Vasile Andru

VASILE ANDRU s-a nescut

urmeazi studii universitare r"
in an ulLg42,in sarul
r"gi. nur
versitar la suceava. Dupi publicarea
Bahrine'ti, in nordul Bucoyinei.
proruro, gi gapte ani lecror
uni-
Mistici
din Carpafi
"rriultu
a ,t"i uoro*" a e prozi
uniunii scriitorilor gi se stab'egte devine membru al
in Bucuregti. oin rgio ."a".r* principal
al revistei ,,viafa Romaneasci"-
i" tnnr, u"ot "r,u
FroziaAsociafieiScriitorilorerr*r"g-J.' - Revolugie, este ares geful secgiei
Face stagii de docume
paris(reeo,,rrr."#TJ:iTl',1,ff,':l;"ii,:,,11'*iil?'il11!ffi gi alti oameni sliivili din istoria mintuirii
conferi titlul de master in Filosofia
p.T
vedan; ranicip; la simpozioane intema_ ValumulII
Fonale de istoria reugiilorla?aris, rvrountailr,Lo,,"r"-,
In 1ggo, intemeiazi centrul shimla, Loano, Atena.
d.e practici tsitrasta
bere isihaste in Bucovina
ain Bucuregti. organizeaze,ta_
gi in ttansilvanJ.i"."
Athos' Are o efemeri rezidengi tr"r oritorii la sfintul Munre
in N""" i""i""a;, 1999-2000.
parte din Iuriul Internaponal zoor-zorz face
Balkanika. iin ,oor, este redactor'n la revista
;THlifl","TTiil:,?f,H:ll*u'""o'u.i"drumistasiis,pr""ii"l"*qi""
A publicat 3o de ci4i, dintre care amintim:
Nuvelegiromane: MireleegT5),arnro.a,giaiorinlelor(tgV),Noaptealmpdratutui
(rgTg,tradusin5limbi), rurlu!(tsSg,irirrr:rrf'r;itulsecolului(t984),progresia
Dianags8), Muntete catvarutui (,tssti,
vn ,iriii ,u o singurd iegre
cerului (tggg, tradus in 6 limbi), iggz), pdsdrite
Crdd,inile o,rrurrr(zoo6),
(zot), Opt chipuri ale singurdtdlii Veacul meu, fiara mea
(zot).
ce$i de infelepciune spirilu:Uate:
;i ia;d ;i semn eg8g), Terapia destinului(rlgg4),
Intdtniri cu mae;tri rrrro:.o:r
;i r:?.o.r7 , trtorir';i-ioiru'r" {irrrr"l^rrir,ii,iiiir,
tsihasmul sau me'tetugut lini'tjrii
(zooz), i-L"ir*rr. De <r""rl,
(zoo4), psihoterapie isihastd la origini p6nd la Tanacu
(zoo6), suria, arri ,rirf (zoo8).
MISTICA
 Maica veronica de-acum videa murti ingerepciune, gi-n ros-
tire, gi-n fEptuire, si-n scris. Am vizitat-o dupi. r99o. Mi_a ri.mas
imaginea unei fiinfe intelepte. vorbea cu o cumpi.tare ecleziasti.
DobS.ndise intelegere realisti. in legituri. cu unele episoade con-
troversate din legenda ei personali. gi a vladimirestelor. spunea
ci nu mai are viziuni. poate se ispriviseri,, poate ci. dinsa nu se
mai li.sa r5.pita. Vine o virsti. cand dai viziunea pe intelepciune...
s-a opus ferm ca numele ei si fie forosit de d.iver;i ingi cu inigia-
tive exaltate; nu avea nici o legituri. cu pseudo-ci.lugirigele turbu-
lente care, din motive tenebroase, se di.deau drept
,,vladimiriste,,.
rruternica personalitate a Maicii veronica a fi.cut ca autori- Cuprins
tifile ecleziale actuale si o ,,ingiduie". ceva d.iplomatie a do-
bindit gi inattul cler, poate si acea ,,sophrosyne,,, sau doar un
pic de prudenqi. fafi de postumitate. Partea I
Maica veronica gi-a pistrat mereu acea ,,agaria", veselia d.u- Ascegii inchisorilor
hovniceasci: ii privea cu infelegere pe infantilii ei prigonitori prigonit
,,Rugul Aprins" - un grup contemplativ 7
locali, admigind ci. or fi avind. gi ei un rost la mintuire.
Tit Simedrea, promotor din umbri al ,,Rugului Aprins" 24

