Acest roman a fost digitizat în cadrul proiectului ASTRA Data Mining.

Muzeul Digital al Romanului

Românesc din Secolul al XIX-lea, inițiat de Revista Transilvania, organizat de Complexul Național
Muzeal ASTRA și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Sugestie de citare a arhivei:

Baghiu, Ștefan, Vlad Pojoga, Cosmin Borza, Andreea Coroian Goldiș, Daiana Gârdan, Emanuel Modoc,
David Morariu, Teodora Susarenco, Radu Vancu, Dragoș Varga. Muzeul Digital al Romanului
Românesc: secolul al XIX-lea. Sibiu: Complexul Național Muzeal ASTRA, 2019.
http://revistatransilvania.ro/mdrr

This novel was digitized for the project ASTRA Data Mining. Muzeul Digital al Romanului Românesc din
Secolul al XIX-lea, initiated by Revista Transilvania, organized by ASTRA National Museum Complex
and co-financed by The National Cultural Fund Administration (AFCN).

Citation suggestion:
Baghiu, Ștefan, Vlad Pojoga, Cosmin Borza, Andreea Coroian Goldiș, Daiana Gârdan, Emanuel Modoc,
David Morariu, Teodora Susarenco, Radu Vancu, Dragoș Varga. The Digital Museum of the Romanian
Novel: The 19th Century. Sibiu: Complexul Național Muzeal ASTRA, 2019.
http://revistatransilvania.ro/mdrr

,
 C. D. ARICESCU.

MISTERELE
V/ w

CĂSĂTORIEI.

PÂiairi oo.
BĂRBATUL DIPLOMAŢII.

BU CUEESCI.
TIPOGRAPHIA STEPHAN RASS1DESCU,
Strada Ncinţescă, Otelul German Nr. 27.

1363
 221444
Feraeea este onera birbatslsl.
BALZAC.

\ âS
1*
 CAPITOLÜ I.
Bărbatulu şi f'emeea.

Era la 1860. insojjitS d’sns amiks, mt dsMeam

sx» ktllttoreskS nrin m«oijiî Romîniei din distriktsl
Hraxova. Aurouiindsne de frontiera A «strie!., trek«-
rtm in Transilvania, de sade amiksl raeS voia st
ksmnere kîul va kaî nentrs trebsiuija sa.
Treksrtm mi în Sngaria. La Ilesta atenei era
oborul de kaî de iieste ană.
— Emii bsns ksntskttorS de kaï? întrebaiS ne
ainiksl me«.
— Trei nassisni am avst în vieaiţa mea, kallsl,
arma mi kíinele, din karé Melle dsot d'íntiis, ka mi
íemeea, 11« s«nt tokmai fidele.
— VorbemU ks n«uin resnekt« nentrs teniei, si­
lind ki mamele, soariele m’amantcle omslsl s«nt femei.
— Isbesks mi resnekt« femeea 11« mal n«-
\jin dekir tine; dar ara* avst neferinirea a îutîlni în
kallea viej&eî melle usinai Misiin!, în lok« de krinl;
astfel nsmele kiar de ternie îmi attakt nervii....
Ns ’ml mal nlakS krinil soniall, fiind-kt aS mi-
 — 6 —

ross nrea tare; nid roşele dsnrin saloane, fiind ki>

aS mslßl gimnl ....
— Ns’^T mal nlace dar nid sn fel de floare?
— Ba-da; viorelle migioceï; fiori simnle de kiöl­
nie : flori natsrale, ns artificiale; aceste flou le is-
besks ka ksi 1$ torsi ana fîntînelor.
— Dar armele uii kaii?
— 0! asia e altceva! Arma e snS obiekts neces-
sari>, ka mi kallsl: araîndsoü iu,i nroksrs nl'Bcerï, mi
’ijl anirs averea, onoarea, viana mi libertatea. în
nrivinija kallsl»!, nogï înlrebsinija rai asnrimea, la ne-
voe,kallsîneavînd,kafemeea.sus ssffletS de gaz»,
kare arde mi lsminfc tot d’odats ; mi ksm e az! socie­
tatea. ma! mslt Ie arde; mi es ns vois s$ mors arsS
de gazsl acesta.
Fiind k£ ne afi'jsm tn oborsl de kaï, nsne ts o-
kii ne kstare kalls, rai ’nï vois snsne esakt kalifa-
gile mi defektele lsl.
— El bine! kallsl acella negrs?
— Kalls de Bsgeak. foarte iste ; dar ks teknefess.
— Dar celte laits, albs?
— De ras$ arabi ; dar snetit.
— Dar kavala aceea neagrü?
— Kalls de rasa magiars : nlins doigolis mi de
ksragis. ka sns nenotb' al Isi Atilla; dar vezi ksm
msmkfc mi asvîrte din nicioare! Ilarki> s’ar ansra
d’sns IsnS ce o vîneasï. VoiS s% ksmirErs e« acea
kavate, de ns va fi nrea sksmn'B.
— Ks asemenea defekte?
— Tokmal nentrs aceste defekte.
— Ksrioss om«!
Amikslb* me« ksmnïrB kavalla ks sn nren» fo-
 — 7 —

arte raika; kinl, din kassa defektelor, nimeni ns

voia s’o kamnere.
— Mare analogie, observi amiksl mes, între kai Is
mi snele femei!
— ürotestesa ....
— Ilrea bine! Dar s’askaltim ne Buffon, marele
uatsraliats frannes».
n*Iea mal nobili konnisti a ornais! asanra Na­
ptáréi, este konnista kallslsï: nobil», mîndra, fagosS.
„intelligente, anesta animala îmnarte ka ornai tradele
„resbellslsl mi gloria lantelor.
„Kallsl se nilidie sab mîna ne’ls kondane ; ella
„nare ki konsslti dorinjgele om»l»i, se sannane ka
„nli'iere imnressianelor anestaia, ren»nnie laflingasa
„sure a esista nsmai nrin voinţa anell»ia ne mtie a
„la dirrig*e, m’a kiraia sanerioritate o simte m’o re*
„kanoamte: illa servi ka tot devotamental siS, nîni
„kade de osteneali. mi moare ka ana soldata, msl-
„jgamitS' ki ’mï a imnlinit ne denlin datoria sa.
„Arta a nertek^ional kalitiuile natsrale aile kal-
„lalsî, kreata neutra aj alors l mi mal^amirea omalaï;
„ella înnene edakaniauea sa nrin nierderea liberliuiï
„salle, m’o termini nrin silninia omalal.a
— Kam iji se nare aneasta?
— Komnaranisnea noate fi jasti; este însi ns-
ijin resnektsoasi neutra seksal fr»mamella.
— Adeviral înainte de toate. Si venim la nes-
tiane.
Allegerea anal kall», ka mi a anei femei, este f
ans lakra grea, tot ama de gre» ka kondsnerea lor ; +-
ka femeea mal alles n’o skonï la kalle, de va avea *
defekte îmidininate ; kini ne ea n’o noul trata ka
 — 8 —

asiirlme. Detektál kallslsí se îndreantt, al femeii, ks

auevoe!
Regslt generált, ön« bsnS ktlltreg«, ka uii
sn« bsnS btrbats, anevoe ssnt, sn«l trîntitS de kalS',
altsl înmellatS* de femeea Isi.
Omsl materialmente e sn« animal«: kstare om«
are anliktrile mi iisionoraia ksttrsia animal«,* kstare
oms seamtnt ks vslnea, kstare oras ks Isnsl, kstare
oms ks bosl. etc: mi iartrni, kstare omS seamtnt ks
vsltsrsl, kstare ks Misrezsi, kstare ks nrivigetorsl, etc.
Ktnd edskaijisnea ns lsmint ssffletsl ks fakla
adevtrsl«i, korsmnnisnea sonialt rtttnemte a'iells s«f-
flet« fntsnekats; kind natsrelisl e mi uerversS. lstsl
domini sniritsl; atsiiMl omsl este sn Neron sas o
Agrinint, sn Xnlnas sas o Borgie, o Messalint sa«
o Brinvilliers.
St venim la femee. 0 femee ka Avestiua. ue
mtna Merbsreanslsï este sns kalls ks ntravg, kon-
dss» d'sns konills sas d‘sns nevoiams: kallsl mi
ktlltreiţsl ssnt în nerikols. Tot aneastt femee, kt-
ria Nafsra ’i a dat sîngele inflamabil« all« vrtbieï
m’orgollisl kallslsl m’a. ktria edskaijisne a fost ne-’n-
grijitt, mi karé în ktrjji n’a ’nvtnat dekît kokettria,
mi okil el n’as înttlmt dekît esemiile triste, mi în fa-
millie mi în societate; a'iea femee seamtnt ks kallsl
ye ns ssffero frísl. karé lovemte mi msekt, mi kare
trîntemle ne .«teils ne are ksragis! a 5ls inktllika.
Mist mes ks. dsoî ani annroaiie, lirin iiiflsinna amors-
lsï nlatoniks. a lsminat, (dsnt mtrtsrisirea sa). mi ks fa­
kla adevtrslsî, ssflet«! intsnekats allSfiitoaieïsallekon-
soartc,* dsoî ani, ells a nstrit în inima ei foksl sa-
krs all«* virtsyii, insnirínds’í groazt lieiitrs vimsrile
 — 9 —.

soyiaie; d»oï auL ellő a smsls din a'je a gradin* nirel,

nilimida uii yibliuöi, seminind, lu terîm»! ingrat«,
grîsl, trandafirsl iui nortokalsl. Dsni ye a reformât
moral«) eï, d«ne ye inima eî a inyeubt a ’lg stima, a ’18
adora, a T» iireiibi, în toati valoarea lui, atsnyï Mis-
tiyeskb s’a deyisg a o faye konsoarta sa; mi ayeasta,
mai mbit de ksriositâte, sure a se ’nkredinna daka
intr’adevirg femeea este yeea ye voiemte birbatöl ei
si fie.
Dar fiind ki »atörellöl m> se modifiki într’bng
aug sa« dboi; fiiud ki denrinderile ielle relie, ki-
rjitate in zeye sag yinyï-siire-zeye aui, u« not disnare
într’sn an« sag dboî; fiind ki nôoriî innorannei. rasm-
ki«i nrejsdiiii.'lor, venins) korrbngisniî, 115 noate treye
intr’ung timug amasksrt; fiind ki Natsra învinge KsI-
tbra; fiind ki o femee ka Avestina, ka si deviie soflia
Mistiyeskslsî, a nstbt anii ruaska mölte defekte înaintea
kisitorieî, iar dsni kbubnie maskaa kizbt; fiind ki în
fine yislinsl, nirsl mi nilimida (korbnuibnea) îneaki
mereg florile (virtsnile), înkit gridinarsl trebse a srasl-
ge din gridini ne toate zioa ierbsrile relie; uentrs
ayeste ksvinte am kom narat o femee ka Avestina kb
011» kal)g kb niravg; iui ne birbatöl ei. kb killire-
ybl dibayig. kare e tot d’asna kb griji a ns fi trin-
tit de kaiig; mi kare se silemte, iirin toate mijloayele,
a desbira kallöl de defektöl sig wellb nerikbiosg.
Balzac ziye:
„Dödí köm yivilisaijia a format ne femee, ea
este azi mai nerikeloasi dekît bng kall» kb niravg;
mi kb toate ayeslea. kallöl este kreatbra yea mai
kandidi in komuaranje kb o liinni ne kare snasmiî
kbgetiriï mi affekjiibnile organelor salle o fakb, din
 — 10 -

kînd în fand, inai rirşdinle de kît Servite Fra-Ilaolo,

snsl din’ neî mal terribill membrii aï Konsilislsî de
zene din Ven en ia : mal nrefekst'E de kît sn rege ; mal
di bane dekît Lsdovik XI al Frauniel, mai nrofsnd'fc
dekît Makiavel; sofistikn ka Xobbes : fini ka Voltaire;
mai fanita dekît fidaimata Ist Mamolin; mi kare us­
inai în bsrbatsl el n’are înkredere.“
Monstrsossl e csneimia în ordinea Natsrel ; ast-fcl
mi femeea nerverss este o esnenijic în Societate ; femeea
în genere e kans d’oners al Natsrel; e intermedia-
rsl între oms mi angels; e instrsment» divins de ni-
vilisare.
Nanoleon I. zinea:
„Dsmnezes s’a ’nnerkat a fa4e mi ells onere:
nrosa Isi e birbalsl, noesia Ist e femeea.“
Illaton zÎ4ea:
jjDsmnezes a dai omslsî dsoi arrine kari ’ls
înalni nîm> la dînssl: Amorsl mi Ranisnea.“
Aimé Martin zinea:
„Femei! Voi ssnteiiî domnitorii lsmil, regenera­
torii omenirii, fokarsl niviîisaijisniî ; voi domnii»! nes -
te fii vostrii, neste amangiî vostriî, neste birbanii
voştri!, Ka oameni, voi komnletanî esistinija noas­
tre ; în demert ne hindim noi ks ssnèriorilatea noastri
gloria sas rsminea noastre vine de la voi. în mîna
voastn shs a fi noi bsnî sag r'Bî. Angelî sas Demoni.“
Chateaubriand zinca :
„Fin. femei, birbatsl ar fi asnrs. grossolans
mi solitare: n’ar mti ne este grania, awcsts ssrîss al
amorslsl. Femeea îmnletemte îmnrejsrsl birbatslsl
florile vienel, tokmaî ka edera ne orneast trsnkisl
arborilor ks girlantele ei urofsmitoare.“
 — 11

EvangelistsI zige :
„Femei, vi se vor erta raslte rr&kate, kfcgl mslt
isbiß! voi! Fi va în «ierS, l’adsoa venire, mal mslte
bsksrie nentrs sns ‘singsr n^kttosS ge se va kfcï,
dekît nentrs 99 drenij! ge n’as nevoe de kwiifli/*'
Divine morale a salvatorslsî ! Ts ne învenï Wb
karnea, de uii ssbordinatü sniritslsi, e ssnnss'B k$-
deril; dar kï> singera küirijg'E, singera iiirBsire avi-
gislsî, şterge nata, vindekT» rana, afl'B îndsrare îna­
intea raijisnei; om»I kTizöt este atsngi ridikat, mbka-
tsl fisksts este ertats; desmoiutenitsl oronsitö este
îmbrBniuiat; mikttosslsi i se deskid sraele affekni-
sneï; k-ngi orbsl a vt>zsI Ismina adevtrslsi. kfcgl le-
urossl s'a ksr&ijit de lenra vigislsl; iar giné din toiil
e mai e drent, ia niatra, mi sg*iigT» ne n'Bkütos«.
„Omsle. te-ai f&kst s^m>toss; ia-’jj! natsl, mism-
blx ; mi în viitor ns mal m&kitsi.“
EfokkatsI este desonoarea mi ssfferiuiia; n’Bk-
katsl este moartea, fisik^ mi morale ; mbkkatsl este
nata nemtearsi» ne memoria omslsi.
,.nriimeaskT> dar femeea „ zige Aimé-Martin, ori
ge fei de edskaijisne. b^rbatsl e dator a îugene e-
dskarjisnea sa, a dsoa zi dsn*& ksnsnie. ks devota-
raentsl ks kare o inamr, kremte konillsl s’£s ; femeea
va fi atsngï geea ge trebse s*b fie: nrovedinna fami­
liei, angelsl ksstode al btrbatslsï.“
Venim la k^sidorie. v
B^rbatsl mi femeea ssnt dsoi jsm’Bt'bnî aile s-
ns! tots armoniks: snsl e kausl. altsl inima; snsl
sirarţimîntsi, altsl logika: snsl soarele, altsl Isna; s-
nsl Lira, altsl Anollon: degï, lsna nriimeste Israina
rai k’Bldsra délia soare ; kansl dirige rai înk'Blzeiute
 12 —

kornál ; logika înfrîneasi uii modereasi nassisncle;

Anollon kinti ka lira, lián ka flaeral, iar 8ra»ig-ö-
tanal 05 noate kínt., nici ka flaeral nici ka lira.
O inimi kasti mi laminaţi de fakl a moralei m’a
mtiinjjel, se kondane, ka amoral mi delikaîen,a; ini—
raelor iierverse mi koramntc le trebae severitatea ni-
rinteial neutra konillal desmij^ata. Kallal sakata. la
saka. Femeea inkorrigibili, la nirinníi ei.
Natara, in marea eï înijelleiiciane, a voit ka fe­
meea si fie sabt o kontinai enitronie: ka fati, eni-
tronia mamei; ka temee, enitronia birbataiai; mi a-
ceasta, in interesai nronria al femeii.
Kid ce este o fali fin mami ? öna nai» fin ar-
rine. lîngi gaara anaï marne
^e este o femee fin birbata ? O floare framoasi,
în marginea dramalai.
Sí nresananem ki D-na X . . . . sí nsoam, mi
ki ia de nevasti o fati saS o vidavi; fata are mare
analogie ka kallal din xergelie; vidava, ka Kontessa
mea (kavala mágián).
— Ilrotes.tesa, Dom na le, . . .
— Vei nrote8ta la sfiruiit; akam te rog si ou as-
kslijï. 0 fati îmï noate askande mai «mor de kit o
vidavi defcktele eï, defekte kontraktate delà edaka
fliane orï delà societate, saa momtenite delà nirinijï.
In kondiuianea d’astizi a societiiiii noa6tre, kisitoria
ka fete este o karati lotirie, clin 100 namere, na
emtl sigsr ki kîmtigi anal. Defektele aneï vidave,
ka rai kalitinile eï, le nonï afla mai amor. Iu sta­
tele ande societatea e basati ne moravarï (de esem-
nla, ka in Anglia mi Germania) birbalal are malte
mijloace a deskoneri karakteral mi anlikirile femeii»
 13 —

kalitiijile uii defektele eî. Jsniï akolo ns abssi de

konfidinjia niringilor; eî se not stsdia ks Încetei.
lu Romînia, birbatsl în genere edenravats, ini mer­
ge la norokS; 4eea 4e stsdiasi ellS este zestrea; singsre
zestrea ns moksri fericirea konjsgali; zestrea e snö
mijloks dc fericire, dar ns feri 4 i rea în si uiî. KîjljI avsjiî
asiit nefericim. ka birbaiji uri ka niriiiiji de famillie 1
Kondinisnile essentiale aile fericirii konjsgale
ssnt 1. ko h forrni ta te de ed s k aiji s n e, de eta­
te, de karaktere, de idei. 2. isbire mi stimi re­
ni n r o k t>.
Koudißisneic seksndare ssnt:
1. Mij 1 o a 4e d’o viegsi re on esti mi sim nli.
2, E k o n o ra i a k a s n i k b, de ambele n i r ij ï.
St esnlikim aceasta, ilind o cestisne vitali.
8ns birbats de 50 de anî, însorit» ko femeede
18 anî, va fi nenorocit» în kisitorie, nentrs nenotri-
vire de etate: kînd snsl vrea si doarrai, altsl vrea •
si se nrirable.
811$ birbats 4e a nriimit o edskanjsne, tie în
famillie, fie în nensionatS, va fi nenorocitS k’o femee
din neiuterile Karuayilor.
811S’ birbats IsminatS' ns uoate fi fericiţii k’o
femee innoranti. Talleyrand, vestitsl dinlomatS de
8sb Nanoleon I, avea o sonie foarte frsmoasi, dar
foarte inooranti: într’o zi ea Isi ne 4elebrsl Denon
drent Robinson Krssoë, mi’ls trati ka ast-fel ; fiind
k’aszisse ki Denon fokçsse raslle killitoriî.
8ns birbatS de snirits 11s va nstea fi fericită
k’o ternee 4e di în gronl.
80S birbats k» moravsrl mi onestă este nefe­
ricit» k’o femee we ns’I seamini la nicï »na
 14 —

în soni rea trebse sï fie dar basatí ne konformitate

de etate, de idei, de edskayisne; sí se fakí de b»-
ní voie, ín denliní, könomtinjjí de tokra, ín toatí
libertatea inimer; bírbatsl mi femeea sí’ihÍ menaje-
8e minele defekte, sas gsstsri nesönírítoare; ín fine,
bírbatsl sí insuire femeii stimí,, mi femeea bírbats-
lslisbire; ellő sí fie Mentőről, mi ea Angelsl ksstode.
Ín orice íntrenindere, S3 densnne snS kanitals:
kanitalsl moral» illő arbtaríin: dar kanitalsl materi­
al«? Din nartea bírbatslsl, o nrofessisne, o ines-
serie; rasnka bravelor, saS kanacitatea; úrin aceasta
se noate sssßine famillia, mi se ajstí la nenstinije mi ne­
norociri, as8ig»rínds-se mi viitorsl koniilor: din nar­
tea femeii, se cere nsmal ekonomia kasnikí, mi în­
grijirea de kasí mi de konii; ín fine, isbire mi stimí
sincere bírbatslsl ce inima el Ta alles.
In statele sndc domnesks bsnele moravsrî, aces-
. tea addsce o feraee la kasa bírbatplsl ; celelalte s»nt
íntímnlítoare : daka uírintele fetei are avere, di fetei ce­
ea ce voiemte ellS ; ginerile ns se tokmeinte ka la obor»;
iarS dsnt moartea iiirinijilor, konii mostenesks fri-
neinte tot rimassl nirintesks.
La cel vekl, femeea n’addscea nici o zestre la
birbată, dekît virtsijile kasnice; iar kanitalsl btrba-
tslsî era intelliginija mi bravele. Bírbajjil se ’nssrafc
atunci intre 30—35 de ani; femeile, între 18—20 de
ani *)
Bxrbatsl karé se tokmeinte k» iiiringil fetelor
nentrs zestre, este saS snS vagabondă. saS’ sus om»

*) Vezî Voyage d’Anacharisis en Grèce.

 15 —

fera kreintere, sas sni om» denravati, în fine «ni

om» karé a iisss gîndS rsi zestriï.
Daka zestrea este neanirate, nfcringiî sfc înkre-
diiujese ginerelsl nsmaï venitsl banilor; iar în nrivinga
avere! nemimkstoare, si fie ks mare nrivegere, snre
a ns se înstreina.
„Zestrea e trebsinnioasi) femeii, va obiekta ci­
neva; kmï femeea vine k« lskssl, ks koniî, ks gsvernante,
ks moanie, mi ks doicii; în fine, ks keltsel! straordi-
nare.“
Kesnsndem : virtstea n» se tokmemte ; bsrba-
tel ne se resnektï» ns ssfferb a fi kamir&raii mi ns-
trits, ka sns trîntori, de soßia sa; în fine, darsl
ne de bsnt voie not fane ir&rinuiî fetelor la ksnsnie,
va fi konsiderat de b^rbatsl oneşti ka sni denositi
sakrs al koniilor, ne ns se va nstea înstreina, k» nini sni
kins.
Virtstea fie kondinisnea essenijiata, sine qua non,
a ktsítoriéi; astfel nsraal k'BS'Btoria va fi neea ne tre-
bse st> fie.
 CAPITOLÜ II.

Paradisul şi Infernul.

Diderot, enS' filosof» al Frânge! din sekolel XVIII,

a zis, vorbind de femei:
„Frumoase ka Serafimii lai Klonatok, terribile
„ka Diavolii Isi Milton.0
Ilroverbel romînS zinc:
„Femel, nikitsra mi femeea rea te skot din
kasx afara.u
Kind bărbat»! mi femeea, kari se însogeskfc de
beni» voie, se iebeske mi se stimeasi, k'BSStoria aneea
este naradieei; din kontra, kssfctoriea ende bfcrbatel
sa» femeea, saS amîndeoi, sent viniomî sas korsmngl,
este Iadei ke togi Demonii lei.
Bitrîuii nomtrii zineaS:
»Ilaiute iarba kare o ksnomti; mi, ori de jene te
kil legare mte, ori de jene te k'BS'btoremte.“
Intr’aderarS. era enS timnS kînd kfcsfctoria ne se
fenén ke emeringa mi viklenia de azi ; n’atenni o ki-
sitorie era raiel ke togi îngerii mi fericirile lei; a-
tennl, ireringii îmnegiaô ae konii lor ; soakrele k^etaS
 — 17 —

ne ginerii mi ne mserile lor în familii oneste, al ka­

róra ntrinnl trtiab în frika Ibi DbmnezeS; ktbta»în
fine ii i m în b » n 8, naturel IS bsnx ; înst atsncl socie­
tatea nb era ka azî ; starea de transijgibiie, între sim-
nlitatea evangejikt mi civilisani^nea rafinate, ktst-
loria mi societatea searotnt kb ombl ce ’mi face o
kast ; tot materialul ste grtmtdit» în ksrte", mi o-
mbl made îngesbit kb famillia lbi sbb kortbri. ka no­
mazii uii ka militarii. Nb ssntemS nici kb Regöla-
mentsl. nici kb Konvennibnea ; nici kb obiceibrile na-
triarkale, nici kb obiceibrile germane ; ssntem kbm e
mai rtS.
A se ktllbgtri onibl de jbne insemneast a nb-
tea aj«iige mai «mor la skasnbl eniskonalb. ura sta
aci mai malts. Nb scutem nentrb ktllbgtrie, kbm
u’a fost însbmi Xristos, kare. la nbiHa din GaJileea,
a binekbvîntat ktsttoria, iar nb ktllbgtria, întokmi-
te ka o miliiiie nentrb înterirea mi nredominarea Ha­
nilor ura riatriarxilor : oare inul mare este stntbl
Antonie dektt. Xristos?
A se însbra ombl de jbne este, nentrb I’emee (în­
tre 20— 25 ani) a nstea ekonomisi btrbatbl mi nbii-
ga ,* a nbtea avea namteií ftrt nerikols ; a nbtea da
edbkagie koniilor; a nbtea kondbce kasa mi ne sb-
balterni: a nstea mti köm st se ooarte kö oamenii
în societate, mi kb btrbatbl mi konii în kast, etc. etc.
— nentrb btrbatö (30—35 ani) este a addbce în fa-
millie bob kornb stnttosb mi nlin de vigoare, ni’o
iuirat nlint de fokbl mi de illbsiönele jbneiiel; este
a fi ekonomb mi inj^ellent» ; a avea timuö a ’rnï krem­
te konii m’a se bbkbra de dînuiii la bhtrînene, assi-
gbrtndble karriera, affekuia mi stima semenilor lor; es-
2
 -18-

te in fine a se identifika ks soma, deviind de tim-

nsris sn§ ssffletg în dsot kornsrï.
ön alt» filosof» a zi8» :
K t s 11 o r i a este »n» rts trebsinniosS;
este síi rt§, ki1!! noate sonia ns rtsnsnde la aintentarea
btrbatslsï; iui atsnviï, angelsl devine demon, naradissl
se skimbt în infern». Este »ns rts , fiind kt btrbatsl
nierde libertatea mi veselia sa de xoltei» ; fiind ln»
vin» grijele kaseï, grijele koniilor» , kremterea loi,
boalele, dsrerea morgii lor. Ks toate acestea, kt-
sttoria e trebsiimioast ; ton! îmï nleakt verbinele
ssb j»gsl I m e n e » 1 » ï ; 4ei vie n» se însoart la timuS,
se kteskg ; gel vie remtus neînssragï, ssnt nenoro-
qigï. De HQ oare? Ktm omslS' esoniabiî»: eil» sim­
te nevoea a avea o konsoartt. o ami la, sinqert, ka­
ré st’ls konsole la nenorociri, ktria st ’í komsnice
ksgete mi simgirl, karé st ’í konserve stnttatea kor-
nslsl mi jsnegea inimel : karé st ’1 íngrijeaskt la
boale. st ’l kaste la bttríneue, st ímnarnt ks eil»
bsksria mi întristarea, st ’ï îmblînzeaska karaktersl
sts selbatek», si, fie utstrttoarea averii salle , si ’î
îukizt okiï în sltimele momente, st ’i nomeneasln,
nsmele dsnt moarte, s® arsnvie o floare ne mormîntsl
st»; în fine, »n angel» ksstode. kare sc niie loksl
sneï manie; aecï, nsmaî o sogie noate nine loksl
mamei! Ana k»rge, nietrile rtratns. Ns nine de
kaldS nosaduika, zicea» bttrînii nomtriï, în ma­
rea lor îngellencisne.
Ama! Omsl, ka konill», are nevoe de îngrijirile
mamei; ka jsne , de deliciile amorslsí, sas de kon-
siliile sneï amine intime; ka btrbats, de mtngterile
 — 19 —

sneï soaije, karé sí ’ï sinsrezc sar'iiua grea a viege!, mi

8i ’ï îndsbieaski amarsl zilelor salle.
Femeea din uarle’ï, ajsnsi în etatea kritikus a a-
morslsï, simte mi ea nenessitatea snsï ssfflets kare si
’ï rjie loksl de mami, de tati, de amiks, de amants,
de Mentor» ; toate a'iestea le noate afla nsmaï în bir-
batsl 4e inima eï îl allégé de konsoarte, negremit kv
konsinmimîntsl nirinijilor. A'iestia ssnt datorï aoa-
jsta îu a4easti allegere deükatb, 4e are a denidede
soarta eï mi de viitorsi koniilor eï, a o ajsta ks e-
sneriinija lor. a o lsmina ks jsdekata lor 4ea matsri.
Délia birbats se *iere sas kanitals kit de miks
de eneriinya Ismiï, dsne ksm se 4ere de la kinita-
nsl sneï koribiï stiinna de navigare : ki4Í birbatsl
este kirma vasslsï konjsgals ; élis e bsssola famil-
lieï ; e risnsnzitors de esistinjja, femirea mi onnoa-
rea familieï, al kiria kans este élis-, ks voea lsl
Dsmnezefc.
Délia femee ns se *iere dekil kastitatea inimeï,
ekonomia kasniki, stimi mi isbire siii4eri kitre a-
4ella kare are a iiine loksl uirinjjilor eï ; ea e da­
toare a ’ï nroksra fermirile 4e le viseasi inima bir-
batslsï la 16 anï; mi élis e dators a o fa4e si site
orï 4e dsrerï, mi kiar ne niringiï eï.
„Ki4ï va lisa omsls ne tatii sis mi ne marna
sa, mi se va lini de soana lsi, mi vor fi amndsoï
snS ssfflets în dsoi kornsrï,“ zi4e silita skrinlsri.
Din 4C kassi iusi kisitoria este azï vizsii ks
okï riï de jsnimea noastri ? Din Kassa Isksslsï
m’a deuraviriï ! Esemnlelc uiringilor, suite ks esem-
ulcle scnietiniï, kontribsesks foarte mslt la ferbiirea
sas neuoronirea kisitoriuilor : 4cca 4e vede koiiil-
 — 20 —

Isi ín kasa írsrinteaskü. aceea face mi ín kasa löl,

ka sog» mi ka tatB. Din sBnsl famillieí áddscem íu
kBSBtorie mi ’n societate virtsuile sas vicisrile ; bBr-
- batsl ínsB noate, kö amorsl. kö delikatega, kö ínnellen-
cisnea, kö r&bdarea, a nreface karaktersl mi kondsi-
ta sogieï salle: eatB He ne nronanem a demonstra ín
aceastB a dsoB narte a onerel noastre.
Natsra, mama, societatea, fskssserB din Avesti-
ga »nfc flsttsre, destinatS a sböra din floare în floare;
förs Miaticesks, vIerb»rean» (nrimsl el bBrbatö) ar
fi fakst din Avestiga o MessaünB. Orí ce femee a-
re ín inima eï o koardB simgibib», ne karé qö mtiö
tog! bBrbagii s’o attingB, síire a nrodsce armonia
konjögalB. Misticesk» ksnomtea acest» sekret», fii nd
dotatis de natsrB k’o inims simgibilB, k’o jsdekatB
SBnBtoasB. k’ön snirit» fin» mi iiBtrsnzBtor», kö mölt
taktö nolitikö, mi k’o mare dosB de sneriingB.
Ell$ 8tsdias8e în kBrni mi ’n societate inima fe­
meii, annlikBrile söffletölöi eï; stsdiasse ín narte ka­
rakteröl Avestigeí ; mi snera a face din ea ceea ce
treböe st» fie o femee. ^Ie e drent, avs a se löiita ini
kö natsra mi ks societatea ; dar nîuB în fine, emi tri-
smfBtor» din lsntB; mi ajsnse la nort» vesel» k’a
nstst deslega nroblemsl fericirii konjsgale;* fsmîndrs
k’a skBnat sn» ssffletS delà neire; »nS ssfflet» karet
la ans8sl viegeî, îi era datorS linimteu ksgetslöl, sti­
ma bBrbatslsi, resnektsl koniilor m’al semenilor ei.
üli fiind kB kövíntöl s t i m b veni în vorbirea noa-
strB, katB a snsne kB Miaticesk» se sili întîi» sb ’iiiî
assigsre stima Avestigei ; kBCÎ stima este basa kBSB-
toriei, a amorölöi, a amicigiei, a ori kBrsi nobil» sim-
gimîntS. Avestiga, mai 'nainte d’a’l isbi ks trenesie,
 — 21 —

stima ne Misticeske, neutre nobilei stS’ karaktert,

neutre fremoasele k al ittg! aile inimeï salle, nentre
nrinciniile salle evangeliqe, uentre manierile salle de­
likate, neutre kondeita sa iilint de demnitate, mi nentre
melte darerl askense.
Misticeske era eue diamante nerdet; Avestina
îlle aflt, mi ’mï ornt frentea ke aceaste nestimate.
Ea rekenomtea senerioritatea acelleia ce voia a ’le
fane regele inime! salle ; ne mina acestei artiste, Aves-*
tiiia era ene metale nreniosS, din karé elle face o
koroant regalt; ktci inima ei ne era tocite, era o
floare ne trtisse întrene terîme mi ’utr’o atmosfert
ne ne ’! nria; artistei o nesse într’o glastra ui’o în­
griji' ka o fate garofiija sa.
Misticeske întrebeiniji. toate mijloacele ce ’I dik­
tat onoarea sa m’a famillieu ka si ’mî ajengt sko*
nel : ijinta jestifikt mijlokel. Ave a se lenta k’o so­
cietate koremnte, mi k’o femet mobilt ka enda. va-
nitoast ka eue rege, kanricioast ka eu» kouill»; o
femee ne kare mi temueramentel eï, mi ce! ce o în-
kengiürae, o îmiiingeae la nekonsecingt. Elle învinse
totöl, iui triemft.
 CAPITOLÜ III.

Eva ín paradisü.

Trekssseri dosii lsni annroane délia desnxrgirea

Avesfineï de ^erbsreans.
Era o noante frsmoasi de Islie. Ninî o sndi
ns înkregea ssrfaga oneanslsî d’azsr. ksrati ka kris-
talsl. Lsna nlini nirea o barkx de asrS, lisaţi în
voea zefirilor. Stellele nireas nişte gondole în deirtr-
tare. Tinere nrofondi nlana neste kanitala Romin ieT.
Eroii kontîranlas în estasi, dsn’o fereastri. ss-
blima nanorami a ^Ierslsî înstellatS.
— La ne gîademtî-ts, angelsl mes? întrebi A-
vestina ne Mistinesks. densind snS sirsts tenir» ne
frsntea Isi înkregiti.
— Ax! ofti ellS, ka demtentats din somn«. VezT
ts lamna misterioasi a nomjilor? Vezi ts mi anea
rosi din gridini? Amîndosx ssnt emblema kisito-
rieî. Ileste nsgin, anells nsnt» negrs delà orizouts,
abia zirit» ks okiî, va deveni sns nsors negre, kare
va întsneka lsna, mi va akkoneri ks negsre frsmo-
ssl tabloS ne admirim. Ferininî daka o vijelie ns
 — 23 -

va nreface gradina într’o nsstie . . . Iar daka biata

ross va skina defsria elementelor, nstea-va easki-
na de kanricisl snsi konflis, kare o va smslge mîi-
ne ks ridicina? Gimniï, 4e ’i servi de anirare,
ns o vor nstea skina. Mîïne ' vom afla noate rosa
vestedi, în vr’sns kolgs al gridineï ! Totsl e nesi-
gsrs aicï-jos!
— Afari de araorsl nostrs, eternS ka kreátorai
sís ! resnsnse Avestina oftînd.
— Ts est! acea ros'b; nrofsms, frsrassene, gra-
giï, dslceani, gimnï, nimik us’gï linseuite afisnadin
reginele florilor societigiï: dar societatea noastri kon-
gine rasig! merni mi gssterî, ce vor învenina noate
fericirea noastri konjsgali.
— El bine! vom merge a viegsi în atmosfera
migsverelor m’a viorellelor.
— Omsl, bella mea, este sklavsl Destinslsïl Am
o mami nitimami, kare ns ne va nstea însogi la
geari; anoï, vor veni konii. kari ne vor giné în o-
rauis. Ilatria iariml îmi ordoni a sta la nostsl mes.
— Vom merge a trii kîgî»va ani în Italia, aceasti
gridini a Esroneî.
— Iloesie! Dar mijloacele?
— O! kîte obstaksle Ia fericirea omslsl!
— HTanoî, kît de nsgin i trebse omslsî ka si
fie fericit» !
— Dar momia mea e annroane de oramsl B----o
semiorb denirtare. Ne vom strimsta ks toni akolo, kiar
a dsoa zi dsni ksnsnie. Ilatria n’are azi nevoe ne-
anirati de tine; m’anoî, o nogî ajsta mi delà gearri.
— Vara, la gearri; dar iarna? Mama în fine ksl
nici sns nregS us noate medea la gearri; mi es iariin
 — 24 —

ks nini sns rirons n’o not« nirisi. Anoï. ama

de jsui, ama de frsmoasi, a te îugrona la ijearri. a
dsoazi dsni ksosnie!
— Ks tine, în lads; firi tine refsss Raisl.
— Mersi. Kare femee a fost mai termite dekît Eva
kînd a emit din mîna Kreatorslsï? Ks toateanestea, ls
mtii, nsnin a ninst fericirea Isi Adam ! LIe linsea E-
veî ka si» fie fermi tas ne deiilin? Nimik. Ilentrs 4e
dar a asksltat ea ne IHarnele amigitors ? Snsne ’mï
ts, an gels 1 mes . . . . “
Mistmesks agiute ne Avestiija k’snS okis kare
4itea nîni in fsndsl ssfletslsï; ea deveni romié ka fo-
ksl; anou rîsse ks xoxots.
— üli krezï ts în fabslele anestea?
— ES' krezs în legile Natsreï. Allegoriile sakre
asksnds veriteijl mari ssb villsl lor transnarinte. Helle
mante zille din Kaiiitolsl I al testamentslsî lsï Moise,
4e ait ssnt dekît mante enone, fie kare de sste de miï
de anî, în kare enone as annirst toate liinijele. orga­
nise uii neorganme. ne le afiim îmuietrite în sînsl
nimîntslsi ? în kestisnea de fau,i; marnele diu Biblie
se alte de kît dorinţele nesiijioase alle iniinei omslsi,
mi în narte, alle femeii, ne us e mslysmiti mai nini
oda te ks soarta eî?
— Kit te amigeuitî !
" — ^e alt este de kit k s r i o â i t a t e a, kare la
bxrbats este boldsl deskoneririlor, iar la femee e a-
desea sorginte de uenoronirî?
— *Ie i*itinire !
— 4e alt este de kit vanitatea mi li kö­
rn i a ne a uerdst atitea ssfflete ?
— Nini o regsh firi esneiijgisne.
 — 25 —

— Hlarnele ssnt uassisnile, kari, dirrigeatc de

Rajgisne. fakS fericirea o rnslsl ; dar lisate în voea lor,
nrodsk atâtea nenorociri !Nekredinga Evei mi g e-
loöia Isi Kain ns le aflsm oare în inima omslsi? De
aci le a lsat Marele legislator« al Isdeiï; elle ssnt
sădite în uoï de nrbna KreatorsIsi, noate nentrs bi­
nele nostrs, ksm ssut mi uşorii uii vtutsrile ce în­
velise atmosfera, destinaşi a rekori m’a feksuda ni-
nn»ntsl.
— őnde vrei si> vi! ks toate a'icstea?
— La amorsl nostrs.
— Te îudoemtï-ts sus minst de amorsl mes?
— Tine a zis aceasta?
Ea îlls akkoneri ks strsterl
— Mi isbemti-ts ama de mslt ? o întreb.'» eUs.
— Te-am stimat mal naivi te d’a te isbi ; stima,
ai zis-ts, e basa amorslsi ; ea este temelia suci ka­
sé, sinati ín granits ; este adevărata fericire, feri­
cirea angelilor, ce-o ksnosks nsmaî ssffietele allese.
— Igl mslgsmesks, bel la mea.
— Te-a alles inima mea dintr’o mie, dintre togi.
mi ce m’ar nstea sili sb imitezs ne Éva? Sniritsl
rislsi ? Dar cine noate avea suiritS mal agers , mal
fins, mal brilliants, dekît allessl inirncî melle? Tuest!
marnele mes, ingratele!0
„Evo! Evo! se gîndi Misticesks; ksm în] sea-
m^n-B toate neuoatele!u
— Dar ts ssrîzl! Ts ns krezi! oftB Avestiga,
lîkiBmînd. Ama ssntegî voi, bBrbagiî! Jsdekagids-
nt iui ma voastre!..
— Mersi de komnliments, o îutrersmnse- Misti­
cesks, ssrîzînd.
 — 26 —

— Ama! kontinst A vestiga, ratergînd o lakrimt

din marginea okilor. Àbssagï de sltbinisnea noastrt!
Ne fsranï inima, ka Marnele din biblie .... Vol ssn-
tegí Illem il ; noï, viktimele Amorslsi. Ne fsranï i-
uimn ; rn’anoî. . . o ktlkagî in ninioare.
— Nini o regslt ftri esnengisne, observa Mi-
stinesks, ks gravitate.
— BtrbatsI noate fane din femee o Borgie sas
0 Kornellie, su angelg sa« su« démons.
— Kînd femeea este su» metals nobils iui mlă­
dios«: dar kînd este fers sas arum?
— Mi se nare k’ai avst destsle okkasisnî a te
înkredinna de mine. Tolsl átírni de la maniera ta. E»
ns?nï Mers* în skimbs nentrs amor si mes dekîtde-
1 i k a t e y a de amant.
— XJT o nromitS, ne onnoare. în skimbs ners
de Ia tine isbire sinnen, mi stimi, adeviratt.
— Igï nrorait, ne tot ne are o femee mal sakrs
ín Isme.
Kokoinsl kînta a dsoa oart. Mistinesks îmî ad-
dssse aminte d’aneste ksvinte aile Isl Krists:
„íletre! Tletre! nins ns va kînta kokorasl, de trei
orï te vei leni.da de mine!«
5ns fsigeiS strebtts nrin kreeriï Mistineskslsï :
o idee originalii illsmint ssffletsl st». Elis era mag-
netisators: ot*Brî dar st magnetisese ne fiitoarea Isl
konsoartt, ne era foarte nervoasa, snre a se înkre-
diniia daka Avestiga i va ntslra kredinga iui stima
ne ’l jsrasse.
Lst su skasnS rai se nssse în fana A vestige!,
attingînd genskiî Isl de genskiï ei ; Ist anoï mîinele
el într’alle salle, mi 'I zisse:
 — 27 —

