ttllllTll3 IIIJIL

. ~ATl31tl1ALl3Lttll
8i h11er1•re111rea etHtlericai
,I11 t1i111IHtll1ril••r l1er111etice 11le N11rii tt1•ere
,, N-am vrut sa urmam vechea metoda prin care se •
sugera un adevar, exprimat in parabole, insotit de' una
sau mai multe afirmatii amagitoare sau masi'uite i ntru
ratacirea cititorului rieputincios sa separe graul de
neghina. De buna seama, munca noastra, mai ingrati
decat s-ar crede, poate fi discutata si criticata, dar nu
ni se va putea niciodata reprosa ci am fi scris vreo
minciuna. Se spune ca adevarul rostit nu face
intotdeauna bine; noi credem, in ciuda acestei ziceri,
ca el poate fi exprimat pe inteles cu conditia sa
manuim cum se cuvine limba." ' '
FULCANELLI
(.

ISBN 973-9301-40-6
 fulcanelli
NIITEll~L
••
CiTEIHllLEIAHI
•
811 fer11rttare· t r1c
1i1•11 ril r b r de ·I Narii 11 ere

TRADUCERE SI PREFATA DE DAN ALEXE

' ,
LUCR RE ILU R T- CU TREIZE I I EDE PL E DUPA
D E ELE LUI JULIE CH MP G 'U FRO I PICIU DE
ACELASI
t
I ALTE FOTOGR FIi

NMIIII
Wl
 Coperta colecµei: DAN ALEXANDRU IONE CU

Frn/il r cl la Hi liopolis

© Jean Schemit Librairie, 1926

FULCANELLI
LE MYSTERE DES CATHEDRALES

Toate drepturile asupra ace tei ver iuni

apartin S.C. NEMJRA & Co S.R.L. Reproducerea
integrala sau parµala a textului, pe uport infonnatic,
tiparit sau de orice alt tip, precum ~i comercializarea
in afara tarii, unt interzise . i vor fi pedep ite conform legii.

Difuzare:
Editura NEMIRA & Co, Piafa Presei Libere nr. 1, sector 1,
Bucur~ti
Telefon: 223.00.79 Telefax: 222.89.16
Clubul cirfii: C.P. 26-38, Bucur~ti

ISBN 973-9301-40-6
 Prefatl
Deapre uOert fl mauaolee

Misterul catedraleloreste un studiu publi , tin nii '20 d un

riitorocult-sauocultist-ce- iziceaFulcan lli.Ap riti ac ti
cJf!i a r pr z ntat unul din momentel c I mai import ntc ale
acelui cur nt simboli t francez, impregnat d o ulti m, car in
Romania a avut imitatori d seam~, pr cum ad v anu au
Vasile Lo inescu.
1

Misterul catedralelor est un studiu de simbolistic~ mcdi -

aUt Fukanelli pun , de-a lungul capitolelor structurate uneori
ca un ghid turistic, nsul ~i in mnlUatea ocultii a dif ritelor
ornamente arhitecturale al bisericilor gotice, pornind de la
e empul eel mai concludent, care e cat drala otr -Dame din
Paris. Fulcanelli era un autentic initiat, de o eruditie necru~toar ,
iar identitatea sa dii na~tere ~i ast~zi unui lant nesfir~it de
speculatii fant zi t . Fulcan lli, e spune, a de cop rit piatra
filozofa~, mai precis: metodele de control asupra corpului,
metode prin care pot fi prelungite limit le vi µi.
Mitul lui Fulcanelli a prins contur in special dup~ aparitia,
la inc putul anilor '60, a c~f!ii lui Jacqu Bergier , i Louis Pauwel
Dimineafa magicieniJo/. Bergier i Pauwels dau de intele di
· Fukanelli ar fi descoperit secretul nemuririi. Ale andrian, in
Istoria filozofiei oculte, precum ~i, mai recent, Gen \·ieve Dubois,
in Fulcanelli dezvlluit, subscriu ideii celei mai r~spindit , ~i
anume c~ Fukan lli nu ra altcineva decit Jean-Julien Champagne,
autorul plan lor primei ditii a Misterului catedralelor, un
medievist pasionat de akhimie, care a murit in ~rkie in 1932. 0
altl t rie r! pindit! afirml c~ in spatele lui Fulcanelli se ascunde

• Edittil romlneasd a p3rut la Edttura emira, in 1994, IJ\ traJu r a Jui

Dan Petr (n. ed.).
7
de fapt ocultistul erudit Eug n anseli t, autorul pr fefelor
editiilor succesive ale Mist rului atedralelor.
Fulcanelli practica al himia. u alchimia viizutl ca t hnid
primitivl de purificar m t lelor, ca o prechimie, ci un i tern
de tehnici de perf ction r individualii, chiar ~i trupea
de yoga occidenta!A. Yn t ns, akhimia este o chi.mi
dar unde cuvintul ,,or ni " apltl un alt intel , a
fanului.
Usind deopart id ntit, t sa corporal!, se poat pune cl
Fukanelli a reinnoit mi ti 1 himidl a Cristosului = piatra
filozofaM, pe car la n i p z nt t Va ii Lovinescu: ,,[Piatra
filozofall] e piatra run t r rist o rii um~ra ~i o
preface in piine super ntiall ~i o pune in virful unghiului, cki
gestul Lui, in momentul fring rii, e prototipul seqiunii longi-
tudinale a tuturor bi ricilor cre~tinUlpi" (Vasile Lovinescu,
Jumal alchimic, Institutul European, Ia~i, 1994, p. 65).
Acest fragment dintr-un text neterminat al lui Vasile
Lovinescu ar putea rezuma esenta scrierilor celui care a dorit sl
semneze Fukanelli. Piatra din virful unghiului, planul mistic al
construqiei bisericilor cre~tine, insemnUatea alchimicl a
parabolelor biblice, toate aceste teme frecvente din textele lui
Fulcanelli se reglsesc ~i in frazele guenonistului romln.
tn acela~i timp, ceea ce reiese din acest scurt pasaj lovi-
nescian, dar care e un lucru manifest in multe din textele sale
publicate, este chestiunea limbii. Problema ocultismului este o
problemA de limb!, iar studiul doctrinelor oculte este imposibil
flrli cuno~tinte lingvistice, flra cun~terea stucturii ~i funcpo-
nlrii limbilor.
Akhimia poate fi accesibill numai prin stlpinirea regulilor
unui joc criptat cu limba. Pentru a intelege mesajul akhimiei, o
pregltire de lingvist sau de criptolog e mai folositoare dedt una
de chimist. Acest lucru este limpede in cazul lui Fulcanelli.
Ceea ce poate fi afirmat cu multi cettitudine este faptul cl
autorul Misterului catedralelorera un magician al cuvintului, un
scriitor ce minuia toate registrele limbii. Fulcanelli ~tia, de bunl
seaml, di etimologiile lui glumete sint false: termenii de caball
i cabalist nu vin nici de la I<a'aba, piatra sfintl de la Mecca, ~i
nici de la mitica tarl Saba, cum o afirml el cu o seriozitate decon-
certantl. Etimologia ebraicl a termenului ,,cabal!" (cunoa~tere,
tradipe clrturlreascl) era un loc comun, fiind cunoscutl de toti
autorii oculp pe care Fulcanelli ii citeazl. Propunind etimologii
8 9
u ,,argotic" de
dedea unui
u mai ,tiesJ
i, in al
rm l, t f 1
' j Ill , tit de
z m ,t
T • l al l 1
r l ul l mturn
hipnoti , in r l m I t 1 i m t ri I 1 f 1 it in operapunile
4
lchimic int numit rind pe rind Leu verde, Ciine de Arm nia,
uipat de Lu11A sau SJminfA metalicA.
Prin repetare, ac te fonnule due la o stare de autohipnozA,
m!n~toare cu cea pe care, de la Abulafia tncoace, o descriu
cabali tii i care poate fi obtinutl chiar prin repetarea unor
formul banale. Gershom holem scrie, de exemplu, cl extazul
poat fi obpnut chiar scandind o formull derizorie din Cartea
Facerii, de exemplu: ,,iar sora lui Lotan era Tirnna". Un pustnic
ortodox, crescut la ~oala isihasmului, va repeta, in singurltatea
chiliei sale, ,,Doamne Isuse Cristoase, mintui te-ml", un derv~
din Horasan sau din Babadag ,,La illaha illa-llah!" etc., etc. Ei bine,
un akhimist va intra in transl mormlind formule precum
,,metalele se imbliazl in Mercur", reflectind la dezghiocarea
metalelor ori la nlc!Aiala b!itei mercuriale. Tot a~, else a putea
cufunda in contemplarea unor mandale dlltuite pe fatada
catedralelor, cum face Fulcanelli. Iar dacl turnuletul din
basorelieful redat in pla~ numlrul V, despre care Fukanelli
pune cl ar fi athanorul, vasul in care au loc arderile akhimice,
ni se pare noul cl ar semlna mai degrab! cu mausoleul de la
M!rl~ti, asta nu inseamn~ altceva decit c~ ne afllm pe calea cea
bunl ~i dl am descoperit un inceput de tehnicl akhimic1,
fi.xindu-ne anumite jaloane simbolice.
Alchim~tii fac parte dintr-un ~ir de experp ai e tazului, care
au inteles ac st ad v1r lementar: tehnica perfecpunii indi iduale
nu depinde de dogml. In aceste conditii, a spun , pr cum
Fulcanelli sau Lovinescu, cl piatra filozofal! e Isus, nu e altce a
d cit a spune cl Isus e un simbol, o hieroglifl a perfectiunii
individuale.
Incl o dat!, ceea ce Jung nu a inteles este faptul cl toate
acestea sunt formule traditionale, readaptate, care ascund o
realitate simpll, accesibil4, d r ti, tnchis4 cu lac4te poetice.
Jung a interpretat ins4 to t tea fiind fantasmele unor
minti perturbate, comp n u-1 cu dezechilibrele psihice ale
pacientiJor sii. Sumbrul ihanalist protestant nu put gusta
splendoarea sonor4 11 1 irilor de nume ~ formul cu care e
implnat textul lui ul n Iii. Putem chiar spune dl, intr-un sens,
Jung s-a ~lat J f 1 mult in interpretarea i acei
alchimi~ti amat ri i tr utului, numiti de cltre initi ti,, ufleri",
de la foal l nu I t u si sufle intr-un f care se Mlatcrul catcdralclor
inclplµnau n t ri 1.

rf tion rii individuale

, prin mcllzirea uniforml a
vasului filozofal, m t ri pri t printr-o serie de stadii care,
. besc prin culori diferite.
tntiiul stadiu t 1al putrefac\iei, in care materia moare;
acest stadiu se disting prin culoar a neagrl; de aid, numele siu
latinesc: nigredo, sau caput mortuum. tn mod schematic, urml-
toarele doul stadii sunt c le d albedo ~i rubedo, distinse
respectiv prin alb fi ~u. In schimb, autorii nu sunt de acord
asupra momentului aparitiei cozii de plun, cauda pavonis,
momentul in care materia prezintl iriuri de toate culorile.
Acestea sint, traditional, fazele principale ale Operei, dar -
lucru foarte important - ceea ce Fulcanelli nu inceteazl si subli-
nieze in Misterul catedralelor este faptul cl toate acestea sint
operapuni simbolice, cl ele au loc mai degra~ in mintea ~i trupul
adeptului ~i cl e vorba de arderi spirituale ~i de decant!ri poetice.

DanAlexe
 I

C a mai ie imprc. ic din copilari . c a care 1m1 rcvin i

cum in mintc cu limpezime, a . timit-o in uflctul m u frag d
dcr a unei cat dralc gotice. A earn pe-atunci .. aptc ani. Am fo. l
pc data vr3jit. ferm cat, in rcmenit d uimire, n maiputind I ml
mulg din mrej le acelci minuni, din magia plendorii, a mhctici
ahruptc pc care o r pindea acca opcr3 mai mull di inl dccit
omenea. cl.
De-atunci. imaginea dintii mi-a fo t modificatl, dar inccrc i
a thi acelea. i imprc. ii. Obi nuinta a inllturat pontaneitatea i
dramati mul primului contact, in a nu am putut niciodat3 ii nu
r imt acee~i incintare in fata ace. t r minunatc tomuri ilu trate
inlltate in mijlocul pictelor i care i i deaplna pinl la cer filele
cioplite in piatrl.
Ce limbaj, cc emne I gl C! c pre a lluda ace te capodopere
mute, pre a le dovedi ace tor magi., tri nccuvintltori. lip iti de
grai, recuno tinta i sentimentcle de gratitudine de care imi e
plinl inima pentni tot ceea cc m-au invltat I pretuie c .. I
recuno c, I de coplr?
Necuvintltori i lip iti de grai? Ce pun cu aici? Ace t clfti
lapidare vorbe c nu doar prin literele I r culptate - basoreliefuri
rinduite in fraze i ginduri in ogive-, ci i prin duhul nemuritor
ce rlzbate din paginile lor. Mai limpezi dee it mezinele lor,
manuscri ele i clftile imprimate, clc le intrec prin aceea cl nu
oferl decit un en unic, dcfinitiv, cxprimat simplu, prin imagini
naive i pitore ti, un en curltat de intortocheli, aluzii i echi-
vocuri literare.
13
 ,.Graiul pietrelor vorbit in ac ti aiU n u ·•, um n pune
cu mult tile J.F. Coifs 1• ,,e te in acel~i timp limped id !v~it.
El sc adreseau atit celor umili, cit i celor invlt· \i. limbl
zguduitoare e g tica vorbitl de pietre! Atit de zguduit , r • incit
nici cinturile Jui rlando di Las o au Pale trina, ni i 1111 ,zitiile
pentru orga al Jui Handel au Fre cobaldi, imfi niil Jui
Beethoven au h rubini, nici chiar, pe deasupra tutur , implul
i obrul cinl gr ' rian, care c poate ingura cintarc ut ntidt, nu
fac de it du · un pri o afectiv emoµei produ d at drall.
Vai de cei are nu indrlgc c arhitectura goticl;
plin i ca ni te inimi hlcitc."
Sanctuar al Traditiei. al $tiintei i Artci. c t r la goticl nu
e te atit o lucrar dedicatl lavei ere. tini mului, cit mai ale o
va tl concrctiune de idei, nhuinte i crcdint populare, un intreg
de avir it clruia putem l-i adre lm flrl ezitare dorinta de a fi
cllluziti prin meandrele tiintei tdbunilor, i a ta fie cl e vorba
de d meniul r ligici, fie d eel Jume , filozofic au ocial.
Bolt le indrlznetc nobl tea nav i, amploarea proportiilor i
frumu etea con tructiei fac din catedrall o pcra original!. de o
annonie flrl camln, pe care in._ iruir a liturghiilor nu izbut te
l o umple in intregime.
Dael lini tea i reculegerea sub lumina pectrall ~i multi-
colorl a inaltelor vitralii indeamnl la ruglciun . i imping pre
meditatie, in chimb inchegarea lluntrica, tructura, omamentel
imp~tie i reflect!, cu o fo~ nemaiintilnitl, ni te imtlminte
nu tocmai pioase un pirit mai mirean ,i, ca l-i punem pe nume,
aproape plgin. Aici e pot de lu i, pe lingl harul arzlt r nl cut
dintr-o crcdintl ncclintitl, i miilc de indeletniciri ale mlretului
uflet popular, concretizarea con tiintei i vointei lui, o icoanl a
gindirii ale in tot ca are ea mai complex, ab tract, neasemuit i
suveran.
Intrlm aici nu numai pentru a a i ta la lujbl, ori Iuindu-ne
dupl proce iunilt mortuare, au dupl ve elul cortcgiu al
carnavalului inaintind in ritm de clopote, ci i in multe alte
imprejurlri. Aici e tin intruniri politice prezidate de epi cop; se
1 J F. Coif: • La Filiation g6>ea/ogique de touted &ol godri<1~ , Pari ,
Baudry, 1884.
14
UI pretul grinelor au al d bil ; pm1.arii e invoie c
pr cursului stofelor; lumea vin 1 ·i nlru i mmguerc,
un fat, a e ruga de iertlciun . o > ,iii . inghe uie
earl binccuvintarea lucrlrii cu car n ul u ni fi l primit
n bf II i tot aici e reune c ele, o dat n. uh pr t guirea
fintului lor patron.
Alte ceremonii, pllcul multimii,. -au m n inut d - lungul
frumo ului Ev Mediu. A a a fi t Slrblt ;u · ·hunil r- au a
ntcleptilor - chcnnc ii henn tica i ritualic· a c· r i proc iun
porn a din fata bi ericii, in frunt cu pr priii i d mnitari i un
pap , cu adepti i o multimc infi rbintalii, acea gl · t m die aHl
z omotoa ii. zurbagie pomi~ pc farse d o energi d zHlntuita,
ntuzia tl i infladlrata, r pindindu- c apoi in intr gul ora ...
Hazoa a luare in rl par a c1 rului ignorant, upu autoritatii
tiin( i dcghizat , trivit ub povara un i indi cutabile superi -
rit ti! Ah! Shbatoarea bunilor. cu carul Triumfului Jui Bachu. ,
tra d d i c ntauri, ma cul -.i fem la, i pr cum in u i z ul i
pc li'nga care p!. .. t mar I Pan; nav I gi ale int invadat d
un carna al b c n! imf i naiad i din caldato re; din
Olimp b ara z iHiti cu . olduri n ac peril d n ri au fu tit :
Iunona, Di na, Vcnu .. i Latona ,i-au dat intilnire la catedrala
pcntru a a culta lujba! i c lujba! Compu l d initi tul Pi rr
d Corbeil, arhiepi cop d n . dup un ritual p~gin. car -i flcea
pc cnori ii de pe la 1220 . a . c ata trig tul de bucuri cc marca
Bachanal I : E ohc! E ohe!-pc cind tud ntii S rbonei racn au
in <lclir:
Ha c t clara di clararum clara dierum !
Ha c t le ta di le tarum le ta di rum !1
Mai era i Si!rblt area A inului, apr a mptu a a
a c a de mai-naint , cu intrar triumfala, pe ub ar ad l fintit ,
magi trului Alib mn. a dlrui c pita ra una. e odini ara p
caldarimul evrei cal I ru alimului. Dup citir a E angh Ii i,.
inta o lujba anume pr fala ace tui Cri tofi r. in care e pro l -
I •.Ziua l e c. titll printrc zil le vcslit !
Ziua ~ ta-i ·ilfbat · re printrc -~batori!"
15
vea naga mlgm-cascil, prin mijlc irca cllrcia Jinta Bi ericil a
clpltat aur din Arabia mirn 'ii tlmiie din Saba . I rodie gro-
tc di, pc care prcotul, n putind. l o-nteleaga o indur· t cut, cu
fruntea aplccatl ub b tj uril revlr ate din gura a tor mi ti-
ficatori veni{i de la aba . · r ia i ~ e mai punc., i Caba. I unde
ace tia int numiti chiar bali. ti! Ace te tranii p tr ri n int
confirm.ate chiar d daJta m terilor imaigicrs, Beat rii d imagini
de pc atunci. lntr-ad vlr, cum crie Witkow ki 1 in n ul cate-
dralci Notre-Dame din Strasbourg .,ba orelieful d pc capitelul
unui pila tru principal reproduce o proce iune atiri ~ in care c
poate de lu i un purccl cc poart! un agheasmatar, in urma clruia
vin citiva mlgari in traie bi eri c ti, maimute cc due diverse
in emnc rcligioase, precum i o ulpe inchi l intr-o racll. Este
Proc iunca Jui RllniciI Vulpoiul au Siirbltoa.roa A inulul'. Sl
mai punem cl o cenl identicl figureazl intr-o miniaturl de pe
folio-ul 40 al manuscri ului nr. 5055 de la Biblioteca national!.
Veneau apoi acele ciudatc obiceiuri, reinnoite in fiece an,
care lasl d eori sl se intrevadl un sens hermetic neintinat i care
aveau ca decor bi erica gotidi, obiceiuri precum Biciuirea Jui
Alcluia, ce avea Joe in nao ul catedralei din Langre , unde copiii
decor alungau din bi ericl, biciuindu-i, ni te titirezi forlitori 2;
Convoiul Po titorilor, Driicm-ia din Chaumont, proce iunile i
o petele Infanteriei din Dijon, eel din urml ecou al S!rbatorii
Nebunilor, unde g im o Maicil SmintitiI, diplome rabelai iene i
un tindard pe care figureaz! doi frati inllntuiti, dintre care unul
cu capul in jo , i d.rora le-a enit chef il-~i dezgoleascl buci/e-,
ciudatul Joe cu Minge.a care e juca in nava catedralei Saint-Etienne
din Auxerre i care a di parut pe la 1538 etc.
l GJ. Witkow ·ki.L'Artprofan /JJ'Egli. ,&rangcr,Pari. ,Schemit, 1908,
p. 35.
2 Titire1.i, numili ._i boti, in fonn~ de cruce sau de Tau. Ace. t i de in-
cill{3n nu mil ,\aboc Ice mai ill! amna :i copiti1, n.t.) echi aleaz· in caball1 cu cabot
. au ch bot,alti I zi chatbocte,Mot.anul incliltatclin Pove. tileMamci Gi;te. Turta
cc · imparte I Epifani c ntine une ri un .· boc in I de un grllunte de bob.
II
Catedrala e te refugiul pnm1tor al tuturor n C ri i ti , •
J olnavii care eneau la otre-Damc din Pari . 3-1 impl r l
umnezcu de u. urarea ufcrint I ramin au acolo pina lad ·plm.,
I r indecar . Er u Hi ati intr-o capcla, luminata d .a and J •
Oata linga a doua poarta. Ac lo i.. i pctrcc au noptiJ . D t rii ii
on ultau chiar la intrar a in bazili a. Jinga agh a. matar. T l l
, l J v ni .i Facultat ad mc<licina :a-~i tina. e. iunile, dupa ,
oind . - i ad ingur d griji , plr i Uni r. it l a in olul
I XIII-I a; rama acolo pina in 1454, cind a u Joe ultima a
r uniun , con o ata de Jacque D parts.
Aici e azilul invi Jabil aJ c lor fugariti i morm1ntul dipo-
ltilor ilu. tri. E tc un ora. in ora . . mi zul int I tual . i m ral al
zlrii, ntrul acti itatii puhlice, apot oza g1ndirii, a tiint i . i
artei.
Prin . tufi I inn rituri al omam nt lor i, prin bogatia
uhi ct lor . i a. c n lor c o impodobc. c, catedrala . c infati . eaza
o en i I p di ompleta i ariata a tuturor cuno tint l r
mcdicvalc. de cori naiva, alteori nobiHi. da.r mcreu vie. A a. face
ii a . ti. fine. i din piatra devin ni te invatatori, dar in primul rand
ni te initiatori.
Ace t pop r d him r zbirlite de cap auni co dani,
ma mciuni i gargui am nintatoar - drag ni, trigi i p ci-
tanii - plz c d c I trl chiul patrimoniu. Arla i . tiinta, ·
odinioa.rl c nc ntrat in maril mina tiri , au ca.pat din laborato
. i -au napu tit. pr rpul bL ri ii. aninindu- e de clopotnit , d
fi i. oa.rcle fatad i, d dtc-un a.r but nt, a atindu- c de arhi olt •
 ca acum, populind fi.ridcl • I . transforme geamuriJe in pietre ismul Jui Soufflot a di
pretioase, arama in vibratii sonorc i I inflorea it pc portaluri I-lea un sufler putea incl dr pt cl
intr-un vesel zvicnet de Ii rtatc ~i de miie trie. u nimic mai ar trebui sl le fie recu · ·
laic decit accast! invlt~tur public!, nimic mai uman d it aceast! aint, Geffroy Dechaume,
bogltie de imagini originate, vii, Jibcre, animate, pitor ti, de eori us care au restaurat bazilica,
zugrivitc alandala. dar t tdeauna demnc de inter ; nimic mai itectura, in schimb ~tiinta n
emofionant dccit ace t multiple mirturii ale vietii c tidiene, ale pierdut.
gu turilor, idealuril r i niravurilor tdbunilor n . tri; i, mai Oricum ar fi, ~i in ciuda acestor re
ale , nu e nimic mai captivant decit simboli tica vechilor alchlmi ti, n le care au mai rimas sint indeajun de
abil t!lmiciti de mod tii pietrari ai Evului de Mijloc. ln acea t! vizitl in catedrall sl merite timpul i o t
privintl, Notre-Dame din Paris, bisericl filozofali, este Chi idera risplltit ~i desplgubit pentru
indoiali unul din exemplele cele mai deslvi~ite i, cum punea utit sl-i slime c curiozitatea citito
Victor Hugo, .,eel mai bun rezwnat al tiintei hermetice, a clrei atorului pltrunzitor i I le arlt iu
perfect! hieroglila era bi erica Saint-Jacque -la-Boucherie". . fi cu putintl l de copere intele u
Alchimi tii din ecolul al XIV-lea e intilneau, tot la o slp- 1etrificatl a ace tui uimitor manuscript.
t!mini, in ziua Jui Saturn, fie ub portalul eel mare, fie la portalul
Saint-Marcel, ori ling! mica Poarti Ro ie, cea decoratl imprejur
cu alamandre. Deny Zachaire ne pune cl aceast! rinduiall incl
e mai tinea la 1539, ,.duminicile i in zilele de praznic", iar oeJ
du Fail adauge te cl .,adunarea cea mai de seaml a alchimi tilor
avea Joe la Notre-Dame din Paris" 1• Acolo, in plendoarea
ogivelor pictate ~i aurite 2, a briielor de arhivolt!, a timpanelor cu
figuri biltate, fiecarc i i expunea rezultatul lucrlrilor au i i
explica rinduiala cercet!rilor. Se flceau prepusuri; se di cutau
po ibilitiµ; e tudiau la Cata locului alegoriile dlltuite ca intr-un
minunat ceaslov, iar adunarea trccea uneori ~i la lucruri mult mai
inflicirate, precum exegeza ab trusl a mistcrioaselor simboluri.
Vom intrcprinde ~i noi acest pio pelerinaj, pe urmele Jui
Gobineau de Montluisant, Cambriel ~i tutti quanti, ne vom adresa
pietrelor i le vom descoase. Dar,. din picate, e cam tirziu!

1 N I du Fail, Propo ro tique • balivemerie , conte · et di.~ours

d 'Eutru~I (c· p. X). Pari. , Gosselin, 1842.
2 Jn, . t dralc. totul era aurit i pictat in culori vii. Avcm ca dovadl textul
lui M ny Ill • cpiscop . i cllltor armcan din ~olul al XV-lea. Ace t autor
. pun J ,rt Jul de la Notre-Dame trilucca prccum poarta raiului de purpura ,
1. irmf,. 11 1I , ur • i argint. ~i acum ~ mai dd unnc de aurcall in virful
timp n11l111 J supr.a portalului eel mare. Ccl al bi~ricii Saint-Gcrmain-
1' Au r , • • p I t picturile . i bolta azuratl stropitl cu aur.
18

Ill
n c ar I . pun citeva cuvinte de pre
tennenul de goti , r d mneaz ~ artl franc~zl. ce . i-~
impu re_gulile a upra at t cc -a produ m Ev_ul Mecbu 1 a clre1
inflorire e itueazl intr olele al XII-lea 1 al XV-lea.
Unii au pretin , pen drept, It rmenul ar veni de la go(i, de
la vcchii locuitori ai Germaniei; altii au crezut cl aceastl fonnl
de artl, ale clrei originalitate i ciudltenie a formelor c~ndali~u
in ccolele al XVII-lea i al XVIII-lea, a fo t num1tl ~a m
batjocurl, ca i cum ar fi fo t o artl barbad: era o~~nia colii
cla ice, aturatl de principiile decadente ale Rcn~tem.
Dar iatl cl adevhul, care ie e din gura poporului, a plstrat
i -a folo it in continuarc de expresia Artl goticl, in ciuda
eforturilor Academiei de a o inlocui prin Artl ogivall. Obscurul
motiv ar fi trebuit l le dea de gindit lingvi tilor, altminteri
intotdcauna la pindl dupl etimologii. Cum e face cl all1 de putini
lexicologi -au apropiat de adevh? Ei bine, e implu: explicatia
trebuia clutatl in originea cabalisticl a termenului, iar nu in
rldAcina a Jiterall.
Citiva autori mai pcrspicacc i mai putin uperficiali, frapati
de imilitudinea care exi ti intre got1c i goetic, s-au gindit cl
trebuie sl exi te o trin I leglturl intre Arta goticl i Arta gocticl
au magicl.
tn ce nc prive te, con iderlm cl artl goticl nu e decit o
scilciere ortograficl a cuvintului argotic, cu car prczintl o
omofonie perfect!, in conformitate cu Jegile fonctice dupl care
e ghideazl cabala traditional!, in toate limbilc, flra ! e tin!
20
t, 1 • Catedrala e te o operl d art· ct
1 d argou (argot). Or, dictionarel d fin·
, n limbaj pccific unui grup de pers anc ar d
t uni gindurile flrl I fie int le e d cei din jur
0
t
• , 1I
d o caba/l vorbit;J. Argotierii c i cc fol .· . a st Ii, 11
t ndcntii h rmetici ai argo-nau{ilor c i a11 • I t u
r •o i vorbeau o limba argoticl - cum. c. pun la noi. o
\ ·rd -pc cind plut au pr maluril mruioa al c lhi I 1
1 tru I u riv tita Linl de Aur. $i tazi mai pun <.I spr
n 11 foart int ligcnt, dar ;i vi lean: ~ ta 1 . tic pc toat , in{ I 1
, l< u/. T ti lnitiatii orbeau in argou, atil tilharii de I urti.:.,
,~ olclor, in fruntc cu poetul Villon, it i Farmazonii . au
n m onii Evului Mediu, ,.gazdele lui Dumnczcu.. , on truc-
1 c podopcrelc argoticc pe care le admiram a tazi. Sa m i
un m dl naufii ace tia zidari cuno tcau calca pre Gddin
pcridelor ...
hiar i astlzi, umilii, mizerabilii, di pr tuitii, razvriUi\ii
tati de libertate i independent!, pro cri ii, rltlcitorii i
mazii orbe c inca in argou, ace t grai ble temat, o indit dco-
.vi de protipcndadl, de fal a ari tocratie, ca i de burghezimea
buibatl i conformi t!, llflindu- e in hermina trufiei i a
priei lor ignorante. Argoul rlmine limba unui mic grup d
oane ce trlie c in afara legilor tabilite, a convenientelor rin-
ui lilor i protocolului, oameni chora Ii e pune u~chitori
oyou ) , cind i de fapt int ursitori ( voyant ) , i clrora Ii e mai
i i Fiii sau Copiii Soarelui. fn fi~it, arta goticl mai e i artl
ticl (de la Xo), arta Luminii sau a Spiritului.
S-ar putea crede d astea int doar jocuri de cuvinte. De bunl
l. Dar ceca ce e te mai important e faptul cl ele n pot dirija
inta pre o certitudine, spre adevhul pozitiv i tiintific, ch ia
mi terului r ligio , cotindu-ne din dedalul capricio al imagi-
tiei prin care rltlceam. Nu exi ti ub oarc nici hazard, nici
incident!, nici leglturi intimplltoare; totul e pr vhut, rinduit,
ngrijit i nu ne revine noul ! modificlm dup! placul no lru
vointa nepltrun I a De tinului. Dael intcle ul obi nuit al cuvin-
telor nu ne-ar permit nici o d coperire care l ne inalte, In
inv te, I ne apr pie de Creator, atunci vocabularul ar fi inutil.
Yorba, care ii a igurl omului netlgaduita a uperioritatc
21
 suprematia pe care o poseda asupra tuturor fapturilor, ~i-ar pierde i'ntilnim rama~itele in citeva limbi regionale cum sint dialectul
caracterul nobil, maretia ~i frumusetea ~i n-ar mai fi decit decit o picard, eel provensal etc., precum ~i in vorbirea tiganilor.
trista de~ertaciune. Or, limba, unealta a duhului, are o viata Mitologia ne mvata ca faimosul proroc T)resias t minuia cu
proprie, de~i aceasta ii e data indirect de ldeea universala. Noi nu destoiriicie Graiul P!saresc, pe care 1-ar fi invatat de la Minerva
putem inventa nimic, nici nu putem crea ceva. Totul e in tot. zeita lnfelepciunii. II mai vorbeau, se spune, Thales din Milet'
Microcosmul nostru nu e decit o particula infima, insufletita, Melampus ~i Apollonios din Tyana 2 , personaje fictive ale caro;
cugetatoare, mai mult sau mai putin nedesavir~ita, a macrocosmu- nume sint cit se poate de graitoare in cadrul acestei stiinte care
lui. Ceea ce credem ca descoperim prin sfoqarile nemijlocite ale ne preocupa, ba chiar au o limpezime suficienta ca sa I~ an~lizam
inteligentei noastre exista deja in alta parte. Credinta ne face sa in paginile ce urmeaza.
presimtim ceea ce vine spre noi; revelatia ne furnizeaza dovada
definitiva. Adesea trecem pe linga minune, vedem miracolul fara
sa-1 remarcam, ca ni~te orbi ~i surzi ce sintem. Cite minunatii, cite
lucruri nebanuite n-am afla daca am ~ti sa disecam cuvintele, sa
le spargem coaja ~i sa slobozim spiritul ~i lumina divina tainuite
acolo, Isus nu vorbea decit in parabole; putem oare neg a adevarul
cuprins in acestea? Chiar ~i in conversatia curenta, nu siat oare
echivocurile, aproximatiile, calambururile ~i asonantele cele care
ii caracterizeaza pe oamenii de spirit, pe cei care se fericesc ca
scapa de tirania literei ~i se dovedesc in felul lor a fi cabali~ti fara
s-o ~tie?
f· Sa mai adaugam ca argoul este una din formele derivate ale
Graiului Piisarilor, tatal ~i starostele tuturor celorlalte, limba
11
filozofilor ~i a diplomafilor. Ea este cea pe care Isus le-a dezva-
luit-o apostolilor, trimitindu-le duhul sau, Sfintul Duh. Ea este cea
care ne invata toate tainele ~i care da la iveala adevarurile cele
mai ascunse. Vechii inca~i o numeau Limba de curte, intrucit ea
le slujea diplomafilor, carora le dadea cheia dublei ~tiinfe: ~tiinta
sacra ~i ~tiinta profana. in Evul Mediu i se spunea $tiinfa vesela
sau Gay Sfavoir, Limba zeilor ori Divina Butclca1• Traditia ne
asigura ca oamenii o vorbeau inainte de inaltarea tumului BabeJ2, 1 Se spune ca Tiresia~ orbise deoarece le dezvaluise muritorilor tainele
izvorul stricaciunii ei ~i, in ce prive~te gloata cea mare, izvorul Olimpului. El trai totu~i ,,~apte, opt sau noua vtrste omenesti" si fu succesiv
uitarii totale a acestui grai sfint. Astazi, in afara argoului, ii barbat si femeie! . .
2 ·Filozof a carui existenta, tn~esata de legende, minuni ~i fapte demne de
mirare,e socotita indoielnica. Numele acestui personaj cvasi-mitologic imi pare
l Viata Jui Gargantua .~i Pantagruel, de Fran~ois Rabelais, este o scriere
a fi o simpla imagine mito-hermetica a balegamlui alchimic, a compostului
esoteridi, un roman in argou. Bunul parinte din Meudon se dezvaluie aici ca un
caruia i se mai zice ~i rebis filozofal, savir~it prin impreunarea fratelui cu sora,
mare initiat, dublat de un cabalist de mina tntii. a Jui Gabritius cu Beya, a Jui Apollon cu Diana. Atm incit, minunile povestite
2 Tumul, sau tumura ba folosita pentru bel.
de Filostrat, fiind de ordin chimic, nu ne mai pot surprinde.
22

IV
Cu citeva rare exceptii, planul bisericilor gotice - catedrale,
biserici de minastiri sau de pe linga co]egiile de canonici -
tnchipuie forma unei cruci latine intinse pe sol. Or, crucea este
hieroglifa alchimica a creuzetului, caruia i se spunea inainte
cruzol, crucibil sau croiset (potrivit lui Ducange, crucibulum,
creuzet in latina vuJgara, vine de Ja cruce, crux, crucis).
intr-adevar, in creuzet materia prima indura Patimile, precum
Isus; in creuzet materia moare, pentru a invia dupa aceea, puri-
ficata, spiritualizata, transformata. De a1tminteri poporul, pazitor
fide! a] traditiilor ora1e, i~i exprirna incercarile parninte~ti prin
parabole religioase sau cornparatii hermetice: a-~i purta crucea,
a fadura un ca1var, a fierbe in creuzetul vietii sint tot atitea locu-
tiuni banaJe, in care regasim acela~i sens sub un simbolism identic.
Sa nu uitam ca tocmai in jurul unei cruci Juminoase vazute
in vis de Constantin au aparut cuvintele profetice ce puse el apoi
sa-i fie brodate pe labarum: in hoc signo vinces, ,,prin acest semn
vei 1nvinge". Va veti aminti, frati alchimi~ti, ~i de unnele celor
trei cuie implfntate Jn cruce, cuie ce fura menite schingiuirii
Cristosului-materie, imagine a celor trei purificari prin fier ~i prin
foe. Meditati a~ijderea ~i asupra acestui ]impede pasaj din Sfintul
Augustin, din a sa Disputa cu Triton (Dialogus cum Tryphone,
40): ,,Taina mielului pe care Dumnezeu ne-a poruncit sa-1 jertfim
de Pa~ti e inchipuirea Cristosului cu care cei ce cred i~i boiesc
locuintele, aJtfel spus pe ei 1n~i~i, prin credinta ce o au 1n el. Iata
insa ca acest miel, pe care legea ne cerea sa-1 frigem cu totul, era
simbolul crucii pe care Crist avea s-o indure. Intrucit mielul,
24
pentru a fi fript, trebuie potrivit ca o cruce: o frigare il strapunge
dintr-o parte in aJta, dinjos pfoa la capatina, iar o alta ii trece prin
spinare ~i de ea ii sint priponite picioarele din fata" (textul grec
spune: miinile, XEtpE<;).
Crucea e un simbol stravechi, folosit dintotdeauna, 1n toate
religiile, la toate popoarele, ~i ar fi gre~it sa o consideram un
simbo1 specific cre~tinismului, dupa cum a dovedit-o fara putinta
de tagada abatele Ansault 1• Vom spune chiar ca 1n planul marilor
edificii religioase din Evul Mediu, prin alipirea la naos, dupa
galeria corului, a unei abside semicirculare sau in elipsa, s-a
obtinut semnul hieratic egiptean al crucii cu toarta, care se cite~te
ank ~i care desemneaza Via{a universala ascunsa in rniezul
lucrurilor. 0 astfel de cruce poate fi vazuta la muzeul din
Saint-Germain-en-Laye, pe un sarcofag crqtin provenit din
criptele de la Saint-Honorat, de linga Aries. Pe de alta parte,
echivalentul hermetic al semnului ank este emblema Venerei,
nurnita ~i Cypris (in greaca Ku1tptc;, impura), cuprul de rind pe
care unii, pentru a-i urnbri ~i rnai mult intelesul, I-au tradus prin
cupru sau alama. ,,Albe~te aJama ~i arde-ti cartile", ne sfatuiesc
toti autorii de seama. Ku1tpos e acela~i cuvmt cu :Eoucppos, sulf,
care la rindul sau desemneaza ingrasarruntul, balega, gunoiul,
spurcaciunea. Jnteleptul va afla piatr~ noastra pina ~i in gunoi",
scrie Cosmopolitul, ,,pe cind eel ignorant n-o va gasi nici printre
giuvaere."
A~a se face ca planul edificiului cre~tinesc ne destainuie
calitatile materiei prime, precum ~i prepararea sa, prin mijlocirea
semnului Crucii~ ceea ce echivaleaza, pentru a1chimi~ti, cu
obtinerea Pietrei dintfi, piatra unghiulara a Marii Opere filozofale.
Pe aceasta piatra ~i-a inaltat Isus Biserica, iar francmasonii Evului
Mediu au urmat, in mod simbolic, exemplul divin. Dar, inainte
de a fi cioplita spre a s1uji de temelie atit operei de arta gotica, cit
~i operei de arta filozofala, piatra nestrunjita, impura, materiala
~i grosolana primea uneori chipul Satanei.
Notre-Dame din Paris poseda o astfel de hieroglifa, care se
gasea sub catapeteasma, in unghiul facut cu gaJeria corului. Era
un chip de drac, cascind o gura uri~a in care enoria~ii obi~nuiau
1 M. l' abbe Ansault , La Croix avant Jesus-Christ, Paris, V. Retaux, J 894 .
25
sa-~i stingli Juminlirilc, ~a 1ncit 1ntregul bloc sculptat se inla\i~a
I11Jnjit de funingine ~i de scurgeri de ccara. Poporul botezase
accas~ pll1smuire Me~tcru/ Petre Unghiatul, nume care i-a pus
intotdeauna in incurcaturli pe arheologi. Or, aceasta figurl1, ce
reprczenta la origine materia dintii a Operci, umanizatll sub chipul
lui Lucifer (eel ce poarta lumina - luceafarul dimincµ1), era
simbolul pietrei unghiulare, al pietrei din colt, sau maiastra piatra V
din capul ungbiului. ,,Piatra pc care zidarii au zvirlit-o", scrie
Amyraut' • ,,este de fapt maiastra piatrl din col{, pe care hodine~te
intreaga schelliric a cllidirii; dar ea c ~i piatrli de incercare ~i piatd
pc inimli, de care din~ii izbindu-sc se vor nlirui ." Cit despre
cioplirea acestei pietre unghiulare, altfcl zis prepararea ei, o putem
Yn vreme ce, in catedrall, cioplitorului de imagini ii era
vcdea tl1lmacitl1 intr-un frumos basorelief din acea perioadll,
incrcdinta~ decorarea ie~indurilor, ceramistului i se lasa impo-
sculptat pe dinafara bisericii, in dreptul unei capele absidiale ce
dobirea pardoselei. De obicei, aceasta era injgbebatl1 din lespezi
dl in rue du Cloitre-Notre-Dame.
sau pavatli cu pllici de argilli arsa pictatc ~i acoperite cu un smalt
plumbuit. Accst me~te~ug devenise atit de desavi~it in cursul
Veacului de MiJloc, 1ncit scenelc inchipuite aveau o larga varictate
de dcscnc ~i culori. Se mai lucra ~i cu o serie de cuburi multicolore
din marmura, in maniera mozaicarilor bizantini. Printre motivele
cclc mai des folosit.e, se cuvinc sa amintim labirinturile, care erau
trasate pc sol, in punctul de intretlHere a navei cu transeptul.
Bisericile din Sens, Reims, Auxerre, Saint-Quentin, Poitiers ~i
Bayeux ~i-au pastrat labirinturile. La eel din Amicns sc putea
vcdca, chiar in rnijloc, o lespedc incrustata cu o bara de aur ~i un
semiccrc din acela~i metal, inchipuind in~tarea Soarelui deasupra
orizontului ~ Mai tirziu, Soarele de aur fu inlocuit cu unul de
arama, dupa care ~i acesta disparu fara sa mai fie inlocuit. Cit
despre labirintul din Chartres, nurnit de popor Jeghea, ,.la lieue"
(in Joe de Jocul, ,Je lieu") ~i desenat pe pardoscala navei, el se
compune dintr-o serie de ccrcuri concentrice care se incoHkesc
unul in altul la ncsf'~it. In mijlocul accstci configuratii putea fi
vl1zutl1 odinioarli lupta lui Tezeu cu Minotaurul. lata a~adar ind
o dovadli a furi~arii subiectelor pligine in iconografia cre~tinli ~i
a plitrunderii, o da~ cu ele, a unui sens mito-hcrmetic evident.
Totu~i, nu poate fi stabiJi~ nici o legittudi intre ace te imagini ~i
faimoasele constructii ale Antichitlitii care au fost Jabirinturile din
I Amyraut, P.u-Jphrose de la Premiere Epitre de saint Pierre (cap. II, v. 7),
Saumur, Jean Lcsnier, 1646, p. 27.
Grecia ~i Egipt.
_,__. 27
 Labirintul catedralelor, sau labirintul Jui Solomon, cste, cum apuav estc dcci fn accla~i timp nrngnctul. Dadi acum cxaminam
nc-o spunc Marcellin Berthelot 1, ,,o figura cabalistica foscrisa la cuvi'ntul 1:'18r1POS, care a <lat in latina stc,wa , sh/us, sic/eris, vorn
incc putul anumitor manuscrisc alchimicc ~i care face partc din recunoa~tc aici ~i ,mm. iran , ainin din provcnsala, acct C(puav din
tradi~iilc magicc asociatc numclui lui Solomon . E vorha de o seric greaca, Soarclc cc He inal{i1.
<le cercuri conccntrice, intrerupte in anumitc punctc . indit sa Ariadna , arahnida mistica. a fug it din Amicns . lasind dupa
formczc un traiect complicat ~i straniu" . ca <loar urma pinzci sale pc pardoscala navci ...
Imaginca labirintului nc aparc astfel ca emhlcmatica pcntru Sa mai spuncm ca c cl mai celchru din lahirinturilc anticc,
mtrcaga prcgatirc a Opcrci, cu ccle doua principalc dificulta\i ale accla de la Cnossos, din Crcta, care a fost <lcscopcrit in 1902 de
sale: cea a c.:aii de urmat pcntru a atingc ccntrul - undc arc Joe savantul Evans, de la Oxford, purta numck de Ab..;o/um. Or, vom
apriga i'ncle~tare dintre ccle doua naturi - ~i cea a drumului pc care vedca mai pc urma ca accst tcrmen c inru<lit cu eel <le Ab~olut.
artistul trcbuic sa-1 urmeze pentru a ie~i de acolo. Aici el arc numclc prin care vcchii alchimi~ti i'5i dcsemnau piatra filozofala:
neaparata ncvoie de firul Ariadnci, daca nu vrea sa rataceasca prin
meandrele acestei facaturi fara a gi'isi ic~irca.
Nu vreau sa scriu, cum a facut-o Batsdorff, un tratat special
intru lamurirea intclcsului firului Ariadnei, cu ajutorul caruia
Tczeu ~i-a implinit lelul. Dar, sprijinindu-ma pc cabala, sper sa
pot oferi cercetatorilor chibzuiti dtcva lamuriri asupra valorii
simbolice a faimosuJui mit.
Ariadna (Ariane) estc o forma a cuvintului airagne (arahnida,
paian_jen) obtinuta prin metateza lui i. in spaniola, fl sc pronunta
ca i'n franceza gn; a~a indt apcix_vri (arahnida, airagnc) se poate
citi arahne, arahni, arahgne. Oare nu c tesut trupul nostru de
paingul ce se nume~te suflet? Dar acest cuvint are ~i alte origini.
Verbul afpro inseamna a apuca, a prinde, a tfri, a trage la sine; de
aici vine a1.p11v , cea sau eel ce prinde, apuca, trage. Deci, a1.p11v
este magnetul, virtutea tntemni(ata in corpur~pe care Inteleptii o
numesc magnezie. Sa purcedem mai dcparte. In provensala, fierul
e numit aran sau iran, in functie de dialecte. Acesta e Hiram ce.l
din masonerie, Berbecul divin, arhitectul Templului Jui Solomon.
Paianjenul, la poe(ii felibri, se spune aragno ~i iragno, sau airagno;
in picarda se spune aregni. Comparat i ac;easta cu grcccscuJ
Donpoc;, fier ~i magnet. Acest cuvint arc ambele sensuri. ~i asta
nu e tot. Verbul aptiro mai cxprima ~i ridicarea unui astru ce iese
din mare: de aici vine apuav (aryan), astrul cc icse, cc se ridica
din mare; cxpuav, sau arianc, estc, de aceea, Orient prin
permutarea vocalclor. Mai mult, apuoo are ~i sensul de a atrage:

