"S-a spus despre Sc:doveanu·C3 este un mare povestikr ceea ce poveste§te el sunt 1001 de

1·1opti ale-rorrian iior. Sensui eel mai profund al·operei s:11e ii gasirn ·,n·instaurarea unei 1dUrate·a-~-- .·.
:maginatiei impotriva timpului care ne consuma. Povestirea sadoveniana 6pre~te timpul, creand 'fn
;urnl omului (povestit_ or sau ascultator) un spatiu mqgic care -I protejeaza. Eroii nu povestesc spre
a-~i u~ura sufletul, ori spre a reda viata: ci pentru a se sustrage vietii ~i mortii." ( Nicolae
Manolescu, " Sadoveanu sau utopia c~rtii") ,
Romanul ''Baltagul" , publicr.it in 1930, este singurul roman obiectiv al scriitorului, rn op·inia
crilicului Nicolae Manolescu-"Sadoveanu sau utopia cartii", ~i aduce o formula rornanesca inedita
fn peisajul epicii interbelice: polimorfismul structurii ( roman realist, politist, arhetipal).
"Baltagul" este un roman, o creatie epica fn proza, de mari dimensiuni, cu actiune complexa ~i ·
3ntrenand un numar mare de personaje.
Terna cartii prezinta viata satului moldovenesc de la munte, lumea arhaica a pastorilor, ·avanct in
:-; rim-plan cautarea ~i pedepsirea celor care I-au ucis pe Nechifor Lipan. Aici se regasesc mariie
·eme ale creatiei sadoveniene: viata pastorala, natura, miturile, iubirea, arta povestirii,
·r,telepciunea.
incipitul carti: este un rnit, o istorie pe_care Nechifor Lipan o $tia de la un baci batr~m, evreu
:te~tinat, ~i pe c3re obi$nuia sa o spuria la cumetrii $i nunti, de la care era nelipsit in vremea iernii.
4.stfe!, Domnul
Dumnezeu a creat lumea $i a pus randuiala fi-ecarui neam: tiganului i-a dat cetera,
-:eamtului ~urubul, peste evrei a lasat sa curga banii, pe ungur I-a facut fudul $i petrecaret, pe turc
)rost dar capabil sa stapaneasca lumea cu sabia, sarbului i-a dat sapa, pe rus I-a facut betiv, pe
1oieri §i pe domni i-a poftit la ciubuc ~i la cafea. La urma au venit muntenii, motivandU-$i astfel
ntarzierea: "suntem cu oile $i cu asinii. Umblam domol; suim poteci oable $i coborarn prapastii.
\$a ostenim zi ;;i noapte; tacem $i dau zvon numai talancile. lar a~ezarile nevestelor $i pruncilor
ie sunt la locuri stramte Tntre stanci de piatra: Asupra noastra fulgera, trasne$te $i bat puhoaiele.
,m -dori-stapaniri largi, campur~-cu -h0lde-$i~ape-liFJe;-9umnezeu-nu-le-peate-da-nimio-din-toate-- - ---
\Cestea, ci doar o inima LI$0ara $i muieri frumoase.$i iubete.
Din perspectiva criticii litefare, romariui are diferite inte·rpretari, unele contradictorii:
.GEORGE CALINESCU- roman antropologic ~i politist;
.EUGEN LOVINESCU- reconstituire a "Mioritei";
.NICOLAE MANOLESCU- roman realist-obiectiv;
.ALEXANDRU PALEOLOGU- roman -initiatic, roman de dragoste ~i o anti-"Miorita".
Alexandru Paleologu, in lucrarea "Treptele lumii sau calea catre sina a lui Mihail Sadoveanu",
precia ca subiectul romanului se suprapune cu un ak mit universal, mitul lui Isis ~i Osiri!;i. Isis,
~ita egipteana care simbolizeaza fidelitatea in casnicie a sotiei fata de sotul ei, va cauta
ima~itele pamante~ti ale sotului. Osiris avusese cadavrul impartit in 14 de Seth, iar cele 14 parti
rau risipite prin toata tara. Gasindu-le, Isis ii reda lui Osiris viata ve~nica. Cei doi vor avea un fiu.
Rela-tia romanului cu balada "Miorita" este sugerata chiar de catre autor prin motto:
,tapane; stapane~- - ·- -- -- -- ----------------·-·---· -····- - ------ ---
iai chiama ~-un cane ... "
Cautarea constituie esenta romanului, ease asociaza cu motivul labirintului. Acest motiv se
mcentreaza la nivelul actiunii: Vitoria reconstituie evenimentele care au condus la moartea
3rbatului ei ( intriga politista), iar finalul e unur al victoriei dreptatii (numele protagoni~tilor au chiar
~easta semnificatie: Vitoria ~i Nechifor- Nike phoros in greaca inseamna purtator de victorie).
3 ntru Gheorghita, calatoria, actiunea, -aventura prin 'labirint au rcil educativ, de initiere a tanarulu i:
ldungsroman.
Titlul_romanului are ~i el legatura c~-·r:notivul labirintului: criticul Marin Mincu asociaza baltagul cu
icurea dubla cu care a fost doborat minofaurul, monstrul mitic din labirint. Minotaurul ( jumatate