— Angelöl meg, agn.int'B-nrB, fore klinire : voig ö*b

nitesks destins] meS în söffletöl t-B», nrin nrismöl o-
kilor tii.
— Mitewte, zissc ea. beatü de ferinire.“
Okil Mistineskőlől, aseraenea okilor raarnelölsö-
naitorS. aijintarü , kö toatB Torija lor magnctisBtoarej
oki! A vesticei; skintel euiiag din okil amantslsî; ea
înnens sü tremsre ka frsnza, kislre, se întinse, skoa-
se sn» oftat», înkisseokil, ini addormi. Era magnétisai !
— „Aköin ns mai non! rainiii, zisse Mistinesks.
Aksm va vorbi ssffletsl singsr ; sőffletől e Dsmne-
zeS, mi DsmnezeS e adevsrsl.“
Ellő nőssé mfcna sa nea sfc&ngfc în mBiia st-Lii-
g£ a Avestineï, mi Intrebs söffletsl el.
— La ne gîndèskg eS akőm ?
— La Avestiga.
— Avestina isbcmte ea ne Alens Mistinesks ?
— Illő iőbemte.
— Din tot ssffletöl ei?
— Din tot söfHetsl ei
— Il va iőbi ea astfel ri’Bii'b la morm'BntS ?
— Of, Las^-mii....
— IijT ordons, vorbemte.
— N» ’l» va isbi.
— Uli nentrs ne?
— Lass^-ms....
— Vorbemte, îgî ordonS.
— Kt>hî marnele o va am'Bgi.
— Mine va fi marnele?
— O nersoan'B Mare.
— Me ’î va nromite marnele?
— Totsl ne noate am’Bgi o femee!
 — 28 —
— Va fi ea soriia mea?
- Va fi.
Misticesks o desteut® din letargia ei artificial®,
zik®ud: „Destinşi o voieuite ; vom încerka
— Ax! oft® Avesti^a. Ksm m® doare kansl!
Am dormit, 115 e ama ? Am dormit mslt ?
— Ilsiun, angeisl mes.
— De ce m’aï l®sat s® dorm?
— Dormiai ama de dőlne ! ’Mî era mil® a tsr-
bsra dslcele 1®S r®naoss.
— Kît emtî de bsns! zisse ea lbkr®mind. iuis®-
rstînds’i mina. D®’mi nsgin® au®, te rogs, m® sinmS
ama de slab®!
EUS addssse sns naxarS ks an® rece.
— Aleksle, iuezi ici ling® mine. Kît te isbesks!
Kînd ai nstea tb citi în inima mea. uliu® d’aroors mi
de ştim® uentrs tine!
— Ns m® îndoeskb sns minsts de amorsl t®S;
m® îngrijesks ins® nsijiu de fericirea noastr®.
— JUi ce te face a te îngriji?
— Korsmiiiiisnea social®.
— Aleksle, amoral mes este ama de urofsnds,
înkît, krede, n’ai a te teme de nimik. HIoîbisI, se
noate ellS teme de glonnsl v®n®torsl»i?
— IHarnele korsmnriisiiii! oft® Misticesks.
— Vei sdrobi kansl iuanielsi.
— O vois face; dar . . .
— Dar Evei? Ei bine! Moartea Evei e disiireijsl
Jsi Adam. Kînd ksgetsl îmi va snsue k® am înmellat
de bsu® voe ne allessl inimeî melle, nacella ne karc
’ls adorS ka ne Dsmuezes, n’acella ne kare ’ls isbesks
ka ssfletsl, n’acella kare, krezs, ns ’ml va da motive
 — 29 — t

de nemöljjsmire, ksgetsl va fi streangsl löl Isda nen-

trs raine ; kôg-et«l rueS te va resbsna, fii linimtitk.
— Igi msIjjsmeskS, Avestiuo! zisse ellő. kizînd
tn genskï. mi sirstînds'ï amîndsoi» mîïnele.
— La rîndsl mes, kontinse ellS, mi simrjS datorô
a ’gï deskide iniraa mea, ka si nitemti ín ea, ka în-
tr’o karte, kalitíijile mi defektele melle.
— A ! le ksnosks !
— Ns ne toate, zisse eil« serios, skslîndssc délia
ninioarele amantei salle, mi imblînd nrin kamen ks
nam! mari. Ns le ksnomti ne toute ; nells nsnin, de­
fektele. El bine! în nrezioa însoţirii noastre, afli,
Avestiijí. ki am sns defekt« mare; ssnt fsrioss, ka
sn le« întirrîtats: în fs ri a mea, arsnks konillsl ne
fereastra, înjsngis sonia mea. Ia seama, Avestino —
deskide bine okiî . . . . “
Ilroiumgîiid a'ieste vorbe, stílétől sls fslgera ne
la okiî À vestige! ; flakirî ei nias din okil síi de fok« ; tót
kornsl IsT tremsra; avea în fine aer»! Isi Satan ne
sfidi nersl
Avestiua skoasse sus niiists de snaïmi.
— Aleksle ! ! ! strigi» ea ..
— *Je este? zisse élik, ka destentais din somn».
— O! arsnki stillet«! a'iella, daka mi isberatî.
— ri« fa'ie aneastí armí?
— 0! ksm ra’al sneriats!
Élik bigi înwet stilelsl ín bszsnar«, mi se a-
mezí ne gíndsrl linói amanta Isi.
— Vorbemte, te asköltS, disse ellő ks gravitate.
— Esti snS les, kînd te înfsriezi. Ei bine! eS
voig fi o oae, gafa a mi jerlfi ne altarsl amorslsi.
 « — 30 —

Ns’ni vois da raotive de feric. Fii liniuitit! Daruii

ts, Alekble, st mű menagesi.
S'b nK vermi ouel iieste rain>; si. ai konfieniis ín
mine: s% te norui kb mine ka kb biib kouillS resfib-
jjatS, dana voeaitï s'L fii febitS ka bnb konillb de
mama feï. In okii femii, te vei ribrta kb mine ka
miniştrii kb regii lor konstitbijionalí : mi vei fi nel ma!
febitS, nellb mai fericita dintre b^rbaiţi.
— Imi trebbe kîte va zille si> mi» gindeskb.
— VoiS aiutenta; ini snerS k'S Amorbl va tri­
ero fa.
Mistineskb nlekt; ajsngínd la noarti), Jibfei de
risb, mi zisse in sine :
„Rfcsttoria c o komedie azi,* ne mai de formá­
lisul ! mi kb toate a«iestea. nean^rate; ksnl forma
skans fondsl; adesea inst, forma ínkbrks üli kom-
nroraite fo/idbl în fine, ’mi am jskat rofel binimorS;
am sfîmiat« ni si ka în ok ii nevestei, kbm zi-
icaS bstrîniî nostrii; ’î ara dat ss înnelleagî» kfc are
a fane k’bn bsrbatb ne kare na’J iioale virî sbiiatb u
„A! ne bţrbatb! zinca A vestica, ramîind sin-
gbr&. EaS «nb bărbate kbm trebbe! Ini însbflfe mi
amorS, mi stirab, mi rtkorî ; iar na bnb riik^tosb, ka
Merbbreanb, gbrs-kaskü. Kbm se am'bgeuite, biata
femee! O faS s% askblte nbmai inima ei ; dar s*b
konssltc iui ue u'Brinniï s’&i, aneiutî Mentorii natbrali
aî koniilor. în fine, voib fi ferinite kb anestb btr-
batS! VoiS fi sklava bnbî geniS. Fsria fei? O îm-
blînzeskS eS!u
Aneste kbvinte le zi nea Avestina kb okiî in o-
glindt, admirînd graniile, frbmbsenca, vonea ei de
Siren'B.
 — 31 —

A dsoa-zi Mistineskb zisse fidangateï salle:

— M’am gindit, uii m’am konvins» kt, kB de­
fekte k’alle noastre, o kiSitorie n’ar nbtea esista
dekît ka nrintr’o rainsne Dsmnezeaski.
— Eï bine ! disse Avestirja rsrîzind, anea mimmé
este À ra o r « I. KauoskS o kisniyie Bilde birbatsl
este bu b tigre, mi femeea o skornia ; eï bine ! fiind-
ki> skornia isbemle ne tigre, tigre 1 n’a sfîuiiat skor­
nia; eï tr&ieskb amîndsoï de 25 de anï, ka dsoï nő­
re m b eï.“
— Aï ksvintS, draga mea. Amoral fane mi -
iibiiï ; dar Amoral este biib koiiills. légats la okï. ks
arine la smeri, ks sigenï în nv&ini. Ksnointï allegó­
ria Ibï Psyché... Legitsra delà okit Amoralsï este
emblema illssiBnelor : azï în okiï liï es SBnt bii an-
gels. Bii geniS, bu feniksS ; azï ts vezï în amantsl
tis nsraaï kalitijÿp kiar defektst mes nells mai ma­
re în okiï tiï e mima mea kalitate.
— Eiutï Bus oms straordinarfë ! zisse Avestiua,
intrerenindB’ls, mi nriviuds’ls ks niuite okï în kare
se yitea mirarea , amorsl, stima, veneraiţisnea. O !
kit te isbesks! adiogi ea.
— O krezs ; ns mi îndoesks, dar miine, kind
legitsra va kidea dBiic okiï Amorslsï, (kisitoria se
zine ko, e mormînts) illBsisnelor) ; miine, kind sîngele
tis se va linimti, kînd flakira amoretaî se va no-
toli, kînd griji mi SBniriri vor înkreyi frentea mea
mi oi'ß vor fane a siti noate bub singsre minstsres-
nektsl ne ssnt datorii AngeJslai me« nizitors, Mado-
neï koniilor meï; racine, kînd marnele amăgitor»,
ssb felb’rite forme, va veni si te anr&geaski; miine
ts vei vedea defekte Bilde azï vezï kalitiiţi: miine
 - 32 —

Amorul ttu, îmninsS de Vanitate, de Geloşi e,

de Glorie, d’A m o rs i - nronriu , Amoral tt§
va sbura, ka o nasstre din kolivie ; mi ka nasstrea
nea libert, va voi a trti noate libera, n’o krakt ver­
de; iar stgeţile Amorului ttu vor rtmtnea înfinteîn
iuima mea, ka veninul Vinerei îu kornál omului... .
— Me imaginaţie ! Me tem nie rí koniltremii !
— Avestino. sunt mal sneriraentat de ktt tine;
am studiat m’amorul, mi ktsttoria, mi femeea: mt
inleresesu la ferinirea ta, fiind ki emtï femee, rai a-
doru femeia, ka murat, rai ka kousoartt; ei bine!
sunt dator a ’nl fane aneastt si usera mărturisire. I-
nima mea, karé nini o datt nu ra’a înmellat, imî
nrevesterate seva tristu : nu’mi e iii kt de amorul t7»S;
’mî e frikt de korunţiunea soniettţil ; ’mi e frikt
de sltbiniunele omului. ínima omului, mal alles ini­
ma femeii, este tot ne iioate fi mai skimbttoru. Fra­
te ku Imeneul, Amorul e inamikul stu din narate-
re : ktni, de rai a$> aneeami maint, n’uS înst anel-
laral taft. Ktnd Imeneul se nresintt, disnare A-
morul.
— I voiS îmntka eS n’anunduol : voiu fane st
lokueaskt amtuduol în anellamu kuïbu, ka duo! nui-
morl de nituline.
— Subiektul e gravg; Avestiuo ! Momentul e S5-
nremu, draga mea ! zisse Mistinesku, k’o seriositate
de germanu. Trebue st ne ridiktm la întlţimea
subietuluî ne traltm ; st sttm ku resnektu în fana al­
tarului konjugalu.
— El bine! strigt Avestina insniratt- Sboare
Amoral, va remtnea Amininia. Stnla Amininie, tu
emtî sakrt rai eterat ka Kreátorul ! Daka Amorul e
 — 33 —

fiisl Venereî, (zeea volőnltgií).. Aminigia este fiiea

Mincrveï, (zeea îngellen4iôniï). Am konsöltat inima
mea ; inima este ragiônea femeii; „mergi înainte!
’m! azissö inima mea. De se va stinge foköl. arde
kandela ; kandela este stima femeii nentre btrbatS ;
stima va konserva onnoarea konjsgalt : va ntzi kt-
minsi snde likőrt foköl Vestei, va lőmina kallea fe-
miriî noastre. Fii tő toiagöl karé sősnine ne Ossi-
anö ; eö voiö fi Malvina ta. Totöl noate anella ka­
ré iöbeuite mi stimeast. Vei menagia tö sltbhiö-
nele melle, mi eö n’alle talie. Nini voinga nÍ4i nö-
tinga nő ne vor Iinsi.K
Femeea e öiiö konillö, rtsftgatS mi de Natört mi
de Sonietate ; fii tő Mentőről nénire Teleroax ; eö ígi
nromitö resnektől mi sőiinőnerea de fiiö, nromite’ml
uii tő affekgisne de frate mi nrotekgisne de ntrinte.
— Billa e arenkatt, zisse Mistineskő. EmtI kon-
soarta mea legitimt. AI narola mea. Fie aceasta
arvőna (Iogotna) maritagiőlől nostrő!
Amangi! se ímbrtgiuiart, mi fiksart zioa kőiiő-
niel lor nentrő 15 Aögőst 1861.

3
 ;î

CAPITOLÜ IV.

Constituţionalismul in j'amülie.

Lektors! st, ns niarză din vedere ainta ntrgiî

II a aqestei onere: sns bărbats de snirits mi de i-
nim'B fini iironsne a fafie onesta mi virstoasă n’o
feniee annlikată sure nekonseqinjjT», mi ne kare o c~
dskagisne viqioasă mi kontaktsl ks femei korsmnte
ar fi ftksfo o Measalini, ftră ajstors! sus! birbatS
ka Mistiqesks, Lektorsl st, us site înki» kî. aqests
bărbat« a konsimjjit a ii amantsl aqe.llei femei, snre
a nsi»e tn nraktikă aksioma Isi Balzac: lu, femeea
este fanta mamei sas a bărbatslsl.
, Din observările salle. Mistiqesks se îi.kredinjrfc
kt Avestiiia are niar-e analogie ks nonorsl franuess
dsnă 1789. Franqessl seamănă ks vins! din fflamnania,
ne konnine msltg zaxars mi mslts gazs ; srmeasă dar
ka stikla qc konjiine flluiunania st, fie bine àstsnnfü,
ka să ns se svanorese gázsi, iui zaxarsl din tr’îusa
st, ns se nrefakă în aqidS (ouets).
Ilonorsl franqess are în vinele Îs sînge de Galiş
iui de FrankS : eroismsl sims ks lealitatea. Avestiua
 — 35 —

ka roraînt avea în vinele èï sîuge de DakS rai de Ro­

man»: dominarea »nit* ks libertatea; deuî, mi Fran-
nessl ini Romín« 1 nossedt, într’sn» marc grad», sim-
ijimînt»! libertinii m’al gloriei; Franuessl sakrifikt a-
desea libertatea rientr» glorie; esemnl». Francia s»b
Nanoleonï.
Avestina se kredea ntsksit liberi rai indenen-
dinti; e.dökaijisnea lie nriimisse esageras.se aneaslt
gremitt idee: grerailt, fiind kt nat«ra a voit ka fe-
ineea st fie, nentr» binele ei kiar, ssbt enitronia ma­
mei ni’a btrbatslsi; adikt, ssnnsst datorielor ei de
marnt, de soaut rai de kasnikt.
Femeea n» trebse st »ite sn» singsv» minst» kt
este regina (matka) sisnslsi konjsgal«, kiematt a nre-
sida la ordinea rai nrosneritatea famiilieï; iar btrba-
t»l e albina ne formeas:» fag»r»l din ssk»l nrofsmat»
al fiorilor; ama dar, albim»’rai regint, btrbats rai fe-
mee, ssnt d»ot jsmtttni nedesntrnite alle snsitot«:
kansl iui inima omölsi ; (laka kansl dirrige inima, bir-
batöl trebse st dirrige femeea.
lie lîngt simgimîntsl esagerats al libertinii ui’al
indenendinniï. defekte ktnttate delà sonierate, Aves-
tiija avea rai alte defekte iiriimite delà Natsrt; de
esemnl», o mîndrie esagerait (fiertatea), ne dégéné­
rasse nrin edskagisne în orgolis rai vanitate; astfel
ea kredea kt tot ne n» e boefs e kanallie; Mistinesk«
avea’ st regslesc libertatea rai fiertatea souieî
salle, dirigindsle sure ginta lor Mea adevtrati, înkît
st fie de folos», iar ns sure vtttmare, rai ei rai seme­
nilor sti.
Mslgi oameni se nask» ks disnosinisni frsmoase,
kari, nrin ed»kagi»ne rai sonietate, degenert atît dc
 — 36 —
malt, înkît kalitBijile devin« defekte.. Astfel, de e-
semnl«, tBria de karaktert degenera adesea ín íukB
nsginare (entêtement); libertatea, ín licenriB; licenţa,
în desnotism« sa» anarxie; fierlatea, în orgoliS; amo-
rsl-nronri», în egoism«; modestia, în sfiala sa« frik&;
ksragisl, în insolinijB. Total atîriiB della ed«kajji«ne,
della direkijisnea ne se dB de timnsri« anlikBrilor
om«l«ï. Kßtare om«, k« k«tare mamB, k« k«tare nro-
fessore, în kőtáré îtnnrej«rBrî, este «n« ero« sa« sn«
scellerai!».
Am zis k’Avestifla semBiia k« iionoröl frances«,
demi revolögisnea cea mare delà 1789; Misticeskö
era dar Nanoleon III ; iar societatea snda trBiaS eï,
semBiia k« societatea francesb din timu«! l«ï L«do-
vik XV.
Sekotal XIX, sekolöl koüstitKU,ionalÍ8in«l«í, sa«
al eraancinBriï nonoarelor de ssb tôtella desnotisms-
1«! fe«dal«, cere ka mi kBSBtoriele sb se konforme
noliticeï; adiliB, sb se întrodskB în sînsl kBsnicielor
nrinciniele regimslsï narlameutar«, ce este o stare de
transirjisne între assotatism« mi reiiöblikB.
KBsnicia Misticeskslsi k« Avestiiia eia o stare
de transkutane între kBsnicia Herbsreanstaï. erosl in.r-
flill, in’a lsi Rafael, ero«l nBrnii III, din aceasta onerB.
Kare e sekrelöl regira«l«! konslitaßionata ? Eki-
librarea nsterilor stat«l«î; din nefericire, mai toato
gsvernele rjinteasB la desnotism«l astokratik« iar
kamerele, la desiiotismsl oligarxik«: astfel kB, í’bi’b
Isminarea nresseï s’a instrskjjtaniî gratöite mi obli­
gatori!, nonoral n« se noate nstni liber« mi ferice
s«b regimsl narlamentar«. Esemnl«, Romînia în ce!
natrs an! de regim« konstitaijional«.
 — 37 -
Se renett adesea nonorslsi de kttre tribaniisti,
kt ín elIS residt nsterea ssverani ; fiind ki ellS e-
ste forjja m’avstjia statslsi, eil« jjine nsnga ks bani,
din sínsl Isi se rekrsteast oştirea*, dar ara vtzstgs-
verne kari a§ dat sns oss de ross nonorslsi, ka st
’ls irnnane; mi, ín skimbS, ’í a Isat nsnga din mi­
nt; gsvernsl se rezima ne omtire ka st' sftrame ks
ea nonors). Ilínt kínd dar nonorsl ds se va Ismi-
na, desnofiii vor íi tan; uonorsl remine ks ksviu-
tsl de ss vera n italé; mi în fautt, sevei ansi este
tiransl, ’iells mai tare sas mai finS* fie gsvernsl s-
nsi singsr omS, lie gsvernsl snsi nsmtrs oare karé
de oameni. Kind nsterea csekstivt e la ksuite ks
nea legislative, sas kínd sna orl amíndsot din elle lsutt
ks Ilressa libert mi indenendintt, nonorsl este flattafé,
de arabele nsterí ín litigis, kari i iiromit msnijl de
asrS; a trisrafal inst sna din Melle dsot nsterí bel­
ligérante? üonorsl e menrisat«; adesea e înktrkats de
lanj^sri. Siugsrsl avantagis reals al regimslsï uar-
lamentait* este libertatea üresseï, ne kare mi Desno-
tismsl monarxiks mi neIls oligarxikS o ssgrsmt; diu
norocire, Ismina se fa'ie ! Ilressa este ssnana d'assi-
gsrare a vasslsl sonials.
— 4e koraedie! vor zinc iuimele nobile. EIo-
norsl e lotsl, mi nonorsl ns e nimiks! Femeea e to-
tsl, mi femeea este «n zero!
— E! dar ne ns e komedie azï? Erï, so4ieta-
y
tea mi famillia eras o tragedie; azi ssnt o komedie;
ratine vor fi noate o dramt ,* va veni înst tirausl kínd
mi famillia nea mi kt mi famillia iiea mare vor fi iie-
ea 4e trebse st lie: armouia între btrbat« mi feraee,
armonia între astoritate mi libertate.
 — 38 —

IIîn'B atsntf dar si> rîdem. Ridendo castigas

mores Ilrin rîsS kîmtigi moravsrile. ^Iei «je rîds
de ridikolsl famillieï. ns ssnt esnsuiï dekît la ara
b'Brb’Bgilor u redestin a&ï, mi la ara femeilor nekoii-
semnte; ne! ne rîds do dreutsrile nonorslsï, se es'
nsn§ la soarta regels! m’a arislrokraiiieï din Franca
de la 1789. • Dcsnoijl, mari mi milii, marJatanï no-
litiuï. vedeli si. ns vfc dea rîssl nrin nielle. Nimeuï
ns noate disurensi nenedensit libertatea mi onoarea
snsï uoriorsj nreksm nimeni ns kalkfc nenedensit legi­
le sakre aile Natsreï.
S’B rîdem dar de kwfctorii k’alle 1). Merbsrea-
ns, nînT» se vor îmi renta.
Fiind ki femeea seaururL în genere ks uoiio-
rsl, femeea mi nonorsl vor a fi flatam. amăgim; le
nlaks adesea a rensmiia la libertate nentrs glorie
sas vanitate.
Mistmesks, ka bsrbats diulomats, füks ne Aves-
tina, în nrima noante a küsttorieï, a ’JS nrokiama de
ssveransl inimei salle; ells o înkreilinrji k$ famillia,
fiind tinsl soniel^i!, femeea gsverrn,; iar bsrbatsl
k'Brrasemte : iirin srmare, fr>ksn> amindoî o marţii kon-
jsgal'B, dsn'b esemnlsl îuartelor nolitine din fcisrona
koustitsnjonal'B.
Differinija intre Mistinesks mi regele konstits-
nionals este k® acesta koussltü nro forma nonorsl,
în nrivinga legilor ; iar anei la a desbstst ks femeea
isi, arlikols ks artikols, toatü martos konjsgah».
Differinga între marta konjsgak iui marta no-
lik'B este kos în aneasta regele nerfids se silemte a noiei
lanysrile uonorslsî; ne kfciul în nea d’ïntütë b'jsrbatsl
îmi nrousne a assigsra onuoarea femeii s’a famillieï.
 — 39 —

Daka am dat Misticeskslsï enitetsl de dinlomatb, •

kassa este kondsita sa cea dinlomatiki k’o femee ne
karc mi temneramentbl mi societatea o îraningea»
snre nekonsecinrji ,* mijloacele Misticeskblsî not fi
jsstiiikatc in okii Ranisnil, nentrs ki ’mi nronbnc a
nreserva ne mama koniilor deli a desonnoare.
Urin marfa noastre konjbgali, ce e drent, se
flateasT» amoral-nronriS al Avestiijeî : în forint, tot«!
este ea; în realitate, totbl este birbatsl ei.
‘ Misticeskb zissc konsorteï salle, înaintea ki-
si>torieT :
— Femeea azî s'a emancinat, ka mi nonorsl ;
azî femeea nb se maî noate gsverna, ka în trekstS,
kb toiagal de fer^ ; în vekime. konsoarta birbatslsi
era servanta lbî ; în medibl ev« era »n« instrsment«
tiassivS de ulicere; m «Ins mi ti ITrogresblbl, femeea
e kiemati azî a îmnirui kb birbatsl scentrb konjs-
gal& , nini se va face demni a îraiiiriji noate mi
sccntrsl socials , in ceea ce o iar ti sekssl, famillia
mi faksltijjile salle.
„KiSitoria ta kb ^Ierbsreans este imagina re­
gi mblbî monarxiks : asemenea nonorslbî francesS la
1790, tb aï ristsrnat urintr’o revolsriisne ne tiranbl
tiS' Meii» stsuids. Azï t» emtï nonorsl francesS la
1852, bare allegî de bsna voiea ta ne Nanoleon al tiS.
„în sekolbl XIX, regii desnonî saS' nerfizî ns
ssnt sigört de tronbrile lor; nonoarele i restoarni,
ka Ellenit ne Ottón, saS ka Nanolitaniî ne Bombili ;
alIegS anoï snb rege kare se bbkbri de stima, de
affeknisnea mi de înkrederea nonorslbî.
— Vaî ! observi Avesti^a. Adesea nonoarele se
înmali în allegerea lor! Destins! mi ambigisnile joa-
 — 40 —

• k:& ung mare rolg la allegerea Domnitorilor! Anoî,

natimele nolitme, setea de dominare , skirnbt karak­
terele yelle mal frumoasse !
— Aï toate drentatea, an gelul meg !
— Ku toate astea suveranbl inimeï talie esteallesg
de inima ta, annrobatg de Raţiunea ta, înnerkatg în
kursg d’sng aug ini jumătate nriu felurite în4erk'J»ri ;
mi, nentr« mai buu^ siguranrji» a foriiirii noastre, da-
ka voieiuti, vom fa'ie o marti» konjugale, karé
st determine attribuLjiuiiele fie ktria iiulerî konjugale.
— Ideen e ingenioasi».“
— Ularta noastra konjugate va nurta titlul de
Kon vengiun e, fiind o învoire, de buni» voie, în­
tre duo’b irbrn,ï kontraktante.
Oare astfel a fost. Konvenjnunea Rominilor de la
7/, 9 August 1858?
Misliyesks forrni» unu komientu de Konvenuiune
konjugah», iiii’lu sunnusse la kontrolul somiéi salle,
kare’Ig modifiki»; anoï marta fu suniiusi» la sankijiunea
8oakreí, înalta kurte de kontrol« a faraillieï.
 CAPITOLU V.

Convenţiunea Conjugală.

Famillia e basa societî»jriî ; este kiar societatea

în miniaisn,; iar ounoarea famillieî mi fericirea ko-
niilor e legea ssriremt a k:&s'f»toriei.
Artikols 1.— B'j>rbatsl este kansl famillieî ; nrin
örnjare, e nsterea esekstivf». Voioua, mi nersoana lsî
sânt sabre mi neviolabile.
Art. II. Femeea e mama stsnslsi konjsgalö, ka­
ré iiresidî» Ia armonia famillieî; în sînsl famillieî, vo­
inţa eï e sakrs, nersoana eî neviolabili; nrin srma-
re, ka regina a kaséi, femeea e nrovedinija koniilor,
este nsterea legislativa.
Art. III. Bsrbatsl este sns ministrs konstitsnio-
nalS, rosnonsabils de esistinya, onuoarea mi nros-
î! neritatea famillieî, în nsmele k'Lria IskreasE.
! Art. IV. Femeea, ka regina, ns noate lskra ui-
mik fors konsimi^iinintsl sas annrabarea ministrslsî
s:es resrionsabilS, kare este tot d’odatü Mentorsl re­
ginei mi kîrmacisl vasslsî konjsgals.
Art V. în kazs de ne’nijellegere între Esekstiva
 - 42 —

mi Legislativa konjsgale, elle anneleaz® la K»rtea de

jöstigie mi de Kontroli, karé este soakra mare: ea
formeasE Senatsl konj»galS.
Art. VI. Ilöterea esekötiv® konj»galî> are inigia-
tiva legilor; ea se eseruitcas® de Osnodar»l konjs-
galS ; el!» fane iiroiekfele de legi mi regslament»! interi­
or» al familliei, mi sangioneas1» legile de'folos» komsn».
Art. VII. Ilöterea jödimart. în neea ne nriveste
ne membrii familliei. e ínkredinuat® femeii: ea n»-
meste în fsnkgisnî ne servitorii ne ’î konvin» ; ea res-
nHtestc mi nedenseste ne konii ; b®rbat»l îus® are
drent»! de veto mi de gr agi e, drent» ne ’l noate
esernila mi femeea, kîte ódat®.
Art. VIII. Amendamentele iutrodöse de Senats in
nroiektele de legi, not fi raodifikatc sag anslate de
noile d»o® n»terî-»nitc.
Art. IX. Ka simbol» all» s» voran it® nil nonor»-
Isi, femeea giné rmiga k» bani: oa este kassieröl fa-
mi Miel.
Art. X Onorariile ministr»!»! konjögalg le fi-
kseas® Regina, odnti» neutr» tot d’asna, a d»oa zi d»n®
întronarea el.
Arf. XI. Ori-ne akt» al Legislativei konjsgale.
reiaţivS la interesele familliei, va fi fer® t®rie, de n»
va fi sangionat» de nsterea esekstiv®.
Art. XII. Regina e resnonsabil® de ki>lkarea
Konvengisnil, mi de oii ne rissine a banilor, desti­
nau! îientrs esistinga mi înflorirea familliei.
Art. XIII. La kazs de kslkare vegeat» a Kon-
vengisnií, din nartea vr’öiiia din nelle dso® nsteri
konjxgale, nel nsnin nentr» »nS an». bsrbatslia di-
ktat»ra konj»gal®.
 ;

— 43

Art. XV. La kas b de i n s b 11 ® m i t r ® d a r c

konjsgal®. k®s®toria e desf®kbl®, onrind mama nar-
fcea ferocii®, uii b&rbat»! nartea maskbl®; zestrea se
fane dbo® n®rjj! egale, lsind fie-knre nartea sa., nen-
tr» edskarjisnea koniilor.
Art. XV. Bbgetxl konj&gafS va ti kontrolál, ne
fie karé l«n®, de nnterea csckbtiv®. Femeea va nre-
sinta kontsrl tn régal®.
Art. XVÍ. La kazS de moarte, de lins®, saa de
nenötiuij® a Senatblbî konjbgala, attribbijiile uii nre-
rogaiivele auestbia trckS de drentb (ipso jure) la iib-
terea Esekbtiv®.
Art. XVII. Soakra mik® formeas® a dboa sek-
nibne a Kxrniï de jbstiuie iui de Kontroli. Tn kazb
de nerfidie in vre bna din seknisnile Senats!»!, atlri-
bbgiile ci trekă la ueea-lalt® sekjjibiie.
Art. XVIII, Edskagisnea koniilor e fanta mamei:
ea le insoir®, kb huitele, simijimintcle de d rentate,
de uatrie, de libertate, de «manitate. Basa edskani-
»ni! saut frumoasele eseranle naterno. Ka. maro®, fe-
raeeea. e într’adev®r sakr®, fiind nrovedinga familliei;
kb auestb titls. mai kb searo®, ea are drentb la stima
mi snrijinbl b®rbatblbï, mi la oraagele tbtsror oame­
nilor oneinti.
Art. XIX. La fie kare trei ani sc vor roodifika
artikoliï lie snerienna va dovedi k® sínt vioiomï.
Art. XX. S’ab fbkbt dbo® asemenea kontrakte
konjbgale, legalizate de înaltxl koriib allb famillieLmi
sanijionate kb semn®tbrele mi sigillibl nostr»; ini ’l«
int®rim kb narola noastr® d’onnoore.
 CAPITOLÜ VI.

Interpretarea şi applicarea legilor.

Miueva întreba ne Miltoné, Omersl Euglesilor: T

— De 40 suS rege noate la 14 ani sí ia kírma
statei«!, ín snele jgerrí; dar 115 se noate inasra dekit
la 18 auï, 4el nsrjin, sas la 21, 4el raslt?
Milton resn.suse: ê
— Fiind ki e mai suior a gsverna mik états,
dokit 0 femee.
Milton ayea ksvíuts; iar kínd zi'iea stals, ingei-
legea statei konstiteijionale, snde regele e o fikijisne,
omS-idee oms-nrinyinte ; din anestS nsnts de ve­
dere, regele 115 noate la ne ris: fiind ki élte
n’are dekít a ssskrie dekretele, kontraseninale demi-
uistrsl síS resnonsabill Toate rcsnsnclerca Regeisi
este a allege miniştrii kari se bsksrt, ns nsmai de
înkrederea maioritigii Kamerei, «ii mi de ínkredena
Oninisneï nsblhie; kínd Kamera e ín kontradikijisne
ks iisbliksl, srmeasi a se sakrifika interesele snel
Oligarxiï egoiste sas retrograde nentrs interesele 110-
norslsi intregS, ásni esemnlsl Isi Viktor Emansel
 — 45 —

m’ai regels! Belgiei; altfel, regele ns îngellege raissis-

nea sa, sas giiiteasi la tiranie.
Dar kiar statsl monarxiks assolsts tot mal smor
se noate gsverna dekît o feraee, ka Avestiija: tiransl
'este ajstats tu sarcina lsl de birbajg! lsminarjí mi kom-
íietenuí; ne ktnd birbatsl trebse si fie ells singsrs
mi rege, mi ministrs, mi noliijie, mi gendarmerie.
în genere, mai toate legile ssnt bsne, fiind ki
ninî o lege ns sanijioneasi tsrsl, omorsl, frasda; toate
as de skons assigsrarea avereï, a libertinii, a onnoa-
riî, a vierje! netiijenilor ; toisl însi atîrirt delà inter-
nretarea legilor de nsterea jsdiniari, mi delaanlika-
rea lor de k*btre nsterea esekstivi.
De esemuls, Regslameutsl msskilesks, noreklits
organik^, fin kîuiva artikolï relativ! la astoiiomia
Romînici, ar ii fost noate o marta liberata, de s’ar fi
anlikat in konmtiiniji de ne! ne gsvernari Romînia
25 de an! annroane.
Dar fiind ki s\n annlikat ris, Romîniï, kari as
fost konssltan! uro forma la 1832, îlls arseri la
1848; mi Esrona îlls desfiinßi la 1858.
La 1858 ni sc dette K on ven jjisn ea, taksta
toi de strJni, uii iariiuî tari konsimnimîntsl uostrs;
nel ns^in, marta delà 1858 ne garanta astonomia, mi
întrodsnea în legea fsndamentata nrinniaiele salstaril
delà 1789, desfiiniiînd nrin art. .46 nrivilegiele mi mo-
nonolsrile klasselor nrivilegiate, kari ssnt în socie­
tate ngea ne ssnt trîntori! în Natsri. Din nenorocire,
aceasta lege tol desnoiùi regslaraentaii fori kiemayï
a o aiiulika mi dsni 24 Iansarie; el ns îmjellessert
missisnea lor, sas ma! bine, ns voiri a face sí dia-
uan> aneasta anomalie, fatata libertini! konstitsgio-
 va*
-v.

- 46 - .
nale: astfel, iiatrs an! ne invcrtiram într’snS nerks
vicios», fiind naralisaijï d’o maioritate retrogradi, mi
de sniritsl de reaknisne all« snei Oligarxiî
nerfide mi desnottee.
^Ie este triste, mi Kare dovedemte tristele efekte
aile korsrnngtenn m’allé nassisnelor nolitine, dsoï mari
legist! esnlikan, fie kare in oiiere ad xok, disnosiiii-
snile liberale alie marte! delà 1858: dar tot awesti
legist!, ne fsri mi nsblinisti, kiemani a esnlika Kon-
vengisnea, ka denstagi, m’a o aiinlika Ka miniştrii,
detteri Konvengisni! o interiiretare ks torsi gremiti,
ka totsl în defavoarea rirentstei m’a libertinii; astfel
ansi sssgins ki gsvernsl noate merge mi 20 de ani
ks ’n bsgetfc votate de Kamen; altei zisse ki total
e nerrais «ns! gsverns, snre a trismfa ín allegerï.
ïï’awestï dsoï legisfï vrs si imitese mi Mis-
tinesks, al kirsia skonS ks toate anestea era nobil»,
ksm am nrobatS, mi ksm se va vedea in ksrssl a-
yesteî onerc: era onnoarea iamillieï.
Mistteesks, ka dinlomats nerfekte, diskstasse ks
femeea tel maria konjsgali, artikols ks artikols, sure
a ns avea ea nreteste a zine. ksm as zis Rominiï
desnre Regslamente mi Konvennisne, kl legea fsn-
damentali le-a fost imns»i,* mi ki nevoea ’! a silit
a o adonta. ka o oueri a lor ; la karc obiekgisne.
Areonagsl esroneanS ar nstea resnsnde: „In mina
Rommilor sta, ka astonomï, si modifine orï ne klas-
si din Konvennisne, nekomnatibili ks drentssile rai
interesele Statslsï lor astononte. silinds ne astfel a
reksnoamte, ka faute îmnlinits, orï ne modifikare a
martel noastre, nreksm am reksnoskst aktsl Kamereï
delà 1836 mi aktel nonorslsï delà 1859.“
 - 47 —

*ïe-ar iistea oare resnsnde Romîniï Ia aceasta?

Venim la westisne, yerînd ertare lektoralsl d’a-
weste digressisnï, iudisnensabile nentra înijellegerea
ssbiektolsî we tratam: kxwl arin komiiaraijisne nri-
yenem bine sn lakra.
Avestina, kare n« înrjellegea înalta nolitiki ma­
ritali., dar kare avea înkredere oarbi în birbatsl el,
ksm a avst rronoral franwesS la 1830 în regele bsr-
gess, adonti din instinkt» toate klassele naktsle! f«n-
damental» all« familliel, strigînd, în entssiasmsl amo
ratei, ka nonorai franwesS la 1830. în entssiasresl li­
bertinii :
„Vivat regele meS!
„Vivat Illarta konjsgMi!K
Ks toate awestea. Mişti lesks, ayest« Nanoleon
konjsgal«, dette resncktS* Avestine! de meaiite zille,
ka st stsdiese în ayest« tinin» în linimte naktel kon-
j«gal«; astfel ell§ i ridiki ori we nretest« de ssrnrin-
dere : ea ssskrisse illarta în denlini ksnoratinni de
Iskra, în toati libertatea komntiinjiei salle.
Oare ama se «rmeasi k« toate legile nolitiye mi
soziale ?
Adevirat«! legislator« este Sneriinna; dVieea
legile s«nt itnneifekte; ini ar tiebsi modifikate Ia fie
kare zene ani, «iei nsgin.
Komentînd, artikolS ks artikolS, marta noastri
konjtegali, aflini ki, în forrni, femeea este totsl ; iar
în realitate, este nrea nsiiin, ka si ns zik« nimikS.
Femeea e regint, femeea fawe legile, femeea e ss-
verani, femeea nine nsnga ks bani, femeea usinent -
te ne torţi servitorii, femeea e mama stsnslsî konj«-
gaîS, femeea di viaţii mi mimkare la maiuina kon-
 ■>

— 48 —

jbgalt, femeea dirige iui veglieast ordinea konjbgalt,

femeea e ssffletsl armoniei konjbgale, etc. Toate aces­
tea ssiit vorbe frsmoase ; dar s’aseamtnt kb niinte bt-
mim de stnbnb.
Ne esnliktm : femeea voemte bii Ibkrb, btrbatbl
se onnsne. intene disnsta. Btrbatbl deskide Kon-
vengisnea, mi mteast nevestei Art. II, ne zine kt :
voinjj.a femeii e sakrt, în sîubl familiei
Kbvintele î n s î n s 1 familliel seul atît de elastice,
înkît bn» btrbatë, ka Mistbieskb, le noate întinde nî-
111 ÎIl Lbllt.
„Angelbl meS, zine élis, voinţa ta e sakrt; In­
st nbmal în sînbl familliel; adikt, în *ieï natrs
nereţî ai kaséi; a fart din kast, voinna ta e nbllt,
este ftrt ttrie. Mal niblnï artikolï esiilikt mi kom-
nleteast artik. II. De esemnlb, art. IV, kare zine:
kt femeea, ka regiut (a kasel) 115 noate 1 bkra
ni mik ftrt konsimţimîntbl s ab annroba
r e a ministe rblbi, s i n g b r 8 resnonsabilb,
mi kare e Mentor»1 reginei, kîrmanibl va-
sblbl konjbgal».
Astfel mi art. VI, zine: „11 b tere a esekbti v t
„are iniţiativa legilor; btrbatbl fa^e regb-
„lamentbl interiorb, etc.
„Menţionesa rai art. XI, kare e foarte esnliyitb:
„Ori ne a k t b a 11 b 1 e g i s 1 a ti v el, r e 1 a t i v b •
„la interesele familliel (in kast) va fi ftrt
ttrie, de ns va fi saniiiouatb de nsterea e-
„seköi vt.“
„Daka ţi se nare vr’snS artikolb viyiosb, trebbe
s’amtenttm trei an-, ka st’lS îndrenttm, konform ar-
tikolbl XIX.
 - 49 —