1 Li.I Grande Encyclopedie, art. Labyrinthe. t. XXI, p. 703.

28

VI
Toate bisericile au absida indreptata spre sud-est, iar fatada
spre nord-vest, pe cind transeptul, care formeaza bratele crucii,
tinte~te spre nord-est ~i sud-vest. Este o orientare neschimbata,
tilcuita astfel incit credincio~ii ~i profanii, intrati tn templu venind
dinspre apus, sa mearga drept inainte spre altar cu fata spre partea
de unde se ridica Soarele, spre rasarit, spre Palestina, leaganul
crestinismului. Ei ies astfel din bezna si inainteaza spre lumina.
· Data fiind aceasta orientare, din c~le trei rozete care omeaza
capetele transeptului ~i portalul eel mare, una nu prime~te nicio-
data lumina Soarelui: este rozeta septentrionala, ce radiaza pe
fatada bra~lui sting al transeptului. 0 a doua scinteiaza in Soarele
amiezii: rozeta meridionala, deschisa la extremitatea bratului
drept al transeptului. Cea din urma se aprinde in razele colorate
ale asfintitului: este rozeta cea mare, cea de deasupra portalului,
care i~i ct'epa~e~te in largime ~i stralucire suratele laturalnice. A~a
se succed, pe frontonul catedralelor gotice, culorile Operei,
desfa~urindu-se circular de la tenebre, simbolizate prin absenta
luminii ~i prin culoarea neagra, pina la perfectiunea luminii
stacojii, dupa ce se trece prin culoarea alba, socotita a fi ,,la mijloc
intre negru ~i ro~u".
in Evul Mediu, rozeta centrala a portalului se numea Rota,
adica roata. Or, roata este hieroglifa alchimica a timpului
trebuincios pentru coacerea materiei filozofale ~i. prin extensie,
a coacerii inse~i. Din acest motiv, focul domol, constant ~i egal
pe care alchimistul il intreµne zi ~i noapte tn cursul operaµunii
este numit focul rofii. Dar, in afara de caldura necesara lichefierii
30
pietrei filozofale, mai e nevoie ~i de un al doilea agent, numit foe
tainic sau Jilozofic. Accst din urma foe, atitat de caldura de rind,
face sa se fnvfrteasca roata ~i provoaca diversele fenomene pe care
le observa alchimistul in vasul sau:
Vei merge pe-acest drum cu multa migala;
Prive~te numai la urmele de roata.
~i pentru-a ca.pa.ta o caldura egala
Spre cer sau spre pa.mint nu te-ndrepta fodata.
Caci daca urci prea mult lacer te vei pirli,
lar de cobori, pallllntul intreg vei potopi.
Dar de vei ~ti in rnijloc a te µne,
Atunci calea va fi domoala pentru tine 1•
Roza reprezinta a~adar, laolalta, ac~iunea focului ~i durata sa.
De aceea decoratorii medievali au cautat sa exprime prin aceste
rozete mi~carile materiei ati1ate de focul elementar, ~a cum putem
observa pe portalul de nord al catedralei din Chartres, in roza de
la Toul (Saint-Gengoult), ori la cea a bisericii Saint-Antoine din
Compiegne. in arhi tectura secolelor XIV-XV, preponderenta
simbolului flacarilor, care caracterizeaza eel mai bine ultima
perioada a artei medievale, a facut ca stilul acestei epoci sa fie
numit gotic fn/Jacarat, flamboaiant.
Anumite roze, formind un soi de emblema a intregului , au
un inteles aparte, ce pune ~i mai mult in evidenta proprietatile
acelei substante pe care Creatorul a fnsemnat-o cu mina sa.
Sigiliul magic, de pilda, ii arata artistului ca a mers pe drumul eel
bun ~i ca mixtura filozofala a fost pregatita dupa canoane. Aceasta
pecete, zisa ~i Steaua Magilor, e o figura cu ~ase raze (digamma),
ce se ive~te la suprafa~ com}J_?stului, altfel spus deasupra ieslei
in care doanne Isus, Pruncul-Imparat.
Printre edificiile care poseda roze instelate cu ~ase petale,
imagine a traditionalului Sigiliu al Jui Solomon2 , sa citam cate-
1 De Nuysement,Poeme phi/o.,;ophic de la Verile de la Phisique Mineral/e,
in Traittez de I' Hannonie et Constitution genera/le du Vray Se/, Paris , Perier et
Buisard, 1620 ~i 1621, p. 254.
2 Planta numita convallaria polygonata, popular coada-coco.:,ului sau
Sigiliul Jui Solomon, i5i datorem numele faptului di tija sa prezinta in sectiune
steaua care e semnul magic atribuit fiului lui David, regele lsraelului.
31
drala Saint-Jean ~i biserica Saint-Bonav:enture din Lyon (rozetele
rtalurilor); biserica Saint-Gengoult din Toul~_ambele roze ?e ~a
~nt-Vulfran din Abbeville; portalul Calende1 al catedrale1 dm
• minunata rozeta albastra de la Sainte-Chapelle etc.
R ouen, . ,.. al x,.. x t tru
~i intrucit acest semn era de cea mru m t~ ..1!'semnata e pen
alchimist _ nu e el astrul care il calauze~te ~• .u. veste~te n~terea
M ,..mru·torului?
1
- ar fi poate bine sa reunesc a1c1 citeva texte car~
~. • x · · 1 VII
povestesc, descriu ~i explica apari\ia sa. 11 v01 1asa cttitoru w
sarcina de a stabili toate apropierile folositoare, de ~ coordona
versiunile de a distinge adevarul pozitiv de alegoriile ~1 legendele
' . .
continute tn aceste fragmente emgmahce.
Varro, tn ale sale Antiquitatcs rcrum humanarum, aminte~te
legenda Jui Aeneas care, dupa ce ~i-a salvat tatinele ~i penatii din
flifcarilc Troiei, a ajuns, la capatul unor lungi percgrinifri, in
Cimpia Laurcntina1, felul culreierarii sale. Motivul pe care ni-1 da
e urmatorul:
Ex quo de Troja est egressus Aeneas, Veneris eum per diem
quolidie stellam vidisse, donec ad agrum Laurentum veniret, in
quo earn non vidit ulterius; qua recognovit terras esse fatales2 .
(,,Plecind din Troia, Aeneas vazu zilnic ~i pe Jumina stcaua Jui
Venus, pina in momentul in care ajunse la CTmpurile Laurentinc,
cind inceta sa o mai vada, de unde intelese ca accstea erau
paminturiJe pc care i Jc destinasc Soarta.")
Iata acum o legenda extrasa dintr-o lucrare ce are ca titlu
Cartea Jui Seth ~i pe care un autor din secolul al VI-lea o
povcstqte astfoP:
,,Mai multi mi-au vorbit dcspre o Scriptura care, de~i are o
originc indoielnica, nu c contrara credintei, iarintele ul ei e placut
auzului. Citim acolo ca la Soare-Rasarc, pc malul Occanului,
traia un popor cc poseda o carte atribuita Jui Seth , 10 care se
pomenea despre ivirea viitoare a unei stele ~i despre darurile ce-i
~cbuiau aduse Pruncului, iar despre zisa prezicere se spunea ca
InteJeptii ~i-au transmis-o de-a lungul gencratiilor, din tata in fiu .

1 fn cabala, Laurcn\iu este aunil dinfut sau grcfat.

2 Varro. in Servi11.,·. Aeneid, l. Ill , p . 386 .
3 Opu.~ imperfectum in Malthe11m. Hom. II, inserat in Opere/c Sfint11/ui
loan Ourif de A11r. Piltr. gr-Jee., t. LVI, p. 637.
33
 $i iata di alesera doisprezece dintre ei, printre cei mai invatati
~i mai iubitori de taine cere~ti. iar ace~tia se pusera sa ~tepte
steaua. Daca murea vreunul din ei, atunci fiul sau ruda sa cea mai
apropiata ce a~teptau ~ijderea erau ale~i pentru a-I inlocui.
Ace~tia se numeau, pe limba lor, Magi, pentru ca-I slaveau
pe Domnul in lini~te ~i cu voce inabu~ita.
Yn toti anii, dupa stransul recoltelor, oamenii ace~tia urcau un
munte ce pe limba lor se numea Muntele Izbindei, unde se afla o
vagauna taiata fn stinca ~i placuta prin izvoarele ~i pomii ce-o
inconjurau. Ajun~i pe munte, ei se imbaiau, se rugau ~i-1 slaveau
pe Dumnezeu in tacere vreme de trei zile; acest ritual se practica
la flecare generafie ~i fiece vfrsta a~tepta, doar-doar o aparea
steaua fericirii. La urma, ease arata, pc acel Munte al Izbfndei,
sub chipul unui prune daruindu-le efigia crucii; apoi le vorbi, le
destainui fnvafaturi ~i le porunci sa piece in tinutul ludeei.
Steaua ii preceda astfel la drum vreme de doi ani, ~i nici
piinea, nici apa nu le lipsira vreodata.
Ceea ce facura dupa accea e povestit mai pe scurt in
Evanghelii ."
0 alta legenda, dintr-o epoca necunoscuta, prezinta o stea cu
o configuratie diferita 1:
,.De-a lungul calatoriei, care dura treisprezece zile, Magii nu
se odihnira, nici nu se hranira; dar nici nevoie nu avura de acestea,
caci rastimpul le paru de o zi. Cu cit se apropiau de Betleem, cu
atit stcaua stralucea mai abitir; ~i iata ca ea era in forma de vultur,
strabatea vazduhul ~i batea din aripi; iara deasupra ei era o cruce."
Legenda urmatoare, ce are ca titlu Despre cele fntimplate in
Persia la na~terea Jui Cristos, e atribuita lui lulius Africanul,
cronicar din secolul al III-lea, de~i nu se ~tie cu certitudine din ce
epoca provine textul init-ial 2:
,.Scena are loc in Persia, intr-un templu al Iunonei (Hpl)c;)
construit de Cirus. Un preot anunta ca Iunona a nascut. -Toate
statuile zeilor dantuie ~i cinta la auzul acestei ~tiri. - 0 stea
coboara ~i vest~te n~terea unui Copil care e !nceputul ~i Sfi~itul.
- Toate statuile cad cu fata la pamant. - Magii anunta ca acest
1Apocryphes, t.11, p. 469.
2 Julius Africanus, in Patr. grace., t. X, pp. 97 ~i 107.
34
Copil s-a nascut i'n Betleem si-1 sfatuiesc pe rege 5 4x t · · x • •
. A · · nrrutd 01sca1
soI1._ -,_. pare at_unc1 Bacchus (Movucroc;), care prezice ca zisul
Copil 11 va gom pe toti falsii zei. - Urmeaza plecarea M ·1
ala .. d . . · ag1 or,
c uz1t1 _e ste~. AJun~1 la Ierusaljm, ei le anunta ierarhilor
n~terea Im Mesia. -La Betleem, merg sa i se inchine Man· ·
b d'b · e1, pun
un ro" 1 ac1 s-o zugraveasca impreuna cu Pruncul ~i a~eaza
cadra m hram~l eel mare cu ~cest inscris...: Lui Jupiter Mithra (,1.((
~('? - ~eulw Soare), Zeulw eel mare, lmparatului Isus, accasta
mchmacwne de la imperiul Pe~ilor."
,,Lumin~ acel~i stele", sc~e Sfintul Ignatiu 1, ,,o intrecca pe
a tuturor ~umma!?nlor; straluc!-1'~ sa era de nedescris, iar chipul
sau ne~a1vllzut 11 umplea de mmlfe pc cei ce o priveau. Soarele,
Luna $1 celelalte astre formau alaiul acestei stelc."
~uginus aBarma, i~ capitolul lucrarii sale ce trateaza despre
PractJ_cf!2, fo~?se~te a:eia~1 termeni pentru a descrie aspcctul
m~te:1e1 Marn Opcre m momentul aparitiei stclci: ,,SJujiti-va de
pam~1!t_adeviJ.rat , spune el, ,,patrons adinc de razclc Soarelui,
Lum! $I ale celorla}fi luminiltori."
In s~colu1 _al IV-!ea, ~tlozoful Chalcidius, care, cum spune
Mull~~hms, u~t1mul sau editor, afirma nccesitatea de a adora zeii
Grcc!e1, pe ce1 ai Romei, ca ~i zeii straini, a pastrat istoria stclei
Magi_lor, precum ~i expli~atia pe care i-o dadeau inteleptii.
Vorbmd_~espre o stca num1ta de egipteni Ahc ~i care prevcstea
nenorocm, el adauga:
,,Mai e o pov~st:, Ji mai sfinta, ~i mai demna de proslavire,
care_ spunc ca prm malfarea unci stele sc daduse semn nu de
mol_ime sau mo_arte, ci d_~ po~orirea unui Dumnezeu preamarit,
vemt sa po~a,u1~!ca nat~1l~ ~I sa mi'ntuiasca celc trecatoare. Se
spune ~a cc1 ma1 mva{aµ dmt~e Caldei, dupa ce vazura steaua pe
cmd calatoreau noaptea, ca m~te oameni obi~nuiti cu chibzuirea
la eel~ cere~~. caut~a na$ter~a proaspata a unui Zeu, ~i aflind
m~etia acelm Prune, 11 proslav1ra cum i se cu vine unui Dumnezeu
at1t de mare. Jar astea le $lifi voi mai bine decft alfii"3.
! Ep~ aux Ephesien,,;, c. XIX .
. Hugmus a Bam1a, Le Regne de Satume change en Siecle d'or Pari~
Dcneu, 1780. ' •
3
n Chalci_dius , Comm. in Timueu:71_Platonis, c. 125, in Frag. philosophonim
g <leC'orom, Dtdot,t. lI,p. 210. -Chalc1diu~ se adreseaza,cum se vede, unui initial.
35
 Diodor din Tars I se arata ~i mai clar atunci d'nd afirma ca
acesta stea nu era una din cele de pe ccr, ci o anumita virtute sau
for{a (6uvaµ{<;) urano-diurna (8€fo-repav), cc sc J'nchegasc
fntr-un astru pentru a vesti na~terca Domnului nostru".
Evanghelia dupa Luca, II, v. 1 pin a la 7 2:
,,Jar in partea Iocului crau pastori, care, miind pc cimp, \ineau
straja noaptca, linga turmelc lor. S_i !at~ ca In?e__rul Do_mn~lui ~
statut Hnga ei ~i marirca Domnul1-11 1-a 111valw~ m /umma, iar ca
s-au infricosat cu frica mare; dar Ingerul le-a z1s:
Nu va temeli. Caci iata va binevcstesc voua bucurie mare,
care va fi pcntru 'tot poporul; ca, in ora~ul lui David, astazi voua
vis-a nascul un Mintuitor, care este Cristos, Domnul; ~i acesta e
semnul ce va dau: veti gasi un Prune rnpr~at, culcat J'n iesle.
Si dcodata s-a facut impreun~ ~u Ingerul ?Julti~c de oaste
A
cereasca, laudind pe Dumnezeu ~1 zacmd: Manre !~1 J?u~cz~~
in IocuriJe prca inaltc ~i pace pc pamint intre oamenu pJacu\1 Lm.
Evanghclia dupa Matci, II, v. 1 pina la 11: . A •
,,Jar daca s-a nascut Isus 1n Bctleemul Iudee1, m z1lele lua Iro<l
imparatul, iata Magii de la Rasarit au vcnit in Icrusal~m t'ntrebind:
Unde este imparatul Iudeilor, eel cc s-a nascut? Caci am vazut la
Rasarit steaua Jui si am venit sa ne inchinam lui.
.. .Atunci Iro<l° a chemat in ascuns pc Magi ~i a aflat de la ei
Jamurit J'n cc vrcmc s-a aratat stcaua. Apoi trimitindu-i la Bctleem
le-a zis: Mergeti ~i cercetati cu de-amanu~tul _despre Pru~c, i~ da~a
n veti afla vestiti-ma ~i pe mine, ca sa vm ~• cu sa ma mchm Im.
iar ei, ascul.tind pe imparatul, au plecat ~i iata steau~ pe_carc-o
vazusera in Rasarit mergea inaintea lor pina ce a verut ~• a stat
dcasupra locului unde era PruncuJ. . .
Si vazind ei steaua, s-au bucurat cu bucune foarte mare. Si
intri~d in casa au vazut pe Prune tmpreuna cu Maria muma Jui,
si cazind la pa~nt s-au inchinat lui, ~i deschizind vistieriile lor
i-au adus Jui daruri: aur, tamtie ~i smima."
Pomind de la evenimente atit de stranii ~i neputind sale puna
pe seama vreunui fenomen atmosferic, A. Bonnetty3, frapat de
misterul cc invaluie aceste istorisiri, pune intrebarca:
I Diodor din Tars, De,,;pre Destin, in Photius,cod . 233; Patr. grnec., t.111,
p. 878.
2 De fapt, 8-14 (n. tr.). . . .
3 A. Bonnety, Document.~ historiques sur la Re/Jg1on des Romain.~. t. II ,
p.564.
36
,,Cine sint Magii ~i cc trcbuie sa credem desprc aceasta stca?
Iata interogatia actuala a criticilor rationali~ti sau de alt soi . E greu
de dal un raspuns, dat fiind ca Rationalismul ~i OntoJogismul
inainta~ilor ~i modemilor, sistcme cc se hranesc din ele inseJe,
ne-au flicut sa uitam mijloaccle prin care vcchilc popoarc ale
Rasiiritului pastrasera tradifiile primitive."
Cea dintii mcntiune a stclei o a1lam i'n gura lui Valaam. Sc
crede ca accsta, nascut probabil in tirgul Pcthor, Jinga Eufrat,
traia pe la 1477 1.e.n., pe dnd imperiul asirian se afla in plina
i'nflorire. Profet sau Mag in Mesopotamia, Valaam cxclama:
,,Cum sa blestem pe eel nebJc temat de Dumnezeu? Sau cum
sa osindesc pecel neosi'ndit de Dumnezeu? Ascultati! ... 0 vad, dar
acum inca nu-i; o privesc, dar nu de aproape ... 0 stea rasarc din
lacov ~i un schiptru se ridica din Israil..." (Num., XXIV, 47) 1.
In iconografia simbolica, steaua desemncaza ati't zamislirea
•
cit ~i na~terea. Fecioara este descori reprezentata nimbata de stele.
Fecioara de la Larmor (Morbihan), cc face parte dintr-un frumos
triptic inchipuind savir~irea Mintuitorului ~i suferinta Mariei -
Mater dolorosa - ~i tn care putem vedca, pe cerul compozitiei
centrale, Soarcle, Luna, stclele ~i valul Jui Iris, poarta in mina
dreapta o stea ma~cata - stella maris - epitet acordat Fecioarei
intr-o d'ntarc catolica.
G .J. Witkowski2 descric un ciudat vitraliu, cc se gasea linga
sacristia vechii biserici Saint-Jean din Rouen, astazi distrusa.
Vitraliul reprezentaZamisJirea Sfintului Roman. ,,Tatal acestuia,
Benedict, sfetnicuJ regelui CJotar al II-lea, ~i mama sa Felicite,
erau culcafi 1ntr-un pat, goi pu~ca, cum se obi~nuia pina pe la
mijlocul secolului al XVI-lea. Zamislirea era inchipuita printr-o
stea ce stralucea pe paturain locul unde aceasta atingea pintecul
femeii ... Marginile vitraliului, deja neobi~nuit datorita scenei
reprezentate, erau impodobite cu medalioane in care, in mod
nea~teptat, se i'ntrezareau figurile lui Marte, Jupiter, Venus etc.,
~i, pentru ca sa nu existe indoiaHi asupra persoanei acestora,
fiecare zeitatc purta ~i inscrisul propriului ei nume."
I De fapt, XXIII, 8 ~i XXIV, 17 (n. tr.).
2
G.J. Witkowski, L 'Art profane al'Egli~e. Paris, Schemit, 1908, p. 382.

VIII
Dupa cum sufletul omului i~i are cotloanele sale ascunse, tot
asa catedrala arc coridoarele ei tainice. Ansamblul acestora, cc se
i~tindc sub pardoseala bisericii, constituie criptelc (de la grecescul
Kpu1t16<;, ,,ceca cc este ascuns"~- . . . A
in aceste tainite umede ~1 rec1, v1z1tatorul mcearca un
sirntamint tulbure, ~are ii stinge glasul: el simt~ impreun~rea
fort~i cu tenebrele. Ne aflam in sala~ul mortilor, a1doma celu1 de
la Saint-Denis, necropola a mai-marilor lurnii, sau a Catacombclor
romane, cimitirul prim.ilor cre~tini. Lespezi de piatra; maus~lee
de marmura; morminte; rama~ite istorice, restun ale ~ecutul_u1 . 0
tacere posaca ~i indesata umple spatiile bollit:: H~i'Hrua de
afara, ecourile de~arte ale lurnii nu strapung pm~ ruc1. Ne-a~
afundat oare in pe~tera ciclopilor? Sane aflam oare m pragul ~nm
infem dantesc, sau in galeriile subterane ce s-au aratat atlt de
primitoare ~i proteguitoare pr!milo_r mucenici~ - Birlogul asta
intunecat c croit din taine, spa1ma ~1 trem~ratun... . .
in jur, sumedenie de pila~tri urie~~~tl, m~~ahalo~1, _dm car_e
unii sint ingemanati, ridicati pe temelu late, ta1ate p1~Z1~. Cap1-
teluri scurte, te~ite, severe ~i bondoace. Forme aspre ~1 fru_st~, a~~
caror eleganta ~i bogatie au fost delasatc in favoare~ ~oh~_1taµ1.
Mu~chi vinjo~i, incordati fara incetare de sfortarea nd1cam nea-
semuitei poveri a intregii cladiri. Vointa noctuma, mu~a, teapana,
vesnic invirto~ata spre a nu se lasa strivita. Porta matenala pe care
arhitectul a ~tiut sa o rinduiasca ~i sa o imp~a, clind ~u_turor
suporturilor aspectul arhaic al _unei ~ e de pah1derme fos~hzate~
ingrarnadite unul in altul, boltmdu-~1 greabanul osos, scobmdu-~1
38
burtile impietrite sub apasarea unei poveri nefire~ti. Fort1 reala
dar oculta, ce purcede in taina, cre~te in umbra ~i l~creaz~
necontenit in strafundul maruntaielor operei. Iata simtamintul
ce-1 invaluie pe eel ce se incumeta prin galeriile criptelo~ gotice.
Odinioara, hrubele templelor slujeau drept locuinta statuilor
lui Isis, devenite, dupa introducerea cre~tinismului in Galia, acele
Fecioare negre carora poporul le acorda ~i astazi o veneratie deo-
sebita. De altfel, simbolistica lor a ram.as acee~i; ~i uncle ~i cele-
lalte poarta pe postament faimoasa inscriptie: Virgini pariturae,
,,Fecioarei ce sta sa nasca". Ch. Bigame 1 ne vorbe~te de mai
multe statui ale lui Isis desernnate de acee~i formula. ,,0 inscrip-
tic similara, ne spune eruditul Pierre Dujols tn a sa Bibliografie
generala a ocultismului, fuscse deja semnalata de savantul Elias
Schadius in cartea sa De dictis Gennanicis: Isidi, seu Virgini ex
qua filius proditurus est2 . Aceste icoane nu au a~adar citu~i de
putin semnificatia cre~tina ce li se acorda, eel pu\in intr-o maniera
exoterica. Cum spune Bigame, Isis foaintea zamislirii este, potrivit
teogoniei astronomice, un atribut al Fccioarei, iar citcva figuratii
anterioarc cre~tinismul ui desemneaza aceasta ipostaza drept
Virgo paritura, altfel zis (arfna fnca nefecundata, dar pe care razele
Soarclui o vor insufleti curind. Ea mai c ~i muma zeilor, cum o
atesta o piatra gasita la Die: Matri Deum Magnac ideae." N-am
putea defini mai bine sensul esoteric al Fecioarelor negre. In
simbolistica hermctica, ele rcprezinta farina primitivii, pamintul
pc care artistul trebuie sa-1 aleaga pentru a-~i plasmui subiectul
marii opere. Este materia prima in stadiul de minereu, ic~ita din
zacamintele mctalifere undc zacea, adinc ingropata sub masa
stincoasa. Este, cum nc spun textelc, ,,o substan{a neagrii, grea,
casanta, farimicioasa, ce are aspectul unei pietre ~i se poatc sparge
in a~chii mici, ca o piatra". Se intimpla des, a~adar, ca hicroglifa
umanizata a acestui minereu sa poscde zisa culoare ~i sa i se
atribuic ca locuinta subteranele templelor.
Astazi au mai ramas putine Fecioare negre. Iata doar citeva,
dintre cele mai vcstite. Din acest punct de vcdere, catedrala din
1 Ch. Bigame, Comidt!rations sur le Cu/te d'lsi.~chez /es Eduem;, Beaune,
1862.
2 .,lsidei. sau Fecioarei din care se va na~te un Fiu."
39
Chartres e privilcgiata, posedind chiar doua. Una, dcsemnata cu
formula exprcsiva de Maica-Precista-de-sub-Piimfnt, e a~ezata in •
cripta, pc un tron al caruj soclu poarta inscrip\ia amintita mru PL. I
inainte: Virgini pariturae; ccalalta, situata la lumina, numita
Maica-Precista-de-la-Stilp, ocupa ccntrul unci firidc umplutc de
ex voto-uri sub forma de inimi 1n flacari. Aceasta din urma, nc
spune Witkowski, face obiectul devotiunii unui mare numar de
pelerini. ,,La origine", adauga acest autor, ,,coloana de piatra care
ii serve~te drept suport era «scobita» de limba ~i dinµi adoratorilor
frenetici, precum piciorul Sfintului Petru de la Roma, sau
genunchiuJ lui Hercule pe care paginii TI adorau in Sicilia; pentru
a o pazi de sarutarile prea inflacarate, in 1831 s-a instalat un
gardut in jurul ei ." Chartres, cu fecioara sa subterana, e considerat
a fi eel mai vechi loc de pelerinaj. Cum povestesc vechile cronici
locale, la inceput nu exista decit o antica statueta a lui Isis,
,,sculptata inainte de Cristos". Totu~i, figurina actuala nu dateaza
decit de la sf'rr~itul secolului al XVIII-lea, dat fiind ca cea a lui
Isis a fost distrusa, nu se ~tie cind, ~i inlocuita cu o statuie de lemn,
tinind Pruncul pe genunchi, aceasta fiind arsa la rindul ei in 1793.
Cit despre Fecioara neagra de la Notre-Dame-du-Puy - ale
carei madulare sint ascunse in intregime - ea are forma unui
triunghi, din cauza ve~mintului incheiat pina la git ~i care se lar-
ge~te pina jos fara sa faca o cuta. Stofa e ornata cu frunze de vita
~i spice de gnu - simbolizind piinea ~i vinul de imparta~anie -
iar prin dreptul buricului se ite~te cap~orul Pruncului, tot atit de
maret incoronat ca ~i maica sa.
Notre-Dame-de-Confession , celebra Fecioara neagra din
tainitele de la Saint-Victor, din Marsilia, ne ofera un frumos
specimen de statuie antica, fiind supla, larga ~i grasuta. Aceasta
figura, plina de noblete, tine un sceptru cu mina dreapta, iar pe
frunte poarta o coroana cu trei ornamente florale (pl . I).
Notre-Dame din Rocamadour, faimos loc de pelerinaj, deja
frecventat in 1166, este o madona cu puteri rruraculoase, a carei
origine e atribuita de traditie evreului Zahei , ~eful vame~ilor din
Ierihon. E instalata deasupra altarului din capela Fecioarei ,
construita in 1479. Este vorba de o statueta din lcmn, innegrita
::-~~'nir~TJe..
_--~-~~
de vreme, roasa de cari ~i ale carei bucati sint tinute impreuna de
ve~mintul din lamelc de argint in care e invelita . ,,Rocamadour NOTRE-DAME-DE-CONFESSION
40 Fecioarn Neagril din criptc/e bisericii S f. Victor din Mursilia
t~i trage faima de la un pustnic vestit, Sfintul Amator sau
Amadour, care a ciop)it in lemn o statuie a Fecioarei despre care
se spune ca facea min uni. Se mai zice ca Amadour era
pseudonimul varne~ului Zahei, convertit de Isus Cristos; ajuns in
Gali a, el ar fi propovaduit cultul Fecioarei. La Rocarnadour, acest
cult este extrem de vechi; totu~i, marea moda a pelerinajului nu
dateaza decit din secolul al XII-lea" 1•
La Vichy, Fecioara neagra din biserica Saint-Blaise este
venerata ,,dintotdeauna", cum scria deja in secolul al XVII-lea
Antoine Gravier, un preot comunalist. Arheologii dateaza aceasta
sculptura din secolul al XIV-lea, ~i. cum partile cele mai vechi
ale bisericii Saint-Blaise, unde o aflam, nu s-au ridicat decit in
secolul al XV-lea, abatele Allot, care ne semnaleaza aceasta
statuie, socote~te ca ease glisca odinioara in capela Saint-Nicolas,
fondata in 1372 de Guillaume de Hames.
La Quimper, biserica Gueodet, zisa ~i Maica-DomnuJui-din-
Cetate, poseda ~i ea o Fecioara neagra.
Camille Flammarion2 ne vorbe~te despre o statuie similara
pe care a vazut-o in beciurile Observatorului, pc 24 septembrie
1871, la doua secole de la prima observatie termometrica ce s-a
flicut in acel loc i'n 1671. ,,Uria~ul edificiu al Jui Ludovic al
XIV-lea", scrie el, ,,a carui terasa i~i inalta balustrada la douazeci
~i opt de metri deasupra solului, se cufunda in acel~i timp in ni~te
fundatii care au aceeasi adincimc: douazeci ~i opt de metri. in
coltul · uneia din galen'ile subterane poate fi vazuta o statuie a
Fecioarei, a~ezata acolo tot in 1671 ~i pe care ni~te versuri mscrise
la picioare o invoca sub numcle de Maica Domnului de sub
pa.mint." Aceasta Fecioara pariziana, prea putin cunoscuta ~i care
personifica, in capitala, misteriosul subiect al lui Hermes, pare sa
fie o replica a celei din Chartres, slavita Maica subterana.
inca un detaliu, util pentru hermetist. In ceremonialul prescris
pentru procesiunile Fecioarelor negre nu se aprindeau decit
luminari de culoare verde.
Cit despre statuetele Jui Isis - cele care au scapat cre~tinarii -
ele smt ~i mai rare decit Fecioarele negre, probabil din pricina prea
I La Grande Encyclopedic, t. XXVIII, p. 761.
2 Camille Flammarion, L 'Atmosphere, Paris, Hachette, 1888, p. 362.
42
m.arii vechimi a acestor imagini. Witkowski 1 semnaleaza una
aflatoare in catedrala Saint-Etienne din Metz. ,,Aceasta figura in
piatra a Jui Isis", scrie autorul, ,,masurind 0,43 min inaJtime ~i
0,29 m latime, provenea, din vechea minastirc. Figura ie~ea in
relief cu circa 18 cm ~i reprezenta bustul unei femei goale, atit de
slaba, incit, pentru a ne sluji de expresia plastica a abatelui
Brantome, «nu i se vedea deci't scheJaria»; capul ii era acoperit
de un vifl. Doua mamele uscate ii atirnau pe piept, intocmai cum
vedem la Diana din Efes. Pielea ii era colorata in ro~u, pe cind
pinza ce-i inconjura tali a era neagra... 0 statuie similara exista la
Saint-Germain-des-Pres, iar o alta la Saint-Etienne din Lyon."
Totu~i, pentru noi cultul Jui Isis, Ceres a egiptcnilor, i~i
pastreaza misterul. $tim doar ca zeita era sarbatorita in fiece an
in ora~ul Busiris ~i ca i se sacrifica un bou. ,,Dupa sacrificii" ,;crie
Hcrodot, ,,rniriade de barbati ~i femei i~i mortifica trupul. In cc
ma prive~te, socot ca ar fi o mare nccuviinta sa spun in cinstea
ca.mi zcu o fac." Grecii, ca ~i egiptenii, pastrau o tacere totala in
privinta misterelor cultului Jui Ceres, iar istoricii nu au gasit nimic
cu care sa nc satisfaca curiozitatea. DezviIJuirca fn folosul
profanilor a sccrctelor acestor practici se pedepsca cu moartea.
Chiar ~i faptul de a voi sa asculti atunci ctnd cineva iti destainuia
sccretul era considerat o crima. Dupa excmplul sanctuarelor
egiptenc ale lui Isis, intrarea in templul Jui Ceres le era strict
oprita tuturor celor ce nu fusesera initiati. Totu~i, dctaliile ce
ne-au fost transmise cu privire la ierarhia marii preotimi nc
ingaduie sa credem ca misterele Jui Ceres erau de accea~i natura
cu cele ale $tiintei hermeticc. $tim, intr-adevar, ca un preot
aparµnea uneia din aceste patru categorii: Hierofantul, insarcinat
cu instruirea ucenicilor; Purtatorol de Faclie, care inchipuia
Soarele; Heraldul, infati~indu-1 pe Mercur, Slujitorul Altarolui,
rcprezentind Luna. La Roma, Cerealiile se sarbatorcau pe 12
aprilie ~i durau opt zile. In fruntea procesiunii era purtat un ou,
simbolul universului, ~i se sacrificau porci.
Am spus mai inaintc cape o piatra de la Die, reprezentind-o
pc Isis, aceasta era numita maica zeilor. Rhea ~i Cibcle beneficiau
de acela~i epitet. Cele doua divinita\i se dovedesc astfel a fi
1 Op. cit., p. 26.
43
inrudite ~i. pe alocuri, le vom considera ca fiind doar expresii
diferite ale unui principiu unic. Charles Vincens confirma aceasta
prin descricrea unui basorelief reprezentind-o pc Cibele, care a
putut fi admiral, vrcme de secole, pe fatada bisericii parohiale din
Penncs (Bouches-du-Rhone), sub inscriptia: Matri Deum.
,,Aceasta ciudata piesa", scrie cl, ,.a disparut dc-abia pe la I 610,
dar o gravura sc pastreaza in Culegerea lui Grosson (p. 20)." Iata
o stranic analogie hcrmetica: Cibele era adorata la Pcssinonte, in IX
Frigia, sub forma unci pictre ncgre, chipurile cazuta din cer. Fidias
a reprczentat-o pc zcita a~ezata pe un tron intre doi lei, purtind pe
cap coroana invingatorilor. din care atima un val. Ea era tnchipuita
alteori tinind o cheie ~i parind ca vrea siI-~i scoata viilul. Isis,
Ceres, Cibelc, trci capete sub un singur val. 0 data inchciatc acestc prcliminarii, vom purcede acum la o
ccrcetare hermetica a catcdralei ~i, pentru a nc lirnita invcsti-
gatiile, vom lua drcpt cxemplu tcmplul cre~tin din capitala,
Notre-Dame din Paris.
Dcsigur, sarcina e grea. Nu mai traim pc timpul Jui messer
Bernard, contelc trevizan, nici in vremea lui Zachairc sau Flamel.
Ycacurile au brazdat adi'nc fatada cdificiului, intemperiile i-au
sapat riduri labartate, dar ravagiilc timpului sint nimic fata de celc
lasate in urma de furia umana. Rcvolutiile ~i-au pus pecetea, trista
marturie a miniei plebeiene; vandalismul, du~manul frumosului,
~i-a potolit ura prin hidoase mutilari, iar restauratorii in~i~i, de~i
minati de intentii mai bune, n-au ~tiut intotdeauna sa respecte ceca
ce le scapase iconocla~tilor.
Notre-Dame din Paris i~i ina.Jta odinioara silueta trufa~a
deasupra unui peron cu unsprezecc trepte. Un caldarim ingust o
dcspar\ea de cascle din lemn ~i de frontoanele ascutite, cu ctajele
proptite pe bime, toate acestea facind-o sa ci~tige in tinuta ~i
eleganta ceca ce pierdea in spatiu. Astazi, datorita reculului, ea
pare cu atit mai masiva cu cit spatiul in jur e mai larg, iar
portalurile, pila~trii ~i contrafortii ei sc implinta direct i'n sol;
rambleurile succesive au fa.cut sa dispara, incet-incet, treptele, pe
care le-au inghitit pina la una.
In mijlocul acestui spatiu marginit, pe de o parte, de
impozanta bazilica, ~i, in fata, de o ingramadire pitoreasca de case
impodobite cu tumulete, spire, giruete, firme caraghioase sub
care se deschid dughene colorate, case strinse in bi'me sculptate,
45
pe la colturi cu firide tn a caror despicatura se itesc madone ~i
sfinti, dominate de gherete, de foi~oare conice, de brete~e, in
mijlocul acestui spatiu, spuneam, se ridica odinioara o statuie de
piatra, inalta ~i ingusta, care tinea intr-o mina o carte, iar in
cealalta un ~arpe. Statuia impodobea o fintina monumentala, pe PL. II
care se putea citi acest distih:

Qui sitis, hue tendas: dcsunt si forte Jiquores,

Pergredere, aetemas diva paravit aquas.

,,Apropic-te, tnsetatule, iar de 1ipse~te unda,

Nu uita ca treptat crea Zeita apele eteme."

Poporul ii spunea cind Domnul Cenu$a, cind Vinzatorul de

cenu$a, Marcie Postitor cenu$iu, sau Postitorul de la Notre-Dame.
S-au dat multe interpretari acestor ciudate expresii, aplicate
de gloata unei imagini pe care arheologii n-au putut-o identifica.
Cea mai buna explica\ie estc cea pe care o aflam la Amedee de . .
Ponthieu 1, ~i ea ne pare cu atit mai demnade interes, cu cit autorul,
care nu era citu~i de putin hermetist, judeca nepartinitor ~i sc · .,
I
pronu,!lta fara sa aiba idei preconcepute: '"" t. Ti
,,In fata capi~tei", scrie el vorbind despre Notre-Dame, ,,se
inalta un monolit sacru caruia timpul ii tocise toate formele. Cei . .
din vechime il numeau Phoebigen2 , fiul Jui Apollon; poporul il
boteza mai apoi Me$terul Petre, vrind sa zica Maiastra Piatra,
piatra fennecata 3 ; i se mai spunea messer Ori, domnul Ccnu$if,
: \!,· LJi:::-
f. I
-,·
,

I
I

~tiindu-se ca cenu$a gri desemna focul, ~i mai ales focul de grizu • I

din mina, focul Sfintului Elmo ...
Dupa unii, aceste trasaturi informe trimiteau cu gindul la
Esculap, sau la Mercur, ori la zeul Terminus4; dupa alt.ii, ar fi
.'-·_, U'
semanat cu chipul lui Archambaud, mai-marele Palatului sub
Clovis al II-lea, eel care a oferit terenul pe care s-a construit
Hotel-Dieu; altii spuneau ca vad acolo trasaturile lui GuilJaume
ALCHJMJA
1 Amedee de Ponthieu, Ugendes du Vieux Paris, Bachelin-Deflorenne,
1867, p. 91. Ba.~ore/ief de pe portalul eel mare de la Notre-Dame din Pari.~
2 Ni\scut din soare, sau din aur.
3 Aceasta e piatra unghiulara despre care vorbeam.
4 Terminii erau busturi ale lui Hermes (Mercur).

