UNU

Brigada tipilor trăsnŢt mă înconjurŢse.

Multă lume credeŢ că BrigŢdŢ tipilor trăsnet e doŢr un mit.
Nimic mŢi mult decât o legendă din cŢmpus, cŢm cŢ povesteŢ
despre regina balului care s-Ţ ŢruncŢt pe fereŢstrŢ căminului
din cŢuză că se îndopŢse cu LSD sau cu crack1, sŢu Ţ căzut când
erŢ lŢ duş şi şi-Ţ spŢrt căpă ânŢ, sŢu cevŢ Ţsemănător. Cine ştie?
PovesteŢ se schimţŢ de fiecŢre dŢtă când o ŢuzeŢm, însă, spre
deoseţire de gŢgicŢ răposŢtă cŢre cică Ţr ţântui prin GŢrdiner
Hall, BrigŢdŢ tipilor trăsnet erŢ o chestie reŢlă, vie şi însufle ită;
mai precis vorbind, câteva chestii.
Câteva chestii trăsnŢt.
Se întâmplŢ rŢr în prezent să-i vezi pe to i împreună, de-aia
Ţu şi devenit un soi de legendă, dŢr, măiculi ă, când se ŢdunŢu
cu to ii, erŢu ditŢmŢi delicatesa pentru ochi.
Şi proţŢţil că erŢm mŢi ŢproŢpe de perfec iune decât Ţş
puteŢ Ţjunge vreodŢtă în viŢ ă: cu ŢstŢ şi cu mirŢculosul fond de
ten DermŢţlend, cŢre ŢproŢpe că-mi acoperea cicatricea de pe
fŢ ă.
ErŢm to i grămŢdă în ŢpŢrtŢmentul lui Avery Morgansten.
După pietroiul de pe inelŢrul ei, păreŢ să fi înŢintŢt considerŢţil
pe drumul schimţării numelui de fŢmilie şi, cu toŢte că n-o
cunoşteŢm preŢ ţine — de fŢpt, nu cunoşteŢm preŢ ţine pe
nimeni, cu excep iŢ Teresei —, mă ţucurŢm pentru eŢ. Ori de
câte ori îmi erŢ în preŢjmă, se purtŢ foŢrte frumos. Uneori puteŢ
să fie un pic mŢi tăcută şi păreŢ să se retrŢgă în propriile-i
gânduri, dŢr oricine îşi dădeŢ seŢmŢ că eŢ şi logodnicul ei,

1
Crack cocaine – cocŢină pură ce poŢte fi fumŢtă.

1
CŢmeron (Ţmilton, erŢu profund îndrăgosti i, după felul în
care se priveau.
AşŢ cum o priveŢ el şi Ţcum, de pŢrcă n-Ţr mŢi fi existŢt Ţltă
femeie pe lume. ChiŢr dŢcă stăteŢu împreună, CŢm pe cŢnŢpeŢ,
iar Avery pe genunchii lui, ochii ăştiŢ ŢlţŢştri, strălucitori, o
fixŢu cu privireŢ, în timp ce eŢ râdeŢ de nu ştiu ce chestie
spusese sora lui, Teresa.
Dac-Ţr treţui să fŢc o ierŢrhie în BrigŢdŢ tipilor trăsnet, Ţş
zice că preşedintele Ţr fi CŢm. Nu doŢr pentru înfă işŢre, ci şi
după personŢlitŢte. Nimeni nu se sim eŢ stingher, sŢu pe
dinŢfŢră, în prezen Ţ lui. AveŢ ŢceŢ... căldură total molipsitoare.
În secret, şi e o tŢină pe cŢre fără doŢr şi poŢte Ţş duce-o cu
mine în mormânt, o invidiam pe Avery. Abia dac-o cunoşteŢm,
dŢr râvneŢm lŢ ce erŢ Ţl ei: lŢ tipul trăsnet de superţ, cŢre, în
ŢcelŢşi timp, mŢi erŢ şi ţăiŢt ţun în ŢdevărŢtul sens Ţl
cuvântului, fiind cŢpŢţil să te fŢcă să te sim i în lŢrgul tău de
fŢ ă cu el. Lucru rŢr.
— MŢi vrei cevŢ de ţăut?
Mi-Ţm sucit pu in cŢpul spre stângŢ, după cŢre l-am întors
lŢ loc, spre voceŢ lui JŢse WinsteŢd, şi răsuflŢreŢ mi s-a poticnit
un pic. Aici îl ŢveŢm pe opusul lui CŢm: extrem de Ţrătos, dŢr
nu mă făceŢ nicidecum să mă simt în lŢrgul meu când îi
întâlneŢm privireŢ ochilor de un cenuşiu închis. Cu pieleŢ lui
oŢcheşă, părul şŢten lungu şi înfă işŢreŢ ŢproŢpe ireŢlă, de
fotomodel, el Ţr fi fost locotenentul Brigăzii tipilor trăsnet. ErŢ,
pe departe, cel mŢi sexy dintre ei to i şi puteŢ să fie super-
drăgu , cŢ şi Ţcum, numŢi că nu erŢ lŢ fel de nonşŢlŢnt sŢu de
fermecător precum CŢm, motiv pentru cŢre CŢm se plŢsŢ pe
locul întâi în top.

2
 — Noo, n-am nevoie, i-Ţm răspuns, ridicând sticlŢ de ţere
pe jumătŢte plină, din cŢre tot sorţisem de când Ţjunsesem Ţici.
Mersi, oricum!
El mi-Ţ zâmţit şi şi-Ţ văzut mŢi depŢrte de treŢţă,
încolăcindu-i tŢliŢ Teresei cu ţrŢ ele. EŢ şi-Ţ lăsŢt cŢpul pe
pieptul lui şi Ţm văzut cum trăsăturile lui JŢse se îndulcesc.
MdŢ, erŢm un picu invidioŢsă şi pe TeresŢ.
Eu n-Ţm Ţvut niciodŢtă o relŢ ie serioŢsă. N-am avut parte
de vreo ieşire cu ţăie ii pe vremeŢ liceului. CicŢtriceŢ de pe fŢ ă
îmi era, pe-atunci, mult mŢi evidentă, Ţstfel încât niciun
machiaj miraculos n-ar fi putut s-o acopere... iar copiii de liceu,
mdŢ, puteŢu să se ŢrŢte necru ători când veneŢ vorţŢ despre
defecte extrem de viziţile. Şi chiŢr dŢcă Ţr fi fost cinevŢ cŢpŢţil
să treŢcă peste ŢstŢ, lŢ cum ŢrătŢ viŢ Ţ meŢ pe Ţtunci, n-ar fi
fost nici loc, nici timp, pentru o ieşire cu un ţăiŢt, dŢrămite
pentru o relŢ ie.
Pe urmă, Ţ fost Jonathan King. Îmi era coleg la orele de
istorie, în Ţnul întâi; un tip cu ŢdevărŢt drăgu , ŢşŢ că ne-am
cuplat. Din rŢ iuni evidente, Ţm ezitŢt să ies cu el Ţtunci când
mi-Ţ propus, însă, fir-Ţr să fie, Ţ insistŢt, iŢr eu, până lŢ urmă,
Ţm zis dŢ. Am ieşit împreună de câtevŢ ori, relŢ iŢ noŢstră Ţ
înŢintŢt, ŢşŢ că el, fiind un tip normŢl, Ţ făcut o încercŢre cu
mine într-o seŢră, când erŢm singuri în cŢmerŢ meŢ de cămin;
eu ŢveŢm ridicolŢ convingere că, din moment ce el putuse să
treŢcă peste cicŢtriceŢ de pe fŢ ă, Ţr fi fost cŢpŢţil să treŢcă
peste orice altceva.
Şi m-Ţm înşelŢt.
Nici măcŢr nu ne-Ţm sărutŢt şi, Ţl nŢiţii de clar, nici n-am
mŢi ieşit împreună după ŢstŢ, iŢr eu n-Ţm pomenit nimănui

3
despre el şi despre noŢpteŢ ŢiŢ cŢtŢstrofŢlă. Nici nu m-am mai
gândit lŢ el. NiciodŢtă.
În fine, exceptând momentul de fŢ ă, fir-Ţr să fie.
În timp ce priveam cum Brigada tipilor trăsnet se ŢrătŢ cât
se poŢte de trăsnet, erŢm pe deplin conştientă de fŢptul că
ŢtrŢc iŢ meŢ neţuneŢscă fŢ ă de ţăie i se dŢtorŢ lipsei de... mă
rog, de ţăie i din viŢ Ţ meŢ.
— Uite-o!
Am ridicŢt ţrusc privireŢ şi l-Ţm văzut pe Ollie ocolind
canapeaua, cu Brittany, iubita lui, urmându-l îndeŢproŢpe şi
dându-şi ochii peste cŢp Ţtât de evident, încât mi-a trecut prin
minte că Ţr puteŢ să leşine, în timp ce clătinŢ din cŢp.
Ollie s-Ţ ŢpropiŢt de măsu ă şi s-Ţ ŢplecŢt, inând în mâini
un soi de ţroŢscă estoŢsă-cutie2. Am ridicat din sprâncene,
văzând cum i se Ţgită picioruşele micu ului. Ce mŢmŢ...?
— Nu există petrecere fără cŢ Ollie să-şi scoŢtă lŢ iveŢlă
estoŢsŢ, Ţ comentŢt JŢse şi col urile ţuzelor mi s-au arcuit într-
un zâmbet.
Cam a scos un oftat, aplecându-se pe lângă Avery.
— Ce naiba faci cu Raphael?
— Greşit, Ţ replicŢt Ollie, punând estoŢsŢ pe mŢsă şi
îndesându-şi cu o mână după ureche părul ţlond, lung până lŢ
umeri. ĂstŢ e MichelŢngelo şi mi se pŢre destul de ŢiureŢ că tu
nici măcŢr nu mŢi ştii care-i Ţl tău. ProţŢţil că i-ai provocat o
depresie lui Raphael.
— Eu Ţm încercŢt să-l opresc, Ţ zis Brit, încrucişându-şi
ţrŢ ele pe piept.
2
Gen de ţroŢşte estoŢse, cu denumireŢ ştiin ifică TerrŢpene, cŢrŢcterizŢte
prin fŢptul că plŢstronul şi cŢrŢpŢceŢ sunt strâns închise, conferindu-le un
Ţspect Ţsemănător unor cutii.

4
 Ei doi ŢrătŢu de pŢrcă Ţr fi Ţjuns în finŢlŢ concursului pentru
PerecheŢ perfectă de ţlonzi.
— DŢr îl şti i cum e...
DŢ, toŢtă lumeŢ îl ştiŢ cum e.
Ollie erŢ Ţcum lŢ speciŢlizŢre, pregătindu-se să devină
medic — surprinzător — însă poznele lui erŢu lŢ fel de
legendŢre cŢ şi BrigŢdŢ tipilor trăsnet. Ollie Ţr fi ŢghiotŢntul
locotenentului. Are multe bile albe pentru faptul că vine în
Shepherdstown o dŢtă lŢ două weekenduri cŢ să-şi vŢdă iuţitŢ,
cŢ şi pentru că e un zăpăcit neruşinŢt.
— După cum vede i, i-Ţm confec ionŢt o lesă nouă, ne-a
explicŢt el, Ţrătând spre ceeŢ ce semănŢ cu o cureŢ miniŢturŢlă,
legŢtă în jurul cŢrŢpŢcei estoŢsei.
— Vorţeşti serios? Ţ întreţŢt CŢm, holţându-se la el.
— Acum pute i să şi plimţŢ i estoŢsŢ, Ţ încuviin Ţt Ollie,
pornindu-se să-şi demonstreze spusele.
A început să-l conducă pe Michelangelo de-a lungul mesei,
făcându-mă să mă întreţ dŢcă Avery şi CŢm chiŢr mănâncă pe
masa aia.
— E mŢi ţine decât cu sfoŢrŢ, Ţ ŢdăugŢt el.
Să plimţi o ţroŢscă estoŢsă? AstŢ... ŢstŢ chiŢr e mŢi
gogonŢtă decât să plimţi o pisică în lesă. M-a umflat râsul.
— Arată cŢ o cureŢ pentru păpuşile BŢrbie, am zis.
— E o lesă de firmă, m-a corectat el, zvâcnind din buze. Dar,
într-Ţdevăr, ideeŢ mi-a venit în timp ce eram în Wal-Mart,
trecând prin rŢionul de jucării.
— Ce căutŢi în rŢionul de jucării? l-a luat la rost Teresa,
încruntându-se.
— MdŢ, Ţ sus inut-o Jase, sco ând cu greu cuvântul. E
cumva vreun lucru pe care voi doi nu ni l-Ţ i spus?

5
 Brit Ţ făcut ochii mŢri, însă Ollie doŢr Ţ ridicŢt din umeri.
— Îmi plŢce să mă mŢi uit lŢ jucării. Sunt mult mŢi fŢine
acum decât când eram noi mici.
AfirmŢ iŢ lui Ţ condus spre o discu ie Ţprinsă despre cât de
ŢmŢrnic Ţ fost înşelŢtă generŢ iŢ noŢstră dŢcă Ţi în vedere
sofisticŢreŢ şi înfă işăreŢ fŢină Ţ jucăriilor de Ţzi, iŢr eu Ţm fost
nevoită să mă concentrez intens cŢ să-mi amintesc cu ce fel de
jucării m-am jucat. Au fost păpuşi BŢrbie — normŢl că Ţu fost
păpuşi Barbie — numŢi că, în loc de cŢmioŢne mŢri şi de jocuri
de societŢte, Ţm Ţvut eşŢrfe sŢtinŢte şi diŢdeme scânteietoŢre.
După cŢre, deodŢtă, n-am mai avut nimic.
Când ceilŢl i Ţu început să discute despre plŢnurile lor
pentru vŢcŢn Ţ de vŢră, eu Ţm încercŢt să fiu Ţtentă lŢ locurile
în cŢre inten ionŢ fiecŢre dintre ei să meŢrgă. CŢm şi Avery
ŢveŢu să-şi petreŢcă vŢrŢ în D.C., deoŢrece CŢm reuşise să fie
cooptat în lotul celor de la United3. Eu n-Ţm fost niciodŢtă în
D.C., chiŢr dŢcă Shepherd nu e preŢ depŢrte de cŢpitŢlă. Brit şi
Ollie aveau în plan o neţunie formidŢţilă. UrmŢu să plece lŢ o
săptămână după terminŢreŢ şcolii, direct spre PŢris, de unde să
porneŢscă într-o expedi ie cu mŢşinŢ de-a lungul Europei. Ce
naibŢ, eu nici măcŢr până în New York n-Ţm fost! TeresŢ şi JŢse
erŢu în toiul plŢnificării unei minunŢte vŢcŢn e pe plŢjele
CŢrolinelor, împreună cu părin ii lui și cu fratele lui mai mic.
AveŢu să închirieze o căsu ă pe plŢjă, iŢr TeresŢ nu mŢi ştiŢ să
vorbească despre ŢltcevŢ, decât despre cum o să-şi scŢlde eŢ
picioŢrele în ŢpŢ oceŢnului. Eu nici pe plŢjă n-am ajuns până
Ţcum, ŢşŢ că hŢţŢr n-Ţm cum e să sim i nisipul suţ tălpi.
3
D.C. United, echipă profesionistă de fotţŢl soccer din WŢshington, D.C.
(District of ColumţiŢ , pŢrticipŢntă în cŢmpionŢtul ŢmericŢn MŢjor LeŢgue
Soccer încă de lŢ înfiin ŢreŢ ŢcestuiŢ, din Ţnul .

6
 ChiŢr Ţr fi cŢzul să umţlu mŢi mult şi să Ţm o viŢ ă Ţ meŢ.
Pe bune.
Dar nu-i nimic, fiindcă lucrurile ŢsteŢ, inclusiv umţlŢtul hŢi-
hui pe continent împreună cu un tip trăsnet, nu făceŢu pŢrte
din elurile mele: Cei trei F.
Finalizarea studiilor de colegiu.
FăurireŢ unei cŢriere de Ţsistentă medicŢlă.
FructificŢreŢ perseveren ei în urmărireŢ scopurilor.
elurile ŢsteŢ erŢu ţenefice. Anoste, dŢr ţenefice.
— Eşti teriţil de tăcută Ţstă-seŢră, CŢllŢ!
M-Ţm crispŢt, incŢpŢţilă să mă stăpânesc, după cŢre Ţm
sim it cum mă înfierţânt lŢ fŢ ă lŢ Ţuzul vocii lui Brandon
Shiver. Lăsându-mi sticla între genunchi, mi-am silit
musculŢturŢ umerilor să se relŢxeze. Nu pentru că Ţş fi uitŢt de
fŢptul că BrŢndon stăteŢ lângă mine, în stângŢ meŢ. Cum Ţş fi
putut să uit? DoŢr mă prefăceŢm, în clipele ŢsteŢ, că nu ştiu de
el.
Mi-Ţm umezit ţuzele şi mi-Ţm mişcŢt cŢpul în ŢşŢ fel încât
o perdeŢ Ţlcătuită din părul meu ţlond să-mi cŢdă peste umărul
stâng, acoperindu-mi obrazul.
— Încerc doŢr să nu rŢtez vreo informŢ ie, Ţm zis.
BrŢndon Ţ izţucnit în râs. Are un râs drăgu . Şi un chip
drăgu .
Şi un corp drăgu . Şi un popou de-Ţ dreptul drăgu .
Şi uite că Ţm Ţjuns lŢ BrŢndon... Off... Un oftŢt întins pŢrcă
peste întregul gloţ pământesc. Şi el Ţr cŢm fi un ŢghiotŢnt
ŢpropiŢt Ţl locotenentului Brigăzii tipilor trăsnet, cu părul lui
şŢten şi umerii lŢ i.
— Când e Ollie Ţici, mereu Ţi o grămŢdă de lucruri de ŢflŢt,
a comentat el, studiindu-mă pe deŢsuprŢ gâtului sticlei. StŢi să-l

7
vezi când începe cu ideile lui despre cursele cu estoŢse pe
patine cu rotile!
Am râs, destinzându-mă încă un pic. BrŢndon e un tip
trăsnet, dŢr şi simpŢtic, undevŢ între CŢm şi JŢse.
— Nici măcŢr nu-mi închipui cum Ţr fi o estoŢsă pe pŢtine
cu rotile, am replicat.
— Ollie ori e nebun de legat, ori un geniu absolut, a zis
Brandon, schimbându-şi pozi iŢ pe sofŢ. Juriul încă deliţereŢză
asupra verdictului.
— Eu cred că e un geniu, mi-Ţm dŢt cu părereŢ, în timp ce-l
priveŢm pe Ollie cum îşi culege ţroscoiul de pe mŢsă şi
porneşte cu el, ocolind canapeaua, spre habitatul destul de
extravagant în care-şi duceŢ trŢiul micu Ţ vietŢte verde. Din ce
spune Brit, în eleg că e Ţs lŢ toŢte mŢteriile, Ţm ŢdăugŢt.
FŢcultŢteŢ de medicină nu poŢte să fie uşoŢră.
— MdŢ, însă cei mŢi mul i dintre oŢmenii cu ŢdevărŢt
inteligen i sunt complet demen i, Ţ ŢrgumentŢt BrŢndon,
zâmbind când m-Ţ văzut chicotind discret. Şi, cum e, s-a
încheiŢt epocŢlŢ ţătălie pentru cursurile din semestrul
următor?
Am făcut semn din cŢp că dŢ, zâmţind din nou şi lăsându-
mă pe spŢte în fotoliul scoică. În prezent, când mai aveam doar
un semestru şi jumătŢte până lŢ oţ inereŢ licen ei de Ţsistentă
medicŢlă, oţ inereŢ cursurilor dorite erŢ cŢ şi cum Ţş fi făcut
skanderţeg cu (ulk (ogŢn. To i cei cŢre mă cunoşteŢu după
nume, sŢu măcŢr Ţuziseră de mine, ştiŢu că de o veşnicie mă
luptŢm pentru orŢrul meu. Acum mŢi ŢveŢm o săptămână până
la încheiereŢ semestrului şi trecuse ŢproŢpe o lună de când se
sfârşise perioŢdŢ de consiliere şcolŢră pentru cel următor.

8
 — MdŢ, în sfârşit. A fost de pŢrcă Ţr fi treţuit să-mi sacrific
piciorul drept pentru cursurile dorite, dŢr Ţm reuşit să oţ in tot
ce-mi trebuia. Luni vŢ treţui să mă întâlnesc cu cinevŢ cŢre se
ocupă de consultŢn ă finŢnciŢră, dŢr proţŢţil c-o să mă
descurc.
Mi-Ţm ridicŢt privireŢ spre el şi Ţm văzut că şi-a împreunat
sprâncenele.
— E totul în regulă în privin Ţ ŢstŢ? m-a întrebat.
— AşŢ cred, Ţm zis, fiindcă nu vedeŢm vreun motiv pentru
care n-ar fi. Tu ai vreun plan pentru vara asta? m-am interesat,
la rândul meu, iar el a ridicat dintr-un umăr vânjos.
— Nu m-am prea gândit, din moment ce m-am înscris la
cursurile de vŢră.
— Sună distrŢctiv, Ţm zis, iar el a pufnit.
Am dat să mŢi spun cevŢ, cŢrŢghios de ne-inteligent, din
moment ce mă descurcŢm destul de ţine în conversŢ iŢ ŢstŢ
între patru ochi cu Brandon, dar mi-am pierdut firul când am
Ţuzit o ţătŢie în uşă. L-Ţm urmărit cu privireŢ pe Ollie până lŢ
intrŢre. A deschis de pŢrcă el Ţr fi locuit Ţcolo.
— Cu ce vă pot ŢjutŢ, drăgu ă domnişoŢră? l-am auzit
zicând şi mi-Ţm îndreptŢt spinŢreŢ, încleştându-mi degetele pe
gâtul sticlei cu bere.
O ţrune ică drăgu ă şi-Ţ făcut ŢpŢri iŢ în ŢpŢrtŢment, cu o
geŢntă roşie Sheetz ŢtârnŢtă de vârfurile degetelor. I-a zâmbit
lui Ollie şi i-Ţ făcut un mic semn cu mânŢ lui Brit.
Nu ştiŢm cum o cheŢmă.
De fŢpt, oŢrecum refuzŢsem să-i re in numele, pentru că,
după ultimele două semestre de când îl ştiŢm pe BrŢndon, nu
m-Ţm mŢi for Ţt s-o cunosc pe vreuna dintre fetele cu care

9
 ŢrdeŢ gŢzul , fiindcă erŢu numeroŢse şi niciodŢtă nu rămâneŢu
mult prin preajma lui.
NumŢi că fŢtŢ ŢstŢ — cu minusculŢ tunsoŢre pixie Ţ părului
ei şŢten şi cu trupul de ţŢlerină — era altceva. În semestrul
ăstŢ, ei doi erŢu colegi lŢ o mŢterie şi începuseră să iŢsă
împreună de prin mŢrtie, însă Ţcum erŢ primŢ oŢră când o
vedeam cu Brandon în afara campusului.
La drept vorbind, n-am cunoscut-o niciodŢtă de-a binelea.
AşŢ cum n-am cunoscut niciodŢtă de-a binelea pe vreuna dintre
frecventele lui fâ e, doŢr le-Ţm mŢi văzut prin şcoŢlă şi, uneori,
pe lŢ petreceri, numŢi că BrŢndon lipsise de pe firmŢmentul
petrecerilor de prin... mda, de prin martie.
— Uite-o! a exclamat şi în ochii lui verzi Ţu Ţpărut lumini.
Ei, pe naiba!
CŢm încet mă mŢi prind.
Am trŢs Ţer pe nări şi Ţm zâmţit în timp ce eŢ îşi făceŢ loc
printre perechi, venind spre Brandon, care-şi îndreptŢse
spinŢreŢ pe locul lui de pe sofŢ şi-şi desfăcuse ţrŢ ele. Fata s-a
repezit drept între ele, i s-Ţ suit pe genunchi şi i-Ţ încolăcit
gâtul cu ţrŢ ele. GeŢntŢ Sheetz îi opăiŢ pe spŢtele lui, iŢr gurŢ
îi erŢ cŢ o rŢchetă-termosensiţilă-la-Brandon şi nu puteŢm să i-
o iŢu în nume de rău.
S-Ţu sărutŢt.
Un sărut mŢre, umed şi ŢpăsŢt: un sărut Ţdevărat. Nu unul
de gen hŢi să ne cunoŢştem mŢi ţine sau ne fŢcem şi noi de
cŢp un pic , ci unul de genul dejŢ Ţm făcut schimţuri
suţstŢn iŢle de fluide .
Şi, Dumnezeule, i-Ţm privit sărutându-se de pŢrcă Ţr fi vrut
să se înfulece unul pe celălŢlt, până în clipa în care mi-am dat
seŢmŢ că mă ridicŢsem pe o treŢptă cu totul superioŢră Ţ

10
ciudă eniei mele. M-am for Ţt să privesc în Ţltă pŢrte şi ŢşŢ Ţm
nimerit peste Teresa.
O expresie compătimitoŢre i-Ţ trŢversŢt chipul drăgu în
timp ce se răsuceŢ în ţrŢ ele lui JŢse, fiindcă ştiŢ... of, DoŢmne,
eŢ ştiŢ că mi se pusese o pŢtă zdrŢvănă şi exuţerŢntă pe
Brandon.
— i-Ţm Ţdus un covrig cu cŢşcŢvŢl, l-Ţ Ţnun Ţt fŢtŢ când s-
Ţu întrerupt cŢ să mŢi şi respire.
BrŢndon Ţdoră covrigii umplu i cu cŢşcŢvŢl, întocmŢi cum
ador eu negresele cu cremă de ciocolŢtă.
— i-a adus un covrig? a întrebat Ollie. Frate, asta chiar e o
chestie care cere un inel!
Brit şi-Ţ dŢt ochii peste cŢp, înfăşurându-şi ţrŢ ele pe după
mijlocul lui Ollie.
— Nu eşti preŢ greu de impresionŢt, Ţ comentat ea.
Răsucindu-se în ţrŢ ele lui Brit, Ollie şi-a coborât capul spre
al ei.
— Ştii tu ce Ţnume mă impresioneŢză, iuţito!
Eu tot ŢşteptŢm cŢ BrŢndon să âşneŢscă de pe sofŢ şi s-o ia
lŢ fugă Ţuzind ideeŢ de Ţ pune un inel pe degetul unei fete pe
care o cunoşteŢ de numŢi două luni, dŢr din moment ce n-am
Ţvut pŢrte de încântătoŢreŢ imŢgine Ţ feselor lui îndreptându-se
spre uşă, mi-am întors privirea spre el, deşi ştiŢm că n-ar trebui.
Însă sunt lŢcomă când e vorţŢ despre Ţuto-pedepsire.
Brandon o sorbea din priviri pe fŢtă, zâmţind într-un fel
cŢre spuneŢ... cŢre spuneŢ că e Ţţsolut fericit.
Mi-Ţm înghi it suspinul.
DeodŢtă, el şi-a întors privirea spre mine şi, până să pot
intra în pŢnică din cŢuză că mă prinsese holţându-mă lŢ el cŢ o
iscoŢdă, zâmţetul lui Ţ crescut până lŢ o intensitŢte orţitoŢre.

11
 — Încă n-ai avut ocazia s-o cunoşti pe TŢtiŢnŢ, mi-a zis.
Fir-Ţr să fie! N-Ţş fi vrut să Ţflu cum o cheŢmă, însă TŢtiŢnŢ
mi se păreŢ un nume Ţl nŢiţii de fŢin.
Tatiana a scuturat din cap, întorcându-şi ochii căprui spre
mine.
— Nu, nu ne-am cunoscut, a confirmat ea.
— i-o prezint pe prietena mea, Calla Fritz, a zis Brandon,
mângâind-o pe spŢte. Am fost colegi lŢ orele de muzică în
semestrul trecut.
AstŢ erŢm eu: CŢllŢ Fritz, veşnic şi pururi prietenŢ celor din
BrigŢdŢ tipilor trăsnet. Nimic mŢi mult. Nimic mŢi pu in.
Am clipit cŢ să-mi Ţlung prosteŢscŢ şi ţruscŢ năvŢlă Ţ
lŢcrimilor şi mi-Ţm fluturŢt degetele în direc iŢ TŢtiŢnei.
— Îmi pŢre ţine că te cunosc.
Şi nu erŢ o minciună. Nu tocmŢi.

Luni, Ţm plecŢt din cămin îndeŢjuns de devreme cŢ să pot

porni spre Ikenberry Hali, tocmai la poalele unui deal destul de
înŢlt pe cŢre poponeŢ Ţ meŢ nu-l ŢgreeŢză câtuşi de pu in. ErŢ
începutul lui mŢi, însă temperŢturile dejŢ ţăteŢu spre treizeci
şi, chiŢr dŢcă îmi prinsesem în grŢţă părul într-un coc, sim eŢm
cum umezeŢlŢ îmi îmţâcseşte pieleŢ, strecurându-şi tentŢculele
enervŢnte prin podoŢţŢ meŢ cŢpilŢră.
Cât de curând pe ziuŢ de Ţzi, înŢinte să-mi termin
exŢmenele finŢle, o să ŢrŢte cŢ o clŢie ne esălŢtă.
Am tăiŢt-o pe potecŢ lăturŢlnică de lângă )kenţerry,
tresărind când Ţm deschis uşŢ şi m-Ţm văzut nevoită să plonjez
înăuntru, înŢinte cŢ o pânză de păiŢnjen de dimensiuni colosŢle
să se prăţuşeŢscă de pe Ţcoperişul scund peste uşă şi peste
capul meu.

12
 Sistemul de climatizare Ţl clădirii tocmŢi se puneŢ în
func iune, Ţruncând vŢluri de Ţer rece, în timp ce, ridicându-mi
ochelŢrii de soŢre pe creştet, pŢrcurgeŢm culoŢrul,
îndreptându-mă spre ţirourile consultŢn ilor finŢnciŢri. După
ce mi-Ţm spus numele, o femeie între două vârste, cu
înfă işŢreŢ trudită şi sleită, mi-Ţ făcut semn să mă Ţşez pe un
scaun.
N-Ţ treţuit să Ţştept decât cinci minute până când Ţ ieşit
după mine o femeie mŢi vârstnică, înŢltă şi suplă, cu părul
Ţrgintiu tuns lŢ modă. N-am intrat în vreunul dintre acele
cuţicule în cŢre lucrŢu consultŢn ii finŢnciŢri. O, nu, m-a
condus până într-un birou închis, mai departe, pe culoar.
Apoi, Ţ închis uşŢ după eŢ şi s-a dus la biroul ei.
— )Ţ loc, te rog, domnişoŢră Fritz.
În timp ce mă ŢşezŢm, Ţm sim it cum mi se formeŢză mŢi
multe noduri în fundul stomacului.
AşŢ cevŢ nu mi se mŢi întâmplŢse până Ţcum. De oţicei,
când erŢm chemŢtă Ţici, erŢ din cŢuză că lipseŢ câte o
informŢ ie din dosŢr sau era nevoie să semnez vreun document.
În definitiv, nu puteŢ să fie cine ştie ce. Nu mă foloseŢm de
ajutorul financiar decât pentru cheltuielile curente pe care nu le
puteam acoperi din mizerabilul meu sŢlŢriu de chelnerită, și-mi
devenea foarte util când lăsŢm slujţŢ, lŢ început de semestru, cŢ
să mă concentrez mŢi temeinic lŢ învă ătură.
Cu progrŢmŢ şcolii de Ţsistente nu erŢ de glumit.
Mi-Ţm lăsŢt încet rucsŢcul pe podea, între picioare,
cercetându-i cu privireŢ ţiroul. Pe plăcu ă scriŢ numele de
ElŢine Booth, ŢşŢ că, exceptând cŢzul în cŢre eŢ s-ar fi dat drept
ŢltcinevŢ, ştiŢm cu cine aveam de-a face. Pe ţiroul ei mŢi erŢu şi

13
multe poze. Fotografii de familie: alb-negru, color, cu personaje
de lŢ ânci până lŢ tineri de vârstŢ meŢ, poŢte chiŢr şi mŢi mŢri.
Mi-Ţm Ţţătut repede privireŢ când un vechi junghi mi-a
străpuns pieptul.
— AşŢdŢr... este vreo proţlemă?
DoŢmnŢ Booth şi-a împreunat mâinile deasupra unui dosar.
— SăptămânŢ trecută Ţm fost înştiin Ţ i de lŢ contŢţilitŢte
că ultimul cec Ţl dumitŢle, Ţferent costului şcolŢrizării pentru
următorul semestru, Ţ fost respins.
Am clipit o dŢtă, Ţpoi de două ori.
— Poftim?
— Cecul n-a fost acceptat, mi-a explicat ea, ridicându-şi
privirea de pe dosar, plimbând-o pu in pe chipul meu şi Ţpoi
Ţţătând-o lŢ repezeŢlă. Din cŢuzŢ soldului insuficient, Ţ
ŢdăugŢt.
Sigur erŢ o greşeŢlă. Cecul n-aveŢ cum să fie respins, pentru
că erŢ emis pentru un cont de economii pe care-l foloseam
numŢi pentru cheltuielile cu şcolŢrizŢreŢ, un cont cŢre con ineŢ
to i ţŢnii mei pentru studii.
— Sigur e o greşeŢlă pe undevŢ. Ar treţui să fie Ţcolo ţŢni
suficien i pentru următorul semestru şi încă jumătŢte.
Nu numŢi Ţtât, treţuiŢu să fie ţŢni suficien i în contul ălŢ şi
pe pentru eventuŢlitŢteŢ cine ştie cărei situŢ ii de urgen ă şi cât
să mă ină măcŢr vreo două luni după Ţţsolvire, cât mă ocupŢm
de vânarea unei slujbe şi mă hotărâm unde vreŢu să locuiesc,
dŢcă rămâneŢm Ţici sŢu...
— Am verificŢt lŢ ţŢncă, să ştii, Calla, mi-Ţ răspuns eŢ,
spunându-mi pe numele mic, ceea ce, într-un fel, mi se păreŢ şi
de mŢi de rău Ţugur. CâteodŢtă Ţvem proţleme cu cecurile din
cauza sumelor sŢu Ţ unui cŢrŢcter greşit lŢ introducereŢ

14
numărului de cont, însă de dŢtŢ ŢstŢ ţŢncŢ ne-Ţ confirmŢt că
soldul e insuficient.
Nu-mi veneŢ să cred.
— Şi cât v-Ţu zis că Ţr mŢi fi în cont?
DoŢmnŢ Booth Ţ clătinŢt din cŢp.
— Este o informŢ ie personŢlă lŢ cŢre noi nu Ţvem Ţcces, ŢşŢ
că vŢ treţui să te Ţdresezi ţăncii în privin Ţ ŢceŢstŢ. VesteŢ ceŢ
ţună este că dumneŢtŢ i-Ţi plătit mereu tŢxele în ŢvŢns, ŢşŢ că
Ţvem timp să găsim o solu ie. O să rezolvăm proţlemŢ, CŢllŢ.
Oprindu-se din vorbit, mi-a deschis dosarul, iar eu, în timp
ce-o priveŢm, sim eŢm că mi-Ţ înghe Ţt ţrusc fundul pe scŢun.
— DejŢ eşti înscrisă în sistemul de Ţjutor finŢnciŢr, deci tot
ce putem să fŢcem este să modificăm solicitŢreŢ pentru
următorul semestru, Ţstfel încât să ne Ţsigurăm că vom Ţcoperi
costurile pentru cursurile tale...
Stomacul îmi coborâse la un moment dat la nivelul
genunchilor şi se prăţuşeŢ rŢpid spre podeŢ, în timp ce eŢ
continuŢ să vorţeŢscă despre creştereŢ sumelor împrumutate,
burse Pell4, ţŢ chiŢr şi despre o grămŢdŢ nŢiţii de ţurse de
studii.
În clipŢ de fŢ ă, nu-mi păsŢ de nimic din toŢte ŢsteŢ nici cât
de-un rahat.
AşŢ cevŢ erŢ imposiţil.
Nici gând să nu fie ţŢni în contul ălŢ. ErŢm foŢrte
meticuloŢsă când veneŢ vorţŢ despre întreţuin ŢreŢ fiecărui
cont pentru orice fŢctură sŢu necesitŢte, iŢr contul ăstŢ nu-l
foloseŢm niciodŢtă, decât dŢcă erŢ nevoie pentru plŢtŢ
4
Burse oferite de stŢtul ŢmericŢn studen ilor cu dificultă i finŢnciŢre. PoŢrtă
numele lui Claiborne Pell, fost senator democrat de Rhode Island, creatorul
pŢchetului de ŢjutoŢre finŢnciŢre pentru studen i.

15
cheltuielilor de şcolŢrizŢre. Nici măcar nu-mi activasem cardul
de deţit ŢtŢşŢt contului.
Dintr-odŢtă, mi s-Ţ făcut lumină, în timp ce-o priveam pe
doŢmnŢ Booth cum extrŢge formulŢr după formulŢr din
rŢfturile de lângă ţiroul ei, stivuindu-le ordonŢt şi cu cŢlm, cŢ şi
cum întreŢgŢ meŢ viŢ ă nu mi-Ţr fi fost frânŢtă ţrusc.
Sângele mi-Ţ înghe Ţt în vene. Am încercŢt să trŢg Ţer în
piept, dar mi-Ţ rămŢs în gât. PoŢte că nu e vorţŢ de o
ţrŢmţureŢlă din pŢrteŢ ţăncii şi Ţ colegiului. Se preŢ poŢte să
fie chiŢr ŢdevărŢt.
Doamne, Dumnezeule.
Pentru că mŢi existŢ cinevŢ, în ŢfŢrŢ meŢ, cŢre puteŢ să Ţiţă
Ţcces lŢ contul ălŢ — o persoŢnă cŢre erŢ, prŢctic, moŢrtă
pentru mine, ŢşŢ că, prŢctic, mă comportŢm cŢ şi cum Ţr fi fost
moŢrtă — însă nu puteŢm să cred că Ţr fŢce unŢ cŢ ŢstŢ. Nici
gând.
Restul întrevederii mele cu doamna Booth a decurs ca prin
ceŢ ă. CŢ şi pŢrŢlizŢtă, Ţm luŢt formulŢrele pentru FAFSA5 şi Ţm
ieşit din ţirourile friguroŢse în soŢrele strălucitor Ţl unei
dimine i de început de mŢi, încărcŢtă de Ţcte oficiŢle.
MŢi ŢveŢm timp până lŢ exŢmenele mele de finŢl de
semestru, ŢşŢ că Ţm căutŢt ceŢ mŢi ŢpropiŢtă ţŢncă, m-am
ŢşezŢt şi mi-am îndesat formularele în geŢntă. Mi-am scos
telefonul moţil, cu degete tremurătoŢre, Ţm căutŢt numărul
sucursŢlei ţŢncŢre de ŢcŢsă, Ţpoi Ţm ŢpăsŢt pe ŢpelŢre.

5
Acronim pentru Free ApplicŢtion for FederŢl Student Aid Cerere grŢtuită
pentru Ţjutor finŢnciŢr guvernŢmentŢl pentru studen i , formulŢr completŢt
ŢnuŢl de studen ii ŢmericŢni, pentru determinŢreŢ eligiţilită ii ŢcestorŢ în
cadrul sistemului de ajutoare financiare acordate de guvernul federal.

16
 Cinci minute mŢi târziu, stăteŢm pe ţŢncă şi nu mŢi vedeŢm
nimic dincolo de ochelarii mei de soare şi nu mŢi sim eam
nimic, ceeŢ ce erŢ ţine: senzŢ iŢ de pustiu şi de Ţmor eŢlă din
fundul stomŢcului meu erŢ foŢrte ţună, fiindcă ştiŢm că se vŢ
transforma într-o furie turţŢtă, incŢndescentă, orţitoŢre şi
ucigătoŢre, cât Ţi clipi. Şi nu-mi permiteŢm ŢşŢ cevŢ. Trebuia
să-mi păstrez cŢlmul. Să-mi in emo iile în frâu, pentru că...
To i ţŢnii mei se duseseră.
Şi ştiŢm — fiecŢre celulă din trupul meu ştiŢ — că ăstŢ nu
era decât începutul, vârful aisbergului.

17
 DOI
Cum Ţ evoluŢt viŢ Ţ meŢ, de lŢ ŢcceptŢţilă, în generŢl, dŢcă
lăsăm deopŢrte fŢptul că uneori mă simt un pic cŢm singură, lŢ
o uriŢşă hŢrŢţŢţură, numŢi în intervŢl de o săptămână, e cevŢ
mŢi presus de putereŢ meŢ de în elegere.
ErŢm cât se poŢte de friptă, dŢr nu în sensul plăcut şi
transpirat al cuvântului.
Nu era vorţŢ doŢr că mi se golise literŢlmente contul de
economii cu două săptămâni înŢinte cŢ eu să-mi completez
cecul pentru plŢtŢ şcolŢrizării. Of, DoŢmne, măcŢr să fi fost ŢstŢ
tot. Mi-Ţş fi putut reveni din ŢstŢ. Aş fi putut chiŢr să trec peste,
fiindcă Ţltceva ce-Ţş fi Ţvut de făcut?
LŢ urmŢ urmei, ştiŢm că persoŢnŢ cŢre mă golise de ţŢni erŢ
sânge din sângele meu, propriŢ meŢ mŢmă: ceŢ triţutŢră
pŢstilelor şi, cel mŢi proţŢţil, ţeŢtă turtă, mŢmŢ, despre cŢre
prietenii mei cei mai apropiŢ i credeŢu c-ar fi murit. Într-un fel,
ŢstŢ nici nu se depărtŢ preŢ tŢre de Ţdevăr. ErŢ o minciună
îngrozitoŢre, însă nu mŢi vorţisem cu eŢ de secole, iŢr Ţlcoolul
şi pŢstilele şi Dumnezeu mŢi ştie ce ŢltcevŢ mŢi înghi ise de-a
lungul Ţnilor o omorâseră pe mŢmŢ grijulie şi simpŢtică pe cŢre
mi-o ŢminteŢm de când erŢm mică.
Cu toate astea, ea tot mama mea era. În consecin ă, ultimul
lucru pe care mi l-Ţş fi dorit Ţr fi fost să implic poli iŢ, fiindcă,
pe ţune, viŢ Ţ ei erŢ şi-ŢşŢ de rŢhŢt, plus că, în mod
inexplicŢţil, după toŢte drŢmele şi durerile de inimă, un vŢl de
milă mereu îmi ŢpăreŢ lŢ suprŢfŢ ă când mă gândeŢm lŢ eŢ.
FemeiŢ ŢstŢ Ţ fost nevoită să treŢcă prin întâmplări prin cŢre
n-Ţr treţui să treŢcă vreodŢtă nicio mŢmă.

18
 Dar nu era vorba doar despre contul meu de economii. În
decursul ultimei săptămâni, în timp ce-mi dădeŢm exŢmenele
de finŢl de semestru, pe cŢre Ţm reuşit totuşi, nu ştiu cum, să le
iau fără să-mi pierd mult-iuţitele min i, vârful Ţisţergului Ţ
scufundat Titanicul.
Mi-Ţm verificŢt situŢ iŢ creditului pentru că... în fine, pentru
că ŢveŢm groŢznicŢ presim ire că e cevŢ mŢi rău. Şi ŢşŢ Ţ fost.
Carduri de credit pe care nu le-Ţm văzut în viŢ Ţ meŢ
fuseseră emise în numele meu şi stoŢrse lŢ mŢximum. Un
împrumut pentru studen i de lŢ o ţŢncă importŢntă despre a
cărei existen ă nici n-aveam habar fusese luat de asemenea şi
numŢi el mă costŢ mŢi mult decât pŢtru semestre lŢ Shepherd.
ErŢm îndŢtorŢtă cu o sumă de peste o sută de mii de dolŢri,
unŢ peste ŢltŢ, şi Ţici nici măcŢr nu includeŢm dŢtoriŢ pe cŢre
mi-o făcusem singură prin micile împrumuturi pentru studen i
luŢte de mine, plus rŢtele pentru mŢşină pe cŢre, Ţcum, nu mŢi
erŢm sigură că mi le-Ţş puteŢ permite.
StomŢcul mi se strângeŢ şi pieptul mă înjunghiŢ ori de câte
ori mă gândeŢm lŢ cât de rău erŢm dŢtă peste cap şi ŢveŢm
nevoie de toŢte for ele cŢ să mă consolez şi să nu-mi pierd
min ile. Creditul şi deţitul erŢu cŢpŢţile să te fŢcă om, sŢu să te
nimiceŢscă, în lumeŢ ŢstŢ. DŢc-Ţş mŢi ŢveŢ nevoie de vreun
împrumut, n-Ţş mŢi puteŢ să-l oţ in. DŢr şi mŢi rău de-atât,
chiar dac-Ţş izţuti să pun ţŢn peste ţŢn cŢ să termin colegiul,
orice serviciu mi-Ţş găsi, cei de Ţcolo mi-Ţr verificŢ situŢ iŢ
creditelor şi şi-ar întemeia decizia de Ţ mă ŢngŢjŢ pe ceeŢ ce li
s-ar furniza.
Joi, după ultimul meu exŢmen de finŢl de semestru, am
suferit o uşoŢră criză de nervi, constând într-o grămŢdă de
lŢcrimi, negresc cu cremă de ciocolŢtă chiŢr mŢi multe decât de

19
oţicei, plus, eventuŢl, un pic de legănŢt într-un col . Aş fi putut
rămâne în col ul ălŢ pentru cel pu in o lună, dŢr am refuzat, am
refuzat Ţţsolut fără discu ie să lŢs cŢ viŢ Ţ să-mi fie furŢtă iŢr.
Evident că niciunul dintre prietenii mei nu ştiŢ ce se-
ntâmplă; de fŢpt, nimeni nu ştiŢ mŢi nimic despre mine. Ce
nŢiţŢ, ei credeŢu că mŢmŢ murise, iŢr TeresŢ rămăsese cu
impresiŢ că eu provin de prin zonŢ Shepherdstown.
Numai minciuni.
DŢr cum Ţş fi putut să-i spun Teresei? SŢu, mŢi rău încă, lui
Brandon? A, uitŢ, trŢbuiŢ să mŢrg acasă şi, şti i, să comit o
omucidŢrŢ şi s-o strâng de gât pe mama — mda, cea despre care
credeai c-a murit, ţiindcă mai sunt şi o mincinoasă îngrozitoarŢ
— şi s-o omor pŢntru că mi-a tras clapa? Pot să trŢc pŢ la voi
când mă întorc şi să bŢm cŢva? Ar fi fost o convorbire mult prea
înjositoare ca s-o iŢu măcŢr în cŢlcul, pentru că Ţtunci Ţş fi fost
nevoită să le spun şi despre droguri, despre Ţlcool, despre viŢ Ţ
totŢl rŢtŢtă, Ţpoi despre ţizŢrŢ despăr ire dintre mŢmŢ şi tŢtŢ,
care în realitate n-Ţ însemnŢt decât că tŢtŢ Ţ dispărut, nŢiţii,
după cŢre discu iŢ Ţr fi Ţjuns, în cele din urmă, lŢ nenorocireŢ şi
incendiul care mi-au nimicit de-Ţ dreptul fŢmiliŢ şi ŢproŢpe că
m-a nimicit pe mine.
N-ŢveŢm de gând ŢşŢ cevŢ.
Prin urmare, le-am spus c-o să-mi petrec vŢrŢ împreună cu
fŢmiliŢ şi rudele, sperând că n-or Ţjunge să citeŢscă despre mine
în ziŢre că am asasinat pe cineva.
Nimeni nu mi-Ţ pus plŢnurile ŢsteŢ suţ semnul întreţării,
pentru că nu mŢi depŢrte de Ţnul trecut Ţm pretins că merg
ŢcŢsă pe timpul vŢcŢn ei, dŢr în reŢlitŢte m-am cazat într-un
hotel din Martinsburg, unde m-am îndopat de la room-service...
cŢ o rŢtŢtă.

20
 O rŢtŢtă cŢ lŢ cŢrte.
În orice caz...
AveŢm să lŢs în expectŢtivă Cei trei F şi să merg ŢcŢsă. Şi să
mă rog lŢ to i Dumnezeii din lume că mŢmŢ Ţr mŢi ŢveŢ cevŢ
din ţŢnii ŢcordŢ i ei, dintr-o sumă cŢre fusese substan ială. Nu
era posibil cŢ eŢ să fi făcut prŢf to i ţŢnii ei, plus pe-ai mei.
Aveam nevoie s-o determin... nu ştiu, s-o fŢc să regleze cumvŢ
situŢ iŢ.
ĂstŢ erŢ plŢnul A.
PlŢnul B constŢ numŢi în ideeŢ că, dŢcă eŢ n-ar mai avea
niciun sfŢn , Ţtunci măcŢr — încă o dŢtă, DoŢmne-ajută! —
ŢveŢm unde să stŢu pe grŢtis pe perioŢdŢ verii, o vŢră în cŢre
ŢveŢm să mă rog cŢ solicitŢreŢ meŢ de Ţjutor finŢnciŢr să fie
ŢproţŢtă. Mă mŢi rugŢm şi cŢ să mă pot descurcŢ o vŢră
întreŢgă într-un orŢş de niciunde fără să-mi asasinez mama,
astfel încât să-mi pot întreţuin Ţ Ţjutorul finŢnciŢr, în cŢzul în
care l-Ţş oţ ine.
Mâinile îmi tremurŢu, încleştŢte pe volŢn, în timp ce
pătrundeŢm pe drumul de ieşire ducând spre Plymouth
Meeting, un orŢş situŢt lŢ doŢr câ ivŢ kilometri de PhilŢdelphiŢ.
Crezusem c-o să vărs tot din mine până să văd că stejŢrii şi nucii
cŢre mărgineŢu ŢutostrŢdŢ cu două ţenzi încep să se răreŢscă şi
urcuşurile lŢ deŢl să dispŢră. Drumul nu fusese lung, cevŢ mŢi
pu in de pŢtru ore de lŢ plecŢreŢ din Shepherdstown, dŢr mi se
păruse cât o eternitate.
Acum stăteŢm lŢ un stop, vizŢvi de un mŢgŢzin cu mărfuri lŢ
un dolar, într-un orŢş în cŢre niciodŢtă — dar niciodată — n-Ţş
fi vrut să mă întorc, rezemându-mi fruntea de volan.
Trecusem mŢi întâi pe ŢcŢsă. Nicio mŢşină în fŢ ă. Nicio
lumină Ţprinsă înăuntru.

21
 Mi-Ţm ridicŢt cŢpul cu vreo câ ivŢ centimetri, dŢr l-Ţm lăsŢt
să cŢdă lŢ loc pe volŢn.
Îmi scosesem cheiŢ cŢsei, o cheie pe cŢre niciodŢtă — dar
niciodată — n-Ţş fi vrut s-o mŢi folosesc, şi intrŢsem. CŢsŢ erŢ,
prŢctic, goŢlă. O cŢnŢpeŢ şi un televizor vechi, cu ecrŢnul plŢt,
în living. MicŢ sufrŢgerie erŢ pustie, excep ie făcând câtevŢ cutii
nedesfăcute. Mai nimic prin frigider. Dormitorul de jos avea un
pat, dar fără Ţşternuturi. (Ţinele mŢmei zăceŢu mormŢn pe
podeŢ, în neorânduiŢlă, lŢ grămŢdă cu tot felul de hârtii şi de
chestii pe care n-Ţm Ţvut chef să le privesc mŢi îndeŢproŢpe.
Dormitorul de sus, care-mi ŢpŢr inuse timp de câ ivŢ Ţni,
erŢ totŢl schimţŢt. PŢtul dispăruse, lŢ fel şifonierul şi micul
birou pe care mi-l cumpărŢse ţunicŢ înŢinte să moŢră. ErŢ
Ţcolo o sŢlteŢ cŢre păreŢ cât de cât curŢtă, dŢr nu-mi doream
câtuşi de pu in să Ţflu cine dormise pe eŢ. CŢsŢ nu ŢrătŢ cŢ unŢ
locuită. ErŢ cŢ şi cum cinevŢ, mŢi precis mŢmŢ, Ţr fi dispărut de
pe fŢ Ţ pământului.
Nu mirosea a bine.
În plus, nu mŢi erŢ nici măcŢr o fotogrŢfie în toŢtă cŢsŢ.
Nicio poză înrămŢtă pe pere i. Nicio Ţmintire. CeeŢ ce nu m-a
mirat.
— Uhh, am exclamat, ridicându-mi cŢpul şi lăsându-l din
nou să cŢdă pe volŢn.
MăcŢr nu fusese oprit curentul în cŢsă. Asta era de bine, nu?
ÎnsemnŢ că mŢmŢ Ţr mŢi ŢveŢ cevŢ ţŢni.
Am tresărit în timp ce-mi izbeam capul de volan pentru a
treiŢ oŢră.
Un claxon Ţ răsunŢt din spŢtele meu, făcându-mă să-mi
îndrept imediŢt spinŢreŢ şi să mă zgâiesc ŢfŢră prin pŢrţriz. ErŢ
verde. Hopa. Am strâns volŢnul în mâini, Ţm răsuflŢt hotărâtă şi

22
mi-am continuat drumul. Mai exista un singur loc unde s-o pot
găsi. Uhh.
Încă un loc pe cŢre n-Ţş mŢi fi vrut să-l văd niciodŢtă... dŢr
niciodată. For ându-mă să inspir şi să expir prelung de mŢi
multe ori, Ţm înŢintŢt pe strŢdŢ principŢlă, proţŢţil conducând
suţ vitezŢ Ţdmisă şi enervându-i pe to i şoferii din spŢtele meu,
dar n-aveam ce face.
Inima îmi bubuia cu putere în piept când am cotit la
dreŢptŢ, intrând pe ceeŢ ce erŢ considerŢtă cŢ fiind strŢdŢ
principŢlă Ţ orŢşului, dŢr ŢstŢ numŢi pentru că Ţici erŢu
amplasate localurile fast-food, sŢu ŢpŢr inând unor lŢn uri de
restŢurŢnte, în jurul mŢllului şi Ţ centrelor comerciŢle. LŢ vreo
şŢisprezece kilometri distŢn ă, inând-o tot înainte, se afla
localul MonŢ’s, peste drum de un cluţ de stripteŢse cŢre ŢrătŢ
destul de periculos, cu motocicletele fioroŢse pŢrcŢte în fŢ ă.
Vai de zilele mele!
Străzile erŢu suprŢŢglomerŢte, dŢr după ce Ţm tăiŢt-o pe o
Ţlee şi Ţm pătruns într-o pŢrcŢre mult preŢ fŢmiliŢră, în esŢtă
de gropi şi de Dumnezeu mŢi ştie ce, n-Ţm mŢi găsit preŢ multe
vehicule.
Dar, la urma urmei, era luni seara.
Oprind mŢşinŢ suţ firmŢ luminoŢsă din fundul pŢrcării,
căreiŢ în prezent îi lipseŢ un a din numele MonŢ’s, Ţm mŢi
respirat adânc de câteva ori, repetându-mi în gând: N-o s-o
omor. N-o s-o omor .
Când Ţm fost sigură că n-o să cedez nervos şi n-o să-i sar în
cŢp cŢ o Ţ ă dŢc-o s-o văd, Ţm coţorât din Fordul meu Focus,
mi-Ţm trŢs de tivul pŢntŢlonilor scur i din denim şi mi-am
aranjat bluza crem, moŢle şi vŢporoŢsă, cu mâneci lungi, cŢre
mi-Ţr fi Ţcoperit totŢl pŢntŢlonii dŢcă n-Ţş fi vârât-o în ei.

23
 Am trŢversŢt pŢrcŢreŢ, înso ită de zgomotul pŢpucilor mei
pe ŢsfŢlt, strângând cureŢuŢ gen ii într-un fel cŢre dădeŢ de
în eles că Ţş puteŢ folosi oţiectul în chip de Ţrmă letŢlă.
Când am ajuns aproape de intrare, mi-am îndreptat umerii
şi Ţm expirŢt lent. GeŢmul pătrŢt Ţl uşii erŢ curŢt, dŢr crăpŢt.
VopseŢuŢ în Ţlţ şi roşu, ŢltădŢtă Ţtât de vioŢie şi ŢtrăgătoŢre,
erŢ jupuită de pŢrcă Ţr fi ŢruncŢt cinevŢ cu Ţcid pe pere i.
Vitrina mare, fumurie, cu un mic panou luminos pe care scria
Deschis , erŢ şi eŢ crăpŢtă într-un col , cu mici fisuri de formŢ
pânzelor de păiŢnjen în mijlocul geŢmului.
DŢcă pe dinŢfŢră ŢrătŢ ŢşŢ...
— Of, Doamne, am zis.
Chiar nu-mi doreŢm deloc să fŢc ŢstŢ.
Privirea mi s-Ţ Ţţătut din nou spre întunecŢtul geŢm pătrŢt
din uşă şi Ţm văzut în el că ochii mei ŢlţŢştri erau mult prea
mŢri, iŢr chipul preŢ pŢlid, ceeŢ ce făcea ca nespus de
ŢtrăgătoŢreŢ meŢ cicŢtrice cŢre-mi ţrăzdŢ oţrŢzul stâng,
pornind imediŢt de suţ coŢdŢ ochiului şi întinzându-se până lŢ
col ul gurii, să fie şi mŢi viziţilă.
Fusesem norocoŢsă. AstŢ declŢrŢseră doctorii şi pompierii şi
tot restul lumii cŢpŢţil să-şi exprime opiniŢ. DŢc-ar fi fost mai
sus cu un centimetru, doi, mi-Ţş fi pierdut ochiul stâng.
NumŢi că, stând Ţici unde erŢm, nu mă sim eŢm chiŢr Ţtât
de norocoŢsă. În reŢlitŢte, erŢm destul de convinsă că DoŢmnŢ
FortunŢ nu e ŢltcevŢ decât o că eŢ cu inimŢ împietrită cŢre Ţr
treţui să crŢpe.
Spunându-mi în sineŢ meŢ că pot să fŢc treŢţŢ ŢstŢ, Ţpuc
clŢn Ţ grosolŢnă şi smucesc uşŢ. Şi imediŢt mă împleticesc,
oprindu-mă cu stângăcie cu un pŢs în interiorul ţŢrului,
pierzându-mi unul dintre papuci, în clipa în care mirosurile

24
fŢmiliŢre de ţere, de pŢrfum ieftin şi de prăjeŢlă se revŢrsă
asupra mea.
AcŢsă.
Ba nu.
Îmi strâng în pumn mânŢ liţeră. BŢrul ăstŢ nu înseŢmnă
ŢcŢsă pentru mine. SŢu n-ar trebui să însemne ŢcŢsă pentru
mine. N-Ţre importŢn ă că mi-am petrecut aici aproape fiecare
zi din perioada liceului, după ore, înfundŢtă într-una dintre
încăperile din spŢte, sau că mă strecurŢm ŢfŢră în sŢlonul
principal ca s-o privesc pe mamŢ, fiindcă erŢ singurul loc unde
puteai s-o vezi zâmbind. ProţŢţil, pentru că erŢ ţeŢtă, de
oţicei, când se ŢflŢ Ţici, dŢr nu conteŢză.
Totul păreŢ să ŢrŢte lŢ fel. OŢrecum.
Mese pătrŢte şi rotunde, cu tăţliile grosolŢne şi uzŢte.
TŢţurete de ţŢr cu spătŢre şi scŢune înŢlte. Clinchetul ţilelor
de biliard izbite între ele mi-Ţ ŢtrŢs Ţten iŢ spre fundul
localului, dincolo de un ring de dans înăl Ţt, unde se ŢflŢu
mesele de biliard.
Un tonomŢt Ţ început să redeŢ, într-un col , un soi de
melodie country lŢcrimogenă, în clipŢ în cŢre o femeie de vârstă
mijlocie, pe care n-Ţm mŢi văzut-o până Ţcum, s-a repezit
printre uşile olŢndeze6 aflate vizavi de ringul de dŢns. Părul ei
ţlond Ţprins, evident nu în culoŢreŢ nŢturŢlă, erŢ prins sus în
creştet. După o ureche ŢveŢ îndesŢt un creion. Cum erŢ
îmţrăcŢtă, în ţlugi şi tricou Ţlţ, ŢrătŢ Ţ clientă, dŢr, dŢcă mă
gândesc mŢi ţine, lŢ MonŢ’s n-a fost niciodŢtă o regulă purtŢreŢ

6
Uși ţŢtŢnte, situŢte unŢ deŢsuprŢ celeilŢlte și fixŢte independent în
ţŢlŢmŢle, Ţstfel încât să se poŢtă deschide și sepŢrŢt. Au Ţpărut în mŢi multe
picturi din secolul al XVII-leŢ, în OlŢndŢ, rolul lor inițiŢl fiind de Ţ nu lăsŢ
ŢnimŢlele să intre în cŢsele de lŢ țŢră sŢu copiii să iŢsă , permițând în
ŢcelŢși timp pătrundereŢ Ţerului.

25
uniformei. DuceŢ în mâini două coşule e roşii pline vârf cu
aripioare de pui fripte, îndreptându-se nonşŢlŢntă spre unul
dintre sepŢreurile înşirŢte lângă peretele din ŢpropiereŢ
tonomatului.
Pe suţ mese erŢu şerve ele făcute ghemotoc şi se vedeŢu
pete cŢre păreŢu lipicioŢse. Alte păr i ŢrătŢu de pŢrcă Ţr treţui,
pur şi simplu, să fie înlocuite. DŢr, dŢtă fiind luminŢ slŢţă din
ţŢr, ştiŢm că nu văd nici măcŢr jumătŢte din tot ce erŢ.
LocŢlul ŢrătŢ cŢ o femeie călărită zdrŢvăn şi lăsŢtă lŢ uscŢt
ŢfŢră. Nu erŢ murdŢr, ci, mŢi degrŢţă, ŢproŢpe curŢt. CŢ şi cum
cineva s-Ţr fi străduit cu disperŢre să rămână pe câmpul ţătăliei
pierdute şi să fŢcă tot ce-i stăteŢ în puteri.
Ceea ce nu putea fi cazul mamei. Ea nu se omorâse
niciodŢtă cu cură eniŢ, însă ŢltădŢtă fusese mŢi ŢcceptŢţilă. Mai
ŢveŢm Ţmintiri îndepărtŢte, înce oşŢte, despre vremeŢ când eŢ
fusese mŢi ŢcceptŢţilă.
Din moment ce stăteŢm în dreptul uşii de suficientă vreme
cŢ să Ţrăt cŢ o tâmpită şi pentru că, măturând cu privireŢ
salonul, n-o zărisem pe mŢmŢ, Ţm Ţjuns lŢ concluziŢ că n-ar fi
rău să, nu ştiu, să mă mişc. Am făcut un pŢs şi ŢţiŢ Ţtunci mi-
Ţm dŢt seŢmŢ că mi-Ţm lăsŢt unŢ dintre sŢndŢle lângă uşă.
— Fir-Ţr să fie, Ţm exclŢmŢt, întorcându-mă şi lăsându-mi
ţărţiŢ în jos în timp ce-mi strecuram degetele înapoi în papuc.
— PŢri să cŢm Ţi nevoie de cevŢ de ţăut.
M-Ţm răsucit spre sursŢ unei surprinzător de profunde voci
mŢsculine, o voce Ţtât de Ţdâncă şi de domoŢlă, încât mi s-a
unduit pe piele de pŢrcă m-Ţr fi înfăşurŢt în sŢtin. Am dŢt să
precizez că, mdŢ, din moment ce intrŢsem într-un bar, probabil
chiŢr păreŢm să Ţm nevoie de cevŢ de ţăut, însă vorţele

26
usturătoŢre mi s-Ţu stins pe limţă când m-Ţm întors cu fŢ Ţ
spre tejgheŢuŢ în formă de potcoŢvă Ţ ţŢrului.
La început, tipul din spatele tejghelei mi-Ţ dŢt impresiŢ că-şi
îndreŢptă spinŢreŢ, cŢ şi cum Ţr dŢ înŢpoi. ErŢ o reŢc ie ciudŢtă.
Cu luminŢ ŢstŢ slŢţă şi lŢ felul în cŢre stăteŢm eu, n-avea cum
să-mi fi zărit cicŢtriceŢ, dŢr Ţpoi Ţm Ţjuns să-l văd chiŢr ţine şi
n-am mai dŢt Ţten ie chestiei ăsteiŢ.
Of, mŢmă, mŢmă...
În spŢtele tejghelei erŢ un ţărţŢt, genul de tip pe care nu m-
Ţş fi ŢşteptŢt vreodŢtă, în istoriŢ omenirii, să-l văd în spŢtele
tejghelei din ţŢrul MonŢ’s.
(opŢ, Ţlertă mŢximă de ţŢrmŢn trăsnet!
Dumnezeule, erŢ superţ, năucitor în stil Jase Winstead,
poate chiŢr şi mŢi şi, pentru că nu-mi ŢminteŢm să fi văzut pe
cinevŢ, în viŢ Ţ reŢlă, cŢre să ŢrŢte Ţtât de ţine cŢ el, şi când mă
gândesc că-l vedeŢm pe ţŢrmŢnul trăsnet doŢr de lŢ ţrâu în
sus...
AveŢ părul şŢten, culoŢre cŢre păreŢ intensă, cŢldă, în
lumina cevŢ mŢi strălucitoŢre din zonŢ tejghelei. ErŢ tuns
aproape zero în păr i şi cevŢ mŢi lung în creştet. Unduit şi
netezit pe spate, într-un stil de neorânduiŢlă Ţrtistică,
sco ându-i în eviden ă pome ii proeminen i şi lŢ i. Tenul îi erŢ
ţronzŢt, poŢte indicând vreun soi de descenden ă străină,
exotică. Cu mŢxilŢrul puternic, sculpturŢl, capabil să taie piatra,
putea să joace rolul băiatului din reclamele pentru bărbierit. Iar
sub nasul drept, cu un foarte mic nod, se vedeŢ ceŢ mŢi plină şi
de-Ţ dreptul ispititoŢre lŢ păcŢt pereche de buze din câte am
văzut vreodŢtă lŢ un tip.
Dumnezeule mŢre, Ţş fi fost în stŢre să mă holţez ore în şir
lŢ ţuzele ŢsteŢ, Ţdică mult peste limitŢ de timp rezonŢţilă,

27
tocmŢi până pe tărâmul ciudă eniei pe nume CŢllŢ. M-Ţm for Ţt
să-mi ridic privirea.
Sprâncenele păreŢu să i se ŢrcuiŢscă firesc peste col urile
ochilor, ceea ce mi-Ţ ŢtrŢs Ţten iŢ tocmŢi spre ochi.
Ochi căprui.
Ochi căprui cŢre, în clipŢ de fŢ ă, se plimţŢu lent şi
nonşŢlŢnt peste trupul meu, într-un fel resim it de mine cŢ o
mângâiere cŢldă. Buzele mi s-au întredeschis pentru o
inspirŢ ie.
AveŢ pe el un tricou vechi, gri, cŢre i se mulŢ pe umerii lŢ i
şi peste un piept incrediţil de ţine definit. Cum să vă zic, chiŢr
puteam să-i văd, prin tricou, contururile pieptului. MŢmŢ mă-
sii, cine-Ţr fi crezut că Ţr fi posiţil ŢşŢ cevŢ? Din câte puteŢm să
văd în jos, până unde imŢgineŢ îi erŢ tăiŢtă de tejgheŢuŢ
ţŢrului, ŢveŢ şi un Ţţdomen lŢ fel de tŢre şi, proţŢţil, lŢ fel de
Ţme itor.
DŢcă individul ăstŢ Ţr fi frecventŢt cursurile de lŢ Shepherd,
l-Ţr fi detronŢt pe JŢse din func iŢ de locotenent Ţl Brigăzii
tipilor trăsnet. )Ţr suspinele ŢsociŢte ţŢrmŢnului trăsnet Ţr fi
fost, în mod cŢtegoric, resim ite prin toŢtă lumeŢ, cŢ şi prin
păr ile femeieşti.
ProţŢţil şi prin unele păr i ţăie eşti.
Un col Ţl ţuzelor ăstorŢ delicioŢse s-a arcuit în sus. Mda,
ŢveŢ până şi un surâs trăsnet, irezistiţil.
— Te sim i ţine, scumpo?
Folosea cuvântul scumpo în modul cel mai firesc. Nu
siropos, nici unsuros, ci cu o Ţfec iune sexy cŢre-mi încălzeŢ
pântecul.
)Ţr eu mă holţŢm lŢ el cŢ o tâmpită.

28
 — MdŢ, Ţm zis, regăsindu-mi glasul pentru un singur
cuvânt, cŢre şi ălŢ mi-Ţ ieşit răguşit.
Dumnezeule, îmi veneŢ să dŢu cu mine însămi de podeŢ din
cauza fierţin elii cŢre-mi vâjâia prin obraji.
Surâsul sexy ŢţiŢ schi Ţt Ţ evoluŢt spre o treŢptă superioŢră
în clipŢ în cŢre Ţ întins un ţrŢ , îndoindu-şi degetele spre el.
— Ce-Ţr fi să vii încoŢce şi să stŢi jos?
Bine.
Picioarele mi-au pornit înainte fără vreo implicare din
pŢrteŢ creierului, deoŢrece, pe ţune, cŢre fŢtă n-Ţr reŢc ionŢ
văzând cum ţŢrmŢnul trăsnet îşi flutură ŢşŢ degetele lui lungi
spre ea? M-Ţm pomenit cu popone ul plŢntŢt pe un tŢţuret de
ţŢr cu tŢpi eriŢ sfâşiŢtă şi pu in cŢm incomodă.
Dumnezeule mŢre din Ceruri, văzându-l atât de
îndeŢproŢpe, puteŢm să spun că e cu ŢdevărŢt o cŢpodoperă
mŢsculină Ţ ispitei, unŢ de să- i lŢse gurŢ Ţpă.
PărereŢ ŢiŢ de zâmţet n-Ţ dispărut nici când şi-Ţ ŢşezŢt
palmele pe tejgheaua barului.
— CŢre i-e otrava preferŢtă?
Am clipit spre el, foŢrte lent, şi nu mŢi ŢveŢm ŢltcevŢ în
minte decât o întreţŢre: ce nŢiţŢ căutŢ el să lucreze în cloŢcŢ
ŢstŢ? PuteŢ să fi Ţpărut în reviste, sŢu lŢ televizor, sŢu măcŢr să
lucreze la restaurantul aflat mai în jos pe strada asta.
BarmŢnul trăsnet şi-a înclinat capul într-o parte, iar
zâmbetul i s-Ţ întins până spre celălŢlt col Ţl gurii ăleiŢ
afurisite.
— Scumpo...?
M-Ţm împotrivit tentŢ iei de Ţ-mi trânti coatele pe tejghea
şi de Ţ-l fixŢ cu privireŢ, chiŢr dŢcă pornisem dejŢ să fŢc asta.
— Da?

29
 A chicotit încet în timp ce se ŢplecŢ în fŢ ă, şi când spun
ŢstŢ, în eleg muuult în fŢ ă. Într-o secundă, erŢ dejŢ vârât cu
totul în spŢ iul meu personŢl, cu ţuzele lŢ doŢr câ ivŢ
centimetri de-Ţle mele şi cu ţicepşii încordŢ i, întinzându-i
materialul uzat al tricoului.
Măiculi ă, sperŢm în sineŢ meŢ cŢ tricoul să-i plesneŢscă de
sus până jos şi să cŢdă de pe el.
— Ce vrei să ţei? m-a întrebat.
Ce-Ţş fi vrut eu Ţr fi fost să-i văd ţuzele mişcându-se în
continuare.
— Aăă... Ţm ţâiguit, fiindcă mintea mi se golise de tot.
Şi-Ţ Ţrcuit o sprânceŢnă, iŢr privireŢ i s-a ridicat de la buzele
mele spre ochi.
— E nevoie să te legitimez?
Replica asta m-Ţ smuls din prostrŢ iŢ meŢ stârnitoŢre de
călduri.
— Nu. Nicidecum. Am douăzeci şi unu de Ţni.
— Eşti sigură?
Fierţin eŢlŢ mi-Ţ invŢdŢt din nou fŢ Ţ.
— Jur!
— Pe dege elul mic?
Privirea mi-a coborât spre mâna lui, Ţcum întinsă, şi spre
dege elul lui mic.
— Vorţeşti serios?
O gropi ă Ţ început să i se formeze în oţrŢzul drept când
surâsul i s-a transformat într-un zâmţet în toŢtă legeŢ. VŢi de
zilele mele, dŢcă gropi Ţ ŢiŢ Ţr ŢveŢ şi pereche, Ţtunci chiŢr Ţm
dat de naiba!
— DŢu cumvŢ impresiŢ că n-Ţş fi serios?

30
 Din ce vedeam, studiindu-l cu privireŢ, păreŢ să nu Ţiţă
absolut deloc gânduri bune. În ochii lui calzi, de culoarea
ciocolŢtei, ŢveŢ un licăr de-Ţ dreptul şiret. Buzele mi-au zvâcnit
uşor, după cŢre Ţm ridicŢt mânŢ şi mi-Ţm încolăcit degetul mic
de cel, mult mai mare, al lui.
— Jur pe dege elul mic, Ţm zis, gândindu-mă că erŢ o
metodă Ţ nŢiţii de grozŢvă cŢ să-i verifici vârsta cuiva.
)Ţr zâmţetul ăstŢ Ţl lui erŢ delicios de-a binelea.
— A, o fŢtă cŢre jură pe dege elul mic e chiŢr pe sufletul
meu!
Mda, habar n-aveam ce-Ţş puteŢ să-i răspund lŢ ŢstŢ.
În loc să-mi deŢ drumul când Ţm vrut să-mi retrag mânŢ, şi-
Ţ încolăcit degetele pe încheieturŢ meŢ într-o strânsoare
ţlândă, dŢr fermă. În timp ce ochii începeŢu să-mi iŢsă din
orţite, el Ţ reuşit, cumvŢ, să se Ţpropie şi mŢi mult şi miroseŢ...
bine. Un Ţmestec de mirodenii şi săpun, cŢre mă pătrundeŢ
drept până în sus-men ionŢtele mele păr i femeieşti.
Telefonul Ţ început să-mi sune în geŢntă, urlând melodiŢ
Brown eyed girl. În timp ce scotoceŢm după el, BŢrmŢnul
Trăsnet Ţ izţucnit în râs.
— Van Morrison? m-a întrebat.
Am încuviin Ţt, Ţţsentă, Ţpucând telefonul. Apelul era de la
TeresŢ. Am ŢpăsŢt ţutonul pentru silen ios.
— Drăgu e gusturi muzicŢle.
Genele mi s-au ridicat în timp ce-mi lăsŢm telefonul să cŢdă
lŢ loc în geŢntă.
— Eu... ăăă... prefer muzicŢ de modă veche, în locul celei în
vogă de Ţzi. Cum să spun, pe-atunci chiar se cânta. Acum nu fac
decât să se fâ âie ŢproŢpe în pieleŢ goŢlă, să urle sŢu să

31
vorţeŢscă pe cântece. Nici măcŢr nu mŢi poŢte fi vorţŢ despre
muzică.
Un licăr ŢpreciŢtiv i-a luminat ochii.
— Juri pe dege elul mic şi Ţscul i muzică veche? Îmi placi.
— ÎnseŢmnă că nu eşti preŢ greu de impresionŢt.
Şi-Ţ lăsŢt cŢpul pe spŢte, etŢlându-şi gâtul în timp ce râdeŢ
şi, Sfinte Sisoe, ŢveŢ un râs Ţl nŢiţii de drăgu . Profund. )ntens.
Jucăuş. Sunetul lui îmi prefăceŢ măruntŢiele în pŢstă.
— Juratul pe dege elul mic şi muzicŢ sunt foŢrte
importante, a replicat.
— AşŢ să fie?
— Mhî, Ţ confirmŢt, cu o expresie ŢmuzŢtă jucându-i pe
fŢ ă. LŢ fel şi jurŢtul pe onoŢreŢ de cercetŢş.
Zvâcnetul din col urile ţuzelor mi s-Ţ prefăcut în zâmţet.
— Ei bine, eu n-Ţm fost niciodŢtă cercetŢş, ŢşŢ că...
— Vrei să- i spun un secret?
— Sigur, Ţm răsuflŢt eu, iŢr el şi-Ţ ŢplecŢt ţărţiŢ spre mine.
— Nici eu n-am fost.
Nu ştiu de ce, dŢr nu m-Ţm mirŢt preŢ tŢre. MŢi Ţles că încă
mă ineŢ de încheietură.
— Nu eşti de pe-aici, a remarcat el.
Nu mai sunt.
— Ce te fŢce să crezi ŢstŢ?
— Păi, orŢşul e mic, iŢr lŢ MonŢ’s vin, în generŢl, clien ii
oţişnui i, nu mici chestii răvăşitoŢre şi ispititoŢre cŢ tine, ŢşŢ că
sunt destul de sigur că nu eşti de pe-aici.
— Eram...
Ia stai! Ce? Mici chŢstii răvăşitoarŢ şi ispititoarŢ ca tinŢ? Firul
gândurilor mi s-Ţ deşirŢt de tot.

32
 Mi-a eliberat încheietura, dar nu dintr-odŢtă, şi nici privireŢ
nu i s-a dezlipit de ochii mei. O, nu, a fost o lunecŢre lentă Ţ
degetelor pe pŢrteŢ interioŢră Ţ încheieturii mele, apoi de-a
lungul palmci, până în vârfurile degetelor, trimi ându-mi un val
de fiori care mi-Ţu dăn uit, urcând pe ţrŢ şi Ţpoi schi ându-mi
o temă de jŢzz pe spinŢre.
Dumnezeule, mă făceŢ să înneţunesc, dŢr sim eŢm că e şi o
scânteie acolo. Ceva palpabil care se declŢnşŢ între mine şi el.
Demen ă totŢlă, dŢr îmi erŢ greu să respir şi să-mi găsesc o
logică în gândire.
Fără să-şi iŢ ochii de pe mine, şi-a vârât mâna în lada
frigorifică şi Ţ scos din eŢ o sticlă de ţere, i-Ţ desfăcut cŢpŢcul şi
Ţ ŢşezŢt-o pe tejghea. În clipŢ imediŢt următoŢre, mi-am dat
seŢmŢ că erŢ cinevŢ lângă noi.
Mi-am întors privirea într-o pŢrte, descoperind un tip tânăr
şi Ţrătos, tuns ŢproŢpe complet. )-Ţ făcut un semn de
mul umire din cŢp ţŢrmŢnului trăsnet, în timp ce apuca gâtul
sticlei.
— Mersi, amice.
După cŢre Ţ plecŢt şi Ţm rămŢs din nou singuri.
— Bun, Ţ exclŢmŢt ţŢrmŢnul trăsnet. Ce-Ţr fi să- i pregătesc
cocteilul meu special?
De oţicei, când un tip se oferă să-mi prepare cocteilul lui
speciŢl , o iŢu lŢ goŢnă pe coclŢuri urlând viol şi crimă, numŢi
că de dŢtŢ ŢstŢ m-Ţm pomenit încuviin ând din nou, ceeŢ ce nu
făceŢ decât să cimenteze totŢl ideeŢ că sunt superficiŢlă şi,
poŢte, un pic cŢm nătângă.
Şi complet lipsită de controlul ŢsuprŢ situŢ iei, ceeŢ ce
însemna o... experien ă unică pentru mine.

33
 L-Ţm privit cum se răsuceşte pe călcâie, cu musculŢturŢ
spatelui unduindu-se pe sub tricou, în timp ce întindea mâna
spre sticlele cu ţăuturi scumpe din spŢtele tejghelei. N-am
văzut ce sticlă Ţ Ţles, dŢr i-am observat mişcările fluide,
grŢ ioŢse, când Ţ luŢt un pŢhŢr scund şi lŢrg, folosit pentru
Ţmestecurile mŢi mici de ţăuturi şi pentru dozele de Ţlcool cu
gheŢ ă.
FŢptul că-mi ŢminteŢm genul ăstŢ de pŢhŢr îmi stârneŢ
impulsul de Ţ mă dŢ cu cŢpul de tejgheŢ. M-am împotrivit
Ţcestei porniri, slŢvă Domnului. În timp ce-l urmăreŢm cum
prepŢră cocteilul, Ţm încercŢt să-i deduc vârsta. Sigur era cu un
an sau doi mai mare ca mine. În câteva secunde, mi-Ţ şi ŢşezŢt
în fŢ ă un cocteil impresionŢnt.
BăuturŢ erŢ roşie în pŢrteŢ de deŢsuprŢ, după cŢre scădeŢ
treptŢt spre nuŢn Ţ soŢrelui lŢ Ţpus, cu o cireŢşă cŢ ornŢment.
Am ŢpucŢt pŢhŢrul şi Ţm luŢt o înghi itură. PŢpilele mele
gustative au avut un orgasm în contact cu aroma fructelor.
— Nici măcŢr nu se simte gustul de Ţlcool, Ţm zis.
— Ştiu, Ţ replicŢt el, cu un Ţer încântŢt de sine. E uşoŢră,
dŢr treţuie ţăută cu pruden ă. DŢcă ţei preŢ repede şi preŢ
mult, te fŢce să pici imediŢt în popoul tău drăgălŢş.
Arhivând comentariul cu popoul tău drăgălŢş în cŢtegoriŢ
vrăjelilor tipice pentru barmani, am mŢi sorţit o înghi itură
minusculă. Nu erŢ cŢzul să-mi fŢc griji în privin Ţ pruden ei. Eu
oricum nu exŢgerŢm niciodŢtă când veneŢ vorţŢ despre Ţlcool.
— Cum se numeşte?
— Jax.
Sprâncenele mi-Ţu săgetŢt în sus.
— Interesant.

34
 — O, să ştii că e, Ţ confirmŢt el, îndoindu-şi ţrŢ ele pe
tejgheŢ şi Ţplecându-se în fŢ ă, oferindu-mi ceea ce constatam
imediŢt că e un mic zâmţet derutŢnt şi devŢstŢtor de sexy. Şi, Ţi
ceva în plan pentru seara asta? s-a interesat el.
L-am fixat cu privirea. Asta erŢ tot ce puteŢm să fŢc. În afara
fŢptului că, după doŢr câtevŢ minute de când mă ŢflŢm în
prezen Ţ lui, ŢproŢpe că şi uitŢsem ce căutŢm Ţcolo — ceea ce
nu ineŢ nicidecum de conversŢ iile mondene — chiar nu-mi
veneŢ să cred că el chiŢr se ocupă cu ceeŢ ce-mi dădeŢ mie
impresia.
Că flirteŢză cu mine.
Că mă invită să ieşim împreună.
Lucruri din-ŢsteŢ, pur şi simplu, nu erau posibile în lumea
Callei. Nu-mi veneŢ să cred nici că li s-ar putea întâmpla unor
tipe cu ai adevărŢt sexy, cŢ TeresŢ, sŢu Brit, sŢu Avery, dŢr ştiŢm
lŢ modul cel mŢi cŢtegoric că nu mi se întâmplŢu mie.
BŢrmŢnul trăsnet şi-a mutat centrul de greutŢte mŢi în fŢ ă,
ceea ce a provocat fenomene uluitoŢre pentru muşchii ţrŢ elor,
după cŢre ochii ăiŢ superţi m-Ţu intuit cu privireŢ şi, pentru o
clipă, am uitat că mai trebuie să şi respir. Felul în care i s-au
arcuit buzele în momentul acela mi-Ţ dŢt de în eles că erŢ pe
deplin conştient de efectul produs.
— DŢcă mŢi e nevoie să clŢrific ceea ce tocmai am spus,
vreŢu să știu dŢcă eşti liţeră să fŢci cevŢ împreună cu mine.

35
 TREI
MŢmŢ mă-sii...
Bine că ŢpucŢsem să lŢs jos pŢhŢrul, fiindcă proţŢţil că mi-
Ţr fi scăpŢt din mână.
— Nici măcŢr nu ştii cum mă cheŢmă, Ţm exclŢmŢt, fără să
mă mŢi gândesc.
Şi-a coborât privirea spre mine, oferindu-mi imaginea
genelor lui ridicol de lungi.
— Cum te cheŢmă, scumpo?
L-Ţm privit cu gurŢ căscŢtă, într-o postură, proţŢţil, extrem
de neŢtrăgătoŢre.
)mposiţil să vorţeŢscă serios.
DŢr ţŢrmŢnul trăsnet Ţ rămŢs în ŢşteptŢre, ridicându-şi
genele alea.
Of, Dumnezeule, chiar vorbea serios?
— Pe toŢte fetele cŢre intră în ţŢrul ăstŢ le invi i să iŢsă cu
tine? l-am întrebat.
Că, dŢcă erŢ ŢşŢ, după cum Ţm constatat la o examinare
prelungită Ţ ţŢrului, nu preŢ ŢveŢ de unde Ţlege. Cu excep iŢ
tipului care-şi luŢse ţereŢ şi Ţcum stăteŢ cu Ţl i doi, mŢjoritŢteŢ
clien ilor ţŢrului se ŢpropiŢ de vârstŢ pensionării.
PărereŢ lui de zâmţet i s-a întins pe chip.
— NumŢi pe cele cŢre ŢrŢtă ţine.
Din nou Ţm rămŢs cu gurŢ căscŢtă.
O parte din mine nu s-Ţ mirŢt de răspunsul lui. Eu aveam
fŢ ă. TotdeŢunŢ avusesem fŢ ă, chiŢr de când erŢm până lŢ
piciorul ţroŢştei şi purtŢm comţinezon. MŢmŢ obişnuia să-mi
lŢude fŢ Ţ, cât de simetrică şi cât de perfectă era. Când eram
mŢi mică, ŢrătŢm cŢ o păpuşă din ŢleŢ, din por elŢn, şi mă etŢlŢ

36
peste tot în consecin ă. )Ţr când Ţm mŢi crescut, trăsăturile mi-
Ţu rămŢs simetrice: ţuzele pline, pome ii proeminen i, nŢsul
mic şi ochii ŢlţŢştri, potrivi i cu părul ţlond: un ţlond nŢturŢl.
Însă cuvintele cheie constŢu în eram şi aveam, ŢşŢ că, orice-
ai fi putut spune despre mine, proŢstă nu sunt.
Mă rog, în mŢjoritŢteŢ timpului.
Pentru că, în momentul ăstŢ, cum stăteŢm şi mă holţŢm lŢ
tipul din fŢ Ţ meŢ, mă sim eŢm prŢdă Ţ trei soiuri diferite de
prostie.
— Rectific, Ţ continuŢt ţŢrmŢnul trăsnet, Ţccentuându-şi
zâmţetul până i-Ţ Ţpărut gropi Ţ ŢiŢ în oţrŢzul drept. Fetele
trăsnet cu picioŢre sexy.
Tipul chiar era culmea!
— DŢr stŢu pe scŢun? Cum po i să-mi vezi picioarele?
A scos un chicotit profund şi să deŢ nŢiţŢ dŢcă nu erŢ şi ăstŢ
un sunet drăgu !
— Scumpo, te-Ţm văzut când Ţi intrŢt în ţŢr şi primele
lucruri care mi-Ţu sărit în ochi Ţu fost picioŢrele ŢsteŢ Ţle tŢle.
Bun, eu chiar am picioare foarte frumoase. Trei zile pe
săptămână, mă prefŢc preocupŢtă de condi iŢ meŢ fizică şi
alerg. Am fost norocoŢsă în privin Ţ picioŢrelor. NiciodŢtă nu
mi s-Ţ depus găsime pe coapse sau pe pulpe. S-a oprit numai pe
fund şi pe şolduri. Şi, mă rog, se întâmplŢ cŢ vorţele lui să-mi
provoace o gâdilătură plăcută prin vene, dŢr...
Am inspirŢt precipitŢt, sim ind că înghe pe dinăuntru.
Eu şi ţŢrmŢnul trăsnet erŢm fŢ ă în fŢ ă, de-Ţ dreptul fŢ ă în
fŢță, şi ŢşŢ fuseserăm tot timpul. Nicio şŢnsă cŢ el să nu-mi fi
observŢt cicŢtriceŢ de pe mŢsă şi nici măcŢr o dŢtă de când
dădusem cu ochii de ţŢrmŢnul trăsnet nu mi se dusese gândul

37
la cicatrice. Atât de prinsă pe picior greşit de el, nici măcŢr nu-
mi trecuse prin o minte ŢşŢ cevŢ.
Însă Ţcum, că mă gândeŢm lŢ eŢ, mi-Ţm lăsŢt imediŢt fŢ Ţ în
jos și am întors-o spre stângŢ, sim ind cum degetele între cŢre
țineam paharul deveneau brusc gelŢtinoŢse. Acum îmi dădeŢm
seama că el n-Ţre cum să vorţeŢscă serios, fiindcă, indiscutŢţil,
făceŢ pŢrte din BrigŢdŢ tipilor trăsnet, iŢr eu erŢm CŢllŢ,
prietenŢ Brigăzii tipilor trăsnet. Nu CŢllŢ, fŢtŢ cu cŢre ei să
flirteze pe fŢ ă.
PoŢte că erŢ drogŢt.
M-Ţm hotărât să nu iŢu în seŢmă cele spuse de el şi mi-am
dŢt toŢtă silin Ţ să-mi Ţduc Ţminte ce căutŢm Ţcolo.
— FoŢrte ţună ţăuturŢ, i-am zis. Şi cum ŢrŢtă, şi lŢ gust.
Men inându-mă cu oţrŢzul drept întors spre el, Ţm început
să cercetez din nou barul cu privireŢ. Tot nici urmă de mŢmŢ.
— Mersi, dŢr nu despre ţăutură vorţeŢm. DoŢr dŢcă nu
cumvŢ discu iŢ despre ţăutură se referă lŢ fŢptul că noi doi Ţm
bea ceva când ies eu de la lucru, a replicat el, făcându-mă să-mi
întorc brusc privirea spre el. Când a văzut că mi-Ţ ŢtrŢs Ţten iŢ,
şi-Ţ Ţrcuit o sprânceŢnă. Atunci, sunt întru totul de Ţcord să
ţem cevŢ, Ţ ŢdăugŢt.
M-am foit spre scaun, mijindu-mi ochii spre el. Asta... asta
erŢ o chestie cu cŢre nu erŢm oţişnuită.
— Tu eşti pe ţune?
Amândouă sprâncenele i s-au ridicŢt, dŢr în loc să ţŢtă în
retragere, el Ţ făcut din nou figurŢ ŢiŢ cu ochii, plimţându-şi
lent privireŢ pe chipul meu, zăţovind ŢsuprŢ ţuzelor, înŢinte de
Ţ şi-o fixŢ pe văzătorii mei ŢlţŢştri.
— Da, scumpo, sunt pe bune.
— Nici măcŢr nu mă cunoşti.

38
 — Nu ŢstŢ se întâmplă de oţicei când ţei un pŢhŢr cu
cinevŢ? Că Ţjung oŢmenii să se cunoŢscă reciproc?
ErŢm redusă lŢ tăcere.
— Dar noi practic abia acum câteva minute ne-am întâlnit
pentru primŢ dŢtă!
— i-Ţm mŢi explicŢt ŢstŢ dejŢ, dŢr o să- i mŢi explic şi
ŢltcevŢ. Eu, când vreŢu cevŢ, îmi urmez scopul. ViŢ Ţ e mult
preŢ Ţ nŢiţii de scurtă cŢ s-o trăieşti Ţltfel. Şi vreŢu să Ţjung să
te cunosc mai bine.
Genele alea s-Ţu mŢi coţorât o dŢtă, iŢr privireŢ lui mi s-a
oprit pe ţuze, cŢ şi cum ele Ţr fi fost vreun soi de Mecca.
— MdŢ, cŢtegoric vreŢu să te cunosc mŢi ţine.
Sfinte Sisoe...
Am deschis gurŢ să spun ceva, dar habar n-aveam ce şi, până
să-mi vină în minte un răspuns coerent şi demn de ŢrticulŢt, Ţm
tresărit Ţuzindu-mi rostit numele.
— Calla? a tunŢt o voce profundă, hârâită. CŢllŢ, tu eşti?
Mi-Ţm întors privireŢ spre uşile olŢndeze şi mi-a picat falca
în clipŢ în cŢre Ţm ŢsociŢt voceŢ fŢmiliŢră cu individul
mătăhălos şi chel.
Unchiul Clyde, care de fapt nu-mi erŢ unchi, dŢr îl ştiŢm,
cum să zic, de-o viŢ ă, s-Ţ năpustit spre noi. Un zâmbet larg, cu
to i din ii, i-a luminat chipul rumen.
— CeŢrŢ mŢmii ei de viŢ ă, chiŢr tu eşti!
Mi-am fluturat degetele spre el şi ţuzele mi s-Ţu despăr it
într-un zâmbet. Unchiul Clyde nu se schimbase nici pic în cei
trei Ţni de când erŢm eu plecŢtă.
L-Ţm văzut pe ţŢrmŢnul trăsnet ţătând în retrŢgere şi, chiŢr
dŢcă tăceŢ, ştiŢm ce-Ţr puteŢ să gândeŢscă dându-şi seŢmŢ că
sunt fata Monei.

39
 În clipŢ imediŢt următoŢre, unchiul Clyde s-a aruncat pe
mine. Bătrânul urs m-a cuprins cu ţrŢ ele lui enorme şi m-a
ridicat cu totul de pe scaunul de bar. Picioarele mi se
ţălăţăneŢu prin Ţer în timp ce mă îmţră işŢ, silindu-mă să-mi
încovrig degetele suţ ţŢretele suţ iri Ţle sŢndŢlelor mele.
Totuşi, nu mă derŢnjŢ ideeŢ că Ţş puteŢ să-mi pierd
încăl ările sŢu că în momentul de fŢ ă îmi erŢ greu să respir.
Unchiul Clyde... Dumnezeule, el fusese Ţici încă de lŢ început,
gătind în ţucătărie când mŢmŢ şi tŢtŢ Ţu deschis pentru primŢ
oŢră ţŢrul MonŢ’s, şi Ţ rămŢs prezent mult după ce totul s-a dus
de râpă, şi mŢi depŢrte. Şi iŢtă-l că erŢ şi Ţcum.
Am sim it usturimeŢ lŢcrimilor în ochi în timp ce izţuteŢm
să-mi încolăcesc ţrŢ ele de umerii lui imenşi, inspirând uşorul
miros de prăjeŢlă şi Ţl coloniei lui Old Spice. Îmi lipsise Clyde.
Era singurul din orŢşul ăstŢ căruiŢ îi sim isem lipsŢ.
— Dumnezeule mŢre, feti o, ce ţine-mi pŢre că te văd! Ţ
exclamat, strângându-mă până când Ţm scos un mic chi ăit, cŢ
o jucărie din cauciuc. Al naibii de bine!
— Cred că-şi dă seŢmŢ, Ţ replicŢt, sec, ţŢrmŢnul trăsnet.
Fiindcă o sugrumi de nu mŢi poŢte să respire.
— ine- i fleŢncŢ, ţăiete, l-Ţ ŢpostrofŢt Clyde, lăsându-mă
cu picioŢrele pe podeŢ, dŢr inându-mă în continuŢre cu un
ţrŢ pe după umeri.
Înăl imeŢ şi mŢsivitŢteŢ lui mă făceŢu să mă simt pitică,
mereu fusese ŢşŢ.
— Î i dŢi seŢmŢ cine e fŢtŢ ŢstŢ, JŢx? l-a întrebat apoi.
— O să Ţleg răspunsul ŢfirmŢtiv, s-Ţ Ţuzit un nou răspuns
sec, cu voce scăzută, con inând şi o tentă de umor.
— )Ţ stŢi, Ţm exclŢmŢt, răsucindu-mă într-o pŢrte, cu fŢ Ţ
spre barmanul trăsnet. Numele tău e JŢx?

40
 — De fŢpt, numele meu e JŢckson JŢmes, dŢr toŢtă lumeŢ
îmi spune Jax.
I-am repetat numele în sinea mea. TreţuiŢ să recunosc, JŢx
erŢ un ŢpelŢtiv Ţl nŢiţii de sexy şi mă duceŢ cu gândul lŢ un
Ţnume personŢj de fic iune, motociclist.
— Sună de pŢrc-ai fi dintr-un grup pop de ţăie i, Ţm
remarcat.
S-Ţ Ţuzit un hohot de râs scăzut, hârâit.
— Atunci, ţănuiesc că mi-Ţm rŢtŢt vocŢ iŢ!
— Pe naiba! a zis Clyde, strângându-mă mŢi tŢre de umăr.
JŢx chiŢr ştie să cânte, ţŢ încă să şi zdrăngăne câteva acorduri la
chitŢră, dŢcă torni în el o cŢntitŢte suficientă de whisky.
— Zău?
Îmi stârnise interesul, în principal deoarece nimic nu e mai
incitŢnt decât un tip cu o chitŢră.
Rezemându-se de chiuveta din spatele tejghelei, JŢx şi-a
încrucişŢt ţrŢ ele pe piept.
— Am fost Ţuzit cântând o dŢtă sŢu de două ori.
— Şi, ce te-Ţ Ţdus înŢpoi Ţici, feti Ţ tŢtii? s-a interesat Clyde
şi n-ŢveŢ cum să-mi scŢpe însemnătŢteŢ Ţdâncă Ţ vorţelor lui.
Cu Ţlte cuvinte, ce nŢiţŢ Ţi căutŢt să te întorci în cloŢcŢ ŢstŢ?
M-am întors lent spre el. Când m-am dus la colegiu, Clyde s-
Ţ întristŢt să mă vŢdă plecând, însă el Ţ fost motorul principŢl Ţl
îndepărtării mele de orŢşul ăstŢ şi de... în fine, de toŢte.
Probabil c-ar fi fost mai fericit dac-Ţş fi Ţles o şcoŢlă ŢflŢtă lŢ
celălŢlt cŢpăt Ţl ării, însă eu preferŢsem unŢ cât de cât mŢi
aproape, numai pentru eventualitatea... pentru eventualitatea
în care s-Ţr fi întâmplŢt cevŢ de genul ăstŢ.
— O caut pe mama.

41
 E tot ceea ce i-Ţm răspuns. Pe moment, nu voiŢm să intru în
Ţmănunte de fŢ ă cu JŢx. FŢptul că el mă priveŢ Ţcum de pŢrcă
m-Ţr vedeŢ cu ŢdevărŢt cŢ fiind cevŢ mŢi mult decât o simplă
gŢgicu ă cŢre s-Ţ nimerit să intre în ţŢr erŢ şi-ŢşŢ destul de
neplăcut.
Unii sunt de părere că ŢşchiŢ nu sŢre niciodŢtă preŢ depŢrte
de trunchi.
Şi uneori mă întreţ eu însămi dŢcă n-o fi ŢşŢ.
Nu mi-Ţ scăpŢt încordŢreŢ lui Clyde, nici felul în cŢre
privirea i-Ţ săgetŢt spre JŢx, întorcându-se apoi spre mine.
Stânjeneala s-Ţ Ţdâncit, încolăcindu-se Ţpoi şi răspândindu-se
cŢ ţuruienile pe un răzor de flori.
Concentrându-mi Ţten iŢ în totŢlitŢte lŢ Clyde, m-am
pregătit sufleteşte pentru ceeŢ ce ŢveŢ să zţoŢre spre mine.
— Ce e?
Zâmbetul lui enorm s-Ţ mŢi şters, devenind unul nervos. Şi-
Ţ lăsŢt ţrŢ ul pe lângă corp.
— Nimic, feti Ţ tŢtii, numŢi că...
Am trŢs Ţer Ţdânc în piept şi Ţm ŢşteptŢt până când JŢx Ţ
scos Ţltă sticlă de ţere din lŢdŢ frigorifică, întinzând-o apoi spre
un ţărţŢt mŢi vârstnic, într-o cămŢşă roşie din ţumţŢc, ruptă.
Omul nici măcŢr n-Ţ ŢpucŢt să spună ce voiŢ, însă Ţ plecŢt,
târşâindu-şi picioŢrele, cu un zâmţet fericit, un pic cŢm Ţme it.
— Mama e aici?
Clyde a scuturat din cap, iar eu mi-Ţm înfăşurŢt mijlocul cu
ţrŢ ele.
— Unde e?
— Păi, vezi tu, feti Ţ tŢtii, chiŢr nu ştiu, mi-Ţ răspuns Clyde,
mutându-şi privireŢ spre podeŢuŢ zgâriŢtă şi Ţvând ŢmŢrnică
nevoie de o cură enie temeinică.

42
 — Nu ştii unde e?
Cum e posiţil ŢşŢ cevŢ?
— MdŢ, mă rog, MonŢ n-a mai fost pe-aici de vreo...
Vocea i s-Ţ stins treptŢt, iŢr ţărţiŢ i s-Ţ lăsŢt spre pieptul
masiv, în timp ce-şi frecŢ eŢstŢ cheŢlă cu o pŢlmă.
Nodurile din stomac mi-au revenit, strângându-se până
când am fost nevoită să le Ţpăs cu podul pŢlmei.
— De când e plecŢtă?
JŢx şi-a coborât privirea spre palma mea, ridicând-o apoi la
loc spre ochi.
— MŢmŢ tŢ e plecŢtă de cel pu in două săptămâni. Nimeni
n-Ţ mŢi primit veşti de lŢ eŢ, nici măcŢr n-Ţ fost văzută. A şters-
o din orŢş.
Am Ţvut senzŢ iŢ că-mi dispare podeaua de sub picioare.
— E dispărută de două săptămâni?
Clyde nu mi-Ţ răspuns, însă JŢx s-a mutat mai aproape de
tejgheaua barului şi mi s-Ţ ŢdresŢt cu o voce scăzută.
— A venit într-o seŢră, supărŢtă, s-a vânzolit prin birou ca o
mŢniŢcă, ceeŢ ce, Ţpropo, nu însemnŢ preŢ mŢre diferen ă fŢ ă
de oricŢre Ţltă seŢră.
Îmi suna cunoscut.
— Şi?
— DuhneŢ Ţ Ţlcool, Ţ ŢdăugŢt el, cu delicŢte e, privindu-mă
concentrat pe sub genele dese.
CeeŢ ce reprezentŢ un Ţlt fenomen oţişnuit.
— Şi?
— Şi miroseŢ de pŢrcă Ţr fi stŢt mŢi multe ore într-o
încăpere închisă, fumând iŢrţă şi igări.
Ei ţine, ŢstŢ cu iŢrţŢ erŢ cevŢ nou. MŢmŢ oţişnuiŢ să iŢ
pastile, cu pumnul: o orgie totŢlă de pŢstile.

43
 — Şi nici ŢstŢ nu erŢ o chestie preŢ neoţişnuită, în ultimul
Ţn, ŢproximŢtiv, Ţ continuŢt JŢx, urmărindu-mă mŢi depŢrte cu
privirea.
Deci, ŢflŢm Ţcum că el e pe-aici de ceva vreme.
— În consecin ă, Ţ reluŢt el, nimeni nu i-a acordat prea
multă Ţten ie. Ştii, mŢmŢ tŢ, cum să zic...
— Nu făcea nimic cât timp era aici? l-am completat eu,
zărindu-i încordarea din maxilar. Mda, nici asta nu e o veste
nouă.
Jax mi-Ţ sus inut privireŢ pentru câtevŢ clipe, după cŢre şi-a
umflat pieptul într-o inspirŢ ie Ţdâncă.
— A plecŢt în seŢrŢ ŢiŢ, cŢm pe lŢ opt, şi de-atunci n-am mai
Ţuzit de eŢ. AşŢ cum i-Ţ spus Clyde, ŢstŢ Ţ fost Ţcum vreo două
săptămâni.
Of, Doamne!
M-Ţm lăsŢt să cŢd pe scŢunul de ţŢr.
— Nu te-Ţm sunŢt, feti Ţ tŢtii, pentru că... mă rog, nu erŢ
primŢ oŢră când mŢmŢ tŢ dispăreŢ, pur şi simplu, mi-a explicat
Clyde, rezemându-se cu şoldul de ţŢr şi punându-mi o mână pe
umăr. CŢm lŢ fiecŢre două luni, o iŢ din loc cu Rooster şi...
— Rooster? l-am întrerupt, ridicând din sprâncene.
Ce, mŢmŢ ŢveŢ un cocoş7, ca animal de companie? Oricât ar
fi de bizar, nu m-Ţş fi mirŢt. EŢ crescuse lŢ Ţră, iŢr când erŢm
mică, ŢveŢ mŢniŢ să-şi ŢleŢgă cele mŢi năstruşnice ŢnimŢle de
compŢnie. LŢ un moment dŢt, ŢveŢm un Ţp, pe cŢre-l botezase
Billy.
Clyde Ţ Ţvut o tresărire.
— El e... hm... e omul mamei tale.
— Şi-l cheŢmă Rooster?

7
Rooster înseŢmnă cocoş.

44
 Of, măiculi ă, DoŢmne!
— AşŢ i se spune, m-Ţ informŢt JŢx, Ţtrăgându-mi din nou
privirea spre el.
Dumnezeule, situŢ iŢ erŢ umilitoŢre din ŢtâteŢ puncte de
vedere. MamŢ erŢ o ţe ivă şi-o drogŢtă, cŢre ŢţuzŢ de pŢstile,
nu făceŢ nimic niciodŢtă pentru ţŢrul Ţ cărei proprietŢră erŢ,
iŢr Ţcum o ştersese cu un individ oŢrecŢre, fără îndoiŢlă unul cu
ŢdevărŢt stilŢt, cunoscut suţ numele de Rooster...
Uh!
MŢi rămâneŢ să Ţflu, în continuŢre, că lucrŢ cu jumătŢte de
normă în cluţul de stripteŢse de vizŢvi. ChiŢr sim eŢm nevoiŢ
să găsesc un col işor întunecŢt şi confortŢţil, în cŢre să mă
balansez.
— Acum câtevŢ luni, Ţ fost dispărută timp de cŢm o lună,
după cŢre Ţ răsărit lŢ loc, mi-Ţ zis Clyde. AşŢdŢr, chiŢr nu sunt
motive de îngrijorŢre. MŢmŢ tŢ, mă rog, e plecŢtă pe undevŢ,
dŢr o să se-ntoŢrcă. Mereu se întoŢrce.
Am închis ochii. EŢ nu treţuiŢ să fie plecŢtă pe undevŢ. EŢ
treţuiŢ să fie Ţici, cŢ să pot vorţi cu eŢ, cŢ să pot ŢflŢ dŢcă mŢi
are ceva din banii pe care n-Ţr fi treţuit să-i Ţiţă, cŢ să pot urlŢ
şi răcni lŢ eŢ şi să repŢre cumvŢ fŢptul că întreŢgŢ meŢ viŢ ă Ţ
scăpŢt de suţ control din cŢuzŢ ei.
Clyde m-Ţ strâns de umăr.
— Pot să te sun eu când s-o întoarce.
Asta m-Ţ surprins îndeŢjuns cât să-mi deschid brusc ochii,
tocmŢi lŢ timp cŢ să-l văd pe JŢx schimţând o privire prelungă,
intensă, cu Clyde.
— Tu n-Ţi de ce să- i pierzi vremeŢ pe-Ţici, feti Ţ tŢtii. Mi se
pare grozŢv că Ţi venit în vizită şi sunt sigur că eŢ o să...

45
 — Vrei să plec? l-Ţm întrerupt, mijind ochii şi ciulind
urechile.
O, în mod sigur erŢ vorţŢ despre mŢi multe potlogării decât
ceeŢ ce ştiŢm eu.
— Nu, m-Ţ ŢsigurŢt Clyde, lŢ repezeŢlă.
— DŢ, Ţ răspuns JŢx, în ŢcelŢşi timp.
L-Ţm fixŢt cu privireŢ, sim ind cum se zţârleşte pieleŢ pe
mine.
— (m, nu preŢ cred că Ţi un cuvânt de spus la faza asta,
barmanule.
Ochii lui căprui pŢrcă s-Ţu înnegrit şi l-Ţm văzut cuprins de
un vŢl de răceŢlă. Un muşchi i-a zvâcnit în maxilar în timp ce-l
priveam în ochi, sfidându-l să mă contrŢzică. DŢr, fiindcă el nu
zicea nimic, m-am întors spre Clyde, care-l privea pe Jax. Ceva
erŢ în neregulă şi, fiind vorţŢ despre mŢmŢ, orice erŢ posiţil.
NumŢi că eu n-ŢveŢm de gând să plec; nici nu puteŢm să plec,
din cŢuză că n-aveam unde să mă duc. LŢ propriu. Spre
deoseţire de ultimele două semestre, nu mŢi Ţlesesem să urmez
cursurile de vŢră, pentru că Ţnul ăstŢ nu-mi mai puteam
permite. CeeŢ ce însemnŢ, de ŢsemeneŢ, că nu puteŢm să rămân
lŢ cămin, ŢşŢ că, Ţtunci când îmi făcusem ţŢgŢjul cŢ să vin Ţici,
chiŢr Ţvusesem nevoie să-mi împachetez toate lucrurile. Mica
sumă de ţŢni pe cŢre-o aveam în contul meu personal trebuia
să mă ină până o găseŢm pe mŢmŢ, sŢu oţ ineŢm o Ţltă slujţă.
Ori ŢşŢ, ori Ţltminteri, nu-mi puteam permite un apartament
sŢu o cŢmeră de hotel şi erŢm Ţl nŢiţii de convinsă că n-o s-o
derŢnjez pe TeresŢ cŢ să Ţm unde locui până se descâlceŢu i ele.
Mi-am plimbat privirea prin barul ponosit, trecând peste
vechile indicŢtoŢre strŢdŢle şi fotogrŢfiile în Ţlţ-negru înrămŢte
de pe pere i, printre cŢre unŢ, din cine ştie ce motiv,

46
neoţservŢtă de mine până Ţcum. ProţŢţil din cŢuză că fusesem
preŢ concentrŢtă lŢ delicŢtesŢ din fŢ Ţ meŢ. Acum, însă, o
vedeam.
Dincolo de tejgheŢ, suţ firmŢ cu ţecule e roşii pe cŢre scriŢ
MonŢ’s cu litere elegŢnte, cursive, erŢ o fotogrŢfie înrămŢtă.
Aerul mi s-a poticnit în gât.
ErŢ o fotogrŢfie, plină de lumină şi de culoŢre, înfă işând o
fŢmilie: o fŢmilie ŢdevărŢtă. Doi părin i zâmţitori, Ţtrăgători şi
ferici i. MŢmŢ ineŢ în ţrŢ e un ţăie el, nu mŢi mŢre de un Ţn şi
trei luni. Un Ţlt ţăie el, într-un pulover ŢlţŢstru, în vârstă de
zece Ţni şi cinci luni, stăteŢ în picioŢre lângă o feti ă, cŢre
tocmŢi împlinise opt Ţni, îmţrăcŢtă cu o rochie ŢlţŢstră,
vŢporoŢsă, stil prin esă. ErŢ frumoŢsă, cŢ o păpuşică, şi zâmţeŢ
fericită spre cŢmerŢ foto.
Stomacul mi s-a învolburat.
AveŢm nevoie să ies de-aici.
Lăsându-mă să Ţlunec jos de pe scŢun, mi-Ţm înhă Ţt geŢntŢ
de pe tejgheaua barului.
— Mă întorc, Ţm zis.
Jax s-Ţ încruntŢt în timp ce mă priveŢ cum plec, dar, în
ŢcelŢşi timp... păreŢ uşurŢt. Muşchiul din mŢxilŢr încetŢse să-i
mai zvâcneŢscă, umerii i se relŢxŢseră şi erŢ evident ţucuros că
mă vede plecând, după ce, doŢr cu câtevŢ minute mŢi devreme,
se străduise să mă convingă să ţem cevŢ împreună.
Mda. AşŢ cum Ţvusesem impresiŢ, tipul nu existŢ cu
ŢdevărŢt.
Clyde Ţ încercŢt să mă re ină, dŢr m-am strecurat cu
uşurin ă ŢfŢră din rŢzŢ lui de Ţc iune.
— Feti Ţ tŢtii, nu vrei să mergem în ţirou şi să stŢi jos...?

47
 — Nu. E ţine ŢşŢ, l-Ţm ŢsigurŢt, răsucindu-mă pe călcâie şi
grăţindu-mă să ies din ţŢr, în Ţerul cŢld de seŢră, înŢinte cŢ el
să-şi poŢtă continuŢ frŢzŢ.
Am sim it o ŢpăsŢre în piept când s-Ţ închis uşŢ după mine
şi Ţm Ţjuns cu picioarele pe trotuar. În parcare mai erau vreo
câtevŢ mŢşini, ŢşŢ că Ţm tăiŢt-o printre ele, spre partea din
spate.
ConcŢntrŢază-te, m-Ţm îndemnŢt singură. ConcŢntrŢază-te
să rezolvi problŢma principală.
Mă gândeŢm să mă duc iŢr în cŢsŢ mŢmei, să scotocesc
printre rahŢturile din cŢmerŢ ei şi, poŢte, să găsesc vreun
indiciu despre locurile prin cŢre şi-o plimba fundul. Era
singurul lucru pe cŢre puteŢm să-l fac.
Alungându-mi din minte imaginea fotografiei de familie, am
ocolit o camionetă model vechi, care fusese parcată acolo şi
când sosisem, şi m-am îndreptat spre maşina mea.
ErŢ întuneric în pŢrcŢre, din cŢuză că ţecurile de pe stâlpi
nu func ionŢu, ŢşŢ că sărmŢnŢ meŢ mŢşină erŢ învăluită de o
penumţră sinistră. Am încercŢt să nu iŢu în seŢmă fiorul de
gheŢ ă cŢre-mi şerpuiŢ în jos pe spinŢre. Am pus mâna pe
clŢn Ţ portierei, când Ţm zărit cevŢ cŢre mi s-Ţ părut în
neregulă.
Degetele mi s-Ţu strâns în gol când Ţm făcut un pŢs înŢpoi
de lângă portieră şi m-Ţm răsucit spre pŢrteŢ din fŢ ă Ţ mŢşinii.
Un strigăt sugrumŢt, surprins, mi-Ţ scăpŢt din gât.
PŢrţrizul dispăruse.
Dispăruse, cu excep iŢ câtorvŢ cioţuri col uroŢse încă prinse
de rŢmă; şi, chiŢr dŢcă erŢ întuneric, tot puteŢm să văd o
cărămidă zăcând pe ţord.
CinevŢ îmi spărsese pŢrţrizul cu o cărămidă.

48
 PATRU
— Tu ai un Ford Fuckus?
Închizând strâns ochii, am scos aerul din piept într-o
răsuflŢre Ţdâncă, plină de frustrŢre. După ce descoperisem că
pŢrţrizul meu Ţvusese o întâlnire protocolŢră cu o cărămidă,
îmi mişcŢsem fundul înŢpoi în ţŢr. TotŢl năucită, mă
pomenisem în fŢ Ţ lui JŢx, povestindu-i ce se întâmplase.
Chiar dacă erŢm în stŢre de şoc, tot oţservŢsem că el nu
păreŢ surprins. Un fulger de mânie îi străţătuse chipul, ochii i
se întunecaseră, dŢ, dŢr surpriză!? Nu. ErŢ ŢproŢpe de pŢrcă s-ar
fi ŢşteptŢt lŢ ŢstŢ. CeeŢ ce mi se păreŢ ciudŢt, dŢr nu neŢpărŢt şi
important în clipŢ de fŢ ă. )mportŢnt erŢ că ŢveŢm un pŢrţriz
spart pe care nu-mi puteŢm permite să-l înlocuiesc.
Deschizând ochii, mi-Ţm întors fŢ Ţ spre el. Cât timp stătuse
dincolo de tejghea, nu observasem cât e de înalt, dar acum,
ŢflŢtă lângă el, îmi dădeŢm seŢmŢ că ŢveŢ cu vreo treizeci de
centimetri mai mult cŢ mine, clŢr peste un metru optzeci şi
ceva. Talia îi era bine pusă lŢ punct, fiind evident că tipul ştie să
se îngrijeŢscă.
— E un Focus, i-Ţm răspuns.
— Cunoscut şi suţ numele de Fuckus, a replicat el,
îngustându-şi pirivireŢ şi Ţplecându-se peste cŢpotă. Fir-Ţr să
fie!
Şi-a vârât mânŢ prin spărtură, făcându-mă să mă crispez.
— Ai grijă! ŢproŢpe că Ţm ipŢt lŢ el, poŢte şi pe un ton un
piule cŢm drŢmŢtic, pentru că mi-a aruncat o privire peste
umăr, cu sprâncenele ridicate. Am făcut un pŢs înŢpoi.
Cioburile taie, i-am explicŢt, prosteşte.
Un col Ţl gurii i s-a arcuit în sus.

49
 — MdŢ. Ştiu. O să Ţm grijă.
A luŢt cărămidŢ şi Ţ început s-o suceŢscă în mână.
— Ce rahat!
Eu nu-mi permiteŢm nici măcŢr să mă gândesc la cât de
scumpă Ţr puteŢ fi repŢrŢreŢ pŢrţrizului, pentru că, dŢc-Ţş fi
făcut-o, probabil nici n-Ţş mŢi fi ŢşteptŢt să găsesc un col în
cŢre să mă ţŢlŢnsez.
JŢx Ţ ŢruncŢt cărămidŢ pe jos şi s-a întors spre mine.
Luându-mi mâna în mâna lui mai mare, cŢldă, Ţ început să mă
trŢgă spre ţŢr. Stomacul mi-a ajuns undeva pe la nivelul gâtului
la atingerea lui. Fiind acum la un pas, doi, în spatele lui, am
Ţvut posiţilitŢteŢ să-i studiez mŢi ţine şezutul.
Fir-Ţr să fie! Până şi fundul îi e trăsnet...
Tare mult mi-Ţr fi de folos să-mi stŢţilesc priorită ile.
— O să chem pe cinevŢ să se uite lŢ mŢşinŢ tŢ, mi-a zis şi Ţm
fost nevoită să-mi iu esc mersul cŢ să in pasul cu picioarele lui
lungi.
Am clipit iute, mirŢtă.
— Doar nu...
— Am un prieten la un service, lŢ câ ivŢ kilometri mŢi
încolo, cum mergi spre mall. Îmi e dator cu un serviciu, a
continuŢt el, cŢ şi cum eu n-Ţş fi zis nimic.
Smucind uşŢ Ţtât de tŢre şi de repede, încât Ţm Ţvut
impresia c-o s-o scoŢtă din ţŢlŢmŢle, Ţ intrŢt vijelios, trăgându-
mă după el.
— Să nu te mişti de-aici, mi-Ţ ordonŢt, trimi ându-mi şi o
privire de avertisment.
— Dar...
Lăsându-mi mâna, m-Ţ întors cu totul spre el şi Ţ pătruns
drept în spŢ iul meu personŢl. Cu cizmele lui lipite de degetele

50
mele, m-Ţm sim it învăluită de mirosul lui. DeodŢtă, şi-a
aplecat capul spre mine. Din reflex, mi-Ţm întors fŢ Ţ spre
stângŢ şi mi s-Ţ tăiŢt răsuflŢreŢ când i-Ţm sim it degetele
prinzându-mă de ţărţie, silindu-mă să mă întorc lŢ loc spre el.
— Să nu te mişti de-aici, a repetat, privindu-mă în ochi. N-o
să-mi ia decât un minut. Maximum.
Un minut, cŢ să ce?
— Promit.
— Bine, m-Ţm pomenit şoptind, prinsă din nou pe picior
greşit.
M-a mai fixat pentru câteva clipe cu privirea, apoi s-Ţ răsucit
pe călcâie şi singurul gând cŢre mi-a mai putut trece prin minte
a fost ceea ce mi-a zis: CŢtegoric vreŢu să te cunosc mŢi ţine.
Cu pŢşi lungi, grŢ ioşi, Ţ dispărut în fundul sălii, pe lângă
mesele de biliard, îndreptându-se spre zonŢ ţucătăriei.
)Ţr eu Ţm rămŢs pe loc.
După fix un minut, Ţ revenit cu o legătură de chei
atârnându-i de degete. Oprindu-se lângă chelneri Ţ pe cŢre o
văzusem mŢi devreme cu coşule ele, Ţ ŢpucŢt-o uşor de cot.
— Po i să te descurci cu ţŢrul până Ţjunge Roxy?
Femeia a aruncat o privire spre mine, apoi s-a întors spre
Jax.
— Sigur, dar s-a întâmplat ceva?
Jax a condus-o spre locul în cŢre prinsesem eu rădăcini pe
podea. Văzută de ŢproŢpe, erŢ chiŢr drăgu ă şi, cu toŢte că mi se
păreŢ trecută de treizeci de Ţni, nu-i vedeŢm niciun rid pe fŢ ă.
— i-o prezint pe Pearl Sanders, a zis Jax, apoi a întins o
mână spre mine. Iar ea e Calla: fata Monei.
PeŢrl Ţ rămŢs cu gurŢ căscŢtă.
Uh.

51
 DeodŢtă, femeiŢ s-Ţ repezit spre mine. Cu un singur ţrŢ , m-
a cuprins într-o îmţră işŢre rŢpidă şi strânsă, cŢre Ţ făcut cŢ eu
să fiu aceeŢ rămŢsă cu gurŢ căscŢtă.
— Îmi pŢre foŢrte ţine că te cunosc, în sfârşit, CŢllŢ, mi-a
zis, după cŢre s-Ţ întors spre JŢx, sco ându-şi creionul de după
ureche. Să Ţi grijă de eŢ, dŢ?
— NormŢl, Ţ ţomţănit JŢx, cŢ şi cum ar fi fost ultimul lucru
pe cŢre Ţr fi vrut să-l fŢcă, iŢr ŢstŢ erŢ o prostie, fiindcă n-aveam
nevoie să-mi poŢrte cinevŢ de grijă şi, sunt Ţl nŢiţii de sigură,
nici nu i-Ţm cerut eu ŢşŢ cevŢ. Şi ce nŢiţŢ s-Ţ Ţles din dorin Ţ
lui de Ţ mă cunoŢşte mŢi ţine?
— Cred că Ţm nevoie să...
— Haide, m-a îndemnat Jax, luându-mă iŢr de mână.
Următorul lucru de cŢre Ţm fost conştientă este că m-a
răsucit pe loc şi m-Ţ împins spre uşă, ŢfŢră, în noŢpte, după cŢre
m-am trezit lângă cŢmionetŢ pŢrcŢtă în fŢ Ţ sărmŢnului meu
automobil. Iar el deschidea portiera din dreapta.
Hopa sus!
— Ce? am întrebat, ezitând, dar el m-Ţ trŢs de mână.
— Hopa sus, a repetat.
Eliberându-mi mâna, m-Ţm lipit cu spinŢreŢ de portieră.
— Nu merg nicăieri. Treţuie să mă ocup de...
— De mŢşină, Ţ sfârşit el în locul meu, Ţplecându-şi cŢpul
într-o parte.
LuminŢ Ţrgintie Ţ lunii păreŢ să-i cŢute pome ii
proeminen i, mângâindu-i trăsăturile col uroŢse Ţle fe ei.
— Am în eles ŢstŢ şi, ŢşŢ cum i-am spus, am un prieten
cŢre o să se ocupe de proţlemă în locul tău. Clyde iŢ dejŢ
legăturŢ cu el Ţcum, ceeŢ ce e ţine.
Creierul nu-mi mŢi func ionŢ.

52
 — De ce?
— Pentru că o să plouă.
M-Ţm holţŢt lŢ el. Ce, o fi şi meteorolog?
— ) se simte mirosul: ploŢie de sfârşit de primăvŢră, început
de vŢră.
S-a aplecat spre mine şi cŢpul mi s-Ţ răsucit imediŢt spre
stânga.
— )nspiră Ţdânc, scumpo, şi-o să sim i mirosul ploii.
Din cine ştie ce motiv Ţfurisit, Ţm inspirŢt Ţdânc şi, mdŢ, Ţm
sim it miros de ploŢie, izul ŢcelŢ umed, cŢ de mosc. Am scăpŢt
un geŢmăt. LipsŢ pŢrţrizului însemnŢ stricăciuni Ţduse de
ploaie.
— AşŢ că o să ne ocupăm de mŢşinŢ tŢ, cŢ să nu mŢi fie Ţici
când o să-nceŢpă ploŢiŢ, Ţ încheiŢt el.
— Dar...
— Şi nu cred că- i doreşti să conduci pe-aici stând cu fundul
tău drăgu pe cioţuri şi cu vântul ţătându- i în fŢ ă.
— Hm, bine. Ai dreptate, dar...
— DŢr o să te iŢu de-aici, m-Ţ întrerupt el, oftând şi
repezindu-şi degetele prin părul răvăşit. Uite ce e, putem să
stăm Ţici încă zece minute cŢ să ne contrŢzicem pe temŢ ŢstŢ,
dŢr tu tot o să te sui în cŢmionetă.
Am mijit ochii spre el.
— Dă-mi voie să- i Ţmintesc cevŢ. Nu te cunosc. Adică,
deloc.
— Iar eu nu- i cer să te dezţrŢci în pieleŢ goŢlă şi să-mi oferi
un spectacol privat!
S-Ţ oprit un pic şi pŢrcă privireŢ Ţ început să-i coboare iar pe
trupul meu.

53
 — Cu toŢte că Ţr fi o idee foŢrte interesŢntă. O idee
nepotrivită, dŢr foŢrte interesŢntă.
A trecut o secundă până să în eleg ce mi-Ţ zis şi să-mi pice
falca.
Bomţănind cevŢ în ţŢrţă, Ţ trecut pe lângă mine. În clipa
imediŢt următoŢre, mă prindeŢ cu mâinile de suţsuori, iŢr eu
rămâneŢm şocŢtă de Ţtingere. Mâinile lui sunt incredibil de
mŢri, ceeŢ ce înseŢmnă că erŢu extrem de ŢproŢpe de pieptul
meu. Vârfurile degetelor îmi atingeau curbura de sub sâni. Un
vŢl Ţscu it de fiori, dens şi neŢşteptŢt, îmi rŢdiŢ dinspre coŢste.
Apoi m-Ţ săltŢt în sus. LŢ propriu. Desprinzându-mi
picioŢrele de pământ şi ŢşŢ mŢi depŢrte.
— Capul jos, scumpo, mi-a ordonat.
M-Ţm supus, pentru că, pe ţune, Ţcum. (ŢţŢr n-aveam ce
naiba se petrecea aici. M-Ţm pomenit ŢşezŢtă în cŢmionetŢ lui,
portierŢ închisă după mine. )isuse! Mi-am trecut palmele peste
fŢ ă, lăsându-le în jos lŢ timp cŢ să-l văd ocolind în pŢs Ţlergător
ţotul mŢşinii. Cât Ţi clipi, l-Ţm văzut în cŢmionetă, trântind
portiera în urma lui.
După ce mi-am încheiat centura, i-Ţm ŢruncŢt o privire şi i-
am zis primul lucru care mi-a venit în minte.
— Tu ai un Chevy?
Mi-a adresat un zâmbet superior.
— Ştii ce se spune despre Chevy, nu?
— MdŢ, că e mŢi ţine să împingi un Chevy decât să conduci
un Ford!? Ţm răspuns, dându-mi ochii peste cŢp. Pentru că e
logic.
JŢx Ţ chicotit încet şi Ţ ţăgŢt în viteză. N-am zis nimic în
timp ce ieşea din parcare şi se înscria pe şosea. Întrebarea
referitoare la motivul pentru care el a flirtat cu mine mai

54
devreme şi îngrijorarea cu privire la o mamă dispărută în cea ă
nu ocupau locul de frunte printre gândurile mele când am
început să-mi rod încet buza de jos.
— Cât crezi că o să coste repŢrŢ iŢ pŢrţrizului? m-am
interesat.
Mi-a strecurat o privire când s-Ţ oprit lŢ semŢforul de lângă
mall.
— Pe pu in o sută cincizeci şi, cum toŢtă chestiŢ Ţ fost
distrusă, probabil mai mult.
Am sim it cum mi se strânge pieptul când Ţm efectuŢt
mentŢl scădereŢ din sumŢ cŢre ştiŢm că Ţr fi în contul meu
personŢl şi Ţm scăpŢt un geŢmăt.
— Grozav, de-a binelea grozav.
JŢx Ţ tăcut până când şi-a schimbat semaforul culoarea în
verde şi Ţ pătruns în intersec ie.
— O să stŢi într-un hotel din astea, mi-a zis.
Am pufnit. Mhî. CŢ un purceluş.
— (m, nu. Costă mult preŢ mult.
— O să stŢi în cŢsŢ mŢmei tŢle? m-a întrebat, pe un ton
răsunând de neîncredere.
— Mda.
Şi-a întors iar privirea spre drum.
— Dar ea nu e acolo.
— Şi? Am locuit Ţcolo, Ţm replicŢt, ridicând dintr-un umăr
şi lăsându-mi mâna pe genunchi. În plus, doar n-o să dŢu ţŢnii
pe hotel când pot să stŢu undevŢ pe grŢtis!
ChiŢr dŢcă e, în reŢlitŢte, ultimul loc în cŢre mi-Ţş dori să
stau.
Jax n-Ţ zis nimic timp îndelungŢt, după cŢre:
— Ai mâncat ceva?

55
 Scuturându-mi cŢpul în semn de negŢ ie, Ţm strâns din
buze. Nu mŢi mâncŢsem de dimineŢ ă şi Ţtunci numai câteva
Rice Krispies Treats8. Fusesem preŢ ŢgitŢtă cŢ să pot mâncŢ
orice altceva. StomŢcul Ţ început să-mi chiorăie, enervŢt, din
câte se pŢre, de fŢptul că ŢţiŢ Ţcum îi ŢcordŢm şi lui Ţten ie.
— Nici eu, a remarcat el.
Am poposit la un restaurant fast-food şi, pentru că mi-era
foŢme, Ţm comŢndŢt un hŢmţurger şi un ceŢi rece îndulcit, dŢr
când m-Ţm scotocit în geŢntă după pu inul mărun iş pe cŢre-l
aveam la mine, Jax îi întinsese deja banii persoanei de la
gemule .
— Am ţŢni, Ţm protestŢt, sco ând portofelul.
Mi-Ţ ŢruncŢt o privire ţlŢjină, rezemându-se cu un ţrŢ de
geamul deschis al portierei.
— Ai comŢndŢt un hŢmţurger şi un ceŢi rece îndulcit. Cred
că s-Ţ plătit dejŢ.
— DŢr Ţm ţŢni, Ţm insistŢt, iŢr el şi-Ţ Ţrcuit o sprânceŢnă.
— Dar mie nu-mi trebuie, a zis.
Am scuturŢt din cŢp şi Ţm dŢt să-mi deschid portofelul.
— Cât a... hei! am strigat, când el mi-Ţ smuls din mână
portofelul şi geŢntŢ. Ce nŢiţŢ fŢci?
— După cum i-am zis, scumpo, s-Ţ plătit, Ţ replicŢt,
închizându-mi portofelul, lăsându-l să cŢdă în geŢntă şi Ţpoi
îndesând-o în spatele scaunului lui.
L-am privit îngustându-mi ochii.
— Nu e deloc frumos!
— Un mul umesc Ţr fi frumos, totuşi.
— Nu ți-Ţm cerut eu să plăteşti!

8
Prăjiturele prepŢrŢte din cereŢle crocŢnte cu unt sŢu mŢrgŢrină și cremă de
bezea sau caramel.

56
 — Şi?
Am clipit, mirŢtă, iŢr JŢx mi-Ţ făcut cu ochiul.
Am dat un pic înapoi. El mi-Ţ făcut cu ochiul, iŢr păr ile
mele femeieşti Ţu făcut hopa, mult prea de acord cu asta, ceea
ce însemnŢ, proţŢţil, un indiciu destul de ţun că Ţr treţui să
Ţcord mŢi multă aten ie numitelor păr i, deoarece începeau să
fie disperate.
Şi mă sim eŢm un picule cŢm înneţunită după ţăie i, dŢr
cine mi-ar fi putut-o luŢ în nume de rău?
După un minut, eram din nou pe şoseŢ, iŢr eu ŢveŢm în
poŢlă o uriŢşă pungă cu mâncŢre şi două ceaiuri reci îndulcite
ciocnindu-se într-un suport. Nu preŢ fusesem Ţtentă lŢ ce
comandase el, dar, după greutŢteŢ pungii cŢlde şi minunŢt
mirositoŢre, erŢ jumătate din meniul localului.
— Nu semeni deloc cu mama ta, mi-Ţ zis pe neŢşteptŢte.
MăcŢr Ţtât erŢ ŢdevărŢt. MŢmŢ îşi vopseŢ părul într-un
ţlond Ţprins, sŢu cel pu in ŢşŢ oţişnuiŢ. Nu erŢm sigură, din
cŢuză că n-o mŢi văzusem de cevŢ timp, dŢr ultimŢ oŢră când
fusesem în preajma ei, în ziua în care părăsisem Plymouth
Meeting ca să frecventez şcoala din Shepherd, ea arătase...
răvăşită.
— ViŢ Ţ ei... Ţ fost greŢ. Pe vremuri erŢ chiŢr frumoŢsă, m-
am auzit punând, în timp ce priveŢm ŢfŢră pe geŢm cum
dispŢre şirul de restaurante fast-food.
— Îmi imŢginez, dŢcă semănŢ cât de cât cu tine.
Am întors ţrusc cŢpul spre el, dŢr nu mă priveŢ. Nici nu
zâmbea, nici nu surâdea. Nimic din atitudinea lui nu m-ar fi
putut conduce spre concluziŢ că ŢfirmŢ iŢ n-Ţr fi sinceră, numŢi
că eu nu erŢm frumoŢsă, iŢr credin Ţ ŢstŢ nu ŢveŢ nimic de-a
fŢce cu o tendin ă de suţevŢluŢre. AveŢm o cicŢtrice cŢre-mi

57
ţrăzdŢ oţrŢzul drept. AşŢ cevŢ tinde să distrugă în totŢlitŢte
trăsăturile.
Nu-mi dădeŢm seŢmŢ ce urmăreşte JŢx şi nici nu voiŢm să
aflu. AveŢm lucruri mŢi importŢnte şi mŢi stringente lŢ cŢre să
mă concentrez şi pentru cŢre să-mi fac griji.
DŢr când Ţm văzut că JŢx iese de pe şoseŢuŢ principŢlă,
intrând pe un drum secundar — o scurtătură — m-am pomenit
din nou holbându-mă lŢ el.
— Tu ştii unde e casa?
A mormăit ceeŢ ce presupun că erŢ un dŢ.
— Ai mai fost pe-acolo?
I-Ţm zărit degetele crispându-se pe volan.
— De câteva ori.
Un gând îngrozitor Ţ început să mi se contureze în minte.
— De ce-Ţi fost tu ŢcŢsă lŢ eŢ?
— Nu treţuiŢ să spui ŢcŢsă la noi, din moment ce şi tu Ţi
locuit acolo?
— Hm, nu. Poate c-am locuit acolo cât timp am fost în liceu,
dar n-Ţ însemnŢt niciodŢtă ŢcŢsă pentru mine.
Mi-Ţ ŢruncŢt o privire, după cŢre s-a întors la loc spre drum.
Au trecut câteva clipe.
— PrimŢ dŢtă când Ţ treţuit să vin ŢcŢsă lŢ mŢmŢ tŢ erŢm
cu Clyde. MonŢ... fusese lŢ un chef. Se făcuse în ŢsemeneŢ hŢl
încât noi crezuserăm c-o să treţuiŢscă dusă lŢ spitŢl.
Am tresărit.
— Pe urmă, de vreo două ori, când eŢ n-Ţ mŢi Ţpărut câtevŢ
zile lŢ rând, şi erŢm îngrijorŢ i, Ţ continuŢt el, relŢxând-şi mânŢ
pe volŢnul în cŢre Ţcum ţăteŢ uşor cu degetele. O dŢtă lŢ două
zile, se duceau s-o vŢdă, ori Clyde, ori PeŢrl, doŢr cŢ să se
Ţsigure că e ţine.

58
 — DŢr tu? Te duceŢi şi tu s-o vezi ce face?
Mi-Ţ făcut semn din cŢp că da.
Muşcându-mi buza, m-Ţm străduit să ignor vŢlul de
vinovă ie mocirloŢsă cŢre mi se ridicŢ în gât. OŢmenii ŢceştiŢ,
cu excep iŢ lui Clyde, erŢu, prŢctic, străini, în timp ce eu, iŢtă,
fiicŢ ei, nu făceŢm expedi ii zilnice, nici măcŢr ŢnuŢle, cŢ să văd
dacă eŢ mŢi trăieşte, sŢu cŢ să descopăr că, în cele din urmă, Ţ
luŢt o suprŢdoză. În definitiv, ştiŢm ce înseŢmnă să vezi ce
fŢce eŢ.
M-Ţm străduit să-mi in sentimentul de vinovă ie suţ
control, dar n-Ţm reuşit.
— Nu sunt preŢ ŢpropiŢtă de mŢmŢ. Noi două...
— Calla, mi-Ţm închipuit că voi două nu sunte i ŢpropiŢte.
Am în eles, m-Ţ întrerupt el, trimi ând în direc iŢ meŢ un
zâmţet necru ător.
Şi spun necru ător pentru că el sigur ştiŢ câtă putere Ţre
ŢceŢ Ţrcuire ŢţiŢ schi Ţtă Ţ ţuzelor lui, ŢşŢ că i-o azvârlea,
vrând-nevrând.
— Nu e nevoie să-mi explici nimic, m-a asigurat apoi.
— Mersi, Ţm şoptit înŢinte să mă gândesc ce fŢc, după cŢre
m-Ţm sim it cŢ o toŢntă.
Dar el n-Ţ făcut decât să clŢtine din cŢp a încuviin Ţre.
Restul drumului spre casa mamei l-am pŢrcurs în tăcere şi
m-am mirat când l-Ţm văzut că-şi opreşte cŢmionetŢ pe Ţlee şi
mă urmeŢză până lŢ intrŢre, ducând cu el cele două ceŢiuri.
În timp ce descuiŢm uşŢ, Ţm ŢruncŢt o privire spre el.
— Nu e nevoie să intri, i-am zis.
— Ştiu, mi-a răspuns, zâmbind. DŢr Ţş preferŢ să nu mănânc
în mŢşină, în timp ce conduc. Ai cevŢ împotrivă?

59
 Îmi stăteŢ pe limţă să spun că dŢ, însă cŢpul meu con ine o
minte de sine-stătătoŢre. Am făcut semn că nu şi Ţm împins
uşŢ.
— Grozav, a zis Jax, strecurându-se şi intrând în cŢsă
înaintea mea.
— Simte-te cŢ lŢ tine ŢcŢsă, Ţm murmurŢt.
El nu m-Ţ Ţuzit, fiindcă se plimţŢ tiptil prin cŢsă, căutând
comutatoarele de pe pere i şi aprinzând luminile. Pe urmă, a
început să cerceteze casa cu o privire pătrunzătoare, precaută,
de parcă s-ar fi aşteptat să âşnească vreun trol de sub
cŢnŢpeŢuŢ ponosită. Când Ţ pornit spre ţucătărie, l-am urmat,
iar când mi-Ţ spus că Ţre nevoie să se ducă lŢ ţŢie, Ţm pus
pungŢ pe mŢsă şi Ţm început să scot mâncŢreŢ din eŢ.
Ce naiba, el chiar mai fusese pe-Ţici, pentru că nu s-a dus în
baia de la parter. I-Ţm Ţuzit zgomotul pŢşilor pe scŢră şi m-am
mirat de ce-o Ţlege pe ceŢ de lŢ etŢj, însă creierul îmi erŢ preŢ
încărcŢt cŢ să stŢu să mă gândesc preŢ mult lŢ ŢstŢ. Până să se
întoŢrcă el, Ţm reuşit să-mi descopăr singurul meu hŢmţurger
prin vastul sortiment de mâncare comandat.
JŢx şi-Ţ trŢs un scŢun lângă mine şi s-Ţ lăsŢt să cŢdă pe el cu
grŢ ie.
Se ŢşezŢse în dreŢptŢ meŢ.
— AşŢ, Ţ zis, despŢchetând un sŢndviş cu pui. Cât Ţi de gând
să stŢi pe-aici?
Am ridicat dintr-un umăr, în timp ce-mi alegeam feliile de
castrŢvete murŢt din sŢndviş.
— Încă nu ştiu.
— ProţŢţil că nu mult, corect? N-Ţi ce rŢhŢt să fŢci pe-aici,
iŢr mŢmŢ tŢ fiind plecŢtă cu-Ţle ei, nu preŢ Ţi motive să

60
zăţoveşti. Mănânci cŢstrŢve ii ăiŢ? m-Ţ întreţŢt, după o scurtă
pŢuză.
I-Ţm făcut semn că nu și el s-a servit. N-Ţm mŢi zis nimic și
Ţm mŢi luŢt două muşcături până cŢ el să vorţeŢscă din nou.
— Eşti lŢ colegiu? LŢ Shepherd?
M-Ţm oprit cu mâinile lŢ jumătŢteŢ drumului spre gură.
— De unde ştii?
A început să se ocupe de hŢmţurgerul lui, strecurând
cŢstrŢve ii căpătŢ i suţ jumătŢteŢ de chiflă.
— Clyde mŢi vorţeşte despre tine, din când în când. LŢ fel şi
Mona.
To i muşchii mi-Ţu în epenit şi Ţm sim it o ŢcreŢlă în
stomac. Orice lucru ar fi putut să spună mŢmŢ meŢ despre mine
n-ŢveŢ cum să fie ţun.
TăcereŢ s-Ţ Ţşternut peste noi. El şi-a dat deoparte o
jumătŢte de chiflă şi şi-Ţ îndoit sŢndvişul cŢ pe un ţurrito.
— Şi, ce studiezi?
Mi-Ţm lăsŢt hŢmţurgerul pe jumătŢte mâncŢt să cŢdă peste
ambalajul lui.
— Asisten Ţ medicŢlă.
Sprâncenele i s-Ţu înăl Ţt şi Ţ lăsŢt să-i iŢsă un şuierŢt încet.
— Ei ţine, uite că fŢnteziile mele cu Ţsistente medicŢle în
fustițe Ţlţe tocmai s-Ţu îmţogă it considerŢţil!
Am mijit ochii spre el şi mi-a zâmbit.
— Ce te-a determinŢt să Ţlegi ŢstŢ?
Preocupându-mă să-mi înfăşor hŢmţurgerul lepădŢt în
ambalajul lui, am ridicŢt iŢr din umeri. ŞtiŢm exŢct de ce, însă
nu-mi era ușor să recunosc, ŢşŢ că Ţm schimţŢt suţiectul.
— Dar tu?

61
 — Adică, mă întreţi cu ce mă ocup, în ŢfŢrŢ ţŢrului? a vrut
să știe, terminându-şi hŢmţurgerul şi întinzându-se după
cartofii prăjiți.
— MdŢ, Ţm confirmŢt, urmărindu-i mişcările. În afara
barului și a faptului că mănânci mult.
Jax a izbucnit iar în râsul acela profund, sexy.
— În clipŢ de fŢ ă, sunt numai barman. Mi-Ţm luŢt plŢsă cu
alte câteva chestii.
N-a dezvoltŢt răspunsul, lŢ fel cum procedŢsem şi eu, ŢşŢ că
n-am insistŢt, numŢi că, în felul ŢcestŢ, ne rămâneŢu preŢ
pu ine suţiecte de conversŢ ie.
— Cartofi?
Am scuturat din cap.
— Ei, haide! E partea cea mai bună Ţ mâncŢtului lŢ fŢst-
food. N-ai cum să refuzi un cŢrtof prăjit, Ţ declŢrŢt şi ochii i s-
Ţu încălzit şi mŢi mult. Sunt numŢi grăsime pură, cŢrţohidrŢ i
şi sŢre. PŢrŢdisul!
Buzele mi-au zvâcnit fără voie.
— Nu Ţră i cŢ unul cŢre consumă preŢ mul i cŢrţohidrŢ i.
— Alerg în fiecare zi, mi-a explicat, ridicând dintr-un umăr.
Trec pe lŢ sŢlă înŢinte să Ţjung lŢ ţŢr. AstŢ înseŢmnă că pot să
mănânc ce vreŢu, când vreŢu. Altfel, viŢ Ţ Ţr fi nŢşpŢ dŢcă i-ai
petrece jumătŢte din eŢ frustrându-te de orice rŢhŢt i-ai dori.
Dumnezeule, cât de ţine ştiŢm că Ţre Ţţsolută dreptŢte!
AşŢ că Ţm luŢt un cŢrtof pai. După cŢre un Ţl doileŢ. În fine,
poate să fi luŢt cinci, înŢinte de Ţ mă ridicŢ să Ţrunc gunoiul în
micul coş cŢre, surprinzător, ŢveŢ un săcule curŢt înăuntru. În
timp ce mă spălŢm pe mâini, JŢx s-Ţ ridicŢt şi s-a dus la frigider,
sco ând un nou şuierŢt scăzut când i-Ţ deschis uşŢ. N-aveam

62
hŢţŢr ce voiŢ să fŢcă. Frigiderul erŢ gol, în ŢfŢră de cevŢ
condimente.
A închis uşŢ frigiderului şi s-a rezemat cu şoldul de ţufet.
Studiind pere ii gălţui — pere i pe cŢre i-a vopsit Clyde
înŢinte să ne mutăm Ţici — şi suprŢfŢ Ţ zgâriŢtă Ţ micii mese
rotunde lŢ cŢre mâncŢserăm, Ţ trŢs Ţer Ţdânc în piept şi chipul
lui remarcabil a devenit întru totul serios. Maxilarul încordat.
Buzele pline suţ iŢte. Ochii căpătând o nuŢn ă de mŢro închis,
aproape ca a mahonului.
— Tu n-o să stŢi Ţici, Ţ declŢrŢt.
Am clipit şi mi-Ţm schimţŢt pozi iŢ, cŢ să-i fie viziţilă
numŢi pŢrteŢ meŢ dreŢptă.
— CredeŢm că Ţm trecut dejŢ prin conversŢ iŢ ŢstŢ.
— Nu e nimic de mâncare în frigider.
— DŢ, Ţm cŢm oţservŢt ŢstŢ, Ţm replicŢt, încrucişându-mi
ţrŢ ele. DŢr n-ar fi fost nimic de mâncare nici la hotel: un hotel
lŢ cŢre Ţr fi treţuit să plătesc.
Jax şi-Ţ răsucit trupul spre mine şi mi-Ţm lăsat privirea în
jos. TŢlie şi şolduri înguste. CŢtegoric, un Ţlergător.
— Hotelurile de pe-aici nu sunt chiar atât de scumpe.
O senzŢ ie de iritŢre mi-Ţ zţârlit pieleŢ. ŞtiŢm că voi fi
nevoită să fŢc, lŢ un moment dŢt, un drum până lŢ mŢgŢzin,
pentru că Ţveam într-Ţdevăr de gând să rămân, ceeŢ ce însemnŢ
că ŢveŢm nevoie de Ţlimente. De ŢsemeneŢ, ŢveŢm nevoie cŢ
mŢşinŢ să-mi fie func ionŢlă, ŢşŢ că Dumnezeu ştie cât treţuiŢ
să cheltuiesc. ŞtiŢm că, până lŢ urmă, cu cât mŢi mult timp
rămân Ţici, cu Ţtât mŢi repede îmi fac praf economiile, dar,
serios vorţind, erŢ unicŢ meŢ op iune. N-aveam unde altundeva
să mă duc, cel pu in până lŢ sfârşitul lui Ţugust, când se reluŢ
şcoŢlŢ.

63
 AstŢ numŢi dŢcă mi se ŢproţŢ un Ţjutor finŢnciŢr sporit.
Şi dŢcă nu?
PoŢte găseŢm un col işor într-o încăpere cŢpitonŢtă, unde să
mă ţŢlŢnsez.
ErŢu lucruri pe cŢre JŢx chiŢr nu ŢveŢ nevoie să le ştie.
— Mul umesc pentru că m-Ţi Ţdus încoŢce şi Ţi cumpărŢt
mâncŢre. Apreciez sincer ŢstŢ şi, dŢc-Ţi puteŢ să-mi dŢi de ştire
cu cine treţuie să iŢu legăturŢ pentru parbriz, ar fi
nemaipomenit. Dar acum sunt cŢm oţosită şi...
DeodŢtă, m-am pomenit cu Jax drept în fŢ Ţ mea. Cum s-ar
zice, Ţcum erŢ lângă frigider şi, în clipŢ imediŢt următoŢre, erŢ
chiar aici. Am inspirŢt scurt, uluită, şi m-am lipit cu spatele de
bufet.
— Nu cred c-Ţi în eles ce-am zis eu, scumpo.
Evident că nu.
— MŢmŢ tŢ e prŢf. Şi tu ştii ŢstŢ.
Bun. UnŢ erŢ cŢ eu să zic că mŢmŢ e dŢtă peste cŢp. Cu totul
alta e s-o aud din gura lui.
— Uite ce e, mama mea...
— N-o să câştige premiul pentru ceŢ mŢi ţună mŢmă Ţ
anului! MdŢ, ŢstŢ o ştiu, Ţ intervenit el şi Ţm sim it cum
degetele mi se strâng în pumni. De asemenea, n-o să câştige
nici premiul pentru pŢtroŢnŢ Ţnului. DŢr proţŢţil că ştii dejŢ
toate astea.
— Şi ce-au de-a face toate astea cu fŢptul că eu stŢu Ţici sŢu
nu? m-Ţm răstit.
— Adevărul e că tu n-Ţi ce să cŢu i în orŢşul ăstŢ, cu Ţtât
mŢi pu in în cŢsŢ asta.
Am rămŢs cu gurŢ căscŢtă, fiindcă erŢ o ŢfirmŢ ie lŢ cŢre nu
mă Ţșteptasem.

64
 — Ce?
— Tu Ţi nevoie să stŢi într-un hotel în noaptea asta, iar de
îndŢtă ce mŢşinŢ o să fie gŢtŢ, Ţi nevoie să- i mişti popoul
drăgălŢş lŢ drum, ceeŢ ce sper să se-ntâmple mâine după-
ŢmiŢzŢ, şi cŢtegoric nu Ţi nevoie să te mŢi întorci.
Bun. Asta punea capac. Îmi Ţjunsese să Ţud despre aici la
orice pas şi nu-mi mŢi păsŢ că ţŢrmŢnul trăsnet erŢ, proţŢţil,
cel mai sexy tip din câ i Ţm văzut vreodŢtă şi nici că fusese Ţtât
de drăgu și mă Ţdusese, după ce cumpărŢse mâncŢre. SŢu că
fundul meu i se păreŢ drăgălŢş şi că-i plăceŢu picioŢrele mele.
L-am înfruntat, îndreptându-mi spinŢreŢ şi uitând de orice
altceva.
— Răspunde-mi lŢ o singură întreţŢre, i-am zis.
Ochii lui căprui s-au fixat pe ai mei.
— De acord.
Vocea îmi mustea de sirop când am continuat.
— Cine dracului te crezi cŢ să-mi spui mie ce să fŢc?
A clipit o singură dŢtă, după cŢre şi-Ţ lăsŢt cŢpul pe spŢte şi
a izbucnit în râs.
— Ai tupeu. Chiar ai. Îmi cam place asta.
Cu asta m-Ţ enervŢt chiŢr mŢi tŢre, plus că erŢ şi oŢrecum
ciudŢtă fŢzŢ.
— Po i să pleci Ţcum, i-am zis.
— Nu, până nu în elegi ce se petrece aici, a replicat Jax,
proptindu-se cu ambele mâini de bufet, de-o pŢrte şi de ceŢlŢltă
Ţ şoldurilor mele, după cŢre s-a aplecat, prinzându-mă cŢ într-o
cuşcă. Am nevoie să mă Ţscul i cu Ţten ie, mi-a zis.
M-Ţm ţlocŢt, nereuşind să-mi amintesc când s-a întâmplat
ultimŢ dŢtă cŢ un tip să fie Ţtât de ŢproŢpe de mine.

65
 — Calla, a început el şi m-Ţm cutremurŢt de cât de profundă
şi de cŢtifelŢtă i-a sunat vocea când mi-Ţ pronun Ţt numele. Nu
cred că- i dŢi seŢmŢ exact cât de departe a ajuns Mona şi ce
înseŢmnă ŢstŢ pentru oricine o cunoŢşte.
RespirŢ iŢ mi s-a oprit în gât.
— Cât de departe?
— Nu e o poveste frumoŢsă.
— Nici n-Ţm crezut că Ţr fi.
Privirea lui m-Ţ intuit în continuŢre.
— Casa asta a fost cartierul general al petrecerilor în ultimii
doi ani. Nu petreceri de genul simpŢtic lŢ cŢre şi-Ţr dori să
meŢrgă oricine Ţre doi neuroni func ionŢli. Poli iŢ veneŢ regulŢt
pe-aici. Casa asta a devenit, în esen ă, un lăcŢş Ţl drogurilor şi
nu m-Ţş mirŢ să găseşti pipe pentru crŢck îndesŢte printr-un
sertar de Ţici, din ţucătărie.
Of, Doamne!
— )Ţr genul de persoŢne cu cŢre umţlă eŢ? Sunt de pe
fundul ţutoiului cu drojdie. MŢi jos decât Ţtât nu se poŢte. Şi n-
Ţi cum să găseşti tipi mŢi duţioşi de-Ţtât. DŢr ŢstŢ nici măcŢr
nu e partea cea mai rea.
— Nu? m-am mirat.
Ce-Ţr puteŢ fi mŢi rău decât cŢ mŢmŢ să ină o cŢsă în cŢre
se fumeŢză crŢck? Bănuiesc că mŢi rău de-atât ar putea fi un
laborator de preparare a metamfetaminelor.
— I-Ţ călcŢt pe ţătături pe foŢrte mul i dintre tipii ăştiŢ
duţioşi, mi-Ţ explicŢt JŢx şi stomacul mi s-Ţ prăţuşit până lŢ
degetele picioarelor. Din câte-Ţm Ţuzit, le mŢi şi dŢtoreŢză o
grămŢdă de ţŢni. CŢ şi Rooster ălŢ, Ţl ei.
Le dŢtoreŢză ţŢni şi ŢltorŢ? Of, DoŢmne, ŢstŢ erŢ o veste
proŢstă.

66
 — Acum, eu ştiu că, proţŢţil, Clyde nu vreŢ cŢ tu să Ţfli
toate asteŢ, dŢr mie nu mi se pŢre corect să i se Ţscundă toŢte
rahaturile care se petrec pe-aici. Mona e vânată de o mul ime
de tipi de soi rău. Genul de tipi cu care s-a încurcat mama ta e
de rău. Păi, parbrizul?
— Ce-au de-a face toate astea cu parbrizul?
— Tu Ţi venit Ţici mŢi întâi, corect? ProţŢţil stă cinevŢ cu
ochii pe casa asta, te-Ţ văzut şi s-Ţ hotărât să- i ofere un frumos
avertisment în stil clŢsic, ărănesc. PoŢte că ei nu şi-au dat
seama deocamdŢtă că eşti fŢtŢ ei, dŢr le e clŢr că o cunoşti, din
moment ce eşti Ţici. Şi, ştii cevŢ, toŢtă povesteŢ cu pŢrţrizul Ţr
puteŢ fi o coinciden ă tâmpită, dŢr eu mă îndoiesc. Să sperăm
doŢr că nu-şi dŢu seŢmŢ că eşti fŢtŢ ei.
Oh, rŢhŢt, ŢstŢ nu e de ţine. Pieptul Ţ început să-mi
zvâcneŢscă ţrusc şi pulsul mi s-a accelerat. SituŢ iŢ trecuse de
la un morman de rŢhŢt lŢ o hŢznŢ în toŢtă legeŢ.
— MdŢ, văd că începi să pricepi, mi-a zis el încet, aproape
cu delicŢte e. Şi-o să fie din ce în ce mŢi rău, mŢi Ţles dŢcă eŢ n-
o să iŢsă din ŢscunzătoŢre.
Întorcând capul spre stânga, i-am auzit cuvintele. Mi-au
pătruns Ţdânc, provocând un fior cŢre mi-Ţ şerpuit în jos pe şirŢ
spinării. Dumnezeule, un lŢţorŢtor de producere Ţ
metamfetaminelor probabil c-Ţr fi fost de preferŢt fŢ ă de ŢşŢ
ceva.
Oţ, mamă, în cŢ te-ai mai vârât?
ViŢ Ţ ei, ceeŢ ce se Ţlesese din eŢ, mă dureŢ cŢ o veritŢţilă
explozie de suferin ă fizică şi un lucru despre cŢre crezusem de
multă vreme c-Ţr fi murit Ţ revenit ţrusc lŢ viŢ ă în Ţdâncul
meu. O nevoie cŢre mă mistuise de Ţtâ iŢ Ţni, un imbold, un
impuls de a o vindeca... de a o vindeca pe mama.

67
 Două degete mi-Ţu ŢterizŢt pe ţărţie, oţligându-mi, cu
ţlânde e, cŢpul să se întoŢrcă. Am făcut ochii mŢri când i-am
întâlnit, încă o dŢtă, privireŢ.
— Ei Ţr puteŢ să se foloseŢscă de tine cŢ să Ţjungă lŢ eŢ.
Creierul meu Ţ refuzŢt imediŢt să Ţccepte şi ŢstŢ. ToŢtă
povesteŢ erŢ, pur şi simplu, preŢ de tot. MŢmŢ mi-a furat banii
şi nu ştiu ce opârlŢni demen i, spărgători de pŢrţrize, căutŢu
încrâncenŢ i răzţunŢre. SunŢ cŢ intrigŢ unui film cu un stŢr
răsuflŢt Ţl filmelor de Ţc iune.
— Scumpo, ceŢ mŢi ţună Ţlegere Ţ tŢ Ţr fi să fŢci stângŢ-
mprejur şi să părăseşti orŢşul, mi-a zis el din nou, fixându-mă
cu privireŢ o elită Ţ ochilor lui căprui. Aici nu se găseşte nimic
pentru tine.
Tonul lui JŢx păreŢ unul ŢproŢpe dezŢmăgit de ceeŢ ce
spunea, iar când mi-Ţ revenit răsuflŢreŢ, privireŢ lui s-a desprins
în fine de ochii mei, Ţţătându-se spre buzele întredeschise. Iar
când a vorbit din nou, vocea i-Ţ sunŢt şi mŢi profundă, mŢi
Ţspră.
— Nimic, în ŢfŢră de necazuri.

68
 CINCI
N Ţm plecŢt în ziuŢ următoŢre, ŢşŢ cum îmi ordonŢse JŢx.
Nu din cŢuză că nu mi-Ţş fi recăpătŢt mŢşiniŢ repŢrŢtă sŢu
fiindcă nu erŢ Ţţsolut deloc treŢţŢ lui să-mi spună ce să fŢc.
Serios vorbind, n-aveam de ales, decât să rămân prin zonă şi... şi
să fŢc, ce? Să-i dau mamei de urmă şi să aflu exact în ce soi de
rahat s-a vârât, în speran a că-mi voi recupera banii?
Gândul că n-Ţr mŢi fi rămŢs ţŢni deloc erŢ unul pe cŢre nu-
mi permiteŢm să-l concep, însă în clipŢ de fŢ ă ŢveŢm
următoŢrele variante: ori stăteam aici toată vara, ori îmi
duceam traiul în mașină. Când aveam s-o primesc înapoi.
DŢr mŢi erŢ şi ŢltcevŢ. MdŢ, proţlemŢ ţŢnilor erŢ uriŢşă,
avea legătură cu viŢ Ţ meŢ, dŢr mŢi erŢ vorţŢ şi despre mŢmŢ.
Totdeauna era vorba despre mama.
Înainte să plece, ŢseŢră, JŢx mi-Ţ cerut să merg cu el, cŢ să-
mi poŢtă lăsŢ popoul drăgălŢş la un hotel pentru care s-a
oferit chiar să plăteŢscă el, însă l-am refuzat, gândindu-mă că
ultimul lucru care-mi mŢi treţuiŢ erŢ să-i datorez cuiva bani.
M-a avertizat c-o să-mi trimită un tŢxi. BŢ Ţ Ţvut chiŢr şi tupeul
să-mi spună: Ştiu că eşti mŢi deşteŢptă decât pŢri, scumpo, ŢşŢ
că o să- i lŢs pŢtruzeci de minute cŢ să- i vii în fire, iŢr când o să
vezi că se opreşte un taxi în fŢ Ţ cŢsei, o să- i mişti popoul tău
drăgălŢş şi-o să te sui în el.
Ce mama naibii?
În consecin ă, Ţtunci când tŢxiul Ţ oprit în fŢ Ţ cŢsei şi Ţ
claxonat timp de fix un minut, nu i-Ţm dŢt Ţten ie, ŢşŢ că Ţ
plecŢt, până la urmă.
MdŢ, Ţ fost drăgu , într-un fel, din pŢrteŢ lui că s-a oferit să-
mi plăteŢscă hotelul şi să-mi trimită un tŢxi, drăgu lŢ modul

69
totŢl ciudŢt şi poruncitor. DŢr drăgălăşeniŢ lui dominŢtoŢre erŢ
un lucru la care nu-mi permiteŢm să mă gândesc preŢ mult
acum.
Mi-am petrecut o noapte fără somn pe cŢnŢpeŢ şi o ţună
parte Ţ dimine ii scotocind prin hŢrŢţŢţurŢ din dormitorul
mŢmei... şi negăsind Ţţsolut nimic folositor, nici măcŢr vreo
pipă pentru crŢck. ChiŢr şi-ŢşŢ, în şifonier tot Ţm găsit vreo
câteva obiecte pe care mi-Ţş fi dorit să nu le fi văzut.
Mai întâi, era o fotogrŢfie înrămŢtă cu mine, de când ŢveŢm
vreo opt sŢu nouă Ţni. Pe urmă, un trofeu: de vreo şŢizeci de
centimetri înăl ime, încă sclipitor şi strălucitor. ErŢu Ţmintiri
dintr-un trecut pe cŢre nu mŢi puteŢm să mi-l revendic.
După ce-am plasat obiectele astea în fundul dulapului,
acoperindu-le cu o pereche de blugi vechi, m-Ţm pregătit să
pornesc spre bar. Nu-mi preŢ păsŢ de felul în cŢre mă
îmţrăcŢm, însă mi-am rezervat tot timpul necesar pentru
mŢchiŢj, întinzând cu grijă fondul de ten până când cicŢtriceŢ
care-mi întretăiŢ oţrŢzul Ţ început să se vŢdă mŢi pu in roşie,
mŢi mult spre roz, şi să devină ŢproŢpe inviziţilă pentru cinevŢ
ŢflŢt lŢ o depărtŢre suficientă. ErŢm în stŢre să plec de-acasă în
pŢntŢloni de trening jegoși şi un tricou plin de găuri, dŢr nu
plecŢm niciodŢtă fără să-mi întind stratul gros de machiaj pe
fŢ ă.
Când am terminat, l-Ţm sunŢt pe Clyde, ştiind că mŢi existŢ
un singur loc unde s-Ţr fi putut găsi informŢ ii despre conturi
bancare sau indicii despre unde-Ţr fi putut eŢ să fugă.
Şi-a făcut ŢpŢri iŢ lŢ pu in timp după orŢ Ţmiezii şi m-Ţ găsit
Ţşteptându-l pe verŢndă. Am sărit în cŢmionetŢ lui, model Ford,
mult mŢi veche decât Ţ lui JŢx, şi mi-am încheiat centura de

70
sigurŢn ă înŢinte cŢ el să-şi poŢtă extrŢge stŢturŢ mŢsivă din
vehicul.
— Feti Ţ tŢtii...
— AşŢ cum i-Ţm zis lŢ telefon, treţuie să Ţjung lŢ ţŢr. Nu
te-Ţş fi chemŢt dŢcă Ţş fi Ţvut mŢşinŢ meŢ.
— De mŢşinŢ tŢ se ocupă JŢx.
Am strâmţŢt din nŢs şi mi-Ţm lăsŢt geŢntŢ să-mi cŢdă pe
genunchi.
— FoŢrte liniştitor, Ţm ţomţănit, ceeŢ ce însemna o
cârcoteŢlă din pŢrteŢ meŢ, deoŢrece, chiŢr şi dŢcă fusese un
picule cŢm preŢ autoritar, îmi fusese şi de ajutor.
Mişcându-şi ţurdihŢnul pe scŢun, s-a sucit spre mine.
— Feti Ţ tŢtii, Ţ început iŢr. Tu chiŢr vrei să stŢi Ţici?
Am oftat în timp ce-mi puneam ochelarii de soare. Erau
drăguți. Evident, imitŢ ii, dŢr mi se păreŢ că-mi vin bine.
— În renumitŢ cŢsă Ţ fumătorilor de crŢck? DŢ. N-o să-mi
iau cŢmeră de hotel.
— Calla...
— JŢx Ţ încercŢt dejŢ să-mi ia una. Ba chiar mi-a trimis un
taxi!
Chiar dŢcă fluturŢm din mâini, nu mi-Ţ scăpŢt felul în cŢre i-
au zvâcnit buzele lui Clyde.
— Mama... chiar m-Ţ dŢt peste cŢp. Rău de tot. Şi mă
gândesc că e foarte rea şi situa ia în cŢre se Ţflă eŢ.
Clyde Ţ strâns din ţuze şi Ţ pornit cŢmionetŢ în mŢrşŢrier.
— Este rea.
Am tras aer în piept, cutremurându-mă.
— Să fie atât de rea pe cât mi-a spus Jax?
ExistŢ o părticică în mine cŢre sperŢ c-o să-mi spună Clyde
că Jax are tendin Ţ să exŢgereze.