„Daka ui se narS torji anernti artikoll nedremjl,

n’ai ksvînts: fiind ki logika mi sneriiuija zik» ku
voinţa ta ns noate fane lege dekît în sînsl famiJîieï,
»nde eintï régi nu; denï, snde s’afb, nss» tronsl i-
dolslsl konjsgalS? In al tar si k on j s gai s.. • •
„Daka iji se nars abssrzî, aneuitï artikolï, aï a-
vst timn» a’istsdia; srmeasu a resnekta semuutsra ta.
„Dor iji se nars k’asksnds lanijsl sklavieï? A-
tsn»iï, konform art. XIV, kusutoria e anslatu, fiind ku
ekilibrsl e r»nts.
„Dar vrei st. kateï marta? Vois Isa diktatsi^
în interessl koniilor ui’al demniluijiï maritale, mi în
interessl armoniei konjsgale.“
La anesle observări, logine mi legale, burbalsl
»nciute kondsita marne! kutre konills; marna îndsl-
•icmte ks sürsturi mi ks kofetsri asnrimea msstru-
rilor m’a nedenselor smoare; konillsl niiï odatu, fie
d’or! ne etate, ns se noate ssnura ne marna lsï: o
mamii tînuru mi în&elleantu se fer erate a nrovoka
nertsrï, injsriî, rsntsrï, katastrofe.
Daka ns norjï imita ne marna, imitas ne Ilalmer-
ston sas ne Nanoleon III; imite nrefuksta linimte
dinlomatiku: gragia manierelor, dslneaija vorbelor, a-
mabilitatea amoresslsî, delikateija turu margini, noii-
terţa ksrtisanslsï nentrs regele de la karé amteante
total. He te koste? Nimik. He kîmtigï? Totsl. He
doremte femeea kînd vrea a sssrna drentsrile bur-
batölsl ? Vrea a emi ka su se nlimbe, kînd burbatsl n’are
gssts su se nlimble. Voemte su meargu la balls,
kînd burbatsl noate vrea su meargu la o adsnare de
Ütteraijï; saS de oamenï nolitim. Ea voiemte su mear-

u’ïntiw 4
 — 50 —

gb la biserikx, siugsrx, kînd bxrbatsl ns’mï termi­

nasse înkx toalett«, sag este oksiiat».
Avestiga îusx se konsola ks artikoliî V, VII.
IX, XVII. — LIe zi kg anemii arlikolï?
Art. XVII mi art V ziks kx, la kazs (le ne’n-
gellegere între bxrbatg mi femee, eï aneleasT» la soa-
kra mare mi la soakra mikx ; dar ne soakra mi kl»
n’o noate vedea femeea în toate ziiJele; este dar ue-
voitx a se nlînge la soakra nea mare, ks kare lx-
kseuite ssbt aiellami akoneriuiS ; déni, soakra mare,
de va fi o femee ksmg ksnoskg nrea nsgine, dû a-
desea drentate nsroreï salle, in «lestisnï sudc ns e
în jokg onoarea mi demnitatea femeii, mi indeiiendin-
ga bxrbatslsl.
De esemnls: femeea voemte a merge la teatrs;
bxrbatsl ns voemte, nentrs kstare ksvînts; soakra
mare intervine, mi ’is konsiliasx sx meargx; kxnï i
va însogi mi ea, ka sx ns dea lok Minotasrslsi a 'ml
vîrî koada snde ns’ï fierbe lsï oala konjsgalx.
Dar femeea Here o toalettx frsmoasx, nentrs ks-
tare bal», snde vrea sx vazx ne kstare individs; soa­
kra mare zine nsrorèï, ks tineregea sueï mame.
— „Fata mea, Aleks ns se simte bine; eatx de
ne refssx; vreï ts sx ’ls lauiï bolnavg, mi sx te dsnï
la balig ?ft
— E bolnav«?!! üli «ie are? Mie ns’mï a snss«
nimikg.
— N*a vrstg sx te îutristese; kxnï te isbemte!
A! kîud aï mti ts, fata mea, kît te isbemfce élis! Dar
mi fetiga mea isbemte ne bxeatsl meS!
Uli marna soakrx sxrstx dslne ne nora ei ; mi
 — 51 —

skoate din fond si Iezii kîte-va maxmsdiele, noï ka

neara, iui fremoase ka soarele.
„IJiue, fata mea, zi «ie ea; neutre nora mea le
am nestrat es ; se ’ui fani o salbe neutre iea ta liea
frsrooase; mi st> gîndeiuti la mine kînd o vei nsne
la gîtsl teg nellg fremosS.“
Femeea e sng konill» resfeijatg; ’î dai kofetsri?
el ta«ie; tilg sorsúi? ellő a sítat arestsl. Avestina
ns se mai gîndeste la hals, nini la artists, nhri la
ministre; se gîndeste la Aleksjje, kare se nrefane ke
’lg doare kaiisi, mi karé nini élis ns merge la bail»
fiindsi mal sksmns amoisl femeii, onnoarea famillieî,
dekît ballsl D. Ministre, ne noate fi ksviiuwioss în
annarinne, dar noate fi mi skandaloss dsne kortine.
Venim la art. VII. He zine eil»?
Ke femeea nsmeste ne şervitori. Se nressnsuem
ke servanta este verigama ternii, rekomandate d’o
amike intim'B ; berbatsl o inijellege d’a dsoa zi; mi nrin
lonine, élig bage în lada el kstare obiekts. Servanta e
nrinse en flagrant délit de fors; nentrs xatírsls
Avestiijeí, no trimite la Kriminalg, «ii se mslijsmem-
te a’i da namnortsl.
Femeea ns merge ín tîrgslg Kskslsi se kaste
servitori. Berbatsl ordona Isi IonirjT* a’í adsne o ser­
vante ks totsl devotate intereselor Isi.
Kîte mijloace n’are sng berbatg. ka Mistinesks, > '
a ímniedika he femeea Isi d’al» minotasrisa, fie
kiar Avestiya, arrina Satanei. (| tos > s
Remîne art. IX. Eligzine: femeea ginensn-\k
g a ks báni.
Dar a^estg artikolg se anslease nrin artikolsl
XII mi XVI; nrin nellg d’íntlig, femeea e resnonsa-
 — 52 —

bite de risinirea banilor, destin agi la fericirea famil-

lieï,* nrin nellS d’al dosilea, birbatsl kontroleasT», ne
fie-kare tenx, kontsrile femeii, 4e trebse a fi în regste.
Kare a fost uinta legislatorslsi konjsgals în re-
daktarea acestor artikoll? A ambiniona ne fernee ka
síi fie ikonoamü.
Dar femeea ns noate fabiifika kontsrile ci? va
zi4e nine-va.
Resnsndente a4ellsî 4ine-va:
Mistmesks ns este LIerbsrenn5.
Mistmesks anoi a asksns de nevasta adevăratei
venite al site, snre a avea totS-d’asna la disnosinie
bani albi neutre zi lie negre, mi a o sili să
fie năstndoare.
De esenmls, venitei« zestrei este de 500 gai
mi venitei seS nronris de 300 gai. ; élis arătă neves­
tei nsmal 100 gal. venite al ses; din 600 gal. eil« i
rekomandă a fa4e o ekonomie ansate de 100 gai.
nentr» kassrl straordinave, nreksm, tesziï, malatii, kă-
tetoril, etc, Urin srraare, A vesti ga trebsie s’L ’iiiï nn»r-
gineaskă keltselele dsnă venitei de 600 gai.,* kelt»-
eala kotidiam. trebse mărginite la omie leï ne Ism».
Eată sn§ mijloks minsnat»; de ekonomie a skamota
din a4emtï bani, este a fi esussă la nrivajjisnï ; este
ks nenstinijă a avea trăssră k» asemenea venite';
ni4ï a skimba mobiia la trei an! măkar. Kante îmï
va amterne, amn va dormi.
Toate acestea ile a finkst ksnoskste Mistinesks
într’o enjslote înaintea ksnsnieï; mi Avestiija a res-
nsns, tot nrin skris», kă ssskrie la toate aneste kün­
digten!, ks toate ntenerea.
O renetem, ssb nroteatS de esistinßa mi înflori-
 — 53 —

rea familiei, Mistinesk», în virtstea art. UI. din Kon-

venijisnca Konjsgali, noate ss«nia drentsrile sortie!
salle. Ast fel, nrin art. XV, femeea ns noate fane ni-
mikg fin konsimiuroîntbls birbatslsî. Ilrin art. V,
soakra mare, la karc noate amiela sojjia, fiind mama
birbatslsi, va favorisa ne fii«! eî : kimarna e mai an-
iironc de nielle dekît kojoksl. Ilrin art. VI, birba-
tsl fane iiroicktclc de legi; ini, daka vrea, ns le san-
jjioneasj,, s«b nretests ki ns saut de folos» komsnS,
sa» Ici ama voemte el«; km! legea n»*l obligi. Urin
ari. VII, sa dovedit ksra birbatsl noate întrodsneîn
famillie servitorii ne ’I kon vin, sa« noate naralisa, ks
veto al si» mi k» d rentei de grafie, ori ne akt
al nevestei, ne ns’î vine Ia sokoteali. Ilrin art. VIU,
ori ne nronsnere a Soakrelor, birbatsl o noate mo-
difika d«ni nlmcre. Urin ari. IX, femeea gine nsu-
ga k» bani, în si de forrni; km! koutrolsl îl are bir-
batst, karé noate rcd«nc venitsl dsni nlmcre.
Ilrin art. X, onorariile birbatsl»! s’a» assig«rat«
din nrimelo zille aile Isncï do miere, kînd nevasta u«
refssi uimik s « b 1 im » 1 « I ol birbatö ; ori ne kiin-
k'L a nevestei dsn’aneea, e tîrzie!
Art XI. mi art. XII s’a« desbitst indestsl. Ve­
nim la art. XIII (naruirs fatal«); nrin ellg bir­
batsl iioato ridika libertatea femeii, ssb nretest» de
kilkare a Konvcnnisniî. La nine si reklame ne­
vasta? La soakra miki ? Este denarte, mi se te­
me de Skandal». La soakra mare? E mama bir-
batslsl, ne fane agsrida miere. Si divorsese? llen-
trs alîta I«kr» !... Ş’anoî, daka kade din Iák« în
n«a»? Mal bine si taki, mi si rabde ; k» blîndegea
 — 54 —

mi rtbdarea se kannte Rais}. Femeea mi nonorslg

ssnt tonors de oase.
Art. XIV e nentrs btrbatsl dinlomat« sabia ia!
Damokles, ka karé ameningţ in tot» minstsl ne ne-
vaste. Din dsot relie, nel mal mikg. De kit neutre
o smbra de libertate ss niarzs mi onoarea, mi li­
bertatea, mi viitorsl, ma! bine st înkizi» okiï. Ile Dra-
ksl l’a kfcstat în korabie? Ea singsnE a nerst IUarta
konjsgah; rn’anoï, a stsdiat’o, a modifikat’o, a sannio-
nafo, a nromslgat'o. a anlikat'o; ak«m vrea s'o modi­
fiée, kontra art. XIX. Ama clar, femeea vrea revo-
lsgi«ne? La arme dar! Vistierie, noligie, kanoane, din-
lomagie, sénats), totsl are bxrbatsl mi gsvernsl.
Desnre art. XV mi XIX. am vorbit dest«l Art.
XVI este nro forma: kiar fiind în aktivitate Senat«!«,
Gsvernslg konjsgalg fane k« dinssls lot ne voiemte.
Nié! o femee d’ambigie ns konsimte a fane jsdekfc-
torg în disnstele eï ks bsrbslsl ii’sn al treilea, nini
kiar ne m&ringiï eï; dekît a wti lsmca rancle noastre,
ma! bine s'B ssfferim «stsrimea lor. Rsfele mcrdare
se snafo în famillie, ziae nroverbsl.
Venim la artikolsl XVII. Anesta este ncntrs o
femee ka Avestiga, neea ne ssnt art. 22 mi 25 din Kon-
vennisnea Ronrenieï neutre Koaligisnea monstrsoast.
Dar ne zi ne artikolslg XVII? Î1 koniem în în-
tregsl stä.
„Soakra mikï formcast a dsoa aekgisne a Ksr-
„giï de Kontrol« mi de Jsstinie. In kazs de nerfi-
„die a vr’snia din sekgibnï, attribsgiile eï trekg la
„nealalfo sekgisne“.
Legislator«! konj«gal« ksnoinfea karakterei soa-
krelor minï mi marï; ks iskssinga sa, bsrbatsl fek« ka
 - 55 —

Avestiija se viie Ia ksijite ks maiki sa, ne avea o

kondsiti nrobleraatiki. Soakra mare rimasse sin-
gsri autoritatea ssnrerai a familliel.
Art. XVLU este singsrsl artikolg sinnerS mi im-
nortant», iientrs skonsl se» nell» nobil»; ellS kores-
nsnde ks artikolsl» 46 din Konvenjjisnea din Ilaris
de la 7/i9 Asgsst 1858.
De la famillia miki de voim a trene la familia
nea mare. nrin komnarare, araS nstea îniiellege bine
marea analogie ne este între Konvennjanea konjsga-
li mi Konvenijisnea noştri nolitiki.
Dar lisim» ne lektorS a fane singsrS aneasti
komnarare.
 CAPITOLÜ VIII.

Cáte-va principii de politică conjugală.

A allege m’a gsverna o femee ssnts uelle dost

kondijgisnï sine qua non alle snei ferinitc insoiiin.
Arta da gsverna o feuiee este mal grea de 1dl
arta d’a o allege.
Arta d’a gsverna o femee stt mai mslt în mo-
dsl annliktrii nrinuiniilor konjsgalc, de kit in ksno-
suinsa lor nerfektt.
Dibtuia iui inokrisia ssnts uellc dost kálitól
alle dinlomatslsi konjsgals mi nolitiks-
tfns btrbats intelliginte käste tots-d’asua sniritsl
ns litiera vorbelor femeii salle.
ßtrbatsl intelliginte arate femeii înkredere mare,
terţ înst a’i sltbi frîsl, m’a o nierde din vedere.
Btrbatsl intelleginte st noartt ks femeea lsï ka
amantsls ks amanta, ka ksrtisansls ks regele; lirin
komnaraj^isne, ea se vede silite a nrefera ne soijisl el
legitimi
Btrbatsls intelliginte ns site kt o femee ka Aves-
tijja este kallsl ks ntravs; s’amteantt dar ne tot mi-
 — 57 —

nstsl a fi niinotasrisats ; nrin srmare, se noarfcE ka

k'Bl Ix>reysl dibanis ks kalsls se« n&s nEi’Evit».
Araorsl dsrabils este anella ne giné ín ekilibrs
forgele vitale n dsoE fiiuge ne se isbesks: bxrbatölS
ksm se kade akkoardE nsgins ini la timns; mi fa­
lié ka darsl se fie nlEksts mi nriimils ks mslgsmire l).
Arma femeii nea mai tEioasE este simijibUi­
tate a; herbaiul de snirits o întrebsingeasE adesea
ín folossl ses.
0 femce, oksnatE 16 őre ín 24, este o femec
virtsoasE, fErE voea ei; însE ookksnagisne karé se
ns ’í laso iraaginagisnea în aktivitate; o feraee karé
se gíndcintc este sn» nartids nolitiks karé kousnirE
kontra gsvernslsi. 0 femee atsnni e mai neriksloa-
se kínd stE ín reuaoss. A îngriji de bskEtErie, de
rsfErie, de konii, de kasE, de masE ; a danga, a sm-
bla mslt, a fi ín nernetsE mimkare: eatE ne reko-
mandEtn bErbagilor ne vor a skEna de Minotasrs. Fe-
meea s’aibE »ns uiano m’o bibliotékái a sa; dar în
k'nrjjile ei se ’nvege usmaï aneea ne folosemto sue!
femei, ka soagE, ka kasuikü, ka mami, ka nctE-
geauE.
Denrinde ne femeea ta a niuc su» jarnalg in ka­
ré se skrie, ne toatE zioa, ssvenirile, ímiiressisnile
mi íntímnlEiile viegeí salle; sus! bErbats de snirits
i va folosi mslt anests jamais.
Denrinde ne femeea ta se ksgete mi se simgE
ks kausls les mi ks inima ta; femeea c Telemaxs,
bEibatsls fie Mentorsl eï.
Ns înksragea, dar nini ns kontraria, gsalsrile,

*) Vedï pag. 29—32. partea I. din Mysterdc Căsătoriei.

 — 58 -

femeiï; realiseasE ne nelle nessm&rBtoare, m’ansleas'B

ks fincge ne nelle vütemotoare.
Ft> imnossibite intrarea amantslsï ín kasa ta;
ns sita însü kï> femeea, mai vikleans de kît Talley-
rand, va arsta sri> amantslsï eï, fokîndS din kontra
okï dslnï snsï quidam, snre a addormi ne btrbatS; ast­
fel inamiksl va fi îmbn&ijimat, iar amiksls vafialsn-
gats.
învr&jbemte ne sojqia ta ks togi neï ne not ks-
geta ras onnoarcï talie konjsgale, fie kiar n7.ri.nuil el.
Hells raaï de temsts rivais als snsï birbatS
este nassisnea; de esemnls, m^nia, gelosia, joksl
ksrgilor, vinsl, biliartsl, avarinia, kilforia* ran^toa-
rea, gradine, soarele, snektakolc, etc; kiar natria mi
libertatea i not fi vstomstoare. Vezï Kanit. XXIII.
Kontrakteas-s srîta deurindere a skotoni, ka de
ksriositate konitereaski», în toate kstiile mi kstioa-
rele toaletei sonie! talie.
Inssffli femeiï talie tots^d’asna isbirc, stimï; mi...
rîkorï, adesea orï.
Femeea ne ia în ridikols ne bürbatsl eï ns’IS is-
beinle, sas' ns’ls resnekteas’L: Minotasrsls e la sms . ..
Femeea ne kontrariaz'B ne bsrbatsl eï sistema-
tikameute, îlls disnrerjsemte: kxnds stima a linsit, A-
morsl a fsgit, uii Minotasrsl s’a ivit.
B'srbatsl intelliginte, ka mi nelebrsl Talma, rntie
jska toate rolsrile.
Sekretsls feriniriï konjsgale stoi în a desvolta ks
arte, m’a satisfane la timns, dorinnele, mergînd cres­
cendo de la pianissimo la forte, de la nota de jos la
nea mal de s»s; in a evita estremele, fatale în toate,
iar mal ks seanr& îo AmorS; a ns ridika de tot vfcllsl
 — 59 —

rolniiméi dsne statua Vestei; a atinge la timnS nii ks

miestrie koarda 4ea mai simijibili a inimeï femei! ;
a fi ininiat ín sekretele nigerit, karé are mi ea liko-
rsrile irritabile ka gastronomia.
D e n r i a de re a este monstrsl ne solide Amo­
ral konjsgals: silemte nrin or! *ie mijloks a Honidé
a'iestS' monstrs
BirbatsI de snirits îmï îndsbieuite aktele des-
notbie nrin maniere delikate mi ks vorbe dsteï ; a4eas-
tea ssnt nentrs femee ueea 4e era§ nîinea mi snek-
takolsl nentrs nonorsl roman« ssbt Oktavians: eil«
«ita libertatea nentr« nîine mi amfiteatr«.
Kînd o femee devine, fars ksvînts, veseli sa«
melaukoliki; kînd îmï skimbi d’odati denrinderile;
kînd în4ene a ne’ngriji datoriele salle de mami mi de
soagi; a4ea femee k«geti a deveni nekonseuiulc;
«icnieteasi bine, mi veï afla «rroele Minotarslsî n’an-
iiroanc de kimin«l konjsgalx.
Minota«r«l este snikorns sa« bikorns. Minotas-
rsl ks su körn« este neoffensivx, ka mi amorsl nîa-
toniks, allS kirsia emblemi este eil«; Minotasrsl ks
d«oi koarne e neriksloss, ka sns tasrs înfxriatx, fi­
ind simbolsl amorslsï eniksreS. Ks nantera vînezï
nantera; ks Minotaxrsl snikorng nrinzî Minotaxrsl bi­
korns.
Birbatxl, sîngerats de Minotasrsl bikorns, ta4e
sag îmî îisbsni. A ssna din tromnetti, a adsna Is­
men, a te esnsne in snektakol«, a te fane ridikolg,
ui’aDoï a erta, este fanta snsi birbatş mkitoss, Me
meriţi disnrensl Ismiï; birbatsl d’ambiijie mi d’on-
noare, se desnarte îndalx* mi nentrs tut d’asna, de fe-
meea adslterie.
I
I
;■ — 60 -

Se ne îiinerkErm a desvolta kîte va din nrinni-

niile de mai sbs, iieutrb înijellegerca meilor dotaiiï kb
mai nbijiiiE iiEtrb miere.
Am zis kh arta d’a gbverna o femeo este mai
grea dckît arta d’a o allégé.
într’adevErb, la allegerea sue! femei te mai noa-
te ajbta mi alijiï: nonï adiliE konsblta ne servitorii,
ne veniniï, ne aminiï, ne kousîngeniï femeii ne vo-
ieiutï a fane konsoarta ta, i noijï konsblta desnre ka-
raktersl mi natbrellbl eï, desnre moravsrile, denrin-
derile m’anlikErile eï, in Que desnre koudbita ci kb
nEringiï mi kb Ibmea; non! afla de la dînwiï daka
este femee bbm.. kasnikE, onestE, ekonoaniE, în fine
astfel kbm trebbe se fie o femee, niEritalE.
Ka mi în trekbt, neuitoriï joalvE azi bUb roi b
mare în materie de kESEtorie; differinija este kE în
trekbt, nerjitorsl feteï sab al flEkEblbï era nEiinijii
mi kousîngeniï seï; interesaijï de feriniroa fiinjjelor ne
îmneijiab, eî îmï îmnlineab sarninaîn konmtiinuE ; az!
Î118E, negitorbl este adesea bn» samsarb, karc nentrb
banï îmiierckeasE vinibl ks virtbtea, ne Venera kb
Vblkans, o Virginie k’bn Don Jban. BErbatbl singbr
trebbe se fie noijitoröl femeii ne voiemtc a’rnï fane
sogia sa. Vom vedea biib esemnlb desnre ancasta
în nartea III, a anesteï ouero,
La gbvernarca bneï femei iib noate ajbta n’bn*>
bErbatb dekît intelliginua sa; se’nuellege k’ani n» e
vorba d’an'» bErbatb ka Herbbreaub, (erobl iiErijiï I, a
anesteï oncrc) karo a meritat soarta Ibï. Ilentrb a-
semenea bErbajjï nredestinagi, o karte de felöl anesta
este de iirisos : IiEnï nb’nijellcgb 8118 singbr kbvîntS.
în kErgi ombl afte lbmiua ne’lS noate kondbne in
 — 61 —

tcmnsl mtiinrielor, al litterilor etc; o skriere ka a-

ceasta este, nentr’sn birbats de sniritg, lamna ks ka­
ré noate slrebate labirinlsl konjsgals, snre a desko*
neri ne Minotasrs; dar Tesesl konjsgals, firi ksra-
giS, snirits mi sneriinjrji, ns noate trismfa.
Onerajjiile strategice alle amoral«! se not reds-
ce la treî, ma! nrincinale : deklarálnia, koresnondinn,a
mi întllnirea.
Deklaraijia amorslsï se noate face verbal, nrin
în skriss, sa« uriu mijlocirea «ne! a treea nersoane.
Dcklarania înskriss (ks nana) este nea mai a-
vantagioasi: kondeisls e mai ksragioss dekît g«ra;
ks modsls acesta, nom îmnrsmsta la nevoe sni-
ritsl, intelliginfla mi mtiinna altora. De esemnls, *3er-
bsreans. (Ilarlea I, kanitols IV, nag. 50). Anoi inf
femeiï, sfiicioasi din natsra eï, i vine ma! srnor a
resnsnde amantei sí ks nana dekît ks gsra.
Acest« rnods de deklarare înfiniineasi însi mslte
grestiijï mi neriksle : amantsl noate abssa de enis-
tolele amante! salle; ea va fi nevoiţi dar a’is ména­
gea, de temere d’a ns se divslga sekretsl koresnon-
dinijeï; sas noate ka billetele-dslci si kazi în mîna
birbatslsï, sas a nirinnilor fetei, sag a vr’snsï stre­
in«, kare noate abssa d’acelle enistole, fikînd’o ne­
norociţi.
Kit nenlrs darea billetelor, amorsl e su Gcntë;
mi Genisl e inventator«. Vom anta Ia Ioksl sis dif-
feritele modsr! de koresnondinijs între dso! amanrjî.
Deklararea verbali (ks gsra) e cea mai sigsri:
vorba sboan, skrierea remine.
Deklararea verbali se noate face kiar în nresin-
 — 62 —

lia bsrbat«l8Ï sa« a iisrinjuilor, nrin konvorbirï de fe-

lsl acesta:
— K«ra mi s’a «rît» k« viaija ! zice amant»!.
— De ce? întreabă bsrbatel, sa« mama feteï.
— Kscï n’am n«tst întîlni înks femeea ne kare
a visat^o fantasia mea, Ia etatea de 18 anï: konnia
idealste! n’o afl» niksirî îu societatea de azï.a
Amantei se «ils atencï la amauta l»ï, mi oftea-
ss din adînk«rile inimeï; anoï înqene konvorbirea o-
kilor, cea mai elok«ents, cea mal noetiks, ini cea
mai naflin komnroraitabils.
Okiï amaut«l«I zik».
— T« emtï, kolsmba mea, t« emtï acea femee
s«blims ! Iöbeslems, mi n« te veï ksi ! Iöbesiems, mi
Veï fi fericits!
Ilii amanta lass okiï în jos, saS ’î ridiks la cer«;
sa» okiï eï resnsnd» okilor i«bit«l«ï ss»:
— Rsbdare, angelöl me» ! Totsl e k« n»tinijs Amo-
r»l»i; fii înss k» minte, daka vrei ss firn fericigi!“
„jflrivirile, zice Ninon de Lenclos, ssnt nrimele
billete d»hï alle amanţilor.“
Greötatea cea maï mare iientr» amanjiï este
într’adevsr deklararea: o dats skînteea întrod«ss în
b«ri»l k» nraf» de n«mks, silitra a fsk»t snlosi«ne.
K» toate acestea, acest» mod» do deklarare are
mi ell» greslsyile tei; dar tokmaî aceste grestsnî
fak» farmeköl» amor«l«î.
Inima femeii e «n» labirint»; 11« »n» labirinté
ka cell» din Kreta, kare avea de oasne ne terribilsl
Minotasr»; ci o kalle rstscits, nlins k» flori mi k»
flsterï; grectatea 11» e d’a emi din acest» labirint»,
 — 63 —

ci d’a intra într’îns»! ; deci, Amorel este singerel în-

trodök^torg sigerg în acestS misteriosg labirinté'.
Se întiranlT» kx sa» nosiijia sociale a femeii, sag
simnlitatea orï sfiinienea amantele!, sas neînkrederea
în servitori, sag obstakele neînvinse, sag temerea de
bfcrbatg, s*b fakT» imnosibikfc deklararea, verbake sag
nrin skrisg; atenei se întrebeingeasîi model al treilea
de deklarare; adiks, o a treea nersoanfc ; aneaatreea
nersoans noate fi kiar fratele sag v&rel femeii eeia-
bestl, sag vr’o amiki» a eî intimé de nensionatg, sa»
ex-gevernauta ei, sag moama, sag 511» lermetorg, sag
o videvK ke koniî, sag medikel kaseî, sag konfesso-
rel, sag kiar soakra mi mama.
MsljgBmit'B LIivilisaui«neî, ce ’ini revarsă bine-fa­
cerile el saletariï m’asenra Romîniei, sent femei în
societatea noastre ce joakx azi rolei le! Merker în
Olymng. Asemenea femei vor forma obiektsl en»!
kanitolg ad xok, în nartea nratiks a acestei volemg.
Acest! Merken feminini ag rarei talentg d’a nitreu-
de în tot lokel, seb diferite nreteste, ka kî>m arnos-
seda mirakeloa8a tikié a lei Argire kr^imoral. Kînd
aceste verigauie nobile (küeï sent mi velgare) ne
not vorbi ke o femee nobili* a kasî> la ea, afli mij-
loke a ’l strikera deot vorbe la erekie în gradi­
na nebliks, sag la biseriki>, ori la sosea, ori la balig,
ori la teatre, ori la ketare konsîngine, sag la ketare
amikü.
Veninel korömnijieni! e mai efikace dekît veni-
u»l skorniei: din erek!, ellg nitrende în inimE, din
inimfc se komenikü în tot körnél, din nreens ke sîn-
gele cellg inflamabile'. Sümînija arenkati. într’eng
terîme nrodektivg, se desvolto iete seb razele Amo-
 — 64 —

rslsï, s»b rooa simjjibilitejiiï, mi s»b acflarea imagi­

naire!.
Koresnondinna este direkte sas indirekte: billetsl
se dû în mini Afroditeï, sas se n»ne la vr’snu lok»
de »nde îl noate Isa, sas îll» nriimeste ea nrin a
treea nersoanû.
A treea nersoaiiû noate fi sa» feineea el din
kasü, sas »nu ail» servitor», sau Merksril de kari
vorbir&m, sa» o amikû a ei intimû, sa» nomtia mikû
(*ie deskonerire minunate !) sa» vr’o nersoanû din kîte
arûtarûm mal sss. Amorsl, karc este »n» genis, kîte
mijloane ingenioase n’are élis nentr» aneasta!
De esemnl»:
Kommerniantsl noate strik»ra billetsl-dslue în
marfa sa de Linska. de Viena sa» de Ilaris.
Kssûtoreasa noate vîrî billetsl în korsetsl rokiei
neveste! talie, ne karé o îimearkû de fajjû k» tine.
O kolsmbû noate fi denrinsû a veni dimineana
sa» în msrgit»! sereï, k» bili et» 1 legatu ssb ssbni-
oara eï, m5a se nsne ne fsiomor», ne fereastrû, sa»
n’sns arbure.
Nevasta îmï trimite bûrbatsl la kstare librûrie, ka
s’o abonesela kabinetsl de lektsrü; bûrbatsl ad'luye kar-
tea, mi n aflû nimik; dar femeea lsï a aflat »ns billet»
d’sns kot» de l»ng. K»m? lJe fel? A adsnat litte—
rile d»ne margine, însemnate ks kîte su» nsntsmiks.
ks kreions,* m’a format su» billet» dskie, d»he ka
zaxarsl. Resnsnssl neveste! îll» d»ye tot bûrbatsl,
ferû sû uitie, mi tot nrin mijloksl anella ingenios»;
amantul este mi ell» abonat» la bibliotéka de Iektsrû
a librarsl»!, kare, ten sû stie, devine verigamsl a-
mangilor ; mi noate k% este omsl nell» ma! onorabil».
1 .

— 65 —

Btrbatsl noate deskoneri n’amantsl soviel salle

dsne ktstetsrele Ibi, dsne natara konversaijisniï salle,
dsne gestsrl, mi alte semne, ssrnrinse în oglindi; în
fine, dsne intonarea vonel, dune skimbtrile feneï, ds-
ne salsttrile délia venire mi della nlekare.
In genere, amantsl îmi drege kravata, îmî rater-
ge lismele de nrafs, îra! ksrtgt nassl, îmi drege gla­
sul, kînd intri la amanta lsl; iar kînd esse, se o-
nremte nsijin la noartt, sas în drsms; mi se site la
ferestrele kaselor snre a revedea obiektsl adorani-
sniî salle.
In kanitolsl XI va vedea lektorsl ksm Irebse st
fie konstrsite loksinrţa btrbatslsî dinlomats; va ve­
dea kt, în linsa lsl d’a kast, loksl sts ills nine soa-
kra mare, argss redstabils nentrs narorile nekonse-
ninte ; va vedea înkt kt ne nimeni, în linsa lsl, ns
noate nriimi nevasta: astfel e Konvenjgisnea kon-
j sg alt; mi aneasta, în interessl liniratel iamilliel.
Fidelsl gardistă al Mistteeskslsl, Ionint servitorsl, (ks
kare lektorsl a ftkst ksnomtinut în nartea I din aneas-
tt onert), esnediazt ne torji kirjli btnsemte, ssb ks-
vînts kt Domnsl ns este a kast, mi ka Doamna ns
nriimemte ne nimeni în linsa btrbatslsî ,* nentrs mal
bsnt sigsrannt, suia de la kanttsl sktrei este înki-
st în linsa btrbatslsl. Toni servitorii neilalijî ssnt
devotayl lsl Ioniijt.
Zillele de visite ssnt strbttorile, de la 10—3 ore,
kînd btrbatsl e akast; în linsa lsl, soakra mare fa­
ne onnoarele nriimiril.
La nrimblare, la teatrs, la snektakole, la visite,
Avestiya ns noate emi singsrt, dekît însorite de btr-
bats sas de soakra mare; atsnnl, mi btrbais mi soa-
5
 — 66 —

krt, sh nt nsraal okï mi «rekï, iramai attengi«ne nii

observagisne; fiind kt Amor«l e ingenios«; o floare,
nsst la kan« sa.« la nent«, are kstare însemnare ; kő­
táré rokie însemneast kstave l«kr«; k«tare lojt la
teatr« are kötare însemnare; în fine, fiind kt onrirea
koresnondingeî între d«oî amangî este imnossibilt,
Mistinesk» se servt kiar d’aneastt koresnondingt
nentrs a îmniedika întîlnirea amangilor, ini a nrinde
vslnea ’n ksrst.
Vom da «n« esemnl« la lok«l st«.
Dar nentr« aneasta trebse ka btrbat«l st aibt
o noligie sekrett ka a I«ï Fouché, inefd noligiei din
Frangassb Nanoleon I; adikt, servitori devotagî, ne-
kor«nlibili, kari treb«e bine resnlttigi, d’annroane
nrivegeagî, mi esnediagl îndatt ne se btnnesk« in­
fideli.
Femeea din kast mal ks seamt st fie ks totsl
devotatt btrbat«l«I.
nO femee îuamoratt, îngelleast k« servanta ei,
noate înmella o dszint de diavoli, zine «n« nroverb«
italian«.
Femeea înamoratt n« se noate ask«nde de ser­
vanta eî ; în genere, femeile s«nt atamate femeilor.
Korb« Ia korb» n«’ml skoate okil. Femeea diu ka­
st, karé nossede toate sekretele toaletei sttnîneï salle,
«rmeast a nossede rai toate sekretele inimeî el.
,;Ns e om« mare nentr« valetsl st«, nini femee
fort defekt« nentr« servanta el, zik« fraunesil/*
Mistinesk« nossedt nrin lonigt toate sekretele
femeii din kast a A vestige!; lonigt, fltkt« fr«mos«
rai de snirit«, era amorezai t«t«ror femeilor ne ser-
via« ne sogia Mistinesk«!«]. Femeea din kast era
 — 67 —

konoisl kö karé btrbatöl nrindea vhiatsl, vis mi ne-

atiiisS.
Servitorii st fie, de se noate, fort defekte,* sei
nagin, fort defektöl beniei, sorgintea tötöror rellelor :
omöl beats este o ladt deskist.
Am zis kt arta gsverntriï ált ma! msltö îu an-
nlikarea nrinmniilorîi, de kit» îu könomtinga loi* ; într’a-
devtr, btrbatb'l, ka mi dinloraatöl, ka mi medikai, ka
mi generalöl, ns trobae st se gie de tinikö; m st
invente singör mijloacele d’antrare, de remediare, de
triömfö.
A da snö kögitö ne mína snsl konillö este a
esnane konillsl la moarte.
Mölgi kiemagí, nögini allemi.
öna btrbatö trebae st konserve, in orl-ye îm-
nrejörare, singele re^’e al löi Talleyrand, ssnranö-
mit valnea bttrint a dinlomagiei.
Femeea e vikleaut din natőra ei; este în genöl
öraauö neea neevölnea în genöl animalö; völnea vi­
ii east noantea, femeea komnloteast în smbrt.
„Toate femeile, zine Emmancel Gonzales, Söntö
„dinlomate kö sniritöl, mi noete kö imaginanianea*“
De Beaucliène ziye:
„Btrbatöl stsdie femeea, ici se înuiallt adesea;
femeea ingellege ne btrbatö din oki, mi foarte rar
se ’nmalt ín annreuiciile salle.“
Femeea e öiiö rege destronatö; amanlslo se silemte
a 'i reda tronsl nierdötS. iar btrbatöl ái ’lö rtni ne seama
sa; deui, btrbatölö de sniritS se noartt kő femeea löi ka
miiiiiutrii din Anglia kö Ilressa mi kö üarlamentölö ; le
lingsmeskö, kind aö nevoe de elle, mi lésant anoï ne Böbt
asköiis; în genere, le aratt mare konsideragie; ast-fel
 — 68 —

üalmerston zine: „6 lsnï gsverns ks Dresa, 6 lsnï

gsvernS ks Darlamentsl.u Ilressa mi Darlamentsl se
smfli ’n nene la asemenea elogisrï, mi tolereass ne
Dalmerston a bloka Grenia la 1850, nentrs ka ss
o snerie, mi ’ï nedeass la 1862 insslele jonine, nen-
« trs ka ss o faks alliats mi amiks. De ne oare Mi-
nimtriï nomtrii dsns 24 Ian. 59, ns imitars ne rialmer-
ston, lingsmind Dressa mi ne ne! ne nsteas fane totsl?
5niï fiind-ks fsrs neintelligingï, alijiï ambigiomï, ai­
gri esklssivï, algiï tirani. A » r s 1 mi Slava as ner-
- dsfc ne togï-
Grăbii devin Desatï, ne! drenoï nimtexogï, zine
sn§ noets oare nine nentrs sn§ nonols oare-kare.
Donorsl mi femeea vor ss fie lingsmigï, tsms-
îagï, ka regii ne! slabi mi vanitom! ; femeeea ds totsl
nellsï ne mtie a ’! flata nassisnele, m’a nrofita d’a-
nelle momente aile femeii kînd ea n’are voinns__
Deea ne revolts înss mslt n’o femee mi n’sns
nonols este a r b i t r a r i s 1 mi nerfidia; rn’anoï, ne
noate fi mai viklean de kît femeea înamorats? De
noate fi mai arbitrarS de kît nonorsl întsrîtatS?
Ns maltrata femeea ninî odats.
Balzac zine în nrivinga aneasta.
„A batte nineva ne giitoarea lsï, este a ’ï fane
o rans, kare se noate vindeka; a bate înss ne fe­
meea Isi legitims (ne marna koniilor ssï) este a o om-
morî: morgii nsraaï înviazs!“
— Dar kînd femeea te skoate din răbdare?
— Innetînd kassa, înneats effektsl; linsind is-
birea mi stima, a înnetat kssstoria. Ks lsstarï a ve­
nit nevasta la tine, tot ks lsstarï înanoiaz-’o la ns-
ringiï ssï. Dar kîïnele ns fsge de ’mbskstsrs, ni de
 — 69 —

ßberttert. Natera, Evangelia, Logika, kîtemï trelle

zikS: kanel kondeye inima, intelliginga kondeye in—
noranrja, mama kondeye konillel<$ iar btrbatel kon­
deye femeea. Deskide okiï biue kînd te însori; dar
dam» ye te-al înserat, fii btrbate, fii Mentorei femeii
talie; ne tiranei, nini sklavel el.
Daka btrbatel ne noate fi amantei sonieï salle
legitime, noate fi înst amiksl el sincere, oneste, de­
likat« ; elle va kîstiga ke ayeasta inima femeii, adikt
stima el; iar stima este yelle mal bene Argas al fi-
delittnii konjegale; stima e fiiea Reken omtinijeî ; mi
aceasta, fiiea Virtenil. ^Ie semeni ayeea kellegî.
Mistiyeske ne se nerta ke' feraeea lel ka yel mal
mein! borban!, kari sent mesafirï îu kasai; mi kînd
annare în ktrainel konjegale, narkt annare en*» fla­
gelle yereskS : felgen», teilt, trtsnesk«, nsstiesketotal.
— Dete, mi mt last, 'i ziye nevasta. Mal bine
vtdevt ke konil, dekît ke asemenea btrbate!
Mistiyeske, kîud Avestina termina lekrel kaséi,
s’ameza lîugt ea; femeea kosea, btrbatel vorbia sa«
yitea; astfel, ne kînd üiteliyea kloyeste în keîbel eî
soiiel eï ’i kînta de dore n’o krakt anroane de keïbS.
Dar ye vorbia Mistiyeske? Vorbia de toate: fi-
losofie, nolitikt, iitteratert, mode, meuagi», ktsttorie ;
mi sfîrmia ke amorel lor, ke konii lor. Hitea ktrgl
morale, istoriye, de edekaijie, fol neriodiye, demne de
yitite; în fine, trtiae enel neutre altei, mi «nel nrin
altei.
în serile de vara, emiae st resnire enfc aerô ka­
rate îmnrejerel Kanitaleï; serile de iarna le netreyeae
în soyietatea enor amiyï ailes! mi unemtï.
Kîte odatt emia singer Mistiyeske ne la kîte
 — 70 —

»n« kasin», sa» ne Ja.vr’sn» bi«ro« de foi neriodise; dar

i se «ra îndati, fiind ki vedea nretstindeuï falsi­
tatea; mi se gribia a se ’otsrna lingi soţioara sa,
iui lîngi konillauiiï sil. Ltsa la noarti toate grijele
mi s«niririle salle, ka om§, ka setigean«, ka sog«,
ka táti de famillie; îmî îmbrigima nevasta mikonii;
le addnsea kîte o floare, kîte «n§ frskt», vr’o karte,
vro j«kirie.
Ferise, de trei ori ferise femeea kare are «n« băr­
bat» ka Mistisesk«! La finitei viegel salle, ea noate
zise birbatel«!. eî, ka koniltel mamei salle : „gie s«nt
dator afiekgisnea koniilor, stima Înmii, liniştea ksge-
t«l«î me«. Fii bine ksvîntat!“
Am zis ki arma femeii sea mai tiioasi este
s i m g i b i Í i t a t e a. Koriolan f« desarmat de lakriinile
mamei salle. Femeea întreb«ingeasi adesea aseasti
armi, k« kare mai tot d’asna re«meste.
O femee înamorata avea «n» bărbat» gelos« mi
nerod« ; voind a se întilni k« amantei ei la ball« sa«
la k«tare araiké, ea însenea si nlîngi, si fie trişti,
si geami.
— ^e tot ai t«? o ’ntreba bivbat«I.
— He vrei si am? îmi linseste aersl, îmi lin—
seste distrakgia, m’am stafidit între natr« niregi afn-
majjï ai kamereî. Of!.
— Vrei si emirn?
— Ami vrea.
— Gitestete.
Birbatel o d«sia la Bineasa sa« la Xeristri«-
Femeea întîlnia asi o amiki intimi de nensi-
enat«, kare i strik«ra «n« billet«- d«lse delà amant«!
 - 71 —

eï: ano! amika invita Ja bal$ ne amika sa de nen-

sionat».
— S»nt sigsri k’o si vi! mi t» ; te ’nvitS, pour
la forme.
— Daka o nstea m’o vrea birbat»! me».
— Hine vrea noate; n» e ama, Domnsle N...?
O sí ’mi fan! onoare a veni la ball»! me»?
— Si vedem.
— Vi amtentö, în fine.
Femeea se giteste de ball» ks trei zille înainte ;
birbatsl zine ki ellS ns noate merge. Femeea îllS
raîngîe, îll» sirsti, îll» risfagi.
— Snsne’mï, de ne n» vre!? zine ea.
— N’am narale, resnsnde ells.
— îmî di mama; sa»' n»i» emanet» snS gisva-
ers netrebsinnioss.
—- Na’m g»st»' de ball».
— N» ’gî-e mili de nevasta ta, de mama koni-
lor ti!, karé s’a stafidit în kasi, ka o smokini in ks-
tie? *Ie! vre! s’ooftinezî? Ilii nine va ’ngriji ano! de
konii ti!,? Of! biegiï me! koniï! vor remînea orfan!!
(nlînge) s»nt oftikoasi!.. (birbat»l rîde). Rîzî, vezi
bine! Vre! si te skaii! de mine. • • • A! daka n’ar fi
konillamiî ine! ! !.. Iugratöle ! Monstrsle ! Srs»le ! (Bir-
batsl rîde) “ ..
Femeea s’annronie, ka nisika; mi înnenesemîn-
giie ne birbigellsl e!.
— De ne n» vre! t» si merg! ? Snsne adevirsl
— Kin! n’am gsst si merg» la ballS.
— Am! nstea si mi d»k» k» mama; dar voiS
Si merg» k» tine.
— N»ma! k» mine nog! merge.
 — 72 —

— Va soi zikt estï gelos»?

— Fiind kt te ibbeskS.
— Foarte *51 msliibmim de dragoste! He fel de
ibbire e aiieea ne fane st sbffere obieklsl isbiriï?
Asta se kiamt dragoste mbsktleaskt...“
Femeea trene în olt’B kamera, mi se nrefa^e kt
nlîoge; anoî se kalkt n’o kananea, mi n» vrea niwi
st ratnînne ; în fine, btrbatbl este învinsb, nroraite tot.
La ballb, femeea lbî se ’ntîlnemte kb amantbl :
în ninnï minbte, s’ab fabrikat 0 nerekie de koarue bn-
gsremtî, demne de frsntea nredestinatblb! btrbatb.
AltS esemnlb.
Nevasta Mistineskblbï este invitait la bnb ballb
de famillie, delà kare ns noate linsi ; btrbatbl nrii-
memte kb mbljgbmire; kieltbeiute vr’o dbot-zenï db-
kagl kb toaleta de ballb; toate sbtit gjta, trtsbra e
la skart; dar d’odatt btrbatbl înnene st ijine, ka
broa8ka în gbra marnelbï.
— Vaï de mine!!! Ali!..
— He aï?!! întreabt nevasta, sneriatt.
— O kolikt stramnikt ... ox! . . ax! . . .
va!! . . .
Mistmeskb se ttvtlemte în natb, ka nemtele ne
bskatg. Rtbl merge kreskîndb. Fiakrbl se snediazt:
vestmintele de bail» se nbnb în gard-robt ,* nevasta
fane neaib btrbatblbi, îmï frînge mîlnele, nlînge;dar
mama btrbatbl»! nare linimtitt; fiibl eï ’ï a montit
la breke:
— Nb te sneria; e bnS jokb de tealrb: n’am
gbstb st meargt nevasta la ballbl soakrt-mi înkare
nam înkredere.
— Asemenea jokbr! nb not rebmi tot d’abna, vor
 — 73 —

observa snele femei; mi kîud le va simni Devasta,

vai de btrbatsl el !
Resnsndem ayestor kokete:
Ayi este taleulsl barbatslsî ; ka Devasta st ns
simijt niyl odatt aceste joksrî de teatrs; mai alles
kt Mistiyesks, înssrîndsse, a nss dsot kondißism
sofiei salle:
1. A ns asksude ea nimik de dînssl, dovedinds’î
kt fiind amîndsoî snsssflets în dsot kornsrï, e o ab-
ssrditate a se înuiella snsl n’altsl, a avea sekrete s-
n»l nentr» altsl ; kt ori »ie gremalt mtrtsrisitt st
iartt ; kt ktinga sinyert este kolimvitra ye snalt ori
ye gremalt; în fine, k’amorsl mi stima as de bast
înkrederea oarbt.
« 2. A ns faye nevasta 5115 nasss mtkar singsrt,
afart din kast ; yi însoyitt de birbats sas de soakra
mare : sa», la kassri straordinare, de ayeia în karc btr-
batsl are înkredere. mi ks konsimijimîntsl ayestsia ;
ktyî o femee, ye se resnektt ne sine, nierde din dem­
nitatea sa, ka femee, mi din resnektsl ye ’i datoreste
Ismea, ka mama, kînd se va artta în soyietate, fie ne
jos, fie ktllare, fie ks trtssra, ftrt btrbats, ftrt
mamt, ftrt konsîugenî.
Heea ye ^Iesar a zis nentrs sogia lsî, fie karc
btrbatö trebse s’o zikt nentrs nevasta lsî: „femeea
îs! Hesar ns c destsl a fi inuoyentt, trebse a ns fi
niyî kiar btu»itt/c
Sîntsl Ieronim ziye:
„0 femee virtsoast ns trebse a se msißsmi ns-
maï ks annrobarea konmtiinijel salle; trebse a avea
mi annrobarea IsmiL“
„Virtstea snel femeï, ziye sn skriitor fanyess, ns
 — 74 —
I
Bte îu nsrtarea, ci în renstagia sa: kicï ns e des-
tsl a fi £> femee stimabili, trebse a fi mi stiraati ; ns
e destsl adiki a fi îngelleanti, ni trebse a fi reks-
nosksti ka astfel de societatea în kare tr&este.“

»
_j

:)
 CAPITOLÜ IX.

Urmarea aceluiaşi subiectü.