Septembrie 2oo5. cind trupur maicii Veronica era pus in Vasile Voiculescu, de la fabulosul dacic la Rugiciunea inimii ..... 29

mormint, sora celestina, pictoriti. de icoane in mini.stire, atit Perintele Filaret gi viziunea care i-a schimbat viaga ... 34

de atagati de stareta ei, a cizut in legin. Pastorul Wurmbrand, botezat episodic Valeriu .. 39

Apoi au trecut nigte ani... Valeriu Cafencu gi curentul filocalic in inchisoarea de la Aiud.... 47
obgtea de miicute inci. nu poate gisi ,,bucuria intristi.rii,,.
De acolo, de sub dud, Maica veronica re readuce in minte in-
demnul de foc, asa cum ea insi.si il primise: Partea a II-a
,,Pistreazi pacea cit vei putea, cici spinii ii ard Eu.,, Fericili cei prigonigi
Cu Pirintele Arsenie Boca pe ,,Ciratea impiriqiei" 6r
MonsenioruI Vladimir Chika, pring apostolic gi martir 69

N. Steinhardt sau convertirea ca iluminare ...... 78

Sora Ionela. O viagi pe deplin slivitoare 86

Maica Veronica de la Vladimiregti. 95

 ,,Rugul Aprins" - un grup
contemplativ prigonit

Etopa athonitd;i etapa slavizantd

ln anul 1943 seconstituie gnrpul contemplativ ,,Rugul Aprins",
cerc de studiu, de conferinge gi de practici a rugi.ciunii inimii.
Erau intXlniri de ,,prieteni duhovnicegti", participau clerici 9i
mireni, teologi gi literagi, medici, profesori gi studengi - totul
sub semnul unei relansiri spirituale de anvergurS.. Cercul, con-
ceput la Cerni,uqi la sugestia mitropolitului Tit Simedrea, s-a
constituit in jurul controversatului poet 9i polemist Sandu
Tlrdor (pseudonim literar de laAlexandruTeodorescu), care a pro-
pus expunerea unor prelegeri gi conferinfe pe teme religioase,
la Ministirea Antim din Bucuregti.
La inceput, cercul are o dominante pastorali gi paideici: ex-
puneri teologice, predanii filocalice; treptat, s-a accentuat as-
pectul inigiatic, evoluind spre dominanta mistici. Evident, 9i
aspectul social-pedagogic, de ini.Igarea neamului, s-a congtien-
tizat;i s-a inti.rit mereu.
in prima etapi, acest cerc spiritual a avut un caracter atho-
nit, s-a condus dup5. modele athonite gi dupi Eilocalia.
ln a doua etapi, pe care o fixim cronologic in jurul lui 1946,
cercul a avut un caracter slavizant. Modelele sunt inspirate de
 vestitele minS.stiri rusesti valaam si optina, prin misticul Ivan
ln raporturile lui cu formalismul gi legalismul Bisericii ofi-
I(ulighin sau Ioan cer striin cum e numit ra noi. De altfer, ciale", cum scrie arhim. Roman Braga.
mulgi dintre primii paiticipanti erau basarabeni, mai d.eschisi
Vinzindu-gi averea, Sandu Tudor face danii gi donalii gi re-
spre misticii rugi.
noveazi chiliile ministirii Antim, unde devine frate-rasofor,
Am fi.cut aceste distincgii oarecum didactic, ci.ci in rearitate
cu numele Agaton, in vederea cilugiririi.
duhul athonit si cel slavizant se intregesc armonios. mai muit:
$i
prin tematica murtor expuneri si prin orientarea generali. $edingele cenaciului se lineau in chilia lui Sandu'Iudor.
a cer- Apoi, cu blagoslovenia stareqului Vasile Vasilachi, intilnirile se
cului, vedem un apel insistent ra tradigii isihaste rominesti.
1in in biblioteca ministirii.