46
de Paris, care inaltase Hotel-Dieu in acela~i timp cu portalul de
Ia Notre-Dame; abatele Leboeuf distinge figura lui Isus Cristos;
altii, dimpotriva, figura Sfintci Genoveva, patroana Parisului.
Aceasta piatra fu inlaturata in 1748, cind a fos t largit
caldarimul din piata bisericii Notre-Dame."
Cam in acee~i epoca, adunarea canonicilor de la Notre-Dame
primi ordinul de a inlatura statuia Sfintului Cristofor. Statuia
acestui uria~, spoita in cenu~iu, era lipita de primul pilastru din
dreapta, cum se intra in nava . Ea fusese pusa acolo in 1413 de
Antoine des Essarts, ~ambelanul regelui Carol al VI-lea. 0 prima
incercare de a o inlatura avu Joe in 1772, dar Christophe de
Beaumont, pe atunci arhiepiscop de Paris, se opuse cu tarie.
De-abia la moartea acestuia, in 1781, statuia fu tirita afara din
biserica metropolitana ~i sparta in bucati. La Notre-Dame din
Amiens, blindul uria~ cre~tin ce-1 purta pe Pruncul Isus a scapat
de la distrugere numai pentru ca e virit in zid, fiind de fapt un
basorelief. Catedrala din Sevilia are ~i ea un Sfint Cristofor colosal
~i pictat in fresca. Cel din biserica Saint-Jean-la-Boucherie a
disparut o data cu edificiul, iar frumoasa statuie din catedrala de
la Auxerre,caredata din 1539, a fostdarimata, prin ordin, in 1768,
cu citiva ani inaintea celei din Paris.
Asemenea fapte nu sc pot explica decit prin motive extrem
de grave. De~i distrugerile ni se par de nejustificat, explicatia lor
poate fi gasita in sensul simbolic al legendei care fusese conden-
sat - desigur, mult prea !impede - in imagini. Sfintul Cristofor,
al carui nume primitiv, Offerus, ne e dezvaluit de Jacques de
Voragine, inseamna, pentru mul~me, eel care-I poarta pe Cristos
(din grecescul Xp{crtoq,opocr); dar cabala fonetica descopera un
alt sens mai adecvat si conform doctrinei hermetice. Cristofor e
fu
pus aici Joe de Crys~phor: eel care poarta aur(gr. Xpucroq>opO(;).
Acum intelegem mai lesne uria~a importan\a a simbolului, atit de
graitor, al Sfintului Cristofor. A vem aici hierogJifa sulfului solar
(lsus), sau a aurului in nascarc, crescut pe undele mercuriale ~i
purtat apoi, prin cnergia propric a Mcrcurului , pina la gradul de
foqa al Elixirului. Dupa Aristotel, culoarca emblematica a
MercuruJui e cenu~iul sau vioriul, ceea ce e suficient pentru a
explica de ce statuile Sfintului Cristofor sint date cu o spoiala In
aceste nuantc. Un numar de gravuri vechi rcprezentindu-1 pe
48
uria~, pastrate in Cabinetul de Stampe de la Biblioteca Nationala
sint cxccutate in desen liniar, cu o tenta bmna. Cea mai vcch~
dateaza din 1418.
. Si_astazi s: mai poate vedea, la Rocamadour (in Lot), 0
g1gantica statme a Sfintului Cristofor, inaltata pe platouJ
Saint-Michel tn fata bisericii. AJaturi gasim un vechi cufa.r ferecat,
deasupra caruia e fixat in stinca un grosoJan ciont de spada
priponit cu un Iant . Legenda spune ca acest fier e frint din vestit~
Durandal, spada rupta de cavalerul Roland in batalia de la
Roncevaux. Oricum, adevarul cc reiese din toate aceste atribute
este extrem de transparent. Palo~ul ce dcspica piatra, toiagul Jui
Moise care scoate apa din stinca de la Horeb, sceptruJ cu care zeita
Rhea a lovit munteJe Dindymos, lancea Atalantei sint una si
aceca~i hieroglifa a materiei ascunse a FiJo·z ofilor, a carei natur·a
e indicata de Sfintul Cristofor, iar rezultatul c inchipuit de curarul
ferecat.
Regret ca nu pot spune mai multe despre aceasta minunata
cmblcma careia i sc rczerva locuJ de onoare in baziJicilc ogivale.
Nu ni s-au pastrat dcscrieri precise ~i amanuntite ale acestor mari
figuri , grupuri demne de rccuno~tinta pentru ceca ce ne-au
transmis, dar pc care o epoca a superficialitatii ~i a dccadentei le-a
facut sa dispara, fara sa aiba macar scuza ncccsitatii.
Secolul al XVllI-lea , epoca aristocratiei ~i a spiritului fin, a
abatilor de curte, a marchizelor pudrate, a gentilomilor cu pcruca,
cpoca binecuvintata a mae~trilor de .dans, a madrigaluriJor ~i a
pastoritelor Jui Watteau, veacul stralucitor ~i pervcrs, frivol si
manierat care avea sa sfir~easca naclait in singe, s-a dovcdit
cxtrem de nefast pentru opcrele gotice.
in Joe sa continue ~i sa dezvolte minunata ~i curata creatie
franceza, arti~tii, lasindu-se tiriti de viltoarea decadcntei ce sub
Francisc I primi numele paradoxal de Rena~tere, incapabili de
efortul inainta~ilor lor, ignorind cu totul simbolistica medievala,
se pusera sa inmulfeasca opcrele corcite, de prost gust, f'ara suflet,
lipsite de oricc inteJes esoteric.
Arhitecti , pictori, sculptori, prefcrind 'sa se inalte pe sine mai
degraba decit Acta, se adresara modelelor antice masluite in Italia.
Constructorii EvuJui Mediu aveau de partea lor credinta si
modestia. Creatori anonimi de capodopere, ei lucrara pe~tr~
49
Adevlr, pentru afirmarea unui ideal, cautind sl1-~i rl1spindeascl1
~i sa-~i innobileze ~tiinta. Cei din Rena~tere, preocupati mai ales
de ml1runta lor persoana, umbltnd sl1 se afirme, lucrara pentru
perpetuarea propriului lor nume. Evul Mediu i~i datora
splendoarea originalitatii creatiilor sale; Rena~terea fu renumita
pentru fidelitatea servila a imitaµilor sale. lntr-un caz, avem o
gindire; in celalalt, o moda. De o parte, geniul; de alta, doar talent.
In opera gotica, lucratura rl1mine supusa Ideii; in opera
renascentista, ideea e dominata ~i ~tearsa. Cea dintii se adreseaza Paris
inimii, minµi, duhului: e triumfuJ spiritului; cealalta se adreseaza
simtufilor: e preamarirea materiei. Din secolul al XII-lea pinl1 tn
eel de-al XV-lea avem saracie de mijloace, dar bogatie de
expresie; incepind din secolul al XVI-lea-frumusete plastica, dar
mediocritate tn fantezie. Me~terii medievali au ~tiut sa animeze
calcarul de rind; arti~tii Ren~terii au ll1sat marmura inerta ~i rece.
Acest antagonism intre cele doua epoci, nascute din
mentalitati atit de diferite, explica de ce Rena~terea nu a simµt
decit dispret ~i o profunda sill pentru tot ceea ce era gotic.
0 asemenea pomire i-a fost fatala operei medievale; aceasta
e sursa nenumMatelor mutiJari pe care le deplingem astazi.
 Catedrala din Paris, asemenea celor mai multe din bisericile
metropolitane, e pusa sub proteguirea binecuvtntatei Fecioare
Maria sau Maica Precista. in Franta, poporul nume~te aceste
bazilici Notre-Dame. in Sicilia, ele poarta un nume ~i mai
expresiv, eel de Matrice. E vorba, cum se vede, de temple dedicate
Mamei (lat. mater, matris), Matroanei tn sensul primitiv, cuvmt
care prio corupere a devenit Madona (it. ma donna) , ma Dame,
Doamna mea, ~i, prin extensie, Doamoa ooastra, Notre-Dame.
Sa trecem de zabrelele porfii ~i sa tncepem studiul fatadei cu
portalul eel mare, zis pridvorul central sau al Judecatii de Apoi .
Pilastrul central, care desparte tn doua intrarea cea mare, ofera o
serie de imagini alegorice ale ~tiintelor medievale. Sttnd cu fata
la piata ~i la locul de onoare, alchirnia e reprezentata printr-o
femeie a carei frunte atinge cerul. A~ezata pe un tron, ea tine tn
mina sttnga un sceptru - tnsemn al suveranitatii - tn vreme ce
mina dreapta prezinta doua cacti, una tnchisa (esoterism), alta
deschisa (exoterism). intre genunchi ~i sprijinita pe piept, ea t:i,ne
o scara cu noua trepte- seala philosophorum - hieroglifa rabdarii
de care trebuie sa dea dovada fidelii de-a lungul celor noua
operatiuni succesive ale lucrarii hermetice (pl. II). ,.Rabdarea este
scara Filozofilor'', ne spune Valois 1, ,,iar umilinta e poarta gradinii
lor; caci Dumnezeu se va milostivi de eel care va starui fara
ingtmfare ~i fara invidie."

1 Oeuvre,._ de Nicofa.<, Grosparmy et Nicolas Valois. Ms. din bibliot.

Arsenalului , nr. 2516 ( 166 S.A.F.), p. 176.
3
 Iatl deci titlul capitolului filozofal din acest mutus Liberc~
e templul gotic; frontispiciul acestei Biblii ~ulte cu pagini mas1ve
din piatra; pecetea, sigiliul Marii Opere ?111'ene aplisa! pe fruntea
Marii Opere cre~tine. Nu putea fi glis1t un loc mai bun decit
deasupra pragului intrlirii principale. . .. . .
Catedrala ne apare ~adar avind ca temehe ~tunta alchumc_a~
cea care scrutean transformlirile substantei originare, ale Matene1
elementare (lat. materea, de la radacina mater, ,.mamli"). Iatli de
ce Maica Precista, despuiatli de vllul sau simbolic, nu e_~t~va
decit personificarea substantei primitive de care s-a slUJJt 1:1-n-
cipiul atotcreatorin pllismuiril~ s~e. latli ~~ns~, ~e altfel lu!111~os,
al acestei stranii epistole clire1a 1 se da c1hre m hmpul sluJbel de
Na~tere a Domnului din Fecioara, ~i al clirei text urmeazl~ .
,,Domnul ma avu inca de la inceputul clilor sale_. ~~ 1!1amte
ca el sa ti plamadit toate fapturile. Eram de:o ve~~1c1e mamte ~a
pamfntul sa ti lost croit. Haurile nu erau mca ~• fu~esem deJa
zamislitli. Izvoarele nu ie~isera inca din pamint; gr~aia povara a
muntilor nu se tocmise inca; ma nascui inaintea colmelor - ~ n~
flcuse nici uscatul, nici apele ~i nici nu intlrise lu~ea ~e poh_i e1.
Pe cind pregatea Cerurile, eram de fata; pe ~m~ mconJ~a
adfucurile cu marginile lor, dindu-le o lege de nemfrint; pe cmd
intarea aerul deasupra uscatului; pe cind apele izvoarelor dipata~
0 scurgere egala; pe cind inchidea marea intre capetele sal: ~1
punea o lege peste ape, ca ele sa-~i cu?o~ca ~otarul; pe cm,?
punea temeliile pamintului, eram cu el ~1 orm~utam toate cel_e.
E limpede ca avem aici de-a face cu insa~1 esen(a lucrurilor.
intr-adevar, cum ne invata Litaniile, Fecioara este Vasul ce
confine Spiritul lucrurilor: Va~ spirituale. ,,~e o m~sa, in dreptul
pieptului Magilor'', scrie Etteda1 , ,,erau dispuse mri:-o part~ o
carte, sau un pachet de foi, ori lamele de aur (cartea Im Th?t), tar
in cealalta parte un vas plin cu o licoare astral?-cereasc~, dm care
0 treime era miere salbateca, o parte apl pammteasca, 1ar o parte
apa cereasdL. Taina, miste~l se_ gaseau !n vas:" . templul alch1IDJc pnn excelenfa. fntreaga bazilica nu e deci't o
Aceastl Fecioara neob1~nu1tl - Virgo smgulans, c':1111 _o
desemnew anume Biserica - mai e sllvitli, pe deasupra, ~• pan
I Etteilla, Le Denier du Pauvre, in Les sept nuances de /'Oeuvre
philosophique,s.l.n.d. (1786 ?), p. 57.
54
epitete care-i pun i'n evidenta originea pozitiva Nu · s ·
· Pal · .. · · 1 e ma1 spune
oare ~1 mierul Rabdarii (Palma patientiae)· Crinul di'ntr · ·1
(L ·1 · · · . . . • e sp101
1 mm interR spmas); . . M1erea simbolica a lui Samson·, L ma A 1w·
G'L "
ueueo~; oza mi~tJca; Poarta Cerului; Casa Aurului, ~.a.m.d.?
~celea~1 texte o .1:11a1 ~umesc pe Maria L<Jca$ul lnfelepciunii, aJtfel
~ts Sub1ectu1 $llmfe1 hermetice, al sapientei universaJe. fu simbo-
h_smu1 metalelor planetare, ea e Luna, care prime~te razele SoareJui
~1 !e_pastreaza _tainic in si'nul ei. E izvorul substantei pasive pe care
spmtul solar vme sa o insufleteasca. A~a se face ca Maria, Fecioara
~i Mama, reprezinta forma; llie, Soarele, Dumnezeu Tatal este
embl~ma_spiritului vital. Din unirea aces tor doua principii rezulta
~atena vie, su~_usa nea~unsurilor pricinuite de legile transmutafiei
~1 ale dezvoltari1. Atunc1 ea devine Isus, spirit incamat foe intrupat
in lucrurile cunoscute de pe fata pami'ntului: '
~I CUVfNTuL S-A FACUT TRUP
~IS-A SALA~LUIT PRINTRE NOI.
. Pe de alta parte, Biblia ne spune dl Maria, maica Jui Isus, era
dm neamul Jui Iesei. Dar cuvintul ebraic Ies inseamna focul
SoareJe, divinitatea. A~adar, a fi din spita lui Iesei inseamna a fi
din seminfia Soarelui, a focului. Cum materia i~i trage izvorul din
focul solar, a~a cum am vazut, numele fosu~i de Isus ni se arata
in stralucirea sa originara ~i cereasca: foe, Soare, Dumnezeu.
fn sf'tr~it, in Ave Regina, Fecioara e numita chiar Radacina
(~al_ve, radix), d~ndu-se astfel lamurire ca ea e i'nceputul ~i
ongrnea fntregulu1. ,,Salutare, radacina prin care Lurnina straluce
pe pami'nt."
Acestea si'nt reflectiile sugerate de expresivul basorelief
care-I i'ntimpina pe vizitator sub portalul catedralei. Filozofia
hermetica, b~tr~na S~agirie ii ureaza bun venit in biserica gotica,
PI?slavire ~uta, dar ilustrata, a ~tiinfei antice a Jui Hermes; ea s-a
pnceput chiar sa pastreze unul din vechii sai artizani . fntr-adevar
1n Notre-Dame din Paris dainuie un alchimist. '
_1~ ti~ul unor celebre mss. alchimice de Agricola ~i de Ticinensis.
Cf. b1bliot. din Rennes ( 159); Bordeaux (533); Lyon (154); Cambrai (9 19).
55
 Daca, impin~i de curiozitate, ori pentru a face mai agreabiHi
plimbarea unei zile de vara, veti urea scarile in spirala ce due in PL.ill
partea de sus a edificiului, luati-o incet pe cararea, scobita ca un
jgheab, ce merge de-a lungul celei de-a doaa galerii. Ajun~i in
dreptul axei mediane a maiestuosului edificiu, in unghiul retras
format de turnul nordic, veti vedea, in mijlocul unui cortegiu de
himere, uluitorul bust al unui batrin din piatra. E alchimistul de
la Notre-Dame (pl. III).
Purtind boneta frigiana, insemnul Uceniciei 1, pusa nepasator
peste pletele cu bucle grele, invatatul, invelit in mantia-i u~oara
de laborator, se sprijina cu o IIll"na pe balustrada, in vreme ce cu
cealalta i~i llllngiie barba deasa ~i matasoasa. Nu mediteaza, ci
observa. Privirea-i e fixa, de o stranie acuitate. Totul, in atitudinea
Filozofului, purcede dintr-o emotie extrema. Curbura umcrilor,
proiectarea inainte a capului ~i a bustului tradeaza, intr-adevar,
cea mai putcrnica surpriza. Cu adevarat, aceeasta mana pietrificata
sc insufletc~te. Sa fie o iluzie? Parca am vedea-o tremurand ...

Ce minunata figura a batrinului mc~ter care scruteaza, inte-

rogheaza, nelini~tit ~i atcnt, evolutia vetii minerale, apoi
contempla in sfir~it, cople~it, miracolul pe care doar credinta ti
lasa sa-1 intrevada!
~i cit sint de sarace statuile moderne de savanti - fie ele
turnate tn bronz ori cioplite in marmura - pe linga aceasta imagine
venerabila, de unrealism atat de puternic in simplitatea ei!

1 Boneta frigiana , purtatli de poporul rcvoltat ca un soi de talisman

proteguitor in mijlocul hecatombelor revolutionare, era semnul distinctiv al
Initiatilor. fn rccenzia unei car\i de Lombard (de Langres), numita Jstoria
Jacobinilor, de la I 789 pinlf asti1zi, sau Starea Europei fn noiembrie J820 (Paris,
1820), eruditu\ Pierre Dujols scrie ca pentru ob\inerea gradul de Epopt (in
Misterele eleusine) ,,candidatul era intrebat daci1 ,,;imfea ci1 posediI for(a, voinfa
,fi devotamentul necesare pcntru a pune mfna la fiiurirea MARIi OPERE. I se
punea atunci pe cap o bonetli ro~ie ~i se rostea formula: «Pune-\i boneta asta,
intrucit e mai pretioasa decit o coroanli.» Cu greu se putea ghici ca acest soi de
cu~mll, numitll liberia in misterele mitraice, ~i prin care se distingeau
odinioarll sclavii eliberati, va devcni un simbol ma~onic ~i insemnul supremal
Initierii. 0 vom vedea , a~adar, fara sane mfram , figurind pe monedele ~i
monumentele noastre publice." NOTRE-DAME din Pari,'>
56 Alchimistul
 de izvor ale clr~i virtute dizolvantl ~i esentl volatill ii sint
confirmate de paslrea pro{lpitl intr-un porn (pl. IV).
Dar ce este aceasta Fintinil ocultl? Care e natura acestui
putemic dizolvant capabil sa roada toate metalele - mai ales au-
rul - ~i, slujindu-se de corpurile dizolvate, sl duca la caplt marea
lucrare in intregime? Acestea sint taine atit de adinci, incit au
descurajat un mare numlr de cercetltori; mai toti au dat cofruntea
n de acest zid de netrecut, ridicat de Filozofi in jurul cetatii lor.
in mitologie i se spune Libethra 1 ~i ni se poveste~te di era o
f'mtina in Magnezia, pe linga care se mai glsea un izvor numit
Piatra. Ambele l~neau dintr-o stfncil mare ce semana cu un sin
de femeie, a~a incit apa parea cil ar curge precum Japtele din douil
. . e desfl~oara intinzindu-se sub cele mameJe. ~tim insl ca autorii din vechime numeau materia Operei
. Stil:at~ f~ta~~i~:ei! intregime ~tiintei noastre; ~i a~est Magnezia noastril ~i ca licoarea extrasll din aceastl magnezie mai
tre1 port ur1, es e . . "t de stranii pe atit de instructive, e cunoscuta ~i ca Laptele Fecioarei. Aici avem o indicatie. Cit
ansamblu de imag101 ~edc1 "'t e pent'ru eel ce se consacra despre alegoria amestecului sau combinlrii acestei ape primitive,
constituie o adevlratci es~ci ar ie~ite din Haosul InteleptiJor, cu o apa diferita (de~i de acela~i
desc~~i enigmelor he':11t1~~".u al subiectului Inteleptilor, aici gen), ea e indeajuns de limpede ~i de graitoare. Din acest amestec
A1~1 vom afla nume e_ ap~antului secret; aici, in siir~it, vom iese o a treia a il, car~ nu udil miini~e, ~i pe care Filozofii au
vom as1sta la prepararea_d1zol El"xirului incepind de la prima numit-o cind._Mercur, cind Pucioasl, dupli cum se gindeau la
unnari pas cu pas fabncarea i , lstra o oarecare
0 calitatea apei sau la aspectul sliu fizic.
calcinare, pinl la ul~ima coacere. D:if ~~ntl succesiunea In tratatul despre Azoth2 , atribuit celebrului cllluglr din
ordine in acest studiu, vom respec tu:e porticului a~a cum ar Erfurth, Basile Valentin, ~i care pare a fi mai degraba opera
figurilor • mergind din afarl spre cana '
face-o un credincios intrind m sanctuar. . c rtalul eel Seniorului Zadith, poate fi vazuta o gravura in lemn reprezentind
Pe fetele laterale ale contrafortilor care marg!n~s po 1· fu . o nimfa sau o sirena incoronatl, care inoatli in mare ~i face sa
l . l " lltimea ochilor doul mtc1 basore ie n ti~neasca, din titele sale umflate, doua ~iroaie de lapte ce se
mare, vom g s1," a m . l Cel de~ pilastrul sting ne prezintl amesteca cu valurile.
incastrate fiecare mtr-o ogiv ·,., . • il care Trevizanul
nd
alchimistul descoperi ,., Ffnt~na nuSle:!~ sre asupra Filozotiei La autorii arabi, aceasta Fintinll poarta numele de Holmat; ni
ne-o descrie in Parabola mche1etoare a '-'<ll t- se mai spune ell apa ei ii flcu nemuritor pe profetul Die (HAfoc;,.
naturale a Metalelor · · . " be · drumuri Soarele). Ace~ti autori plaseaza faimosul izvor in Modhallam,
Artistul a blllduit mult; a rltlcit pe cli strim -~1 pe e la i- radacina ambilor termeni insemnmd Mare intunecoasil ~i tene-
"ndoielnice· dar acum e bucuros! Izvorul cu ~pil v1e ~urg b~2 broasil, ceea ce aratl foarte bine ca inteleptii asirnileaza Haosul
1. ' . ,..1 clocotind, din biltrmul__g.f;JII sco 1 • lor, sau materia prima, cu un amestec confuz al elementelor
c1oarele sale, t ~ne...~te_, A adind arcul ~i slgetile cu care,
1 primordiale.
~deptul ln~sCtrudma izobsmt:trlpc:s, b~aurul' prive~te unduirea apei
a1doma U1 a ,
1 Cf. Noel, Dictionnaire de la Fable, Paris, Le Nonnant, 1801.
t Cf. J. Mangin de Richebourg, Bibliotheque des Philosophes Chimiques, 2 Azoth, sau Moyen de faire de /'Or cache des Philosophes, par Frere
Ba~ile Valentin, Paris, Pierre Moet, 1659, p. 51.
Paris, 1741, t. 11, tratat~l ~IL_ Fl· in Cartea Figurilor hieroglifice.
..
2 Fii atent la steJar' , atil spune ame1 59
58

0 replidl pictata a fabulei pe care to~mai am citat-o se_ afla
A b" · •~ din Brixen (in Tirol). Acest cmdat tablou. descns de
m 1sencut- · fi • 1· ioasa
. · emnalat de Witkowski 1• pare a 1 versmnea re 1g .
M 1sson ~• s . A 1 1 •1 · ·1 dm
. hirnice pomenite mai inainte. ,.Smge e m sus , ie~1
a teme1 c .L h" Antr un
rana ce i-a tacut-o intr-o coasta lancea lm ong 1~, curge 1 - A
vas· Fecioara isi stoarce sinii. iar laptele care ti~ne~te cad~ m
aceia~i recipien·t. Preaplinul acestuia se scurge intr-un al d01lea
. se pierde tntr-o viltoare de flacari, in care sufletele Purga-
;::iJ;ui. de ambele sexe, cu piepturile dezgolite: seA~ngr_amiidesc
pentru a prirni aceasta pretioasa licoare ce le mmgne ~1 le raco-
reste ." • ·ta · ·ptie in
. tn josul acestei vechi zugraveli poate fi c1t1 o mscn
latina de sacristie:
Dum fluit e Christi benedicto Vulnere ~anguis,
Et dum Virgineum Jae pia Virg~ pre~t.
Lac fuit et sa~guis, sanguis c?n1ung1~ et Jae,
Et sit Fons Vitae, Fons et Ongo bom ·
Dintre descrierile ce insotesc Figurile si~bolice ale. Jui
Abraham Evreul. al caror manuscris se. .spune ca i-ar fi aparµnut
lui Nicolas Aamel3 • care il tinea expus m dugheana sad~ gr~a-
tic vom pune in evidenta doua ce lamuresc Fmtina 1111s~en~asa
. ~lementele sale. Iata textele acestor doua legende e_xpl~cativ~:
~• Figura a treia. - Zugrave~te ~i inchipuie o gradm~_unpreJ-
muitl cu un gard ~i impartita in mai multe_postate: in. . mtJloc, ve-
dem un stejar bltrin $i scorburos, la radac~a carma_. mtr-o _part~_.
se afla un arbust de roze cu frunze de aur~1 cu ~on albe $1 rD$1l,
ce se catara pe zisul stejar pina unde incep crengile. Iar _Ia poalele
seorburii zisului stejar spumegl o JintJnl curata ca argmtul. car~
se scurge in pa.mint; iar printre cei ce o cauta se zaresc pa!ru o~b1
care sapa ~i alti patru care bijbiie fara sa scotoceasca. pe cmd z1sa
1 OJ. Witkowski. L 'Art profane aJ'Eglise, Etranger, ~- 6~.
2 Tn vreme ce singele curge din binecuv!nt~ta ran!iAa lu~ C~stos'. iar sfinta
. ,..:;. isi stringe sinul feciorcsc, \aptele ~1 smgcle t1~ncsc ~1 se amestedi,
Fec1oill.. . . . ..
devenind Fintina Vietii Ji lzvoru_ 18 me1~1· d l' A al nr 3047 (153 S.A.F.).
3 Rccuil de Sept Flguret; pemtes. Bib1. e rsen • .
60
fintina e in fa/a lor, iar ei nu o pot gasi, afara de unul care o
cintare~te in mina."
Acest din urma personaj formeaza subiectul motivului
sculptat de la Notre-Dame din Paris. Prepararea dizolvantului in
chestiune e rezumata in explicatia cc insote~te imaginea
urmatoare:
.,Figura a patra. - inchipuie un cimp, pe care se afla un erai
incoronat $i inve$mfnl<!t in TO$U, ca un evreu, tinind o sabie scoasa
din teaca; doi soldati ce ucid copiii a doua mame, a~ezate pe jos
~i plingind dupa copii; ~i alti doi soldati care varsa singele intr-o
albie plina ochi cu accst singe, in care Soarele $i Luna, pogorind
din ccr sau din nouri. vin sa se scalde. Cu totul sint sase soldati
in plato~e albe. cu craiul ~apte, ~i $aptc prunci nevin~vafi morti.
~i de asemenea doul mame, una care plinge, inve$mintata in
albastru, ~i i~i ~terge chipul cu o naframa, iar alta. la fel de inla-
crimata, e inve$mi"ntatl in rD$U."
Sa mai semnalam o figura din cartea lui Trismosin 1, asema-
nltoare, in mare. cu cea de-a treia din cartea lui Abraham. Poate
fi vazut aici un stejar al carui trunchi iese dintr-o coroana de aur.
de sub care ti~ne~te piriul ocult, ce se scurge apoi undeva pe
cimp. in desi~ul copacului zburatacesc pa.sari albe, afara de un
corb, ce pare adorrnit ~i pe care U_!l om, prost imbracat, urcat pe
o scara, se pregate~te sa-1 in~face. In primul plan al acestui tablou
rustic. doi sofi~ti. purtind v~minte din stofe alese. pretios croite •
sporovaiesc ~i argumenteaza asupra acestui punct de doctrina.
Bra sa vada stejarul dindaratul lor ~i nici Fintina ce le curge la
picioare...
Sa mai spunem ~i ca traditia esoterica a Fintfnii Viefii sau a
Rntinii Tincrefii se regase~te materializata in Pu urile ~ pe
care le posedau, in Evul Mediu. majoritatea bisericilor gotice. Apa
scoasli din ele era, eel mai adesea. socotita a avea virtuti
vindecatoare ~i era folosita in tratarea anumitor maladii. Abbon.
in poemul sau unde cinta asedierea Parisului de catre normanzi,
di citeva indicii care confirrna proprietatile miraculoase ale apei
din putul de la Saint-Germain-des-Pres, care put era sapat in fun-
. .
dul altarului vestitei abatii . La fel. apa putului de la Saint-Marcel
1 Cf. Trismosin, La Toyson d'Or, Paris, Ch. Sevestrc, 1612, p. 52.
61
I •
din Paris, slpat in bisericl lingl piatra de monrunt a prea-sfin-
titului episcop, era, dupl spusele lui Gregoire de Tours, un leac e
pentru felurite bole~nite. Chiar ~i azi, in interiorul catedralei ogi- .go:s
~
vale Notre-Dame din Lepine (Marne), existl un put fermecat, zis ~
Putul Maicii Domnului, iar in mijlocul corului bisericii -.!:!
~
Notre-Dame din Limoux (Aude), se afU un put asemlnltor a clrui g
apl vindecl, se zice, toate bolile; el poartl o inscriptie ce spune: ....g~
Omnis qui bibit bane aquam, si fidem addit, salvus erit. §
,,Cel ce bea din apa asta, dacl pune ~i credintl, se va vindeca." ~
-so:s
Vom avea cunnd ocazia sl revenim asupra acestei ape ~

~-:;,,-...
;::: ,c::
pontice, clreia Filozofii ii aplicl sumedenie de epitete, mai mult - ~ ~

sau mai putin sugestive.

Rlspunzind motivului sculptat ce tllmlce~te proprietltile ~i
~ ~
§ -~
....
-
':<t: ~

.§
natura fortei ascunse, asistam, pe contrafortul din fatl, la coacerea
compostului filozofal. De astl datl, artistul vegheaza asupra s
"-1
"'=
~
produsului muncii sale. imbracat in armurl, cu coapsele inzluate ~
~i tinind un scut, cavalerul nostru e protlipit pe platforma unei
fortlrete, daca e sa ne luam dupl crenelurile ce-1 inconjoara. ~I
Aparindu-se, el ameninta cu lancea o forml imprecisa (ni~te raze? ~
o pall de fUclri?), pe care, din pacate, e imposibil sa o iden - C<
tificam, intr-atit de mutilate relieful. in spatele luptatorului, un ~
.c::
mic edificiu bizar, alcatuit dintr-un postament arcuit, crenelat ~i i3
pus pe patru stiJpi, al clrui acoperamint e o cupola segmentata cu ~ ...
cheie de bolta sferica. Sub arcul inferior, o masa filiforml ~i c§ -~
arzinda ne indicl destinatia obiectului. Acest curios donjon, burg . . . "'' ~1~~! ~;i ~ ...,,, ~

in miniatura, e instrumentul Marii Opere, Athanorul, tainicul

cuptor cu doua fldiri - una potentiall ~i una virtuall - pe care
toti invataceii ii cunosc ~i pe care nenumlrate descrieri ~i gravuri
'ti 9§
.... ~ ,c::s
>:,j
.()

I-au banalizat (pl. V). -.!:!

-.!:!
lndata deasupra acestor figuri sint reproduse doul scene care
par a le completa. Dar, cum esoterismul se ascunde aici sub
a
-::!
aparente sacre ~i scene biblice, le vom Ilsa deoparte pe acestea, \~
,_
·\ f ~

\\, .g~
ca sa nu ni se repro~eze o interpretare arbitrarl. Unii mari savanti,
printre vechii mae~tri, n-au pregetat sa explice parabolele sfintei . "'·
Scripturi din punct de vedere alchimic, intr-atit intelesul lor lasa , "'I J -~~E:
loc unor interpetari diferite. Filozofia hermeticl invocl des Cartea ~ <II
~
,1
62 '
~
 • • A a alogie pentru prima fazl a Operei;
Facerii atun~~ ctt:~u~~i Noului Testament capatli un relbie~
multe alegom a e . . Asemenea precedente ar tre Ul
ne~teptat l_a contact~ cu al~hmu:-sli ne serveasdi drept scuzl; cu
in acela~i timp sli ne mcur:Je:e J em la scenele al cliror caracter
toate ace~te~, prefbe~la~~in~u~:cercetatorilor independenti sar-
profan e md1scuta 1 ,
. de a s·1 exercita istetimea asupra ce1or1alte.
cma -.

Scenele hermetice ale stilobatului se dezvolta pe doua rinduri

suprapuse, in dreapta ~i in stinga portalului. Rindul de jos cuprinde
douasprezece medalioane, iar rindul de sus douasprezece figuri .
Acestea din urma reprezinta o serie de personaje a~ezate pe socluri
ornate cu caneluri de sectiune cind concavl, cind unghiulara, ~i
intercalate intre coloanele arcadelor trilobate. Fiecare figurl tine
un disc impodobit cu cite o emblemli simbolizind una din fazele
operatiunii alchimice.
Dacli incepem din partea sting! a rindului de sus, primul
basorelief ne va arata imaginea corbului, simbolul culorii negre.
Femeia care il tine pe genunchi simbolizeaza astfel Putrefacfia
(pl. VI).
Sa adlistlim o clipli la hieroglifa Corbului, deoarece ea
ascunde un punct important al doctrinei noastre. in coacerea
Rebisului filozofal, croncanul redli culoarea neagra, primul semn
al descompunerii ce rezulta din amestecul desavir~it al materiilor
Oului. Potrivit Filozofilor, aceasta e dovada sigura a izbinzii
viitoare, semnul de netagaduit ca gunoiul a fost pregatit cum se
cuvine. Yntr-un fel , Corbul e pecetea canonica a Operei, a~a cum
steaua e insemnul subiectului initial .
Dar, aceasta negreala pe care artistul o a~teapta, pe care o
invoca cu nerabdare, a clirei apari\ie ii rasplate~te rugaciunile ~i
il umple de bucurie, nu se manifesta numai in cursul coacerii .
Pasarea neagra se arata ~i in alte ri'nduri , iar frecventa ei le permite
autorilor sa semene confuzia in redarea rinduielii operatiunilor.
65
 Potrivit lui Le Breton 1, ,,exista patru putrefac(ii in cursul
Operei filozofice. Cea dintii, in timpul primei separm; a doua, in
prima impreunare; a treia, in a doua impreunare, cea a apei grele
cu propria-i sare; a patra, in sf'~it, la fixarea pucioasei. tit fiecare
- --
din aceste putrefactii apare ~i negrea/a."
Le-a fost u~or, a~adar, vechilor mae~tri sa arunce un vE de . .,\ ~
nepatruns peste arcane, amestecind insu~irile specifice diferitelor --
substante in cursul eelor patru operati uni care favorizeaza aparitia
culorii negre. Asta face ca ele sa fie foarte greu de separat, dupa --
_,,,
I
/-.
y ~
cum e greu de distins ce-i apartine fiecareia.
Iata citeva citate care-i vor putea fide folos cercetatorului ~i-i
vor pt?nnite sa-~i gaseasca drumul prin acest labirint intunecat.
,.In cea de-a doua operatiune", scrie Cavalerul Necunoscut2 ,
,,artistul prudent face sa se condenseze sufletul universal in aurul
de rind, purifictnd sufletul terestru ~i imobil . In aceasta operatiune,
putrefactia, numita ~i Capul Corbului, e foarte inceata. Ea e
urmata de o a treia multiplicare, prin adaugarea materiei filozo-
fice, altfel zis a sufletului universal."
Avem aici, clar indicate, doua operafiuni succesive, din care
prima se termina, iar a doua incepe dupa aparitia boielii negre,
ceea ce nu se intimpla in cazul coacerii.
Un pretios manuscris anonim din secolul al XVIII-Jea3 vor-
be~te astfel despre prima putrefactie, care nu trebuie confundata
cu celelalte:
.,Daca materia nu e putrezita ~i schingiuita", spune acest text,
,,nu veti putea extrage din ea elementele ~i principiile; de aceea ,
pentru a va indruma, iata dupa ce semne o puteti recunoa~te. ~i
citiva Filozofi au vazut-o. Morien spune: trebuie sa aiba ceva
acreala ~i sa 1mpra~tie oarece putoare de mormJnt. Filalet zice ca
trebuie sa semene cu ni~te ochi de pe~te, adica sa faca b~ici la
suprafata, ca ~i cum ar da spuma; asta e semnul ca materia
fermenteaza ~i fierbe. Fermentarea e foarte lunga, vreme 1n care
trebuie sa avem rabdare, deoarece ea se face prin focul nostru
secret, singurul agent care poate deschide, sublima ~i putrifica."
1Lc Breton, Clef.'> de la Philosophic Spagyrique, Paris, Jombert, 1722,
p. 282.
2 Le Chevalier Inconnu, La Nature a decouvert, Aix, 1669.
3 La ClefduCabinethermetique. Ms.din secolul al XVIII-Iea,Anon,s.l.n.d.
66
 Dar, din toate aceste descrieri, cele care amintesc Corbul
de Corb, Moarte, Schin i .
acea~ta putrificare se f . .
wre a Mercurulw ... Re1ese deci ca prin
(sau culoarea neagra) coacerii sint cele mai numeroase ~i mai ~tie ca semnele uneta~~:eaza separar~~ p~rului de impur. Se
amanun\ite, deoarece ele cuprind toate caracteristicile celorlalte neagra, sau foarte,., h' a ~ate putrezm smt negreala foarte
de fiJozofi toxicu~nct is , ~1 o duhoare grea ~i imputita, nurnita
opera\iuni. 1 · e venenum care duhoar · fi ·
Iata ce scrie Bernard trevizanul : cu rrurosul, ci doar cu mintea." , e nu poate I sun{ita
,,Observati ca atunci cind gunoiul se umeze~te de la apa
profit pentru invatacel si ~a ne ,., ~ e-am putea m_multi fara mare
Sa oprim aici citatele pe car l ,.,
noastra permanenta, el devine ca smoala topita ~i negru ca 10
taciunelc. Atunci compostul mai e numit ~i catran, sare arsa, la Notre-Dame. · '· oarcem la figurile hermetice de
plumb topit, arama tulbure, Magnezie sau Mierla Jui Joan. Caci Al doilea basorelief ne infatisea 24x fi . .
atunci se vede un nor negru care, zbunnd pe la mijlocul vasului, zofic· un c:arpe A x • • • • e tgia Mercurulm filo-
. "' mco1c1c1t pe to1agul de aur Ab h E
se ridica cu ginga~ie ~i mi~cari line pina deasupra~ iar la fundul rnai e cunoscut si sub numele de Blea . ra_ a~ vreul, care
vasului ramine materia topita ca pacura , care se dizolva cu totul. ajunsese in mii~ile lui Flame] zar' a folosi_t-? m cartea care
Despre acest nor vorbqte Jacques din tirgul Saint-Saturnio, data fiind frecventa acestui si~~ea ce n-ar trebu~ sa ne_~urprinda,
medievale (pl. Vll). 01 de-a lungul mtregn perioade
zicind: 0 , nor binecuvintat ce te inal\i din vasul nostru!2 Asta mai
e ~i eclipsa de soare despre care vorbe~te Raymond • Jar cind ~arpele indica natura incisiva · d' l
aceasta masa se innegre~te in acest fel, se zice ca e moarta ~i fara c~rc absoarbc cu aviditate sulful !et ,~o v~n,_\a a ~crcurul~i,
v1goare, indt coeziunea lorn . a ~c ~• I retme cu ahta
forma ... Atunci umiditatea se arata ca un argint-viu negru ~i
impu\it, de unde mai intii era uscat, alb, inrniresmat, aprins, cura\at
care se vorbe~te in Razboiul de d
f
e ,,viermele otravit care mol~;ea;t~~~e mfrint~ ulteri~~-Acesta
u cu venmul_sau ' despre
de sulf prin prima opera\iune ~i gata sa se lase iara~i cura\at prin
a doua. A~a i~i pierde acest corp sufietul ~i o data cu el stralucirea 1
reptila reprezinta prima stare a Jmult ~~vale~ilorl . Aceasta
sulful corporal ce i se adauga D~rculru UJ, tar t01agul de aur e
~i rninunata stravezeala ce le avea mai tntii, ajungind acum negru . · tzo varea sulfului sa altfi 1
3
~i pocit ... Botul asta negru sau innegrit e cheia , inceputul ~i spus, absorbtrea sa de catre argintul . . . . ' . u, e
semnul gasirii rnijlocului desavir~it de a duce la capat a doua zentari grafice; dar' corpul ce rezul /m, a prile~mt felunte repre-
opera\iune a pietrei preµoase. Sau, cum spune Hermes, o data ce pastreaza numele de Mercur fil~;~;ogen ~1 perfe~tyrep~rat,
vedeti negreala, afla\i di a\i luat-o pe drumul eel bun ~i pe o cale caduceului. Aceasta e materia ic, precum ~1 imagmea
vitriolat care nu mai cere d '{au compusul de gradul intii, oul
potrivita." 4 transforma mai intii in sulfro~~ o ~oAacer~ '!eptata pentru a se
Batsdorff, presupusul autor al unei lucrari clasice , pe care
a treia el devine Lea • · a1' apot m Ellxir, dupa care, in faza
unii i-o atribuie lui Gaston de Claves, ne spune ca putrefac\ia se . ' . c umvers . .,Pentru Opera x"
declan~eaza o data cu negreala ~i ca acesta este semnul unei munci Filozofit, ,,ajunge Mercurul." noastra , spun
bine indeplinite ~i conforme cu natura. El adauga: ,,Filozofii i-au U~meaza o femeie, cu parul unduind ca . .
dat felurite nume, spunindu-i Apus, Bezna, Eclipsa, Lepra, Cap reprezmta Calcinarea si stnnge 1 . d' m~te flacan. Ea
lrli • t ,., , , a p1ept 1scul Salamandrei
te~ e m ioc ~i se hrane~te cu foe" (Pl · Vill) . Aceasta ~opirla
',,care
le-
I Bernard Trevisan, La Parole delaissee, Paris, Jean Sam, 1618, p. 39.
2 Sub acest nume simplu, autorul tl are in vedere pe Ram6n Llul\ (Doctor 1 Publicat , insotit de un cornenta . · I I . . .
Triomphe hermetique sau La p · nu~ u1 L1m0Jon de Saint-Didier, in Le
JJ1uminarus).
3 Se dli numele de Cbeie oriclirei dizolvari alchimice radicale (altfel zis,
ireductibi/e), iar uneori termenul cuprinde ~i men.~trua/iile, altfel zis dizolvantii
Weitsten , 1699 si Desborde · l~~;e :h1Josophale victorieuse, Amsterdam
Atlantis; reprodu~tnd~-se si ;;ont· . ·.. cleastli lucrare rarli a fost reeditata d;
Ii d · •, ispLcm , precum si explic· ,· ·
folosi\i pentru aceasta. psesc eseori din exemplarele vechi. . a~1a acestma, care
4 Le Fi/et d 'Ariadne, Paris, d'Houry, 1695, p. 99.
68 69
geodarl nu desemneazl altceva dectt sarea centrala, incombusti-
bill ~i fixl, care •~i plstreazl natura pina ~i in cenu~a metalelor
.,-· ,.__ .. -
calcinate ~i pe care cei vechi au numit-o SaJ111nta metalica. in f( .
violenta combustiei, paJ1ile inflamabile ale corpurilor sint
distruse; ramin doar paJ1ile pure, inalterabile, care, de~i fixe, pot
fi extrase prin distilare.

. .. 1
Aceasta e, eel putin, expresia spagirica a calcinarii, parabola
folosita de Autori ca o pilda menita a da o idee generalli despre
munca hermetica. Totu~i. mae~trii no~tri intr-ale Artei au avut ~
grija sli atragli atentia cititorului asupra deosebirii fundamentale ~ .,f

·-r~-
care exista intrc calcinarea vulgara, cea realizata in laboratoarele ."' .. _-:.- ~

chimice, ~i cea pe care Initiaµi o provoaca in cabinetul filozofic. ,,.. - :-~

Aceasta din urma nu se efectueaza printr-un foe de rind, nu

necesita cuptoare refractare, ci doar interventia unui agent ocult, i
a unui foe secret, care, pentru a da un indiciu asupra infaµ~lirii
.,I
sale, seamlina mai mult a apa decit a flaclira. Acest foe, aceasta
apa fncinsa e scinteia vitala transmisa de Creator matcriei inerte;
e spiritul intemnitat in lucruri, raza aprinsa, nemuritoare, captivli
in strafundurile substantei amorfe ~i frigide. Atingem aici eel mai
profund secret al Operei; cu mult drag am taia acest nod gordian
in favoarea aspiranµlor la ~tiinta noastra - amintindu-ne, vai ! cum
ne-am izbit ~i noi de aceasta dificultate vreme de douazeci de ani
- daca nu ne-ar fi fost oprit sa profanam o tainli a clirei dezvaluire
depinde numai de Tatal Luminilor. Spre marele nostru regret, nu
putem face mai mult decit sa semnalrun dificultatea ~i sa reco-
mandrun, impreuna cu cei mai mari filozofi, lectura atenta a
operelor lui Artephius 1 ~i Pontanus2 , precum ~i opusculul numit
Epistola de Igne Philosophorum3• in acestea pot fi glsite indicaµi
prepoase asupra naturii ~i insu~irilor acestui foe apos, sau apa
fnflacarata, invataturi care vor putea fi completate cu urmatoarele
doul texte.
Autorul anonim al Preceptelor Parintelui Abraham spune:
,,Aceasta apa primitiva ~i celesta trebuie extrasa din corpul in care
se gase~te, care corp, dupa noi, se exprima prin ~apte litere,

1 Le secret Livre d 'Artephiu.~. in Trois Traitez de la Philosophie naturelle,

Paris, Marette, 1612.
2 Pontanus, De Lapide Philosophico, Fnmcofurti, 1614.
3 Manuscris de la Biblioteca nationalli, or. 19969.