Ssiit birbaijï feri ambiijisne, karé vid» ks okil

köm ’l miuotasriseasi soaiele lor, mi se nrefakg ki
ns simtg ; asemenea birbarjl merite disnrejgsl lsmil.
Dim kíte-va esemnle.
üsbliuistsl M . . . avea de sogie o nelebrí ar­
tiste, ne D-na M . . . D ne ns éra Bng
módéig de fidelitate koujbgali. Birbatsl ksnostea
intrigele eî amoroase, mi se nrefonea ki ns vede ui-
mik. Élig dormia ínlr’o kamera deosebite, ne karé
Bng nirete artifinialg o desninjia de kamera soiiiel
salle.
într’o noanle, nsblinistsl ande sgomotg in kamera
soviel salle; askslte, m’aide o disnste serioasi între
soijia l«i mi amantsl el, karé se skssa d’o infidelitate
feksti amante! salle.
Helebra konsoarte a nelebrslsl nsblinistg 115 voia
ks nini sns king sí ierte n’amantsl el; amautsl ste-
rsia, iar amanta era neîndsnlekate; amantsl mi a-
manta feneag 0 giIigie ne ar fi desteiitat» kiar mer-
 — 76 —

Siï; bErbatsl, nenstînd dormi din kas sa gElEgieî

amoroase, zisse, k’o vone tare, ka se fie aszit de
amanţi :
— Hi cartE’l odatE, dragE, fiind kE nromite ks
jsrEmînts Iîe ns’ijî va mai fane infidelifc&nî.“
MslijsmitE interveniriî bErbatslsî, amanuiî se ’m-
nEkai'E,* iar nelebrsl nsblinists. ferinits k’a fEkst o
fantE bsiiE, se kslkE ui’addormi ka sns konills în
leagEns. l)
Alts esemnls.
Nanoleon I, se îuaraorasse ne la ansi 1800 de
Kontessa R ... de S , kare doria s’aibE sus kol-
lans de diamante. Nanoleon ksmnErs kollansl mi’lb'
dErsi amantei salle.
Ka se’Is noatE însE nsrta, Kontessa inventE o
minnisni; zisse bErbatslsî el:
— Doamna Noël (modistE) voieşte a vinde a-
nests frsmoss kollans, ne karé nere zene mii de frannî,
nlEtiijî îndatE. Te’nlesnemtl-ts se’Js ksmnerî? Mi
se nare foarte eftins.
— Bsksross, zisse bErbatsl, nsind kollansl în
skriitorisl ses,
A dsoa-zi Kontele se dssse la gisvaergisl DsbieiF,
mi’ls rsgE a nrerţsi kollansl. Dsbieffîl nreßsi 80,000
franni.
— L’aî ksmnEra D-ta ks nregsl anesta? i zisse
Kontele.
— Negremit, resnsnse gisvaergisl.
— Adds 80,000 frannï; mi ijine kollansl.
Dsbief! i nsmErE banii.

2) Les Journalistes. français, par Hippolyte Castille, pag. 35.

 — 77 -

La nrînzs, Kontele zisea nevestei salle:

— Amika mea, am vîndst kollansl ks 80,000
franci. IJine zese rail fransî nentrs marmanda ta
de toaletté ; restsl va fi uentrs toaletta ta. Estï msl-
gsmite?
Kontessa înnellesse joksl, mi îngijrji xansl.
Hei meante-zesï de miï de fransî eras nentrs
Konte o desnigbbire a cmnoareï salle konjsgale, m’o
assigsrare a liberteijiï salle, ín kazs de disgrajiie din
nartea nriraslbï KonsslS al Franciéi.
Nanoleon n’a aflat nisï odate aseaste konsola-
nisne englesi. ')
Mal ealü snb eseranls, ns mai nsijiü Originals,
se e írass din onerile lsï Fontenelle, kare a mxrit fli-
kis, în etate de ossti ani anroane; întrebat« într’ozi
d’sn amiks daka ’ï-a venit gsstb vr’o date de ’nssri-
toare, Fontenelle resnsnse serios:
— <5ne-orï, dimineaga....
„tfns birbats avea o femee, zise sniritsalsl skrii—
tors din sekolsl XVIII; o f^mee foarte galanţi,
rn’alle kiria galanterii eras ksnoskste birbatslsi;
birbatsl ei însi se nrefosea ki nb mtie nimik.“
„într’o zi birbatsl fs lovits de nodagri, mi
nsmai nsts fase nisl o mimkare.
„Barbatsl kiami atsnsi ne nevasti, mi ’i zise:“
„Isbita mea, toate Iskrsrile în Isme as sns în-
senst ra’sns sfîrmits ; ama a voitb Damnezes ; galan­
teriile Dsmitale kate s’aïbi mi eile »ns termens.“
„Fcmeea voieşte a nrotesta.

^Amours de Napeleon I, Tom. I, Capit. IX, pag. 170 —

172. Paris 1836. —

i
 — 78 —

„Te rog, al răbdare a m’askslta «n» minst, k»m

am ssfferit» e» ani întregi galanteriile Dsmitale.
„Kît am fost stnttos«, am fost indslgent»: om»l
ferinit» este b»u». prima fericire a omslsl e stnt-
tatea: ktnî ea imnlikt toate nellelalte b»n»rî ome­
neşti; fort stnttate, toate s»nt demarte!
„Kît am fost stnttosS’, am n»t»t rabdă; aksin
ssnt fort niaîoare, mi nemal not rtbda galanteriile
Dsmitale.
„îmi nlane st trteskb, de mi fort nmioare. (Vi-
ana e ama de deine!); dar tokmal fiind k’am nerdet
întrebsinjjarea ninioarelor, îmi nlaye st trtesk» linimtit.
M’aî skimbat, soro, ne mslnl birbagi, ye nrensia»
m»lt mal nsgin dekît mine. De g»sta n» înkane dis-
n»tt; m'anol, om»l e variabil» din natsra sa; mi fe-
meea, mal rasl dekît btrbatsl (mobilt ka suda, zine
Shakspearc). Ama* a voit Damneze», kare nimik n’a
fokst rt» ; mi kare ne a dat Mintea ka st înfrîntm
noftele, în interesei konservagi»niî noastre.
„îmi nlaye a krede, soro, kt, în amorsrile Ds-
mitale, a trebeit st faiiî ksnoskst adoratorilor kalitt-
liile btrbatsl»! ye Tal alles» k» konsimni mentei ini—
mei Dsmitale; trcbse st le fi zis»:
„Illb skimb» nentr» skimbare de gest»; n’am a
mt nlînge de btrbal»l mc».
„Krez» k’am ginit, n» e ama?„
Femeea n»ne okil în ntmînt», mi voieşte a nro-
testa din nso».
„Te rog, al rtbdare; fii sinyert, yel n»n,in azi,
kînd mt vezi in starea ayeasta ....
„Ns noiji nega kt n’am ftkst mslte sakrifiyil
nentr» D»mneata, din karc yeil» mai kostisilorö este
 — 79 —

indtlginga mea nénire galanteriile Dsmitale, galante­

rii koudamnate mi de morals, mi de religie, mi de
filosofie, mi de Nattro; fiind k& toate zikt ; N á 11 r a a
kreatS' o femee nentrttnt bsrbatt.
„Sktsa infidelittniî ar nstea s’o aibt btrbat«!, ut
femeea; kxnï btrbatsl este de nattra kokomilor.
„Fiind kt et am ftkbt mari sakrifinii neutre
Dtmneata, stnt în drent, azi nel nsijin, a'nere mi eS
de la Dsraneata tnt singsrS sakrifinit: a remne kt
toţii adoratorii D-tale. Nt nbtem adora dtot zeiteiji
d’odatt.
„Vezi starea mea nea de nlînst! Ea insnirt
koînnttimire kiar ineminilor mei; kt atît mai mtlt
D-le, legitima mea konsoartt, ne kare te am itbilt
nînt a’ßi sakrifika onnoarea konj5galt,adikt amtes-
ntne la ridiktlt, mtlt mai amar dekît Moartea.“
Btrbaltl se nrefane kt’mi mterge o lakrimt; fe­
meea nlrnge kt lakromi de ktingt mi de rtmine.
„Krede, soro, n’tnt btrbatt ne are îndoitt es-
iieriinna D-le ; amanţii D-le, vtzînd nosiijitnea mea,
te vor trata în viitort kt mai ntijin resnektt; te vor
trata ka ne femeea tntî uaralitikt, ne nt noate res-
bsna institele ftktte soijieï salle. Gîndemte serios;
am ktvints. sat ut ?
„Ama dar, neutre binele D-tale, mi neutre li-
nimtea aiutrîtelor melle zille (ne nt vor fi mtlte, te
assigtr), îu fine, neutre ferinirea koniilor nomtrii. te
rog, te konjtrt', rtmne toate legtmintele D-le nelle
galante; dsm& moartea mea, romii absoltt libero ne
gtsttrile D-tale; kt toate kfc o manre ar trebti s$
înfrînese gtsttrile eî nelle mai legititiie, kînd anelle
 — 80 —

gestsrl not vitima morala koniilor el, nentre karé o

mami e datoare a fa4e nelle mai mari sakrifiniî.
„Emtî o femee ambigioasi, o femee de snirîte,
o femee de inimi; krez» ki nregeeintî nosijjia mea.
Ilierzi într’adevir o distrakgie; dar koniî te vor dis­
tra mal melt ke drigilimiele lor; ee te voie distra
iariml ke sniritel meS, ke eredigienea mea, melt mai
seave debit amorel, kare, kît se nare de deine, n’a-
tît este de amar. Iar la ora morgii melle (karé e
foarte annroane, te assiger) te voie bine kevînta;be-
nedikgia enel söge ba mine va fi gragia divini neu­
tre o sogie ba D-ta; koniî nomtriï vor bine kevînta
mi eï memoria mameï loi* îngelente.“
Femeea esnedei ne togï kertesaniî siï, mi bir-
batel ne togi aminii leï neï falmï.
Sent birbagi miserabilï kari eî singer! snekeli.
ke onnoarea sogielor loi*.
Eati ene esemnle:
Î5n» medike anerae L.... avea o sogie foarte
koketi, kare întorsese kreeriî eue! Eniskon».
Kasa medikelei era nlini lia ene stene: cnis-
konel nlitia kiria kaséi; ke banii eniskon»leï módi­
kéi avea tnssri, mobili leksoasi, kandelabre d’ar-
ginte ; iar nevasta lei avea gievaere ka o regim.
Medikel se nrefmea ki ne vede nimik, ki ne
mtie nimik. Eli» era ene mare jekitore de kirgl;
într’o zi ave trebeingi d’o mare semi de bani ; se’n-
gellesse ke sogia lei, mi se nrefike bi nleaki la
geam. Eniskonel veni si doarmi noanţea firi sfi-
ali în bedoarel amantei salle. Ile kínd nrea singia
sa dormia In b’ragele amorelel, birbatel intri în b»-
doarg, feriose mi însogit d’ene fidel» servitore; ellsleagi
 — 81 —

kobz'i> ne Eniskon«, araeninijînds’I se’IS raz* mi ss’l«

tsuz'B. Euiskonsl ntati barba k« hîiîmï mil de gal­
beni, ne kari i adssse d’akasi b^eatel kare’l« ser­
vi«, mi karé ’ls îiisogia în tot loksl.
Onnoarea e «nS nrejsdini«; iar virtolea, o kon-
vennisne, zi kg «ni!. No! s«sninem din kontra, te fe-
meeanoate st fie virt«oa6fc: tebürbatol trebse ss ijie
la onnoarea femeiï salle, ma! m«lt dekit la viaija sa,*
mi aceasta, nentr» nrosneritatea famillieï mi nentrs
fericirea koniilor.
„Mij loksl nell S ma! b«n« d’a kon serva
fidelitatea femeilor în tes*torié, este d’a
da libertate fetelor, mi d i v o r s « (desface­
re) ce 11 or înssranï, zice de Stendhal.u
Kînd femcea va allégé ea sing«ra "rie bi>rbatsl eï,
ns nainte de 20 de an!; mi kînd femeea mi bfcrba-
tsl vor mti te se not desface or! kînd, mi fera gre-
«tate, atonei mi «nsi mi altsl vor trai în armonie;se
vor menaja, se vor resuekta snsl ne altsl, vor l«kra
amîndsoî ks sinceritate nentr« înflorirea famillieï.
Am zis te o femee treb«e a fi mere« ok«na-
fe k» ruenagi«!, sure a n« avea timns a se gîndi la
dievoliï.
Nid odafe imaginanjsnea sue! ferne!, din îiatora
eï inflammabih, n« galoneasü ma! i«te dekît în sta­
rea de nemimkare a korn«lsï si>b\
J. Frédéric Richter zice: *
„Ak«l a nerdst ma! m«lte fete dekit romannele.“
Sanial Dubay zice:
„ K« kît femeile s«nt ma! lenevoase (oisives), k«
atît inima lor e ma! oksuate.“
<5n nroverbS zice:
6
 — 82 -

„0 fatt len enni este rar o femee virt»ast.ß

Eata »n» esemnl».
Inţr’o zi »n btrbat» medea lîngt femeea Isi ;
btrbatsl hí tea, femeea kosea; din kînd în kînd, btr-
batsl írni aranka okiï la femeea sa, karé ani ssrîdea,
ani înkrenta snrînneana; faga eî esnrima mi frika mi
bsksria; anoî, ofta mi ltkrtma; în fine, Itsa lekre
din mint, se lsngia ne kananea, iui aginta okiî as»-
nra »neî kadre, karé nresinta amoral l»î Psyché.
Btrbatsl eî, om» de sniritS, innen» st nîndeas-
kt: mi deskoneri «rinele »n»î jsue Minotasr, ne karc
’i» ssrnrinse într’o noante seb natsl servantei, mijlo-
nitoarea sonieî salle.
— Negremit la D-lsî te gîndiaî, în zioa feri ni ta
kînd e» niteara A morei lei Michelet, iar D-ta te
gîndeaî Ia Amoral anosta de seb natel femeii D-tale
din kast.u
Soijia raedea ka o stînkt de niatrt.
„Emi, D-le, de seb nai», st skimbtm amîndsol
kîte va vorbe u
5n» jene stsdent», ka de 18 ani, framosSkaA-
donis, m’a ktrsia mssttnioart abia zimbea, emi tre-
msrînd de s»b nat«. Btrbatelsî i se fjtk» miit
Ns te sneria, konillsl me»; tş aî fost invitat
la anest» osntj^S. N» te mai Itsa amtgi în viitor»
de vonea acestor Sirene fatale. însoait-te: ia o fa-
tt modesta mi kasta, k» ntrinnî onemtî, nui vel skt-
na mi onoarea mi vieana ta. D»te.“
Btrbatsl avesesse grijt a konstata k» martori
adslterisl soiţieî salle.
— Te am krezst femee de inimt mi d’ambiijie,
dar m’am înniellat. ÍI»teaí st’tnî iiron»! desfacerea.
 — 83 —

fie mi nemotivati; ami fi îmnlinit doringa ta; aï fi

evitat skandalsl; aï fi konservat nel nsgin simna-
tia mea.
— Am gremit, earli-rai !... zisse nevasta, ki-
zînd în genskî.
— Femeile ssnt ni mie konil, resnsnse birbatsl
rîzîud ; dar fanta Dde, Doamni, ns este o grewali,
este o krimi, karé ns se noate erta: onnoarea bir-
batslsï mi interesei koniiiorîmï ordoni a rsmne legi-
tsra uoastn konjsgali. Si ragionim nsgin. Natsra a
dat femeii frsmssege, snirite, imaginame, inimi; dar
5ï a refssat Ragisnea. kare, snre komnensare, a da-
t’o birbatslsî. Dsinnezes, ka nirinte bsns mi drentS,
ns nstea da snsia total., iualtsia niraik; a nss dar
ne femee ssb nrotekgisnea mameï ka fati, s’a bir-
batslsï ka sogie, snre a o kondsue ne kallea virtsgiï
ks sneriinna lor, mi a o konsola ks amorsl lor. Illtil
bine, Doamni, ki m'aï ailes singsn, în denlini li­
bertate a inimeï ; mliï bine kl ’ni am dcskis inima,
mi'gï am fikst o sinnen mirtsrisire de kalitigile uii
defektele nielle; mliï bine ki, de dsoï anï de kînd
sentem iusogigï, ns ’ijï am dat nini sns motiv« de
neraslgsmire; tndarea D-le esle dar meditate; sns-
ne’mi, te rog, «ie te a silit a tilda kredinga konjsgali?
— în,i 8nsis totsl, ka Ia sus konfessors; este viaga
scdentarie, m’o nassisne fatali ne ’mî a insnirat js-
nele anella.
— Niyî o skssi ns nouî avea. Doamni; kiul
îaî renetam mere« :
„Nekredinga femeii nressnsnc korsngisne, mi are
„ressltate mal triste dekît nekrediimabarbatslsî; din kare
„kassi birbalsl a fost la toni nonslii jödckat ks mai
 — 84 —

„nsiţint asjirime de kît femeea: femeea, nentrs binele

„soniettßil, trebse afinai virtsoast deldt btrbatsl.“ ')
De ce oare délia femee se cere mal mslt?
Michelet, marele istorikS al Franyeï, în onera sa
* întitulate Ara őrsi, resnsnde: „ka violare a legttsrel
sakre, adslterisl (ksrvia) este d’o notrivt kslnabils
nentrs btrbats ka tűi nentrs femee ; srmtrile ínst Melle
triste ne adslterisl femeii «are nentrs famillie mi so­
cietate, faks ka krima femeii st fie neertatt : kt cl fe-
meea, nrin trtdarea btrbatslsl, esnsne viana mi on-
noarea lm; ílls nsne adikt în stare a rasri ín dsels
ks rivalsl sts; saS' a fi ridikslat în ziarele smocistice,
sas ne scent, sas în kîntece, sa« ín romanye ; mi a
fi arttat ks degetsl. mi inferat nentrs tot d’asna, mi
flserat, mi disnreijsit de toatt lsmea,* ells ns se ma:
noate nresinta în societate ks femeea ne l’a trtdat.
„Adaogt la anostea dsrerea ssffieteaskt a btr-
batslurtrtdats; ktcl n« uitie daka konii sbnt íntr’a-
devtrs aï lsï, sa « ssnt mis nrodsktö strtins ; ne língt
tortsra morált, nefericitei btrbats se vede nevoits a
kreste, e edska m’a dota o nrogenitsrt ekivokt (sns
nsis de kskis), karé va nrovoka noate mai tirzis sns
nroccss de momtenire, ne karé, kiar kímtigínds’l, se
face de riss nentrs tot d’amia.
„Femeea este inima famillie! ; ca ntstreast se-
kretsl relegisnií domestice; ea singsrt noate affirma
legitima momtenire a koniilor.
„Daka sînsl femeii este temnls nostrs cells vis.
altarsl snde arde flaktra lsi Dsmneze«, a vinde a-

*) Portalis l’ancien.
 - 85 —

'Jests sanktsaris inamiksls!., a lEsa n’snö strei ns se

fsre flaltEra sakrs ne este viaija bsrbatslsf, ns este
oare aueasta mal mslt dekit »ns assassinats'?“
EatE de ye adslterisl a fost asnrs nedensitS la
toijï nonslil. Evreii kondamiiaS la moarte ne femeea
adslterie. Egintenil ’ï tsiaS nasal. Romanii (legea
Jslia) i fBiaS kansl. în sekolsl XIX, kEnd o femee
tradfc onuoarea bErbatslsï eï, bErbatsl e lsats în rîss
(laka înkide okiï. [Ui lsmea are ksvEnts: lcEyî ase­
menea bsrbatS este sns oms fErE onnoare mi fErE am-
bigisne, daka se lasE msia de lakrsmile snei ferne!
snerjsre.
Se nressnsnem k'B virtstea konjsgah* este o yes-
tisne de temneramentő, se nriimim ke amoral este
sns sentiments reals, se zWem ks sofiştii kE onoarea
e sns nrejsdiriis; la ye folosemte femeii edskaijibiiea?
Daka ns se terne de konstiinga sa, ns trebse se’î fie
rsmine de konmtiiniţa generata?* Daka n’are stimE
kEtre bErbats, ns trebse se’î lie mita de konii seï,
kari o vor disnreiisi într’o-zi?
O nassisne fatata, a zis. a fost mai tare de
kEt total. Dar es snde eram? Ns eram es fratele
D-tnle? Mentői si D-le? Ns trcbsia se te gsudeuit!
kE krima ayeasta ns noate remînea asksnsi? Me
ksnomteaï îndestsl ka st ns te îndoemtï sn singsrs
minst kE ami fi nstst erta o asemena nerfidie. Daka
na nentrs stima k'btre. Damneata, yel nsijin neutre
araorsl liEtre konii Dsmitale, trebsia se ssgrsmï ayea
nassisne, sE’mï deskizï inima ka la sus nirinte; mi es
se virss în ea linimtea mi nayea. Ns eraï sns ko-
nillsî Te ai înmellat daka m’ai krezst snssiranlsin-
 — 86 —
!
strsment« all«’ ntovierilor D-le, snS sklavS all« ka-
nriciilor D-le.
Toate acestea le rntiaï; mi krima aï kommis-o.
Doamna, îu denlins ksnomtinns de Iskrs; al kom­
mis-o ks sînge rece; mi d’aceea emtï într’adev^rs
krimiualü. v
Snerï a skssa kondsita D-lc nrintr’o viairs me-
dentarie, ksm zicï. E! Doamna! dar cine te onriâ
a ns te okksna toatfc zioa ks menagíul? Ilentrs ce
refssaï a ’n,i fane eS lektsn&, ne kînd raîinele Dsmi-
tale îskra?
Kiar daka amantsl D-le ar fi fost iirovokatorsl,
kiar daka amantsl D-le te ar fi ssrnrins într’snsl din
aleile momente kritice, ín karé femeea ns este doamn'B
ne voinna eï, daka D-ta te aï fi stimat iisniri ka fe-
mee, daka sn minst te aï fi gîndit la konii D-lale,
kari vor nsrta ne frsntea lor desenarea ruaiceï lor,
aï fi fost salvata. Ks atît maï kslnabilfc emtï, k’al
meditat trădarea. Euitï întreit« kriminal’L: kriminals»
kvBMï aï assassinat onnoarea snsï bărbat«, ne merita
joatE affekijisnea mi stima D le; krimi nah», k^cï aï
assassinat innocenija «nsi jsne, ne kare l’aï arsnkat
în abissl korsngisniï; kriminata, fiind k’aï assassinat
în leagG&ns nosteritatea D-le. Dsle lu ir&rinniï D-lo;
nlîngï în sînsl ior rhtLcirea D-le. —-, A ! Daka tonï
biBrbajjiî onerati ar trimite la irtrinnï ne femeile lor
snerjsre, k*LSi>toria ar ti resnektatB, famillia ar nros-
nera ; mi nrin famillie, ar înflori societatea “
Kredem k’acests esemnls va nrofita la rashtï b$r-
ban,ï. A nrofitat oare femeii în cestisne? Ns! So­
cietatea a konsolat’o; ea a sitat sltimsl konsilis a
btrbatslsî, ksm sitasse mi nrimsl si>s konsilis. So-
 — 87 —

nietatea a ertat’o, a konsolat’o; dar konillsl el, kare

era în leaginfc Icînd birbatsl a înanoiat-o laniriniÿf;
konillsl eï, kaïe avea în vine sîngele nirintelsî Si8,
konilal se rsraini de maiki-sa. EUS ramasse lîngi
tat'Bl sis, nini la moartea nirintelsî sis; în toate
viana sa, se nitea ne faija lsï rsminea marne! salle?
ne’ls koborî în mormînfê, înaintea timnsl«! nreskris de
Natsn». Eate ressltatsl adslterislsï !
Mama mi birbatsl ssnt resnonsabili de kiderea
femeii, a kiria fericire, zine Doamna de Gasparin,*
este a se asnnsne ks ntanere anellsia ne kaïe ’Js kre-
de forte, m’a kirsia kom mainte o nriimenite ks rasl-
jjsmire.
„0 darai iirea frsmoasi, zine Michelet, avcîi mi
feriniti, ajsnsesse la natrs-zenï de an! teri nate;a-
vea sus bsns birbats, mi koniï în virate; într’o di-
mineaij'B, desgssfati se vede d’o fericire monotone,
nedasse stersinijeï sns! biröats ne kare ns ’ls isbea.
Nedenrinsi ks asemenea fante relie, legitsra e! ksl-
nabili este deskoiierite. Ideen 1«, a allsnekat Ia 40
de an!, uii rsminea ci ín oki! koniilor. o arsnki la
asternst; neste natrs Isnï, era moarte!
„Meea ne déni de ma! tot d’asna de nekredinija
femeii, zine Michelet, este srîtsl sas desgsslsl (l’euimi);
viana birbatslsï, ma! okksnate, ma! variate, e ma!
îisj^in ssuussi srîtslsï.“
Birbatsl ksm se kade se sileste nrin toate ki-,
iisrile a distra ne sonia lsï, fokînds! ntakste okks-
naijiilo kasnine mi datoriile sakre de mami mi de
soarji. ßirbatsl ksm se kade întrebsiujjeasi timnsl
de rekreajjie în sînsl famillieï; sas freksenteazi ks so-
 ;
:
.
— 88 —
s;: ,
Sia sa k'Bsnhiile oneste; sa» ressffe aersl ksrats al
I; gradinelor nsblme sa» al kîmnieî, însorjit de sogia sa
mi de konii ssi; nhi odats sneî femei oneste ns i
se srasteks bsrbatsl ses mi ks konii sïî.

i
5 •

ïu:

V
\

-
’

i
 CAPITOLÜ X.

Amorul şi Imeneul.

i&tCjjks jiötiuij'B amorsl în ktsttorie?

Eatt nroblemsl ne avem a deslega în auests
kanitolS'.
xIe este amorsl? La Rochefoueajild îll» defineast
ast-fel :
„Amorsl, ka mi foksl, ns noate trhi fort o mim-
„kare kontinse; ktnd amorsl înueafo a snera m’ase
„teme, in^eatt mi a vieijsi.“
Intr’adevtr, amorsl trticste kt> miştersl, ks sin-
gsrttatea, ks sneranga. ks illssisnele, ks dorinţe,
a

ks obstaköle, ks nalnile, etc.. In ktsttorie, linsind

toate acestea, linsemte mi amorsl.
„Lord Byron ziue:
„In ktsttorie ns noate fi amors, amorsl iiens-
„tînd esista fort obştaksle. Daka Laura ar fi fost
„sojjiea Isi Petrarca, auests noets ns ’m! ar fi netre-
„ksts toafo viaga árima la sonnete.“
Ast-fel Dante ks Beatricea lsl.
 — 90 —
„Amorul fer» dorinţe, zice Ninon de Lenolos, -s
„(kare este o autoritate în felul acesta) este o xime-
„r», ne nu noate esista în k»s»torie.a
Saint-Réal zice ;
„Amorul konjugalu nu noate fi amorul, în înijel-
„lesul cellu largu all« kuvîntuluï: k»ci nu noate omul
„dori mi nossede tot d’odat».“
Ama dar, dorinţa mi temerea karakteris» Amo­
rul,- fratele s»u, fiind k» noate trai f»n. dorin jjc mi te­
meri, se numeşte Imeneul ; mi nu e de mirare ka s»
nu semene unul ku altul : în introducerea acestei o-
nere, naginea 13, am ai »tat k», de mi frâul buni de
mam», kare era Venera, avur» îns» de tat» Amorul
ne Marte, zeul resbellelor, iar» Imeneul ne Bachus,
zeul vinului. D’aceea mi sunt desinaul, unul legatu
la okî, mi ku arkul în ra»n», mi altul k5o fakl» în
mîn» mi ku okii deskimi.
Eu' voiu komnara amorul ku fosforul, mi k»s»-
toria ku lamna.
Voiu komnara amorul ku mnmiiania, mi k»s»toria
ku vinul, kare devine onetu.
Voiu komnara în fine amorul ku gondola fluttu-
rie, sau' ku lava Vslkanulul; iar k»s»toria ku k»l-
dura iui lumina Soarelui, sau ku nortul dun’o temnest».
S» desvoll»m aceste idei.
Fosforul amirinde lacuna; deci, fer» o skîntcie,
lamna nu noate lumina; ama dar amorul este mobi­
lul k»s»toriei, iirekum fosforul e kausa luminel Iam-
nel. Fosforul d» o Înmiii» vi» mi renede; lumina
lanmel este dulce, durabil» mi bine f»k»toare. Fos­
forul, daka sc stinge, nu se mal noate annrinde; dar
lamna noate arde nekontenit, de vel ad»oga olliS, mi daka
 — 91

vei skimbn fitilsJ. Amorsl noatesbsra la sma temnls-

1»1 konjsgals. remîne însi ín loksl Ibi Aminij^ia, anea
legitsri sakrB mi misterioasa a dsoi ssfflete ne se
kontonesks într’sn singst ssffletS. Astfel fosforsl an-
nrinde lamna, mi lamna annrinde kandelabrele ini toate
lsminele
Amorsl ínsi, ka mi Arainirïia, (adiki Armonia,
sori bsni ks Amorsl din anciamí nirinuí) trebse
s’aíbi de hasi stima r e n i n r o ki, karé este teme­
lia sneí kuse zidiţi ín granits.
;,8nde esisti stima, ziue Nanoleon I, Amininia,
„mi kiar Amorsl, se nasks índati ; dar trebse sí stim
.,a menagea mi Amorbl mi Arniniijia,“
Am komnarat ínki Amorsl ks mamnauia. Tot
sekretsl este ka vinsl nsmit inanmania s* ns dege
nere ín vins oijenitS: srmeasi dar a se astsna bine
bstillia ne konuine mainiiania, írsinds-se kíte nsijin
zaxar ín vinsl ne înnene a da ín akrs.
Am komnarat amorsl mi ks lava vslkanslsí. Vsl-
kausl in akíivitate ínfsuiuieasi sns sneklakolS' gran­
dios*; mi íngrozitors, sns snektakols ssblims ín felsl
sís; dar lava Isi nea arzitoare konssmi mi nssti-
emte totsl; ne kînd Ismina dslne mi kildsra bine-fi-
kitoare a soarelsi di viaiji, mimkare mi bsksrie I a
toate.
Dslne este a visa 1a Ismina melr.nkoliki a lam-
neî m’a Isneî! Dslne este a vierjsi la Ismina mi kil­
dsra bine-fikitoare a soarelsi de nrimivara mi de
toamna! Kati de ne linimtea kiSitoriel e nrefera-
bili ne lingi kinsrile amorslsî.
Am komiiirat în fine amorsl ks barka. Dslne
 — 92 —

este a nlsti lie ssrfaga lins a lakslbi jsneneî, m’a zi­

ce ks Lamartine:
O temps, suspends ton vol, etc,
ülsteaskib ombl, !n dimineana viegeï salle, ne
lscisl azbrib al kanriciosslbï liksidS; dar gr^beaskü
a intra îndatü în iiortsl linimtit. sure a feri barka de
feria vallsrilor, snre a feri vi aga de isria nassisnelur.
Akbin vine întrebarea: de ne oare celle mai m«îte
kssstorii ssnt nefericite? La aceasta ne resnnnde Ai­
mé-Martin.
„Noi kreintem fetele în vanitate mi în innocent ;
m’anoi le în k re d ingára snor birbani kari distrsg« i-
nocenga lor mi le kbltivh vanitatea. O fate frsmoa-
S3> mi fara esneriingt trece, în kîle va ove, deli a sbii-
usnere Ia suveranitate, della Iiniiutea ssfflelslsi lade-
lirsl simgbiilor; ea devine nentrs barbais! ei bn§ i-
dolb, ne kare ’lb adoar& în genski, femeea so krede
5iib rege'ne tronS; dar iieste îibgin, nassibnea btr-
batslsi este bsatt, illssrsnele femeii se risineskb ; ellS e
desgbstat de dînsa;ea devine o femee de kass, o servan­
tă; atöncí se deiuteantă în inima femeii r&ceaia, bra,
rssbsnarea, disnregbl, adblteribl, kare nauite skanda-
I5I mi desonoarea, mi kare urovoakă divorsbl. Astfel
bărbatbl denraveasă singsr ne femeea lbi, îmningîn-
d’o în bragele bnbi amantg.“
Auia dar ceea ce stinge flakăra amorblbl esleb-
rîtbl (rennui).mi s agi bl: dboă stînci de kari tre-
b»e ferita barka konjbgală.
Sylvain Maréchal zice:

Dans les beaux jardins de Cythère

Ne cueillez pas tout en un jour;
 — 93 -
Si vous voulez longtemps lui plaire,
Ménagez .les fruits de l’Amour.1)

Femeea ns trebse konsiderati lia «ns instrs-

ments nassivs de nliyere ; yi lia o komnaniom a vie-
neï noastre, ka «ns balsam« «al dsrerilor noastre fisi-
ye mi morale, ka o nrovediniji a famillieï; nrin sr-
mare. feœeea trebse tratata ks blîndene xui ks deli-
kateiji. Din ayests nsnts de vedere, kisitoria este
o annyijaié sakri, karé se stinge d’odati lis viaija,
mi liare e mslt mai nreferabili dekît amorsl yellS
svimeats.
„L’amité que liait de l’amour vaut encore mieux
que l’amour mêem diye Grécourt.
Doamna Cécile G . . . M ... observi, ks drents
ksvînts : «
,.în kisitorie, femeea kare ’mï allégé singsri
birbatsl, este mai feriyiti, dekît femeea ne kare o
. allégé birbatsl.“
De ye oare?
Kiyi, ziye Descurct:
„ Hirbaîsl în kisitorie kasti mai mslts frsm«-
senea fişiki, ne kiiid femeea kasti frsmsseijea morali;
din Imre kassi, amorsl birbalslsl e mai sinigsalS,

J) Ns ksllcgc într’o zi toate frsktele din frsmoasa grsdinfc

a Cythereï: ménageas* frsktele Am’orslsï, daka voemtïs*
te bsksrî mslt de dslyeijilc lsï.
‘) Amiyijiia ye nauitc din amors, nrei£seuitc mai mslt dekît
amorsl înssmï.
 — 94 —

mai geloss, maï trekitorö; no kînd amoral femeii e

mai affektsosS, mai înkrezitor», ma! kredincioss ; bir-
batsl nere femeii nrirasl eï amors, femeea ’ï Here si­
tim?! 858 amors.“
„De aceea, observa Frédéric Gérard, trebse skira-
bati sistema edskanisniï femeii; kînd femeea, nrintro
ed«kan,isne bine înijelleasi, va avea sironimîntsl dem-
nitigiï salle, kînd ea va fi liberi în allegerea sa, ns
va maï ssfferi inflsinga nrejsdigiilor : va fi kasti, kid
Ya disnreijsi liugsuiirile konillirestï ne flattési azï ne
femei; va fi fideli, kicî ns va mal avea nevoe d’a
se nreface; atsncï nsmal femeea se va nstea nsmi
komnaniona birbatslsï; azï ea este sklava lsï ; atsncï
kisitorinil se vor isbi ini se vor stima ks sinceri­
tate, ka dsoi fiinne d’onotrivi, ce as o frsmoasi mis-
sisnc de îmnlinit n’ac^sts globs snde ’i a nss Dro- '
vedinßa.“
Trebse însi a sti 85 distingem nassisnea din a-
mors. In nrivinga aceasta eati nirerea lsï Emma­
nuel Gonzalè8:
„Ilassisnea ns e komuatibili ks amorsl; nassi-
suea este ama de variabili, ne kit amorsl este sta-
torniks. nassisnea este sns sirarjjmintö ks total es-
teriors, vanitoss mi nersonals, in okiî kiria femeea
isbiti este sns instrsmentS de nlicere.
„Hé femei insniri în genere 0nassisnele celle maï
fsrioase? Acellea kari distribue maï mslt gloatelor mi
frsmsseue, mi talents, mi gragiï, mi ssrise; acellea
kari fsgs de smbra mi de mistend ce reklami amo­
rsl,* adiki, nktrigele. kantatriyele, dinuitoaiele, etc.
„nassisnea întirrîti amoral-nronris ; ea voieşte
sgoraotsl, strilscirea; voieşte a nosa, a fi nriviti m’a ad-
 — 95 —

mirata,* voieşte în fine a demtenta invidia în inima cel-

lor-lalte femel.
„Amorslsî din kontra i nlace singsn&tatea, li­
niştea, tăcerea, misters! ; obiektsl amats gine loks de
öniverssl îatregS.
„A fane sns bürbats nebsnil nentrs o femee
frsmoasfc sas avsts, adikfc a ’uil esnsne viaga saS
averea, ns va st zikis k’h o isbeste k» amors; ci va
st zik$ kï doreşte ks nassisne nossessisnea acellel
femek de karé se desgsstE dsm> ce a nossedat’o.
„ßürbatsl cere în amors dïamt, neriksle, do-
ringe, visuri; kîud bfcrbatsl însis nosseds regslat ini
ftbiü diftikslt'&ui o femee, atsncî ells n’o noate isbi
ka n’o amante; ci ka n’o amikfc, ka ne mama ko-
niilor s'üï. Vi8sl liiere înaintea realitenii, kscî do-
ringa e satistekste ne denlin. Omsl e neslatorniks din
natsra sa! Femeea din kontra noate isbi mi în kxsfc-
torie: inima el este o floare ne kare rooa dimiuegeî
. o înssfflcneste ; ssrsterile bfcrbatslsi, delikatega mi
ssrîssl lsl, ssnt nentrs inima femeii ceea ne este rooa
nentrs floare.“
Sekrets! dar d’a se isbi mslt dsoi k^s^torigi,
kări s’as însogit ks ntecere, este a se resnekta, a se
ménagea, m’a se okksna meres snsi de altsl.
O vieaga netrekste între amors iui Iskrs, esklsde
demartele distrakgiçnl ; inimcle se simt din ce în ne
mai strîuse, mai aîînroniate «na de alţii.
„în vekisl oraiuß Zurich, kînd dsol kantorig!
voias st> divorscse, mergeas la magistragl mi cereas
desfacerea k$8T>torieI lor; magistratsl îi înkidca n’a-
mîndsoi într’o karacrs, snde ns era dekîţ sns nats,
o inasi>, sns naxars, sn giervels. o fsrksligfc, sns ks-
 — 96 —

nits m’o lingsrt, Ani eï raedeas înkiml tre! zille, în

kare timns 115 vedea« ne nimeni; ktnï minkarea 0
nriimias nrintr’o ferestrse. Dsnt treï zille, mal ni^LÏ
snsl ns mai ncrea desntrgirea.“l)
Terminam anests kanitols*, kare se noate nrivi
ka nrefaga ntraii III a anesteï onere, ks srmttoarea
observagisne a Daminelleï de L’Espinasse: . ^
,,0rï ne oms (btrbats mi femee) kare are talent«
sas geniS, mi kare e keraats nentrs glorie, ns trebse
st se însoare: ktnï ktsttoria stinge flakktra genislsi,
destinat a lsmina lsmea.“
Intfadevxr, grijele edskauisniï koniilor, daka ns
sting flaktra genislsl, 0 fak§ nel nsgin a nierde msltb*
din Ihmirea mi ktldsra sa: iar indenendinna oraslsi
de genis ssilert mslt nrin legtmîntele ktsttorieï.
Ks toate anestea, tokmaï anei a kari noartt vii-
torsl în ssffletsl lor, tokmaï aneia kari simt kît simte,
sns* nonors întregs, tokmaï aneia kari as în tiranie
mi în nrejsdinis nimte inamini neîmntkagl; în fine, •
genisl, kare ssffere mal mslt dekît omsl de rînd, are
nevoe d’o femee kare st’ls konsole de nerseksnisne-
le soarteî, aile innoranncï, ale tiraniei: d’o femee,
kare st’ls îndslneaskt ks amorsl eï de amtrtnisife-
le vienGï; d’o femee, kare st’ls sssgiie ne Golgota.O
kare st>’1s transnorte în regisnelc frsmosslsï, kare st’Is
fakt a bine ksvînta rirovedinga,0qar ns a o blestema.
Vom vedea în iiartea III sns esemnl« de felsl
anesta.
'îernetind vieaga geniilor înssranï mi neînssragî,
viaga tribsnilor nonorslsï, viaga nellor kiemanï a kon-

*) L’Amour, par Michelet, pag. 134. —

 — 97 —

dsce ufa lsraina societatea, aflxm kx ce! mai mslgï

din ce! înssranT a» fost mai nefericinï dekît ce! ne­
in seragï.
Socrate, Mollière, Lord Byron etc, as fost nefe­
ricirii în kxsxtoria lor!
Dante mi Petrarka n’ar fi fost weea ce ssnt daka
eras înssraijl ks Beatricea mi ks Lasra.
însoare se Genisl, dar femeea 1«! sx fie sn8 an-
gel« de amors mi de blindeße; mi s’albx mi mijloa­
ce kari sx le assigsre o esistinijx indenendinte mi
edskajjisnea koniilor.

ï31

■v

»If
•7
 CAPITOLÜ XI.
í-: !

Canarul în colivie.

JJinta justifikt mij lokul, zikS dinlomagiï.

