l Marin Sorescu, Iona,Editura Fundaliei Marin Sorescu, Bucwegti, 2003 2. Horia-Roman Patapievici, Zbot ir1bdtaiasdgelii,EdituraHumanitas, Bucure$ti, 1986 3.

Diclionar analitic de opereliterareromAnerti ( coordonare qi revizie gtiin{ifica: Ion Pop), Casa CAdi de $tiinli, Cluj-Napoca,1999 4. EugenSimion,Scriitoriromanide azi, I, EdituraCartea Romaneasce, Buculeiti, !978 5. VasilePopovici, Iumeap eNonaj ului, Editura Echinox, Cluj-Napoca, I 997 6. Anne ubersfeld, Termenii cheie ai analizei teatrului, Institr0.tnl European,Iagi, 1999 7. Alina Pamfil, Didacticalimbii Si literuturii romAne. Gimnaziu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000 8. Manualul de Limba si literatwe rcmanapentruclasaa XII-a . Ed Art. A Costache. Scenariuldesfasurarii activitatii didactice: l 2. qeareaunei atmosfercpropice Moment organizatoric: - notareaabsentelor, desfasurarii lectiei.(1 min) Actualizareacunostinelorinsusiteanteriorreferitoarcla genudleliterare si in speciala genuluidramatic,tasaturi ale teatului modem,operalui M Sorcscu,incadrarca autorului si a operei (5 min) in Neomodemism Captarea atentieielevilor pentru activitateadidactic aceumeaza (2 min) Anuntarea subiectului lectieisi a obiectivelor (2 min) operationale Dirijarea invatariisi dobandirea de noi cunostinte(3s min)

3. 4. 5.

Dat fiind faptul ca piesaa fost lecturataanterior,elevilor li seceresaprezinte subiectul acesteia Prcfesorulprezintasuccinctdateprivind geneza piesei

Aparli And fiilogiei declamle "Selea, untelui ile sare', "Ionau estepiesa care i-a a.lus lui Sorescuconsauarca in teattu,Jiind ceamai explicit poemotici. a Scrisdprin 1965qi publicati in revista"Luceafirul" in 1968,piesa..Iona" va obtinepremiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie. a A fost reprezentatiprima oari in regialui Andrei $erban,cu George Constantinin rolul titular, a Piesaa avut un destineuropean favorabil,cici spectacolele din Danemarca, Finlanda,Franta, Elvetia,Germaniaau conlirmat noutetealimbajului teatral propusde dramaturg, | "Iona" deschide o direcfiea meditatieifilosofice asupraomului si a vietii lui. o Piesaa rprezentat unul din primelemomentehotiretoare dei a) innoire a formei dramatici b) schimbare de continut( fond ).

Autorul seinspiri din: cunoscutul mit biblic al lui Iona, cel inghitit de o baleni pentru ci nesocotis poruncilelui Dumnezu ( chit-jnv, balend). Iona este o replici parodici a istorisirii biblicei tinand cont de aceasta.elevii vor sesiz& deosebidle existente intre textul biblic si cel dramatic: a) Nimic din ce spune gi facepersonajul nu seamdne a vorbA saugestdeprofet. b) Autorul preia doarnumeleeroului qi faptul cd Iom a fost inghilit de un chit ( balend ). c) Sorescu dilatdepisodul biblic. Cele3 zile devino vialA. Ionapetrece o pedoada destulde lunga in burtapegtelui: gura grotei rasare "La barba lui lona". d) Ionanu sti mrmai saseroagelui Dumnezeu, ci cautA o calede scapare. e) Monstrulmarincaxe il inghitepe Ionaesteel insu$i inghilit.

orasi!--cr!s!s4bI$E

= "E tare greu safii si[gur" o Tragismul nu constd in faptd cAdrumulpersonajului s-aincheiat cu moartea.Aparent,este "tragedie", o apa4inand teatrului ( carefolosefte metaforic tehnica ambiguitafi). a , ci in faptulcd a intrat in "labidnt"in modaccidental. a Pemonajul nu este un "ales",nu facepaltedintr-o"elita",a$acumeracMul in tragediaveche. ,.conflictul', in acceptia a Piesele nu au "subiect","intriga"nu evolueaza gradat; cotrsacrati, lipseqte, nu existe suspans, "punctculminant", deznoddmant. a Nu serespectd canoanele condilieidramatice exemplare. Ionaexprime: a sfigit tragical individuluiinsingurat carefaceefofiuddisperate sprea-Siregasi identitatea; a neputinla pe calea momentana de a inainta libertdlii; o raportul qi necesitate, dinlreindividti societate, libertate sens si nonsens. Iglql: condiliaumani ( parabold ) o Parabola="povestireincifrind in planul ei ligurat o invitituri morali saureligioasi,'. (Diclionar de termeni literu ') a Parabolaseapropiede fabuli, "cuprinzandevenimente din cerculvie{ii cotidiene, cirora le atribuie o semnificatie generald mai !i superioari,...urmireste si faci inteligibild aceastisemnificafie cu ajutorul unor intempliri care, considerate pentru sine,sunt de toatezilele". ( Hegel) Explicatiatitlului: gllq : La strigitul lui Iona nu va mai risputrde,la un momentdat, decet o jumitate de ecou."Striga Io-na li nu se mai auzea decetIo. Io in vreo limbi