70
desemnind saminta dintii a tuturor fapturilor, nenumita ~i nede-
terminatli in casa lui Aries, pentru a-i na~te un fiu . Aceasta e apa
clireia Filozofii i-au dat atitea nume, acesta e dizolvantul uni-
versal, viata ~i sanatatea a tot ce exista. Filozofii spun cli in aceasta ·s
.::
apa se scalda Soarele ~i Luna, care se prefac de la sine in apa, ~
substanta din care provin . Prin aceasta lichefiere se spune despre ~
Soare ~i Luna cli mor, dar ca spiritele Jor sint duse pe apele acestei .g
.Q
mari ce le-a devenit mormint... De~i se zice, fiul meu, ca exista
~i alte cai de a dizolva aceste corpuri, redudndu-Je la materia lor ·-~
"-·
~
dintii, tu tine-te de cea pe care ti-o spun, pentru ca o ~tiu din C:
'U
experienta ~i a~a cum ne-au transmis-o Inaint~ii." E
-S:!
Limojon de Saint-Didier scrie la rindu-i: ,, .. Focul tainic al ~

Inteleptilor este un foe pe care artistul i1 prepara potrivit Artei, sau ..J
~
sa
pe care poate eel putin sa-1 dea la preparat celor ce poseda o ~ ~
cunoa~tere desavir~itli a chimiei. Acest foe nici nu este cald, ci e
u~
a
un spirit anltor introdus intr-un subiect de aceea~i natura cu
Piatra; atunci cind e atitat domol de un foe exterior, el o 5
..J
calcineazl, o dizolva, o sublimeaza ~i o reduce in apl uscata, cum ~
ne-o spune ~i Cosmopolitul ." _
De altfel, vom vedea curind ~i alte figuri ce trim.it fie la ~ I
fabricarea, fie la calitlitile acestui foe secret inchis in apl, care e ~
dizolvantul universal. $i, tocmai, materia care sluje~te la prepa- a::
rarea lui face obiectul celei de-a patra embleme: un barbat prezinta ~
imaginea Berbecului ~i tme, in mina dreapta, un obiect pe care ~
din pacate nu-Imai putem identifica (pl. IX). Sa fie un mineral, ~
restul unui insemn, o unealtli sau vreo bucata de stota? Nu mai c§
~tim. Timpul ~i vandalismul au trecµt pe aici . Totu~i, Berbecul a Lq e
~ ~
ramas. iar omul, hieroglifa principiului metalic masculin, ne arata
emblema acestuia. Asta ne ajutli sa intelegem cuvintele lui ~ ·.:: ·-
Pemety: ,,Adepµi spun ca i~i extrag ofelul de trebuinta din pintecul
~'U
lui Aries ~i mai spun ca acest o/el este magnetul lor." ~
::i

Urmeaza Evolu/ia. care ne prezinta flamura cu trei pene, .§

triplicitate a Culorilor Operei, pe care le gasim descrise in toate
iJl
a::
.....
lucrarile clasice (pl. X).
~
"'-
Aceste culori, in numar de trei, se succed intr-o ordine ·.::
.Q
invariabila care merge de la negru pina la TO$U, trecind prin alb.
Dar, cum natura, potrivit vechiului adagiu Natura non tacit saltus,
aI
.;!!
nu face nimic cu bruschete, exista multe culori intermediare care ~
-:::
0
~
72 r...i
apar intre acestea trei principale. Artistul nu le ia in seam!, pentru
ca ele dureazl putin ~i numai la suprafa\a. Ele nu fac decit s~ ara!e
continuitatea ~i progresia mutatiilor interne. Culorile esen_\1al~, 1~
schimb, tin mult mai mult d~ci~ ace~te nu~nte tran~1ton_1 ~1
afecteazl in profunzime matena ms~t, marcmd mod1ficlri de
stare in structura sa chimica. Aici nu mai avem tente treclt~~:
mai mull sau mai putin strllucitoare, jucind la suprafata ~au, ct
culori adinc impregnate in masa solidi, care transpar pe dmafara
~i le absorb pe celelalte. Am socotit ca trebuia precizat acest punct
important. .. A . ..
Fazele colorate, specifice coacem m practica M~•- Opere,
au servit intotdeauna de prototip simbolic; fiecare1a 1-a fost
atribuita o semnificatie precisa ~i. deseori, destul de_ larga, pentru
a putea exprima la adapostul ei anumite ad~var':1n_concrete. A
existat astfel, dintotdeauna, o limbi a culonlor, mttm legata ~e
religie, cum o aminte~te Portal I, ~i care reapare, in Evul Medm,
in vitraliile catedralelor gotice. . cunoscut, se imbracau in alb. La fel se imbracau si nobilii In
Culoarea neagd i-a fost acordata l~~ Saturn, c~e a devemt
astfel, in spagirie, hieroglifa plumbulw, m. astrolog1e, _o planeta
malefica in hermetica, dragonul negru sau Plumbul F1lozofilor,
in magie: Ga.ina neagri etc. in templel~ din_~~ip~. cind neofitul
era pe punctul de a fi supus incercarilor 1mt1attce, preo~l se
apropia de el ~i ii sufla la ureche aceasta frazl mts!enoa~a:
.,Aminte~te-ti di Osiris e un zeu negru!" Este culoarea ~1mbol~c~
a Tenebrelor ~i a Umbrelor cimeriene, culoarea Satan~•• c~~ t
se ofereau raze negre, ~i de asemenea cea a Haosulw pnm1hv,
unde saminta tuturor lucrurilor e netocmita ~i amest~ata; Aeste
samurul din heraldica, precum ~i emblema elementulm pamint, a
nop/ii ~i a mor(ii. .. . · .
A~a cum ziua, in Cartea Facem, vme dupa noapte, ~umma n
liuccede intunericului. Ea are ca emblema culoarea al~a. 0 data
ce materia a ajuns in aceasta stare, intelepti~ ne incred1~teaza ca
ea s-a curatat de toata murdaria, ca e foarte bme spllata ~1 cu t~tul
purificata. Ea se prezinta ~tunci c_a ~~~te granu~atii _solide on ca
0
ni~te corpusculi straluciton, cu schpm adamant me ~1 de o albeata
I Frederic Portal, Des Couleurs Symboliques, Paris, Treuttel et Wurtz,
1857,p.2.
74
orbitoare. De altfel, albul a fost asocial dintotdeauna cu puritatea,
simplicitatea ~i inocenta. Culoarea alba este cea a lnitiatilor
i~trucit omul care abandoneaza tenebrele pentru a urma ·1u~in~
aJunge de la starea profana la cea de Ini{iat, de neprihanit. El a
trecut printr-o rena~tere spirituala. ,,Termenul de Alb", spune
Pierre Dujols, ,,a fost ales din profunde ratiuni filozofice. Culoarea
alba, cum o atesta majoritatea limbilor, a desemnat intotdeauna
nobletea, candoarea, puritatea. Potrivit celebrului Dictionar-Ma-
nual ebraic $i caldean al lui Gesenius, hur, heurinseani_na a fi alb;
hurim, heurim desemneaza nobilii, cei albi, neprihani(ii. Aceasta
transcriere din ebraica, mai mult sau mai putin variabila (hur,
heur, hurim, hcurim), ne conduce la cuvintul francez heureux
«fericit». Les bienheureux, «preafericitii» sint cei regenerati ~i
spalati cu singele Mielului ~i care sint intotdeauna reprezentati in
robe albc. Toata lumca ~tie ca preafericitnu e decit un echivalent,
un sinonim pentru Initial, nobil, neprihif.nit. Jar Inifiafii, e
Egipt, Manii erau de asemenea invesmintati ' . in · alb. Ph~ah ,
Regeneratorul, se infa~ura, la dndu-i, in alb, pentru a indica
na~terea reinnoita a Neintinatilorsau a Albilor. Catharii, secta din
care faceau parte ~i Dalbii florentini, erau ni~te Puri (din grecescul
Ka0ap6<;). In latina, germana ~i engleza, cuvintcle Weiss, White
inseamna alb, fericit, spiritual, intelept. Dimpotriva, in ebraica
schher indica o culoare neagra tranzitorie, altfel zis profanul fn
cautarea ini{ierii. Osiris eel negru, care apare la inceputul ritua-
lului funerar, spune Portal, rcprezinta acea stare in care sufletul
trece de la noapte la zi, de la moarte la viata."
Cit despre TO$U, simbolul focului, el· marcheaza exaltarea,
predominarea spiritului asupra materiei, suveranitatea, puterea ~i
A•
apostolatul. Obt_inuta sub forma cristalina sau ca o pulbere ro~ie,
volatili ~i fuzibila, piatra filozofala devine patrunzatoare ~i apta
a lecui Jepro$ii, altfel spus a transmuta in aur metalele de rind,
inferioare din pricina oxidabilitatii, imperfecte, ,,bolnave sau
infinne".
. Paracelsus, in Cartea Imaginilor, vorbe~te astfel despre culo-
nle succesive ale Operei: ,,De~i exista citeva culori elementare -
dat fiind ca siniliul apartine mai mult pamintului, verdele- apei,
galbenul - aerului ~i ro~ul - focului - totu~i culorile alb ~i negru
15
au un raport direct cu arta spagirica, in care se regasesc ~i cele
patru culori primitive, adica negrul, albul, galbenul ~i ro$ul, Or,
negrul este radacina $i originea celorlalte culori, deoarece orice
materie neagra poate fi refractata, atlla limp cit e nevoie, astfel
incit ~i celelalte culori vor aparea, pe nnd, una cite una. Culoarea
alba vine dupa negru, galbenul dupa alb ~i ro~ul dupa galben.
Orice materie ajunsa la a patra culoare prin refractie e tinctura
lucrurilor ce i se asemuiesc, adica cele care stnt de aceea~i natura."
Pentru a da o idee despre raspindirea pe care a avut-o simbo-
listica culorilor - ~i in special a celor trei culori principale ale
Operei - sa observam ca Fecioara este intotdeauna reprezentata
in albastru (care corespunde negrului, dupa cum o vom arata mai
pe urma), Dumnezeu in alb, iar Cristos in IO$U. Acestea sint ~i
culorile drapelului national al Frantei, care de altfel a fost
conceput de masonul ecribouille Louis David. Albastrul inchis sau
negrul de pe drapel reprezinta burghezimea; a/bu/ e rezervat
poporului, taranilor, carora li se mai zice ~i pierro{i, iar ro~ul
guvemoratului, sau regalitatii. Yn Caldeea, zigguratele, care nu
erau altceva decit ni~te tumuri cu trei etaje, ~i dintre care eel mai
vestit fu Tumul Babel, sint zugravite in trei culori: negru, alb ~i
stacojiu.
Pina aici am vorbit despre culori ca un teoretician, pentru a
ma conforma doctrinei filozofice ~i expresiei sale traditionale, ~a
cum au facut-o ~i Mae~trii inainte. Poate ca acum ar fi mai nimerit
sa scriu, in folosul Fiilor ~tiintei, mai degraba ca un practician
decit ca un teoretician, dezvaluind astfel cele ce deosebesc
aparenta de realitate.
Putini sint Filozofii ce au indraznit sa se avinte pe acest teren
alunecos. Etteilla 1, care ne semnaleaza un tablou hermetic2 aflat
in posesia sa, a pastrat clleva din inscrisurile marcate dedesubt;
printre acestea citim, nu fara surpriza, acest sfat demo de a fi
urmat: Nu va incredeµ prea mult fn culori. - Cesa insemne asta?
Ca vechii autori ~i-ar fi in~elat dinadins cititorii? ~i ce indicaµi,
1 Cf. Le Denier du Pauvresau La Perfection des metaux, Paris (cca 1785),
p. 58.
2 Acest tablou pare sa fi fost pictat pe la jumatatea secolului al XVU-lea.
76
in_locul cuJorilor palite, ar trebui atunci sa urmeze discipolii lui
Hermes pentru a gasi ~i urma calea cea dreapta?
Cautafi, fraµi mci, fara sa va dcscurajati , caci aici, ca ~i in
alte locuri obscure, va trebui sa depuncti mari eforturi . Ati citit
desigur, in mai multe din cartilc pe care le studiati, ca Filozofii
vorbesc !impede numai atunci ci'nd vor sa-i faca pe profani sa se
indeparteze de Masa lor rotunda. Ei dcscriu in mod extrem de
!impede regimurile, carora le atribuie culori cmblematicc. Or,
voi trebuic sa intelegeti ca accste observatii atit de binc dcscrise
sint de fapt false ~i himericc. Ciiftile voastrc sint incuiatc, ca ~i
cea a Apocalipsei, cu peceti cabalistice. Accste peceti trcbuie
frinte una cite una. Sarcina e grca , o ~tirn, dar victoria fara
primejdii aducc un triumf lipsit de gloric.
Invatati, a~adar, nu prin cc se distinge o culoare de alta, ci
prin ce difera un regim de urmatorul. Dar, mai intii, ce este un
regim? Ei bine, nu e decit maniera de a face sa vegetcze, de a
intre\ine ~idea spori viata pe care piatra a primit-o de cind vi s-a
nascut. Este deci un modus operandi, care nu se traduce obliga-
toriu printr-o succesiune de cuJori razJefe. ,,Cel care cunoa~te
Regimul", scrie Filalet, ,.va primi onorurile principilor ~i ale
mai-marilor lumii." ~i tot el adauga: ,,Nu va ascund altceva decit
Regimul." A~a incit, pentru a nu atrage asupra noastra blestemul
Filozofilor, dind pe fata ceea cc ei au crezut de cuviinta sa lase in
umbra, ne vom muJtumi sa avertizam ca Regimul pietrei, mai bine
zis coacerea sa, confine mai multe regimuri, prin care puteti
intelege executarea repetata a aceleia~i operatiuni. Chibzui\i,
folositi analogia, ~i, mai ales, nu va abatcti niciodata de la
sirnplicitatea naturala. Ginditi-va di trebuie sa mincati in fiecare
zi pentru a va intrefine vitalitatea; ca odihna va e indispensabila,
deoarece ea favorizeaza pe de o parte digestia ~i asimilarea
alimentelor, iar pe de alta parte inlocuirea celulelor distruse de
truda zilnica. Mai mult, nu sinteti oare nevoiti sa expulzati free-
vent anumite produse eterogene, de~euri ~i reziduuri neasimi-
labile?
Tot a~a. piatra are nevoie de hrana pentru a-~i spori fortele,
iar aceasta hrana trebuie administrata treptat, ba chiar inlocuita la
un moment dat. Dati-i mai intii lapte; un regim de carnuri, mai
substantial, va veni dupa aceea. ~i nu uitati, dupa fiecarc digestie,
77
sll separati excrementele, ca nu cumva piatra sa se infecteze...
Unnati asadar natura ~i supuneti-va dorintelor ei cit mai fidel cu
putint~- Va vet~ da s~ama 1n ce fel ~rebuie efectua~ coacere~
atunci cind vet1 fi pnceput foarte bme ce este Reg1mul. Vet 1
fotelege atunci cu folos mustrarea lui Tollius 1 catre sufleri, robii
lit~rei: ,,Lipsiti, plecati de-aici, voi care cautati cu atita migala
culorile prin oalele voastre de lut. Imi obositi urechile cu corbul
vostru negru, sinteti la fol de smintiti ca acel ins din Antichitate
care, desi era singur, aplauda in teatru, inchipuindu-~i ca are
vesnic 1~ fata ochilor un spectacol nou. La fel faceti ~i voi, cind,
va~sind lacrimi de bucurie, credeti ca ati vazut prin retorte
columba alba, acvila galbena sau fazanul cirrruziu ! Haida, va zic,
lipsiti de-aici, de catati piatra filozofala intr-un principiu fix; aflati
ca e~ nu va patrunde corpurile metalice mai mult decit ar trece
prin zid un trup omenesc... . ..
Iata ce voiam sa va spun despre culon, astfel ca pe vutor sa
parasiti aceste munci fara rost; ~i voi mai spune ceva desprc miros.
Piimintul e negru, Apa este alba; aerul, cu cit se apropie de
Soarc, cu atit ingiHben~te mai tare; eterul e cu totul ro~u. Chiar
si moartea, cum se spune, e neagra, iar viata e plina de lumina;
~u cit lumina e mai pura, cu atit ease apropie de natura 1ngerilor,
care s1nt pure spirite de flacari. Nu e ~a ca mirosul unui mort,
duhoarea de stirv, e neplacuta ~i supara narile? De aceea, pentru
Filozofi putoarea grea indica fixarea; dimpot~va, o ~irea~ma
pllicuta indica volatilitatea, fiindca se aprop1e de v1ata ~1 de
caldurlL"
Revenind la fatada de la Notre-Dame, vom gasi, intr-al
saselea nod, Filozofla, al carei disc poarta amprenta unei cruci.
Avem aici expresia celor patru elemente ~i a celor doua principii
metalice, Soarele ~i Luna - aceasta din urma fund te~ita - altfel
zis sulful ~i mercurul, parintii pietrei, cum ne invata Hermes
(pl. XI).
I J. Tollius, Le Chemin du Ciel Chymique, tr.1d. din Manuductio ad
Caelum Chemicum, Amstelodami, Janss. Waesbergios , 1688.
IV
Motivele ce omeaza Jatura dreapta sint mai ingrate la citire·
innegrite ~i roase, ele s-au deteriorat mai ales din pricina orientarii
acestui portal. Blitute de vinturile din apus, ~apte secole de rafale
le-au sfrijit, pinli intr-atit inch unele au ajuns ni~te siluete tulburi
~i flocoase.
Pe al ~aptelea basorelief al acestei serii - primul din dreapta
- vom putea remarca o seqiune longitudinala prin Athanor,
precum ~i dispozitivul intern care sustine oul filozofic: in mina
drea_ptli, personajul tine o piatra (pl. XII).
fo cercul unnator vedem un grifon. Acest monstru rnitologic,
cu cap ~i piept de vultur, iar restuJ trupului de Jeu, ii initiaza pe
cercetator in cuno~terea calitatilor contrarii care trebuie neaparat
imbinate in materia filozofala (pl. XIII). In aceasta imagine gasim
~eroglifa pnmei conjunc{iuni, care nu se efectueaza decit treptat,
s1multan cu acele cazne lungi ~i plicticoase pe care filozofii le-au
numit vulturii lor. Toata aceastli serie de operatiuni, care in
ansamblu
.
duce
.
la impreunarea intimli a sulfului si,
a mercurului '
mai poarta ~• numele de Sublimare. Prin repetarea Vulturilorsau
prin Sublimarile filozofice, mercurul ex al tat se despoaie de paqile
sale grosolane ~i terestre, de umiditatea sa inutila, ~i pune stapi'nire
pe_ o _portiune a corpului fix, pe care o dizolva, o absoarbe ~i o
as1mdeaza. A da drumul vulturului inseamna, potrivit expresiei
hermetice, a scoate Jumina din monrunt ~i a o aduce la suprafa(a,
ceea ce e esenta oricarei veritabile sublimari. Asta e ceea ce ne
inva~a fabula _Iui Tezeu_~i a Ariadnei. Aici Tezeu este 0Ecr-Efo<;,
lun11na orgamzata, vad1ta, ce se separa de Ariadna, arahnida aflata
79
in rnijlocul pinzei, ~i care la rindul ei e bolovanul, ghiocul gol, 1
coconul sau gogoa$a fluturelui (Psyche). ,,Afla, frate", scrie
Filalet 1, ,,ca prepararea exacta a vulturilor zburatori este prima
treapta a perfectiunii, iar pentru a o cuno~te e nevoie de o minte
.....
-::
muncitoare ~i dibace ... Casa ajung aici am asudat ~i m-am caznit 2
::,
~
mult; am petrecut chiar nenumarate nopti fara sa dorm. Tu, in
schimb, care de-abia te apuci de treaba, tine minte ca nu vei putea ~
.....
izbindi nici macar in prima operatiune farli mult chin ... .::,...."-·
Ginde~te-te, a~adar, fratc, lace spun Inteleptii atunci cind zic =3
~
ca-~i mina vulturii spre a sfirteca leul; cu cit folose~ti mai putini ::,
ti)

vulturi, cu atit lupta e mai apriga ~i izbinda mai anevoioasa. Pentru i's
E
a desavir~i Opera, avem nevoie de nu mai putin de $apte vulturi, .....
·:::'
(.)
si ar trebui chiar sa putem urea pina la noua. Iar Mercurul nostru --l C:
~ .g,
fiJozofic e pasarea Jui Hermes, careia i se mai spune Gfsca, ~
a C:

u~
Lebada, ~i uneori Fazan."
Acestea sint sublimarile descrise de Calimah, in Imnul din
]Jc]os (v. 250,255), atunci ci'nd spune, vorbind despre Jebede-. s
--l
~
.. .E):'..U):'..ACOO<XVtO AL1t0Vt~ Ci::

Ej3ooµax,'\.<; X£pt A11)..ov... ~

I
0yOOOV OU):'.. Et CXElOCXV, 0 8 EX,00pEV. ~
Q:;
...J
p... ~
,,(Lebedele) se-nvirtira de $apte ori in jurul Delosului ... ~i nici .S;
"ti
nu ctntasera a opta oara, case na.scu Apollon."
E o varianta a procesiunii ce puse Iosua sa se faca de $apte ~
ori tn jurul Ierihonului, ale carui ziduri s-au prabu~it tnainte sa-i 2§
ti)
dea a opta oara tnconjur (losua, VI, 16).
~
Pentru a marca violenta luptei ce are Joe inainte de conjuncµe,
Ynteleptii au simbolizat cele doua naturi prin Vultur ~i Leu, de ~
fort.a egala, dar diferit aldituiµ. Leul tnchipuie forta terestra ~i fixa,
pe ctnd vulturuJ e forµ aeriana ~i volatila. Pu~i fata in fata, cei ~
doi luptatori se ataca, se resping, se sfi~ie cu vigoare, ptna cind ~
.....
vulturul t~i pierde aripile, leul tigva, ~i potrivnicii se unesc tntr-un
singur trup, de calitate mijlocie, dar de substanta omogena:
-
C
:,,.

2
C:
Mercurul fnsuflept. ~
-s
~

1 Lenglet-Dufresnoy, Histoire de la Philosophie Hermetique. - L 'Entree

a11Palais Ferme du Roy, Paris, Coustelier, 1742, t. II , p. 35.
80
 tn vremi de mult apuse, pe cmd, studiind sublima $tiintl, IM
aplecam asupra misterului plin de grele enigme, imi amintesc
cum am remarcat un imobil in constructie, ale d(rui omamente,
reflectind preocuparile mele hermetice, m-au facut sa ma opresc
surprins. Deasupra intrarii, doi copii, baiat ~i fetita, imbrati~ati,
inlatura un val ce ii acopera. Busturile lor ies dintr-un morman
de flori, frunze ~i fructe. Pe coronamentul portii domina un
basorelief; vedem mcle~tarea simbolica dintre vultur ~i leu, despre
care vorbeam si e usor de remarcat cli arhitectul n-a putut sa
plaseze decit •c~ mar~ greutate aceasta emblema stinjenitoare,
ce-i fusese impusa de o vointl intransigentli ~i superioara 1•••
Al noulilea subiect ne ingliduie sa patrundem ~i mai adinc in
secretul fabricarii Dizolvantului universal. 0 femeie indicli,
alegoric, materialele necesare pentru constuirea vasului hermetic;
ea ridica o plan~eta, ce seamlina oarecum cu o doaga de lemn, a
carei esenta ne e dezvaluita de creanga de stejar de pe blazon.
Regasim aici izvorul misterios, sculptat pe contrafortul portalului,
dar gestul personajului nostru aratli caracterul spiritual al acestei
substante, al acestui foe natural, fara de care nimic nu poate cre~te
sau vegeta pe fata pamintului (pl. XIV). Acesta e spiritul, raspindit
pe suprafata globului, pe care artistul iscusit ~i indeminatic trebuie
sa ii capteze, pe masura ce el se materializeazlL Sa mai adaugam
ca e nevoie de un corp anume care sa slujeasca drept receptacul
si de o tarina care sa ii atraga ~i sa ii ofere un principiu susceptibil
de a-1 primi ~i de a-1 ,,corporiza". ,,Corpurile de care vorbim,
spun Liteleptii, au radacina in aer ~i capul in pa.mint." Acesta e
I Acest imobil de ~ase etaje, construit din piatra de talie, se aflll in
arondisrnentul XVII, pe bulevardul P6reire, colt cu rue de Monbel. Tot a5a, la
Tousson, lingll Malesherbes (Seine-et-Oise), o casll veche, din secolul al
XVIII-lea, destul de ariitoasll, poarta pe fatadll inscrippa urmatoare, gravatli in
caracterele epocii, fapt pentru care respectlim aranjamentul ~i ortografia:
De un Silmilniltoriu
fui ridicata.
flirll ci~tig !ii ca prinos, V
m-a numit FRUMOASA PlATRA
1762.
(Alchimia mai purta pe atunci numele de Agriculturil cereascil, iar
Adeptilor Ii se spunea Sllmilniltori.)
82
magnetul inchis in pmtecul lui Aries ~i care trebuie inhatat la
na~tere, cu multa dibacie ~i pricepere. '
:,Apa ~e care ne slujim", scrie autorul anonim al Cheli
If
Cabm~t'!1w erm~tic, ,,este o apa ce cuprinde toate virtutile
cerulu~ ~1 pammtulu1; de aceea, ea e Dizolvantul general al intregii
Natun; ea este cea care deschide portile cabinetului nostru
hermetic ~i regal; in ea sint inchi~i Regel~ ~i Regina, ea este baia
lor. .. Este Fintina Trevizanului, unde Regele se Ieapada de manta-i
de purpura pentru a-~i pune un ve~mint negru ... E drept ca aceasta
apli se obtine cu greu; de aceea Cosmopolitul ne spune, m Enigma
sa, ca apa lipsea de pe insula ... Numitul autor ne atrage atentia
asupra ei ~i prin cuvintele: ea nu seamlina cu apa ce cade din c~r,
dar aduce cu ea. In alt loc, el ne-o descrie sub numele de otel ~i
~agnet, caci ea e intr-adevar un magnet care atrage toate
mfluentele cerului, Soarelui, Lunii ~i stelelor, pentru a le transmite
pamintului. El ne mai spune ca acest ofel se gase~te in Aries, care
marcheaza inceputul Primaverii, atunci dnd soarele strabate
semnul Berbecului ... Flamel ne-a zugravit o alegorie multu-
mitoare a ei in Figurile Jui Abraham Evreul; vedem acolo ~n
batrin stejar scorburos 1, de sub care ti~ne~te un izvor, cu a carui
apa un grlidinar strope~te ni~te rasaduri de flori. Batrinul stejar,
care e scorburos, reprezinta butoiul din lemn de stejar in care
t~ebuie bihl~ta apa ce-i folose~te gradinarului la stropitul florilor,
~~ care e_ ma1 buna decit apa proaspatL. In vas poate fi gasit unul
dm manle secrete ale acestei Arte, ascuns de Filozofi, caci fara
vas nu se pot efectua putrificarea ~i purificarea elementelor, dupa
cum nus~ poate face_ vin daca acesta nu a fiert in butoi. Or, a~a
c~m butoml e facut dm lemn de stejar, tot ~a vasul trebuie sa fie
dm lemn de stejar batrin, mcovoiat inauntru, ca o emisfera si cu
marginile foarte groase ~i patrafoase; daca nu e cu putinta, ~t~nci
sa fie acoperit cu o putina, sau ceva asemanator. Mai toti Filozofii
au vorbit despre acest vas absolut trebuincios p~ntru zisa
operatiune. Filalet ii descrie in fabula ~arpelui Piton, pe care
Cadmos ii strapunse dintr-o parte in alta, tintuindu-l de un stejar.
fn cartea celor Douasprezece Chei2 exista o imagine ce reprezinta
I Vide ,i;upra, p. 60.
2
Cf. le,<; Douze Clefs de Philosophic, de Fratele Basile Valentin Paris
Moet, 1659,cheia a 12-a. ' ·'
83
chiar aceasta operatiune impreuna cu vasul in care se face ea, din
care vas iese o picla de furn, indidndu-se astfel fermentarea ~i
fierbcrea acelei ape; iar zisul furn se sfi~e~te la o fereastra, prin
care se vede cerul, pe cares-au zugravit Soarele ~i Luna, care arata
originea acestei ape ~i virtutile cuprinse in ea. Acesta e o{ctul
mercurial ce coboara din ccr pe pamint ~i urea apoi de la parnint
lacer."
Am reprodus acest text deoarece poate fi util , cu conditia sa -~
~tim sa-1 citim cu prudenta ~i sa-1 intelegem cu intelepciune. Aici -e-
t.t.;
:::,

se cuvine sa repetam maxima atit de draga Adeptilor: spiritul

insuflete~te, pe cind litera ucide.
a
lata-ne acum in fata unui simbol extrem de complex: Leul. ..J
Complex deoarece, in fata goliciunii de astazi a pietrei, nu ne mai ~
f-.;
putem multumi cu o singura explicatie. fnteleptii i-au atribuit
leului felurite insu~iri, fie pentru a exprima aspectul substan\elor ~
u
cu care lucrau, fie pentru a desemna o calitate dcosebita ~i
preponderenta a lor. fn emblema Grifonului (eel de-al optulea
s
..J
motiv), am vazut ca Leul, regele vietaµlor paminte~ti, reprezenta ~
0::
partea fixa, bazica a unui compus, fixitate care, atunci cind intra ~
in contact cu volatilitatea adversa, i~i pierde ce avea mai bun ~i I

anume ceea ce-i caracteriza forma, adica, in limbaj hieroglific, ~

a::
capul. De asta data insa, vom studia doar animalul, a carui culoare ~
originara nee necunoscuta. Leul e indeob~te semnul aurului, atit .c:
'6
al celui alchirnic, cit ~i al celui natural; el traduce astfel
proprietatile fizico-chirnice ale acestor corpuri. Dar textele
~
numesc la fel ~i materia ce recepteaza Spiritul universal ~i focul
~
Ul ~
secret din elaborarea dizolvantului . In ambele cazuri e vorba de ~ a
interpretarea fortei, a incoruptibilitatii, a perfectiunii, a~a cum o ~ 0~ -
indica de altfel osta~ul cu spada ridicata, cavalerul tn cama~a de ."l

zale ce-1 prezinta pe regele bestiarului alchimic (pl. XV).

Q
. ..
Intiiul agent magnetic ce sluje~te la prepararea dizolvantului ~u
- eel caruia unii i-au spus Alkaest - e nurnit Leul verde, nu atit ]
~
din pricina culorii verzi, cit mai ales fiindca nu a capatat inca
atributele minerale ce disting, din punct de vedere chirnic, starea ~
~
u~
adulta de cea de la nascare. E inca un fruct verde ~i acru, deosebit C:
de poama ro~ie ~i coaptii de mai tirziu. Este o tinerete metaHca, ..Q
..Q
ce inca n-a cunoscut Evolutia, dar care contine germenele latent ·.:::'II
al adevaratei energii ce urmeaza sa se dezvolte. El este ca ~
~
84
arsenicul ~i plumbul fata de argint ~i aur. Este, in acel~i timp,
.• '1 .. ,
nedeslv~irea prezenta din care va ie~i cea mai mare desav~ire
k , ·•

' ',--·
viitoare; e sanunta embrionului, e embrionul pietrei, e piatra
Elixirului nostru. Unii Adepti, printre care ~i Basile Valentin, ~
I-au numit Vitriol verde, pentru a-i arata natura fierbinte, arzatoare -::!
~ . ~
~i salina; altii i-au spus Smaraldul Filozofilor, Roua de mai, Iarba
satumiana, Piatra vegetala etc. ,,Spre in~elarea smintitilor, apa
·- : .,.

noastra poarta numele frunzelor tuturor pomilor, ca ~i ale pomilor

cE
g
in~i~i, precum ~i numele a tot ce e verde", spune Magistrul Arnaud .E;
,:,
de Villeneuve.
Cit despre Leul ro~u, el nu e, potrivit Filozofilor, decit aceea~i ~
materie, Leul verde, adusa prin anuP1ite procedee in starea
..J
i
speciala ce caracterizeaza aurul.hermetic ~i care a fost numit.a Leul
IO$U. Asta 1-a facut pe Basile Valentin sa dea sfatul urrnator:
~
e-.; ....~
,,Dizolva ~i hrane~te-ti Leul cu singele Leului verde, caci singele ~
fix al Leului ro~u e facut din singele volatil al celui verde, fiind
ami'ndoi croiti aidoma."
s
..J
Din toate aceste interpretari, care e cea mai autentica? E o ~
intrebare careia recunoa~tem ca nu-i putem da un raspuns. Acest ~
0...
leu simbolic era, fara indoiala, pictat sau aurit. Niscai urme de I

cinabru, de malachit sau de metal ne-ar scoate pe data din ~

incurcatura. Darn-a mai ramas nimic, doar calcarul mi'ncat, aspru ~
~i cenu~iu. Leul de piatra i~i pastreaza taina! .c::
-a
Extragerea Sulfului stacojiu ~i incombustibil e inchipuita
printr-o aratare ce tine deopotriva de coco~ ~i de vulpe. Basile
.... ..,.._, ..
_.--.-~'-: . :,~ ~
Valentin, in a treia din cele Doulfsprezece Chei, s-a slujit de ,. . ·. ~ ' ·1. ' .: "' ~
acel~i simbol. ,,Iata", spune acest Adept, ,,minunata mantie cu ·> Y· :.~t.·_.,:;·..
·- ~ · · • ,l'
tt1~
.,.if.....
Ctl
~
Sarea A~trilor, ce vine dupa sulful ccresc, eel pastrat cu grija ca
~
I:."~ ...
• 1( ·~ •

sa nu se strice, ~i ii face sa zboare ca o pasare, cit va fi nevoie, ' '.! .' .

dupa care coco~ul va mi'nca vulpea ~i se va ineca ~i inabu~i tn apa, 0:.,

ca mai apoi, adus la viata prin foe, sa fie devorat la rindu-i de '..::
0

--~
vulpe" (pl. XVI).
Dupa coco~ul-vulpe vine Taurul (pl. xvm.
Luat ca un semn din zodiac, el e luna a doua a operaµunilor ~
::,
Cl')
premergatoare primei opere, ca ~i intiiul regim al focului
elementar din cea de-a doua. Ca emblema din practica, dat fiind .. ~
\1 ~

ca taurul ~i boul sint consacrati Soarelui, a~a cum vaca e

consacrata Lunii, el figureaza Sulful, principiul masculin , intrucit
86
 •
Soarele e numit in mod metaforic, de catre Hermes, Tatal pietrei.
Taurul ~i vaca, Soarele ~i Luna, sulful ~i mere~ sint_ a~~~ar
hieroglife cu sens identic ~i desemneaza naturile pnm1tive
contrare, fnaintea conjunc{iunii Jor, naturi pe care Artale extrage
din cele mixte imperfecte.

Ne vom ocupa acum de zece din cele douasprezece

medalioane ce orneaza rindul de jos al briului temeliei; doua din
aces tea sint prea mutilate pentru a le mai putea restabili sensul .
Vom trece a~adar cu regret peste resturile amorfe ale celui de-al
cincilea medal ion din partea stinga ~i ale celui de-al unsprezecelea
din dreapta.
Pe contrafortul ce separa pridvorul central de portalul de
nord, primul motiv ne prezinta un calaret cazut din ~a ~i agatat de
coarna calului sau in galop (pl. XVIm. Aceasta alegorie ne trimite
la extragerca partilor fixe, centrale ~i pure, de catre cele volatile
sau eterate, in timpul Disolu{iei filozofice. E ceea ce se nume~te
rectificarea spiritului obtinut ~i cohobarea acestui spirit pe materia
bruta. Bidiviul, simbolul repeziciunii ~i al u~urintei, indica
substanta spirituala; calaretul e ponderabilitatea corpului metalic
grosier. La fiecare cohobare, calul i~i zvirle calaretul, volatilul
parase~te fixul; dar husarul i~i reia de indata drepturilc, pina dnd
dobitocul istovit, invins ~i supus prime~te sa poarte aceasta povara
incapatinata de care nu poate scapa. Absorbirea fixului de catre
volatil are Joe incet ~i cu mare greutate. Pentru a izbindi, e nevoie
de rnulta rabdare ~i staruinta ~i. in mod repetat, trebuie turnata apa
peste parnint, a~a cum trebuie turnat spirit peste corp. Doar prin
aceasta tehnica - lunga ~i plicticoasa, e drept - poate fi extrasa
sarea oculta din Leu/ TO$U, cu sprijinul spiritului din Leul verde.
Arrnasarul de la Notre-Dame este Pegasu/inaripat din fabule (de
la radacina 1tl)yrf, ,,izvor"). Aidoma acestuia, ~i el da de pamint
cu cei ce-1 incaleca, fie ei Perseu sau Bellerofon. El e eel care ,
89
zburind prin ceruri, ii duce pe Perseu la Hesperide ~i tot el face
sa ti~neasca, cu o lovitura de copita, izvorul Hippocrene, de pe
muntele Helicon, care izvor se spune ca a fost descoperit de
Cad.mos.
in al doilea medalion, InitiatoruJ ne arata cu o mina o oglinda,
iar cu cealalta inalta cornuJ Amalteei; linga el se vede Arborele
Vie{ii (pl. XIX). Oglinda simbolizeaza mceputul lucrarii, Arborele -~
Vietii ii marcheaza sf'1qitul, iar cornul abundentei rezultatul.
in alchimie, materia prima, cea pe care artistul o alege pentru J:-:::
.::
a-~i incepe Opera, e denumita Oglinda Artei. ,,Printre Filozofi",
spune Moras de Respour 1, ,,ea e numita in mod obi~nuit Oglinda
...:i
-~
::,
N
~
Artei, deoarece prin·ea mai ales se descopera compozitia metalelor '<i: -~
din maruntaiele pamintului ... A~a indt se spune ca singura natura
ne instruie~te." Este ~i ceea ce ne invata Cosmopolitul2, atunci ~ .s
~

dnd spune, vorbind despre Sulf: ,,in regatul sau se afla o oglinda ~ .~
0
in care se rasfringe lumea intreaga. Cine prive~te in aceasta . .....
s
...:i
oglinda poate vedea ~i iµvata cele trei par-ti ale Sapientei
~ ::>~~-.. ~~ ~
universale, devenind astfel foarte invatat in aceste trei regnuri, a~a
cum au fost Aristotel, Avicenna ~i multi altii, care, precum
2: <--:~_:_ .. ·~.:-- .. . ,/-- ~~ :.:.; ':- -.,.:- - ~
I

~ ~;J~t1~·-· . · '":''>:-:?:,j,~,
predecesorii lor, au vazut in aceasta oglinda facerea lumii." La fel ~
scrie ~i Basile Valentin, in al sau Testamentum: ,,Trupul intreg al
Vitriolului nu trebuie socotit altceva dedt o Oglinda. a $tiinfei ~
.s
"'!;j
fllozoflce ... Este o Oglinda in care apare ~i straluce Mercurul -..·
~
~:';,. -::,.
nostru, Soarele nostru ~i Luna, lucru prin care i se poate dovedi ..
intr-o clipita necredinciosului Toma orbirea deplinei sale ·r c§
ne~tiinte." Pernety, intr-al sau Dicfionar Mita-Hermetic, nu ' UJ
~
pomene~te acest tennen, fie necunosdndu-1, fie pentru ca 1-a omis .,-· .
~
cu buna ~tiinta. Aceasta entitate, atl"t de banala ~i demna de dispret, ~ /I' ••: ._. 'II
devine mai pe urma Arborele Viefii, Elixir sau Piatra filozofala, • ·'t .. /~'. ~
incoronare a naturii prin mijlocirea stradaniilor omene~ti, ......... _._.. ..C)

. . - 0
..c:
nemtinat ~i nepretuit giuvaer alchimic. Sinteza metalica absoluta,
ea ii asigura fericitului stapinitor al acestei comori intreituJ dar al
a
~tiintei, al bogaµei ~i al sanatatii. Ea e~te comul abundentei,
izvorul nesecat al fericirilor materiale ale Jumii noastre paminte~ti. -
--.
. -".:
~""~;-
1 Moras de Respour, Rares Experiences sur /'Esprit mineral, Paris, -.,;: ·.:.->~ ·\

Langlois et Barbin, 1668.

