Document Downloadsdirect396968715extension PDF&FT 1666695820&Lt 1666699430&show PDF True&User Id 57263

J E N N I F E R L.
ARMENTROUT
ÎNTOARCEREA
Seria
T I TA N II
0 - 0 VOLUMUL 1
Traducere din limba englez i note de

A l ex a n d r a Fu so i
o r În t
....... . -
B O O K S
ÎN VIL ERA lini te, a a cum mi-a fi dorit s fie i în capul
meu. Niciun zgomot - nici m car o r suflare greoaie sau o
vorb optit . O adev rat binecuvântare.
Pa nic.
Decorul era îns alt poveste.
Din punctul meu de observa ie, aflat în capul sc rii princi
pale, primul etaj, deschis i opulent, ar ta de parc prin u ile
iluble de bronz intrase un camion i desc rcase pe podea un
transport de SpaghettiOs1. Totul era împro cat cu ro u i mi
zerie i ar ta de parc o baterie întreag de tunuri tr sese un
,.uvoi interminabil de ravioli cu vit pe tavane i pere i... gr
mezi de h lci dintr-o gr mad de tipuri diferite de substan e
olide care se afl în general în in teriorul unui corp.
N-o s m mai uit niciodat cu aceia i ochi la o conserv de
Chef Boyardee2.
1Marc american de conserve de paste f inoase în form de „O”, cu

m>s de brânz sau ro ii.
2 Marc american de conserve cu paste, inclusiv ravioli.
10 Je n n ife r L. A r m e n t r o u t
Totu i, pe mine nu ajunsese nicio pic tur de sânge. Ciz

mele mele negre luceau; pe pantalonii militari negri i c ma a
Under Armour1, uniforma standard a Str jerilor, nu era nicio
pic tur de sânge închegat. Aveam talente - talente majore.
Mi-am plimbat privirea peste înc perea de dedesubt.
Asta trebuie s fi fost, de departe, una dintre cele mai reu ite
D ec o n tamin r i ale mele - ceea ce însemna g sirea i distru
gerea tr d torilor care, acum mai mult de un an, îl sus inu
ser pe Ares când încercase s preia controlul asupra lumii
muritorilor.
Am râ ii ia n-aveau nicio ans în Hades.
Bie ii p mânteni obi nui i care se amestecaser unde n-ar
fi trebuit z ceau mor i printre odraslele olimpienilor. Dar ma
joritatea celor împr tia i pe podeaua de dedesubt erau pur-
sânge. Numele lor oficial era H ema toi. Mi-am dat ochii peste
cap. Erau pe cât de îngâmfa i le sugera numele. Erau produ
sul a doi semizei care i-o tr seser . Sângele lor era conside
rat p u r în compara ie cu cel al categoriei complementare lor,
semipurii, rodul împreun rii dintre un pursânge i un muri
tor. Din simple considerente genetice, semipurii erau mai slabi
decât purii. Aveau în ei mai pu in eter2, su bsta n a care încon
jura Olimpul i era, totodat , îns i for a vital care curgea în
sângele zeilor i în toate crea iile lor. E terul ne permitea s ne
sim im unii pe al ii. Purii aveau în ei mai mult e t e r decât semi
purii i de aceea purii puteau controla elementele, exact ca zeii,
dar semipurii nu puteau. Societatea noastr fusese împ r it
mii de ani, pentru c purii se consideraser dintotdeauna
1Companie american produc toare de îmbr c minte pentru activi

t i sportive.
2 Conform unor teorii antice, al cincilea element al Universului (al
turi de foc, ap , p mânt i aer), din care sunt alc tuite corpurile cere ti.
În t o a r c e r e a 11
deasupra semipurilor, practic înrobindu-i pân acum un an,

doar din cauz c , genetic, aveau mai mult eter.
Dar când mureau, erau to i la fel, adic împu i i, murdari
$i mor i.
Mi-am întors privirea spre u ile duble c scate. Str jerii erau
•uci. Le sim eam ezitarea de a intra în cl dire, le sim eam pe
vârful limbii îngrijorarea. Un zâmbet mi-a încol it pe buze.
iiau c eram e u aici. i ei m puteau sim i, dar eram ceva mult
iiiferit de ei.
Eram semipur, dar eram i Apollyon, copilul unui pursânge
i al unui semipur, o împreunare care fusese interzis vreme de
n mie de ani, pentru c un Apollyon era mai puternic decât ar
li putut spera vreodat s fie un pursânge sau un semipur.
i întotdeauna ajungeam înaintea lor la ascunz torile tr -
iliUorilor, a a c Str jerilor nu le mai r mânea de obicei decât
s.i strâng dup mine, ceea ce sunt convins c -i încânta peste
m sur .
Prima care a intrat a fost o femeie semipur , îmbr cat
exact ca mine. P rul negru era strâns într-un coc în vârful ca
pului. Era mai în vârst , avea probabil vreo 35 de ani. Pen
ii u un Str jer, era destul de neobi nuit s tr iasc a a de mult.
S a oprit chiar lâng intrare i tenul ei smead a p lit. A strâns
In mâini pumnalele de titan, de parc se a tepta s sar ceva
n r va de sub toat mizeria însângerat .
Femeia a ridicat b rbia, iar lumina de deasupra i-a br zdat
pome ii largi. Avea o cicatrice crestat sub ochiul drept, unde
pielea era mai deschis la culoare. M-a v zut i a încremenit.
Eu am zâmbit mai larg.
în urma ei, a n v lit un alt Str jer, aproape doborând-o.
M-a v zut i a optit:
— Seth.
îmi spusese numele de parc g sise un monstru sub pat, iar
mie mi-a cam pl cut. Apoi a ap rut un alt Str jer i apoi înc
unul. Al cincilea a aruncat o privire la proiectul meu de design
interior i s-a pr bu it. Lovindu-se cu mâinile peste genunchi,
a început s - i verse ma ele.
Dr gu !4
Societatea noastr fiin a total necunoscut pentru murito
rul de rând i func ionase vreme de mii de ani în baza a ceva cu
noscut drept Orânduirea Rasei. Orânduirea fusese desfiin at ,
ceea ce însemna c semipurii nu mai erau obliga i s aleag
între a deveni Str jeri - care s vâneze creaturi violente, s -i
apere pe puri, s aplice legile i, în general, s moar al naibii
de repede facându- i treaba - sau servitori, o ocupa ie care nu
prea era ocupa ie, ci mai degrab sclavie. De atunci, mul i puri
r zgâia i se înrolaser s devin Str jeri, compensând pierde
rea semipurilor care începeau s zic „nu-mi pas d e rahatu l
sta, m-am c ra t ”
Ceea ce nu era neap rat un lucru bun.
De exemplu, idiotul care v rsa pe toat podeaua mea însân
gerat era un pur. Când s-a îndreptat de mijloc, cam verde la
fa , s-a dat înapoi, scuturând din cap:
— Nu pot, a icnit. Nu pot s fac a a ceva.
Apoi s-a întors i i-a mi cat curul pe u afar .
Am oftat. De-asta n-aveam de niciunele.
Femeia-Str jer avea coaie mai mari decât oricare dintre
masculii care erau cu ea. S-a apropiat, p ind peste un picior
care-i apar inuse tipului care... nu, piciorul lu ia era lâng
scar . Nu tiam de unde ap ruse primul. A deschis gura de
parc ar fi dat s vorbeasc , iar eu abia a teptam s aud ce-avea
ile zis, dar apoi aerul din înc pere s-a schimbat, saturându-se
.Ic electricitate i un fream t de energie. Glifele antice mi s-au
i.ispândit pe piele, învolburându-se i formând sigilii de pro
tec ie pe tot corpul.
O coloan de lumin albastr pâlpâitoare a str puns tavanul
înalt, coborând pân -n podea, la câ iva pa i de femeia-Str jer.
In lumina care se risipea, s-a ar tat un zeu.
Str jerii s-au dat înapoi în prip . Câ iva s-au aruncat în ge
nunchi, far s dea aten ie mizeriei de pe podea. Eu, în schimb,
.nn ridicat mâna dreapt i m-am sc rpinat pe frunte cu dege
tul mijlociu.
Personajul care-mi pl cea cel mai pu in din t râmul mu-
i itorilor, Olimp i Tartar la un loc îmi rânjea infatuat, încru-
i i ându- i bra ele la piept. i-a dat pe spate capul lui plin de
turnuri, afectat, jalnic i, în general, inutil i s-a uitat la mine
>u ochi de un alb pur - far pupile, far irisuri. O ciud enie
dat naibii.
— Am sim it o perturbare a for ei, mi-a zis.
Mi-am mijit ochii i am suflat exasperat.
— Pe bune, ai citat o replic din R z b o iu l stelelor?
Apollo, zeul Soarelui i al altor chestii enervant de impor-
t.mte care împiedicau practic uciderea lui dac nu voiai s ter
mini i lumea, a ridicat dintr-un um r.
— Poate c da.
Avusesem o sear bun . Mâncasem la cin mu chi de vit i
homari. Omorâsem ni te oameni. Speriasem ni te puri i ni te
semipuri. Aveam de gând s mai fac o vizit la colegiul de fete
l>e care-1 descoperisem acum vreo trei luni. Fetele alea pot în
veseli orice b iat. Dar acum ap ruse el. De-aici încolo, totul
.ivea s se duc naibii.
M furnica pielea de furie, f când glifele s se agite întruna.

Apollo i cu mine ne tiam bine din trecut - un trecut foarte
nasol. Nu m putea ucide. Nu tiam sigur cum m-ar fi putut
ucide oricare alt zeu olimpian, dar tiam c-o s-o fac pân la
urm . Atâta doar c nu înc - mai aveau nevoie de mine.
— Ce vrei?
i-a înclinat capul într-o parte.
— într-o bun zi o s mi te adresezi cu respect, Apollyon.
— într-o bun zi o s - i dai seama c nu te respect.
Str jerii din înc pere s-au holbat la mine de parc tocmai
îmi d dusem jos pantalonii i-mi bâ âiam m dularul pe la
nasul lor.
Pe buzele zeului s-a ivit un zâmbet sub ire, un zâmbet de
genul ascun d e- i-co piii- i-p e-c ei-d ragi, dar, cum n-aveam a a
ceva, nu m intimida.
— Trebuie s st m pu in la taclale.
Pân s -i pot r spunde, a pocnit din degete, iar eu m-am
trezit deodat în fa a vilei, cu cizmele în nisip, cu mirosul
de sare cople indu-mi toate sim urile i cu vuietul oceanului
în spate.
în gât mi s-a ridicat un mârâit de furie.
— Nu-mi place deloc când faci asta.
A zâmbit i mai larg.
— tiu.
Pur i simplu nu puteam suferi chestia asta, iar nenorocitul
o facea de câte ori putea - de obicei, cam o dat la cinci minute
când eram în prezen a lui i în general f r niciun rost. Uneori,
m arunca pe nea teptate dintr-o camer într-alta, doar de-al
naibii. Ultimul an din via a mea chiar îmi pusese la încercare
pu ina mea r bdare.
— Despre ce trebuie s st m de vorb ? am întrebat eu scrâ -

nind i încruci ându-mi bra ele ca s nu-1 pocnesc cu o rafal
de a k asha1, al cincilea i cel mai puternic element, pe care doar
/oii i Apollyon îl puteau st pâni.
Nu l-ar fi ucis, dar sigur de tot l-ar fi pi cat ca naiba.
Apollo i-a întors privirea spre oceanul întunecat.
— Chiar trebuie s faci totdeauna a a mult mizerie?
Am ridicat din sprâncene.
— ?
— Acolo, zise el, smucindu- i b rbia spre luminile vilei, care
h lipeau în dep rtare. Trebuie s faci întotdeauna a a de mult
mi/.orie când îi lichidezi pe cei care ne-au tr dat?
— Dac treb u ie? Nu.
— i atunci, de ce?
S-a uitat la mine.
Nu era nevoie s -i omor a a cum îi omoram. Puteam doar
..'i i spulber cu totul, rapid, curat i f r dureri, dar nu era stilul
meu. Poate c la început fusesem mai pu in... violent, dar nu
mi.ii era cazul. Nu când singurul scop al existen ei mele era s
t.u treburile murdare ale zeilor. Pentru c de fiecare dat când
srtleam fa a vreunuia dintre ei, m gândeam la toate d ile
. And o d dusem în bar în stil mare, i erau din bel ug, iar asta
1 1 1 , 1 facea s m gândesc la... Am alungat gândul la. Categoric
n iveam s-o iau pe calea asta acum far s am la îndemân i
" sticl de whisky.
— Voi m-a i transformat în Terminator. La ce v a tepta i?
\m ridicat din umeri. Despre asta voiai s st m de vorb ?
A k asha - cuvântul sanscrit pentru „eter”, atât în sensul de element,

i ¡kt i în sens metafizic; în tradi ia teosofic , un câmp omniprezent în
i e r , in care sunt înregistrate evenimentele trecute.
16 Je n n ife r L. A rm e n tr o u t
Metoda mea de îndeplinire a ordinelor voastre? A zice c ai

lucruri mai bune de f cut decât s r s ri aici i s te v ic re ti
c fac eu mizerie.
— Nu e vorba doar c faci mizerie, Seth, i tii i tu. E vorba
de tine.
A început s -mi zvâcneasc un mu chi în maxilar. Am pri
ceput ce sptinea.
— sta sunt eu acum. A a c asta-i situa ia. Am dat s m
întorc. Dac asta e, eu am plecat, am spus. Sunt ni te fete pe
care vreau...
— Nu de-asta sunt aici.
Am închis ochii i am înghi it un uvoi de blesteme. Sigur
c nu. M-am r sucit din nou spre el.
— Ce-i?
Apollo nu r spunse imediat.
— î i aduci aminte de Perses?
— ... Nu. Am uitat cu totul despre titanul de doi metri
i ceva pe care l-am eliberat din Tartar. Mi-a ie it complet din
minte.
Vocea îmi mustea de sarcasm, iar sclipirea de electricitate
static din ochii lui cu totul albi îmi ar t c l-a remarcat. Iar
asta m-a înveselit ridicol de tare.
— L-a i prins?
— Nu tocmai.
Mi-am dat ochii peste cap.
— Ce surpriz !
Eliberarea lui Perses fusese un efort disperat în lupta împo
triva lui Ares. Titanul era probabil singurul lucru de care se
temea Zeul R zboiului, iar hot rârea s -i a ternem covorul
ro u spre t râmul muritorilor fusese riscant . în schimbul aju
torului, i se promisese eternitatea în Câmpiile Elizee - dac se
purta frumos. Evident, nu se purtase frumos, iar în momentul

ii i are Ares fusese eliminat, titanul disp ruse... s se ocupe de
cr s or ocupa zeii str vechi dup ce au fost adormi i vreo câ-
|#va milenii.
Bag mâna în foc c avea de-a face i cu ceva partide de sex.
1' gr mad .
- Sarcasmul i jigodismul t u obi nuit nu sunt necesare, a
rr marcat Apollo degajat.
Am rânjit la el.
Nu cred c exist cuvântul „jigodism”.
Exist dac zic eu. Apollo a tras adânc aer în piept, semn
»t> ui c starea lui de spirit se apropia de punctul arunc -l-pe-
V ih în-oceanul-din-zon , apoi a spus: Perses a reu it s fac
inimaginabilul.
! rau o gr mad de chestii pe care eu le-a fi considerat in-
nn.iginabile, cum ar fi, s zicem, jum tate din ce faceau zeii în
Hn are zi.
Trebuie s mai restrângi defini ia.
A clipit i, când a redeschis ochii, erau mai normali. Nu cu
«• tul normali, dar acum avea pupile i irisuri. Avea ochii de un
•Ilustru intens, spre indigo, când s-a uitat în ochii mei de cu-
hurra chihlimbarului.
A mai eliberat i al i titani.
Asta nu-i... stai. Ce?
A mai eliberat i al i titani, Seth.
Acum îmi captase aten ia.
Pe to i?
apte, a confirmat Apollo. Inclusiv pe Cronos.
Beleaua dracului în Hades... la asta nu m a teptasem. Am
I*. ut un pas înapoi, l sându-mi mâinile în olduri în timp ce
. >'<tam la evenimente.
18 Je n n ife r L. A rm e n tr o u t
— Cum mama naibii s-a putut întâmpla a a ceva? Hades

dormea în post sau cum?
— Da, Seth, a tras un pui de somn i Perses s-a strecurat pe
u a din spate i le-a dat drumul. Dup aia au sp lat putina prin
Valea Plângerii, s-au oprit s fac un picnic i apoi s-au hot
rât s plece înceti or din Infern, în timp ce Hades o freca i nu
f cea nimic.
Suna verosimil.
— Nu, s-a r stit el, cu ochii alba tri aruncându-i v p i.
Hades nu dormea în post. Niciunul dintre noi nu dormea, der
bedeu idiot ce e ti.
Am ridicat o sprâncean .
— P i, as t a chiar nu era necesar.
Apollo nu m-a b gat în seam .
— Folose te- i i tu creierul m car o dat , Seth. E ti b iat
iste . tii c e ti. i tiai al naibii de bine c , dac Ares a fost eli
minat, o s urmeze o reac ie în lan .
— Mda. S-ar p u t e a s -mi aduc aminte.
S-a dat cu un pas zdrav n înapoi i am tiut c o facea ca s
nu m pocneasc i s v d stele verzi.
— tiam c o s fie efecte secundare. A fost un risc pe care a
trebuit s ni-1 asum m - a a cum a fost i s -l eliber m pe Per
ses. Dar când a murit Ares, to i am fost sl bi i într-un fel sau
altul. Nu ne-am dat seama c una dintre cele mai mari fisuri
în armura noastr o s fie sigiliile de protec ie care-i ineau
întemni a i pe titani. Cum i-a dat seama Perses i cum a ajuns
în Tartar ca s -i elibereze nu se tie i, de fapt, nici nu mai con
teaz în momentul sta. Unii dintre ei sunt liberi. i sunt li
bere i ni te suflete - umbre. i nu doar ni te suflete obi nuite,
ci suflete str vechi care i-au sus inut pe titani când domneau.
C',u gura c scat , m-am holbat la zeu.

Adic , îmi spui c niciunul dintre voi nu s-a gândit c
« ar putea întâmpla a a ceva?
Apollo mi-a r spuns la privirea uluit cu o c ut tur feroce.
Am scos un hohot sec, lipsit de veselie.
Grozav, Apollo. Avem ni te titani care se plimb prin
foni?
Sunt pe undeva. Unde? Habar n-avem. Sunt ascun i ve-
«Iri 1 1 noastre. Apollo se întinse, trecându- i o mân prin p rul
Nnmi. Pun la cale s ne r stoarne.
- Crezi? Adic , sunt sigur c înc mai sunt sco i din s -
ilii i au fost r sturna i i ei de Zeus i de ga ca lui de scârbe
aw'ttnare.
Am vrut s râd din nou, dar mizeria asta nu era deloc amu-
niiit.v Dac-ar fi fost s -mi pese, probabil c a fi fost mai mult
ttytrijorat decât enervat.
A a c vre i s -i urm resc sau ce?
Asta trebuie s fî fost motivul pentru care se afla aici. Oricât
«I» 1 1 urea ar fî fost, solicitarea îmi f cea pl cere. Devenea plicti-
tftnr s tot împart D e c o n tamin ri, iar localizarea titanilor ar fi
4u» i el mai probabil la încetarea existen ei mele în planul sta.
Oi ii Al de puternic i de extraordinar a fi fost eu, nu puteam
4"l'i>rî o ceat de titani i s scap cu via . Ceea ce nu însemna
«Wi At c o s mor mai devreme decât m a teptasem.
1 1 , asta e.
Aveam un ceas gigantic care-mi tic ia deasupra capului,
«lin i mza învoielii pe care-o f cusem acum mai bine de un an
* .ito mi punea mie fundul la b taie pe butucul etern, în locul
lipului aflat pe locul al doilea în topul celor mai nesuferite per-
Iptne. Când zeii n-o s mai cread c le sunt util, o s g seasc
20 JENNIFER L. ArM ENTROUT
vreo cale s m elimine. i atunci avea s -nceap eternitate«

mea ca slujitor al lui Hades. Dar învoiala... mda, a meritat. Ni
pentru el, dar i-o datoram ei.
Apollo m privea atent i concentrat.
— Nu.
Am mijit ochii.
— Nu," ce?
— Nu te trimit dup ei. Nu înc , a zis el, surprinzându-m
a a de tare, c n-am scos niciun sunet - lucru rar. Am alt mi
siune pentru tine. Trebuie s pleci imediat în sudul Virginiei
i-a fi repezit curu’ la mereu voios pân acolo, dar acum, c
m-ai sup rat, o s conduci vreo 20 de ore ca s ajungi.
Bine. Asta era enervant, dar îmi cam pl ceau excursiile, a a
c fie.
— Ce-i în sudul Virginiei?
— Universitatea Radford.
Am a teptat.
i am mai a teptat o vreme, i dup aia am oftat.
— Bine. Vrei s m înscriu la facultate? am întrebat eu, iai
Apollo i-a dat capul pe spate i a râs a a de tare, c a chiuit
de-a dreptul.
M-am încruntat.
— Ce dracu’ e a a de amuzant?
— Tu. La facultate. S - i folose ti mintea. Asta e amuzant.
Era cât pe ce s -l lovesc cu ni te a k asha.
Zâmbetul i-a pierit de pe chip.
— E cineva important acolo, pe care trebuie s -l aperi cu
orice pre , Seth.
Buzele mi s-au arcuit într-un zâmbet dispre uitor. M tri
mitea ca paznic... ce stereotip.
P i, sunt foarte pu ine detalii.

Rânjetul lui Apollo a devenit obraznic.
0 s tii despre cine e vorba când o s v vede i.
<ind a fluturat din mân , a ap rut un nor de fum, iar
«Aml acesta a disp rut în noapte, am v zut c inea în mân o
h*i. .i ic de hârtie. Dr gu talent.
sta îi e programul. N-ar trebui s ai probleme s g se ti
|xiM)ana.
!ncruntându-m , am luat hârtia i am aruncat o privire
prile ea. Era un orar... un orar plicticos, plin de cursuri de
|*«ili!»logie i sociologie.
Bine. i ce anume ar trebui s fac cu persoana asta?
S ai grij s r mân în via .
Am pufnit.
Nu, z u, Apollo?
Trebuie s v duce i amândoi la Academia Leg mântu
lui <lm Dakota de Sud... la universitatea de-acolo.
ira spin rii mi s-a îndreptat de parc m ridicase cineva cu
un . i ipete. Era ultimul loc unde voiam s m duc. Acolo erau
«Miiicni pe care nu doream s -i v d.
1 )e ce? Cine-i persoana asta?
I ni Apollo i-a revenit zâmbetul, a clipit i apoi a disp rut.
I*»»i m simplu. Pam! Acum era aici, acum nu mai era. Nemerni-
•ul tiitdeauna detestasem asta. Destul de iritat, mi-am aruncat
|H»viu-a pe foaia de hârtie. Pe orar erau ni te ini iale.
J.B.
Su n a a nume de idiot.
lutorcându-m spre ocean, am aruncat un ir de blesteme
»•*«11 rptate spre Apollo i, în vreme ce vântul îmi ridica firele de
l>4i iu.ii scurte sc pate din cureaua de piele care-mi inea p rul
Utin mi vin peste fa , jur c l-am auzit pe nenorocit râzând.
22 Je n n ife r L. A r m e n tr o u t
N-a putea zice c eram surprins c nu-mi d duse pre

multe detalii. Se tia c nemernicul d dea informa ii pu in
spre deloc sau spunea cu pic tura ce tia, in cele mai nepotri
vite momente, de obicei d u p ce informa ia ar fi putut fi util .
Un lucru era sigur: oricine era persoana c reia ar fi trebui
s -i asigur protec ia, chiar f cuse o afacere proast , inând con
c ultima persoan pe care fusesem îns rcinat s-o ap r sfâr is
cu un glon de titan în frunte.
M AM A A OFTAT din r runchi, f când conexiunea telefo
nic dintre noi s -mi pârâie în ureche.
— Puiule, a vrea s nu fii a a de departe, unde nu pot s te
.ijut sau s fiu lâng tine când ai nevoie de mine.
Mama era instabil psihic.
Nu în sensul „ha-ha, maic -ta e dus cu capul”, ci în sen
sul c era sut la sut convins c , acum 20 de ani, un înger pe
bune venise la ea în toiul nop ii i o l sase îns rcinat cu mine.
Mda.
Schizofrenic diagnosticat , i-a mers bine în ultimii câ iva
ini, pentru c s-a inut de tratament, dar to i anii de dinainte
.iu fost dificili, uneori chiar însp imânt tori i întotdeauna
istovitori.
N-a fost de ajutor nici faptul c mama era tân r când a
i Amas îns rcinat , abia dac avea 17 ani, iar în or elul unde
.un crescut eu oamenii nu erau binevoitori cu mamele tinere
i nec s torite. Iar comunitatea mai mult ca sigur c nu fusese
în eleg toare nici cu boala ei mintal .
— Mam , chiar trebuie s închid, am zis eu la telefon, în

torcând privirea când u a camerei de c min s-a deschis larg.
Erin Fore a intrat cu pa i u ori, practic radiind dup aler
garea de diminea de-a lungul v ii New River din mun ii
Blue Ridge. Prefera s - i fac alergarea în aer liber, chiar dac
aveam un centru de fitness în cl dire. Eu preferam s -mi pierd
vremea pe aparatele de fitness. La naiba cu porc ria aia chinu
itoare de alergat pe-afar - presupunea efort.
— Chiar a vrea s te întorci acas . E ti peste lume, a con
tinuat mama.
Mi-am în bu it dorin a de-a ofta. Pentru mama era greu.
îmi tot spuneam asta.
— Nu-i „peste lume”. Tu e ti în Missouri. Eu sunt în Virgi-
nia. Nu-i chiar a a de departe, mam .
Ochii c prui-închis ai lui Erin mi-au prins privirea i s-au
umplut de comp timire. Fuseser m colege de camer în ulti
mele trei semestre, aproape doi ani de zile. tia totul despre pro
blemele maic -mii i în elegea la perfec ie de ce m specializam
în psihologie. Din cauza bolii maic -mii, eram fascinat de felul
cum func ioneaz creierul omenesc - i de toate lucrurile care
pot s-o ia razna în el. Deoarece crescusem având de-a face cu o
boal mintal , aveam o perspectiv unic legat de efectele în
lan asupra celorlal i membri ai familiei. Voiam s -i ajut pe cei
care sufereau, dar voiam s -i ajut i pe cei care-i aveau în grij .
Dar era mai mult de-atât. Poate c , dac în elegeam cum
func iona mintea, a fi fost în stare s evit soarta mamei.
— M-a sim i mai bine dac ai veni acas , a dat înainte
mama, de parc eu n-a fi spus nimic. Sunt i aici colegii bune.
Când ai plecat dup vacan a de var , a fost greu, Josephine.
Vreau s vii acas . Lucrurile nu sunt cum trebuie.
Am încremenit în timp ce-mi tr geam în picior pantofii f r

toc, pe jum tate aplecat , cu uvi e lungi de p r castaniu-des-
i liis c zându-mi peste fa . M-am holbat la propriul p r, v -
/And uvi ele aproape albe care se amestecau cu cele de culoare
mai normal . Nu îmi f cusem eu uvi ele alea blonde. Ap ru
ser când eram în gimnaziu.
Mama zisese c se ar ta harul îngerului care-mi era tat .
Asta suna tare, dar mai mult ca sigur c uvi ele ap ruser pen-
tru c -mi petreceam verile afar , pe lâng lac. Dintr-un motiv
oarecare, n-au disp rut mai târziu i, pentru c -mi pl ceau
(iarecum, nu mi-am vopsit niciodat p rul.
Sim eam vinov ia ca pe un nod în stomac i mi-am zis
cc-mi ziceam în fiecare zi de când plecasem la colegiu. N -a r f i
trebuit s-o p r s e sc . Dar ora ul m ucidea cu încetul. Trebuia
s plec, trebuia s tr iesc, iar bunicii m sus inuser . Voiau a a
de tare s am o via normal , c economisiser fiecare b nu
i a s m trimit la coal , s m scape de bigotism i de res
ponsabilitatea de-a fi fata mamei, care-mi mânca sufletul.
— Josephine, a optit ea.
Nimeni în afar de maic -mea nu-mi mai spunea Joseph
ine, dar nu din cauza asta mi-a stat inima în loc. M-am în
dreptat, întorcându-mi fa a dinspre Erin în timp ce m duceam
spre comod i scoteam o br ar din imita ie de aur. Am co
borât glasul, de i n-avea niciun rost s-o fac în camera noastr
de c min înghesuit .
— Ce e în neregul ?
— Lumea a ajuns în ultimele stadii.
De i cuvintele spuse încet erau cumplite, am sim it cum mi
se tope te încordarea din umeri. Nu era nimic nou.
— Doar n-ai uitat ce s-a întâmplat anul trecut.
Nicio persoan în toate min ile n-ar fi putut uita distruge

rea catastrofal care p ruse s m ture întreaga lume. Un ciclon
tersese de pe hart por iuni masive din litoralul Carolinei de
Nord. Vulcani, cutremure pe scar larg , valuri seismice - fuse
ser distruse ora e întregi. Multe ri se aflaser în pragul celui
de-al treilea r zboi mondial. Chiar ar tase ca sfâr itul lumii i
existase un moment mititel de tot în care îmi fusese team c
mama a avut tot timpul dreptate, dar apoi se terminaser toate,
se terminaser pur i simplu, i, de atunci, toat lumea - în
treaga lume - fusese într-o dispozi ie de genul hai-s -ne-lu m-
de-mân - i-s -ne-iubim-unii-pe-al ii. Chiar i rile care se
luptaser între ele dintotdeauna puseser cap t v rs rii de
sânge, iar pacea triumfa i se întâmplau numai lucruri bune.
Fusese nevoie s moar milioane de oameni ca s se tre
zeasc toat lumea, dar nu era filmul 20121 transpus în via a
real . Lumea nu se sfâr ise. Fusese doar Mama Natur care-i
tr sese câteva palme omenirii ca s-o pun la locul ei.
— Mam , lumea nu se sfâr e te.
Am apucat înc o br ar , una care avea culoarea aurului
patinat, i am strecurat-o pe încheietura mâinii stângi.
— Totul e în regul . Eu sunt bine. i tu e ti bine, da?
— Da, puiule, dar... am o presim ire neagr , a optit ea în
telefon, facându-m s m încordez din nou. tii, o presim ire
cu ad e v r a t neagr .
Mi-a fost greu s trag aer în piept i am închis ochii. O „pre
sim ire neagr ” era cuvântul nostru cifrat pentru recidiv - pen
tru halucina iile auditive i vizuale, pentru fuga ei de bunici
i pentru momentele când î i punea via a în pericol în mod
1Film SF realizat în 2009, în regia lui Roland Emmerich, cu John Cu-

sack în rolul unui scriitor care încearc s - i salveze familia în mijlocul
unui val de catastrofe globale ce amenin s distrug omenirea.
un ugetat. Inima a început s -mi bubuie în piept. Când m-am

întors, Erin st tea pe patul ei îngust, aruncându- i pantofii din
l'u toare. Chipul ei absolut superb era cuprins de îngrijorare.
Ce fel de „presim ire neagr ” ai?
Mama a început s vorbeasc despre cum avea ea vise des
pre tata.
— Vine o schimbare mare. Toat lumea o s ...
In timp ce ea vorbea, Erin m-a întrebat din vârful buzelor:
../ in regul ?"
Am scuturat din cap, sim indu-m deprimat . Când am
închis telefonul, tiam c o s întârzii la cursul de Psiholo
gic aberant dac nu plec, dar nu-mi venea decât s m bag
in pat i s -mi trag peste cap cuvertura pestri pe care mi-o
t cuse bunica.
— Are o recidiv ? a întrebat Erin în timp ce- i desf cea p rul.
Buclele negre libere îi c deau pe umeri, iar p rul n-avea
nici m car o urm de la coada de cal în care fusese strâns.
Erin era perfect .
Era i o dr gu .
— Mda.
Mi-am aruncat p rul pe spate - p rul meu drept, în care
nu rezistau niciodat buclele, dar pe care se vedea al naibii de
Mgur urma dac -1 strângeam în coad de cal fie i numai o se-
i und - în timp ce-mi apucam rucsacul de pe podea.
— O s-o sun pe buni dup cursuri. Probabil c tiu i ei
deja, dar n-au vrut s m îngrijoreze i pe mine.
Erin s-a ridicat cu gra ie, dând la iveal ni te picioare brune
incredibil de lungi i incredibil de fine. Eram convins c nici
nu-i cre te p r pe picioare. F r glum .
— Pot s te-ajut cu ceva?
— S -mi strecori ni te tequila disear ?
28 Je n n ife r L. A r m e n t r o u t În t o a r ce r e a 29
Mi-am aruncat rucsacul peste um r. Am ie it din Muse Hali, strângându-mi pe mine puloverul
Buzele ei pline au schi at un surâs r ut cios. larg, cu nasturi, în momentul în care am p it pe aleea pavat .
— Totdeauna tiu de unde s iau chestii fine. S e sim ea prim vara în aer i pe crengi se iveau frunzuli e,
Asta a a era. Era destul de ciudat, pentru c n-avea decât 20 .Iar frigul iernii înc nu p r sise campusul. C minul era gro
de ani, ca i mine de altfel. Habar n-aveam de unde î i ob inea zav - mixt, vesel, avea propria sal de mese - , dar aveai al nai-
rezerva nesfâr it de alcool. Jur c putea s intre pur i simplu I.ii de mult de mers pân la Russell Hali, unde se inea cursul
într-un maga'zin de b uturi alcoolice, s - i arate picioarele alea d e psiho, i aveam senza ia c o s m izbeasc vântul de to i
senza ionale i zâmbetul frumos, i îi d deau direct orice voia. i opacii pân s ajung acolo.
De mine, pe de alt parte, ar fi râs i m-ar fi dat afar din Vântul biciuia prin toat valea, f când s -mi fluture p rul
magazin. . are-mi c dea peste fa . Mi-am strâns umerii i mi-am l sat
— O s iau i ni te j u n k f oo d - ni te înghe at de ciocolat , I >arbia în piept când am ie it de sub strea ina de piatr , f r s
chipsuri de cartofi cu arom de m rar i... ah... covrigeii ia dau nicio aten ie mul imii de studen i care se învârteau la in
înveli i în ciocolat . Mi-a deschis u a. Cum sun ? ii are sau pierdeau vremea pe b nci. într-o zi bun , m l sam
— E ti super.
lesne distras , dar când eram agitat i încordat , o ric e mi se
â nind înainte, am îmbr i at-o repede i apoi m-am re parea atr g tor i sclipitor i aveam putere de concentrare cât
tras, ro ind în vreme ce m d deam în spate. Ce bleag eram,
un pe ti or de acvariu. Nu-mi puteam permite s m las atras
era jenant.
intr-o discu ie i, inevitabil, s pierd cursul.
Erin n-a f cut decât s -mi acorde un zâmbet splendid. Dar
Am luat o pe aleea din jurul parcului bine amenajat. în zi
nu în elegea ce i cum. Ea crescuse pe lâng DC, într-un ora
l ele mai frumoase i mai calde, st team s înv sub stejarii
mare, într-o familie mare, înconjurat de prietenii pe care i-i
mari. Campusul chiar era frumos i sta era unul dintre moti
f cuse în echipa de atletism. Eu? Crescusem practic f r prie
vele pentru care m înscrisesem aici.
teni, într-un ora care considera c fata unei mame nec s to
Asta, i faptul c aici nu tia nimeni cine sunt eu sau cine e
rite este odrasla diavolului, iar asta m f cuse s pre uiesc cu
adev rat prietenia cu ea. mama mea.
Strângându-mi mai tare bra ele la piept, tocmai ajunsesem
înainte s devin i mai penibil , aruncându-m la picioa
rele ei i mul umindu-i c e prietena mea, mi-am fluturat de la jum tatea drumului când am sim it ceva... ceva c iu da t i f a
getele în semn de bun-r mas i am ie it în grab din camer . în miliar i categoric nedorit. începuse ca un frison care pornise
timp ce aproape goneam pe coridor, trebuia s separ lucrurile de la baza coloanei i apoi o luase frem tând în sus. Tremurul
i s pun ce se întâmpla cu mama într-un col al min ii, la care bizar se r spândise în ceaf , jucând de-a lungul umerilor. Mi
s m întorc dup curs. Trebuia s fiu atent azi. Era ultima s au ridicat firicelele de p r pe tot corpul, iar picioarele mi s-au
prelegere înainte de examenul de vineri. împleticit pe teren drept. M-am împiedicat când în str fundul
30 J e n n if e r L. A rmen t r ou t
m runtaielor mi-a înflorit nelini tea ca o buruian d una-j

toare, hot rât s preia controlul.
Am aruncat o privire peste um r, cu ochii trecând în grab
peste crengile care se leg nau i peste b nci, dar n-am v zut
nimic anormal. Erau peste tot studen i, care discutau în gru-j
puri, v zându- i de treaba lor, dar n-am putut sc pa de senza ia
clar c asupra mea erau a inti i ni te ochi care-mi sfredeleau!]
pielea, mu chii i oasele.
Dar nimeni nu-mi acorda niciun strop de aten ie. N-o fa-]
ceau niciodat când aveam senza iile astea. Totul se întâmpla |
doar în capul meu.
Gr bind pasul, n-am reu it s scap de nelini tea care se !
transforma sigur într-un ghem de panic acut i chinuitoarei
ce-mi st tea în gât. Inima a luat-o din loc, împingând pulsul în j
zona de exerci ii cardio, i am sim it sudoarea acoperindu-mi j
palmele.
— Rahat! am morm it.
M-am oprit, impunându-mi s trag de câteva ori aer în piept ]
adânc i rar, dar tensiunea îmi ap sa pieptul. Tremurul ajun- j
sese pân în ceafa. Ce era? Un simptom de avertizare? Oare a a ]
începuse la mama? Erau mai multe studii care asociau bolile
mintale cu fondul genetic. Erau cam 25 la sut anse s dez
volt schizofrenie. i eram în grupul de vârst potrivit pentru
declan area bolii.
Nu m îm boln vesc. Nu m îm boln vesc.
închizând ochii, mi-am strâns mâna care tremura peste
chinga rucsacului. Nu era un simptom de tulburare mintal .
Eram doar obosit . încordat . Eram absolut în regul . Totul o
s fie bine.
Trebuia s fie.
'f e s
S a dovedit c am ajuns la timp la curs i am putut s m

micentrez în timpul prelegerii, a a c mi-am închipuit c
ci . 1 1 1 1 preg tit pentru examenul de vineri. Când Jesse Col-
l>rrt, un alt student care se specializa în psihologie i avea ni te
ui suri comune cu mine, a mai întârziat pe locul de lâng
mine în timp ce eu îmi strângeam lucrurile, am încercat s nu
nu port chiar ca o toant .
lira un tip înalt, cam de vârsta mea, cu p rul negru ca ob-
i.hunul lefuit. Ar ta bine. Dr gu . Pome i frumo i. Era chiar
ii i Ag tor i întotdeauna avea pe fa un zâmbet relaxat. Mâini
• »traordinare. Nu tiu de ce, aveam eu o chestie cu mâinile
l*lrba ilor i cu mâinile lui... aspre, masculine, cu degete lungi.
Inii pl ceau.
I.uându-mi gândurile de la ciudatul meu semi-feti , mi-am
impus un zâmbet care speram s nu-1 bage în sperie i.
- Hei.
Apucându- i c r ile, a schi at un zâmbet u or în direc ia
m ea.
R mâne cum am stabilit pentru mâine-sear ?

Stând în picioare, am b gat în rucsac manualul voluminos.
Da. Avem întâlnire... Am sim it cum mi se încordeaz
«i cierul, dând înapoi dup comentariul acela. Adic , nu o în-
\Wnire-întâlnire. Doar ie im i de-astea. Cin . Ce-o fi.
Obrajii au început s -mi ard i m-am concentrat asupra
ii licula iei um rului lui.
- întâlnire de studiu, dar far chestii de întâlnire adev rat .
O, Doamne, trebuia s tac din gur , pentru c de-asta
ii avusesem parte niciodat de o in tk ln k e -în tâln ir e . O, Dum-
iii /.cule, acum chiar îmi ardea fa a, pentru c st team în fa a
32 J e n n if e r L . A r men t r ou t
lui Jesse i m gândeam de ce sunt înc virgin . Mi-a fi dorit

s am un buton de deconectat creierul.
Jesse se uitase la mine de-a lungul întregului meu discuri
incoerent i caraghios i când, în cele din urm , am închii
gura, a râs pe înfundate.
— Da, tiu, Josie. Ne vedem mâine la ase?
— Mda. ase. Seara, da?
S m împu te cineva în cap. V rog?
— Bineîn eles. Perfect.
A ezitat, iar apoi s-a întors, cu col ul buzelor ridicat într-un
rânjet. Oftând i îndreptându-m spre u , am trecut în re
vist în gând toate motivele pentru care eram Regina Netoa
telor. Am f cut o halt de ajustare la baie, în principal ca s
mai pot amâna cu câteva minute s -i sun pe bunici. Nu eram
preg tit înc s aud ceea ce tiam deja i detestam asta, pen- ;
tru c însemna c sunt fricoas . Dar m-am sp lat de dou ori
pe mâini, mi-am trecut o perie micu prin p rul r v it de
vânt, mi-am dat din nou cu luciu de buze i apoi am luat-o
agale pe coridor. Orele începuser deja i m-am îndreptat
c tre cele mai apropiate sc ri, l sând u a s se închid în urma
mea. Gândurile mi s-au îndreptat iar spre mama i telefonul
la buni. Trebuia s scap de asta. Mi-am tras rucsacul i m-am
întins dup telefon.
Habar n-am cum s-a întâmplat ce a urmat.
La doar câteva trepte de palierul de la etajul al doilea, s-a
stârnit un curent rece dinspre etajul de dedesubt, trecând di
rect prin mine, suficient de puternic s m fac s tresar. M-am
întins s m prind de balustrad , în timp ce rucsacul mi-a alu
necat de pe um r, a lovit treapta de la picioarele mele i apoi
s-a rostogolit în jos pân pe palier.
Ce naiba?
I imp de câteva secunde, m-am holbat la rucsac i apoi am

fin il peste um r. Habar n-aveam ce m a teptam s v d stând
feuln poate pe Casper, stafia pervers , sau a a ceva? Pu in
pfcnlut , m-am întors i aproape am c zut pe spate din cauza
ului.
In fa a mea st tea un tip. Bine, nu st tea în picioare. Se apleca
«t mi ridice rucsacul. Dar cum naiba ajunsese acolo? N-auzi-
mn\ pe nimeni urcând sc rile i oricum nimeni n-avea cum s
li urce a a de repede... decât dac îi crescuser aripi i le urcase
Iii /bor, dar nu cred c era plauzibil.
Nn puteam vedea decât jum tate din el i, chiar i a a, îmi
¿ftilcam seama c e înalt. Nici eu nu sunt m run ic , ajung
(tuoape la 1,75, dar tipul sta m putea face s m simt... pl -
fu'nl pe lâng el.
I’este umerii largi i antebra ele extrem de bine definite era
întins un tricou Henley maroniu. Avea p rul blond, strâns la
»».il cu un nur de piele maro. în timp ce degetele lungi i se
•ii tugeau peste cureaua rucsacului meu, i-au sc pat din coad
HiM ele mai scurte, acoperindu-i fa a.
I )oamne Dumnezeule - avea mâini frumoase.
Avea pielea aurie, pân în locul unde îi erau ridicate mâne-
i ti«- pe antebra . Nu mai v zusem a a o culoare de ten. Nu era
fcronzat, era... era altceva. R suflarea mi s-a ridicat în gât i
«l'oi mi s-a t iat cu totul când l-am v zut îndreptându-se.
Ce buc ic de buc ic !
C) b rbie arcuit , aproape înc p ânat , era combinat cu
un maxilar puternic i bine definit. Buza de sus era doar pu in
•iui sub ire decât cea de jos i uvi ele alea rebele de p r mân-
Hiu.iu acum ni te pome i largi, înal i, aurii.
i apoi i-am v zut ochii.
34 J e n n if e r L . A r m en t r ou t
M-am tras în spate, mi-am pierdut echilibrul i apoi fundu

meu a f cut pleosc pe treapta din spate. Poate c mai încol<
aveam s fiu stânjenit , dar, pentru moment, nu puteam decâ
s m holbez la el.
Era cel mai frumos tip pe care-1 v zusem eu vreodat i sti
nu era un banc. Nu-mi trecea prin cap nimeni de la televizoi
din reviste sau din filme care s arate ca el. Avea o frumuse i
masculin subtil i în acela i timp exagerat , aspr i blând ,
un paradox total, absolut splendid, dar ochii...
Aveau cea mai bizar culoare - un chihlimbariu ro cat
N-avea cum s fie culoarea lui natural . Dar, la naiba, i se po
triveau lentilele alea de contact, asortate cu ni te gene surprin
z tor de dese i sprâncene cu o nuan sau dou mai întunecat«
decât p rul.
M-am întrebat dintr-odat dac e posibil s ai un orgasm
vizual, pentru c mi se p rea c tocmai avusesem unul, atâta
doar c el... b rbatul sta ireal i frumos m intuia cu ochi de
culoarea mierii care se f ceau tot mai mari.
Iar felul în care se uita la mine nu era deloc de bine... aproape
c p rea s nu-i vin a crede la ce se uita... de parc îmi cres
cuse un cap în plus. De i tiam c n-o s câ tig prea curânc
titlul de Miss SUA cu l imea oldurilor mele, habar n-aveam
de ce se uita la mine de parc tocmai îi venise s vomite.
Sau s pocneasc ceva.
— Mama m -sii, a zis, iar rucsacul meu i-a sc pat dintr
degete i a aterizat înc o dat cu un zgomot surd.
Dac n-a fi fost deja în fund, a fi c zut iar. Vocea lui... Am
scuturat încet din cap, dorindu-mi s vorbeasc din nou, pen
tru c avea cea mai profund i mai blând voce pe care o auzi
sem vreodat , cu un u or accent pe care nu-1 puteam identifica.
11 cbuia s spun ceva, dar nu puteam decât s stau acolo i

«4 inA holbez la el, minunându-m pe fa . i s m gândesc c
«In^tirul meu machiaj era luciul de buze, iar eu eram genul de
Ui.i >.ire avea nevoie m car de ni te fard de obraz, rimei... i o
thiicug fa pictat .
( ]um te cheam ? m-a întrebat el.
Mi s-a uscat gura în timp ce m holbam în continuare la
#1. iIc parc mi se scurtcircuitase creierul, ceea ce era posibil.
I V m . , i îmi pierdusem ni te neuroni, poate câteva sinapse, i
i alte lucruri importante... diverse,
s a repezit înainte, mi cându-se la fel de repede ca arpele
«u * lopo ei gata de atac pe care-1 v zusem odat acas , lâng
U> a a de rapid, c n-am avut cum s fac nicio mi care. Una
dintre mâini i-a aterizat pe balustrad lâng capul meu, iar
. •-dalt , cu dou trepte deasupra mea, i era dintr-odat chiar
* olo, în fa a mea, respirând acela i oxigen ca i mine. Casa sc -
illni, larg i cu pere ii ro u-sp l cit, s-a contractat, iar spa iul
I»1 1 ca mult mai strâmt decât înainte.
Privirile ni s-au întâlnit i... oricât de nebune te ar suna,
«>hii lui... ar tau de parc în spatele pupilelor s-ar fi aflat un
ici de lumin .
Ini ialele tale sunt cumva J.B.?
Undeva, în str fundul creierului, mi-am dat seama c era o
utrebare ciudat de la obiect.
De unde tii? Nu ne cunoa tem. Sunt sigur , pentru c
nu a fi adus aminte. Iar începeam s bat câmpii ca o idioat ...
Nilic , in bine minte fe ele.
Mai ales alea superbe... mda, pe alea mi le aduceam aminte.
Genele dese au coborât, acoperind ochii ia pentru scurt
nmp, în timp ce morm ia:
— Rahat!
Am clipit.
— Poftim?
— Numele?
Parte din mine voia s -l întrebe cum naiba îl chema pe el,
dar m prinsese cu garda jos i am r spuns.
— Josie.Josie Bethel.
Privirea i-a fugit din nou spre ochii mei i, o bun bucat
de vreme, n-a zis nimic. Am avut o senza ie de con tientizar
acut , care mi-a f cut pielea de g in . încordarea se rev rsa în
aer de parc deschisese cineva ni te butoia e deasupra noastr .
Pulsul mi s-a accelerat când am tras superficial aer în piept.
De-a lungul maxilarului i-a zvâcnit un mu chi, iar buzele 1
s-au deschis când a spus:
— Ce mama n aib ii e ti?
p r o b a b i l c m în elau ochii i era ceva de genul împli
nim cu totul i cu totul sucite a vreunei dorin e. P rul n-avea
minarea potrivit . La naiba, nici m car nu eram sigur ce cu-
I f r a r c de p r avea fata asta. Castaniu-deschis? Blond? Blond
H'.il.icit? Toate nuan ele amestecate într-una singur ? i nasul

f t . 1 prea mic, dar fata asta ar ta...
Nici m car nu reu eam s m conving s închei gândul sta
cuie deraiase complet.
Ochii ei, o nuan închis de albastru care era cumva ener-
•nt de familiar , erau a inti i asupra mea. Cum nu mi-a r s-
puns la întrebare, am hot rât s trec la o abordare mai fizic .
Mâna mi s-a întins, cuprinzându-i încheietura.
A teptam ceva - o r bufnire, o discontinuitate a energiei
i are s arate cine era.
Nimic.
Ochii i s-au m rit, aproape înghi indu-i fa a, iar în privirea
ci dintr-odat prudent era o nevinov ie pe care n-o mai v
zusem de mult.
38 J e n n if e r L. A r m en t r ou t
— Ce-ce faci?
i-a tras bra ul, dar nu s-a îndep rtat prea mult.
întrebarea ei c zuse pe-al turi. Eram concentrat s încerc
s m dumiresc ce naiba era ea i ce naiba c utam eu aici.
Nu-i sim isem prezen a când intrasem în casa sc rilor - târ
ziu, dup orarul pe care-1 aveam. Nici m car nu m a teptasem
s-o g sesc pe misterioasa persoan J.B. dup cursul sta. Rahat,
n-o sim isem decât dup ce fulgerasem pe sc ri în sus, prea re
pede ca s pot fi v zut de ochiul omenesc, i o speriasem. Ca
tegoric nu era pursânge sau semi, pentru c a fi sim it. Deci
nu se ascundea în lumea muritorilor, a a cum reu iser unii
s fac în trecut. Dar când m-am îndreptat i i-am v zut chi
pul, am tiut... pur i simplu am tiut c ea trebuie s fie per
soana pe care m trimisese Apollo s-o g sesc, iar ini ialele ei o
confirmaser .
Nu-mi transmisese nimic când o atinsesem - nu am sim it
nimic care s-o fac unic . Mi se p rea m u ritoa re, dar nu putea
fi, pentru c n-ar fi existat niciun motiv pentru care Apollo s
vrea s p zesc o pu toaic de colegiu muritoare. Doar dac nu
era vreo alt form voalat de pedeaps i, la naiba, de fapt nu
m-ar fi surprins a a ceva.
— M doare, a optit ea.
Glasul ei mi-a întrerupt irul gândurilor. Privirea mi-a c zut
pe locul unde îi strângeam între degete încheietura sub ire.
Pielea din jurul mâinii mele se albea. Rahat - chiar o r neam.
Am sl bit strânsoarea, de parc m-ar fi ars pielea ei. M-a str
b tut un fior de surprindere, dar habar n-aveam dac era sur
prindere real sau doar speran a de art c de fapt n-avusesem
de gând s -i fac r u.
Uneori, nu mai eram foarte sigur care-mi sunt inten iile.
— Ce e ti tu? m-a întrebat ea, încre ind nasul în timp ce vor

bea. Altceva decât un tip mi to de- i st inima în loc, care nu
în elege spa iul personal i are probleme de gestionare a furiei?
Am clipit spre ea. Credea c sunt un tip mi to de- i st
mima-n loc? P i, sigur c da.
— Dumnezeule! sta-i norocul meu, a continuat ea,
masându- i pielea din jurul încheieturii i privindu-m cu o
iloz bun de neîncredere. De ce trebuie s fie to i ia mi to
a a de-al dracului de scârbe? S-a ridicat în picioare i mi-a în-
i ilnit privirea în timp ce se tr gea într-o parte, lipindu-se de
perete. Ce vrei?
Seth, tu ce vrei? Cuvintele astea din trecut erau înso ite de
ni te ochi c prui furio i, de culoarea whisky-ului. M-am tras
mapoi a a de repede, c m-am mirat c nu mi-am sucit vreo
vertebr .
— tii ceva? Nu vreau s tiu. Probabil c e mai bine s nu
>tiu. O s -mi iau rucsacul i o s -mi v d de drum. Bine? în re
gul , mie-mi sun bine. S-a furi at pe lâng perete. i acum
i liiar plec, a zis.
M-a cuprins o senza ie bizar de déjà-vu când s-a împins
pe lâng mine - efectiv i-a izbit um rul într-al meu - i i-a
în f cat rucsacul.
— Idio i icni i, a morm it în barb . Parc-a fi un magnet
pentru ciuda i.
M-am întors în timp ce cobora în grab sc rile, îndep r-
t.mdu-se de mine de parc eram unul dintre maniacii ia cu
>.ire nu vrei s te întâlne ti într-o fund tur întunecoas . M
mg, nu era prea departe de adev r. Unii ar prefera probabil s
ilea nas în nas mai degrab cu o harpie decât cu mine.
S-a oprit în dreptul unui rând de u i s priveasc peste um r
> 1 am fost din nou frapat de cât de familiari mi se p reau ochii
ia adânci, albastru-închis, linia maxilarului i a b rbiei rebele

i buzele arcuite i bosumflate. Din punctul meu de observa ie,
puteam s-o v d bine acum. Dac puloverul la prea mare nu
i-ar fi ascuns posteriorul, pun pariu c s-ar fi potrivit cu fa a ei
în form de inim .
Era de parc luam doi oameni pe care-i tiam i-i ames
tecam ca s creez o persoan cu totul nou , ceea ce era de-a
dreptul deconcertant.
Atunci a disp rut, strecurându-se printre u i, iar eu am
r mas stând pe palier ca un cretin.
Seth, tu ce vrei?
Totul i orice i absolut nimic?
Mda, asta suna bine. Am strâns pumnii. închizând ochii,
am încercat s m adun, dar n-am reu it s scap de sentimen
tul c mai trecusem prin asta i înainte, dar cu altcineva.
Prin casa sc rii a reverberat bubuitul unui tunet venit
de-afar i mi-a r sunat în east . Se preg tea o furtun , pe po
triva emo iilor mele contradictorii.
Tu ce vrei?
Ochii mi s-au deschis brusc, iar casa sc rii era colorat în
chihlimbariu. Nu, la d r a c u , nu. M-am cl tinat pân lâng pe
rete. N-avea nicio noim , dar, fir-ar s fie, mai trecusem prin
a a ceva.
La naiba!
Aveam s comit o zeucidere asupra lui Apollo.
Prea dezorientat de discu ia din casa sc rilor cu tipul

cumva însp imânt tor, dar extraordinar de mi to, n-am mai
ajuns s-o sun pe bunica înainte s înceap cursul de Statistic .
Nici n-ar fi trebuit s m deranjez s m duc la curs, pentru c ,
la sfâr itul celor 50 de minute, parc abia m a ezasem i-mi

deschisesem caietul.
Luasem noti e cam pre de dou propozi ii i sfâr isem
mâzg lind pe marginea paginii ceva care ar ta a zombi. Chiar
aveam talent la luat noti e.
Dup ce am ie it din clas , sim indu-m mai degrab mai
tâmpit decât mai de teapt dup curs, am sunat la bunici.
A a cum m a teptam, erau perfect con tien i de sentimentele
mamei i o urm reau îndeaproape. Buni mi-a spus s nu-mi
fac griji i, de i era mai u or de zis decât de f cut, mi-a mai
alungat din încordare. Mama avea sprijin. Nu era singur .
Când mergeam spre c min, gândurile mi-au fugit la casa
sc rilor din Russell Hali. Cine era tipul la i de ce naiba m
întrebase ce eram? De parc ar fi existat i alte variante în afar
de fiin uman ! Trebuie s fi fost cea mai ciudat întrebare
care mi se pusese vreodat , i fusesem întrebat tot felul de ra
haturi ciudate.
Dumnezeule, chiar tiam s atrag tipi bizari!
Aveam un palmares complicat, începând cu Bob. Nu i-am
tiut niciodat numele de familie, ceea ce probabil c era un
lucru bun, inând cont de toat povestea cu magnetul pentru
ciuda i. Dar, când eram mic , el a reprezentat întreaga mea
lume o var întreag .
îmi petreceam majoritatea zilelor la lacul ascuns de s lci
ile triste i de stejarii de un galben str lucitor care m rgineau
proprietatea bunicilor mei. La vârsta aia, lacul p rea s aib di
mensiunile unui ocean. i acolo l-am cunoscut pe Bob.
A ap rut când m jucam într-o dup -amiaz pe malul cu
n mol i pietri - o dup -amiaz important pentru mine.
Una dintre fetele de la coal d dea o petrecere în pijamale în
stil mare în noaptea aia, ca s s rb toreasc sfâr itul colii i
începutul verii. Eu nu fusesem invitat - nu fusesem niciodat

invitat la vreuna dintre chestiile astea - i eram trist i deru
tat , pentru c nu-mi doream decât s m plac i ceilal i copii.
Iar b ie ii nu m-au pl cut pân în liceu, dar atunci m-au pl cut
din ra iuni gre ite.
Când l-am v zut prima dat pe Bob, mi-am ie it din min i
de spaim i am încremenit când a ie it dintre copaci. Brunet
i cu ochi de culoarea cerului, era la fel de mare ca supereroii
din colec ia cu benzi desenate pe care-o avea bunicul în birou
i de care fusesem avertizat s nu m ating vreodat .
M atingeam de ele o gr mad .
Bob sus inea c st mai încolo, pe malul lacului, iar mie
nu mi-a trecut prin cap s pun la îndoial ce zicea, fiindc pe
atunci lumea era prea mare pentru mine ca s tiu c acolo nu
mai erau alte cabane sau case în afar de cea a bunicilor. Prima
dat când ne-am întâlnit, a vorbit despre somnii din lac i des
pre pe tii mai mari pe care-i v zuse în oceane, spunându-mi
pove ti care m-au fermecat. Mi-a pl cut de Bob i m-am bu
curat când s-a întors, s pt mâna urm toare, în aceea i zi i la
aceea i or , aducând bomboane. A a a început un ritual s pt
mânal i, fiind relativ f r prieteni, cu excep ia câte unui copil
nou-venit în ora , care fie nu st tea niciodat prea mult, fie nu
r mânea dr gu prea mult vreme, Bob a devenit cel mai bun
prieten al meu de-a lungul unei veri întregi.
i p pu elele pe care mi le-a adus au contribuit la asta.
Chiar i în ochii mei de copil p reau neobi nuite i scumpe -
de parc le culesese din întreaga lume - , pentru c fe ele lor
dr gu e i pictate proveneau din multe culturi de care n-auzi-
sem niciodat .
Privind în urm , îmi dau seama limpede cât de sinistru era
totul, dar atunci tânjeam a a de tare dup prietenie, c probabil
m-a fi împrietenit i cu Doamna cu Coasa dac m-ar fi che

mat cu degetele ei scheletice.
Pe bune.
Prietenia s-a încheiat când a dat bunicul peste noi într-o
dup -amiaz . Bob st tea cu picioarele încruci ate lâng mine,
ar tându-mi cum s îndoi iarba între degete i s-o fac fluier.
Evident, tataie i-a pierdut cump tul i am fost luat pe sus
de lâng lac. Au g sit i p pu ile, care au ajuns toate la gunoi.
Mama a plâns, dintr-un motiv oarecare, i apoi am fost luat
deoparte i mi s-a spus toat povestea cu str inul periculos.
Nu l-am mai v zut niciodat pe Bob.
Am mai colec ionat i al i ciuda i de-a lungul anilor, cum ar
fi doamna în vârst care era întotdeauna la magazinul de car
tier când îmi f ceam provizii de j un k f o o d pentru c bunicii
mei erau maniaci cu mâncatul s n tos. Cumva, am legat o pri
etenie ca între ciudate - eu, ea i cele nou pisici ale ei. Apoi,
fusese bibliotecara de la liceu. Se apropiase cel mai mult de sta
tutul de cea mai bun prieten din via a mea.
Mai fuseser i al ii i, oricât de caraghios ar suna, uneori
m întrebam dac exist un fel de nebunie înn scut pe care
o pot sesiza oamenii nebuni unii la al ii, care s func ioneze
ca un semnal de ghidare. A a c b nuiam c n-ar fi trebuit s
fiu atât de surprins c un tip nebun - de i mi to - d tocmai
peste mine într-un campus cu mii de oameni.
Am intrat în c min i am urcat cu liftul cele zece etaje.
Aranjându-mi br rile, m l sam ner bd toare de pe un pi
cior pe altul. Când s-a oprit liftul, am â nit pe u i aproape
c am trântit o fat mai mic . S-a dat poticnit în spate, prin-
zându-se de peretele de vizavi.
— Scuze. Scuz -m , am spus, tres rind în timp ce se în
drepta. Mii de scuze.
— Nu-i bai.
Zâmbea când s-a urcat în lift.
Am scuturat din cap, m-am r sucit i am luat-o pe cori
dorul lung pân la camera mea. Când am ajuns la u , fiorul
de la baza coloanei revenise, jucând în sus pân mi-a ajuns pe
umeri. Am sim it o strângere de inim i am închis ochii.
De dou ori într-o singur zi.
O, Doamne!
Nu mi se mai întâmplase niciodat s simt a a ceva de mai
multe ori într-un interval de câteva zile. înghi ind cu greutate,
mi-am pus degetele pe clan , luptându-m cu dorin a de a m
întoarce i a cerceta coridorul, pentru c tiam c n-o s fie ni
meni acolo.
Am tras adânc aer în piept, am deschis u a i am intrat în
camer . Am ridicat din sprâncene i am uitat de senza ie când
am închis u a în urma mea.
Erin era r chirat pe podea, cu palmele ap sate pe un
covora , cu posteriorul acoperit de un material mulat ridicat
spre tavan. i-a întors capul, iscodindu-m pe sub bra .
Subra ul ei.
— Cum naiba reu e ti s - i întinzi gâtul a a f r s mori?
am întrebat.
— Talent, hei.
Erin facea cu religiozitate yoga i medita ie, spunând c o
ajuta s - i uneasc yi n -ul i ya n g -ul sau a a ceva. Odat mi-a
spus c avea o înclina ie dat naibii spre r utate i faptul c
se contorsiona în posturi care p reau dureroase o ajuta s
men in în jur „unde pozitive”. Ceea ce era ciudat, pentru c ,
în cei doi ani de când o tiam, n-o v zusem niciodat pe Erin
pierzându- i cump tul.
S-a desprins dintr-un fel de postur de câine cu fa a-n jos
sau ponei cu fa a-n sus i mi-a rânjit.
— Uit -te sub pat.

Curioas , am dat drumul rucsacului i am p it peste pi
cioarele ei. M-am aplecat, am ridicat cuvertura i am f cut ochii
cât cepele când am reperat sticla. Am în f cat-o i am strâns-o
la piept în timp ce â neam spre Erin.
— José!
A rânjit i mai larg.
— Cel mai bun iubit din lume.
Stând în mijlocul apartamentului de lux de la ultimul etaj

al hotelului aflat nu prea departe de Radford, am strigat dup
Apollo pentru a patra oar de când intrasem pe u .
în cele din urm , am primit un r spuns sub forma unei dis
continuit i energetice care p trundea în camer . Am sim it în
ceaf o adiere de aer cald. M-am întors, blestemând când l-am
v zut pe Apollo stând chiar în sufletul meu. Practic, se telepor-
tase direct peste mine.
— Zeilor, m-am r stit. Sunt cel pu in 75 de metri p tra i
aici, amice, nu era nevoie s aterizezi pe curul meu.
Apollo a râs pe înfundate i i-a încruci at bra ele.
— M-ai chemat?
L-am înfruntat pe zeu. Aveam aproape aceea i în l ime, el
având poate cu 4-5 centimetri peste în l imea mea de 1,93.
— Cinee?
A urmat o pauz , apoi:
— Josephine Bethel.
L-am intuit cu privirea în timp ce enervarea mea se învol
bura ca un ciclon de mare vitez .
— Asta am în eles. Mersi.
46 J e n n i f e r L. A r m e n t r o u t
— Nu, z u? Apropo, ai început bine cu chestia cu „prote

jatul fetei”. O faci la distan ? E vreun talent nou de-al t u, de
care nu tiu eu?
S-a întors, l sându- i capul într-o parte. P rea s se uite la
lan ul care atârna de ventilatorul din tavan. Câteva clipe mai
târziu, mi-a confirmat c la el se uita, întinzându-se i tr gând
de el.
S-a aprins lumina.
A tras din nou de lan .
Lumina s-a stins.
Pentru numele zeilor, uneori avea probleme de deficit de
aten ie.
— Apollo! m-am r stit eu.
P rând s fi uitat i c se afla în înc pere cu mine, i-a re
tras încet mâna.
— N-ai pus întrebarea corect , Apollyon.
M-am for at s fac un pas înapoi, înainte s invoc elementul
aer, s -i înf or lan ul str lucitor de aur în jurul gâtului lui gros
i s -l transform într-o piha t a de zeu al Soarelui.
— Nu e nici semipur , nici pursânge. O simt ca pe un mu
ritor, dar...
Am scuturat din cap i m-am întors. M-am dus la fereastra
mare i am tras draperia. Se l sase înserarea, aducând un abur
de cea pe vârfurile mun ilor împ duri i.
— Ce-i, Seth? m-a întrebat Apollo blând.
Nu-mi venea s cred c o s spun a a ceva, dar Apollo n-avea
s -mi dea informa ii. Nu a a juca el. Trecându-mi degetele peste
draperie, am închis ochii.
— Ar ta... mi-a amintit de Alex.
Alex.
Alexandria Andros.
Fata despre care crezusem odat c era o semi obi nuit , dar
care se dovedise a fi un alt Apollyon - ad e v r a tu l Apollyon. Eu
eram cel care n-ar fi trebuit s se întâmple, chiar dac eu m
n scusem primul. Ap rusem pentru c Ares încercase s con
troleze Olimpul controlându-m pe mine. i, mai r u decât
faptul c eram urma ul nenorocitului luia, aproape c reu ise
s m transforme în Uciga de Zei, fiin a suprem care rezulta
dup ce un Apollyon absorbea abilit ile altuia. De aceea era
interzis s existe mai mult de un Apollyon într-o genera ie.
i eu îi f cusem jocul. O d dusem în bar ... o d dusem
în bar în a a hal, c Alex ajunsese s petreac o bun parte a
anului - i a fiec rui an pentru totdeauna - în Infern. Era ceva
ce nu-mi puteam ierta niciodat . Indiferent cum a fi încercat
s -mi r scump r gre eala sau ce învoieli a fi f cut.
Mi-am dres glasul i am continuat.
— Nu complet. Are p rul altfel. Nasul i ochii arat altfel,
dar chiar a i vorbit ca ea pentru o clip .
Am râs i a sunat strident.
— Dac n-a ti, a crede c au vreo leg tur , dar nu se
poate. A a e?
Apollo m intuia cu privirea, f r s r spund .
i atunci mi-am ie it din min i.
Glifele au erupt pe piele. Lampa de pe biroul directorial a
explodat într-o ploaie de scântei i sticl zorn itoare. Aerul
s-a saturat de izul ozonului ars. S-a stârnit vânt, luând pe sus
carne elele de pe noptiere.
— Nu se poate, Apollo.
Zeul a ridicat o sprâncean blond .
— Nu m mir c î i aduce aminte de Alexandria.
Pentru o clip , nu m-am putut mi ca i n-am putut spune

nimic. Buzele mi s-au tras într-un rânjet în vreme ce m-am
împleticit un pas înapoi. L-am a teptat s mai spun i altceva,
orice altceva. în elegerea î i plimba degetele osoase peste gâtul
meu.
— Ce este? am scrâ nit, încordându-m .
Nevoia s distrug eeva trecea în valuri peste mine, ca o
und de oc.
Apollo i-a l sat b rbia în piept i au trecut secunde întregi
pân s r spund .
— E semizeu.
STA ERA PRO BABIL ultimul lucru pe care m a teptam
s -l spun Apollo.
— Semizeu? am repetat, de parc abia înv asem s vorbesc
acum câteva secunde. Un semizeu adev rat, viu?
— Spre deosebire de unul contraf cut i mort? A chicotit,
mândru de el, i apoi a oftat când am mijit ochii la el. Cândva,
aveai sim ul umorului, Seth.
— Cândva, aveam o gr mad de lucruri, am ripostat.
Tr s turile i s-au în sprit, iar gura i s-a deschis de parc
voia s detalieze, dar nu asta era important.
— N-a mai existat niciun semizeu adev rat de mii de ani...
de când muritorii îi venerau pe zei.
— A a e. Am fost de acord s nu mai cre m al ii când ne-am
retras în Olimp, dar e la fel de adev rat i c ea nu-i singura.
M-am holbat la el, apoi am izbucnit scurt în râs.
— Sunt semizei care hoin resc pe P mânt? tii, ar fi fost
bine de tiut asta acum vreun an, când o încasam cu to ii.
Semizeii erau ca Apollyonul, puterile lor fiind dep ite doar

de cele ale zeilor. Bateau orice. i to i erau i ca Pegas. Se pre
supunea c exist , dar, pentru c exista în Olimp, nu-1 v zu
sem niciodat .
— Stai a a. N-are nicio noim . N-am sim it nimic în preajma
fetei leia. Sunt al naibii de sigur c nu se purta ca un semizeu i
nici nu explic de ce îmi aduce aminte de... ea.
— E chiar a a de greu s -i spui pe nume? întreb Apollo.
Cred c acum câteva minute a fost prima dat când i-ai spus
numele de când v-a i b tut amândoi cu Ares.
M durea maxilarul de cât de tare scrâ neam din m sele.
— M rog, zise Apollo, îndreptându- i din nou aten ia spre
nenorocitul de lan al ventilatorului. N-ai decât s nu discu i
despre asta. N-ai decât s fii cel mai tare b iat-cu-probleme.
Am r suflat adânc. Nu mi-a folosit.
— N -am probleme.
i-a dat capul pe spate i a izbucnit în râs. Tablourile cu
mun ii Blue Ridge, afla i în apropiere, au z ng nit.
— Duci o povar mai mare decât United Airlines. Las-o
balt . Ai mai multe probleme decât Medusa, i în compara ie
cu femeia aia mintea unei fete b trâne înconjurate de pisici e
un loc lini titor.
— Te ur sc.
— M r ne ti drept în adâncul sufletului, prietene.
Aveam r bdare cam cât Cerber dup ce încerca s -i ia ci
neva juc ria piuitoare.
— Ce-i cu fata, Apollo?
S-a l sat într-un fotoliu de piele, pe care aproape c -1 acope
rea cu totul cu trupul lui masiv.
— E o poveste lung .
— Nu mai spune!
Remarca a r mas neluat în seam .
— Toate au început cu na terea ta, a a c po i s adaugi i
asta la gr mada ta de rahat.
M-am întrebat dac nu exist vreun repelent contra zeilor
i unde l-a putea g si.
— Am tiut din clipa când te-ai n scut c exista posibilita
tea s apar un Uciga de Zei, pentru c Alexandria era progra
mat s - i fac apari ia dup câ iva ani. Nu tiam care dintre
noi era responsabil pentru na terea ta, dar tiam c vrea s te
foloseasc în propriul beneficiu.
— Incursiunea asta în istorie m plictise te.
Mi-am încruci at bra ele.
Netulburat, s-a tras mai aproape de pat, i-a aruncat picioa
rele înc l ate cu cizme peste el i i-a întins gambele îmbr cate
în piele.
— Riscul s v uni i for ele ne-a obligat s venim cu un
plan de interven ie pentru cazul în care ne-ar fi ajuns rahatul
pân în gât, cum se spune.
Mi-am încruntat sprâncenele. Era ceva în neregul s -l aud
pe Apollo folosind cuvântul „rahat” într-o propozi ie.
— Cei Doisprezece au fost de acord c trebuia s facem
ceva, a continuat el.
Cei Doisprezece erau nucleul olimpienilor, cei mai puter
nici. Erau mai mul i zei, a a de mul i c nimeni nu le putea ine
socoteala, pentru c se înmul eau ca iepurii, dar Cei Doispre
zece ineau frâiele.
— A a c am hot rât s facem ceva ce nu mai f cuse ni-
dunul dintre noi de mii de ani. Am creat doisprezece semizei.
Doisprezece? Pe coaiele pr jite ale lui Hades!
52 J e n n if e r L. A rm en t r ou t
— Deci, las -m s ghicesc. Tu i Zeus, Hefaistos, Dionysus,

Poseidon, Hermes i Ares - am scuipat numele nenorocitului
i apoi am trecut mai departe - a i l sat bor oase ni te muri
toare i dup aia Hera, Artemis, Atena, Afrodita i Demetra au
r mas îns rcinate?
— A a se fac de obicei copiii, a r spuns el sec. Odat ce
doamnele noastre dr g la e au conceput, i-au transferat pro
geniturile în femei muritoare. i înainte s se nasc to i cei doi
sprezece semizei, talentele lor au fost înc tu ate, a a încât, pân
va fi nevoie de ei, s nu fie altceva decât simpli muritori. Nu
puteam l sa ni te semizei s bântuie ca nebunii prin lumea
muritorilor.
— Semizeii sunt mai puternici decât purii. tii doar, Seth.
Eterul pe care li-1 trecem lor nu este diluat. Pot controla toate
elementele, inclusiv a k asha. Nu puteam s -i l s m de capul lor.
— Desigur, am morm it eu.
— Doi dintre ei au fost uci i imediat. Zeus a devenit gelos
i i-a f cut felul copilului Herei i, ca represalii, ea l-a terminat
pe-al lui. tii i tu cum sunt tia doi.
Zeii tia!
— A adar, au mai r mas zece. Bineîn eles, dup cum tim,
Ares avea un b în cur i avea de gând s transforme lumea
muritorilor în propriul teren de m cel. tia de planul nostru.
A fost de acord cu el. A mai terminat patru dintre ei în timpul
scurtei lui domnii de teroare, l sând doar ase. Bineîn eles, co
pilul lui n-a fost printre cei pe care i-a ucis.
A început s mi se zbat un mu chi de-a lungul maxilaru
lui. Cât eram cu Ares, nu spusese nimic despre a a ceva. Nu
c m-a fi mirat. Erau multe pe care nu mi le spusese i înc i
mai multe pe care nu le pusesem sub semnul întreb rii, pentru

c nu-mi p sase. Cel pu in, nu la început. Sim eam cum mi se
strecoar încordarea în umeri.
— Dac avea i cel pu in ase semizei, de ce n-au fost folosi i
ca s v ajute s -l înfrânge i pe Ares?
i-a mi cat picioarele înc l ate cu cizme.
— Tot ce facem are un sistem cosmic de separare a puteri
lor. Puterile semizeilor nu pot fi desc tu ate decât în dou fe
luri. Trebuie s se afle deodat în acela i loc cel pu in ase dintre
ei i dup aia func ioneaz ca o telecomand universal . Toate
talentele le sunt eliberate natural, ca într-un sistem care atinge
masa critic . Iar a doua cale este s le desc tu m noi puterile,
dar asta e ... asta e complicat i nu putem desc tu a decât semi
zeul care ne apar ine. Dac lu m decizia asta, ne sl be te consi
derabil i dureaz ceva pân ne revenim. Alt mecanism cosmic
de separare a puterilor.
Mi-am rotit umerii, spre a-mi alunga încordarea care m
cuprinsese.
— Tot nu pricep de ce nu i-a i aruncat în lupt pe semizei
împotriva lui Ares. Ar fi putut schimba...
— Rezultatul nu s-ar fi schimbat. Alex s-ar fi aflat tot unde se
afl i acum. Mai departe, zise el. Ce conteaz acum este c avem
nevoie de ei ca s -i îngrop m pe titani. în afara faptului c nu
mai suntem doisprezece, n-avem nici vlaga cosmic s-o facem.
Acum, c au sc pat, nu-i putem b ga la loc. Corvoada o s le re
vin celor care ne poart sângele. N-o s le fie u or. Sunt alte lu
cruri care trebuie împlinite înainte. tii, separarea puterilor, Seth.
Nu-mi p sa de separarea puterilor.
— Atunci aduna i-i, porni i-i ca într-un joc de Super Mario
i termina i cu tot rahatul sta.
54 J e n n if e r L . A rmen t r ou t
— Nu-i chiar a a de simplu. Nu tim unde sunt to i. Avem

ni te b nuieli.
— Cum dracu nu ti i unde sunt?
— Când le-am înc tu at abilit ile, am blocat i posibilitatea
de a le percepe prezen a. De-a lungul anilor, am reu it s nu-i
pierdem din ochi pe câ iva dintre ei. Dar, de fapt, a depins de
zeul care le-a dat na tere i de cât de interesat a fost s nu-i scape
din ochi. Mul i n-au fost.
— Mda, pentru c voi sunte i un exemplu de p rin i res
ponsabili.
A zâmbit afectat, în timp ce- i încruci a gleznele.
— Nu pot s contest. Dar chiar îi c ut m. Doi dintre ei,
pe care nu-i pierdusem din vedere, au disp rut cam acum trei
s pt mâni. Au disp rut. Uite-a a. Disp ru i far urm .
Mizeria asta îmi f cea tâmplele s bubuie.
— i atunci de unde ti i c n-au mai r mas decât patru?
— Pentru c Atena i Hermes le-ar fi sim it pieirea. N-au
sim it nimic. Dar b nuim c titanii au ceva de-a face cu dispari ia
lor. Doar pentru c tu nu le po i sim i puterile înc tu ate, nu în
seamn c nu pot nici titanii.
— De ce ar r pi titanii doi semizei - singurii care-i pot b ga
la loc în Tartar - far s -i omoare?
— Povestea ta favorit . Separarea cosmic a puterilor. Appolo
a oftat, trecându- i o mân peste c ma a alb pe care-o purta,
i, în timp ce vorbea, cerceta, cu un interes care devenea aproape
nefiresc, un nasture de aur. Exist un motiv pentru care nu
i-am putut ucide pe titani când i-am dat jos, a continuat el.
Noi ne tragem puterile de la ei. La urma urmelor, ei sunt ta ii
i mamele noastre, iar rela ia merge în ambele sensuri. Au fost
închi i mii de ani, Seth. Sunt sl bi i acum i au nevoie s - i
În t o a r ce r e a SS
recapete for ele ca s intre în Olimp, dar ca s-o fac au nevoie de

un zeu sau de altceva la fel de puternic.
— Ceva care poart for nediluat ?
Apollo a încuviin at din cap.
— î i pot trage puterea din semizei, le pot seca eteru l ca un
daimon, dar nu atât de brutal i cu mu c turi. îns tu tii c
exist diverse moduri de extras eterul, nu-i a a?
Am tras brusc aer în piept i m-am dat înapoi. Mda, tiam,
era punct ochit, punct lovit împotriva mea. Nemernicul.
— A a c n-o s -i omoare. O s -i captureze i o s - i trag
putere din ei pân o s - i recapete în totalitate for ele, iar se
mizeii... Ei bine, n-o s mai fie decât ni te p st i golite. Apollo
i-a tras picioarele jos din pat i s-a ridicat. Au pus deja mâna pe
doi dintre ei, a spus, iar Josephine trebuie dus pe ascuns i în
siguran la Academia Leg mântului.
— Pentru c e semizeu?
Tot nu-mi venea s cred... un afurisit de semizeu.
— Un semizeu neinstruit, slab, practic muritor?
— Muritorii nu sunt întotdeauna slabi, Seth. Ar fi bine s
în elegi asta. i mai sunt i alte motive pentru care este esen ial
ca Josephine s r mân în siguran .
— M rog.
M-am întors, înh ându-mi geanta de pe scaun i arun
când-o pe pat. Am scos pistolul Glock înc rcat cu gloan e cu
c ma de titan i l-am vârât la spatele jean ilor.
Am avut revela ia în timp ce-mi tr geam tricoul peste mâne
rul armei. M-am întors încet spre Apollo, iar el trebuie s fi citit
ceva în privirea mea, pentru c a ridicat dintr-o sprâncean .
Nenorocitul.
— Ochii, am spus, f când un pas spre el. Ochii îmi sunt
familiari.
Gura i s-a arcuit într-un zâmbet i apoi a clipit. Când a re

deschis ochii, am înjurat crunt. Erau albastru-închis, spre in
digo - ochi de muritor aproape normali. Aceia i ochi care se
aflaser în spatele genelor dese i lungi i aceia i ochi cu care
se uitase la mine Josephine Bethel.
— E a ta, nu? Fata aia?
Mi-am rotit bra ul, îndreptând un deget în direc ia campu
sului. în piept îmi încol ea o senza ie ciudat . Era nefamiliar ,
dar tiam ce era. Spaim .
— E copilul t u.
Zâmbetul lui Apollo s-a l it pân i s-au z rit din ii regula i
i albi.
— Este. i când o s aib toate abilit ile desc tu ate, o s
aib toate puterile pe care le am i eu, nu ca Hercule sau Perseu
sau oricare dintre cei originali, care n-aveau decât unele din
tre abilit ile noastre... am mai priceput câte ceva de atunci.
i asta înseamn c te poate transforma într-un boschet care
miroase a pi at de pisic , a a c ine minte asta când e ti pe
lâng ea.
Hmm, cum ar reac iona Apollo dac ar ti c m holba
sem la curul f e t e i lui? Dar chiar nu-mi p sa dac fata m putea
transforma într-un blestemat de kraken1. Ce m interesa era
faptul c era înrudit cu e a - cu Alex. De-aia sem nau. La
urma urmelor, Apollo era str -str -de-o-mie-de-ori-str buni-
cul lui Alex i aveau to i acela i buchet de eter. A a c , de i pu
terile fetei erau înc tu ate, tot mirosisem ceva.
L-am privit în ochi.
— E dement faza asta, Apollo. tii asta, nu?
A înclinat din cap.
1 Monstru marin legendar, specific folclorului scandinav.

— în eleg de ce ar putea fi... nepl cut pentru tine.

Nepl cut? Aproape c am izbucnit in râs, dar n-am facut-o,
pentru c -mi venea s -l pocnesc în fa . Ultimul lucru pe care-1
voiam era ceva care s -mi aduc aminte de cât de r u o d dusem
în bar i de toate alegerile gre ite pe care le f cusem, iar fata
asta avea s fie un permanent memento. Sim eam cum m apas
pieptul de furie i nelini te, pentru c nu puteam face nimic. Zeii,
adic Apollo, m aveau cu totul. Puteam s m opun, dar pân la
urm aveam s fiu obligat s le fac jocul, iar partea cu obligatul
n-avea s fie pl cut . Asta era învoiala pe care-o f cusem.
Apollo s-a întors, astfel c îi vedeam profilul, iar peste chip
i-a trecut o expresie care ar ta c se gânde te la cineva sau ceva
aflat la mare dep rtare de înc perea asta.
— Am ap rat-o ani de zile, cât de bine am putut, dar cu ti
tanii m i-e... mi-e team c n-o s fie suficient.
Trupul lui masiv s-a înfiorat la urm toarea r suflare.
— Tu crezi c n oi suntem r i. Crezi c n o u nu ne pas , dar
titanii sunt adev ra i mon tri, nefiresc de nemilo i, i în toate
miile astea de ani doar gândurile de r zbunare i-au inut în
via . i m tem c unora dintre ei nici m car nu le pas de re
cucerirea Olimpului, c unii dintre ei sunt mai interesa i s - i
ia revan a.
Oare chiar sim eam... team real la Apollo? Fir-ar s fie,
nu b nuisem c era capabil de a a ceva.
— M-am luptat cu Hyperion i eu am fost cel care l-a închis
în cripta lui. A fost o lupt sângeroas i... în fine, s zicem
doar c are toate motivele s mi-o pl teasc . în momentul în
care o s - i dea seama c avem semizei pe p mânt, o s -l caute
pe copilul meu. Apollo s-a întors spre mine. E fiica mea, Seth.
Ai grij de ea i eu n-o s uit.
Hopa. Nu puteam decât s m holbez la el. Probabil c asta

era una dintre chestiile cele mai pline de sim ire pe care le au
zisem vreodat din gura lui Apollo - sau a oric rui alt zeu, de
fapt.
i apoi a disp rut în felul în care o faceau to i zeii când în-
cheiau o conversa ie.
Mi-am l sat capul pe spate, am închis ochii i am expirat încet.
— Chestia asta e complet dement .
ÎNSERAREA a l u n g a d e j a soarele de pe cer, iar eu
nu-mi puteam în bu i c scatul în timp ce str b team gr bit
paji tea, pentru c întârziasem la întâlnirea-mea-de-studiu-
care-nu-era-întâlnire cu Jesse. St tusem treaz pân mult prea
târziu asear cu Erin i cu sticla de José i, ca r splat , îmi sim
isem creierul f cut terci toat ziua. Habar n-aveam cum a fi
putut avea ceva de câ tigat de pe urma sesiunii steia de studiu.
Bine, probabil c o s -mi petrec tot timpul zgâindu-m la chi
pul lui Jesse i, m rog, sta era un beneficiu, i oricum era mai
bine decât s stau s m gândesc la Tipul Sexy i Nebun de ieri.
Trecând repede pe lâng un tuf ri care mirosea ciudat, am
s rit pe terasa acoperit care mergea de-a lungul bibliotecii. Cu
col ul ochiului, am z rit pe cineva rezemat de zidul exterior, ci
neva înalt, care s-a desprins de zid în clipa în care am c lcat pe
aleea de piatr .
— Josephine.
Mi s-a t iat r suflarea la auzul vocii pe care n-o puteam uita
u or i m-am întors.
Era el - Tipul Sexy i Nebun care st tea la pând în casa

sc rii. Chiar i în lumina slab venit de sus i în întunericul
care se l sa cu repeziciune, n-aveam cum s nu-1 recunosc.
Proste te, nu m puteam gândi decât c tia cum s fac o pe
reche de jean i indigo cu aspect uzat s arate ca o oper de art
pe picioarele lui lungi, pentru c , ti i, asta era o observa ie
important . Iar purta “un tricou Henley, cu mânecile suflecate
pân la cot, dar de data asta era unul negru. Tot o observa ie
util i esen ial .
Privirea atent mi-a fugit în sus pe trupul lui i m-am sim it
pu in ame it . Memoria mea nu-1 re inuse cu acurate e. Fi
ecare unghi i plan, fiecare centimetru p trat al chipului lui
era ceva ce orice artist ar fi jinduit s sculpteze sau s picteze.
Frumuse ea lui... cu cât m holbam mai mult la el, singurul
cuvânt care-mi venea în minte era „nep mântean ”.
— N-am început bine ieri. Tipul Sexy i Nebun i-a împins
mâna înainte, întinzând ni te degete lungi. M cheam Seth.
M-am holbat la mâna lui i dup aia m-am mai holbat o
vreme la chipul lui.
Una dintre sprâncenele aurii i s-a arcuit.
— Asta e partea unde tu îmi strângi mâna i spui „Bun ,
Seth, m bucur s te v d i altundeva decât în casa sc rilor”.
Glasul lui avea un ton ispititor, menit s m tachineze, care
m-a l sat tulburat când i-a coborât mâna.
— Sau nu.
Mi-a s rit inima pu in i am început s m dau înapoi.
— îmi pare r u, dar sunt în întârziere i... chiar nu te
cunosc.
— De fapt, ne-am întâlnit. în casa sc rii. Ieri.
— Nu se pune.
i am mai f cut un pas înapoi.
— Se pune pentru mine, a zis.

i-a l sat capul intr-o parte. O uvi de p r blond se des
prinsese, mângâindu-i arcada pometelui înalt.
— Trebuie s st m de vorb .
— Nici m car nu tiu cine e ti, în afar de faptul c e ti
tipul sexy i nebun din casa sc rii. N-avem despre ce s st m
de vorb .
Rânjetul într-o parte al lui Seth s-a mai l rgit o idee.
— Crezi c sunt sexy.
Mi s-au încins obrajii. A a spusesem, pentru c eram o tâm
pit i m lua gura pe dinainte când eram agitat .
— Am spus i c e ti nebun.
— Am un auz selectiv, dar tu i cu mine trebuie s st m de
vorb , Josephine.
— Josie, l-am corectat, neatent .
— Ce-ar fi s - i spun Joe?
Am încruntat din sprâncene.
— Ce? Nu-mi spune Joe. Am scuturat din cap. De ce mai
stau aici, s vorbesc cu tine? Trebuie s ...
— Hei, Josie, te c utam. Ce...?
M-am întors dup sunetul glasului lui Jesse. St tea în spa
tele meu, cu manualul spânzurat între degete. Nu se uita la
mine. Nu zicea nimic.
încurcat , i-am aruncat o privire lui Seth. Avea profilul în
tors spre mine i îl privea pe Jesse. Privirea mi-a fugit iar înspre
Jesse, dar el nu f cea decât s stea acolo, cu bra ele atârnându-i
f r vlag pe lâng corp.
— Pleac , a zis Seth, cu glas sc zut.
Jesse a clipit încet, cu buzele formând un cuvânt care n-a
mai ie it niciodat , i apoi s-a întors i a plecat eap n.
Ce mama naibii?
62 J e n n if e r L. A r m e n t r o u t
Am c scat gura, în timp ce inima mi-a luat-o din loc în piept.