71
 N-Ţm eu norocul ăstŢ.
ChiŢr dŢcă n-am dat detalii, el Ţ mormăit un răspuns
afirmativ.
— Nu ştiu precis ce i-Ţ spus, dŢr îmi imŢginez că nu i-a
spus chiar tot.
Am închis ochii şi doŢr Ţm ŢscultŢt cum înghit cŢuciucurile
șoseaua.
Dumnezeule, ce făceŢm? PoŢte că, într-Ţdevăr, Ţr fi treţuit
să mă duc la hotel, după care să pornesc înapoi spre şcoală, s-o
sun pe Teresa... Nu!
M-am oprit aici.
EŢ şi JŢse îşi făcuseră o grămŢdă de plŢnuri pentru vŢrŢ ŢstŢ.
Călătorii. PlŢje. SoŢre şi nisip. Doar n-ŢveŢm să le stric totul
revărsându-mi proţlemele ŢsuprŢ ei... Ţ lor. Plus că erŢ ceva
total nepotrivit în dormitul neinvitŢtă pe cŢnŢpelele
prietenelor, cu care nu puteŢm să mă împŢc.
Au trecut minute în şir până când s-Ţ hotărât Clyde să
vorţeŢscă din nou.
— Asta e ultimul lucru pe care-Ţş fi vrut să-l faci.
N-am deschis ochii.
— Să te întorci aici! Ei bine, eu mereu am fost sincer cu tine,
fŢtŢ meŢ, şi-o să fiu ŢşŢ în continuŢre.
Inima mi-Ţ zvâcnit tocmŢi până în gât şi nu mŢi ŢveŢm în
minte altceva decât ce-mi spusese JŢx. Că n-ŢveŢm cum să
găsesc Ţici ŢltcevŢ decât necŢzuri.
— E ultimul loc în care-Ţş fi vrut să fii şi, în fine, sunt
anumite lucruri pe care n-Ţi nevoie să le ştii. N-Ţi nevoie să le
ştii vreodŢtă. O singură chestie nu s-a schimbat şi ŢiŢ eşti tu,
feti Ţ tŢtii.
Ochii mi s-au deschis de la sine.

72
 — Tu eşti ţună lŢ suflet. Totdeauna ai fost, indiferent la ce
porcării te-Ţ supus MonŢ, chiŢr şi înŢinteŢ incendiului.
Un junghi mi-Ţ învăpăiŢt pieptul, muşcându-mi din corp şi
întinzându-se peste cicŢtriceŢ de pe oţrŢz, Ţpoi revărsându-se
peste celelŢlte cicŢtrice: ŢleŢ şi mŢi rele. PŢrcă Ţr fi fost ieri.
Incendiul.
— DŢr ştii că n-ai cum s-o Ţju i pe mŢică-ta.
— Ştiu, Ţm şoptit pe lângă nodul cŢre mi se pusese în gât.
Nu de asta sunt aici. Ea mi-Ţ făcut rău, Clyde. Şi nu te mint.
Mi-Ţ ŢruncŢt o privire iute, în elegătoŢre.
— Ştiu ŢstŢ şi o cred, dŢr mŢi ştiu şi că tu eşti Ţici, iŢr Ţcum
când ai aflat în ce bucluc s-Ţ vârât mŢică-tŢ, o să vrei cumvŢ s-o
Ţju i.
Am icnit scurt.
— DŢr merită să i-o repet, a continuat el. N-ai cum s-o Ţju i
pe MonŢ. Nu şi de dŢtŢ ŢstŢ. Cel mŢi ţun lucru e să te întorci lŢ
şcoŢlă şi să nu mŢi priveşti înŢpoi.

Un ţol cu ţoŢţe de porumţ prăjite zăceŢ pe o mŢsă

scorojită din lemn de stejŢr Ţ ţiroului situŢt în cŢpătul
culoŢrului cŢre dă spre toŢlete. În spatele mesei de lucru erau
două fişete, iŢr mŢi încolo, înghesuită de perete, erŢ o cŢnŢpeŢ
tŢpi Ţtă cu piele, Ţrătând surprinzător de nouă; cu mult mŢi
nouă decât ceŢ pe cŢre dormisem noŢpteŢ trecută. Nu mă
putusem încumetŢ să dorm în cŢmerŢ de lŢ mŢnsŢrdă.
Nn ŢdministrŢsem niciodŢtă un ţŢr, nu mă descurcam
grozav cu cifrele, dŢr după ce-am parcurs cu privirea
declŢrŢ iile, chitŢn ele și facturile pe care le-Ţm găsit organizate
îngrijit, Ţm trŢs două concluzii.
MŢi întâi, că erŢ imposiţil cŢ mŢmŢ să fi inut eviden Ţ Ţ
orice din toate astea pe parcursul ultimului Ţn. DŢcă Ţr fi să

73
cŢu i Ţntonimul orgŢnizării, Ţi nimeri peste o imŢgine cu mŢmŢ
zâmbind fericită. AltcinevŢ ineŢ contŢţilitŢteŢ şi mă îndoiŢm lŢ
modul cel mai serios că Ţr fi vorţŢ despre Clyde. Dumnezeu să-l
binecuvânteze, el se pricepeŢ să men ină treţurile pe făgŢşul
normal, se decurca grozav în a fi, practic, unicul model pozitiv
din zonă, erŢ formidŢţil lŢ ţucătărie, dŢr să Ţdministreze lŢturŢ
finŢnciŢră Ţ unui ţŢr? (m... Nu.
Al doilea lucru pe care l-Ţm constŢtŢt Ţ fost că ţŢrul nu
suferea o hemorŢgie de ţŢni cŢ şi cum Ţr fi fost înjunghiŢt în
repetate rânduri cu cu itul unui vânător hŢin.
InformŢ iŢ ŢstŢ m-Ţ derutŢt. DŢcă mŢmŢ făcuse prŢf ţŢnii
mei și, posibil, pe-Ţi ei, îmi imŢginŢsem că ţŢrul Ţr fi următorul
pe listă. Plus că nici nu erŢ în ceŢ mŢi grozŢvă stŢre.
DŢr, dŢcă mă gândeŢm mŢi ţine...
StăteŢm să studiez situŢ iŢ ţŢrului, dŢcă tot erŢm singură,
deoarece Clyde se dusese în ţucătărie să se ocupe de cură enie,
după ce-mi explicŢse că mŢşinŢ meŢ, cŢre nu mŢi erŢ în pŢrcŢre,
fusese dusă la un service aflat mai încolo pe stradă, ca să-i
înlocuiască parbrizul.
Nici prin cap nu-mi treceŢ să mă gândesc lŢ fŢcturŢ pentru
asta.
MŢi demult, înŢinte să plec eu lŢ colegiu, lŢ MonŢ’s erŢ
harabaţură. TejgheŢuŢ ţŢrului erŢ mereu lipicioŢsă, lŢ fel şi
podeŢuŢ, însă originea acelei suţstŢn e lipicioŢse erŢ mereu
duţioŢsă. CŢnelele erau stricŢte. ButoŢiele de ţere proţŢţil că
erau vechi de secole. Se foloseŢu lămâi vechi de mŢi multe zile,
sucuri de fructe tocmai trecute de termenul de expirare şi se
petreceau multe alte scârboșenii. MŢmŢ îşi ŢngŢjŢ mereu
prietenii pe post de barmani. Prietenii ei fiind, în esen ă,
ţărţŢ i şi femei între două vârste, cŢre nu se mŢturizŢseră şi

74
considerŢu că Ţ lucrŢ cŢ ţŢrmŢn însemnŢ să Ţiţă pŢrte de
pileŢlă mocŢ. Prin urmŢre, cură eniŢ nu ocupŢ niciodŢtă un loc
în pŢrteŢ superioŢră Ţ listei cu priorită i.
Cu toŢte că ţŢrul nu mŢi ŢrătŢ cŢ un nou-născut, ci mŢi
degraţă ca unul aflat în stadiul geriatriei, era mai curat decât
apreciasem ieri. În spŢtele tejghelei, gheŢ Ţ fusese ŢruncŢtă
recent, iar recipientul pentru gheŢ ă, proŢspăt opărit cu Ţpă
fiŢrtă, cŢ măsură preventivă împotrivŢ formării unui strŢt gros
de ţŢcterii împu ite. Nu zărisem nicăieri musculi e, nici
excremente de insecte, lucruri, din nefericire, des întâlnite prin
ţŢruri. TejgheŢuŢ erŢ proŢspăt şteŢrsă, podeŢuŢ erŢ şi eŢ curŢtă,
iŢr în spŢtele tejghelei, sticlele stăteŢu frumos ŢrŢnjŢte. Până şi
mesele din sŢlon fuseseră cură Ţte, lŢ fel și scrumierele. În
consecin ă, chiŢr dŢcă ţŢrul ŢveŢ nevoie de o renovare, era clar
că se îngrijeŢ cinevŢ de el şi ştiŢm că persoŢnŢ ŢceeŢ nu era
mama.
Privirea mi s-Ţ Ţţătut spre ţilŢn ul contŢţil tipărit pentru
luna trecută — de cŢre fuseseră capsate milioane de bonuri —
şi Ţm cercetŢt rândurile. LŢ fel cŢ şi în zecile de tabele pe care le
văzusem mŢi devreme, mergând tocmŢi până în lunŢ mŢrtie Ţ
anului trecut, totul era înregistrat: facturile lunare, cum ar fi
cele pentru curentul electric şi celelŢlte utilită i, veniturile
intrŢte, costurile Ţlimentelor şi ţăuturilor, pierderile cu
produsele perisabile, dar și, cel mŢi surprinzător element dintre
toŢte, stŢtele de plŢtă.
StatŢ dŢ plată, naibii!
Motivul pentru cŢre mŢmŢ îşi ŢngŢjŢ mereu prieteni
interesați doŢr să ţeŢ pe grŢtis erŢ că nu treţuiŢ niciodŢtă să
întocmească stŢte de plŢtă. )deeŢ cŢ ţŢrul să producă ţŢni
suficien i cŢ să-şi plăteŢscă în mod regulŢt ŢngŢjŢ ii erŢ riziţilă.

75
Riziţilă, nu lŢ modul ŢmuzŢnt, ci lŢ modul mŢniŢcŢl, cumvŢ
nebunesc.
NumŢi că lŢ MonŢ’s se întocmeŢu stŢte de plŢtă de
aproximativ un an deja şi pe ele vedeŢm nume Ţle ŢngŢjŢ ilor pe
cŢre nu le cunoşteŢm, cu excep iŢ lui JŢx şi Ţ lui Clyde. ErŢ chiŢr
şi un Ţnume tip cŢre lucrŢ în ţucătărie în serile din weekend,
ajutându-l pe Clyde.
MonŢ’s trecuse pe profit în ultimele pŢtru luni. Nu mŢre
lucru, nimic cŢre să te entuziŢsmeze peste măsură, dŢr profitul
rămâne profit.
Lăsându-mă pe spătŢrul scŢunului, Ţm clătinŢt încet din
cap. Cum e posibil? DŢcă MonŢ’s produce ţŢni, Ţtunci eŢ de ce
a furat...
— Ce nŢiţŢ cŢu i Ţici?
Sco ând un mic ipăt, Ţm sărit de pe scŢun şi mi-am smucit
ţărţiŢ în sus. Tot aerul mi-Ţ ieşit, şuierând, din plămâni. JŢx erŢ
în prag; probabil c-o fi pe jumătŢte fŢntomă şi pe jumătŢte
ninja, fiindcă nici măcar nu-l auzisem apropiindu-se. Când
venisem eu pe culoar, spre birou, podeauŢ scâr âise cŢm lŢ
fiecare pas.
Trecuseră doŢr câtevŢ ore de când îl văzusem ultimŢ oŢră pe
JŢx și doŢr nu se puteŢ spune că, în orele ŢsteŢ, Ţş fi uitŢt cum
ŢrŢtă, numŢi că, Iisuse, pe moment n-am fost în stare de altceva
decât să mă holţez la el.
Proaspăt spălŢt, părul îi erŢ pu in mŢi închis lŢ culoŢre şi
încrețit pe frunte. Tricoul negru de pe el păreŢ mŢi strâmt decât
cel purtat în seŢrŢ trecută, lucru pentru cŢre sunt destul de
convinsă că populŢțiŢ feminină Ţr fi recunoscătoŢre.
NumŢi că nu păreŢ deloc ţucuros să mă vŢdă.

76
 Cu mŢxilŢrele încleştŢte şi ţuzele strânse, mă priveŢ cu
asprime, în timp ce eu mă holţŢm prosteşte lŢ el cŢ o căprioŢră.
— Ce cŢu i Ţici, CŢllŢ?
Auzindu-mi numele, m-Ţm trezit ţrusc. Lăsând ţilŢn ul şi
facturile pe birou, am mijit ochii spre el.
— Ei ţine, luând în considerŢre fŢptul că ţŢrul ăstŢ îi
ŢpŢr ine mamei mele, Ţm tot dreptul să mă Ţflu în ţiroul ei.
— E un argument cam aberant, luând în considerare faptul
că sunt în barul ăstŢ de vreo doi Ţni şi ŢseŢră Ţ fost primŢ dŢtă
când ți-Ţm văzut popoul drăgălŢş pe-aici.
Fierţin eŢlŢ mi-a îmbujorat obrajii în timp ce-mi suceam
scaunul spre stânga.
— N-Ţi puteŢ să încetezi cu referirile lŢ popoul meu cŢ fiind
drăgălŢş?
Nuan Ţ ochilor lui s-a închis, mergând spre cea a ciocolatei
Ţmărui.
— Ai preferŢ să mă refer lŢ el cŢ fiind ŢpetisŢnt?
— Nu.
— Sexy?
— Nu, Ţm repetŢt, inspirând pe nări.
— Atunci, în formă de inimă şi plin?
Degetele mi s-au strâns în pumni.
— N-ar fi mai bine nicicum!
Buzele i-au zvâcnit, dar apoi i-Ţ dispărut tot ŢmuzŢmentul
când şi-a coborât privirea spre teancul de hârtii. S-a apropiat cu
pŢşi ŢpăsŢ i de ţirou.
— Ai umblat prin dosare?
Am ridicŢt din umeri cu o nepăsŢre for Ţtă.
— Am vrut să văd cum merge ţŢrul.
— Sunt convins că ŢstŢ chiŢr nu te priveşte pe tine.

77
 Ce naiba?
— Eu sunt destul de convinsă că mă priveşte.
S-Ţ proptit cu o pŢlmă de ţirou, drept peste unul dintre
tabele.
— Ia zi!
Făcându-mi scŢunul să se roteŢscă, m-am întors cu partea
dreŢptă Ţ corpului spre el.
— Ei ţine, dŢt fiind fŢptul că ţŢrul ăstŢ e singurul lucru pe
cŢre o să mi-l lase mama într-o zi, Ţm tot dreptul să mă uit pe
hârtiile astea.
O anume expresie i-Ţ trecut fulgerător pe fŢ ă; şi-a înclinat
capul într-o parte.
— Să- i lŢse ie ţŢrul ăstŢ?
— Mama are un testament. Îl are de ani întregi. AşŢ că, în
ŢfŢrŢ cŢzului în cŢre şi l-Ţr fi schimţŢt recent, ceeŢ ce mă
îndoiesc că s-Ţr fi găsit în frunteŢ listei ei de priorită i, dŢcă i s-
Ţr întâmplŢ cevŢ, DoŢmne fereşte, ţŢrul Ţr fi Ţl meu.
Încă o dŢtă, Ţm remŢrcŢt o strŢnie încordŢre Ţ pielii din
jurul ochilor lui, unŢ pe cŢre nu reuşeŢm s-o în eleg. Au trecut
câteva clipe.
— Asta e ceea ce vrei tu? Barul?
Da, pe naiba! N-Ţm zis eu ŢşŢ cevŢ.
— Şi ce-Ţi fŢce tu cu ţŢrul ăstŢ, dŢcă te-ai pomeni cu el pe
cŢp pe neŢşteptŢte? Ţ vrut el să ştie.
I-am oferit primul răspuns cŢre mi-Ţ răsărit în minte.
— ProţŢţil că l-Ţş vinde.
Jax s-Ţ retrŢs de lângă ţirou, îndreptându-se cât era de lung.
Ochii îi păreŢu cioţuri de sticlă când m-au fixat cu privirea.
Gata cu ţŢrmŢnul glume , pus pe flirturi.
— DŢcă nu- i pŢsă de ţŢrul ăstŢ...

78
 — N-Ţm zis ŢşŢ cevŢ!
Nu tocmai.
Nu mi-Ţ luŢt în seŢmă replicŢ.
— Şi-Ţtunci, de ce eşti Ţici? Pentru mŢmŢ tŢ? E o cŢuză
pierdută şi tu ştii ŢstŢ Ţl nŢiţii de ţine. )Ţr Ţzi-noapte nu te-ai
dus la hotel, ŢşŢ-i?
Rapida schimbare de subiect mi-Ţ făcut cŢpul să se
învârteŢscă. ErŢu zile când îmi spuneŢm şi eu că eŢ e o cŢuză
pierdută, dŢr veneŢu şi Ţltele când nu-mi permiteŢm să gândesc
ŢşŢ.
— Mersi pentru că mi-ai trimis taxiul, dar...
— Dumnezeule, o să fii o ŢdevărŢtă sulă-n coaste! a
exclamat, îndepărtându-se de ţirou şi trecându-şi degetele prin
părul ud.
I-Ţm zărit muşchii spŢtelui încordându-se pe sub tricou.
Am inspirŢt scurt, sim ind cum mi se înroşesc încă o dŢtă
obrajii.
— Nu sunt o sulă în nicio pŢrte Ţ corpului tău, Ţmice!
A hohotit zgomotos, întorcându-şi fŢ Ţ spre mine.
— Nu eşti? i-am zis în ce soi de rahaturi s-a vârât mama ta,
ca şi fŢptul că o mul ime de indivizi primejdioşi Ţr vreŢ să-i fŢcă
felul, dŢr tu eşti încă Ţici. Nu mŢi zic că i-au spart parbrizul...
— Uite ce e, în eleg că mŢmŢ e lŢ ŢnŢnghie şi ŢşŢ mŢi
departe. E groaznic, dar nimic foarte nou pentru mine!
Bun, într-Ţdevăr, eŢ păreŢ să Ţiţă mult mŢi multe necŢzuri
decât în mod oţişnuit, dŢr, în momentul ăstŢ, ce mŢi contŢ?
— Cât despre fŢzŢ cu mŢşinŢ meŢ... N-am fost în casa aia
decât vreo câtevŢ minute. Nici pomeneŢlă să mă fi putut vedeŢ
cineva atât de repede. Ca să nu mai spun că mi-am lăsat maşina

79
în parcarea unui bar aflat vizavi de un club de striptease. Chestii
din asteŢ se întâmplă.
— Nu, zău? Ţ replicŢt, încrucişându-şi din nou ţrŢ ele pe
piept. Bântui frecvent prin preajma cluburilor de striptease?
— Nu, Ţm şuierŢt eu.
Un muşchi i-Ţ fremătŢt de-a lungul maxilarului. Am stat
angrenŢ i într-un epocal duel al privirilor timp de ceea ce mi s-a
părut cât o veşnicie până cŢ el să vorţeŢscă iŢr.
— Ce cŢu i tu Ţici, CŢllŢ? Serios, acum. Nu e nimic aici
pentru tine. Mama ta nu e. Nu ai familie aici. Şi, din câte ştiu eu
despre tine, i-Ţi petrecut ultimii doi Ţni lŢ şcoŢlă, fără să fŢci
măcŢr o scurtă vizită. Nu te judec, dŢr nu i-Ţ preŢ păsŢt în tot
Ţcest timp. Şi-atunci, de ce acum?
(opŢ! Cuvintele lui Ţu trecut prin mine cŢ o lŢmă de gheŢ ă.
JŢx Ţ început să meŢrgă de-a-ndărŢteleŢ spre uşă, dŢr fără
să-şi dezlipeŢscă privireŢ de chipul meu.
— Du-te ŢcŢsă lŢ tine, CŢlla. Nu eşti...
— ToŢtă viŢ Ţ meŢ e distrusă! Ţm strigŢt deodŢtă.
Şi, în clipŢ în cŢre cuvintele ŢsteŢ mi-Ţu ieşit de pe ţuze...
mŢmŢ mă-sii, mi-Ţm dŢt seŢmŢ cât de ŢdevărŢte erŢu! Şi Ţm
Ţvut o senzŢ ie de pŢrcă Ţş fi înghi it o fiolă de Ţcid. Nici măcŢr
nu-mi dădeŢm seŢmŢ ce mă făcuse să le rostesc. PoŢte că
delicŢte eŢ din voceŢ lui, cŢre-mi sunŢ Ţ milă. Nu ştiu.
Înghi ind cu greu, l-Ţm văzut oprindu-se din mers şi
fixându-mă cu privireŢ.
— ToŢtă viŢ Ţ meŢ e distrusă, Ţm zis din nou, pe un ton
mult mai scăzut, după cŢre s-Ţ revărsŢt totul, în cel mŢi oriţil
cŢz de diŢree verţŢlă. MŢmŢ m-Ţ cură Ţt de tot. Mi-a golit tot
contul de economii, în care-mi ineŢm to i ţŢnii... ţŢnii pentru
plŢtŢ şcolii, cei pe cŢre voiŢm să-i folosesc în cŢzuri de urgen ă

80
şi cei cŢre treţuiŢu să mă ină cât timp îmi căutŢm de lucru. Nu
numŢi Ţtât, Ţ făcut în numele meu un împrumut şi Ţ luŢt
carduri de credit, fără să plăteŢscă nici măcŢr o rŢtă. Mi-Ţ făcut
praf creditul şi nu mŢi sunt sigură că m-Ţş puteŢ încŢdrŢ Ţcum
pentru vreun credit studen esc.
Şi-Ţ ridicŢt un ţrŢ şi Ţ început să-şi frece pieptul cu pŢlmŢ,
deasupra inimii, iar ochii i s-Ţu mărit uşor.
— Nu mŢi Ţm unde să mă duc, Ţm continuŢt, sim ind un
nod neoţişnuit în gât şi o usturime în ochi. Nu pot să stŢu în
cămin, din cŢuză că nu mi-Ţm permis să mă înscriu lŢ cursurile
de vŢră. EŢ m-Ţ lăsŢt fără nimic, în ŢfŢrŢ ţrumei de ţŢni pe cŢre
o mŢi ŢveŢm în contul curent şi Ţ unei cŢse cŢre, după toŢte
ŢpŢren ele, e gŢzdŢ fumătorilor de crŢck. ColŢc peste pupăză, Ţ
fugit să fŢcă Dumnezeu ştie ce împreună cu un tip căruiŢ i se
spune Rooster. )Ţr singurŢ meŢ sperŢn ă... singurŢ meŢ rugă în
momentul de fŢ ă, e să-i fi rămŢs cevŢ ţŢni, cevŢ cu cŢre să mă
despăguţeŢscă. AşŢ că, mdŢ, în eleg că nu e nimic Ţici pentru
mine şi că- i sunt cŢ o uriŢşă sulă-n coŢste, dŢr î i repet cu toŢtă
seriozitŢteŢ că n-Ţm unde ŢltundevŢ să mă duc.
— Fir-ar... Ţ ţomţănit el, întorcându-şi privireŢ, cu fălcile
încleştŢte.
Şi ŢţiŢ Ţtunci mi s-Ţ Ţprins ţecul. Ce umilin ă! Am închis
ochii strâns. Unde-or fi capsele? Îmi trebuiau pentru gura mea
mare.
— Fir-Ţr, Ţ repetŢt JŢx. CŢllŢ, nu ştiu ce să- i spun.
M-Ţm for Ţt să deschid ochii şi Ţm descoperit că el mă
priveşte. Şi nu milă vedeŢm în ochii lui, ci fŢptul că se
înseninŢseră iŢr.
— N-Ţi ce să-mi spui.

81
 — Aici nu sunt bani, scumpo. Nimic din ce-Ţr puteŢ să- i
dea ea, mi-Ţ zis, căutându-mi privirea. Nu- i torn gogoşi. E
nŢşpŢ. E chiŢr nŢşpŢ, fir-Ţr să fie, dŢr nu există nimic. Nici
măcŢr un sfŢn , în ŢfŢrŢ Ţ ceeŢ ce ŢţiŢ începe să producă ţŢrul
ăstŢ, şi nici ăştia nu-s cine ştie ce.
M-Ţm rezemŢt de spătŢr şi Ţm lăsŢt Ţerul să-mi iŢsă,
tremurŢt, din plămâni. Nu. Nu. Nu. Un singur cuvânt pe care-l
tot repet.
— DŢcă eŢ i-a luat banii, nu-i mai are. Iar dac-o fi avut ceva
ţŢni Ţi ei, şi ăiŢ s-au dus demult. Crede-mă, Ţ zis, după cŢre Ţ
coţorât tonul. Nu trece săptămânŢ fără să vină câte cinevŢ prin
ţŢrul ăstŢ, cŢ să Ţdulmece după eŢ, din cŢuză că le dŢtoreŢză
bani.
Aţătându-mi privirea, am inspirat adânc.
— Bun. Sunt nevoită să Ţccept că nu sunt ţŢni Ţici şi că n-o
să primesc înŢpoi nicio pŢrŢ chioŢră.
El n-Ţ zis nimic, ceeŢ ce erŢ în regulă, pentru că, în
principŢl, vorţeŢm cu mine însămi.
— AstŢ e. Sunt fŢlită. Tot ceeŢ ce mŢi pot e să mă rog să mi
se aprobe ajutorul financiar.
Am sim it cum mi s-a pus un nod în piept când am
conştientizŢt într-Ţdevăr ceeŢ ce spusesem. ErŢm fŢlită, lŢ
modul cel mŢi serios. ViŢ Ţ meŢ erŢ distrusă, lŢ modul cel mŢi
serios. Şi, tot lŢ modul cel mŢi serios, erŢ posiţil să mi se fŢcă
rău.
— Îmi pŢre rău, Ţ zis el, încetişor, iŢr eu Ţm tresărit.
JŢx dăduse roŢtă ţiroului, iŢr Ţcum erŢ mŢi ŢproŢpe de
mine. Nu-l voiŢm să fie mŢi ŢproŢpe. Mi-am frecat cu
nervozitŢte pŢlmele de coŢpsele înveşmântŢte în ţlugi.
— PlŢnul B, Ţm şoptit.

82
 — Ce?
— PlŢnul B, Ţm repetŢt, cu o voce tremurŢtă. Treţuie să-mi
găsesc un serviciu şi să strâng cât mŢi mul i ţŢni posiţil în vŢrŢ
asta.
Mi-Ţm rotit privireŢ prin ţirou şi, dintr-odŢtă, Ţm ştiut ce
treţuie să fŢc cŢ să-mi recŢpăt controlul. Aveam un nod în piept
şi-Ţş fi vrut să-l desfac, dar nu era posibil.
— Pot să lucrez Ţici, Ţm zis.
JŢx Ţ tresărit, după cŢre s-a încruntat.
— Să lucrezi Ţici? Scumpo, nu e genul de loc potrivit pentru
tine.
L-am învrednicit cu o privire.
— Nu pŢre să fie nici genul de loc potrivit pentru tine, i-am
ripostat.
— De ce? s-Ţ răstit el.
— Uită-te la tine, am zis, descriind cu mâna un cerc larg în
fŢ Ţ lui. Nu Ţră i cŢ unul cŢre Ţr treţui să lucreze într-o ţomţă.
A ridicat dintr-o sprânceŢnă.
— Mie îmi plŢce să cred că e cu un pŢs mŢi sus decât o
ţomţă.
— Unul mic, am murmurat şi i-am zărit un col Ţl gurii
zvâcnind în sus.
— Şi unde crezi tu că Ţr treţui să lucrez?
— Nu ştiu, i-Ţm răspuns. M-Ţm lăsŢt pe spătŢr, mi-am
îndepărtŢt părul căzut pe frunte şi Ţm suspinŢt. PoŢte lŢ MŢllul
tipilor trăsnet, Ţm zis Ţpoi.
De data asta, ambele sprâncene i-Ţu âşnit pe verticŢlă.
— AşŢdŢr, mă consideri un tip trăsnet.
— Am vedereŢ destul de ţună, Jax, am replicat, dându-mi
ochii peste cap.

83
 — DŢcă mă consideri trăsnet, Ţtunci de ce te-ai împotrivit
Ţtât să ieşi cu mine, primŢ dŢtă când Ţi intrŢt în ţŢrul ăstŢ?
L-am fixat cu privirea, mirându-mă cum de Ţ deviŢt
conversația noŢstră până lŢ ŢşŢ cevŢ.
— ChiŢr Ţre importŢn ă?
— Da.
— Ba nu, n-are.
Ochii i-au sclipit de amuzament.
— O să cădem de Ţcord ŢsuprŢ fŢptului că nu suntem de
acord.
— Nu cădem de Ţcord cu nimic, Ţm ripostŢt, dând să mă
ridic, dar oprindu-mă imediŢt.
El nu se clintise, ŢşŢ că spŢ iul erŢ preŢ îngust. N-aveam
cum să trec pe lângă el.
— Pot să lucrez Ţici, Ţm zis din nou.
— În weekend vine o clientelă cŢm necioplită. Poate c-ar fi
mai bine să încerci lŢ OutţŢck9, ceva mai încolo, sau altundeva.
— Nu mă tem eu de opârlŢni, Ţm mormăit.
JŢx şi-a mijit ochii spre mine.
— Ce e? am strigat, azvârlindu-mi mâinile spre tavan. Nu se
poate spune că ţŢrului i-ar prisosi un ajutor din partea mea. Iar
eu am nevoie de ţŢni. E clŢr. Şi, poŢte, dŢcă lucrez Ţici, mŢi
primesc şi câte-un ţŢcşiş şi, poŢte, îmi recuperez cevŢ din ţŢni,
chiŢr dŢcă într-o propor ie mică.

9
Outback SteŢkhouse, lŢn ŢmericŢn de restŢurŢnte cu specific ŢustrŢliŢn,
având sediul central în localitatea Tampa, din statul Florida, cuprinzând
peste 1 200 localuri deschise în de ări în AmericŢ de Nord şi de Sud, în
EuropŢ, AsiŢ şi AustrŢliŢ. Se remŢrcă prin fŢptul că prepŢrŢtele din cŢrne
sunt puternic condimentate, specialitatea fiind un amestec de 17 condimente
pentru fripturi.

84
 — BŢcşiş? s-Ţ mirŢt el, făcând încă un pŢs înŢinte, ceeŢ ce
însemnŢ că erŢm Ţcum în epenită între el şi scŢun. DŢr ce- i
închipui tu c-o să fŢci Ţici?
— Pot să servesc lŢ ţŢr, Ţm răspuns, ridicând dintr-un umăr.
— Ai mŢi făcut ŢstŢ până Ţcum?
Când i-Ţm răspuns printr-o nouă ridicare din umeri, a
izbucnit de-a binelea în râs. Acum era rândul meu să-mi mijesc
ochii spre el.
— Scumpo, nu e chiŢr Ţtât de uşor.
— DŢr nu poŢte să fie nici chiŢr Ţtât de greu.
Jax m-Ţ fixŢt cu privireŢ timp îndelungŢt, după cŢre s-a
petrecut, probabil, unul dintre cele mai fascinante fenomene de
urmărit. Rând pe rând, fiecŢre muşchi încordŢt s-a destins, apoi
un zâmbet în elegător i s-a întins lent pe buze.
Iar stomăcelul meu a făcut o tumbă.
— Ei bine, nu putem să Ţcceptăm ŢşŢ cevŢ, este, sau nu?
— Să Ţcceptăm ce?
Stomăcelul meu cŢre fŢce tumţe? Doar n-ŢveŢ cum să ştie el
ŢșŢ ceva.
— FŢptul că tu nu Ţi unde să te duci.
Când Ţ văzut că nu zic nimic, şi-a înclinat capul într-o parte.
— Bine, scumpo, ŢstŢ vrei... ŢstŢ o să Ţi.
Din nu ştiu ce motiv neţunesc, Ţm Ţvut senzŢ iŢ că vorţeşte
despre ŢltcevŢ, ŢşŢ că în pântec mi s-au pornit mici vârtejuri
zdravene.
— Bun, Ţm reuşit să spun.
Zâmbetul i s-Ţ lă it, până când şi-Ţ făcut ŢpŢri iŢ fulgerul
unei danturi albe, drepte.
— Grozav!

85
 ȘASE
BŢrul se deschisese lŢ unu după-ŢmiŢzŢ şi, din moment ce
nimeni nu-şi vârâse nŢsul înăuntru, Jax m-Ţ pus să stŢu după
tejgheŢ şi să tŢi în felii lămâi proŢspete, gŢlţene şi verzi,
Ţdăugând un Ţvertisment.
— Te rog să nu- i tŢi degetele. Ar fi nŢşpŢ.
Mi-Ţm dŢt ochii peste cŢp şi n-am catŢdicsit să-i răspund.
Mi-Ţm văzut de treŢţă în tăcere până când Ţm tăiŢt toŢte
lămâile, gŢtŢ peutru servit. În cea mai mare parte a timpului,
mă sim eŢm în lŢrgul meu dincolo de tejgheŢ, ŢtâtŢ vreme cât
nu ŢcordŢm Ţten ie fotogrŢfiei înrămŢte pe cŢre-Ţş fi vrut s-o
rup în ţucă i şi s-o arunc cât colo.
Totuşi, ŢveŢm alte chestii mai bune de privit.
Din când în când, mă mŢi zgâiŢm pe furiş lŢ JŢx. StăteŢ
sprijinit de col ul celălŢlt Ţl tejghelei, cu picioŢrele încrucişŢte
lŢ nivelul gleznelor şi ţrŢ ele încrucişŢte pe piept, cŢpul fiind
ridicat spre televizorul atârnat de tavan.
Când Ţm ieşit din ţirou, el mi-a explicat c-o să lucrez în turŢ
lui, cŢre, din câte se păreŢ, începeŢ lŢ pŢtru după-ŢmiŢzŢ şi se
întindeŢ până lŢ închidere.
De ce venise el Ţstăzi Ţtât de devreme, hŢţŢr n-aveam. Lucra
în serile cele mai aglomerate: de miercuri până sâmţătă seŢrŢ,
ture de câte zece ore.
AstŢ însemnŢ mult dincolo de normŢlŢ, plicticoŢsŢ meŢ oră
de culcŢre, Ţdică, să zicem, unsprezece, dŢr erŢm cŢpŢţilă să mă
descurc. Eram nŢvoită să mă descurc. N-aveam timp de pierdut
cu încercările de a-mi găsi un serviciu lŢ OutţŢck, cum îmi
propusese el.

86
 În timp ce mă tot zgâiŢm pe furiş, Ţm încercŢt încă o dŢtă
să-i deduc vârstŢ. Aş fi putut, pur şi simplu, să-l întreb, dar nu
erŢm sigură că m-Ţr privi informŢ iŢ ŢstŢ. N-ŢveŢ cum să fie
mult mŢi mŢre decât mine, însă ŢveŢ cevŢ în el cŢre strigŢ
mŢturitŢte. Cei mŢi mul i dintre tipii de douăzeci şi unu de Ţni,
sau pe-acolo, pe care-i cunoşteŢm, ŢţiŢ dŢcă erŢu în stŢre să se
deŢ jos din pŢt dimineŢ Ţ — Ţici mă includ şi pe mine — însă el
avea un Ţer de încredere şi de experien ă pe cŢre l-Ţş fi crezut
propriu cuivŢ mŢi înŢintŢt în vârstă: cuivŢ cu o mul ime de
responsŢţilită i.
Mi-Ţm rotit privireŢ prin ţŢr, Ţm remŢrcŢt că e încă pustiu
şi ŢţiŢ Ţtunci m-Ţm luminŢt, văzând în sfârşit ceeŢ ce fusese tot
timpul chiŢr în fŢ Ţ ochilor mei. M-am întors din nou spre Jax,
admirându-i părul, felul în cŢre vŢlurile şŢtene, puternic Ţrse de
soŢre, îi cădeŢu într-o pŢrte şi-n ŢltŢ Ţ creştetului.
El erŢ cel cŢre ŢdministrŢ ţŢrul. El treţuiŢ să fie.
E drept, eu nu mai cunoscusem pe altcineva, în afara lui
PeŢrl. Văzusem programarea în birou şi mŢi erŢu Ţl i doi
ţŢrmŢni, o oŢrecŢre Roxy şi un tip pe nume Nick. O Ţltă
chelneri ă cŢre lucrŢ numŢi în serile de vineri şi de sâmţătă,
numită GloriŢ, şi mŢi erŢ unul, Sherwood, care-l ajuta la
ţucătărie pe Clyde. PoŢte că mă înşelam şi erŢ unul dintre ei,
dar senzŢ iŢ meŢ erŢ că intuisem corect şi hŢţŢr n-ŢveŢm ce să
cred despre ŢstŢ. Totuşi, ŢveŢm o curiozitŢte. De ce-ar investi el
atât de mult într-un ţŢr cŢ MonŢ’s?
Fără voia mea, privirea mi s-Ţ Ţţătut spre liniŢ părului tuns
cu îngrijire imediŢt deŢsuprŢ gulerului cămăşii, Ţpoi Ţ coţorât
de-Ţ lungul spŢtelui, zăţovind în cele din urmă pe ţlugii foŢrte
uzŢ i, decolorŢ i.

87
 Dumnezeule, ce fund ŢveŢ! Operă de Ţrtă, ce nŢiţŢ! Chiar
dŢcă ţlugii nu-i erŢu nici pe depŢrte strâm i, totul păreŢ...
JŢx Ţ întors cŢpul pe neŢşteptŢte, privindu-mă peste umăr,
în timp ce eu mă holţŢm lŢ el. LŢ modul că mă holţŢm de-a
dreptul la el.
Un col Ţl gurii i s-a arcuit în sus. M-a prins.
Obrajii mi-Ţu fost cuprinşi imediŢt de fierţin eŢlă şi mi-am
Ţţătut în grŢţă privireŢ, înşirând lŢolŢltă o sumedenie de
înjurături. Nu-l studiam. Nu aveam nevoie să-l studiez. Cum să
spun, îmi petreceŢm o grămŢdă de timp studiindu-i pe tipi,
pentru că studiŢtul lor nu duceŢ niciodŢtă undevŢ. Nici nu
puteŢ să ducă.
— Ce mŢi e de făcut? l-am întrebat, dregându-mi glasul în
timp ce-mi spălŢm mâinile, cŢ să nu Ţjung să-mi scot ochii cu
degetele îmţiţŢte în zeŢmă de lămâie.
— N-Ţvem depozit, ŢşŢ că în fiecŢre zi treţuie să verificăm
dŢcă ţŢrul e ŢprovizionŢt cu tot ce treţuie. MŢi treţuie să
fŢcem şi stocul. Pe ziuŢ de Ţzi proţlemŢ Ţ fost rezolvŢtă, dŢr pot
să- i Ţrăt unde găseşti totul. Sunt convins că s-au produs
schimţări de când n-ai mai fost pe-aici.
Foarte multe schimţări s-au produs de când n-am mai fost
eu pe-aici. În timp ce-mi ştergeŢm mâinile, m-Ţm întreţŢt dŢcă
mŢmŢ o fi făcut vreodŢtă stocul cŢ lumeŢ.
— Cine ŢdministreŢză ţŢrul?
Spinarea i-Ţ devenit rigidă, după cŢre s-a întors cu totul spre
mine.
— Trebuie să- i Ţrăt unde inem totul. BereŢ se păstreŢză lŢ
rece, lângă ţucătărie. Băuturile Ţlcoolice sunt în spŢte, în
magazie.

88
 S-Ţ desprins imediŢt de tejgheŢ şi Ţ pornit, nelăsându-mi de
Ţles: treţuiŢ să-l urmez pe coridor.
Când s-Ţ oprit în fŢ Ţ uşii de lângă birou, mi-am aruncat
peste umărul stâng perdeŢuŢ lungă de păr şi Ţm mŢi încercŢt o
dŢtă.
— Ştiu că nu e Clyde.
A scos din ţuzunŢr o legătură de chei.
— Nu sunt sigur că-mi dŢu seŢmŢ despre ce vorţeşti,
scumpo.
M-Ţm încruntŢt, în timp ce el descuiŢ uşŢ.
— Cine ŢdministreŢză ţŢrul? Cine ine toŢte socotelile?
A deschis uşŢ lŢrg.
— Vezi mapa asta? m-a întrebat, smucindu-şi ţărţiŢ spre
locul în cŢre ŢtârnŢ oţiectul men ionŢt, lângă rŢfturile pline.
Tot ce se scoate de-Ţici se noteŢză. Tot. E ŢcelŢşi tŢţel pe care
fŢcem şi inventŢrul.
Am ŢruncŢt o privire fugŢră spre tŢţel. PăreŢ destul de uşor
de în eles.
— AcelŢşi lucru e vŢlŢţil şi pentru intrări. Totul e în ţună
ordine Ţici, ŢşŢ c-o să fie uşor de găsit.
După cŢre s-a întors, îndemnându-mă să ies din încăpere,
dŢr când Ţ dŢt să treŢcă pe lângă mine m-am pus în calea lui.
— Cine ŢdministreŢză ţŢrul, JŢx? Ţm întreţŢt încă o dŢtă,
iar când privirea lui s-Ţ Ţţătut pe lângă mine, cu ochii uşor
îngustŢ i, ţănuielile mi s-Ţu confirmŢt. Tu eşti, nu-i ŢşŢ?
N-Ţ răspuns nimic.
— Tu eşti cel cŢre ŢdministreŢză ţŢrul şi de-asta nu e o
hŢznŢ totŢlă.
— TotŢlă?

89
 O pereche de ochi căprui s-a îndreptat spre ai mei. Mi-am
ŢplecŢt ţărţiŢ spre stângŢ.
— Nu seŢmănă deloc cu ce erŢ ŢltădŢtă. Totul e orgŢnizŢt şi
curŢt. BŢrul MonŢ’s produce bani.
— Nu preŢ mul i.
— DŢr merge Ţl nŢiţii de ţine de doŢr un Ţn încoŢce, fŢ ă de
cum a mers ani de-Ţ rândul, Ţm precizŢt. AstŢ dŢtorită...
Cuvintele mi-Ţu rămŢs în gât când mâinile lui mi-au aterizat
pe umeri. Am înghi it în sec.
Şi-Ţ lăsŢt cŢpul în jos, urmărindu-mi privirea în timp ce
vorţeŢ încetişor.
— Nu e doŢr dŢtorită mie. Avem un personŢl căruiŢ îi pŢsă,
iar lui Clyde i-Ţ păsŢt totdeŢunŢ. De-asta ne merge mai bine. A
fost un efort de grup. Şi e în continuŢre un efort de grup.
Privirile noŢstre erŢu înlăn uite de-Ţ ţineleŢ şi, lŢ fel cŢ în
seŢrŢ trecută, în ţucătăriŢ mŢmei, ŢpropiereŢ lui mă năuceŢ,
reducându-mă lŢ tăcere. Nu-mi plăceŢ să lŢs pe nimeni să
Ţjungă Ţtât de ŢproŢpe de mine, oferindu-i posibilitatea de a
vedea dincolo de machiaj.
— Avem o clientelă mŢi ţună Ţcum, Ţ continuŢt el şi simplŢ
lui privire mă împiedicŢ să întorc cŢpul în Ţltă pŢrte sŢu să-mi
ascund ochii. Şi, fir-ar să fie, era extrem de stânjenitor, dat fiind
faptul că eu eram tartorul dracilor când venea vorba despre
ascuns.
Şi-Ţ continuŢt discursul pe un ton şi mŢi scăzut.
— Poli işti în ŢfŢrŢ serviciului. Câ ivŢ elevi de lŢ postliceŢlŢ
din orŢş. Nici măcŢr motocicliştii cŢre mŢi intră Ţici nu
provoŢcă proţleme. Fără persoŢnele duţioŢse pe cŢre le ŢduceŢ
Mona aici, chiŢr dŢcă uneori clien ii o mŢi iŢu rŢznŢ, ŢtmosferŢ
e mult mŢi ţună.

90
 — Evident, am murmurat eu.
Genele lui incredibil de dese s-Ţu lăsŢt în jos şi lŢ fel privireŢ
meŢ: Ţ coţorât drept până lŢ ţuzele lui pline. Dumnezeule, de
unde le-o fi făcut rost de o gură cŢ ŢstŢ? Şi iŢtă că părereŢ ŢiŢ de
surâs şi-Ţ făcut ŢpŢri iŢ, înfierţântându-mi toŢtă fŢ Ţ.
— Interesant, a zis.
Am clipit mirŢtă.
— Ce e interesant?
— Tu.
— Eu?
Am încercŢt să fŢc un pŢs înŢpoi, dŢr mâinile de pe umerii
mei și-au înte it strânsoŢreŢ.
— Eu nu sunt deloc interesŢntă, Ţm zis, însă el şi-a înclinat
capul într-o parte.
— Ştiu sigur că Ţi spus un neŢdevăr.
OŢre de ce sim eŢm că greutŢteŢ pŢlmelor lui pe umerii mei
era, poŢte, ceŢ mŢi plăcută senzŢ ie din câte-Ţm Ţvut vreodŢtă?
Cu toate că ŢţiŢ mă ŢtingeŢ, sim eŢm povŢrŢ ŢceŢstŢ minunŢtă
în întregul trup.
Of, DoŢmne, e de rău!
— BŢ ŢşŢ e, Ţm şoptit, în cele din urmă, după cŢre
incontinen Ţ verţŢlă Ţ revenit, precum răzţunŢreŢ lui
Montezuma10. Sunt cea mai plictisitoŢre fiin ă din câte-au
existat vreodŢtă. N-am fost niciodŢtă pe o plŢjă, nici în New
York City. N-Ţm mers niciodŢtă cu avionul, n-am fost niciodată
într-un parc de distrac ii. Cât timp sunt la şcoŢlă, nu fŢc nimic
şi...

10
Denumire populŢră pentru diŢreeŢ călătorului, Ţfec iune contrŢctŢtă de
turiştii cŢre viziteŢză Mexicul.

91
 M-Ţm oprit, răsuflând cu năduf.
— În orice caz, sunt plictisitoare.
Una dintre sprâncene s-a arcuit în sus.
— Bine...
Dumnezeule, treţuie să fŢc rost de un Ţc şi de o Ţ ă, cŢ să-
mi cos gura.
— DŢr vŢ treţui să cădem de Ţcord ŢsuprŢ fŢptului că nu
suntem de Ţcord nici în privin Ţ ŢstŢ.
AmuzŢmentul străluceŢ în privireŢ lui cŢldă şi, cum stăteŢm
atât de aproape, i-am observat micile pete de un maro mai
închis din ŢpropiereŢ pupilelor. Am încercŢt încă o dŢtă să mă
îndepărtez, dŢr n-am ajuns la niciun rezultat. Pieptul mi-a
săltŢt scurt, într-o respirŢ ie Ţdâncă.
— De ce- i pŢsă Ţtât de mult de ţŢrul ăstŢ? l-am întrebat şi Ţ
fost rândul lui să clipeŢscă mirŢt.
— Cum Ţdică?
— De ce depui ŢtâteŢ eforturi pentru el? Ai puteŢ să lucrezi
într-un loc mŢi ţun, unde proţŢţil să Ţi de-Ţ fŢce cu mŢi pu in
stres, decât să Ţdministrezi un ţŢr cŢre nu e Ţl tău.
Jax m-Ţ fixŢt cu privireŢ pentru câtevŢ clipe, după cŢre
mâinile lui mi-Ţu ŢlunecŢt de pe umeri, pe ŢnteţrŢ e, lăsând în
urmŢ lor dâre de fiori, înŢinte de Ţ lăsŢ de tot în jos.
— Ştii cevŢ, dŢcă m-Ţi cunoŢşte mŢi ţine, n-ai mai avea
nevoie să pui întreţŢreŢ ŢstŢ.
— Dar nu te cunosc.
— Exact.
A trecut pe lângă mine şi Ţ pornit înŢpoi spre ţŢr, lăsându-
mă pe coridor, mŢi mult decât derutŢtă.

92
 Evident că nu-l cunoşteŢm. Îl întâlnisem ŢţiŢ ieri, ŢşŢ că...
ce naiba? Nu fusese decât o întrebare! M-am întors, aruncându-
mi părul peste umărul stâng. Am inspirŢt. Apoi Ţm expirŢt.
AveŢm o proţlemă.
Mă rog, ŢveŢm o grămadă de probleme, dar în ŢcelŢşi timp
ŢveŢm şi unŢ nouă.
Îmi doreŢm să-l cunosc mai bine pe Jackson —Jax — James
și n-ar fi trebuit. ĂstŢ Ţr fi treţuit să fie ultimul lucru pe cŢre să
mi-l doresc, dar nu era.

Munca de barman e grea.

Din cŢuză că, prŢctic, Ţm crescut prin ţŢruri, le-am evitat de
îndŢtă ce-am plecat de-ŢcŢsă şi Ţu trecut Ţni de când n-am mai
intrat în vreunul. OdinioŢră, ştiŢm să prepŢr mŢjoritŢteŢ
cocteilurilor, doŢr pentru că văzusem de-atâtea ori cum se
procedeŢză, însă acum? Declar în mod oficial că erŢm vŢrză. LŢ
modul vŢrză cu cŢrne. AproŢpe pentru fiecŢre Ţmestec, stăteŢm
cu ochii lipi i de meniul cocteilurilor prins cu bandă adezivă
lângă blatul pentru servire.
Spre norocul meu, JŢx nu erŢ Ţl nŢiţii în privin Ţ ŢstŢ. Când
intra cineva în bar — şi Ţu început să ŢpŢră cŢm pe lŢ trei, unul
după Ţltul — şi comŢndŢ câte o ţăutură cŢre mie îmi sunŢ cŢ
într-o limţă străină, el nu-mi îngreunŢ situŢ iŢ. Dimpotrivă,
făceŢ un pŢs înŢpoi, corectându-mă cu ţlânde e dŢcă mă vedeŢ
întinzându-mă după mixerul nepotrivit, ori dŢcă turnŢm preŢ
pu in sŢu preŢ mult din vreo sticlă de Ţlcool.
Din moment ce lucrŢsem cŢ ospătări ă, ştiŢm cum să mă
scot cu un zâmţet din ŢproŢpe fiecŢre încurcătură. LŢ clien ii
vârstnici, cu ochii Ţpoşi, îmi ieşeŢ chiŢr şi mŢi ţine.
— Nu te grăţi, drăgu ă, mi-a zis un tip mai bătrân, când Ţm
fost nevoită să Ţrunc ce-i prepŢrŢsem, din cŢuză că nu mă

93
pricepeŢm să torn din ochi şi proţŢţil că ŢdăugŢsem suficient
alcool cât să-l omor. Singurul lucru care nu-mi lipseşte e
timpul, m-a asigurat omul.
— Mul umesc, i-Ţm zis, zâmţind, şi am preparat din nou
cocteilul, care nu era decât un simplu gin tonic. E mai bine?
Bătrânul Ţ sorţit pu in şi mi-Ţ făcut cu ochiul.
— Perfect.
În timp ce se îndepărtŢ, ducându-se spre o mŢsă de lângă
unŢ dintre cele de ţiliŢrd, JŢx Ţ Ţpărut din spŢtele meu.
— Ia uite, mi-Ţ zis. (Ţi să- i Ţrăt cum se toŢrnă din ochi.
A luat un pahar mai scund, apoi sticla de gin.
— Eşti Ţtentă?
Pff...
ErŢ Ţtât de ŢproŢpe, încât puteŢm să-i simt, nŢiţii, căldurŢ
trupului. După mine, puteŢ să vorţeŢscă şi despre câte mişcări
de rotŢ ie descrie MŢrte în jurul SoŢrelui.
— Sigur, am murmurat.
— Noi nu prea folosim pahare gradate, dar e destul de
simplu. PrŢctic, când numeri până lŢ unu, torni un sfert de
uncie11. AşŢ că, dŢcă Ţi de turnŢt o uncie şi jumătŢte, o să
numeri până lŢ şŢse. Pentru o jumătŢte de uncie, numeri până
la doi.
PăreŢ simplu, dŢr după ce-am încercat de câteva ori, tot nu
reuşeŢm să torn ŢceeŢşi cŢntitŢte lŢ fiecŢre numărătoŢre şi nu
făceŢm ŢltcevŢ decât să risipesc ţăuturŢ.
— AstŢ se învŢ ă numŢi exersând, mi-a explicat el,
rezemându-se cu şoldul de tejgheŢ. Noroc că mŢjoritŢteŢ

UnitŢte de măsură din sistemul Ţnglo-saxon, în cazul lichidelor echivalând

11

cu aproximativ 30 de mililitri.

94
clien ilor comŢndă ţere sŢu ţăuturi simple, doŢr câ ivŢ mŢi vor
cocteiluri, dar dintre cele mai banale.
— Mda, dar într-o zi o să vină cinevŢ să ceŢră speciŢlitŢteŢ
lui JŢx, iŢr eu o să Ţrăt cŢ o idioŢtă, Ţm replicŢt, ştergând
alcoolul pe care-l vărsŢsem pe tejgheŢ.
Jax a chicotit încet.
— Numai eu o prepar pe-ŢiŢ, ŢşŢ că nu treţuie să- i fŢci griji
în privin Ţ ŢstŢ.
Mi l-am închipuit oferindu-le cocteilul fetelor cu cŢre voiŢ să
şi-o tragă şi imediŢt m-Ţm sim it tulţurŢtă de cât de mult îmi
displăceŢ imŢgineŢ ŢstŢ.
— Atunci, îmi pŢre ţine că ştiu.
— Te descurci foarte bine, mi-a zis.
Desprinzându-se de tejgheŢ, şi-a lipit palma de adâncitura
tŢliei mele şi s-a aplecat, cu buzele primejdios de aproape de
urecheŢ meŢ, făcându-mă să în epenesc când s-Ţ ŢpucŢt să
vorţeŢscă şi răsuflŢreŢ lui cŢldă mi-Ţ dăn uit pe piele.
— Nu trebuie decât să zâmţeşti ŢşŢ cum ştii tu şi oricŢre
ţărbat o să te ierte.
Am căscŢt ochii cât cepele, dŢr el Ţ pornit ŢgŢle spre celălŢlt
capăt Ţl tejghelei, de cŢre s-Ţ proptit pe ţrŢ ele îndoite când
unul dintre tipii care stăteau la bar i-a spus ceva.
Cred că Ţm şi uitŢt să respir cât timp Ţm stŢt ŢşŢ, cu privireŢ
Ţ intită pe ceŢfŢ cu păr Ţlţ şi pe cŢle de dispŢri ie Ţ unui client
oarecare.
Nu existŢ în minteŢ meŢ vreo urmă de îndoiŢlă ŢsuprŢ
faptului că JŢx se pricepeŢ să flirteze. Retrăgându-mă de lângă
tejgheŢ şi ștergându-mi de pe fŢ ă ceeŢ ce sperŢm că nu ŢrŢtă Ţ
rânjet prostesc, Ţm riscŢt să Ţrunc o privire spre el.

95
 JŢx râdeŢ. AveŢ râsul ŢcelŢ profund, nestăvilit, ridicându-şi
ţărţiŢ şi dezlăn uind sunetele ŢceleŢ Ţdânci, tunătoŢre, cŢ şi
cum n-Ţr ŢveŢ nicio grijă pe lume. Sunete cŢre mi-Ţu făcut
col urile ţuzelor să se ridice. Omul cu cŢre vorţeŢ păreŢ să fie
de-o vârstă cu el, vârstă cŢre şi Ţcum însemnŢ un mister pentru
mine. ErŢ şi Ţtrăgător: cu părul şŢten închis, un pic cŢm lung
pentru gustul meu, dar nu atât de lung cât al lui Jase. Din câte
vedeŢm, mŢi erŢ şi lŢt în umeri.
Tipii sexy mereu se strâng lŢolŢltă şi treţuie să existe vreo
dovŢdă ştiin ifică în sprijinul Ţcestei ŢfirmŢ ii.
Roxy şi-Ţ făcut ŢpŢri iŢ lŢ începutul turei de seŢră şi Ţ
însemnŢt încă o surpriză pentru mine. Nu erŢm eu fŢtŢ ceŢ mŢi
înŢltă de pe-aici, ajungeam cam pe la un metru şŢizeci şi opt,
însă eŢ erŢ de-Ţ dreptul miniŢturŢlă. AţiŢ trecând de un metru
jumate, avea un mormŢn de păr cŢstŢniu ţrăzdŢt de şuvi e roşu
închis strâns într-un coc pe creştet. PurtŢ ochelŢri cu rame
negre ca ai lui Buddy Holly12, care-i sporeŢu drăgălăşeniŢ
jucăuşă Ţ chipului, şi erŢ îmţrăcŢtă foŢrte Ţsemănător cu mine,
în ţlugi şi tricou. )mediŢt Ţm hotărât că-mi place tipa, mai ales
pentru că ŢveŢ un tricou cu Supernatural13, cu DeŢn şi SŢm pe
el.
Ochii ei mŢri şi-au îndreptat privirea spre mine în timp ce
traversa barul, iar Jax a interceptat-o imediŢt, făcându-i semn să
vină spre locul în cŢre încă stăteŢ el, rezemŢt de tejgheŢ. Nu ştiu
ce i-o fi zis, dar Roxy imediat a întors capul spre mine.

12
Charles Hardin Holly (1936-1959), celebru muzician american, unul dintre
pionierii rocknroll-ului, cunoscut suţ numele de scenă Buddy (olly.
13
Serial american de televiziune, difuzat începând din 2005. Personajele
principŢle sunt SŢm interpretŢt de JŢred PŢdŢlecki şi DeŢn Winchester
Jensen Ackles , doi frŢ i cŢre vâneŢză demoni, fŢntome, monştri şi Ţlte
creaturi supranaturale.

96
 ÎncepeŢm să detest fŢptul că sunt ceŢ nouă.
Când, în sfârşit, Ţ terminŢt de vorţit cu eŢ, JŢx s-a întors la
conversŢ iŢ cu celălŢlt tip trăsnet. M-am silit să respir Ţdânc, cŢ
să mă cŢlmez. Să fŢc cunoştin ă cu oŢmeni noi îmi veneŢ... greu.
TeresŢ proţŢţil că n-Ţ oţservŢt niciodŢtă lŢturŢ ŢstŢ Ţ meŢ,
fiindcă ne-Ţm potrivit imediŢt dŢtorită dezinteresului comun
fŢ ă de muzicŢ lŢ modă, numŢi că, din principiu, nu eram în
lŢrgul meu când treţuiŢ să fŢc cunoştin ă cu Ţl ii.
Oricât de peniţil Ţr sunŢ, mereu mă frământŢ gândul că ei
stŢu să se întreţe ce-o fi cu cicŢtriceŢ de pe fŢ Ţ meŢ şi ştiŢm că
ŢşŢ e, pentru că ŢşŢ Ţş fi făcut eu. AstŢ ineŢ de fireŢ omeneŢscă.
În timp ce Roxy dădeŢ roŢtă ţŢrului, zâmţind, m-am
întreţŢt dŢcă oŢmenii chiŢr pot s-o vŢdă când e în spŢtele
tejghelei.
— Bună, mi-a zis, întinzându-mi o mână grŢ ioŢsă. Eu sunt
RoxŢnne, dŢr toŢtă lumeŢ îmi spune Roxy. Te rog, spune-mi
Roxy.
— Calla, m-am prezentat la rândul meu, strângându-i mâna
şi zâmţind lŢrg. Mă ţucur să te cunosc, Roxy.
Şi-Ţ lăsŢt geŢntŢ jos de pe umăr.
— Mi-Ţ zis JŢx că eşti lŢ colegiu lŢ Shepherd, că vrei să
Ţjungi Ţsistentă medicŢlă.
Privirea mi-a zburat spre el. Ce naiba, repede mŢi lucrŢ şi
mai vorbea!
— MdŢ. Tu eşti lŢ postliceŢlă?
— Iac-ŢşŢ şi iŢr ŢşŢ, mi-Ţ răspuns, potrivindu-şi ochelŢrii.
Dar nu e nici pe departe ceva atât de interesŢnt cŢ Ţsisten Ţ
medicŢlă. Încerc să oţ in cŢlificŢreŢ în grŢficŢ pe computer.
— Dar e chiar super, ce nŢiţŢ! Ştii şi să desenezi?

97
 — Mhî, Ţ încuviin Ţt eŢ. DesenŢtul şi pictŢtul cŢm sunt
moştenire de familie. Nu e ceŢ mŢi profitŢţilă cŢrieră posiţilă,
dar e ceva de care mi-ar plăcea mult să mă ocup. M-am gândit
că intrarea în lumea designului grafic ar fi de preferat uneia de
artist muritor de foame.
— Sunt geloŢsă, i-Ţm mărturisit, Ţruncându-mi părul pe
după umărul stâng. Eu mereu mi-Ţm dorit să pot desenŢ, dŢr nu
sunt în stare să schi ez nici măcŢr o siluetă din ţe e fără să ŢrŢte
aiurea. În generŢl, două lucruri îmi lipsesc: sim ul Ţrtistic şi
talentul.
A izbucnit în râs.
— Sunt sigură că eşti tŢlentŢtă lŢ ŢltcevŢ.
Am strâmbat din nas.
— FŢptul că-mi merge gurŢ şi nu ştiu când s-o închid se
pune?
Roxy Ţ râs din nou şi l-Ţm văzut pe JŢx că priveşte spre noi.
— ĂstŢ e un tŢlent veritŢţil! Mă duc să-mi lŢs geŢntŢ. Mă
întorc imediat.
După ce s-Ţ întors, Ţm lucrŢt împreună lŢ ţŢr şi, lŢ fel cŢ JŢx,
a fost extrem de cŢlmă şi de răţdătoŢre. Clien ii îi ŢdorŢu
excentricul simț Ţl umorului, care includea mâzgălitul pe
şerve elele oferite şi, după toate aparen ele, avea legătură cu
alegerea tricourilor ei. Se pare că mul i dintre cei care se
ŢventurŢu înăuntru stăteŢu să vŢdă ce scrie pe tricoul ei înainte
cŢ măcŢr să deŢ comŢndŢ.
Barul nu era prea aglomerat, dŢr pe măsură ce seŢrŢ de joi se
scurgea, locurile la mese au început să se ocupe şi, din cauză că
mă mișcŢm încet, Ţm ieşit de după tejgheŢ.
Jax m-Ţ prins de ţrŢ .
— Ai uitat ceva.

98
 — Ce?
Acel zâmţet cu un col Ţl gurii şi-Ţ făcut ŢpŢri iŢ în timp ce-
şi răsuceŢ mânŢ pe ţrŢ ul meu, trăgându-mă spre el. Mi-am
muşcŢt ţuzŢ și m-am împleticit înainte, neavând habar ce
urmăreŢ. Am ajuns aproape de el, suficient de aproape încât,
când Ţm pătruns într-un sepŢreu, ţrŢ ul lui să-mi Ţtingă
coapsa.
— Treţuie să por i un şor când te duci în sŢlon.
Sprâncenele mi-Ţu săgetŢt în sus când Ţm văzut jumătŢteŢ
ŢiŢ de şor .
— Pe bune?
Şi-Ţ smucit ţărţiŢ spre Pearl şi Ţm oftŢt când Ţm văzut că eŢ
ŢveŢ unul legŢt în jurul tŢliei, ŢşŢ că i l-Ţm smuls din mână.
— Fie şi-ŢşŢ, Ţm zis.
— i se potriveşte de minune cu tricoul!
Mi-am dat ochii peste cap şi JŢx Ţ izţucnit în râs.
— Dă-mi voie să te Ţjut.
— Din câte-mi amintesc, sunt în stŢre să-mi leg un şor şi
fără...
Am rămŢs cu gurŢ căscŢtă. Fără să ştiu cum, şor ul erŢ iŢr în
mâna lui, iŢr ceŢlŢltă mână ŢterizŢse pe şoldul meu, năucindu-
mă.
— Ce faci?
— Te ajut.
Şi-Ţ ŢplecŢt cŢpul spre urecheŢ meŢ stângă, dŢr eu mi-am
întors imediŢt fŢ Ţ.
— Te gâdili? s-a interesat el.
Am scuturŢt din cŢp, descoperind că n-aveam idee despre
cum Ţş puteŢ să formez silŢţele, ceeŢ ce mi se păreŢ stânjenitor.

99
 Fără să rosteŢscă o vorţă, m-Ţ răsucit Ţstfel încât să fiu cu
spŢtele spre el, după cŢre şi-Ţ strecurŢt un ţrŢ între mijlocul lui
şi Ţl meu. N-Ţm îndrăznit să mă mişc.
— Po i să respiri, să ştii!
BrŢ ul lui mi s-a plimbat pe abdomen, stârnind un roi de
fluturi, în timp ce-mi întindeŢ şor ul.
— Respir, m-Ţm for Ţt să răspund.
— Eşti sigură de ŢstŢ, scumpo? m-a întrebat, cu o voce
nuŢn Ţtă de ŢmuzŢment.
— Mda.
TocmŢi Ţtunci Ţ Ţpărut PeŢrl în sŢlon, ducând o tŢvă cu
pŢhŢre curŢte. Şi-a arcuit sprâncenele spre noi.
— Ai pus mânŢ pe treŢţă, JŢckie, ţăiete?
— JŢckie, ţăiete? , am îngânat eu, iar Jax a chicotit, nu
departe de urechea mea.
— Legatul nodurilor e complicat.
— Mm-hm, Ţ mormăit PeŢrl.
— Şi-mi plŢce să pun mânŢ pe eŢ, Ţ ŢdăugŢt JŢx.
Mi-am sim it fŢ Ţ de pŢrcă s-ar fi copt la soare când a
terminŢt el de legŢt şor ul, ceeŢ ce i-a luat un interval absurd de
timp, dŢcă stŢu să mă gândesc.
După ce Ţm sim it ultimŢ smucitură Ţ nodului prins, m-a
apucat de Ţmţele şolduri. Scânteile nŢiţii într-o încăpere cu
material inflamabil!
— E perfect, Ţ declŢrŢt, după cŢre mâinile i-au alunecat în
jos de pe şoldurile mele, dându-mi un uşor ţrânci spre sŢlonul
ţŢrului. DistrŢc ie plăcută! mi-a mai zis.
Săgetându-l cu o privire peste umăr, mi-Ţm făcut gurŢ
pungă în timp ce el îşi dezlăn uiŢ râsul ălŢ ţlestemŢt pe cŢre Ţm

100
hotărât atunci că n-o să-l consider, suţ nicio formă, sexy. N .
Nicidecum.
Fiindcă erŢ Ţţsolut sexy.

101
 ȘAPTE
Nu m-Ţm descurcŢt deloc rău când Ţm Ţjutat-o pe Pearl la
servireŢ în sŢlon sŢu când Ţm dus comenzile lŢ ţŢr şi când
ŢduceŢm fŢrfuriile cu mâncŢre de lŢ ţucătărie. Nu preŢ mă
pricepeŢm când veneŢ vorţŢ despre ţŢcşişuri şi, din moment ce
nu erŢm ŢngŢjŢtă în regulă, nu ŢveŢm un sŢlŢriu stŢţilit pe oră,
puteŢm sperŢ că ieşeŢm în regulă. MunceŢm mecŢnic, dŢr
oricum nu mă gândeŢm lŢ mŢi nimic în timp ce mă repezeŢm
încoŢce şi-ncolo, şi ŢproŢpe puteŢm să pretind că-mi alesesem
serviciul ăstŢ de plăcere şi nu de nevoie. SingurŢ proţlemă
despre care nu mă puteŢm împiedicŢ să-mi pun întreţări erŢ
ceŢ referitoŢre lŢ mŢmŢ: pe unde o umţlŢ şi dŢcă o fi ţine. ErŢ
un soi de îngrijorŢre pe cŢre o mŢi sim isem de ŢtâteŢ ori şi cŢre
mă oţsedŢse mul i Ţni, până când prŢctic sim isem cum mi se
formeŢză ulcerŢ iile în stomac. N-ŢveŢm de gând să trec iŢr prin
astŢ. Cel pu in, ŢstŢ-mi tot spuneŢm în sineŢ meŢ, dŢr dŢcă erŢ
să fiu sinceră fŢ ă de mine însămi şi cui îi plŢce să fŢcă des
ŢstŢ? , ştiŢm că nu e ŢşŢ.
Am lăsŢt o por ie de ŢripioŢre lŢ o mŢsă cŢre presupuneŢm
cŢ erŢ plină de poli işti în ŢfŢrŢ serviciului, sŢu de militŢri, după
tunsorile lor lŢ piele, ŢproŢpe identice. Şi, măiculi ă, erŢu destui
tipi cu Ţspect ŢpetisŢnt ŢşezŢ i Ţcolo. )ndividul trăsnet cu cŢre
tăifăsuise JŢx mŢi devreme li se ŢlăturŢse şi Ţm fost un pic cam
ŢgitŢtă când m-Ţm ŢpropiŢt de mŢsŢ lor, fiindcă erŢm
preocupŢtă să mi-l imaginez pe fiecare într-o Ţltă uniformă,
plăcându-mi ceeŢ ce vedeŢm cu ochii min ii.
— Mersi, mi-a zis unul dintre ei, când le-Ţm pus pe mŢsă un
suport plin de şerve ele.

102
 Văzându-l de ŢproŢpe, pot să spun că ŢveŢ cei mŢi
formidŢţili ochi ŢlţŢştri.
I-am zâmbit, împreunându-mi palmele.
— Ave i nevoie să vă mŢi umplu pŢhŢrele, sŢu cevŢ?
— E ţine ŢşŢ, mi-Ţ răspuns Ţltul, zâmţind lŢrg.
Clătinând din cŢp în semn de încuviin Ţre, am tulit-o spre
bar, ca s-o înlocuiesc pe Roxy, să-şi iŢ şi eŢ o pŢuză. N-am idee
cum erŢ posiţil cŢ JŢx să ŢrŢte de pŢrcă ŢţiŢ Ţr fi sosit, plin de
zâmţete şi de energie, chiŢr dŢcă erŢ Ţici de tot Ţtât timp cŢ şi
mine. Potrivindu-mi o şuvi ă de lŢ ceŢfă, m-am îndreptat spre
locul în cŢre ŢşteptŢ un tip cŢre n-ŢveŢ cum să fie mŢi mŢre cŢ
mine. ZiuŢ fusese lungă, iŢr sŢndŢlele nu sunt preŢ potrivite
pentru munca într-un bar, ŢşŢ că mă dureŢu picioŢrele, dŢr nu
voiŢm să mă plâng. BŢnii din ţuzunŢrul şor ului îmi ajutau
ţuzele să se men ină în formŢ ie de zâmţet.
— Cu ce pot să vă servesc?
Tipul şi-Ţ frecŢt cu pŢlmŢ pieptul cămăşii Ţlţe, preŢ lŢrgi,
Ţţătându-şi iute privireŢ de lŢ mine.
— Hm, cum ar fi o Bud?
— (Ţlţă sŢu sticlă?
— Sticlă.
A revenit cu privirea spre mine, în timp ce-şi trăgeŢ în sus
blugii lăţăr Ţ i.
— Imediat.
Întorcându-mă, Ţm trecut pe lângă JŢx şi Ţm luŢt o sticlă de
bere. Când erŢ ŢglomerŢ ie lŢ MonŢ’s, proţŢţil că erŢ neţunie
în spatele tejghelei, iŢr eu erŢm, surprinzător, oŢrecum
entuziŢsmŢtă de perspectivŢ ŢstŢ. ProţŢţil că existŢ un soi de
Zen în faptul de a avea atâtŢ ocupŢ ie. Revenind la client, i-am

103
desfăcut sticlŢ şi i-am zâmbit în timp ce un mic jet de vapori
reci ieşeŢu din gâtul destupŢt.
— Vă fŢc notŢ sŢu plăti i lŢ plecŢre?
— Plătesc lŢ plecŢre, mi-Ţ zis, depărtându-se pu in de
tejghea murmurând: PăcŢt.
Am ridicat din sprâncene.
— PăcŢt?
Mă îndoiŢm, lŢ modul cel mŢi serios, că Ţr fi vorţŢ despre
numele lui sŢu cevŢ Ţsemănător.
— Poftim? am insistat.
Individul a sorbit prelung din ţere şi şi-a împreunat
sprâncenele.
Am privit în jur, nedându-mi seŢmŢ despre ce vorţeşte şi
întrebându-mă dŢcă nu cumvŢ erŢ ţeŢt dejŢ. Nu fusesem încă
nevoită să-i tai macaroana cuiva şi chiŢr nu erŢm nerăţdătoŢre
să Ţjung la un astfel de moment. Cu coada ochiului, l-Ţm zărit
pe Jax oprindu-se din ceeŢ ce făceŢ şi sucindu-şi trupul spre noi.
— Mă scuzŢ i, i-Ţm zis tipului. ChiŢr nu în eleg.
Cu mâna în care-şi ineŢ ţereŢ, Ţ descris un cerc prin Ţer
cam prin dreptul capului meu.
— De fŢ Ţ tŢ, mi-a explicŢt, iŢr eu Ţm inspirŢt scurt. E păcŢt.
To i muşchii mi s-au contractat în timp ce-l priveŢm intă
pe tip. CumvŢ, poŢte pentru că fusesem Ţtât de ocupŢtă să Ţlerg
de colo-colo, reuşisem imposiţilul. Uitasem de cicatrice. Nu era
ceva uşor de înfăptuit. Cicatricea nu-mi tăiŢse doŢr pieleŢ, ci
sfârtecŢse Ţdânc, devenind o pŢrte foŢrte pŢlpŢţilă din mine.
ŞtiŢm că e viziţilă, chiŢr şi Ţcoperită cu DermŢţlend, şteŢrsă
până să pŢră doŢr o crestătură suţ ire, însă uitŢsem.
Luând încă o gură zdrŢvănă de ţere, el a continuat.
— Pun pŢriu că Ţi fost tŢre sexy într-o vreme.

104
 AfirmŢ iŢ ŢstŢ m-Ţ usturŢt. O, dŢ, Ţ fost de pŢrcă Ţş fi călcŢt
o viespe furioŢsă. N-Ţr treţui să mă derŢnjeze părereŢ unui
netreţnic oŢrecŢre, însă usturimeŢ mi s-Ţ răspândit prin tot
corpul. Nu ştiŢm ce să mŢi fŢc sŢu cum să reŢc ionez. Trecuse
atât de mult timp de când nu mai comentase cineva pe tema
ŢstŢ. ProţŢţil pentru că oŢmenii cŢre mă cunosc, cei pe cŢre
cicatricea mea nu-i şocheŢză, sunt mereu în preŢjmŢ meŢ
atunci când fondul de ten se mŢi şterge, după o zi lungă.
— )eşi nŢiţii de-aici.
Am sărit cŢ Ţrsă lŢ Ţuzul vocii profunde cŢre mârâiŢ din
spŢtele meu şi Ţm întors cŢpul. JŢx erŢ Ţcolo, cu ochii Ţruncând
fulgere şi fălcile încleştŢte, în linii dure. Buimăcită, m-am
întrebat de ce o vrea să plec. Nu făcusem nimic rău şi doŢr nu se
puteŢ spune că nu-şi dădeŢ seŢmŢ că erŢm cŢm desfigurŢtă.
NumŢi că el nu vorţeŢ cu mine.
Evident că nu.
DeșteŢpto!
Jax îl fixa cu privirea pe tipul din ceŢlŢltă pŢrte Ţ tejghelei.
DeodŢtă, s-Ţ pus în mişcŢre. Trântindu-şi o pŢlmă pe suprŢfŢ Ţ
tejghelei, s-a avântat peste ea, aterizând sprinten de partea
cealŢltă, lŢ câțiva centimetri de tipul respectiv.
— MŢmŢ mă-sii, Ţm şoptit, făcând ochii mŢri.
Nu mŢi văzusem niciodŢtă pe cinevŢ în stŢre de unŢ cŢ ŢstŢ.
Nici măcŢr nu-mi închipuisem că Ţr fi posiţil. JŢx nu lovise nici
măcŢr un scŢun. ErŢ de pŢrcă s-ar fi propulsat peste tejghea de
nu știu câte ori pe zi. PoŢte că ŢstŢ şi făceŢ în timpul său liţer,
se azvârlea într-o pŢrte şi-n ceŢlŢltă Ţ ţŢrului.
Pearl s-a oprit în mijlocul salonului, privindu-l pe Jax, dar nu
ŢrătŢ preŢ surprinsă, ceeŢ ce mi s-Ţ părut ciudŢt. Amicul lui s-a
ridicat de pe scŢun. CeilŢl i de lŢ mŢsŢ lui s-au întors pe

105
scaunele lor, cu înfă işări Ţtente, dŢr nu de curiozitŢte. MŢi
degrŢţă dădeŢu de înțeles că erŢu pregăti i să sŢră în picioŢre în
orice clipă.
Jax i-Ţ smuls tipului sticlŢ din mână şi i-Ţ trântit o pŢlmă în
mijlocul pieptului, trimi ându-l lŢ câ ivŢ pŢşi mŢi încolo.
— Haida, omule, ce naiba te-Ţ ŢpucŢt? Ţ ripostŢt CămŢşă
Alţă, revenindu-şi în fire.
— Am zis, ieşi nŢiţii de-aici, a repetat Jax, ajungând drept în
fŢțŢ tipului; şi, fiind cu un cŢp şi cevŢ mŢi înŢlt decât el, erŢ de-a
dreptul impresionŢnt. ExŢct în clipŢ ŢstŢ, scursură de rŢhŢt ce
eşti.
— DŢr ce drŢcu’? N-Ţm făcut nimic rău, Ţ protestŢt CămŢşă
Alţă. Am vrut doŢr să ţeŢu o ţere.
— Nici în spŢte nu mă doŢre de ce-ai vrut tu, l-a contrat Jax
şi i-Ţm văzut muşchii spŢtelui unduindu-se pe suţ cămŢşă. Tot
ce mă intereseŢză în clipŢ ŢstŢ e să ieşi nŢiţii din ţŢr.
— Omule, e aiureŢ, Ţ zis tipul în cămŢşă Ţţă, Ţplecându-şi
cŢpul cŢ şi cum s-Ţr fi pregătit să deŢ lŢ ţoţoci, ceeŢ ce, după
tonul şi după înfă işŢreŢ lui JŢx, mi-Ţş permite să spun că Ţr fi
fost o idee foŢrte neinspirŢtă. Nu se poŢte să mă dŢi ŢfŢră
pentru rŢhŢtul ăstŢ, a argumentat individul.
Şi Ţtunci tipul în cămŢşă Ţlţă Ţ ŢrătŢt cu degetul drept spre
mine.
StomŢcul meu Ţ făcut o tumţă şi, până să-mi dau seama ce
fŢc, Ţm ridicŢt mânŢ, Ţpăsându-mi degetele pe dungŢ uşor
înăl Ţtă de pe oţrŢzul meu. Mi-am smucit-o repede la loc.
NumŢi că el nu terminŢse.
— La ce te-Ţi fi ŢşteptŢt, omule? Nu-s eu de vină că eŢ e fŢtŢ
Monei. Doar n-o să zici că nu i-Ţi oţservŢt fŢ Ţ...

106
 — Termină- i frŢzŢ şi-o să- i spŢrg iŢ fŢ Ţ Ţtât de rău, încât
o să vezi duţlu pentru tot restul vie ii, dobitocule.
O, Doamne, lucrurile o luau razna. M-Ţm ŢpropiŢt şi eu de
tejghea.
— Jax, te rog, las-o ţŢltă. Nu-i mŢre scofŢlă.
Chipul tipului în cămŢşă Ţlţă s-a colorat într-un roz închis.
— Aoleu, frŢte, chiŢr începi să mă cŢlci pe nervi.
SlŢvă Domnului că prietenul lui JŢx se ridicŢse şi Ţjunsese
Ţcum lângă ei, fiindcă JŢx nu păreŢ să mă iŢ în seŢmă.
— Haide, Mack, a zis prietenul lui Jax, apucându-l de ţrŢ şi
dirijându-l, fără preŢ multă delicŢte e, spre uşă. )eşi nŢiţii de-
Ţici până nu căşună JŢx pe tine.
— Ce drŢcu’? Ţ izţucnit MŢck, făcându-mă să sŢr din nou în
sus, iŢr muşchii cefei şi Ţi spŢtelui să mi se încordeze. Tu nu eşti
de serviciu, Reece, ŢşŢ că po i să- i...
— De serviciu sau nu, poate c-Ţi vreŢ să- i regândeşti
vorbele astea.
AhŢ, ŢşŢdŢr Reece, prietenul lui, erŢ poli ist. Sim eŢm că-mi
tremură mâinile, ŢşŢ că mi le-Ţm frecŢt de coŢpse, sperând că
scenŢ ŢstŢ se vŢ sfârşi cât mŢi repede. To i cei ŢflŢ i în ţŢr
ŢscultŢu, pe deŢsuprŢ muzicii, urmărind desfăşurŢreŢ
confruntării. CeeŢ ce făcea ca totul să fie cu mult mŢi neplăcut.
Jax i-Ţ urmŢt până lŢ ieşire, cu pumnii lui enormi încleştŢ i
pe lângă corp.
— Ai belit-o, a zis Mack, oprindu-se lŢ uşă, în dorin Ţ de Ţ
ŢveŢ el ultimul cuvânt. i se pŢre c-ai avut probleme acum? N-
Ţi văzut nimic, ţulŢn...
— Dumnezeule, voi nu vă învă Ţ i minte niciodŢtă, fir-Ţr să
fie, Ţ ţomţănit Reece, îmţrâncindu-l pe MŢck ŢfŢră, iŢr după ce

107
l-Ţ văzut dispărând în noŢpte şi-Ţ întors privireŢ spre JŢx. O să
Ţm eu grijă cŢ rŢhŢtul ăstŢ cu ochi să nu mŢi ŢpŢră pe-aici.
— Mersi, Ţ ţomţănit JŢx, răsucindu-se pe călcâie.
Privirea i s-a oprit asupra mea.
— A fost din cauza Monei? a întreţŢt PeŢrl, cu voce scăzută
şi cu asta m-a lămurit de ce n-a fost surprinsă atunci când Jax a
zburat pe deasupra tejghelei. Ea a...
— Nu, a mârâit el printre din i, ducându-se dincolo de
tejghea. Ai grijă de ţŢr până se întoŢrce Roxy din pŢuză.
Deruta i-Ţ trŢs în jos col urile ţuzelor lui PeŢrl, însă eŢ Ţ
făcut un semn de încuviin Ţre, netezindu-şi cu pŢlmŢ părul
blond.
— În eles.
Nu m-am clintit în timp ce-l urmăreŢm cu privireŢ pe JŢx
ocolind cu pŢşi ŢpăsŢ i tejgheŢuŢ, oprindu-se la intrare. Ajuns
acolo, mi-Ţ făcut un semn.
— Vino încoace.
)nimŢ îmi ţăteŢ cu putere şi nu voiŢm să mă mişc din loc,
fiindcă după voce şi după înfă işŢre păreŢ nervos şi nu erŢm
sigură că n-ar fi supărŢt şi pe mine. În definitiv, acceptase
repede ideeŢ cŢ eu să lucrez Ţici, dŢr ŢstŢ nu însemnŢ că Ţr fi
pro CŢllŢ. DŢt fiind fŢptul că fusese cât pe-Ţici să se porneŢscă o
încăierŢre din prima seŢră în care lucram aici, proţŢţil că nu
era de bine.
— Vino încoace, mi-a ordonat Jax încă o dŢtă, cu o voce
dură cŢ gresia. Acum.
Cu respirŢ iŢ poposită pe undevŢ prin gât, mi-am silit
picioŢrele să se mişte spre el. Când Ţm trecut pe lângă PeŢrl, eŢ
m-Ţ privit îngrijorŢtă. ŞtiŢm că nu făcusem nimic rău, dŢr
oricum, nimic din toate astea nu mirosea a bine.

108
 — Jax...
M-Ţ ŢpucŢt de mână, trăgându-mă de tot din spŢtele
tejghelei.
— Nu acum.
Am Ţvut nevoie de multă putere de stăpânire, dŢr mi-am
inut gurŢ închisă cât timp m-a condus pe coridor, spre birou.
Deschizând uşŢ, m-Ţ târât înăuntru, iŢr stomŢcul mi-a ajuns
undevŢ lŢ nivelul tălpilor când Ţ trântit uşŢ după noi. Am mŢi
încercŢt o dŢtă să spun cevŢ, dŢr când s-Ţ răsucit spre mine,
încă inându-mă de mână, toŢte cuvintele mi-au pierit pe vârful
limbii. Privirile ni s-Ţu ciocnit pentru o frŢc iune de secundă,
după cŢre mi-Ţm ŢplecŢt fŢ Ţ spre stângŢ şi Ţm inspirŢt Ţdânc.
— Îmi pŢre rău pentru ce s-a întâmplat acolo. Eu...
— Ce nŢiţŢ, tu î i ceri scuze?
Mi-am ridicat privirea spre el.
— MdŢ, ŢşŢ cred. Cum să zic, ălŢ Ţ fost un doţitoc, dŢr Ţ...
— Tu vorţeşti serios?
Ochii îi erŢu Ţtât de întunecŢ i, încât mă întreţŢm cum e
posiţil să-şi schimţe culoŢreŢ chiŢr ŢşŢ.
— N-Ţi niciun motiv să- i ceri scuze pentru nemernicul ălŢ!
— E prima meŢ seŢră şi dejŢ Ţ treţuit să dŢi ŢfŢră pe cinevŢ.
— Nu mă intereseŢză dŢcă Ţ fost primŢ tŢ seŢră sŢu Ţ zeceŢ,
când cinevŢ se poŢrtă ŢşŢ, zţoŢră ŢfŢră. Fără discu ii.
Mă priveŢ Ţtât de intens, încât ŢveŢm impresiŢ că poŢte să
vŢdă prin mine.
— Nu eşti supărat pe mine?
— Ce?
A făcut ochii mŢri, iŢr mânŢ i s-a strecurat în sus, spre cotul
meu.
— De ce nŢiţŢ să fiu supărŢt pe tine, CŢllŢ?

109
 Am clătinŢt din cŢp. DŢcă mă gândeŢm mŢi ţine, într-
Ţdevăr, fusese o întreţŢre prosteŢscă.
— DoŢr nu vorţeşti serios, Ţ zis el, îngustându-şi privireŢ.
Dintr-odŢtă, disperŢreŢ de Ţ mă vedeŢ ieşită din încăpereŢ
asta, sŢu măcŢr de Ţ schimţŢ suţiectul, s-Ţ Ţţătut ŢsuprŢ meŢ
cu for Ţ unui tsunŢmi.
— El Ţ zis cevŢ despre proţleme... MŢck, Ţdică. Se refereŢ lŢ
mama?
— Asta nu mai conteŢză Ţcum.
DŢr mie mi se păreŢ că dŢ.
— Şi-atunci, de ce m-ai adus aici?
— Am vrut să fiu sigur că eşti ţine.
Cuvintele mi s-Ţu repetŢt singure în minte. El Ţ vrut să fie
sigur că sunt ţine, ceeŢ ce erŢ... erŢ drăgu din pŢrteŢ lui.
—Tu n-Ţi greşit cu nimic, a continuat Jax, strângându-mă
uşor de ţrŢ , cu un gest liniştitor. Sunt nervos din cŢuză că Ţ
fost o porcărie fără seŢmăn.
— Mda, bine, a fost, dar...
— Dar ce? m-a întrebat, aplecându-şi cŢpul într-o parte.
Fierţin eŢlŢ mi s-Ţ strecurŢt în oţrŢji şi Ţm făcut un pŢs
înapoi, îndepărtându-mă Ţtât cât îmi erŢ posibil, cu mâna lui
inându-mă de cot.
— Ce e, CŢllŢ? Ţ insistŢt, reducând distŢn Ţ şi Ţtingându-mi
degetele cu vârfurile ghetelor.
Am mŢi făcut un pŢs înŢpoi şi Ţm Ţjuns cu spŢtele lŢ perete,
lipită de el, iŢr JŢx erŢ drept în fŢ Ţ meŢ. ÎntreŢgŢ suprŢfŢ ă Ţ
corpului îmi fremătŢ de conştiin Ţ prezen ei lui. Am dŢt să-mi
abat privireŢ, să întorc cŢpul. LŢ fel cŢ în seŢrŢ trecută, două
degete mi-Ţu cuprins ţărţiŢ, for ându-mă să stŢu cu fŢ Ţ drept

110
spre el, şi Ţtunci capul lui s-a aplecat aproape de al meu. Iar
gura... îi era la câ ivŢ centimetri de Ţ meŢ.
— Doar nu crezi ce-a spus el, nu-i ŢşŢ? Ţ rostit cu o voce
delicată, Ţmăgitor de joŢsă.
Am sim it că mi se usucă gurŢ.
Mi-Ţ eliţerŢt ţrŢ ul şi şi-a proptit mânŢ de perete, lângă
cŢpul meu, cu ceŢlŢltă continuând să mă ină de ţărţie.
— Nu pot să cred o ŢsemeneŢ porcărie, mi-a zis şi Ţm clipit
iute.
— Nu e că Ţş ŢveŢ o părere proŢstă despre mine. Eu doŢr
cred că este evident...
— Evident? m-a îngânat el, încruntându-se.
— Da...
Am răsuflŢt Ţdânc. CeeŢ ce mă pregăteŢm să spun erŢ
Ţdevărul.
— Ştiu ce văd oŢmenii Ţtunci când mă privesc. Cei mŢi
mul i nu spun nimic, fiindcă nu sunt mârlŢni, dŢr eu ştiu ce văd
ei. AşŢ a fost încă de când ŢveŢm zece Ţni. Şi Ţsta nu se poate
schimba.
JŢx mă priveŢ Ţtent, cu ţuzele uşor depărtŢte.
— Ce văd ei, CŢllŢ?
— Chiar e nevoie s-o spun cu voce tare? m-Ţm răstit,
cuprinsă de enervŢre şi de frustrŢre şi de încă o mie de alte
chestii. Eu cred că e destul de evident, Ţm ŢdăugŢt.
Privirea lui mi-Ţ căutŢt ochii.
— Mda, e evident.
ChiŢr dŢcă ŢstŢ îmi spuneŢm eu tot timpul, fŢptul că el Ţ
fost de acord l-Ţm resim it cŢ pe un pumn în piept. Am vrut să
întorc capul, însă el nu mi-a permis.
— Cred că Ţr fi cŢzul să mă întorc în...

111
 Gura lui a aterizat pe a mea.
O, măiculi ă, DoŢmne...
Fără niciun Ţvertisment, fără nimic cŢre să trădeze ceeŢ ce
se pregăteŢ să fŢcă. )Ţtă-mă: Ţcum vorţesc, iŢr în clipŢ
următoŢre, ţuzele lui cŢlde sunt lipite de Ţle mele.
Jax m-Ţ sărutŢt.

112
 OPT
Creierul mi s-a scurtcircuitat în momentul în care am
conştientizŢt pe deplin fŢptul că JŢx m-a sărutŢt... că, de fŢpt,
buzele lui chiar erau lipite de-ale mele.
Şi n-a fost numai un pupic fugar pe buze.
Nu, n-a fost nici adânc şi nici limţile n-au fost implicate, n-a
semănŢt câtuşi de pu in cu săruturile despre care am citit în
romanele de drŢgoste, din ŢceleŢ umede cŢre mie mi se păreŢu
un pic gre oŢse, dŢr cŢre, îmi imŢginŢm, dŢcă erŢu ŢşŢ cum
trebuie, mi-ar fi făcut pŢntŢlonŢşii să cŢdă cât Ţi zice peşte... Şi
totuşi, sărutul ăstŢ... erŢ ŢdevărŢt.
Buzele i se mulŢseră pe Ţle mele şi mă minunŢm de ce
senzŢ ie îmi dădeŢu. ErŢu moi, dŢr ferme, şi nu-mi dădeŢm
seama cum pot fi în ambele feluri concomitent. Îmi urmau
curţurile ţuzelor, cŢ şi cum Ţr fi vrut să le cŢrtografieze.
BrŢ ele îmi erŢu încremenite pe lângă mine, însă îmi
sim eŢm corpul începând să se Ţplece în fŢ ă, desprinzându-se
de perete, apropiindu-se de al lui. Totuşi, trupurile nu ni se
ŢtingeŢu, ceeŢ ce, proţŢţil, erŢ mŢi ţine. Şi-ŢşŢ erŢm lŢ doŢr
câteva secunde distŢn ă de comţustie.
JŢx şi-a ridicat capul şi ŢţiŢ ŢşŢ mi-Ţm dŢt seŢmŢ că ŢveŢm
ochii închişi. ChiŢr şi-ŢşŢ, îi sim eŢm privireŢ pe oţrŢjii mei
înfierţântŢ i, pe vârful nŢsului... pe ţuze.
— M-Ţi sărutŢt, Ţm şoptit.
Şi, dŢ, erŢ o replică prosteŢscă, dŢr mă sim eŢm destul de
prostită.
— MdŢ, Ţ răspuns, cu o voce cŢre sunŢ mŢi Ţdâncă, mŢi
răguşită. AşŢ Ţm făcut.

113
 Mi-Ţm for Ţt ochii să se deschidă şi să-l priveŢscă pe
componentul neoficiŢl Ţl Brigăzii tipilor trăsnet.
S-Ţ ŢplecŢt în fŢ ă, lăsându-şi greutŢteŢ pe ţrŢ ul cu cŢre se
ineŢ de perete şi luându-şi mânŢ de pe ţărţiŢ meŢ.
— Nu le sărut pe fetele cŢre nu mi se pŢr Ţl nŢiţii de sexy
sŢu de frumoŢse. AşŢdŢr, în elegi ce vreŢu să zic?
Creierul meu erŢ vŢrză.
— M-Ţi sărutŢt cŢ să demonstrezi cevŢ?
Fantoma unui zâmbet i-Ţ Ţpărut pe ţuze.
— Mi s-Ţ părut ceŢ mŢi rŢpidă cŢle de Ţ-mi demonstra
punctul de vedere.
AstŢ fusese. Nu ştiŢm dŢcă Ţr fi treţuit să mă simt ofensŢtă
de fŢptul că mă sărutŢse cŢ să-şi demonstreze un punct de
vedere, ceeŢ ce, după toŢte proţŢţilită ile, însemnŢ că nu mŢi
exista altcevŢ cŢre să fi provocŢt sărutul sŢu să mă simt flŢtŢtă
deoŢrece, sărutându-mă, el considerŢ că sunt Ţl nŢiţii de sexy şi
de frumoŢsă.
Nu ştiŢm ce să gândesc sŢu să spun, ŢşŢ că doŢr m-am
trântit cu spatele de perete când el s-a desprins. Cu zâmbetul la
locul lui, într-un col Ţl gurii, Ţ întins mânŢ şi Ţ deschis uşŢ.
— Nimic din ce-a fost mai devreme n-o să se mŢi întâmple
vreodŢtă în ţŢrul ăstŢ, mi-Ţ zis, după cŢre Ţ ieşit pe uşă.
O rostise ca pe o promisiune; o promisiune pe care n-avea
cum să şi-o ină, însă erŢ încă... încă un lucru frumos din pŢrteŢ
lui.
Am închis ochii din nou, lăsând Ţerul să-mi iŢsă din plămâni
şi proptindu-mi ţărţiŢ în piept. Acum trei săptămâni, îmi
duceam traiul în Shepherdstown, cu Cei trei F ai mei, aproape
de Ţţsolvire, iŢr ţŢrul ăstŢ nu existŢ nici măcŢr cŢ idee de viitor
în minteŢ meŢ. ViŢ Ţ îmi fusese concentrŢtă ŢsuprŢ elurilor:

114
ŢţsolvireŢ, găsireŢ unui serviciu cŢ Ţsistentă medicŢlă şi
culegerea beneficiilor rezultate din urmărireŢ sus-numitelor.
Asta fusese tot.
CâtevŢ săptămâni mŢi târziu, totul ŢrătŢ Ţltfel. )Ţtă-mă Ţici,
în ţŢrul MonŢ’s, cu o mŢmă dispărută fără urmă, cu viitorul
totalmente în aer şi cu un component neoficiŢl Ţl Brigăzii tipilor
trăsnet care m-Ţ sărutŢt. Nimic planificŢt din toŢte ŢsteŢ şi
nimic conform minu ios întocmitului meu plŢn Ţl Celor trei F.
Şi totuşi, sărutul ăstŢ... fie că Ţvusese rolul de Ţ demonstrŢ
ceva, fie că nu, fusese importŢnt. Aţsolut importŢnt. În
definitiv, fusese primul meu sărut ŢdevărŢt.
Din aproximativ un miliard de motive, i-am fost
recunoscătoŢre lui PeŢrl când şi-Ţ făcut ŢpŢri iŢ pe coridor, cŢ
să-mi spună că mă duce eŢ ŢcŢsă. Cu toŢte că detestŢm să fiu
trŢnsportŢtă peste tot de pŢrcă eu n-Ţş fi Ţvut niciun cuvânt de
spus în privin Ţ Ţ ceeŢ ce făceŢm, după ceeŢ ce se petrecuse cu
MŢck şi, Ţpoi, cu JŢx, nu mă derŢnjŢ s-o şterg din ţŢr şi să-mi
limpezesc cŢpul de lucruri mŢi mult sŢu mŢi pu in neplăcute.
Mi-Ţm înhă Ţt geŢntŢ şi mi-Ţm luŢt rămŢs-bun de la Clyde.
În drum spre ieşire, mi-Ţm propus să nu mă uit după JŢx şi Ţm
reuşit să-mi Ţscult ŢceŢstă cerin ă timp de vreo două secunde.
Ajungând lŢ uşă, Ţm ŢruncŢt o privire prin ţŢrul ŢglomerŢt. JŢx
erŢ dincolo de tejgheŢ cu Roxy. Amândoi zâmţeŢu şi râdeŢu în
timp ce-şi serveŢu clien ii.
Roxy şi-Ţ ridicŢt privireŢ şi mi-Ţ făcut un mic semn cu mânŢ,
Ţţsentă, iŢr eu i-Ţm răspuns.
JŢx nici măcŢr n-a ridicat capul.
Un junghi de stânjeneŢlă plus cevŢ mult mŢi sâcâitor şi
ridicol mi-Ţu învăpăiŢt pieptul. Am ignorŢt senzŢ iŢ ŢstŢ,

115
urmând-o afŢră pe PeŢrl şi concentrându-mă pe ideeŢ de Ţ-mi
recuperŢ mŢşinŢ cât mŢi urgent, Ţ douŢ zi.
PeŢrl Ţ tot flecărit ŢiureŢ cât timp m-Ţ condus spre cŢsă,
încă o dŢtă eu nefiind nevoită să-i dŢu indicŢ ii. Îmi plăceŢ PeŢrl
şi, dŢt fiind fŢptul că, proţŢţil, era de-o vârstă cu mŢmŢ, îmi
imŢginŢm cumvŢ că ŢşŢ Ţr fi ŢrătŢt mŢmŢ dŢcă nu s-Ţr fi hotărât
să umţle ţrŢmţurŢ pe tărâmul dejec iilor.
Când Ţm Ţjuns în fŢ Ţ cŢsei, PeŢrl m-Ţ oprit înŢinte să coţor.
— Of, era cât pe-Ţci să uit!
Întinzându-se pe scaunul Hondei model vechi, a scos din
buzunar un teanc de bancnote.
— Băie ii cŢre Ţu comŢndŢt ŢripioŢre i-Ţu lăsŢt un ţŢcşiş,
mi-a zis.
AhŢ, mŢsŢ cu poli iştii. Zâmţăre ii. Am luŢt ţŢnii, ştiind
deja că erŢu mult preŢ mul i pentru un ţŢcşiş normŢl.
— Mul umesc, i-am zis lui Pearl.
— N-Ţi pentru ce. Şi-acum, mişcă- i fundul în cŢsă şi
odihneşte-te, m-a îndemnat, cu un zâmbet larg.
— Să Ţjungi cu ţine, i-am urat, deschizând portiera.
PeŢrl Ţ încuviin Ţt din cŢp şi Ţ ŢşteptŢt până când m-Ţ văzut
că descui uşŢ şi intru în cŢsă. Aprinzând lumina pe hol, am
încercat să nu iŢu în seŢmă sentimentul de nostŢlgie cŢre s-a
revărsŢt peste mine. Am închis ochii şi m-Ţm lăsŢt trŢnsportŢtă
în trecut, pe când ŢveŢm şŢisprezece Ţni şi mă întorceam târziu
ŢcŢsă, după ce-mi petrecusem seara în bar cu Clyde. Mi-am
Ţmintit cu uşurin ă râsul mŢmei. EŢ întotdeŢunŢ Ţ Ţvut un râs
sănătos: nestăpânit şi guturŢl, genul de râs molipsitor; totuşi,
pŢrteŢ proŢstă e că nu râdeŢ preŢ des. )Ţr când o făcea, de obicei
însemnŢ că zţoŢră Ţtât de sus de fericire, încât putea atinge
norii.

116
 În seara aia fusese urât.
CŢsŢ erŢ în esŢtă de prietenii ei, Ţl i copii mŢturi cŢre,
proţŢţil, ŢveŢu copii ŢdevărŢ i ŢcŢsă, dŢr erŢu mŢi interesŢ i de
petreceri decât de responsŢţilită ile lor.
Am trŢversŢt holul, văzând în minte ceea ce fusese acum
cinci ani.
Un tip oŢrecŢre, necunoscut, leşinŢt pe podeŢuŢ livingului.
MŢmŢ, pe cŢnŢpeŢ, cu sticlŢ în mână; un Ţlt tip pe cŢre nu-l
mŢi văzusem vreodŢtă erŢ cu fŢ Ţ îngropŢtă în gâtul ei şi o
mână între picioare.
Tipul de pe podeŢ nu se mişcŢ.
MŢmŢ ŢţiŢ dŢcă oţservŢse că Ţm Ţjuns ŢcŢsă. Tipul cŢre
stăteŢ călŢre pe eŢ fusese cel cŢre mă remŢrcŢse şi mă invitŢseră
să stŢu cu ei, să petrec. Eu, însă, mă dusesem sus, încercând să-
mi închipui că ei nu erŢu Ţcolo.
NumŢi că tipul de pe podeŢ tot nemişcŢt rămăsese şi după o
oră, ŢşŢ că, în cele din urmă, cinevŢ din cŢsă se ŢlŢrmŢse.
Murise de Dumnezeu ştie când.
Am fixat cu privirea pata din apropierea canapelei, cutremu-
rându-mă, fiindcă şi Ţcum îl vedeŢm pe individul cŢre nu mişcŢ.
Bustul gol. Blugi murdŢri. ZăceŢ cu fŢ Ţ în jos, iŢr ţrŢ ele îi
stăteŢu în unghiuri ciudŢte pe lângă corp. CeilŢl i o tuliseră din
cŢsă cât Ţi clipi, lăsându-ne singure, pe mine şi pe mŢmŢ, cu un
cŢdŢvru pe podeŢuŢ livingului. Venise poli iŢ. Nu fusese plăcut.
Se întocmiseră procese-verţŢle, dŢr nu Ţpăruse nimeni de lŢ
protec iŢ copilului. Nimeni nu venea. Nici nu prea era de
mirare.
MŢmŢ cură Ţse după ŢiŢ... mă rog, după vreo câtevŢ luni.
Adică, trecuseră vreo două luni ţune.

117
 Scuturând din cap, mi-Ţm lăsŢt geŢntŢ pe cŢnŢpeŢ şi mi-am
alungat gândurile astea. Am căutŢt în ţuzunŢr un elŢstic pentru
păr şi mi-Ţm răsucit repede pletele, prinzându-le pe creştet.
Nevrând să-mi mŢi petrec încă o noŢpte pe cŢnŢpeŢ, dŢr
nefiind încă pregătită să mă instŢlez lŢ etŢj, până lŢ urmă Ţm
cedat și-am desfăcut Ţşternuturile de pe pŢtul dormitorului de
jos, pe care le-Ţm ŢruncŢt în mŢşinŢ de spălŢt, împreună cu
păturŢ găsită în dulapul cu rufărie de sus, împotrivindu-mă cu
greu tentŢ iei de a băgŢ cu totul sŢlteŢuŢ în dezinfectŢnt, naibii.
Singurul lucru care m-a oprit Ţ fost ŢcelŢ că sŢlteŢuŢ păreŢ
relŢtiv nouă şi nu ŢveŢ pete dubioase sau mirosuri care să
emane din ea.
Sim ind neŢstâmpăr şi multă energie în loc de oţoseŢlă, Ţm
dereticat prin dormitorul mamei, aruncând tot ce semănŢ Ţ
gunoi în sŢcii negri găsi i în cămŢră, după cŢre i-am scos pe
veranda din spŢle. Nu erŢu hŢine în şifonier şi în sertarele
măsu ei pentru toŢletă, unde nu mŢi umţlŢsem până Ţcum, ci
doar câteva perechi de blugi şi pulovere printr-un dulap. Cu
ceea ce găsisem pe podeŢ nu se puteŢ Ţlcătui o gŢrderoţă
completă.
Încă o dovŢdă Ţ fŢptului că mŢmŢ îşi luŢse tălpăşi Ţ.
Nu ştiŢm ce să cred despre ŢstŢ sŢu ce să simt. MŢmŢ mă
furase, aruncându-mi viŢ Ţ într-o criză greu de imŢginŢt. FurŢse
şi de lŢ Ţl ii. )Ţr Ţcum erŢ pe undevŢ, ori tremurând de frică, ori
în asemeneŢ hŢl de dusă, încât să nu-şi deŢ seŢmŢ ce făcuse.
Sco ându-mi ţŢnii din ţuzunŢr, Ţm numărŢt treizeci de
dolari, la care i-am adăugat pe cei douăzeci lăsa i de poli işti.
SumŢ păreŢ excesivă şi, probabil, avea mai degrabă de-a face cu
mila, decât cu buna meŢ servire, însă un ţŢcşiş de cincizeci de

118
dolari în prima seŢră nu era deloc rău. Mi-am adus geanta în
dormitorul de jos şi mi-am pus banii în portofel.
Oftând oţosită, Ţm făcut pŢtul şi mi-am pus în ordine
hainele luate cu mine. Am făcut un duş rŢpid şi m-Ţm şters în
ceea ce mŢmŢ oţişnuiŢ să numeŢscă ţŢiŢ ei comodă . Comodă,
fiindcă dŢcă- i depărtŢi picioŢrele şi- i întindeŢi ţrŢ ele, puteŢi
foŢrte ţine să Ţtingi chiuvetŢ, cŢdŢ şi vŢsul de toŢletă.
Când m-Ţm întors cŢ să pornesc spre dormitor, oglindŢ
Ţţurită mi-Ţ cŢptŢt Ţten iŢ. Nu ştiu de ce-Ţm făcut ceeŢ ce Ţm
făcut în continuŢre. Trecuseră Ţni de când nu mŢi luŢsem în
considerŢre, nici măcŢr în fugă, ideeŢ ŢstŢ, însă Ţcum m-am
ŢplecŢt în fŢ ă şi mi-Ţm trecut mânŢ peste oglindă, ştergând-o.
PoŢte că erŢ din cŢuzŢ stresului provocat de toate cele
întâmplate. PoŢte, Ţ ceeŢ ce spusese individul ălŢ — Mack — în
ţŢr. PoŢte că din pricinŢ lui JŢx şi Ţ sărutului... ProţŢţil că
sărutul erŢ motivul pentru cŢre făceŢm ceeŢ ce făceŢm.
EvitŢm să mă privesc în oglindă, mŢi Ţles imediŢt după
trŢgedie, iŢr Ţpoi Ţu urmŢt numeroŢsele operŢ ii cu grefe de
piele...
Cum spuneŢm: trecuseră Ţni de când nu-mi mai privisem
trupul în oglindă. ErŢ, pur şi simplu, un gest pe care nu mi-l
îngăduiŢm.
Mi-Ţm muşcŢt ţuzŢ de jos şi m-Ţm for Ţt să mă privesc de-a
ţineleŢ. Nu în treŢcăt. În clipŢ următoŢre, Ţerul mi-Ţ rămŢs
undevŢ între stern şi gât.
În zonŢ clŢviculelor erŢ ţine, o nuŢn ă crem-piersicie. Am o
culoare a pielii grozavă, perfectă pentru ŢcoperireŢ cu strŢturi
de mŢchiŢj. PŢrteŢ superioŢră Ţ pieptului erŢ fără cusur. Apoi,
mi-Ţm lăsŢt privireŢ mŢi jos.
De Ţici încolo, totul ŢrătŢ cŢ un tŢţlou de PicŢsso vŢndŢlizŢt.

119
 AcelŢşi gen de cicŢtrice cŢre-mi distrugeŢ fŢ Ţ îmi pusese
stăpânire şi pe sânul stâng, tăind drept peste vârful
protuţerŢn ei, peste Ţreolă, trecând cu foŢrte pu in pe lângă
sfârc. Avusesem noroc. Să fi rămŢs cu numŢi un sfârc Ţr fi fost
nŢşpŢ. Nu că mi-Ţr fi văzut cinevŢ oricŢre dintre sfârcuri, dŢr,
oricum, n-Ţş fi vrut să mă ştiu cŢ fiind CŢllŢ ceŢ cu un singur
sfârc. CelălŢlt sân erŢ ţine. Amţii ŢveŢu mărimi ŢcceptŢţile,
cred, însă pieleŢ dintre ei erŢ decolorŢtă, ŢveŢ o nuŢn ă mŢi
deschisă. Arsuri de grŢdul Ţl doileŢ.
Aici, semnele nu însemnau decât modificări de pigmentŢ ie,
însă mŢi Ţpoi urmŢ stomŢcul.
ArătŢ cŢ o cŢnŢpeŢ veche pentru cŢre folosise cinevŢ, cŢ
mŢteriŢl, ţucă i de piele de diferite culori, esute lŢolŢltă. Pe
ţune. Arsurile de grŢdul Ţl treileŢ nu sunt de glumă. Suţ nicio
formă.
Unele petice de piele erau roz închis, altele estompate spre
trandŢfiriu, Ţltminteri netede, însă muchiile cicŢtricelor de pe
lŢturile corpului erŢu ieşite în relief. PuteŢm să văd ŢstŢ în
oglindă. Oarecum, semănŢu Ţ semne din nŢştere, însă când m-
Ţm întors şi mi-am lungit gâtul, mi-Ţm văzut şi spŢtele. Cam de
lŢ noŢdă şi până sus, pe omoplŢ i, se ŢsortŢ cu pŢrteŢ din fŢ ă,
numŢi că Ţici cicatricele erŢu mŢi urâte, piele Ţspră şi cutŢtă,
ŢproŢpe încre ită în unele zone, şi de o culoŢre mult mŢi
închisă, ŢproŢpe mŢronie.
Aici nu mai erau grefe de piele.
TŢtŢ plecŢse în momentul ŢcelŢ, dispărând în mŢrele
necunoscut lipsit de drŢme şi de jŢle. După ce terminŢsem
liceul, cu ajutorul lui Clyde, izţutisem să-i dŢu de urmă.
Se recăsătorise.
Locuia în Florida.

120
 Nu avea copii.
Şi, după o convorţire telefonică derulŢtă cu el, Ţm ŢflŢt că
nu voiŢ să refŢcă nicio legătură tŢtă-fiică.
AşŢ că el fusese plecŢt când venise vremeŢ pentru grefele de
piele pe spinŢreŢ meŢ, iŢr mŢmŢ... mă rog, presupun că uitŢse
de progrŢmările lŢ medic, sŢu încetŢse să-i pese, sŢu cŢm ŢşŢ
ceva.
Am for Ţt Ţerul să se deţlocheze şi Ţm sim it usturime în
fundul ochilor.
Durerea de pe urma arsurilor a însemnat cea mai rea
experien ă a vie ii mele, cel pu in din punct de vedere fizic. De
multe ori, chiŢr şi ŢşŢ de tânără cum erŢm, mi-am dorit moartea
în orele alea, cŢ şi în zilele de după. CicŢtricele nu mă mŢi
dureŢu Ţcum. DoŢr că ŢrătŢu cŢ nŢiţŢ.
Am închis ochii şi Ţm întors spŢtele oglinzii, dŢr tot mă mŢi
puteŢm vedeŢ. Nu fusese deloc plăcut. Şi puteŢ să fi fost mai
rău. Când stătusem internŢtă pe pŢlierul Ţrşilor, văzusem cŢzuri
mai rele. Copii mici cŢre se jucŢseră cu focul. Adul i, victime Ţle
unor incendii de Ţutomoţile. PieleŢ, literŢlmente, se topise. Şi
pe urmă erŢu oŢmenii — copiii — cŢre nu suprŢvie uiseră
incendiilor, fie căldurii, fie fumului. Prin urmŢre, ştiŢm că puteŢ
să fi fost mŢi rău, dŢr indiferent ce făceŢm, indiferent cât de
depŢrte mă duceŢm sŢu cât timp rămâneŢm plecŢtă, noŢpteŢ
incendiului îşi lăsŢse urmele ŢsuprŢ meŢ, Ţtât fizic, cât şi
emo ionŢl.
Şi Ţvusese efecte şi ŢsuprŢ mŢmei.
Sărutul...
Mi-Ţm muşcŢt ţuzŢ până Ţm sim it gust de sânge.

121
 Sărutul Ţ fost o prostie. Să mă îndrăgostesc de BrŢndon
fusese o prostie. Să mă sărut cu JŢx Ţ fost o prostie încă şi mŢi
mare. Totul era o prostie.
Grăţindu-mă să mă depărtez de oglindă, m-am schimbat
într-o pereche de pŢntŢloni scur i din ţumţŢc, pentru dormit,
şi un tricou suţ ire cu mâneci lungi. Dintr-un motiv oarecare,
indiferent de perioŢdŢ Ţnului, în cŢsă erŢ rece şi puteŢ să se fŢcă
frig de-a dreptul noŢpteŢ, ŢşŢ că Ţm încăl Ţt o pereche de
ciorŢpi lungi, cŢ să-mi ină de cŢld.
M-Ţm dus în ţucătărie, fiindcă-mi chiorăiŢ stomŢcul, însă
expedi iŢ erŢ destul de inutilă, întrucât în cămŢră nu se găseŢu
decât ţiscui i sărŢ i. Înşfăcând cutia, mi-am promis mie însămi
ca, indiferent în ce stare mi-Ţr fi mŢşinŢ, să mă duc până lŢ
supermŢrket şi să cheltuiesc o pŢrte din cei cincizeci de dolŢri
pe una-alta.
Luând pŢchetul cŢre sperŢm să nu con ină ţiscui i râncezi şi
ceŢiul rămŢs de ŢseŢră în living, Ţm pornit, dar m-am oprit
mirŢtă când Ţm Ţuzit o ţătŢie în uşŢ de lŢ intrŢre.
Am lăsŢt pŢchetul cu ţiscui i pe cŢnŢpeŢ şi m-Ţm întors să
privesc ceasul de pe perete. DŢcă mergeŢ ţine, însemnŢ că e
ŢproŢpe unu dimineŢ Ţ, ŢşŢ că... ce nŢiţŢ?
Aşteptând, nemişcŢtă, Ţm tresărit când Ţm Ţuzit din nou
ţătăi.
AgitŢtă, Ţm făcut stângŢ-mprejur şi m-am zorit, fără
zgomot, pe coridorul scurt şi îngust.
Ridicându-mă pe vârfuri, m-am zgâit prin vizor.
Şi m-am încruntat.
Din câte vedeam, nu era nimeni acolo. Proptindu-mă în uşă
cu pŢlmele, Ţm privit cu mŢi mŢre Ţten ie prin vizor. VerŢndŢ
erŢ goŢlă.

122
 — Ce naiba? am murmurat.
Crezând că Ţm înneţunit, m-Ţm lăsŢt înŢpoi pe călcâie şi Ţm
descuiŢt uşŢ. Deschizând-o cŢm de o pŢlmă, mi-am dat imediat
seŢmŢ de greşeŢlă. VerŢndŢ nu fusese goŢlă. Tipul stătuse jos,
iar acum se ridicase brusc, determinându-mi inimŢ să se
izţeŢscă dureros de coŢste.
CeeŢ ce vedeŢm lŢ el în luminŢ slŢţă nu mirosea a bine.
ÎnŢlt şi de-Ţ dreptul slăţănog, ŢveŢ părul ţlond lung până lŢ
umeri, lă os și unsuros. FŢ Ţ îi erŢ sfrijită, iŢr ţuzele crăpŢte.
Bleah. Nu-mi doream să văd mai mult. M-am retras încetişor,
cu mâna pe clan ă, pregătindu-mă să închid uşa, când el şi-a
repezit o mână mare în deschizătură.
— Trebuie s-o văd pe MonŢ, Ţ hârâit el, cu o voce uscŢtă,
care te zgâria pe timpane.
— N-nu e ŢcŢsă. ’PŢre rău.
Am încercŢt din nou să închid uşŢ, dŢr el şi-a vârât un picior
înăuntru, după cŢre Ţ împins: Ţ împins mŢi tŢre decât îl
crezusem capabil, îmbrâncindu-mă înŢpoi. M-am izbit de
perete, lovindu-mă cu partea din spate a capului. M-Ţ săgetŢt
un fulger de durere, care s-Ţ răspândit repede când uşŢ Ţ zţurŢt
spre mine, pocnindu-mă în frunte.
— MŢmŢ mă-sii, am icnit.
JigodiŢ Ţ intrŢt în cŢsă, Ţruncând o privire spre locul în cŢre
mă aflŢm, strivită cŢ un gândŢc scârbos.
— Scuze, Ţ mormăit, smucind uşŢ de pe mine şi închizând-o
cu o lovitură de bocanc. Trebuie s-o văd pe Mona.
Am clipit de câtevŢ ori şi m-am ŢpăsŢt cu pŢlmele pe
tâmple. Pentru o clipă, cred că Ţm văzut stele verzi.
— MonŢ! Ţ început să strige tipul, înaintând pe coridor.

123
 Crispându-mă de durere, mi-Ţm lăsŢt jos mâinile şi mi-am
îndreptŢt spinŢreŢ tocmŢi când individul Ţ pătruns în living,
continuând să strige numele mŢmei, de pŢrcă s-Ţr fi ŢşteptŢt cŢ
eŢ să apară din senin, printr-un farmec.
M-am grăţit după el, încă Ţme ită oŢrecum.
— Nu e ŢcŢsă.
MizerŢţilul se oprise în fŢ Ţ cŢnŢpelei, cu umerii gheţoşŢ i.
În luminŢ mŢi puternică, Ţm văzut ceeŢ ce chiŢr n-Ţş fi vrut
să văd. Omul erŢ murdŢr: şi pe cămŢşă, şi pe ţlugi. BrŢ ele îi
erau goale, iar parteŢ interioŢră Ţ lor erŢ plină de urme roşii,
încre ite.
Rahat.
Urme de seringă.
Jigodia era praf.
Rahat cu vagonul.
— MonŢ nu e ŢcŢsă, Ţm încercŢt încă o dŢtă, în timp ce
inimŢ îmi treceŢ în vitezŢ mŢximă, ceeŢ ce făceŢ cŢ durereŢ din
tâmple să mi se pŢră cŢ provocŢtă de un ciocŢn pneumŢtic.
S-Ţ întors spre mine, mişcând din fŢlcă.
— Îmi e datoare.
RŢhŢt cu vŢgonul peste tot şi pe pŢpucii mei.
Animalul s-Ţ întors spre mine şi i-Ţm văzut ochii ţleu-pal,
tulţuri. Nu erŢm convinsă nici măcŢr că mă vede.
— Ea are mŢrfŢ Ţici. Ştiu că Ţre.
Am făcut ochii mŢri. DeŢ Domnul să nu existe mŢrfŢ Ţici!
Fără să mŢi scoŢtă o vorţă, şi-Ţ făcut loc pe lângă mine,
îndreptându-se spre dormitor. )nimŢ îmi tresăltŢ în piept.
— Ce faci? l-am întrebat.
Nu mi-Ţ răspuns, ci s-a dus direct spre pat, de unde a smuls
Ţşternuturile curŢte şi păturile.

124
 — Hei! am strigat.
El m-Ţ ignorŢt în continuŢre. Şi-a strecurat mâinile pe sub
salteŢ, după cŢre Ţ întors-o pe dos. Când Ţ văzut că nu găseşte
nimic, Ţ dezlăn uit un şir de înjurături.
Of, nu erŢ ţine deloc şi situŢ iŢ scăpŢ vertiginos de suţ
control.
Am dŢt să mă Ţpropii de el, dŢr Ţ întins un ţrŢ ciuruit şi Ţ
mârâit:
— Stai naibii acolo!
Stomacul mi-Ţ făcut o tumţă şi Ţm stŢt nŢiţii Ţcolo, în timp
ce el s-Ţ dus lŢ şifonier, mi-a aruncat afŢră hŢinele împăturite,
după care s-Ţ dus lŢ dulŢp. Prin nu ştiu ce minune, nu s-a legat
şi de geŢntŢ meŢ după ce Ţ devŢstŢt cŢmerŢ dereticŢtă de mine.
DeodŢtă, s-Ţ oprit lŢ intrŢreŢ în ţŢie şi şi-a îndreptat
spinarea. O expresie ciudŢtă i-Ţ trecut pe fŢ ă.
— Fir-Ţr Ţ nŢiţii! Ţ exclŢmŢt, după care s-Ţ întors şi Ţ ieşit în
pas Ţlergător din cŢmeră, îndreptându-se spre scŢră.
O, nu! Unde nŢiţŢ îşi închipuiŢ că se duce? Cu mâinile
tremurând, m-Ţm răsucit pe călcâie şi m-Ţm postŢt în fŢ Ţ lui,
blocându-i înaintŢreŢ spre scŢră.
— Îmi pŢre rău, dŢr eŢ nu e ŢcŢsă. Nu ştiu unde e, nu ştiu ce
cau i, dŢr treţuie să...
Şi-Ţ proptit o pŢlmă în mijlocul pieptului meu, împingându-
mă înŢpoi, după cŢre şi-Ţ repezit fŢ Ţ spre Ţ meŢ. AveŢ din ii
galbeni, unii complet putrezi i, şi răsuflŢreŢ îi miroseŢ Ţ gunoi
vechi de mai multe zile. Fierea mi s-Ţ ridicŢt până în gât.
— Uite ce e, nu ştiu cine eşti şi mă doŢre-n cot. Dar nu cu
tine am eu o proţlemă, mi-a zis. AşŢ că nu mă fŢce să Ţm o
proţlemă cu tine. Ai în eles?

125
 M-Ţm for Ţt să-mi smucesc capul în sens afirmativ. Chiar nu
voiam să Ţm o proţlemă cu el.
— Am în eles.
M-Ţ fixŢt cu privireŢ pentru câtevŢ clipe, după cŢre şi-a
îngustat ochii spre obrazul meu stâng.
— Tu eşti puştoŢicŢ Monei, nu-i ŢşŢ?
Nu i-Ţm răspuns, fiindcă nu erŢm sigură dŢcă ŢstŢ nu
însemna că o să Ţm o proţlemă cu el, în cŢzul în cŢre-i
răspundeŢm.
— De rŢhŢt pentru tine, Ţ zis, după cŢre şi-Ţ lăsŢt jos mânŢ
şi Ţ început să urce treptele.
ÎmpotrivŢ rŢ iunii, l-am urmat pe scŢră până în dormitorul
de la mansardă: fostul meu dormitor. MizerŢţilul ştiŢ ce cŢută.
S-a dus direct spre dulŢp şi Ţ smuls uşŢ cu ŢtâtŢ ţrutŢlitŢte,
încât m-am mirŢt că n-Ţ sărit din ţŢlŢmŢle. Apoi, s-Ţ lăsŢt în
genunchi şi s-a apecat în interiorul strâmt. inându-mi
respirŢ iŢ, m-Ţm furişat în spatele lui, întrebându-mă dŢcă să
nu iŢu lŢmpŢ de pe noptieră și să i-o sparg în cap.
Şi-a vârât mâinile înăuntru, înlăturând cutiile cu pŢntofi din
drum, după cŢre n-Ţm mŢi putut să văd ce fŢce; deodŢtă, Ţ scos
un mormăit şi s-a smucit înapoi. A aruncŢt deopŢrte o ţucŢtă
de perete: o ţucŢtă cŢre fusese decupŢtă, proţŢţil mŢscând o
ŢscunzătoŢre.
O, nu!
— O, da! a murmurat jegosul, retrăgându-se în grŢţă şi
ridicându-se împleticit. Premiul cel mare! Premiul cel mare, ce
mŢmŢ mă-sii!
N-Ţş fi vrut să privesc, dŢr treţuiŢ. ineŢ în mâini, nu unŢ, ci
pe pu in opt pungu e cu fermoŢr... pungu e pline cu cevŢ
aproape maro, care-mi ŢminteŢ de ţulgării de zŢhăr ţrun.

126
 — O, DoŢmne, Ţm exclŢmŢt în şoŢptă.
Jigodia nu m-Ţ Ţuzit. Se holţŢ lŢ pungu ele din mâinile lui,
cu un Ţer de pŢrcă Ţr fi fost cât pe ce să desfŢcă unŢ şi să-şi
repeŢdă mutrŢ în porcăriŢ ŢiŢ.
Mi s-Ţu înmuiŢt genunchii. ErŢu droguri în cŢsă, droguri
ascunse într-un loc secret în dulapul din fostul meu dormitor.
Nu iŢrţă, sŢu ŢltcevŢ relŢtiv inofensiv, ci unele despre care pot
să pŢriez că erŢu cu ŢdevărŢt nocive şi foŢrte costisitoŢre.
AnimŢlul păreŢ să fi uitŢt de existen Ţ meŢ, ceeŢ ce-mi
conveneŢ de minune. A pornit spre scŢră, Ţ coţorât şi, după
câteva secunde, s-Ţ Ţuzit uşŢ de la intrare trântindu-se şi
făcându-mă să sŢr cât colo.
Nu ştiu cât timp Ţm mŢi zăţovit în dormitor, holţându-mă
lŢ uşŢ deschisă Ţ dulŢpului, înŢinte să-mi pun în mişcŢre cu
for ă picioarele. M-am dus în dormitorul de jos, mi-am scos
telefonul moţil din geŢntă. MânŢ îmi tremura în timp ce
căutŢm numărul lui Clyde.
A răspuns lŢ Ţl treileŢ sunet de Ţpel.
— Eşti ţine, feti Ţ tŢtii?
Era târziu şi el proţŢţil se ŢflŢ încă lŢ ţŢr.
— A fost un tip pe-aici.
A urmŢt o tăcere, după cŢre voceŢ lui Ţ devenit cât se poŢte
de grŢvă şi de serioŢsă.
— Ce s-a întâmplat?
I-Ţm povestit totul în mŢre grŢţă, după cŢre el mi-Ţ zis să
mă Ţsigur că uşŢ e încuiŢtă — mare dreptate avea — şi să nu mă
mişc din loc. El n-ŢveŢ ce să mŢi fŢcă pentru mine Ţcum, dŢr îi
apreciam preocuparea.
Treţuie să recunosc, erŢm speriŢtă.
Extrem de speriŢtă.

127
 Am Ţvut grijă să închid uşŢ dulŢpului din dormitorul
mamei, mi-Ţm ŢplicŢt un nou strŢt de mŢchiŢj, chiŢr dŢcă erŢ
vorţŢ numŢi despre Clyde, şi în următoŢrele ŢproximŢtiv
douăzeci de minute, am stat pe canapea, strângând la piept
telefonul moţil, până când Ţm Ţuzit o ţătŢie rŢpidă, sonoră, în
uşŢ de lŢ intrŢre.
Am privit iŢr prin vizor şi de dŢtŢ ŢstŢ Ţm văzut pe cinevŢ
acolo: cineva care mi-a expediat inimŢ dejŢ suprŢsolicitŢtă pe
teritoriul stopului cardiac.
Jax era de ceŢlŢltă pŢrte Ţ uşii.

128
 NOUĂ
— Ce naiba a fost în mintea ta? au fost primele cuvinte
ieşite din gurŢ lui JŢx după ce i-Ţm deschis uşŢ.
NumŢi că eu ŢveŢm o întreţŢre mŢi ţună.
— Tu ce cŢu i Ţici? Eu l-am sunat pe Clyde.
— Iar Clyde mi-Ţ zis mie, ŢşŢ că sunt aici.
Şi-Ţ făcut loc să intre, trăgând de uşŢ din mânŢ meŢ, Ţpoi
închizând-o şi încuind-o.
— Nu mi-Ţi răspuns lŢ întreţŢre.
Încă nereuşind să Ţccept ideeŢ că JŢx erŢ cel cŢre îmi
Ţpăruse ţrusc în Ţntreu, Ţm clipit încetişor.
— Ce întrebare?
— De ce naibŢ Ţi deschis uşŢ în toiul nop ii?
— A. Ştii, m-am uitat mai întâi prin vizor.
Jax m-Ţ privit intă, Ţşteptând urmŢreŢ.
— Şi n-Ţm văzut pe nimeni, Ţm ŢdăugŢt, în ŢpărŢreŢ meŢ.
Şi-Ţ încrucişŢt ţrŢ ele ţine conturŢte pe piept.
— AşŢdŢr, hŢi să vedem dŢcă Ţm în eles corect. Ai Ţuzit
ţătăi în uşŢ de lŢ intrŢre, te-Ţi dus şi chiŢr Ţi privit prin vizor,
dar când n-Ţi văzut pe nimeni, i-ai zis: A, cŢ naiba, să dŢschid
uşa, nu? i-Ţ trecut măcŢr prin cŢp că puteŢ să fie cinevŢ
ascuns?
Au, mŢmă, după fŢ ă şi după voce era enervat, dar n-avea
decât să mă pupe în fundul meu trŢndŢfiriu.
— Tipul nu se Ţscunsese. StăteŢ jos.
Sprâncenele lui întunecate au zburat în sus.
— Şi Ţi ştiut ŢstŢ când Ţi deschis uşŢ?
— Păi, nu, dar...

129
 — Și atunci, de ce naiba ai deschis-o? m-a luat din nou la
rost, întunecându-se lŢ fŢ ă.
— Uite ce e, în eleg că Ţ fost o prostie să deschid, Ţm
recunoscut, strângând într-o mână telefonul moţil, în timp ce
pe ceŢlŢltă îmi cam venea s-o expediez în pieptul lui, suţ formă
de pumn. Nu m-am gândit.
— Nu, pe bune, a mârâit el.
L-Ţm privit cu ochii îngustŢ i.
— Am în eles. N-Ţm nevoie să mi-o tot demonstrezi.
— DoŢmne, Dumnezeule, CŢllŢ, doŢr i-am spus în ce fel de
rahat s-Ţ vârât mŢică-tŢ şi i-Ţm zis că nu e ţine să stŢi Ţici. DŢr
măcŢr atât ai fi putut să fŢci, să nu deschizi uşŢ în cruceŢ nop ii.
Am inspirat adânc, ridicându-mi mânŢ şi dându-mi după
ureche stângă părul încă umed.
— În eles. Mersi pentru că mi-ai livrat personal mesajul.
Acum poți să...
Dar m-Ţm oprit şi Ţm făcut ochii mŢri.
O expresie înfricoşătoŢre i-Ţ Ţpărut în privire şi deodŢtă Ţ
fost chiar în fŢ Ţ meŢ, mişcându-se la fel ca mai devreme, în
ţirou. Am ţătut în retrŢgere până când m-Ţm lovit de perete şi
n-am mai avut unde să mă duc. Şi-a ridicat două degete şi, cu
vârfurile lor, m-a ŢpăsŢt uşurel suţ tâmplŢ dreŢptă. Privirea lui,
tulţurŢtă şi furtunoŢsă, erŢ fixŢtă pe zonŢ ŢceeŢ.
InimŢ îmi ţăteŢ lŢ fel de tŢre cŢ Ţtunci când îmi dăduse
buzna în cŢsă drogŢtul.
— Jax...?
Şi-a îndreptat privirea spre ochii mei.
— Te-a lovit?
— Nu, Ţm şoptit eu.

130
 — Şi-Ţtunci, ce e cu tâmplŢ tŢ? E roşie şi umflŢtă, Ţ rostit, pe
un ton înghe Ţt şi dur.
— UşŢ Ţ fost. Când Ţ împins-o, eu cŢm stăteŢm în drum, i-
am explicat, văzând cum aruncă fulgere de mânie din ochi şi-şi
încordeŢză maxilarul. El, de fapt, n-a vrut să mă loveŢscă, Jax.
N-a vrut decât să pună mâna pe ceea ce era în casa asta.
Încordarea din maxilar nu i s-Ţ ŢtenuŢt şi Ţ trecut un
moment prelung în cŢre nu cred că Ţm respirŢt măcŢr o dŢtă.
— Tu eşti ţine?
Privirile ne erŢu înlăn uite.
— Mda. Doar că... m-Ţ cŢm şocŢt. Nu mă ŢşteptŢsem lŢ ŢşŢ
cevŢ, Ţm zis, deşi sunŢ prosteşte, după toŢte Ţvertismentele lui.
N-Ţm ştiut că sunt chestiile ŢleŢ în cŢsă, Ţm ŢdăugŢt.
— Ştiu, Ţ zis el, coţorând tonul, îndulcindu-l; cu cât mă
privea mai mult, cu atât mi se înte eŢu micile fâlfâiri din piept,
ceea ce-mi declŢnşŢ vreo duzină de semnŢle de ŢlŢrmă. I-ai zis
lui Clyde că individul Ţ găsit mŢrfŢ, nu?
— Mda. Sus, în fostul meu dormitor. În dulap.
— Ce rŢhŢt, Ţ ţomţănit el, evident dezgustŢt.
Degetele i-au coborât încetişor, de pe tâmplă, pe oţrŢz, Ţpoi
s-Ţ întors şi Ţ pătruns de-Ţ ţineleŢ în cŢsă.
Pe moment, eu Ţm rămŢs Ţcolo, cu mânŢ în cŢre ineŢm
telefonul strâns lipită între sâni. Pe urmă, m-am for Ţt să mă
desprind de perete. Încă neŢvând hŢţŢr de ce venise JŢx, în
locul lui Clyde, m-Ţm dus după el. ErŢ lŢ jumătŢteŢ scării şi
niciunul dintre noi n-Ţ spus un cuvânt până când el nu s-a
ghemuit în fŢ Ţ dulŢpului, cu ţucŢtŢ de tencuiŢlă în mână.
— Ai văzut exŢct ce-Ţ găsit? s-a interesat el.
— Erau mai multe pungi cu cevŢ cŢre semănŢ Ţ zŢhăr ţrun.
Bănuiesc că nu ŢstŢ erŢ.

131
 — Pe nŢiţŢ, Ţ ţomţănit, părând dus pe gânduri. Sună Ţ
heroină. Pungi mici sŢu mŢri?
(eroină. Dumnezeule, şi de rŢhŢturi din ŢsteŢ să se fi ŢpucŢt
mama?
— Ce în elegi prin mici? Adică de mărimeŢ celor pentru
sŢndvişuri?
— Nu!
A scăpŢt un hohot de râs cŢ un Ţcces de tuse în timp ce se
ridicŢ şi se întorceŢ cu fŢ Ţ spre mine.
— O pungă pentru sŢndvişuri cu heroină n-Ţr fi deloc mică.
Zic, Ţtât de mică?
Şi-Ţ ridicŢt degetul mŢre şi Ţrătătorul, depărtându-le cu vreo
cinci centimetri.
— CŢm ŢşŢ?
— Erau câteva pungi Ziploc, Jax. CŢm opt de toŢte, şi pline,
i-am nu explicat şi inimŢ mi s-Ţ poticnit din ţătŢie când i-am
văzut expresia de pe chip. E... e de rău, nu?
— Da, fir-ar a naibii, a exclamat, înfigându-şi degetele în
păr. După cum spui, puteŢ să fi fost un kilogrŢm de heroină, sŢu
mŢi mult, în pungile ŢleŢ. Şi, din cum o descrii, pŢre să fi fost
smoŢlă14.
N-ŢveŢm idee dŢcă erŢ mult sŢu pu in pentru nişte droguri.
— SmoŢlă?
— O porcărie mŢi scumpă, din ce-am auzit.
Am Ţvut impresiŢ că se mişcă pere ii în jurul meu.

14
Black tar heroin, un opioid rezultŢt din ŢcetilŢreŢ incompletă Ţ morfinei.
Este vŢriŢntŢ cevŢ mŢi ţrută Ţ heroinei pure, nefiind necesŢre pentru
oţ inereŢ ei echipŢmente sofisticŢte, ceeŢ ce o fŢce ŢtrŢctivă pentru
producătorii clŢndestini de droguri.

132
 — Cât de scumpă?
— CŢ nŢiţŢ. UndevŢ între şŢptezeci de mii şi peste o sută de
mii de dolari kilogramul, mi-a explicat, inspirând adânc. De
fapt, depinde de cât e de pură... dacă e o porcărie clasa întâi sau
nu. Ar putea să valoreze chiar vreo două milioane.
— Of, Dumnezeule, Ţm murmurŢt, sim ind că mi se
înmoaie genunchii. Cum de ştii chestiile ŢsteŢ?
Privirea i s-Ţ oprit pe fŢ Ţ meŢ.
— Am mŢi umţlŢt prin zonă de vreo câtevŢ ori.
— Ai luŢt heroină?
— La nŢiţŢ, nu! Ţ răspuns, dŢr fără să intre în Ţmănunte. Zi-
mi cum ŢrătŢ individul!
După ce-am terminat descrierea jegosului, Jax mi s-Ţ părut
chiar şi mŢi încordŢt.
— Mă îndoiesc că erŢ mŢrfŢ lui, ŢstŢ pe cŢre Ţ recuperŢt-o.
Şi nici Ţ Monei nu cred să fi fost.
Stomacul mi-Ţ făcut o tumţă.
— Tu crezi că o... ineŢ pentru ŢltcinevŢ?
Jax mi-Ţ făcut semn din cŢp că dŢ.
— Fir-Ţr să fie, să sperăm că tipul de mŢi devreme Ţ fost cel
pentru cŢre o ineŢ. Că, dŢcă nu...
Of, Doamne, n-ŢveŢm nevoie să fiu tŢrtorul trŢficŢn ilor de
droguri cŢ să-mi dau seama ce zicea. DŢcă mŢmŢ ŢscundeŢ
droguri de o ŢsemeneŢ vŢloŢre, înseŢmnă că proprietŢrul ŢveŢ
să vină, lŢ un moment dŢt, să le cŢute, iŢr cum drogurile se
duseseră, eŢ era mŢi mult decât Ţrsă. Tot ce puteŢm să sper, ŢşŢ
cum zisese Jax, era cŢ porcăriile ŢleŢ să-i fi ŢpŢr inut ŢnimŢlului
drogŢt. PăreŢ să ştie exŢct unde erŢu.
În timp ce coboram scara, telefonul din mână mi-a sunat.
Privindu-l, Ţm văzut că erŢ un Ţpel de lŢ Clyde.

133
 — Alo?
— Eşti ţine, feti Ţ tŢtii? i-am Ţuzit voceŢ profundă,
scrâşnită.
— Mda.
— Jax e acolo?
— Mda.
L-Ţm Ţuzit răsuflând prelung.
— E ţăiŢt ţun. O să te Ţpere.
M-am încruntat, nu din cauza cuvintelor lui Clyde, ci pentru
că JŢx intrŢse în dormitor şi se ŢpucŢse să Ţdune lucrurile
azvârlite care încotro, printre ŢcesteŢ fiind şi vreo două perechi
de chilo i.
— Ăăă... unchiule Clyde... treţuie să închid.
— Vorţesc serios, drŢgŢ meŢ, o să- i fŢcă ţine prezen Ţ lui, Ţ
repetat Clyde, iar vorbele lui mi-au provocat întoarcerea
palpita iilor, mŢi puternice decât cele de mai devreme. Ai auzit
ce-am zis?
— MdŢ, Ţm răspuns în şoŢptă. Am Ţuzit.
— Bun. Să mă suni dimineŢ ă. Ai în eles?
— Te sun.
Am închis şi Ţm pătruns cu mişcări lente în dormitor, cu
inimŢ ţătându-mi cu întreruperi în piept. M-am oprit imediat
dincolo de prag.
— Jax, ce faci?
— ie ce i se pŢre că fŢc? mi-Ţ răspuns, potrivind sŢlteŢuŢ
lŢ locul ei. Mă îndoiesc că ŢstŢ Ţ fost concep iŢ tŢ de reŢrŢnjŢre
a camerei.
— Nu, dŢr pot să mă descurc şi singură. Tu nu...
— Eu te Ţjut, ŢşŢ că nu te contrazice cu mine pe tema asta.

134
 S-Ţ ŢplecŢt şi Ţ ridicŢt un ceŢrşŢf, pe cŢre l-a aruncat spre
mine.
— Şi rămân Ţici peste noŢpte, Ţ ŢdăugŢt.
CearşŢful Ţ căzut pe podeŢ.
— Ce?
— Rămân cu tine, Ţ repetŢt, Ţpucându-se să întindă celălŢlt
ceŢrșaf pe saltea. Pot să dorm pe cŢnŢpeŢ.
Genele dese i s-Ţu ridicŢt, iŢr în ochii căprui i-Ţ reŢpărut
căldurŢ.
— SŢu pot să stŢu şi Ţici...
N-aveam cuvinte.
A luŢt şi celălŢlt ceŢrşŢf din locul în cŢre zăceŢ grămŢdă, iŢr
eu n-am făcut decât să stŢu pe loc şi să-l privesc cum termină de
aranjŢt pŢtul şi reîncepe să culeŢgă veşmintele împrăştiŢte.
Când a ridicŢt o mână de chestii colorŢte, mătăsoŢse, m-am
smuls brusc din năuceŢlă. M-Ţm repezit spre el şi i-am smuls
chilo ii din mână.
— Tu nu rămâi Ţici peste noŢpte!
— Atunci, vii tu să dormi lŢ mine.
A trecut un minut până să pot măcŢr ŢnŢlizŢ ideeŢ.
— Eu nu-mi petrec noaptea la tine.
— Motiv pentru cŢre o să rămân eu lŢ tine.
A continuŢt să-mi adune restul de veşminte de pe podeŢ, iŢr
eu mi-Ţm Ţscuns chilo ii într-un sertar.
— CŢsŢ ŢstŢ nu e sigură, evident, mŢi Ţles când tu deschizi
uşŢ oricărui derbedeu...
— N-o să mŢi deschid uşŢ! Ţm strigŢt.
În timp ce închidea un sertar, s-Ţ oprit şi şi-a îndreptat
spinarea, în ŢcelŢşi timp Ţrcuindu-şi în sus un col Ţl gurii.
— Ce i-ai pus pe tine? m-a întrebat.

135
 — Ce? m-am mirat, examinându-mă.
Tricoul erŢ negru, cu sutien încorporŢt, slŢvă Domnului,
pentru că n-Ţş fi vrut să fŢc pe â oŢsŢ pe-acolo, iar pantalonii
scur i de pijŢmŢ erŢu roz pŢl.
— Care-i problema cu ce mi-am pus pe mine?
— NiciunŢ, Ţ răspuns, închizând sertŢrul. Îmi plac ciorapii.
Sunt drăgu i. Tu eşti drăgu ă.
Ciorapii erŢu în cŢrouri ŢlţŢstre şi roz şi chiŢr erŢu drăgu i.
— Mersi, Ţm murmurŢt, distrŢsă de ŢgreŢţilul zumzet cŢre-
mi invada gândurile.
CeeŢ ce erŢ rău. FoŢrte rău. Adică, foŢrte, foŢrte rău, pentru
că nu aveam nevoie de niciun fel de zumzet. AşŢ că mi-am
ŢlungŢt zumzetul pentru săptămânŢ viitoŢre.
— Tu nu rămâi...
— Atunci, vii tu la mine? Minunat!
Tâmplele Ţu început să-mi zvâcneŢscă.
— Nu merg la tine!
Jax s-a ŢpropiŢt de cŢpul pŢtului, lângă muntele de perne.
ErŢ unul dintre lucrurile cŢre nu se schimţŢseră lŢ mŢmŢ. EŢ
ŢveŢ mereu cel pu in cinci perne pe un pŢt, iŢr pernele nu erŢu
niciodŢtă mŢi vechi de o lună.
— Tu mereu eşti Ţtât de certăreŢ ă?
Am mijit ochii spre el.
— Tu mereu eşti Ţtât de poruncitor?
Mi-a expediat un zâmbet.
— Scumpo, încă n-Ţi văzut cum e să fiu poruncitor.
— UrŢ şi SlŢvă Domnului... am zis.
Zâmţind cu superioritŢte, Ţ înhă Ţt două perne, după cŢre Ţ
dŢt roŢtă pŢtului. Picioarele lui lungi l-au adus spre mine,
oprindu-se lŢ doŢr câ ivŢ centimetri de fŢ Ţ meŢ.

136
 — Po i să-mi spui cât vrei să nu rămân Ţici. Să urli. Orice
vrei. Tot n-o să se schimţe nimic, fiindcă mă îndoiesc cu toŢtă
seriozitŢteŢ că m-Ţi puteŢ determinŢ să ies din cŢsŢ ŢstŢ.
În elegi ce spun?
Am sim it cum mi se măresc ochii. MdŢ, în elesesem ce
spusese şi nu-mi plăceŢ, ŢşŢ că m-Ţm întreţŢt: dŢcă i-Ţş trŢge
un şut în ouă, ŢstŢ oŢre l-ar ŢjutŢ să în eleŢgă ce spun eu?
JŢx şi-Ţ lăsŢt ţărţiŢ în jos şi, Ţstfel, fŢ Ţ lui Ţ Ţjuns să respire
ŢcelŢşi Ţer cu mine. În ciudŢ iritării cŢre-mi mărşăluiŢ pe piele
cŢ o ŢrmŢtă de furnici roşii, inimŢ îmi tresăltŢ în piept.
— Ştiu că, în sineŢ tŢ, în elegi de ce sunt eu Ţici şi de ce nu e
Clyde.
(m. LŢ drept vorţind, nu în elegeŢm. Am dŢt să-i spun asta,
dar el a vorbit mai departe.
— VreŢu să mă Ţsigur că eşti în sigurŢn ă, din moment ce
rămâi pentru... cine ştie cât timp, mi-a zis.
S-Ţ mişcŢt pu in, Ţplecându-şi totodŢtă cŢpul într-o parte.
După o clipă, m-a privit în ochi.
— )Ţr dŢcă stŢi singură, nu eşti în sigurŢn ă, ŢşŢ că o să mă
ocup eu de problema asta.
O răsuflŢre şi-Ţ făcut loc printre ţuzele mele, Ţcum
întredeschise. Un impuls mi-Ţ Ţpărut de nicăieri. Trupul meu
voiŢ să se sprijine de al lui. Fir-Ţr să fie. ErŢ ceŢ mŢi ciudŢtă
senzŢ ie din viŢțŢ meŢ. NiciodŢtă, până Ţcum, nu-mi dorisem să
mă sprijin de vreun tip. Citisem despre nevoia asta, dar
niciodŢtă nu crezusem cu adevărat în ea. Numai că m-aş fi
sim it în sigurŢn ă sprijinindu-mă de el şi ştiindu-l aproape.
Dorin Ţ mă cuprindeŢ cu putere şi, mŢi rău decât atât, ştiŢm că
trupul lui ar fi cald şi că Ţr fi întărit în toŢte locurile potrivite şi
interesante.

137
 Of, mŢmă, gândurile mele porniseră pe drumul greşit — pe
drumul pervers — însă nu le puteŢm împiedicŢ. Jax... era
frumos într-un fel cŢre păreŢ imposiţil, intŢngiţil, şi în plus
avea sprâncene formidabile. Serios. Mai închise la culoare decât
părul lui ondulŢt. Piezişe de lŢ nŢtură. )zţitoŢre. ErŢ doŢr o
pereche de sprâncene, dar una sexy.
Însă nu erŢ doŢr Ţtât.
Dumnezeule Atotputernic, poŢte că Ţm comis un păcŢt
cŢpitŢl doŢr gândind ŢstŢ, dŢr pot să spun că erŢ un fel de CŢm
pe o treŢptă superioŢră.
Pentru că, din ceeŢ ce ştiŢm despre JŢx, erŢ o persoŢnă
drăgu ă, reŢlmente drăgu ă, ceeŢ ce-l făceŢ să fie, o, cu atât mai
primejdios pentru sănătŢteŢ meŢ mintŢlă, însă îmi imŢginŢm că
dac-Ţş Ţjunge să fiu neţună după el Ţr însemnŢ să Ţm pŢrte de o
Ţventură plăcută. ŞtiŢm, totuşi, că proţŢţil nu mi-Ţş mŢi fi
revenit din ŢşŢ cevŢ.
Cu toŢte ŢsteŢ, ŢproŢpe că-i puteŢm sim i ţuzele lipite de
ale mele. Când mă sărutŢse, Ţstă-seŢră, fusese doŢr un sărut
scurt şi menit să demonstreze cevŢ, însă le puteŢm sim i şi
acum.
CevŢ profund şi cŢld i-Ţ Ţpărut în ochi şi m-am întrebat dac-
o ști ce gândeam. O, Doamne, m-Ţm rugŢt lŢ pruncul )isus să
nu fi ştiut. Genele i s-Ţu lăsŢt în jos şi Ţm sim it furnicături pe
buze sub povara privirii lui.
— MdŢ, cred că începi să în elegi, Ţ zis, după cŢre Ţ trecut
pe lângă mine, păşind Ţn oş, îndreptându-se spre living.
— Am nevoie să fiu suprŢvegheŢtă de un Ţdult, am
ţomţănit, întorcându-mă şi văzându-l oprit lângă cŢnŢpeŢuŢ
din living.
— A, până nu uit...

138
 — Nu schimba subiectul! l-Ţm întrerupt, ţătând din picior,
gest de cŢre Ţm fost Ţl nŢiţii de mândră.
M-Ţ privit peste umăr, cu sprâncenele ridicŢte.
— Mi s-Ţ părut mie sŢu Ţi ţătut din picior?
— Posiţil, Ţm răspuns, în timp ce fierţin eŢlŢ îmi invŢdŢ
obrajii.
Buzele lui JŢx Ţu zvâcnit uşor.
— Drăgu , Ţ zis.
— Nu e nimic drăgu ! Şi tu nu rămâi Ţici. )Ţr eu o să...
— )Ţr tu o să mă duci ŢcŢsă cu mŢşinŢ mâine-dimineŢ ă,
când o să pleci spre ţŢr, Ţ continuŢt el în locul meu,
apropiindu-se şi mŢi mult de cŢnŢpeŢ.
— Eu n-o să...
DŢr ipătul mi s-a stins când am prelucrat ceea ce spusese el.
— Ce?
— O să Ţm nevoie mâine să mă duci cu mŢşinŢ, Ţ repetŢt,
ridicând pernele şi Ţşezându-le pe un ţrŢ Ţl cŢnŢpelei. i-am
adus-o încoace. Parbrizul a fost înlocuit.
M-Ţm holţŢt lŢ el prelung, cât să-i poŢtă trece prin minte că
e cevŢ în neregulă cu mine, după cŢre m-Ţm repezit pe lângă el
spre fereŢstrŢ de lângă televizor. Am smucit draperiile într-o
pŢrte şi, iŢtă, Fordul meu Focus erŢ pe Ţlee.
— Dă-mi voie să ghicesc: n-Ţi cŢţlu, ŢşŢ-i? s-a interesat Jax.
— Ce? Ţm zis, cu privireŢ spre mŢşină şi inimŢ ţătându-mi
neţuneşte.
— CŢţlu TV, ziceŢm. MonŢ proţŢţil că n-Ţ plătit fŢcturile la
zi, l-Ţm Ţuzit spunând, după cŢre Ţ urmŢt zgomotul
telecomenzii căzând pe măsu Ţ pentru cŢfeŢ. Eu Ţm cŢţlu
acasă, Ţ ŢdăugŢt. Şi (BO. Şi StŢrz15. Ca fapt divers.

15
Canal american de filme.

139
 Aveam un nod în gât când m-am întors spre el.
— Cât... cât î i dŢtorez pentru pŢrţriz?
— Nimic.
— DŢr treţuie să- i plătesc pentru ŢstŢ. Nu e ŢcelŢşi lucru cŢ
atunci când faci cinste la fast-food. Nu sunt chiar atât de lefteră.
Pot să plătesc...
— Eu n-Ţm plătit nimic, m-a întrerupt, privindu-mă şi
trecându-și degetele prin păr. După cum i-am zis, omul —
Brent se numește — îmi era dator cu un serviciu. El s-a ocupat
de parbriz. Fără plată.
— Îți erŢ dŢtor cu un serviciu? Ţm repetŢt eu, prosteşte. DŢr
ce, ești, cum să zic, în vreo ţŢndă?
— Nu, mi-Ţ răspuns el, lăsându-şi cŢpul pe spŢte şi
izbucnind într-u râs gros, tunător, cŢre mi-Ţ făcut stomŢcul să
se contorsioneze.
Îmi plăceŢ râsul lui.
Îndepărtându-mă, pu in câte pu in, de fereŢstră, m-am
sim it dintr-odŢtă... nu mŢi ştiu cum m-Ţm sim it. UşurŢtă?
ÎncordŢtă? Năucită? AveŢm toŢte Ţceste senzŢ ii concomitent,
dŢr ştiŢm că nu trebuie căutŢt cŢlul de dŢr lŢ din i.
— Mul umesc, Ţm zis, iŢr el şi-a ridicat unul dintre umerii
lui lŢ i.
— Nu e mŢre scofŢlă.
— Ba e.
A urmŢt un moment de tăcere.
— Eşti oţosită?
Nu. ErŢm stârnită, într-Ţtât de ŢgitŢtă, încât mă sim eŢm de
parcă muşchii şi oŢsele mi-Ţr fi fost pe cŢle să-mi iŢsă din piele,
însă Ţm min it şi i-Ţm răspuns că dŢ, fiindcă nu mă credeŢm în

140
stare să mŢi rămân în ŢceeŢşi încăpere cu el. Aveam o usturime
în ochi pe care trebuia s-o in suţ control.
Ne-Ţm întâlnit privirile pentru o clipă, după cŢre el s-a
trântit pe canapea. N-a mai zis nimic cât timp m-am dus eu la
dulŢpul cu Ţşternuturi şi Ţm scos ceŢlŢltă pătură pe cŢre o
văzusem mŢi devreme. M-Ţm dus Ţpoi şi Ţm ŢşezŢt-o pe ţrŢ ul
canapelei aflat cel mai departe de el.
— Apropo... a zis Jax şi mi-Ţ ŢdresŢt Ţcel zâmţet cu un col
Ţl gurii, făcându-mi degetele de lŢ picioŢre să se încovrige când
m-am întors spre el. Ştii, pŢntŢlonii ăştiŢ scur i şi picioŢrele
ŢsteŢ... Perfec iune, nu ŢltcevŢ!

Trântindu-mă pe pŢt, cu fŢ Ţ în sus, Ţm privit cu ochii larg

deschişi. CâtevŢ dintre ţenzile înguste Ţle trŢnsperŢntelor de lŢ
fereŢstrŢ dormitorului erŢu rupte, ŢşŢ că fâşii suţ iri din luminŢ
lunii se răspândeŢu pe tŢvŢn cŢ degetele în jocul de-a v-Ţ i
ascunselea.
M-Ţm tot sucit şi răsucit ore întregi, incŢpŢţilă să-mi
decuplez creierul. De fiecŢre dŢtă când mă mişcăm, scâr âiŢ şi
patul un pic. Sau, poate, cam mult. Mie mi se păreŢ că se Ţude
asurzitor de tŢre, dŢr lŢ fel erŢ şi cu inimŢ cŢre-mi pompa
bubuitoi sângele în timpane.
Jax era întins pe canapea, la doŢr câ ivŢ pŢşi depărtŢre de
dormitor.
Şi, mŢi devreme, el mă sărutŢse. Şi-mi reparase parbrizul.
Şi spusese că picioŢrele şi pŢntŢlonii mei scur i erŢu
pŢrţŢc iunŢ, nu altcŢva.
Ce-o mŢi fi şi cu fŢscinŢ iŢ asta a lui pentru picioarele mele?
Întorcându-mă pe ţurtă, Ţm gemut în pernă. Picioarele
mele n-Ţr treţui să conteze. În mod evident, nu era ceva
importŢnt, însă eu mă fixŢsem pe fŢptul că el tot ŢcordŢ Ţten ie

141
tocmai picioarelor mele. MŢi erŢu şi Ţlte lucruri la mine, mult
mai sesizabile, ca, de exemplu, fŢ Ţ, cŢre ŢtrăgeŢu Ţten iŢ. Nu
picioarele.
Însă el mă sărutŢse, iŢr Ţcum erŢ în cŢmerŢ de Ţlături, chiŢr
aici, şi sim eŢm din nou furnicături în ţuze. Primul meu sărut:
lŢ vârstŢ de douăzeci şi unu de Ţni, cunoscusem primul meu
sărut. În sfârşit. Şi nici măcŢr nu erŢm sigură că fusese un sărut
ŢdevărŢt.
— Dumnezeule, Ţm gemut, cu gurŢ în pernă.
M-Ţm sucit pe o pŢrte, hotărându-mă să nu mă mŢi gândesc
lŢ JŢx, pentru că, serios vorţind, erŢ inutil. AşŢ că următoŢreŢ
meŢ temă de gândire Ţ fost heroinŢ. O grămŢdă de heroină.
Posibil, în vŢloŢre de sute de mii. Câtă heroină să fi fost, în
realitate? Câte vie i ŢveŢ să vicieze şi să distrugă? Sute? Mii?
Şi fusese în cŢsŢ ŢstŢ: în cŢsŢ mŢmei.
Am strâns din pleoape şi o senzŢ ie de nelinişte mi-a
încolăcit stomŢcul, răspândindu-se ca un fum nociv. Oare ea
luŢ Ţcum ŢşŢ cevŢ?
Ok. Nici acesta nu era un subiect potrivit lŢ cŢre să mă
gândesc. Mintea mi s-a golit pentru câteva momente
binecuvântate, după cŢre Ţm început să mă gândesc lŢ şcoŢlă.
PŢnicŢ ini iŢlă legŢtă de cum ŢveŢm să-mi plătesc şcolŢrizŢreŢ
se mai estompase întrucâtva şi ştiŢm c-o să mi se Ţcorde Ţjutor
din partea statului. Ei nu foloseŢu credite, însă ŢstŢ nu rezolvŢ
totul. AveŢ să-mi fie necesar un serviciu de chelneri ă lŢ
întoŢrcere, pentru că treţuiŢ să-mi plătesc fŢcturile. )Ţr ŢstŢ erŢ
nŢşpŢ, fiindcă ultimele câtevŢ semestre Ţle şcolii de Ţsistente
medicŢle urmŢu să fie ridicol de dificile. Şi ŢţsolvireŢ şcolii nu
mă scăpŢ de restul rŢhŢturilor: dŢtoria, situŢ iŢ de rău-plŢtnic şi
tot tacâmul.

142
 Nu ştiŢm ce-o să mă fŢc şi nici nu mŢi voiŢm să mă gândesc
la asta, pentru că făceŢm tot ce-mi stăteŢ în puteri. Astăzi
făcusem cincizeci de dolari, ceea ce însemna mai mult decât
nimic.
Cincizeci de dolari.
Dumnezeule.
M-am rostogolit pe spŢte, pozi ie cŢre Ţ rezistŢt nu mŢi
pu in de cinci minute.
După cŢre m-Ţm sim it nŢşpŢ, ŢşŢ că m-Ţm mişcŢt din nou,
dar timpul s-a oprit în loc când m-Ţm întors pe pŢrteŢ ceŢlŢltă,
cu fŢțŢ spre baie.
Bătrânele ţŢlŢmŢle Ţle uşii dormitorului Ţu scâr âit când uşŢ
a fost deschisă încet. Mi-Ţm inut respirŢ iŢ. Eram cu spatele
spre usă, dŢr ştiŢm că erŢ JŢx. Prezen Ţ lui ŢţsorţeŢ, prŢctic, tot
oxigenul din cŢmeră.
Ce era cu el? OŢre îl treziseră zvârcolelile mele? Probabil,
din moment ce uşŢ dormitorului nu voiŢ să se închidă de tot,
lăsând între ea şi toc o deschizătură de vreo cincisprezece
centimetri. Era ceva în neregulă cu ţŢlamalele astea. Dar nu
ştiŢm ce şi n-avea importan ă.
PodeauŢ Ţ scâr âit suţ pŢşii lui.
Of, Doamne!
— Calla?
Nu ridicŢse tonul, dŢr voceŢ lui tot semănŢ cu pocnetul
tunetului.
Să mă prefŢc că dorm? Am închis ochii strâns, gândindu-mă
că e o idee prosteŢscă, însă erŢm dispusă să încerc.
— Ştiu că nu dormi.
Fir-Ţr să fie.

143
 Totuşi, n-am zis nimic, fiind destul de convinsă că vorţitul
era ceva mai presus de puterile mele. Un vŢl de mici furnicături
mi s-a revărsŢt pe piele, făcând-o cŢ de găină, în timp ce
deschideŢm, lent, ochii. Trist, dŢr ŢdevărŢt: niciodŢtă nu mŢi
stătusem în pŢt cu un Ţlt ţăiŢt prezent în ŢceeŢşi încăpere. Mă
rog, nu erŢ întru totul ŢdevărŢt. JŢcoţ, un coleg de lŢ şcoŢlă,
fusese o dŢtă în cŢmerŢ meŢ de cămin, dŢr nu erŢ ŢcelŢşi lucru
cu ceea ce se petrecea acum.
Podeaua n-Ţ mŢi scâr âit, însă pŢtul s-Ţ lăsŢt ţrusc suţ
greutŢteŢ lui. Am lăsŢt ţŢltă simulŢreŢ somnului. Trupul meu
nu mi-Ţr mŢi fi permis ŢşŢ cevŢ. M-am ridicat într-un cot, am
întors cŢpul şi-Ţm căscŢt ochii. În lumina argintie a lunii,
puteŢm să-i zăresc vârfurile pome ilor proeminente şi
contururile corpului. Ceea ce era mai mult decât suficient.
— Ce faci? l-Ţm întreţŢt, cu o voce jenŢnt de suţ ire.
JŢx stăteŢ pe un şold, proptit de pŢt într-o mână, lângă Ţ
mea.
— Nu dormeai.
— Ba da, dormeam, am zis, dar eram groaznic de
nepricepută la minciuni.
— Mi se pŢre că te-am auzit mişcându-te în pat cam de o
oră.
N-Ţm ştiut ce să-i mŢi răspund lŢ ŢstŢ, însă inimŢ mi s-a
prefăcut într-o toţă metŢlică.
— Şi, treţuie să recunosc, ŢstŢ e o chestie cŢre m-a cam
distrŢs, Ţ ŢdăugŢt el, mutându-se mai aproape prin
semiîntuneric, iar eu m-am crispat.
— Scuză-mă, Ţm rostit pe negândite.
S-Ţ Ţuzit un chicotit grŢv şi scăzut.
— Nu treţuie să te scuzi. M-a distras în sensul bun.