2 Nouvelle Lumiere chymique. Traite du Soufre, Paris, d'Houry, 1649, p. 78.

90
Sa mai amintim ca oglinda este atributul Adevarului, al Prudenfei
$i al $liinfei la toti poetii ~i mitografii greci.
Iata acum ~i alegoria greuta(.ii naturale: alchjmistul folatura
valul ce invaluia balanta (pl. XX).
Filozofii au evitat sa spuna prea multe despre secretul
cantitatilor. Basile Valentin s-a multumit sa spuna ca trebuie ,,sa
combinam o lebada alba cu omul dublu aprins", ceea ce ar
corespunde acelui Sigillum Sapientum al lui Huginus a Barma,
unde un talger al cumpenei tinute de artist ii trage pe celalalt
potrivit unui raport aparent de doi la unu. Cosmopolitul, tntr-al
sau Tratat despre Sare, este ~i mai vag: ,,Greutatea apei", spune
el, ,,trebuie sa fie multipla, iar cea a pamintului foliat, alb sau ro~u,
va fide o unitate." Autorul Aforismelor basiliene, sau Canoanele
Hermetice ale Duhului $i ale Sufletului1, scrie la canonul XVI:
,,Ne incepem opera hermetica prin conjunctiunea celor trei
principii preparate urmind o anume proportie ce tine de greutatea
corpul ui, din care cam jumatate trebuie sa egaleze duhul ~i sufletul
luate impreuna." Daca Ram6n Llull ~i Filalet au vorbit despre
aceasta, cei mai multi au preferat sa pastreze tacerea; unii au
pretins ca natura singura repartizeaza cantitatile, urmind o
armonie misterioasa pe care Arta nu o cuno~te. Cercetind, vedem
di aceste contradictii nu stau in picioare. fntr-adevar, ~tim ca
mercurul filozofic rezulta din absorbirea unei anumite pafti de sulf
de catre o cantitate determinata de mercur; de aceea, in cazul in
care operam potrivit vechii metode, este indispensabil sa
cunoa~tem cu exactitate propoftiile reciproce ale componentelor.
Nu mai e nevoie sa spunem ca aceste proportii sint invelite in
sirnilitudini ~i acoperite de obscuritate, chiar ~i la autorii cei mai
sinceri. Trebuie totu~i sa remarcam, pe de alta parte, ca sulful
metalic poate fi inlocuit prin aur vulgar; in acest caz, dat fiind ca
surplusul de dizolvant poate oricind sa fie separat prin distilare,
cantitatea va fi dcdusa apreciind consistenta. Cum se vede, balanta
consituie un indiciu pretios in determinarea caii celei vechi, din
care se pare ca aurul trebuie exclus.Vorbim aici despre aurul
vulgar, ce n-a trecut nici prin exalta{iune, nici prin transfuziune,

1 Tipru-ite la urma unor Oeuvres tant Medicinales que Chymiques ale

pru-intelui de Castaigne, Paris, de la Nove, 1681.
92
operatiuni care, modificindu-i proprietatile ~i caracteristicile
fizice, il fac bun pentru lucrare.
Unul din cartu~ele pe care le studiem prezinta imaginea unei
disolutiuni aparte ~i rar folosite. Este vorba de disolutiunea
argintului viu de rind, in scopul obtinerii mercurului comun al
Filozofilor, pe care ace~tia ii numesc mercurul ,,nostru", pentru
a-1 deosebi de metalul lichid din care provine. De~i putem intilni
deseori descrieri destul de amanunµte ale acestei operatiuni, totu~i
nu vom ascunde faptul ca ea ne pare hazardata, daca nu chiar
artificiala. in mintea autorilor care au propus asta, mercurul de
rind, curatat de toate murdariile ~i exaltat cum se cuvine, ar capata
o calitate ignifera pe care nu o avea, putind astfel deveni la rindul
sau dizolvant. 0 regina a~ezata pe tron rastoama cu o lovitura de
picior valetul ce venea sa o slujeasca tinind o cupa in mina (pl.
XXI). Presupunind ca aceasta tehnica ar putea sa ne furnizeze
dizolvantul a~teptat, trebuie sa vedem in ea doar o modificare a
vechii cai, iar nu o practica speciala, intrucit agentul ramine
intotdeauna acela~i. Apoi, nu ~tiu ce avantaj am putea capata de
la o solutie de mercur obtinuta cu ajutorul solventului filozofic ,
dat fiind ca acesta ramine agentul dintii ~i tainic prin excelenta.
Este totu~i ceea ce pretinde Sabine Stuart de Chevalier1: ,,Pentru
a obtine acest mcrcur filozofic trebuie dizolvat mercurul de rind
fara ·ca greutatea acestuia sa scada citu~i de putin, deoarece e
necesar ca intreaga sa substanta sa fie convertita in apa filozoficlL
Filozofii cunosc un foe natural care patrunde pma in inima
mercurului ~i il stinge pe dinauntru; mai ~tiu ~i un dizolvant ce-1
converte~te in apa argintie pura ~i naturala; aceasta nu contine ~i
nici nu trebuie sa c.o ntina vreun agent coroziv. De indata ce
mercurul, invins de caldura, e slobozit din legaturile ce-1 tineau,
el se preschimba in apa, iar aceasta apa e lucrul eel mai pretios
din lume. E nevoie de putin timp pentru a face ca mercurul de rind
sa se preschimbe in ea." Cerem iertare daca, avind motive
serioase, bazate pe experienta, nu imparta~im aceasta parere cum
ca mercurul de rind, lipsit de un agent propriu, ar putea sa devina
o apa utiHi Operei. Acel scrvus fugitivus de care avem nevoie este
I Sabine Stuart de Chevalier, Discours philosophique sur Jes Trois
Principes, sau La Clef du Sanctuaire philosophique, Paris, Quillau, 1781 .
94
o _apl ~ne~ala ~i metalica, solidi, casanta, ce are aspectul unei
p1c_tre ~1 se hchefia~ cu mare u~urinta. AllaJest, sau Dizolvantul
universal, e tocmai aceasta apl coagulata sub forma unei mase
pietroase. Dadi-i vom citi pe Filozofi amintindu-ne cum ne
previne Filalet, ca ace~tia nu fac deseori decit sa ne promita marea
cu sarea, cu atil mai mult scrierile lui Stuart de Chevalier ni se
vor parea nesarate .
. Sub arcul medalionului urmator, un batrin intepenit de frig
~1 girbovit se sprijina, frint ~i istovit, de un bloc de piatra; mina
stinga ii e invelita intr-un soi de man~on (pl. XXII).
E u~or sa recunoa~tem aici poma faza a celei de-a doua
Opere, cind hermetieul Rebis, intemnitat in centrul Athanorului
e schingiuit prin smulgerea madulareior ~i tinde sa se descom~
puna. A~a incepe focul ropi, viu ~i lin, simbolizat prin frig ~i iama,
perioada embrionara cind semintele, tupilate in sinul tarinei
filozofale, sint supuse fermentatiei sub influenta umiditatii. Apare
acum regatul Jui Saturn, emblema disolutiunii radicale a descom-
punerii ~i a culorii negre. Basile Valentin ii face sa s~una: ,,Sint
batrin, vlaguit ~i bolnav; iata de ce ma aflu inchis in aceasta
groapa... Focul ma chinuie~te cumplit, iar moartea imi rupe camea
~i oasele." Un oarecare Demetrius, calator citat de Plutarh - se
vede ca grecii ne in tree pe toµ chiar ~i in fanfaronada - poveste~te
cu seriozitate ca, intr-una din insulele pe care le-a vizitat 10 largul
coastelor Angliei, e intemnitat Saturn, ingropat intr-un somn
adinc . TemniceruJ sau ar fi gigantul Briareu (Egeon). Iata ~adar
cum au scris Istoria unii autori celebri, folosindu-se de fabulele
hermetice!
Al ~aselea medalion nu e decit o repetare fragmentara a celui
de-al doilea. Regasim Adeptul, care, cu minile impreunate intr-o
postura de rugaciune, pare a proslavi Natura, inchipuita ca bustul
unei femei reflectat intr-o oglinda. Recuno~tem aici hieroglifa
subiectului lntclcp{ilor, oglinda in care ,,natura se da pe fata"
(pl. XXITI).
in dreapta pridvorului, al ~aptelea medalion ne arata un batrin
ce se pregat~te sa treaca pragul Palatului tainic. Tocmai a smuls
valul ce-i ascundea intrarea de privirile profanilor. Acesta e primul
pas rncut in practica, gasirea agentului capabil sa opereze
reductiunea corpului fix, sa ii reincruzeascl, cum se mai spune,
95
intr-o forma analoga celei a primei sale substante (pl. XXIV). La
aceasta operatiune fac aluzie alchimi~tii atunci cind vorbesc de
reinsufle(irea corporificarilor, actica de a da viata metalelor
moarte. Este, cum spunea Filalet, Jntrarea in Palatul inchis al
Regelui, e prima poarta a Jui Ripley sau a Jui Basile Valentin, cea
pe care trebuie sa ~tim s-o deschidem. Batrinul nu este altcineva
~
a
decit Mercurul nostru, agentul ascuns a carui natura ne-a fost
deja destainuita de citeva basoreliefuri, dimpreuna cu modul sau -&
~-
de act,iune, materialele ~i timpul de preparare. Cit despre Palat, el
reprezinta aurul viu, eel filozofic, sau josnic, eel dispretuit de
~
-a~
ignoranti, virit sub zdrentele ce ii ascund privirilor, de~i poate fi -0
:)
V,
de mare folos celui care ii cuno~te valoarea. Trebuie sa vedem ~
in aceasta imagine o varianta a alegoriei Leului verde ~i a celui "(

ro~u. a dizolvantului ~i a corpului ce urmeaza a fi dizolvat. ~

fntr-adevar, acest batrin, identificat de texte cu Saturn - care, se ~
u
spune, i~i devora copiii - era odinioara pictat in verde, pe dnd
interiorul vizibil al Palatului prezenta o culoare purpurie. Vom
s
~

dezvalui mai departe lace sursa ne putem referi pentru a restabili, ~

gratie culorilor dintii, intelesul tuturor acestor figuri. Merila ~
Cl:.
retinut ~i faptul ca hieroglifa Jui Saturn, luat ca dizol vant, e foarte I

vechc. Pe un sarcofag de la Luvru, ce contm-ea mumia unui preot ~

Cl::
hierogramat de la Teba, numit Poeris, se poate remarca pe partea ..J ~
0.,
stinga zeul Sou, care sustine cerul gratie sprijinului zeului Chnufis -S
i::,
(sufletul universal), pe d'nd la picioarele lor zace zeul Ser
(Saturn), a carui piele e de culoare verde.
~
2§
Cercul urmator ne ingaduie sa asistam la intilnirea batrinului (lJ
cu regele incoronat, a dizolvantului cu substanta, a principiului ~
volatil cu sarea metalica fixa, incombustibila ~i pura. Alegoria se ~
apropie mull de textul parabolic al lui Bernard Trevisan, undc
,,preotul batrin ~i de multi ani" se arata atit de bine instruit in af:
proprietatile fintinii oculte, cunoscind ~i cum acfioneaza ea asupra ~
·:::
,,regelui acestui tinut" pe care ii dragoste~te, ii atrage ~i ii inghite. ..:::
Pe aceasta cale , o data cu insufletirea mercurului, aurul (sau :i
.§
regele) e dizolvat incetul cu incetul, cu blindete; nu tot a~a se ~ll
int"impla in cealalta metoda, unde, spre deosebire de amalgamul Cl::
obi~nuit, mercurul hermetic pare sa atace metalul cu o vigoare
specifica, ce seamana mull cu efervescentele din chimie. Vorbind
despre asta, lnfelepf-ii au spus ca rn Conjunctiune izbucnesc furtuni
96
grozave, mari vijelii, ~i ca taJazurile mruii lor parincle~tate intr-o
,,acra batalie". Unii au inchipuit aceasta reactie prin lupta pe vial!
~i pe moarte dintre doua animale potrivnice: vulturul $i Jeul ·.::
(Nicolas Flamel); COCO$Ul $i vulpea (Basile Valentin) etc. Dar, ::i

dupa noi, cea mai buna descriere- mai ales din punct de vedere ~
~
initiatic - este cea pe care n~a lasat-o marele filozof de Cyrano ::i
.g
Bergerac atunci ctnd poveste~te insp!imintatorul duel dintre
Remora ~i Salamandra, ce avu loc sub ochii sai. Altii, cei mai ~u
numero~i. ~i-au luat elementele figurilor folosite din geneza g
.!:;
,:,
primara ~i traditionala aflata in Facere; ace~tia au descris fonnarea 'll
compusului filozofal comparind-o cu cea a haosului terestru, ie~it "g.
din framintruile ~i din reactiile focului, apei, aerului ~i pamintului. ...J
I
...J ::
De~i e mai uman ~i mai familiar, stilul folosit la Notre-Dame
~tj" ]
este la fel de nobil ~i de expresiv. Cele doua naturi sint repre- ,, ~
:.c
-=!
zentate ca ni~te copii agresivi ~i zurbagii, care, sruind la bataie, f ,;,,t...
..· ·~ Q
se imbnncesc cu naduf. in toiul inghiontelii, unul rastoarna o
vaza, iar celalalt scapa o piatra (pl. XXV). Nuse poate descrie cu
J ~'~:- c~~- - s
...J
mai mu]ta claritate ~i simplitate efectul apei pontice asupra masei ~
materiei, ~i acest medalion ii face mare cinste me~terului care 1-a c3
Cl..
nascocit. I
c,,
....
Apare )impede ca ideea centrala a acestei serii tematicc cu 0::
care incheiem descrierea figurilor de pe pridvorul eel mare era de ~
a regrupa citeva puncte variabile din practica obtinerii Solutiei.
Acest lucru e suficient pentru a identifica metoda urmata.
Disolutiunea aurului aJchimic gratie Dizolvantului Alkaest
caracterizeaza prima cale; cea a aurului de rind gratie mercurului
nostru indica a doua cale. Prin aceasta se realizeaza mercurul
fnsufletit.
in °sfir~it, o a doua dizolvare, cea a Sulfului, ro~u sau alb, in
apa filozofica, e subiectul celui de-al doisprezecelea ~i ultim
basorelief. Un razboinic scapa spada ~i se opre~te, surprins, in fata
unui copac de dupa care iese un berbec; copacul poarta trei uri~e
poame rotunde, iar printre crengi apare silueta unei pasari.
Regasim aici arborele solar pe care ii descrie Cosmopolitul in
Parabola din Tratatul despre Natura, arbore din care trebuie
extrasa apa. Cit despre razboinic, el reprezinta artistul ce tocmai
a sfir~it aceasta munca a Jui Hercule care e preparatul nostru.
Berbecul ii sta marturie ca a ~tiut sa aleaga vremea potrivita ~i
98
substanta necesara; pasarea indica natura volatila a acestui
compus ,,mai mult celest decit terestru". De-acum nu-i mai ramine vitrific~ta in uri~ul_ gavan al rozetei, ea trece de la mutenie Ja
dedt sa-1 imite pe Saturn, care, spune Cosmopolitul , ,,scoase zece ~evefllat1:~dAe la sobnetate Ja entuziasm, de la inertie la expresia
msu e1·ILa. · spra • ne~ Jetu·1tax ~1• rece sub lurruna
ti · •
cruda de afara ea
parti din aceasta apa, dupa care, lacom, lua pe data fructul
arborelui solar ~i ii puse i'n apa ... Apa aceasta este Apa vie, mult fi ~n~~te dm cri lal in snopuri colorate si patrunde in nava vibn~d
5
ier mte, stravezie ~i curata ca insusi .Adevarul ' '
trebuincioasa roadelor pomului, care pe urma nu mai are nevoie Jar 5 fl 1 v • •

de rasaduri sau altoieli, intrucit ea va putea, prin simpla sa mi- . ~ etu nu poate scapa de o anumita tulburare in fata

reasma, sa-i faca ~i pe ceilalti ~ase arbori aidoma ei." Pe deasupra, ~ces_te! an~1teze, ~nca ~i mai paradoxala: flacara alch.imicei cugetari
ummmd m cap1~tea gfodirii cre~tine!
aceasta imagine este o replica a faimoasei expeditii a Argonau-
tiJor; i'l vcdem pe Iason alaturi de berbecul cu lina de aur ~i de
arborele cu poame pretioase din Gradina Hcsperidelor.
Am mai avut ocazia, i'n cursul acestui studiu, sa deplingem
distrugerile cauzate de iconocla~tii nerozi, precum ~i'1isparitia
totala a stratului policrom ce i'nvelea odinioara catedrala noastra.
N-a ramas nici un document scris care sa-1 ajute pe cercetator sa
repare, macar in parte, stigmatele veacurilor. Totu~i. nu c nevoie
sa scormonim prin vechile manuscrise, ~i nici sa frunzarim in van
stampele acelor vremuri: Notre-Dame pastreaza ~i acum culorile
originale ale figurilor din pridvorul eel mare.
Guillaume de Paris, pe care ar trebui sa-l binecuvintam pentru
agerimea sa, a prevazut cum vitregia timpului ii va ciunti lucrarea.
Ca un me~ter intelept, el puse ca motivele medalioanelor sa fie
reproduse cu migala pe vitraliile rozetei centrale. Sticla
completeaza astfel piatra ~i. datorita acestei materii fragile,
esoterismul i'~i recucere~te puritatea dintii.
Yorn gasi aici lamurirea punctelor obscure ale statuarului.
Astfel, vitraliul alegoriei Cohobarii (prirnul medal ion) ne arata nu
un vulgar calaret, ci un print i'ncoronat cu aur, cu haina alba ~i
cioareci ro~ii; din cei doi copii incaiera~. unul e verde, iar celalalt
gri-violet; regina ce calca pe Mercur poarta o coroana alba, straie
verzi ~i o mantie purpurie. Yorn descoperi cu rnirare ~i citeva din
imaginile ce au disparut de pe fatada, cum e me~te~ugarul ~ezat
la o masa ro~ie ~i care scoate dintr-un sac ni~te galbeni mari de
aur; femeia cu corsaj verde ~i surtuc stacojiu ce se piaptana in fata
oglinzii; sau Gemenii, din zodiacul de jos, din care unul e de rubin,
iar celalalt de smaragd etc.
Ce adinc subiect de meditatie ne ofera aceasta ancestrala
Idee herrnetica, in arrnonia ~i unitatea ei! Impietrita pe fatada,
100
 VI

Sa pa.rasim pridvorul eel mare ~i sa ne apropicm de portalul

dinspre nord, zis al Fecioarei.
Priviti sarcofagul, scos dintr-un episod al vietii lui Cristos,
aflat in centrul timpanului, pe comi~a din mijloc; vet-i vedea pe
el ~apte cercuri: sint simbolurile celor ~apte metale planctare
(pl. XXV1):

E aur Soarele, argintul viu - Mercur;

Plumb e Saturn, iar Venus pentru bronz da seama;
Luna-i de-argint ~i Jupiter de-arama,
Iar Marte-aici inchipuie fierul eel dur 1•

Cercul central e impodobit intr-un mod aparte, pe cind

celelalte ~ase se repeta doua cite doua, ceea ce nu se intimpla
niciodata in motivele pur decorative ale artei ogivale. Mai mult,
aceasta simetrie merge de la centru spre extremitati, cum ne
invata ~i Cosmopolitul. ,,Prive~te cerul ~i sferele planetelor",
spune acest autor2, .. ~i vei vedea ca Saturn este eel mai inalt,
dupa care vine Jupiter, apoi Marte, Soarele, Venus, Mercur ~i
in sfir~it Luna. Ginde~te-te acum la faptul ca virtu\ile planetelor
nu urea, ci coboara; chiar ~i experien\a ne invata ca Marte se
converte~te cu u~urinta in Venus, iar nu Venus in Marte, fiind
ea mai coborita cu o sfera. Tot a~a, Jupiterul se transmuta u~or

1 La C~bale Intellective. Ms. de la bibliot. Arsenalului, S . ~i A. 72, p. 15 .

2 Nouvelle Lumiere chymique. Traite du Mercure, Paris, Jean d'Houry,
1649, cap. IX, p. 41.
102
tn Mercur, deoarece Jupiter e mai sus decit Mercur; eel dintii e
al doilea de pe firmament, celalalt e al doilea urcind de la
Pami'nt; Saturn e eel mai de sus, iar Luna e cea maijoasa; Soarele
se amesteca cu toti, dar nu se i'mbunatate~te niciodata ctnd e cu
cei mai prejos de sine. Vei vedea insa ca e o mare potrivire intre
Saturn ~i Luna, la mijlocul carora se afla Soarele, ca ~i intre
Mercur ~i Jupiter, i'ntre Marte ~i Venus, care au cu totii Soarele
intre ei."
Concordanta mutatiilor planetelor metalice i'ntre ele este
~adar indicata, pe portalul de la Notre-Dame, in modul eel mai
formal cu putinta. Motivul central simbolizeaza Soarele; rozetele
de la extremita~i indica Saturn ~i Luna; vin apoi Jupiter ~i.
respectiv, Mercur; in sf'rr~it, Marte ~i Venus, de o parte ~i de alta
a Soarelui.
Dar putem merge ~i mai departe. Daca privim acea linie
stranie ce pare sa lege intre ele circumferintele rozelor, vom vedea
ca ea e alcatuita dintr-o succesiune de patru cruci ~i trei cirje
episcopale, dintre care una are o spira simpla, iar celelalte doua
o voluta dubla. Sa remarcam, in treacat, ca daca ~i aici ar fi vorba
de dorin~ de a adauga un ornament, era obligatoriu sa se fi aplicat
~ase sau opt motive, tot pentru a pastra o simetrie perfecta; dar
nu gasim nici urma de asta, iar dovada definitiva ca se cauta un
sens simbolic consta in faptul ca un spatiu, eel din stinga, a ramas
liber.
Ca ~i in notatia spagirica, cele patru cruci reprezinta metalele
imperfecte; cirjele cu spirala dubla sint cele doua metale perfecte,
iar cirja simpla e mercurul, semimetal cu perfectiunea injuma-
tatita.
Daca, parasind timpanul, ne vom cobori privirile spre partea
sti'nga a temeliei, impartita i'n cinci firide, vom remarca, sub
boltele arcaturilor, o serie de figurine ciudate.
Iata, mergind din exterior spre stilpul de arcada, cfinele ~i cele
doua columbe (pl. XXVII), a caror descriere o regasim in
insufletirea mercurului exaltat; apoi dulaul din Corasan despre
care vorbesc Artephius ~i Filalet, pe care trebuie sa ~tim sa-1
scoatem din compost sub forma de praf negru, ~i dupa aceea
Columbele Dianei, o alta enigma ce poate duce la deznadejde, dar
104
sub care se ascund spiritualizarea ~i sublimarea mercurului PL. XXVIII
filozofal. Mielul, emblema a edulcormi principiului arsenical al
Materiei; omul rlsucit, care traduce eel mai bine apoftegma
aJchimica solve et coagula, din care invatam sa realizam
conversiunea elementara prin volatilizarea fixului ~i fixarea
volatilului (pl. XVIll):

Daca ~tii fixul a dizolva,

Facind sa zboare ce-i dizolvat,
Iar zburatoarele in pulbere a le fixa,
Atunci poti spune ca ai ci~tigat.

in aceasta parte a porticului se glisea odinioara sculptata

hieroglifa cea mare a practicii noastre: CorbuJ..
Figura principala a blazonului hermetic, corbul de la
Notre-Dame a exercitat dintotdeauna o vie atractie asupra gloatei
suflerilor; asta din pricina ca o legenda straveche il desemna ca
fiind unicul reper al unei preasfinte ascunzatori. Se poveste~te
astfel ca Guillaume de Paris, care, spune Victor Hugo, ,,a fost fara
indoiala damnat pentru a fi agatat un alit de dracesc frontispiciu
la sfintul poem cintat pe vecie de restul edificiului", ar fi ascuns
piatra filozofala intr-unul din pila~trii uria~ei nave. Iar punctul
exact al acestei tainite se afla determinat cu precizie de unghiul
vizual al corbului ...
Astfel, potrivit legendei, pasarea simbolica i~i atintea
odinioara privirile, din afara, spre locul ne~tiut al pilastrului secret
unde ar fi pecetluita comoara.
Pe fata extema a pila~trilor fara imposta ce sprijina lintoul ~i
partea de jos a boltei sint reprezentate semnele zodiacului. Pomind
de jos in sus, glisim mai intii Aries, apoi Taurus ~i, deasupra,
Gemini. Sint lunile de primavara ce indica inceputul lucrarii ~i
timpul propice operatiunilor.
Ni se va obiecta, fara indoiala, ca zodiacul poate sa nu aiba o
semnificaµe oculta ~i sa reprezinte pur ~i simplu seria constelat-iilor.
E foarte posibil. Dar, in acest caz, ar trebui sa reglisim ordinea
astronomica, succesiunea cosrnica a figurilor zodiacale pe care NOTR E-DAME din PARIS - PORTALUL FECIOAREI
Strabunii o cuno~teau prea bine. Or, aici dupa Gemini vine Leo, care
,,Solve ei Coagula"
106
la rindul sau uzurpa locul Cancerolui, gonit pe pilastrul din fata. Prin
aceasta abila transpozitie, sculptorol imaigiera voit de buna seama PL. XXIX
sa indice conjunctiunea fermentului fiJozofic - altfel spus, Leul-
cu compusul mercurial, contopire ce trebuie sa se implineasca spre
sfir~itul celei de-a patra luni a primei Opere.
Mai remarcam, sub acest pridvor, un mic basorelief patrat
~i intr-adevar straniu. El reprezinta, sintetizind-o, condensarea
Spiritului universal care, de indata ce e materializat, formeaza
faimoasa Baie a astrelorin care Soarele ~i Luna chimice trebuie
sa se scalde, preschimbtndu-se ~i intinerind. Vedem aici un copil
ce cade dintr-un creuzet, mare cit o amfora, proptit de un
arhanghel in picioare, aureolat, cu aripa intinsa ~i care pare a-1
lovi pe bietul prune. Fundalul compozitiei e umplut de stelele
unui cer nocturn (pl. XXIX). Recunoa~tem in acest subiect
alegoria mutt simplificata, atit de draga Jui Nicolas Flamel, a
Uciderii Pruncilor, pe care o vom regasi de indata pe un vitraliu
de la Sfinta Capela.
Fara sa intram in toate amanuntele tehnicii operatorii -
ceea ce nici un Autor nu a tndraznit sa faca - sa spunem totu~i
ca Spiritul universal, corporificat in minerale sub numele
alchimic de Sulf, constituie principiul ~i agentul eficace al
tuturor. tincturilor metalice. Dar nu putem obtine acest Spirit,
acest singe purpuriu al copiilor, decit descompunind ceea ce
natura a reunit mai intii in ei. Pentru aceasta trupul trebuie
neaparat sa piara, sa fie crucificat ~i sa moara, daca vrem sa
extragem sufletul, viafa metalica ~i Roua cereasca ce era inchisa
in el. Iar aceasta chintesenta, transfuzata intr-un corp pur, fix,
perfect digerat, va da na~tere unei noi creaturi, mai stralucitoare
decit toate cele din care provine. Corpurile nu actioneaza in
nici un feJ unele asupra altora; singur spirituJ este activ ~i
functional.
iata de ce inteleptii, ~tiind ca singele mineral de care aveau
nevoie pentru animarea corpului fix ~i inert al aurului nu e decit
o condensare a Spiritului universal, sufletul tuturor lucrurilor; ca
aceasta condensare sub forma umida, capabila sa penetreze ~i sa
dea un caracter vegetativ tuturor corpurilor mixte sublunare, nu NOTRE-DAME din PARIS - PORTALUL FECJOAREI
are Joe dectt noaptea, sub poala intunecimii, a ceruJui pur ~i a Baia Astrelor - Conden.\·area Spiritului Universal
108
vazduhului pa~nic; ca, in sfir~it, sezonul in care ea se manifesta ca ~i ale noastre, de intervalele regulate ~i alternative de intuneric
eel mai mult ~i in toate felurile corespunde primaverii terestre, ~i luminl:
inteleptii, pentru toate acestea laolalta, au numit-o Roua de Mai.
A~a incit citim fara surprindere in Thomas Corneille 1 asigurarea 0 Fecioara mama, in miez de noapte,
.
ca marii maestri ai Roza-Crucii erau nurniti Fratii de Roua-. . Ne dadu acest astru Juminos;
Este un moment miraculos,
Coacerii, sens pe care il dadeau ei in~i~i initialelor confreriei:
F.R.C. In care Dumnezeu nee f'Jrtate.
Am vrea sa putem spune mai multe asupra acestui punct de
o extrema importanta ~i sa putem arata cum Roua de Mai (Maia
era mama lui Hermes) - urniditatea datatoare de viata din Iuna
Mariei, Fecioara mama - poate fi extrasa cu u~urin\a dintr-un
anume corp, josnic ~i dispretuit, ale carui caracteristici le-am
descris deja, daca nu am depa~i in acest fel hotarele celor
ingaduite ... Aici atingem cea mai mare taina a Operei ~i vrem sa
nc respectamjuramintul. Aici e acel Verbum dimissum al Trevi-
zanului, Cuvintul pierdut al francmasonilor medievali, eel pe
care toate Fraternitatile hermetice sperau sa-1 regaseasca ~i a
carui cautare constituia scopul muncilor lor, ba chiar ratiunea
existentei lor2 •
Sa nu uitam: Post tenebras lux. Lumina iese din tenebre, din
intunccime, din bezna, unde e difuza cum e ziua Ill noapte. Din
obscurul Haas a fost scoasa lurnina ~i au fost inmanuncheate
razele sale, iar daca, in ziua Facerii, Duhul lui Dumnezeu se purta
pe deasupra apelor Adfocului -Spiritus Domini ferebatur super
aquas-, la inceput acest duh nevazut nu putea fi distins de masa
lichida si se confunda cu ea.
in ~fir~it, mai amintiµ-va ca lui Dumnezeu i-au trebuit $8Se
zile ca sa-~i duca Ia bun sfi~it Marea Opera; ca Iurnina a fost
despartita inca din prima zi ~i ca zilele urmatoare fura ingradite,

1 Dictionnairedes Artxetdes Sciences,art.Rose-Croix,Paris, Coignard, 1731.

2 Vom cita, printre cele mai celebre centre iniliatice de acest gen, ordinul
1/uminafilor, eel al Cavalerilor Vulturului negru, al celor Doi Vulturi, al
Apocalipsei; Frapi lnifiati din Asia, din Palestina, ai Zodiacului; Societatea
Fratilor negri, a Ale$ilor Cocni, a Mop.~ilor, a celor $apte-Spade, a Jn vizibi1i for.
a Principilor Mortii; Cavale.rii Lebedei, infiinfafi de llie, Cavalerii CTine/ui ~;
Coco.~ului, C.1valerii Mesei Rotunde, ai Neviistuicii, ai Ciulinului, ai
ScJldiitoarei, ai Jivinei moarte, ai Amarantei etc.
110

VII
Sa ne intoarcem acum pe unde am venit ~i sa ne oprim la
porticul de sud, numit ~i astazi pridvorul Sfintei Ana. Acesta nu
ne ofera decit un singur motiv, dar care e de un interes
considerabil, intrudt descrie practica cea mai scurta a ~tiintei
noastre ~i, din acest motiv, merita sa fie trecut printre cele mai
inalte paradigme lapidare.
,,La Notre-Dame din Paris" , spune Grillot de Givry 1, ,,uita-te
la episcopul sculptat pe portalul din dreapta ~i urcat pe aludelul
in care se sublimeaza, inlantuit in limburi, mercurul filozofal. El
te invata de unde vine focul sacru; iar faptul ca adunarea
eclezias.tica µne inchisa aceasta u~a . dintr-o traditie seculara, tot
timpul anului, 1\i indica aici calea aleasa, ne~tiuta de gloata, ~i
rezervata unui mic numar de ale~i ai Sapientei" 2 •
Putini alchimi~ti vor sa recunoasca existenta a doua cai, una
scurta si usoara zisa calea uscata, alta mai lunga ~i mai obositoare,
numi~ calea dmeda. Asta e probabil din cauza ca multi autori
trateaza exclusiv procedeul eel lung, fie pentru ca ii ignora pe
celalalt, fie pentru ca prefera sa taca mai degraba decil sa-i dea
pe fata principiile. Pemety refuza sa creada ca ar exista doua
mijloace, pe cind H~ginus aBarma afirma, dimpotriva, ca vechii
mae~tri, precum Geber, Llull sau Paracelsus, aveau fiecare cite
un procedeu personal.
I Grillot de Givry, Le Grand Oeuvre, Paris , Chacomac, 1907, p. 27.
2 La Sfintul Petru din Roma , aceea~i poarta, numita Poarta sfintil sau
jubiliara, este a11ritiI ~i tencuitiI; papa o deschide cu lovituri de ciocan o data la
douheci ~i cinci de ani, adica patru ani in fiecare veac.
112
. Din punct de vedere chimic, nimic nu impiedica inlocuirea
une1 metode ce foloseste calea urneda cu alta ce se serveste de
reacµi uscatc, oricum ~jungindu-se la acela~i rezultat. O d~vada
este emblema hermetica de care ne ocupam. Gasim o alta in
Enciclopedia secolului al XVlll-lea, care ne asigura ca Marca
Opera se poate implini pe doua cai, una zisa cale umeda, mai
lunga dar foarte pretuita, ~i o alta, calea uscata, mult mai putin
apreciata. in aceasta trebuie ,,sa coacem Sarea celesta, care e
mercurul Filozofilor, impreuna cu un corp metalic terestru, intr-un
creuzet ~i la foc descoperit, vreme de patru zile".
in partea a doua a unui tratat atribuit lui Basile Valentin 1, dar
care ar fi mai degraba opera Seniorului Zadith , autorul pare sa aiba
in vedere calea uscata, atunci cind scrie ca ,,pentru a dobindi
aceasta Arla nu se cere nici munca multa ~i nici stradanie,
cheltuielile sint mici, iar uneltele nu sint de soi. Caci aceasta Arta
poate fi invatata in mai putin de douasprezece ore, ba cbiar dusa
la desavir~ire in rastimpul a opt zile, atunci cind are in sine
propriul sau principiu".
Filalet, in capitolul XIX din Introitus, spune, dupa ce vorbe~te
de calea cea lunga, despre care asigura ca e plicticoasa ~i buna
numai pentru cei bogaµ: ,,Dar, pe calea noastra, nu e nevoie de
mai mult de o saptamina; Dumnezeu a pastrat aceasta cale rara ~i
u~oara pentru saracii cei dispre\uiti ~i pentru sfintii sai cei mult
prea injosiµ ." Mai mull, in Remarcile sale asupra acestui capitol,
Lenglet-Dufresnoy socote~te ca ,,aceasta cale se face prin
mijlocirea dublului mercur filozofic. in acest fel", adauga el,
,,Opera se desavir~e~te fa opt zile, pe cind urmind prima cale ar
fi nevoie de aproape optsprezece luni."
1nteleptii au numit aceasta cale scurta, dar bine t~inuita,
Guvemarea Jui Salum. Pentru coacerea Operei nu mai e nevoie
de un vas de pamint, ci de un simplu creuzet. .Jti voi strivi corpul
intr-un vas de pa.mint in care te voi ingropa", scrie un autor
celebru2 , care adaug~ mai incolo: ..F~ foe in pahar, adica in
pamintuJ care il inchide. Aceasta metod~ concis~, cu care te-am
1 Azoth, sau Moyen de faire de I 'Or cache des Philo.mpbes, Paris, Pierre
Moet, 1659,p. 140.
2 Salomon Trismosin, La Toy.mn d'Or, Paris, Ch. Sevcstre, 1612, pp. 72
,i 110.
113
dascllit din plin, mi se pare cea mai scurta cale, ba chiar adevlrata
sublimatie filozofica prin care se poate ajunge la deshir~irea
acestei temeinice lucrm." A~a se explidi acea maxima fundamen-
tala a ~tiintei: un singur vas, o singud materie, un singurcuptor.
Cyliani, in prefata drtii sale 1, descrie cele doua procedee in
ac~ti tenneni:
,,Insist aici sa se retina ca nu e nevoie decit de doua materii,
avind acee~i origine, una volatila, cealalta fixli ~ca existl doua
cai, calea uscata ~i calea umeda. Eu prefer sa o urmez pe aceasta
din urma, din datorie, d~i cea dintii imi este mai familiara: aceasta
se face cu o singura materie."
La rindul lui, Henri de Lintaut aduce marturie in favoarea caii
uscate atunci cind scrie2: ,,Taina asta e mai mare decit toate tainele
lumii, deoarece puteti in pu(ina vreme, fru-a multl grija sau mundi,
sa ajungeti la o mare proiectie, despre care cititi in Isaac Olan-
dezul , unde veti afla mai multe." Din pacate, nici acest autor nu
e mai vorbaret decit confratii sai. ,,Cind ma gindesc" , scrie
HenckeP, ,.ca artistul Elias , citat de Helvetius, pretinde ca
pregatirea pietrei filozofale incepe ~i se sfir~e~te in rastimp de
patru zile, ~i ca el a putut intr-adevar sa arate aceastl piatra inca
lipita de cioburile creuzetului, mi se pare cli n-ar fi absurd sa ne
intrebam dacli nu cumva ceea ce alchimi~tii numesc Iuni mari nu
st'nt de fapt tot atitea zile, ceea ce ne-ar duce la un rastimp limitat;
~i daca nu cumva exista o metoda in care_intreaga operatie n-ar
consta decit i'n a mentine vreme mdelungata materiile la eel mai
inalt grad de fluiditate, ceea ce s-ar obtine printr-un foe violent,
intretinut cu ajutorul foalelor; numai ca aceastl metoda nu se
poate aplica tn orice laborator ~i. de asemenea, poate ca ea n-ar
fi potrivitl pentru toatl lumea."
Emblema hennetica de la Notre-Dame, care inca in secolul
al XVIl-lea i'i atrasese atentia iscusitului De Laborde4 , ocupa
stilr:dl central al pridvorului, de la stilobat la arhitrava, ~i e
1 Cyliani, Henne.'i devoile, Paris, F. Locquin, 1832.
2 H. de Lintaut, L 'Aurore. Ms. bibl. Arsenalului, S.A.F. 169, nr. 3020.
3 J .-F. Henckel, Traite de l'Appropriation, Paris, Thomas Herissant, 1700,
p. 375, §416.
4 De Laborde, Explications de l'Enigme trouvee a un pi/ier de l'Eglise
Notre-Dame de Paris, Paris, 1636.
114
sculptatl ~n amanunt pe cele trei parfi ie~ite in afara. Este o statuie
a Sfintulw Marcel, inalta ~i mi'ndra, ce i'I reprezintl cu o mitra pe
cre~tet, sub un balda~hin cu turnulete, ~i care e lipsita, dupa
P~~rea noastra, _de once semnificatie secreta. Episcopul sta 1n
ptcioare pe un p1edesta1 alungit, scobit cu maiestrie impodobit
· · coJoane ~1• cu un minunat dragon bizantin,
cu patru lillCI ' totul
~ezat P~ ~n soclu cu friza, legat de temelie printr-o mulura cu
cmbu_c un 1_nversate. Doar piedestalul ~i soclul poseda o autentidl
semn1ficat1e hermetica (pl. XXX).
Din neferic.ire, ~cest pilastru atit de minunat impodobit e
aproape nou: ab1a do1sprezece lu~tri ne despart de repararea sa I
deoarece el a fost refacut ~i... modificat. '
. . ~u e locul sa discutam aici utilitatea unor astfel de reparatii,
~1 mc1 nu_ ne credem in mllsura a pretinde ca ar trebui sa lllsa~
fru-~ s-?vmdecam, lepra vremii sa se intinda asupra unui corp atii
de mcmtator; _cu toate astea, ca filozof vorbind, nu putem sa nu
regre~m dezmvolt:ura restauratorilor fata de creatiile ogivale.
Daca 1~tr-adev~ ep1scopul innegrit trebuia inlocuit ~i suportul sau
par~du1t trebma reparat, lucrul era simplu; era de-ajuns sa se
cop1~ze modelul ~1 sa fie reprodus 1ntocmai. Nu conta ca el
contmeavun tile ascuns; imitatia servila I-ar fi pastrat. Dar s-a
cautat sa ~e aduca imbunatatiri ~i. daca sfintului episcop ~i
frumos~lm drag~n le-au fost lasate liniile dintii, in schimb soclul
a fost . 1mpodob1t cu frunzi~uri ~i impleteli romane, in Jocul
cercunJor ~i florilor de odinioara.
. Aceast~ a doua versiune, revazuta, corijata ~i adaugita, este,
d:~igur, mat bog~ta dee~ prima, dar simbolismul ei e trunchiat,
~t~mta a fost poc1ta, che1a s-a pierdut, iar esoterismul s-a stins.
T1mpul corodeaza, toce~te, farimiteaza ~i macina calcaruJ ; Jiniile
se ~t:rg, dar sensul ramine. Vine apoi restauratorul, vindecatoruJ
de p1etre; cu cite~a lovituri de dalta, el reteaza, taie, ~terge,
~ansform.a , preschimba o ruina autentica i'ntr-un arhaism artificial
~1 str3:1uc1t~r, rane~te ~i o?loj~te, smulge ~i adauga, curllta ~i
maslw~t~ m nun_iele Arte1, al Fonnei sau aJ Simetriei, fara sa-i
pese citu~1 de putm de gindirea creatoare. Gratie acestei proteze
modeme, venerabilele noastre matroane ramin' ve~nic tinere!
1
ln 1926 (n. tF.).
ll5
 Din plkate, ciuntind inveli~ul, sufletul s-a dus.
Discipoli ai Jui Hermes, mergeti la catedrala ~i priviti locul PL.XXX
~i nnduiala stipului eel nou, dupa care urmaµ drumul parcurs de
original. Treceti Sena, intrati la muzeul Cluny ~i veti avca
satisfactia de a-I gasi acolo, lingli scara cc duce Ia ghetaria
Tcrmelor lui Julian. Aici a fost lepadata frurnoasa rama~ita 1•
Gratic accstei enigme a lucrarii alchimicc, pe care a rezol-
vat-o cu cxactitate, eel putin partial , Fran~ois Cambriel a fost citat
de Charnpfleury in Excentricii sai, ~i de Tcherpakoff in Nebunii
Jitcrari. Vom mcrita ~i noi aceasta onoare?
• Pc partea dreapla a soclului cubic veti rernarca doua cercuri
.
in relief, masive si circulare; accstea sint materiile sau naturilc
metalice - subiect ~i dizolvant - cu care trebuie inceputa Opera.
Pe latura din fat,a, accsle substante. modificate prin operaµunile
preliminare, nu mai sint reprezentate ca ni~te discuri, ci ca ni~te
rozete cu petalele lipitc. Sa admiram, in treacat, fara rezerve
maiestria cu care artistul a ~tiut sa redea transformarea produselor
oculte, eliberate de accidentele externc ~i de materialele
heterogene in care crau inchingate in mina. Pe partea stingli,
discurile, devenite rozete, sc infati~eaza de asta data ca ni~te flori
decorative cu petalele lipite, dar cu caliciul in evidentli. De~i etc

1 ltinerariul nu mai e valabil, deoarece de vreo ~ase ani incoace !in 1926,
n.tr.l, simbolicul pila~tru, obiectul unei venerntii atit de justificate, a revenit la
Notre-Dame, nu departe de locul ce i-a apartinut vreme de peste cinci sute de
ani. fl vom afla a~tfel intr-o cameril din tumul de la mi~noapte, cu tavanul inalt,
in ogive intretaiate, camera ce va fi transformatli in muzeu mai devreme sau mai
tirziu ~i care are o replica identica la miazazi, la acel~i nivel ~i de partea
cealalta a platformei ce sustine orga.
De~i deocamdata curiozitatea, de orice natura, nu mai poate fi
satisflicuta atit de u~or, ea ii va impinge totu~i pe vizitator pina la noul sll.la5 al
acestei sculpturi initiatice. Dar, vai ! 0 trista surpriza ii a5teapta, c'ind va descoperi
ca mai tot trupul dragonului a fost amputat, nemairamintndu-i decit capul cu cele
doua labe din fa~.
Cu farmecul unei ~pirle mllt11haloise, pocitania stringea in brate athanorul,
in ale carui flacari se mistuie crai~orul cu tripla coroana, odra5Ja ie~ita din
siluirea moartei adultere. Nuse vede decit chipul acestui plod mineral, supus
,,spalaturilor inflacarate" de care vorbe~te Nicola<, Flamel. El e aici infli~at ~i
strins legat, dupa moda medievala, cum ii mai vedem ~i ca figurina de portelan
reprezentind micul ,.scalcliitor" care se vira in pllkinta de Epifanie (cf. Alchimia. NOTRE-DAME din PARIS
op. cit., p. 89). (PORTALUL SF. ANA - STALPUL SF. MARCEL)-Muzeul din CLUNY
116 Mercurol Filozofic ~i Maren OperJ
sint acum roase ~i ~terse aproape cu totul, unna rotundului _lo~
central e u~or de regbit. Ele reprezinta in continuare ~c?1a~~
subiecti, care au dipatat acum alte calitati; ~es~n~l cahclll~Ul
indica faptul di rMacinile metalice s-au desch1s ~1 smt pregat!te
sa-~i manifeste principiul seminal. Aceasta e traduc~rea eso~en~a
a micilor motive de pe soclu. Piedestalul ne va furruza expbcat1a
complementara. . .
Materiile preparate ~i unite intr-un smg_ur comp~s trebme sa
treaca prin sublimare, ultima purificare pnn fla~~n. in ~ceasta
operatiune, partile inflamabile sint distruse, matem~e ~a~toase
i~i pierd coeziunea ~i se dezagrega, in vreme ce pnnc1pule pure,
incombustibile, se inalta sub o forma diferita de cea pe care o av~a
compusul. Aceasta e Sarea Filozofl~or, Crai~l i~coronat de glone
ce se na~te in foe, unnind a se veseb la propna-1 nunta: pentru ~a,
spune Hennes, cele ascunse sa fie date pe f~ta . Rex ab 1gne vemet,
ac conjugio gaudebit et occulta patebunt. Dm acest reg~ nu vede~
decit teasta ce iese din flaclirile purificatoare. Astaz1 nu se ma1
stie d~ca ce~cul gravat pe fruntea acestui cap omenesc a ramas de
ia O coroana· dat fiind volumul ~i aspectul testei, am putea foarte
bine sa-1 lua~ drept unna unei ca~ti sau a unui coi~. Avem insa:
din fericire textul lui Esprit Gobineau de Montlmsant, a caru1
carte a rost' scrisa m ziua de ,,miercuri 20 mai 1640, in ajunul
minunatei lnaltari a Domnului Nostru Isus Cristos 1.. , ~i care ne
spune limpede 'ca regele purta o tripla coroana. . Elixirului. Or, dacll acest autor ar fi cercetat cu mai multa atentie
Dupa inaltarea principiilor pure ~i colorate ale compus~lw
filozofic, zgura ramasa poate oricind sa produca sarea mercWJala,
volatila ~i fuzibirn, careia deseori vechii autori i-au dat porecla de
Dragon babilonian. . .
Artistul ce a creat aceasta diharue emblematica a produs o
adevarata capodopera care, de~i mutilata - penajul din stin~a e
spart - ramine un exemplu remarcabil de arta s~a~ar_a . F~ara
Jegendara scapa din flacari, iar coada sa pare a _1e~1 d":1 fimta
umana, careia s-ar zice ca ii tnconjoara capul. Apo1, rasucmdu-se
I Explication tres curieuse des Enigme.,; et Figures hi6rogly~hi_ques,
Phy,,;iques, qui sont au grand pottail de l'Eglise Cathedrale et Metropoli~ne de
Notre-Dame de Pari,5.
118
intr-o sfoqare ce o cambreaza pe bolta athanorului, ea il stringe
in putemicele-i gheare.
Examinind ornamentatia piedestalului, vom vedea citeva
grupuri de caneluri, sapate nu prea adinc, cu virful rotunjit ~i
baza dreapta. Cele de pe peretele din stinga sint insotite de o
floare cu patru petale despartite, exprimind materia universala,
cuaternarul primelor eJemente potrivit doctrinei Jui Aristotel, atit
de raspindita in Evul Mediu. lmediat dedesubt, cele doua naturi
cu care lucreaza alchimistul si din a caror reuniune iese Saturn al
lnteleptilor, care prin anagr~mare ne da naturi1• !ntre coloanele
din fata, cele patru caneluri care descresc, urmind linia oblica a
rampei in flacari, simbolizeaza cele patru eJemente secunde; 1n
sf'tr~it, de ambele parti ale athanorului, chiar sub ghearele
balaurului, vedem cele cinci unitaµ ale chintesen(ei, cuprinz1nd
trei principii ~i doua naturi, unnate de totalizarea lor sub numarul
zece ,,cu care totul se-ncheie ~i sf'tr~e~te".
L.-P. Fram;:ois Carnbriel 2 pretinde ca multiplicarea Sulfului
- alb sau ro~u - nu e deloc indicata in hieroglifa studiata; noi n-am
indrazni sane pronuntam atit de categoric. intr-adevar, multipli-
carea nu se poate efectua decit cu ajutorul mercurului, ce joaca
rolul de pacient al Operei, ~i anume prin coaceri sau fixari succe-
sive. A~adar pe dragon, imagine a mercurului, trebuie sa cautam
simbolul ce ar reprezenta nutritia ~i progresia Sulfului sau a
detaliile omamentatiei, ar fi remarcat cu siguranta:
1. 0 banda longitudinala ce pleaca de la cap ~i coboara de-a
lungul vertebrelor pina in virful cozii;
2. Doull fi~ii asei;nllnlltoare, brazdate piezi~. cite una pe
fiecare aripa;
3. Doua benzi mai largi, transversale, ce string coada
dragonului, una la nivelul solzilor, iar cealalta deasupra capului
regelui. Toate aceste benzi sint impodobite cu cercuri intregi ce
seating intr-un punct al circumferintei.
1 Cf. in original Satume- natures (n. tr.).
2 L.-P. Fran~is Cambric!, Cours de Philosophie hermetique ou d 'Alchimie
en dix-neuf lCfons, Paris , Lacour et Maistrasse, J843.
119
 Cit despre semnificaµa acestora, ea ne va fi fumizata de
cercurile de pe benzile cozii: centrul lor e !impede indicat pe
fiecare din ele. Or, hermeti~tii ~tiu ca regele metalelor e inchipuit
prin insemnul solar, respectiv o circumferinta, cu sau fru"a punct
central. Ni se pare a~adar plauzibil sa credem ca, dat fiind di
balaurul e acoperit de aceasta sumedenie de simboluri aurifere,
din care are dteva pina ~i pe ghearele labei drepte, asta inseamna
ca el e in stare sa transmute o mare cantitate; numai ca nu capata
aceasta putere decit printr-o serie de coaceri ulterioare, impreuna
cu Sulful sau Aurul filozofic, ceca ce constituie multiplicarea.
Iata, expus pe cit de !impede cu putinta, sensul esoteric ce
ne-a aparut in acest frumos pilastru al poflii Sfinta Ana. Alti
autori, mai cititi sau mai invatati, vor aduce poate o interpretare
mai multumitoare, intrucit noi nu cautam sa impunem nimanui
teza pc care am dezvoltat-o aici. Ajunge daca spunem ca ea
concorda in general cu cea a lui Cambriel. In schimb, nu
imparta~im defel opinia acestui autor, care a voit sa extinda, fara
dovezi, simbolismul piedestalului la intreaga statuie.
Este desigur intotdeauna stinjenitor cind trebuie sa dai la
iveala o eroare vadita, iar ~i mai dureros e sa trebuiasca sa pui in
lumina anumite afirmatii pentru a le distruge in bloc. Cu tot
regretul, trebuie totu~i sa o facem. ~tiinta pe care o studiem este
tot atit de pozitiva, de reala, de exacta ca ~i optica, geometria sau
mecanica; rezuJtatele sale sint la fel de tangibile ca ~i cele ale
chimiei. Daca e adevarat di entuziasmul ~i credinta adinca ne sint
ca ni~te stimuJanµ, ni~te auxilii preµoase; dacl ele intrl in buna
parte in derularea ~i in alegerea direcµei cercetlrilor noastre,
trebuie to~i sl ne plzim de excesele lor, sl le subordonlm logicii,
ratiunii, ~i sa le supunem criteriului experientei. Sa ne amintim
numai dl discreditarea adevarului hermetic se datoreaza cotcariilor
suflerilor hapsini, practicilor smiotite ale ~arlatanilor ~i neroziilor
unor condeieri neinvatati ~i Iipsiti de scrupule. Trebuie a~adar sl
vedem limpede ~i sl graim cu dreptate. Nici un cuvint sl nu ne
ramina oecintlrit, oici un gind sa nu ne scape netrecut prin ciurul
gindirii ~i al cugetarii. Alchimia se cere curatita; sl-i ~tergemdeci
petele cu care in~i~i aparltorii ei au minjit-o prea adesea, ~i s-o
facem astfel mai sanltoasa ~i mai zdravanl, Brl ca sl-~i piarda
ceva din atracµe oridin tainicu-i fannec.
120
La pa~ina treizeci ~i trei a caf1ii sale, Fran~is Cambriel scrie
astfel: ,,Om acest mercur iese Viata, reprezeotata de episcopul
aflator deasupra dragonului ... Care episcop duce un degct Ia buze,
pentru a !e spune celor ce-1 vad ~i care tocmai au priceput ceea
ce reprezmta el... tliceµ, nici o vorba mai mult! ..."
Textul e insotit de o gravura, destul de prost desenatli - ceca
ce nu e cine ~tie ce - dar in mod evident trucatli, lucru ceva mai
grav. Sfintul Marcel e zugravit tinind o cirja scurta ca blitul
steguletului purtat de acari; pe cap el are o rnitra decorata in
cruce, ~i, minunat anacronism, acest ucenic al Prudentei e
inchipuit blirbos! Detaliu caraghios: in desenul ce-1 repre~inta
din fata, botul balaurului e desenat in profil , rozind talpa bietului
episcop, caruia de altfel nu prea pare sa-i pese. Calm ~i surizator,
el •~i pecetluie~te buzele cu degetuJ aratator, facind gestul care
impune tacerea.
Posedind opera originala, putem verifica de indatli, iar
masluirea sare in ochi. Sfintul nostru e spin, potrivit obiceiului
· medieval; mitra sa, foarte simpla, nu poseda nici un ornament;
caplitul de jos al toiagului pe care il tine in mina stinga se sprijinli
pe botul dragonului. Cit despre faimosul gest al personajeJor din
Mutus Liber ~i al lui Harpocrate, el a ie~it in intregime din
imaginatia prea bogata a lui Cambriel. Sfintul Marcel e inchipuit
facind un gest de binecuvintare, intr-o atitudine plina de maretie,
cu fruntea inclinata, avind antebratuJ indoit, iar palma la nivelul
umarului, cu aratatorul ~i mijlociul ridicate.
E greu de crezut ca doi observatori au putut sl se in~ele in
acel~i fel. Aceasta fantezie provine oare de la artist, sau a fost
ea impusa de text? Descrierea ~i desenuJ concorda intr-atit, incit
ni se va ierta daca vom da putina crezare caliHltilor de observator
ce apar in acest al doilea fragment de acel~i autor: '
,,Trecind intr-o zi prin fata bisericii Notre-Dame din Paris,
privii cu multi atenfic frumoasele sculpturi ce impodobesc cele
trei pofli ~i vlzui pe una din aceste trei pofli un ieroglif din cele
mai frumoase, pe care nu-1 mai luasem in seama, ~i pe care mcrsei
sl-1 cercctez vreme de mai multe zile fn ~ir pentru a-i putea
descrie cu de-amlnuntul intelesuJ, ceea ce ~i izbutii. Cititorul se
va convinge din cele ce urmeazl, sau, ~i mai bine, ducfndu-se el
insu~i la fa{a locului."
121
 Iatl citll indrlznealll ~i citll neru~inare. Dael cititorul lui
Cambriel ii va urma invitapa, el nu va gllsi pe stilpul portii Sfinta
Ana decit exoterismul legendei Sfintului Marcel. 11 va vedea pe
episcop ucigind balaurul pe care ii atinge cu cirja, ~a cum ne-o
spune traditia. Cll el ar mai simboliza, pe deasupra, ~i viata
materiei, aceasta nu e decit o opinie personalli pe care autorul e
liber sli ~i-o exprime; dar cl el ar inchipui de fapt acel tacere al VIII
lui Zoroastru, acest lucru nu e adev!rat ~i nici nu a fost vreodatli.
Asemenea abateri de la adev!r sint regretabile ~i nedemne de
un spirit sincer, cinstit ~i drept.