Jesse se întorsese pur i simplu i plecase, l sându-m cu Tipul
Sexy i Nebun! M-am întors înapoi spre Seth, care era acum i
mai aproape, poate la vreo 30 de centimetri de mine.
Mi-a f cut cu ochiul.
Hopa! Majoritatea tipilor ar tau ca ni te cretini în toat re
gula când f ceau cu ochiul sau ca ni te caricaturi de tipi al
c ror loc e într-un serial de comedie de doi bani. Practic, pen
tru b rba i, f cutul cu ochiul e ceva penibil, ceva ce n-ar trebui
s fac niciodat . Totu i, el ar ta al naibii de sexy i sigur pe el.
Dar, i mai important, l sând deoparte f cutul cu ochiul sexy,
era ceva în neregul . Am sim it cum mi se face pielea de g in .
— Detest întreruperile. i-a l sat b rbia în jos într-un fel
care-1 f cea s arate ridicol de angelic. Deci, J o si e ...
i-a trecut încet privirea peste fa a mea, cu c ut tura a a de
intens , c am sim it-o ca pe-o mângâiere. A întins mâna, ridi-
cându-mi o uvi de p r.
M-am blocat. To i mu chii. Toate celulele. Nici m car nu
mai respiram. Era ciudat, chiar al naibii de ciudat.
A r sucit uvi a cu trei degete.
— Ai un p r interesant. Blond. Castaniu. Auriu. Unele
uvi e sunt a a de deschise, c ar putea fi albe. Toate ameste
cate. N-am mai v zut niciodat a a ceva, i am v zut o gr
mad de lucruri.
Am c scat ochii. îm i... pip ia p rul? Despre asta voia s
st m de vorb ? Privirea mi-a fugit de la degetele cu care-mi
prinsese p rul spre chipul lui. Privirile ni s-au întâlnit, iar mie
mi-a alunecat inima pân pe undeva prin m runtaie. Ochii
lui... culoarea aia castaniu-ro cat era ireal , dar am început
brusc s pun sub semnul îndoielii presupunerea de ieri c ar fi
fost lentile de contact.
Urla instinctul în mine, cerându-mi s m sustrag din

aceast situa ie, f r întârziere. Sentimentul pe care-1 am une
ori f r motiv, senza ia c sunt urm rit , era nimica toat pe
lâng ce sim eam acum. Sim eam o ap sare pe piept. Pe spi
nare mi se târau iruri de fiori ca ni te ipari de ghea . Mi-am
tras p rul din mâna lui i m-am întors, f r s -mi bat capul s -i
zic ceva... Sfinte D um nezeule, era în fa a mea.
M-am împleticit înapoi, privindu-1 cu gura c scat . Cum
ajunsese în fa a mea, când era în partea cealalt ?
— Cred c începi s - i faci un obicei s fugi de mine.
Zâmbea, dar zâmbetul nu-i ajungea i în ochi. Nu numai c
aveau o culoare extrem de neobi nuit , dar acum erau la fel de
reci ca prima z pad .
Spaima mi s-a prelins pe piele, ceea ce a dus la eliberarea
unui alt fel de sentiment - furia. M-am ag at de ea, în timp ce
mâna mi s-a strâns în jurul gen ii.
— E ti vreun obsedat de- la de pânde te lumea?
— Ciudat lucru, mi s-a mai zis a a de vreo dou ori.
Mi-a c zut falca.
— i e ciudat, dac te gânde ti cine a fost ultima persoan
care mi-a pus întrebarea asta.
Tr s turile lui uimitoare se-au încordat.
— O rud de-a ta. O veri oar , cred. A încre it din buze, pe
gânduri. Sau poate sor ? Sincer, habar n-am cum func ioneaz
chestiile astea, dar e îngrijor tor în vreo mie de feluri.
— N-am nicio sor . N-am nici m car vreo veri oar .
Mama era singur la p rin i.
— S nu...
Cuvintele mi s-au sfâr it într-un chi it ascu it. Acum st tea
la câ iva metri de mine, acum era chiar în fa a mea. Nici m car
nu-1 v zusem mi cându-se. Am tres rit, lipindu-m cu spatele
64 J e n n if e r L. A r men t r ou t
de zidul bibliotecii. Rucsacul mi-a alunecat de pe um r, ateri-

zându-mi chiar la picioare.
— Fir-ar s fie, chiar po i s te mi ti.
— Pot s fac o mul ime de lucruri.
S-a înclinat i i-a pus mâna pe zid, lâng capul meu. Doamne
Dumnezeule, era înalt!
— Unele dintre ele, rapid. Unele dintre ele, f o a r t e încet.
Am deschis gura.
— Asta a fost o aluzie se-sexual ?
A zâmbit involuntar.
— Pe-acolo pe undeva.
Fierbin eala îmi revenise pe fa i în gât, în ciuda r celii
care venea dinspre zid i trecea prin puloverul meu sub irel.
— P i, a fost de doi bani.
— Pot mai mult, s-a oferit el, iar ochii ia aurii s-au luminat
în cele din urm .
Am tras brusc aer în piept, ceea ce a fost o gre eal , pentru
c parfumul lui mi-a invadat sim urile. Era s lbatic - un ames
tec de aer liber cu ceva greu, sufocant.
— Nu-i nevoie. Mul umesc.
A chicotit, iar sunetul era profund i masculin, i ar fi fost
dr gu dac n-ar fi fost un obsedat.
— Bine. Iar începem cu stângul. Mi se mai întâmpl .
— îmi închipui.
M-am r sucit s m strecor prin locul r mas liber, dar
imediat ce mi-am r sucit corpul, pe zid i-a aterizat i cealalt
mân , blocându-m . Mi-am întors privirea spre el.
— Nu-i OK chestia asta, am spus, cu vocea hâr âit , aproape
în oapt .
— tiu.
Privirea lui brun-ro cat era fixat pe mine.
— i am i o problem cu spa iul personal. Nu cred cu ade

v rat în a a ceva, a ad ugat.
— P i, dac tii, cred c e un început bun.
Inima începea s -mi bat mai repede.
— D -te înapoi, i-am cerut.
A scuturat încet din cap.
Am tras adânc aer în piept i am ridicat mâna s -l împing,
dar el s-a întins i mi-a prins din nou antebra ul între degete.
Mi s-a t iat respira ia v zând cât de rapide îi erau reflexele i
cât de c ald îi era mâna.
— Pe to i zeii, te rog spune-mi c n-ai i obiceiul de-a pocni
oamenii, mi-a zis.
Am închis brusc gura. Zei? La plural? Privirea i-a poposit
pe bra ul pe care-1 inea între noi i a întredeschis buzele.
— Te-ai învine it.
Cum? Mi-am îndreptat privirea unde se uita el i chiar
n-am v zut nimic, dar mi-am dat seama c m inea de bra ul
de care m prinsese i ieri. R m seser urme, ale degetelor lui,
dar abia le z ream în lumina slab .
— Cum po i s le vezi?
— Eu le-am l sat.
în ochi i se învolbura emo ia când i-a întors rapid privirea
spre mine.
— îmi pare r u.
Pân s reac ionez, mi-a ridicat bra ul i i-a ap sat buzele
pe pielea de pe interiorul încheieturii. Mi-a smuls un oftat ca
o adiere. M furnica tot bra ul, era ca electrizat chiar i dup
ce- i luase gura de pe pielea mea. i-a plimbat mâna de-a lun
gul bra ului, oprindu-se cu pu in înainte s -mi prind înche
ietura. i-a trecut degetul mare peste locul unde tocmai se
aflaser buzele lui.
Mi s-a iu it r suflarea în piept.

— C e... ce faci?
Mi-a r spuns ridicând din sprâncean .
— O s rezolv m toate astea ca atunci când smulgi un plas
ture, o s încerc s fie cât mai rapid i f r dureri.
M-am încordat. Nu suna bine.
— tii ceva despre zeii greci?
în regul . Asta nu era o întrebare la care s m fi a teptat s
fiu nevoit s r spund azi. i chiar n-ar fi trebuit s r spund.
Trebuia s m gândesc la o modalitate s ies din situa ia asta,
dar el înc î i mai mi ca încet degetul în cerc.
— Josie?
— Da. tiu ce sunt zeii greci.
Mi-am umezit buzele, iar culoarea ochilor a p rut s i se
deschid când i-a c zut privirea pe gura mea. La naiba, totul
era viril i periculos i absolut nebunesc la tipul sta.
— Acum po i s -mi dai drumul i s te dai înapoi?
— Nu înc , a zis el. Sunt convins c atunci tii i unele din
tre cele mai cunoscute legende. Despre zei. Dar ceea ce pro
babil nu tii este c , acum mult vreme, zeii i-au tras-o cu
muritorii.
— ...
— i când f ceau copila i ferici i i plini de via , copiii
tia se numeau semizei. Când s-au împerecheat între ei, co
piii lor au fost numi i pursânge. i apoi unii dintre tia au cam
f cut nebunii cu muritorii i au creat semipurii, a continuat el.
i uneori, nu întotdeauna, i cine tie cum sau de ce, când se
cuplau un pursânge i un semi, creau un Apollyon.
— Bineeee.
Am lungit cuvântul. Pe buze i-a reap rut rânjetul la u or,
juc u , dar t ios.
— Eu sunt un Apollyon.
Am deschis gura, am închis-o, i apoi am deschis-o iar.
— E ti... unpoli-ion?
— Apollyon, m-a corectat Seth, sau cum naiba î i zicea el.
Iar tu, Josie, e ti ceva ce nu s-a mai v zut de mult vreme.
— Serios? am chi it eu.
— Îhî.
S-a înclinat, iar între noi nu mai era practic deloc spa iu.
Toat partea din fa a corpului mi se încingea, i eram acut
con tient de acest fapt.
— E ti semizeu.
M-am holbat la el, gândindu-m c sigur nu l-am auzit bine,
dar, cum î i a intea în continuare privirea asupra mea, a teptând
un r spuns, mi-am dat seama c l-am auzit destul de bine.
— Sunt semizeu?
A dat din cap.
Am izbucnit în râs, iar el s-a tras înapoi poate vreo doi cen
timetri, l sându- i capul într-o parte în timp ce-mi elibera
bra ul. Peste chip i se citea încordarea.
— Bine. Te-a pus cineva s faci asta? Adic , cineva trebuie
s ...
— M-a pus cineva s fac asta, dar nu cum î i închipui tu,
m-a întrerupt el, iar expresia i s-a destins. Tat l t u.
— Tat l meu?
Am râs din nou, dar sunetul era aspru. Tati cel care lipse te?
A, era fantastic!
— Mda, t ticul t u. i t ticul t u este cea mai mare pacoste
de pe capul meu... probabil de pe capul multora. E Apollo, cu
noscut i drept zeul Soarelui, i e un mare nemernic.
— Apollo?
Mi-a sc pat înc un hohot de râs uier tor.
A mijit ochii.
— Zeii sunt reali, Josie. i este o lume întreag care tr ie te
chiar printre muritori, strecurându-se în fiecare zi printre ceea
ce tu consideri „normal”.
îmi disp ruse tot umorul.
— Zici c sunt semizeu? Tu e ti Pollyanna1sau a a ceva, iar
tata este Apollo?
— Apollyon, m-a corectat el glume . i acum avem în comun
un zeu nemernic, de un metru nou zeci i mai bine.
M-am holbat în continuare la el, pân când mi-am g sit în
cele din urm cuvintele.
— Tu chiar vorbe ti serios.
— Serios ca titanii care au sc pat din Tartar - un loc la fel
de adev rat - i umbl furio i dup fundule ul t u.
Mintea mea capotase undeva între titani i fundule ul meu.
Nu puteam s cred c discu ia asta chiar avea loc.
— E ti... e ti dus cu capul.
S-a aplecat din nou, a a de aproape c -i sim eam r suflarea
pe obraz, i, frate, r suflarea aia îmi f cea o gr mad de lucruri.
— A vrea s fi fost. Lucrurile ar fi fost mult mai amuzante.
Din p cate, nu sunt. Cel pu in, nu înc . i tiu c sunt multe
de asimilat i ar fi grozav s - i las timp s le asimilezi, dar am o
presim ire c n-o s avem parte de luxul sta.
Totul era a a de anormal. Am strâns din ochi i, când i-am
deschis, Seth era tot acolo. Mi s-au umezit palmele, iar undeva
în mintea mea se ridica o voce firav i îngrozitoare. Ai luat-o
razna. Asta e. E ti c o mplet nebun .
— E pe bune?
1 Personajul principal din romanul omonim publicat în 1913 de scri

itoarea american Eleanor Porter, care a devenit prototipul unei per
soane permanent optimiste.
În t o a r ce r e a 69
i-a încruntat sprâncenele.

— E pe bune.
N-avea cum. N-avea cum s fie pe bune. Am tras aer în
piept, dar s-a blocat, iar eu am privit în jur înnebunit , cu un
fior de panic n scându-mi-se în piept. Eram afar , dar de
mine se apropiau ni te ziduri invizibile. Schizofrenia... unul
dintre principalele simptome erau halucina iile... vedeai lu
cruri care nu erau acolo. Era întru totul posibil s fi invocat un
tip sexy care se credea polirahat.
— Am nevoie de aer.
S-a încruntat.
— Ai aer. E ti...
— Nu! am exclamat aspru. Am nevoie de aer. De spa iu.
Am nevoie de spa iul
O clip , nu s-a mi cat, iar fream tul de panic din piept s-a
transformat într-o blestemat de pas re de prad , care- i înfi
gea ghearele în mine pe din untru. Probabil c v zuse ceva în
expresia mea, pentru c s-a dat înapoi.
îndep rtându-m repede de zid, am f cut un pas în stânga
i m-am împiedicat de rucsacul de care uitasem. M-am întors
repede, iar piciorul mi s-a prins în curea. Seth s-a întins, apu-
cându-m de bra înainte s devin un Muppet care d dezor
donat din mâini i din picioare.
— Stai un pic, mi-a zis r gu it, aplecându-se. într-o clip ,
îmi desprinsese rucsacul de picior. Gata!
în momentul în care am fost liber , mi-am tras bra ul, iar el
i-a dat drumul. Am început s m dau înapoi, încercând s -mi
conving gâtul i pieptul s se decontracteze.
— Nu e real.
Totul era o halucina ie. Mintea mea îl invocase pe Seth sta.
Poate c Jesse nici m car n-avea întâlnire cu mine la bibliotec .
Poate c nimic din toate astea nu era real. tiam... t iam...

era posibil. Asistasem la episoade care duraser i câte o s p
t mân , în care mama credea c suntem la New York sau în
China, chiar dac nu ie iser m din cas . Sau când vorbea cu
oameni care nu erau acolo i avea conversa ii întregi cu ei.
inându-mi rucsacul în mân , s-a îndreptat de spate.
— Josie...
M-am întors i am fugit. Fugeam mai repede decât fugisem
vreodat , poate chiar mai repede decât putea alerga Erin, i nu
m-am uitat în urm s v d dac tipul m urm rea. Mu chii mi
se încordau i bra ele se mi cau înainte i înapoi. Oamenii pe
lâng care treceam erau ca ni te pete neclare. Mi s-a p rut c
aud pe cineva care m strig . Nu m-am oprit când am ajuns la
treptele care duceau la camera mea de c min sau când am tre
cut în vitez pe lâng canapelele ocupate din hol. Am frânat i
m-am oprit doar când am pocnit butonul de la lift.
înnebuneam. Creierul meu tocmai m l sase balt .
M II»*- C A P ITO L U L
6 BrJ
Mlhi
' dv ll> **S | l.y ^ a y^-ri-'^- 3
&2&w Bzi9n
¡¿O M B m iE ...
I M S iig fSt
îMfflBssNi « i.
R iî
A l UN P R interesant?
Chiar zisesem a a ceva? Mda, zisesem i, dac a fi avut
timp, mi-a fi tras una în boa e, dar, vai, prezentarea mea
educa ional în fa a fetei fusese cam ca o încercare de a intra în
palatul lui Hades cu h lci de carne ag ate la gât, strigând dup
„c elu ii” lui s vin s se joace.
Probabil c m-a fi putut descurca mai bine de-atât. Dar, pe
de alt parte, cum ai putea s dai cu bini orul a a o veste? La
un ceai cu pr jiturele cu unt? Stomacul mi-a chior it. Zeilor,
mi-era foame.
Cu rucsacul lui Josie în mân , am coborât de pe terasa care
înconjura biblioteca i am t iat-o peste paji te. tiam unde era
c minul ei, la ce etaj st tea i care era camera ei. Puteam s -i las
pu in timp s digere informa iile, dar v zusem panic în ochii
ei alba tri... a a de puternic i de pur , c aproape îi sim isem
gustul. Dac -i l sam prea mult timp la dispozi ie, rezultatul
n-ar fi fost cel dorit. Ar fi folosit orele alea ca s se conving c
nimic din toate astea nu era adev rat.
Mâna mi s-a strâns pe curea. P cat c nu puteam s -i trag

una în cap i s -i transfer tot adev rul i toate cuno tin ele des
pre lumea noastr . O mecherie clasa-ntâi ca asta ar fi picat
numai bine acum.
i mai aiurea era faptul c , atunci când mi-am mu cat buza,
i-am sim it gustul pielii, iar asta mi-a trimis o fulgerare de „o,
da” prin toate locurile semnificative. Nu c ar fi fost nevoie de
prea mult. i o adiere putea avea acela i efect, iar Josie... nu era
genul de fat de care m-a fi sim it atras. Aveam o înclina ie
spre genul de sex-appeal mai degrab provocator. Nu pentru
fete dr gu e care se aflau undeva între ters i dulce.
P rul ei nu era ters, totu i.
Nici buzele. Bosumflate. Arcuite. Moi.
Sau ochii. Chiar dac îi mo tenise în mod clar din partea lui
taic -s u, o pereche de ocheane albastru-închis au întotdeauna
ceva... sexy.
i p rea s aib i un corp pe sub puloverele l lâi. Futu-i!
Acum locurile mele semnificative erau vesele d e -a binelea.
Tocmai trecusem de jum tatea fâ iei lungi de iarb când am
sim it o ap sare brusc i unsuroas furi ându-mi-se pe piele.
M-am oprit, m surând cu ochii îngusta i copacii i studen ii
care se gr beau încoace i încolo în aerul rece al serii. Aten ia
mi-a fost atras de un tip de vârst mijlocie care inea o servi
et . Glifele mi-au gonit peste piele, în semn de avertisment, dar
chiar i f r ele a fi tiut c e ceva în neregul cu b iatul la.
St tea în mijlocul paji tii, uitându-se fix la mine. în lumina
palid a lunii, buzele i s-au tras într-un surâs batjocoritor.
Interesant. P rea muritor, dar puteam s pun pariu pe bra ul
cu care loveam c nu era... cel pu in, nu mai era.
Omul s-a r sucit, luând-o în grab în direc ie opus . Am
aruncat o privire rapid spre locul unde se ridica, în dep rtare,
c minul lui Josie, dar apoi am schimbat direc ia. L-am ajuns
imediat pe tip, chiar când treceam pe sub un pâlc de stejari.
L sând s cad rucsacul lui Josie, m-am întins i mi-am l sat
mâna pe um rul omului. Am sim it un oc urcându-mi pe
bra , iar senza ia neclar i ap s toare a devenit i mai intens .
Mda, ceva nu era în regul cu b iatul sta.
L-am r sucit i am privit în ni te ochi apo i, o culoare sp
l cit lipsit de via . Inspirând, am prins un iz rânced i dul
ceag care mi-a amintit de vremea când fusesem în Infern. Nu
era un miros foarte pl cut.
I-am pus mâna în piept i l-am împins în trunchiul unui
stejar gros, ie ind amândoi din calea spectatorilor care nu b
nuiau nimic. Am strâmbat din buze.
— Miro i a moarte.
Chestia din untrul omului i-a înclinat capul într-o parte
i a râs, sco ând o tânguial pi ig iat care, cel mai probabil, a
atras pu in aten ia.
— Ciudat c tii mirosul, a zis, cu glasul distorsionat de
parc ar fi stat în capul unui tunel lung. Pentru c i tu duhne ti
a moarte.
— Uau! Asta a fost o replic inteligent .
— Du-te dracului! a mârâit.
— i mai spiritual. Pun pariu c po i s por i o conversa ie
chiar profund . Haide s discut m acum despre starea jalnic
a economiei.
Chestia îmbr cat în om a zâmbit.
— i pun pariu c Hades o s se distreze s - i bage în cur
toate chestiile imaginabile când o s ajungi pân la urm acolo
i o s devii juc rioara lui personal .
A râs în timp ce mâna mi se strângea în jurul gulerului
c m ii lui.
— Ce-i? Toat lumea tie despre învoiala pe care-ai facut-o,

Apollyon.
Am mijit ochii când mi-am trecut privirea peste el. Trebuia
s existe un motiv pentru care mirosea de parc se t v lise prin
Infern i se d duse cu colonie de moarte, cu adaos de Fluviul
Styx. Mi-am întors privirea asupra fe ei lui, când mi-am adus
aminte ce spusese Apollo despre evadarea titanilor.
— E ti o nenorocit de umbr .
i-a arcuit o sprâncean , iar ochii ia sp l ci i s-au înnegrit.
— i tu ai ajuns prea târziu.
Chestia i-a lovit capul de copac cu o asemenea for , încât
craniul omului a trosnit cu un zgomot ca o lovitur de tr s
net. A deschise gura i a executat un num r ca-n S u pernatu
ral - serialul la care p rea s se uite Deacon ori de câte ori m
aflam pe o raz de 15 kilometri de el. Din ea a ie it un fum
negru, învârtejindu-se în sus în copaci i înnegrind crengile
înainte s dispar în noapte.
Mi-am l sat mâna în jos, iar tipul a c zut la p mânt, dece
dat la destina ie.
Am privit în jos la cadavru. Lâng el, se afla servieta c zut .
Avea un nume gravat pe ea - ceva care începea cu Dr.
— Ei, rahat!
Am înh at rucsacul de jos i am gr bit pasul. In campus
mi unau umbre, iar în mintea mea nu era nicio îndoial c erau
cele care sc paser odat cu titanii. Ceea ce însemna c exista un
risc al naibii de mare ca titanii s tie unde se afla Josie.
M-am inut prin por iunile mai umbrite, mi cându-m mai
repede decât puteau vedea muritorii, devenind doar o adiere de
vânt, pân am ajuns la aleea pavat care ducea spre Muse Hall.
încetinind, am urcat sc rile i am deschis u a, sperând c
Josie s-a lini tit naibii. Ultimul lucru de care mai aveam nevoie
era s cedeze nervos i s fug ipând peste dealuri în vreme ce

aveam blestematele de umbre cutreierând prin campus i, mai
r u, poate i un titan sau doi sau cinci.
Când m îndreptam spre lifturi, o brunet s-a sculat brusc
de unde st tea coco at pe bra ul unei canapele. Col urile bu
zelor ei lucioase s-au ridicat pe m sur ce-mi urm rea îna
intarea prin hol. Am avut parte de priveli tea încânt toare a
pieptului când s-a aplecat, încruci ându- i bra ele sub sâni.
Puloverul decoltat ar ta mai mult decât suficient ca s -mi
atrag aten ia.
Fir-ar s fie!
Pân s ajung s urc în lift, m sim eam deja oarecum h r uit.
Buzele mi s-au tras într-un rânjet când m-am întors spre u a
care se închidea. Fata înc se mai uita. Am fluturat din degete
spre ea i apoi am reînceput s m concentrez la subiecte mai
pu in interesante... dar, din p cate, mai importante. Cum ar fi
s-o conving pe Josie, înainte s se arate vreo alt umbr - sau
ceva mai r u -, c totul era adev rat i c niciunul dintre noi nu
suferea de vreo boal mintal .
Din ce tiam eu despre umbre, puteau poseda trupuri de
muritori i le puteau comanda s fac aproape orice. i erau
periculoase i în forma imaterial , de spirite. Puteau ucide f r
probleme muritori, a a c asta impunea întrebarea - de ce mai
era Josie pe picioare i în via dac umbrele erau deja aici? De
ce n-o eliminaser înc ? Doar dac asta nu însemna c aveau
ordine s nu ucid semizei.
Sau dac nu cumva zeflemeaua umbrei, c am ajuns prea
târziu, nu însemna c Josie z cea pe undeva într-un morman
însângerat.
— Rahat! am uierat, tentat s arunc rucsacul prin pere ii
liftului.
M îndoiam c Apollo ar fi fost încântat dac ajunsesem

prea târziu. Sim eam un nod de nelini te în plex i, recunosc,
nici eu n-a fi fost tocmai încântat. L sând deoparte isterica-
lele i faptul c -mi spusese Pollyanna, p rea c ar putea fi o fat
grozav .
Dar era o fat dr gu i grozav cu o speran de via
scurt , pentru c titanii erau pe urmele ei.
Când s-au deschis u ile, am ie it din lift, îndreptându-m
spre camera ei, aflat în cap tul coridorului. Când mai aveam
doar câ iva pa i, am avut senza ia tulbur toare c acolo se afla
ceva înc rcat cu o mul ime de eter - mai mult decât putea
purta în sânge un pur, chiar mai mult decât aveam eu.
Asta însemna c undeva, la etajul sta, se afla ceva care se
m na foarte tare cu un zeu. Nu un pur sau un semi, i catego
ric nu un alt Apollyon, pentru c în prezent eu eram singurul
aflat la suprafa . i nu era aceea i senza ie pe care o avu
sesem când sim isem umbra. Senza ia devenea tot mai pu
ternic pe m sur ce m apropiam de u a lui Josie i, când
am apucat clan a, am înjurat în barb . Da, în camera ei era
ceva înc rcat cu o gr mad de eter. i al naibii s fiu dac
n-am sim it golul la în stomac, golul la care cerea insistent
s fie umplut cu for a pe care numai extragerea e teru lu i i-o
putea da. De obicei puteam s nu iau în seam nevoia când
era Apollo prin preajm , pentru c m g ria lui caracteristic
umbrea orice altceva.
Dar futu-i! Eram ca un blestemat de daimon care tânjea
dup o doz .
i asta m scotea din s rite.
R sucind mânerul u ii, am extras din elementul de foc i
am topit mecanismele interne. Sesam, deschide-te! Din ca
mer s-a auzit un urlet când am intrat, trântind u a în urma
mea. Am g sit-o imediat pe Josie, pentru c înc perea avea di

mensiunile unei cutii de pantofi. St tea pe un pat în dreapta
mea, cu spatele lipit de perete, cu ochii larg deschi i i p rul
neobi nuit, multicolor, c zându-i pe umeri, pân mai jos de
sâni. Avea fa a palid ca a unui daimon.
— i-am adus rucsacul, am anun at, aruncându-1 astfel
încât s aterizeze pe un covor albastru a ezat de-a curmezi ul
pe podea.
— Fir-ar s fie, a optit ea, clipind de mai multe ori. Nu e ti
real. Nu e ti real.
Am oftat, dep rtând picioarele.
— Iar începem?
A deschis gura, dar chiar atunci s-a deschis u a îngust de
lâng picioarele patului. A fi zis c e o u de dulap, dar n-avea
cum s fie, decât dac se ascunsese acolo o gagic pe jum tate
dezbr cat .
Dac da, era exact genul meu de c min studen esc.
Dar în clipa în care m-am uitat mai bine la fata înalt , îm
br cat cu un ort care abia îi acoperea ce avea ea acolo i cu
un sutien de sport, mi-am dat seama c am descoperit sursa
bun t ii leia de eter.
Fata p rea s fie de vârsta lui Josie, ceea ce, din câte zisese
Apollo, trebuie s fi fost în jur de 20 de ani. Capul i s-a rotit
spre mine cu o mi care de-a dreptul erpeasc .
Mi s-au încordat mu chii. Privirile ni s-au întâlnit, ca ale
unor tauri gata s se ia în coarne.
— îl vezi? întreb Josie, strângând p tura cu pumnii. îl
vezi, Erin?
— Mda, îl v d.
Preg tindu-se s m înfrunte, radia un zid de furie incan
descent , practic înv luind camera.
— Ne cunoa tem? am întrebat-o.

Tr s turile i s-au în sprit când i-a tras buzele, dezvelind
ni te din i ca de rechin.
— Ai ucis-o pe una dintre surorile mele.
— Ce? a scâncit Josie.
Am privit-o pe fat cu ochii miji i. în perioada cât fusesem
cu Ares... ucisesem o gr mad de oameni. Unii erau puri. Al ii
erau semi. Al ii erau chiar muritori. Practic, pe oricine i se pu
sese în cale. Nu fusese ceva prea diferit de ce f ceam acum
pentru ceilal i zei.
— Trebuie s -mi mai dai câteva detalii.
S-a tras înapoi de parc ar fi primit o palm i da, poate
c a fi putut fi mai delicat în leg tur cu solicitarea mea de
informa ii suplimentare, dar eram un nenorocit... i se pare c
o tia toat lumea.
Zâmbetul care i-a ap rut pe chip era aproape dr gu , cu
excep ia din ilor inegali i a faptului c era atât de t ios. Apoi
fata care- i spunea Erin a p it înainte, lep dându- i masca de
muritoare.
Trupul i s-a f cut un cenu iu întunecat, alungând culoarea
intens a pielii. în spinare i-au r s rit aripi cenu ii, ajungând
pân la cel pu in 1,80 metri - o deschidere a aripilor uria ,
care era destul de impresionant . Degetele i s-au alungit, for
mând gheare care ar fi putut spinteca pe cineva doar cu o tre
s rire din încheietur . P rul negru i s-a sub iat pe tot capul,
formând o mie de erpi ori negri care se zb teau în aerul din
jurul ei. Ochii negri au disp rut i au ap rut unii complet
albi.
— O, Doamne! a optit Josie, ar tând de parc încerca s
se fac una cu peretele din spatele ei. O, Doamne! O, Doamne!
— O furie, am gemut eu. Pe bune?
Erin - numele p rea a a de amuzant acum, inând cont c

în greac numele furiei era erin ie - s-a ridicat de la p mânt.
— Mda, s-a r stit ea. Pe bune.
Orice urm de vinov ie a fi sim it înl untrul meu pentru
c i-am ucis sora s-a topit imediat. Blestematele de furii. Mda, o
eliminasem pe una dintre ele când eram energizat cu eter, dar,
zeilor, nenorocitele astea m vânau de dinainte de asta. Furi
ile erau folosite de zei ca s -i caute pe cei care sc paser nepe
depsi i i erau semnul unui panteon foarte nefericit. Nu putea
exista decât un singur motiv pentru care se afla aici - ca s-o
protejeze pe Josie - i trebuia s -mi aduc aminte de asta.
— în regul . Deci am ucis-o pe sora ta. Dar câte mai ai? Câ
teva sute?
A scos un murmur sc zut de avertisment.
— Ar trebui s - i smulg intestinele i s le atârn de jur îm
prejur pe tavan.
— Asta e o descriere dr gu .
— Nu-i adev rat, a zis Josie, tergând-o pe lâng perete. i-a
trecut un picior peste marginea patului. Nu poate fi adev rat.
— A, e adev rat. Colega ta de camer e o furie.
Creatura s-a tras într-o parte, blocând-o pe Josie când s-a
ridicat în picioare i împingând-o înapoi, departe de mine.
Suspiciune confirmat .
— i Apollo te-a trimis pe tine.
Furia a dat s atace, dezgolind din ii ia atr g tori.
— Frate, e ti un Apollyon iste .
A k asha mi-a gonit peste piele, ap rând ca o lucire de lu
min aurie de-a lungul antebra ului drept.
— Vrei s te reune ti cu sor -ta?
A scos un uierat.
— A vrea s te v d c încerci.
— Ce se întâmpl ? a optit Josie.
Din mine a pornit o und de energie. Becul a pâlpâit i
ni te buc ele de hârtie au fo nit. Furia a â nit spre mine, ata-
cându-m cu ghearele ascu ite ca ni te lame. M-am rotit într-o
parte i m-am l sat sub una dintre aripi, ajungând eu cu spatele
la Josie, iar furia în fa a u ii.
— Z u, chiar începi s m enervezi, am avertizat-o, evi-
tându-i piciorul când m-a lovit cu el.
M-am repezit în fa , prinzând-o de glezn . Am eliberat
ni te a k asha, suficient cât s trimit o vibra ie prieteneasc prin
ea. A mârâit, rotindu- i bra ul spre mine. Eliberându-i glezna,
i-am prins mâna înainte s -mi ajung în fa .
— înceteaz !
D dea pe dinafar de mânie când i-a îndreptat i cel lalt
bra spre mine. Prinzându-1 i pe sta, am tras-o în jos, a a
încât picioarele i-au ajuns pe podea.
— Ce se întâmpl ? a ipat Josie.
M-am l sat în jos i am lovit cu piciorul, împingându-i fu
riei picioarele de sub ea. Aripile i s-au strâns când a lovit po
deaua cu spinarea. Am s rit înainte i m-am l sat în jos, ca s -i
in picioarele imobilizate cu genunchii. Prinzând-o de mâini,
am intuit-o de podea, inând blestematele alea de gheare de
parte de fa a mea.
— Probabil c e ti tân r , dac te-a doborât mi carea aia.
— Sunt cea mai mic dintre surorile mele, idiotule, s-a r s
tit ea. Dar asta n-o s m împiedice...
— Fir-ar s fie!
Mi-am dat capul pe spate, când Josie a zbughit-o pe lâng
noi, împiedicându-se când u a s-a deschis brusc. A frânat i
s-a oprit.
În t o a r ce r ea 81
Sub mine, furia folosise în avantajul ei momentul de nea

ten ie. R sucindu- i oldurile puternice, m-a aruncat de pe ea
chiar în clipa când a p truns în camer mireasma mor ii i a
putreziciunii.
O umbr .
Am aterizat pe o parte i m-am rostogolit când ghearele lui
Erin au ajuns pe podea, înfigându-se i sfâ iind covorul. Ze
ilor. .. c hia r nu m pl cea. S rind în picioare, m-am aruncat
înapoi când unghiile ca ni te lame mi-au atins pieptul tricou
lui, sfâ iindu-1 peste abdominali. Am sim it o durere ascu it
de-a lungul abdomenului.
A a ce-mi ajunsese rahatul sta!
Aruncându-mi bra ul înainte, am lansat o str fulgerare de
a k asha. Lumina albastr sclipitoare a trosnit ca un fulger când
a plesnit-o în picior, f când-o s se r suceasc în sus i înapoi.
S-a lovit de peretele de lâng pat. Tencuiala s-a cr pat în timp
ce ea- i rec p ta echilibrul, împingându-se în perete. Având
o presim ire, m-am l sat în jos i m-am r sucit, iar furia mi-a
zburat pe deasupra capului.
— Josie! am strigat, v zând-o c se îndreapt spre chestia care
intrase pe u de parc ar fi fost mântuitorul ei personal. Nu!
S-a rotit spre mine când tipul care ar ta ca un student obi nuit
s-a întins dup ea.
— Vino cu mine, i-a zis creatura, strângându-i încheietura.
I-a r sucit tare bra ul, cu ochii înnegrindu-se complet, iar
ea a ipat când a tras-o spre el.
M-am aruncat înainte, în momentul în care Erin a în eles
în sfâr it c situa ia se schimbase. S-a r sucit, întinzându-se
spre umbr cu aripile vâjâind în aer în momentul în care Josie
se eliberase. O arip a lovit-o în piept, ridicând-o în aer. M-am
împleticit spre ea, dar era prea târziu. S-a izbit de jaluzelele
82 J e n n if e r L. A r men t r ou t În t o a r c e r e a 83
care acopereau fereastra îngust . Geamul s-a cr pat, iar Josie S-a rotit spre mine, dar privirea i-a c zut pe trupul întins pe
a c zut în fa . înjurând, am alunecat pe podea, prinzând-o de jos al lui Josie. Imediat, i-a reluat trupul de muritor i s-a l sat
mijloc înainte s mu te din covor. Am întors-o i am tras-o la la podea de cealalt parte a ei. S-a întins spre ea, dar, dintr-un
piept. Am l sat-o pe podea i am îndreptat-o, strecurându-i o motiv care îmi sc pa, am b gat o mân sub ceafa lui Josie i
mân pe sub gât. alta sub olduri, aducând-o în poala mea. Privirea pe care i-am
Genele dese, de un castaniu ters, îi atingeau partea de sus aruncat-o furiei trebuie s fi fost în eleas limpede, pentru c
a obrajilor. Avea pielea palid când i-am pus mâna deasupra i-a retras mâinile.
sânilor. Inima îi b tea regulat sub mâna mea. I-am atins u or Privirile ni s-au încruci at din nou i apoi a oftat, cu umerii
pieptul, f r s bag în seam sânii moi, i i-am pip it cutia tora înfiorându-se, i i-a l sat b rbia în piept.
cic . Poate cuvântul-cheie era „încercând” s nu bag de seam — Au g sit-o.
curba sânilor, care p reau mai plini decât m a teptasem.
Eram un tic los des vâr it uneori.
Scrâ nind din din i, am întins mâna i am dat deoparte claia
de p r de pe frunte. Nu p rea nimic rupt. Era incon tient , dar
înc în via - deocamdat .
Am ridicat privirea chiar în momentul când furia î i vâra
ghearele în stomacul umbrei. Am v zut sângele â nind, iar
cheagurile au erupt de jur împrejur. Umbra i-a dat capul pe
spate, eliberându-se într-un fum negru care s-a izbit de tavan,
zguduind pere ii.
— A, nu cred.
Furia s-a n pustit în sus, deschizând gura. Pieptul i s-a ridi
cat în momentul în care a inspirat. Fumul negru a încremenit,
clocotind i erpuind în mijloc, în timp ce în jur se zb teau lu
jeri ca ni te degete.
Furia a inspirat din nou, iar umbra a fost tras înapoi, ab
sorbit în gura ei larg . Gâtul i s-a îngro at când s-a încol cit i
ultima pal de fum, zb tându-se înainte s dispar în m run
taiele furiei.
— Mda, am morm it eu, cu degetele plimbându-se prin
p rul lui Josie. A fost... scârbos.
T IA M C V ISE Z , pentru c eram acas , la masa de stejar
auriu din buc t ria veche, rustic , din casa bunicilor i pur
tam o versiune pentru adul i a costumului ro u de v c ri pe
care-1 iubeam din toat inima i pe care-1 purtasem aproape în
fiecare zi timp de câteva luni, pân s mi-1 ia bunica. Fusta era
ro ie, cu vol na e albe, iar bluza avea o vest ro ie prins de ea,
tot plin de vol na e albe care formau câte un „V” pe fiecare
parte. Când aveam patru ani, costumul era dr gu - chiar ado
rabil - dar nu prea mai era i la dou zeci de ani.
Mama st tea de cealalt parte a mesei, p rând foarte tân r
i foarte vulnerabil în timp ce privea în cea ca de ceai. Mi s-a
t iat r suflarea când i-a înclinat cea ca într-o parte.
O, Doamne, îmi aduceam aminte diminea a asta. N-aveam
s uit niciodat diminea a asta.
Am strâns ochii i apoi i-am deschis la loc i am v zut-o pe
mama intuindu-m cu privirea. Buzele i s-au deschis i fiecare
mu chi din corp mi s-a încordat ca s-o iau din loc, dar eram
în epenit în scaun, în blestemata aia de inut de v c ri , re

tr ind diminea a de acum 16 ani.
— i-e scris s faci lucruri m re e, puiule.
Ochii ei c prui-închis au r t cit peste chipul meu, absen i.
— Trebuie s fie a a. îmi tot spun c sta-i motivul pentru
care te afli aici. Trebuie s existe un motiv ca via a mea s se fi
terminat când a început a ta. Trebuie s existe un sens în toate
astea.
Ca i înainte, când auzisem prima dat cuvintele astea, piep
tul mi-a fost sfâ iat de o durere vie, care a t iat adânc prin
esuturi i organe. La patru ani, nu în elesesem c vorbele ace
lea însemnau c venirea mea pe lume nu fusese planificat i fu
sese o gre eal , dar le sim isem sensul i tiusem în clipa aceea
c mama nu m dorise. tiam c m iubea, dar nu m dorise.
Buc t ria s-a înnegurat, visul pierind înainte s intre buni.
Chiar când eram smuls din vis, plutind undeva între somn i
starea de veghe, mi-am adus aminte c buni o auzise pe mama i
ce urmase nu fusese prea pl cut. Mama r m sese tot restul zilei
în dormitor, iar bunicii m duseser în ora s -mi ia înghe at .
Starea de con tien m îmboldea în vreme ce tr geam
adânc aer în piept. R suflarea mi se ag în ghemul sup r tor
din gât, dar aveam b nuiala sâcâitoare c era ceva mai impor
tant la care trebuia s fiu atent , altceva decât ce zisese mama
acum mul i ani.
îmi sunau pl cut în urechi ni te pa i din apropiere i m-am
for at s deschid ochii, clipind ca s v d clar împrejurimile.
Tavanul nu-mi era cunoscut. Alb satinat, cu grinzi lustruite,
la vedere, era mult mai luxos decât tavanul fals din camera
mea de c min. Privirea mi-a alunecat peste un ventilator uria
montat în tavan, spre un ecran plat de m rimea unei ma ini
mai mici, montat pe perete, i apoi spre biroul masiv de sub el.
Asta nu era camera mea de c min i, dac st team s m

gândesc, patul de la c min nu era comod ca un nor pufos, dup
cum nu erau nici cear afurile sau p tura practic înf urat pe
mine pân la b rbie.
M i s fie!
Privirea mi-a fugit spre stânga, c tre o u întredeschis .
Am z rit o baie uria . Cu inima b tând în bu it, am cercetat
peisajul din dreapta i am r mas cu gura c scat .
Seth st tea lâng o fereastr uria . Storurile erau ridicate i
perdelele erau trase. Afar era noapte, dar cui îi p sa? Era f r
tricou. Privind afar pe fereastr , st tea cu spatele la mine i
toat pielea aia aurie era la vedere.
Mu chii de pe spate i umeri se r suceau, se arcuiau i f
ceau un milion de lucruri fascinante în timp ce- i freca p rul
ud cu un prosop alb. Când i-a coborât bra ele, vârfurile p ru
lui lui blond i-au atins umerii. S-a întors i, Dumnezeule, tre
ningul de nailon pe care-1 purta îi atârna a a de jos pe olduri,
c era aproape indecent.
B iatul î i lucra mu chii - i înc o gr mad .
De fiecare parte a oldurilor, avea adâncituri care se ce
reau atinse, dar mai erau i abdominalii. Mu chi lucra i, cu
„p tr ele”? Puteau s fie i mai bine lucra i de atât? Cred c
la el, da. Pielea neted era întins peste mu chii bine defini i,
care ar tau ca o scândur de sp lat. Bag mâna în foc c a
fi putut sp la rufele pe-o s pt mân pe abdomenul lui. Pro
babil c ar fi fost i un mod mai distractiv de sp lat rufele.
Trupul aproape perfect, dac nu perfect de-a dreptul, venea
la pachet cu pectorali adev ra i, i nu mai v zusem în via a
real niciun b rbat cu pectorali adev ra i. Erau ireali, dar cu
totul...
— Vrei s pui mâna?
M-am uitat surprins spre chipul lui i am sim it cum iau

toat foc.
— Po-poftim?
Buzele i s-au arcuit, iar bicep ii i s-au încordat când a arun
cat prosopul în cealalt parte a camerei. St tea lâng pat, cu
bra ele atârnând pe lâng corp, deloc deranjat de pielea pe care
o expunea. Pe de alt parte, eu a fi umblat goal dac a fi fost
b rbat i a fi avut un corp ca sta, a a c ...
— Te-ai holbat la mine a a de mult, c întrebam dac vrei
s pui mâna, a repetat el, iar fa a mea a început s scoat fl c ri.
— Nu vreau s pun mâna. i nu m holbam.
Rânjetul discret s-a l rgit.
— Nu?
Am scuturat din cap.
— Nu, nu m holbam. Eram doar... pierdut în gânduri.
Am suflat o uvi de p r de pe fa i m-am ridicat în ezut.
i e de-a dreptul nepoliticos s atragi aten ia când se holbeaz
cineva la tine.
i-a arcuit o sprâncean i i-a încruci at bra ele la piept.
Hopa! Alte mi c ri interesante de mu chi.
— Nu-i mai nepoliticos s te h o lb e zi la cineva?
Z ream un sfârc r s rind din locul unde i se îndoiau bra ele.
Cine-ar fi zis c un sfârc poate fi a a de... atr g tor la un b r
bat? Pielea era neted i întunecat , iar sfârcul...
— Cred c n-ai dreptate, a replicat el sec. i te holbezi. Din
nou.
La naiba! Chiar m holbam. Mi-am mutat cu greu privirea
pe cuvertura verde-închis.
— Nu m holbam. Visam iar cu ochii deschi i. Am obiceiul
sta. A a c nu te sim i m gulit.
— Sunt cu totul m gulit.
Am pufnit.
— Deci, hai s ghicesc, a zis. î i plac chestiile sclipitoare?
— Ce?
M-am uitat din nou la el, dar de data asta am r mas cu ochii
la fa .
— Chestiile sclipitoare?
A
Acum rânjea de-a binelea.
— Mda, chestiile sclipitoare. Ca la tulburarea cu deficit de
aten ie. Taic -t u are o form turbat .
— Taic -meu...
Mi-a pierit glasul când au â nit deodat la suprafa ulti
mele câteva ore.
— O, Doamne!
i iat -m , stând i zgâindu-m la tipul sta, discutând des
pre chestii sclipitoare, când toat via a mea se pr bu ise în
nebunie.
Seth s-a apropiat i mai mult de pat.
— O s-o iei razna i o s fugi din nou? Dac da, a vrea
s-apuc s m încal .
F r s -l bag în seam , mi-am ap sat palma pe frunte, hol-
bându-m iar la cuvertur . Capul mi se învârtea de parc a
fi b ut jum tate de sticl de tequila în mai pu in de-o or . Mi
s-a întors stomacul pe dos i am înghi it ca s alung un acces
subit de grea . Mi-am amintit c eram lâng bibliotec i ex
presia ciudat a lui Jesse când îl trimisese Seth la plimbare.
Mi-am amintit toate chestiile demente pe care le spusese Seth
i mi-am amintit c fugeam spre c min, la Erin... i, la naiba,
în ce se pref cuse Erin? Un liliac uria ?
Ia-o u urel. A a mi-am zis când inima a început s mi se
agite. Trebuia s încep cu chestiile simple.
— Unde sunt?
— în camera mea de hotel. Suntem cam la un kilometru i

jum tate de campus. A f cut o pauz , apoi: E ti ferit aici.
Ferit de ce? A, da, de creaturi zbur toare, titani i tipi cu
ochi care- i dau fiori, negri cu totul.
— Am... le inat?
Asta era oarecum stânjenitor.
A dat din cap.
— Te-ai lovit la cap. Ai cam nimerit în calea unei aripi. tiu
c sunt multe lucruri la care trebuie s faci fa , a continuat el,
cu glas sc zut, de parc orice zgomot puternic m-ar fi f cut s
intru brusc în panic . Tot ce credeai c tii despre lume e gre it i
bla, bla, bla, dar chiar n-avem timp s te mai pierzi cu firea înc
o dat . i-am zis, e ti ferit , dar numai pentru moment. Ches
tia aia de-acolo... era o umbr , un suflet care a sc pat din Tartar
împreun cu titanii. Sunt periculoase sub form de spirit i pot
ocupa i trupuri de muritori. Nu era singura, dar asta e alt po
veste. tia c e ti aici, a a c asta înseamn c tiu i ei c e ti aici.
Mi-am l sat jos mâna i m-am uitat la el t ios.
— Uau!
A ridicat dintr-un um r.
— Asta-i adev rul.
Privirea mi-a coborât i mi-am strâns buzele.
— Nu po i s - i pui un tricou?
A schi at un zâmbet discret.
— Nu.
Frustrarea mi-a sporit, amestecat cu confuzie, în timp ce
mintea încerca s proceseze toate cele. Pe vârful limbii îmi
ap reau neg ri, dar, când mi-am mutat privirea, am scuturat
încet din cap.
— Crezi c nimic din toate astea nu e real? a întrebat el, iar
patul s-a l sat când s-a a ezat lâng mine.
Nici m car nu-1 auzisem mi cându-se.

— E ti treaz . i iar ai o conversa ie cu mine. S-a întins,
trecându- i degetele peste antebra ul meu. i sim i asta, da?
Este real.
Am tras nesigur o gur de aer. Mda, sim eam un val de
furnic turi care ajungeau pân în vârful degetelor.
— Maic -mea e bolnav , am trântit eu, iar el i-a tras mâna
i i-a l sat capul într-o parte.
Pe obraz i se lipiser câteva uvi e umede. Degetele mi s-au
strâns pe marginea cuverturii verzi.
— Are o boal mintal - schizofrenie. i au fost mo
mente când a avut crize care au durat zile în ir i când avea
halucina ii cu diver i oameni i locuri. i schizofrenia... poate
fi ereditar .
M-a m surat cu privirea lui de aur, intens i bizar .
— i crezi c despre asta e vorba? C ai i tu boala asta?
A trecut o clip , iar stinghereala mi s-a urcat în obraji. Declan
area bolii era una dintre cele mai mari spaime ale mele, pen
tru c tiam nemijlocit cât de greu era s -i faci fa .
— Nu tiu ce s cred. îmi sim eam capul înce o at i gâtul
uscat. îmi aminteam c m-am lovit de un perete. Poate e o
como ie, am zis, i...
— N-ai nicio como ie. Te-am controlat noi.
Noi. Mi-a trecut un val de aer rece prin piept, în timp ce în
minte mi se derulau evenimentele petrecute în camer .
— Erin. O, Doamne! Ce... c^e?
Seth i-a pus o mân pe pat lâng picioarele mele i a ridi-
cat-o pe cealalt , trecându- i degetele prin p rul umed.
— E o furie. De obicei, furiile îi urm resc pe cei care s-au
sustras judec ii, iar zeii le folosesc pe post de sistem de aver
tizare. Prietena ta poate deveni destul de brutal , dup cum ai
v zut. Nu-i de glum cu furiile. Nu prea m plac.
O furie. Prietena i colega mea de camer era o furie. Mi-a

sc pat un hohot de râs, care s-a stins rapid, pe m sur ce în
piept se instala o senza ie de gol.
— Chiar e prietena mea?
A ridicat din sprâncene.
— A a a zice. E destul de protectoare cu tine. Ar fi trebuit
s-o vezi când te-am luat de-acolo. N-a fost deloc distractiv.
N-am zis nimic, pentru c m îndoiam c ar în elege, dar tot
ce-mi spusese Erin era probabil o minciun dac era într-ade-
v r vreun fel de furie. Nu tiam dac s râd sau s plâng.
— Unde e acum?
— S-a cam f cut mizerie, a r mas s cure e i î i strânge i
lucrurile, dar asta nu-i a a de important acum. S-a tras mai
aproape, iar privirile ni s-au întâlnit. O s mai încerc o dat ,
bine?
Strângând din buze, am dat din cap. încheieturile degetelor
începeau s m doar de cât de tare strângeam p tura.
— Tat l t u este Apollo, a a c tu e ti un semizeu.
— Dar... nu sunt diferit , am spus, i apoi, când Seth a rân
jit, mi-am dat seama ce jenant sunase. Adic , semizeii au puteri,
corect? îmi aduc aminte c am citit despre Hercule i al ii. Erau
super-puternici, iar eu nu pot s alerg nici m car un kilometru
jumate f r s r mân f r suflare sau s mi se pun un cârcel.
— P i, asta e bine de tiut, în caz c am nevoie s alergi repede.
Privirea lui era lini tit .
— Talentele i-au fost înc tu ate la na tere, împreun cu ale
celorlal i.
— Celorlal i?
Seth a încuviin at din cap.
— Nu tiu cât de multe tii tu despre mitologia greac , dar
numai jum tate din ce se pred în colile muritorilor este ade
v rat. Singurul lucru pe care trebuie s -l tii este c zeii sunt
foarte puternici, dar sunt groaznici la capitolul abilit i de gân

dire cognitiv .
— Hm.
începeau s m doar tâmplele.
— Bine, atunci.
— Fac diverse lucruri f r s se gândeasc bine i a a am
ajuns în situa ia asta, a continuat el, întorcându- i privirea spre
fereastra deschis .
Nu eram sigur c sunt preg tit s aud ceva despre situa ia
asta.
— i tu nu e ti semizeu. Tu e ti polen-ian?
— Apollyon, a spus el, oftând. i-am mai zis, mama mea
era pur , iar tata era semi. Nu l-am cunoscut.
— Nici eu nu l-am cunoscut pe tata.
Când s-a uitat iar la mine, am sim it cum mi se încing obrajii.
— Mda, sigur. tiai deja. P i, b nuiesc c avem ceva în co
mun, nu?
Ochii i-au sclipit chihlimbariu aprins, cu o intensitate care
m-a f cut s tresar.
— Tu i cu mine avem ni te lucruri în comun, dar nu ne
asem n m deloc i nu exist nimic care s ne lege.
Tr gându-m înapoi pân la t blia de la c p tâiul patului,
m-am sim it jignit i nu eram sigur de ce, dar tonul cu care
rostise cuvintele fusese aspru.
— Nu încercam s creez o leg tur cu tine.
i-a întors iar privirea c tre fereastr i n-a mai spus nimic
o vreme mai îndelungat .
— Nu to i purii i semipurii care au o rela ie creeaz un
Apollyon. De obicei, exist un fel de interven ie divin , dar
rela iile dintre puri i semipuri au fost interzise din cauza ris
cului na terii unui Apollyon.
L sând deoparte durerea provocat de cuvintele lui de mai

devreme, m-am concentrat pe ce era important.
— De ce?
— N-ar trebui s existe decât un singur Apollyon într-o gene
ra ie. Suntem la fel de puternici ca semizeii, capabili s contro
l m cele patru elemente - aer, ap , foc i p mânt - i îl contro
l m i pe-al cincilea - a k asha. Dar când exist doi Apollyoni,
putem... suntem lega i într-un fel care este greu de explicat.
Putem extrage energie unul din cel lalt, iar unul dintre noi,
dac face un anumit ritual asupra celuilalt, poate deveni Uciga
de Zei, ceea ce semizeii nu pot. i s fii Uciga de Zei înseamn
practic exact ce crezi c înseamn . De prisos s spun, zeii nu
sunt entuziasma i când exist doi dintre noi, din cauza aces
tui risc.
Nu pricepeam o iot . Literalmente.
Dar era fascinant.
R sucindu-se din mijloc, s-a întors iar cu fa a spre mine.
— O s încerc s - i prezint un rezumat colar despre ce s-a
petrecut.
Am fost surprins c n-a zis c o s -mi spun versiunea
pentru ton i, dar mi-am inut gura.
— Eu n-ar fi trebuit s m nasc, a zis el ap sat.
— Uau! Am c scat ochii. Asta e un pic cam dur.
i un pic prea familiar pentru gustul meu.
A ridicat din umeri, dar maxilarul încordat ar ta c -1 afecta
mai mult decât sugera.
— Exista deja un alt Apollyon la rând s se nasc . To i sunt,
într-un fel sau altul, descenden i ai lui Apollo. Dar eu m-am
n scut înainte... înaintea ei, i am fost crescut ca s devin
Apollyon - educat i antrenat s lupt din clipa în care am înv at
s merg. Datoria mea era s intervin i s rezolv situa iile pe
care nu le puteau rezolva Str jerii.
94 J e n n ife r . L . A rmen t r ou t
— Str jeri? tia nu erau din T ransform ers?

A râs în barb , zâmbind u or.
— Str jerii sunt semipuri i puri care sunt preg ti i special
ca s men in lucrurile în ordine - s se asigure c nu scap ni
meni de sub control i c muritorii nu devin con tien i de ceea
ce se afl printre ei. E o întreag societate - coli, universit i,
comunit i, cluburi..."orice- i trece prin cap. Exist , iar muri
torii habar n-au de nimic, Joe.
M-am încruntat.
— Nu-mi spune Joe. Nu-s vreun amic de-al t u.
Seth nu m-a b gat în seam .
— Oricum, am fost crescut cu gândul c eram singurul
Apollyon. Pân când am fost dus pe Insula Zeit ii - o insuli
în largul coastei din Carolina de Nord. Atunci l-am cunoscut
pe cel lalt Apollyon... Ei bine, de atunci, totul a cam mers din
r u în mai r u. Zeii tiau c eu n-ar fi trebuit s fiu Apollyon i
tiau c unul dintre ei încerca s -i tr deze. S-a dovedit c Ares,
care s-a asigurat c-aveam s m nasc, voia s cucereasc lumea,
s reînvie zilele de glorie când zeii st pâneau nu doar Olimpul,
ci i t râmul muritorilor.
Asta era surprinz tor. Ares chiar exista? Dumnezeule!
— Zeii au luat m suri de precau ie când m-am n scut. tiau
c au nevoie de un plan de rezerv pentru cazul în care unul
dintre Apollyoni devenea Uciga de Zei, a a c au creat doi
sprezece semizei, le-au înc tu at puterile i i-au l sat în legea
lor. Tu e ti unul dintre ei.
Iar mi se învârtea capul.
— Deci, eu sunt practic planul de rezerv ?
— De fapt, tu e ti practic planul de rezerv de dup planul
de rezerv .
Ei, bine, la naiba! Na terea mea a fost planul de dup pla

nul de rezerv ?
— Ne-am luptat cu Ares acum un an. Unul dintre mijloa
cele de lupt împotriva lui a fost eliberarea unuia dintre titani
din Tartar, a explicat el, i eu nu m puteam gândi decât „fir-a
a naibii, Tartarul e r e aî ’?
i tipul care vâslea?
— A fost un plan de rahat înc de la bun început. Pân la
urm , Perses a mai eliberat i al i titani dup ce l-am învins pe
Ares, pentru c to i zeii au fost sl bi i când l-am eliminat. Din
cauza unui soi de aiureal cosmic , doar semizeii îi pot b ga la
loc. A a c se activeaz planul al treilea.
— Hm, i ce... ce ar trebui s fac eu? S trimit un titan îna
poi în Iad?
— Tartarul nu e Iad. Este un amestec de bine, r u i une
ori ceva între. i da. Odat ce to i cei ase semizei care au mai
r mas se reunesc, o s i se desc tu eze puterile.
— Stai. Cei ase care au mai r mas? Parc erau doisprezece?
— Au fost doisprezece. Ares i-a eliminat pe unii dintre ei.
i-a pus mâna peste mâna mea, facându-m s tresar. Pe
buze i-a ap rut un zâmbet discret i în eleg tor, în timp ce îmi
desprindea u or una din mâini de pe cuvertur . Mâna i-a alu
necat peste a mea, l sând în urm un fior când s-a îndreptat
spre cealalt mân .
— Mai sunt ase, dar se pare c titanii i-au prins pe doi din
tre ei. Nu i-au omorât. Nu înc .
Nu eram sigur dac voiam s tiu, dar am pus întrebarea.
— Ce vor titanii de la ei?
i-a coborât genele, ferindu- i privirea.
— Titanii sunt sl bi i i pot sorbi putere de la zei i semizei.
— S o r b i? O, Doamne!
i-a l sat capul într-o parte, ridicându- i genele.
— Pot absorbi din semizei tot eterul, care le face sângele di
ferit cel al muritorilor. Zeii au cel mai mult eter, dup care vin
semizeii, Apollyonul, purii i semipurii.
Acum, c nu mai aveam mâinile încle tate de nimic, iar el
înc m mai inea de"una, nu tiam ce s fac cu ele.
— Sunt multe de digerat.
— Mda, bine, trebuie s accep i lucrurile astea.
— Da, am r spuns. încerc.
Mâna i-a alunecat pe încheietura mea i simpla mângâiere
mi-a trimis o und de c ldur de-a lungul bra ului.
— Nu sunt sigur dac încerci sau înc mai crezi c ai
halucina ii cu elefan i roz. Bine, în cazul t u ar fi un Pegas roz.
i da, Pegas e real. Nu l-am v zut niciodat personal, dar e pe
undeva.
— N-ar fi trebuit s - i spun, am ripostat.
Degetul lui mare a trecut u or peste încheietura mea, în
dreptul palmei.
— i n-ai putea s nu m mai atingi?
Rânjetul i s-a l rgit în timp ce- i retr gea încet mâna de
pe încheietura mea. Dup o clip , s-a aplecat spre mine. Am
tras brusc aer în piept. Parfumul lui... avea ceva îmb t tor. Era
aproape, a a de aproape c , dac m-a fi tras doar vreo doi cen
timetri în fa , ni s-ar fi atins nasurile. i nici n-ar fi fost singu
rele p r i care s-ar fi atins.
— Trebuie s fiu sigur c în elegi tot ce- i spun, a zis el, cu
privirea str lucitoare fixat în ochii mei. Pentru c ei tiu c
e ti aici. De-aia sunt aici umbrele... de-aia era una dintre ele
la tine în camer .
— Era un alt student. Cred c ... st tea la etajul apte.
— Acum nu mai e nimic.

Am tres rit i am sim it cum mi se întoarce stomacul pe
dos.
Lui i s-a zb tut un mu chi de-a lungul maxilarului.
— Am fost cam insensibil la faza asta.
A urmat o pauz scurt , iar cuvintele urm toare p reau
scoase cu for a.
— Era prietenul t u?
— Nu-1 tiam bine, dar n-are importan . Era o fiin vie
i acum...
i, cum spusese el, acum nu mai era nimic.
— N-are cum s fie de bine. Nimic din toate astea.
A scuturat din cap i p rul i-a c zut peste obraji. Mi carea
l-a adus i mai aproape.
— Nu, Josie, nimic din toate astea nu e de bine i mai tre
buie înc s - i spun i altele.
— Mai e ceva? Cum ar mai putea fi i altceva? Sau sunt reali
i T ransform ers? Sau extraterestrii? Dar zânele i vampirii i...
— Josie, a optit el.
— Ce-i? Voiam s -mi arunc mâinile spre tavan, dar a fi
ajuns s -l lovesc pe el dac a fi facut-o. Nu credeam c zeii
exist i totu i exist , a a c de ce nu i restul?
A ridicat dintr-o sprâncean .
— Tat l t u se teme c Hyperion o s vin direct dup tine.
E un titan pe care l-a întemni at tat l t u.
Mi s-a pus un nod în stomac.
— Nu de asta era aici... umbra?
Scuturând din cap, m-a privit în ochi.
— Umbra se poate s fi venit în recunoa tere pentru ori
care dintre titani. La urma urmelor, titanii o s caute orice se
mizeu din care s ciuguleasc .
Am tres rit, dar expresia i-a r mas impasibil .

— Dar Hyperion are o dorin puternic de r zbunare îm
potriva lui Apollo i exist riscul s încerce s se r zbune pe
tine. Nu- i dore ti a a ceva.
— Nu, am fost de acord i iar a început s mi se învârt capul.
Pere ii camerei se apropiau tot mai tare.
— Ce înseamn asta?
— înseamn c via a ta se schimb chiar acum. Trebuie
s pleci de aici i sta e momentul când intervin eu. Treaba
mea este s te duc la Academia Leg mântului, care este o
citadel în Dakota de Sud, unde Apollo crede c o s fii în
siguran .
Stomacul nu mi se mai agita, pentru c -mi ajunsese deja pe
undeva în bazin.
— Dakota de Sud? Nu sunt sigur nici m car c pot s ar t
pe hart unde e Dakota de Sud.
I-a ap rut din nou o und de zâmbet în col ul gurii.
— E între nu-m -intereseaz -nimic-de-acolo i t râmul-
marelui-nimic.
Mi-a sc pat un chicotit surprins. Seth... putea fi amuzant,
dar am închis imediat gura, pentru c -mi era team c , dac
încep s râd, o s fie un râs smintit i dup aia n-o s m mai
pot opri.
Strângând din ochi, am încercat s absorb totul, dar creie
rul meu sem na cu o cad care d pe dinafar . în sânge mi se
prelingea un fir de team , ca un curent firav, înghe at. I-am pus
cap t înainte s cad în genul la de panic din care ajungi s te
bâ âi intr-un col . Trebuia s fiu inteligent , pentru c ultimul
lucru pe care mi-1 doream era s mor.
— Deci, nu pot s r mân aici, iar via a mea, a a cum o tiu,
practic s-a terminat.
— Sau via a ta începe în cele din urm , a sugerat el. Po i s

prive ti lucrurile i a a.
Voiam s m las pe spate, dar eram deja sprijinit de t blia
de la capul patului. N-aveam unde s m mai duc.
— Trebuie s fac un du , am trântit eu.
A încruntat din sprâncene.
— Trebuie s faci un du ?
— Mda. Da. Trebuie s fac un du . M ajut s -mi limpe
zesc mintea, am continuat eu, iar cuvintele ie eau într-un iure
agitat. i chiar am nevoie s -mi limpezesc mintea, pentru c
toate astea sunt prea mult. A a c am nevoie s fac un du . Gr
mezi de aburi. M ajut s gândesc.
Pentru o clip , am crezut c o s -mi spun nu, dar apoi s-a
tras înapoi i s-a îndep rtat de pat. Sim indu-m deodat înfri
gurat , l-am privit dându-se înapoi de lâng pat, dar în sfâr it
puteam respira, acum c aveam spa iu.
— E un jacuzzi în baie.
Am ezitat o clip i apoi am aruncat p turile. S rind din
pat, m-am îndreptat direct spre u a b ii, cu capul a a de plin,
c m temeam c o s explodeze.
— Joe.
Mi-am încle tat pumnii i m-am întors spre el.
— Nu-mi spune Joe, Sethie.
— Sethie?
A izbucnit în râs.
Mi-am strâns bra ele la piept, f r s iau în seam faptul c
avea un râs frumos, chiar dac nu era om. Ei bine, dac era s -l
cred, nici eu nu eram cu totul uman .
— Ce-i?
Pieptul lui dezgolit s-a ridicat i mi-am for at privirea s re
vin pe chipul lui.
— Eu... A scuturat din cap. Nimic. O s a tept. S nu sta

o ve nicie acolo.
L-am privit în timp ce se întorcea spre o geant a ezat
într-un fotoliu mare i am sperat c avea vreun tricou nenoro
cit pe care s -l trag pe el. întorcându-m spre baia mai mare
decât camera mea de c min, am închis u a în urma mea i
aproape c m-am pr bu it pe ea.
închizând ochii, am ascultat t cerea absolut din camera
de hotel. Dac se mi ca pe-acolo, era par ial stafie. Mi se în
vârteau prea multe informa ii în cap. O parte din mine voia
s nege totul, dar el... trebuie s -mi fi spus adev rul, iar asta
îmi trimitea prin trup s ge i de panic . Tremuram toat . Semi
zei. Zei. Apollyon. Titani. Chiar i Pegas. Oare toate astea erau
adev rate, iar eu eram una dintre ei? i toate astea... P reau
prea reale ca s nu i fie.
Am deschis ochii i m-am holbat la cada imens .
Speram din inim c Seth g sise vreun tricou.
tre, ca s încerce vreo evadare nebuneasc , i, de i putea folosi
aceast perioad de una singur ca s se conving c nimic din
toate astea nu e real, cel pu in înc mai era aici i nu fugise ur
lând înapoi în campus.
Discu ia asta mersese mai bine decât cea de dinainte, ceea
ce era o chestie pozitiv .
Oftând, am tras fermoarul gen ii i apoi m-am dus la barul
din camer . Am deschis frigiderul, am înh at o bere i apoi
m-am îndreptat spre fotoliu. Desf când capacul, nici m car nu
m-am obosit s -l invoc pe Apollo. tiam c n-o s apar .
Am luat o du c zdrav n înainte s m pr bu esc în foto
liul cu tapi erie groas în care-mi a ezasem curul când o adu
sesem pe Josie la hotel. St tusem acolo ore în ir, privind-o
cum doarme, ca un fel de obsedat, pân am s rit în du ca s
scap de mireasma vag i st ruitoare a Infernului. Dar aveam
un motiv solid s stau cu ochii pe ea. î i trosnise capul destul
de tare. Probabil c sângele care-i curgea în vene, chiar i cu
puterile înc tu ate, o ajutase s n-aib nevoie de o vizit la ca

mera de gard .
înclinând sticla spre buze, m-am întrebat dac or mai fi fost
i în trecut situa ii când sc pase practic nev t mat dup acci
dente sau r ni grave. Oare nu le b gase în seam , le pusese pe
seama norocului?
Oare tia i c dormea neîntoars ?
Din clipa în care-o pusesem în pat i o învelisem, nu se
mi case din loc. Nici m car o dat . Nu se întorsese pe-o parte.
Nu se întorsese pe burt . Nici m car nu tres rise.
Darabana regulat a apei din baie s-a oprit. în sfâr it. Pro
babil c era suficient ap în cada aia s se înece.
Am coborât sticla pe bra ul fotoliului, întorcând privirea
mijit spre u a b ii. N-ar fi...
N-o cuno team deloc, a a c habar n-aveam de ce era în
stare. Fata fusese îngrijorat c e bolnav , ca i maic -sa, i
poate chiar era.
Fir-ar s fie!
Ridicându-m de pe scaun, am pus sticla pe blatul de lemn
i m-am dus la u a b ii. Am sim it nelini tea adunându-se în
m runtaie i luând-o în sus. Am întins mâna, am r sucit clan a
i am constatat c u a era încuiat . Nicio problem . Energia
elementului foc mi s-a rostogolit de-a lungul bra ului, iar c l
dura s-a înf urat în jurul palmei, arzând mânerul i topind
interiorul încuietorii.
Adio, încuietoare!
Ha!
Preg tindu-m psihic pentru orice, am împins u a. Catego
ric nu eram preg tit pentru ceea ce am v zut.
Josie era în cad , nu înecându-se, ceea ce era un lucru bun.
Partea proast era c , fiind în cad , era complet dezbr cat .
Poate c nu era ceva r u. în regul . Categoric nu era ceva r u.
A încremenit câteva clipe în cada cu jeturi de ap ... clipe

care mi s-au p rut cele mai lungi din via a mea, dar tot n-au
fost de-ajuns.
Era înghesuit într-unul dintre col urile rotunjite ale c zii,
cu genunchii ie ind din apa învolburat . Avea p rul strâns,
dar uvi e castaniu-deschis i blonde i se încol ceau în jurul
gâtului, lipindu-se de pielea umed . Am urm rit cu privirea
uvi ele mai lungi, care treceau mult de povârni ul umerilor.
De la în l imea mea, aveam o vedere bun în cad . în momen
tul la, ar fi trebuit s -mi mut privirea. Poate i s -mi cer scuze.
Asta ar fi f cut o persoan cu bun-sim .
Dar eu nu eram o persoan cu bun-sim .
A a c m-am uitat pe s turate.
Avusesem dreptate. Ascundea ni te comori de mare pre
sub puloverele l lâi. Zeilor, partea de sus era perfect . Erau m
ricei, dar nu prea mari, cu sfere albe ca fri ca i sfârcurile roz.
în c ân t tor. Asta-mi venea în minte. Totul ce v zusem era
î n c â n t to r .
Apoi s-a mi cat.
Josie a ipat, întinzând bra ele în fa i peste piept. Apa a
â nit în jur de parc aterizase o rachet în cad . S-a aplecat,
împingându- i genunchii în bra e, acoperind toat pielea aia
superb .
— O, Doamne! Ce faci?
Bun întrebare. Pentru o clip , uitasem de ce-am intrat.
— Voiam s fiu sigur c nu te îneci.
Aveam vocea mai profund i r gu it .
Ochii ei mari s-au îngustat.
— P i, evident, nu m-am înecat.
Nu, nu se înecase.
— Ai auzit vreodat de b tut la u ? a întrebat ea, cercetând
rapid înc perea. i am încuiat u a aia.
— B tutul la u e... complicat. i încuietorile sunt ener

vante.
Sprâncenele i s-au ridicat scurt i am r mas fascinat de felul
în care ro ea a u oar i se r spândea peste obraji i pe gât în
jos. Pun pariu c se întinsese i peste sâni, dar, din nefericire, îi
ascunsese. A trecut o clip .
— Tot aici e ti, a zis Qa.
— Sunt.
i-a mu cat buza de jos.
— N-ar trebui s fii aici. E nepoliticos.
— Serios?
M-am sprijinit de tocul u ii, instalându-m confortabil.
— Da. Sunt în cad . i dezbr cat !
Buzele mi s-au arcuit.
— Categoric e ti dezbr cat .
— Asta i e ideea! a strigat ea, iar eu am rânjit i mai larg.
Ce-i? Rolly-pollii n-au maniere sau respect pentru spa iul
personal?
— Apollyon, am corectat-o distrat. i, i-am zis, nu m des
curc deloc cu spa iul personal.
— M rog.
Glasul i se ascu ise.
Din gât mi-a sc pat un chicotit, care m-a surprins. Trebuia
s ies înainte s ... înainte s fac ce? S m dezbrac i s m duc
lâng ea? O parte din mine chiar era încântat de idee, dar n-ar
fi fost inteligent.
Josie nu era vreo fat oarecare pe care o ag asem pentru
câteva ore.
For ându-m s m mi c, m-am întors, dar glasul ei m-a oprit.
— Seth? a strigat, iar eu m-am uitat la ea peste um r.
A scos scurt limba, umezindu- i buza de jos, iar eu mi-am
înghi it un geam t. Habar n-avea.
— Ochi t i... str lucesc cumva.

— Se mai întâmpl .
Ar ta de parc ar fi vrut s mai întrebe i altceva, dar a
p rut s - i aduc aminte c era dezbr cat în cad . Chiar tre
buia s ies. Tr gând de clan a practic inutil , am ie it i am în
chis u a dup mine.
— Fir-ar s fie! am oftat.
Eram la fel de excitat ca atunci când v zusem prima dat
ni te sâni, iar asta fusese acum mult vreme. M-am gândit c
s-ar putea s fiu chiar i mai excitat de data asta.
Ce f ceam eu aici?
Sigur nu ajuta cu nimic s încerc s atenuez tensiunea din
pantaloni. M-am dus pân unde-mi l sasem berea i am apu
cat sticla. Luând o înghi itur zdrav n , m-am întrebat cum
de-am ajuns în locul sta, în momentul sta, cu o gagic goal
la câ iva metri de mine, f r s fiu cu ea.
Via a îmi sc pase cu totul din mâini.
Izbucnind în râs, m-am l sat în fotoliu i mi-am aruncat
picioarele pe pat, sprijinind sticla în bra e. Chestia asta era
chiar amuzant . Din ziua când m n scusem, n-avusesem ni-
ciun strop de control asupra vie ii mele. Fusesem preg tit s
fiu un Apollyon, ceea ce însemna c fusesem antrenat ca orice
alt Str jer.
Adev rul este c , dac Apollo m-ar fi eliberat mâine de în
voiala pe care-o f cusem i-mi spunea c am control deplin
asupra vie ii mele, n-a fi tiut ce s fac cu ea. La dracu. Nu mai
tiam nici m car cine eram cu adev rat.
Elixirul, infuzia special care fusese folosit ca s -i sedeze
pe semipurii care intrau în sclavie, nu mai exista acum. Ca i
o gr mad de reguli, dar nu fusesem prin preajma Academi
ilor Leg mântului sau în comunit i ca s v d cât de multe se
schimbaser . M îndoiam c s-au schimbat foarte mult. B nu

iam c o s aflu destul de curând.
Am aruncat o privire spre u a b ii, expirând u or. St tuse
destul de mult în baie ca s fie complet smochinit când ie ea
din cad . Era p cat s zbârce ti pielea aia dr gu .
Acum m gândeam la toat pielea aia dr gu .
i v zusem o bucat respectabil din ea.
Oare m gândisem înainte c era tears ? tears i dr gu ?
Tocmai reevaluam aceast observa ie, când u a b ii s-a deschis
în cele din urm i i-a f cut apari ia Josie.
Ah, pentru numele zeilor care se ascund în Olimp, avea
un halat pe ea. Nici m car nu era unul dintre halatele alea în
grozitoare de prosop, unisex, pe care le aveau multe hoteluri.
Hotelul sta nu era a a. G sise unul sub ire, de m tase, care
era ag at de u a b ii. Era legat strâns, într-un fel care atr gea
aten ia asupra taliei sub iri i a oldurilor rotunjite.
Halatul era bej i umed în zone interesante, ca de exem
plu sub buric, deasupra cordonului i în adâncitura dintre sâni.
Nu se pricepea deloc s se tearg cu prosopul. Nu c m-a fi
plâns. Privirea mi s-a mutat pe sâni. Sfârcurile se vedeau bine,
împingând prin materialul sub ire.
Zeilor!
Mi-am dep rtat picioarele, sperând c nu se uita la poala
mea. Pantalonii de nailon nu prea erau eficien i la capitolul as
cuns erec ii.
A venit spre mine i s-a a ezat pe marginea patului.
— N-am vrut s -mi pun celelalte haine pe mine, a zis ea,
aruncându-mi o privire printre genele dese. Tu... tu e ti la
care se holbeaz acum.
Nu-mi puteam lua ochii de la ea.
— A a e.
S-a uitat o clip în ochii mei, apoi i-a întors privirea.

— Nepoliticos, a morm it, uitându-se din nou la mine.
Am rânjit.
— Prietena ta ar trebui s - i aduc aici hainele. Probabil c
o s dureze o vreme. Unii dintre muritori erau prea aproape de
camera ta când am fost acolo. Trebuie s se asigure c niciunul
dintre cei c rora li s-a p rut c au auzit sau v zut ceva n-o s
povesteasc ... sau s - i aduc aminte.
i-a ferit privirea, mu cându- i buza de jos.
— Cum o s fac asta?
L sându-mi picioarele pe podea, am pus sticla goal deoparte.
— O s foloseasc o constrângere ca s -i fac s uite ce au
auzit sau v zut sau o s -i fac s cread c s-a întâmplat altceva.
Asta i-a atras aten ia. Ochii ia albastru-închis erau din nou
a inti i în ochii mei. Sprâncenele erau încruntate a nedume
rire, încre indu-i fa a într-un fel care era aproape... adorabil.
Ad o r a b il?
— Deci o constrângere este un fel de control asupra min ii?
— Mda, am r spuns i mi-am dat p rul de pe fa . Pot s-o
fac purii. i oricare dintre zei. Semipurii nu pot. Sunt la fel de
vulnerabili ca i muritorii la constrângeri.
A p rut s se gândeasc la asta.
— Tu po i?
Am încuviin at din cap.
Degetele i s-au agitat nervos peste nodul cordonului.
— Constrângerea func ioneaz la mine?
— N-ar trebui. Tu e ti semizeu. Am f cut o pauz , apoi am
continuat: Dar puterile tale au fost înc tu ate, a a c cine tie?
Pot s încerc.
Expresia de pe chipul ei zicea c mai bine n-a face-o, dar asta
nu m-a împiedicat. I-am prins privirea i am r mas cu ochii la ea.
— Scoate- i halatul.
Buzele i s-au întredeschis i-a r mas cu gura c scat .
— Ce dracu’?
M-au trecut valuri de dezam gire.
— B nuiesc c nu merge.
— E ti un pervers.
Am ridicat din umeri.
— Am auzit i mai rele de-atât.
— Bag mâna-n foc, a morm it ea ar goas .
— Habar n-ai tu.
M-am sculat în picioare, ridicând bra ele deasupra capului
i întinzându-m . Urm toarea ei întrebare m-a surprins.
— Ziceai c po i folosi elementele? Po i... s -mi ar i unul?
Coborând bra ele, m-am uitat la ea.
— Deci vrei o demonstra ie educativ ?
A ezitat un pic, apoi a dat din cap.
Primul impuls a fost s -i spun nu, pentru c avusesem parte
de destule de-astea la via a mea, dar nu asta am f cut. Ridicând
bra ul spre ea, am desf cut mâna, cu palma în sus. în vreme ce
purii excelau de obicei doar la folosirea unui element, în gene
ral abilitatea care era caracteristic familiei, pentru mine era o
a doua natur invocarea oric ruia dintre elemente. B nuiam c
la fel o s fie i pentru ea odat ce o s - i poat folosi abilit ile.
Nici m car n-a trebuit s m gândesc cu adev rat.
Un val de c ldur mi-a înv luit pielea, atingând aerul din
jurul meu. Deasupra palmei a ap rut o scânteie, urmat de un
iz slab de ozon ars. O clip mai târziu, s-a ivit un glob mic
de fl c ri de culoarea chihlimbarului, în straturi, din care ulti
mele îmi acopereau mâna.
— Uau! Josie s-a ridicat de pe pat. i-a luat foc mâna, la
propriu!
Am strâmbat din buze.

— Nu doare. Mi-am mi cat mâna, r sucind palma în sus i
în jos. Se duce unde vreau eu.
— Uau..., a repetat ea, înconjurând patul i apropiindu-se
de mine. S-a oprit la doar vreun metru, iar str lucirea focului i
se reflecta pe obrajii fragezi. E chiar... uau!
Am strâns degetele, stingând fl c rile când i-am întâlnit
privirea plin de venera ie.
— Probabil c o s po i i tu s faci la fel.
A scuturat din cap, iar degetele au reînceput s se joace cu
nodul de la cordon.
— Nu pot nici m car s cuprind cu mintea a a ceva.
Marginile halatului începuser s se desfac la gât, provo-
cându-m cu un crâmpei de piele palid .
— O s reu e ti. Trebuie s reu e ti.
A urmat o pauz .
— M-am gândit.
— Deci asta ai f cut dou zeci de ore în cad ?
— N-am stat dou zeci de ore acolo. <
Bra ele i-au c zut pe lâng corp, iar es tura s-a desf cut i
mai mult, sco ând la iveal curba blând a sânului. Iar am tre
cut la încânt tor.
— Ai zis c trebuie s ajung în Dakota de Sud.
M-am silit s m uit în ochii ei.
— Da.
—- i dup aia o s m la i pur i simplu acolo?
N-aveam niciun r spuns. Ordinele lui Apollo erau s-o duc
la Academia Leg mântului. Asta era tot. Eu sigur n-aveam de
gând s pierd vremea pe-acolo.
A închis ochii, iar pieptul i s-a ridicat brusc, întinzând halatul.
Fir-a al naibii! Pe bune! Fata asta îmi era strict interzis dintr-o
110 J e n n if e r L. A r .m e n t r .o u t
mul ime de motive, mai ales inând cont de cine era taic -s u, i,
de i mi-ar fi pl cut s -l scot din s rite, nu voiam s m aleg cu
un fulger în cur. Dar m mâncau degetele s ating pielea care se
i ea de sub halat, s -mi strecor mâinile sub es tur .
— Via a mea de aici e important . Toate lucrurile pentru
care am muncit nu mai înseamn nimic acum... educa ia, ce
am vrut s fac în via .
Chiar trebuia s încetez s m mai zgâiesc la pieptul ei.
— E ti semizeu. Pân la urm , o s contribui la salvarea lumii
i chestii de-astea. Asta e mai important decât... Ce studiai tu?
— Psihologie, a r spuns ea. Apoi a râs, iar sunetul era blând
i trist. tiu c probabil c nu e important pentru tine, dar pen
tru mine este. înseamn mult pentru mine, iar acum mi-a fost
luat lucrul sta i eu...
S-a oprit, iar expresia i-a devenit absent .
Acum nu mai avea de ales. Avea un destin despre care nu
tiuse, pe care probabil c nu i-l dorea, i putea ajunge s fie
ucis din cauza asta. îmi d deam seama cât de nasol era. Inima
îmi b tea s -mi sparg pieptul far niciun motiv.
— îmi pare r u.
A clipit parc surprins , apoi s-a întors într-o parte. Toat
pielea aia expus m ucidea.
— Tocmai mi-am dat seama de ceva.
N-o ascultam cu adev rat. înainte s apuce s mai scoat
vreun cuvânt, m-am dus spre ea i am prins marginile halatului.
Dosul degetelor i-a atins pielea, stârnindu-m . I s-a t iat r su
flarea i s-a încordat. A întors capul i ochii i s-au m rit când
mi-a întâlnit privirea. Aveau o profunzime mult mai mare
decât îmi d dusem eu seama. A a de mult emo ie. Confu
zie. Nelini te. Nevinov ie. A, dar mai erau i altele. în str fun
duri era team , dar era i curiozitate. O parte din mine, cam cât
un crater, voia s -i trag halatul de pe umeri, s vad cum ar

reac iona, cât de profund mergea nevinov ia i dac nu cumva
curiozitatea pe care-o descopeream în privirea ei, în felul cum i
se întredeschiseser buzele, era mai puternic decât teama.
Am strâns marginile halatului.
— M distrage, am murmurat.
A expirat u or, iar obrajii i s-au îmbujorat. întinzându-se,
a apucat marginile chiar sub mâinile mele. Mâinile nu ni se
atingeau, dar i-am ap sat pielea cu articula iile degetelor i am
sim it o arsur . Pentru o clip , nu s-a mi cat niciunul dintre
noi. P ream prin i într-un moment care se prelungea.
— Iar î i cam sclipesc ochii, a optit ea.
Aveau tendin a s-o fac atunci când aveam sentimente in
tense i pe moment aveam o gr mad de sentimente... toate ne
potrivite. I-am dat drumul i m-am for at s fac un pas înapoi.
— De ce i-ai dat seama?
Au trecut câteva clipe pân s vorbeasc i, când a vorbit,
am sesizat o schimbare în glasul ei. Tonul era mai r gu it, mai
blând. Interesant.
— Nu mai tiu dac mama e nebun , a zis, iar discu ia des
pre maic -sa mi-a t iat efectiv erec ia. Mi-a spus c tat l meu
era un înger care a venit la ea. Nu era un înger. Era... Dumne
zeule, nici nu-mi vine s cred c spun asta, pentru c sun de-a
dreptul ridicol, dar era Apollo.
— Mda, el era, furi ându-se în patul unei domni oare, am
morm it eu, cu ochii la bar.
Mai voiam o bere.
Josie a continuat.
— i mi-a spus c tot ce s-a întâmplat anul trecut, cu dezas
trele naturale, cu toat lumea la un pas de r zboi, era lumea
care ajunsese în pragul sfâr itului. Avea dreptate, nu-i a a?
Am dat din cap.

— Cam ca atunci când zeii joac bowling cu P mântul.
— De multe... probabil c de multe ori când credeam c are
halucina ii... poate c toate au fost adev rate i noi... bunicii
mei... au trecut-o pe medicamente. Medicamente antipsiho-
tice. i medicamentele alea, dac nu e ti schizofrenic, pot s ...
N-ar trebui s le iei. O, Doamne... S-a aruncat pe pat, cu o ex
presie aproape descompus . Probabil c i-au f cut i mai r u.
Sim eam cum mi se r suceau m runtaiele de neputin .
Sclipirea sticloas din ochii ei îmi spunea c poate izbucni în
plâns în doar câteva clipe, iar eu nu m pricepeam la rahaturi
de-astea. Emo iile... nu erau bune. Dar am p it spre ea.
i-a ridicat b rbia i a tras adânc aer în piept, îndreptându- i
umerii. Sclipirea din ochi era înc acolo, dar nu s-a ivit nicio
lacrim . M-am oprit la jum tatea drumului, întrebându-m ce
faceam. A expirat cu zgomot.
— Vreau s merg acas . Trebuie s merg acas . Acum.
— V REI S MERCI acas ? a repetat Seth.
Se zgâia la mine de parc tocmai zisesem cel mai tr snit
lucru din seara aia. i fuseser o gr mad de lucruri tr snite.
Folosisem fiecare moment în care st tusem la murat în
cada aia - cada aia impresion an t - ca s încerc s în eleg i
abia dac reu isem. Faptul c n v lise în baie nu m ajutase,
înc nu puteam s cred c -i trecuse prin cap c m înecam.
i chiar nu puteam crede c m aflasem, complet dezbr cat ,
în aceea i înc pere cu el. Eram cam dezbr cat i acum, pen
tru c halatul sta nu prea acoperea multe, dar n-aveam s m
gândesc la asta. Eram destul de sigur c oricum îmi v zuse
destul de bine sânii în baie.
M car acum era la câ iva metri de mine, privindu-m de
parc eram nebun . Era mai bine decât s fie c hia r în fa a mea,
cu degetele încol cite peste marginile halatului meu, cu articu
la iile degetelor pe pielea mea, i zgâindu-se la mine ca... Mi
s-a t iat r suflarea i sim eam un fream t în vintre. Se holbase
la mine cu ochi aproape fosforescen i i p ruse f l m â n d.
Nu-mi aminteam s se mai fi uitat vreodat vreun tip la

mine a a, decât dac aveam în mân un co cu aripioare de
pui. Dar în clipa aia, cu dosul palmelor lui pârjolindu-mi pie
lea, dac i-ar fi coborât gura spre gura mea, ar fi fost anse se
rioase s r mân acolo i s -l las.
Nu eram sigur ce spunea asta despre mine.
Dând deoparte gândurile astea, m-am ridicat i am întins
mâna spre cordon, s m asigur c e înc strâns.
— Trebuie s merg acas s-o v d pe mama. Trebuie s vor
besc cu ea.
Sim eam cum clocote te vinov ia în mine, chiar dac tiam
c era ridicol. Cine-ar fi crezut c tot ce spunea ea de ani de zile
era adev rat?
Seth i-a încruci at bra ele, uitându-se la mine.
— i n-ai putea, nu tiu, s pui mâna pe telefon i s-o suni?
— Pot, dar vreau s-o v d.
Nemul umit i sim ind cam vreo mie de alte emo ii, m-am
întins s -mi desfac p rul, dar m-am oprit când nenorocitul de
halat s-a desf cut din nou. Am prins marginile i fream tul a
revenit când am observat c Seth p rea s gâfâie un pic. Tre
buia s m concentrez - i nu asupra fream tului.
— Nu m a tept s în elegi sau m car s - i pese, a a c n-o
s intru într-un milion de motive pentru care ce am s -i spun
mamei - mormanul de scuze pe care trebuie s i le ofer, proba
bil împreun cu o gr din întreag de flori - nu se poate spune
la telefon. Vreau s fiu cu ea. Vreau s-o îmbr i ez. Bine? A a
c trebuie s-o v d. Nu s-o sun.
Sprâncenele alea arcuite elegant s-au ridicat încet.
— î i dai seama c ba i câmpii? La greu.
Dogoarea mi-a cuprins obrajii.
— Nu. Nu mi-a mai zis nimeni a a ceva.
— Mi-e greu s cred, a r spuns el sec.

