Monastirea Argeşului - Mindre ciobanas Domnu-nveselea

Vasile Alecsandri Din fluier doinas, Si curind pleca,

Pe Arges in sus Spre zid apuca

Pe Arges in gios Cu turma te-ai dus, Cu noua zidari,

Pe un mal frumos, Pe Arges in gios Noua mesteri mari

Negru-Voda trece Cu turma ai fost. Si Manoli - zece,

Cu tovarasi zece: Nu cumv-ai vazut, Care-i si intrece.

Noua mesteri mari, Pe unde-ai trecut, - Iata zidul meu!

Calfe si zidari Un zid parasit Aici aleg eu

Si Manoli - zece, Si neispravit, Loc de monastire

Care-i si intrece. La loc de grindis, Si de pomenire.

Merg cu toti pe cale La verde-alunis? Deci voi, mesteri mari,

Sa aleaga-n vale - Ba, doamne, -am vazut, Calfe si zidari,

Loc de monastire Pe unde-am trecut, Curind va siliti

Si de pomenire. Un zid parasit Lucrul de-l porniti

Iata cum mergea Si neispravit. Ca sa-mi radicati,

Ca-n drum agiungea Cinii, cum il vad, Aici sa-mi durati

Pe-un biet ciobanas La el se rapad Monastire nalta

Din fluier doinas, Si latra-a pustiu Cum n-a mai fost alta,

Si cum il videa, Si urla-a mortiu. Ca v-oi da averi,

Domnul ii zicea: Cit il auzea, V-oi face boieri,

Iar de nu, apoi Chiar in temelii! Pin-om hotari

V-oi zidi pe voi, Mesterii cei mari, In zid de-a zidi

V-oi zidi de vii Calfe si zidari Cea-ntai sotioara,

Chiar in temelii! Tremura lucrind, Cea-ntai sorioara

Mesterii grabea, Lucra tremurind Care s-a ivi

Sfarile-ntindea, Zi lunga de vara, Mini in zori de zi,

Locul masura, Ziua pin-in seara; Aducind bucate

Santuri largi sapa Iar Manoli sta, La sot ori la frate.

Si mereu lucra, Nici ca mai lucra, Deci daca vroiti

Zidul radica, Ci mi se culca Ca sa ispraviti

Dar orice lucra, Si un vis visa, Sfinta monastire

Noaptea se surpa! Apoi se scula Pentru pomenire,

A duoa zi iar, S-astfel cuvinta: Noi sa ne-apucam

A tria zi iar, - Noua mesteri mari, Cu toti sa giuram

A patra zi iar Calfe si zidari, Si sa ne legam

Lucra in zadar! Stiti ce am visat Taina s-o pastram.

Domnul se mira De cind m-am culcat? S-orice sotioara

S-apoi ii mustra, O sopta de sus Orice sorioara,

S-apoi se-ncrunta Aievea mi-a spus Mini in zori de zi

Si-i ameninta Ca orice-am lucra, Intai s-o ivi,

Sa-i puie de vii Noaptea s-a surpa Pe ea s-o jertfim,

In zid s-o zidim! O ploaie cu spume, Si iar se-nchina,

Iata, -n zori de zi, Sa faca piraie, Si iar se ruga:

Manea se trezi Sa curga siroaie, "Sufla, Doamne, -un vint,

S-apoi se sui Apele sa creasca, Sufla-l pe pamint,

Pe gard de nuiele, Mindra sa-mi opreasca, Brazii sa-i despoaie,

Si mai sus, pe schele, S-o opreasca-n vale, Paltini sa indoaie,

Si-n cimp se uita, S-o-noarca din cale!" https://www.versuri.ro/w/7

ia7
Drumul cerceta. Domnul se-ndura,
Muntii sa rastoarne,
Cind, vai, ce zarea? Ruga-i asculta,
Mindra sa-mi intoarne,
Cine ca venea? Norii aduna,

Sotioara lui, Ceriu-ntuneca.