Basatu n’aceastt aksiomt, Misticesku ottrî a în­
trebuinţa toate mijloacele snre akonserva intakté
qnnoarea femeii salle, în mijlokul korrumngiuniî ge­
nerale. ^Ielle maï multe femeï îu lins* de amor« mi
de koniï, îmî koncentrt affekţiunea asunra florilor mi
ntsstrilor, assnra ktijeilor sa» nisicelor.
Femeea ns noate trti ftrt okkunaţiune: urîtul
(l'ennui) o sugrumt. St nresununem o femee kare
iubeşte kanariî. Ea va nune kanarul într’o kolivie
frumoast, ne kare o va atîrna în ni afondS’, unde n’a-
junge nisika ; kolivia va fi ornatt ku rtmurelle verzï,
snre a face a krede ne bietul kanar» kt s’a fit în
sînul Naturel ; va nsne koliviel rii’o nangliguţt romié,
ka st n» se deoakie ntsstrika de oamenii ku okil de
broskoiS; anol femeea va avea grijt ka zaxarul mi
ana rece st nu linseaskt ung minut« din kolivie ; iar
kolivia va fi kurtjjitt în toate zillele; dar grija cea
mare a femeii va fi ka otsstrika kînttreaţt st nu sboa-
 — 99 —

re; kiuï de va sbbra, nb se va mai interna în kolivie;

libertatea e mai dblue de kît zaxarel. Se noate în-
tîmnla ka vihitorbl s’o nrinzi a dboi oarÎB, sa* s’o
ommoare. Fie ! E dblue moartea nentrb libertate !
ITaueasti feraee a voit sis imite Mistiueskb în
nrivinrja Avestiijeï. He altb 'e femeea de kîtonassirc
de ílaradisö?
Fcmeea, a zis Cheakspeare, e mobili ka bnda.
üriina nreokksnare a fie ki.rbia omS, mi a Ro-
mînblbï în narte, este lokbinga, sinonim Ire kisitoria.
IJirraubl romîrib ziue „’mi am fikbt kasi,a adiki,
m’am kisitorite*.
Mistiueskb înkiriè o kasi nentrb soijiea sa fi-
itoare. într’çnS sbbbrbib isolais, dar sinitosb, mi
k’o vedere nittoreski. îmurejbibl aues te! ka8e era
bite snaijib golb. Kasa te inkiriati ne mai mblnï
an!, kiuï Mistiuesku keltei mblnï banï ka s’o faki
dbni gbstbl sib.
Era amezati kasa între Irertc mi gridinx, amîn-
dbOi acestea snanioase, mi ornate kb arbbrï frskti-
ferl uii kb insule de flori: bite raikb naradisb.
Kasa, gridina mi kbrtea erab îranrejmbite kb
zidg înalte, dominate de nenbine de lemnb de stejarë:
nielestel era frika de fikitorï de relie, motivsî era
frika de MinotabrS.
Kasa avea dbOi etagibrï, sab katerï, Írem le n»-
mim noï. în Ebrona nb intri în sokoteali katbl de
jos, ne se numeşte rez-de chaussée. Astfel, o
ka3i kb natrb katbrï în Franija, în Romînia treue d’o
kasi kb uinui katbrï. Ka la noï, la nimeni.
Kamerele din katbl de jos, ridikate mbit delà
ir&mîntu (kasa era ne nivnirji) eraS destinate nentrb
 100 —
kbxuie mi servitori. îu katbl de jos, lîngb kansl
skireî, era o kamera solitara, ne servia în annarinijfc
de lokbingfc fidelblbi servitor», iar în realitate anea
kamera era gerita nortarslbi, observatorisl nolijiiei
sekrete konjogale, fbiworbl de fokb allb ktsniniei
Mistineskblbl; O fereastra a anesteî kamere da snre
kbrte, iar bina avea o ferestrse la mijlokb. Aneasta
kamera koresnsndea k» kamera de d’asbiira eî nrin-
tr’o trans (oblonS) memteinbgita.
Katbl de s»s avea meante kamere: trei Ja dreanta
mi natrs la stînga, desnsrijite d’o sata snaijioas:&;
aneasta sah servia d’anlikamen» tot d’abna, de salonb
vara, mi de sălta de inîakarc iarna. Ani s'afla biib
niano, bnb biliiartb ui’o bibliotéka. Salla aceasta era
mobilate dbnfc gsstbl oriental». Kb niano kînta A- •
vestijja, la biliiartb jska bîrbatsl kb nevasta, sab bfcr-
batbl kb amikbl se» adevărat», kb medikbl kaséi;
billiartbl era o nîLSbra igieniln. nentrb A vestica, nre-
kbm strbngiria era nentrb Mistineskb. Dintre nelle
trei kamere de 8bs delà dreanta, kari dideab snre
kbrte, m’alle karóra binî erab toate sure salla de in­
trare, kamera nea mai snaiiioass servia de salonS:
salonbl era amezat» între kamera de kblkare a ero­
ilor, mi kamera de Jbkrb sab de stbdib a Mistines-
kblbi. Aneasta kamera, ne resnbndea kb kamera fi-
delblbi servitorb, avea dboü traue, bna desiire kare
am vorbitS, mi karé, în kamera de jos, era maskata
de desemnbri, .iar în kamera de sbs k’bnb tanetb tbr-
neskb; o alta trant resnbndea îu nodbl kaséi, mas-
kata m’aneea ne din într» k» desemnbri, mi în nodS
kb gazete veki mi kb kartoane netreb»innioase.
Aneasta kamera mai avea bn» sekretS: în ir&-
 — 101 —

reţele desnre salons, la o înzlgime d’sn stînjins, era

sus okiS miks de stikh,, de mărimea snsi firfirikS,
mi kare era maskats, ín kamera Misticeskslsï, d’o
kidrißi, iar în salonS, de desemnările ce ornaS m-
reijiï acestsl salons. Mells mai agers oki s ns nstea
deskoneri acea ferestrse artificialii.
Ssl> nretests d’n ns se fsra vro xîrtie, îu ka­
mera aceasta usinai Ioniiu mi Avestina nsteaS se
intre.
^lelle natrs kamere din stînga süllel de intrare,
amezate sna Jîng'B alta, avînd mi acestea şinele tot
snre salla de intrare, cras destinate, sna nentrs lo-
ksinija mamei Misticeskslsï, mi cea d’allütsrï nentrs
feraeea ce o servia; iar cellelalte dsos, nentrs konii
mi nentrs femeea *ie servia n’Avestiija.
Din nodsl kaseï nstea nrivi cineva în aceste na­
trs kamere nrin güsrî mici artificiale, maskate în în-
trs de desemnsri, iar în nods de gazete vekï.
Mobila din toate kamerele era simnlfc mi de
şssts; astea deskoneri cineva sns moarice asksnsS
ssb kananelle. Ilerdelele ferestrelor eras transnarinte,
iar ferestrele eras întărite ks drsgi de ter». Î5ma kame-
rei Mistiueskslsi, ce da în kansls de sss alls sk^rref,
era ne jsmütate ornat'B ks stikle akkonerite ks ner-
delle verzi.
Keica della aceasta kamera o ijinea Misticesks,
m’o înkredinija la nevoe fidelslsi servitors.
Ksrtea mi gradina eras amternste ks nisins mi-
rsntS, ne kare se iranrima smor srmele trelratorslsl.
Gradinarsl avea ordins a ameza nisinsl din gradins
mi din ksrte în toate non^ile, :nainte d’a se kslka.
Noantea, kasa era nszits de dsol kîinl de stin*, ks
 — 102 -

nersl gsreï negr», ne aveaS ktssnele lor lîngt grt-

dint.
Astfel, kasa întreaga înfogima o nînzt de nt-
eajeng, din mijloksl kt ri a Mistinesks vedea uii sim-
gea total, fort a fi simgits mi vtzsts de nimeni. Din
kîud în kînd, noantea sas seara, élis desktrka kîte
«ns nistols, sas kîte o nsmkt, snre nartea grtdineî,
ssb nretestS d’a sneria ne xonï, de kare Avestina a-
vea mare frikt. Aslfel era kolivia kauarslsï nostrs
konjsgals.
„Te nerozie! vor zine snele femei; dar senoate
ntzi kîmnsl ks iensriï? Kîte mijloage n’are o iemee,
kînd o voi, S5 devie nekonsenintt !... IITanoï, ns-
mal ín kast se noate stvîrmi krima konjsgalt? Toate
ssnt srasre ne xîrtie! Kînd feraeea voieşte, Kornea
isktleste. Ns noate fi o femee ntzitt nini kiar într’sn
balons, atirnats ka sns nolikandrs în mijloksl uşo­
rilor. “
La aneste observtrl logine, nline de sniritS mi
de adcvtrs, legislatorsl konjsgals îmï înklint frsnlea
ks resnekts; uii resnsnde nsmaï ni uni ksvinte, trase
din vokabslarsl filosofiks ails nonorslsï:
Paza bsnt fereşte nrimejdia rea.

•" i
 CAPITOLÜ XII.

Altarul conjugalii.

In a'iestb' kanitolS vom fa'ie deskrierea altaralsl

konjögalö, bnde troneaBi Idolöl amorölöl konjögalö
Sarcina îioastri în aqestö kanitolö este foarte
grea, avînd a vorbi de misterele kamerel nsnuiale.
Ne vom sili a íiitreböinija o limbi allegoriki,
snre a fane sí uö roiueaski nreotessele Vestei. Bal­
zac rekomandi treî modöii de kölkare nentrs fiin­
ţele nrivelegiate la kare se adresseazi onerasa Phy­
siologie du mariage, mi kare ne-a servit de
kondöktorö.
Dsoi kam ere desnirţite.
Döoi natarï gemmene.
singör« natf>.
Aneste trei modsrl de kölkare aS avautagele ini
desavantagele lor ; modöl al treilea e nreferabilS nentrö
birbatöl kare ţine la onnoarea familliel.
Modöl d’íntiiö,— döoi kamere desnirjjite, — îllS
noate întrebsinţa birbatsl în timnsl llöziel soţiei
 — 104 —

salle, sa« kîud s’a assigsrat ne de nlin« de virtstea

femeii, sa« la kazsrî de malatiï, sa« la alte îmnre-
jsrarï'analoge.
Bürbaniï nredestinagïl) a« o nredilekgiöne nentr«
acest» modS de kslkare, din ka«sa defektelor lor.
De esemnls. mediksl, kare aleargs în aj«tor«l
omenirii s«ÍTerinde, la or! ne óra din zi mi din noante,
este nevoit« a se kslka într’o kamera deosebita, snre
a n« t«lbsra renasssl isbiteï salle konsoarte
Liiteraiiiï, kari nins mal m«lt la litteratsra de-
kit la onnoarea femeilor lor; matematicii, kari’mïne-
treks tot timnsl în deslegarea vr’snsl nroblems al-
gebrik«; natsralimtil, kari stsdieasi vr’sn» os« ante-
delsvian«; jskütoril (de lrarnl) kari vins a kasi» desnre
zios ; berbannií, kari affe mslnsmire in societatea al­
tor femel ; bürbagii kari a« srîta denrindere a sfon>i,
a gestiksla, a da din nicioare, sa« a nrartsrisi ín
sornnS' tot ne fák« mi vorbesks fiind deinteiigi; ín
fine, b^rbagil d’sn temneraments foarte inflamabil«;
touí anemtia adontx m*im«l mod« de k«lkare. K«
toate astea vine sns timus, (timnsl nenstingelor o-
menemtl) kind, d«n$ mslru an! de încerlrarï, dun’o
vianfc konjsgafe fera f«rt«ni, om«l e silit a adonta
modal întîis de kslkare.
Venim la dsos natsrî gemmene, sa« natsri k« rotil-
le, ne se not» îmnre«na sa» desnT»rgi, d«m& trebsiunt.
Acest» mod« de ksîkare n« e mai n«gin vfctx-
nw&tor«'fericirii konjagale, fiind o j«m:&tate de máj­
asra; în ktsnicie, ka în nolitikT», ka în toate, 1«-
kr«rile nejsnrEtate ssnt vttem^toare; elle nres«ïi«n»

') Vezi partea I a acestei onere, nag. 15—21.

 — 105

temmere, sfiala, nenstimii, nekananitate, nedibi^ie;

elle karakterisi ne birbaniî nredestinauï, ka mi ne
dinlomajjiï moderaijï. Dim kîte-va esemnle nentrs
deslsmire.
Ile kînd birbatsl doarme ín natsl siS, allitsrï
ks natsl sonieî salle, de se va ’ntímnla sí fie uii
gres la somns, sas ostenits, soijia nekonseninti noa-
te sbsra din ksibsl Imeneslsl ín ksibsl Amorslsl.
Ar fi mai ks gres snel asemenea femei a sbsra
din ksibs, dormind în anellaniî nats ks birbatsl, mi
mai ailes dormind la nirete; kini se esnsne atsnnî
a demtenta din somos ne birbatS; afari îismaî da-
ka birbatsl doarme soransl drentiilor, saS daka fe-
raeea Ta addormit într’adins.
Se’ntîmnli ka nevasta sí tremsre de frig« în
natsl eï sas sí se nrefakí ki’ï este frigs, ne kínd
bírbatsl noate asssdí de kíldsrí ín natsl sís ; da­
ka ar fi amíndsoí íntr’anellaml nats, kíldsra snsia
s’ar komsniki nelsl-lalt«, mi vine versi; astfel eki-
librsl sîngelsî s’ar restabili; mi anests ekilibr« fiaik«
ar addsMe ekilibrsl morals, deranjeat de differite kas-
se; denl, ekilibrsl íjine Ismea fisikí mi morali. Ks
dsoí natsrí trebse mai mslts foks ín sobí, ín tira-
nsl ierneï; mai iuslijl ban! dar se skot din ladí, kari
báni s’ar nstea íntrebsinna nel nsiiin Ja toaletta femeii.
Kekomandím nelle dsoí natsrí gemene nellor ks
defekte kornorale, nellor ks somnsl smor k’al snsi
kíine, eretinilor kari ns nízesks nostsrile. mi nellor
Me ssnt foarte sigsri de fidelitatea socilor lor.
Remîne al treilea raods, dekslkare: sn« singsr«
nats nentrs amînd«oï înssriijeiî.
Ka tonte ín Isme. anests mods de kslkare are
 — 106 —

mi ellS avantagele mi desavantagele salle; desavan-

tagele ssnt anestea:
A fi ín kontakt ke femeea ont őre ín 24, mi
ín kers« de 20 de ani, e kontra Higyenel; ano! ille-
sienele amorelel nol seferi mi elle mait din aceasta.
Somnel, fiind imaginea morgii, neginï dormS, zi-
ne Balzac, ca Agamnenon, in rainetel kînd Clitem-
nestra, îmninss de EgistS, înainteass tn^et ka ss’le
assassine. »
Ma! adaogs ks îrebee ss nszeuitï eng regim«
sever« de minkare, ferindste de toate aleile leg«mî
kari derangeass stomak«l.
Emtl esn«s a nierde, ka Psyché, într'o singer*
noante, toate illesienele, ueavînd nel negin konsola-
rea lsï Psyché, d’a nsstra sneranga în k«tia Pandorei
konj«gale.
Anol sent defekte d’a^ellea kari în somnS ne se
not seiiene voingeï omeleï, mi kari kontrib«e n« ne-
gin« la nierderea illesienelor.
Mistineske dormia ma! emor dekît en« kîine de
ras*; elle denrinsese ne sogia le! s* doarm* la n*-
rete, seb nietest« k* ne noate dormi altfel.
Avea în fine en« somn« sniriteale. kém
zine Balzac: sbîrniitera enel meste l’ar fi destentat«.
Ke asemenea bărbate, Avestiga n’avea keragiel a sbe-
ra noantea din bragele Imeneele! ín bragele Arao-
releï.
Mislhieske denrinse ínk* ne sogia lel a dormi
ke kandela annrins*, seb nreteste k* ’! nlaye lemina
kiar atenn! kînd n’o noate vedea; motivel éra ks le­
mina snerie ue Minotaerg, all« taraja element« e ín—
tenerekel dedaleleï.
 — 107 —

Mistiwesks se denriosesse de mikS' a dormi ka

kanal gois; insral sïS era skartg ; kornál, akkonerita
în somns d’o k&mams de borangiks, era karat» ka
argintai; somnál süs era somnál anaï konillS.
Kind se kalka, mestika na^ins koajx de norto-
kate, sas vr’o kaimoars, ssb nretesfa de konservarea
dinnilor m’a stomaxalaï; kînd deskidea dimineana o-
kiï. îmï ktetia gara ks odikolons ammestikat» ks an*,
mi ’mï mtergea okiï ka batista; anoï, uel nsuin de
daoi orï ne sentemîns, treuea ín insala Venereï snre I
a addaue sakrifiuiï acestei nrotektriije a seksalal fra-
maïuelS*. Asemenea nelerinagiarl la Cythera se fe-
ueafc ín re vï>rsatsl ziorilor, dan* konsiliele laï Xin-
nokrate.
Mistiuesk«, adontînd modal al treilea de kalka-
re, na se temea niul de rsinarea s*u*teijiï, ninï de
nierderea illssianelor, nini de effektele benedekijianiï
nreotalsï la kansnie.
Doamna de Maintenon skria aueî amiue intime,
’nainle d’a deveni soj^ia sekrete a laï Lsdoviks XIV :
Je le renvois toujours content, jamais satisfait.
In tradskiiiane liben», aueasta însemneass:
„Regele nleak* delà mine înkînrat de sniritai
me«, de graijiele mele, d’amabilitatea mea, de ersdi-
llianca mea, de ferraeksl konversanisniï melle; dar
niuï odate nini* azi n’a gsstat din arborai onrita.“
Amoral ns konsiste nsmaï în volsnteijî: de mal~
te orï o femee nrefera anor nteuerï volautoase auelle
koufidenge aile inimeï (épanchements du coeur), auelle
konvorbirï dsluï între natrs okiï, la lamina tnelanko-
likt a Laneï, in fine, auelle- straterï ssave, de kari
sant gelomï angeliï în uersrï ; saffletal atauuï s’a-
 — 108 —

seam^nfc ku aleile flori misterioase ce ’mi deskidS

sínél la lamina uallid^B a lamnei nonturne, mi kari
îmi akkonere fana iui sînul la arătarea soarelui. A-
raorul este mi ellu o floare cereaskí, kare se kom-
nlace în liniştea misterioasa a siugun&tfcgiî, mi la lumina
melankolik'B a stellelor, mi kares’adan'Bkulaknimile Au­
rorei, mi se rekoreate ku suflarea zefirilor de noantea.
Am dovedit în nartea I a acestei oneie(‘) kB
amorul este noesia simgurilor, avînd, ka mi nocsia, es-
nressiuni infinite; am dovedit înkT> kt nu sunt toni
kiemagi a fi amangi mi barbarii, nrekum nu not fi
togi noegî uii dinlomagi.
Karakterele nrincinale alle amorului sunt: illu-
s i u n e I e mi d o r i n g e 1 e.
Desnre illusiunî, vom vorbi ne larg în nartea III
a acestei onere; desnre doringe, Buffon zice:
„Organele omului sunt ku mult mai obbosite de
doringe, dekît de satisfacerea nlBcerilor: kscï doringa
konstitue unu fellu de nossessiune intuitive. Dorin-
gele, des renetate, konsunrB mai multu fluidu vital» de-
kît gestikularea mi mimkarea. De esernnlu, ii assis­
ii ele, ce alt sunt elle dekît dose mari de doringe?
Ilassiunele brssdeasi» adînk fana mi fruntea omului
ambigiosu, a jukBtorului de kürgï, etc; elle useasfc
kornul ku reneziciune.“
Sx vedem akura avantagele unui singuru natu.
*3 ellu d'intîiu avantagiu este ks, în fie ce noan-
te, bărbatul noate verifika gradul de simgire sau de
raceaks. al sogie! salle, urin variagile atmosferice aile
mîinelor ei; astfel . medikul, nriu nulsul mîinei, aflfc

OPag. 31—32.
 — 109 —

starea malatieî kornorale. „Hirologia este o uitiin-

ija ratfit mal sigsns mi mai stilfc dekít fisionomia.
He este xirologia1? Stiinrja d’a ktfnoamte simiiimintele
inimei nrin variaţiile atmosferice alle mîinelor; este
barometryl ssffietslsi, este inkarnarea ksgetfcriï, este
instrtfinenttfl essennials al nim&itslsi, este organßl ce
ne transmite nemijlocit affekţisnele simnsale, mi ka­
ré, din nretfiiE ks olcii, revarsă flsidsl magnetiks a-
stfiira fiinţelor isbite; în fine, xirologia e oglinda má­
gika îu karé omsi citemte destins!
Misticesktf nstea, ín skimbirile feţei soviel salle,
în vorbele ei tremsrînde sas înfokate, in variaţiile at­
mosferice alle miinelor, kaidé în amor» mi reci în s-
rx, nstea ziks deskoneri ksgetsrile eï celle mai as-
ktfnse.
Elltf nstea astfel întreţine annrinss foksl isbi-
rii în küminsi konjsgals, ellektrisînd în fie ce noan-
te ssffletsl imnressionabils al Avestiţei, mi identifia
kînds’ls ks alls sss.
Ks modsl acesta, ells o nstea magnétisa la trc-
bsinnî) foarte smor. De ce mare foloss e magnetis-
msl animais snsi b^rbats ce are o femee ka Aves-
tiţa, mi kare e nevoits a trei în mijloksl sneî so­
cietăţi denravate!
Vom vedea în kanitolsls XXIV, kît de folosi tors
l's nentrs erosl nostrs acesta dars divinS, nrin kare
iistem deskoneri ksgetele celle mai sekrete alle ssf-
fletslsï.
„în Anglia, zice Balzac, kamera nsnţială este
sns loks sakrs: nsmai bărbalsl mi nevasta as dren-
tsl a intra intr’însa; celle mai mslte femei (lady)
faks eile singsre am tern s töl. Din kîte manii are An-
 — 110 —

glia, mania aceasta o aflim nlinfc de b»n8 simn» mi

de mister»; ea nl ace t»t»ror inimelor tinere (tendres).
Din nefericire, tokmaî aceasta este neBokotite de Fran-
cesî. în Franija noate intra ori cine, ka la sn» snek-
takolö, în sautsarisl konjngal».“
Misticesk» adonte g»stsl delikat» al Englesilor,
în nrivinya kamereî nsmjialc.
în timnri lan el or de miere '), femeea este nu­
mai srekï mi attengisne; este sklava araor»ls! kon-
jsgalS; sn» bărbat» ka Misticesk» noate face at»nci
din femeea l»î ori ne voiemte, inima el fiind kanéi­
ra; artistei» imnrinr& în ceara ideea sa, dinds’î for­
ma ce voiemte. Atenei se not desvolta b»n»l, frumo-
s»l, folositorsl, k’o mare înlesnire mi k» mare sse-
ces».
A sê îns»ra cineva snre a nernetei suedia sma-
n£, n» noate fi skonsl final» all» lras^toriei ; kfcsfctoria
ns noate ti arborsl ne ’mî dfc regslat fr»ktele salle ; ea
este legfttera a d»ot s»fflete, »nite nentr» »11» skon»
nobil» mi s»blim»: a sm»ra sarcina vieijei, a îndulci
amarsl soarteï, a brava nenorocirea, a da soeieteciî
eeteueni virtsomî, a’ml nrenara »n» asilS neutre bü-
trîneiie, a’inî nrokura o konsolare la nenstinije: îu
fine, a trai, a iubi, a krede, a snera în d»oï; a fi
fericiiii în soijie mi koniï, m’a regenera societatea
nrin famillie.
Daka sklavia mi kor»ngi«nea vor fi în famillie,
k»m noate famillia cea mare (Societatea) ss nrosnere,
si> fie libera mi fericite?
J. J. Rousseau, marele reformator» al Franniel,

') Vezi nartea I, nag. 58.

 — 111 —

karó a kontribsit atît de m«lt la Revol«iji«nea cea

mare de la 1789, k« drent« k«vînt« a zis»:
„Reformálj! morav«rile, mi aijï retormat» socie­
tatea.“
A

Insi n«mal nrin femee, karé e kiemati a dana-

trie! cet.iijenï, se not reforma moravsrile societiijiï.
Tot filosoful Genevei a zis«':
„Oameni! vor fi tot d’asna aceea ce vor nlicea
„femeilor; de voigí ka cï sí fie b«n! mi virtsoiul,
„înviijaijî ne femei ce este mxrirea mi virtstea.“1)
Venim la Isna de miere.
„L«ua de miere, zice a«torsl nostrs favorit«,
este «n« anglicism«, ce a trekst în toate limbele:
kicï esnrimi foarte bine en oka ssavi, dar fsgitivi,
a kisitorieï. kînd viaria e n«maï dslceajji mi răni­
re. Ea va rimînea în orl ce limbi k«m remîne o il-
l«si«ne o riticirej ki«rï se nresinti în zioa n«mji!
kn o Nimfi înk«n«nati de fiori ssave; dar adesea,
a-d«oa zi dsne k»u»nie, Nimfa devine «n monstr« ; l«na
de miere se nreface în l«in» romié, simbol« all« ne­
fericirii konj«gale. «
La kisnici! ka cea deskrisi în nartea I a âces-
teî onere, l«na de miere l«cemte o singsrs noante, la
orizontsl denirtat al kisitorieï; anoi n«orii desg«s-
t«I«i o intsneki.
La kisniciî ka cea deskrisi în nartea II din M i s t e-
rele kisitorieï, Isna de miere se noate înt«neka
de n«ori ; dar birbat«! k«ra se kade, k« ssflarea i«-
birii face ka l«na de miere sí n« deviie l«ni romié.
La kisuicií ka cea din nartea III, a acestei o-

') Emile. Kartea V.

 — 112 —

Here, Inna de miere strelnce în eternitate ne cerni

azureS al kssstorieï: aci femeea singsrt rissineste
tojj! nnerii, nrin snflarea divins a amornlni; ea íra-
niediks a deveni Inna de miere lsni» de nefericiri
mi de lakrsml.
 ; f

*. * I

CAPITOLU XIII.

Şearpele sub fiori.

Ksnsniea Mistineskblbï kb Avestina se şerbi, la

momie. în biserika satalbl. Narai! lor fbri bnb me-
dikb mi soijiea Ibi, amin! intimi al familliel, mi* oa­
meni oneşti.
Intre martsril nanijil, figsraS mi dbol jbnî, o so­
ri mi síiS frate, konil aï biibi boerS mare, a kirbia
momie se vecina kb a Mistineskblsl ; fata se aşmia
Angelika, mi flikibl Adonis; jsnele era bnb birbatb
komnletb, de 25 de ani, melankolik» ka lbna ; avea
talia krinslöl mi faija rosei; era noetb rai niauistS;
o nosi anoloniani mi sbrîsbl grafiilor; sniritsl lsî
Voltaire, bnit kb logika Ibi Bakon; în fine, bu§ bsr-
batb nerfektb', astfel ksm si întoarki» kreerii Avesti-
jjel, kiar în zioa kunsniel, mi si nsie ne gîndsrl klar
n’ön birbatö ka Mistineskb.
D»ni ksnsnie, Adonis salbte ne ginere ks kb-
viiitele »rraitoare:
— De mi n’am feriuirea 0 vi ksnoamte, nrofitö
însi d’aneaste frbmoasi okkasibne, snre a vi bra
8
 — 114 —

tot ne noate dori inima snsl bărbat« in asemenea zi

solemni.
— în! mslgsmesks din ssfflets, Doransl mes.
Ks nine am onnoare? . . .
— Adonis Trandafireans, nronrietars ai momie!
veni ne.
— Fiisl boerslsî, kare ....
•— Kare e fagi ; mi kare, daka ’m! nermigî... .
— Ssut fericit» a faqe ksnomtinna sa.
Fiisl rekomandi ginerelsî ne nirinui mi ne ss-
rora lsî : Mistinesks, Ia rîndsJ sis, rekomandi ne a-
nerntia mame! mi sonie! salie. Famülia Trandafirea-
nslsi îs invitate la ma si mi la bàllsl kîmneuesks ne
era si se dea în gradina loksingeï salle délia momie.
Adonis mi Angelika abia sosisseri în natria lor;
eî ierminasseri stsdiele, snsl la Ilaris, mi altsl în
Breksels. Angelika, nsmaï de 16 ani, era ssblimi de
frsmssene mi de kandoare; kit nentrs qeîle-lalte ka-
litigï aile salle, Natsra revirsasse assnra eï, ks mîinï
nline, toate darsrile salle: snirits, gragiï, amabilitate,
blindege, inimi, talentsl noesieï, al niktsreî m'ai ms-
si'ieï, uimik ns linsia anesteï vestale; era o femee
nerfekti in fehl eï, ka mi fratele în felsl sis; daka
n’ar fi fost fragi, Adonis mi Angelika ar fi format
nea ma! notriviti mi femiti nerekie konjsgali.
Adonis se ínamorasse de Avestina, kare mi ea
fs sigetati de amorsl Isi.
Ea simnia nentrs Adonis neea ne ns se noate
esnrima; kit gins neremonia ksnsuiei, oki! e! fsri
nedeslininl de la Adonis. Mistinesks, kare ín timusl
ksnsniei, ginea de mini ne Avestiga, simgi nrin a-
nestö barometrs tot ne se netrene ín ssffletsl el: mi-
 — 115 —

na e! aiii ardea ka foksl, a'ii era «raedt; mireasa

tremsra mi ofta mere«.
— De ne stai ne gîndsrï ? inonti Mistmesk«’ ne­
veste! salle.
— N« nrea mt siran» bine, resn«use ea.
Ea îll« strîuse de raînt mi ssrîsse, nrivind ne
Adonis, kare i resn«nse mi eil« nrintr’sn« ssrîs« n«
ma! n«jjin semuifikativ».
Masa mi ball«l fsrs kîmnenemtk
La mast, Adonis se amezt ín faija Avestiijeî,
mi Angelika ín faija Mistiliesk«lsï; la ball«, j«kar&
îmnresnt dannsrï nationale, la lsmina L«ne! m’a lam-
nelor kolorate, mi la s«fflarea zefirilor ne rekoria«
nent«l înfltktrat al înamoranior.
La miezsl nonijiï, fie kare se dssse la aile salle ;
mirii reniassent singsrï. ITatsl nsnnialS, imnrovisat«
de Mistinesk«, era «n« leagtn« de flori kîmnene.
Kînd Mistbiesk« îmï Ist noante bsnt delà maïkt
sa, aneasta ’I zisse:
— Aï observat neva asttzï?
— Din neferiwire, da!
— Fi! liniştit: tot rt«l are ieak«l st«; leaksl
la rt«l de faßt este mi aflat«'.
Mama deskoneri fii«i«ï nlan«l eï.
— Minsnat! zisse ellő.
— Trebse înst a ne grtbi, ka flaktra st 11«
devie imiendi».
— Aneasta este mi dorinna mea.
Avestiija era melankolikt : s«siiinele eî, dese mi
ínfokate, trtdas sekretsl inime! salie. Ea Innen« a
nlínge.
— LJe aí-ts? 0 íntrebt btrbats).
 — 116 —

— Ns inti« ! Negremit, emogisnele zilleï; ideea

ferinirif noastre viitoare; simgs însă trebsinga d’a
nlînge.
— Ssnt Iakrăinî de fericire! zisse btrbatsl, îm-
brăgimind ne femeea lsi. Renassă, bella mea! AI
nevoe de renaoss: inima ta este sus vslkans, kare
fane ersugisne E» îugellegs. mi annrobes« aneste
lakvime de fericire. . . Kslkăte, augelsl mes ! “
Elis îmbrăgiuiă ne sogia lsï mi se nrefăks k'ad- •
doarme; nevasta însă ns nstea dormi; uegremit se
gîndea la nosigisnea el nea kritika; înrï addssse a-
minte de ksvintele bărbatalsî eî, din noantea aneea
deskrisă ju Kanitolsl III ails anesieî nărgi, întits-
lats Eva în Ilaradiss.
„^íe linsea Evei ka să fie ferinită? se gîndi ea.
O! aksm îngellegs nosigisnea Eveî, kînd zări mar­
nele amăgitors, mi aszi amăgitoarele 1s! vorbe! Uli
ks toate anestea, Aleks mă isbestc ! Elis a făkst a-
tîtea sakrifinii nentrs mine! Inima mea i’a alles diu-
tr’o mie; mi ktnd să ksllegs bsketsl fericirii, ks a-
tîta imnaniengă astentats, marnele amăgitor«, asksns
ssb flori, îmi lasă veninsl fatals' în inima mea, tsl-
bsrînd ferivii rea mea konjsgală. O! ssnt kriminală
în oki! bărbatslsl, în oki! sogietăgiî, în faga Isî Dsm-
nezes! Dar amorsl c mal tare dekît logika; simgs
mi reksnosks kslna mea; ks toate aneatea, .. • • ax:
*Ie misterS' e inima omslsî! De snde vine aneastă
legălsră misterioasă? Este oare afiinitatea deflsidc?
Ns uitis ne este; simgs însă kă ssnt kriminală 1
Ksgetsl îmi zine să deskoners Alekslsl sekre-
tsl fatals, să ’l uers ertare, să , . . . Dar ells mă
va disuregsi; iui ks drents ksvînts! Să ssfrers dar;
 — 117 —

se ’ngig» Iakn&mile melle! Dar nstca-voi» oare în­

vinge aneaste fatale nassisne? Ilötea-voi» asksnde
àseastfc krirafc delà okil nostrsnzstor! aï b£rbat»l»ï m’ai
soakreï? Dar daka ei vor fi înj^elles» motivsl melan-
kolieï m’al lakn&milor melle? Simß» remsmkarea!
N’ar fi maï bine sü n»i» »n» kam&t» anestsi rbS?*
I se in>rx k’a&de snS kor» de angell; askslfcß,
mi aszi în dem&rtare o voiie de tenor», o voye s»-
blinrt, kare kinţa, akkomnaniafcn d’o kitars, »rur&toa-
rea kannoncti>:

Ka soarele frbmoasos,
Ka Venss volsntoasB,
Í)n5 génig, sn angelb, ama es te-am zürit» ;
UTbnS falgerS de ibbire
Din sakra ta nrivire
înffcksn» d’odato allb me» sbfflet» sdrobitg!

ín kallea vïeijeï melle,

Uli krini mi rose belle
AflaiS; ins* nim anal ka iasomia mea!
Uli, val! aceasta floare,
Kb-al eï-nrofsmS d’ámoare,
îmbăta azi bub sbffletb, nedemn» noate dc ea!

Eli» este! gîndi Avestijia, tressairind.

Se sk»lî> binimor din nat», mi se dssse la fe­
reastra, ka s’asz'L mai bine: era o lsns ka zioa. Kîn-
teksl s’annronia snre nartea ferestrei »nde askslta
Avestiija.
în timnsl anesta, Misttaesk», kare era demtent»,
mi observa k» koada okislsl toate misksrile sogieî
salle, se gîndia astfel:
„fie Drak» Fam kostát în korabie? . . . Am
 — 118 —

rîss do Herbsreans; sn altsl va rîde de mine! Ns,

ns ! Ns va rîde nimeni de mine. îlls vois omorî, ne
rivalsl mes ; ns ks nsmnalsl, nini ks glonnsl ; îlls
vois snnide ks ridikolsl. Avestiija îlls va disnreasi,
ea sing8n& în toate viaija eî.“
Elis aszi atsimï rassika ne o aszisse uiî Aves-
tiga.

O angele divine,
Ami da es neotrs tine
Ksnsna nemsririî, mi kiar ssffletsl mes.
O noante de ’ntîlnire
Ar fi o femire
Hé kare ni'iï ks s'ientrs s’o skimbS ns ami vrea es !

— Ax ! Iakove, zisse Adonis k’ütre servitorsl ses,

mslt o isbesks n’aneaste femee!
— Krezs, Domnsle. Ilii ns e grès a te isbi
mi ea ne Dsmneata.
— Dar daka ea isbeste ne bsrbatsl eî?
— ffli Adam kredea ks Eva lis va isbi de~
kît ne dînssl; mi ülainele a amsgit’o! Ks rsbdavea
ajsnge omsl lesne la skonsl ses.
— Vois întrebsînga lotsl ka se nosseds aneastE
I femee.
— Ns veï astenta mslt, krezs ; mai ailes la jjea-
rs, sndc ssnt atîtea mijloane de întîlnire,
— Kît e de ferinits aksm soijsl eï ! Elis seîm-
bate de nektarsl volsnteijiï, la sînsl anesteï femei ss-
blime !
— Mîine veï fi mi Dsmneata ferinit ka dînssl.
— Mîïne, zissemï ts?
— Mîïne, sas noïmîïne; dar veï fi, negremit.
 — 119 —

Kîïniï de ksrte, kari revissia» în a'iellS minHtô

gndina, înneusrt st latre togi în nartea snde Adonis
rai fidelsl se« komnauion fí&'ieanrima serenadfc Aves-
tigeî. Amorsl disiJErs. Kîinil îiraetauE din lEtrat».
Avestiga se kslkE lîngE bErbatsl el, YErsînd sn§ rai-
roi§ de lakn&mï.

,lf

' Ţ

: sjw/i
 I

fciüüü

- ■ •

CAP1T0LU XIV,

Soacra mare.

A duoa zi Avestißa avea friguri. Din norocire,

medikul era la’ndemîni. Miştinesku, kare kunointea
kassa malatieî, rugi ne mediku a'I da o biuturi ka­
re si’! liniinteaski sîngele; ano!, k’o dibinie demni
d’unîi dinlomatu, reversai sneranija în suliiéiul ei des-
kurageatu. A

— Indati ne t’eï fane bine, zisse ellu, vom fa­

ne o kavalkadi, la kare vor lua narte mi veniniî noui-
triî, daka konsiraijî.
— Angelika! Me fati buni! kil o iubcsku!
— Ferine anella kare va mti sí kantive inima ei!
— Nu este ama, Aiekule, ki daka era! liberu,
o fineai sogia ta?
— Daka nu te anii fi kunoskut ne tine, uoate.
— Me angelu de blîndege!
— Vom netrene bine Ia narii ku aneint! venin!.
— Daka sunt ku tine, ’mî e destul.
Mi ea siruti mîna birbatului, kare o struţi ne
frunte: fruntea el ardea ka fokul.
 — 121 —

îleste dsot zille, Avestiga era întremate.: me­

lankólia eï nerisse. A treea zi délia ksnsnie, Misti-
nesks nriimia visita familliol Trandafireans. Avesti-
ga legt o aminigio sinnert ks Angelika, mi btrba-
tsl eï ks Adonis,- din zioa aiieea, Adonis mi Ange­
lika era» nelinsijiï din kasa Mistineskslsï. Btrbatsl
nronssse într’o zi Isî Adonis o nartidt de vînttoare.
La vînttoare, Mistinesks deskisse vorba de femei.
— Trebse st íi ftkst mölte konniste la Haris?
înlrebt Mistmesks ne Adonis.
— Konniste de Lorette ns se not îismi kon-
niste, resnsnse Adonis.
— Ks toate astea, femeile ssnt toate ka sna; nea
mai virtsoast, dsnt ntrerea mea, este nea mai ne-
konsenintt, kînd amants! eî va iuti kînd mi ksm st
attingt koarda delikatt a iniineî salle. Femeile ssdI
ka nasstrile; nini o nasstre m> made s’o nrinzî; tre­
bse st mtiî s'o snnizî din sbors, sa» s’o nrinzî vit
în ksrst; în fine, k» ferneea trebse ksragis. Astfel
am kantival e» inima Avestigeî : ’î am ftkst noesiî,
’! am kautivat suiritsl; mi k» sniritsl ’î am kantivat
inima. Intr’o frsmoast noante, nrofitînd d’o framoa-
st okkasisne, am ktzst la genskiï eï, ’î am dekla-
rat ks lakrtmî nassisnea mea, mi , . . nasserea e-
ra în lagsl me»! Din minstsl anella, ea era fe-
meea mea. ;
— Trebse st te isbeaskt nrea mslt!
— O adors! Dar femeile ssnt toate kokete.
Veni mi nartida de ktlîtrie. Avestiga ktlltrea
ka o Amazoant ; Angelika, asemenea. Mistbiesks ktl­
ltrea alhtsrî ks Adonis; Angelika, lîngt Avestiga.
Din kînd în kînd, Mistiueska se înlrenea la fsgt ks
 — 122 —

Angelika, karé simnia neutre dínsel neea ne simijia

fratele ei nentr» nevasta Isi. In timnei acesta, Ado­
nis se annronia de Avestiţa, mi ’í snenea tot ne sim­
te o inimos amoroasos; ano! galonae allster! ....
Vr’o daoos ssntosmînî ei netrekeros astfel : dimi­
neaţa, kavalkados; neste zi, lekteros la embros de ar-
berl, mi kîntene din geros mi ne niano; seara, nrim-
blfcrî ne jose; Mi&tineske da branel Angelikel, mi A-
donis da braţel Avestiţel; bostrînil ermas înnet ne
koniî lor feriniţi; mama Mistineskelel însos ne nier-
dea ene minete din vedere ne uerora el nrea iebitos.
în timnei anesta, Angelika skotea notretsl Mis-
tineskelel, mi Adonis n’al Avestiueî. In timnei «nes-
ta, eî danţas ke sătenii în kostem» naţionale, la sen-
netei Jieteî m’al yimnoielel, în tiranei anesta, strîn-
sorî de mîns ne ferim», kosi Icnii de ninioare ne seb
masü, vorbe-debl, mi billete-debil în versen.
Eatos dsoos felerî de billete-dehl.

Fluturut şi Rosa.

Fluturai.
Imninsu de vînturï grelle,
ITastS kîmn« ks floricelle,
Renass» na gT»seska.
O floare amoroasi»,
ITe frsntea’nî volsntoasi.
Vreî-tb st» nvt onresk«?

Rosa.
De mi a ta solie
E nestatornicie,
Dar d«lce faţa ta
Sbbjugii-inima mea.
 — 123 —
île fruntea 'ml nea kurato,
De rooü neudats,
Te lasoi tu din sborS,
Ilii gustü dűlne araoru.

Mal eatE »11« altfel de billet» dslne: sns bbket«

de fibrinelle.

DsoT krinî albí mi ku rose,

Ilii fragi, mi tinarose,
Rüsure mi rosette,
Ilii rute, iasomie,
mi inaku mi brebenel,
niatanü, klonoijel,
IUi dafini, aurikfc,
Ilii duluea veronikái.

Anestb bsketS' de fiori are srmastorsl îmielless:

„Frsmoasa mea (rosa) regina (krinsl), nliir& de
geuib (illataim), de volsntate (tinarosa), de fermeks
(brebencls), eniti bunătatea (fraga) mi amabilitatea
(iasomia); káli toni le inimeî talie întrekS frsmeseijea
ta (rosetta); konsolfc dar (makid) snu ssffletb tîimr«
(asrika) rai iioetikb (rLsura), fbkîuds’lb' ferinitb (klo-
uoijeïlbl); ellb va fi fidelb (veronika), te va stima
(rsta), mi va immortalisa nsmele tais % (dafing).
Bbketsl îl nresinti. Adonis Avestiijel, faijai ks
bairbatsl ei. kare îndatü îlîb desnifrfc nrin ajstorsl
Limbagislsi de flori al IsT Aimé-Martin ; se nre-
foks îiisoB k'B nu ’nnellege nimik. Iloesiaînsfconre-
sintoi Adonis Î11 sekretg; Avestina îi dette mina sas’î
0 sirRte. Aneastos noesie, ea 0 tsïnèi de boirbatsl
e-, kare ks toate anestea, nrin mijl.oksl magnetisms-
lsi, nstb afla loksl snde a n«s’o.
 — 124 —

Jsde'ic aksro lektorsl claka nimte asemenea riro-

uedir!, din nartea sns! jsne ka Adonis, ns ssnt în
stare síi moaie o inimi de bronzs !
Adonis era sus rivais neriksless nentrs Misti-
yesk» i in oki! Avest.iueï, birbatsl era sus moïms, dar
amantsl era s ns kanars; dey!, femeilor de trarana
Avestinel le nlaks ma! mslt kanariï de kit moîmii.
Kînd Mistiyesks krezs kl nassisnea amanţilor
era în anogesl sis, îissse îndati în lskrare nlansl
marne! salle. A y cils nlans ingenioss ils rekomandim
birbanllor kari yins la onoarea femeilor lor, mi kari
vor si skaiie de rival! redstabil! ka Adonis.
întro zi, la gsstarc, kînd Angelika linsea, mi
nini a ns se nsne boerii la masi, Soakra mare stri-
ksn kîte va nikitsrï dintr’c stiklsi^i în bstilia ks
vins negrs, nssi lîngi takîmsl destinats nentrs A-
donis.
Dsni gsstare, enistatsi momie! veni si ansniie
Mistiyeskslsí ki kai! ssnt gata; birbatsl se skszi
kitre ami ksi sis, zikînd ki o affayere tsrgenti îlls
reklami la kanitsî momie!, snde are a konslata niste
semne de xotare. Dsni kîte va minste délia nleka-
rea Mistiyeskslsí, marna lsï se s tri köri mi ea din ka-
si, fikînds’mï treabi în gndini.
Aman&i! rimassen singsri.
Adonis, vizînd dsn’o fereastn ne Soakra mare
okksnati în gridini, krezs k’aksm e momentöl fa­
vorabila a Isa yetaiea ks assalts. Elis kizs la ni-
yioarele Avestii^eï.
— Angels! mes, te isbesks! Ayests ksvînts ni
’IS renetô nentrs a mia oan !
 - 125 —

— Domnsle Adonis, al »Hat k’ara jsrat kredinijü

bürbatslsi me«?
— Avestiijo! FienI niili> ! . . .“
Vinsl uii amorsl tsrbsrasserü kreeril amantslsl;
eil« iilîngea ka sug konillg! Femeea are inimii de
ceara, iar ceara se toiieste la flakűra fokstsï.
— Skoate, Adonis! . ..Ns düb face nefericite!
Isbesk« ne Aleks! Inima mea Ta alles«! . . . Eil«
IDT. adoar&I . . . ,
— Angelsl me«! . . . al mite de mine!
Eli« o lsü in braue. Ea îl resninse.
— Domnsle ....
— Te isbesks, Avestino !
Adonis înkisse suia ne din întrs, mi bűgű ke-
iea in bsssnars.
— Aï inebsnit?! ! sfrigü amanta sneriate.
— Ssnt mai mult dekit nebsn«, resnsnse eil«,
ks okiï înftekûrajiî k’aï snsî les sűgetats de vî-
niitorï.
Adonis deveni nallids ka moartea.
— lIe aï?!! întrebû amanta, sneriate de nalli-
ditatea feiieï salie.
— Of! mors . . . Te isbesks!. . zicea élis, rji-
inds-se de bsrte ....
Amantsl facea nirate mim kűri ridikole.
In minsîsl acel la s'aszi în ksrte glassl bűrba-
tslsï, kare striga:
— E! ns e nimeni aici? Alergaiiï dsnű kall«.«
In timnsl acesta, o scenű komikű se netrecea
între amanţi.. Avestißa rsga ne Adonis sű’í deake-
iea, ka sű deskizű suia; iar Adonis, terű a o asksl-
ta, mi învins« d:o nsstie de kolikű, kasşate de ni-
 — 126 —

kstsrele fatale n»se de soakrs în vin«, îrnï amter-

ûbsse geroksl dsm> subs, mi se stîrma ne vine....... .
— ^e fa4l?ü. ştrigs Avestirţa indignate.
— Iartsms! Natsra a învins» ....
—- Miserabile!
Ile kînd Adonis nlstia Naterel trib»t»l ss», A-
vestina nlîngea, nlins de indignare mi de tsrbare : în-
trsn» minst, toate illssisnele amor»l»ï sbsrassers!
Amantei »m»rat», strînse geroksl, în kare se a-
fla efektel nsrgatiyslsî effikane, rni’l ar»uks ne fe­
reastra.
— Ad» keiea, miserabile ! zisse amanta, înfsriats.
Adonis skoasse keiea din bsssnar», o arsnks ne
narket», mi ssri ne fereastra; ka su» nebsn», »itîn-
ds’mï ntlsria in kamera. Avestiija i arsnks nsls-
ria în gradins, se grabi a deskide »ma, mi cmi afa­
ra. Din norocire, fereastra dans karc ssrisse Ado­
nis era nsmai de dsol stînjenï înslijime, mi nimeni
ns era-în gradins snrc nartca ne snde infortsnatsl
amant» fsgea k» geroksl într’o inîns, ks nslsria în-
tr’alta, mi k» kansl vîlvois.
Mistinesks, kînd vszs kt Adonis a ssrit ne fe­
reastra, înnellesse totsl; inima l»î sslts de bsksrie!
Alergs drent Ja mama l»î, kare era tot în gradins.
— Joksl a fost nerikslos«, zisse fiisl.
— Dar ressltatsl a fost sigsr, rssnsnse mama
l»î, rîzînd.
— Krezî ks s’a tsmsdsit ne de nlin?
— Hentr» tot d’asna! Ns’l mai vezi ne la noî,
în viaiţa Isi.
— Treb»e ss se îmnssye.
 — 127 —

— Ns se va ’miisinka; dar Avestina ns se va

mai gîndi la Adonis.
— He-o fi fükînd ea aksiu ?
— O fi narfsmînd kamera............
— A! strigs Mişti nesks esaltats; ne nlitemte o
Soakri mare ín kasa birbatslsï! Es krezS ki Soa-
kra miki n’ar fi avsl inimi si joane asemenea festi
amantslsï fiieï salle ....
— Se’nijellege. Dar, eati nori mea. Joaki’n!
bine rolsl tis.
— Fiï ne nane.
Avestiga alergi în bragele birbatslsï, ne kînd
marna Isï îlls mîngiia.
— LIe-aï iiinit ? ! îlls întreabi ea sneriati.
— M’a trîntit kallsl; dar n’am nigit nimik.
— Te doare neva?
— Nimiks.
— Il’onnoare?
— ITonnoare!
— Mitstellsl mes!
Ilii nevasta îwï mîngîia birbiijelsl, ka o mami
ne konillöl ci kare a kizst.
— Dar Adonis? întrebi birbatsl.
— Ksm ai nlekat ts, a nlekat mi élis.
—r* S’o fi ssnirats ki Tarn lisat singsr? . .
— N’a aritat nini o ssnirare ; a nlekat, ssb ks-
vînts' k’are treabi. Aide sss, si ieï o dslneaiji m’o
ani reMe; iioate t’eï fi sneriat ....
— Nini de ksm.
Kitre seari, birbatsl nrcmssse nevestei a merge
la Trandafireans.
 — 128 —

— AstEzï nam gssts de visita, zisse ea ks in-

differingE. Bine ar fi se ne lase togi în nane.
üetreksrE seara în famillie. admirînd frsinssegile
Natsrei.
— Ama kE e frsmoss la geaiTE? intrebE bEr-
batsl ne nevastE.
— Frsmoss, însE . . .
— ÎnsE ne?
— Mi s’a ÍEkst dors de mama mi de tragi !...
— Ksm vois termina affanerile melle abil, nlekEm
la Bsksrenitï; dar ssnt sigsr kE kEldsra mi nrafsl
d’akolo ne vor goni iarEiuî la gearrE; ui’anoï, mama
se simte ama de bine ami! . . Vrei tss’o Ieseiti sin-
gsrE ?
— O! ns! vom sta dar ks tonii la gearrE.
Adonis nlekE la Bsksremtï. N’a mai dat oki! în
viaga lcï ks Avcstiga; dar Angelika frekanta din kînd
ne araika el. karc în fine îï înkisse »ma, mi n’o mai
nriimi: éra geloasE de sora Isi Adonis.
BErbalsl se nrefEks kE ns ’nuellege nimik.
Astfel se termiiiE amorsl Avestigeï ks Adonis.
 CAPITOLÜ XV.