2_

vecheinseAmntr eu. Iona sunt eu (..,) omnirea intreagdeste lona (...). Iona e6le omul itt corrdilia lui umahd,ln fala vielii ti in fdla ,rro4if' . ( Marin Sorescu) b) Particulana pbateIi echivalenticu: =!9. sugerend luarea cu el, in linal, a sinelui; :p4I!!gli_d9f9$U9_&q!ratg, sugerind negarea eului: "gtiu trumai ci am vrut sd scriu cevadespreun om sidgur,nemaipomenit de siqgur." ( M,Sorescu ) Interneti ,,Ionasetraduceprin ,porumbel", un numepotriyit pentru un crainic divin destinatsi lie purtitor de ve$ticitre oameni", Structuri si compozitie: Piesaestecompusi din 4 tablouri. Ea are o dsfiguraresimetricl, in primul ti ultimut tablou Iorq seafli afari, iar in tablourile mediane el estein interiorul balenei a Tabloul I: pescarullona pescuie$te chiar in gura chitului careil va itrgbifi. avend alituri un acvariul o Tabloul al IIJea; interiorul Pe$telui I ( mizerieacvatici ); a Tabloul al IIIlea: interiorul Peptelui II ( o micd moari de vint de care Iona sefere$te), ajunge la !9$!9!9-III; a Tabloul al Mea: spirgend cu un cutit burta !S$I9!qLIIL iesepe malul mlrii $i constati ci are barbi ca pustnicii. a Prin sinucidere, Iona igi redescoperipropria individualitat:"Mi-am adus aminte:Iona. Eu sunt lona" reprezintl apoteoza. a Faptul ci personajulare un alter egosugereazd sciziunea congtiin{ei. Iona se va regisi in final, pritr sinucidere. El va trecede la solitudinela solidaritatea cu propria-i liin{I, distanladintre el fi sineanulendu-se.' a Scindarea fusesemereu subliniati prin invocarea "gg!gg4!&!,i gg1gls! ti a privirii ( "Sunt ochii mei cei caremi privesc?"). o Iesireadin labirint, din burtile suprapuse ale balenelorserealizeaziprin cilitoria in sineti p tr metaforaluminiit "Rizbim noi cumvala lumini", Interpretare: T.rbloul I a acvariul cu pe$tiqori= comuni,nu exotici- semnilici existenta limitati. Libertateapettilor din acyariuesteo falsi libertate, ca qi ceaa lui lona. Datoriti faptului ci destinulii esteneprielnicpescarului lona, acesta iti creeazisingur destinulgi iqi aducepe$tiide acasi.Construindmica lume a acvariului,un bszin mai mic intr-un bazin mai mare,Iona esteun Demiurg mai mic.prizonier al unui Demiurg mai mare, o La un prim nivel al lecturii ( nivelul lecturii 0 ) inghilirea lui Iona de cdtre chit are o semnilicatie concreti: peqtele rnareil inghite pe cel mic.