Am mijit ochii i, când a rânjit, am fost sfâ iat între dorin a
s -i terg rânjetul de pe fa i... i s rânjesc i eu la el. Asta era
o reac ie enervant .
— Ar trebui s m duci în Dakota de Sud. De ce nu m pot
opri în Missouri în drum i s-o v d pe mama?
— N-am zis c nu po i.
I-am întâlnit privirea.
— Atunci m duc s-o v d pe mama înainte s m duci pe
sus la dracu-n praznic.
i-a l sat capul într-o parte, iar p rul, acum uscat în bucle
largi, îi atingea fa a.
— Nu cred c e o idee inteligent .
— Nu i-am cerut p rerea.
A ridicat dintr-o sprâncean .
M-am îmb o at în fa a lui, tr gând adânc aer în piept i
strângând mai tare halatul.
— Nu po i s m opre ti.
S-a uitat o clip la mine i apoi i-a l sat capul pe spate, râ
zând din inim . Am sim it un fior pe ira spin rii. Avea un râs
a a de pl cut.
— Nu te pot opri? Tu nu m po i oprime mine, Joe.
— Nu-mi spune Joe!
i-a l sat b rbia în jos i i-a ap rut un zâmbet pe buze.
— Scuze, Jo e sie .
— O, Doamne, e ti a a de enervant, am bodog nit i am în
ceput s m plimb de colo-colo în paralel cu patul. Care-i treaba
ta? Adic , de ce e ti aici, cu mine? E ti d daca mea, corect?
Ochii lui chihlimbarii îmi urm reau mi c rile cu o intensi
tate însp imânt toare. Oare întotdeauna se uita la oameni de
parc vedea direct pân la cele mai intime gânduri ale lor?
— Prefer termenul de „gardian” în loc de „d dac ”. Ar tre

bui s te in în via , nu hr nit , hidratat i distrat cu desene
animate Disney.
— M rog. E ti o d dac sexy, cu puteri de ninja, care tre
buie s m ap e re, am rectificat eu, distras o clip de sclipi
rea brusc din ochii lui brun-ro ca i. Apoi, tr gând u or aer în
piept, mi-am ridicat b rbia. Pentru c ... a a i-a ordonat tata
s faci. i el e, cum ar veni, Apollo - la adev rat - i b nuiesc
c e super-puternic i nu e cineva pe care s vrei s -l superi. i,
pentru c a mai pus i alte... persoane s m vegheze, mai b
nuiesc i c nu vrea s mor, a a c o s fie destul de sup rat pe
tine dac sfâr esc far suflare, nu?
A strâns din buze i i-a p lit sclipirea din ochi.
— Cam a a ceva.
— Deci, ca s - i u urezi treaba, nu trebuie decât s m la i
s-o v d pe mama. Dac nu, o s trebuiasc s - i petreci jum
tate din timp facându- i probleme c m urm resc creaturi mi
tice uciga e, fiindc în clipa în care o s pot s fug, o s-o i fac.
Asta pot s - i promit, Sethie. i atunci, dac o s fug de nebun ,
far ap rare...
Gura i s-a deschis pu in i i-a l sat capul într-o parte, apoi
m-a luat prin surprindere. A râs din nou, desfacându- i bra ele.
— Asta a fost tare.
Am încercat, dar n-am reu it, s -mi ascund rânjetul trium
f tor.
— A a m-am gândit i eu.
— Nu-i o chestie de teapt , a ad ugat el, ridicând din umeri.
Dar, hei, care-i cel mai r u lucru care se poate întâmpla? Tu
ajungi s mori, iar eu ajung s -mi doresc s fi murit. Ori te urm
resc pân acas titanii sau umbrele i- i pun toat familia în peri
col. E un risc, dar nu mare lucru.
Rânjetul mi-a pierit de pe fa . M rog, asta nu suna bine.

Trecând de cealalt parte a patului, a ridicat pern , a um
flat-o i a aruncat-o spre t blia de la c p tâi. Apoi a tras cuver
tura grea i cear aful.
— Când plec m? Acum? Dac da, am nevoie de haine.
Aveam nevoie de haine de-acum vreo cinci minute.
— i probabil de geant i telefon. B nuiesc c am nevoie i
de actele de identitate. Nu tii niciodat când...
— Prietena ta o s - i aduc lucrurile, probabil în câteva ore.
Nu face numai cur enie, cerceteaz i terenul i se asigur c
nu se apropie nimic de hotelul sta.
Trebuia s mai port halatul sta câteva ore? Puteam s -mi
pun hainele cu care venisem, dar miroseau ciudat... a muce
gai i igrasie.
Seth m-a studiat cu aten ie.
— Deci nu plec m nic ieri pân diminea .
— Diminea ?
— îhâm.
S-a aruncat pe pat, f când salteaua s se mi te, dar cu un
grad de gra ie oarecum uimitor. întins pe spate, i-a strâns
bra ele sub cap. Frumo i bicep i... pozi ia aia chiar îi punea
în eviden .
— Ce faci?
i-a mi cat oldurile.
— Ce i se pare c fac?
Orice o fi fost, ar ta bine.
Pe buzele alea s-a ivit un alt rânjet, iar eu m-am rugat s nu
poat citi gândurile. Ar trebui s -l întreb mai încolo.
— Spre deosebire de altcineva, nu dau nume - s-a uitat di
rect la mine - , eu n-am tras un pui de somn de patru ore. A a
c o s folosesc urm toarele câteva ore ca s dorm.
Gura mi s-a deschis, dar am închis-o la loc. Nu puteam s

m plâng c vrea s doarm . Ar fi fost pur i simplu nepoliti
cos. Dar ce naiba ar fi trebuit s fac eu în timp ce el tr gea pe
dreapta? inând cu disperare de halat, mi-am mutat greutatea
de pe un picior pe altul, privind în jur prin camera spa ioas
de hotel.
— Josie.
M-am întors spre el, cu r suflarea t iat . Cum naiba putea
s arate cineva a a... a a de bine, pur i simplu stând în pat?
— Ce-i?
Ochii îi erau pe jum tate închi i, sco ând în eviden genele
dese, bine definite.
— Vino încoace.
Alt fior mi-a trecut peste piele.
— Iar încerci chestia aia cu controlul min ii? Pentru c nu
merge.
A râs înfundat.
— Nu, nu încerc. Doar vino încoace.
Mi-a stat inima în piept.
— Nu cred c -i o idee bun .
— Serios? a murmurat el, rânjind lene . De ce?
N-aveam niciun r spuns bun, pentru c ceea ce-mi trecea
prin cap era de-a dreptul impertinent. Când a v zut c nu r s
pund, s-a întors pe-o parte i i-a întins bra ul în spa iul gol
dintre noi.
— Vino încoace, a zis din nou.
înc p ânându-m , am scuturat din cap.
— De ce?
— Pentru c o s -mi fie mai bine.
— sta categoric nu-i un motiv destul de bun.
A râs din nou.
— Asta n-a fost foarte frumos, Joe.

— Nu-mi placi, am optit.
Rânjetul i-a crescut pân i-a schimbat fa a cu totul, îmblân-
zindu-i pu in frumuse ea.
— Uite ce e. N-o s - i fac avansuri sau altceva de felul sta,
a spus i i-a mi cat degetele, în vreme ce eu m luptam cu
un sentiment foarte ciudat i foarte tulbur tor de dezam gire,
care m f cea s consider c aveam nevoie de terapie. Trebuie
s dorm, ca s pot s fiu alert mai încolo, dar e dificil s dorm
când tu ar i de parc e ti cât pe ce s-o iei la goan spre u . Tot
ce vreau e s stai aici. Po i s te ui i i la televizor. Eu o s dorm
în timpul sta, dar am nevoie de tine aici, lâng mine.
Am n ev o ie d e tine.
Mi-am mu cat u or buza de jos. Bineîn eles, nu voise s
spun c are nevoie de mine de-adev ratelea, dar tot sim eam
un zbucium periculos în vintre. Mi-am tras o palm mental ,
trebuia s -mi controlez hormonii. Nu-1 cuno team pe tipul
sta. Nici m car p e min e nu m mai recuno team. Sexul i alte
chestii indecente ar fi trebuit s fie ultimele treburi la care s
m gândesc.
Patul era imens. Puteam s stau far probleme într-o parte,
iar el s doarm în cealalt . Ra ionamentul lui p rea logic, iar
eu n-aveam s fiu tâmpit i s fug cât timp se purta frumos.
tiam c n-a fi fost în stare s m ap r singur . N-aveam ni-
ciun fel de puteri grozave, cum ar fi s -mi dau foc la mân .
Aveam n e v o ie de el i, Dumnezeule, asta era nasol.
Adunându-mi tot curajul, nu i-am luat mâna, dar am pus
un genunchi pe pat, înc strângând marginile halatului. Acolo,
am ov it o clip .
Seth a ajuns deasupra mea pân s -mi dau seama m car
c s-a mi cat. Acum st tea întins acolo, lenevos, i în clipa
urm toare eram pe spate, cu ochii larg deschi i, iar piciorul

lui era aruncat peste mine, prinzându-m practic în capcan .
R suflând poticnit, mi-am întors capul spre el. Avea ochii
doar pe jum tate deschi i i rânjetul cât se poate de r ut cios,
î i mi ca mâna, agitându-mi în fa ceva negru i sub ire. Te
lecomanda! Cum naiba luase telecomanda între momentul în
care z cea acolo, în pat, i nu f cea nimic i cel când se n pus
tise practic asupra mea?
Nemernicul chiar e ra ninja!
— Vrei s te ui i la televizor? m-a întrebat.
Am început s num r pân la zece. Am ajuns pân la trei.
— Chiar nu era nevoie de a a ceva.
— Nu cred.
Indignarea îmi sporea rapid.
— Nu plec nic ieri.
— tiu c nu.
A clipit i apoi mi-a strecurat telecomanda sub mâinile
încle tate, chiar pe vârful sânilor.
Am r mas cu gura c scat .
— Nenorocit arogant i ener...
— Ora de nani, m-a întrerupt el. Uit -te la televizor. Sau
nu. Zgâie te-te la mine sau nu, dar eu o s trag un pui de
somn.
Am crezut c o s -mi explodeze capul de cât exasperare
strânsesem. Am încercat s -i mi c piciorul, dar nemernicul
cânt rea o ton .
— Mi c -te, am ordonat cu toat demnitatea de care m-am
sim it în stare. Mi c - i naibii...
— Nu pot s dorm dac vorbe ti. i am nevoie de un pui
de somn. Dac nu, o s ajung s ies cu ma ina de pe carosabil
mâine, în drum spre aeroport.
Mi s-au încordat to i mu chii. Am uitat c piciorul lui st

tea peste al meu.
— Aeroport?
— Îhî. Avea ambii ochi închi i. Cum altfel crezi c o s
ajungem de aici pân în Mizerie?
— Missouri, l-am corectat eu.
— Tot aia.
Nu l-am b gat în seam .
— E un ora care se cheam Osborn. M rog, e mai mult un
sat, dar putem merge cu ma ina. Am eu ma in .
A oftat.
— Am i eu ma in .
— Bine, m-am repezit eu, tiind c biata mea ma in ar fi
avut nevoie de o gr mad de repara ii înainte s pot face dru
mul la din nou. E doar un drum de trei pe ore de aici i...
— Drum de trei pe ore? E ti beat ? A deschis un ochi de
chihlimbar. Nu conduc trei pe ore.
Sim eam cum m cuprinde panica, încol cindu-se de jur
împrejurul meu.
— Atunci o s conduc eu! Pot s conduc i eu. Am facut-o
de-un miliard de ori.
— Pe bune, a zis el blând. O s fie un zbor de o or sau
dou . Mergem cu avionul.
— Nu. în niciun caz. Nu zbor. Nu m urc într-o conserv
care poate s cad din cer oricând. Las-o balt . Te-ai gândit vre
odat cum se ridic avioanele în cer i cum stau pe cer? Nu? Eu,
da. Sunt o gr mad de chestii tiin ifice pe care nu le în eleg.
Acum deschisese ambii ochi.
— i-e fric s zbori.
M-am gândit un pic s mint, dar ar fi fost o prostie.
— Mda, nu m-a atras niciodat .
Seth s-a zgâit la mine o clip i apoi a morm it ceva în barb ,

care suna parc a limb str in .
— Bine. Mergem cu ma ina.
Urm toarea r suflare mi-a destins mu chii, în timp ce pri
virea mi-a trecut peste chipul lui.
— Mul umesc.
Se pare c fusese r spunsul gre it, pentru c zâmbetul pro
vocator din col ul gurii disp ruse cu totul, ca i sclipirea de
agasare din ochi. Chipul îi era cu totul neclintit, near tând
nimic în timp ce m privea fix.
— C e... ce-am spus? am întrebat.
Ochii lui m-au intuit o clip , apoi s-au închis.
— Nimic, a murmurat el.
i n-a mai spus nimic dup aia. Nici eu. Am stat nemi cat ,
în t cere, i l-am privit pân am tiut c adormise, pentru c
fa a i s-a relaxat, iar buzele i s-au întredeschis. i am continuat
s -l privesc. în somn, p rea... p rea tân r. Vulnerabil. Nu nor
mal, pentru c , pân i când se odihnea, unghiurile i planurile
fe ei aveau ceva ireal, dar... nu tiu. Ar ta altfel. Tot înnebuni
tor de ar tos, dar exista acolo i ceva omenesc i era o u urare
s v d asta, mai ales c tiam c via a mea se afl efectiv în mâi
nile lui.
S u r p r i n z t o r , c h i a r am a ipit în timp ce m dedam
la ceva ce era probabil chiar esen a comportamentului de ob
sedat - adic zgâitul la Seth în timp ce dormea. Dac s fii ob
sedat ar fi fost un sport olimpic, atunci s prive ti pe cineva
când doarme merita o medalie de aur.
Nu mi-am dat seama c adormisem decât când am cli-
pit - sau cel pu in a a mi s-a p rut mie iar str lucirea blând
a dimine ii se strecura printre perdelele par ial desf cute.
Pfui! Nu erau trase când m catapultase practic în pat? Iar
perna chiar era nasoal . Era tare ca un sac de pietroaie, dar in
credibil de neted . Perna avea i un tic it ciudat.
Pernele nu tic ie.
Mi-a crescut pulsul pe m sur ce deveneam con tient de-a
binelea de ce m înconjura i de cine, nu ce, era sub mine. Seth.
i nu st team de fapt peste el. Eram complet încol cit în jurul
lui. Aveam capul pe pieptul lui, bra ul drept era r sucit peste
mijlocul lui, iar cealalt mân se odihnea pe partea ferm , de
jos, a abdomenului s u. Unul dintre picioare era sub piciorul
lui, cel lalt încol cit pe deasupra i cumva îndesat între picioa
rele lui. Coapsa mea era foarte aproape de o parte a corpului
lui de care n-avea nicio treab s se apropie a a de tare.
Ah, uau!
Avea o mân încurcat în p rul meu, care probabil c se des
f cuse la un moment dat, i cumva ajunsesem sub p turi, de i
nu a a adormisem. Deci la un moment dat tr sese p turile.
Ce jenant. Pentru c era evident c m r sucisem spre el i m
transformasem, în timp ce dormeam, într-un parazit ag tor.
Rahat.
Pieptul i se l sa i i se ridica sub obrazul meu, cu mi c ri
profunde, regulate. înc mai dormea, a a c trebuia s m des
col cesc cumva înainte s se trezeasc i s descopere c -1 fo
losisem pe post de Pillow Pet1personal.
Frate, ce-mi mai lipsea juc ria cu care crescusem. Avuse
sem o g rg ri pe care o luam peste tot cu mine, chiar i la
lac. O avusesem cu mine odat când î i f cuse apari ia Bob,
care se zgâise la chestia aia de parc ar fi fost vreun soi de cre
atur mistic . M întrebam dac bunicii o mai aveau pus bine
pe undeva... în regul , cui îi p sa de tâmpenia aia de juc rie?
Dându-mi ochii peste cap, mi-am impus s m concentrez.
Dar cum naiba s -i mut mâna? Sau s -mi scot piciorul de sub
piciorul lui? Sau s nu-1 pocnesc din gre eal în ...
Am auzit pe cineva care- i dregea u or vocea.
Mi-a stat inima în loc când mi-am aruncat privirea prin ca
mer i mi-am oprit-o asupra unei fete înalte, cu pielea întune
cat , care st tea în scaunul din fa a biroului.
O, Doamne!
1 Marc de juc rii care se pot transforma din perne decorative în

diverse animale de plu .
Acolo st tea Erin, cu bra ele încruci ate la piept. Ar ta nor

mal, ca fata pe care o cunoscusem acum doi ani, când m mu
tasem pentru prima dat la c min, dorindu-mi s am pernu a
mea cu mine. Nu mai avea niciun fel de aripi ca pielea t b cit
sau globi oculari complet albi. Pielea era neted i f r cusur,
nici urm de cenu iu închis, iar degetele nu se terminau cu
gheare letale. P rea uman . Privirile ni s-au întâlnit, iar eu am
sim it un gol în stomac când m-am uitat la ea. Tot ce-mi spu
sese fusese o minciun .
— Ei biiineee... Erin a lungit cuvântul, punându- i un pi
cior suplu peste cel lalt. Auzisem despre reputa ia lui, dar tre
buie s recunosc c nu credeam c e c hia r a a de bun.
Pentru o clip , nu m-am prins la ce f cea aluzie, dar apoi
mi-am adus aminte unde eram i pe cine st team. Ah, stânjenitor!
— Nu e ceea ce pare.
Am dat s m ridic în ezut, dar mâna care se aflase în p rul
meu a coborât încet pe curbura spatelui, într-o alunecare lent ,
f cându-mi r suflarea s se întretaie i degetele de la picioare
s se strâng .
— E exact ceea ce pare, s-a auzit vocea profund .
Erin a ridicat dintr-o sprâncean .
Am întors capul. Seth a schi at un zâmbet lene de unde
st tea cu capul ridicat pe perne.
— E ti treaz!
— Eram treaz.
— De ceva vreme, a ad ugat Erin, iar eu m-am r sucit din
nou spre ea. Dezb team dac s te trezim sau nu. Mai ales când
scoteai sunetele alea.
— Sunete?
Mâna lui Seth îmi ap sa pe o parte a abdomenului.
— Mda, erau un fel de scâncete u urele.
Am sim it fierbin eala urcându-mi în obraji.

— Nu... nu scot sunete când dorm.
— Ba da. Erin a b tut cu degetele în bra ul scaunului. Cam
ca un pisoia .
Am c scat gura, iar Erin a ridicat din umeri.
— E dr gu .
Era umilitor.
Sprijinindu-mi mâna pe abdomenul lui Seth, m-am împins
s m ridic. Abdomenul nu i-a cedat niciun centimetru. Parc
a fi împins într-un perete. Mi-am strâns marginile halatului i
m-am tras spre cealalt parte a patului.
Seth s-a ridicat, întinzându- i bra ele deasupra capului.
I-au trosnit încheieturile când s-a r sucit din mijloc. Când i-a
coborât bra ele, privirea lene i-a trecut peste mine, z bovind
peste locul unde aveam mâinile încle tate pe halat, i s-a mutat
spre locul unde st tea Erin. Apoi a spus:
— Mi-e foame. S-a uitat la mine, cu linia maxilarului înc
relaxat de la somn. ie i-e foame?
Mie îmi era tot timpul foame, a a c am dat din cap.
— Perfect.
i-a l sat picioarele din pat i s-a întins din nou. De data
asta, când a ridicat bra ele, i s-a ridicat i tricoul. Nu c n-a
fi v zut tot când defilase far tricou mai devreme, dar vederea
fugar a abdominalilor fermi tot mi-a atras aten ia.
i pe a lui Erin.
A trecut agale pe lâng ea în drum spre baie.
— Te-a întreba dac i-e foame, i-a zis. Dar b nuiesc c
i-ai f cut plinul cu copila i azi-noapte.
Am c scat ochii.
— M nânci... copila i?
Erin i-a dat ochii peste cap.
B
— Nu, nu m nânc copila i. S-a uitat urât la el, iar Seth a râs
înfundat. Nemernicule!
Seth a intrat în baie. Nu tiam ce s -i spun lui Erin în t ce
rea care a urmat, iar el s-a întors în câteva secunde, cu p rul
umed în jurul fe ei. i-a strâns p rul la spate, prinzându-1 pe
ceaf , în timp ce î i punea o pereche de teni i pe care nu-i b
gasem de seam pân acum.
— M întorc, a zis el, îndreptându-se spre u . Cu bacon.
Cl tite. Ou . Cârna i. Poate ni te fructe, a continuat, deschi
zând u a. i gofre. Aaa! i ni te omlet sun bine. Cu mult
brânz i ardei...
U a s-a închis în urma lui, iar eu m întrebam cum o s
aduc atâta mâncare.
T cere.
Trecându-mi o mân prin p r, am privit spre Erin. Se uita
la u a închis .
— Am auzit o gr mad de chestii despre el, mi-a zis, cu glas
sc zut. Zvonuri. Unele dintre ele probabil adev rate. Unele,
nu. Mi-a ucis una dintre surori. S-a întors spre mine i a ad u
gat: E drept, i ele încercau s -l omoare.
Nu eram sigur dac asta îi oferea o scuz .
îndreptându- i picioarele, le-a l sat pe amândou pe podea
i s-a aplecat înainte.
— Nu e ... Nu e cum credeam.
— Ce vrei s spui?
Erin a ridicat din umeri.
— N-are importan . i-am adus toate hainele pe care am
reu it s le adun i câte ceva din restul lucrurilor.
Pe podea, sub birou, se aflau câteva gen i de sport i rucsa
curi care p reau umplute pân la refuz. îmi sim eam limba în
greunat când am vorbit.
— Mul umesc.
S-a strâmbat.
— Trebuie s vorbim înainte s se întoarc i s m scoat
din s rite. tiu c trebuie s fii dezorientat .
— Dezorientat ?
Râsul meu era cât se poate de sec.
— Acum 24 de ore, credeam c zeii greci nu sunt decât
ni te mituri i acum...
— i acum tii c e ti i tu unul dintre mituri, a încheiat ea.
Un semizeu - unul foarte important. în afara faptului c n-au
mai existat semizei de, m rog, de foarte mult vreme, tu e ti
fiica lui Apollo. Nenorocitul de zeu al Soarelui e tat l t u.
Tat l meu. Mintea mea tot nu putea s cuprind asta, dar
tiam c nu-mi pl cea cum sun .
— Te rog, nu mai spune c e tat l meu. Poate c a donat
ni te sperm , dar atâta tot. Nu-i tat l meu. Bunicul mi-a fost
aproape ca un tat , pentru c el m-a crescut. M iube te.
i-a l sat capul într-o parte, iar sprâncenele i s-au îmbinat.
— i Apollo te iube te. tiu c poate fi greu de crezut, dar te
iube te. S-a asigurat mereu c e ti în siguran . Ap rat .
Ideea era c n-avusesem nevoie de a a ceva în copil rie.
Sau, dac am avut nevoie, n-avusesem habar de asta. Ce îmi
trebuia mie era un tat . Bunicul era grozav i f cea tot ce putea,
dar nu era acela i lucru.
Am alungat gândurile astea.
— Te-a trimis pe tine s ai grij de mine.
A deschis gura i apoi a închis-o. în vreme ce ea d dea din
cap, mi s-a întors stomacul pe dos.
— A a e.
— Deci nu e ti din DC de fapt, nu? i n-ai f cut atletism
în liceu.
Când a scuturat din cap, mi s-a strâns inima de parc ar fi

fost aruncat într-un storc tor de fructe.
— Am crescut în Olimp, dar am fost de multe ori în DC.
îmi plac muzeele, a zis ea timid. tiu c nu asta i-am zis ie.
Aveau m car licee în Olimp?
— Ai dreptate. Totul în leg tur cu tine - cu n o i - a fost o
minciun . S-a ridicat în picioare, aruncându- i coada de cal
ondulat peste um r. Nu- i puteam spune adev rul. Nu m-ai
fi crezut.
Aici avea dreptate, dar nu în elegea.
— tii c n-am avut prieteni în copil rie, da?
A aruncat o privire spre fereastr i a încuviin at din cap.
— tiu.
— Ceilal i copii nu se purtau frumos cu mine, pentru c p
rin ii lor nu se purtau frumos cu familia mea, am spus, înghi
ind în sec ca s alung nodul care mi se pusese în gât. Când
am venit aici, m a teptam s fie la fel. Nu tiam de fapt nimic
altceva, dar te-am cunoscut pe tine, iar tu erai a a de dr gu
i deschis i... Am strâns din buze i am scuturat din cap. Tu
trebuia s te împrietene ti cu mine.
A f cut ochii mari i a întors brusc capul spre mine.
— Trebuia s m apropii de tine, dar asta nu schimb faptul
c îmi place sincer de tine. A f cut un pas spre mine i a ad u
gat: Nu m pref ceam.
O parte din mine în elegea asta, dar nu puteam s nu m în
treb cum ar fi fost rela ia noastr dac Erin ar fi fost... normal .
— îmi pare r u, a zis ea încet, iar privirea mi s-a îndreptat
spre ea.
Pe chipul ei frumos i în ochii expresivi era întip rit since
ritatea. V zând-o a a, devenea greu de crezut c se putea trans
forma într-o creatur ca un liliac, cu erpi în loc de p r.
— Te cunosc, a a c tiu c asta te-a durut. i mi-a dori s fi

putut sta de vorb i s - i spun ce sunt i de ce m aflam aici, dar
aveam ordine s ascundem adev rul. i, pentru binele t u, spe
ram c nici n-o s afli. Nu. Nu m în elege gre it, a zis ea când
am deschis gura. Nu pentru c voiam s te mint în continuare,
dar, dac i-ai fi tr it restul vie ii f r s tii nimic despre astea,
însemna c e ti în siguran . Niciunul dintre noi nu tia c o s
se întâmple povestea asta cu titanii. Ne preg team pentru...
— Ce? am întrebat eu, v zând c nu termin propozi ia.
Erin a aruncat o privire spre u a închis .
— Ne preg team s ne lupt m cu Uciga ul de Zei. i-a spus
în ce s-ar fi putut transforma, da?
Am dat din cap.
— A pomenit ceva despre asta.
în mi c rile ei s-a strecurat încordarea când i-a strâns
bra ele la piept.
— Ne preg team pentru alt fel de lupt . Niciunul dintre noi
n-a fost preg tit pentru titani sau pentru...
Fruntea i s-a încre it i i-a tras capul între umeri.
— Apollo are încredere în Apollyon... în Seth. Te-a încre
din at în mâinile lui.
Mi s-a ridicat tot p rul de pe corp. Nu suna bine.
— Ar trebui s m tem i de altceva în afar de titani?
Erin a r mas nemi cat o clip i apoi a scuturat din cap.
— Mai sunt lucruri despre noi, despre lumea noastr , pe
care nu le în elegi i o s le judeci dup normele sociale ale mu
ritorilor i o s le cânt re ti dup standardele muritorilor. i,
oricum, pleci în câteva ore, nu? Unde te duci? i eu o s plec.
Am fost rechemat , acum c e Seth aici.
— Rechemat ? i coala? am întrebat eu proste te.
A ridicat una dintre gen ile mele i a pus-o la picioarele

patului.
— Nu mai e nevoie s r mân aici.
— Dar cum po i s dispari pur i simplu?
înc o geant i s-a al turat celei de pe pat.
— A a cum ai disp rut i tu. Lumea o s cread c te-ai dus
acas . Urgen de familie. i, oricum, lumea renun des la co
legiu. A ridicat din umeri, ca i cum n-ar fi fost mare lucru.
Deci, unde te duci?
— O s mergem întâi s-o vedem pe mama, am r spuns
eu, distras de felul cum îmi organiza gen ile i de ce spusese.
Dup aia, cred c o s mergem undeva în Dakota de Sud.
— A, Universitatea. Seam n un pic cu Radford, dar e mai
mi to. E plin de puri i semi i poate i vreun zeu, doi. Deschi
zând o geant , a scos o pereche de jean i i a aruncat-o pe pat.
A râs, iar sunetul sem na cu ni te clopo ei de vânt. îmi pare
r u. încerc s mi-1 imaginez pe Seth în Osborn, Missouri. Cred
c e grozav c te duci s-o vezi pe maic -ta. Poate c , tiind ce
tii acum, o s - i fie mai u or s-o în elegi mai bine. i poate o s
te ajute s nu- i mai faci probleme c o s te îmboln ve ti mai
încolo. N-o s te îmboln ve ti.
— Mda, b nuiesc c asta alung spaima. Am prins sutienul
i chilo ii pe care mi i-a aruncat. Deci nu vii cu noi?
A scuturat din cap.
— Dac a veni, probabil c a ajunge la un moment dat
s -l schilodesc pe Seth, ceea ce ar cam z d rnici planul ca el s
aib grij de tine. Dar asta nu înseamn c n-o s m mai vezi
niciodat . O s m vezi. îns trebuie s dau o mân de ajutor
s -i localiz m i pe ceilal i semizei. Au i ei nevoie de protec ie.
Uitasem deja de ceilal i. M-am ridicat în picioare inând
lenjeria aproape de piept, am privit-o pe Erin tr gând pe ea un
pulover roz sub ire i m-a izbit iar faptul c , la un moment dat,
o s fiu nevoit s lupt cu titanii, s ajut i eu s fie îngropa i
din nou în T râmul Sosului Tartar.
— Fir-ar s fie, am optit.
Erin s-a uitat la mine t ios.
— Ce-i?
a
— Eu nu pot nici m car s merg în linie dreapt când nu

sunt b ut , dar sunt, practic, o arm , nu? A a sunt i ceilal i se
mizei. O s trebuiasc s m lupt cu un titan.
S-a uitat în ochii mei, apoi i-a ferit privirea.
— O s fie bine, Josie.
O s fie bine? Suna de parc îi spuneai c o s fie bine cuiva
care era pe punctul s sar în apa plin de rechini.
A ocolit patul i mi-a pus în mân jean ii i puloverul.
— Trebuie s faci un du i s fii gata înainte s se întoarc
Seth. Doar dac nu vrei s te vad iar în halatul la, care,
apropo, nu ascunde nimic.
O, Iisuse!
Am l sat-o s m împing spre baie, dar m-am oprit în prag
i m-am întors spre ea. Privirile ni s-au întâlnit i, cumva, am
tiut - pur i simplu am tiut - c dup ce închid u a o s dis
par i, indiferent ce zisese ea, nu eram sigur c o s-o mai v d
vreodat .
Prietenia noastr fusese cl dit pe minciuni. N-aveam cum
s nu in seama de asta, dar în ultimii doi ani... Fusese al turi
de mine când eram un boboc însp imântat i naiv, pentru prima
dat departe de cas . îmi fusese al turi prima dat când b usem
tequila i-mi inuse p rul când o vomitasem pe toat în aceea i
sear . îmi fusese al turi când ie isem la prima întâlnire cu un
coleg de la cursul meu de Introducere în Socio i dup aia m sal
vase când el începuse s vorbeasc despre o invita ie ca s-o cunosc
pe maic -sa, la cinci minute dup ce începuse cina penibil . îmi

fusese al turi i când mama avusese o recidiv îngrozitoare i dis
p ruse zile întregi, ajungând pân la urm în Tennessee. Deve
nise cea mai bun prieten a mea i asta nu era ceva ce-a fi putut
s uit. Oricât de nasol era i oricât de tare durea s tiu c bazele
prieteniei noastre fuseser cl dite precar pe o gr mad de min
ciuni, asta nu schimba nimic din tot ce f cuse pentru mine.
Nu puteam s r mân sup rat .
L sând s cad pe podea hainele, am s rit spre ea. A deschis
larg ochii când bra ele mele i-au înconjurat umerii. Am tras-o
într-o îmbr i are strâns , nest pânit . i n-am zis nimic. Ni-
ciuna dintre noi n-a zis nimic, dar m-a strâns i ea în bra e.
Am stat acolo câteva minute i, când ne-am desprins, în ochii
ei adânci luceau lacrimi.
— Mai bine te duci s te preg te ti, a spus ea, cu vocea
r gu it i zâmbind u or.
Nodul din gât m împiedica s vorbesc, a a c am dat din
cap i m-am retras. A trebuit s trag adânc aer în piept înainte
s vorbesc.
— Orice-ar fi, e ti cea mai bun prieten a mea.
A închis fugar ochii înainte s opteasc :
— i tu e ti cea mai bun prieten a mea. Orice-ar fi.
Apoi s-a dat înapoi, zâmbind mai larg în timp ce-mi f cea
semnul p cii.
Dintr-un motiv oarecare, tiind ce era ea în realitate, asta
m-a f cut s râd în timp ce m prindeam de u . Dar abia dup
ce s-a închis u a b ii am în eles cu adev rat c Erin pleca i...
mai voiam o îmbr i are.
Am deschis brusc u a i m-am întristat brusc. A a cum b
nuisem cu doar câteva clipe înainte, camera de hotel era goal .
Erin plecase.
T i m p u l t r e c e a i noi aveam de condus treisprezece-
ore- i-ceva i iat -m stând în spatele unui Porsche Cayenne
argintiu pe care-1 împ ru m u tase m, zgâindu-m la curul lui
Josie.
în ap rarea mea, eram b rbat, a a c dac aveam de ales
între a m uita la un pâlc de copaci i a m zgâi la un cur de fe
meie, probabil c avea s fie curul. i era i un cur dr gu . Ro-
tunjor. Nu era prea greu s -mi imaginez c -i trag în jos jean ii
ia care-i strângeau curul i coapsele bine f cute. Puloverul roz
pe care-1 purta se ridicase, dezvelind o fâ ie de piele în dreptul
alelor. Ha, era o zon foarte tentant a corpului, c reia nu-i
acordasem niciodat aten ie.
Am întins mâna înainte s -mi dau seama ce fac. Degetele
mi-au ezitat deasupra tivului puloverului ei, preg tite s -l co
boare, apoi mi-am smucit mâna înapoi. Prin degete mi-au tre
cut un ir de furnic turi, aproape ca i cum pielea protesta c
n-am atins-o.
Ce naiba?
C utând ceva care s m distrag , am cercetat din nou par

carea hotelului. Niciun fel de umbre r zbun toare care s stea
la pând ... din p cate. Mi-am întors din nou privirea spre Josie
i curul pe care-1 tot mi ca încoace i încolo, întinzându-se i
mai departe în portbagaj.
Am oftat. Poate chiar am gemut pu in, pentru c fundul
i s-a oprit din leg nat i nu eram sigur dac ar trebui s fiu
u urat sau dezam git.
— Ce-ar fi s te urci odat pe bancheta din spate? am su
gerat eu.
A r mas nemi cat .
— Nu mai dureaz decât o secund .
— Ce cau i acolo? Secretul vie ii?
— Ha. Ha, a r spuns ea, cu vocea în bu it . Erin a f cut ba
gajele, a a c nu tiu unde e nimic. A-ha!
în voce i se sim ea triumful.
— L-am g sit.
— Ce? A pus din gre eal ni te inimi de vit pe-acolo?
Josie s-a tras din portbagajul Porsche-ului, inând în mân
o chestie electronic neagr i dreptunghiular . A f cut un pas
spre mine, iar chestia neagr m-a pocnit peste bra .
— Hei!
M-am tras înapoi, strângând mâna peste bra ul care m us
tura. Chiar m lovise. Chiar m p o c n is e cu ceva. Eram uluit
de-a dreptul.
— Asta pentru ce naiba a fost?
— Nu m nânc nici copila i, nici inimi de vit !
— De unde tii? am provocat-o eu, tiind al naibii de bine
c furiile n-au tendin a s m nânce copila i sau inimi, dar
treac .
Puloverul ei avea decolteul în V. Bineîn eles. Curbele sâni

lor sfidau practic constrângerile impuse de pulover. M-am foit,
dep rtându-mi picioarele. Era de-a dreptul caraghios.
— Ai c utat pe Google dieta furiilor cât ai pierdut vremea
în portbagajul ma inii? Asta ai f cut atâta timp?
— Erin e vegan , de teptule.
A strâns din buze, iar nasul i s-a încre it iar în felul la
dr gu . Dr gu ? Fir-ar al naibii!
— Sau cel pu in eu n-am v zut-o mâncând decât legume i
porc rii. i nu c utam porc rii pe Google. îmi c utam Nook-ul,
pe care l-am g sit. E obligatoriu pentru orice drum cu ma ina.
— Tocilar .
Bra ul i-a zburat în spate, preg tindu-se s m pocneasc ,
se pare c de data asta în cap. I-am prins mâna înainte s
loveasc .
— Nu m mai lovi iar cu la.
Ochii albastru-închis aruncau v p i.
— O s te lovesc din nou cu el dac vreau.
— Dac m love ti iar, o s te pun pe portbagajul ma inii
steia, în fa a tuturor oamenilor i a tuturor zeilor, i o s te bat
la fund a a cum ar fi trebuit s te bat m mica ta.
A r mas cu gura c scat .
— N-ai îndr zni.
F r s folosesc practic deloc for a, am tras-o în fa i, pân
s se poat feri, i-am prins mijlocul cu cel lalt bra , inând-o
pe loc. Trupul mi s-a încins imediat în toate punctele unde
eram conecta i. Era cu un cap mai scund decât mine, dar ne
aliniam suficient de bine în zonele importante. A a absorbit
cum eram de moliciunea ei care se ap sa în mine, am uitat ce
naiba f ceam. Ceva cu b tut la fund?
Era un plan al naibii de bun.
— Ba a îndr zni, i-am spus, cu glas sc zut. i mi-ar pl cea

foarte tare i pân la cap t.
i-a împins capul pe spate, cu buzele întredeschise, iar pri
virile ni s-au întâlnit.
— Mie nu mi-ar pl cea, deloc.
Mi-am l sat capul în jos, ajungând a a de aproape s-o s rut,
c îmi sim eam vintrele încordându-se de dorin . N vala
brusc era atotcuprinz toare.
— Cred c ro ea a care- i trece peste obraji îmi spune c
i-ar pl cea i ie la fel de mult. Poate chiar mai mult.
Expira ia ei u oar m-a izbit din nou când r suflarea ei
mi-a dansat pe buze.
— Nu ro esc, a zis ea. Adierea e rece. i am pielea sensibil .
M ard foarte u or, ceea ce e nostim, dac te gânde ti c am
ni te sânge de zeu al Soarelui. Ca s vezi...
Mi-am pus vârful degetelor pe obrazul ei, oprind-o din p
l vr geal . Ochii i s-au m rit, albastrul devenind a a de pro
fund, c , dac nu eram atent, a fi putut s m rostogolesc
direct în ei i s fac ceva de-a dreptul tâmpit.
i chiar acum îmi veneau în cap o gr mad de idei tâmpite.
Mi-am dus degetele spre gura ei, de-abia atingând-o. Când
am ajuns la buzele întredeschise, sim ind moliciunea cu vâr
ful degetelor, dorin a s-a înte it pân a devenit ceva al nai
bii de aproape de o pornire primitiv . Senza ia era primar
i, când i-am închis buzele, toat chestia asta nenorocit s-a
r zbunat pe mine, pentru c acum aveam ni te p r i care m
dureau.
— Mincinoaso, i-am spus.
Josie s-a smucit înapoi, dar pieptul i se ridica i cobora
rapid.
— Nu-mi place de tine.
Mi-am mu cat buza de jos, dar asta nu m-a împiedicat s

rânjesc.
— Nici mie nu-mi place de tine.
Mi-a aruncat o privire dezgustat peste um r i a dat roat
SUV-ului, îndreptându-se spre locul din dreapta.
Urma un drum al naibii de lung.
Dup doar trei ore de mers, deja p rea un drum al naibii

de lung. Pierduser m prea mult timp arzând gazul diminea
i acum nu mai aveam cum s ajungem în Osborn pân se în
sera. Trebuia s ne oprim peste noapte undeva pe Autostrada
64, pentru c ar fi fost o tâmpenie s mergem mai departe când
riscul s ne confrunt m cu orice era mare.
Josie m tratase cu t cere, lipit de Nook din momentul în
care urcasem la volan i pornisem SUV-ul, nu c m-a fi sup
rat, dar m întrebam ce citea. Probabil vreun roman de dra
goste. Sau Harry Potter. P rea genul de fat c reia ar putea s -i
plac b ie ii vr jitori. Dar cam pe când ie eam din Virginia de
Vest i intram în Kentucky, a închis chestia aia i a început s
se zgâiasc pe fereastr .
Degetele îmi b teau pe volan. îi fuseser aruncate o gr
mad de chestii în cap în timp a a de scurt, dar înc mai rezista
ca o campioan , ca...
Da, ca Alex.
Futu-i!
Dac mi-a fi putut elimina toate amintirile alea i toate c -
caturile pe care le provocasem i tot ce era legat de Alex, a fi
putut privi obiectiv situa ia de-acum. îmi d deam seama c
Josie avea ceva din for a lui Alex. Evident, nu for a fizic , ci
for a... Era ceva dincolo de mu chi i de talentul de lupt . Josie
avea genul important de for - for a mental . Fata avea...

t rie d e caracter. Majoritatea muritorilor ar fi luat-o complet
razna pân acum, dup ce ar fi aflat c nu erau chiar muritori,
c erau urm ri i de spirite i de titani i c tat l lor era un zeu
legendar al mâr viilor.
Dar ea nu f cea decât s se uite pe geam, cu profilul gândi
tor, pu in distant . Poate c ar fi trebuit s spun ceva, de exem
plu s comentez ce bine se descurc ... recompensa pozitiv i
toate chestiile alea frumoase. Dar n-aveam cuvintele potrivite
i, de fiecare dat când îi aruncam câte o privire, expresia îi era
neschimbat .
în vreme ce cauciucurile înghi eau f r probleme kilome
trii, mintea mi se îndrepta spre momentele alea de lâng SUV,
la cum fusese s simt trupul ei lipit de al meu. Nu puteam s
neg c eram atras fizic de ea i, de i era un gen de fat diferit
de cel care m atr gea în mod normal, nu eram surprins c
voiam s i-o trag.
Doar c nu era cazul s i trec la ac iune. Dar nici s nu
trec la ac iune nu suna prea bine. Trecuser doar câteva zile
de când o v zusem prima dat i mult mai pu ine ore de când
eram împreun i deja sim eam cum îmi sl be te controlul ori
cum precar asupra situa iei. Nu eram cunoscut pentru auto
controlul meu, mai ales când era vorba de ceva ce-mi doream.
i da, pe ea o doream. O doream într-un mod care era strict
fizic i inevitabil pentru cine eram eu. i era clar de-acum.
Apollo era un idiot mai mare decât îmi d dusem eu seama,
dac o pusese pe f ii c -sa sub paza mea, tiind tot ce tia des
pre mine.
Am izbucnit în râs.
— Ce-i? a întrebat Josie, uitându-se la mine.
Rânjind, am scuturat din cap.
— Nimic.
A r mas t cut o clip , apoi a trântit din senin:
— Am iertat-o pe Erin.
Declara ia m-a luat pe nepreg tite i m-am uitat iar la ea.
M intuia cu privirea, cu pome ii obrajilor rozalii.
— în regul , am zis.
— Crezi c asta înseamn c sunt, cum ar veni, prea iert toare?
în vreme ce alunecam pe lâng un camion care mergea
încet pe banda de vitez , am zâmbit afectat.
— Probabil c nu sunt persoana cea mai bun pe care s-o
întrebi, Joe.
— De ce, S ethie?
Zâmbetul s-a schimbat în rânjet.
— Eu p strez pic . O hr nesc i o ud, pân cre te i se face
un iaz micu i vesel de ranchiun .
— P i, asta sun distractiv i adorabil. S-a mi cat în scaun,
întinzându- i picioarele. Nu v d ce rost are s p strezi pic ,
pentru c iazul vesel de ranchiun o s se întoarc împotriva ta
i o s înceap s te road .
Deja se întâmpla chestia asta.
— A fost nasol c m-a min it, dar tot e prietena mea. Tot a
fost al turi de mine, a zis ea. i asta e ce conteaz . Oricum, pre
supun c e destul de tare, a continuat ea, adic , exist o lume
întreag chiar al turi de a noastr , interac ioneaz cu lumea
noastr , iar noi habar n-avem. Ca într-un film sau o carte. De
parc ar prinde via Hogwarts.
Îhî. O nimerisem. Cu totul pasionat de b ie ii vr jitori.
— Ai citit H a rry Potter, nu?
Am pufnit.
— Nu.
— Ai v zut filmele?
— Nu.
— Ai fost la Wizarding World of Harry Potter1?
Am râs.
— Nici asta.
— Nici eu n-am fost, dar ori icât. S-a întors spre mine a a
de repede, c m mir c nu s-a sufocat cu centura de siguran .
Ai stat vreodat într-o pe ter ?
— Am fost ocupat, am replicat, verificând oglinda retrovi
zoare. tii tu, a trebuit s m lupt cu automatonii i s salvez
lumea.
— Ce-s ia automatoni?
— Ceva ce nu vrei s vezi, am zis i, când ea a pufnit, am
oftat. Sunt una dintre crea iile lui Hefaistos. El e f urarul su
prem. Poate crea aproape orice. Automatonii sunt practic ju-
m tate-robot, jum tate-taur. Sufl mingi de foc.
S-a întors din nou cu fa a spre parbriz.
— Nu sun prea distractiv. Cum îi pronun i numele? Pot
s -i zic doar Hefa?
Am râs înceti or.
— Noi îi spunem Hefe. Detest chestia asta, la fel de mult
cum îl ura pe Ares fiindc se culcase cu Afrodita când era c
s torit cu el. Ai auzit vreodat de plasa cu zale ce nu poate fi
rupt ? E adev rat. A folosit-o s -i prind pe amândoi când i-o
tr geau.
— Ah. Credeam... credeam c Afrodita era cuplat cu
Adonis sau a a ceva?
— Afrodita a fost cam cu toat lumea. A fost chiar i cu un
Str jer pe care-1 tiu i care s-a ales cu o cicatrice frumoas care
s -i aminteasc de politica te-ui i-da’-nu-pui-mâna.
1 Lan de parcuri de distrac ii dedicate universului din seria H a rry

P o tter (n. red.).
— Str jerii... Ai mai pomenit de ei i înainte. A b tut cu

Nook-ul peste genunchi. Ziceai c majoritatea sunt semi,
nu?
— Mda. Acum Str jerii sunt mai degrab un amestec de
puri i semi.
Nook-ul s lta în continuare.
— i Str jerii sunt un fel de versiune zeiasc a armatei?
— Cam a a ceva. To i semipurii ajung în fa a Consiliu
lui - m rog, a a era obiceiul. Multe din astea au fost desfiin ate
de vreun an, dar pe vremuri, la vârsta de opt ani, mergeam
în fa a Consiliului - doisprezece puri care controleaz fiecare
dintre Academiile Leg mântului, care sunt coli aflate în apro
pierea celor mai mari comunit i, i se stabilea dac urma s ne
preg tim s devenim Str jeri sau intram în robie. Evident, eu
am f cut instruc ia. Am primit educa ia de baz , dar concen
trat mai mult asupra diverselor tipuri de lupt i ap rare, de
la lupt corp la corp, ca tehnici de contact i krav maga, la arte
mar iale de baz , la manevre cu arme de foc i pumnale. Sunt
mii de Str jeri. Erau mai mul i...
în ain te s f i aju ta t eu s f i e uci i o g r mad dintre ei.
— Deci i tu e ti Str jer?
— Da. i nu. în primul i în primul rând, sunt Apollyon,
dar am fost antrenat ca orice alt Str jer. Probabil c am f cut
ceva mai multe eforturi i n-am fost niciodat al tu ri de ei.
Chiar i când f ceam orele cu ceilal i, eu eram întotdeauna
cumva diferit.
— De ce? a întrebat ea.
Era evident c renun ase oficial s m pedepseasc prin
t cere.
O mare parte din mine habar n-avea de ce-i spuneam a a
de multe.
— Semipurii i purii tiau ce sunt. tiau c sunt diferit i,

pentru c puteam s -l bat pe oricare din ei pân -i suna apa în
cap, nu se sim eau chiar bine în preajma mea. i nici mul i din
tre puri. Tuturor le pl cea s se zgâiasc atunci când eram prin
preajm , dar nu se apropiau prea mult.
Dac purii i semipurii nu erau de sex feminin, majoritatea
p strau distan a. To i, mai pu in câteva leg turi pe care le sta
bilisem cu cei care fuseser la Academia Leg mântului din In
sula Zeit ii i pe care nu-i mai v zusem de peste un an.
Nook-ul s-a oprit brusc.
— Tu chiar n-ai avut prieteni în copil rie?
— N-am avut niciunul, am recunoscut, uimindu-m i pe
mine.
— Niciunul? a optit ea.
I-am aruncat o privire, iar ea se uita int la mine, nu cu
rioas , ci cu o dorin vizibil s în eleag , s stabileasc o
leg tur . I se citea pe chip. Poate c de-asta tot vorbeam, spu-
nându-i lucruri pe care nu le mai tia decât o singur alt per
soan . Poate pentru c m gândeam c , dintre to i cei pe care-L
cunoscusem, fata asta... ar în elege.
— Chiar în clipa în care am deschis gura i am tras în piept
prima r suflare, mama mea pursânge - i folosirea cuvântu
lui „mam ” nu-i decât o glum - m-a predat unui îngrijitor la
fel de blând i iubitor ca Medusa. Mama nu m-a vrut. Vezi tu,
rela iile între semi i puri erau interzise. tiam c era din cauza
riscului s apar un Apollyon, dar i pentru c semipurii erau
întotdeauna desconsidera i, îns mama mea... N-a fost cine
tie ce poveste de amor între ea i cine-o fi fost tata. îi pl cea
s i-o trag cu servitorii, pân a l sat-o gravid unul din ei.
Dup aia, nu prea i-a mai pl cut. Probabil c m-ar fi înecat în
Mediterana.
Josie a r mas cu gura c scat .

— Nu, n-ar fi f cut a a ceva.
— Purii o f ceau adesea, Josie, i asta ar fi fost i soarta mea
dac n-ar fi fost zeul care-a venit la ea înainte s m nasc i i-a
spus ce eram.
— Doamne, asta-i pur i simplu îngrozitor.
Mâna mi s-a încordat pe volan.
— Dup aia am devenit podoaba ei. Ani de zile, n-o ve
deam decât când voia ea s m vad - de dou ori pe s p
t mân la cin i ori de câte ori voia s m care pe la eve
nimente sociale i s m prezinte drept fiul ei cel sp e c ial,
Apollyonul. Nu-mi spunea nimeni a a pe-atunci, dar ori
cine m vedea tia ce sunt. M d deau de gol ochii... culoa
rea. Pe-atunci eram doar recuzit , echivalentul unei po ete
al naibii de scumpe i f r seam n. Lumea se zgâia la mine.
optea despre mine. M atingea. M mângâia. Apoi eram
l sat deoparte pân voia s - i impresioneze i al i prieteni
puri, care n-o mai respectau dup ce r m sese îns rcinat
cu un semipur, dar probabil c voiau s ca te gura la curul
meu. De prisos s spun c am ajuns s -i ur sc pe puri. M-am
oprit, tr gând adânc aer în piept, apoi am continuat: Ori
cum, n-aveam voie s -i spun „mam ”, ci pe nume, „Callista”.
Draga de mami ar fi f cut ca toate alea dac ar fi tiut ade
v rul - c eu n-ar fi trebuit s fiu Apollyon. Poate c tia.
Oricum, n-am avut prieteni. Singurele juc rii pe care le-am
g sit erau ni te chestii str vechi cu care nu voia s se joace
niciun copil i dup aia am ajuns în fa a Consiliului. Mi-au
aruncat o privire, i-au dat seama ce eram i apoi m-au luat
din Insulele Ciclade i m-au trimis la Academia Leg mân
tului din Anglia, unde am început coala. De acolo, am fost
expediat la Academia din Nashville.
M-am oprit, pierdut în amintiri. Niciodat nu existase un

loc potrivit pentru mine.
— Nu m-am mai întors în Insule din ziua aia, iar când
aveam optsprezece ani, un slujitor de la Academia Leg
mântului din Nashville m-a informat c mama a fost g sit
moart .
Aia fusese nasol.
Chiar dac nu-mi prea fusese mam , fusese totu i sânge din
sângele meu. Era important pentru mine, chiar dac eu nu
contasem pentru ea.
în t cerea care se l sase, sim eam c Josie se uit la mine,
dar eu n-o puteam privi, pentru c tiam c în privirea ei se
citea mil . Probabil c ar fi trebuit s -mi in naibii gura.
— Deci... deci de-asta ai un pic de accent? a întrebat ea.
U urarea mi-a alungat încordarea din umeri. Era... era
foarte mi to din partea ei.
— Da, de-asta.
S-a mi cat iar în scaun.
— Deci sunt a a de mul i Str jeri? E chiar a a de periculos? <
— Da, Josie, e chiar a a de periculos.
Am oftat, în vreme ce Porsche-ul prindea vitez .
— Exist daim o n i - puri i semi care au devenit dependen i
de eteru l din venele noastre. Eterul este cel care ne alimenteaz
abilit ile - zeii au cel mai mult, urm torii ar fi semizeii i
Apollyonii, diver ii monstrule i ai zeilor i zeit ile mai pu in
importante, apoi purii i la urm semipurii. Eterul îi schimb
cu totul pe purii care devin dependen i... felul cum arat i tot
restul. Pentru muritori, par s arate normal în continuare, dar
semipurii au abilitatea asta ciudat s -i vad cum arat în reali
tate. Purii nu pot. Nu sunt sigur cum e cu tine, care ai abilit ile
înc tu ate.
— Cum arat de fapt?

— Fe e palide f r ochi i o gur pe care-ar invidia-o i
F lci.
— îh.
Am sim it-o cum se trage înapoi, înfiorându-se vizibil.
— Deci, las -m s ghicesc, î i folosesc col ii ca s se hr
neasc .
— Îhî. Nu e singura modalitate de extragere a eterulu i din
cineva, dar daimonilor le place s mu te pentru c asta pro
voac i durere.
M-am încruntat, mijind ochii prin lumina care p lea deja.
Kentucky era un stat al naibii de plictisitor când trebuia s
conduci.
— Vâneaz i muritori, doar ca s se distreze. Probabil
de-aici vine toat legenda cu vampirii. Dar mai sunt i puri
care devin înseta i de putere i f r eter. Lumea încalc legea
i în societatea noastr , exact cum se întâmpl i în lumea
muritorilor.
S-a jucat iar cu Nook-ul, r sucindu-1 în mâini.
— îmi pare r u, Seth.
Mi-am întors privirea spre ea.
— Pentru ce- i pare r u?
— Pare s fi fost o via a a de singuratic i... E nasol s
cre ti a a. Eu n-am avut prieteni, dar am avut copil rie, tii?
Am apucat s fiu copil.
Ochii ei larg deschi i s-au întors spre drum, ceea ce mi-a
adus aminte c eram la volan.
— Mama... mi-a spus odat , când eram micu , c trebuie
s existe un motiv pentru care via a ei s-a sfâr it când a înce
put a mea.
Iisuse!
— Dar tot m-a iubit, a ad ugat ea încet i, când m-am uitat

din nou la ea, privea drept în fa , cu Nook-ul ap sat la piept.
tiu c m-a iubit. N-a fost... u or tot timpul, dar pot spune
despre ea c m-a iubit i nu pare c tu po i spune a a ceva des
pre mama ta. A a c îmi pare r u.
Am sim it o ghear stranie în piept, care mi-a jupuit cojile
de pe r ni vechi pe care fie le uitasem, fie reu isem s nu le bag
în seam to i anii tia. Mda, copil ria mea fusese nasoal , dar
nu meritam compasiune. Nu dup toate mizeriile îngrozitoare
pe care le f cusem.
I
N -A M M AI V O R BIT dup ce i-am spus lui Seth c -mi
p rea r u pentru ce i se întâmplase în copil rie sau, într-un fel,
pentru ce nu i se întâmplase. Avusesem i eu greut i cu mama,
dar tot îi aveam pe bunici, i se p rea c Seth n-avusese pe ni
meni. O mare parte din mine îl comp timea pe Seth. tiam
cum e s tii c nu e ti dorit - împuns tura i arsura care exis
tau în tine în fiecare zi, când tiai c nu e ti decât un accident.
Veneai pe lumea asta în timp ce p rin ii î i doreau s poat
anula actul care te adusese pe tine. Genul sta de informa ie te
m cina pe din untru i otr vise i n ruise p r i din mine, de i
tiam c , dincolo de toate astea, mama m iubea.
Afar , cerul se întuneca, trecând de la amurg la înserare.
Nu ne spuseser m unul altuia mai mult de câteva vorbe când
ne-am oprit în cele din urm s mânc m. Hamburgerul nu-mi
picase bine i a mai trecut înc o or pân s vorbeasc din
nou.
Era aproape nou când glasul lui profund, cu accent u or, a
r sunat în ma ina cufundat în întuneric.
— Cred c ar trebui s ne oprim undeva peste noapte. Ne

odihnim i plec m la drum devreme, ca s ajungem la tine
acas pân dup -mas .
Mi s-a strâns stomacul când m-am îndreptat în scaun.
— Cred c putem merge mai departe. înc mai am cheile
casei. Putem s intr m singuri i avem un dormitor în plus
unde po i s dormi. Vreau s zic c nu suntem prea departe de
St. Louis i de acolo nu mai sunt decât vreo patru ore de mers.
— Conduc de aproape nou ore. Mi-a ajuns.
— Pot s conduc eu.
Seth a pufnit.
— Nici gând.
Am mijit ochii.
— De ce nu? Crezi c nu pot s conduc? Pot s conduc foarte
bine. A putea s conduc în circuitul NASCAR dac-a vrea.
A scuturat din cap, cu un zâmbet în col ul gurii.
— Nu asta-i problema. Sunt obosit. Trebuie s fiu pe faz i
asta nu se rezolv cu dormitul pe locul din dreapta în timp ce
tu te joci de-a Formula 1 cu un Porsche. S-a uitat lung la mine
i, în lumina palid , tr s turile îi erau umbrite. E ti îngrijorat
c o s mai petreci o noapte cu mine, Josie? a întrebat.
Uau! Nu numai c pusese degetul pe ran . Deschisese rana
cu mâna lui.
i-a întors privirea spre drum i a redus viteza, intrând cu
Porsche-ul pe prima band .
— Pentru c noaptea asta n-o s fie singura. Nu scapi de
mine, pui or, cel pu in pân te duc în Dakota de Sud.
Gura mi s-a deschis i apoi am închis-o brusc. De nervi, m
furnica toat pielea capului, de parc -mi jucau prin p r o sut
de furnici ro ii.
— Chiar nu-mi place de tine.
A râs amenin tor.

— Nu-i nevoie s m placi.
— Am v zut asta!
— Ei, n-aveai cum! Mi-am plesnit mâinile de picioare.
Doar dac ai ochi de pisic sau a a ceva.
— V d pe întuneric mai bine decât un muritor, a r spuns el.
Când am aruncat o c ut tur mortal în direc ia lui, rânjea
cu rânjetul la de tie-tot.
— Cred c sta-i un loc destul de bun.
Strângându-mi bra ele la piept când ie ea de pe autostrad ,
m-am l sat pe spate i am rezistat dorin ei fierbin i de-a face
o criz de nervi de care s fie mândru i un pu ti de doi ani. A
ales primul loc de cazare peste care am dat.
— Nici m car nu-i hotel, i-am atras eu aten ia, când tr
gea în parcarea cu pietri . E un motel, adic are u ile camere
lor spre exterior. Genul de u i pe care le sparg uciga ii în serie
în timp ce dormi.
— O s fie în regul . A parcat SUV-ul paralel cu alt ma in .
Nu-i o zon cu prea mult trafic, a zis. Se pare c nu-s decât doi
oameni aici i, dac vreun uciga în serie ne sparge u a, o s fie
ultima u pe care-o sparge.
— Arat ca motelul Bates1, am morm it eu.
Seth a râs.
îi detestam râsul. Bine, nu-i de testam râsul. Era un sunet
pl cut, profund. Coborâse deja din Porsche pân s -mi desfac
eu centura. Mi-a b tut în geam, cu o expresie de ner bdare cu-
prinzându-i tr s turile. Mi-am dat iar ochii peste cap, iar el a
reac ionat deschizându-mi u a.
1 B a tes Motel, serial de televiziune inspirat din filmul Psycho, a c rui

ac iune preced întâmpl rile din film.
— Ai nevoie de ajutor? s-a oferit el. Pot s te iau pe sus, s

te arunc pe um r i s te duc în untru.
S-a l sat în fa , punând o mân pe scaun, lâng piciorul
meu. O uvi de p r i s-a desprins din coad , arcuindu-se spre
col ul buzelor.
— Putem s ne prefacem c suntem proasp t c s tori i.
M-am uitat uluit la el.
— Nici gând.
— Poate au un apartament nup ial. Ah, sta-i planul! S-a
dat înapoi. Sper s aib i un pat în form de inim .
Tr gându-m u or de pe scaun, am trântit în cet u a în urma
mea i apoi l-am împins cu um rul când am trecut pe lâng el.
Oare chiar aveau paturi în form de inim în locuri de-astea?
Era cam ostentativ.
M-a prins din urm cu pa ii lui mari.
— Stai pe-aproape.
Nu i-am r spuns, iar el a deschis u a de sub firma roz cu neon
pe care scria DESCHIS. Era un holi or, surprinz tor de curat
i destul de agreabil, cu o gr mad de decora iuni interioare
rustice. Fiecare centimetru p trat era acoperit de o mul ime de
co ule e i fructe de p dure ro ii, lujeri verzi i sc ri e de lemn.
Parfumul de vanilie i un soi de fructe era pl cut.
Seth s-a îndreptat tacticos spre recep ie i a ap sat tare sone
ria. S-a deschis o u alb i s-a ivit în grab o doamn mai în
vârst , îndoind o revist . I-a aruncat o privire lui Seth i a r mas
cu gura c scat . Seth i-a sprijinit oldul de blatul recep iei, cu
buzele schi ând încet un zâmbet care probabil c ar fi facut-o
pân i pe buni s - i fac vânt ca s se r coreasc .
— Am nevoie de o camer pentru mine i dr gu a mea, i-a
zis, cu vocea aia a lui.
M-am întors, mi-am dat iar ochii peste cap i am început
s inspectez cel mai apropiat co ule . în untru erau cosmetice
mititele. Dr gu e. Am trecut mai departe de-a lungul raftului,

pân am ajuns la ni te co ule e care p reau goale.
— P i, dragule, chiar avem câteva camere pentru noaptea
asta, a a c ai noroc, a zis doamna i apoi Seth i-a mai spus
ceva, cu glas sc zut.
Degetele mi-au alunecat peste ceva neted. L-am ridicat i
am r mas cu gura c scat ."
Co ule ele erau pline cu prezervative.
O, Doamne. Ce motel avea co ule e pline de prezervative
în hol, co ule e dr gu e împletite? M-am zgâit la ambalajul
pe care scria „extra large, cu stria ii pentru pl cerea ei”. Unde
eram i ce fel de oameni st teau de obicei aici?
— Josie.
M-am întors spre Seth. I-a alunecat privirea de la mine spre
mâna mea, a ridicat din sprâncene i rânjetul s-a transformat
într-un zâmbet care- i oprea inima în loc, ajungând pân la
ochi, luminându-i i înc lzindu-i privirea. Seth chiar când nu
zâmbea sau nu surâdea afectat era frumos, dar când zâmbea?
Era... uau! î i t ia r suflarea.
i eu înc mai ineam în mân prezervativele.
Mi-a luat fa a foc.
— Sunt din partea casei, dr gu , a zis doamna din spatele
tejghelei. Ia câte vrei. i mi-a f cut cu ochiul. Eu a a a face în
locul t u.
O, Doamne!
Am dat drumul prezervativului înapoi în co de parc ar fi
fost un arpe cu clopo ei micu , mi-am încruci at bra ele i am
refuzat s mai ating orice altceva de-aici.
Seth s-a întors din nou spre femeie i a luat o cheie. Ciudat
lucru, nu-1 v zusem sco ând niciun fel de acte sau bani înainte
s vin spre locul unde-1 a teptam.
— Ai luat destule prezervative, iu b ito?

— Taci din gur , am uierat eu, n v lind pe u a pe care
mi-o deschisese foarte curtenitor. I-ai pl tit? am întrebat dup
ce am ie it amândoi.
A râs.
— Nu. Asta-i chestia mi to cu constrângerile. Te alegi cu o
gr mad de chestii gratis. Cum e i Porsche-ul la încânt tor.
M-am împiedicat.
— E a a... a a de urât!
— E ti doar geloas c tu înc nu po i s-o faci.
în regul . Poate c eram un pic geloas . L-am urmat pe lâng
câteva u i i am ajuns la ultima dintre ele, care era chiar lâng
un câmp i o p durice. Bag mâna în foc c se asigurase c o s
ob in camera asta din vreun motiv de ninja. Când s-a deschis
u a, am fost u urat s v d c nu era un apartament nup ial.
Continuând tema din hol, i în camer erau tot felul de
chestii rustice. Co uri. Sc ri e de lemn, îmbr cate în lujeri i
fructe de p dure. Ne-a întâmpinat o arom de mirodenii de
toamn .
Era un singur pat.
Nici m car nu era mare.
Sau m car o canapea.
M-am întors în vitez .
— Nu-i decât un singur pat.
— Mda, a r spuns el, întorcându-se spre u . i azi-noapte
a fost unul singur i ne-am descurcat. M rog, m-ai transfor
mat în pern , dar ne-am descurcat.
O, Doamne! Am închis ochii i am tras adânc aer în piept
înainte s -i deschid la loc.
— E inacceptabil. Avem nevoie de dou paturi.
— O s fie în regul . R mâi aici. M duc s aduc gen ile.
Apoi a plecat, iar eu am b tut din picior. O dat . i apoi de

dou ori, ca un copila de cinci ani, dar nu-mi p sa cât de pros
tesc era. Nu mai puteam s dorm în acela i pat cu el, pentru
c se pare c aveam tendin a s m cuib resc în el i categoric
n-aveam s-o mai fac înc o dat .
Privirea mi-a r t cit prin camera primitoare. Avea o u
îngust care d dea într-o baie care nu sem na deloc cu cea
din camera de hotel a lui Seth. i mai era înc una, cu o feres
truic , lâng o m su de toalet . M-am îndreptat spre ea, am
tras draperia ro u-închis i am v zut o teras micu , cu pere i
desp r itori.
Când am auzit u a de la intrare deschizându-se, m-am în
tors repede. Seth a intrat în camer , l sând geanta lui burdu it
pe podea i cele trei gen i pe care mi le preg tise Erin pe pat.
M-am a teptat s fac vreun comentariu sarcastic, dar n-a zis
nimic. N-a f cut decât s se duc la geanta lui i s scotoceasc
în ea pân a scos o pereche de pantaloni de nailon. Apoi a dis
p rut în baie.
M-am împotrivit dorin ei s m dau cu capul de perete i
am decis c ar fi mai util s g sesc ceva de îmbr cat. Am des
chis prima geant i am g sit o mul ime de haine. Apoi am
trecut la a doua geant , care era plin ochi de tricouri f r mâ
neci, lenjerie i sutiene. A treia era plin cu alte haine i ni te
pantofi, dar nimic în care s pot dormi.
Inima mi s-a zb tut cu putere. M-am întors la prima geant
i am mai c utat prin ea, în timp ce începea s mi se strâng
stomacul.
— Pari un pic panicat .
Am s rit când i-am auzit vocea. St tea în spatele meu i nici
m car nu auzisem u a deschizându-se sau pe el ie ind din baie.
— Dumnezeule, cum de te mi ti far s faci niciun zgomot?
A zâmbit din col ul buzelor, aruncându- i hainele pe care le

purtase pe podeaua mochetat .
— E o abilitate dobândit .
Voiam i eu abilitatea asta dobândit , pentru c aveam im
presia c trop i ca un catâr cu trei picioare. Privirea mi-a cobo
rât mai jos de gâtul lui. Era cu bustul gol. Din nou. Pantalonii
de nailon pe care-i purta p reau s se in pe oldurile înguste
doar prin voia Domnului. Nu puteam s nu m întreb dac se
n scuse cu ni te gene remarcabile sau trebuia s - i lucreze ab
dominalii, ca restul omenirii.
— îmi place cum î i st cu p rul l sat liber, am trântit eu i
apoi mi-am tras una în gând.
îmi place cum î i st cu p rul l sat liber? Cine zice a a ceva
unui b rbat? Dar era adev rat. Nu mul i b rba i reu eau s
arate bine cu p rul mai lung, dar el reu ea. îi d dea un aer
neîmblânzit.
Seth s-a uitat la mine, cu capul înclinat într-o parte. N-a
spus nimic, dar, pe bune, ce ai fi putut s r spunzi la a a ceva?
Sim indu-m ca o tâmpit , m-am întors la gen i. C utarea
unor haine de dormit era lipsit de orice speran .
— O s-o omor pe Erin, am zis.
El a venit mai aproape, întinzându-se i trecând un deget
peste cureaua gen ii.
— Asta ar putea s -mi plac , dar trebuie s te întreb de ce
vrei s-o omori, dup ce ai zis c ai iertat-o.
I-am urm rit mâna cu privirea.
— Nu mi-a pus în bagaj nimic în care s dorm.
— Po i s dormi dezbr cat , a propus el. N-o s m plâng.
i o s dorm i eu dezbr cat, dac te face s te sim i mai bine.
Pleo tit , i-am aruncat o privire ironic .
— Mul umesc c e ti a a de s ritor i în eleg tor.
A râs înfundat în timp ce- i muta geanta. Aplecându-se, a

scos im tricou.
— Po i s dormi în sta.
Mi l-a aruncat, iar eu l-am prins înainte s -mi vin în fa .
— Sau dezbr cat . Alegerea ta.
inând tricoul ridicat, a trebuit s recunosc c mergea mai
bine decât orice aveam eu.“Am morm it un „mul umesc” i
am scotocit pân am g sit trusa în care se aflau toate articolele
de toalet . M-am îndreptat spre baie, concentrându-m s m
preg tesc de culcare, strângându-mi p rul într-o coad de cal
i sp lându-m pe fa i pe din i. Nu mi-am l sat mintea s r
t ceasc în nicio alt direc ie.
Când am ie it din baie, Seth mutase deja gentile pe podea,
iar cuvertura era ridicat pe jum tate din patul îngust. Am ezi
tat la picioarele patului, mu cându-mi nervos buza de jos.
Seth s-a îndreptat, p rând s uite ce facea i zgâindu-se la
mine. Tricoul era super-lung, sfâr indu-se la câ iva centimetri
deasupra genunchilor i n-avea practic nicio form , dar ochii
lui au sclipit deodat brun-ro cat, iar eu am sim it c tricoul
era parc mulat.
— Mul umesc pentru, hm, tricou, am spus din nou.
Degetele mi s-au r sucit în jurul marginii bluzei, iar privi
rea mi-a r t cit prin camer , înainte s se fixeze din nou asu
pra lui. Tot se mai zgâia.
— Ar trebui s am acas lucruri pe care s le pot lua, a a c
n-o s fie nevoie s tot împrumut haine de la tine.
Gâtul i s-a încordat în timp ce înghi ea încet, dar n-a spus
nimic, doar a încuviin at scurt din cap. L sând s cad perna,
a dat s se întoarc spre pat, dar s-a oprit, privindu-m din nou
în felul la intens al lui.
— Nu v d prea des femei care s -mi poarte hainele.
Nu tiu de ce, asta m-a f cut fericit , ceea ce era o prostie,

pentru c nu-mi p sa nici dac i-ar fi purtat hainele un etaj în
treg de c min studen esc.
— P i, de obicei nu, hm, port haine b rb te ti, a a c ...
A schi at un zâmbet.
— E bine de tiut.
Mi-am mutat greutatea de pe un picior pe cel lalt, sim ind
un ir de fiori care-mi goneau pe piele.
i ochii lui erau tot a inti i asupra mea.
— N-am în eles pân acum.
— Ce s în elegi?
I s-a strecurat o încordare ciudat pe chip, însufle indu-i
tr s turile.
— De ce e a a de excitant s vezi o fat care- i poart hainele.
Ochii mi s-au c scat pân am avut impresia c o s -mi sar
din cap.
i-a coborât b rbia i p rul i-a veni în fa în uvi e, atin-
gându-i maxilarul.
— Chiar e excitant.
Fierbin eala îmi gonea prin vene într-un iure ame itor. In
capabil s -i mai înfrunt ochii fie i numai o clip , mi-am în
tors privirea i am tras adânc aer în piept, ceea ce nu a p rut s
aib vreun efect asupra faptului c , deodat , respiram poticnit.
Mi-am amintit cum st tusem în fa a lui în halat, când strân
sese marginile. De parc a fi fost silit , mi-am îndreptat iar
privirea spre el.
F r niciun avertisment, se afla chiar în fa a mea, a a de
aproape, c picioarele lui goale le atingeau pe ale mele. Am tras
în piept o gur de aer, care n-a ajuns chiar nic ieri, pentru c
Seth i-a pus vârfurile degetelor pe gâtul meu, chiar în punctul
unde-mi b tea s lbatic pulsul. Era o atingere extrem de u oar ,
dar am sim it-o în tot trupul.
— Te sim i jenat acum, c tii asta? m-a întrebat, cu vocea

blând i sc zut .
Da. Nu.
— Nu tiu, am recunoscut eu.
Degetele i-au coborât pe gât, pân unde atârna larg gulerul.
Inima mi-a înghiontit coastele când dou dintre degete i-au
p truns sub guler, urm rind linia claviculei pân unde se ter
mina la baza gâtului. Habar n-aveam ce f cea sau dac voiam
s nu m mai ating sau s m ating în continuare. Bunul-
sim zicea c ar trebui s vreau s înceteze.
A b tut cu degetul în punctul acela i apoi mâna i s-a mi cat
în sus i în lateral, înfa urându-se în jurul gâtului. Degetul
mare i se afla pe pulsul meu, care a luat-o razna când mi-a
aplecat capul pe spate. i-a coborât capul pân când gura i-a
ajuns deasupra gurii mele, a a de aproape, c -i sim eam gustul
r sufl rii mentolate.
Timpul a p rut s se opreasc în loc i apoi Seth i-a l sat
capul într-o parte.
— Pe mine m jeneaz , a spus el aproape în oapt i, în
timpul sta, buzele lui mi-au atins col ul buzelor, stârnindu-mi
un vârtej de senza ii în tot trupul.
Panic . Z p ceal . Nevoie. Dorin . S-a tras mai aproape,
iar picioarele lui le atingeau pe ale mele. Când a vorbit din nou,
buzele îi erau lâng urechea mea.
— Doar pentru c fac ceva împotriva firii mele acum.
M-am înfiorat din cauza combina iei între apropiere, atin
gerea p rului lui moale pe obrazul meu i felul în care îmi ap sa
pulsul degetul lui. în piept mi se instalase o ap sare aproape
dureroas i apoi se mutase mai jos, mult mai jos. Degetele
mi-au tremurat când m-a p lit ideea nebuneasc s ridic mâi
nile i s le las pe pieptul lui.
— Când vreau ceva, îi dau b taie, a continuat el, cu acela i

glas sc zut i seduc tor. Nici m car nu m gândesc de dou
ori, dar cu tine... trebuie s m gândesc.
Mi-a atins cu buzele un punct surprinz tor de sensibil,
chiar sub ureche. M-am smucit i din gât mi-a â nit un sunet
firav, r gu it.
— i probabil c din cauza asta e ti foarte, foarte norocoas .
Seth s-a dat înapoi, privirea z bovindu-i o clip înainte s
se întoarc i s m lase stând acolo, cu totul nedumerit în le
g tur cu ce tocmai se întâmplase i dorindu-mi, în mod bizar,
s nu fiu a a de norocoas .
Am dat drumul aerului din pl mâni, de i nu-mi d dusem
seama c -mi ineam r suflarea. Gâtul îmi p rea incredibil de
în epenit, iar inima îmi juca în piept cu întreruperi. Chiar dac
nu era lâng mine acum, în înc pere tot mai plutea o încordare
care facea prea greu tricoul pe care-1 purtam. Nu mai avuse
sem niciodat a a o ... reac ie visceral fa de vreun b rbat,
mai ales fa de unul pe care-1 tiam de dou zile.
Dou zile i deja dormisem în acela i pat cu el i aveam s-o
fac din nou, când eu nu mai împ r isem niciodat patul cu
vreun tip.
Dou zile de când via a mea începuse s se destrame, de
când îl cunoscusem în casa sc rii, i doar o zi de când aflasem
adev rul despre lume i despre mine, dar p rea s fi trecut mai
mult de-atât. Poate de-asta erau toate a a de intense. Fusesem
aruncat în povestea asta, în lumea lui Seth, stând cu el ore în
ir, i, cu toate chestiile astea nebune ti care se întâmplau, pân
i trupul îmi reac iona diferit.
Dar nimic nu conta. Odat ce ajungeam în Dakota de Sud,
se p rea c el o s plece i o s fiu înconjurat doar de str ini.
De i abia ne cunoscuser m, chiar nu-1 mai consideram pe Seth
un str in. îmi tremurau genunchii.
Seth s-a a ezat pe pat i a ridicat mâna, trecându- i-o prin

p r în timp ce-mi arunca o privire.
— Te-ai sim i mai bine dac a dormi într-unul dintre foto
liile alea peste noapte?
M-a str b tut un fior de surpriz . Nici m car nu m gândi
sem c ar propune a a ceva, mai ales dup noaptea trecut , dar
simplul fapt c f cuse propunerea mai alungase ceva din încor
dare. M-am mai potolit un pic.
— Nu, am spus, for ându-mi picioarele s se mi te pân în
cealalt parte a patului. Nu e nevoie. Tu e ti b iat mare i eu
sunt fat în toat firea.
A ridicat o sprâncean , dar a r mas t cut când m-am urcat
în pat, împingându-mi repede picioarele goale sub pilot . Cât
m-am l sat pe spate, lipindu-mi picioarele unul de altul i
a ezându-mi mâinile pe piept, el s-a îndreptat spre întrerup
tor. în clipa în care înc perea s-a cufundat în întuneric, am în
ceput s retractez partea cu „fat în toat firea”. Când patul s-a
l sat sub greutatea lui Seth, s-ar putea s -mi fi stat un pic r su
flarea. Iar, când salteaua s-a mi cat din nou dup ce s-a întors
pe-o parte, cu fa a spre mine, s-ar putea s fi f cut un atac de
cord minor.
— Josie?
Glasul îi era blând în întuneric.
— Da? am spus r gu it.
A urmat o clip de t cere.
— Dac vrei s m folose ti iar pe post de pern , nu m
deranjeaz .
Am deschis gura i din mine a â nit un râs surprins. Re
lativ stânjenit i par ial amuzat , am întors capul spre el. Pe
m sur ce vederea mi se adapta la întuneric, puteam distinge
planurile i unghiurile chipului lui.
— Mul umesc.
— M-am gândit s - i zic. De fapt, îmi plac îmbr i rile. i
îmi place ce vine de obicei înainte i dup îmbr i ri, a conti
nuat el, iar eu n-am fost în stare s -mi re in rânjetul prostesc.
Pun pariu c sunt prezervative în co ule ele alea de pe toalet .
— O, Doamne, am zis i mi-a sc pat alt hohot de râs în
timp ce mi-am ferit privirea, plesnindu-mi palmele pe fa . Ce
fel de motel are prezervative în co ule e în hol?
Seth a râs, întinzând mâna i tr gându-mi de pe fa mâna
cea mai apropiat de el. N-a r spuns, dar nici n-a dat drumul
mâinii. Mâinile noastre se aflau în spa iul minuscul dintre noi,
cu degetele lui acoperindu-le u or pe ale mele. Nu tiu de ce o
f cuse sau de ce î i inea mâna a a, dar când t cerea s-a prelun
git i r suflarea lui a devenit mai profund , degetele i-au r mas
împletite cu ale mele. Ultimul gând de care-mi aduc aminte
înainte s fi adormit a fost c era exclus s dorm vreun pic în
noaptea aia.
Când m-ain trezit, înaintea zorilor, nu mai eram întins pe
spate. A ! La un moment dat peste noapte, Seth se întorsese,
iar eu m r sucisem p e s te el. Picioarele i bra ele ne erau înco
l cite, iar capul meu era vârât într-un col foarte confortabil la
îndoitura bra ului s u.
i era treaz când m-am trezit eu, pentru c mâna lui... Mâna
care apar inea bra ului peste care st team eu era pe um rul
meu, dar nu era nemi cat . Degetele i se mi cau, trasând sim
boluri bizare, mai complicate decât simple cercuri i p trate...
simboluri pe care nu le recuno team. Dar habar n-aveam de
cât vreme era treaz i facea asta sau de ce nu m împinsese
i s se duc s - i vad de treaba lui în loc s stea întins acolo,
destul de lini tit, a teptând s m trezesc eu.
Când mi-am f cut în cele din urm curaj s m desprind
de el, n-a spus nimic sarcastic sau enervant. N-a f cut decât s
se uite la mine foarte calm i apoi ne-am preg tit s-o lu m iar
din loc.
Am intrat prima la du . Pentru c nu voiam s pierd timp

uscându-mi p rul, l-am ters cu prosopul cât de bine am putut
i apoi l-am ridicat într-un coc lejer. Seth n-a zis nimic când a
disp rut în baie.
M-am învârtit prin camer far int . Era prea lini te i eu
eram agitat , plin de energie neconsumat . Privirea mi-a ate
rizat pe u a b ii când am auzit pornind du ul.
Era complet dezbr cat acolo.
Mi-am dat ochii peste cap. Bineîn eles, era dezbr cat i
acum... acum mi-1 imaginam dezbr cat i p rea aiurea ce fa-
ceam. Eram atras de el. Ca s vezi! i era probabil i o tâm
penie, inând cont c abia îl cuno team, avea de gând s m
p r seasc i o c ru de alte motive.
în perioada scurt în care fusesem în preajma lui, îi v zu
sem foarte multe fe e. Parc erau Fe ele lui Seth. Putea trece,
în doar câteva minute, de la ursuz i serios, la sâcâitor i de-a
dreptul enervant, la r ut cios i juc u , la seduc tor i pericu
los de în el tor. în via a mea nu mai întâlnisem pe cineva ca el
i m îndoiam c sunt mul i oameni, muritori sau nu chiar mu
ritori, care s poat sus ine c tiu cum îi func ioneaz mintea.
Iar eu chiar nu eram în starea de spirit necesar s m apuc
de o asemenea corvoad monumental .
Stând în mijlocul camerei t cute, prin cap mi se învârtejeau
i ciocneau prea multe gânduri. Urmele de calm i de control
pe care le avusesem de când via a mea f cuse implozie înce
peau s cedeze. Nu c nu mi-a fi dat seama înainte în ce belea
eram. Doar c nu l sasem lucrurile s m afecteze.
Acum m afectau.
începuse când mi-a trecut prin minte c am lipsit de la exa
menul de psihologie, iar nodul strâns din stomac s-a încle tat
i mai tare când m-a izbit faptul c asta era cea mai mic dintre
problemele mele. N-aveam s m mai întorc la Radford. în

viitorul meu n-aveau s mai fie examene. N-aveau s mai fie
cursuri sau stagiatur .
Pentru c eram o creatur mitic .
Mi-am l sat capul în mâini i am în bu it impulsul de a
urla din to i r runchii, într-un stil des vâr it de femeiu c ne
bun . B t ile inimii au luat-o din loc, bubuia într-un fel care
facea s se strâng tot mai tare i mai tare nodurile din stomac.
Eram agitat . Am încercat s trag aer în piept, dar gâtul r mâ
nea blocat.
Aducându-mi aminte de terasa îngust pe care-o z risem
seara trecut , am p it pân la u i am ie it, închizând-o
dup mine. în întunericul dinaintea zorilor, un felinar ag at
de perete arunca o lumin g lbuie pe teras i pe iarb .
Picioarele goale mi-au înghe at repede pe lemnul rece când
am p it pân în marginea terasei înguste i am tras aer în
piept - parc pentru prima dat dup nu tiu cât timp. Rev r
sarea de aer curat care-mi cobora pe gât, umflându-mi pl mâ
nii, merita întru totul s am t lpile înghe ate.
Strângând bra ele la piept, am privit spre peticul de iarb
tuns îngrijit i copacii nemi ca i de dincolo de el, concen-
trându-m doar asupra respira iei i l sând aerul rece s -mi
reorganizeze mintea, într-o form pe care s-o pot gestiona.
N-avusesem niciodat un atac de panic în toat puterea
cuvântului - cel pu in nu unul care s nu fi fost întru totul jus
tificat, ca atunci când Erin î i întinsese aripile i expusese ni te
col i al naibii de ascu i i. Asta nu se punea la atacuri de pa
nic , pentru c îmi pl cea s cred c majoritatea oamenilor ar
fi luat-o razna într-o astfel de situa ie.
Dar sim isem c eram pe punctul s fac unul acum. Un se
mizeu neputincios care suferea de atacuri de panic ? Am scos
În t o a r cer ea 165
un hohot de râs sarcastic. Poate c Seth i Erin i restul lumii se

în elau. Poate c nu eram fata lui Apollo. Ar fi avut mai mult
noim .
Speran e de arte.
Speran e de arte, ira ionale. Pentru c , i dac ar fi fost vreo
gre eal uria , tot n-aveam cum s uit nimic din toate astea i
s revin la cum erau lucrurile înainte. N-aveam cum s m în
torc. Nimeni nu putea...
O crengu a trosnit în lini tea de-afar , iar pocnetul puter
nic ca un tunet m-a f cut s tresar. S-a auzit alt trosnet, urmat
imediat de un altul. Mi s-a uscat gâtul, în timp ce mi-am mutat
greutatea de pe un picior pe cel lalt. Soarele nu r s rise înc i
m îndoiam c la ora asta a dimine ii s-ar afla prea mul i oa
meni pe-afar . Era momentul s m întorc în untru, pentru
c , în afar de ciuda i ca mine, nu-mi puteam închipui cine ar
fi hoin rit pe-aici. Am dat s m întorc, dar n-am fost destul
de rapid .
Cineva a p it în fa a deschiderii terasei înguste - o femeie.
Poate spre 30 de ani, cu p rul i ochii negri, femeia avea o fi
gur uluitoare, dar, chiar i în lumina g lbuie slab a felina
rului micu de lâng u , puteam s -mi dau seama c avea
hainele murdare i rupte, cu pete chiar sub guler i pe genun
chii jean ilor.
De i nu voiam, i-am zâmbit în timp ce m întindeam spre
u a din spatele meu, pentru c a a m crescuser bunicii. S fiu
întotdeauna politicoas .
Femeia nu mi-a zâmbit, dar s-a oprit în dreptul deschiz tu
rii, îndreptându- i b rbia în sus i întinzând gâtul într-o parte.
N rile i s-au dilatat. Ad u lm e c a... aerul? ...
T cut ca o umbr , în spatele ei a ap rut un b rbat. Probabil
cu câ iva ani mai mare decât ea, afi ând i el un chip splendid
i haine jerpelite. Categoric era momentul s intru. Degetele

mi s-au strâns pe clan .
— Stai! a rostit femeia.
Glasul avea ceva care-mi întindea nervii. Mi s-a zbârlit tot
p rul pe corp. N-am stat. Am început s r sucesc clan a, când
terasa a scâr âit sub ni te pa i care nu erau ai mei.
N-am avut la dispozi ie nici m car o secund .
O mân s-a l sat peste mâna mea, tr gând-o de pe u , în
timp ce o alta m-a plesnit peste gur , în bu indu-mi ip tul
înfiorat de durere. Imediat, un gust metalic mi-a inundat gura
i sim urile. Buzele îmi ardeau, împinse peste din i, dar izul de
sânge... nu venea de la mine.
Era de la b rbatul care m inea.
Când s-a îndep rtat de u , picioarele nu-mi mai atingeau
p mântul. O spaim real , a a cum nu mai sim isem nicio
dat pân atunci, a explodat uierând prin mine, ca ni te alice
mari. A intervenit instinctul i am luat-o razna, zgâriind mâna
care-mi astupa gura i leg nându-mi picioarele înapoi, înfi-
gându-mi c lcâiele în picioarele lui.
— ine-o de picioare! a gâfâit el.
Femeia a f cut doi pa i i s-a întins s -mi prind glezna.
Strânsoarea era uimitor de puternic , dar tot am reu it s lo
vesc, nimerind-o în piept cu cel lalt picior.
Dând drumul gleznei, s-a împleticit în spate, sâsâind. Sâ-
sâia de-adev ratelea. Ca o pisic înfuriat , cu buzele trase i
din ii dezgoli i. Groaza îmi zvâcnea în stomac. Nu era normal.
Nu era deloc normal. Mi-am înfipt degetele în mâna rece i
umed a b rbatului, încercând s mi-o smulg de pe gur în
timp ce se apropia de treptele terasei.
— Zeilor! s-a r stit b rbatul, i mi s-a strâns inima.
Z eilor. Ah, rahat!
— E doar o muritoare tâmpit i tu nu e ti în stare nici s-o

ii de picioare. E ti al naibii de inutil .
M-a n p dit groaza în timp ce încercam s m apuc de
orice ca s -l încetinesc. Degetele mi-au alunecat peste peretele
desp r itor din plastic, prinzând marginea ridicat . M-am inut
cu toat puterea în timp ce b rbatul cobora treptele. Mu chii
bra elor s-au întins, protestând când a tras mai tare, cu bra ul
în jurul taliei mele i cu mâna peste gur , for ându-mi gâtul
spre spate, pân am fost convins c o s mi-1 rup .
— El e în untru, am auzit-o spunând pe femeie, cu vocea
pierzându-se într-un scâncet. îl simt. De ce ne batem capul cu
ea? îl simt. Am nevoie...
— De-aia, a zis el, tr gând din nou. i ea miroase a Apollyon.
O s-o folosim ca s -l facem s ias . Doar dac n-ai tu de gând
s te duci dup el. N-ai decât.
B rbatul mi-a dat drumul, întrerupând orice o fi zis fe
meia. Pierzându-mi priza, am c zut în gol, st pânindu-mi un
urlet când treptele terasei au luat-o în sus spre mine. Dure
rea a explodat când genunchii au atins p mântul, iar tâmpla
mi s-a lovit direct de col ul treptelor. în spatele ochilor a iz
bucnit o lumin . Buim cit i zgâl âit pân în m duva oa
selor, nu m puteam mi ca în momentul în care m-a r sucit
pe spate i m-a tras restul drumului pân jos. Z ceam întins
în iarba umed înainte s reu esc s -mi repun în func iune
pl mânii.
B rbatul ajunsese într-o clip deasupra mea i peste mine,
iar eu nu puteam face nimic când i-a l sat mâna peste b r
bia mea, împingându-mi obrazul în iarb . Unghiile lui mi-au
zgâriat gâtul când a prins cu degetele gulerul puloverului i l-a
sfâ iat într-o parte.
— O s -l scoat ea afar , a zis el, coborând capul.
Buzele lui reci au atins acela i punct pe care-1 atinsese Seth cu

doar câteva ore înainte. Când i-a mutat gura în adâncitura din
tre gât i um r, am sim it cum grea a îmi r v e te m runtaiele.
— Nu-i a a, scumpo?
Inima mi-a s rit i apoi mi-a stat în loc, când am sim it ceva
sfâ iindu-mi pielea. Trebuie s fi fost un cu it, pentru c nu
putea fi ceea ce credeam eu c e ... nu puteau fi din ii b rbatu
lui. O durere violent m-a str b tut ca o ghiulea când am des
chis gura i am urlat... am urlat d e -ad e v r a t e l e a.
Ardea ca focul. Cineva aruncase un chibrit în mine i eu
aveam venele pline de benzin . Ardeam - asta trebuie c se
întâmpla. Ace ascu ite de durere s getau din fiecare celul i
sim eam, în str fundul meu, o zvâcnire, o smulgere care venea
din chiar str fundurile mele i ardea ca un amestec de foc i
ghea . Femeia spunea ceva, dar nu i-am în eles cuvintele. P
reau s fie într-o alt limb .
Chestia s-a tras din mine, cu picioarele alunecându-i peste
ale mele, i i-a pus mâinile în iarb , lâng capul meu. Am clipit
din ochi ca s -i v d clar chipul. Avea buzele p tate de sânge...
sângele meu. Apoi vederea mi s-a tulburat iar i...
— C e... ce e ti? a întrebat el, cu glas bolborosit i t r g nat.
Degete de ghea mi-au prins bra ul i apoi iar senza ia
aia de sfâ iere, deasupra încheieturii, i nu urlam. Nu puteam
scoate niciun sunet.
La nici un minut dup ce ie isem din du i m tersesem,

glifele îmi goneau pe piele. Am expirat i mi-am înh at chilo ii
i jean ii de pe chiuvet . Senza ia care îmi erpuia în jos pe ira
spin rii era un semnal, ca i apari ia sigiliilor de protec ie pe
piele.
Mi-am tras chilo ii i jean ii pe mine i am dat u a de pe

rete. Camera era goal i, când am f cut un pas înainte, am
sim it cum intr în ac iune acel al aselea sim grozav. Glifele
începuser s se mi te i mai rapid.
în apropiere se aflau daimoni, iar Josie...
— Face i mi to de mine!
M-am r sucit, în facând pumnalul de titan de pe noptier .
Mânerul s-a înc lzit la atingerea mea.
Lucrurile ei erau unde le pusesem eu, lâng intrare. i lan ul
de la u era tras. Privirea mi s-a îndreptat spre u a din spate,
în mai pu in de o secund , o d deam de perete i ie eam în
bezn i în plin co mar.
Doi daimoni o intuiser pe Josie la p mânt. O femel se
afla la încheietura mâinii ei, iar un mascul era deasupra, cu fa a
îngropat în gâtul lui Josie. O marcau amândoi, hr nindu-se
din ea într-un fel care avea scopul s provoace suferin . Iar
daimonul mascul o acoperea complet cu trupul lui. Nu puteam
s v d decât un picior nemi cat. Nu se mi ca. Nimic.
O furie cum nu mai sim isem pân atunci a explodat în
mine ca o bomb nuclear , devenind un gust metalic i amar
în cerul gurii. Lumea s-a colorat în chihlimbariu când am zbu
rat de pe teras . Aterizând lâng femeie, i-am înh at un smoc
de p r i i-am smuls capul spre spate, z rind direct prin vraja
care-i ascundea în lumea muritorilor.
G urile întunecate din locul unde ar fi trebuit s i se afle
ochii s-au îndreptat spre mine. Vene negre se zvârcoleau ca
ni te erpi sub pielea alb ca varul. Avea gura c scat , dând la
iveal un ir de din i zim a i plini de sânge... sângele lui Josie.
Am aruncat pumnalul de titan într-una dintre g uri, re
tezând, înainte s înceap , blestemata de tânguire caracteris
tic daimonilor. Aveau o alergie puternic la orice avea titan.
Alergie în sensul c o singur t ietur cu o lam de titan îi li

chida. Când am tras pumnalul afar , chipul i s-a n ruit i apoi
a f cut implozie, într-un potop de praf sclipitor.
Daimonul mascul s-a ridicat în picioare i s-a împleticit un
pas înapoi. Josie n-a mi cat. Avea gâtul plin de sânge, iar pulo
verul era sfâ iat, dezv luind mai mult decât ar fi trebuit s vad
vreodat jigodia aia.
— Are gust de zeu.
S-a cl tinat, împiedicându-se de piciorul ei nemi cat. Bu
zele i s-au arcuit într-un zâmbet dezgust tor i însângerat. Ti
c losul era drogat.
— Extaz...
— E ti mort de-a binelea, am mârâit eu.
i-a l sat b rbia în jos i a deschis gura, sco ând un urlet si
nistru, o combina ie între un linx c lcat cu ma ina i un bebelu
care plânge. Dup aia, idiotul nenorocit m-a atacat. Dependent
de eteru l ascuns care trebuie s se fi aflat în sângele lui Josie,
daimonul se mi ca de parc era tren de marfa. M-am l sat sub
bra ul lui întins i m-am ridicat brusc în spatele lui. Dorin a
s -l fac pe nemernic s sufere, s -l fac s pl teasc , nu mai inea
seama de anii de antrenament care-i înv au pe Str jeri s nu se
joace cu prada. Daimonul s-a r sucit spre mine. Aveam s -i rup
naibii beregata. Apoi bra ele. Apoi picioarele. Apoi aveam s
g sesc ceva ruginit i tocit s -i tai coaiele. Dup aia aveam s -l
omor. încet. Cât mai dureros cu putin . Am dat s arunc pum
nalul deoparte, când s-a n pustit din nou spre mine.
Din spate s-a auzit un scâncet u or, care mi-a r sunat în cap
de o mie de ori mai puternic decât o detun tur de arm sau
bubuit de tunet. Pentru o clip , un scurt moment în timp, am
fost sfâ iat între ispita de a m l sa în voia r zbun rii, de a l sa
totul în voia r zbun rii, de a urma arta nenorocitei de revan e,
i fata aflat la p mânt... fata care avea nevoie de mine. Nu era

timp de pierdut, i m-am smuls din aburii violen ei.
M-am aruncat înainte, întâlnind daimonul la jum tatea
drumului. Prinzându-1 cu o mân de gât, l-am oprit i am fixat
cu privirea adâncimile negre lipsite de suflet.
— E ti foarte, foarte norocos.
Dup aia i-am înfipt adânc pumnalul în piept, sco ând apoi
lama. M-am întors înainte s fac implozie i s dispar .
L sându-m la p mânt lâng Josie, am pus pumnalul la în
demân . I-am dat la o parte p rul de pe obraz. Avea fa a prea
palid . Pielea de deasupra tâmplei se învine ea, înro indu-se i
umflându-se.
— Ce se întâmpl ?
Am privit peste um r. Un b rbat mai în vârst , în papuci i
un halat închis la culoare, st tea la câ iva metri mai încolo, cu
ochii apo i privind de la Josie la mine i descoperind zeii tiu
ce. N-aveam timp pentru rahatul sta.
— N-ai v zut sau auzit nimic din toate astea, am scrâ nit
eu, lansând o constrângere puternic . E doar un vis. Du-te în
untru. Du-te înapoi la culcare.
B rbatul nici n-a clipit. A încremenit o clip i apoi s-a în
tors rapid i a plecat mergând eap n prin iarb .
Cu inima bubuind, mi-am îndreptat din nou aten ia spre
Josie. Dându-i deoparte cu grij i alte uvi e de p r de pe fa ,
i-am putut vedea bine gâtul. Semnul nu era adânc i deja nu
mai curgea sânge din urma de mu c tur în form de semi
lun . I-am verificat încheietura. La fel.
— Futu-i! am morm it eu, r sucindu-m ca s -mi pot trece
un bra pe sub ea.
Am ridicat-o în ezut. Capul i s-a l sat pe spate i am în
dreptat-o repede, strângând-o u or la piept.
— Fir-ar mama m -sii\

Josie nu mai scotea niciun sunet. Nu se mi ca.
— Haide. Deschide ochii, Josie! Haide, scumpo, deschide
ochii!
I-am trecut un bra pe sub genunchi i am s ltat-o în timp
ce m ridicam i eu în picioare, apucând i pumnalul. Inima
înc îmi b tea s -mi sparg pieptul. Aveam o senza ie ciudat
de gol în stomac. Am dus-o în untru, i m dureau f lcile de
cât de tare scrâ neam din din i. Ce fusese în capul ei s ias a a
din camer ? Dac ar fi fost con tient , a fi zgâl âit-o s -i bag
naibii min ile în cap.
Dar nu era chiar corect.
Josie fusese azvârlit în lumea asta i înc mai avea o gr
mad de tr s turi de muritor. Probabil nici m car nu-i trecuse
prin cap c n-ar fi sigur s ias .
Am trântit u a în urma mea când, în cele din urm , s-a
mi cat u or, gemând încet. M-am oprit.
— Josie?
Tr s turile i s-au încordat, strâmbându-se când i-a flutu
rat genele. M-a str b tut o u urare pe cinste când i-a deschis
ochii. Avea privirea pu in pierdut , dar deschisese ochii.
— M auzi? am întrebat-o.
Buzele i s-au întredeschis i atunci am v zut t ietura ro ie,
umflat , de pe ele. U urarea a l sat loc mâniei, care m-a sfâ iat
când ea a expirat poticnit.
— Cred... cred c m-au mu cat, a zis ea r gu it.
— Mda, categoric te-au ron it, i-am spus.
A închis ochii, suficient de mult cât s simt iar o împuns
tur de panic , dar apoi i-a deschis din nou.
— Erau... erau daimoni, nu?
Dând din cap, am luat-o spre baie.
— Crezi c po i s stai în fund?

i-a dres vocea, strâmbându-se.
— Mda. Pot.
Cuvintele erau neclare.
— Bine.
Am a ezat-o cu grij pe capacul toaletei, apoi am pus pum
nalul pe marginea chiuvetei. Iar avea ochii închi i, ceea ce m
îngrijora. Puloverul era sfâ iat, alunecându-i pe um r i l sând
s se vad o bretea lila i dantela fin care-i acoperea unul din
tre sâni. Privirea mi-a trecut peste urma mu c turii i am tras
adânc aer în piept. Se sim ea ceva în aer, altceva în afar de izul
metalic - ceva puternic i îmbietor. E ter? Rahat. îmi pierdeam
min ile. Eu nu puteam adulmeca e teru l ca daimonii. îl puteam
sim i, a a c poate asta sesizasem i m facea s fiu prudent,
pentru c în stomac mi se instalase o dorin fierbinte, pro
fund , care facea s -mi lase gura ap .
Mi cându-m repede, i-am tras în sus puloverul.
— Cum te sim i?
Genele i s-au ridicat.
— De parc m -a... mu cat cineva.
— Urmele nu-s adânci, am spus, ridicându-m în picioare.
Dar ai nevoie de ap ... de lichide.
Nu eram sigur c lichidele chiar i-ar fi fost de ajutor, dar am
intrat în camer , am respirat adânc de câteva ori i am deschis
minifrigiderul de sub televizor. Am g sit o sticl de Gatorade.
Am înh at-o, m-am dus înapoi în baie i am a ezat sticla lâng
chiuvet .
îngenunchind, i-am apucat bra ul. A tres rit, tr gându-se
înapoi, i am sim it ceva acid arzându-m adânc în piept, înlo
cuind dorin a mistuitoare far obiect.
— Hei, am optit, coborându-mi capul lâng capul ei. Totul
e în regul . E ti în siguran , Josie. E ti bine.
Privind în ochii mei, a expirat u or.