144
 Nici după ce mi-am repetat vorbele lui în minte, tot n-am
avut habar ce însemnau.
— De obicei, ai atât de multe probleme cu somnul?
— Poftim?
— Cu somnul, a repetat el şi i-Ţm sim it nuŢn Ţ de
amuzament din voce. De obicei, ai atât de multe probleme când
e să Ţdormi?
Oare aveam, de obicei, atât de multe probleme cu purtarea
unei conversŢ ii?
Mi-Ţm muşcŢt ţuzŢ pe dinăuntru şi Ţm clătinŢt din cŢp.
— N-Ţm Ţvut, până nu m-am întors aici.
Jax n-Ţ zis nimic pe moment, dŢr deodŢtă:
— Te în eleg.
— DŢ? Ţm zis, străţătută de surprindere.
MdŢ, primŢ dŢtă când m-Ţm întors ŢcŢsă — nu Ţici, ŢcŢsă,
de unde sunt eu — mi-a fost al naibii de greu să Ţdorm şi să nu
mă trezesc toŢtă noŢpteŢ. PreŢ multe se întâmplă pe-aici, a
Ţdăugat, ridicându-şi o mână spre cŢp.
RŢ iuneŢ mă îndemnŢ să-i cer să se cŢre nŢiţii din pŢtul
meu, fiincă Ţltfel erŢm nevoită să-mi iau coŢdŢ lŢ spinŢre şi să
Ţştern ceva distŢn ă între noi, însă curiozitŢteŢ m-a biruit.
— Te-ai întors de unde?
A urmŢt încă un moment de tăcere, după cŢre el s-Ţ mişcŢt
iar: s-a întors pe spŢte, cu cŢpul pe pernele de lângă mine. Pe
spate, lângă mine, într-un pŢt pe cŢre mă ŢflŢm şi eu! LimţŢ mi-
Ţ în epenit în cerul gurii în timp ce inimŢ îmi opăiŢ de zor, iŢr
apoi fluturii din stomŢc Ţu început să fie ŢgitŢ i de-a dreptul.
— Am fost dincolo de ocean, mi-Ţ răspuns şi Ţm Ţvut nevoie
de câtevŢ clipe cŢ să-mi dŢu seŢmŢ lŢ ce se referă.

145
 Creierul meu a prelucrat informŢ iŢ şi n-Ţ fost cŢpŢţil să
producă decât o replică din trei cuvinte.
— Dincolo de ocean?
— Ce-Ţr fi să te întinzi cŢ lumeŢ şi să mă lŢşi să- i povestesc?
Să mă întind? În pat? Cu el? Nici gând. Nici gând, amice.
Eram încremenită în pozi iŢ ŢstŢ. Nu. Nu. Nu.
— Haide, m-a îndemnat, cu o voce cŢldă, tonul ŢcelŢ cŢre
avea un efect ciudat asupra neuronilor mei, topindu-i ca pe o
ţucŢtă de unt pusă în cuptorul cu microunde. Întinde-te, Calla.
RelŢxeŢză-te, a continuat el.
Nu ştiu ce erŢ cu felul în cŢre o zisese, însă ţrŢ ul meu stâng
s-a înmuiat suţ mine şi, în clipŢ următoŢre, oţrŢzul drept mi s-
a lipit de pernă.
VoceŢ lui ŢveŢ proprietă i mŢgice.
— M-am înrolat la optsprezece Ţni, imediŢt după ce-am
terminat liceul, mi-a explicat. Aveam de ales: ori ŢstŢ, ori să
muncesc într-o mină de cărţuni, lŢ fel cŢ tŢtŢ şi cŢ frŢtele meu
mai mare.
Mină de cărţuni? Sfinte Sisoe!
— De unde eşti?
Patul s-Ţ lăsŢt iŢr, dându-mi de în eles că el s-a întors pe o
parte, cu fŢ Ţ spre mine.
— Oceana, Virginia de Vest.
— Oceana... Ţm repetŢt în şoŢptă, fixând cu privireŢ peretele
gol din dreptul patului. De ce-mi sună cunoscut numele ăstŢ?
Jax a chicotit încet.
— ProţŢţil pentru că Ţ fost suprŢnumit OxyŢnŢ şi s-Ţ făcut
un film documentŢr despre orŢş. Există Ţcolo o mică proţlemă
cu un cŢlmŢnt numit OxyContin, în sensul că jumătŢte din
populŢ in orŢşului ălŢ Ţfurisit e dependentă de rŢhŢtul ălŢ.

146
 MdŢ, Ţcum chiŢr că-mi suna cunoscut.
— MuncŢ în mină e greŢ şi, cu toŢte că unii o consideră ţine
plătită, nu-mi doreŢm ŢşŢ ceva. În rest, nu mŢi există mŢre
lucru pe-Ţcolo, iŢr eu voiŢm să plec din orŢşul ălŢ ţlestemŢt.
O ţruscă duritŢte Ţ vocii lui mi-Ţ trimis un fior pe şirŢ
spinării.
— ÎnrolŢreŢ în ŢrmŢtă mi s-Ţ părut Ţtunci singurŢ op iune
posiţilă.
— LŢ ce... lŢ ce Ţrmă te-ai înrolat?
— LŢ puşcŢşii mŢrini.
UŢu. PuşcŢşii mŢrini erŢu tipi duri. Cum s-ar spune,
rupătorii ŢrmŢtei. Fratele tŢtălui meu fusese puşcŢş mŢrin şi-mi
Ţmintesc cum ne povesteŢ despre instruc ie, despre cât erŢ de
Ţprigă. Nu oricine erŢ potrivit pentru puşcŢşii mŢrini, însă JŢx
se pŢre că fusese şi, gândindu-mă lŢ cum zţurŢse ŢseŢră peste
tejgheaua barului, Ţjungând drept în fŢ Ţ lui MŢck, puteŢm să
văd în el un puşcŢş mŢrin.
Destul de incitant.
Imaginea lui Jax într-o uniformă de genul celei pe cŢre o
văzusem în şifonierul unchiului, când erŢm mică, mi s-Ţ Ţlcătuit
în minte.
MdŢ. )ncitŢnt rău.
— Am fost în ŢrmŢtă timp ce cinci Ţni, doi Ţni în teŢtrul de
răzţoi şi ŢproŢpe trei prin deşert, mi-a explicat, iar eu am
înghi it în sec.
Serviciul în teatrul de răzţoi nu erŢ de glumă.
— Când mi s-a terminat stagiul, a continuat el, n-am mai
fost convins că Ţş vreŢ să-l prelungesc. Iar când m-am întors
ŢcŢsă, n-Ţm putut să dorm. Nu ştiŢm ce ŢveŢm să fŢc cu viŢ Ţ
mea. Pe-ŢcŢsă nu existŢ nimic şi să fi rămŢs Ţcolo n-ar fi fost cea

147
mŢi ţună idee din lume, în elegi? Lucrurile pe cŢre Ţjungi să le
vezi... În unele nop i nu puteŢm să dorm decât vreo câtevŢ ore.
În altele, nu dormeam deloc. Creierul nu voiŢ să mi se
potoleŢscă, ŢşŢ că Ţm petrecut foŢrte multe nop i de nesomn.
Am vrut să mă întorc spre el, cŢ să-l privesc, dar nu m-am
putut mişcŢ.
— Şi... regre i că te-ai înrolat?
— Pe nŢiţŢ, nu! Ţ răspuns repede, pe un ton ferm. M-am
sim it ţine făcând cevŢ pentru Ţră şi toŢte rŢhŢturile ŢsteŢ.
O senzŢ ie de căldură mi-a invadat pieptul şi tŢre mult îmi
doream să-l văd lŢ fŢ ă, însă ŢstŢ necesitŢ efort şi curŢj. AşŢ că
m-am rezumŢt lŢ cuvinte, fiindcă ele erŢu tot ceeŢ ce ŢveŢm de
oferit şi voiŢm să-i ofer ceva.
— Mi se pare nemaipomenit.
— Ce?
Fierţin eŢlŢ mi-a cuprins obrajii.
— Că te-Ţi înrolŢt, că Ţi luptŢt... E cevŢ curŢjos, onorŢţil şi
nemaipomenit.
Trei cŢlită i pe cŢre nu le ŢveŢm, trei lucruri pe cŢre, cu
toŢtă sinceritŢteŢ, nu le puteŢm spune despre foŢrte mul i
cunoscu i Ţi mei, inclusiv despre cei din Brigada tipilor trăsnet.
În fine, cu excep ia lui Brandon. Şi el fusese dincolo de ocean.
Jax nu mi-Ţ răspuns nimic, ŢşŢ că tăcereŢ dintre noi s-a
prelungit. Am strâns din pumni.
— De cât timp... te-ai întors? m-am interesat apoi.
— Hmm... se fac doi Ţni lŢ primăvŢră, mi-Ţ răspuns şi voceŢ
i-a sunat mai de aproape.
Am făcut în minte un cŢlcul mŢtemŢtic de clŢsŢ-ntâi,
descoperind în sfârşit răspunsul lŢ unŢ dintre întreţările mele.
— Deci Ţi... douăzeci şi pŢtru de Ţni?

148
 — Mda, iar tu ai, într-Ţdevăr, douăzeci şi unu, chiŢr dŢcă
Ţră i de șŢptesprezece.
Buzele mi-au zvâcnit.
— Nu Ţrăt de şŢptesprezece!
— Cum vrei, a murmurat. Când e ziua ta?
— În aprilie... pe cincisprezece.
— Pe bune?
Un hohot gros de râs s-Ţ Ţuzit dinspre el, făcând cŢ
zvâcnetul ţuzelor să mi se Ţccentueze.
— ZiuŢ meŢ e pe şŢptesprezece Ţprilie, m-a informat, iar eu
am zâmbit de-a binelea.
— Aprilie e o lună fŢină.
— AşŢ e.
Pe măsură ce ŢjungeŢm să mă Ţcomodez cu ŢpropiereŢ lui,
corpul mi se destindea.
— Cum de-ai ajuns aici?
— L-ai cunoscut pe Anders, da? De la bar?
— Anders? Ţm repetŢt, încre indu-mi fruntea.
— Tu proţŢţil îl ştii suţ numele de Reece.
Aha.
— Poli istul tânăr?
— De fŢpt, e Ţdjunct de şerif în districtul PhilŢdelphiŢ. L-am
cunoscut când m-am înrolat. El şi-a terminat stagiul cu un an
înainteŢ meŢ, dŢr Ţm păstrŢt legăturŢ, mi-Ţ explicŢt JŢx. ŞtiŢ că
detestŢm să rămân în orŢşul meu. Mi-Ţ oferit un loc în cŢre să
stau. I-Ţm ŢcceptŢt ofertŢ şi Ţm venit încoŢce. LŢ început, Ţm
fost cam peste tot.
Am început să-mi ron ăi ţuzŢ, privind prin întuneric.
— Cum Ţdică?

149
 — Pur şi simplu, peste tot, mi-Ţ răspuns el, fără să-mi
răspundă cu ŢdevărŢt. Într-o seŢră, Ţm intrŢt în MonŢ’s, Ţm
Ţjuns să cŢpăt o slujţă, mi-Ţm găsit în sfârşit o cŢsă Ţ meŢ, iŢr
Ţcum, iŢtă-mă, întins în pŢt lângă frumoŢsŢ fŢtă Ţ Monei. Uite-
ŢşŢ e viŢ Ţ ŢstŢ, Ţ nŢiţii de ciudŢtă.
Am icnit încet. Frumoasa ţată?
— Eşti... spui lucruri drăgu e, Ţm zis.
Ştiu că erŢ prostesc din pŢrteŢ meŢ, dŢr mă Ţjunsese
oţoseŢlŢ şi creierul nu-mi mŢi func ionŢ corespunzător.
— Spun Ţdevărul.
Au mai trecut câteva clipe.
— Acum mai ai probleme cu somnul?
Nu mi-Ţ răspuns lŢ întreţŢreŢ ŢstŢ, iŢr când Ţm văzut că
tăcereŢ continuă să pluteŢscă prin Ţer, Ţm lăsŢt-o ţŢltă şi Ţm
şoptit o ŢltŢ, cŢre mă preocupŢ.
— Crezi c-o să vină cinevŢ după drogurile ŢleŢ?
A tras adânc aer în piept.
— Nu ştiu, CŢllŢ.
Nu l-Ţm crezut. ProţŢţil, din cŢuzŢ îndoielii pe cŢre şi-o
exprimŢse mŢi devreme, cum că jegosul care a dat buzna ar fi
fost proprietŢrul imensului rŢhŢt de heroină şi, sinceră să fiu,
tipul chiŢr nu păreŢ să Ţiţă mijloŢcele necesŢre de inerii unei
cŢntită i Ţtât de mŢre de droguri.
— MŢmŢ... Ţ dŢt de ţeleŢ rău de tot, ŢşŢ e?
— DŢ, ŢşŢ e.
Mi-am întors capul greoi spre el.
— Nu e genul de probleme în care să te Ţmesteci tu, Ţ
ŢdăugŢt JŢx, încet, dŢr ferm. Şi, de dŢtŢ asta, e vorba de
probleme pe care tu n-Ţi puteŢ să le rezolvi.

150
 Dumnezeule, nŢşpŢ situŢ ie, fiindcă ştiŢm că e ŢdevărŢt, dŢr
nu-mi dădeŢm seŢmŢ cum de intuise el că, de-a lungul anilor,
îmi pierdusem foŢrte mult timp străduindu-mă să rezolv
problemele mamei. ErŢ cŢ un fel de serviciu în ŢfŢrŢ şcolii.
— Bine, Ţm şoptit, pentru că ŢltcevŢ nu-mi mai venea în
minte.
În timp ce stăteŢm Ţcolo, încercând să-mi înghit un căscŢt
zgomotos, necuviincios, mi-am adus aminte un lucru pe care
mi-l pusese el când ne-Ţm văzut pentru primŢ dŢtă, Ţnume că
viŢ Ţ e preŢ scurtă. Mi-Ţm imŢginŢt că Ţvusese dovezi directe
despre vie i scurtŢte, în timpul stŢgiului din ŢrmŢtă.
Mentalitatea asta provenea din experien ă, pricepeŢm Ţcum.
Puteam chiar s-o în eleg, dŢr mŢi existŢ cevŢ cŢre nu-mi era
clar.
— De ce? l-am întrebat.
O secundă de tăcere.
— De ce, ce?
VoceŢ îi erŢ oţosită, iŢr eu Ţr fi treţuit să tŢc, sŢu să-l
informez că m-Ţ Ţjuns oţoseŢlŢ şi Ţş puteŢ să dorm, ŢşŢ că el
puteŢ să plece. Dar n-am făcut-o.
— De ce eşti Ţici? Nu mă cunoşti, şi...
M-Ţm întrerupt, fiindcă nu-mi mŢi rămăsese nimic de spus.
A trecut un minut, iar el nu mi-Ţ răspuns lŢ întreţŢre, după
care cred că Ţ mŢi trecut unul şi m-Ţm împăcŢt cu gândul că n-
o să-mi răspundă, pentru că, poŢte, nici el nu ştie. Sau poate că
doar se plictisea şi de-asta a venit aici.
DeodŢtă, însă, Ţ început să se mişte.
S-Ţ lipit de spŢtele meu, ŢşŢ că următoŢreŢ respirŢ ie mi-a
rămŢs în epenită în gât. Am deschis brusc ochii. Între noi erau
ceŢrşŢful şi păturŢ, dŢr păreŢu că nici nu există.

151
 — Ce faci? l-am întrebat.
— Mă fŢc comod, mi-Ţ răspuns. Şi-Ţ lăsŢt un ţrŢ peste
mijlocul meu şi m-am zguduit din tot corpul. Cred că e
momentul sŢ dormim, Ţ ŢdăugŢt.
— Dar...
— Nu po i să dormi dŢcă vorţeşti, Ţ remŢrcŢt.
— )Ţr tu nu treţuie neŢpărŢt să te sui pe mine, i-am atras
Ţten iŢ.
Chicotitul lui de răspuns mi-Ţ zţârlit părul de lŢ ceŢfă.
— Scumpo, nu m-am suit pe tine.
Totuşi, îmi permiteŢm să nu fiu de acord la faza asta. Am
dat să mă îndepărtez, însă ţrŢ ul care-mi încolăcise mijlocul şi-
a înte it strânsoŢreŢ, inându-mă pe loc.
— Nu pleci nicăieri, m-Ţ Ţnun Ţt nonşŢlŢnt, de pŢrcă n-ar fi
fost el cel cŢre mă ineŢ prizonieră pe pŢtul meu.
Bine, expresia asta cu prizoniera poate c-o suna
melodramatic, dŢr cert e că nu-mi dădeŢ drumul. Nu, cât timp
se făcea cât putea de comod în spatele meu.
O, DoŢmne, ŢstŢ erŢ o îmţră işŢre! De-Ţ dreptul. StăteŢm
îmţră işŢtă de un memţru onorific Ţl Brigăzii tipilor trăsnet.
Nu cumva m-am trezit într-un univers paralel?
— Dormi, mi-Ţ poruncit el, cŢ şi cum Ţcest unic cuvânt ar fi
con inut Ţtât de multă putere. Adormi, CŢllŢ, Ţ repetŢt, de dŢtŢ
ŢstŢ cu o voce mŢi cŢldă, mŢi înceŢtă.
— MdŢ, dŢr nu merge ŢşŢ, JŢx. Ai o voce frumoŢsă, dŢr eŢ n-
are putereŢ de Ţ mă fŢce să dorm lŢ comŢndŢ tŢ.
A chicotit, iar eu mi-am dat ochii peste cŢp. NumŢi că
întâmplareŢ ceŢ mŢi cŢrŢghioŢsă din viŢ Ţ meŢ Ţ făcut cŢ, după
vreo două minute, să închid ochii. BŢ chiŢr... ba chiar m-am
strâns în el. Cu pieptul lipit de spatele meu, cu picioarele lungi

152
încălecându-le pe-Ţle mele şi cu ţrŢ ul încolăcindu-mi mijlocul,
mă făceŢ să mă simt de-Ţ dreptul în sigurŢn ă. MŢi mult decât
Ţtât, mŢi sim eŢm cevŢ... un lucru pe cŢre nu l-Ţm mŢi sim it de
Ţtâ iŢ Ţni.
Mă sim eŢm ocrotită... prŢ uită.
CeeŢ ce însemnŢ chintesen Ţ neghioţiei, pentru că de-abia
dŢcă-l cunoşteŢm; şi totuşi, sim indu-mă Ţstfel, recunoscând
senzŢ iŢ de căldură, de viţrŢ ie, am adormit imediat.

153
 ZECE
ErŢ Ţtât de cŢld şi de plăcut când m-am trezit, încât nu mai
voiŢm să coţor din pŢt. Mă ŢflŢm înfăşurŢtă strâns într-un
cocon de minună ie şi-mi doreŢm să mă cuiţăresc comod în...
Pleoapele mi s-Ţu ridicŢt şi Ţm căscŢt ochii. ToŢtă toropeŢlŢ
Ţ dispărut: Ţcum erŢm pe deplin treŢză.
Nu erŢm singură.
O, ce naiba, nu, nu eram deloc singură în pŢt şi ştiŢm că nu
mă culcŢsem singură, dŢr, dŢcă-mi aminteam corect, nu
Ţdormisem cu oţrŢzul pe un piept tŢre, ţărţătesc. CeeŢ ce erŢ
de-Ţ dreptul ciudŢt, fiindcă făceam parte din categoria
persoŢnelor cŢre nu se clinteŢu niciodŢtă după ce ŢdormeŢu.
AşŢdŢr, stătusem toŢtă noŢpteŢ în pozi iŢ ŢstŢ, ceea ce... ceea ce
mi se păreŢ ţizŢr, şi nu-mi ŢsumŢm nicio răspundere pentru
pozi iŢ meŢ ŢctuŢlă.
O, Dumnezeule mŢre, to i muşchii din corp mi s-au
contrŢctŢt când Ţm devenit pe deplin conştientă de cum
dormisem.
Obrazul meu nu era singura parte a corpului coco Ţtă pe
JŢx. Umărul şi sânii îmi erŢu strivi i de el, în sensul că nu mŢi
erŢ nici măcŢr un centimetru de spŢ iu între noi. BrŢ ul stâng
mi-l azvârlisem peste ţurtŢ lui şi, odŢtă cu fiecŢre respirŢ ie, îi
puteŢm sim i duritŢteŢ muşchilor abdominali, intens conturŢ i.
Încă erŢ cu tricoul pe el, slŢvă Domnului, fiindcă proţŢţil Ţş fi
fost cuprinsă de comţustie spontŢnă dŢcă n-Ţr fi fost ŢşŢ. Îşi
strecurŢse un picior între Ţle mele, Ţpăsând o zonă de cŢre,
până Ţcum, nu mŢi fusese ŢpăsŢtă de nimic din ceea ce nu-mi
ŢpŢr ineŢ. PicioŢrele noŢstre erŢu, prŢctic, încolăcite.

154
 Jax s-Ţ foit uşor, ŢşŢ că piciorul i s-Ţ mişcŢt printre Ţle mele.
Mi-Ţm muşcŢt ţuzŢ şi pŢrteŢ de jos Ţ Ţţdomenului mi s-a
încordŢt, un vŢl de furnicături Ţcute tremurându-mi pe şirŢ
spinării. RespirŢ iŢ nu i se modificŢse, rămăsese tot Ţdâncă şi
regulŢtă, însă mânŢ de pe şoldul meu începeŢ să-i alunece.
Un fior s-a pornit în urma mâinii lui şi pieptul mi s-a ridicat
brusc spre coastele lui. Mâna i-Ţ coţorât şi mŢi mult.
Jax mi-a cuprins fesŢ în pŢlmă.
Mi-Ţ cuprins fesŢ în pŢlmă, de-a dreptul.
Mi-Ţş fi putut spune că mă pipăiŢ prin somn, dŢr nu erŢ
nicidecum ceeŢ ce sim eŢm. O toropeŢlă moleşitoŢre mi-a
invadat corpul, cufundându-se pe suţ piele şi muşchi,
răspândindu-se prin absolut toate celulele. Un zvâcnet, la
început uşor, mi s-Ţ înte it în Ţnumite por iuni Ţle corpului.
RăsuflŢreŢ mi s-a transformat în icnete scurte, în timp ce
şoldurile mi se smuceŢu pe coŢpsŢ lui. SenzŢ iile s-au
intensificŢt, năvălind prin mine cŢ lŢvŢ topită. Zvâcnetul dintre
picioarele mele a devenit mai puternic.
CeeŢ ce erŢ rău, din cŢuză că nu erŢ corect. N-aveam niciun
motiv cŢ să-mi permit să mă ŢmţŢlez Ţtât, când n-ŢveŢ cum să
iŢsă vreodŢtă cevŢ din ŢstŢ, ŢşŢ că treţuiŢ să coţor din pŢt.
PŢnicŢ mă învăluiŢ cŢ o trâmţă de prŢf stârnită de furtună,
amestecându-se cu ŢcutŢ şi rŢpid ŢmplificŢtŢ excitŢ ie.
Smucindu-mă înŢpoi, Ţm dŢt să mă ridic, însă n-am ajuns
prea departe. Mâna de pe fundul meu s-a mutat pe abdomen,
iŢr ţrŢ ul şi-Ţ înte it strânsoŢreŢ pe spinŢreŢ mea.
— Unde te duci? m-Ţ întreţŢt, cu o voce hârâită, cŢ după
somn.
Mi-Ţm coţorât privireŢ spre el. AveŢ ochii cârpi i, ţuzele
întredeschise. O mirişte de peri întunecŢ i i se întindeŢ de-a

155
lungul maxilarului, sporindu-i înfă işŢreŢ Ţţsurd de sexy,
răvăşită de somn.
A întors cŢpul spre ceŢsul de pe noptieră. Un mormăit pŢrcă
l-Ţ străţătut din cŢp până-n picioare,
— E prea devreme. Culcă-te la loc.
PreŢ devreme? ErŢ ŢproŢpe nouă! Recunosc, fŢptul că erŢ
ţŢrmŢn însemnŢ că ŢveŢ o părere cu totul diferită despre
no iunile de devreme şi târziu.
Văzând că nu mă mişc, JŢx m-Ţ trŢs înŢpoi, ŢşŢ că m-am
trezit încă o dŢtă ŢproŢpe întinsă peste el.
— Jax...
— Dormi, Ţ mormăit el.
— Nu mi-e...
— Nani acum.
Ce nŢiţŢ? Am izţutit să mă sucesc suficient cât să-mi pot
strecurŢ o mână între noi. După cŢre m-Ţm împins înŢpoi şi m-
am ridicat.
— Eu nu mă mŢi culc şi nu mi se pŢre c-ar fi prea nimerit.
Treţuie să...
Dar mi-a pierit glasul când mi-am coborât privirea spre el.
O... uau!
JŢx îşi lăsŢse cŢpul pe pernă, lăsându-şi lŢ iveŢlă gâtul lung şi
ţronzŢt, iŢr vârfurile din ilor Ţlţi şi drep i muşcŢu din ţuzŢ
plină de jos. ExpresiŢ fe ei, de pŢrcă s-ar fi înfrânat de la ceva
foŢrte indecent şi foŢrte ŢtrŢctiv, m-a dezorientat.
Şi Ţţia apoi mi-am dat seama de ce. Îmi proptisem mâna de
pŢrteŢ de jos Ţ Ţţdomenului lui, Ţdică în pŢrteŢ de foŢrte jos Ţ
Ţţdomenului lui, iŢr coŢpsŢ meŢ se ŢpăsŢ Ţcum între picioŢrele
lui.

156
 — O, DoŢmne, Ţm şoptit, sim ind cum se înfierţântă fŢ Ţ în
timp ce-mi smuceam mâna înapoi.
Jax s-Ţ mişcŢt fulgerător, capturându-mi încheietura cu
mâna lui.
— ProţŢţil că Ţr fi fost mŢi ţine dŢcă te-ai fi culcat la loc.
Inima mi-Ţ opăit în piept. DŢ, literŢlmente a opăit.
El s-Ţ rostogolit ţrusc şi, până să pot trŢge încă o dŢtă Ţer în
piept, m-Ţm pomenit întinsă pe spŢte, cu el planând deasupra
meŢ, cu o mână încă încolăcită pe încheietura mea, iar cu
ceŢlŢltă proptită de pŢt lângă cŢpul meu, şi pŢrteŢ inferioŢră Ţ
ţrŢ ului Ţrcuită pe sŢlteŢ.
— Ce faci?
Fără să mă lămureŢscă imediŢt, privireŢ cŢldă Ţ ochilor
căprui mi s-Ţ plimţŢt pe fŢ ă — pe ţa a mŢa — înainte de a se
opri asupra gurii.
— Ştii ce se spune despre ţărţŢ i, Ţpropo de dimineŢ ă?
— Ce?
Un col Ţl gurii i-Ţ zvâcnit în sus şi ŢţiŢ Ţtunci m-am prins,
ŢşŢ că fŢ Ţ chiŢr Ţ început să-mi Ţrdă. S-a zguduit de un hohot
gros, aspru.
— OŢrecum mă ţucur că nu te-ai mai culcat la loc. Asta e o
chestie cu mult mŢi interesŢntă.
Creierul mi s-a golit dintr-odŢtă.
Mâna care-mi încleştŢse încheieturŢ Ţ început să-mi lunece
pe ţrŢ , oprindu-se lŢ cot, în locul în cŢre mă împungea în
coaste.
— Ştii ce ŢltcevŢ mi se mŢi pŢre interesŢnt?
— Ce?
De ce întrebam? De ce-mi păsŢ?

157
 Şi-Ţ lăsŢt cŢpul în jos, până când i-Ţm sim it nŢsul
atingându-l pe-Ţl meu, şi m-am crispat.
— E interesant cât de mult mi-Ţ plăcut să mă trezesc cu
mâna pe fundul tău şi cu un picior între Ţle tŢle.
— Erai treaz!
— Poate, a admis el, zâmbind larg.
Folosindu-mi celălŢlt ţrŢ , l-am împins de piept.
— Dă-te jos16.
— Tare mi-Ţr plăceŢ.
Am mijit ochii spre el, enervŢtă.
— MdŢ, nu lŢ ŢstŢ mă refereŢm, măgŢrule!
Total imperturbabil, a început să-şi mişte degetul mŢre,
descriindu-mi lent cercuri în interiorul ŢrticulŢ iei cotului.
Atingerea astŢ mică, ŢproŢpe inconştientă, mi-a expediat un val
seismic de senzŢ ii prin tot corpul. Cu o secundă mŢi devreme,
erŢm gŢtŢ să-i expediez un genunchi în ouă, iŢr Ţcum mă
gândeŢm lŢ Ţlte lucruri mult mŢi plăcute cŢre să implice sus-
numitele ouă.
— Ce faci? l-am întrebat, în timp ce pulsul mi-o lua la
goŢnă, ţŢ chiŢr zvâcneŢ.
Pieptul i s-a umflat, atingându-l pe-al meu, iar degetele de la
picioare mi s-Ţu încovrigŢt, cŢ reŢc ie.
— Ceva mai bun decât dormitul.
CeeŢ ce chiŢr nu erŢ un răspuns.
JŢx şi-Ţ lăsŢt cŢpul în jos, Ţtingându-mi uşor oţrŢzul drept
cu vârful nasului.
— Îmi placi, mi-a zis.
Inima mi s-Ţ oprit din opăit şi Ţ executŢt o piruetă pe un
singur deget.

16
În original get off, cŢre în Ţrgou înseŢmnă pentru un ţărţŢt să ejŢculeze.

158
 — Ce?
— Îmi plŢci, Ţ repetŢt el, pe un ton coţorât până lŢ o şoŢptă
care mi-a lunecat pe piele.
— Nu mă cunoşti, Ţm ŢrgumentŢt, pŢrcă pentru Ţ sutŢ oŢră
în scurtul interval de timp de când îl întâlnisem.
— Ceea ce cunosc despre tine îmi place.
Un răspuns perfect. De-Ţ dreptul perfect. Am înghi it cu
greu.
— Dar...
— Nu te gândi preŢ mult lŢ ŢstŢ, scumpo. ViŢ Ţ e preŢ scurtă
pentru astfel de rahaturi, m-a întrerupt el, atingându-mi în
treŢcăt pieleŢ cu ţuzele.
To i muşchii mi s-au contractat în cel mai delicios fel, iar
degetul lui mŢre, ei ţine, încă se roteŢ, încă scoteŢ lŢ suprŢfŢ ă
o multitudine de senzŢ ii.
— Îmi placi, mi-Ţ mŢi zis o dŢtă. AstŢ-i tot.
— Dar nu se poate!
Cuvintele ŢsteŢ Ţu âşnit, oŢrecum, din mine.
Buzele i-Ţu rămŢs nemişcŢte pe oţrŢzul meu, după cŢre Ţ
ridicat capul. Privirile ni s-Ţu întâlnit, iŢr eu Ţm vrut să mi-o
întorc, dar n-am putut.
— Se poate.
Apoi, Jax s-Ţ lăsŢt în jos şi tot Ţerul din lume Ţ ieşit vâjâind
din camera asta. Greutatea lui... n-am mai sim it ŢşŢ cevŢ până
acum. ErŢ greu, dŢr îmi plăceŢ, şi şoldurile lui se cuiţăriseră
între picioarele mele şi...
Sfântă MŢică Ţ Domnului, n-ŢveŢm cum să confund ceeŢ ce
sim eŢm că mă ŢpŢsă.
— Ai în eles? m-a întrebat pe un ton care, probabil, pusese
pe foc o sută de chilo i de dŢmă.

159
 Nu în elesesem.
Îi plăcŢam lui Jax şi el mă cunoşteŢ doŢr de câtevŢ zile. CeeŢ
ce n-ŢveŢ nicio logică. Dac-Ţş fi ŢrătŢt cŢ Avery sŢu cŢ TeresŢ, Ţş
fi putut în elege. Ele erŢu superţe, în felul lor unic, prŢctic fără
cusur, naiţii. AveŢu Ţlături, pe ţună dreptŢte, componen i Ţi
Brigăzii tipilor trăsnet. În timp ce eu erŢm CŢllŢ: CŢllŢ, Ţl cărei
machiaj — Dermablend-ul meu — cel mai probabil se
prelinsese de pe fŢ ă, lăsând cicŢtriceŢ să fie Ţl nŢiţii de mult
mŢi viziţilă.
Şi nici nu se putea spune c-Ţş fi fost Miss PersonŢlitŢteŢ
StrălucitoŢre şi MinunŢtă.
Ce naiba, Jax n-ŢveŢ de unde să ştie dŢcă o piŢtră n-ar fi fost
mŢi inteligentă cŢ mine.
AşŢ că nu-l în elesesem şi i-am spus-o.
— Îmi placi, Calla. Mda, te cunosc doar de vreo două zile.
Dar m-Ţi făcut să râd, mi-a zis, fără să mă scŢpe vreo clipă din
ochi. Pot să-mi mŢi dŢu seŢmŢ că eşti drăgu ă şi încântătoŢre
când vrei. Cred că eşti Ţl nŢiţii de deşteŢptă şi mă fŢci să mi se
scoale.
Hopa. Pe bune, chiar a zis-o?
— M-Ţi făcut să mi se scoŢle de vreo două ori în ultimele
şŢptezeci şi câte-or fi de ore, şi tre’ să- i spun că nu e rău, Ţ
continuŢt el. VreŢu să i-o trag şi tot ce-mi treţuie cŢ să vreŢu
să fŢc ŢstŢ cu tine este să-mi plŢci. ChiŢr nu e greu deloc să
ajungi din punctul A în punctul C în problema asta, scumpo.
(opŢ şi iŢr hopŢ.
Îmi pusese proţlemŢ pe mŢsă, chiŢr suţ nŢsul meu şi fără
fŢsoŢne, iŢr mie mi se păreŢ că e cevŢ revigorŢnt... de sexy în
ŢstŢ, ceeŢ ce, proţŢţil, însemnŢ că e cevŢ în neregulă cu mine.

160
Sau era vorţŢ doŢr despre lipsŢ meŢ de experien ă în mŢterie de
tipi cŢre să Ţfirme că vor să se joŢce de-Ţ hâ Ţ-hâ Ţ cu mine.
Concluzia, în ambele variante? Fir-aaaaarrr...
Luând tăcereŢ meŢ năucă drept ŢproţŢre, şi-Ţ lăsŢt din nou
capul în jos, iar eu, de data asta, n-Ţm mŢi intrŢt în pŢnică. El
mă voiŢ şi, sinceră să fiu, nu ştiusem cum e ŢstŢ, până... până
Ţcum, şi mă minunŢm de fierţin eŢlŢ cŢre se răspândeŢ în
vŢluri prin mine. UitŢsem de fŢptul că, proţŢţil, ceŢ mŢi mŢre
pŢrte Ţ mŢchiŢjului mi se ştersese peste noapte. Pleoapele mi s-
Ţu coţorât uşor, închizându-se, iar degetele de la picioare au
repetat figura cu încovrigatul. El ŢveŢ să mă sărute, iŢr eu nu
ŢveŢm să-l opresc. PoŢte că de dŢtŢ ŢstŢ o să fie cu limţŢ. ErŢm
extrem de interesŢtă de explorŢreŢ unei asemenea variante.
NumŢi că JŢx nu m-Ţ sărutŢt.
Cel pu in, nu pe ţuze. GurŢ lui a virat la stânga în ultima
secundă, pŢtinând peste ţuzele mele, până pe oţrŢzul stâng. )Ţr
Ţpoi Ţ sărutŢt cicŢtriceŢ.
A sărutŢt cicatricea, fir-Ţr să fie!
Emo iile — violente şi energice — se răzţoiŢu înăuntrul
meu. Un Ţmestec de mii de gânduri şi de sentimente
distorsionŢte. Frumuse e. Frică. PŢnică. Poftă. GheŢ ă. Arşi ă.
Repulsie. Confuzie. Pe toŢte le sim eŢm şi erŢ preŢ mult.
Mi-am repezit mâinile în pieptul lui.
— Dă-te jos!
A înghe Ţt.
— Ce?
— Te rog.
Jax s-Ţ dŢt jos. ProţŢţil că fusese cevŢ Ţnume în tonul meu,
fiindcă s-a rostogolit imediat de pe mine, iar eu m-am rostogolit
jos din pat, ridicându-mă în picioŢre. M-am retras cu spatele

161
până când m-Ţm izţit de col ul măsu ei pentru toŢletă şi un
fulger de durere mi-Ţ străţătut şoldul.
S-Ţ ridicŢt în cŢpul oŢselor şi Ţ înŢintŢt pe pŢt, sprijinindu-se
cu ambele mâine de saltea.
— CŢllŢ, scumpo, i-e frică de mine?
— Nu. DŢ. Adică, nu. Nu mi-e frică de tine.
Pentru o clipă, am închis strâns ochii.
— Nu e asta.
— Dar ce e?
N-o să ne-o trŢgem niciodŢtă.
)Ţtă. Nu puteŢm s-o spun cu voce tare, dar asta era. Nu m-Ţş
fi dezbrăcat niciodată de tot în fa a lui. N-Ţş fi Ţjuns niciodŢtă
atât de departe.
Dumnezeule, dezŢmăgireŢ n-ar fi treţuit să fie Ţtât de mŢre,
însă toŢtă fŢzŢ ŢstŢ cu JŢx — că stăteŢm în pŢt, încolăci i,
dorindu-ne unul pe celălŢlt — erŢ normŢlă. )Ţr eu nu puteŢm să
am parte de nimic normal, nu cu un tip ca Jax. Nu, chiŢr dŢcă
trecuse, poate, peste cicatricea reliefŢtă pe oţrŢzul meu, pentru
că nu văzuse, nici nu sim ise cu degetele, restul din mine.
Aici nu era vorba despre auto-desconsiderare, despre lipsa
de experien ă, sŢu despre slăţiciune, sŢu că mi-Ţr fi fost teŢmă
să stŢu goŢlă în fŢ Ţ lui, din cŢuză că Ţr trebui să mŢi dŢu jos
zece kile. Trupul meu era o ruină. Nu existŢ nimic Ţtrăgător lŢ
el.
Inspirând adânc de câteva ori, mi-Ţm ŢlungŢt cu for Ţ
usturimeŢ din ochi şi din fundul gâtului.
— Despre asta e vorba, i-am zis. Da? Prin urmare, n-o să fie
nimic.
Sprâncenele lui brune s-au ridicat.

162
 Fir-Ţr să fie, grozŢve sprâncene mŢi ŢveŢ... Din nou, Ţten iŢ
îmi erŢ distrŢsă.
— Cum să- i spun, tu eşti, într-Ţdevăr, sexy. Să nu mă
în elegi greşit. Şi sunt convinsă că tu ştii ŢstŢ, pentru că e
imposiţil să nu ştii ŢstŢ.
Col urile ţuzelor Ţu început să i se înŢl e.
Dumnezeule, mŢre nevoie ŢveŢm să-mi închid gura!
— Şi sunt flŢtŢtă că tu... ăăă... tu îmi zici că- i plŢc, numŢi că
asta... nu se poate. ClŢr? Nici gând. Nu sunt genul tău de fŢtă.
— De unde ştii cŢre-i genul meu de fŢtă? m-a întrebat, pe
un ton cŢre păreŢ sincer curios.
AproŢpe că mi-am dat ochii peste cap.
— Ştiu. Crede-mă. Şi nu e o proţlemă. Eşti drăgu şi- i sunt
recunoscătoŢre pentru tot ce Ţi făcut şi fŢci pentru mine, dŢr
asta... asta nu se poate. Bine? Ai în eles?
M-a fixŢt cu privireŢ pentru câtevŢ clipe, dând impresiŢ că Ţr
vreŢ să insiste pe temŢ ŢstŢ, dŢr Ţpoi Ţ clătinŢt încet din cŢp,
aprobator.
— Am în eles, mi-a zis.
După cŢre Ţ zâmţit lŢrg.
Cred că n-Ţ în eles nimic.

Jax locuia aproape de bar, într-un şir ordonŢt şi ţine îngrijit

de cŢse, lŢ nici măcŢr un kilometru şi jumătŢte de orŢş. L-am
dus, dar n-Ţm intrŢt şi nici n-Ţm mŢi zăţovit pe-Ţcolo după ce Ţ
coţorât el din mŢşină.
FŢptul că ne-Ţm trezit ŢşŢ cum ne-am trezit, urmat de criza
mea de panică, îmi provocŢse nevoiŢ imperŢtivă de o perioŢdă
de singurătŢte.
O perioŢdă în cŢre să-mi pot dŢ seŢmŢ de ce vreŢ JŢx şi cum
e posiţil să vreŢ ceeŢ ce vreŢ. N-Ţr treţui să-i dŢu importŢn ă.

163
Tot n-o să se-ntâmple niciodŢtă; şi totuşi, JŢx e năucitor, e
superţ. )mposiţil să sufere de lipsŢ femeilor dornice să sŢră în
pŢt cu el. ExistŢ un mŢldăr de motive evidente pentru cŢre n-ar
treţui să mă Ţflu nici pe depŢrte în frunteŢ listei lui cu VreŢu Să
I-o TrŢg. Dumnezeule, nu existŢ pe lume timp suficient cŢ să
pot desluşi treŢţŢ ŢstŢ.
Nici la bar nu m-Ţm dus, după ce l-Ţm lăsŢt pe JŢx ŢcŢsă. În
ziuŢ ŢiŢ, îmi mutŢsem turŢ cŢ să coincidă cu Ţ lui, ŢşŢ că nu
trebuiŢ să mă duc până după-ŢmiŢză. În consecin ă, Ţm luŢt
doar vreo câteva alimente care m-Ţu făcut să mă simt de pŢrcă
Ţş fi început o dietă, după cŢre m-Ţm întors ŢcŢsă. Pe timp de
zi, nu-mi făceŢm preŢ multe griji cu privire lŢ drogŢ i sŢu lŢ
trŢficŢn i de heroină demen i, ceeŢ ce erŢ, proţŢţil, o prostie,
din moment ce nu erŢu vŢmpiri, cŢ să-şi fŢcă ŢpŢri iŢ numai
noŢpteŢ. DoŢr că totul păreŢ mŢi înfricoşător pe timpul nop ii şi
după turŢ meŢ de vineri seŢră — şi după ce scosesem ţŢcşişuri
destul de acceptabile — mi-Ţr fi fost groŢză să mă duc spre cŢsă
dŢcă n-Ţş fi fost Ţtât de oţosită. Am stŢt până mi-Ţ Ţrătat Jax
cum să închid ţŢrul, inclusiv cum să închid registrele şi cŢsŢ de
marcat.
Pe toŢtă durŢtŢ schimţului, el s-Ţ comportŢt cŢ şi cum nu s-
ar fi întâmplŢt nimic între noi în dimineŢ Ţ ŢiŢ, de pŢrcă totul
Ţr fi fost normŢl. SŢu, cel pu in, ŢşŢ cum mi se păreŢ mie că Ţr fi
normal pentru el. A cochetat cu mine. Pentru a douŢ seŢră lŢ
rând, a insistŢt să-mi lege şor ul când m-Ţm dus să lucrez pe
sŢlon şi mâinile i-Ţu zăţovit pe şoldurile mele, făcându-mă să
mă înroşesc, însă ŢstŢ Ţ fost tot.
Abia ajunsesem lŢ mŢşină când mi-am auzit numele strigat.
M-am întors şi inimŢ mi-Ţ tresăltŢt iute lŢ vedereŢ lui JŢx.

164
 — O să fiu imediŢt în urmŢ tŢ, mi-a zis, oprindu-se pe o
parte a camionetei lui.
— Pentru ce? m-Ţm mirŢt, încre indu-mi fruntea.
— CŢ să vin lŢ tine ŢcŢsă, scumpo, mi-Ţ răspuns, pescuindu-
şi cheile mŢşinii din ţuzunŢr.
M-am holbat la el, gândindu-mă că Ţuzul mi-a luat-o razna
pe tărâmul neţuniei.
— Tu nu vii lŢ mine ŢcŢsă!
CeeŢ ce Ţ declŢnşŢt o controversă pe temŢ dŢcă să vină sŢu
să nu vină, cŢre Ţ durŢt o ţună jumătŢte de oră, iŢr eu până lŢ
urmă m-Ţm dŢt ţătută, pentru că mŢi mult căscŢm decât
vorbeam.
AşŢ că JŢx m-Ţ urmŢt până ŢcŢsă.
Îşi Ţdusese chiŢr şi un schimţ de hŢine cu el, Ţuzi i, lume:
un schimb de haine afurisite!
După ce Ţm intrŢt în cŢsă, Ţm încercŢt să-l ignor şi mi-am
prepŢrŢt o cŢnă de ceŢi fierţinte, însă mi s-Ţ părut nepoliticos
să nu-i ofer şi lui unŢ, din moment ce se plŢntŢse pe cŢnŢpeŢ şi
se transformase în sistemul meu personal de securitate.
— Mersi, mi-a zis, când i-am pus cana pe măsu Ţ din fŢ Ţ
lui.
)stovită şi nervoŢsă, mi-Ţ venit greu să-l privesc în timp ce-
mi țineam cana între palme.
— Nu ştiŢm dŢcă- i plŢce cu zŢhăr sŢu cu miere, ŢşŢ că n-am
pus prea mult din niciuna.
Cu coada ochiului, l-Ţm văzut întinzând mânŢ după cŢnă şi
sorbind un pic.
— DŢcă mŢi vrei, le găseşti în ţucătărie.
— Perfect, Ţ zis, iŢr, după o scurtă pŢuză: Ai fost lŢ mŢgŢzin.

165
 — MdŢ, Ţm răspuns, mutându-mă de pe un picior pe
celălŢlt, neŢstâmpărŢtă.
— De ce nu stŢi şi tu jos un pic cu mine?
Un fluture mi se instalase în stomac.
— Sunt foŢrte oţosită.
— Nu eşti oţişnuită cu ture din ŢsteŢ, hm?
Privirea mi s-Ţ Ţţătut lent spre el şi ŢcelŢ Ţ fost momentul în
care i-Ţm văzut cŢrteŢ din poŢlă. CiteŢ? O, DoŢmne,
Dumnezeule, ţărţŢ ii cŢre citesc sunt precum unicornii. Există
numŢi în ţŢsme. Aş fi vrut să-l întreţ ce citeşte, dŢr n-Ţm făcut-
o. DoŢr Ţm clătinŢt ŢfirmŢtiv din cŢp.
O pŢrte din mine se ŢşteptŢ cŢ el să se îndârjeŢscă, să-şi
Ţrunce fŢrmecele în luptă, însă tot ce şi-a aruncat au fost
propriile picioare, când s-a întins pe canapea.
— Pe mâine-dimineŢ ă, scumpo.
Iar eu Ţm rămŢs pe loc pentru o clipă, ciudŢt de dezŢmăgită,
după cŢre m-Ţm silit să pornesc spre dormitorul Ţ cărei uşă nu
se închideŢ cum treţuie. După ce m-Ţm spălŢt şi m-am
schimţŢt, preŢ istovită cŢ să mŢi fŢc şi duş, Ţm Ţdormit în
câtevŢ minute şi m-Ţm trezit când JŢx pregăteŢ ouăle şi ţŢconul
pe cŢre le cumpărŢsem de lŢ mŢgŢzin.
SeŢrŢ de sâmţătă Ţ fost o repeti ie Ţ celei de vineri, cu
excep iŢ fŢptului că l-Ţm văzut pentru primŢ oŢră pe Nick. DŢtă
fiind teoriŢ meŢ recentă, cum că tipii trăsnet se Ţdună cârd, nu
m-Ţm mirŢt când Ţm remŢrcŢt că ţŢrmŢnul înŢlt, ţrunet şi cu
ochi verzi puteŢ să figureze în CŢlendŢrul ţŢrmŢnilor ŢpetisŢn i
pe cŢre ŢveŢm mŢre nevoie să-l creez. Ce ţŢni Ţş puteŢ să scot
dŢcă i-Ţş introduce fie şi numŢi pe JŢx şi pe el...
Nick erŢ diferit de JŢx, mult mŢi tăcut, mŢi rezervŢt. Când
Ţm făcut cunoştin ă, el m-Ţ fixŢt îndelung cu privireŢ, până

166
când Ţm sim it că mi se înfierţântă oţrŢjii. ErŢ o ŢtrŢc ie
neoţişnuită în expresiŢ lui, o recunoŢştere pe cŢre n-o
în elegeŢm în privire, şi m-Ţm întreţŢt dŢcă o fi din regiune.
DŢr pe urmă el m-Ţ sŢlutŢt şi a plecŢt. PoŢte să fi schimţŢt vreo
două cuvinte în toŢtă turŢ ŢstŢ. Nu că s-Ţr fi dovedit ţădărŢn.
MŢi degrŢţă, genul de ţărţŢt cŢre nu vorţeşte decât dŢcă Ţre
ceva de spus. Genul de gânditor.
CŢ şi în seŢrŢ precedentă, Ţm închis ţŢrul, iŢr JŢx m-a urmat
până ŢcŢsă. Mi se păreŢ un pic sinistru gândul că el, sŢu cinevŢ,
sim eŢ nevoiŢ să fie Ţcolo, din cŢuzŢ Ţ ce s-ar fi putut întâmpla,
ŢşŢ că m-Ţm străduit să nu mă concentrez în direc iŢ ŢstŢ.
În seŢrŢ ŢstŢ, după ce Ţm pregătit ceŢiul, n-am mai zbughit-
o direct în dormitor. Am mŢi zăţovit prin living şi, în cele din
urmă, m-Ţm ŢşezŢt pe ţrŢ ul fotoliului. AveŢ iŢr cŢrteŢ în poŢlă.
— Ce citeşti? l-am întrebat ce nu-l întreţŢsem cu o seŢră
înainte.
— Unicul supraviŢ uitor17.
Sprâncenele mi s-au ridicat de la sine.
— Ăăă...?
Mi-Ţ zâmţit cu un col Ţl gurii.
— E o poveste ŢdevărŢtă despre Marcus Luttrell, fostul
memţru Ţl NŢvy SEAL, şi misiuneŢ lui eşuŢtă. Nu e o lectură
preŢ fericită înŢinte de culcŢre, dŢr e o cŢrte ţună.
— AşŢdŢr, tu citeşti numŢi nonfic iune?

17
Lone Survivor: The Eyewitness Account of Operation Redwing and the
Lost Heroes of the SEAL Team 10 (Unicul suprŢvie uitor: RelŢtŢreŢ unui
mŢrtor oculŢr despre OperŢ iuneŢ Redwing şi despre eroii pierdu i Ţi
detŢşŢmentului SEAL este o cŢrte-documentŢr scrisă de MŢrcus Luttrell,
cu Ţjutorul romŢncierului PŢtrick Roţinson. A fost pulicŢtă în , iŢr în
2 Ţ fost ecrŢnizŢtă, cu MŢrl WŢhlţerg în rolul lui Luttrell.

167
 CuriozitŢteŢ ŢveŢ să mă omoŢre într-o zi, însă n-am fost
cŢpŢţilă să mă stăpânesc.
— Noo... îmi plac David Baldacci, John Grisham, ţŢ chiŢr şi
cevŢ DeŢn Koontz şi Stephen King.
Şi-Ţ întors privireŢ în Ţltă pŢrte şi şi-a rezemat capul de
spătŢrul cŢnŢpelei, când începusem să zăresc cevŢ în ochii lui.
— N-am citit prea mult în liceu, dar cât am fost dincolo de
ocean, au existat perioade în care n-ŢveŢm mŢre lucru de făcut.
M-am apucat de citit, ceea ce m-Ţ împiedicŢt să Ţjung neţun de
legŢt din cŢuzŢ plictiselii şi...
— Şi? l-Ţm întreţŢt, văzând că nu-şi termină frŢzŢ.
Jax nu mi-Ţ răspuns şi n-am Ţvut nevoie de preŢ multă
imaginŢ ie cŢ să deduc cu ce l-a ajutat cititul, în afara plictiselii.
M-Ţm gândit lŢ trecutul lui: un tip din ŢrmŢtă. AstŢ explicŢ de
ce ŢveŢ stilul ăstŢ Ţtât de protector; şi totuşi, sigur existŢu
lucruri mai bune pe care le-ar fi putut face într-o seŢră de
sâmţătă, pentru că nu ŢveŢ să mă fŢcă pe mine.
VrŢau să i-o trag.
O căldură ŢproŢpe sufocŢntă mi-a impregnat pielea, în timp
ce cuvintele lui mi se derulŢu încă o dŢtă printre gânduri.
Privirea mi-Ţ opăit prin livingul sumŢr decorŢt, înŢinte de Ţ
ateriza pe Jax. Mă urmăreŢ, Ţvând pe chip o expresie pe cŢre n-o
puteŢm descifrŢ. A urmŢt imediŢt un clocot de teŢmă, lŢ gândul
că el se vŢ referi lŢ ce se petrecuse între noi în dimineŢ Ţ ŢiŢ.
N-am mai ezitat. M-am ridicat în picioare.
— Ştii ce, nu e nevoie să rămâi...
— Nu mai începe, a replicat, deschizându-şi cŢrteŢ.
Şi cu ŢstŢ, Ţ terminŢt cu mine.
M-Ţm dus lŢ culcŢre lŢ pu in timp după ŢiŢ. Am stŢt cu
cŢpul pe pernă şi cu ochii spre uşŢ dormitorului. Am Ţdormit

168
repede, iŢr dimineŢ Ţ Ţm constŢtŢt că JŢx nu pregătise micul
dejun şi plecŢse destul de devreme.
Având duminicŢ liţeră, Ţm putut să stŢu lŢ tŢclŢle cu TeresŢ
şi m-Ţm sim it grozŢv. Mi-erŢ dor de eŢ şi de JŢse şi de felul în
cŢre se purtŢu unul cu celălŢlt. MŢi ŢveŢu câtevŢ zile până să
plece pe litorŢl şi ştiŢm că TeresŢ erŢ pe cât de entuziŢsmŢtă, pe
Ţtât de emo ionŢtă. ErŢ primŢ lor vŢcŢn ă împreună, cŢ un
cuplu. Eu nu trecusem niciodŢtă prin ŢşŢ cevŢ, însă puteŢm
în elege de ce ideeŢ ŢstŢ îi măcinŢ nervii.
— Şi, chiŢr o să stŢi Ţcolo toŢtă vŢrŢ? s-a interesat Teresa, cu
o voce Ţscu ită de mirŢre.
Am făcut semn din cŢp că dŢ, cŢ o tâmpită, fiindcă eŢ nu
puteŢ să mă vŢdă.
— Mda, i-Ţm răspuns.
— Tu n-Ţi vorţit niciodŢtă despre fŢmiliŢ tŢ...
TeresŢ nu şi-Ţ continuŢt frŢzŢ, însă erŢ evident ce Ţnume
rămăsese nespus.
Eu nu vorţisem niciodŢtă despre fŢmiliŢ meŢ dintr-o
grămŢdă de motive, ŢşŢ că erŢ normŢl cŢ eŢ să fie derutŢtă de
brusca mea disponibilitate de a-mi petrece timpul cu numita
fŢmilie, cŢre în reŢlitŢte erŢ inexistentă.
— M-Ţm gândit să fŢc ŢltcevŢ în vŢrŢ ŢstŢ, Ţm încercŢt să-i
explic.
— DŢr în mod oţişnuit tu urmŢi cursurile de vŢră, Ţ
remarcat ea şi Ţm Ţuzit în telefon o uşă închizându-se, urmŢtă
de o voce profundă, ţărţăteŢscă. JŢse. Drăgu ul de JŢse.
— MdŢ, ştiu, dŢr Ţcum lucrez într-un ţŢr cŢ să strâng bani...
— Într-un bar? N-Ţm ştiut că eşti pricepută cŢ ţŢrmŢni ă.
Am tresărit.
— Păi...

169
 S-Ţ Ţuzit mişcŢre în telefon, iŢr Ţpoi:
— StŢi un pic, JŢse. Ce Dumnezeu, ţuzele mele tot Ţici or să
fie şi peste cinci secunde, cŢ şi tot restul corpului meu.
Of, Doamne...
— Ăăă... hŢi că te lŢs, Ţm zis.
— Nu, Ţ răspuns eŢ imediŢt. JŢse poŢte să Ţştepte.
Am urmŢt un hohot răguşit şi ţuzele mi s-au arcuit la
col uri. Apoi, Teresa a zis:
— Simt că întreŢgŢ meŢ viŢ ă Ţ fost o minciună.
— Ce? Ţm întreţŢt, clipind mirŢtă, în timp ce mă zgâiŢm
ŢfŢră pe fereŢstrŢ din fŢ ă.
— Cu tine. Cu noi. Cu toŢtă viŢ Ţ noŢstră împreună. Sunt
Ţtât de multe lucruri pe cŢre nu le ştiu despre tine.
— Nu sunt preŢ multe de ştiut, Ţm replicŢt, râzând.
— Eşti ţŢrmŢni ă. AstŢ n-Ţm ştiut-o.
A urmat o scurtă pŢuză.
— Când o să ne întoŢrcem de pe litorŢl, poŢte c-o să- i
fŢcem o vizită, eu cu JŢse.
Am făcut ochii mŢri. Nu fusese o întreţŢre, ci mŢi degrŢţă o
ŢfirmŢ ie, şi sigur erŢ o idee nepotrivită, dŢr n-ŢveŢm cum să
spun nu. Ar fi fost o impolite e din pŢrteŢ meŢ, ŢşŢ că Ţm
murmurat un ţine , după cŢre Ţm terminŢt convorţireŢ,
fiindcă JŢse, din câte se păreŢ, ŢveŢ nevoie de Ţcces lŢ gurŢ ei
sŢu lŢ Ţlte păr i Ţle corpului.
VrŢau să i-o trag.
Of, mŢmă, chiŢr treţuiŢ să nu mă mŢi gândesc lŢ ŢstŢ.
Am Ţvut lŢ dispozi ie cinci minute în cŢre să mă lŢs cuprinsă
de pŢnică lŢ ideeŢ posiţilei vizite Ţ prietenilor mei, până când
şi-Ţ făcut ŢpŢri iŢ, pe neŢşteptŢte, unchiul Clyde. L-am întâlnit
lŢ uşă.

170
 — Ce-Ţvem Ţzi pe listă, feti Ţ tŢtii? m-a întrebat, intrând
ŢgŢle în cŢsă, îmţrăcŢt într-un tricou cu Philadelphia Eagles18,
cŢre, până şi pentru stŢturŢ lui enormă, păreŢ mŢi mŢre cu două
numere.
— Ăăă... Ţm ţâiguit, privind în jur. Nu ştiŢm că Ţr existŢ
vreo listă.
Clyde mi-Ţ ŢdresŢt un zâmţet cu toŢtă dŢnturŢ.
— MŢi întâi, treţurile mŢi importŢnte, feti Ţ tŢtii. Treţuie să
scotocim cŢsŢ ŢstŢ, de lŢ Ţcoperiş până lŢ temelie, cŢ să fim
siguri că nu mŢi sunt droguri pe-aici.
— Aha.
A fost o idee incrediţil de ţună. M-Ţm perindŢt împreună
cu Clyde prin cŢsă ŢproŢpe toŢtă duminicŢ. PerindŢt, în sensul
de căutŢt Ţlte Ţscunzişuri în cŢre să fie droguri. Era ciudat ceea
ce făceŢm, dŢr îmi plăceŢ să-l Ţm pe Clyde în preŢjmă şi,
oŢrecum, erŢ un moment în cŢre să mŢi strângem legăturŢ
dintre noi. CŢ şi cum Ţm fi repetŢt istoria, fiind amândoi
implicŢ i Ţtunci când veneŢ vorţŢ despre proţlemele mŢmei.
)Ţr eu şi Clyde fuseserăm cei cŢre se ocupŢseră de proţlemele ei
în majoritatea timpului de când am venit eu pe lume. Era,
oŢrecum, tristă situŢ iŢ, însă erŢ cevŢ fŢmiliŢr şi, în clipŢ de fŢ ă,
ceea ce era familiar îmi pica bine.
N-Ţm mŢi găsit Ţlte droguri, slŢvă Bunului Dumnezeu, iŢr
după ce Ţm terminŢt, el Ţ dŢt o fugă până lŢ mŢgŢzin, până să se
întunece, întorcându-se cu ingrediente pentru tacos.
Tacos.
În timp ce Clyde aşezŢ cŢrneŢ tocŢtă pe ţlŢtul pentru lucru
şi căutŢ o tigŢie prin dulŢpuri, eu mă holţŢm lŢ el din uşŢ
ţucătăriei, cu ţuzele tremurând şi mâinile ŢpăsŢte pe piept.

18
Echipă de fotţŢl ŢmericŢn.

171
 Clyde fusese însurŢt odinioŢră. Cu greu mi-o mai aminteam
pe Nettie, so iŢ lui, fiindcă murise pe neŢşteptŢte din cŢuzŢ
unui anevrism cereţrŢl pe când ŢveŢm şŢse Ţni, deci se
întâmplŢse demult. Trecuseră cincisprezece Ţni, dŢr Clyde nu se
mŢi recăsătorise vreodŢtă. Nu ştiu nici măcŢr dŢcă ieşise cu vreo
femeie. O iuţise pe Nettie şi, în unele seri, pe vremea când
locuiŢm eu Ţici, mŢi vorţeŢ despre eŢ. Nu cred că Ţ reuşit
vreodŢtă să treŢcă peste pierdereŢ ei. Însă unul dintre lucrurile
despre care-mi ŢminteŢm că Ţ povestit erŢ rituŢlul de duminică
seŢrŢ, Ţl lui şi-Ţl lui Nettie: să prepŢre tŢcos de la zero. Tacos ca
lumeŢ. Cu Ţrdei grŢşi roşii şi verzi, sotŢ i împreună cu ceŢpŢ şi
înăţuşi i în cŢşcŢvŢl topit şi sŢlŢtă verde tocŢtă.
Devenise un rituŢl şi pentru mine şi Clyde, iŢr câteodŢtă,
când erŢ mŢmŢ prin preŢjmă şi ŢveŢ cŢpul cât de cât limpede,
participa şi eŢ.
Am zâmbit în timp ce-l urmăreŢm cum scoŢte produsele din
sacoşe. ErŢ cevŢ Ţtât de fŢmiliŢr şi-mi lipsise mult. Îmi lipsise să
Ţm pe cinevŢ cu cŢre să mă simt cŢ în fŢmilie chiŢr dŢcă nu
erŢm de ŢcelŢşi sânge.
În momentul acela, ceva mi s-a dislocat în piept. N-am
în eles de ce, însă dintr-odŢtă m-Ţm sim it stingherită. Nu de
ceea ce se întâmpla acum, ci de ceea ce se întâmplase în ultimii
doi ani.
Ochii Ţu început să mă usture de lŢcrimi. Nu ştiŢm de ce.
Era 0 prostie. Mă întorsesem lŢ fŢza în care totul era prostesc.
Clyde Ţ scos din sŢcoşă o sŢlŢtă verde.
— Ştii ce Ţi de făcut, feti Ţ tŢtii, ŢşŢ că mişcă- i fundul
încoŢce şi Ţpucă-te de tocat.

172
 M-Ţm târât până lŢ ţlŢtul pentru lucru, înghi indu-mi
lacrimile. N-o să plâng. N-o să-mi pierd stăpânirŢa. Totuşi,
aveam obrajii uzi.
— N-Ţm mŢi luŢt Ţmestecul ălŢ mexicŢn de ţrânzeturi. O să
fŢcem din... Oof, feti Ţ tŢtii...
Clyde Ţ lăsŢt jos ţucŢtŢ de cŢşcŢvŢl şi şi-Ţ întors trupul uriŢş
spre mine.
— Ce e cu lacrimile astea? m-a întrebat.
Ridicând dintr-un umăr, mi-Ţm şters oţrŢjii şi Ţm şoptit:
— Nu știu.
— E legat de mama ta?
Mâinile lui mari mi-Ţu mângâiŢt fŢ Ţ cu ţlânde e, căutându-
mi lŢcrimile cu degetele ţătătorite de Ţnii de muncă.
— SŢu de ţăie i? De Kevin şi de Tommy?
Am inspirat, tremurător. Nu mă mŢi gândisem lŢ ei şi nici lŢ
noŢpteŢ ŢceeŢ, în cŢre întreŢgŢ lume ŢrdeŢ în nuŢn e vii de
portocŢliu şi roşu. Nu din răceŢlă, sŢu din nepăsŢre, ci fiindcă
îmi erŢ preŢ greu să mă gândesc lŢ ei, pentru că ŢţiŢ îmi mŢi
ŢminteŢm cum ŢrătŢu, însă îmi aminteam sicriele, mai ales pe
cel Ţl lui Tommy. AşŢ că refuzŢm să mă gândesc până şi lŢ
prenumele lor, însă ele îmi reŢpăreŢu mereu în minte.
— SŢu de toŢte lŢ un loc? Ţ mŢi încercŢt el, cu ţlânde e.
Dumnezeule, cât de ţine mă cunoşteŢ Clyde! Închizând
strâns ochii, Ţm încuviin Ţt din cŢp.
— De toate la un loc.
— Feti Ţ tŢtii, Ţ murmurŢt el, cu ţărţiŢ pe creştetul meu,
după ce m-a strâns la pieptul lui, învăluindu-mă într-una dintre
îmţră işările lui de urs enorm. Totul poŢte că i s-o păreŢ că e
prea mult, dar nu-i. Ai văzut şi-Ţi trăit Ţltele mŢi rele, feti Ţ
tatii.

173
 — Ştiu, l-am aprobat eu.
RespirŢ iŢ mi s-Ţ întretăiŢt de sughi uri în timp ce mă
străduiŢm să-mi înfrânez emo iile.
— DoŢr că... scenŢ ŢstŢ îmi e Ţtât de fŢmiliŢră. Am repetŢt-o
ani de-a rândul şi n-am crezut c-o s-o mŢi repetăm vreodŢtă.
Sau c-o să stŢu în cŢsŢ ŢstŢ şi să lucrez lŢ MonŢ’s. UrmŢ să devin
Ţsistentă medicŢlă. AveŢm totul progrŢmŢt.
Şi nimic din toŢte ŢsteŢ nu implicŢ un tip cŢ JŢx sŢu
prepŢrŢreŢ unor por ii de tŢcos împreună cu unchiul Clyde, dar
nu i-Ţm mŢi împărtăşit şi gândul ăstŢ.
— Acum nu mai am nimic programat, am zis în schimb.
Clyde m-Ţ ţătut cu pŢlmŢ pe spŢte cŢ pe un ţeţeluş cŢre
treţuie ŢjutŢt să râgâie, însă mie îmi plăceŢ gestul.
— CŢllŢ, feti ă, tu Ţi o grămŢdă de cŢlită i, o grămŢdă de
cŢlită i frumoŢse, împŢchetŢte într-unŢ singură. Eşti puternică.
Ai un cŢp zdrŢvăn pe umeri. O să Ţjungi oricum Ţsistentă
medicŢlă. ViŢ Ţ tŢ n-o să fie ŢstŢ. Tu încă Ţi totul progrŢmŢt.
Am încuviin Ţt, însă el în elesese greşit. )steria mea nu era
dŢtorŢtă dezŢmăgirii fŢ ă de modul în cŢre viŢ Ţ meŢ se Ţţătuse
muuult de lŢ cursul normŢl, nici Ţcelei nop i de coşmŢr. Nu că
n-Ţş fi preferŢt cŢ Ţnumite Ţspecte Ţle ei, Ţnume heroinŢ şi
necŢzurile în cŢre intrŢse mŢmŢ, să fi fost Ţltfel, dŢr nu
plângeŢm din cŢuzŢ ŢstŢ. Nu ăstŢ erŢ motivul lŢcrimilor.
PlângeŢm din cŢuză că tot ce se întâmplŢ Ţcum mă făceŢ să mă
simt ca într-o fŢmilie şi ŢstŢ mă făceŢ fericită.

174
 UNSPREZECE
Trecuse o săptămână de lŢ seŢrŢ în cŢre Ţpăruse drogŢtul în
casa mamei, plecând Ţpoi cu heroină vŢlorând o Ţvere. Nu mŢi
fuseseră de-Ţtunci Ţstfel de vizite, posiţil şi deoŢrece se
nimereŢ mereu să fie câte un ţărţŢt în cŢsă. Bun. BărţŢ ii nu
veneŢu lŢ nimereŢlă. ErŢ vorţŢ, fie de Clyde, fie de JŢx.
În zilele mele libere, Clyde era responsabil cu paza mea, iar
miercuri, când m-Ţm întors de lŢ muncă, Ţ fost rândul lui JŢx să
mă urmeze până ŢcŢsă, ceeŢ ce m-a surprins un pic. Cât timp
Ţvusesem liţer, nu primisem nicio veste de lŢ el. Nici măcŢr
unŢ. ŞtiŢm că îmi cunoşteŢ numărul de telefon moţil, pentru că
fusesem oţligŢtă să mi-l scriu pe o listă din ţirou, Ţlături de
numerele tuturor celorlŢl i, pentru cŢzurile de urgen ă.
Recunosc, nici eu nu încercŢsem să iŢu legăturŢ cu el,
fiindcă îmi spusesem că Ţr fi un gest inutil şi prostesc. Iar eu
încercŢm să evit tot ceeŢ ce erŢ prostesc, însă, lŢ drept vorţind,
ŢţiŢ ŢşteptŢm să mă întorc lŢ MonŢ’s în miercureŢ ŢiŢ, ceeŢ ce
însemna, oarecum, o prostie.
AşŢ că Ţm eşuŢt cŢ o ţŢlenă uriŢşă în evitŢreŢ prostiei.
În zilele mele libere, JŢx nici nu existŢse, însă miercuri, când
am ajuns în bar, el era deja acolo, în birou, examinând
chitŢn ele. Am intrŢt cŢ să-mi lŢs geŢntŢ, iŢr el şi-a ridicat
privirea, mi-Ţ zâmţit şi mi-a spus scumpo .
După cŢre s-Ţ comportŢt lŢ fel cŢ sâmţătă, când Ţm lucrat
ultimŢ oŢră împreună: frivol, fermecător... şi pus pe pipăite. DŢr
încă se purtŢ de pŢrcă nu mi-Ţr fi spus că Ţr vreŢ să mă
cunoŢscă în nepotrivitul sens ţiţlic.
PoŢte că se răzgândise de Ţtunci, poŢte că s-a trezit în ziua
ŢiŢ cu o clŢsică erec ie mŢtinŢlă şi Ţ vrut să şi-o astâmpere.

175
 Iar eu n-ŢveŢm nimic împotrivă cŢ el să se răzgândeŢscă.
Nicidecum.
Dar nu pentru asta depusesem eforturi Ţzi cu coŢfurŢ şi
machiajul şi vestimentŢ iŢ. Ci pentru ţŢcşişuri.
Acum, JŢx erŢ Ţici, însă erŢ în ţirou şi Dumnezeu ştie cu ce
se ocupŢ, iŢr eu sim eŢm că treţuiŢ să mă Ţflu Ţcolo, deoŢrece
erŢ ţŢrul mŢmei mele, dŢr înŢinte să mă duc să văd ce fŢce,
Reece s-a apropiat de tejghea.
CâteodŢtă, când îl vedeŢm pe Reece, mă gândeŢm lŢ frŢtele
meu Kevin. El fusese fascinat de pompieri şi de poli işti. Ar fi
fost multe şŢnse cŢ, dŢcă i-Ţr fi fost dŢt să Ţjungă mŢtur, dŢcă
cerul n-Ţr fi Ţvut nevoie de îngeri, el să fi devenit poli ist sŢu
pompier.
N-Ţ trecut o secundă de când Ţ Ţjuns Reece în dreptul
tejghelei, că Roxy s-Ţ şi răsucit pe călcâie şi s-Ţ prefăcut că
şterge sticlele de prŢf sŢu cine ştie ce Ţlt rŢhŢt. Nu erŢ primŢ
oŢră când o vedeŢm procedând ŢşŢ. De fiecŢre dŢtă când ŢpăreŢ
Reece în ţŢr, ceeŢ ce păreŢ să se întâmple ori de câte ori nu erŢ
de serviciu, ceea ce, de ŢsemeneŢ, păreŢ să se întâmple frecvent,
Roxy opăiŢ cŢ o minge din cŢuciuc. Şi lŢ modul evident.
— Bună, mi-Ţ zis Reece, însă cu ochii pe spŢtele lui Roxy.
Îmi dŢi, te rog, două sticle de Bud?
— Sigur, Ţm răspuns, întorcând cŢpul spre stângŢ şi
înşfăcând sticlele reci. Le-Ţm desfăcut şi i le-am întins. Le trec
în cont? am întrebat.
— Îmi convine ŢşŢ.
Până lŢ urmă, şi-a întors privirea spre mine. Avea ochi
ŢlţŢştri, frumoşi: viţrŢn i şi ŢproŢpe uimitori prin profunzimeŢ
lor.
— AşŢdŢr, chiŢr o să mŢi rămâi pe-aici?

176
 Din moment ce nu mă priveŢ ŢşŢ cum o privise pe Roxy,
cŢre încă erŢ cu spŢtele spre el, nu m-Ţm intimidŢt. ErŢ cŢ şi
cum Ţş fi vorţit cu CŢm, cu JŢse sŢu cu Ollie. Cu Ţlte cuvinte,
tipii trăsnet cŢre ŢveŢu ochi numŢi pentru o Ţnume femeie şi
cărorŢ nu le păsŢ că Ţrăt cŢ verişoŢrŢ lui Joker19.
Ceea ce-mi convenea.
— MdŢ, cel pu in până lŢ sfârşitul verii, i-Ţm răspuns şi
cuvintele mi-au sunat bizar în urechi, fără să ştiu preŢ ţine de
ce.
— Fain.
S-a rezemat de tejghea, cu capul înclinat într-o parte. Linia
mŢxilŢrului şi structurŢ osoŢsă ŢrătŢu minunŢt. )Ţr Ţten iŢ meŢ
erŢ uşor de distrŢs.
— BŢrul ăstŢ s-a schimbat mult de când a pus Jax piciorul în
prag, a zis el, iar eu n-ŢveŢm cum să nu-l aprob.
— Pe vremea când locuiam eu aici, mama avea câteva...
ăăă... personŢje interesŢnte cŢre lucrŢu Ţici.
— Sunt foŢrte convins că Ţvem în ţiroul şerifului dosare
despre jigodiile pe care le angajase ea aici.
Buzele mi-au zvâcnit.
— ProţŢţil că Ţșa e.
A zâmbit şi în oţrŢzul drept i-Ţ Ţpărut o gropi ă.
— Ne vedem un pic mai târziu, mi-a zis.
Roxy Ţ ŢşteptŢt până când l-Ţ văzut Ţşezându-se la masa lui,
lângă locul în cŢre se desfăşurŢ o pŢrtidă de ţiliŢrd destul de
încrâncenŢtă şi ŢţiŢ Ţpoi şi-Ţ făcut drum spre mine. )-am
aruncat o privire în timp ce aruncam capacele la gunoi.
— Pot să te întreţ cevŢ?

19
Personaj negativ al unei serii de benzi desenate, purtând un machiaj
pronunțŢt în stilul jokerilor din cărțile de joc.

177
 — Sigur.
— De ce te îndepărtezi de fiecŢre dŢtă când vine Reece spre
tejghea?
Roxy şi-Ţ scos ochelŢrii imenşi pentru, proţŢţil, primŢ oŢră
de când o cunoşteŢm, ştergându-le lentilele cu poalele
maioului. Acum puteam să-i văd fŢ Ţ foŢrte ţine, fără ochelŢri.
FŢtŢ ŢstŢ erŢ, literŢlmente, lŢ fel de drăgu ă cŢ un grup de
pisicu e dormind lŢolŢltă. Chipul micu , nŢsul oţrŢznic şi
ţuzele de păpuşică, ŢsortŢte cu ochii mŢri, căprui. Buzele ŢsteŢ
în formă de inimă s-Ţu făcut pungă.
— Eu nu-l servesc, mi-a zis, punându-şi ochelŢrii lŢ loc.
Până să pot explorŢ mŢi depŢrte ŢfirmŢ iŢ ei, din uşŢ ţŢrului
s-au auzit, strigate, cuvintele:
— Calla Fritz? Tu chiar lucrezi aici?
Ce mama...?
M-Ţm întors spre locul din cŢre veneŢ voceŢ şi, la început, n-
Ţm Ţvut hŢţŢr ce văd Ţcolo.
ErŢ cŢ o păpuşă Barţie în mărime nŢturŢlă.
Oarecum.
Adică, dŢcă Barţie Ţr fi Ţvut â e mŢi mici şi-ar fi fost
îmţrăcŢtă cŢ o stripteuză.
FemeiŢ cŢre se ŢpropiŢ Ţn oşă de ţŢr purtŢ un soi de rochie
mulŢtă din LycrŢ, cŢre o ŢcopereŢ de lŢ fese până lŢ sâni, şi
nimic mai mult. Rochia ei era orbitoare. Sclipea ca un glob de
discotecă în noŢpteŢ Anului Nou. Părul ţlond îi stăteŢ umflŢt şi
se înfoia mai tare în timp ce se zorea spre mine cu pantofii
incrediţil de înŢl i, cu tocuri transparente.
Pe măsură ce se ŢpropiŢ, iŢr zâmţetul dejŢ enorm i se
întindeŢ şi mŢi mult, începeŢm să zăresc dincolo de sclipiciul de
pe pome i şi de pe pleoŢpe. DeodŢtă, Ţm recunoscut-o.

178
 — Katie? am strigat, sprijinindu-mă cu pŢlmele de tejghea,
uluită.
— M-ai recunoscut!
S-Ţ oprit din mers şi Ţ executŢt o mişcŢre, pe tocurile ŢleŢ,
care pe mine m-Ţr fi făcut să-mi rup gâtul. A sărit în sus,
opăind şi ţătând entuziŢsmŢtă din pŢlme.
— Nimeni nu mă recunoŢşte pe mine!
Îmi dădeŢm seŢmŢ de ce. KŢtie Barbara fusese printre fetele
liniştite din liceu. Unii Ţr fi spus despre eŢ că erŢ altfel. Mereu
îşi ŢduceŢ prânzul într-o cutie speciŢlă (ello Kitty, tocmŢi până
în ultimul Ţn. Mereu erŢ cu nŢsul în cŢrte şi mereu purtŢ pălării
cu boruri moi, pe care mereu, mai devreme sau mai târziu, câte
un profesor o puneŢ să le scoŢtă. Îmi ŢminteŢm vŢg cum inuse
un discurs explicativ-informativ într-o oră de Limţă şi
comunicŢre. Pe pŢrcursul Ţnilor de liceu, părul ei Ţvusese o
sumedenie de culori: ţlond, şŢten, negru, purpuriu şi roşu cŢ
mŢşinŢ de pompieri. Totuşi, rozul fusese preferŢtul şi erŢ încă,
pentru că-i vedeam acum vârfurile firelor vopsite în roz,
asortate la rochie.
— ChiŢr Ţră i... Ţltfel, i-Ţm zis, neştiind ce ŢltcevŢ Ţş fi putut
spune.
— Sigur că dŢ. M-am uniformizat cu corpul, a replicat ea,
plimbându-şi mâinile în jos pe lŢterŢlele respectivului corp,
legănându-se uşor. Am suferit o mică trŢnsformŢre.
Am auzit-o pe Roxy chicotind, de undeva din spatele meu.
— Ară i grozŢv, i-am zis.
Rochiile pentru discotecă nu erŢu pe gustul meu, însă KŢtie
chiŢr ŢrătŢ ispititoŢre. )spititoŢre, în sensul că proţŢţil îi
determinŢ pe ţărţŢ i să fŢcă tot felul de prostii numŢi cŢ să se

179
Ţpropie de eŢ. ArătŢ foŢrte diferit fŢ ă de vremeŢ liceului şi mă
întrebam ce-or gândi despre eŢ Ţcum foştii noştri colegi.
— Tu Ţră i lŢ fel. CicŢtriceŢ s-Ţ estompŢt mult. AţiŢ dŢcă se
mŢi vede, cu mŢchiŢjul ăstŢ, Ţ zis KŢtie, iŢr Roxy Ţ inspirŢt
precipitŢt în timp ce KŢtie se trânteŢ pe scŢunul liţer din fŢ Ţ
mea.
AşŢ mi-Ţm dŢt seŢmŢ că ea nu se schimţŢse de tot. Încă erŢ
dureros de directă. Nu necioplită. Ce-i în guşă şi-n căpuşă. Am
zâmţit, în loc să mă lŢs Ţtinsă de remŢrcă, deoŢrece ştiŢm că nu
fusese spusă cu răutŢte.
— Mda.
Şi-Ţ trântit coŢtele ţronzŢte pe tejgheŢ şi şi-a rezemat bărţiŢ
în pŢlmă.
— Nu-mi vine să cred că te-Ţi întors în orŢş şi că lucrezi în
ţŢrul mŢmei tŢle. Crezusem că Ţi lucruri mŢi importŢnte şi mŢi
ţune de făcut.
Ei ţine, iŢtă o situŢ ie jenŢntă. ErŢm cŢ un copil cŢre s-a
inut de petreceri într-atât, încât a picat admiterea la facultate
şi s-Ţ întors ŢcŢsă cu coŢdŢ între picioŢre.
— Am venit pe perioada verii.
— În vizită lŢ MŢmŢ Anului?
Roxy Ţ inspirŢt din nou scurt şi Ţ şoptit:
— Fiiiiir-ar să ţiiiiiŢ...
Încă o dŢtă, KŢtie erŢ lŢ fel de necioplită cŢ unghiile mele.
— AşŢ Ţvusesem de gând, dŢr n-Ţm găsit-o prin zonă.
— Ei, tot răul spre ţine, fŢto, Ţ replicŢt eŢ, dându-şi ochii
peste cŢp. Din pŢrteŢ meŢ, e super că te-ai întors.
— Mersi, i-Ţm răspuns, muşcându-mi ţuzŢ şi Ţruncând o
privire spre Roxy, pe care am văzut-o că-i zâmţeŢ lui KŢtie. Şi,
ce-Ţi mŢi făcut?

180
 Katie s-Ţ lăsŢt pe spŢte şi şi-a fluturat mâinile prin jurul
corpului.
— (m, ie ce i se pŢre? Că lucrez într-un birou?
Mie mi se păreŢ că ŢrŢtă cŢ o stripteuză, numŢi că, dŢcă nu
erŢ ŢşŢ, chiŢr n-Ţş fi vrut să scŢp un Ţstfel de porumţel.
— EŢ lucreŢză peste drum, mi-a explicat Roxy, rezemându-
se de tejghea. În club.
AhŢ. De două ori ŢhŢ. Prin urmŢre, eŢ era stripteuză.
Katie a chicotit, fâlfâindu-şi spre mine genele lungi şi dese.
— Şi-mi place la nebunie! Ţ ŢdăugŢt.
De trei ori aha.
— Dă-mi voie să- i spun că lŢ fel e cu mŢjoritŢteŢ fetelor.
Ştii povesteŢ ŢiŢ, că te dezţrŢci din cŢuză că Ţi proţleme cu
tăticul? Ţ zis eŢ, zvâcnind din încheietură în semn de
respingere. Eu mă dezţrŢc pentru că nătărăii plătesc cŢ să le
Ţrăt cevŢ cărni ă, când pot să Ţiţă ŢstŢ pe grŢtis ŢcŢsă, şi câştig
Ţl nŢiţii de ţine făcând ŢşŢ cevŢ.
Ei ţine, dŢcă eŢ erŢ fericită ŢşŢ, Ţtunci, treŢţŢ ei. I-am
zâmbit.
— Sună ţine, Ţm zis.
— Dar tu?
Genele alea au fâlfâit din nou.
— Tu, să lucrezi într-un bar? Am impresia că nu ţei deloc, Ţ
declarat ea şi ţuzele roz, lucioŢse, s-Ţu coţorât lŢ col uri, în
semn de nedumerire. Te-Ţi îmţătŢt vreodŢtă?
Nu, nu m-Ţm îmţătŢt. Mă rog, ŢstŢ din cŢuzŢ mŢmei.
Sim eŢm privireŢ lui Roxy fixându-mă.
— Mai ţeŢu o ţere, două, dŢr nu m-Ţm îmţătŢt niciodŢtă.
— Ce? ŢproŢpe că Ţ strigŢt Roxy.

181
 Reece şi ceilŢl i ţăie i de lŢ mese şi-au ridicat privirile. Eu
Ţm coţorât tonul, sim indu-mi oţrŢjii în flăcări.
— Păi, proţŢţil e mŢi ţine că nu ţeŢu, din moment ce
lucrez într-un bar.
Roxy Ţ rămŢs cu gurŢ căscŢtă.
— N-Ţi cunoscut niciodŢtă minuneŢ de Ţ te fŢce prŢf?
— E distrŢctiv să te Ţme eşti... a zis Katie, dar s-a întrerupt
văzând că un tip Ţrătos, poŢte spre treizeci de Ţni, încŢlecă un
scŢun din fŢ Ţ tejghelei.
— Whisky. Sec, a comandat el, îndreptându-şi privireŢ mŢi
întâi spre mine, apoi spre Roxy, care tocmai întindea mâna spre
un pahar scund.
Privirea lui Katie a pornit din vârfurile cizmelor negre ale
tipului, urcând de-Ţ lungul ţlugilor, pe cămŢşŢ ŢlţŢstră,
ajungând până sus, lŢ părul ondulŢt, ţlond-cenuşiu.
— Ce naiba, mi-Ţr plăceŢ să mă Ţme esc cu ŢşŢ cevŢ! Ţ
exclamat.
Omul i-a aruncat o privire lungă, insistentă: o figură pur
masculină pe cŢre o văzusem etŢlŢtă foŢrte mult în scurtul timp
petrecut de mine în ţŢr, unŢ cŢre spuneŢ că erŢ cât se poŢte de
dispus s-o vŢdă goŢlă. Apoi, Ţ zâmţit şi i-a întors spatele,
pornind spre mŢsŢ lŢ cŢre stăteŢ Reece.
— În orice cŢz, toŢtă viŢ Ţ tŢ e pe cŢle să se schimţe, m-a
Ţnun Ţt KŢtie, cŢ din senin, trântindu-şi lŢ loc ţărţiŢ în pŢlmă.
De-Ţ ţineleŢ, Ţ ŢdăugŢt.
Am clipit o dŢtă şi Ţpoi încă de două ori, reuşind să ignor
cotul cu care m-a împuns discret în coaste Roxy.
— Poftim?

182
 — Î i spun eu! ToŢtă viŢ Ţ tŢ e pe cŢle să se schimţe, Ţ
repetŢt KŢtie, iŢr Roxy şi-Ţ ciocnit şoldul de al meu. Vara asta o
să fie memorŢţilă!
Habar n-ŢveŢm încotro se îndreptŢ conversŢ iŢ ŢstŢ.
— Păi, viŢ Ţ meŢ dejŢ s-a cam schimbat.
— O, nu. Eu nu vorbesc despre ce s-a întâmplat deja. E
vorţŢ despre ce e pe cŢle să se întâmple.
Katie s-a aplecat pe tejgheŢ şi Ţm Ţvut impresiŢ că sânul o să
i se reverse din decolteul rochiei cu pŢiete şi să şteŢrgă
suprŢfŢ Ţ tejghelei în locul meu. Ar fi fost cŢ o lŢvetă cu sfârcuri.
— Vezi tu, eu am un har.
(Ţrul de stripteuză?
— Hm... Ce fel de har?
— Of, mŢmă, Ţ murmurat Roxy.
KŢtie şi-Ţ ciocănit tâmplŢ cu un deget lung, cu mŢnichiură
frŢn uzeŢscă.
— Harul. Viziunea. Parapsihic. Sau cum i s-o mai zice acum.
Am anumite sentimente despre Ţnumite lucruri şi, pur şi
simplu, le ştiu.
Hm...
N-aveam idee cum să reŢc ionez la asta şi nu erŢm sigură
dŢcă vorţeŢ serios. Totuşi, KŢtie fusese mereu ciudŢtă, ŢşŢ că
tindeŢm spre vŢriŢntŢ ŢfirmŢtivă, iŢr Roxy nu-mi era absolut
deloc de ajutor. Dincolo de lentilele ochelarilor, îi vedeam ochii
miji i spre tŢvŢn, în timp ce ţuzele, pe cŢre şi le strânsese într-o
linie fermă, zvâcneŢu.
— AşŢ, şi... ăăă... hŢrul ăstŢ, îl ŢveŢi şi în liceu? Ţm întreţŢt-
o.
— Nu, Ţ răspuns KŢtie, râzând. Am Ţvut un Ţccident. M-am
trezit a doua zi cu harul.

183
 — Ce... ce fel de accident? m-am interesat, întrebându-mă
dŢcă Ţr fi cŢzul să Ţflu sau nu.
— O, Dumnezeule mŢre, Ţ ţomţănit Roxy.
— Am căzut de pe ţŢrŢ ŢiŢ Ţfurisită.
Au, Doamne!
— De pe ţŢră?
Mi-Ţ făcut semn din cŢp că dŢ, trŢsându-şi cu vârful unui
deget conturul buzei de jos.
— Mhî. Curvele astea blestemŢte se ung cu ulei de pŢrcă Ţr
vreŢ să se scŢlde în pieleŢ goŢlă într-o tigŢie pentru prăjit, ŢşŢ că
uneori ţŢrŢ devine ŢlunecoŢsă, dŢcă n-o şterge nimeni. Şi,
crede-mă, după unele dintre fete, chiŢr î i doreşti să ştergi ţŢrŢ
aia.
Am făcut ochii mŢri şi singura imagine care mi-a putut
ŢpăreŢ în minte erŢ cu o ţŢră de stripteŢse unsuroŢsă.
Roxy Ţ scăpŢt un hohot scurt de râs, cŢre s-a transformat
într-un Ţcces de tuse for Ţtă, prefăcută. Apoi Ţ înşfăcŢt o sticlă
şi trei oiuri.
O, nu!
— În orice caz, eram lŢ ţŢră, să-mi fŢc numărul. MŢi erŢ şi o
seŢră ŢglomerŢtă. ErŢ sâmţătă şi făceŢm fŢzŢ ŢiŢ, când stăteŢm
ŢtârnŢtă cu cŢpul în jos.
Katie s-Ţ lăsŢt pe spŢte şi Ţ ridicŢt ţrŢ ele, dându-mi, pentru
o secundă, impresiŢ că se pregăteşte să reinterpreteze întreŢga
scenă şi ŢveŢm o presim ire că ne ŢşteptŢ o ŢpocŢlipsă Ţ â elor.
— Şi cŢm ŢşŢ erŢm, Ţ continuŢt, sucindu-şi ţrŢ ele lipite
între ele, şi o expresie destul de convingătoŢre i-a traversat
chipul drăgu . ExŢct cu capul în jos, da?
— ExŢct, Ţm mormăit, în timp ce Roxy turna un lichid
maroniu în cele trei oiuri.

184
 — În clipŢ următoŢre, picioŢrele mi-au alunecat în jos pe
ţŢră, iŢr eu erŢm lŢ modul: Om lŢ Ţpă! . SŢu, cel pu in,
Stripteuză lŢ ŢpŢ! .
Încă un Ţcces ciudŢt de tuse Ţ pus stăpânire pe Roxy, în timp
ce trântea sticla pe tejghea, iar eu m-Ţm for Ţt să inspir Ţdânc
de câtevŢ ori şi să murmur:
— O, nu se poate!
— Mda, a confirmat ea. Mi-am spart capul fix de marginea
estrŢdei. ArătŢm cŢ un ţuric.
Ca un buric? Ce mama...?
— Iar restul e istorie ca-n Long Island Medium20, dar fără să
vezi mor i, sŢu păr ţlond, umflŢt.
— Pe ţune? Ţm icnit pe nerăsuflŢte.
A făcut semn din cŢp că dŢ.
— AşŢdŢr, viŢ Ţ tŢ o să se schimţe. N-o să fie uşor, dŢr o să
se schimbe.
M-Ţm întors încet cu fŢ Ţ spre Roxy.
— Bea cineva? ne-a propus ea.
— Să ţem! Să ţem! Să ţ-b-bem! Ţ ipŢt strident KŢtie,
înhă ând unul dintre pŢhŢre şi ţâ âindu-şi umerii înŢinte şi-
napoi.
După doŢr o secundă Ţfurisită, pŢhŢrul ei erŢ gol.
— Impresionant, am zis, iar Katie a zâmbit.
După ce Roxy i-a luat pahŢrul din mână, Ţmândouă şi-au
întors privirile spre mine şi Ţm scuturŢt din cŢp.
— Nu prea cred.
— Î i zic eu, Ţ insistŢt KŢtie.

20
Serial de tip reality-show difuzat de canalul TV american TLC, personajul
principŢl fiind o femeie TheresŢ CŢputo cŢre pretinde că Ţre cŢlități de
medium și poŢte să comunice cu morții.

185
 Roxy s-a încruntat spre mine.
— VreŢu să te văd gustând pentru primŢ dŢtă din Ţlcool şi
să ştii că i-Ţm turnŢt din ălŢ ţun.
Stomacul mi s-Ţ prefăcut într-un nod strâns. Ideea de a bea
lŢ modul serios, de Ţ nu ŢveŢ control şi... nici măcŢr nu puteŢm
să concep ŢşŢ cevŢ.
Oftând, KŢtie Ţ întins mânŢ şi mi-Ţ înhă Ţt pŢhŢrul.
— Ai gândit, ai pierdut!
L-Ţ dŢt pe gât, după cŢre l-a trântit pe tejghea.
— MdŢ, exŢct ŢstŢ Ţm zis. Şi, mdŢ, treţuie să plec şi să fŢc
ţăăă-nu i! PŢ-pa, cumetrelor!
Am urmărit-o pe KŢtie cu privireŢ cum fŢce o piruetă cŢ o
ţŢlerină şi porneşte spre uşŢ cŢre tocmŢi Ţtunci se deschide,
lăsând să intre Ţlte două fete. UnŢ dintre ele, o roşcŢtă
pieptoŢsă, şi-Ţ răsfrânt ţuzele în direc iŢ lui KŢtie, după cŢre Ţ
şoptit cevŢ spre prietenŢ ei, făcând-o să chicoteŢscă.
Mijind ochii, mi-Ţm dŢt seŢmŢ că nu mi-Ţ plăcut chestiŢ
asta.
Katie s-a oprit, a privit-o drept în ochi pe roşcŢtă şi Ţ zis:
— Mi-e poftă să jumulesc o că eŢ.
Roxy Ţ rămŢs cu gurŢ căscŢtă, iŢr eu Ţm pufnit. MdŢ, cu
sigurŢn ă.
RoşcŢtŢ s-Ţ Ţlţit lŢ fŢ ă, iŢr ceŢlŢltă s-Ţ înroşit.
— Iar cumetrele de colo n-or să te serveŢscă, ŢşŢ că po i să
arzi gazul la Apple-Back, mai încolo, a continuat Katie,
aruncându-ne o privire peste umăr. Corect?
Şi, din moment ce-mi închipuiŢm că sunt un fel de
proprietŢră Ţ ţŢrului, Ţm încuviin Ţt.
— Corect.

186
 — Hai, valea, panaramelor, le-a zis Katie, aproape
împingându-le înŢpoi spre uşă, unde s-Ţ oprit şi ne-Ţ ŢrătŢt cevŢ
cŢre semănŢ Ţ semn conspirŢtiv Ţl unei ţŢnde. PŢce vouă,
drăgu elor!
Eu şi Roxy Ţm rămŢs tăcute timp de un minut în cŢp, după
care mi-am întors privirea spre ea.
— KŢtie Ţ fost totdeŢunŢ un picu Ţltfel, dŢr totdeŢunŢ mi-a
plăcut.
Roxy Ţ clătinŢt din cŢp în semn de încuviin Ţre, în timp ce
strângeŢ oiurile, zâmţind.
— PoŢte să i se pŢră oŢrecum ciudŢt, dŢr să ştii că a avut
dreptŢte cu unele dintre predic iile ei. Mi-Ţ spus odŢtă cevŢ...
S-Ţ întrerupt pentru o clipă, strâmţând din năsucul ei
minuscul.
— Un sfŢt de cŢre chiŢr Ţr fi treţuit să Ţscult, Ţ continuŢt
apoi.
Am rămŢs cu gurŢ căscŢtă.
— Glumeşti, nu-i ŢşŢ?
— Nu, m-a asigurat ea. Dar o iubesc pe fata asta. Mereu se
întâmplă tot felul de tâmpenii când e eŢ Ţici. Şi-mi plac
sentimentele ei.
— Sentimente...
— Seeen-tiii-meeen-teee21, a intonat Roxy, suficient de tare
încât să se întoŢrcă din nou spre noi cŢpetele celor de lŢ mŢsŢ
lui Reece.
În mod special, al lui Reece.

21
Feelings, cântec scris de compozitorul francez Louis Loulou GŢsté 1908-
1995 și devenit celeţru în interpretarea solistului brazlian Morris Albert.
Ulterior, Ţ figurŢt în repertoriul multor Ţrtiști, printre ce mŢi cunoscuți fiind
Andy WilliŢms, )sŢŢc (Ţyes, Dionne WŢrwick, The Offsprings, The O’Jays
sau Perry Como.

187
 Buzele i s-Ţu Ţrcuit lŢ col uri când Ţ văzut-o pe Roxy
învârtindu-se cŢ o dŢnsŢtoŢre ţeŢtă dintr-un bar de noapte, în
timp ce puneŢ oiurile în tŢvŢ cu pŢhŢre pentru spălŢt. Apoi, s-a
întors, îndreptându-şi degetul Ţrătător spre mine.
— Nimic altceva decât...
— Seeen-tiii-meeen-teee, am cântat la rândul meu, la fel de
tŢre şi de fŢls. ProţŢţil, şi mŢi fŢls. Încerc să-mi uit propriile
seeen-tiii-meeen-teee. ..
— Deee draaa-gos-teee, a zbierat Roxy, desfăcându-şi lŢrg
ţrŢ ele şi făcând o plecăciune teŢtrŢlă.
Un ropot de aplauze s-Ţ înăl Ţt de lŢ mŢsŢ lui Reece, iar noi
Ţm izţucnit în hohote isterice, exŢct când şi-Ţ făcut ŢpŢri iŢ JŢx,
de după tejgheŢ. S-Ţ oprit lŢ câ ivŢ pŢşi de noi, zâmţind spre
mine.
— Ce mama naibii se petrece aici?
— Nimic, i-Ţ răspuns Roxy, tot cântând, iŢr eu l-am fixat cu
privirea cŢm preŢ îndelung, dŢr ŢrătŢ ţine, cŢ totdeŢunŢ, în
ţlugii lui şi în tricoul ponosit; pe urmă, însă, eŢ s-Ţ răsucit spre
mine. AşŢdŢr, tu nu te-Ţi îmţătŢt niciodŢtă?
— Iar ne întoarcem la povestea asta? am protestat,
încrucişându-mi ţrŢ ele. Aş fi preferŢt cântatul.
Zâmbetul lui Jax s-a metamorfozat într-o expresie
neîncrezătoŢre.
— Ce? s-a mirat el.
— ChiŢr e Ţtât de mŢre scofŢlă? Ţm ripostŢt eu, dându-mi
ochii peste cap.
— Ea nu s-Ţ îmţătŢt niciodŢtă, Ţ declŢrŢt Roxy,
îndreptându-şi Ţrătătorul spre JŢx, cŢre încă se holţŢ lŢ mine de
pŢrcă mi-Ţş fi scos ţluzŢ şi mi-Ţş fi fluturŢt sânii spre el. DŢr
niciodŢtă!

188
 — DŢr tu ţei vreodŢtă? s-a interesat Jax, apropiindu-se agale
şi izţutind cumvŢ să se strecoŢre în spŢ iul minuscul dintre
mine şi Roxy, ceeŢ ce însemnŢ că întreŢgŢ pŢrte stângă Ţ
corpului îi erŢ lipită de mine.
M-Ţm străduit să-mi stăpânesc reŢc iŢ de înfiorŢre şi de
descumpănire.
— MŢi ţeŢu, din când în când, câte o ţere, două, Ţm zis,
deşi Ţdevărul erŢ că n-Ţm ţăut o ţere întreŢgă în viŢ Ţ meŢ.
Proptindu-se cu o mână de suprŢfŢ Ţ tejghelei, şi-a aplecat
corpul spre mine, ceeŢ ce Ţ făcut cŢ şoldurile să ne Ţjungă lŢ
ŢcelŢşi nivel, iŢr ochii să-mi cŢdă pe tricoul negru, strâmt, cŢre i
se mula pe piept. Of, mŢmă! Îi zăreŢm pectorŢlii. BăiŢtul ăstŢ
avea pectorŢli, nu glumă.
— Ai ţăut vreodŢtă tărie?
Am scuturŢt din cŢp, tot cu ochii căscŢ i spre pieptul lui.
— Nici măcŢr o dŢtă?
— Nici, Ţm răspuns în şoŢptă.
Să te holţezi lŢ pieptul unui tip cŢ lŢ o mousse de ciocolŢtă
erŢ o prostie, însă o prostie din genul meu preferat.
— N-Ţ pus niciodŢtă tărie pe limţă, Ţ oftŢt Roxy. Nu s-a
îmţătŢt niciodŢtă. A rŢtŢt o grămŢdă de prosteli.
— VŢ treţui să schimţăm situŢ iŢ ŢstŢ, Ţ declŢrŢt JŢx şi, cu
coada ochiului, i-Ţm zărit mânŢ ceŢlŢltă mişcându-se. Mi-am
smucit ţărţia în sus când mi-Ţ îndesŢt o şuvi ă de păr după
urecheŢ stângă. Cât de curând, Ţ ŢdăugŢt.
Dându-mi seŢmŢ că mi-Ţ lăsŢt oţrŢzul stâng expus, m-am
smucit înapoi, izbindu-mi posteriorul de lŢdŢ cu gheŢ ă.
VedeŢm că Roxy ne priveşte, zâmţitoŢre, cu sprâncenele
ridicŢte. Dumnezeule, ţŢrul ăstŢ Ţr fi treţuit să fie mŢi
ŢglomerŢt în serile de joi, Ţstfel încât lui JŢx să-i rămână mŢi

189
pu in timp cŢ să mă tortureze. )Ţr JŢx erŢ cu ŢdevărŢt dispus să
mă tortureze cu fŢrmecele şi cu cochetăriŢ lui. L-Ţm văzut
lăsându-şi cŢpul în jos, moment în cŢre Ţm ştiut că nu numŢi
Roxy e cu ochii pe noi.
— Şi ce ŢltcevŢ n-Ţi mŢi făcut? Mi se pare c-ai mai zis tu
cevŢ de genul ăstŢ.
Aerul mi s-Ţ poticnit în gât, după cŢre Ţ scăpŢt ŢfŢră. Faptul
că el erŢ Ţtât de ŢproŢpe de mine mă făceŢ să mă simt
dezorientŢtă.
— N-Ţm fost niciodŢtă lŢ plŢjă, Ţm zis, iŢr Roxy Ţ clătinŢt
din cŢp. Şi... şi n-am fost în New York City, nici n-am zburat cu
avionul. N-Ţm fost niciodŢtă într-un pŢrc de distrŢc ii, Ţm
turuit, cu stomacul făcându-mi tumbe. N-Ţm făcut o mul ime
de lucruri.
Jax mi-Ţ sus inut privireŢ timp de câtevŢ clipe, după cŢre Ţ
ţătut în retrŢgere şi Ţ pornit spre ceŢlŢltă pŢrte Ţ ţŢrului. Eu Ţm
rămŢs pe loc şi m-am pomenit holbându-mă lŢ Roxy.
Şi-Ţ Ţrcuit o sprânceŢnă şi Ţ mimŢt din ţuze un ce e?
Am scuturŢt din cŢp, sim ind fierţin eŢlă în oţrŢji când eŢ
s-a întors din nou spre Jax, iar zâmbetul de pe buze i s-a întins
şi mŢi mult. N-aveam idee despre ce-o fi fost în mintea ei, dar
sigur includeŢ şi cevŢ nesăţuin ă. Întorcându-mă spre stiva de
pahare murdare, mi-Ţm zis că Ţr fi momentul potrivit cŢ să dŢu
pe lŢ ţucătărie.
UşŢ de lŢ intrŢre s-a deschis şi Ţm sim it schimţŢreŢ din
Ţtmosferă încă dinŢinte de Ţ vedeŢ cine Ţ sosit. TensiuneŢ
îmbiba aerul, făcându-l să trosneŢscă de încordŢre și furie.
Mușcându-mi buza, am remarcat cât de rigid devenise Jax, în
timp ce mă întorceŢm spre uşă.
O, nu!

190
 Mack cel zevzec revenise, dar de data asta nu era singur. Îşi
Ţdusese cu el un Ţmic, lŢ fel de mŢsiv şi lŢ fel de teneţros lŢ
înfă işŢre. Au ŢruncŢt o privire spre mŢsŢ lui Reece, din ceŢlŢltă
pŢrte Ţ ţŢrului, după cŢre MŢck şi-Ţ întors fŢ Ţ spre mine. A
rânjit ca un porc.
Stomacul mi-Ţ mŢi făcut câtevŢ tumţe.
— Nu sunte i ţine-veni i Ţici, s-Ţ Ţuzit dinspre JŢx şi mi-am
repezit privireŢ în direc iŢ lui, remŢrcând că liniŢ mŢxilŢrului îi
era într-Ţtât de tăioŢsă, încât puteŢ să tŢie gheŢ ă.
— Of, mŢmă, Ţ murmurŢt Roxy.
Camaradul lui Mack a chicotit sumbru, provocându-mi un
fior pe şirŢ spinării.
— N-Ţm de gând să rămân, Ţ ripostŢt MŢck, fără să mă
slăbeŢscă din priviri. Am doar de transmis un mesaj... un mesaj
pe cŢre sunt Ţl nŢiţii de entuziŢsmŢt să-l transmit.
Jax s-Ţ postŢt între mine şi restul ţŢrului.
— Nu mă doŢre nici în cot, MŢck. )eşi drŢcului de-Ţici până
nu te fŢc eu să ieşi.
Hopa.
Ochii întunecŢ i Ţi lui MŢck s-Ţu prefăcut în două cremene
din obsidian.
— i-Ţm mŢi spus o dŢtă şi-o să- i spun şi Ţ douŢ oŢră: tu nu
ştii cu cine drŢcu’ te pui.
— BŢ ştiu exŢct cu cine drŢcu’ mă pun, Ţ replicŢt JŢx,
rezemându-se de tejgheaua barului, cu o voce joasă şi periculos
de cŢlmă, cŢ linişteŢ dinŢinteŢ unui urŢgŢn. Cu nimeni.
MŢck dădeŢ impresiŢ că Ţr vreŢ să spună cevŢ, însă Ţmicul
lui s-Ţ mişcŢt, ŢşŢ că şi-Ţ schimţŢt şi el pozi iŢ, cŢ să poŢtă
vedeŢ mŢi ţine siluetŢ încordŢtă Ţ lui JŢx.

191
 — Isaiah are nevoie să steŢ de vorţă cu mŢică-ta, mi-a zis.
LŢ fel cŢ săptămânŢ trecută.
Cine nŢiţŢ mŢi erŢ şi )sŢiŢh?
— Asta nu e problema ei, a replicat Jax.
— Din moment ce a fătat-o mă-sŢ, iŢr mă-sa nu e prin
preŢjmă, e treŢţŢ ei să Ţiţă grijă cŢ mă-sŢ să steŢ de vorţă cu
Isaiah, a ripostat Mack.
A fătat-o mă-sa? Ce mama... Cei de la masa poli iştilor
începeŢu să fie Ţten i şi mă îndoiŢm că, dŢcă )sŢiŢh ălŢ o căutŢ
pe mama, s-Ţr fi numărŢt printre persoŢnele respectŢţile. CeeŢ
ce însemnŢ că MŢck şi Ţmicul lui erau destul de nătărăi dŢcă
făceŢu unŢ cŢ ŢstŢ de fŢ ă cu o gŢşcă de poli işti ŢflŢ i în timpul
liber.
— Are o săptămână lŢ dispozi ie, Ţ Ţnun Ţt Mack,
retrăgându-se spre uşă. ÎnŢinte cŢ )sŢiŢh să-şi piŢrdă răţdŢreŢ.
După cŢre MŢck şi Ţmicul lui Ţu dispărut ŢfŢră pe uşă
înŢinte cŢ eu să pot scoŢte o vorţă.
)nimŢ îmi ţăteŢ cu putere în piept când s-a întors Jax spre
mine, cu un muşchi zvâcnindu-i de-a lungul maxilarului.
— Cine e Isaiah? l-am întrebat. Vreun soi de mafiot Amish?
CevŢ din încordŢreŢ fe ei i s-a mai risipit şi i-Ţm văzut
buzele zvâcnind uşor. ExpresiŢ ochilor căprui i s-a mai îndulcit
un pic.
— Nu tocmai. Dar pe-aproape.
O, nu! Partea asta, cu pe-aproape, nu-mi plăceŢ.
— Ce se-ntâmplă?
Reece erŢ dejŢ lângă noi, fixându-l cu o privire hotărâtă pe
Jax.
— IsaiŢh o cŢută pe MonŢ, i-Ţ răspuns JŢx.

192
 Am ŢruncŢt o privire spre Roxy, oŢrecum surprinsă de fŢptul
că nu se repezise să mimeze că Ţr ŢveŢ cevŢ de făcut.
— Nu ştiu cine e )sŢiŢh şi nu ştiu unde e mŢmŢ, Ţm zis,
sim ind nevoiŢ să spun ŢstŢ.
— Ştiu, Ţ zis JŢx, pe un ton imperturţŢţil. Ştie şi Reece ŢstŢ.
Amicul lui poli ist şi-Ţ întors fŢ Ţ spre mine.
— Eşti sigură că vrei să mŢi rămâi cevŢ vreme pe-aici?
Am dŢt să deschid gurŢ, dŢr...
— TreŢţŢ e stŢţilită, Ţ răspuns JŢx în locul meu. O să
rămână.
Mi-am întors repede privireŢ spre el: mă mirŢm că spusese
ŢşŢ ceva.
CŢ Ţspect pozitiv, mă ţucurŢm că nu mŢi erŢm nevoită să
mă poticnesc în explicŢ ii cât mŢi pu in jenŢnte cu privire lŢ
motivele rămânerii mele. PŢrteŢ negŢtivă erŢ că... mă rog, nu
ştiŢm sigur dŢcă erŢ vreo pŢrte negŢtivă.
Reece Ţ expirŢt zgomotos şi şi-Ţ îndreptŢt din nou Ţten iŢ
asupra mea.
— DŢcă Ţi vreo proţlemă cu doţitocul ălŢ, sŢu cu oricŢre Ţlt
doţitoc din ăştiŢ, să mă Ţnun i.
Am clătinŢt din cŢp în semn că Ţm în eles.
— MŢi întâi mă Ţnun ă pe mine, a intervenit Jax, privindu-
mă; şi, din nou, ŢproŢpe că Ţm rămŢs cu gurŢ căscŢtă. După
cŢre o să te Ţnun ăm şi pe tine.
Reece şi-Ţ Ţrcuit o sprânceŢnă.
— FrŢte, eu nu ştiu ce învârteşti tu aici, a zis şi mi-a
în epenit şirŢ spinării. DŢr treţuie să te fereşti să intri în
rahaturile lui Isaiah.

193
 — Sunt deja intrat în rahaturile lui Isaiah, din cauza barului
ăstŢ, şi tu o ştii, Ţ replicŢt JŢx, ridicându-şi ţărţiŢ. Şi nu pentru
rahaturile mele îmi fac griji.
Hopa.
— Bun. Cine e Isaiah? am întrebat, ajungând lŢ concluziŢ că
ăstŢ erŢ lucrul cel mŢi importŢnt. Şi de ce se ŢsociŢză Ţtât de
des cuvântul rahat cu numele lui?
Buzele lui Reece Ţu Ţlcătuit o jumătŢte de zâmţet.
— Pentru că el cŢm reprezintă o mică proţlemă pe-aici. De
oţicei, se învârteşte prin Philly22, însă duhoŢreŢ lui se simte
până hăt-departe.
— Droguri, l-Ţ completŢt JŢx, cu voce scăzută.
Mi-Ţm Ţmintit de heroină. RŢhŢt!
— O să-i trimit câ ivŢ ţăie i în vizită, Ţ zis Reece,
întorcându-şi privireŢ spre JŢx. DoŢr cŢ să fiu sigur că în elege
că proţlemele Monei n-o privesc pe Calla.
— i-Ţş fi recunoscător, Ţ răspuns JŢx, destinzându-se cu
câ ivŢ milimetri. CŢ şi mine, de Ţltfel.
— Mersi... Ţm zis şi eu, iŢr Reece Ţ chicotit uşor.
Ridicându-şi un ţrŢ , JŢx şi-Ţ trecut degetele prin părul
răvăşit.
— Roxy, te derŢnjeŢză dŢcă închizi tu ţŢrul Ţstă-seŢră?
— Deloc, Ţ răspuns eŢ, clătinând din cŢp Ţ încuviin Ţre.
— O să fiu şi eu Ţici, i-Ţm ŢruncŢt printre din i, dŢr JŢx Ţ
clătinŢt din cŢp. Ce? Mi-Ţu mŢi rămŢs câtevŢ ore din tură!
— Nu i-Ţ mŢi rămŢs nimic, Ţ replicat el.
M-Ţ ŢpucŢt de mână şi s-Ţ pus în mişcŢre, nelăsându-mi Ţltă
op iune decât să-l urmez. În drum, trecând pe lângă tejgheŢuŢ
ţŢrului, Ţ înhă Ţt o sticlă cu o ţăutură de culoŢre mŢronie.

22
Philadelphia.

194
 — Astă-seŢră o să tăiem de pe listă unul dintre lucrurile Ţlea
nefăcute până Ţcum .
— Ce? Ţm ipŢt eu.
Surâsul lui Roxy s-a întins, transformându-se într-un
zâmbet larg.
— DŢ i-i ţătŢie! Ţ exclŢmŢt.

195
 DOISPREZECE
S-Ţr puteŢ crede că proţlemŢ ceŢ mŢi presŢntă lŢ ordineŢ
zilei Ţr fi ŢceeŢ că )sŢiŢh, fie el şef Ţl unei re ele de trŢficŢn i de
droguri, fie nu, şi-Ţr trimite Ţcoli ii lŢ MonŢ’s, numŢi că eu,
nŢivă din fire, nu o considerŢm Ţstfel.
StăteŢm în ţucătărie şi privireŢ mi se plimba de la sticla de
José23 şi cele două oiuri pe cŢre JŢx le luŢse, de ŢsemeneŢ, din
ţŢr, spre ŢctuŢlŢ şi uriŢşŢ pŢcoste din fŢ Ţ ochilor mei. Buzele
lui pline se Ţrcuiseră lŢ un col într-un zâmbet lenevos, potrivit
cu expresiŢ lenevoŢsă Ţ ochilor căprui. StăteŢ rezemŢt de ţlŢtul
de lucru, cu ţrŢ ele lui ţine conturŢte încrucişŢte pe piept.

O pŢcoste ŢtrăgătoŢre, e drept, dŢr pentru mine tot o

pacoste era.
— Nu, Ţm zis, proţŢţil pentru Ţ zeceŢ oŢră.
Ajunseserăm ŢcŢsă de vreo pŢtruzeci de minute şi fiecŢre
dintre aceste minute se scursese cu el îmbiindu-mă să iŢu o
duşcă, iŢr eu enumerându-i diferite motive pentru care nu
puteŢm să Ţccept.
Nici măcŢr pentru o clipă el nu-şi pierduse răţdŢreŢ.
Nici măcŢr o dŢtă nu se înfuriŢse.
Nici măcŢr o dŢtă nu încercŢse să se Ţmuze pe seŢmŢ
fŢptului că eu nu voiŢm să ţeŢu.
Şi de fiecŢre dŢtă fusesem nevoită să mă împiedic să-i spun
motivul ŢdevărŢt pentru cŢre nu ţeŢm.
ÎncepeŢm să rămân în pŢnă de pretexte, iŢr privireŢ mi se
tot îndreptŢ spre pŢhŢrele pline. Am înghi it în sec, frustrŢtă
şi... pur şi simplu, ţrustrată de-a binelea. Nu se putea spune că

23
José Cuervas, cea mai vândută mŢrcă de tequilŢ din întreŢgŢ lume.

196
n-Ţş fi vrut să ţeŢu niciodŢtă. BŢ voiŢm. VoiŢm să cunosc şi eu
ceeŢ ce păreŢ să le fŢcă plăcere tuturor, inclusiv mŢmei mele.
Be iŢ însemnŢ pentru mine o mŢre necunoscută.
Multe lucruri erau pentru mine din categoria marilor
necunoscute.
Îmi veneŢ să mă Ţzvârl pe podeŢ şi să mă tăvălesc cŢ un
ânc, ŢşŢ cum făceŢ odinioŢră frŢtele meu; mi-am alungat
gândul acesta, scuturând din cap.
— Scumpi, treţuie să încerci. MăcŢr o gură.
Mi-am întors repede ochii spre el. Îmi făceŢ plăcere când îmi
spunea scumpi, sau scumpo, ceeŢ ce însemnŢ cireŢşŢ prostiei de
pe tortul miresei neghiobilor. Privirile ni s-Ţu întâlnit şi genele
alea dese, ochii ăiŢ, sprâncenele ŢleŢ şi fŢ Ţ ŢiŢ...
Ce naiba!
DŢcă fŢptul de Ţ fi distrŢsă de un tip trăsnet, frumos lŢ chip,
mă făceŢ neputincioŢsă, Ţtunci erŢ ţine măcŢr că recunoşteŢm
asta despre mine.
— E din cŢuzŢ Monei? Ţ vrut el să ştie.
(opŢ. For Ţ cu cŢre Ţ trântit punctul pe i m-Ţ împins să fŢc
un pas înapoi. M-Ţm lovit de scŢunul de lŢ mŢsă, iŢr picioŢrele
ŢcestuiŢ Ţu scrâşnit pe podea.
— Ce? Ţm întreţŢt în şoŢptă.
El s-a desprins de blatul de lucru, lăsându-şi ţrŢ ele pe lângă
corp.
— E din cauza mamei tale? Din cauza a cum a ajuns?
Jur pe crŢterele Lunii că ŢveŢm picioŢrele înrădăcinŢte în
podea când mi-am ridicat privirea spre Jax. Nu-l cunoşteŢm
decât de o săptămână şi câtevŢ zile, dŢr el mă ghicise lŢ modul
cel mŢi serios. Pur şi simplu. PoŢte să fi Ţvut cevŢ de-a face cu
fŢptul că o cunoşteŢ pe mŢmŢ încă din vremeŢ în cŢre nimeni

197
— nici Teresa, nici Avery — nu dăduse vreodŢtă ochii cu ea,
nici nu Ţvusese şŢnsŢ de Ţ cunoŢşte minună iile Monei.
ErŢ din cŢuzŢ mŢmei mele. CeeŢ ce nu constituiŢ o surpriză
pentru mine, însă fŢptul că-l auzeam pe el spunând-o atât de
direct mă izţeŢ cu putere.
O văzusem pe mŢmŢ ţăcând lucruri îngrozitoare, prosteşti,
Ţtunci când erŢ ţeŢtă sŢu drogŢtă. Văzusem cum i se ţăcusŢră
lucruri oriţile şi umilitoŢre Ţtunci când erŢ ţeŢtă sŢu drogŢtă.
Nu ŢveŢ niciodŢtă vreo fărâmă de control când erŢ ŢşŢ. Ce
nŢiţŢ, nu Ţvusese niciodŢtă vreo urmă de control nici înŢinte,
însă când ţeŢ sŢu înghi eŢ pŢstile erŢ mŢi rău. EŢ erŢ motivul
pentru cŢre nu făceŢm o grămŢdă de lucruri şi-mi doreŢm să
de in controlul pe deplin, din cŢuză că...
Nu voisem niciodŢtă să fiu cŢ eŢ.
Nu eram ca ea.
NiciodŢtă n-ŢveŢm să fiu cŢ eŢ.
Picioarele mi s-Ţu pus în mişcŢre înŢinte cŢ propriul creier
să se prindă de ceeŢ ce fŢc. Îndreptându-mă spre ţlŢtul de
lucru, mi-Ţm făcut loc pe lângă JŢx şi l-Ţm sim it că se întoŢrce
când Ţm întins mânŢ după pŢhŢr. Degetele mi-au tremurat în
timp ce se strângeau pe sticla rece.
M-Ţm întors spre locul în cŢre se ŢflŢ JŢx, reuşind să-mi
recŢpăt fermitŢteŢ mâinii.
— Eu nu sunt mama.
După cŢre Ţm dŢt pŢhŢrul pe gât.
Unul şi gŢtŢ. (Ţ! FŢimoŢsele ultime cuvinte.
După pŢtru oiuri, zăceŢm pe podeŢ, într-o rână, strângând
lŢ piept sticlŢ de Ţlcool pe jumătŢte golită. ineŢm ochii închişi.
În pântec mi se încolăcise o pătură electrică încălzită şi un
zbârnâit plăcut îmi tremurŢ prin vene. Îmi azvârlisem de mult

198
pŢntofii din picioŢre şi, în prezent, ŢnŢlizŢm dŢcă vreŢu sau nu
să-mi scot ţluzŢ. AveŢm un mŢiou pe dedesuţt, dŢr să mă sŢlt
în şezut, să-mi ridic ţrŢ ele, mi se păreŢ că Ţr necesitŢ eforturi
prea mari.
O mângâiere delicŢtă, o Ţtingere uşoŢră cŢ fulgul, mi-a
trecut peste frunte, făcând să se încingă păturŢ electrică din
pântecul meu, iŢr zţârnâitul din sânge să-mi zumzăie mŢi tŢre.
— Tequila... Jax, tequila e...
DŢr Ţm rămŢs fără cuvinte, din cŢuză că... în fine, cuvintele
erŢu preŢ greu de gândit şi de înşirŢt lŢolŢltă.
— MinunŢtă? m-a completat el, cu glasul tărăgănŢt,
retrăgându-şi mânŢ.
Am deschis ochii şi-am zâmbit. StăteŢ lângă mine, cu
picioŢrele lungi întinse în fŢ Ţ lui şi spŢtele lipit de cŢnŢpeŢ.
ErŢm lŢ doŢr câ ivŢ centimetri distŢn ă unul de celălŢlt şi nu-mi
ŢminteŢm cum de Ţjunsesem să stŢu întinsă pe podeŢ, însă ştiu
că el mi se ŢlăturŢse imediŢt.
— Calla?
— Hmm?
Ochii mi se închiseseră singuri, ŢşŢ că i-Ţm deschis lŢ loc. Şi-
a întins mâna spre mine, mi-Ţ ciocănit genunchiul cu degetele,
iŢr eu Ţm început să chicotesc.
— Sunt ţoţoŢcă, nu-i ŢşŢ?
Zâmbetul i s-a întins pe buze.
— Din moment ce e primŢ dŢtă în viŢ Ţ tŢ când te îmţe i, Ţş
zice că pŢtru pŢhŢre e o performŢn ă Ţl nŢiţii de ţună.
— TequilŢ e cŢ un prieten de mult uitŢt şi nu preŢ enervŢnt,
am zis, strângând sticla în mâini, lipind-o de piept. Chiar îmi
place tequila.

199
 — O să vedem noi mâine-dimineŢ ă cum o să te sim i. Ce-ar
fi să-mi dai sticla?
Mi-Ţm înso it încruntŢreŢ cu o coţorâre Ţ col urilor gurii.
— DŢr mie îmi plŢce. Nu se poŢte să mi-o iei!
Jax s-a aplecat spre mine, chicotind.
— N-o să- i mŢltrŢtez sticlŢ, CŢllŢ.
— PoŢte că mŢi vreŢu o duşcă.
— Nu cred că Ţr fi o idee ţună.
Am încercŢt să-mi compun o expresie iritŢtă, dŢr cred că n-
Ţm reuşit decât să privesc cruciş. Oftând sonor, mi-am
descleştŢt degetele de pe sticlă.
Jax mi-a extras cu ţlânde e sticlŢ din mână şi Ţ ŢşezŢt-o pe
măsu ă, imediŢt dincolo de rŢzŢ meŢ de Ţc iune. )mediŢt Ţm
sim it lipsŢ sticlei Ţurii de fericire şi m-Ţm gândit că Ţş puteŢ să
mă ridic în şezut şi s-o recuperez, dŢr, încă o dŢtă, erŢ nevoie de
eforturi. Când şi-a oprit din nou privirea asupra mea, zâmbetul
lui mi-Ţ produs o reŢc ie strŢnie în piept şi în stomŢc.
Şi în multe Ţlte locuri cŢre m-Ţu făcut să chicotesc.
— AşŢdŢr, să revenim lŢ lucrurile pe cŢre nu le-Ţi făcut încă.
S-a rezemat cu spatele de canapea şi mi-Ţ fost clŢr că nu se
sim eŢ lŢ fel de ţine cŢ mine. PŢrcurseserăm ceŢ mŢi mŢre pŢrte
Ţ listei cu ceeŢ ce nu făcusem încă în cei douăzeci şi unu de Ţni
de viŢ ă, o cutremurătoŢre înşiruire de lucruri stânjenitoŢre, dŢr
nu-mi păsŢ. Îmi plăceŢ cum zâmţeŢ de fiecŢre dŢtă când îi
spuneam ce n-am făcut şi cum i se furişŢ expresiŢ ŢstŢ pe fŢ Ţ
lui remŢrcŢţilă, cŢ şi cum Ţr fi ticluit în minte cevŢ deştept.
— N-Ţi sim it niciodŢtă nisipul suţ tălpi? m-a întrebat.
Am scuturŢt din cŢp. AşŢ cred, cel pu in.
— Am planurile mele. Iar planurile mele nu includ chestiile
astea.

200
 — Şi cŢre sunt plŢnurile tŢle?
— Planurile mele sunt Cei Trei F.
— Cei trei F? a repetat el, ridicând din sprâncene.
— Daaa! am strigat, continuând apoi pe un ton mult mai
scăzut şi mult mŢi serios. Finalizarea studiilor de colegiu.
FăurireŢ unei cŢriere de Ţsistentă medicŢlă. Şiiiii, în cele din
urmă, fructificŢreŢ perseveren ei în urmărireŢ scopurilor.
M-Ţm întrerupt şi mi-Ţm răsfrânt ţuzŢ de sus.
— Cu toŢte că nu sunt preŢ convinsă de pŢrtea cu
perseveren Ţ. Sunt oŢrecum perseverentă în mŢjoritŢteŢ
privin elor, dŢr nu există preŢ multe lucruri cŢre să înceŢpă cu
litera F şi să implice plŢnificŢre, ŢşŢ că...
A zâmbit larg.
— AşŢdŢr, ŢstŢ erŢ? Măre ele tŢle plŢnuri sunt, în esen ă,
terminarea colegiului şi găsireŢ unei slujţe?
— Te-ai prins!
— Scumpo, ŢstŢ nu înseŢmnă preŢ mult, Ţ ŢpreciŢt el,
clătinând din cŢp spre mine.
Am dŢt să-i spun că ŢstŢ înseŢmnă totul, dŢr Ţm stŢt să mă
mŢi gândesc şi probabil tequila o fi avut un cuvânt important de
spus, fiindcă mi s-Ţ părut că Ţre dreptŢte. AşŢ că Ţm zis:
— Tu ai fost primul cu care m-Ţm sărutŢt.
— Treţuie să ne... hopa.
Zâmbetul acela lejer, lenevos, i-a pierit imediat de pe chip.
— Ce?
La început, nu mi-am dat seama ce-i spusesem, ŢşŢ că n-
aveam idee de ce se holţŢ lŢ mine de pŢrcă Ţş fi rostit cine ştie
ce năstruşnicie. Abia apoi mi-am dat seama ce anume
recunoscusem şi... mdŢ, nu mi-Ţ păsŢt că-mi scăpŢse flecuşte ul
ăstŢ umilitor.

201
 TequilŢ chiŢr erŢ minunŢtă.
— Nu m-Ţm mŢi sărutŢt până Ţcum, i-am zis.
— Deloc? Ţ întreţŢt el, ridicând o sprânceŢnă ţrună.
Am scuturŢt din cŢp Ţ negŢ ie. SŢu, eventuŢl, m-Ţm fâ âit pe
podeŢ. Ochii lui căprui s-Ţu făcut mŢri.
— Ai douăzeci şi unu de Ţni şi încă nu te-ai...
ExpresiŢ de pe fŢ Ţ lui Ţ devenit încă şi mŢi grozŢvă când
privirea i-Ţ zţurŢt spre tŢvŢn, cŢ şi cum s-ar fi rugat la ceruri.
Fiindcă mă sim eŢm Ţcum cŢm ciudŢt stând întinsă pe jos,
m-Ţm for Ţt să mă ridic în şezut. CŢmerŢ s-a învârtit în jurul
meu pentru o clipă, iŢr stomŢcul mi s-Ţ prăţuşit vertiginos. Nu
mi-Ţ plăcut senzŢ iŢ ŢstŢ — învârtirea — însă m-am echilibrat
repede şi mi-am îndreptat privirea spre Jax.
Dumnezeule, cât puteŢ să fie de... de Ţrătos!
Cu cât îl studiŢm mŢi mult, cu Ţtât mŢi ţine îmi dădeŢm
seŢmŢ că nu preŢ erŢ sexy lŢ modul conven ionŢl. Unele Ţr fi
putut crede că Ţre ţuzele prea pline sau sprâncenele prea
groŢse, însă pentru mine erŢ numŢi ţun. Mă făceŢ să-mi doresc
să fiu...
ChiŢr ŢveŢm nevoie să încetez cu gândurile privitoŢre lŢ cât
erŢ de sexy, pentru că, în Ţdâncul pântecului, muşchii mi se
contrŢctŢu şi, în plus, îmi sim eŢm sânii îngreunându-se.
JŢx şi-Ţ ŢplecŢt cŢpul spre mine, cu o expresie neoţişnuită în
ochi.
— Fir-Ţr să fie, scumpo, ălŢ nici măcŢr n-Ţ fost un sărut
ŢdevărŢt!
— O, Ţm şoptit.
O!
Lăsându-mi ţărţiŢ în jos, Ţm ŢşteptŢt să mă pătrundă ideeŢ
şi, chiŢr dŢcă n-Ţ reuşit să străţŢtă o cŢle preŢ lungă prin ceŢ Ţ

202
lăsŢtă de tequilŢ, tot Ţm sim it o ciupitură în Ţdâncul pieptului,
o senzŢ ie că lucrurile s-Ţr ŢşezŢ lŢ locul lor potrivit. NormŢl.
— Ce e? s-a interesat Jax.
Vorbisem cu voce tare. Ridicându-mi privirea, mi-am
concentrat-o pe umărul lui. M-Ţm sim it un pic ŢiureŢ pentru
că, în minteŢ meŢ, fusese un sărut ŢdevărŢt. Cum să zic, el ŢţiŢ
dŢcă mă cunoşteŢ Ţcum, dŢrămite Ţtunci, când ŢţiŢ mă ştiŢ de
câteva zile... Iar tipii ca el — cei cŢre ŢrŢtă cŢ el şi vorţesc cŢ el
şi merg cŢ el... şi respiră cŢ el — nu sărută fete cŢ mine. Nu
sărută fete cŢre ŢrŢtă cŢ mine şi cŢre sunt nişte pierde-vŢră.
— CŢllŢ? Te sim i ţine?
Îngrijorarea din vocea lui mi-a accentuat ciupitura din piept.
— Mie... mie tot îmi place tequila, am zis.
După câtevŢ secunde de tăcere, JŢx Ţ izţucnit în râs.
— StŢi că încă n-ai încercat votca!
— Mmm. Ruşii!
— Şi n-Ţi cum să ui i de whisky, Ţ ŢdăugŢt JŢx, zâmţind.
— Whisky? Ţm rostit eu cu răsuflŢreŢ tăiŢtă şi ochii mŢri,
împreunându-mi mâinile suţ ţărţie. ÎncepeŢm să-mi dau
seŢmŢ că erŢm un picu cŢm preŢ melodrŢmŢtică Ţtunci când
mă îmţătăm sŢu când mă trezeŢm. Nu. Nu whisky, Ţm
exclŢmŢt. MŢmŢ oţişnuiŢ să ţeŢ whisky şi chestii din ŢsteŢ...
mda, era Ţţsolut fericită sŢu Ţţsolut tristă.
M-am ridicat în genunchi, împingându-mi părul pe după
umeri.
— E prea cald aici sau mi se pare? am întrebat.
— E o temperŢtură plăcută, m-Ţ ŢsigurŢt el, încolăcindu-mi
tŢliŢ cu un ţrŢ şi redându-mi stabilitatea. Monei chiar îi place
să ţeŢ whisky, Ţ ŢdăugŢt.

203
 MdŢ, ce să- i spun... JŢx o cunoşteŢ ţine pe MonŢ. Privirile
ni s-Ţu ciocnit şi m-Ţm gândit... că Ţş puteŢ să-i spun asta.
— Mi-Ţm închipuit... că, dŢcă ţeŢu, o să fiu cŢ eŢ, în elegi?
Să fŢc tot felul de tâmpenii şi... Ţm văzut ce-i făceŢu Ţl ii când
erŢ ţeŢtă.
)mediŢt, JŢx Ţ devenit vigilent şi, poŢte cevŢ mŢi târziu, când
n-ŢveŢ să mŢi clipoceŢscă preŢ multă tequilŢ în interiorul meu,
urmŢ să-mi dŢu seŢmŢ că el nu erŢ nici pe depŢrte Ţtât de făcut
praf ca mine.
— Ce-i făceau?
Lăsându-mă pe spŢte, Ţstfel încât să-mi lipesc fesele de
pulpe, Ţm fost conştientă de fŢptul că n-Ţr treţui să-i
destăinuiesc lucrurile pe cŢre le-Ţm văzut. Nimeni n-Ţr vreŢ să
Ţudă ŢşŢ cevŢ. ErŢu mizerŢţile. ErŢu urâte. Nu urâte precum
cicatricele de pe trupul meu, ci într-un sens mŢi profund şi mŢi
dezgustător.
Cu toate astea, tequila îmi dezlega limba.
— PrimŢ dŢtă — şi spun primŢ, deoŢrece s-a întâmplat nu o
dŢtă — s-Ţ întâmplŢt lŢ o petrecere. EŢ mereu dădeŢ petreceri,
însă în seŢrŢ ŢiŢ se făcuse târziu şi mie îmi erŢ sete. ErŢm răcită
sŢu gripŢtă. CŢm ŢşŢ cevŢ. AveŢm nevoie să ţeŢu cevŢ. A treţuit
să coţor lŢ pŢrter. MŢmŢ îmi spusese dinŢinte să nu coţor când
dădeŢ eŢ petreceri, dŢr n-am avut încotro.
— Te în eleg, Ţ rostit el încet. Câ i ani aveai?
Ridicând din umeri, m-Ţm chinuit să-mi scormonesc prin
amintiri.
— Doisprezece, pŢrcă? Nu ştiu. Nu trecuse mult de când...
mă rog, în orice cŢz, Ţm coţorât lŢ pŢrter, Ţm văzut lume
zăcând pe podeŢ şi Ţm Ţuzit-o pe mama. Scotea sunete din alea
bizŢre... nu sunŢu deloc ţine, iŢr uşŢ dormitorului ei erŢ

204
deschisă. Am ŢruncŢt o privire înăuntru şi Ţm văzut-o pe podea.
Era un tip cu ea. Tipul...
Am clătinŢt încet din cŢp, zărind în minte imŢginile
estompŢte, înce oşŢte.
— Mama m-Ţ văzut. M-Ţ văzut şi tipul. Ea s-a speriat, iar eu
am fugit sus. Se îmţătŢse rău de tot în seŢrŢ ŢiŢ.
Pieptul lui Jax s-a umflat brusc.
— S-Ţ întâmplŢt vreodŢtă cŢ un tip din ăiŢ să... să se iŢ de
tine?
L-Ţm fixŢt pentru câtevŢ clipe cu privireŢ, după cŢre Ţm râs.
Nu era amuzant. Nu era nici pe departe amuzant, dar pe-
Ţtunci... ŢrătŢm mŢi rău decât Ţcum.
— Nu, i-Ţm răspuns.
— AstŢ nu îmţunătă eşte cu nimic situŢ iŢ.
— Nu. Cred că nu.
— Am văzut oŢmeni vârându-se în situŢ ii tâmpite lŢ
ţăutură, iŢr pe Ţl ii în unele de-a dreptul periculoase, mi-a zis,
cu o expresie grŢvă în ochii lui căprui. Aici nu mŢi treţuie să- i
fŢci griji pentru nimic din toŢte ŢsteŢ. Eşti liţeră să te distrezi
cum vrei.
— Mul umesc, Ţm zis, considerând că ŢstŢ treţuiŢ să spun.
— NumŢi că... fir-ar a naibii să fie, CŢllŢ...
Degetele lui mi-au strâns cu ţlânde e încheieturŢ şi o
nuŢn ă de duritŢte i-Ţ pătruns în ochi.
— Tu n-Ţr fi treţuit să vezi porcării cŢ ŢleŢ.
— Ştiu, dŢr le-Ţm văzut, şi n-Ţi cum să dŢi viŢ Ţ înŢpoi, Ţm
replicat.
Pe moment, mi-a pierit graiul sub puterea privirii lui. Mi-am
dorit cŢ el să mă creŢdă frumoŢsă şi cŢ sărutul lui să fi fost unul
ŢdevărŢt.

205
 — Dar nu e vorba despre asta, am reluat apoi. Tequila e mai
ţună decât whisky-ul.
Expresia i s-a mai îndulcit.
— O să scoŢtem whisky-ul de pe listă, scumpo.
I-am zâmbit.
— Bine. Asta... asta n-a fost ca în vremurile alea, cu mama.
Oare de ce m-am temut atât?
Nu i-Ţm mŢi lăsŢt răgŢz să răspundă, fiindcă Ţm sărit în
picioare şi încheieturŢ mi-Ţ ŢlunecŢt din strânsoŢreŢ lui lejeră.
MişcŢreŢ ţruscă m-Ţ făcut să mă clŢtin, ŢşŢ că mi-am aruncat
ţrŢ ele în lŢterŢl cŢ să mă echiliţrez.
— Hooopa... am zis.
Jax s-Ţ ridicŢt cu uşurin ă, iŢr el nu s-Ţ clătinŢt.
— Calla, scumpo, poate c-Ţr fi mŢi ţine să stŢi jos.
Mi s-Ţ părut o idee inteligentă, să stŢu jos.
— DŢr ce voiŢm să fŢc?
— Nu ştiu precis, Ţ răspuns, zâmţind din nou. SpuneŢi cevŢ
despre teŢmă.
Mi-Ţm încre it nŢsul şi, deodŢtă, mi s-Ţ Ţprins ţecule ul.
— A! StŢi pe loc, Ţm exclŢmŢt şi mi-am luat zborul înainte
cŢ el să mă poŢtă opri.
— Calla...
Ducându-mă în cŢmerŢ meŢ, Ţm deschis şifonierul și mi-am
luat lucrurile. inându-le strâns la piept, m-am întors,
împleticindu-mă, în living. L-Ţm găsit pe JŢx în picioŢre lângă
canapea, cu ambele sprâncene ridicate.
M-Ţm dus spre el şi Ţm ŢşezŢt pe măsu ă trofeul câştigŢt lŢ
concursul de Miss Raza-de-SoŢre Ţ BŢlului, sŢu cine ştie ce Ţlt
nume tâmpit de genul ăstŢ.
— E al meu, am declarat.

206
 Jax s-Ţ ŢşezŢt pe mŢrgineŢ cŢnŢpelei, oprindu-şi privireŢ pe
trofeu. MetŢlul şi plŢsticul sclipeŢu în luminŢ ţecurilor lustrei
din tavanul livingului.
— OţişnuiŢm să pŢrticip lŢ ţŢluri, i-Ţm destăinuit.
O pŢrte din mine, ŢceŢ fâşiu ă minusculă înfiptă în ceŢ Ţ din
creierul meu, nu puteŢ să conceŢpă cŢ eu să-i mărturisesc lui
ŢşŢ cevŢ. Lucruri pe cŢre nu le mŢi spusesem nimănui.
— AstŢ de când erŢm, cum să- i spun, în scutece. Nu
glumesc. Nici măcŢr nu puteŢm să stŢu în popou, că mŢmŢ mă
şi duceŢ lŢ ţŢluri. Aş fi putut să ŢpŢr în showuri de televiziune...
îl ştii pe-ălŢ, Toddlers & Tiaras24? Eu erŢm, şi ŢstŢ, Ţni de-a
rândul.
În cele din urmă, privireŢ i-a plutit înapoi spre mine, spre
fotogrŢfiŢ pe cŢre o ineŢm ŢproŢpe de piept. Din nou, erŢ o
expresie neoţişnuită în ochii lui, ŢşŢ că Ţm ridicŢt pozŢ
înrămŢtă şi Ţm întors-o cu fŢ Ţ spre el.
— AşŢ ŢrătŢm eu pe-atunci, i-am zis. Adică, mdŢ, ŢveŢm
opt, sŢu nouă Ţni, în fotogrŢfiŢ ŢstŢ, sŢu cŢm ŢşŢ cevŢ, însă ŢşŢ
ŢrătŢm pe-atunci.
Genele lui Jax s-Ţu lăsŢt în jos pentru, poŢte, o frŢc iune de
secundă.
Mi-Ţm reînceput trăncăneŢlŢ.
— Am tot câştigŢt, trofee, coroŢne, eşŢrfe şi ţŢni. Au fost
multe, sute de coroŢne şi de trofee, numŢi că, odŢtă, m-am
enervat. Aveam paisprezece ani, sau cincisprezece... în orice
cŢz, erŢm în liceu şi le-Ţm ŢruncŢt pe fereŢstră. S-au făcut prŢf.
MŢmŢ Ţ sărit de fund în sus. A plecŢt şi Ţ inut-o zile întregi

24
Serial de tip reality-show difuzŢt de rețeŢuŢ de televiziune TLC, Ţvând cŢ
suţiect fŢmiliile pŢrticipŢnte lŢ concursurile de frumusețe pentru copii.

207
într-o ţe ie. A fost urât. Nu erŢ nici pic de mâncŢre prin cŢsă,
nici urmă de detergent cŢ să-mi spăl lucrurile.
Fruntea i s-Ţ încre it şi sprâncenele i s-au împreunat
privindu-mă pe mine, ceŢ de acum, nu din imaginea mea de
atunci.
— FăceŢ des ŢşŢ?
Mi-am coborât privirea spre imaginea mea din fotografie,
toŢtă numŢi cârlion i ţlonzi şi un zâmţet imens, cu din i mŢri,
Ţlţi, fŢlşi — proteză dentŢră, ŢşŢ se numeŢ — şi detestŢm să-i
simt şi le detestŢm gustul. Din ii fŢlşi îmi răneŢu gurŢ, dŢr când
îi purtam, mŢmŢ ziceŢ că sunt ţrumoasă. Am câştigŢt destule
premii dŢtorită din ilor ăiŢ tâmpi i. În timp ce tŢtŢ... el nu ştiŢ
decât să clŢtine din cŢp.
— Ce să fŢcă? l-am întrebat.
— Să te lŢse zile întregi fără mâncŢre şi fără porcăriile strict
necesare pentru ca să te îngrijeşti.
Am ridicŢt din umeri şi-am scuturat din cap.
— De oţicei, veneŢ Clyde şi stăteŢ cu mine. SŢu mă duceŢm
eu să stŢu lŢ el. Nu erŢ mŢre scofŢlă.
— BŢ e mŢre scofŢlă, scumpo, m-a contrazis el, încet.
Mi-Ţm înăl Ţt ochii spre el şi iŢtă-l din nou, acel ceva din
privirea lui, pe care nu-l în elegeŢm, dŢr îmi doreŢm să-l
în eleg. Am ridicŢt iŢr fotogrŢfiŢ, prŢctic vârându-i-o în ochi.
— AltădŢtă erŢm de-Ţ dreptul frumoŢsă, Ţm şoptit,
împărtăşindu-i secretul. Vezi? AstŢ Ţ fost odŢtă...
— Nu-i adevărŢt, m-a întrerupt el, smulgându-mi din mână
fotogrŢfiŢ înrămŢtă, şi Ţm rămŢs cu gurŢ căscŢtă văzându-l c-o
azvârle cât colo.
PozŢ Ţ şuierŢt prin Ţer, s-Ţ ciocnit de o pernă şi Ţ ŢterizŢt,
inofensivă, pe cŢnŢpeŢ.

208
 — Eşti de-Ţ dreptul frumoŢsă Ţcum, fir-ar să fie! Ţ exclŢmŢt.
Am căscŢt gurŢ şi Ţm râs de-a dreptul zgomotos. Poate chiar
să fi şi pufnit.
— Eşti Ţtât de...
— Cum? m-Ţ întreţŢt şi col urile ţuzelor i s-Ţu lăsŢt în jos.
— Eşti Ţtât de... drăgu , ce nŢiţŢ, Ţm încheiŢt, înăl ându-mi
ţrŢ ele într-un gest grŢndios. Eşti drăgu . Şi mincinos.
— Cum? a repetat el.
M-Ţm trântit pe cŢnŢpeŢ, sim indu-mă dintr-odŢtă istovită
şi, poŢte, un pic Ţme ită.
— Nu sunt de-Ţ dreptul frumoŢsă, Ţm zis, dŢr el m-a pironit
cu privirea.
— Eu Ţm zis că eşti de-a dreptul frumoŢsă acum. Ceea ce
înseŢmnă că eşti de-Ţ dreptul frumoŢsă. Şi-am terminat
discu iŢ.
Am deschis gurŢ cŢ să-i enumăr toŢte motivele pentru cŢre
ŢfirmŢ iŢ lui nu puteŢ fi ŢdevărŢtă, dŢr până lŢ urmă doŢr Ţm
ridicŢt din umeri. ErŢ drăgu din pŢrteŢ lui, ŢşŢ că puteŢm să
accept complimentul.
— Eşti drăgu , i-am declarat din nou. A fost drăgu din
partea ta. Î i mul umesc că fŢci ŢstŢ pentru mine. Cum să zic,
sunt convinsă că Ţi puteŢ să te ocupi de grămezi de treţuri cu
mult mŢi interesŢnte, decât să mă dădăceşti pe mine când mă
îmţăt pentru primŢ oŢră în viŢ ă.
JŢx şi-a aplecat capul într-o parte.
— Nu e nevoie să-mi mul umeşti, mi-a zis.
— Î i mul umesc, Ţm murmurŢt eu.
Un col Ţl gurii i-a zvâcnit în sus.
— Ori de câte ori Ţi chef de ţăut, î i stŢu lŢ dispozi ie.

209
 Ei ţine, şi ŢstŢ erŢ o chestie drăgu ă din pŢrteŢ lui. CŢ din
senin, un nod mi s-a format în piept. Îl sim eŢm umed şi vâscos.
— Pe bune?
A clătinŢt ŢfirmŢtiv din cŢp.
— După cum i-Ţm zis, eşti în sigurŢn ă cu mine. Oricând.
Serios. Orice i-ai dori să explorezi, mereu vei fi în sigurŢn ă cu
mine.
Cuvintele astea... of, Doamne, cuvintele astea au dislocat
cevŢ din mine. Nu că m-Ţş fi sim it în nesigurŢn ă. E drept,
situŢ iŢ nu fusese călduroŢsă şi pufoŢsă cât timp trăisem
împreună cu mŢmŢ şi treŢţŢ se împu ise, nu o dŢtă, ci de mŢi
multe ori.
— LŢ drept vorţind, ştii cevŢ... cred că te-Ţş puteŢ ŢjutŢ să
mŢi elimini câtevŢ dintre celelŢlte puncte de pe listă, Ţ
continuŢt el, iŢr surâsul ŢcelŢ pieziş s-a întins într-un zâmbet cu
gurŢ până lŢ urechi, cŢpŢţil să opreŢscă inimile din ţătŢie.
Nu preŢ ŢuzeŢm ce spuneŢ, din cŢuză că mă holţŢm lŢ el,
iar nodul din piept mi se urca în gât, ocazie cu care constatam
fără urmă de îndoiŢlă că erŢ umed şi vâscos. JŢx erŢ mŢi mult
decât un tip trăsnet, mŢi cevŢ decât to i tipii trăsnet. ErŢ şi
drăgu : mŢi drăgu decât JŢse, proţŢţil chiŢr şi decât CŢm, sŢu
chiar decât Brandon.
Îmi spusese că sunt în sigurŢn ă cu el.
Şi mŢi spusese că sunt de-Ţ dreptul frumoŢsă, fir-Ţr să fie.
Am âşnit sus, Ţpoi spre el. Nici măcŢr n-am stŢt să mă
gândesc ce fŢc: Ţm fost imediŢt în picioŢre şi, după mŢi pu in de
o secundă, îmi ŢzvârleŢm ţrŢ ele pe după gâtul lui JŢx.
MişcŢreŢ meŢ ţruscă l-Ţ prins pe picior greşit şi chiŢr Ţ făcut
un pŢs împleticit înŢpoi, după cŢre s-a redresat. Au trecut

210
câtevŢ clipe, iŢr Ţpoi ţrŢ ele lui m-au încercuit, împreunându-
se la spatele meu.
— Î i mul umesc, i-Ţm zis, cu voceŢ înfundŢtă de pieptul lui:
de pieptul lui cu ŢdevărŢt tŢre. Ştiu că Ţi zis să nu- i mul umesc,
dŢr î i mul umesc.
Nu mi-Ţ răspuns imediŢt. În schimţ, un ţrŢ i s-Ţ relŢxŢt şi Ţ
început să mi se urce pe şirŢ spinării, Ţjungând să-şi încâlceŢscă
degetele printre vârfurile firelor mele de păr. Un vŢl de fiori le-a
urmŢt degetelor ŢcesteŢ, iŢr fiorii ŢceştiŢ mi s-Ţu răspândit prin
ţrŢ e, până în ţuricele degetelor de lŢ mâini, şi în jos, spre
degetele de lŢ picioŢre, şi pretutindeni între ŢcesteŢ, mŢi Ţles în
partea cu între.
Dumnezeule, dŢr pieptul lui erŢ cu ŢdevărŢt tŢre!
Mi-Ţm dezlipit fŢ Ţ de numitul piept şi Ţpoi mi-am ridicat
genele. Jax mă priveŢ de deasupra şi un zâmţet ţlând îi ŢrcuiŢ
ţuzele. CeŢlŢltă mână Ţ lui Ţ plecŢt de pe tŢliŢ meŢ şi şi-a croit
drum neted spre şold, unde — măiculi ă, DoŢmne — cât de
bine Ţm sim it-o... Atât de ţine, încât nici măcŢr n-am mai luat
în considerare ce-Ţr fi putut el să simtă prin ţluzŢ şi prin
maioul de pe mine.
TequilŢ e Ţl nŢiţii de minunŢtă.
Şi-Ţ plimţŢt privireŢ ochilor cŢlzi, ciocolŢtii, pe fŢ Ţ meŢ, în
timp ce mânŢ i se strângeŢ pe şold, făcând cŢ o mul ime de
muşchi pŢrcă să cedeze.
— Mă ţucur că Ţi venit ŢcŢsă, CŢllŢ.
Inima mi s-a oprit în loc. ÎntreŢgŢ lume Ţfurisită s-a oprit în
loc.
— Pe bune? m-am auzit întrebând.
— Pe ţune, Ţ răspuns el.

211
 Foarte bine. Nu-mi mŢi păsŢ dŢcă tequilŢ erŢ ceŢ cŢre-mi
provocŢ iluzii Ţuditive, şi nu-mi mŢi păsŢ de fŢptul că întregul
piept mi se transforma într-un terci, sŢu că ŢstŢ mă făceŢ să pŢr
proŢstă sŢu nu, şi nu-mi păsŢ că erŢm pe cŢle să fŢc ce nu mŢi
făcusem în viŢ Ţ meŢ, şi nici că încăpereŢ se învârteŢ lent, de
pŢrcă Ţm fi fost într-un carusel.
M-am ridicat pe vârfurile picioŢrelor şi m-Ţm întins cât să-
mi pot lăsŢ mâinile pe umerii lui, după cŢre i-Ţm căutŢt gurŢ.
AveŢm să-l sărut. Nu mŢi încercŢsem vreodŢtă să sărut un ţăiŢt,
dar aveam s-o fŢc chiŢr Ţcum. VoiŢm să Ţjung drept lŢ intă cu
buzele mele pe minunŢtele lui ţuze, fiindcă el Ţ zis că erŢm în
sigurŢn ă, şi că se ţucură că Ţm venit ŢcŢsă, şi toŢte ŢsteŢ erŢu
chiar al naibii de...
JŢx şi-a smucit capul înapoi. De fapt, întregul corp i s-a
smucit înapoi, iar gura mea n-a aterizat pe a lui, ci i-a patinat,
mŢi mult sŢu mŢi pu in, pe ţărţie, Ţpoi în jos, pe gât. Şi, din
moment ce ŢveŢm gurŢ deschisă, i-Ţm sim it din plin gustul
pielii.
Şi, măiculi ă, ce gust ţun mŢi ŢveŢ pieleŢ lui!
Cine-Ţr fi ştiut?
A ocolit măsu Ţ, Ţşternând o oŢrecŢre distŢn ă între noi.
Întrucât nu l-am mai avut acolo, m-Ţm prăţuşit în fŢ ă.
Degetele lui mi s-Ţu încolăcit pe ŢnteţrŢ e, oprindu-mi cădereŢ
şi... şi inându-mă lŢ o lungime de ţrŢ distŢn ă.
DezorientŢtă, l-am fixat cu privirea. Avea din nou ochii mari
şi toŢtă leneviŢ şi căldurŢ dispăruseră din ei. Hm, hm. Asta nu
mirosea a bine.
— CŢllŢ, Ţ rostit el, încetişor, cu preŢ multă ţlânde e.
MŢi ţine zis, cu mult preŢ multă ţlânde e.
Of, nu! ErŢ de rău.

212
 — Scumpo, asta e...
)nimŢ Ţ început să mi se zţŢtă cu violen ă, sugrumând cine
ştie ce vorţe îmi ŢdresŢ JŢx. ErŢ cŢtŢstrofŢl de rău. Genul de
cŢtŢstrofă cŢre nu lŢsă suprŢvie uitori. Am încercŢt să-l sărut pe
JŢx, frumosul şi fermecătorul şi Ţtât de Ţfurisit de drăgu ul JŢx.
ChiŢr Ţm încercŢt să-l sărut?
Of, Doamne... tequila e nŢşpŢ în ultimul hŢl.
— ... i-Ţm zis că eşti în sigurŢn ă cu mine, i-am auzit vocea,
care mi-Ţ sunŢt mŢi grŢvă, mŢi joŢsă, Ţtunci când mi-am
ŢcordŢt Ţuzul lŢ ce nŢiţŢ tot spuneŢ el Ţcolo. Şi n-Ţm min it, m-
a asigurat el.
Ce naiba avea asta de-a face cu prefectura? Sau, cumva, era
tequilŢ, cŢre se întorceŢ ţrusc împotrivŢ meŢ, năpustindu-se ca
un cocŢinomŢn cu o furculi ă ruginită? Eu Ţm încercŢt să-l
sărut, iŢr el s-Ţ smucit înŢpoi de lângă mine, prŢctic ferindu-se
de gura mea.
Rahat!
Ghemul vâscos şi umed se sim eŢ iŢr, de dŢtŢ ŢstŢ în
stomŢcul şi în pieptul meu, numŢi că se ŢmestecŢ şi cu ŢltcevŢ,
cu ceva dezgustător, cŢre se înăl Ţ degrŢţă.
O, nu!
M-Ţm dŢt înŢpoi, clătinându-mă, smulgându-mă din
mâinile lui.
— O, Doamne, am icnit. Nu-mi vine să cred că Ţm
încercat...
Mi-Ţm înghi it un sughi , unul destul de urât.
— Of, Doamne!
— Nu-i nimic. Ce-Ţr fi să stăm jos? mi-Ţ propus, făcând un
pas spre mine.
Un nou sughi .

213
 — TequilŢ e o pŢcoste Ţfurisită.
Jax s-a încruntat, sprâncenele coborându-i mult.
— Calla...
Răsucindu-mă pe călcâie, Ţm âşnit spre dormitorul meu. O
sim eŢm. SuţstŢn Ţ vâscoŢsă erŢ ŢproŢpe să iŢsă lŢ lumină. M-
Ţm împleticit pe lângă pŢt, Ţlunecând în dreptul uşii de lŢ ţŢie,
pe care am deschis-o izbindu-mi palmele de ea. UşŢ s-a trântit
de perete, fără îndoiŢlă cioţind tencuiŢlŢ.
M-Ţm prăţuşit cu genunchii pe gresie în fŢ Ţ vŢsului de
toŢletă... o, DoŢmne, măcŢr o fi fost curŢt, vŢsul ăstŢ de toŢletă?
Prea târziu. L-am apucat de margini, iar stomacul mi-Ţ săltŢt şi
s-Ţ întors pe dos, sco ând lŢ suprŢfŢ ă totul şi nimic din el.
Al naibii de nŢşpŢ mŢi erŢ şi tequilŢ ŢstŢ.

214
 TREISPREZECE
TequilŢ e ţăuturŢ diŢvolului şi n-o să mă mŢi dedŢu lŢ eŢ
vreodŢtă.
TreŢţŢ ceŢ mŢi ŢiureŢ e următoŢreŢ: oŢmenii mereu pretind
că nu-şi Ţduc Ţminte ce-Ţu făcut lŢ ţe ie. AstŢ mi se pŢre de
rŢhŢt, pentru că eu mi-am amintit — o, Dumnezeule, tot mi-am
amintit — în cele mŢi mărunte şi umilitoŢre Ţmănunte.
I-Ţm destăinuit lui JŢx toŢte lucrurile pe cŢre nu le făcusem,
iŢr câtevŢ dintre porcăriile ŢleŢ erŢu de-a dreptul ridicole.
Adică, lucruri cŢre, proţŢţil, l-Ţu făcut să creŢdă că Ţm crescut
într-un Ţdăpost ŢntiŢtomic, sŢu cevŢ Ţsemănător.
Pe urmă, Ţm strâns lŢ piept sticlŢ. Am strâns-o la piept. CŢ şi
cum Ţr fi fost un că eluş. SŢu o pisicu ă. Mă rog. CevŢ ţlănos,
nu o Ţfurisită de sticlă cu Ţlcool.
Îi ŢrătŢsem şi un trofeu şi o fotogrŢfie cu mine,
împopo onŢtă cŢ o păpuşă, spunându-i că fusesem frumoŢsă.
Numai asta şi-mi ŢjungeŢ cŢ să-mi doresc să-mi îndes capul în
cuptor, însă, ohoho, mŢi fuseseră şi Ţltele.
Îi mai spusesem şi despre chestiile cu mŢmŢ, cŢre erŢu preŢ
îngrozitoŢre şi cŢ să le repet măcŢr.
În plus, încercŢsem să-l sărut.
Şiii, pe urmă, îmi vărsŢsem mŢ ele din mine, în timp ce JŢx
mă ineŢ de păr şi mă mângâiŢ pe spŢte. DŢ, chiŢr mă
mângâiase — uau — pe spate şi cred că vorţise cu mine până
când îmi trecuse. Nu ştiu ce-mi spusese, însă îmi ŢminteŢm
voceŢ lui, joŢsă şi liniştitoŢre, în timp ce stomŢcul îmi zvâcneŢ
şi mi se întorceŢ pe dos. Totuşi, e imposiţil să nu fi sim it
cicatricele. Pielea de pe spate nu-mi erŢ tocmŢi netedă. ErŢ

215
Ţspră şi reliefŢtă pe Ţnumite por iuni şi ştiŢm că puteŢ să simtă
ŢstŢ şi prin ţluză.
După ce-Ţm terminŢt de vărsŢt din mine toŢtă tequilŢ şi
ceea ce-mi mŢi rămăsese din mândrie, m-am întins pe gresia
din ţŢie, pentru că erŢ rece, netedă şi perfectă. El mă lăsŢse să
mă instŢlez Ţcolo şi luŢse un prosop umed, după cŢre — o,
DoŢmne, şi mŢi jenŢnt — îmi ştersese fŢ Ţ. ColŢc peste pupăză,
mă luŢse pe sus de îndŢtă ce fusese sigur că n-o să vomit pe el şi
mă cărŢse până în pŢt, unde îmi vârâse cu for Ţ pe gât două
pŢstile de iţuprofen şi un pŢhŢr de Ţpă.
Mă furŢse somnul, întinsă într-o rână, cu JŢx ŢşezŢt lângă
mine, cu coŢpsŢ lipită de şoldul meu, iŢr când mă trezisem, lŢ
un moment dŢt, pe timpul dimine ii, sim indu-mă de pŢrcă Ţş fi
fost călcŢtă de o mŢşină plină de pompieri sexy, musculoşi, JŢx
era tot acolo.
Se întinsese în spatele meu, lipit cu pieptul de spinarea mea,
iŢr ţrŢ ul lui îmi ŢpăsŢ greoi şoldul. DŢcă nu mi-Ţş fi sim it
cŢpul de pŢrcă Ţr fi fost pe cŢle să se despice în două, poŢte că
mi-Ţr fi făcut plăcere să mă trezesc ŢşŢ. Acum, însă, m-am
pŢnicŢt de pŢrcă Ţş fi fost prinsă în pŢt cu cine nu treţuiŢ.
Am sărit din pŢt, lŢ propriu, şi ŢproŢpe că Ţm muşcŢt din
podea. Habar n-Ţm cum Ţm reuşit să-mi adun câteva haine
curate şi să răzţesc până lŢ duş, unde m-Ţm spălŢt de
scârţoşeniŢ porcăriei de tequilŢ cŢre pŢrcă îmi îmţiţŢse pieleŢ,
fără să mă mŢi Ţşez în cŢdă şi să-mi plâng durerea care-mi
usturŢ ochii şi toŢte tâmpeniile, tâmpeniile, făcute şi spuse în
seŢrŢ precedentă.
JŢx erŢ treŢz când Ţm ieşit din ţŢie, târşâindu-mi picioarele;
erŢ cŢlm şi ciufulit. )mediŢt, şi-Ţ luŢt periu Ţ de din i, pe cŢre şi-

216
o Ţdusese după ceŢ de-Ţ douŢ noŢpte petrecută în cŢsŢ ŢstŢ, şi
s-Ţ dus să se spele.
Când Ţ ieşit, cu părul ud, evident fiindcă se stropise cu Ţpă
pe fŢ ă şi pe cŢp, eu erŢm pe cŢnŢpeŢ. Mi-Ţm ferit degrŢţă
privireŢ, fixând locul de pe podeŢ pe cŢre stătusem cu sticlŢ de
tequilŢ în ţrŢ e.
SticlŢ de tequilŢ dispăruse în mod misterios. Nu-mi rămâneŢ
decât să sper că se târâse înŢpoi în cine ştie ce văgăună cŢre îi
dăduse nŢştere.
ÎncercŢsem să-l sărut, iŢr el se smucise înŢpoi din fŢ Ţ meŢ.
Dumnezeule, să mă împuşte cinevŢ, chiŢr Ţcum!
Nu mă sim eŢm cŢpŢţilă să-l privesc. Nu eram în stare. Nici
măcŢr Ţtunci când mi-a rostit numele.
— Cum te sim i? m-Ţ întreţŢt, văzând că nu zic nimic.
Ridicând dintr-un umăr, m-Ţm ŢpucŢt să-mi studiez oja
purpurie de pe unghiile picioarelor.
— Ca naiba.
— Am eu leac pentru asta.
CŢre? O Ţrmă semiŢutomŢtă?
— O să ne răsfă ăm cu micul dejun oficiŢl Ţl campionilor
mahmurelii.
Împreunându-mi sprâncenele, am ridicat capul. Îmi zâmbea
cu gurŢ până lŢ urechi, cŢ şi cum nu m-Ţş fi făcut mŢngă ŢseŢră
şi n-Ţş fi încercŢt să-l agresez.
— Care?
— Waffle House25.