sandu Trrdor (rs96-r963) a cunoscut er insusi o schimbare,

de genul unei convertiri. La inceput, scriitor frond.eur, Simbolist ica numelui
om
monden, genul sportiv-neasti.mpirat, cu trei ci.sitorii gi trei
Numele grupului provenea de la o icoani numiti ,,Rugul aprins
divorturi la activ... Chemarea sa crestini. autentici se arati. dupi .rl Maicii Domnului", care astizi se afli la ministirea Antim.
o ci'li'torie pe Athos , in rgzg ra
, 33 de ani. sandu Ttrd or a pisit pe Icoana aceasta provenea de la Athos, adusi de Sandu Tudor
Athos nu din evlavie, ci din indirjire ziaristici - imbinati to-
irt 1926. Mai tirziu, in 1946, cind a sosit la noi monahul loan cel
tusi cu spirit justitiar si ortodox, adici. a vrut si corecteze ,rigt"
Striin, avea gi el cu sine icoana ,,Rugul aprins..." Coincidenqa
opinii defi.imitoare despre Athos, proferate de o ziaristi occi- oste semnificativS..
dental5.. Asadar, s-a dus cu o intentie reportericeasci, si. ri.s-
Icoana o reprezinti pe Maica Domnului deasupra unui. rug
pundi. unui pamflet. Ajuns pe Sf. Munte, Sandu Tudor
incepe rprins. Sunt aici asociate doui revelagii: Vechiul Testament gi
prin a imita evlavia, cum mi.rturiseste er insusi, gi sfirgegte
prin NoulTestament. Cici simbolul rugului e preluat din Eacerea, c5'nd
a fi coplegit de evravie pini ra hohoiul de plins
aI cerui care trd- Moise a vorbit cu Dumnezeu lingi. acel ,,rug" (,,tufig"), din care
ieste rS.pirea in Duh.
.ru qignit fliciri, adici. iogos divin arzirtor. Iar raportat Ia Maica
CilS.toria pe Athos i-a schimbat cugetul si existenta. Tot ce
I )omnului, rugul simbolizeazi intr up ar e a iogosului divin. Logo-
va scrie de aici inainte va fi retigios. Apoi un accident
aviatic, o sul, care la Moise era doar ,,grai de foc", la Maica Domnului, ca-
pri.bugire, din timpur rizboiurui, cind scapi cu viati.
in chip pata trup viu: Hristos - cuvintitor gi ti.miduitor pentru toati
miraculos, va pune pecetea mistici pe soarta sa. ln fine, intil_
lumea.
nirea providentiali. cu Mitropolitul Tit simedrea al Bucovinei
marcheazi- categoric optiunea sa rerigioasi.
$i impreuni. cu pi.- Persecugiile contra grupului contemplativ se intensifici pe
rintele Benedict Chius, structureazi Cercul
,,Rugul Aprins,.. rn5.sur5, ce se inispresc controlul ideologic gi intenfia de nimi-
in faza athoniti/ grecizanti, mod.elele,,Rugului Aprins,, sunt cire a oricirei opozilii la regimul comunist.
cu siguranfi din Eilocalia. sanduTudor gi-l aresese ca patron
spi- inainte de a avea loc un proces in bloc al grupului, unii din-
ritual pe ,,cel mai controversat" d.intre togi misticii eisericii
ofto- tre aderengii de frunte au fost arestagi qi intemnitati, in anii
doxe, pe Simeon NourTeolog, .rlfer de violent si nonconformist
'5o, dar pe alte motive decit apartenenga la ,,Rugul Aprins".