Inliltate·de Farmazonii medievali pentru a asigura transmi-

terea simbolurilor ~i doctrinei hermetice, m!retele noastre cate-
drale au exercitat, inca de ctnd au aparut, o influenta majora
asupra unui mare numar de construct.ii civile sau religioase mai
modeste.
Hamel se desfata acoperind cu embleme ~i hieroglife zidirile
ce pusese sa se ridice in tot locul. Abatele Villain ne spune ca
micul portic de la Saint-Jacques-la-Boucherie, pe care zisul Adept
ii ctitorise in 1389, era acoperit cu figuri. ,,Pe u~orul apuscan al
porticului", adauga el, ,.e sculptat un inger~ ce tine in Illlini un
cerc de piatra; Hamel pusese sa se incastreze in acel loc un disc
de marmura neagra strabatut de un fir de aur fin in forma de
cruce" 1... Saracii, la rindul lor, datorau darniciei sale cele doua
case pe care el le pusese sa se construiasca pentru ei, pe rue du
Cimetiere-de-Saint-Nicolas-des-Champs, prima in 1407, iar
cealalta in 1410. Salmon ne asigura ca aceste imobile prezentau
,,un mare numar de figuri cioplite in piatra, cu N ~i F gravate in
stil gotic de ambele parti". Capela de la spitalul Saint-Gervais,
reconstruita pe spezele sale, nu era cu nimic mai prejos decit
celelalte ctitorii. ,,Fatada ~i portalul acestei noi capele", scrie
Albert Poisson2 , ,,erau acoperite de figuri ~i inscriptii, in maniera
obi~nuita a lui Hamel." Portalul de la Sainte-Genevieve-des-
Ardents, aflata pe rue de la Tixeranderie, ~i-a pastrat ciudatul

1 Abatele Villain, Histoire critique de Nico/as F7ameJ, Paris, Desprez, 1761.

2 Albert Poisson, Histoire de /'A/chimie. Nicolas Ramel, Paris, Chacomac,
1895.
123
simbolisrn pi'n a la mij locul veacului al XVIII-lea; la acea epoca,
biserica a fost transfonnata i'n imobil de locuit, iar omamentele PL. XXXI
fatadei au fost distruse. Flamel a rnai ridicat doua arcade
decorative i'n cimitirul Pruncilor, una i'n 1389, cealalta in 1407.
Poisson ne spune ca pe prima se putca vedea, printre al te placi
hieroglifice, un blazon pe care Adeptul ,,pare sa-1 fi copiat dupa
un altul atribuit Sfintului Toma d ' Aquino" . Celebrul ocultist ne
spunc ca-1 putern gasi la sfir~itul Armoniei Chim.ice a lui Lagneau.
Iata ~i descrierea pc care i-o face:
,,0 crucc imparte blazonu1 i'n patru; in mijlocul crucii e o
coroana de spini , ce tine in centru o inirna insingerata din care iese
o trestie. intr-unul din sferturi vedem scris IEVE in caractere
ebraice, i'n mijlocul unui snop de raze luminoasc ce ies de sub un
nor negru; in al doilea sfert, o coroana; in al treilea, parruntul e
acoperit de holde, iar al patrulea contine ni~te maciulii de foe."
Aceasta descriere, conforma cu gravura lui Lagneau, nc
ingaduie sa conchidem ca acesta a copiat imaginea direct de pe
arcada cimitirului. Acest lucru e foarte posibil, deoarece, din cele
patru placi , trei existau inca pe vremea lui Gohorry, adica pe la
1572, pe cind Armonia Chimican-a fost tiparita decit in 1601 , de
catre Claude Morel . Ar fi fost totu~i preferabil ca autorul sa
cerceteze blazonul-tip, destul de diferit de eel al Jui Flamel ~i mult
mai putin obscur. La Revolutie, acesta inca rnai exista pe un
vitraliu ce lumina capela Sfintului Toma d ' Aquino, la rrnnastirea
Iacobinilor. Biserica dominicanilor, care o administrau, dupa ce
o ocupasera pe la 1217, fusese intemeiata de Ludovic al IX-lea.
Ease afla pe rue Saint-Jacques ~i purta bramul Sfintului Iacob eel
Mare. in Ciudafeniile Parisului, aparute in 1716 la Saugrain l 'rune,
se mai spune ca ltnga biserica se afla ~i ~coala dedicata Doctorului
angelic.
Blazonul, zis al Sfintului Toma d ' Aquino, a fost copiat cu
exactitate ~i pictat, chiar dupa vitraliu, in 1787, de un hermetist nu-
mit Chaudet. Acest desen ne va permite sa ii descriem (pl. XXXI).
0Ua~Hl1'·.$t1jn(,'®fiomafOJqnj.n
Scutul frantuzesc, i'n patru sferturi egale, e boltit de un
segment rotunjit care ii domina. Aceasta piesa suplimentara
1lurjf'uutr.t½(jft,o'r~{ttrobitJ% •
prezinta un clondir de aur rasturnat, inconjurat de o coroana de
spini de smaragd pe cimp de samur. Crucea de aur poarta trei ECUSON SIM BOLJC
globuri de azur, in triunghi cu virful in jos, la dextra ~i la senestra,
(sec. al X lll-Jea)
124
in centru cu o inima singerie din care iese o ramud de smaragd.
Lacrimile de argint ce cad din clondir se aduna ~i se fixeaz! pe PL. XXXII
inima. Cantonului din coltu} dextru, despicat in aur cu trei ~tri
de purpura, ~i in azur cu ~apte raze de aur, ii corespunde oblic, in
coltul senestru de jos, un plmint de samur cu spice de aur pe cimp
de tanin. in cantonul din coltul senestru, un nor violet pe cimp de
argint, ~i trei sageti aidoma, cu pene de aur, ce tintesc spre hau.
In jos, in dextra, trei ~erpi de argint pe cimp de smaragd.
Acest frumos herb este cu att"t mai important pentru noi, cu
cit ne dezvaluie ni~te taine privitoare la extragerea mercurului ~i
la conjunqiunea sa cu sulful, puncte obscure ale practicii, asupra
carora toti autorii au preferat sa pastreze o tacere religioasa.
Sfinta Capell, capodopera Jui Pierre de Montereau, minu-
natuJ chivot de piatra ridicat, intre 1245 ~i 1248, pentru a adaposti
moa~tele Patirnilor, oferea la rindul sau un ansamblu alchimic
deosebit de interesant. Chiar ~i astazi, daca regretam amar
restaurarea portalului original, pe care parizienii de pe la 1830
puteau admira, impreuna cu Victor Hugo, ,,doi ingeri, dintre care
unul avea in mina un vas, iar celalalt un nor", ne bucuram ca
vitraliile din partea de miazazi a minunatei zidiri au ramas totu~i
intregi . E greu de gasit in alta parte o colectie de imagini ale
esoterismul alchimic mai bogata decit cea de la Sfinta Capela. A
incerca sa descriem, frunza cu frunza, o asemenea padure de
sticla, ar insernna o truda uri~a, ce ar furniza materia mai multor
tomuri. Ne marginim a~adar la a oferi un exemplu extras din
prima despartitura a ce]ui de-al cincilea vitraliu, ~i care se refera
la Uciderea Pruncilor, episod a carui semnificatie am explicat-o
mai inainte (pl. XXXII). Nu putem recomanda indeajuns celor pe
care-i pasioneaza vechea noastra ~tiinta, precum ~i cercetatorilor
intr-ale ocultului, studiul vitraliilor simbolice ale capelei de sus;
multe pot fi gasite aici, precum ~i in roza cea mare, neasemuita
plasmuire de culori ~i armonii.

SFINTA CAPEV. DIN PARIS - VITRAL/JLE DINSPRE M/AZAZI

Uciderea Proncilor
Amiens
 i'\miens, ca ~i Parisul , ne ofera un ansamblu remarcabil de
basoreliefuri hermetice. Lucrul eel mai straniu, ~i care merita sa
fie scmnalat, cste faptul ca pridvorul central de la Notre-Dame din
Amiens, pridvorul M1ntuitorului, ofera o reproducere cit se poate
de fidela nu numai a figurilor de pe portalul din Paris, dar chiar
~i a succesiunii lor. Doar dtcva detalii difera; la Paris, personajelc
au i'n miini ni~te discuri, aici sint scuturi; emblema mercurului e
tinuta de o femeic la Arnicns, pe dnd la Parise infati~ata de un
barbat. Pe arnbelc edificii, acelea~i simboluri, acelea~i atribute,
gesturi ~i costume asemanatoare. Fara indoiala ca opera hermetica
a parizianului Guillaume a avut o mare influenta asupra decorarii
pridvorului eel mare din Amiens.
Altrninteri, aceasta capodopera picarda, rninunata intre toate,
rarnine unul din cele mai neprihanite hrisoave ce ne-au fost lasate
de Veacul de Mijloc. Mai mult, felul in care a fost pastrata le-a
pennis restauratorilor sa respecte majoritatea figurilor; ~a incit,
minunatul templu pe care ii datoram geniului lui Robert de
Luzarches, lui Thomas ~i Renault de Cormont, ~i-a pastrat ~i
astazi splendoarea dintii.
Printre alegoriile ce caracterizeaza stilul din Arniens vom
mentiona mai intii ingenioasa transpunere a focului ropi.
Filozoful, a~ezat ~i sprijinit cu un cot pe genunchiul drept, pare
ca mediteaza sau ca vegheaza (pl. XXXIII).
Acest ecuson cvadrifoliat, ce ni se pare revelator, a fost totu~i
interpretat cu totul altfel de unii autori. Jourdain ~i Duval, Ruskin
(The Bible of Amiens), abatele Roze ~i, in urma lor, Georges
131
Durand 1 , i-au gasit explicatia tn profetia lui Iezechiel care, spune
G. Durand, ,,vhu, precum Sfintul loan mai ttrziu, patru ani!llale
PL.XXXIII
tr:iaripate ~i patru roµ vmte una fu alta. Aici e figurata viziunea
rotilor. Interpettnd cu naivitate textul tn mod literal, artistul a
redus vedenia la expresia sa cea mai simpla. Prorocul e asezat pe
o stinca ~i pare sa fi adormit, sprijinit pe genunchiul drept. inaintea
lui se itesc doua roti de caruta, ~i asta e tot."
Aceasta versiune contine doua erori. Prima dovede~te o
cunoa~tere incompleta a tehnicii traditionale ~i a formulelor pe
care un Jatomus le respecta atunci cind t~i daltuia simbolurile. A
doua, mai grava, dovede~t~ un simt de observatie defectuos.
futr-adevar, imagierii no~tri obi~nuiau sa izoleze sau eel putin
sa sublinieze atributele supranaturale cu un cordon de nori. Gasim
o dovada graitoare a acestui fapt pe fata a trei contraforµ din
pridvor; dar, nirnic asemanator aici. Pe de alta parte, personajul
nostru are ochii deschi~i; el nu doarme, a~adar, ci pare sa vegheze,
fu vreme ce m preajma lui se exercita incet efectul focului rofii.
Mai mult, e ~tiut ca in toate scenele gotice ce contin aparitii,
iluminatul e reprezentat intotdeauna cu fata la vedenie; atitudinea
~i expresia sa indica invariabil surpriza sau extazul, spaima sau
beatitudinea. Nu e deloc cazul subiectului de care ne ocupam. Prin
urrnare, cele doua roti nu sint ~i nu pot fi decit o imagine, cu un
sens obscur pentru profan, plasata aici in scopul voit de a ascunde
un lucru foarte cunoscut attt de catre initiat, cit ~i de personajul
nostru. De aceea nu-J vedem preocupat citu~i de putin de astfel
de lucruri. El vegheaza ~i supravegheaza, rabdator, dar cam
ostenit. 0 data mcheiata truda muncilor Jui Hercule, lucrarea sa
se reduce la acel Judus puerorum din texte, adica la intret_inerea
focului, ceea ce ~i o femeie ar putea face foarte bine, ba chiar in
vreme ce s-ar ocupa cu torsul.
Cit despre aspectul dublu al hieroglifei, trebuie sa-1 inter-
pretam ca pe un semn al celor doua revolutii ce trebuie sa
acµoneze succesiv asupra compusului pentru a-i asigura un prim
grad de perfectiune. Asta, in cazul in care n-am prefera sa vedem
in el o indicatie a celor doua naturi aflate m conversiune, ceea ce

1 G. Durand, Monographie de I'Eglise cathedrale d'Amiens, Paris, A.

CATEDRALA de la AM/ENS - PORTALUL MfNTUJTORULUJ
Picard, 1901.
Focul Ro(ii
132
se tnfliptui~te tot printr-o coacere Jina ~i tnceata. Aceasta din
urma teza e cea adoptat! de Pemety.
De fapt, coacerea Jineara ~i continua impune o dubla rotaµe
a roµi, mi~care imposibil de reprezentat 1n piatra ~i care a justificat
reprezentarea celor dou! roti intrepatrunse tndt nu mai formeaza
dedt una singura. Prima roata corespunde fazei umede a
operatiunii, nurnit! elixafiune, tn care compusul ramtne topit ptna
cind se forrneaza o pelicula subtire care, mgro~tndu-se tncet-tncet,
coboara tot mai jos. A doua perioada, caracterizata prin uscaciune,
sau asa{iune, incepe de tndata, printr-o a doua rotire a rotii, ca apoi
sa se tncheie ~i sa se desavt~easca atunci dnd continutul calcinat
al oului prezinta un aspect zgrunturos sau puJverulent, sub forma
de cristale, de nisip ori de cenu~a.
Comentatorul anonim al unui text clasic 1 spune, vorbind
despre aceasta operatiune care este adevarata pecete a Marii
Opere, ca ,,filozoful pune la copt pe un foe blind ~i solar, tntr-un
singur vas, un singur abur care se tngroa~a treptat". Dar care sa
fie temperatura focului exterior ce convine acestei coaceri?
Potrivit autorilor moderni , caJdura initial a n-ar trebui sa
depa~easca temperatura corpului omenesc. Albert Poisson pleaca
de la 50° Celsius, urcind progresiv ptn~ la 300°. Filalet, in
ReguliJe1 sale, afirma ca ,,gradul de caldura la care plumbul (327°)
sau cositorul (232°) pot fi menµnute in fuziune trebuie considerat
ca o caldura temperata, ce poate urea ~i mai mult, allta vreme cit
vasele o pot suporta fara sa se sparga. Astfel", spune el, ,,veti
tncepe propriul vostru grad de caldura pentru regnul fa care v-a
Iasat natura." Filalet, tn cea de-a cincisprezecea regula, revine
asupra acestei chestiuni importante; dupa ce semnaleaza ca artistul
trebuie sa opereze asupra corpurilor minerale ~i nu asupra
substantelor organice, el se exprima astfel:
,,Apa lacului nostru trebuie sa fiarba tmpreuna cu cenu~a
arborelui lui Hermes; va indemn s-o faceti sa fiarba necontenit,
zi ~i noapte, astfel tncit in colcaiala furtunoasei noastre mari
I La Lumiere sorrant par soy-me.wne des Tenebres, Paris, d'Houry, 1687,
cap.111,p.30.
2 Regles du Philalethe pour se conduire dan.~ /'Oeuvre hennetique, in
Lenglet-Dufresnoy, Histoire de la Philosophie hennetique, Paris, Coustelier,
1742, t. II.
134
na_tura celesta sa poata urea, iar cea terestra sa coboare. Caci va
as•~ ca daca n-o facem sl fiarbl, nu vom putea niciodata sA
DUffilm luc~tura noastra o coacere, ci doar o digerare."
Alat~ de focul rofii, vom mai semnaJa un mic subiect,
sculptat m dreapta aceluia~i pridvor ~i despre care G. Durand
afirma ca ar fi doar o replica a celui de-aJ ~apteJea medaJion de
la Paris. Iata ce ne spune acest autor (t. I, p. 336):
,,Jourdain ~i Duval au dat numele de Inconstanta acestui viciu
opus Perseverentei; dar ni se pare cl termenul de Apostazie
propus de abatele Roze convine mai mult subiectului reprezentat.
Este un personaj cu capul gol, preot sau calugar, tuns scurt ~i fara
t~leie, purtt~d o sutana cu gluga ce-i coboar! pina sub genunchi
~• care ?u difera de cea purtata de preotul din imaginea Mi'niei
~ecit p~n centur~ cu_~are e strtnsa. Zvtrlind deoparte cioarecii ~i
mcaltarile, un soi de cmbote, el pare a se tndeparta de o bisericuta
~~gal~~a. cu fere~ti fnaJte ~i tnguste ~i cu o clopotnita cilindricf1,
1e~1ta m afar!, care se vede tn spate (pl. XXXIV)." intr-o nota,
Durand adauga: .,Pe pridvorul eel mare de la Notre-Dame din
P~s •. ApostatuJ t~i Jeapad! ve~mintele chiar tn biserica; pe un
v1~ahu a1 catedraJei, ii vedem afara, lutndu-~i picioarele la
spmare. La Chartre~, els-a dezbracat cu totul ~i nu mai are peel
dectt cama~a. Ruskin remarca faptul ca 10 miniaturile secolelor
al XII-lea ~i al XIII-lea nebunu] necredincios e reprezentat
1ntotdeauna descul\."
fn ce ne prive~te, nu vedem nici o legatur! intre motivul de
la Paris ~i eel de Ja Amiens. In vreme ce primul simbolizeaza
tnceputul Operei, celalalt, dimpotrivA, inchipuie sfirsitul ei.
Biserica e mai degraba un athanor, iar clopotnita sa ·,naJtata
contrar reguJilor celor mai elementare ale arhitecturii este cuptorul
tainic ce contine oul filozofal. Acest cuptor e inzestrat cu
deschizaturi prin care artizanul poate observa faze]e lucrarii. Un
amanunt important ~i caracteristic a fost ignorat: e vorba de
curbura scobita a temeliei. E greu de crezut ca o bisericA ar putea
fi construita pe astfel de bolti descoperite, care o fac sa para
cocot~ta pe p~tru picioare. E la fel de hazardat a lua drept un
ve~ID1nt matena moale spre care artistuJ arata cu degetul . Toate
a~estea_ ne-au !lieut sa credem ca motivul de la Arniens tine de
s1mbohsmul hermetic ~i reprezinta coacerea, precum ~i
135
dispozitivul ad hoc. Cu mina dreapta, artistul indica sacul cu
carbune, iar lepadarea incaltarilor arata pina unde trebuie sa PL. XXXIV
mearga prudenta ~i grija de a nu face zgomot in aceasta munca
ascunsa. Cit despre despuierea artizanului in scena de la Chartres,
ease explica prin caldura degajata de cuptor. in cea de-a patra
etapa a focului, atunci cind se opereaza pe calea uscata, trebuie
intretinuta o temperatura de aproape 1200°, indispensabila de
altfel ~i ·in proiectiune. Muncitorii no~tri de astazi, din industria
metalurgica, sint imbracati la fel de sumar ca ~i suflerul de la .. ,.. "'A,t ;., \

Chartres. Desigur, am dori mult sa putem afla pentru ce apostatii _,.,._,·,~'i':-

t .... a "'

ar simti nevoia de a se dezbraca pe masura ce se mdeparteaza de

templu. Tocmai aceasta e explicatia care ar fi trebuit data, pentru
. ~'( ·_
-...;,_
a sprijini ~i a face credibila teza propusa de autorii citafi. ,,
Am vazut ca la Notre-Dame din Paris athanorul ia ~i forma
unei turle ridicate pe arcaturi. Se intelege de la sine ca, din punct
de vedere esoteric, el nu putea fi reprodus a~a cum exista in
laborator. Is-a dat deci o simpla forma arhitecturala, insa fara sa-i
fie abolite caracteristicile care i-ar putea revela adevarata desti-
naµe. Regasim aici paqile componente ale cuptorului alchimic:
cenu~arul, turnul ~i cupola. De altfel, cei care au mai consultat
vechile stampe, ~i in special litografiile Pirotehniei, inserate de
Jean Liebaut in tratatul sau 1, vor ~ti sale recunoasca. Cuptoarele
sint reprezentate acolo ca ni~te donjoane, cu taluzuri, creneluri ~i
metereze. Anumite combinatii ale acestor aparate ajung chiar sa
semene cu ni~te cladiri sau cu mici fortarete din care ies retorte
~i gituri de alambic.
Pe u~orul din dreapta al portalului eel mare, gasim, intr-un
cvadrifoliu sectional, alegoria coco~ului ~i a vulpii, atit de dragli
lui Basile Valentin. Coco~ul e urcat pe o creanga de stejar, la care
vulpoiul ar vrea sa ajunga (pl. XXXV). Profanii vad aici subiectul
unei fabule mult rasptndite in Evul Mediu, care, dupa Jourdain ~i
Duval, ar fi prototipul celei cu corbul ~i vulpea. ,,Lipsesc de aici",
adauga G. Durand, ,,ciinele sau dinii ce completeaza fabula."
Acest detaliu tipic nu pare sa fi atras atent_ia autorilor asupra
sensului ocult al simbolului. ~i totu~i, stramo~ii no~tri. traducatori

1 Cf. Jean Liebaut, Quatre Livres des Secrets de Medecine et de la

CATEDRALA de la AMJENS-PORTALUL MfNTUITORULUI
Philosophie Chimique, Paris, Jacques du Puys, 1579, pp. l 7a ~i 19a.
Coacerea Filozofi~
136
exacµ ~i meticulo~i, n-ar fi omis sl reprezinte ~i aceste figuri, dadi
ar fi fost vorba doar de o scenetl cunoscutl din fabull. PL.XXXV
Ajun~i aici, ar trebui poate sl dezvoltlm mai mult intelesul
acestei imagini, in folosul fratilor no~tri, fiii ~tiintei, intrucit nu
am fkut-o atunci cind am mentionat emblema identicl sculptata
pe pridvorul de la Paris. Vom explica mai tirziu relaµa strinsa ce .
.
-
:~ \);~.! ·;
existl intre coco$ ~i stejar ~i care ~i-ar gasi analogia chiar ~i in t I • •• ••
~ ..
-.._;"

leg?Uurile de familie, deoarece fiul e unit cu tatll precum coco~ul ,J, .•

cu creanga sa. Deocamdatl vom spune doar di vulpea ~i COCO$ul .'
sint o singurl hieroglifa ce acoperl doua stlri fizice distincte ale ' ,
aceleia~i materii. Ceea ce apare mai mtii e cOCO$Ul, sau partea
volatila, deci mai vie, mai activa. mereu in mi~care, a subiectului,
a carui emblema e stejarul. La rlidacina arborelui sacru, pe care
druizii ii venerau, curge faimosul nostru izvor cu apa limpede,
numita Mercurde vechii filozofi, de~i ea nu aduce citu~i de putin
cu vulgarul argint-viu. Apa de care avem noi nevoie e uscata, nu
udl miinile ~i ti~ne~te din steiul lovit de toiagul Jui Aaron.
Aceasta e semnificatia aJchimica a coco$ului, emblema Jui
Mercur la pligini ~i a fnvierii la cre~tini. Acest coco$, cit e el de
volatil, poate deveni un Phoenix. inainte de asta el trebuie totu~i
sli intre in acea stare de fixitate provizorie simbolizata de vulpoi,
de hermeticul nostru Ranica. Inainte de a trece la practica, e
important sa ~tim ca mercurul confine in sine tot ceea ce este
necesarpentru lucrare. ,,Laudat fie Cel de Sus". exclama Geber,
,,pentru ca a facut acest Mercur ~i i-a dat o natura careia nimic
nu i se poate impotrivi! Caci farael, alchimi~tii arroboti in zadar,
toatli stradania lor ar fi fara rost." Aceasta e singura materie de
care avem nevoie. intr-adevar, aceasta apa uscata, de~i e in
intregime volatila, poate, cu conditia sa descoperim mijlocul de
a o mentine multa vreme la foe, sa devinli indeajuns de fixa i~cit
sa reziste la gradul de caldura care ar fi fost suficient spre a o
evapora in totalitate. Ea i~i schimbli atunci emblema, rezistenta
la foe ~i greutatea sa facind sa-i fie atribuita vulpea ca insemn al
noii sale naturi. Apa devine pamint, iar mercurul pucioasli.
Totu~i. acest pamint, in ciuda coloraturii atragatoare pe care a
caplitat-o in urma contactului indelungat cu focul , nu ar folosi la
nimic sub forma uscatli; o veche axioma ne invata ca o tinctura
CA TEDRALA de la AM/ENS - PORTALUL CENTRAL
uscata e inutilif in secaciunea sa; se cuvine a~adar sa dizolvam
Coco!ful !fi Vu/pea
138
din nou acest pa.mint sau aceasta sare in aceea~i apa in care s-a
nascul sau, ceea ce e acela~i Iucru, in propriul ei singe, astfel incit PL.XXXVI
ea sa redevina volatila, iar vulpoiul sa imbrace iar trupul, aripile
~i coada coco$ului. Printr-o a doua operatiune, asemanatoare cu
cea dinainte, compusuJ se va coagula din nou, va lupta iara~i
impotriva tiraniei focului, dar de asta data o va face in timpul
fuziunii , ~i nu din cauza uscaciunii sale. Astfel se va na~te prima
piatra, nici cu totul fixa ~i nici cu totul volatila, insa tndeajuns
de rezistenta la foe, foarte penetranta ~i extrem de fuzibila,
proprietati pe care va trebui sa le sporiti cu ajutorul unei a treia
repeta.ri a aceleia~i tehnici. Atunci coco$ul, atribut al Sf'mtului
Petru, piatra adevarata ~i curgatoare pe care se sprijina edificiul
cre~tinatatii, coco$ul va fi cfntat de trei ori. Acest intii Apostol
poseda cele doua chei fncruci$ate, cea a dizolvarii ~i cea a
coagularii; el e simbolul pietrei volatile pe care focul, precipi-
tind-o, o face fixa ~i densa. Sfintul Petru, o ~tim cu totii, a fost
rastignit cu capul fn jos ...
Dintre frumoasele motive ale portalului Saint-Firmin, eel de
la miazanoapte, acoperit aproape fu intregime cu un zodiac ~i cu
scenele domestice ~i pastore~ti ce ii corespund, vom semnala
doua basoreliefuri interesante. Primul reprezinta o citadela a carei
poarta, masiva ~i ferecata, e flancata de tumuri crenelate intre care
se inalta doua etaje de constructii; temelia e impodobita cu o
rasuflatoare zabrelita.
Sa fie acesta oare simbolul esoterismului filozofic, social,
moral ~i religios care se reveleaza ~i se dezvolta de-a lungul
celor o suta cincisprezece cvadrifolii? Trebuie sa vedem in acest
motiv din 1225 ideea ce a dat na~tere Forta.refei alchimice,
reluata ~i modificata de Khunrath in 1609? Sau sa fie Palatul
tainic ~i zavorit al regelui Artei noastre, eel despre care vorbesc
Basile Valentin ~i Filalet? Oricum ar fi, casa domneasca sau
citadela, cladirea, cu aspectul ei impozant ~i du~manos, de
necucerit, produce o autentica impresie de forta. Ridicata pentru
a pazi cine ~tie ce comoara sau pentru a pastra vreun secret
important, se vede ca nu se poate intra 1'n ea decit posedind
cheia grozavelor lacate ce o apara de furi. Ea aduce cu o temnita, CATEDRALA DE LA AMIENS - PORTALUL SF. FIRMIN
~i, in acela~i timp, cu o pe~tera, iar poarta emana o impresie
Materlile prime
140
sinistra, tnspaimintatoare, care ne aminte~te de intrarea Tar-
tarului:
Lasaµ orice speran{a, voi cei ce intraµ .
Al doilea cvadrifoliu, plasat imediat sub acesta, arata ni~te
arbori uscati rasuciti si ale caror crengi noduroase se impletesc
sub un cer ~~horit, d~ pe care se mai pot distinge Soarele, Luna
~i citeva stele (pl. XXXVI).
Acest subiect e in raport cu materiile prime ale marii Arte,
planetele metalice al caror foe, ne spun Filozofii , e ucigator ~i a
caror fuziune le-a impictrit, luindu-le fort.a vegetativa, a~a cum
sc intimpla cu arborii 10 timpul iernii.
Iata de ce Maestrii ne-au recomandat de atitea ori sa le
refncruzim, inapoind~-le, o data cu forma fluida, agentul propriu
pc care I-au pierdut in reductia metalurgica. Dar undc poate fi gas it
acest agent? Iata marele mister pe care 1-am atins de citeva ori 1n
cursul acestui studiu, imbucatatindu-1 de la o emblema la alta,
astfel incit numai cercetatorul chibzuit sa-i poata cunoa~te
tnsu~irile ~i sa-i identifice substan\a. N-am vrut sa urmlim vechea
metoda prin care se sugera un adevlir, exprimat in parabole, insotit
de una sau mai multe afirrna\ii amagitoare sau masluite intru
ratacirea cititorului neputincios sa separe griul de neghina. De
buna seama, munca noastra, mai ingrata decit s-ar crede, poate fi
discutata ~i criticata, dar nu ni se va putea niciodata repro~a ca
am fi scris vreo minciuna. Se spune ca adevarul rostit nu face
intotdeauna bine; noi credem, i'n ciuda acestei ziceri, ca el poate
fi exprimat pe inteles cu conditia sa mtnuim cum se cuvine limba.
,,Arta noastra", spunea odinioara Artephius, ,,este in intregime
cabalistici''; intr-adevar, cabala ne-a fost intotdeauna de mare
ajutor. Ea ne-a perm.is, flira sa masluim adevarul, fara sa-i
denaturam expresia, flira sa falsificam $tiinta sau sa devenim
sperjuri, sa spunem o serie de lucruri altminteri de negasit in
cliftile predecesorilor no~tri. Uneori, fatli cu neputinta de a merge
mai departe flira sa ne i'ncalcarn jurarruntul, am preferat tacerea
mai degraba decit aluziile in~elatoare, mutenia mai degraba decit
abuzul de incredere.
142
Ce-~ p~tea spune aici in fata Tainei Tainelor, in fata acelui
yerb~ di111.1ssum pc care 1-am pomenit deja ~i pe care Isus 1-a
mcredrntat Apostolilor, potrivit marturiei Sfintului Pavel 1:
. ,,M-am facut slujitor al Bisericii, dupa ispravnicia pe care
mt-a da~-o Dumnezeu pentru voi, ca sa aduc la implinire CUVIN-
TUL S~U. Aceast~ este TAINA cea ascunsl din veacuri ~i din
neamur1, data acum pe fata sfintilor sai ."
Ce putem adauga, decit sa pomenim marturia marilor mae~tri
care au catat, la rindul lor, sa dea o Jamurire?
,J{aosul metalic i~it din miinile naturii contine in sine toate
metalele ~i nu e metal. Cuprinde aurul, argintul ~i° mercurul, dar
nu e nici aur, nici argint ~i nici mercur''2. - Acest text e }impede;
dorim un limbaj simbolic? Haymon3 ne ofera un exemplu atunci
cind spune:
.,Pentru a capata primul agent, trebuie sa mergem i'n dosul
Jumii, acolo unde bubuie tunetul, unde sufla vintul, unde cad
grindina ~i ploaia; acolo vom gasi ce cautam."
Toate descrierile pe care ni le-au lasat Filozofii despre subiec-
tul !or, sau despre materia prim.a care contine agentul indispen-
sabd, sint confuze ~i extrem de misterioase. Iata citeva, alese
printre cele mai de soi.
Autorul comentariului asupra Luminii ie$ile din Tenebre
scrie, la pagina 108: .,Esenta in care sala~luie~te spiritul pe care
il cautam este altoita ~i scrijelita in el, de~i form.a ~i trasaturile ii
sint imperfecte; la fel spune ~i Ripleus de Inghiltera la inceputul
celor Douasprezece Por{i; precum ~i Aegidius de Vadis, in
Dialogul despreNatura, cind ne arata !impede, de parca ar fi scris
in slove aurite, ca in Jumea asta a ramas un crimpei din acel Haos
dintii, frintura ~tiuta dar dispretuita de fitecine, ~i care se vinde
prin talciocuri." Acela~i autor ne mai spune, la pagina 263, ca
,,subiectul cu pricina se afla in mai multe locuri, in fiecare din cele
trei regnuri; dar, daca luam aminte la posibilitatile naturii, e de
netagaduit ca singura natura metalicl trebuie sa fie ajutata de
1 Stintul Pavel, Epi.<;tola ciitre Coloseni, cap. I, v. 25 si 26.
2 Le Psautier d'Hermophile, in Traite.~ de la Transm~tation des Metauk
Ms. anon. din secolul al XVIII-lea, strofa XXV.
3 Haymon, Episto/a de Lapidibus Philo.<;ophicis. Tratatul 192, t. VI din
Theatrum Chemicum, Argentorati, 1613.
143
naturl:i ~i prin naturl:i; prin urmare, trebuie sa ne cautam subiectul
trebuincios artei noastre in regnul mineral, acolo unde vom afla
saminta metalica."
.,Exista o piatra cu virtuti deosebite", spune la rindul sau
Nicolas Valois 1, de i se spune piatra, dara nu-i piatra, fiind
minerala, vegetala ~i animala ~i aflatoare in tot locul, in toata
vremea si la tot omul."
Tot· a~a scrie ~i Flamel2: .,Este o piatra oculta, ascunsa ~i
ingropata in fundul unui put, piatra netrebnica, josnica ~i
dispretuita; acoperi~ de balega ~i scirna; ~i careia, de~i una
singura, i se dau felurite nume. De aceea, spune inteleptul Morien,
aceas~ piatra nepiatra are viat,a, putind sa se praseasca ~i sa se
inmulteasca. Aceastra piatra e moale, tragindu-~i izvorul, obir~ia
~i ne~ul din Saturn, sau din Marte, Soare ~i Venus; iar daca ea
este Marte, Soare ~i Venus ..."
,,Exista", spune Le Breton3, ,,un minereu ~tiut de adevaratii
Savanti, ascuns in scrieriJe lor sub diferite nume ~i care contine
cu pri~osinta fixul ~i volatilul."
,,Pe buna dreptate", scrie un autor anonim4 , ,,Filozofii au
ascuns aceastli tainli de ochii celor ce nu pretuiesc lucrurile decit
prin folosinta ce Ii se da; caci de-ar fi ~tiut sau ar fi descoperit
Materia pe care Dumnezeu a poftit sa o ascunda in lucrurile ce
lor li se par cu folos, atunci ei n-ar mai fi pretuit-o." Un gind
aidoma gasim ~i in Imitaµe5, cu care vom ~i incheia aceste citate
absconse: ,,Cel ce pretuie~te lucrurile potrivit cu justa lor valoare,
iar nu dupa meritul sau pretuirea ce le acorda oamenii, acela
poseda adevarata intelepciune."
Sane intoarcem la fatada de la Amiens.
Maestrul anonirn ce a' sculptat medalioanele de pe pridvorul
Maicii Domnului a dat o interpretare foarte curioasa condensarii
spiritului universal; un Adept contempla trimba de roua cereasca
ce cade pe un morman care multor autori li s-a parut a fi din lina.
I Oeuvres de N. Grosparmy et Nicolas Valois, ms. citat supra, p. 140.
2 Nicola,; Flamel, Original du Desir desire, sau Thresor de Philosophie,
Paris, Hulpeau, 1629, p. 144.
3 LeBreton,ClefsdelaPhilosophieSpagyrique,Paris,Jombert, 1722,p.240.
4 La Clef du Cabinet hermetique, ms. citat supra, p. 10.
5 Imitation de Jesus-Chri.~t, cartea a LI-a, cap. I, v. 6.
144
Fara a inr:rrm~ aceasta opinie, e tot attt de posibil sa-1 luam drept
un corp d1f~nt, de pilda drept acel mineral desemnat cu numele
de Magne21e sau de Magnet filozofic. Sa mai remarcam ca aceasta
apa cade numai pe materia mentionata ceea ce confrrma existenta
unei virtu{i atractive ascunse to' acel c~rp si pe care ar fi destul de
important sa o putem stabili (pl. XXXVIl).
Aici ar fi poate momentul sa reparam anumite erori comise
in legatura cu o planta simbolica ce, fiind inteleasa in mod literal
de unii sufleri ignoranti, a contribuit astfel la discreditarca
alchimiei ~i la ridiculizarea adeptilor ei. Ma refer la Nostoc.
Aceasta criptogama, pe care o cunosc toti taranii, sc intilne~te
pretutindeni la tara, atit in iarba, cit ~i pe pamintul gol, pe cimp,
la marginea drumului, la poala padurilor. in diminctile de
primavara, putem gasi bucati mari, umflate de roua noptii.
Gelatino~i ~i carno~i - de unde Ii se ~i spune mu$chi-, ei sint eel
mai adesea verzui ~i se usuca atit de repede sub actiunea razelor
soarelui, incite imposibil sa mai gasc~ti vreo urma acolo unde sc
lafaiau cu citeva ore mai devrcrne. Toate aceste caracteristici
laolata - aparitie brusca, absorbirea apei ~i umflarea, culoarea
verde, consistenta moale ~i lipicioasa - i-au deterrninat pe Filozofi
sa ia numita alga drept modelul hieroglific al materiei lor. Or, in
mod cert tocrnai o astfeJ de movilita, simbol al Magnezici
rninerale a intelept,iJor, vedem in cvadrifoliul de la Amiens pe cale
de a absorbi roua cereasca. Vom trcce repcde peste nenumaratcle
nume date nostocului ~i care, in spiritul Mae~trilor, nu desemnau
decit principiul lor mineral: Arheu celest, Scuipat de Luna, Untul
pamfntului, Grasime de roua, Vitriol vegetal, Flos Coeli etc., in
funqie de faptul ca il priveau ca pe un receptacul al Spiritului
universal, sau cape o materie terestra, ie~ita din centru sub forrna
de aburi, apoi racindu-se ~i coagulindu-se in contact cu aerul.
Ace~ti termeni atit de stranii, dar care au totu~i ratiunea lor
de a fi, au facut sa fie uitata semnificatia reala si initiatica a
Nostocului. Acest cuvint vine de la gr~escul ~u~, ~ux.-r6c;,
corespunzindlatinescului nox, noctis, adica ,,noapte". Este vorba
decide ceva care se na$te noaptea, are nevoie de noaptc pentru a
cre~te ~i nu poate fi lucrat deci't noaptea. De aceea, subiectul
nostru e ascuns cu maiestrie de ochii profanilor, de~i poate fi
vazut fara greutate ~i poate fi lucrat de cei ce cunosc cu exactitate
145
legile naturii. Dar, vai! Cit de putini i~i dau osteneala sl cugete
~i rlimin la un rationament simplist! PL.XX:XVII
Dar voi atunci, voi care ati robotit att"ta, ce credeti ca faceti
cu cuptoarele voastre aprinse ~i cu atita amar de felurite scule
netrebuincioase? Credeti poate di din senin veti odrlsli nici mai
mult nici mai putin decit o creafie? - Nu, desigur, deoarece
facultatea de a crea nu-i apartine decit lui Dumnezeu, unicul
Creator. Atunci doriti sa provocati o generafiein sinul materiilor
de care va slujifi. Numai cl in acest caz aveti nevoie de ajutorul
naturii ~i puteti fi convin~i cl acest ajutor nu va va fi acordat,
dacl, din intimplare sau din ne~tiintli, nu veti lasa natura sa-~i
aplice legile. Care este a~adar condi(ia primordiala, esentiala,
pentru ca o generatie sli ajungli la implinire? Vom dspunde in
locul vostru: absenfa totala a Juminii Soarelui, fie ea ~i difuzli
sau filtratli . Priviti in jurul vostru, chestionati-vli propria naturli.
Nu vedeti cl am la om cit ~i la animale fecundarea ~i generapa
se petrec, datoritli dispunerii organelor, 1ntr-o obscuritate totala,
care se pastreaza p1na i'n ziua na~terii? -Oare semintele vegetate
incoltesc ~i se 1nmultesc la suprafata solului, 1n plina luminli, sau
1n pallllnt, in 1ntuneric? Roua care le fecundeaza, le hrane~te ~i
le dli vitalitate, cade ea ziua sau noaptea? Uitafi-va la ciuperci;
nu e oare noaptea momentul cind ele se nasc, cresc ~i se
dezvolta? Cit despre voi in~iva, oare nu tot noaptea, in timpul
somnului, organismul vostru reface ceea ce a pierdut, i~i elimina
de~eurile, creeaza celule noi, tesuturi proaspete 1n locul celor pe
care lumina zilei le-a ars, le-a ofilit ~i le-a distrus? Chiar ~i
functiile de digestie, de asimilare ~i de transformare a alimentelor
in singe ~i in substanta organica au loc tot in intunecime. Vreti
sa faceti o experienta? Luati citeva oua fecundate ~i puneti-le la
clocit intr-o camera bine luminata; la sfir~itul incubap.ei, in ouale
voastre nu vor mai fi dec1t embrioni morti, mai mult sau mai
putin putrezifi. Daca va ie~i vreun pui, el va fi orb, firav ~i nu va
trai mull. Iata ce influenta nefasta are Soarele, nu asupra
indivizilor deja maturi, ci asupra generapei. ~i sa nu credeti ca
efectele acestei legi fundamentale ale naturii create se limiteaza
la regnurile organice. Ei i se supun nu numai animalele ~i
plantele, dar chiar ~i minereurile, de~i reactia lor e mai putin CA TEDRALA de la AM/ENS - PORTAL UL MAJCl/ DOMNULUJ
vizibila. Se ~tie ca imaginea fotografica se bazeaza pe
Roua Filozofilor
146
proprietatea sMurilor de argint de a se descompune la lumina.
Aceste saruri •~i reiau astfel starea lor metalica inerta, dupa ce PL. XXXVIII
in laboratorul intunecat capatasera o calitate activa, vie ~i
sensibila. Doua gaze amestecate, clorul ~i hidrogenul, •~i
pastreaza integritatea cita vreme s1nt tinute la intuneric; ele se
combina facet sub o lumina difuza ~i explodeaza cu violenµ daca
intervine lumina Soarelui. Un mare numar de saruri metalice
aflate in solutii supuse luminii zilei se transforma sau formeaza
precipitate 1ntr-un timp relativ scurt. Sulfatul feros se schimba
astfel rapid in sulfat feric etc.
E important, a~adar, sa retinem ca Soarelc este nimicitorul
eel mare al tuturor substantelor prea tinere, neputincioase tn fata
putcrii sale arzatoare. Lucrul este aut de real, tncit o metoda
terapeutica a fost bazata pe aceasta particularitate, in vederea
vindecarii afccµunilor exteme, cum e cicatrizarea rapida a plagilor
~i ranilor. Fototerapia a devenit astfel posibila datorita actiunii
mortale a Soarelui mai intii asupra celulelor microbiene ~i. mai
apoi, asupra celulelor organice.
Desigur, puteti lucra tn timpul zilei, daca doriti; dar nu
veniti sa ma acuzati pe urma daca toate sfortarile va vor fi m
zadar. in ce ne prive~te, noi ~tim ca Isis e nascatoarea tuturor
lucrurilor, pe care le poarta in smul sau, ~i ca numai ea poate
impafti Revela{ia ~i Initierea. Profanilor ce aveti ochi cu care nu
vedeti ~i urechi cu care nu auziti, la cine vreti sa va rug ati acum?
Oare chiar nu ~titi ca nu se poate ajunge la Isus decit prin
mijlocirea Maicii sale- sancta Maria ora pro nobis? Iar Fecioara
e inchipuita, ca sa ~titi, cu picioarele pe comul Lunii,
inve~mintata tntotdeauna in albastru, culoarea siinbolica a
astrului nop\ii. Am putea spune mai multe, dar socotim ca am
vorbit mdeajuns.
Sa tncheiem deci cercetarea figurilor hermetice originale de
pe catedrala de la Amiens mentionind, in coltul din stinga
pridvorului Maicii Domnului, un mic motiv ce reprezinta o scena
de iniµere. Magistrul le indica celor trei discipoli astrul hermetic
asupra caruia ne-am oprit vreme mdelungata, steaua traditionaJa
ce ii calauze~te pe Filozofi ~i care le veste~te na~terea fiului
Soarelui (pl. XXX:Vill). Sa mai amintim aici, in legatura cu acest
CATEDRALA de la AM/ENS - PORTALUL MAICJJ DOMNULUJ
astru, deviza lui Nicolas RoUin, cancelarul lui Filit1 eel Bun,
Steaua cu $apte rnze
148
 •

pictat~ in 1447 pe clalele spitalului din Beaune, pe care ii ctitorise.