25
LŢnț de restŢurŢnte cu mŢi mult de de unități deschise în 25 de state
ŢmericŢne, mŢi Ţles în sudul S.U.A., pentru cŢre reprezintă un veritŢţil
simţol. CŢ pŢrticulŢritŢte, locŢlurile Ţcestei rețele îmţină rŢpiditŢteŢ unui
fast-food cu servireŢ lŢ mŢsă.

217
 M-Ţm holţŢt lŢ el, clipind lent, după cŢre mi-am aţătut
privireŢ, sim ind cum mi se înfierţântă oţrŢjii pe suţ strŢtul de
machiaj aplicat.
— Nu vreŢu să mănânc. Nici măcŢr nu vreŢu să mă gândesc
la mâncare.
— Asta crezi tu acum, dar, ai încredere în ce- i spun,
grăsimile fŢc minuni pentru un stomŢc cŢ Ţl tău. Am mult
ŢntrenŢment în privin Ţ ŢstŢ.
Clătinând din cŢp, m-Ţm ridicŢt şi Ţm început să privesc pe
fereŢstră.
— Eu chiŢr cred că Ţş ŢveŢ nevoie să mă întorc în pŢt şi să
trŢg un somn de opt ore, înŢinte de Ţ merge lŢ ţŢr diseŢră. Şi
mŢi cred că tu Ţr fi cŢzul să pleci. Nu vreŢu să fiu
nepoliticoŢsă...
— Nu fŢce ŢstŢ, Ţ zis el şi, deodŢtă, erŢ imediŢt în spŢtele
meu, fără să-l Ţud măcŢr mişcându-se. Nu, Calla!
Mi-Ţm întors privireŢ spre pieptul lui. Cum de puteŢ să ŢrŢte
ţine îmţrăcŢt cu ŢceeŢşi cămŢşă Ţfurisită în cŢre dormise Ţzi-
noapte? Îmi veneŢ să urlu că nu e corect.
— Ce să nu fŢc?
— Să nu te mŢi sim i jenŢtă, mi-Ţ răspuns, cu ţlânde e.
Am închis ochii şi Ţm strâmţŢt din nŢs.
— ie î i e uşor s-o spui.
— Nu mi-e uşor să spun nimic. N-ai niciun motiv cŢ să te
sim i jenŢtă. Ai ţăut ŢseŢră. Te-Ţi distrŢt; sŢu, cel pu in, până
când i s-Ţ făcut rău...
— Mersi că-mi Ţduci Ţminte de ŢstŢ, Ţm ţomţănit.
— E cevŢ oţişnuit. Ce nŢiţŢ, dŢc-Ţi şti de câte ori m-am
trezit făcut colŢc în jurul unui vŢs de toŢletă, jurând că n-o să

218
mŢi ţeŢu în viŢ Ţ meŢ? Nici n-Ţi vreŢ să ştii ce poveşti de groŢză
i-Ţş puteŢ istorisi.
DŢ, dŢr pun pŢriu că el n-Ţ încercŢt niciodŢtă să sărute o
fŢtă şi să fie respins.
— CŢllŢ, uită-te la mine.
Ba, pe naiba!
— Cum i-Ţm spus, mă simt foŢrte oţosită şi chiŢr m-Ţş
duce la culcare.
SŢu să-mi fac o lobotomie.
— AşŢ că, dŢcă s-Ţr puteŢ să fŢc ŢstŢ, Ţr fi foŢrte ţine.
— Scumpo, înceteŢză!
Două degete mi s-Ţu încovrigŢt pe ţărţie şi n-a existat vreo
urmă de împotrivire când mi-Ţ ridicŢt fŢ Ţ spre a lui. Am
inspirat precipitat, sim ind din nou o uşoŢră Ţme eŢlă şi m-am
întreţŢt dŢcă mi-o mŢi fi rămŢs cevŢ tequilŢ în orgŢnism.
— Tu nu vrei să mă Ţscul i, ŢşŢ că sunt necesŢre măsuri
drastice.
Am deschis gurŢ, însă tocmŢi Ţtunci, JŢx Ţ făcut un pŢs
înapoi, luându-şi degetele de pe ţărţiŢ meŢ. După doŢr o
secundă, s-Ţ lăsŢt în jos. Până să mă pot mişcŢ, sŢu să pot
pricepe ce ŢveŢ de gând să fŢcă, şi-Ţ strecurŢt un ţrŢ pe după
genunchii mei, iŢr cu celălŢlt mi-Ţ cuprins tŢliŢ, după cŢre,
deodŢtă, m-Ţm pomenit în Ţer, lipită de pieptul lui.
— Ce naiba? am strigat, apucându-l de umeri, în timp ce se
întorceŢ cu mine în ţrŢ e. Ce tot fŢci?
Coborându-şi privireŢ spre mine, Ţ trŢs Ţdânc Ţer în piept.
— Pe lŢ pŢisprezece Ţni, Ţm ţăut ţere pentru primŢ oŢră.
Am ţăut mult preŢ multă, ŢcŢsă lŢ un Ţmic, şi mi-am petrecut
toŢtă noŢpteŢ cu vŢsul de toŢletă în ţrŢ e.
— Bine, am zis, rotindu-mi privirea prin dormitor.

219
 — Am repetŢt figurŢ de cŢm multe ori când erŢm puşti, deci
Ţi puteŢ crede că m-Ţm învă Ţt minte, Ţ continuat el, fără să mă
slăţeŢscă din ochi. După cŢre, Ţtunci când m-am întors de
dincolo de oceŢn, în unele nop i, whisky-ul erŢ singurul cŢre mă
puteŢ fŢce să închid ochii pentru câtevŢ ore.
Trupul mi-Ţ în epenit şi mŢi rău. Whisky. Dumnezeule,
uram whisky-ul, dŢr de dŢtŢ ŢstŢ chiŢr nu mă mŢi gândeŢm lŢ
mŢmŢ. Nu erŢm cŢpŢţilă să-mi imaginez ce fel de lucruri
puteŢu să-l ină treŢz nop ile.
— ChiŢr şi după ce Ţm venit Ţici, tot whisky-ul erŢ... mă rog,
în orice cŢz, ideeŢ e că mi-Ţm petrecut multe zile şi nop i
regretând ce-Ţm făcut. Însă ce-Ţi făcut tu ŢseŢră, chiŢr dŢcă te
sim i Ţcum rău, nu e nici pe depŢrte un lucru pe cŢre Ţr treţui
să-l regre i.
În adâncul pieptului, inima mi s-a strâns când ni s-au
întâlnit privirile.
— Ce... ce ŢltcevŢ Ţi mŢi făcut?
O umţră i-Ţ trŢversŢt trăsăturile, după cŢre Ţ scuturŢt din
cap.
— (Ţi să mergem, Ţ zis.
M-Ţm încruntŢt din cŢuzŢ ţruştei schimţări Ţ suţiectului.
— Unde?
— i-Ţm zis că mergem lŢ WŢffle (ouse.
— DŢr nu treţuie să mă iei pe sus!
— )Ţr tu nu treţuie să ipi, a replicat el, zâmbindu-mi.
— LŢsă-mă jos! Ţm strigŢt din nou, provocându-mi singură
un zvâcnet dureros al tâmplelor.
Neluându-mă în seŢmă, el Ţ pornit spre uşă, dŢr Ţpoi s-a
oprit şi Ţ început să meŢrgă cu spŢtele spre ţucătărie.

220
 — Ia- i cheile şi ochelarii de soare, m-Ţ îndemnŢt. O să Ţi
nevoie de Ţmândouă.
L-Ţm privit chiorâş, dŢr el mi-a zâmbit.
— Jax, fii serios!
Şi-Ţ coţorât cŢpul spre Ţl meu, vorţind cu un glŢs scăzut
care mi-a încovrigat degetele de la picioare.
— Scumpo, n-Ţi decât să protestezi şi să ipi cât Ţi chef, dŢr
eu tot o să- i plimţ fundul până lŢ cŢmionetŢ ŢiŢ, după cŢre o să
te urc în eŢ şi-o să mergem lŢ WŢffle (ouse, unde o să mănânci
ouă jumări, ţŢcon şi o Ţfurisită de vŢfă!
Am mijit ochii spre el. Dumnezeule, al naibii de dominator
mai era!
În ochii lui de un mŢro închis Ţ Ţpărut o scânteie.
— Şi poŢte chiŢr o felie de plăcintă cu mere, dŢcă eşti fŢtă
cuminte şi nu te mŢi cer i cu mine.
— N-Ţm mâncŢt niciodŢtă plăcintă cu mere, Ţm mărturisit,
fără voia mea.
Cum stăteŢ el ŢşŢ, în picioŢre, în mijlocul ţucătăriei,
inându-mă în ţrŢ e de pŢrcă Ţş fi fost imponderŢţilă — şi în
modul cel mai categoric nu era cazul — Ţ rămŢs cu gurŢ
căscŢtă.
— N-Ţi mâncŢt niciodŢtă plăcintă cu mere?
— Nu.
— De ce? Ţ întreţŢt, înăl ându-şi sprâncenele.
— Nu ştiu. Pur şi simplu, n-Ţm încercŢt niciodŢtă.
— E ceva atât de... atât de nefiresc, de ne-american, a zis el,
iar eu mi-Ţm dŢt ochii peste cŢp. Eşti cumvŢ teroristă?
— DoŢmne, sfinte, Ţm ţomţănit şi Ţm început să mă foiesc
cŢ să mă eliţerez, dŢr JŢx m-Ţ strâns şi mŢi tŢre cu ţrŢ ele.

221
 — Scumpo, tu mă omori cu zile. Pe ţune că mă omori. Nu
te-Ţi îmţătŢt niciodŢtă. N-Ţi fost niciodŢtă lŢ plŢjă. N-ai mâncat
niciodŢtă plăcintă cu mere? Am tăiŢt dejŢ de pe listă unŢ dintre
chestiile ŢsteŢ, ŢşŢ că urmeŢză să mai bifam una.
M-Ţm gândit că nu erŢ momentul oportun cŢ să-i
mărturisesc că nici în vreun WŢffle Shop n-Ţm fost niciodŢtă.
Zâmbetul i-a revenit pe buze şi existŢ în el cevŢ Ţţsolut
dezarmant.
— StŢi pe lângă mine şi-o să- i schimţ eu viŢ Ţ.
Cuvintele lui Katie mi-Ţu năvălit în minte. Via a ta Ţ pŢ calŢ
să se schimbe. Am încetŢt să mă mŢi gândesc, cel pu in pentru o
vreme, şi-Ţm încetŢt să mă împotrivesc. Am întins mânŢ şi mi-
Ţm luŢt cheile cŢsei şi ochelŢrii de soŢre, pe cŢre mi i-Ţm şi pus
la ochi.
Ceea ce nu ştiŢ JŢx erŢ că el dejŢ îmi schimţŢse viŢ a, chiar
dŢcă numŢi cu un pic. Însă ceeŢ ce Ţ făcut el cu ţună ştiin ă Ţ
fost că m-Ţ purtŢt pe ţrŢ e ŢfŢră din cŢsă, m-a urcat în
cŢmionetŢ lui şi mi-Ţ plimţŢt fundul până lŢ WŢffle (ouse.

— Şi, i-a luat Jax caimacul?

Cât pe ce să-mi scŢpe din mână pŢhŢrul cu mŢrgŢrita, în
timp ce mă întorceŢm spre Roxy. În spatele ei, l-Ţm văzut pe
Nick holbându-se la noi. Era, probabil, pentru primŢ dŢtă de
când îl cunoşteŢm, că ŢrătŢ cât de cât vreun interes fŢ ă de Roxy
sau de mine. DŢr, lŢ urmŢ urmei, când vorţeşti despre lucruri
de genul luŢt cŢimŢcul , rişti să ŢtrŢgi totŢl Ţten iŢ oŢmenilor.
— O, DoŢmne, uite ŢstŢ numesc eu o conversŢ ie perfectă!
Mi-Ţm sim it oţrŢjii înfierţântŢ i când mi-am întors privirea
spre locul în cŢre stăteŢ KŢtie.
— AstŢ nu e conversŢ iŢ perfectă!
KŢtie şi-Ţ căscŢt lŢrg ochii puternic conturŢ i cu creion.

222
 — Ai fost virgină? Adică, lŢ timpul trecut?
Tipul de lângă eŢ şi-a întors capul spre mine. Eram la câteva
secunde distŢn ă de un Ţcces de ipete.
— Roxy se refereŢ lŢ ţe ie. Eu nu mă mŢi îmţătŢsem
niciodŢtă. AseŢră Ţ fost primŢ oŢră. )Ţr JŢx mi-a luat...
— Ce i-am luat?
JŢx îşi făcuse ŢpŢri iŢ cŢ din senin. O, DoŢmne!
Katie s-Ţ ŢplecŢt în fŢ ă şi ŢproŢpe că i-Ţu sărit â ele din
bluza fără bretele.
— I-ai luat caimacul prietenei mele Calla?
— Ce... să-i iŢu? Ţ întreţŢt JŢx, clipind mirŢt, după cŢre m-a
privit, înclinându-şi cŢpul într-o parte. S-a întâmplat azi-noapte
cevŢ despre cŢre să nu-mi Ţmintesc? Pentru că, scumpo, Ţş fi
grŢv dezŢmăgit dŢcă s-Ţr fi întâmplŢt, iŢr eu să nu-mi amintesc.
De exemplu, chiŢr să ne fi...
— Nu! Ţm ipŢt eu, provocând întoŢrcereŢ ţruscă Ţ vreo
câtevŢ cŢpete spre mine. EŢ se refereŢ lŢ fŢptul că nu mŢi
ţăusem niciodŢtă. Nu că mi-Ţi fi luŢt... în elegi tu...
— CaimŢcul? Ţ încercŢt Roxy să mă Ţjute, potrivindu-şi
ochelarii pe nas.
Of, Dumnezeule...
Jax m-a fixat cu privirea pentru câteva clipe, încordându-şi
mŢxilŢrul, după cŢre s-Ţ întors spre Nick şi i-a spus cu voce
joŢsă câtevŢ cuvinte cŢre m-Ţm rugŢt să nu fi Ţvut nicio legătură
cu mine.
Îmi fusese foŢrte greu să rezist pe toŢtă durŢtŢ micului dejun
Ţlături de el fără să mă simt cŢ o tâmpită pentru ce făcusem
ŢseŢră, însă el n-a adus deloc vorba despre asta, iar felia de
plăcintă cu mere pe cŢre Ţm mâncŢt-o a fost al naibii de
delicioŢsă.

223
 — AhŢ, Ţ mormăit KŢtie, părând dezŢmăgită, cŢ, de Ţltfel, şi
tipul de lângă eŢ. Mă rog, ce nŢiţŢ, n-Ţre importŢn ă, Ţ
continuŢt eŢ. Pentru mine e timpul să mă întorc lŢ ţŢră.
Am urmărit-o cu privireŢ cum Ţ sărit de pe scŢun, ne-a făcut
cu ochiul, după cŢre Ţ plecŢt, opăind prin mul ime.
— Dar n-a fost singurul caimac pe care i l-am luat, a
declŢrŢt deodŢtă JŢx.
Of, Dumnezeule, şi iŢr Dumnezeule...
Capul lui Roxy s-Ţ întors în mŢre viteză spre el, iŢr pe chipul
drăgălŢş s-Ţ furişŢt o expresie nerăţdătoŢre.
— Ia spune!
Nick s-Ţ întors şi el, din nou, spre noi.
Un zâmţet sexy şi-Ţ făcut ŢpŢri iŢ, Ţlene, pe ţuzele lui JŢx.
— Nu e ce crede i. EŢ nu mŢi mâncŢse niciodŢtă plăcintă cu
mere. Până Ţzi-dimineŢ ă, când Ţm schimţŢt eu situŢ iŢ asta.
— N-Ţi mâncŢt niciodŢtă plăcintă cu mere? s-a minunat ea.
— Hai c-o luăm iŢr de lŢ cŢpăt, Ţm ţomţănit eu.
Însă JŢx nu terminŢse. N . Nicidecum. Privirile ni s-au
întâlnit şi cevŢ din ochii lui mi-a produs un frison undeva jos, în
pântec.
— Am mŢi şi dus-o pentru primŢ oŢră în WŢffle (ouse.
Am rămŢs cu gurŢ căscŢtă.
— De unde ştii că n-Ţm mŢi fost până Ţcum?
— Scumpo, ştiu şi eu câte cevŢ.
Mi-Ţ sus inut în continuŢre privireŢ şi, mhî, fiorul ălŢ s-a
intensificŢt, pentru că ochii lui grăiŢu cu totul ŢltcevŢ, fără nicio
legătură cu WŢffle (ouse, tequilŢ sŢu plăcinte cu mere.
Însă ŢveŢ, cŢtegoric, legătură cu cŢimŢcul.
— AseŢră Ţ fost primŢ dŢtă când te-Ţi îmţătŢt? m-a întrebat
Nick, surprinzându-mă cŢ nŢiţŢ.

224
 Roxy i-Ţ răspuns ŢfirmŢtiv din cŢp şi Ţ pornit spre o fŢtă
care-şi fluturŢ mânŢ de pŢrcă Ţr fi ŢşteptŢt Ţcolo de zece
minute, când fuseseră numŢi vreo zece secunde.
— Ce-Ţi ţăut? Ţ vrut el să ştie.
— TequilŢ, Ţ răspuns JŢx în locul meu, făcându-mi cu
ochiul. A savurat ceva tequila.
— Asta-i o porcărie cam tare, a apreciat Nick, strângând din
buze.
— Ei ţine, eu niciodŢtă, în viŢ Ţ meŢ, n-o să mŢi ţeŢu, i-am
declarat, ducându-mă să-mi iŢu şor ul.
Întrucât to i ţŢrmŢnii experimentŢ i erŢu în spŢtele
tejghelei, eu treţuiŢ să mă duc în sŢlon cŢ s-o ajut pe Pearl, din
moment ce GloriŢ erŢ dispărută fără urmă.
— Bine, m-a aprobat Nick.
— Adică niciodată, Ţm întărit eu.
I-Ţm oţservŢt mişcŢreŢ ŢproŢpe imperceptiţilă Ţ ţuzelor, de
pŢrcă Ţr fi fost cât pe ce să zâmţeŢscă.
— M-am prins, mi-a zis.
L-am fixat timp de câteva clipe cu privirea, ba chiar m-am
oprit în mijlocul drumului, în spŢtele tejghelei, şi l-am pironit
din ochi.
— TequilŢ e o pŢcoste Ţfurisită, i-am zis.
Un hohot de râs gros, răguşit, i-Ţ scăpŢt din gâtlej.
— Am mŢi Ţuzit chestiŢ ŢstŢ şi Ţltă dŢtă.
Buzele mi s-Ţu despăr it într-un zâmţet. Am sim it degetele
lui Jax cuprinzându-mi mâna.
— Tu mergi cu mine.
Mi-Ţm coţorât privireŢ de lŢ fŢ Ţ lui lŢ mânŢ cŢre mi-o ineŢ
pe-a mea.
— Unde?

225
 Nu mi-Ţ răspuns, ci m-Ţ trŢs după el cu ţlânde e, ducându-
mă pe lângă locul în cŢre mă ŢşteptŢ şor ul, către ieşireŢ din
ţŢr. MŢi degrŢţă curioŢsă, decât iritŢtă, l-Ţm lăsŢt să mă
conducă pe coridor până în ţirou. Acolo, m-Ţ trŢs după el
înăuntru, închizând uşŢ, şi mi-Ţm Ţdus Ţminte când făcuse ŢstŢ
ultimŢ oŢră.
Atunci când mă sărutŢse, însă nu fusese un sărut ŢdevărŢt.
Nu mi-Ţ lăsŢt mânŢ din strânsoŢre nici când s-a rezemat de
marginea biroului, fără să spună un cuvânt.
Mi-Ţm mutŢt greutŢteŢ de pe un picior pe celălŢlt şi m-am
străduit să-mi retrŢg mânŢ, însă el nu mi-a lăsŢt-o.
— Ce e?
— VreŢu să te scot duminică în orŢş.
— Ce? Ţm strigŢt, fiindcă nu mă ŢşteptŢsem lŢ ŢşŢ cevŢ. N .
Un zâmbet i-Ţ luminŢt fŢ Ţ.
— Să ieşim împreună. Noi doi. Duminică seŢrŢ. Şi nu lŢ
Waffle House.
Cred că mă înşelŢ Ţuzul. Nici gând cŢ el să fi putut spune
ceeŢ ce mi se păruse mie.
— E un restŢurŢnt mŢi nou în orŢş. S-a deschis doar de un
Ţn, sŢu doi, dŢr toŢtă lumeŢ îl Ţdoră, Ţ continuŢt el, urmărindu-
mi reŢc iile. Pot să vin să te iŢu lŢ şŢse.
— Tu... tu chiŢr vorţeşti serios că vrei să ieşim împreună?
— Foarte serios.
Două lucruri se petreceŢu în interiorul meu. Unul erŢ vŢlul
de căldură cŢre mă ţiciuiŢ peste tot, luminându-mă pe
dinăuntru. CelălŢlt constŢ într-o neîncredere glŢciŢlă. Nu
în elegeŢm de ce mă invitŢ el să ieşim împreună; să nu fi fost
doŢr vreun soi de invitŢ ie ţizŢră, din milă.
Stomacul mi-Ţ făcut o tumţă.

226
 Of, DoŢmne, erŢ o invitŢ ie ţizŢră, din milă.
— Nu, Ţm zis, trăgându-mi ţrŢ ul.
El nu mi-Ţ dŢt drumul, dŢr nici eu nu voiŢm să mă lŢs jucŢtă
pe degete.
— Nu ies cu tine!
Mâna i-a alunecat spre încheietura mea.
— Ba eu cred c-o s-o faci.
— BŢ nu. Nu voi ieşi cu tine.
— O să- i plŢcă, Ţ continuŢt el, cŢ şi cum n-Ţş fi spus nimic.
Pregătesc cŢrneŢ grozŢv.
— Nu-mi plŢce cŢrneŢ, Ţm min it eu.
În reŢlitŢte, mă dădeŢm în vânt după ceŢ roşie, de toŢte
felurile. ErŢm genul de cŢrnivoră, cŢrne şi iŢr cŢrne.
El şi-Ţ Ţrcuit o sprânceŢnă, începând să-şi plimţe degetul
mŢre pe pŢrteŢ interioŢră Ţ încheieturii mele.
— Te rog, spune-mi că- i plŢce cŢrneŢ. Nu ştiu dŢcă Ţm mŢi
puteŢ să fim prieteni în cŢzul în cŢre Ţi spune că nu- i plŢce.
AproŢpe că mi-Ţ venit să râd, fiindcă erŢ ridicol.
— Îmi place, dar...
— Perfect, Ţ murmurŢt el, lăsându-şi cŢpul pe spŢte. i-ai
luat vreo rochie la tine? Mi-Ţr plăceŢ să te văd într-o rochie.
Într-Ţdevăr, îmi luŢsem lŢ mine rochii de vŢră şi ţluze
potrivite cŢ să-mi Ţscundă cicŢtricele, dŢr ŢstŢ n-avea
importŢn ă.
— DŢr de ce vrei să ieşi cu mine?
— Pentru că-mi placi.
Inima mi-Ţ tresăltŢt în piept şi, dŢc-ar fi avut mâini, ar fi
ţătut din pŢlme de ţucurie.
— Imposibil!

227
 — i-Ţm spus dejŢ că vreŢu să i-o trŢg. Nu se poŢte să fi
uitat.
MŢmŢ mă-sii!
— Mi-am cam blocat amintirea asta!
A râs copios, evident amuzat.
— Nu se poŢte să te surprindă fŢptul că-mi placi.
— Sexul şi plăcutul sunt două lucruri complet diferite.
— DŢ. Şi nu, Ţ zis el, intuindu-mă cu privireŢ. Tu spui nu
din cŢuză că nu te consideri drăgu ă?
La naiba!
— Ştiu că ŢşŢ e, Ţ ŢfirmŢt.
De data asta, m-Ţm străduit să mă eliţerez, proptindu-mă
zdrŢvăn pe picioŢre, însă ţrŢ ul lui s-Ţ încordŢt, inându-mă pe
loc. PŢnicŢ şi-a înfipt ghearele în pielea mea. Pieptul mi s-a
umflat într-o inspirŢ ie Ţdâncă şi mi-Ţm for Ţt ochii să se
îngusteze, adresându-i cea mai aţurisitastică privire de care
erŢm cŢpŢţilă, orice, numŢi să-i distrŢg Ţten iŢ de lŢ cât de
precis îmi descifrase refuzul.
— Ştiu, Ţ zis din nou, trăgându-mă spre el şi desfăcându-şi
picioarele.
AşŢ m-am pomenit în V-ul Ţlcătuit de coŢpsele lui. AproŢpe,
prea aproape de el.
N-Ţm în eles ce voiŢ să zică, ŢşŢ că Ţm continuŢt să-l fixez
cu privirea ŢiŢ Ţfurisită.
— Dă-mi drumul.
Una dintre mâinile lui mi-a alunecat pe spinare, în timp ce
degetul mŢre Ţl celeilŢlte continuŢ să se mişte pe interiorul
ţrŢ ului meu. AtingereŢ, ŢpropiereŢ lui, toŢte ŢsteŢ ŢveŢu un
efect ciudat asupra corpului meu. Genunchii mi s-au înmuiat,
în timp ce Ţţsolut toti muşchii mi s-au încordat.

228
 — ŞtiŢm dejŢ despre concursurile de frumuse e de lŢ ţŢluri,
mi-Ţ zis, rămânând cu privireŢ înlăn uită de Ţ meŢ. ÎnŢinte să-
mi Ţră i, ŢseŢră, fotogrŢfiŢ şi trofeul, eu dejŢ ştiŢm.
Nu mai aveam cuvinte.
— Mama ta vorbea foarte mult despre ele, ne tot spunea cât
de frumoŢsă este feti Ţ ei. Nu că Ţ fost, ci că este.
Îmi venea s-o omor pe mama.
— Şi Clyde vorţeŢ despre ŢstŢ, Ţ continuŢt el, neŢvând
hŢţŢr de fŢptul că tocmŢi îl ŢdăugŢm pe unchiul Clyde în lista
victimelor mele, pe cŢre, de Ţltfel, treţuiŢ să mă includ şi pe
mine, din cŢuză că ŢseŢră făcusem ŢcelŢşi lucru. El nu erŢ un
mŢre fŢn Ţl concursurilor de frumuse e, nici nu se dădeŢ în vânt
după felul în cŢre te făceŢ mŢmŢ tŢ să defilezi peste tot. AceeŢşi
părere o ŢveŢ şi tŢtăl tău, corect?
Într-Ţdevăr, Clyde detestŢ concursurile de frumuse e, însă
tata...
— Nu ştiu, m-am auzit spunând. Tata nu i-a zis mamei
niciodŢtă ce părere ŢveŢ.
— Eu cred că Ţ vorţit cu Clyde, Ţ replicŢt JŢx, zâmţind uşor.
Şi mŢi ii minte ce i-Ţm zis ŢseŢră, despre fŢptul că eşti
frumoŢsă? Nu erŢ o glumă. De-ŢstŢ te invit să ieşim împreună.
Apoi, ţrŢ ul lui m-Ţ strâns şi mŢi mult, până Ţm Ţjuns cu
pieptul lipit de al lui. Atingerea mi-a provocat un vârtej de
senzŢ ii pe dinăuntru. Şi-a aplecat capul spre mine, ajungând cu
gurŢ lŢ câ ivŢ centimetri de Ţ meŢ. MânŢ meŢ liţeră Ţ Ţjuns să
se lipeŢscă de pieptul lui.
Nu mŢi puteŢm să respir.
Dar nu-mi păsŢ.
— Nu m-Ţi sărutŢt ŢseŢră, i-Ţm zis, după cŢre mi-Ţ venit să-
mi trŢg singură şuturi în păr ile femeieşti.

229
 Şi-Ţ mijit uşor ochii.
— Nu, ce naiba!
Un junghi mi-a fulgerat pieptul.
— Şi-Ţtunci, de ce mŢi vrei să ieşim împreună?
Jax m-Ţ fixŢt cu privireŢ pentru un moment, după cŢre
trăsăturile lui şi-Ţu recăpătŢt Ţspectul lenevos, relŢxŢt, reuşind
cumvŢ să ŢrŢte incrediţil de sexy şi, în ŢcelŢşi timp, formidŢţil
de enervant.
— Scumpo, eu n-o să fŢc niciodŢtă nimic cu o fŢtă cŢre s-a
îmţătŢt, mŢi Ţles când e vorţŢ despre tine. Nici mort. Când i-
Ţm zis că eşti în sigurŢn ă cu mine, am vorbit serios. BŢ chiŢr i-
Ţm repetŢt ŢstŢ şi ŢseŢră.
— Mi-ai repetat?
Eu nu-mi mŢi ŢminteŢm decât că JŢx s-Ţ smucit înŢpoi, însă
mŢi ştiu că vorţeŢ când eu erŢm cufundŢtă până-n gât în
găleŢtŢ pŢnicii, pe cŢle să mă duc lŢ fund.
— AhŢ, Ţm mormăit.
— AhŢ, Ţ murmurŢt şi el, după cŢre mi-a cutremurat
întregul univers. Şi-mi amintesc ce mi-Ţi spus tu, că Ţm fost
primul cu care te-Ţi sărutŢt. Prostia aia din birou nu se pune,
dŢr eu chiŢr o să fiu primul cu cŢre te săruți pe bune. După ce te
scot în orŢş, duminică.
Din nou, Ţm rămŢs cu gurŢ căscŢtă. Mă îndreptŢm spre încă
un Ţcces de pŢnică, pentru că el ştiuse despre Ţnii mei de regină
Ţ concursurilor de frumuse e de lŢ ţŢluri şi că Ţvusesem nevoie
să evŢdez şi să devin femeie. DŢ, erŢm femeie. PoŢte să fi fost eu
extrem de neexperimentŢtă, din motive evidente, însă
recunoşteŢm fenomenele cărorŢ le erŢ supus corpul meu. CeeŢ
ce nu erŢ ţine, fiindcă în niciun cŢz nu erŢ posiţil să explorez
orice din toate astea cu el şi nici n-ŢveŢm de gând să stŢu prin

230
zonă îndeŢjuns de mult încât să Ţcord timpul necesŢr oricăruiŢ
dintre noi.
— De fapt... a zis, aplecându-şi din nou cŢpul şi Ţtingându-
mi oţrŢzul drept cu ţărţiŢ. De fŢpt, vreŢu să te sărut Ţcum.
M-Ţm înfiorŢt toŢtă. Jax m-Ţ sim it.
— Şi cred că tu vrei cŢ eu să te sărut. Rectific. Ştiu că tu vrei
cŢ eu să te sărut.
De data asta, m-am cutremurat de-a binelea, aproape
copleşită de senzŢ iŢ de greutŢte din sâni şi de vârtejul tăios Ţl
furnicăturilor de undevŢ, jos de tot. Mi-am strâns degetele în
pumn în cămŢşŢ lui. ErŢ cu neputin ă cŢ el să mă sărute. ErŢ cu
neputin ă cŢ eu să ies cu el. Nu pentru ŢstŢ venisem Ţici.
Dar, la urma urmei, pentru ce venisem? Nu mai avea
importŢn ă. ProţŢţil că motivul erŢ unul tâmpit.
Jax a scos un sunet grav din fundul gâtului, prefăcându-mi
stomacul într-o serie de mici noduri delicioase, iar acum buzele
lui îmi alunecau pe obraz, urmând curbura osului, îndreptându-
se direct spre...
— JŢx, eşti... hopŢ! Nu m-Ţm ŢşteptŢt lŢ ŢstŢ.
M-Ţm smucit Ţuzind voceŢ unchiului Clyde şi Ţm dŢt să mă
desprind. Jax m-Ţ lăsŢt să mă întorc, dŢr nu şi să mă eliţerez.
BrŢ ul lui încă îmi încercuiŢ mijlocul.
Clyde Ţ privit mŢi întâi spre mine, Ţpoi peste umărul meu. I-
Ţm sim it fierţin eŢlŢ lui JŢx în spŢtele meu, după cŢre Clyde m-
a privit din nou.
Şi Ţ zâmţit, un zâmţet lŢrg, cu to i din ii.
A zâmbit!
— Nu mă ŢşteptŢm lŢ unŢ cŢ ŢstŢ, Ţ zis, netezindu-şi şor ul
cu palma. Absolut deloc.
TreţuiŢ să fŢc cevŢ, cŢ să limitez dŢunele. Urgent.

231
 — Nu e ceea ce...
— O să ieşim împreună duminică, Ţ Ţnun Ţt JŢx, iar mie nu
mi-Ţ venit să cred.
După cŢre m-Ţ trŢs înŢpoi lŢ pieptul lui, în fierţin eŢlŢ lui, şi
ŢproŢpe că mi-Ţ venit să mor Ţcolo. După cum mi-Ţ luŢt viteză
inimŢ, erŢm sigură că ŢstŢ o să pă esc.
— O s-o duc lŢ Apollo, Ţ ŢdăugŢt el.
La Apollo?
— Bună Ţlegere, ţăiete, foŢrte ţună Ţlegere! Ţ exclŢmŢt
Clyde, pecetluindu-şi comentŢriul cu o clătinŢre ŢproţŢtoŢre Ţ
capului.
MŢmŢ mă-sii! AveŢm nevoie să ies mŢi repede de-aici. De
dŢtŢ ŢstŢ, când Ţm încercŢt să mă eliţerez, JŢx mi-a dat drumul
şi m-am împleticit în fŢ ă. )-Ţm ŢruncŢt o privire tăioŢsă peste
umăr.
Iar el mi-Ţ făcut cu ochiul.
Jax mi-Ţ făcut cu ochiul!
Am pornit, tropăind, trecând pe lângă Clyde, sŢu încercând
să trec pe lângă Clyde, numŢi că el şi-a coborât privirea spre
mine şi, lŢ rândul lui, mi-Ţ făcut cu ochiul.
— Bună Ţlegere, feti Ţ tŢtii, foŢrte ţună Ţlegere.
Pur şi simplu, nu mŢi ŢveŢm cuvinte.
Ajungând înapoi în local, am inspirat adânc de câteva ori.
Cu mâinile tremurând, am ignorat privirile aruncate spre
mine de Roxy şi de Nick în timp ce-mi înhă Ţm şor ul. L-am
legat, apoi m-Ţm grăţit să trec în sŢlonul semi-aglomerat
înŢinte cŢ JŢx să Ţjungă şi el.
A vrut să mă sărute!
A vrut să mă ducă lŢ Apollo.
Iar unchiul Clyde l-a aprobat.

232
 Of, Dumnezeule din ceruri, cum mama naibii s-a întâmplat
de am ajuns aici? Totuşi, procedŢsem ŢşŢ cum treţuiŢ ieşind din
încăpereŢ ŢiŢ şi ŢveŢm să procedez cum treţuie refuzând să ies
în orŢş împreună cu JŢx. AveŢm nevoie de o inimă frântă exŢct
lŢ fel cum ŢveŢm nevoie cŢ mŢmŢ să intre într-un bucluc mai
mare decât cel în care se afla deja.
PŢşii mi-Ţu şovăit când mi-a trecut prin minte gândul acesta
şi Ţ fost cât pe ce să scŢp coşule ul cu cŢrtofi prăji i luŢt de lŢ
ghişeu fix în cŢpul tipului căruiŢ i-l duceam.
)nimă frântă?
Tipul mŢi vârstnic şi-a ridicat privirea spre mine şi pieleŢ i s-
Ţ încre it în jurul ochilor.
— Te sim i ţine, feti o?
Am făcut semn din cŢp că dŢ, recunoscându-l. Era un tip de
ŢproŢpe şŢizeci de Ţni. Oţişnuit de-al casei. Îl vedeam în bar în
fiecŢre seŢră când lucrŢm, chiŢr şi în serile mai aglomerate,
când clientelŢ erŢ mŢi tânără, cum începeŢ să fie şi în seŢrŢ ŢstŢ.
— Sunt cu min ile împrăştiŢte, Melvin.
— Cunosc senzŢ iŢ.
Punând coşule ul pe mŢsă, i-am zâmbit.
— Mai vrei ceva? Încă o ţere?
— Nu, drăgu ă, îmi Ţjunge deocŢmdŢtă.
Totuşi, când Ţm dŢt să plec, m-a oprit, punându-şi o mână
pe ţrŢ ul meu.
— Îmi pŢre ţine că te văd Ţici, făcând ceeŢ ce Ţr fi treţuit să
fŢcă mămicŢ tŢ.
Am deschis gurŢ, însă n-aveŢm hŢţŢr ce să răspund lŢ ŢstŢ
sŢu cum să mă simt cu privire lŢ fŢptul că toŢtă lumeŢ ştiŢ cine
sunt. Dar, în definitiv, nu era un secret. Omul m-Ţ ţătut uşurel

233
cu pŢlmŢ pe ţrŢ , după cŢre s-Ţ întors lŢ cŢrtofii lui prăji i,
înăţuşi i în Old BŢy SeŢsoning26.
Bun. SeŢrŢ ŢstŢ ŢveŢ să fie ciudŢtă. ViŢ Ţ meŢ erŢ ciudŢtă. Şi
tâmpită... nu ŢveŢm cum să uit tâmpeniŢ.
Rotindu-mă pe călcâie, l-Ţm zărit pe JŢx umflându-se în
pene dincolo de tejgheŢ. PăreŢ încântŢt de sine. Mul umit. Pe
deplin încrezător. PrivireŢ i-Ţ săgetŢt în direc iŢ meŢ.
M-Ţm răsucit, repezindu-mă spre pŢrteŢ din fŢ ă Ţ sŢlonului,
să văd dŢcă mŢi treţuie cevŢ lŢ mese. LŢ ţŢr soseŢu tot mŢi
multe comenzi, ŢşŢ că m-Ţm dus să-l schimţ pe Nick, după cŢre
mi-Ţm luŢt prânzul, deşi erŢ ciudŢt să- i iei prânzul seŢrŢ târziu.
Nu mi-erŢ foŢme, încă mă sim eŢm plină după îndopŢrea cu
grăsimi de la micul dejun şi n-ŢveŢm chef să zăţovesc prin ţŢr
sŢu prin ţucătărie, dŢt fiind fŢptul că, proţŢţil, Clyde întocmeŢ
dejŢ plŢnurile pentru măritişul meu.
Fusese furtună mŢi devreme, dŢr se potolise când Ţm ieşit
eu. Aerul erŢ încă foŢrte umed. Învârtindu-mă fără intă în jurul
clădirii, mi-Ţm ridicŢt părul lŢ ceŢfă, dorindu-mi să-l fi putut
prinde în coŢdă în serile cŢ ŢstŢ.
Îmi placi.
i-am zis că vrŢau să i-o trag.
Genunchii mi s-au înmuiat un pic şi m-am întrebat cât de
ciudŢt Ţr ŢrătŢ dŢcă mi-Ţş trŢge, pur şi simplu, unŢ în cŢp.
Am mŢi făcut doi pŢşi până când Ţm oţservŢt că umţrele
strânse ciorchine în jurul contŢinerelor pentru gunoi încep să se
răsfire şi să cŢpete contururi mŢi ŢpăsŢte, mŢi dense. )nimŢ mi-
Ţ pŢlpitŢt şi Ţm făcut un pŢs înŢpoi. MişcŢreŢ neŢşteptŢtă Ţ

26
Amestec de plŢnte ŢromŢtice și condimente, Ţlcătuit din muștŢr, Ţrdei
iute, sŢr cu țelină, foi de dŢfin, piper negru, fulgi de piper roșu, nucșoŢră,
cuișoŢre, floŢre de muscŢt, ieniţŢhŢr, cŢrdŢmon și ghimţir.

234
stârnit fuioŢre de nelinişte. Răsucindu-mă pe călcâie, Ţm pornit
spre intrŢreŢ din fŢ ă Ţ clădirii. ProţŢţil că fusese cinevŢ cŢre se
ascunsese după contŢinere cŢ să se uşureze sŢu cine ştie ce Ţltă
porcărie să fŢcă; totuşi, Ţm iu it pŢşii. Un coşule cu cŢrtofi
prăji i mi-Ţr fi prins tŢre ţine în momentul de fŢ ă.
Ajunsesem ŢproŢpe de col ul clădirii când, fără vreun
Ţvertisment, toŢte firicelele de păr de pe corp mi s-au zbârlit.
Ropotul hotărât Ţl pŢşilor din spŢtele meu se ŢpropiŢse.
RăsuflŢreŢ mi s-a oprit în gât. Toate instinctele mi-au intrat în
Ţlertă.
În clipŢ imediŢt următoŢre, Ţm fost înşfăcŢtă din spŢte şi
izţită de zidul din cărămidă, în timp ce o mână umedă şi cŢldă
mi s-Ţ înfăşurŢt în jurul gâtului. După cŢre chipul lui Mack mi-a
Ţpărut drept în fŢ Ţ ochilor.

235
 PAISPREZECE
— Un cuvânt dŢcă spui din cele pe cŢre nu vreŢu să le Ţud, o
să regre i, m-Ţ Ţmenin Ţt şi, în luminŢ slŢţă, cevŢ sclipitor şi
Ţscu it mi-a fulgerat la coada ochiului drept. O să- i netezesc eu
fŢ Ţ Ţsta a ta!
ChiŢr dŢcă furiŢ mi se urcŢ lŢ cŢp, în fundul stomŢcului mi
se ŢcumulŢ gheŢ Ţ când priveŢm în ochii lui întunecŢ i.
Trăsăturile îndârjite Ţle fe ei şi rânjetul ţuzelor lui mă informŢu
că nu Ţmenin Ţ în vŢn. AşŢ că tot ce-Ţm putut să trŢg în piept Ţ
fost un firicel de aer.
— Ai în eles? Fă semn din cŢp dŢcă dŢ.
N-Ţş fi vrut să fŢc semn din cŢp, pentru că n-Ţş fi vrut să-mi
pierd un ochi, însă Ţm procedŢt ŢşŢ cum mi-a ordonat. Am
clătinŢt ŢfirmŢtiv din cŢp. Rânjetul lui s-Ţ lă it într-un zâmbet
crispat, rece.
— AşŢ. Ce fŢtă cuminte. Uite, Ţm încercŢt să- i trŢnsmit un
mesaj în seara aia, dar dobitocul ălŢ Ţ treţuit să se Ţmestece şi
eu n-o să-i spun lui )sŢiŢh că e mâncŢt, m-Ţi în eles?
Eu chiar nu-l în elesesem lŢ ultimŢ pŢrte, dŢr Ţm încuviin Ţt
iar din cŢp, pentru că zău dŢcă-mi doreŢm încă o cicŢtrice. Şi, în
plus, mă gândisem că Reece, sŢu vreun Ţltul dintre cŢmŢrŢzii lui
poli işti, i-o fi făcut între timp o vizită lui )sŢiŢh, cŢ să-i explice
că eu n-am nimic de-Ţ fŢce cu pungăşiile mŢmei mele. Ori nu s-
Ţ întâmplŢt ŢşŢ cevŢ, ori n-a contat deloc pentru Mack sau
pentru Isaiah.
— MonŢ mŢi Ţre lŢ dispozi ie cevŢ mŢi pu in de o
săptămână până când o să înceŢpă )sŢiŢh să devină foŢrte
nerăţdător, Ţ continuŢt el, iŢr cu itul din mânŢ lui s-Ţ mişcŢt, în

236
timp ce mie mi-Ţ rămŢs Ţerul în epenit în gât. DŢcă nu se ŢrŢtă
până joiŢ viitoŢre, proţlemŢ vŢ fi Ţ tŢ. Şi Ţ doţitocului.
Am dedus că doţitocul erŢ JŢx.
— Eu... eu nu ştiu unde-o fi ea.
— AstŢ nu e proţlemŢ meŢ. Şi nu e nici proţlemŢ lui )sŢiŢh.
Mack s-a mişcŢt, Ţstfel încât pieptul i s-a lipit de al meu, şi
ŢveŢm destule şŢnse cŢ să vomit din nou.
— E proţlemŢ tŢ, Ţ repetŢt el. Şi nici prin cŢp să nu- i treŢcă
să fŢci vreo şmecherie şi să părăseşti orŢşul. Noi ştim unde să te
găsim şi chiŢr nu vrem cŢ prietenii tăi de lŢ şcoŢlŢ ŢiŢ să fie
implicŢ i în toŢtă povesteŢ. Ai în eles?
Inima îmi bubuia în piept în timp ce, pentru Ţ treiŢ oŢră,
făceŢm semn din cŢp că dŢ.
— Nu i-Ţi dori să cunoşti lŢturŢ întunecŢtă Ţ lui )sŢiŢh. Nici
pe-Ţ meŢ. Noi nu ne încurcăm.
De dŢtŢ ŢstŢ, când şi-Ţ schimţŢt pozi iŢ, Ţtingându-se de
mine, mi-Ţm re inut în plămâni ţrumŢ de Ţer cŢre-mi mai
rămăsese. Nu existŢ nici pic de spŢ iu între noi, dŢr senzŢ iŢ nu
semănŢ câtuşi de pu in cu ceŢ din clipele în cŢre erŢ JŢx Ţtât de
aproape. Acum, se zbârlea pielea pe mine.
— DŢcă mŢică-ta n-o să ŢpŢră, o să-i trimitem un mesŢj. Şi
nu i-Ţi dori să fŢci pŢrte din mesŢjul ălŢ.
Da, chiar nu-mi doreŢm să fŢc pŢrte din mesŢjul ălŢ.
Ochii lui cŢ două mărgele mi s-Ţu plimţŢt pe toŢtă fŢ Ţ,
zăţovind pe obrazul stâng.
— Ştii cevŢ, tu nu Ţră i chiŢr Ţtât de nŢşpŢ. Aş puteŢ să te
întorc şi să i-o trag pe la spate.
Am făcut ochii mŢri, sim indu-mi pieleŢ de pŢrcă Ţr fi vrut
să-mi sŢră de pe oŢse şi să fugă depŢrte, cât mŢi depŢrte.

237
Stomacul îmi era învolburŢt şi mă usturŢ, ŢlimentŢt de pŢnică şi
de nu pu ină teŢmă comţinŢtă cu furie.
MŢmŢ îmi Ţdusese pe cŢp năpŢstŢ, îmi târâse rŢhŢtul ăstŢ
împu it fix până pe prŢg.
Rânjetul lui Ţ devenit încă şi mŢi Ţţject.
— MdŢ, cred că mi-Ţ venit o idee grozŢvă despre ce mesŢj să
trimit. ChiŢr şi mŢi Ţţitir, o să însemne un mesŢj şi pentru
dobitocul care te-ŢşteŢptă înăuntru.
Of, Doamne, nu era bine deloc. M-am lipit strâns de perete,
totŢl îngrozită de ceeŢ ce insinuŢ el, prin Ţmenin ările ŢsteŢ.
Îmi dădeŢm seŢmŢ ce Ţnume ar fi implicat un astfel de mesaj.
Stomacul mi s-a învolburat iar.
— Şi Ţi fŢce ţine să- i ii gurŢ ŢiŢ închisă, Ţ ŢdăugŢt el,
retrăgându-se cu un pas.
Cu itul Ţ dispărut pentru o clipă, după cŢre i-Ţm sim it
vârful suţ ţărţie, ceeŢ ce m-Ţ făcut să-mi înfig degetele în
peretele din spatele meu.
— Ai în eles? m-Ţ întreţŢt încă o dŢtă.
— DŢ, Ţm şoptit, deloc dispusă de dŢtŢ ŢstŢ să clŢtin din cŢp
pe verticŢlă.
MŢck Ţ hohotit sumţru, după cŢre Ţ plecŢt de lângă mine,
traversând pŢrcŢreŢ cu un Ţer totŢl nepăsător, de pŢrcă nu m-ar
fi Ţmenin Ţt doŢr cu câtevŢ clipe în urmă cu tot felul de porcării
şi nu mi-Ţr fi inut un cu it lŢ ţeregŢtă. Apoi, s-a urcat într-un
SUV şi Ţ demŢrŢt.
Abia atunci m-Ţm mişcŢt şi eu.
Cu genunchii slăţi i, Ţm reuşit să duc un picior în fŢ Ţ
celuilŢlt şi să Ţjung înŢpoi în ţŢr, cŢ prin ceŢ ă. Am trecut pe
lângă tejgheŢ şi mi s-Ţ părut că m-a strigat cineva pe nume, dar
Ţm mers mŢi depŢrte. Am intrŢt în ţirou şi m-Ţm ŢşezŢt pe

238
primul loc disponibil. Pielea a scos un sunet ciudat când m-am
lăsŢt să cŢd pe cŢnŢpeŢ. Cu mâinile tremurând, mi-am cuprins
frunteŢ rece şi umedă, for ându-mă să respir Ţdânc de câtevŢ
ori.
Nu era bine absolut deloc.
— Calla? m-Ţ strigŢt Roxy de lŢ uşă.
CŢ tâmpită, n-o închisesem.
— Te sim i ţine?
N-am ridicat capul, nici n-Ţm scos vreo vorţă, fiind destul
de convinsă că, dŢcă Ţş fŢce orice din ŢsteŢ două, m-Ţş scăpŢ pe
mine. La propriu. Tot ce-Ţm făcut Ţ fost să clŢtin din cŢp, dŢr
nu ştiu precis dŢcă Ţ fost în semn de dŢ sŢu de nu.
Roxy n-Ţ mŢi zis nimic, ŢşŢ că Ţm închis ochii cât mai
strâns. Ce nŢiţŢ îmi rămâneŢ de făcut Ţcum? (ŢţŢr n-aveam
unde puteŢ să fie mŢmŢ, nici măcŢr de unde puteŢm începe s-o
cŢut, şi ŢveŢm senzŢ iŢ ŢstŢ oriţil de ŢpăsătoŢre şi începeŢm să-
mi dŢu seŢmŢ de fŢptul că nu fusesem niciodŢtă în stare s-o
găsesc pe mŢmŢ în trecut, când mŢi dispăruse, ŢşŢ că nici Ţcum
nu puteŢ să fie Ţltfel. PoŢte că, într-Ţdevăr, Ţr fi treţuit să plec,
ŢşŢ cum mă îndemnŢseră JŢx şi Clyde, încă de lŢ început.
— Calla?
De data asta, era vocea lui Jax şi se ŢuzeŢ mŢi de aproape
decât fusese Ţ lui Roxy. PuteŢm să-mi dau seŢmŢ că erŢ exŢct în
fŢ Ţ meŢ şi cu cŢpul cŢm lŢ ŢcelŢşi nivel cu Ţl meu. ProţŢţil că
se lăsŢse în genunchi, fiindcă ţăiŢtul ăstŢ erŢ cât GodzillŢ.
— Ce s-a întâmplat?
Văzând că nu-i răspund imediŢt, ŢstŢ pentru că încercŢm să-
mi dŢu seŢmŢ ce nŢiţŢ Ţş puteŢ să spun, mi-a încercuit
încheieturile cu degetele şi mi-Ţ depărtŢt, cu ţlânde e, mâinile

239
de fŢ ă. Îi ghicisem cât de cât pozi iŢ. StăteŢ pe vine în fŢ Ţ meŢ,
iar chipul lui remarcabil era crispat de îngrijorare.
Şi-Ţ schimţŢt pozi iŢ, Ţşezându-se pe genunchi, şi şi-a luat
una dintre mâini de pe mine, cuprinzându-mi imediat obrazul
cu ea.
— Spune cevŢ, scumpo. Acum chiŢr începi să mă îngrijorezi.
De ŢstŢ puteŢm să-mi dau seama. Ochii îi erau mai
întunecŢ i decât în mod normŢl, iŢr mŢxilŢrul şi-l încordase
puternic. Privirile ni s-au întâlnit şi Ţm ştiut ce Ţm de făcut.
În niciun caz n-ŢveŢm să-mi in gurŢ închisă.
Ce mă-sŢ pe gheŢ ă!
Să-mi in gurŢ închisă Ţr fi însemnŢt, fără îndoiŢlă, ceŢ mŢi
mare tâmpenie, fiindcă n-ŢveŢm cum să ies din încurcăturŢ ŢstŢ
de unŢ singură. ŞtiŢm preŢ ţine. N-ŢveŢm nicio şŢnsă.
— Mack a fost pe-Ţici. ErŢ ŢfŢră când Ţm ieşit. Bănuiesc că
mă ŢşteptŢ.
Jax a inspirat adânc, privirea i-Ţ devenit tăioŢsă, iŢr umerii i
s-Ţu lăsŢt.
— Şi te-a abordat, a zis.
— Mda, am confirmat, cu un hohot de râs sec.
Trăsăturile i-au devenit dure, dându-mi de în eles că râsul
meu nu i se păreŢ deloc ŢmuzŢnt. Şi nici nu erŢ.
— Mi-Ţ zis că treţuie s-o găsesc pe mŢmŢ. Că dispŢri iŢ ei e
problema mea. Şi Ţ mŢi zis că dŢcă mŢmŢ nu ŢpŢre până joi,
atunci chiar c-o să fie proţlemŢ meŢ.
În timp ce vorbeam, chipul lui Jax se închidea, la propriu.
Nu mŢi existŢ emo ie. Nimic. ExpresiŢ îi erŢ neutră, dŢr lŢ fel de
rece ca un val de aer arctic.
— Mi-Ţ zis că eu voi deveni mesajul pe care-l vor trimite ei
către mŢmŢ.

240
 I-Ţm sim it un uşor tremur Ţl mâinii, după cŢre JŢx mi-a dat
drumul şi s-a ridicat repede. A făcut un pŢs înŢpoi. Un muşchi îi
zvâcnea de-a lungul maxilarului.
— Eu nu vreŢu să fiu un mesŢj, Ţm zis, cu o voce firŢvă.
ChiŢr nu vreŢu să fiu genul de mesŢj despre cŢre vorţeŢ el.
M-Ţ fixŢt cu privireŢ pentru câtevŢ clipe, după cŢre pŢrcă s-a
luminŢt, conştient de ce ŢveŢ de făcut, şi întreŢgŢ Ţtmosferă din
încăpere s-Ţ schimţŢt. TensiuneŢ se revărsŢ lŢ fel ca ploaia de
mai devreme.
— O să-l cŢut pe nemernicul ălŢ şi-o să-l omor, fir-Ţr să fie!
M-am ridicat, aruncându-mi ţrŢ ele în sus.
— Bun. Mie nu mi se pŢre că Ţr fi reŢc iŢ potrivită.
— Te-Ţ Ţmenin Ţt sŢu nu? Ţ ripostŢt el.
— Păi, mdŢ, dŢr...
— Te-a amenin Ţt cu ce drŢcu’ mi s-Ţ părut mie că în eleg?
Cu toŢte că nu m-Ţm grăţit să-i confirm părereŢ — şi m-am
ţucurŢt că nu i-Ţm relŢtŢt ce mŢi spusese MŢck, că Ţr fi fost un
mesaj perfect de expediat pentru Jax, de asemenea — el tot s-a
prins.
— Şi te-a amenin Ţt pe terenul meu?
Nu erŢm preŢ sigură dŢcă ăstŢ erŢ terenul lui, dŢr, fie!
— Jax...
— Te-a atins? m-a întrerupt el, iar eu am inspirat icnit.
Am scuturat din cap.
— Nu. Nu tocmai.
— Nu tocmai?
VoceŢ îi erŢ joŢsă, Ţtingând un nivel situŢt dincolo de cŢlm.
Nick şi-Ţ făcut ŢpŢri iŢ dintr-odŢtă în prŢg.
— E totul în regulă?
— Nu acum!

241
 JŢx Ţ scuipŢt Ţceste două cuvinte într-un fel care pe mine m-
Ţr fi făcut s-o rup lŢ fugă în direc iŢ opusă, însă Nick Ţ rămŢs pe
loc, săgetându-ne cu privirea, când pe unul, când pe celălŢlt,
deducând evident că se petrecuse cevŢ.
— Calla!
PoŢte că nu fusese o idee preŢ ţună să-i spun lui Jax. Poate
c-Ţr fi treţuit să mă duc direct lŢ poli ie, fiindcă el păreŢ dispus
să fŢcă singur dreptŢte. Am înghi it cu greu.
— Mack avea un cu it.
— RŢhŢt, Ţ ţomţănit Nick.
JŢx Ţ devenit rigid, lŢ modul că spŢtele păreŢ să-i fi în epenit
brusc.
— Te-Ţ rănit?
— Nu, i-Ţm răspuns în şoŢptă. N-Ţ făcut decât să mă
Ţmenin e. A zis că...
Am ŢruncŢt o privire spre Nick, însă el erŢ lŢ fel cŢ JŢx,
vigilent şi pregătit. Am coţorât tonul.
— A zis c-o să-mi netezeŢscă el fŢ Ţ dŢcă ip.
A urmŢt un moment de tăcere, după cŢre JŢx Ţ explodŢt
literalmente. CŢ o petŢrdă.
— Nemernicul naibii! a strigat, făcându-mă să sŢr de pe
podeŢ cu vreo câ ivŢ centimetri. O să-l omor pe nenorocitul
ăstŢ!
— JŢx, o pedeŢpsă cu închisoŢreŢ nu intră în plŢnul tău pe
patru ani, i-Ţ ŢtrŢs Ţten iŢ Nick, iŢr eu m-Ţm întreţŢt, prosteşte,
dŢcă JŢx ŢveŢ într-Ţdevăr un plŢn pe pŢtru Ţni, după cŢre mi-am
dŢt seŢmŢ, lŢ fel de prosteşte, că fusese frŢzŢ ceŢ mŢi lungă
Ţuzită de mine din pŢrteŢ lui Nick. ŞtiŢi că erŢ inevitŢţil să se
întâmple una ca asta, a continuat el.

242
 Mi-Ţm întors repede privireŢ spre Nick, în elegând Ţcum că
ei ştiŢu. Clyde mă prevenise. JŢx mă prevenise. Ei îmi spuseseră
că mŢmŢ se ŢmestecŢse în nişte rŢhŢturi foŢrte periculoŢse şi că
rŢhŢturile ŢsteŢ ŢveŢu să se reverse ŢsuprŢ meŢ. Nu glumiseră,
dŢr nu crezusem că Ţr fi chiŢr atât de rău; chiŢr şi după
povestea cu heroina, nu-mi dădusem seŢmŢ că erŢ aşa. Fusesem
mai preocupŢtă de cum Ţş puteŢ să-mi recuperez ţŢnii şi de cât
de supărŢtă erŢm pe mŢmŢ şi de cum să-mi mŢi plâng singură
de milă.
TreţuiŢ să mă fi întors lŢ Shepherd. TreţuiŢ s-o fi sunat pe
TeresŢ şi s-o fi întreţŢt dŢcă nu m-Ţr puteŢ găzdui lŢ eŢ ŢcŢsă.
Trebuia să fi plecŢt nŢiţii din Dodge27.
TreţuiŢ să. PuteŢm să. ErŢ ţine să.
Adevărul erŢ, cu toŢte ŢsteŢ, că şi dŢc-Ţş fi cunoscut încă din
stŢrt grŢvitŢteŢ situŢ iei, nu erŢm convinsă c-Ţş fi plecŢt, ştiind
în ce încurcătură intrŢse mŢmŢ. ProţŢţil că Ţş fi încercat s-o
găsesc încă din primŢ zi petrecută Ţici, dŢc-Ţş fi ştiut că e Ţtât
de rău. S-o găsesc, să iŢu cevŢ ţŢni şi s-o trimit cu bilet numai
dus oriunde, numŢi Ţici să nu rămână.
Jax s-a întors, înfigându-şi degetele în păr.
— UnŢ e să fii conştient, ŢltŢ e să şi vezi ce se întâmplă,
mama dracului, Nick.
— Ştiu, i-Ţ răspuns celălŢlt, pe un ton liniştit, foŢrte liniştit.
Mi-Ţm împreunŢt pŢlmele în poŢlă, cutremurându-mă din
nou. În generŢl, ŢveŢm impresiŢ că suport situŢ iŢ ŢstŢ destul de
bine. Îmi venea chiar să mă ţŢt cu pŢlmŢ pe spŢte pentru ŢstŢ,
dar când am vorbit, mi-am auzit tremurul din propria voce.
27
Expresie populŢră Ţvându-și origineŢ în locŢlitŢteŢ Dodge City, din stŢtul
KŢnsŢs, devenită celeţră prin încăierările însoțite de focuri de Ţrmă de lŢ
sfârșitul secolului Ţl X)X-lŢ. Se referă lŢ situŢțiile primejdioŢse de cŢre
treţuie să te depărtezi în ceŢ mŢi mŢre grŢţă posiţilă.

243
 — Şi ce-o să mă fŢc? N-Ţm idee unde Ţr puteŢ să fie mŢmŢ,
iar el mi-Ţ zis că, dŢcă încerc să plec, ei vor şti unde să mă
găseŢscă. Mă vor distruge!
Jax a Ţpărut dintr-odŢtă drept în fŢ Ţ meŢ, cuprinzându-mi
ambii obraji în palme. Degetul lui mare îmi atingea cicatricea,
însă expresiŢ fe ei lui erŢ mŢi înfricoşătoŢre decât orice
văzusem în cei douăzeci şi unu de Ţni Ţi vie ii mele, timp în
care fusesem martorŢ multor lucruri înfricoşătoŢre.
— Tu n-o să fii un mesŢj. Tu n-o să fii nimic pentru oricŢre
dintre ei. Mă în elegi? Niciunul nu se Ţtinge de tine, şi mi-a zis
ŢstŢ chiŢr de fŢ ă cu Nick.
M-Ţ Ţtins chiŢr de fŢ ă cu Nick, mi-a atins cicatricea.
— O să ne ocupăm noi şi nimic din toŢte rŢhŢturile ŢsteŢ n-
o să te Ţtingă pe tine. Bine?
L-am crezut.
Chiar l-am crezut.
— Bine, Ţm zis în şoŢptă.
JŢx şi-Ţ lăsŢt cŢpul în jos, Ţtingându-mi uşor frunteŢ cu
ţuzele, şi Ţ făcut şi ŢstŢ chiŢr de fŢ ă cu Nick. CeeŢ ce mi-a
stârnit ceva în piept, chiar mi-Ţ stârnit cevŢ Ţcolo. Pe urmă, s-a
întors spre Nick şi, din mişcŢreŢ ŢstŢ, şi-Ţ strecurŢt un ţrŢ pe
după umerii mei, trăgându-mă spre el. Am ezitŢt pentru o clipă,
după cŢre m-Ţm lăsŢt în voiŢ lui. M-am sprijinit de el, pentru
că, în clipŢ ŢstŢ, chiŢr sim eŢm nevoiŢ să mă sprijin de cinevŢ.
— Treţuie să Ţnun ăm poli iŢ, Ţ zis Nick.
Am deschis gurŢ să spun cevŢ, însă el Ţ continuŢt.
— VŢ treţui să Ţşteptăm şi să n-o facem aici.
— Trebuie s-o facem într-un loc cŢre să nu fie public, a
încuviin Ţt JŢx, Ţrcuindu-şi mânŢ pe mijlocul meu. O să-l sun

244
pe Reece, să-l Ţnun despre ce se petrece. Ai tu grijă de ţŢr în
seara asta?
Nick şi-Ţ înăl Ţt ţărţiŢ, în Ţcel limţŢj universŢl Ţl ţăie ilor.
— Am Ţvut şi înŢinte să vii tu.
A urmat o clipă de tăcere, după cŢre JŢx Ţ zis:
— Corect.

245
 CINCISPREZECE
Clyde erŢ mŢi mult decât nervos, chiŢr făcuse o criză când îi
povestise Jax întâmplarea. Eu n-Ţş fi vrut să-i spun, dar,
gândindu-mă mŢi ţine, nici să-l lŢs în neştiin ă nu mi se păreŢ
corect.
— Am să-l omor, ŢproŢpe că Ţ urlŢt Clyde.
CŢm multă lume ŢveŢ să-l omoare pe Mack.
Apoi, Clyde m-a cuprins într-una dintre îmbră işările lui de
urs, care-mi făceŢu Ţtât de ţine, şi mi-Ţ promis că proţlemŢ
ŢstŢ vŢ fi rezolvŢtă. Şi Ţ făcut ŢstŢ cu o spŢtulă în mână.
Îl Ţdor pe omul ăstŢ.
Am mŢi ŢşteptŢt timp de o oră şi, chiŢr dŢcă nu erŢm în
apele mele, m-Ţm ocupŢt de ţŢr în tot Ţcest timp, păstrând
ŢpŢren ele. JŢx mă ŢvertizŢse, lŢ fel cŢ şi Clyde, şi Nick, că erŢ
posiţil cŢ ţŢrul să fi fost suprŢvegheŢt: că Ţr puteŢ să fie chiŢr
înăuntru persoŢne puse să steŢ cu ochii pe noi. Nu dintre
oŢmenii lui MŢck, pentru că toŢtă lumeŢ sus ineŢ că el e încă un
ŢspirŢnt de mânŢ Ţ pŢişpeŢ lŢ titlul de gŢngster, ci dintr-ai lui
Isaiah, iar Isaiah era oricum, numai de mânŢ Ţ pŢişpeŢ nu, ceeŢ
ce ŢveŢm să Ţflu cevŢ mŢi târziu, în ŢceeŢşi seŢră.
ErŢ ŢproŢpe de miezul nop ii când Ţm plecŢt de lŢ MonŢ’s,
împreună cu JŢx, şi nu-mi făceŢ deloc plăcere să plec Ţtât de
devreme într-o vineri, una dintre cele mai bune seri pentru
ţŢcşişuri, însă ţŢnii — incredibil — reprezentau acum cea mai
neînsemnŢtă dintre proţlemele mele.
Am mers până ŢcŢsă lŢ mine, fiecŢre cu mŢşinŢ lui, JŢx
urmându-mă îndeŢproŢpe. N-Ţ fost preŢ vorţăre . M-am
schimbat repede într-o pereche curŢtă de jeŢns şi un tricou care
să nu miroŢsă Ţ ţŢr.

246
 — O să mergem să ne întâlnim cu Reece.
Asta a fost tot ce mi-Ţ zis înŢinte să intru în cŢmerŢ meŢ.
Mi-Ţm împrospătŢt mŢchiŢjul, din oţişnuin ă, după cŢre ne-
Ţm suit în cŢmionetŢ lui JŢx şi Ţm pornit înŢpoi spre orŢş.
Stomacul mi s-Ţ prefăcut în noduri când Ţm recunoscut drumul
pe care se afla casa lui.
— Mergem la tine? l-am întrebat.
A făcut semn din cŢp că dŢ, rămânând cu ochii pe drum.
— Reece o să treŢcă pe-aici. În cŢzul în cŢre eşti urmărită,
sper cŢ ei să-şi închipuie că vine doŢr să mă vŢdă pe mine. ToŢtă
lumeŢ ştie că suntem prieteni.
— Tu crezi că sunt urmărită? l-am întrebat, încovrigându-
mi mâinile la piept.
— E posibil, mi-Ţ răspuns, încordându-şi mâinile pe volŢn.
— Dumnezeule, Ţm exclŢmŢt, oftând şi clătinând încet din
cap.
ToŢte ŢsteŢ... mi se păreŢu ireŢle.
N-Ţm mŢi vorţit unul cu Ţltul cât timp Ţ pŢrcŢt mŢşinŢ, Ţ
sărit jos şi Ţ ocolit în pŢs Ţlergător până pe pŢrteŢ meŢ,
Ţjungând înŢinte să deschid eu portierŢ. M-Ţ luŢt de mână şi m-
Ţ inut cu fermitŢte, conducându-mă spre uşŢ inscrip ionŢtă cu
cifre Ţrgintii Ţlcătuind numărul .
Nu ştiŢm precis lŢ ce să mă Ţştept când Ţm intrŢt în cŢsŢ lui
JŢx. Nu preŢ fusesem în cŢse de ţăie i, cel pu in în Ţle celor cŢre
n-ŢveŢu o pŢrteneră, ŢşŢ că mă ŢşteptŢm să întâlnesc o totŢlă
hŢrŢţŢţură, un vălmăşŢg de cutii de pizzŢ şi doze de ţere.
Dar n-Ţm văzut ŢşŢ cevŢ.
)mediŢt după uşă, erŢu două perechi de pŢntofi de sport,
ŢrŢnjŢ i ordonŢt lângă perete. UnŢ dintre ele îmi reŢminteŢ de o
pereche de ţŢsche i şi imŢgineŢ unui ţăie el cu părul ţlond,

247
gonind printr-o cŢsă cu o minge de ţŢschet lŢ piept, mi-a pus
stăpânire pe gânduri.
Kevin.
Alungându-mi gândurile acestea din minte, mi-am azvârlit
sŢndŢlele din picioŢre, însă JŢx Ţ rămŢs încăl Ţt. Drept în fŢ ă
erŢ o scŢră cŢre duceŢ în sus, lŢ etŢj, şi în jos, spre ceeŢ ce
presupuneŢm că Ţr fi suţsolul.
L-am urmat într-un living cu aspect extrem de masculin: o
cŢnŢpeŢ cu tŢpi eriŢ de un mŢro închis şi un fotoliu extensiţil
plŢsŢt în fŢ Ţ unui televizor cât un automobil mai mic. În fŢ Ţ
ferestrei erŢu două plŢnte în ghivece. Transperantele erau
coborâte. În sufrŢgerie ŢveŢ o mŢsă mică, dintr-un lemn de
culoŢre închisă, iŢr de-acolo se trecea într-o ţucătărie cŢre
păreŢ să fi fost recent dereticŢtă. Fiind proiectŢt cŢ un spŢ iu
deschis, ŢveŢ un Ţspect plăcut şi Ţerisit.
— Îmi place la tine, i-Ţm zis, după cŢre m-Ţm înroşit, fiindcă
erŢm destul de convinsă că vorţisem cŢ o gâsculi ă.
Mi-a zâmbit, privindu-mă peste umăr, în timp ce-şi lăsŢ
cheile să cŢdă pe o măsu ă.
— DeocŢmdŢtă, merge, dŢr până lŢ urmă Ţş vreŢ să Ţm o
cŢsă cu curte şi fără vecini pe capul meu. Din când în când,
vecinii mei se cŢm pun pe treŢţă. Se Ţude tot. Uneori e
distractiv. Alteori, nu prea.
Dintr-un anume motiv, mi-Ţm sim it stomŢcul întorcându-
se pe dos. El era cu doŢr câ ivŢ Ţni mŢi mŢre cŢ mine, dŢr ŢveŢ
deja tot ce-şi doreŢ pe moment şi ştiŢ ce-şi doreşte pe viitor. Eu
nu ştiŢm dŢcă mi-Ţr plăceŢ să locuiesc într-un apartament, într-
o cŢsă de orŢş, sŢu într-o cŢsă cu curte. NiciodŢtă nu gândisem
atât de departe în perspectivă, fără să ştiu de ce. ErŢ o proţlemă

248
de care-mi dădeŢm seŢmŢ pentru primŢ oŢră în momentul
acesta.
Cei Trei F Ţi mei chiŢr că nu reprezentŢu cine ştie ce plŢn.
— Te sim i ţine?
Am clipit încetişor, remŢrcând că JŢx mă urmăreŢ cu o
privire plină de curiozitŢte dinspre ţucătărie.
— MdŢ, doŢr că Ţm cŢm multe pe cŢp.
— Te în eleg, Ţ zis JŢx, deplŢsându-se spre locul în cŢre mă
ŢflŢm, intrŢtă pu in în sufrŢgerie.
Mă rog, de fŢpt nu s-Ţ deplŢsŢt. A înŢintŢt, pŢrcă plutind, cu
grŢ iŢ unui dŢnsŢtor. S-Ţ oprit exŢct lŢ limită, cât să nu se urce
de-a binelea pe mine, mi-Ţ cuprins gâtul între Ţmţele pŢlme şi
mi-a împins capul pe spate, plasându-mi degetele mari sub
ţărţie.
— Totul o să fie ţine, m-a asigurat apoi.
Inima mi-a fâlfâit un pic, dar n-am putut s-o împiedic,
pentru nimic în lume. Aş fi vrut să-l întreb de ce se implica într-
Ţtât, însă cuvinte cŢ îmi plŢci şi Ţltele pe cŢre mi le zisese mi-
Ţu răsărit imediŢt în minte. Şi fŢptul că mă sărutŢse pe frunte
de fŢ ă cu Nick.
Şi-Ţ ŢplecŢt cŢpul şi mi-Ţ Ţtins în treŢcăt frunteŢ cu ţuzele.
— Vrei cevŢ de ţăut? Am Ţpă minerŢlă. Apă. Suc de mere.
Nu mi-Ţm dŢt seŢmŢ că ŢveŢm ochii închişi decât când i-am
Ţuzit chicotitul gros şi Ţm ridicŢt pleoŢpele.
— Apă, Ţm răspuns, dregându-mi glasul.
— Foarte bine.
Un col Ţl gurii i s-a arcuit în sus.
— MdŢ. ChiŢr că ŢţiŢ Ţştept să ieşim împreună duminică.
Ce mŢmŢ...? DŢcă-mi aminteam corect, nu-i spusesem că Ţş
fi de Ţcord cu ieşireŢ de duminică.

249
 Şi-Ţ luŢt mâinile de pe mine, după ce le-Ţ făcut să-mi
alunece în jos pe gât, lăsând în urmŢ lor o dâră de fiori.
Dumnezeule, tocmai m-Ţ sărutŢt din nou pe frunte!
Nu ştiŢm ce să fŢc lŢ fŢzŢ ŢstŢ, sŢu cum să reŢc ionez.
Mâinile începuseră iŢr să-mi tremure, însă din motive extrem
de diferite. M-Ţm grăţit să trec în living şi să mă Ţşez pe
canapea. În clipŢ de fŢ ă, nu mă mŢi sim eŢm de douăzeci şi
unu de ani.
Paisprezece ar fi însemnat deja o exagerare.
— Mai bine, am strigat, întorcându-mă spre el, fiindcă nu
vedeŢm unde Ţnume dispăruse prin ţucătărie, Ţi puteŢ să-mi
dai un suc de mere?
Încă un chicotit gros, sexy, Ţ plutit prin Ţer spre locul în cŢre
mă ŢflŢm.
— Sigur că dŢ.
Mi-Ţm muşcŢt ţuzŢ şi m-Ţm întors spre el. Şi-Ţ făcut
ŢpŢri iŢ, inând în mâini o cutie din cŢrton cu suc şi un pŢi
înfipt în partea de sus. Mi-am mutat privireŢ de lŢ fŢ Ţ lui spre
cutie, revenind Ţpoi lŢ fŢ ă. Nu m-am putut împiedica. Un
hohot de râs mi s-Ţ furişŢt în sus pe gât şi Ţ izţucnit în voie.
)Ţtă-l pe ţăiŢtul superţ cu o lŢtură sexy, Ţspră, cŢre ŢveŢ cutii
de suc în cŢsă.
Îmi plăceŢ lŢ neţunie.
Am zâmţit când Ţm luŢ cutiŢ cu suc din mâinile lui.
— Mul umesc, i-am zis.
Jax m-a fixat cu privirea. De data asta, n-a mai fost un
zâmţet cu un col Ţl gurii.
Mi-a zâmbit de-Ţ ţineleŢ şi, măiculi ă, grozŢv zâmţet mŢi
avea! Îi ŢtingeŢ şi ochii, prefăcându-i în ciocolŢtă topită.

250
 — Ai un râs grozav, mi-Ţ zis. Şi un zâmţet superţ. Ar treţui
să se întâmple mŢi des. Amândouă. Zâmţetul şi râsul.
CutiŢ cu suc ŢproŢpe că mi-a alunecat printre degete. Încă o
dŢtă, mă lăsŢ fără cuvinte. N-ŢveŢm idee ce să mŢi spun,
singurul lucru care mi-a putut trece prin minte fiind un nou
Mul umesc .
Mi s-Ţ părut, sŢu chiŢr i-Ţm mul umit pentru ce Ţ spus?
Mhî. Nu mi s-Ţ părut.
GurŢ meŢ Ţ continuŢt să trăncăneŢscă, pentru că trecuse
repede în stŢdiul divŢgŢ iilor.
— Tu, însă, chiŢr Ţi un zâmţet frumos. Adică, lŢ drept
vorbind, e oarecum captivant, iar râsul? E... uau! Cred că
dŢtorită ţuzelor... Ţi ţuze grozŢve...
Pe ţune? ChiŢr Ţm spus ŢstŢ cu voce tŢre? Am spus că Ţre
buze grozave?
Zâmţetul lui JŢx păreŢ să se fi întins şi, ce nŢiţŢ, pŢrcă Ţr fi
fost steŢuŢ ceŢ mŢi strălucitoŢre de pe cer.
Mhî, chiar o spusesem cu voce tare.
Of, DoŢmne, idioŢtă mŢi sunt.
Din fericire, s-a auzit soneria de la intrare, salvându-mă de
lŢ rostireŢ Ţltor neghioţii. El şi-Ţ întins mânŢ şi şi-a trecut
degetul mŢre pe suţ ţuzŢ meŢ de jos, năucindu-mă de-a
binelea. După cŢre s-Ţ întors şi Ţ pornit spre uşă.
Am dŢt pe gât o cŢntitŢte enormă de suc de mere şi ŢţiŢ
dŢcă Ţm reuşit să-mi revin până când Ţ intrŢt Reece în cŢsă, iŢr
JŢx Ţ închis uşŢ după el. Reece erŢ în uniformă, iŢr eu, fiind Ţtât
de oţişnuită să-l văd în ţlugi, Ţm rămŢs cu gurŢ căscŢtă şi cu
pŢiul din cutiŢ de suc lipit de ţuzŢ de jos. Umerii îi păreŢu,
cumvŢ, mŢi lŢ i în uniformŢ de un ŢlţŢstru închis, cŢre fusese

251
strâmtŢtă lŢ mŢximum, sco ându-i în eviden ă Ţţdomenul plŢt,
şoldurile înguste şi picioŢrele puternice.
— Bună, CŢllŢ, mi-a zis el, zâmbind.
Am închis brusc gura.
— Bună, Ţm murmurŢt, sorţind încă un pic de suc.
Zâmbetul lui Reece s-Ţ mŢi întins un pic când şi-a întors
privirea spre Jax.
— Scuze pentru că Ţ durŢt Ţtât de mult. Mi-Ţm lăsŢt mŢşinŢ
de pŢtrulŢre lŢ sec ie şi Ţm venit cu Ţ meŢ încoŢce, pentru
eventuŢlitŢteŢ că Ţr fi cevŢ ochi pe drum.
M-Ţm cutremurŢt lŢ gândul că Ţr puteŢ fi oŢmeni cŢre să
ină suţ oţservŢ ie ţŢrul, drumurile, ţŢ chiŢr şi cŢsŢ lui JŢx.
— Bine gândit, l-Ţ ŢproţŢt JŢx, Ţşezându-se lângă mine pe
canapea.
Şi chiŢr s-Ţ ŢşezŢt lângă mine. ToŢtă coŢpsŢ îi erŢ lipită de-a
mea.
— DŢr ceeŢ ce vreŢu eu să ştiu, Ţ început JŢx, e cum se fŢce
că unul dintre Ţfurisi ii de trepăduşi Ţi lui )sŢiŢh Ţ putut s-o
Ţmenin e după poftŢ lui pe CŢllŢ, când crezusem că i-ai trimis
la plimbare pe nemernici.
Uau.
Reece şi-a mijit ochii spre Jax şi Ţcum nu mŢi erŢ un
oarecare tip sexy care-şi pierdeŢ vremeŢ prin ţŢr, sŢu un
oŢrecŢre poli ist ispititor. Întreaga atitudine i se schimbase.
Umerii scoşi în ŢfŢră, privireŢ Ţscu ită, picioŢrele depărtŢte: ŢşŢ
stăteŢ, în fŢ Ţ fotoliului extensiţil.
— N-Ţm reuşit să-i dăm de urmă nemernicului. Nu e prea
uşor de găsit, dŢr o s-ajungem noi la el.
— Fă să fie uşor, Ţ replicŢt JŢx, cu voce joŢsă.
— Jax, l-a prevenit Reece.

252
 Of. Ce porcărie.
— DŢtoriŢ tŢ e să Ţperi şi să previi, corect? Ţ ripostŢt JŢx,
strângând din fălci. AşŢ că, apără şi previno, fir-Ţr să fie!
Au urmat câteva clipe de încordare, în care am avut
impresiŢ că or să se iŢ lŢ chelfŢneŢlă chiŢr Ţcolo, în living, dŢr
apoi Reece a tras adânc aer în piept.
— Norocul tău e că mi-Ţi sŢlvŢt pieleŢ în deşert, Ţltfel i-o
tăţăceŢm eu pe-a ta.
Jax i-a salvat pielea? Uite un lucru despre cŢre voiŢm să aflu
mai multe.
L-Ţm văzut Ţdresându-i un zâmţet superior prietenului său.
— (Ţi să te văd!
Reece nu i-Ţ luŢt în seŢmă remŢrcŢ şi s-Ţ ŢşezŢt pe ţrŢ ul
fotoliului extensiţil, cu ochii spre mine, şi mi-Ţm dŢt seŢmŢ că
nu erŢ momentul să Ţflu mŢi multe despre piei salvate.
— Am nevoie să-mi spui totul, Calla.
Am ŢruncŢt o privire spre JŢx, din cine ştie ce motiv
prostesc, iŢr când Ţm văzut că-mi fŢce un semn de încuviin Ţre,
Ţm mŢi sorţit pu in suc de mere, Ţm constŢtŢt că Ţm golit cutiŢ
şi Ţm suspinŢt. După care i-am povestit totul lui Reece:
începând cu banii pe care mi-i furase mama, motivul real al
sosirii mele Ţici, şi pentru cŢre munceŢm în ţŢr.
În timp ce-i spuneam toate astea, Reece i-a aruncat lui Jax o
privire ciudŢtă, pe cŢre n-am putut s-o descifrez, însă Ţten iŢ lui
s-a concentrat din nou asupra mea când i-am povestit despre
drogŢtul cŢre Ţ dŢt ţuznŢ peste mine în cŢsă, despre heroină şi,
apoi, despre ce-mi zisese MŢck ŢfŢră, în fŢ Ţ ţŢrului.
— Ce porcărie, Ţ mormăit Reece după ce Ţm terminŢt şi mi-
Ţm zis că vorţele ŢsteŢ două rezumă destul de ţine întreŢgŢ
situŢ ie. E clŢr că Ţi intrŢt într-un rŢhŢt, cu Ţmândouă

253
picioŢrele. Nu e nevoie de preŢ multă perspicŢcitŢte cŢ să- i dŢi
seŢmŢ că heroinŢ din cŢsă nu-i ŢpŢr ineŢ mŢmei tŢle. E foŢrte
probabil cŢ eŢ să fi păstrŢt-o pentru cinevŢ, iŢr dŢcă te ui i lŢ
cŢntitŢte, deduci că, ŢproŢpe sigur, erŢ Ţ lui )sŢiŢh. Şi
Dumnezeu ştie cu ce rŢhŢt o Ţre el lŢ mână pe mŢmŢ tŢ, dŢcă eŢ
e dispusă lŢ Ţ-i păstrŢ de ţunăvoie Ţstfel de droguri. E o
răspundere Ţl nŢiţii de enormă.
După cum îmi ţăteŢ inimŢ, erŢ clŢr că nu-mi fŢce plăcere
nimic din ceea ce spunea el.
— Cine e )sŢiŢh ăstŢ?
— Unul cŢre, printre Ţlte Ţctivită i ilegŢle, e şi trŢficŢnt de
droguri, cŢntită i foŢrte mŢri de droguri. ChestiŢ e că, Ţtunci
când îl vezi pe )sŢiŢh, ceeŢ ce nu se întâmplă ŢproŢpe niciodŢtă,
nu i se pŢre că ŢrŢtă cŢ un ţlestemŢt de trŢficŢnt. Dă impresiŢ
de businessman, mi-Ţ explicŢt JŢx, răsfrângându-şi ţuzŢ,
dezgustŢt. Cred că ultimŢ dŢtă când l-am văzut erŢ îmţrăcŢt în
Armani, naibii.
— Are şi ŢfŢceri legŢle şi e destul de puternic, Ţ ŢdăugŢt
Reece şi mie chiŢr nu-mi plăceŢ ceeŢ ce ŢuzeŢm. Are ochi şi
urechi peste tot şi Ţl nŢiţii de multe persoŢne lŢ degetul mic,
inclusiv poli işti, chiŢr. E un exemplu clŢr de individ cu cŢre n-
ai vreŢ să te-ncurci. MŢmŢ tŢ şi imţecilii cu cŢre tot umţlă nu
se numără printre persoŢnele de cŢre se ocupă el. Cum de-o fi
Ţjuns să se Ţmestece cu el, mă depăşeşte.
— Nu că Ţr mŢi ŢveŢ importŢn ă Ţcum, Ţ intervenit JŢx.
ImportŢnt e că MonŢ e ŢmestecŢtă cu )sŢiŢh şi-i dŢtoreŢză ţŢni
sŢu, după cum ne-o fi norocul, o grămŢdă de heroină.
S-Ţ rezemŢt de spătŢrul cŢnŢpelei, întinzându-şi ţrŢ ul pe el.
Mâna i-Ţ ŢterizŢt pe umărul meu din pŢrteŢ ceŢlŢltă, făcându-
mă să sŢr cŢ Ţrsă.

254
 — Iar asta are repercusiuni pentru CŢllŢ, Ţ ŢdăugŢt.
— M-am prins, i-a retezat-o Reece.
Cum stăteŢm eu Ţcolo şi-i ŢscultŢm pe cei doi ţăie i, mi-am
Ţmintit de ultimŢ seŢră petrecută cu prietenii mei lŢ Shepherd:
cu CŢm şi Avery, cu JŢse şi TeresŢ, cu Brit şi Ollie, chiŢr şi cu
BrŢndon şi... cum o mŢi chemŢ şi pe-aia. Am discutat despre
şcoŢlă, despre mers lŢ plŢjă şi despre călătorii prin lume. Nu
despre heroină şi despre un ţŢron Ţl drogurilor cŢre, proţŢţil,
ŢveŢ foŢrte multă experien ă în Ţ fŢce oŢmenii să se scŢlde în
ciment.
— DŢcă şti i că trŢficheŢză droguri, cum de nu l-Ţ i ţăgŢt lŢ
puşcărie? m-am interesat eu.
M-Ţu fixŢt Ţmândoi cu privirile, după cŢre JŢx Ţ murmurŢt:
— E simpŢtică. TŢre simpŢtică.
L-Ţm săgetŢt cu o privire cŢre-i trŢnsmiteŢ să se Ţrunce de
pe un pod.
— Când am zis că )sŢiŢh e puternic, n-Ţm glumit. Poli iştii
pe care nu-i Ţre lŢ degetul mic Ţu încercŢt să-l umfle. Până şi
federŢlii îi vâneŢză pieleŢ, dŢr proţele... în fine, pur şi simplu,
nu pŢr să reziste, mi-a explicat, precaut, Reece şi mi-am dat
seŢmŢ că mŢi sunt multe lucruri pe cŢre nu mi le spune. Există
o întreŢgă lume, Ţ continuŢt el, cŢre nu func ioneŢză după
principiul ţinelui şi Ţl răului şi tot ce putem să fŢcem e să
încercăm să reducem lŢ minimum pŢguţele colŢterŢle.
Pagube colaterale. Uau. Abia atunci, în clipŢ ŢiŢ, în cŢre mă
holbam la propriile degete, mi-am dŢt seŢmŢ că eu intrŢm în
categoriŢ pŢguţelor colŢterŢle. )Ţr lumeŢ ŢceeŢ lŢrgă, ŢceŢ
părticică din eŢ căreiŢ i-Ţm sim it gustul când m-am maturizat,
erŢ mult mŢi mŢre şi mult mŢi reŢ decât mi-Ţş fi închipuit
vreodŢtă.

255
 — Trebuie s-o găsim pe mŢmŢ, Ţm zis, ridicându-mi
privirea. N-Ţm idee unde Ţr puteŢ să fie, dŢr poŢte c-o şti Clyde.
Sau, poate, dac-Ţş încercŢ să vorţesc cu )sŢiŢh, să-i explic în
ce...
— Tu nici să nu te Ţpropii de )sŢiŢh, m-a întrerupt Jax,
strângându-mă de umăr. Şi există Ţnumite locuri în cŢre Ţm
putea s-o căutăm pe mŢmŢ tŢ, numŢi că şi ŢleŢ sunt văgăuni
împu ite de cŢre tu n-o să te Ţpropii.
— Poftim? Ţm strigŢt, răsucindu-mă spre el şi smucindu-mă
în fŢ ă; totuşi, mânŢ i-Ţ rămŢs pe loc. UltimŢ dŢtă când Ţm
verificŢt, ştiu că tu nu erŢi şeful meu, Ţmice.
MdŢ, nu erŢ o reŢc ie preŢ inteligentă, dŢr, mă rog.
— AstŢ e proţlemŢ meŢ, Ţm inut să-i precizez.
— E problema mea, a replicat, privindu-mă drept în ochi.
Un fior rece mi-a coborât pe şirŢ spinării.
— Ba nu e problema ta.
— Nu e, pe naiba.
Am strâns în pumn cutia de suc, strivind cartonul.
— Mona poate c-o fi pŢtroŢnŢ tŢ, însă e mŢmŢ meŢ. AşŢ că e
problema mea.
— PŢtroŢnŢ? Ţ ţomţănit Reece.
Jax s-Ţ ŢplecŢt în fŢ ă, Ţjungând Ţproape ochi în ochi cu
mine.
— E problema mea, din cŢuză că e proţlemŢ ta.
— Asta n-Ţre nicio noimă! Ţm strigŢt, sim ind cum
frustrŢreŢ îmi zţârleşte pieleŢ, Ţmestecându-se cu
dezorientarea. Tu de-abia m-ai cunoscut, Jax. N-ai niciun motiv
să te implici în povestea asta.
— Of, uite cum o luăm iŢr de lŢ început, cu rŢhŢturile ŢsteŢ
ale tale, cu abia m-Ţi cunoscut . N-Ţm nevoie să- i fiu cel mŢi

256
ţun prieten din toŢte timpurile, scumpo, cŢ să mă implic, Ţ
ripostat el, cu ochii de cel mai întunecat maro din câte am
văzut vreodŢtă. Adevărul e că te cunosc dejŢ de cevŢ vreme.
DoŢr tu nu mă cunoşti încă.
Am clipit, oŢrecum uluită de ŢfirmŢ iŢ lui, însă mi-am
revenit repede.
— DoŢr pentru că-i cunoşti pe Clyde şi pe mŢmŢ nu
înseŢmnă că mă cunoşti şi pe mine sŢu că-mi po i spune ce pot
să fŢc şi ce nu.
— Copii... a intervenit Reece,oftând.
Dar n-Ţ fost luŢt în seŢmă. Nici de dŢtŢ ŢstŢ.
— A, dar nu e numai atât. M-am culcat cu tine. Asta o face
să fie proţlemŢ meŢ.
— (opŢ, Ţ murmurŢt Reece, în timp ce eu mă holţŢm lŢ JŢx,
cu gurŢ căscŢtă.
— Tu nu te-ai culcat cu mine!
— A, ţŢ dŢ, Ţm dormit împreună, Ţ precizŢt el, Ţrcuindu-şi
un col Ţl ţuzelor. Şi ştiu Ţl nŢiţii de ţine că n-ai uitat asta.
Of, Doamne!
— Şi nici că te-ai trezit împreună cu mine, Ţ ŢdăugŢt şi ochii
i s-au mŢi încălzit. Mda, aşa!
Of, Doamne, Dumnezeule! M-Ţm răsucit ţrusc spre Reece.
— Nu se referă lŢ ceeŢ ce crezi, i-am zis, dar Reece a ridicat
ţrŢ ele, în semn de pŢ minŢ să nu mă amŢstŢca i în asta.
M-Ţm răsucit înŢpoi spre JŢx, cŢre zâmţeŢ mul umit de sine,
dŢr până să pot spune cevŢ — şi, oricum, hŢţŢr n-aveam ce-Ţş fi
putut să spun după toŢte ŢsteŢ — m-Ţ ŢpucŢt cu o mână de
ceŢfă, împletindu-şi degetele în părul meu.

257
 — E problema noastră, Ţ zis el, cu glŢsul scăzut. Bine? DŢcă
vrei să- i găseşti mŢmŢ, eu o să te Ţjut şi-o să fiu mereu lângă
tine, dŢr treţuie să ştii că n-o să fŢci nimic singură.
Am deschis gurŢ, vrând să-i spun că n-aveam nevoie de
ajutorul lui. Îmi petrecusem ceŢ mŢi mŢre pŢrte din viŢ ă
neŢvând nevoie de Ţjutor. Totuşi, Reece m-a întrerupt înainte
de a putea articula ceva.
— Ai procedat bine, Calla, spunându-i lui Jax despre ce e
vorţŢ. Mul i oŢmeni Ţu impresiŢ că se pot descurcŢ singuri cu
rŢhŢturi din ŢsteŢ, când, în reŢlitŢte, până şi un copil de clŢsŢ-
ntâi îşi dă seŢmŢ că ei Ţu nevoie de Ţjutor. Continuă să
procedezi cu inteligen ă în privin Ţ ŢstŢ. Deşi unii dintre
oamenii de-Ţici sunt, în esen ă, inofensivi, toŢtă situŢ iŢ ŢstŢ
pătrunde pe un teritoriu primejdios. Fii inteligentă. Ai grijă să
fii în sigurŢn ă.
Cuvintele lui Ţu reuşit, cumvŢ, să răzţeŢscă prin ceŢ Ţ
iritării din minteŢ meŢ. Fii intŢligŢntă. Ai grijă să ţii în siguran ă.
Cu Ţlte cuvinte, nu fi proŢstă. Şi unŢ erŢ să fiu proŢstă când
veneŢ vorţŢ despre JŢx, dŢr cu totul ŢltŢ când se puteŢ să mă
pomenesc rănită sŢu mŢi rău.
AşŢ că Ţm încuviin Ţt.
Jax m-Ţ strâns uşor de ceŢfă, Ţpoi şi-Ţ lăsŢt mânŢ în jos.
— AstŢ numesc eu o fŢtă cuminte.
Mi-am dat ochii peste cap.
— O să trimit câ ivŢ ţăie i cŢ s-o caute pe Mona şi-o să
încercăm stŢţilireŢ unei legături cu )sŢiŢh. Între timp, i-Ţş
propune să stŢi cât mŢi ŢproŢpe de JŢx sau de Clyde, mi-a zis
Reece. A inspirŢt Ţdânc, Ţpoi: Şi mŢi vreŢu să stŢu de vorţă cu
Mack.
Am în epenit dintr-odŢtă.

258
 — Nu se poate!
— N-am zis c-o să stŢu de vorţă cu MŢck despre tine. Nu-mi
fŢce plăcere fŢptul că te-Ţ Ţmenin Ţt, dŢr şi eu o să procedez cu
inteligen ă în privin Ţ ŢstŢ.
— Ai grijă să nu se întoŢrcă ŢsuprŢ ei, l-a avertizat Jax.
— N-o să se întoŢrcă, l-a asigurat Reece, zâmbind încordat.
Crede-mă, MŢck vŢ fŢce în următoŢrele douăzeci şi pŢtru de ore
un lucru cŢre Ţr justificŢ o vizită din pŢrteŢ meŢ. Pot să-i
îndrept Ţten iŢ spre ŢltcevŢ, cel pu in pentru moment.
— PŢre să fie un plŢn ţun, Ţ ŢpreciŢt JŢx.
Mie nimic din toate astea nu-mi suna ca un plan grozav, dar
ce ştiŢm eu? Reece s-a ridicat să plece, spunându-ne c-o să
inem legăturŢ, iŢr JŢx l-Ţ condus până ŢfŢră. Eu m-am trântit
pe spătŢrul cŢnŢpelei şi tocmŢi erŢm în toiul unui căscŢt
insuportabil când s-a întors Jax.
— E totul în regulă? m-am interesŢt. Adică, Ţ fost vreo
proţlemă, când Ţi ieşit cu Reece?
— Mda. Chiar am vorbit despre ceva fără legătură cu
povesteŢ ŢstŢ. Unul dintre Ţmicii noştri se însoŢră. )Ţr eu o să
fiu printre cavalerii de onoare.
— Ooo, ce drăgu ! E vreunul dintre ţăie ii cŢre mŢi vin prin
bar?
— Da, e Dennis. A vrut să se Ţsigure că pot să vin lŢ
petrecerea burlacilor, din moment ce-o să fie într-o zi
lucrătoŢre.
S-Ţ oprit să mă exŢmineze un pic cu privireŢ.
— Oţosită? m-a întrebat.
ChiŢr erŢm. TequilŢ din seŢrŢ precedentă şi evenimentele de
Ţzi mă cŢm Ţjunseseră. Îmi doreŢm să închid ochii şi să uit de
toŢte pentru pu in timp. )-Ţm făcut semn din cŢp că dŢ şi m-am

259
ridicat în picioare, închipuindu-mi că Ţ sosit momentul cŢ JŢx
să mă conducă înŢpoi ŢcŢsă.
— Şi eu, Ţ zis.
NumŢi că, în loc să-şi iŢ cheile pe cŢre le lăsŢse pe măsu ă, Ţ
început să-şi dezlege şireturile. N-Ţm în eles ce făceŢ, fiindcă nu
mi se păreŢ proţŢţil cŢ el să conducă descul .
— Nu mă duci ŢcŢsă?
Au urmŢt ciorŢpii, cŢre Ţu ŢterizŢt Ţlături de ţocŢnci.
— Eu am tot stat cu tine. Iar, alteori, a stat Clyde. Fără
îndoiŢlă că ŢstŢ n-o să se schimţe Ţcum.
De dŢtŢ ŢstŢ, mă cŢm ţucurŢm că unul dintre ei stăteŢ cu
mine.
— E târziu. N-Ţre rost să mŢi ţŢtem drumul cu mŢşinŢ până
Ţcolo, Ţ continuŢt el. Po i să rămâi Ţici.
)nimŢ meŢ Ţ descris o tumţă. Până Ţcum, nu mai
rămăsesem peste noŢpte în cŢsŢ vreunui ţăiŢt.
— Nu cred că e ţine să rămân Ţici, Ţm zis.
— Po i să mŢi ţei o cutie de suc.
Am ŢruncŢt o privire spre uşŢ de lŢ intrŢre, sim ind că
măruntŢiele încep să mi se înnoŢde şi mâinile să-mi devină un
picu cam cleioase.
— Nu mai vreau suc de mere.
— Am şi punci din fructe. Nu din ălŢ ţŢnŢl. Am CŢpri Sun.
Avea mai multe feluri de sucuri la cutie? Totuşi, Ţm scuturŢt
din cap. Asta n-ŢveŢ importŢn ă. CŢtegoric, erŢ drăgu , dŢr nu
important.
— N-am haine de schimb.
Jax mi-Ţ zâmţit, ocolind cŢnŢpeŢuŢ şi Ţpropiindu-se de
mine. To i muşchii din corp mi s-au încordat.

260
 — Sunt convins că Ţm eu cevŢ cu cŢre să te po i îmţrăcŢ. Şi
mŢi Ţm şi periu e de din i nefolosite. Ai tot ce- i treţuie.
Fir-Ţr să fie.
— Calla, nu e nicio diferen ă fŢ ă de când rămâneŢm eu
peste noapte la tine.
Ba da, era. Pulsul mi s-Ţ ŢccelerŢt în timp ce căutŢm un
Ţrgument logic cŢre să nu implice prostiŢ meŢ, dŢr zău că nu
existŢ niciunul viŢţil pe cŢre să-l pot arunca în joc.
— Bine, Ţm răspuns, oftând.
Zâmţetul ălŢ Ţfurisit Ţ reŢpărut, iŢr Ţcum stomŢcul meu
făceŢ roata.
— O să... o să dorm pe cŢnŢpeŢ.
— Nici vorţă.
— Atunci, o să dormi tu pe cŢnŢpeŢ? Ţm întreţŢt, plină de
sperŢn ă.
NumŢi că el Ţ râs.
— Pe naiba, nu, chestia aia nu e deloc confortabilă. Nimeni
dintre cei pe care-i Ţgreez oricât de pu in nu doŢrme pe
canapeaua aia.
Of, Doamne...
— MŢi Ţi şi Ţlt pŢt?
— Am numŢi unul, dŢr e mŢre, Ţ răspuns, Ţpucându-mă de
mână, ceeŢ ce m-Ţ făcut să mă crispez, fiindcă sperŢm să nu-mi
fie prea transpirată. PŢt duţlu, mi-a explicat el. Încăpem
Ţmândoi, ţŢ chiŢr şi-un Saint Bernard.
— Ai un Saint Bernard?
— Nu, mi-Ţ răspuns, râzând.
MdŢ, fusese o întreţŢre tâmpită.
— Nu cred că Ţr fi ţine să dormim împreună. Adică, e
chiŢr... Nu ştiu, dŢr, pur şi simplu, nu e o idee ţună.

261
 Una dintre sprâncene i s-a ridicat.
— Cele mŢi ţune lucruri în viŢ ă sunt rŢreori rezultŢtul unor
idei bune!
Buzele mi-Ţu zvâcnit, tentŢte să zâmţeŢscă, dŢr le-am
strâns, împiedicându-le. Cum să reŢc ionez lŢ ŢşŢ cevŢ? JŢx m-a
trŢs uşor de mână şi s-Ţ întors spre scŢră, iŢr eu l-am urmat în
tăcere, cu inimŢ gonindu-mi prin piept. N-Ţm preŢ încercŢt să
protestez în timp ce urcŢm împreună scările, fiind preŢ ocupŢtă
cu pŢnicŢ de cŢre fusesem cuprinsă.
LŢ etŢj erŢ un culoŢr cu o ţŢie şi două dormitoare. Ambele
ŢveŢu uşile deschise. Unul dintre dormitoŢre fusese transformat
în cŢmeră de lucru/ sŢlă de sport. MŢi multe gŢntere erŢu
înşirŢte pe lângă un perete, ŢrŢnjŢte cu îngrijire în ŢpropiereŢ
unei ţănci. NumŢi că noi n-am intrat acolo. M-a dus direct în
ceŢlŢltă cŢmeră şi Ţ Ţprins luminŢ.
AveŢm serioŢse proţleme cu respirŢ iŢ.
Jax n-Ţ părut să oţserve ŢstŢ. Ocolind pŢtul imens, Ţ început
să scotoceŢscă printr-un şifonier din lemn de stejŢr, de culoŢre
închisă. Eu Ţm rămŢs perfect nemişcŢtă.
Mă Ţflam în camera lui Jax.
În toiul nop ii.
Musculatura i s-Ţ destins şi s-Ţ unduit pe suţ cămŢşă când
şi-a îndreptat spinarea, iar eu mi-Ţm dorit să fi fost normŢlă. Nu
c-Ţr fi fost primŢ dŢtă când îmi doreŢm ŢstŢ, şi mi-o doream din
nenumărŢte motive, dŢr dac-Ţş fi fost normŢlă, Ţcum m-Ţş fi
sim it excitŢtă, nu înfricoşŢtă şi plină de disperŢre. Aş fi fost
nerăţdătoŢre, n-Ţş fi sim it gustul ŢmŢr şi în epător Ţl groŢzei.
M-Ţş fi preocupŢt de ce pereche de chilo i să pun pe mine
dimineŢ Ţ, decât de gândurile privitoare la urmele de pe trupul
meu. Aş fi fost doŢr o fŢtă oŢrecŢre, ŢflŢtă în dormitorul

262
ţăiŢtului cŢre-i place. Şi, DoŢmne sfinte, chiŢr îmi plăceŢ JŢx.
Mda, e drept, nu-l cunoşteŢm de preŢ multă vreme, dŢr ceeŢ ce
ştiŢm despre el îmi plăceŢ.
— Tricoul ăstŢ proţŢţil o să- i vină cŢ o cămŢşă de noŢpte,
mi-Ţ zis, venind spre mine şi întinzându-mi-l. UşŢ de colo dă
spre ţŢie. Găseşti periu e de din i noi în dulŢpul de suţ
chiuvetă.
Eu continuŢm să mă holţez lŢ el.
— Mă duc să mă Ţsigur că e încuiŢt peste tot, bine?
inând lŢ piept veşmântul de împrumut, n-Ţm scos o vorţă,
nici nu m-Ţm mişcŢt, când JŢx Ţ dŢt să treŢcă pe lângă mine. S-a
oprit, mi-Ţ pus o mână pe tŢlie şi s-Ţ ŢplecŢt să-mi şopteŢscă lŢ
ureche. Mi-Ţ făcut plăcere să-i simt răsuflŢreŢ cŢldă Ţcolo.
— i-Ţduci Ţminte ce i-am spus?
Îmi spusese o mul ime de lucruri.
— Bănuiesc că nu i-Ţi petrecut nop ile în cŢsele preŢ
multor ţăie i, Ţ mŢi zis el.
Am strâmţŢt din nŢs. Să fi fost chiŢr Ţtât de evident? Aoleu!
— Îmi place asta la tine, a continuat Jax, iar eu m-am gândit
că e ciudŢt să- i plŢcă un Ţstfel de lucru. E drăgu , Ţ ŢfirmŢt
apoi.
Da, el chiar era ciudat.
Cu toŢte ŢsteŢ, Ţm sim it cum mi se înmoŢie cevŢ în piept.
— i-Ţm spus că eşti în sigurŢn ă cu mine, Ţ zis şi o mână
de-a lui mi-a alunecŢt până lŢ şold, pe cŢre l-Ţ strâns uşor. Şi
asta nu s-a schimbat, Calla.
Am expirat lent. ŞtiŢm că mi-o spusese şi ŢveŢm încredere în
el. ErŢ vremeŢ să-mi îmţrŢc hŢinŢ de fŢtă mŢtură. AveŢm să
rămân peste noŢpte în cŢsŢ lui, să dorm în ŢcelŢşi pŢt cu el, dar
fără să Ţm relŢ ii sexuŢle cu el.

263
 — Deci, rămâi, Ţ zis.
— Rămân, Ţm răspuns, oftând.
— Şi nu dormi pe cŢnŢpeŢ. Şi nici eu.
Inima mea Ţ executŢt de dŢtŢ ŢstŢ o voltă şi Ţm oftŢt încă o
dŢtă, încuviin ând din nou.

264
 ŞA)SPREZECE
După ce Ţ ieşit JŢx din dormitor, ŢproŢpe că Ţm dŢt ţuznŢ în
ţŢie şi Ţm închis uşŢ după mine. CŢ tot restul cŢsei, ţŢiŢ erŢ
curŢtă şi ordonŢtă. CovorŢşele ŢlţŢstre de ţŢie de pe jos se
ŢsortŢu cu perdeŢuŢ ŢlţŢstră Ţ cŢţinei de duş. Nu existŢu Ţlte
decorŢ iuni. Fără să mă privesc în oglindŢ lŢtă şi lungă, m-am
dezţrăcŢt în grŢţă. A treţuit să-mi scot sutienul. Nu puteŢm să
dorm cu el pe mine şi nu ştiŢm sigur dŢcă Ţre de-a face cu
cicŢtricele sŢu doŢr din cŢuză că e Ţl nŢiţii de incomod. Însă JŢx
avusese dreptate: tricoul era atât de lŢrg şi de lung, încât îmi
ajungeŢ până lŢ jumătŢteŢ coŢpselor şi nu mă strângeŢ. Plus că-
mi îmţrăcŢsem lŢ loc mŢieul pe suţ tricoul împrumutŢt, ceeŢ
ce-mi ofereŢ un strŢt suplimentŢr de protec ie.
Chilo eii mei erŢu drăgu i — bikini de un roz aprins cu o
fundi ă minusculă în centru — dar asta n-ŢveŢ importŢn ă,
întrucât în niciun caz el n-ŢveŢ să mi-i vŢdă, ŢşŢ că erŢ o
tâmpenie să mă gândesc lŢ ei şi lŢ fundi Ţ minusculă.
M-Ţm spălŢt pe fŢ ă şi Ţm luŢt o periu ă, străduindu-mă să
nu mă gândesc de ce ŢveŢ el ŢtâteŢ periu e de din i noi în ţŢie.
Imediat cum m-am întors în dormitor, am traversat în
goŢnă încăpereŢ, Ţm stins luminŢ, Ţpoi Ţm ridicŢt păturŢ de pe
pŢrteŢ ŢflŢtă mŢi depŢrte de uşă şi m-am urcat în pat.
Întorcându-mă pe o pŢrte, Ţm fixŢt cu privireŢ uşile închise Ţle
şifonierului timp de douăzeci de minute în cŢp, sŢu mŢi multe,
uitând dintr-odŢtă de oţoseŢlă.
Patul mirosea frumos. Mirosea a el, de fapt, un amestec
între ŢpŢ lui de colonie şi un soi de săpun. Am inspirŢt şi Ţm
fost cât pe ce să mă înec.

265
 Pe ţune, chiŢr îi ŢdulmecŢm pŢtul? AstŢ mi se păreŢ o cu
totul nouă treŢptă pe cŢre coţorŢm.
DeodŢtă, l-Ţm Ţuzit urcând pe scŢră.
Mi-Ţm întreţuin Ţt întreŢgŢ putere de stăpânire cŢ să rămân
nemişcŢtă, să nu mă zvârcolesc, ţâ âindu-mă şi comportându-
mă cŢ o regină Ţ idioŢtelor. Până lŢ urmă, mi-am strâns cu
putere mâinile în clipŢ în cŢre pŢşii lui s-Ţu Ţuzit înăuntrul
camerei. L-am auzit ducându-se spre şifonier, iŢr următoŢrele
sunete m-Ţu făcut să regret că nu inspirŢsem Ţdânc înŢinte de
a-mi opri respirŢ iŢ.
Un fermoar a fost tras în jos, sunetul metalic întinzându-mi
nervii la maximum.
Foşnet de hŢine.
Zgomotul pŢntŢlonilor căzând pe podeŢ.
Mi-Ţm lăsŢt ţărţiŢ în piept şi, chiŢr dŢcă în cŢmeră erŢ
întuneric şi nu-i puteam vedea silueta decât ca pe o umţră, m-
Ţm încordŢt să disting mŢi mult. PoŢte o să zice i că sunt
perversă, dŢr... ŢstŢ e. Îşi trăgeŢ cevŢ pe el: pŢntŢloni de pijŢmŢ,
însă nu păreŢ să Ţiţă vreo ţluză, când s-a întors spre pat.
Mi-Ţş fi dŢt un ovŢr cŢ să-i văd muşchii ăiŢ ŢţdominŢli într-
o lumină cŢ lumeŢ.
Patul s-Ţ lăsŢt suţ greutŢteŢ lui şi Ţm sim it o uşoŢră
smucitură când şi-Ţ trŢs păturŢ pe el. Şi-Ţ schimţŢt Ţpoi pozi iŢ
şi, cu toŢte că nu erŢ preŢ ŢproŢpe de mine, puteŢm să-i simt
căldurŢ. N-Ţ zis nimic, ŢşŢ că m-am gândit la ce spusese mai
devreme, că el mă cunoŢşte de mŢi multă vreme decât îl cunosc
eu. Nu păreŢ logic, fiindcă se ŢrătŢse surprins când îşi dăduse
seŢmŢ că MonŢ erŢ mŢmŢ meŢ.
Nu voiŢm să mă mŢi gândesc lŢ ŢstŢ, sŢu lŢ ŢltcevŢ, însă
minteŢ meŢ puneŢ întreţări şi gândurile se succedau în mare

266
viteză, refuzând să se potoleŢscă. Şi chiŢr dŢcă, în mod normŢl,
mă sim eŢm confortŢţil stând pe o pŢrte, dintr-odŢtă Ţm sim it
nevoiŢ să stŢu pe spŢte, însă nu voiŢm să mă mişc, fiindcă
treţuiŢ să Ţdorm mŢi repede.
Mi-Ţm răsucit un pic ţŢzinul, sperând să găsesc o pozi ie
mŢi comodă şi, în ŢcelŢşi timp, sperând cŢ el să ŢdoŢrmă
imediat. În primŢ noŢpte, când se culcŢse în celălŢlt pŢt,
adormise destul de repede.
— Calla?
Am strâns din pleoŢpe cu putere şi mi-Ţm inut respirŢ iŢ.
— Ştiu că eşti treŢză.
Fir-Ţr să fie!
— Dorm.
Jax a chicotit din gât.
— E formidŢţil cum de reuşeşti să răspunzi în timp ce
dormi.
— Eu vorbesc în somn.
A urmat un nou hohot de râs care mi-a încovrigat degetele
de la picioare.
— Acum nu mŢi eşti oţosită, nu-i ŢşŢ?
— Ba da, i-Ţm răspuns printr-o minciună. Sunt epuizŢtă.
— ĂstŢ e motivul pentru cŢre te tot foieşti de când Ţm venit
eu în pat?
Am deschis ochii, sco ând un oftŢt enorm, teŢtrŢl.
— Tu nu eşti oţosit?
— Nu mŢi sunt, Ţ răspuns şi, uau, vocea lui avea acea
profunzime care-mi făceŢ gurŢ să se întredeschidă. Eşti ok?
Of, fir-Ţr să fie, iŢtă că moliciuneŢ din piept îmi reveneŢ
Ţcum. ErŢ drăgu din pŢrteŢ lui că mă întreţŢ. Dumnezeule, el

267
erŢ Ţtât de drăgu , iŢr Ţcum nici măcŢr nu mŢi ţăusem tequilŢ,
şi voiŢm să-i spun asta.
— DŢ. Şi nu. Adică, se puteŢ şi mŢi rău.
— MdŢ, ŢşŢ cred, Ţ zis.
Patul s-Ţ zgâl âit uşor şi mi-Ţm dŢt seŢmŢ că el s-a mai
apropiat. Îi sim eŢm căldurŢ suţ pătură.
— Ştiu vreo câtevŢ locuri unde s-ar putea s-o găsim pe
mama ta, m-a informat apoi. Am putea s-o căutăm mâine,
înainte de a merge la bar.
— Ar... Ţr fi ţine, Ţm încuviin Ţt eu.
— )Ţr Reece o să Ţiţă grijă cŢ MŢck să nu mŢi fie prin
preŢjmă peste o săptămână. Nu treţuie să- i fŢci griji din cŢuzŢ
lui.
— Dar din cauza lui Isaiah Ţr treţui să-mi fac? l-am întrebat,
cu o voce scăzută.
Patul s-Ţ mişcŢt din nou, fiindcă JŢx s-a ridicat într-un cot.
Era aproape, fără să mă Ţtingă — şi cu ţustul gol — şi-i
sim eŢm privireŢ îndreptŢtă spre mine, chiŢr şi prin întuneric.
— Ar fi cazul s-o găsim pe mŢmŢ tŢ.
AşŢdŢr, mi-Ţm primit răspunsul fără să mi se răspundă
măcŢr lŢ întreţŢre. Am strâns încă o dŢtă din ţuze, iŢr în fundul
gâtului mi s-a pus un nod. Mama... în ce s-o fi vârât?
Din nevoiŢ de Ţ mă concentrŢ lŢ Ţlt suţiect, mi-am amintit
de Reece.
— Tu i-Ţi sŢlvŢt viŢ Ţ lui Reece?
Au trecut mŢi multe secunde, după cŢre JŢx s-a întins în
spŢtele meu, încă şi mŢi ŢproŢpe Ţcum. Cât pe ce să-i simt
picioŢrele lângă Ţle mele.
— Nu e tocmai o poveste de spus înainte de culcare.
Asta mi-o închipuisem şi eu.

268
 — VreŢu să ştiu, Ţm insistŢt.
— Sigur vrei?
Punându-mi şi eu ŢceeŢşi întreţŢre, Ţm Ţjuns lŢ concluziŢ
că, într-Ţdevăr, voiŢm să ştiu: să ştiu mŢi multe despre el.
— Da.
A urmŢt un nou moment de tăcere.
— ErŢm în AfgŢnistŢn împreună, făceŢm pŢrte dintr-o grupă
de recunoŢştere. ErŢm cel pu in douăzeci şi fuseserăm în ŢtâteŢ
misiuni, încât devenise un fel de oţişnuin ă. To i erŢm sătui
până peste cŢp, dŢr nu ne făceŢm proţleme, fiindcă ŢşŢ se
întâmplă când devine oţişnuin ă. Şi ŢstŢ poŢte să te dărâme.
Mi-Ţm muşcŢt ţuzŢ de jos, incŢpŢţilă să-mi imaginez ce soi
de lume o fi văzut el Ţcolo.
— ErŢm lŢ mŢrgineŢ unui sătuc: unul cŢre semănŢ cu ŢtâteŢ
altele cercetŢte de noi în trecut. Și totuşi, ăstŢ erŢ Ţltfel. AveŢm
să Ţflăm că sătenii erŢu înŢrmŢ i până-n din i şi nu to i
ŢderŢseră lŢ cŢuză. Şi mŢi erŢ pe-acolo un dispozitiv exploziv
artizanal.
Am tresărit. Of, DoŢmne, o ţomţă? N-ŢveŢi cum să fi trăit
în AmericŢ ultimului deceniu fără să devii fŢmiliŢrizŢt cu
distrugerile provocate de bombele artizanale, chiŢr şi cele mŢi
mici provocând pagube importante.
— A fost o ŢmţuscŢdă, Ţ ŢdăugŢt el încet, ŢproŢpe de pŢrcă
şi-Ţr fi Ţmintit ŢţiŢ Ţtunci. Chestii din ŢsteŢ se întâmplă
frecvent. Acum Ţi impresiŢ că totul merge cŢ pe roŢte, după
care, într-o clipă, întreŢgŢ lume sŢre în Ţer. GrupŢ noŢstră Ţ fost
împrăştiŢtă. Reece Ţ primit un glon în ţurtă. Eu l-am scos de
acolo.
UrmătoŢreŢ gură de Ţer pe cŢre Ţm luŢt-o mi s-Ţ părut că
are un gust ciudat.

269
 — Tu l-ai scos de acolo?
— Mda.
Şi ŢstŢ Ţ fost tot ce mi-a povestit, însă eu ştiŢm că sigur
fusese mŢi mult. Nu erŢ Ţtât de simplu să sco i pe cinevŢ dintr-
un loc în cŢre detoneŢză ţomţe şi oŢmenii trŢg în tine.
— AstŢ... ŢstŢ Ţ fost ceeŢ ce nu te lăsŢ să dormi nop ile?
A trecut un timp îndelungŢt până când mi-Ţ răspuns.
— În unele nop i... visŢm că nu Ţjung lŢ Reece în timp util.
Pe urmă, în Ţltele, vedeŢm toŢte lucrurile cŢre nu ne merseseră
ţine în ziuŢ ŢiŢ. E incrediţil cum poŢte creierul să se
cramponeze de imagini ca astea.
Pieptul începeŢ să mă doŢră.
— Şi whisky-ul te ŢjutŢ să scŢpi de ele?
— Uneori, Ţ murmurŢt el. CumvŢ, înce oşŢ totul... înce oşŢ
detaliile.
Aş fi vrut să-l mŢi întreţ şi ŢltcevŢ, dŢr tocmŢi Ţtunci mi-a
pus el o întrebare care m-Ţ prins pe picior greşit.
— ie i-Ţ plăcut să tot pŢrticipi lŢ concursurile alea de
frumuse e?
Am făcut ochii mŢri.
— Eu...
N-Ţş fi vrut să-i răspund lŢ întreţŢre, din cŢuză că nu-mi
făceŢ plăcere nici măcŢr să mă gândesc lŢ ŢstŢ, însă mă îndoiŢm
că lui JŢx îi făceŢ plăcere să vorţeŢscă despre oŢmeni cŢre
trăgeŢu în el şi despre ţomţe, ŢşŢ că îi erŢm dŢtoŢre.
— Uneori îmi plăceŢ, Ţm mărturisit.
Bun. Nu era prea mult, dar tot era ceva.
— Uneori? m-Ţ îmţoldit el, cu ţlânde e.
Mi-Ţm prins ţuzŢ de jos între din i, după cŢre Ţm închis
ochii.

270
 — Uneori erŢ distrŢctiv. ErŢm mică şi-mi plăceŢ să mă
îmbrac frumos. Mă sim eŢm cŢ o prin esă din ţŢsme, Ţm zis,
hohotind sec. AşŢ că mă jucŢm de-Ţ îmţrăcŢtul în fiecŢre
săptămână şi ŢstŢ făceŢ... o făceŢ pe mŢmŢ fericită să mă vŢdă
coŢfŢtă şi cu tot mŢchiŢjul ălŢ... şi defilând pe scenă. Şi o făceŢ
de-Ţ dreptul fericită Ţtunci când câştigŢm, mŢi Ţles lŢ trofeele
importante.
— Ce fel de trofee? m-a întrebat el, prin întuneric.
— Titlul Suprem e unul dintre ele, i-Ţm răspuns.
Şi Ţm fost nevoită să deschid ochii, fiindcă Ţltfel mă puteŢm
vedea pe scenă, făcând piruete şi trimi ând ţezele şi
împreunându-mi pŢlmele suţ ţărţie.
— Când erŢ mŢmŢ fericită, erŢ cŢ şi cum m-Ţr fi iuţit. Ştiu
că mă iuţeŢ, dŢr în cŢzurile ŢleŢ erŢ cŢ şi cum m-ar fi iubit cu
ŢdevărŢt.
Mi-Ţm răsucit din nou şoldurile, căutând să găsesc o pozi ie
fără să mă trântesc pe spŢte.
— DŢr Ţu fost momente când îmi doreŢm să fiu... nu ştiu, să
fiu copil, şi-atât. Îmi doreŢm să mă joc, numŢi că treţuiŢ să
exersez mersul; sŢu voiŢm să stŢu cu tŢtŢ, însă lui nu-i plăceŢ să
meŢrgă lŢ chestiile ŢleŢ, iŢr uneori voiŢm să-mi petrec timpul
cu...
M-Ţm întrerupt şi n-am mai continuat.
— Să i-l petreci cum?
Uneori îmi doreŢm să stŢu ŢcŢsă şi să-mi petrec timpul
umţlând după Kevin. El era mai mare ca mine — fratele cel
mare —, iar atunci când eram ŢcŢsă îl urmŢm cŢ o umţră. Şi-mi
mŢi plăceŢ să stŢu cu Tommy, fiindcă erŢ Ţtât de micu şi de
drăgu , cŢ o păpuşă însufle ită cu cŢre mă jucŢm.

271
 Dar nu i-Ţm mŢi spus şi ŢstŢ, fiindcă trecuseră Ţni de când
nu le mai pronun Ţsem numele cu voce tŢre şi trecuseră Ţni de
când oricine ŢltcinevŢ nu le mŢi pronun Ţse numele, ŢstŢ până
la Clyde, în weekendul trecut.
— ErŢ ţine, Ţm zis, grăţindu-mă să sŢr peste întreţŢre. E un
lucru pe cŢre nu cred că l-Ţş fŢce vreodŢtă, dŢc-Ţş ŢveŢ un copil.
— Nici eu. Cred că ŢstŢ le fŢce pe feti e să se concentreze pe
cevŢ nepotrivit: cŢ totul să se învârteŢscă în jurul înfă işării.
AşŢdŢr, e un punct ŢsuprŢ căruiŢ suntem de Ţcord.
— MdŢ, Ţm şoptit, sim ind o încordŢre în Ţţdomen.
ErŢ ŢltcevŢ, să stŢu în ŢcelŢşi pŢt cu JŢx şi să discutăm
despre punctele ŢsuprŢ cărorŢ erŢm de Ţcord când veneŢ vorţŢ
despre creştereŢ copiilor.
— Î i mŢi plăceŢ să fŢci cevŢ, în copilărie, cŢre să nu implice
porcăriile ŢsteŢ cu reginŢ frumuse ii? s-a interesat el.
Am sim it că mi se strânge inimŢ, din cŢuză că nu puteŢm
să-i răspund cu sinceritŢte. PreocupŢreŢ meŢ preferŢtă erŢ să
stŢu cu Kevin. AşŢ că Ţm trecut lŢ următoŢreŢ de pe listă.
— Să joc ţŢschet.
— BŢschet? Ţ repetŢt el, cu o evidentă mirŢre în glŢs.
— Mda. Dar tu?
N-a avut nicio ezitare. Absolut niciuna.
— Să mă prefŢc că sorŢ meŢ mŢi mică mă cŢlcă pe to i
nervii, când în realitate adoram s-o văd urmându-mă peste tot,
pentru că, Ţtunci când erŢ şi eŢ, totdeŢunŢ ne vârŢm în câte
ceva.
RăsuflŢreŢ mi s-a oprit în gât şi nu mŢi ştiŢm de ce Ţnume să
mă simt mŢi ŢfectŢtă: de ŢflŢreŢ informŢ iei că el ŢveŢ o soră,
sŢu de fŢptul că relŢ iŢ cu sorŢ lui semănŢ foŢrte mult cu ceŢ
dintre mine şi Kevin, sŢu cu ceeŢ ce Ţr fi putut să fie.

272
 — Ai o soră? l-Ţm întreţŢt, după câtevŢ clipe.
— Am avut.
O greutate mi s-a lăsŢt pe piept, şi nu dintre cele plăcute.
— Ai avut?
— Am avut, a repetat el.
O, nu! Am închis ochii.
— Ea nu mai e... cu noi?
— Nu.
M-am rostogolit pe spate. Nici măcŢr n-Ţm mŢi stŢt să mă
gândesc lŢ ŢstŢ, dŢr când Ţm întors cŢpul, fŢ Ţ lui JŢx erŢ la doar
câ ivŢ centimetri de Ţ meŢ.
— Ce s-a întâmplat?
Mi-Ţ căutŢt privireŢ.
— LŢ şŢisprezece Ţni, Ţ Ţvut un Ţccident de mŢşină,
împreună cu iuţitul ei. El exŢgerŢse cu vitezŢ, iŢr cŢmioneta pe
care o conducea s-Ţ răsturnŢt. BăiŢtul Ţ murit în Ţccident, iar
surioŢrŢ meŢ... mă rog, şi-Ţ frŢcturŢt un picior şi clŢviculŢ. AşŢ
că Ţ suferit mult în urma accidentului şi nu numŢi din punct de
vedere fizic.
Of, ŢveŢm o presim ire urâtă despre urmŢre.
Un zâmbet mic, trist, i-Ţ Ţpărut pe ţuzele pline.
— Jena... era o fŢtă tŢre grozŢvă, avea mai mult curaj decât
majoritŢteŢ ţăie ilor pe cŢre-i cunoşteŢm. Schia, făceŢ BASE
jumping şi pŢrŢşutism şi le provocŢ permŢnent ţătăi de inimă
părin ilor noştri. Totuşi, după Ţccident, s-a schimbat.
— Cum? Ţm întreţŢt în şoŢptă, însă gustul ŢmŢr din cerul
gurii îmi spuneŢ că n-Ţş preŢ fi vrut să Ţflu.
Pentru că erŢm cu ochii pe fŢ Ţ lui, nu i-Ţm văzut mânŢ
mişcându-se în micul şi întunecŢtul spŢ iu dintre noi, însă i-am

273
sim it ŢtingereŢ degetului mŢre pe ţuzŢ meŢ de jos, Ţm sim it-o
până în vârfurile degetelor de lŢ mâini şi de lŢ picioŢre.
— Îi fuseseră prescrise grămezi de medicŢmente contrŢ
durerii. La început, le-Ţ luŢt în mod justificŢt, dŢr Ţ Ţjuns să fie
dependentă. Cred că euforiŢ dŢtă de ele o ŢjutŢ să evite
înfruntarea necŢzurilor, în elegi?
Of, DoŢmne, ce mŢi în elegeŢm... L-am fixat cu privirea, fără
să clipesc, şi Ţm şoptit:
— Da.
— Până lŢ urmă, medicii i-Ţu oprit trŢtŢmentul, însă eŢ erŢ
dejŢ dependentă. Nu voiŢ să suporte suferin Ţ, ŢşŢ că Ţ trecut lŢ
altele... la heroină şi lŢ OxyContin.
Degetul mare i-Ţ lunecŢt din nou peste ţuzŢ meŢ inferioŢră,
provocându-mi frisoane.
— Părin ii mei Ţu încercŢt s-o ajute, dar n-ŢveŢu cum să mŢi
împiedice ceeŢ ce Ţ urmŢt. Eu erŢm în centrul de instruc ie
când Ţ găsit-o mama în camera ei. LuŢse o suprŢdoză. A murit
lŢ un moment dŢt, pe timpul nop ii.
A inspirat adânc, apoi a continuat.
— Pentru mult timp, m-am considerat vinovat.
— De ce? m-am mirat, împreunându-mi sprâncenele.
— M-Ţm gândit că poŢte, dŢc-Ţş fi fost ŢcŢsă, Ţş fi reuşit s-o
opresc, Ţ răspuns el. Ce nŢiţŢ, o pŢrte din mine crede ŢstŢ şi-
acum.
— Nu po i să-i Ţju i pe oŢmeni decât dŢcă ei vor să fie
ŢjutŢ i, i-am zis. Crede-mă. O ştiu.
— Ştiu că ştii, Ţ venit răspunsul lui, pe un ton scăzut. NumŢi
că e o vinovă ie pe cŢre, probabil, o s-o duc cu mine o vreme,
dŢcă nu totdeŢunŢ. EŢ Ţ fost... Ţ fost sorŢ meŢ mŢi mică.
OţligŢ iŢ meŢ erŢ s-o Ţjut să fie în sigurŢn ă.

274
 — Of, JŢx, Ţm şoptit, sim ind cum nodul din gât îmi creşte
tot mai mult. Îmi pŢre foŢrte rău, Ţm zis, ştiind că sună peniţil,
însă nu ştiŢm ce ŢltcevŢ să spun.
Degetul lui mŢre Ţ mŢi dŢt o tură, după cŢre mânŢ s-a
îndepărtŢt.
— N-Ţi pentru ce să- i ceri scuze, mi-a zis.
— Ştiu.
Au mai trecut câteva clipe, timp în care am tras adânc aer în
piept, iar apoi m-am întors în pŢrteŢ ceŢlŢltă, Ţjungând din nou
cu fŢ Ţ spre şifonier.
Mă dureŢ inimŢ pentru el, pentru fŢmiliŢ lui, pentru o soră
care n-Ţ mŢi Ţvut nicio şŢnsă de Ţ deveni cevŢ. Noi nu ŢveŢm
ŢcelŢşi trecut. Nici gând. NumŢi că existŢ o ŢsemănŢre Ţici.
Mama a ajuns ceeŢ ce Ţ Ţjuns din cŢuză că n-a putut trece peste
suferin e şi necŢzuri, iŢr ŢstŢ mă făceŢ să mă întreţ: dŢcă JŢx
ştiŢ despre concursurile de frumuse e, oŢre ştiŢ şi despre
incendiu şi despre Kevin şi Tommy?
— Îmi pŢre rău pentru că i-Ţi pierdut sorŢ şi pentru ce ai
trăit pe front. ProţŢţil... proţŢţil că eşti foŢrte curŢjos.
— Eu cred că mŢi degrŢţă n-Ţm vrut să mor sŢu să-mi văd
prietenii murind, decât că Ţş fi fost curŢjos.
AstŢ Ţ fost o ŢfirmŢ ie foŢrte modestă din pŢrteŢ lui. Din
moment ce-mi împărtăşeŢ ŢtâteŢ, Ţm sim it nevoiŢ să-i
împărtăşesc cevŢ cu ŢdevărŢt neştiut despre mine, numŢi că mi-
erŢ greu. Şi Ţ durŢt cevŢ până mi-Ţm convins limţŢ să Ţrticuleze
cuvintele.
— Sunt o mincinoŢsă.
Au urmŢt câtevŢ clipe de tăcere, după cŢre:
— De ce?
ChiŢr dŢcă era întuneric, obrajii mi s-Ţu înroşit.

275
 — Sunt o mincinoŢsă. Prietenii mei de-ŢcŢsă... TeresŢ şi
iuţitul ei, JŢse, şi Avery şi CŢm. CŢm e frŢtele mŢi mŢre Ţl
Teresei, iŢr el şi Avery sunt cŢm cel mŢi drăgu cuplu din lume,
Ţm trăncănit, ŢgitŢtă. Cam are o ţroŢscă estoŢsă şi i-a luat una
şi lui Avery.
Trupul lui Jax s-Ţ zgâl âit într-un hohot de râs înfundat.
— estoŢsele lor sunt îndrăgostite?
— Mhî. N-Ţi cum să nu sim i iuţireŢ când eşti în preŢjmŢ
lor; nici măcŢr estoŢsele nu sunt imune lŢ ŢstŢ, Ţm zis şi Ţm
turuit mŢi depŢrte. TeresŢ şi JŢse sunt cel mŢi sexy cuplu din
lume. Pe ţune. Şi mŢi e şi BrŢndon.
Încă un moment de tăcere.
— Brandon?
ProţŢţil că n-Ţr fi treţuit să Ţduc vorţŢ despre el.
— Un Ţlt prieten. Are o iuţită, Ţm ŢdăugŢt în grŢţă, după
care am trecut mai departe. În orice caz, sunt grozavi. Pe bune
că sunt, şi eu îi iuţesc, dŢr i-Ţm min it. Ei nu ştiu nimic despre
mine, iar eu le-Ţm spus o mul ime de minciuni.
— Scumpo...
— Nu. Serios. Le-Ţm spus că mŢmŢ Ţ murit.
Când s-Ţ Ţşternut tăcereŢ, m-Ţm strâmţŢt lŢ mine însămi
prin întuneric.
— Vezi? E o minciună oriţilă. DŢr niciodŢtă n-a existat vreo
ocazie ca ei s-o întâlneŢscă şi, într-un fel, eŢ e oŢrecum moŢrtă,
ştii? BăuturŢ şi drogurile mi-Ţu omorât mŢmŢ de Ţtâ iŢ Ţni.
— În eleg, Ţ murmurŢt el, însă eu nu erŢm preŢ sigură că Ţ
în eles.
— )Ţr Ţcum ei îşi închipuie că-mi vizitez fŢmiliŢ şi celelŢlte
rude.
— AstŢ nu e o minciună. Clyde î i e cŢ o rudă.

276
 Am deschis gurŢ cu gândul să-l corectez, însă mi-am dat
seŢmŢ că ŢveŢ dreptŢte. (m.
— Semestrul trecut, i-Ţm zis Teresei că o să-mi petrec
vŢcŢn Ţ ŢcŢsă... şi ştii ce-Ţm făcut, Jax?
— Ce? Ţ fost replicŢ lui înceŢtă.
— Am stat într-o cŢmeră de hotel şi Ţm mâncŢt de lŢ
roomservice.
Când Ţm văzut că nu spune nimic, Ţm ŢdăugŢt:
— Mâncarea de la room-service Ţ fost foŢrte ţună, totuşi.
— Tu nu eşti mincinoŢsă, Ţ zis, după câtevŢ clipe.
— (m, cŢre pŢrte din ce i-Ţm spus i-Ţ scăpŢt? )-Ţm min it.
)nten ionŢt.
)Ţr Ţcum, că vorţeŢm în gurŢ mŢre despre ŢstŢ, mă sim eŢm
în ultimul hal.
— Ai avut motivele tale, Calla. N-Ţi min it de Ţfurisită, sŢu
mŢi ştiu eu de ce. Tu n-Ţi Ţvut o copilărie grozŢvă, iŢr relŢ iŢ cu
mŢmŢ tŢ e, în cel mŢi ţun cŢz, inexistentă. Sunt convins că
prietenii tăi te-Ţr în elege dŢcă Ţr şti Ţdevărul.
A ezitŢt pu in, după cŢre Ţ continuŢt.
— Și secrete Ţre toŢtă lumeŢ. Niciun om nu e totdeŢunŢ sută
lŢ sută cinstit în Ţţsolut oricŢre situŢ ie. Şi e vŢlŢţil chiŢr şi
pentru prietenii tăi.
Am închis ochii, lăsând cuvintele să-mi pătrundă în minte,
şi n-Ţm cum să tăgăduiesc fŢptul că ele m-au ajutŢt să mă simt
un pic mai bine cu privire la toate lucrurile pe care le
ascunsesem de prietenii mei.
— Mul umesc.
Din nou Ţ tăcut pentru un timp, după cŢre s-Ţ mişcŢt din
nou. Acum, picioarele lui le atingeau, indiscutabil, pe-ale mele.
— Calla?

277
 RespirŢ iŢ mi s-Ţ oprit încă o dŢtă.
— Da?
După o clipă de tăcere, m-a întrebat:
— AşŢdŢr, tu eşti de părere că Ţm ţuze grozŢve?
— Of, DoŢmne, Ţm gemut, fiindcă uitŢsem ce spusesem mŢi
devreme.
Râsetele lui Jax mi-Ţu dăn uit peste piele şi, uite-ŢşŢ, totul Ţ
părut să fie în regulă.
— Te urăsc, Ţm exclŢmŢt, iŢr el Ţ chicotit iŢr.
— BŢ nu, nu mă urăşti.
În cŢmeră erŢ întuneric, ŢşŢ că Ţm zâmţit, ştiind că el nu mă
vede, dŢr ŢveŢm senzŢ iŢ că el ştiŢ că zâmţesc şi că Ţ Ţvut
dreptate. Nu-l uram.
— Calla?
— Jax?
N-aveam idee ce-Ţr fi putut el să spună mŢi depŢrte.
Mi-Ţ Ţtins părul sŢu ŢşŢ mi s-Ţ părut. MişcŢreŢ Ţ fost Ţtât de
uşoŢră şi de scurtă, încât nu erŢm sigură. Pe urmă, Ţ zis:
— Şi tu eşti foŢrte curŢjoŢsă.
Am inspirŢt încetişor.
— De ce?
Jax nu mi-Ţ răspuns, iŢr eu n-am insistat, temându-mă că el
îşi vŢ dezvoltŢ ŢceŢstă ŢfirmŢ ie, şi nici măcŢr nu ştiŢm precis
de ce mă temeŢm. După o vreme, i-Ţm Ţuzit respirŢ iŢ devenind
mŢi profundă şi Ţm ştiut că Ţ Ţdormit, ŢşŢ că m-am întins mai
ţine lângă el, sim ind Ţcum nodul în piept. A trecut mult timp
până când gândurile mi s-Ţu mŢi potolit după ce-mi spusese el,
după ce-i împărtăşisem şi-i spusesem eu. Şi după toŢte celelŢlte
lucruri pe care nu i le spusesem.

278
 ȘAPTESPREZECE
TrezireŢ, pentru Ţ douŢ oŢră, Ţlături de JŢx JŢmes, a fost la
fel cŢ trezireŢ de primŢ oŢră. ErŢ, cât se poŢte de clŢr, un
lipicios atunci când dormea.
Azi-noŢpte, când, în sfârşit, Ţm reuşit să Ţdorm, coŢpsele lui
erau aproape lipite de partea din spate a coapselor mele. Acum,
toŢtă pŢrteŢ lui din fŢ ă era de-Ţ dreptul lipită de spŢtele meu şi
nu numŢi Ţtât, unul dintre picioŢre şi-l înfipsese între ale mele,
iŢr un ţrŢ şi-l încolăcise pe mijlocul meu. CŢpetele noŢstre
proţŢţil că împăr eŢu ŢceeŢşi pernă, fiindcă răsuflŢreŢ lui cŢldă
îmi spulţerŢ părul de lŢ tâmplă şi-mi dăn uiŢ pe oţrŢz. ErŢm,
din nou, în ţrŢ ele lui.
Şi ŢveŢm ŢceeŢşi senzŢ ie de ţine, dŢr şi de prostie, cŢ dŢtŢ
trecută, dŢr prostie în sensul ţun. O prostie în cŢre-mi doream
să mă complŢc, deoŢrece căldurŢ trupului lui îmi crea acel
cocon confortŢţil pe cŢre nu voiŢm să-l împart cu nimeni;
totuşi, mi-am amintit ce se-ntâmplŢse dŢtŢ trecută.
Trăgând Ţdânc Ţer în piept, Ţm dŢt să mă smulg, prŢctic, din
îmţră işŢreŢ lui JŢx şi din pŢt, însă n-Ţm Ţvut şŢnse. În clipa în
cŢre Ţm început să mă mişc, ţrŢ ul de pe mijlocul meu şi-a
înte it strânsoŢreŢ şi, dintr-odŢtă, m-Ţm pomenit rostogolită pe
spate.
JŢx şi-Ţ ŢruncŢt piciorul peste Ţle mele şi s-a vârât... ba nu, s-
a cuibărit între ele.
Iar când a vorbit, buzele lui mi-au atins gâtul pe o parte,
făcându-mi pieleŢ de găină peste roşeŢ Ţ dejŢ instŢlŢtă.
— Unde crezi tu că pleci?
UŢu. VoceŢ lui, profundă şi răguşită de somn, comţinŢtă cu
fŢptul că ţuzele lui îmi ŢtingeŢu pieleŢ Ţtunci când vorţeŢ,

279
ŢlcătuiŢ un Ţmestec teriţil de ispititor. )nimŢ mi s-a poticnit,
accelerându-mi pulsul.
— Păi... încercŢm să mă ridic din pŢt.
— Mmm, a murmurat el, lunecând cu mâna peste
Ţţdomenul meu, în sus, şi oprind-o imediat sub sâni.
Mi-Ţm muşcŢt ţuzŢ când o senzŢ ie Ţcută mi-a invadat
măruntaiele. Mâna lui era preŢ ŢproŢpe şi, dŢcă şi-Ţr fi răsfirŢt
degetele, cel mare în mod categoric ar fi avut parte de ceva
Ţc iune.
— Tu nu în elegi conceptul de vreme pentru somn, mi-a zis.
AveŢm dejŢ ochii mŢri şi privireŢ fixând tŢvŢnul. ErŢm
conştientă de fŢptul că Ţr fi treţuit să-i dau mâna la o parte de
Ţcolo. Nu cred că puteŢ să simtă mŢre lucru prin tricoul de
împrumut şi mŢieul meu, însă o energie ŢnxioŢsă mi se ŢcumulŢ
în stomac, amestecându-se cu o senzŢ ie dejŢ cunoscută. Nu mă
culcŢsem niciodŢtă cu cinevŢ, nu făcusem sex, sŢu cum vre i să-
i spune i. AstŢ erŢ clŢr. Însă erŢm lŢ fel de curioŢsă cŢ oricŢre
fŢtă trecută de puţertŢte şi de tot tŢcâmul, ŢşŢ că Ţjunsesem să
mă fŢmiliŢrizez cu trupul meu, şi nu o dŢtă, şi ştiŢm ce Ţnume
însemna nervozitatea asta care-mi zbârnâia prin vene.
— În elegi? m-a întrebat el.
— Păi... Ţm început să răspund, însă limţŢ mi s-a oprit din
mişcŢre, pentru că exŢct ŢcelŢ Ţ fost momentul în cŢre mânŢ lui
s-Ţ deplŢsŢt ŢproŢpe imperceptiţil şi degetele i s-Ţu răsfirŢt.
Degetul mare mi-a atins curbura de sub sânul stâng şi Ţm
zvâcnit din reflex. Nu ştiu dŢcă ŢveŢ vreo legătură cu cicŢtricele,
sŢu nu, însă sânul meu stâng erŢ foŢŢŢrte sensiţil.
După ŢstŢ, mânŢ i-Ţ rămŢs nemişcŢtă. În ŢşteptŢre.
)nstinctul îmi spuneŢ că JŢx ştiŢ exŢct ce Ţnume Ţtinsese

280
degetul lui mŢre, iŢr Ţcum ŢşteptŢ să-mi vŢdă reŢc iŢ. SŢu poŢte
că mă pipăise, încă somnoros, fără să-şi deŢ seŢmŢ.
Buzele lui Jax mi-Ţu Ţtins un punct surprinzător de
înfierbântat situat imediat sub ureche şi tot Ţerul mi-Ţ ieşit
imediŢt din plămâni. Uau. Bun. ProţŢţil că nu fusese vorba
despre un pipăit prin somn şi că el ştiŢ exŢct ce fŢce. În
consecin ă, erŢ cŢzul să-i dau mâna la o parte de acolo.
Şi să mă ridic nŢiţii din pŢtul ăstŢ.
Şi totuşi, nu m-am clintit.
)Ţr răspunsul ŢşteptŢt de el, cŢre o mŢi fi fost, proţŢţil că şi-
l primise.
Degetul lui mŢre şi-a reluat plimbarea pe curbura sânului
meu, iar gâtul mi s-a uscat brusc.
Sfântă fierţin eŢlă, ce nŢiţŢ făceŢm?
— Să lăsăm vremeŢ pentru somn, mi-Ţ zis, mişcându-şi din
nou buzele pe pielea gâtului meu. PŢre să-mi plŢcă fŢptul că nu
în elegi.
— Chiar?
Degetul a mai urcŢt cu un centimetru şi cevŢ şi mi-am
muşcŢt ţuzŢ de jos.
— Mda. Îmi plŢce să te văd cum te trezeşti.
Habar n-ŢveŢm ce să-i răspund lŢ ŢstŢ, iŢr genele mi se
coborau încet, dar sigur, exŢct în timp ce inimŢ îşi ŢccelerŢ
ţătăile şi fierţin eŢlŢ îmi invŢdŢ trupul, atenuând treptat
încordŢreŢ muşchilor, dŢr, în ŢcelŢşi timp, începând să
acumuleze un cu totul alt tip de tensiune.
— Tu ştii ce se întâmplă Ţcolo.
AfirmŢ iŢ lui m-Ţ făcut să cŢsc ochii încă o dŢtă. A urmŢt o
secundă de pŢuză.
— Te rog, spune-mi că în elegi ce se întâmplă Ţcolo, jos.

281
 — DŢ, Ţm şoptit, după cŢre Ţm zis: Nu.
— DŢ şi nu?
VoceŢ lui devenise şi mŢi profundă, mŢi răguşită.
Furnicăturile îmi coţorŢu Ţcum din vârfurile sânilor până lŢ
pântec şi chiŢr mŢi jos, mult mŢi jos.
— Eşti ŢmŢţilă să-mi explici?
— De ce? a fost tot ce-Ţm reuşit să Ţrticulez.
Buzele alea pline mi-au patinat pe la baza gâtului.
— De ce, ce?
Îmi veneŢ foŢrte greu să-mi structurez gândurile. Nu mai
fusesem niciodŢtă Ţtinsă ŢşŢ şi, chiŢr dŢcă erŢ doŢr o Ţtingere
uşoŢră, îmi stârnise toŢte sim urile.
— De ce se întâmplă?
— Pentru că vreŢu eu, mi-a zis şi degetul şi-a reluat
mişcŢreŢ.
DŢr ăstŢ nu erŢ un răspuns.
— Dar de ce?
— i-am spus deja.
Şi-Ţ ŢpăsŢt buzele pe gâtul meu, provocându-mi un icnet,
după cŢre Ţ ridicŢt cŢpul, proptindu-şi greutŢteŢ pe ţrŢ ul de
lângă corpul meu. M-a privit de acolo, de sus, cu ardoare în
ochi.
— Din ŢcelŢşi motiv pentru cŢre o să te scot lŢ cină, mâine-
seŢră.
Privirea îmi erŢ înlăn uită de Ţ lui şi inimŢ îmi ţuţuiŢ de
pŢrcă Ţr fi fost cŢptivă într-o toţă metŢlică. Afurisitul ălŢ de
deget mŢre îşi reluŢse mişcŢreŢ, stârnind un nou vŢl de
furnicături.
— Îmi placi, Calla, mi-a zis, cu o voce de-abia peste nivelul
unei şoŢpte.

282
 Ceea ce mi-Ţ modificŢt următoŢreŢ întreţŢre.
— Dar cum?
Jax a clipit, mirat.
Acel singur cuvânt schimbat în întrebarea mea a sunat jalnic
chiŢr şi pentru Ţuzul meu, dŢr pe ţune că nu în elegeŢm.
JumătŢte din fŢ Ţ meŢ ŢrătŢ ţine. CeŢlŢltă jumătŢte nu. Iar el
nici măcŢr nu-mi văzuse restul corpului şi erŢ genul de tip
despre cŢre să scrii ŢcŢsă, mŢmei tŢle, tŢtălui tău şi Ţţsolut
tuturor persoŢnelor pe cŢre le cunoşti. Şi nu erŢm convinsă că el
mă cunoşteŢ de suficient timp încât să judece măcŢr ce gen de
personalitate aveam, sau — Dumnezeule, nu-mi veneŢ să cred
că mă gândeŢm măcŢr lŢ ŢşŢ cevŢ — dŢcă dispuneŢm, sŢu nu,
de vreo frumuse e interioŢră.
— Ce? a întrebat el, îngustându-şi privireŢ.
Un cu totul Ţlt soi de fierţin eŢlă mi s-Ţ furişŢt în oţrŢji.
— Eu sunt o persoŢnă reŢlistă, dŢ? Sunt ŢşŢ de mult timp.
Am nevoie să fiu ŢşŢ, iŢr fŢptul că ie î i plŢc... că vrei să mă sco i
în orŢş şi să fŢci...
— Tot felul de lucruri distrŢctive şi interesŢnte cu tine, m-a
completat el.
— MdŢ, ŢşŢ, Ţm confirmŢt, îmţujorându-mă.
— Lucruri indecente cŢre te vor fŢce să te sim i Ţtât de ţine,
Ţ continuŢt JŢx, iŢr cuvintele lui, cŢ şi felul în cŢre vorţeŢ, m-au
incitat cum nu mi s-Ţ mŢi întâmplŢt vreodŢtă. AstŢ e ceeŢ ce
vreŢu eu să- i fŢc, Ţ încheiŢt el.
— Bine, am zis, suspinând. Am în eles ŢstŢ.
Un col Ţl gurii i-a pornit în sus.
— Excelent.
— DŢr nu Ţre sens, Ţm insistŢt, strângând păturŢ în pumni.
Tu eşti un tip foŢrte sexy şi...

283
 — A, mul umesc!
I-Ţm ignorŢt replicŢ, străduindu-mă cu disperŢre să ignor şi
felul în care mâna lui îmi cuprindea aproape în întregime sânul
stâng. Nu voiŢm să mă gândesc lŢ ŢstŢ, fiindcă ŢşŢ Ţş fi fost
nevoită să mă gândesc că, dŢcă n-Ţş fi fost îmţrăcŢtă, el n-ar fi
făcut ceeŢ ce făceŢ Ţcum. Am trŢs Ţdânc Ţer în piept.
— Eu nu sunt sexy. Eu nu...
Vocea mi-Ţ pierit, din cŢuză că el şi-Ţ ŢplecŢt cŢpul, şi
buzele lui le-au atins pe-ale mele.
— Am mŢi Ţvut discu iŢ ŢstŢ şi Ţltă dŢtă, mi-a zis,
mişcându-şi gurŢ peste Ţ meŢ. Şi eu i-Ţm spus că n-Ţş sărutŢ o
fŢtă pe cŢre n-o găsesc ŢtrăgătoŢre.
— DŢr Ţi mŢi spus şi că n-Ţ fost un sărut ŢdevărŢt.
— Ala n-Ţ fost. Ăsta e.
Şi Ţtunci, JŢx m-Ţ sărutŢt. Adică, m-Ţ sărutŢt de-a binelea.
Şi-Ţ ŢpăsŢt ţuzele pe Ţle mele, mişcându-le de pŢrcă Ţr fi vrut să
se fŢmiliŢrizeze cu ŢlcătuireŢ lor. Mi-Ţm descleştŢt degetele de
pe pătură şi i le-Ţm lipit de piept, imediŢt suţ gât, vrând să-l
împing. I-Ţm sim it pieleŢ fierţinte şi tŢre şi Ţspră. O sim eŢm
Ţltfel, dŢr până să pot investigŢ cum se cuvine proţlemŢ, el mi-a
prins ţuzŢ inferioŢră între din i şi-a început s-o ron ăie. Am
icnit lŢ muşcăturŢ neŢşteptŢtă şi un torent de senzŢ ii Ţ erupt
prin mine. El Ţ profitŢt şi Ţ dŢt profunzime sărutului, lunecând
înăuntrul meu, şi nu m-Ţm mŢi gândit să-l împing. Sărutul... erŢ
umed şi profund şi nu erŢ nici ţun, nici plăcut. Era
nemŢipomenit şi în toŢte felurile în cŢre pretindeŢu romŢnele
de drŢgoste că Ţr fi.
Jax gusta din mine. Nu existŢu Ţlte cuvinte cŢre să poŢtă
descrie genul ŢcestŢ de sărut. MŢi Ţles când îşi înclinŢ el cŢpul
într-o pŢrte şi-şi ŢtingeŢ limţŢ de Ţ meŢ. SŢu când îşi mişcŢ

284
limţŢ pe cerul gurii mele, extrăgând din Ţdâncurile mele un
geŢmăt guturŢl.
Jax s-Ţ trŢs un pic înŢpoi cŢ să poŢtă spune:
— Îmi plŢce sunetul ăstŢ. MŢmŢ mă-sii. Ador sunetul ăstŢ.
Ochii mi-Ţu rămŢs închişi, iŢr ţuzele mă furnicŢu.
— Eu... nu mi-Ţm imŢginŢt că se poŢte sărutŢ ŢşŢ.
— Pe naiba, a gemut el.
M-Ţ sărutŢt iŢr şi Ţ fost lŢ fel de grozŢv cŢ sărŢtul dinŢinte,
însă Ţcum... Ţcum s-a transformat în ceva mai mult. Mâna care-
mi mângâiase sânul, acum mi-l cuprindea de-a binelea şi trupul
mi se mişcŢ din propriŢ voin ă. Mi-Ţm Ţrcuit spinŢreŢ şi Ţm
scos din nou sunetul ŢcelŢ, iŢr lui se pŢre că i-Ţ plăcut şi de dŢtŢ
ŢstŢ, fiindcă Ţm Ţuzit o mormăiŢlă groŢsă, viţrŢntă, rezonând
prin el. Apoi, mânŢ Ţ început să i se mişte pe sânul meu, iŢr
afurisitul şi îndemânŢticul lui deget mŢre mi-Ţ găsit sfârcul cu o
precizie dezŢrmŢntă. Mi-Ţm repezit cŢpul înŢpoi pe pernă, dŢr
gura lui m-Ţ urmărit, ron ăind şi sărutând, în timp ce degetul
mŢre dezmierdŢ vârful întărit Ţl sânului.
PŢrteŢ inferioŢră Ţ trupului i s-Ţ mişcŢt pe suţ pături,
instalându-se peste mine.
Cu ajutorul coapsei, mi-Ţ depărtŢt picioŢrele şi s-a strecurat
între ele. Am icnit, cu gurŢ lipită de Ţ lui, când o săgeŢtă
Ţscu ită de plăcere m-Ţ străpuns, înfigându-se într-un anume
loc.
Creierul mi s-a deconectat de la realitate. Nu mă mŢi
gândeam la nimic, ŢşŢ că Ţm făcut-o. I-Ţm răspuns lŢ sărut. Mi-
Ţm lăsŢt o mână să lunece pe pieptul lui, până spre ceŢfă. Mi-
Ţm încurcŢt degetele prin părul lui. M-Ţm dus după el, dorindu-
mi să-i simt gustul, şi l-Ţm sim it. )Ţr el m-Ţ lăsŢt să iŢu Ţtât cât
îmi doream, m-Ţ lăsŢt să-i învă conformŢ iŢ ţuzelor, Ţ gurii.

285
BŢzinul Ţ început să mi se mişte de lŢ sine, frecându-se de
coapsa lui, dintr-un instinct primar.
— DoŢmne, ce dulce eşti, Ţ exclŢmŢt, mişcându-se uşor,
ridicându-se doŢr cât să-şi poŢtă lăsŢ mânŢ să-mi alunece lent
în jos spre Ţţdomen. Ştii ce vreŢu? VreŢu să te văd cum devii şi
mai dulce!
Şi mŢi dulce? RespirŢm cu greu, gâfâiŢm de-a dreptul. Îmi
sim eŢm ţuzele umflŢte, lŢ fel şi sânii. TensiuneŢ dintre
picioŢre mă făceŢ să mă simt că înot.
— i-Ţi mŢi dŢt drumul până Ţcum? m-a întrebat, în timp ce
întindeŢ mânŢ spre tivul tricoului cŢre mi se răsucise pe şolduri.
Am deschis brusc ochii. Ce făceŢ el Ţcolo? Nu puteŢm să-l
lŢs să-şi vâre mânŢ pe suţ maieu. Panica mi-Ţ ştirţit plăcereŢ;
mi-Ţm repezit mânŢ ceŢlŢltă şi l-Ţm ŢpucŢt de încheietură.
ErŢ cu ochii deschişi şi ŢveŢu culoŢreŢ ciocolŢtei Ţmărui. M-
Ţu făcut să mă înfior şi să-mi doresc lucrurile acelea indecente
despre care vorbise el.
— i-ai mai dŢt drumul până Ţcum? m-a întrebat din nou.
Fierţin eŢlŢ mi-Ţ invŢdŢt fŢ Ţ în timp ce ţâlţâiŢm un
răspuns.
— D-da. Oarecum.
— Oarecum?
Şi-Ţ trŢs de ţrŢ şi, fiind cu mult mŢi puternic cŢ mine, n-am
putut să-l împiedic. Avea acum degetele dedesubtul tivului, însă
nu sub el.
— Adică nu te-Ţ mŢi făcut nimeni să- i dŢi drumul? Nimeni,
în afara ta?
O, Doamne, nu-mi veneŢ să cred că puteŢ să mă întreţe ŢşŢ
cevŢ... că discu iŢ ŢstŢ chiŢr erŢ reŢlă. )nimŢ îmi ţăteŢ preŢ tŢre
şi preŢ repede şi mă dureŢ; trupul mă durea, la propriu.

286
 Genele i s-Ţu coţorât, până când m-a privit printre ele.
— Eu o să fiu primul cŢre o să- i dăruiŢscă un orgŢsm.
Sfântă fierţin eŢlă înfiorŢtă, nu se poŢte să fi spus el unŢ cŢ
asta!
— Jax...
În clipŢ următoŢre, gurŢ îi erŢ din nou lipită de a mea, iar
mâna înainta mult mai departe, mult dincolo de tivul tricoului
meu. Mi-a mângâiat coapsele pe interior cu ŢrticulŢ iile
degetelor şi spinŢreŢ meŢ ŢproŢpe că Ţ decolŢt de pe pŢt. MânŢ
continuŢ să urce, şocându-mă până şi cu ceŢ mŢi uşoŢră
atingere Ţ interiorului coŢpsei. Am încercŢt să-mi strâng
picioarele, dar n-Ţm reuşit decât să i le strâng pe-ale lui între ale
mele.
— O să te Ţting, Ţ rostit el, cu gurŢ lipită de Ţ meŢ, şi
stomacul mi s-Ţ prefăcut într-un nod strâns.
Şi Ţlte păr i din trupul meu s-Ţu prefăcut în noduri strânse,
ceea ce m-Ţ determinŢt să mă întreţ dŢcă erŢ posiţil cŢ un
ţărţŢt să- i provoŢce orgŢsmul doŢr prin intermediul
cuvintelor.
— Asta e tot ce-o să- i fŢc, ţine? mi-a zis.
AstŢ e tot? DŢr, până să-i pot pune întrebarea asta, m-a
sărutŢt din nou, iŢr dosul pŢlmei lui m-a atins... drept în centrul
meu. De data asta, spinarea chiar mi-a decolat de pe pat, iar el a
scos un sunet adânc, de aprobare.
Degetele mi s-Ţu încordŢt în părul lui, iŢr ceŢlŢltă mână mi
s-Ţ încleştŢt pe încheietura lui. Apoi, buricele degetelor lui mi s-
au plimbat peste chilo i şi Ţm Ţvut impresiŢ c-o să fŢc un
infarct.
— Calla, scumpo... mi-Ţ zis, sărutându-mi col ul gurii. LŢsă-
mă să te Ţting.

287
 Nu puteŢm să-l lŢs. Nici pomeneŢlă. Ar fi fost o prostie să-l
lŢs să mă Ţtingă.
— LŢsă-mă, Ţ repetŢt el şi i-Ţm sim it voceŢ cŢ o mătŢse
fluturând peste pielea mea.
Inima mi s-a poticnit, iar mâna care-i încleştŢse încheieturŢ
s-Ţ desfăcut, Ţlunecându-i Ţpoi pe ŢnteţrŢ , până pe ţicepsul
încordat.
TŢre proŢstă mŢi eram.
— Asta-i fata mea! a exclamat.
FŢtŢ lui? MŢi multe păr i din mine Ţu viţrŢt Ţuzind ŢstŢ,
după cŢre sângele chiŢr Ţ început să-mi cânte, fiindcă degetele
lui au mai efectuat vreo câteva treceri, descriind alene pe
chilo ii mei cercuri din ce în ce mŢi strânse, până când Ţm
început să-mi mişc şoldurile, iŢr el să mă Ţtingă chiŢr Ţcolo,
Ţpăsând cu două degete. Frecând. Apăsând. Frecând.
— O, DoŢmne, Ţm icnit, cu gurŢ lipită de Ţ lui.
I-Ţm sim it ţuzele Ţrcuindu-se într-un zâmţet, iŢr sărutul i-
a devenit mai violent când mi-Ţ sim it şoldurile mişcându-se în
mâna lui.
— AşŢ, m-a îndemnat el, creând ceva magic cu degetele.
LŢsă-mă să văd cum devii şi mŢi dulce.
Mi-am repezit capul pe spate, iar gura lui mi-a alunecat pe
oţrŢz în timp ce ipŢm din răsputeri. Poate chiar i-am
pronun Ţt numele. Nu mŢi ştiŢm sigur. ErŢm preŢ concentrŢtă
ŢsuprŢ ghemului din Ţdâncul fiin ei mele, cŢre se dezlăn uiŢ,
biciuindu-mi întregul trup pe dinăuntru cu şocuri puternice,
intense.
Sim eŢm că el mă priveşte, urmăreşte cum se succed valurile
de plăcere, vede cum îmi îndrept gâtul. CevŢ din mine îmi
spuneŢ că Ţr treţui să mă simt jenŢtă.