Fluturii societăţii.

Jn kanitolsl II, nartea I, a aneslel onere, naginea

27, Balzac a dovedit niatematineinte kt, îo Francia, fo-
karsl nivilisanisnil, era» nsrnai sn million de femei
oneste mi virtuoase la 1830, într’o nonslaijisne de 30
millioane, din karejsmttate femei mi jsnittate btrba-
nl; tot nrlu kalksls matematika, Balzac n aflat trei mil­
lioane de intrige amoroase; adikt, fie kare femee o-
nestt avînd nel nsijin trei intrige în viarja el
St ns slttm kt e vorba de Frannia delà 1830.
Francia de azi se ziue kt ’mi a imbsntttuit moravsrile.
Noi ksnoamtem Frannia din onere. Kîtt diffe-
riujit îust între Ismea reált mi lsmea imaginait!
Indatt ne su btrbaiS st ’nsoart mi ia o uevastt
fîbmoast, kasa Isi devine nsntsl de’ntîlnire al xolte-
ilor; btrbatsl este lingsmit, soijiea lei este ttmîeatt.
Fltktií seamtnt ks flbtsril kari se grtmmtdesks
nrimtvara ne kîte o floare;, femeile frsmoase ssnt
florile soHiettßil. Dsmnezes a ftk«t florile nentrs
albine ka mi nentrs flstsrî.
9
 — 130 —

Abia Mistineskb m’Avestiga se ’ntoarserB delà

gearaj bnde fakbsserB kbiibnia, mi ende mezbsserB
vro dsob lbnï, ini bnS' roib de aminï aï lor venins
sb ’ï felicite; bBrbatbl ae ’nnellesse kb nevasta ka ss
inkizB bina la tonï anestï kbriomï sbnBrBtorï, snre
a sb nstea bbkbra în nane de ferinirea lor konjb-
gafa.
între visitatorî, ligbrab konsîngenî d’aï bBrbatblbï,
d’aï nevestei, d’aï soakreï mar! mi d’aï soakreï mini;
figsrab* îukB veninï, medinï, nreogï, kBllbgBriue, etc.
Minotasrul, kare se noate striksra nrin srekile
akblbï, este adesea biib jsne frbmosb sas biib bBrbatb ;
este siib amikb sab snS konsîngine ; este în fine D i a-
volbl, ne ia toate formele, toate kblorile. Kbm
sb te fereşti de fiisl întbnerekblbï în noantea korsnni*
bniï? A deskide bma bnora, m’a o înkide altora, ea trene
de oms fans krestere, d’biib bBrbatb gelosb. S b mezï la
gearB, trebse si» mszestï krîngbl ks ienbriî ; si mezï
în Bbksrestï, neire; sb te strBmbgï la bnb orBinellb.
linsestï ne femeea ta de teatrb ; anoï iarna oiBinellele
sbnt mis esiliS ; sb înkizï okiï, devii ridikolb; sb giï
femeea ssb keie, trenï d’bub tiranS. ^Je trebbe sb
fanï? Sb fiï kb nrivegere, sb te norgï delikatb ks ne­
vasta, sb nriimemtï în kasB nbmai ne nine voiestï, mi
sb Jinsestî mal rar d’akasB: eatB singbrbl konsilib ne
nbtem da nellor însbragï, ne ’mi bBnseskb nevastele.
Avestiga emi într’o zi kb bBrbatbl eï la mosea, ka
sb resbffle aer« kbraib. Era o zi de lskrb ; dar la mosea
e tot d’abna lbme elegantB mi koketB, d’ambe sekse.
Avestiga era frbmoasB ka lsna, mi ka lena era
de melankolikB: amorbl lbï Adonis ’ï nBtrbnsesse fi-
kagiï! Bietbl Adonis! O fiingB ama de ssblimB, sb
 — 131 —

devie atît de ridiksli! Nanoleon I a avst drentate

a ziye ; „sne orï delà ssblims la ridikslS ensmaïsn
nasS.“ In deuiert se silea inima Avestigeï si sksse
kondsita neskssabili a lsï Adonis; logika nea rene
resnsndea: „Mine ’ls onria, în kassl anella, a ns eini
afari? Ilcntrs Me sí te menrise? . li
Era frsmoasi Avestiija la Sentembrie 1861 ; mal
alles în zioa kînd eiui nentrs nrima oari si ressffle
aersl ksrals delà Bineasa! Birbagi mi femei, remas-
seri toiil îmmirmsririi, snii de mirare, alijiî de nli-
Mere, alicii de invidie, algil de ksriositate. Femeile
îmï msinkas bssele, birbaiiiî îluî lingea« bssele.
— Bsni bskali! ziqea sn« birbats.
— 0 ksnomti-ts? îl întreba altei.
— Ns.
— O ksnosks es.
— Hi ne este?
— Fosta sortie a -Ierbsreanölsi.
— Am aszit de Herbsreans: era o bestie.
— Amiksl ls! intim ’i-a Isat nevasta.
— Ks Me niissri vel niissra, ks aMeea ßi se
va missra.
— LQtinî vo! snde made femeea aneasta?
— Vom alla mîïne delà mama Angelsma.
— Bsni idee!
Uli togi birbajjil, xolteï mi înssraijï, grsnaijí
lîngi o trissri, rîdeas ks xoxote.
— înki sna ! zhiea o danii brsni kitre araika
sa, amîndsoi femei oneste, în senssl Isi Balzac.
— De snde a mai euiit ini asta? observi o
blondi.
— Din Iadsl de Bsksremti.
•'fi
 — 132 —

— Va si zikfc noï ssntem angelï din lads?

Amiielc rîsserB.
— He e drent, ssntem nirnte Demoni îmbrobo­
dişi; se vsdS nsmaï okiï mi snrînnenele, kari fakS
toate nriuinele, novestea kîntekslsî; iar kodijga mi
kornisele ssnf asksnse ssb irtl&ril mi ssb malakoaffe.
— mtiï kB femeea de kare ne e vorba ns este
srîtB? . . .
— Ns ’ï am lsat seama bine.
— ES ’î am lsat, fiind kB mB intereseasB : bïr-
bmjil ssnt flsttsrî, kari sboarB din floare în floare.
— Ilii femeile ?
— Niste minuî, ks kari se joaks koniï.
— Minuî elastice ... .,
— Mare iiagsaB mi ssnsrare addsk grisetele mi
loretele femeilor oneste mi virtuoase! . .
— Glsma d’o narte; erá frsmoasB afsrisita a-
Meea de femee. írni tremsrB inima nentrs Iorgs, ka­
re s’a Isats dsnB dínsa.
a

— Il isbestl-ts ne Iorgs?
— Negremit, íll* isbesks ka n’sns ....
— Frskts deliuios»?
— Pour la distraction....
— Dar ne Kostiks?
— Pour son amour ....
— Ilare-mi-sé kB ne btrbatS-tBS tot din amor»
l’a! lsat?
— KBSBtoria e mormîntsl amorslsï . • . .
— Aï drentate!
— Eatt femeea de kare vorbim.
— A! frsmoasB este! . .
— Ks ie jinds o admirB bBrbanil . . .
 — 133 —

— Ilii ks ce disnrejgS o nrivesks femeile!

— De gel osie, negreniit.
— VezMs ksm o ksrteast togi?
— Aleks te» o absoarbe ks okiï. He nestator­
nici sent bxrbagiï!
— Femeile îl întreks.
Misticesks onrisse trsssra; o dszinfc de amici
mi ksnosksgi s&rira din trsssrele lor, mi venirs a
salsta ne amiksl mi fratele lor Misticesks: eraS ama
de fericiri, bieuiï oameni, a ’is vedea înssrats, k’o
femee atît de frsmoass!
— Dar kînd te*aï înssratS?
— De kîte va Isnï.
— Dar ende rnezî?
— In ketare loks.
— Dar ce te ai msfat tokmaï akolo ?
— ITentre linişte.
— Dar kînd esti visibils ?
— Tot d’asna.
Kiar în seara aceea, msliii din acest! amic! îmî
detterL îutîlnire la Misticesks; IonirjE feciorslmedea
la noartî> mi fsma.
—* Aici made D. Misticesks? întrebare ei ne
servitor».
— Amî, Domnilor.
— Akasfc este?
— Ns e a ka83.
— Nici kokoana?
— Nici kokoana.
— Ns e nimeni?
— Nsmai kokoana inare.
— S’b mergem dar la Dsmneael.
 — 134 -

— Dsmneaeî doarme.
— La drak»!“
Amicii nlekarB ssnirauî.
A dsoa zi, la ze\ie ore. kînî va din anestî amin!
iar venire la Mistinesks.
— Akasi e Domnsl? întreba »nsl.
— Ns ratiS bine, resnsnse îoniiii.
— D»te de vezi.
— Nhî kokoana? întreba altsl ne servitor»,
— Kare kokoani? îl întrebi Ioniijx.
— Nevasta Domnslsî Mistinesks.
— Dar ^e al Dsmneata ks nevasta Ibi ?
— Voi» s’o ViZS.
— Dar de ne vrei s’o vezi?
— Fiind ki ’mî e radi.
— K»m te kiami ne Dsraueata?
— George Ivanovi^ï.
— Di’m: billetsl de visiti.
— IJine; d»te de’lS di.
— Kînd o veni Domnsl a kasi ; kint kokoana
ns e gata, mi n» nriimenite visiti în linsa Domn»lsl
— Dar kînd e gata?
-— La 12 ore,
— Voi»' veni atsnnî.
— Bine.
— IJine sn» bakmims.
— Ilentr» ne?
— VoiS si te HinsteskS es
— N’am nevoe de cinstea D-le.
— Iloate îmî fa4Î vr’odati vr’o slsjbi.
— Kînd g’oiS fase vr’o slsjbi, atsiiní îmî vei
nlsti.
 — 135 —

Donmimoril nlekars ssir&ragî.

In fine, xoltei! nostriï alergara la alte manone-
re. Voire a se’ntrodswe, nrin fragii mi konsîngeniî *
bsrbatslsï m’ai nevestei, ín kasa Misti^íe^köl»!. Les
amis de nos amis sont nos amis Ionigfc avea or­
din« a esned ia kiar ne snii diu konsîngenï.
Intr’o zi veni la Mistinesks sns virs alig Aves-
tigeï. EUS fs nriimitS.
— Ns te vezi ne nik^erï, vere, zisse ellg.
— Ns simgs nlsnere dekît lîngt mama mi A-
vestiga.
— Am si. ’gi rekomands nimte aminï ai meï.
— Ile nine?
- üe D. D. N ... mi V ... .
— Ns ’ï ksnosks.
— Sb zine ki emtï geloss ....
— Nsmaï nerozii ssnt geloniL Avestiga te noa-
le assigsra daka ssnt ncrods.
— De ne dar înkizï sma tstsror?
— Küní ssnt ssltau» ín kasa mea.
— Adio!
— La revedere!
Vfcrsl întâlni ne aminií isi, mi le zisse:
— A kasfc la eil« e ks nenstingfc; orí la soa-
kra miki, őri la Angelsma.
— La Angelsma! La Angelsma! slrigars xol-
teii, nlekínd ks togii snre loksinga verigameí.
 CAPITOLÜ XVI.

Talpa Iadului.

în ssbsrbea N ... strada B__ No. kaséi i 3,

loksia la 1861 o vedsve betrîne, ansme Angelsnia.
în jsnenea sa, Angel«ma jskasse «n» rol« eki-
vok« la ksrtea Iei Karagea, kare o adssesse din JJa-
rigrad«' nentrs Domnitele salle, ka fats îii kasé.
Meritate la 25 de an! d«ne nemkirgi-barna all«
mîndr«l«i OsnodarS, Angelsma feks mai m«lgî ko-
nil, din kari nsraaî d«o! treiaö.
Remîind vedsve, Angel«ma deveni moame, anol
negitoare, mi în fine verigame.
Lingsmitoare ka «nS kegell«, intrigante ka Ja-
go, tîritoare ka «n« Hiokoi«, Angelsma se întrodsnea
în toate kasele din B»k«remtï, fiind îndemînateke la
toate; mtiase fake dstaegsrî, nle'iinte, baklavale,sa-
railiï, 8«liman«rï, likorsrï, etc; era mîne d’ajötor« la
boale, la nekazsrï, la botezsrï, la k«n«niï, la morgi;
mtia se dea k« kergile, mi k»uomtea mal toate in-
trigele skandaloase. Vorbitoare, glsmeage, nline de
dsxS fanariotiks, te sersta în bot«, mi’nî l«a
 — 137 —-

din n»ngă totS. Anoî, vrăjitoare nerfektă. albslni’lfc

fă?ea negr«, rai negre alb»': n«nea koroană snelerat«!«!
de kare se intéressa, rai răstignea ne virt«os«l ^e n«’l
nstea ssfleri ; în fine, veninată ka o nănîrkă, iui vin-
dikativă ka o uevăstsikă.
De vr’o mase ani, Angclsraa dirigea «ns stabili­
mente de kor«mnuj«ne, maskat» ssb titls de aduna­
re de netreuere; vedeai am bărbanî rai femeî,
jsni mi fete, vădsve rai măritate. He kînd în sa­
lon« jsniî dannas, ne kînd într’o kamen bătrînil uie-
deas Ia laf«rî, iar înssrăjgei! jskas kărnî sa« iăneas
nolitikă; ne kînd femeî niatore rai bătrîne jskas lo-
ton» în altă kamera; fetele mi femeile frsmoase j«-
kas alte joksri în kamere sekrete. Iu anestS k«l-
ksms al desfriuăriî, Angelsraa n«tea întrod«iie ne ori
ni ne, de fariă sa« maskat», zioa rai noantea, ne noarla
din faijă sa« ne nortina din dos». La dînsa alergÜP**'
tojj! bărbaiiii denravajÿi mi femeile korsmnte; nrin in­
trige, nrin a»r», nrin vrăjitorii, făuea să kază kiar
virtsiea în laiţsrile ei fatale.
K»rtesanil Avestirjeî, desnre kari am vorbit la
finitsl kanitol«l»î nrenedinte. kînd se înkredinijarăkă
n« not iiătrsnde «raor în tenralsl konjsgal» al Mişti—
nesk«l«î, alergară la Angelsraa.
Mamă, zisseră eî, «ns vînat» fraget» rai nroas-
năt» ....
-— <5nde. kokoraeii mameî?
— Maxalaoa X ... «Inja N... No. kaseî 85 ...
— Skrieiji n'o xîrtie, kokoraeiî mamei.
8nsl skoasse «ns nortofoli», skrisse n’o foină
4eea ne doria verigaraa, mi dette foiija mamei Au-
gel«raeî.
 — 138 —

— Hin^l-zenl de galbeni nentru matumika noas­

tre, daka ne va da vînatul în treï zille, zissert kraiï
de tobt.
— JUi kum o kiamt n’Afrodita?
— Avcsliga Mistinesku.
— Avestina Mistinesku ! renett Angelama, gindin-
duse.. Stagl Nsmele anesta ’mï e kunoskut... A!
Ea trebue st fie! EUS are marat, n» e ama?
— Are. mi se nare, resnunse unul.
— Ea este! Fini ne nane. Hine kunoamte ne
soakra mare, kunoamte mi ne nora eï.
— Bravo! strigart In korrs kurtisaniï Avesti-
geï, rîztnd ku xoxote.
— Dînt atunni, dtne alt« vînatu,
— *Ie noftigï kokomeil mameï?
— O nreneligt fragett, zisse unul.
— Mie tot o nreneligt, resnunse al duoilea.
— Mie, o riotîrnike, observt al treilea.
— DB mie, un§ norumbellu, adtogt all« natrulea.
— Mie, o dronie, zisse al ninnilea.
— mi mie, unu ienure albu, termint al masellea.
— Destul! destsl ! Trenenl în Salonsl Mr. 5.
Vegl afla akolo fie kare vînatul ne doremte.
A

In Salonul Nr. 5. s’afla», restsrnate ne sofale,

femei frumoase, blonde, brune mi sraede, délia 12 nînt
la 30 de anï; toate în largi kanote, albe ka krinul;
unele fumau din nigtrï, altele din niubune, altele din
nergelele; nrin fumul tutunului, eile ntreau niste fan­
tasme nrin nuorî. Nu vindea» ţoale ne bani o nit-
nere d’unu minutu sau d’o noante ; dar nelle mal kri-
minale nu eraS anestea; erau anelleakari aveau btr-
bagl, m’o nosigiune neatîrnatt, m’o edukagiune ....
 — 139 —

Se îutrebsm n’aneste nreotesse aile lsï Baal ne

le sileste a veni în anea kasE de nrostitsßisne?
<5na îijî resnsnde: •‘s'&rEuia! Mama e vEdbVE mi
skEHEtate I“
Alta ziue: denrinderea nea rea.
Alta, viarja smoarE mi indenendintE alibertina-
g'iölsi.
Alta, nevoea : a fost niitoarea kstEreia, kare a
abandonat-o ; az! e silite a fi ijiitoarea tstsror, ka se
noatE trEi.
Alta, în fine, a fost desnEnjitE de bEibatsl el-,
mi e silite se trEiaskE, neavînd alte mijloace de vi-
eijsire.
Ns te înuerka a le fane raoralE, kEuî te ia în
rîsS.
— Dar dsmneata, konilliijE, kare aï nEringi?
— ViS nentrs amantsl mes, ne kare nErinjiii
mei refssE a mi ’JS da de bErbats.
— Dar noate kE iiErinijn D-le as ksvînlb.
— Hoaţe; dar mi eb am kcvînt«.
— Fanta D-le o desanrobeasr» ini moraîa ns-
blikE, mi Rajgisnea, mi Religia iui bsnsl simjjS.
— Se noate; dar o annrobeasE Nalsra mi Ini­
ma mea.
— xIe demoralizare !
— Dar Dsmneata? Femee k» bErbats!! He ’jjî
linseste, ka se fii fericite ?
— A^eea ne ns ’mî noate nroksra bErbatel.
— He nersminareî
— ffli Dsmneata ani?!! Dsmneata, kare ai lsat
din amor» ne bErbatsl D-le?.. Dsmneata, kare tren!
d’o femee onestE mi virtsoasE?
 — 140 —

— HellS d’întîiS nasS e greS ! <5nS kanriniS d’snS

minstS! 0 ssurindere a ssffletslsi, în momente kriti^e;
— Ns noßi avea nini o sksst, Doamna mea.
— Am skssa Amorslsi. UTanoi, Angelsma e
diskrete.
— Sekretsl usinai e sekret« îndate Me ’IS ks-
noskS trei nersoane; mai alles sekretele de felsl a-
nesta! ES illS ksnoskS dein snS amik«, karé l’a aflat
de la ait« amikS, mi acesta delà amanta Isi, karé era
sort ks amantsl snei nenoate a Angehnnei.
— în fine, rt«l s’a ftkst!

i — Dar se uoate îndreuta.

— TîrziS !
Femei, terţ edskanisne, terţ nrotekîurî, ftrt
mijloane, mai not avea oare kare sksse; dar femei
ka D-na X . . . , desnre kare vorbirtm mai sss, ns
aS nini o sksst! Uoate gremi «ns omS odatt, din-
tr’o fatalt orbire : a sttr»i înst în rettnirea sa, este
a ii kslnabilS de bsnt voe, este a fi krimiualS ks
intennisne.
Tot în anea kast de nrostitsnisne, afli btrbagi
onorabili, kari aS femei onorabile, Ue kastt ei aini?
Kari ssut ksvintele lor?
<5n«l igi resnsnde kt soijia sa c ltszt ; altsl, kt
omsl e variabilS din natsra sa; altsl, kt souia lsi
linseste la ßeart ; altsl, kt soona lsï e amalatt : altsl...
fie kare se sileste a se skssa ; dar 'ie valoare not a-
vea asemenea sksse în okii omslsi onestS?
He vejji zine kînd verji afla kt în anea loksinijt
de nrostitsnie, btrbaiji, ntrinni, frani, îmiiinuii de dif—
ferite interese, nrostitse kiar ne fetele, ne soliile, ne
ssrorile lor?
 — 141 —

veiţî zice kînd vejgî întîhii în asemenea sta­

bilimente de nrostitenie. kiar fete k« n'sringî, delà
10 nîns la 16 anï? ^Iine le adsce aici? Servitorii,
rsdele, sa« noale kiar direktorit de nensionate. Sîm-
basts seara, kînd merg« delà nenaionatS la nfcringl,
fetele se abat ne la marna Angelsma. D«minik* seara,
kînd elle trek« delà ntrinnl la nensionatS, se abat«'
ne la mama Angelsraa. Adesea orï, noantea, kînd
tont dorm« în nensional«, sa« ín kasa nirinteaski,
fetele sar« zirsrile, nriu mijlocirea ska&rilor de síoara;
mi vin« de netrek« kîte va ore la mama Angelsma
xlc demoralisare! Eâtü de ce kfcsfclorin az! e
ama de deskonsideratos !
I^eraiiöl romín«, ín limbagi«l si>« nittoresk«, ne
femeï ka Augelsma, le n«meste taina Iad«l«í.
— Dar noi ce \*om deveni, feras mama Angel«-
maP.Noí, xoîteï? Uli noí, ceïvsdsvl? ELIi not, cet ks
nricint I)ine-k«vînîate? ne not întreba aceşti oasnegi
a! Angel«meT.
— He faks cei ka voi în statele «ude csiste be­
nele moravsrî? Konformani-vE cel n«jgin «s«l«l din
acelîc jrtcrrl; iar n« imitant tot ce a« n>« nagisnele
ce vrem u imita.
J. J. Rousseau, zice : „Societatea n« se va re­
ferma, nîivB n« se vor reforma moravsrile;“ dec! n«-
maî nrin famillic se not reforma moravsrile sociale.
Venim la cestisne.
Angelsma k«nomtea de mslt ne mama Misticcs-
kslsl: o ajstasse la borde; mi nrin ea, kredea ks face
mslte milostenii; kfcct Angel«ma era sn$ kaméleont,
ce îmnrsmsta toate kslorile, d«n:& trebsinjyB.
Kînd Misticesks o vlzs în kasa i«î, înnelleşse
 — 142 —

indate gîndel eï diabolike,* se urefike însi kl n»în-

gellege íiimik; din kontra, se nerti ke dînsa kenea
mai mare amabilitate, invitînd-’o a veni adesea in ka-
áa I»i; deskoneri însi mameï salle tot ne rntia des-
nre karakterei, treketel mi tantele eï; amîndeoï, ma­
ma mi fiiul, fers ke nea mai mare nrivigere asenra
tefor mimkirilor eï, nelisînd sue miriote singera ne
Avestiga ke Angel»ma.
într’o zi, în linsa Mistineskaleï, soaskra mare se
nrefike ke are trebeingi la kexnie; mi intra ne fe-
rime ín kamera de observagiene a fiieleï eï. Aves­
tiga rimasse singera ke Angelema.
— Kokouiga mami, zisse verigama, ne freme-
rniki emtï! Emtï singera femee fremoasi azï ín Be-
kereintï! mindre trebee si fie D-ne Aleke! Imï
sitenea \iineva, karé te-a vizet la mosea, ki togï,
birbagï iui femeï, ae ramas eïmigï kînd te-au vizet.
Kiar Ilringel M . . . . ar fi zis»: „merite si noarte
o koronni, aneasti femee sublimi !u
— A zis üringbl M . . . ?!!
— Kiar aneste vorbe.
— Ne kreze.
— Ile viaga raea, ne noronirea koniilor meï.
— Hine gï a snes?
— öné amik» alle üringelsï, karé kerteasi ne
fiie-mea, Me vrea s’o ia de nevasti.
— Aï fati mare?
— Am ; mi este videvi ! Ax ! uenoronita ! Ea ie-
bia ne birbatel eï ; dar birbatel eï iebia ne alta, ke
karé fesesse inksrkatö înaintea kenenieï ....
— Tokmaï ka Herbereane, fostel raee birbate.
— ^Ba mi ka Domne Aleke . . ♦
 — 143 —

— Kare Aleks?.
Verigama se site în loate ntrjjile, anoï deskisse
sma mi se site afart.
— Ns ne asde cineva?
— Nimeni. Vorbemte fort frikt.
— Dar síi ns mi snsi, kokoniija mea.
— Ns, ns; fii linimtite.
A

— In .tinerele a avst iui Pomns Aleks al D-Ie

sns amors, k’o fatt ne kare o ksnosks es.
— Aleks al meS'?
= Negremit; frsmoast fati. ! üli mslt o isbia!
Dar.... ne-a fost a trekst....
— 0 isbemte m’aksm, negremit?
— Ns krezs; înst îlls vtzs trekînd tot d’asua
ne la ferestrele el; nare kt se site ks jindS la fe­
reastra snde nlînge kantrellsl stS.
— De snde mtii Dsmneata aceasta?
— Ssnt venim, ks fata aneea.
— LQi snde mezi Dsmneata?
— Maxalaoa N . . . Strada B. Nr. kaséi 13.
— E frsmoast fata aneea?
— Ka sns Amorams.
— Ilii MöjVirste are?
— Nsmai de ÎS ani mori.
— Mslt timus a fost Aleks angajeatS ks dîusa?
— Vr’o natrs auî.
— A fokî>t ini konii ks dînsa, negremit?
— Mi se nare k are o fetiijt, ne kare o kreste în
alte maxala.
— Are ntrinnî, fata?
-- Nsmai marnt; mi e strakt ! ES krezs kt,
de kînd s’a ’nssrat, D. Aleks ns se mal dsne«’akolo.
 — 144 —

^el nsijin, zioa, ns ’la vxzs ne la ea. DTanoï, ar fi

mi nerodS sx se ma! site la altx femee, kînd are
snS' îngeranrô ka Dsmneata, kare a rxnit .kiar inima
üriníjslsí M . . - .
— înï mslijsmesk«, mami.
— Dar, te rogs, fil taînikx, kokoniija mea.
— Fiï liniştite, mami) Angelsmx.
— Mersi.“
Soakra mare intre în kasx, nrefxkîndsse kx n’a
aszit. nimik.
îndate ne Mistinesks sosi, mama lsî ’l koms-
nikx tot ne aszisse.
— Bine! zisse eil«. sxrstînds’ï mina.
Mistmesks invite ne Angelsuia adsoazi, ka din
nartea mamei salle, sx mxnînne la dînssl ; anoi la 10
ore seara, se offeri a o kondsne a kasx la dînsa.
Verigama ns se temea de nimik.
— Marnx, vrei sx mergem nsijin la Bxneasa?
E o lsnx ama de frsmoasx ! IITanoi, am sx ’j^i faks
o destxinsire, zisse eil« verigamcí.
— BsksrosS, Domnsle Alek«; dar sx n« întxr-
ziem m«lt, te rogs.
— Vom sta la Bxneasa nsmai ktt o rxssffla
kaii.
Ajsngînd la Bxneasa, Mistinesks rsgx ne An-
gelsma a koborî nsijin din trxssrx, ka sx se urim-
ble, mi tot d’odatx sx ’i komsuine in dsmbravx se-
kretsl sx«.
Ajsngînd la lókul »iell« mai retras« al dsmbra-
vei, Mistinusks zisse Angelsmei.
— Aksm sx ’ijl komsnik« sekretsl mes : nevasta
’mi a sn«8 tot« ne ’i al destxinsit Dsmneata.
 — 145 —
— He ’iiï a siibs?!. întrebi verigauià, galbeni
mi tremsrîndi.
— ’Mï a sires tot ne ’ï ai snss Dsmneata desnre
amoreasa raea, înkinsitt de Dsmneata, kare zinï ki
made lîngi Dsmneata, mi kb karé Damneata zinï k’am
o fetini. Akbin krezï ki nevasta ’mï a siibs totbl?
Angclsma innen» sí tremsre ka frsnza.
— Nam zis e§ uimik, resnbnse verigama,
— Kb toate asnetea, am abzit eb toati kon-
vorbirea Dbmitale kb Avestiiia.
IHÍ Mistineskb ’ï nari, din kbvîntS* în kbvîntg,
tot ne deskonerisse ea Avestinel.
— Mai it.oijÏ tigidbi?
— Nb mtib nimik, resnbnse verigama.
— A ! nbï de marne ! Aï krezbt ki Sbiit bus
birbatK ka an<iia aile kirora feraeï le snekblï tb, in­
fami femee?“
Mistineskb îl trasse kîleva iialrne. Angelbiua skoas-
se bnS niiîitb. Mistineskb skoasse biiS iibmnals ra’o
ameninni.
— De veï striga a dbo?> oari, esti moarti. Bir-
jarbl e kbinniratb ; airea nimeni nb te a»de; te vor
afla raihie moarti, ka biib kîïne tbrbatb, la ridinina
anestbi arbsre.
— Earti-mi ! strigi verigama, kizînd în genbkiï.
— Voib a’nï lisa o sbvenire neratearsi., nentrb
ser vini b 1 *ie aï voit a fane sonieï melle. “
Mistineskb skoasse bnb mtergarb, m’o legi neste
gbri i anoï ’r legi miïnele k’o* sfoari, mi ’i tiii na-
sbl kb ubmnalbl.
Dbn’aneea. o legi dbub arbbre, m’o liSi în dbm-
bravi. kb mtergarb! la gb ri»
10
 — 146 —

Kind mama Mistineskblbï aüt festa 'je fiibi ei

jbkasse verigamel, tilg strbtt de zene őri, mi ’l zisse :
— Esti fiibi meg nrea isbitg, karé ’mî semeni
'
în toate! Ilotg mbri akbin, tb 115 mai aï nevoe d’ajb-
torbl mes*
— Ba st trbemtï; 0 soakr& ka Damnata este
mina dreantt a bnbï btrbatg ka mine.
In seara a^eea, medikbl kaséi, karé ksnsnasse
ne Mistineskb, amikS' sinnen» mi devotata all« anes-
tbia, veni întFadins kb nevasta Ibi ka st ’mï joane
rolbl in a^eastt komedie.
Medikbl addbsse vorba desnre femel ka Ánge-
lbina: mi deskrisse nVieasta atît de bine, în kit în-
strai Avestina zisse:
— Te rog, Alekble, st înkizï bina ayesteï mi­
serabi le femei.
— Daka marna va konsimni, resnmise Mistineskb.
— Fiind kt stimesö ne D. medikb, lirez» tot
ne’mï snbne'; konsimnb mi es ks nltnere la aceasta,
resnsnse soakra mare.“
Dar Angelbma? Ionint. servitorsl Mistbieskblbï,
kiar în seara a^eea, se dbsse strevestit la kasa ve-
rigameï, mi dette «ne! servante brmttorbl billet«, kb
adressa feteï Angelsmeï:
„Aleargt ksrînd la Btneasa; maika Dsmitale
este akolo, legatt d’bnb arbore, mi kb nasbl ttiat».“ ,
Fata alergt, mi ailt ne mamt-sa legatt d’bii»
arbsre mi kb nasbl ItiatS.
A dboa-zi meföl îtoliijieï kiemt ne starostea bir­
jarilor, snre a’ï adblie toate birjele kari fösscsert în
seara trekbtt la Btneasa. Birjarsl kb nrbiiua era
frate de krbne kb Ionigt, servitorbl Mistiiiesk«l«ï. EUS
 — 147 —

resnsuse kos n’a fost la Btneasa îo noantea aaeea.

Hei-lalfli, kari fssessen*, resnsnsers k$ ns mtis ni-
mik desnre aeea ae’ï întreba.
Augelsuia rsgs atsn.aï ne rnefsl nolijjieî a strîm-
tora ne servitovsl Mistiaeskslsï, snre a afla délia élis
No. aaellsï fiakrs. Ionig'B msrtsrisi ks Mistiaesks
în seara aaeea a einit ks birjea No. 33. Intr’adev'ErS',
Ionirj'b, d»m& nlekarea Mistiaeskslsï, în vestmintele a-
aestsia, s’arsnks în tnEssra No. 33, ae treaea ne din
naintea norijiï, mi se nrimblt o ors ne la Xer&stnsS'.
Birjarsl No, 33 nn.rt»risi aeea ae snsnea Ioiiíitb,
Ilrinde orbsl, skoate okii. Fanta era sus fant»
îmnlinits.
Angelsuia îngiiii xansl, dar xoterî sü’ml resbs-
ne; nassl eï fs linits la lokg, dsn’o karantin*b de
k'Lteva lsni. Ks toatt silinna verigamel d’a ns tran-
snira sekretsl, sekretsl transnirs; ksaï il rntias Mis­
tiaesks, servitorsl aaestsia, birjarsl, Angelsma mi fiie-
sa, rnefsl nelnjieï mi mania Mistiaeskslsï.
Kînd sus Iskrs îllS mtie treï inrnï, îl mtie treï
sste; dar kînd îlls mtie meante inuiï, îlls mtie toats
lsmea.
 CAPITOLU XVII.

• Poliţia conjugală.

Ka ori ne geverne, desnotikö sae konstitenio-

nale, gevernel konjegale erraeass a avea mi elle no-
lijgia sa.
Iloligia Mistiueskeleï era» servitorii sosi : deofc
femei mi deoi bsrbagl.
Ionins, fidelei ssii Arges, era direktorele noli-
iiieï salle sekrete. Sebt ordinele le! erae Dragomir«,
grădinarei, kare imbătrînisse în kasa nărinnilor Mis-
tineskeleï; era Safta, sonia leí, karé servia ne mama E-
roelui nostre de deo:&-zenî de ani, ke devotamentb';
în fine, era Mariera, fata din kasă a A vesticei, ke kare
lektoréi a fsket kenomtinrjă în nartea I, Kaiiitol« VII
alle acestei onere.
Bekfctoreasa, aneme Anastasia, era băueitT»; de
aneea femeea aceasta era seb d’anroane nrivigere a
lei Ioninii, kare resnendea desnre fidelitatea tetor ser­
vitorilor, 'ie’! rekomanda elle, leînde’i ne garanna sa.
Servitori! Mei fideli crae bine nîütijp, nentre de-
 — 149 —

votamentsl lor kstre kansl famillieï; dar mi nedensigï

kínd s’ar fi dovedit de rea kredingE.
K» ne mfcs»ra vei mES»ra k» aneea iji se va
m'Bssra.
Mistinesk» ii» »itasse k*B sogia sa fasesse mai
’nainte sogia altsia, ne sare ellő o skosesse dió mingi;
mtia înkE ks Avestiga se nerfekgionasse Ín skoala
Ibi. Vezi Kanitolsl VIII din nartea I. Lesi avea a
fane k’o B»lne b^trîn^. K» toate acestea. Mistines-
ke éra »11» üalmerston konjsgal».
Konform Art. IV din Konvengisnea Kon-
jsgal'i», karé zine: „őri ne akt» all» femeii treb»e
„k»nosk»t» de b^rbatsl el, s»b nedensn de dcsfanere
»a Iras'üioriel,“ Avestiga 11» n»tea fane »n» sing»r»
nas», afara din kass, fera konsimgimintsl Mistinesk»-
l»î; iar în linsa Isî, fera annrobarea Soakreî mari.
Asemenea, ori ne enistofe, esnediafe sa» nriimife
d’Avestiga nrin nomtia mila» sa» nomtia mare, tre-
bsia vizstL de b'£»rbat»l eî, kare era dator» mi ellS
a arata Avestinei skrisorile ne nriimia sa» esncdia.
Kînd o femee are sn» bxrbat» ka Mistinesk»,
karé, în kast este n^iajensl în raijlokal nînzeï salle
memtemsgite ; kînd anea femee ns noate fane »11»
’ sing»r» nas», afara din kasi>, fera soakra mare; kînd
în tine anea femee n» noate trimite nini nriimi vr’o
cnistofe, fera a n» fi kontrolafe de fr&rbatslsî el;
femeea aneea, fie kiar anina Satanei, n» va nstea
îmnodobi ama lesne ne bmbatsl eî k» koarnele Mi-
notasrslsi ; afara n»maî daka va oferî se ’I» addoarnra
îutr’adins; dar atsnnî; sn» bărbat» ka Mistinesk» n»
va fi înuiellat dekît odafe ; m’anoi nevasta va lradea
 — 150 —

într’o k»rss ka aneea de kaue am vorbit în Kanito-

lsl XII, nartea I din aneasts oners.
Avestiga, în srma Meilor deskonerite de Angels- .
ma, otsrî a se ’nkredinga singsrs d’adevsr»; úrin
srmare, se destsînsi Marisgeî, fata eî din kass, u’a
ksria fidelitate gîudia 1rs noate konta ; dar konfidenta
eî era amanta lsî Ionigs, ne kare ’l» isbia mi de kare
se temea. Ea komsniks dm>gsgslsî eî nlansl Aves-
tiijeî ; mi fidelsl servitors îlls komsniks MistiMeskslsî.
niansl Avestigeî era anesta: într’o sears, ne
kînd mi soakra mi bsrbatsl vor linşi d’a kass, ea
mi ks Marisga, în kostsm» bsrbstesks, vor merge a
se assigsra în nersoans de Melle deskonerite d’Ange-
Jsrna.
MistiMe8ks întinse mrejele salle. Mama lsî se
dssse într’o sears Ia o amiki a eî ; iar Mistiuesks
ansngs ne Sonja lsî ks se dsne mi ells la sns amiks
ails sss, snde va întîrzia noate maî mslte ore. Ok-
kasisnea se nresinta de sine: Avestina se grsbi a
nrofita d’aneasts okkasisne favorabili.
Ksm nlekari bsrbatsl mi soakra, Avestiga tri-
misse ne konfidenta eî a 5î addsne sns fiakr»; Ma­
risga se ’ntsrni neste sns karts d’ors, zikînd ki n’a
nstst gisi nini snsl.
AtsiiMï Avestiga, însogits de Marisga, amîndsos
în vestminte de bsrbats, ks favorite mi ks msstsgí ar-
tifiniale, ks rnsnnï în kans mi ks kîte sns basions
îu roîni, nlekars-ne jos, ka dsoï aventsrierï.
Angelsma întinsesse mi ea ksrsele eî: în toate
serele, dsoï argagï devotagï amtenta» la noarta kaseï
snde se binsia a loksî înkinsita amaiiti a Mistines-
kslsï, ks ordin» ka, ksm va vedea o femee ks s’on-
 — 151 —

nreste la noartt, sab' intra în ksrtea anelle! kase, st

’î arsnqe o manta în kan«, s’o ia în brage, ini s’o
înkizt în anea kast, dînd«’i îndatt de rntire. Dia-
vol«l nronsne mi D«mneze« disnsne.
La ninnï s«te de nam! delà loksinjja sa, Aves- >
tiga se ’ntîlni nent« în nentb ks Mistmesks, Me era
însogit« de fidelsl se« servitor«. Femeile dekonner-
tate, anskart n’altt stradt. Iouigt se l«t d«nt elle,
mi nssse mîna ne Marisga; iar Avestiga o tsîi d’a-
f«ga, mi intra într’o stradt obsksrt.
— Domnsle, aleargă, te rog«, d«ut om«l anella,
striga Ionint, karé Juiï jskt rolsl de minsne-
— Mine e anella? întrebt Mistinesks ks indif-
feriugt.
— E su« rival« all« me«.
Mistinesk« alergi mi n»sse mîna n’Avestiga.
— Aleksle! zisse nevasta, e» s«nt! . . ,
— Ts, Avestigo?! în kost«ra«l anes‘a?! . .
— Ilii voi» mtrtsrisi tot adevtrsl; lastrat st
mt ntork« a kast. A ! ne nebsnie î
— Esnliktte, te rog.
— Vine Ionigt . . . Dt ’ml drsmsl ....
Intr’adevtr, Ionigt venia singsr. Mistinesk« dette
dr«msl A vestige!, karé se ’ntiliii k« Mari «ga, m’a ns-
kart dr«ra«l snre kast, «rmtrite la treï s«te de nam!
de Mistinedss mi de Iouigt.
— Te a ksnoskst,. lonigt? întrebt Avestigane
konfidenta ei.
— Mar ii k«nosk«t daka «n gardian« n« stria
la ginetele melle; k«m a vtzst ne gardian«', Ionigt
a fsgit. Dar ne Dsmneataje a ksnoskst Domn« A-
lek« ? •N W 7%
>^ V <>\
5L

shJËé
 — 152 —

— N», ktcl am fsgit.