Sa mi-ontoarne-n cale,
Floarea cimpului! Si curgea deodata
S-o duca devale!"
Ea s-apropia Ploaie spumegata
Domnul se-ndura,
Si ii aducea Ce face piraie
Ruga-i asculta
Prinz de mincatura, Si imfla siroaie.
Si sufla un vint,
Vin de bautura. Dar oricit cadea,
Un vint pre pamint,
Cit el o zarea, Mindra n-o oprea,
Paltini ca-ndoia,
Inima-i sarea, Ci ea tot venea
Brazi ca despoia,
In genuchi cadea Si s-apropia.
Muntii rasturna,
Si plingind zicea: Manea mi-o videa,
Iara pe Ana
"Da, Doamne, pe lume Inima-i plingea,
Nici c-o inturna! Si vesel ridea. Si mereu zidea;

Ea mereu venea, Iar Manea ofta Zidul se suia

Pe drum sovaia Si se apuca Si o cuprindea

Si s-apropia Zidul de zidit, Pin' la gleznisoare,

Si, amar de ea, Visul de-mplinit. Pin' la pulpisoare,

Iata c-agiungea! Zidul se suia Pin' la costisoare,

Mesterii cei mari, Si o cuprindea Pin' la titisoare.

Calfe si zidari Pin' la gleznisoare, Dar ea, vai de ea,

Mult inveselea Pin' la pulpisoare. Tot mereu plingea

Daca o videa, Iar ea, vai de ea, Si mereu zicea:

Iar Manea turba, Nici ca mai ridea, - Manoli, Manoli,

Mindra-si saruta, Ci mereu zicea: Mestere Manoli!

In brate-o lua, - Manoli, Manoli, Zidul rau ma stringe

Pe schele-o urca, Mestere Manoli! Titisoara-mi plinge,

Pe zid o punea Agiunga-ti de saga, Copilasu-mi fringe!

Si, glumind, zicea: Ca nu-i buna, draga. Manoli turba

_ Stai, mindruta mea, Manoli, Manoli, Si mereu lucra.

Nu te sparia, Mestere Manoli! Zidul se suia

Ca vrem sa glumim Zidul rau ma stringe, Si o cuprindea

Si sa te zidim! Trupusoru-mi fringe! Pin' la costisoare,

Ana se-ncredea Iar Manea tacea Pin' la titisoare,

Pin' la buzisoare, Si astfel graia: Afla ca noi stim

Pin' la ochisori, - Voi, mesteri zidari, Oricind sa zidim

Incit, vai de ea, Zece mesteri mari, Alta monastire

Nu se mai videa, Spuneti-mi cu drept, Pentru pomenire,

Ci se auzea Cu mina pe pept, Mult mai luminoasa

Din zid ca zicea: De-aveti mesterie Si mult mai frumoasa!

- Manoli, Manoli, Ca sa-mi faceti mie Domnu-i asculta

Mestere Manoli! Alta monastire Si pe ginduri sta,

Zidul rau ma stringe, Pentru pomenire, Apoi poruncea

Viata mi se stinge! Mult mai luminoasa Schelele sa strice,

Si mult mai frumoasa? Scari sa le ridice,

Pe Arges in gios, Iar cei mesteri mari, Iar pe cei zidari,

Pe un mal frumos Calfe si zidari, Zece mesteri mari,

Negru-voda vine Cum sta pe grindis, Sa mi-i paraseasca,

Ca sa se inchine Sus pe coperis, Ca sa putrezeasca

La cea monastire, Vesel se mindrea Colo pe grindis,

Falnica zidire, S-apoi raspundea: Sus pe coperis.

Monastire nalta, - Ca noi, mesteri mari, Mesterii gindea

Cum n-a mai fost alta. Calfe si zidari, Si ei isi facea

Domnul o privea Altii nici ca sint Aripi zburatoare

Si se-nveselea Pe acest pamint! De sindrili usoare.

Apoi le-ntindea Cum o auzea,

Si-n vazduh sarea, Manea se pierdea,

Dar pe loc cadea, Ochi-i se-nvelea;

Si unde pica, Lumea se-ntorcea,

Trupu-si despica. Norii se-nvirtea,

Iar bietul Manoli, Si de pe grindis,

Mesterul Manoli, De pe coperis,

Cind se incerca Mort bietul cadea!

De-a se arunca, Iar unde cadea

Iata c-auzea Ce se mai facea?

Din zid ca iesea O fintina lina,

Un glas nadusit, Cu apa putina,

Un glas mult iubit, Cu apa sarata,

Care greu gemea Cu lacrimi udata!

Si mereu zicea:

- Manoli, Manoli,

Mestere Manoli!

Zidul rau ma stringe,

Titisoara-mi plinge,

Copilasu-mi fringe,

Viata mi se stinge!