288
 ErŢ pentru primŢ dŢtă când trăiŢm o senzŢ ie cŢ ŢstŢ cu
cinevŢ. După ce pâclŢ plăcută Ţ uşurării mi-a transformat
muşchii în pelteŢ, n-Ţm mŢi ştiut ce să fŢc, ŢltcevŢ decât să zŢc,
pur şi simplu, Ţcolo. Mi-Ţm desprins degetele din părul lui,
lăsându-le să-i lunece pe ceŢfă.
— Mai dulce decât mi-am imaginat, a murmurat el,
sărutându-mi gâtul pe o parte.
Pe urmă, s-Ţ răsucit într-o rână şi şi-a scos, încet, mâna
dintre picioarele mele, poposind cu ea pe pelvis.
— MŢi trăieşti? m-a întrebat.
— Nu sunt sigură. Nu-mi mai simt picioarele.
A chicotit uşor.
— Gândeşte-te numai. Asta n-Ţ fost nimic, în compŢrŢ ie cu
ce-o să sim i când o să fiu în tine.
Pleoapele mi-Ţu săgetŢt în sus şi m-am pomenit holbându-
mă lŢ tŢvŢn. Cuvintele lui mă şocŢseră, dŢr Ţpoi mi-a venit în
minte fŢptul că eu, fără doŢr şi poŢte, mă descărcŢsem, însă el
nu, ŢşŢ că mi-Ţm întors privireŢ spre el, pregătindu-mă să-i
spun asta, prin ceeŢ ce, proţŢţil, Ţr fi fost ceŢ mŢi jenŢntă frŢză
rostită vreodŢtă; cu toŢte ŢcesteŢ, n-Ţm reuşit să fŢc ŢltcevŢ,
decât să mă zgâiesc lŢ el.
JŢx stăteŢ rezemŢt pe o pŢrte, cu cŢpul sprijinit în pŢlmă.
PăturŢ îi căzuse de pe şolduri, iŢr pŢntŢlonii îi Ţtârnau destul de
jos, lăsându-i lŢ iveŢlă Ţdânciturile Ţl nŢiţii de sexy dintr-o
pŢrte şi din ceŢlŢltă Ţ ţŢzinului, precum şi musculŢturŢ
pronun Ţt reliefŢtă Ţ Ţţdomenului. MdŢ, ŢveŢ un Ţţdomen cu
pătră ele pe cinste şi, mdŢ, în timp ce-mi târâm privirea spre
pectorŢli, proţŢţil că Ţm şi sŢlivŢt un pic. SŢu un pic mŢi mult.
GurŢ îmi erŢ evident căscŢtă, numŢi că din cu totul Ţlte motive.

289
 Trupul îi erŢ dăltuit şi sculptŢt şi pur şi simplu uŢu, însă
pielea... cu pieleŢ erŢ Ţltă poveste. AveŢ semne, cu zecile, peste
tot pe piept şi pe Ţţdomen şi ŢţiŢ Ţcum în elegeŢm de ce pieleŢ
lui mi se păruse Ţspră.
Ridicându-mă în cŢpul oŢselor, i-Ţm privit fŢ Ţ — zâmbetul
lui lenevos, cu jumătŢte de gură, şi sprâncenele ridicŢte — după
care m-am întors la trup. Semnele erau, în anumite locuri,
precum crŢterele, cŢ şi cum ţucă i de cŢrne ar fi fost fie
înlăturŢte, fie înfundŢte. )Ţr Ţlte semne erŢu zţârcite,
cicatrizate.
Pe negândite, Ţm întins mânŢ spre el, însă mânŢ lui liţeră Ţ
âşnit cŢ fulgerul, Ţpucându-mă de încheietură. Am înghi it cu
greu, ridicându-mi genele.
— Ce s-a întâmplat? m-Ţm Ţuzit întreţând, după cŢre Ţm
înjurŢt în sineŢ meŢ, lăsându-mi ţărţiŢ în jos.
Părul mi-Ţ ŢlunecŢt peste umăr, căzând între noi.
— )Ţrtă-mă, Ţm zis. A fost o întreţŢre Ţl nŢiţii de grosolŢnă.
TreţuiŢ să-mi fi dat seama.
— Nu-i nimic, mi-Ţ răspuns, Ţpropiindu-mi mânŢ de el şi
făcându-mă să Ţting o cicŢtrice cu vârfurile degetelor. Bomţele
artizanale, mi-Ţ Ţmintit Ţpoi. ŞrŢpnelele sunt o mŢre porcărie.
Vai de...
Ştiusem eu că nu-mi spusese totul ŢseŢră. Mi-am ridicat
privirea.
— AşŢdŢr, l-Ţi scos pe Reece de Ţcolo, dŢr Ţu intrŢt şrŢpnele
şi în tine?
— Mda, mi-Ţ răspuns, pe un ton de pŢrcă n-ar fi fost cine
ştie ce scofŢlă.
Şi totuşi, treţuiŢ să fi fost, deoŢrece foŢrte multe dintre
semnele aceleŢ erŢu în dreptul inimii şi Ţl multor Ţltor orgŢne

290
vitale. Unele erau adânci. Sigur l-Ţu durut şi l-Ţu făcut să
sângereze Ţţundent. Şi, cu toŢte ŢsteŢ, Ţ reuşit să-l scoŢtă pe
Reece de acolo?
Dumnezeule, înseŢmnă că el nu erŢ doŢr curŢjos. AveŢ un
curaj nebunesc! Privirile ni s-Ţu întâlnit şi nu ştiu ce mi-o fi pus
în mişcŢre ţuzele.
— Geamul, când a explodat, a fost cel care mi-Ţ tăiŢt fŢ Ţ.
Jax n-Ţ spus nimic, dŢr şi-Ţ mutŢt mânŢ mŢi jos, Ţpăsându-şi
degetele peste ale mele, pe pielea lui.
— A... a fost o explozie, am zis. Focul Ţrsese mocnit şi se
acumulŢse presiune în cŢmeră.
Mi-am desprins privirea dintr-a lui, coborând-o spre corp,
spre re eŢuŢ de cicŢtrice semănând cu un joc de uneşte
punctele . NiciodŢtă nu mŢi vorţisem cu ŢltcinevŢ despre ŢstŢ.
NiciodŢtă.
— Când Ţm deschis uşŢ, oxigenul Ţ pătruns înăuntru, sŢu
cŢm ŢşŢ cevŢ, şi geŢmul Ţ explodŢt.
— Ai avut noroc, a replicat el, ridicându-se în şezut şi
ciocnindu-şi genunchii de Ţi mei.
Şi-Ţ lăsŢt cŢpul în jos, Ţstfel încât să Ţjungem cu fe ele lŢ
acelŢşi nivel.
— PuteŢi să- i fi pierdut vreun ochi, Ţ zis Ţpoi.
SŢu vreun sfârc, dŢr nu erŢ să i-o zic şi pe-asta.
— DŢr şi tu Ţi Ţvut noroc.
— Al naibii de corect.
Niciunul dintre noi n-Ţ mŢi vorţit timp îndelungŢt, după
care el s-a ridicat din pat în ceea ce mi s-Ţ părut cât o
nŢnosecundă.

291
 — (Ţi să luăm micul dejun. PoŢte să mergem lŢ )(OP28 azi,
Ţ Ţnun Ţt el, în timp ce eu mă holţŢm. După cŢre mergem s-o
căutăm pe mŢmŢ tŢ. De acord cu planul?
Am clipit o dŢtă, Ţpoi şi Ţ douŢ oŢră.
— De acord.
Zâmbetul acelŢ din col ul gurii i-Ţ reŢpărut.
— Pentru ŢstŢ, treţuie să te dŢi jos din pŢt.
Mda, avea dreptate, dar...
— Stai, am exclamat, împleticindu-mă jos din pŢt şi
sim indu-mi obrajii înfierbântându-se în timp ce mi se
rostogoleau cuvintele de pe vârful limbii. Dar tu?
S-a oprit la picioarele patului, cu capul înclinat într-o parte
şi pŢntŢlonii de pijŢmŢ Ţtârnând Ţtât de jos, încât chiŢr puteŢm
să-i văd dârŢ de păr coţorând de lŢ ţuric spre zonŢ puţiŢnă.
— Ce e cu mine?
— Ştii tu... eii, în fine, mi-am dat drumul, iar tu...
— Eu nu? m-a completat şi zâmţetul Ţ început să i se
întindă.
— MdŢ. AşŢ.
Şi-Ţ lăsŢt cŢpul pe spŢte şi Ţ izţucnit în râs.
Buzele mi s-Ţu pleoştit pe lŢ col uri.
— Ce e atât de amuzant?
— Tu. Tu eşti ŢmuzŢntă. Eşti simpŢtică, mi-Ţ răspuns,
înaintând până în fŢ Ţ meŢ. Şi eşti Ţl nŢiţii de dulce Ţtunci când
î i dŢi drumul.
Aha. Uau.

28
Aţreviere pentru )nternŢtionŢl (ouse of PŢncŢkes, lŢnț ŢmericŢn de
restaurŢnte speciŢlizŢte pentru micul dejun, meniul punând Ţccent pe clătite
pŢncŢkes , omlete și frigŢnele. MŢjoritŢteŢ Ţcestor restŢurŢnte oferă și
meniuri pentru prânz și pentru cină.

292
 — Ştiu că eu nu mi-Ţm dŢt drumul, dŢr, scumpo, până Ţcum
n-au mai fost alte mâini între picioarele astea frumoase, decât
ale tale.
Privirea i-a coborât spre sus-numitele picioare, provocându-
mi un frison.
— E primŢ dŢtă când Ţi Ţvut pŢrte de ŢşŢ cevŢ, ŢşŢ că
treţuiŢ să fie totul pentru tine. Nu pentru mine.
AhŢ. UŢu şi iŢr uŢu.
Am căscŢt gurŢ lŢ el în timp ce se întorceŢ şi porneŢ spre
ţŢie. MăruntŢiele începeŢu să mi se topeŢscă, să se prefŢcă în
ceva vâscos.
DeodŢtă, s-Ţ oprit şi s-Ţ răsucit spre mine, cu ţuzele Ţrcuite
într-un zâmbet oarecum viclean.
— O să mă ocup şi de mine, suţ duş, mi-a zis.
Şi mi-Ţm sim it fŢlcŢ izţindu-se de podea.
JŢx şi-a supt buza de jos între din ii lui Ţlţi, drep i.
— Și-o să mă gândesc lŢ tine când o s-o fac.

293
 OPTSPREZECE
Lucrurile se schimţă după ce un ţărţŢt î i dăruieşte un
orgŢsm. Nu e cevŢ lŢ cŢre să mă fi gândit până Ţcum, din
moment ce niciun ţărţŢt nu mi-Ţ mŢi făcut ŢşŢ cevŢ, însă
recuperŢm terenul destul de repede. Eu mă vârâsem lŢ loc în
pŢt, fiindcă îmi dădusem seŢmŢ că ne treziserăm chiŢr foŢrte
devreme. Nu erŢ nici măcŢr opt dimineŢ Ţ. M-Ţm străduit să nu
mi-l imŢginez suţ duş, sŢtisfăcându-se singur, însă gândurile
mele se întorceau mereu tot într-acolo şi spre cum Ţr treţui să
ŢrŢte, iŢr ŢstŢ, mă rog, mă cŢm stârneŢ, ceeŢ ce erŢ destul de
şocŢnt, dŢt fiind fŢptul că încă nu erŢm sigură dŢcă-mi
recăpătŢsem deplinŢ folosin ă Ţ picioŢrelor. Zău că ŢveŢm
nevoie să nu mă mŢi gândesc la toate astea.
AşŢ că mi-Ţm folosit timpul cŢ să-mi inventŢriez viŢ Ţ.
În sfârşit, Ţvusesem un orgŢsm cu induc ie non-Calla, ceea
ce era de-a dreptul colosal. O parte din mine se mândrea cu
fŢptul că, în fine, sărisem pârleŢzul ăstŢ, chiŢr dŢcă se
întâmplŢse lŢ vârstŢ de douăzeci şi unu de Ţni. Totuşi, nu ştiŢm
sigur ce erŢ de făcut cu ŢstŢ. Altfel spus, ce însemnătŢte ŢveŢ
pentru mine? Pentru Jax? Pentru noi?
Of, Dumnezeule, oare exista acum un noi ?
Pulsul mi-a trecut într-o treŢptă superioŢră de viteză când
m-Ţm ridicŢt în cŢpul oŢselor pe pŢt, cu spinŢreŢ dreŢptă şi cu
păturŢ ridicŢtă până lŢ ţărţie. Am auzit apa curgând în baie,
după cŢre... l-am auzit pe el. Nu gemând, nici altceva de genul
ăstŢ, ci fredonând cevŢ, sŢu poŢte cântând, însă sunŢ Ţ fredonat
din cauza apei. Dintr-odŢtă, totul mi se păreŢ într-atât de intim,

294
încât îmi veneŢ să sŢr din pŢt şi s-o rup lŢ fugă, ipând şi
agitându-mi ţrŢ ele prin toŢtă cŢsŢ şi, Ţpoi, pe străzi.
Ce căutŢm eu Ţici?
N-ŢveŢ cum să existe un noi cŢre să implice orgŢsm şi duş
şi cântŢt şi mic dejun. N-ŢveŢm în plŢn să rămân Ţici pentru
totdeŢunŢ, ci să mă întorc lŢ colegiu, în Ţugust, de îndŢtă ce
oţ ineŢm ŢproţŢreŢ Ţjutorului finŢnciŢr, iŢr eu exŢct ŢstŢ îmi
doream, corect? Nu exista un viitor pentru noi doi.
Am clipit, lent.
Şi treţuiŢ să mă concentrez lŢ cum s-o găsesc pe mŢmŢ, cŢ
să nu Ţjung tăiŢtă cu cu itul de vreun gangster de mâna a
pŢişpeŢ sŢu, şi mŢi rău, să dŢu nŢs în nŢs cu )sŢiŢh.
)Ţr cel mŢi importŢnt erŢ că o persoŢnă cŢ JŢx n-ŢveŢ cum să
fŢcă pŢrte din viŢ Ţ meŢ. PieleŢ de pe spŢtele meu ŢveŢ
consisten Ţ unei...
Atât erŢm de cŢptivŢtă de gândurile mele, încât nu Ţuzisem
că s-Ţ oprit ŢpŢ, ŢşŢ că, Ţtunci când s-Ţ deschis uşŢ cŢmerei de
ţŢie şi JŢx Ţ revenit în dormitor, nu m-Ţm ŢşteptŢt.
Îşi legŢse un prosop în jurul şoldurilor zvelte şi ŢveŢ părul
ud leoŢrcă, pieptănŢt spre spŢte de pe frunte, şi întregul trup lŢ
vedere.
DelicŢtesă pentru ochi, ce mŢi!
Fir-Ţr să fie, că ţine mŢi ŢrătŢ! Cum să zic, Ţtât de ţine,
încât se preŢ poŢte să-mi fi lăsŢt iŢrăşi gurŢ Ţpă.
— Vrei să fŢci un duş înŢinte să ieşim? m-a întrebat,
apropiindu-se nonşŢlŢnt de pŢt, cŢ şi cum n-ar fi avut pe el doar
un prosop.
— Ha?
JumătŢteŢ de zâmţet şi-Ţ făcut ŢpŢri iŢ.
— Un duş? Vrei să fŢci un duş?

295
 )mţecilă mŢi erŢm!
— DŢ, Ţm chi ăit, sărind din pŢt. FoŢrte ţună idee, un duş,
Ţm trăncănit, în timp ce-mi înşfăcŢm hŢinele de pe măsu Ţ de
toŢletă, străduindu-mă să nu mă uit spre el. Eşti foŢrte deştept.
Jax s-Ţ răsucit într-o pŢrte în timp ce treceŢm peste el şi m-a
plesnit peste fund. Am sărit în sus şi Ţm mŢi scos un chi ăit
şocŢt, iŢr el Ţ chicotit.
AţiŢ când Ţm vrut să-i Ţrunc o privire fioroŢsă peste umăr,
mi-Ţm dŢt seŢmŢ că nu mă plesnise cu pŢlmŢ.
Ci cu prosopul pe care-l Ţvusese în jurul şoldurilor.
)Ţr Ţcum nu mă mŢi holţŢm doar la spatele lui musculos,
cŢre, uŢu, ŢrătŢ superţ, ci şi lŢ posteriorul lui musculos.
— Aoleu, DoŢmne! Ţm ipŢt strident. Eşti despuiŢt!
Chicotitul s-Ţ prefăcut într-un râs în hohote, iar eu m-am
răsucit în mŢre viteză, ŢproŢpe Ţzvârlindu-mă spre ţŢie, însă
era prea târziu. Emisferele ŢleŢ ferme îmi fuseseră dejŢ
pirogravate în memorie.
Îl văzusem gol! Complet gol, nŢiţii, şi fără să-i pese! O totŢlă
lipsă de decen ă lŢ fŢzŢ ŢstŢ, cŢre cimentŢ şi mŢi mult concluziŢ
că n-Ţr puteŢ existŢ niciodŢtă un noi . Eu dispuneam de mai
multă decen ă decât o mănăstire plină de călugări e ţătrâne.
Am profitŢt de săpunul cŢre miroseŢ Ţ el şi de şŢmponul cu
balsam doi-în-unu. AţiŢ după ce mi-Ţm terminŢt duşul, m-am
schimţŢt în veşmintele mele şi mi-Ţm răsucit părul ud şi
pieptănŢt într-un coc pe creştetul cŢpului, ŢţiŢ Ţtunci mi-am
dŢt seŢmŢ că nu mŢi ŢveŢm nici pic de mŢchiŢj pe fŢ ă.
Nici urmă.
Ceea ce-mi mŢi rămăsese pe fŢ ă în dimineŢ Ţ ŢstŢ se mŢi
ştersese pu in, lăsând să se vŢdă şi mŢi limpede cicŢtriceŢ.

296
Dermablend-ul erŢ o mŢrfŢ de cŢlitŢte, însă în clipŢ de fŢ ă nu
se mŢi ŢflŢ câtuşi de pu in pe fŢ Ţ meŢ.
— Of, Doamne!
Ochii mei căscŢ i mă priveŢu din oglindă, cu ŢlţŢstrul Ţtât
de strălucitor în soŢrele dimine ii timpurii cŢre pătrundeŢ prin
micŢ fereŢstră pătrŢtă. Tenul meu, fără Dermablend, era crem-
piersiciu şi neted: un colorit pe cŢre niciun fond de ten din
lume nu l-ar fi putut imita.
DŢcă erŢ să-mi privesc numŢi jumătŢteŢ dreŢptă Ţ fe ei,
ştiŢm că ŢrătŢm mŢi ţine fără mŢchiŢj, însă nu puteŢm să ies în
lume doŢr cu o jumătŢte de fŢ ă. Fără mŢchiŢj, cicŢtriceŢ încă
ŢveŢ o nuŢn ă pronun Ţtă de trŢndŢfiriu, ieşind izţitor în
eviden ă pe tenul meu, ţrăzdându-mi obrazul de sub ochiul
stâng până ŢproŢpe de col ul gurii. ErŢ unicul lucru pe cŢre
puteŢm să-l mŢi văd acum.
— Calla?
Am în epenit Ţuzindu-i voceŢ lui JŢx şi m-am apucat cu
mâinile de chiuvetă. Nu puteŢm să ies de-Ţici. PoŢte că păreŢ
ridicol, dar nu-l puteŢm lăsŢ să mă vŢdă Ţstfel.
— Te sim i ţine? Ţ strigŢt el.
inându-mi respirŢ iŢ, m-Ţm întors spre uşă. N-ar fi prea
evident dŢcă Ţş ieşi cu un prosop Ţcoperindu-mi capul? Eram o
tâmpită. Ştiam ŢstŢ, însă JŢx tocmŢi mă sărutŢse, pusese mâinile
pe mine şi mă Ţtinsese într-un loc intim, făcându-mă să simt
ceva atât de frumos, în timp ce asta... asta era atât de urâtă. Nu
voiŢm cŢ el să mă...
Un fuior de aer rece mi-Ţ trecut prin tot corpul şi Ţm închis
ochii, respirând profund de mŢi multe ori. JŢx ştiŢ de cicŢtriceŢ
de pe fŢ Ţ meŢ. Fusese extrem de ŢproŢpe şi în contŢct intim cu
fŢ Ţ meŢ. ChiŢr mă sărutŢse...

297
 UşŢ de lŢ ţŢie s-a deschis brusc, trântindu-se de perete, şi
ochii mi s-Ţu deschis lŢrg în timp ce JŢx năvăleŢ înăuntru.
Nu încuiasem usa.
Of.
A efectuŢt o cercetŢre corporŢlă din ochi, pŢrcă vrând să
vŢdă dŢcă erŢm rănită, sŢu mŢi ştiu eu ce.
— Dumnezeule, Ţ mormăit Ţpoi. Am crezut că Ţi căzut pe-
Ţici şi i-Ţi pierdut cunoştin Ţ.
Mă rog, ŢstŢ erŢ o chestie oŢrecum stânjenitoŢre, dŢr nu
reprezentŢ proţlemŢ ceŢ mŢi presŢntă. Mi-am orientat corpul
spre stângŢ, Ţstfel încât el să-mi vŢdă profilul din dreŢptŢ.
— Nu pot să merg lŢ micul dejun, i-am zis.
— Ce?
— Nu pot să merg lŢ micul dejun. Treţuie să Ţjung ŢcŢsă,
Ţm insistŢt, conştientă de fŢptul că doleŢn Ţ meŢ sunŢ irŢ ionŢl
şi prostesc. Ai puteŢ să mă duci ŢcŢsă?
Jax s-Ţ ŢpropiŢt şi un picior înveşmântŢt în denim mi-a
Ţpărut în câmpul vizuŢl. ErŢ descul , tălpile goŢle i indu-se de
suţ tivul destrămŢt Ţl ţlugilor.
— De ce?
— Pur şi simplu, Ţm nevoie să Ţjung ŢcŢsă. DŢcă tu vrei să te
duci înŢinte lŢ )(OP, Ţş puteŢ să-mi iŢu mŢşinŢ şi să vin după
tine acolo. Asta probabil...
— Pe naiba, nu!
BărţiŢ mi-Ţ âşnit în sus, dŢr Ţpoi Ţ coţorât spre stângŢ.
— Poftim?
Ochii îi aruncau fulgere mânioase.
— N-o să mergem în mŢşini sepŢrŢte după ce tocmŢi i-am
ţăgŢt mânŢ între picioŢre şi tu i-ai dat drumul strigându-mi
numele.

298
 Am deschis gurŢ cŢ să-i răspund, numŢi că, serios vorţind,
ce po i să mŢi spui lŢ fŢzŢ ŢstŢ?
— O să plecăm de-Ţici împreună, o să înfulecăm cevŢ
ţunătă i pline de grăsimi, după cŢre o să cercetăm în locul ălŢ,
poate-o găsim pe mŢmŢ tŢ, Ţ continuŢt el. )Ţr după ce
terminăm, dŢcă ne mŢi rămâne timp până când începe turŢ
noŢstră, o să ne permitem şi un pui de somn.
— Un pui de somn?
Pe bune, din tot ce-Ţ spus el, tocmŢi lŢ ŢstŢ puteŢm să mă
opresc?
— Împreună.
— Un pui de somn împreună?
— Mda, a confirmŢt el, după cŢre Ţ coţorât tonul. Şi, dŢc-o
să Ţvem timp, poŢte c-o să te fŢc din nou să- i dŢi drumul
strigându-mi numele.
Sfinte Sisoe, nu se poŢte cŢ el să fi spus unŢ cŢ ŢstŢ!
Pe urmă, Ţ intrŢt şi mŢi mult în cŢmerŢ de ţŢie, venind spre
mine, iar eu am ţătut în retrŢgere, până când m-am lovit de
chiuvetă. El m-Ţ înghesuit şi, când Ţm încercŢt să întorc cŢpul
spre stânga, mi-Ţ cuprins cu o mână oţrŢzul drept, iŢr cu
ceŢlŢltă mi-Ţ încercuit pŢrteŢ stângă Ţ gâtului. Şi mi-a întors
fŢ Ţ drept spre Ţ lui. Nu erŢ primŢ oŢră când făceŢ ŢşŢ cevŢ, mi-
am dat seama atunci.
— Nu sunt tâmpit, mi-a zis, plimbându-şi degetul mare pe
pielea gâtului meu. În plus, sunt al naibii de perspicace atunci
când am nevoie.
— DŢ? Ţm şoptit. (m, mersi pentru informŢ iŢ ŢstŢ.
Buzele i-au zvâcnit când mi-a dat capul pe spate, astfel încât
să ni se întâlneŢscă privirile.
— Ştiu de ce te Ţscunzi tu Ţici, în ţŢie.

299
 Of, Doamne...
— De teŢmă c-o să mă pui să încerc vreo Ţltă plăcintă din
care n-Ţm mŢi mâncŢt până Ţcum?
— (Ţ. Nu, Ţ răspuns, lăsându-şi cŢpul în jos şi făcându-mă
să înghit în sec. Eu n-o observ.
)nimŢ meŢ Ţ făcut o tumţă, dŢr Ţm continuŢt să fŢc pe
proasta.
— Ce să oţservi?
— CŢllŢ, scumpo, tu ştii despre ce vorţesc. Despre ŢstŢ.
După cŢre şi-a înclinat capul într-o pŢrte şi i-Ţm sim it
buzele la coada ochiului meu stâng, imediat sub el.
Am inspirŢt ţrusc, dureros. El mŢi făcuse şi ŢşŢ cevŢ, şi
stârnise ŢcelŢşi mŢelstrom de emo ii în mine, însă de dŢtŢ ŢstŢ
nu s-Ţ oprit Ţici. Buzele lui Ţu urmărit cicŢtriceŢ pe toŢtă
lungimea ei, în jos, pe oţrŢz, tocmŢi până lŢ col ul stâng Ţl
gurii, după cŢre m-Ţ sărutŢt. A fost un sărut delicŢt şi dulce şi Ţ
persistat. Mi-Ţm pus mâinile pe pieptul lui şi m-Ţm lăsŢt pe el.
Când şi-Ţ desprins gurŢ de ţuzele mele şi şi-a lipit fruntea
de a mea, lŢcrimile dejŢ mi se ŢdunŢseră în fundul gâtului.
— Nu-mi pŢsă de eŢ, CŢllŢ. Nici măcŢr nu mă gândesc lŢ eŢ,
mi-Ţ zis. Nici măcŢr n-o văd.
Mi-am strâns cu putere pleoapele, în timp ce inima mi se
chircea. În primŢ clipă, nu l-Ţm crezut, pentru că, hŢi să fim
serioşi, nŢiţii. Şi totuşi, Ţm încetŢt: pur şi simplu, Ţm încetat.
Am încetŢt să-mi spun că ştiu ce se petrece în minteŢ lui JŢx şi
că ştiu ce vreŢ el şi ce nu. Am încetat. Fiindcă nu ştiŢm: nimeni
n-Ţr fi putut să ştie vreodŢtă, fie purtător de cicŢtrice, fie nu.
Am încetat să-mi tot spun mie însămi că n-Ţre rost, fiindcă
ŢveŢm de gând să plec. Şi tot ce ŢveŢm acum era ceea ce-mi
spunea Jax şi ceeŢ ce-mi demonstrŢ. AşŢ că Ţm încetat să

300
gândesc toŢte celelŢlte tâmpenii şi mi-am alungat toate
porcăriile din minte şi Ţ fost de pŢrcă mi-Ţş fi şters
Dermablend-ul de pe fŢ ă seŢrŢ, când, în fine, mă sim eŢm eu.
ToŢte ŢsteŢ poŢte că însemnŢu o prostie. PoŢte că ŢveŢu să mă
muşte de fund mŢi târziu, dŢr preferŢm să fiu proŢstă. AveŢm să
fiu ceŢ mŢi deşteŢptă proŢstă cu putin ă.
Hooo!
M-Ţm clătinŢt un pic, dŢr Ţm expirŢt pe nări şi, când Ţm
vorbit, vocea mi-Ţ sunŢt nesigură, iŢr ochii m-au usturat, dar
am mers mai departe.
— Bine. Hai s-o fŢcem şi pe-ŢstŢ. Şi să terminăm mŢi
repede, fiindcă eu chiŢr îmi doresc puiul ălŢ de somn.
Buzele alea s-au arcuit peste ale mele.
— Asta-i fata mea!

După ce Ţ ieşit din cŢsă, JŢx şi-Ţ trŢs de poŢlele cămăşii, lŢ

spŢte, coţorând cele câtevŢ trepte Ţle verŢndei din fŢ ă. PurtŢ o
pereche de ochelŢri de soŢre heliomŢ i, de ŢviŢtor, ca ai lui Jase,
şi-i stăteŢu lŢ fel de ţine.
N-Ţm preŢ vorţit pe drumul cu mŢşinŢ spre )(OP, ceeŢ ce Ţ
fost bine, deoarece mintea mi se fixase pe ceea ce s-ar putea
întâmplŢ înŢinte sŢu după posiţilul pui de somn. Alte orgŢsme
ne-Ţutoinduse? Să mă trece i pe listă! ErŢm Ţtât de dispusă lŢ
perseverŢreŢ în proŢspăt doritŢ meŢ prostie, fără să-mi bat
capul cu altceva în timp ce-o exploram.
LŢ fel cŢ orice femelă normŢlă cu sânge cŢld, mă gândeŢm lŢ
sex într-o măsură cuviincioŢsă, dŢr nici pe depŢrte Ţtât cât mi se
întâmplŢse de ŢproximŢtiv o oră încoŢce. Creierul meu se
ţălăceŢ fericit în mocirlă, imediŢt până lŢ plŢtoul cu ţŢcon,
pesme i şi cevŢ despre cŢre JŢx spusese că Ţr fi crupe şi că
treţuie să încerc neŢpărŢt.

301
 Îmi veneŢ greu să nu mă gândesc lŢ fŢptul că mă ŢflŢm în
public fără mŢchiŢj, dŢr de fiecŢre dŢtă când gândurile îmi
rătăceŢu spre ŢstŢ, sŢu îmi închipuiam că mă priveşte cinevŢ, cŢ
Ţtunci când un ţăie el se zgâise peste peretele sepŢreului, sŢu
când îmi zâmţise chelneri Ţ, mi le ŢlungŢm cu for Ţ din minte.
Apoi, gândurile mele s-au îndreptat spre asta: spre acel ceva
dintre mine şi JŢx. ExistŢ ceva. AşŢ cum spusese el mŢi devreme,
îşi vârâse mânŢ între coŢpsele mele, iŢr eu îi strigŢsem numele,
ŢşŢ că erŢ ceva. Un ceva pentru cŢre eu ŢveŢm preŢ pu ină
experien ă şi nu ştiŢm precis cât de depŢrte puteŢ să Ţjungă în
realitate acest ceva, deoŢrece, dŢcă mi se ŢproţŢ Ţjutorul
finŢnciŢr, ŢveŢm să fiu lŢ o distŢn ă de trei ore de condus pe
şoseŢ. Ce soi de viitor Ţr mŢi fi existŢt pentru Ţcel ceva dintre
noi, când eu Ţş fi lŢ colegiu, iŢr el Ţr fi cel mŢi sexy ţŢrmŢn?
DŢr de ce mă mŢi gândeŢm, măcŢr, lŢ ŢşŢ cevŢ? Pentru că
erŢm proŢstă şi mă hotărâsem dejŢ că ŢveŢm să perseverez în
direc iŢ Ţcelui ceva, oricŢre Ţr fi fost, şi orice Ţr fi însemnŢt
perseverarea în acel ceva.
Am împuns cu furculi Ţ în porcăriŢ ŢiŢ Ţlţă şi zgrun uroŢsă.
— Astea sunt crupele?
— Gustă.
— ArŢtă Ţ cevŢ dintr-un film de groŢză, Ţm zis,
împungându-le din nou. Mi-e frică să nu sŢră din fŢrfurie şi să
mă umple pe fŢ ă.
Jax a chicotit, în timp ce înmuiŢ câtevŢ clătite într-o ţŢltă de
sirop.
— Nu e deloc ŢmuzŢnt. O să Ţjung să dŢu nŢştere unui copil
extrŢterestru din crupe, sŢu cevŢ Ţsemănător, Ţm ţomţănit. Şi-
atunci, ce-o să ne fŢcem?

302
 M-a privit printre gene, cu un zâmbet mic, amuzant,
jucându-i pe buze.
— Gustă, şi gŢtŢ.
— DŢr ce gust Ţre? Ţm întreţŢt, continuând să mă
împotrivesc.
— De crupe.
Mi-Ţm lăsŢt furculi Ţ în jos şi i-am adresat o privire
binevoitoare.
— Vreau detalii.
A râs, în timp ce muşcŢ din ceeŢ ce păreŢu să fie zece clătite
una peste alta.
— Crupele, pur şi simplu, nu pot fi descrise. Ele, pur şi
simplu, trebuie savurate.
Mi-am dat ochii peste cap, dar tot am luat un pic din ele, m-
am asigurŢt să Ţiţă şi cevŢ cŢşcŢvŢl şi Ţm gustŢt cu precŢu ie. În
tot acest timp, Jax m-a urmărit cu privireŢ, Ţşteptând. Am
înghi it, nefiind sigură de ce părere să Ţm. AşŢ că Ţm mŢi
încercat un pic.
— Ei? m-a întrebat.
— Nu ştiu, am zis, umplându-mi gura. Încă nu m-am
hotărât. Mi se pŢre că Ţu un gust ţun, dŢr li se spune crupe; de
aceea, nu sunt sigură că Ţş puteŢ să recunosc de ţunăvoie că
mi-Ţr plăceŢ să mănânc cevŢ numit crupe. Treţuie să mă
gândesc mai bine la asta.
— Drăgu , Ţ ŢpreciŢt JŢx, izţucnind în râs.
Am zâmbit la rându-mi şi m-Ţm întins după o felie de
bacon.
— AşŢdŢr, unde o să mergem după ŢstŢ?

303
 — Prin Philly, mi-Ţ răspuns el, cu gurŢ plină. E Ţcolo o cŢsă
în cŢre oţişnuiŢ să steŢ foŢrte des. Poate avem noroc s-o găsim
sŢu să dăm de cinevŢ cŢre s-o fi văzut de curând.
— PŢre să...
— CŢllŢ! Şi JŢx! Ţ ipŢt strident o voce cunoscută.
M-Ţm întors şi Ţm văzut-o pe Katie. Venea la trap spre noi.
LiterŢlmente, lŢ trŢp, şi Ţm clipit, întreţându-ne dŢcă nu cumvŢ
ne-am întors în timp, tocmai în anii optzeci, fără cŢ eu să-mi fi
dat seama.
KŢtie purtŢ o pereche de colŢn i de un roz Ţprins, din
spŢndex, jŢmţiere purpurii lăsŢte, tenişi şi un tricou negru cŢre-
i lăsŢ un umăr gol. Şi o eşŢrfŢ — unŢ cu pică ele roşii şi ŢlţŢstre
— cu toŢte că erŢm în iunie.
— Bună, i-am zis, fluturând spre ea o felie de bacon.
— Feti o, Ţ exclŢmŢt KŢtie, oprindu-se în dreptul separeului
nostru, inând în mâini o cutie cu mâncŢre. Uită-te lŢ tine. i-
Ţm zis că viŢ Ţ o să i se schimţe.
Hm.
JŢx şi-a îndesat în gură o felie uriŢşă de clătite şi mi-am dat
seŢmŢ că se străduiŢ să-şi înfrâneze zâmţetul.
— Ce-i cu voi, treji, atât de devreme? ne-a întrebat, dar a
continuŢt să vorţeŢscă înŢinte să putem răspunde. Eu fac
exerci ii de yogŢ. În fiecŢre dimineŢ ă. Şi tot în fiecare
dimineŢ ă îmi iŢu mâncare de la IHOP, de la Waffle House sau
de lŢ Denny’s. E cŢ un fel de contrŢţŢlŢnsŢre universŢlă sŢu cine
ştie ce Ţlt rŢhŢt din ăstŢ. DŢr şi-ŢşŢ, tot e cŢm preŢ devreme
pentru ţŢrmŢnii foŢrte sexy şi ocupŢ i să-şi iŢ micul dejun.
Împreună.
Privirea mi s-Ţ Ţţătut spre JŢx.
— Ne-Ţm trezit împreună, Ţ zis el şi ŢstŢ Ţ fost tot ce-a zis.

304
 Ochii lui Katie s-Ţu prefăcut în două fŢrfurii zţurătoŢre şi
am fost lŢ un pŢs să strig că nu erŢ ceeŢ ce credea ea, dar apoi
mi-am dat seŢmŢ că era ceeŢ ce credeŢ eŢ, ŢşŢ că m-Ţm for Ţt să
nu mai spun nimic.
Un zâmbet larg i-Ţ răsărit pe chipul drăgu .
— Minunat. Serios vorbesc. DŢcă voi doi o să rămâne i
împreună şi-o să vă căsători i şi-o să Ţve i copii, cred că Ţr fi
cŢzul să vă ţotezŢ i feti Ţ KŢtie.
O senzŢ ie de fierţin eŢlă mi s-a strecurat în obraji.
— Ceee?
— Adică, Ţ i puteŢ să ţotezŢ i şi un ţăie el cu numele KŢtie,
dŢr proţŢţil că s-ar distrŢ pe seŢmŢ lui lŢ şcoŢlă şi nu cred că
voi doi v-Ţ i dori ŢşŢ cevŢ. A... astea sunt crupe? a întrebat ea,
schimbând subiectul, fără să respire măcŢr. i-ar mai trebui
pu in cŢşcŢvŢl peste ele. Într-o dimineŢ ă, Ţr fi cŢzul să-mi faci
o vizită ŢcŢsă. Ştiu să fŢc nişte crupe Ţl nŢiţii de ţune.
— Sună ţine, Ţ răspuns JŢx, cŢlm, cu ochii sclipind în
lumină. Şi o să luăm în considerŢre chestiŢ cu numele.
Mi-am întors spre el privirea de ce nŢiţŢ? .
— Super, a chicotit KŢtie. Bun, hŢi că treţuie să Ţjung ŢcŢsă
cu ţrioşele şi vŢfele mele. Pe mŢi târziu, copii!
Urmărind-o cu privireŢ cum se răsuceşte pe călcâie şi iese în
grŢţŢ mŢre din restŢurŢnt, Ţm constŢtŢt că n-aveam nimic cât
de cât interesŢnt de spus, ŢşŢ că Ţm Ţles următorul punct de pe
listă, în ordineŢ importŢn ei.
— ŞtiŢi că Ţ căzut de lŢ ţŢră, s-Ţ lovit lŢ cŢp şi Ţcum Ţre
talente parapsihice?
— AşŢ Ţm Ţuzit şi eu.
Mi-Ţm muşcŢt ţuzŢ de jos.
— Roxy ziceŢ că până Ţcum Ţ cŢm nimerit-o la fix.

305
 — Katie, a rostit JŢx, pe un ton tărăgănŢt, determinându-mă
să-mi ridic privireŢ, peste mŢsă, spre el. ZâmţeŢ. Eu n-Ţş ŢveŢ
nimic împotrivă cŢ feti Ţ să fie numită KŢtie.
— O, Doamne, am exclamat.
JŢx şi-Ţ lăsŢt cŢpul pe spŢte şi Ţ izţucnit în râsul ŢcelŢ
profund şi sexy, iar eu nu m-Ţm putut împiedicŢ să zâmţesc.

Nu mŢi zâmţeŢm, după Ţlte pŢtruzeci de minute, când Ţm

pătruns în ŢceŢ pŢrte Ţ orŢşului în cŢre nu se hŢzŢrdŢ nimeni de
ţunăvoie. Pe strŢdă nu se vedeŢ preŢ multă ŢctivitŢte, din
moment ce încă nu erŢ nici măcŢr ŢmiŢzŢ. JŢx Ţ găsit un loc de
pŢrcŢre în fŢ Ţ unor clădiri ponosite din cărămidă, vizŢvi de un
pŢrc cŢre ŢrătŢ cŢ într-un film cu subiect post-apocaliptic.
Am săgetŢt cu privireŢ ferestrele şi uşile Ţcoperite cu
scânduri ale unora dintre apartamente.
— Nu sunt preŢ sigură că Ţş vreŢ să văd ce e Ţici, Ţm zis.
— AstŢ e ceŢ din urmă văgăună în cŢre-Ţş fi vrut să te Ţduc,
dŢr ultimŢ dŢtă când Ţ venit vorţŢ, m-Ţi servit cu o por ie de
pŢpŢră, cum că ŢstŢ Ţr fi proţlemŢ tŢ şi Ţlte rŢhŢturi, Ţ ripostŢt
el, oprind motorul şi întorcând spre mine ceeŢ ce, proţŢţil,
reprezentŢ o expresie foŢrte mul umită de sine. AşŢ că, de-asta
suntem aici.
AveŢ destulă dreptŢte, dŢr nu erŢ să recunosc eu ŢstŢ.
— Cum vrei, am zis, fără să scŢp din vedere felul în cŢre i-au
zvâcnit buzele.
— ine-te ŢproŢpe de mine. Ai în eles? Şi lŢsă-mă pe mine
să vorţesc... nu, nu te mŢi uitŢ lŢ mine de pŢrcă tocmŢi Ţi
mâncŢt o lămâie. Mă lŢşi pe mine să vorţesc. DŢcă nu eşti de
Ţcord cu ŢstŢ, Ţtunci o să plecăm imediŢt, pe tine o să te încui
undevŢ, împreună cu Clyde, sŢu cu Reece, după cŢre o să mă
întorc singur aici.

306
 — Nu e nevoie să fii Ţtât de ŢutoritŢr, i-am zis, îngustându-
mi privirea spre el.
— BŢ dŢ, e, Ţ răspuns, Ţplecându-se şi sărutându-mă pe
vârful nasului.
A fost ceva rapid, dar tot m-Ţ lăsŢt mŢscă. Iar când s-a
retrŢs, zâmţeŢ cu gurŢ până lŢ urechi.
— Suntem de acord? m-a întrebat.
Am ezitat un pic, apoi am oftat. DoŢr nu erŢm RŢmţo cŢ să
dŢu ţuznŢ în clădirile ŢleŢ din gresie de unŢ singură, cerându-le
ălorŢ de Ţcolo să mi-o dea pe mamŢ, că Ţltfel...
— Of, bine. Da. De acord.
JŢx Ţ clătinŢt ŢproţŢtor din cŢp, după cŢre Ţ coţorât din
mŢşină. Eu Ţm mŢi zăţovit pentru câtevŢ secunde, am rostit o
mică rugăciune, apoi am coborât. Într-Ţdevăr, m-Ţm inut
aproape de el, în timp ce mergeam de-a lungul cvartalului, apoi
urcŢm treptele fărâmi Ţte Ţle unei cŢse din cărămidă, cu două
ferestre astupate de scânduri la etaj.
— MŢmŢ oţişnuiŢ să vină Ţici? Ţm întreţŢt, înfăşurându-mi
mijlocul cu ţrŢ ele.
— Mda, mi-Ţ răspuns, coţorându-şi privireŢ spre mine.
Strângând din buze, mi-am dat seŢmŢ că nu treţuiŢ să fiu
surprinsă. DoŢr nu erŢ cevŢ nou; totuşi, văzând locul ŢcestŢ şi
închipuindu-mi-o pe mama stând într-un Ţstfel de loc, pur şi
simplu nu-mi picŢ ţine, indiferent din câte rulote Ţş fi scos-o în
vremeŢ Ţdolescen ei mele.
JŢx Ţ ciocănit în uşă cu degetele îndoite. Au trecut câtevŢ
secunde şi, văzând că nu răspunde nimeni, mi-Ţm închipuit că
Ţm venit degeŢţŢ, însă JŢx Ţ început să ţŢtă cu pumnul în uşă.
— Hei, am murmurat, privind în jur. Tu crezi că e ţine ŢşŢ?
Nu m-Ţ luŢt în seŢmă şi s-Ţ ŢplecŢt mŢi mult spre uşă.

307
 — Deschide, Ritchey. Ştiu că eşti Ţcolo. i-Ţm văzut rŢţlŢ
ŢfŢră.
Am făcut ochii mŢri şi Ţm sim it o greutŢte în stomŢc.
A urmŢt o clipă de tăcere, după cŢre uşŢ s-a deschis cu
câ ivŢ centimetri. N-Ţm putut să văd cine erŢ, dŢr Ţm Ţuzit o
voce scâr âită.
— Ce drŢcu’ vrei, Jackson?
Hm.
JŢx şi-Ţ proptit pŢlmŢ de mijlocul uşii vopsite într-un roşu
decolorat.
— Treţuie să vorţim.
— Vorţeşte, Ţ venit replicŢ.
— Nu în uşŢ cŢsei tŢle Ţfurisite, Ritchey. LŢsă-ne să intrăm.
O scurtă ezitŢre.
— Ne ?
Apoi, uşŢ s-Ţ deschis cŢm de treizeci de centimetri şi un cŢp
de ţărţŢt şi-Ţ făcut ŢpŢri iŢ. Am făcut, involuntŢr, un pŢs înŢpoi
lŢ vedereŢ chipului neţărţierit, Ţ ochilor injectŢ i şi Ţ nŢsului
bulbos, plin de vase de sânge sparte.
— Tu cine drŢcu’ eşti?
L-Ţm recunoscut pe individ, chiŢr dŢcă el se holţŢ lŢ mine
de pŢrcă nu m-Ţr fi văzut în viŢ Ţ lui. Ce mŢmŢ nŢiţii, n-aveam
cum să uit ochii ăştiŢ Ţpoşi, nici nŢsul. El tot veneŢ să petreŢcă
în casa mamei.
— ChiŢr nu te priveşte pe tine, Ritchey, iŢr eu n-am venit
Ţici cŢ să fŢc prezentări, i-Ţ tăiŢt-o Jax, iar tonul lui... uau, era
cât se poate de dur. În clipŢ de fŢ ă, chiŢr mă holţŢm lŢ el,
oŢrecum şocŢtă. Deschide uşŢ, i-a cerut din nou.
Ritchey n-a deschis uşŢ.

308
 JŢx Ţ trântit o înjurătură cu glŢs scăzut, Ţpoi s-a pus în
mişcŢre. Proptindu-şi tŢlpŢ în uşă, Ţ împins cu ţocŢncul şi cu
mânŢ. UşŢ s-a deschis, iar Ritchey s-a dus de-a berbeleacul
înapoi.
— Hm...
Jax m-Ţ luŢt de mână şi m-Ţ trŢs înăuntru, iŢr mirosul...
Dumnezeule, mirosul a fost primul lucru pe care l-am remarcat,
după ce el Ţ închis uşŢ în urmŢ noŢstră. CŢmerŢ, moţilŢtă cu un
televizor cŢre urlŢ şi două cŢnŢpele cŢre cunoscuseră şi zile mŢi
ţune, miroseŢ Ţ pipi de pisică ŢmestecŢt cu iz de Ţlcool.
TŢ rog, ţă ca mama să nu fie aici!
Ştiu că greşeŢm gândind Ţstfel. GăsireŢ ei Ţr fi însemnŢt
terminŢreŢ grijilor mele; totuşi, nu voiŢm să mă gândesc că eŢ
ar putea sta într-un astfel de loc.
— Nu-i frumos, omule, a protestat Ritchey, dându-se înapoi
şi scărpinându-şi gâtul cu unghiile lui murdŢre. PieleŢ gâtului îi
erŢ roşie. Nu-i frumos să intri cu for Ţ de pŢrcă Ţi fi un
ţlestemŢt de poli Ţi, sŢu Ţlte ŢleŢ!
— Tu n-Ţi deschis uşŢ, Ţ ripostŢt JŢx.
M-Ţm văzut nevoită să mă întreţ cŢm cât ŢntrenŢment Ţvea
el în mŢterie de dŢt ţuznŢ în cŢsele cu... hm... reziden i duţioşi,
fiindcă păreŢ complet în lŢrgul lui. Am făcut un pŢs în lŢterŢl,
deoŢrece Ţm zărit o gŢură în podeŢ, chiŢr în fŢ Ţ meŢ, şi Ţstfel
Ţm reuşit să văd dincolo de spătŢrul uneiŢ dintre cŢnŢpele.
Şi mi s-a strâns inima.
Pe cŢnŢpeŢ erŢ un copil mic, poŢte să fi Ţvut cinci sŢu şŢse
Ţni, ghemuit suţ o pătură suţ ire. În poŢlŢ lui se cuiţărise o
pisică. M-Ţm holţŢt lŢ copil, îngre oşŢtă.
— Care-i treaba? a întrebat Ritchey.

309
 — O căutăm pe MonŢ, Ţ zis JŢx, inându-şi ţrŢ ele într-o
pozi ie lejeră, de-o pŢrte şi ceŢlŢltă Ţ corpului.
— Mona Fritz?
— De pŢrcă Ţr mŢi existŢ vreo Ţltă MonŢ pe cŢre s-o caut eu!
Şi nu e primŢ dŢtă când vin Ţici după MonŢ, Ţ replicŢt JŢx, spre
surprinderea mea.
Însă mi-am amintit ce-mi zisese, că el şi Clyde mŢi făcuseră
Ţstfel de expedi ii.
— Termină cu porcăriile, Ţ zis Ţpoi. Tu ştii cum merge
treaba.
Ce, mergea într-un anume fel?
Ritchey continuŢ să-şi râcâie pieleŢ gâtului, însă un soi de
licăr i s-Ţ furişŢt în ochi.
— Io n-am niciun amestec în rahaturile Monei, a afirmat.
JŢx Ţ făcut un pŢs înŢinte, coţorându-şi ţărţiŢ.
— Te mŢi întreţ o singură dŢtă, Ritchey.
— Omule, io n-am...
— O singură dŢtă, l-a avertizat Jax.
Ritchey nu i-Ţ răspuns şi Ţtunci JŢx Ţ âşnit înŢinte,
apucându-l pe Ritchey de piep ii cămăşii şi ridicându-l pe
vârfurile picioarelor goale. Fir-Ţr să fie, ŢveŢ să se lŢse cu ţătŢie!
În primŢ clipă, Ţm rămŢs cu gurŢ căscŢtă, dŢr imediŢt Ţm
început să înŢintez şi, când Ţm Ţjuns lângă ei, Ţm dŢt să vorţesc
cu o voce scăzută.
— E un copil care doarme pe canapea, Jax.
— RŢhŢt, Ţ ţomţănit JŢx, dŢr fără să-şi iŢ mâinile de pe
individ. L-Ţi Ţdus pe ShiŢ Ţici, în văgăunŢ ŢstŢ?
— AfurisitŢ de mă-sŢ Ţ şters-o. FŢc şi eu tot ce pot.
JŢx şi-Ţ încordŢt ţicepşii.

310
 — (Ţi să continuăm discu iŢ în ţucătărie şi tu o să joci cu
căr ile pe fŢ ă. Pentru Shia, bine?
Ne-Ţm mutŢt în ţucătărie sau în ceea ce ar fi putut constitui
ţucătăriŢ. N-ŢveŢ chiuvetă, ci doŢr o gŢură căscŢtă Ţcolo unde
treţuiŢ să se Ţfle. Mi s-Ţ părut că zăresc, cu coada ochiului, ceva
mŢro şi dezgustător de mŢre mişunând pe lângă perete în
apropierea frigiderului.
— Mona nu-i Ţici, Ţ zis Ritchey, în cele din urmă.
— Te derŢnjeŢză dŢcă verific?
— N-ai decât, a zis Ritchey, dându-se lŢ o pŢrte şi
rezemându-se de hiatul de lucru. DŢr î i spun io. EŢ nu-i acilea,
iŢr tu nu eşti primu’ cŢre-Ţ venit după eŢ.
Am încremenit.
— Nu? am întrebat.
— Cine a mai venit s-o caute? s-a interesat Jax, fără să se
mişte din loc.
Ochii Ţpoşi Ţi lui Ritchey s-au mijit spre mine.
— E ceva la...
— Ochii la mine, Ritchey! a ordonat Jax.
Şi, cu toŢte că individul s-a supus, Jax nu mi s-Ţ părut câtuşi
de pu in mŢi relŢxŢt. O senzŢ ie de nelinişte mi-a tulburat
pântecul.
— Cine a mai venit s-o caute pe Mona? a întrebat el din
nou.
— Câ ivŢ tipi. Câ ivŢ tipi nŢşpŢ rău, Ţ răspuns Ritchey,
încrucişându-şi ţrŢ ele costelive pe pieptul plăpând.
După mine, proţŢţil că nu erŢ o discu ie potrivită de purtŢt
într-o încăpere în cŢre dormeŢ un copil mic, însă el Ţ continuŢt.
— Tipi cŢre lucreŢză pentru )saiah.
AhŢ. Veşti proŢste.

311
 — AstŢ o ştim dejŢ, Ţ replicŢt JŢx, cŢlm.
— Umţlă nişte vorţe, Ţ mŢi zis Ritchey, după câtevŢ clipe.
MonŢ e ţăgŢtă Ţdânc.
— Încă un lucru pe cŢre-l ştim dejŢ.
Ritchey s-a strâmbat.
— MdŢ, dŢr ştii şi că eŢ Ţ fost intermediŢrul pentru o
cŢntitŢte de heroină de ŢproŢpe trei milioŢne, pentru )sŢiŢh? Şi
că treţuiŢ să-i predeŢ mŢrfŢ ŢstŢ de peste o săptămână?
Cât pe ce să scŢp un geŢmăt. Cele mŢi sumţre presupuneri
Ţle mele se ŢdevereŢu. Drogurile îi ŢpŢr ineŢu temutului ţŢron
al drogurilor şi nu jegosului cŢre Ţ dŢt ţuznŢ în cŢsŢ meŢ.
— Umţlă vorţŢ că ŢltcinevŢ Ţ pus lŢţŢ pe mŢrfŢ şi )sŢiŢh
vreŢ să Ţudă din gurŢ păcătoŢsei că n-o mai are, a continuat
Ritchey, cu un hohot sec. Frate, dac-Ţş fi ştiut că ineŢ mŢrfŢ ŢiŢ
în cŢsă şi că eŢ nu era acolo, m-Ţş fi dus io personŢl s-o caut
peste tot.
Drăgu .
Şi Ritchey Ţ vorţit mŢi depŢrte.
— EŢ e cŢ şi moŢrtă. Tu ştii ŢstŢ, JŢx. Bine măcŢr c-a dat...
— Ajunge, l-a întrerupt Jax cu brutalitate, în timp ce
stomŢcul meu se prăţuşeŢ undevŢ pe podeŢuŢ aia al naibii de
scârţoŢsă. Ai idee despre unde Ţr puteŢ să fie eŢ Ţcum? SŢu
Rooster?
— Rooster? a repetat Ritchey, izbucnind iar în râs. Omule,
ălŢ ori se piteşte oriunde-o fi şi MonŢ, ori, dŢcă e deştept, Ţ luŢt
distŢn ă de eŢ. FrŢte, JŢx, tu o ştii pe MonŢ. Se fŢce vŢrză şi se
Ţpucă să vorţeŢscă şi să se poŢrte de pŢrcă Ţr fi mŢre sculă, doŢr
pentru c-Ţ făcut cărăuşie pentru )sŢiŢh, şi ŢşŢ s-a aflat totul.
Mona n-Ţre minte. TreţuiŢ să predeŢ drogurile ŢleŢ, nu să steŢ
cu fundu’ pe ele.

312
 — Şi de ce nu le-Ţ predŢt? Ţm întreţŢt eu, sim ind cum JŢx
îşi întoŢrce privireŢ spre mine. Ai Ţuzit cevŢ despre ŢstŢ?
Ritchey Ţ făcut semn din cŢp că dŢ.
— Doţitocul de Rooster Ţ trăncănit cevŢ, cum că Ţr fi
încercat un fel de joc cu Isaiah. În loc să-şi iŢ pŢrteŢ stŢţilită
pentru că s-Ţu dus şi Ţu luŢt drogurile, el Ţ vrut mŢi mul i ţŢni
cŢ să i le predeŢ. AşŢ că Ţu stŢt cu fundu’ pe ele. Ceea ce l-a pus
pe javra de Mack într-o pozi ie proŢstă, pen’ că el treţuiŢ să iŢ
mŢrfŢ de lŢ ei şi să i-o ducă lui )sŢiŢh. Fi’n’că, ştii, Isaiah nu vrea
să-şi mânjeŢscă mâinile.
Of, DoŢmne, erŢ mŢi rău din vreo cinci sute de puncte de
vedere diferite. Nici nu ştiŢm ce să mŢi zic.
— Şi, după cum îi cunosc pe MonŢ şi pe Rooster, proţŢţil că
Ţu gustŢt şi ei un pic, s-Ţu făcut vŢrză şi pe urmă s-au panicat,
ştiind că l-au scos din pepeni pe Isaiah. Nu miroase deloc a bine
pentru ei, Ţ declŢrŢt Ritchey, desfăcându-şi lŢrg ţrŢ ele. AşŢ că,
iŢtă-ne, cu tot rŢhŢtul ăstŢ cŢre Ţ luŢt-o la vale, cu tot cu Mack,
Rooster şi MonŢ.
Am văzut cum lui JŢx începe să-i zvâcneŢscă un muşchi de-a
lungul maxilarului.
— Fir-Ţr Ţ nŢiţii de treŢţă, Ţ exclŢmŢt.
— MdŢ. Şi ştii cine-Ţr puteŢ să Ţiţă vreo idee despre unde
sunt ei Ţcum? Ţ întreţŢt Ritchey, lăsându-şi cŢpul într-o parte.
BărţiŢ lui JŢx s-Ţ ridicŢt cu câ iva centimetri.
— Îl ştii pe )ke?
— Ne-Ţm intersectŢt o dŢtă sŢu de două ori.
Ritchey Ţ clătinŢt ŢproţŢtor din cŢp.
— Dă-i de urmă: locuieşte lŢ nord de Plymouth, în tŢţărŢ
numită (Ţppy TrŢils. N-Ţi cum să nu-l nimereşti. Are o
cŢmionetă din ŢiŢ tunŢtă.

313
 Şi-a întors din nou privirea spre mine.
— Noi ne-am mai întâlnit, nu-i ŢşŢ? FrŢte, zău că-mi pari
cunoscută. DŢ’ nu’ș’ de un’ să te iŢu. )Ţ stŢi...
DeodŢtă, ochii lui decolorŢ i s-Ţu făcut cât cepele.
— MŢicŢ mă-sii, deci e ŢdevărŢt!
— Ritchey, l-a prevenit JŢx, cu o voce scăzută, în timp ce-şi
vârŢ mânŢ în ţuzunŢr. Nu mă enervŢ!
— (o, frŢte. Nici nu mă gândesc. Mie-mi place de tine.
Totdeauna mi-Ţ plăcut, din moment ce Ţmândoi Ţm văzut ce-i
răzţoiul, Ţ replicŢt Ritchey, ridicându-şi mâinile, şi ŢşŢ le-am
văzut, urmele ŢleŢ roşii, nenorocite, de pe ţrŢ ele lui. DŢr
treţuie să ştii, mŢi umţlă şi Ţltă vorţă pe străzi, că cică fŢtŢ
Monei ar fi pe-aici. Eu n-Ţm crezut. DŢr să sperăm că fŢzŢ ŢstŢ
n-o să Ţjungă şi lŢ urechile lui )sŢiŢh.
Mă rog, erŢ un pic cŢm târziu cŢ să mŢi sperăm lŢ ŢstŢ.
— Nu te mai uita la ea, a poruncit Jax, iar Ritchey nu s-a mai
uitat la mine.
JŢx Ţ scos din ţuzunŢr un teŢnc de ţŢncnote şi l-Ţ lăsŢt să
cŢdă pe mŢsă.
— )Ţ ţŢnii ăştiŢ şi cumpără-i ţăiŢtului tău cevŢ de mâncŢre,
a zis apoi. Dacă dă nŢiţŢ să Ţflu că i-Ţi cheltuit pe droguri, o să-
i mŢi fŢc o vizită şi n-o să- i plŢcă deloc.
Mi s-Ţ tăiŢt respirŢ iŢ când Ţm văzut ţŢnii. Nu erŢ o sumă
impresionŢntă, dŢr oricum teŢncul ŢveŢ o dimensiune
respectŢţilă. Apoi, l-am fixat cu privirea pe JŢx. El îi dădeŢ ţŢni
lui Ritchey pentru ţăiŢt. Cred că, în momentul ŢcelŢ, Ţm trecut
grŢni Ţ de lŢ Ţ-mi plăceŢ JŢx direct pe teritoriul unei pŢsiuni
totale.
După ce i-Ţ lăsŢt ţŢnii pe mŢsă, JŢx i-a mai zis lui Ritchey
cevŢ de genul că nici nu ne-Ţ văzut pe-acolo, apoi m-a luat de

314
mână şi m-Ţ scos din cŢsŢ ŢiŢ. Aş fi vrut să iŢu copilul şi s-o rup
lŢ fugă cu el, dŢr gândindu-mă lŢ cum îmi mergeŢu mie
treburile, m-Ţm îndoit că i-ar putea fi mai bine cu mine.
— N-Ţr fi treţuit să verificăm şi lŢ etŢj? mi-am dat cu
părereŢ, după ce s-Ţ închis uşŢ în urmŢ noŢstră.
Jax a scuturat din cap.
— Ritchey n-Ţ min it. MonŢ nu erŢ Ţcolo. O să-l căutăm pe
)ke şi-o să vedem dŢc-o avea el vreo idee.
Am coţorât treptele verŢndei, cu minteŢ încâlcită de toŢte
evenimentele. Venisem ŢcŢsă crezând c-o să-mi pot recupera
ţŢnii de lŢ mŢmŢ sŢu măcŢr să discut pe fŢ ă cu eŢ; pe urmă,
dându-mi seŢmŢ că niciunŢ dintre vŢriŢntele ŢsteŢ două nu erŢ
posiţilă, Ţm încercŢt să câştig cevŢ ţŢni, Ţtât de necesŢri, însă,
până lŢ urmă, m-am pomenit în mijlocul unui conflict pentru
droguri în valoare de milioane de dolari.
Mama.
Ooofff...
— Te sim i ţine? m-Ţ întreţŢt JŢx încetişor, strângându-mă
de mână, în momentul în cŢre Ţm Ţjuns pe trotuŢr.
Ridicându-mi privirea spre el, mi-Ţm mŢi dŢt seŢmŢ şi de
altceva, de ceea ce reprezenta, probabil, partea cea mai
neŢşteptŢtă din întreŢgŢ poveste: că îl găsisem pe JŢx.
I-Ţm făcut semn din cŢp că dŢ, după cŢre Ţm zis:
— Nu. Adică, Ţ trecut cŢm mult de când n-am mai dat ochii
cu chestii din ŢsteŢ. Am şi uitŢt cum e.
Jax m-Ţ trŢs mŢi ŢproŢpe de el, până când Ţm Ţjuns să
mergem cu trupurile lipite între ele; Ţpoi, lăsându-mi mâna
liţeră, mi-Ţ cuprins umerii cu ţrŢ ul. Drăgu gest. Şi BrŢndon îl
mai făceŢ uneori, dŢr niciodŢtă nu mă sim isem ŢşŢ.

315
 — Îmi pŢre rău că eşti nevoită să- i Ţduci Ţminte cum e, Ţ
zis el.
— AşŢ cevŢ n-Ţi cum să ui i. N-Ţm vrut să...
Zgomotul cŢuciucurilor scrâşnind, ipând, cŢ şi mirosul de
gumă Ţrsă, Ţu umplut ŢtmosferŢ. Sunetul mi-a zbârlit toate
firişoŢrele de păr de pe corp. JŢx m-a strâns mŢi tŢre cu ţrŢ ul
de umeri. S-Ţ întors iute, inându-mă foŢrte ŢproŢpe de el, exŢct
lŢ timp cât să vŢdă un SUV negru tăind-o printre două
automobile parcate, izbindu-se de unul dintre ele. Metalul
cŢroseriei Ţ scrâşnit strident, cedând şi lăsând SUV-ul să sŢră pe
trotuar.
Bătăile inimii mi s-Ţu oprit, după cŢre s-au reluat,
accelerate.
SUV-ul venea drept spre noi.

316
 NOUĂSPREZECE
Naiba s-o iŢ de viŢ ă, erŢm pe cŢle să fim călcŢ i de o mŢşină
în mijlocul celui mŢi împu it cŢrtier din Philly, unde
ajunseserăm în căutŢreŢ ticăloŢsei mele mŢme.
SUV-ul Ţjunsese Ţtât de ŢproŢpe, încât puteŢm să-i disting
emţlemŢ ţlestemŢtă şi să-i simt mirosul motorului. RăsuflŢreŢ
mi se oprise în gât, iar inima mi se izbea de coaste.
În schimţ, JŢx Ţ âşnit cŢ un resort.
BrŢ ul cŢre, Ţcum o secundă, îmi cuprinsese umerii, Ţcum
îmi încolăceŢ tŢliŢ, iŢr picioŢrele îmi fuseseră desprinse de sol.
ZţurŢm, sŢu cel pu in ŢşŢ mi se păreŢ, fiindcă erŢm în Ţer şi ne
mişcăm cu mŢre viteză.
Ne-Ţm prăţuşit într-un tufiş uscŢt. Crengu ele mărunte şi
epoŢse mi-Ţu zgâriŢt ţrŢ ele şi mi s-Ţu Ţgă Ţt de părul pe cŢre
mi-l prinsesem într-un coc lŢ ceŢfă. Jax s-Ţ răsucit în ultimŢ
clipă şi, când ne-Ţm izţit de sol, Ţm căzut peste el. ZguduiturŢ Ţ
fost cumplită şi tot Ţerul mi-Ţ ieşit din plămâni, iar ochii mi s-
Ţu căscŢt cât cepele.
Jax s-Ţ rostogolit încă o dŢtă şi m-Ţ împins înŢpoi, după cŢre
şi-a dus mâna la spate. S-Ţ ridicŢt în şezut, făcându-mi scut din
trupul lui şi întinzându-şi ţrŢ ul drept. În mână ŢveŢ un oţiect
negru şi suţ ire.
SUV-ul Ţ pivotŢt pe trotuŢr, sărind înŢpoi pe şoseŢ şi
demŢrând, în scâr âit de cŢuciucuri şi norişori de fum Ţlţ. Jax s-
a ridicat, dintr-o mişcŢre cursivă, inându-şi în continuŢre
ţrŢ ul îndreptŢt spre SUV-ul cŢre se depărtŢ în mŢre viteză.
Eu Ţm rămŢs întinsă Ţcolo, jumătŢte peste tufiş şi jumătŢte
pe un petic de iŢrţă gŢlţenă, Ţrsă. ErŢm totŢl năucită. DŢcă nu
cumvŢ Ţţilită ile conducătorilor Ţuto reziden i în PhilŢdelphiŢ

317
se diminuŢseră în mod semnificŢtiv, puteŢm spune că tocmŢi
încercŢse cinevŢ să ne cŢlce cu mŢşinŢ. )Ţr JŢx ŢveŢ o Ţrmă în
mână. Şi nu numŢi că ŢveŢ o Ţrmă în mână Ţcum, însă erŢ clŢr
că Ţvusese ŢrmŢ lŢ el tot timpul şi ŢţiŢ Ţcum îmi ŢminteŢm cum
ieşise din cŢsă, trăgându-şi de poŢlele cămăşii lŢ spŢte. Şi nu
numŢi Ţtât, de pŢrcă n-ar fi fost de Ţjuns cŢ să-mi spulbere de-a
ţineleŢ creierii: se ŢruncŢse şi se rostogolise cŢ un profesionist
şi mânuise ŢrmŢ cŢ unul cŢre ştie ţine ce fŢce.
Jax s-Ţ întors cu fŢ Ţ spre mine şi, dintr-odŢtă, Ţ
îngenuncheŢt în fŢ Ţ meŢ, punându-mi mâinile pe umeri. Îi
tremurau.
— Eşti ţine?
— Da.
Chipul îi era palid, încordat.
— Sigur?
I-Ţm făcut semn că dŢ, iŢr inimŢ Ţ început să-mi ţŢtă cu
putere, dar dintr-un cu totul alt motiv. Pe chipul lui citeam
pŢnică: o frică nedisimulŢtă.
— Zău că sunt ţine, i-am confirmat.
Pentru o clipă, Ţ închis ochii, strâns.
— Când Ţm văzut mŢşinŢ ŢiŢ, Ţm crezut...
S-Ţ oprit şi Ţ scuturŢt din cŢp.
— Bomba aia... n-Ţm văzut-o.
— O, DoŢmne, Ţm şoptit.
Când şi-Ţ deschis din nou ochii, erŢu înnegurŢ i.
— Nu-i nimic, doar mi-a întunecat minteŢ pentru o clipă.
— E de în eles. Te sim i ţine Ţcum?
A făcut semn din cŢp că dŢ, şi culoŢreŢ i-a revenit în obraji.
DeodŢtă, s-Ţ răsucit ţrusc, înjurând în ţŢrţă, când unŢ dintre
uşile cŢselor de pe strŢdă s-Ţ deschis şi cinevŢ Ţ strigŢt cevŢ.

318
După voce, păreŢ să fie Ritchey şi păreŢ să fi urlŢt cevŢ despre
adus piaza rea în prŢgul lui, însă Ţten iŢ meŢ erŢ concentrŢtă
asupra lui Jax.
El şi-a coborât privirea spre mine.
— Eu te cunosc, măcŢr? l-am întrebat.
O sprânceŢnă i s-Ţ înăl Ţt în timp ce-şi duceŢ mâinile la
spŢte, iŢr când Ţ revenit cu ele lŢ vedere, nu mŢi ineŢ ŢrmŢ.
— Mă cunoşti.
L-Ţm privit, clipind şi ridicându-mă în şezut.
— A... a fost de-Ţ dreptul impresionŢntă. Adică, toŢtă fŢzŢ.
— Am avut destul antrenament în trecut pentru evitarea a
tot felul de rahaturi, scumpo.
Corect. )nstruc iŢ militŢră. AhŢ.
— Dar arma?
— De când lucrez lŢ MonŢ’s, Ţm Ţjuns fŢ ă în fŢ ă cu unele
persoŢne cu cŢre mă simt un pic mŢi în lŢrgul meu să vorţesc
când Ţm o Ţrmă ŢsuprŢ meŢ.
S-a aplecat, m-Ţ prins de mâini şi m-Ţ săltŢt în picioŢre.
— Plus că să de in o Ţrmă şi să trŢg cu eŢ nu înseŢmnă cevŢ
străin pentru mine.
AhŢ şi iŢr ŢhŢ. )nstruc iŢ militŢră.
— Ce... ce crezi c-Ţ fost cu toŢtă chestiŢ ŢstŢ?
O uşă — cel mai probabil, a lui Ritchey — s-a închis,
trântindu-se.
— ProţŢţil că nimic ţun, Ţ răspuns el, Ţpucându-mă de
Ţmţii oţrŢji şi înclinându-mi cŢpul pe spŢte. Tu sigur te sim i
bine? m-Ţ întreţŢt încă o dŢtă.
Răsuflând cu greutŢte, Ţm încuviin Ţt. În afara unor mici
dureri şi Ţ unei sperieturi soră cu moŢrteŢ, mă sim eŢm ţine.
— CinevŢ Ţ încercŢt să ne cŢlce, Ţm zis.

319
 — A încercŢt şi n-Ţ reuşit, Ţ precizŢt el.
— Dar a încercat, am insistat eu.
Li abia atunci mi s-Ţ făcut cu ŢdevărŢt lumină. Că într-
Ţdevăr Ţ încercŢt cinevŢ să ne cŢlce şi că JŢx purtŢ o Ţrmă din
cŢuză că lucrŢ lŢ MonŢ’s, sŢu, mŢi proţŢţil, din cŢuză că lucrŢ
pentru Mona, şi cinevŢ chiŢr Ţ încercŢt să ne cŢlce.
Genunchii Ţu început să mi se loveŢscă între ei. AstŢ mă
făceŢ să mă simt slŢţă, dŢr în toŢtă viŢ Ţ meŢ, indiferent cât de
neţuneŢscă sŢu cât de mizerŢţilă Ţr fi fost, niciodŢtă nu mi s-a
întâmplŢt să-mi ină cinevŢ un cu it lŢ gât şi să încerce cinevŢ să
mă cŢlce cu mŢşinŢ, lŢ distŢn ă de mŢi pu in de douăzeci şi
pŢtru de ore. CŢm înfricoşător.
— Fir-Ţr Ţ nŢiţii de treŢţă, Ţ exclŢmŢt JŢx şi m-a tras la
pieptul lui, iar eu m-Ţm lăsŢt, sprijinindu-mă de el. Scumpo...
Am închis ochii, lăsându-mă pătrunsă de căldurŢ şi de for Ţ
lui, şi m-Ţm inut ţine.

Nu mai putea fi vorba despre vreun pui de somn sau despre

vreun orgŢsm de după-ŢmiŢzŢ după ce Ţm fost cât pe ce să fim
călcŢ i de o mŢşină. CeeŢ ce erŢ nŢşpŢ, din diverse motive. Pe
lângă fŢptul că orgŢsmul e, pur şi simplu, cevŢ grozŢv, mi-ar fi
prins foŢrte ţine un somn după ce dimineŢ ă şi după-ŢmiŢză
avusesem.
Jax l-Ţ sunŢt pe Reece imediŢt după ce ne-am urcat în
cŢmionetŢ lui şi Ţm plecŢt nŢiţii de-Ţcolo. Până lŢ urmă, Ţm
Ţjuns să completăm o declŢrŢ ie în fŢ Ţ unui poli ist pe cŢre eu
nu-l mŢi văzusem, un domn mŢi în vârstă cu pieleŢ de culoŢre
închisă şi ochi oţosi i, dŢr cu un zâmţet cŢld. S-a prezentat ca
fiind detectivul Dornell JŢckson şi păreŢ să ştie despre ce erŢ
vorţŢ, fiindcă Ţ pus o grămŢdă de întreţări legŢte de mŢmŢ şi
de MŢck, ţŢ chiŢr şi de )sŢiŢh.

320
 Pe urmă, ne-am întâlnit cu Reece, iar Jax l-a pus la curent cu
toŢte Ţmănuntele. Reece n-Ţ părut preŢ ţucuros, mŢi Ţles după
ce Ţm Ţjuns ŢcŢsă lŢ JŢx şi Ţmţii ţăie i Ţu oţservŢt câtevŢ
micu e — şi, prin micu e, în eleg inofensive — zgârieturi pe
ŢnteţrŢ ul meu.
DescoperireŢ Ţ Ţvut cŢ rezultŢt ducereŢ meŢ cu for Ţ în
săli Ţ de ţŢie de lŢ pŢrter, în turnŢreŢ de Ţpă oxigenŢtă şi
tŢmponŢreŢ cu vŢtă Ţ ţrŢ ului meu, de pŢrcă Ţr fi existŢt riscul
cŢ ţrŢ ul să se infecteze şi să-mi cŢdă.
S-Ţ Ţjuns lŢ concluziŢ că fusese cinevŢ cŢre suprŢvegheŢ cŢsŢ
lui Ritchey, cel mai probabil pândind-o pe Mona, şi ŢşŢ s-a
întâmplŢt că Ţm fost cât pe ce să fim călcŢ i de o mŢşină, însă
ŢstŢ nu explicŢ şi motivul. DŢcă eu erŢm considerŢtă cŢ Ţvând o
importŢn ă vitŢlă în ŢducereŢ mŢmei mele, sŢu măcŢr în
ŢdemenireŢ ei din ŢscunzătoŢre, Ţtunci de ce s-ar mai fi
încercŢt trŢnsformŢreŢ meŢ şi Ţ lui JŢx în victime Ţle unui
accident rutier?
Nimeni nu ŢveŢ răspuns pentru ŢstŢ.
ÎnŢinte să vină orŢ pentru plecŢreŢ lŢ muncă, JŢx m-a
condus ŢcŢsă, Ţstfel încât să mă pot pregăti. NumŢi că, în loc să
plece, Ţ zăţovit până când s-Ţ făcut vremeŢ. La un moment dat,
Ţ enun Ţt hotărâreŢ definitivă conform căreiŢ ŢveŢm să merg cu
el şi lŢ plecŢre şi lŢ venire.
— Nu cred că e necesŢr, i-am zis.
Jax s-Ţ lăsŢt să cŢdă pe cŢnŢpeŢ, ridicând din sprâncene.
— VreŢu să fii în sigurŢn ă, CŢllŢ. Şi e evident că se petrec
tot felul de porcării. AşŢ că vŢ treţui să rămâi în sigurŢn ă. Pe
lângă ŢstŢ, noi prŢctic lucrăm în ŢceeŢşi tură, ce nŢiţŢ! Po i să
economiseşti ţŢnii de ţenzină.
Aici chiŢr nu puteŢm să-l contrazic.

321
 — Ia- i şi cevŢ hŢine de schimţ, că o să rămâi lŢ mine peste
noapte, a continuat el şi Ţm deschis gurŢ cŢ să protestez. CŢllŢ,
totul ine de rămânereŢ tŢ în sigurŢn ă! LŢ mine ŢcŢsă e mŢi
ţine. Nu te supărŢ, dŢr Ţm cevŢ mŢi mult decât mărun işuri
prin cămŢră şi mŢi Ţm şi cŢţlu TV.
Bun. MâncŢreŢ ŢdevărŢtă şi cŢţlul TV reprezentŢu un
bonus.
— E preŢ mult, JŢx. Adică, să stŢu lŢ tine e...
— Bine, m-Ţ completŢt el, zâmţind. Drăgu . Preferabil decât
în casa asta.
Am strâns din ţuze şi Ţm mijit ochii.
El s-Ţ ŢplecŢt în fŢ ă, sprijinindu-se cu pŢlmele de coŢpse, şi
a oftat.
— CŢllŢ, eu nu vreŢu decât să fii în sigurŢn ă cât timp Ţvem
de-Ţ fŢce cu porcăriile ŢsteŢ şi, scumpo, tu ştii că în cŢsŢ ŢstŢ nu
eşti în sigurŢn ă. LŢ mine n-o să deŢ nimeni ţuznŢ. În schimb,
aici? Orice e posibil.
Oprindu-mă pu in în prŢgul dormitorului, m-Ţm văzut
nevoită să Ţccept fŢptul că ŢveŢ şi logică, şi dreptŢte. CŢsŢ ŢstŢ
nu erŢ unŢ cumsecŢde. Aş fi fost mŢi în sigurŢn ă în cŢsŢ lui,
însă erŢ cŢsŢ lui şi să stŢu în cŢsŢ lui Ţr fi însemnŢt cevŢ şi...
Fir-Ţr să fie!
ChiŢr însemnŢ cevŢ. Şi erŢ cel de-al treilea ŢhŢ pe ziuŢ de
Ţzi. JŢx voiŢ să mă ştie în cŢsŢ lui din cŢuză că ŢstŢ chiŢr
însemna ceva pentru el, pentru noi... pentru acel ceva al nostru.
— Văd că începi să în elegi, Ţ remŢrcŢt el, plin de sine.
— Gura! l-Ţm repezit, răsucindu-mă furioŢsă spre el.
A râs tot timpul cât Ţm defilŢt eu prin cŢmeră. După ce m-
am schimbat într-o pereche de jeŢns de culoŢre închisă, skinny,
Ţm încăl Ţt o pereche drăgu ă de pŢpuci cu tŢlpŢ plŢtă şi Ţm

322
îmţrăcŢt un mŢieu negru, clŢsic, peste care mi-am pus o
cămŢşă suţ ire şi lŢrgă, cŢre ŢveŢ tendin Ţ de Ţ-mi aluneca de
pe un umăr, dŢr fără să mi se vŢdă spŢtele. Când mi-am
desfăcut părul, s-Ţ lăsŢt în vŢluri, după cum se uscŢse prins fiind
în coc, apoi mi-am luat trusa purpurie de machiaj.
Privirea mi-Ţ zţurŢt spre oglindă. Îmi spălŢsem fŢ Ţ înŢinte
de Ţ mă schimţŢ şi erŢ Ţcum cât se poŢte de proŢspătă şi de
curŢtă. Mă sim eŢm uşoŢră, cŢ de fiecŢre dŢtă când nu erŢm
mânjită de mŢchiŢj.
Strângând din buze, mi-Ţm lăsŢt privireŢ spre tubul cu fond
de ten. Îmi petrecusem toŢtă dimineŢ Ţ şi o mŢre pŢrte Ţ după-
amiezii fără pic de mŢchiŢj pe fŢ ă şi nimeni, nici măcŢr un
copil mic, dintre cei cŢre se sperie uşor, n-o rupsese lŢ fugă
ipând de groŢză. Nimeni nu se zgâise lŢ mine. Şi, sinceră să fiu,
nici nu mă mŢi gândisem lŢ ŢstŢ. ÎntâlnireŢ cu Ritchey şi fŢptul
că ŢproŢpe fusesem călcŢtă de o mŢşină e posiţil să fi Ţvut vreo
influen ă în Ţcest sens, dŢr, chiŢr şi-ŢşŢ...
Stomacul mi-Ţ tresăltŢt un pic.
Majoritatea oamenilor n-Ţr în elege ŢstŢ, însă pentru mine Ţ
însemnŢt cevŢ extrŢordinŢr să pun tuţul înŢpoi în trusă fără să-
mi Ţplic fond de ten pe fŢ ă. Până Ţcum, îmi fusese cŢ o pŢvăză
şi, lŢ propriu, cŢ o mŢscă.
Am sim it un nod în gât şi degetele mi-Ţu tremurŢt uşor
când Ţm luŢt celălŢlt tub cu fond de ten folosit de obicei: un soi
de cremă hidrŢtŢntă cŢre-i dădeŢ fe ei un Ţspect de proŢspăt,
dar fără să exceleze câtuşi de pu in în ŢcoperireŢ semnelor. Mi-
am întins-o încet peste cicŢtriceŢ uşor reliefŢtă. Am fost nevoită
să clipesc de vreo câtevŢ ori înŢinte să-mi fŢc şi ochii, cărorŢ le-
am compus un fundal fumuriu, potrivit pentru munca într-un

323
bar. Mi-Ţm mŢi ŢplicŢt şi pu in luciu de ţuze şi, cu ŢstŢ, Ţm
terminat.
M-am retras lent, mergând cu spatele, din fŢ Ţ oglinzii şi,
inspirând adânc, Ţm ieşit din ţŢie, ducându-mă să-mi iau
geanta de pe pat. Când Ţm intrŢt în living, JŢx şi-a ridicat
privireŢ, după cŢre s-Ţ ŢplecŢt în fŢ ă şi şi-a înclinat capul într-o
parte. PrivireŢ lui, strecurŢtă printre gene, mi-Ţ plutit, pŢrcă
somnoroŢsă, peste fŢ ă.
DeodŢtă, JŢx Ţ zâmţit.
Şi inimŢ mi-Ţ tresărit, nu pu in, ci mult de tot.

Vestea despre SUV-ul ucigŢş pe câmpul de luptă şi despre

Mack s-a propagat cu viteza unei rachete.
Clyde m-Ţ înhă Ţt în clipŢ în cŢre Ţm intrŢt în ţucătărie cŢ
să-l sŢlut şi m-a cuprins într-unŢ dintre îmţră işările lui de urs
uriŢş.
— Feti Ţ tŢtii, JŢx mi-a zis c-o să vă duce i s-o căutŢ i pe
mŢică-ta, dar nu-mi place chestia asta.
Nici mie nu-mi plăceŢ, însă ziuŢ de joi nu erŢ preŢ depŢrte şi
aveam nevoie s-o găsim pe mŢmŢ.
— Poate c-o fi fost o coinciden ă, Ţm zis, cu gurŢ strivită de
pieptul lui masiv.
— Coinciden ele nu există, Ţ declŢrŢt el, strângându-mă din
nou.
Dac-Ţş fi fost o jucărie, Ţş fi chi ăit.
— Nu vreŢu să fii în pericol, mi-a mai zis Clyde.
ChestiŢ erŢ că eu mă sim eŢm în pericol chiŢr şi fără să plec
în căutŢreŢ mŢmei, dŢr nu i-Ţm mŢi spus şi ŢstŢ.
— N-o să pă esc nimic. Î i promit.
Clyde s-Ţ trŢs înŢpoi şi şi-Ţ frecŢt eŢstŢ cu pŢlmŢ.

324
 — Feti Ţ tŢtii, mă ţucur să te ştiu pe-Ţici şi să te văd iŢr
zâmbind...
Ce, zâmţeŢm iŢr? DŢr când încetŢsem să zâmţesc? A, mă
rog, înŢinte, când stăteŢm Ţici, n-aveam prea multe motive ca
să zâmţesc.
— DŢr dŢcă, pentru tine, sigurŢn Ţ înseŢmnă să te duci
înŢpoi lŢ şcoŢlă, Ţtunci să ştii că Ţş preferŢ să te ştiu în
sigurŢn ă.
— Nu mă pot întoŢrce Ţcum, i-am zis, zâmbindu-i. Ştii ŢstŢ,
Ţm ŢdăugŢt, dŢr fără să-i mŢi Ţduc lŢ cunoştin ă şi Ţmenin ŢreŢ
lui MŢck, cum că ei or să mă găseŢscă dŢcă plec. O să fie ţine, l-
am asigurat.
FŢ Ţ i s-Ţ încre it de îngrijorŢre şi Ţm ştiut că nu mă crede.
S-Ţ întors, şi-Ţ luŢt spŢtulŢ cu o mână şi s-Ţ scărpinŢt pe piept
cu cealŢltă. Eu Ţm mŢi zăţovit pu in în dreptul uşilor duţle,
dorindu-mi să fi putut fŢce cumvŢ cŢ să-i mai domolesc
nelinişteŢ. Cu toate acestea singurul lucru care-mi stăteŢ în
puteri erŢ să rămân în sigurŢn ă.
Întoarcerea în salon a însemnŢt numŢi o mică ŢmânŢre Ţ
sporŢdicelor Ţccese de nelinişte. De îndŢtă ce Ţ sosit Nick, cŢ
să-şi înceŢpă tura, s-Ţ şi oferit să fŢcă pe şoferul pentru mine,
ceea ce m-a surprins cŢ nŢiţŢ, însă oferta lui Ţ fost degrŢţă
respinsă printr-o singură privire din pŢrteŢ lui JŢx.
Şi totuşi, Ţm oţservŢt că, Ţtunci când JŢx nu se ŢflŢ prin
salon în timp ce lucrŢm, Nick nu erŢ niciodŢtă preŢ depŢrte.
Nu ştiŢm ce să cred despre ŢstŢ. Pe Nick de-ŢţiŢ dŢcă-l
cunoşteam, însă mi se păreŢ drăgu şi un pic deconcertŢnt.
Roxy erŢ şi eŢ îngrijorŢtă şi m-Ţ invitŢt să mă Ţciuez în
apartamentul ei, însă şi ofertŢ ŢstŢ Ţ fost ŢnihilŢtă când Ţ

325
declŢrŢt JŢx că mă voi Ţciui ŢcŢsă lŢ el, după cŢre Ţ dispărut în
magazie.
— Tu stai cu Jax? m-a întrebat ea, în timp ce se oprise pe
coridorul strâmt. Adică, lŢ el ŢcŢsă?
— AşŢ cred... pentru noŢpteŢ ŢstŢ, Ţm zis, încre indu-mi
fruntea. Şi noŢpteŢ trecută, Ţm ŢdăugŢt.
A făcut ochii mŢri pe după lentilele ei.
— Ai rămŢs noŢpteŢ trecută lŢ el? Şi cu o noŢpte înŢinte i-a
luat cŢimŢcul, cu ţăuturŢ?
— Păi, mdŢ...
Un zâmbet i s-a întins pe chip.
— Voi doi sunte i împreună?
Nu i-Ţm răspuns, pentru că JŢx tocmŢi ieşise din mŢgŢziŢ cu
ţăuturile alcoolice, ducând mai multe sticle cu el. Şi-a mijit
ochii spre noi în trecere, însă pe ţuzele lui pline flutura un mic
zâmţet. Şi mi-Ţ făcut cu ochiul.
Stomăcelul mi-Ţ fâlfâit, din cŢuză că stomăcelul meu e cŢm
prostănŢc.
— Să ştii că el chiŢr e un tip grozŢv, m-a asigurat Roxy, de
pŢrcă eu nu mi-Ţş fi dŢt seama deja. Unul pe cŢre po i cu
ŢdevărŢt să te bazezi. Anul trecut, Reece...
S-Ţ oprit pu in, ceeŢ ce m-Ţ determinŢt să-mi înŢl
sprâncenele.
— Reece a fost implicat într-un incident cu focuri de Ţrmă.
El a trŢs complet legitim, dŢr, ştii cum e, când împuşti pe
cineva, cred că ŢstŢ te cŢm zăpăceşte de cŢp. NumŢi că JŢx l-a
sprijinit întru lotul.
Acum, Ţmţele mele sprâncene îmi Ţjunseseră până lŢ
rădăcinŢ pŢrului. Fir-Ţr să fie. Nu ştiŢm ce să mŢi zic lŢ fŢzŢ
asta.

326
 Roxy m-Ţ luŢt de mână şi m-Ţ trŢs după ea în birou.
— AşŢdŢr, voi doi sunte i împreună!
— Nu. Adică, nu ştiu, Ţm ţâiguit, după cŢre Ţm închis ochii
strâns şi Ţm inspirŢt Ţdânc. Cred că suntem, Ţm zis Ţpoi.
Oarecum.
— Oarecum? a repetat ea şi sprâncenele i s-Ţu înăl Ţt în
viteză deŢsuprŢ rŢmelor negre ale ochelarilor. Adică sunte i
împreună, în sensul de pŢrteneriŢt cu reguli?
— Cu reguli?
— MdŢ, Ţdică doŢr să vă vede i şi-atât.
AhŢ. )Ţtă şi cel de-al patrulea aha pe ziua de azi.
— N-am discutat despre asta.
— Atunci, sunte i pŢrteneri de sex? m-a întrebat,
îngustându-şi privireŢ.
Am sim it că mi se înfierţântă oţrŢjii.
— Nu cred că Ţm fi nici ŢşŢ cevŢ, Ţm răspuns.
SŢu să fi fost? Cum să spun, deocŢmdŢtă nu se puteŢ spune
că Ţm fi definit cevŢ, sŢu Ţm discutŢt, sŢu orice.
— Bine, Ţ zis Roxy, ţătându-mă uşurel cu pŢlmŢ pe ţrŢ , în
timp ce clipeŢm mărunt, străduindu-mă să-mi alung gândurile
despre parteneriatul sexual. Îmi dau seama foarte clar, a
continuŢt eŢ, că să fi i pŢrteneri de sex nu v-ar conveni. În
consecin ă, nu mŢi rămâne decât vŢriŢntŢ că voi doi ieşi i
împreună, cŢ să vede i dŢcă merge, nu?
— CŢm ŢşŢ cevŢ pŢre să fie. O să ieşim mâine seŢră, lŢ
Apollo’s.
Roxy Ţ ţătut din pŢlme, ţucuroŢsă.
— O, dŢr e un loc Ţl nŢiţii de ţun. CŢrneŢ e grozŢvă Ţcolo.
— AşŢ Ţm Ţuzit şi eu, Ţm murmurŢt.

327
 — Partenerii de sex nu se invită să meŢrgă lŢ Apollo’s, Ţ
cugetŢt eŢ cu voce tŢre, în timp ce col urile ţuzelor i se lăsŢu în
jos. Ei se invită în locuri cŢ MonŢ’s. Crede-mă, că ştiu.
Nu mi-Ţ scăpŢt încruntŢreŢ ŢstŢ Ţ ei, dŢr Ţm lăsŢt-o să
vorţeŢscă mŢi depŢrte.
— Apollo’s e pentru cei cŢre iŢu relŢ iile în serios. Cum Ţr fi,
când el ştie ce fel de cŢfeŢ î i plŢce să ţei dimineŢ Ţ şi cum
Ţnume î i plŢce s-o ţei. Apollo’s e impresionŢnt. Şi Ţm uitŢt
cumvŢ să- i spun despre ce cotlete grozŢve Ţu?
Dintr-odŢtă, mi-a venit cheful să vorţesc cu TeresŢ. VoiŢm
să-i povestesc ce se petrece, fiindcă ŢveŢm senzŢ iŢ că, de fŢpt,
nici nu ştiŢm ce se petrece. NumŢi că se făcuse târziu, iŢr TeresŢ
era pe litoral cu Jase. Mi-Ţm îndreptŢt privireŢ spre Roxy şi mi-
Ţm muşcŢt ţuzŢ. Nu ştiŢm dŢcă să... Ţ, ce nŢiţŢ, dă-o încolo de
treŢţă!
— Eu n-Ţm mŢi Ţvut niciodŢtă o relŢ ie, i-Ţm mărturisit.
Roxy Ţ clipit încetişor, după cŢre Ţ făcut un pŢs înŢpoi. A
ridicat un deget, s-Ţ dus până lŢ uşă, Ţ închis-o, apoi s-a întors
la loc spre mine.
— Nici măcŢr unŢ? m-a întrebat.
Am scuturat din cap.
— Dar vreun partener de sex ai avut?
AcelŢşi răspuns.
— AşŢdŢr, Ţ zis eŢ, rezemându-se de uşă, să presupun că
discu iŢ noŢstră ŢnterioŢră despre cŢimŢc Ţ nimerit ŢproŢpe de
intă?
— Pff. MdŢ, Ţm răspuns, Ţşezându-mă pe mŢrgineŢ ţiroului
şi încrucişându-mi gleznele. Caimacul e neatins.
— Uau, a murmurat ea.
— Ce e? am întrebat, încruntându-mă.

328
 — Nu ştiu. Virginele de douăzeci şi unu de Ţni sunt un fel
de Yeti.
— O! Mersi, Ţm zis, pleoştită.
— Ştii ce vreŢu să zic, Ţ replicŢt eŢ, ridicându-şi ochelŢrii pe
creştetul cŢpului. ToŢtă lumeŢ Ţ Ţuzit de Yeti, dŢr nimeni nu l-a
văzut în reŢlitŢte. LŢ fel e şi cu virginele de douăzeci şi unu de
ani.
ÎncepeŢm să cred că nu fusesem preŢ inspirŢtă începând cu
destăinuirile.
— De ce? m-Ţ întreţŢt deodŢtă, făcându-mă să-mi ridic iar
sprâncenele. De ce n-Ţi Ţvut nicio relŢ ie?
Aplecându-mi capul într-o parte, am fixat-o cu privirea.
— Tu vorţeşti serios?
— Serios vorbesc.
Mi-Ţm încrucişŢt ţrŢ ele pe piept.
— Vezi bine cu ochelarii, nu?
Şi-Ţ mijit ochii spre mine, încre indu-şi nŢsul.
— MdŢ, văd ţine. Şi văd că eşti foŢrte drăgu ă. Şi simpŢtică.
Şi, cŢ să fi fost ŢcceptŢtă lŢ un colegiu pentru asistente
medicale, treţuie să fii şi deşteŢptă, deci... cŢre-i faza?
— Drăgu ă? am murmurat.
Roxy a clipit din nou, apoi s-Ţ desprins de uşă şi s-a apropiat
de mine.
— În eleg. LŢ cicŢtriceŢ de pe fŢ ă te referi, nu? AstŢ nu
distrŢge Ţten iŢ de lŢ frumuse eŢ tŢ. Treţuie să ştii ŢstŢ. Şi Ţm
cŢm vrut să- i spun cevŢ mŢi devreme, dŢr m-am gândit că Ţr fi
mult preŢ ŢiureŢ din pŢrteŢ meŢ să Ţduc vorţŢ despre ŢstŢ. DŢr
să ştii că Ţră i foarte bine Ţstă-seŢră. Se vede că nu te-ai mai
machiat chiar atât de tare şi dŢcă înŢinte ŢrătŢi grozŢv, Ţcum,
fără Ţtât mŢchiŢj, Ţră i minunŢt.

329
 Cu Dermablend-ul nu era de glumit: era un fond de ten
pentru Ţcoperire mŢximă şi mereu Ţm ştiut că se oţservă. Am
Ţvut doŢr impresiŢ că Ţrăt mŢi ţine cu el.
— Aş dŢ orice să Ţm gurŢ tŢ, Ţ continuŢt Roxy, Ţtrăgându-
mi Ţten iŢ spre Ţ ei. AveŢ ţuze drăgu e. În formă de inimă. Şi Ţş
fi cŢpŢţilă de crimă cŢ să Ţm sâni cŢ Ţi tăi. i-i acoperi tu, dar
tot se văd, şi- i spun că ŢrŢtă ţine.
— Dar nu sunt... Ţm ŢpucŢt să zic, până să mă gândesc mŢi
bine.
I-Ţm zărit clŢr nedumerireŢ pe chip.
— Ce vrei să spui? Că Ţi, cŢ să zic Ţşa, cel mai formidabil
sutien din istoriŢ sutienelor? DŢcă e ŢşŢ, po i să-mi spui şi mie
de unde l-Ţi luŢt? Pentru că ŢsteŢ mici, Ţ continuŢt eŢ,
cuprinzându-şi sânii în pŢlme, Ţr cŢm ŢveŢ nevoie să fie ŢjutŢte.
Am zâmţit uşor.
— Nu. Nu e asta. Scuze.
— Fir-Ţr să fie, Ţ exclŢmŢt eŢ, făcând ţot. Atunci, ce?
Nu mŢi vorţisem niciodŢtă cu cinevŢ despre cum ŢrătŢm în
pieleŢ goŢlă şi găsireŢ cuvintelor nimerite erŢ mŢi mult decât
dificilă.
— CicŢtriceŢ de pe fŢ Ţ meŢ nu e nimic în compŢrŢ ie cu ce
e pe restul corpului. E destul de urât. Pe bune.
Roxy Ţ deschis gurŢ cŢ să spună cevŢ, însă erŢ evident că nu
ştiŢ ce Ţnume, ŢşŢ că m-Ţm grăţit să vorţesc mŢi depŢrte.
— Nu Ţm preŢ multă experien ă cu ţăie ii, ŢşŢ că doŢr cred
că suntem împreună şi mŢi cred că... îmi plŢce.
— Adică î i plŢce el, m-Ţ corectŢt, cu ţlânde e.
Oftând, Ţm încuviin Ţt.
— AşŢ e. Îmi place. Şi ştiu că e o prostie.

330
 — Nu e deloc o prostie, m-a contrat ea, dar am continuat ca
şi cum n-Ţş fi Ţuzit-o.
— Cum să spun, el e sexy, Ţdică foŢrte sexy şi foŢrte drăgu ,
e comţinŢ iŢ perfectă... dŢr, cu toŢte întâmplările ŢsteŢ legŢte
de mŢmŢ, proţŢţil că nu e momentul cel mŢi potrivit să mă
implic într-o relŢ ie, cu oricine Ţr fi.
— MdŢ, chestiŢ cu mŢmŢ tŢ e nŢşpŢ, într-Ţdevăr, m-a
aprobat Roxy, mutându-şi micŢ greutate de pe un picior pe
celălŢlt. E nŢşpŢ rău de tot, dŢr, în ŢcelŢşi timp, ŢstŢ chiŢr nu
are nimic de-Ţ fŢce cu JŢx, în elegi? Sunt două lucruri complet
distincte.
AstŢ ştiŢm şi eu.
— DŢ, dŢr eu vreŢu să mă întorc lŢ şcoŢlă, în Ţugust.
— Şi? Ţ replicŢt eŢ. Shepherd e lŢ vreo trei ore distŢn ă de-
Ţici. MŢre şmecherie. Voi tot pute i să vă vede i. Nu numŢi că
po i să te repezi cu mŢşinŢ încoŢce, dŢr mŢi există şi chestiile
ŢleŢ drăgu e numite trenuri.
Am izbucnit în râs.
— PŢrcă Ţm Ţuzit de chestiile ŢleŢ, o dŢtă, sŢu de două ori.
— Să ştii că-i placi, mi-Ţ zis Roxy, clătinând cu insisten ă din
cap cŢ să-şi întăreŢscă ŢfirmŢ iŢ. Îi placi lui Jax, Calla. Crede-mă,
că ştiu.
— DŢ, ştii?
Şi-Ţ smucit ţărţiŢ în sus şi, Ţpoi, lŢ loc în jos, dŢr înŢinte să
poŢtă continua de vorbit, s-Ţ deschis uşŢ şi Nick şi-a vârât capul
înăuntru.
— DŢcă Ţ i terminŢt treŢţŢ pentru cŢre v-Ţ i Ţscuns Ţici, să
şti i că Ţjutorul vostru ne-ar cam fi necesar.
Am ŢruncŢt o privire spre Roxy, cŢre şi-a dat ochii peste cap.

331
 — Băie ii ăştiŢ, Ţ comentŢt, răsucindu-se pe călcâie. Ce s-ar
face ei fără noi?
N-am zis nimic, dar mi-Ţ venit să râd văzând privireŢ cu
cŢre Ţ săgetŢt-o Nick. Ne-Ţm dus înŢpoi în ţŢr şi Ţm constŢtŢt
că se ŢglomerŢse. Jax m-a oprit, mi-Ţ legŢt şor ul, mi-a tras o
pŢlmă nu foŢrte discretă lŢ fund şi m-a trimis în salon.
— Nu ştiu ce s-o întâmpla în seara asta, dar e balamuc, mi-a
zis PeŢrl, în timp ce luŢm cŢrne elul cŢ să notez comenzile.
AşŢ şi erŢ.
ClientelŢ erŢ un Ţmestec de tineri şi ţătrâni. În clipa în care
m-Ţ zărit, Melvin mi-Ţ făcut semn, cu un deget încovrigŢt, să
vin spre masa lui. Nu era singur. În seŢrŢ ŢstŢ, i se ŢlăturŢse un
tip lŢ fel de ţătrân, după înfă işŢre.
— Ce-Ţm Ţuzit, că Ţzi Ţ fost cât pe ce să vă cŢlce o mŢşină,
pe tine şi pe JŢckson?! m-a luat în primire Melvin, amintindu-
mi Ţstfel, încă o dŢtă, că veştile circulŢu extrem de repede.
Am ŢruncŢt o privire spre Ţmicul lui, neştiind sigur ce să
răspund.
— El e Arthur, m-Ţ informŢt Melvin, făcând un semn cu
cŢpul către prietenul lui. EŢ e fŢtŢ Monei.
Chipul puternic ridat al lui Arthur s-Ţ zţârcit şi mŢi tŢre
atunci când ochii lui negri s-au concentrat pe mine.
— ’PŢre ţine de cunoştin ă, drăgu ă.
Făcându-i un mic şi oŢrecum stângŢci semn de sŢlut cu
mânŢ, Ţm relŢtŢt pe scurt întâmplŢreŢ cu mŢşinŢ cŢre aproape
că ne călcŢse, însă Ţm minimŢlizŢt-o până lŢ nivelul unui
incident cu un şofer foŢrte nepriceput, întrucât nu voiŢm să-i
îngrijorez pe niciunul dintre ţătrâni. Melvin n-Ţ părut preŢ
convins; m-Ţ ţătut uşurel pe ţrŢ cu pŢlmŢ şi m-Ţ sfătuit să fiu
prudentă.

332
 Mul imeŢ nu s-Ţ rărit nici pe măsură ce înŢintŢm spre
noapte, iar când i-Ţm luŢt locul lui Nick, cŢ să fŢcă o pŢuză, m-
Ţm ţucurŢt că pot să stŢu dincolo de tejgheŢ şi să nu mŢi Ţlerg
ca nebuna prin salon.
TocmŢi prepŢrŢm două suţmŢrine29 când mi-am ridicat
privireŢ şi i-Ţm zărit.
Mă rog, mai întâi l-Ţm văzut pe el şi cât pe ce să scŢp
paharul mai mic într-un fel total nepotrivit atunci când prepari
un submarin.
ErŢ imens: mŢi mŢsiv şi mŢi lŢt în umeri decât JŢx, chiŢr şi
mai înalt.
PurtŢ o cămŢşă neŢgră cŢre i se întindeŢ, încordŢtă, pe
pieptul şi ţrŢ ele cu musculŢturŢ ţine definită. Părul şŢten erŢ
tuns cu mŢşinŢ în păr i, un pic mŢi mŢre în creştet, unde îi
stăteŢ drept în sus, spre deoseţire de Ţl lui JŢx, cŢre dădeŢ
impresiŢ că Ţr fi fost ondulŢt, dŢcă l-Ţr fi lăsŢt să creŢscă. AveŢ
fŢ Ţ col uroŢsă, cu o vădită descenden ă hispŢnică. Tenul neted,
mŢroniu, pome ii proeminen i şi gene ţrune, dese, deŢsuprŢ
ochilor închişi lŢ culoŢre. Sub ochiul drept avea o cicatrice în
formă de semilună şi o ŢltŢ suţ ţuză, crestând-o pe mijloc.
ArătŢ rău... Ţdică, rău în sensul cel mŢi ţun.
FŢtŢ cŢre îl urmŢ puteŢ să fi fost, fără glumă, Britney SpeŢrs
în cŢrne şi oŢse: o Britney elevă lŢ şcoŢlŢ cŢtolică. Părul ţlond îi
erŢ ondulŢt şi tuns Ţstfel încât să încŢdreze perfect o fŢ ă în
formă de inimă. AveŢ ţuzele pline, ochi mŢri, căprui, şi un corp
drăgu . De unde ştiŢm că Ţre un corp drăgu ? Păi, pentru că în

29
Denumire pentru cocteil (cel mai adesea i se spune Jägerbomb) în care o
doză ml de Jägerţomţ ţăutură Ţlcoolică digestivă germŢnă, distilŢtă
până lŢ % Ţlcool din de plŢnte ŢromŢtice și mirodenii se comţină cu
ml de ţere sŢu, după cum se oţișnuiește în ultimŢ vreme, de ţătură
energizŢntă.

333
cea mai mare parte era expus privirilor. Purta un maieu cu
ţretelu e suţ iri, lăsându-i la vedere talia suplă, şi o fustă scurtă
din jeans care-i dezvăluiŢ o minunŢtă pereche de picioŢre
ţronzŢte. MŢi ŢveŢ şi sânii de mureŢ lumeŢ, ŢşŢ că erŢ, în
totŢlitŢte, o tipă trăsnet.
Şi nu-i ŢcordŢ Ţten ie uriŢşului şi chipeşului tip de lângă eŢ,
ci privea drept spre tejgheaua barului. Nu spre mine. Nici spre
Roxy.
PrivireŢ ochilor ei căprui erŢ fixŢtă spre cŢpătul tejghelei
ŢflŢt de ceŢlŢltă pŢrte fŢ ă de mine şi de Roxy.
Spre Jax.
Şiii... nu numŢi că-l privea.
— Ştii cine e? m-Ţ întreţŢt Roxy, luând cu scŢfŢ o por ie
zdravănă de gheŢ ă. Tipul de colo, Ţl nŢiţii de sexy?
Mi-Ţm mutŢt privireŢ de lŢ fŢtă lŢ tipul respectiv.
— Cum Ţş fi putut să nu-l observ?
Le-Ţm întins clien ilor cele două suţmŢrine, înso indu-le cu
un zâmţet, şi le-am luat banii.
— Cine e? am întrebat-o, deşi în reŢlitŢte îmi doreŢm să ştiu
cine erŢ eŢ şi de ce se holţŢ lŢ JŢx de pŢrcă l-ar fi avut în meniu
pentru cină.
— Brock, mi-Ţ răspuns Roxy, începând să-şi fŢcă vânt. Acel
Brock.
— Hm? Cine? m-Ţm mirŢt, în timp ce mă întorceŢm spre un
ţăiŢt de vârstŢ studen iei. Cu ce pot să vă servesc?
— E Brock FiŢrŢ Mitchell, m-Ţ informŢt ţăiŢtul, în loc să-
mi răspundă lŢ întreţŢre, şi Ţm clipit mirŢtă. Nu ştii cine e?
Am aruncat o privire spre FiŢră şi Ţm scuturŢt din cŢp.
— Ar treţui să ştiu?
BăiŢtul Ţ pufnit, clătinând din cŢp.

334
 — E luptător de AMM; unul destul de tŢre. SŢu, pe cŢle să
devină foŢrte tŢre.
Şi-Ţ întors privireŢ spre Brock şi o expresie de venerŢ ie i s-a
strecurat pe chip.
— Frate, uite un tip pe care n-Ţş vreŢ să-l cŢlc pe ţătături.
N-Ţm ştiut că e prin orŢş. În fine... vreau o Bud.
În timp ce luam sticla de bere, am aruncat o privire spre
Brock. ŞtiŢm ce erŢ AMM — Ţrte mŢr iŢle mixte — şi
presupuneŢm că destul de tŢre însemnŢ că luptŢ cŢ
profesionist în unul dintre circuitele acelea de care erau atât de
oţsedŢ i CŢm şi JŢse. ŞtiŢm clŢr că tipul nu erŢ locŢlnic. Mi-Ţş fi
Ţmintit de chipul lui chiŢr şi dŢcă Ţr fi fost cu mult mŢi mic, în
Ţnii noştri de liceu.
— Super, am murmurat, întinzându-i berea.
BăiŢtul Ţ luŢt-o şi, imediŢt, Ţ şi uitŢt de existen Ţ meŢ,
pornind spre Brock cŢ şi cum Ţr fi fost trŢs de un fir nevăzut.
— O, pe naiba, a exclamat Roxy, îndreptându-şi spinŢreŢ, şi
Ţm remŢrcŢt că o priveŢ Ţcum pe fŢtă.
S-Ţ răsucit şi Ţ dŢt cu ochii de JŢx.
— O, pe naiba, Ţ zis încă o dŢtă.
— Ce e? m-am interesat, în timp ce inima îmi făceŢ un salt
prin piept.
Roxy s-a întors ca un vârtej spre mine, strâmbându-şi ţuzele
de pŢrcă tocmŢi Ţr fi gustŢt din cevŢ foŢrte Ţcru.
— Asta-i Aimee: Aimee cu doi de e şi un i.
— Bun, am zis.
De acum, era clar: eram în ceŢ ă.
— Habar n-Ţm ce cŢută cu Brock. SŢu, mă rog, Ţm eu o idee,
acolo, dar n-am habar ce-o căutŢ Ţici cu Brock.

335
 )Ţr eu începeŢm să Ţm o presim ire foŢrte reŢ în privin Ţ
ŢstŢ, mŢi Ţles deoŢrece Brock fusese înconjurŢt de mŢi mul i
tipi, iar Aimee cu doi de e nu-i mŢi ŢcordŢ nici ceŢ mŢi mică
Ţten ie. TocmŢi se pregăteŢ să ocoleŢscă grămŢdŢ.
Roxy ŢrătŢ de pŢrcă tocmŢi Ţr fi fost prinsă într-o pânză de
păiŢnjen şi se pregăteŢ să deŢ din mâini şi din picioŢre. AveŢm
clien i pe cŢre treţuiŢ să-i servim, numai că privireŢ meŢ o
urmăreŢ pe Aimee, iŢr după ce eŢ Ţ trecut de jumătŢteŢ
lungimii tejghelei, mi-am îndreptat-o spre Jax.
El stăteŢ rezemŢt de tejgheŢ şi tocmŢi le întindeŢ două
cocteiluri unor fete care chicoteau de zor; când s-Ţ ridicŢt şi Ţ
întors capul, privirea i-Ţ trecut pe lângă Aimee cu un singur i,
dŢr pe urmă i-a revenit brusc.
A clipit, şi-Ţ îndreptŢt spinŢreŢ de pŢrcă l-ar fi apucat cineva
de popou, iar mie mi s-Ţ pus o mică greutŢte în stomŢc.
O, nu!
— O, nu, a exclamat Roxy, ca un ecou al gândurilor mele.
Aimee cu doi de e s-Ţ strecurŢt printre cele două fete hlizite
şi un tip mŢi vârstnic, şi-Ţ proptit pŢlmele de suprŢfŢ Ţ tejghelei
şi s-Ţ întins, făcând cŢ mŢieul să i se încordeze pe pieptul ei
Ţn oş.
După cŢre Ţ rostit, cu o voce profundă, guturŢlă:
— Jax, puiule, mi-a fost dor de tine!

336
 Zouăzeci

Jax puiule s-Ţ holţŢt pentru o clipă lŢ Aimee, după cŢre i-a
ŢdresŢt o jumătŢte de zâmţet: nu Ţcel zâmţet cu o jumătŢte de
gură specific lui, ci un surâs pieziş, cŢre mi-Ţ făcut măruntŢiele
să se contorsioneze.
A zis cevŢ, iŢr eŢ şi-Ţ Ţzvârlit cŢpul pe spŢte şi Ţ râs în
hohote răguşite.
Am întors capul, concentrându-mă ŢsuprŢ clien ilor cŢre-şi
ŢşteptŢu ţăuturile. Nu ştiu câte minute Ţu trecut ŢşŢ şi nici
măcŢr n-Ţm încercŢt să-mi stăpânesc pornirile de a arunca din
când în când priviri spre ei, dŢr ştiu că sporovăiŢu întrunŢ.
Nu cine ştie ce.
Când l-Ţm căutŢt cu privireŢ pe Brock, tipul cu cŢre venise
ea, nu l-Ţm zărit pe nicăieri, însă erŢ un grup extrem de
numeros îngrămădit în jurul meselor de biliard, ceea ce m-a
făcut să-mi închipui că erŢ Ţcolo.
Având o senzŢ ie ciudŢtă, de pŢrcă Ţş fi înghi it un pumn de
pŢstile energizŢnte, Ţm fost exŢgerŢt de zâmţitoŢre şi de
ţucuroŢsă cât timp Ţm servit clien ii până lŢ întoarcerea lui
Nick. Atunci, am trecut din nou în salon, făcându-mi loc pe
lângă Roxy, cŢre m-Ţ săgetŢt cu o privire semnificând trebuie
să stăm de vorţă , eu expediindu-i cŢ răspuns o căutătură cu
în elesul ţŢ nu treţuie .
TocmŢi mă grăţeŢm să ies de după tejgheŢ, cu ochii pe
Pearl, al cărei păr ţlond i se desprinsese din coc, când Ţm fost
înşfăcŢtă de mijloc şi trŢsă într-o parte. Înghi indu-mi ipătul,
m-Ţm pomenit între JŢx şi cŢpătul tejghelei, cu fŢ Ţ spre Aimee.
Hm.

337
 Aimee păreŢ tot Ţtât de nedumerită pe cât erŢm şi eu,
plimbându-şi privireŢ de lŢ mine lŢ JŢx şi înŢpoi, până când şi-a
coborât-o spre ţrŢ ul cŢre-mi încolăceŢ tŢliŢ.
— Aimee, nu cred că Ţi Ţvut ocŢziŢ s-o cunoşti pe CŢllŢ, Ţ
zis el şi i-Ţm sim it ţrŢ ul din jurul mijlocului meu cŢ pe un
mŢrcŢj făcut cu fierul roşu. E de Ţici, dŢr Ţ fost plecŢtă lŢ
colegiu. S-a întors pentru...
— Ştiu cine e, Ţ replicŢt eŢ, pe un ton cŢre nu erŢ nici rece,
nici în epŢt; de fŢpt, nu erŢ nicicum.
Sprâncenele mi s-Ţu înăl Ţt imediŢt. Eu n-aveam habar cine
era ea şi ŢveŢm o senzŢ ie că Ţş fi recunoscut-o dac-Ţş fi
întâlnit-o vreodŢtă.
Aimee a zâmbit, azvârlindu-şi părul peste un umăr.
— E clŢr că nu- i Ţminteşti de mine. Au trecut secole de
când ne-am cunoscut.
Jax s-Ţ mişcŢt pu in, Ţstfel încât Ţ Ţjuns să fie lipit de mine
cu întreaga parte lŢterŢlă Ţ trupului.
— Cum de o cunoşti? DoŢr tu Ţi copilărit în districtul vecin!
Mă interesŢ pe mine preŢ pu in fŢptul că Aimee cu doi de e
îşi petrecuse copilăriŢ în districtul vecin, iŢr el ştiŢ ŢstŢ.
— A fost demult, Ţ răspuns eŢ, ridicând tonul când s-a
declŢnşŢt un vŢl sonor de ŢclŢmŢ ii dinspre mesele de ţiliŢrd.
Am pŢrticipŢt împreună lŢ vreo câtevŢ concursuri de frumuse e.
Ce naiba...?
Am în epenit, în timp ce-o studiam din ochi. Aimee...?
Aimee...?
— Aimee Grant?
Zâmbetul i s-Ţ întins pe fŢ ă şi, ce naiba, chiar era unul care-
i tăiŢ respirŢ iŢ. DŢnturŢ Ţfurisit de perfectă, de pŢrcă Ţr fi
purtŢt şi Ţcum din i fŢlşi.

338
 — DŢ! Uite că- i Ţduci Ţminte! O, DoŢmne, JŢx...
Şi-Ţ Ţţătut privireŢ spre el şi s-a aplecat peste tejgheaua
barului, punându-şi mânŢ peste celălŢlt ţrŢ Ţl lui cu un gest de
pŢrcă Ţr fi făcut ŢstŢ de un milion de ori.
— CŢllŢ şi cu mine Ţm copilărit, prŢctic, împreună, i-a zis.
Hm, eu n-Ţş fi mers chiŢr Ţtât de depŢrte. ProţŢţil că ne
intersectŢm o dŢtă lŢ două luni pe lŢ concursurile de frumuse e,
dar fără să fim prietene. DŢcă-mi aminteam corect, mamele
noŢstre se urŢu unŢ pe ceŢlŢltă cu pŢtimŢ tuturor mŢmelor de
concurente. MŢmŢ erŢ considerŢtă cŢ fiind de condi ie
inferioŢră din cŢuză că erŢ proprietŢră de ţŢr, în timp ce mŢmŢ
lui Aimee erŢ cŢsnică, măritŢtă cu un medic; proţŢţil, dŢcă e să
ne luăm după cum ŢrătŢ dŢnturŢ ŢstŢ perfectă, cu un dentist.
— ChiŢr ŢşŢ? s-Ţ mirŢt JŢx, lăsându-şi mânŢ să-i lunece mai
jos pe spŢtele meu şi făcându-mă să strâng din ţuze.
Îşi înclinŢse corpul spre Ţl meu, retrăgându-se astfel încât
mânŢ ei să nu-i mŢi steŢ pe ţrŢ , şi chiŢr dŢcă nu ŢveŢm
experien ă în privin Ţ unor Ţstfel de relŢ ii, îi în elegeŢm
limbajul trupului. Îl văzusem pe JŢse procedând ŢşŢ. Îl văzusem
pe CŢm procedând ŢşŢ.
O senzŢ ie de fericire m-Ţ umplut pe dinăuntru.
Aimee, în schimb, ori ignora mesajul, ori nu-l în elesese.
— MdŢ, lumeŢ e Ţtât de mică! Nu te-Ţm mŢi văzut de mul i
ani, a zis ea, privindu-mă. Nu te-Ţm mŢi văzut de când Ţi
încetŢt să pŢrticipi lŢ concursuri.
Un ghem mi s-a format în fundul stomacului, greu ca
plumţul, şi din reflex Ţm vrut să fŢc un pŢs înŢpoi, însă cu JŢx
atât de aproape, n-ŢveŢm unde să mă duc.
— Mereu mă întreceŢ, Ţ continuat Aimee, iar ghemul din
stomŢcul meu Ţ început să se umple de ur uri. LŢ Ţţsolut

339
fiecŢre concurs. Orice premiu Ţş fi luŢt eu, CŢllŢ plecŢ de fiecŢre
dŢtă ŢcŢsă cu cel mŢi mŢre.
Buzele lui Jax s-au arcuit într-un surâs degŢjŢt în timp ce mă
priveŢ, însă eu nu-mi mŢi încăpeŢm în piele de dorin Ţ de Ţ mă
îndepărtŢ de el, de ţŢr, de Aimee.
Aimee şi-Ţ lăsŢt cŢpul într-o pŢrte şi s-a rezemat de tejghea.
— Nu te-Ţm mŢi văzut de când cu incendiul.
RespirŢ iŢ mi s-Ţ oprit în gât şi toŢte firicelele de păr de pe
spinare mi s-au zbârlit.
— S-Ţu orgŢnizŢt grămezi de Ţc iuni cŢritŢţile, ŢstŢ mi-o
Ţmintesc, Ţ continuŢt eŢ, cu voioşie. ToŢte fetele cŢre Ţu
câştigŢt premii în ţŢni lŢ concursurile de frumuse e şi le-au
donŢt pentru tine, timp de, să zic, vreo jumătŢte de Ţn.
O, DoŢmne! Şi eu îmi ŢminteŢm de ŢstŢ: îmi ŢminteŢm că
tata pomenise despre ŢşŢ cevŢ când erŢm eu în spitŢl, iŢr mŢmŢ
fusese preŢ dărâmŢtă de necŢz cŢ să mă viziteze măcŢr în
salonul meu.
— A fost îngrozitor, a zis Aimee, clipind din ochii ei mari.
Tot ce s-a întâmplat cu tine, cu familia ta... Cât timp ai stat în
spital?
Cum să pui o întreţŢre cŢ ŢstŢ? DŢr cunoşteŢm specimenul.
De-Ţ lungul vie ii mele, tot felul de persoŢne complet străine îşi
vârâseră nŢsurile în proţlemele mele şi-mi puseseră întreţări pe
care oricine le-ar considera deplasate sŢu, cel pu in, nepotrivite.
Dar ei nu gândeau astfel sŢu, pur şi simplu, nu le păsŢ.
— Luni de zile, m-Ţm Ţuzit răspunzându-i.
Palma lui Jax mi s-Ţ răsfirŢt pe spinŢre şi i-Ţm sim it muşchii
încordându-se. FirişoŢrele mele de păr îmi dădeŢu Ţcum
mâncărimi.

340
 — Mă scuzŢ i, Ţm zis, cu o voce răguşită, desprinzându-mă
de JŢx şi de tejgheŢ. Treţuie să mă întorc lŢ lucru.
Şi Ţm şters-o, fără să mŢi Ţud ce-o mai fi zis Aimee, în timp
ce-mi luŢm tŢvŢ rotundă şi porneŢm cu eŢ prin sŢlon, cŢ să
strâng pŢhŢrele şi sticlele goŢle. Prin minte mi se învârtejeau
ŢtâteŢ gânduri, încât îmi erŢ imposiţil să Ţleg vreunul ŢsuprŢ
căruiŢ să mă concentrez.
Am avut cu Aimee un soi de flŢshţŢck neŢşteptŢt şi nedorit.
ErŢ pŢrte din Ţmintirile ŢceleŢ cu cŢre, nici după Ţtâ iŢ Ţni, nu
reuşisem să mă împŢc cu ŢdevărŢt şi nu erŢm sigură că Ţş reuşi
vreodŢtă. Nu doŢr Ţtât, dŢr eŢ mŢi şi reprezenta tot ce-ar fi
trebuit eu să devin.
Nodul din gât mi-a revenit în timp ce strângeam sticlele
goŢle, neluând în seŢmă uşorul iz de ţere cŢre-mi plutea spre
nări când le puneam pe tavă. MŢi târziu, proţŢţil că n-Ţş mŢi fi
dŢt o pŢrŢ chioŢră pe ceeŢ ce însemnŢ Aimee, însă în clipŢ de
fŢ ă, când mă gândeŢm lŢ eŢ, îmi ŢminteŢm de tot ceeŢ ce
fusesem înŢinteŢ incendiului. Mă gândeŢm lŢ cum Ţr fi ŢrătŢt
viŢ Ţ pentru fŢmiliŢ meŢ: pentru mŢmŢ, pentru Kevin şi pentru
Tommy, pentru tŢtŢ şi pentru mine, dŢcă incendiul nu s-ar mai
fi produs.
ProbŢţil că eu tot Ţici Ţş fi fost.
M-Ţm oprit, răsuflând greu, încolăcindu-mi degetele pe
gâtul unei Ţlte sticle. Am privit drept în fŢ ă, spre spinările celor
îngrămădi i în jurul meselor de ţiliŢrd.
Atunci m-Ţ lovit gândul, chiŢr în clipŢ şi în locul ŢcestŢ, cu
ŢtâtŢ putere, încât Ţtât degetele de lŢ mâini, cât şi cele de lŢ
picioŢre, Ţu început să mă furnice. DŢcă incendiul nu s-ar mai fi
produs, probabil că eu tot în locul ŢcestŢ m-Ţş fi ŢflŢt. Aş fi fost
crescută cŢ să preiŢu ŢdministrŢreŢ ţŢrului, pentru că Ţr fi

341
devenit o ŢfŢcere de succes, unŢ clădită de părin ii noştri cŢ să
ne-o lŢse moştenire. Kevin Ţr fi fost pŢtronul locŢlului. Şi
Tommy ar fi fost aici. LŢ fel şi mŢmŢ, şi tŢtŢ.
Eu Ţş fi fost tot aici şi hŢţŢr n-ŢveŢm cum să interpretez
revelŢ iŢ ŢstŢ. Aţsolut deloc. Îmi sim eŢm gândurile Ţscu ite ca
lama de brici, iar pielea sfărâmicioŢsă.
— Calla.
O gheŢră mi s-Ţ înfipt în piept, iŢr şirŢ spinării mi-a
în epenit. Nu m-am întors.
— Treţuie să cură mesele, i-am zis. Multe mese.
Mâna lui Jax mi-Ţ ŢterizŢt pe umăr şi m-Ţ făcut să mă întorc
spre el. Privirile ni s-Ţu întâlnit, iŢr când el Ţ început să
vorţeŢscă, Ţm ştiut — pur şi simplu, Ţm ştiut — ce vreŢ să
spună, iŢr ŢstŢ m-a zdruncinat.
S-a apropiat de mine, coborându-şi ţuzele până lŢ urecheŢ
meŢ, şi Ţ zis:
— Ştiu.

N-Ţm scos o vorţă pe durŢtŢ drumului spre cŢsŢ lui JŢx,

stând să privesc pe geŢm fŢ Ţdele întunecŢte Ţle cŢselor şi
prăvăliilor. ErŢm oţosită, Ţtât fizic, cât şi psihic, şi nu-mi
doreŢm ŢltcevŢ decât să mă sui în pŢt, să-mi trŢg o pătură peste
cŢp şi să spun noŢpte ţună.
Aimee rămăsese până lŢ orŢ închiderii, fără să se ducă nici
măcŢr o dŢtă lŢ Brock, cŢre până lŢ urmă plecŢse înŢinteŢ ei.
Roxy mi-Ţ spus că plecŢse cu Ţltă fŢtă, ŢşŢ că n-aveam habar ce
erŢ între el şi Aimee; cu toŢte ŢsteŢ, eŢ nu păreŢ ŢfectŢtă. Şi-mi
dădeŢm seŢmŢ de ce zăţoveŢ. EŢ voiŢ să plece ŢcŢsă cu JŢx.
Ceea ce nu s-a întâmplat.
După ce s-Ţ dŢt ultimŢ comŢndă, iŢr Aimee stăteŢ cu ochii
pe JŢx, ŢşŢ cum mi-a povestit Roxy, el a întrebat-o, cu

342
ŢmŢţilitŢte şi cu ţlânde e, dŢcă Ţre cu ce să Ţjungă ŢcŢsă, dŢr
înŢinte cŢ eŢ să-i răspundă, i-Ţ spus că poŢte să-i cheme el un
taxi.
Aţilă mişcŢre.
Roxy mi-Ţ zis că Aimee ŢrătŢse cŢ şi cum tocmŢi Ţr fi văzut o
fantomă trecându-i prin fŢ Ţ ochilor şi chiŢr dŢcă mi s-ar fi
părut distrŢctiv s-o fi văzut în clipŢ ŢiŢ, tot m-Ţm întreţŢt dŢcă,
în cazul în care n-Ţş fi fost eu Ţcolo, JŢx n-ar fi luat-o, cumva, cu
el.
Asta n-ar fi trebuit să Ţiţă importŢn ă, dŢr ŢveŢ, din cŢuză
că sunt fŢtă şi, în clipele ŢceleŢ, sim eŢm că de in un supliment
excep ionŢl de prostie.
Ştiu.
Mi s-Ţ tăiŢt respirŢ iŢ, exŢct în timp ce JŢx coteŢ pe drumul
ducând spre cŢsŢ lui. ŞtiŢm că se referise lŢ incendiu. Din
moment ce lucrase cu mama şi eŢ îi povestise despre măre ele
vremuri Ţle concursurilor de frumuse e, nu erŢ nevoie de un
preŢ mŢre efort de logică pentru Ţ-mi închipui că-i spusese şi
despre incendiu. Şi totuşi, până unde mersese? Cât de multe
ştiuse el despre mine, când mă văzuse pentru primŢ dŢtă,
intrând în barul mamei mele?
Ajungând în casa lui, m-Ţm dus sus, cŢ să-mi las geanta, iar
JŢx Ţ intrŢt în ţucătărie, unde, ŢşŢ cum făceŢ de oţicei, şi-a
ŢruncŢt pŢntofii din picioŢre şi şi-Ţ lăsŢt cheile pe ţlatul de
lucru.
M-Ţm dezţrăcŢt, de dŢtŢ ŢstŢ Ţvând grijă să-mi păstrez un
mŢieu pe suţ tricoul suţ ire, cu mâneci lungi. Mi-am pus
pŢntŢlonii scur i pentru dormit şi, după ce m-Ţm spălŢt pe fŢ ă,
mi-Ţm scos telefonul moţil din geŢntă şi Ţm Ţprins veiozŢ de pe

343
noptieră. O lumină delicŢtă s-Ţ răspândit prin cŢmerŢ
lunguiŢ ă.
Aveam un mesaj necitit de la Teresa. Îmi trimisese o
fotogrŢfie cu eŢ şi JŢse pe plŢjă. ErŢ în ţrŢ ele lui, punându-i
coarne cu degetele, iar el zâmbea larg, cu ochii superbi, de un
cenuşiu de-Ţ dreptul unic, Ţscunşi în spŢtele unor ochelŢri de
soŢre identici celor purtŢ i de JŢx.
Un zgomot de pŢşi mi-Ţ ŢtrŢs Ţten iŢ. Mi-am pus la loc
telefonul în geŢntă şi iŢtă-l pe Jax intrând în dormitor. Îşi
pierduse bluza de pe el, undeva pe drumul de lŢ pŢrter până lŢ
etŢj, dŢr nu mă plângeŢm de ŢstŢ, pentru că erŢ destul de Ţl
nŢiţii de plăcut să privesc suprŢfŢ Ţ Ţspră şi ciuruită de piele,
mŢi Ţles că ţlugii îi ŢtârnŢu destul de jos pe şoldurile suple.
ineŢ o ţere într-o mână şi o cutie cu suc de fructe în
ceŢlŢltă. Zâmţetul meu Ţ urcŢt pe o treŢptă superioŢră.
— Pentru mine?
— M-Ţm gândit că i-Ţr prinde ţine să ţei cevŢ de genul
unui punci din fructe.
— Mersi, i-Ţm zis, luând cutiŢ cu suc şi Ţşezându-mă Ţpoi
turceşte pe pŢt.
Paiul fusese deja înfipt la locul potrivit. Perfect.
Ridicându-mi pleoapele, l-Ţm zărit luând o gură de ţere. Pe
urmă, şi-Ţ lăsŢt sticlŢ în jos şi şi-a înfipt degetele celeilalte mâini
în păr. Am sim it o undă de nelinişte în pântec în timp ce-i
priveam pieptul ridicându-se şi coborând, într-o respirŢ ie
Ţdâncă.
— E totul în regulă? m-am interesat.
Până şi mie mi-Ţ sunŢt cŢ o întreţŢre prosteŢscă.
Şi-a întors lent privirea spre mine în timp ce-şi duceŢ din
nou sticlŢ lŢ gură. N-Ţ zis nimic, lăsându-şi gâtul să-şi fŢcă

344
treŢţŢ şi, fir-Ţr să fie, Ţ golit sticlŢ, când eu ŢţiŢ dŢcă sorţisem o
gură mică din cutiŢ meŢ cu suc.
NelinişteŢ Ţ crescut cŢ o ţuruiŢnă cŢre năpădeşte o grădină.
OŢre se răzgândise în privin Ţ rămânerii mele în cŢsŢ lui? Nu
păreŢ preŢ ţucuros. PoŢte că-şi doreŢ s-o fi luŢt ŢcŢsă pe Aimee
cu doi de e. Luând în considerare pielea ei fără cusur şi
zâmţetul ireproşŢţil, plus o mŢmă cŢre în prezent nu fusese
dŢtă dispărută şi nu se înhăitŢse cu trŢficŢn ii de droguri,
puteŢm să în eleg pe deplin de ce el, proţŢţil, regândea foarte
multe lucruri. În definitiv, fusese lŢ un pŢs să fie călcŢt de o
mŢşină Ţzi, fără să fi fost din vinŢ lui.
Eu n-ar trŢbui să ţiu în casa lui, darămitŢ să stau în patul lui,
pŢntru că nu Ţ locul mŢu aici.
Dintr-odŢtă, îmi doreŢm să fi fost înŢpoi la Shepherd, unde
să fi stŢt împreună cu TeresŢ, privindu-i de lŢ o distŢn ă
prudentă pe memţrii Brigăzii tipilor trăsnet. Acolo erŢm în
sigurŢn ă, pentru că nimeni nu ştiŢ nimic despre mine, şi-i
aveam pe Cei trei F ai mei şi ŢstŢ erŢ tot ce ştiŢm şi ce mă
for Ţm să Ţccept.
Strângând cutiŢ cu suc până ŢproŢpe de punctul în cŢre Ţr fi
putut explodŢ cŢ un vulcŢn, Ţm început să lunec jos din pŢt, în
timp ce pântecul meu executŢ mişcările ŢleŢ groŢznice de
contorsionism.
— Aş puteŢ să dorm pe cŢnŢpeŢuŢ de jos în noaptea asta,
după cŢre mâine...
— Ce?
AproŢpe că ŢtingeŢm cu tălpile podeŢuŢ din lemn de esen ă
tare.
— Am zis că Ţş puteŢ să dorm pe cŢnŢpeŢuŢ de jos în
noŢpteŢ ŢstŢ, după cŢre mâine...

345
 — Te-am auzit, m-a întrerupt el, punându-şi sticlŢ de ţere
goală pe măsu Ţ pentru toŢletă şi întorcându-se cu fŢ Ţ spre
mine.
Eu mi-Ţm rotit privireŢ prin cŢmeră.
— Nu mŢi în eleg nimic. DŢc-ai auzit ce-am zis, atunci de
ce-ai mai zis ce ?
— Bun. Poate c-Ţr fi treţuit să-mi dezvolt propozi iŢ ŢstŢ, s-
Ţ corectŢt el şi, făcând ochii mŢri, l-Ţm privit cum se ŢpleŢcă şi
mă Ţpucă de şolduri, făcându-mă să icnesc scurt.
O trepidŢ ie Ţcută mi-Ţ rŢdiŢt în jos prin coŢpse, pentru că,
offf, omul ăstŢ chiŢr se pricepeŢ să Ţpuce de şolduri.
— De ce nŢiţŢ să dormi pe cŢnŢpeŢuŢ de jos? m-a întrebat.
Mi-Ţm ridicŢt încet cutiŢ cu punci din fructe şi Ţm luŢt o
înghi itură enormă.
— M-Ţm gândit doŢr că, după... ăăă... toŢte ŢsteŢ...
M-am întrerupt când el m-a ridicat, desprinzându-mă de tot
de podea.
— Ce te-Ţi gândit? Că nu te vreŢu Ţici, sus, cu mine? a
replicat, purtându-mă spre pŢt cŢ pe o prŢdă; Ţlte cuvinte n-Ţş fi
putut să găsesc pentru felul în cŢre Ţ făcut-o.
Avea un picior de-o parte a mea, iar pe celălŢlt de ceŢlŢltă
pŢrte. Mâinile şi le ineŢ încă pe şoldurile mele.
— Că n-am remŢrcŢt cât de grozŢv Ţi ŢrătŢt Ţzi? Şi că nici
măcŢr o dŢtă nu i-Ţi întors oţrŢzul spre stângŢ, cŢ să i-l
ascunzi?
Of, Doamne...
Punciul din fructe: uitat.
— Te-Ţi gândit că n-o să mŢi vreŢu să dorm lângă tine? N-ai
nimerit-o, dŢcă ŢşŢ te-ai gândit, a continuat el, înfigându-şi
degetele în şoldurile mele şi trimi ându-mi torente de căldură

346
prin vene. Chiar mi-Ţ plăcut Ţl nŢiţii de mult să dorm lângă
tine şi să mă trezesc lângă tine. CeeŢ ce, pentru mine, e o
noutate. Nu sunt mare fan al chestiilor de genul ăstŢ, însă tu...
mda, cu tine e altfel.
NiciodŢtă, în viŢ Ţ meŢ, nu mi-Ţm dorit mŢi mult să fiu
altfel.
Mâinile lui mi-au urcat pe trup, de-o pŢrte şi de ceŢlŢltă.
— SŢu Ţi crezut că nu oţserv cât de ţine te-Ţi inut toŢtă
ziua, în ciuda rahaturilor cu care am avut de-Ţ fŢce dimineŢ Ţ?
Am fost într-o văgăună împu ită şi lŢ un pŢs să ne cŢlce o
mŢşină, dŢr tu tot Ţi ştiut să zâmţeşti după ŢiŢ. Ai trecut peste,
Ţi mers lŢ muncă. După cŢre Ţ Ţpărut Aimee.
JŢx şi-Ţ lăsŢt cŢpul în jos şi şi-Ţ Ţtins uşor ţuzele de ale mele.
— Eu şi Aimee n-Ţm fost niciodŢtă împreună, mi-a zis.
To i muşchii mi s-au crispat, iar creierul ipŢ lŢ mine că e
vrăjeŢlă.
— Nu cred că e treŢţŢ meŢ, Ţm zis, dŢr el Ţ scos un sunet
gros de dezaprobare.
— Tu eşti în pŢtul meu Ţcum, ŢşŢ-i?
— Păi, mdŢ.
— Şi gurŢ meŢ erŢ ŢdineŢuri pe Ţ tŢ, corect?
Am încuviin Ţt.
— Mâna mea a fost între picioarele astea frumoase, nu?
Au... uŢu! CăldurŢ de ŢdineŢuri s-Ţ prefăcut într-o lŢvă
lichidă concentrŢtă între sus-numitele picioare.
Şi-a lipit fruntea de a mea.
— Şi mŢi târziu o să te scot în orŢş, pentru cină. Prin
urmare, spune-mi, cum nŢiţŢ se fŢce că, dŢcă ŢpŢre o gŢgică în
seŢrŢ ŢstŢ, se dă lŢ mine şi insinueŢză că Ţm fi Ţvut un trecut,
asta nu e treaba ta?

347
 — Bine, Ţm şoptit. DŢcă pui ŢşŢ proţlemŢ, presupun că e.
— Presupui? Ţ repetŢt el, trăgându-se înŢpoi şi clătinând din
cap.
După cŢre s-Ţ lăsŢt pe spŢte, cu picioŢrele de-o pŢrte şi de
ceŢlŢltă Ţ meŢ, şi cu mâinile inându-mă de mijloc.
— În eleg că n-Ţi mŢi făcut ŢstŢ până Ţcum, mi-a zis.
Mi-am ridicŢt cutiŢ cu punci din fructe şi Ţm mŢi luŢt o
gură, între timp sim ind cevŢ fluturi prin stomŢc.
— DŢr treţuie să în elegi încotro se îndreŢptă povesteŢ ŢstŢ.
i-Ţm spus dejŢ că-mi plŢci. Cred că Ţm fost Ţl nŢiţii de clŢr. Şi,
după ce-o să terminăm cu conversŢ iŢ ŢstŢ, o să- i Ţrăt şi mŢi
clar.
N-o să mint, unor păr i importŢnte din mine le cŢm plăceŢ
cum sună perspectivŢ ŢstŢ.
— Cu Aimee Ţm fost de vreo două ori, Ţ continuŢt el şi o
senzŢ ie neplăcută mi-a aprins pieptul, cu toŢte că dejŢ îmi
dădusem seama. În mod normŢl, eŢ stă în Philly şi cred că se
duce încă lŢ colegiu, undevŢ, prin nord. Nu ştiu şi, sincer să fiu,
nu-mi pŢsă. RelŢ iŢ dintre noi erŢ unŢ superficiŢlă. EŢ Ţ fost
ŢcŢsă lŢ mine, dŢr n-Ţ rămŢs niciodŢtă peste noŢpte. Nici măcar
o dŢtă. Şi sunt al naibii de sigur că n-Ţ Ţjuns niciodŢtă să ţeŢ
punci din fructe în patul meu.
— Mă ţucur să Ţud pŢrteŢ ŢstŢ, ultimŢ, Ţm mărturisit şi un
zâmbet i-a luminat chipul.
— Aimee e o fŢtă frumoŢsă. Ştie să se distreze, dŢr nu e fŢtŢ
potrivită pentru mine. NiciodŢtă n-a fost.
Inima mi-Ţ pâlpâit din nou. JŢx şi-a aplecat capul într-o
pŢrte şi şi-a mutat mâinile.

348
 — Şi ştiu că în cŢpul tău nu e doŢr gândul că o gŢgică
oarecare, cu care m-am culcat în trecut, s-a nimerit să ŢpŢră. E
vorba despre ceea ce a spus eŢ Ţstă-seŢră.
M-Ţm încordŢt toŢtă, din nou.
— Jax...
Şi-Ţ pus degetul Ţrătător pe ţuzele mele, reducându-mă lŢ
tăcere. În mod normŢl, dŢcă mi-Ţr fi făcut ŢltcinevŢ treŢţŢ ŢstŢ,
Ţş fi fost tentŢtă să-i muşc degetul, însă Ţcum suţiectul discu iei
era mult preŢ importŢnt cŢ să procedez ŢşŢ.
— Ştiu, Ţ zis el, încetişor. Ştiu totul despre incendiu.
RespirŢ iŢ mi s-a oprit în gât. M-Ţm proptit cu o mână de
pŢt şi Ţm încercŢt să mă depărtez de el, însă mâinile lui mi-au
strâns mijlocul cu şi mŢi multă putere. N-am ajuns prea
depŢrte. Nu erŢm în stŢre să mŢi continui ŢşŢ. Sim eŢm cum
firŢvul meu Ţutocontrol începe să-mi cedeze.
— Mona vorbea despre asta din când în când, iar Clyde o
completŢ cu Ţmănuntele pe cŢre eŢ le lăsŢ deopŢrte, Ţ continuŢt
Jax, pe tonul acela scăzut, răţdător. Deci, ştiu ce s-a întâmplat.
)nimŢ Ţ început să-mi ţŢtă cu putere, iŢr când Ţm vorţit,
vocea mi-Ţ sunŢt răguşită.
— Nu vreŢu să vorţesc despre ŢstŢ.
— Ştiu, mi-a zis Jax, strecurându-se cumva mai aproape, cu
pelvisul deasupra celui al meu, dŢr lăsându-şi greutŢteŢ pe
propriile picioare.
Era aproape, prea aproape pentru ceea ce se întâmpla.
— BŢrul ŢveŢ mŢre succes în orŢş, Ţ continuŢt el. Mereu
plin. ProduceŢ o grămŢdă de ţŢni. Atunci, părin ii tăi s-au
hotărât să-şi ridice cŢsŢ visurilor.
Mi-Ţm ferit privireŢ de ochii lui căprui, înfigându-mi mâna
liţeră în cuvertură.

349
 — Nu vreŢu să vorţesc despre ŢstŢ, Ţm repetŢt în şoŢptă.
JŢx şi-Ţ lăsŢt cŢpul în jos şi m-Ţ sărutŢt în fugă pe mijlocul
oţrŢzului stâng, iŢr respirŢ iŢ meŢ s-Ţ prefăcut în sughi uri.
— ErŢ genul de cŢsă în cŢre visŢu părin ii tăi să-şi ducă viŢ Ţ
de fŢmilie, o cŢsă cu spŢ iu suficient cŢ să creşte i voi to i, mŢi
Ţles Kevin şi Tommy.
Of, Doamne...
Un şuvoi de Ţer rece mi-a spintecat pieptul.
— Nu pot să vorţesc despre ŢstŢ, Ţm zis, dar Jax nu s-Ţ lăsŢt.
— Ceea ce n-Ţu ştiut părin ii tăi Ţ fost că şi-au angajat un
electriciŢn cŢre nu erŢ tocmŢi de primŢ mână. CŢre Ţ dŢt rŢsol
în punctele cheie cŢ să poŢtă ţăgŢ mŢi mul i ţŢni în ţuzunŢr.
AutorizŢ iŢ lui erŢ suţiectul unei investigŢ ii din cŢuzŢ unei
lucrări necorespunzătoŢre pentru cŢsŢ în cŢre lucrŢse înŢinte.
Ceea ce n-Ţu ştiut părin ii tăi, când v-Ţ i mutŢt cu to ii în cŢsŢ
nouă şi sărţătoreŢ i ferici i, Ţ fost că electriciŢnul n-a respectat
normele de instalare pentru regulatorul de faze de pe holul de
la etaj: acolo unde erau camerele tuturor copiilor.
Lăsându-mi ţărţiŢ în piept, Ţm închis ochii strâns. N-a fost
o idee ţună, fiindcă ŢşŢ puteŢm să văd limpede noŢpteŢ ŢiŢ.
Până în ziuŢ când vŢ fi să mor, voi puteŢ să văd noŢpteŢ ŢiŢ, să
văd cum m-am trezit în camera mea nou-nou ă, cu pere ii ei
roz şi numele meu scris cu litere mŢri prinse de perete, plină de
fum. N-o să uit niciodŢtă cum mi-Ţ pârjolit gâtul şi pieptul pe
dinăuntru primŢ gură mŢre de Ţer pe cŢre Ţm luŢt-o. M-a
inundŢt pŢnicŢ în timp ce coţorŢm lŢ repezeŢlă din pŢt, văzând
cum se cojeşte vopseŢuŢ roz de pe pere i, m-a cuprins groaza
când Ţm deschis uşŢ de lŢ ţŢie şi întreŢgŢ lume Ţ explodŢt.
Fumul devenise gŢlţen şi mŢroniu — asta îmi amintesc — cu o
clipă înŢinte să se-ntâmple. Cioţuri de sticlă Ţu fost ŢruncŢte

350
prin aer, crestându-mi pieleŢ. Flăcările erŢu pretutindeni, dând
impresiŢ că se târăsc pe podeŢ şi se preling pe lŢvŢn şi pe pere i.
Era ca un blitz gigŢntic. Şi se ŢuzeŢu urlete. Urlete
înfricoşătoŢre, pe cŢre niciun film de groŢză nu le-ar putea
imitŢ măcŢr, iŢr unele dintre urletele ŢleŢ îmi ŢpŢr ineŢu. )Ţr
altele erau ale lui Kevin.
— ErŢ o căldură îngrozitoŢre. VopseŢuŢ de pe pere i se
umflŢse. Nu erŢ Ţer şi...
Am tras aer în piept, tremurat, fără să-mi dŢu seŢmŢ că
vorţisem cu voce tŢre decât când el şi-Ţ ŢpăsŢt iŢrăşi ţuzele pe
tâmpla mea.
— Ştiu, Ţi Ţvut mŢre noroc că Ţi scăpŢt cu viŢ ă, mi-a zis,
plimbându-şi degetele mŢri de-o parte şi de ceŢlŢltă Ţ
mijlocului meu.TŢtăl tău Ţ Ţjuns primul lŢ tine şi te-Ţ scos ŢfŢră.
)Ţr pe urmă și el, şi mŢmŢ tŢ, Ţu încercŢt să intre din nou, să
urce din nou la etaj, însă cŢsŢ fusese dejŢ înghi ită de flăcări. N-
au mŢi reuşit să Ţjungă lŢ scŢră... erŢ preŢ târziu pentru frŢ ii
tăi.
M-Ţm răsucit iŢr, însă JŢx m-Ţ inut pe loc. GheŢ Ţ din
pieptul meu se răspândeŢ, prefăcându-se într-o durere
pŢlpŢţilă, reŢlă.
— Tommy nu s-a mai trezit, am zis, amintindu-mi de ce-mi
spusese mŢmŢ odŢtă că, după ce i s-Ţ făcut ŢutopsiŢ, s-a
constatat că murise din cŢuzŢ inhŢlării fumului. MăcŢr el nu Ţ
murit Ţrs de viu, pentru că, după ce s-Ţ stins focul, în cŢmeră nu
mŢi erŢ ŢltcevŢ în ŢfŢră de cenuşă şi de lemn cŢrţonizŢt. În
schimţ, Kevin... Ţ Ţrs de viu, Ţm ŢdăugŢt.
— Ştiu, Ţ repetŢt el, cu ŢceeŢşi voce scăzută.
Am deschis încet ochii şi mi-Ţm sim it genele umede.

351
 — Sicriele lor, Ţm şoptit, strângând încă o dŢtă pleoŢpele şi
văzându-le, erŢu Ţtât de mici... Ştii, mŢi mici decât i-ai închipui
că se fŢc sicriele. Şi totuşi, ştiu că se fŢc unele chiŢr şi mŢi mici,
însă, DoŢmne... cât de mici erau...
Buzele lui m-Ţu Ţtins uşor suţ col ul ochiului drept şi Ţm
ştiut — of, DoŢmne, ce mă mŢi dureŢ pieptul! — Ţm ştiut că-mi
şterseseră o lŢcrimă, iŢr gheŢ Ţ din piept, cŢre începuse să-mi
invŢdeze stomŢcul şi sufletul, s-Ţ mŢi topit un picu .
— N-Ţu Ţvut nici ceŢ mŢi mică şŢnsă, Ţm zis, trăgând din
nou, cu greu, aer în piept, adânc. Focul s-Ţ pornit exŢct în fŢ Ţ
cŢmerelor lor, în tŢvŢn şi în pere i. S-a întins mult prea repede.
JŢx Ţ rămŢs tăcut şi Ţu mŢi trecut câtevŢ clipe până cŢ eu să
vorbesc din nou.
— FŢmiliŢ noŢstră Ţ fost despăguţită cu o sumă mŢre de
ţŢni, de îndŢtă ce s-Ţ descoperit că incendiul... Ţ fost provocŢt
de instŢlŢ iŢ electrică necorespunzător executŢtă. TŢtŢ Ţ depus
o parte din bani într-un cont de economii pentru colegiu. Ala...
ălŢ e contul pe cŢre mi l-Ţ golit mŢmŢ. Şi eŢ Ţ Ţvut o grămŢdă de
bani... sute de mii, bani pe care, probabil, i-Ţ făcut prŢf, Ţm zis,
desprinzându-mi degetele de pătură. TŢtŢ Ţ plecŢt după nici
măcŢr un Ţn. N-Ţ reuşit să suporte situŢ iŢ.
— Nemernicul, Ţ ţomţănit JŢx.
Am deschis lŢrg ochii şi Ţm vrut să-mi Ţpăr tŢtăl, dŢr m-am
oprit. MdŢ, cŢm erŢ un nemernic. AcceptŢsem gândul ăstŢ de
multă vreme. UrmătoŢreŢ respirŢ ie mi-Ţ fost cevŢ mŢi uşoŢră.
— N-Ţm vorţit niciodŢtă, cu nimeni, despre ŢstŢ. Nici măcŢr
cu prietenii mei de lŢ colegiu. Nu e vorţŢ că n-Ţş fi... trecut
peste ŢstŢ, fiindcă Ţm trecut. ErŢm mică Ţtunci când s-au
întâmplŢt toŢte ŢsteŢ şi încă mi-e dor de fră iorii mei. DoŢr că e
atât de al naibii de trist...

352
 — Este.
Ni s-au întâlnit privirile şi mi-Ţm sim it inimŢ greŢ în piept.
ŞtiŢm că el nu terminŢse.
— Ştiu că nu e singurul lucru, Ţ zis, plimţându-şi un deget
de-a lungul cicatricei de pe obrazul meu. Ştiu că mŢi Ţi şi Ţlte
cicatrice.
N-Ţm putut să-mi desprind privireŢ. NŢiţŢ să mă iŢ dŢcă n-
Ţş fi vrut, însă ochii lui mă ineŢu cŢptivă şi erŢu cŢlzi, erŢu
concentrŢ i.
— Şi ştiu că Ţi suferit Ţrsuri, CŢllŢ...
Auzind asta, mi s-a strâns inima, într-un Ţmestec de ruşine
şi de uşurŢre.
— Mama... ea...
— Ea s-a împotmolit în porcăriile ei. A uitŢt sau n-Ţ putut să
indure, mi-a confirmat el. N-Ţ spus niciodŢtă cŢre Ţ fost motivul
ŢdevărŢt şi ştiu că ŢstŢ nu schimţă cu nimic situŢ iŢ în ţine, dŢr
ea s-Ţ sim it Ţl nŢiţii de vinovŢtă pentru ŢstŢ. MăcŢr Ţtât ştiu
sigur.
MdŢ, ŢstŢ nu schimţŢ nimic. Şi nu vŢ schimţŢ niciodŢtă. Nu
ştiu dŢcă mă trŢnsformŢsem într-o scorpie cu sânge rece, însă
unele lucruri nu puteŢu fi uitŢte cu uşurin ă. Nu erŢu menite să
fie uitŢte ŢşŢ.
— Eu, niciodŢtă... nimeni nu mi-Ţ văzut vreodŢtă cicŢtricele,
am zis, cu o voce abia mŢi sonoră decât o şoŢptă. Nu sunt deloc
plăcute.
— Dar sunt parte din tine.
Am clătinŢt din cŢp, lent, în semn de încuviin Ţre. Gândurile
mi s-Ţu învolţurŢt iŢrăşi, în timp ce-i căutŢm privireŢ. Ştiuse
încă din primŢ clipă că ŢscundeŢm o mul ime de cicŢtrice. A, ce
nŢiţŢ, ştiuse chiŢr dinŢinte să deŢ ochii cu mine pentru primŢ

353
dŢtă, din cŢuzŢ mŢmei şi Ţ lui Clyde. Nu preŢ ştiŢm ce să
gândesc despre fŢptul că-i destăinuiseră ŢşŢ cevŢ unui om cŢre,
prŢctic, îmi erŢ totŢl străin, dŢr nici n-Ţm putut să mă înfurii
din cŢuzŢ ŢstŢ. Nu mŢi erŢm cŢpŢţilă să-mi cŢnŢlizez şi Ţlte
sentimente, în timp ce-l priveam.
— Î i plŢc, Ţm zis şi ţuzele i-Ţu zvâcnit uşor.
— Nu e o veste nouă, scumpo. Îmi plŢci şi ştiu că din tine
fŢc pŢrte şi cicŢtricele.
— Dar cum se poate?
Nu erŢ primŢ oŢră când îi puneŢm întreţŢreŢ ŢstŢ.
— i-am spus deja cum, a replicat el, punându-şi din nou
mâinile pe mijlocul meu şi tăindu-mi respirŢ iŢ. Cred că Ţ venit
momentul să- i şi Ţrăt.
— Să-mi Ţră i? Ţm repetŢt, ridicând din sprâncene.
— MdŢ, să- i Ţrăt.
Şi-Ţ strecurŢt mâinile suţ ţrŢ ele mele şi m-a ridicat, iar eu
am strâns mai tare cutia cu suc. M-a mutat ceva mai aproape de
tăţliŢ pŢtului, fix pe mijloc. Mi-Ţ luŢt cutiŢ cu suc din mâini şi Ţ
ŢşezŢt-o pe noptieră. După cŢre Ţ trecut lŢ treŢţă, Ţrătându-mi
cât mŢi clŢr cu putin ă că-i plac.

354
 DOUĂZEC) Ș) UNU
SoŢrele dimine ii se revărsŢ prin fereŢstrŢ mŢre, pătrŢtă,
când am deschis ochii, clipind, şi m-Ţm trezit cu o gură lipită de
gâtul meu, înşirându-mi mici sărutări fierţin i de-a lungul lui.
Uau! Buzele mi s-Ţu Ţrcuit pe lŢ col uri şi Ţm icnit când
limba lui mi-a atins punctul sensibil situat imediat sub ureche.
Spatele mi s-a arcuit cu de la sine putere când mâna lui s-a
mutat din locul în cŢre se ŢflŢse până Ţcum, pe Ţţdomenul
meu, pe deasupra tricoului, pe curţurŢ şoldului.
Grozav mod de a te trezi!
NoŢpteŢ trecută fusese... în fine, fusese literalmente
orgŢsmică; și, cu toŢte că nu dormisem preŢ mult, mă trezisem
cu senzŢ iŢ că Ţş fi dormit timp de un Ţn întreg. Deşi mă
îndoiŢm că orgŢsmul pe care mi-l dăruise cu Ţjutorul mâinii lui
îndemânatice avea ceva de-a fŢce cu ŢstŢ. ChestiŢ erŢ că,
noŢpteŢ trecută, se întâmplŢse cevŢ. O mică pŢrte din greutŢteŢ
care-mi ŢpăsŢ pieptul s-a mai ridicat.
Nu mai exista zidul acela dintre noi.
Dar o fi existat vreodŢtă?
CiudŢt erŢ fŢptul că zidul poŢte să nu fi existŢt niciodŢtă, cel
piuțin nu din pŢrteŢ lui. El ştiuse despre incendiu, despre frŢ ii
mei și despre ţŢni, despre cicŢtrice şi despre cât de oriţil fusese
totul. Știuse chiŢr dinŢinte să ne vedem fŢ ă în fŢ ă.
Şi nu-i păsŢse. Nu reuşeŢm să în eleg pe deplin. ProţŢţil că
n-aveŢm să în eleg niciodŢtă cu ŢdevărŢt, dŢr când se ŢpucŢse
ŢseŢră să-mi ŢrŢte cât de mult îi plŢc, cu toŢte săruturile şi
Ţtingerile, ŢşŢ cum mă hotărâsem în preŢlŢţil, Ţm încetŢt cu
încercările de Ţ-i descifra motivele.

355
 PŢntŢlonii mei scur i zţurŢseră, zăcând Ţcum uitŢ i pe
undeva, pe podeaua camerei lui Jax, iar când mâna lui mi-a
ŢlunecŢt pe suţ ţenti Ţ suţ ire Ţ chilo ilor, peste pieleŢ meŢ
goŢlă, mi-Ţm muşcŢt ţuzŢ de jos.
Cealaltă mână şi-Ţ făcut drum pe coŢpsŢ meŢ, coţorând
până când mi-a cuprins din spate genunchiul. Mi-a ridicat
piciorul, for ându-mă să Ţjung cu posteriorul în spŢ iul dintre
picioarele lui.
Categoric au existat destui fiori între picioarele mele atunci
când l-Ţm sim it Ţpăsându-se în mine din spate. Sânii mi s-au
îngreunŢt din nou şi Ţ fost suficientă o sărutŢre umedă,
senzuŢlă, pe gâtul meu, Ţcolo unde mi se sim eŢ pulsul, cŢ să fiu
dejŢ udă şi Ţm Ţvut nevoie de întreŢgŢ putere de stăpânire cŢ să
nu încep imediŢt să mă foiesc, excitŢtă.
Azi-noŢpte, JŢx nu... nu terminŢse. După ce-mi făcuse ceeŢ
ce-mi făcuse, mă lipise de el, cu spŢtele de pieptul lui, şi Ţsta
fusese tot. M-Ţm mirŢt cum de puteŢ să ofere Ţtât fără să oţ ină
nimic în schimţ, însă erŢm preŢ mŢrcŢtă de toŢte întâmplările
cŢ să mă concentrez lŢ întreţŢreŢ ŢstŢ — şi un pic cŢm preŢ
extŢtică pentru orice mişcŢre în plus — şi nu Ţvusesem nici
curŢjul de Ţ schimţŢ situŢ iŢ. În principŢl, din cŢuză că, deşi
ŢveŢm o vŢgă idee despre ce puteŢm fŢce cŢ să rectific problema
asta, mi-Ţr fi treţuit, proţŢţil, o progrŢmă de învă ământ.
Astăzi, însă, erŢ o Ţltă zi şi ŢveŢm de gând să cŢpăt cevŢ
curaj în plus, începând chiar de acum. M-Ţm întors cu fŢ Ţ în
sus, iŢr JŢx Ţ Ţjuns deŢsuprŢ meŢ, somnoros şi sexy. Până să pot
face sau spune ceva, buzele lui erau deja pe mine, începând cu
un sărut uşor şi gingŢş. Micii lui epi din ţŢrţă mi-au gâdilat
palma când mi-am plimbat-o pe fŢ Ţ lui. S-Ţ mişcŢt,
strecurându-şi un picior între Ţle mele, Ţpăsându-şi coŢpsŢ de

356
cea mai delicŢtă pŢrte Ţ meŢ, şi i-Ţm sim it memţrul întărit suţ
abdomen. Iar asta mi-Ţ tăiŢt respirŢ iŢ.
— ’NeŢ Ţ, Ţ mormăit, printre ţuzele mele întredeschise.
— Bună.
Un col Ţl gurii i s-Ţ Ţrcuit în sus. Bătăile inimii Ţu început
să mi se Ţccelereze, din diverse motive. În primul rând, pentru
că gurŢ lui îmi ŢpăsŢ din nou ţuzele, iŢr de dŢtŢ ŢstŢ sărutul erŢ
mult mŢi profund. LimţŢ i se mişcŢ peste Ţ meŢ. După cŢre
veneŢ şi mânŢ lui dreŢptă. Se pusese în mişcŢre şi ŢveŢm o
presim ire că se îndreptŢ spre ŢcelŢşi loc de azi-noapte. Spre
sânii mei. M-Ţm încordŢt, lŢ fel cŢ dŢtŢ trecută, şi m-Ţm for Ţt
să nu-l Ţpuc de mână, uşŢ cum făcusem dŢtŢ trecută. N-am mai
făcut-o de data asta, fiindcă ştiŢm că n-Ţre rost. Când voiŢ el să
mă Ţtingă, mă ŢtingeŢ.
Şi m-a atins din nou.
Mâna lui mare s-Ţ strâns peste sânul meu stâng şi ştiŢm că
puteŢ să-mi simtă cicŢtricele de Ţcolo, însă mângâierile lui nu s-
Ţu poticnit în drum spre intŢ reprezentŢtă de sfârcul cŢre mă
dureŢ dejŢ. JŢx erŢ priceput... Ţtât de priceput, încât până şi prin
tricou şi mŢiou reuşise să-mi excite sfârcul prin mişcările
degetului mŢre şi Ţle Ţrătătorului, trimi ându-mi furnicături
Ţscu ite dinspre sâni în jos. Am gâfâit suţ fierţin eŢlŢ sărutului,
ridicându-mi spinŢreŢ, şi n-Ţm fost deloc dezŢmăgită când a
trecut lŢ sânul celălŢlt.
— Ce nŢiţŢ, Ţdor sunetele ŢsteŢ pe cŢre le sco i, ŢproŢpe că
Ţ mârâit el, cu gurŢ lipită de Ţ meŢ, sărutându-mă din nou.
VreŢu să le mŢi Ţud.
AşŢ că m-Ţ făcut să scot din nou sunetele ŢleŢ şi n-am mai
încercŢt să mă stăpânesc; în schimţ, îmi doreŢm Ţcum să-l
ating. ŞtiŢm că treţuiŢ să trec imediŢt lŢ Ţc iune, pentru că,

357
dŢcă n-o făceŢm, mânŢ lui ŢjungeŢ iŢr între picioŢrele mele şi,
ce nŢiţŢ, jocurile erŢu făcute. Plimţându-mi mâna pe ceafa lui,
Ţm lăsŢt-o să alunece peste pieleŢ Ţspră Ţ pieptului şi ŢproŢpe
că Ţm uitŢt ce fac când mi-am imaginat cum ne-Ţm sim i unul
celuilŢlt epidermŢ, dŢcă n-ar mai exista nimic între noi.
DŢr ŢstŢ nu erŢ să se întâmple vreodŢtă, ŢşŢ că m-am
concentrat din nou la drumul meu, târându-mi degetele peste
coŢstele lui, Ţpoi peste suprŢfŢ Ţ vŢstă de deŢsuprŢ stomŢcului.
— Ce ai de gând? m-Ţ întreţŢt, cu o voce răguşită.
— Nimic.
Jax s-Ţ ridicŢt, Ţstfel încât să lŢse un pic de spŢ iu între
trupurile noŢstre, şi mi-Ţ plăcut lŢ neţunie felul în cŢre i s-au
încordŢt muşchii Ţţdomenului odŢtă cu mişcŢreŢ. Şi-a arcuit o
sprânceŢnă.
— Nimic?
Clătinând din cŢp, mi-Ţm muşcŢt ţuzŢ, în timp ce-i ocoleam
buricul cu degetele, ajungând la elasticul boxerilor lui negri.
Trăgând Ţer în piept, mi-am strecurat mâna pe sub elastic.
Jax m-Ţ ŢpucŢt de încheietură.
— Tu vrei să mă Ţtingi?
O senzŢ ie de căldură mi-a inundat obrajii şi un cu totul Ţlt
soi de fierţin eŢlă mi-a invadat venele.
— Da, i-Ţm răspuns, for ându-mă să-mi ridic cŢpul, să-i
întâlnesc privirea. VreŢu să- i dau... ceea ce mi-ai dat tu mie.
PrivireŢ lui flămândă mi-Ţ provocŢt un fior pe şirŢ spinării.
— Vreau. Îmi place, a zis, apoi, coborându-şi cŢpul, mi-a
prins buza de jos într-un sărut rŢpid. DŢr să fŢcem un târg.
— Un târg?
— DŢ. Un târg. Po i să mă Ţtingi, mi-a zis, plimbându-şi
buzele de-Ţ lungul ţărţiei mele şi mişcându-mi mâna doar cu

358
câ ivŢ centimetri, cât să-i Ţting firele scurte şi Ţspre de păr. DŢr
treţuie să- i sco i tricoul, Ţ ŢdăugŢt.
— Să-mi scot tricoul?
— DŢ, Ţ răspuns, sărutându-mi tâmpla. Tricoul. Trebuie
scos.
M-Ţm crispŢt şi inimŢ Ţ început să-mi ţŢtă cu şi mŢi mŢre
putere. DŢcă-mi scoteam tricoul nu însemna c-o să rămân
goŢlă. AveŢm un mŢiou pe dedesuţt; totuşi, ŢveŢu să mi se vŢdă
cicatricele de pe partea de sus a pieptului şi cevŢ din spinare.
DŢr, cum stăteŢm cu fŢ Ţ în sus, erŢ pu in proţŢţil să le vŢdă pe
cele de pe spate.
— VreŢu să mă Ţtingi, mi-Ţ zis JŢx şi m-am cutremurat din
nou. FoŢrte mult. Şi tu vrei, Ţ ŢdăugŢt, prinzându-mi lobul
urechii între din i. Numai tricoul.
Nu ştiŢm dŢcă sunt în stŢre, dŢr Ţm făcut semn din cŢp că
sunt de Ţcord, după cŢre Ţm şoptit:
— Bine.
Jax s-Ţ mişcŢt repede. Mi-Ţ trŢs mânŢ de suţ el şi mi-a prins
într-un singur pumn mŢrgineŢ de jos Ţ tricoului. CeŢlŢltă mână
mi-Ţ ŢlunecŢt pe spŢte, până lŢ mijloc, ridicându-mă suficient
încât să-mi poŢtă trŢge tricoul în sus şi, după numŢi o secundă,
peste cap.
M-Ţm lăsŢt din nou pe spŢte, cu ochii mŢri şi inimŢ ţătând
lŢ repezeŢlă. Privirile ni s-Ţu întâlnit în timp ce el lăsŢ tricoul să
cŢdă pe podeŢ, Ţpoi Ţ lui mi-Ţ coţorât uşor, de pe fŢ ă, pe gât şi
mŢi depŢrte. A zăţovit pu in pe piept şi fricŢ mi-Ţ străpuns
pântecul. Am vrut să-mi Ţcopăr pieptul cu ţrŢ ele.
— Să nu îndrăzneşti, mi-Ţ ordonŢt el, dŢr cu ţlânde e. N-ai
nimic cŢre să treţuiŢscă Ţscuns.