n, jumatate taur) este fiul adulterin al sotiei regelui cretan Minos cu un taur triniis de Poseidon.
in
c:his ·in labirintul c6nstruit de arhitectul Dedal, este -ucis de Theseus care se descurca labirint
: ajutorul firului Ariadnei, fiica re~elui _Minos. Baltaoul ( tooorul cu rlotJc=J t;:iis11ri) PstP 11n nhiPr.t
 -2
sfrnbolic,-artibiva!ent.: arma a criJT)ei ~i instrum.:H:l:t!: ;,~Lu \ 1i Jl.!:-:;~itrar, repa.r~tor. In roman, 3C~~lo. 'i
baltag ( al lui Nechifbr Lipan) indep!ine~te c:e!e G0C :J i'u~1ctii. B:?.l~agui tanarului Glieorghita ~e
pastreaza neatins de sangele uciga$ilor. · --
Naratiunea se face la persoana a Ill-a, naraloru: omniprezent $i omnisckmt reconstituie in mod
obiectiv lu-mea satului rn·oidoven·esc de la munis §i acti:.rnile Vitoriei. La parastasul sotului, eroina
preia rolul naratorului, -reconstituie ~rima pe·baza propriiior deductii ~i-o poveste~te vendic Gelc1:-
pr.ezenti. Secv~ntele narative sunt legate prln lrd,~ir:tL;ire ~: alternanta, riaratiunea este .
preponderenta\ dar ~xista ~i pasaje 'descriptive ( naturar portrete fizice)·$j.'se't veflte dialogate· (
discutiile erojnei cu fiica, cu preotul, cu Gheorghit~~ ). Memorabil ~i emotionant este laitmotivul
rostit de femeie in cautarea sotului, la fiecare pbpas: " Nu s..a oprit cumva,. .. asta-toamna un omcu
un cal negru tintat in frunte? / Mie sa-mi spuneti r;i11e ati '✓ azut un om de la noi, calare, pe--un cal
negru tin tat in frunte ~i-n cap cu o caciula bru mar:e. "
11
Timp~I derularii actiunii este ~ag precizat; "apri..:ape de Sf. Andrei", Tn Postul Mare" etc. . .
Cadrul·desfa~urarii ~ctiunri este satul mldovenesc.: cle la :nunte Magura Tarcaului, zona Domeier §i
3 Bistritei, Balta Jijiei. , ·
Romanul este structuraf in XVI capit9le, cu act:une desfa~urata cronol~gic, urmarind
11omentele subiectuluL
Expozitiunea ~i intriga sunt prezentate Tn csp:t,)leis i-VI. fn expozitiune se prezinta ·satu! Mafi ura
f arcaului ~i schita portretului fizic a! Vitoriel, care este surprinsa torcand pe prispa ~i gandi11d~!-3r;
a intarzierea sotului f 2._Uplecat la Oorna sa curn~ere ~1i. '' 'v':toria Lipan sat singura pe prispa, in
umina de toamna ~i torcea. Ochii 8i caprii, in care parca se rasfrangea lumina ca$tanie a paru!Lli,
;rau du~i departe. Fusul se invartea harnic, dar singur. Satt1I risipit pe ra'pi sub padurea de brad,
~asutele ~indrilite Tntre garduri de razlogi, paraul Tarcaului crea fugea devale Tntre stand erau
~azute intr-o negura de noapte. Acei ochi aprigi !?i tnca tineri cautau zari nec.unoscute."
lntriga cuprinde framantarile ei ~i actiunile inireprlnse 1nainte de plecare in cautarea sotu!u\ ei:
:ine post negiU douasprezece vineri, se inchina Sfin!ei Ana, anunta autoritatile de disparitia
mtului, vinde :ucruri pentiLi a ave2 8eni-de dru m, r~ Mincdora. o duce la manastire, pe Ghecrghrt~1
I va lua cu ea, Tncredintandu-i un baltag sfintit.
Desfa~urarea-actiunit-se-gase~te ·in capitoleieVII -Xill 9i-prezinta-drumtJl-pareurs-de-Vitoria-~i-de- - -- -
iul ei Gheorghita, in cautarea lui Nechifor Lipoan . Ei reconstituie traseul lui Nechifor, facand o
;erie de popasuri. La Vatra Dornei afia despre actu! de vf?nzare a oilor; la Barca, Tntalnesc o
:umetrie, iar la Cruci, o nunta. Succesiunea acestor mari momente din viata omului da de gandit
/itoriei ~i anticipeaza fnmormantarea din final. intreband din sat in sat, ea T~i da seama ca sotul
;au a disparut intre Suha ~i Sabasa. Cu ajutorul cainelui regasit, Lupu, munteanca de!:icop.era Tntr-
> rapa rama~itele lui Lipan.
Punctul culminant ~i deznodamantul sunt prezentate fn capitolele XIV-XVI. Punctul culminant
iste momentul in care Vitoria reconstituie cu fidelitate scena crimeni, S\.lrprinzandu-i chiar §i pe
1cuga~ii lui Nechifor Calistrat Bogza ~i llie Cutui. Cel de al doilea i§i recunoa~te vina, primul
levine agresiv. Gheorghita ii love§te cu baltagul lui Nechifor §i cainele ii sfa~ie, astfel se face
lreptate.
Deznodamantul ii surprinde pe Calistrat Bogza cerandu-i iertare "femeii mortului".
- - -- - -- - -----·- ·------ - ·-- - ·-· --