Aceast~ deviza redat~ sub forma unui rebus - Singura* -
reprezenta ~tiinta posesorului ei prin semnul caracteristic al
Operei, unica, singura stea.

Bourges
 I

De~i poate, pe buna dreptate, sa fie mindru de admirabila sa

catedrala, Bourges, vechi ttrg din Berry, tacut, molcom, lini~tit ~i
cenu~iu ca o rrunastire, le mai ofera iubitorilor trecutului ~i o
serie intreaga de cladiri remarcabile. Printre acestea, palatul
Jacques-Coeur ~i casa Lallemant sfot giuvaerurile cele mai de soi
ale minunatei sale coroane.
Despre primul, care a fost odinioara un adevarat muzeu de
embleme hermetice, nu vom spune mare lucru. Vandalismul a
trecut peste el. Locatarii succesivi i-au distrus decoratia interioara,
iar daca fatada n-ar fi ramas cum era la inceput, astazi, privind
peretii dezgoliti, salile darapanate, galeriile inalte ~i boltite ca o
carena de corabie, nici nu ne-am putea rnchipui cit de falnica era
odinioara aceasta somptuoasa locuinta.
Jacques Coeur, vistiemicul lui Carol al VII-lea, care a
construit-o in secolul al XV-lea, avea reputatia unui Adept
incercat. Intr-adevar, David de Planis-Campy ii pomene~te ca
posedind ,,darul pretios al pietrei albite", altfel spus al transmutarii
metalelor de rind in argint. De unde i-a ~i fost acordat, poate, titlul
de mare argintar. Oricum ar fi, trebuie sa recunoa~tem ca, prin
sumedenia simbolurilor alese, Jacques Coeur a facut totul pentru
a da de mteles, pe drept sau pe nedrept, ca ar fi fost un filozof al
focului.
Toata lumea cunoa~te blazonul ~i deviza acestui inalt
personaj: trei inimi formeaza centrul legendei prezentate ca un
rebus, Iremile barbate vor razbate. Maxima mfudra, ce debordeaza
de energie ~i care, daca o studiem potrivit regulilor cabalistice,
153
capat! un inteles aparte. fntr-adevar, daca citim iremlin ortografia
epocii vom obtine deodata: 1° formula Spiritului universal (raza PL. XXXIX
de Jumina); 2° numele popular al materiei de bazl care se
prelucrem (tier); 3° cele trei reiterari indispensabile perfectarii
totale a celor doul Magisterii (cele trei irem1). A~a incit,
convingerea noastrl este ca Jacques Coeur a practicat alchimia
sau ca a vlzut eel putin cu ochii Jui cum se fabricl piatra albita
porn.ind de la fierul .,esentifiat" ~i de trei ori rlscopt.
Pe lingl iniml, cochilia Sfintului Jacob ocupl un loc de
seaml printre hieroglifele vistiemicului nostru. Cele doul imagini
sint intotdeauna fie impreunate, fie dispuse simetric, cum putem
vedea pe motivele centrale ale cercurilor cvadrilobate de la fere~ti,
de pe balustrade, de pe batantii ~i ciocanul port-ii etc. Aceast!
dualitate a scoicii ~i a inimii constituie, desigur, un rebus al
numelui proprietarului, Jacques Coeur, sau semnltura sa stegano-
graficl. Totu~i. scoicile pectinide, din familia zisa pieptene
(Pecten Jacobaeus, spun naturali~tii), le-au servit intotdeauna
drept insemn pelerinilor ce mergeau la Santiago, Saint-Jacques.
Ace~tia le purtau fie pe palarie (cum putem vedea pe o statuie a
Simtului James/Iacob aflat! la abatia Westminster), fie in jurul
gitului, ori agatate in piept, insa intotdeauna tinute la vedere. in
simbolismul secret, Scoica de Compostella (pl. XXXIX), despre
care am avea multe de spus, desemneaza principiul Mercur1,
numit ~i Calator sau Pelerin. Ea e purtat! in mod mistic de toti
cei care intreprind opera ~i pureed intru obµnerea stelei (compos
stella). Ede inteles atunci ca Jacques Coeur a pus sa se sculpteze,
la intrarea palatului, aceast icon peregrini, attt de popular printre
suflerii Evului Mediu. De altfel, nu descrie ~i Nicolas Flame),
intr-ale sale Figuri Hieroglifice, o calatorie parabolica pe care ar
fi' intreprins-o pentru a-i cere, chipurile, .,Jupinului Jacob din
Galitia" ajutorul, ilurninarea ~i protecµa? Toµ alchimi~tii se afll
in acest stadiu la inceputul lucrarii. Cu toiagul drept calauza ~i
scoica drept insemn, ei trebuie sa purceadl la aceastl lunga ~i
primejdioasa calatorie, din care jumatate se petrece pe uscat, iar
restul pe apa. Pelerini mai intii, cirmaci dupa aceea.

1 Mercurul este apa srmµtA a Filozofilor. Odinioara, agheasma era plistra~

CONACUL JACQUES-C<EUR - FATADA
in cochilii marl, cum mai glisim ~i astlizi in multe biserici de farli.
Scoica de Compostella
154
 ,.
Capela, restaurata, pictata in intregime, nu are aproape nimic
interesant. N-a mai ramas mare lucru din simbolismul de al ta.data,
daca lasam deoparte tavanul, in ogive incruci~ate, unde cei vreo
douazeci de ingeri prea noi au cite un glob pe frunte ~i desfa~oara
ni~te filactere, ~i o Bunavestire sculptata pe timpanul u~ii. Sane
oprim a~adar la odaia cea mai ciudata ~i mai originala a Palatului .
Gasim aici un frumos grup sculptat pe o vinieta ce orneaza
a~a-zisa Vistierie. Ni se spune ca e vorba de intilnirea lui Tristan
cu lsolda. Nu vom contcsta asta, subiectul neputind sa schimbe
nimic din expresia simbolica pe care aceasta o degaja. Frumosul
poem medieval face ·parte din ciclul romanelor Mesei rotunde,
legende hermetice traditionale ce nu sint decit fabule grecc~ti
reinnoite. El se raporteaza in mod direct la transmiterea unor
cuno~tinte ~tiintifice stravechi, sub valul ingenioaselor fictiuni
popularizate de geniul trubadurilor no~tri picarzi (pl. XL).
fn centrul motivului, un cufar scobit ~i patratos iese dintre
radacinile unui copac ramuros, in al ca.mi desi~ se ascunde capul
incoronat al regelui Marc. De o parte ~i de alta apar Tristan de
Leonois ~i lsolda, eel dintii purtind o scufa cu burleu, cea de-a
doua o coroana pe care ~i-o aranjeaza cu auna dreapta. Personajele
sint reprezentate in padurea Moregeasca, pe un covor de iarba
deasa ~i flori, ~i au ochii atintiti asupra misterioasei pietre scobite
care ii separa.
Tristan de Uonois este o replica a rnitului Jui Tezeu. Tristan
infrunta ~i ucide un Morhout, Tezeu - Minotaurul. Regasim aici
hieroglifa de fabric are a Leu.Jui verde - de aici numele de Uonois
sau Leonnais purtat de Tristan- reprodusa ~i de Basile Valentin
prin lupta intre cele doua marete fapturi, vulturul ~i dragonul.
Aceasta ciudata incle~tare a corpurilor chirnice care prin combi-
nare produc dizolvantul secret (precum ~i vasul compusului) a
fumizat subiectul a nenumarate fabule profane ~i alegorii sacre.
A~a e Cadmos ce strapunge ~arpele pironindu-1 intr-un stejar;
Apollon ce sageteaza balaurul Python, precum Iason dragonul din
Colhida~ Horus care se lupta cu Tifon din mitul osirid~ Hercule
ta.ind capetele Hidrei, precum Perseu dipatina Gorgonei; Sfintul
Mihail, Sf'mtul Gheorghe, Sf'mtul Marcel nirnicind dragonul,
replici cre~tine~ti ale lui Perseu ca.la.rind pe Pegas ~i ucigind
monstruosul gardian al Andromedei; tot ~a e ~i lupta coco~ului
156
cu vulpea, despre care am vorbit atunci ctnd am d~sc~is
medalioanele de la Paris; cea dintre alchirnist ~i dragon (Cyharu),
dintre remora ~i salamandra (de Cyrano Bergerac), dintre ~arpele
ro~u ~i ~arpele verde etc. .
Acest dizolvant neobi~nuit permite refncruzirea 1 aurulm
natural 'inmuierea si revenirea lui la starea dintii, sub o forma
salina, friabila ~i ext.rem de fuzibila. Aceasta e intinerirea reg~lui
pe care o sernnaleaza toti autorii, inceputul unei noi faze evolutive,
personificata, in motivul de care ne ocuparn, de :~stan, nepotu~
regelui Marc. De fapt, din punct ~e vedere ch1~1c, unch_m_l ~1
nepotul sint unul ~i acela~i lucru, fond de-un gen ~1 de-o ongme.
Perzindu-si culoarea pentru un timp, aurul i~i pierde coroana,
ramintnd ~a pina cind ajunge la eel mai inalt grad de superiorit~tc
Ia care il pot duce natura ~i arta. El prime~te atunci in mo~t~mre
o a doua coroana, ,,infinit mai nobila decit prima", cum ne as1gura
Limojon de Saint-Didier. lata de ce silueta lui Tristan ~i cea a
reginei Isolda se decupeaza limpede, pe cind batrinul reg~ r~ne
tupilat in frunzi~ul copacului din centru , care cre~tc _dm p1atr~
precum arborele lui Iesei din pieptul Patriarhulm. Sa . °:a1
remarcarn ca regina este in acela~i timp soata mo~neagulm ~1 a
flacaului erou, mentinind astfel traditia hcrmetica prin care regelc,
rcgina ~i ibovnicul aldituicsc triada rnin.crala a Marii Opere. _Sa
incheiem sernnalind un detaliu destul de important pentru anal1za
simbolului. Arborele din spatele lui Tristan e atit de incarcat cu
poame uria~e, pere sau smochine cnorme, incit frunzele-i nu se
mai vad de sub fructe. Ciudata e, intr-adevar, aceasta padure de
Moarte-Regcasca, ~i tare am fi ispititi sa o asimilam fabuloasei
~i fermecatei Gradini a Hesperidelor!
I Termen din tehnica hermeticli inseamnind a face crud, altfel spus a
determina revenirea la o stare anterioar!i celei ce car.tcterizeaz!i maturitatea, a
retrograda.
II
Conacul Lallemant ne va retme mai mult atentia decit Palatul
Jacques-Coeur. Locuinta burgheza, de dimensiuni modeste ~i de
un stil mai recent, ea prezinta avantajul rar de a fi ajuns pina la
noi intr-o perfecta stare de conservare. Nici o restaurare ~i nici o
mutilare nu i-au inlaturat frumosul caracter simbolic dat de
decoratia abundenta cu subiecte delicate ~i minutioase.
Corpul cladirii, construit pe panta unui taluz, are temelia cam
cu un etaj maijos decit nivelul curtii. Aceasta dispozitie necesita
folosirea unei scari construite sub o bolta ascendenta in semicerc.
Este un sistem pe cit de ingenios, pe atit de original, ~i care per-
mite accesul la curtea interioara spre care da intrarea apartamen-
telor.
Pe palierul boltit, acolo unde incepe scara, paznicul - a carui
rafinata afabilitate merita toata lauda - impinge o u~ita ce da in
dreapta. ,,Aici", ne spune el, ,,e bucataria." - incapere vasta,
sapata la subsol, dar cu tavanul jos, luminata cu zgircenie printr-o
singura fereastra croita in largime ~i impaftita in doua de o hara
de piatra. Cuptor rninuscul ~i fa.ra profunzime: iata ce mai
,,bucatari~'. in sprijinul afirmatiilor sale, ciceronele nostru ne
arata un ornament, la baza unei arcade, figurind un invatacel care
tine un facalet. Oare a~a sa fl aratat o cuhnie din secolul al
XVI-lea? Eu unul sint sceptic. Privirile mi se plimba de la micul
cuptor - unde numai cu greu s-ar putea frige o curca, dar in care
ar intra cu u~urinta burlanul unui athanor - la tincul promovat
bucatar, apoi se opresc la aceasta bucatarie, atit de trista ~i de
intunecata intr-o insorita zi de vara ...
159
 Cu cit cuget mai mult, cu ati"t explicatiile ghidului mi se par
mai neverosimile. Aceasta sala joasa, intunecata, separata de
sufragerie printr-o scara ~i o curte in aer liber, fara alte instalatii
afara de un cuptor ingust, netndestulator, care n-are nici macar o
gura de soba din fonta ori un suport pentru cremaliera, n-ar putea
in mod logic sa serveasca nici celei mai mici operatiuni culinare.
Ea mi se pare, dimpotriva, admirabil de adaptata muncii alchi-
mice, din care lumina Soarelui, du~mana oricarei generatii, trebuie
gonita. Cit despre pretinsul bucatar, cunoa~tem prea bine
con~tiinciozitatea, migala, grija de exactitate de care facea dovada
orice imaigierde altadata atunci ctnd i~i transcria gindirea, ca sa
putem califica drept pisalog instrumentul pe care el il indreapta
spre vizitator. Nu putem crede ca artistul nu s-ar fi gtndit sa
reprezinte ~i o piui!I, complementul indispensabil al pisalogului.
De altfel, forma insa~i a instrumentului este caracteristica; ceca
ce tine acest povarnagiu este de fapt o retorta Jungi!I, asemanatoare
celor pe care le folosesc chimi~tii no~tri ~i carora inca li se mai
spune baloane, din pricina hurt.ii lor sferice. in sfir~it, extrernitatea
gttului acestui presupus pisaloge scobita ~i retezata in pana, ceea
ce dovede~te ca avem de-a face cu un recipient, clondir sau fiola
-~ e
8-
=c::
...j
(pl. XLn. i:l.. ~
Acest vas indispensabil ~i foarte tainic a primit felurite nume, :i
alese pentru a ascunde de profani nu numai adevarata sa ~"'
intrebuintare, dar ~i compozitia sa. Initiatii ma vor i'ntelege ~i vor
~ti despre ce vas vorbesc. In general, i se spune oul filozofic sau
Leul verde. Prin termenul de ou, inteleptii intelegeau compusul
lor, dispus i'n vasul sau propriu ~i gata sa se supuna transformarilor
pe care i le va provoca actiunea focului. ti acest sens, el este
intr-adevar un ou, fatrucit sub foveli~ul sau coaja sa se afla acel
rebis filozofal, alcatuit din alb ~i din ro~u i'ntr-o propof!ie analoga
cu cea din ouale de pasare. Cit despre eel de-al doilea epitet,
explicatia acestuia nu se gase~te tn nici un text. Batsdorff, intr-al
sau Fir al Ariadnei, spune ca Filozofii au numit Leu verde vasul
ce serve~te la coacere, dar fara sa dea vreo lamurire. Cosmo-
politul, insisti'nd mai mult asupra calitatii vasului ~i pe faptul ca
el e absolut trebuincios pentru Jucrare, afirma ca in Opera
.,fiinteau doar acest Leu verde care inchide ~i deschide ceJe ~apte
peceti indisolubile ale celor ~apte spirite metalice ~i care chinuie
160
corpurile pina ce le desav~e~te, asta infaptuindu-se prin lunga
~i neabatuta rabdare a artistului". Manuscrisul lui G. Aurach 1 ne
arata o retortl de sticla, umpluta pe jumatate cu o Jicoare verde,
~i adauge~te ca toata arta consta 10 a ob\ine acest Leu verde, al
carui nume ii arata culoarea. Acesta e vitriolul lui Basile Valentin.
A treia figura a Unii de Aur este aproape identica cu imaginea
Jui G. Aurach. Vedem in ea un fiJozof in straie ro~ii, infa~urat
intr-o mantie purpurie ~i purtind o boneta verde, care arata cu
dreapta spre o retorta vitroasa ce contine un lichid ';._erzui. Ripley
se apropie ~i mai mult de adevar atunci cind spune: ,,In magisteriul
nostru nu poate intra decit o singura murdarie; Filozofii ii spun
eel mai adesea Leu verde. Acesta este mijlocul sau mediul prin
care pot fi amestecate tincturile dintre Soare ~i Luna."
Se vede, potrivit acestor informaµi, ca vasul e inteles in doua
.
feluri ' in functie de materia sau de forma sa, pe de o parte ca un
vas al naturii, pe de alta ca vas al artei. Descrierile, putin nume-
roase ~i nu prea limpezi, pe care le-am tradus mai sus, se refera
la natura vasului; o seama de alte texte ne lamuresc cu privire la
forma oului. Dupa preferinta, acesta poate fi sferic sau ovoidal ,
cu conditia sa fie din sticla curata, transparenta, fara defecte.
Peretii sii trebuie sa aiba o oarecare grosime, pentru a rezista
presiunilor interne, iar unii a~tori recomanda in acest sens
alegerea unei sticle de Lorena2 . In sfi~it, gitul poate fi lung sau
scurt, in funcµe de intentia artistului sau de obi~nuintele sale;
esentialul e ca el sa poata fi sudat u~or la lampa smaltuitorului.
Dar ~ceste detalii practice sint mult prea bine ~tiute ca sane mai
intindem asupra lor.
in ce ne prive~te, vom retine doar ca laboratorul ~i vasul
Operei, locul in care trebaluie~te Adeptul ~i eel in care actioneaza
natura, sint cele doua certitudini care ii izbesc pe initiati incli de
la inceputul vizitei ~i care fac din conacul Lallemant unul din cele
. .
mai seducatoare si mai rare lacasuri filozofale.
I Le Tres precieux Don de Dieu. Manuscrit de Georges Aur.lch, de
Strasbourg, escript et peint de sa propre main, l' an du Salut de l' Humanite
rachetee, 1415.
2 Expresia sticliI de Lorena era folo.~i~ odinioarli pentru a distinge sticla
tumati1 de sticla .~uflatiI. Prin tumare, sticla de Lorena putea avea pere{i foarte
gro~i ~i uniformi.
162
. Precedati de ghid, iata-ne acum pe caldarimul curtii. Citiva
1
P~~ ne aduc la intrarea unei loggia Juminate cu prisosinta
pnntr-un. portic al caxtu·1t d.m tre1• arcuri cintrate. Patrundem intr-o
·
sala spatioasa~ cu tavanul vargat de capriori gro~i. Blocurile ~i
~o~oanele de p1atra,_precum ~i celelalte rama~ite antice depuse aici
u au a~pectul unm muzeu de arheologie locala. Pe noi, insa, nu.
asta ne ~nter~seaza, ci zidul din capat, unde e inserat un minunat
ba~orehef dm pialra pictata. Acesta i'J reprezinta pe Sfintul
C,..r:stof~r lasindu-1 pe copilul Isus pe malul stincos al legendarului
P"?U pnn__ care ~-a purtat in circa. In fundal, un pustnic ce tine un
felmar - mtruc1t.scena se petrcce noaptea - iese din coliba sa si
se indrcapta spre Pruncul Imparat (pl. XLII). ·
~e-a fost descori dat sa intilnim frumoase reprezentari din
vech1mc ale Sfintului Cristofor; _nici una insa nu era mai aproape
ca aceasta de sensul legende1. De aceea, subiectul acestei
capod?pere ~i textul Juj Jacques de Voragine ofora ncindoielnic
accla~1 tile hennetic, continind pe deasupra un anurnit detaliu ce
?u se mai rega~e~te in alta ~arte. Sfintul Cristofor capata astfel 0
1mpo~anta c~p1tala, data fond analogia dintre uri~ul ce-1 poarta
pe C~stos ,..~1 mate!ia ce ~oarta_aurul (Xpucroqi6poc;), judnd
acela~1 rol m Opera. Cum mtenf1a noastra c de a face ceva util
pentru_ invafacelul ci~stit ~i de buna credinta, vom explica pe data
esotensmul pe care ti lasasem deoparte atunci cind am vorbit
despre statuile Sfintului Cristofor ~i despre steiu1 din fata bisericii
Notre-Dame_di~ P?-1'is. Dar, pentru a putea vorbi mai pe inteles,
vom transcne mamte de toate istoria legendara povestita de
Ame_cJ~e de _Ponthieu 1, care o luase de la Jacques de Voragine.
Subhmem dmadins pasajele ~i numele care au un raport direct cu
lucrarea, cu conditiiJe sale ~i cu materialele, astfel i'ncit cititorul
sa se poata opri asupra lor, sa cugete ~i sa poata trage un folos din
asta.
. Jn~inte de~ fi cr~tin, Cristofor se numea Offerus; era un
s01 de u~1a~, cu mmtea foarte mgusta. Cind atinse virsta barbatiei
se pol1_!1 sa calatoreasca, zicind ca ar ~rea sa slujeasca celui ~ai
mare 1mparat de pe fafa pamintului. II trimisera la curtea unui
1
Amedee de Ponthieu, Ugendes du Vieux Paris, Paris, Bachelin-
Detlorenne, 1867, p. 106.
163
puternic imparat, care se bucud sa aiba un slujitor atit de stra~nic.
Intr-o zi, auzind un menestrel pomenind numele Satanei,
imparatul inspaimtntat i~i facu semnul crucii. «De ce te inchini? PL.XLII
tntreba pe data Cristofor. - Pentru ca rni-e teama de diavol ,
raspunse tmparatul. - Daca te temi de el, nu inseamna asta oarc
ca e~ti mai nevolnic decit el? Voi merge atunci sa-i slujesc
Satanei.» ~i cu aceste cuvinte Offcrus pleca.
Dupa o lunga peregrinare in cautarea acelui putemic monarh,
vazu venind spre el o ~leahta de calareti mve~mintat-i in ro~u; i~
mai-marele acestora, care era negru, ii zise: «Pe cine cauµ? - 11
caut pe diavol, deoarece voiesc sa-1 slujesc . - Eu sint diavolul,
vino cu mine.» ~i iata-1 pe Offcrus argafit printre slugile Satanei.
intr-o zi, pe cind goneau la galop, draceasca ceata trecu pe linga
o cruce aflata la marginea drumului; dar necuratul porunci sa se
faca sttnga-mprejur. «Pentru ce faci aceasta? intreba Offerus,
totdeauna doritor sa tnvete dte ceva. - Pentru ca ma tern de
Cristo~ii zugraviµ. - Daca te temi de un Cristos zugravit, atunci
e~ti mai nevolnic decit el; voiesc a~adar sa intru fn simbria Jui
Cristos.» Offerus trecu singur prin fata crucii ~i i~i urma drumul.
Intilni un blind sihastru ~i ii intreba unde ar put ea fi vazut Cristos.
«Prctutindeni, raspunse sihastrul. - Nu pricep, zise Offerus, dar
de graie~ti adevarat, spune-mi, cum 1-ar putea sluji un galigan
zdravan ~i descurcaret ca mine? - 11 poti sluji, raspunse
schimnicul, prin rugaciuni, prin posturi ~i prin veghi.» Offerus
facu o strimbatura. «Nu-i pot oare face pe plac ~i altfel? intreba
el.» Monahul intelese cu cine avea de-a face ~i. lumdu-1 de mina,
il duse la marginea unui pfrfu navalnic ce se pravalea de pe un
munte inalt, ~i ii spuse: «Sarmanii oameni care au trecut apa asta
s-:au inecat; stai aici ~i trece-i dincolo, pe umerii tai zdraveni, pe
cei care ti-or cere-o. De vei face asta din iubire pentru Cristos, el
te va lua ca sluga la sine. - Voi face-o din iubire pentru Cristos,
raspunse Offerus.» El i~i croi a~adar o coliba chiar pe mal ~i-i cara,
zi ~i noapte, pe toti calatorii care i-o cereau.
lntr-o noapte, el dormea adinc, zdrobit de oboseala; il trezi un
bocanit in u~a ~i auzi o voce de copil care ii striga pe nurne de trei
ori! Se ridica, sui copilul pe umerii sai laµ ~i intra in ~uvoi. Ajuns
in miloc, simti cum spor~te furia puhoiului, cum valurile se umfla
~i se napustesc in picioarele sale tremuratoare doar-doar I-or rasturna. CONACUL LALLEMANT

164 Legenda Sfintului Cristofor

EI se impotrivi cum putu, dar copilul atima ca o piatra de moara; in
acea clipa, temmdu-se ca ar putea sa-1 scape pe micul calat?r, e~
smulse un copac de care se sprijini; dar valurile se umflau JI mai
abitir, iar copilul atirna din ce in ce rnai greu. Offerus, de sp~ sa
nu-1 inece, intoarse capul spre el ~i-i zise: «Copile, de ce te fact a~a
greu? Parca ~ duce lumea intreaga mspinare.» Iar copilul raspun~e:
«Nu porti numai lumea, ci ~i pe eel care a facut Jwnea. ~u smt
Cristos , Dumnezeul ~i stapinul tau. Ca rasplata pentru felul 1~ care
m-ai slujit, te botez in numele Tatalui meu, in numele me_u, ~1-n c~l
al Sfintului Duh' de-acum, Cristofor iti va fi numele.» Dm acea z1,
Cristofor strabat~ pamintul pentru a dspfndi cuvfntul ~ui Crisl<?s."
E de-ajuns aceasta istorisire pentru a arata ~u ~1~a fide!~tate
artistul a observat ~i a reprodus pina ~i cele mai mic1 detaln ale
legendei. Ba chiar a facut ~i mai mult . Inspirat ~e i~va_tatul
hcnnetist care ii comandase aceasta opera 1 , el 1-a mch1pmt pe
uri~ cu picioarele in apa, inve~mintat doar cu ? ~ucata de p~~
innodata pc umar ~i strinsa peste burta cu un ch1m1r._Acest bnu u
da Sfintului Cristofor adevaratul sau caracter esotenc. Ceea vom
spune despre asta este o invatatura tainica. Dar, pe li'nga faptul ca
pentru multa lume ~tiinta transmisa in felul_ acesta ramine la fel de
tenebroasa noi mai socotim ~i ca o carte dm care nu se poate afla
nimic este ~ carte inutila ~i zadarnica. Iata de ce ne vom striidui sa
dezghiocam simbolul pe cit se poate, astfel i'ncit sa le pute~ arata
cercetatorilor celor oculte faptul $tlin(iflc ascuns sub irnagme.
Chimirul lui Offerus e crestat de linii fncruci$ate, aidorna celor
ce apar la suprafata dizolvantului preparat i'n mqd ~anonic. ~cesta
e Semnul despre care toti Filozofii ~tiu ca arata, pe di:°afara, v~tea,
desavi~irea, extrema puritate intrinseca a substante1 lor mercunale:
Am mai spus-o de citeva ori, ~i o vom repeta aici: toata lf?da artet
consta in a i'nvirto~a acest mercur pi'na ci'nd el va pune pe sme acest
semn. lar zisului semn, vechii autori i-au spus Sigiliul Jui Hermes,
Sarea fnfelep(iJor (Sare in loc de Semnare), ceca ce nu face dee~
sa-i nedumereasca pe cercetatori, stigmatul sau unna Atotputem1-
cului, pecetea sa, apoi Steaua Magilor, Steaua polara etc. Aceasta
I Potrivit anumitor documente pllstrate in arhivele casei Lallemant, ~tim_
ell Jean Lallemant tacea parte din Confreria alchimicll a Cavalerilor Mese1
Rotunde.
166
dispo~it!e geometrica subzista ~i apare cu ~i mai multa limpezime
atunc1 cmd aurul a fost pus sa se dizolve in mercur pentru a reveni
la starea sa dinti'i, cea de aur tinar sau intinerit i'ntr-un cuvi'nt cea
de a'!: cop!l. la~ de ce mercurul, sluga credin~ioasa ~i Semnarea
pamintulm, rnai e nurnit ~i Fintina Tineretii. Filozofii se exprima
~adar lamurit atunci cind ne i'nvata ca m~rcurul o data efectuata
dizol~area, ramine greu cu pruncul: cu Fiul soareiui, cu Micul Crai
(Crai~orul), ca o mama adevarata, intrucit aurul rena~te in sinul sau.
,,Vintul - care e rnercurul inaripat ~i volatil -1-a purtat in pintec",
ne ~pune Hermes intr-a sa Tabula Smaragdina. Or, regasim
ver mnea secreta a acestui adevar pozitiv mPlacinta Regilor, care
se i'mparte mfamilii, dupa datina, la Epifanie, marea sarbatoare ce
amint~t_e inia{i$~~a pruncului Isus Cristos i'n fata Magilor ~i a
Nearnunlor: Tr?d1t1a ~e spune ca Magii au fost calauziti pi'na la
leaganul Mmtu1torulm de o stea, care le-a fost semn prevestitor,
Buna~es!!re ~ n~~terii _sale~ Placinta no?Stra e semn~ta, precum
matena ms~1, ~1 confme m coca figunna prunculm numita de
popor scaldator. Acesta e Pruncul Isus carat de Offerus, slujitorul
sau ciIJatorul; este aurul din sciIJdatoare; este bobul, sabotul, Jeaga-
nul sau crucea de onoare, dupa cum tot el e p~telc ,,care inoata in
marea noastra filozofica", cum afirma Cosmopolitul 1. Sa mai
remarcam ca i'n bazilicile bizantine Cristos era reprezentat uneori
cu o coada de pe$fC, precum Sirenele. A~a poate fi vazut pe un
capitel al bisericii Saint-Brice din Saint-Brisson-sur-Loire (Loiret).
Pe$tele este hieroglifa Pietrei Filozofilor in primul sau stadiu
deoarece piatra, ca ~i ~tele, se n~te i'n apa ~i traie~te in apa~
Printre picturile sobei alchimice executate in 1702 de p .-H. Pfau2
vedem un pescar scoti'nd cu undita din apa un ~tc aratos. Alte
alegorii recomanda ca el sa fie prins cu un navod, sau cu O plasa
fina, c~ ce e o imagine exacta a retelei din fire i'mpletite, trasata
schematic pe turta de miilai3 de la Epifanie. Sa mai semnalam ~i o
1
, Cosmopo/ite sau Nouvelle L11miere Chymique. Traite du Se/, Paris,
J. d Houry, 1669, p. 76.
2 Plistratit la muzeul din Winterthur (in Elvetia).
~ ~ Expresia popularit a avea miI/ai echivaleazll cu a fi instiirit. Cel care e
mdeaJuns de norocos ca siI giiseasciI bobul in p/:1cinti1nu mai are nevoie de nimic·
~es~ui~ nu-i vor lipsi niciodatit banii. Elva fide doull ori rege, atit prin ~tiintit'.
cit ~1 pnn avere.
167
altil form.a emblematica, mai rara, dar nu mai putin stralucita. Nu
mica imi fu surpriza, la ni~te prieteni la care fusesem invitat pcntru
a i'mpafli placinta fu familic, sa vad pe coaja acesteia dcsenul
crengilor unui stejar, in locul romburilor trasate de obicei.
Scaldatoru1 fusese i'nlocuit printr-un pe~ti~or de portelan, iar pe
acest ~tc se vedeau binc solzii (lat. sol, solis, ,,Soarele"). Yorn
destainui de indata semnificatia hermctica a stejarului, ci'nd vom
vorbi despre Una de Aur. Sa mai spunem ca faimosul pc$Ce al
Cosmopolitului , eel pe care el i1 nume~te Echineis, este ariciul sau
ursul-de-mare (cchinus), ursule{ul, altfel zis ursa-mica, constelatia
in care se afla steaua polara. ~estul aricilor-dc-mare fosilizati, care
sc gasesc din bel~ug pretutindeni, are o fata dungata ce aduce cu
razelc unei stele. Iata de ce Limojon de Saint-Didier le recomanda
cercetatorilor sa se calauzcasca ,,luindu-se dupa steaua nordului ".
Acest pe~te misterios este pc$lele regal prin excelenta; eel
care ti gase~te in bucata sa de placinta este tmpodobit cu numele
de rege ~i e sarbatorit ca atare. Or, in trecut, erau desemnati ca
pe~ti regali delfinul, nisetrul, somonul ~i pastravul, deoarece se
spunea ca aceste specii sfut rezervate pentru masa regelui. De fapt,
aceasta denumire nu avea decit un caracter simboUc, intrucil
feciorul mai mare al regelui, eel care trebuia sa-~i puna coroana,
purta i'ntotdeauna titlul de Delfin, numele unui pe~te, ba chiar al
unui p~te regal. De altfel, pescarii cu barca din Mutus Liber
cauta tocmai sa prinda un delfin cu navodul ~i momeala lor. Tot
a~a, vedem ni~te delfini pe diversele motive decorative ale casei
Lallemant: la fereastra din rnijloc a foi~orului din colt, pe capitelul
unui pilastru, precum ~i pe placa ornata a masufei din capela.
Aceasta este ~i orginca Ichtus-ului scrijelit i'n grecc~te i'n
Catacombele romane. Intr-adevar, Martigny 1 reproduce i'n acest
sens o ciudata pictura din Catacombe reprezentind un pe~te ce
strabate valurile ducind i'n spate un CO$ tn care se afla ni~te pi'ini
~i un obiect ro~u, de forma alungita, care e poate un clondir cu
vin. Hieroglifa CO$ului dus de pe~te este identica cu cea a placintei;
textura sa e alcatuita de asemenea din linii i'ncruci~ate. Fara sane
intindem mai mult asupra acestor apropieri, sa mai atragem atentfa
I Martigny, Diclionnaire des Antiquite.~ chreliennes, art. Eucharistic,
ed. a 2-a, p. 291.
168
curio~il~r asupra CO$Ului Jui Bacchus, numit Cista, pc care ii
purtau cistoforii la proccsiunile bacanalelor ~i in care, ne spunc
Fr. NoeJ2, ,,era ascunsa taina tainclor" .
P"ma ~i coca galetei sc supune regulilor simbolisticii traditio-
nal~.A ~u aceasta coca se face o placinta din foi, iar scaldatorul
e vmt m ea ca un scmn intre foile unei carti . E interesant cum
0
ni se_ con_firma faptul ca placinta Rcgilor reprezinta materia.
Send1v?gms ne spunc ca mercurul prcparat prezinta aspectul unci
masc p1etroase:, fiirimicioase ca un foetaj. ,,Daca va uitati bine",
spune cl, ,,vet1 vedea cite de infoiata". fntr-adevar, Iamclele
c~st~line din care ii c formata substanta sc suprapun ca foilc unei
car{1; _de aceea, ea a primit epitetele de pa.mint infoiat, pamJnt din
foetaJ , carte cu foi multe etc . Astfel, materia prima a Operei este
exprimata simbolic printr-o carte cind deschisa, cind inchisa,
dupa cum a fost prelucrata sau de-abia extrasa din rnina. Uneori
cind aceasta carte e reprezentata inchisa, lucru care indidi
substanta minerala bruta, ea e pccetluita prin ~apte fe~e; acestea
marc~eaza cele ~aptc o~eratiuni succesive prin care ca poate fi
desch1sa, fiecare operatmne constind in spargerea unei pcceti.
Aceasta e Marea Carte a Naturii, in paginile careia e inchisa
revelat.ia ~tiintelor profane $i a tainelor sacre. E o carte despuiata
de podoabe, care se cite$te u~or, dar cu conditia sa o gasim, ceea
ce e foarte greu, $i s-o putem deschide, ceca ce e $i mai trudnic.
. Sa_ vizit~ acum interiorul conacului. in fundul cllflii e o U$a
Joasa ~1 bolttta care da sprc apartamente. Aflam prin ele Iucruri
de soi, iar iubitorii Rena~terii noastre pot gasi aici i'ndeajuns
P:n~ a-~i indestula gustul artistic. Sa traversam sufragcria, al
caret tavan cloazonat, precum ~i ~emineul cu armoariile Jui
~udovic al XII-lea ~i ale Anei de Bretania, sint ni~te minunatii,
$1 sa trecem pragul capelei.
~- Ad_~var~t~ bijuterie, cizelata ~i ghio~ata cu dragostc de
ma1e~tr11 art.t~tJ, aceasta camera ingusta n-ar putea fi luata drept
o capela, de n-ar fi fercastra cu cele trei arcaturi intretaiate instil
ogival. Toata omamentatia ei este profana, toate motivele care o
i'mpodobesc sint luate din ~tiinta hermetica. Un superb basorelief,
executat in maniera Sfintului Cristofor din loggia, are ca subiect
1
Fr. Noel , Dictionnaire de I., Fable, Paris, Le Nonnant, 180 I.
169
mitul pAgin al Linii de aur. Chesoanele din tavan servesc drept
cadre pentru numeroase figuri hieroglifice. 0 credent! dragal~a
din secolul al XVI-lea ne propune o enigma alchimidL Nu gasim
nici o scena religioasa, nici un verset din psalmi, nici o parabola
evanghelica, nimic in afara de verbul misterios al Artei
sacerdotale ... Sa se fi tinut oare slujbele i~ acest cabinet cu
podoabe atit de putin ortodoxe, dar, dimpotriva, atJ"t de propice,
prin intirnitatea sa mistica, meditatiilor, lecturilor, ba chiar ~i
rugaciunii Filozofului? - Capela, studio sau oratoriu? Punem
aceasta intrebare fara sa-i dam un raspuns.
Basorelieful Linii de aur, care se remarca inca de la intrare,
este un peisaj maiestru sapat in piatra, infrumusetat cu vopsele,
dar aflat in umbra ~i urnpll_!t de detalii stranii pe care patina vremii
le face greu de distins. In mijlocul unui amfiteatru de stinci
acoperite de licheni, cu peretii verticali, vedem o padure, alcatuita ~
mai ales din stejari, care i~i inalta trunchiurile zgrunturoase ~i i~i ~
revarsa desi~ul frunzelor. Prin lumini~uri se mtrevad animale greu
~
de identificat - un dromader, un bou sau o vaca, o broasca in virful
unei stmci etc. - care dau putina viata aspectuJui salbatic ~i ostil
:ss s '(
al locului . Pe solul ierbos cresc flori ~i trestii din genul phragmites.
Pielea berbecului e pusa in dreapta, pe un colt ie~it de stinca, ~i e
s .g
t) ,;s
, i:::
pazita de un dragon a carui silueta amenintatoare se deta~eaza pe ~ .:s
cer. Chiar ~i figura lui Jason exista odinioara, la poalele unui 8
'(
stejar, dar aceasta parte a compozit-iei, probabil prost lipita, s-a
desfacut de restul ansamblului (pl. XLill). ~
0.:
Istoria Linii de aur este o parabola completa a muncii • 0
hermetice care trebuie sa duca la Piatra Filozofala 1. in limbajuJ
Adeptilor·, i se spune Lina de aur atit materiei preparate pentru
Opera, cit ~i rezultatului final. Lucru cit se poate de nimerit,
deoarece aceste substante nu se deosebesc decit prin gradul de
puritate, de fixitate ~i de maturitate. Piatra FilozofiJor ~i Piatra
FilozofaJa sint, prin urmare, doua lucruri asemanatoare, prin
natura ~i prin origine, cu diferenta ca cea dintli e cruda, pe cind
cea de-a doua, care deriva din prima, este perfect coapta ~i
mistuita. Poetii greci ne povestesc ca ,,Zeus fu atit de multumit
de sacrificiul facut in onoarea sa de Frixos, incit voi ca cei in

I Cf. Alchimie, op. cit.