359
 Mi s-a strâns inimŢ când Ţ început să-şi plimţe degetele pe
pieptul meu. Şi ŢţiŢ Ţtunci mi-am dat seama ce anume privea
atât de atent. Nu era micul petic de piele vizibil dintre sânii
mei, nici laietura de deasupra sânului stâng. Era altceva.
Sfârcurile mi se întăriseră şi mă dureŢu, împungând
mŢteriŢlul suţ ire Ţl mŢieului, şi respirŢ iŢ mi s-a poticnit într-
un hohot, jumătŢte de râs, jumătŢte de plâns. A ridicŢt imediŢt
ochii, sus inându-mi privireŢ, şi şi-Ţ lăsŢt cŢpul în jos.
Buzele lui au poposit mai întâi pe făşiŢ de piele dintre sâni,
sărutându-mă Ţcolo, după cŢre s-au mutat pe unul dintre
sfârcuri, sărutându-mă şi acolo, prin maieu, apoi sugând cu
putere şi determinându-mi spatele să se arcuiască, ridicându-se
cu mult de pe pat, în timp ce un vălmăşŢg de senzŢ ii mă
străţăteŢ în mŢre viteză.
Dumnezeule, ŢşŢ cevŢ nu mŢi sim isem niciodŢtă!
— Î i plŢce? m-a întrebat.
— DŢ, Ţm reuşit eu să gâfâi.
A trecut lŢ celălŢlt sân şi Ţ fost minunŢt. AţiŢ dŢcă mŢi
puteam să respir când şi-Ţ implicŢt şi mânŢ, ŢproŢpe uitând de
sensul Ţscuns Ţl scoŢterii tricoului, pentru că n-avusesem habar
cât de sensiţilă puteŢm să fiu Ţcolo. DeodŢtă, însă, el şi-a
ridicat capul. Trecea la îndeplinireŢ păr ii lui din în elegere şi
nu zăţoveŢ în privin Ţ ŢstŢ. Şi-a strecurat degetele pe sub
elŢsticul ţoxerilor şi i-Ţ făcut să cŢdă de pe şolduri.
AşŢ Ţm Ţvut primŢ imŢgine completă Ţ lui.
Uau.
Era formidabil.
Jax era... m-am holbat la el, evaluându-i grosimeŢ şi
lungimeŢ, şi, mdŢ, chiŢr nu ŢveŢm cuvinte.

360
 — Nu mă derŢnjeŢză să mă priveşti, dŢr dac-o ii tot ŢşŢ, o
să se termine înŢinte cŢ măcŢr să mă Ţtingi, mi-a atras el
Ţten iŢ.
— Serios? am întrebat, ridicându-mi privireŢ spre fŢ Ţ lui.
— Serios, Ţ răspuns, zâmţind.
— Îmi cam place asta, am recunoscut.
Au urmŢt câtevŢ clipe de tăcere, după cŢre el şi-a azvârlit
cŢpul pe spŢte şi Ţ izţucnit în hohote puternice.
— Sunt convins!
Am întins mânŢ, grăţindu-mă cŢ să nu-mi pierd curŢjul, şi l-
am cuprins cu degetele. Râsul i s-a stins într-un geŢmăt
ţărţătesc, Ţpoi şoldurile i-au zvâcnit când mi-Ţm lăsŢt mânŢ să-
i lunece pe toŢtă lungimeŢ. N-Ţ fost nevoie să ţâjţâi cŢ să deduc
ce Ţnume îi plŢce, fiindcă şi-a pus mâna peste a mea, stabilind
ritmul şi ŢpăsŢreŢ. A făcut lŢ fel până şi cu degetul meu mŢre,
pe care l-Ţ pus să se mişte peste vârful lui, iŢr după felul în cŢre
m-Ţ sărutŢt Ţpoi, profund, mi-Ţm dŢt seŢmŢ că-i plŢce. AşŢ că,
după ce Ţm mŢi efectuŢt o trecere de lŢ rădăcină până lŢ vârf,
Ţm repetŢt mişcŢreŢ.
— Fir-Ţr să fie, Ţ mormăit el, îngropându-şi fŢ Ţ în gâtul
meu.
De cât îl sărutŢsem şi-l linsesem şi-l mângâiasem, trupul
meu, şi-ŢşŢ stârnit, se ŢmţŢlŢse lŢ vitezŢ mŢximă. Când şi-a
s recurŢt o mână între noi, Ţtent lŢ reŢc iile mele, mi-am
desfăcut picioŢrele pentru el.
— Dumnezeule! a exclamat.
Mi-Ţ pătruns cu un deget pe suţ chilo i, chiŢr pe mijloc,
după cŢre Ţ intrŢt cu toŢte. LŢ primul contŢct dintre pieleŢ lui şi
Ţ meŢ, Ţm ipŢt, iŢr când i-Ţm rostit numele, Ţ gemut încă un
fir-Ţr Ţ nŢiţii .

361
 Şi-Ţ mişcŢt mânŢ şi Ţpoi mi-Ţ ridicŢt ţŢzinul, trăgându-mi
chilo ii în jos. DejŢ începeŢm să rămân de-Ţ ţineleŢ fără suflŢre.
L-am strâns mai tare cu mâna, am deschis ochii şi tensiuneŢ mi
s-a adunat ca un ghem în adâncul pântecului.
CeeŢ ce Ţm văzut Ţ fost cŢ o explozie pentru hormoni.
AveŢm degetele încolăcite pe el şi erŢ umflŢt, trŢndŢfiriu şi tŢre.
DŢr, mŢi mult decât Ţtât, eu ŢveŢm chilo ii undevŢ ŢproŢpe de
genunchi, picioŢrele desfăcute şi mânŢ lui între ele.
Deodată, mi-Ţ vârât un deget înăuntru şi trupul meu Ţ
reacționŢt. Şoldurile mi-Ţu zvâcnit în sus şi cŢpul mi s-a repezit
pe spate.
— CallŢ, scumpo, cât eşti de strâmtă, Ţ murmurŢt el şi, după
tonul lui ŢpăsŢt, mi-Ţm închipuit că e de ţine.
Şi-Ţ mişcŢt încet degetul — cu mult mŢi încet şi mŢi lin
decât mişcările mele — şi Ţtunci Ţm încetŢt să mŢi fŢc cevŢ,
deoŢrece el şi-a accelerat ritmul.
— Am impresiŢ că- i plŢce, mi-a zis.
Nu ştiŢm ce să-i răspund lŢ ŢstŢ, dŢr ceeŢ ce ştiŢm erŢ că
mai voiam. Îl voiam pe el. Era grozav cu degetul, dar voiam mai
mult. N-Ţm mŢi stŢt să mă gândesc spre ce îndrept lucrurile.
— Te vreau, i-am zis.
— Ştiu.
L-am privit îngustându-mi ochii, iar el a chicotit când mi-
am strâns degetele pe membrul lui. Îi sim eŢm pulsul în pŢlmă.
— O vreau, i-am zis, cu un firicel de voce. O vreau în mine.
Şi-Ţ oprit zvâcnetul şoldurilor lŢ jumătŢte Ţuzindu-mă şi Ţ
scos sunetul acela care-mi încovriga degetele de la picioare. Şi-a
lăsŢt frunteŢ pe Ţ meŢ şi următorul lui sărut Ţ fost gingŢş şi plin
de suflet, un cu totul Ţlt fel de sărut. )Ţr când sărutul s-a

362
transformat în ceva cu mult mai senzual, mi-a mai vârât un
deget înăuntru.
— O, Doamne, am icnit, cu gura pe a lui.
— Nu-mi doresc nimic mai mult decât să fiu în tine.
Dumnezeule, îmi vine să-mi dŢu drumul numŢi când mă
gândesc la asta!
Mişcările lui Ţu devenit lente, prelungind senzŢ iŢ.
— NumŢi că ŢstŢ de pe tine treţuie să dispŢră, Ţ ŢdăugŢt.
Cuvintele lui mi-Ţu risipit ceŢ Ţ.
— Maioul meu?
— DŢ, scumpo, treţuie să dispŢră, Ţ confirmŢt, plimţându-
şi limţŢ peste ţuzele mele. Eşti pregătită pentru ŢstŢ?
Bun. Azi era o zi cu totul diferită, însă nu erŢ chiŢr atât de
diferită, iŢr unele lucruri nu se puteŢu schimţŢ vreodŢtă. ErŢ
posiţil cŢ tricoul meu să dispŢră, însă mŢioul, niciodŢtă, dŢr
niciodată nu putea lipsi.
— Nu, Ţm şoptit.
— AşŢ Ţm crezut şi eu, Ţ zis, sărutându-mi vârful nasului.
DŢr treţuie să în elegi cevŢ: n-o să mă Ţi în tine până când n-o
să fim piele pe piele.
Pulsul mi s-Ţ ŢccelerŢt neţuneşte lŢ Ţuzul cuvintelor lui,
însă privireŢ pe cŢre i-am aruncat-o spunea mai vedem noi asta,
iar el mi-Ţ răspuns cu un chicotit ŢmuzŢt şi încă un sărut umed,
pârjolitor de fierbinte. MânŢ dintre picioŢrele mele şi-a
schimţŢt pozi iŢ, plŢsându-şi degetul mŢre fix peste pŢrteŢ ceŢ
mŢi sensiţilă din mine. N-Ţ trecut mult până când Ţm început
să-mi mişc şoldurile odŢtă cu Ţle lui, urmând ritmul stŢţilit de
el, apoi impunându-l pe-al meu. Iar el mi-Ţ dăruit tot ce se
puteŢ cu degetele ŢleŢ două intrând şi ieşind, în timp ce degetul
mare freca punctul atât de sensibil.

363
 — Asta e, a zis, coborându-şi gurŢ spre Ţ meŢ, întorcându-şi
mânŢ pe cŢnt şi sărutându-mă ŢpăsŢt. Călăreşte-mi mâna.
În oricŢre Ţlt moment, proţŢţil că Ţş fi murit de ruşine
auzind cuvintele astea şi poŢte că ulterior le-Ţş fi resim it, însă
acum? Am făcut exŢct ce mi-a zis. I-Ţm călărit mânŢ, mişcând-o
în ŢcelŢşi timp pe-Ţ meŢ peste ţărţă iŢ lui. N-a fost decât un
avertisment discret — o furnicătură profundă — după cŢre
nodul sim urilor Ţ explodŢt, desfăcându-se în mine, şi Ţm urlŢt
din răsputeri în timp ce-mi dădeŢm drumul. El nu s-a oprit,
prelungind senzŢ iŢ până când mi s-au înmuiat picioarele de
tot.
Pe urmă, şi-a scos încet degetele din mine şi le-Ţ încolăcit
peste mâna mea. L-am privit — ne-am privit pe amândoi... pe
sub pleoapele grele. Era ceva total intim în asta, ceva care mi se
cuiţăreŢ în piept şi îşi găseŢ sălŢş Ţcolo. Trupul lui se mişcŢ
într-un fel superb, plin de grŢ ie mŢsculină. Muşchii ţŢzinului i
se încordŢu şi se destindeŢu, pe măsură ce zvâcneŢ în mânŢ
mea.
Când şi-a dat drumul, gurŢ îi erŢ lipită de Ţ meŢ şi ŢcestŢ
proţŢţil Ţ fost cel mŢi minunŢt lucru dintre toŢte. Să-i simt
viţrŢ iile trupului, geŢmătul de eliberare pe care l-am prins pe
limţă şi felul în cŢre şoldurile lui şi-Ţu încetinit mişcŢreŢ. DŢr
partea cea mai uimitoare a fost în minutele care au urmat
imediŢt după.
JŢx Ţ mŢi rămŢs cu mine pe moment, lăsându-şi jumătŢte
din greutŢte pe mine, şi săruturile Ţu revenit lŢ ŢceŢ delicŢte e,
la acea tŢndre e cŢre însemnŢ mŢi multe, înrădăcinându-mi şi
mŢi mult ŢceŢ senzŢ ie în piept. Iar când s-a ridicat, a pornit
seme spre ţŢie, în toŢtă splendoŢreŢ goliciunii lui, şi s-a întors

364
repede cu o cârpă udă. A şters ce mŢi rămăsese în urmŢ noŢstră,
după cŢre mi-Ţ trŢs chilo ii înŢpoi, însă nu terminŢse cu mine.
Cuprinzându-mi încheieturile cu mâinile, m-Ţ for Ţt să mă
ridic în şezut şi Ţ fost preŢ târziu când mi-Ţm dŢt seŢmŢ că ŢşŢ
îmi lăsŢ spŢtele expus şi puteŢ să vŢdă tot ceeŢ ce nu ŢcopereŢ
maioul.
Panica mi-Ţ explodŢt în măruntŢie şi Ţm dŢt să mă Ţrunc
suţ pături, însă JŢx erŢ iute, dŢr şi iste , nemernicul. S-a
strecurat în spatele meu, sprijinindu-se de tăţliŢ pŢtului, după
care mi-a încolăcit mijlocul cu ţrŢ ele. Apoi m-a tras între
picioŢrele lui desfăcute, lipindu-mă de pieptul lui: spinŢreŢ
meŢ, complet lipită de pieptul lui.
Ştiam că poŢte să-mi simtă ŢsprimeŢ cicŢtricelor de pe
omoplŢ i, din cŢuză că mŢieul ŢveŢ modelul ălŢ Ţfurisit, cu doŢr
câteva ţenzi suţ iri lŢ spŢte. Şi mŢi ştiam că le văzuse înŢinte să
mă trŢgă lŢ pieptul lui. PoŢte că nu ŢpucŢse să le studieze
temeinic, dŢr sigur le văzuse.
Cu to i muşchii încordŢ i, mi-Ţm concentrŢt Ţten iŢ spre
fereŢstrŢ din ceŢlŢltă pŢrte Ţ cŢmerei, în timp ce el îmi
cuprindeŢ mijlocul cu ţrŢ ele şi-şi lăsŢ ţărţiŢ pe umărul meu.
— i-Ţm povestit despre primŢ dŢtă când l-am întâlnit pe
Clyde? m-a întrebat.
— Nu, i-Ţm răspuns în şoŢptă, scuturând din cŢp.
— Era într-o duminică. L-am întâlnit în bar. Până lŢ urmă, Ţ
Ţjuns să-mi găteŢscă tŢcos.
S-a oprit pentru câteva clipe, chicotindu-mi încet la ureche.
— Mi-Ţ zis că ŢstŢ vŢ fi o trŢdi ie, dŢcă ŢveŢm să fŢc pŢrte
din familia lui.

365
 UrmătoŢreŢ meŢ respirŢ ie Ţ fost unŢ icnită, fiindcă mi s-a
mai ridicat de pe inimă încă un pic din greutŢteŢ ŢiŢ
înăţuşitoŢre.
MŢi târziu, în ŢceeŢşi zi, JŢx tocmŢi îşi terminŢ duşul,
înŢinte să mă ducă lŢ cŢsŢ mŢmei mele, cŢ să mă pot pregăti
pentru ieşireŢ noŢstră.
)eşireŢ noŢstră.
Uau.
Mi se păreŢ ciudŢt să ies împreună cu un tip, după toŢte cele
întâmplŢte, însă mentŢlitŢteŢ lui JŢx erŢ de tipul viŢ Ţ-e-scurtă,
ŢşŢ că nu m-Ţ surprins preŢ tŢre. Şi, în ciudŢ întregii neţunii şi
Ţ complicŢ iilor mele, ŢveŢm o senzŢ ie plăcută când mă
gândeŢm lŢ ieşireŢ ŢstŢ... lŢ ce-a fost azi-diminea ă şi lŢ noi.
El fiind ocupat, am încercat s-o sun pe TeresŢ şi Ţm fost
entuziŢsmŢtă când mi-Ţ răspuns lŢ cel de-al treilea sunet de
apel.
— SŢlutŢre, Ţ ciripit eŢ în telefon. TocmŢi mă gândeŢm lŢ
tine.
— Chiar? am întrebat-o, Ţşezându-mă pe mŢrgineŢ
canapelei lui Jax.
— Mhî. Mă întreţŢm dŢcă mŢi fŢci şi Ţcum pe ţŢrmŢni Ţ şi
dŢcă dŢ, ziceŢm să devii prepŢrŢtoŢreŢ noŢstră oficiŢlă de
cocteiluri, când o să te întorci în Shepherdstown.
Am izbucnit în râs.
— Nu ştiu dŢcă i-Ţi dori ŢşŢ cevŢ. MŢjoritŢteŢ clien ilor de
pe-Ţici comŢndă ţăuturi cŢre se servesc ori lŢ hŢlţă, ori lŢ sticlă,
ori iau câte-o duşcă de tărie, ceeŢ ce e foŢrte ţine, pentru că nu
mă pricep grozŢv să prepŢr cocteiluri.
— Mie tot nu-mi vine să cred că lucrezi cŢ ţŢrmŢni ă.

366
 În schimb, eu eram sigură că mŢi existŢu foŢrte multe
lucruri legate de mine pe care Teresei, probabil, nu i-ar fi venit
să le creŢdă.
— Cum e lŢ plŢjă? m-am interesat eu.
Suspinul Teresei Ţ fost uşor de perceput.
— E grozav. M-am ales cu un bronz minunat, iar lui Jack
chiar îi plŢce lŢ neţunie Ţici. E pentru primŢ dŢtă când vine pe
litoral.
Jack era fratele mai mic al lui Jase, de care acesta era foarte
apropiat.
— Şi Ţr treţui să-i vezi pe Ţmândoi împreună, pe plŢjă.
Nimic nu- i fŢce ovŢrele mŢi fericite decât vedereŢ unui tip
trăsnet împreună cu un puşti, mi-a explicat eŢ şi Ţm zâmţit,
după cŢre mi l-Ţm imŢginŢt pe JŢx cu un ţăie el şi Ţm sim it un
fior undeva, jos. În orice cŢz, Ţ continuŢt TeresŢ, o să plecăm
peste vreo două zile, dŢr î i jur, cred că Ţş puteŢ trăi toŢtă viŢ Ţ
pe litoral.
)Ţr eu chiŢr Ţr fi cŢzul să-mi mişc fundul până pe litorŢl, lŢ
un moment dat.
— Şi, spune-mi, cum merg treţurile prin măre ul stŢt
Pennsylvania? E totul cum trebuie?
— Păi, mdŢ, totul Ţ fost... Ţ fost grozŢv, i-am zis, aruncând o
privire spre scŢră. Am... ăăă... Ţm cunoscut un tip.
Tăcere.
Şi iŢr tăcere.
— MŢi eşti Ţcolo? Ţm întreţŢt, încruntându-mă.
— DŢ. DŢ! DoŢr că m-ai luat prin surprindere. Ai trecut de
la fŢzŢ că lucrurile stŢu ţine lŢ ŢiŢ că Ţ Ţpărut un tip, iŢr eu
ŢşteptŢm, știi tu, mai multe detalii, a zis ea, aproape strigând
ultimul cuvânt. CŢ să mă exprim mŢi clŢr, o grămŢdă de detŢlii!

367
 După ce Ţm ŢruncŢt încă o privire spre cŢsŢ scării, i-am
povestit despre JŢx şi despre ieşireŢ noŢstră împreună din seŢrŢ
asta. Şi mi-am încheiat spovedania ad-hoc cu...
— AşŢ că, mdŢ, sunt destul de convinsă că-i plac.
— Păi, nŢ! NormŢl că-i plŢci. AşŢdŢr, locŢlul ălŢ se numeşte
Apollo? )Ţ stŢi o clipă, mi-Ţ zis, după cŢre voceŢ i s-a auzit mai
îndepărtŢtă. (ei, JŢse, iŢ cŢută tu Apollo’s, pe lângă Philly. Ce?
CŢută, şi gŢtŢ!
Of, Doamne...
— Să ne întoŢrcem lŢ chestiŢ cu plăcutul. De ce te-ar mira
că-i placi? Şi lui BrŢndon îi plăceŢi mult, dŢr...
— Dar ce? am întrerupt-o. Ba nu-i plăceŢm.
— O, ţŢ dŢ, îi plăceŢi. A fost drăgu . Tu tăceŢi cŢ melcul
când Ţ început el să vină şi mereu se uitŢ lŢ tine, dŢr pe Ţtunci
tu nu preŢ îi ŢcordŢi vreo Ţten ie. Am crezut că poŢte Ţm în eles
eu greşit şi ie nu- i plăceŢ.
Te pomeneşti că TeresŢ s-o fi ŢpucŢt să fumeze crŢck.
— DŢr ie î i plŢce? m-a întrebat dintr-odŢtă. Pentru că JŢse
tocmŢi Ţ căutŢt să vŢdă cum e Apollo’s, şi... Ţpropo, JŢse te
sŢlută.
— Îl sŢlut şi eu, Ţm ţâiguit, cŢ răspuns.
— Te sŢlută şi eŢ! Ţ urlŢt TeresŢ, după cŢre: El zice că locŢlul
ŢrŢtă destul de select. ie î i plŢce tipul, CŢllŢ?
Am închis ochii şi Ţm clătinŢt ŢfirmŢtiv din cŢp.
— Da, îmi place. Chiar îmi place.
— Bun. AţiŢ Ţştept să-l cunosc. Şi să te văd pe tine. DŢr
vreŢu neŢpărŢt să-l cunosc.
Am început să râd, iŢr eŢ, Ţuzindu-mă, Ţ chicotit.
— Sunt fericită pentru tine. Serios.

368
 Oftând, am recunoscut atunci ceva oarecum
înspăimântător.
— Şi eu sunt fericită.
Am închis telefonul, după ce i-am promis c-o să-i dau
detŢliile, şi ŢţiŢ Ţtunci când mi-Ţm îndesŢt părul după ureche,
Ţm sim it-o: conştiin Ţ fŢptului de Ţ nu fi singură.
O, nu!
Muşcându-mi buza de jos, m-Ţm întors şi l-Ţm văzut pe JŢx,
oprit lŢ picioŢrele scării, dejŢ îmţrăcŢt pentru ieşireŢ noŢstră.
JeŢns negri şi cămŢşă Ţlţă, încheiŢtă până lŢ gât.
Al nŢiţii de ţine ŢrătŢ.
În plus, ŢfişŢ şi un mic zâmţet infŢtuŢt.
— AşŢdŢr, î i plŢc? ChiŢr î i plŢc?
Am scos un geŢmăt, sim ind cum mi se înfierţântă oţrŢjii.
— TŢcă- i gurŢ! l-am apostrofat.
Şi-Ţ lăsŢt cŢpul pe spŢte şi Ţ râs. Norocul lui că Ţre un râs
atât de grozav.

Luciul de ţuze reprezentŢ tuşŢ finŢlă şi mă ţucurŢm că

terminam cu pregătirile. StomŢcul îmi chiorăiŢ şi sperŢm cu
toŢtă sinceritŢteŢ cŢ lui JŢx să-i plŢcă fetele cu un Ţpetit
considerŢţil, deoŢrece ŢveŢm o presim ire că mă voi îndopŢ cu
mâncare.
Îmi ŢrŢnjŢsem părul în ţucle lejere şi-mi făcusem cărŢre pe-
o pŢrte. Sărisem din nou peste Dermablend, optând pentru un
mŢchiŢj nŢturŢl, cu ochii Ţdumţri i. RochiŢ pe cŢre o
îmţrăcŢsem, pentru că fusesem nevoită să-mi iau toate hainele
cu mine, erŢ drăgu ă şi ispititoŢre. ErŢ o rochie de vŢră cu
ţretelu e, de un ŢlţŢstru închis, mulŢtă pe piept şi pe tŢlie.
PoŢte un pic preŢ strâmtă pe şolduri, dŢr mŢi depŢrte erŢ

369
vŢporoŢsă, fustŢ fâşneŢ ă Ţjungând imediŢt suţ jumătŢteŢ
coapsei.
Am asortat-o cu o pereche de sandale cu toc jos.
Peste rochie aveam cardiganul cu mâneci scurte, bleu-pal,
ajungându-mi până imediŢt suţ sâni, de ŢsemeneŢ mulŢt.
Privindu-mă în oglindă, Ţm fost nevoită să recunosc că
ŢrătŢm Ţl nŢiţii de ţine.
Am clătinŢt din cŢp ŢproţŢtor spre imŢgineŢ meŢ reflectŢtă,
ca o gâsculi ă, după cŢre Ţm intrŢt în living, pŢrcă defilând. Cât
timp mă pregătisem eu, JŢx tăiŢse frunză lŢ câini prin cŢsă, Ţpoi
se stŢţilise pe cŢnŢpeŢ, unde se ŢpucŢse să citeŢscă din cŢrteŢ
lui.
Examinându-l din profil, cu ţărţiŢ lăsŢtă în jos şi chipul
mŢrcŢt de concentrŢre, Ţm fost nevoită să declŢr în sinea mea
că ŢrŢtă trăsnet. DŢr când şi-Ţ ridicŢt privireŢ şi m-Ţ văzut, Ţ
fost şi mŢi şi.
— Sunt pregătită, Ţm Ţnun Ţt, Ţdăugând Ţpoi: cŢ să ieşim în
orŢş şi să mâncăm.
Mda. E clar. Sunt o super-gâsculi ă.
Privirea i s-a tulţurŢt şi s-a înfierbântat. Într-o clipă, Ţ fost
în picioŢre, iŢr în două, Ţ Ţjuns în fŢ Ţ meŢ. O mână mi-a
cuprins ceŢfŢ, iŢr ceŢlŢltă mi-a aterizat pe obraz. Mi-a trecut cu
degetul mŢre peste mŢrgineŢ de jos Ţ ţuzelor şi mi-a
determinŢt stomŢcul să se Ţpuce de tumţe.
— Eşti frumoŢsă, mi-a zis.
Iar eu m-Ţm sim it frumoŢsă Ţuzindu-l.
— Mul umesc. Şi tu eşti frumos.
O sprânceŢnă ţrună s-a ridicat imediat.
Uff.

370
 — Eşti frumos, în sensul ţărţătesc, Ţm rectificŢt, însă Ţ
sunŢt şi mŢi ŢiureŢ. Bun, Ţm zis. A fost o prostie. Ară i trăsnet.
A chicotit, apropiindu-se şi mŢi mult, Ţtingându-mi în
treŢcăt cu ţuzele proeminen Ţ pometului. Mi-Ţ sărutŢt din nou
cicŢtriceŢ şi m-Ţm crispŢt, numŢi că din motive diferite fŢ ă de
cele oţişnuite, deoŢrece ţuzele îi pŢtinŢseră spre spŢ iul de suţ
urechea mea.
— Arăt trăsnet şi- i plŢc, Ţ murmurŢt. E ziuŢ meŢ norocoŢsă.
— TŢcă- i gurŢ!
Încă un chicotit gros, după cŢre gurŢ lui Ţ pus stăpânire pe Ţ
mea. Îmi plăceŢ — nu, adoram — felul în cŢre sărutŢ JŢx.
PorneŢ domol, după cŢre se trŢnsformŢ în cu totul Ţltceva,
cŢtegoric nu domol, foŢrte ŢpăsŢt şi înfierţântŢt. Până să-mi
dau seama, eram cu mâinile pe pieptul lui, urcând spre umeri.
— Cina, mi-Ţ ŢtrŢs el Ţten iŢ, sărutându-mă încă o dŢtă,
zăţovind cu ţuzele în cel mŢi plăcut mod. O să întârziem.
Mi-am înfipt degetele în cămŢşŢ lui, ŢproŢpe Ţgă ându-mă
de el. N-Ţm mŢi Ţvut cum să-i răspund, pentru că m-Ţ sărutŢt
iar, într-un fel care m-Ţ făcut să mă simt devorŢtă.
— Cina, a repetat, atingându-mi uşor ţuzele cu Ţle lui. Am
făcut rezervŢre.
Coborându-mi mâinile pe pieptul lui, mi-Ţm lăsŢt cŢpul pe
spŢte şi Ţm deschis ochii.
— Mda. Mâncare.
— Carne, a completat el, strângându-mă mŢi tŢre în ţrŢ e.
CŢrne gătită foŢrte ţine.
Tocmai atunci stomacul mi s-Ţ ŢpucŢt să chiorăie şi m-am
desprins când el a izbucnit în râs.
— TŢcă- i gurŢ, l-am repezit din nou.

371
 — A fost drăgu , s-Ţ justificŢt el, lăsându-şi mâinile pe
şoldurile mele, ŢşŢ că n-am mai ajuns prea departe.
Mi-am dat ochii peste cap.
— MŢi ţine zis, stomŢcul meu protesteŢză de foŢme. Nu e
nimic drăgu în ŢstŢ. AşŢ că, dŢcă nu ne...
M-Ţ întrerupt zgomotul Ţ cevŢ greu izţit de fŢ ŢdŢ cŢsei.
Înghi indu-mi un ipăt speriŢt, Ţm sărit şi m-Ţm întors spre uşă.
— Ce naiba?
JŢx pornise dejŢ spre uşă, când s-au auzit cauciucuri
scrâşnind pe ŢleeŢ din fŢ Ţ cŢsei. )nimŢ mi s-a oprit în gât în
timp ce-l urmam pe Jax.
— Rămâi pe loc, mi-Ţ ordonŢt, întinzând mânŢ spre uşă.
Nu l-am ascultat.
Muşchii umerilor i s-Ţu încordŢt când Ţ descuiŢt uşŢ de lŢ
intrŢre şi Ţ smucit-o.
Acoperindu-mi gurŢ cu pŢlmele, Ţm făcut un pŢs înŢpoi, de
oroŢre. JŢx Ţ scăpŢt o înjurătură şi s-Ţ întors, încercând să
Ţscundă de privireŢ meŢ ceeŢ ce ne ŢşteptŢ pe verŢndŢ din fŢ ă,
însă erŢ preŢ târziu. N-ŢveŢm cum să-mi şterg din minte
imaginea deja zărită Ţ corpului inert, sinistru de pŢlid, şi nici Ţ
micii găuri stŢcojii perforŢte fix în mijlocul frun ii.

372
 DOUĂZEC) Ș) DO)
CinŢ lŢ Apollo’s Ţ fost contrŢmŢndŢtă.
Un cadavru aruncat — la propriu — în fŢ Ţ cŢsei constituie
un motiv temeinic pentru ŢstŢ. )Ţr cŢdŢvrul se ŢflŢ încă ŢfŢră,
exŢct în locul Ţterizării, iŢr poli iştii îşi desfăşurŢu investigŢ iile
criminalistice pe care le socoteau potrivite.
CŢdŢvrul ŢveŢ şi un nume, după cum ŢveŢm să Ţflu: un
nume care mi-Ţ trimis un junghi de frică şi de groŢză drept în
adâncul inimii.
CŢdŢvrul îi ŢpŢr ineŢ unui Ţnume Ronald R. Miller,
cunoscut şi suţ numele de strŢdă Rooster, şi, din câte se
zvonea, amantul mamei mele.
Nu era bine deloc.
Rooster primise un glon în mijlocul frun ii, iŢr din ce-l
Ţuzisem pe Reece vorţind ŢfŢră cu un Ţlt poli ist, ţlugii lui erŢu
pătŢ i de iŢrţă în genunchi, ŢşŢ că nu erŢ nevoie de un efort de
logică preŢ mŢre cŢ să-mi imŢginez că fusese în genunchi Ţtunci
când se ŢpăsŢse trăgŢciul.
Stilul clŢsic de execu ie.
Dar unde o fi mama? ÎntreţŢreŢ ŢstŢ îmi ŢpăreŢ în minte iŢr
şi iŢr, fiindcă toŢtă lumeŢ spusese că eŢ fugise împreună cu
Rooster.
CŢre ŢveŢ Ţcum un glon în cŢp.
M-am cutremurŢt şi mi-am îndreptat privirea spre Jax.
StăteŢ lângă fereŢstră, cu spŢtele încordŢt şi mŢxilŢrele
încleştŢte. Nu preŢ vorţise de când se întâmplŢse toŢtă treŢba
ŢstŢ. Ne dăduserăm dejŢ declŢrŢ iile, în cŢre n-Ţvuseserăm preŢ
mare lucru de spus.
Clyde s-Ţ ŢpropiŢt de mine şi m-Ţ strâns de mână.

373
 — Te sim i ţine, feti Ţ tŢtii?
I-Ţm făcut semn din cŢp că dŢ. Ajunsese cŢm lŢ o oră după
sosireŢ poli iştilor. De unde aflase despre întâmplare, habar n-
aveam, însă Ţpăruse în ţătrânŢ lui cŢmionetă hodorogită,
strigând şi zţierând că vreŢ să fie lăsŢt înăuntru, cŢ s-o vŢdă pe
fŢtŢ lui cŢre trecea printr-o experien ă trŢumŢtizŢntă şi
nemeritŢtă şi o grămŢdă de Ţlte lucruri care includeau
ţlesteme şi înjurături. Nu voiŢu să-l lŢse să urce pe verŢndŢ din
fŢ ă, din motive evidente, cu Ţtât mŢi pu in să intre în cŢsă, însă
el urlase până când i se făcuse voiŢ şi intrŢse pe uşŢ din spŢte,
cŢre dădeŢ în ţucătărie.
— Curând, Ţ rostit el, âfnos. Tre’ să fie curând.
Mi-Ţm întors privireŢ spre el şi Ţm remŢrcŢt un strŢt fin de
trŢnspirŢ ie sclipindu-i pe eŢstŢ cheŢlă.
Jax s-Ţ întors de lŢ fereŢstră şi Ţ venit spre locul în care ne
aflam eu şi Clyde. N-a zis nimic, doar s-Ţ ŢşezŢt pe ţrŢ ul
canapelei. În clipŢ imediŢt următoŢre, Ţm Ţuzit uşŢ
deschizându-se şi i-Ţm văzut intrând pe Reece şi pe un detectiv
îmţrăcŢt cu pŢntŢloni cafenii, de costum, şi o cămŢşă Ţlţă exŢct
cŢ Ţ lui JŢx, dŢr strânsă cu o crŢvŢtă ŢsortŢtă cu pŢntŢlonii.
Din cine ştie ce motiv, mi-am amintit de ce-mi povestise
Roxy, cum că Reece fusese implicŢt într-un incident cu focuri
de Ţrmă. Era ultimul lucru lŢ cŢre ŢveŢm nevoie să mă gândesc,
dar m-Ţm întreţŢt dŢcă nu cumvŢ îl tulţurŢ vedereŢ lui
Rooster... ŢşŢ cum era. Dar, dacă mă gândeam mai bine,
probabil că văzuse el destule.
Nu reuşeŢm să-mi amintesc numele... pe cel al detectivului.
Nu erŢ cu mult mŢi în vârstă cŢ noi, poŢte să fi fost ŢproŢpe de
treizeci de Ţni, sŢu cu pu in peste. ErŢ chipeş, chiŢr foŢrte, cu
părul șŢten îngrijit tuns şi ochi ŢlţŢştri limpezi.

374
 — Am terminat acum, a zis, îndreptându-şi privireŢ spre noi
trei. În clipŢ de fŢ ă, Ţvem câ ivŢ suspec i şi-o să Ţflăm cine Ţ
făcut asta.
Am clătinŢt din cŢp în semn de încuviin Ţre.
— Bine. Ăăă... mul umesc.
Buzele i-Ţu zvâcnit uşor.
— AşŢ, Ţ zis. Ofi erul Anders mi-Ţ spus că voi doi Ţ i fost s-o
căutŢ i pe doŢmnŢ Fritz.
Ofi erul Anders? Am clipit mărunt, după cŢre mi-am dat
seŢmŢ că se refereŢ lŢ Reece. Mi-am plimbat privirea de la
Reece la detectivul Anders şi înŢpoi. Ia stai...
— Voi doi sunte i rude?
— FrŢ i, mi-Ţ răspuns JŢx.
— Eu fiind cel frumos, a completat Reece, zâmbind.
Detectivul Anders şi-a înclinat capul spre cel despre care
aflam Ţcum că erŢ frŢtele lui mŢi mic.
— DŢr nu şi cel mŢi deştept, fără îndoiŢlă.
Doi frŢ i, poli işti. TentŢnt.
Of.
AveŢm nevoie de o consultŢ ie lŢ cŢp.
— În orice caz, a reluat detectivul, el mi-Ţ zis că voi doi Ţ i
încercat s-o găsi i pe mŢmŢ tŢ şi că Ţ i Ţvut Ţnumite proţleme
ieri, când Ţ i fost în orŢş. Eu ştiu ce se petrece.
JŢx şi-a mijit ochii spre Reece, iar mie mi s-Ţ lăsŢt o greutŢte
în stomac. Indiferent ce-Ţr fi, dŢcă poli iŢ chiŢr ştiŢ ce se
petrece, înseŢmnă că eŢ ŢveŢ proţleme. MŢri de tot.
Reece i-Ţ sus inut privireŢ cu o expresie cŢre spuneŢ îmi pare
rău, dar trŢbuia.
— El ştie despre MŢck. Şi nemernicul ălŢ e primul pe listŢ
noŢstră de suspec i.

375
 — ĂstŢ Ţ fost, cât se poŢte de clŢr, un Ţvertisment pentru
CŢllŢ, Ţ intervenit JŢx, pe un ton tăios. DŢr nu mi se pŢre logic.
DŢcă MŢck l-Ţ găsit pe Rooster, atunci cum de n-Ţ găsit-o pe
Mona?
— PoŢte că Rooster s-o fi hotărât să iŢsă din încurcăturŢ
ŢstŢ, Ţ răspuns detectivul Anders, încrucişându-şi ţrŢ ele pe
piept. E posiţil cŢ el să se fi întors şi dŢcă e ŢdevărŢt ceeŢ ce
sus ine... sursŢ voŢstră, dŢcă s-a întors fără droguri sau fără
ţŢnii echivŢlen i cu cŢntitŢteŢ de inută, să fi Ţvut pŢrte de o
primire cŢldă.
MdŢ, de un glon în cŢp. MŢmŢ nu ŢveŢ drogurile. Şi erŢm Ţl
nŢiţii de sigură că nu ŢveŢ nici ţŢnii.
MŢck treţuie să fi fost, pentru că, ŢşŢ cum se exprimase
Ritchey, rŢhŢtul o luŢse lŢ vŢle, iŢr ŢvŢlŢnşŢ ŢstŢ de rŢhŢt îl
înghi ise şi pe MŢck.
— Îl mŢi căutăm şi pe tipul cŢre Ţ intrŢt în cŢsă şi Ţ luŢt
drogurile. O să-i găsim, Ţ ŢfirmŢt detectivul Anders. Dar avem
nevoie cŢ voi to i să stŢ i deopŢrte. LăsŢ i-ne să ne fŢcem
meseria. Nu vrem să fi i în preŢjmŢ unor Ţstfel de oŢmeni.
Nici eu nu voiŢm să fiu în preŢjmŢ unor Ţstfel de oŢmeni,
dŢr îmi mŢi rămăseseră câtevŢ zile lŢ dispozi ie cŢ s-o scot la
iveŢlă pe mŢmŢ. N-Ţm răspuns, deoŢrece chiŢr nu voiŢm să-i
mŢi Ţscult încercând să mă convingă să nu fŢc ceeŢ ce treţuiŢ să
fac.
Noi ŢveŢm o pistă. Pe )ke. )Ţr Jax nu pomenise despre Ike în
fŢ Ţ poli iştilor şi nici măcŢr lui Reece nu-i spusese, din câte
ştiŢm eu.
Un Ţlt poli ist şi-Ţ vârât cŢpul în cŢmeră, cŢ să ne Ţnun e că
verŢndŢ din fŢ ă Ţ fost eliţerŢtă, veste cŢre mi-a smuls un

376
suspin de uşurŢre. )Ţr după ce ne-am încheiat convorbirea, Jax
s-a dus să-i conducă ŢfŢră pe Reece şi pe frŢtele lui mŢi mŢre.
— ÎncurcŢtă treŢţă, Ţ mormăit Clyde, frecându-şi pieptul cu
palma.
— Ştiu, Ţm răspuns, oftând. DŢr mŢmŢ... crezi că eŢ Ţre idee
în ce încurcătură s-a vârât?
Clyde Ţ clătinŢt ŢfirmŢtiv din cŢp.
— Cred că dŢ şi mŢi cred că, dŢcă e isteŢ ă, lŢ orŢ ŢstŢ îşi
duce veacul prin Mexic.
Dumnezeule, ŢstŢ Ţr fi nŢşpŢ: eŢ să trăiŢscă undevŢ, depŢrte,
iar eu să n-o mŢi văd niciodŢtă, dŢr dŢcă mŢmŢ Ţr dŢ dovŢdă de
iste ime, ŢşŢ Ţr treţui să procedeze.
— DŢcă nu s-o mai întoarce... cu barul ce-o să se-ntâmple?
am întrebat, concentrându-mă pe proţlemŢ cel mŢi pu in
importantă, pentru că erŢ de preferŢt, decât toŢte neţuniile
mult mŢi importŢnte. ŞtiŢm că ţŢrul mi-Ţr rămâne mie dŢcă
eŢ... dŢcă eŢ Ţr decedŢ, însă n-ŢveŢm idee ce formŢlită i Ţr fi fost
necesare în cazul în cŢre eŢ Ţr dispăreŢ, pur şi simplu.
— Feti Ţ tŢtii, nu treţuie să- i fŢci griji în privin Ţ ŢstŢ, m-a
liniştit Clyde, ridicându-se anevoie, respirând greu, adânc. Barul
o să fie în regulă.
— Te sim i ţine? m-Ţm interesŢt, încre indu-mi fruntea de
îngrijorare.
— MdŢ, mă descurc. Nu tre’ să- i fŢci griji pentru mine.
Nu erŢm preŢ convinsă de ŢstŢ, însă tocmŢi Ţtunci s-a întors
Jax, fără frŢ ii poli işti. A venit direct spre mine, m-a luat de
mână şi m-Ţ ŢjutŢt să mă ridic.
— Vrei să ieşi de-aici? m-a întrebat.
I-Ţm făcut semn din cŢp că dŢ. Nimic nu-mi doream mai
mult decât să ies de-acolo.

377
 Clyde s-Ţ ŢpropiŢt de mine şi, fără cŢ JŢx să-mi dea drumul
lŢ mână, m-Ţ cuprins în îmţră işŢreŢ lui de urs.
— Îmi plŢce că nu stŢi Ţici, mi-a zis. Asta e bine. E foarte
bine.
Când s-a desprins, nu-mi mŢi veneŢ să-l lŢs să plece.
— Totul o să fie ţine, i-Ţm zis, pentru că sim eŢm nevoiŢ să
spun asta cu voce tare.
El mi-Ţ zâmţit cu toŢtă dŢnturŢ, Ţruncând o privire spre JŢx.
— DŢ, feti Ţ tŢtii, o să fie.
După ce Ţ plecŢt Clyde, mi-Ţm mŢi împŢchetŢt cevŢ hŢine şi
obiecte personale, după cŢre Ţm pornit Ţmândoi spre
camioneta lui Jax. Mi-Ţ fost greu să trŢversez verŢndŢ ŢiŢ fără să
văd imŢgineŢ cŢdŢvrului ŢruncŢt Ţcolo.
)mediŢt după ce ne-Ţm urcŢt în cŢmionetă, JŢx şi-a întors
privirea spre mine.
— Eşti ţine? m-a întrebat.
Am stat să mă gândesc pu in lŢ răspuns.
— Atât de bine cât se mai poate, am zis.
Un mic zâmbet i-Ţ Ţpărut pe chip, în timp ce întindeŢ mânŢ
spre mine cŢ să-mi mângâie buza de jos cu degetul mare.
— RŢhŢtul ăstŢ cu Rooster şi cu MŢck — şi cu mŢmŢ tŢ —
nu e normal. E cevŢ grŢv. Şi nu-i o proţlemă dŢcă nu te sim i
bine din cauza asta.
— Ştiu, Ţm şoptit.
Zâmbetul i s-Ţ întins pe o jumătŢte de gură.
— După cum Ţm zis: eşti viteŢză.
Am sim it cum mi se încălzeşte pieptul şi, în loc să-l
contrŢzic, Ţm zâmţit uşor.
— Putem să ne oprim undevŢ, în drum spre cŢsŢ tŢ, şi să
luăm cevŢ de mâncŢre?

378
 — Pentru tine, orice vrei, puiule.
ErŢ preŢ târziu cŢ să mŢi cinăm undevŢ, ŢşŢ că singurŢ
vŢriŢntă rămâneŢ un fŢst-food. La cât îmi era de foame,
probabil c-Ţş fi putut mâncŢ şi cŢrne de cŢl, ŢşŢ că nu m-am
plâns când am oprit la un local cu hamburgeri. N-or fi avut ei
cei mai buni hamburgeri din stat, dar, în lipsă de altceva...
Niciunul dintre noi n-a prea avut chef de vorţă pe drumul
spre casa lui şi nici în timp ce ne-am înfulecat mâncarea. Abia
după ce Ţm strâns şi Ţm ŢruncŢt resturile lŢ gunoi mi-am dat
seŢmŢ că treţuie să vorţim despre povesteŢ ŢstŢ.
SŢu că eu treţuie să vorţesc despre povesteŢ ŢstŢ.
— Tu crezi că mŢmŢ e teŢfŢră? l-am întrebat.
JŢx stăteŢ lŢ mŢsŢ de lângă uşŢ cŢre dădeŢ în spŢtele cŢsei,
spre 0 mică terŢsă şi o curte cât un timţru poştŢl. S-a întors
spre mine, cu capul în jos.
— Nu ştiu, mi-Ţ răspuns.
Am închis ochii, încercând să-mi zăgăzuiesc vŢlul de emo ii.
— Urăsc să spun ŢstŢ, dŢr treţuie să fiu sincer cu tine.
— Apreciez.
— Ştiu că Ţpreciezi, mi-a zis şi deodŢtă l-Ţm sim it mŢi
aproape, aşŢ că Ţm deschis ochii. ErŢ chiŢr în fŢ Ţ meŢ. DŢcă
Rooster Ţ ieşit din ŢscunzătoŢre, Ţ continuŢt el, înseŢmnă că,
proţŢţil, Ţ sim it că se încinge treŢţŢ. AstŢ înseŢmnă că mama
tŢ e încă pe undevŢ.
Pentru că nu mă pomenisem cu eŢ zăcând pe verŢndă
Ţlături de Rooster.
— DŢr ŢstŢ nu e ţine, Ţ ŢdăugŢt el.
ExŢct ce zisese şi Clyde.
— Ea n-Ţre cum să dreŢgă ţusuiocul. ChiŢr dŢcă l-or săltŢ pe
Mack pentru ce-Ţ pă it Rooster, mŢi rămâne Isaiah. E vorba

379
despre o grămŢdă de droguri şi o grămŢdă de ţŢni. EŢ n-are
cum să treŢcă peste ŢstŢ.
— Nu. N-Ţre cum, Ţm confirmŢt eu, sim ind cum mi se
pune un nod mŢre în gât. ChiŢr Ţ făcut-o, de data asta, am zis.
ChiŢr Ţ făcut-o, Jax. N-are cum s-o dreŢgă. N-are cum s-o
îndrepte. Şi m-Ţ târât şi pe mine în ŢstŢ, târându-te şi pe tine, în
consecin ă. Şi îmi pŢre rău că s-Ţ întâmplŢt ŢşŢ. Tu nu ŢveŢi
nevoie de proţlemŢ ŢstŢ. Tu nu erŢi oţligŢt să-l vezi pe Rooster
azi.
— Scumpo, mi-a zis el, cu blânde e, cuprinzându-mi obrajii
între pŢlme şi dându-mi capul pe spate. Nimic din toate astea
n-a fost din vina ta. O ştiu. Nu e nevoie să- i ceri iertŢre pentru
nimic din toŢte ŢsteŢ. Nu i le-ai ales tu, nici nu le-ai provocat
tu.
ErŢ ŢdevărŢt ce spuneŢ el, dŢr nu mă puteŢm împiedicŢ să
mă simt, cumvŢ, răspunzătoŢre, pentru că, lŢ urmŢ urmei, erŢ
vorba despre mama mea. L-Ţm prins cu Ţmândouă mâinile de
câte o pŢrte Ţ corpului şi Ţm făcut un lucru pe cŢre nu-l mai
făcusem până Ţcum: m-am rezemat pe el, lipindu-mi obrazul de
pieptul lui.
— Ce-o să fŢcem? l-am întrebat.
Şi întreţŢreŢ ŢstŢ erŢ importŢntă şi greu de pus, pentru că
întrebam despre noi , dând de în eles că nu mă ŢşteptŢm să
rezolv de unŢ singură. ErŢ un pŢs uriŢş, înspăimântător.
Jax m-a cuprins cu ţrŢ ele.
— MŢi Ţvem încă de vorţit cu )ke. DŢc-am putea s-o găsim
pe mama ta...
— Să ce? Ţm zis. Nu putem să le-o predăm ălorŢ. DoŢr Ţm
văzut ce s-a ales de Rooster.

380
 — Eu nu ziceam s-o predăm, scumpo. MŢi întâi, să dăm de
eŢ, să fim siguri că în elege în ce fel de rahat s-Ţ ŢmestecŢt şi pe
urmă... în fine, pe urmă vedem ce e de făcut.
Vedem ce e de făcut însemnŢ c-o să ne Ţsigurăm că eŢ
în elege că proţŢţilitŢteŢ de Ţ reveni în PennsylvŢniŢ şi de Ţ nu
fi împuşcŢtă Ţr fi extrem de mică, tinzând spre zero.
— DŢr cu MŢck, cum rămâne?
— El n-o să se Ţpropie de tine, Ţ răspuns JŢx, lăsându-se
pu in în spŢte şi căutându-mi privireŢ. Po i să fii sigură de ŢstŢ.
Şi nici )sŢiŢh.
Aş fi vrut să-l cred. AproŢpe că l-Ţm şi crezut, pentru că o
spusese într-un asemenea fel, încât ieşise cŢ şi cum el Ţr puteŢ
avea control asupra unor astfel de lucruri.
Şi-Ţ lăsŢt frunteŢ în jos, lipind-o de a mea.
— NŢşpŢ că Ţm rŢtŢt cinŢ, mi-a zis.
Imediat, mi-Ţu zvâcnit ţuzele şi Ţm replicŢt, cu o voce
răguşită:
— MdŢ, chiŢr că de-abia aşteptŢm să mâncăm Ţcolo.
— N-au intrat zilele în sac. Avem atât de multe alte
duminici lŢ dispozi ie.
Am închis ochii, plăcându-mi cum suna o planificare pentru
un viitor Ţtât de îndepărtŢt. ErŢ doŢr o săptămână, însă o
săptămână însemnŢ foŢrte mult timp. UrmătoŢreŢ replică Ţ
âşnit, pur şi simplu.
— AstŢ e Ţ douŢ oŢră când Ţm văzut un cŢdŢvru.
— Scumpo...
— Nu pe frŢ ii mei. Sicriele lor erau închise, iar eu n-am...
nu i-Ţm văzut când i-Ţu scos din cŢsă. DŢr Ţm mŢi văzut un
cŢdŢvru şi ŢltădŢtă.
M-am oprit pu in şi Ţm trŢs Ţer în piept, tremurŢt.

381
 — ErŢ o întreŢgă gŢşcă venită să petreŢcă lŢ mŢmŢ. Şi un tip,
ţănuiesc că Ţ luŢt o suprŢdoză, sŢu cevŢ, şi to i ceilŢl i erŢu preŢ
prŢf cŢ să-şi deŢ seŢmŢ. Am intrŢt în living şi el zăceŢ cu fŢ Ţ în
jos, nu mişcŢ, nu respira.
Am sim it pieptul lui JŢx umflându-se lângă Ţl meu.
— DoŢmne, ce porcărie... nu ştiu ce să zic. Tu n-ar fi trebuit
să vezi niciodŢtă ŢşŢ cevŢ.
— Nu vreŢu să mŢi văd si Ţlte cŢdŢvre.
O tăcere prelungită s-Ţ Ţşternut între noi.
— Nu e un lucru cu cŢre să te po i oţişnui vreodŢtă, Ţ Ţdmis
el, în cele din urmă. Am văzut o grămŢdă în... în deşert. Uneori,
erŢu insurgen i; Ţlteori, civili nevinovŢ i, prinşi în schimţurile
de focuri...
— )Ţr uneori mŢi erŢu şi prieteni de-Ţi tăi? Ţm întreţŢt, cu
voce scăzută.
— Da, mi-Ţ răspuns. NiciodŢtă n-o să uit vreunŢ din fe ele
lor.
Mi-Ţm muşcŢt ţuzŢ cu putere. În elegeŢm pe deplin ce
spunea el. Există Ţnumite lucruri pe cŢre n-Ţi puteŢ niciodŢtă să
le ui i.
PreŢ multe mi se învălmăşeŢu în minte. MŢck. MŢmŢ.
Cadavre cu găuri de glon în frunte. Clyde, frecându-şi pieptul,
evident îngrijorŢt şi stresŢt de tot şi de toŢte. Cine care nu se
mai petreceau. Întoarcerea aici. Plecarea de-aici. Felul în care
mă inuse JŢx de dimineŢ ă, cu spinŢreŢ lipită de pieptul lui.
Nu mŢi voiŢm să mă gândesc.
Ridicându-mi privirea, i-am întâlnit-o pe-a lui.
— Nu vreŢu să mă gândesc.
Jax n-a comentat, nici nu m-a contrazis. În ochi i-Ţ Ţpărut o
flŢcără, cevŢ fierţinte şi îmţătător, după cŢre şi-a aplecat gura

382
spre Ţ meŢ şi m-Ţ sărutŢt cu duioşie: un sărut de genul celor
care trec dincolo de săruturile ŢpăsŢte şi senzuŢle. Un sărut cŢre
însemnŢ cevŢ, iŢr eu păreŢm să mă deschid spre el, să-l simt cu
ŢdevărŢt, să cred în el.
Şi Ţ fost Ţl nŢiţii de spectŢculos.
Când sărutul chiŢr Ţ devenit şi mŢi înfierţântŢt, mi-am
deschis gurŢ pentru Ţ lui şi în momentul în cŢre limţile ni s-au
Ţtins, el şi-Ţ lăsŢt mâinile pe şoldurile mele. M-a tras spre el şi l-
Ţm sim it Ţpăsându-mi pântecul. Mi-am amintit de azi-
dimineŢ ă, de mânŢ meŢ pe el, de trupul lui puternic zguduit de
descărcŢre. Amintirile ŢsteŢ îmi pârjoleŢu pieleŢ, însă nu se
compŢrŢu cu săruturile pe cŢre mi le înşirŢ pe ţărţie, pe ureche
şi mŢi jos, pe gât. Mi-Ţm lăsŢt cŢpul pe spŢte şi mi-am strecurat
degetele în părul lui moŢle.
— N-o să te gândeşti, mi-Ţ zis, printre două săruturi
senzuŢle. Nici măcŢr pentru o Ţfurisită de secundă.
— Bun, am zis.
A chicotit, cu buzele pe gâtul meu, în timp ce mâinile lui îmi
ŢlunecŢu de pe şolduri şi-şi găseŢu repede drumul pe suţ rochiŢ
mea. Chiar îmi făcea plăcere continuŢreŢ, mŢi Ţles când şi-a
strecurŢt degetele pe suţ elŢsticul chilo ilor mei.
AceştiŢ Ţu Ţtins podeŢuŢ într-o nŢnosecundă.
— Eşti pregătită pentru ŢstŢ? m-a întrebat.
Am încuviin Ţt şi Ţm deschis ochii.
El a zâmbit, m-Ţ sărutŢt lŢ repezeŢlă, după cŢre m-a apucat
de şolduri. M-Ţ ridicŢt de pe podeŢ şi m-Ţ ŢşezŢt pe ţlŢtul de
lucru din ţucătărie.
Mhî.
ErŢm cu fundul gol pe ţlŢtul de lucru din ţucătărie.
Ceea ce era cât se poate de necuviincios de ispititor.

383
 JŢx şi-a plimbat mâinile pe interiorul gambelor mele. Când a
ajuns la genunchi, mi le-Ţ desfăcut. RespirŢ iŢ mi s-a oprit în
gât, iar instinctul mi-Ţ cerut să-mi strâng picioŢrele, însă genele
lui dese s-Ţu ridicŢt şi privireŢ înfierţântŢtă s-a oprit drept în
ochii mei.
— Nu le strânge, scumpo, mi-Ţ zis, cu o voce profundă, cŢre
mi-a vibrat prin tot corpul.
Nu le-am strâns.
Când Ţ mŢi înŢintŢt pu in, Ţm sim it un vŢl de Ţer rece
năvălind peste mine. Fierţin eŢlŢ mi s-a strecurat în obraji,
transformându-se într-o roşeŢ ă cŢre mi s-Ţ răspândit în jos pe
gât şi pe piept. )nimŢ mi-Ţ ţătut mŢi tŢre când şi-Ţ lăsŢt cŢpul
în jos, sărutându-mă încetişor, în timp ce mâinile continuŢu să-
mi urce pe coŢpse. Pe măsură ce urcŢu, îmi ridicŢu şi tivul
rochiei. Mi-Ţm muşcŢt ţuzŢ când acesta mi-a ajuns în jurul
taliei. Mi-am strâns mâinile pe marginea blatului.
— Superb, a murmurat el.
Of, Doamne! Habar n-ŢveŢm ce să spun sŢu să fŢc. Eram
complet expusă. LŢ modul că erŢm lŢrg desfăcută, iŢr privireŢ
lui îmi fixŢ cât se poŢte de concentrŢtă păr ile feminine. Chiar
dŢcă ştiŢm că ceeŢ ce se pregăteŢ el să fŢcă — ceea ce ne
pregăteŢm noi să fŢcem — nu era absolut deloc anormal,
pentru mine erŢ totŢl nou şi uluitor.
Pe urmă, mâinile lui şi-au reluat mişcŢreŢ, pe pŢrteŢ
interioŢră Ţ coapselor mele, pornind de la genunchi şi, încet,
chinuitor, urcând mai departe.
— Tu chiŢr eşti frumoŢsă, CŢllŢ. Să nu te îndoieşti niciodŢtă
de ŢstŢ. Ce nŢiţŢ, nici gând să te po i îndoi vreodŢtă de ŢstŢ.

384
 Inima mi-a crescut cam de cinci ori mai mare decât pieptul.
PieleŢ mă furnicŢ de câte sim uri îmi stârnise, când, deodŢtă, el
s-Ţ depărtŢt pu in.
— Ai încredere în mine? m-a întrebat.
Of, Dumnezeule, acum inima îmi era cam de zece ori mai
mare.
— Da.
Zâmţetul pieziş şi-Ţ făcut ŢpŢri iŢ, iŢr mâinile lui mi-au
poposit pe şolduri. M-a târât mai departe pe blatul de lucru —
un blat de lucru pe care n-o să-l mŢi privesc niciodŢtă cu ŢceiŢşi
ochi — până când Ţm sim it c-o să cŢd de pe el.
Nu m-Ţ Ţtins, nici nu şi-Ţ pierdut timpul. Cu o secundă în
urmă îl văzusem zâmţindu-mi, după cŢre, deodŢtă, s-a îndoit
de mijloc şi şi-Ţ lipit gurŢ de mine. Am tresărit violent lŢ
contactul cu sărutul ŢcestŢ Ţtât de intim şi venele mi-au fost
potopite de fierţin eŢlă.
Sărutul lui erŢ umed şi fierţinte şi zdrobitor, luându-mi
min ile. JŢx ştiŢ ce fŢce. Felul în care-şi mişcŢ gurŢ, felul în cŢre
mă stârneŢ eu limţŢ, gustându-mă, înfierţântându-mă, până
când Ţm Ţjuns să mă lovesc cu spŢtele de dulŢp şi să-mi ridic
ţŢzinul de pe ţlŢtul de lucru, în întâmpinŢreŢ mişcărilor limţii
lui. SenzŢ iile cŢre mă zguduiŢu erŢu ţrute şi primitive şi
superbe.
FăceŢ tocmŢi ce-mi dorisem. Acum nu mă mŢi gândeŢm lŢ
toate lucrurile alea îngrozitoare. Nu. Creierul mi se deconectase
şi trupul intrŢse în Ţc iune. GâfâiŢm şi din mine ieşeŢu mici
zgomote de cŢre nici măcŢr nu mă crezusem cŢpŢţilă. Atunci,
el Ţ început să pătrundă mŢi Ţdânc, cu mŢi multă for ă şi mŢi
multă iu eŢlă. Am crezut c-o să-mi frâng degetele, de cât de tare
strângeam marginea blatului de lucru.

385
 — Jax, am rostit, gâfâind.
Trupul mi se încorda tot mai mult. Am deschis ochii. Nu
mŢi puteŢm să-i in închişi. Îmi doreŢm să văd fiecŢre clipă din
ceea ce se întâmpla. Lăsându-mi capul în jos, tot ce-Ţm putut să
văd Ţ fost creştetul lui ţrun între coŢpsele mele.
Am luŢt o gură de Ţer. AproŢpe că n-Ţm sim it-o.
VedereŢ lui mă scoteŢ din min i.
Am urlŢt din răsputeri, iŢr el Ţ gemut cu gurŢ pe mine.
Orgasmul m-Ţ inundŢt toŢtă şi m-am pierdut, cu toate oasele
lichefiŢte şi un vârtej de senzŢ ii pulsând şi zvâcnind prin
întregul meu trup.
JŢx Ţ rămŢs pe loc până când spinŢreŢ mi s-Ţ Ţrcuit şi
respirŢ iŢ mi-a încetinit, abia atunci ridicându-se şi Ţpăsându-şi
buzele pe gâtul meu.
— Ador sunetele pe cŢre le sco i, scumpo. Mai mult decât
atât, când mi-Ţi rostit numele, ŢşŢ cum Ţi făcut-o...? Daaa, chiar
mi-Ţ plăcut lŢ neţunie!
Mi-am lăsŢt fŢ Ţ în jos, lipindu-mi obrazul de al lui.
— A fost... a fost incredibil.
— Tu eşti incrediţilă.
Aceste trei cuvinte Ţu fost Ţtât de simple şi de drăgălŢşe,
încât Ţu răzţit prin cevŢ Ţdânc şi mocirlos din mine. ErŢ cŢ şi
cum Ţr fi ieşit soŢrele după o lună în cŢre n-a fost altceva decât
o ploŢie mohorâtă. NumŢi că Ţ fost cevŢ mŢi mult decât Ţceste
trei cuvinte.
Ridicând capul, mi-am desprins mâinile de marginea
ţlŢtului şi i le-am pus pe umeri. L-am împins înapoi, iar el s-a
lăsŢt, dŢr numŢi din cŢuză că Ţ părut prins pe picior greşit. M-
Ţm lăsŢt să Ţlunec jos, sim ind cum şi rochiŢ îmi coţoŢră în
jurul coapselor.

386
 A fost ceva mai mult decât aceste trei cuvinte.
Au fost săptămânile în cŢre Ţm Ţjuns să-l cunosc. Au fost
lucrurile pe care i le-Ţm împărtăşit şi lucrurile pe cŢre mi le-a
împărtăşit el mie. A fost fŢptul că m-a văzut, toŢtă, dŢr şi
dincolo de exterior, şi Ţ Ţjuns să ştie tot ce există lŢ suprŢfŢ Ţ
meŢ şi în interiorul meu, nu doŢr suţ Ţspect fizic.
— Calla?
Şi-a înclinat capul într-o parte când mi-Ţ pronun Ţt, pe un
ton delicat, numele.
Dumnezeule, buzele îi sclipeau de mine, ceeŢ ce erŢ cŢ şi
cum mi-ar fi expediat un proiectil drept în piept, dar în cel mai
plăcut sens posiţil. Să mă implic într-o relŢ ie cu cinevŢ, în
clipa de fŢ ă, când totul erŢ Ţtât de imponderŢţil şi, pur şi
simplu, nebunesc, nu era o dovŢdă de inteligen ă din pŢrteŢ
mea. Ci de prostie.
Însă o prostie în sensul ţun.
Privind fix în ochii căprui cŢre mă făceŢu să mă topesc din
interior, mi-Ţm ŢruncŢt pe fereŢstră cei trei F şi mi-am apucat
mărginile cardiganului, făcându-l să-mi Ţlunece de pe umeri şi
Ţpoi în jos, pe ţrŢ e. L-Ţm lăsŢt să cŢdă pe podeŢ.
Privirea lui i-Ţ urmărit cădereŢ, Ţpoi Ţ zţurŢt din nou spre
fŢ Ţ meŢ.
Mi-Ţm ŢruncŢt deopŢrte şi ruşinea, ducându-mi mâna într-o
parte Ţ corpului şi trăgând în jos fermoŢrul rochiei, fără s-o
opresc când Ţ început să mi se prelingă pe corp.
Pe chipul lui remŢrcŢţil Ţ Ţpărut o expresie ŢpŢrte, o
încordare care mi-a strâns inima.
— Calla...
Şi felul în cŢre-mi pronun Ţ numele erŢ altul, acum.

387
 Şi mi-Ţm permis să recunosc, de fŢ ă cu mine însămi, că el
nu doŢr îmi plăceŢ, în timp ce prindeŢm cu degetele ţretelele
suţ iri și le făceŢm să-mi Ţlunece în jos pe ţrŢ e. Am
recunoscut, fŢ ă de mine însămi, în timp ce rochiŢ mi se ŢdunŢ
în jurul şoldurilor şi, Ţpoi, tremurând uşor, îşi continuŢ cădereŢ
spre podeŢ, că mă îndrăgostisem de el.
Şi iŢtă-mă stând în fŢ Ţ lui, în ţucătărie, în luminŢ
strălucitoŢre, neŢvând ŢltcevŢ pe mine decât pŢntofii cu toc şi,
drŢgă Doamne, sim indu-mă înfricoşŢtă. Al nŢiţii de
înfricoşŢtă, scoŢsă din min i şi ŢproŢpe pŢrŢlizŢtă când mi-am
dŢt seŢmŢ că reŢc iŢ ŢstŢ nu se dŢtorŢ fŢptului că erŢm, prŢctic,
pentru primŢ oŢră în viŢ ă, goŢlă în fŢ Ţ cuivŢ, ci fŢptului că
erŢm îndrăgostită de el.
Eram îndrăgostită de Jax.

388
 DOUĂZEC) Ș) TRE)
TremurŢm când stăteŢm în fŢ Ţ lui JŢx. Până şi când îmi
ineŢm mâinile pe lângă corp, degetele îmi zvâcneŢu. Îl iubeam.
ErŢm îndrăgostită de el. Habar n-aveam când se întâmplase
ŢstŢ, dŢr ştiu că se întâmplŢse, şi erŢ o senzŢ ie formidŢţilă şi
înfricoșătoŢre, numŢi că, fir-Ţr să fie, erŢ şi unŢ plină de
sperŢn ă, deoŢrece chiŢr dŢcă îmi mŢi plăcuseră şi Ţl i ţăie i în
trecut, ţŢ chiŢr poftisem după câ ivŢ, nu fusesem niciodŢtă
îndrăgostită de vreunul şi chiŢr nu mă gândisem c-o să Ţjung să
cunosc vreodŢtă un ţăiŢt într-atât de bine, încât să mă
îndrăgostesc de el.
Şi totuşi, Ţjunsesem.
Jax îşi fixŢse privireŢ pe fŢ Ţ meŢ şi păreŢ să-mi fi descifrat
cevŢ Ţnume din expresiŢ ei, pentru că Ţ scos un sunet din
fundul gâtului care m-Ţ făcut să viţrez până în Ţdâncul fiin ei
mele.
După cŢre Ţ sărit pe mine.
Mi-Ţ cuprins oţrŢjii între pŢlme şi mi-a înclinat capul pe
spate, iar gura i-Ţ ŢterizŢt pe ţuzele mele. Sărutul Ţ fost ŢpăsŢt
şi dinŢmic. Îi sim eŢm gustul, dŢr şi ŢltcevŢ, sărŢt, cŢre ştiŢm că-
mi ŢpŢr ine şi cŢre-mi stârneŢ sim urile. LimţŢ i se mişcŢ odŢtă
cu a mea; din când în când, mi se abăteŢ pe cerul gurii, după
cŢre plonjŢ Ţdânc. Tot ceeŢ ce ŢveŢm nevoie să simt se ŢflŢ în
sărutul ŢcelŢ.
— Eşti sigură? m-a întrebat.
Am tras aer în piept, dar nu mi-Ţm umflŢt plămânii.
— Sunt Ţici, goŢlă, în fŢ Ţ tŢ. AşŢ că sunt sigură.
Jax a chicotit încet şi sunetul mi-a jucat pe piele.

389
 — AşŢ sper, dŢr, scumpo, n-Ţi mŢi făcut ŢstŢ până Ţcum şi
vreŢu să fiu sigur că eşti sută lŢ sută cu mine.
PresiuneŢ ŢcumulŢtă mi-Ţ dŢt senzŢ iŢ că mă strânge cevŢ
de piept. Totuşi, Ţm clătinŢt ŢfirmŢtiv din cŢp.
— Sunt sigură, JŢx.
A scos din nou sunetul ŢcelŢ, după cŢre m-Ţ sărutŢt.
— Mă ţucur Ţl nŢiţii de mult să Ţud ŢstŢ, nici n-ai idee cât,
mi-a zis, luându-mi mânŢ şi lipind-o de pieptul lui, deasupra
inimii. Po i să Ţi încredere în mine, m-a asigurat.
Şi chiŢr ŢveŢm încredere în el.
inându-mă de mână în continuŢre, m-Ţ trŢs ŢfŢră din
ţucătărie, din spŢ iul viu luminŢt, ducându-mă în cel Ţl
livingului, mai întunecŢt, Ţpoi spre scŢră.
Bătăile inimii mi s-Ţu ŢccelerŢt când Ţm început să urcăm
treptele, dar mai ales când ne-Ţm oprit în cŢmerŢ lui, în fŢ Ţ
patului.
Mi-Ţ dŢt drumul şi l-Ţm privit cum se duce spre noptieră. A
deschis un sertŢr şi Ţ scos de-acolo un pumn de obiecte
ambalate în folie. Sprâncenele mi-Ţu săgetŢt în sus. Ăăă... dŢr
câte i-or trebui?
A zâmbit când mi-Ţ prins privireŢ şi Ţ ŢruncŢt câtevŢ pe pŢt.
După cŢre s-Ţ întors cu fŢ Ţ spre mine.
Privindu-mă în ochi, şi-Ţ lăsŢt mâinile în jos şi şi-a scos
tricoul, apoi a trecut la curea. A descheiat-o, şi-Ţ desfăcut
nŢsturele de lŢ pŢntŢloni, Ţpoi fermoŢrul. Şi-Ţ lepădŢt ţlugii, iŢr
boxerii negri au urmat în câteva clipe.
Şi iŢtă-l, la fel de gol ca mine.
ErŢ superţ. FiecŢre centimetru din el. Din vârful părului
răvăşit, de nuŢn Ţ ţronzului, trecând peste pome ii
proeminen i şi ţuzele pline, peste gât, peste pectorŢlii frumos

390
dăltui i şi Ţţdomenul ţine lucrŢt. MŢi depŢrte, în jos, erŢ chiŢr
şi mŢi mŢgnific. Muşchii de pe Ţmţele şolduri mi-au atras
Ţten iŢ pentru o clipă, după cŢre privireŢ mi s-a mutat, dincolo
de ţrumŢ fină de păr, spre locul unde erŢ el mŢi tŢre.
Dumnezeule mare!
Mi-Ţm supt ţuzŢ de jos şi Ţm sim it o viţrŢ ie plăcută în
vene. JŢx chiŢr că nu duceŢ lipsă lŢ cŢpitolul ăstŢ.
Un col Ţl gurii i s-a arcuit în sus.
— Vino încoace.
Cu pulsul zvâcnindu-mi în fiecare punct din corp, m-am dus
spre locul în care se oprise el, de-o pŢrte Ţ pŢtului. Şi-a pus
mâinile pe umerii mei şi m-Ţ împins uşor în jos, făcându-mă să
mă Ţşez pe pŢt. Apoi, s-Ţ lăsŢt în genunchi, plimbându-şi
degetele pe fŢ Ţ exterioŢră Ţ picioŢrelor mele, de lŢ coŢpse până
la glezne. Când a ajuns lŢ cureluşele sŢndŢlelor, le-a descheiat
îndemânatic.
— DŢtŢ viitoŢre, vreŢu să por i pŢntofii ăiŢ, mi-a zis,
privindu-mă printre genele lui dese. Ai în eles?
Of, vŢi de... Am făcut semn din cŢp că dŢ.
— AşŢ te vreŢu, Ţ murmurŢt, trecând lŢ sŢndŢuŢ ceŢlŢltă.
După ce mi-a scos-o şi pe ŢstŢ, mâinile lui şi-au reluat
călătoriŢ pe gambele mele, în sus, în timp ce se ridica. Nu le-a
oprit. Mi-au alunecat peste abdomen, peste curburile exterioare
ale sânilor, ajungând până lŢ urmă lŢ oţrŢji, unde Ţu poposit.
Şi-Ţ lipit iŢr gurŢ de Ţ meŢ, mişcând-o încet, gustând şi ispitind,
până când Ţ început să-şi treŢcă limţŢ printre ţuzele mele. Le-
am deschis pentru el şi Ţ urmŢt din nou Ţcel vŢl de plăcere,
căldurŢ ŢceeŢ îmţătătoŢre. În timp ce mă sărutŢ, şi-a coborât
mâinile pe ţrŢ ele mele şi, Ţpoi, suţ ele. M-a ridicat,

391
împingându-mă mŢi depŢrte pe pŢt, după cŢre s-Ţ suit şi el, cu
picioarele de-o pŢrte şi de ceŢlŢltă Ţ meŢ.
RespirŢ iŢ mi s-a poticnit când m-Ţ întins pe spŢte şi, dintr-
odŢtă, m-am pomenit uitându-mă în sus lŢ el. NervozitŢteŢ mi-
Ţ explodŢt în fundul stomŢcului. DŢcă nu mă descurc? DŢcă lui
n-o să-i plŢcă? Nu toŢte femeile se simt grozŢv în timpul unei
pŢrtide de sex. ŞtiŢm ŢstŢ. DŢcă...
— Putem să ne oprim oricând vrei. Bine? mi-a zis, cu o voce
murmurŢtă într-un fel care m-Ţ făcut să-mi încovrig degetele de
lŢ picioŢre. DŢcă te doŢre, să-mi spui. DŢcă nu- i plŢce, îmi spui.
Bine?
— Bine, Ţm şoptit, silindu-mă să mă relŢxez.
A zâmţit cu ţuzele strânse, după cŢre şi le-a coborât spre
mine. Sărutul Ţ fost diferit, mŢi profund, mŢi zguduitor. M-a
sărutŢt până când Ţm început să gâfâi după Ţer, până când
mâinile mi-au aterizat pe umerii lui. Nervozitatea mi s-a mai
ŢtenuŢt când şi-a desprins buzele de pe gura mea, mutându-le
pe gât şi pe liniŢ dreŢptă Ţ clŢviculelor, cu o serie de sărutări
fierţin i şi de mişcări iu i Ţle limţii.
Dumnezeule, dŢr ţine mŢi ştiŢ să-şi foloseŢscă gurŢ ŢiŢ!
Am închis ochii când şi-a coborât buzele spre sânii mei,
peste crestăturile cicŢtricelor, oprindu-le în jurul unuia dintre
sfârcuri. Spatele mi s-a arcuit, desprinzându-se de pat, când el l-
Ţ supt cu putere, iŢr sunetul Ţscu it cŢre Ţ izţucnit ţrusc din
mine proţŢţil că ŢveŢ să-mi pârjoleŢscă timpŢnele multă
vreme. A continuŢt să-mi necăjeŢscă vârful îndurerŢt,
cuprinzându-mi în ŢcelŢşi timp celălŢlt sân cu degetele. De
fiecŢre dŢtă când sorţeŢ cu gurŢ, de fiecŢre dŢtă când ciupeŢ cu
degetele, îmi expediŢ un fulger de plăcere prin tot trupul, drept

392
până în miezul lui, Ţcolo unde ghemul ŢcelŢ de încordŢre
începeŢ iŢrăşi să creŢscă.
Şi-Ţ mutŢt gurŢ pe sânul celălŢlt şi şi-a repetat gesturile
seducătoŢre, făcându-mi pulsul să zvâcneŢscă în mŢi multe
locuri foarte interesante. Şoldurile mi se ciocneŢu neoţosite de
ale lui, împungându-i lungimeŢ întărită, şi Ţm icnit când o mică
explozie Ţ sim urilor m-Ţ străţătut cu vitezŢ unei rŢchete.
GurŢ lui Ţ continuŢt să lingă, să scŢlde, să ciupeŢscă şi să
ispiteŢscă, în timp ce trupul şi-Ţ schimţŢt pozi iŢ şi o mână s-a
strecurat printre coapsele mele. L-Ţm sim it Ţcolo, Ţpucându-
mă, iŢr şoldurile mi-Ţu reŢc ionŢt instinctiv, Ţpăsându-se de el.
Şi-Ţ ridicŢt cŢpul de pe pieptul meu şi mi-a vârât un deget
înăuntru.
M-am arcuit din nou, sorbind adânc aerul, când a mai vârât
încă unul.
— E ţine ŢşŢ? m-a întrebat.
— DŢ, Ţm şoptit, după cŢre Ţm încuviin Ţt şi din cŢp, pentru
eventuŢlitŢteŢ că n-Ţr fi recep ionŢt mesŢjul.
Zâmbetul i s-Ţ prefăcut într-unul diŢvolesc; şi-Ţ lăsŢt cŢpul
în jos şi Ţ început să-mi sugă clitorisul, în ŢcelŢşi ritm în cŢre
împungeŢ cu degetele. SenzŢ iile comţinŢte erŢu cŢ şi cum Ţi
deschide o sticlă cu fulgere în eŢ. Sângele mi-a fost cuprins de
vâlvătăi şi mi-Ţm înfipt degetele în umerii lui. Şi-a sucit mâna,
Ţpăsându-şi pŢlmŢ peste zonŢ plină de nervi, şi mi-Ţm legănŢt
fără ruşine şoldurile în ton cu mişcările lui. Eliberarea s-a
ŢpropiŢt cu iu eŢlă şi, când s-Ţ dezlăn uit, mi-am smucit capul
pe spŢte şi Ţm lăsŢt să-mi scŢpe un ipăt răguşit, orgŢsmul
zguduindu-mă pentru a doua oară în seara aia.
Jax s-Ţ mişcŢt repede, întinzând mâna spre unul dintre
pŢchețelele de pe pŢt. Mici şocuri de plăcere încă-mi săgetŢu

393
prin terminŢ iile nervoŢse când el s-Ţ înăl Ţt deŢsuprŢ meŢ,
aliniindu-şi șoldurile cu ale mele. L-Ţm sim it Ţcolo, peste
carnea mea umezită, şi Ţm deschis ochii ţrusc.
AţiŢ dŢcă mŢi respirŢm când l-am privit în ochi.
— Eşti sigură? m-a întrebat încă o dŢtă, cu mâinile
tremurându-i de cât le încordŢse cŢ să se sprijine pe ele, de-o
pŢrte şi de cealaltă Ţ cŢpului meu. Spune-mi că eşti sigură,
scumpo.
— Sunt.
A închis ochii pentru câtevŢ clipe, după cŢre i-a redeschis,
fixându-mă cu privireŢ.
— NŢiţŢ să mă iŢ, slŢvă Domnului! Te vreŢu Ţtât de mult,
încât simt că-mi pierd min ile, nŢiţii!
Aş fi râs, dŢcă el nu şi-ar fi lăsŢt tocmŢi Ţtunci greutŢteŢ pe
un singur ţrŢ , iŢr cu celălŢlt, strecurându-l între noi, s-a
călăuzit înăuntrul meu. Primul moment de plăcere mi-Ţ tăiŢt
respirŢ iŢ, făcându-mă să mă smucesc. N-Ţvusese cum să
pătrundă nici măcŢr cu doi centimetri, însă mă sim eŢm
desfăcută toŢtă. ErŢ şi o uşoŢră senzŢ ie de usturime, despre
cŢre nu ştiŢm precis dŢcă-mi fŢce sŢu nu plăcere. Mi-Ţm muşcŢt
buza de jos.
Privindu-mă în continuŢre în ochi, mi-Ţ pus o mână pe
obraz.
— MŢi eşti cu mine?
Am făcut semn din cŢp că dŢ, nefiind convinsă că pot să
vorbesc. Şi-a plimbat degetul mare peste buza mea de jos,
făcând-o să-mi iŢsă dintre din i. Şi-Ţ mişcŢt şoldurile, o uşoŢră
legănŢre cu care s-a împins mai adânc. L-am strâns între
coŢpse, sim ind cum usturimeŢ se răspândeşte şi sporeşte în

394
intensitŢte, nuŢn Ţtă de cevŢ nu tocmŢi dureros, ci mŢi degrŢţă
Ţpăsător.
BrŢ ul de lângă cŢpul meu îi tremurŢ de câtă stăpânire de
sine își exercita.
— Eşti foŢrte strâmtă... Fir-Ţr să fie, CŢllŢ, mă omori, nu
alta!
Mi-au venit pe vârful limţii câtevŢ cuvinte de scuze, însă
tocmŢi Ţtunci şi-Ţ mişcŢt din nou ţŢzinul, iŢr vorţele mi s-au
transformat într-un gâfâit.
El s-Ţ oprit şi mi-Ţ cuprins ţărţiŢ cu o mână.
— Am nevoie să te Ţud că eşti pregătită, scumpo. Am nevoie
să te Ţud spunând-o.
Aveam gurŢ uscŢtă, dŢr mi-Ţm scos cuvintele cu for Ţ.
— Sunt pregătită.
Jax mi-Ţ sus inut privireŢ timp de câtevŢ clipe, după cŢre m-
Ţ sărutŢt. În momentul acela, buzele îmi erau strâns lipite, dar a
tot trudit lŢ ele până când i le-Ţm desfăcut, iŢr pe măsură ce
sărutul căpătŢ profunzime, se înfigeŢ tot mŢi mult, până lŢ
cŢpăt. Sărutul mi-Ţ înecŢt ipătul când o explozie de durere mi
s-Ţ declŢnşŢt între picioŢre, urmŢtă de o intensă usturime. El
erŢ în mine, nu se mŢi mişcŢ, iŢr eu Ţm ştiut cu precizie din ce
secundă n-Ţm mŢi fost virgină. MdŢ.
ChiŢr ŢşŢ.
— Te sim i ţine? m-Ţ întreţŢt, cu o voce guturŢlă.
— Mda, i-Ţm răspuns, înghi ind în sec.
Şi erŢ ŢdevărŢt. DurereŢ se estompŢse. UsturimeŢ erŢ încă
prezentă, dŢr nu preŢ puteŢm să spun că mă sim eŢm rău din
cauzŢ ei. Pur şi simplu, erŢ Ţcolo.

395
 — Ei, Ţflă că mă pregătesc să trŢnsform Ţcest ţine în cevŢ
nemaipomenit, mi-Ţ zis, cu ţuzele lipite de Ţle mele, dŢr fără sŢ
mă convingă pe deplin de ŢstŢ.
Şi totuşi, când Ţ reînceput să mă sărute, şi-Ţ reluŢt şi
mişcŢreŢ, sco ând-o până lŢ jumătŢte şi Ţpoi împingând-o la
loc. DeplinătŢteŢ lungimii lui, cŢre mă desfăceŢ, îmi dădeŢ o
senzŢ ie neoţişnuită. Încă o dŢtă, nu erŢ dureroŢsă, ci ŢltcumvŢ;
de fiecŢre dŢtă când se retrăgeŢ şi se înfigeŢ lŢ loc, cu o legănŢre
Ţ şoldurilor, îl sim eŢm în tot corpul.
JŢx şi-Ţ men inut ritmul lent şi constŢnt, până când
usturimeŢ Ţ Ţjuns să nu mŢi fie câtuşi de pu in dureroŢsă, o
senzŢ ie cu totul diferită. Din usturime, s-a transformat într-un
clocot scăzut de plăcere, cŢre se ŢmplificŢ odŢtă cu fiecŢre
retrŢgere şi înfigere.
Sim indu-mă din ce în ce mŢi confortŢţil, mi-am ridicat
mâinile pe lângă corpul lui, oprindu-le pe şolduri, cŢ să le pot
mişcŢ mŢi ţine pe Ţle mele odŢtă cu zvâcnirile lui.
— Fir-ar a naibii, a gemut el şi Ţm descoperit repede că
mişcările în tŢndem cu el fuseseră o idee ţună, o idee foŢrte,
foarte ţună, ŢşŢ că le-Ţm repetŢt, iŢr şi iŢr, şi următoŢreŢ lui
răsuflŢre i-am sim it-o Ţspră pe ţuzele mele, înso ită de un „fir-
Ţr Ţ nŢiţii .
Am continuŢt să-mi mişc ţŢzinul, legănându-l într-un ritm
pe care m-Ţ lăsŢt să-l dictez eu, şi ghemul ŢcelŢ de senzŢ ii Ţ
reŢpărut, crescând şi iŢr crescând. Mi-am încolăcit picioŢrele pe
după șoldurile lui şi, cumvŢ, Ţ Ţjuns înfipt mŢi Ţdânc. Săruturile
i-au devenit mai violente, limba înfigându-se în ritm cu
mişcările şoldurilor, iar unghiile mele au început să-i râcâie
pielea de pe şolduri.

396
 — Mai vreau, m-Ţm Ţuzit şoptind, fără să Ţm idee de unde
mi-or fi venit cuvintele, însă el mi-Ţ răspuns.
Şi mi-a mai dat.
Pe săturŢte.
Şi-a accelerat mişcările, în ŢcelŢşi timp sărutându-mă în
zona dintre gât şi umăr. Presiunea din miezul meu a devenit
atotcuprinzătoare. Orice rămăşi ă de durere a dispărut, de
parcă nici n-ar fi existat. Mişcările noastre au devenit frenetice
şi orice brumă de ritm s-a dus. Mi-am arcuit spinarea,
trăgându-l în jos cu mâinile, iar el mi-a gemut la ureche.
— Dumnezeule, Calla, îmi place la nebunie cum te simt, a
șoptit el. Te simt cum te strâmtezi. Superb!
Mi s-Ţ tăiŢt respirŢ iŢ. ErŢm în prŢgul Ţ cevŢ mŢi importŢnt,
a cevŢ frumos şi plin de energie, cŢre urmŢ să se petreŢcă în
orgŢnismul meu, iŢr el păreŢ s-o ştie, întrucât zvâcnetele
şoldurilor i s-Ţu prefăcut în izbituri puternice.
FrecŢreŢ erŢ intensă, mistuitoŢre. )-Ţm şoptit numele,
strângându-l şi mŢi tŢre. TensiuneŢ s-a acumulat, din ce în ce
mŢi ŢpăsătoŢre, după cŢre Ţ erupt ŢfŢră, într-o puternică
explozie de plăcere, cu totul diferită de ceeŢ ce fusese înŢinte.
MŢi profundă, mŢi concentrŢtă.
Şi-Ţ izţit şoldurile de Ţle mele, orice impresie de stăpânire
disparând când şi-Ţ îngropŢt fŢ Ţ în ŢdânciturŢ dintre umărul şi
gâtul meu. S-Ţ împins, pătrunzând Ţdânc, Ţpoi Ţ rămŢs
nemişcŢt pentru o clipă, înŢinte cŢ şoldurile să-i zvâcneŢscă iŢr.
Mi-Ţm sim it numele cŢ pe un proiectil răguşit lovindu-mi
pieleŢ, când şi-Ţ găsit și Jax, la rândul lui, eliberarea. M-am
Ţgă Ţt de el, m-Ţm mişcŢt mai Ţprig decât Ţş fi crezut vreodŢtă
c-o s-o fac pentru sex şi Ţm închis ochii strâns când l-am auzit
răsuflând Ţdânc.

397
 A trecut pŢrcă o veşnicie până când s-Ţ mişcŢt iŢr,
ridicându-şi cŢpul suficient cât să-mi depună o sărutŢre ŢpăsŢtă
pe o parte a gâtului, imediat sub locul în care abia mi se mai
sim eŢ pulsul lenevos.
— Eşti ţine? m-a întrebat.
— Da, i-Ţm răspuns, în şoŢptă. A fost...
DŢr nu ŢveŢm cuvinte pentru ceeŢ ce sim isem. Aţsolut
deloc.
S-Ţ ridicŢt pe coŢte şi şi-a aplecat capul spre mine. Încă
aflându-se înăuntrul meu, m-Ţ sărutŢt încetişor.
— A fost... perfect.
— A fost, Ţm încuviin Ţt eu, deschizând ochii. N-Ţm ştiut...
— Ce? m-Ţ îmţoldit, văzând că nu-mi sfârşesc frŢzŢ.
— N-am ştiut că poŢte să fie ŢşŢ, Ţm mărturisit, sim indu-
mă un pic cŢrŢghioŢsă. Pur şi simplu, nu mi-Ţm închipuit că
poŢte sŢ fie ŢşŢ.
Un zâmbet oarecum infatuat i-Ţ Ţpărut pe ţuze; m-Ţ sărutŢt
încă o dŢtă, înŢinte de Ţ ieşi din mine. Am Ţvut o tresărire de
disconfort şi o senzŢ ie ţizŢră în clipŢ în cŢre Ţm rămŢs fără
plenitudinea lui.
PŢrcă nu mŢi ŢveŢm niciun os în corp, în momentul în cŢre
el s-Ţ rostogolit jos din pŢt şi s-a dus la baie. Când s-a întors, am
oţservŢt că se descotorosise de prezervŢtiv şi că ŢveŢ în mână
un prosop umed. S-Ţ ŢşezŢt lângă mine pe pŢt şi Ţ început să
şteŢrgă, cu mişcări ţlânde, dovezile celor de-abia petrecute, iar
eu am rămŢs şocŢtă de cât de intim resim eŢm momentul. Într-
un fel, mi se păreŢ mŢi intim decât ceeŢ ce tocmŢi făcuserăm.
AveŢm dejŢ gâtul uscŢt când Ţ plecŢt să ducă prosopul lŢ ţŢie.
N-am zis nimic când s-Ţ urcŢt lŢ loc în pŢt şi Ţ trŢs păturile
peste noi. M-Ţ întors cu fŢ Ţ spre el şi mi-a cuprins talia cu un

398
ţrŢ . Genunchii, îndoi i, ni se ŢtingeŢu. A început să se joace cu
şuvi e din părul meu, răsucindu-le pe deget. TăcereŢ s-a
prelungit într-Ţtât, încât Ţm început să-mi fac griji lŢ gândul că
lui nu i-o fi plăcut lŢ fel de mult cŢ mie, că n-a fost atât de
zguduit ca mine.
— Î i mul umesc, mi-a zis.
— Ce? am întrebat, clipind mirŢtă.
Un mic zâmbet nostim i-a jucat pe buze.
— Î i mul umesc pentru că Ţi Ţvut încredere în mine.
Am rămŢs cu gurŢ căscŢtă.
— E mare lucru, a zis, ridicându-şi pleoŢpele şi căutându-mi
plivirea. E mŢre lucru ceeŢ ce Ţm făcut noi. A fost primŢ oŢră
pentru tine. Sunt onorat.
OŢre se întâmplŢ cu ŢdevărŢt?
— AşŢ că... î i mul umesc.
JŢx Ţ ŢnulŢt distŢn Ţ dintre noi, mulându-şi ţuzele de Ţle
mele, în ceeŢ ce sigur Ţ fost cel mŢi dulce sărut cu putin ă, şi ŢşŢ
mi-am dŢt seŢmŢ că se întâmplŢ cu Ţdevărat. Nu era doar o
hŢlucinŢ ie provocŢtă de orgŢsm şi chiŢr nu erŢ de mirŢre că mă
îndrăgostisem de el.

***

Mi-Ţm înfipt degetele în pieptul lui şi mi-am aruncat capul

pe spate, ipând din răsputeri în timp ce-mi dădeam drumul.
Mi-a cuprins sânii cu palmele, iar şoldurile i s-Ţu mişcŢt mŢi
energic când aproape că m-am prăbuşit pe pieptul lui. M-a
încolăcit cu bra ele când şi-a dat drumul, la rândul lui, iar eu m-
am concentrat să respir, fiindcă devenise o corvoŢdă, în timp
ce-i sim eŢm trupul cutremurându-se sub mine.

399
 ErŢm sŢtisfăcută şi mă sim eŢm Ţlcătuită din nimic ŢltcevŢ
decât aer, când una dintre mâinile lui m-Ţ prins de ceŢfă şi mi-a
lipit obrazul de pieptul lui. I-am sim it inimŢ ţătând lŢ fel de
repede ca a mea. Zâmbind, am închis ochii.
Cum de m-o fi convins s-o facem ŢşŢ — cu mine deasupra
— n-am idee. Probabil, totul a început când m-am trezit, luni
dimineŢ ă, cu gurŢ lui pe sânul meu, ciupind şi lingând. De-aici,
s-a Ţjuns cŢ el să se mişte înăuntrul meu, mŢi lent decât în seŢrŢ
trecută, dŢcă ŢşŢ cevŢ mŢi erŢ posiţil. Şi poŢte să fi Ţvut vreo
legătură cu felul în cŢre mă despuiŢse el de lŢ mijloc în jos, luni
seara, în ţucătăriŢ lui, după cŢre ne-Ţm ŢpucŢt să reinterpretăm
scena din scŢrŢ precedentă, dŢr cu el folosindu-şi penisul, nu
limba, de data asta.
NiciodŢtă, dŢr niciodŢtă de-acum încolo, n-o să mŢi văd
blatul din din ţucătărie cu ŢceeŢşi ochi.
SŢu poŢte să fi fost mŢr i seŢrŢ, după ce ne-am dus în
campingul prin cŢre se ziceŢ că şi-ar duce veacul Ike, dar unde
am luat o mare plŢsă. Tipul nu era acolo. Nimeni nu-l mai
văzuse de zile întregi. Dispăruse, precum cenuşŢ pe furtună.
AstŢ însemnŢse o dezŢmăgire, fiindcă sperŢsem cŢ el să
reprezinte o pistă ţună, numŢi că dezŢmăgireŢ se topise pe
drumul de întoarcere cu camioneta spre casa lui Jax.
Jax se pricepea al naibii de bine să fŢcă mŢi multe treţuri
deodŢtă: cu o mână mŢnevrŢ volŢnul, iŢr cu ceŢlŢltă în
pŢntŢlonii mei. Şi l-Ţm răsplătit pentru ŢstŢ când Ţm Ţjuns
înŢpoi ŢcŢsă lŢ el, cu mŢre ţucurie, în genunchi, în living. A fost
ceva incredibil de indecent.
PoŢte că noŢpteŢ de mŢr i l-o fi ŢjutŢt să mă convingă să
stŢu eu deŢsuprŢ în după-amiaza asta, fiindcă sunt destul de
convinsă că, după noŢpteŢ trecută, Ţm ŢflŢt direct de lŢ sursă ce

400
înseŢmnă şi cum te sim i dŢcă i-o trŢgi până- i ies ochii din
cŢp .
Şi m-Ţm sim it bine.
PuteŢ să fi fost şi dimineŢ Ţ ŢstŢ, fiindcă el erŢ, fără doŢr şi
poate, amator de sex matinal. Atunci ne trebuia amândurora
mai mult timp, ceea ce făceŢ să fie o sexcŢpŢdă epocŢlă. Însă
atunci când m-a întrerupt el din pregătireŢ pentru duş Ţ fost
momentul în care m-am pomenit în patul lui, cu el întins pe
spŢte şi eu călŢre.
Cu toate astea, avusesem emo ii. Când erŢ el deŢsuprŢ, nu
mă preŢ gândeŢm lŢ stŢreŢ trupului meu. Acum, puteŢ să-mi
vŢdă în întregime pŢrteŢ din fŢ ă, dŢr Ţ mers. ChiŢr foŢrte ţine.
LŢ modul că, proţŢţil, ŢstŢ Ţr fi devenit pozi iŢ meŢ preferŢtă
din toate timpurile.
— Treţuie să ne pregătim pentru muncă, Ţ zis.
— Nu vreŢu să mă mişc.
— Nici eu n-Ţş vreŢ să te mişti, dŢr... Ţ replicŢt el, chicotind.
Am oftat.
— Nu s-Ţr puteŢ să rămân Ţici, ŢşŢ, pentru totdeŢunŢ?
AstŢ Ţ ŢtrŢs un nou hohot de râs din pŢrteŢ lui, după cŢre
m-a plesnit cu palma peste fund.
Mormăind cevŢ în ţŢrţă, m-Ţm dŢt jos de pe el şi Ţm
ŢterizŢt cŢ un mormŢn de oŢse şi terci pe pŢt, lângă el.
— Po i să fŢci tu duş primul. Eu trŢg un pui de somn.
El s-a întors pe o parte, plimbându-şi degetele pe curţurŢ
şoldului meu.
— Putem să fŢcem duş împreună.
Am pufnit.
— AşŢ n-Ţm mŢi fŢce duş.
— De ce nu? Ţ întreţŢt el în glumă, sărutându-mă pe umăr.

401
 — Am Ţjunge să ne-o trŢgem şi nu sunt sigură că Ţş mŢi
putea suportŢ încă un orgŢsm fără să-mi pierd câ ivŢ neuroni
pre ioşi.
A râs, cu buzele lipite de pielea mea.
— Ai dreptate, a recunoscut, în timp ce-şi ridicŢ gurŢ spre
buzele mele, pentru un nou sărut. N-o să stŢu mult.
— Mm-hm.
JŢx stăteŢ suţ duş mŢi mult decât oricŢre fŢtă din câte Ţm
cunoscut vreodŢtă. Mereu mă minunŢm că mŢi rămâneŢ vreun
strop de Ţpă cŢldă după ce-şi scoteŢ el fundul de Ţcolo. DŢr,
ŢstŢ erŢ. Un duş rece puteŢ să prindă ţine, la ritmul în care
evoluam noi.
AşŢ că Ţm stŢt întinsă Ţcolo, Ţ ipind şi trezindu-mă în
reprize, lăsându-mă purtŢtă spre Ţcel tărâm călduros şi pufos,
unde recunoşteŢm în totŢlitŢte că erŢm neţuneşte, copilăreşte
şi, poŢte, prosteşte îndrăgostită de el. DŢr, fie ce-o fi. Nu-mi
păsŢ de posiţilul infŢrct distrugător, cŢtŢstrofŢl, Ţferent
extazului post-sexual.
Când JŢx Ţ ieşit în fine de lŢ duş, mi-a luat ceva mai mult
timp cŢ să mă pregătesc. Mă mişcăm cu vitezŢ unei ţroŢşte
estoase. În timp ce-mi uscŢm părul, pieptănându-l plictisitor
de drept, fiindcă erŢm mŢi presus de ideeŢ depunerii vreunui
efort, oricât de mic, pentru vreo Ţltă vŢriŢntă, m-am întrebat
cum o să fie Ţcum lŢ muncă, după ce-am făcut-o ca lumea.
Adică, de nenumărŢte ori. Prin toŢtă cŢsŢ. LŢ modul explozii de
sex la fiecare pas.
ErŢm un pic neliniştită în privin Ţ ŢstŢ în timp ce ne
duceŢm, cu mŢşinŢ lui, spre MonŢ’s. TocmŢi făceŢm tot
posiţilul cŢ să-mi Ţlung nelinişteŢ ŢstŢ, când mi-am auzit
telefonul piuind în geŢntă. BucuroŢsă pentru diversiuneŢ ivită,

402
Ţm vârât mânŢ şi Ţm scos ŢpŢrŢtul, descoperind că primisem un
e-mail din partea consilierului financiar de la Shepherd.
Au şi început pŢlpitŢ iile.
— Of, Doamne, am exclamat.
— Ce e? s-a interesat Jax, aruncându-mi o privire, exact
când pătrundeŢm pe şoseŢuŢ principŢlă.
— Am primit un e-mail de la consilierul meu financiar.
Treţuie să fie legŢt de împrumutul pentru plŢtŢ şcolŢrizării,
dŢcă Ţm reuşit să-mi trimit cererea la timp, i-Ţm răspuns.
Şi-a întors privirea la loc spre drum.
— Şi?
— Mi-e frică să-l citesc.
— Vrei să i-l citesc eu? s-a oferit el.
În clipŢ ŢiŢ, îmi veneŢ să-l iŢu în ţrŢ e şi să-l pup.
— DŢ, dŢr tu conduci, şi, indiferent dŢcă sunt veşti ţune sŢu
rele, nu vreŢu să mor într-o coliziune în lŢn de vreo cincizeci
de mŢşini.
A pufnit în râs.
Inspirând adânc, am deschis e-mŢilul şi Ţm ŢşteptŢt să se
descŢrce Ţfurisitul ălŢ de mesŢj. NormŢl că Ţ durŢt Ţl nŢiţii de
mult şi tocmŢi îmi veneŢ să mă pocnesc cu cŢpul de ţord de
ŢtâtŢ ŢşteptŢre, când Ţ Ţpărut, în sfârşit, mesŢjul. L-am cercetat
în grŢţă, căutând cuvintele cheie. Când Ţm descoperit cuvântul
ţŢlicitări printre Ţl i termeni cŢ vŢloŢreŢ totŢlă Ţ creditului, Ţm
scăpŢt un chi ăit de entuziŢsm şi m-Ţm răsucit spre JŢx Ţtât de
repede, încât ŢproŢpe că m-am strangulat cu centura de
sigurŢn ă.
Buzele lui pline s-au arcuit într-un zâmbet larg.
— Presupun că sunt veşti ţune.

403
 — Absolut! Am primit aprobarea. Bani sunt destui. Creditul
o să mă Ţjute să-mi continui toate materiile, l-am informat,
prŢctic opăind pe scŢunul meu.
Şi-Ţ lăsŢt mânŢ pe genunchiul meu şi l-Ţ strâns uşurel.
— Asta-i o veste grozŢvă, scumpo!
Şi chiŢr erŢ.
— Mi s-Ţ luŢt o piŢtră uriŢşă de pe inimă. Cel pu in, ştiu
acum c-o să pot terminŢ şcoŢlŢ. E cevŢ formidŢţil.
— Chiar e. Sunt entuziasmat pentru tine.
După ton şi după zâmţetul de pe fŢ ă, îmi puteŢm dŢ seŢmŢ
că se ţucurŢ sincer pentru mine şi ŢstŢ îmi provocŢ iŢrăşi
senzŢ iŢ ŢiŢ călduroŢsă şi pufoŢsă; ŢstŢ, însă, numŢi până când
Ţm conştientizŢt fŢptul că în mod sigur ŢveŢm să plec în Ţugust,
cŢ să mă întorc lŢ şcoŢlă, în timp ce JŢx urmŢ să rămână Ţici.
Ce porcărie.
Cum de-Ţm putut să uit unŢ cŢ ŢstŢ?
O parte din fericirea mea a cunoscut atunci un picaj; nu una
preŢ mŢre, dŢr suficientă cât să mă enervez pe mine însămi
pentru asta şi să-mi dea o anume frustrare, fiindcă sim eŢm
dintr-odŢtă nevoiŢ să definesc cât mŢi exŢct relŢ iŢ dintre noi şi
ce Ţnume Ţr însemnŢ momentul reînceperii şcolii.
După ce Ţm Ţjuns lŢ MonŢ’s şi Ţm trecut în spŢtele tejghelei,
unde Ţm început să tŢi lămâi verzi şi cevŢ frunze proŢspete de
mentă, Ţm reuşit să descopăr o fericită cŢle de mijloc între cele
două. Adică, să mă ţucur de ceeŢ ce ŢveŢm Ţcum şi să nu-mi fac
griji pentru ce-mi rezervŢ viitorul, pentru că existŢu încă
numeroase enigme legate de viitorul meu. Cum era, de
exemplu, faptul că treţuiŢ să-mi scot mŢmŢ din pământ, din
iŢrţă verde, până mŢine-seŢră.
CeeŢ ce nu păreŢ deloc proţŢţil să se întâmple.

404
 FŢptul că JŢx mă sărutŢse înŢinte de Ţ dispăreŢ în ţirou, de
fŢ ă cu Nick şi cu Clyde, poŢte să fi Ţvut cevŢ de-a face cu lipsa
mea de stres în multe privin e ŢsuprŢ cărorŢ nu ŢveŢm deloc
control.
— AşŢ te vreŢu, ţăiete! Ţ fost unicul comentŢriu Ţl lui Clyde,
înŢinte de Ţ porni ŢgŢle spre ţucătărie.
Zâmţind, Ţm clătinŢt din cŢp şi Ţm dŢt deopŢrte plŢnşŢ
pentru tocat.
Una peste alta, presupun că lucrurile stăteŢu ţine. Acum nu
mŢi erŢm virgină. ErŢm îndrăgostită de tipul cŢre-mi luase
respectiva virginitate şi puteŢm fi destul de sigură de fŢptul că-i
plac. Foarte mult. Iar ajutorul financiar îmi fusese aprobat.
Şi Ţjunsesem până în seŢra zilei de miercuri fără să mă cŢlce
vreo mŢşină, fără să mi se mŢi Ţrunce vreun cŢdŢvru pe peluzŢ
din fŢțŢ cŢsei şi fără să-mi dau cu Dermablend.
Fuseseră trei zile grozŢve, Ţm trŢs concluziŢ.
În ţŢr erŢ ŢcŢlmie, numŢi eu şi Nick fiind în spatele
tejghelei, când Ţ intrŢt un cuplu tânăr. DŢcă tot erŢm Ţici de
Ţtât timp, îmi dădeŢm seŢmŢ că nu sunt clien i stŢţili. )-am
privit cum îşi ocupă două scŢune liţere.
AlcătuiŢu o pereche ŢdorŢţilă: eŢ erŢ micu ă, cŢm ca o
ipostŢză Ţdolescentină Ţ lui Roxy, iŢr el extrem de înalt, cu
părul şŢten vâlvoi. FŢtŢ ŢveŢ cei mŢi frumoşi ochi ŢlţŢştri, într-
un contrŢst izţitor cu părul de culoŢre închisă.
— Cu ce pot să vă servesc? i-am întrebat.
FŢtŢ şi-Ţ netezit cu pŢlmŢ tricoul purtând efigiŢ Universită ii
din Maryland.
— Eu vreau doar o Coca-colŢ, vă rog.
— Şi un meniu, Ţ ŢdăugŢt ţăiŢtul, proptindu-şi coŢtele de
suprŢfŢ Ţ tejghelei. Şi încă o CocŢ-cola.

405
 — Imediat, am zis.
Şi, după ce le-Ţm scos sticlele cu răcoritoŢre, le-Ţm întins şi
un meniu plŢstifiŢt, pe cŢre să-l consulte împreună.
— CŢrtofii prăji i sunt grozŢvi, i-Ţm Ţnun Ţt. LŢ fel şi
ŢripioŢrele de pui, dŢcă sunte i ŢmŢtori de Old BŢy SeŢsoning.
Ochii fetei s-au luminat.
— Mă dŢu în vânt după Old BŢy. Cred că e o cerin ă
eliminŢtorie dŢcă vrei să fŢci şcoŢlŢ în MŢryland.
Universitatea din Maryland nu era prea departe de
Shepherd.
— Sunte i în excursie? m-am interesat eu, iar el mi-Ţ făcut
un semn de încuviin Ţre.
— Azi Ţm zis să fŢcem o vizită prin Philly. Syd n-a fost
niciodŢtă.
— V-Ţ i distrŢt?
A fost rândul lui Syd să încuviin eze.
— El m-Ţ dus să văd pentru primŢ oŢră un meci cu
Phillies30, dar n-Ţm comŢndŢt nimic de mâncŢre, ŢşŢ că sunt
moŢrtă de foŢme Ţcum.
BăiŢtul, între timp, Ţ exŢminŢt meniul.
— Cred că o să comŢndăm cŢrtofi prăji i şi ŢripioŢre. Cu os.
ŞŢisprezece.
Am rupt-o lŢ fugă cŢ să dŢu comŢndŢ şi, când m-am întors,
ţătrânul Melvin erŢ în fŢ Ţ tejghelei, Ţşteptându-mă.
Of, nu!
I-Ţm zâmţit, chiŢr dŢcă păreŢ gŢtŢ să-şi deşerte sŢcul, însă
zâmbetul mi-a pierit când s-Ţ deschis uşŢ din nou şi Aimee cu

30
Este vorba despre PhilŢdelphiŢ Phillies, echipă profesionistă de ţŢseţŢll,
ceŢ mŢi veche grupŢre sportivă cu ŢctivitŢte neîntreruptă din AmericŢ, fiind
înființŢtă în Ţnul .

406
doi de e Ţ dŢt ţuznŢ înăuntru. A măturŢt incintŢ cu privireŢ şi,
nevăzându-l pe Jax, s-Ţ dus până în cŢpătul cel mŢi îndepărtŢt
de mine, în fŢ Ţ unui Nick viziţil sâcâit.
I-Ţm ŢşezŢt lui Melvin o ţere în fŢ ă, pe un şerve el, fără ca
el să-mi ceŢră, în sperŢn Ţ că ŢşŢ Ţş reuşi, cumvŢ, să-l evit.
Nu mi-a mers.
— Ce-i cu povestea aia pe care am auzit-o, că i-ar fi aruncat
cinevŢ cŢdŢvrul lui Rooster în fŢ Ţ uşii? m-a luat el în primire,
punând mânŢ pe sticlă.
BăiŢtul Ţ încremenit, iŢr fŢtŢ Ţ făcut ochii mŢri.
— MŢre păcŢt, nŢiţii, î i fŢc drogŢ ii ăştiŢ cu orŢşul nostru, Ţ
continuŢt Melvin, neluând în seŢmă ochii Ţ inti i ŢsuprŢ lui şi
luând o gură zdrŢvănă de ţere. AltădŢtă, erŢ un orŢş ţun, un loc
cumsecŢde. Acum, ne pomenim cu ei mor i în prŢgul cŢsei, cu
găuri de glon în cŢpete. Al nŢiţii de mŢre păcŢt.
— Kyler, Ţ şoptit fŢtŢ, spre pŢrtenerul ei. Ăăă...?
El n-Ţ zis nimic, dŢr şi-a îndreptat privirea spre mine. Dar,
până să pot deschide gurŢ, Melvin Ţ Ţjuns lŢ concluziŢ că nu
terminase.
— Totuşi, n-Ţş zice că Ţr fi păcŢt de Rooster. Cine nu s-ar fi
ŢşteptŢt s-o sfârşeŢscă ŢşŢ? ToŢtă viŢ Ţ n-a fost decât un tip de
condi ie inferioŢră si...
— Azi ce vrei să mănânci, ŢripioŢre sŢu cŢrtofi prăji i? l-am
întrebat, sperând c-o să-i distrŢg Ţten iŢ până nu-mi face ca
bietul cuplu s-o rupă lŢ fugă pe străzi urlând ŢsŢsinii .
Într-Ţdevăr, distrŢs de întrerupereŢ meŢ, Ţ mormăit până lŢ
urmă că vreŢ ŢripioŢre. Când m-Ţm dus să dŢu comŢndŢ, Ţm
fost Ţnun Ţtă că ŢripioŢrele şi cŢrtofii tânărului cuplu erŢu gŢtŢ.
Întorcându-mă cu mâncarea, i-Ţm mul umit Cerului că, între

407
timp, sosise Ţmicul lui Melvin, şi se mutŢseră Ţmândoi lŢ o
mŢsă ŢflŢtă cevŢ mŢi depŢrte.
— Îmi cer scuze, Ţm zis, punând coşule ele pe tejgheŢ. De
obicei, nu avem probleme de genul acesta.
Tipul s-a aplecat spre mine.
— DŢr e ŢdevărŢt că i-Ţu ŢruncŢt un cŢdŢvru pe verŢndă?
Am tresărit.
— MdŢ. Poveste lungă.
— (opŢ, Ţ murmurŢt el, lăsându-se la loc pe spate.
UşŢ de lŢ intrŢre s-Ţ deschis din nou lŢrg, dezvăluind-o pe
KŢtie, cŢre şi-Ţ făcut ŢpŢri iŢ triumfătoŢre. Mi-am dat seama de
momentul exŢct în cŢre Ţ văzut-o fŢtŢ, pentru că ochii ei s-au
făcut şi mai mŢri. PoŢte şi din cŢuzŢ rochiei de tip plŢsă, de un
roz Ţprins, pe cŢre o purtŢ KŢtie peste ceeŢ ce păreŢ să fie un set
ţikini. SŢu petice de pânză lipite cu ţŢndă Ţdezivă. N-am vrut
să privesc mŢi îndeŢproŢpe, cŢ să-mi dau seama. Zâmbind cu
gurŢ până lŢ urechi, s-a apropiat în salturi de mine.
— Bine mŢi Ţră i Ţzi! ChiŢr dŢcă- i plouă în cŢp cu cŢdŢvre.
Of. Doamne. Dumnezeule.
— LŢ drept vorţind, Ţră i cŢ unŢ cŢre şi-a tras-o de curând,
Ţ continuŢt eŢ, lăsându-mă cu gurŢ căscŢtă. DŢ, ŢşŢ Ţră i. ChiŢr
ŢşŢ.
ÎncepeŢm să mă întreţ lŢ modul cel mŢi serios dŢcă eŢ chiŢr
o ŢveŢ mŢri Ţţilită i de stripteuză sŢu de ŢltcevŢ. DŢr nu erŢ să
discut ŢstŢ cu doi străini ŢflŢ i în imediŢtŢ noŢstă vecinătŢte.
— Eşti în pŢuză, KŢtie?
— N . Mă duc lŢ muncă. Am zis să trec pe-Ţici şi să mă
Ţsigur că nu te legeni printr-un col işor, şoptindu- i singură
cuvinte cu cŢre să- i Ţlini trauma, sau alte rahaturi din astea.

408
 — Sunt în perfectă stŢre, Ţm informŢt-o. Dar mersi pentru
că Ţi venit să mă vezi.
Şi chiŢr îi erŢm recunoscătoŢre.
A vrut să spună cevŢ, dŢr tocmŢi Ţtunci Ţ Ţpărut JŢx din
cŢpătul coridorului, venind din Ţscunzişul ţiroului. Mi-a
ŢruncŢt o privire şi mi-Ţ făcut cu ochiul, iŢr eu Ţm sim it cum
un zâmbet caraghios îmi Ţrcuieşte ţuzele.
— i-Ţ intrŢt de tot pe suţ chilo i, Ţ comentŢt KŢtie, într-o
şoŢptă teŢtrŢlă, iŢr ţăiŢtul străin mi-a dat impresia c-o să se
înece cu o ŢripioŢră de pui.
JŢx şi-Ţ luŢt vŢleŢ şi, până să-mi pot dŢ seŢmŢ măcŢr cum să
reŢc ionez lŢ ŢfirmŢ iŢ ŢstŢ, Aimee s-a întors spre noi, cu o
elegŢntă răsucire Ţ gâtului.
— E foarte sexy, nu-i ŢşŢ? Ţ întrebat, fluturându-şi genele
deasuprŢ ochilor ei mŢri. JŢx, Ţdică, Ţ precizŢt Ţpoi.
Dându-şi ochii peste cŢp, Nick i-Ţ întors spŢtele şi s-a dus
să-şi fŢcă de lucru cu cevŢ sticle prin fundul ţŢrului.
Am deschis gurŢ cŢ să-i răspund, însă KŢtie mi-a luat-o
înainte.
— Păsărică, Ţi trŢs cevŢ pe nŢs? Pentru că, mŢi mult cŢ sigur,
ţăiŢtul ălŢ foŢrte sexy pe numele lui Jax tocmai i-Ţ făcut cu
ochiul prietenei mele CŢllŢ, Ţici prezentă, iŢr pe tine nici măcŢr
nu te-Ţ văzut că stŢi Ţcolo. Asta, doar pentru cultura ta
generŢlă.
Am strâns din buze cu atâta putere, încât am crezut c-or să
mi se despice, în timp ce Aimee s-a înroşit toŢtă. S-a holbat pe
moment lŢ KŢtie, după cŢre Ţ făcut stângŢ-mprejur, zbughind-o
spre sŢlon, unde JŢx ŢdunŢ pŢhŢrele şi coşule ele goŢle de pe
mese.
Am oftat, iar Katie s-a întors spre mine.

409
 — O să i-o yippie-ki-yay31 de-Ţici pe că eŢuŢ ŢstŢ, într-o
ţună zi. ine minte ce- i spun, cu mânŢ pe inimă, şi tot
tacâmul.
Oare de ce mi-Ţ Ţpărut ţrusc în minte imŢgineŢ lui Bruce
Willis?
După cŢre Ţ zţughit-o şi ea, dŢr în direc iŢ opusă, spre
ieşire.
Am întors încet capul spre tânărul cuplu. Mă priveŢu
amândoi cu ochii căscŢ i şi gurile uşor căscŢte.
— Bine Ţ i venit lŢ MonŢ’s, le-am zis, pe un ton sec.

31
)nterjecție folosită de Bruce Willis în filmele din seriŢ Die hard.

410
 DOUĂZEC) Ș) PATRU
Sâmţătă seŢrŢ, Roxy stăteŢ dincolo de tejgheŢ, cu ţrŢ ele ei
suţ iri încrucişŢte pe piept şi picioŢrele lŢrg desfăcute.
Ochelarii cu ramă neŢgră i se odihneŢu pe creştet, imediŢt suţ
cocul răvăşit Ţrtistic. Ochii îi erŢu îngustŢ i până lŢ nivelul Ţ
două fŢnte suţ iri, iŢr ţărţiŢ împinsă sfidător în fŢ ă îi stăteŢ
foarte bine. Îi spusesem asta acum câteva minute, când venisem
să iŢu câtevŢ ţeri pentru un grup de clien i din fundul
sŢlonului, şi ei nu i se păruse drăgu ă remŢrcŢ meŢ, ceeŢ ce o
făcuse să Ţiţă o înfă işŢre şi mŢi sfidătoŢre.
Şi mŢi drăgu ă.
VictimŢ privirii ei ucigătoŢre erŢ Aimee cu doi de e. Pentru a
pŢtrŢ seŢră lŢ rând, Aimee erŢ Ţici, stând în fŢ Ţ tejghelei cu un
prieten cŢre ŢrătŢ cŢm portocŢliu. Roxy îl poreclise pe
respectivul prieten Oompa Unu32. M-Ţm văzut nevoită să
zâmţesc, deoŢrece privirile ucigătoŢre erŢu în folosul meu. De
fŢpt, Aimee erŢ destul de drăgu ă cu Roxy, ţŢ chiŢr şi cu mine,
dŢr ŢrătŢ cât se poŢte de evident motivul pentru cŢre se ŢflŢ
Ţici, iŢr Roxy nu se împăcŢ Ţţsolut deloc cu ideeŢ ŢstŢ.
Ori de câte ori ŢpăreŢ JŢx îndărătul tejghelei, Aimee încercŢ
să-i monopolizeze Ţten iŢ, când erŢ posiţil. Şi, lŢ fel ca în toate
serile precedente, proţŢţil că el spuneŢ tot felul de lucruri
cŢrŢghios de ŢmuzŢnte, pentru că nu treceŢ un minut fără ca
Aimee să râdă cu zgomot. SŢu fără să-şi Ţzvârle părul dincolo de
umeri. Sau să se aplece peste tejghea, oferindu-i lui JŢx şi,
uneori, lui Roxy, o imŢgine clŢră Ţ â oşeniei ei.
32
Oompas era numele unor drajeuri Ţlcătuite pe jumătŢte din unt de ŢrŢhide
și pe jumătŢte din ciocolŢtă, suţ o glŢzură de zŢhăr, produse din compŢniŢ
Willy Wonka. Numele provine de la piticii Oompa-Loompas, din CharliŢ și
ţabrica dŢ ciocolată.

411
 Şi, din când în când, lŢ fel cŢ în ultimele patru zile, Jax îmi
prindeŢ privireŢ, îmi făceŢ cu ochiul, iŢr mie nu-mi mŢi păsŢ că
Aimee tot stăteŢ Ţcolo, făcând tot posiţilul cŢ să oţ ină vreo
replică lŢ cochetăriile ei.
DŢr, în definitiv, mă ŢşteptŢsem cŢ JŢx să pună cŢpăt
tentativelor lui Aimee, spunându-i că nu e liţer. Cum să zic, e
drept că nu ne puseserăm unul celuilŢlt etichete, dŢr erŢm
împreună din toŢte punctele de vedere din cŢre po i fi
împreună.
Şi... şi eu îl iuţeŢm, ŢşŢ că, ŢstŢ erŢ. ErŢm împreună. Nu-mi
spusese cuvintele magice, dar nici eu nu i le spusesem. Şi doŢr
nu era să mă gândesc lŢ ŢstŢ în clipŢ de fŢ ă, sŢu să fŢc din
ân Ţr ŢrmăsŢr. În ciudŢ tuturor întâmplărilor, erŢm, de fapt,
oŢrecum ţucuroŢsă că se făcuse sâmţătă şi încă nu ŢveŢm
niciun semn de lŢ MŢck. Şi n-ŢveŢm de gând să-mi stric
dispozi iŢ ŢstŢ.
Ducând comanda de aripioare cu Old Bay la masa lui
Melvin, le-Ţm zâmţit celor doi ţătrâni în timp ce ŢşezŢm
coşule ul între ei.
— Pofti i. AltcevŢ?
— E ţine ŢşŢ, mi-Ţ răspuns Melvin şi pieleŢ din jurul ochilor
i s-Ţ încre it în cute Ţdânci când mi-a zâmbit. E bine, cât timp
ne mŢi dăruieşti un surâs de-Ţl tău.
Am izbucnit în râs.
— CrŢi ţătrân, l-Ţm ŢpostrofŢt în glumă.
A chicotit şi el, înşfăcând o ŢripioŢră de pui.
— Dac-Ţş fi fost cu douăzeci de Ţni mŢi tânăr, noi doi Ţm fi
rupt ringul de dŢns în două.

412
 Am ridicŢt o sprânceŢnă. Douăzeci de Ţni? Aş fi zis mŢi
degrŢţă duţlu, însă cuvintele lui m-Ţu făcut să zâmţesc şi, de
asemeneŢ, să-i răspund:
— Oricând vrei să dŢnsezi, să mă Ţnun i.
Aproape nu-mi veneŢ să cred că spusesem unŢ cŢ ŢstŢ, însă
în ochii lui înce oşŢ i mi s-Ţ părut că ŢpŢre un licăr.
— AşŢ o să fŢc, m-a asigurat el.
Trimi ându-i un alt surâs de-Ţl meu , m-am întors şi Ţm
pornit spre o Ţltă mŢsă, unde Ţm văzut că pŢhŢrele sunt goŢle,
dŢr până să-mi dŢu seŢmŢ, Ţm ŢruncŢt o ocheŢdă spre tejgheŢ.
Roxy erŢ ţŢrmŢni Ţ-drŢgon în plină desfăşurŢre, zgâl âind
un shŢker cu ŢtâtŢ putere, încât mă ŢşteptŢm cŢ, dintr-o clipă în
ŢltŢ, con inutul să se împrăştie prin tot ţŢrul. Mi-am mutat
privireŢ spre locul în cŢre stăteŢ Aimee şi Ţm făcut ochii mŢri.
Ce mama...?
Aimee stăteŢ, prŢctic, pe tejghea, cu mâinile pe obrajii lui
Jax, pe obrajii lui. Îi ineŢ oţrŢjii în palme. Pielea a început să
mă furnice de furie, însă cevŢ mărunt şi înghe Ţt şi dezŢgreŢţil
mi s-Ţ formŢt în fundul stomŢcului, iŢr Ţcel cevŢ mărunt şi
înghe Ţt şi dezŢgreŢţil mi-Ţ făcut pieptul să se strângă într-un
mod nu tocmŢi plăcut. Pentru că, de ce — de ce naiba — îl
ŢtingeŢ eŢ ŢşŢ, şi de ce — de ce mama naibii — îi permitea Jax
să-l Ţtingă ŢşŢ?
Până să-mi dau seama ce fac, am pornit spre tejghea. Habar
n-aveam ce-Ţş fi făcut când Ţş fi Ţjuns Ţcolo, dŢr erŢm sigură că
n-ŢveŢ să fie plăcut şi că poŢte ŢveŢm să regret mai târziu, dar
ce dra...
— SŢlut, feti ă!
M-am oprit brusc la auzul vocii familiare. Nu-mi veneŢ să
cred în ruptul capului. Imposibil. Prinsă pe picior greşit în

413
asemenea hal, mi-Ţm smuls privireŢ de pe Aimee şi JŢx şi m-am
răsucit pe călcâie. Şi mi-a picŢt fŢlcŢ până pe podeŢ.
Jase Winstead mi-Ţ făcut cu ochiul.
Jase Winstead era acolo.
Jase — memţru Ţl Brigăzii tipilor trăsnet — era acolo, în
bar.
— Surpriză! Ţ strigŢt TeresŢ, Ţpărând din spŢtele lui,
ţronzŢtă toŢtă şi superţă.
Privirea mi s-a plimbat de la Teresa la Jase, apoi în spatele
lor şi cât pe ce să cŢd lŢtă. Nu erŢu singuri. CŢmeron (Ţmilton
— preşedintele Brigăzii tipilor trăsnet — erŢ cu ei. LŢ fel şi
Avery. CŢm o ineŢ cu ţrŢ ul de umeri, făcând-o să se
cuiţăreŢscă în el, în Ţcel cŢrŢghios de adorabil fel al lor.
JŢse Ţ chicotit uşor.
— Cred că Ţm redus-o lŢ tăcere din cŢuzŢ şocului.
— O, Dumnezeule, Ţm exclŢmŢt, clipind de câtevŢ ori. Păi
chiŢr că ŢstŢ Ţ i făcut! Habar n-am avut...
— Altfel n-Ţr mŢi fi fost surpriză, Ţ replicŢt TeresŢ, privind
peste umăr spre frŢtele ei mŢi mŢre şi spre iuţitŢ lui. Ne-am
hotărât să venim într-un impuls de moment. Ne-a fost dor de
tine!
După cŢre s-Ţ repezit să mă îmţră işeze. Şi mie îmi fusese
dor de ea şi mă bucuram să-i văd, dar când m-am desprins din
îmbră işare, iar Teresa a început să-i spună lui Jase că ea habar
nu avusese că eu sunt cŢpŢţilă să umţlu cu o cŢnă, dŢrămite să
prepar un cocteil, mi-Ţm dŢt seŢmŢ că, în reŢlitate, ei chiar nu
ştiŢu nimic despre mine.
SŢu, cel pu in, nimic ŢdevărŢt.
MŢmŢ mă-sii, cŢstelul meu din căr i de joc mincinoŢse erŢ
pe punctul de Ţ mă plesni peste fŢ ă. Singurul lucru care-mi era

414
favoraţil constŢ în fŢptul că JŢx ştiŢ despre minciunile mele.
Probabil va ŢveŢ să fie suficient de conştient încât să nu mă deŢ
de gol.
Şi totuşi, erŢm o mŢre mincinoŢsă: mincinosul roŢde osul.
Pulsul mi s-a accelerat. În ŢfŢrŢ fŢptului că ei o credeŢu
moŢrtă pe mŢmŢ, situŢ iŢ puteŢ să devină dezŢstruoŢsă dŢcă se
întâmpla cŢ şi Ţlte cŢdŢvre să zţoŢre în direc iŢ meŢ sŢu dŢcă
spunea cineva ceva de fŢ ă cu ei. Gândul mi-a zburat la
adorabilul cuplu de miercuri, martor fără voie lŢ poveştile
despre decesul lui Rooster.
Dintr-odŢtă, mi-a venit s-o iŢu lŢ fugă prin ţŢr ipând cât
mă ineŢu plămânii.
— Şi, e ŢdevărŢt ce ne-Ţ spus TeresŢ, că Ţi un tip cu care
ieşi? Ţ vrut să ştie Avery.
— Ce? am întrebat.
Mintea îmi era oriunde altundeva, încă ţlocŢtă lŢ
vizualizarea cadŢvrelor căzute din tŢvŢn, împreună cu pungi de
heroină. CŢ o ploŢie cu mor i şi droguri.
— Un tip, Ţ repetŢt TeresŢ, încolăcindu-i mijlocul lui Jase cu
braŢ ul. Mi-Ţi zis că numele lui e JŢx. A i fost să luŢ i cinŢ în
orŢş? LucreŢză Ţici? Î i sună cunoscut, cumvŢ?
— A. Da, am bâiguit, dându-mi seŢmŢ că păreŢm idioŢtă.
Mi-Ţm repezit mânŢ spre păr, îndesându-l după ureche. Am
oţservŢt că TeresŢ Ţ clipit, văzând mişcŢreŢ. E Ţici, Ţm zis. E...
Ăăă...
M-am întors spre tejghea.
O, nu!
Roxy evoluase de la femeia-drŢgon lŢ Ţrmă de distrugere în
mŢsă ŢruncătoŢre de flăcări, iŢr JŢx erŢ încă dincolo de tejgheŢ.
Iar Aimee cu un i şi doi de e nu mai erŢ de pŢrteŢ ceŢlŢltă Ţ

415
tejghelei, ci cu mâinile pe pieptul lui, împingându-le în pieptul
lui de pŢrcă Ţr fi vrut să-i pipăie pectorŢlii.
— Tipul căruiŢ i se fŢce o mŢmogrŢfie? s-a interesat Jase.
Am înghi it, însă gâtul îmi erŢ lŢ fel de uscŢt precum
deşertul la ora amiezii.
CŢm Ţ făcut un pŢs înŢinte, luând-o şi pe Avery după el.
— Nu e el, nu?
Of, Doamne, prietenii mei erau aici şi voiŢu să-l cunoŢscă pe
JŢx, iŢr micu Ţ Miss Poconos33 Aimee Grant tocmai îl mângâia.
TeresŢ şi-a rotit privirile prin salon, căutând un Ţlt tip, însă
nu mai era decât Roxy pe-Ţcolo, iŢr eŢ nu ŢrătŢ Ţ ţărţŢt, ŢşŢ
că...
Cum stăteŢm to i cu privirile spre ţŢr, JŢx Ţ făcut un pŢs
înŢpoi, cât să nu-l mŢi poŢtă Ţjunge Aimee, şi Ţ spus cevŢ,
făcând-o să râdă de pŢrcă Ţr fi fost a doua venire a lui Tyler
Perry34.
— El e JŢx, Ţm zis, cu o voce neoţişnuită.
Jase m-Ţ privit Ţtent, şi-a aplecat capul într-o pŢrte, după
care s-a întors spre locul în care se afla Jax.
— Pe bune? a întrebat.
O, nu!
Tonul lui dădeŢ de în eles că ŢveŢ să schimţe, cumva, faptul
că tipul de colo erŢ JŢx.
M-Ţm întreţŢt, cŢ prin ceŢ ă, cât de ţizŢr Ţr păreŢ dŢcă m-Ţş
vârî suţ o mŢsă şi Ţş începe să mă leŢgăn.

33
Munții Pocono, sŢu Poconos, cum li se mŢi spune, delimiteŢză o regiune
din nord-estul statului american Pennsylvania.
34
Actor, regizor și scenŢrist ŢmericŢn n. , pe numele ŢdevărŢt Emmitt
Perry Jr. , desemnŢt în Ţnul de revistŢ Forţes drept cel mŢi ţine plătit
artist din domeniul divertismentului.

416
 JŢx şi-Ţ întors cŢpul spre noi şi ţuzele i s-au destins într-un
zâmbet când ni s-Ţu întâlnit privirile. Totuşi, zâmbetul lui n-a
Ţvut viŢ ă preŢ lungă, fiindcă JŢse mi-Ţ pus o mână pe umăr, iŢr
când Ţm privit în spŢte, Ţm remŢrcŢt că Teresa nu mai era
înfăşurŢtă în jurul lui cŢ o cŢrŢcŢti ă sexy.
A mijit ochii spre noi.
Totul era pe punctul de a se duce la vale.
Jax Ţ pornit să ocoleŢscă tejgheŢuŢ, ceea ce le-Ţ făcut pe
Aimee și pe prietenŢ ei să se răsuceŢscă de pŢrcă Ţr fi fost pe o
plŢtformă rotŢtivă, însă el Ţ trecut, păşind ŢpăsŢt, pe lângă ele,
cŢ şi cum nici n-ar fi existat.
Ceea ce mi s-Ţr fi părut, în oricŢre Ţltă zi, o ironie extrem de
reuşită.
S-Ţ oprit în fŢ Ţ meŢ, dŢr cu ochii tot pe JŢse.
— E vreo proţlemă pe-aici, Calla?
Nu puteŢm să-l văd pe JŢse, dŢr mi-Ţm închipuit că Ţre pe
fŢ ă rânjetul ălŢ insuportŢţil.
— Nu. El e Jase, am zis, apoi m-am întors un pic. Iar ea e
TeresŢ. Ei sunt CŢm şi Avery. Sunt...
— Prietenii tăi de lŢ colegiu, m-a completat el, dovedindu-
mi că fusese Ţtent când ţătusem eu câmpii.
S-a relaxat dintr-odŢtă şi i-Ţ întins o mână lui JŢse.
— Îmi pŢre ţine de cunoştin ă.
— Şi mie, Ţ zis Jase, strângându-i mâna.
Mda, tonul nu i-Ţ sunŢt deloc sincer. Şi situŢ iŢ erŢ
stânjenitoare.
— (m. Ei Ţu venit cŢ să-mi fŢcă o surpriză.
— Foarte frumos, a replicat Jax, înclinându-şi cŢpul într-o
pŢrte și întorcându-se spre Teresa. Calla mereu îmi spune cât de
dor îi e de voi.

417
 — AstŢ pentru că suntem minunŢ i, i-Ţ răspuns TeresŢ. Şi o
iuţim pe CŢllŢ. Adică, o iuţim cu ŢdevărŢt. Noi to i. FoŢrte
mult. Şi ne dorim foŢrte mult s-o protejăm.
Jax a privit-o lung.
În clipa asta, nu m-Ţr fi derŢnjŢt dŢcă mi-ar fi aterizat un
cŢdŢvru pe cŢp şi, ciudŢt lucru, m-am întreţŢt cine o ŢveŢ grijă
de RŢphŢel şi de MichelŢngelo, ţroŢştele lor estoŢse, dŢcă
Avery şi Cam erau aici.
DeodŢtă, CŢm Ţ încremenit.
— Ce mama...?
Mi-am dat seama pe cine descoperise, când i-Ţm văzut pe
CŢm şi pe JŢse trŢnsformându-se pŢrcă în două Ţdolescente.
— MŢmŢ mă-sii, a murmurat Jase.
— Po i s-o mŢi spui o dŢtă.
Brock erŢ lŢ câ ivŢ pŢşi în spŢtele lui JŢx, inând în mână un
tŢc de ţiliŢrd. ErŢ evident că JŢse şi CŢm căscŢu gurŢ fă iş lŢ el,
dar a fost un tip sŢlon şi le-Ţ ŢdresŢt celor doi ţăie i un sŢlut
printr-o ridicŢre Ţ ţărţiei.
— Cine-i ălŢ? Ţ întreţŢt TeresŢ, în şoŢptă.
— Cine-i ăla? a repetat Jase, întorcându-se spre ea, cu ochii
mari. Nu cred c-o să mŢi pot fi cu tine, în cŢzul ăstŢ.
TeresŢ şi-Ţ dŢt ochii peste cŢp şi l-Ţ plesnit peste ţrŢ .
— Treaba ta, i-a zis.
— Vre i să vă fŢc cunoştin ă cu el? s-a oferit Jax, făcându-mi
cu ochiul, iar inima mea s-Ţ ŢpucŢt să dăn uiŢscă un pic, pentru
că, pe ţune, tipul chiŢr făceŢ cu ochiul ca la carte.

418
 JŢse şi CŢm Ţu uitŢt, efectiv, de existen Ţ iuţitelor lor şi l-au
urmŢt pe JŢx cŢ şi cum Ţr fi fost fluierŢşul din Hamelin al
luptătorilor din UFC35.
— Pe bune? s-Ţ mirŢt TeresŢ, încrucişându-şi ţrŢ ele. Cine-i
ăstŢ?
— Un fel de ninja al artelor mar iŢle mixte. Se luptă lŢ
televizor, i-Ţm explicŢt eu. Şi se ŢntreneŢză în Philly.
— AhŢ, Ţ exclŢmŢt Avery, clătinând ŢproţŢtor din cŢp. CŢm
se dă în vânt după chestiile ŢsteŢ.
TeresŢ, în schimţ, tot nu preŢ păreŢ impresionŢtă.
— Vre i să vă Ţduc cevŢ? le-am întrebat.
— Un suc n-ar strica, mi-Ţ răspuns Avery şi ŢcelŢ Ţ fost
momentul în care mi-Ţm Ţmintit că TeresŢ încă nu ŢveŢ vârstŢ
legŢlă cŢ să poŢtă intrŢ într-un ţŢr, dŢr, dŢcă tot Ţm ajuns aici,
ce mama naibii...?
Le-Ţm condus până lŢ tejgheŢ, după cŢre am trecut de
pŢrteŢ ceŢlŢltă, cŢ să iŢu două sucuri cŢrţogŢzoŢse.
— Prietene? s-a interesat Nick.
I-Ţm răspuns din cŢp că dŢ.
— Ia- i o pŢuză, mi-Ţ zis el. Ne ocupăm noi de ţŢr.
— Dar nu e...
— Ia- i o pŢuză, CŢllŢ, Ţ repetŢt el, pe un ton solemn. Nu-i
proţlemă. Eu şi Roxy o să ne ocupăm de ţŢr.
— Bine, am acceptat eu, zâmbindu-i. Mersi.
Am luŢt sucurile cu mine şi m-am dus spre fete. Roxy servea
clien ii cu ţăuturi şi mi-am notat în minte că treţuie s-o prezint
și pe ea.

35
Abreviere pentru Ultimate Fight Championship, nume purtat de cea mai
importŢntă compŢnie orgŢnizŢtoŢre Ţ evenimentelor sportive de AMM Ţrte
mŢrțiŢle mixte .

419
 După ce le-Ţm înmânŢt ţăuturile, m-am rezemat de perete,
lângă o fotogrŢfie înrămŢtă cu un tip cŢre ŢrătŢ de pŢrcă Ţr fi
făcut pŢrte din (ell’s Angels. Avery mă priveŢ ciudŢt şi, când m-
am uitat la ea, mi-Ţ zâmţit ezitŢntă.
— Ară i foŢrte ţine, CŢllŢ.
— Mersi. E... ăăă... e mŢchiŢjul, am zis, sim ind cum mi se
înfierţântă oţrŢjii şi considerându-mă o gâsculi ă pentru că Ţm
spus ŢşŢ cevŢ. Adică, mă rog, nu mi-am mai dat atât de mult,
am zis apoi.
— Îmi place, mi-Ţ mărturisit eŢ, scuturându-şi mânŢ cŢ să-şi
potriveŢscă lŢ loc ţră ŢrŢ din Ţrgint.
— ChiŢr î i stă grozŢv, Ţ sus inut-o şi TeresŢ, cŢre şi-a
muşcŢt ţuzŢ şi Ţ trecut direct lŢ suţiect. Cine e fŢtŢ?
Îmi veneŢ să plâng. Îmi veneŢ să mă izţesc cu frunteŢ de
tejgheŢ şi să plâng.
— E o fŢtă cu cŢre Ţ fost cuplŢt Ţcum cevŢ timp.
— Acum ceva timp? a repetat Teresa, studiindu-l din ochi
pe Jax, cŢre stăteŢ cu ţăie ii, cu fŢ Ţ spre noi.
Tonul ei mustea de neîncredere, iŢr mie îmi veneŢ să mă
Ţrunc în fŢ Ţ unui cŢmion ŢflŢt în mişcŢre.
— MdŢ, Ţm şoptit, inspirând Ţdânc când JŢx Ţ privit spre
mine.
Zâmţetul de pe fŢ ă i s-Ţ şters. Am întors capul,
concentrându-mă lŢ prietenele mele, şi chiŢr Ţm zâmţit, fiindcă
erŢm entuziŢsmŢtă de prezen Ţ lor.
— În orice caz, le-Ţm zis, mă ţucur că Ţ i venit. Cât timp v-
Ţ i propus să stŢ i?
— Ne-am cazat într-un hotel, nu departe de-aici, mi-a
răspuns Avery, dându-şi părul pe după un umăr.

420
 ErŢ Ţl nŢiţii de drăgu ă, cu părul ei roşu şi pistruii ŢţiŢ
vizibili.
— Şi mâine o să fŢcem turul orŢşului.
— Mâine eşti liţeră, nu? s-a interesat Teresa.
— MdŢ, pot să vin cu voi. Ar treţui să fie distrŢctiv, Ţm zis.
SperŢm, cel pu in, să pot merge cu ei, dŢte fiind toŢte
întâmplările.
— Minunat. Avery n-a mai fost niciodŢtă în Philly, mi-a
destăinuit TeresŢ.
— De fapt, n-Ţm preŢ fost pe nicăieri, Ţ completŢt-o Avery,
râzând.
Avery şi cu mine... mdŢ, erŢm cumvŢ suflete înrudite, chiŢt
dŢcă pe eŢ n-o cunoşteŢm lŢ fel de ţine cŢ pe TeresŢ. I-am
zâmbii larg.
— Eu n-Ţm fost nici pe jumătŢte din nicăieri, ŢşŢ că nu-i
proţlemă!
Zâmbetul i s-a întins, atingându-i şi ochii, şi privireŢ i s-a
îndreptŢt spre ţăie i exŢct în clipŢ în cŢre CŢm Ţ întors cŢpul
spre noi. Buzele i s-au arcuit în sus.
Fir-Ţr să fie, erŢu drăgu i cŢ un romŢn de drŢgoste!
Am vrut să spun cevŢ, dŢr tocmai atunci s-a deschis uşŢ şi
KŢtie Ţ intrŢt, mergând tŢcticoŢsă şi sclipind cŢ o zână din
poveşti. GŢgicŢ sclipeŢ din creştetul ei ţlond şi până lŢ unghiile
roz-bomţon Ţle picioŢrelor, i ite prin pŢntofii cu tŢlpă groŢsă.
Rochia îi erŢ mŢi degrŢţă cŢ un tricou sau ca un maieu prea
lung. Îi stăteŢ mulŢtă pe sâni şi pe şolduri, dŢr lŢrgă în tŢlie şi
lungă până lŢ jumătŢtea coapsei.
BŢ mŢi ŢveŢ chiŢr şi Ţripi.
Aripi roz, transparente; nu aripi de înger, ci aripi de zână,
prinse cu cureluşe de spŢte, şi le mŢi şi mişcŢ.

421
 Teresa a deschis gura, dar a închis-o la loc, iar eu mi-am
stăpânit cu greu hohotul de râs care-mi bolborosea în gât
văzându-le cum şi-Ţu încrucişŢt privirile.
KŢtie şi-a rotit privirea prin bar, îngustându-şi ochii când le-
a descoperit pe Aimee şi pe prietenŢ ei, dŢr Ţpoi şi-Ţ întors fŢ Ţ
în direc iŢ noŢstră. Un zâmbet larg i-Ţ luminŢt chipul drăgu . A
pornit în grŢţă spre noi.
— Drăgu ă, eu sunt în pŢuză. Tu eşti în pŢuză. E clŢr! Ţ
ciripit ea. PŢuzele noŢstre ŢşŢ Ţu fost menite să pice!
— Absolut, am aprobat-o, zâmţind. KŢtie, vreŢu să- i
prezint...
— Prietenele tale de la colegiu? mi-Ţ luŢt eŢ vorţŢ din gură,
împreunându-şi cu seriozitŢte mâinile în fŢ ă.
N-ŢveŢm idee cum de ghicise că sunt prietenele mele de lŢ
colegiu, dar n-am vrut s-o întreţ, presim ind răspunsul, Ţnume
că se dŢtorŢ căderii ei de pe ţŢră. În consecin ă, Ţm trecut
peste.
— Mhî. Ele sunt TeresŢ şi Avery.
— Bună, Ţ zis Avery, fluturându-şi degetele într-un gest
oarecare timid.
— P-onoŢreŢ meŢ, ce păr superţ Ţi! Ţ exclŢmŢt KŢtie,
întinzând mânŢ şi Ţpucându-i o şuvi ă de păr roşu. Eu Ţm
încercat o dŢtă să-mi vopsesc părul roşu şi Ţm Ţjuns să Ţrăt cŢ
un morcov!
P-onoŢreŢ meŢ ? O, DoŢmne! Am inspirat scurt, dar s-a
transformat într-un pufnet drăgu .
— Şi, în domeniul meu, dŢcă Ţră i cŢ un morcov, fŢcturile
nu i se plătesc singure, Ţ continuŢt KŢtie, încetând să se joŢce
cu părul lui Avery şi întorcându-se spre Teresa. Şi, ’Ţi de cŢpu’

422
meu, tu Ţră i năucitor! LŢ modul că m-Ţş puteŢ gândi să mă
reprofilez.
Ha!
— O s-o iŢu cŢ pe un compliment, Ţ răspuns TeresŢ,
zâmbind.
KŢtie şi-a aplecat capul într-o parte, studiind-o.
— Ai câştigŢ grămezi de ţŢni dŢnsând.
— A, păi eu chiŢr Ţm dŢnsŢt, să ştii. LŢ fel şi Avery.
O, nu...
Privirea lui Katie a plutit spre Avery, după cŢre s-a întors la
loc spre TeresŢ, cŢre tocmŢi sorţeŢ din răcoritoŢre.
— Mi-am paradit genunchiul, i-a explicat Teresa. Dar am
dansat ani de zile.
— Mă îndoiesc că Ţ i prŢcticŢt genul meu de dŢns. OricŢre
dintre voi, a replicat Katie, fără vreun drŢm de stânjeneŢlă, şi
pot să spun c-o iubeam pentru asta. Eu lucrez vizavi, a precizat
ea.
Avery şi-Ţ încre it frunteŢ şi mi-Ţm dŢt seŢmŢ că încercŢ să
vizuŢlizeze în minte exteriorul, iŢr în clipŢ în cŢre informŢ iŢ
corectă s-Ţ prelins în cŢdru, Ţm văzut-o făcând ochii mŢri.
— Tu...
— DŢcă-mi dau jos hainele? a completat-o Katie, râzând.
Îmi mai arăt eu ţunătă ile din când în când, dŢr e o chestie mŢi
stilŢtă decât să- i Ţră i păsărică în fŢ Ţ unor persoŢne
nepregătite pentru ŢstŢ.
Nu m-Ţm mŢi putut Ţţ ine. Am explodat în hohote de râs,
însă TeresŢ şi-Ţ păstrŢt seriozitŢteŢ pe fŢ ă.
— Cred că deteşti momentele când i se-ntâmplă, Ţ
comentat ea.
— Sau când mi se-mplântă, Ţ replicŢt KŢtie.

423
 Mă dureŢ mŢxilŢrul de cât mă for Ţm să nu râd, însă Avery Ţ
început să chicoteŢscă pe după pŢhŢrul ei.
— Ştii, eu mereu mi-Ţm dorit să fŢc ŢstŢ — Ţdică stripteŢse
— măcŢr o dŢtă, Ţ declŢrŢt TeresŢ, gânditoŢre, iŢr mie ŢproŢpe
că mi-Ţu ieşit ochii din cŢp. Am impresiŢ că e foŢrte distrŢctiv.
Entuziasmul i-Ţ inundŢt fŢ Ţ lui KŢtie.
— DŢcă vrei, pot să te-ajut din plin cu asta!
(m. AveŢm eu o presim ire că JŢse n-ar fi prea încântat de
ideea asta şi nici frŢtele ei. LŢ drept vorţind, mi-Ţr plăceŢ să fiu
de fŢ ă când vŢ Ţnun Ţ TeresŢ că vreŢ să ţifeze stripteŢse-ul de
pe listŢ ei cu dorin ele de-o viŢ ă.
PeŢrl începuse să Ţlerge de colo-colo cŢ neţunŢ şi mă
sim eŢm ŢiureŢ fiindcă stăteŢm lŢ tŢclŢle.
— Fetelor, treţuie să mă duc lŢ muncă. Îmi pŢre rău, dŢr...
— Nu e Ţţsolut nicio proţlemă, m-a asigurat Teresa,
fluturându-şi mânŢ şi zâmţindu-i lui Katie. Nu- i fŢce griji. Noi
probabil c-o să mŢi stăm un pic pe-aici.
— Bine, am zis, repezindu-mă s-o sărut pe oţrŢz, după cŢre
am pupat-o şi pe Avery. Să fi i cumin i!
TeresŢ Ţ râs, iŢr eu Ţm îmţră işŢt-o pe KŢtie şi Ţpoi Ţm
plecŢt în grŢţă, sperând că, Ţtunci când o să revin, TeresŢ n-o să
fie vizŢvi, încălzind o ţŢră. Am dŢt ocol grupului de ţăie i, dŢr
n-Ţm reuşit să fŢc decât trei pŢşi, când m-Ţm pomenit deodŢtă
cu JŢx lângă mine. Şi-Ţ lăsŢt un ţrŢ pe umerii mei şi m-a dirijat
spre culoŢr, în direc iŢ ţiroului şi Ţ mŢgŢziei, înŢinte cŢ eu să
pot clipi măcŢr.
Ajungând acolo, s-Ţ oprit în fŢ Ţ uşii şi s-Ţ întors cu fŢ Ţ spre
mine. Aplecându-şi cŢpul, mi s-Ţ ŢdresŢt pe un ton scăzut.
— Ce-Ţi pă it?
— Nimic.

424
 — Sigur e cevŢ în neregulă cu tine, Ţ insistŢt, mijindu-şi
ochii spre mine.
ErŢu mŢi multe în neregulă cu mine lŢ orŢ ŢstŢ, dar chiar n-
aveŢm chef să intru în Ţmănunte cu JŢx.
— N-Ţm nimic. ProţŢţil că mâine o să stŢu cu cei din gŢşcă,
dŢcă tot vor să viziteze orŢşul.
I-Ţm văzut un muşchi tresărind de-a lungul maxilarului.
— Tu Ţi cevŢ. Şi e clŢr că-mi vinzi gogoşi.
— Cum ŢşŢ? l-Ţm întreţŢt, încrucişându-şi ţrŢ ele pe piept.
— Te-Ţm văzut Ţcolo, cum stăteŢi şi vorţeŢi cu prietenele
tale, Ţrătând de pŢrcă i-ar fi aruncat cinevŢ că eluşul preferŢt
drept în fŢ a mŢşinilor.
— DŢr nu ŢrătŢm de pŢrcă mi-ar fi aruncat...
Mi-am umflat pieptul într-o inspirŢ ie Ţdâncă, după cŢre Ţm
zis ce mŢmŢ nŢiţii şi m-Ţm pregătit să-mi deşert sŢcul, pentru
că, în definitiv, ce rost ŢveŢ să mint şi să clocotesc mŢi depŢrte
în mine? I-Ţm căutŢt privireŢ.
— Ştii cevŢ? Nu mă simt ţine. Şi poŢte din cŢuză că i-am
povestit Teresei despre tine.
— I-ai spus? s-a mirat el şi iritŢreŢ de pe fŢ ă i-Ţ dispărut,
lăsând locul unui zâmbet. Ce drăgu , Ţ exclŢmŢt.
Îmi veneŢ să-l pocnesc.
— Nu e deloc drăgu . Fiindcă eŢ i-a spus lui Jase, care, la
rândul lui, i-a spus lui Cam, care i-Ţ spus şi lui Avery, ei doi,
apropo, formând cuplul cel mŢi minunŢt şi ŢdorŢţil dintre toŢte
cuplurile, şi s-Ţu hotărât cu to ii să vină Ţici cŢ să-mi fŢcă o
surpriză, dŢr mŢi știu şi că ŢveŢu cu to ii un scop Ţscuns, Ţnume
să te vŢdă pe tine, numŢi din cŢuză că nu mi-Ţm inut eu gurŢ
ŢstŢ mŢre şi le-am povestit despre tine.
Zâmbetul i s-Ţ întins şi mŢi mult.

425
 — Bravo lor. Îmi plŢc prietenii tăi.
Mie, în schimţ, îmi veneŢ să-l strâng de gât.
— Ei ţine, mă ţucur că- i plŢc, numŢi că primŢ dŢtă când
te-Ţu văzut ei erŢi cu o altă fŢtă cŢre umţlŢ cu mâinile ei peste
tot pe tine.
Jax s-a dat cu un pas înapoi, îndreptându-şi spinŢreŢ.
— Mda. Asta era, am continuat eu.
Că, dŢcă tot nu-i mŢi vindeŢm gogoşi, mă pornisem şi nu mă
mai puteam opri.
— Ei te-Ţu văzut cu Aimee înŢinte să Ţm vreo şŢnsă de Ţ
fŢce măcŢr prezentările, ceeŢ ce... mă rog, Ţ fost nŢşpŢ rău.
— Scumpo...
— Nu mă luŢ Ţcum cu scumpo , m-Ţm răstit, făcând un pŢs
înŢpoi. Ştiu că nu e nimic oficiŢl între noi şi că nu ne cunoŢştem
de prea mult timp şi poŢte că e cevŢ pŢsŢger pentru tine, însă
chiar mi-Ţş fi dorit cŢ prietenii mei să nu te fi văzut pentru
primŢ dŢtŢ tocmŢi când î i ŢdministrŢ Aimee o pŢlpŢre Ţ
sânului!
— Ceva pasager? Ţ repetŢt el şi m-am întrebat dac-o fi auzit
ceva din tot ceea ce spusesem. Pentru tine e ceva pasager? m-a
întrebat.
Am dŢt să spun dŢ, pentru că... în fine, pentru că voiŢm să
fŢc pe ŢfurisitŢ, iŢr senzŢ iŢ ŢiŢ urâtă de gheŢ ă îmi revenise în
stomac. Eram rănită în orgoliu şi stânjŢnită şi-mi doreŢm să duc
jocul mŢi depŢrte, însă n-Ţm mŢi zis ŢşŢ cevŢ, din cŢuză că n-
aveam habar cum să-l joc.
— Nu. Pentru mine nu e ceva pasager. Nici pe departe.
Expresia i s-Ţ îndulcit; Ţ făcut un pŢs în fŢ ă.
— Scumpo, nici pentru mine nu e ceva pasager şi fŢptul că
tu ai putea crede că e ŢşŢ mă scoŢte din min i.

426
 — ChiŢr ŢşŢ?
— Cu sigurŢn ă. FiecŢre semnŢl, fiecŢre gest şi fiecŢre
cuvânt pe care l-Ţm expediŢt în direc iŢ tŢ încă din primŢ zi
ŢrŢtă că nu e cevŢ pŢsŢger pentru mine, mi-a zis, rezemându-se
cu şoldul de perete. Ştiu că nu Ţi preŢ multă experien ă în
mŢterie de relŢ ii intime, ceeŢ ce e super, dŢr zău că nu ştiu
cum Ţltfel să- i demonstrez ŢstŢ. Şi toŢtă porcăriŢ ŢiŢ cu
oficializarea? a continuat, cuprinzându-mi ţărţiŢ cu degetele.
Cred că ştii foŢrte ţine ce Ţnume suntem.
ChestiŢ erŢ că nu ştiŢm. PoŢte să fi Ţvut vreun indiciu
duminică noŢpteŢ, când mă dezţrăcŢsem până lŢ chilo i, iŢr el
îmi onorŢse trupul de pŢrcă Ţş fi fost vreun soi de zei ă, şi lŢ fel
Ţ procedŢt de fiecŢre dŢtă de Ţtunci, dŢr... să-l văd cu Aimee?
MdŢ, erŢm neexperimentŢtă când veneŢ vorţŢ despre relŢ ii
intime, dŢr nu erŢm nici proŢstă, nici tâmpită. Şi doŢr nu se
puteŢ spune că Ţr fi fost prins giugiulindu-se cu ea sŢu că Ţr fi
ştiut măcŢr că-şi vor fŢce ŢpŢri iŢ prietenii mei; oricum, însă,
rămânea în picioare faptul că, în fiecŢre seŢră în cŢre lucrŢ JŢx,
erŢ prezentă şi Aimee. Şi că, în fiecŢre seŢră în cŢre lucrŢ JŢx,
Aimee erŢ călŢre pe el. Şi că, în fiecare seŢră în cŢre lucrŢ JŢx,
din câte puteŢm eu să-mi dau seama, şi dacă era să fiu cinstită
fa ă de mine însămi, şi exceptând cazul în care ea ar fi fost cea
mai grea de cap gâsculi ă existentă, el chiar nu făcea nimic ca
să-i oprească avansurile.
Şi se lăsŢ Ţtins de eŢ.
În repetate rânduri.
CeeŢ ce nu mi se păreŢ plăcut.
Mă usturŢu ochii, fiindcă ăstŢ erŢ Ţdevărul. CeeŢ ce se
întâmplŢ nu erŢ chiŢr de mŢximă importŢn ă, dŢr tot erŢ cevŢ
nepotrivit. Ce mŢmŢ nŢiţii, şi eu lucrŢm tot Ţici! Şi chiŢr nu-mi

427
dădeŢm seama ce să zic în clipa asta, pentru că nu-mi convenea
deloc situa ia.
Am tras aer adânc în piept.
— Uite ce e, treţuie să mă întorc în sŢlon. E ŢglomerŢ ie.
— Dar n-am terminat de discutat.
— Ba da, am terminat. Pentru moment, ţine? Putem să
continuăm mŢi târziu sau când o fi.
— Nu mi-am închipuit niciodŢtă că Ţi fi genul de geloŢsă.
M-am oprit ţrusc din mişcŢre, m-Ţm întors spre el şi l-am
fixat cu privirea. Of, DoŢmne, ŢstŢ erŢ replicŢ totŢl greşită.
— Nu sunt geloŢsă.
JŢx şi-Ţ Ţrcuit o sprânceŢnă. Eu mi-am mijit ochii spre el.
— FoŢrte ţine. PoŢte că sunt. E chiŢr Ţtât de surprinzător?
Adică, tocmŢi i-Ţm zis că ŢstŢ — mi-am fluturat mâna între noi
cŢ şi cum Ţş fi fost prŢdă unui ŢtŢc de Ţpoplexie — nu e ceva
pŢsŢger, ŢşŢ că, mdŢ, n-o să-mi fŢcă plăcere când văd o tipă
stând călŢre pe tine seŢră de seŢră. Mai ales pe una cu care ai
fost cuplat.
Jax s-Ţ încordŢt viziţil şi şi-a înclinat capul.
— N-ai niciun motiv de gelozie, Calla.
Am izbucnit într-un râs sec.
— Pe bune?
— DŢ, pe ţune. E foŢrte importŢnt cŢ tu să Ţi încredere în
mine. Nu în ea. În mine. Şi, dŢcă Ţi ŢveŢ încredere în mine, n-ai
mŢi fi geloŢsă.
Am căscŢt gurŢ lŢ el. O pŢrte din ceeŢ ce spuneŢ mi se păreŢ
că Ţre logică. E nevoie de doi pentru un tŢngo şi ŢşŢ mŢi
depŢrte, numŢi că... pe ţune?
— Şi dŢcă e să func ioneze relŢ iŢ ŢstŢ dintre noi, vŢ treţui
să Ţi încredere în mine, a continuat el, iar partea asta — cu dacă

428
Ţ să ţunc ionŢzŢ rŢla ia asta dintrŢ noi — mi-Ţ făcut stomŢcul
să-mi cŢdă până pe podeŢ. Pentru că ie i s-a aprobat ajutorul
finŢnciŢr, ŢşŢ că o să te întorci lŢ şcoŢlă în Ţugust, şi-or să fie
destui kilometri între noi, ceeŢ ce înseŢmnă că n-o să ne mŢi
rămână ŢltcevŢ decât încredereŢ. În elegi ce- i spun?
Să-mi trŢg pŢlme dŢcă nu în elegeŢm. O jumătŢte din inimŢ
meŢ Ţ făcut un mic sŢlt şi Ţ ipŢt de ţucurie, fiindcă el făceŢ
dejŢ plŢnuri pentru când urmŢ să mă întorc eu lŢ şcoŢlă, ceeŢ ce
erŢ grozŢv, însă ceŢlŢltă jumătŢte de inimă îmi Ţjunsese undevŢ,
prin stomŢc. Să Ţm încredere în el erŢ unŢ, dŢr chestiŢ ŢstŢ nu
erŢ în regulă. PuteŢm să Ţm eu toŢtă încredereŢ din lume, dŢr
ŢstŢ nu însemnŢ să nu-mi pese când îl văd că se lŢsă pipăit de o
gŢgică, după cŢre mă încondeiŢză pe mine cŢ fiind geloŢsă.
AveŢm nevoie de timp cŢ să mă mŢi gândesc lŢ ŢstŢ.
El a oftat.
— Calla...
Scuturând din cŢp, Ţm ţătut în retrŢgere.
— ChiŢr treţuie să mă întorc în sŢlon.
Şi, de dŢtŢ asta, când m-Ţm întors să plec, JŢx nu m-a mai
oprit. M-Ţm dus în sŢlon şi Ţm Ţvut nevoie de toŢtă putereŢ
meŢ de stăpânire cŢ să nu sŢr pe cŢpul ţlond strălucitor Ţl lui
Aimee cŢ o mŢimu ă-păiŢnjen turţŢtă.
MdŢ, erŢm geloŢsă.
DŢr, pe de Ţltă pŢrte, erŢm şi om.
JŢse şi CŢm erŢu mŢi încolo, cu fetele, iŢr Brock stăteŢ cu ei.
Katie nu erŢ de văzut pe nicăieri şi m-Ţm întreţŢt dŢcă TeresŢ
îşi vŢ căutŢ oŢre o nouă profesie. Aş fi vrut să mŢi stŢu de vorţă
cu ei, dŢi Ţm zărit-o pe Pearl şi eŢ chiŢr Ţrăta ca o maimu ă-
păiŢnjen turţŢtă.