— Bine...
I-am tras u or mâneca puloverului în sus.
— Presupun c , având puterile înc tu ate, ai devenit sen
sibil la vraja lor... magia veche care-i ascunde. M-am întins,
apucând un prosop i punându-1 sub robinet. Sau poate te
compor i ca purii, am continuat. Nici ei nu pot s p trund
vraja.
N-a zis nimic când i-am întins sticla.
— Bea asta. O s - i fac bine.
Josie a luat sticla. Mi-au atras aten ia degetele ei. Avea un
ghiile murdare i rupte.
— O s -mi revin, a zis ea, luând o înghi itur când m-am
uitat spre ea, de unde st team pe vine.
Mâna îi zgâl âia sticla, dar n-a v rsat nicio pic tur când a
ridicat-o iar la buze.
— tii... n-am fost niciodat pân acum bolnav sau r nit
grav, de i ar fi trebuit.
Privirea i s-a rotit prin înc pere în timp ce-i cur m sân
gele de pe bra .
— Odat ... când eram mai mic , m-am c rat într-un
copac, chiar pân în vârf.
Pe când îi tergeam bra ul, mi-a ap rut dinainte o ima
gine a unei Josie mai tinere, mai mici. Probabil înalt i sl -
b noag , cu o claie de p r multicolor, i probabil intra numai
în belele.
— Am c zut i-mi aduc aminte c aveam... dureri foarte
mari, a continuat ea, iar eu am aruncat prosopul i m-am în
tins dup altul. Am crezut c mi-am rupt piciorul. Eram sigur
c mi-am rupt piciorul, dar... pân m-au dus bunicii la spi
tal, nu mai aveam decât o vân taie. Doctorii au zis c am avut
noroc.
Nu era vorba de noroc. Era vorba de ce era ea. Umezind ce

l lalt prosop, m-am ridicat în picioare i am privit-o în ochi.
Am deschis gura s zic ceva, dar nu-mi g seam cuvintele.
— Te-am mânjit de sânge, a optit ea.
M-am uitat în jos. Avea dreptate. Dâre de carmin îmi br z
dau pieptul gol. Am sim it o greutate ca de plumb în stomac.
— Nu-i nimic.
Ochii i s-au închis. Sub ei, înfloriser umbre negre. Atacul
avusese urm ri. M-am aplecat, coborându-mi vocea ca s nu
m poat auzi decât ea, iar întrebarea a sunat aspru, încordat.
— E ti r nit i în alt parte... pe unde nu pot s v d eu?
Genele s-au ridicat. Confuzia i s-a întins pe chip, iar apoi a
ap rut în elegerea. Mu chii spatelui i gâtului mi s-au încordat.
Daimonilor nu le p sa decât de ete r - de doza urm toare - i
puteau fi tâmpi i de-a dreptul în c utarea lor neab tut . Semi-
purii care se transformaser în daimoni erau de departe mai
periculo i, dar to i puteau fi nemilo i i dezgust tori.
— Nu, a spus ea încet.
M-a lovit o nou doz de u urare i am dat din cap. în timp
ce-i d deam cu grij deoparte es tura sfâ iat , greutatea de
plumb din m runtaie s-a dilatat, iar eu m-am sim it de parc
a fi luat un pumn în piept.
Josie fusese însemnat ... însemnat în acela i loc ca i e a ...
ca i Alex. Coinciden a era mai mult decât tulbur toare. M-a
izbit în timp ce tergeam sângele din jurul semnului l sat de
mu c tur . Nu conteaz cine sau ce e ti, semnul unui daimon
las o cicatrice. A a cum i e a... cum i Alex purta cicatrice pe
tot corpul.
îmi tremura mâna. M-a str b tut un fior rece. Nu mi-a pl
cut ce sim eam, a a c m-am ag at de furia care clocotea în
mine ca un cuptor încins.
— E ti a a de proast c nu e ti în stare nici s r mâi în

via ?
A tras brusc aer în piept i eu m-am sim it ca un idiot neno
rocit, dar trebuia s i-o spun.
— Ce-a fost în capul t u? S ie i afar cât eram eu la du ?
Trebuie s te leg de scaun de-acum încolo?
Am aruncat prosopul plin de sânge în cad . Uitându-m
fugar la palmele ei, am deschis dul piorul de sub chiuvet i
am dat lovitura - o trus de prim-ajutor. Era pu in probabil s
moar dintr-o infec ie, dar, cu norocul meu, nu voiam s -mi
asum riscul. Am scos un pachet de erve ele dezinfectante.
— Ai dreptate, a zis ea, surprinzându-m ca naiba.
Ba chiar m-am oprit din ce faceam i am r mas intuit locu
lui, cu un erve el dezinfectant mototolit în mân . A aruncat o
privire spre u înainte s - i întoarc spre mine privirea obo
sit i îndurerat i, dac -mi imaginasem înainte c am primit
una în piept, gre isem. Am sim it-o acum.
— Nu m-am gândit. Nu mai puteam s stau în camer . Era
prea lini te. M-am dus... afar , far s m gândesc. A fost o
mi care de genul... „prea tâmpit ca s r mâi în via ”.
Asta m-a speriat al dracului de tare. îngenunchind în fa a
lui Josie, am ridicat privirea spre ea.
— S-ar putea s usture un pic.
A dat din cap.
I-am ap sat erve elul cu alcool pe palm . A tres rit, dar
n-a scos niciun sunet. I-am cur at înceti or pielea zgâriat .
Când am terminat, m-am ridicat cât s fim la acela i nivel.
— N-ar fi trebuit s zic a a ceva.
Vocea îmi era r gu it , str in chiar i pentru urechile mele.
— înc te mai por i ca i cum nu s-ar fi schimbat nimic. E
normal. Atâta doar c ... e o lec ie pe care nu era nevoie s-o înve i.
îndreptându-m , n-am luat în seam privirea curioas pe

care mi-a aruncat-o.
— î i aduc alt pulover.
M-a oprit apucându-m de bra . Am întors din nou privi
rea spre ea.
— Mul umesc, a spus ea, dând drumul bra ului meu. Am...
nevoie de câteva minute. Ar trebui s m sp l.
Am ezitat o clip . Am sim it încol ind în mine ceva straniu
i bizar - o nevoie s-o alin. Evident, ce i se întâmplase trebuie
s fi fost traumatizant ca naiba. înainte s -mi dau seama ce
fac, am p it spre ea. M cuprinsese o nevoie s-o iau în bra e i
s -i spun c totul o s fie bine, ceea ce era o tâmpenie. Pân la
urm , nimic n-avea s fie bine. Nici pentru mine. i nici pen
tru ea. Era doar o unealt , o ultim solu ie împotriva titanilor,
a a cum fusese i e a... a a cum fusese i Alex o ultim solu ie.
i uite cu ce se alesese Alex. Uite cu ce m alesesem eu.
M-am oprit înainte s ajung la ea. N-aveam nevoie s-o iau
pe calea asta cu ea. Imediat dup ce se vedea cu maic -sa, o s-o
duc în Dakota de Sud i dup-aia gata. M-am întors, am ie it
din baie i m-am dus la geanta ei, am scos primul pulover pe
care l-am v zut i i l-am dat.
— Ie i când termini, am zis r gu it.
Apoi am închis u a în urma mea. Sprijinindu-m de ea, am
închis ochii i am înjurat. Dac n-a fi sim it daimonii i n-a
fi ie it, ar fi însemnat-o în continuare. Ar fi continuat cu ea
pân nu i-ar mai fi r mas deloc eter, a a cum ar fi f cut i tita
nii dac ar fi prins-o.
— Rahat!
Am deschis ochii i am privit absent prin camer , în timp
ce auzeam apa curgând în baie. i, oricum, ce naiba c utau
daimonii aici? Eram aproape de St. Louis, iar lâng ora era o
comunitate de puri, dar ori icât. Era ciudat c se aflau aici. N-ar
fi trebuit s m simt pân nu ajungeau al naibii de aproape de
motel. Coinciden ? Nu credeam în vr jeli din astea.
Trebuia s-o lu m din loc.
întinzând mâna, am dat s mi-o trec peste piept, dar m-am
oprit. Dârele ro ii începuser s se usuce... sângele ei. Stoma
cul mi se agita din nou, r sucindu-se i învârtejindu-se în timp
ce m îndep rtam de u , oprindu-m în fa a oglinjoarei pr
fuite de deasupra toaletei.
înc mai st team acolo când a ie it Josie, îmbr cat cu un
pulover curat i cu p rul c zându-i în bucle blonde i castanii
pe lâng fa . Niciunul dintre noi n-a vorbit o vreme.
— Stai aici, am spus. Trebuie s ... trebuie s m sp l.
Privirea i s-a mi cat prin camer , far s se fixeze asupra
mea, în timp ce s-a a ezat pe marginea patului, cu capul l sat
în jos.
— Stau.
Am r mas o clip în u a b ii, vrând s -i spun... s -i spun
c -mi doream ca ea s nu fi aflat niciodat cum e s fii mar
cat, c n-ar fi trebuit s tr iasc cu cicatricile alea, dar cuvin
tele n-au ie it.
i cuvintele alea n-ar fi avut niciun rost, pentru c eram
sigur c n-avea s fie ultima dat când o s treac prin lucruri
prin care îmi doream s nu fi trecut. Era doar începutul.
ERAM T CUTI când am urcat în Porsche. înc mai aveam
patru ore de drum. Nu era nimic de spus. O d dusem în bar
i a fi putut s mor. Seth ar fi putut fi r nit din cauza mea.
Când ie eam din parcare, m-am bucurat c l sam în urm
motelul. îmi doream s -mi pot scoate complet din cap toat
povestea.
Am devenit repede neatent , eram extenuat la culme i
înc sim eam fiori de spaim rezidual s getând în jurul meu
ca ni te mici replici seismice... i eram d e zam git . Extrem
de dezam git de mine. Seth m avertizase c lumea asta era
periculoas . îl crezusem, dar m purtasem cu totul nes buit.
Mintea mea era înc blocat în lumea unde nu existau lucruri
ca daimonii, zeii i titanii. într-o lume unde puteam s ies din
cas i s nu m tem c o s fiu ron it ca un Toaster Strudel1.
Asta chiar era o tâmpenie prea mare ca s merit s mai tr iesc.
i fusese o lec ie stra nic de înv at.
1Marc de produse de patiserie cu diverse umpluturi, care se comer

cializeaz congelate i se prepar într-un pr jitor de pâine.
Când îmi v zusem gâtul i încheietura, nu tiusem ce s

cred. Pielea ar ta r u i era rozalie, cu semne de mu c tur în
form de semilun perfect . Punctele alea erau înc sensibile
i mai aveam i o durere surd de cap i genunchi. Dar nu du
rerea sau gustul amar al groazei erau cele care st ruiau dup
clipele de-afar , ci faptul c nu fusesem în stare s fac absolut
nimic ca s m ap r.
Nimic.
N v liser peste mine în câteva secunde i eu nu fusesem în
stare s m lupt sau s fac orice altceva. M îndoiam c o s m
transform în ninja odat ce o s -mi fie desc tu ate abilit ile.
i mai tiam i c titanii trebuie s fie cu mult mai puternici
decât umbrele i daimonii.
A a ce-aveam s mi-o mai iau!
M-a ajuns extenuarea i am a ipit... i am visat. O mân
cald i blând pe obraz mi-a dat p rul pe dup ureche, cu
grij s nu ating pielea sensibil de pe gât. Visam atingerea
unei fantome. A a trebuie s fi fost, pentru c o atingere a a de
blând , a a de atent , n-avea nicio noim în via a real . Tru
pul meu c uta incon tient mângâierea aceea. M-am l sat în
direc ia ei i mi s-a p rut c aud pe cineva spunându-mi pe
nume. Atingerea s-a mutat spre buza de jos, ajungând aproape
de punctul sensibil din col ul gurii. îmi pl cea... tare. M-a
str b tut un val de c ldur , stârnind o tulburare pl cut . Era
un vis încânt tor. A fi putut r mâne a a pentru totdeauna.
Vocea a revenit, mai tare de data asta, i atunci am auzit:
— Joe. Treze te-te!
Cea a din minte se destr ma în timp ce-mi for am pleoa
pele s se dezlipeasc i s se deschid i, când au facut-o,
mi-au ap rut în fa ni te ochi de culoarea mierii. Ah, rahat,
nu visam.
Iar mâna lui înc mai era îndoit peste b rbia mea, cu dege
tul mare odihnindu-se chiar sub buza mea de jos. Mi s-a t iat
r suflarea când m-am zgâit la el. M-a str b tut un val de sur
prindere, iar mintea mea lene n-a reu it s in pasul.
— Te-ai trezit? a întrebat el, trecându- i degetul peste buza
mea de jos, stârnindu-mi în stomac un fream t de fluturi exce
siv de activi. Pot s mai conduc în susul i-n josul str zii dac
vrei s mai mo i.
— Ce?
A schi at un rânjet u or, iar fluturii ia au decis s -mi inva
deze pieptul, într-o mul ime de roiuri.
— Am ajuns la tine acas , dar înc mai dormeai, a a c am
luat-o înapoi prin ora , a zis el, iar eu am deschis larg ochii.
Eram în Osborn? Dormisem tot drumul?
— Acum suntem la vreun kilometru i jum tate. Mi-am
imaginat c ai nevoie de pu in timp s te aduni.
Era incredibil de prevenitor din partea lui, chiar surprin
z tor, i de fapt oarecum dulce. Buzele mi s-au arcuit într-un
zâmbet.
— Nu, sunt treaz .
— Cum te sim i?
— în regul . Am înghi it cu greutate. Ar t... de parc toc
mai m-am b tut corp la corp cu F lci? N-a vrea s se îngrijo
reze mama sau bunicii.
M-a m surat rapid din priviri.
— Nu. Las - i p rul desf cut. Acoper semnul, iar pulove
rul acoper restul. Buza... nu se vede a a de tare.
Privirea i-a coborât spre gura mea i, Dumnezeule, flutu
rii ia se transformau în pterodactili. Era o prostie. Toate astea
erau o prostie. Dar îmi puteam lesne aminti cum se uitase la
mine când ie isem de la baie cu tricoul lui pe mine, ce spusese
i, mda, cum adormisem cu el inându-m de mân ... toate

chestiile de dinainte s fie cât pe-aci s mi se fac felul.
— Iar scoteai sunetele alea, a zis el. Un morm it u or.
O, Doamne, serios?
— A a ce nu-mi placi!
Nici m car mie nu mi-a sunat credibil, iar el a rânjit.
A
— Nu tii deloc s min i, mi-a zis el, b tându-m pe vâr

ful nasului.
Am clipit.
S-a tras înapoi i a pornit ma ina, intrând de pe acostament
pe osea. L-am mai privit înc o clip , dându-mi seama c avea
iar p rul l sat liber, iar vârfurile care p reau m t soase îi atin
geau umerii largi, îmblânzindu-i tr s turile dure.
Dumnezeule, chiar aveai ce vedea, iar eu trebuia s m con
centrez pe lucrurile importante. în câteva minute urma s-o
v d pe mama, c hia r s-o v d dup ce aflasem adev rul, i tre
buia s -mi adun gândurile.
în timp ce mergeam pe drumul de ar familiar, în stomac
mi s-a strâns un snop de nervi. Lumina soarelui era filtrat
printre crengile înc rcate ale copacilor, care aruncau umbre
peste capota i parbrizul Porsche-ului. Ce o s -i spun mamei?
Ce p u t e am s spun?
— Ai emo ii? m-a întrebat Seth.
I-am aruncat o privire.
— Cum i-ai dat seama?
— Te fâ âi pe scaun de parc ai avea arcuri sub cur.
Ah. P i bine. Am f cut un efort s stau nemi cat .
— Nu tiu ce s -i spun. Nu tiu nici m car dac o s în eleag .
A mijit ochii, iar degetele lui lungi s-au strâns peste volan.
A trecut o clip .
— Chiar trebuie s spui ceva?
întâi, n-a avut nicio noim , dar dup aia am în eles ce spu
nea. întorcând privirea spre geamul lateral în timp ce SUV-ul
încetinea, mi-am dat seama c nu trebuia s intru în detalii.
Puteam s -i spun doar c tiu sau doar s-o îmbr i ez i s -i
ar t a a c am în eles.
— E ti fat istea , a zis el, încetinind pe str du a îngust
care ducea spre cas .
Cred c mi-am inut respira ia i am strâns centura.
— Te orientezi la fa a locului.
Inima îmi b tea ca o tob de o el când a început s se vad
casa. Cl direa cu etaj avea mult peste o sut de ani i proba
bil c fusese o frumuse e în zilele ei de glorie. Nu c acum ar
fi fost d r p nat , dar vopseaua alb se scorojea pe grinzile de
lemn exterioare, iar acoperi ul trebuia înlocuit, mai ales dea
supra verandei. Dar pentru mine era acas ... frumos, într-un
fel trist, îmb trânit.
îmb trânit? Mi-a trecut o întrebare prin minte când pietri ul
a scrâ nit sub ro ile ma inii. Oare n-o s mai îmb trânesc dup
ce puterile mele super-speciale o s fie dezl n uite asupra unei
lumi care habar n-avea? M-am uitat la Seth.
— Semizeii îmb trânesc?
S-a încruntat i a oprit SUV-ul lâng camioneta Ford veche
a bunicului.
— Uau! F r leg tur . Dar nu, nu îmb trânesc. Pe vremuri,
exista întotdeauna o încercare prin care treceau i apoi ajun
geau la statutul de semizei deplini. Unii sunt... sunt f cu i i
atunci se opresc din îmb trânire în momentul la.
Hopa! M-am l sat pe spate în scaun, uitându-m la leag
nul de pe verand , care probabil c nu m mai inea. N-o s
îmb trânesc. Fir-a a naibii! Puteam s r mân blocat pentru
totdeauna între 20 i 21 de ani. Gen totd eaun a.
— Tu îmb trâne ti?

A urmat o pauz .
— Da, îmb trânesc, dar asta chiar n-o s fie o problem .
M-am uitat brusc spre el, pentru c nu-mi pl cuse cum o
spusese.
— De ce?
A
Seth a atins butonul motorului, oprindu-1. Maxilarul îi era

ferm când a tras un nur de piele de la mân , strângându- i
p rul într-o coad scurt .
— Nu-i ceva pentru care s fie nevoie s te îngrijorezi chiar
acum, Joe. Trebuie s intri în cas . îmi pare r u s - i spun asta,
dar nu prea avem timp. Trebuie s plec m mai departe, pen
tru c întindem coarda oprindu-ne aici. Trebuie s te duc în
Dakota de Sud.
— Ca s po i s m la i acolo i s pleci?
întrebarea ie ise înainte s reu esc s m opresc, iar el s-a
uitat brusc la mine. Am tras aer în piept, întrebându-m de ce
am pus întrebarea.
— i nu-mi mai spune Joe.
Mi-am desf cut centura. Avea dreptate, dar eu tr geam de
timp.
— Când e ziua ta? Ai 21 de ani, nu?
S-a uitat la mine, cu col urile gurii arcuite, de parc n-ar fi
tiut dac ar trebui s zâmbeasc sau s se încrunte la mine.
— Ziua mea e pe 2 mai. O s împlinesc 22 de ani.
— Ziua mea e pe 13 octombrie. Uneori, pic vineri, 13, i î i
cam d fiori, nu? Parc a fi o pisic neagr sau o scar însufle
it pe sub care nu vrea s treac nimeni.
A oftat i a scuturat din cap.
— Vrei s r mân aici s te a tept?
B nuiesc c se terminase cu trasul de timp. întinzându-m

spre u , am dat s -i spun c da, dar nu asta mi-a ie it pe gura
mea tâmpit .
— Nu. Adic , po i s intri i tu? Bunicii s-ar putea s cread
c e ti iubitul meu sau a a ceva, dar o s te prezint ca prieten i
o s fie foarte relaxa i. Cred c au fost hipio i pe vremuri.
Iar i se arcuiau buzele.
— De ce nu iubitul t u?
M-am uitat fix la el.
— Pentru c nu e ti iubitul meu.
Asta p rea evident.
— Sunt prietenul t u?
P rea sincer curios, ceea ce însemna c era i mai inadaptat
social decât mine i îmi cam pl cea din cauza asta.
— Da, e ti prietenul meu, am decis eu, iar el a ridicat o
sprâncean aurie perfect . Nu tiu de ce. E ti cu toane, dar
po i s fii amuzant când vrei. Destul de pervers, totu i. Uneori,
chiar dr gu i tiu c ne cunoa tem doar de câteva zile, dar
mi-ai salvat via a mai devreme i cred... cred c te cunosc la fel
de bine cum am cunoscut-o pe Erin. Deci, da, prieteni.
Seth s-a uitat atent la mine o clip i apoi a râs înfundat, cu
umerii scuturându-se.
— D -te jos din ma in , Joe.
Am coborât din Porsche.
— Mul umesc, Sethie.
Mi-a aruncat o privire plin de amuzament când a oco
lit prin fa a ma inii. Uitându-m în sus spre u a de la intrare,
mi-a s rit inima din loc. Am r suflat adânc.
— Sigur ar t în regul ?
— Da, a spus el.
Apoi am luat-o la fug pe trepte, far s bag în seam dure

rile i junghurile cu care m alesesem dup aterizarea for at
de mai devreme, iar scândurile scâr âiau sub pa ii mei. Deschi
zând u a de plas , nu m-am mirat c am g sit u a de la intrare
neîncuiat . Singurele tipuri de delicte din zon erau furturile
de vaci. Intrând în antreul îngust, am strigat:
— Mam ? Buni?
Seth s-a strecurat în urma mea, t cut ca un afurisit de
ninja, închizând cumva u a în urma lui far s-o fac s scoat
scâr âitul enervant pe care-1 scosese când o deschisesem eu.
Bunica a ie it din buc t rie când am luat-o pe coridor. Ce
se întâmplase diminea cu daimonii a încetat s mai existe
în clipa în care am v zut-o. Buni nu era chiar a a de b trân ,
n-avea înc 60 de ani, era mai mult rotunjoar decât sub iric
i, de i chipul îi era t b cit, ochii c prui erau întotdeauna str
lucitori i plini de via .
— Scumpo, ce cau i aici?
tergându- i mâinile de partea din fa a jean ilor, a â nit
glon spre mine pân s apuc s r spund. îmbr i rile ei erau
întotdeauna nest pânite i sentimentale. De data asta, a durut
pu in, dar nu-mi p sa. îmi lipsiser îmbr i rile astea. S-a tras
înapoi, zâmbind larg.
— Ce surpriz ! întinzând gâtul, a strigat: Jimmy! A venit
Josie!
Am tres rit de durere în timpane.
Buni s-a dat înapoi, inându-m de mâini, i s-a uitat peste
um rul meu. Ochii i s-au m rit.
— Scumpo, el cine e?
Sim ind cum mi se încinge fa a, m-am întors spre Seth.
— Este, , este Seth... i mi-am dat seama c habar n-aveam
care era numele lui de familie. E un prieten, am zis.
— Un prieten?
Buni mi-a aruncat o privire care zicea limpede c gre eam
undeva, iar mie mi-a venit s m arunc sub m su a lipit de pe
rete. A f cut cu ochiul, i nu c tre mine, iar eu mi-am în bu it
un geam t.
— P i, intra i. Amândoi. O s v dau ni te ceai rece. E
proasp t, a a cum î i place ie, scumpo. Jimmy e în buc t rie,
m nânc pl cint , de i doctorul i-a zis c trebuie s înceap
s m nânce mai multe legume i mai pu ine dulciuri i carne,
din cauza diabetului, dar tii cum e el. Jur c a mâncat jum
tate din pl cinta cu mere de când am scos-o din cuptor asear ,
a a c dac vre i i voi o buc ic , v sf tuiesc s c uta i o pu c
i s amenin a i c -1 omorâ i. A, i dac vre i, cafeaua e înc
fierbinte.
Am strâns din buze când buni s-a întors i a disp rut pe
u . Seth s-a oprit lâng mine, proptindu- i um rul în um rul
meu. A rânjit i i-a l sat capul în jos, optindu-mi la ureche:
— O s risc s -mi dau cu presupusul i s zic c semeni cu
bunica ta.
— Nu mai suntem prieteni, am bomb nit eu.
A chicotit când am traversat sufrageria mare. în mijlocul
mesei de stejar se afla o vaz cu lalele, preferatele mamei. Seth
a r mas pu in în urma mea în timp ce ne îndreptam spre bu
c t ria mare i, cum spusese buni, bunicul era la mas , cu o
bucat de pl cint cât capul meu de mare în fa a lui i cu zia
rul în cealalt mân . Bunicul avea o coam de p r pe cinste...
gene excelente sau a a ceva, pentru c printre uvi ele castanii
nu avea nici m car o urm de p r c runt. Sau poate folosea cu
succes vreun fel de Clairol1pentru b rba i.
1 Marc de vopsea de p r.
Privind cercet tor pe deasupra ochelarilor cu rame închise

la culoare, a l sat ziarul, iar ochii lui c prui au trecut de la mine
la Seth.
— Cine-i sta?
— Seth. Aparent, far nume de familie, pentru c nu mi l-a
spus, a r spuns buni, apucând dou c ni i punându-le lâng
dou pahare. Un p r ie te n *
Am deschis gura, dar bunicul o deschisese pe-a lui înainte.
— î i place pl cinta, b iete?
O, Doamne, chiar îi zisese lui Seth „b iete” i-l întrebase dac -i
place pl cinta? Discu ia asta nu mergea cum pl nuisem eu.
Din spatele meu s-a auzit ceva ca un râs în bu it.
— îmi place la nebunie pl cinta, domnule.
Bunicul a mijit ochii spre noi i s-a l sat pe spate, încru-
ci ându- i bra ele la piept, peste c ma a de flanel pe care-o
avea de când eram eu mic .
— Bun. N-am încredere s las în cas pe nimeni c ruia nu-i
place pl cinta.
Am intervenit înainte s mai poat avansa discu ia.
— Nu pot s stau prea mult, dar trebuie s-o v d pe mama.
E în dormitor?
Buni a pus pe pu in zece linguri de zah r în cana bunicului,
ceea ce m-a f cut s m încrunt, având în vedere c asta n-avea
s -i fac bine la diabet. I-a a ezat cana în fa .
— Hilary nu-i aici, scumpo.
— Nu-i aici?
Asta era ceva nou. Mama nu pleca din cas far unul din
tre bunici.
— Unde e?
Buni a zâmbit i a luat-o sprin ar spre frigider, deschizând
u a i sco ând o carafa uria de ceai.
— E cu un prieten.
Nodurile de spaim de dinainte se întorseser , înmul in-
du-se ca ni te mogwai1hr ni i dup miezul nop ii. Am scutu
rat din cap. Mama n-avea prieteni.
— Ce prieten?
— Unul foarte dr gu . Au plecat într-o vacan scurt . A pri
vit spre bunicul, în timp ce turna ceaiul. Sau a a ceva, a ad ugat.
Seth s-a tras mai aproape, o prezen dintr-odat încordat
în buc t ria pl cut . Am inspirat, dar aerul mi s-a oprit în gât.
— în regul . Glumi i. E sus?
— E plecat , a r spuns bunicul, ridicându- i ziarul. Când
zicea c se întorc? Ea i tân rul la dr gu , c ruia îi pl cea pl
cinta? A încruntat din sprâncene. Nu-mi... aduc aminte.
Buni s-a a ezat la mas , ridicând din umeri i dându- i jos
ochelarii.
— Nu ne prive te. Acum, vre i s be i ceaiul sta sau nu?
M-am uitat lung la ei, oarecum f r replic pentru o clip .
Bunicii n-ar fi l sat-o pe mama, sub nicio form , s plece cu
nimeni - mai ales cu un „el” - i s considere c nu-i prive te.
O clip , m-am uitat la ei cum î i vedeau de treab . Bunicul
mânca pl cint . Buni a eza paharele. Era ceva dubios aici,
foarte dubios. M-am dat un pas în spate i am intrat în Seth.
— Josie, a zis el încet.
M-am r sucit, am ie it în goan din buc t rie i am fugit
în holul principal. Am luat-o la stânga i am urcat câte dou
trepte odat .
— Mam ? am strigat, ajungând pe coridorul care mirosea
vag a naftalin i mere cu scor i oar .
1 Personaje din filmul Gremlins (1984). Un mogwai, primul stadiu

de via al gremlinilor, nu trebuie expus la lumin puternic , udat i mai
ales hr nit dup miezul nop ii.
Am trecut în grab pe lâng fotografiile înr mate, pe lâng

fostul meu dormitor i pe lâng camera bunicilor, pân la ulti
mul dormitor, aflat la cap tul culoarului.
U a era deschis .
Am intrat patinând în camer , r suflând adânc i cercetând
tot dormitorul cu privirea înnebunit . Patul era strâns i nu era
nimeni în el. Pe noptier nu erau sticlu e cu medicamente. Pa
pucii mamei nu erau pe podea, lâng pat.
Cu mâinile tremurând, m-am dus la m su a de toalet i
am tras un sertar. Gol. Am trecut la urm torul i apoi la ur
m torul. Toate erau goale. întorcându-m brusc, mi-am trecut
mâinile prin p r, tr gând uvi ele grele pe spate.
Mama nu era acolo.
Asta nu era bine. Nu era deloc bine.
M-am repezit la noptier , am deschis i sert relul de-acolo.
S-a blocat, dar am tras de el i s-a deschis. Cartea ei prefe
rat - un roman istoric de dragoste de Johanna Lindsey pe care-1
citea întruna, pân ajunseser s i se desprind paginile - era
înc acolo, dosit lâng un pachet de erve ele. Pastilele pe care
le lua o faceau s l crimeze. împleticindu-m înapoi, am r mas
cu privirea a intit pe c rticica din sertar.
Ce se întâmpla?
— Josie?
M-am întors când am auzit vocea lui Seth. St tea chiar în prag.
— Unde e?
Cum n-a r spuns imediat, panica mi-a distrus controlul
deja fragil asupra gândirii ra ionale.
— Unde e, Seth?
— Nu tiu, dar...
îndep rtându-m de el, m-am repezit spre dulapul din pe
rete i am deschis brusc u ile. Mama n-avea foarte multe haine,
erau mai mult lucruri comode, cum erau pantalonii de cas

sau blugii vechi, dar avea i câteva rochii.
Disp ruser .
Seth mi-a rostit iar numele, iar de data asta era mai aproape
de mine decât înainte.
— Trebuie s fie pe undeva pe-aproape. Poate c e la lac.
Asta nu explica hainele sau pastilele care lipseau, dar m-am
ag at de ideea asta ca de un colac de salvare.
— Uneori se duce acolo. i vremea nu-i deloc rea azi.
Seth a scuturat din cap.
— Nu cred c -i acolo.
— Nu.
L-am ocolit când s-a întins spre mine i m-am gr bit spre
u , dar el era chiar în urma mea, înconjurându-mi mijlocul
cu bra ul i tr gându-m spre pieptul lui.
— Opre te-te o clip , Josie. Nu e la niciun...
O izbucnire de for pe care nici m car nu tiam c o am în
mine mi-a permis s m eliberez din îmbr i area lui Seth. M-a
strigat, dar am â nit în hol, luând-o razna pe m sur ce se in
stala teama pentru maic -mea, înfigându- i în mine ghearele
ascu ite ca ni te lame i s pând adânc. Am cedat i am fugit.
— Rahat!
Era nasol în vreo cincizeci de feluri. Lucrurile erau clar în
neregul i nu era vorba doar de discu ia despre pl cint .
Am luat-o dup Josie. La naiba, fata asta era rapid când
voia, i puternic pe deasupra... anormal de puternic în mo
mentul în care s-a eliberat, mai ales inând cont de ce se întâm
plase azi-diminea . Era deja la picioarele sc rii, zbughind-o
pe u a din fa . înjurând în barb , am s rit de pe scar i am
aterizat în hol.
— Sfinte Sisoe!
Bunicul lui Josie s-a împiedicat i s-a sprijinit de peretele de
lâng u , cu mâna la piept.
Rahat pe b !
— Uit ce ai v zut! M-am îndreptat spre u a înc deschis ,
m-am întors pentru o clip , aruncând o alt constrângere. i...
nu tiu... du-te s mai m nânci ni te pl cint .
i apoi eram afar , traversând dintr-un salt veranda. Când
am ajuns pe pietri , am z rit-o oprindu-se brusc la lizier .
M-am luat dup ea, urm rind-o printre stejarii înal i, i apoi a
disp rut dup o cotitur . Gr bind pasul, am n v lit dintre co
paci, alunecând pe pietri ul de culoarea nisipului i aruncând
în aer pietricele.
Josie era cu câ iva metri înaintea mea; st tea lâng o gr
mad de lemne aduse de ap i privea la suprafa a lini tit a
unui lac al naibii de mare. Am dat dup ureche o uvi de p r
care sc pase i i-am privit fix spatele încordat.
Zeilor, ultimul lucru care-mi lipsea era s-o ia din loc a a,
dar, la naiba, tr ia emo ii violente, palpabile în adierea calm ,
care erau practic o a treia entitate între noi.
— A disp rut, a zis ea, întorcându-se.
Ochii alba tri îi str luceau când s-a uitat la mine, cu o ex
presie st ruitoare, i am sim it în piept un zvâcnet, o senza ie
vag , pentru c nu puteam r spunde rug min ii nerostite. A
strâns din ochi, apoi i-a deschis i a trecut pe lâng mine, mer
gând înapoi spre pâlcul de copaci. M-am întors, u urat când
s-a oprit, cu spatele spre copaci.
— E ceva în neregul cu bunicii. N-ar fi niciodat de acord
s-o lase s plece... sau s-o ia cineva.
Am p it înainte i m-am oprit când peste chip i-a trecut o
expresie care ar ta c e gata s-o rup iar la fug .
— Cred c bunicii t i sunt sub o constrângere.

— O constrângere? a optit ea, iar cuvintele i-au fost luate de
o pal brusc de vânt, care le-a purtat în jur. A fost aici cineva ca
tine? A luat-o pe mama i le-a dat peste cap min ile bunicilor?
îmi d deam deja seama c n-o s fie u or, dar n-avea niciun
rost s mint.
— Ar putea s fie un pur, sau un zeu, sau...
— Sau ce? A f cut un pas înapoi, strângând pumnii. Sau ce?
a strigat ea.
Ar fi putut fi un titan. Dar n-avea sens s-o ia pe maic -sa
i s -i pun pe bunici sub o constrângere. Dac tiau unde st
Josie i tiau despre maic -sa, m îndoiam c ar mai fi r mas
cineva în via în casa aia. Pe de alt parte, singurul titan pe
care-1 cunoscusem era Perses, iar el era suficient de dus ca
s -mi demonstreze c titanii erau în stare de orice.
— Doamne! Asta nu-i în regul . Mama n-a gre it cu nimic.
— tiu, am zis, pe cât de prudent se putea. în eleg.
— în elegi? A râs i i-a ridicat mâinile, tr gându- i p rul
pe spate. Cum dracu în elegi, Seth? i s-a întâmplat vreodat
s i se dea peste cap toat lumea? S i se spun lucruri despre
care n-ai crezut vreodat c ar putea fi adev rate? S fie posibil
ca mama ta s fi fost r pit de o creatur mitic ?
— Nu, am r spuns. i dup aia m-am surprins al naibii de
tare i pe mine. Dar tiu pe cineva care a p it-o. tiu pe cineva
a c rui lume a fost întoars cu totul cu susul în jos, care i-a
pierdut mama i o mul ime de al i oameni.
Era greu de crezut c vorbeam despre ea - despre Alex
dar i-am dat b taie.
— A a c am mai v zut asta i înainte. Bunicii t i sunt în
regul , ceea ce m face s cred c oricine a luat-o pe mama ta
n-a vrut s -i supere sau s le fac r u. sta-i un semn bun.
Gâtul i s-a încordat i a înghi it cu greutate. O parte din pa

nic îi disp ruse de pe chip, dar mu chii erau încorda i i tiam
c avea s-o ia din nou la fug . Chiar n-o puteam învinov i.
Fata trecuse prin multe i probabil c avea nevoie de spa iu i
de timp, probabil de cineva care s-o aline, dar n-o puteam ur
m ri pân la dracu-n praznic, i eram cu totul jalnic la partea
cu alinatul. *
i nu mai aveam timp.
Josie a scos un sunet care m-a sfâ iat ca ni te gheare de furie
i apoi s-a r sucit din mijloc, gata s-o ia la goan . Am f cut un
pas înainte, preg tit s-o plachez dac era nevoie, dar, pân s-o
poat lua din loc, p mântul de sub t lpile mele a început s tre
pideze. Pân s apuc s r suflu, a izbucnit un sunet puternic i
îngrozitor - ca o mie de strig te bubuind peste un munte.
în elegerea i-a croit drum pe ira spin rii, în timp ce pe
piele mi-au ap rut glifele, învârtejindu-se într-un avertisment
i, zeilor, era un semn r u, foarte r u.
PESTE TOT în jurul nostru, copacii s-au agitat i s-au scu
turat când i-au luat brusc zborul un val de p s ri, r spân-
dindu-se în aer într-un fream t de aripi care b teau i ipete
înnebunite, acoperind soarele i umbrind cerul.
Seth a ap rut pe nea teptate lâng mine.
— Fir-ar s fie, asta... mda, nu-i bine deloc!
P mântul s-a cutremurat, iar dinspre copacii care se cl ti
nau se auzea boc nit de copite. M-am împiedicat, lipindu-m
de un pom, când dintre copaci au n v lit c prioarele. Nu una.
Nu câteva. Sute. Fugeau, s rind peste povârni ul blând unde
iarba l sa loc pietri ului, zvâcnind din cozile albe.
Dar printre c prioare erau i viet i mai mici - iepuri, veve
ri e, sconc i. Buim cit , am privit cum o întreag distribu ie de
creaturi ca-n Disney cârmea abrupt la marginea apei, urmând
malul lacului, pân ce-a disp rut cu totul.
Seth s-a r sucit spre mine, cu sprâncenele ridicate, i am
înghi it cu greutate pe lâng nodul de spaim din gât.
— Asta nu-i normal, am spus. Deloc.

— Cum? N-ave i câte un exod în mas al animalelor în
fiecare weekend?
Pân s pot r spunde remarcii lui sarcastice, a izbucnit un
nou zgomot puternic, care m-a f cut s tresar. Mai puternic
decât un tunet, a str b tut cerul senin, albastru, ca un bubuit
nesfâr it care mi-a f cut s se ridice tot p rul de pe corp. Parc
erau ni te trâmbi e, trâmbi e ca de Apocalips .
Sau Godzilla.
i sunetul venea din locul de unde fugiser animalele, din
direc ia casei bunicilor. Mi s-a strâns stomacul.
— Bunicii...
M-am dezlipit de copac i în acela i moment Seth m-a
prins de mân . N-a încercat s m opreasc . Am fugit îm
preun în direc ia zgomotului. Deasupra noastr , crengile se
rupeau din copaci, venind în jos i prinzându-mi-se în haine
i în p r. Seth avea pasul sigur, evitând toate r d cinile ie ite
i bolovanii. Am ie it dintre copaci, iar casa bunicilor, Por-
sche-ul aflat lâng Ford, toate ar tau normal, cu excep ia
tufi urilor pe care le plantase bunicul acum câ iva ani în jurul
aleii i care erau acum c lcate în picioare. Am ocolit casa i a
ap rut veranda. U a din fa era deschis , u a de plas scoas
din â âni.
O, nu, nul
Seth m-a strâns mai tare de mân i m-a oprit.
— Ceva nu e în regul .
Spaima mi-a n p dit gândurile.
— Trebuie s m asigur c bunicii sunt bine. D -mi drumul.
Cu mâna liber , a tras unul dintre pumnalele alea care ar
tau grozav i pe care le vârâse Dumnezeu tie unde.
— Nu intri în casa aia.
M-am r sucit spre el, dar expresia din ochii lui m-a încre
menit. Am scuturat din cap.
— Nu. Nu...
Seth m-a tras spre el i s-a r sucit, l sându-se în genunchi
când a reverberat un alt trosnet puternic, iar parbrizul Fordu-
lui a explodat într-o ploaie de cioburi.
— Zeilor! a morm it el, împingându-m la p mânt i în
spate, lâng Porsche. Nu te ridica.
S-a r sucit i a s rit în picioare, luând-o la goan în spa iul
îngust, când s-a auzit o alt lovitur , care a nimerit în capota
camionetei. M-am s ltat i eu în mâini i în genunchi.
Bunicul st tea în prag, cu o arm cu eava retezat în mân .
S-a întors, intind drept spre Seth. M-am ridicat repede în
picioare.
— Bunicule! Nu!
A coborât treptele verandei f r s m aud , tr gând înc o
salv . Am ipat când Seth s-a repezit spre dreapta, iar alicele au
uierat pe lâng el.
Seth se mi ca rapid, cam cum îmi imaginam eu c se mi c o
panter prin jungl , gonind pe trepte. A prins eava pu tii, smul
gând-o din mâinile bunicului i aruncând-o pe jos în fa a Por-
sche-ului. Când a ridicat pumnalul, soarele a str lucit pe lam .
— Nu! am ipat eu, n v lind dintre cele dou ma ini. Seth!
Nu!
Seth a ezitat o frac iune de secund , privind c tre mine. Bu
nicul a p it într-o parte, a ridicat piciorul i i-a tras o lovitur
urât în ale lui Seth, aruncându-1 în spate. Cu un geam t, Seth
a c zut prin balustrada de lemn, pe trepte.
— Ce...?
M-am oprit brusc la baza sc rilor, privind în sus spre buni
cul. Nu m a teptasem la a a ceva.
Bunicul s-a uitat spre mine.

— Josie, d -te înapoi! a strigat Seth.
I-am v zut ochii bunicului... sau mai degrab lipsa ochilor.
Erau negri ca smoala. F r pupile. Doar negru curat. Am f cut
un pas în spate. Am inspirat brusc i m-a împresurat mirosul
de murd rie i de putreziciune. Mi-a zâmbit.
— Te c utam, fiic a hii Apollo.
Ah, rahat!
— Nu-i bunicul t u.
L-am v zut dintr-odat pe Seth în fa a mea, împingându-m
în spate.
— Nu mai e.
Mintea mea nu putea procesa asta. în elegeam ce spunea,
vedeam cu ochii mei, dar pur i simplu nu voiam s pricep. Nu
p u team.
Bunicul venea spre noi, iar Seth s-a încordat în fa a mea.
— Nu te uita, Josie, mi-a zis el blând. Nu te uita.
R suflarea mi s-a gâtuit în piept i n-am putut întoarce privi
rea. Avusese dreptate... Seth avusese dreptate. încercase s -mi
spun c era prea periculos s vin acas , dar nu-1 ascultasem.
Adusesem... chestiile astea direct la familia mea.
— E prea târziu.
Bunicul a râs, dar râsul lui nu sem na deloc cu râsul lui
obi nuit. Era rece ca moartea, jilav ca tunelurile subterane.
— E aici.
Un fior înghe at mi-a str b tut ira spin rii.
Seth a f cut un pas spre bunicul i am tiut ce urma s se în
tâmple. în gât mi se forma un strig t, dar, pân s ias , bunicul
i-a dat capul pe spate, iar din gur i-a ap rut un fum negru,
gros i de nep truns, ca uleiul ars. Nici m car n-am v zut în
cotro s-a dus.
Bunicul s-a încovoiat, pr bu indu-se în el însu i, de parc

n-ar fi avut oase sau mu chi. Am zbughit-o pe lâng Seth, dar
el m-a prins cu un bra de mijloc, ridicându-m cu totul de la
p mânt. Prin cea a lacrimilor, m-am uitat la trupul f r via .
Z cea într-o gr mad r v it de piele i haine. Inima mi s-a
frânt, cr pându-se direct pân în mijloc.
— Bunicule? am optit, întinzându-m spre el.
— Nu-i aici, mi-a zis Seth la ureche. S-a dus, Josie, i tre
buie s plec m i noi. Trebuie s plec m de aici înainte s ...
Acoperi ul s-a cr pat chiar pe mijloc, iar deasupra s-a ridi
cat un nor de praf. Ferestrele din cas au explodat, una dup
alta. Cioburile zburau în aer ca ni te rachete minuscule, îndrep-
tându-se direct spre noi. Gâtul mi s-a încle tat chiar când Seth
a început s se r suceasc , folosindu- i trupul ca pe un scut,
dar cioburile s-au oprit. Pur i simplu au încremenit în aer i
au r mas acolo. Lumina se reflecta din ele, transformându-le
în diamante.
i apoi au c zut la p mânt.
Casa s-a cutremurat, iar veranda a trepidat când ceva... ci
neva. .. a ie it prin tocul strâmbat al u ii. Scândurile de lemn
au trosnit sub picioarele înc l ate cu cizme. în cizmele de piele
erau învelite ni te picioare de m rimea unor trunchiuri de
copac, iar torsul lat era acoperit cu o c ma alb încheiat cu
nasturi în partea de sus.
Era un tip - un tip masiv, care avea probabil peste doi metri
i zece sau pe-acolo pe undeva. Era imens, genul imens pe ste-
roizi. Capul complet ras, col urile ochilor înclinate exotic, gura
larg , pome ii la i i o culoare a pielii care sugera cel mai bizar
amestec de tr s turi etnice. Nu era alb sau negru sau hispa
nic; p rea s aib mai multe nuan e în acela i timp. Când a
p it înainte, acoperi ul de deasupra verandei s-a desprins de
parc ar fi trecut peste el un deschiz tor de conserve. B rba

tul ar ta bine, pân i-am v zut ochii. Erau negri ca smoala...
neînsufle i i.
Mda, nu era nevoie s fiu la zi cu mitologia ca s fiu destul
de sigur c era... c s ta era un zeu. Te rog, f ii unul binevoitor.
Te rog, f ii unul binevoitor. Seth continua s m împing înapoi,
cu trupul încordat. *
— Hyperion.
Deloc binevoitor.
Hyperion s-a oprit pe treapta de sus i i-a l sat capul într-o
parte.
— D -te deoparte, Apollyon, a zis el, cu vocea reverberân-
du-mi p r in corp. Sau pârjolesc tot ce i-e drag.
— Sun distractiv, a r spuns Seth, acoperindu-m . Dar cred
c o s zic pas.
Titanul fusese pe verand i, într-o suflare, ajunsese chiar
în fa a noastr . Seth a înjurat furios i s-a r sucit, dar nici chiar
el - oricât de rapid era - nu s-a mi cat suficient de rapid.
Seth a fost prins de umeri i aruncat într-o parte de parc
n-ar fi fost mai greu decât o pung de chipsuri - o pung de
chipsuri p e ju m t a t e g o al . Tot mai îngrozit , l-am v zut iz-
bindu-se de col ul casei i f când o cr p tur în peretele exte
rior. A c zut la p mânt i nu l-am mai v zut mi cându-se.
Hyperion i-a l sat capul într-o parte.
— E ti destul de... neinteresant pentru un semizeu, dar se
simte peste tot izul lui taic -t u.
Instinctul m-a pus în mi care. M-am r sucit i m-am n pus
tit dintre ma ini. Unde m duceam? Nu-1 puteam abandona pe
Seth. Puteam s înconjor locul i s m întorc, i dup-aia? S
strig dup ajutor? N-avea importan . Când am ajuns la des
chiz tur , Hyperion era în fa a mea.
ipând, am alunecat pe pietri i am început s dau înapoi.

A ridicat din col ul buzelor.
— Nu fugi. E nepoliticos.
Nu z u?
R sucindu-m în loc, am fugit înapoi, refugiindu-m între
ma ini, dar el era deja c hia r acolo. ipând, nu m-am putut opri
la timp i m-am izbit direct de pieptul lui tare ca piatra, rico
ând. Am c zut pe spate, aterizând în fund.
S-a uitat în jos spre mine, cu un rânjet satisf cut pe fa .
— i nici n-are rost s fugi, micu o. Sunt titan.
M-am târât înapoi peste pietri , cu inima galopând, iar el
s-a apropiat lejer. A întins brusc bra ele, b gându- i mâinile în
p rul meu. O durere arz toare mi-a zvâcnit în tot scalpul când
m-a tras în picioare. I-am prins încheietura groas i mi-am
înfipt unghiile în ea.
Nici m car n-a clipit, dar a coborât capul.
— tii de cât timp a tept asta? a întrebat el, iar prin ochii
negri a trecut un fulger argintiu. Mii de ani am fost întemni at
i doar setea de r zbunare m-a ajutat s nu-mi pierd min ile.
i-a smucit bra ul, iar eu mi-am arcuit spinarea când s-a aple
cat peste mine. M rog, a ad ugat, partea cu s n tatea mintal
e discutabil .
O mân fierbinte mi-a cuprins gâtul, t indu-mi gâfâitul
sugrumat.
— Nici m car nu tii de ce, nu?
Am deschis gura, dar n-aveam aer. Nici cuvinte. L-am
lovit peste mân , încercând s -i desprind degetele de pe tra
heea mea. întins pe vârfuri, trecusem dincolo de panic i
eram cufundat pân la genunchi în groaz . Ca i cu daimonii,
nu puteam face nimic s m lupt cu el, n-aveam nicio cale s
m ap r.
— Ah. Nu po i s respiri? îmi pare r u.

Strânsoarea lui Hyperion a sl bit suficient cât s lase o r
suflare greoaie s -mi pârjoleasc gâtul, dar i-a arcuit degetele,
înfigându- i unghiile ca ni te gheare în pielea mea. Capul i s-a
apropiat i mai mult i, când a vorbit, i-am sim it r suflarea pe
obraz.
— Crezi c vreau s te omor? A râs, iar ma inile s-au
zgâl âit în jurul nostru. Nu. Nu-mi doresc ceva rapid pentru
tine. O, nu! O s-o lungesc a n i d e zile. Curând, o s -mi spui St
pâne, iar atunci - i nu mai atunci - când taic -t u o s fie în
frânt, iar Olimpul o s fie al nostru, o s te eliberez în neant.
Dar pân atunci o s fii PowerBar-ul1meu personal. Se pare c
te-a prins deja cineva.
Am tras un ut, dar piciorul mi-a rico at din picioarele lui,
f r s aib niciun efect.
— Te ba i ca o fat , a zis el, râzând nep s tor. A a de slab .
A a de neajutorat . Aproape c nu-i distractiv deloc. Mi-a dat
drumul la p r i i-a împins mâna în pieptul meu. Dup cum
v d c tii deja, exist o cale dureroas s te hr ne ti cu eter.
Cealalt e mai pu in dureroas . M ai p u in , a subliniat el. O s
ipi, a ad ugat. i a a o s -l atragi pe taic -t u.
i-a scos mâna din p rul meu i i-a adus gura în dreptul
gurii mele, iar eu m-am aruncat pe el, cu spaima strângându-mi
pieptul ca o menghin de fier. Mi-a prins mâna înainte s ajung
la el i s-a întors, izbindu-m de camionet cu suficient for
cât s -mi zgâl âie oasele. Coborându- i mâna de pe gât, i-a
ap sat palma între sânii mei. Pentru o clip cumplit , am cre
zut c era pe cale s m ia la pip it de-a binelea, dar a tras aer în
piept, iar palma... m-a ars ca un fier înro it prin stern.
1 Marc de batoane energizante cu cereale (n. red.).

înl untrul meu s-a trezit ceva, ca un gigant adormit descol -

cindu-se în fundul stomacului. C ldura s-a învârtejit ca o mic
tornad , rotindu-se spre locul unde se afla palma lui. Titanul a
zâmbit i în ochii lui au sc p rat a chii ascu ite de argint. Tru
pul mi se smucea, iar c ldura se schimba în ap clocotit . în
mine se întâmpla ceva... m p r sea ceva... i du rea, ca atunci
când m mu case daimonul, dar mai intens. Am ipat.
— Hei, Hyperion!
Titanul s-a tras înapoi, ridicând capul. Senza ia de smulgere
a sl bit când m-am dat înapoi cât de mult am putut, r suflând
adânc. C ldura umed mi se scurgea pe gât. M zgâriase.
— Da, tu. Nemernicule.
Seth st tea în picioare, cu mâna strâns pe mânerul pum
nalului. Din col ul buzei i se scurgea o dâr de sânge.
— Deci tu e ti Hyperion? Dezam gitor. M a teptam la ci
neva mai mare.
— Pe bune? a f cut Hyperion, dându-mi drumul. î i cau i
moartea cu lumânarea, dorin pe care sunt mai mult decât
bucuros s-o împlinesc.
Am c zut în fa , lovindu-m cu genunchii de p mânt.
M-am l sat pe spate i mi-am pus mâna pe stomac. Arsura sl
bise i, când am ridicat capul, devenise o durere care zvâcnea.
Seth i Hyperion se luptau corp la corp.
Era o nebunie - o lupt pe via i pe moarte. Loveau cu
pumnii. î i împ r eau lovituri puternice, violente, cu picio
rul. Seth lovea mai mult, dar titanul era practic neafectat. Ri-
dicându-m în picioare, am ie it cl tinându-m dintre ma ini,
c utând din ochi pu ca. Nu eram sigur c o s fie de folos, dar
tot era mai mult decât nimic.
Seth s-a l sat în jos i a lovit cu piciorul, dar Hyperion s-a
tras înapoi, evitând lovitura i, când s-a întors, s-a r sucit,
lovindu-m în spate i împingându-m în fa . Am c zut la p

mânt, tu ind i cu urechile iuind.
Timp de o clip , nu m-am putut mi ca. Eram încremenit ,
împingeam cu palmele în rân , spatele m durea din cauza
loviturii i îmi ardea tot corpul. îi auzeam suflând greu, au
zeam zgomotul unui trup lovit de altul. Cerul se lumina într-un
chihlimbariu str lucitor, ca un fulger brun-ro cat.
Hyperion a râs.
Urma s murim. Panica se înfigea adânc în mine. Am ridi
cat b rbia, am v zut pu ca i am v zut i trupul bunicului. La
crimile mi-au înce o at vederea. Nu voiam s mor. Nu a a. Nu
voiam s moar Seth.
Invocând toate r m i ele de for pe care le mai aveam,
m-am rostogolit i am apucat arma. Cu mâinile tremurând,
m-am r sucit pe spate, m-am ridicat i am îndreptat pu ca
spre titan. îl prinsese pe Seth de gât. Am în l at în grab o ru
g ciune i am ap sat pe tr gaci. Reculul m-a trântit pe spate,
dar am v zut c alicele l-au lovit pe Hyperion în spinare. I-a
dat drumul lui Seth i s-a cl tinat într-o parte. Din gaura de
dimensiuni respectabile din spatele lui se ridica fum. întor-
cându-se, a zâmbit i a scuipat o gur de sânge care s-a coagu
lat în momentul în care a atins râna.
Fir-ar s fie!
— N-a fost foarte frumos din partea ta.
A f cut un pas spre mine i chiar a zâmbit. Eu îl împu c în
spate i el zâmbe te!
îmi tremurau degetele când am încercat s strecor înc o
înc rc tur , dar, în acela i moment, Seth s-a ridicat în spatele
lui, r sucindu-se cu o gra ie letal .
Pe deasupra mea a vâjâit ceva, sco ând un uierat ascu it.
Hyperion s-a cl tinat în spate i apoi a c zut într-un genunchi.
Nu ap sasem pe tr gaci. Nici Seth nu-1 lovise.
Din um rul titanului ie ea o s geat - o s geat de lemn

care a luat foc i apoi a disp rut dintr-odat într-un nor de
cenu . O alt s geat l-a lovit în piept.
Am sim it o mân pe um r i am ipat, însp imântat .
M-am r sucit, preg tit s descarc arma, dar m-am trezit fa
în fa cu o f ptur ce nu putea fi descris decât ca o femeie
eteric i frumoas .
Ar ta ca un elf.
Un elf ca ia din St pânul Inelelor.
Urechi i b rbie ascu ite. Pome i înal i. P r lung, casta
niu. i pielea avea o str lucire slab , o luminiscen înrourat .
Purta o salopet verde-închis strâns pe corp, iar ochii erau
complet albi i a inti i asupra mea. Am tras brusc aer în piept
i am sim it miros de p mânt roditor i soare.
— Ne-a trimis tat l t u, mi-a spus ea, cu glas blând ca o
ploaie de prim var , i i-a sprijinit arbaleta de um r.
N e -a ?
Atunci i-am v zut - câteva zeci, ie ind din p dure. Toate
femeile erau exact la fel cu cea îngenuncheat lâng mine. Erau
i b rba i. Purtau un fel de pantaloni din piele de animal. Pie
lea le lucea în lumina soarelui. To i aveau arcuri.
M-a ajutat s m ridic în picioare.
— Trebuie s pleci. Otrava n-o s -l in pe loc decât câteva
minute.
Cu r suflarea în gât, am privit în jos spre Hyperion. Era în
cremenit într-un genunchi, privind drept înainte.
— Otrav ?
— Sângele lui Pegas, a r spuns ea, zâmbind u or. încreme
ne te pe oricine i orice pentru o perioad de timp limitat .
Seth era lâng mine, de cealalt parte, uitându-se la femeie
cu un amestec de venera ie i îngrijorare.
— Tu e ti nimfa, dar...
Vocea i s-a stins i a privit la masculul care p ea în spatele
lui Hyperion, îndreptând o s geat spre ceafa acestuia.
— To i suntem nimfe, a r spuns ea. în ciuda pove tilor care
se spun, suntem de ambele sexe. Acum trebuie s pleca i amân
doi. Organismul o s i se adapteze rapid.
— Mul umesc. Distra i-v cu scârba asta.
Seth i-a pus pumnalul în teac i a început s m trag spre
Porsche.
M-am împotrivit.
— Stai. Bunica...
— S-a dus.
Nimfa se afla dintr-odat în fa a mea, la nivelul ochilor
mei. Seth s-a încordat lâng mine i pe chipul ei am citit com
pasiunea.
— S-a dus. Nu mai e nimic în via în casa aia.
Cuvintele ei mi-au bubuit în minte i am cedat. M durea
sufletul într-un fel care p rea a a de concret, c m-a zdrun
cinat cu totul. Bunicii m crescuser . M iubiser , i eu îi iu
bisem din toat inima, iar acum nu mai erau. Acum câteva
minute erau acolo, iar acum nu mai erau, i pentru ce? Nu pu
team spune nimic, nu puteam în elege nimic, în timp ce Seth
m tr gea cu blânde e de lâng nimf , ducându-m spre locul
din dreapta. Aveam ochii usca i, dar abia vedeam. T ceam, dar
m sim eam de parc a fi urlat din to i r runchii.
Când a deschis u a, a ap rut dintr-odat o nimf b rbat. De
aproape, mi-am dat seama, amor it , c era, în acela i fel nep
mântesc, tot a a de frumos ca i femeia.
— Mama ta e în siguran , mi-a zis el. S-a ocupat tat l t u
de asta.
M-am zgâit la creatura cu tr s turi de elf, incapabil s vor

besc. Seth m-a împins în Porsche i m-am a ezat pe locul din
fa , privind drept înainte f r s v d nimic, f r s aud niciun
cuvânt din ce-mi spunea Seth în timp ce se urca la volan i în
torcea ma ina.
Abia când am intrat pe drumul de ar , mi-am dat seama c
înc mai strângeam la piept pu ca.
se dusese direct dup Josie i încercase s-o marcheze... poate
o i f cuse. î i pusese mâinile pe ea, a ezate ca s se hr neasc .
tiam cum se f cea.
Mâna mi s-a strâns pe volan i o r bufnire de durere mi-a
jucat peste încheieturile degetelor. Nemernicul avea capul tare.
Articula iile degetelor nu erau singurul lucru care m durea,
dar nu eram îngrijorat de cafteala care tocmai îmi fusese ad
ministrat sau de faptul c titanul fusese singura chestie care
reu ise s m cafteasc dup foarte mult vreme.
Pentru a suta oar de când ne urcasem în SUV, am tras cu
ochiul la Josie. Era nemi cat , cu ochii a inti i la drum. La un
moment dat, d duse drumul pu tii, care st tea acum pe ge
nunchi. Singurele cuvinte pe care le rostise de când plecaser m
de la casa bunicilor fuseser când am întrebat-o eu dac e în
regul , ceea ce era o întrebare al naibii de nepotrivit . îi sân
gera din nou buza. Sângele de pe gât se uscase, dar vân taia din
I
jurul gâtului era dureros de vizibil , în forma unei palme, i ce

mai lovitur era s tiu c Hyperion ar fi putut stoarce toat
via a din ea sau i-ar fi putut frânge gâtul, sub ochii mei.
Futu-i!
înainte, când Apollo îmi spusese despre titani i crezu
sem c vrea s -i urm resc, nu-mi p sase dac era s mor lup-
tându-m cu ei. La dracu, o parte din mine chiar abia a tepta,
dar acum era altceva. Dac era s cad într-o înc ierare cu
Hyperion, c dea i Josie.
Dar n-ar fi trebuit s -mi fac griji pentru asta. Nu puteam,
în acest moment al vie ii, era zadarnic s -mi pese de cineva
sau de ceva.
Trebuia s-o duc în Dakota de Sud i dup aia ar fi fost în
siguran . într-o oarecare m sur . i a fi fost... Trebuia s
plec, dar în momentul sta eram preocupat de ea.
— Cred c putem opri pu in, am zis, sp rgând t cerea,
când m-am uitat iar la ea.
Eram deja pe drum de vreo cinci ore i mai aveam de mers
înc patru.
— Destul cât s arunci un ochi i s ...
— Sunt bine, m-a întrerupt ea, uitându-se în continuare
drept în fa . Nu vreau s ne oprim. Vreau doar s ajung unde
mergem.
Am sim it cum mi se încol ce te în m runtaie o und de
nelini te.
— Josie, ai fost însemnat azi-diminea - de dou ori - i
te-ai înfruntat cu un titan. Gâtul î i sângera i eu...
i eu voiam s m asigur c e în regul , i nu doar din punct
de vedere fizic. Peste toate celelalte, v zuse ce i se întâmplase
familiei ei, ceea ce nu era pu in lucru. Era prea mult, nimeni nu
putea face fa cu adev rat la a a ceva.
— Sunt... Sunt în regul . i-am zis, nu... nu vreau s ne

oprim. Vreau s mergem. Vreau s merg mai departe i s
ajung cât se poate de departe de locul la.
Mu chiul maxilarului mi-a zvâcnit când am auzit-o. Of,
fir-ar s fie, nu... nu era bine.
— Josie, îm i... îmi pare r u de bunicii t i. N-a dori nim
nui a a ceva.
— Ai avut dreptate. Ai spus c era periculos, dar nu te-am
ascultat. N-ar fi trebuit s m duc acas . A tras brusc o gur de
aer, care i s-a poticnit în gât. E vina mea.
— Nu e vina ta. Nu tu le-ai f cut r u bunicilor t i, Josie.
Hyperion le-a f cut. Nu-i cazul s te încarci cu a a un rahat.
N-a reac ionat, iar când m-am uitat la ea, mi-am dat seama
c vorbele mele n-avuseser niciun efect. Privirea mi s-a în
dreptat iar spre drum. Traficul se aglomera pe m sur ce ne
apropiam de Sioux Falls. Ar fi fost gr mezi de hoteluri, dar era
i o comunitate destul de mare de puri în apropiere, ceea ce în
semna c ar fi fost i mai mul i daimoni.
Dup câteva minute, a vorbit din nou.
— Tipul... nimfa, mi-a zis c mama e în siguran . C a
luat-o Apollo. Ar face a a ceva?
Dac da, omisese s precizeze, dar, pe de alt parte, Apollo
rareori spunea cuiva ce face. Am decis s fiu eu la optimist la
faza asta.
— Probabil tia c Hyperion o s afle pân la urm unde
e familia ta i tia c ar fi putut-o folosi pe maic -ta ca s te
atrag pe tine.
— Deci e în siguran ?
N-am zis nimic, pentru c speram, pentru binele ei, c era
în siguran .
Josie a inspirat iar întret iat.
— Nu m-am putut lupta cu el. N-am putut face nimic s -l

opresc sau s te ajut.
Nu era chiar ce m a teptam s aud de la ea acum, dar
m car vorbea. Trecând pe banda urm toare, am dep it o ber
lin care abia î i mi ca fundul.
— Nu e ti antrenat , Josie. Nu e ti...
— Po i s m antrenezi tu? m-a întrebat ea i i-am sim it în
cele din urm privirea a intit asupra mea, convins c r m se
sem cu gura c scat . Po i s m antrenezi s m lupt ca tine?
Habar n-aveam cum s reac ionez. Scuturând u or din cap,
am alungat amintirile care reveneau despre antrenamentele
mele cu o alt persoan ... o alt fat . Dar fusese cu totul alt
ceva s-o antrenez pe Alex. Alex tia deja cum s se bat , iar eu
nu fusesem singurul care se ocupase de ea.
— Sunt cel mai bun lupt tor în via , i nici m car nu în
cerc s fiu arogant. Dar abia m-am descurcat cu Hyperion. în
plus, dac te antrenez, n-o s se schimbe ce s-a întâmplat cu
bunicii t i.
— tiu, dar m car o s fiu în stare s fac ceva, nu doar s
stau acolo i s ip. Sau s m uit cum o încaseaz al ii, sau s
m uit cum mor! îi tremurau buzele când m-am uitat la ea.
Dac vine iar dup mine, a zis, n-o s fiu în stare s m ap r.
— O s fii în siguran la Universitate, i-am r spuns i mi
s-a strâns stomacul, pentru c nu tiam în ce m sur chiar avea
s fie în siguran .
Lui Hyperion nu i-ar fi trebuit mult s afle unde era dosit
i nu tiam cum aveau de gând s -l împiedice pe titan s ajung
la ea. Probabil c existau protec ii - vr ji de protec ie - dar
nicio protec ie nu era sut la sut sigur .
— Nu pot s r mân de-a pururi acolo, a r spuns ea, du-
cându- i o mân la gât.
A dat s ating punctul unde o însemnase mai devreme dai-

monul, dar i-a tras mâna. A urmat o pauz tensionat .
— Vrei s-o faci? S m antrenezi?
Mi s-au încordat mu chii umerilor. S-o antrenez pe Josie,
a a cum o antrenasem pe Alex? Aproape c am râs de ironia de
c cat a situa iei, dar nu era nimic amuzant.
— Josie, sunt... nu sunt sigur ce o s fac dup ce te duc la
Universitate. Taic -t u s-ar putea s aib alte planuri pentru
mine i...
i nu puteam s r mân acolo.
— A a e. Pleci, a zise ea încet i i-a ferit ochii, aruncându- i
privirea posomorât pe geam. Crezi c o s m antreneze ci
neva de-acolo?
Era posibil. La Universitate înc mai erau antrena i Str -
jeri i ar fi fost o gr mad prin preajm . Nu era nevoie decât s
fie de acord Decanul Academiei Leg mântului i b nuiam c
Decan înc mai era Marcus Andros, fostul Decan al Academiei
Leg mântului din Carolina de Nord i unchiul lui Alex. Ar fi
fost de acord, mai ales dup ce ar fi aflat cine era ea i ce rela ie
avea cu el. O s-o ajute cineva.
Dar nu puteam fi eu.
N-aveam s-o mai iau înc o dat pe calea aia.
înserarea l sase locul unei nop i senine, înstelate. Uitasem

cât de întuneric se face aici, unde nu mai exista nimic între
noi i cer. Universitatea era ad postit în Black Hills, nu lâng
Muntele Rushmore, ci într-o parte din Northern Hills, într-o
zon protejat . Trebuia s tii ce cau i ca s g se ti drumul de
acces. Dup vreo opt kilometri cu hârtoape, am ajuns la zi
durile exterioare ref cute ale Universit ii. Ultima dat când
fusesem aici, drumul era m rginit de ma ini incendiate i în

zidurile exterioare de marmur fuseser sparte bre e masive.
Acum, zidurile erau lucioase i noi, de parc nu li se întâm
plase niciodat nimic r u.
Mi s-au strâns mâinile pe volan.
Josie se uita fix la zidurile de peste ase metri în l ime care
înconjurau hectare întregi de teren, iar apoi privirea i-a c zut
pe por ile montate în titan i a vorbit pentru prima dat în ul
timele ore.
— Fir-a a naibii!
Se zgâia la Str jeri. Era destul de greu s n-o fac , de vreme
ce aveau armele semiautomate îndreptate spre SUV-ul nostru,
îmbr ca i în negru de sus pân jos, p reau doar ni te umbre în
timp ce se îndreptau spre noi.
Josie s-a foit.
— Seth...?
— E-n regul . Am întins mâna spre geam i l-am l sat în
jos. Sunt doar foarte pruden i.
Mi-am l sat bra ul pe geamul deschis, sperând c printre
Str jerii care se apropiau nu era niciunul pe care s fi încercat
s -l ucid la un moment dat. Ar fi fost penibil.
Un Str jer mascul s-a aplecat, trecând cu privirea aspr peste
mine i oprindu-se asupra lui Josie. Maxilarul i s-a încle tat i a
l sat arma din mân .
— Cu ce scop pe-aici, Apollyon?
Am ridicat o sprâncean .
— Nu-i treaba ta.
Str jerul i-a l sat capul într-o parte i am schi at cel mai
fermec tor zâmbet al meu, genul care scotea din s rite pe ori
cine pe o raz de vreo 15 kilometri.
— Trebuie s -l v d pe Decan.
Buzele str jerului s-au arcuit într-un zâmbet r ut cios.

— Ai un muritor cu tine.
— i nici asta nu-i treaba ta.
I-am sus inut privirea, de i am auzit-o pe Josie tr gând
brusc aer în piept. De parc i-a fi spus unui Str jer oarecare
cine era ea. tiam, mai bine ca oricine, c nu-i niciodat o idee
bun s ai încredere în-cineva.
— Trebuie s -l v d pe Decan. Acum. i, dac trebuie s
repet, ar fi bine s - i dore ti nu doar s inte ti foarte bine, ci i
s fii în stare s ape i repede pe tr gaci.
— O, Doamne! a optit Josie.
Privindu-m în ochi pentru o clip care mi-a pus r b
darea la încercare, Str jerul s-a îndreptat în cele din urm .
Ducându- i mâna liber la casc , a vorbit repezit în ea.
Josie înc se mai holba la Str jerii din fa a noastr .
— Nu crezi c ai fi putut fi... , mai dr gu cu tipul la?
Am râs pe înfundate.
— Nu.
încet, i-a întors capul spre mine i a ridicat din sprâncene.
— Ne-ar putea împu ca. Arat de parc ar vrea s ne împu te.
Pe buze mi-a ap rut un zâmbet.
— N-o s ne împu te.
Nu p rea convins , dar Str jerul a ridicat bra ul i a f cut
un semn spre cei de la poart . O clip mai târziu, chestia grea
s-a deschis.
— Vezi? N-o s ne împu te.
— E bine de tiut, a morm it ea, privind cu ochii larg des
chi i când am trecut pe lâng o ceat de Str jeri cu expresii
r ut cioase.
Am mers înainte, iar Josie a împins în sfâr it pu ca deo
parte i s-a aplecat în fa , punând mâinile pe bord.
— C e... ce s-a întâmplat cu pomii ia?