B
 loan cel Strdin (t885-r949?) una dintre primele victime,
om cu o implicare profundi. in sporirea ,,Rugului Aprins", a fost
pirintele Ioan cel Striin, sau Ivan Kulighin. Era un cilugir gi un
mistic rus format'la ministirea Optina; cind ministirea a fost
anihilati de comunigti gi mulgi cilugiri au fost uc$i, Ivan KuIi-
ghin scapi, ajunge la Rostov gi devine duhovnicul Mitropolitu-
lui Nicolae al III-lea al Rostovului. impreuni cu acest mitropolit,
au ajuns in Bucuregti in 1943, fugind din faga arrnatelor ruse gi a
atipinirii bolgevice. Ei au fost g5;zduili la Mini.stirea Cernica.
Mitropolitul Nicolae al Rostovului avea si moari curind aici.
Ioan cel Stri,in ia legitura cu ,,Rugul Aprins" in 1945 gii im-
primi o puternice tente inifiaticd. Se poate spune cifazapasto-
rald, catihetici. a ,,Rugului Aprins" a luat sfirgit odati cu venirea
lui Ivan Kulighin. Acesta aducea aici ascetismul maximal. Ioan
cel Striin are con$tiinga c5. se afli,la apogeul misiunii sale pe
pimint. inzestrat cu harisme, avind;i experiengi mistici, el
exerciti. o fascinagie asupra grupului. Mai are, realmente, 9i
aura striinului, a trimisului.
El insista pe aspectut inigiatic al isihasmului 9i pe transmi-
terea tainici. El impune gi ritualul confirmirii in isihasm, un
ritual dehirotesie de citre maestrul spiritual.

Prin, ,,iniliatic" in[elegem: mutarea mingii de la veacul acesta

spre ,,alt veac". Este o mutagie mentali, o schimbare de atitu-
dine liuntrici. Dobindirea unei stiri superioari de congtiingi.
Un salt delainformalionalLarevelatoriu. Mutare de la simquri la
Duh. De la timpul subiectiv Ia perceperea acelui prezent conti-
nuu al meditagiei, prezentul liturgic.
Acest pas iniqiatict se trece cu ajutorul unui mare indru-
mitor, al unui duhovnic niptic, care iqi relevi cele trei faze aIe

1
Conceptul ,,ini$.atic" apare o singuri dati in NoulTestament, la Sfintul Pavel,
Ico ana ro mb oid"al d Rugul Aprins... Fllipeni 4tz; dar ca sugestie, apare abundent Ia Hristos, de exemplu in afirmaqia:
 meditafiei isihaste: purificativi., iluminativi unitivi sau
;i
theosis.
Pi,rintele Daniil (sandu Tudor) a impulsionat etapa pastorare
a grupului isihast. Etapa iniliaticd a
,,Rugului Aprins,, s-a cris-
talizat odati cu venirea cilugi.rului Ioan cel Striin.
Chiar gi pini la venirea lui, la ,,Rugul Aprins., era vizibil as_
pectul mistic (alternativ cu cel pastoral). Astfel, fiuntasii
gru-
pului depuneau un juri.mint ,,d.e striduinqi,,.
Dar Ioan cel striin aduce in prus ritui de investire tainici.,
luat din tradigia mi.nistirilor varaam gi optina. Ioan isi
alege rz
ucenici ci.rora le conferi taina isihiei. interegem ci. acegtia
aveau ingi.duinti. s5. practice ,,nrgi.ciunea vizitoare,.,
iar ceilalti
puteau practica numai faza ,,Iucritoare.,. Dih acegti
rz, pe ci-
tiva i-am aflat in viatd in anii optzeci, cirid ciutam triitori
intru isihasm. Smerenia ror, sau poate vitregia vremilor au
f;i.cut ca ritui transmiterii si nu fie continuat intocmai
ca atunci.