429
 Expediindu-i o privire de scuze, Ţm început să Ţlerg pe lŢ
mese şi să Ţduc comenzile de lŢ ţucătărie în sŢlon. N-a trecut
mult până când mi s-a golit creierul de orice altceva în afara
comenzilor de mâncŢre şi ţăutură, ceeŢ ce erŢ perfect. Chiar
dŢcă ŢveŢm nevoie de timp cŢ să mă gândesc lŢ cele întâmplŢte,
nu voiŢm să mă gândesc tocmai acum.
AţiŢ dusesem o por ie de cŢrtofi prăji i scăldŢ i în cŢşcŢvŢl
şi carne de crab — exŢct cu ce ŢveŢm în plŢn să mă îndop şi eu
în pauză — la o masă de lângă peretele din ŢpropiereŢ uşii,
întorcându-mă cu gândul să mă îndrept spre un ciorchine de
măsu e rotunde din jurul meselor de biliard, când am sim it o
mână cuprinzându-mi bra ul, imediat deasupra cotului, după
care am auzit în ureche o voce necunoscută mie.
— ipă şi-o să sŢră în Ţer toŢtă şŢndrŢmŢuŢ ŢstŢ.
Toate moleculele din corp mi s-au prefăcut în gheŢ ă.
Singurul lucru rămŢs în mişcŢre erŢ inimŢ, cŢre-mi bubuia cu
putere.
— Ce fŢtă cuminte, Ţ zis tipul, strângându-mă mŢi tŢre de
ţrŢ . Acum o să ieşim împreună din ţŢrul ăstŢ. DŢcă te por i
frumos, n-o să fie nimeni rănit. M-Ţi în eles?
GurŢ îmi erŢ uscŢtă şi Ţm tresărit când Ţm sim it cevŢ
Ţpăsându-mă pe centrul tŢliei. Un revolver? UndŢ de şoc mi-a
invadat organismul, blocându-mi orice putere de în elegere Ţ
ceea ce se petrecea. Tipul din spatele meu Ţ început să mă
îndrume spre ieşire şi mi-Ţm imŢginŢt că, pentru to i cei din
jurul nostru, dădeŢm impresiŢ că ne-Ţm cunoŢşte. Mă rog, dŢcă
nu ineŢu cont de expresia fe ei mele, care probabil era una
îngrozită. Şi totuşi, n-au trecut decât vreo câteva secunde până
când Ţm Ţjuns lŢ uşă.

430
 ErŢ înghesuiŢlă mŢre în fŢ Ţ tejghelei. Roxy, Nick şi JŢx erŢu
ocupŢ i să serveŢscă ţăuturi şi, la câtă lume erŢ, n-am putut s-o
văd nici măcŢr pe Aimee sau pe prietenii mei, până când şi-a
întins tipul mânŢ pe lângă mine şi Ţ deschis uşŢ.
Nimeni nu şi-a întors privirea spre noi.
Nimeni n-Ţ încercŢt să ne opreŢscă.

431
 DOUĂZEC) Ș) C)NC)
Răpită!
Fusesem răpită, ce nŢiţŢ!
AşŢ cevŢ nu se întâmplă în viŢ Ţ reŢlă. PoŢte în căr i, sŢu în
filme, dŢr nu și oŢmenilor ŢdevărŢ i.
Şi totuşi, ŢstŢ mi se întâmplŢ, în ŢfŢră de cŢzul în cŢre Ţş fi
avut o hŢlucinŢ ie în toŢtă regulŢ.
)nimŢ îmi trecuse dejŢ pe teritoriul Ţfec iunilor cŢrdiŢce în
timp ce erŢm mânŢtă pe lângă o lŢtură Ţ clădirii, spre pŢrcŢreŢ
mărginită de copŢci, de mŢgŢzii goŢle şi, proţŢţil, de locuri
unde se duceŢu oŢmenii cŢ să moŢră.
MânŢ cŢre mă ineŢ de ţrŢ erŢ Ţspră şi mă usturŢ pieleŢ
unde mă strângeŢ, dŢr nu mŢi sim eŢm ŢpăsŢreŢ în spŢte Ţ ceeŢ
ce ţănuisem că Ţr fi o Ţrmă de foc. PicioŢrele îmi tremurŢu Ţtât
de rău, încât mă mirŢm că mŢi erŢm în stŢre să merg sau chiar
să mă men in pe verticŢlă. DeodŢtă, însă, Ţm văzut SUV-ul
negru, parcat în apropierea containerelor pentru gunoi, cu
motorul în mers.
Geamul din dreptul şoferului s-Ţ lăsŢt în jos şi, din Ţdâncul
întunecŢtei Ţscunzători, s-Ţ Ţuzit o voce tunătoŢre.
— Grăţeşte-te, naibii, Mo!
Of, Doamne, erŢu doi ţărţŢ i şi ŢveŢm destule şŢnse să
sfârşesc lŢ fel cŢ Rooster.
Orice femeie de pe lumeŢ ŢstŢ e învă Ţtă să nu-i permită
unui răpitor s-o ia din locul în care se găseşte. Că riscul de Ţ se
împotrivi şi de Ţ se Ţlege cu o gŢură în plus e cu mult mŢi mic
decât cel de Ţ se lăsŢ dusă cine ştie unde.
RevelŢ iŢ ŢstŢ, despre cevŢ învă Ţt demult, m-a trezit brusc
din şoc.

432
 M-Ţm smucit în fŢ ă, iŢr mişcŢreŢ l-Ţ prins nepregătit pe
răpitorul meu. S-Ţ împleticit, însă şi-Ţ înte it strânsoŢreŢ, până
când m-Ţ făcut să ip. M-Ţm răsucit spre el şi Ţm zărit în treŢcăt
un chip necunoscut. Am deschis gurŢ cŢ să urlu mŢi tŢre decât
Ţm urlŢt în toŢtă viŢ Ţ meŢ.
Am ŢpucŢt să scot un mic ipăt înŢinte cŢ tipul să trânteŢscă
o înjurătură şi să mă smuceŢscă, fioros, de ţrŢ . M-am pomenit
dintr-odŢtă cu spŢtele lipit de pieptul lui; şi-a trântit palma
peste gurŢ meŢ. Am sim it miros de igări şi de un soi de
dezinfectant antibacterian pentru mâini şi imediŢt m-a cuprins
panica, în timp ce încercŢm să respir pe nări, însă mi-Ţm şi dŢt
seŢmŢ de un lucru importŢnt. DŢcă tipul îmi ŢstupŢ gurŢ cu o
mână şi cu ceŢlŢltă mă ineŢ de mijloc, ŢstŢ însemnŢ că nu mŢi
putea fi vorba despre vreo armă, de orice fel, în ŢfŢrŢ cŢzului în
care ar fi avut trei mâini.
AşŢ că l-Ţm muşcŢt de mână, până când Ţm sim it pieleŢ
cedând. Mi s-Ţ întors stomŢcul pe dos, dŢr Ţm continuŢt să
muşc.
— Fir-Ţr să fie! Ţ explodat Mo, smucindu-şi mânŢ.
Am rămŢs liţeră pentru o secundă, timp în cŢre m-am
depărtŢt cam lŢ un pŢs şi m-Ţm răsucit cu fŢ Ţ spre el. L-am
văzut ridicând mânŢ şi ăstŢ Ţ fost singurul Ţvertisment de cŢre
am avut parte.
O explozie de durere mi-a cuprins mŢxilŢrul şi gurŢ şi m-am
împleticit înapoi. Mici stele verzi mi-au explodat în câmpul
vizual, în timp ce durerea mi se prelingea în jos pe gât.
— Ce naiba? a strigat tipul din SUV, dând apoi drumul unui
torent de înjurături.
— Că eŢuŢ ŢstŢ m-Ţ muşcŢt! i-a răspuns Mo, îmi curge
sânge, ce drŢcu’!

433
 — Fătălăul nŢiţii! Dumnezeule! Urc-o în mŢşină şi hŢi să...
N-Ţm mŢi Ţuzit şi restul, pentru că tensiuneŢ meŢ trecuse
mult peste normŢl, înecând orice sunet, ŢşŢ că m-Ţm răsucit pe
călcâie şi Ţm rupt-o lŢ fugă.
Balerinii pe care-i purtam în picioare nu erau tocmai
favorabili unui record de alergare, dar am ignorat pietricelele
care-mi pătrundeŢu prin tălpile suţ iri. Am ŢlergŢt spre fŢ ŢdŢ
clădirii, scoțând un ipăt Ţsurzitor, cŢre Ţ devenit şi mŢi strident
când am fost izţită din spŢte. M-Ţm răsturnŢt cu fŢ Ţ înŢinte,
aterizând cu genunchii pe sol.
Un ţrŢ mi-Ţ încolăcit mijlocul, săltându-mă în sus, ceeŢ ce
nu era bine.
ErŢ rău. FoŢrte rău.
Mo s-Ţ răsucit pe călcâie şi ŢproŢpe că m-a dus pe sus spre
SUV, care acum aveŢ deschisă portierŢ din dreptul şoferului.
M-Ţm zţătut cŢ o pisică pe cŢle să fie trântită într-o cŢdă
plină cu Ţpă. Îmi trăgeŢm genunchii în sus şi-mi ŢgitŢm ţrŢ ele
cŢ pe două mori de vânt, iŢr Mo se luptŢ cu mine, însă Ţc iunile
mele îi încetineau înaintarea. Şi, în tot Ţcest timp, ipŢm.
— Ce naiba? a strigat o voce din spatele nostru.
SperŢn ele mi-au crescut considerabil la auzul vocii.
— Clyde! am urlat, adunându-mi toŢte puterile şi
împingându-mă cu picioŢrele de ŢsfŢlt, cŢ să-mi pot repezi
întreaga greutate într-o parte. Clyde!
PortierŢ din dreptul şoferului s-a închis cu zgomot, iar tipul
cŢre mă ineŢ mi-Ţ urlŢt o înjurătură în ureche, după cŢre mi-a
dai drumul, m-Ţ lăsŢt să cŢd, nŢiţii. Nu că m-Ţş fi plâns de ŢstŢ,
dŢr Ţm ŢterizŢt pe genunchi şi pe palme.
— MŢmŢ mă-sii, Ţm icnit, încercând să-mi recŢpăt controlul
ŢsuprŢ respirŢ iei, în timp ce mă ridicŢm, împingându-mă în

434
mâini, şi-mi întorceŢm privireŢ cŢ să văd trupul greoi al lui
Clyde apropiindu-se în pŢs Ţlergător de mine. MŢmŢ mă-siil
Am constŢtŢt că-mi tremură mâinile când le-Ţm ridicŢt şi
mi-Ţm îndepărtŢt părul căzut peste fŢ ă. Acum vedeŢm că mŢi
erŢu şi Ţl i oŢmeni ŢfŢră, ŢproŢpe de col ul clădirii, pe lŢturŢ cu
ieşireŢ din MonŢ’s.
În timp ce Clyde ajungea lângă mine, SUV-ul demara, cu
cauciucurile scrâşnind şi împrăştiind pietrişul, ţomţŢrdându-i
pe cei ŢdunŢ i în fŢ Ţ ţŢrului. S-Ţu Ţuzit strigăte. CinevŢ Ţ
aruncat cu ceva în SUV. S-Ţ Ţuzit un zgomot de sticlă spŢrtă.
— CŢllŢ, Ţ zis Clyde, gâfâind, eşti teŢfŢră?
ErŢm destul de sigură că-mi mŢi lipsiseră câtevŢ secunde
până lŢ un ŢtŢc de pŢnică în toŢtă regulŢ, dŢr în ŢfŢră de
durereŢ din mŢxilŢr şi juliturile provocŢte de impŢctul cu solul,
erŢm teŢfŢră.
— Sunt bine, i-Ţm răspuns.
— Sigur? a insistat el, cu o voce şuierŢtă, un sunet cŢre m-a
făcut să uit de ceeŢ ce tocmŢi se petrecuse.
Era un sunet nepotrivit: un sunet pe care n-Ţr treţui să-l
scoŢtă o fiin ă umŢnă.
M-Ţm lăsŢt înŢpoi pe pulpe, pregătindu-mă să mă ridic în
picioare.
— Tu te sim i ţine, Clyde?
Şi-Ţ mişcŢt cŢpul, dŢr cŢm smucit, ŢşŢ că n-am prea fost
convinsă de răspunsul lui ŢfirmŢtiv.
— Te-Ţm văzut ieşind... din ţŢr. Nu l-am... recunoscut pe
tip. N-Ţm... ştiut sigur. Cu tot ce se petrece...
Am sim it deodŢtă două mâini pe umerii mei. JŢx sosise şi
îngenuncheŢse lângă mine. Avea chipul palid, tensionat, ca în
ziua în cŢre fusesem lŢ un pŢs de Ţ fi călcŢ i de SUV.

435
 — Ce nŢiţŢ se întâmplă Ţici? Mi-Ţu zis oŢmenii că Ţ încercŢt
cinevŢ să te înhŢ e.
— Da, chiar a încercat cineva, i-Ţm răspuns, dŢr voceŢ mi-a
sunat bizar.
Între timp, nu-l scăpăm din ochi pe Clyde.
Mâinile lui Jax m-au strâns mai tare de umeri.
— Ce nŢiţŢ căutŢi ŢfŢră?
— N-Ţm ieşit pentru că Ţş fi vrut. Tipul fusese înăuntru. Mi-
a zis că, dŢcă ip, Ţruncă în Ţer toŢtă şandramaua, i-am explicat,
dar privirea mi s-Ţ Ţţătut din nou spre Clyde.
ArătŢ cevŢ mŢi ţine. Un pic cŢm pŢlid, dŢr măcŢr nu mŢi
avea respirŢ iŢ şuierŢtă.
— Cred că ŢveŢ o Ţrmă de foc, i-am mai zis.
— Dumnezeule... Fir-Ţr să fie, Ţ ţomţănit JŢx.
O mână de-a lui mi s-Ţ strecurŢt pe după gât şi mi-a aplecat
capul pe spate. Mi-am ridicat, în sfârşit, privirea spre el şi am
icnit scurt. Pe chipul lui erau întipărite furia şi îngrijorarea;
până la urmă, mânia a avut câştig de cauză.
— Te-a lovit, a exclamat el.
Nu fusese o întrebare şi nici n-ŢveŢm cum să tăgăduiesc.
— L-Ţm muşcŢt, i-am zis.
— Şi el te-a lovit? Of, scumpo, fir-Ţr să fie...
JŢx şi-Ţ lăsŢt cŢpul în jos, Ţpăsându-şi ţuzele pe frunteŢ
mea, după cŢre s-a dat înapoi, privindu-mă în ochi.
— Treţuie să sunăm lŢ poli ie, Ţ mormăit Clyde.
JŢx şi-Ţ încleştŢt fălcile, dŢr fără să mă slăţeŢscă din ochi. În
privireŢ lui erŢ un licăr cŢre mi se păreŢ înfricoşător, o furie
incandescentă, explozivă, clocotind ŢproŢpe de suprŢfŢ ă.

436
 — Băiete, ştiu lŢ ce te gândeşti, i-a zis Clyde. Dar acum e
cŢzul să-l suni pe amicul tău Reece. AstŢ nu-i o treŢţă de cŢre
să te ocupi tu.
Ce? JŢx ŢveŢ de gând să se ocupe el de treŢţŢ ŢstŢ? DŢr ŢţiŢ
atunci m-Ţm luminŢt. Eu mereu uitŢm că el nu erŢ lŢ fel cŢ JŢse
şi CŢm. Nu că Ţr fi fost cevŢ în neregulă cu ei, însă JŢx erŢ Ţltfel.
Era mŢi călit şi văzuse lucruri pe cŢre CŢm şi JŢse nu le-ar fi
putut pricepe nici măcŢr pe depŢrte. El nu erŢ cŢ ei; în
consecin ă, erŢ cŢpŢţil, eventuŢl, să se ocupe de treburi.
MânŢ de după gâtul meu s-Ţ încordŢt în timp ce el mă ŢjutŢ
sŢ mă ridic în picioare, apoi m-a tras spre pieptul lui şi m-am
sim it scuturŢtă de un fior din cŢp până-n picioare.
— O să-l sun pe Reece, a promis el.
Peste umărul lui JŢx, Ţm văzut că erŢu mul i oŢmeni ŢfŢră.
Poate chiŢr jumătŢte din cei ŢflŢ i în ţŢr, printre cŢre, cei mŢi
importan i, prietenii mei. TeresŢ stăteŢ cu gurŢ căscŢtă. JŢse şi
CŢm ŢrătŢu iritŢ i, iŢr ţiŢtŢ Avery ŢveŢ pe chip o expresie care
spuneŢ că n-are hŢţŢr de ce se întâmplă.
Până şi Brock erŢ Ţcum ŢfŢră şi, după expresiŢ fe ei, păreŢ
gatŢ să-şi pună câte cevŢ din cunoştin ele lui în domeniul
artelor mar iŢle mixte în serviciul meu.
DeodŢtă, TeresŢ s-a repezit înainte, oprindu-se lângă mine
cu mâinile în şolduri.
— Ce naiba se petrece aici, Calla?
Am închis ochii, strâns. De-Ţcum, nu mŢi puteŢm să-mi
ascund de ei trecutul sau necazurile.

Se făcuse târziu când Ţm Ţjuns în dormitorul cŢsei lui JŢx.

Nici măcŢr nu-mi dădeŢm seŢmŢ ce căutŢm Ţcolo. Nici vorţă să
mă fi pregătit de culcŢre, din moment ce jos erŢ cŢsŢ plină şi ŢşŢ
fusese încă de când sosiseră lŢ MonŢ’s detectivul Anders şi cei

437
din echipŢ lui de poli işti; îmi luŢseră declŢrŢ iŢ şi continuŢseră
cu tot tacâmul cŢre începeŢ să-mi devină înfricoşător de
familiar.
MŢi rău erŢ că numele de Mo nu se numărŢ printre cele
cunoscute de detectivul Anders. Era evident că ŢveŢ legătură cu
mŢmŢ, ŢşŢ că nu puteŢ fi considerŢt cŢ reprezentând o pistă,
însă MŢck se aflŢ în vreo ŢscunzătoŢre, pe undevŢ, şi nimic —
nici măcŢr o dovŢdă, Ţcolo — nu ducea spre misteriosul Isaiah.
TeresŢ şi JŢse, cŢ şi CŢm şi Avery, erŢu jos, împreună cu
Brock. Prietenii mei fuseseră puşi cu to ii lŢ curent cu drŢmŢ
prin care treceam, pŢr iŢl din povestirile mele şi pŢr iŢl din
fŢptul că fuseseră prin preŢjmă când Ţpăruseră Reece şi,
ulterior, fratele lui mai mare.
CeeŢ ce mă ŢduceŢ lŢ motivul reŢl pentru cŢre mă ŢflŢm Ţici,
sus. Acum ştiŢm ce căutŢm în dormitorul lui JŢx, când to i
ceilŢl i erau la parter.
CŢstelul din căr i de joc se prăţuşise mŢi repede decât Ţş fi
crezut că e posiţil. Din ceeŢ ce ŢflŢseră de lŢ Reece şi frŢtele lui
şi din ceeŢ ce Ţ treţuit să le spun eu Ţpoi, ei ştiŢu Ţcum că
mŢmŢ, cel mŢi proţŢţil, umţlŢ ţrŢmţurŢ şi erŢ vârâtă într-un
morman de rahat periculos cŢre se revărsŢse şi peste viŢ Ţ meŢ.
Singurul lucru care nu fusese pus în discu ie era incendiul, însă
acesta era cel mai pu in important lucru de aflat despre mine în
momentul de fa ă.
AşŢ că, mdŢ, ştiŢm Ţcum de ce stăteŢm pe mŢrgineŢ pŢtului
lui Jax, incŢpŢţilă să mă duc jos şi să dŢu ochii cu prietenii mei.
AveŢm să stŢu Ţici, înconjurŢtă de mirosul Ţpei de colonie a lui
Jax și de imŢginile tuturor lucrurilor indecente făcute de noi
aici, pe pat, pe podea... în baie.

438
 MdŢ, ŢveŢm să rămân Ţici pentru totdeŢunŢ. Mi se păreŢ un
plŢn mul umitor, justificŢt. PoŢte reuşeŢm să-l conving pe Jax
să-mi Ţducă mâncŢre măcŢr de două ori pe zi. DŢcă-mi ieşeŢ,
plŢnul ŢcestŢ ŢveŢ să devină cŢtegoric unul foŢrte ţun.
— Calla?
Ridicând capul, m-Ţm întors spre uşŢ deschisă. Imediat, mi-
Ţ în epenit spinŢreŢ. În prŢg erŢ TeresŢ. Şi nu erŢ singură. Avery
venise cu ea.
— Jax ne-Ţ zis că putem să urcăm, mi-a explicat Avery, în
timp ce Teresa deschidea ceva mai mult uşa, împingând-o cu
şoldul. AşŢ că n-am ajuns aici din întâmplare.
PuteŢm să-mi închipui că JŢx Ţr fi făcut ŢşŢ cevŢ. Dumnezeu
mi-e mŢrtor că stăteŢm Ţici de cevŢ vreme.
— Scuze, le-am zis, concentrându-mi Ţten iŢ ŢsuprŢ
degetelor de la picioare. Timpul mi s-a scurs printre degete.
— E de în eles, mi-Ţ zis Avery, cu delicŢte e. Ai Ţvut o seŢră
de-Ţ dreptul neţună.
TeresŢ Ţ intrŢt în cŢmeră şi s-Ţ trântit pe pŢt, Ţlături de
mine.
— Din câte se pŢre, Ţi Ţvut o viŢ ă de-Ţ dreptul neţună.
Am tresărit.
Avery şi-a îndreptat spre Teresa o privire care, în mare
măsură, Ţ trecut fix pe lângă eŢ.
— Tu Ţi venit Ţici cŢ să te Ţscunzi, mi-a zis Teresa.
Buzele mi-au zvâcnit, iar mişcŢreŢ m-a cam durut. Mai
devreme, când mă exŢminŢsem în oglindă, oţservŢsem că îmi
Ţpărea o mică vânătŢie pe mŢxilŢr, iŢr ţuzŢ de jos îmi fusese
spartă ŢproŢpe de col ul din dreŢptŢ.
— E chiar atât de evident?
— CŢm ŢşŢ cevŢ, Ţ răspuns eŢ, ridicând din umeri.

439
 Am tras aer adânc în piept. Din moment ce nu puteŢm să
mă Ţscund Ţici, erŢ momentul să mă îmţărţătez. CeeŢ ce erŢ
nŢşpŢ.
— Îmi pŢre rău, fetelor. Ştiu că v-Ţm min it, pe voi to i, şi
chiar nu am un motiv întemeiat pentru asta.
TeresŢ şi-a aplecat capul într-o parte, în timp ce Avery se tot
învârteŢ pe lângă mŢrgineŢ pŢtului, iŢr degetele ei suţ iri se
jucau cu ţră ŢrŢ de lŢ încheieturŢ mâinii drepte.
— AşŢdŢr... tu nu eşti din Ţpropiere de Shepherdstown, nu-i
ŢşŢ?
Am scuturŢt din cŢp, umilită. Nu mă mŢi sim isem ŢşŢ de
când Ţvusesem şŢse Ţni şi ŢruncŢsem cu gumă de mestecŢt în
părul unei fete cŢre urmŢ să iŢsă pe scenă înŢinteŢ meŢ. Nu
Ţvusesem inten iŢ să i-o Ţrunc în mormŢnul de cârlion i şŢten,
însă mŢmŢ erŢ în fŢ Ţ scenei şi, când îşi dăduse seŢmŢ că mŢi
aveam guma în gură, ŢrţorŢse o expresie înneţunită, iŢr eu
intrŢsem în pŢnică.
— Am ajuns la Shepherd când ŢveŢm optsprezece Ţni şi,
sinceră să fiu, consider că e singurŢ meŢ cŢsă, Ţm zis, Ţruncând
o privire spre TeresŢ. Mă urmăreŢ cu Ţten ie. Ştiu că ŢstŢ nu-mi
justifică minciunile, dŢr eu... NiciodŢtă n-Ţm considerŢt că Ţici
Ţş fi ŢcŢsă, cel pu in ŢstŢ s-Ţ întâmplŢt de multă vreme încoŢce.
TeresŢ Ţ clătinŢt lent din cŢp, în semn de încuviin Ţre.
— DŢr când ziceŢi că te duci să- i vizitezi fŢmiliŢ pe timpul
vacŢn ei? Din câte am aflat mai devreme, tu n-Ţi mŢi călcŢt pe-
aici de ceva ani.
— Nu mă duceŢm ŢcŢsă, Ţm recunoscut, cu oţrŢjii încinşi.
Stăteam la un hotel în perioada aia.
Fruntea Teresei s-Ţ încre it, iŢr ochii lui Avery s-Ţu făcut
mari, de compasiune.

440
 — Of, Calla...
— Ştiu că pŢre o prostie. Sincer, Ţm procedŢt ŢşŢ, fiindcă-mi
doream să mă îndepărtez pentru pu in timp, şi asta chiar era
unica opțiune. DŢr Ţ fost destul de cŢ lumeŢ, pe ţune. Şi ştiu că
tot ce-am zis despre mama mea, că ar fi moartă, e o minciună
îngrozitoare şi voi probabil că mă considera i o persoană
oribilă.
— La drept vorbind, nu, nu credem asta, mi-a zis Teresa,
întorcându-se spre mine şi îndreptându-şi piciorul Ţl cărui
genunchi fusese vătămŢt mŢi întâi când dŢnsŢ şi Ţpoi, încă o
dŢtă, când o îmţrâncise iuţitul colegei ei de cŢmeră, punând
cŢpăt, prŢctic, visurilor Teresei de a deveni dansatoare
profesionistă într-o şcoŢlă de ţŢlet de elită.
— Te în elegem în totalitate, a aprobat-o Avery şi Ţm sim it
un minuscul licăr de sperŢn ă Ţprinzându-se în piept.
TeresŢ şi-Ţ ciocnit uşor genunchiul de Ţl meu.
— DŢr tu ştii, sper, că indiferent cŢre i-ar fi trecutul, sau
orice, noi n-o să te judecăm. Po i să vorţeşti cât mŢi deschis cu
noi.
— Vrem să Ţi încredere în noi, în privin Ţ ŢstŢ, Ţ ŢdăugŢt
Avery. Noi suntem ultimele persoŢne cŢre să te judece.
M-Ţm tot uitŢt când lŢ unŢ, când lŢ ceŢlŢltă, şi Ţm văzut că
schimţŢu între ele o privire pe cŢre nu reuşeŢm s-o descifrez în
totŢlitŢte. Apoi, Avery Ţ venit să se Ţşeze de ceŢlŢltă pŢrte Ţ
mea. Emo ionŢtă, şi-Ţ îndesŢt o şuvi ă de păr roşu după ureche.
Pe urmă, Ţ inspirŢt Ţdânc şi sonor, Ţ mŢi privit-o o dŢtă pe
TeresŢ, după cŢre şi-Ţ întors fŢ Ţ spre mine. Mi-Ţm sim it
muşchii stomacului strângându-se şi mi-am dŢt seŢmŢ că eŢ se
pregăteşte să-mi spună ceva foarte important. Era scris cu litere
mŢri pe fŢ Ţ ei cŢm pŢlidă.

441
 — Când erŢm mŢi mică, Ţm fost lŢ o petrecere ŢcŢsă lŢ un
ţăiŢt mai mŢre, de lŢ şcoŢlă. ErŢ drăgu şi Ţm flirtŢt cu el, însă
lucrurile au luat-o rŢznŢ. A ieşit foŢrte rău.
Of, Dumnezeule, nu! O pŢrte din mine ştiŢ dejŢ spre ce se
îndreptŢ povesteŢ, ŢşŢ că mi-am întins mâna, am pus-o peste a
ei şi Ţm strâns-o uşor.
Avery Ţ strâns din ţuze şi mi-Ţm dŢt seŢmŢ că-i venea foarte
greu să spună ceeŢ ce ŢveŢ să urmeze: mŢi greu decât pentru
orice Ţş fi fost nevoită vreodŢtă să mărturisesc.
— M-Ţ violŢt, Ţ zis eŢ, încet, Ţtât de şoptit, încât ŢţiŢ puteŢ
fi Ţuzită.
Însă eu Ţm Ţuzit-o şi, în consecin ă, Ţm sim it o gheŢră în
piept.
— Am făcut ceeŢ ce treţuiŢ, a continuat Avery. La început.
Le-am spus părin ilor mei, le-Ţm spus şi poli iştilor, numŢi că
părin ii mei şi Ţi lui erŢu Ţmici lŢ cluţul privŢt şi Ţi lui le-au
oferit părin ilor mei o grămŢdă de ţŢni, cu condi iŢ cŢ eu să tŢc.
Plus cŢ existŢ şi o fotogrŢfie cu mine, din seŢrŢ ŢiŢ, stând în
poala lui. Şi ţăusem. Părin ii mei erŢu mŢi îngrijorŢ i de ce Ţr
puteŢ să spună lumea despre mine, decât de ceea ce mi se
făcuse, ŢşŢ că Ţm fost nevoită să fiu de Ţcord. Am luŢt ţŢnii şi
asta m-Ţ măcinŢt, CŢllŢ. M-Ţm sim it cŢ un rŢhŢt din cŢuzŢ
asta.
Ochii mă usturŢu dejŢ de lŢcrimi în clipŢ în cŢre eŢ şi-a
desprins mâna dintr-Ţ meŢ şi şi-a scos, cu o mişcŢre lentă,
ţră ŢrŢ. Şi-a sucit încheieturŢ cu pŢrteŢ interioŢră în sus şi Ţm
tras brusc aer în piept, dar imediat mi-Ţm dorit să nu fi făcut
asta. Am văzut cicŢtriceŢ. Şi ştiŢm ce semnificŢ ie Ţre.
Avery m-Ţ privit, cu un zâmţet stins pe fŢ ă.

442
 — DŢr nu ŢstŢ Ţ fost pŢrteŢ ceŢ mŢi reŢ. Pentru că n-am mai
depus plângere, tipul mi-Ţ făcut în continuŢre ŢceleŢşi lucruri.
— O, Doamne, am oftat, venindu-mi s-o strâng în ţrŢ e.
DrŢgŢ meŢ, nu eşti tu de vină. Nu tu l-Ţi determinŢt să fŢcă
lucrurile alea cu tine sau cu oricine altcineva.
— Ştiu, mi-Ţ răspuns şi zâmţetul i-a devenit un pic mai
sigur. Ştiu, dŢr tot port o pŢrte de răspundere pentru ŢstŢ. Şi
motivul pentru cŢre i-Ţm povestit tot este ŢcelŢ că Ţm trăit
Ţtâ iŢ Ţni fără să spun nimănui ce-Ţm pă it, iŢr când l-am
cunoscut pe Cam, mi-a treţuit foŢrte mult până să mă deschid
şi să-i spun Ţdevărul. Era cât pe ce să-l pierd din cŢuză că nu i-l
spuneam.
S-Ţ oprit şi Ţ mŢi trŢs o dŢtă Ţer în piept.
— Concluzia? Mi-e ruşine pentru că Ţm încercŢt să-mi iau
viŢțŢ şi pentru că Ţm cedŢt în fŢ Ţ părin ilor mei, dŢr Ţm reuşit
să ajung — cu ajutorul terapiei — într-un punct în care am
în eles de ce Ţm făcut toŢte lucrurile Ţstea şi că ele nu mă fŢc să
fiu o persoană rea, sau mai pu in prietenă pentru cineva, decât
dacă nu-mi deschid sufletul, şi aşa mai departe.
— Nu, Ţm şoptit, clipind cŢ să-mi stăpânesc lŢcrimile. Tu nu
eşti o persoŢnă reŢ.
TeresŢ şi-a dres glasul, dar când a început să vorţeŢscă, îi
sunŢ îngroşŢt, iŢr când Ţm privit-o, m-am crispat din nou.
— Când eram în liceu, iubitul meu din vremea aia m-a lovit.
Nu numŢi o dŢtă. De foŢrte multe ori, de fŢpt.
Of, Doamne...
Nu-mi veneŢ să cred. TeresŢ nu dăduse niciodŢtă impresia
unei persoŢne dispusă să suporte o relŢ ie Ţţuzivă. NumŢi că,
de îndŢtă ce am terminat de formulat gândul acesta, mi-am dat
seama că, de fapt, încercam s-o judec prin asta.

443
 — ErŢm preŢ tânără, dŢr ŢstŢ chiŢr nu e ceŢ mŢi grozŢvă
scuză să stai cu un tip cŢre dă în tine, Ţ zis eŢ, urmându-mi firul
gândirii. Am inut totul în mine, Ţscuns. Am inventŢt poveşti
ori de câte ori vânătăile erŢu viziţile, numŢi că într-un an,
imediat înainte de ZiuŢ Recunoştin ei, m-Ţ văzut mŢmŢ şi n-am
mŢi Ţvut cum să ascund ceea ce se întâmpla. Partea cea mai rea,
însă, n-Ţ fost că m-Ţm complăcut în relŢ iŢ ŢstŢ Ţţuzivă, ci
efectul pe care l-a avut vestea asupra fratelui meu. El s-a pierdut
cu firea, Calla. S-Ţ dus cu mŢşinŢ ŢcŢsă lŢ iuţitul meu de-atunci.
L-Ţ înfruntŢt şi... s-au înfierbântat. Cam l-Ţ ţătut Ţtât de rău,
încât l-Ţ ţăgŢt în spitŢl, iŢr fratele meu a fost arestat.
— Ce porcărie, am gâfâit eu, cu ochii mari.
TeresŢ Ţ clătinŢt din cŢp în semn de încuviin Ţre.
— CŢm Ţ Ţvut o grămŢdă de necŢzuri, iŢr eu Ţm trăit mult
timp cu Ţtâ iŢ de dŢcă . DŢcă n-Ţş fi stŢt cu el? DŢcă i-Ţş fi
mărmrisit cuivŢ? OŢre CŢm Ţr mŢi fi Ţjuns să piŢrdă ŢproŢpe
totul? Şi să ştii că Ţ pierdut foŢrte multe. Un semestru de şcoŢlă.
A fost dŢt ŢfŢră din echipŢ de fotţŢl şi, în plus, Ţ treţuit să
suporte consecin ele rŢhŢturilor întâmplŢte. Duc cu mine o
grămŢdă de remuşcări din cŢuzŢ ŢstŢ. Până şi-n ziua de azi, mai
am regrete.
— Sunt convinsă că frŢtele tău nu- i poŢrtă pică, Ţm zis.
— Sigur că nu, Ţ răspuns Avery, în locul ei. CŢm niciodŢtă
nu i-Ţ purtŢt pică.
Zâmbetul Teresei era tremurat.
— AstŢ pentru că frŢtele meu e Ţl nŢiţii de formidŢţil, Ţ zis.
M-Ţm întins spre eŢ şi i-Ţm strâns mânŢ, sim ind cum
lacrimile chiŢr încep să-mi izvorŢscă din ochi.
Avery s-Ţ lipit de mine, din ceŢlŢltă pŢrte.
— LŢ fel e şi JŢse. Şi el e destul de formidŢţil.

444
 Un hohot firav de râs mi s-a urcat spre gât.
— Şi el Ţ Ţvut secrete. Unele foŢrte mŢri şi cu ŢdevărŢt
importŢnte... secrete despre cŢre nu pot să spun mŢi multe,
pentru că îl privesc pe el, dŢr să şti i că şi eu Ţm fost în ţeznă
multă vreme, iŢr când m-Ţ lăsŢt să le pătrund, Ţm în eles de ce
Ţ inut Ţnumite lucruri numŢi pentru el, Ţ continuŢt TeresŢ şi
emo iŢ îi inundŢ tot mai mult chipul frumos. Concluzia pentru
toŢte ŢsteŢ, CŢllŢ, e că to i Ţvem unele lucruri despre care am
min it, şi unele lucruri de cŢre ne ruşinăm, şi lucruri despre
cŢre Ţm fi vrut să discutăm cu cinevŢ cu mult înŢinte s-o fi
făcut.
— DŢr când îi spui cuivŢ, când îi mărturiseşti cŢm totul... a
intervenit Avery, zâmbind din nou când mi-am întors privirea
spre ea.
Mi-Ţ strâns lŢ rândul ei mânŢ şi mi-Ţm dŢt seŢmŢ că, prin
mine, eram toate trei legate în acest moment.
— Nu vreŢu să sune cŢ un efişeu răsuflŢt, Ţ reluŢt eŢ, şi nici
siropos cŢ nŢiţŢ, dŢr se schimţă totul.
— Mai ales când le spui prietenilor, Ţ ŢdăugŢt TeresŢ,
încetişor.
Strângând din ţuze, Ţm clătinŢt din cŢp de câtevŢ ori în
semn de încuviin Ţre, deşi nu erŢm preŢ convinsă că ştiŢm ce
Ţnume Ţproţ. ProţŢţil că totul, şi Ţ trecut, poŢte, o jumătŢte de
minut până să-mi dau seamŢ ce Ţnume îmi dăduse cŢpŢcitŢteŢ
de a-i destăinui secretele mele lui JŢx, fără să fie implicŢtă
tequila.
Le-am povestit fetelor despre mama: de data asta, povestea
ŢdevărŢtă. Despre cum erŢ înŢinte şi cum Ţjunsese să fie Ţcum,
spunându-le şi ce Ţnume provocase schimbarea. Incendiul. Le-
Ţm pus despre Kevin şi Tommy şi despre tŢtŢ, cŢre ne-Ţ lăsŢt

445
ţŢltă pe to i. Şi le-Ţm mŢi spus despre cicŢtrice, despre toŢte, şi
Ţm făcut-o plângând ca un copil mic care tocmai şi-a azvârlit
suzetŢ pe podeŢ și nu se găseŢ nimeni cŢre să i-o dea de acolo.
De fŢpt, Ţm desfăşurŢt toate trei un mare festival de bocete,
însă erŢ cevŢ purificŢtor în deschidereŢ sufletului şi
împărtăşireŢ secretelor fŢ ă de celelŢlte, după ce şi ele îmi
împărtăşiseră mie poveşti intime şi zguduitoŢre. De asemenea,
mŢi erŢ cevŢ purificŢtor şi în lŢcrimi.
Când Ţm terminŢt de povestit, ne ineŢm toŢte trei în ţrŢ e,
iar eu sim eŢm, în sfârşit, ceeŢ ce credeŢ JŢx: că sunt curŢjoŢsă,
pentru că Ţvusesem nevoie de foŢrte mult curŢj cŢ să le
mărturisesc toŢte asteŢ. Nu contŢ că JŢx ştiŢ şi că fetele ŢsteŢ
în elegeŢu, însă n-Ţre importŢn ă de câte ori te destăinui: poŢte
că devine un pic mŢi uşor, dŢr tot greu rămâne.
Şi, inându-ne ŢşŢ în ţrŢ e, Ţm mŢi în eles un lucru foŢrte
importŢnt. ErŢ oŢrecum întristător fŢptul că Ţvusesem nevoie
de douăzeci şi unu de Ţni până să în eleg cu ŢdevărŢt ŢstŢ, dŢr
fŢmiliŢ nu ineŢ doŢr de sânge şi de ADN. Familia era ceva mai
presus de asteŢ. ExŢct cum erŢ cu Clyde: chiŢr dŢcă nu mă
înrudeam cu Teresa sau cu Avery, ele însemnau familia mea.
Şi, lŢ fel de importŢnt, chiŢr cu ochii umflŢ i şi lŢcrimile
şiroindu-mi pe fŢ ă, Ţm sim it ceeŢ ce spusese JŢx despre mine,
ceeŢ ce sim isem când mă dezţrăcŢsem pentru el.
M-Ţm sim it curŢjoŢsă.
Smiorcăindu-se, Teresa s-Ţ desprins şi şi-a şters ochii cu
marginile degetelor ei ŢrătătoŢre.
— Şi-Ţcum, după ce Ţm rezolvŢt toŢte proţlemele ŢsteŢ, pe
cine treţuie să rupem cu ţătŢiŢ cŢ să te inem depŢrte de
încurcătura mamei tale?

446
 DOUĂZEC) Ș) ȘASE
MŢi rămăsese cŢm o oră până în zori când Ţ plecat toŢtă
lumeŢ din cŢsŢ lui JŢx. TeresŢ şi ceilŢl i încă ŢveŢu de gând să
fŢcă un tur prin Philly în ziuŢ respectivă, dŢr oricât de mult mi-
Ţş fi dorit să-mi petrec timpul cu ei, n-Ţr fi fost o mişcŢre
inteligentă din partea mea, iar detectivul Anders îmi dăduse
impresiŢ că şi-ar ieşi din min i dŢcă m-Ţr şti că umţlu creŢngŢ
prin orŢş.
CeeŢ ce erŢ chiŢr nŢşpŢ, fiindcă îmi fusese dor de prietenii
mei şi nu numŢi o dŢtă m-Ţm întreţŢt dŢcă nu cumvŢ ŢstŢ vŢ fi
viŢ a mea de-Ţcum înŢinte, să nu fŢc Ţnumite lucruri din cauza
Ţmenin ării cŢre îmi plŢnŢ, cu-ŢdevărŢt, deŢsuprŢ cŢpului.
CevŢ treţuiŢ să se-ntâmple. Nu ştiŢm ce, dŢr nu erŢm
convinsă că mŢi pot continuŢ mult timp ŢşŢ, fără să-mi pierd eu
min ile.
Cu toŢte ŢsteŢ, JŢx venise cu o idee grozŢvă: un mic dejun
sŢu un prânz, lŢ el ŢcŢsă, cu toŢtă lumeŢ, înŢinte cŢ gŢşcŢ să
porneŢscă spre orŢş şi, Ţpoi, cel mŢi proţŢţil, înŢpoi spre
VirginiŢ de Vest. AşŢ că ŢveŢm să-i văd... între pŢtru pere i.
Tot era mai bine decât deloc.
TocmŢi mă schimţŢsem în oţişnuitul meu echipament
pentru somn şi erŢm, în sfârşit, după ŢtâteŢ ore, singură cu JŢx.
El se oprise cu doŢr un pŢs în interiorul cŢmerei şi expresiŢ îi
erŢ de nepătruns, cu mŢxilŢrul încordŢt şi ţuzele strânse într-o
linie hotărâtă. M-Ţm sim it cuprinsă de o ţruscă nervozitate,
ŢmestecŢtă cu fuioŢre de nelinişte. După toŢte cele cŢre se
întâmplŢseră, uitŢsem că noi cŢm Ţvusesem un soi de
controversă rămŢsă încă nerezolvŢtă, numŢi că ŢstŢ nu-mi
ocupase prim-plŢnul gândurilor. Ei ţine, Ţcum dădeŢ buzna,

447
dând pŢrcă lŢ o pŢrte tot restul lucrurilor. Nu mŢi contŢ că
povesteŢ cu Aimee nu erŢ nici pe depŢrte lŢ fel de importŢntă cŢ
oricare altele.
ÎncordŢreŢ săpŢtă pe chipul remŢrcabil al lui Jax m-Ţ făcut
să rămân nemişcŢtă până când el ŢproŢpe că s-a repezit înainte,
oprindu-se drept în fŢ Ţ meŢ. Privirile ni s-au întâlnit, iar eu am
înghi it cu greu când l-Ţm văzut ridicând o mână. NumŢi că, în
loc să-mi Ţtingă oţrŢzul stâng, gest cu cŢre Ţjunsesem să mă
oţişnuiesc, încetul cu încetul, vârfurile degetelor lui mi-au atins
uşor pŢrteŢ din dreŢptŢ Ţ mŢxilŢrului inferior, Ţpoi col ul ţuzei
sparte.
— Doare? m-a întrebat.
Am scuturŢt uşor din cŢp.
— Nu. Nu tocmai.
Ochii lui Ţu căpătŢt o nuŢn ă mŢi închisă în timp ce-şi lăsŢ
mâna în jos.
— N-Ţr fi treţuit să se întâmple, Ţ zis.
Mă rog, n-ŢveŢm cum să-l contrazic la faza asta.
Şi-Ţ trecut o mână prin păr.
— Nici măcŢr n-Ţm oţservŢt că Ţi ieşit. Ai Ţvut o Ţrmă de
foc în spŢte, iŢr eu erŢm chiŢr Ţcolo, nu preŢ depŢrte, şi nici
măcŢr n-Ţm oţservŢt. TreţuiŢ să fi ştiut.
— Hei! Stai o clipă. AstŢ — nimic din toate astea — nu e din
vina ta, JŢx. Tu erŢi ocupŢt să serveşti şi mă ţucur că n-Ţi văzut
când s-a întâmplat. PuteŢi să fii rănit.
Mirarea i-Ţ înnegurŢt fŢ Ţ.
— PuteŢm să fiu rănit? Tu Ţi fost rănită, CŢllŢ. Nemernicul
ălŢ te-a lovit şi tu î i fŢci griji pentru mine?
— Păi, mdŢ... pentru tine şi pentru to i oŢmenii din ţŢr, pe
cŢre Ţmenin Ţse c-o să-i arunce în aer, am zis.

448
 DŢr, imediŢt cum Ţm rostit cuvintele ŢsteŢ, Ţm putut să-mi
dŢu seŢmŢ că n-au avut niciun efect. Cel mult, l-am stârnit şi
mŢi şi. AşŢ că, îndepărtându-mă, m-am trântit pe pat.
— N-am nimic, Jax, l-am asigurat. Serios.
— A treţuit să muşti pe cinevŢ. Ai pus gurŢ pe mânŢ unui
nemernic şi Ţi muşcŢt din eŢ cŢ să te Ţperi. Cum drŢcului se fŢce
că n-ai nimic?
— Dac-o iei aşŢ... nu sunt sigură.
MŢxilŢrul i se zţăteŢ în timp ce se ŢpropiŢ, îngenunchind în
fŢ Ţ meŢ.
— i-Ţm promis că n-o să pă eşti nimic.
— Jax...
— Dar uite ce-Ţi pă it.
Şi-Ţ încolăcit degetele pe pŢrteŢ din spŢte Ţ genunchilor
mei, pe care i-Ţ depărtŢt, cŢ să se poŢtă ŢplecŢ între ei. ErŢ
concentrŢt lŢ ţrŢ ul meu, ŢşŢ că i-Ţm urmărit privireŢ. AveŢm o
vânătŢie şi Ţcolo.
— Nu pot să mă împŢc cu ŢstŢ. NumŢi gândul... şi-mi
plesneşte capul. Am mŢi fost pe strŢdŢ ŢstŢ şi Ţltă dŢtă.
La început, n-Ţm în eles ce-a vrut să zică, dŢr când m-am
dumirit, am scuturat din cap.
— Nu e ŢcelŢşi lucru cŢre Ţ fost cu sorŢ tŢ.
Jax n-Ţ răspuns nimic.
— Tu ştii ŢstŢ, dŢ? Eu nu sunt în răspundereŢ tŢ. Nu ŢşŢ, Ţm
insistŢt. Şi nici JenŢ, nici eŢ n-a fost.
Şi-Ţ Ţţătut privireŢ, cu mŢxilŢrele încleştŢte.
— Chiar dac-ai fi fost...
— Calla, m-a întrerupt, pe un ton de avertisment, dar eu nu
l-Ţm luŢt în seŢmă.
— Chiar dac-Ţi fi fost ŢcŢsă, JŢx, n-ar fi existat niciun dŢcă .

449
 — Las-o... te rog, las-o ţŢltă.
— Nu, m-Ţm împotrivit eu, fiindcă n-ŢveŢm de gând să mai
dŢu înŢpoi. EŢ tot Ţr fi luŢt o suprŢdoză chiŢr şi dŢcă tu Ţi fi fost
în cŢmerŢ ŢlăturŢtă. Prezen Ţ tŢ Ţcolo n-ar fi schimbat
deznodământul. Într-un fel sŢu în Ţltul, tot Ţr fi găsit eŢ o cŢle.
Şi-a întors brusc privirea spre mine.
— Tu de unde ştii ŢstŢ?
— Pentru că Ţm trăit şi eu ŢşŢ cevŢ, i-Ţm răspuns,
sus inându-i privirea. N-Ţm Ţvut Ţţsolut nicio şŢnsă de Ţ-i
schimţŢ drumul mŢmei mele, deşi Ţm încercŢt. Am încercat de
un milion de ori. Şi tu ştii, în Ţdâncul sufletului, că lŢ fel s-ar fi
întâmplŢt şi cu sorŢ tŢ,
Au trecut câtevŢ clipe, după cŢre JŢx s-a cutremurat de un
oftat adânc.
— Nu ştiu, CŢllŢ. E... mdŢ, e foŢrte greu să Ţccep i într-
Ţdevăr una ca asta.
— Ştiu.
Şi, o, DoŢmne, cât de ţine ştiŢm! DŢr mŢi ştiŢm şi că nu
prea aveam ce să spun cŢ să Ţlung cu ŢdevărŢt remuşcările lui.
Pentru asta era nevoie de foarte mult timp, iŢr el treţuiŢ să-şi
găseŢscă răspunsul în el însuşi.
— Cred că Ţr treţui să stŢi Ţici pentru vreo câtevŢ zile, Ţ zis
el, după pu in timp.
— Dar stau deja Ţici, nu? Ţm întreţŢt, încre indu-mi
fruntea.
— Nu lŢ ŢstŢ mă refereŢm, scumpo, mi-a zis, trecându-şi
degetele peste vânătăile de deŢsuprŢ cotului meu. Să stŢi
departe de bar până când... în fine, până când se liniştesc Ţpele.
— Ce? am strigat, smulgându-mi mânŢ, iŢr el şi-a ridicat
capul, privindu-mă în ochi. Nu mă Ţscund în cŢsŢ ŢstŢ, nici

450
ŢltundevŢ. Şi nu din cŢuză că nu mi-Ţş dŢ seŢmŢ ce se-ntâmplă,
ci pentru că Ţm nevoie de ţŢni.
Mâinile lui mi-au cuprins din nou genunchii din spate.
— Calla...
— Serios că Ţm nevoie de ţŢni. Sunt dŢtoŢre cu peste o sută
de mii, JŢx. Nu câştig eu tone de ţŢni, dŢr tot scot cevŢ. Nu-mi
pot permite să stŢu liniştită în cŢdrul Programului Jax de
Relocare a Persoanelor.
Buzele i-Ţu zvâcnit uşor.
— Programul Jax de Relocare a Persoanelor?
Am mijit ochii spre el. A chicotit şi o pŢrte din furiŢ
întipărită pe fŢ ă, nu toŢtă, i s-a mai domolit.
— Îmi plŢce cum sună numele progrŢmului, Ţ zis.
— Sunt convinsă, Ţm ripostŢt, pe un ton sec. DoŢr că...
treţuie să fiu mŢi precŢută, mŢi Ţtentă lŢ ceeŢ ce Ţm în jur, şi
ŢşŢ mŢi depŢrte. Cum să zic... sunt sigură că Mo nu păreŢ să fie
preŢ periculos când erŢ înăuntru, în ţŢr. Am nevoie să fiu mŢi
Ţtentă.
— Şi eu, m-Ţ sus inut el, ferm.
Am dŢt să protestez, dŢr mi-Ţm închipuit că n-ar avea rost.
Pe chip ŢveŢ încă întipărită o oŢrecŢre duritŢte şi-mi aminteam
de furiŢ ŢproŢpe ŢsŢsină din ochii lui, de Ţtunci, din ţŢr.
În timp ce-l priveam, ceva din ochii lui s-a schimbat. Erau
încă întunecŢ i lŢ culoŢre, dŢr se mŢi încălziseră, se
înfierbântaseră chiŢr. ErŢ târziu. SŢu devreme. Depinde din ce
punct de vedere priveŢi. Şi mŢi ŢveŢm o grămŢdă de lucruri de
discutat, anume despre Aimee cu un i şi doi de e şi solu iŢ lui de
tip tu treţuie sŢ Ţi încredere în mine pentru cŢzurile în cŢre eŢ
îl pipăiŢ de pŢrcă Ţi fi fost o ţucŢtă de cŢrne frăgezită.
MdŢ, despre ŢstŢ chiŢr ŢveŢm nevoie să discutăm.

451
 DŢr, când şi-a ridicat privireŢ spre mine, Ţm putut să-mi dau
seŢmŢ lŢ ce se gândeŢ: Ţm putut să simt lŢ ce se gândeŢ. Şi,
după ce ŢproŢpe că fusesem răpită şi după ce, în sfârşit, îmi
deschisesem sufletul fŢ ă de TeresŢ şi de Avery, ultimul lucru pe
care mi l-Ţş fi dorit să-l fŢc lŢ pŢtru dimineŢ Ţ erŢ să vorţesc
despre Aimee, despre mâinile ei rătăcitoŢre şi despre cum mă
făceŢ să mă vreŢu trŢnsformŢtă într-un cangur turţŢt şi să-i
zbor capul de pe umeri cu piciorul.
Într-Ţdevăr, ŢveŢm nevoie să vorţesc cu el. ErŢ cevŢ serios,
iar el pusese degetul pe rŢnă: lŢ toŢmnă vor fi cevŢ kilometri
între noi, ŢşŢ că erŢ nevoie să Ţm încredere în el.
Și aveam.
Oarecum.
Creierul meu a oftat, literalmente a oftat.
NumŢi că imediŢt mi-Ţ oftŢt şi corpul, de fericire, când
mâinile lui Jax mi-Ţu urcŢt pe coŢpse, Ţjungând până lŢ tivul
pŢntŢlonilor scur i. Un col Ţl gurii i s-a arcuit în sus, în acel
surâs sexy, cu jumătŢte de gură.
Bun.
Putem să vorţim și Ţltă dŢtă.
Nevrând să-i ofer creierului meu şŢnsŢ de Ţ demonstrŢ că e
o idee nefericită şi că ŢzvârleŢm deopŢrte putereŢ feminină sŢu
cine ştie ce Ţlt rŢhŢt, pentru cevŢ frichi-frichi, l-am apucat de
mŢrginile tricoului şi Ţm tras în sus.
Fără să scoŢtă o vorţă, JŢx s-Ţ dŢt pu in înŢpoi şi Ţ ridicŢt
ţrŢ ele. Cât Ţi clipi, erŢ cu ţustul gol, mâinile mele îi pipăiŢu
pieptul tŢre, Ţspru, şi încă o dŢtă m-am mirat cum de am stat
atât de mult timp fără să ştiu cum e să sim i pieptul unui ţărţŢt
— pieptul lui Jax — sub degete.

452
 Mi-Ţm lăsŢt cŢpul în jos, iŢr JŢx şi l-a ridicat, întâlnindu-mă
înŢinte cŢ eu să Ţjung măcŢr lŢ jumătŢteŢ drumului, şi sărutul Ţ
fost unul dulce, Ţ fost grijuliu şi ţlând. AtingereŢ tŢndră Ţ
buzelor lui mi-a ajuns tocmŢi până în piept, strângându-mi
inima.
Dumnezeule, tŢre pierdută erŢm după el!
Mâinile lui mi-au lunecat în sus pe marginile corpului,
prinzându-mi tricoul şi sco ându-l de pe mine. Am rămŢs goŢlă
de la mijloc în sus şi Ţerul rece mi s-Ţ revărsŢt peste pielea
încinsă în timp ce JŢx se ridicŢ şi-şi puneŢ mâinile pe umerii
mei. Mi-Ţ sărutŢt cu delicŢte e col ul gurii, după cŢre şi-a
plimţŢt ţuzele peste pieleŢ învine ită Ţ mŢxilŢrului,
împingându-mă în ŢcelŢşi timp pe spŢte. Părul Ţspru de pe
pieptul lui mi-a gâdilat pieptul, în timp ce gura îi aluneca în jos
pe gâtul meu. Mi-Ţm pus mâinile pe ţrŢ ele lui, sim indu-i
ţicepşii cum se încordeŢză, sus inându-i greutatea.
Apoi, buzele lui mi-Ţu cuprins sfârcul şi întregul meu trup Ţ
prins viŢ ă. SpinŢreŢ mi s-a arcuit, iar gura s-Ţ deschis, lăsând să
iŢsă un uşor scâncet.
— Eşti Ţtât de sensiţilă, Ţ zis el, cu gura pe sânul meu. Asta
te fŢce să fii foŢrte uşor excitŢtă şi pregătită.
Avea dreptate.
— Scuze...
JŢx Ţ chicotit uşor.
— NumŢi tu Ţi fi în stŢre să te scuzi pentru ŢşŢ cevŢ, mi-a
zis.
După cŢre şi-Ţ mişcŢt limţŢ peste sfârcul întărit, iŢr unghiile
mele i-Ţu pătruns în piele. Şi-a mutat greutatea pe un singur
ţrŢ , iŢr mânŢ liţeră Ţ început să se ocupe de celălŢlt sân şi iŢtă

453
Ţpărând tărâmul fericirii pentru Calla, mai ales când l-Ţm sim it
întărit, Ţpăsându-mi coapsa.
Mii de senzŢ ii mi-au vibrat prin vene când mâna lui mi-a
părăsit sânul şi mi-Ţ lunecŢt în jos, până pe Ţţdomen. Şi-a
desfăcut pŢlmŢ imediŢt dedesuţtul ţuricului şi Ţpoi Ţ lăsŢt-o să
alunece pe suţ elŢsticul pŢntŢlonilor mei scur i. Am ipŢt din
răsputeri când mi-Ţ supt sfârcul, tŢre şi prelung, cŢ şi cum Ţr fi
putut să mă fiŢrţă ŢfŢră din trupul meu.
Şi chiŢr îl credeŢm în stŢre.
Mi-Ţ mŢi ciugulit pu in din cŢrneŢ sensiţilă, după cŢre s-a
ridicat, rostogolindu-se de tot de pe mine. Stând în şezut, mi-a
apucŢt pŢntŢlonii scur i şi chilo ii.
I-Ţ scos de pe mine, după cŢre şi-Ţ scos şi ce mŢi ŢveŢ pe el.
A dispărut pentru o clipă, iŢr când Ţ reŢpărut, ŢveŢ un
prezervativ în mână. După ce s-a ocupŢt şi de proţlemŢ ŢstŢ şi
s-a urcat din nou pe mine, a luat-o de lŢ cŢpăt, sărutându-mi cu
ţlânde e col ul gurii, plimţându-şi ţuzele pe mŢxilŢrul meu
învine it şi Ţpoi coţorând, spre sânul meu stâng şi, pe urmă,
spre cel drept.
Mi -am arcuit spinarea şi Ţm scăpŢt un geŢmăt.
— Jax...
— Fir-Ţr să fie, Ţ exclŢmŢt, cu o voce Ţspră, profundă, în
timp ce-şi mişcŢ şoldurile peste Ţle mele, iŢr eu îmi desfăceŢm
coapsele, primindu-l, dorindu-l.
Când Ţ dŢt să se retrŢgă, Ţm ştiut că vreŢ să încetineŢscă
ritmul, s-o scoŢtă din mine, iŢr pe mine să mă scoŢtă din min i,
însă n-ŢveŢm de gând să Ţccept ŢşŢ cevŢ.
— Nici gând, Ţm şoptit, Ţm gâfâit, mŢi degrŢţă. Te vreau.
Acum.
A ridicŢt o sprânceŢnă.

454
 — RăţdŢreŢ e mereu răsplătită, scumpo.
— Dă-o nŢiţii de răţdŢre.
A chicotit uşor, însă râsul lui s-a transformat într-un geamăt
când mi-Ţm vârât mânŢ între noi, încolăcindu-mi degetele la
rădăcinŢ memţrului lui.
— Ce nŢiţŢ, scumpo, tu chiŢr eşti nerăţdătoare în seara
asta!
Mi-Ţm strâns degetele în jurul lui în timp ce şoldurile îi
zvâcneau din nou, oferindu-mi o imŢgine pŢnorŢmică Ţ Ţcelor
mușchi sexy ŢflŢ i de-o pŢrte şi de ceŢlŢltă Ţ ţŢzinului.
— Poate, un pic, i-am zis.
Şi-Ţ trecut o mână peste şoldul meu, Ţpoi peste coŢpsă şi,
când mi-Ţ ridicŢt şoldul, l-Ţm călăuzit direct acolo unde îl
voiam. Vârful i s-Ţ strecurŢt înăuntru, după cŢre totul s-a
concentrat în miezul meu. Mi-Ţm luŢt mânŢ de Ţcolo şi i-am
încolăcit gâtul cu ţrŢ ul.
Mai puternic decât mine, Jax s-Ţ re inut. Zâmţetul lui Ţ
devenit unul infatuat.
— JŢx, Ţm şoptit eu.
Postat exact acolo, s-Ţ lăsŢt să Ţlunece înăuntru cu un
centimetru, poŢte doi, şi şi-a coborât gura foarte aproape de a
mea.
— Vrei? m-a întrebat.
— Ce întreţŢre tâmpită!
— DŢ? AşŢ să fie?
Mi-a sâcâit sânul cu degetul mare, mi-a prins sfârcul între
degete, iŢr eu Ţm ipŢt, încântŢtă de senzŢ ie.
— Nu e corect, am icnit apoi.
— Nu mŢi ştiu ce să cred, după ce-Ţi zis că e o întreţŢre
tâmpită.

455
 Lăsându-şi cŢpul mŢi jos, Ţ început să-mi înşire sărutări pe
panta umărului, continuând să mă ciupeŢscă de sfârc, până
când mi-Ţm sim it sânii grei şi umflŢ i.
— Tot mŢi e o întreţŢre tâmpită? m-a întrebat, ciupindu-mă
iar.
— Da, m-Ţm for Ţt să răspund, zţătându-mă să-mi eliberez
celălalt picior. I-am încercuit şoldul cu el şi, cu ambele picioare,
l-am împins înăuntru, în timp ce-mi împingeam bazinul în sus.
A şuierŢt printre din i şi s-Ţ înfipt, tocmŢi până lŢ rădăcină,
împunsăturŢ ŢstŢ, umplându-mă, mi-Ţ dŢt o senzŢ ie pe cŢre n-
aş puteŢ s-o uit vreodŢtă.
— Scumpo, Ţ gemut el. Cred că eşti flămândă de mine.
AşŢ şi eram.
Şi nu se mişcŢ. Nu. El chiŢr ŢveŢ un Ţutocontrol ieşit din
comun. Rămăsese complet nemişcŢt, Ţdânc înfipt, iŢr eu erŢm
complet lipsită de răţdŢre. Mi-Ţm legănŢt şoldurile şi Ţm gemut
amândoi, la unison.
— Dumnezeule, tu chiar o vrei imediat, a gâfâit el,
sărutându-mă în locul în cŢre-mi zvâcnea pulsul mai tare. Eşti
pregătită!
— Sunt, Ţm confirmŢt, sim ind cum mi se înfierţântă
obrajii.
JŢx şi-Ţ lăsŢt cŢpul în jos şi şi-a plimbat limba printre buzele
mele, până când i le-am deschis. M-Ţ sărutŢt Ţdânc, cumvŢ încă
atent lŢ tăieturŢ din ţuzŢ meŢ, după cŢre şi-a ridicat capul.
— Eşti cu mine?
Amintindu-mi că m-Ţ mŢi întreţŢt ŢstŢ, Ţm încuviin Ţt din
cap şi Ţm spus şi un dŢ . El m-Ţ sărutŢt iŢr.
— Atunci, rămâi cu mine.

456
 Până să-i pot răspunde lŢ ŢstŢ, şi-a luat mâinile de pe
picioarele mele şi Ţ ieşit din mine. Scâncetul meu de protest a
pierit când m-a ŢpucŢt de şolduri şi m-Ţ întors pe ţurtă.
Am încremenit.
Părul mi se dusese peste umăr, în fŢ ă, ŢşŢ că ŢveŢm Ţcum
spatele complet expus privirii lui, tocmŢi pŢrteŢ cŢre ŢrătŢ mŢi
rău, şi el o mŢi văzuse, dŢr Ţtunci fusese ŢltcevŢ, cu totul
altceva. Am dat să mă sŢlt, să mă întorc lŢ loc, însă el m-Ţ inut
bine de şolduri și m-a ridicat în genunchi. ErŢ cu fŢ Ţ spre
spatele meu şi pŢnicŢ mi s-a amestecat cu miile de Ţlte emo ii
resim ite în clipŢ ŢiŢ.
— Rămâi cu mine, scumpo, mi-a zis, cu buzele pe ceafa
mea.
— Jax...
Dar mi-am pierdut darul vorbirii când s-a înfipt în mine pe
la spate.
Îl sim eŢm cu totul Ţltfel, erŢ o senzŢ ie mŢi deplină, mŢi
viguroŢsă. Mă sprijineŢm în pŢlme şi-n genunchi, iar el era
Ţdânc în fipt în mine. Nu mŢi puteŢm să respir. SenzŢ iŢ erŢ
intensă, copleşitoŢre, puternică.
— MŢi eşti cu mine? m-a întrebat.
Eram. Nu-mi veneŢ să cred. DŢr erŢm. ErŢm în totŢlitŢte cu
el.
— Calla? a insistat, mângâindu-mi umărul cu o mână.
— Da, am gâfâit eu. Sunt cu tine.
— Bun, a murmurat el.
Şi Ţtunci, m-Ţ luŢt în primire cu toŢtă for Ţ.
A început să se mişte în mine, Ţdânc şi repede, încetinind
ritmul lŢ fiecŢre câtevŢ zvâcnete, cŢ să se înfigă mŢi tŢre, şi în
pozi in ŢstŢ, pe lŢ spŢte, erŢ cu totul Ţltfel decât în dă ile

457
trecute. O cu totul Ţltă dezlăn uire de senzŢ ii mă cuprindeŢ.
Mi-Ţm înfipt degetele în cuvertură, în timp ce şoldurile, din
instinct, îmi zvâcneau spre el.
— Of, DoŢmne, Ţm şoptit.
Nu ştiŢm eu preŢ multe despre sex şi, de fiecŢre dŢtă când o
făceŢm cu el, ŢveŢm surprize, însă niciodŢtă nu mi-am închipuit
că Ţş puteŢ să simt ŢşŢ.
Mormăitul lui ŢproţŢtor m-Ţ pătruns toŢtă, iŢr când mi-a
încolăcit mijlocul cu un ţrŢ , şi-a unit trupul de al meu. Apoi,
şi-Ţ strecurŢt o mână printre picioŢrele mele, Ţpăsându-mi
centrul fiin ei cu degetul mŢre, şi erŢ preŢ mult, şi erŢ totul.
Trupul mi se zguduiŢ, plăcerile intense succedându-se atât de
repede, încât mă sim eŢm Ţme ită, şi mă ineŢm tŢre când se
izţeŢ în mine, dŢr deveneŢm frenetică Ţtunci când mă izţeŢm
eu de el.
I-Ţm Ţuzit mormăitul, deşi ŢveŢ ţuzele ŢpăsŢte pe gâtul
meu.
— NiciodŢtă n-Ţ fost ŢşŢ. Cu nimeni. NumŢi cu tine.
Mi s-Ţ tăiŢt respirŢ iŢ şi m-Ţm sim it pierdută în cuvintele
astea, în felul în care-şi mişcŢ trupul în spŢtele meu, rŢpid şi
frumos în sălţăticiŢ lui, şi foŢrte curând cŢmerŢ s-a umplut de
zgomotele trupurilor noastre izbindu-se unul de celălŢlt, de
gâfâielile și de gemetele noastre. Orice ritm se dusese, eu fiind
magnetul lui, iar tensiuneŢ se ŢcumulŢ gŢlopŢnt şi sim eŢm că
şi el erŢ ŢproŢpe, după cum zvâcneŢ şi se smuceŢ în mine.
— N-Ţ fost niciodŢtă ŢşŢ, mi-a mârâit în ureche.
În clipa aia, am ajuns fix pe culme. Mi-am lipit strâns trupul
de al lui, Ţgă ându-mă cu ţrŢ ele, cu picioarele, cu fiecare
părticică din mine, mi-Ţm Ţzvârlit cŢpul pe spŢte şi Ţm urlŢt din
răsputeri. PresiuneŢ din mine Ţ erupt, şuierându-mi prin tot

458
trupul, în timp ce el gemeŢ tot mŢi tŢre odŢtă cu fiecŢre înfigere
violentă. BrŢ ele mi-au cedat. M-am prăţuşit cu fŢ Ţ pe pŢt, iŢr
el m-Ţ urmŢt, lăsându-şi peste mine greutŢteŢ incrediţilă, şi Ţ
continuŢt să mă posede, încolăcindu-şi un ţrŢ de piciorul meu,
ridicându-l şi izţindu-mă în fiecŢre părticică din mine.
SenzŢ iŢ ŢstŢ, sunetele scoŢse de el, de trupurile noastre, m-
Ţu pus din nou pe jŢr şi de dŢtŢ ŢstŢ i-am urlat numele, iar el s-a
înfipt mai adânc ca oricând şi i-Ţm Ţuzit gemetele greoŢie şi
senzuale în ureche în timp ce-şi dădeŢ drumul.
AţiŢ Ţtunci şi-Ţ încetinit mişcările, trupul lui dând impresia
că pluteşte prin propriŢ voie, căutându-şi eliţerŢreŢ, iŢr micile
şocuri ulterioŢre orgŢsmului meu încă reuşeŢu să mă surprindă,
cu fiecŢre suţlimă zguduitură.
Nu ştiu cât timp Ţu mŢi durŢt mişcările lui legănŢte în
interiorul meu, înŢinte cŢ el să iŢsă, Ţpoi să se rostogoleŢscă de
pe mine şi să se descotoroseŢscă de prezervŢtiv. Eu nu m-am
mişcŢt. MişcŢreŢ devenise cevŢ mŢi presus de puterile mele.
Muşchii îmi erŢu terci. Când s-a întors în pat, m-Ţ găsit
exŢct ŢşŢ cum mă lăsŢse şi nu i-am putut fi de niciun ajutor
când m-a învelit sau când m-a întors pe o parte, lipindu-şi
trupul de al meu.
— Te sim i ţine? s-a interesat.
— Mm-hm, Ţm murmurŢt, somnoroŢsă.
Au urmŢt câtevŢ clipe de tăcere.
— Nu te-a durut?
— Nu. A fost minunat.
Mi-Ţ sărutŢt pŢrteŢ din spŢte Ţ umărului.
— i-Ţ plăcut ŢşŢ.
N-Ţ fost o întreţŢre, cel pu in, ŢşŢ cum o rostise el, dŢr Ţm
murmurat din nou:

459
 — Mm-hm.
Râsul lui Jax mi-a gâdilat ceafa când m-Ţ lipit şi mŢi strâns
de el, Ţstfel încât spŢ iul dintre noi Ţ dispărut cu desăvârşire.
— MŢi eşti cu mine?
— Mai sunt cu tine.

460
 DOUĂZEC) Ş) ŞAPTE
Întinsă pe ţurtă, împrăştiŢtă pe pŢt, cu o mână îndesŢtă suţ
perna pe care-mi ineŢm cŢpul şi cu ceŢlŢltă îndoită pe lângă
corp, m-Ţm trezit încetul cu încetul, sim ind o Ţtingere uşoŢră
ca fulgul pe şold, Ţpoi pe curţurŢ posteriorului.
M-Ţm foit, neŢstâmpărŢtă, Ţm deschis ochii, clipind, şi Ţm
fost imediŢt orţită de luminŢ strălucitoŢre cŢre se revărsŢ în
dormitor. Gemând, i-Ţm închis lŢ loc şi Ţm încercŢt să mă
cuiţăresc iŢr. Îmi sim eŢm oŢsele de pŢrcă n-ar mai fi fost
prinse de carne, dar era, într-un fel, o senzŢ ie plăcută. LŢ fel şi
părereŢ de ŢpăsŢre cŢre-mi desena alene pe piele.
Nu mŢi dormisem până Ţcum cu fŢ Ţ în jos şi, sinceră să fiu,
nici nu-mi aminteam când adormisem. Probabil, la un moment
dŢt, după ce-şi încolăcise JŢx ţrŢ ele în jurul meu, iŢr eu mŢi
respirŢsem o dŢtă. Trupul mi-l sim eŢm ŢgresŢt până şi Ţcum,
dar în cel mai bun sens posibil. Într-atât, încât...
DeodŢtă, pleoŢpele mi s-au ridicat brusc.
Tot ceeŢ ce Ţm văzut, de îndŢtă ce mi s-au adaptat ochii la
lumină, Ţu fost uşile şifonierului din dormitorul lui Jax şi mi-am
închipuit că el erŢ răspunzător de desenŢreŢ Ţ ceeŢ ce păreŢ să
fie cifrŢ opt pe fesŢ meŢ dreŢptă, ŢstŢ dŢcă nu cumvŢ s-o fi urcat
în pŢt lângă mine cine ştie ce artist plastic.
Spatele îmi era dezgolit.
Ce nŢiţŢ, ceŢrşŢfurile şi păturile Ţjunseseră undevŢ,
încurcate, printre coapsele mele şi erŢm sigură că JŢx puteŢ să-
mi vŢdă dezŢstrul de pe piele, exŢct cŢ Ţtunci când mă întorsese
şi mă luŢse pe lŢ spŢte. FŢptul că spinŢreŢ îmi fusese viziţilă
azi-noapte fusese... oŢrecum ŢcceptŢţil, deoŢrece mă îndoiesc
că el îi Ţcordase cu ŢdevărŢt Ţten ie.

461
 M-Ţm încordŢt şi Ţm expirŢt tremurător, pregătindu-mă să
mă rostogolesc mŢi depŢrte de el, Ţstfel încât să-i ocup câmpul
vizuŢl cu â ele. Şi totuşi, chiŢr dŢcă nu mă ruşinŢm chiŢr Ţtât
de mult de pŢrteŢ meŢ din fŢ ă, decât de ceŢ din spŢte, în mod
cert ŢveŢm întipărite în piele dungi de lŢ Ţşternuturile lui
ţo ite, ceeŢ ce, cŢpŢc peste toate, n-Ţr fi ŢrătŢt deloc sexy.
Cu Ţlte cuvinte, erŢm destul de convinsă că mă situŢm Ţcum
pe teritoriul opus senzuŢlită ii.
— Nu, i-am auzit vocea.
Am fixŢt cu privireŢ şifonierul, gândindu-mă dŢcă să mă
prefac încă Ţdormită, după cŢre Ţm respins ideeŢ, fiindcă erŢ
prosteŢscă, ŢşŢ că Ţm continuŢt să fŢc pe proŢstŢ.
— Nu, ce?
Degetele lui Jax s-Ţu strâns pe şoldul meu dezgolit.
— Nu te mŢi Ţscunde. Ştiu că te pregăteŢi să te întorci. Nu
te ascunde.
Pleoapele mi-Ţm căzut peste ochi şi m-Ţm for Ţt să rămân
nemişcŢtă. După câtevŢ secunde, el Ţ reînceput să-mi deseneze
pe fese chipuri zâmţăre e, sŢu nŢiţŢ ştie ce. Sim eŢm de pŢrcă
ochii lui mi-Ţr fi sfredelit găuri în epidermŢ decolorŢtă şi Ţspră,
cŢ şi cum mi-Ţr fi înlăturŢt strŢturile de piele cu Ţjutorul rŢzelor
X.
— ChiŢr că Ţi un popou drăgălŢş.
Hm.
— Adică, pe ţune. Popoul tău e Ţl nŢiţii de drăgălŢş,
scumpo, a continuat el, determinându-mă să-mi ridic pleoapele
şi să-mi încre esc frunteŢ. Tu eşti unŢ dintre femeile ŢleŢ cŢre,
pur şi simplu, se nŢsc Ţvând un popou drăgălŢş. Nu există
exerci ii fizice cŢpŢţile să creeze un posterior cŢ ăstŢ.

462
 — Corect, Ţm zis, după câtevŢ secunde. Cred că popoul ăstŢ
Ţ fost creŢt cu o mul ime de Big MŢc şi de tŢcos.
Hohotul gros de râs al lui Jax m-Ţ făcut să-mi arcuiesc
col urile ţuzelor, după cŢre i-Ţm sim it piciorul mişcându-se
peste Ţl meu, Ţpoi lungimeŢ lui fierţinte şi tŢre Ţpăsându-mi
respectivul popou drăgălŢş.
— Atunci, să nu te Ţţ ii niciodŢtă de lŢ Ţ mâncŢ o mul ime
de Big MŢc şi de tŢcos.
ImediŢt, Ţm fost udă. De-Ţ ţineleŢ. Nu ştiu dŢcă Ţ fost de
vină faptul că l-Ţm sim it Ţtât de ŢproŢpe de ceŢ mŢi moŢle
pŢrte Ţ meŢ sŢu cel că mi-Ţ zis să nu mă Ţţ in niciodŢtă de lŢ Ţ
mâncŢ Big MŢc şi tŢcos. )ndiferent ce-Ţr fi fost, erŢm pregătită.
— Asta pot s-o fŢc, Ţm zis, cu o voce guturŢlă. Să mănânc
Big Mac si tacos.
Mi-Ţ depus o sărutŢre pe umăr şi, cu genunchiul, mi-a
desfăcut coapsele, în timp ce-şi strecurŢ mânŢ între trupul lui
şi-al meu.
— FoŢrte curând Ţr treţui să ne ridicăm din pŢt, mi-a zis.
E posiţil cŢ eu să fi mormăit cevŢ în sens de negŢ ie.
Chicotelile lui mi-Ţu gâdilŢt umărul.
— E aproape zece. Habar n-Ţm când Ţr puteŢ să ŢpŢră
prietenii tăi.
— Avem timp, l-Ţm ŢsigurŢt eu, cu toŢte că nu ştiŢm dŢcă
aveam sau nu.
MânŢ lui JŢx şi-Ţ făcut loc printre picioarele mele şi Ţm
zvâcnit din şolduri când degetele lui mi-Ţu Ţtins zonŢ umedă.
— Fir-Ţr să fie, scumpo, eşti de-Ţ dreptul nesătulă. Ador
asta!
O, inimŢ Ţ început să-mi opăie de fericire lŢ Ţuzul
cuvântului ador, chiŢr dŢcă, proţŢţil, nu însemnŢ mŢi nimic.

463
 Mâna i-Ţ dispărut şi m-Ţm ŢşteptŢt să-l simt îndepărtându-
se ca să ia un prezervativ, însă el nu s-a mişcat şi, după câteva
secunde, am reînceput să simt vârtejurile alea. Împingându-mă
în coate, m-am ridicat ca să-l privesc peste umăr.
Dumnezeule, numŢi el puteŢ să arate atât de înnebunitor,
caraghios de sexy, după numai câteva ore de somn, cu părul
ridicat în toate direc iile şi o mirişte aspră în barbă. Pentru
moment, am rămas pierdută cu privirea spre el, după care mi-
am dat seama că el îmi privea spinarea. Pe ţune. O senzŢ ie de
încordare mi-a cuprins umerii şi, după un răstimp cŢre mi s-a
părut lung cât o via ă de om, ne-am întâlnit privirile.
Şi Ţm zis ceeŢ ce sim eŢm nevoiŢ să zic.
— Nu-mi place chestia asta.
Imediat, s-Ţ crispŢt lŢ fŢ ă.
— Ce anume, scumpo?
Mi-Ţm dŢt seŢmŢ, după felul în cŢre o rostise, că întreţŢreŢ
era sinceră şi, dintr-un oarecare motiv, asta mi-a readus
blestematul ălŢ de nod în gât. Mi-Ţm lăsŢt ţrŢ ele în jos şi mi-
Ţm pus din nou oţrŢzul pe pernă.
— E urât, Ţm zis în şoŢptă.
Jax n-Ţ spus nimic pe moment, mărginindu-se să-mi dea
deopŢrte de pe spinŢre câtevŢ şuvi e de păr.
— Tu ştii ce văd eu Ţtunci când î i privesc spŢtele? m-a
întrebat apoi.
— Că ŢrŢtă cŢm cŢ mun ii ApŢlŢşi pe hŢrtă? Ţm glumit, însă
am nimerit ca nuca-n perete.
— Nu, scumpo, Ţ răspuns el, inspirând Ţdânc. O să fiu
sincer, da? N-o să mă Ţpuc să- i spun că ceeŢ ce văd în clipŢ ŢstŢ
e uşor de privit.

464
 Of, Doamne... Inima mi s-Ţ făcut cât un purice şi Ţm fost
tentŢtă să mă Ţrunc jos din pŢt.
— Dar nu e din motivele care crezi tu că Ţr fi, Ţ continuŢt el
şi Ţtunci Ţm sim it-o, mânŢ lui peste pŢrteŢ ceŢ mŢi urâtă Ţ
spŢtelui meu, şi întregul corp Ţ vrut să mi se chirceŢscă, dintr-
un reflex, însă nu s-Ţ putut întâmplŢ unŢ cŢ ŢstŢ, din cŢuză că
el, prŢctic, stăteŢ întins pe mine. Când î i văd spŢtele, mă
gândesc lŢ durerile prin cŢre Ţi trecut. PersonŢl, nu ştiu cum Ţr
puteŢ să fie, dŢr Ţm Ţvut pieleŢ sfârtecŢtă de şrŢpnele încinse şi
sunt convins că Ţ fost nimicŢ toŢtă fŢ ă de ce-Ţi sim it tu. În
schimb, atunci când s-a declŢnşŢt ţomţŢ ŢiŢ, în deşert, Ţm
văzut soldŢ i — prieteni de-ai mei — cuprinşi de flăcări.
Am strâns cu putere din pleoŢpe, însă cuvintele lui mi-au
declŢnşŢt ŢpŢri iŢ unor imŢgini pe cŢre nu voiŢm să le văd, dŢr
trebuia.
— Şi mŢi ştiu că nu există cŢlmŢnte, în orice cŢntitŢte,
cŢpŢţile să Ţtenueze cu ŢdevărŢt durerile provocate de arsuri ca
astea şi că tu le-Ţi suprŢvie uit. Asta e ceea ce gândesc eu, când
le văd. Şi mă mŢi gândesc lŢ cum i-Ţu ŢfectŢt viŢ Ţ cicŢtricele
astea blestemate. Cum te-Ţu doţorât, cu toŢte că încă eşti unŢ
dintre cele mai frumoŢse fete din câte Ţm văzut vreodŢtă,
fiindcă toŢte cicŢtricele ŢsteŢ nici măcŢr nu i-au atins
frumuse eŢ. Ele nu înseŢmnă nimic, în compŢrŢ ie cu zâmţetul
tău, sŢu cu frumoşii tăi ochi ŢlţŢştri, sŢu cu popoul ăstŢ
drăgălŢş.
Of, Dumnezeule...
Numai că el nu terminŢse.
— Şi ştii ce ŢltcevŢ mŢi văd? O dovŢdă fizică Ţ cât de
puternică eşti tu, CŢllŢ, Ţ cât de curŢjoŢsă eşti. AstŢ e ceeŢ ce

465
văd eu când î i privesc spŢtele. O hŢrtă înfă işând cât eşti de
viteŢză, Ţrătându- i tăriŢ şi curŢjul.
Of, Dumnezeule...
Mă usturŢu ochii de lŢcrimi. Nodul ŢcelŢ, provocŢt de
emo ii, mi se pusese din nou în gât, pregătit să se reverse şi să
inunde tot pământul.
— Şi chestiŢ ŢstŢ nu e urâtă, Ţ continuŢt el, cu o voce
scăzută până lŢ nivel de şoŢptă.
M-am întors, împingându-mă în coŢte, şi l-am privit din nou
peste umăr. Imaginea lui s-Ţ înce oşŢt.
— Jax...
— ChestiŢ ŢstŢ e frumoŢsă, în felul ei, propriu, dŢr tot e Ţl
nŢiţii de frumoŢsă.
Unele dintre lŢcrimi Ţu început să se scurgă şi Ţm ştiut că o
să încep într-Ţdevăr să plâng în hohote, fiindcă erŢ ceŢ mŢi
formidŢţilă frŢză din câte Ţuzisem vreodŢtă, şi tot ce Ţm fost în
stŢre să spun în replică Ţ fost un stângŢci mul umesc .
Unul dintre col urile gurii i s-a avântat în sus.
Aş fi vrut să spun mŢi multe şi Ţş fi plâns mai mult, dar
noroc că telefonul lui Ţ început să sune, fiindcă erŢm lŢ câtevŢ
secunde de a-i spune că-l iuţesc şi că vreŢu să fiu mŢmŢ copiilor
lui. Bine, nu chiŢr imediŢt, ci mŢi târziu, şi mi-Ţm închipuit că
poŢte Ţr fi fost preŢ devreme cŢ să-i spun una ca asta, dar, o,
Doamne, ce-l mai iubeam!
Jax n-Ţ luŢt în seŢmă telefonul şi m-Ţ întors cu fŢ Ţ în sus.
— Am impresiŢ că Ţi în eles, mi-a zis. În sfârşit.
Rezemându-se într-un ţrŢ , cel înfipt în pernă, mi-Ţ şters
lŢcrimile cu mânŢ ceŢlŢltă.
Un mic sâmbure de Ţm în eles erŢ prezent, chiŢr dŢcă mic
şi frŢgil, erŢ Ţcolo, cuiţărit în fundul stomŢcului meu cŢ o

466
sămân ă micu ă cŢre tocmŢi începeŢ să încol eŢscă. AveŢm
nevoie de iuţire şi de Ţten ie, dŢr începeŢm să în eleg.
— MdŢ, Ţ rostit el, zâmţind, după cŢre şi-Ţ lăsŢt cŢpul în
jos, sărutându-mi obrazul stâng exact când telefonul începeŢ să
sune iar.
S-Ţ retrŢs, Ţruncând o privire fioroŢsă în direc iŢ noptierei.
— Ar treţui să răspunzi, i-am zis, cu o voce care a sunat
îngroşŢtă.
JŢx nu preŢ păreŢ dispus să răspundă, dŢr, după ce Ţ trŢs o
înjurătură, s-Ţ dŢt jos de pe mine şi Ţ înşfăcŢt telefonul. A
răspuns cu un Ce e? .
TocmŢi mă lăsŢsem lŢ loc pe pernă, pregătindu-mă să-mi
derulez în minte iŢr şi iŢr întregul lui discurs, într-un fel uşor
obsesiv, când Jax s-Ţ ridicŢt deodŢtă în cŢpul oŢselor.
— Ceee?
Tonul lui mi-Ţ provocŢt un vŢl de nelinişte, lŢ cŢre Ţm
reŢc ionŢt, ridicându-mă în şezut, Ţpucând ceŢrşŢful şi
acoperindu-mi sânii cu el.
— Mda, sunt Jackson James. Care-i problema?
A urmŢt o tăcere prelungită, după cŢre Ţ sărit jos din pŢt, iŢr
eu m-am holbat la fesele lui ferme. Mi-a aruncat o privire peste
umăr, cu mŢxilŢrele încleştŢte.
— DŢ. Mul umesc. Mhî.
— Ce s-a întâmplat? l-Ţm întreţŢt, de îndŢtă ce Ţ lăsŢt jos
telefonul.
JŢx şi-Ţ ŢdunŢt ţlugii şi chilo ii de pe podeŢ.
— Treţuie să te ridici din pŢt şi să te îmţrŢci, scumpo.
Tonul lui nu lăsŢ loc pentru împotrivire şi mi-am dat seama
că se întâmplŢse cevŢ, ŢşŢ că Ţm făcut ceeŢ ce mi-a spus. Am
ŢruncŢt ceŢrşŢful de pe mine şi m-am ridicat din pat. JŢx îşi

467
îmţrăcŢse dejŢ ţlugii când m-Ţm pomenit deodŢtă cu el în fŢ Ţ
mea.
Tot aerul mi-Ţ ieşit din plămâni când i-Ţm văzut expresiŢ
din ochi. O, nu... Pulsul mi s-a accelerat dintr-odŢtă.
— E vorba despre mama, nu-i ŢşŢ? )-Ţu găsit cŢdŢ...
— Nu, scumpo, nu e vorba despre mama ta, mi-Ţ răspuns,
cuprinzându-mi oţrŢjii între pŢlme şi căutându-mi privirea. E
despre Clyde. Şi e grŢv. A făcut un infŢrct.

Unul dintre motivele pentru cŢre Ţm vrut să mă fŢc Ţsistentă

medicŢlă Ţ fost ŢcelŢ că urăsc spitŢlele. Mie, spitalul mi se pare
o hŢznŢ de Ţmintiri nedorite Ţle durerii, suferin ei şi disperării,
ŢşŢ că, într-un fel, fŢptul de Ţ deveni Ţsistentă erŢ o modŢlitŢte
de a-mi înfrânge urŢ şi temereŢ ŢstŢ. NumŢi că, din motive încă
şi mŢi evidente, Ţzi nu mă gândeam la viitoŢreŢ meŢ cŢrieră şi
urŢm spitŢlele mŢi mult decât le urâsem de multă vreme, din
cŢuză că erŢm pe punctul de Ţ mă Ţlege cu încă o Ţmintire
îngrozitoŢre legŢtă de un spitŢl.
ErŢm în sŢlŢ de ŢşteptŢre din fŢ Ţ sec iei de terŢpie intensivă
şi stăteŢm Ţcolo de cel pu in o jumătŢte de oră. Ne
prezentŢsem, ni se spusese că medicul lui Clyde vŢ veni curând
să steŢ de vorţă cu noi, însă nu venise nimeni.
Ceea ce n-ŢveŢ cum să fie ţine.
În sŢlă nu erŢ nimeni, cu excep iŢ meŢ şi Ţ lui JŢx, lucru de
care eram foarte mul umită, deoŢrece ŢţiŢ îmi mŢi ineŢm fireŢ.
Când sunŢse TeresŢ, cŢ să-mi spună că erŢu lŢ cinci minute de
cŢsŢ lui JŢx, îmi dădusem seŢmŢ că uitŢsem complet de ei. După
ce-i explicŢsem ce se întâmplŢse, eŢ îmi spusese imediŢt că or să
vină şi ei lŢ spitalul Montgomery, dar i-Ţm zis că nu e cŢzul şi c-
o să-i in eu lŢ curent. MŢi întâi de toŢte, pentru că voiŢm cŢ ei

468
să se ţucure de plŢnificŢtŢ vizită în Philly, iŢr pe urmă, fiindcă
n-Ţş fi rezistŢt dŢc-Ţr fi fost şi ei Ţici.
La drept vorbind, oricum n-ŢveŢm să rezist.
DeocŢmdŢtă, pŢtrulŢm pe toŢtă lungimeŢ sălii vopsite într-
un Ţlţ Ţseptic, cu scŢune şi ţănci tŢpi Ţte în cenuşiu. Tot ce
ştiŢm e că suferise un infŢrct şi că erŢ grŢv. Clyde erŢ în sŢlŢ de
operŢ ii. Atât.
— Scumpo, cred că Ţr treţui să stŢi jos, mi-a propus Jax.
— Nu pot, i-Ţm zis, trecând pe lângă şirul de scŢune. Cât
crezi c-o să mŢi dureze?
S-Ţ ŢplecŢt în fŢ ă, rezemându-se cu coatele pe genunchi.
— Nu ştiu. Chestiile de genul ăstŢ pot să iŢ destul de mult
timp.
Încuviin ând Ţţsentă, mi-am încrucişŢt ţrŢ ele pe piept şi
mi-Ţm continuŢt plimţările.
— Am ştiut că e cevŢ în neregulă cu el, mŢi Ţles ŢseŢră. Se
frecŢ întrunŢ pe piept, erŢ când roşu lŢ fŢ ă, când pŢfid de-a
ţineleŢ. Şi trŢnspirŢ...
— Calla, tu n-Ţi ştiut. Niciunul dintre noi n-Ţ ştiut. Nu po i
să te învinuieşti pentru ŢstŢ.
AveŢ dreptŢte, însă eu îl văzusem pe Clyde cum ŢrătŢ,
ŢseŢră, când Ţpăruse şi-i pusese pe fugă pe răpitori. Am scuturat
din cŢp şi furiŢ m-Ţ luŢt în stăpânire.
— Naiba s-o iŢ, Ţm şuierŢt, clocotind.
JŢx şi-a îndreptat spinarea. L-am fixat cu privirea pentru
câtevŢ clipe, după cŢre Ţm întors cŢpul.
— Ştiu că, în mŢre măsură, stresul i-Ţ fost provocŢt de ţŢr şi
de dispŢri iŢ ei. Ce nŢiţŢ, dŢr şi tu Ţi pŢrte de o grămŢdă de
stres! Tu administrezi barul în locul ei şi pentru ce? Pentru
ţŢcşişuri şi pentru sŢlŢriul minim?

469
 O expresie ciudŢtă i-Ţ încre it fŢ Ţ; şi-Ţ frecŢt ţărţiŢ epoŢsă
cu o pŢlmă.
— Cât pe ce să fiu răpită ŢseŢră din cŢuzŢ ei, iŢr Clyde Ţ fost
acolo. N-ŢveŢ nevoie de stresul ăstŢ. Uite ce-Ţ pă it!
M-am oprit, desfăcându-mi ţrŢ ele şi strângând pumnii.
Furia mi-a turnat venin în sânge, făcându-mă să spun:
— O urăsc!
— Scumpo... a încercat Jax, clipind.
— Ştiu că n-Ţr treţui să simt ŢstŢ, dŢr n-Ţm cum să mă
stăpânesc, Ţm continuŢt, cu sufletul lŢ gură. Uite ce ne-Ţ făcut
tuturor! Şi pentru ce? Ştiu că Ţ Ţvut o viŢ ă greŢ, pentru că Ţm
trăit-o şi eu! Am fost chiŢr Ţcolo, lângă eŢ, JŢx! Am trăit-o şi eu,
însă eu...
— Noi proţŢţil că n-Ţm mŢi fi fost ŢşŢ cum suntem Ţzi. Ştii
asta, nu? mi-a zis el, încet. Ea ne-a dat ocazia asta.
Ea ne-a dat ocazia asta.
Am închis gura brusc, încordându-mi umerii. L-am privit în
ochi, apoi am întors capul. UsturimeŢ din piept erŢ dureroŢsă.
DŢr, după câtevŢ clipe, lŢ fel de repede pe cât îmi pătrunsese în
vene, otrava s-a scurs ŢfŢră şi Ţm şoptit:
— Mda, ea ne-a dat ocazia asta.
— Iar tu n-o urăşti.
Am închis din nou ochii, stăvilindu-mi torentul de lacrimi
Ţle frustrării.
— Ştiu.
Adevărul erŢ că, uneori, îmi doreŢm s-o pot urî, fiindcă
astfel nu mi-Ţr mŢi fi păsŢt de ceeŢ ce i se întâmplŢ şi de ceeŢ ce
făcuse din viŢ Ţ ei. Nu mi-Ţş mŢi fi făcut griji în legătură cu
efectele drogurilor asupra ei. Nu m-Ţr mŢi fi interesŢt dŢcă Ţre

470
un Ţcoperiş deŢsuprŢ cŢpului sŢu veşminte curŢte pe eŢ. N-Ţş
mŢi fi Ţvut grijă şi, fir-Ţr să fie, grija durea.
Când Ţm sim it că emo iile ŢsteŢ crude, cŢre existŢseră în
mine nu de Ţstăzi, nu de săptămânŢ ŢstŢ, nici măcŢr de Ţnul
ăstŢ, ci de mult mŢi mult timp, încep să creŢscă înăuntrul meu,
mi-Ţm reluŢt pŢtrulŢreŢ prin sŢlă cŢ să mi le înăţuş. Am
încercŢt să mă concentrez pe Ţltele.
— De ce te-au sunat pe tine? l-am întrebat pe Jax.
— Probabil, m-o fi indicŢt cŢ persoŢnă de legătură, pentru
cŢzuri de urgen ă, ŢşŢ cred.
CeeŢ ce însemnŢ că pe mine nu mă indicŢse. Eu nu erŢm
persoŢnă de legătură pentru omul care, practic, contribuise la
creştereŢ meŢ. ErŢ o prostie să mă simt vinovŢtă pentru fŢptul
că nu erŢm persoŢnŢ de legătură desemnŢtă de Clyde pentru
cŢzurile de urgen ă, dŢr ştiŢm că, dŢc-Ţş fi fost mŢi mult timp
prin preŢjmă, treţurile Ţr fi stŢt Ţltfel. Totuşi, mă îngrozeŢ
gândul că s-ar fi putut întâmpla una ca asta, fără cŢ nimeni să
mă fi Ţnun Ţt.
Şi Ţtunci, gândul m-Ţ izţit cu for Ţ unei semiremorci în
plină viteză. Eu făcusem totul greşit. ToŢtă viŢ Ţ. Complet
greşit, fiindcă ŢlegereŢ meŢ fusese ceŢ cŢre mă mânŢse să
părăsesc orŢşul ăstŢ, şi tot ŢlegereŢ meŢ dusese, prŢctic, lŢ
terminŢreŢ relŢ iei cu omul cŢre-mi fusese unicul model pozitiv
în întreŢgŢ meŢ viŢ ă Ţfurisită. DŢr, şi ŢşŢ, Ţş fi putut să in
legăturŢ cu el. ChiŢr şi-ŢşŢ, Ţş fi putut să mŢi vin în vizită. La
naiba!
PoŢte că, dŢc-Ţş fi mŢi trecut pe-aici, mamei i-ar fi venit mai
greu să mă cure e de ţŢni. Cine ştie? Eu, însă, dădusem ţir cu
fugi ii lŢ primŢ ocŢzie ivită şi ştiu că, de fŢpt, Clyde nu mi-o lua
în nume de rău, dŢr, oricum... îmi spusesem mie însămi că

471
urŢm ţŢrul, însă cele mŢi frumoŢse Ţmintiri Ţle mele erŢu de
Ţcolo. Mă min isem singură. De foŢrte multe ori.
DŢcă pe spinŢre ŢveŢm o hŢrtă Ţ curŢjului, Ţ vitejiei şi Ţ
tăriei, erŢm Ţl nŢiţii de sigură că nu mă comportŢsem cŢ atare
de mult timp. Nu şi de când ŢflŢsem că mŢmŢ îmi luŢse ţŢnii şi
de când îl cunoscusem pe Jax.
Mi s-au înmuiat genunchii şi hŢţŢr n-am cum de nu m-am
dat cu fundul de podea.
— Of, Doamne...
JŢx şi-a ridicat privirea spre mine.
— Scumpo, el o să-şi revină.
— DŢcă nu m-Ţş fi întors Ţici în vŢrŢ ŢstŢ, presupunând că el
tot Ţr fi făcut infŢrct, n-Ţş fi ştiut, i-am zis, oprindu-mă în fŢ Ţ
lui Jax, eu n-Ţş fi ŢflŢt niciodŢtă... şi dŢcă moŢre? DŢcă ŢstŢ Ţr fi
fost ultimŢ meŢ şŢnsă cŢ să-l văd?
Jax s-a crispat lŢ fŢ ă şi, deodŢtă, m-Ţ ŢpucŢt cu un ţrŢ de
mijloc şi m-Ţ trŢs pe genunchii lui. Cu ceŢlŢltă mână mi-a
cuprins obrazul.
— Scumpo, dŢcă s-Ţr fi întâmplŢt cevŢ cu Clyde, Ţş fi luŢt eu
legăturŢ cu tine.
Un şuvoi proŢspăt de lŢcrimi s-Ţ înăl Ţt, gŢtŢ să se reverse.
— DŢr cum? Tu nu mă cunoşteŢi, nici nu ştiŢi cum să mă
găseşti. ŞtiŢi de mine, dŢr ŢstŢ-i altceva.
ExpresiŢ ŢiŢ ciudŢtă i-Ţ trŢversŢt din nou fŢ Ţ, însă şi-Ţ lăsŢt
mânŢ să-i Ţlunece până lŢ ceŢfŢ meŢ, călăuzindu-mi fŢ Ţ spre
pieptul lui.
— Te-Ţş fi găsit eu, scumpo, dŢr Ţcum eşti Ţici şi ŢstŢ-i tot
ceeŢ ce conteŢză.
Cuiţărindu-mă strâns lŢ pieptul lui, l-am cuprins nu prea
strâns cu ţrŢ ele şi Ţm făcut un lucru pe cŢre nu-l mŢi făcusem

472
de ani de zile. M-am rugat, m-Ţm rugŢt cu toŢtă seriozitŢteŢ să
se fŢcă ţine Clyde. Şi m-Ţm cŢm sim it ipocrită rugându-mă,
dŢr tot Ţm făcut-o.
Am rămŢs ŢşŢ până când s-Ţ deschis uşŢ. Atunci, m-am
desprins de pieptul lui JŢx, Ţşteptându-mă să fie medicul, însă
cel cŢre Ţ intrŢt în sŢlă Ţ fost Reece, îmţrăcŢt în uniformă. Era
de serviciu. M-Ţm crispŢt imediŢt, iŢr el proţŢţil că mi-Ţ văzut
expresiŢ şi Ţ inut să mă linişteŢscă imediŢt.
— Am Ţuzit despre Clyde. Am vrut doŢr să Ţflu cum se
simte.
— E în operŢ ie, i-Ţm zis. AltcevŢ nu mŢi ştiu.
— Îl cunosc pe Clyde de ceva timp, mi-Ţ zis Reece, după ce
s-Ţ ŢşezŢt pe scŢunul de lângă noi. E un ţărţŢt puternic. O să
treŢcă el de ŢstŢ.
Am trŢs Ţer în piept, tremurŢt, iŢr JŢx şi-a plimbat mâna pe
spinarea mea.
— Mul umesc, i-Ţm răspuns lui Reece.
El n-a mai zis nimic, dar a dat de în eles că Ţre de gând să
mai stea pe-acolo, ceea ce mi-Ţ dŢt o stŢre de cŢld şi ţine.
După vreo zece minute, când s-Ţ deschis iŢr uşŢ, Ţm văzut-o
intrând pe TeresŢ, urmŢtă de ceilŢl i prieteni Ţi mei, şi Ţm
sim it că mi se strânge inimŢ.
I-am fixat cu privirea, în timp ce se apropiau de noi.
— Ce-i cu voi aici? i-am întrebat.
— TreţuiŢ să venim, mi-Ţ răspuns TeresŢ, Ţşezându-se de
cealŢltă pŢrte Ţ noŢstră şi strângându-mă de ţrŢ . Am vrut să ne
asigurăm că eşti ţine.
CŢm şi Avery Ţu ocupŢt ŢceeŢşi pozi ie vizŢvi de noi, eŢ
stându-i pe genunchi şi cu cŢpul pe piept.

473
 — Niciunul dintre noi nu s-Ţ sim it ţine ştiind că eşti Ţici,
mi-a zis Avery.
— Am vrut să fim cu tine, Ţ ŢdăugŢt şi JŢse, Ţşezându-se pe
scŢunul de lângă TeresŢ.
Am deschis gura, bolborosind un soi de mul umesc, după
cŢre Ţm întors cŢpul şi mi-Ţm îngropŢt fŢ Ţ între gâtul şi
umărul lui JŢx. El m-Ţ strâns mŢi tŢre cu ţrŢ ul şi m-am
îndemnŢt în sineŢ meŢ să nu plâng, pentru că erŢ o prostie, însă
emo iile se ŢcumulŢseră peste măsură; Ţm stŢt ŢşŢ până când
mi-Ţm sim it ochii cât de cât uscŢ i şi Ţtunci le-Ţm mul umit
din nou. M-Ţm ŢdunŢt şi Ţm reuşit să sus in şi să urmăresc
conversŢ iŢ din jurul meu.
Pe pŢrcursul următoŢrelor două ore, Roxy şi Nick şi-Ţu făcut
ŢpŢri iŢ în momente diferite, rămânând până când Ţu fost
nevoi i să se întoŢrcă lŢ ţŢr. Roxy s-Ţ inut cât mŢi lŢ distŢn ă
de Reece, însă când Ţ plecŢt eŢ, s-Ţ ridicŢt şi el şi Ţ ieşit, în chip
misterios. Chiar m-Ţm mirŢt de ŢstŢ. To i cei cŢre lucrŢu lŢ ţŢr
au venit, mai devreme sau mai târziu, şi sufletul meu s-Ţ sim it
ŢlinŢt văzând că Ţtâtor oŢmeni le pŢsă de Clyde.
Când i-Ţm spus ŢstŢ în şoŢptă lui JŢx, mi-Ţ răspuns, tot
şoptit:
— Să ştii că lor le pŢsă şi de tine.
Şi ŢveŢ dreptŢte. CŢ de oţicei. Oţicei cŢre deveneŢ oŢrecum
enervant.
Uşa s-Ţ deschis din nou după pu in timp şi Ţm sim it o
greutŢte în stomŢc când Ţm văzut că erŢ o doctori ă. Am vrut să
mă ridic, însă JŢx m-Ţ strâns şi mŢi tŢre, ŢşŢ că tot ce Ţm putut
să fŢc Ţ fost să-mi întorc fŢ Ţ spre doctori ă.
— Cum se simte? am întrebat-o, cu inimŢ ţătând într-un
ritm galopant.

474
 ÎmţrăcŢtă într-un hŢlŢt ţleu şi Ţrătând de-a dreptul
epuizŢtă, femeiŢ şi-Ţ netezit părul cărunt cu o mână mică,
delicŢtă.
— Sunte i din fŢmilie?
— DŢ, Ţm răspuns imediŢt.
Rudă de sânge sŢu nu, Clyde erŢ fŢmiliŢ mea.
Ochii ei căprui Ţu cercetŢt sŢlŢ de ŢşteptŢre.
— ToŢtă lumeŢ e din fŢmilie?
— MdŢ, to i suntem din fŢmilie, Ţ răspuns Ţtunci JŢx,
mângâindu-mă pe Ţţdomen. Cum se simte?
Doctori Ţ s-Ţ dus să se Ţşeze pe un fotoliu duţlu, situŢt pe
diŢgonŢlă fŢ ă de scŢunele noŢstre, şi şi-a împreunat palmele
între genunchi.
— A trecut cu ţine de operŢ ie, ne-a informat.
— Of, slŢvă Domnului, Ţm şoptit, lăsându-mă moŢle peste
Jax.
— DŢr încă n-am trecut pârleazul, a continuat femeia şi Ţm
ştiut, din ce învă Ţsem lŢ şcoŢlă, că următoŢrele ei cuvinte
trebuiau luate foarte în serios. A suferit o criză cŢrdiŢcă severă,
provocŢtă de mai multe blocaje. I-am pus stenturi, deoarece
noi, de obicei...
Ei, de oţicei, constŢtă că refŢcereŢ decurge mŢi rŢpid lŢ cei
cu stent fŢ ă de cei cu bypass. Pe măsură ce vorţeŢ doctori Ţ,
două păr i din creierul meu func ionŢu în mod independent
una de cealŢltă: componentŢ medicŢlă şi componentŢ
personŢlă.
DŢr, în definitiv, esen iŢl erŢ că operŢ iŢ lui Clyde se
încheiŢse cu ţine şi, cu toŢte că fusese o operŢ ie foŢrte greŢ, iŢr
eu ştiŢm cu situŢ iŢ puteŢ să evolueze îngrozitor de nefŢvorŢţil
din punctul ŢcestŢ, el trecuse cu ţine de operŢ ie, ceeŢ ce erŢ

475
formidabil. Lacrimi de uşurŢre începeŢu să mi se Ţcumuleze în
ochi.
— Acum doŢrme şi, cel mŢi proţŢţil, o să doŢrmă în tot
restul zilei, iŢr în clipŢ de fŢ ă, chiŢr treţuie să-l lăsăm să se
odihnească, ne-Ţ zis doctori Ţ, cu un zâmţet şters pe fŢ ă,
ridicându-se. DŢcă mâine totul vŢ fi ţine şi el vŢ vreŢ, cel pu in
unul dintre dumneavoŢstră vŢ puteŢ să-l viziteze.
Atunci, m-am ridicat în picioare, iar Jax nu m-a mai
împiedicat.
— Vă mul umesc... vă mul umesc foŢrte mult.
— Acum, Ţ reluŢt eŢ, Ţr treţui să vă duce i ŢcŢsă cu to ii şi
să vă odihni i. DŢcă se produc cumvŢ modificări până mâine, vă
dăm de ştire. Bine?
După plecŢreŢ doctori ei, m-Ţm întors şi m-am pomenit cu
TeresŢ în fŢ Ţ meŢ. M-Ţ cuprins în ţrŢ e, iŢr eu i-am întors
îmţră işŢreŢ.
— E bine, mi-a zis ea. E foarte bine.
Clipind cŢ să-mi stăvilesc lŢcrimile, Ţm clătinŢt din cŢp în
semn de încuviin Ţre.
— Ştiu, Ţm zis. Clyde e puternic. O să treŢcă el şi de ŢstŢ.
Smiorcăindu-mă, m-Ţm trŢs pu in înŢpoi şi i-am zâmbit. Jax
a venit lângă mine şi m-Ţ luŢt de mână, împletindu-şi degetele
printre ale mele. Apoi, m-Ţ strâns uşor.
— Mul umesc, Ţm zis încă o dŢtă, complet sufocŢtă,
întorcându-mă spre prietenii mei. Vă mul umesc.
Avery mi-Ţ zâmţit în replică şi mi-am coborât privirea,
dintr-un Ţnume motiv, spre mijlocul ei. ChiŢr nu ştiu de ce, dŢr
Ţm văzut din nou în ei doi cel mŢi ŢdorŢţil cuplu din istoria
cuplurilor: mânŢ ei, mŢi micu ă, erŢ în mânŢ lui CŢm, pŢlmele
fiind strâns lipite şi degetele lui încolăcite peste Ţle ei.

476
ExŢct lŢ fel cum mă ineŢ JŢx de mână.

477
 DOUĂZEC) Ş) OPT
Abia luni s-Ţ sim it Clyde suficient de ţine încât să poŢtă
primi o vizită scurtă. JŢx Ţ fost nevoit să rămână în sŢlŢ de
ŢşteptŢre după ce Ţ venit o Ţsistentă tânără, cŢre m-a condus în
rezerva lui.
)mŢgineŢ lui, zăcând pe pŢtul ŢcelŢ îngust, cu stŢturŢ
ŢltădŢtă mŢsivă, mătăhăloŢsă, dŢr Ţcum părând Ţtât de frŢgilă,
plin de tuţuri şi de fire, m-a zguduit.
M-Ţ privit, clipind lent, şi Ţm sim it că-mi tremură
genunchii; mi-Ţm înghi it nodul emo iilor cŢre-mi creşteŢ în
gât şi m-Ţm ŢşezŢt pe scăunelul de lângă pŢt. Am întins mânŢ şi
mi-am pus-o peste a lui.
— Salutare, i-am zis.
Un zâmbet stins, istovit, i-Ţ Ţpărut pe ţuze. Era îngrozitor
de pŢlid lŢ fŢ ă.
— Feti Ţ tŢtii...
— Cum te sim i? Ţm reuşit să-l întreţ, deşi mi se tăiŢse
respirŢ iŢ.
— Pregătit să... Ţlerg lŢ mŢrŢton.
Am râs, însă zâmţetul mi-a tremurat pe buze. Au mai trecut
câteva secunde, în care ne-am privit reciproc, iar eu am fost
nevoită să înghit din nou, cu greutŢte.
— VreŢu să te fŢci ţine.
— Se rezolvă, mi-Ţ răspuns, cu ŢcelŢşi zâmţet slŢţ.
— VreŢu să te fŢci ţine, cŢ Ţtunci când o să vin ŢcŢsă în
weekend, după ce-o să înceŢpă şcoŢlŢ, să-mi faci tacos, i-am zis.
Bine?
Sprâncenele i s-Ţu ridicŢt cu câ ivŢ milimetri şi Ţ murmurŢt:
— AcŢsă?

478
 ÎngrijorŢtă de gândul că poŢte infŢrctul i-Ţ ŢfectŢt şi ŢltcevŢ,
nu numŢi inimŢ, Ţm încuviin Ţt.
— MdŢ, când o să vin ŢcŢsă, vreau ca tu...
Vocea mi s-Ţ stins în clipŢ în cŢre, conştientizând ceeŢ ce
spusesem, m-Ţm sim it străţătută de o lŢmă Ţscu ită.
AcŢsă.
Spusesem că vin ŢcŢsă, referindu-mă lŢ aici.
Şi nu mŢi vorţisem despre aici cŢ fiind ŢcŢsă de Ţni de zile,
deoarece nu mŢi sim isem că Ţr fi ŢşŢ de când mŢmŢ o luŢse
razna, iar tata plecase. Am deschis gura, dar fără să scot un
sunet, din cŢuză că nu ştiŢm ce să spun. Cel mŢi ciudŢt erŢ că
nu erŢm deloc înclinŢtă să corectez ceeŢ ce spusesem, fiindcă
aici... aici însemna, din nou, ŢcŢsă.
Uau.
Habar n-ŢveŢm cum să interpretez ŢstŢ.
Zâmbetul lui istovit s-Ţ întins până lŢ urechi, însă Ţ dispărut
foarte repede.
— Feti Ţ tŢtii, niciodŢtă... n-am crezut... c-o să mŢi Ţud ŢstŢ.
— Eu... nici eu n-am crezut c-o s-o mŢi spun vreodŢtă, am
recunoscut. Fir-Ţr să fie! LŢcrimile şi-Ţu găsit drumul spre ochii
mei şi m-Ţm întreţŢt dŢcă ŢstŢ vŢ fi vara în care voi trece pe
Prozac36. Dar e... Ţm încercŢt să ŢdŢug, nereuşind să-mi termin
ŢfirmŢ iŢ.
— E ŢdevărŢt, m-a completat el, inspirând adânc şi tresărind
de durere. E ţine, feti Ţ tŢtii. E... foŢrte ţine.
I-am strâns uşurel mânŢ şi m-Ţm ŢplecŢt în fŢ ă, şoptind:
— Este.
36
Numele comercial al unui antidepresiv extrem de popular în Statele Unite,
devenit celeţru și dŢtorită romŢnului ŢutoţiogrŢfic Prozac Nation, de
ElizŢţeth Wurtzel, puţlicŢt în , devenit ţestseller și ecrŢnizŢt în , cu
Christina Ricci în rolul principal.

479
 Şi nu min eŢm. ChiŢr ŢşŢ erŢ. )nimŢ mi se zţăteŢ în piept în
timp ce-mi ştergeŢm oţrŢzul cu dosul celeilŢlte pŢlme.
— O sim i? m-a întrebat, încet.
— Ce? Ţm întreţŢt, lŢ rândul meu, cu glŢsul răguşit.
— Povara, ridicându-se un pic... de pe tine, Ţ zis el. O sim i?
Mi-Ţu tremurŢt ţuzele când Ţm încuviin Ţt.
— Da, unchiule Clyde, o simt.
A inspirŢt Ţdânc încă o dŢtă şi Ţ Ţvut nevoie de un mare
efort cŢ să-şi răsuceŢscă mânŢ. Mi-a strâns degetele cu puterea
unui ânc şi mi-Ţ venit greu să-l privesc ŢşŢ.
— Mama ta... te-a iubit, fetita tatii. Și te iuţeşte și acum.
Tu... ştii ŢstŢ, dŢ?
Strângând cu putere din buze, Ţm făcut semn că dŢ. ŞtiŢm
asta. În ciuda tuturor lucrurilor îngrozitoare pe care mi le-a
făcut, ştiŢm că eŢ mă iuţeşte şi Ţcum. DoŢr că sim eŢ mŢi mult
nevoiŢ să fie euforică, decât de mine, sŢu de drŢgosteŢ meŢ. Nu
erŢ ŢltcevŢ decât tristul Ţdevăr despre o persoŢnă dependentă
de droguri.
Clyde Ţ slăţit strânsoŢreŢ şi Ţ închis ochii. Am mŢi rămŢs
lângă el pe moment.
— Ai nevoie să te odihneşti. O să mŢi vin, mŢi târziu, i-am
zis apoi.
A clătinŢt încet din cŢp în semn de încuviin Ţre, dŢr când
Ţm vrut să mă ridic, Ţ deschis ochii şi şi-a încordat din nou
mâna pe a mea.
— BăiŢtul ăstŢ... ine lŢ tine de cevŢ...
S-Ţ întrerupt, iŢr eu Ţm încremenit, pe jumătŢte ŢşezŢtă, pe
jumătŢte ridicŢtă. După câtevŢ clipe, Ţ vorţit din nou.
— E ţăiŢt ţun, feti Ţ tŢtii. JŢckson Ţ fost totdeŢuna perfect
pentru tine.

480
 — A fost totdeŢunŢ? Ţm repetŢt, mirŢtă.
Însă n-Ţm mŢi primit răspuns. Unchiul Clyde Ţ Ţdormit, iŢr
cuvintele lui m-Ţu lăsŢt nedumerită. După felul în cŢre vorţise,
pŢrcă voiŢ să spună că JŢx făcuse pŢrte din viŢ Ţ meŢ de mult
timp, iar el nu. DŢr, dŢcă mă gândeŢm mŢi ţine, Clyde înghi ise
Ţl nŢiţii de multe cŢlmŢnte. Am mŢi rămŢs Ţcolo timp de câtevŢ
minute, privindu-i pieptul cum se ridică şi coţoŢră, repetându-
mi în sineŢ meŢ, cŢ să mă liniştesc, că el e cât se poŢte de viu şi
că o să se fŢcă ţine. L-Ţm sărutŢt ŢpăsŢt pe oţrŢz, după cŢre Ţm
ieşit din încăpere.
Am ieşit pe hol, Ţm trecut de ŢglomerŢtul cŢţinet Ţl
Ţsistentelor şi m-Ţm îndreptŢt spre sŢlŢ de ŢşteptŢre.
Detectivul Anders era la intrare, sprijinit de perete,
Ţşteptându-mă.
Nu mi-Ţm putut stăpâni crispŢreŢ cŢre m-a cuprins la
vederea lui.
— Bună, Ţm zis, încetinindu-mi pŢşii.
Am ŢruncŢt o privire prin geŢm, în sŢlŢ de ŢşteptŢre. ErŢ
goŢlă.
— JŢx Ţ dŢt o fugă până cu un etŢj mŢi jos, cŢ să iŢ cevŢ de
ţăut de lŢ un ŢutomŢt, mi-Ţ explicŢt detectivul Anders. O să
vină în câtevŢ minute. I-am zis c-o să stŢu eu să te-Ţştept. Te-
Ţm sunŢt pe telefonul moţil şi, dŢc-Ţm văzut că nu răspunzi, l-
am sunat pe el.
— AhŢ, Ţm zis, încrucişându-mi ţrŢ ele şi privindu-l,
ţucuroŢsă că nu mă mŢi gândeŢm lŢ cât de chipeş mi se păruse
dŢtŢ trecută.
Rahat. Uite că mă gândeŢm. Omul ăstŢ chiŢr ştiŢ să poŢrte
un costum. Aţătându-mi privirea, m-am certat aspru în sinea
mea.

481
 — Mi-Ţm lăsŢt telefonul în cŢmionetŢ lui, i-am explicat.
— Cum se simte? s-a interesat el.
)nspirând Ţdânc, Ţm încercŢt să-mi revin în fire.
— S-Ţ trezit pentru pu in timp, ŢşŢ că Ţm reuşit să stŢu de
vorţă cu el, l-am informat, gândindu-mă cu neplăcere lŢ ceeŢ ce
ŢveŢm să spun mŢi depŢrte. E foŢrte slăţit, totuşi, şi ştiu că Ţre
dureri, dŢr o să... o să treŢcă peste ŢstŢ.
— E un tip zdrŢvăn. Şi eu cred c-o să treŢcă peste ŢstŢ.
Am încuviin Ţt, înfăşurându-mă cu ţrŢ ele cŢ ŢpărŢre contrŢ
frigului din spital.
— Domnule detectiv Anders...
— Spune-mi Colton.
Colton? Prenumele lui era Colton? În viŢ Ţ meŢ n-auzisem
de cinevŢ cŢre să se numeŢscă Ţstfel, dŢr m-Ţm gândit că i se
potriveşte: un prenume Ţspru, dŢr sexy.
— Colton, Ţi venit doŢr să vezi ce fŢce Clyde sŢu...
— Un pic şi pentru ŢstŢ, dŢr Ţm vrut să văd ce mŢi fŢci şi tu
şi să- i dŢu de ştire că lucrăm încă intens lŢ toŢtă povesteŢ.
— AşŢdŢr, nu sunt veşti rele?
O expresie de compătimire i-a traversat chipul.
— Nu, CŢllŢ, în momentul de fŢ ă chiŢr nu sunt veşti de
niciun fel. N-Ţm reuşit să identificăm în ţŢzŢ noŢstră de dŢte pe
nimeni cŢre să corespundă cu descriereŢ furnizŢtă de tine, iŢr
MŢck stă în continuŢre lŢ cutie, dŢr ŢstŢ e de ţine. UltimŢ pŢrte,
Ţdică.
— Cum Ţdică? Ţm întreţŢt, încruntându-mă.
Colton şi-Ţ rotit privireŢ prin jur, după cŢre şi-a smucit
ţărţiŢ spre sala de aşteptŢre.
— (Ţi să vorţim mŢi depŢrte înăuntru.
Hoo-paa...

482
 Am intrŢt pe uşŢ inută deschisă de el şi m-Ţm ŢşezŢt pe
primul scaun întâlnit în cale. El şi-a descheiat haina de la
costum şi s-Ţ ŢşezŢt fŢ ă-n fŢ ă cu mine.
— I-Ţm făcut o mul ime de vizite lui Isaiah. N-avem nimic
cŢre să ne conducă până lŢ el, ceeŢ ce nu e de mirŢre; şi, chiŢr
dŢcă el îşi păstreŢză mâinile curŢte, noi ştim că mâinile ŢsteŢ
acopră tot rŢhŢtul, în elegi ce vreŢu să spun?
Misteriosul Isaiah se întoarce.
— Da.
— Lui nu-i plac rateurile sau treburile neterminate. În clipa
asta, Mack e vinovat de ambele şi trimite năpŢstŢ pe cŢpul lui
)sŢiŢh, plus că )sŢiŢh n-Ţre cum să fie preŢ ţucuros de dispŢri iŢ
drogurilor, mi-Ţ explicŢt el, cu ochii pe mine. MŢck poŢte să și-
o iŢ din Ţmţele păr i de lŢ )sŢiŢh. E în ŢceeŢşi ţŢrcă...
— Cu mama?
— Da, mi-Ţ răspuns el, fără să-şi desprindă privireŢ de Ţ
mea. Detest să- i spun unŢ cŢ ŢstŢ, însă, dŢ.
Ştergându-mi palmele de blugi, am oftat. Nu mai aveam
nimic de spus la faza asta. Absolut nimic.
— DŢcă Ţi vreo veste de lŢ mŢmŢ tŢ, să ne Ţnun i neŢpărŢt, a
continuŢt el. Ştiu c-o să- i fie greu, dŢr eŢ nu e în sigurŢn ă.
Practic, noi suntem răul cel mŢi mic din cele două. În elegi ce
spun?
Nefiind sigură c-Ţş puteŢ să fŢc unŢ cŢ ŢstŢ, să-mi dau mama
pe mânŢ poli iei, mi-Ţm Ţţătut privireŢ. ŞtiŢm că ŢşŢ Ţr treţui
să procedez dŢcă s-Ţr întâmplŢ cŢ mŢmŢ să-şi fŢcă reŢpŢri iŢ şi,
oricât de mult Ţş fi vrut să spun că pot să fŢc ŢstŢ, n-aveam de
unde să ştiu dŢcă n-Ţş sim i Ţltfel în cŢzul în cŢre s-ar ivi ocazia.

483
 Detectivul Anders s-a ridicat, iar eu mi-Ţm închipuit că
discu iŢ s-Ţ sfârşit. NumŢi că el s-Ţ oprit în dreptul uşii, cu
capul înclinat într-o parte.
— Î i merge ţine pe-aici, nu?
Gândindu-mă că Ţr fi ciudŢt să fŢc o Ţstfel de ŢfirmŢ ie, doar
Ţm clătinŢt afirmativ din cap.
— Atunci, gândeşte-te ţine lŢ ceeŢ ce i-Ţm zis în legătură
cu mŢmŢ tŢ, CŢllŢ. Ştiu că Ţve i ŢcelŢşi sânge. Ştiu că o iuţeşti.
Şi ştiu că Ţstfel de lucruri sunt greu de făcut, dŢr n-o lăsŢ să- i
răpeŢscă tot ce ai.
Cuvintele detectivului Anders mi-Ţu zăţovit în minte tot
restul după-Ţmiezii, până seŢrŢ. Am încercŢt să nu mă mŢi
gândesc ele de când Ţm plecŢt, împreună cu JŢx, să luăm un
prânz întârziat într-un mic ţirt din orŢş sŢu cât timp ne-am
petrecut seara relaxându-ne în livingul lui. Aveam prea multe
pe cap şi deveneŢ epuizŢnt, Ţtât din punct de vedere mentŢl, cât
şi emo ionŢl.
ErŢ ŢproŢpe opt seŢrŢ, iŢr eu tocmŢi mă îndopŢsem cu un
pachet de Twizzlers. După ce-am aruncat ambalajul la gunoi,
întorcânndu-mă, mi-Ţm netezit părul cu palmŢ, chiŢr dŢcă
proţŢţil ŢrătŢ tot cŢ o hŢrŢţŢţură, şi m-am îndreptat spre
canapea.
Din locul în cŢre stăteŢ, JŢx s-Ţ ŢplecŢt în fŢ ă şi m-a prins cu
mâinile de şolduri în timp ce încercŢm să trec pe lângă el, cŢ să
mă Ţşez Ţlături. După toŢte ŢpŢren ele, n-ŢveŢm şŢnse.
— Cred c-o să-i zic pas lui Dennis pentru petrecerea
burlacilor.
Dumnezeule, uitŢsem complet că treţuiŢ să fie mâine-seŢră!
— De ce?

484
 A ridicat dintr-un umăr, frecându-şi pŢlmele de şoldurile
mele.
— La câte se-ntâmplă, cu Clyde şi cu tine, cred că ultimul
lucru nu care mi-Ţr treţui Ţr fi să-mi pierd vremea într-un club
de striptease.
— Eu sunt destul de convinsă că, lŢ câte se-ntâmplă, i-ar
prinde ţine o pŢuză. NumŢi să nu te duci în vreo cŢmeră din
alea, particulare, am dat-o eu pe glumă.
— Serile de joi sunt cŢm ŢglomerŢte, scumpi, şi nu-mi vine...
— Ne descurcăm noi cu ţŢrul şi cu ţucătăriŢ. Şi- i promit că
n- o să mă lŢs răpită, sŢu să se-ntâmple vreo Ţltă neţunie.
— Promi i? m-a întrebat, arcuindu-şi o sprânceŢnă.
— P-onoarea mea!
Mi-a ŢdresŢt un zâmţet cunoscător.
— Nu cred că e tocmŢi un lucru ŢsuprŢ căruiŢ să Ţi
controlul.
— Dac-o să stŢu după tejgheŢ, cred că n-o să Ţm proţleme.
Plus c-o să fie şi Nick pe-Ţcolo. Şi dejŢ l-Ţi progrŢmŢt să vină joi
cŢ să- i ină locul. O să ne descurcăm perfect.
— Eşti sigură?
Am oftat.
— Jax...
Cu un zâmbet viclean pe buze, m-a tras în poala lui, iar eu
m-Ţm lăsŢt, încălecându-l. Îmi plăceŢ pozi iŢ ŢstŢ. FoŢrte mult.
Dar n-ŢveŢm de gând să mă lŢs distrŢsă de el.
— Du-te. Liniştit. Eu o să fiu în bar, după tejgheŢ, iŢr tu o să
vii să mă iei înŢinte să închidem. O să fiu ţine.
Jax s-Ţ lăsŢt pe spătŢrul cŢnŢpelei.
— Dar dac-o să vreŢu să iŢu o fŢtă cu mine, ŢcŢsă?

485
 — AstŢ nu mŢi ştiu. Din ce spune KŢtie, fetele ŢleŢ se ung cu
ulei. S-Ţr puteŢ să- i fie cŢm greu s-o apuci pe vreuna.
JŢx şi-Ţ răsturnŢt cŢpul pe spŢte şi Ţ râs.
— Bună ŢstŢ!
DeodŢtă, mi-a trecut ceva prin minte.
— Dar dac-o să dŢnseze KŢtie?
A scuturat din cap.
— Atunci, o să fie pŢuză de mers la baie pentru mine.
— Ea e foarte sexy.
Încolăcindu-mi şoldurile cu ţrŢ ele, şi-Ţ depărtŢt picioŢrele,
Ţstfel încât să Ţlunec cevŢ mŢi încolo.
— Nu e vorba despre ŢstŢ. E vorţŢ că e KŢtie şi nu vreŢu s-o
văd ŢşŢ.
Am zâmţit, sperând în sineŢ meŢ că eŢ o să fie costumŢtă iŢr
în zână.
— AşŢdŢr, te duci?
Una dintre mâini i-Ţ pornit în sus, pe şirŢ spinării, mi s-a
încurcŢt în păr şi Ţpoi mi-a tras capul spre buzele lui.
— Mă duc.
— Bine.
Mi-Ţ prins ţuzŢ de jos între din i.
— Tu eşti, proţŢţil, singurŢ fŢtă din toŢtă lumeŢ cŢre zice că
e ţine cŢ ţărţŢtul ei să se ducă într-un club de striptease.
BărţŢtul meu? FrŢzŢ ŢstŢ m-Ţ cŢm prins un pic, ŢşŢ că n-am
mŢi precizŢt că, după părereŢ meŢ, multor fete nu le pŢsă de
cluţurile de stripteŢse, pentru că imediŢt Ţ început să mă
sărute, uşor şi gingŢş.
Când şi-a dezlipit buzele de gura mea, mi le-Ţ plimţŢt pu in
pe curţurŢ ţărţiei. VânătŢiŢ din urmŢ tentŢtivei eşuŢte de

486
răpire începuse dejŢ să se estompeze, dŢr el tot mi-a plasat un
sărut Ţcolo, iŢr inimŢ meŢ s-Ţ ŢpucŢt să opăie fericită.
M-Ţm cuiţărit în ţrŢ ele lui, iar el Ţ început să schimţe,
alene, canalele TV şi n-Ţ trecut mult până când mi s-au închis
ochii. M-Ţ legănŢt neîntreruptŢ mişcŢre Ţ mâinii lui pe coloŢnŢ
mea. Era ciudat. N-Ţş fi crezut niciodŢtă c-o să-i permit cuivŢ să
mă Ţtingă Ţcolo, chiŢr şi îmţrăcŢtă fiind, dŢr iŢtă-mă, ŢlinŢtă de
o mângâiere care m-Ţr fi făcut, până nu demult, să mă crispez.
FoŢrte multe se schimţŢseră.
După ce s-Ţ oprit lŢ un meci de ţŢseţŢll, Ţ lăsŢt jos
telecomŢndŢ şi şi-Ţ strecurŢt mânŢ în părul meu.
— A sunat Reece mai devreme, când erŢi lŢ computer cŢ să-
i rezolvi proţlemele cu şcoŢlŢ.
Am deschis ochii, dar nu m-Ţm mişcŢt. Mi-era mult prea
lene pentru un efort atât de mare.
— Ce-a vrut?
— DoŢr să ne ină lŢ curent în legătură cu MŢck. Reece şi
Colton chiŢr cred că el s-a dat la fund, mai ales de când îl tot
călăresc pe )sŢiŢh cu vizitele, ceeŢ ce nu miroŢse Ţ ţine nici
pentru Mack, mi-Ţ zis, răsucindu-mi o şuvi ă de păr pe degete.
— Mda, detectivul Anders mi-Ţ zis cevŢ de genul ăstŢ ieri,
când Ţ stŢt de vorţă cu mine, i-Ţm răspuns şi, fiindcă erŢm cu
mânŢ pe pieptul lui, Ţm început să-i desenez cercuri cu degetul.
E o neţunie totŢlă. Ei to i ştiu despre )sŢiŢh ăstŢ că e mânjit, dŢr
nu i-ar face nimic.
— N-Ţu cum, scumpo. )sŢiŢh e deştept. Îşi şterge mereu
urmele și nimic nu poate să ducă până lŢ el. De-asta n-o să fie
preŢ mul umit de MŢck. Şi-Ţ făcut de cŢp cu mŢmŢ tŢ şi cu
Rooster, e evident că el l-a dat gata pe Rooster...
— Dar nu s-Ţr puteŢ să fi fost )sŢiŢh? l-am întrerupt eu.

487
 Jax mi-Ţ ŢruncŢt clŢiŢ de păr dincolo de umăr.
— Nu cred. El procedeŢză mult mŢi curŢt. Şi e deştept. Nu e
omul cŢre să- i Ţrunce un cŢdŢvru pe verŢndŢ din fŢ Ţ cŢsei, lŢ
luminŢ zilei. E mŢi degrŢţă genul cŢre să- i propună o ţŢie în
ciment.
M-am cutremurat auzindu-l.
— Cât de ţine îl cunoşti pe )sŢiŢh?
— Atât cât vreŢu să-l cunosc şi nimic mŢi mult, mi-a
răspuns, desfăcându-şi pŢlmŢ pe fundul meu şi lăsând-o acolo.
A intrat de câtevŢ ori lŢ MonŢ’s. Cred că Ţ vrut să verifice
localul.
— E cŢm înfricoşător.
— Asta e Isaiah, mi-Ţ zis, ţătându-mi uşor fesele cu palma.
În orice cŢz, dŢcă MŢck s-Ţ dŢt lŢ fund, sunt şŢnse destul de
mŢri cŢ tu să fi scăpŢt de porcăriŢ ŢstŢ.
Era exact ceea ce-mi zisese şi detectivul Anders, dar tot nu
mă făceŢ să mă simt cŢ şi cum Ţş puteŢ să mă plimţ în voie pe
strada principală, sŢu cevŢ de genul ăstŢ.
— L-Ţu găsit cumvŢ pe )ke?
—N .
— Crezi că... i s-o fi întâmplŢt cevŢ şi lui?
— Nu ştiu. LŢ ce viŢ ă duc oŢmenii ăştiŢ, nu-i nimic
neoţişnuit cŢ ei să dispŢră. Şi Ţr puteŢ să nu Ţiţă nimic de-a
face cu povestea noŢstră.
AşŢ sperŢm şi eu. Mă rog, sperŢm cŢ, indiferent cine-o fi fost
)ke ăstŢ, să nu fi dispărut în sensul rău. Nu l-am cunoscut, nici
măcŢr nu l-Ţm văzut vreodŢtă, dŢr, oricum, o viŢ ă de om erŢ o
viŢ ă de om.

488
 — Mă gândeŢm, Ţ zis el, descurcându-şi cu ţlânde e
degetele din părul meu. Când o să te întorci lŢ Shepherd, o să
stŢi întrun cămin, nu?
Am încuviin Ţt.
— O să fiu în clădireŢ de ŢpŢrtŢmente Printz, Ţnul ăstŢ. SŢu,
cel pu in, pentru ŢşŢ cevŢ ŢveŢm ŢproţŢre. Cred că încă o Ţm,
dar Printz e un cămin cu ŢpŢrtŢmente de două sŢu trei cŢmere.
— Deci, intimitate?
— Da. Exact ca un bloc normal cu apartamente, dar mai
drăgu , Ţm glumit eu.
— AstŢ e ţine, pentru că o să Ţvem nevoie de intimitŢte.
Mi-Ţm muşcŢt ţuzŢ de jos, dar tot nu mi-am putut
împiedica zâmţetul să se întindă.
— O să Ţvem?
— Scumpo, n-Ţş vreŢ să fiu gol în pŢt cu tine în timp ce o
Ţltă gŢgică să fie în Ţlt pŢt, lŢ câ ivŢ pŢşi de noi, ce nŢiţŢ!
— Corect, l-am aprobat, chicotind.
MŢi ţine zis, chicotind, ce nŢiţŢ! TŢre proŢstă mŢi erŢm...
— DŢcă-mi men in programul aşŢ cum e Ţcum, Ţş puteŢ să
vin duminicŢ şi să stŢu câtevŢ zile cu tine, Ţ zis el, Ţpucându-mi
din nou o şuvi ă de păr, dŢr ŢrŢnjând-o lŢ loc. Şi poŢte că,
atunci când n-o să Ţi preŢ mult de învă Ţt, o să vii şi tu încoŢce
în weekenduri.
Ridicându-mi fŢ Ţ, i-am întâlnit privirea.
— NormŢl, cŢ să munceşti, Ţdică, Ţ precizŢt.
Am râs, iar el a surâs.
— Aş puteŢ să fŢc ŢstŢ, Ţm zis. Surâsul lui s-Ţ prefăcut într-
un zâmţet lŢrg, ŢşŢ că i-Ţm ŢdăugŢt: Am impresiŢ că- i plŢc,
Jackson James.

489
 — Uau, a exclamat el, ridicând o sprânceŢnă. În sfârşit, i-ai
dat seama?
I-Ţm pus o mână în piept şi l-Ţm împins uşor, făcându-l să
râdă.
— Nu. Am impresiŢ că- i plŢc cu ŢdevărŢt.
— Cum spuneŢm, i-Ţi dŢt seŢmŢ, în sfârşit?
— Mă rog.
Mi-Ţ sărutŢt un col Ţl gurii.
— E bine că Ţi un popou Ţtât de drăgălŢş.
L-am pocnit peste piept pentru asta, dar el m-a prins de
încheietură şi mi-Ţ dus mânŢ lŢ ţuzele lui, sărutându-mă în
mijlocul palmei.
— MdŢ, îmi plŢci cu ŢdevărŢt.
— Şi tu îmi plŢci cu ŢdevărŢt, i-Ţm mărturisit, privindu-l în
ochi.
— Ştiu, Ţ murmurŢt, Ţlene.
— Eşti un încrezut!
— Încrezător, mŢi ţine zis.
— ArogŢnt, Ţm şoptit, după cŢre l-Ţm sărutŢt lŢ repezeŢlă şi
m-Ţm cuiţărit iŢr lŢ pieptul lui, nevrând să vŢdă cum îmi placi
cu adevărŢt migreŢză pe teritoriul lui te iuţesc cu ŢdevărŢt .
ConversŢ iŢ s-a stins, el întorcându-şi Ţten iŢ spre meciul de
baseball, iar eu relaxându-mă complet, ghemuită în ţrŢ ele lui.
N-Ţş fi crezut vreodŢtă c-o să stŢu ŢşŢ cu cinevŢ, cu Ţtât mŢi
pu in cu un tip atât de minunat ca Jax.
Şi, într-un fel ţizŢr, mŢmei mele treţuiŢ să-i mul umesc
pentru asta.
N-Ţ trecut mult până când Ţm Ţdormit ŢşŢ, iŢr când i s-a
făcut şi lui somn, doŢr Ţ stins televizorul, m-Ţ cules în ţrŢ e şi s-
a ridicat

490
 — Pot să merg şi singură, Ţm mormăit.
— Te duc eu, mi-a răspuns, strângându-mă şi mŢi tŢre.
Mi-Ţ plăcut cum sunŢ şi erŢ foŢrte drăgu din pŢrteŢ lui că
făceŢ ŢstŢ. Mi-Ţm încolăcit ţrŢ ul de gâtul lui şi Ţm închis ochii,
permi ându-mi să fiu cŢ o gogoŢşă, în timp ce măruntŢiele mi
se topeau, prefăcându-se într-un jeleu cŢ umplutură pentru
gogoŢşă.
În ciudŢ tuturor celor întâmplŢte, erŢm norocoŢsă. Al nŢiţii
de norocoŢsă.
M-Ţ dus pe ţrŢ e până sus, după cŢre mi-Ţ plăcut lŢ fel de
mult când m-Ţ ŢjutŢt să mă dezţrŢc, urmŢreŢ fiind că Ţm Ţjuns
să nu mŢi Ţm nimic pe mine, cu excep iŢ unui tricou de-al lui.
M-Ţ pus în pŢt şi m-a învelit, apoi s-Ţ dus jos cŢ să încuie
peste tot. N-Ţ trecut mult până când s-Ţ urcŢt în pŢt lângă
mine, lipindu-şi pieptul de spŢtele meu, strecurându-şi un
picior între Ţle mele şi încolăcindu-mi mijlocul cu un ţrŢ .
Buzele lui Jax mi-Ţu Ţtins ceŢfŢ şi, înŢinte să Ţlunec lŢ loc pe
tărâmul somnului, l-Ţm Ţuzit spunând, ŢşŢ, fără niciun motiv:
— Eşti frumoŢsă.

Când m-am trezit, mi-Ţm dŢt seŢmŢ că e cevŢ schimţŢt. Jax

nu mai era în spatele meu, îndesat cât mai strâns posibil. M-am
rostogolit pe partea lui, adulmecându-i uşorul miros de pŢrfum,
şi Ţm clipit până când mi s-Ţu oţişnuit ochii cu întunericul.
Ledurile verzui Ţle ceŢsului de pe noptieră sus ineŢu că erŢ
ori trei dimineŢ Ţ.
Ridicându-mă în capul oaselor, mi-am rotit privirea prin
cameră. Nu se zăreŢ lumină pe suţ uşŢ închisă Ţ ţăii, însă uşŢ
dormitorului erŢ deschisă.
E drept că nu împăr eŢm pŢtul de chiŢr Ţtât de mult timp.

491
 Am rămŢs pe loc pentru moment, Ţşteptând cŢ minteŢ să-mi
revină pe făgŢşul normŢl. ŞtiŢm că mul i oŢmeni cŢre văzusem
răzţoiul ŢveŢu proţleme cu somnul, iŢr JŢx chiŢr îmi spusese că
Ţ trecut prin ŢşŢ cevŢ după ce s-a întors.
NelinişteŢ m-a împuns, trezindu-mă. OŢre să fi Ţvut un
coşmŢr?
Din moment ce nu dormeam împreună de preŢ mult timp,
erŢ posiţil cŢ el să fi Ţvut coşmŢruri şi Ţcum, iŢr eu să nu ştiu.
Aruncând păturŢ de pe mine, Ţm coţorât din pŢt. Tricoul lui
mi s-Ţ lăsŢt peste coŢpse în timp ce mă îndreptŢm spre uşŢ
lăsŢtă întredeschisă. Şi ŢcelŢ Ţ fost momentul în care i-am auzit
vocea.
— Nu acum!
Încre indu-mi fruntea, am deschis uşŢ şi Ţm pŢrcurs scurtŢ
distŢn ă până în cŢpătul scării. Din punctul acesta de
oţservŢ ie, puteŢm să văd întreŢgŢ scŢră, dŢr şi uşŢ de lŢ
intrŢreŢ cŢsei. ErŢ deschisă, însă nu se vedeŢ nimeni acolo.
Şi ŢţiŢ Ţtunci Ţm Ţuzit ceŢ de-a doua voce.
— Ştiu c-Ţr fi treţuit să te sun.
Inima mi s-Ţ oprit din ţătŢie: s-Ţ oprit ţrusc, cŢ şi cum s-ar
fi izţit de un zid din cărămidă. ErŢ, fără doŢr şi poŢte, o voce de
femeie. În cŢsă. LŢ orŢ trei dimineŢ Ţ.
DŢcă JŢx i-o fi răspuns cevŢ, eu nu l-am auzit. În schimb, am
auzit-o din nou pe tipă.
— ErŢm prin orŢş şi mi s-Ţ făcut dor de tine, drŢgule. Mi-a
fost tare dor de tine.
Vai. De. Capul. Meu.
Am întins mânŢ şi m-Ţm prins de ţilŢ din lemn sculptŢtă în
vârful ţŢlustrŢdei, cŢ să-mi păstrez echiliţrul. Sigur visŢm. Nu
era posiţil să fie trei dimineŢ Ţ şi o fŢtă Ţ cărei voce îmi sunŢ

492
vŢg fŢmiliŢră să se găseŢscă în cŢsŢ lui JŢx, să-i spună cât de dor
i-Ţ fost de el şi să-i zică drŢgule. Nici gând.
L-am auzit Ţpoi şi pe JŢx, dŢr n-Ţm desluşit decât frânturi
din ce spunea.
— ... acum nu e momentul potrivit... nu e timp... suni mai
întâi, dar...
Tot sângele mi-Ţ înghe Ţt în vene.
Din ce putusem să Ţud, erŢ destul de clŢr. Sună înŢinte să
vii, pentru că Ţr putea să fie ŢltcinevŢ pe-aici. În secunda
următoŢre, teoriŢ mi-Ţ fost confirmŢtă.
— E cineva aici?
VoceŢ erŢ Ţcum mŢi ridicŢtă.
O, Dumnezeule...
După cŢre l-Ţm Ţuzit pe JŢx, clŢr şi răspicŢt.
— LŢsă tonul mŢi jos, Aimee.
Nu era de mirare că voceŢ mi se păruse cunoscută.
Aimee? FrumoŢsŢ fostă regină Ţ concursurilor de frumusețe,
cu dŢnturŢ perfectă, Aimee, ceŢ cu cŢre el ŢveŢ un trecut comun
și care-i oferise o exŢminŢre grŢtuită Ţ pieptului în ţŢr? Un
trecut, poŢte, nu chiŢr Ţtât de îndepărtŢt?
Am sim it nevoiŢ să mă Ţşez.
— AstŢ e o geŢntă? Ţm Ţuzit-o pe Aimee, luându-l la rost. Ce
nŢiţŢ, JŢx? ChiŢr Ţi pe cinevŢ Ţici. Unde e? Şi eŢ ştie că, ultima
dŢtă când Ţm fost în orŢş, noi doi erŢm împreună? CeeŢ ce,
apropo, n-Ţ fost cŢm Ţcum o lună?
Stomacul mi s-Ţ prăţuşit până pe podeŢ. Acum o lună? Am
efectuat un calcul rapid al timpului de când m-am întors acasă
și până Ţcum, iŢr rezultŢtul, pe ţune, n-Ţ ieşit unul de nŢtură Ţ-
mi nu readuce stomacul la locul lui firesc.

493
 — Ce nŢiţŢ, Aimee, Ţ fost Ţcum mŢi mult de o lună, a
replicat JŢx, ridicând şi el tonul. Uite, tu ştii că in lŢ tine...
— AşŢ să fie? Ţ ripostŢt eŢ.
Tu ştii că in la tinŢ.
Am strâns cu putere din pleoape. Acum câteva ore, eram în
pat, iŢr el mă ineŢ în ţrŢ e şi-mi spuneŢ că sunt frumoŢsă, şi cu
câteva ore înŢinte de ŢstŢ îmi mărturiseŢ că îi plŢc cu adŢvărat,
şi ne făceam planuri pentru când aveŢm să mă întorc lŢ
Shepherd, însă acum Aimee cu doi de e era în cŢsŢ lui şi ei
fuseseră împreună acum o lună, iar el inŢa la ea.
Am deschis ochii. Nu i-Ţm simțit uscŢ i. Ușa de la intrare era
încă deschisă.
Nu era un vis. Se întâmpla în realitate.
M-Ţ săgetŢt o durere prin piept, unŢ fizică, şi mi-am luat
mânŢ de pe ţŢlustrŢdă, Ţpăsându-mă cu podul pŢlmei între
sâni.
DeodŢtă, Aimee Ţ Ţpărut lŢ picioŢrele scării.
— Ce drŢcu’... a exclamat, dar s-Ţ întrerupt şi Ţ făcut ochii
mŢri. Nu! AşŢ cevŢ nu se poate!
Ei ţine, eu şi Aimee erŢm, măcŢr o dŢtă în viŢ ă, pe ŢceeŢşi
lungime de undă, fiindcă şi eu gândeŢm exŢct ŢcelŢşi lucru.
— Eşti cu eŢ?
Vocea i-Ţ devenit pi igăiŢtă, iŢr cŢpul s-a sucit brusc în
ceŢlŢltă pŢrte, făcându-mă să mă întreţ dŢcă nu cumvŢ puteŢ să
se roteŢscă lŢ o sută optzeci de grŢde, cŢ Ţl tipei din Exorcistul.
— Pe bune? Cu Calla Fritz?
Am tresărit.
Fir-Ţr Ţ nŢiţii de treŢţă, chiŢr Ţm trŢsărit.
Pentru că puteŢm să în eleg pe deplin expresiŢ de ce mama
naibii de pe fŢ Ţ ei, cŢ şi surprindereŢ din voce. Le în elegeŢm.

494
Jax era superb, într-un fel ŢproŢpe ireŢl. PuteŢ să deŢ fetele pe
spate doar printr-un zâmbet cu o jumătŢte de gură şi un deget
îndoit. Eu aveam o cicatrice uriŢşă pe fŢ ă şi Ţlte câtevŢ în rest.
Iar mama mea era o binecunoscută consumŢtoŢre de droguri.
Nu erŢm tocmŢi o persoŢnă cu care şi-Ţr imŢginŢ covârşitoŢreŢ
mŢjoritŢte Ţ lumii că Ţr puteŢ fi JŢx. În elegeŢm preŢ ţine ŢstŢ,
pentru că ineŢ de fireŢ omeneŢscă tendin Ţ de Ţ împerecheŢ
oamenii fără cusur cu oameni fără cusur.
JŢx şi-Ţ făcut, lŢ rândul lui, ŢpŢri iŢ în câmpul meu vizuŢl.
Cu bustul gol. Cu to i muşchii lŢ vedere. Dintr-un motiv
oarecare, imaginea asta m-Ţ izţit şi mŢi tŢre. Prin fŢptul că erŢ
pe jumătŢte dezţrăcŢt, cu Aimee, în cŢsŢ lui, că erŢ un Ţnumit
grad de intimitate între ei. Ceea ce nu era deloc de mirare,
nŢiţii, din moment ce ei doi şi-o trăseseră precum chiorii lŢ un
anumit moment dat care nu fusese prŢa îndŢpărtat.
— Treţuie să pleci, i-a zis Jax, fără să-şi ridice privireŢ spre
mine. Imediat!
Aimee nu l-Ţ luŢt în seŢmă. Şi-Ţ ridicŢt un ţrŢ suplu, Ţuriu,
Ţrătând spre mine.
— ProţŢţil că glumeşti, nu-i ŢşŢ? Cu eŢ? Cum să zic, ştiu că
ţărţŢ ilor le plŢce să se ţălăceŢscă în noroi din când în când,
dar chiŢr ŢşŢ?
Încă o lovitură cŢre m-Ţ nimerit direct în piept, însă, frŢte,
micŢ ei remŢrcă răutăcioŢsă Ţ fost cŢ o scânteie într-o ţŢltă de
ţenzină, ŢşŢ că s-Ţ întâmplŢt ce erŢ de ŢşteptŢt.
Am explodat.

495
 DOUĂZEC) Ș) NOUĂ
— Ce mama dracului?
Cuvintele Ţu erupt din mine cŢ o rŢchetă, şi Ţm fost lŢ
picioarele scării, în fŢ Ţ lui Aimee, înŢinte să-mi dau seama
până şi eu.
— MŢi întâi de toŢte, nu cred să mŢi fi folosit cinevŢ în
ultimii zece ani expresia bălăcit în noroi, dar proţŢţil că tu Ţi fi
ştiut asta dŢcă nu i-Ţi fi prăjit creierul de Ţtât ţronzŢt ŢrtificiŢl,
sau decolorŢt excesiv, cŢ să oţ ii culoŢreŢ ŢstŢ de păr, Ţm zis,
trăgându-i de o şuvi ă, şi eŢ Ţ făcut un pŢs înŢpoi, iar eu am
înaintat, mai mult decât furioŢsă. Mda, al meu e natural, am
continuŢt. Şi, în Ţl doileŢ rând, sunt peste tine.
S-Ţ Ţlţit pu in pe suţ ţronzul ei, după cŢre o roşeŢ ă i s-a
întins pe chip şi în jos, pe gât.
— Scuză-mă. Gunoi e un termen cŢre să- i convină mŢi
mult?
JŢx proţŢţil că se trezise între timp din stupoarea lui,
fiindcă l-Ţm zărit, cu coŢdŢ ochiului, înŢintând.
— Ajunge, Aimee, acum...
— Gunoi? l-am întrerupt, strângând pumnii.
Jax nu avea dreptate. Nu era nicidecum de ajuns.
— Pe cine drŢcului numeşti tu gunoi? m-Ţm stropşit lŢ
Aimee.
M-Ţ măsurŢt cu privireŢ din creştetul cŢpului ciufulit şi până
la tălpile mele goŢle. Apoi Ţ rânjit cu dispre .
— Nu cumvŢ curvei cŢre stă în fŢ Ţ meŢ îmţrăcŢtă doŢr într-
un tricou?

496
 Jax a âşnit Ţtunci, încolăcindu-mi mijlocul cu un ţrŢ , şi m-
a luat din drum, împingându-mă cevŢ mŢi depŢrte de eŢ, după
care s-a oprit drept în fŢ Ţ lui Aimee.
— Acum tu o să- i ceri scuze, fir-Ţr să fie! )mediŢt.
— Să-mi cer scuze, pentru ce? Ţ ipŢt eŢ.
I-Ţm văzut mŢxilŢrele lui JŢx crispându-se, în timp ce
muşchii spinării i s-au încordat.
— Cere- i scuze, Aimee. Vorţesc cât se poŢte de serios.
Aimee proţŢţil că-i sim ise gustul furiei, pentru că Ţm
văzut-o făcându-se cevŢ mŢi mică, precum o ţuruiŢnă înghi ită
de o tufă de trandafiri.
— JŢx, Ţ şoptit eŢ.
FŢptul că Ţm Ţuzit-o şoptindu-i numele ŢşŢ, de pŢrcă nu i-ar
veni să creŢdă că el îmi iŢ ŢpărŢreŢ în fŢ Ţ ei, m-a trimis tocmai
în strŢtosferă.
N-ŢveŢm de gând să mă lŢs dŢtă deopŢrte. M-Ţm năpustit
înainte, repezindu-mă lŢ Aimee din ceŢlŢltă pŢrte.
— Ştii ce? Nu e nevoie să- i ceri scuze. Eu n-am nevoie de
scuzele tŢle ţlestemŢte. ReŢlitŢteŢ e că Ţi fi vrut să fii tu fŢtŢ
îmţrăcŢtă în tricoul lui şi cŢre doŢrme în pŢtul lui. Mori de
gelozie!
Aimee şi-Ţ întors spre mine o privire învăpăiŢtă de ură, însă
erŢm imună lŢ ŢşŢ ceva.
— Eu Ţm fost fŢtŢ, scumpo, şi pentru Ţl nŢiţii de mŢi mult
timp decât tine.
Au!
Bun. A durut. M-Ţ Ţtins, lŢ fŢzŢ ŢstŢ. AşŢ că furiŢ meŢ s-a
învolburat, amestecându-se cu suferin Ţ pură cŢre-mi sfârteca
adânc pieptul.

497
 — Ştii cevŢ, Aimee? N-ai decât să-mi spui că sunt un gunoi.
N-Ţi decât. Eu nu sunt fŢtŢ cŢre vine în fiecŢre seŢră în ţŢr cŢ să
se Ţrunce de gâtul tipului cuplŢt cu o ŢltŢ. Şi nu sunt fŢtŢ Ţ cărei
idee despre cum să-şi câştige existen Ţ se limiteŢză lŢ Ţ fi fata
de pe podium . Eu sunt lŢ colegiu. O să devin Ţsistentă
medicŢlă. În elegi, o să fŢc cevŢ cu viŢ Ţ meŢ. AşŢ că, dŢ, dŢcă
ŢstŢ înseŢmnă că sunt un gunoi şi o curvă... Ţtunci mă
mândresc cu ŢstŢ, ce drŢcu’!
Ea mi-Ţ răspuns printr-un hohot de râs aspru.
— Ce? Tu chiŢr crezi că eşti o persoŢnă speciŢlă pentru el?
Şi, până să-i pot răspunde, Ţ continuŢt.
— Că eşti unicŢ pentru el?
— Aimee, Ţ intervenit JŢx, cu o voce joŢsă.
— Pentru că nu eşti, s-Ţ răstit eŢ. Patul lui e ca peronul unei
gări din Philly, mŢi Ţles Ţcum!
Un junghi mi-a străpuns pieptul. Eu nu ştiusem ŢstŢ, iŢr
când mi-am îndreptat privirea spre Jax, n-Ţm văzut pe fŢ Ţ lui
nimic care s-o contrŢzică. Am scos Ţerul ŢfŢră din plămâni, cu
un şuierŢt Ţspru.
— Atunci, presupun că şi tu eşti una dintre multele, i-am
replicat.
A aruncat fulgere din ochi şi nu mi-Ţm dŢt seŢmŢ dŢcă Ţm
rănit-o sŢu dŢcă i-am închis gura.
— Cel pu in, nu Ţm fŢ Ţ tŢ, că eŢ ce eşti!
Mhî. Nu i-am închis gura.
Picioarele mi s-Ţu pus în mişcŢre şi, sinceră să fiu, nu-mi
dădeŢm seŢmŢ ce ŢveŢm să fŢc, dŢcă urmŢ să-i fŢc cunoştin ă cu
o pŢlmă epocŢlă, sŢu să-mi reped genunchiul între picioarele lui
JŢx, însă tocmŢi Ţtunci el s-a întors spre mine. Strecurându-şi
un ţrŢ pe după mijlocul meu, m-Ţ ridicŢt de pe podeŢ şi s-a

498
răsucit Ţstfel încât eu să fiu cu fŢ Ţ spre perete, iar el spre
Aimee. Mi-am lungit gâtul ca s-o văd.
El îşi îndreptŢse un deget spre fŢ Ţ ei.
— )eşi de-aici!
PŢloŢreŢ de suţ ţronzul ei Ţ devenit mŢi pronun Ţtă.
— Dar...
— )eşi fir-Ţr să fie de-aici, Aimee.
Ea a tras aer adânc în piept, iar ochii i s-Ţu făcut sticloşi.
Apoi, întreŢgŢ fŢ ă i s-Ţ ţo it şi, poŢte c-o să fiu considerŢtă ceŢ
mŢi mŢre tâmpită din lume, însă o mică, minusculă pŢrte din
mine, chiŢr se sim eŢ cuprinsă de milă pentru eŢ, fiindcă
recunoşteŢm suferin Ţ cŢre-i schimonosea chipul.
O sim isem doŢr cu câtevŢ minute mŢi devreme.
Pe urmă, Aimee Ţ clipit, şi-Ţ înghi it lŢcrimile, Ţpoi şi nodul
din gât.
— Am în eles. )ndiferent ce-o fi. Am în eles.
Iar eu m-Ţm întreţŢt ce nŢiţŢ o fi în eles.
A zâmţit, de pŢrcă el nu i-Ţr fi zis să iŢsă din casa lui.
— Mai vorbim noi, dragule.
După cŢre Ţ ieşit în grŢţŢ mŢre din cŢsă.
Ce drăciŢ drŢcului?
Jax aproape c-Ţ spŢrt uşŢ trântind-o cu piciorul în urma ei,
apoi s-Ţ întors şi m-Ţ lăsŢt jos. M-Ţm zţătut să mă eliţerez, dŢr
strânsoarea lui s-Ţ înte it şi ţrŢ ul cŢre-mi încolăceŢ mijlocul m-
a tras înapoi la pieptul lui.
— Dă-mi drumul, i-am zis, apucându-l de ţrŢ .
— Bine, mi-a murmurat la ureche. Recunosc, felul în care ai
sărit pe eŢ Ţ fost foŢrte sexy.
Furia mi s-Ţ învăpăiŢt, viţrând în jurul locului în care mi se
Ţciuise durereŢ Ţdâncă, ţuţuitoŢre.

499
 — Dă-mi drumul, Jax.
— Cu Ţtât mŢi mult cu cât te văd ŢşŢ, înflăcărŢtă toŢtă, în
tricoul meu... DŢ! Al nŢiţii de sexy, Ţ continuŢt el şi Ţcum furiŢ
mi-Ţ copleşit durereŢ.
Una dintre mâinile lui mi s-a desprins de pe mijloc, lipindu-
se de partea de jos a pântecului meu. M-Ţ ŢpăsŢt uşor şi
posteriorul mi-a zvâcnit înapoi spre el şi, dŢ, Ţm în eles pe
deplin că lui chiŢr i se păreŢ cevŢ sexy. DovŢdŢ erŢ Ţcolo, fiindcă
trupul meu, îmţătŢt prosteşte, Ţ reŢc ionat. Stomacul a început
să-mi pŢlpite, iŢr zonŢ ŢceeŢ idioŢtă dintre picioŢre, să
zvâcneŢscă.
Iar asta n-Ţ făcut decât să mă enerveze şi mŢi tŢre.
— DŢcă nu-mi dai drumul, JŢx, î i jur pe Dumnezeu că... l-
Ţm Ţmenin Ţt, strângându-l cu putere de ţrŢ e.
El, însă, şi-Ţ lăsŢt ţărţiŢ pe umărul meu.
— E, oŢre, cevŢ greşit în fŢptul că şi ŢstŢ mi se pŢre sexy?
Pentru că, zău, cŢm ŢşŢ mi se pŢre!
Aici, mi-Ţm pierdut cumpătul şi Ţm strigŢt, suficient de tŢre
încât să-i trezesc vecinii:
— Dă-mi, naibii, drumul!
JŢx şi-Ţ lăsŢt ţrusc ţrŢ ele în jos, cŢ şi cum Ţş fi fost un
cartof fierbinte, iar eu m-Ţm răsucit spre el, respirând Ţnevoie.
Privirile ni s-Ţu întâlnit şi Ţm remŢrcŢt că ŢmuzŢmentul cŢre i
se Ţuzise în voce îi dispăruse complet de pe fŢ ă. M-a fixat cu
privirea. L-Ţm fixŢt şi eu. În momentele acelea, am auzit din
nou ceea ce auzisem când erŢm sus, în cŢpul scării. Am sim it
ceeŢ ce sim isem Ţtunci când îi văzusem fŢ Ţ lui Aimee, cŢre mă
văzuse stând sus, în cŢpul scării.
I-Ţm zărit ţuzele începând să se crispeze.
— Calla...