Copacii care înconjurau zidurile interioare ale Universit ii
0 încasaser r u. Sute de pomi erau înc r sturna i, cu crengile
culcate la p mânt. R d cinile vizibile erau de culoarea cenu ii.
— Ares, am zis. Când lucrurile au început s-o ia la vale, a
atacat Universitatea. N-a reu it s intre... nu din prima. Dar a
intrat pân la urm .
în piept mi-a r sunat un râs sec în timp ce încetineam ma ina.
— Fusese printre noi chiar de la început, prefacându-se c
e Instructor la Academia Leg mântului din Insula Zeit ii. A a
a p truns în Universitatea de-aici.
— Ce s-a întâmplat?
Mare parte din mine se bucura c acum vorbea, dar nu eram
deosebit de încântat de direc ia în care-o lua conversa ia.
— A intrat, a omorât o droaie de oameni i a r nit i mai
mul i.
i-a strâns buzele în timp ce eram îndruma i spre o zon
mare de parcare, nu prea departe de a doua poart . Am parcat
pân la urm lâng vreo duzin de Hummere ale Leg mântu
lui i, dup ce-am oprit motorul, m-am întors spre ea.
— O s mergem pe jos de-aici, i-am zis i am v zut cum
1 se mi c mu chii gâtului. Ce-o s vezi o s fie probabil pu
in cople itor, dar e ti în siguran . N-o s las pe nimeni s - i
fac r u.
— Dar tu o s pleci, a r spuns ea imediat i abia atunci
mi-am dat seama ce spusesem.
Am sim it un gol în piept când i-a mutat privirea, închi
zând pu in ochii, i apoi a dat scurt din cap.
— Bine. Hai s mergem.
Am r mas pe loc când a deschis u a i a coborât, cris-
pându-m când a pus piciorul jos. N -o s las p e nim eni s - i
f a c r u. Ce rahat de declara ie era asta? Treaba mea fusese s-o

aduc aici întreag i asta f cusem. Oarecum. Categoric nu ne
v t mat . Treaba mea s-o aduc în siguran se terminase.
Aproape se terminase.
Coborând din Porsche, am trântit u a, m-am dus la portba
gaj i am desc rcat lucrurile noastre. M a tepta pe partea din
dreapta, cu b rbia coborât i bra ele încruci ate la piept. Am
aruncat o privire spre Str jerii care se învârteau relaxa i pe lâng
zid. Mai mult de o duzin . I-am ignorat i mi-am l sat geanta
jos. Cu vârful degetelor, i-am ridicat b rbia. Ochii alba tri i
obosi i au privit spre mine. Zeilor, avea epuizarea întip rit pe
chip. Habar n-aveam cum de se mai inea pe picioare, pentru c
oboseala nu era doar fizic .
Voiam s-o strâng în bra e. S-o mângâi. S-o in strâns i s -i
dau toat puterea pe care-o aveam de dat. Dar nu eram eu sta.
Sau eram? Odinioar , avusesem parte de luxul de a mângâia
pe cineva, de a o ine în bra e când trecea prin durerea crud a
pierderii cuiva pe care-1 iubea, dar asta p rea s se fi întâmplat
acum o ve nicie, iar eu eram alt persoan pe atunci.
Nu tiam cine eram azi.
Sim ind cam apte feluri de jen i tiind c erau câ iva ochi
a inti i asupra noastr , mi-am retras mâna.
— E ti OK, Josie? E ti preg tit ?
A dat din nou din cap i, dup câteva secunde, a vorbit.
— Pot s duc i eu din gen i.
— Le-am luat eu. Mi-am ridicat geanta i m-am întors spre
poarta larg deschis . Nu te îndep rta de mine.
Josie m-a ascultat i am luat-o pe aleea de marmur de
lâng zid. în lumina slab , m întrebam dac vede semnele
gravate în piatr - glifele i desenele zeilor str vechi - sau dac
vede exact acelea i lucruri cioplite în pere ii interiori.
Când treceam pe sub arcad , sub ochii Str jerilor al c ror

num r p rea s creasc mai repede decât puteam noi s mer
gem, am auzit-o expirând poticnit.
— Doamne sfinte! a optit, uitându-se în jur, v zând pen
tru prima dat pe îndelete una dintre Universit ile noastre.
Trebuie s fi fost o priveli te absolut uluitoare la prima
vedere.
Campusul era o monstruozitate l b r at , cu tot felul de
chestii grece ti, întinzându-se între dou vârfuri de munte. De
la alei i b nci de marmur i gresie la statui elegante sculptate
manual i la cl dirile cu coloane, ar ta de parc Grecia antic
d duse la boboci peste toat valea.
Eram înconjura i de cur i interioare pline cu toate florile cu
noscute lumii muritorilor - flori care n-ar fi trebuit s creasc
în Dakota de Sud, dar cre teau între zidurile Academiei Leg
mântului din vreun motiv zeiesc tr snit - r spândind un par
fum dulce care- i intra în piele.
Josie umbla cu gura c scat când am dat col ul i am ajuns
la cap tul zidurilor înalte ale cur ilor interioare. Se uita atent
la statui.
— Erau doisprezece aici, i-am spus, privind în sus la repre
zent rile în marmur ale principalilor olimpieni. Se pare c au
dat jos statuia lui Ares. Nu prea-i po i învinov i.
Erau mari, mult peste trei metri, i probabil c fiecare cân
t rea câte o ton . Erau aliniate de-a lungul aleii. i mai încolo
erau Muzele de piatr , p zind intrarea în fiecare dintre cl di
rile universitare pe lâng care treceam. C minele se ridicau în
fundal ca ni te zgârie-nori, cu lumini sclipind la ferestre, i îmi
aduceam aminte c sub ele se aflau s lile de antrenament i zo
nele comune, pline de toate înlesnirile moderne care- i puteau
trece prin cap.
— Cum naiba de nu tie lumea c locul sta e aici? a între

bat ea, privind în toate p r ile în acela i timp.
— Nu zboar avioane pe deasupra. N-au zburat niciodat .
Iar cei care au v zut locul sta cred c e un colegiu privat de bo
g tani i cu criterii de admitere foarte exclusiviste. Am mutat
cureaua gen ii pe um r i am ad ugat: Muritorii v d ce vor ei
s vad . Niciodat ce e în realitate acolo.
S-a uitat brusc spre mine, dar n-a zis nimic.
în structura circular din fa , erau cioplite în coloane de
gresie busturile celor doisprezece olimpieni, inclusiv Ares. Când
am întors privirea spre Josie, avea o expresie cople it , aerul sur
prins al cuiva transportat pe nea teptate în Grecia. Un zâmbet
mi-a ridicat col urile buzelor. Cl direa unde se întrunea Consi
liul ar ta ca un amfiteatru elen.
în vreme ce urcam treptele largi ale cl dirii principale, a
privit în jur, studiind Str jerii care ne urm reau nu tocmai dis
cret. Uitându-se la mine, s-a încruntat u or.
— Ziceai c e un colegiu, nu? Unde sunt studen ii?
— Bun întrebare. Când am ap rut noi, probabil c i-au în
chis în c mine.
Pa ii i-au ezitat.
— De ce?
— Au trecut prin multe, Josie. N-au încredere în nimeni.
P rea s mediteze la asta când am trecut pe lâng statuia lui
Themis1. Balan a pe care-o inea în mân era echilibrat . îna
inte s ajungem la u ile duble din titan, acestea s-au deschis
înaintea noastr , împr tiind o lumin puternic pe teras , iar
Josie s-a oprit brusc, c scând gura.
Instinctiv, m-am tras mai aproape de ea, lipindu-m de
oldul ei, pentru c n-o puteam ine în spatele meu când aveam
1 Zei a drept ii (n. red.).

o gr mad de Str jeri suflându-ne în ceaf i o gr mad în fa a

noastr , formând un ir r sfirat care ne împiedica s intr m.
Mi s-au încordat to i mu chii din corp i am sim it ener
gia învârtejindu-se în mine, gata s se dezl n uie dac f ceau
vreun pas gre it în direc ia noastr .
— To i sunte i aici ca s ne întâmpina i? am întrebat eu t
r g nat. Sunt onorat.
N-a r spuns niciunul. Nu. Erau prea re inu i pentru raha
turi de-astea i, când mi-am trecut privirea peste ei, am obser
vat c to i erau semipuri i niciunul nu p rea c s-ar preg ti s
întind covorul ro u.
Josie s-a înfiorat.
Asta m-a scos din s rite.
Oricine putea s arunce o privire la fat i s vad c era la
un pas s cad în nas. Nu era nevoie de tot rahatul sta.
Dar zidul de Str jeri s-a desp r it când un pur înalt a p it
printre ei i era chiar omul pe care-1 c utam. înf i area putea fi
în el toare când era vorba de purul acesta. Era Rambo în panta
loni de doc cu dung i se putea pune cu cei mai tari. P rul casta-
niu-închis era piept nat pe spate i, de i în jurul ochilor lui verzi
uimitori i al gurii avea mai multe riduri decât îmi aduceam eu
aminte, ar ta la fel de imperturbabil i calm cum mi-1 aminteam.
Singura dat când îl v zusem pe Marcus Andros luând-o
razna fusese când Apollo îi spusese c nepoata lui... c suferise
o moarte de muritor.
Fusesem acolo. Haosul atinsese cote maxime. Academia
Leg mântului din Catskills ardea din temelie i, în str lucirea
focului nefiresc, Marcus m pocnise.
Fusese ultima dat când îl v zusem.
în spatele lui, am z rit un chip familiar. Un Str jer st tea
mai departe de ceilal i, cu p rul castaniu des dat deoparte de
pe un chip pe care doar maic -sa l-ar fi putut iubi, cu o cica

trice crestat care pornea de la un ochi i ajungea pân -n col ul
buzelor.
Soios Manolis.
Nu m miram s -l v d aici. Din ce dedusesem, principalul
Consiliu fusese mutat la Universitate, deoarece cel de la Catskills
trebuia reconstruit. Nil era b iat r u... de fapt, era chiar pe
bune. Dar f cea parte dintr-un grup cu care nu voiam s am
nimic de-a face - grupul despre care tiam c e aici. Taic -s u
era tot pur, unul foarte respectat, care f cuse lobby ani de zile
în favoarea semipurilor. Soios preluase un loc în Consiliu - pri
mul semi care o f cuse vreodat , luând locul sfântului Aiden St.
Delphi, care renun ase la prestigioasa func ie.
C ut tura calm a lui Marcus a trecut de la mine la Josie, a
poposit acolo o clip i apoi a revenit la mine.
— Seth, este... ceva nea teptat.
— tiu, am r spuns, întâlnindu-i privirea. Trebuie s dis
cut m.
Decanul Leg mântului m-a privit atent o clip i apoi a
aruncat o privire spre Josie. S-a l sat o t cere prelungit .
— Da. Trebuie.
CU O C H II LARC deschi i i f r s clipesc, m-am uitat cum
b rbatul cu aspect elegant care era aproape la fel de înalt ca
Seth se întorcea pe c lcâiele unor mocasini lustrui i.
— Veni i cu mine, a ordonat el.
i nu ne-a a teptat. Dând din cap spre omul cu cicatrice pe
fa , a mers mai departe, trecând din fericire pe lâng scara în
spiral uria pe care tiam c n-a fi fost în stare s-o urc, pen
tru c în momentul la îmi venea s m ghemuiesc în pozi ie
fetal i s nu m mai mi c o lun .
M dureau i m usturau to i mu chii i îmi zvâcnea tot
corpul în timp ce îmi târâm picioarele pe lâng Seth, recunos
c toare c oamenii în negru, care p reau foarte nemul umi i,
p strau distan a i ne urmau prin holul care inspira o venera ie
deplin .
M-am concentrat pe modelele complicate gravate pe fiecare
centimetru p trat al cl dirii în loc s -mi las mintea s se în
toarc în Missouri. Dac a fi l sat-o, a fi ajuns în pozi ia aia
fetal i n-a mai fi ie it din ea. O parte din inim îmi fusese
zdrobit în Osborn i îmi adunasem fiecare f râm de putere

pe care-o aveam ca s nu-mi pierd min ile. A a c m-am con
centrat asupra desenelor cu b rba i i femei înalte care purtau
mantii, a scriiturii frumoase care trebuie s fi fost o limb an
tic i a tuturor statuilor albe i lustruite.
Nu mai v zusem niciodat în via a mea a a ceva, nici m car
în muzee.
B rbatul a trecut pe sub o alt arcad , luând-o pe un co
ridor îngust, i apoi am intrat într-o camer comun puter
nic luminat , cu o canapea mare i câteva fotolii. în urma lui
a venit i b rbatul cu cicatrice, închizând u a dup noi, înainte
s se sprijine de un perete care ar ta ca gresia.
Seth a l sat gen ile pe podea lâng u , iar eu m-am oprit.
Obosit moart , m-am cl tinat pu in când str inul s-a dus în
mijlocul camerei, încruci ându- i bra ele la piept i uitându-se
la noi.
Coborând bra ul, Seth m-a prins de mân i m-a dus spre
canapea, f r s - i ia nicio clip ochii de la ei, dar n-aveai cum
s ratezi str fulgerarea surprins de pe chipul b rbatului mai
în vârst când i-a c zut privirea pe mâinile noastre împreunate.
— Stai jos, mi-a zis Seth cu glas blând.
N-aveam de gând s stau la discu ii pe tema asta. în clipa
în care a atins pernele groase, fundul meu mi-a mul umit. Seth
nu s-a a ezat. St tea lâng mine, tot cu bra ele încruci ate.
Pentru o clip , to i trei au fost absorbi i într-un fel de înfrun
tare ciudat din priviri i nu trebuia s fii un geniu ca s - i dai
seama c aveau un trecut comun. Nu unul fericit, dar eram
prea obosit , prea stoars i pur i simplu... prea amor it ca
s -mi pese m car.
Apoi, b rbatul mai în vârst s-a uitat la mine i am tiut
c se holba la gâtul meu. Decolteul puloverului se l rgise în
timpul luptei mele jalnice cu Hyperion, dând la iveal semnul.

Probabil c ar tam ca o epav , dar nici de asta nu-mi p sa. i-a
îmblânzit expresia dur , cu o u oar arcuire a buzelor.
— N-am t cut cuno tin . Avea un glas profund, cultivat.
Eu sunt Marcus Andros, Decanul acestei Universit i, iar tu
e ti...?
M-am împotrivit pornirii s arunc o privire c tre Seth, pen
tru c nu m puteam baza pe el în momentul sta. Spusese clar
mai devreme c avea s plece imediat ce ajungem aici i acum
ne aflam aici.
încle tându-mi mâinile ca s nu le las s tremure, le-am îm
pins între genunchi.
— M cheam Josie Bethel i sunt... Am încruntat din
sprâncene. Nu sunt foarte sigur ce sunt.
Sprâncenele i s-au ridicat pe frunte când a privit spre Seth.
B rbatul cu cicatrice a chicotit încet i a spus:
— Scumpo, nu cred c vreunul dintre noi tie foarte bine
cine e, dar probabil c asta e cea mai ciudat prezentare pe care
am auzit-o în ultima vreme.
Seth s-a încordat.
— Cred c a spus c o cheam „Josie”, nu „scumpo”, dac
nu m în el, Soios.
B rbatul cu cicatrice, despre care am presupus c era Soios,
a râs din nou, dar Marcus a fost cel care a p rut aproape uluit
când s-a uitat la Seth, care ar ta de parc era pe punctul s
arunce pe cineva prin zid.
M-am foit i m-am crispat când m-a s getat durerea din pi
cior. R bdarea mea în leg tur cu... cu t o a t e ... începea s se
termine.
— M-a adus aici pentru c i s-a ordonat s-o fac . Asta e mi
siunea lui.
Seth a întors brusc capul spre mine, iar sprâncenele lui de aur
s-au adunat, în timp ce ochii i s-au îngustat. Ce spusesem ca s
merit privirea asta? Doar adev rul, în fine. Mi-am s ltat genun
chiul, f r s iau în seam urmele de durere surd din picior.
— Pot s întreb de ce? Marcus se a ezase într-un fotoliu de
piele în fa a noastr . Presupun c tii ce suntem noi, inând
cont de... starea ta. A
A urmat o pauz .
— F r sup rare, Josie, dar nu pricep de ce s te aduc aici.
— Pentru c nu e muritoare, a replicat Seth i, frate, toat
înc perea s-a cufundat într-o asemenea t cere, c puteai s
auzi un greiere sughi ând.
Marcus a clipit i a scuturat din cap.
— Seth, nu e ca noi.
— N-am spus c e, dar mul umesc c ne ar i ce sare-n
ochi, a r spuns el, iar în jurul gurii lui Marcus s-au format
riduri albe. Nu este ca noi. E complet diferit .
Soios a arcuit o sprâncean .
— O s ne dai detalii sau o s-o lunge ti cât se poate?
Pentru o clip , am crezut c Seth o s -i arunce cu ceva în
cap lui Soios, poate una dintre lamele alea ascu ite, dar el s-a
a ezat lâng mine, a a de aproape c avea tot piciorul lipit de
al meu.
— Sunte i la curent cu ce s-a întâmplat cu titanii?
Vizavi de noi, Marcus s-a îndreptat.
— Bineîn eles. i am luat m surile necesare ca s ne asigu
r m c studen ii no tri i to i cei de-aici sunt în siguran , i nu
numai în fa a titanilor.
Seth a zâmbit afectat.
— Mesaj recep ionat, a r spuns el, iar eu habar n-aveam ce
însemna asta. Deci sunte i proteja i împotriva titanilor.
Marcus a dat din cap.

— Suntem, dar ce leg tur are cu ea?
M întrebam cum te po i proteja de ceva a a de puternic i
însp imânt tor ca Hyperion. Probabil implica sânge de la vreo
dou sprezece virgine sau ceva la fel de arhaic i înfior tor.
Seth s-a aplecat în fa , înfruntând cei mai str lucitori ochi
verzi pe care-i v zusem vreodat , i apoi a aruncat bomba:
— Josie e fata lui Apollo. E un semizeu.
Marcus i Soios i-au întors privirea spre mine. Ochii am
bilor b rba i erau c sca i i se zgâiau la mine de parc m-a fi
schimbat brusc într-un balaur cu trei capete.
— Nu, a zis Marcus. Nu exist semizei pe P mânt i, ori-
i um, am fi sim it-o dac era. Ce fel de...?
— Are puterile înc tu ate, Marcus. De-asta n-o sim i. i nu
c singura, a explicat Seth, întinzându-se i strângându- i mâna
pe genunchiul meu, ca s nu-1 mai bâ âi.
— Scuze, am bâiguit eu, aruncându-mi privirea spre mâna
lui.
Când a început din nou s vorbeasc , explicând publicului
nostru fascinat ce eram, câ i dintre noi mai erau i toate cele
lalte ve ti bune, i-a inut mâna pe genunchiul meu. M zgâ-
iam la degetele lungi, elegante. Suple, dar mortale.
Greutatea mâinii lui m f cea s m simt aiurea i nu-mi
pl cea, dar, în acela i timp, recuno team c era ceva pl cut în
ap sarea aia, care aproape c m readucea pe p mânt.
— Zeilor! a murmurat Marcus, atr gându-mi aten ia.
înc se mai uita int la mine.
— Un semizeu... un semizeu n scut. N-am crezut nicio
dat c o s apuc s v d a a ceva.
M-am foit jenat , iar Seth i-a retras mâna.
— Apollo mi-a zis s-o aduc aici. Trebuie s fie protejat ,

Marcus, pân sunt localiza i i restul semizeilor.
Urm toarea r suflare pe care am tras-o în piept s-a po
ticnit. De ce-mi p sa c pentru Seth eram doar o misiune?
Doar nu era ca Erin, dar, dintr-un motiv oarecare, faptul c
tiam c i lui i se ordonase s devin parte din via a mea, nu
conta cât de pu in timp, durea de parc a fi nimerit într-un
viespar.
— Da. A clipit, mutându- i privirea pentru o clip , înainte
s revin la mine. Este foarte important .
Situa ia chiar devenea jenant , dar m car nu-mi tr gea un
ut în fund. Trebuia s folosesc asta în avantajul meu.
— Vreau s m antrenez, am anun at, i da, toat lumea se
holba iar la mine, inclusiv Seth. Ca... Str jerii. Pute i face asta
cât stau aici?
Marcus s-a l sat pe spate, trecându- i dou degete peste
frunte.
— Antrenament? I-a aruncat o privire lui Seth i apoi a
scuturat din cap. Josie, Str jerii no tri sunt antrena i de la...
— De la vârsta de opt ani. tiu, dar am încasat-o r u de
dou ori - când am dat peste daimoni i apoi cu Hyperion.
N-am fost în stare s fac nimic când... chestiile alea au mu cat
din mine de parc eram un cheeseburger. i dup aia Hyperion
a f cut ce-a vrut cu mine, ca i cum a fi fost o p pu de cârp .
i a folosit chestiile alea... umbrele alea s -i ucid pe...
Mi s-a frânt glasul i am înghi it cu dificultate.
— S -i ucid pe bunicii mei, iar eu n-am putut s fac nimic.
Sunt absolut neajutorat dac ajunge aici.
— Josie..., a început Seth.
— Tu ai de gând s pleci, dar asta nu înseamn c nu-i ni
meni aici care s m poat ajuta. Mi-am întors privirea spre
I U-can. Va rog. Ce r u poate s fac ? Dac nu, o s stau pur i

vimplu cu mâinile-n sân, nu? Nu pot s fac a a ceva. Nu pot s
si au pur i simplu. Trebuie s fac ceva. V rog.
i apoi am etalat singura carte pe care-o aveam. Era o mâr-
,.Ivie, dar n-aveam de ales.
— Dac nu pute i, atunci nu pot s r mân aici.
Seth s-a întors brusc spre mine, mijind ochii pân au ajuns
iloar ni te cr p turi chihlimbarii amenin toare.
— R mâi aici.
— Nimeni nu m poate supraveghea 24 de ore pe zi. Sunt
istea . O s g sesc o cale. L-am privit în ochi. Dac nu poate
nimeni s se ocupe de mine, atunci am plecat. i n-ar fi nasol,
ilac sunt a a de imp o rta n t ?
A deschis gura în timp ce m intuia cu privirea.
— N-am traversat jum tate de ar s te aduc într-un loc
unde e ti în siguran doar ca s faci tâmpenia incredibil s
amenin i c pleci. Chiar vrei s mori?
— Dar tu? am ripostat eu.
i-a l sat capul într-o parte.
— R spunsul sta nici m car n-are noim .
— M rog, m-am r stit eu, încruci ându-mi bra ele. Nici
m car nu-mi placi i nu i-am cerut p rerea.
— O s auzi p rerea mea, fie c - i place, fie c nu, Joe.
Ochii i-au aruncat v p i brun-ro cate.
— N-o s - i ri ti via a pentru c nu- i iese a a cum vrei tu.
— i, m rog, ce- i pas ie? am strigat la el, aruncându-mi
mâinile în sus. Pe bune? A a c taci din gur , Sethie.
Seth s-a tras înapoi, cu linia maxilarului încordându-i-se.
— îmi pui r bdarea la încercare.
— Copii! a optit Marcus obosit.
Eu îi puneam lui r bdarea la încercare?

— îmi vine s - i arunc un nunceak în beregat ! Dar nu pot.
Pentru c nu tiu s folosesc un nunceak!
Buzele i-au zvâcnit i mi-am jurat c , dac râde, o s -i fac
r u fizic cu mâinile goale.
— Str jerii nu folosesc nunceakuri, Josie.
— Eu am mai folosit, a comentat Soios.
Seth s-a uitat lung la el.
— Pe bune? Nu e ti de niciun ajutor.
Str jerul a ridicat din umeri, dar rânjea i nici m car nu în
cerca s se ascund .
— Atunci o s m aju i? l-am întrebat pe Soios.
Nu eram preten ioas .
Seth s-a întors spre mine.
— Nu o s te antreneze.
— Nu te mai b ga unde nu- i fierbe oala! am urlat eu de-a
dreptul.
Soios a scos un sunet profund i r gu it.
— Zeilor...
Peste chipul frumos al lui Marcus a trecut o expresie ciudat .
— Voi doi îmi aminti i de...
Vocea i s-a stins i a scuturat din cap, iar Seth a înjurat în
barb .
— M rog, n-are importan , a spus Marcus. Ridicându-se
în picioare, mi-a aruncat o privire. O s mai vorbim despre asta
mâine, Josie. Acum, se pare c i-ar prinde bine s te odihne ti
un pic.
Am f cut un efort s m ridic i mi-am mu cat buza, iar
mu chii mi-au protestat.
— O s vorbim despre antrenament acum.
Pentru numele zeilor! a morm it Seth, împingându-se

ni picioare. Habar n-ai cât de greu e antrenamentul, Josie. Nici
mu cred c ai putea face fa .
Ceva urât i fierbinte mi s-a r sucit în piept.
— Din nou, nu i-am cerut p rerea.
I)ându- i ochii peste cap, a scuturat din cap.
— Devine monoton.
— Nu z u!
i apoi am ro it când m-am uitat la Marcus.
Se uita int la mine i am sim it cum începe s mi se clatine
pu in hot rârea. Nu eram o persoan b t ioas . Mai degrab
m l sam purtat de val, a a c nu-mi era u or s stau sub pri
virea lui p trunz toare de smarald. Dar apoi a zâmbit i nu era
un zâmbet larg, nu se întindea pân la ochi.
— îmi aduci aminte de nepoata mea, a zis el, iar dinspre
Seth am sim it o izbucnire de tensiune. Sper s v întâlni i
intr-o bun zi. Cred c o s - i plac .
— , bine.
i, dintr-odat , m-a p r sit orice urm de energie pe
care-o mai aveam. M-am pleo tit. Eram a a de obosit , cu
totul sleit .
— O s g sim pe cineva s te antreneze, a continuat Mar
cus, iar eu am fost cât pe ce s m n pustesc spre el i s -l
îmbr i ez, dar nu p rea genul aplecat spre îmbr i ri i
mi-am dat seama c lucrurile ar deveni rapid de-a dreptul je
nante, a a c m-am ab inut.
— Mul umesc, am spus, sim ind o oarecare u urare. Pe
bune. Mul umesc.
A dat din cap i s-a uitat la Seth.
— O s mai discut m mâine. Acestea fiind zise...
Privirea i s-a mutat de la Seth i s-a uitat la mine cu un

amestec de uluire i o oarecare neîncredere.
— Bun venit la Academia Leg mântului.
Furia reverbera prin toat fiin a mea i nu eram sigur dac

era îndreptat spre Josie, t cut acum, spre Soios, care ne con
ducea spre c mine, sau spre mine însumi.
Iritat în a a de multe feluri, am ignorat toate încerc rile de
conversa ie pe care le-a f cut Soios, iar în cele din urm , când
am trecut într-o alt curte interioar , a renun at. i am ignorat
i privirile de-a dreptul curioase ale studen ilor când am intrat
în holul primului c min.
în jurul canapelelor i sub televizorul cu ecran mare care
atârna de tavan erau înghesui i împreun puri i semi. Josie
trebuie s fi fost vl guit , pentru c nu le acorda nicio aten ie
nici lor, nici celor câ iva Str jeri posta i în hol. Am inut-o
lâng mine, indiferent dac -i pl cea sau nu. Studen ii se hol
bau pe fa . tiau ce eram eu, dar habar n-aveau ce era Josie.
Josie era un mister pentru ei i i-ar fi b gat nasul, iar ea chiar
n-avea nevoie de a a ceva acum.
Soios a luat-o pe unul dintre coridoarele largi de la nivelul
de jos, trecând pe lâng câteva u i închise.
— Astea sunt apartamentele pe care le folosim pentru oas
pe i. S-a oprit la cap tul coridorului. Camerele astea dou , a e
zate vizavi una de alta, sunt libere. Alege i-v .
I-a zâmbit lui Josie, iar eu am strâns mâna pe cureaua gen ii
pe care-o duceam. Privirea i s-a întors spre mine i l-am v zut
pe nenorocit cum râdea în barb .
— Po i lua oricare dintre camere, pentru oricât vreme ai
de gând s r mâi.
N-am zis nimic.

A râs din nou i s-a întors spre Josie.
— O s vin dup tine mâine-diminea , nu prea devreme,
s apuci s te odihne ti, i dup aia o s te duc la Marcus.
Ea a dat din cap.
— în regul .
— Dac ai nevoie de ceva, caut -i pe oamenii în negru i o
s m cheme ei, bine? Ai auzit, pe mine m cheam Soios.
Când Josie a încuviin at din nou, era cât pe ce s -l pocnesc
în cap cu geanta. Josie s-a întors c tre u a din dreapta ei, iar
Soios i-a dat una dintre chei. Bâiguind o mul umire, Josie a
deschis u a i a disp rut în untru. Am prins u a înainte s se
trânteasc i am inut-o deschis .
M-am uitat la Soios, întâlnindu-i privirea întunecat .
— N-o s aib nevoie de nimic.
Soios a ridicat dintr-o sprâncean .
— Pentru c e ti tu aici? Parc ziceai c pleci. Pân s pot
r spunde, i-a pus mâna pe um rul meu. Seth, e un pic prea
tân r pentru mine. Calmeaz -te.
Ce dracu’? N-am apucat s r spund nici la asta, pentru c
a continuat:
— Dar, frate, dac e adev rat ce spui i chiar e fata lui Apollo,
ai cele mai mari coaie care s-au v zut vreodat . Distrac ie pl cut .
i cu asta s-a întors i a plecat pe coridor. Am r mas acolo
o clip , vrând s m prefac c habar n-aveam despre ce vorbea.
Zeilor, nu m pi asem în jurul lui Josie ca s -mi marchez teri
toriul, dar n-a fi putut s sar mai tare în ochi.
Deci, mda, ce dracu?
Am împins u a i am intrat în camer , l sând-o deschis în
urma mea. Camera era mai mare i mai frumoas decât cea pe
care-o avusese în Virginia. Ai no tri nu se d deau înapoi de la
cheltuieli când era vorba de mobilier i amenaj ri de interior.

O zon mic de camer de zi, cu o canapea de dou persoane,
m su de cafea i o chicinet , dând într-un dormitor suficient
de mare ca s încap un pat dublu i o m su de toalet . Avea
chiar i o baie i o garderob .
Am l sat gen ile în camera de zi i m-am oprit chiar în pra
gul dormitorului. St tea în fa a patului atent f cut, holbându-se
la un tablou de pe perete. M-am uitat i, în orice alt moment,
a fi râs.
Era tat l ei.
Apollo.
i era reprezentat sub forma lui real - purtând pantaloni
albi i cu p rul a a de blond, c era aproape alb. inea o harp
de aur într-o mân . Era imposibil s-o vezi stând acolo, lâng
tablou, i s nu observi tr s turile comune.
Habar n-aveam ce-i trecea prin cap în clipa aia.
Ochii ei mari s-au îndreptat spre mine o clip , apoi s-a în
tors în profil. I se vedea iar partea lateral a gâtului.
Nenorocitul de daimon o însemnase, l sând în urm o ran
în form de semilun care avea s p leasc pân la urm , deve
nind o cicatrice cu o nuan mai deschis decât culoarea nor
mal a pielii.
însemnat în acela i loc în care fusese însemnat i Alex...
Alexandria Andros, nepoata lui Marcus. Cel lalt Apollyon...
cel care a r f i trebuit s existe de la bun început. Fata pe care o
ajutasem s se antreneze dup ce se descoperise ce era. i fata
pentru care renun asem la tot restul vie ii mele, ca s i-o poat
petrece pe-a ei cu b rbatul pe care-1 iubea.
Trecuse mult vreme de când îmi permisesem s m gân
desc cu adev rat la ea, de fapt de când îmi permisesem orice
gând despre ea. Nu pentru c -mi frânsese inima sau alesese pe
.ilii ineva în locul meu. ineam la ea... cât fusesem eu în stare

«A in la cineva pe-atunci. Nu. Faptul c nu eram în stare s m
•tndesc la ea n-avea nicio leg tur cu rela ia scurt pe care o
avuseser m.
Avea de-a face cu halul în care o d dusem în bar cu ea.
Habar n-aveam de ce m gândeam acum la toate astea
iu de ce îmi îng duiam s-o fac. Poate c era un memento,
>.»re-mi aducea aminte s plec naibii de aici, pentru c , atunci
i And m uitam la Josie, nu puteam s nu m gândesc c isto
ria se repet .
Uite alt fat care avea în fa o soart pe care n-o alesese ea
>i tiam c , atunci când era vorba de zei, putea s se împotri
veasc acestei sor i cât voia ea, dar n-avea s schimbe absolut
nimic. Via a îi era pe pilot automat. i, cu mine în peisaj, pilo
tul automat era reglat pe pr bu ire i distrugere total . N-avea
n e v o i e de mine în via a ei i, dac ar fi tiut totul despre mine,
nu m-ar fi vrut acolo.
Trebuia s plec. Chiar acum. S merg mai departe i s-o iau
din loc înainte s apar Apollo i s ajung s fiu blocat aici. Dar
mai era i altceva. Trebuia s plec înainte s ajung în punctul în
care s nu mai vreau s plec.
A a c ar fi trebuit s m întorc i s ies chiar acum pe u a
aia nenorocit . S spun la revedere. S -i urez baft . Avea s
aib nevoie de baft , la greu.
întorcându-m , m-am prins cu mâna de tocul u ii. Inima
îmi b tea s -mi sparg pieptul când am închis ochii i am îm
pins u a. A trecut o clip i apoi m-am r sucit i am str b tut
cei câ iva metri dintre noi. F r niciun cuvânt, am luat-o de
mân i am dus-o în baie.
Trebuia s se spele.
i eu n-aveam de gând s plec.
A v e a m i n i m a pe undeva prin gât când m-a dus Seth în
baie. Habar n-aveam ce facea, dar mâna lui m înc lzea i m
facea s m simt iar ciudat. M-a a ezat pe capacul toaletei i
am avut senza ia c toate astea se mai întâmplaser .
A, da, se mai întâmplaser .
— Ce... ce faci? am întrebat.
L sându-se în genunchi, se uita int , cu sprâncenele în
cruntate, la mâinile noastre împreunate i, chiar dac acum
un sfert de or ne certam i amenin am c -1 strâng de gât cu
un nunceak, acum îmi inea mâna de parc ar fi fost cel mai
ginga lucru din lume.
— De ce vrei, de fapt, s înve i s te lup i, Josie?
întrebarea m-a luat pe nepreg tite i apoi el a ridicat privi
rea i s-a uitat direct în ochii mei, de parc ar fi putut s vad
în str fundul fiin ei mele. Existau o gr mad de motive pentru
care voiam s m antrenez. Fusesem neajutorat . Era ceva spre
care s -mi îndrept aten ia când tot restul îmi fusese fie smuls
dintr- odat , fie distrus chiar sub ochii mei.
Am tras adânc aer în piept i i-am spus motivul principal,

cel care era nasol de spus cu voce tare.
— Nu vreau s -mi fie fric , iar acum mi-e fric de mor.
Dac pot s m lupt, n-o s -mi mai fie a a de fric .
Ochii lui de chihlimbar au sc p rat viu o clip , iar apoi mi-a
a ezat mâna pe genunchi. Dându-mi drumul, s-a ridicat într-o
mi care plin de gra ie.
— Tot o s - i fie fric , Josie.
Mda, chiar m ajuta.
— Credeam c pleci.
S-a întins peste capul meu i a apucat un prosop.
— Pari ner bd toare s scapi de mine acum.
Am strâns din buze i întâi n-am spus nimic, pentru c nu
era nici pe departe adev rat. Nu voiam s plece, dar nu-1 pu
team împiedica s se duc . Am scuturat din cap.
— Nu-i nevoie s faci toate astea... Am f cut semn cu
mâna, ar tând baia. N-am nimic. Pot s m sp l i singur .
— Mai ai ceva pe sub puloverul la? a întrebat el, f r s m
ia în seam .
— ... Am înghi it în sec. Da, un maiou. De ce?
S-a întors i a dat drumul robinetului.
— Scoate-1.
— Ce?
Vocea mi s-a ascu it.
Cu prosopul umed în mân , îngenunchease din nou în fa a
mea.
— Trebuie s m uit iar la gâtul t u. Mai devreme sângera.
Nu m-ai l sat s m uit pe drum, a a c las -m acum, a zis.
Am deschis gura s -i spun „pe naiba”, dar a vorbit el din
nou:
— Te rog.
Nu tiu de ce astea dou cuvinte au avut a a un efect asu

pra mea, dar au avut i, în plus, nu eram dezbr cat pe sub
pulover. Am apucat de marginea puloverului distrus i l-am
tras peste cap, tres rind la fiecare mi care. L-am l sat s cad
pe podea.
Privirea lui Seth a z bovit pe chipul meu înainte s co
boare spre gât. Buzele i s-au întredeschis într-o expira ie gre
oaie. Mi-am încle tat din nou mâinile când i-a trecut un deget
peste breteaua sub ire a maioului. M-am smucit când mi-a
atins pielea. Mângâierea blând mi-a pulsat prin corp într-un
fel destul de jenant.
S-a oprit, iar privirea i-a zburat spre mine.
— Te-am lovit?
Mi s-au încins obrajii. Era ceva în neregul cu mine. Ulti
mul lucru pe care ar fi trebuit s -l simt era excita ie de orice fel.
— Nu, am optit.
M-a privit înc o clip i apoi mi-a pus blând prosopul pe
gât, unde îmi spintecaser pielea unghiile lui Hyperion. Nu
m-a durut, dar a trebuit s m for ez s r mân nemi cat .
— Numele meu de familie e Diodoros.
Am clipit.
— Dio-ce?
A râs u or, a aruncat prosopul murd rit în cad i a ume
zit un altul.
— Diodoros.
Habar n-aveam cum se scrie, dar cumva tiam c nu erau
mul i oameni pe lume, dac mai era vreunul, care s tie asta
despre el. Era ceva în felul cum îl spusese, cu glasul r gu it
i aspru. împ rt ea ceva personal i alesese s împ rt easc
asta cu mine. Nu tiam de ce, dar voiam s pre uiesc acest fapt,
s -l in aproape de inim .
— tii ce înseamn în greac ? „Darul lui Zeus”, a continuat

el, trecând prosopul pe deasupra maioului meu, tergând sân
gele uscat i jegul. E culmea ironiei.
Mi s-a t iat r suflarea când prosopul mi-a coborât sub
um r, cu marginile atingându-mi sânul, i slav Domnului
c aveam sutien sub maiou, pentru c îmi sim eam sfârcu
rile înt rindu-se, ceea ce era mai mult decât jenant. Proba
bil c de vin erau traumele suferite azi. în regul . Asta era
o scuz .
— De ce? l-am întrebat în cele din urm .
— Pentru c sunt mai degrab o pacoste decât un dar pen
tru Zeus. A oftat, l sându-se pe c lcâie i ridicând privirea.
T ieturile nu-s adânci i nu te-a însemnat ca daimonii, a spus,
dar l-am v zut. i el încerca s ajung la e teru l t u. Ai sim it
ceva?
— A durut.
Amintirea senza iei m-a readus brusc la realitate.
— Parc îmi tr gea ceva din m runtaie, la fel de r u ca
atunci când m-au prins daimonii.
N-a zis nimic în timp ce-mi trecea prosopul peste fa ,
tergând ce mi se p rea c-ar fi jegul strâns într-o s pt mân .
Apoi a aruncat i al doilea prosop i mi-a luat din nou mâna.
Ridicându-m , i-a pus cealalt mân pe oldul meu când
m-am împiedicat. Am r mas încremeni i o clip când ni s-au
întâlnit privirile.
St team fa în fa în baie, iar între noi nu era spa iu
aproape deloc. El era cu capul aplecat, eu cu capul ridicat.
P rea c eram pe punctul s dans m - o prostie s - i imagi
nezi una ca asta. Nu tiu de ce am f cut ce-am f cut apoi, dar
mi s-a p rut firesc s-o fac i eram a a de obosit , a a de epui
zat emo ional, c nu m-am gândit cu adev rat.
închizând ochii, m-am l sat înainte i mi-am rezemat obra

zul de pieptul lui, chiar deasupra inimii. Seth s-a încordat de
parc se transformase într-una din statuile de marmur pe
care le v zusem mai devreme. Pieptul i s-a ridicat brusc, iar eu
mi-am inut r suflarea, a teptând s m dea la o parte.
Dar n-a facut-o.
Mâna i-a alunecat de pe oldul meu i a înaintat spre mij
locul spatelui. Mi-a l sat i mâna, punându- i bra ul u or în
jurul umerilor mei. R suflarea mi s-a poticnit când mi-am pus
mâinile pe mijlocul lui. A trecut o bun bucat de vreme, apoi
i-a l sat b rbia pe cre tetul meu i, de i p rea s nu fie mare
lucru, am sim it o ap sare în piept.
Bra ele lui s-au strâns infinitezimal când i-a dres vocea.
— Unul dintre primele lucruri pe care le înve i când te an
trenezi este s nu la i niciodat adversarul s te prind bine sau
s te trânteasc pe spate.
Mi-a trecut un fior pe ira spin rii.
— Daimonii m-au trântit pe spate. Hyperion... m rog, nu
m-a trântit pe spate. M-a cam ridicat cu o singur mân .
— Da, mai e i faza asta.
Mâna i-a alunecat în sus, încurcându-se în p rul meu când
mi-a cuprins ceafa între degete.
— O s te antrenez eu.
La început, n-am crezut c l-am auzit bine. Am dat s m
trag înapoi, dar m-a inut.
— Cum?
— Nu tiu dac o s se arate taic -t u i o s m trimit în
alt parte, a continuat el, de parc eu n-a fi spus nimic. Dac
apare, n-o s pot face nimic s m opun.
Mintea îmi gonea.
— De ce?
— N-are importan . Astea sunt regulile mele dac vrei s
te antrenez. Trebuie s fii de acord s m ascul i i s nu te
vai i când o s fie greu, pentru c o s f i e greu, Josie. Crezi c
te doare acum? înc n-ai v zut nimic. O s te doar . O s vrei
s te opre ti, dar n-o s fii în stare s te opre ti. Mi-a tras capul
pe spate i privirile ni s-au întâlnit. O s te controlez cu totul
în timpul sta.
S m controleze? Hm, p i nu suna cum trebuie i m-am
înfiorat din nou, i nici asta nu era în regul .
A continuat.
— Dar, cel mai important lucru, trebuie s ai încredere în
mine. Po i s accep i toate astea?
— Da, am spus imediat. Pot s accept asta.
M-a intuit cu privirea în profunzimile alea chihlimba-
rii înc o clip i apoi s-a tras înapoi, luându- i mâinile de pe
mine cu o mi care lent care mi-a provocat înc un fior.
— Atunci începem mâine.
— Mâine, am optit, dând din cap. Deci r mâi.
— R mân.
Habar n-aveam ce l-a f cut s se r zgândeasc , dar n-am
insistat, pentru c voiam s fie el cel care m antreneaz . Chiar
dac Seth era un mister pe care probabil c n-aveam nicio
speran s -l dezleg, av e am încredere în el.
A dat s se întoarc , dar m-am întins, prinzându-1 de bra .
îi sim eam pielea cald i ferm sub pielea mea. Privirea i s-a
mutat spre locul de unde îl ineam.
— R mâi? am întrebat.
S-a uitat în ochii mei, ridicând o sprâncean .
— Vrei s m folose ti iar pe post de pern .
240 J e n n if e r L . A rm en t r ou t
Pricepuse ce voiam far s fie nevoie s o i spun. Am dat

din cap din nou, chiar dac nu era doar faptul c era grozav pe
post de pern . Chiar dac p rea c m alint, pur i simplu nu
voiam s r mân singur . Nu voiam s plece. Voiam s fie aici.
Pe chipul lui Seth a ap rut un rânjet u or.
— Haide atunci. Sunt obosit. Mâine o s fie o zi lung .
A
Seth a ie it din baie, iar eu am ezitat o clip , strângând din

ochi ca s m ap r de iure ul dureros de emo ii care se în-
vârtejeau în mine ca o tornad . Lacrimile îmi ardeau ochii,
dar le-am în bu it cu un efort. Odat ce m-am adunat, am
deschis ochii i m-am z rit în oglinda oval de deasupra
dul piorului.
Cu pielea palid i pete întunecate sub ochii obosi i, ar tam
tras la fa . Ar tam r v it , cu p rul încurcat i gâtul sfâ iat.
Mu c tura în form de semilun era ro ie. Mi s-a strâns sto
macul când i ultimul rest de adrenalin a zvâcnit, înainte s
dispar rapid. Am înghi it cu greutate, studiindu-mi propriile
tr s turi familiare.
Privind în oglind , am v zut... m-am v zut p e mine. în
afara faptului c ar tam de parc m c lcase un camion i fu
sesem blocat într-un tunel aerodinamic, sem n m cu mine,
dar nu mai eram eu. Cum îi spusesem i lui Marcus, nu eram
foarte sigur ce eram, iar asta mi se vedea în ochi.
O s f ii o ric in e vrei tu s f ii, puiu le.
Mi s-a pus un nod în gât. Asta îmi spusese bunica atunci
când adusesem acas formularele de înscriere la colegiu. Pe
atunci, nu era vorba decât de alegerea unei cariere, nu despre
ceva care s par destin sau soart , a a cum ar ta acum.
Gândul la bunica durea i nu-i puteam face fa , pen
tru c totul era prea proasp t i era ceva ce nu putea rezolva
antrenamentul, ceva pe care nu m puteam întoarce în timp

s -l schimb, i era ceva... ceva ce nu eram preg tit s înfrunt.
M-am uitat int la reflexia mea înc o clip i apoi m-am
îndep rtat de chiuvet , alungând toate astea din minte. Alun-
gându-le i p r sindu-le.
Seth st tea în locul unde st tusem eu mai devreme. M-a
m surat cu privirea.
— E ti OK?
Tr gând adânc aer în piept, am dat din cap.
— Mda.
i-a aplecat capul într-o parte, cu un zâmbet vag pe buze,
unul cam trist.
— Tot nu te pricepi s min i.
A a era.
Seth ie ise s se aranjeze în camera de peste drum, iar eu

am f cut acela i lucru cât era el plecat, cur ându-m bine de
duhoarea r mas . L sând u a descuiat , m-am urcat în patul
surprinz tor de confortabil, m-am întors pe-o parte i am stins
lumina. Dac n-o stingeam, m-a fi holbat la tabloul care tre
buie s fi fost al lui Apollo, ceea ce m-ar fi agitat i mai tare
decât o f cuse deja.
A a c era întuneric când am auzit u a deschizându-se i, ca
o toant , mi-am inut respira ia când Seth a intrat în dormitor.
S-a dus întâi în cealalt parte a patului i apoi s-a oprit. R su-
cindu-se, s-a dus pân la tabloul lui Apollo i a morm it ceva
în barb înainte s -l dea jos i s -l a eze lâng perete.
— Scuze, mi-a zis, întorcându-se spre pat. Chiar nu vreau
s adorm cu ochii ia de ciudat pe mine.
Am râs i era un sunet relaxat i straniu dup tot ce se în

tâmplase. Apoi, nimeni n-a mai rostit niciun cuvânt. Seth se
b gase în pat i se întorsese pe-o parte, iar eu i-am sim it r su
flarea cald pe ceafa. N-am crezut c o s pot adormi cu toate
gândurile care mi se învârteau prin cap, dar am adormit.
i când m-am trezit, eram tol nit peste Seth. Era ridicol.
Pe bune. Aveam capul pe pieptul lui, bra ul pe abdomen, i un
picior era împins între picioarele lui, ap sând o parte foarte in
teresant a corpului s u. Parc încercam s devin una cu el sau
ceva de genul sta, dar i el avea un bra în jurul meu, cu mâna
odihnindu-i-se pe oldul meu, sub p tu r i, i cel lalt bra îndoit
peste antebra ul meu.
N-am îndr znit s m mi c, pentru c înc mai dormea,
iar pieptul i se ridica i l sa regulat i inima îi b tea sub obra
zul meu. P rea cumva ireal s stau a a în bra ele lui. Totdeauna
m gândisem c toat chestia asta cu dormitul în bra ele cuiva
era ceva ce se întâmpla când aveai o rela ie, dar m f cea s
simt iar c ldura aia ciudat . M f cea s simt i o gr mad de
alte lucruri, ca de pild pieptul lui bine definit de sub obrazul
meu. i abdominalii ia fermi de sub bra ul meu. Nu m pu
team ab ine. Fiecare p rticic din mine era hiper-con tient de
cum st tea corpul meu lipit de-al lui. Era a a de înalt i suplu
i, cum st team acolo, nu m gândeam la toate lucrurile întu
necate i îngrozitoare care pândeau la marginea con tientului,
gata s se n pusteasc i s îndese în mine durere, ca o mocirl
mizerabil i tulbure.
Mâna de pe talia mea s-a îndoit brusc, iar eu am c scat ochii.
Era treaz? R spunsul a venit când mâna i-a alunecat încet pe
oldul meu, iar degetele i s-au desf cut. Un val de furnic turi
mi s-a r spândit în corp, concentrându-se între coapse. Mi-am
strâns ochii, dar nu m-a ajutat s opresc zvâcnirile pulsului în
toate zonele interesante. Ar fi trebuit s m mi c i categoric s

m dau jos de pe el înainte... ei bine, înainte s înceap hor
monii s -mi ias din trup i s trag un dans peste noi. M-am
tras, îndreptându-mi piciorul, iar mâna de pe oldul meu s-a
strâns, ca i cea de pe bra .
— Josie, a zis Seth, cu glasul r gu it de somn i înc ceva,
ceva mai aspru i pur.
Pentru o clip , n-am în eles, dar apoi l-am sim it pe interi
orul coapsei, cea care se afla între picioarele lui. Fir-a a naibii,
chiar l-am sim it. Ochii mi-au s rit din orbite i am dat s m
mi c, dar mâna de pe old m-a oprit. Nu numai c m-a inut
nemi cat , m-a i lipit de oldul lui, iar contactul mi-a provocat
un oc în tot corpul. M-am zvârcolit, dar asta n-a f cut decât
s înt reasc senza ia. Nu. Nu era doar o sen za ie. tiam ce era.
Excitare. Nevoie. Poft . Dorin . M rog. O mai sim isem i
înainte, de multe ori, i-mi f cea respira ia uier toare, iar tru
pul mi-a ac ionat mânat de instinct, nu de bun-sim . Mi-am
împins oldurile în fa i am fost r spl tit - sau mai degrab
pedepsit - cu un t v lug de senza ii care a început în inim i
s-a propagat ca o und prin tot trupul.
— Dac te mai foie ti, o s devin extrem de jenant, a
scrâ nit el, cu glas r gu it i tremurat.
Mi s-a uscat gura, pentru c -1 sim eam cum se înt re te sub
coapsa mea. Obrajii îmi ardeau, în parte de stinghereal , dar
i din cauza focului mocnit care începuse s mi se aprind în
vene. Eram uluit de intensitatea senza iilor. îmi mai pl cuser
i înainte b ie i, ba chiar îi dorisem, dar niciodat nu sim isem
ceva a a de puternic.
— Sau poate nu chiar jenant, a zis el t r g nat, în timp
ce- i mi ca mâna pe oldul meu, ducând-o spre talie i stâr-
nindu-mi fiori în vintre.
Mâna i s-a oprit, de parc m încerca, degetul abia atin-

gându-m sub sân.
— Poate cu totul altceva.
Nu tiam ce s spun, nici n-am avut ocazia. De pe buze
mi-a sc pat un gâfâit surprins când s-a rostogolit. într-o cli
pit , eram pe spate, iar Seth era deasupra mea, cu bra ele pu
ternice sprijinite pe lâng capul meu.
Urm toarea r suflare mi s-a oprit în gât. P rul îi atârna
liber, ondulându-se în jurul obrajilor, în timp ce m privea de
deasupra mea.
— Ce facem aici, Josie?
Cu inima b tând s -mi sparg pieptul, mi-am calmat
respira ia.
— Nu tiu.
— Nu tii? Eu cred c tii.
M-a n p dit o încordare nervoas , care s-a amestecat cu
arsura aia din vene. Vârful limbii mi-a â nit din gur , ume-
zindu-mi buzele, iar ochii lui s-au închis i trupul i-a fost str
b tut de un fior puternic. Când i-a ridicat genele, privirea îi
dogorea ca soarele verii.
— N-ar trebui s facem a a ceva. Chiar în timp ce spunea
asta, s-a l sat peste mine de la brâu în jos. N-ar trebui s facem
nimic de felul sta, a repetat.
Fiecare mu chi din corp mi s-a încordat sub greutatea i
atingerea lui. Mi-am pus mâinile pe umerii lui, iar el i-a l sat
fruntea peste a mea. Aerul din jurul nostru a devenit vâscos,
iar inima p rea gata s -mi sar cu totul din piept. Mi-am adus
aminte când spusese, în camera de hotel de lâng St. Louis, c
ar trebui s m consider norocoas c nu cedeaz dorin elor,
dar atunci nu m sim isem norocoas i eram al naibii de si
gur c nici acum nu m sim eam.
Mi-am adunat bruma de curaj pe care-o mai aveam.

— De ce nu?
— Din mai multe motive, a zis el, mi cându- i trupul, i,
dintr-odat , cea mai dur parte a corpului s u se ap sa peste
cea mai moale parte a corpului meu.
Nu eram preg tit pentru a a ceva sau pentru felul cum
ar fi putut reac iona corpul meu. M-am umezit. M-a durut.
Tricoul lung - tricoul lui - pe care-1 purtam, chilo ii mei i
materialul sub ire al pantalonilor în care dormise el erau o
barier fragil între noi, dar, în acela i timp, erau prea mult.
Am strâns între degete es tura tricoului lui când l-am prins
de umeri.
— Taic -t u m-ar l sa f r coaie dac a ajunge între picio
ru ele astea dr gu e.
Glasul îi era profund i aspru, iar când vorbea îi sim eam
r suflarea cald pe buzele mele întredeschise.
— Dar tii ceva? S-ar putea s merite s r mân far coaie.
— Nu pot s cred c vorbim despre coaie.
— Pare relevant, nu crezi?
Buzele mi s-au arcuit într-un zâmbet.
— Mda... mda, cam a a e.
— Mmm...
Capul i s-a înclinat, iar vârfurile p rului i s-au mi cat încet
pe obrazul meu.
— Zeilor, nici m car nu-mi vine s cred c o s spun
asta, dar ai trecut prin multe. Când ai avut de-a face cu a a
ceva, po i ajunge s crezi c vrei lucruri pe care de fapt nu
le vrei.
Când a ridicat privirea, peste chipul lui uimitor a ap rut
o expresie surprins , de parc ar fi fost i el uluit de ce
spusese.
Din vreun motiv tâmpit, asta mi-a înmuiat inima, pentru c

se gâ n d e a la mine i, ei bine, asta trebuia s însemne ceva, nu?
— E ti... e ti b iat bun, Seth, când vrei tu.
S-a uitat la mine o clip , apoi a râs din inim .
— Dar tiu ce vreau i ce nu vreau, am continuat eu, sim ind
cum îmi coboar fierbin eala pe gât.
A
Pentru o clip , pân s vorbeasc , a sc p rat un curent elec

tric în aer.
— Chiar tii?
tiam. Bine sau r u, chiar tiam, i nu-mi p sa care era
motivul. Nu voiam s investighez prea îndeaproape, s cer
cetez i s stârnesc lucrurile. Nu-mi puteam g si cuvintele,
pentru c -mi disp ruse curajul pe m sur ce intrase în scen
lipsa mea de experien . Mai s rutasem b ie i i înainte, dar
nu fusesem niciodat în pat cu un tip incredibil de ar tos
care s fie un mister total pentru mine i m sim eam stân
gace, chiar nepriceput , dar voiam s m s rute. Aveam n e
v o ie s m s rute.
Mi-am tras piciorul în sus pe lâng piciorul lui, iar mi carea
l-a lipit de mine i mai mult, mai adânc, i apoi a urmat o ex
plozie de senza ii mistuitoare. Din str fundurile fiin ei lui Seth
s-a auzit un geam t grav, senzual, iar ca r spuns a urmat un
iure fierbinte. Era o nebunie, dar avea s se întâmple. Am v -
zut-o în felul în care îi ardeau de dorin ochii de aur.
— O s regre i, a zis Seth i, pân s pot în elege ce însem
nau spusele lui, i-a l sat capul în jos.
Buzele alea frumos desenate ale lui au trecut peste ale mele,
u or ca o adiere, o dat i apoi de dou ori. L-am strâns mai
tare. Seth i-a coborât capul, iar eu...
S-a auzit o b taie surd în u a camerei, smulgându-ne din
uluirea noastr ame itoare. M-am tras înapoi, ap sându-mi
capul pe pern , în timp ce Seth i-a ridicat capul i a înjurat

aruncând o privire aproape mortal în direc ia u ii.
B taia s-a auzit din nou, mai puternic i mai insistent de
data asta, sunând de parc era pe punctul s n v leasc pe u
poli ia. Mi-am dres glasul.
— Poate e Marcus? A zis c trebuie s vorbim azi.
— E devreme.
Seth s-a tras de pe mine, iar eu mi-am l sat mâinile pe lâng
corp, sim ind i cald i frig când s-a ridicat din pat i s-a uitat la
mine. Focul înc îi mai ardea în bu it în privire, dar avea ma
xilarul încle tat. Privirea i-a coborât spre pieptul meu. I se zb -
tea un mu chi de-a lungul maxilarului.
— Stai aici.
Strângând din buze, m-am ridicat în ezut i mi-am tras
tricoul.
A ocolit u or patul, îndreptându-se spre sufragerie, i m-am
tras în fa , întrebându-m dac aveam timp s g sesc un
cuptor i s -mi bag capul în untru. Nu. Am auzit deschi-
zându-se u a.
i apoi l-am auzit pe Seth spunând: „Fir-ar s fie!”
Cu buzele strânse, m-am întins înainte, dar am încremenit
auzind o voce necunoscut .
— Deci e adev rat, spunea un tip. Toat lumea zice „a venit
Apollyon” i e mult agita ie. N-am crezut c Seth, remarcabi
lul Apollyon, ar îndr zni s ne onoreze calea iar.
— E adev rat, s-a auzit o alt voce b rb teasc necunos
cut , iar eu am deschis larg ochii i am dat s -mi trag p
tura pân -n gât. Toat lumea vorbe te despre asta. Trebuia s
vedem cu ochii no tri.
— Mda, sunt aici. M-a i v zut, a r spuns Seth. Acum pute i
pleca...
— Dar ideea e, a vorbit din nou al doilea tip, c Soios ne-a

zis c e ti în camera de peste drum. Am b tut. N-ai r spuns.
A a c Luke a luat cheia.
— Ai luat cheia? a întrebat Seth. Mda, po i s -mi dai cheia?
A urmat o pauz .
— Mul umesc.
— M rog, a ad ugat tipul despre care am presupus c nu
era Luke. Am b tut la u a asta i ai deschis tu.
— Mul umesc pentru descrierea foarte detaliat a celor pe
trecute, a comentat Seth sec.
— i am mai auzit i c n-ai venit aici singur, s-a b gat în
discu ie tipul numit Luke. Vorbe te toat lumea, Seth, c ai
adus aici o m uritoare.
— A a c , desigur, am venit, a ad ugat cel lalt tip. Pentru
c trebuie s vedem.
Ce...?
Am dat s sar ca un ninja din pat i s m arunc în baie, dar
am auzit oftatul foarte r sun tor i exasperat al lui Seth, chiar
înainte s spun :
— M rog. Tot trebuia s se întâmple mai devreme sau mai
târziu, a a c haide i în untru.
în untru?
Ochii aproape c mi-au s rit din cap, dar n-am avut timp
s fac nimic. O clip mai târziu, doi tipi foarte înal i i foarte
ar to i au intrat ca un t v lug în dormitor.
S-au zgâit la mine.
Iar eu m-am zgâit la ei.
Unul dintre ei avea un p r ar miu r v it artistic i purta un
tricou negru cu mâneci lungi i jean i albastru-închis. Era bine
f cut - bra e uria e, un abdomen evident tonifiat - i ar ta de
parc ar fi tiut o mie de feluri s omoare pe cineva.
Cel lalt era mai sub ire, avea capul plin de bucle blonde
i cei mai uimitori ochi cenu ii pe care-i v zusem vreodat .
Purta pantaloni de pijama ecosez i un hanorac albastru-în-
chis, cu decolteu în V. Rânjea deja, dar a rânjit i mai larg.
— Hei, bun !
Am aruncat o privire spre locul unde Seth p rea c vrea s
se dea cu capul de perete.
— Bun !
Blondul continua s zâmbeasc , în timp ce prietenul lui
continua s se holbeze la mine.
Seth a oftat din nou.
— Cel care rânje te ca nebunul e Deacon, iar cel lalt e
I.uke.
— Suntem p r ie t e n i de-ai lui... de-ai lui Seth, mi-a aruncat
Deacon, dar Seth nu ar ta ca i cum ar fi fost prieteni.
— Ea e Josie, a continuat Seth. V rog s nu v purta i ciu
dat i s-o speria i.
— S ne purt m ciudat? Deacon i-a dat peste cap ochii ia
cenu ii. Ha! M rog, frate. Tot ce trebuie s tii despre mine e
c sunt ca un delfin într-o mare de pe ti mai pu in de tep i, a
anun at el, desf cându- i bra ele într-un gest larg.
Luke s-a întors încet spre el, cu sprâncenele ridicându-se
u or pe frunte.
— Ce?
Deacon a ridicat din umeri.
— Ziceam doar c am multe în comun cu delfinii. Ei sunt
de tep i. Eu sunt de tept.
Seth i-a trecut mâna peste fa .
A urmat o clip de t cere, apoi Luke a oftat i a scuturat din
cap, cu un zâmbet în col ul gurii.
— Bine c oricum cred c e ti al naibii de ar tos.
Oricât de incredibil p rea, zâmbetul lui Deacon s-a l rgit i

mai mult când s-a întors s se uite la mine.
— Suntem împreun , m-a l murit.
— Aha, am zis, uitându-m de la unul la altul. Sunte i un
cuplu grozav.
— tim, a r spuns el.
Luke i-a încruci at'bra ele. A trecut o clip .
— Ai un p r remarcabil.
— ... Am ridicat mâna i l-am netezit. Era f o a r t e ciu
dat. Mul umesc.
Zâmbetul lui Deacon a început s se tearg un pic în vreme
ce m privea. Apoi a fost ca i cum se mi cau ni te piese de ah
pe o tabl . A f cut un pas spre pat, eu am încremenit, iar Seth
s-a tras mai aproape. Luke s-a b gat între Seth i Deacon, care
p rea c habar n-are de ceilal i. Apoi, ochii lui Deacon s-au în
gustat pe când se holba la mine.
— Ochii t i îmi par f o a r t e familiari.
încordarea lui Seth a disp rut când s-a a ezat pe marginea
patului. Col ul buzelor i s-a ridicat într-un zâmbet u or când
s-a uitat la cei doi.
— Ah, o s fie grozav când o s le pui pe toate cap la cap.
S-a l sat pe spate, cu coatele ap sând pe picioarele mele, i a
chicotit. Abia a tept.
Habar n-aveam ce se întâmpla, iar Luke p rea la fel de ne
dumerit, dar Deacon... Buzele i se mi cau, dar nu scotea ni-
ciun cuvânt, iar apoi s-a tras înapoi, îndreptându-se de parc îi
aruncase cineva o vergea de o el pe ira spin rii.
— Fir-a al naibii, a zis el, p lind la fa .
Seth i-a dat capul pe spate, râzând din toat inima... râ
zând a a de tare, c -mi venea s -i trag un genunchi în spinare.
— Ce-i? a întrebat Luke.

Deacon a scuturat încet din cap.
— Nu-i posibil.
— Ah, ba da, e, i-a r spuns Seth.
— Ce-i? am repetat eu.
Luke i-a desf cut bra ele, aruncându-i o privire p trunz
toare lui Deacon.
— Mda, vrei s ne explici i nou ce se întâmpl aici?
— Ochii ei... tiu ochii tia. Adic , eu c hia r tiu ochii
tia. Deacon i-a vârât mâna printre buclele alea rebele. Sunt
ca...
la fel
— Ca ai lui Apollo, a completat Seth în locul lui. Când tic
losul chiar are ochi.
Sprâncenele lui Luke s-au ridicat din nou.
— Stai. Doar nu vrei s spui... A râs, dar râsul îi suna su
grumat. Nu poate fi...
Pentru c dedusesem c Seth avea probabil încredere în
tipii tia doi, am decis s trec la subiect.
— Apollo este probabil... Mi-e un fel de tat sau a a ceva.
Ce-oi avea de semizeu... e înc tu at, a a c toat lumea crede
c sunt... muritoare. i Seth... o s m antreneze.
Toat treaba era incredibil de stânjenitoare.
— Da, aprob Seth. Da pentru tot.
— Fir-a . Al. Naibii.
Sângele a dat n val în obrajii lui Deacon.
Seth a chicotit din nou i eu tot nu pricepeam ce era a a de
amuzant.
— E de la sine în eles, Josie aici de fa e foarte important
i nu-i nevoie s tie toat lumea din campus cine sau ce e ea.
A ac ine i-v gura amândoi.
— Se face, a morm it Luke i apoi s-a l sat în genunchi,

scuturând din cap. Un semizeu, la naiba? Uau! E... p i, asta e
chiar nea teptat, Seth. Pot conta pe tine s m iei prin surprin
dere în stil mare.
Seth a mârâit.
Deacon r m sese împietrit.
— Fir-a . Al. Naibii.- Tupeu.
I-am aruncat o privire, începând s m îngrijorez.
— Stai, a zis Luke, încruntându-se. Dac e fata lui Apollo,
n-ar însemna c , într-un fel bizar, e rud cu...
— Cred c Deacon o s le ine, a intervenit Seth diploma
tic, în timp ce eu m întrebam cu cine altcineva a fi putut fi
înrudit .
Nu eram sigur c voiam s tiu.
Luke a privit peste um r, dându- i ochii peste cap.
— Frate, calmeaz -te. Doar nu te-ai culcat cu ea.
— Stai. Ce? am întrebat eu, z p cit .
Deacon a dat din cap.
— Mda, asta a a e.
S-a auzit un râs înfundat dinspre Seth, care i-a azvârlit
capul pe spate ca s se uite la mine.
— Când am zis c t ticul t u s-a distrat la greu, nu exageram.
M-am holbat o clip la Seth, apoi am privit spre Deacon i
am pus totul cap la cap. Uau.
— Taic -m eu s-a culcat cu tine?
Deacon s-a înfiorat când a ridicat din umeri.
— N-a zice c m-am culcat cu el. Chiar n-aveam nicio idee
cine era i era cu totul pentru amor far obliga ii, i eu la fel, i
dintr-odat tipul cu care mi-o tr geam s-a dovedit a fi Apollo
i... Chestiile astea ajung uneori s fie destul de jenante.
— îmi închipui, am morm it eu.

Seth a pufnit.
— Habar n-ai tu.
— Câ i ani are Apollo? am întrebat eu.
Luke s-a ridicat i a chicotit.
— Depinde de cum vrea el s arate, dar, chiar i în forma
lui real , a zis el ridicând din umeri, arat sub treizeci de ani. E
mi to. Dar probabil c asta sun scabros pentru tine.
— Sigur c e mi to. Deacon i-a dat ochii peste cap. Doar
n-o s mi-o trag cu cineva care nu e, dar, m rog. S-a întors
spre Seth, a tras adânc aer în piept i a zis: M bucur c e ti aici,
pentru c n-am apucat niciodat s - i mul umesc.
i dintr-odat tot amuzamentul s-a risipit, iar Seth s-a
încordat.
— Nu-i nevoie, frate.
— Ba da, este. Chiar este nevoie. tiu ce-ai f cut pentru fra
tele meu. tiu ce în s e am n pentru tine. Deacon îi d dea înainte,
iar acum eram i mai nedumerit ca înainte. Deci mul umesc,
a încheiat el.
Seth n-a zis nimic, dar i-a a intit privirea pe perete, iar în
camer s-a l sat t cerea.
Tensiunea era intens i, de i eram curioas ca o mâ plic
tisit , nu-mi pl cea încordarea brusc a umerilor lui. îmi pl
cea mai mult când râdea.
— Deci, am zis, lungind cuvântul. Tata poate s schimbe
felul cum arat ?
— A, da. Poate face cam orice, a r spuns Luke, iar col urile
buzelor i s-au ridicat, i i-am zâmbit i eu, mai mult de u urare.
i mai are i obiceiul îngrozitor s apar în cele mai nepotri
vite momente.
— Subscriu, a zis Seth i s-a ridicat în ezut.

Deacon s-a aruncat la picioarele patului, l sând capul într-o
parte i rânjind la mine.
— L sând deoparte faza cu cuplatul cu taic -t u, nu-mi
vine s cred c stau în pat cu un Apollyon i un semizeu
înc tu at.
— Parc e începutul unui banc prost, a replicat Luke. A rân
jit i el i s-a întins, b tându-m peste piciorul acoperit de p
tur . Via a mea tocmai a devenit mult mai interesant , a zis el.
M ÎMPUNGEA un firicel de vinov ie c o l sasem pe
Josie singur cu Luke i Deacon. i unul singur era greu de su
portat, dar amândoi erau cu totul altceva, ceva cople itor.
Mi-a sc pat un rânjet, imaginându-mi-o pe Josie acum.
Ochii ia - ochi care nu mi se p ruser frumo i înainte, dar
mi se p reau clar frumo i acum - erau probabil larg deschi i,
iar gura aia dr gu probabil r m sese c scat .
Dar aveam încredere în b ie ii tia, în to i patru - Soios,
Marcus i ia doi. i înainte s-o terg, tiind c trebuia s vor
besc singur cu Marcus, îl scosesem afar pe Luke i-i aduse
sem aminte dou lucruri: c Josie era important i trebuia s
r mân în siguran i c el trebuia s - i in gura în leg tur
cu mine. Nu p ruse foarte fericit, dar tiam i c nu vrea s m
calce pe nervi.
Josie n-avea nevoie s tie ce tiau Luke i Deacon. Sau
poate c avea, doar c nu voiam eu s tie. Nu conta. Chestia
care aproape c se întâmplase între noi... Ei bine, din asta nu
putea ie i nimic care s nu fie complicat. Dac ar fi fost orice
alt fat , nu m-a fi gândit de dou ori. A fi intrat i ie it din ea

i m-a fi distrat pân la cap t i apoi a fi uitat toat povestea.
Dar îmi toceam ni te neuroni când era vorba de ea.
Ciudat lucru, de i tiam c are un semn mare cu „Nu atinge”
imprimat pe tot trupul ei moale i cu forme pline, asta nu
schimba faptul c voiam s ating, s s rut, s p trund trupul
la i s-o iau încet cu el.
Grozav. Erec ia disp ruse când î i f cuser apari ia Deacon
i Luke, dar acum revenise, pân în punctul în care gânditul
sau mersul - la naiba, respiratul - devenea dificil.
Nici m car nu tiam ce avea. Nu era o frumuse e clasic i,
zeii îmi erau martori, în trecut asta era tot ce-mi trebuia ca s
m stârneasc . Nu era puternic , iar asta era ceva ce admiram
la oricine. Dar frumuse ea ei era diferit i era cât se poate de
sigur c nu era slab .
în doar câteva zile, nu numai c îmi intrase pe sub piele.
Se strecurase acolo, f cuse popas i n-avea de gând s plece o
vreme. Nu-mi mai aduceam aminte când mai fusesem a a de
tulburat.
Sco ându-mi hainele, am dat drumul la du , am l sat apa
fierbinte s abureasc oglinda din baie i dup aia mi-am mutat
curul sub uvoiul neîntrerupt. Nu era loc de gândit acum la ce
e bine i ce e r u.
Mi-am strecurat mâna în josul abdominalilor, apucând
r d cina erec iei masive. în gând mi-a venit o imagine a lui
Josie, cum st tea sub mine, uitându-se în sus la mine cu ochi
împ ienjeni i i buzele trandafirii întredeschise. Mi-a sc pat
un geam t i spatele mi s-a arcuit. Nu mi-a trebuit mult. Câ
teva mi c ri mai târziu, eram ca un b ie el de 15 ani care se
masturbase prima dat . Ejacularea m-a furnicat pân în vârful
«culei, iar orgasmul a dat buzna, mai puternic i mai nest pâ

nit decât oricând fusesem cu vreo gagic , i mâna m e a fusese
i ca care-1 declan ase.
La dracu, fusese mai mult decât mâna. Fusese gândul la
|osie, i nu era complet aiurea? Zeilor, trebuia s -mi limpe
zesc mintea i s -mi iau mâna de pe scul . Cu asta în gând,
chiar am folosit du ul pentru ce era gândit, m-am ters,
mi-am dat p rul pe spate i, imediat ce m-am îmbr cat, am
i ie it pe u .
Pe coridor, chiar peste drum de camera lui Josie, m-am
oprit i m-am gândit s arunc o privire, dar apoi mi-am imagi
nat c probabil iar mi s-ar fi sculat i ultimul lucru pe care mi-1
doream era s discut cu Marcus având o erec ie.
Ceea ce ridica întrebarea cum naiba a fi putut s-o antrenez
când eram un portdrapel ambulant? Iar gândul sta a dus ime
diat la alt întrebare - cum dracu’ reu ise Aiden când o antre
nase pe Alex?
Am râs sec în timp ce o luam pe coridorul pustiu.
Aiden nu reu ise. El era pur, iar Alex era un Apollyon, dar,
in definitiv, era o semi, a a c rela ia dintre ei doi n-ar fi trebuit
s existe, dar existase. i când ajutasem i eu la antrenamente,
fusesem în stare s separ ce voiam de ce trebuia f cut, dar, ah,
nu credeam c de data asta avea s mearg la fel.
i de ce dracu m gândeam la tia doi? Aveau s tr iasc
ferici i pân la adânci b trâne i... binemeritat, dar duc -se
naibii. Probabil avea leg tur cu fratele mai mic, ceva mai
nebun, de i mai mi to, al lui Aiden, care se d dea momentan
pe lâng Josie.
Eram afar , în vântul r coros de martie, ignorând studen ii
care c scau gura prin apropiere i care n-avuseser pl cerea
s -l vad pe Apollyon în via a real i, frate, nu le d dea asta

peste cap programul obi nuit de luni diminea ? Tocmai tre
cusem pe lâng s lile de antrenament i ocoleam biblioteca i
coloanele ei de marmur , când m-a izbit revela ia cu for a unui
camion înc rcat cu ciment.
Fir-a al naibii, m transformam în Aiden St. Delphi.
Cu purtare neprih nit i alte rahaturi, cu dorin ele în
bu ite pentru c asta era b in e i a a se c d e a i, în schimb, cu
masturbat la du ca un ratat. Mama naibii, probabil c începea
s -mi p e se .
Pân s -mi dau seama, o s ajung s m in de mân cu ea.
Ah, la naiba, d e ja o inusem de mân .
De-asta nu voiam s m întorc i s r mân aici, dar era
pu in cam prea târziu, pentru c n-aveam s mai plec.
Totu i, am sim it un fior rece în piept, scurmând adânc,
pentru c iar aveam senza ia aia, de buton care se reseteaz , de
istorie care se apropia încet, dar sigur, menit s se repete. i
odat ce frigul p trundea acolo, era greu de alungat.
Era ca atunci când ajungeai fa în fa cu un oracol care se
afla în strâns leg tur cu zeii i era pe punctul s - i arunce în
bra e vreo chestie dement .
Am gr bit pasul i, când am intrat în cl direa principal ,
am inut u a pentru cei doi Str jeri care m urm riser de
când ie isem din c min.
— Data viitoare, încerca i s fi i pu in mai discre i, le-am
sugerat, întorcându-m fix când femeia ro ea.
— F r sup rare, a zis b rbatul, intrând în cl dire. Ordinele
sunt ordine.
P ind pe lâng statuia complicat care reprezenta trei zei
uni i la olduri sau ceva la fel de aiurea, i-am f cut semn cu de
getul mijlociu.
— Te a teapt în birou, mi-a strigat femeia.

Bineîn eles c m a tepta. împingând u ile, m-am dus la
i isa sc rii i am urcat vreo mie de trepte. Ai fi zis c , la un mo
m ent dat, cineva de la vreuna din Universit ile astea bleste
mate ar fi putut s investeasc într-un lift.
Biroul Decanului era în cap tul unui coridor larg, dincolo
ilc o gr mad de birouri inutile. Ultima dat când fusesem
.»ici... nu fusese bine. Amintiri întunecate i dureroase mi-au
n p dit gândurile în timp ce înaintam cu greu, dar, oricât de
tare nu mi le doream în minte, imaginile tot au ap rut.
Imagini cu noi to i în biroul Decanului, cu Apollo ap rând
i tr gându-i pe zeii Phobos i Deimos din Alex i cu ea lu-
ând-o razna dup aceea, pentru c ... pentru c sim ise ceva
diferit la ea. Crezuse c e îns rcinat . Ca i Aiden, i de fapt co
piii nenorocitului de Ares fuseser cei care-i invadaser trupul,
amplificându-i spaimele i îndoielile.
Mi s-a întors stomacul pe dos i, ignorând paznicii nep s
tori din fa a biroului, m-am auto-invitat în untru.
Marcus era în spatele biroului i a ridicat o sprâncean când
am intrat. S-a l sat pe spate în scaun, iar pieptul i s-a umflat
când a r suflat adânc. Aranjamentul era diferit. în spatele lui
era un fel de terariu, care continua pe toat lungimea perete
lui. Când m-am uitat mai bine, mi-am dat seama c în untru
se afla un arpe uria , galben cu alb.
Nu mi-1 imaginasem pe Marcus mare amator de erpi.
Eram chiar în spatele rândului de scaune din fa a biroului
s u, când mi-am dat seama c nu eram singuri. M-am r sucit
i am mijit ochii la b rbatul t cut, mai în vârst , care st tea re
laxat lâng perete, cu bra ele încruci ate peste bluza termoizo-
lant neagr .
Am deschis ochii larg când l-am recunoscut.

Ah, b ga-mi-a o furculi ruginit ! Pe bune?
Chipul ars de soare al Str jerului mai în vârst s-a încre it
într-un zâmbet for at care nu ajungea i la ochii lui de culoa
rea whisky-ului. Mda, m îndoiam c se bucur s m vad ,
inând cont c era tat l lui Alex.
Aveam sentimentulc o s fiu pocnit din nou.
— Alexander se ocup de Str jerii de aici, a explicat Mar-
cus, iar b rbatul nu l-a întrerupt, pentru c nu putea, fiindc
limba îi fusese t iat cu ani de zile în urm . Ia loc. îmi închipui
c vrei s discu i ceva cu mine f r s fie de fa i Josie?
De i nu prea voiam s fiu cu spatele la tat l lui Alex, n-aveam
de ales i m-am întors. Doar c nu m-am i a ezat.
— O s m ocup de antrenamentul ei cât o s pot.
N-a p rut din cale afar de mirat de veste.
— Ce vrei s spui cu „cât o s po i”?
Partea din spate a capului îmi zbârnâia din cauza g urilor
pe care mi le fora Alexander în east .
— tii c am f cut o învoial cu Apollo. Dac îmi spune
s plec în Elve ia, trebuie s m duc. Nu tiu ce planuri are cu
mine mai departe. Are oameni care-i caut pe ceilal i semizei,
a a c poate s m trimit i pe mine. Pân atunci, o s lucrez
cu Josie.
— Atunci ar trebui s -l iei pe Luke s te ajute, în caz c
e ti... transferat. i-a sugera s -l folose ti pe Soios, dar res
ponsabilit ile lui în Consiliu îi m nânc mult timp. Marcus a
închis un dosar de pe birou i apoi i-a strâns mâinile peste el.
Presupun c , atunci când o s fie g si i i al i semizei, o s fie
adu i aici? a spus.
Am ridicat din umeri.
— Nu mi-a zis nimic, dar tii cum e Apollo. Nu l-am mai

v zut de când am g sit-o pe Josie.
Marcus a scuturat din cap.
— Fata lui Apollo... Uluitor, dar poate deveni problematic.
încordarea mi-a tras umerii în spate.
— E foarte important , Marcus. i da, o s fie problematic,
clar ce mai conteaz odat ce titanii î i refac for ele i decid s-o
ia razna prin lume? tii c o s -i atace mai întâi pe puri i pe
semi, i dup aia întreaga omenire.
Ochii lui Marcus au sc p rat fl c ri de smarald.
— tiu c e important , Seth, i sunt con tient de amenin
are. Doar s-a mai întâmplat s fiu în prima linie a unui dezas
tru de propor ii, dar nu pot permite s se întâmple aici ce s-a
întâmplat la Leg mântul Zeit ii.
Am sim it cum începe s -mi zvâcneasc un mu chi la
tâmpl .
— î i aduci aminte, nu-i a a? S-a aplecat în fa i m-a pri
vit în ochi. î i aduci aminte ce s-a întâmplat dup figura ta cu
Consiliul?
Figur ? La ordinele lui Lucian, am... am f cut lucruri de
neiertat.
— Personal, nu i-a zice fig u r .
i-a l sat capul în jos i i-a strâns pumnii.
— N-am putut face nimic când a distrus Poseidon Acade
mia Leg mântului. tii câ i oameni au murit în ziua aia? Trei
sute cinci, Seth. N-o s las s se mai întâmple a a ceva.
Când am auzit num rul la, parc am înghi it un glon de
plumb. îmi sim eam pielea jupuit , era o senza ie aiurea.
— N-am de gând s mai fac vreo f ig u r ca aia.
S-a tras de lâng birou i s-a ridicat i, cu col ul ochiului,
l-am v zut pe Alexander înaintând f r zgomot.
— Sper c nu, dar am o responsabilitate fa de studen ii

tia i de cei care au c utat refugiu aici.
— Pricep, dar mi se par o gr mad de tâmpenii.
A ridicat din sprâncean .
— Chiar a a?
— Da, chiar a a.
Am sim it glifele aparându-mi pe piele. El nu le putea
vedea, dar tiam c detecteaz afluxul de energie care se învâr-
tejea în mine.
— Pentru c pare c vrei s-o arunci pe Josie pe u afar .
— N-am zis a a ceva, Seth. Ce spun este c , dac prezen a
ei sau a oricui altcuiva amenin siguran a Leg mântului, va
trebui s iau m suri s îndrept situa ia. S sper m c asta n-o
s însemne s-o expediez pe ea sau pe oricine altcineva.
Asta nu-mi spunea nimic i, în timp ce m uitam fix la Mar-
cus, era de apreciat c nu f cuse pe el i c î i ap ra ce era al lui.
Dar i eu trebuia s fac la fel.
Marcus a oftat când s-a uitat spre Alexander.
— O s zic ceva ce tiu c nu vrei s auzi.
— Grozav, am morm it eu.
Marcus nu m-a b gat în seam i i-a ap sat palmele pe
birou.
— S-au schimbat multe. Altele sunt la fel. N-ai fost prin
preajm s vezi asta, dar tiu... t i u ... c te-ai schimbat i sta
e singurul motiv pentru care stai în biroul sta. .
O parte din mine voia s -l întrebe ce anume credea el c
m-ar fi putut opri, dar apoi trebuie c mi-a citit gândurile.
— Dac a fi crezut c vrei s ne faci r u, a fi ie it eu în
sumi pân la prima poart i i-a fi tras un glon între ochi.
tiu c nu te-ar fi ucis, dar te-ar fi scos din func iune suficient
cât s te dezmembrez i apoi s descop r cum se poate reasam-

bla un Apollyon.
Col urile buzelor mi s-au ridicat.
— P i, ai o imagina ie cam violent .
A zâmbit superior.
— Cum ziceam, înc e ti tare în gur i tiu c po i s -mi
pui cap t existen ei într-o clipit , dar te-ai... te-ai schimbat.
I-am sus inut privirea i apoi m-am uitat în alt parte, în-
cle tându-mi maxilarul.
— Partea asta a discu iei are vreun scop?
— Nu chiar. îmi place doar s m aud vorbind, a replicat
Marcus, apoi s-a a ezat, picior peste picior, i s-a uitat la mine.
Cum am spus i ieri, exist protec ii împotriva titanilor, dar
sunt convins c - i dai seama c n-o s reziste la nesfâr it.
Revenit pe un teritoriu mai sigur, mi-am mutat greutatea de
pe un picior pe altul.
— Mai sunt i umbre. Una a pus st pânire pe bunicul lui
Josie. Am f cut o pauz , apoi am ad ugat: L-a v zut murind.
Marcus a strâns din buze.
— Asta e într-adev r regretabil. Cum se descurc ?
— Nu se descurc .
i sta era adev rul.
i-a plecat capul.
— E cu Deacon i cu Luke?
— Cum de-ai ghicit?
Pe buze i-a ap rut un zâmbet sincer.
— Mi-am imaginat c n-o s le ia prea mult s v g seasc .
Deacon o s fie numai bun pentru ea, inând cont c i-a pier
dut i el p rin ii.
Pe chip i s-a întip rit o expresie gânditoare.
— Dac ai fi venit acum câteva luni, ar fi putut s discute cu

Alex. Dintre noi to i, ea ar fi în eles.
Inspirând pe nas, a trebuit s m str duiesc din r sputeri s
nu m uit la tat l ei. Alex a r f i în eles. în definitiv, o v zuse pe
maic -sa luat de daimoni i, ca atare, fusese nevoit s pun
cap t vie ii propriei sale mame.
Ce vremuri bune!
— ii la ea? a întrebat brusc Marcus.
Am clipit.
— La Josie, a precizat el, de parc ar mai fi fost nevoie în
momentul sta. Soios a zis c n-ai dormit la tine în camer
azi-noapte. A ridicat mâna. Da, Soios a fost cu ochii pe voi doi
i nu, nu vreau s tiu detaliile.
— Atunci nu tiu ce fel de r spuns vrei, am replicat eu.
Marcus m-a studiat o clip i apoi am auzit deschizându-se
u a. M-am întors la timp s -l v d pe Alexander ie ind tiptil din
înc pere. Foarte pu ini oameni puteau face mai pu in zgomot
decât mine. Se pare c el era unul dintre ei. Când m-am întors
din nou spre Marcus, se uita int la u a închis .
— N-are încredere în tine.
— Nici nu m a tept.
Marcus m-a privit în ochi.
— O s aib într-o bun zi.
Am zâmbit, dar era un zâmbet firav i ui.
— De ce-ar avea? Fata lui a fost...
— Este i nepoata mea... nu „a fost”, Seth, i ai pl tit o
compensa ie grea.
în piept mi-a fojg it ceva, ceva rece i g unos... un avertis
ment foarte real.
— Nu. Nu, n-am pl tit.
C A PITO LU L
20
w ^ T O » Î S b « r w ' âa& y^5»Sw
M l SE ÎNVÂRTEA capul, cople it de senza ii.

Din clipa când intraser în camer Deacon i Luke, nu
le mai t cuse gura. M rog, unul dintre ei disp ruse - Dea
con - suficient cât s fac un du i s m schimb i se întor
sese pân am ie it din baie. Purta jean i i un pulover în locul
pantalonilor de pijama i p rul îi era o claie adorabil , umed
i buclat .
Aveau ei un fel al lor de scos informa ii de la mine. Ar fi
putut fi spioni pentru vreo societate secret universitar sau
a a ceva, iar eu pur i simplu le livram detalii despre via a mea
din Missouri i de la colegiu. Erin fusese binevoitoare, dar
b ie ii tia erau ceva deosebit. Doar despre bunici sau despre
mama n-au scos nimic de la mine. Nu eram... pur i simplu nu
puteam s vorbesc despre ei chiar acum.
Nu tiam dac Seth ar fi fost de acord s ies din camer ,
dar b ie ilor nu p rea s le pese. M-au dus afar , în lumina
soarelui de diminea , care p rea mai intens i mai puter
nic în Dakota de Sud, apoi m-au condus spre o cl dire p trat
cu un singur nivel unde se aflau camere comune i o cantin

mai dr gu decât cea de la Radford. Mai dr gu , în sensul c
avea blaturi de granit în zonele de g tit, oamenii care serveau
mâncarea erau extraordinar de frumo i, iar locul mirosea gro
zav - a piersici i nu a mâncare gras .
Deacon, p l vr gind despre ceva, m-a înc rcat cu bacon,
A
iar Luke mi-a trântit în cealalt mân o sticl de suc de porto

cale, înainte s m conduc la o mas rotund liber , care str
lucea de cur enie.
Aveam ochii larg deschi i i abia auzeam câte ceva din
ce-mi spuneau ei. Nu m puteam ab ine s m holbez la oame
nii de la alte mese.
i ei se holbau la noi.
Nu din acela i motiv din care m holbam eu - nu-mi pu
team lua ochii de la ei pentru c ar tau al naibii de bine. Toat
lumea ar ta de parc tocmai coborâse dintr-un ecran de ci
nema sau de pe podium. Aproape to i aveau ochi în culori
uimitoare - albastru cum e cerul, verde-smarald, c prui ca
whisky-ul i chiar violet.
Cine dracu’ avea ochi de culoarea ametistului?
Unii dintre studen i - b nuiam c erau studen i - nu ne
acordau nicio aten ie. Erau strân i în grupule e la mese, cu ma
nuale în irate între ei. Era a a de dureros de familiar, c mi s-a
pus un nod în gât, dar al ii se uitau i n-a fi putut spune c
înf i area lor era chiar a a de prietenoas .
O blond glacial cu ochi verde-închis care st tea lâng noi
se uita atent în direc ia noastr , cu buzele pline strânse. Lâng
ea, un tip înalt i usc iv, cu p r castaniu-ro cat, î i a intea
ochii bleu în direc ia noastr , cu un aer circumspect. Poate c
eram paranoic .
M-am r sucit i am aruncat o privire peste um r în cealalt

direc ie. O brunet cu nas perfect i-a arcuit buzele.
în regul . Nu chiar a a de paranoic .
întorcându-m brusc, am întâlnit privirea cenu ie a lui
Deacon.
— Mi se pare mie sau...?
— Se zgâie te toat lumea? Îhî. S-a aplecat înainte, inând
înc o fâ ie de bacon crocant. Unii dintre ei se zgâiesc pentru
c li se pare c e ti muritoare i nu în eleg de ce e ti aici.
De lâng el, a dat i Luke din cap.
— N-am fost niciodat chiar apropia i de muritori. Faptul
c trebuie s ascundem ce suntem complic orice fel de rela ie
cu ei, a a c s vezi aici un muritor e ca i cum ai repera un uni
corn sau o himer .
Am arcuit o sprâncean .
— în plus... m rog, eu sunt pur, a explicat Deacon în timp
ce mesteca în continuare.
— i eu sunt semi, a spus Luke. Nu le pas c suntem amân
doi b rba i i c suntem împreun , dar un semi i un pur? Pff! t
A c scat ochii i i-a încle tat dramatic mâna la piept. Ah, ce

oroare!
— Parc Seth a zis ceva despre ni te schimb ri?
Am împins baconul de colo-colo în farfurie, îmi cam pierise
foamea când sim eam o sut de oameni frumo i zgâindu-se la
mine. Faptul c toat lumea tia despre problemele mele de fa
milie îmi amintea de liceu; singura diferen era c aici toat
lumea era sexy.
— O Orânduire a Rasei?
— Mda, legea care zicea c nu putem fi împreun a fost
abolit , dar nu po i s tergi într-un singur an câteva mii de
ani de porc rii.
Luke a ridicat un um r, dar maxilarul i s-a încle tat.

— Unii puri cred c le suntem inferiori i ne-au privit cu
dispre înc din zorii omenirii. O s dureze o vreme s se
schimbe asta.
— E îngrozitor, am optit eu, jucându-m cu sticla.
— Abia în ultimul an am avut un oarecare control asupra
vie ii mele, a zis el, încruntându-se.
Deacon s-a întins, punându- i mâna peste mâna lui Luke, i
mi s-a înmuiat inima.
— Ar fi trebuit s devin Str jer. M-am antrenat de la opt
ani, pentru c n-aveam de ales.
— i acum ai.
M-a biruit curiozitatea.
— Deci ce faci acum?
S-a uitat spre Deacon i a zâmbit când li s-au întâlnit privi
rile. S-a l sat o pauz i au p rut s uite de mine pentru o clip .
— înc m mai antrenez. Ar fi o tâmpenie s n-o fac, pen
tru c e evident c se întâmpl o gr mad de chestii ciudate,
dar...
— Dar nu e Str jer activ, a spus Deacon i s-a l sat pe spate,
încruci ându- i bra ele lungi peste puloverul albastru. Face
cursuri.
Luke a rânjit larg.
— O gr mad de semi fac a a ceva acum. Unii au hot rât s
mearg înainte pe calea pe care erau deja, dar e bine... e bine
s ai op iuni.
Nici m car nu puteam s -mi imaginez o via f r op iuni.
Pe de alt parte, se p rea c Luke i cu mine inversasem ro
lurile. în momentul în care descoperisem ce eram, fusesem
privat de toate op iunile alea. Iar gândul sta se b ga peste
controlul meu deja fragil asupra situa iei, a a c mi-am alungat

totul din minte deocamdat .
— i ce studiezi?
— Horticultur , a r spuns el.
Sprâncenele mi-au â nit în sus. Cla r nu m a teptasem la
a a ceva.
Luke a chicotit.
— Suna diferit i interesant, a a c de ce nu? El studiaz -
sau sus ine c studiaz - istoria antic .
Deacon a pufnit.
— i tu?
Nodul din gât s-a umflat.
— Psihologie, dar cred... c nu mai conteaz .
— De ce nu?
Deacon s-a încruntat, ceea ce p rea o priveli te rar pe chi
pul lui frumos.
Am ridicat mâinile.
— P i, cu toate astea... Doar n-o s m lase s m înscriu
la colegiu. Sunt aici... practic ca s m ascund. Nu ca sa con
tinui coala.
Luke m-a cercetat atent o clip .
— Sunt sigur c , dac vrei, Marcus o s te lase.
Poate c da, dar ce rost avea? Dac supravie uiam, mai pu
team s -mi reiau via a de dinainte i s fiu psiholog? Puteam
s m întorc la ale mele i s fiu orice voiam, tiind ce exista
în realitate aici? La dracu, toate se bazau pe posibilitatea foarte
improbabil c a fi supravie uit.
— M rog, a zis Deacon, înh ând o fâ ie de bacon de pe
farfuria mea. Deci, tu i Seth? A i pus-o deja?
Aproape c m-am înecat cu sucul de portocale.
— Ce?
— A i pus-o? tii tu, te dezbraci i faci sex s lbatic, anima
lic, m-a l murit Deacon, de parc n-a fi tiut argoul. Trebuie
s fie sex animalic, pentru c nu mi-1 pot imagina pe Seth f
când ceva blând i ginga , cum ar fi chestii de genul inut de
mân i privit în ochi.
Ah. Doamne. Dumnezeule.
Luke i-a dat ochii peste cap.
Cât a teptau amândoi un r spuns, iar mi s-a înfierbântat
fa a, dar îmi cam imaginam foarte plastic împreunarea aia
dur i s lbatic . Sim ind c a fi avut nevoie s m r coresc,
m-am foit.
— Nu am... , n-am pus-o.
Au r mas amândoi cu gura c scat , ceea ce m-a f cut s
m foiesc i mai tare sub privirile lor scrut toare. Ca s -mi as
cund stinghereala, mi-am vârât ni te bacon în gur i aproape
c am gemut.
Fir-ar s fie! Papilele mele gustative au avut un orgasm în
toat gura. Era cel mai bun bacon pe care-1 gustasem vreo
dat ... s rat i totu i dulce, de parc ar fi fost înmuiat în sirop
de ar ar. Ce pierdusem stând aici f r s m nânc?
— Stai o clip , a zis Luke, aplecându-se în fa .
Prin spatele lui au trecut trei studen i, optind în timp ce se
uitau atent la noi. Niciunuia dintre b ie i nu p rea s -i pese.
— Dar a d o r mit cu tine azi-noapte, nu?
Am dat din cap.
— i n-a i f cut sex?
Scuturând din cap, am îndesat alt bucat de bacon în gur .
Doamne, era d e vis.
Deacon se zgâia la mine de parc eram vreo creatur mi
tic . Stai pu in - într-un fel, chiar eram.
— Voi doi n-a i f cut sex d e lo c ?

i înc o bucat de bacon a luat-o spre gura mea, în timp ce
scuturam iar din cap.
— Fir-a al naibii. Luke s-a l sat pe spate pe scaun. Cred c
asta e mai ocant decât c e ti, m rog, ce e ti tu.
Din p cate, nu mai era bacon pe farfurie.
— De ce-i a a de ocant?
Deacon a ridicat o sprâncean .
— Seth e cam... fu stan giu . Adic , e cam destr b lat. S-a
hlizit i a ad ugat: i eu tiu ce-i aia s fii destr b lat.
— A a e, a încuviin at Luke sarcastic. Deacon e ceea ce a
numi sus in tor al „egalit ii de anse” când e vorba de sex.
M rog, nu de când e cu mine. Acum suntem monogami, dar
înainte...?
A scuturat din cap.
Hm!
— Când a ap rut prima dat la Academia Leg mântului din
Insula Zeit ii - de acolo suntem noi, la origine Seth a luat
la rând jumate de c min în timp record, a continuat Deacon.
Mi-am l sat încet sucul de portocale pe mas , sim ind un
gol uria în stomac, ceea ce era o senza ie foarte nepl cut ,
inând cont c era plin de bacon. Luase la rând jum tate de
c min studen esc?
— i dup-aia, când era la Catskills, era cuplat cu gagica aia.
Luke s-a uitat la iubitul lui. Cum o chema?
Deacon a ridic din umeri.
— Nu tiu. Alex îi zicea i i, dar cred c era ceva de genul
Thea sau Tori. Ceva cu T. E i ea pe-aici, pe undeva. N-ai cum
s-o ratezi.
L sându-m pe spate, mi-am for at pl mânii s se con
tracte încet.
— N-am f cut sex. Adic , abia ne-am cunoscut.