CARACTERIZAREA PERSONAJELOR

Personajul principal, femeia voluntara, in spiritul realismului, in relatie cu lumea arhaica, este un
11
1ersonaj tipic, dar ~i o individualitate. in cautarea barbatului, Vitoria pune spirit de vendetta ~i
plicatie de detectiv. Vitoria e un Hamlet feminin, care banuie~te cu metoda, cerceteaza cu
isimulatie, pune la cale reprezentatiuni tradatoare §i, cand dovada s-a facut, da drumul
11
3zbur.arii." ( G. Calinescu" lstoria literaturii rom1ne de la origini pana in prezent ). • _ ...

Vitoria este o femeie puternica, hotarata, curajoasa, lucida. lnteligenta_ i

~at_va ~i s~apanire~ ~e
ine sunt evidentiate pe drum, dar mai ales la parastas, cand ii dema_~f ~c'. R~-~~l~-~-.~L:-};~~i_!t, ;:: ... .
Apartinand lum~i _arh~i~~· p~~ria~hale, Vito~ia transmite _co~iil~~ re~p_~st~kW~,g~r~~[~P.-~~-\ey{£~4~\ \:·\'~_:... _j
~fractara la noutat1le c1v1hzat1e1 : "In tren e~t, olog, mut ~' r,h1or . . sa,~;~~~-~~~_:;~~
 f3 ~;e l'ndeparteze de·ti·adltii: liti_ arE-1'~ eu coc; valt ~i bluza .. . !". Respecta obic~iurile de curnetrie §ii ?
11

a_e ':~nt'a ~i vegheaza la tndeplinirea randuielilor din ritualul inmormantarii: priveghiul, ~rumul la -o ~
•c1m1t1r, bocitul, slujba religioasa, pornana, praznicul. ' . • ·· · -
Este sotie iubitoare: tipatul dinaintea cob.orari1 co~ciugului ~i gesturile concentreaza iubirea ~i
durerea pierderii sotului: " C.u a~c;1 gla_s a.strigat, rncat prin toti cei de fa'ta a trecut un cutremur. S-a -
daramat.Tn gnunchi, §ii~a rez~rnat fruntea .de marginea-sicriului.11 .· __ • ·:. · ., ,, : .
Vitoria este un personaj comple.x, realizat prin tehnica basoreliefului ~i individualizat prin
caracterizare direcJa. ( portretul _fizic) ~i indirecta ( prin fapte, vo~oe·, ~tiJudini, gesturi, r~latii cu alte
personaje, nume): . . . • · ·
Portretul fizic releva .frumusetea personajului prin tehnica det?liului semnificativ,; II N~ mai era
tanara, dar avea o frumusete neobi~nuita in pr_ivire. Ochii ii stralucea~ ca-ntr-o u~oara ceata Tn
dosul 91::nelor lungi ~i rasfrante Tn carliga$e."
Personajele secundare ale cartii swnt: Gheorghita ~i Nechifor Lipan. Gheorghita reprezinta
generatia tanara care; trebuie sa ia locul-tatalui_,disparut. Romanul este initjatic,•deoarece prez~nta
drumul spre maturizare ~I lui Gheorghita, este un ·bildungsroman. Nech'ifor Lipan este caracterizat
fn absenta, prin ret~ospectiva l?i rememorare l?i simbolizeaza destinul muritor al oamenilor.
Personaje episodice sunt: Minodora ( fiica receptiva la noutatile civilizatiei, trimisa la manastire
pentru purificare), parintele Danila ( autoritatea spirituala In satul arhaic), mq~ Pricop
(ospitalitatea), baba Maranda (superstitiile). Toate acestea sunt personaje reprezentative pentru
lumea satului arhaic ..
Romanul are caracter monografi~ d~oarece Tnfati§eaza viata muntenilor, ocupatiile, traditiile,
Jbiceiurile ~i principalele lor trasaturi; munGitori, veseli, iubitori.
'

- -· - - · · - ---