170
stapinirea carora va fi aceasta JJna sa traiasca in bel~ug cita vreme
o vor pastra, dar ca, in acel ~ i timp, toata lumea sa poata incerca
sa le-o smulga". Putem spune, Iara teama de-a ne in~ela, ca nu
multi profita de autorizatia de a incerca. Nu ca sarcina ar fi peste
putinta, ea nu e nici macar atit de primejdioasa , intrucit cei care
cunosc dragonul ~tiu ~i cum sa-1 infringa , dar grcutatea cea mare
consta in interpretarea simbolismului. Cum sa stabile~ti o
concordanta multumitoare intre ni~te imagini atit de diferite, intre
texte contradictorii? ~i totu~i, acesta e singurul mijloc de care
dispunem pentru a ne recuno~te calca printrc atitea drumuri fara
ie~ire, fundaturi de nctrecut, care ni sc ofera ~i care-I ispitesc pe
novicelc nerabdator sa mearga inainte. A~a incit, nu vom inceta
sa le recornandam discipolilor sa-~i indrcptc sfortarile spre
lamurirea acestui punct rarnas neclar, cu toate ca e material ~i
tangibil, acest pivot in jurul caruia se invirtesc toate combinatiile
simbolice pe care le studiem.
Aici adevarul apare sub doua imagini distincte, cea a
stejarului ~i cea a berbecului, care reprczinta, am rnai spus-o,
unul $i acela$i Jucru sub doua aspecte diferite. intr-adevar, vechii
autori au socotit intotdeauna ca stejarul desemneaza numele
vulgar al subiectului initial, a~a cum ii aflam in mina. Filozofii
ne informeaza asupra acestei materii printr-o aproxirnatie, al carei
echivalent ar fi stejarul. Explicatia noastra poate parea echivoca;
o regretam, dar n-am putea vorbi rnai limpede fara sa incalcam
anum.ite opreli~ti. Numai cei care cunosc limba zeiJor vor putea
pricepe fara greutate, caci ei poseda cheile ce deschid toate porti]e,
fie ele ale ~tiintelor sau ale religiilor. Dar, pentru citiva preti~i
cabali~ti, evrei sau cre~tini, mai boga ti in pretentii decit in ~tiinta,
unde oare vom gasi un Tiresias, un Thales, un Melampus capabili
sa inteleaga aceste lucruri? Nu, desigur, nu pentru ace~tia ne dam
osteneala sa scriem, pentru ace~ti fadltori de combinatii iluzorii,
care nu ne due la nim.ic solid, pozitiv sau ~tiintific. Sa-i lasam, dar,
pe ace~ti doctori in kabballin ignoranta lor, iar noi sa revenim la
subiectul nostru, inchipuit de stejarul hermetic .
Toata lumea ~tie ca frunzele stejarului poarta citeodata ni~te
m.ici excrescente rotunde ~i grunjoase, avind deseori un orificiu,
num.ite nuci de gala (lat. galla), sau ristic. Or, daca apropiem intre
ele aceste trei cuvinte latine~ti: galla, Gallia, gallus, obtinem ristic,
172
Galia, coco$. Coco~ul cstc emblcma Galiei ~i atributul lui Mercur,
cum ne-o spune categoric Jaco bus Tolli us 1; el incoroneaza
clopotnita bisericilor francezc, ~i nu degeaba s-a spus ca Franta
este Fiica cea mare a Bisericii . Nu trebuic sa faccm dedt un pas
pentru a descoperi ccea cc mae~trii artei au ascuns cu atita grija.
Sa purcedem. Nu nurnai ca stejarul nc da gala, risticul, dar ne mai
da ~i CTrmiz, care in ~tiinta Vcsela are aceea~i semnifica~ic cu
Hermes, consoanele initiaJe fiind pemrntate. Arnbii terrneni au un
sens identic, eel de Mcrcur. Totu~i. in vremc ce gala da numele
materiei rnercuriale brute, cmnfzul (in araba gim1iz, .,care boic~tc
in caramiziu") caracterizeaza substanta preparata. Ace tc lucruri
nu trebuie confundate, ca sa nu ne ratacim atunci cind vom trece
la cxperiente. Rctineti , a~adar, ca mercurul Filozofilor, adica
materia lor preparata, trebuie sa posede calitatea de a colora, ~i
ca nu capata aceasta calitate deeit trccind prin primele preparatii.
Cit despre subiectul nestrunjit al Operei, unii ii numesc
Magnesia lunarii; altii, mai sinceri, ii spun Plumbul lnfelepfilor
sau Saturnie vegetabili. Filalet, Basile Valentin ~i Cosmopolitul
ii zic Fiul sau Odrasla Jui Saturn. Pein toate aceste denurniri atit
de diverse, ei au in vedere cind proprietatea sa magnetica,
atragatoare a sulfului, cind calitatea sa fuzibiJa, Jichefierea-i
lesnicioasa . Cu totii i'nsa O cunosc drept Tarina sfinta (Terra
sancta); in sf'ir~it, acest mineral are ca hieroglifa celesta semnul
astronomic al Berbecului (Aries). Gala, in greaca, i'nsearnna Japte,
iar mercurul mai e numit ~i Laptele Fecioarei (lac virginis).
A~adar, fratilor, daca va veti am.inti cele ce am spus i'n legatura
cu placinta Regilor, ~i daca vet i mai cugeta la motivul pentru care
egiptenii divinizasera cotoiul, nu veti mai avea nici o indoiala
asupra subiectului pe care aveti sa-1 alegeµ; numele sau de rind
va va fi fara indoiala cunoscut. Yeti poseda atunci acel Haos al
!nfelep{ilor ,,in care zac in potenta toate tainele lumii", cum spune
Filalet, taine pe care artistul destoinic nu va intirzia sale activeze.
Deschideti, altfel spus descompuneti aceasta materie, incercati
sa-i izolaµ poftiunea pura, sau sufletul metalic, cum suna expresia
consacrata, ~i veti avea CTrmizul, Herrnesul, mercurul spoitor
1
Manuductio ad Coe/um chemicum, Amstelodami, ap. J . Waesbergios,
1688.
173
care poarta in sine aurol mistic a~a cum Sfintul Cristofor ii duce
pe Isus sau cum berbecul i~i poarta lina. intelegeti acum de ce Lina
de aure agatata in stejar, precum gala sau cirmizul, ~i veti putea
spune, fara sa defonnati adevarul, ca batrinul stejar hermetic e
muma mercurului secret. Comparind legendele ~i simbolurile, vi
se va face lumina in m.inte ~i veti pricepe strinsa afinitate dintre
. .....~~-
stejar ~i berbec, dintre Sfintul Cristofor ~i Pruncul Imparat, dintre ·-::~
,~
Bunul Pastor ~i mioara, replica cre~tina a Hennesului criofor etc. "·
Indepartati-va acum de pragul capelei ~i opriti-va chiar in
mijloc; ridicaµ privirile ~i veµ putea admira una din cele mai
frumoase colecµi de embleme care exista 1• Plafonul, alcatuit din
chesoane dispuse pe trei rinduri longitudinale, e sustinut la
jumatatea deschiderii de doi stilpi patrati sprijiniti de zid ~i pe a
caror fata sint sapate cite patru caneluri.
Cel din dreapta, care prive~te spre unica fereastra ce
lumineaza aceasta camera, poarta intre volute un cap de mort, ~ >s
plasat pe o consola de frunze de stejar ~i inzestrat cu doua aripi.
Reprezentare expresiva a noii generatii ie~ite din aceasta putrezire .,..,_
i
....:i
....:i
g.
~
-0
0:

:s 1ii
.....

ce vine dupa moarte ~i prin care tree mixturilc atunci cind i~i pierd '1''
I.)

sufletul vital ~i volatiJ. Moartea corpului produce o coloratura ....> ·i: ::3 Cl.
albastru-fnchisa sau neagra, atribuita de obicei Corbului, caput ~ ·ii
s s"' I

mortuum hieroglific al Operei. Acesta e semnul ~i prirna mani- ....l ·t CJ

ii.
~ ~
festare a disolutiunii, a separarii elementelor ~i a generatiei Cl.
8 .g
·--
viitoare a sulfului, principiul colorant ~i fix al metalelor. Cele doua
~ ~
aripi au fost puse aici pentru a ne am.inti ca, prin abandooarea {tl Q.
pat1ii volatile ~i apoase, se rupe coeziunea ~i se provoaca Q., a
dizlocarea paqilor. Mortificat, corpul devine un scrum negru ce 0
aduce cu zgura de carbune. Apoi, sub aqiunea focului intrinsec
produs de aceasta dezagregare, cenu~a calcinata i~i leapada
impuritatile grosolane ~i inflamabile; se na~te atunci o sare pura,
pe care arderea o coloreaza puµn cite putin, dindu-i puterea oculta
a focului (pl. XLIV).
Capitelul din stinga ne ofera un vas decorativ al carui git e
flancat de doi delfini. 0 floare, ce pare a ie~i din vas, se deschide

1 I se pot asemui doar doull nepre~uite sufite cu subiecte init.iatice; una, tot
sculptaUl, din secolul al XVI-lea, afllltoare la Darnpierre-sur-Boutonne (v. Les
Demeures Phi/osophales); cealaltli, la Plessis-Bourre, din secolul al XV-lea, e
acoperitli cu picturi (v . Deux Logis Alchimiques).
174
ajungind sa capete forma crinilor hcraldici. Toate aceste si~b~l~ri
ne trimit la dizolvant, la mercurul de rind al Filozofilor, prmc1pm
contrar sulfului, a carui elaborarc se rasfri'nge in emblema de pe
celalalt capitel.
La baza acestor doua suporturi se alla o mare coroana de foi
de stejar, traversata vertical de o fascie din frunze de acela~i ~i~,
si care reproduce simbolul grafic corespunzind, in arta spagmca,
·I,"__
.
~umclui de rind al subiectului. Astfel, coroana ~i capitelul
reproduc simbolul complet al materiei prime, aidoma globului p~
-_..I' •_
I '. '.;
care Dumnezeu, Isus ~i citiva inalti monarhi sint reprezentat1
tinindu-1 in mina.
· Intentia noastra nu este de a analiza in amanunt toate
I. t.,
'
imaginile ~are impodobesc chesoanele acestui plafon ce constituie
un model in felul sau. Subiectul, foarte intins, ar necesita un
studiu special ~i ne-ar obliga sa ne repetam deseori. Ne. vom
margini prin urmare, la o descriere rapida a acestor sub1ecte,
rezumi~d sensul celor mai originale. Sa semnalam mai intii
simbolul sulfului si al extragerii sale din materia prima, al carui
semn mai e daltuit, cum am vazut, pe fiecare din cei doi stilpi
angajati in zid. Este vorba de un glob ceresc, a~ezat ~ o cupa ~u
jaratec, ~i care prezinta o mare asemanare cu una dm gravunle
tratatului despre Azoth. Aici jarul tine locul lui Atlas, ~i aceasta
imagine cit se poate de instructiva a practicii n?str~ n~ scut~~te
de orice comentariu. Nu departe, un stup ob1~nmt dm pa1e e
reprezentat inconjurat de albine, subiect reprodus _deseori, !n
special pe soba alchimica din Winterth_ur. Ia~a - ~e c! udat ~otiv
pentru o capela! - un copilandru care unneaza pro1ectmdu-~1 Jetul
intr-un sabot. Dincolo, acela~i tine, ingenunchiat linga un vraf de
lingouri plate, tine o carte deschisa, in vreme ce la picioarele lui
zace un sarpe mart. - Sane oprim aici, sau sa continuam? - Stau
in cumpitna. Un detaliu, situat in penumbra mulurilor, ne indica
sensul micului basoreliet pe cea mai inalta tigla din vraf figureaza
sigiliul fnstelat al regelui mag Solomon. Jos e mercurul, sus e
Absolutul. Procedeu simplu ~i complet, care nu comporta decit o
cale, nu cere decit o materie ~i necesita o singura operatiune. ,,Cel
care ~tie sa plasmuiasca Opera slujindu-se numai de mercur, acel~
a gasit ultima desavir~ire." Cel putin asta e ce~a ce ~fii:ma aut~n~
cei mai vestiti. Avem aici unirea celor doua tnunghmn, al ape1 ~•
176
al focului, sau al sulfului si mercurului reunite intr-un singur corp,
. '
care genereaza astrul cu ~ase colturi, hieroglifa prin excelenta a
Operei !;ii a Pietrei Filozofale implinite. O alta imagine, linga
•.
'
aceasta, ne arata un antebrat in flacari, a carui mina a in~facat ni~te
castane mari; mai departe, aceea!;,i hieroglifa, ie~ind dintr-o stinca,
tine o torta aprinsa; dincoace, o gaina sau o potJ."rniche s-a cocotat
pe comul Amalteei, din care se revarsa fructe si flori. Soiul
~ .,, orataniei nu e prea !impede, dar, ca emblema reprezinta gaina
,f
-_~-
-_-_·.·_:_:__·-.
neagra sau potfmichea ro~ie, asta nu schimba nimic din semni-
ficatia hermetica transmisa. Iata acum un vas rastumat, scapat,
prin ruperea legaturii, din botul unui leu decorativ care ii tinea in
echilibru: e o versiune originala a lui solve et coagula de la
Notre-Dame din Paris; urmeaza un al doilea subiect, nu prea
ortodox, ba chiar destul de ireverentios: e vorba de un copil care
incearca sa rupa ni~te matanii pe genunchi; mai departe, o cochilie
mare, cea a lui Saint-Jacques, are un ghemotoc legat de ea printr-o
serie de filactere in spirala. Fundul chesonului care poarta aceasta
imagine repeta de cincisprezece ori simbolul grafic ce permite
identificarea exacta a continutului cochiliei. Acela~i semn, inlo-
cuind numele materiei ~i de dimensiuni mai mari, apare alaturi,
in mijlocul unui cuptor aprins. Intr-o aha figura regasim copilul,
care presupun ca joaca rolul artistului, cu picioarele in conca-
vitatea faimoasei scoici, ~i zvirlind inaintea lui ni~te cochilii mai
mici care par a fi ie~it din cea mare. Sa mai remardim ~i cartea
deschisa devorata de flacari; columba aureolata, luminoasa ~i
flamboaianta, emblema a Spiritului; corbul in flacari, suit pe
craniul din care ciugule~te, cu toatele figuri imbinate ale mortii
~i ale putrefactiei; ingerul ,,care face sa se invirteasca lumea" ca
un titirez, subiect reluat ~i dezvoltat intr-o carticica intitulata
Typus Mundi 1, opera unor parinti iezuiti; calcinatia filozofica,
simbolizatl printr-o rodie supusa actiunii focului intr-un potir
Jucrat, deasupra corpului calcinat se poate distinge cifra 3 urmata
de litera R, care ii indicl artistului necesitatea de a repeta de trei
ori acel procedeu asupra caruia ain insistat de citeva ori. In sfi~it,
1 Typus Mundi in quo ejus Calamitates et Pericula nee non Divini,
humanique Amoris antipathia. Emblematice proponun~r a RR.C.S.I.A.
Antuerpiae. Apud Joan,-Cnobbacrt, 1627.
177
 imaginea urmatoare reprezinta un ludus puerorum, figurat
intocmai cum il aflam in Lina de aura lui Trismosin: un prune
vesel, µtlind un bici, calare~te.un cal de lemn (pl. XLV).
Am terminat cu fo~irarea principalelor embleme hermetice
sculptate pe tavanul capelei; sa ne incheiem cercetarea analizind
un obiect straniu ~i deosebit de rar.
Unga fereastra se afla, sculptata in zid, o credenta din secolul
al XVI-lea, care atrage privirile nu numai prin frumusetea
decoratiei sale, dt ~i prin misterul unei enigme socotite indescifra-
bila. Nici un vizitator, daca e sa credem spusele ciceronelui nostru,
· nu a putut vreodata sa-i afle raspunsul. Acest e~ec se explica fara
indoiala prin faptul ca nimeni nu a In{eles sensul simbolismului
Intregii decoratii, ~i nici ce invatammte se ascund sub numeroasele
hieroglife. Frumosul basorelief al Lfnii de aur, care ar fi putut sa
serveasca drept ghid, n-a fost inteles in adevaratul sau sens; toata
lumea 1-a luat drept o opera mitologica in cares-a dat friu liber
~
~
unei imaginatii orientale. In schimb, credenta noastra poarta ea ~
insa~i marca alchimica pe care n-am facut, In aceasta carte, decit ~
t.tl
E:
Clj

sa o descriem fragmentar (pl. XLVI). intr-adevar, pe sttlpii ...J ""

~
...J
angajati In zid care suporta arhitrava acestui templu in miniatura, :s ~
g.
descoperim, imediat sub capiteluri, emblemele consacrate
mercurului filozofal; agheasmatarul, sau cochilia sfintului Iacob, s
CJ
(j
~

purtind aripi ~i un trident, atributul zeului marin Neptun. Este ~ §;:,.

acee~i indicatie a principiului apos ~i volatil. Frontonul e 8 ~
constituit dintr-o vasta cochilie decorativa ce sprijina doi delfini
dispu~i simetric fata de axa ~i cu cozile legate. Omamentatia
acestei credente simbolice se completeaza cu trei rodii in flacari.
Cit despre enigma, aceasta e compusa din doi tenneni:
RERE, RER, care nu par a avea vreun sens ~i care se repeta de
cfte trei ori fiecare in fundul concav al firidei.
Multumita acestui aranjament simplu, descoperim deja o
indicatie pretioasa, cea a celor trei repetifii ale uneia ~i aceleia~i
tehnici voalate sub misterioasa expresie RERE, RER. Or, cele trei
rodii in flacari de pe fronton confirma aceasta tripla actiune a unui
singur procedeu ~i. cum ele reprezinta focul corporificat in acea
sare ro~ie care e Sulful filozofal, vom intelege mai u~or ca arderea
acestui corp trebuie repetatl de trei ori pentru a realiza cele trei
opere filozofice, potrivit doctrinei lui Geber. Prima operaµune ne
178
procura mai intii Sulful, sau medicamentul de graduJ intii; a doua
operatiune, absolut identica cu prima, ne furnizeaza Elixirul, sau PL. XLVI
doctoria de gradul al doilea, care nu difera de Sulf decit prin
calitate, iar nu ca natura; in slir~it, a treia operat-iune, executata
ca ~i primele doua, nc da Piatra filozofala, leacul de gradul al
treilea, care contine toate virtufile, calitaµle ~i perfectiunile
Sulfului ~i ale Elixirului multiplicate ca forta ~i ca intindere. Daca,
in plus, cineva va i'ntreba in cc consta ~i cum se efectueaza tripla
operatiune despre ale carei rezultate vorbim aici, il vom trimite
pe curios inapoi la basorelieful din tavan in care se vede arzfnd o
rodie intr-un anume vas.
Dar cum vom descifra enigma cuvintelor lipsite de sens? -
Foarte simplu. RE, ablativul latin de la res, i'nseamna Jucrul privit
sub unghiul materiei sale; intrucit cuvintuJ RERE e campus din
RE, un Jucru, ~i RE, un alt lucru, vom traduce doua Jucruri
intr-unul, sau un Jucru dublu, iar RERE va echivala astfel cu
RE BIS. Deschideti un dictionar hermetic, frunzariti orice tratat
de alchimie ~i veti afla ca termenul REBIS, folosit in mod frecvent
de Filozofi, desemneaza compostul acestora, sau compusul gata
de a trece prin metamorfozc succesive sub actiunea focului. Sa
rezumam. RE, o materie uscata, este aurul filozofic; RE, materie
umeda, e mercurul filozofic; RERE sau REBIS, materie dubla,
umeda ~i uscata in acela~i timp, e amalgamul de aur ~i mercur
filozofic, combinatie care a primit de la natura ~i de la arta o dubla
proprietate ocuJta, echilibrata cu exactitate.
A~ vrea sa pot fi mai limpede in explicarea celui de-al doilea
terrnen, RER, dar nu imi e permis sa inlatur valul de mister ce-1
inconjoara. Totu~i, pentru a satisface, in masura posibilului,
curiozitatea fiilor artei, sa spunem ca aceste trei litere contin un
secret de o importanta capitala, care se refera la vasul Operei. RER
e folosit pentru a coace, a uni in mod radical ~i indisolubil, a
provoca transformarile compostuJui RERE. Cum sa dau suficiente
informatii fara sa-mi incalc juranuntul? - Nu va incredeti in cele
ce spune Basile Valentin in cele Douasprezece Chei, ~i nu-i luati
cuvintele in mod literal atunci cind pretinde ca ,,acela care are
materia va gasi lesne o oala in care s-o coaca". Eu - ~i cred ca se
poate avea incredere in sinceritatea mea - afirm ca dimpotriva, e
peste putinta a obtine vreun oarecare succes in realizarea Operei, CAPELA CONACULUI LALLEMANT
180 Enig ma de pe credentil
tld o cunoa~tere perfecta a naturii ~i materiei din care e fabricat
Vasu/ Filozofilor. Pontanus recunoa~te di inainte de a afla ce e
acest vas secret remcepuse, fad succes, aceea~i munca de peste
doll! sute de ori, de~i lucra pe materiiJe bune, care trebuie, ~i urma
metoda autentidL O maxima a artei spune ca artistul trebuie si-[ii
faca el fusu$i vasul. A~a foci't, e mai bine sa nu fotreprindeti nimic
pina nu veti fi obtinut toata lumina asupra acestei coji de ou pe
care mae~trii din Evul Mediu o numeau secretum secretorum.
Dar ce este acest RER? -Am vazut ca RE inseamna un Jucru,
o materie; R, care e jumatatea lui RE, va msemna o jumatate de
Jucru, de materie. RER echivaleaza a~adar cu o materie careia i
s-a adaugat o jumatate dintr-o alta, sau o jumatate din sine. Sa mai
notrun ca nu e vorba aici de proportii, ci de o combinafie chimidi
independenta de cantitatile relative. Pentru a fi mai lesne inteles,
iau un exemplu ~i presupun di materia reprezentata de RE ar fi
realgarul, sau sulfura naturala de arsenic. R, jumatatea lui RE, ar
putea fi, in acest caz, fie sulful realgaruJui, fie arsenicul din el,
care seamana intre ele sau nu, in funcfie de cum vorbim despre
suif ~i arsenic scparat sau combinate in realgar. A~a incll RER va
fi obtinut printr-un reaJgar imboga{it cu sulf, care e considerat ca
fiind jumatatea sa, sau cu arsenic, privit ca cealalta jumatate a
acestei sulfuri ro~ii.
Alte clteva sfaturi: cautati-1 mai mtii pe RER, adica vasul.
RERE va va fi ~i el de indata cunoscut. intrebata ce e un Filozof,
Sibila raspunse: ,,Eun sticlar". Puneti-va sa fabricati sticla potrivit
artei noastre, fara sa tineti seama de procedeele sticlariei.
Me~te~ugul olarului va va fi mult mai folositor; luati aminte la
plan~ele lui Piccolpassi1, ~i veti vedea acolo una ce reprezinta o
columba cu ghearele legate de o piatra. Nu trebuie oare, urmi'nd
nepretuitul sfat al Jui Tollius, sa cautati ~i sa gasiµ magisteriul
intr-un lucru volatiI! Dar daca nu posedati nici un vas in care sa-1
retineti, cum ii veti impiedica sa se evaporeze, sa se risipeasca fara
sa lase nici eel mai mic reziduu? Faceti-va deci mai intii vasuJ,
iar compusul sa vina dupa aceea; pecetluiti cu grija, astfel incit
nici o su.flare sa nu scape; incalziti totuJ, potrivit artei, pina la
1 Claudius Pope Un, Les Trois Livres de l'Art du Potier,du cavalier Cyprian
Piccolpassi, Paris, Librairie Internationale, 1861.
182
:alcinarea deplinlL Puneti poqiunea pura a pulberii astfel obtinute
m compusul vostru, pe care ii veti pecetlui in acela~i vas . Repetati
totul o a treia oara fara sa-mi multumiti. Osanalele voastre sa
mearga numai spre 'ziclitor. Noi, car~ sintem doar o crestatura pe
marele raboj al Traditiei esoterice, noi nu cerem nimic, nici
pomenire, nici recuno~tinta, ci doar sa va dati ~i voi cu altii acee~i
osteneala pe care ne-am dat-o noi pentru a va indruma.
Vizita s-a incheiat. Admiratia noastra, ginditoare ~i muta, se
mai adreseaza o data acestor minunate ~i surprinzatoare para-
digme, al caror autor a ramas de-atita vreme necunoscut semenilor
no~tri. Se afla oare pe undeva vreo carte scrisa de mina sa? -
Nimic nu ne-o spune. Fara indoiala ca, aidoma marilor Adepti ai
Evului Mediu, ~i el a preferat sa ne lase in piatra, mai degraba
decit pe pergament, marturia de netagaduit a uria~ei ~tiinte pe care
o poseda laolalta cu toate tainele ei . Ar fi nimerit, ar fi indreptatit
ca amintirea sa sa traiasca printre noi, ca numele sau sa iasa in
sf'rr~it din bezna ~i sa straluceasca, ca un mare Juminator, pe
firmamentul hermetic.
Jean LalJemant, alchimist ~i cavaler al Mesei Rotunde, merita
sa-~i ocupc locul in jurul sfintului Graal, unde va haladui
impreuna cu Geber (Magister magistrorum) ~i cu Roger Bacon
(Doctor admirabilis) . De-o seama, prin intinderea ~tiintei sale, cu
maretul Basile Valentin sau cu milostivuJ Flarnel , el lee superior
prin capacitatea de a exprima cele doua calitati, eminamente
~tiintifice ~i filozofice, pe care le-a dus la desavir~ire: modestia
~i sinceritatea.
 )

Crucea ciclic_l de la Hendaye

•
 Hendaye, ora~el de frontiera din tinutul bascilor, i~i ingrama-
de~te casutele la poalele primilor contraforti ai Pirineilor. II
ingradesc oceanul verde, Bidassoa lata, stralucitoare ~i rapida, ~i
muntii ierbo~i. Prima impresie, luind contact cu acest sol aspru ~i
scortos, e una nelini~titoare, de ostilitate. Nici macar virful de ocru
pe care, la orizontul marii, muntele Fontarabie il implinta, sub
lumina cruda, in apele cu sclipiri verzui ale golfului, nu intrerupe
austeritatea naturala a acestei salbaticii. De n-ar fi stilul spaniol
al easel or, aspcctul ~i graiul locuitorilor, precum ~i atractia recenta
a unei plaje presarate cu hoteluri semete, Hendaye n-ar refine cu
nimic atentia turistului, a arheologului sau a artistului.
Plecind de la gara, un drum de tara merge de-a lungul liniei
ferate pma la biserica parohiala, situata in centrul ora~ului. Zidurile
sale goale, pazite de un tum masiv, patrat ~i trunchiat, se ridica in
mijlocul unei piete spre care urea citeva trepte ~i care e marginita
de arbori stufo~i. Edificiu de rind, greoi, refacut, neinteresant.
Totu~i, in apropiere de transeptul meridional, o umila cruce din
piatra, pe cit de simpla pe atit de ciudata, se ascunde sub desi~urile
verzi din piata. Ea impodobea odinioara cimitirul comunal, ~in-a
fost transportata linga biserica, pe locul de astazi, decit in 1842.
Asta, eel puµn, e ceea ce ne-a spus un batrin base, care fusese, ani
de-a rindul, paracliser. Cit despre originea acestei cruci, ea nu e
~tiuta, ~i ne-a fost imposibil sa obtinem niscai amanunte privitoare
la epoca m care a fost maltata. Totu~i, daca e sa ne luam dupa forma
temeliei ~i cea a coloanei, socotim ca ea n-ar putea fi anterioara
sf'rr~itului secolului al XVII-lea sau inceputului secolului al
187
 PL. XLVII
XVIII-lea. Oricare i-ar fi vechimea, prin decoratia piedestalului
crucea de la Hendaye se dovede~te a fi eel mai straniu monument
al milenarismuluj prim.itiv, cea mai rara reprezcntare simbolid1 a
chiliasmului pe care am intilnit-o vreodata. Se ~tie ca aceasta
doctrina, acceptata mai intii, apoi combatuta, cu toate ca biserica
nu o condamnase, de Origen , de Sfintul Dionjsie din AJcxandria
~i de Sfintul Ieronim, facea parte din anticele traditii esoterice ale
filozofiei Iui Hermes.
Naivitatea basoreliefurilor ~i sti'ngacia lucraturii ne fac sa
credem ca aceste embleme lapidare nu sint opera unui meseria~
al ciocanului ~i daltei; dar, lasind estetica deoparte, trebuie sa
recuno~tem ca obscurul artjzan al acestor imagini poseda o ~tiinta
adfoca ~i autentice cuno~tinte cosmografice.
Pe bratul transversal al crucii- o cruce greaca - se poate citi
o inscriptie banal a, cioplita in mod ciudat, in relief, pe doua
rinduri paralele, cu cuvintele lipite unele de altele, ~i pe care o
reproducem intocmai:

OCRUXAVES
PESUNICA

Desigur, fraza e u~or de restabilit, iar sensul e ~tiut: 0 crux

ave spes unica. Dar, daca vom traduce ca un ucenic, nu vom
intelege niciodata daca invocatia e adresa!a picioarelor sau crucii,
formula neputind decit sa ne surprinda. Intr-adevar, ar trebui sa
impingem dezinvoltura ~i ignoranta pina la nerespectarea regulilor
elementare ale gramaticii: pes, un nominativ masculin, cere
adjectivul unicus, de acela~i gen, iar nu fem.ininul unica. S-ar parea
deci ca deform.area cuvintului spes, ,,speranta", in pes, ,,picior",
ptin ablat,iunea consoanei initiate, ar fi rezultatul nedorit al unei
lipse totale de practica dm partea lapicidului nostru. Dar justifica
oare lipsa de experienta o asemenea ciudatenie? Nu putem crede
asta. Intr-adcvar, comparind motivele executate de aceea~i mina
~i in acee~i maniera gasim o grija evidenta pentru un aranjament
normal, o dispozitie atenta ~i echilibrata. De ce atunci sa fi fest
tratata inscript,ia cu mai putine scrupule? 0 examinare atenta a
acesteia ne pennite sa afirmam ca literele sint desenate grijuliu,
ba chiar cu eleganta, fara sa se incalece (pl. XLVII). Fara indoiala HENDA YE (Pirineii de Jos)

188 Cmcea cicliciI

 c! artizanul nostru le-a trasat rnai tntii cu creta sau cu carbune.
PL.XLVill
aceasta schita facindu-ne sa inHiturarn definitiv posibilitatea
efectuarii vreunei gre~eli in timpul ciopliriL Or, intrucit o eroare
aparentl exista. nu putem conchide decit ca ea a fost de fapt voita.
Singura ratiune pe care o putern invoca este cea a unui semn pus
dinadins, ascuns sub aspectul unei stingacii de neinteles ~i destinat
a stimi curiozitatea privitorului. Vom spune a~adar ca, tn ce ne
prive~te, autorul ~i-a dispus astfel epigraful tulburatoarei sale opere
in mod voit ~i cu buna ~tiinta.
Studierea piedestalului ne lamurise deja. ~i ~tiam in ce fel,
cu ajutorul carei chei. trebuia citita inscriptia cre~tina a
monumentului; dar am dorit ~i sa le aratam cercetatorilor tn ce fel
simplul bun simt, logica ~i ratiunea ne pot ajuta in descifrarea
celor ascunse.
Litera S, care imprumuta forma sinuoasa a ~arpeJui,
corespunde lui khi (X) din limba greaca ~i urmeaza aceea~i
semnificatie esoterica. Este traseul elicoidal al Soarelui ajuns la
zenitul curbei sale prin spatiu, tn momentul catastrofei cidice.
Este ~i o imagine teoretica a fiarei din Apocalipsl, a dragonului
de la Judecata de apoi, care scuipa foc ~i pucioasa asupra creaµunii
macrocosmice. Datorita valorii simbolice a literci S, deplasata
dinadins, intelegem ca inscriptia trebuie tradusa in limbaj secret,
altfel spus in limba zeilor sau a pasarilor, ~i ca trebuie sa-i
descoperim sensuJ cu ajutoruJ regulilor Diplomafiei. Citiva autori,
~i mai ales Grasset d'Orcet, in analiza Visului Jui Poliiil, publicata
in Revue Britannique, le-au enuntat cu destula claritate ca sa nu
mai fie nevoie sa o facem i'n urma lor. Yorn citi a~adar in francezl,
in limba diplomaµIor, latineasca scrisa, dupa care, permutind
vocalele, vom obtine asonanta unor cuvinte noi ce compun o alta
· fraza, in care vom restabili ortografia, ordinea cuvintelor, precum
~i sensul literar. Yorn descoperi astfel acest ciudat avertisment:
Stl scris ca viata se refugiaza fntr-un singur spatiu 1, ~i vom afla
ca exista un tarim unde, in epoca tnfrico~atoare a dublului
cataclism, moartea nu se va atinge de om. Cit despre amplasarea
geografica a acestei tari a fagaduintei, unde cei ale~i vor asista la

I ln latina: spatium, care avea sensul de Joe, meleag, a$eZare, cum spune CRUCEA CICLICA de la HENDA YE
Tacit. Corespunde grecescului Xrop(ov, din dldacina Xcopcx, tar/I, ti1rim, pnut. Cele patro fete ale piecJe,5talului
190
 revenirea virstei de aur, aceasta ne revine noua s-o aflam. fntrucit
PL. XLIX
cei ale~i. urma~ii lui Ille, se vor rruntui, potrivit spuselor Scripturii,
deoarece prin credinta lor adinca ~i prin strguinta lor neobosita in
stradanii, ei vor fi rasplatiti, inaltindu-se la rangul ucenicilor
Cristosului-Lumina. Ei vor purta insemnul acestuia ~i vor primi
de la el fosarcinarea de a reinnoda cu omenirea 10noita lantul de
traditii al omenirii disparute. ·
Fata anterioara a crucii, cea care a primit cele trei cumplite
cuie ce au tintuit pe lemnul blestemat trupul suferind al
-Mintuitorului, e marcata de inscriptia INRI, gravata pe bratul
transversal. Ea corespunde imaginii schematice a ciclului repre-
zentat pe piedestal (pl. XLVIII). A vem ~adar doua cruci simbo-
lice, unelte ale aceleia~i rastigniri: sus e crucea dumnezeiasca,
pilda a_ mijlocului ales pentru ispa~ire; jos e crucea globului,
deterrrnrund polul emisferei boreale ~i situmd in timp epoca fatala
Timpanul porta/11/ui (.irec. al Xll-lea)
a acestei ispa~iri. Dumnezeu Tatal tine in mina acest glob ce
poarta fnsemnul arzfnd, iar stapinitorii celor patru marete veacuri,
figurile istorice ale celor patru vtrste ale universului, sint inchipuiti din semnele conventionale ale cerului ~i pamintului, ale spiritua-
cu acel~i atribut: Alexandro, August, Carol eel Mare, Ludovi~ lului ~i temporalului, ale macrocosmului ~i microcosmului, ~i
al XIV-lea 1• Asta ne invata epigraful INRI, care in mod exoteric unde regasim imbinate emblemele supreme ale mintuirii (crucea)
se traduce prin Jesus Nazarenus Rex Iudaeorum, dar a carei ~i ale lumii (cercul) .
semnificatie ascunsa e sugerata de cruce: Igne Natura Renovatur in epoca medievala, aceste patru faze ale marii perioade
Integra. Caci prin foe ~i cu ajutorul focului va fi incercata cu.rind ciclice, a caror rotatie continua era exprimata in Antichitate
emisfera noastra. ~i ~a cum aurul e separat prin foe de metalele printr-un cerc sectional de doua diametre perpendiculare, erau de
impure, tot ~a. spune Scriptura, cei drepti vor fi despartiti de cei obicei reprezentate prin cei patru evangheli~ti sau prin litera lor
plclto~i in ziua Judeclµi de apoi. simbolica, ~i anume grecescul alfa, ori, ~i mai adesea, prin cele
Fiecare din cele patru fete ale piedestalului poarta un alt patru animale ale evangheli~tilor dispuse in jurul lui Cristos,
simbol. Una are imaginea Soarelui, alta a Lunii; a treia arata o stea figura umana ~i vie a crucii. Aceasta e formula traditionala pe care
~pozanta, iar ultima o figura geometricl provenitl, cum o intilnim pe timpanele porticurilor romane. Isus este aratat acolo
s~uneam, din schema ado_ptata de initiati pentru a JCprezenta stand, cu rruna stinga pe o carte ~i cu dreapta facind semnul
c1clul solar. E vorba de un sunplu cerc pe care cele douh diametre, binecuvintarii, fiind despru-tit de cele patru animate ce-i formeaza
.intretliate in unghi drept, n impart in patru sectoare. Fiecare din alaiul prin elipsa numita Migdala mistica. Figurile acestor grupuri,
acestea confine un A ce le desemneazl ca fiind cei patru ani de obicei despartite de celelalte printr-o ghirlanda de nori, sint
cosmici in aceasta hieroglifl completa a universului, alcatuita intotdeauna plasate in aceea~i ordine, cum se poate vedea in
catedralele din Chartres (pridvorul regal) ~i Le Mans (pridvorul
1Primii trci sint imp~ti; al patrulea nu c dccit rcgc, Rcgclc Soarc, marcind apusean), in biserica templierilor din Luz (in Pirineii de Sus), in
astfcl dcclinul astrului ~i ultimcle sale raze. Estc asfintitul cc an~niil lunga cea din Civray (linga Vienne), pe portalul de la Saint Trophime
noaptc ciclid, plinil de groazl ~i infrico~. ,.oroarc a pustiirii". din Aries etc (pl. XLIX).
192 193
 ,,Jar inaintea tronu)ui", scrie apostolul loan, ,,se vedea ca o dat Mci811cnc;, µd.8T1CJECO<;, ,,studiu, cunoa~tere", de la
mare de sticJI, asemenea cu cristalul. Jar in mijlocul tronului ~i µav8d.VEtv , ,.a invata, a se instrui". Aceasta e Evanghelia dupa
imprejurul scaunului erau patru fiinte, pline de ochi dinainte ~i ~tiintl, ultima venitl, dar pentru noi cea dintii, deoarece ne
dinapoi. ~i fiinta cea dintii era asemena leului, a doua asemenea invata ca, in afara de un mic numar de ale~i. vom pieri cu totii.
vitelului; cea de-a treia avea fatJ de om, iar a patra fiinti era De aceea ingerul i-a fast atribuit Sfintului Matei, deoarece ~tiinta
asemenea vulturului care zboarl" 1• Relatare conforml celei a Jui singura poate patrunde misterul lucrurilor, eel al fapturilor ~i al
Iezechiel: ..~i am vlzut... un nor gros ~i un snop de foc, care vlrsa destinului lor, ea ii poate da omului aripi astfel incit el sa se poata
in toate plrtiJe raze strlJucitoare; iar in mijlocul focului Jucea ca ridica pina la cunoa~terea celor mai inalte adevaruri ~i sa ajunga
un metal Justruit, ~i tot in mijloc se mai vedea inflp~area a patru la Dumnezeu.
fiare ... Iarchipul fetelor Jorera un chip omenesc; ~i tuspatru aveau
cite o fati de leu in dreapta; tuspatru aveau cite o fatll de bou la
stinga ~i mai aveau cite o Cati de vultur indlrlt"2•
in mitologia hindusll, cele patru sectoare egale ale cercului,
determinate de cruce, reprezentau fundamentuJ unei conceptii
mistice destul de stranii. Ciclul intreg al evolutiei umane e incamat
sub forma unei vaci, simbolizind Virtutea, ale clrei patru picioare
se sprijinll pe cite unuJ din sectoarele figurind cele patru virste ale
omenirii. in prima virstll, care corespunde epocii de aura grecilor,
~i care se nume~te Kredayuga sau virsta inocenfei, Virtutea se tine
bine pc pllmint: vaca e proptitll pc toate cele patru picioare. in
Tredayuga, virsta a doua, care corespunde epocii de argint, ea e
mai slllbitll ~i nu se mai tine decit pe trei picioare. Pe durata virstei
a tr~ia, cea a aramei, Tvaparayuga, ea rllmine cu doull picioare.
Yo sfir~it, in virsta fierului, in care trlim, vaca ciclicl sau Virtutea
umanll ajunge in graduJ ultim de slabiciune ~i decrepitudine; ea
se tine, cu mare trudll, in cumpanl pc un singur picior. Aceasta e
virsta a patra ~i cea din urma, Kaliyuga, vi~ta mizeriei, a neferi-
cirii ~i a prabu~irii.
Vfrsta defier nu are alt sigiliu decit eel al Mor(ii. Hieroglifa
sa e hirca impopotonatl cu atributele Jui Saturn: clepsidra golitll,
imagine a timpului irosit, ~i coasa, reprodusl in cifra ~apte, care
e numarul transformariJor, al distrugerii, al nimicirii. Evanghelia
acestei epoci nefaste e cea care a fast scrisa sub inspiratia
Sfintului Matei. Matthaeus, in greacll M<n8aloc;, vine de la
Md.OJiµa, Md.81lµa'to<;, care inseamna ..~tiinta". Acest cuvint a

I Apocalip.,·iI. IV, v. 6 J:,i 7.

2 I, v. 4, 5. 10 J:,i 11.
194
Concluzli
 •

Scire. Potere. Audere. Tacere.

Zoroastru

Natura nu le deschide tuturor, de-a vaJma, portile sanctua-

rului.
Poate ca profanul va gasi, in aceste pagini, dovada unei ~tiinte
autentice ~i pozitive. Nu putem pretinde a converti pe cineva,
cunoscind prea binc tenacitatca prejudecatilor ~i forta obi~nuintei.
Discipolul ar trage, totu~i. mai mull profit in acest mcxl, dar cu
conditia ca el sa nu dispretuiasca operele vechilor Filozofi, sa
studieze cu migaJa ~i sirguinta scrierile clasice, pina cind va fi
capatat indeajuns de multa clarviziune spre a disceme punctele
obscure din manualul operatiilor.
Nimeni nu poate pretinde ca poseda marele Secret daca nu-~i
regleaza viata in armonie cu cercetarile intreprinse.
Nu e de-ajuns sa fii studios, activ ~i perseverent, daca nu?
posezi ni~te principii solide, o baza concreta, daca un entuziasm
nesabuit iti orbe~te ratiunea, daca orgoliul iti inabu~a judecata,
1
daca lacomia se treze~te la luminile baltate ale unei stele aurite. J
Tainica ~tiinta cere multa judecata, exactitate, iscusinta in
observarea faptelor, un spirit sanatos, logic ~i chibzuit, o imagi-
natie vie fara. exaltare, o inima inflacarata ~i pura. Ea mai cere o
deplina simplicitate ~i o indiferenta totala fata de teoriile, )
sistemele ~i ipotezele adrnise de obicei fa.ca nici uo control, pe
baza textelor sau a reputatiei autorilor lor. Ea vrea ca ucenicii sa
invete sa gindeasca mai des cu propriul lor creier, ~i mai put in cu
ci)
crcierul celorlal\i. Ea mai vrea ~i ca ei sa-i ceara Naturii, maica
noastra a tuturor, adcvarul principiilor, cu11oa~terea doctrinei sale,
prccum ~i praclica operatiunilor.
Exersindu-~i in permanenta facu]tatea de observatie ~i de
judecata, neofitul va urea prin meditatic treptelc care due la

CUNOASTERE. Tabla de materil

Imitarea inoccnta a procedeelor naturale, iscusinta alaturata
istetimii, luminile unei lungi experiente iJ vor darui cu

PUTERE. Prefata ............. . ... .. .... .. .............................. 7

intaptuind, el va mai avea nevoie ~i de rabdare, de statomicie,
de o vointa de neclintit. indraznct ~i hotant, siguranta ~i increderea
pe care i le ingaduie o credinta vajnica ii vor da
INDRAZNEALA.
Misterul catedralelor ........ ....... .. ..... . . . ...... ... ... .. .. .. 11
Paris ....... . ........ ........... ....... ....... .. ... . .. ... .. . 51
Amiens .............. . . . . . ... .... .. ... ......... .. .......... 129
Bourges . .. . . ......... . .. .. ... .. ...... . .. . ...... . . . ... . .. .. . 151
Crucea ciclica de la Hendaye .... . .... . ............. . ....... . ... 185
Concluzii ....... ..... .. ........................ .. . . .. .. . .. . . 197

in sfir~it, cind izbinda ii va incorona anii de truda, cind

dorintele i se vor indeplini, inteleptul, dispretuind de~ertaciunile
lumii, se va apropia de cei umiliti, de dezmo~teniti, de toti cei ce
muncesc, sufera, lupta, deznadajduiesc ~i piing pe asta lume.
Discipol anonim ~i mut al Naturii eteme, apostol al ve~nicei
Milostenii, el va ramine credincios legamintului tacerii.
Chiar ajuns la Cunoa~tere, la Bioe, Adeptul trebuie sa pastre-
ze pentru totdeauna accea~i

TACERE.