Luke a încre it din nas.
— Asta n-are importan când e vorba de Seth.
— Uau! a optit Deacon.
Mi-am mu cat buza, încercând s l muresc mi carea cum
plit din m runtaie. N-ar fi trebuit s -mi pese c f cuse sex
cu un colegiu întreg de fete înainte s ne fi întâlnit, pentru c
era o tâmpenie. N-ar fi trebuit s -mi pese, pentru c nu eram
împreun .
învolburarea s-a intensificat.
Dar era ceva între noi, nu? Azi-diminea ... îmi v zusem
sentimentele reflectate în privirea lui, nu? Se uitase la mine de
parc ... de parc voia, mai mult ca orice, s m s rute.
Totu i, doar pentru c voia s mi-o trag nu însemna c
între noi se înfiripa ceva. Dar r m sese... acceptase s m an
treneze, f r s fie obligat, iar asta trebuia s însemne ceva.
— tii, cred c e un lucru bun, a declarat Deacon, f cân-
du-m s -mi întorc brusc privirea spre el. Faptul c nu s-a cul
cat cu tine înseamn probabil c te place.
i, dintr-odat , pentru c eram proast , mi carea de r su
cire s-a preschimbat într-o chestie ca un balon plin de speran ,
care m ridica de-a dreptul de pe scaun i, Dumnezeule, pro
babil c era un semn r u.
— i cred c i-ar prinde chiar bine, tii, s in la cineva,
pentru c ...
— Ce-ar fi s mergem s d m o tur ? l-a întrerupt Luke, iar
Deacon i-a aruncat o privire atent . Trebuie s vezi cum arat
locul sta.
i, dintr-odat , ne ridicaser m i ie iser m din cantin , cu
b ie ii în stânga i-n dreapta mea, i n-am mai vorbit despre
partidele de sex ale lui Seth, cu mine sau cu altcineva, i, în

câteva minute, am fost distras de tot ce se întâmpla în jurul
meu.
Locul sta... era ceva cu totul str in pentru mine. Cl dirile
universitare erau uria e i absurd de curate. Cur ile interioare
erau nep mântene, pline cu orice de la trandafiri de gr din la
flori tropicale cu parfum dulce. Peste tot erau statui de mar
mur i gresie ale zeilor greci, o amintire permanent c acest
loc, indiferent cât de frumos i spectaculos ar ta, nu era chiar
normal.
în timp ce mergeam pe aleea cu simboluri bizare, am înce
put s m simt iritat - ca un acces de energie nervoas . Am
întrebat ce erau simbolurile.
— Sunt glife care formeaz sigilii de protec ie, mi-a ex
plicat Deacon. Practic, vr ji care in departe lucrurile pe care
nu ni le dorim aici. Cum sunt titanii. Nu func ioneaz întot
deauna. Daimonii tot pot intra dac trec de paznici, dar asta
sunt. i Seth are a a ceva pe piele.
M-am încruntat.
— Ce? N-am v zut niciun tatuaj. i se tot plimb f r tri
cou. Le are pe fund, pe undeva?
Luke a chicotit.
— Ar fi interesant, dar tatuajele lui nu le pot vedea decât
zeii sau un alt Apollyon. Poate chiar i tu, când o s fii tu îns i.
S fiu eu îns mi? Interesant, m-am gândit, întorcându-mi
iar privirea spre cl direa imens din fa a noastr , înc una care
ar ta de parc ar fi fost adus direct din Grecia antic . Mi s-a
f cut pielea de g in pe sub pulover.
— i asta e biblioteca, a declarat Luke, f când un semn spre
cl dire. Noi nu intr m acolo.
Strângându-mi bra ele din cauza frigului p trunz tor,

mi-am mijit ochii spre el.
— Nu intra i?
A scuturat din cap.
— Bibliotecile îi tulbur întotdeauna pe semipuri.
I-am aruncat o privire lui Deacon, care a zis, ridicând din
A
umeri:
— Habar n-am. O gr mad de semipuri sunt a a. E ciudat.
Ei îi simt i pe daimoni, de i noi nu putem. Poate c simt ceva
sub bibliotec .
Am sim it un alt fior în stomac, ca o senza ie bizar de
atrac ie.
— Sub?
— Mda, întotdeauna exist catacombe sub biblioteci, a ex
plicat Luke. Habar n-am ce se ine în ele. N-am de gând s des
cop r. Haide, mai sunt i altele de v zut.
Apoi Deacon s-a întins i m-a prins de mân , facându-m s
m împiedic. Când am ridicat privirea întreb toare spre el, mi-a
f cut doar cu ochiul i a mers mai departe, leg nându-mi bra ul,
de parc eram copii mici, i nu m-am putut ab ine s zâmbesc.
i nu m-am putut ab ine nici s m uit peste um r când
am trecut de bibliotec i nu m-am putut ab ine s m tot uit
în urm , dorindu-mi s intru acolo. Mda, asta era ciudat. Dar
acum tr iam în lumea ciud eniilor, învârtindu-m pe-acolo.
Prânzul a venit i a trecut. La fel i cina cu b ie ii, care b

nuiesc c se hot râser s nu se duc la cursuri. Au pierdut
toat ziua mergând cu mine de colo-colo i b gându-mi a a de
mult mâncare în stomac, c eram sigur c o s fie nevoie s
m rostogoleasc pân în camer .
În t o a r c e r e a 27 5
De i m gândisem c o s încep antrenamentul azi, iar pier

derea dureroas a familiei îmi st ruia la hotarul gândurilor,
mi-a f cut pl cere s pierd timpul cu ei. Erau amuzan i i plini
de via i pur i simplu grozavi. Chiar i Luke, care nu p ruse
prea entuziasmat de mine azi-diminea , st tuse jum tate din
timp cu un bra în jurul umerilor lui Deacon i cu cel lalt în
jurul meu.
Soarele se preg tea de culcare când am luat-o înapoi spre
c min i, cum am intrat în hol, l-am v zut imediat pe Seth.
Ochii parc îmi fuseser atra i dincolo de toate chipurile fru
moase, direct de supremul chip frumos.
Purta, ca i Luke, un tricou termoizolant negru i jean i
sp l ci i i st tea între dou canapele ro u-aprins, cu bra ele
musculoase încruci ate la piept i cu p rul strâns la spate.
M runtaiele mi-au s ltat un pic la vederea lui i apoi s-au
încordat când mi-am dat seama c toate fundurile de pe locu
rile alea erau de femei, toate uluitoare, perfecte i în toate for
mele, dup câte se p rea.
Seth s-a întors, privirea lui de chihlimbar scânteind spre
noi. I-a spus ceva unei brunete, care a aruncat o privire peste
um r i a râs. Nu era un râs r ut cios. Mai degrab un r spuns
la ce-i spusese el, dar îmi cam venea s înjunghii ceva.
Seth s-a apropiat de noi.
— Ai o clip ?
— Am avut câteva clipe t o a t ziua.
Seth a arcuit din sprâncean .
Deacon a fluierat în surdin .
Vorbisem prea tare.
Ro ind, mi-am mutat privirea i m-am trezit zgâindu-m la
ceafa brunetei. Minunat.
Am mers spre un col liber i am început s -mi privesc atent

teni ii, sim indu-m ca o idioat . Am sim it o atingere u oar
pe bra i am ridicat privirea spre Seth.
— Imi cer scuze pentru azi, a zis el, coborând mâna. Am
fost prins cu ni te treburi.
îmi st teau pe limb cuvinte ca „în regul ” i „bine”, dar
n-am reac ionat, pentru, c era oare în regul i bine? Nu eram
oare doar o pacoste?
S-a uitat la mine o clip i apoi s-a întors spre Luke.
— Speram c o s ne aju i cu antrenamentul, dac ai timp.
Pe chipul lui Luke s-a citit uimirea, dar a ascuns-o repede.
— Mda. Pot dup -masa. Am cursuri diminea a.
— Cursuri? Ce dracu înve i? a întrebat Seth.
Deacon i-a zâmbit radios.
— Horticultur .
Seth s-a încruntat, a deschis gura, iar apoi a închis-o brusc.
— N-are importan .
Când s-a uitat din nou la mine, mi s-a t iat r suflarea.
— O s - i g sesc ni te haine de antrenament. Bine?
Am dat din cap.
i asta a fost tot. Seth ie ise pe u pân s -mi dau seama,
iar eu eram în camera mea, singur pentru prima dat de
când... fir-ar s fie! ...de când începuse totul. Ce zi era azi?
Mi-am trecut degetele peste fa , stând în vârful patului. Luni?
Mar i? Trecuse mai pu in de o s pt mân de când îl cunoscu
sem pe Seth.
Mai pu in de o s pt mân .
P reau s fi trecut luni d e zile.
Uau. Mi-am l sat mâinile în jos i m-am uitat atent la ele.
Toate lucrurile din toat lumea se schimbaser în mai pu in de
o s pt mân .
Asta m înnebunea a a de tare, c -mi era greu s res

pir regulat. Degetele care tremurau au devenit neclare. R su-
cindu-m din talie, m-am întins i am înh at telecomanda de
pe noptier , pornind televizorul i r mânând pe primul canal
pe care l-am v zut în fa a ochilor, pentru c de fapt nu vedeam
nimic.
A trecut o or i s-a auzit o b taie. Inima i-a dublat ritmul

când, practic, am â nit ca o bomb din pat i am alergat la u
s deschid.
Era Luke. Mi-a zâmbit.
— i-am adus ni te haine de antrenament. Seth le-a co
mandat i a apreciat el m sura.
încercând s nu las s mi se vad dezam girea, am luat hai
nele i am v zut c erau chiar m sura mea. Hm. Bine. Nu tiam
dac s fiu uluit sau s-o iau oarecum razna pentru c Seth se
pricepea s ghiceasc m surile femeilor.
i c -mi tia m surile.
M rog, acum nu mai avea rost s -mi mai sug burta prin
preajma lui.
— Mul umesc, am spus, uitându-m la el i apoi, peste
um rul lui, la u a închis care-i apar inea tipului care ar fi tre
buit s -mi aduc hainele.
— Trebuie s fug.
Am p strat zâmbetul la tâmpit lipit pe fa .
— Bine. Noapte bun .
Luke a dat s se întoarc i apoi s-a r sucit iar spre mine.
— i-e bine?
Am b nuit c zâmbetul ar ta r u, a a c l-am ters de pe
fa i am r spuns:
— Mda. Doar obosit . Am f cut un pas înapoi. Ah. Mul u

mesc pentru azi. A fost frumos. M-am distrat.
— Nicio problem . i-a l sat capul într-o parte i i-a sc r
pinat urma de barba care-i ap ruse pe maxilar. E ti sigur c
e ti bine? Dac vrei, pot s r mân...
— Mda, sunt bine. Serios, dar mul umesc. inând strâns
hainele, am dat din cap. Ne vedem mâine. B nuiesc.
— Îhî. Dup -mas .
O nou pauz .
— Noapte bun .
închizând u a cu genunchiul, am dus hainele în dormitor i
le-am împr tiat pe pat. Pantaloni negri care-mi aminteau de
echipamentul de yoga. Tricouri gri, cu mâneci lungi i scurte.
Oftând, am aruncat o privire spre gen ile mele i apoi spre du
lapul gol.
Urm toarea or a fost productiv . Mi-am atârnat i a ezat
hainele, pentru c am dedus c o s r mân aici... o vreme.
Apoi m-am preg tit de culcare, punându-mi din nou tricoul
lui Seth. Chiar trebuia s g sesc ceva de dormit, precum i o
ma in de sp lat i un usc tor.
Am pierdut înc o or privind la ecranul televizorului i era
deja aproape ora 10. Nici urm de Seth. Fâ âindu-m pân n-am
mai putut suporta, am s rit din pat, m-am dus la u i am des-
chis-o. Am ie it afar , înfundându-mi degetele de la picioare în
covor, i am încremenit, cu ochii a inti i pe u a din fa a mea.
Ce f ceam?
Seth n-avea s vin . Dormisem dintotdeauna singur în fi
ecare noapte. N-aveam nevoie de el sau de altcineva ca s m
duc la culcare.
Am ezitat i apoi m-am întors, închizând u or u a. Am în
chis ochii, m-am aplecat în fa i mi-am lipit fruntea de u .
Nodul de mai devreme se întorsese, facându- i cuib la baza

gâtului, i îmi sim eam bra ele obosite, ca i picioarele, chiar
dac nu f cusem toat ziua nimic altceva decât s m plimb i
s m nânc. Dar îmi lipsea...
Am alungat gândul i m-am tras de lâng u . Mi s-a l sat
o greutate pe umeri când am dat deoparte cuvertura i m-am
strecurat în pat, tr gând p turile pân sub b rbie, i, z când
acolo, în gând mi-a ap rut imaginea bunicilor mei... stând
la masa din buc t rie, cu ceaiul îndulcit în mân i pl cint
pe farfuriile dintre ei. M-a s getat o durere ascu it i mi-am
strâns ochii, alungând gândul la ei i concentrându-m s res
pir profund i regulat pân când mi-am sim it pleoapele grele.
i Seth n-a mai venit.
SETH A AP RUT îns a doua zi diminea , la vreun sfert
de or dup ce-mi târâsem fundul din pat. I-am deschis u a,
înc pe jum tate adormit , dar destul de treaz ca s observ
c ar ta al naibii de bine în ni te pantaloni negri de nailon
asorta i cu un tricou Henley negru.
Dumnezeule, ar ta întotdeauna al naibii de bine.
Mi-a întins o cafea pe care am luat-o f r s m gândesc.
— Mi c -te, Joe. Azi ne antren m.
Uitându-m urât la el, am luat o gur de cafea.
— Nu-mi spune Joe.
— Dar a a vreau eu. Punându- i mâinile pe umerii mei,
m-a întors în loc, spre dormitor. Apropo, tot bine ar i cu tri-
*
coul meu.
Mi-a stat inima i m-am uitat la el peste um r. Voiam s -l
întreb de ce n-a venit asear , dar întrebarea p rea nelalocul ei,
ca i cum îi cer eam afec iunea. A a c n-am zis nimic i am
sorbit din cafeaua fierbinte.
Seth a ridicat o sprâncean .
— Oricând vrei.
— Nu-mi place de tine, am morm it eu.
Un zâmbet scurt a ap rut i apoi a disp rut.
— Ba da.
— Pe bune nu-mi place de tine.
M-am întors, folosind marginea paharului de polistiren ca
s -mi ascund rânjetul.
Când am fost gata, Seth st tea pe pat, cu b rbia în palm i
cotul sprijinit de genunchi. Privirea i-a trecut de la vârful pan
tofilor de sport, peste pantalonii negri i tricoul gri, pân în
locul unde-mi strânsesem p rul într-o coad .
— i uniforma de antrenament arat bine pe tine, a murmurat.
Am sim it cum m n p de te un val de pl cere i voiam s
nu-1 iau în seam , pentru c n-ar fi trebuit s fiu a a de u or
de m gulit.
— Semnul a început deja s se tearg , a comentat el i avea
dreptate.
Era un roz deschis când îl z risem în oglind .
— Te mai doare capul?
— Nu.
Nici vân taia aia nu era nimic prea grav.
S-a ridicat plin de gra ie.
— E ti sigur c vrei s faci asta?
— Da, sunt sigur . Am dat i din cap, în caz c nu pricepea.
Trebuie... trebuie s-o fac.
Privindu-m în ochi o clip , pe chip i-a trecut o expre
sie care sem na cu durerea, dar care a disp rut când a întins
bra ul c tre u .
— Atunci, hai s mergem.
L-am urmat pe coridor, dar s-a oprit i a zis:
— Stai o clip .
Apoi a disp rut în camera lui. C scând, am a teptat câteva
secunde pân s-a întors, inând în mân un hanorac cu fer
moar i o e arf gri.
— Pentru mine? am întrebat.
— Îhî. F r s m priveasc în ochi, mi-a întins hainele.
Le-am luat ieri i am uitat s i le dau. Aici e frig diminea a i
seara. O s tot fie pân cândva prin mai.
— Mul umesc.
Mi-am tras hanoracul pe mine.
Col ul gurii i s-a ridicat când a p it în fa a mea i s-a întins,
prinzând marginile hanoracului. A închis fermoarul, iar eu am
stat acolo, inând e arfa ca o tâmpit .
Mi-a f cut cu ochiul i apoi s-a întors în loc.
— Trece timpul, Josie.
Dumnezeule, chiar nu-1 puteam suferi!
înfa urându-mi e arfa la gât, m-am gr bit dup el. N-am
vorbit pân am ajuns afar , iar eu m-am zgribulit imediat în
hanorac. Vântul urla prin curtea interioar , prinzându-mi
uvi e sub iri de p r i aruncându-mi-le peste fa .
B ie ii nu m duseser la centrul de antrenament, care se
afla chiar dincolo de bibliotec , a a c eram ner bd toare s
v d cum ar ta pe din untru. Când am trecut pe lâng biblio
tec , pielea de g in a revenit i n-am putut rezista impulsului
de a-mi a inti din nou privirea asupra cl dirii. Sim eam ceva
agitându-se neobosit în mine i mi-am închipuit c poate era
im semn c am nevoie s pun mâna pe un vraf de c r i, pentru
timpul liber. Sau poate c avea de-a face cu faptul c -mi petre
cusem multe weekenduri în biblioteca micu de acas .
— O s te împiedici i o s - i rupi gâtul chiar înainte s în
cepem, a comentat Seth.
Am f cut un efort s -mi îndrept privirea spre el.

— M rog. Nu-s chiar complet împiedicat .
Umerii i s-au zgâl âit într-un râs t cut, iar eu am mijit ochii.
— Curând o s fiu în stare s te snopesc în b taie, l-am
avertizat.
Acum râsul era sonor i limpede.
— Îhî, viseaz în continuare, Popone .
— Popone ? L-am ajuns din urm . E cea mai proast pore
cl din lume.
— Atunci Joe.
— Ce zici de „Josie”?
Mi-a aruncat o privire în timp ce cotea pe-o alee care ducea
spre ni te u i duble aflate în spatele cl dirii mari i p trate a
centrului de antrenament.
— N-are niciun haz.
— Atunci o s - i spun „Sethie”.
Deschizând u a, i-a l sat b rbia în jos.
— îmi place.
— P i atunci nu-i deloc distractiv.
A chicotit.
— Mi-am imaginat.
Coridorul era larg i se întindea pe toat lungimea cl dirii,
terminându-se într-o rev rsare de lumin care venea prin ni te
ferestre largi. De-o parte i de alta a coridorului erau u i, cam
la nou metri una de alta. Niciun geam la niciuna dintre ele.
— E devreme. Majoritatea orelor de antrenament încep
dup -masa, pentru c studen ii au cursuri teoretice diminea a,
a explicat el, mergând spre a patra u pe stânga. Sala asta o
s fie a noastr . Obi nuie te-te cu ea, pentru c o s stai aici o
gr mad .
Asta nu suna prea bine, dar, când a deschis u a, am v zut

pentru prima dat interiorul unei s li de antrenament a Leg
mântului.
Cu ochii larg deschi i, am înaintat în timp ce Seth închidea
u a. La intrare, podeaua era acoperit cu dale, dar mai mult de
jum tate din înc pere era ocupat de saltele albastre, groase. în
A
dreapta noastr se aflau trei manechine foarte realiste i, când

am ajuns lâng unul dintre ele, mi-am trecut degetul de-a lun
gul crest turilor de pe pieptul obiectului. Erau urme de t ieturi
peste tot - pe gât, pe bra e, pe umeri, pe picioare.
— Le folosesc Str jerii pentru tras la int .
Glasul lui Seth se auzea a a de aproape, c am tres rit.
— Se antreneaz în principal ca s lupte împotriva daimo-
nilor. Cât vreme ai o lam de titan, dac po i s ajungi ori
unde lâng ei, î i iese figura.
— S înjunghii oameni, am morm it eu, scuturând din cap.
Nu puteam pricepe nici simpla idee s înfigi un obiect t ios
i ascu it în cineva.
Acum m uitam la manechin, iar în secunda urm toare m
uitam în sus la Seth. A a de repede m r sucise.
— Daimonii nu sunt oameni, Josie. Asta e prima ta lec ie.
N-au nimic omenesc în ei. î i trag puterea din e te r i sunt cre
aturi nemiloase i periculoase.
Ochii i-au sclipit într-un chihlimbariu aprins când a privit
în jos spre mine.
— Trebuie s în elegi asta.
— A fost o exprimare nefericit , am spus eu.
I-a zvâcnit un mu chi de-a lungul maxilarului.
— în elegi, Josie?
Mi s-a strâns inima.
În t o a r c e r e a 28 5
— în eleg.
N-am a teptat s r spund . M-am întors i m-am îndrep
tat spre saltele, sco ându-mi e arfa. Când am ajuns s v d ca
lumea peretele din fa , aproape c m-am împiedicat.
Tot peretele era acoperit cu chestii de împuns.
Cu ite. Lame. Pumnale. S bii.
S bii de-adev ratelea - ca s biile de samurai i s bii pe care
le-ar fi putut scoate din stânc regele Arthur.
îl v zusem pe Seth cu pumnale i în elegeam foarte bine c
astea erau chestiile care provocaser toate acele r ni manechi
nelor, dar când le-am v zut pe toate acolo parc m-ar fi pocnit
drept în fa realitatea.
— Nu înv doar s m ap r, am zis, cu privirea cutreierând
peste toate obiectele ascu ite. înv s ucid chestii.
A urmat o clip de t cere i apoi:
— Da. Tot mai e ti sigur c vrei?
Am inspirat nesigur, pentru c aveam un nod în gât. Asta
era acum via a mea. Asta era realitatea mea i, pentru o clip ,
mi s-a p rut c mi se mi c podeaua sub picioare când am
privit la pumnalul argintiu din mijloc, cel cu lam de aproape
13 centimetri i mâner gros, în form de cruce.
Puteam oare s ucid ceva?
R spunsul mi-a înmuiat genunchii.
Deja încercasem s ucid pe cineva - sau ceva. Hyperion.
Când ap sasem pe tr gaci i-l împu casem în spate, nu fusese
doar o tamponare u oar . Dumnezeule, ce-ar fi zis bunicii mei
despre asta?
Erau genul de oameni care nu- i b gau nasul în treaba al
tora. i erau mor i acum.
O durere ascu it mi-a spintecat pieptul.
— Mda, sunt sigur .

A trecut o clip i apoi i-am sim it mâna pe um r, întor-
cându-m dinspre peretele mor ii.
— Vestea bun e c nu e ti nici pe departe preg tit s
atingi ceva de pe peretele la.
L-am s getat cu privirea.
— Ce?
A vorbit pe un ton relaxat.
— Ai ajunge s - i tai cinci degete i un picior dac ai începe
s te joci cu chestiile astea acum.
— încrederea ta în mine este cople itoare.
Mi-am scos hanoracul, l sându-1 s cad în col ul saltelei,
împreun cu e arfa.
A zâmbit, stând în mijlocul unei saltele albastre groase.
— Primul lucru pe care trebuie s -l înve i, înainte s tre
cem la orice altceva, este cum s cazi corect când e ti doborât .
— Exist un mod corect în care s cazi?
Sprâncenele lui de aur s-au ridicat, în timp ce buzele i-au
zvâcnit.
— Da, exist un mod corect. i modul sta î i permite s
amortizezi lovitura cu impact minim i s te ridici imediat în
picioare. i sta e cel mai important lucru, Josie. Dac adversa
rul te doboar la p mânt i te ine acolo, s-a terminat.
— în regul . M-am întins i mi-am strâns coada. Deci asta
o s înv ?
— Cu asta o s începi, apoi o s termin m antrenamentul
cu o alergare.
Am strâmbat din buze. Alergare? Brr.
— Trebuie s - i dezvol i rezisten a. E cea mai simpl cale.
Seth i-a întins bra ele deasupra capului, cu spatele arcuit,
i i-au trosnit încheieturile. Ca s aterizezi corect, î i rote ti

oldurile i ii b rbia în piept, mi-a explicat. A a, o s cazi pe
partea superioar a spatelui.
Am repetat în minte. oldurile rotite. B rbia în piept.
— Am în eles.
Pe chip i se citea îndoiala.
— Bine.
Scuturându-mi bra ele, am început s -i spun c eram pre
g tit , dar dintr-odat m-am izbit de saltea. Durerea mi-a ex
plodat de-a lungul irei spin rii i la baza craniului, dându-mi
afar tot aerul din pl mâni. Luminile de deasupra s-au trans
format într-o sut de stele orbitoare, înainte s mi se întunece
vederea periferic .
O-o.
'GiSf
Fir-a al naibii.
Momentul în care Josie a zburat prin aer a fost momentul
exact în care am tiut c am dat-o în bar . Eram a a de obi nuit
s m antrenez cu al i semi i cu Str jeri, c nu m controla
sem. Chiar dac era semizeu i ar fi trebuit s aib un corp re
zistent, puterile ei erau înc tu ate i era evident c nu se b tuse
niciodat de-adev ratelea, a a încât s-o trântesc a a, ca i cum
ar fi fost orice alt persoan cu care m antrenam, fusese o
eroare uria din partea mea.
Fir-a al naibii, am dat-o în bar !
Am sim it cum mi se revars îngrijorarea în m runtaie
când m-am l sat în genunchi lâng ea. M-a cuprins un val de
dezgust în bu itor. Genele dese, castaniu-închis, i-au fluturat
peste pielea palid . M-am întins spre ea, cu degetele st ruind
deasupra obrazului ei.
— Josie?
Inima mi-a stat efectiv în loc o clip când genele alea au
fluturat i apoi s-au ridicat. Ochii alba tri senini au privit spre
mine.
— Au!
Mi-a sc pat un hohot de râs sugrumat când i-am ridicat
mâna f r vlag , frecând-o între palme.
— Rahat, Josie, îmi pare r u. Ar fi trebuit s m controlez.
Ai p it ceva?
i-a umezit buzele, f când s -mi zvâcneasc scula, ceea ce
m-a transformat oficial într-un m gar.
— Unde-ai fost azi-noapte?
întrebarea aproape c m-a f cut s cad în fund. Din toate
lucrurile pe care m a teptam s le spun , la asta nu m gândi
sem. I-am a ezat mâna pe saltea i m-am l sat pe c lcâie.
— M-am luat cu treaba.
Asta era o tâmpenie. Nu m luasem cu treaba. O l l isem
dup ce m v zusem cu Marcus. Petrecusem o bun parte a
zilei urm rindu-i pe Josie i pe b ie i ca un vân tor la pând
de prima mân i apoi, când am luat-o înapoi spre c min, am
dat peste Thea, ceea ce fusese jenant în vreo trei feluri nenoro
cite. N-ar fi trebuit s m mire c era aici, pentru c Academia
Leg mântului din Catskills era tot scoas din func iune. Dac
n-ar fi ap rut Josie i b ie ii, probabil c a fi fost în stare s -mi
ron i bra ul ca s m eliberez.
M gândisem c Josie i cu mine aveam nevoie de pu in
spa iu.
M rog, eu avusesem nevoie de spa iu, pentru c ceea ce
aproape c se întâmplase ieri-diminea era ceva ce nu meri
tam... nu meritasem. Era foarte simplu. Afec iunea nu era de
mine. A a c -mi petrecusem o bun parte din noaptea trecut

l.ing blestematul de cimitir, f r s fiu în stare s dorm, stând
pe-o banc i privind statuile reparate, cele pe care le distruse
sem ultima dat când fusesem aici, i nedorindu-mi nimic alt
ceva decât s uit cumva ultimii doi ani din via .
Josie m-a fixat cu privirea o clip i apoi a înghi it în sec.
— Ah. Bine, a zis ea r gu it, iar eu am f cut tot ce-am putut
s uit i asta. A dat s se ridice i mi-am pus bra ul pe dup
umerii ei ca s-o ajut. Am... am luat-o în bot, a murmurat.
în cap mi-au jucat imagini mult prea nepotrivite, ca un film
porno în desf urare. Dr gu . Am ridicat-o în picioare.
— Nu-i adev rat, Josie. A fost gre eala mea. Trebuie s m
st pânesc i...
— Hyperion o s se st pâneasc data viitoare când m
g se te? S-a îndep rtat, iar eu am l sat în jos bra ul. Nu? Sau
un daimon, dac pune mâna pe mine? B nuiesc c r spunsul e
tot nu. A a c haide înc o dat .
Tr gându-mi dup ureche o uvi rebel de p r, eram,
mental, deja la jum tatea drumului spre u , pentru c nu
voiam s fac a a ceva. Cu Alex, nu m gândisem de dou ori
la riscul de a o r ni din gre eal , dar cu Josie sta era un motiv
real de îngrijorare, ceea ce era nasol. Mi s-a întors stomacul pe
dos când m-am for at s r mân în spatele ei.
Dar era mai mult de atât.
Privirea mi-a fugit spre perete, spre locul unde erau expuse
toate armele. Indiferent ce spusese ea, nu acceptase deplin
ideea c trebuia s ucid ca s supravie uiasc . Tot antrena
mentul era f r rost dac nu putea face asta. Se ag a de o mo
ral foarte... foarte caracteristic muritorilor, o moral pe care
eu n-avusesem nicio problem s-o azvârl cât colo. Pentru o
clip , m-ani gândit la to i cei pe care-i vânasem în ultimul an.

Dac Josie nu putea ucide ca s se apere, ce-ar fi crezut dac ar
fi tiut câ i ucisesem eu?
— Când cazi, strânge- i bra ele la piept.
Alungând gândurile astea din minte, am prins-o de bra e
din spate i i le-am încruci at peste piept. Apoi am prins-o al
naibii de bine de olduri i i-am auzit r suflarea u oar . Era
imposibil s nu bag de seam .
— întorci a a oldurile i tragi în jos de b rbie. Bine?
— Bine, a zis ea, cu glasul mai gros i r gu it.
Maxilarul îmi zvâcnea la greu.
— Hai s te v d cum faci de câteva ori. Tehnica.
Josie a f cut ce îi cerusem. Sub mâinile mele, oldurile i s-au
r sucit înainte în timp ce l sa în jos b rbia, ducându- i bra ele
peste piept. i, de fiecare dat când sim eam mu chii ia încor-
dându-se, aveam nevoie de toat voin a s nu-i în fac oldurile
i s le trag înapoi spre mine.
oldurile i s-au mi cat din nou i aproape c am gemut.
Trebuia s m adun.
Concentrându-m asupra ei din motivele legitime, am pus-o
s fac mi c rile pân au devenit curg toare, dar mâinile mi-au
z bovit când m-am dat înapoi, p rând s aib o voin proprie
când au alunecat în jos.
S-a întors, cu fa a spre mine. Avea buza de jos prins între
din i.
— Gata?
A urmat o încuviin are din cap.
Blestemând i asta, i înc vreo duzin de alte lucruri, m-am
r sucit i am prins-o de um r. i a c zut imediat, izbindu-se de
saltea. Nu cum trebuia.
— Fir-ar s fie! a gemut, desf cându- i bra ele i privind

•pre tavan. Chestia asta... doare.
Ducându-m spre locul unde z cea, cu picioarele în ni te
unghiuri incomode, am întins mâna i m-am detestat pentru
ce am zis.
— Ridic -te. înc o dat .
Josie a gemut când s-a prins de mâna mea.
Am ridicat-o.
Ne-am ocupat pozi iile.
Am doborât-o din nou.
i n-a aterizat bine.
Urma s fie o zi lung .
Z iu a l u n c ca naiba a devenit una de co mar când a
ajuns i Luke dup prânz i a încercat i el s-o fac s cad
corect. Frustrarea mi se întindea ca o spuzeal pe fiecare
centimetru p trat de piele - agravat de faptul c i Luke
î i punea mâinile pe ea, încercând s-o ajute cu mi carea din
olduri.
Voiam s -i smulg mâinile din încheietur i s i le îndes în
gur , ceea ce era o tâmpenie, dac st teai s te gânde ti.
i mai era i grupul care se adunase la u . Semi. Puri. Ve
nise i Deacon, dar se a ezase pe marginea saltelei, cu bra ele
sprijinite de genunchi, i p rea c nu-i mai lipse te decât un
bol de floricele. Dar cei de la u erau curio i de ce un semi
i un Apollyon antrenau o persoan ce p rea s fie muritoare.
Era i Thea printre ei, iar tricoul pe care-1 purta era a a de de
coltat i de strâmt, c sânii genero i sfidau gravita ia i se an
trenau practic împreun cu noi trei.
Observase i Josie.
De fiecare dat când se culegea de pe jos, verifica grupul

adunat la u , iar privirea i se ab tea întotdeauna spre Thea.
Era greu s n-o fac , pentru c fata mi-o tr gea practic din
ochi.
Trebuia s fac ceva în leg tur cu asta.
— Ai prins-o, a zis Luke, stând în fa a lui Josie. Aproape c
ai facut-o corect ultima dat . Mai facem înc o dat i dup aia
trebuie s alergi.
Josie i-a mutat privirea spre mine.
— Alergatul e nasol.
— O s alerg i eu cu tine, i-am zis.
Luke a b tut-o pe um r.
— i eu.
— Ura! Putem s ne inem de mâini cât alerg m? a între
bat ea.
Am pufnit.
— Hai s trecem peste asta.
— Cred c e o idee minunat , s-a b gat Deacon. A alerga
chiar i eu cu voi dac ne-am ine cu to ii de mân .
Luke i-a aruncat o privire înainte s se îndep rteze de
Josie, iar eu m-am mutat la câ iva metri în spatele ei, pre-
g tindu-m psihic s-o v d transformându-se într-o vân taie
ambulant .
i-a scuturat umerii.
— Gata.
Semipurul a s rit înainte, lovind-o în umeri, iar ea a supor
tat impecabil lovitura care a zgâl âit-o. oldurile erau în pozi ia
corect , dar gâtul i umerii, nu, i tiam, când a atins podeaua,
c o s-o doar ca naiba.
N-am stat pe gânduri.
S rind înainte, am prins-o de mijloc înainte s se izbeasc

de salteaua nemiloas pentru a suta oar în ziua aia.
A scos un geam t u or, iar ochii i s-au deschis larg.
— Seth, a icnit ea, apucându-m de bra e.
Am v zut privirea iscoditoare a lui Luke, dar m-am uitat re
pede în alt parte.
— Nu c dea bine. N*-avea rost s-o las s - i rup spinarea.
— Corect. Luke i-a încruci at bra ele i a ridicat o sprân
cean . Cred c putem încheia pe ziua de azi i s mergem s
alerg m.
— Mie îmi sun bine.
Pe chipul lui Luke a ap rut un zâmbet u or.
— Cred c trebuie totu i s -i dai drumul mai întâi.
încruntându-m , am privit în jos. Josie se uita la mine, cu
obrajii îmbujora i. ineam bra ele în jurul ei de parc eram o
band elastic . I-am dat drumul a a de repede, c s-a împiedi
cat i a trebuit s-o prind iar. De data asta, i-am i dat drumul.
Deacon s-a hlizit.
I-am aruncat o privire care zicea c de-abia a teptam s -i
pun curul pe foc, iar el n-a f cut decât s rânjeasc la mine.
îmi pierdeam îndemânarea.
Am luat-o spre u ca s ie im s alerg m. Grupul s-a îm
pr tiat de parc ar fi fost ni te gândaci. To i, mai pu in câ iva -
între care i Thea.
A venit u or între Luke i mine, facându-m s m opresc
brusc. Un trup - Josie - s-a izbit de spatele meu i a l sat s -i
scape o înjur tur înfundat .
Am oftat.
Thea era frumoas . Nu înc pea discu ie. O fa superb i
un trup care-ar fi f cut cinste edi iei cu costume de baie din
În t o a r c e r e a 29S
Sports Illustrated. i era o fat de treab . îi pl cea s se distreze,

mai ales genul meu de distrac ie, dar, de i perfecte, chipul i
trupul ei nu-mi spuneau nimic.
A zâmbit, dând la iveal ni te din i drep i, imacula i.
— Hei.
Josie a intrat în mine când a dat s m ocoleasc , cu ochii
la Thea. Mi-am în bu it dorin a de a zâmbi sau de-a râde de-a
binelea.
— Bun , Thea.
Prinzându- i vârful cozii cu degetele ei lungi, i-a leg nat
oldurile într-o parte.
— M întrebam dac faci ceva disear .
Dac s fac ceva însemna s stau afar , în frig, ca un n t
r u, atunci, da.
— Mda, sunt cam ocupat disear .
S-a bosumflat, dar str lucirea din ochii ei verzi ca ni te pie
tre pre ioase n-a p lit.
— Poate alt dat .
Am zâmbit for at, dar n-am r spuns când m-am strecurat
pe lâng ea. Josie privea în podea, cu pielea palid în jurul bu
zelor pline. Am pornit spre ea, nu tiu cu ce gând, dar m-am
oprit înainte s m fac complet de râs.
Deacon a ridicat dintr-o sprâncean , morm ind ceva des
pre mâncare, i a ters-o.
Alergarea n-a fost a a de nasoal ca antrenamentul, dar,
odat ce-am înconjurat o dat campusul, ceea ce însemna
aproape patru kilometri, eram convins c Josie o s cad far
suflare, a a c l-am l sat pe Luke s-o duc i s-o alimenteze.
Probabil c pân acum consumase complet sandviciul cu sa
lat de pui pe care-1 mâncase la prânz.
M-am dus spre centrul medical, am înh at ce-mi trebuia i

am ie it chiar când cerul se întuneca la amurg. F cusem poate
doi pa i, când am sim it o tensiune care-mi zgâria nervii, în
dreptat în direc ia mea.
întorcându-m , am cercetat cu privirea umbrele tot mai
dese. Am g sit imediat sursa.
Alexander era cu câ iva pa i în urm , cu ochii pe mine. Ex
presia lui n-avea nimic prietenos. Degetele mi s-au strâns pe
borcanul pe care-1 luasem de la centrul medical. Am a teptat
s se apropie, s fac orice voia s fac , ceea ce probabil inclu
dea o gr mad de chestii.
A trecut un minut întreg, apoi Alexander s-a întors pe c l
câie i s-a pierdut printre umbre. Am r mas acolo o clip ,
sim indu-m ciudat de golit. Nu c mi-a fi dorit o confrun
tare cu omul sta, dar, într-un fel bizar, sucit, voiam s fac
orice sim ea el c trebuie s fac . S m loveasc ? S încerce s
m bat ? Nu l-a fi oprit.
Sim eam borcanul dintr-odat greu în mân i l-am ridi
cat, gândindu-m care-i era scopul. Dac st team acolo, în stil
emo, nu rezolvam nimic.
întors în camer , am f cut un du rapid, m-am schimbat cu
ce-am g sit la îndemân i apoi am în f cat borcanul. S fi tre
cut vreo jum tate de or pân am ie it din camer , am f cut un
pas i am ajuns în fa a unei alte u i.
Am b tut cu degetele în u i apoi am a teptat.
Au trecut câteva clipe pân s se deschid u a i iat-o, proas
p t ie it de la du . P rul umed i se lipea de obraji i umeri. Tot
nu se descurca la ters i eu tot nu m plângeam, pentru c
tricoul pe care-1 purta se lipea în cele mai potrivite locuri cu
putin , ca de exemplu peste burt i între ridic turile sânilor.
i ce sâni încânt tori erau!

Pe bune.
Frate, mi-a l sat gura ap de-a binelea când i s-au înt rit
sfârcurile prin tricoul sub ire i umed. Pun pariu c erau per
fecte, roz i mici. Am sim it pantalonii devenind brusc cu câ
teva numere prea strâm i. Minunat.
— Hei, a zis ea i, când mi-am mutat cu greu privirea pe
chipul ei, avea o ro ea atr g toare în obraji.
— Pot s intru?
Sprâncenele ei delicate s-au încruntat.
— Mda, nu... nu e nevoie s întrebi.
S-a tras înapoi, sugându- i buza între din i.
Am r spuns zâmbind încordat.
— Cum te sim i? Ce- i face spatele?
S-a înfiorat când i-a târât picioarele în dormitor. Dormito
rul cu patul. Exact acela i pat în care fusese sub mine. Perfect.
S-a a ezat pe margine.
— Categoric m doare un pic.
— i-am adus ceva care probabil c o s te-ajute.
Mda, pentru c aveam un motiv s fiu aici, care nu implica
zgâitul la â ele ei.
— O s fac bine la umfl turi i dureri, o s fac vân t ile
s dispar repede. A fost produs pentru semi afla i în antrena
ment, de i noi avem o toleran la durere mai mare decât cea
obi nuit ...
i acum b team eu câmpii.
— A, ar fi grozav.
Privirea i s-a îndreptat spre borcan.
— Ce-i în el?
Ducându-m s m a ez lâng ea, am de urubat capacul.
Aroma în ep toare de mentol era puternic .
— E un amestec de extracte de plante - extracte de arnic

i ment , în principal. O s te-ajute. i probabil c o s ai ne
voie s -l folose ti în fiecare sear , pân i se b t tore te pielea
i i se fortific trupul.
M-a privit în ochi.
— tiai c o s se întâmple a a?
Am dat din cap.
— Mul umesc, a morm it ea.
în momentul sta, trebuia s -i dau borcanul i s ies naibii
de aici. Putea s se prind i singur cum s - i dea cu alifia pe
spate, chiar dac ar fi fost destul de complicat. Dar era istea .
S-ar fi prins ea.
— Ai mâncat ceva? am întrebat eu, în loc s plec.
— Da, m-a dus Luke la cantin . Am mâncat cam jum tate
de kilogram de cartofi pr ji i. A zâmbit scurt i apoi a aruncat
privirea spre televizorul f r sonor. Toat lumea se holbeaz . E
jenant. Ridicând din umeri, s-a strâmbat de durere. Tu ai mân
cat? m-a întrebat.
Nu. Te oferi? Zeilor, mintea mi se b l cea în teritoriul XXX.
— Nu mi-e foame.
sta ar fi fost momentul ideal s plec, dar m-am r sucit
spre ea.
— Vrei s - i dau cu asta pe spate?
Ce dracu f ceam? O parte din mine se ruga s spun nu.
i-a ros buza de jos i ro ea a aia s-a întins i mai tare, iar
genele i s-au ridicat i m-a privit în ochi.
— Ai putea?
Aerul mi s-a scurs încet din pl mâni. Era o idee proast .
De fapt, era o idee grozav . Extraordinar . Cea mai bun idee
a mea.
Naiba s m ia!
— întinde-te pe burt .
Glasul îmi suna i mie aspru i, dac observase i Josie,
habar n-aveam ce credea. Dar s-a ridicat i exact asta a f cut,
s-a întins pe burt , strângându- i bra ele sub obraz.
Avea ochii închi i i buza aia înc mai era între din i, i
habar n-aveam de ce mi se p rea a a de sexy. M-am ridicat, am
ocolit patul i am pus borcanul pe noptier .
înjurând de aproximativ to i zeii pe care-i tiam, am dat
deoparte cu grij uvi ele grele i ude de p r, aruncându-le
peste unul dintre umerii ei. Apoi, înainte s m apuc de treab ,
m-am uitat peste um r i m-am asigurat c afurisitul de tablou
al lui Apollo era înc acolo unde-1 mutasem eu, cu fa a întoars
spre perete.
Mi-am strecurat degetele pe sub marginea tricoului, tr -
gându-1 în sus pe lungimea spatelui. S-a ridicat un pic i tricoul
i s-a strâns sub sâni, dar îl ridicasem destul ca s -i dezgoleasc
umerii.
— Zeilor! am gemut, privindu-i spatele.
— E chiar a a de r u?
Am scuturat din cap uitându-m la semnele deja ro ii i
purpurii de pe umeri. Un colaj uria de vân t i, de când lovise
iar i iar salteaua - era normal s vezi a a ceva în timpul antre
namentului. i chiar i mai r u, când un Str jer ie ea în lume
i se lupta. Dar m-a zguduit s v d petele intense pe pielea ei.
Asta nu mi-a pl cut.
— Seth?
Privirea mi-a alunecat spre fa a ei. Ochii erau deschi i i se
uita peste um r. Am expirat u or când am luat borcanul.
— Nu te-ai plâns.
300 J e n n if e r L. A r m f .n t r .o u t
Când i-a l sat la loc obrazul pe bra , a ap rut un zâmbet

piezi .
— Cred c m-am plâns.
Nu, nu cum ar fi f cut majoritatea oamenilor care crezu
ser pân acum o s pt mân c sunt muritori. Am luat din
unsoarea groas i m-am a ezat lâng ea, începând cu um
rul drept.
în clipa când am atins-o cu degetele, a tres rit i a scos un
chicotit r gu it.
— Scuze. E rece.
Mie nu mi se p rea nimic rece când masam u or alifia pe
vân taia care-i acoperea umerii. Nimic din toate astea n-ar fi
trebuit s fie excitant, dar simpla atingere m stârnea. Mai era
i altceva, un murmur u or în sânge, care-mi d dea o senza ie
de gol în stomac i-mi provoca furnic turi adânc în gât. Nu
voiam s cercetez prea îndeaproape.
Am mai luat pe degete ni te substan vâscoas , care a ajuns
pe pielea lui Josie. Pân s -mi dau seama ce f ceam, aveam
ambele mâini pe spatele ei i, chiar i cu mentolul r coritor,
pielea i se încingea sub degetele mele pe m sur ce-i masam
mu chii încorda i.
Trecuser zece minute pân s vorbeasc vreunul dintre
noi.
— Apropo, î i st bine cu p rul liber, a zis ea, oftând ca un
pisoi care mo ie la soare. Chiar i ud. Ai un p r extraordinar.
Sunt geloas .
Buzele mi s-au desf cut într-un rânjet i am ridicat privirea
de unde-i masam adâncitura u oar de pe spate, unde n-avea
absolut nicio vân taie.
— Mul umesc, Joe.
— Cu pl cere, Sethie.
A urmat o pauz .
— Chiar am fost groaznic la antrenament.
— N-a fost decât o zi. O s te înve i.
— Chiar crezi? Sau încerci doar s m faci s m simt mai
bine?
— Poate câte un pic din amândou .
Josie a râs, iar eu am sim it efectul.
— Cred c a func ionat, ha?
Vorbeam încet.
— Mda, a optit ea.
îmi pl cea zâmbetul ters de pe chipul ei - un zâmbet sa
tisf cut. Genul de zâmbet care-mi imaginam c -i împodobea
buzele dup ce avea un orgasm. Ar fi fost prezent i ro ea a,
exact cum era atunci. Dar bag mâna în foc c ar fi fost mai pro
fund , mai intens .
Am mai luat ni te alifie, iar mâinile mi s-au mutat spre
ale, urmând curba u oar i sexy. Aici erau ni te vân t i pa
lide. Nimic grav, dar asta nu m-a oprit. Chiar dac trecuse
mult mai mult timp decât mi-ar fi trebuit s termin cu asta,
trupul îmi era pe pilot automat. Degetele au atins p r ile moi
ale mijlocului ei i am auzit-o tr gând aer în piept. Sunetul a
rico at în mine ca un bumerang. Eram a a de învârto at, c
m durea. Era tortur pur , absurd , dar, pe de alt parte, nu
m puteam opri.
Masându-i alifia pe p r ile laterale, mergând în sus, spre
locul unde i se strânsese tricoul, privirea mi-a fugit la profilul
ei. Avea ochii i buzele întredeschise. Cu pieptul ridicându-se
i coborând neregulat, mi-am tras mâinile în jos pe laturile
corpului i mi-am inut privirea lipit pe ce vedeam din fa a
ei. Rozaliul c hia r devenea mai profund, mai întins. Mi-am dus
degetele pân în mijlocul alelor i nu mai aveam nicio urm
de alifie pe ele, iar aroma de mentol disp ruse când mi-am tre
cut degetele mari peste pielea ei, coborându-le sub marginea
pantalonilor largi.
i-a smucit oldurile în sus spre mine, iar ochii i s-au m rit
când mi-am mi cat degetele în cercuri mici, ap sate. Apoi
s-au smucit din nou i i-a strâns coapsele, de parc ar fi c
utat incon tient ceva... ceva ce i-a fi putut da, ceva ce voiam
s -i dau.
M-am cutremurat când am închis ochii. Senza ia pielii
ei sub mâinile mele, trupul ei a a de aproape de-al meu i
convingerea c , dac a fi mers mai departe, nu m-ar fi oprit
aproape c mi-au aruncat în aer scula. Era a a de învârto at ,
c d u r e a, dar zvâcnirea aia pulsa undeva mai profund. Da,
voiam s-o despoi de toate hainele astea, s -i desfac coapsele
i s-o p trund din spate, s m pierd în extaz în ea i s uit
de orice altceva, dar voiam mai mult. Voiam s ajung a a de
aproape de ea, încât s nu mai r mân niciun pic de loc între
noi, i voiam s stau cu ea. Nop ile în care dormisem lâng ea
fuseser nop ile în care dormisem cel mai bine în toat via a
mea.
Nu meritam a a ceva.
Mai mult ca sigur nu meritam ceva a a de proasp t i
de-al naibii de pur ca Josie, pentru c asta era ea. Cu totul de
neatins.
A fost un efort supraomenesc s -mi ridic mâinile i s le iau
de pe ea, iar ea a r mas nemi cat , r suflând cu gâfâieli scurte
i rapide. Mi-am silit mâinile s se a eze pe saltea, de-o parte
i de alta a ei, i m-am ridicat în picioare, aplecându-m dea
supra ei.
— Vrei s tii ceva? am întrebat, cu buzele a a de aproape

de obrazul ei, încât aproape c -i puteam sim i gustul pielii.
Groaznic sau nu, nu e nimic pe cer mai str lucitor ca tine.
i m-am tras de lâng pat i am plecat, în timp ce ea îmi
striga numele ca un clopot de biseric ar tând unui p c tos
calea spre fag duiala... iluzia... mântuirii.
CA PRIN CEA , zilele se transformau în s pt mâni mai
repede decât îmi imaginam c ar fi posibil, ducându-m tot
mai departe de via a pe care o tiusem i schimbând-o în ceva
str in. îmi petreceam orele din timpul zilei înv ând diferitele
p r i din corp care puteau s doar , locuri la care nici m car
nu m gândisem înainte.
Parc m dureau gambele permanent de la alerg rile de
sear . Nu conta dac erau în untru sau afar . Coapsele m du
reau din cauza terenului denivelat când alergam afar , dar i
când alergam în untru, iar Seth regla banda la niveluri de în
clinare de genul alearg -sau-mori. Bucile m dureau i de la
alergat, i de la c zut pe ele. Nici m car nu voiam s m gân
desc la spate, pentru c doar cuvântul „spa-te” îmi provoca
dureri.
La vreo s pt mân dup ce începusem antrenamentul, am
reu it în sfâr it s cad corect. O singur dat într-o zi întreag
i abia dup înc dou zile am fost în stare s cad sistematic
cum trebuie, dar, privind în perspectiv , era o victorie minor ,
chiar dac Luke i Seth insistaser c e mare lucru. Dar dup

ce am înv at cum s cad f r s r mân far aer sau s m aleg
cu vreo como ie, a trebuit s înv s m ridic.
Repede.
i ca un ninja.
Seth i Luke m-au înv at c nu trebuia s m rostogolesc
sau s m ridic întorcând spatele la adversar, ceea ce era evi
dent, dar se a teptau s m ridic doar tr gându-mi picioarele
i împingându-m în sus.
Cum?
A a c în faza asta nou de antrenament îmi sim eam
mu chii de pe burt de parc îmi tocase cineva cu lovituri de
karate abdominalii inexisten i, iar „spa-te-le” m durea chiar i
mai r u, pentru c în sfâr it reu isem s m ridic de la podea,
oarecum orizontal, doar ca s cad la loc. Mi-a trebuit aproape
înc o s pt mân ca s înv c trebuia s m rostogolesc pe
umeri i s îmi iau suficient elan când îmi aruncam picioarele
la podea ca s m împing în sus.
Apoi am petrecut alte dou zile f când asta iar i iar, pân
când b ie ii au ajuns la concluzia c a venit momentul s tre
cem la tehnici defensive, ceea ce a avut ca rezultat ni te nuan e
adorabile de purpuriu, albastru i ro u de sus pân jos pe bra e.
Dup edin ele de antrenament, mâneam de obicei de sear
la cantin cu Deacon i Luke i acolo am mai v zut i alte fa ete
ale lumii steia bizare. Astfel, am v zut puri folosind elemen
tele ca s fac diverse lucruri, ca de exemplu s - i mute farfu
riile sau scaunele far s le ating , sau f când s plou peste
capetele altor studen i care nu b nuiau nimic.
în afar de Deacon i Luke, nu se apropiase nimeni de mine,
de i mul i dintre ei ajunseser s ne priveasc la antrenamente.
Gagica pe nume Thea, cu â ele ei uria e, era acolo din dou în
dou zile, agresându-1 sexual din ochi pe Seth, i nu voiam s

m gândesc ce ar putea însemna asta.
Dup prima sear la Universitate, Seth nu mai r m sese ni
ciodat cu mine toat noaptea. i, de i tiam c n-ar trebui s
m afecteze absen a lui i în elegeam c nu exista niciun motiv
s împ r im patul, îmi ljpsea, mai ales dup ce pleca seara.
Dup prima zi de antrenament, când Seth îmi f cuse masa
jul la de-a dreptul frustrant, începuse un alt ritual chinuitor,
în fiecare sear , mai pu in unele zile aleatorii când lipsea, dup
ce mâneam de sear i dup aia f ceam un du , Seth ap rea cu
borcanul care p rea f r fund.
St team pu in de vorb , uneori despre nimicuri, cum ar fi
ce personaj credeam c o s r mân ultimul în via în The
Walking D e ad sau care era mai tare dintre fra ii Winchester1.
Alteori, conversa iile deveneau mai profunde. Vorbea ceva mai
mult despre maic -sa i cât de frumoas era i cum era s fii
trimis la o coal într-un t râm îndep rtat. i eu îi spuneam
cum era s - i petreci verile la lac i cât de singur m sim eam
în timpul anului colar. Apoi m a ezam pe burt cu tricoul
tras pân sub sâni, iar Seth întindea alifia, i când alifia aia dis
p rea de pe vârfurile pu in aspre ale degetelor lui, nu se oprea.
Cel pu in, nu imediat.
Degetele i mâinile lui îmi înv aser pe de rost fiecare
adâncitur i curb de pe spate i laterale. Era familiarizat în
deaproape cu fiecare ridic turâ din ira spin rii i linia umeri
lor. Atingerea lui... nu tiu dac din cauz c era c e e ra sau din
cauz c era cine e r a , avea un efect fulger tor asupra sim urilor
mele. Din clipa în care m atingea, mi se încingea tot trupul - o
1 Sam i Dean Winchester, personajele principale din serialul Super-

natural.
dogoare lichid mi se aduna în m runtaie i-mi clocotea în

vene. R suflarea devenea mai superficial cu fiecare clip care
trecea i trupul îmi era cuprins de un alt fel de durere.
Eram cu totul con tient de felul cum îmi reac iona
corpul, cum mi se smuceau oldurile i cum îmi ap sam pi
cioarele unul de altul ca s încerc s sporesc încordarea tot
mai mare. Iar el trebuie s fi tiut ce-mi f cea i în ce stare
m l sa.
i m l sa în fiecare sear i habar n-am unde se ducea,
înapoi în camera lui? Pe undeva prin campus? Pentru c tiu
c erau petreceri. îl auzeam pe Deacon vorbind despre ele.
Nu-mi puteam închipui c st tea singur în fiecare sear , mai
ales c tiam i c era la fel de afectat ca i mine de masajul
de sear . Când se ridica s plece, v e d e am cât e de afectat. M
voia, dar nu f cea nimic, i nu puteam s nu m întreb dac
asta nu însemna cumva c f cea prin alt parte ceva în sen
sul sta.
Uneori, îmi ridica p rul care-mi c dea peste fa înainte
s plece. Alteori, mâinile îi z boveau pe oldurile mele când i
se ridica în picioare. în ajun m s rutase pe obraz, dar tot
plecase.
— Ar i de parc e ti cât pe ce s-adormi, a comentat Dea
con, atr gându-mi aten ia spre locul unde st tea, vizavi de mine.
F cusem pauz la prânz i Seth plecase el tia pe unde. Lu
asem un sandvici cu b ie ii la cantin .
— Vrei s - i aduc o pern ?
Am zâmbit obosit . Nu dormeam bine, în parte pentru c
m gândeam la lucruri la care nu voiam s m gândesc. Cum
ar fi bunicii mei. Cum ar fi mama mea care disp ruse. Cum
ar fi cât de mult îmi lipsea Erin. i cum ar fi cât de anti-talent
eram la antrenamente.
i nu ajuta nici faptul c Seth îmi c znea trupul a a de tare

c sim eam c o s plesnesc.
— Sunt OK.
Am dat deoparte o bucat uria de ro ie de pe sandvici.
Luke i-a terminat sticla gigantic de ap .
— Cum a fost în diminea a asta?
— Tot mai lucrez la scheme defensive... lovituri cu pum
nul i piciorul. M-am l sat pe spate, oftând. Tot groaznic sunt,
am spus.
S-a încruntat.
— Josie, nu e ti groaznic . Te descurci foarte bine i nu
cred c în elegi cât timp ne-am antrenat noi. i se pare c ne e
u or doar pentru c facem chestiile astea de la opt ani, dar tim
c nu-i u or. tim...
Cineva a strigat în spatele nostru, iar Luke s-a r sucit pe
scaun. Am v zut cum Deacon face ochii mari, a a c m-am în
tors prudent.
Un tip înalt cu p rul negru i pielea m slinie se înfrunta cu
un altul, care nu era la fel de înalt, dar era clar mai solid.
— Cum mi-ai zis? a întrebat Tipul Brunet, cu ochii
verde-deschis sc p rând.
Individul scund i-a ridicat b rbia.
— Am zis du-te naibii. i o s mai zic o dat i o s mai zic
i altceva. Du-te naibii, h e ma t o i nenorocit. Crezi c e ti mai
bun ca mine, dar nu e ti, a a c tai-o de-aici.
— Hematoi? am întrebat eu.
Am c utat cuvântul în memorie, dar n-am g sit nimic.
— înseamn pursânge, a r spuns Deacon încet. Nu-i a
bun .
Luke s-a tras de la mas .
— Nu.
în jurul celor doi începea s se formeze un grup nu prea

compact, iar Str jerii din cealalt parte a cantinei porniser
spre ei.
— O s - i mai zic i eu înc o dat . Neamul t u n-are ce
c uta aici.
Tipul Brunet a ridicat mâna.
— Mda, ia d e -aic i.
Individul Scund s-a ridicat de la p mânt de parc îl iz
bise în stomac o bil de demol ri invizibil , apoi a fost împins
câ iva metri în spate, în câ iva dintre tipii care se îngr m di
ser în jurul lui. Purul folosise probabil elementul aer. Indivi
dul Scund s-a îndreptat u or i apoi s-a împleticit înainte, cu
un bra masiv tras în spate ca s dea o lovitur puternic .
— Rahat! a morm it Luke, ridicându-se în picioare.
— Opre te-te! a ordonat Tipul Brunet, cu vocea trecând ca
un val prin cantin .
i, s fiu a naibii, Individul Scund s-a oprit brusc, cu bra ul
încremenit în aer.
Pe buzele purului a ap rut un zâmbet batjocoritor.
— Du-te în vârful celei mai înalte cl diri pe care o g se ti i
arunc -te pe fereastr .
Sprâncenele mi s-au ridicat brusc, pentru c fusese cea mai
penibil replic din istorie i m a teptam la mai mult din partea
descendentului unei creaturi mitologice, dar dup aia Individul
Scund s-a întors i a plecat. Privindu-1 cum traverseaz cantina,
am sim it c mi se strânge stomacul de nelini te.
— O, zeilor! a strigat Deacon, sculându-se de pe scaun i
ridicând vocea. S -l opreasc cineva! A fost o constrângere!
Mi-a stat inima în loc. în ultimele câteva s pt mâni, b ie ii
m puseser la curent cu o gr mad de lucruri i îmi amin
team limpede c , i înainte s fie abolit Orânduirea Rasei,
era interzis folosirea constrângerilor asupra semipurilor. Mi

s-a p rut ironic c o puteau folosi asupra muritorilor, atâta
timp cât nu-i puneau în pericol, dar tiam c ceea ce f cuse
Tipul Brunet acum era ceva inacceptabil, o înc lcare masiv
a regulilor.
Luke s-a aruncat în fa a Individului Scund, ap sându- i
mâinile pe umerii lui, dar tipul tot încerca s mearg înainte.
— Ce dracu’? a ipat cineva - o fat .
Ap ruse din senin, toat numai mu chi supli i o piele în
tunecat catifelat , superb . L-a împins pe pursânge în mas i
apoi a â nit spre el, înf urând expert o mân în jurul gâtului
tipului.
— Dac încerci m car rahatul sta cu mine, î i rup gâtul,
înl tur constrângerea, nemernicule.
— Du-te dracului! a mârâit purul.
i atunci a izbucnit haosul. Farfuriile se sp rgeau de podea.
Sticlele de ap i suc se rostogoleau. Mesele se r sturnau, în
vreme ce în jur zburau pumni, iar pe podea c deau trupuri.
U ile duble de la jum tatea înc perii au explodat când au n
v lit Str jerii, plonjând în gr mad , i au fost complet înghi i i
de grupul care se înc iera.
La u , Luke înc se mai lupta cu semipurul aflat sub con
strângere, iar Deacon era cu el. îl prinsese pe semipur din
spate, proptindu-se pe picioarele înc l ate cu sandale i încer
când s -l in pe loc.
i apoi totul a devenit o scen de co mar.
în col a ap rut o fulgerare ro u-aprins i cineva a ipat. în
c perea s-a umplut imediat de miros de ozon ars i... piele
pârlit . Am s rit în picioare i am r mas cu gura c scat când
o minge de foc cu form uman a ie it în fug printre dou
mese r sturnate, r sucindu-se i învârtindu-se. Dinspre bietul

suflet au izbucnit ipete. O, Doamne!
M-a cuprins groaza i o parte din creier nu putea prelucra
ce vedeam... vedeam cum arde de vie o persoan . Am pornit
înainte, far s fiu sigur cum s fiu de ajutor, dar cineva - o
fat - s-a gr bit spre persoana aia, inând în mân un pahar cu
ap . L-a aruncat în aer i a ridicat i cealalt mân . Firul de ap
s-a umflat repede, zvâcnind i întinzându-se ca o pânz de ap .
Pe um r mi-a aterizat o mân , întorcându-m în loc. M-am
încordat, preg tit s sar la b taie i s fac praf curul cuiva. Nu
l-am recunoscut pe tip, dar era înalt i avea ni te ochi uluitori,
ca ni te pietre pre ioase, a a cum aveau to i purii.
i-a strâns mâna pe um rul meu, înfigându- i degetele.
— O nenorocit de muritoare. N-ai ce c uta aici nici m car
cât semipurii tia.
înainte s pot spune ceva, a sl bit strânsoarea i dup aia
m-a împins înapoi cu destul for cât s lovesc scaunul i s -l
r storn. N-am stat s m gândesc. Acum o lun a fi stat, dar
nu i acum.
M-am întins în spate i am apucat farfuria grea de cera
mic . Universitatea nu se încurcase cu farfurii de plastic sau
carton i asta s-a dovedit un avantaj uria pentru mine. Am
lovit cu farfuria drept în capul tipului. Impactul mi-a zgâl âit
bra ul, iar tipul a c zut ca un sac de mere.
— Chiar n-ar fi trebuit s faci a a ceva.
Glasul înghe at mi-a trimis un fior pe ira spin rii i, pân
s m pot întoarce sau s apuc altceva care s poat fi folosit ca
arm , o mân m-a în f cat de coad i mi-a smucit brusc gâtul
pe spate, f cându-m s ip.
— Iar tu chiar n-ar fi trebuit s faci a a c eva , nenorocitule.
i apoi mâna a disp rut, iar eu m-am r sucit spre sunetul

vocii lui Seth i i-am v zut ochii îngusta i. Când m-a apucat
de mân , avea buzele strânse i maxilarul încordat. Era furios.
— Haide s mergem!
Oricine fusese cel care m tr sese de p r, acum era doar o
gr mad pr bu it pe podea i nu d dea semne c o s se ri
dice de-acolo o vreme.
— Dar...
— Nu-i problema noastr , Josie. i o s se agraveze îna
inte s termine. Ie i de-aici pân s - i pun cineva fundule ul
pe foc.
M-am uitat prin cantina aglomerat , localizându-i pe Luke
i Deacon, care înc se mai luptau cu semipurul, i am dat s
m împotrivesc, pentru c nu mi se p rea corect s -i p r sesc,
dar Seth nici nu voia s-aud .
înjurând, s-a r sucit spre mine i s-a aplecat. într-o nanose-
cund , eram aruncat peste um rul lui, iar el mergea înainte,
evitând f r probleme scaunele zbur toare i trupurile care se
rostogoleau pe podea.
Nu m-a l sat jos nici în hol, iar când am început s m zbat,
mi-a tras o palm peste fund, facându-m s ip.
— Hei! Seth, las -m jos!
Cum n-a r spuns i a mers mai departe, l-am lovit cu pum
nii în spate.
— Potole te-te, Joe!
— Seth...
— N-am încredere în tine s te las jos. Probabil c o s fugi
înapoi i o s fii pr jit ca o bezea.
A deschis u a cu piciorul. Afar ploua, i am tres rit când
am sim it pe spate pic turile reci.
— Rahatul la de-acolo n-o s se potoleasc o vreme.
Mi-am înfipt degetele în bluza lui termoizolant , în timp

ce ploaia îmi curgea pe spate i pe gât, facându-m s icnesc.
— O, Doamne, nu-mi place de tine!
Pasul i-a devenit mai s ltat, ceea ce m-a f cut s înjur. Chi
cotind, m-a prins mai strâns.
— ine-te bine.
Am scâncit când a pornit, alergând peste aleea alunecoas
din cauza ploii cu gra ia i viteza unei afurisite de gazele, dar tot
eram uzi flea c atunci când am ajuns în holul c minului, iar ne
norocitul nu m-a l sat jos decât când am intrat în camera mea.
în clipa în care m-a depus pe picioarele mele, mi-am tras de
pe fa uvi ele de p r sc pate din coad i apoi m-am repezit
spre el, lovindu-1 în bra .
— Nu era nevoie s faci asta!
i-a arcuit sprâncenele.
— Se pare c era.
Uitându-m urât la el, m-am tras înapoi ca s nu-1 lovesc
din nou. A trebuit s respir adânc de câteva ori, cât mi-am
smuls de pe mine hainele ude.
— Chestiile astea se întâmpl în mod obi nuit?
— Habar n-am, dar nu m mir. Unii dintre puri chiar sunt
ni te tic lo i.
Renun ând s -mi mai scot bluza, am expirat zgomotos.
— Pursângele a folosit o constrângere asupra semipurului.
I-a spus s se duc s se arunce pe geam.
— Asta-i nasol. Seth a dat s se întoarc . Stai aici pân î i
spunem fie Luke, fie eu c e în regul s ie i.
Nu tiu care a fost motivul. Poate c era adrenalina, al c rei
nivel sc dea acum, dup ce se întâmplase la cantin . Poate c
era antrenamentul brutal i dur. Poate era frustrarea ferecat în
mine. Poate c erau toate la un loc.
Oricum, mi-am pierdut pu in controlul.

— Iar pleci? Tipic.
S-a întors din nou spre mine, cu ambele sprâncene ridicate.
— Ce?
— Tu! Iar o s pleci. Pentru c asta-i tot ce faci. Deci eu
ar trebui s stau pur i sjmplu aici cu mâinile în sân pân îmi
spune cineva c e în regul s ies iar. Asta-i o porc rie.
Sprâncenele i-au coborât la loc.
— E pentru siguran a ta.
— Asta-i o porc rie! am repetat eu. Putem s ne antren m
chiar acum! i am nevoie s fac asta pentru c nu pot s stau
pur i simplu aici i s nu fac nimic.
Seth s-a apropiat cu un pas.
— Te-ai antrenat f r întrerupere, Josie. O zi sau dou li
bere din când în când n-o s schimbe nimic.
Am strâns pumnii.
— Nu în elegi, am spus, îndreptându-m spre dormitor.
M rog. Du-te s faci ce-oi face tu în timpul t u liber.
— Ce dracu, Josie? Care-i problema?
Care era problema? Mi-am aruncat pantofii, m-am l sat s
cad pe jos i mi-am tras osetele, azvârlindu-le în col ul camerei.
Seth era în prag.
— Josie.
Mi-am desf cut p rul i am aruncat elasticul ca pe o pra tie
în partea cealalt a camerei, iar când m-am uitat la Seth c hia r
mi-am pierdut controlul.
Am s rit în picioare, cu pumnii strân i.
— Nu în elegi, Seth! Nu vreau s-o ard singur în camera
mea, pentru c nu vreau s stau aici i s m gândesc ce în
toarse pe dos sunt toate!
S-a îndreptat.
— tiu...
— Nu, nu tii! am strigat. Tocmai am v zut pe cineva c
ruia i s-a dat foc i tu te por i de parc n-ar fi mare lucru de
fapt. Oamenii chiar sunt ar i de vii tot timpul pe aici, se pare.
i am v zut pe cineva c ruia i s-a spus s se arunce pe geam
i persoana aia chiar avea de gând s-o fac ! E o nebunie. E
demen cu acte-n regul .
— Josie, a zis el, blând i precaut.
— i am avut nevoie de aproape trei s pt mâni s înv s
cad i s m ridic cum trebuie. Trei s pt mâni! Un urs în hi
bernare înva mai repede de-atât.
A zvâcnit din buze i a coborât vocea.
— Josie.
— S nu îndr zne ti s râzi, nemernic ce e ti!
— Josie, a zis el t r g nat, cu ochii chihlimbarii sc p rând.
— i nu pot s m gândesc la bunici f r s m doar , sau
la mama f r s m întreb dac m car mai tr ie te!
Am strâns din ochi i am tras nesigur aer în piept. Ochii
m usturau de lacrimi când m-am trântit pe marginea patului.
Atâta doar c , desigur, am calculat gre it i am ajuns în fund
pe podea, la picioarele patului. Nici m car n-am sim it dure
rea când mi-am tras genunchii în sus i mi-am ap sat palmele
pe ochi.
— Hei.
Glasul i se auzea mai aproape i i-am sim it mâna acope-
rindu-mi genunchiul.
Urm toarea r suflare mi-a r mas în gât.
— Au murit, Seth.
Vocea mi s-a frânt, pentru c , de când se întâmplase, era
prima dat când o spuneam cu voce tare.
— Au murit, i pentru ce? Erau oameni buni... oameni
grozavi. Nu meritau ce li s-a întâmplat.
Mâna i-a urcat pe bra ele mele. A tras în jos unul dintre ele
i eu l-am coborât pe cel lalt, iar privirea lui ferm s-a a intit
în ochii mei înl crima i.
— Ai dreptate. Nu meritau a a ceva, Josie. Dar nu po i s ii
chestiile astea în tine. Nici antrenamentul, nici altceva n-o s
te ajute dac le în bu i. Nu-i s n tos.
— Nu, z u! am ripostat, tr gându-mi bra ul.
M-am ters la ochi cu dosul mâinilor. Se adunau i mai
multe lacrimi. Nodul din gât devenea tot mai greu. Sim eam
cum încep s m desfac în f râme i am f cut un efort s -mi
iau gândul de la bunici i de la mama i s m ag de altceva.
Mi-a sc pat f r s m gândesc cu adev rat:
— i mai e ti i tu...
— Eu?
M-am uitat la el.
— Vii aici în fiecare sear i m atingi i... m faci s simt
toate alea...
Seth s-a l sat pe spate, l sând loc între noi.
— Josie...
C ldura mi se rev rsa în obraji, dar am continuat, pentru c
de ce nu? Fie m f ceam de râs, fie îi plângeam în bra e. Aveam
s aleg prima variant .
— M atingi i dup aia m la i i eu vreau s r mâi. Vreau
s m atingi în continuare, dar tu... tu plec i.
i-a întors capul, coborând b rbia în timp ce pieptul i se
ridica.
— Nu vrei a a ceva. Crede-m , nu...
— Nu-mi spune tu mie ce vreau!
M-am tras pe genunchi i am lovit cu mâinile în umerii lui
largi.
Luat pe nepreg tite de ce f cusem, a c zut în fund. A des

chis ochii larg, de parc nu-i venea s cread c tocmai f cu
sem a a ceva i, mda, nu era OK.
Dar nu-mi p sa.
— Nu-mi spune tu mie ce vreau. Tu nu tr ie ti în capul sau
în corpul meu. S nu îndr zne ti s iei tu hot rârea asta pen
tru mine.
Maxilarul i s-a strâns i m-a privit cu ochii miji i.
— Iau eu hot rârea asta pentru tine, fiindc eu tiu mai
bine.
— Ah, e jalnic, Sethie. Jalnic i stupid, i n-ai decât s - i
bagi undeva hot rârea! tiu ce vreau!
Valul de furie i frustrare i durere i a a de multe altele m
cople ise i nu m mai puteam opri.
— Vreau s m s ru i. Vreau s ...
A trecut o clip i apoi era în fa a mea, cu mâinile pe umerii
mei, f cându-m s icnesc.
— Nu întinde coarda, Josie. Serios. Habar n-ai ce anume ceri.
Poate c nu tiam. Probabil c nu tiam, pentru c n-aveam
experien , dar ce f cea în fiecare sear , venind aici i apoi ple
când, nu era corect. M-am uitat în ochii lui.
— Atunci nu veni aici i nu m atinge i nu pleca dup-aia,
s te duci s faci Dumnezeu tie ce în timp ce eu stau aici i m
întreb ce dracu’ se întâmpl .
I-a zvâcnit un mu chi pe maxilar i apoi i-a l sat mâinile
în jos.
— Bine. Dac asta vrei.
Am c scat gura, pentru c era exact ce nu voiam i durea...
m a r d e a în piept i în gât... ce u or putea s fie de acord cu
asta. i d u rea mai tare decât îmi imaginasem.
— Du-te naibii!
i-a l sat capul într-o parte i m-a intuit cu privirea, cu
ochii str lucind chihlimbariu-ro cat.
— La naiba, Josie!
M-am uitat urât la el.
i el s-a uitat urât la mine.
— Futu-i!
A trecut o clipit i apoi mâinile mari ale lui Seth erau pe
obrajii mei, iar gura lui, peste gura mea.
NU AVEAM nicio urm de autocontrol.
S-o s rut pe Josie era ultimul lucru pe care ar fi trebuit s -l
fac, dar gata, m s turasem s m tot lupt cu ce-mi doream eu,
cu ce- i dorea ea. Oare aici duseser toate astea? M am geam
singur în fiecare sear în care veneam la ea, o atingeam i apoi
plecam, crezând c nu cl deam ceva între noi?
Mda, eram nebun.
Dar aveam gura peste gura ei, iar asta p rea s-o fi luat prin
surprindere, prinzând-o cu trupul crispat, dar eram perseve
rent. Când mi-am mi cat buzele peste ale ei, am sim it ceva
crescând în mine, ceva s lbatic i electric, i aveam nevoie de
mai mult decât acest... gest neprih nit. Aveam nevoie s merg
mai adânc. Aveam nevoie s -i simt gustul.
L sându-mi capul într-o parte, i-am prins buza de jos între
din i, cu cea mai u oar ap sare, iar mâinile ei mi s-au l sat pe
piept i degetele i s-au înfipt în bluza de pe mine.
Mi-am trecut limba peste buza ei de jos i apoi peste col ul
gurii, facând-o s r sufle greu i nesigur. Undeva, într-un cotlon
al min ii, îmi d deam seama c n-are experien , c trebuia s

m re in, dar când i s-au întredeschis buzele am p truns di
rect, trecându-mi u or limba peste a ei, sim indu-i gustul pen
tru prima dat . i, fir-ar s fie, gustul la mi-a ajuns direct în
toate termina iile nervoase. Mi-am l sat mâna pe spatele ei,
mototolind obstacolul pe care-1 forma bluza sub ire i umed .
A
A tras aer în piept, iar eu l-am vrut pentru mine. L-am luat,
mergând mai adânc cu s rutul, pân când a ridicat un bra ,
încol cindu-1 în jurul gâtului meu. Cu fiecare clip , trupul i
se destindea lâng mine i am scos un sunet profund, posesiv.
Era al naibii de nes buit.
Dar nu m puteam opri.
îi savuram gura, senza ia buzelor ei lipite de ale mele... tre
cuse o ve nicie de când îmi mai dorisem a a de tare ceva i o
d o r e am pe ea. I-am tras trupul lâng mine, facându-i genun
chii s alunece pe covor, potrivindu-i oldurile unde le voiam.
Sunetul gâfâit pe care l-a scos în gura mea mi-a ajuns direct în
scul i tiam c a sim it i ea. Nu se putea ascunde efectul i
voiam s -l simt .
M-a prins cu mâna de p r, tr gându-m de gât, i i-am
mu cat buzele, în l ându-mi capul i uitându-m la ea. Genele
alea m t soase au fluturat, ridicându-se. Ni s-au întâlnit privi
rile. Ochii ia alba tri erau adânci, de culoarea cerului înainte
s se înnopteze.
Am sim it ceva mi cându-mi-se în gât. Mi-am trecut limba
peste buza de jos, sim indu-i gustul.
— Seth, a optit ea.
în t cerea dintre noi, îi auzeam r suflarea tremurat . tiind
c nu merit a a ceva, mi-am l sat mâinile pe coapse, încercând
s recap t vreo urm de autocontrol, dar parc încercam s
culeg cu mâna pic turi de ploaie. Privirile ni s-au întâlnit din
nou, iar foamea i nevoia adunate în ochii ia de un albastru

str lucitor m-au terminat, f când praf re inerea ca pe-un elas-
i ic întins prea tare.
Aruncându-m înainte, i-am prins din nou obrajii, trecând
urm torul s rut la un cu totul alt nivel - nici vorb de pros
tiile alea blânde i am gitoare. i era preg tit . Cu un suspin
uierat, gura i s-a deschis la atingerea gurii mele. S rutul a fost
mai profund, mai aspru, iar for a lui ne-a împins pe amândoi.
Josie s-a l sat în jos, iar eu am urmat-o, f r s -mi dezlipesc
gura de pe buzele ei, i schimbarea brusc de pozi ie a fost ca
o r splat . Aveam trupurile la acela i nivel, piept peste piept,
old peste old. O sim eam moale i minunat sub mine.
L sându-mi greutatea pe bra ul sprijinit de covor lâng
capul ei, i-am prins b rbia i i-am împins-o pe spate, s ru
tând-o i mai adânc, vrând cumva s -i revendic chiar sufletul.
Partea interesant era c sufletul meu era cel revendicat, r su
flarea mea era cea furat i mie îmi b tea inima nebune te de
repede în piept.
Josie m s ruta i ea i avea o urm de ezitare, de parc n-ar
fi tiut ce s fac , dar n-avea importan , pentru c ea facea
totul bine, ceea ce m îndemna s -mi doresc s renun la orice
am gire c m-a controla. O puteam avea acum - m puteam
pierde în minunea care era Josie. Eram tare ca piatra, preg tit,
dar la naiba dac nu era ceva mai profund decât nevoia fizic .
Voiam ceva ce nu mai avusesem niciodat . Companie real .
Loialitate. Prietenie. Pe ea. F r nimeni altcineva. Doar noi.
Un viitor. O zi de mâin e. Mântuire. i îmi ap sa pieptul, pentru
c nu tiam cum s m descurc cu toate astea.
Dar tiam cum s m descurc cu asta.
Coapsele i s-au desf cut, iar eu m-am l sat peste ea i din
piept mi-a bubuit un geam t când vârful limbii i-a tremurat
peste limba mea. Futu-i - a a de dulce! A scos un suspin u or,

n valnic, în gura mea, care mi-a trimis în trup o fulgerare de
senza ii brute i tot ce mai puteam sim i era gustul ei pe limba
mea i era nest pânit i cople itor.
Mi-am l sat mâna în jos peste gâtul ei delicat, oprindu-m
o clip s -i simt cu degetul pulsul precipitat i dup-aia am co
borât, cu mâna urm rindu-i linia coastelor, abia atingând ridi-
c tura sânului, i totu i spatele i s-a arcuit când a gâfâit i m-a
s rutat.
Zeilor, avea s m omoare!
Mi-am ap sat oldurile peste ea, l sând-o s afle exact cât
de tare voiam s-o fac cu ea, c nu era absolut nicio îndoial , i
am prins-o cu mâna care-mi tremura, mi cându-mi din nou
oldurile, trimi ând o jerb de energie pân la baza coloanei.
i ea i-a leg nat oldurile. Un dans perfect, în care eram a a
de prins, c nici n-am sim it prezen a pân n-am auzit vocea.
— Când i-am cerut s ai grij de fiic -mea, nu la asta m
gândeam.
Ah, rahat!
Am încremenit i mi s-a ridicat pârul pe tot corpul, iar Josie
s-a crispat sub mine. Nimic nu ucidea o erec ie mai rapid decât
apari ia lui Apollo când m frecam d e f ii c -sa.
Zeilor, avea întotdeauna o sincronizare impresionant .
M-am ridicat, am deschis ochii i am privit în ochii mari
i surprin i ai lui Josie. tiam c eram mort, de fapt mai mort
decât mort i cu coaiele nu tocmai întregi, dar, în clipa asta,
între ea i momentul în care-1 vedea pentru prima dat pe
taic -s u nu eram decât eu. Situa ia... situa ia avea s devin
încurcat .
Apollo a oftat zgomotos.
— Când vrei tu, Seth.
Pe chipul lui Josie începuse deja s - i fac loc confuzia i

am încercat s -i zâmbesc când i-am atins obrajii cu vârfurile
degetelor.
— O s fie în regul , i-am optit.
Ochii i-au r mas a inti i într-ai mei când m-am rostogo
lit de pe ea, a ezându-m în a a fel încât s r mân în fa a ei i
s -i dau timp s se adune. Când l-am v zut pe Apollo stând în
prag, n-am putut s m gândesc decât „ce dracu f”.
Apollo nu sem na cu el însu i - nu a a cum ar ta în reali
tate. Avea p rul castaniu-închis, tuns foarte scurt, tr s turile
pu in diferite, iar ochii erau la fel ca ai lui Josie. Ar ta a a cum
ar tase Leon - a a cum ar ta când era pe Insula Zeit ii, când
pretindea c nu-i decât un simplu Str jer.
— Ce-i cu asta? am întrebat, ridicându-m în picioare.
Se uita la mine de parc ar fi vrut s m castreze în stil
tradi ional, dar privirea i s-a mutat dincolo de mine când s-a
ridicat i Josie în capul oaselor. Punând o mân pe marginea
patului, s-a ridicat în picioare, cu fa a palid i ochii foarte
mari, uitându-se la el.
Apollo, deghizat în Leon, i-a zâmbit.
— Bun , Josie.
Josie a f cut un pas nesigur înainte, atingându-m cu um rul.
— Bob?
— Bob? a repetat Seth.

B rbatul la care m uitam - b rbatul c ruia Seth îi spusese
Apollo, tat l meu - îmi p rea cunoscut. îl tiam. îl cunoscu
sem când eram mic .
— Stai o clip , a zis Seth, p ind în fa . Acum te prezin i
drept Bob? Serios?
I-a aruncat o privire lui Seth.

— De ce mai e ti aici?
Seth i-a încruci at bra ele
— Nu plec nic ieri, a apus. A f cut o pauz i s-a uitat la
mine. Decât dac vrei tu s plec.
— Nu.
A
M-am tras mai aproape de el i m-am uitat atent la b rba

tul înalt.
— Vreau s r mâi.
— Minunat, a morm it b rbatul pe care-1 tiam drept Bob.
Am scuturat încet din cap, încercând s -mi pun în func iune
neuronii. Iure ul n ucitor i pl cut de senza ii provocat de s
rut rile lui Seth i de ap sarea trupului lui, lipit de al meu în
cele mai bune locuri cu putin , disp ruse repede, dar m
sim eam ca într-un vis.
— Veneai... veneai s m vezi când eram mic , am spus i a
sunat aiurea. La lac. îmi aduceai bomboane i p pu i.
— i asta nu sun deloc ciudat, a morm it Seth în barb .
Nu l-am b gat în seam .
— Nu în eleg. Dar poate c în elegeam i pur i simplu nu
voiam s accept. E ti...
— Sunt tat l t u. I-a aruncat o privire lui Seth i a rânjit su
perior. E a doua referire la Star Wars. Te-ai prins?
Seth i-a dat ochii peste cap.
— Ce dracu’? am optit eu.
Aerul a lic rit în jurul b rbatului pe care eu îl tiam de Bob
i apoi... nu mai era deloc Bob. în locul lui se afla un b rbat
care avea unele tr s turi în comun cu el, dar era mai înalt i
mai bine f cut, cu o coam de p r blond, ondulat, i ochi care
sem nau cu ai mei.
— Fir-a a naibii!
Cu inima bubuind în piept, m-am tras împleticit înapoi i

apoi m-am uitat la tabloid întors cu fa a la perete.
— Ce mama naibii?
Seth s-a întins spre mine, dar am scuturat din cap.
— N-am nimic. Atâta doar c n-am mai v zut pe nimeni
facându- i un Photoshop pe viu.
B rbatul - care era atât de e vid e n t Apollo - a zâmbit din
nou i am sim it un gol în stomac.
— N-ar fi trebuit s te cunosc niciodat . Decât dac aveam
nevoie de tine. Asta a fost în elegerea pe care-am facut-o între
noi când i-am creat pe cei doisprezece semizei, a explicat el.
Dar... erai copilul meu. Voiam s te cunosc.
Habar n-aveam ce s zic, a a c n-am f cut decât s m uit
la el, în timp ce inima îmi b tea nebune te.
— N-am apucat s petrecem mult timp împreun i în eleg
dac tu consideri c te-am p r sit, dar te-am vegheat mereu,
într-un fel sau altul.
Tot habar n-aveam ce s spun.
Apollo i-a ridicat capul i s-a l sat o t cere prelungit ,
stingherit .
— îmi pare r u de bunicii t i. Se odihnesc în pace acum, în
paradis. Sper c asta te consoleaz .
Cu r suflarea t iat , am f cut un pas într-o parte i m-am
a ezat pe marginea patului, f r s mai cad de data asta. M
consola? Da. Nu.
— i mama?
— E în siguran . Nu pot s - i spun unde e, dar o s r mân
în siguran pân dispare pericolul, a r spuns el, trecându- i
privirea peste chipul meu. Sunt mândru de tine.
Am deschis gura, dar n-am scos niciun cuvânt. R suflarea
mi s-a poticnit din nou i am sim it cum cre te nodul la afu
risit din gât.
— Ai dat dovad de o for remarcabil i ai rezistat într-o

situa ie incredibil , a continuat, punându-mi parc inima
într-un storc tor de fructe. în loc s stai degeaba, ai ales s te
antrenezi, ca s te aperi. Sunt mândru.
A urmat o clip de t cere, cât i-a aruncat o privire lui Seth.
— Totu i, gusturile tale în materie de masculi m îngri
joreaz .
— Cred c gusturile mele în materie de mascu li sunt foarte
bune, mul umesc, am s rit eu pân s m pot opri.
Seth a întors capul spre mine, parc surprins c -i luam ap
rarea, ceea ce însemna c era un idiot, inând cont c tocmai
avusesem gura lipit de gura lui.
Zâmbetul lui Apollo a revenit, i mai larg, îmblânzind fru
muse ea rece i stranie a chipului s u.
— A a deci...
Privirea i s-a întors spre Seth.
— B nuiesc c mi-a zis-o.
De data asta, Seth n-avea nimic de spus i, când m-am uitat
la el, înc m mai privea, cu ochii aurii larg deschi i i fa a cu
o nuan mai palid .
— Nu pot s stau mult. Când sunt în prezen a ta... M rog,
m sec tuie te, dar...
Sprâncenele i s-au adunat i s-a mutat de pe un picior pe
altul.
— Dar i-am sim it durerea mai devreme. Trebuia s te v d.
Iat . Storc torul de fructe lucra la greu în pieptul meu.
— Nu tiu ce s spun
— Nu trebuie s spui nimic.
— Ba nu... trebuie. E ... e cople itor. Toate astea m cople
esc. Nici m car nu ar i destul de b trân ca s -mi fii tat . Am
râs i râsul a sunat pu in dement. i la un moment dat te-am
cunoscut. Erai prietenul meu... singurul meu prieten i... toc

mai m-ai prins s rutându-m cu un tip, a a c a zice c tocmai
am acoperit anii de adolescen în care n-am fost împreun .
Seth s-a înecat, în bu ind ceva care suna a râs.
— D -mi voie s declar oficial c n-a fost o experien pl
cut , a comentat Apollo sec.
— Dar e ti aici i ai... mi-ai fost al turi într-un fel sau altul,
am spus, trecându-mi prin p r o mân nesigur . i asta trebuie
s însemne ceva, am optit, cu vocea aspr .
Zâmbetul i-a p lit pu in.
— Dar în momentul sta tiu c nu e suficient.
Mi-am strâns ochii ca s în bu usturimea brusc i incon-
trolabil i, într-o clip , am sim it c era mai aproape, chiar cu
o secund înainte s -mi ating fa a. Ochii mi s-au deschis re
pede i el - un zeu, z e u l S oarelu i - era în genunchi în fa a mea.
M-a str b tut un val de energie, parc a fi fost electrocutat .
— Trebuie s fii viteaz i în continuare, to paidi m ou, i
zo i m ou. Trebuie s fii puternic i în continuare. Nimic din ce
i se întâmpl nu va fi u or, dar o s te veghez mereu. i-a co
borât mâna i s-a ridicat în picioare, adresându-i-se lui Seth:
Iar tu... e ti foarte norocos.
i apoi a disp rut.
Pur i simplu, într-o clip era acolo i în urm toarea nu mai
era.
— Ei bine, n-a fost pe cât de jenant... sau violent m gân
deam c o s fie, m-a în tiin at Seth, evident obi nuit cu
apari iile i dispari iile bru te ale lui Apollo.
— Ce... ce-a spus?
Privirea mi s-a mutat din locul unde st tuse Apollo spre Seth.
— în cealalt limb . tii?
A dat din cap, iar chipul i s-a îmblânzit.
— A spus „copilul meu, via a mea”.
Mi s-a strâns inima.