Ioan cel stri.in a fost arestat gi ridicat de la cernica. De

curind
s-au publicat scrisorile rui Ioan cer striin din acer timp, prin
care el cere cu disperare ajutorul; se adreseazi unor
cterici gi ie-
rarhi romini cu influenga ra noua putere boisevici.. unele din
aceste scrisori au atita jale piminteani, incit cineva
a spus ci.
asta contrasteazi. cu dirzenia unui martir
,,clasic.,. spuneam insi
c5.-lnceriirea unui misionar de a-gi satva ui"g" paia irr,rr,r*"
: itipa nu micsoreazi. varoarea l ertrei sale . Mai ciud.ati. mi se pare
'prudenta - sau neputinfa unui mare
- ierarh romin de a se
implica in salvarea acestui om ares. (Este ca-n cazuLlui vasile

,'Eu nu sunt din lume". Acest concept comporti. trei aspecte: a) Iniqiatic
inseamni
transmisie tainici. de la maestru ra ucenic. b) inseamni producerea
mutatiei
mentale de la timpul subiectiv la timpul continuu (prezentui
liturgic ,"" .o#i.,
sau ,,alt veac", cum zice Sfintul vasile). c) Iniaqiatic
inseamni trecerea de la
cunoasterea informafionali. la cea revelatorie. (Kul i ghi n)
Cuvio s ul Ion a c el St r din