— A! ce nenorocire! Àm sktnat nrin srekile a-
k«lsî. ^le facem aksm ?
— Ne ’ntoarcem a kast.
— Ne a emit nona înainte.
Femeile, sosind akast, lentdart iste vestmintele
de ball« raaskats, mi ’mbrtkart kostsmsl lor cells
natsrals.
Ileste sug karts d’or*, sosi mi Misticesks.
— LIe ’nsemneast aceasta? întrebtels ne soijia lsî.
— Aleksle, te assigsrs n'onnoare kt ’nî vois
mtrtsrisi tot adevtrsl.
— Te askslts, resnsuse btrbatsl serios«.
Avesiiija ftks o sincert konfessisne.
— Ssnt kslnabilt; amtents nedeansa. iermint
ea. Nessnsnerea mea are o sksst: geîosiea. Te is-
besks! Este o krimt?
— M’at inssltat, Avestiiio, resnsuse ks amtrt-
cisne btrbatsl eî. Ns rioale fi amor«, snde ns este
înkredere: mi înkrederea imnlikt stima. În srma
cellor aflate de Ia mediksl nostr« desurc acea femee
menrisabilt, ns’nî mai era ncrmis a mal btnsi fide­
litatea mea. ÎSrma st’rnî deskonerî sekretsl tts. N’aî-
ftkst’o; ama dar, nsmaî nit stimesî; linsind stima, a-
morsi a înnetat.
— Aleksle! Am grernit; dar ssnt innocente ! Tc
isbesks ama de mslt, înkît gelosia mi ksriositatea as
întsnekat« mintea mea. Aksm vtzs emrainenija ne-
rikolslsl. O! la ce ara fost esnsst! Ilsteam st fis
inssltatt de vr’sns om« de rînds; nsteam fi dsst la
kommissisue de vr’sns gardians beat« ... O ! Dsm-
nezesle! din ce am sktnat! EQi kît ssnt de fericitt
 — 153 —

kt ts, Aleksle, ai fost destinat a’mï sktna onnoarea

mi d’astt dato!
Ea ktzs la genskil btrbatslsî, mi vtrst lakrtraî
de ktiunt. Btrbalsl o ridikt.
— Uli kînd ai rati-ts ne te amtenta la kasa
aneea snde infama de Angelsmt ’ijî a snssS kt lo-
kaenite înkinsita mea amanto! Ka st le înkredin-
gesî, vom merge îmnresnt akolo . . .
— O! ns, ns, Aleksle!.. Te krezs... Ns voiS
st te esnsî nentrs rnine.
— Ts singsrt nsteaî fi esnsst; ks mine, euiti
în singsraimt. Ns te teme.
Misti'iesks ordont st’! addskt sus fiakvs, mi
nleakt ks soijia mi ks Ion int la kasa din drentöl
Angelsmei. Ani dsoî arganî inedeas la noarto mi fs-
mas. Ksm se onri trtssra, yeî dsoî argagî s’annro-
uian, mi se sîtart în frtssrt; vtzînd înst sns btr-
bats m’o femee se trassert înanoi.
— LIine meade în kasa aneasta? întrebt Misti­
'iesks ne snsl din neî dsol ntzitorî.
— O kokoant, resnsnse snsl.
— Ksm o kiamt?
* — LIe ’ijî nast?
— Voi ssnteiiî d’ainî?
- D’ainî.
Misti'iesks fakö semns ko'iislsî st nle'ie.
— Dnka ani ar medea jjiitoarea mea, observt
Mîstmesks sofiei salle, anemtî argaijî m’ar ksnoamte,
mi rai s’ar ssnnsne.
— Am ínyelles total. l£i mslijsmesks. Emii
angelsl mes ksstode! Ssnt kslnabilt kt te am ns-
 — 154 —

tst bstisi sns minnsts. Mi> ierriï, ns e ama? zisseea,

SErstînds’ï mîna.
— Te am iertat! resnsnse élis, îmbn&ijimînd-o
ka sns tatis ne íiisl ses noksits.
Din minstsl acella, Avestiija av# o deosebita ín-
kredere mi stimE ín allessl inimel salle.
Ks toate acestea, resbsnarea Angelsmeï kolkE-
ia ín nentsl eï, ka lava ín sínsl vslkanslsl; vEzínd
kE toate mijloacele salle de resbsnare ns resmesks,
întinse Misticeskslsï o ksrsE infernale.
înkiriè o knsE ín faija loksinijeï Misticeskslsï,
mi nssse se loksiaskE în acea kasE sns nenots ails
eï, devotats, ansme GsuiterS, kErsia i dette, ks ns-
mele de soijie, o fatE din institstsl ses, ksm mi ser­
vitorii mi banii trebsiuciomï nentrs realisarea nlans-
Isl ses. EatE mi instrskijisnele ce nriimi nenotsl de
la mEtsmika Isï.
A se ’mnrieteni ks Misticesks, snre a nstea fre-
kanta kasa lsï; a se sili, nrin orï ce mijloks, a tra­
ge în nartea sa ne servitorii Misticeskslsï, iar mai
ks seamE ne femeea din kasE a Avestiijeï; a face
n’Avestiija st> viie ín kasa lsï într’o seaiE; daka ns
va nstea addsco n’Avestiija, s’addskE ne liErbatsl eï.
îndată ce ’ï va anska în kasE, i va invita în kstare
kamen», snde va fi o trains,* eï vor lndea în nim-
niijE, snde dsoï arganï fideli i vor lega mi le vor
astsna gsra. Atsncï va da de mtire Angelsmeï.
Misticesks, karé vezsssg n’Angelsiua la vecinsl
eï, mi karé era foarte bT»nsitors, însErcinE ne d o nar-
te ne fidelsl sos« servitors a se îmnrieteni ks fata din
kasE a nretinsel son.iT a lsï Gsmters; iar ne d’alta,
 — 155 —

îmntrttmi Avestigeî lemmerile salle în aneastt nri-

vingt. rsgînd-o a fi ks Isare aminte.
Iutr’o zi Ionigt aflt delà femeea din kast a
lsï GsmterS', kt, în toate nongile, trei sngsrenï ye­
nen! nîndeskS ne Mistinesks, lîngt kasa lsï GsmterS,
ks ordinS d’a ’ï trînti o manta în kairô, m’als adds-
ne ne ssss în kasa veninslsî.
Dsn’o Isnt, delà aneastt deskonerire, Ionigt ko-
msnikt Mistineskslsï srmttoarea kouvorbire între An-
gelsma mi nenot»! eï, aszifct de femeea din kast a
aneslsia, ks kare Ionigt s’afla în strînst legttsrt.
— N’am nstst fane nimik, zinea GsiuterS; fiind
kt se ntzeste.
— Aï fost la dînssl a kast? întrebi Angelsma.
— De trei or! nînt azi ; mi élis n’a venit nini
odatt, ks toate invittrile melle m’allé neveste!.
— St ns nierdem ksragisl.
Eatt sus alts nlans. üretinsa ta nevastt se va
nrefane bolnavt; ts vcï alerga într’o seart la veni-
nsl tts, ïu linsa. Is! d:a kast ; mi veï rsga n’Aves-
tiga st viic sus minsts la tine, dorind s’o vazt so-
gia ta, ne este ne uatsl morgii. De va veni ea, o
ve! addormi ks kloroform«, m’o vei ínkide íntr’o Icá­
mért, dínds’mí de mtire nrintr sns argats. De va
veni élis, îlls întrodsnï în kamera ks trana; mi ksm
va ktdea în nimnigt, îmï da! iartmï de mtire. Aï
îngrijits st iis! naie în nimnigt, ssb trant?
— î>ns karr s de naie am nsss.
— Bine. Imï trebae Avestiga nevtttmatt, nen-
trs ïïringsl M . . . . kare nentrs anests vînatS’mïa
nronsss o sstt de galben!.
— Din kari jsrattate ssnt aï mei?
 — 156 —

— Tojjï ssnt a! tel.

— Sû tn&ieintï, raxtsmikû ! Sû nressnsnem însû
kû vînatsl e nrinss ; ne fanem ks élis ?
:— De vom nsne mina u’Avestina, karîta Iïrin-
iislsï va veni s’o ia ra’o, va dsiie Ja dînssl a kasû.
— Sï» nressnsnem kû vînatsl ns dû în ksrsû.
— Atsmii, într’o searû* te ds'jï ks nevasta ta la
sintrofie la Mistinesks. Sners kû veni fi nsmaï
vol ms satiri în seara aneea. Addun! vorba de ane
mirositoare : skoiji o stiklöirb din bsssnars. în kare
se afih> kloroforros; törni kile va nikûtsrï ne batis­
ta Avestiuei, a soakreï mari mi bûrbatslsï. Ileste
kîte-va minste, tou! vor addovmi somnsl drennilor.
Tn»ssra ïïrir.nslsï va amtenta la noarta ta, din nre-
siiû ks ueï trei servitor! devotaijï: snsl din eï seva
assigsra de loninû, fidelsl bsldogs all« Misthieskslsí ;
alibi va iiûzi la noarte ka si» ns intre nimeni în ksr-
te ; m’ai treilea va Isa ne smeri n’Aveslina, m’o va
nőne în tr&ssrb : anoï va Isa mi ne bûrbatsl eï, mi
’ls va adds'ie ai«iï, snde es vois astenta ressltatsl.
— Dar daka nolinia deskonere? ....
— N’avea teamûr totsl sc va fane ms marna*
Ne nrotege ïïrinijsl M kare are mare in-
flsinnû ....
— Dar daka niliï nlansl anesta ns resiiiemte?
— Mai eate snsl, kare trebse a resuii.
lie kînd bûrbatsl linscmte seara d’a kasû, snsl din
servi lorii nointrii, în kostsras de ssb-komissars, intrû
renede în kamera soakreï mari, sas a Avestijjeï, iui
le ansni^û kû Mistbiesks a fost ïüstsrnals de trûss-
rû, mi se afta mai morts în kstare ssbsrbis; mi kû
Kommissarsl a4ellei desnûnjirï Ta trimis sï> ansn^e
 — 157 —

aceasta triştii veste nevestei salle, invitînd-o st viie

în kstarc stradt, la kstare kast, unde e deuss» ms-
riudsIS; ka st fie krezstS s«b-kommissar«l, va înft-
gima vr’snb' obiekt« oare kare d’alle Mistiueskslsî;
bsnioart, baston«!, s?« o batiste, ne kari ni le n«-
tem nroksra de la vr’sii« servilor« dai stî, nentr«
kîiii-va galbeni. Soakra mi nora vor alerga la lokal
înseninat«, k« birja addsst într’adins de s«b kom-
missar«; mi eate vînals! în karst!
— Auest« nlaitf e mal sig«r«, mi terţ neri-
kol«.“
Mistiuesk«, afliiul auestea, întinse mi eil« mreje­
le salle. Koimmikt mal întîi« Avestigeî ueea uo tre-
b«ia st mtie ea, nrgindo a fi k« nrivegere, nenri-
mind ne nimeni în linsa 1«I d’akast, mi nekrezînd ni-
mik din uelle ve va a«zi desnre dîns«î.
Inokomiâsarsl au ei Iei desntrgiri era su« veki« ksuos-
k«ts al!« Mistiueskslsî; auesta i deskoiieri komnlo-
t«l Angel «iu el, mi nlansl st« de antrare. Eate au est«
illan« : .
A

In zioa oterîtt, Mistiuesk« va invita la sine ne

veuin«l st«; I.iokomisarsl va ii înmtiinnat, mi va a-
resta mal întîi« ne ueî trei servitori devotau! aî An-,
gelsmel; anol va sta ks kînî-va gardian! asksnmî în
kasa sa. Mistiuesk« mi medik«l kascï vor observa
ţoale mimktrile 1«! Gamter, dsnt ferestrsea artifiuialt.
Ionigt, servitorsl Mistiuesk«!«!* va înkide sma
de la skart, înoate ue G«mler mi sojjia 1«! vor in­
tra în salon«!« de urii mire.
G«inter dette in k«rsa ue întinsesse eil« Mişti—
ueskslsl
Zioa oterîtt nentr« realisarea nlan«l»I fs fik-
 I
— 158 —

satt. In seara aselleî zille togi aktorii eraS la nős­

től lor.
GsraterS mi nretinsa löl soiţie se nresintars în
salonS ; mama Mistiieskőlő! Iinsia; nsrora ei nriimi ne
oasnenî.
— Dar veninsl? întreba Gőinter ksrios.
— A emit nöijin, nentrs o trebsiniji grabnikfc;
a zis ka ss’lö amtenfem kő neaiől. Dini atsnnî, vom
jőka lotonö.“
Gsmter mőljjőmi löi Satana d’okkasisuea favora­
bili ne’î nresinta, snre a nane în lőkrare diabolikől
sfcö nlanS ; feri a întîrzia, addssse vorba de anele
mirositoare, skoasse din bösönarö stikla kő likoarea
addormitoare, mi nerő voie a virsa late va ni kitöri
ne batista Avestigei.
Deşte kîte-va minöte, A vest ica era addormife*
Medikől mi Mistineskö observas, dönt gaöra
nratikate ín mretele kamereí Mistineskőlöí, toate mim-
le&rile Ibi Gőinter,* kínd anesta ewi din kamera ka
si dea őngőrenilor semualől, fő íntímninat ín ka-
iiől skirreï de gardianí mi de inokomisarö, kari
îlS legări, din nresni k» nretinsa Ibi sonie, dőni ne
le löari stikla kő kloroformS. Göiuterö mi komnli-
Hil lői főn ínkiml în noantea aneea la arestai noli-
giel; dar Gőster ínstiingi ne Angelöina nrintr’őiiö do-
robanijö, mi verigama alergs la nrinnal ; acesta, nrin
mij Ioanele salle* fekő nevtzsnï ne kriminall, kiar ín
seara aneea.
A dsoazi, konoiï noliiiiei kiötaö ín totlokölne
kriminall. kari 110 se mai gisiri. Inokomisaröl, ka­
ré éra amiksl Mistineskőlöl, ’í zisse adőoazi:
 — 159

— Mi s’a norHiiHitö' a fc&qea, ssb nedeanst de

destitsire. Ssnt ssrak», mi ks famillie grea; nsnete
în nosigia mea!
Mistinesks oith mi teks.

•4
 CAPITOLÜ XVHí.

O lovire de slală conjugală.

Abia Mistinesks sk^nt den» nerikolS, m’snS alte

nerikolb maî mare illő aineniuna.
Intre adoratorii Avestirjeî, yellb mal nerikslose,
nentrs titlsl stS mi Jiosinisnea sa somate, era llrin-
gsl M . . . , snS felS de Don Jsan. Elle vezesse
n’Avestina la moşea, mi se înamorasse serios de dîn-
sa.*>V:&zînd k% ns noate reeini nrin Angelsnia, aler­
ga ^ alte mijloace, demne d’o beizade.
Se’nnerkfc mai întîiS a tîrî ne Misttaesks într’sne
komnlo^ noiitik»; dar ne reemi. Skonsl ssS era
se fakü a se trimite bsrhatel Avestigeî în esili«, la o
mmEstire dein>rtate, ka astfel sx’mî noate njbnge
braor skonsl seö infam«.
A "lesta e sne mijlokb kommod« neutre ne! mar!
snre a sksna de borban ii Jor ri vali. Astfel, ssntkîgT
va ani, boersl K . . . . mijloci a se trimite la o
raonastire de neste Olte bErbatsl amantei salle: nre-
testb’l era kE bărbat»! ameninj&asse vi an a tatelsisEÖ;
 — 161 —

adevirbl era, amorbl boerslm nentr« sorjiea ayellbï in-

fort&natS birbatS.
Nerebuiind niyï nlaobi ayesta, Ilrinij«! M . . .
alergi la altS mijlokö.
Ilromisse bnS noslS avantagiosS «nsï virS allS
Avestiuel iar sonie! ayellbï virS i fikb bnS nresent»
do sstï» dbkanï; uii nrintr’îmniï sneri în fine a’mï a-
jbnge skonsl siS. Viral ayesta se nbmia G. Krai-
doneska,* iar soijiea lbï Elisa: amîndboî denravaiii, rui
denrininï în arta de verigami.
Elisa mtib a ’mî attrage înkrederea marne! Mis-
tiyeskslsî m’a sojjieî salle; iar Kraidoneskb, affekgi-
bnea vxr«lbï siS.
Odati saS de dboi on ne siutimîni, Kraido-
neskb mi soniea lsî mergea« regblat« la Misriwcsks
ka si netreaki serile yelle Ibngi de iarni; jbkaS lo-
tonS sab Wist, sa« kîutaS la nîano. Elisa kînta din
gbri de minbne.
Intr'o-zi, Elisa nîndi snS moments favorabile ka
si sondese ne vara eï.
— O si ’ni kommbnikS yeva imnortantb, zisse
Elisa kitre Avestijga; dar, te rogS, sekretbl st> re-
mîie înkis în înima ta.
— Si vedem, resn«nse Avestiija.
— O amiki a mea de nensiônatb m’a assigbrat
ki nrimiül M . . . . este înamoratS fokb dbni tine.
— Se noate; dar eS îral ibbeskS birbatbl, ne
kare Pâ ailes inima mea, mi kafe nîm az! nb ’m! a
daf motive d’all« disnrehsi.
— A! kbvíntS; dar eS ami fi mîndri sí fi« ib-
biti d’bnS IlrinnS ka Hrinnbl M . . . !
— De gbs\tb nb ’n kané disnbti.
11
 — 162 —

— Est! mea skrsnbloass. Femcea este en« ar-

bsre de naradisb,-alle ksrsia - frekte s8ut amorsrile;
frsktele se konssms, arbbrsl remîne. Totbl este ka
sï ’wï faks nineva o nlsnere fors nerikolb. Uasssrea
us lass srine în sborsl eï, nini neuitele în ans ; nrin
srmare, sekretslin amorti este a imita sborsl nssse-
rei mi smbletsj nemtel»!. In fine, ami dori ss te vszs
între natrs ok! ks llrini&sl M . . . Suer» ks atsnnï
?jjï aï skimba gîudsl. Sezine ks este sus bsrbats
nerfekt», ssb toate nrivinuelc; a întors kreeriî feme-
elor nretinse vivtsoase; ts singsrs aï ssgctat ini­
ma lbï. Me femire!
— Uli ne dovads noiiï avea desnre aneasta?
— Vreï dovezi?
— De ksriositate, da.
— Amika mea îmï snbiiea ks cils va innerka
a’i^ï fane deklararea amorslsï sss înskris.
— Uli nrin nine ’mî ar nstea trimite billetele?
— Okkasisnele ns linsesks amoresagilor. Mine
vrea, iioate.
— Veiimoars, ss skimbsm vorba. Isbesks mi
stimess ifAleks; ns mti» nentrs ne l’arnï skimba, fie
kiar n’»n» HringS!
— üeritrb ne? A fi adorats d’sns llrinns!
— Kînd te ar aszi Aleks vorbind astfel!
— Afars nsmaî daka ns ’ï veï susne tb.
Soakra mare iutrs în salons.
Avestiua, kare era o femee foarte vanitoass, în-
nens a se gîndi, fors voea eï, la nossibilitatea amo­
ralei ei k» Uriniţbl M; obstaksle eras mslte rnarï mi
serioase; dar kînd femcea voieşte, toate obstakblele
kads.
 — 163 —
în alte zi, Elisa, resfoind o kartó a Avestijgeí,
dette neste sus billetS-dslne.
— A! te am nrînsS', inokrito! strigs Elisa. *1e
insemneasi billets! acesta?
— Ns uitis nimik ....
Era sns billets ín verssrï délia Ilringsl M . .
ks srmitoarea konrindere:
Ts esti rosz de gr&dinü,
ES s«nt flstsr« trikolor«;
T« nrin mine esti regina,
ES nrin tiae g8st’ Amor«.

— Bravo! zisse Elisa. IlrinTjsl M ... e mi îioets!

— Astea ssnt minsnele talie, resnsnse Avestiga,
înkîntati, sorbind ks okiï skrintsra frsmoasi a Ilriri-
jgslsï. Avestina avea slibinisne de noesiï.
— Te 'nrneliï, verimoari!
— H’onoare?
-s-. Ile o nare.
Veriuioarelo rissen amîudsoi.
— ^Iine ’ij! a dat billetsl anesta ? întrebi Aves-
tiua ksrioasi.
— Ns rntis, resnsnse Elisa serioasi.
— Fii franki, ka mine.
— Ama dar îllS isbeuitl? '\
— Ile uine?
— [Tas torsi anestor verssrï.
— ^Iine este?
— Si nressnnsnem ki e Ilrinijsl M . , .
— Ama dar ts aï nsss billetsl anesta ín kar-
tea mea?
— Ilii kînd ar fi ama?
*
 — 164 —

— Ksnomlï dar ne űrinél M . . .?

— Si nressnnsnem ki ’ls ksnoskfc.
— Ilrin ne îutîmnlare?
— Si nressnsnem, nrin birbatal mes.
— Ama dar s’a destiïnsit gie?
— Si nressnsnem kar fi ama. Ts n’ai fi fost
flatati d’asemenea onnoare?
— Kînd ar iuti Aleks! . .
— Mi nine ’i noate snsne?
— Ksnomtï ts n’ Aleks allS^ mes ?
— Ka mi tine, daka e virsl meS.
— Vorbemte ma! înnet.
— He! emtï snionati?
— Ns; Aleks mi stimeasi. Stima imuliki în-
krederea ...
— Ns mi amorsl.
— Emtï Genisl mes nell» ris.
— mi ts, Zeitatea Hrinijslsï M . . . A! Veri-
moari! Kînd aï mti kît te isbemte! Este «ns bir-
bats komnlets ; nlss, titlsl de ürinijs, mi fortsna »nsi
ürinijs ; mi . . . etc.
— mi ne garantie ar nstea avea o femee? • •
— Ilarola lsï de Ilrinijs; mi daka vreï, kiar o
garantie materiali, ki va fi soijsl ti« légitimé.
— O nromissisue înskriss în felsl anesta?
— Vreï s’o aï?
— Se zine k’ar fi sns Don Jsan . . .
— Kalomnie ! '
— O! ’mï e friki, verimoari.
— De nine?
— De ksgetsl mes!
— Konillirie !
 - 165 —

— Aleks mE va disnregsi.
— űringsl M ... te va desir&gsbi.
— A! Eliso! Te raS ’ra! aï fokst!
— Ingrato! In lok s'B’mï mslgsmemtl.
Amoral ürinisslsï M ... . esalte kreeriï Aves-
tijgeï : ea kszs la amternstS. Mediksl kaseï deskone-
ri bsrbatslsï kt kassa raslsï era morate. Mistines-
k5 intens a binai ; nîndi, mi se’nkredingiE d’adevosrS.
Dsns dsoi» ssntemínl de la kouvorbirea de sss,
Avestiija trimisse 5ns billets Eliseï ks srarstoarea
kourindere:

Verimoara,
Te doreskS din ssffletS, ka floarea ofilite rooa
dimineneî! üresinga ta ’mî este ne*iessarie. Kare e
kassa neveniriï talie ne la mine d’o sentemînfc ? Res-
nsnde’rai o vorbfc desnre tine---- Aibï toate înkre-
derea în addskstorsl.
Vara ta devotate.
Avestina.
II. S. Te amtentS do seara' ks neaisl.
Elisa resnsnse Avestiijeï :

Isbite Verinioara!
Sent în ainternst de ninnï zille; dar ns te am
sïtat : dovadt, aceasta... Bărbat»! mes e foarte ok-
ksnats; d’aneea ns te am nernetat. Daka noijï, vino
ts de seara la noï, ks vj>rsl mi ks marna soakra. Ssn-
tem singsrl. Te amtentS; nîirs atsnnï, te îmbraiji—
mezS d’o mie de orl. Resnsde de no^ï veni.
Vara ta,
Elisa
 — 168 —

fcînd nini. am inedea gbrt în gbrt kb adoratorul eî

nringiaS*.
— Mare onoare, Mtria-ta !.., zisse în ironie
Jbtrbatbl.
— Ssnt venit« k’o missibne straordinarie; d’a-
*^eea mi timnsl visitei melle este straordiuarib. Ami
dori st vorbim----
A vestica înţjcllesse, mi emi din salonb, nerînd
Urinnblbî skbse. Kbrioast ka moama Eva, ea asksl-
tt la bina salon»lbî.
— Sbnt kbriosb, Mtria ta, s’aflb ....
— A ! mon cher ami, intens Ilrinijbl serios, voib
intra d’adrentbl în materie. Eintî imnlikatb într’bnb >
komnlot« nolitikb----
— E«, Mtria ta ?! !. .
— Am onnoare a vorbi ks D. Mistiseskb ?
— Eb-înssmU Mtria ta.
— Ei bine! Ile nedrent, îmï nlase st krezS,
emti btnbitb a fane narte dintr’bnb komnlot« ....
A nronos! Am o skrisoare della soakra D-le.u
Ilrinnbl îi întinse o enistolt. kb brmttor»! konrinsb:
Aîekble mami!
Mtria Ba Ilrinnbl M..., bbn« amikb ks reno-
satbl btrbatbl me«, m’a assigbrat kt Gbvernbl ar fi
deskonerit- bnb koranlot« ka all« Ibi Bontilt., de sbb
Mioisterbl Ion Gika---- - ín karé komnlotb al fi mi
tb imnlikatb. Nenbtînd veni în nersoant, fiind ne-
disnbst, rbgaib ne Ilrinnbl M .. . . a veni st vt a-
nbnjge aseasta. Iijî noate fi d’bnb mare ajbtorb....
Vorbemte ’í k« inima deskist ....
Vt 8trbt n’amîndboï tandrement.
Mama Voastrt.
 — 169 —

Mieticesks risse.
— Igï raclnsmesk», Miria ta, de interesül ne
noriiï familliel melle; krede însi ki komnlotsl, daka
va fi esistînd, us’lS vor srzi ceî ka mine; ni aceia
kari a» interest la desordine, adiki, Demagogii saS
Oligarxi!.... ES ssut dcmokratS, pur sang.
— Ns ms ’ndoesk», observi Urinaşi, dekoncertat.
— Ara aszit mi eS kl s’ar fi «rzind snS kom-
nlotS noütikS, ka cell« delà 23 Iansarie 1859; mi kl
astoriï maskajjï aï suor astfel de komnloteri s’ar fi
servind ks nerranï din distriktsl IlfovS; mi ce e mai
gravS, kiar ks sitenï dsni momiea Mirieï talie.. ♦ •

— Este adeviratS, resnsnse ürinnsl

— Dar 1862 ns este 1859.
— Ilii kare noate fi skonsl nertsrbatorilor ?
— A sili ne Domnitor» ka si kieme la nstere,
nentrs 24 Iansarie viitorS, ne kanil esaltaiji a! ner­
tsrbatorilor de meserie.
— Esti bine iuform.atS, Domnsle Misticesks?
— Ka mi Miria ta, ka torjï kari se okk«ni de
nolitiki. Dar nertsibatoriî ns fak», nrin asemenea mij­
loace nelegale, de kît trebile Oligarxieï m’alle Di-
nlomaijieï.
— Ssnt fericit, krede, kl Dsmneata desannro-
besï asemenea nrocedirï illegale, fatale kiar ordineïmi
libertinii. IlotS dar assigsra ne onorabila D-le soa-
kri ki ns e nimik, ka si se linimteaski?..
— O assigsrS, kit desnre mine.“
Dsni alte kon vorbiri neinteresate, ürinnsl nie-
 — 170 —

ki, skssînde-se neutre libertatea ne ’mï a leat a ve­

ni, la o asemenea ori, neutre nrima oari, ín kasa
D. Mişttaeakş.
— IJinta jestifiki mijloksl, reşnense birbatel.
— Ilcrmitejji a veni sí ví vize kîte odati?
— Mi simne onorat», Miria ta ... .
— Kare sent orele D-le disnonsibile?
— Seara, tot d’aena.
— Adio !
Mistineske înson,i ne űrinél nini la skarri.
A d»oa zi Mistineske kreze k’a sosit timnel fa­
vorabil» nenţre o lovire de statS konjegale. Lei eue
aere grave în okii sofiei salle.
— Avestino, di’mi, te rog, keile délia garde­
roba ta.
— Ilote si iuti» mi e» neutre ne? întrebi ne­
vasta, deviind nallidi ka frenza de toamni.
? — Veî nfla indati.
Avestijja kxati keile o semi-ori, mi ne le gisi.
Mistineske kiemi ne Ionini.
—Dette di’raï adde eue likiteme. Snene’i ki
are st> deskizi eue d»lane de xaine.
— Am înijelles, Doranele.
— Si ne vi! firi likiteme.
— Ilrea bine, Domnele,
In timnel anesta, Mistiueske fiks sentinelli lin­
gi gardebora nevestei.
— xl€’nsemaeasi aneasta? îlle întrebi Avesti-
ija, nlini de neodini mi de keriositate.
— Vel vedea. Al neijini ribdare.
Likitemel veni mi garderoba fe deskisx ; îngar-
derobi era o rokie de iarni; în anea rokie era ene
 — 171 —

bsssDar«: în a^ell» bsssnars eraS billetele-dsh! alle

ílringBteí M . .. . kttre Avestina.
— De snde sent billelele acestea? întrebt btr-
batsl.
— Alle Elisel: mi le a dat st le niteskS.
— Avestino, ns snsî adevsrd.
— Dovederate din kontra.
— BsksrosS. fiind k’o voiemtî.
Mistbiesks kierat ne Mariska m’o magnitişt în
okil Avestigeî: magnetisala deskoneri tot adevtrnl.
— Avestina remasse îmmtrraBritt.

• v.v.
; r
I

I iîM'ÎIÎ

•) ‘ '
iOiiis : .
«
si k> i . Oi

iîi /inii VJ
!
CAPITOLÜ XIX.

Soacra mică.

Soakra mikt, fatt mi sogie de boeru din nroti-

nendata. era o femee vanitoasa mi denravatt: în jfi-
negea sa avusesse multe intrige skandaloase; iar la
bttrînege konsimgia a juka uneori rolul mame! An-
gelumeî.
Misticesku, kare kunomtea Irekutul ei, o visita
foarte rar; mi nîndia adesea okkasiunea kînd ea lin-
sia d’a kast, ka st’î lase karta sa de visitt m’a
nevestei salle; ea simgisse aceastt rtcealt, sau mal
bine acestu disnregu all« ginerelui seu; mi ’ï nlttea
1 ku aceeamï monedt.
D’odatt înst soakra Misticeskuluï încenu a art-
ta ginere-stu o .affekgiune deosebita; de duot orl ne
senttmînt, ea visita ne fiie-sa; odatt ne senttmînt,
invita ne ginere-stu la mast mi la serate musika-
- le; anol focea nresente skumneî salle fiie; iar gineri-
stS i ftku nresentu nimte arme vek! istorice, ne ka­
re btrbatul ei le avea suvenire de Ia nersoaue is­
torice. Avestiga se mira d’aceasta liberalitate.

2
 — 173 —

Mistinesks înijellesse gîndsl soakieï salle, dar se

nrefăks kă us nrinene nimik.
Toate aceste liberalităgî veni a« délia ürinijBl
M.. • • i nrin soakra Mistineskslsï ; Ilringsl devenia
din zi lu zi mai înamorat« de sogiea anestsia, ne ka­
ré doria s’o nossede, ks orï 4e nreij«.
Ks toate anestea, Mistinesks frekanta rar kassa
soakreï salle, refssînd, ssb diferite nreteatsrï, invită­
rile eï la masă, la ballsrï, la soarelle; eil« aflasse
msîte lskrsrï de la Mariska, kare servia ak«m ne
soakra l«î; nindia dar o okasisne ka să dejoanenla-
nsrile eï sinistre: kănî skon«l eï era a addormi ne
ginerile eï nrin oni«m, m’a înlesni astfel üringslsí
întîlnirea l«ï k« fiié sa.
Marna avssesse maï m«lte konvorbirï k« fiie-sa
în nrivinna ÎTrinnslsï, kare trimissesse Avestirjeï maï
msîte eni8tole nrin Marisna; toate a4elle enistole e-
ras în mîna bărbatslsî, iar ürinßsl era înkredinijat
kă aleile billete era« bine nriimite de amanta l«ï.
In seara kînd soakra snera a eseksla nlan«l
eï, Mistinesks se nrefăks ammalat«; soakra mikă
alergă la dinssl snre a se înkredinga de adevărS, mi’IS
află în amternst«; amînă esek«tarea nlanslsî eî,iar
Mistinesks otrărî a nsne îndată în lskrare nlansl să«.
Ssb nretests de dsrere de kanS, bărbat«l rsgă
ne soijia Isi să skrie srmătorsl billet« kătre «nS a-
vokats al st«. Avestiija skrisse 4eea ne srmeasă ssb
diktando bărbatslsî eî :

Amine, •
Mîine seară, între 9 mi 10 ore, să te afli la D.
 — 174 —

M, strada H, Nr. kaséi 10, snre a ne konsslta ín

nrinina mtisti, avînd toate ínkrederea ín
Amiks tes devotatfc.

- Ilini vois ssskrie es ayests billets, zisse

birbatsl sogieï salle, ft bine mi’nii adds sns naxars
ks ani; mi kiami mi ne Ionigi.
Av estiga emi; iar Mistinesks vîrî iste ín bsss-
nars biliétől skriss de nevasta Is! ; mi bigi íntr’o ko-
nerte sns alts billets, ne’ls avea nregitits, tot kitre
avokatsl sís, mi lini konerta ks neari romié.
Avestiga intri, ínsogite de servitors, karé adds*
Mea ani.
— Skrie, te rog, adressa n’aneasti konerte, zisse
birbatsl neveste!.
Avestiga skrisse adressa ; mi Mistiiesks dette bil­
lets! Is! Ionigi, ka sí’Is dski la kstare avokats, mi
8 adski resnsnss.
Ileste kîte va zille, Mistinesks nrefiks ín bille-
tsl skriss de Avestiga ne amiks tis devotats'
ín ami ka ta devotaţi; ano! bigi billetsl íntr’o
konerte, ne karé skrisse inigialele II... M .... ; mi’lS
dette Is! Ionigi.
— Ve! da anest» billets, i zisse élis, Marisgeï,
ka si’ls dea fn mína üringőlsi M .... ; ea va adi-
oga din gsri ki Avesliga îll» amteanti míine scari
la loksl aritats, între 9 mi 10 őre; mi ki’ls roagi
8i’í sasié daka noate veni, ka sí mtie kara sí se
regslese; va adioga ínki ki birbatsl e! mi soakra
sa linsesks' în seara aqeea d’akasi.
A dsoa seari, Misti'iesks se dssse în strada
II . . . Nr. 10, snde medea o vidsvB, kiria ’í sns-
 — 175 —

sesse kx are a intîlni la dînsa o nersoanx însemnate;

mi nentrs a'ieaste înlesnire, i teks nresentS vxdsveï
o rokie frsmoasx.
La 10 ore Ilrinrjöl M . . . era là loksl înlîlni-
riï, îusojjit d’arnxsts; Mistinesks îl amtenta, însoijits
de fidelsl sxs servitorS. kare medea asksnsS.
ïïrinnsl fs dekonnertat dînd ks okiï de Misti-
nesks, kare ’ï zisse:
,.Soflia mea ’mï a desteïnsit totul ; dovadx, bil-
letele Dsmitale, ne le uosseds. Te rog; Domnsle, în
interessl tstsror, a te m&rgini ani; aceasta este des-
tste dovadx kx femeea mea resniuge nronsuerile. Ds-
mitale, krezînds-se maï onorate a fi konsoarta Misti-
neskslsï, dekît întreninsta «nsï ürinniiie. Sners kx
ns mx veï sili a emi din nerksl bsnel ksviinjge. A-
dio, Domnsle!“
Zikînd aneste k s vin te, Mistinesks disnxrs n’o al­
te smt, disnxrs în întsnereksl nonijiï, srmats de fi-
delsl sxs servitors; iar ürinijsl M . . . rxmasse ka
o statse, krezînd kx este sns viss.
Alergx îndate la marna Avestiijeï, wi ’ï novesti
festa ne ’ï jskasse liiesa.
— E ks nenstinijx, Mxria Ta, observa soakra
mikx .... î!

— Skrintsra din billets! anesta ns este a Aves-

tineï ?
— Kiar skrintsra el.... i; dar trebse sx fie vr’o
dievolie a gineri-mes. • » ém

— Dar billctele vnelle ne käste in mîna barba-

tslsï Avestiijeï?
— Trebse sx le fi fsrat élis, negremit.
— Vois sx afiş adevxrsl, kiar aste searx.
 ~ 176 —

— Mi dskS kiar aksm la Avestiţa.

— Te amtentS ani.
Abia Mistmeskö sosisse a kasi, mi eati mi soa-
kii-sa. EUS' înţellesse gîndsl ei.
— VoiS sí te fakS jsdekhtorS, mami soakri,
zisse ellS, îndati ne ea intri în salon», într’o disnsti
*ie am avst azl ks marna.
— Si vedem, resnsnse soakra miki.
— ES am sssţinst ki sent soakre miiiï kari ar
fi în stare si fie verigamele fetelor lor.
— Ks nenstinţi! zisse soakra miki, îngilbe-
nind. Asemenea mame ar merita disnrensl lsmii în­
tregi.
— Aton?!, mami soakri, 7ţl al nronsnţat sen­
tinţa. Ksnouitî skrintera din anestS billets? întrebi
ellS, skogînd din bsssnarS snS billets al soakri-si
kitre Ilrinţsl M . . .
Soakra miki skoasse snS ţinitS, mi kizs lerni-
nati. Avestiţa mi soakra mare skoasseri mi elle
suS ţinitS, m’alergari în ajstorsl Ierni na tel.
— ^Ie billets e anella? întrebi nevasta ne bir-
batel el, kare ’mî jska rotel de minsne.
— Vel afla ne srmi; vezi aksm de mama Ds-
mitale.
Soakra miki ksm îmi veni în simţirii, nleki în-
fsriati, firi a ’ml !sa mikar seara bsni.
— He billets era anella, Aleksle? întrebi soa­
kra mare, k’o ksriositate nrefiksti.
— Hiteste, Avestiţo, zisse Mistinesks nevestei
salle.
Avestiţa ţiti ţeea ţe srmeasi:
Iîrinţel meS,
 — 177 —

De searx suer» a vedea înksnsnate snerangele

noastre. Aleks ’mï a nromis kx vine la qina la kare
Fam invitat ks Avestiga : trimite ’mï ks addskxtorsl
nrafsl kare va assigsra trismfsl M . . . Am kînir
tigat nrinsoarea. ,rr
Devotate
X
v,i
Hilletsl kxzs din mina Avestigeï, kare remasse
ka o statse de marmsrx. Trxsuetsl sx fi kxzst la
nimoarele eï, n’ar fi urodsss sus eftekts mai mare de
kît lektsra aiestsï billet«.
— De bnde aï 1« ayests billets? intrebx soa-
kra mare ne fiisl eï. de mi era inigiatx în sekretsl
fiislsï sxs
— Eatx irrin *ie imarejsrare ?raï a kxzst în mînx,
a*iestS* billets.
Mal alaltxierï, dskînds-mx la soakrx mea, în-
tîlniis* ne Marisua în noarta kaseï salle; ea gi­
nea in mînx awests billets'. Ksm mx vxzs, deveni
iialHdx, mi se grxbi a asksnde billets! : dar, din is-
ncalx, billetsl allsnekx allxtsrï ks bsssnarsl rokieï,
mi kxztf jos. Marisna se dcnsrls, fxrx a bxga de
seamx: es îlls Isais, mi ’!« mtiis*.
— De n'aniï vedea, n’aiuï krede! observx soa-
kra mare, ks mirare.
Soakrx mi norx ri.masserx ue gîndsrï.
— Aksm înnellegs, es, zisse bxrbatsk de snde
veni as toate axielle nresentsrï, date Avestigeï de soa-
krx*mea. kare e atît de avarx! . . .
— Kind ami inti kx marna a fost ....
” — Te mai uogï îndoi, în srma acestei desko-
12
 — 178 —

nerirï?-întreb® birbatsl. Kîr.d ’nï a mai fikstmaïka

Dsmitale asemenea darsrï sksmne? Ssnt de idee, A-
vestigo, a i le înanoia, toate anelle nresentsrï: dem-
nitátea ta de feraee oneşti» înî ordona a fane aceasta.
De veï refssa. îmi daï drentsl a kiede............
— Le vois înanoia kiar aksm, daka voieuitï.
• — Ig! nislgsraeskii, Avestijjo, zisse birbatsi, si-
rstînds’i mina ; ssut de nirere însi a i le înanoia k»
snS billets, ne kare, daka konsimgl, gi’IS vois dik-
ta es
— Dikteazi, zisse nevasta ssnirati.
Mistinesks nresinti Avestinel nelle trebsinyioa-
se nentrs skriss. Birbatsl dikti. nevasta skrisse neea
ne srmeasi :

Mamt,
Dsreroasa deskonerire d’asti seari îmï imnsne
datoria a’nï înanoia toate obiektele ye’mî al iiresin-
taţ, de o Ib’ni înkoa: obiekte kari, m’am înkredinnat
azî ne de nlin, ns not veni délia Dsmnea'a.
—ói Avestiaa Mistiaesks.
Mistmesks îmi ajsnse skonsl : înkisse sma soa-
krei salle, mi nentrs tot d’asna.
Marisga, dsni ne deklarasse marne! Avestineï
ki nierdssse billetsl în nesttone, nirisi ne soakra mi-
ki; mi reintri, dsno Isni, în serviyisl»! Avestigeï.

. iv
 CAPITOLÜ XX.

Năravul din ßre n’are lecuire.

Mistinesks avea sns vxrs ín milijjie, karé, ne

kit éra de crítS, n’atît éra de glsraen#.. 1 • La nri-
ma vedere, femeile înkregeai frsntea; kînd înne-
nea inşi» st» vorbeaskfc, frsnijile se deskrejjias, o-
kil st> înveseleai, ssrîssl r&tenea ne bssele feme­
ilor, mi rîssl sslta sînsl lor volsntos». Asemenea ba­
bani, (ie kiar nimte monştrii, ssnt nerikslom! iientrs
femeï: femeea kare ride este ne jsmstate învinsa de
frsrbatsl ne o fane si> riz®, a zis oare-nine.
Nimik ns ssbjsgţ n’o femee ka sniritsl glsmeijs;
kînd sniritsl acesta lokseiute într’sns om» voiniki,
mi kînd omsl anei la e mi militar», mi kînd militarsl
uitie a nrofita de snele momente favorabile, omsl a-
nella este adesea sigsr de resimte, lîng'B mslte femei.
Vsrsl Mistineskslsi se nsmia ’îesar Vsllsresks.
Nsmele kontribse mslt la sacnessl amoros». într’o
seara, se nomeni Mistinesks ks dînssl în saloni-
Eterbatsl îl 18 rekomands la mamî-sa mi laso-
uiea Isi.
 — 180 —

— Nb te-am vtzst d’snS sek»18! xIe te ai ftkbt?