o La un al doileanivel,al lecturii simbolice, itrghitircalui Iona are o semnilicatie abstracti: Iona intri itrtr-o avetrturi a cunoaSterii. ( ="Mistre(ul cu coti de argint" de $tefanAugustinDoinat ) a In linal identificim motiyul vanitorului devenitvinat. Tabloul al ll-lea a sepetrece in intuneric,in interiorul Peqtelui I. Aici pescarul vorbegte mult. Vorbirea e singuramodalitatede supravie{uire a lui lona: "Fac cev.eau. Zorbesc.( n.n, :Ilie Moromete) Sd vedemdacdpot 5d ti tae Sd-mi1in gura,.. nu, mi-efricd". o Una din celemai senine secvenle din operalui M.Sorescu are loc in intuneric. Voceapersonajuluiprizonierfurpentecele monstruluinu transmiteadeviruri liniqtitoare,linittea liind alirmati de timbrul vocii, calm gi lucid. Trezireain intuneric nu e o sceni a teroarei,^ci a limpezirii, a iluminirii. Eroul devine codgtient propria pantecul de sacondilie.In vascos, are loc umedal pegtelui cunoagterea. Secvetrla are valoareaunui dialogsocratic, in caresepractici maieutica( motitul ). Iona estesimultaninvitdtor 9i ucenic. a Enumerarea lucrurilor cares-aupistrat in amintireapersonajuluidezviluie un cult al banalului,al nesenrnificativului: ceea celiDe de viata de liecarezi ( papuci,cuier, salcimul din fata casei ). Ca gi la Arghezi,lucrurile mirunte, casr $i gospodiriasunt insisi via{a ii modul de apirare impotriva necunoalterii, a mortii. Lucrurile evocate ("papucii de hngd pat", "cuierul", "tablowile" ) svnt p\ncte de sprijin afectiv, de care seprinde cu mina dreapti Iona, amintiri care-lapiri de somn$i de moarte.Si din aceste amintiri senaste "lumina - ca o ideecarei-a venit lui Iona". a Lumina careseaprindesugereazi o aventuri petrecuti doar la uivel spiritual, Personajul e inchis in "celula" singuritifii, Dialogulneagi, in loc si alirme comunicarea. a Iona igi amintegte vag de mitul biblic al lui lona, dar nul intereseazipentru ci tru cunoatte$i a douaparte ( ceacarearati daci gi cum persotrajul a ie$it din burta chitului ). o Faptul cI pescarulprimegte la ori lixi vreo 10 pegtiesteo ironie a soarteii prizonieruluii s-aluat libertatea, in schimbare parte de o hrani mai imbeltugati. E prizonierli e hrdnit la ore fixe. a In joaci, Iona il ajuti pe chit si mistuieun pesti$or. Autorul prezinti acompanierea mistuirii pe$ti$orului cu un cantec futrerar: "Veinica mistuire, vetnicamistuire".Joculstransformdin lupti pentru afirmareaesenlei umane, a Iona scoate brusc un cutit de sub haini, motiv de {antaj sentineat^l: "Ddcd md sinucid?..;Sau di prcfetusd md spAnzt". a Iona facereflectii despre progres,psihologia genera{iilor ( Chitlult"Of fini\fdrd expefienld" ),

Tabloulal III-lea a Moara de vant d care sefere$te Iotra esteun elemetrt cervantesc. sugerend asemiuarcalui Iona cu Don Ouiiote, a Motivul copiilor neniscuti estefolositca pretextpentru motivul gemenilorsi motivul ochilor caresuqereaziscindarea Dersonaiului. existenta dublului. a unui alter-ego. a Iona estesinqur pe intreg Darcursul cend celedoud siluete Diesci.iar traverseazidin cendin cand scena. nu seincheaed trici o conversatie. Strainii sunt surzi sauindiferenti.Diferentadintre Iona si cei doi oescari. muti. traversendscena impovirati de o grindl esteceaditrtre: a) omul careisi puneintreblri despre Iumesi el insusisi b) omul nepreocupat de intrebirile fundamental. apdsatde sriiil zilnice. a Scrisoarea adresati mameiin caresolicitiimai multe nasteri(succesive" amintcste de "Scrisoarea"lui Blasa.Persotraiul nu e pasiv:cu cutitul in mani taie peretele I. peretele abdomiral al pestelui abdominalal Destelui lI. pestelui al III. Iona va distrugelimiteleoDrsive si stratiliclril.

Tabloul al Il/-lea

a Iona esteconvinsc5,in celedin urmi, o scoate la caplt ('rres eu la un liman"), Capitul esteo groti pustieiintr-un loc nisipos, murdar de alge. a Reintelnindu-ipe PescariiI $i Il, Iona cotrstatiingrozit ci orizontul e "un tir nes|Artit de burli", celor doi trecitori "ca ni$tegedmuripuseun hngd altul", Semnificafia ticufi = "iDgeri ai morfii - careurmau si-i ducd sofieilui Iona scendurilepntru sicriul sIu". a Viafa estecomparati cu un !9lglgl9_!g!!9Li!& intr-|In cercmai mare,ca o capcani intr-un $ir nesf6rgit de capcane. Viata esteo suiti de sfere pe careomultrebuie si Ie strlbatd,menatde dorinfa dc a selibera= aluziela reincardarc. a Cele3 burfi alpeltilor rcprezinta 3 treptc ale inilierii , 3 probe pe care personajul pentru trebuie sdle depd$casca a dobdndi cunoaqtcrea. a Gestul repctat a1@. Ionaiqi spintec[ bunacu cufitul,stigand la lumina".Aceasta replicalasi "razbimnoi cumva sfirqitul acestei piesedeschis maimultorinterpredri: il atteapti; a) efortul de a ie$idintr-un nou cerc,carenegrefil, b) moartea voluntare o tentaliea individului de a-qilua in esteun gestsimboiic, stipinire desfinul,de a-ti infrengeconditia.