L2
13
Voiculescu, citiva ani mai tXrziu, cind s-a apelat cu disperare,
zadarnic,la oameni cu influenfi care s5.-l scape de temnigi.)
Ioan cel Striin a fost deportat. Ultimul strigit disperat a fost
in 1948, de cind dateaze ultima sa scrisoare, trimisi din inchi-
soare de Ia Odessa.I s-a pierdut urma prin inchisorile Siberiei.
in Scrisoare testamentard cdtre ucenici scria: ,,eu fiind cili.torul
care umbli. de 64 de ani prin aceaste viati". inseamni c5.Ia 1949
inci. tr5,ia.
,,Rugul Aprins" s-a mutat de la MS.nistirea Antim la Mi-
nistirea Plumbuita, apoi la Schitul Crasna, unde fusese inchi-
noviat Sandu Tudor.
Ajuns staref la Schitul Rariu, SanduTirdor (numit pirintele
Daniil, de-acum) a adunat in jurul lui rz monahi, cu care ficea
meditagie isihasti. Aici a intrat in legituri. cu un grup antico-
munist din Mungii Bucovinei.
Arestarea in bloc a fruntasilor grupului ,,Rugul Aprins', s-a
petrecut in august 1958. Clerici si mireni, care au avut o legi,-
turi. reali. sau episodici cu ,,Rugul Aprins" au fost ridicali de
acasi. noaptea. Contextul in care a fost arestat ,,lotul Rugul
Aprins" este dat de spaima stirniti, in bolsevici de revolutia un-
gari; atunci s-au strins chingile ideologice si s-a nimicit orice
umbri. de opozitie la regim, orice grupare sau asociatie non-gu-
vernamentali (o explicagie pertinentS. a istoricului Marian popa).
in ,,lotul Rugului Aprins" au intrat gi oameni care aveau d.oar
o intimplitoare legiturS. cu migcarea spirituali. Daci in timpul
anchetei apS.rea citat un nume, eI devenea damnat. Astfel Dan
Crigore Pisiol, un functionar, a fost arestat gi condamnat la 5 ani
de temniqi grea doar pentru faptul ci. se spovedise o dati.la
pirintele Daniil (Sandu Tirdor). ta fel, Emanoil Mihiitescu, stu-
dent la arhitecturS., a primit 5 ani munci. silnici, pentru ci-i ce-
ruse lui Sandu Ttrdor asistenti duhovniceasci. intr-o problemS.
r4
crnofionale. La proces nu se ficea distincgie intre aderenfi con-
srituiti in grup sau participanli tangenfiali.
Astizi avem multe informagii despre ancheti 9i proces, cici
s au dat publicitiqii documentele scoase din arhivele Securiti-
{ii sau din arhivele Tfibunalului Militar. A apirut recent cartea
vasile Voiculescu ;i Rugul Aprins, edigie ingrijiti de Sabina Mi-
rluqi (Editura Florile Dalbe, zoor). Se publicS. aici dosarul penal
,rl ,,Rugului Aprins", dosar aflat in Arhivele Tribunalului Mili-
t.rr Pitegti. Avem o imagine mai complete despre samavolnicia
,r r.estirii, mascarada anchetei gi cinismul procesului.
Inculpirile sunt abuzive gi arbitrare, atribuire de infracqiuni
;i crime precum ,,apartenenfi la un grup contrarevolugionar" 9i
,,intentia risturnirii regimului". Se urmirea anihilarea orici-
rt.i umbre de opoziqie Ia sistem. Inculpalii sunt declarafi toli
,,tlugmani ai ordinii de stat, ai poporului muncitor", aclza\i
Ioti de ,,crimi impotriva ordinii statului", chiar daci vina lor
cr.r o lecturi publici din Ioan Scirarul, sau au ascultat ,,Europa
liberi", sau au citit poeme de Vasile Voiculescu...
Anchetatorii se interesau insistent dace membrii grupului
s ru intersectat cu migcarea legionari. in afari de una-doui. ex-
t cptii, acest grup era apolitic, axat pe spiritualitate.
Mai este in disculie relagia lui SanduTudor cu luptitorii an-
ticomunisti din muntii Bucovinei. Nu deginem datele acestei
irnpliciri, nu gtim daci a fost de ordinul tiinuirii sau aI spriji-
nirii materiale.
Din dosanrl procesului, publicat de Sabina Miduqi, extragem
rl.rtele din sentinga din 8 noiembrie 1958. in lotul ,,Rugul Aprins",
v.rlul 1958, au fost 16 inculpagi gi 16 condamnagi. Nici un caz de
,rt-lritare, oricite dovezi de neimplicare s-ar fi adus.
Pedepsele sunt de o cruzime neinchipuiti:
 Teodorescu Alexandru, zis Sandu Tudor (nirintele Daniil),
este condamnat la z5 de ani temni!5. grea, plus r5 ani deten-
liune riguroasi.
Fi.geteanuAlexandru: zo de ani de munci silnici., plus zo de
ani detentiune grea.
Chiug Vasile Benedict: rB ani munc5. silnici.
Braga Roman: rB ani munci silnici. Vom nota c5. ,,inculpatul"
participase o singuri dati,la o meditagie condusi de SanduTtrdor.
Boghiu Serghei Sofian: 16 ani munci. silnici. Din declaratii
la proces ale parinteiui Boghiu aflim ci. vina lui consta, in prin-
cipal, ci citise poeme de Radu Cyr gi de Vasile Voiculescu.
Papacioc Anghel Arsenie : zo de ani munci silnici, plus zo de
ani detentie grea.
Mironescu Alexandru, profesor de filosofie : zo de ani munci. sil-
nici,. Fiul acestuia, Mironescu Serban, filolog: B ani munci silnici.
Visii Gheorghe, student la arhitecturi: B ani munci. silnici.
Dabija Cheorghe, medic cercetetor: 5 ani munci. silnici.
Staniloaie Dumitru: 5 ani munci silnici..
Vasile Voiculescu: 5 ani temniti grea.
Mai adi.ugim ci., la toti, se menlioneazS.: intre 5 gi ro ani de-
gradare civici. si confiscarea totali. a averii.
in anchetele LotLllui ,,Rugul Aprins", apare frecvent numele
lui Agenor Danciul (cunoscutii il strigau Bob). El a fost arestat
in septembrie r95B gi a primit z5 de ani de munci, silnic5.. Lui i
se imput6. gi ,,intentia de a intemeia o organizalie de tineri ca-
tolici de rit bizantin".

Unii dintre aderengii de seami la ,,RugulAprins" au scipat

de arestare in acel an, fie pentru ci s-au ascuns, fie pentru ci. au
plecat din fari. Andrei Scrima, de exemplu, se gisea in Occi-
dent, in drum spre India, unde primise o bursi. de studii.
Sunt pireri c5.Ia originea identificdrii grupului de citre secu-
ritate ar sta un reportaj entuziast publicat la Paris de profesorul St ar ef ul D aniil (S a n du T u do r) in timp uI an ch et ei (t g S 8)

r6 L7