— Am fost la Ilaris. la Roma, la Berlin, kiar
la Londra.
— Aï fost uii la Siberia?
— Akolo vom merge îmnresnt.
— St vt fereaskt Dsrnneze« ! zisse soakra ma­
re, ftkîndB’mï krs'ie.
. — De mslt te aï întors« din ktllttorie?
— De treï l»nï.
— St OB vil uiyï odatt ne la mine!
— N’am mtiBt kt tëaï înssrat.
— A! venit st mt vezi fiind kt m’ara îns«rat« ?
— Mi s'a sn«8 kt estï gelos«; aï k«vînt« a fi
gelosS' ....
— Ssut într’adevtr gelos»; gelos« de btrbaijï
frsmomï ka tine.
— Lasda in tagt e o inssltt...
— Adevtr«! înainte de toate.
Ama dar, treb«e st fie ama, fiind kt toatt
temea o mtrt»riseste. l!roverb«l ziue: kînd d«oî in mi
îjxî zik« kt emtï beatS', kslktte mi dormi.
— Ktud vorbesks oglinzele, zisse Mistinesks
k« ironie, trcbse st takt gsrele relie.
— Oglinda, ka mi fisionomia, ssnt adesea amt-
gitoare. Ksnosk« btrbaijî, ktrora oglinda Oninteniî
le snsne kt s»nt minota«risarjî ; k« toate acestea, eî
ns kreds a*jea ogliudt.
— Nb esti ama srît« kind vorberatî, observt
soakra mare; «rîtsl e n«s» fr«mos«.
— Strst mîua mamei soakreî. Astfel ztee ici
nevasta mea, în Buele momente.
 — 181 —

— *ïe! eiuti îuserat? întrebi d’odati mania, fi­

iéi mi nsrora.
— ffli nentrs ne ns? Tot sakel îmî gisemte
netiksl.
— Ta lasi gl»ma, zisse soakra mare ; emtï în­
serat ?
— Sent înserat, mitsmiki.
— rierraite’mï si mi îndoeske, zisse bitrina.
— üli ne te faue a te îndoi?
— Karakterei tiö glerae^s.
— Ön« ome ke karakterei mee e neferinitS:
daka vorbemte serios, lsmea ’í zme ki glememte;
kínd glememíe, lsmea i nresennene skonsrí askense.
— Ne mtiS nentrs ne, dar ns ’mï vine si krezs
ka te si fii înserat, renliki soakra mare.
— Negremit, fiind ki sent enS' monstre! Dar
singsri aï mirtsrisit ki erítel e nese fremose ; mi
daka D-ta îmï daï aueasti drentate, anoï ne ratie de
ne ’mî ar fi refesat aneste drentS o fati, fie kiar de
bikans, kiria ’í am dat snoletele de kinitanS ín skimb«
neutre kîteva miï de galbeni.
— Esti mi kinitans ? ! ! întrebi Mistineske, ke i-
ronie.
— Ns rntiS de ne sí ne fis kinitans, kînd ve­
dem atîgia generali fin ostaïuï.
— La aneasta aï drentate: aï snes sns a-
devirs.
— Ama dar, tot ne am zis nîni akem e neade-
virS? Mersi de komnlimentS.
— Si venim la sofliea D-le, zisse soakra mare.
Este ea frsmoasi?
— Heva maï fremoasi de kît mine.
 — 182 —

— Este dar snS augelS de frsmssejje!

— AngelS de blîndeije mi de kastitate.
— Este ea de sniritS? întrebi Aves'ina.
— Are atîta sniritS kit trebse une! femei ksm
se kade.
— Este ea edskati? întrebi Mistinesks.
— Imï nare ki a nriirait edskaijisnea în neu-
sionatsl în karé ’mï a uri imit o mi veri moara Avesti-
11» • •
— Sunt ksrioasi a o kunoamte, întrersmnse so-
iiiea Mistineskslbï. *Iine este?
— Sofiea Sraokînesks
— O ksnoskS; o fati InnelleantL!
— Fata «nbî bikanS bogatS ; o fati kare us nrea
era de nassl Dsrnitalc, observi Mistinesku.
— Tokmal de nasul mea s’a înamorata ....
Femeile rissen ku xoxote.
— LIe e drent, aî unS nasS bsrbonianS, observi
Mistiueskb ; snS nasS ne te rekoraandi înaintea femeilor.
— Ilii de ne n’aî addss mi ne Sofia? întrebi
Avestiiia.
— O voiS nresinta zioa, dsni regalele etikelei.
— DoreskS s'o vizS; kînd o addsnî?
— Kiar mîîne, daka nermiteijî.
— Ks toati nimerea, resnsnsen tom.
Vbltbresks era unul din konfideniiii Ilririfl»-
A

Ici M . . . , Insirninat d’anesta a jska lîngi A-

-vestiga rolsl mamei Angelsmel, militarul nostru, în
lok d’a fane trebile IlrinjjbluK finea trebile salle,* se
ínamon serios de veriiuoara, mi verimoarea finea
mare xazS ne verimorul.
Mistinesku* kare era unu mare observatorS, des-
 — 183 —

koneri din kansl lokslsî afekflisnea vtr«I«i nénire

veriinoara; eil« îiiksragie ayeastt lcgtt«rt intimt, nen-
trs skoirerile salle.
V«ltsresk« avea libert intrare ín kasa vtr«I«ï
st§; ellS nresintas8e AvestineT ne sogiea Isi, knre at-
trtgea urin manierile eï înkrederea mi stima t«t«ror.
V«lt«reslre visita adesea singsr ne Mistiqesk«; mi
kînd afla okkasisnea, strik«ra kîte o vorbt galants
în «rekilo Avestineï. kare n« era nesimuitoare la
n assigne a glsmcir«l«i militar«, lie era mi vtrS bsnS.
Intr’o zi, kînd Mistinesks era asksnsS ín kame­
ra sa de observauis'ne, mi ne kînd soakra mare îmi
ftkssse treabt intr’adins la k«xnie, Vxltsresk« reveni
la assalt«. Ire o îndoitt vigoare.
— Me frsnremikt eintî verimoart! zisse ellS.
admirînd’o ka n’o Ma dont. Daka te amï fi k«nos-
k«t înainte da te ksnoarate vtrsl Aleks, noate , . .
Dar Is ire m’ai li isbit: s«r,t ama de «rît«!
— Mama a zis, resn«nse Avestiiia, kt «rîtsl e
1res« frsmosS.
— Esti dar de ntrerea mamei soakreï?
— E su« adevtrS*..
— Ama dar, ai fi nst«t i«bi ne vtrsl tt«?
— floate . . .
— not« dar snera amorsl D«mitale?
— Nini o datt.
Vsltsresk« innen« a kînta din g«rt:
J’aime les tendres négatives,
Elles m’ont beaucoup réjoui:
Elles sont autant d’affirmatives;
lm non dans sa bouche est un oui. ’)
f) îmï nlaue negativsl, karc în gsra ‘snor femei este kiar
 — 184

— King! de minbne! Aï o vone de tenor» ama

de dbtee mi sonora!
— Vrei st fasern sn dso •?

— Kb nlxnere, resnsnse Avestiga. Dbmueata,

veî kînta din gbrt o arie din Norma sa« din Lbnia;
eS te voiS akkomnania din niano.
— Doringele verimoarel sbnt ordine nentrs mine.
Vsltbreskb skoasse din inima sa notele ‘jelle mai
8bave. Lakratnile ksrgeab miroaie din oki! Avestigeí :
lakrtmi de araorb!
— Mersi, vere ! zisse ea, întinzîndb’i mina : o mi -
nt albi ka ueaoa mi dblne ka zaxarbl.
Vbltbreskb denssse n’anea mint bns strbtb de
flakktrï, snb strbt» ne ellektrist toatt fiinna Avestigeî.
— Veri moara, zisse ellS, îmï nermigï a ’gî sns-
ne bub sekretb ?
— Askblt».
— Sbfer» grcS . . .
— De ne?
— Fiind kt . . .
— Fiind kt?
— Te ibbesk»!
Avestiga rîsse kb xoxote.
— Negremit, glbmeintï ; sab k’aî voit a îngellege
kt mt ibbemt! ka n’o veri moara.
— Ei bine ! fie mi ka n’o verimoart ; dar, krede,
te ibbeskb ka Romeo ne Iblietta!
— Dar Sofiea? . . .
— Ile ea o resnektesb, ka ne mama koniilor mei.
— N’aî iubit’o niiî odatt? . .
a firmativul : ba este sinonim ks da, kînd îllS nronsngs o g»rigt
frsmoas'B.
 — 185 —

— K» amorS? Ns!
— Ilentrs ne dar te aï îussrat?
— Ki3itorie.de kalksl.
— Biata Sofia!
— EQi ne raine ns mi nlîngï?
— Ns.
— Fiind ki ssut sn§ nioustrs, ns e ama?
A! Natsra a fost nenirs raine o mami vitregi!
-- Jiigratsle! Dar sniritsl? Dar graniele? Dar
vonea ? Dar .. ?
— Nassl?... Femeile nerS mi sns kin» atri-
gitors, ne lingi toate aneste darsrï.
— Ns toate femeile.
— Dsraneata fanï esnenijisne la regsla generali?
— Es nrefers darsrile ssffletslsï.
— Ama dar, iiotS snera?...
— *Ie ?..
— Araorsl Dsmitale.
— Inima mea e dali virslsï Dsmitale.
— Femeea ns noate fi doamni ne inima eï.
— Ns toate femeile.
— Tel iisflin, A vestica . . .
— Te te noate assigsra?
— Okiï teï, verimoari! A! ne okï!.. Inebs-
nesks!.. Eï m’ar sili sí komits o krimi . . .
— Tinere !... Vine soakri-mea ....
Soakra mare intra în salon.
— A! raami! Te deskonerire! Virs Tesar are
o vone de Sireni : kinti ka sns angels ! Kinti te rog
mi mameî aria din Lsnia, de la finalsl onereî.
— Verimoara vrea si rizi de mine?...
— Te modestie! Ia kinti, te rog. . .
 ~ 186 —

— m kînte odate, ns te anosti, zisse soakra

mare.
Dsni maï mslte rsginisnï, Vsltsresks, akkom-
uaniat de Avestirjn, kînte aria din Lsnia, ts ye’o
nersrî ’jjl aï Isat sborsl, ks atîta dsrere mi
simrjire, înkît însiinï soakra mare sininï lakrimî îu
okiï sil.
Mistinesks, kare observa de la nîndi toate miin-
kirile amannilor, zisse in gîndsl s'es : „eate sus' ri­
vais de temsts, ssb mslte nrivinne. . Si teicm nsi
în ridinina, Isï, nîiiT> kînd redininele ssnt fragete.0
Intr’o seari, birbatsl se’niiellesse ks marna lsï,
mi nlekari amîndsoï la o amiki aanestia, snde soa­
kra mare rimasse kîte-va ore; élis se’ntsrni a ka-
si, mi intrt ne fsriin« ín kamera fidelslsl servitorS,
kare nriimi ordins a h.sa si intre ne Vsltsresks. A-
noï Mistinesks se srki ín kamera sa, nrin tranna din
nlafondsl kamereï lsî Ionici. Ani se nssse la nîmte.
' Ileste o semi-ori, Vsltsresks venu
— Singsri»? întrebi* ellő n’Avestina.
— Soakri-mea e la o amiki a sa; Aleks e la
«ns avokats: mi eS ssnt iis disnssi.
—’ Es ksnosks kassa ssftcriniieï D-Ic . .
— Ssnt ksrioasi a o afla.
— ’JJï o snsis la srekie.
— Iüi nentrs ne ns tare ?
— Zidsrile aS srekî.
— îngellegs gîndsl Dsmitale.
— Kare e gîndsl meS?
— Gîndsl Drakslsï....

\
 — 187 —

— Aï ginit, fata raoaiueï Eveï... Dar ne ors

noate onri a ns îmnlini gîudsl mes?
— Resnektsl kttre femee.
— A! Demoni frsmoml! Ne întoarceri kreeriî, ne
annrindenï sîngele, annroniag! ksna ks nektár« de bs-
sele noastre; mi kînd voim a sorbi o nikttsrt, tra-
geuï ksna de la bsse, mi ne resnsudejjî: „resnektaijï
sekssl frsmoss, karé n’are alti arma» de imnrotivire
dekît sltbinisnea lsï.!..w Este aneasta smani-
tate? Este logika? Ns! Este koketttrie a sekssl»!.
Toate femelle searotns ks Eva.
— Mi btrbaj]iï, ks Ulearnele amtgitors.
— Ilentrs ne Eva a asksltat ne Mearne?
— Tokmaï fiind kt i s’a ordonat a ns s’attinge
de arborsl on rit.» : uitiiuiia e fiiea ksriosittjgiï.
— Ama dar. nressnsind k^ es ssnt fflearnele,
mi Dsmneata Eva, aiuï nstea snera ...
— St fii ks minte? îuï ordon«.
— Ilii nentrs ne ai refssa? . .
— Fiind kt Eva ns voiemte a nierde Raisl, a
dsoa oart.
— Verimoan», te isbesk»! zisse railitarsl, ktzind
lagenskiï A vesticei. O! kît te isbesk, verimoart!
— Ridiktte, vere. IsbeskS ne A'.eks : in’auoï, ssnt
fatalistt! . . .
— Esnlikt-te, zisse vtrsl, skslindsse iste de la
ninioarele Avestiijeî, Isînds’ï mina într’alle salle mi
strstînd-o ks. înfokare.
— Aï nebsnit? zisse en, resningînds’ls. Am o
tristt nresimßire ...
— Ns ksm-va vtrsl a btnsit? . • .
 — 188 —

— N» rntiu; dar, te rogg, daka te interesezi în-

tr’adevir de mine lasi-mi.“
Vulturesku lui aceasta ka o koketerie, mi a-
n»ki în brage ne vara sa ... .
Misticesku emi renede din kamera sa, uii kizu
ka o bornbi ín mijlokul salonului.
' — Domnule, zisse birbatul ku demnitate, am au-
zit tot», am vizűt tot». La a dsoa încerkare, înl
voig sbura kreeriî. Iileaki... a
Vulturesku emi ruuiinatu.
— Alckale, sunt innocinti! . . . zisse nevasta.
A

— O rntiu; dar emtî iranrudinti! In linsa d’a-

kasi a birbatului m’a soakrei, Dumneata nu trebse si
nriimerafci ne nimeni. ’Mi ai nromis’o, verbal mi nrin
înskrisg; ai kilkat narola, mi nu odati. Vrei desfa­
cere? Fi! sinceri . . .
— O! nu, nu!
— Ei bine! fii atunc* ceea ce trebue si fii: iii
demni, ka femee mi ka mami. Acest» konsilig este
cellu din urmi kare iji ’Iu dag.
Avestiija înklini fruntea.
 CAP1T0MJ XXL

Arsenalul amorului.

Avesliija, kontrariatü de Soarta, k«m kredea ea,

în toate amorurile salle, küzs la o raelankolie neagra.
Sistenial eï nervosS*, tare slübitM de emoijisnele
deskrise în kanitoliï nrecedennï : esaltarea imagina-
iji#ni; salle romantice, ka«satü d'annrinderea sîngel«! „
sü*> inflamabil«'; ci«da d’a se vedea dejskatü de De­
stin« în toate ulansrile salle; s«venirea amorsrilor
salle efemere; rsuiinea d’a fi ssnrinsü în atitea rîn-
d«rl de bürbatol eí ne kallea infidelitüijiï : toate kun-
tribsirü a o arsnka la aiuternst«. Ea se gîndi at«ncl la
viana eï de kouillürie uii de nensionat«; oftü d«nü
libertatea eï din unifia küsütorie; sekrez« infortsnatü,
ini voi sü’wï ridine viaija. In delirsl frigurilor salle,
îmi trüdü sing«r& fatalbl sekretS; bür bat«1 i ridikü
toate mijloacele de sin«cicidere. Destin«! eî treb«ia
st> se îmnlineaskü nînü în kanüt«!
Misticesk« n« se deslini de la kansl Avestinei,
în tot timnsl s«fferiniieî salle.
— Te simnï mai bine? o întreba bürbatsl.
 - 190 —

— Foarte bine! zi'iea ea surizînd.

— Vre! st fanem ung konsultg de medici?
— Medicii nu se nrtaenS la asemenea malatil,
— Eî bine! Te aï?
— Nu mtiu! dar simiju kt rat touesku, din zi
in zi! Simiju trebuinna d’a nlînge: lakrtmile sunt
singurul balsamu all« suffletuluî me« ! Am vissrf tris­
te, orribile! Vtzu adesea umbrele fiinţelor skurnne, ka­
ri a» murit, mi kari’raî aratt unu mormîntu! Negre-
mit, triste nresimgirî alle mornil melle! Ax! doresku*
linimtea mormîntuluî !u
Hli lakrtmile kurgeau miroaie ne faria sa, ka
( nîraele munnilor la tonirea troenilor de ztnadt. în-
■
tr’o zi Mistniesku simni lakrtmî în okiî stî : lakrtmî
de remumkare!
:
— Tu vreî st mori, zisse btrbatul eî ; mi krezî
iu kt eu voi« trti mult dunt moartea ta?
Avestina îi întinse mîna, ne kare Misti'iesku o
akkoneri k« struttrî.
— Iijî mulj^umesku ! zisse ea. ku okiî înekejji în
lakrtmî. N’am a nit nlînge d’amorul tt«! Diu kon­
tra, tu m’aî sktnat, în multe rîndurî, din abisul ko-
ruranijiuniî. Femeea este «nu konill» rcsftgatu de
Natúrt; eu am fost resterait mi de ntrinnî; dar tu
aî fost neutru mine maî mult de kît «nu tato. Inî
muliismeskS!“
Ea lut mîna btrbatuluî m’o ştiute.
„Daka voiu msri, st mt îngronï la momie, lîugt
täte me8! îmï veï favie unu monumenlu frumosu, ne
kare veï skrie în versuri iieea hq ’nî va dikta inima
ta!... Vel arunka tu flori ne mormîntul me«? St daî
la straeî toate obiektele melle . .
 — 191 —

— Avestîno, «je însemneasă a«ieasta? Tu yel

tn>i ; vom küllT>tori amînduoï în Italia, în Frauda, în
Germania . . .
— VoiS kilători în Mer»! resnundea ea, nlîn-
gînd.
Mistmesk» înnenu a se îngriji de viaga konsoar-
teï salle; se dusse într’ozi 8ă se konsulte ku medikul
kaseï, singurul să8 amikS sinneru mi devotatu.
— Me krezï tu desnre melankoliea Avestiijeï?
întrebă ellu ne mediku.
— Meea «ie krede mi Balzac, în uartea III a o-
nerel salle, oneru ne kare tu ai voit a o annlika la
kăSătoriea ta.
— Ea suffere, intr’adevăru; nu este koketsrie.
— Se noate. Avcs%a e o iemee ultra-uervoa-
să: emoiţiunele nelle forte a lie atîtor amoruri, anu­
late iiriii dibu'jiea ta, au nutut slăbi tare sistemul eï
nervosu, kare nu se noate întări dekit nriu snularea kor-
nuluï ku auă rene, nrin multă mirakare, mi mal ailes
nrin distrak^iuue : singura distrakniune folositoare neu­
tru ea ar ti o kăllătorie in Eurona.
— Mal tirziu, se noate; azi e ku nenutinuă.
— Ku toate auestea, nu ínneta a fi ku nrivige-
re. Balzac ziye kă, în linsa armelor deskrise înnar-
tea III a oncreî salle, întitulata resbelul «iivilu,
sa« kînd anelle arme nu reumeskS, o femee, ka A-
vestiiga, întrebuinijeasă armele Helle mal sigure mi ne-
rikuloase, adikă simijimiiitele; arme ks kare o
femee de snirit« triumfi adesea desnre bărbaţii nel
mal dibaci in arta guvernării konjugale; din numă­
rul anellor arme sunt migrena mi nev roşele:
 ~ 192 —

dsox malatiï kari amxgesks kiar ne bxrbaijï ka tine.

— Sx fie oare Avestijia atît de viklèans?
— Genisl Isï Schiller a revelat, în draraa sa Bri­
ganzii, efektsl ‘ie nrodsye ideea assnra organisais-
Isi sraans: ideea noate ommorî sas înviea sns omS*.
— Bxrbanii ssnt adesea viktime alle sirnijibili-
txiiii femeilor! Avestina noate k’a simijit jsgsl nő­
iéit« allS desnotismslsi mes rafinat« ; mi voiemte a mx
kombate la rîndsl ei ks armele simijibilitijiiî, mtiind
kx bxrbatsl «icllS mai krsds se moaie înaintea sneî
femei kare ssfferx.
— „Mx doare kansl! zwo femeea.
„Nervii îmi ssnt atakanil adaogx ea.
Medicina înklinx frsntea ks rsminc înaintea a-
y estor ssfferinne morale, ks kari femeile kokette îmi
rîds de borban.ii lor.
Eatx ne mi s’a întîmnlatS sx vxzS ks okii mei.
Am fost kiemats la o femetv kare ssfteria de mi­
grera mi de nervi. Nervosele ssnt klassiye mi ro-
mautine, ziye Balzac. Melle klassiye as aersl belii—
koss : ssut violinte ka Pylhonisscle. fsrioase ka Me­
nadele: yelle romantiye ssnt nlîngT>toare ka balladele
Isi Ossian, mi nallide ka franzele de toamna.
— Me ai? întrebai« ne femeea kare ssfferia de
migrena mi de nervi.
— Ax! vorbemte ínyei, te rog, Domnsle dot-
tors ! Fie y o ssnets imï strensnge kreeriî, ka sns ks-
jgits înfintS în moallele kanslsï. Kiar nendsla orolo-
gislsi tm» ssnxrx. Frate,, zisse ea bxrbatslsï, onrem-
te, te rog, nendsla orologislsï. A! ye ssfierinij«!
Kiar sbîrniiisra rasmtelor mr» ssnxrx! Niai lsmina
 — 193 —

n’o not ssffcri. Lăsaţi nereidele. S imn S trebsinga

d’a nlînge nekontenit.
— Al fost ssnărală? o întrebais.
— Ns.
— Al rănits la kans?
— Ns krezs.
— Mamina fsnkgioneasă regslat?
— Da.
— Nb ’nnellegs boala DBmitale.
— Ia vezï nslssl, te rog.
— IIbIsbî e regslat; iiöIsbI e barométól kornàlsî. Irjï
rekomands dsme de anii rene, mi miiukare JaaerS ksratS’.
— Val de mine! strigi femeea. Nb nots ssf-
feri ana rene. Mal bine moartea de kît ana rener.
— Anesta e singsrsl remedis effikane nentrs în­
tărirea nervilor.
— Dar nentrs dsreiv de kans?
— Tot ană rene. mi mimkare. mi distrakgie.
— Vois íunerka, zisse ea, oftínd.
Ileste dnoă ore, mă nomenesks ks bărbatsl e!
a kasă la mine.
-- He este? îlls întrebais.
— Sogiea mea ssffere grès ! Ksrn aï nlekat D-ta,
a înnenst să ni ne, ka broaska în gsra mearnelsï.
Eli inge mi se vaetă.
„Dötte kBrînd la doftors, îmï zisse, kă mors! of !
ne d b reri ! Nimeni n’are milă de mine! Bietele femei!
Elle se sakrifikă nentrs birbats, nentrs kasă, nentrs
koniï! Bărbaţii ssnt inime de niatrr,! Ne ias in floa­
rea vieijeï, niste bobon! de krinï; mi în kînï va anï,
koniï, grijele, namterile, ssfferiniiele de tot fahrt, ue

13
 — 194 —

vestejesks! Dstte ta singara la doktor«... Datte mai

iste.“
M’am lsat de gîndsri, Domnsle doktora ; îmi vine
st ia a kîmniï,
— Askaltă, Domnsle, ’i zisseia; femeea Darni-
tale e amoresată.
— Amoresată?! Lili de «nde iutii Dsmneata?
—r Ssfferinuele salle ssnt koketării de femee;
■ voiemte a ti singsră în kamera sa, voiemte a te de-
nărta d’akasă, sure a întîlni n’amantsl ei.
Bărbatsl stette ne gîndari kîte-va minate.
— îmi vine se kreza ne snaï D ta. Alaltăieri,
: femeea mea m’a esuediat d’a kasă tot ka modal a-
uesta; te ara kăatat trei ore, mi na le am găsit; m’am
întors« a kasă, mani aflata ama kamerei ei înkisă, mi fa­
ta kare o servă f&kînd sentinellă la auiă; ea na m’a
lăsat să intrs, sab ksvînta kj> a uorsnuit kokonina
să na intre nimeni, fiind kă doarme. Am krezat;
dar ....
r ^ Bărbatal mă lăsă, mi iilekă ka fialgeral.
A dsoa-zi, mă nomeniia iar ka dînsal la mine.
— Ei bine?
— Al avat drentate, Domnale doktora! Eri, iu-
torkînds-mă akasă, ara lsat trei martori, mi m’am das
ka ei a kasă. Fata kare servă ne soniea mea, ve-
rigama ei, făuea sentinellă la amă; voieska să intra,
ea mă onremte ; o ias de mină, m’o înkiza în kame­
ra mea; anoi, snargs ama kamerei soyiei melle, m’o
afla în braijele anal flăkă«; martorii konstatară fau­
tal, mi îndată am uoruit’o la iiărinniî ei. Daifaneea,
am ameninţat ue servanta verigauiă; m’am aflat dclla
dînsa kă, îndată ue niekam es d’a kasă, ea se «rka
 -- 195 —

în nodsl de d’assnra kaseî, mi întindea rsfele : acesta

era semnal»l nentr» amantsl nevestei melle, semna­
lul de întîlnire. Amantsl made la o s»tt de naml
della kasa mea. îfll msIuBmesk», Domnule doktor»!“
Uli nlekt, Itsînds’mî ne mast mease galbeni, ne
kari’i am l»at, fiind kt’i am meritat. Eatt femeile!
— Voi» observa mi e» toate mimktrile Avesti-
j^eî; mi mi voi» înkredin&a d’adevtr». Am voit st
încerk» marea k» degit»! ! K» asemenea femei, nre-
ftksţe mi korsmnte, sarcina «n»î btrbat» este k»
mult mal grea de kît sarcina »neî mame k» konii cei
mici, m’a »n»î Mentor» k» btegiî resftijauî: mama
treb»e st fiî în tot miu»t»l k» nrivegere, st ns dea
koniltel ne fok», mi st n» kazt ka st ’mi r»nt gî-
t»l; iar Mentor»! trebse st fie k» nrivegere ka bteatsl
st n» kontraktese relie an»ktf»rî. înkin»eiiite’ijî »n»
btrbat» ne kare differite okk»naiji»iiî ill» kiamt în
societate, sei nsnin 8 ore în 24; acell» btrbat«, de
n» va avea o mamt ka a mea, iifo noligie konjs-
galt ka a mea, mi mijloacele melle feterite de g»-
vernare, va fi de sigsr» minotasrisat«, sel nsi^n o-
datt ne senttmînt. De se va întîmnla ka femeal»!
st fie mi frsmoast, de sig»r btrbat»! ei va fi om»I
cel mai nefericit», îutr’o societate ka a noastrt.
— Ilentr» ce ’jÿi al ftkst belea singsr»?
— Am voit st fakă o încerkare; am voit st vtzs
daka e annlikabilt aksioma lȔ Balzac kt femeea
e onera btrbat»l»i. M’am în kredinnat kt e
foarte gre»; am albit nsraal într’»n» an» mi j»rattate,
fiind kt A vestica eo femee ne kare mi Natsra, uiiE-'
d»kajrii»nea, mi Ilensionat»!, mi Societatea în kare a trt-
it, a» ftk»t o ceea ce este: o femee anlikatt sure nckon-
 — 196 —

secin&ă. Heea ce m’a decis înkă a face n’Avestijja so-

niea mea, este mi ksriositatea : magnetisînd-o înaintea
kăsătorieî, ssffietsl eï m’a assigsrat kă ea va ü ne-
konsecinte. cel nsnin o singsră dată *) IIîm& azï, msl-
iţsmită neaddormiteï nielle nrivegerï, mi nrivegereï
mameï, am skinato de nerikol« ; dar nins în fine, mi.
temă ka Destinai eï să ns se îmnlineaskă.
— Omsl ns noate evita destinsl săă! observă
mediksl. üli fiind kă e vorba de Destins, înï vois
mărtsrişi sus sekrets imnortants. llrinnsl M . . • i
ne kare ’ls ksrarisesks de kîte va Isnï, aflînd kă ssnt
mediksl ksrents ails famillieï talie, îmi zisse mai
alaltăieri, glsraind :
— Ksm n,i se nare Doamna Misticesks?
— O femee ksm se kade, i resnsnseis.
— E o kokette, doktoré; 'mi bărbalsl eï e sn? des-
nots rafinată. De «je se terne, ns va skăna.“
Anoï îmï snssse srmătoarea auektodă, nrin kare
făcea alssisne la tine.
üns bărbats ka Misticesks avea o femee ka A-
vestina; sus quidam se înamora» de dînsa; dar bir-
batsl eï avea sns Argss neadormită, o soakră kare sui-
ona toate miinkările nsroreï salle. Amautsl eî scîn-
cerkă nrin toate mijloacele a nossede acea femee, ka­
re ns era iiidifferiute la amorsl Săă; dar kare se te­
mea de bărbatsl eï; in fine, amautsl, o mă ks luslte
mijloace, resmi a ommori ne bărbatsl amantei salle;
mi astfel îmî ajsnse skonsl ....
— infamie! zisseis es.

J) Vezi naginea 27.

 — 197 —

— Ns ziks din kontra; dar amorel n» jsdekB;

skonsl jsstifikB mijloacele.
— Skonsl mi mijloacele acellsia ssnt infame.
— Se noate.
Ksm vezï, omsl acesta e neriksloss neutre on-
noarea femeiï m’a vieijeï talie. Eaka înkB sns ks-
vînts a nBi’Bsi natria ta, nentrs kîrjï-va an!: SBiiBta-
tea Avestirjeï, liniuitea ta, onnoarea famillieï, reklá­
mé aceastB esnatriare volsntarie.
— Dekretele Destinslsï se not îmnlini orï snde!
Maika mea cea nenstincioasB, natria mea ssfferindB,
mijloacele neksniare, totsl nre îmniedikB a nBn>si azi
ijearra mea.
— Ks toate acestea, trebse sb nlecï, crekar neu­
tre sus ans. Te veï onri în vr’sns oram» d’aile I-
taliei, dsnii ce veï visita Asstriea, Germania, Fran­
ca, Elvenia. Vois îngriji es de marna ta . . .
— De lire vois otBrî a nlcka, ns nleks fers
marna.
— Ks atît mal bine! Es vois géra averea ta
în linsB ’rjî, trimiiiînds’ijï regslat venitb’l tB§ ansalö.
— Sb vedem.
Ileste o Isiib, Misticesks nleka îu Italia ks ne-
nasta mi ks marna Isï.
 C0NCLUS1UNE.
Domnului Aureliu Trandafirii, medicii, la Bucureşti.
Paris, 10 Iulie 1862.

A
Amine,
In fine, dsni dsoi lsnî de tinere, ias nana st,
’ijI skriS : kassa anesteî lsngî tineri este o mare ne-
noronire ne mi s’a ’ntîmnlat: viana mea a fost în ne-
rikols! Ara skinat de moarte ka nrin tr’o minsne!
Eati kassa anesteî nenoronirî.
Am nlekat din Bsksreuitî, ksm mtiî, ne la în-
nenstsl lsî Anrilie ; m’am onrit kîte nsţin în toate
kanitaleJe ne snde am trekst; ne la înnenstsl Isî Mai
eram Ia Roma.
într’o noante, nrimblînds-mi ne stradele Rome!
ks soţiea mea, mi onreskS în drentsl Koliseslsî ; ls-
mina melankoliki a Isneî da anestsi kolossale am­
fiteatre, în^enst de Vesnasians mi terminat» de Ti-
tss, su» asnekts feeriks. Avsis imnrsdinţa a mi
ouri mai mslt timns în fa iţa anesteî rsine gigantine,
kare e adesea k»îbsl bandiţilor, în orele de renasss
aile nonslanisniî.
fie kînd admiram aneasti rsins la lsmijia Îs-
 — 199 —

nel, d’odafo mi» simfls săgetat» d’snfc stilletS; skogtf

sn§ jjirrEtS. mi kaz« fora ksnomtinflfc.
Mal mslte zille viana roea f» în nerikolS; fora
îngrijirea mamei m’a snsi medikS onest», InfbkatS
filoromîn», azi eram mort»!
Ka si. nresksrtes», îflï vois sn»ne Ira Ilrinflsl
M . . . . kare rat »rmtrisse în ktlfotoriea mea, a-
flasse în line okkasisne a ’niï îmnlini la Roma kri-
raiuala sa dorinn,t; ani n»t» afla dVie! bándin! ita­
lian! ksnosksflï s»b n»mele de bravi; nrin »n»l din
el esekstt nlansl st» kriminal».
Avestina ktz» leminatt lîngt mine; kind am (les-
kiss es okiî, eram ne branele mamei : kînd Avestifla
a deskis okiî, era în branele Ilrinnslsï. Eli» o as-
sigsra Ira, trekînd ne la Kolise», în seara fatafo,
11e a gtsit n’amînd»oî leminagi, mi ne mine înekatS
în sîngele me»; kt loksinga sa, fiind annroane de
Kolise», ell» ne a transnortat n’amîndsoï în loksinga
sa; kt a dat îndatt de mtire noliuieï, kare m’a trans
norlat îndatt la loksinga mea; iar Avestina, d»nt 48
de ore delà fatal si innident», f» mi ea libérait de mi­
sera bi!»l r&nitor». «
Indáit ne iierikol»! a treksts, înstiMinai» n’snS
amik» italian» a nerneta la noliflie daka miserabil»
s'afla tot în Roma; ell» nlekwsse la Ilaris.
Ile la finele l»ï folie trekst», eram instiratomit» ;
nlekaifc mi e» la Ilaris, snde, d»m kîte va zille de
nenieforï, aflai» în fine loksinga Ilrinflsfol M . . . .
Il trimisei» fndato martsriï meï, kari se ’ngellessera
k» martsriï sïî ka dsellsl sí se falra ks nistolsl.
Dselsl s’a fokst la 7 aile korenteï; mi assassi­
ns! onnoariî sonie! melle, assassins! vieneï melle, a
 - 200 —

ktzst foarte greS rcnitS ; ks toate acestea, monstrsl

va tr’BÎ, dsirs ksm m’am assigsrat.
Am nlekat din Bsksremtn dsnt îndemusl tes,
ka ss fsg« d’anests oms fatal«! Daka stam în Bs-
ksreiutï, noate miserabil»! ns Tinï nstea ajsnge skonsl
si» kriminals: între Roraîni, irar fi gï»sit sns bravo,
sns assassin«!
Ks toate k'B Avestina s?a ssnnss forge! maiore,
ns raaï simns nentrs dinsa aneeawï affekgisne.
Ilesle kîte-va zille. îiletam în Elveixia, snde ne
vorn« stabili nentrs mai mslt timus.
Enistolele adresseas t-mi-le la Zsrik, de-şnde mi
le vois nslea nroksra raaï «mor,* fiind k^ ksgcts a
visita msngiï Elveţiei, ano! nvb voii» stabili în kanto-
nsl Sri. Ile mama o vois tesa intr'sn« oraras din El-
venia, în timusl esksrsisnolor noastre nrin msnniï a-
nesteï g'brrî frsmoase.
Inratiiimeaz'ü-nr& desnre tot ne rntiî kü in-
tereseasü.
Vs îmbr&nimess ne togi. Salstare!
Áleks Mistinesks.

Domnului Alecsaudru Misticescu, la Zürich.

Bucurescí. 2. August. (52.

Fratele mes,
Enistola ta de la 10 Isiié trekst ’mï a kassat
mi bsksrie mi dsrere ; bsksrie, k al sksnat de moarte,
mi k’aï smdat în slngele infamslsi r$niton> onnoarea
konjsgate; dsrere, fiind kx aï aersl a’mï fane o ira-
nstare nrin aneste ksvinte:
 — 501 —
„Daka ns mi îndemnai st nleks din natria mea,
zmï ts, noate miserabilsl ns ’mï ajsngea skonsl st»
infam». “
Amine, orï snde va fi omsl, Destinai Isï trebse
a se îmnlini. Omsl n» noate evita Destinsl st§!
Ksnomtî istoiia anellsï konills, ktrsia sus vrt-
jitors ’ï a nrevestit H va msri de msmkttsra mear-
nelsï. Iltrinniï konillslsî, oamenï foarte avsnï, ni-
• A
zias ne konillsl lor ka okiï din kans. Intr’o zi, fiind
în grădini, însonit de Men torsi sis, karé ’IS nrive-
gea, konillsl fs msmkats d’sns marne; mi msri îndatt.
Daka Lskregiea lsï Kollatins ns s’ar fi snnisS,
btrbatsl eï n’ar fi avsts ksvînts a o resninge: ktnï
ea s’a ssnnss forge! maiore ; ea nstea ommorî ne rt-
nitorsl onoare! salle; mi a ftkst rts kt ns l’a om-
morîts: dar ssnt kassrï, ka anella ín kare krezs kt
s’a aflat konsoarta ta, kînd temeea se ssnnsue forge!
maiore, nenstînd fane altfel.
„Adslterisl, zine Michelet, trebse annlikats nsmaï
la trtdarea nerverst (vikleant) a femeiï, kare înuialt
ne btrbatsl eï ks nreksgetare ; iar ktderea involsn-
tarie a »ne! femei imnrsdinte, kare ns simte ktderea
de kit dsnt ne a ktzst, n’o nstem nsmi de kît sim-
nlt ktdere; asemenea ktdere meritt iertare.“
„Dtm dsot esemnle:
„0 damvîmï astenta btrbatsl din ktlIttorie;îlam-
tenta k’o vit nertbdare fisikt, mik’o mare mimkare ssfle-
teaskt. Mina eragata; dar btrbatsl nsmaï venea; în lo-
ksl btrbatsl»!, vine sus amiksal sts, trimiss într’adins
de btrbats kt s’assigsre ne femeea lsï de venirea sa,
mi st’ï komsnine mi kassa neveniriï salle laoranro-
mist. Iïloaea ktdea în torente; amiksl era msiats
 — 202 —

de nloae nîni» la ksmarns. Feraeea, de sraanitate mi

de reksnomtings, îlls invite a rsmînea la dînsa în
noantea aneea; la mass i ds din vinsl din karé bea
n»maï bsrbatsl el, »n» vinS' minsnat, dar a ksrsia
fatate inflbings ea n’o ksnoratea. Inkinars amîndboi
nentr» bsrbats, mi se ’mbstars aniîndsoî k»m se kade.
In aste stare, femeea allsneks; amiksl bsrbatslsl,
om» de konmtiings, desolatS' de fanta sa krirainals,
aleargs mi msrtsriseinte bsrbatslsl tot adevsrsl, re-
klamind singsr nedeansa meritate.
— Adevsratbl kslnabil», zisse bsrbatel, este vi-
n»l; dar mi es s»nt kslnabilö: ksnl s»nt ore kînd o
femee n» ma! noate amtenta.
„0 femee de 25 de aní, snrintens, míndrs (bé­
re), elegante, k’o figbrs nobite mi severe, Me esnri-
ma »n» ssffiet» nsr», avea din iieferiMire o frsmoass
voMe nassionate; togi voia» s’o a»zs kîntînd. Sns
d»o îl întoarse kreerii: se înamora, n» de artist», Mi
de arta 1»I. Inima eî era înss întreags a bsrbatslbl ss»,
sn» bsrbatë j»ne mi nlskbt, ne kare’ls l»asse din a-
mor». Ea deskoueri krima sa bsrbatsl»!, mi’]» rsgs
ss’l arate mijlok»! d’a iuterge aMeaste nate. Lterba-
t»l, kare o adora, simni inima 1»I sdrobite ; mi re-
masse ne gîndsrï. Femeea îngellesse teMerea l»ï, mi în-
Mens ss kînfe; ca înebsni kîntînd. în demert bsrba-
t»l i j»rs k» lakrsml ks a ertat’o ; era tirzi« ! Ea
m»ri nebsns !* ')
Daka aneste femei merite iertare, ks atît mal m»lt
merite sogiea ta : fiind ks ea s’a s»nss forgel maiore.
Kssstoriea ta este »n» esemnl» uentr» anei bsr-

l) Vedï rAmour, par Michelet.

)
 — 203 —

bagi kari, trismfïnd desure korsngisnea sociale nrin mij­

loacele ce t8 a! întrebsingat în nrivinga femeii talie,
ns not triumfa mi desnre Destin», a ksröia voingfc
treb»e a se îmnlini.
venim Ia affacerile talie. Am regslat totS d»nfc
doringa ta. îgî triraig» o noligii la banker»l N.......
Togi aï t$î te îrabrBgimeas'B. Adio!
A»reli» Trandafir».

II. S. Kînd terminam enistola, îmi veni în minte

acest» katrenS, ce deskrie de minsne kESfctoriea, o-
biektsl enistolelor noastre:

La rose est fertile en appas;

Mais, par malheur, sous son feuillage,
Les épines ne manquent:
C’est l’emblème du mariage.1)

Domnului AureUu Trandafirii, la Bucureşti.

Cantonul Uri (AltorQ, 1 Oct. 62.

Amice uii frate,

S»nt kîte-va zille de kînd rn’am întors» din ksl-
k&toriea mea d» nrin m»ngiï Elvegieï. Enistola ta
délia 2 A»g»st ’mï a nricinsit o viü bsksrie, ni’o
mare »insrare sb'ffletslsï me». Aï ksvînt»! Kato a
ne ssnnBne Destinslsï!
M’am stabilit în lok»l natal» ail» 1»! Gsilom-Tell.
——— ----------------- «ţ r % * *•

*) Trandafirsl e nlinS de ferraek«; dar lîng'B franzele lsï

uel!e frsmoase ssnt sniniï lsï ueï gimnoniï: trandafirsl e«/
emblema kT»sT»toricï.
••
r
:,-v
 — 204 —

Am înkiriat o kast modesta, k’o nosigimie înkîntt-

toare. Am ksmntrat kíte-va kanre. o vakt, suS kallS
mi dsoï katîrï : oaea mi vaka ne da« lanté ; kaîlbl mi
katîrii ne transnorta ne toni ne lokbirile uelle frs-
moase, ne seamtnt raslt ks msniţii iui dcalsrile Ro-
mînieî.
Mt voiS okköiia ks edskaiiisnea koiiillslni; mi
suerS a netreue o viaiit feriuitt în sînsl bue! souiettgi
libere, a ktria libertate este basatt ne bsnele mo-
ravsrl.
Illutarku ziue, în nrivinija bbnelor moravsrî :
„LiksrgS n’a ftk«t legi skrise, fiind înkredin-
ijat kt ueea ne fakS ne oameni virtsomi mi feriuini,
mi 80iiiettijile libere mi înflorite, ns sunt legile, ui
b5ne 1 e moravsri, a ktrora sorginte este famillia,
basa souiettiiii ; nrinuiniele edskanisniî, stilate in ssf-
fletS, remînS nemtevse, fiind fandate ne konvink^ianea
interioart : legttsrt mölt mai tare mi mai dsrabilt
dekît legttsra silei (de la contrainte); astfel edöka-
ijisnea de famillie, basatt ne frsmoasele esemnle nv
rintemtl, srmeast a deveni regula de kondsitt a ue-
ttijeanölöí, mi a'i gine lokS de lege.“
Legea, zme Sneriiniia. este ka nînza de ntea-
jenS: viesnele mi msmtele uelle mari o sfîrnie; insek-
tele uelle slabe devinS nrada naeajenölöi.
Amiwe, azi ssnt feriuitS ! Daka doresku ueva,
este ka st vii st netreuem îmuresnt. Ns kredS st
fie o flearrt mai feriuilt dekît El venia.
Kînd vom vedea oare natria noastrt ka Elve­
ţia? SingtrsI vierme ue mt roade este .söfferiuija
Romîniei! Singsra nlagt a ssffletslsi meS este do-
rsl de natrie!
 — 205 —
Fie nîinea kît de rea,
E mai bsnfc ’n jjearra niea!

Vois reveni în Romînia, kînd natria Ibï Mirnea

m’a Ibî Stefan va fi într’adevţr libera rai feri ni ta.
I
Nb* voi« înneta, amine, a Ibkra din natria mea a-
dontivs nentrb natria mea natali»; vois lskra nentrb
viitor». Am înnenbt s*b skriS memoriele melle.
Inï voib trimite mal malte tablobri ne renresinta
differite nosinibiiî aile El végiéi; nelle mai mblte din
anelie nosigibnî le vei afla în Romînia; atît de mbit
Elvenia Seamans \w Romînia, înkîl nntem nbmi Ro­
mînia karnatinTi Elvenia orientata. în urivinna frsmb-
segelor Naîsreï.
AsrentS rasmnisbl h,S k» nerabdare; saS mai bi
ne, te aralentS ks famillia în natria mea adontivü.
Salsfare!
fratele taS de nvinniniî,
■ Alecu Misticcscu.

II. S. O strîngere de mint kordiáid nentrb vir­

tuoasa ta sogie, rai skömna mea amik*.
Süibta ne mititei ín lokbl nostrb.
V'B amtentam, nel rabit la nrinvü- vara. Elve-
íjiea e ttaisl írbmínteskS !
Amika voastn. devotaţi».
Avcstifa Misticcscu.

FINE.