— N-am crezut niciodat c e în stare.
— De ce anume?
Seth i-a trecut degetele prin p r i apoi a l sat mâna în jos.
— N-am crezut niciodat c Apollo chiar ine i la altci
neva în afar de el. Nu a a cum cred... cum tiu c ine la tine.
E capabil de compasiune. Nu l-am mai v zut niciodat a a.
Nu tiu despre ce era vorba, dar controlul vag pe care-1
aveam asupra emo iilor s-a risipit. Am izbucnit necontro
lat. Fa a mi s-a bo it i m-au sfâ iat hohote de plâns, zgudu-
indu-mi tot trupul. Mi-am plesnit palmele de fa , dar nu m-a
ajutat s opresc lacrimile. Mi-au udat palmele, mi-au br zdat
obrajii i mi-au zgâl âit umerii.
Patul s-a l sat i ni te bra e puternice i fierbin i mi-au cu
prins talia, iar faptul c Seth r m sese aici, c nu plecase, m
f cea s -mi fie i mai greu s m adun, s închid rana.
Seth a scos un sunet profund, din gât, când m-a tras la piep
tul lui, strângând un bra în jurul meu. i-a îndoit mâna pe
dup ceafa mea i, f r s spun niciun cuvânt, m-a adunat mai
aproape, iar eu m-am l sat. Neavând experien cu felul sta de
lacrimi, m-am cuib rit cât de mult am putut, încol cindu-mi
bra ele în jurul lui i m-am inut strâns de el.
Iar el m-a inut strâns.
A M DESCHIS OCHII i m-am holbat la str lucirea al
b struie care lic rea dinspre televizor pe tavan. Sonorul era
dat încet i nu se auzeau decât oapte în bu ite. Probabil c
adormisem.
E ti f o a r t e norocos.
Mi-am l sat capul în jos, iar privirea mi-a trecut peste silu
eta nemi cat a lui Josie. Epuizat emo ional, îmi adormise în
bra e. Nu se trezise nici m car când o tr sesem mai sus în pat.
R m sese la mine în bra e, încovrigat pe-o parte, cu oldurile
între oldurile mele i cu capul la pieptul meu.
I-am dat dup ureche o uvi . S-a foit, dar ce a morm it era
cu totul de neîn eles. Bra ul pe care-1 sprijinisem pe talia ei s-a
strâns cu de la sine putere.
Oare mai inusem în bra e vreo fat a a? Poate o dat sau
de dou ori cu Alex, dar cu ea nu fusese niciodat vorba s - i
fi dorit cu adev rat s fie acolo, cu mine. Mai degrab avusese
n ev oie s fie aproape de mine i asta era o mare diferen . Sin
cer, Alex i cu mine... avuseser m nevoie unul de cel lalt.
Nu ne d o ris e m niciodat unul pe cel lalt. Nu a a cum i-l

dorea pe Aiden St. Delphi i nu cum o doream eu... m-am
oprit, de i n-avea niciun rost. Dar uneori mi se p rea c , dac
nu îmi dau voie s duc gândul pân la cap t, nu era adev rat.
Logic idioat ca dracu’.
Josie s-a foit din nou, încle tându- i mâna delicat la piep
tul meu. în timp ce m uitam la vân t ile palide care-i um
breau interiorul antebra elor, m întrebam ce visa i speram c
era ceva pa nic. Pân la urm , pielea o s -i devin insensibil
de la antrenamente, dar oare avea s devin i ea insensibil ?
Pân acum, acceptase tot ce-i fusese azvârlit în cale, dar tiam
c înc ar mai ezita când era vorba de ucis ceva. Acea ultim
f râm de moralitate pe care îi era aproape imposibil s-o lase
în urm .
Nu erau multe lucruri pe lumea asta care s m însp i
mânte, dar faptul c tiam c e foarte posibil s nu fie în stare
s ucid ... Mda, m îngrozea.
Am închis ochii, tr gând ov itor aer în piept. Dac ar fi
tiut totul despre mine, tot ce f cusem, n-ar fi stat a a în bra ele
mele. N-ar fi fost niciunde prin preajma mea, nici vorb s
vrea s-o s rut.
Da, eram norocos în momentul sta.
Trebuia s -mi mi c curul de aici înainte... înainte s ce?
înainte s mearg mai departe povestea asta. înainte s m
prind a a de tare, încât s nu mai fiu în stare s-o scot de-acolo.
i înainte s afle cine eram cu adev rat.
— Seth?
Am ridicat pleoapele la sunetul vocii ei somnoroase. Avea
capul dat pe spate i privirea albastr a intit pe fa a mea.
— Hei. A clipit încet. Am adormit pe tine.
— E-n regul , i-am zis. Nu m-a deranjat.
Un zâmbet blând i-a arcuit u or buzele i mi s-a strâns pu in

stomacul. Un zâmbet... Nu tiusem niciodat c un zâmbet
poate avea un astfel de efect. Puteai s -l sim i ca pe o lovitur
In piept.
— Mul umesc pentru... m rog, c m-ai l sat s plâng la
tine în bra e.
Pe obraji i se întindea o pat rozalie. Fascinant.
— i pentru c ai r mas cu mine.
— Nu-i mare lucru.
Am încercat s m mi c discret. Acum, c era treaz i se
mi ca, se trezise i scula mea.
— Cum te descurci?
i-a lipit din nou obrazul de pieptul meu, aparent nu se gr
bea nic ieri i... din partea mea, era în regul .
— Cred c sunt mai bine, a zis ea încet, mi cându- i oldurile
i facându-mi s se încordeze mâna de pe abdomenul ei. Tre
buia s m descarc, cred. ineam în mine. Dar... chiar nu tiu
ce s cred despre Apollo. Pur i simplu nu pot s m gândesc la
el ca... la tat l meu.
— Cine i-a r d o r i s se gândeasc la Apollo ca la un tat ?
A chicotit, iar eu mi-am sim it buzele r spunzând cu un
rânjet.
— Mda, asta a a e.
— Din toate chestiile cu care ai de-a face, cred c e în re
gul s-o la i mai moale cu asta o vreme. Doar s nu te miri
dac apare iar.
— S sper m c nu când ne facem de cap, a morm it ea
sarcastic.
Am început s râd, pentru c la asta m gândeam i eu, dar
amuzamentul s-a topit mai repede ca promoroaca.
— Probabil c ar trebui s m duc al turi.
Josie a s rit de pe pieptul meu, a a de repede, c am crezut

c are arcuri sub fund. Punându- i mâinile pe coapsele mele,
s-a r sucit cu fa a spre mine.
— O s pleci acum?
Am deschis gura.
— Gânde te-te înainte s r spunzi, Sethie.
îmi venea i s râd t s-o s rut, dar i s plec naibii de-aici,
i, prins între dou dorin e, m-am uitat la ea o vreme, care a
p rut un minut întreg.
— Josie...
Mi-a pierit graiul când i-a mijit ochii.
— Nu încerc s fiu un tic los...
— Serios? Mai devreme m-ai s rutat. Adic m-ai s rutat
b in e d e tot i acum mi se pare c vrei s tergi asta cu totul i,
îhî, din cauza asta e ti un tic los.
— La naiba, n b d ioas mai e ti când vrei tu, am morm it
eu, oarecum stârnit de parada de sfidare.
Dar, când buzele i s-au strâns, am crezut pentru o clip c
s-ar putea s m pocneasc .
— tii, câteodat chiar nu-mi placi, a zis.
— Josie, ideea e c , dac m-ai cunoa te cu ad e v ra t, nu
m-ai pl cea. Mi-am ridicat piciorul drept i m-am mi cat în
a a fel încât s fac pu in loc între noi. N-ai sta nici m car în
aceea i camer cu mine, am ad ugat.
Josie s-a l sat pe gambe, iar eu mi-am dorit s arunce în
mine cu o nou doz de furie - furie îndrept it .
— De ce? a întrebat încet, luându-m prin surprindere.
Chiar a vrea s tiu, pentru c eu cred c te cunosc. Te cu
nosc mai bine decât am cunoscut pe oricine altcineva. A a c
spune-mi de ce.
Trecându-mi degetele prin p r, am rezistat dorin ei s trag

de el.
— Haide, Seth. M-ai v zut în cea mai proast stare i n-ai
fugit. Crezi c eu o s fug?
Am ridicat ochii i i-am întâlnit privirea ferm .
— tii ce am f cut în ultimul an? înainte s fiu trimis s te
iau pe tine? I-am vânat pe cei care au fost de partea lui Ares. i
când zic vânat, nu vreau s zic c i-am adunat s lu m brunch-ul
împreun , Josie.
— Mi-am imaginat c nu-i scoteai la mas , a zis ea, l -
sându-se pe fund.
Privirea nu i se dezlipise din ochii mei.
— Chiar a a?
M-am ridicat, mutându-mi greutatea pe bra e când mi-am
l sat mâinile de-o parte i de alta a picioarelor ei i m-am aple
cat, ca s fim fa în fa .
— Cei pe care i-am vânat... erau oameni în carne i oase.
Unii erau puri. Unii erau semipuri. i unii erau muritori.
înc m mai privea în ochi, iar eu voiam s - i mute privi
rea, s se întoarc i s dovedeasc exact ce credeam eu.
— Niciunul dintre ei n-a fost arestat i judecat într-un tri
bunal. To i au fost considera i vinova i înc dinainte s -i z resc
eu. Ordinele mele erau s -i ucid. i am facut-o.
Pieptul i s-a ridicat brusc, dar tot n-a întors privirea.
— Nu tiu nici m car de unde s încep s num r câte
vie i am luat cu mâinile astea. Mâinile as t e a, Josie. Le-am ri
dicat i le-am îndoit peste genunchii ei. Aste a, care vrei s te
ating .
i-a întredeschis buzele.
— Era treaba ta, Seth, era...
— Asta eram eu. Un c l u, am întrerupt-o eu, coborând

vocea. Am ucis oameni. Uneori nu i-am ucis repede. tii ce
înseamn c sunt?
N-a r spuns.
I-am dat eu r spunsul.
— Un monstru. Sunt un monstru.
— Nu.
Mâinile i s-au l sat peste mâinile mele i, când am dat s i le
îndep rtez, s-a opus.
— Nu e ti un monstru, Seth. Ai f cut ce trebuia s faci. Ce
i s-a ordonat s faci.
— Josie...
— Exist oameni... muritori... care ucid în fiecare zi al i
oameni pentru c a a li se ordon . Asta înseamn c oamenii
din armat sunt mon tri? Dar poli ia?
Degetele ei sub iri le-au strâns pe ale mele.
— i ai fi f cut toate astea dac nu i s-ar fi ordonat?
Sigur c nu. îmi înv asem lec ia cu mult înainte s primesc
instruc iunile, dar schimba asta ceva din ultimul meu an de
via ? Nu. i nu schimba nici tot ce f cusem înainte de asta.
— Ai fi facut-o, Seth? Ai fi f cut asta dac n-ai fi fost obligat?
Am închis ochii, iar r spunsul a fost aproape optit:
— Nu.
Mi-a strâns mâinile.
— E îngrozitor. N-o s mint i n-o s zic c nu-i mare lucru,
dar te cunosc. Ai f cut ce a trebuit s faci, nu pentru c ai vrut.
E o diferen .
A urmat o pauz , iar mâinile i-au alunecat spre încheietu
rile mele.
— Odat , am c lcat cu ma ina o veveri .
Deschizând ochii, m-am tras înapoi cât de mult m-a l sat.
— Ce?
— Am c lcat o veveri a doua oar când am condus
ma ina, a repetat ea. Am lovit i o c prioar . i, când aveam 17
ani, am trecut peste o pisic . înainte s plec la colegiu, am lovit
un câine când am dat cu spatele.
— Zeilor! am morm it.
A dat din cap, cu col urile buzelor l sate în jos.
— îl chema Buddy i era un golden retriever. Adic era cel
mai prietenos dintre to i câinii.
O, zeilor!
— i copilul de cinci ani al proprietarului a v zut. Buddy a
supravie uit, dar sunt un fel de uciga în serie când vine vorba
de animale i de mine la volan.
Am strâmbat din buze. Nu era amuzant. Trebuia s -mi tot
spun asta.
— Pui or, nu-i acela i lucru.
— tiu. A ridicat din umeri. i totu i. Nu m bucur , dar
chiar m face s m simt ca un uciga de animale în serie. De
parc , într-un fel, sta era destinul meu. S ucid to i prietenii
patrupezi i bl no i.
M-am uitat fix la ea. Orice-ar fi fost, era a a de... de muritoare.
Josie i-a mu cat buza de jos în timp ce- i ridica mâinile
spre coatele mele, cu degetele mari ap sând pe interior.
— Am secrete mai adânci, mai întunecate.
— Serios?
Aveam vocea joas i r gu it . Ap sarea din piept ceda.
— Ai t iat capetele p pu ilor B rbie sau ceva de genul sta?
A râs u or.
— Nu, dar le-am t iat p rul i am încercat s -l vopsesc cu
markere.
— Bineîn eles, am morm it.
Ridicându-se în genunchi în fa a mea, m-a strâns mai tare

de coate, iar eu eram absolut incapabil s m mi c. L sat ne
putincios de o fat care credea c are secrete mai întunecate
decât mine.
— Când eram mai mic , mi-am dorit, nu doar o dat , s
am alt mam . Asta-i destul de r u.
A
M-am trezit aplecându-m spre ea. Fe ele noastre erau

desp r ite de doar câ iva centimetri.
— Cred c majoritatea oamenilor ar în elege a a ceva.
— Poate. Ar tam doar c nimeni nu-i perfect, mai ales eu.
Josie era omul cel mai aproape de perfec iune pe care-1 cu
noscusem vreodat , i habar n-avea. Con tientizarea a venit ca
o lovitur în piept. Când se întâmplase? Când ajunsesem de la
statutul de unic protagonist, mereu singur i f r nimic semni
ficativ, s am a a ceva drept în fa , în mine? Am închis ochii
i am tras adânc aer în piept. Nici m car nu tiu de ce-am zis
ce-am zis. Pe de alt parte, nu tiam de ce i-am spus lui Josie
tot ce-i spusesem.
— Nu a a m simt.
— Cum?
Când am deschis ochii, se uita atent la mine cu ochii ei
mari, alba tri.
— Când sunt cu tine, nu m simt ca un monstru. Uit.
i sta era adev rul, la naiba... un adev r însp imânt tor.
— Uit toate lucrurile pe care le-am f cut i din cauza c rora
nu merit asta.
Josie n-a r spuns i, pentru un r stimp, nu s-a mi cat, dar
apoi i-am sim it buzele moi atingându-mi fruntea. Atingerea
blând i neprih nit m-a zdruncinat i m-am tras înapoi, ui-
tându-m la ea. Inima îmi bubuia s -mi sparg pieptul.
Zâmbetul ei era ov itor, dar ap sarea pe bra ele mele era

puternic .
— R mâi cu mine, a zis, înro indu-se când i-a l sat capul
în jos. Am stabilit, fie c î i place sau nu.
i apoi s-a c rat cumva, împingându-m în t blia patu
lui i în fund, i, cu mi c ri stingherite i timide, i-a încol cit
bra ele în jurul umerilor mei. M-am crispat când s-a mi cat în
jos, a ezându-se comod la mine în bra e. Odat instalat , mi-a
tras bra ele i le-a strâns în jurul ei.
Nu puteam decât s m uit la ea, dar secundele s-au trans
format în minute i mu chii au început s mi se relaxeze i am
r mas cu ea.
“ A l e r g i ca o fat .
M-am uitat urât la Seth, peste um r, i am gâfâit.
— Sunt f a t .
— Nu înseamn c i trebuie s alergi ca o fat , a stri
gat el, ajungând pe aleea principal care înconjura cl dirile
universitare.
De data asta m-am strâmbat, dar n-a durat mult, pentru
c sim eam c s-ar putea s le in. Luke renun ase la alergarea
de dup -mas . Nu c l-a fi învinov it. Un val de frig sc zuse
temperaturile pân în zona unde p reau s - i înghe e pl mânii
i nu- i mai sim eai fa a.
Uram s alerg.
Dar nu uram i priveli tea din fa a mea.
Mu chii lungi i supli se contractau sub treningul termoi-
zolant. Privirea mi-a c zut pe fundul lui i aproape c m-am
împiedicat. A fi fost în stare s m zgâiesc la trupul lui toat
ziua. Era o oper de art .
Dar atrac ia mea pentru Seth mergea mai profund de atrac

ia fizic . înc mai era un puzzle pe care abia începusem s -l
rezolv. Ca i cum a fi a ezat piesele de pe margini, dar înc mai
trebuia asamblat centrul puzzle-ului. Momentele alea când era
incredibil de blând, sau când era r bd tor în timpul antrena
mentului, sau când r mânea cu mine dup ce f ceam o criz
de nervi, sau când l sa complet garda jos i îi vedeam felul de-a
fi juc u i relaxat... toate astea m atr geau.
Voiam s în eleg ce are în cap. Poate c înc mai aveam în
mine dorin a s studiez psihologia. Poate c era doar din cauza
lui Seth. Nu tiam.
Trecuser dou zile de când îl v zusem pe Apollo i avuse
sem o c dere mental minor i dou zile de când ne s rutase
r m. Nu se mai întâmplase, dar Seth nu mai plecase în ultimele
dou nop i. R m sese, iar eu b nuiam c era un pas înainte...
un pas înainte fru stran t.
F cusem un progres în seara aia. tiam asta, dar mai tiam
i c mai erau i multe altele pe care nu mi le spusese. i nu pu
team s nu m gândesc la ce zisese Erin i la felul cum se pur
tau Deacon i Luke în preajma lui Seth.
Mai erau i altele.
O senza ie ciudat - dar care devenea tot mai familiar -
mi-a cuprins m runtaiele când treceam pe lâng bibliotec .
F r s vreau, am încetinit i apoi m-am oprit de-a dreptul în
mijlocul aleii, f r s iau în seam vântul s lbatic care b tea
printre statui i m slini.
Mi-am trecut încet privirea peste irul lung de trepte late de
dincolo de teras i spre u ile grele i nemi cate.
— Hei! Seth se întorsese la mine, cu trupul stând în calea
vântului. E ti OK?
Am dat din cap.

— Da, e ... Scuturând din cap, i-am zâmbit. N-are importan .
Razele de soare îi mângâiau pome ii înal i când i-a încrun
tat sprâncenele.
— Ce-i?
Aruncând o privire spre bibliotec , am ridicat din umeri.
— Doar c ... De câte ori v d biblioteca, nu tiu, îmi vine
s intru.
— E ciudat.
Am râs i mi-am strâns mâinile înghe ate.
— tiu.
— N-ai intrat cu b ie ii? Seth mi-a luat mâinile, prinzân-
du-le între palme. Zeilor, ai degetele ca ni te cuburi de ghea .
Privirea mi-a alunecat de la bibliotec spre el. Avea capul
plecat, iar uvi ele mai scurte de p r sc paser , atingându-i
obrajii în timp ce-mi freca mâinile. Era un gest a a de intim, c
nici n-am vrut s reac ionez la început.
— Nu, am zis încet. Niciunul dintre ei nu-i prea entuzias
mat de toat povestea cu biblioteca.
— Nici eu.
S-a tras mai aproape, înc ocupat cu mâinile mele.
— De ce nu m mir?
Mi-a aruncat o privire printre genele lungi i dese.
— Te anun c sunt practic un geniu.
Am pufnit.
— O s pl te ti pentru asta, m-a avertizat el vesel.
Aveam degetele înc lzite în toate felurile.
— Deci, vrei s intri?
— Unde? în bibliotec ? Nu trebuie s mai alerg m vreo
doi pe kilometri?
Seth a chicotit.
— Joe, nu po i s alergi doi pe kilometri.
Tr gându-mi mâinile, l-am pocnit în bra .
— A teapt tu pân o s fiu semizeu. Dup aia o s alerg
sute de kilometri i-o s te întrec. i nu-mi mai spune Joe.
A rânjit i a întins mâinile, prinzând câteva uvi e de p r
b tute de vânt i dându-mi-le dup ureche. Atingerea s-a pre
lungit destul.
— Ce faci? am întrebat.
Genele i-au coborât, ascunzând ochii ia far pereche.
— Nu tiu. M holbez la tine.
Am râs chiar în timp ce îmi sim eam obrajii încingându-se.
— în regul .
A rânjit mai larg, iar mie mi s-a zb tut stomacul. O clip m-am
gândit c ar putea s m s rute, dar i-a mutat privirea peste capul
meu. Zâmbetul i-a pierit de pe buze, iar eu m-am r sucit.
Sub o statuie a unei tipe cu rob , despre care am b nuit c
era o zei , st teau trei studen i. Se uitau direct spre noi, nu cu
r utate, dar cu siguran ciudat. Se întâmpla de multe ori, mai
ales când eram pe-afar cu Seth. Oriunde ne duceam, oamenii
se holbau la el. Exact cum se uitau când îl etala maic -sa.
Am sim it cum m furnic pielea de furie.
— Haide s intr m. Acum.
A clipit i i-a focalizat privirea pe mine. M-am silit s
zâmbesc.
— Ne întrecem pân la u ?
A ridicat batjocoritor o sprâncean .
— O s cazi pe sc ri i o s - i rupi un picior.
— Nemernicule. L-am înghiontit în piept i nu s-a clintit.
O s regre i ce-ai spus.
M-am r sucit s fur startul, dar, pân s ajung la jum tatea

treptelor, el st tea deja lâng coloanele masive de marmur .
Am trecut an o pe lâng el, ar tându-i degetul mijlociu.
Râsul profund al lui Seth s-a în l at ca muzica în vânt. A
trecut pe lâng mine i a deschis u a. De cum am v zut interi
orul bibliotecii, mai c mi-a venit s cad în fund.
— Z ei mari! am optit, pentru c , serios, „zei” era singurul
cuvânt potrivit pentru ce vedeam.
La nivelul principal, între culoare lungi pline de rafturi,
erau amplasate statui gigantice ale zeilor care sus ineau al doi
lea nivel cu mâinile lor de marmur . Biblioteca se întindea
mult în adâncime, era nesfâr it i rece, i mirosea de parc în
spatele fiec rei c r i erau ascun i bulg ri de naftalin .
Dar for a ciudat , aproape enervant , din fundul stoma
cului cre tea. Mi-am pus mâna pe burt , sim ind un pic de
grea . Derutat , m-am îndep rtat de Seth i am trecut printre
mesele de lemn întunecate. Pe scaunele care p reau greoaie nu
st tea nimeni. Era la fel de lini te cum îmi închipuiam c tre
buie s fie într-un mormânt.
M-am îndreptat spre primul coridor, trecându-mi degetele
peste cotoarele groase ale c r ilor, pe care nu era niciun pic de
praf. Rafturile aveau cel pu in cinci metri i jum tate în l ime
i m întrebam dac erau pe-aici oameni care s poat zbura,
pentru c nu vedeam nicio scar . Pe de alt parte, mul i dintre
puri puteau invoca elementul aer. i Seth putea.
i aveam s pot i eu, odat ce îmi erau desc tu ate puterile.
Straniu.
— Corespunde a tept rilor? a morm it Seth, atingându-mi
alele.
M-am înfiorat i am scuturat din cap.
— E spectaculos.
— Mda, e.
Ceva din vocea lui m-a f cut s m uit la el i, când m-am
uitat, am fost prins în mreje. M intuia cu privirea într-un
fel... m rog, într-un fel cu care nu prea avusesem de-a face.
Tensiunea nervoas s-a l sat mai jos i pe ira spin rii mi-a co
borât înc un fior.
Privirea i-a alunecat dinspre ochii mei spre gur , iar mie
mi s-au încordat mu chii i mi s-au întredeschis buzele. Am
uitat pe loc motivul pentru care intrasem în bibliotec . Un
fream t pl cut mi-a invadat venele când m-am l sat spre el,
sim indu-m înfierbântat i ame it , de parc a fi stat toat
ziua în soarele verii.
Seth i-a coborât b rbia i i-a ridicat mâinile pe oldurile
mele. Abia m atingea, dar vârfurile degetelor lui m-au ars prin
es tura sub ire a pantalonilor. Am început s m gândesc la
vârfurile degetelor lui a ezate în alt parte, ceea ce m-a ame it
i mai tare. Am tras adânc aer în piept i i-am sim it parfumul,
un amestec de aer curat i ceva citric.
i-a tras mâinile pe talia mea i apoi mi-a pus una dintre ele
pe tâmpl . încet, a coborât-o pe curba obrazului. Pulsul îmi
zbârnâia în vreme ce privirea intens îi urma vârfurile dege
telor. Le-a mi cat încet în jos pe fa i apoi peste buzele mele
întredeschise.
— Seth.
S-a smucit înapoi, l sând jos mâna când s-a întors la auzul
chem rii. Am strâns din ochi i m-am prins de marginea unui
raft. Când i-am redeschis, am aruncat o privire peste um rul
lui i l-am v zut pe Marcus, Decanul Universit ii. Nu era sin
gur. Cu el era b rbatul cu cicatrice - Soios - i un alt b rbat,
mai în vârst , îmbr cat în negru, pe care-1 tot v zusem prin

campus.
— Ce s-a-ntâmplat? a întrebat Seth, mutându- i picioarele
i dep rtându-le, o mi care pe care acum o recuno team drept
intrare într-o postur de lupt .
Sim eam nelini tea înflorindu-mi undeva în plex.
Marcus a dat din cap în direc ia mea i apoi i-a a intit ochii
ia str lucitori asupra lui Seth.
— Trebuie s vorbim.
Partea cu „confiden ial” nu fusese spus , dar am priceput
despre ce era vorba. Seth mi-a aruncat o privire, iar eu am ri
dicat din umeri.
— M întorc imediat, a zis el.
— Nu plec de-aici.
Dup haosul îngrozitor de la cantin , nu eram prea dornic
s hoin resc de una singur prin campus. De fapt, de-atunci
nici nu mai mâncasem acolo. De obicei, îmi aduceau b ie ii
ceva de mâncare în sala de antrenament sau în camer .
Seth s-a al turat grupului de b rba i care p reau foarte sum
bri i au început imediat s discute, cu vocile prea sc zute ca
s aud, ceea ce nu m-a împiedicat s încerc. Am aflat destul de
repede c nu eram bun deloc la citit pe buze. P reau s spun
doar „ro ii” i „te iubesc” i m îndoiam c asta spuneau.
Am oftat i m-am sprijinit de raft, recunosc toare c nu
mi-a c zut cu totul în cap. Ar fi fost stânjenitor, dar ar fi fost
genul de lucru care mi se întâmpla mie. Aproape c îmi închi
puiam acum mii de c r i rev rsându-se peste mine.
Un curent brusc de aer rece s-a învolburat pe culoar, mi cân-
du-mi p rul în jurul tâmplelor i înfoindu-mi coada. M-am în
tors, încruntându-m .
La câ iva metri de mine st tea o femeie. Trebuie s fi fost în

parte stafie, pentru c n-o auzisem apropiindu-se.
Era incredibil de înalt , la fel de înalt ca Seth, i foarte
supl . Mâinile elegante, cu degete lungi, erau strânse în fa .
P rul blond era ridicat, cu o claie de bucle prinse într-un stil
complicat în vârful capului. Cea mai mare parte a chipului era
ascuns în spatele unor ochelari de soare supradimensiona i,
de vedet de film, dar din ce puteam vedea avea pome i ascu i i
i buze pline i trandafirii.
— Bun , Josephine, a spus ea cu o pronun ie clar i
cultivat .
Col urile buzelor i s-au ridicat într-un zâmbet vag, aproape
timid.
M-a trecut un alt fior.
— Cum... cum de îmi tii numele?
S-a apropiat i, de i purta pantofi cu toc - pantofi cu tocuri
super-cui - , nu s-a auzit niciun sunet. Se sim ea un parfum
puternic de paciuli i flori de portocal.
— Te a teptam.
în regul . Nu c ar fi fost ceva care s - i dea fiori. Parte din
mine voia s dea înapoi, dar m-am inut pe pozi ii.
— Cine e ti?
i-a l sat capul într-o parte.
— Sunt Bibliotecara.
Hm. Mda. De când purtau bibliotecarii ochelari de soare în
interior?
Am aruncat o privire peste um r. Seth înc mai era cu De
canul i s-a uitat spre mine în timp ce vorbea Soios. Privirile
ni s-au întâlnit i, tr gând brusc aer în piept, m-am întors iar
spre bibliotecar .
Spa iul din fa a mea era gol.

— Ce nai...?
Am p it în fa , pân la cap tul culoarului, i m-am uitat
în ambele p r i. Nimic... pân i parfumul disp ruse.
— Josie?
întorcându-m când am auzit glasul lui Seth, am pornit
spre el i ne-am întâlnit la jum tatea culoarului.
— Ce f ceai? m-a întrebat el.
— Nu... nu tiu.
Mi se p rea aiurea s -i spun despre femeie.
— E totul în regul ? S-a uitat în ochii mei. Hai s vorbim în
drum spre c min, bine?
Nu mi-a pl cut cum suna, dar am pornit al turi de el. Dup
ce am ie it, i-a trecut o mân peste frunte.
— Marcus a restric ionat venirile i plec rile studen ilor
când a aflat de titanii care au sc pat din Tartar. Totu i, grupuri
de Str jeri intr i ies tot timpul pe por ile alea. Unii pleac
în urm rire. Al ii, în patrulare. Nu se poate s ii por ile alea
complet închise prea mult timp.
Mi-am strâns bra ele la piept ca s m ap r de frig - din aer
i din ce presim eam c o s aduc spusele lui.
— To i Str jerii raporteaz din or în or . Nu se joac ni
meni cu asta.
Vocea i s-a pierdut i i-a l sat mâna pe um rul meu, ghi-
dându-m în jurul unui grup de studen i care se opriser pur
i simplu în mijlocul aleii. A a teptat pân am ajuns la câ iva
metri de ei.
— Un grup de recunoa tere destul de mare a disp rut.
O, nu!
— Nu e ceva cu totul neobi nuit, a continuat el repezit. Nu
înseamn c are vreo leg tur cu Hyperion sau cu titanii. S-ar
putea s fi avut probleme cu daimonii. Sau, zeii tiu, s-ar putea

s fie cu totul altceva.
— Urmeaz un „dar”, nu?
Pe buze i s-a ivit un zâmbet ters.
— Trebuie s ne asigur m c n-are nicio leg tur cu titanii.
O rev rsare rece de spaim mi-a sfâ iat stomacul pe
din untru.
— O s ie i s vezi dac -i po i g si, nu?
Seth a încuviin at din cap.
— Sunt Apollyonul. Cu genul sta de lucruri m ocup.
Dar era i... doar un b rbat. Mda, era un soi de supererou
sau ceva pe-acolo, dar era mai mult de-atât i nu-mi convenea,
pentru c mi se p rea c eu chiar eram singura persoan care
îl vedea ca fiind i altceva.
T cerea ne-a înso it pe drumul de întoarcere spre c min,
iar el a deschis u a de la camera mea. N-a intrat, nu c m-a fi
a teptat. M-am uitat la el i privirile ni s-au întâlnit.
Mi s-au încordat mu chii gâtului.
— O s fii atent?
S-a ivit umbra unui zâmbet.
— întotdeauna sunt atent. i-a pus vârful unui deget pe
b rbia mea, iar mie mi s-a strâns inima. Ne vedem mai încolo,
a spus. în regul ?
Nimic din toate astea nu p rea în regul , dar am dat din
cap i m-am for at s fac un pas în spate, în camer . Când s-a
închis u a, am expirat zgomotos. i dac e ra Hyperion? Dac
intrase în Universitate, avea s fie r u. Nu doar pentru mine,
pentru toat lumea.
Având nevoie s fac ceva s treac vremea, am f cut un du i
apoi m-am schimbat cu o pereche de jean i i un pulover gros.
Eram pe punctul s înfrunt s lb ticia Leg mântului, înc lcând

ordinele, când a ap rut Deacon, aducând cheeseburgeri.
— Unde-i Luke? am întrebat, luându-i sticlele de suc din
mân i punându-le pe m su a de cafea.
— E cu ni te Str jeri.
— Credeam c nu se'mai ocup cu a a ceva.
— Nu se ocup . Deacon s-a trântit pe canapea. Dar e bun
i... acum au nevoie de el, a ad ugat.
M-am a ezat lâng el mult mai încet decât se aruncase el.
— tii despre grupul care a disp rut?
A dat din cap i a lovit sandviciul cu mâna, turtindu-1.
— Mda.
Cum nu prea aveam poft de mâncare, am ciugulit din sand
vici, cu gândul la ce s-ar fi putut întâmpla în afara zidurilor.
— N-o s p easc nimic, a zis Deacon i, când am ridicat pri
virea, am fost uimit s descop r c deja î i mâncase sandviciul.
Fir-ar s fie! Ochii lui cenu ii s-au a intit asupra mea.
— A a cum nici Luke n-o s p easc nimic. Pur i simplu
trebuie s fii convins de asta. Dac nu, o s înnebune ti.
Privirea i s-a mutat de la mine la fotografia înr mat de pe
m su a de cafea.
Mi-o împachetase Erin, dar n-o scosesem i n-o pusesem
nic ieri unde s-o pot vedea pân asear , dup ce plecaser
b ie ii i înainte s apar Seth.
— E familia ta? a întrebat Deacon, întinzându-se dup ea.
M rog, f r tati?
— Mda, am optit eu, privindu-1 cum ridic rama.
Am strâns din buze, întrebându-m dac eram într-adev r
preg tit s scot fotografia aia.
— Sunt... bunicii i mama. E f cut acum vreo doi ani.

A cercetat o clip fotografia i apoi a pus-o cu grij la loc
pe mas .
— îmi pare r u. Mi-a spus Luke. B nuiesc c lui i-a zis Seth.
Mi-a aruncat o privire printr-o claie de bucle. Ei, cu timpul o
s fie mai u or. tiu c sun jalnic, dar eu n-am crezut asta
când au murit p rin ii mei. îl aveam totu i pe frate-meu i, de i
am fost distrus mult vreme, tiu c devine mai u or cu timpul.
— Cum... cum au murit p rin ii t i?
— Un atac al daimonilor. N-am supravie uit decât Aiden
i cu mine, a zis el, oftând. Str jerii ne-au salvat pân la urm .
De-asta s-a f cut fratele meu Str jer. Pe atunci, era ceva
neobi nuit pentru un pur s fac o asemenea alegere.
— îmi pare r u pentru p rin ii t i.
Când a zâmbit u or, m-a biruit curiozitatea.
— Unde e fratele t u acum?
El a înclinat din cap.
— E o poveste lung .
— Avem timp.
Deacon a râs u or.
— Dar nu e doar povestea lui frate-meu.
Nu prea am în eles.
— în regul , a zis el, lovindu- i mâinile de coapse. Luke o
s m ucid , dar fie. Momentul adev rului.
— Hm. în regul . Cred.
— î i place de Seth. Nici m car s nu încerci s zici c nu.
Am v zut cum te ui i la el.
M-a n p dit dogoarea în obraji. O, Doamne!
— i am v zut i cum se uit el la tine.
O, Doamne, de dou ori!

Deacon s-a l sat spre mine, lovindu-m cu um rul.
— Am mai v zut asta i înainte, s tii, toat povestea cu
„vreau pe cineva pe care n-ar trebui s -l vreau sau pe care nu-1
pot avea”. Dar tu te ui i la el de parc îl vrei. El se uit la tine de
parc nu poate sau n-ar trebui. E foarte ironic, dac stai s te
gânde ti. Parc vezi cum'se repet istoria.
M-am întors cu fa a spre el i nu m-am putut ab ine s spun:
— Poate s m aib dac m vrea. M-am sim it ca o ciudat
când rânjetul i s-a l it de zece ori. Vreau s zic, în eleg c el
crede c ... nu m merit .
Deacon a ridicat din sprâncene.
— i-a zis totul?
— Mi-a spus despre ce a f cut în ultimul an. Am oftat când
am v zut expresia de dezam gire de pe chipul lui Deacon. Mai
e i altceva, nu?
— Hm, mda, a spus, s-a uitat atent la mine pentru un r s
timp i apoi s-a l sat pe bra ul canapelei. Seth o s m ucid cu
siguran din cauza asta, dar sunt multe lucruri pe care nu le
tii... i pe care cred c trebuie s le tii.
Un fior mi s-a înf urat f r veste pe ira spin rii.
Deacon a oftat, trecându- i degetele prin p r.
— î i spun toate astea doar pentru c eu cred c o s te ajute
s în elegi de ce zice Seth chestia asta, dar trebuie s fii preg
tit s le auzi, Josie. Seth pe care-1 tii tu acum nu este Seth pe
care îl tiam noi to i pe-atunci.
Mi s-a înnodat stomacul.
— Sunt preg tit s aud.
Deacon a strâns din buze i i-a l sat mâna în jos.
— O s - i spun o poveste... e practic o legend printre noi.
Este povestea lui Seth i Alex.
A m s i m t* i t c mi-o ia inima razna.
— Alex... E o fat , nu?
A dat din cap.
— Alex e prescurtarea de la Alexandria. E botezat dup
taic -s u, care e Str jer aici. Se învârte prin zon . Nu vorbe te.
M cam bag în sperie i, pentru c e un tip al dracului de tare,
ca i fiic -sa, dar, oricum, ea era i un al doilea Apollyon. Re
marcabil gagica. Suntem buni prieteni. Dar o s termin întâi
cu o alt parte a pove tii.
— în regul , am optit.
Cu toate c m gândisem la trecutul lui Seth, nu-mi trecuse
niciodat prin cap c ar fi implicat alt fat .
— Alex e îndr gostit de fratele meu. El e îndr gostit de ea.
E genul la de dragoste ie it din comun. Genul la de chestie
dintotdeauna, pentru totdeauna. N-ar fi trebuit s fie împre
un , pentru c el e pur i ea e semi, dar au reu it s treac peste
obstacole. Au reu it.
Asta m f cea s m simt mai bine. Un pic.
— Dar Alex nu era menit s fie cu frate-meu. Era un

Apollyon, n scut în aceea i genera ie cu un altul - cu Seth. Ei
d o i erau meni i s fie împreun . A a erau f cu i, s fie fiecare
jum tatea celuilalt.
Am deschis gura, dar n-a ie it nimic. în regul . Asta nu m
f cea s m simt mai bine.
— S-au întâlnit când a fost adus Seth pe Insula Zeit ii, s -l
p zeasc pe Lucian. sta era tat l vitreg al lui Alex, conducea
i Consiliul i era o foarte mare scârb . Seth nu tia de existen a
lui Alex. Ea nu tia nimic despre el. Vezi tu, când s-au întâlnit
prima dat , Alex avea 17 ani, iar Apollyonul nu- i cap t pu
terile decât când împline te 18 ani. Seth era deja Apollyon i,
din câte tiam noi, era singurul, dar de fapt nu era. Alex jur
c Seth n-a tiut, c a fost la fel de ocat ca i ea. Ei doi nu s-au
împrietenit din prima.
A urmat o pauz , apoi:
— M rog, majoritatea oamenilor nu se împrietenesc din
prima cu Seth.
Mi-am adus aminte cum fusese când m-am întâlnit prima
dat cu el. întru totul de în eles.
— Poate s fie un tic los. Fie c -1 iubeai, fie c -1 urai, aproape
toat lu m ea se temea de el, a explicat Deacon. Oricum, s-a do
vedit c Lucian a tiut tot timpul c Alex era Apollyonul. Ne
norocitul era mân în mân cu Ares, iar Lucian a f cut tot ce-a
putut s -i in pe Seth i Alex împreun , pentru c atunci când
exist doi Apollyoni se poate întâmpla ceva bizar. Unul dintre
ei poate s stabileasc o leg tur cu cel lalt i s devin Uciga
de Zei. i, dac ajungi s controlezi Uciga ul de Zei, controlezi
totul. Pentru c Uciga ul de Zei poate, evident, s ucid zei.
sta-i mare lucru.
Toate astea erau fascinante, dar începea s mi se formeze o

bul de spaim în m runtaie. Mi-am tras picioarele la piept,
înf urându-mi bra ele în jurul genunchilor.
— Când spui „împreun ”, vrei s spui împreun -imprewn ?
A urmat o pauz , apoi Deacon a încuviin at din cap.
— Alex l-a iubit dintotdeauna pe fratele meu, dar, cum zi
ceam, nu le-a fost tot timpul u or. Aiden o respingea ca s-o in
în siguran , iar Seth i Alex, fiind amândoi Apollyoni, erau
lega i într-un fel greu de explicat. tiau când avea cel lalt pro
bleme. Puteau sim i diverse chestii unul despre cel lalt. tiu
c ... hm, i-au f cut de cap, dar, Josie, ce sim eau unul pentru
cel lalt... nu era ceva profund i etern. Da, ineau unul la ce
l lalt. Poate chiar s-au iubit, cumva, dar nu într-un fel pentru
care s - i faci probleme, bine? Ce-a fost între ei a fost o uneltire
a sor ii. Nimic mai mult.
Asta... asta era greu de acceptat pe deplin. C alt fat , pe
undeva, era legat de Seth, c -1 putea sim i.
— Seth n-ar fi trebuit s fie Apollyon, a continuat Deacon.
De-a lungul istoriei, cu o singur excep ie, Apollo a fost în- t
totdeauna cel care a creat Apollyonul, dar Seth s-a n scut cu
câ iva ani înaintea lui Alex. Zeii tiau c e mâna unuia dintre
ei i se temeau c exist cineva care sper s creeze un Uciga
de Zei. Era unul dintre ei, anume Ares. Acum adu- i aminte
c Ares era mân în mân cu Lucian, da? Lucian l-a corupt
pe Seth. Nu tie nimeni cum, dar a devenit extrem de clar c
Lucian avea un fel de control parental bizar asupra lui Seth. îi
ar ta mult afec iune, îl f cea s se simt parte dintr-o familie.
L-a prostit r u pe Seth.
O, nu. Poate c lui Deacon i tuturor celorlal i li se p rea ciu
dat, dar eu pricepeam cum se putuse întâmpla. Seth avusese o
mam de rahat. Avusese o copil rie de rahat. Nu era nevoie de
vreun salt logic ca s te gânde ti c Seth voia, în secret, poate

chiar cu disperare, s aib un loc al lui... voia pe cineva care s -i
fie ca un p rinte i care s -l iubeasc i s in la el. Asta puteam
s în eleg. Dac nu i-a fi avut pe bunici, eu a fi fost pierdut .
Iar Seth... el chiar fusese pierdut.
— Lucian l-a atras pe Seth de partea lui, altfel zis, l-a atras
pe Seth de partea lui Ares. Asta nu tia nimeni. Se întâmplau
multe alte rahaturi, dar, când s-a apropiat ziua de na tere a lui
Alex, momentul în care avea s se trezeasc Apollyonul, a ap
rut beleaua mare.
— Ce... ce s-a întâmplat?
S-a uitat fix în ochii mei.
— Asta-i partea pe care sper c e ti preg tit s-o auzi.
Am a teptat o clip i apoi am dat din cap.
— Seth era în cârd ie cu Lucian i Ares i f cea ce-i ordo
nau ei. Prima faz a planului lui Ares de cucerire a lumii era s
elimine Consiliul de pe Insula Zeit ii i asta s-a rezolvat.
O expresie chinuit i mâhnit i-a umbrit chipul, de parc
amintirile ar fi fost prea dureroase.
— L-au folosit pe Seth ca s-o fac .
Am tras brusc aer în piept. O, Doamne!
— A eliminat Consiliul. A fost... a fost urât i a declan at o
reac ie în lan printre ceilal i zei. A ap rut Poseidon. Îhî. Acel
Poseidon. A distrus Insula Zeit ii încercând s -i opreasc pe
Seth i pe Lucian, dar n-a mers. Au murit o gr mad de oa
meni nevinova i.
închizând ochii, mi-am înghi it urm toarea r suflare.
Mi-am adus aminte cum m uitam la tiri când se întâmplase.
Bineîn eles, anun aser c a fost un dezastru natural. Sim eam
cum se revars în mine groaza, tiind c Seth fusese implicat
într-o asemenea... într-o asemenea distrugere.
Eu nu eram sigur nici m car c puteam ucide un daimon,

i Seth ucisese... Ucisese a a de mul i oameni, fie cu mâna lui,
fie ca urmare a ac iunilor lui.
— i s-a dovedit c Seth încercase s-o trezeasc pe Alex
înainte de toate astea. îi extr gea e te r u l. .. i, din câte am dedus,
devenea dependent de el... de putere. i asta înr ut ea toat
treaba. Apoi Alex s-a trezit i era legat de Seth, pentru c el
f cuse ce f cuse. Era destul de nasol. Zeii erau furio i. Erupeau
vulcani. Cutremure. Era pe cât de nasol se poate. Ares era pe
P mânt, declan ând r zboaie i conflicte prin influen a lui, i
a trebuit s-o închidem pe Alex care-o luase pe câmpii ca s-o
împiedic m s fug i s ajung la Seth care-o luase pe câmpii.
Am c scat gura. Seth era un uciga ... i un dependent.
N-aveam cuvinte.
— Mda, sunt destul de sigur c Alex a amenin at c - i face
o cunun din coastele mele. Era mare javr pe-atunci. Dea-
con a rânjit scurt. Dar, oricât de siropos ar suna, dragostea în
vinge orice, chiar i soarta i destinul. Alex a reu it s evadeze
i Aiden s-a dus dup ea. Ar fi putut s -l omoare, dar dragos
tea pentru el a facut-o s - i revin . S-a rupt leg tura cu Seth i
n-a mai fost a a icnit .
— E... e bine de tiut, am morm it, uitându-m atent la el.
— Dar, între timp, pe t râmul lui Seth cel psihopat, el f cea
orice îi spunea Ares s fac . Se b tea. îi elimina pe cei care în
cercau s fug de Ares. Era... era o ma in rie de ucis, depen
dent de putere, complet manipulat. Cu totul psihopat i...
— Te rog, nu mai spune a a, l-am întrerupt. Te rog, nu-i
mai spune psihopat.
Deacon a clipit.
— în regul . O c uta pe Alex, gândindu-se c , dac poate
ajunge la ea, o poate controla din nou, ceea ce ar fi însemnat c
ar fi readus-o sub controlul lui Ares. Orice porc rii i-o fi b gat
în cap, l-au... l-au pervertit, Josie. Da, i înainte putea fi un ti
c los îngâmfat, dar cum era când îl controla Ares...
Glasul i s-a pierdut i a scuturat din cap, iar mie mi-a venit
dintr-odat s plâng, pentru c nimic din toate astea nu era
cinstit.
— Dar s-a întâmplat ceva ce a schimbat totul, ceva care l-a
afectat i l-a eliberat pe Seth.
Am expirat zgomotos.
— Ce vrei s spui? S-a întors împotriva lui Ares?
— Mda, la sfâr it, când chiar conta, l-a b gat undeva pe
Ares. Deacon s-a f cut mic. Uneori, zeii pot fi nemilo i. în di
verse feluri - sper s nu fii nevoit s le tr ie ti sau s vezi de
ce sunt în stare.
Sim eam cum începe s - i fac loc în elegerea. Am ghicit.
— Ares a pus mâna pe Alex, nu-i a a?
A dat din cap, cu chipul plin de mâhnire.
— A p truns aici, la Universitate, iar când i-a dezv luit
identitatea, Alex era cu unchiul ei - Marcus - i cu Aiden. I-a
scos pe amândoi din înc pere, pentru c tia c Ares i-ar ucide.
S-a înfruntat cu Ares, dar... dar el era zeul r zboiului, Josie. A
b tut-o a a de r u, c nu i-a mai r mas niciun pic de piele far
cicatrice. A fost a a de nasol, c Apollo a trebuit s-o duc în
Olimp ca s-o vindece.
— O, Doamne!
Mi-au dat lacrimile, lacrimi de durere pentru o fat pe care
n-o cunoscusem, o fat la care Seth inuse enorm.
— A fost oribil.
Glasul lui Deacon s-a frânt, iar eu am întins mâna i l-am
strâns de bra . A zâmbit ters.
— Fratele meu... Aiden a auzit cum s-a întâmplat totul, dar

n-a putut ajunge la ea, n-a putut-o ajuta. Asta... Mda, asta a
ucis o parte din el. i singurul lucru bun care a ie it de-aici a
fost... c Seth era conectat cu Alex când se lupta cu Ares. A
sim it tot ce sim ea ea.
M-a n p dit un nou uvoi de groaz . Cum ar fi putut s de
vin i mai r u de-atât?
— Seth nu tia c Ares urma s fac ceva a a de oribil i asta
nu i-a convenit deloc. A înl turat controlul. L-a convins cumva
pe Ares c o poate influen a pe Alex s i se al ture i a ple
cat spre Academia Leg mântului, aducându-1 i pe Lucian cu
el. Deacon a inspirat adânc i a expirat încet, apoi a continuat:
Când a ap rut la por i, am crezut c avea de gând s fac urât,
dar n-a f cut decât s i-1 predea pe Lucian lui Alex i într-un
fel... într-un fel, s-a predat i el. Cred... cred c pur i simplu
îi ajunsese, tii? N-a vrut niciodat s i se întâmple ceva r u lui
Alex. Cred c , în sufletul lui, n-a vrut niciodat s p easc ci
neva ceva r u.
Am sim it ceva umed pe obraz i am ridicat mâna, tergând
gr bit urma. Dumnezeule, toate astea erau a a de îngrozitoare
i de triste.
— Nici chiar atunci, Seth nu mai era omul pe care-1 tiam la
început. Era t cut. Cu totul retras. Cam cum e acum. Rahatul
la... probabil c i-a afectat mintea.
Am strâns din ochi. îl schimbase. i îi a fe c tas e mintea.
— Dar nu sta-i sfâr itul pove tii, Josie.
Am deschis ochii i am v zut c Deacon zâmbea un pic.
— La sfâr it, Seth a fost de partea noastr . A lucrat cu noi.
Au ajuns s elibereze unul dintre titani ca s -i ajute s -l în
frâng pe Ares. Aiden a trebuit s fac o în elegere cu Hades
pentru asta. Mda, Hades e mi to, dar e i un tic los. în schim

bul eliber rii lui Perses... a titanului Perses... Aiden a trebuit
s -i promit c o s fie unul din str jerii lui Hades pentru eter
nitate, dup ce va muri.
Am r mas cu gura c scat .
— Iar Perses era i el un mare tic los.
Am c scat i mai tare gura.
— Mda, se pare c a fost o idee proast , dar n-a fost ideea
proast a lui Seth, a a c ... în orice caz, la sfâr it... Seth a f cut
ceva cu adev rat surprinz tor.
— Serios? am optit eu, întrebându-m , dup ce auzisem
toate astea, cum de Deacon putea s stea în aceea i ar cu
Seth, dar apoi mi-am adus aminte de prima diminea petre
cut aici.
Deacon îi m ul umise lui Seth.
Zâmbetul i s-a întins pe chip, facându-i ochii cenu ii-albu-
rii, i m-am întrebat dac i fratele lui avea aceea i culoare
de ochi.
— Mda. Vezi tu, fusese sortit i profe it c nu poate exista
decât unul dintre ei doi - Seth i Alex. Genul de rahat din
N emuritorul.
—A ?
— Muritorii tia! i-a dat ochii peste cap. N-are impor
tan . în lupta final , Alex s-a conectat la energia lui Seth i
a devenit Uciga de Zei. Asta fusese ideea lui Seth, pentru c
tia c , date fiind problemele lui din trecut cu puterea, era un
risc mult prea mare s -l lase pe el s-o fac . Au luptat împre
un împotriva lui Ares. Au câ tigat. Zeul R zboiului nu mai
exist . Dar profe ia aia afurisit nu putea fi schimbat . Au
ap rut ceilal i zei. Nu puteau l sa s existe un Uciga de Zei.
Alex... tia asta. tia ce f cea... tia care e pre ul i totu i a fa-
cut-o. Fata... a avut coaie.
M-am crispat, nici nu mai mi c m - a fi putut imita una
dintre statuile alea.
— Seth era cu ea. A inut-o în bra e când au ucis-o zeii.
— O, Doamne! am strigat eu, s rind de pe locul meu. Cum
adic au ucis-o? A f cut toate astea i ei...
— Lini te te-te, dulcea . A avut Apollo grij de ea.
A a teptat pân m-am a ezat la loc, dar inima tot îmi b tea
nebune te i nu-mi puteam alunga din minte imaginea lui Seth
inând-o în bra e pe fata f r chip care murea.
— S-a dovedit c , atunci când a dus-o în Olimp, Apollo i-a
dat ambrozie, nectarul zeilor. A murit de moartea muritorilor,
dar ambrozia a f cut-o n em u ritoare. A devenit semizeu. Nu ca
tine, mi to i n scut a a, dar Apollo a salvat-o totu i.
— Ah.
Era încurcat ca naiba, dar m bucuram s aud c nu era
chiar moart d e -a binelea.
— Apoi Seth ne-a surprins pe to i. tia despre în elegerea i
pe care-o f cuse Aiden i, tiind c el oricum nu poate fi cu
Alex, pentru c ea trebuia s r mân în Infern cam ase luni
pe an - plagiat cap-coad din povestea Persefonei1 - i c
Alex n-o s îmb trâneasc niciodat , a f cut i el o învoial cu
Apollo i Hades.
Mi-am inut r suflarea, a teptând.
1 Fiica lui Zeus i a Demetrei, a fost r pit de Hades, care îi d s m

nânce un sâmbure de rodie, legând-o astfel de Infern. Aflând c fiica ei
a fost r pit de Hades, Demetra îl convinge pe Zeus s -i înapoieze fiica,
dar aceasta nu mai poate reveni pe p mânt. Devenit so ia lui Hades
i st pâna Infernului, Persefona va primi totu i încuviin area s - i pe
treac doar iarna în Infern i restul anotimpurilor pe p mânt.
— i-a f g duit via a zeilor i sufletul lui Hades, devenind

practic sclavul lor, pentru ca, în schimb, s primeasc i Aiden
ambrozie.
— Uau, am optit eu.
— Nu cred c în elegi. Seth i-a sacrificat viitorul, via a de
dup moarte, tot ce avea, pentru Aiden i Alex, ca ei doi s
poat fi împreun , mi-a explicat Deacon - i da, pricepusem.
Doar c nu puteam s cred.
— Cât vreme mai are de tr it - i asta depinde doar de
zei - e sub puterea lor i, odat ce moare, va fi sclavul lui Hades.
La sfâr it, a renun at la tot.
L sându-m pe spate, m-am holbat la Deacon, cu totul
consternat .
— O, Doamne-Dumnezeule, Deacon, nu...
— Nu tii ce s crezi sau s zici? în eleg foarte bine. De fapt,
niciunul dintre noi n-a tiut cum s reac ioneze. Nimeni nu se
a tepta la a a ceva din partea lui, dar ce a f cut a fost un sacri
ficiu enorm. I-a dat fratelui meu totul. I-a dat lui Alex totul i,
pân la urm , el nu s-a ales cu nimic. Apoi Deacon s-a l sat în
fa , tr gându-mi o uvi de p r, i a ad ugat: Pân acum.
Am clipit.
— Te-a g sit pe tine, nu? A dat drumul uvi ei. Nu r s
punde înc . Tocmai i-am spus c tipul dup care tânje ti ar
fi putut fi clasificat, dup standardele umane, drept uciga în
mas i pân la urm a devenit practic un sfânt. Cum împaci
astea dou chestii? A ridicat din umeri i a r spuns tot el: Nu
tiu. A a c hai s ne uit m la Supernatural. E sezonul nou pe
canalele la cerere.
Am stat pur i simplu acolo pân a g sit telecomanda, a
g sit programele la cerere i a dat pe Supernatural, oferindu-ne
ni te divertisment remarcabil cu fra ii Winchester.
— tii sezonul la unde se înfrunt la Cimitirul Stull, pen

tru c e una dintre por ile iadului? a întrebat el chicotind. Ci
mitirul Stull chiar e unul dintre portalurile spre Infern. M
face s -mi pun ni te întreb ri în leg tur cu scenari tii, tii?
Mi-am îndreptat ochii larg deschi i spre el.
Deacon era absorbit de televizor.
Dând drumul aerului pe care nici nu realizasem c -1 ineam
în pl mâni, m-am afundat în pernele adânci, încercând s
în eleg puzzle-ul care era acum complet. Seth nu-mi spusese
multe lucruri i acum... acum în elegeam de ce.
t
E r a t â r z iu .
Deacon plecase de vreo or , Seth nu d dea niciun semn c
s-ar întoarce i era exclus s pot s dorm vreun pic prea cu
rând. Mi se îngr m deau gândurile în cap. Nu tiam ce s cred
despre tot ce auzisem i deja f cusem potec pe covor.
Ce-ar fi trebuit s cred acum despre el? F cuse ni te lucruri
îngrozitoare, dar pân la urm f cuse ce trebuia. Oare anula
asta tot restul?
Trecând pentru a suta oar pe lâng m su a de cafea, mi-am
amintit f r probleme de conflictul pe care-1 v zusem de multe
ori în privirea lui, durerea care p rea s st ruie dincolo de
aparen e. Sim ea remu c ri pentru c -i vânase pe tr d tori.
i el fusese unul dintre cei mai mari tr d tori..
Deacon avusese dreptate. Cum s împac astea dou jum
t i? i asta, f r s iau în considerare m car faptul c mai era
i alt fat . Mda, asta p rea irelevant, dar ori icât. Renun ase la
tot pentru ea.
La tot.
Am trecut iar pe lâng m su a de cafea.

Nu m puteam gândi decât c nu era nimic drept aici. i
uit -te la mine, plângându-mi de mil , pentru mine i pentru
situa ia în care m aflam, când al ii o p iser mult mai r u ca
mine. Alex asta. Aiden sta. Seth.
începuse sub controlul lui Ares i obligat s fac lucruri
îngrozitoare i ajunsese s fac aproape acela i lucru pentru
Apollo. Nu era corect. Era gre it. i era trist.
Dar asta nu schimba ce f cuse.
Oare d deam prea mult importan convingerilor de mu
ritor? M antrenam s m ap r, s lupt. Exista riscul ca, într-o
bun zi, s m confrunt cu oameni care, dintr-un motiv oare
care, s cread c se afl în tab ra bun , iar eu s-ar putea s -i
ucid ca s m ap r. Pân i muritorii f ceau lucrul sta.
Când m-am apropiat de u , am auzit o alt u închi-
zându-se pe coridor i mi-a s rit inima. Nu era nimeni în ca
merele de lâng noi. Trebuie s fi fost Seth. F r s m gândesc
prea mult la ce f ceam, am deschis larg u a i m-am repezit pe
coridor descul . Am ajuns la u a lui i am b tut.
A trecut o clip i apoi s-a deschis larg. St tea în u , cu
p rul l sat liber atingându-i umerii goi. inea într-o mân
bluza termoizolant neagr .
Nu eram preg tit s -l v d, ceea ce însemna c probabil ar
fi trebuit s m gândesc mai întâi.
— Hei, a zis el, dându-se la o parte. Voiam s vin la tine.
Intrând pentru prima dat în camera lui, mi-am dat seama
c ar ta exact ca a mea. Sufragerie. Dormitor, dincolo de o
arcad , o chicinet în dreapta. Inima îmi b tea s -mi sparg
pieptul când am ridicat privirea spre el.
A a de multe taine în ochii ia de chihlimbar.
— A i... a i g sit ceva? am întrebat, strângându-mi mâinile

laolalt .
— Nu.
Mu chii stomacului i s-au încordat i s-au strâns când i-a
aruncat bluza pe fotoliu. Apoi a ridicat mâna, trecându- i de
getele prin p r.
— Nu-i nici urm de ei. Nimic. Marcus suplimenteaz
efectivele la por i, pentru orice eventualitate. S sper m c nu-i
niciun motiv de îngrijorare.
— Sper, am morm it eu, ridicându-mi privirea spre ochii
lui.
Era... era a a de chipe , dar probabil c purta mult întune
ric în el.
i-a adunat sprâncenele i a f cut un pas spre mine.
— Te sim i bine? S-a întâmplat ceva cât am fost plecat?
— tiu, m-am sc pat eu i apoi m-am încordat.
M-am încordat toat .
S-a încruntat.
— tii... ce anume?
— tiu... tiu despre Alex, am spus, fr mântându-mi mâi
nile, în timp ce Seth deschidea larg ochii i încruntarea i se ri
sipea. tiu despre Ares.
Seth a f cut un pas în spate, uitându-se atent la mine.
— tii?
Am dat din cap. Pulsul îmi bubuia a a de tare, c mi-a fost
team c mi se face r u.
— tiu totul.
S-a uitat la mine un lung r stimp i apoi a ridicat capul.
Chipul i-a devenit inexpresiv, ca i cum s-ar fi trântit o u .
— Dac tii totul, de ce e ti aici, Josie?
Am deschis gura i am scuturat din cap.

— Ar trebui s fii oriunde altundeva, numai aici, nu.
Ar trebui? Mi-am strâns bra ele la piept.
— Nu tiu ce s spun, Seth.
— tiu eu ce s spun pentru tine.
îi zvâcnea un mu chi din maxilar.
— Te dezgust. Sunt un uciga .
Tonul era impasibil i egal, iar eu m-am cutremurat.
— Ai crezut c tot ce-am f cut anul trecut putea fi iertat?
Pentru c nu tiai nimic. Când i-am spus c sunt un monstru,
nu te p c leam, Josie. Chiar sunt.
— Nu, am spus i apoi am ridicat glasul. Ai renun at la tot
pentru Alex i Aiden. Ai renun at la via a ta.
— Ai aflat i c eram dependent? Când am dat din cap, a
râs r gu it. i totu i... e ti aici.
— Seth...
A ridicat din umeri, sco ându- i curelu a de piele de la
mân i ridicându- i bra ele masive s - i strâng p rul care-i
c dea pe fa .
— La ce via renun am? N-a fost un sacrificiu chiar a a de
mare. Crede-m . Merit asta. i merit i ce m a teapt .
— N-ai meritat nimic din toate astea.
Am p it înainte, f r s iau în seam cum i-a rotit brusc
capul spre mine. i în clipa când am rostit cuvintele, am tiut
c asta sim eam. Bine sau r u, asta sim eam.
— N-ai meritat s te na ti cu o mam de rahat i s ai o
copil rie nenorocit . i al naibii de sigur n-ai meritat s folo
seasc cineva toate astea împotriva ta.
Pieptul i s-a ridicat.
— Habar n-ai despre ce vorbe ti.
— tiu c Alex n-a meritat tot ce i s-a întâmplat. A a cum

n-ai meritat nici tu. Asta nu înseamn c n-ai f cut ni te ale
geri foarte proaste pe parcurs.
— Sunt destul de sigur c tot ce am f cut poate fi rezumat
pu in mai bine de-atât, s-a r stit el.
— în regul .
Frustrarea a învins i m-am n pustit înainte, aproape împin-
gându-1.
— Ai f cut ni te lucruri îngrozitoare, Seth. Ai f cut ni te
lucruri oribile. Asta vrei s m auzi c spun?
A dat s - i fereasc privirea.
— Nu. Asta e? Vrei doar s - i tot spun ce vrei tu s crezi
despre tine? C nu meri i fericirea? C e ti un monstru?
— Pentru c asta sunt! a strigat el, cu fa a spre mine i,
de-aproape, ochii lui aruncau v p i portocalii.
Pe bra e i-a jucat o lic rire de chihlimbar, disp rând a a de
repede, c nu eram sigur c am v zut-o cu adev rat.
— De ce nu în elegi asta? Toat lumea din jur în elege. Stai.
Ai de gând s stai pro pit i s -mi mai spui pove ti cu ani
male pe care le-ai c lcat cu ma ina?
Am mijit ochii.
— Taci din gur !
A rânjit r ut cios.
— Nici restul lumii nu te consider un monstru, am ripos
tat. Dac ar fi fost a a, crezi c te-ar mai fi l sat aici? Crezi c
Deacon i-ar mai fi m ul umit? C cineva n-ar fi pus pân acum
mâna pe tine, în cercân d m car s te omoare în b taie?
* deschis gura, dar nu voiam s aud.
vpollo te-ar mai fi pus s ai grij de mine? C nu
de viu când ne-a g sit s rutându-ne? Tu de ce nu
A trecut un moment încordat i apoi i-a l sat b rbia în

piept, înfruntându-m . Vorbea cu glas sc zut.
— Deci po i s ui i i s ier i toate lucrurile oribile pe care
le-am f cut? Asta spui?
Am scuturat din cap.
— Nu. Nu asta spun. Spun c ... nu e ti suma a numai ju
m tate din faptele tale. Nu po i s omi i tot restul.
M-a privit i, uau, am fost oarecum mândr de mine. M-am
ag at de asta.
— tiu c ii la oameni. tiu c ai inut la Alex. i tiu -
tiu - c n-ai fi f cut toate astea dac n-ai fi fost manevrat s le
faci. Nu zic c e ti lipsit de orice responsabilitate, dar nu sta-i
singurul lucru care te define te. E ti mai mult decât Apollyon.
E ti mai mult decât tipul care s-a dat de partea lui Ares. E ti...
e ti i cel care a f cut un pas uria îndreptându- i gre elile. E ti
cel care regret ce-a f cut. E ti cel care n-a râs de mine când
am zis c n-am avut prieteni în coal . E ti i cel care m las
s -l fac perna mea de juc rie i ii la...
S-a repezit spre mine, prinzându-mi obrajii în mâini.
— Mai spune o dat .
— Ce s spun? am r spuns, prinzându-1 de încheieturile
mâinilor. Am spus o gr mad de lucruri. D -mi o mân de
ajutor.
— Spune c nu sunt doar Apollyon, a optit el, cu glasul
r gu it.
Mi s-au urcat lacrimile în gât.
— Nu e ti doar Apollyon, Seth.
Ochii i s-au închis încet pe chipul încordat, iar degetele i
s-au desf cut pe obrajii mei.
— Nici m car nu mai tiu cine sunt. Sau ce am fost vreodat .
O, Doamne, asta mi-a sfâ iat inima.

— E ti doar... e ti doar Seth.
I-a trecut un fior prin bra e.
— i tu... e ti doar mântuirea mea.
Am icnit când mi-a dat drumul i s-a întors. S-a împleti
cit spre arcad , f r gra ia lui obi nuit . Mântuirea lui? Asta
era ceva... uria . Important. Strângându-mi bra ele sub b rbie,
l-am urmat în dormitor. Se oprise în fa a patului, cu mâinile în
olduri, cu capul l sat i mu chii umerilor c zu i. To i mu chii
de pe spate, pân la pantalonii cu talie joas , erau încorda i.
— Seth?
i-a ridicat capul i am auzit când a tras aer în piept înainte
s se întoarc spre mine. Am urm rit procesul în timp ce se în
tâmpla. Zidurile pe care le me terise des vâr it în jurul lui toc
mai se fisurau. i-a a intit privirea asupra mea într-un fel pe
care nu-I mai v zusem pân atunci.
— Dac nu pleci în clipa asta, n-o s r spund pentru ce-o
s fac, mi-a spus, cu glasul jos i r gu it. Nu glumesc.
Am r mas nemi cat , c scând ochii mari i sim ind un ir
de fiori care mi se r spândeau pe piele. O parte din mine cre
dea c tiu ce spunea. Pe de alt parte, nu eram chiar sigur
de nimic altceva în afara faptului c , oricât de nebunesc suna,
aveam încredere în el. Cine tie ce spunea asta despre mine?
— Josie.
Glasul i s-a frânt i i-a l sat bra ele s cad .
în clipa aia, am tiut c avea nevoie s r mân. De fapt, avea
nevoie de mai mult de-atât. Dac plecam, nu demonstram
nimic din ceea ce tocmai îi spusesem, iar eu nu voiam s plec.
Stomacul mi se zb tea agitat când am f cut un pas spre el.
Doar pân acolo am ajuns.
Seth a fost în fa a mea într-o clipit . i-a trecut un bra în

jurul mijlocului meu i m-a tras la pieptul lui gol. Cealalt
mân m-a prins u or de ceaf , ridicându-mi capul ca gura mea
s ajung la a lui.
S rutul...
A fost cel mai blând i mai dulce lucru pe care l-am sim it
vreodat . Abia sim it, o oapt peste buzele mele, dar cu atâta
for , atât de zdrobitor, c a trebuit s m chinui s -mi in la
crimile. Iar trupul lui puternic a tremurat lâng mine când
mi-a trasat conturul gurii. Momentul acela avea ceva infinit
de delicat.
S rutul...
Mi-a furat sufletul, m-a revendicat într-un fel despre care
nu tiam c e posibil. A ajuns adânc în mine, f când mai mult
decât s porneasc un foc. în s rutul la era speran . Era f -
g duial de mai mult, de izb vire.
De mântuire.
Buzele mi s-au întredeschis sub buzele lui, întâmpinându-1,
iar s rutul s-a adâncit, dar nu avea nimic gr bit. Ca într-o ex
plorare lent , ov ielnic , m-a s rutat de parc nu mai s rutase
pe nimeni înainte, i tiam sigur c nu era cazul. Dar era ceva
nou, ceva nesigur, în felul cum ni s-au întâlnit limbile i am în
ceput s tremur.
Seth s-a tras înapoi, cu ochii a inti i în ochii mei.
— Chiar vrei asta?
Mi-am reg sit vocea.
— Da.
— E ti nebun .
i apoi gura lui era peste gura mea i, când mi-am în
tins mâinile pe umerii lui, toate sim urile au început s mi se
învârtejeasc . Mâinile i s-au mutat pe marginea puloverului

meu i nu i-a dezlipit buzele decât când a trebuit s mi-1 trag
peste cap. L-a l sat s cad pe podea i apoi i-a trecut iar bu
zele peste gura mea.
Mâinile i s-au l sat pe umerii mei, cu degetele jucându-se
peste bretelele sutienului. Nu mai ajunsesem a a departe nici
odat , a a c atunci când s-a l sat pe spate i privirea i-a trecut
peste fa a mea înro it i buzele întredeschise, în jos, pe gât, a
trebuit s -mi în bu dorin a de a m acoperi.
Trupul meu nu era perfect, nu ca al lui. Chiar i cu tot antre
namentul i alerg rile, burta tot era moale i oldurile erau tot
late. M îndoiam c asta o s se schimbe vreodat , dar mi-era
greu s stau acolo i s -l las s priveasc pe s turate.
i-a trecut degetele peste bretele i peste cupele de dantel ,
f cându-m s -mi pierd suflarea i s m las inundat de o
mul ime de senza ii. N-aveam cum s -mi ascund de el reac ia
trupului. Când degetele i-au ajuns în V-ul decolteului, mâinile
i s-au dus în l turi, trecând peste sfârcurile sânilor.
Am înghi it, dar am constatat c nu-mi pot pune în mi care
gâtul. S-a tras mai aproape, cu oldurile ap sându-m pe ab
domen, i mi-a prins sânii în c u ul palmelor. Degetele i s-au
mi cat, trasând cercuri lene e care se apropiau tot mai mult de
locul care chiar m durea.
Genele dese i s-au ridicat, iar privirea lui mi-a ars ochii când
mi-a atins sfârcurile cu degetele mari i am ipat. Seth s-a re
pezit s prind sunetul cu buzele, dar degetele... O, Doamne,
nu se opreau. M provoca i m nec jea, tr gea i m tortura în
cel mai dulce mod posibil, prin satinul sub ire, excitându-m ,
pân am ajuns s r suflu greu sub s rut rile lui i s -mi înfig
degetele în umerii lui. Mâna i-a alunecat pe spatele meu i,
dovedind c avea ni te abilit i minunate, mi-a desf cut suti

enul cu o singur mân . es tura s-a sl bit, iar eu mi-am l sat
capul pe pieptul lui, s rutând ap sat pielea întins , când mi-a
tras bretelele în josul bra elor. A a teptat pân mi-am coborât
bra ele i atunci a l sat sutienul s cad între noi.
Seth i-a ap sat buzele pe cre tetul capului meu i apoi pe
vârful nasului, când mi-am ridicat b rbia. i s rut rile au tot
venit. Pe obraji, pe maxilar, i apoi în jos, pe gât, cu limba lui
atingându-mi pulsul, f cându-1 s bubuie când mâinile i-au
g sit iar calea spre sâni. F r nimic între palmele lui i pielea
mea, atingerea nu era cu nimic diferit de contactul cu un fir
electric.
Un sunet despre care nici m car nu tiam c e posibil mi s-a
ridicat din gât i i-am sim it buzele pe piele, între gât i um r.
M-am inut de el când mi-a trecut un bra în jurul mijlocului i
m-a ridicat. i apoi eram culcat pe spate, în patul lui, cu p rul
r v it în toate p r ile, complet dezbr cat de la brâu în sus, cu
el mi cându-se deasupra mea, iar privirea lui îmi punea în pe
ricol inima la fel cum mi-o puseser i atingerile lui.
— Perfect, a optit el. tii ceva? Absolut perfect, la naiba.
Nu puteam vorbi când l-am privit coborându- i capul, cu
uvi e de p r blond c zând în fa , mângâindu-m pe sâni i
l sându-m f r aer în pl mâni. A trasat o linie fierbinte, în
fl c ri, pân în mijlocul pieptului, l sându- i greutatea într-un
singur bra . Mâna îi cobora, în timp ce buzele i limba gustau
fiecare centimetru p trat din sânii mei, apropiindu-se tot mai
mult de sfârcul înt rit.
Degetele lui mi-au desf cut nasturele de la jean i. Fermoa
rul a coborât - cu un sunet erotic, f cându-m s strâng din de
getele de la picioare. Mâna i-a trecut peste oldul meu, degetele
strecurându-se sub betelia jean ilor. A tras de ei, iar instinctul

m-a împins s -mi ridic oldurile. Am f cut-o, iar jean ii mi-au
coborât pe picioare, c zând pe podea. Când mâna i s-a l sat la
loc pe abdomenul meu, gura i-a ajuns în cele din urm la int ,
închizându-se peste vârful sânului.
Am ipat i mi-am arcuit spatele, aproape â nind de pe pat.
La naiba! Gura nu-i era cu nimic mai prejos decât mâinile. O
minune. Mi-am înfipt degetele în cuvertur i am sc pat un
geam t r gu it când mi-a prins sfârcul între din i.
— Seth!
Am încercat s r suflu rostindu-i numele, dar el a chicotit,
aruncându- i limba unde mu case cu din ii, domolind durerea
vag . i apoi a oferit acela i tratament i celuilalt sân - s rutat,
supt, mu cat i lins i, ah, zeilor, eram a a de cople it , c nu
mai tiam nimic.
M pierdeam în ce f cea el, iar când i-a trecut mâna peste
coastele mele, strângând-o peste cel lalt sân, am fost convins
c o s mor chiar atunci. Speram s nu, pentru c îl sim eam
ap sându-m pe old, greu i învârto at, iar inima îmi bubuia
de nevoie, dorin i o mie de alte chestii.
Seth nu se gr bea, provocându-m pân când oldurile
ajunseser s mi se mi te far încetare, cu coapsele ap sate
una de alta, pân am reu it s ajung cu mâinile la el i le-am
trecut în josul bra elor lui, sim ind proeminen ele mu chilor,
u orul tremur care-i trecea pe sub piele. Ciudat lucru, în clipa
aia m-am întrebat dac i se vedeau tatuajele i cum trebuie s
fi ar tat.
Dar apoi am încetat s m mai gândesc, pentru c î i mi ca
mâna în timp ce se ridica, ajungând cu gura lâng gura mea.
S rut rile erau lente, molatice, aproape iscoditoare, i erau
dulci i ame itoare. Seth e ra ame itor, tot ce era legat de el era
ame itor. Scântei electrice îmi jucau pe piele, intensificând tot
ce sim eam, pân am crezut c e foarte posibil s iau foc i s
ard când mâna lui mi-a coborât pe burt , peste chilo i.
— îmi deschizi? m-a întrebat el, cu gura pe gura mea.
Am desf cut coapsele i dintr- odat m inea cu mâna f
cut c u . M-am încordat toat , i pentru c nu mai fusesem
niciodat atins a a, dar i din cauza tensiunii profunde pe
care-o sim eam i care se tot acumula.
Lipit de gura mea, a morm it ceva într-o limb pe care n-o
în elegeam i i-a mi cat mâna între picioarele mele, cu dege
tele trecând în sus i apoi în jos.
— î i place a a?
oldurile mi s-au ridicat în semn de r spuns, iar el a chicotit
din nou, ap sându- i fruntea pe fruntea mea. îi sim eam piep
tul mi cându-se în timp ce continua dansul lent al degetelor.
— O s consider c asta înseamn da, a zis el.
— îm i...
Mâna mi s-a încle tat pe bra ul lui, sim ind mu chii care se
mi cau de câte ori î i mi ca degetele.
— Seth...
— Nu cred c m-a putea plictisi vreodat s te aud spu-
nându-mi numele a a.
M-a s rutat înainte s se trag înapoi, mâna i tot restul
dezlipindu-se de mine. Am dat s m întind dup el, dar avea
mâinile sub elasticul chilo ilor mei i dup aia mi-i tr gea în
jos pe picioare.
— O, Doamne, am optit.
Un col al buzelor s-a ridicat când mi-a aruncat o privire i
dintr-odat m privea complet goal .
— E ti al naibii de frumoas , Josie.

Am bâlbâit un „mul umesc” pe care nici m car nu eram si
gur c l-a auzit. Mâinile îi erau sprijinite de-o parte i de alta
a mijlocului meu i m privea de parc nu m mai v zuse pân
atunci, dar înc avea pantalonii pe el. Nu p rea cum trebuie,
a a c m-am ridicat, ap sându-mi fa a fierbinte în locul dintre
gâtul i umerii lui. Degetele mi-au bâjbâit pe elasticul pantalo
nilor, iar el s-a tras înapoi, ca s ajung mai bine.
Am tras de ei, iar el s-a l sat în fa , ajutându-m s -i trag
în jos pe coapse. De-acolo, s-a ocupat el, din fericire, pentru c
habar n-aveam cum s -i trag în jos pe picioarele lui lungi f r
s -mi ridic fundul în sus. Când a r mas doar într-o pereche de
boxeri negri, am sim it c mi se taie r suflarea. îl vedeam în
vârto at, întinzând materialul.
i-a îndoit mâna sub b rbia mea, ridicându-mi ochii. I-am
întâlnit privirea i în ea era ceva blând, ceva ce m îndoiam c
v zuser mul i oameni.
Mu cându-mi buza, m-am întins din nou spre el. Mâna lui
mi-a p r sit b rbia, strângându-se în jurul mâinii mele pân
s pot ajunge la boxeri. Surprins , am ridicat din nou privirea
spre ochii lui.
înc se mai uita în felul la la mine.
— Dac nu sunt cu totul deplasat, cred c ar trebui s -mi
spui un lucru.
— Ce?
C eram cât pe ce s -mi ies din min i?
Seth i-a l sat capul în jos, s rutându-mi um rul gol i tr -
gându-mi mâna spre el, ap sându-mi palma pe toat partea în
vârto at . Am icnit sim ind c ldura care trecea prin es tur ,
iar el a gemut.
— Josie, ai mai atins vreodat a a un b rbat?

Degetele mi s-au strâns în jurul lui, iar oldurile i-au zvâc
nit înainte. Mi-a mi cat mâna de-a lungul t riei sale, în timp ce
în l a capul i îmi s ruta col ul gurii.
— J o si e ...
— Nu, am optit, strângându-mi mâna în jurul lui, prin bo
xeri. N-am fost... niciodat cu cineva pân acum.
S-a cutremurat când i-a ridicat capul, intuindu-m cu
privirea.
— i vrei s -mi dai mie asta?
— Da.
i am i încuviin at din cap, în caz c era nel murit.
Tr gându-mi mâna deoparte, s-a ridicat, l sându- i capul
în jos ca s m s rute ap sat în timp ce m împingea pe spate,
cu greutatea l sat peste mine.
— N-am mai avut niciodat ceva care s fie doar al meu, a
spus el, cu gura lipit de gura mea. Nimic care s fi fost vreo
dat doar pentru mine i pentru nimeni altcineva. N-am fost
niciodat primul pentru cineva.
M-a s rutat i apoi i-a în l at capul. L-am privit în ochi.
— N-am fost niciodat singurul pentru cineva.
Mi s-a strâns inima pentru el i mi-am ridicat mâna, ap -
sându-mi palma pe obrazul lui.
— Pentru mine, e ti primul, am optit. Pentru mine, e ti...
e ti singurul.
i-a întredeschis buzele.
— Nu po i s spui a a ceva dac nu vorbe ti serios.
I-am sus inut privirea i pieptul mi s-a ridicat.
— Vorbesc serios.
i-a trecut degetul mare peste buza mea.
— Chiar sunt un tic los norocos.

Pân s pot în elege, gura i-a luat locul degetului. Cuvintele
alea parc n scuser un fel de leg tur de nedesfacut, iar s ru
tul la o pecetluise. Parc ne cream propria profe ie, propria
noastr soart , care nu mai putea fi desf cut .
— N-o s-o facem, a spus el.
Am deschis brusc ochii.
— Ce?
A râs u or i apoi a gemut.
— Mda, nici m car nu-mi vine s cred c spun a a ceva,
dar mai sunt i alte premiere pe care le vreau de la tine. Alte lu
cruri care vreau s fie ale mele, înainte s trecem la asta.
— Dar...
— Asta vreau eu, mi-a zis în timp ce se muta, l sându- i
mâna în jos peste abdomenul meu, între coapse. Asta vreau.
i-a strâns mâna peste mine, iar oldurile mi s-au ridicat. i o
vreau în multe feluri. Multe feluri în care o s-o fac s fie a mea.
O, Doamne!
i-a strecurat degetul prin umezeal i apoi în mine. Mi s-a
încordat tot trupul i, când a început s - i mi te încet degetul,
s-a uitat la mine.
— sta e unul dintre feluri.
— Seth.
Ochii i-au sc p rat i mâna lui mi-a f cut capul s se dea pe
spate i r suflarea s ias în gâfâieli scurte, gr bite.
— E ti atât de frumoas a a, a spus el, r sucindu-se în a a
fel încât privirea i-a trecut în jos peste mine, spre locul unde îi
era mâna. Habar n-ai.
oldurile mi se mi cau în ritmul mâinii lui, iar sunetele
care-mi ie eau din gur aveau probabil s mi se par jenante
mai încolo, dar chiar atunci nu-mi p sa de nicio culoare.

Mi-am trecut cealalt mân prin p rul lui.
— Mai e ceva ce vreau s am pentru prima dat .
Zâmbetul care i-a ap rut pe chip era de-a dreptul p c tos.
Am întrez rit ceva înainte s m s rute ap sat i apoi s - i fac
drum în jos, st ruind mai mult în unele locuri decât în altele.
M-a s rutat în jurul buricului i apoi i-a strecurat limba în el
i deja oldurile mele se frecau de mâna lui.
Eram a a de aproape, încât, când i-a tras mâna, am ipat.
i apoi m-a s rutat unde-i fusese mâna.
— Seth, am uierat, cu degetele strângându-se în p rul lui.
N-am... n-am mai f cut nici asta vreodat .
— Mi-am imaginat, Josie.
— Dar, serios, n-am...
— tiu. i e doar pentru mine, a spus. Relaxeaz -te.
Nu m puteam relaxa dintr-o mie de motive. El era între pi
cioarele mele, cu r suflarea fierbinte pe coapsa mea, croindu- i
drum spre m runtaiele mele. Când i-a închis gura peste mine,
dogoarea mi-a potopit venele, iar el a scos un sunet care m-a
f cut s m gândesc la un om înfometat.
— Al naibii de dulce, a spus el.
Inima a început s -mi bat de dou ori mai repede când
m-a s rutat a a cum m s rutase pe gur . încet i blând la în
ceput, apoi tot mai ap sat i mai umed i mai fierbinte, pân
am ajuns s m zvârcolesc a a de tare, c i-a pus o mân pe
abdomenul meu, inându-m , c l uzindu-mi oldurile ca s
intre în ritm cu p trunderile limbii lui. Senza iile bubuiau prin
mine, intense i minunate. Nu m-am gândit cât de intim era, ci
m-am desf tat doar cu senza ia c era perfect cu el.
— Seth, i-am optit numele.
A p truns mai adânc i mai repede i eram con tient c

î i mi ca oldurile, de parc nu se putea controla, i ceva legat
de asta m-a f cut s iau foc. Cumva, tiam instinctiv c era la
fel de aproape ca i mine i asta îmi doream. Am tras aer în
piept, dar arcul din str fundurile trupului meu s-a destins. Am
ipat i l-am auzit sco ând sunete r gu ite, guturale, lipit de cea
mai moale parte a mea. Extazul pulsa în mine, l sându-m
f r suflare, în timp ce m lichefiam sub vârtejul zdrobitor de
senza ii, care zvâcnea i palpita.
Seth a continuat, lini tindu-m i domolind ritmul pân
mi-am rec p tat suflarea. Mâna mi-a alunecat din p rul lui,
c zând far vlag pe burt . M-a mai s rutat o dat , apoi mi-a
s rutat fiecare coaps , înainte s se ridice.
Ca prin cea , mi s-a p rut c expresia lui p rea oarecum
surprins , pu in dezechilibrat . Era de în eles. Mie îmi arun
case cu totul în aer echilibrul.
Urcând spre gura mea, m-a s rutat blând i avea gustul
amestecat al amândurora.
— Te sim i bine? m-a întrebat.
— Perfect, am optit. M-am topit.
A chicotit.
— M întorc imediat.
— Îhî.
Chipul i s-a îmblânzit când a coborât din pat. S-a întins în
jos i a apucat o cuvertur , pe care mi-a tras-o pân la brâu.
I-a luat destul de mult s m acopere cu totul, dar, când privi
rea i-a c zut pe sânii mei, mi-am imaginat c a f cut-o special.
Cu ochii întredeschi i, l-am privit oprindu-se la dulap i
sco ând o alt pereche de boxeri. S-a uitat la mine peste um r
i mi-a f cut cu ochiul.
— Asta a fost o premier pentru mine.

