Umbra lui Mircea.

La
Cozia

de Grigore Alexandrescu
 Despre poezie

 Poezia a fost publicată în revista Propășirea, la data
de 7 mai 1844 secolul (XIX).
 Este inspirată de călătoria poetului, în vara anului
1842, împreună cu Ion
Chica(economist,matematician) în Oltenia.
 Mănăstirea Cozia este descrisă de către Grigore
Alexandrescu și în proză, în Memoriul de călătorie,
poetul−călător notând aspecte care sunt valorificate
în prima și ultima strofă a poeziei.
 Grigore Alexandrescu

 n. 22 februarie 1810,
Târgoviște .
 d. 25 noiembrie 1885 la
București .
 A fost un poet și un
fabulist român.
 Este ultimul fabulist
autentic din literatura
română, lăsându−ne 40
de fabule.
 Romantismul militant I

 Romantismul, apărut ca reacție împotriva dogmelor
și restricțiilor clasicismului, este o mișcare literara si
artistica, ce a apărut in Europa la sfârșitul secolului al
XVIII- Iea și începutul secolului al XIX- Iea. Direcțiile
acestui curent literare a avut influențe puternice și in
filozofie, istorie, drept, lingvistica, economie politica
etc.
Romantismul militant II

 La noi, romantismul s-a manifestat și în perioada
pașoptista, sub forma unui romantism militant, care lupta
în primul rând pentru constituirea unei literaturi originale
în care se regăseau si elemente clasice. Dar și-a găsit
expresia plenara (adunări) în lirica eminesciana, odată cu
epoca următoare, a Junimii si a marilor autori din a doua
jumătate a secolului al XlX- lea. Perioada pașoptiștilor,
aduce o poezie lirica, militantă, patriotică și vizionară, de
evocare istorica și îi are ca reprezentanți pe Bălcescu,
Bolintineanu, Alexandrescu, Russo, Kogălniceanu,
Alecsandri sau la ardeleanul Andrei Mureșanu.
 Motive lirice

 Motive lirice:
 ▼ țărmul  ▼ munți
 ▼ zidul  ▼ dealul
 ▼ ceasul  ▼ umbră
 ▼ piatră  ▼ foc
 ▼ cer  ▼ norii
 ▼ armură  ▼ valuri
 ▼ peșteră  ▼ mănăstirii
 ▼ stâncă  ▼ fantomă
 Tema și cadrul descris

 Tema poeziei: este evocarea (amintirea) personalități
istorice a viteazului domnitor Mircea Cel Bătrân.
 Cadrul descris corespunde regimului nocturn al
imaginii poetice, ca specie, ilustrează pastelul .
 Titlul poeziei

 Titlul este alcătuit din două părți, ce par că nu au o
legătură strânsă, deoarece sunt separate de punct și
fiecare dintre ele este scris cu majusculă. Umbra lui
Mircea evocă personalitatea istorică a domnitorului
Mircea cel Bătrân. La Cozia este numele mănăstirii
ctitorite de marele voievod.
 Prezența eului liric

 Poezia îmbină lirismul obiectiv cu cel subiectiv care
se definesc prin (pronume și verbe la persoana a III
a): (se întind, a fost, iese, el, se trage) și la persoana
I(noi, citim, privim) și , precum și prin adresarea
directă.
 Simetrie

 Poezia este structurată în 16 strofe:
 ▼ 1−7: constituie un pastel romantic, descriind cadrul
natural unde apare fantoma lui Mircea cel Bătrân.
 ▼ 7−12: conțin elemente de odă și imn prin care se
slăvesc faptele de vitejie ale domnitorului.
 ▼ 12−14: constituie o meditație, unde poetul exprimă
idei filozofice despre timpul trecător cu momentele
importante din trecut și prezent.
 ▼ 14−16: revin, simetric la imaginea inițială a pastelului.
.
 Limbaj artistic I

 Limbajul utilizat de Alexandrescu în versurile poeziei
conferă o expresivitate deosebita.
 Figuri de stil : epitetul triplu „dreaptă, nobilă și mare”
accentuează eroismul patriotic și dăruirea cu care
voievodul a luptat pentru independența țării.
 epitet: „valuri mândre”
 comparație: „ca prin vine un fior”
 metafora: „ceasul năluciri”
 epitet: „umbră veche”
 Limbaj artistic II

 personificare: „ș−ale valurilor mândre generații
spumegate”
 Imagini artistice:
 imagini vizuale: „în acel locaș de piatră”
 „ale turnurilor umbre”
 „a noaptei negură”
 imagine dinamică: „ mușchiul zidului se mișcă…”
 Elemente de prozodie

 La nivel prozodic, muzicalitatea poeziei este oferită
de:
 ▼ritmul trohaic
 ▼rima încrucișată
 ▼măsura de 15 16 silabe
 Concluzie

 Opera „Umbra lui Mircea. La Cozia” creație a lui
Grigore Alexandrescu s ar putea defini prin câteva
caracteristici: meditativă, elegiacă (melancolică) și
satirică fapt ce l−a determinat pe criticul Paul Cornea
să afirme despre acest scriitor că este: „un romantic
printre clasici și un clasic printre romantici”.