Complet neru inat.
i ce-mi pl cea!
Am rânjit un pic când a disp rut la baie. Am auzit apa
curgând i mi-am imaginat c se sp la. S-a întors în câteva se
cunde, iar eu nu m mi casem nici m car un centimetru.
S-a urcat în pat, strecurându- i un bra pe sub spatele meu.
M-a rostogolit pe o parte i apoi m-a tras înapoi, a ezându-mi
fundul în leag nul oldurilor lui. Avea bra ul strâns în jurul
mijlocului meu, trupurile noastre erau strâns lipite unul de
altul.
— Mai e ti acolo? a întrebat el.
— N-am...
Mi-a trebuit o clip s -mi adun gândurile.
— N-am tiut c poate fi a a.
Seth m-a s rutat ap sat pe um rul gol i apoi mi-a frânt
pu in inima.
— Nici eu.
IN IM A ÎNC îmi batea s -mi sparg pieptul i nu eram
sigur cât timp trecuse de când st team întin i. Josie îmi inea
mâna dreapt , mâna pentru pumnal, i î i trecea vârful dege
tului peste palma mea, desenând modele f r sens.
Nu tiuse c poate fi a a?
La dracu, nici eu. Pe bune. Niciodat în via a mea nu mai
ejaculasem f r s -mi scot boxerii i, oricât de intens fusese,
tot o mai doream. Ca la un om al cavernelor, cuvintele „a m ea,
a m ea, a m e a ” mi se repetau iar i iar în minte i da, fusese
o premier . Faptul c sim isem a a de intens m cam d duse
peste cap. i nu era ceva care s se fi întâmplat peste noapte. Se
adunase de ceva vreme.
tia totul - toate mizeriile despre mine, i era aici, în bra ele
mele, minunat de cald i de moale. Norocos? Nici m car nu
exprima ce se întâmpla. Era... era un dar. Mântuire.
Era periculos s simt în felul sta, pentru c m f cea s m
gândesc la lucruri pe care nu le puteam avea. Un viitor, în pri
mul rând, i apoi mai era i faptul c ea era, de fapt, o arm .
într-o zi avea s se înfrunte cu Hyperion. Bra ul mi s-a strâns

în jurul mijlocului ei.
Nu voiam s m gândesc chiar acum la nimic din toate
astea.
— Când eram mic ..., a zis ea.
De când ne cuib risem, începuse s vorbeasc despre
diverse, iar eu nu voiam s se opreasc . îmi pl cea sunetul
vocii ei.
— Eram dolofan . Bunicul îmi zicea R u c .
Am rânjit lipit de gâtul ei.
— îmi place r u ca ta.
— O, Doamne, a râs ea. Asta sun aiurea.
— E adev rat.
— Pun pariu c tu n-ai fost dolofan. Probabil c te-ai n s
cut cu abdominalii gata lucra i.
L sându-mi capul în jos, i-am s rutat ap sat cicatricea în
form de semilun de pe gât, în bu ind furia pe care mi-o tre
zea vederea semnului.
— Eram cel mai voinic bebelu din zon . Puteam s ridic
dou biberoane cu un singur pumn.
I s-a scuturat tot trupul de râs.
— E ti caraghios.
Incapabil s m ab in, mi-am frecat nasul de gâtul ei,
smulgându-i un fior. Eram deja gata pentru runda a doua,
dar m-am controlat, mul umit doar s-o in lipit de mine. Nu
i-a trebuit mult pân s -mi adoarm în bra e. i, de i eram
obosit, am constatat c eram complet treaz, concentrat asu
pra ei, absorbit de felul cum i se ridica i l sa pieptul, încet
i regulat, de felul cum i se întredeschiseser buzele i de ge
nele ei lungi.
Cum st team lungit, mi se p rea c de câteva secunde, dar

ar fi putut fi ore întregi, sfera de plumb din stomac a reap
rut i s-a f cut un pic mai grea. în gânduri a început s mi se
strecoare îndoiala, risipind un pic cea a satisfac iei. Nu era re
gret. La naiba, nu. N-a fi regretat niciodat momentele astea
cu Josie. Spaima era mai profund , cu r d cini în tot ce tr i
sem. Era senza ia aia înghe at , sâcâitoare, c , de i o ineam în
bra e chiar în momentul sta, o s -mi scape printre degete, iar
eu nu puteam face absolut nimic.
Func ionam cu doar câteva ore de somn, dar, oricât de siro

pos suna, când m-am trezit i am g sit-o pe Josie exact unde o
v zusem ultima dat , în bra ele mele, m-am sim it de parc a
fi dormit o s pt mân .
Era treaz , cu fa a spre mine, i buzele i s-au ridicat u or
într-un zâmbet.
— ’Nea a, a optit ea.
Acoperind distan a foarte mic dintre gurile noastre, am
s rutat-o u or, f r s bag în seam revenirea brusc la via a
gândurilor de dinainte s adorm. Buzele ei erau moi i calde pe
buzele mele i, la dracu’, nu voiam s m mi c din pat.
— Antrenament, a optit ea când mi-am ridicat capul. Tre
buie... A r suflat greu când mi-am trecut limba peste buza ei
de jos. Trebuie s ne antren m azi.
— Eu sunt instructorul.
M-am rostogolit, aducând-o exact unde o voiam - sub mine -
i mi-am proptit coatele de-o parte i de alta a capului ei. Pi
cioarele i s-au desf cut i m-am l sat între coapsele ei. A fi
f cut ni te nebunii dac a fi putut face s dispar ca prin
minune boxerii i s nu mai fie nimic între noi, dar moliciu

nea sânilor ei pe pieptul meu era o chestie remarcabil în sine.
— Po i s întârzii.
A rânjit spre mine când i-a pus mâinile pe pieptul meu, cu
o atingere ov ielnic .
— P i, mul umesc c -mi dai permisiunea.
— Nu-i nevoie s -mi mul ume ti. Uite ce în eleg tor sunt.
— Am un presentiment c , dac nu ne d m jos din pat
acum, n-o s ne mai d m jos.
— Nu v d ce-i r u în asta. Plecându-mi capul, i-am l sat un
s rut ap sat pe tâmpl i apoi înc unul pe obraz. în plus, am
ad ugat, î i promit c o s - i cresc ritmul cardiac i aici.
— O, Doamne, a chicotit ea, strecurându- i mâinile în jurul
gâtului meu i încurcându- i degetele prin p rul meu.
îmi pl cea ce sim eam. La dracu, îmi pl cea totul la dimi
nea a asta.
Buzele mele au g sit din nou buzele ei i s rutul... Mda, era
neobi nuit c un lucru pe care-1 f cusem de o sut de ori putea
s par a a de diferit, a a de nou. Nu eram sigur ce s cred,
dar avea dreptate. Ultimul lucru de care aveam nevoie era s
l s m... as t a... s stea în calea antrenamentului ei.
Uneori, m surprindea maturitatea de care d deam dovad .
sta era unul dintre momentele în care mi-a fi dorit s revin
la Seth la mai egoist, c ruia i se rupea.
Oftând, am mai s rutat-o o dat , ap sat i pe îndelete. De
data asta, când mi-am ridicat capul, mi-am dat jos curul greu
de pe ea i mi-am coborât picioarele peste marginea patului.
— Ai dreptate. O s fim cumin i azi.
Josie a mai r mas acolo o clip , ro ind i cu privirea r t
cit . Cear aful alunecase, dând la iveal un sfârc trandafiriu i,
mda, toat povestea aia cu maturitatea era nasoal .
S-a dus vizavi pân s revin asupra proasp t descoperitei mele

puteri de st pânire, suficient cât s facem du i s ne punem
echipamentul de antrenament. Au trecut cam vreo 40 de minute
pân s ne întâlnim din nou pe coridor i, în momentul în care
ni s-au întâlnit privirile, când î i punea hanoracul peste un tricou
f r mâneci, obrajii i s-au îmbujorat.
O clip , n-a vorbit niciunul dintre noi. Am r mas încreme
ni i locului, în coridorul t cut, uitându-ne lung unul la cel
lalt. Sincer, habar n-aveam ce s spun. Era... N-aveam niciun
fel de experien cu a a ceva. S petrec noaptea cu o fat i s
nu fac sex. S-o v d din nou i s nu-mi doresc s-o iau în alt
direc ie.
Josie i-a dat o uvi rebel dup ureche, privind spre ca
p tul coridorului.
— E ti gata?
Am dat din cap i am pornit pe coridor, i ajunseser m deja
la jum tate pân s fac ceva cu totul siropos. Am întins mâna
între noi, i-am g sit mâna f r s m uit i mi-am împletit de
getele cu ale ei.
A ridicat privirea, cu o str fulgerare surprins pe chip, dar
apoi a zâmbit i, da, zâmbetul la facea to i banii.
"fe s
Lucrurile erau... o idee cam penibile.

Amândoi încercam s ne prefacem c acum câteva ore
n-am fi fost în pat împreun . M rog, eu încercam s m pre
fac c nu fusesem complet dezbr cat i f ceam tot ce-mi st
tea în puteri ca s nu m gândesc unde se aflaser degetele
alea i gura aia. încercam serios s nu m gândesc la nimic din
toate astea, p strându-m pentru un moment mai potrivit s
m gândesc în bucl la tot.
i nu prea-mi ie ea figura.
De i antrenamentul de azi era întru totul ideea mea, nu fu
sese cea mai str lucit . Aveam gândurile împr tiate i preocu
pate de ce se întâmplase asear .
Seth îmi d dea roat . Avea b rbia l sat în jos i buzele
arcuite într-un zâmbet vag, care era în total dezacord cu ce
f ceam. Ca i ochii ia chihlimbarii. Erau plini de secrete p
c toase, care nu m l sau s m concentrez decât cu mare gre
utate. M tot gândeam la ce s-ar întâmpla dac am fi în spatele
u ilor închise.
S-a repezit înainte, rotind un bra . Nepreg tit , am â nit în
lateral în loc s blochez lovitura.
— Fii atent , a morm it el.
Ridicându-mi bra ele, am mijit ochii.
— Sunt cât se poate de atent .
— Nu, nu e ti.
S-a r sucit, cu bra ul în aer. în loc s fug, am parat atacul,
folosindu-mi antebra ul ca s blochez lovitura. Impactul mi-a
zgâl âit bra ul pân la um r, dar începusem s m obi nuiesc cu
asta. Prima dat când reu isem s blochez o lovitur , op isem
chi ind în jurul saltelei ca un iepura ie it din min i.
— Bine.
Seth s-a l sat în jos i mi-am dat seama c avea s dea cu pi
ciorul. Detestam loviturile alea. Dându-m înapoi, mi-am ar
cuit bra ul în jos a a cum m înv ase, blocând lovitura înainte
s m p leasc în burt .
— Ai putea s fii un pic mai rapid .
S-a îndreptat, în timp ce eu îmi roteam bra ele. A trecut pe
lâng mine, iar eu am s rit i am scos un chi it când m-a atins
cu mâna pe fund. M-am r sucit spre el, cu gura c scat . Mi-a
f cut cu ochiul.
386 JENNIFER L. A r MENTROUT
— Vezi? Ar fi trebuit s anticipezi asta.

Am îngustat ochii, dar, pân s pot s fac ceva chiar tâm
pit, cum ar fi s -l lovesc cu piciorul, u ile s lii s-au deschis i
a intrat Luke.
— Hei, i-a strigat Seth, înh ând o sticl de ap de pe saltea.
A luat o gur de ap . Ai venit mai devreme.
Luke a dat din cap, l sând un rucsac lâng u .
— Mda, p i s-a întâmplat o porc rie la curs. S-a terminat
pu in mai devreme.
— Ce s-a întâmplat?
Luke i-a scos puloverul, dezv luindu- i bicep ii impre
sionan i, în timp ce Seth mi-a întins apa.
— O porc rie, doar c nu a a de r u ca la cantin .
— Ah, nu.
Am sorbit din ap , cu un nod în stomac.
Oprindu-se în fa a noastr , Luke i-a trecut o mân prin
p rul r v it.
— Un pur i un semi s-au înc ierat. S-a l sat cu scaune i
pupitre distruse. S-a uitat la Seth, cu o expresie rezervat . Nu
v d c s-ar îmbun t i situa ia.
— Nici eu. S-a întors spre mine, dând un bobârnac sticlei.
Trebuie s bei mai mult, mi-a zis.
Când s-a întors din nou spre Luke, m-am strâmbat la el, dar
n-a v zut.
— Ce crezi c-o s fac Marcus?
Luke a ridicat din umeri.
— Ce poate s fac ? Nu ajut la nimic s ne separe. I-am
spus lui Deacon c nu vreau s se învârt pe-aici. tiu c poate
s - i poarte de grij , dar... are tendin a s fie un pic prea
optimist.
— A a e, a morm it Seth.
Comentariul despre Deacon mi s-a p rut ciudat, dar b ie ii
erau în mod evident gata s revin la antrenament. Am în urubat
capacul la sticla de ap i am pus-o deoparte. Acum c venise i
Luke, am exersat i alte tehnici de blocare, pân am sim it c
nu-mi mai pot ridica bra ele. Apoi am trecut la eliber ri din
încle tarea adversarului.
Altceva la care nu eram deosebit de bun .
Am început cu Luke, care m-a apucat din fa , prinzân-
du-mi bra ele i blocându-mi-le pe lâng corp. Erau mai multe
variante s scap din strânsoarea lui. Puteam s -mi arunc gre
utatea în spate, ridicându-mi picioarele, în speran a c o s -l
dezechilibrez pe atacator. Sau m puteam arunca în fa , tr -
gându-1 i pe atacator dup mine, dar pentru asta trebuia s am
picioarele a ezate corect i era pu in probabil c Luke o s stea
cuminte i o s m lase s m a ez.
— Trebuie s încetezi s -l mai tratezi pe Luke ca i cum ar
fi Luke, a spus Seth. St tea pe margine, cu bra ele încruci ate
la piept. Ezi i.
— Ba nu.
în spatele meu, Luke a râs pe înfundate.
— Mda, ezi i.
I-am aruncat o privire peste um r.
A ridicat din sprâncene.
— Puteai s faci multe în momentul sta. Puteai s m calci
pe picior. Sau s m pocne ti cu capul.
M rog, aici avea dreptate, dar...
Seth i-a l sat capul într-o parte, a teptând.
— Rahat! am morm it îmbufnat .
Aveau dreptate. Nu voiam s -l lovesc pe Luke.
— Trebuie s încetezi cu asta, Joe, a spus Seth i a f cut un

pas în fa , desf cându- i bra ele. Dac nu po i, n-are niciun rost.
Privirile ni s-au întâlnit i n-a fost nevoie s spun nimic.
Am citit-o în privirea lui. O mare parte din el nu credea c
eram în stare s fac nimic din toate astea. Am privit peste um
rul lui, la peretele cu arme, i am sim it groaza mental care nu
p lise de prima dat când v zusem cu itele. Dac era s fiu sin
cer cu mine, i o parte din mine era nesigur .
Doamne Sfinte!
Puteam s-o fac. Trebuia s-o fac.
Bra ele lui Luke înc mai erau strânse în jurul meu i... La
dracu cu toate. Strângând din ochi, am lovit cu capul în spate.
M-am izbit cu cre tetul de b rbia lui Luke. O str fulgerare de
durere, str b tându-mi în valuri tot scalpul, dar bra ele lui
Luke s-au desprins imediat.
— Fir-ar s fie! S-a dat împleticit înapoi. Ai un cap al nai
bii de tare.
Frecându-mi capul cu pricina, m-am întors spre el rânjind,
î i mi ca maxilarul dintr-o parte într-alta.
— O s consider c e un compliment pe...
Bra ul lui Seth m-a prins de gât din spate, retezându-mi
cuvintele.
— i acum, din asta cum o s scapi? mi-a optit la ureche.
Pentru o clip , am r mas încremenit . Trupul îi era lipit de
mine, mai aproape decât fusese toat ziua, de azi-diminea ,
când era peste mine, efectiv peste mine, iar eu eram complet
dezbr cat .
O, Doamne!
Imaginile mi s-au rev rsat în minte. Imediat, am sim it cum
îmi iau obrajii foc. Odat ce creierul o luase în direc ia aia, era
dus de-a binelea.
— Ai de gând s r mâi a a? a întrebat Seth, cu glasul su

nând mai r gu it.
Mi-am revenit. Vizavi de noi, Luke î i l sase în pace falca
i se uita. Mi-am mi cat oldurile i l-am prins de bra e, de-
p rtându-mi picioarele, astfel încât unul dintre ele se afla între
picioarele lui Seth. Pozi ia îmi permitea s m echilibrez ca
s m preg tesc s -l lovesc, dar m punea i în contact direct
cu... hmm, p r ile lui inferioare.
i nu era d e lo c netulburat de asta.
Mi-am permis s observ asta i s m port ca o feti can
pentru o clip , dar apoi mi-am dat seama i c aveam o ans
de zile mari. Era i el distras, ceea ce era ceva neobi nuit. înc
nu fusesem în stare s scap din niciuna dintre prizele lui i
acum aveam ocazia. Prinzându-i strâns bra ele, mi-am aruncat
toat greutatea înainte, aplecându-m din mijloc.
Proast mi care.
Fundul mi s-a împins în oldurile lui, iar geam tul u or din
ureche m-a bulversat. Mi-am r sucit oldurile într-o parte,
dezechilibrându-m , iar Seth a venit dup mine, în timp ce
strânsoarea bra elor în jurul gâtului meu a sl bit. S-a întors i
toat greutatea s-a l sat pe piciorul meu drept. A cedat. i am
c zut amândoi.
C zând cu fa a în jos, mi-am aruncat bra ele i m-am redre
sat înainte s ajung cu obrazul în saltea. Seth a venit deasupra
mea, cu bra ele lovind salteaua lâng ale mele. Avea picioarele
încol cite cu ale mele, iar pozi ia în care eram îmi f cea vârfu
rile urechilor s ard i stomacul s se strâng .
— Frumos, a comentat Luke.
Seth s-a ridicat cât s m pot întoarce pe spate. Privind
în sus spre el, am sim it cum mi se opre te r suflarea în gât.
Avea ochii în fl c ri - o culoare brun-ro cat incandescent .
uvi ele mai scurte de p r îi atârnau libere, atingându-i obrajii,

în momentul în care ni s-au întâlnit privirile, am încremenit.
Pe buze i se întindea un zâmbet u or.
— A i p it ceva? a întrebat Luke.
Seth n-a b gat în seam comentariul, trecându- i privirea
peste fa a mea, st ruind asupra gurii. Stomacul mi s-a strâns
i mai tare.
— Ave i nevoie de ceva ajutor?
Expresia de pe chipul lui Seth era lesne de citit. Impunea o
întrebare foarte important . Luke o s plece dac îl ignoram
suficient de mult timp?
— în regul , a zis Luke, oftând. Devine oarecum jenant.
Poate c ar trebui s m duc... , s fac ceva. O s încui u a
dup mine.
M-am pierdut pu in privind în ochii lui Seth, iar inima
mi-a luat-o din loc când i-a l sat capul în jos. Eram sigur c
o s m s rute chiar acolo, pe saltele, în fa a lui Luke, i am...
Un iuit p trunz tor a r sunat în toat sala de antrenament,
f cându-1 pe Seth s se trag în spate. într-o secund , era în pi
cioare, iar eu m-am ridicat înainte s -mi dau seama. Luke se
întorsese deja, gonind spre u .
— Ce se întâmpl ? m-am cutremurat eu când sunetul a de
venit i mai puternic.
— Alarma aerian ... semnal de avertizare când e atacat
Leg mântul.
DATORIA ÎM I CEREA s m îndrept spre por i, dar
n-aveam s-o las în niciun caz pe Josie pe cont propriu.
— Trebuie s te ducem înapoi în camer .
Era palid la fa .
— Dar...
— S-ar putea s nu fie nimic, dar, dac e, nu e ti preg tit .
A deschis gura din nou, dar am întrerupt-o.
— Nu zic a a doar ca s fiu un tic los. sta-i adev rul. Nu
e ti preg tit i eu am nevoie s te tiu în siguran . în regul ?
Pentru o clip , p rea c vrea s stea la discu ii, dar apoi a dat
din cap. Luând-o de mân , ne-am c rat spre c min, trecând
pe lâng Str jeri care alergau i studen i panica i care erau
condu i în cl diri. Am dus-o în camera mea, imaginându-mi,
din vreun motiv tr snit, c o s fie mai în siguran acolo.
M-a urmat în camer .
— Dac e ceva, poate s însemne c ...?
M-am uitat la ea peste um r, sfâ iat dintr-odat între dou
instincte diferite. Unul era s r mân cu ea, s m asigur c
r mâne în siguran . Cel lalt era s fac ce fusesem antrenat s

fac de când aveam opt ani, ce se a tepta din partea mea, pentru
c eram ce eram.
Nu e ti d o a r Apollyon.
Josie s-a a ezat pe marginea patului, strângând cuvertura în
jurul ei, iar eu am scuturat din cap, apucând o bluz termoizo-
lant de pe umera i tr gând-o peste tricoul de pe mine.
— Poate s însemne c zidurile au fost str punse.
— O, Doamne, a optit ea i am auzit-o mi cându-se. Tre
buie. .. trebuie s te duci.
îndreptându-m spre dulap, am apucat ni te arme i m-am
echipat. Când m-am întors, r m sese locului, cu ochii larg
deschi i.
Inima mi s-a zb tut când am traversat distan a dintre noi.
I-am luat fa a în mâini, împingându-i b rbia pe spate, ca s-o
pot privi în ochi.
— Trebuie s m duc. E...
— în eleg, a optit ea.
Pe buze mi s-a ivit un zâmbet vag. Nu voiam decât s-o terg
de-aici cu ea. S disp rem naibii. împreun . Dar asta era o
tâmpenie cât casa, pentru c nu exista niciun loc unde s poat
merge vreunul dintre noi i s nu fie g sit.
— O s fie în regul . Am nevoie doar s r mâi aici.
I-am c utat privirea, iar ea a dat din cap.
— N-ar trebui s ajung nimic în c minele astea, dar, dac
ajunge cineva, o s ai sta la tine. Am l sat mâna în jos, am
desprins unul dintre cu ite i i l-am pus în mân , strângându-i
degetele peste mâner. tiu c n-ai înv at cum s -l folose ti,
i-am spus, dar e destul de simplu. înjunghii orice creatur în
care n-ai încredere i care vine spre tine sau intr pe u . Nu te
opre ti pân nu e la p mânt.
Privirea i s-a întors rapid spre pumnalul pe care-1 inea în

mân i am sim it o urm de panic în piept.
— în elegi, Josie? Trebuie s tiu c po i face a a ceva.
i-a ridicat genele i a tras aer în piept.
— în eleg.
Nelini tea n-a disp rut, dar sirenele se auzeau din nou i nu
mai puteam s a tept. Nu era niciun fel de alarm fals .
— A teapt -m aici. O s m întorc.
— O s fiu aici. Promit.
Am dat din cap, dar nu m-am mi cat de lâng ea. N-aveam
sub nicio form cum s mai pierd timpul. Trebuia s -mi mi c
fundul din camer , dar ea era...
Futu-i!
Am tras-o spre mine, mi-am l sat capul în jos i am s ru
tat-o. F r nicio urm de blânde e sau provocare. I-am p truns
direct în gur , i-am desf cut buzele i i-am luat r suflarea. Am
pus în s rutul la tot ce-i spusesem i tot ce nu-i spusesem.
Când m-am dat înapoi, p rea pu in buim cit .
— Stai aici, i-am spus din nou, dându-i drumul, pentru
c , dac nu-i d deam drumul în clipa aia, n-a mai fi f cut-o
deloc. încuie u a în urma mea.
A dat încet din cap, iar eu mi-am impus s -mi mi c picioa
rele spre u . La dracu’, era unul dintre cele mai dificile lucruri
pe care trebuise s le fac vreodat , i asta... Mda, nu prevestea
nimic bun.
Coridoarele de dincolo de u erau pustii. Gr bind pasul,
am ajuns în hol chiar când se deschideau u ile liftului i ie ea
Luke, mergând cu pa i mari în timp ce înc rca o arm .
— Iar ne întâlnim, am remarcat.
— Am vrut s m asigur c Deacon e unde trebuia s fie.
Nici m car nu încerca s ascund faptul c f cuse exact ce

fusese instruit s nu fac .
Exact ca mine.
Str jerii se organizau deja în hol când am ridicat din sprân
cean spre Luke.
— Nu- i prea merge chestia asta cu retragerea.
Luke a pufnit.
— Nu mai spune! Punând pistolul în toc, a deschis u a
dintr-o lovitur . Apropo, i-am zis lui Deacon s - i mi te fun
dul la Josie în camer .
— Nu-i în camera ei.
Luke mi-a aruncat o privire, dar i-a inut gura, o alegere
inspirat , i a scos un mobil sub ire.
— îi dau un SMS i-i zic.
— Ai grij s spun cine e i c vine cu gânduri pa nice
sau a a ceva, pentru c i-am l sat unul din pumnalele mele i
instruc iuni s înjunghie orice intr pe u a aia.
Sprâncenele i s-au în l at, dar degetele i-au zburat peste
ecranul telefonului i dup aia am luat-o pe alee, în jurul cl di
rilor universitare, i, hei, era ca pe vremuri. Minunat.
Erau aprinse reflectoarele, luminând tot campusul, în pofida
norilor gro i care goneau pe cer i ascundeau soarele. Trecând
pe lâng mai multe grupuri de Str jeri care se îndreptau spre c
mine, am sim it o oarecare u urare. Studen ii aveau s fie bine
p zi i. Asta însemna, implicit, c i Josie o s fie bine p zit .
Când ne apropiam de cl direa principal a Consiliului,
l-am ochit pe Soios.
— Ce se-ntâmpl ?
Cu ochii miji i în vântul rece, a ar tat cu capul înspre ziduri.
— Avem informa ii c a ap rut o bre . Nimic altceva.
— Chestii chiar utile, a comentat Luke.

Soios i-a aruncat o privire.
— Credeam c ai renun at la povestea cu Str jerii.
— Credeam c e ti în Consiliu, a replicat Luke.
Am oftat, luând-o înaintea lor.
— Nu cred c po i s renun i vreodat . Când e ti Str jer e
ca atunci când e ti în mafie, la naiba. Mi-am desprins pum
nalul, cânt rindu-i greutatea nesemnificativ în palm , i am
ad ugat: Nu mai ie i.
— tii, asta-i o compara ie grozav , a r spuns Soios. S
sper m c azi n-o s-o sfâr easc niciunul dintre noi aruncat la
pe ti cu picioarele prinse în ciment.
Zâmbind zeflemitor, am dat ocol cl dirii principale a cam
pusului i, din punctul la, puteam vedea dincolo de curtea in
terioar , pân la primul zid. Vântul se înte ise, aducând cu el
miros de putreziciune i p mânt.
— Rahat! a bomb nit Luke.
Mi-a înghe at pieptul când am cercetat scena spre care
goneam.
— Umbre. La naiba!
Ne-am uitat unul la altul. Nu era a bun i n-aveam nevoie
de explica ii.
— Acum tim ce s-a întâmplat cu grupul de iscoade, a zis
Soios cu un oftat. N-o s fie u or.
Dac umbrele erau aici, nu putea exista decât un singur
motiv. Veniser dup Josie. Am înlemnit.
— Trebuie s ...
Dintre statui a â nit o umbr , intrând în Luke i dobo-
rându-1 la p mânt. Era o femeie-Str jer, înconjurat de izul
mor ii. M-am întors în loc, întinzându-m spre spinarea bluzei
ei murd rite. Tr gând-o de deasupra lui Luke, am aruncat-o

într-o parte.
A alunecat de-a curmezi ul aleii, cu ochii negri ca smoala,
stranii ca naiba. P cat, m-am gândit, când s-a ridicat din nou
i s-a repezit spre mine. Odat posedat , nu se mai putea face
nimic. M-am ferit f r probleme, trecând în spatele ei. Mâinile
postate de-o parte i de alta a capului ei i r sucirea. Trosnetul
s-a auzit ca un tunet i, când i-am dat drumul, s-a pleo tit ca o
pung de hârtie, dar nu înainte s -i ias pe gur un fum negru
care s-a îndreptat spre cer.
i asta era nasol, pentru c , în timp ce trecea în vitez pe
deasupra capetelor noastre, nu trebuia s fii un geniu ca s - i
imaginezi c o s intre pe gâtul unei alte persoane care nu b
nuia ce-o a tepta.
— Bine a a, a rostit Soios t r g nat.
M-am întors, oftând când am v zut cinci Str jeri care duh
neau a moarte.
— Cât de mare era grupul de recunoa tere? a mârâit Luke,
ridicându- i curul de jos.
— Dou zeci i trei, a spus Soios, pornind din nou înainte.
Pentru unii poate c nu p rea mult, dar dou zeci i trei de
Str jeri antrena i, poseda i de umbre, erau o chestie nasoal .
Nu numai c purtau în ei un r u str vechi, în stare pur , dar
puteau s aib acces i la tot antrenamentul pe care-1 aveau
Str jerii i la toate cuno tin ele lor. i mai era i faptul c pu
team s st m acolo i s ucidem Str jeri toat ziua. Umbrele
puteau oricând s -i posede pe al ii.
Str jerii s-au apropiat.
M-am dus spre cel mai apropiat - cel care zâmbea. Aple-
cându-m pe sub bra ul lui întins, i-am s rit în spate i i-am
înfipt piciorul în spinare, aruncându-1 câ iva metri. Când s-a

redresat i s-a întors spre mine, mi-am scos pumnalul i am ri
dicat bra ul, invocând a k asha. Lumina chihlimbarie mi-a co
borât pe bra . Nimic altceva în afar de un zeu nu supravie uia
unei lovituri directe cu a k asha.
S-a oprit brusc, a râs i apoi i-a dat capul pe spate. Deschi
zând gura, umbra a ie it din el, o substan vâscoas i unsu
roas care a trecut ca o s geat pe deasupra noastr . Str jerul a
c zut la p mânt, incon tient i poate înc în via . Se p rea c
purii i semipurii puteau rezista posesiei mai bine decât muri
torii. Toat magia asta zeiasc era bun la casa omului.
— Nu-i deloc distractiv, am mârâit eu, l sându-mi în jos
bra ul i întorcându-m chiar când spre fa a mea venea un
pumn.
O, la naiba, nu!
Am â nit într-o parte, apucând bra ul unui Str jer pe care-1
v zusem acum câteva zile, dar care îmi ar ta acum un chip cu
prins de furie. Sco ând pumnalul, i-am vârât lama în um r,
ap sând adânc. Str jerul a r cnit i, a a cum sperasem, umbra
s-a c rat, zburând în aer, iar când am dat drumul bra ului,
Str jerul a c zut incon tient.
— Nu trebuie s -i omorâ i, am r cnit spre Luke i Soios.
Scoate i-i din ac iune cumva.
Luke mi-a aruncat o privire, parc surprins c îmi pas , dar
ce naiba! Soios se apropia de p duricea din fa a zidului, iar
acolo p mântul era pres rat cu cadavre.
Str jerii poseda i veneau rânduri-rânduri. Doborai unul,
îi luau locul al i doi. Adrenalina îmi gonea prin vene pe m
sur ce se instala energia luptei. Folosind mânerul pumnalu
lui ca s -l lovesc pe unul dintre ei în ceaf , m-am întors i i-am
tras un ut zdrav n în burt celui care se strecura din spate. A

c zut pe spate, iar eu am intit în aceea i zon , în um r, spe
rând s pot produce suficient durere ca s fac umbra s fug ,
dar cu n dejdea... mda, cu n dejdea c n-aveam s -mi mai
p tez mâinile cu sânge.
Mai venea înc unul, direct spre mine.
L sându-m în jos în ultimul moment posibil, l-am lovit
pe Str jer cu um rul în stomac, aruncându-1 pe nemernic în
spate. M-am r sucit pe c lcâie, înfigând pumnalul în alt um r,
i apoi aerul a început s put de-a binelea. M-am îndreptat în
timp ce Luke se r sucea, cu spatele drept i gura doar o crest
tur pe chip. Se gândea la ce m gândeam i eu.
Rahatul sta avea s dureze la nesfâr it i era o distan prea
mare între mine i locul unde trebuia s fiu, adic la c min,
stând între nenoroci ii tia i Josie. Nu aici.
M-am r sucit la auzul unor pa i bubuitori i am lovit cu
pumnul în falca Str jerului care se apropia, l sându-1 incon
tient chiar în clipa în care glifele mele au luat-o razna.
înainte s cad la p mânt, pieptul i-a explodat, str puns de
ceva str lucitor i ascu it. S rind într-o parte, am privit acela i
proiectil uierând pe lâng mine i lovind un alt Str jer pose
dat, fix în ochi.
Am f cut stânga-mprejur. Când primul Str jer s-a rostogo
lit cu fa a în jos, am v zut limpede... zeilor, ni te sâni i multe
altele pe care nu m a teptam s le v d. M-am dat împleticit
înapoi.
în fa a mea st tea Artemis, îmbr cat într-o tunic alb
transparent . V zusem costume de baie care acopereau mai
mult decât toat îmbr c mintea ei. Spre mine era îndreptat un
arc, din care se i eau s ge ile ei de argint extra-speciale.
— Bun , Apollyon, a zis ea, cu buzele pline arcuindu-se la

col uri. M întrebam, nu v s tura i niciodat s v tot salvez
pielea?
— î i v d sfârcurile, i-am zis.
Avea un râs ca ni te clopo ei de vânt.
— De parc ar fi singurele sfârcuri pe care le-ai v zut în ul
tima vreme, hm?
Bra ul i s-a mi cat vreo doi centimetri i degetul a lansat
înc o s geat . Sunetul unei lovituri în plin mi-a spus c - i
atinsese inta i speram c aceasta nu fusese Soios sau Luke.
— i cu asta gata cu partea cu „s nu-i ucidem”, am oftat eu.
A ridicat din umeri i i-a fluturat arcul.
— Dar vezi vreo umbr care scap ? Nu. Nu vezi. Nu cu
s ge ile mele. Sacrifici câ iva ca s salvezi mai mul i.
Ochii complet albi ai lui Artemis str luceau, iar aerul din
jurul ei lic rea. Mantia transparent a disp rut brusc, iar în
locul ei au ap rut mai pu in sfârcuri la vedere i mai mult o
inut de camuflaj roz-bombon.
— Sunt sigur c în elegi sistemul la de lupt .
N-am luat în seam în ep tura, în principal pentru c sem
nele Apollyonului îmi goneau pe piele, alc tuind avertismente
multiple.
în apropiere se mai afla un zeu.
Z u, picau de-a dreptul din ceruri?
Mi-am întors privirea spre cap tul aleii i am scrâ nit din
din i:
— Futu-i!
Aleea de marmur ardea, dând la iveal semne întunecate
în piatra care se cr pa, i, una dup alta, ap reau urme de
cizm cât casa. Frunzi ul i tufele se retr geau, ofilindu-se,
în timp ce ap reau dou picioare învelite în piele, termi-

nându-se cu un tors i un piept masive i apoi un cap plin de
bucle negre.
Din p mânt, din iarb verde, lâng el s-a ivit i un câine
masiv, ca un rottweiler modificat genetic... dac un rottwei
ler poate avea trei capete i poate mirosi a pucioas i putregai.
Hades a rânjit batjocoritor în direc ia mea.
— B iete.
— Nu cred c mai sunt b iat de mult timp, am replicat, ur
m rind atent câinele.
Zeul i-a trosnit gâtul într-o parte i a continuat i, dintr-un
motiv oarecare, avea accent britanic. Nu pricepusem niciodat
chestia asta.
— Habar n-ai ce tare o s m distrez cu tine mai încolo.
— M îndoiesc c o s fie ceva care s -mi plac i mie.
Artemis i-a dres vocea.
— Serios, n-am putea l sa ironiile pe alt dat ? Am venit
aici s ne ocup m de umbre. A i...
Vocea i-a pierit când una dintre odraslele lui Cerber s-a
furi at spre mine, amu inându-mi piciorul.
Jur pe to i zeii, dac f cea pe mine avea s r mân f r un
cap.
— Ce c elu dr gu , am morm it.
i-a ridicat cele trei capete i a mârâit, dezvelind iruri de
col i ca de rechin, înainte s treac mai departe.
Soios a venit de dup col , oprindu-se brusc când i-a v zut
pe cei doi zei i pe unul dintre „c elu ii” lui Hades dând târ
coale la marginea cur ii interioare.
— B ga-mi-a ...
Zeul Infernului a zâmbit.
— Interesant c ai pomenit de b gat chestii...

S-a uitat cu subîn eles la mine.
Am mijit ochii.
Scuturând din cap, Soios s-a adunat i am sim it cum mi se
strânge stomacul când i-am v zut chipul îndârjit.
— Un grup de Str jeri care ap ra c minele a ie it din cam
pus. Probabil c erau poseda i.
N-am mai stat pe gânduri.
întorcându-m în loc, am luat-o spre c min, trecând în
fug pe lâng trupuri care nu se mi cau i pe lâng altele care
gemeau de durere. Aveam inima în gât i eram vag con tient c
Luke era în spatele meu, dar distan a dintre noi cre tea.
Am urcat în goan treptele c minului i mi s-a strâns sto
macul când am v zut u ile de sticl distruse. în hol nu era ni-
ciun Str jer. Locul ar ta ca un ora -fantom . Cotind la dreapta,
am intrat pe coridor gonind ca apucatul.
în momentul în care am v zut u a deschis , am tiut... am
tiut sigur.
Repezindu-m în untru, m-am str duit s -mi recap t su- (
fiul, i nu mai r m sesem f r suflare niciodat în via a mea.
Sufrageria era un dezastru. M su a de cafea era distrus . Pe
podea se afla un tablou idiot al unui zeu, spart.
Din dormitor s-a auzit un geam t slab.
M-am împleticit înapoi i m-am împins în u , prinzându-m
de toc. P tura de pe pat z cea pe jos. Pe cear af erau pres rate pete
ro ii. Pernele erau sfâ iate, iar umplutura de puf era pe covor. Tot
acolo era i pumnalul pe care i-1 d dusem lui Josie.
Am sim it spaima explodându-mi în piept când am dat
ocol patului. Deacon se str duia s se ridice în ezut, cu p rul
n cl it de sânge la tâmpl .
M-am l sat în jos lâng el, prinzându-1 de umeri. Ochii

cenu ii, pierdu i, au trecut peste chipul meu când l-am ridicat.
— Unde e? l-am întrebat. Deacon, unde e?
— Erau Str jeri, a zis el, strângându-mi bra ul. Am crezut
c nu-i niciun pericol. Am încercat... s -i opresc.
M-a cuprins o groaz cople itoare.
— La naiba, Deacon, unde e?
Privirea lui îndurerat s-a îndreptat spre ochii mei.
— Au luat-o cu ei.
CÂND M I’ AM RECÂPÂTAT cuno tin a, îmi zvâcneau
tâmplele i m durea falca. Nu erau singurele p r i care m du
reau. Stomacul înc î i revenea dup o lovitur brutal . Am dat
s m ridic în ezut, dar o mân m-a ap sat în mijlocul spin
rii, strivindu-mi fa a în ceva care p rea un fel de vinilin.
— Stai lini tit sau te lini tesc eu de tot.
Am tras brusc aer în piept când am auzit vocea tipului. Erau
Str jeri. Trebuiau s fie de partea bun . Deacon deschisese
u a... M-a n p dit îngrijorarea pentru Deacon, ca o ghear în
stomacul deja zdruncinat. Totul se întâmplase rapid i violent.
Cu antrenamentul minimal pe care-1 aveam, era clar ca naiba
c nu eram preg tit pentru a a ceva. L-au doborât întâi pe
Deacon, pocnindu-1 cu capul în perete cu destul for ca s se
desprind tencuiala.
O, Doamne!
Miroseau a moarte, ca tipul de la Radford. Mintea îmi
gonea. Trebuie s fi fost umbre, iar asta însemna...
Vehiculul s-a oprit brusc, iar mie mi s-a strâns inima. Habar
n-aveam cât fusesem incon tient , dar din câte puteam s -mi
dau seama, p rea mai întuneric. Habar n-aveam cum dracu
m scoseser din Universitate i m urcaser într-o ma in ,
dar asta era situa ia.
tiam deja cine m a teapt .
Ni te mâini mi s-att a ezat pe umeri când s-au deschis câ
teva portiere. M-au tras afar , iar genunchii mi-au cedat pe
p mântul rece i tare când am c zut în fa , sprijinindu-m în
mâinile care-mi tremurau.
Pantalonii sub iri de nailon nu erau de niciun ajutor în aerul
înghe at al nop ii. Am fost ridicat pe picioarele goale - ce se
întâmplase cu pantofii mei? - i mi s-a dat un brânci din spate.
— Mergi! a zis b rbatul.
Puteam distinge, în întuneric, câteva trepte care duceau
pe o teras . Ni te copaci înconjurau ceva care p rea o caban .
Aveam senza ia c eram înc în Black Hills, sau cel pu in a a
speram.
N-aveam s intru în niciun caz în cabana aia.
N-aveam decât o ans s scap, a a c n-am stat s m
gândesc. împingându-m într-o parte, am luat-o din loc i
am început s alerg, cu bra ele i picioarele mi cându-se ne
încetat, cu ochii a inti i pe copaci. Habar n-aveam încotro
alergam. Pe jos erau zone acoperite de z pad . Era evident
c nu eram îmbr cat pentru o vreme ca asta, dar orice ar fi
fost mai bine decât s m confrunt cu ce tiam c m a teapt
în untru.
Am f cut câ iva pa i înainte s m prind din spate un bra ,
luându-m pe sus i depunându-m iar în fa a treptelor.
Cineva a râs, iar mie mi-a înghe at aerul în pl mâni.
Frigul îmi ardea t lpile când am urcat treptele. Am dat s

m uit în urm , dar a urmat un nou brânci. Am sim it un val
de mânie i am încercat s m întorc iar, dar o lam ascu it
mi-a ap sat pielea sub gât.
— Nu ne pune la încercare, am auzit vocea, doar o oapt
lunecoas în ureche. Intr .
Cum nu m-am îndreptat spre u , b rbatul - chestia - a
blestemat i a apucat clan a. Balamalele au gemut când s-a des
chis u a i, când m-au împins în ceva care p rea s fie un vesti
bul, m-a întâmpinat un miros st tut, cu un iz metalic.
U a s-a trântit în urma mea i am tres rit, inspirând nesi
gur. O, Hristoase, eram terminat ! P ind înainte, m-am cris
pat când mi-au scâr âit scândurile sub picioare.
înc perea era luminat de o singur lumânare, a ezat în
mijlocul podelei. Fl c ruia tremura, f r s p trund umbrele
groase care se prelingeau pe podea.
Mi-am strâns bra ele la piept, tremurând în timp ce înain
tam pas cu pas. Scoteam aburi, r suflarea mea iscând nori ori
înce o a i. Printr-un coridor îngust, se z rea o alt înc pere. i
acolo se vedea o lumin slab .
în înc pere s-a mi cat ceva pe undeva, un fo net de haine.
Mi-a stat inima în loc când am auzit un geam t i m-am oprit
din înaintarea lent . M-am întors în direc ia sunetului, cer
cetând bezna. Una dintre umbre p rea s fie mai întunecat .
Lâng perete z cea ceva, într-un morman pr bu it.
tiind c putea fi o capcan , dar neputând s merg mai de
parte, m-am aplecat i am luat de jos lumânarea groas . Am ri
dicat-o în fa , inându-mi r suflarea în timp ce m îndreptam
spre morman.
Str lucirea slab a lumân rii arunca o lumin pe perete i,
când am l sat-o în jos, am expirat zgomotos.
O, Doamne!
Aproape sc pând din mân lumânarea, am dat fuga intr-acolo
i am îngenuncheat, l sându-mi genunchii pe podeaua mur
dar . Am întins cealalt mân , ezitând, pentru c ...
— Erin?
Trupul zdrobit de pe podea s-a mi cat. Niciuna dintre
p r ile pe care i le vedeam nu era lipsit de vân t i sau zgâri
eturi. Fa a era umflat i ar ta ca i cum ar fi fost jupuit , iar
ea p rea prins între forma de muritor i cea de furie. Corpul
avea nuan e de cenu iu i cafeniu. Avea o arip r sucit peste
ea, ascunzându-i trupul gol. Mi s-a rupt inima când am v zut
lan ul din jurul gâtului, prins în perete.
Am sim it fierea urcându-mi în gât când am pus lumânarea
jos, lâng mine.
— Erin.
A mi cat capul, dar ochii erau închi i. Buzele cr pate s-au
mi cat nervos, sco ând trei cuvinte.
— Am... dat gre .
Flac ra s-a stins.
Mi-a stat inima.
Mi s-au ridicat toate firi oarele de p r de pe corp i am des
chis gura, dar ip tul mi-a fost în bu it de o mân care mi-a
trecut peste gât, tr gându-m în sus. Am trecut imediat în de
fensiv . întinzându-m în spate, am prins încheietura groas i
am încercat s-o r sucesc, ca s sl beasc strânsoarea.
Un râs profund i întunecat a str b tut camera ca un nor
prevestitor de rele.
Erin a scâncit.
— Cred c-ar trebui s-o la i pe prietena ta s se odihneasc
pu in. La urma urmelor, am muncit-o la greu.
Groaza sporea, dar o ajungea din urm furia, îmbibându-mi

fiecare celul din corp cu otrava ei incandescent .
— Tic losule! am urlat. Nenorocit ce...
Nu m mai inea. Nici m car nu mai st team în picioare.
Dintr-odat , zburam prin coridorul îngust. D deam din mâini,
dar nu era nimic de care s m prind.
Am lovit podeaua cu spatele i am r mas f r aer când du
rerea mi-a explodat de-a lungul spin rii. N ucit , am r mas
acolo o clip , incapabil s m mi c sau m car s gândesc.
De o parte i de alta a picioarelor mele au ap rut dou pi
cioare înc l ate cu cizme, iar Hyperion s-a aplecat deasupra
mea, cu expresia cioplit în ghea i ochii negri cu totul lipsi i
de suflet.
— tii ce ur sc mai mult decât orice?
Am deschis gura, dar mâna lui mi-a astupat buzele.
— Nu. Nu vreau s r spunzi.
Zâmbetul era i mai înfior tor decât ochii.
— Ur sc s a tept. i a trebuit s a tept mult prea mult s
pun iar mâna pe tine.
O clip mai târziu, eram în picioare. Venea spre mine, obli-
gându-m s m dau înapoi chiop tând.
— tiai i c zeii supravegheaz Leg mintele? Trebuie s -i
fi v zut pe prietenii mei provocând un pic de haos.
îl vedeam cum continua s se apropie i mi-am silit corpul
s se mi te.
— i nu suntem foarte departe de campus.
Am â nit într-o parte, r mânând îns cu fa a spre el i încer
când s pun la un loc tot ce m înv ase Seth la antrenamente.
— O s ne g seasc . i o s vin . S-a întors încet spre mine.
O s vin tat l t u.
Mi-am în bu it râsul, cercetând înc perea în c utarea vreunei

arme. Erau ni te scaune pr fuite i o mas veche, cu o lamp . Am
luat-o spre ea, f r s fiu sigur c a fi putut-o folosi intr-adev r
împotriva lui, dar trebuia s ies de-acolo. Trebuia s-o iau pe Erin
i s scap de-acolo.
— Nu, n-o s vin .
Hyperion i-a l sat b rbia în jos.
<*
— Oh, o s vin .
R sucindu-m din mijloc, m-am întins dup lamp . Dege
tele mi-au trecut peste baza metalic , dar o mân m-a smucit
înapoi i m-a împins în perete, ap sându-mi pieptul. Pân s
pot reac iona, a vorbit într-o limb care mi-a ars urechile i
apoi s-a întâmplat. M-a str b tut o flac r . Nu o scânteie. Nu
un t ciune. A izbucnit un foc mistuitor. Ultimul meu gând,
înainte s m ia în st pânire durerea, a fost c îi promisesem
lui Seth c o s fiu acolo când se întoarce. îi p ro mise se m.
Nu puteam s scap de senza ia c istoria se repeta în cel mai

nefericit mod.
Marcus st tea în fa a mea, încercând s m calmeze, s m
conving s a tept, exact cum f cuse când disp ruse Alex, cu
mult vreme în urm , când plecase de la Academia Leg mân
tului s - i caute mama, dar atunci îl calma pe Aiden.
Marea diferen era c pe Alex o putusem sim i. Fuse
sem în stare s-o g sesc, dar nu sim eam nimic venind din
spre Josie.
— A teapt , a zis Marcus prudent, aruncând o privire spre
locul unde st tea Artemis, neclintit ca una dintre statuile din
fa a ferestrei. Dac pleci acum, nici m car nu tii de unde s
începi s-o cau i. Las-o pe Artemis s - i fac treaba.
Dup ce descoperisem c Josie fusese r pit , ap ruse Arte-

mis i chemase un soi de oim gigantic de aur care plecase deja
i acum cutreiera muntele.
Iar eu eram aici, pierzând vremea i frecând-o.
Se l sase noaptea, iar Josie era...
întorcându-m dinspre Marcus, mi-am b gat mâna în p r.
Luke era în col , tamponându-i easta lui Deacon cu ceva.
Purul nu spusese prea multe de când se petrecuser toate.
U a de la biroul lui Marcus s-a deschis. Doi Str jeri s-au dat
deoparte când a intrat Soios.
— Au fost eliminate din campus toate umbrele. S-au ocu
pat Hades i... , câinele lui i cred c ... trebuie s m duc
s v rs acum.
Marcus a oftat în timp ce m sura cu pasul camera. tiam c
voia s discute despre cât de date peste cap erau toate i despre
cum trebuia s apere tot campusul, dar s-a uitat bine la chipul
meu i a decis, probabil, c ine la via a lui.
Artemis s-a întors brusc de lâng geam i, la naiba, avea
ochi ca de pas re, galben-deschis i cu pupile mari.
— I-am g sit.
— Unde?
Capul i s-a înclinat într-o parte.
— Sunt la vreo 50 de kilometri de-aici, tot în Black Hills.
într-o caban . P zit de cinci Str jeri.
A clipit i ochii i-au devenit complet albi. într-un fel, asta
era o schimbare în bine.
— Trebuie s fie o capcan . Nu s-au dus departe.
— Nu-mi pas , i-am spus. Po i s m teleportezi acolo,
cum face Apollo când se plictise te?
Artemis a ridicat dintr-o sprâncean .
— Seth, a intervenit Marcus, venind spre mine, dar s-a

oprit. Dac e o capcan , ar trebui s nu mai...
— Nu-mi pas . M-am uitat la zei . Po i s m duci?
Marcus a încercat din nou.
— Seth...
— Trebuia s-o ap r! m-am r stit eu, r sucindu-m spre
Decan.
Gilfele reac ionau la furia mea, învolburându-se pe piele.
Tablourile de pe pere i z ng neau, iar înc perea se colora în
chihlimbariu.
— Trebuia s am grij s fie în siguran .
A dat din mâini, f r s se mi te din loc.
— tiu c era o misiune, dar...
— Pentru mine nu era doar o misiune, am zis eu spume
gând, iar Marcus a c scat ochii surprins. Misiune a f o s t s m
duc i s ap r Academia Leg mântului... o misiune pe care ar
fi trebuit s-o abandonez, dar pentru c mi-am f cut datoria am
abandonat-o pe e a i ea numai misiune nu e pentru mine.
— Te duc, zise Artemis calm.
Am dat s zic „drace, da”, dar Artemis a disp rut din fa a fe
restrei, a ap rut în fa a mea i apoi mi-a pus o mân pe um r.
O frac iune de secund mai târziu eram în p dure, sub cerul
înstelat, respirând aerul rece.
— Zeilor, am morm it, încercând s m orientez.
Artemis s-a dat înapoi.
— Doar pân aici pot s te duc. Te a teapt un titan i... pe
mine m-ar doborî.
Mda, al naibii de încurajator!
— Sunt chiar dincolo de pâlcul de copaci.
Silueta i-a lic rit, începând s p leasc .
— Succes, Apollyon!
i, cu asta, zei a vân torii i a îmbr c min ii transparente a
disp rut.
Habar n-aveam de ce se hot râse Artemis s m ajute. Mda,
Josie era important pentru zei, dar ei rareori se b gau când
era nevoie, de obicei ap reau doar dup ce ar fi fost util ajuto
rul lor. Dar nu c utam calul de dar la din i. i mai tiam i c
m îndreptam spre înfruntarea cu un titan.
Dar inten ionam s plec de-acolo cu Josie, chiar dac aveam
s mor din cauza asta.
Am gr bit prin pâlcul de copaci, s rind peste bolovani i
trecând peste ultimul dintre ei în doar câteva secunde. Numai
discret nu era ce f ceam. Am z rit cabana ridicându-se în
bezn , iar cei cinci Str jeri a teptau.
Toat povestea cu „nu-i ucidem” se risipise-n vânt.
Invocând a k asha, mi-am sim it celulele aprinzându-se când
am invocat al cincilea i cel mai nimicitor element. Arcul mi-a
coborât pe bra , pornind cu bolt din mâna mea. L-a pocnit pe
primul Str jer i, ce s vezi, a c zut în fa i nu i-a ie it niciun
fel de fum negru din gur .
Nu era de mirare c fugiser ultima dat .
Mergând mai departe, i-am doborât pe-al doilea, pe-al trei
lea i apoi pe-al patrulea. Ultimul s-a repezit spre mine, prac
tic alergând drept în mâinile mele. I-am tras-o, de-aproape,
trimi ându-i în piept un val de a k asha direct din palm . L-a
aprins pe din untru, f cându-i toate venele chihlimbarii pe
sub piele înainte s -i sar ochii.
Când a c zut la p mânt, eram deja pe trepte.
N-aveam cum s m am gesc închipuindu-mi c Hyperion
nu tia c eram acolo, a a c nu mi-am b tut capul s m furi ez
în cas . Când am intrat în spa iul închis, primul miros pe care

l-am sesizat a fost de sânge i, pe m sur ce mi s-au adaptat
ochii la întuneric, am p it într-o înc pere mare, întunecoas .
Am v zut-o imediat i mi s-a strâns stomacul. M-am dus
lâng ea, m-am l sat în genunchi, scrâ nind din din i când s-a
tras înapoi. Lan ul din jurul gâtului o inea pe loc i, când am
m surat-o din priviri, n'-am reu it s simt nici m car o lic rire
din animozitatea pe care o sim eam în mod normal pentru cei
din neamul ei.
Ce i se f cuse era monstruos, nemilos i dincolo de orice
a fi putut eu în elege. Chiar i în cele mai negre momente ale
mele, existase o limit . Titanul dep ise cu totul orice limit .
Strecurându-mi degetele sub lan , am invocat elementul foc,
topind zalele pe care era evident c era prea sl bit s le rup
singur . Am eliberat furia i, aplecat deasupra ei, i-am optit:
— Ie i acum de-aici, Erin.
N-am mai stat s v d dac m-a ascultat sau dac a reac ionat.
Dac era de teapt , avea s plece. Am luat-o pe coridor spre în
c perea slab luminat , incapabil s m preg tesc mental pen
tru ce a fi putut vedea.
Dac Josie era... Dac era r nit ...
Am p it în înc pere, iar privirea mi s-a îndreptat ime
diat spre scaunul din col . Mi-a stat inima i mi-am adus
dintr-odat aminte de momentele de dup lupta cu Ares, când
o inusem pe Alex în bra e, pân în momentul în care devenise
pur i simplu neant.
Hyperion st tea într-un fotoliu vechi, cu fa a spre u .
A tepta. în poala lui, atârnând peste bra ele fotoliului, se afla
Josie, de pe fa a c reia se tersese orice culoare. Abia îi vedeam
pieptul mi cându-se sub bluza termoizolant pe care o purta.
— Mi-era foame, a zis el, l sându- i mâna masiv pe burta

ei. Sunt sigur c tii, Apollyon, c semizeii au o calitate foarte
interesant pentru noi. Asta de-aici, în mod special.
Am sim it cum se revars în mine o furie cum nu mai cu
noscusem vreodat , intens i violent .
— D -i drumul!
— Altfel? a replicat Hyperion, aruncându-i o privire lui
Josie când a început s se mi te.
A deschis pleoapele, iar pieptul i s-a ridicat în momentul în
care i-a a intit privirea asupra mea. A dat s se salte în ezut.
— Seth, a optit ea r gu it.
A k asha îmi trosnea pe piele, aruncând umbre. A trebuit s
fac un efort s nu atac i s-o pun într-un pericol i mai mare.
— Ce vrei în schimbul siguran ei ei?
Josie a icnit, dar Hyperion m urm rea pe mine, cu o expre
sie plin de curiozitate.
— Ce-ai putea s -mi oferi tu care s m intereseze?
— Orice, am promis.
Hyperion s-a uitat int la mine o clip , apoi s-a ridicat,
aruncând-o pe Josie la picioarele lui. Am pornit spre ea, dar el
a disp rut i a reap rut în fa a mea.
— Ce vreau eu e r zbunare pentru miile de ani în care am
fost întemni at. Cum ai putea tu s -mi dai a a ceva?
Nu puteam.
Mi cându-m ca fulgerul, i-am înfipt pumnalul Leg mân
tului adânc în piept, unde presupuneam c s-ar afla inima ne
mernicului, dac avea, i apoi m-am l sat în jos. R sucindu-m ,
am lovit cu piciorul, izbind mânerul pumnalului i împlân-
tându-1 adânc.
Hyperion nici m car nu s-a clintit.
Privind în jos la pumnal, s-a uitat la mine i a ridicat o

sprâncean .
— Pe bune?
Futu-i!
R sucindu-se, Hyperion m-a aruncat într-un scaun aflat
pe-aproape, care s-a pr bu it sub greutatea mea. M-am rosto
golit pe-o parte, încercând s m ridic.
în mai pu in de o secund , era deasupra mea i m apuca
de ceaf , tr gându-mi un pumn în falc i aruncându-mi capul
pe spate. Mi-a dat drumul i am c zut în genunchi. Am ridicat
bra ele s parez lovitura, dar m-am mi cat prea încet. M-a izbit
cu cizma în burt , trântindu-m pe spate.
I-am prins cizma înainte s -mi coboare pe gât. Cu mu chii
încorda i, l-am inut la distan , la doi centimetri de a-mi
zdrobi traheea.
— Am un secret, mi-a zis.
Str duindu-m s -i in piciorul la distan , am mârâit:
— E ti invidios pe p rul meu?
A râs cu r ceal .
— Titanii pot ucide un Apollyon, mucos idiot ce e ti.
A, bine, r aha t ...
— Apollo! a ipat Josie imediat, cu vocea frângându-i-se.
Apollo! Te rog!
Hyperion s-a întors dinspre mine, râzând.
— Da. Cheam -1. Cheam -1...
împingându-i piciorul într-o parte, am s rit în sus i am
lovit cu mâinile în umerii lui masivi, b gând a k asha direct în
el. Nemernicul s-a zguduit când i s-a aprins easta în spate. A
scos un urlet care a zgâl âit pere ii. Profitând de momentul de
z p ceal , l-am prins de cap i am r sucit.
A trosnit ca o scândur uscat .
Atâta doar c , atunci când i-am dat drumul, Hyperion nu

s-a pr bu it. S-a întors, cu gâtul r sucit într-un unghi dureros
i nefiresc.
— Oh, z u a a! am zis.
Hyperion a lovit, iar pumnul lui m-a nimerit în piept, iz-
bindu-m de perete. Tencuiala s-a desprins i aerul s-a um
plut de praf când m-am pr bu it în fa , oprind c derea cu
antebra ele.
S-a aplecat i m-a apucat de p r, iar ipetele lui Josie au r
sunat în toat înc perea.
— Ai vân , dar sunt foarte obosit...
înc perea s-a umplut de o lumin str lucitoare, ca o str
fulgerare de soare în noapte. Hyperion mi-a dat drumul, în-
torcându-se în loc. Când lumina i-a pierdut din str lucire, nu
mi-a venit s -mi cred ochilor.
în mijlocul camerei st tea Apollo, la fel de înalt i puter
nic precum titanul. Cu capul dat pe spate, cu ochii albi str lu
cind i aruncând stropi de electricitate în aer, nu era echipat de
lupt în pantalonii lui albi de in, dar era acolo, iar mie nu-mi
venea s cred.
Hyperion a disp rut i apoi a reap rut lâng Josie, prin-
zând-o de gât i t indu-i r suflarea.
— Pe mine m voiai, a zis Apollo, cu bra ele atârnându-i pe
lâng corp. Sunt aici, dar nu m ai.
Titanul s-a uitat int la zeu, cu buzele trase într-un zâmbet
batjocoritor.
— A a crezi acum.
— P aidi ap o to aima m o u k ai sâ r k a mou.
Glasul lui Apollo a str b tut înc perea ca un tunet.
— I ap elef h erosi dy n ami sas.
Din sângele i c a rn e a m ea, p e tine te dezleg.
Privirea mi s-a a intit asupra lui Josie i... i nu s-a întâm

plat nimic. Ea se uita cu ochii mari de la mine la taic -s u.
— Asta-i tot? a râs Hyperion amenin tor. De-a dreptul
dezam gitor, Apollo. Aproape c mi-e jen .
Apollo a zâmbit cu r ceal .
— Haide, Hyperion, tii c sunt mai ostentativ de-atât.
Apoi s-a mi cat, fluturând un pumnal care ar ta periculos.
Se mi ca a a de repede, c pân i mie îmi era greu s -l urm
resc. A dus bra ul la spate i a dat drumul pumnalului.
Acesta a zburat r sucindu-se prin aer.
Hyperion a eliberat-o pe Josie, p ind într-o parte, dar...
pumnalul nu fusese îndreptat spre el. Nu mi-am dat seama
decât când era prea târziu.
Ridicându-m opintit, mi-am sim it stomacul strângându-se
de groaz pur , care a trecut prin mine ca un monstru ce- i
cl n nea f lcile masive.
— Nu! am strigat, f când un pas împleticit în fa i extr -
gând a k asha.
Dar era prea târziu.
Lama a nimerit drept la int , exact unde ochise Apollo.
A intrat în mijlocul pieptului lui Josie, izbind-o cu spatele
de perete, i m-am cl tinat, de parc a fi primit eu însumi lo
vitura mortal . Durerea mi-a sfâ iat pieptul i p rea o durere
foarte concret . O, zei, mai trecusem prin asta. Cu o alt fat ,
într-o situa ie diferit , dar mai trecusem prin asta.
Istoria c hia r se repeta.
-fe s
S-a întâmplat foarte repede.

V zusem pumnalul în mâna lui Apollo. îl v zusem tr gân-
du- i bra ul în spate i dând drumul pumnalului, dar n-am
în eles ce se întâmpla când durerea mistuitoare mi-a scos tot

aerul din pl mâni i m-a împins în spate, în perete. M lovise
Hyperion?
Privind în jos, mi-a sc pat de pe buze un sunet sugrumat.
Pumnalul lui Apollo era îngropat în pieptul meu pân la pl -
sele. O brazd ro ie p ta fa a bluzei. Sânge?
Nu se putea întâmpla a a ceva.
Am ridicat mâinile, dar nu tiam ce s fac cu ele. Am încer
cat s trag aer în piept, dar parc aveam un dop la baza gâtului.
— Ce mama dracului? a mugit Hyperion, cu o furie dogo
ritoare.
Pulsul îmi b tea neregulat în urechi când am ridicat capul.
Am întâlnit privirea lui Seth. Se împleticea spre mine, cu chi
pul palid i ochii chihlimbarii plini de groaz . O, Doamne,
m-am gândit la ce se întâmplase înainte. Nu era corect. Era
foarte aiurea. Cum putea s -i fac Apollo din nou a a ceva?
Cum putea s -mi fac mie a a ceva?
Nu trecuser decât câteva secunde din momentul impac
tului pân când degetele mele tremur toare s-au încle tat pe
mânerul cu itului. Trebuia s -l scot. Undeva, într-un col al
min ii, tiam c era probabil o idee proast , dar nu puteam
respira i voiam s -l scot.
Nu-mi mai sim eam picioarele când am strâns mânerul
pumnalului. Cineva - Seth? - a strigat când m-am îndoit de
spate, cu p rul venindu-mi în fa . Am tras... am tras tare.
Corpul mi s-a smucit i m-a sfâ iat un urlet. Pumnalul a zor
n it pe podeaua de lemn. Un zumzet, ca un bâzâit înfundat,
mi-a umplut capul ca o armat de o mie de albine înfuriate.
Ceva... se întâmpla ceva.
Am tras aer în piept, cu toat durerea vie, ustur toare, i am in
halat foc. A rdeam. Mai r u decât atunci când fusesem însemnat
i când î i tr seser puterea din mine, vâlv taia era în venele

mele, infiltrând fiecare molecul . Durerea zvâcnea în mine, r -
pindu-mi orice alt gând, dar tiam c asta nu era moartea.
Moartea nu putea fi a t â t de dureroas .
O for uria i violent mi-a pornit din degetele de la pi
cioare, urcând repede în sus pe coapse, trecând dincolo de mij
loc i îndreptându-se spre east . Trupul mi s-a îndreptat, iar
apoi s-a arcuit când capul mi s-a dat pe spate. Gura mi s-a des
chis, dar nu s-a auzit niciun sunet. Parc se strângea aer sub
mine i eram vag con tient c picioarele nu-mi mai atingeau
podeaua. Eram în aer, cu bra ele plutind pe lâng corp.
O sim eam.
Un arc de energie care fusese adormit toat via a mea, ceva
ce fusese dintotdeauna acolo, dar latent, se ridica în mine. Se
trezise, gonind prin mine, umplându-m , i avea gustul raze
lor de soare i al puterii. Era a a de cald, incredibil de fierbinte.
Auzeam o mie de voci... o mie de rug ciuni rostite de-a lungul
multor ani, în multe limbi diferite.
Am deschis larg ochii i l-am v zut pe Hyperion.
O str in aflat în trupul meu a zâmbit.
— Fir-ar s fie! a mârâit el, dându-se înapoi.
Dogoarea din mine s-a eliberat, zvâcnind într-un val uria
din rana de la piept. Ie ea în v lurele, creând o und de oc.
Mobilele s-au ridicat i s-au r sturnat. Mirosul de ozon ars
mi-a cople it sim urile. Valul s-a rev rsat, ca o erup ie solar ,
zvâcnind când a ajuns la Hyperion. Lumina a izbucnit, acope
rind urletul lui r gu it i absorbindu-1 înainte ca valul s se în
toarc i s se loveasc de mine.
Am c zut pe podea, aterizând violent pe mâini i genunchi
i zgâl âindu-mi oasele. Toat for a minunat , toat lumina
cald i magnific disp ruser . Mi-a trebuit toat puterea s
înal capul.
înc perea era distrus .

Sticla era spart , pervazurile ardeau. Podeaua de lemn era
încovoiat , scândurile lipseau cu totul pe alocuri. Draperiile
disp ruser . Scaunele erau f cute buc ele.
Hyperion disp ruse.
Ca i Apollo.
F r s -mi vin s cred, am cercetat cu privirea înc perea
nimicit . Am ipat când l-am v zut pe Seth. Z cea pe spate în
mijlocul camerei. Nemi cat. Ce f cusem?
M-am silit s str bat podeaua sprijinindu-m în bra ele care
m dureau i tremurau, pân am ajuns lâng el, cu tot trupul
cuprins de frisoane, v zând pete negre, stranii, care-mi jucau
dinaintea ochilor.
— Seth?
I-am pus o mân pe piept.
Avea ochii închi i, cu genele dese atingându-i obrajii. Cum nu
mi-a r spuns, m-am tras mai aproape. Trebuia s ie im de-aici,
dar îmi sim eam capul atârnând prea greu pe gât i, dintr-odat ,
obrazul meu era pe pieptul lui, iar ultimul lucru pe care l-am
auzit a fost b taia regulat i puternic a inimii sale.
CÂND AM DESCHIS ochii, m holbam la ni te lumini flu
orescente. Câteva clipe nu m-am mi cat i nu m-am gândit la
nimic altceva în afara luminilor lora. Mi-am dat seama c
eram într-un fel de salon de spital, dar nu se auzea nicio perfu
zie picurând i niciun monitor de tensiune sau cardiac. Aveam
gura uscat i m durea pu in pieptul, dar altfel m sim eam
bine. Nu. M sim eam mai mult decât bine. M sim eam gro
zav, de parc a fi putut s m ridic din patul sta îngust i, nu
tiu, s dau ni te uturi în fund cuiva sau a a ceva, ceea ce era
ciudat... Fir-ar s fie.
Pieptul.
Ridicându-m în ezut, am dat deoparte p tura sub ire i
am constatat c aveam un fel de c ma de noapte de spital ori
bil , roz-aprins. Am tras de guler i am icnit.
Apollo - tat l meu - aruncase cu un cu it în mine. Cu itul
m lovise exact între sâni. O lovitur mortal ca la carte, dar
care nu m ucisese. F cuse cu totul altceva, iar acum aveam pe
piept ni te urme albe terse, iar urmele alea formau un model.
O linie dreapt de vreo 12 centimetri, cu dou linii care

o înconjurau - în vârf, modelul aproape c sem na cu ni te
aripioare.
L sând c ma a s revin la loc, am strâns din ochi.
în regul .
— Nu-i o cicatrice normal , am murmurat.
— Nu, nu e.
La auzul vocii lui Apollo, am scos un ip t. Capul mi s-a
r sucit într-o parte. St tea pe un scaun lâng pat, a ezat pi
cior peste picior, i era imposibil s fi fost acolo acum câteva
secunde.
Sau cel pu in speram s nu fi fost acolo când îmi cercetam
â ele.
— E semnul meu. Unul dintre ele, a zis el, zâmbind u or.
Un fel de rit de trecere.
M-am zgâit la el o clip , apoi am izbucnit.
— Ai aruncat cu un cu it în mine!
— A a e, a r spuns el calm.
— M-ai lovit cu cu itul!
— A a e. S-a aplecat înainte, l sându- i piciorul pe podea.
Cum i-am zis lui Seth, n-avea s fie u or s - i dezleg eu
puterile. A vrea s nu fi trebuit s-o fac a a. Ultimul lucru
pe care mi-1 doream era s - i provoc durere. Nu mi-a pl cut
nimic din toate astea - m rog, în afar de expresia de pe fa a
lui Hyperion - , dar singura cale s închei desc tu area era s te
trec printr-o moarte de muritor.
Mi-am prins urechile cu asta, dar mai spusese ceva important.
— Seth. Unde-i Seth?
Apollo m-a intuit cu ochii care sem nau cu ai mei i, când
am v zut c nu-mi r spunde, am aruncat de pe mine p tura
sub ire.
— Unde e? am întrebat, cu inima începând s -mi bat mai

repede.
Mi-am adus aminte c -1 v zusem c zut pe podea. Mi-am
adus aminte c m târâsem pân la el. Un nod mi s-a r sucit în
stomac i am sim it înc o dat în gur gustul spaimei.
— Apollo.
Mi s-a frânt vocea. .
A închis scurt ochii.
— E în camera de al turi, doarme. E bine, fiica mea.
Am dat s -mi trag picioarele jos din pat, dar el a ridicat o
mân .
— tiu c e ti ner bd toare s vezi cu ochii t i, îns , cre-
de-m , e în regul . E Apollyonul. N-o s fii în stare s -l omori.
U urarea mi-a sl bit încordarea din umeri.
— Slav Domnului.
Expresia de pe chipul lui ar ta c avea alt p rere.
— Sper s nu se schimbe vreodat u urarea asta în spaim .
Uitându-m la el, m-am sim it de parc m prinsese ci
neva de gât i m strângea, cam cum f cuse Hyperion. Am
înghi it... am înghi it cu noduri, dar m-am controlat i am
alungat senza ia aia. tiam totul despre Seth. Nu m miram c
Apollo avea ni te... îndoieli. Au trecut câteva clipe.
— i Erin? Era r nit foarte grav. O ...
— A eliberat-o Seth. E în Olimp. Se vindec .
Am închis ochii, dar n-am putut s -mi terg din minte sta
rea în care era, r nile pe care i le l sase Hyperion.
— O s-o mai v d? Curând?
— Da.
Asta era o u urare... într-un fel. Sufeream pentru ea i tre
buia s-o v d cu ochii mei ca s cred c e bine.
— Fiica mea...
Am deschis ochii, concentrându-m .
— i acum sunt... semizeu?
— tii r spunsul.
Bineîn eles c tiam. Oamenii nu leviteaz i nu produc ex
plozii solare când sunt muritori.
— Puterile tale nu s-au activat complet, a continuat el.
Hyperion nu este întemni at. Practic, l-ai trimis într-o pauz .
Când revine, o s fie foarte, foarte sup rat.
Dintr-un motiv oarecare, am r mas blocat la partea pro
babil cel mai pu in important .
— N-o s mai îmb trânesc, nu?
Sprâncenele aurii s-au încruntat.
— Scuze, am oftat eu. Doar c e oarecum... E mare lucru.
— Este.
— Moartea de muritor. Deci am... am murit?
Vocea mi s-a ascu it la ultimul cuvânt.
— Da. i nu. Eul t u muritor s-a dus. E ti semizeu, acum
nemuritor din majoritatea punctelor de vedere. înc mai po i
pieri, dar nu-i u or. Bolile omene ti nu te mai ating. R nile
muritorilor n-o s te ucid .
Am scuturat încet din cap. Habar n-aveam ce s spun. M
sim eam la fel, doar un pic diferit, a a c era greu s în eleg pe
deplin ce mi se întâmplase. Parte din mine voia, nu tiu, s sar
pe fereastr i s vad dac o s cad în picioare.
Apollo a ridicat o mân i i-a frecat palma de mijlocul
pieptului, cu o mi care obosit .
— Dar mai ai multe de f cut. Exist o efigie a mea pe care
trebuie s-o g se ti, a a cum i restul semizeilor trebuie s le g
seasc pe ale lor. Odat dezlegate puterile i având toate efigi
ile, o s pute i s -i înfrunta i pe titani.
— O efigie? Ce înseamn asta?

— Exist o anumit bibliotecar cu care trebuie s vorbe ti,
mi-a spus pe un ton misterios i apoi s-a ridicat, expirând
întret iat.
La col urile gurii îi ap ruser riduri albe, fine, i pe chip îi
st ruia o urm de îngrijorare. P rea... obosit. Nu-mi imagina
sem c zeii pot obosi.
Apollo s-a l sat în fa , ap sându- i vârful degetelor pe
obrazul meu, a a cum f cuse i în camera mea de la c min,
dar acum atingerea era rece. Desc tu area mea îl sl bise. Luase
ceva din el. Dar, dac n-ar fi ales s m desc tu eze, a fi murit,
sau mai r u. Cu Hyperion - cu titanii - existau i lucruri mult
mai rele decât moartea.
— Mul umesc, am zis, dregându-mi vocea, dar cuvintele
tot au ie it r gu ite. Mul umesc c mi-ai salvat via a.
M-a privit în ochi i a coborât mâna când s-a îndreptat. A
pâlpâit într-un albastru str lucitor, apoi a disp rut.
Am r mas privind locul unde st tuse, în timp ce îmi du
ceam mâna la obraz. Sim eam lacrimi fierbin i în ochi. Nu tiu
de ce voiam s plâng. Probabil pentru c aveam multe motive
s-o fac.
Tr gând adânc aer în piept, mi-am înghi it lacrimile
i m-am dat jos din pat. Podeaua cu dale era rece sub t lpi.
Mi-am mi cat degetele de la picioare i am f cut un pas, apoi
înc unul. Am deschis u a i, cumva, am tiut s-o iau la dreapta,
mânat parc de un instinct ciudat.
U a urm toare n-avea geam, dar am ap sat pe clan i
am deschis-o încet. Mi s-a t iat r suflarea i mi s-au înmuiat
brusc genunchii, chiar dac m sim eam mai plin de energie
decât... ei bine, decât m sim isem vreodat .
Parc îl vedeam pentru prima dat . Parc mi se luase un v l

de pe ochi.
Seth era întins în pat. P tura îi alunecase pân la brâu, de
parc se foise la un moment dat. Nu purta halat de spital. Avea
pe el bluza neagr termoizolant cu care-1 v zusem ultima
dat .
U a s-a închis în urma mea când m-am dus lâng el. O vâ-
n taie de un alb strui ters îi acoperea fruntea într-o parte,
chiar deasupra sprâncenei. Avea p rul liber, c zând perfect în
jurul capului, în timp ce al meu tiam c e o claie încurcat .
Avea o t ietur pe buza de jos i înc o vân taie ro iatic pe
obrazul drept.
Dar tot era cel mai frumos b rbat pe care-1 v zusem vreodat .
Pieptul mi se ridica i cobora neregulat în timp ce-1 priveam.
Venise dup mine. Se luptase pentru mine i încasase o b taie
sor cu moartea pentru mine. i îl auzisem strigându-m când
lama lui Apollo m lovise.
în piept mi se învârtejeau emo ii puternice i mistuitoare.
Nu tiam ce însemna asta, sau poate c tiam, dar pur i sim
plu nu voiam înc s -i dau un nume, i nu era o problem asta,
pentru c amândoi eram înc aici.
Chiar dac tiam c ar trebui probabil s -l las s se odih
neasc , nu m-am putut ab ine. Am întins mâna i i-am atins
bra ul.
Un oc puternic a trecut dinspre el spre mine, vibrându-mi
prin tot corpul. Pân s m pot trage, ochii i s-au deschis, str
lucitori i aurii, iar cealalt mân a â nit i mi-a prins încheie
tura. Vibra ia a revenit, mai puternic pe m sur ce-mi uiera
prin vene.
i atunci le-am v zut.
Din locul unde îmi prinsese mâna, pe pielea lui ap reau

ni te forme, n scând modele pe care ochii mei le urm reau
cum se învârtejeau i r suceau în sus pe bra , apoi pe gât i pe o
parte din obraz. Erau tatuaje în continu mi care i schimbare,
formând modele diferite.
Surprinz tor, creierul meu a început s aranjeze glifele, ci-
tindu-le... în elegându-le i, m rog, asta era ciudat, pentru c
eu nu tiam s citesc în greac , dar tiam c simbolurile erau
clar de origine greceasc .
Putere.
Invincibilitate.
Privirea mi s-a întors când pieptul i s-a ridicat i coborât
brusc.
— Le v d, am zis, cople it . Semnele Apollyonului... le v d.
Seth s-a mi cat foarte rapid.
S-a ridicat i m-a tras în fa , dezechilibrându-m . i-a
trecut un bra în jurul mijlocului meu, iar mu chii bra ului i
s-au încordat când m-a ridicat. Picioarele mi s-au în l at de la
podea când m-a r sucit.
Mi-a ie it aerul din pl mâni i am ajuns dintr-odat pe
spate, în pat. Seth st tea jum tate pe partea lui de pat, jum tate
peste mine, iar mie îmi bubuia inima în piept când m-am s l
tat în coate. Apoi s-a întors, cu o mân în jurul b rbiei mele,
împingându-mi capul înapoi pe pern .
— Seth...
Avea gura peste a mea. Nu era nimic iscoditor sau ov ielnic
în felul cum m s ruta. Cerea cu insisten . P tima . Buzele mi
s-au desf cut cu un geam t, iar el a dus s rutul la urm torul
nivel, strecurându- i limba i r sucind-o în jurul limbii mele.
îi sim eam gustul pe limb i eram hipersensibil peste tot pe
unde m atingeam de el. M furnica pielea i trupul îmi ardea

s -l simt mai mult, s nu mai fie nimic între noi.
între noi, totul fusese neobi nuit de intens i înainte, dar
acum... acum era ceva diferit, mai puternic i extrem de pur.
Una dintre mâini mi s-a r sucit în p rul lui, iar cealalt s-a stre
curat sub mâneca bluzei, care i se ridicase pân la cot. Abia mai
puteam r sufla din cauza s rut rilor, din cauza felului în care
m lipea de el. L-am tras de p r, iar s rut rile au devenit cumva
i mai p tima e i nu voiam s se opreasc niciodat .
i apoi i-a desprins gura destul cât s - i sprijine fruntea de
fruntea mea, iar r suflarea i s-a oprit pe buzele mele umflate.
— Seth, i-am optit numele de data asta.
S-a mutat pe-o parte, iar mâna de pe b rbia mea a coborât
pân la decolteul c m ii. F r s spun o vorb , l-a tras în jos
i am sim it cum îmi n v le te aerul rece peste piept.
A devenit curând evident c verifica rana f cut de cu it,
dar trupul meu avea o alt idee, mai senzual . M-am înro it
toat , iar sfârcurile mi s-au înt rit.
Mi-am mu cat buza de jos când i-a trecut degetul de-a lun
gul cicatricii ciudate - de-a lungul semnului lui Apollo. Dege
tele de la picioare mi s-au strâns, iar oldurile mi-au zvâcnit.
Era o misiune dificil s respir când degetul i s-a mi cat din
colo de cicatrice i i-a l sat capul în jos. Vârfurile p rului s u
mi-au atins sânii, n scând un iure nebunesc de senza ii.
Seth a s rutat mijlocul semnului, f cându-mi inima s se
topeasc toat . Apoi i-a ridicat capul, tr gând la loc marginea
c m ii, fixând-o aproape respectuos.
— E ti semizeu, a zis el r gu it.
Era primul lucru pe care-1 spunea.
— Mda, am r spuns, gâfâind. E ... , e vreo problem
pentru tine?
Privirea i s-a ridicat spre ochii mei i a ridicat o sprâncean .

— Trebuie s te s rut din nou?
Mi-au zvâcnit buzele.
— Poate.
Mi-a prins obrazul în palm , desf cându- i degetele.
— Cum te sim i?
— Bine. Mai bine ca înainte. i tu? N-am vrut s ... m rog,
orice o fi fost ce am f cut, dar când te-am v zut jos, am crezut
c am...
— Nu. Sunt bine.
i-a ap sat o clip un deget pe buzele mele i apoi l-a tras
peste buza de jos. Pentru un minut s-a l sat o t cere încordat .
— Te-a r nit în vreun fel pe care nu pot... nu pot s -l v d?
Mi s-a întors pe dos stomacul i am sim it un fior ju-
cându-mi peste umeri. Nu voiam s m gândesc la timpul pe
trecut cu Hyperion, la lucrurile pe care le spusese.
— Nu.
în privirea lui aurie nu s-a v zut nicio u urare real .
— N-ar fi trebuit s ajungi niciodat în mâinile lui. Misiu
nea mea este s te ap r, iar eu te-am l sat nep zit . i-a f cut
r u. Ar fi...
— Opre te-te.
Era rândul meu s -i pun degetul pe buze.
— Suntem aici. Amândoi. N-ai gre it cu nimic.
Expresia care i-a încre it chipul spunea c nu-i convins,
a a c am f cut singurul lucru pe care credeam c -1 pot face.
Mi-am tras mâna i m-am întins, înlocuind degetul cu buzele.
L-am s rutat blând.
Nu era nici pe departe un s rut la fel de iscusit ca al lui, nici
la fel de dulce, dar a scos sunetul la din gât... sunetul de apro
bare i i-a mutat mâna pe ceafa mea, tr gându-m spre el.
De data asta, când ne-am dezlipit, Seth s-a l sat pe partea

lui de pat, m-a a ezat pe mine pe partea mea i a reu it s trag
p tura peste oldurile amândurora. Cumva, înc peam amân
doi în pat, cu obrajii odihnindu-se pe aceea i pern .
Ne-am privit îndelung.
i apoi Seth s-a apropiat i mai mult, atingându-mi cu bu
zele rotunjimea obrazului. A urmat vârful nasului, apoi fiecare
pleoap , apoi m-a s rutat pe frunte.
N-am vorbit mult vreme, de i erau a a de multe de discu
tat, a a de multe de rezolvat i de cânt rit. Mai era i faptul c
acum eram semizeu. Nu tiam nici m car de unde s-o apuc i
tot ce urma s se schimbe acum din cauza asta. Ca, de exem
plu, avea s -mi scape pe nea teptate alt explozie solar , care
s ucid puri i semipuri ghinioni ti? Dar elementele? O s fiu
un ninja ca Seth? Mai era i faptul c Hyperion era înc liber
i avea s revin . Ca i ceilal i titani. Trebuia s g sesc o efi
gie. Trebuia s -i g sim pe ceilal i semizei înainte s -i g seasc
titanii.
Erau multe de care trebuia s m ocup i vedeam în ochii
lui Seth c tia i el, dar a r mas t cut în timp ce- i plimba
mâna de-a lungul bra ului meu. La fiecare trecere, ocul sl
bea, dar nu disp rea cu totul. Dac îl sim ise, nu spusese nimic
despre el.
Am scos aerul pe care nu-mi d dusem seama c -1 ineam
în piept.
— tii ceva?
— Ce?
întâlnindu-i ochii de culoarea chihlimbarului, am recu
noscut un lucru care probabil c nu era un secret, dar pe care
sim eam nevoia s -l spun.
— îmi place de tine, Seth.
i-a oprit mâna peste mâna mea, r mânând acolo, i a zâm

bit piezi .
— tii ceva?
— Ce? am optit eu.
Seth s-a tras mai aproape i buzele lui le-au atins pe ale mele
în timp ce vorbea.
— i mie îmi place de tine, Josie.
SFÂR ITUL PRIM EI CÂRTI

M u l t um ir i
Nimic din toate acestea n-ar fi fost cu putin f r Kate

Kaynak i echipa minunat de la Spencer Hill Press - Rachel
Rothman Cohen, Kellie Sheridan, Rich Storrs, Cindy Thomas
i Damaris Cardinali. îi mul umesc mult lui Kevan Lyon, ex
traordinar de extraordinarul agent, care a avut grij s r mân
stabil i cu mintea întreag . Mul umiri lui Stacey Morgan,
Lesei Rodrigues, lui Dawn Ransom, Laurei Kaye, lui Sophie
Jordan, Jen Fisher, Molly McAdams i Wendy Higgins, pen
tru c i-au sus inut pe Seth i în to a r c e r e a fie l sându-m s bat
câmpii, fie citind o variant anterioar , care era probabil des
tul de sl bu .
i, desigur, î i mul umesc ie, cititorule. De câte ori iei una
dintre c r ile mele, se na te un mic Pegas. Bine, bine. Asta e o
minciun . Dar tu e ti motivul pentru care fac asta i pentru
care sunt în stare s-o fac i, serios, mul umesc.
Pentru comenzi i informa ii, contacta i:
GRUPUL EDITORIAL CORINT
Departamentul de Vânz ri
Str. Mihai Eminescu nr. 54A, sector 1, Bucure ti, cod po tal 010517
Tel./Fax: 021.319.47.97; 021.319.48.20
Depozit
Calea Plevnei nr. 145, sector 6, Bucure ti, cod po tal 060012
Tel.: 021.310.15.30
E-mail: vanzari@edituracorint.ro
Magazin virtual: www.edituracorint.ro
ISB N : 9 7 8-6 0 6-7 9 3-1 0 6-8

ISB N : 97 8-6 0 6-7 93-1 0 7-5
9 7860
Format: 16/ 54x84;

Coli tipo: 27
Tiparul executat la:
EVER.EST *£T
TIPOGRAFIA
DR 20 DK ANI PREG TIM VHTORUr.
A C IU N E N O N -S T O P I O PO V ESTE
D E D R A G O STE IN C A N D ESC EN T
A trecut un an de când Seth a încheiat o în elegere cu zeii prin can

i i punea via a în slujba lor. Acum, Apollo are o misiune pentru
el: Seth trebuie s protejeze o fat frumoas i îndr znea , dar de
care nu se poate atinge. Iar aceast nou sarcin ar putea fi cea mai
solicitant provocare de care a avut vreodat Seth parte.
Josie habar nu are ce vrea de la ea acest tip nebun i sexy,

dar odat cu sosirea lui, toat via a ei este dat peste cap. Fie c
Josie începe s - i piard min ile, fie c o pânde te un co mar
n scut din antica mitologie.
Josie nu se poate decide care este cel mai mare pericol: un t it a n

furios care caut r zbunare sau misteriosul Seth cel cu ochi aurii -
i atrac ia intens care mocne te între e i...

Document Downloadsdirect396968715extension PDF&FT 1666695820&Lt 1666699430&show PDF True&User Id 57263

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Document Downloadsdirect396968715extension PDF&FT 1666695820&Lt 1666699430&show PDF True&User Id 57263

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

J E N N I F E R L.

Traducere din limba englez i note de

1Marc american de conserve de paste f inoase în form de „O”, cu

Totu i, pe mine nu ajunsese nicio pic tur de sânge. Ciz

1Companie american produc toare de îmbr c minte pentru activi

deasupra semipurilor, practic înrobindu-i pân acum un an,

M furnica pielea de furie, f când glifele s se agite întruna.

— Despre ce trebuie s st m de vorb ? am întrebat eu scrâ -

A k asha - cuvântul sanscrit pentru „eter”, atât în sensul de element,

Metoda mea de îndeplinire a ordinelor voastre? A zice c ai

purta frumos. Evident, nu se purtase frumos, iar în momentul

— Cum mama naibii s-a putut întâmpla a a ceva? Hades

C',u gura c scat , m-am holbat la zeu.

vreo cale s m elimine. i atunci avea s -nceap eternitate«

P i, sunt foarte pu ine detalii.

N-a putea zice c eram surprins c nu-mi d duse pre

— Mam , chiar trebuie s închid, am zis eu la telefon, în

Am încremenit în timp ce-mi tr geam în picior pantofii f r

Nicio persoan în toate min ile n-ar fi putut uita distruge

1Film SF realizat în 2009, în regia lui Roland Emmerich, cu John Cu-

un ugetat. Inima a început s -mi bubuie în piept. Când m-am

m runtaielor mi-a înflorit nelini tea ca o buruian d una-j

S a dovedit c am ajuns la timp la curs i am putut s m

R mâne cum am stabilit pentru mâine-sear ?

lui Jesse i m gândeam de ce sunt înc virgin . Mi-a fi dorit

I imp de câteva secunde, m-am holbat la rucsac i apoi am

M-am tras în spate, mi-am pierdut echilibrul i apoi fundu

11 cbuia s spun ceva, dar nu puteam decât s stau acolo i

H'.il.icit? Toate nuan ele amestecate într-una singur ? i nasul

— Ce e ti tu? m-a întrebat ea, încre ind nasul în timp ce vor

ia adânci, albastru-închis, linia maxilarului i a b rbiei rebele

Prea dezorientat de discu ia din casa sc rilor cu tipul

la sfâr itul celor 50 de minute, parc abia m a ezasem i-mi

începutul verii. Eu nu fusesem invitat - nu fusesem niciodat

m-a fi împrietenit i cu Doamna cu Coasa dac m-ar fi che

— Uit -te sub pat.

Stând în mijlocul apartamentului de lux de la ultimul etaj

— Nu, z u? Apropo, ai început bine cu chestia cu „prote

Pentru o clip , nu m-am putut mi ca i n-am putut spune

Semizeii erau ca Apollyonul, puterile lor fiind dep ite doar

— Deci, las -m s ghicesc. Tu i Zeus, Hefaistos, Dionysus,

mai multe pe care nu le pusesem sub semnul întreb rii, pentru

— Nu-i chiar a a de simplu. Nu tim unde sunt to i. Avem

recapete for ele ca s intre în Olimp, dar ca s-o fac au nevoie de

Gura i s-a arcuit într-un zâmbet i apoi a clipit. Când a re

1 Monstru marin legendar, specific folclorului scandinav.

— în eleg de ce ar putea fi... nepl cut pentru tine.

Hopa. Nu puteam decât s m holbez la el. Probabil c asta

Era el - Tipul Sexy i Nebun care st tea la pând în casa

— Se pune pentru mine, a zis.

Am c scat gura, în timp ce inima mi-a luat-o din loc în piept.

Urla instinctul în mine, cerându-mi s m sustrag din

de zidul bibliotecii. Rucsacul mi-a alunecat de pe um r, ateri-

— i am i o problem cu spa iul personal. Nu cred cu ade

Mi s-a iu it r suflarea în piept.

1 Personajul principal din romanul omonim publicat în 1913 de scri

i-a încruntat sprâncenele.

Poate c nimic din toate astea nu era real. tiam... t iam...

Mâna mi s-a strâns pe curea. P cat c nu puteam s -i trag

— Ce-i? Toat lumea tie despre învoiala pe care-ai facut-o,

era s cedeze nervos i s fug ipând peste dealuri în vreme ce

M îndoiam c Apollo ar fi fost încântat dac ajunsesem

mea. Am g sit-o imediat pe Josie, pentru c înc perea avea di