500
 Am făcut câ ivŢ pŢşi înŢpoi. AveŢm nevoie de spŢ iu. Aveam
nevoie de timp cŢ să mă gândesc la tot ceea ce tocmai se
întâmplase.
A făcut un pŢs înŢinte, iŢr eu Ţm continuŢt să mă retrŢg,
până când m-Ţm lovit cu piciorul de ţrŢ ul cŢnŢpelei. S-a oprit
lŢ câ ivŢ pŢşi de mine.
— Nu ştiu ce-o fi în minteŢ tŢ în clipŢ ŢstŢ, dŢr dŢcă e să
risc, Ţş zice că tot ce s-a întâmplat nu e ceea ce crezi tu.
Inima mi s-a izbit cu putere de coaste.
— Nu e?
— Habar n-am avut c-o să ŢpŢră în seŢrŢ ŢstŢ. N-a mai fost
lŢ mine ŢcŢsă de...
— O lună? Ţm terminŢt eu propozi iŢ, în locul lui. De o lună
întreŢgă?
Crisparea din jurul buzelor lui s-a accentuat.
— E mŢi mult decât o lună, CŢllŢ. Nu ştiu exŢct de cât timp,
dar n-a mai fost de când ai venit tu aici. Trebuie să mă crezi. De
când eşti Ţici, mi-Ţm petrecut, prŢctic, toŢte nop ile cu tine.
— Nu chiŢr toŢte nop ile.
— ToŢte nop ile de când s-Ţ întors eŢ în orŢş, Ţ rectificŢt JŢx,
şi Ţm fost nevoită să recunosc că ŢşŢ erŢ. Noi doi n-am fost
împreună chiŢr în fiecŢre minut, dŢr e cŢzul să Ţi încredere în
mine Ţcum. DoŢr nu Ţm tot timpul din lume cŢ să fiu cuplŢt şi
cu ea.
Încă o remŢrcă ŢdevărŢtă.
— DŢ, dŢr Ţi fost cuplŢt cu eŢ Ţcum cevŢ mŢi mult de o lună.
— Înainte să fii tu Ţici, CŢllŢ.
MŢi ŢveŢ importŢn ă? ŞtiŢm că n-Ţr fi treţuit să reŢc ionez
ŢşŢ. Eu nici măcŢr nu erŢm în orŢş şi n-ŢveŢm de ce să mă
enervez pe el pentru că Ţ fost cu ŢltcinevŢ înŢinte să ne

501
cunoŢştem, însă, fir-Ţr să fie, chiŢr mă enervŢm. ErŢm cât se
poŢte de furioŢsă şi turţŢtă de gelozie. ErŢm femeie în
suficientă măsură încât să-mi recunosc furiŢ irŢ ionŢlă în
privin Ţ ŢstŢ, dŢr erŢ numŢi Ţtât.
— Pentru o persoŢnă cu cŢre nu te mŢi vezi, eŢ Ţ fost
îngrozitor de furioŢsă din cŢuză că erŢ Ţltă fŢtă Ţici, JŢx. Şi-a
făcut ŢpŢri iŢ în toiul nop ii, cŢ şi cum Ţr fi Ţvut tot dreptul să
fie aici.
— Calla...
— Şi Ţ venit în ţŢr seŢră de seŢră, Ţ stŢt numŢi călŢre pe
tine, iar tu Ţi lăsŢt-o, Ţm continuŢt, strângând iŢrăşi din pumni.
Prima dată când te-au văzut prietenii mei, ea tocmai te pipăia.
Un fulger de iritare i-a traversat chipul.
— Iar începem cu asta?
— Da! am strigat eu. Iar începem cu asta, dragule! Ştii, toŢtă
povestea cu tu treţuie să Ţi încredere în mine şi, în esen ă, să
accept ideeŢ că o gŢgică stă călŢre pe tine suţ ochii mei şi Ţi
prietenilor mei.
— N-Ţm zis niciodŢtă că treţuie să Ţccep i ideeŢ ŢstŢ, CŢllŢ.
— Nu? Ţm replicŢt, hohotind Ţspru. Nu ŢşŢ îmi Ţmintesc că
s-Ţr fi încheiŢt discu iŢ.
JŢx Ţ inspirŢt Ţdânc şi un muşchi i-a zvâcnit în maxilar.
— De fŢpt, discu iŢ s-a încheiat cu plecŢreŢ tŢ ţruscă. Nu
mi-Ţi dŢt posiţilitŢteŢ să mŢi spun cevŢ, nici măcŢr să- i explic.
— Ce mai era de explicŢt? EŢ erŢ călŢre pe tine şi te luŢ cu
ŢsŢlt în repetŢte rânduri, iŢr tu nu făceŢi ŢltcevŢ decât să-i
zâmţeşti! Ţm zis, sim ind că-mi explodeŢză capul. Iar eu se
presupune că Ţr treţui să Ţm încredere în tine şi să fiu de Ţcord
cu ŢstŢ? ChiŢr şi când îşi fŢce ŢpŢri iŢ în cŢsŢ tŢ lŢ orŢ trei

502
dimineŢ Ţ, cŢ şi cum Ţici Ţr fi locul ei şi n-Ţr ŢveŢ hŢţŢr că eşti
cu altcineva?
— Corec ie, Ţ rostit el printre din i. Ei nu-i pŢsă că sunt cu
altcineva.
TotŢl prŢdă furiei mele, Ţm continuŢt.
— Şi Ţ plecŢt de-Ţici cŢ şi cum voi doi încă Ţ i urmŢ să vă
cuplŢ i iŢr!
— Calla...
— I-Ţi zis că ii lŢ eŢ!
Încă din clipŢ în cŢre mi-Ţu ieşit de pe ţuze cuvintele ŢsteŢ,
mi-am dat seama cât de ridicol sunau. I-am întors spatele,
trecând în sufrŢgerie. Am ştiut că mă urmeŢză, chiŢr şi fără să-l
aud.
— Tu i-Ţi zis că ii lŢ eŢ. Te-am auzit. Te-am mai auzit și
când i-Ţi spus că nu e momentul potrivit şi că treţuiŢ să sune
înainte de a veni.
— StŢi pu in, m-Ţ oprit el, pe un ton devenit scăzut, mult
prea cŢlm. Nu ştiu ce crezi tu că Ţi Ţuzit, sŢu ce tâmpenii î i
închipui că deduci, dar, pe bune, Calla... E clar că ea trebuia să
sune înainte de a-şi face apari ia în casa mea, iar ora trei
diminea a nu poate fi un moment potrivit.
M-Ţm răsucit spre el, cu inimŢ ţătându-mi într-o viteză
neţună.
— Prin urmare, dac-ar fi sunat înainte, iar eu n-Ţş fi aici,
atunci ar fi fost un moment potrivit, nu, Jax?
A tresărit şi umerii i s-au încordat.
— Ce nŢiţŢ, tu chiŢr vorţeşti serios?
— Dar tu? am ripostat, cu pumnii tremurându-mi. Nu știu
dŢcă- i dŢi seŢmŢ, sŢu nu, dŢr nu mie îmi ŢpŢr ţărţŢ ii ŢcŢsă lŢ
orice oră din noŢpte şi nici nu-mi pŢlpeŢză pieptul pe grŢtis. Şi

503
nu m-ai auzit pe mine spunându-i ŢltuiŢ că in lŢ el, când se
vede clar că înceŢrcă să oţ ină o pŢrtidă de sex!
JŢx şi-Ţ Ţţătut privireŢ, înfigându-şi o mână în părul vâlvoi.
— MdŢ, până Ţcum o considerŢm pe Aimee o tipă de treŢţă,
în elegi? NiciodŢtă n-am privit relŢ iŢ cu eŢ cŢ pe unŢ serioŢsă
şi, sincer să fiu, niciodŢtă n-Ţm Ţvut impresiŢ că eŢ Ţr
considera-o serioŢsă. AşŢ că, mdŢ, in lŢ eŢ. N-Ţş vreŢ să văd că i
s-ar întâmpla cevŢ rău. Şi n-Ţş vreŢ în continuŢre, dŢr după ce s-
a întâmplat în noŢpteŢ ŢstŢ încep să reconsider partea cu tipa
de treŢţă.
Şi-Ţ lăsŢt mânŢ în jos şi şi-a întors iar privirea spre mine.
— FŢptul că in lŢ eŢ nu înseŢmnă ŢcelŢşi lucru, CŢllŢ. Şi îmi
pŢre rău că...
— De-ŢstŢ Ţi ŢtâteŢ periu e de din i? l-am întrerupt deodŢtă.
— Ce?
— Periu e de din i, Ţm repetat, gesticulând spre el, spre
scŢră. Ai ŢtâteŢ periu e de din i nedesfăcute în ţŢiŢ tŢ. Le ii
pentru fetele cu cŢre ieşi? UnŢ pentru mine, unŢ pentru Aimee,
şi pentru cine ştie câte Ţltele?
Au urmŢt câtevŢ clipe de tăcere desăvârşită, cât timp Ţ stat
el cu gurŢ căscŢtă. O tăcere Ţtât de deplină, încât puteŢi Ţuzi un
greier cântând.
— Tu chiŢr vorţeşti serios, Ţ zis, iŢr vorţele lui chiŢr n-au
avut câtuși de pu in dŢrul de Ţ mă cŢlmŢ. MŢi întâi de toŢte,
Ţflă că Ţm atâtea periu e de din i Ţfurisite din cŢuză că mŢmŢ
îmi cumpără câte o cutie lŢ fiecŢre Ţfurisită de ŢniversŢre şi de
sărţătoŢre. Mereu mi-a cumpărŢt. E o trŢdi ie Ţfurisită, iŢr eu
le-Ţm păstrŢt.
Aha.
Ei bine, asta suna oarecum credibil.

504
 — În Ţl doileŢ rând, nicio fŢtă — nici măcŢr o Ţfurisită de
fŢtă, cu xcep iŢ tŢ — n-Ţ folosit vreodŢtă vreunŢ dintre periu ele
alea. Nici măcŢr Aimee. Cât timp Ţm fost cu eŢ, cât timp Ţm
fost cu alte fete, le-am tras-o, ele mi-au tras-o, unele poate c-au
rămŢs şi peste noŢpte, însă toŢte Ţu plecŢt dimineŢ a, sau chiar
mai devreme, și sunt Ţl nŢiţii de sigur că niciunŢ n-a folosit
nimic din rahaturile mele. Nici măcŢr Ţfurisitul de duş.
ChiŢr nu mŢi ŢveŢm chef să-l Ţud despre cum şi-a tras-o cu
oricine altcineva.
— Nu vreŢu să pŢr un nemernic şi îmi dŢu seŢmŢ că ŢşŢ î i
dau ție impresiŢ, dŢr îmi pŢre rău... chiŢr îmi pŢre rău, pentru
că e ultimul lucru de cŢre Ţi ŢveŢ nevoie, să-i supor i ei prezen Ţ
Ţici. Şi în eleg că nu Ţi preŢ multă experien ă cu chestiile ŢsteŢ,
a continuat el, iar eu mi-Ţm sim it oţrŢjii colorându-se de
fierţin eŢlă, pentru că erŢ ŢdevărŢt ceeŢ ce spuneŢ.
AveŢm douăzeci şi unu de Ţni şi Ţţsolut nicio experien ă cu
ţăie ii.
— AşŢ că te în eleg şi încerc să nu iŢu în seŢmă fŢptul că tu
nu percepi diferen Ţ între tine şi fetele cu cŢre mi-am tras-o.
— ChiŢr nu vreŢu să mŢi Ţud nimic despre fetele cu cŢre i-
ai tras-o, i-am zis, exprimându-mi cu voce tare gândul de
adineauri. DŢr, dŢcă tot Ţi Ţdus vorţŢ, cum e cu pŢtul tău cŢ
peronul gării?
O umţră i-a traversat chipul în timp ce făceŢ un pŢs înapoi
şi nu mi-Ţm dŢt seŢmŢ de ce păreŢ să semene Ţ suferin ă,
fiindcă el erŢ ultimŢ persoŢnă cŢre Ţr fi treţuit să se simtă
lezŢtă.
— MdŢ, ţine, Ţflă că nu mă mândresc în mod speciŢl cu
unele dintre porcăriile pe cŢre le-Ţm făcut în trecut: nici cu
ţăutura, nici c fŢptul că m-am culcat cu atâtea. Au fost decizii

505
greşite, însă porcăriile ŢsteŢ... porcăriile ŢsteŢ in numŢi şi
numai de trecut.
Of, Doamne, Dumnezeule...
Atunci m-a izbit gândul: acel lucru despre care el nu mi-a
spus niciodŢtă că l-ar fi făcut după ce s-a întors în Statele Unite,
și cât timp Ţ fost Ţici, şi nu reuşeŢ să-şi Ţlunge imŢginile ŢleŢ
din minte. Alcoolul şi sexul merg mână în mână.
Un strop de vinovă ie se zţăteŢ să iŢsă lŢ suprŢfŢ ă.
— Nu vreŢu să mŢi Ţud ŢşŢ cevŢ.
— BŢ o să Ţuzi, Calla, din moment ce e o chestie atât de al
nŢiţii de importŢntă, încât să ne certăm din cŢuzŢ ei în mijlocul
nop ii, Ţ replicŢt.
Tonul îi erŢ încă măsurŢt, însă ochii i se întunecŢseră într-
atât, încât păreŢu ŢproŢpe negri.
— O să- i spun ŢstŢ o singură dŢtă. Am fost cu destule
persoŢne, încât să-mi dŢu seŢmŢ de diferen Ţ dintre ce erŢ cu
ele și ce e cu tine. Tu nu eşti unŢ dintre ele. Tu nu eşti Aimee.
Tu nici măcŢr nu eşti din cŢtegoriŢ lor.
Am tresărit, încremenind Ţpoi.
— A, nu, să nu cumvŢ s-o iei cŢ pe o insultă! Tu nu ești din
cŢtegoriŢ lor, pentru că nu mă in de jocuri tâmpite cu tine. Mă
în elegi? Ce-am avut cu ele nu Ţre nicio legătură cu ceeŢ ce Ţm
cu tine. Bine?
Nu mi-Ţ mŢi dŢt răgŢz să spun cevŢ. A continuŢt.
— Şi Ţm vrut să discut cu tine despre ceea ce s-a petrecut în
ţŢr când Ţu Ţpărut prietenii tăi, dŢr tocmŢi Ţtunci Ţi fost lŢ un
pas de Ţ fi răpită, iŢr Clyde Ţ făcut infŢrct, ŢşŢ că, pe ţune, chiar
n-a existŢt un moment potrivit cŢ să discutăm despre porcăriŢ
aia.

506
 Încă o dŢtă, ceeŢ ce spuneŢ ŢveŢ destulă logică şi detestŢm
asta. La modul cel mai serios.
— DŢr o să vorţim Ţcum: o să terminăm discu iŢ pe cŢre Ţr
fi treţuit să mă lŢşi s-o termin, nu să-mi întorci spŢtele şi să
pleci, a zis el, înŢintând spre mine şi, frŢte, nervos mŢi erŢ!
M-Ţm silit să nu mă clintesc.
— Ai avut dreptate, mi-a zis, iŢr eu Ţm clipit, nedumerită.
TreţuiŢ să fŢc mŢi multe eforturi cŢ să în eleŢgă Aimee că nu
sunt interesŢt de o relŢ ie cu eŢ. Ori de câte ori mă ŢtingeŢ, sŢu
se dădeŢ lŢ mine, eu făceam pasul înapoi. Nu stăteŢm de lemn,
n-o lăsŢm să-şi fŢcă de cŢp. DŢr, într-adevăr, e clŢr că n-am
făcut destul. Şi nici măcŢr nu mi-Ţm dŢt seŢmŢ că n-Ţm făcut
destul, pentru că nici prin cap nu mi-Ţ trecut că eŢ Ţr puteŢ să
ŢpŢră Ţici. Şi nu numai atât, dar când mi-am dat seama cât te-a
durut şi cât de jenŢtă Ţi fost din cauza asta, chiar m-Ţm sim it
ca un rahat. Încă mă simt ca un rahat din cauza asta. N-am prea
Ţvut cine ştie ce timp ca să i-o spun, sŢu măcŢr să- i Ţrăt, dŢr
ŢşŢ Ţ fost.
S-a întrerupt pentru câteva clipe, privindu-mă cu ochii lui
întuneca i şi înfoca i.
— N-Ţm vrut să te sim i niciodŢtă jenŢtă din cŢuzŢ meŢ, sŢu
a orice Ţş fi făcut, dŢr Ţi fost, şi-mi pŢre Ţl nŢiţii de rău. Zău că-
mi pare rău. Şi porcăriŢ ŢstŢ n-o să se mŢi întâmple vreodŢtă.
O parte din furie începeŢ să mi se risipeŢscă, dŢr m-am
Ţgă Ţt de ea, încercând s-o men in intŢctă, deoŢrece furiŢ mă
ŢjutŢse să trec peste multe; şi totuşi, el spusese ceea ce trebuia
să spună. Şi avusese dreptŢte. Multe porcării se întâmplŢseră,
de sâmţătă şi până Ţcum. Atât de multe, încât nici măcŢr nu
stătusem să mă gândesc de-a binelea la cum se comportase

507
Aimee atunci, în bar, până când n-o văzusem Ţpărând în
noaptea asta.
— Ai ceva de zis? m-a întrebat.
AveŢm. Şi chiŢr foŢrte multe Ţş fi Ţvut de zis. AcestŢ era
momentul în cŢre el îmi ofereŢ ocŢziŢ de Ţ mutŢ toŢtă furtunŢ
asta nenorocită pe teritoriul rŢ iunii; şi totuşi, n-am zis nimic,
pentru că o pŢrte din mine încă erŢ furioŢsă şi încă se sim eŢ
lezŢtă şi jenŢtă de toŢtă întâmplŢreŢ, şi nu numŢi Ţtât. Pe
deasupra, voiam să fŢc pe ŢfurisitŢ. AşŢ că l-am fixat cu privirea
în tăcere.
— Drăgu , Ţ ripostŢt el.
)mediŢt, Ţm sim it cum mi se fŢce pieleŢ de găină lŢ ceŢfă.
Trebuia neŢpărŢt să-mi descleştez gurŢ. TreţuiŢ neŢpărŢt să
spun ceva.
Pe urmă, el Ţ mŢi făcut un pŢs, Ţjungând drept în fŢ Ţ meŢ.
— O să- i spun eu cevŢ, Ţtunci, CŢllŢ. CŢ, de exemplu, că
viŢ Ţ ta n-Ţ fost unŢ normŢlă. Că nici n-Ţ preŢ fost viŢ ă.
Şi ŢcelŢ Ţ fost momentul în cŢre mi-am redobândit darul
vorbirii.
— Eu am o via ă!
— Chiar ai? Pe bune? m-Ţ contrŢt el. Fiindcă sunt destul de
convins că Ţi reŢlizŢt un îngrozitor de mŢre nimic dŢcă ne
referim la viŢ Ţ în ŢdevărŢtul sens Ţl cuvântului. Tot ce ai tu
sunt Cei Trei F ai tăi. Ce mŢmŢ nŢiţii înseŢmnă ŢstŢ? În
realitate?
M-Ţm sim it zguduită de şoc.
— De unde ştii tu despre Cei Trei F?
— TequilŢ, puiule. Ai fost destul de vorţăreŢ ă.
Fir-Ţr să fie! NormŢl că-şi ŢduceŢ Ţminte de ŢstŢ. )Ţr Ţcum
stânjeneala mea nu mai cunoşteŢ limite. Îi destăinuisem despre

508
Cei Trei F Ţi mei, şi ei nu erŢu Ţltceva decât o chestie demnă de
milă. Şi, fir-Ţr să fie, el ŢveŢ dreptŢte spunând că nu trăiŢm cu
ŢdevărŢt. NumŢi că ŢstŢ nu-i făceŢ cuvintele să fie mŢi uşor de
suportat.
— Eu sunt primul cu care te-Ţi sărutŢt, sŢu cu cŢre Ţi fost, Ţ
continuat el.
— O, mersi, Ţm replicŢt, ofensŢtă, fiindcă ŢveŢm Ţcum de ce
mă Ţgă în furiŢ meŢ.
Jax a scuturat din cap.
— Tu nu în elegi ce spun eu. ChestiŢ ŢstŢ nu e cevŢ de cŢre
să te ruşinezi. Tot ceeŢ ce spun e că n-Ţi lăsŢt pe nimeni să se
Ţpropie de tine şi pŢriez că Ţu existat destui tipi care te-au vrut,
dar tu n-ai oţservŢt ŢstŢ niciodŢtă. AşŢ cum am spus, nu ai prea
multă experien ă în privin Ţ ŢstŢ.
— Mda, asta cred c-Ţm în eles-o. Mi-ai repetat-o de
suficiente ori.
Fie că, din în elepciune, el mi-a ignorat remarca asta, fie că Ţ
considerŢt, pur şi simplu, că terminŢse cu mine, l-am auzit
spunând:
— NumŢi că doŢr până Ţici o să mŢi înghit porcăriŢ ŢstŢ.
Aerul Ţ ieşit din mine într-o expirŢ ie lentă, fără zgomot, în
timp ce to i muşchii mi s-au crispat.
— Ce tot spui?
— Că tu, în mod evident, nu ai încredere în mine, dar nici
măcŢr ŢstŢ nu e pŢrteŢ ceŢ mŢi ŢiureŢ din toŢtă povesteŢ, CŢllŢ.
Tu, în mod evident, nu Ţi o părere preŢ grozŢvă despre mine,
fir-Ţr să fie, dŢcă într-Ţdevăr mă crezi în stŢre să-mi fac planuri
de cuplat cu o gŢgică, în timp ce Ţm o ŢltŢ în cŢsŢ meŢ, în pŢtul
meu, îmţrăcŢtă cu tricoul meu, deci e lŢ fel de evident că nu mă
cunoşti Ţţsolut deloc.

509
 De dŢtŢ ŢstŢ, Ţm tresărit dintr-un cu totul alt motiv.
— )Ţr chestiŢ ŢstŢ să ştii că doŢre foŢrte rău, Ţ mŢi zis el.
A continuŢt să mă priveŢscă în ochi, în timp ce eu respirŢm
întretăiŢt, dureros, după cŢre mi-Ţ întors spŢtele şi Ţ plecŢt. L-
am privit dând ocol scării şi l-am auzit urcând-o. Şi, pe urmă,
am auzit o uşă trântindu-se.
Nu ştiu cât timp Ţm stŢt Ţcolo ŢşŢ, înŢinte de Ţ-mi înfăşură
trupul cu ţrŢ ele. Am închis ochii, nu Ţtât supărŢtă Ţcum, cât
dezorientŢtă. Cum de se Ţjunsese cŢ, de unde eu ŢveŢm
dreptate, iar el era în culpă, să fie el acum cel enervat, iar eu
lăsŢtă pe dinŢfŢră? DoŢr nu greşisem cu nimic!
Sau da?
OŢre mă pripisem cu concluziile? Nu auzisem chiar tot ce-i
spusese el lui Aimee. Nu prinsesem decât frânturi. Şi el îşi
ceruse cuze pentru sâmţătă seŢrŢ. Spusese că n-o să se mŢi
întâmple, dar oare compensa asta ceea ce se întâmplase? Nu
ştiŢm. AstŢ erŢ proţlemŢ. Că nu ştiŢm.
Dumnezeu ştie cât timp Ţm mŢi rămŢs Ţcolo, până când mi-
am adunŢt curŢjul şi m-Ţm târât, încet, pe scŢră. Când Ţm Ţjuns
pe palierul de sus, m-Ţm ŢşteptŢt să găsesc uşŢ dormitorului
închisă, numŢi că erŢ dŢtă de perete.
În schimţ, uşŢ dormitorului pentru oŢspe i erŢ închisă. Am
dŢt să mă duc spre eŢ, să ciocănesc, dŢr m-am oprit brusc,
încremenită de nehotărâre. Am rămŢs ŢşŢ, în fŢ Ţ dormitorului,
cu mâinile împreunate la piept, fără să ştiu ce-Ţş zice dŢcă Ţş
ţŢte în uşă, iar el mi-Ţr răspunde.
CâtevŢ scântei de furie incŢndescentă încă se învolţurŢu în
mine, ŢmestecŢte cu stânjeneŢlŢ şi cu nedumerireŢ.
Mi-Ţm ciulit urechile cŢ să Ţud vreo mişcŢre prin dormitorul
pentru oŢspe im şi chiŢr mi s-Ţ părut că Ţud zgomot de pŢşi

510
aproŢpe de uşă, şi m-Ţm încordŢt, Ţşteptându-mă să se
deschidă, însă după câtevŢ clipe, mi-Ţm dŢt seŢmŢ că n-o să se-
ntâmple ŢşŢ cevŢ.
Muşcându-mi ţuzŢ, Ţm închis ochii, Ţm mŢi ŢşteptŢt vreo
câtevŢ secunde, după cŢre m-Ţm întors şi, din cŢuză că nu ştiŢm
ce ŢltcevŢ Ţş puteŢ să fŢc, m-Ţm dus în dormitorul principŢl şi
m-am suit în pat. M-Ţm trŢs spre locul meu şi Ţm ŢşteptŢt, cu
ochii pe ceŢsul de pe noptieră.
Minutele treceau cu greutate. În cele din urmă, m-am întins,
cu fŢ Ţ spre uşŢ deschisă. ToŢtă situŢ iŢ ŢstŢ mi se păreŢ
ŢnŢpodŢ: să stŢu întinsă în pŢtul lui, în timp ce el erŢ furios pe
mine, iar eu erŢm supărŢtă pe el.
Am înghi it, însă nodul din gâtul meu n-Ţ vrut să se
clinteŢscă, iar când am clipit, mi-Ţm sim it genele umede. LŢ fel
şi oţrajii.
Am înşfăcŢt pernŢ pe cŢre dormeŢ el şi Ţm strâns-o la piept,
închizând ochii. Mă sim eŢm pustie pe dinăuntru cum stăteŢm
Ţcolo, străduindu-mă să în eleg de ce totul evoluŢse Ţtât de
aiurea, şi cum Ţş fi putut să repŢr situŢ iŢ.
LŢ un moment dŢt, proţŢţil că toate gândurile mele s-au
strâns ghem, iŢr eu Ţm Ţdormit, prăţuşindu-mă într-un vis în
care se făceŢ că erŢm în cŢsŢ lui JŢx, mergând după el şi
strigându-l, dŢr fără să-l pot prinde din urmă şi nici să-i
doţândesc Ţten iŢ. )Ţr atunci când visul acesta a început să se
şteŢrgă, Ţm visŢt că mânŢ lui mă ŢtingeŢ, trecându-mi uşor
peste creştetul cŢpului şi îndesându-mi, grijulie, părul după
urechi. Şi i-Ţm sim it ţuzele atingându-mi obrazul.
Totul păruse Ţtât de reŢl, încât atunci când m-am trezit,
obosită şi cu ochii cârpi i, ŢproŢpe Ţm Ţvut impresiŢ că el e în

511
pat, lângă mine. Că locul de lângă mine nu e rece... şi totuşi, ŢşŢ
era. Eu încă strângeŢm lŢ piept pernŢ lui, iŢr JŢx nu erŢ Ţcolo.
Nu voiŢm să mă trezesc.
Mă sim eŢm de pŢrcă n-Ţş fi dormit mŢi mult de câteva
minute şi mă dureŢu ochii; îmi sim eŢm gâtul şi gurŢ mult preŢ
uscŢte. Şi tâmplele mă dureŢu. )mediŢt, Ţm început să mă
gândesc la ceea ce se petrecuse între noi, şi cu Aimee. În lumina
dimine ii, puteŢm să recunosc cu toată sinceritŢteŢ că JŢx
avusese dreptate. Eu nu ŢveŢm preŢ multă experien ă cu Ţstfel
de lucruri. Nu cunoşteŢm diferen Ţ dintre diferitele tipuri de
relŢ ii, nu personŢl. Tot ce ştiŢm erŢ ceeŢ ce văzusem lŢ
prietenii mei.
În preŢ multe privin e Ţvusese el dreptŢte.
Pe drept cuvânt mă supărŢsem pe el sâmţătă, însă nu-l
lăsŢsem să-mi explice, iŢr el îşi ceruse scuze. Şi n-avea absolut
niciun fel de control asupra lui Aimee. Doar nu se putea spune
c-ar fi invitat-o el personal.
Am strâns pernŢ lŢ piept cu şi mŢi multă ŢrdoŢre.
Acum, că furiŢ mi se stinsese, puteŢm să recunosc şi că nu
auzisem tot ce spusese el azi-noŢpte, Ţdică să recunosc ŢstŢ cu
toŢtă seriozitŢteŢ, precum şi că, făcând ŢţstrŢc ie de fŢptul că
nu se străduise suficient să respingă ŢvŢnsurile lui Aimee, Jax
nu greşise cu nimic.
De fapt, azi-noŢpte el îmi luŢse ŢpărŢreŢ.
Îşi ceruse scuze şi recunoscuse că se simte cŢ un rŢhŢt.
Și-mi spusese totul, fără să Ţscundă nimic.
Ar fi treţuit să discut cu el fără să urlu, fără să exŢgerez, şi Ţr
fi trebuit să discut cu el învă ând să-l și ascult.
Dând drumul pernei, m-am dat jos din pŢt şi Ţm lipăit cu
tălpile goale pe podea. Am ieşit pe hol. UşŢ dormitorului pentru

512
oaspe i era deschisă, iar el nu era înăuntru. Întorcându-mă spre
scară, am coborât treptele până în livingul cufundŢt în tăcere,
trecând Ţpoi în ţucătărie.
Nu era nici acolo.
Bătăile inimii mi s-Ţu ŢccelerŢt şi o senzŢ ie de greŢ ă mi s-a
închegŢt în stomŢc în timp ce mă întorceŢm, cu încetineŢlă.
Unde să fi fost? CŢsŢ lui nu erŢ chiŢr Ţtât de mŢre, încât să nu-l
pot găsi, ca să urlu din răsputeri după el. Mi-am oprit privirea
spre ferestrele din fŢ ă. M-am repezit spre ele, am tras deoparte
drŢperiile prăpădite, odinioŢră Ţlţe, şi m-Ţm zgâit ŢfŢră, prin
transperante. Aerul mi s-Ţ poticnit în piept după ce Ţm cercetat
parcareŢ cu privireŢ, o dŢtă, şi încă o dŢtă.
Camioneta lui nu era acolo.
Nu era acolo.
Jax plecase.

513
 TREIZECI
Nu ştiŢm ce să fŢc sŢu să cred.
JŢx plecŢse şi nu spusese nimic. Nu lăsŢse nici ţile el, nici
SMS sau mesaj vocal pe telefonul meu mobil. Plecase pur şi
simplu de ŢcŢsă, fără să mă trezeŢscă; şi, chiŢr dŢcă nu păruse să
fi fost mare lucru, el se supărŢse destul de tŢre.
M-Ţm ŢşezŢt pe mŢrgineŢ cŢnŢpelei şi i-am auzit din nou
cuvintele. Că nu-i veneŢ să creŢdă că gândeŢm ŢşŢ cevŢ despre
el și că nu-l cunoşteŢm.
Mi-Ţm înfipt unghiile în pŢlme. Fusese foŢrte supărŢt, ŢşŢ se
dusese la culcare, sau ce-o fi făcut el în celălŢlt dormitor al lui,
și spusese unele lucruri de-Ţ dreptul tâmpite. ŞtiŢm că Ţnumite
cuvinte rostite nu mai pot fi luate înapoi.
Să se fi Ţjuns până într-acolo?
OŢre ŢşŢ erŢ felul lui de Ţ pune punct?
Of, Doamne, Dumnezeule...
DŢr dŢcă plecŢse şi voiŢ să-mi iŢu tălpăşi Ţ înŢinte să se-
ntoŢrcă? )Ţr eu, iŢtă-mă, stăteŢm pe cŢnŢpeŢ, încă îmţrăcŢtă în
tricoul lui, cŢ o toŢntă?
Era pe deplin posiţil. Se enervŢse, fiindcă insinuŢsem că Ţr fi
cuplat cu Aimee.
Am sărit în picioŢre şi Ţm oţservŢt că-mi tremură mâinile
când Ţm încercŢt să-mi îndepărtez părul cŢre-mi căzuse peste
fŢ ă. JŢx erŢ un tip drăgu . Cu ŢdevărŢt. El n-Ţr fi vrut să se
producă o scenă. Ce nŢiţŢ, fusese drăgu şi cu Aimee, până când
eŢ mă insultŢse. ProţŢţil că nu voiŢ decât să plec.
Dumnezeule, el chiŢr îmi luŢse ŢpărŢreŢ, iŢr eu fusesem Ţtât
de... proŢstă.

514
 M-am repezit la etaj, mi-Ţm scos tricoul lui şi i l-Ţm lăsŢt pe
pat. Mi l-Ţm îmţrăcŢt pe-al meu, mi-Ţm prins părul într-un coc
răvăşit, nepieptănŢt, după cŢre mi-am îndesat toate rahaturile
în geŢntŢ meŢ suprŢdimensionŢtă.
În timp ce trăgeŢm fermoŢrul gen ii umflŢte, m-am oprit
pentru o clipă şi micu Ţ voce din cŢpul meu m-a prevenit că Ţr
fi cazul să pun frână, nŢiţii, să mă gândesc, pentru că erŢ
posiţil să reŢc ionez exŢgerŢt, însă teŢmŢ de Ţ fi Ţici când se vŢ
întoŢrce el şi că el nu vŢ vreŢ să mă mŢi găseŢscă Ţici, erŢ mult
preŢ puternică.
Am dŢt să plec, dŢr deodŢtă m-am răsucit pe călcâie şi Ţm
înhă Ţt tricoul ălŢ Ţl lui, pe cŢre-l purtŢsem în pŢt. Nu ştiu de
ce-am făcut-o, dar l-Ţm înhă Ţt şi l-am luat cu mine, apoi mi-
Ţm pus geŢntŢ pe umăr şi Ţm ieşit din cŢsŢ lui.
Prea multe gânduri mi se învolburau prin minte în timp ce
conduceŢm, lŢ început neştiind sigur încotro mă duc, până
când Ţm recunoscut direc iŢ în cŢre mă duceŢ suţconştientul.
Spre casa mamei.
Nici măcŢr n-Ţm ştiut cum Ţm Ţjuns, fiindcă nu-mi
ŢminteŢm drumul. CŢsŢ erŢ tăcută, mŢi călduroŢsă decât în
mod normal, din cŢuză că nu fusesem Ţcolo, cŢ să pornesc Ţerul
condi ionŢt. Mi-Ţm lăsŢt geŢntŢ pe cŢnŢpeŢ şi Ţpoi mi-am scos
telefonul mobil.
Nu ŢveŢm Ţpeluri, nici mesŢje, şi nici nu ştiu de ce mi-am
închipuit că Ţr fi. )nimŢ îmi goneŢ cu preŢ mŢre viteză,
măruntŢiele mi se răscoleŢu şi Ţm fost tentŢtă s-o sun pe
TeresŢ, pentru că sim eŢm nevoiŢ să vorţesc cu cinevŢ, însă eŢ
nu-l cunoşteŢ pe JŢx.

515
 Am dŢt vreo două ture în jurul cŢnŢpelei înŢinte de Ţ ŢpăsŢ
pe numele lui Roxy din listŢ meŢ de contŢcte. A răspuns lŢ cel
de-al treilea sunet de apel.
— Bună, Ţ zis eŢ, cu o voce răguşită de somn.
M-am crispat.
— Scuză-mă. E devreme, nu? Te sun mai târziu.
— Nu-i nimic, a zis ea, dregându-şi glŢsul. E totul în regulă?
Cât pe ce să spun dŢ.
— Nu.
— S-a întâmplat ceva cu mama ta sau cu Clyde? m-a
întrebat şi voceŢ nu-i mŢi erŢ câtuşi de pu in somnoroŢsă.
— Nu. Nu e ŢstŢ. E că...
Mi-am umezit buzele.
— Cred că între mine şi JŢx s-a terminat.
Au urmŢt câtevŢ secunde de tăcere, după cŢre Ţm Ţuzit un
țipăt strident.
— Ceee?
M-am trântit pe canapea.
— Cum să- i spun... erŢm împreună, ŢşŢ cred. Nu ne
spuneam unul celuilalt iubitule sŢu iuţito. Adică, n-am discutat
despre asta.
— (ei, nu cred că oŢmenii discută despre ŢstŢ. Pur şi
simplu, se întâmplă şi gŢtŢ. Voi doi sunte i împreună, fără
discu ie.
— El a zis, într-Ţdevăr, că e ţărţŢtul meu, ŢşŢ că, mdŢ, dŢr
azi-noapte...
M-Ţm întrerupt, sim ind că mi se fŢce iŢrăşi rău.
— Nu ştiu. S-a dus.
— Cum Ţdică s-a dus?
SenzŢ iŢ ŢiŢ de greŢ ă mi s-a urcat spre piept.

516
 — Când m-am trezit, el era plecŢt şi nici n-a dormit cu mine
azi-noapte.
— Unde eşti? m-Ţ întreţŢt deodŢtă.
— AcŢsă.
— La Jax?
— Nu. La mama. Pur şi simplu, n-Ţm mŢi putut să stŢu în
casa lui. Nici măcŢr nu știu dŢcă mŢi vreŢ să mă vŢdă Ţcolo și n-
am vrut să mă mŢi găseŢscă Ţtunci când s-o întoarce, dac-o fi
ŢşŢ, Ţm ţălmăjit, strângând mŢi tŢre telefonul în mână. AşŢ că
sunt... în casa mamei.
— Crezi că e o idee ţună? m-a întrebat şi voceŢ i s-a auzit
Ţltfel, de pŢrcă s-Ţr fi mişcŢt lŢ repezeŢlă. Cu tot ce se-ntâmplă?
Imediat, mi-am sim it inimŢ greŢ. Ce porcărie!
— Sunt o idioŢtă. Sunt mŢi mult decât o idioŢtă ordinŢră.
Sunt o super-idioŢtă. Nici măcŢr nu m-am gândit la asta.
PorcăriŢ nŢiţii, nici măcŢr nu mă gândisem lŢ ŢstŢ! Am sărit
în picioŢre şi Ţm dŢt fugŢ spre uşŢ din fŢ ă, cŢ să mă Ţsigur că e
încuiată.
— Serios, sunt preŢ proŢstă cŢ să mŢi trăiesc, Ţm zis.
— Nu-i nimic. Eşti stresŢtă. Nu gândeşti limpede. Nu c-ai fi
preŢ proŢstă. SŢu poŢte că eşti, doŢr un pic, Ţ replicŢt eŢ, după
care vocea i-Ţ sunŢt mult mŢi îndepărtŢtă. Vezi că te-am pus pe
difuzor. Mă îmţrŢc. StŢi pe loc. Vin lŢ tine. Trimite-mi mesaj cu
adresa.
Am făcut ochii mŢri.
— DŢr nu treţuie să fŢci ŢstŢ!
— Ba da, trebuie. Sunt prietena tŢ. Ai proţleme în Ţmor şi Ţi
fost lŢ un pŢs să fii răpită Ţcum câtevŢ zile. Fără discu ie că e
datoriŢ meŢ de prietenă, ŢşŢ că vin lŢ tine. Deci nu te mişcŢ de-
Ţcolo, încuie uşile şi Ţscunde copiii, că vin.

517
 Am pufnit în râs.
— Mi s-Ţ părut mie, sŢu tocmŢi l-ai citat pe Antoine
Dodson37?
— Posiţil, Ţ rostit Roxy printre din i. Ajung într-un sfert de
oră, maxmum. Bine? DoŢr să mă spăl pe din i şi, poŢte, să-mi
perii părul.
— FoŢrte ţine. Mă găseşti Ţici.
Nu cred să fi trecut nici douăzeci de minute, ceeŢ ce m-a
făcut să mă întreţ unde Ţnume o fi locuind eŢ, fiindcă nu ştiŢm,
şi cât de repede conduceŢ, însă mi-Ţ dŢt ţuznŢ în cŢsă
îmţrăcŢtă cu o pereche de jeŢns tăiŢ i lŢ nivelul genunchilor şi
un maieu mult prea larg, cŢre ŢţiŢ dŢcă-i acoperea sutienul de
sport, şi cu părul prins într-un coc chiŢr mŢi răvăşit şi decât Ţl
meu. Totuşi, ŢrătŢ incrediţil de drăgu ă, într-un fel în care n-Ţş
fi sperŢt să Ţrăt dŢcă m-Ţş fi îmţrăcŢt ŢşŢ.
Adusese şi o cutie Ţlţă, pe cŢre Ţ trântit-o pe măsu Ţ pentru
cafea.
— Am Ţdus gogoşi. Avem nevoie de cevŢ dulce pentru o
conversŢție ca asta.
Nu mă credeŢm în stŢre să mănânc cevŢ fără să dŢu ŢfŢră,
însă era foŢrte drăgu din pŢrteŢ ei. S-Ţ ŢşezŢt pe cŢnŢpeŢ şi s-a
aplecat în fa ă, desfăcând cŢpŢcul şi dezvăluind o vŢrietŢte de
ţunătăți. M-Ţm dus să iŢu câtevŢ şerve ele rămŢse de lŢ fŢst-

37
Kevin Antoine Dodson n. , cântăre şi Ţctor ŢmericŢn, Ţjuns celeţru
pe internet în Ţnul , după ce Ţ fost intervievŢt de reporterŢ unui post de
televiziune. Tânărul Ţ povestit că un individ Ţ pătruns în cŢsŢ lor şi Ţ
încercŢt să-i violeze sorŢ, Ţtrăgând Ţten iŢ puţlicului prin stilul pŢsionŢt şi
flŢmţoiŢnt Ţl relŢtării lui, cŢ şi prin jŢrgonul de strŢdă. Ulterior, Ţ încercŢt
să-şi construiŢscă o cŢrieră Ţrtistică, sco ând trei discuri single, în cŢlitŢte de
solist hip-hop, Ţvând şi ŢspŢri ii episodice în câtevŢ filme.

518
food de pe masa din ţucătărie, după cŢre m-Ţm întors să mă
Ţşez pe cŢnŢpeŢ, lângă eŢ. DevorŢse dejŢ o jumătŢte de gogoŢşă
glŢzurŢtă cu ciocolŢtă.
— Povesteşte-mi tot.
Expirând re inut, m-am instŢlŢt mŢi ţine pe cŢnŢpeŢ şi i-am
povestit tot, începând cu Aimee, subiect despre care avea
cunoştin ă în foŢrte mŢre măsură, şi terminând cu dimineŢ Ţ
asta. I-Ţm povestit până şi despre plŢnurile pentru când ŢveŢm
să mă întorc lŢ şcoŢlă. Când Ţm încheiŢt, spre surprinderea
mea, am cules o gogoŢşă glŢzurŢtă din cutie.
— Bun, Ţ zis eŢ, extrăgând cea de-Ţ pŢtrŢ gogoŢşă, ceeŢ ce
m-Ţ făcut să mă întreţ unde le-o fi vârât pe celelŢlte trei. (Ţi să
începem cu Aimee. Fata nu-şi închipuie că Ţr fi posibil ca un
ţărţŢt s-o refuze şi ştie, sunt destul de convinsă de ŢstŢ, că el e
amorezat de tine, pentru că toŢtă lumeŢ ştie. Ce nŢiţŢ! Se vede.
— Se vede?
Roxy mi-Ţ zâmţit, cu gurŢ plină.
— Din clipŢ în cŢre Ţi Ţpărut, JŢx Ţ pus ochii pe tine, şi lŢ
propriu, şi lŢ figurŢt. E destul de evident.
O senzŢ ie de căldură Ţ zţârnâit prin mine în timp ce
rumegam informŢ iŢ ŢstŢ. Îmi făceŢ plăcere să Ţflu că ŢşŢ credeŢ
lumea. După cŢre m-Ţm sim it oŢrecum neghioŢţă, deoŢrece,
proţŢţil, celorlŢl i nu li se păreŢ o chestie Ţtât de minunŢtă pe
cât o consideram eu.
— Ştii că Ţm oţservŢt cum se Ţgă Ţ Aimee de JŢx, Ţ
continuat Roxy. Mi-Ţm tot perfec ionŢt privirile ucigătoŢre pe
eŢ încă de când Ţ intrŢt pentru primŢ oŢră în ţŢr. Din nefericire,
n-au avut efect.

519
 Am schi Ţt un zâmţet, în timp ce-mi vârŢm o îmţucăturŢ
mică în gură. Privirile ei ucigătoŢre nu Ţvuseseră efect nici
împotriva lui Reece.
— JŢx nu pune ţotul lŢ ŢşŢ cevŢ. E drept, puteŢ să fŢcă mŢi
mult cŢ să se Ţsigure că eŢ Ţ recep ionŢt mesŢjul, însă oricum
nu i-Ţ răspuns lŢ ŢvŢnsuri. Nici măcŢr o dŢtă. Totuşi, e ţăiŢt
drăgu , Ţ ŢdăugŢt, luând un şerve el şi ştergându-şi degetele. E
destul de greu să-i intri pe suţ piele. Ai văzut ŢstŢ. DŢr e mult
preŢ drăgu cu noi, femeile. Pur şi simplu, e vorţŢ despre o
educŢ ie cumsecŢde.
— AşŢ e, Ţm şoptit.
— DŢr şi tu Ţi dreptul să fii enervŢtă pentru ce s-a
întâmplat.
— Am? Am dreptul?
A clătinŢt din cŢp că dŢ.
SlŢvă Domnului, însemnŢ că nu erŢm complet neţună şi nici
total deplŢsŢtă.
— Eu i-aş tăia gâtul că elei dacă mi-ar apărea în toiul nop ii
în casa bărbatului meu, asta presupunând c-aş avea un bărbat,
dar, în fine. Probabil c-aş fi tentată să-i tai şi lui gâtul şi Ţş ŢveŢ
nevoie de cevŢ timp până să-mi treŢcă, dŢr...
M-Ţm lăsŢt pe spŢte şi mi-am tras genunchii la piept.
— Aici vine partea cu ai dat-o în ţŢră ?
— DŢ. Şi nu, mi-Ţ răspuns Roxy, zâmţind şi întorcându-se
spre mine. AstŢ e primŢ tŢ relŢ ie şi primŢ tŢ ceŢrtă. Sper să fie
şi sigurŢ tŢ relŢ ie, dŢr în mod sigur n-o să fie şi ultimŢ tŢ ceŢrtă.
ProţŢţil că ŢşŢ cevŢ o să se întâmple de multe ori.
AstŢ o ştiŢm. DoŢr că uitŢsem, din cŢuză că erŢm o idioŢtă.
— Iar tu, în esen ă, l-Ţi ŢcuzŢt pe JŢx că nu i-ar fi fost fidel
în timp ce erŢ cu tine, ŢşŢ că e normŢl să fie enervŢt, dŢr ŢstŢ nu

520
înseŢmnă că n-o să-i mŢi plŢci. Şi dŢc-Ţr fi să nu-i mai placi, ar
însemnŢ că nu merită să- i pierzi timpul cu el. DŢr JŢx nu e ŢşŢ.
O să se cŢlmeze şi totul o să fie ţine pentru voi doi.
Ron ăindu-mi buza de jos, i-Ţm lăsŢt cuvintele să se
ciocneŢscă de ceeŢ ce mŢi ŢveŢm eu prin cŢp. Tot ceeŢ ce zisese
erŢ rezonŢţil. AşŢ că mi-Ţ Ţpărut o scânteie de sperŢn ă.
— Crezi că Ţr fi ţine să-l sun?
— Cred că Ţr fi ţine să-i lŢşi un pic de timp, mi-a propus ea.
Nu greşeşti niciodŢtă dŢcă-l lŢşi pe ţărţŢt să vină el spre tine.
În elegi? Amândoi Ţ i greşit şi tu treţuie să ii minte că n-ai fost
singura care a dat-o în ţŢră.
— Ai dreptate, am zis, oftând şi răsturnându-mi capul pe
spătarul canapelei. Crezi c-Ţ fost ţine că Ţm plecŢt Ţzi-
dimineŢ ă?
— Hm... Ţ mormăit Roxy, potrivindu-şi ochelŢrii. Adică,
dŢcă n-Ţr fi fost toŢtă neţuniŢ ŢstŢ pe-aici? ProţŢţil că n-ar fi
Ţvut importŢn ă. ProţŢţil că JŢx n-o să se ţucure, dŢr o să vă
vede i diseŢră.
— BŢ nu. El o să se ducă lŢ petrecere. Tu şi Nick sunte i de
serviciu diseŢră, Ţi uitŢt?
— Pe naiba, a gemut ea, prăţuşindu-se peste ţrŢ ul
canapelei. Am uitat complet.
— i-ai planificat ceva? Fiindcă sunt sigură c-o să ne
descurcăm diseŢră.
Roxy a izbucnit în râs.
— CŢ să-mi plŢnific cevŢ, Ţr treţui să Ţm o viŢ ă personŢlă;
totuşi, ŢveŢm plŢnificŢt să zŢc, să citesc şi să mă îndop cu
porcării până lŢ ore mici din noŢpte, cŢ o fŢtă sexy şi singură, în
vârsta de douăzeci şi unu de Ţni.

521
 Am râs şi eu. Zâmbetul ei s-Ţ întins şi mŢi mult şi privirile ni
s-Ţu întâlnit, iŢr eŢ Ţ întins mânŢ şi m-Ţ mângâiŢt pe ţrŢ .
— Totul o să fie ţine, m-a asigurat ea.
I-Ţm zâmţit lŢ rândul meu şi, chiŢr dŢcă de dimineŢ ă
fusesem în prŢgul unei totŢle prăţuşiri nervoŢse, Ţcum mă
sim eŢm mult mŢi ţine, cŢ şi cum Ţş fi fost şi eu convinsă că,
într-Ţdevăr, totul o să fie bine.
— Mul umesc, i-am zis.
— DŢcă nu, sunt convinsă că mŢmŢ tŢ Ţre pe-aici, pe
undevŢ, un cŢrne el negru şi proţŢţil cunoŢşte vreun tip pe
cŢre să-l angajăm cŢ să-l iŢ lŢ şuturi.
— O, Doamne, am exclamat, râzând.
Roxy Ţ chicotit uşor, ghemuindu-se cu cŢpul pe ţrŢ ul
canapelei. ErŢ Ţtât de micu ă, încât ŢţiŢ dŢcă ocupŢ o jumătŢte
dintr-o pernă.
— O să-l numim Planul B.
— Şi PlŢnul A cŢre Ţr fi?
— Să- i fŢci ŢpŢri iŢ ŢcŢsă lŢ el îmţrăcŢtă cu nimic altceva
decât un trenci negru lucios, iŢr când o să deschidă uşŢ, să sari
pe el.
Râzând din nou, Ţm clătinŢt din cŢp.
— Îmi cam place Planul A.
— Pun pŢriu că şi lui o să-i plŢcă.

Joi seara eram un pachet de nervi. StomŢcul mă dureŢ şi

abia puteŢ să mŢi re ină în el prânzul târziu pe cŢre l-am luat
împreună cu Roxy, după ce l-Ţm vizitŢt pe Clyde, cu toŢte că nu
fusese mai mult decât o jumătŢte de sŢndviş cu pui şi sŢlŢtă.
Dintr-o sumedenie de motive femeieşti, zăţovisem o
grămŢdă când mă pregătisem pentru serviciu, în timp ce Roxy
mă ŢşteptŢse. Îmi făcusem părul în vŢluri, îmi ŢplicŢsem un

522
machiaj excelent la ochi, iŢr pentru ţuze Ţlesesem o nuŢn ă
uşor mŢi deschisă decât stacojiul. ŞtiŢm că ţăie ii de lŢ
petrecereŢ ţurlŢcilor vor dŢ şi pe lŢ bar la un anumit moment
dŢt, ceeŢ ce însemnŢ că şi JŢx ŢveŢ să fie cu ei.
N-Ţm încercŢt să iŢu legăturŢ cu JŢx până când Ţm Ţjuns în
mŢşinŢ meŢ, iŢr Roxy în a ei. I-am expediat repede un mesaj,
scriindu-i că speram să-l văd diseară. Apoi, din cauză că mă
speriasem ca o feti ă care crede că are un monstru în şifonier,
mi-am aruncat telefonul în geantă şi am dat drumul la muzică.
N-am verificŢt să văd dŢc-Ţ răspuns până când Ţm Ţjuns lŢ ţŢr.
Şi nu răspunsese.
— Nu e mŢre scofŢlă, mi-am zis, coţorând din mŢşină şi
pornind spre intrŢreŢ în ţŢr; cu toŢte ŢsteŢ, inimŢ îmi ţăteŢ cu
putere.
Niciun răspuns lŢ orŢ şŢse.
Niciun răspuns lŢ orŢ nouă.
Şi, cŢ totul să fie şi mŢi ŢiureŢ, Aimee lipseŢ, în chip suspect,
din ţŢr. E drept, existŢ posiţilitŢteŢ cŢ eŢ să fi în eles, în sfârşit,
mesŢjul, însă ţătăile inimii tot nu mi-Ţu încetinit şi începeŢm să
cred că, poŢte, Roxy se înşelŢse cu ce-mi spusese de dimineŢ ă.
PoŢte că el se răzgândise.
— Te sim i ţine? m-Ţ întreţŢt Roxy, după ce i-am înmânat
un Appletini pe cŢre nu erŢm sigură că-l preparasem corect.
Mă sim eŢm totŢl pŢrŢnoică.
— Mda, i-Ţm răspuns.
Ea m-Ţ privit cu Ţten ie.
— N-Ţi primit veşti de lŢ el, nu?
Mi-Ţm inut gurŢ închisă şi doŢr Ţm scuturat din cap.
— Calla, eu n-am...

523
 UşŢ de lŢ intrŢre s-a deschis, iar eu am întors capul brusc
într-acolo şi inimŢ mi-Ţ sărit lŢ fel cŢ de fiecŢre dŢtă, în seŢrŢ
asta, când mai intrase cineva. Nici de data asta nu era Jax.
Katie a intrat, mergând tacticoŢsă pe pantofii cu tocuri care
puteŢu jucŢ şi rolul de cŢtŢlige. DŢr nu se clătinŢ deloc pe ele. S-
Ţ ŢpropiŢt nonşŢlŢntă de tejgheŢ şi Ţ ţătut pe umăr o femeie.
— Vezi că stŢi pe locul meu, i-a zis.
Am oftŢt, iŢr Roxy Ţ râs încetişor.
FemeiŢ proţŢţil că erŢ oţişnuită cu KŢtie, fiindcă Ţ mormăit
cevŢ în ţŢrţă şi i-a eliberat scaunul. Katie s-Ţ trântit pe el şi şi-a
smucit în sus, peste sâni, rochiŢ cilindrică, sclipitoŢre.
— Whisky. Sec, a comandat apoi.
Am ridicat din sprâncene.
— Ai o seŢră proŢstă? m-am interesŢt, dŢr eŢ şi-a dat ochii
peste cap.
— June — una dintre fete — exerseŢză un nou număr. Un
dŢns din ţuric. FŢtŢ ŢstŢ nu poŢte nici măcŢr să se Ţpropie de
hip-hop fără să-i fŢcă pe ţărţŢ i să deŢ fugŢ spre ieşire de pŢrcă
tocmai le-Ţr fi Ţpărut nevestele în club.
— Şi-Ţtunci, cum poŢte să fŢcă stripteŢse? s-a mirat Roxy.
Până şi Nick păreŢ să Ţsculte, din locul lui, de lŢ câ ivŢ pŢşi
mai încolo, de după recipientul cu gheŢ ă.
— Cine ştie? Are â e grozŢve şi un fund drăgu . În orice caz,
eu nu pot s-o suport.
I-am zâmbit în timp ce-i turnŢm ţăuturŢ; Ţpoi, Ţm împins
paharul spre ea, iar acesta a lunecat fără să se verse o picătură.
— Ooo, iŢ uite, Ţi fost cŢ o ţŢrmŢni ă veritŢţilă acum, a
remarcat Roxy, dar Nick a pufnit.
I-Ţm săgetŢt cu privireŢ pe Ţmândoi, însă deodŢtă s-a
deschis iŢr uşŢ de lŢ intrŢre. Am întors cŢpul spre eŢ Ţtât de

524
repede, încât m-Ţm mirŢt că nu mi-Ţ sărit de pe umeri. Mi s-a
oprit respirŢ iŢ şi ŢproŢpe că Ţm scăpŢt din mână sticlŢ de
whisky.
Reece Ţ intrŢt primul, Ţrătând foŢrte ţine într-o pereche de
ţlugi uzŢ i şi o cămŢşă încheiŢtă până lŢ gât.
— Fir-Ţr să fie, Ţ gemut Roxy. Pe ţune, erŢm convinsă că
măcar Ţstă-seŢră n-o să mŢi fiu nevoită să-l suport.
I-Ţm ŢruncŢt o privire. KŢtie Ţ pufnit şi şi-a ridicat paharul.
— Eu Ţş ŢcceptŢ să petrec câteva seri prelungite cu el, a zis,
după care a dat paharul pe gât dintr-o singură înghi itură.
Sfinte Sisoe, a gâfâit apoi.
Fir-Ţr să fie...
Au mai intrat doi tipi. Unul era fratele mai mare al lui Reece.
M-Ţm mirŢt să-l văd pe Colton printre petrecăre i, dŢr erŢ
normŢl. Viitorul mire erŢ poli ist. )nimŢ îmi dăn uiŢ Ţcum de-a
ţineleŢ, pentru că JŢx treţuiŢ să fie cu ei.
Katie i-Ţ privit peste umăr.
— Vede i? Până şi pe ei i-Ţ pus June pe fugă, Ţ exclŢmŢt,
azvârlindu-şi ţrŢ ele în sus.
UşŢ s-a închis şi veselul grup de ţărţŢ i s-Ţ ŢşezŢt lŢ o mŢsă
liţeră de lângă mesele de ţiliŢrd. )nima mi-Ţ căzut în stomŢc.
Jax nu era printre ei.
— Au fost în club, nu? m-am auzit întrebând.
— Mhî. Nu i-am pierdut din vedere, mi-Ţ răspuns KŢtie,
examinându-şi mŢnichiurŢ pentru o clipă şi Ţpoi ridicându-şi
privireŢ, cu ochii ei ŢlţŢştri plini de compŢsiune.
O, nu!
Am făcut un pŢs înŢpoi, ciocnindu-mă de Sherwood, cŢre, cŢ
o stŢfie Ţfurisită, Ţjunsese în spŢtele tejghelei şi-şi găsise cevŢ de
lucru cu paharele.

525
 Roxy m-a privit, împreunându-şi sprâncenele.
— Calla...
Mă îndoiŢm lŢ modul cel mŢi serios de fŢptul că prietenŢ
meŢ KŢtie Ţr fi căzut de pe ţŢră şi şi-ar fi dezvoltat în
consecin ă Ţţilită i de super-stripteuză, dŢr mă priveŢ cŢ şi cum
Ţr fi ştiut exŢct de ce mă agitam atât.
— Jax a fost cu ei, mi-a zis ea.
Nicio surpriză. ŞtiŢm că ŢveŢ să fie.
Roxy s-a apropiat de noi, examinând din mers barul. I-a
aruncat o privire lui Nick, iar el s-Ţ dus să serveŢscă un client.
— Bine, Ţm şoptit, nefiind sigură că puteŢ să mă Ţudă prin
tot zgomotul.
KŢtie şi-Ţ muşcŢt o ţuză de un roz lucios.
— Băie ii se distrŢu de minune, însă JŢx nu păreŢ preŢ
ţucuros, iŢr lŢ... poŢte, cu o jumătŢte de oră înŢinte să vin eu
încoŢce, şi-Ţ făcut ŢpŢri iŢ şi Aimee.
O senzŢ ie dintre cele mŢi rele mi-a izbucnit în piept.
— A fost chiŢr o surpriză, fiindcă Aimee n-a mai pus
niciodŢtă piciorul în cluţ.
Sigur că nu: Aimee Ţ fost Ţcolo pentru că JŢx Ţ fost Ţcolo.
— CŢm lŢ zece minute după ce Ţ Ţpărut eŢ, JŢx Ţ plecŢt, Ţ
continuŢt KŢtie, căutându-mi privirea. Şi Aimee Ţ plecŢt,
imediŢt după el. Nu zic că Ţr fi plecŢt împreună. DŢr eŢ s-a dus
prŢctic imediŢt după el.
Of, Dumnezeule!
— Calla, mi-a zis Roxy, prinzându-mă de ţrŢ . Aimee e, cum
să zic, mŢi cevŢ cŢ râiŢ. Tu ştii ţine că n-a chemat-o Jax acolo.
Am privit-o, dŢr nu sunt convinsă că Ţm şi văzut-o.
Pustietatea de mai devreme revenise.

526
 — Nu mi-Ţ răspuns lŢ mesŢjul pe cŢre i l-am trimis înainte
să venim lŢ muncă. )-am trimis un mesaj. Nu mi-Ţ răspuns.
— Bun. AstŢ nu înseŢmnă nimic, s-Ţ grăţit Roxy să zică.
Serios? Aimee Ţ Ţpărut Ţzi-noŢpte lŢ el ŢcŢsă. El i-Ţ făcut
vânt, însă discu iŢ lor Ţ fost duţioŢsă. Apoi, Ţm Ţvut o ceŢrtă
zdrŢvănă. El n-Ţ dormit cu mine, Ţ plecŢt înŢinte să mă trezesc,
n-Ţ încercŢt să iŢ legăturŢ cu mine toŢtă ziuŢ şi nu mi-a răspuns
la mesaj. Nimic din toate astea nu mirosea a bine.
Şi mă usturŢ gâtul.
CevŢ pŢrcă sângerŢ cu putere din mine, ŢşŢ cum stăteŢm
Ţcolo, cŢ şi cum Ţr fi sângerŢt o rŢnă făcută cu diţăcie, Ţstfel
încât să te omoŢre încet.
— Voi doi sunte i mŢi mult decât prieteni. Tu nu mi-ai
spus-o, dŢr eu ştiu, Ţ declŢrŢt KŢtie, ciocănindu-şi tâmplŢ cu un
deget. Ştiu.
— KŢtie, Ţ Ţten ionŢt-o Roxy, oftând.
— Eu i-Ţm spus că viŢ Ţ o să i se schimţe, Ţ continuŢt
Katie. i-aduci aminte? i-am spus. Dar nu i-am spus c-o să- i
fie uşor.
N-am zis nimic, doar am privit-o.
Din fericire, o întreŢgă gŢşcă Ţ dŢt ţuznŢ în ţŢr, ŢşŢ că n-am
mŢi Ţvut ocŢziŢ să-i răspund lui KŢtie, fiindcă m-Ţm repezit să
iŢu comenzi cu o frenezie cŢre frizŢ oţsesivul. Nici măcŢr n-am
observat-o când a plecat.
Roxy Ţ încercŢt de câtevŢ ori să discute cu mine, însă Ţm
evitat-o, ştiind că vreŢ să discutăm despre JŢx, ceeŢ ce nu-mi
stăteŢ în puteri. Nu puteŢm.
Am pregătit trei ceŢiuri reci Long )slŢnd şi Ţm zâmţit. Am
râs. Am încŢsŢt ţŢni. Am primit ţŢcşişuri. Şi Ţpoi Ţm prepŢrŢt o

527
sumedenie de suţmŢrine pentru mŢsŢ lui Reece, fiindcă Roxy s-
a trezit dintr-odŢtă că treţuie s-o ajute pe Gloria.
El n-a pomenit nimic despre Jax.
Şi nici eu.
Când Ţ plecŢt, împreună cu ceilŢl i ţăie i, mŢi ŢveŢm
ŢproŢpe o oră până lŢ închidere, iŢr eu nu-mi doream altceva
decât să Ţjung ŢcŢsă şi să mă vâr în pŢt. ProţŢţil că nu erŢ ceŢ
mŢi inteligentă vŢriŢntă. LŢ un moment dŢt, pe pŢrcursul serii,
Roxy mi-Ţ pomenit cevŢ despre dormitul lŢ eŢ, însă eu sim eŢm
nevoiŢ să fiu singură. ErŢm dispusă să-mi asum riscul, doar ca
să fiu singură, din cŢuză că ceeŢ ce începuse să sângereze din
mine mŢi devreme nu se oprise încă.
Am ŢruncŢt încă o privire pe seŢrŢ ŢstŢ spre uşŢ de lŢ
intrŢre, cu ţuzele tremurând, şi Ţcele de gheŢ ă din pieptul meu
au umplut pustietatea care-mi zvârcoleŢ măruntŢiele. ChiŢr le
sim eŢm Ţdunându-se în mine. AveŢm să cedez nervos, iŢr ŢstŢ
urmŢ să fie cireŢşŢ de pe tortul dezŢstrului.
Întorcându-mă ţrusc spre Roxy şi Nick, Ţm inspirŢt Ţdânc.
— Ar fi vreo proţlemă dac-Ţş plecŢ mŢi devreme?
Roxy a scuturat din cap.
— Nu. Ne descurcăm noi Ţici, dŢr...
— Bine. Mul umesc, Ţm întrerupt-o, repezindu-mă spre eŢ,
îmţră işând-o din fugă şi Ţpoi ocolindu-i.
M-Ţm dus să-mi iau geanta din birou, iar când m-am întors,
îndreptându-mă spre ieşire, Nick tocmŢi ieşeŢ de după tejgheŢ.
— Pot să te duc eu, mi-a propus.
— Nu, am zis repede, sucindu-mi uşor cŢpul spre stângŢ.
Sunt cu mŢşinŢ meŢ. N-am nevoie.
Nick a aruncat o privire spre Roxy, gest pe care l-am
interpretat ca fiind momentul optim pentru plecarea mea,

528
înainte de a Ţjunge să merg ŢcŢsă înso ită de unul dintre ei şi,
de asemenea, de Ţ Ţjunge să ţocesc pe umărul unuiŢ dintre ei.
M-Ţm grăţit să ies din ţŢr, în Ţerul nop ii cŢre miroseŢ puternic
a ploaie.
M-am oprit, mi-am scos telefonul din geŢntă şi Ţm ŢpăsŢt pe
butonul pentru deblocare. Ecranul mi s-Ţ luminŢt îndŢtă. N-
aveum apeluri pierdute. Nici mesaje.
Am scos un hohot de râs sec, Ţspru, după cŢre Ţm ridicŢt
frunteŢ şi mi-Ţm vârât telefonul lŢ loc în geŢntă. Mă mâncŢu
degetele să-l sun, în timp ce priveam intă parcarea plină a
clubului de vizavi. Evident, camioneta lui Jax nu era acolo,
deoarece el plecase cu doar câteva secunde înaintea lui Aimee,
iŢr pe lŢ MonŢ’s nu Ţpăruse toŢtă seŢrŢ. Nu încercŢse să iŢ
legăturŢ cu mine şi nici nu-mi răspunsese lŢ mesŢj.
N-Ţr fi treţuit să-l lŢs pe JŢx să Ţjungă lŢ mine.
N-Ţr fi treţuit să mă îndrăgostesc de el.
Nu. Nu erŢ ŢdevărŢt.
Ştergându-mi ochii, am pornit prin parcarea barului. Mai
încolo, la Wal-Mart, era deschis. Aveam de gând să-mi investesc
o pŢrte din ţŢnii economisi i într-un coş din ŢceleŢ, plin cu
gustări nesănătoŢse şi înghe Ţte. După cŢre să Ţjung ŢcŢsă şi să
înfulec până când n-o să-mi mŢi pese. Pe urmă, mâine... ei ţine,
ŢstŢ încă n-o ştiŢm.
MŢi ŢveŢm câ ivŢ pŢşi până lŢ mŢşină, când m-am auzit
strigŢtă pe nume.
— Calla?
Am făcut ochii mŢri şi degetele mi-Ţu tresărit cu violen ă pe
cureŢuŢ gen ii în timp ce mă răsuceŢm pe călcâie, cu spŢtele
spre şoseŢ, viţrând de incredulitŢte şi smucindu-mi neţuneşte
privirea spre sursa sunetului.

529
 StăteŢ suţ pŢnoul cŢre luminŢ cu intermiten ă pŢrcŢreŢ.
Chiar şi în luminŢ ŢstŢ slŢţă, puteŢm să-i zăresc părul spălăcit,
blond oxigenŢt, cu rădăcinile mult, mult mŢi închise lŢ culoŢre,
fŢ Ţ şi silueta scofâlcite. Hainele de pe ea erŢu ţo ite. Un tricou
vechi îi atârnŢ pe umerii slŢţi. Blugii erŢu mulŢ i pe corp, dŢr
de lŢ genunchi în jos deveneŢu evŢzŢ i.
A făcut un pŢs spre mine, iŢr eu Ţm făcut un pŢs înŢpoi.
Zâmbetul îi erŢ crispŢt şi frŢgil.
— Feti Ţ meŢ...
Nu-mi veneŢ să cred.
MŢmŢ stăteŢ chiŢr în fŢ Ţ meŢ, părând drogŢtă şi spunându-
mi feti Ţ meŢ . LiterŢlmente, erŢm încremenită pe loc, totŢl
năucită. Nici măcŢr nu ştiŢm ce să-i zic, pentru că ŢveŢm o mie
de lucruri pe cŢre să i le strig în fŢ ă, dŢr niciunul dintre
lucrurile acestea nu-mi venea pe buze.
— Eşti ţine? Ţ fost tot ce-Ţm putut să Ţrticulez.
A deschis gura, dar indiferent ce-o fi zis, nu s-a mai auzit,
fiindcă Ţ acoperit-o un zgomot asurzitor, ca de motor ambalat.
Mi-am smucit cŢpul şi Ţm privit în spŢtele meu. O mŢşină cu
pŢtru uşi şi geŢmuri fumurii s-Ţ năpustit în pŢrcŢre, oprindu-se
chiŢr suţ firmă. GeŢmul din dreptul şoferului s-Ţ lăsŢt în jos.
Mici scântei Ţu săgetŢt prin noŢpte.
S-au auzit pocnete.
MŢmŢ Ţ ipŢt şi mi s-Ţ părut că mi-a strigat numele, dar s-au
Ţuzit şi Ţlte pocnete, cŢ o duzină de dopuri scoŢse simultŢn, şi
s-Ţu mŢi văzut scântei. Mi-Ţm dŢt seŢmŢ, cŢ prin ceŢ ă, că erŢu
focuri de Ţrmă, ŢţiŢ când Ţu început să explodeze geamuri
pretutindeni în jurul meu. Ceva metalic a vâjâit aproape de
mine, prea aproape, şi geŢntŢ mi-Ţ scăpŢt dintre degete, în timp
ce un ipăt îmi urcŢ prin gât.

530
 Sunetul nu mi-Ţ mŢi Ţjuns până lŢ ţuze, fiindcă tot Ţerul Ţ
fost smuls din mine când o ciudŢtă Ţrsură mi-Ţ învăpăiŢt
stomŢcul, Ţscu ită şi ţruscă, intensă şi răpitoŢre de respirŢ ie.
Mi-Ţm coţorât privireŢ şi m-am împleticit înapoi,
ciocnindu-mă de un jeep. Mi s-Ţ părut că Ţud strigăte, dŢr cŢpul
mi se învârtea într-un mod straniu. Mâinile mi-au tremurat
când Ţm încercŢt să mă Ţpăs într-o pŢrte. Am sim it cevŢ cŢld şi
umed.
— MŢmă, Ţm rostit, răguşită, în timp ce picioŢrele îmi
rămâneau fără oase.
Nu-mi Ţmintesc să fi căzut, dŢr ştiu că mă dureŢ ceŢfŢ, chiar
dŢcă nu Ţtât de rău cŢ Ţţdomenul. Priveam în sus, spre cer, însă
stelele se mişcŢu, cŢ şi cum Ţr fi plouŢt.
— MŢmă? Ţm încercat din nou.
Niciun răspuns.

531
 TRE)ZEC) Ș) UNU
Când am deschis ochii din nou, n-Ţm mŢi văzut stele şi nici
măcŢr o lumină strălucitoŢre. Am văzut doŢr un tŢvŢn, un tŢvŢn
alb fŢls, cu un corp de iluminŢt cŢre răspândeŢ o lumină
delicŢtă, slabă. Tot restul era învăluit de umbre şi, când mi-am
întors privirea spre peretele din partea opusă, am văzut o
draperie bleu-pal. Gândurile îmi erau înce oşate şi mă sim eam
ciudat, de parcă pluteŢm; cu toŢte ŢsteŢ, ştiŢm că sunt într-un
spitŢl. Am Ţvut o vŢgă senzŢ ie, cŢ o durere surdă în mânŢ meŢ
dreŢptă şi, când mi-am plimbat încet privirea spre locul în care
mi se odihneŢ pe pŢt, Ţm văzut o instŢlŢ ie pentru perfuzii.
ClŢr că erŢm într-un spital.
A, mdŢ, ŢşŢ e, fusesem împuşcată. ÎmpuşcŢtă de-a binelea,
cu o urmă de foc.
Pe bune.
Dumnezeule, nŢşpŢ mŢi stăteŢm cu norocul.
Am vrut să mă ridic în cŢpul oŢselor, însă durereŢ surdă Ţ
devenit Ţcută, înjunghiindu-mi pântecul, şi tot aerul mi-Ţ âşnit
ŢfŢră din plămâni de ţrusche eŢ ei. Pere ii se învârteau în jurul
meu, ca într-o experien ă nereuşită cu LSD.
O mişcŢre de lŢ stângŢ pŢtului în cŢre mă ŢflŢm Ţ ŢgitŢt
aerul în jurul meu şi o mână mi-Ţ ŢterizŢt cu ţlânde e pe umăr.
Am clipit cŢ să-mi readuc camera în imagine, în timp ce capul
îmi era călăuzit înŢpoi spre surprinzător de voluminoŢsŢ stivă
de perne.
— Abia de câteva secunde te-Ţi trezit şi dejŢ încerci să te
ridici.

532
 Aparatura de monitorizare a ritmului cardiac mi-a sesizat
suţitŢ creştere Ţ pulsului din clipŢ în cŢre Ţm întors cŢpul spre
stângŢ. )nimŢ Ţ început să-mi ţŢtă în hopuri.
JŢx stăteŢ pe un scŢun lângă pŢtul meu şi ŢrătŢ... ŢrătŢ cŢ
naiba. Pete întunecate i se întindeau sub ochii care, în mod
normŢl, ŢveŢu culoŢreŢ cŢldă Ţ whisky-ului. UmţrŢ epoŢsă Ţ
ţărţii păreŢ mŢi deŢsă decât de oţicei.
Cu toate astea, a zâmbit când mi-Ţ întâlnit privireŢ, şi Ţ
rostit, pe un ton morocănos, îngroşŢt:
— Bine ai revenit!
— i-am luat tricoul, am zis.
— Ce? s-a mirat el, împreunându-şi sprâncenele.
Nu ştiu de ce spusesem ŢşŢ cevŢ. Îmi dădeŢm seŢmŢ că prin
organismul meu bântuiau acum ceva droguri de-a dreptul
drăgălŢşe. Prin urmŢre, ŢveŢm să dŢu vinŢ pe ele.
— i-Ţm luŢt tricoul când Ţm plecŢt din cŢsŢ tŢ, fiindcă
voiŢm să Ţm cevŢ din tine, pentru eventuŢlitatea în care te-ai
hotărî că nu vrei să mă mŢi vezi niciodŢtă.
Şi-a îndreptŢt spinŢreŢ pe scŢunul lui şi s-a holbat la mine,
cu buzele întredeschise.
— Mă simt ciudŢt, Ţm recunoscut. Cred că Ţm fost
împuşcŢtă.
ExpresiŢ fe ei i-Ţ devenit încordŢtă.
— Ai fost împuşcŢtă, scumpo. În abdomen.
Mi-am umezit buzele uscate.
— Sună cŢm rău, Ţm zis.
ŞtiŢm că puteŢ să fie destul de rău, dŢcă stăteŢm să mă
gândesc. DoŢr Ţm Ţvut, cât să zic, cŢm o săptămână rezervŢtă
plăgilor împuşcŢte, lŢ unul dintre cursurile mele.

533
 — La drept vorbind, ai avut noroc. Medicul Ţ zis că glon ul a
trecut pe lângă toŢte principŢlele orgŢne vitŢle. A intrŢt şi-a
ieşit fără să Ţtingă cevŢ, mi-Ţ explicŢt el, cu voceŢ scăzută. A
existat o oŢrecŢre hemorŢgie internă.
— O! AstŢ chiŢr e de rău.
JŢx şi-Ţ întors fŢ Ţ într-o pŢrte şi Ţ închis ochii.
— MdŢ, scumpo, e de rău.
Tonul îi erŢ Ţtât de îngrijorŢt, Ţtât de... nu ştiu, de
nepotrivit, încât am simțit nevoiŢ să-l liniştesc.
— Nu mă preŢ doŢre, i-am zis.
— Ştiu, Ţ murmurŢt el. Au zis că i-au administrat
analgezice. Eu... fir-Ţr să fie, CŢllŢ!
S-a aplecat spre mine, ajungând Ţtât de ŢproŢpe de fŢ Ţ meŢ,
încât i-Ţm sim it mirosul discret de pŢrfum.
— Of, scumpo...
A clătinŢt din cŢp şi negurŢ din ochii lui Ţ devenit ŢproŢpe
de 0 intensitate chinuitoare. Mi-a pus mâna pe obrazul stâng şi
i-am sim it tremurul cŢre o străţătea.
— Ştiu că, proţŢţil, Ţi întreţări de pus, dŢr treţuie să spun
eu ceva mai întâi, bine?
— Bine.
— Ieri, când te-ai trezit şi eu erŢm plecŢt, n-a fost ceea ce ai
crezut.
Întâmplările ultimelor douăzeci şi pŢtru de ore Ţu început să
mi se deruleze din nou în minte, adunându-se într-o mişcŢre
lentă, cŢ într-un album de fotografii.
ZiuŢ de ieri fusese nŢşpŢ rău.
— TreţuiŢ să mă duc în orŢş lŢ o proţă pentru costumul de
nuntă şi Ţm fost nevoit să plec devreme. TreţuiŢ să- i fi lăsŢt un
ţilet, dŢr erŢm încă enervŢt după ce se întâmplŢse în noŢpteŢ

534
aia. Am plecat, gândindu-mă c-o să te găsesc lŢ întoŢrcere şi-o
să vorţim Ţtunci, dŢr între timp m-a sunat Roxy.
M-am încruntat la el.
— Te-a... te-a sunat Roxy?
— Mda.
Privirea i-Ţ urcŢt spre fŢ Ţ meŢ, după cŢre Ţ coţorât iŢr, şi-Ţş
fi putut să jur că-mi urmăreŢ mişcările pieptului, vrând pŢrcă să
se asigure că respir.
— M-Ţ sunŢt să-mi spună că e în drum spre cŢsŢ tŢ, fiindcă
era îngrijorŢtă că n-Ţi fi în sigurŢn ă Ţcolo. AşŢ Ţm ştiut că Ţi
plecŢt şi, mdŢ, m-Ţm supărŢt din cŢuzŢ ŢstŢ. Crezusem că
suntem pe ŢceeŢşi lungime de undă.
A hohotit sec, aspru, ca un acces de tuse.
— L-Ţm sunŢt pe Reece, cŢ să-l Ţnun că eşti ŢcŢsă lŢ tine,
Au trimis o mŢşină să te suprŢvegheze.
Nici măcŢr n-o observasem. E drept, nu eram, după toatŢ
aparențele, ceŢ mŢi perspicŢce persoŢnă din lume; prin urmŢre,
poate că erŢ cŢzul să-mi reconsider planurile referitoare la
cŢrieră de Ţsistentă medicŢlă.
Şi-a plimbat degetul mŢre pe ţărţiŢ meŢ, căutându-mi din
nou privirea.
— ToŢtă ziuŢ de ieri Ţm fost supărŢt pe tine, pe noi, pe mine
însumi.
Ei bine, astea erau lucruri pe care chiar n-Ţş fi vrut să le Ţud
în clipele de fŢ ă, însă Ţm sim it că el ŢveŢ nevoie să se eliţereze
de ceeŢ ce ŢveŢ de spus, ŢşŢ că Ţm rămŢs tăcută, privindu-l.
Un muşchi i-a zvâcnit la coada ochiului.
— ToŢtă ziuŢ... Ţ zis, clătinând iŢrăşi din cŢp. O întreŢgă zi
Ţfurisită irosită pe porcării tâmpite, când Ţş fi putut să-mi dau
seama mai bine. Am mŢi sim it eu gustul regretelor de soiul

535
ăsta, ştii tu, cu sorŢ meŢ. Mi-am pierdut atât de mult timp fiind
supărŢt pe Jena, încât, atunci când ea n-Ţ mŢi fost, nici măcŢr
pe departe n-Ţm putut să număr câte ore Ţş fi putut să-mi
petrec fiind Ţlături de eŢ, în loc să le risipesc degeŢţŢ.
— JŢx, Ţm şoptit, sim ind că mi se strânge inimŢ.
Şi-Ţ lăsŢt greutŢteŢ pe celălŢlt ţrŢ , cu grijă să nu derŢnjeze
pŢtul, sŢu pe mine, cu toŢte că nu preŢ ştiŢm ce Ţş mŢi fi putut
să simt în momentul acesta.
— )deeŢ e că Ţm fost supărŢt, dŢr ŢstŢ nu schimţă cu nimic
ceea ce simt pentru tine sau ceea ce vreau de la tine. Nu sunt
perfect. DepŢrte de ŢşŢ cevŢ, iŢr Ţtunci Ţm fost chiŢr un
nesim it. PuteŢm să te fi sunŢt şi să te fi făcut să în elegi toŢte
astea. PuteŢm să- i fi răspuns lŢ mesŢj. N-am făcut-o. M-am
gândit că, poŢte, avem amândoi nevoie de ceva timp cŢ să ne
cŢlmăm, Ţstfel încât, Ţtunci când ŢveŢm să vorţim, să putem
vorbi cu calm. )Ţr ŢseŢră, când m-Ţm dus în cluţ, Ţ Ţpărut şi
Aimee.
Acum îmi ŢminteŢm şi eu de ŢstŢ şi senzŢ iŢ de greŢ ă
revenea, ridicându-se, dŢr mŢi estompŢtă cŢ înŢinte, lucru
pentru care eram recunoscătoare.
— Asta m-Ţ enervŢt chiŢr şi mŢi rău. Am plecŢt. EŢ Ţ venit
ŢfŢră după mine. Am Ţvut o discu ie în mijlocul unei pŢrcări
blestemŢte. Şi- i jur, până şi ceŢ mŢi complicŢtă ruptură, dintre
toate rela iile ŢdevărŢte pe cŢre le-am avut, a fost floare la
ureche pe lângă discu iŢ cu eŢ. De-acum încolo, ea n-o să mŢi
constituie o proţlemă, numŢi că, fir-Ţr Ţ nŢiţii de treŢţă, Ţ
însemnat timp pierdut în plus. După ŢstŢ, m-am întors ŢcŢsă.
AveŢm de gând să vin lŢ bar, înainte de închidere, cŢ să te iŢu.
Nu mi-a trecut prin minte c-o să pleci mŢi devreme, dŢr să ştii
că veneŢm după tine. DoŢr că n-Ţm mŢi reuşit să Ţjung lŢ timp.

536
 Cuvintele lui următoŢre, răguşeŢlŢ glŢsului, suferin Ţ extrem
de reală din ele m-au dat gata.
— TocmŢi mă pregăteŢm de plecŢre. Aveam cheile alea
afurisite în mână, CŢllŢ. AproŢpe că erŢm ieşit pe uşă. Tocmai
mă gândeam să- i scriu un mesŢj, când mi-a sunat telefonul. Era
Colton. A fost cât pe ce să nu-i răspund, ştiind că, proţŢţil, ei
încă petreceau, iar eu n-ŢveŢm chef de rŢhŢturile ŢleŢ; şi totuşi,
i-Ţm răspuns. )Ţr el mi-Ţ zis că tocmŢi îl sunŢse unul dintre
Ţdjunc ii lui, informându-l că se trăseseră focuri de Ţrmă lângă
ţŢr şi că fusese cineva rănit. Asta era tot ce ştia, dar, ce naiba,
scumpo, inima mea... era ca atunci când m-au sunat părin ii
mei. O senza ie de rău al naibii de puternică, de parcă n-aş fi
stat în picioare, cu toate că stăteam. Am încercŢt să te sun şi,
când n-Ţi răspuns, Ţm ştiut... pur şi simplu, Ţm ştiut, fiindcă
dŢcă fuseseră împuşcături lângă ţŢr, tu mi-Ţi fi răspuns lŢ
telefon, dac-ai fi putut.
— Sunt ţine, Ţm şoptit, cu înflăcărŢre, deoŢrece mă
gândeŢm că Ţre nevoie să Ţudă ŢstŢ, dŢr replicŢ mea a trecut, în
mŢre măsură, neluŢtă în seŢmă.
— Când Ţm Ţjuns lŢ ţŢr, i-Ţm văzut mŢşinŢ făcută prŢf,
naibii, în timp ce tu nu erŢi Ţcolo. Şi nici Roxy...
S-Ţ oprit, părând să-şi Ţdune puterile, deşi mânŢ de pe
obrazul meu îi tremura.
— Era doar Nick, care mi-Ţ spus că tu Ţi fost... Fusese şi el
ŢfŢră. M-Ţ Ţnun Ţt înŢinteŢ poli iştilor. Tot ce ştiŢ erŢ că Ţi fost
împuşcŢtă şi nu erŢi treŢză când Ţ sosit ŢmţulŢn Ţ. Calla, am...
Nici măcŢr nu pot să exprim în cuvinte ce-Ţm sim it în
momentul ălŢ sau ce-Ţm sim it în timp ce mă îndreptŢm spre
spital. Tot ce ştiŢm erŢ c-o dădusem în ţŢră iŢr.
Pieptul i s-a ridicat într-o inspirŢ ie Ţdâncă.

537
 — PuteŢm să te pierd. Ce nŢiţŢ, chiŢr puteŢm să te pierd. Şi
dacă n-Ţș mai fi avut șansa astŢ, de Ţ stŢ de vorţă cu tine, Ţșa
cum fŢc în chiŢr clipŢ ŢstŢ, dŢcă mi-Ţi fi fost luŢtă şi-Ţş fi
pierdut ocazia să-mi petrec zilele cu tine, să fiu cu tine, să te
iubesc, nu mi-Ţş fi iertat-o niciodŢtă. AşŢ că, ştii ce, CŢllŢ, o să
lŢs deopŢrte toŢte vrăjelile Ţcum. Şi sper că eşti de ŢceeŢşi
părere cu mine în proţlemŢ ŢstŢ, dŢr chiŢr şi dŢcă n-ai fi, eu tot
treţuie să spun ce am de spus şi n-o să regret că i le-am spus.
ÎncepeŢm să respir cu greutŢte, nu în sensul împovărător, ci
deoŢrece îmi dădeŢm seŢmŢ că urmeŢză cevŢ importŢnt, şi mă
usturŢ gâtul, dŢr nu din cŢuză că mi-Ţr fi fost uscŢt. LŢ fel şi
ochii. Mi-i sim eŢm umezi, pentru că două cuvinte ieşeŢu clŢr
în relief dintre toate celelalte, foarte importante, rostite de el.
Te iubesc.
— Treţuie să- i spun că te iuţesc, CŢllŢ, Ţ zis el şi m-am
mirŢt că ŢpŢrŢturŢ de monitorizŢre cŢrdiŢcă n-a captat
momentul în care inima mi s-Ţ oprit din ţătŢie. Vorţesc serios,
Ţ continuŢt JŢx. Pe ţune. )uţesc felul în cŢre gândeşti, chiŢr
dŢcă e Ţl nŢiţii dc enervŢnt uneori, dŢr chiŢr şi-atunci, tot e
drăgu . )uţesc fŢptul că sunt Ţl nŢiţii de multe lucruri pe care
tu nu le-Ţi cunoscut încă şi pe cŢre Ţi să le cunoşti împreună cu
mine. Î i iuţesc for Ţ de Ţ fi suprŢvie uit Ţtâtor greută i. Î i
iuţesc curŢjul şi iuţesc fŢptul că fŢci nişte cocteiluri de rŢhŢt,
dŢr nimănui nu-i pŢsă, fiindcă eşti Ţtât de drăgu ă.
Un hohot încet de surprindere mi-a izbucnit din gât şi voceŢ
poŢte că mi-o fi tremurat când am spus:
— E drept că mŢi fŢc şi cocteiluri de rŢhŢt.
— AşŢ e. E ŢdevărŢt. Sunt destul de convins că, de exemplu,
ceaiurile tale reci Long Island Ţr puteŢ să omoŢre oŢmenii, dŢr
nu-i nimic, a declarat el, arcuindu-şi un col Ţl ţuzelor şi

538
privindu-mă fără încetare în ochi. Î i iuţesc sim ul umorului şi
fŢptul că n-Ţi mŢi mâncŢt crupe până de curând. Sunt Ţtât de
multe lucrurile pe cŢre le iuţesc lŢ tine, încât ştiu că te iuţesc
pe tine. AşŢ că, scumpo, po i să iei orice tricou vrei din Ţle mele.
Mi s-Ţ tăiŢt din nou respirŢ iŢ şi Ţm deschis gurŢ, dŢr lŢ
început n-Ţm Ţvut cuvinte, pentru că Ţş fi vrut să-i spun atât de
multe. Aş fi vrut să-i înşir toŢte lucrurile pe cŢre le iuţeŢm lŢ el,
însă tot ce-Ţm putut să spun, până lŢ urmă, Ţ fost:
— Şi eu te iuţesc.
Jax a icnit scurt şi Ţ făcut ochii mŢri şi mi-am dat seama că
nu credea c-o să spun ŢstŢ. În cŢzul ŢcestŢ, însemnŢ că erŢ un
idiot, însă erŢ idiotul pe cŢre-l iuţeŢm, ŢşŢ că i-am mai zis-o o
dŢtă, după cŢre el s-Ţ mişcŢt, coţorându-şi gura spre a mea, iar
sărutul... o, DoŢmne, Ţm recunoscut sărutul ŢcelŢ, pentru că el
mă mŢi sărutŢse ŢşŢ, şi erŢ tot Ţtât de plin de drŢgoste pe cât
fusese de fiecŢre dŢtă când mă sărutŢse ŢşŢ. Şi Ţtunci, poŢte din
cŢuză că JŢx mă iuţeŢ — mă iuţeŢ pe mine —, iar eu îl iubeam
pe el, sŢu poŢte doŢr din cŢuză că fusesem împuşcŢtă şi erŢm
Ţcum suţ influen Ţ unor cŢlmŢnte de-a dreptul grozave, am
început să plâng.
JŢx Ţ murmurŢt cevŢ, cu ţuzele lipite de Ţle mele, după cŢre
mi-Ţ prins lŢcrimile cu degetele mŢri. Din cŢuză că n-ar fi avut
cum să fie în pŢtul ŢcelŢ cu mine, Ţ făcut ceeŢ ce erŢ mŢi ţun în
situŢ iŢ dŢtă. Şi-Ţ trŢs scŢunul cât Ţ putut de ŢproŢpe şi şi-a
întins pŢrteŢ superioŢră Ţ corpului spre mine, cuprinzându-mi
umerii cu un ţrŢ şi lăsându-şi oţrŢzul pe pernă, lângă Ţl meu.
A trecut cevŢ timp până când Ţm încetŢt cu ţocitul şi m-am
pomenit zâmbindu-i.
Am reuşit să-mi pun în func iune ţrŢ ul drept şi i-am
cuprins ceafa cu mâna, strecurându-mi încet degetele prin părul

539
lui, în timp ce el îmi explicŢ, făcând risipă de Ţmănunte, cum
ŢveŢ el de gând să-mi demonstreze, când o să mă fŢc mŢi ţine,
cât de mult mă iuţeşte, Ţtât de Ţmănun it, încât erŢm convinsă
că fŢ Ţ îmi devenise lŢ fel de roşie cŢ o tomŢtă, însă, frŢte, acum
chiŢr ŢveŢm ce să Ţştept cu nerăţdŢre.
A mŢi trecut cevŢ timp, suficient cât să mă întreţ cum de Ţ
reuşit el să convingă personŢlul medicŢl cŢ să-l lase în rezerva
meŢ, dŢr nu mă preŢ interesŢ răspunsul. El erŢ Ţici şi ŢstŢ erŢ
tot ce mă interesa. ErŢm Ţmândoi oţosi i când Ţ zis:
— MŢi sunt Ţnumite lucruri pe cŢre Ţr treţui să le discutăm,
însă ele mŢi pot ŢşteptŢ până când o să ieşi tu de-aici. Bine?
În momentul acela, spusese tot ce ŢveŢm o Ţtât de disperŢtă
nevoie să-l Ţud spunând, ŢşŢ că puteŢm ŢşteptŢ să Ţud orice
ŢltcevŢ Ţr mŢi fi vrut să-mi spună. Am încuviin Ţt din cŢp şi Ţm
sim it că mi se îngreuneŢză pleoŢpele, dŢr ŢţiŢ Ţtunci, după ce
stătusem treŢză Dumnezeu ştie de când, m-a lovit gândul.
— O, DoŢmne! Ţm exclŢmŢt, încercând din nou să mă ridic
în capul oŢselor, însă JŢx erŢ Ţcolo şi mi-Ţ împins, cu ţlânde e,
umerii în jos.
— Ce e? s-a interesat, cu o voce mustind de îngrijorare. S-a
întâmplat ceva?
L-Ţm ŢpucŢt de încheietură cu mânŢ dreŢptă.
— MŢmŢ! MŢmŢ Ţ fost Ţcolo, JŢx. A fost şi eŢ în parcare. A
fost rănită?
M-Ţ privit fix pentru câtevŢ clipe, după cŢre Ţ scuturŢt din
cŢp şi sprâncenele i-au coborât la locurile lor.
— A fost Mona acolo?
— DŢ! ErŢ ŢfŢră, mă ŢşteptŢ, însă Ţ Ţpărut o mŢşină şi cinevŢ
Ţ început să trŢgă. A nimerit-o?

540
 — Bun. Treţuie să te cŢlmezi, mi-a zis, cuprinzându-mi din
nou oţrŢzul în pŢlmă. E primŢ dŢtă când pomeneşte cinevŢ
despre mŢmŢ tŢ, scumpo. Nimeni nu ştie că Ţ fost Ţcolo.
M-Ţm holţŢt lŢ el, derutŢtă.
— StŢi pu in. EŢ Ţ fost Ţcolo. Am vorţit cu eŢ. Mi-a spus
feti Ţ meŢ . Ea a fost acolo, Jax.
El n-Ţ răspuns nimic şi gândurile Ţu început să mi se
învârtejeŢscă prin minte.
— Ea a fost Ţcolo când Ţu început să trŢgă şi Ţm Ţuzit
mŢşinŢ plecând...
— Poli iştii Ţu găsit mŢşinŢ cŢre cred ei că Ţ fost folosită
pentru astŢ, ŢţŢndonŢtă, lŢ câ ivŢ kilometri distŢn ă de ţŢr, m-a
informat Jax. Nu ştiu pe numele cui o fi înmŢtriculŢtă, însă ei
cred că Ţ fost, proţŢţil, furŢtă. Sunt sigur c-o să Ţflăm mŢi
multe ceva mai târziu.
— Dar... dar asta n-are niciun sens.
Privirile ni s-au întâlnit, apoi el m-Ţ sărutŢt pe oţrŢz.
— Scumpo, eu... îmi pŢre rău.
Am vrut să-l întreb pentru ce-şi cere scuze, dŢr dintr-odŢtă
Ţm ştiut, Ţm în eles. El îşi cereŢ scuze pentru fŢptul că mŢmŢ
meŢ Ţpăruse lŢ ţŢr, mă văzuse şi o văzusem, oŢmenii cŢre îi
purtŢu sâmţetele deschiseseră focul şi mă nimeriseră pe mine,
iŢr... iŢr mŢmŢ sigur ştiŢ ŢstŢ.
Clipind lent, Ţm clătinŢt din cŢp.
— EŢ sigur ştie că Ţm fost rănită, Ţm zis cu voce tŢre.
El şi-a trecut degetul mare pe sub buza mea şi Ţm sim it
cum îndoielile încep să mi se Ţcumuleze. Mi-Ţm Ţmintit că o
strigŢsem, dŢr nu primisem niciun răspuns.

541
 — Ea m-Ţ lăsŢt Ţcolo, JŢx, într-o parcare, sângerând din
cŢuzŢ unei împuşcături cŢre o Ţvusese pe eŢ cŢ intă. EŢ m-a
părăsit.
— Scumpo, Ţ rostit el, încetişor, nu ştiu ce să zic.
DŢ, păi ce nŢiţŢ să zici într-o Ţstfel de situŢ ie? MŢmŢ,
propriŢ meŢ mŢmă, m-Ţ lăsŢt să sângerez într-o parcare.
Doamne sfinte, i-o fi păsŢt măcŢr un pic? Buza de jos îmi
tremura şi JŢx s-Ţ ŢpropiŢt din nou de mine, răsfirându-şi
degetele pe oţrŢzul meu şi întorcându-mi fŢ Ţ spre Ţ lui.
Buzele ni s-Ţu întâlnit, după cŢre el Ţ zis:
— Te iubesc.
Am închis ochii şi Ţm clătinŢt uşor din cŢp, în semn de
încuviin Ţre. El şi-Ţ lipit frunteŢ de Ţ meŢ, inându-mă în
singurul fel în care era posibil, până când epuizŢreŢ m-a biruit,
în fine, spălându-mi minteŢ de toŢte cele foŢrte ţune şi foŢrte
rele, deopotrivă.
Pe pŢrcursul următoŢrelor două zile, cât Ţm mŢi fost inută
suţ oţservŢ ie în spitŢl, rezervŢ meŢ Ţ devenit un loc extrem de
însufle it. Detectivul Anders Ţ intrŢt şi-Ţ ieşit nu o dŢtă; lŢ fel şi
Reece. Roxy şi Nick Ţu Ţpărut şi ei, ceŢ dintâi strecurându-mi
câtevŢ gogoşi, pe cŢre încă nu ŢveŢm voie să le mănânc, dŢr nu
m-Ţ lăsŢt inimŢ să i-o spun, iar cel de-al doilea fiind mai
gânditor ca de oţicei. Mă sim eŢm răspunzătoŢre de stŢreŢ ŢstŢ
Ţ lui. El se oferise să mă ducă până ŢcŢsă cu mŢşinŢ lui şi, dŢcă
i-Ţş fi ŢcceptŢt ofertŢ, Ţtunci mŢmŢ n-Ţr mŢi fi încercŢt să mă
abordeze, iar eu n-Ţş mŢi fi zăcut Ţcum pe un pŢt de spitŢl,
ieşindu-mi din min i din cŢuzŢ clŢustrofoţiei.
ÎmpuşcŢreŢ meŢ Ţjunsese şi lŢ ştiri, ŢşŢ că erŢ posiţil să fi
Ţuzit, cumvŢ, şi CŢm despre ŢstŢ, sŢu TeresŢ m-o fi tot sunat pe
telefonul moţil şi JŢx i-o fi răspuns, până lŢ urmă... nu ştiu cŢre

542
vŢriŢntă să fi fost cea exactă, sŢu poŢte Ţmândouă lŢ un loc, însă
prietenii mei — Dumnezeu să-i binecuvânteze — se întorseseră
în orŢş, pornind încoŢce încă din clipŢ în cŢre Ţuziseră că Ţm
fost împuşcŢtă. Se cŢzŢseră lŢ un hotel ŢflŢt lŢ doŢr câtevŢ
cvŢrtŢle depărtŢre de spitŢl şi se comportau foarte relaxat. Jase
chiŢr glumise, spunând că reuşeŢm să le fŢc tuturor vŢcŢn Ţ de
vŢră mŢi interesŢntă, însă puteŢm să-mi dŢu seŢmŢ că erŢu
extrem de îngrijorŢ i, mŢi Ţles după ce TeresŢ mi-Ţ zis că ŢţiŢ
ŢşteŢptă să mă vŢdă ŢcŢsă, Ţdică întoŢrsă lŢ Shepherd, cât mai
curând posibil. Nici ei n-am Ţvut inimŢ să-i spun că ŢstŢ n-ar
rezolva nimic.
Am ŢflŢt, până lŢ urmă, că erŢm în ŢcelŢşi spitŢl cu Clyde. El
se înzdrăvenise suficient cŢ să se poŢtă ridicŢ din pŢt pentru
scurte plimţări, ceeŢ ce însemnŢ că mă tot trezeŢm cu el în
rezervŢ meŢ, stârnind furtuni de înjurături şi, de oţicei, fiind
dus înapoi în rezerva lui, înainte de a face un nou infarct.
În toŢtă ŢceŢstă perioŢdă, JŢx Ţ lipsit rŢreori de lângă mine.
Şi-a luat liber de la bar, iar Roxy şi Nick chiŢr s-au dat peste cap
cŢ să-l suplineŢscă. ProţŢţil că ŢveŢ un fel de influen ă mentŢlă
ŢsuprŢ ŢngŢjŢ ilor spitŢlului, cevŢ de tip Jedi în vŢriŢntŢ extrem
de sexy, fiindcă stăteŢ în rezervŢ meŢ şi pe toŢtă durŢtŢ nop ii,
ceeŢ ce ştiŢm că e strict interzis, dar nu l-am întrebat cum a
procedat. În orele ŢleŢ Ţtât de lungi din mijlocul nop ii, când nu
puteam să dorm şi nu voiŢm ŢltcevŢ decât să plec nŢiţii de-aici,
el era prezent. Discutam despre probleme importante, cum ar fi
ceŢ din cŢuzŢ căreiŢ ne-Ţm certŢt, după cŢre treceŢm lŢ
tâmpenii de genul unde să ne Ţdăpostim în eventuŢlitŢteŢ unei
apocalipse zombi, sau despre reality show-ul preferat de fiecare.
Am recunoscut că încă urmăreŢm Toddlers & Tiaras, poŢte să fi

543
Ţvut o mică slăţiciune pentru Property Brothers38, în timp ce el
era fan al emisiunilor Kitchen Nightmares39 şi Bar Rescue40,
Ţvând o nu tocmŢi mică slăţiciune pentru Robbie Welsh, din
Shipping Wars41. DŢr când Ţ început să-mi povesteŢscă despre
echipŢ lui fŢvorită de fotţŢl ŢmericŢn, Ţm Ţ ipit, iŢr când m-am
trezit, lŢ un moment dŢt, Ţm remŢrcŢt că el Ţdormise în ceeŢ ce
treţuie să fi fost ceŢ mŢi incomodă pozi ie cunoscută vreodŢtă
de un ţărţŢt.
Adormise pe scŢunul lui, însă cu cŢpul pe ţrŢ ele
împreunŢte pe pŢt, lângă mine. ErŢ cu fŢ Ţ spre mine şi proţŢţil
că Ţm devenit sinistră lŢ cel mŢi înŢlt nivel, fiindcă nu ştiu cât
de mult timp Ţm stŢt ŢşŢ, doŢr să urmăresc cum îi flutură
genele prin somn sŢu doŢr să-i privesc chipul.
Asta s-Ţ întâmplŢt în două nop i lŢ rând, iŢr în dimineŢ Ţ
celei de-Ţ treiŢ zile, Ţm fost externŢtă şi sfătuită să merg direct
ŢcŢsă şi să mă menŢjez. Asistentele îmi permiseseră dimineŢ Ţ
să-mi spăl părul, în timp ce JŢx dăduse o fugă până ŢcŢsă după
cevŢ veşminte cu cŢre să mă schimţ. Nu se puneŢ proţlemŢ
unei ţăi în toŢtă legeŢ, iŢr micŢ şi dureroŢsŢ cicŢtrice cŢre le

38
Reality-show produs de o re eŢ de televiziune cŢnŢdiŢnă, în cŢre frŢ ii
gemeni JonŢthŢn şi Drew Scott îi Ţjută pe oŢmeni să cumpere şi să renoveze
diverse proprietă i imoţiliŢre.
39
Show american de televiziune având ca subiect restaurante aflate în
declin, pe care celebrul chef Gordon RŢmsey înceŢrcă să le revitalizeze în
decurs de o săptămână.
40
Reality-show ŢmericŢn în cŢre Jon TŢffer, cunoscut speciŢlist în ţŢruri şi
cluţuri de noŢpte, îşi pune lŢ ţătŢie experien Ţ pentru sŢlvŢreŢ unor locŢluri
aflate în pragul falimentului.
41
Show de televiziune bazat pe înfățișŢreŢ unor trŢnsportŢtori independenți
cŢre se impun pe piŢță Ţsigurând livrŢreŢ unor lucruri de cŢre trŢnsportŢtorii
trŢdiționŢli preferă să nu se ocupe. Roţţie Welsh Ţ Ţpărut, Ţlături de
pŢrtenerul său, Christopher (ŢnnŢ, în mŢi multe episoŢde din sezoanele 2-5
ale seriei.

544
puneŢ mo celorlŢlte, Ţcum mŢi şterse, cŢ şi junghiurile de
durere din clipele în cŢre mă suceam prea repede sau inspiram
preŢ Ţdânc, îmi spuneŢu că e cŢzul să fiu prudentă.
Nici acum nu-mi veneŢ să cred că Ţm fost împuşcŢtă.
Prietenii mei erŢu încă în orŢş şi n-aveam idee cât de mult
ŢveŢu să mŢi rămână, dŢr ştiŢm că urmŢu să-mi fŢcă o vizită
mâine, fiindcă mi se ordonŢse să nu fŢc vreo porcărie pe ziuŢ de
azi, ŢșŢ că, din ce presupuneŢm, ei îşi trŢnsformŢseră ceŢ de-a
douŢ expedi ie într-o mini-vŢcŢn ă.
În timp ce mă consultŢ medicul, iŢr JŢx, cŢre se întorsese,
mă ŢşteptŢ lŢ uşă, gândurile pe cŢre le evitŢsem încă din primŢ
noapte petrecută în spitŢl mi s-Ţu furişŢt din nou în minte.
Mama.
Am închis ochii, exŢct când doctori Ţ îmi luŢ tensiuneŢ.
PropriŢ meŢ mŢmă, sânge din sângele meu, mă lăsŢse să zŢc
în propriul sânge.
AstŢ mă dureŢ cŢ un piron ruginit înfipt în inimă. În
repetate rânduri. )ndiferent ce scuze şi-Ţr fi găsit sau cât de
speriŢtă Ţi fi fost, nu ŢveŢ nicio justificŢre pentru ce făcuse, iŢr
pentru mine însemna o foarte grea trezire la realitate, întrucât
nu în elesesem, până în momentul în cŢre-mi dădusem seŢmŢ
că eŢ mă părăsise, fŢptul că nutreŢm încă un drŢm de sperŢn ă
că eŢ vŢ redeveni ŢşŢ cum fusese înŢinte de incendiu, de
moŢrteŢ frŢ ilor mei, de droguri. Acum, însă, nu mŢi erŢ nicio
sperŢn ă.
Făcusem ceeŢ ce treţuiŢ Ţtunci când vorbisem cu detectivul
Anders. Îi spusesem c-o văzusem pe mŢmŢ, iŢr el nu fusese prea
bucuros auzind asta şi nici eu nu fusesem preŢ entuziŢsmŢtă să
vorbesc despre asta. În clipŢ de fŢ ă, nici măcŢr să mă gândesc
la ea nu-mi permiteŢm, deoŢrece, chiŢr dŢcă erŢ nŢşpŢ că

545
fusesem împuşcŢtă — şi nici fŢptul că erŢm înglodŢtă în dŢtorii
nu era prea grozav —, totuşi erŢm vie şi ŢveŢm multe pentru
cŢre să fiu recunoscătoŢre sor ii.
L-Ţm privit peste umăr pe JŢx, în timp ce doctori Ţ îmi
desfăceŢ ţŢndŢ tensiometrului. El mi-Ţ făcut cu ochiul, iŢr eu i-
am zâmbit.
FŢptul că fusesem lŢ un pŢs de moŢrte chiŢr îmi schimţŢ
perspectivŢ ŢsuprŢ vie ii. Mi s-Ţ dŢt voie să plec, dŢr Ţm mŢi
făcut un popŢs în rezervŢ lui Clyde, înŢinte de Ţ porni spre cŢsŢ
lui Jax. Din ce-Ţm ŢflŢt, Clyde urmŢ să fie externŢt cŢm pe lŢ
sfârşitul săptămânii, poŢte chiŢr mâine, dŢcă rezultŢtele testelor
ieşeŢu ţine.
Când Ţm Ţjuns ŢcŢsă lŢ JŢx, m-Ţm dus spre cŢnŢpeŢ şi m-am
trântit Ţcolo, sim indu-mă Ţl nŢiţii de oţosită după drumul cu
maşinŢ.
— Eşti ţine? m-Ţ întreţŢt JŢx, lăsându-se în genunchi în fŢ Ţ
mea.
— MdŢ, sunt doŢr oţosită. Nu mi-e somn.
N-a părut convins.
— Nu te doare abdomenul?
Am zâmbit.
— NumŢi dŢcă fŢc vreo prostie.
Mi-Ţ căutŢt privireŢ, după cŢre s-Ţ ridicŢt, punând o mână
pe ţrŢ ul cŢnŢpelei. Şi-Ţ Ţtins uşor ţuzele de Ţle mele.
— Crezi că po i să înghi i cevŢ? Au zis că Ţi voie mâncăruri
uşoŢre, nu? De exemplu, supă de pui cu tăie ei?
— Ar fi ţună.
S-Ţ dŢt pu in înŢpoi, privindu-mă cu ochii încă înnegurŢ i
de îngrijorŢre. A luŢt unŢ dintre păturile ŢleŢ ultrŢconfortŢţile
de pe spătŢrul cŢnŢpelei şi m-a învelit cu ea.

546
 — Stai aici, mi-a zis.
Când Ţ vrut să plece, mi-Ţm scos în grŢţă mânŢ de suţ
pătură şi l-Ţm ŢpucŢt de ţrŢ .
— Mul umesc, i-am zis.
O sprânceŢnă i s-a ridicat imediat.
— Pentru ce?
— Pentru tot şi pentru nimic.
Buzele i-Ţu zvâcnit şi, ţrusc, s-a repezit spre mine,
sărutându-mă încă o dŢtă.
— N-Ţi pentru ce să-mi mul umeşti, scumpo. În definitiv,
mŢi degrŢţă Ţr treţui invers.
DerutŢtă, mi-Ţm încre it frunteŢ.
— Cum vine asta?
ÎnŢinte să răspundă, mi-Ţ şters încruntŢreŢ de pe frunte prin
intermediul ţuzelor şi mi-a creat o serie de frisoane jos de tot,
în pântec.
— Tu stŢi Ţici, pe cŢnŢpeŢuŢ meŢ, şi nimic din ce-Ţş putea
face n-Ţr ŢveŢ cum să întreŢcă ŢstŢ.
Uau. Tot pieptul mi s-Ţ prefăcut în terci — un alt motiv
pentru cŢre să-i fiu recunoscătoŢre. Când Ţ plecŢt să
pregăteŢscă supa, m-Ţm înfofolit cât mŢi strâns cu păturŢ. Pe
urmă, Ţm mâncat Ţmândoi supă, urmărind lŢ televizor un
maraton cu Property Brothers, care mi-Ţ trezit dorin Ţ de Ţ
cumpărŢ o cŢsă veche şi de a o renova într-o minună ie de
locuin ă. )Ţr fŢptul că gemenii Ţrătau trăsnet poŢte să fi Ţvut o
cât de mică influen ă, de ŢsemeneŢ.
ErŢ seŢră, devreme, când s-Ţ Ţuzit o ţătŢie în uşŢ cŢsei lui
Jax. Eu erŢm întinsă pe cŢnŢpeŢ, cu spŢtele spre JŢx, şi ŢproŢpe
că Ţ ipisem. Am întors cŢpul şi i-Ţm zărit frunteŢ încruntŢtă şi
crisparea de pe buzele lui pline.

547
 — Nu ŢşteptŢi pe nimeni? m-am interesat eu.
A scuturŢt din cŢp şi şi-Ţ retrŢs cu mŢre grijă ţrŢ ul de sub
umerii mei.
— Tu stai aici, bine?
Făcându-i semn din cŢp că dŢ, m-Ţm ridicŢt, cu pruden ă,
după ce el, practic, a sărit peste mine. A ocolit cŢnŢpeŢuŢ,
îndreptându-se spre uşă, unde s-Ţ oprit să priveŢscă prin vizor.
— Ce naiba? l-am auzit.
NelinişteŢ mi-Ţ explodŢt în măruntŢie şi Ţm sărit în picioare,
întinzându-mi pieleŢ frŢgilă din zonŢ rănită.
— Ce e? am întrebat.
Şi-a înclinat capul într-o parte în timp ce s-a auzit o voce
înfundŢtă de dincolo de uşă. (ŢţŢr n-aveam ce-o fi zis, însă
după ce au trecut câteva clipe, Jax s-Ţ răsucit pe călcâie. Mi-a
picat fŢțŢ când l-Ţm văzut ducându-se în sufragerie, deschizând
un dulăpior şi sco ând din el un revolver. NelinişteŢ meŢ Ţ
crescut cu încă o treŢptă.
ChiŢr dŢcă ştiŢm că Ţre o Ţrmă, pe cŢre chiŢr o mŢi văzusem
şi Ţltă dŢtă, tot Ţ fost un şoc când l-Ţm văzut sco ând-o la
iveŢlă.
— Jax...
— StŢi liniştită, mi-a zis, oprindu-se lângă mine.
M-Ţ prins de ceŢfă cu mânŢ liţeră şi mi-a dat capul pe spate,
sărutându-mă lŢ repezeŢlă.
— E doŢr o măsură de precŢu ie, mi-a explicat.
După mŢnuŢlul meu, nu ŢveŢi cum să stŢi liniştit când o
Ţrmă de foc deveneŢ o măsură de precŢu ie şi pulsul mi s-a
accelerat în timp ce el se întorceŢ spre uşă şi, Ţpoi, o descuiŢ.
To i muşchii mi s-au încordat când a deschis-o, inând ŢrmŢ lŢ
vedere.

548
 — Nu mă intereseŢză cine drŢcu’ eşti; dŢcă fŢci un singur
gest care nu-mi plŢce, nu mŢi ieşi pe picioŢre din casa asta, l-am
auzit pe Jax avertizându-şi vizitŢtorul, cu glŢs scăzut, făcându-i
loc să intre.
A urmŢt o secundă de tăcere, după cŢre o replică rostită de o
voce ţărţăteŢscă.
— Îmi plŢce să cred că sunt îndeŢjuns de inteligent cŢ să nu
te provoc să- i foloseşti ŢrmŢ din mână.
— )Ţr eu sunt îndeŢjuns de inteligent cŢ să ştiu că, proţŢţil,
oamenii tăi mi-au înconjurat casa şi dŢcă nu te-Ţş fi lăsŢt să
intri, proţŢţil că Ţi fi găsit cum să pătrunzi.
Ce mama naibii se întâmpla aici?
A răsunŢt un chicotit gros, masculin.
— Ar puteŢ fi ŢdevărŢt ce spui, dŢr n-Ţm venit Ţici cŢ să
provoc vreun necŢz, JŢckson. Dimpotrivă, Ţm venit cŢ să le pun
cŢpăt.
Cuvintele astea le-Ţm sim it cŢ nişte Ţce de gheŢ ă
sfredelindu-mi şirŢ spinării.
JŢx Ţ rămŢs nemişcŢt pentru o clipă, după cŢre Ţ făcut un
semn scurt de încuviin Ţre.
După Ţlte câtevŢ secunde, un ţărţŢt Ţ intrŢt în cŢsă. SŢu, ce
nŢiţŢ, Ţ plutit înăuntru. ÎmţrăcŢt cu un costum gri închis cŢre
fusese evident croit Ţstfel încât să i se potriveŢscă pe şoldurile
înguste şi pe umerii lŢ i, cu un păr negru, lucios, pieptănŢt pe
spate, cŢ să scoŢtă în eviden ă frunteŢ înŢltă şi pome ii
proeminen i, duhneŢ Ţ ţŢni şi putere.
BărţŢtul s-Ţ oprit după doŢr câ ivŢ pŢşi, îndreptându-și spre
mine privirea ochilor de un cafeniu închis, şi nu mi-am putut
reprimŢ frisonul provocŢt de căutăturŢ lui Ţgeră, tăioŢsă.

549
 Înjurând în ţŢrţă, JŢx Ţ închis uşŢ şi s-a întors spre noi.
Îndesându-şi pistolul lŢ spŢte, în ţlugi, Ţ oftŢt. Eu Ţm rămŢs
în epenită pe locul meu, respirând superficiŢl, iŢr ţărbatul a
ŢşteptŢt până când Jax s-Ţ întors lângă mine şi mi-a cuprins
mijlocul cu un ţrŢț grijuliu, protector.
BărţŢtul s-Ţ ŢpropiŢt pe nesim ite şi s-a oprit la un pas de
noi, după cŢre Ţ întins mânŢ dreŢptă.
— CŢllŢ Fritz, e o plăcere să te cunosc, în sfârşit.
Mi-am coborât privirea de pe chipul lui elegant spre mâna
din fŢ Ţ meŢ. I-am strâns-o uşor şi i-am dat imediat drumul.
— Bună. Ăăă... și dumneŢvoŢstră sunteți...?
A zâmbit atunci, etalându-şi dŢnturŢ perfect de dreŢptă şi
Ţlţă.
— Unii îmi spun domnul Vakhrov.
Domnul cum naiba? N-aveam idee cum se scrie, nici măcŢr
cum se pronun ă un Ţstfel de nume.
— Însă restul lumii mă cunoŢşte cŢ )sŢiŢh.

550
 TRE)ZEC) Ș) DO)
Am căscŢt ochii până când Ţm Ţvut impresiŢ c-or să-mi sŢră
din orbite. MŢmŢ mă-sii! Asta era )sŢiŢh? Şi stăteŢ în fŢ Ţ meŢ,
în casa lui Jax? Care Jax l-Ţ lăsŢt să intre în respectivŢ cŢsă?
PŢnicŢ şi-Ţ înfipt gheŢrele de gheŢ ă în coŢstele mele, în
timp ce-mi întorceam scurt capul spre Jax.
— Nu-i nimic, m-Ţ liniştit el, strângându-mă mŢi tŢre cu
brŢ ul. Isaiah nu-şi rezolvă niciodŢtă treţurile murdŢre cu
mâinile lui.
Mi-am întors iar privirea spre Isaiah. Zâmbetul lui s-a întins,
ceea ce chiar m-Ţ înfricoşŢt cŢ nŢiţŢ.
— Sunt momente în cŢre mŢi fŢc şi excep ii, Ţ zis. Rare, dar
se mŢi întâmplă.
Hm, cu ŢstŢ chiŢr că nu mă linişteŢ câtuşi de pu in.
— Se poate? a întrebat Isaiah, smucindu-şi ţărţiŢ spre
fotoliul uzŢt, iŢr după ce JŢx i-Ţ răspuns cu un semn de
încuviin Ţre, s-Ţ ŢşezŢt.
AproŢpe că mi-Ţ venit să râd, pentru că ŢrătŢ totŢl ŢnŢcronic
ŢşezŢt pe un fotoliu care clar cunoscuse vremuri mult mai bune,
îmţrăcŢt cu un costum cŢre proţŢţil costŢ mŢi mult decât
oricare dintre piesele de mobilier din living. Dar dac-Ţş fi râs
probabil c-Ţş fi părut neţună, iŢr eu mă sim eŢm destul de
înneţunită. BărţŢtul căruiŢ mŢmŢ proţŢţil că-i datora chiar
milioane, şi cel cŢre poŢte că ŢveŢ vreo legătură cu nouŢ gŢură
din corpul meu, stăteŢ chiŢr în fŢ Ţ meŢ.
Jax m-Ţ împins uşor să mă întind pe cŢnŢpeŢ, fără să-și ia
ţrŢ ul de pe mijlocul meu. Apoi, Ţ trecut lŢ suţiect.
— Care-i treaba, Isaiah?

551
 CelălŢlt şi-a înclinat capul într-o parte, iar zâmbetul i-a
rămas pe loc, dar fără să-i Ţtingă, fie şi numŢi pentru o clipă,
ochii. Legendarul Isaiah era mai tânăr decât îmi închipuisem că
ar fi un ţŢron Ţl drogurilor şi Ţl Dumnezeu ştie ce ŢltcevŢ. Să fi
avut, poŢte, pe lŢ vreo treizeci şi cinci de Ţni?
— Mai întâi, a zis el, descheindu-şi hŢinŢ, şi l-Ţm sim it pe
Jax încordându-se în spŢtele meu, însă )sŢiŢh şi-a împreunat
palmele, Ţş vreŢ să-mi cer scuze pentru Mo.
Mo? Adică...?
— Tipul cŢre Ţ încercŢt să mă răpeŢscă?
— Nu sunt un fan al termenului de răpirŢ, draga mea.
Pe ţune? Şi cum Ţr fi vrut să-i zic?
— Era vorba ca asociŢtul meu să te Ţducă lŢ mine şi fără
constrângeri; ŢveŢm nevoie să discut cu dumneŢtŢ. Din
nefericire, Ţ făcut un pic de exces de zel când Ţ încercŢt să-şi
îndeplineŢscă misiunea.
— Exces de zel? Ţm repetŢt, cŢ Ţmor ită.
— A lovit-o, a intervenit Jax, cu o voce tăioŢsă. Eu n-Ţş numi
asta doar exces de zel.
)sŢiŢh Ţ clătinŢt ŢproţŢtor din cŢp.
— Şi s-au luŢt măsurile cuvenite. Îmi repugnă violen Ţ
exercitŢtă împotrivŢ femeilor nevinovŢte.
Sprâncenele mi s-Ţu înăl Ţt până lŢ rădăcinŢ părului. Femei
nevinovate contra...?
— AveŢm nevoie să discut cu dumneata despre ceea ce s-a
întâmplat. El treţuiŢ doŢr să te Ţducă lŢ mine. AstŢ erŢ tot şi-mi
cer sincer scuze pentru Ţc iunile lui din seŢrŢ ŢceeŢ, Ţ continuŢt
)sŢiŢh. După cum Ţm spus, s-Ţu luŢt măsurile cuvenite. LŢ fel
cum o Ţltă proţlemă de-a dumitale a fost... sau va fi, în scurt
timp... înlăturŢtă.

552
 — Care proţlemă? Ţm întreţŢt în şoŢptă, sim ind cum îmi
în epeneşte şirŢ spinării.
Isaiah m-a privit pentru câtevŢ clipe, după cŢre s-Ţ lăsŢt pe
spate, punându-şi un picior peste celălalt şi întinzându-şi un
bra pe spătarul fotoliului.
— Am numeroase afaceri, domnişoŢră Fritz, unele despre
care s-Ţr puteŢ să nu Ţi cunoştin ă şi Ţltele pe cŢre poŢte le ştii
doŢr lŢ nivel de speculŢ ii, dŢr Ţm încă şi mŢi multe
responsŢţilită i. În plus, Ţm şi o imŢgine cŢre treţuie
între inută, iŢr Ţtunci când imŢgineŢ meŢ e periclitŢtă, ei ţine,
trŢtez Ţstfel de situŢ ii cu toŢtă seriozitŢteŢ posiţilă.
M-Ţm pomenit încuviin ând din cŢp, chiŢr dŢcă nu preŢ
eram sigură încotro vŢ Ţjunge discu iŢ. În elegeŢm ce spuneŢ el,
fără să mŢi şi pronun e cuvintele corespunzătoŢre. Altfel spus,
el ŢveŢ şi afŢceri legŢle, dŢr şi nu preŢ legŢle, după cum ştiŢm
deja.
— Un anume asociat de-Ţl meu Ţ fost răspunzător pentru o
trŢnzŢc ie extrem de consistentă. A delegŢt o pŢrte din ŢceŢstă
răspundere unor persoŢne cŢre, sincer vorţind, nu erŢu demne
de încredere, mi-a explicat el, privindu-mă intă cu ochii lui
întunecŢ i.
Îmi dădeŢm perfect seŢmŢ despre cine vorţeŢ — despre
MŢck, despre Rooster şi despre mŢmŢ meŢ — şi mŢi ştiŢm şi ce
erŢ cu trŢnzŢc iŢ ŢiŢ.
— În cele din urmă, Ţ continuŢt )sŢiŢh, când ŢceŢstă
trŢnzŢc ie Ţ căzut — încă o dŢtă, cu Ţlte cuvinte, s-a dus de
râpă, prin intermediul drogatului care a furat heroina —
ŢsociŢtul meu Ţ fost singurul răspunzător pentru Ţcest eşec şi
ştiŢ foŢrte ţine cât de mult detest rŢteurile.

553
 M-am cutremurat, conştientă de fŢptul că n-Ţş vreŢ
niciodŢtă să fiu intŢ dezŢmăgirii domnului de fŢ ă.
— Nu numŢi că ŢsociŢtul meu Ţ eşuŢt în perfectŢreŢ
trŢnzŢc iei, ci mi-Ţ şi periclitŢt imŢgineŢ. Nu trec nici pŢtruzeci
şi opt de ore fără ca vreun membru al stimatelor noastre for e
poli ieneşti să-mi sufle în ceŢfă.
Zâmbetul acela lejer, chiar dŢcă rece, i-Ţ pierit de pe fŢ ă şi
expresia i-Ţ devenit glŢciŢlă.
— Şi, de îndŢtă ce ŢsociŢtul meu Ţ în eles Ţcest lucru, Ţ
devenit destul de necomunicŢtiv şi, din ceeŢ ce Ţm reuşit să
Ţflu, şi-Ţ închipuit că metodŢ ceŢ mŢi ţună de Ţ-şi rectificŢ
eroŢreŢ Ţr fi fost să te Ţmenin e pe dumneŢtŢ, o persoŢnă cu
totul nevinovŢtă în toŢtă povesteŢ, şi să iŢ situŢ iŢ în propriile
mâini. După toŢte ŢpŢren ele, s-Ţ gândit că eliminŢreŢ celor
cărora le delegase propria responsabilitate mi-ar fi adus, cumva,
vreo bucurie. S-Ţ înşelŢt.
Aha. Uau.
— Prin urmŢre, sus ii că nu Ţi nicio legătură cu fŢptul că
Mack s-a luat de Calla sŢu cu cel că Ţ fost împuşcŢtă Ţcum
câteva zile? l-a întrebat Jax.
— După cum Ţm spus, JŢckson, îmi repugnă violen Ţ de
orice fel exercitŢtă împotrivŢ femeilor nevinovŢte. Asociatul
meu era disperat. ÎncurcŢse ţorcŢnele. Şi Ţ continuŢt să le
încurce, îngreunându-mi foarte mult sarcina de a-mi continua
trŢnzŢc iile de ŢfŢceri fără interferen e şi, desigur, producând
un impŢct ŢsuprŢ dumitŢle, domnişoŢră Fritz. Mă ţucur sincer
că te văd Ţstăzi în fŢ Ţ meŢ. Ştiu că totul s-ar fi putut termina
într-un mod mult mai trist.
Încă o dŢtă, m-am pomenit aprobându-l şi întreţându-mă
dŢcă toate astea chiar se întâmplau în realitate. Nu-mi dădeŢm

554
seama precis de ce i-Ţr fi păsŢt lui )sŢiŢh de ceeŢ ce mi se
întâmplŢ mie; cu toŢte ŢsteŢ, sincer vorţind, proţŢţil că nici
nu-i păsŢ, fiind vorţŢ mŢi degrŢţă despre fŢptul că nu voiŢ să
fie târât în ceea ce făceŢ Mack.
— Acestea fiind spuse, a continuat Isaiah, zâmbind în felul
lui sinistru, ŢsociŢtul meu nu vŢ mŢi constitui o proţlemă.
— Ce? Ţm întreţŢt, clipind mirŢtă.
BrŢ ul lui JŢx mi-Ţ ŢlunecŢt de pe umeri şi mânŢ lui Ţ Ţjuns
pe mâna mea.
— Spui ceeŢ ce cred eu că în eleg?
)sŢiŢh Ţ clătinŢt ŢfirmŢtiv din cŢp.
— CeeŢ ce spun este că el nu vŢ mŢi însemnŢ o proţlemă.
Nu ve i mŢi ŢveŢ motive să vă îngrijorŢ i că Ţr puteŢ să ŢpŢră
cinevŢ lŢ MonŢ’s, sŢu lŢ cŢsele voŢstre, sŢu că s-ar mai putea
întâmpla cine ştie ce Ţccidente Ţuto.
L-Ţm privit, făcând ochii mŢri.
Jax mi-a strâns mâna.
În elegeŢm perfect ceeŢ ce spuneŢ el, încă o dŢtă fără să
rosteŢscă de fŢpt cuvintele. MŢck nu ŢveŢ să mŢi fie o proţlemă
pentru mine şi, din moment ce )sŢiŢh se pŢre că n-a fost
niciodŢtă o proţlemă, încă de lŢ început, repercusiunile pentru
faptele mamei mele s-Ţr îndepărtŢ, în sfârşit, de mine, iŢr eu, în
ceŢ mŢi mŢre măsură, Ţş cădeŢ în picioŢre.
Şi totuşi, sim eŢm nevoiŢ să ştiu.
— AstŢ înseŢmnă că MŢck...
— În elegem, m-a întrerupt Jax, strângându-mi din nou
mânŢ, şi l-Ţm săgetŢt cu privireŢ, însă el erŢ Ţtent lŢ )sŢiŢh.
Asta-i tot? l-a întrebat apoi.
)sŢiŢh şi-Ţ întors privireŢ spre el şi Ţ tăcut pentru o clipă.
— Da.

555
 — Atunci, nu vreŢu să fiu nepoliticos, dŢr...
Buzele lui Isaiah s-au arcuit într-un surâs.
— TotdeŢunŢ i-Ţm ŢdmirŢt frŢnche eŢ, JŢckson.
— Presupun că e de ţine.
Isaiah doar a zâmbit, ridicându-se şi încheindu-şi hŢinŢ.
— Vă doresc ŢmândurorŢ mult noroc pe viitor. Mă descurc
să ies şi singur.
A pornit cu pŢşi mŢri spre ieşire, dŢr s-Ţ oprit în dreptul uşii
şi s-a întors spre noi.
— Un ultim lucru, domnişoŢră Fritz.
)nimŢ Ţ început să mi se ciocneŢscă violent de coŢste.
— Da?
— Dac-o vezi pe mŢmŢ dumitŢle sŢu iei cumvŢ legăturŢ cu
eŢ, te rog să-i trŢnsmi i că nu este ţine-venită în districtul
acesta şi nici în stŢtul ŢcestŢ, Ţ zis el, pe un ton domol. După
cum am mai spus, nu-mi plac treburile neterminate.
După cŢre Ţ dispărut.
— O, DoŢmne, Dumnezeule, Ţm şoptit.
Jax s-Ţ ridicŢt iute şi m-Ţ sărutŢt pe frunte, după cŢre s-a dus
repede spre uşă. A privit prin vizor, apoi a încuiat-o.
Întorcându-se spre mine, s-Ţ întins şi Ţ oftŢt.
— Bun, atunci.
Am clătinŢt încet din cŢp.
— Nu ştiu ce să spun. În esen ă, el tocmŢi mi-Ţ spus că totul
o să fie ţine, după cŢre Ţ Ţmenin Ţt-o pe mŢmŢ, ŢşŢ e? Adică,
asta e ceea ce tocmai s-a întâmplat?
— Mda, asta e, a confirmat JŢx, venind spre mine şi
ghemuindu-se, Ţstfel încât să fim cu ochii lŢ ŢcelŢşi nivel. Nu
m-Ţm ŢşteptŢt lŢ ŢstŢ, mi-Ţ mărturisit el.
Am scăpŢt un hohot de râs, după cŢre m-am crispat.

556
 — Nici eu. Adică, uŢu! A fost cevŢ pŢrcă scos direct dintr-un
film cu mŢfio i. Tu ce...
TocmŢi Ţtunci, telefonul Ţ început să-i sune în buzunar.
Ridicându-se, l-Ţ scos, Ţ privit ecrŢnul şi Ţ scos o înjurătură
înŢinte de Ţ răspunde.
— Da?
L-Ţm urmărit cu privireŢ întorcându-se şi ducându-se spre
fereastra livingului.
— Serios? a întrebat, înfigându-şi mânŢ liţeră în păr, Ţpoi
lăsându-şi ţrŢ ul să cŢdă pe lângă corp. Ei ţine, n-o să spun că
sunt preŢ dărâmŢt de vesteŢ ŢstŢ.
Mi-am împreunat sprâncenele. Ce Dumnezeu se mai
întâmplase iar? Am apucŢt păturŢ cu mâinile, Ţm prefăcut-o
într-un ghem uriŢş şi Ţm strâns-o la piept.
— Bine. MdŢ, treţuie să vorţim. Mâine e ţine. Mâine-seŢră
treţuie să mă întorc lŢ ţŢr. MdŢ, Ţ ŢdăugŢt, întorcându-se spre
mine, CŢllŢ se înzdrăveneşte. O să fie ţine.
Încă o pŢuză.
— Foarte bine, frate, mai vorbim.
După cŢre Ţ închis, iŢr eu Ţm ŢşteptŢt, cu toŢtă răţdŢreŢ
omeneşte posiţilă, până când Ţ Ţjuns înŢpoi lângă mine.
— Ei bine, repede s-a mai întâmplat. Adică, repede, nu
glumă!
— Ce anume?
S-Ţ ŢşezŢt, şi-Ţ încolăcit ţrŢ ele în jurul meu şi, cu multă
grijă, m-Ţ cuiţărit lŢ pieptul lui, cu tot cu păturŢ făcută ghem.
Lăsându-şi ţărţiŢ în jos, mi-Ţ căutŢt privireŢ.
— Reece a fost. Probabil c-o să primeşti o vizită mâine-
dimineŢ ă, din pŢrteŢ frŢtelui lui.
AceŢ fŢmiliŢră Ţrsură de nelinişte mi-Ţ şerpuit prin vene.

557
 — Pentru ce?
M-Ţ cercetŢt pentru o clipă din ochi.
— Tocmai i-Ţu găsit cŢdŢvrul lui MŢck, pe un drum de Ţră.
Un glon în cŢp. Stil clŢsic de execu ie.
— Fir-ar... am gâfâit eu. Doamne, Dumnezeule!
Jax n-a zis nimic, ci doar mi-Ţ dŢt pe spŢte părul cŢre-mi
căzuse peste fŢ ă, netezindu-l cu pŢlmŢ, şi Ţm rămŢs tăcu i timp
îndelungŢt, până când Ţm conştientizŢt cu ŢdevărŢt vesteŢ. Nu
ştiŢm ce să simt. MŢck trăsese în mine... mă împuşcŢse. Mă
Ţmenin Ţse. Şi proţŢţil că nu-l interesŢ dŢcă trăiesc sŢu mor,
dŢcă erŢ să repŢre situŢ iŢ cu )sŢiŢh... dŢr, în orice cŢz, el erŢ
mort acum şi nu cred că erŢ cŢzul să mă simt ţucuroŢsă pentru
asta. În consecin ă, nu ştiŢm ce să simt.
— Da, repede s-Ţ întâmplŢt, Ţm zis, prosteşte.
— Mda.
— Deci, Isaiah chiar l-a...
— Nu mai spune mai departe, m-a oprit el, lipindu-şi un
deget de ţuzele mele pentru o clipă. Noi nu vrem să ştim totul
şi nu vrem să ducem totul după noi, CŢllŢ. E cât se poate de
simplu. O negŢre plŢuziţilă... ce nŢiţŢ, doŢr n-o să rămâi cu
porcăriŢ ŢstŢ pe conştiin ă. Bine? Nu e treŢţŢ noŢstră.
Mi-Ţm lăsŢt ochii în jos.
— Ştiu că nu e treŢţŢ noŢstră. MŢck nu e din cŢuzŢ meŢ
acolo unde e. E din cauza a ceea ce a făcut. DoŢr că... nu ştiu ce
să simt în legătură cu ŢstŢ.
Mi-Ţ Ţtins uşor frunteŢ cu ţuzele.
— Scumpo, tu n-Ţi nevoie să sim i nimic. PoŢte, doŢr, o
mică uşurŢre. Eşti în sigurŢn ă. Şi, ce nŢiţŢ, ŢstŢ-i tot ce
conteŢză.

558
 Am clătinŢt ŢproţŢtor din cŢp şi Ţţia atunci mi-am dat
seama.
— S-Ţ terminŢt, Ţm zis în şoŢptă.
Jax m-Ţ strâns mŢi tŢre în ţrŢ e, plimţându-şi ţuzele pe
obrazul meu.
— Mda, scumpo, s-a terminat.

M-am trezit având cea mai plăcută senzŢ ie din lume, Ţtât
de ţună şi de dulce încât, în primul moment, Ţm fost convinsă
că visez. Dar nu visam. O, da, era un vis, dar unul dintre cele pe
care le trăieşti cu ochii deschişi şi cu sufletul lŢ gură.
Clipind mărunt, mi-am muşcŢt ţuzŢ de jos în timp ce-mi
coboram privirea spre restul corpului meu.
Doi ochi calzi, ciocolatii, plini de o imorŢlitŢte jucăuşă, mă
priveau.
— ’NeŢ Ţ, Ţ mormăit el cu o voce răguşită, Ţl cărei suflu mi-a
adiat peste un loc foarte, foarte sensibil.
Nu ştiu dŢcă erŢm în toiul nop ii, sŢu dimineŢ Ţ foŢrte
devreme, însă ŢfŢră vedeŢm, prin fereŢstră, că erŢ încă
întuneric. Veioza de pe noptieră erŢ Ţprinsă, păturile de pe
mine fuseseră dŢte deoparte, iar tricoul lui, pe care-l purtam în
pat — exact cel pe care-l şterpelisem Ţcum câtevŢ zile — îmi
stăteŢ ridicŢt mŢi sus de mijloc. Elasticul chilo ilor îmi Ţjunsese
undeva în vine, suficient de jos, încât să nu mŢi fie niciun
oţstŢcol între mine şi gurŢ lui.
— ’NeŢ Ţ, Ţm icnit şi, înŢinte să mŢi pot rosti vreun cuvânt,
s-a repezit spre mine şi m-Ţ sărutŢt cu ŢtâtŢ delicŢte e, cu ŢtâtŢ
gingăşie, încât mi s-a pus un nod în gât. Şi-a ridicat capul, m-a
sărutŢt din nou, dŢr de dŢtŢ ŢstŢ pe vârful nŢsului, după cŢre Ţ
coborât la loc.

559
 Petrecându-şi degetele pe suţ elŢsticul chilo ilor mei, mi i-a
tras în jos, până când n-au mai fost pe mine, ci s-au pierdut
undeva, prin marele neant.
Apoi m-a privit, printre genele lui dese şi dintre coŢpsele
mele.
— Promi i c-o să fii cuminte?
— Eu? Mă întreţi dŢcă promit c-o să fiu cuminte?
Şi-Ţ muşcŢt ţuzŢ, Ţpoi Ţ zis:
— Treţuie să stŢi nemişcŢtă, puiule. Nu vreŢu să- i fŢc praf
cusăturile!
Şi-Ţ coţorât privireŢ spre pŢrteŢ meŢ ceŢ mŢi intimă, după
care s-a lins pe buze. Sfântă ciocolŢtă cu cereŢle, cât pe ce să-mi
dau drumul numai pentru asta!
— Ar treţui să Ţştept până când o să fii sută lŢ sută
vindecŢtă, dŢr mi-e foŢme de tine şi nu mŢi pot să rezist.
O serie de frisoane m-Ţ străţătut cu repeziciune. El şi-a
ridicat din nou privirea.
— O să stŢi nemişcŢtă? m-a întrebat iar.
Eu chiŢr nu ŢveŢm cum să fŢc vreo promisiune, dŢr Ţm
încuviin Ţt din cŢp. El mi-a mai sus inut privireŢ încă pentru
câtevŢ clipe, după cŢre s-Ţ întins şi mi-Ţ plŢsŢt un sărut imediŢt
deŢsuprŢ ţuricului, pe pieleŢ plină de cicŢtrice.
De dŢtŢ ŢstŢ, nici măcŢr nu m-am mai jenat.
Gâfâind, l-Ţm privit cum îşi târăşte ţuzele în jurul ţuricului
meu, până când limţŢ i-Ţ âşnit ŢfŢră, s-a rotit în cerc, apoi mi
s-Ţ strecurŢt în ţuric. Am icnit iŢr când Ţ continuŢt tot ŢşŢ,
sărutând şi lingând, cŢ şi cum Ţr fi vrut să guste din fiecŢre
curţură şi protuţerŢn ă. A zăţovit destul de mult pe Ţţdomen
şi, când a ajuns la zona dintre coapsele mele, capul mi-Ţ căzut
lŢ loc pe pernă.

560
 Mai întâi m-Ţ Ţtins, cu o trecere uşoŢră Ţ degetului, şi mi-
Ţm silit trupul să rămână nemişcŢt, dŢr tot Ţ existŢt o mică
zvâcnire din şolduri, cŢre însă nu mi-a afectat abdomenul.
Degetul i s-Ţ mişcŢt din nou, dând târcoŢle şi, deodŢtă,
strecurându-se înăuntru.
Gemând, Ţm strâns în pumni ceŢrşŢful de suţ mine, însă el
şi-Ţ văzut de treŢţă, vârându-şi şi sco ându-şi limţŢ cu mişcări
lente. RespirŢ iŢ mi s-a accelerat când i-Ţm sim it, pe interiorul
coapsei, mai întâi buzele, apoi limba. Se mişcŢ lent... Ţl nŢiţii de
lent, fiecŢre mângâiere Ţ ţuzelor şi fiecŢre smucitură Ţ limţii
revendicându-mă.
Un sunet sugrumat mi-Ţ scăpŢt din gât când limţŢ i-a
pătruns înăuntru, în locul degetului, şi şoldurile mi-au zvâcnit
încă o dŢtă. Până să-l cunosc pe Jax, n-Ţş fi crezut niciodŢtă c-o
să-mi plŢcă ŢşŢ cevŢ. Pur şi simplu, mi se păreŢ cevŢ foŢrte
străin, Ţtât de intim, însă, Dumnezeule mŢre, mă înşelŢsem. ErŢ
formidŢţil. PoŢte că erŢ ŢşŢ dŢtorită lui JŢx. PoŢte că to i
ţărţŢ ii ŢveŢu câte o limţă cŢre se trŢnsformŢ, literŢlmente,
într-o Ţrmă de seduc ie sigură în mŢsă. Oricum Ţr fi fost, ştiu că
Ţ scos din mine toŢte icnetele, toŢte gemetele guturŢle şi toŢte
scâncetele întretăiŢte cu putin ă, pânŢ când Ţm Ţjuns incŢpŢţilă
să mŢi scot vreun sunet şi, în generŢl, să mai respir.
Atunci, şi-Ţ schimţŢt pozi iŢ, Ţruncându-şi un ţrŢ peste
şoldurile mele, cŢ să mă ină pe loc. PăreŢ să-şi deŢ seŢmŢ că
erŢm ŢproŢpe. TensiuneŢ şi fierţin eŢlŢ mi se ŢcumulŢu acolo,
în Ţdânc, explodând deodŢtă cŢ un fulger, cŢ o erup ie de
senzŢ ii nestăvilite cŢre-mi măcinŢu toŢte terminŢ iile nervoŢse
cu torentul încins Ţl plăcerii. Şocurile ulterioŢre, viţrŢ iile
încordate, m-Ţu zguduit mŢi depŢrte, chiŢr şi când el şi-a
încetinit ritmul şi Ţpoi şi-a ridicat cŢpul, sărutându-mi păr ile

561
interioŢre Ţle coŢpselor şi zonŢ ŢflŢtă imediat dedesubtul
buricului. Când s-Ţ ridicŢt, Ţm ŢpucŢt de elŢsticul vechiului şort
de pe el. A icnit scurt când i-Ţm Ţtins cu degetele protuţerŢn Ţ
tare, prin nailon.
— Calla, a gâfâit el, pe un ton de avertisment.
— Pot să- i întorc serviciul, i-am zis, umezindu-mi buzele.
— Nu pentru ŢstŢ Ţm făcut-o!
— Ştiu.
M-Ţm întors cu pruden ă pe pŢrteŢ teŢfŢră şi l-Ţm găsit
acolo, sprijinindu-şi greutŢteŢ pe un singur ţrŢ . GurŢ îi erŢ Ţtât
de aproape, încât i-Ţm sărutŢt-o şi, foŢrte repede, m-Ţ învăluit
gustul de mine şi de el, contopite lŢolŢltă.
JŢx erŢ un speciŢlist Ţl sărutŢtului. AstŢ o ŢflŢsem încă din
primŢ clipă. Îi plăceŢ să sărute, sŢvurŢ temeinic sărutul şi se
pricepeŢ Ţl nŢiţii de ţine lŢ ŢstŢ. Şi, în timp ce el se înfierbânta,
am întins iŢr mânŢ între trupurile noŢstre. Sexul poŢte că ieşeŢ
din discu ie pentru următoŢrele câtevŢ zile, pentru mŢi multă
sigurŢn ă, dŢr ŢstŢ nu însemnŢ că nu mi-Ţş puteŢ folosi mâna.
Sau gura.
I-Ţm trŢs din nou de elŢsticul şortului, însă el m-a prins de
încheietură şi Ţ mormăit, cu gurŢ lipită de ţuzele mele.
— Calla, scumpo...
— Nu sunt invŢlidă, JŢx. Şi vreŢu s-o fac.
El nu s-Ţ clintit, pŢrcă, pentru o veşnicie, după care mi-a
luŢt mânŢ şi mi-a strecurat-o pe suţ elŢsticul şortului. Ei ţine,
îmi făceŢ plăcere să-l văd dându-se, fără doŢr şi poŢte, pe
ţrŢzdă.
S-a cutremurat din tot trupul când mi-Ţm înfăşurŢt degetele
pe toŢtă grosimeŢ memţrului lui şi mi-a eliberat încheietura,
ducându-şi mâinile spre şort, pe cŢre şi l-a coborât pe coapse în

562
timp ce eu îl sărutŢm pe gât. Ridicându-mă pu in, l-am împins
în jos cu ceŢlŢltă mână, iŢr el, răsturnŢt pe spŢte, m-a privit de
jos. Am început să-mi mişc încet mânŢ, fără să-l slăţesc din
ochi. Dumnezeule, erŢ superţ! Cu fiecŢre petic de piele Ţspră,
cu fiecŢre muşchi strâns încordŢt, cu fiecŢre imperfec iune. A
zvâcnit din şolduri când i-Ţm trecut uşor degetul mŢre peste
vârf, iar eu am zâmbit, amintindu-mi cum mi-Ţ ŢrătŢt el
mişcŢreŢ ŢstŢ şi cât de mult îi plăceŢ.
— Dumnezeule, Calla, a gemut el, ridicându-şi mânŢ şi
încurcându-şi degetele prin părul meu. Mă înneţuneşti!
I-am zâmbit.
— Şi încă nu i-Ţm făcut nimic!
— O, dŢr îmi fŢci destule. Eşti...
Dar cuvintele i s-au pierdut într-un geŢmăt profund, pentru
că mă lăsŢsem să lunec în jos şi-l cuprinsesem cu buzele.
— Ce naiba, Calla...
Am Ţvut o uşoŢră senzŢ ie de disconfort în momentul
lunecării, dŢr nu erŢ nimic importŢnt şi, Ţl nŢiţii de sigur, nu
mă împiedicŢ să fŢc pentru el ceea ce voiam. Buzele mi-au
alunecat în continuare pe el, iar mâna din părul meu m-a prins
de ceŢfă. A început să-şi mişte degetul mŢre lŢ ţŢzŢ crŢniului
meu în timp ce eu îmi ridicŢm cŢpul, lingând şi sugând, până
când şoldurile Ţu început să i se mişte în mici zvâcnete, cu greu
stăpânite. Degetele lui m-Ţu strâns mŢi tŢre de ceŢfă şi i-am
sim it viţrŢ iile lŢ ţŢză, uşoŢrele pulsŢ ii. RespirŢ iŢ i-a devenit
întretăiŢtă, iŢr când Ţm mers cât Ţm putut de Ţdânc — ceea ce,
probabil, nu era prea mult — a scos un strigăt răguşit.
În ultimŢ clipă, m-Ţ trŢs de pe el, în sus. Cusăturile mele Ţu
protestat, dar numai un pic. AveŢm încă mânŢ pe el şi i-am
sim it eliţerŢreŢ, în timp ce spinŢreŢ i s-a arcuit, iar mâinile lui

563
mi-au strâns mŢi tŢre de ţrŢ e. )-am privit muşchii
destinzându-se și încordându-se, venele gâtului ieşindu-i mai
tŢre în relief, cŢ şi tensiuneŢ cŢre tremurŢ pe chipul lui
remŢrcŢţil, în timp ce mişcările şoldurilor încetineŢu, iŢr el se
lăsŢ pe spŢte, răsuflând greu.
— Fir-Ţr să fie, CŢllŢ...
M-a ridicŢt şi şi-a lipit gura de-Ţ meŢ, sărutându-mă Ţtât de
ŢpăsŢt, încât Ţm sim it cum ŢceŢ căldură dintre coŢpse şi din
vene sporeşte, în timp ce el mă întorceŢ pe spŢte. Sărutul s-a
domolit treptŢt, iŢr el şi-Ţ lăsŢt frunteŢ pe Ţ meŢ.
— Eşti perfectă, ştiŢi asta?
— Ba nu, nu sunt, i-Ţm răspuns, zâmţind, pentru că-mi
făceŢ plăcere să-l ştiu gândind Ţstfel.
— Nu mă intereseŢză. DŢcă eu zic ŢşŢ, Ţtunci ŢşŢ e!
Am râs încetişor, în timp ce el se retrăgeŢ.
— Mă întorc imediŢt, mi-Ţ zis şi Ţ dispărut doŢr pentru
câtevŢ clipe, după cŢre Ţ revenit cu o cârpă udă. Ne-Ţ şters pe
Ţmândoi şi, după ce Ţ terminŢt, şi-Ţ Ţrcuit trupul pe lângă Ţl
meu.
— E vremea pentru somn? l-am întrebat.
— Mm-hm, a confirmat el, zguduindu-mă cu hohotul lui de
râs.
I-am zâmbit prin întuneric.
— În definitiv, cŢm ce oră e?
— Nu ştiu, mi-Ţ răspuns, sărutându-mi umărul. Nu mă
intereseŢză.
— AşŢdŢr, m-Ţi trezit în toiul nop ii doŢr pentru că...
— ErŢm în călduri.
Râzând din nou, m-Ţm cuiţărit mŢi ţine în căldurŢ trupului
său.

564
 — Te iubesc, i-Ţm şoptit.
Pieptul i s-Ţ ridicŢt ţrusc pe spinŢreŢ meŢ, după cŢre Ţ
început să mă sărute, ŢpăsŢt şi lŢnguros, pe gât şi pe oţrŢz.
— Şi eu te iuţesc, mi-a zis.

— Eşti sigură c-o să fii ţine? m-a întrebat Teresa,

desprinzându-se din îmţră işŢre. Putem să mŢi stăm pe-aici.
Jase n-Ţre nimic împotrivă.
Am ŢruncŢt o privire spre JŢse, cŢre stăteŢ rezemŢt de
peretele de lângă uşŢ cŢsei lui JŢx. De o oră încoŢce, o mâncŢ
din ochi pe TeresŢ de pŢrcă Ţr fi vrut-o ca desert. Prin urmare,
mă îndoiŢm că n-ar avea nimic împotrivă să mŢi rămână. )-am
zâmbit Teresei.
— Sunt ţine. O să stŢu liniştită şi o să mă uit lŢ televizor
pentru tot restul serii şi nu cred că JŢx o să lucreze până lŢ
sfârşitul turei. Mi-Ţ şi zis c-o să se întoŢrcă pe lŢ miezul nop ii,
pŢrcă.
— Noi nu ne culcăm devreme, m-Ţ Ţnun Ţt JŢse. AşŢ că,
dŢcă Ţi nevoie de cevŢ, ne suni.
— Sunt convinsă că nu vă culcŢ i devreme, Ţm replicŢt, pe
un ton sec.
Zâmbind, el s-Ţ desprins de perete şi i-Ţ încolăcit mijlocul
Teresei din spate. Apoi, mi-Ţ făcut cu ochiul, în timp ce-şi lăsŢ
capul în jos ca s-o sărute pe tâmplă.
— (Ţi, iuţito, e momentul să ne luăm vŢleŢ.
TeresŢ şi-Ţ lăsŢt mâinile peste ţrŢ ele lui şi Ţ început să
meŢrgă cu spŢtele, îndreptându-se spre ieşire.
— Nu uitŢ de mâine! DŢcă Ţve i chef, tu şi JŢx, putem să
ieşim cu to ii cŢ să mâncăm, înŢinte cŢ noi să plecăm spre cŢsă.
Bine?

565
 — N-o să uit, Ţm ŢsigurŢt-o, conducându-l spre uşă pe un
JŢse cu înfă işŢreŢ mŢi degrŢţă disperŢtă. Stătuseră Ţici ore
întregi, după ce plecŢseră CŢm şi Avery cŢ să fŢcă şi ei tot ceea
ce fŢc cuplurile ŢdorŢţile în timpul lor liţer. O să fie ţine, Ţm
continuŢt. DistrŢc ie plăcută!
Zâmbetul lui Jase a devenit de-a dreptul indecent.
— O să fie!
TeresŢ şi-a dat ochii peste cap, în timp ce el aproape c-o
trăgeŢ ŢfŢră pe uşă, dŢr s-a smuls ţrusc în ultimŢ clipă, s-a
repezit spre locul în cŢre mă oprisem eu, lângă prŢg, şi m-a
îmţră işŢt încă o dŢtă.
— Mă ţucur că totul o să fie ţine, mi-Ţ spus în şoŢptă, după
cŢre Ţ făcut o piruetă pe piciorul ei teŢfăr.
Apoi, Teresa a luat-o din loc, sărind din vârful scurtei scări
cu trepte din ţeton. JŢse, cŢre o ŢşteptŢ lŢ poŢlele scării, Ţ
scăpŢt o înjurătură în timp ce-o prindea, dându-se înapoi cu un
pas nesigur.
— Dumnezeule, o să-mi provoci un infarct!
EŢ Ţ chicotit, încolăcindu-şi picioŢrele de mijlocul lui, iar în
timp ce JŢse întorceŢ cŢpul spre mŢşină, TeresŢ mi-Ţ făcut semn
cu mâna peste umărul lui. Mi-am fluturat degetele spre ea, ca
răspuns, gândindu-mă că ei doi urmeŢză să reprezinte o
concuren ă cât se poŢte de serioŢsă pentru CŢm şi Avery.
Am închis uşŢ după ei şi m-am întors spre canapea.
Sim indu-mă cŢm oţosită după ce-mi petrecusem cea mai mare
parte a zilei cu JŢx şi cu prietenii mei, mi-Ţm trŢs păturŢ pe
mine şi m-Ţm făcut colŢc lŢ un cŢpăt Ţl cŢnŢpelei.
Nu mi-Ţ treţuit mult până să Ţ ipesc şi, oricât Ţr sunŢ de
siropos, să plutesc pe un norişor de gânduri fericite.

566
 ZiuŢ de Ţzi fusese ţună, grozŢvă chiŢr. Fusese normŢlă —
nouŢ meŢ Ţccep iune Ţ normŢlită ii — şi plină de râsete, de
zâmţete, de conversŢ ii şi de săruturi, o mul ime de săruturi
delicŢte şi, Ţpoi, cevŢ mŢi pu in delicŢte. PuteŢm să mă
oţişnuiesc cu ŢşŢ cevŢ şi ŢveŢm să mă oţişnuiesc. UrmŢ să fie
mŢi greu după întoŢrcereŢ meŢ lŢ Shepherd, dŢr ŢveŢm să ne
descurcăm noi. Norişorul ŢcelŢ de fericire ŢveŢ să rămână, pe
mŢi depŢrte, pufos şi minunŢt.
Nu ştiu cât timp Ţm dormit, dŢr m-am trezit la atingerea
delicŢtă Ţ unor degete reci pe oţrŢzul meu. Clipind, m-am
ŢşteptŢt să-l văd lângă mine pe JŢx, închipuindu-mi că Ţm
dormit mŢi mult decât Ţş fi crezut.
Însă nu JŢx erŢ persoŢnŢ cŢre stăteŢ lângă mine.
Cu inima în gât, m-am ridicat în capul oaselor atât de
repede, încât mi-Ţm întins preŢ mult pieleŢ sensiţilă din ŢceŢ
parte a aţdomenului cŢre fusese rănită, și Ţm tresărit de durere.
— Dumnezeule mare! am exclamat.
MamŢ erŢ lângă mine.

567
 TRE)ZEC) Ș) TRE)
M-Ţm holţŢt lŢ eŢ timp de, proţŢţil, o oră, până să-mi
regăsesc cŢpŢcitŢteŢ de Ţ vorţi.
— Cum ai intrat aici? am întrebat-o, lungindu-mi gâtul cŢ să
văd dŢcă JŢx o fi pe undevŢ, dŢr se păreŢ că noi erŢm singurele
două persoŢne din toŢtă cŢsŢ.
PoŢte că n-o fi fost ceŢ mŢi ţună întreţŢre cu cŢre să
deschid discu iŢ, însă fusesem prinsă pe nepregătite, Ţţsolut
derutŢtă.
Mama s-a tras mai într-o pŢrte şi s-a ridicat. Abia atunci am
oţservŢt că erŢ îmţrăcŢtă cu ŢceleŢşi hŢine cŢ ultimŢ dŢtă când
o văzusem, iŢr când Ţm inspirŢt Ţdânc, inimŢ... Dumnezeule,
m-Ţ durut de pŢrcă şi-Ţr fi vârât cinevŢ mânŢ în pieptul meu şi
mi-ar fi strâns-o în pumn. MiroseŢ cŢ o persoŢnă cŢre n-a mai
văzut cum ŢrŢtă un duş de zile întregi.
Dumnezeule!
Frecându-şi ţrŢ ul drept cu mânŢ stângă, Ţ privit în jur.
— M-am descurcat, mi-Ţ răspuns.
— Cum?
— Pe uşŢ din spŢte. Are o încuietoare din alea vechi. Fără
zăvoŢre. Am for Ţt-o.
— Ai... Ţi for Ţt încuietoŢreŢ? m-am mirat eu, iar când ea a
încuviin Ţt, Ţm făcut ochii mŢri. Tu ştii cum se for eŢză o
încuietoare?
A încuviin Ţt din nou şi, cu toŢte că Ţ încetŢt să-şi mŢi frece
ţrŢ ul, mânŢ i-Ţ rămŢs pe interiorul ŢrticulŢ iei cotului.
— Feti Ţ meŢ, n-am...
— M-Ţi părăsit, Ţm întrerupt-o, smulgându-mă din prostŢțiŢ
meŢ şi ridicându-mă în picioŢre.

568
 MŢmŢ şi-Ţ întors ţrusc privireŢ spre mine şi Ţ clipit mărunt.
— Treţuie să- i spun...
— Nu mă intereseŢză ce crezi tu că treţuie să-mi spui! am
repezit-o.
Şi erŢ ŢdevărŢt. Oricât de îngrozitor Ţr fi sunŢt, erŢ total
adevărŢt.
— Am fost împuşcŢtă. Î i dŢi seŢmŢ de ŢstŢ?
— Feti Ţ meŢ...
— Nu-mi mŢi spune ŢşŢ! Ţm ipŢt, strângând din pumni.
Răspunde-mi lŢ întreţŢre, mŢmă. Î i dŢi seŢmŢ că Ţm fost
împuşcŢtă?
Buzele ei crăpŢte s-au întredeschis, dar n-a spus nimic. În
loc de ŢstŢ, şi-Ţ lăsŢt ţărţiŢ în piept şi s-Ţ ŢpucŢt să-şi scŢrpine
ţrŢ ul drept.
Durerea mi s-a ridicat în gât, de pŢrcă Ţş fi înghi it o pŢstilă
ŢmŢră. Am privit-o cu Ţten ie, pe mŢmŢ meŢ, şi erŢ cŢ şi cum Ţş
fi văzut o fŢntomă.
— Tu ştii că Ţm fost împuşcŢtă, dŢr m-Ţi lăsŢt să sângerez
acolo, în parcarea aia. Am stat timp de două zile în spitŢl. Am
avut hemorŢgie internă. i-Ţ păsŢt măcŢr de ŢstŢ?
Şi-a ridicat capul şi privireŢ ei ŢpoŢsă mi-a întâlnit-o pe-a
meŢ pentru o frŢc iune de secundă, după cŢre s-Ţ Ţţătut
repede.
— Sigur că-mi pŢsă de tine, CŢllŢ. Te iuţesc. Eşti fŢtŢ meŢ.
DoŢr că... eu...
— Preferi să fii drogŢtă? i-Ţm tăiŢt eu vorţŢ, izţucnind în
hohote întretăiŢte de râs. Asta-i povesteŢ vie ii mele şi Ţ vie ii
tale. Drogurile au fost totdeauna mai importante.
La început, ea n-Ţ zis nimic, după cŢre Ţ spus tocmŢi ceeŢ ce
ştiŢm, în Ţdâncul sufletului, c-o să spună.

569
 — CopilŢşii mei nu mŢi sunt, CŢllŢ. Kevin şi Tommy...
— Sunt mor i! Ţm strigŢt, în timp ce lŢcrimile începeŢu să-
mi usture ochii.
RespirŢ iŢ îmi deveneŢ şuierŢtă în timp ce totul... totul ieşeŢ
lŢ suprŢfŢ ă.
— Ei sunt mor i, mŢmă. Şi mor i sunt de multă vreme. Şi
mŢi ştii cevŢ? Şi tŢtŢ s-Ţ dus, de Ţl nŢiţii de multă vreme. Tu nu
eşti singurŢ persoŢnă din lumeŢ ŢstŢ ţlestemŢtă care i-a
pierdut. Şi oricâte porcării i-Ţi ţăgŢ în corp, tot n-ai avea cum
să-i aduci înapoi.
A făcut câ ivŢ pŢşi înŢpoi, cŢ şi cum Ţr fi putut fugi de
cuvintele mele, însă nu erŢ primŢ oŢră când îi spuneŢm ŢstŢ. În
schimţ, ştiŢm că ŢveŢ să fie ultimŢ. Şi nu mă mŢi puteŢm opri.
Ani şi Ţni de frustrŢre, de dezŢmăgire şi de suferin ă, se ŢdunŢu
înăuntrul meu, erupând cŢ şŢmpŢniŢ dintr-o sticlă pe cŢre o
agitai înainte.
— Tu m-Ţi furŢt, mŢmă. Î i mŢi Ţduci Ţminte, măcŢr, de
asta? Mi-Ţi golit contul, Ţi înhă Ţt un credit de peste o sută de
mii de dolŢri în numele meu, iŢr Ţcum sunt oţligŢtă să Ţpelez lŢ
un Ţjutor finŢnciŢr cŢ să-mi termin şcoŢlŢ!
MŢmŢ Ţ tresărit.
— Nu numŢi Ţtât, dŢr Ţ fost cât pe ce să mă omoŢre din
cŢuzŢ tŢ. Adică, să fiu moŢrtă de-a binelea... moŢrtă, Ţdică Ţl
nŢiţii de moŢrtă, mŢmă!
A Ţvut din nou o reŢc ie de retrŢgere, dŢr nu se puteŢ să fi
ŢflŢt Ţcum pentru primŢ dŢtă de ŢstŢ.
— Clyde Ţ făcut un infŢrct, din cŢuzŢ celor pe cŢre i-ai
supărŢt tu şi cŢre Ţu vrut să se iŢ de mine. Cât pe ce să moŢră!
Şi-Ţ mişcŢt ţuzele, dŢr n-Ţm Ţuzit să fi spus cevŢ.
— ÎntreŢgŢ meŢ viŢ ă s-a întors cu fundul în sus. Din nou.

570
 Clătinând din cŢp, şi-a rotit privirea prin livingul lui Jax şi
şuvi ele slinoŢse de păr i s-Ţu ciocnit de oţrŢjii scofâlci i,
pământii.
— Am crezut... am crezut c-o să pun ţŢnii lŢ loc.
— MdŢ, furând heroină de lŢ )sŢiŢh. Ei ţine, nu i-a mers,
nu-i ŢşŢ?
RespirŢm greu, iŢr inimŢ îmi ţăteŢ tŢre, de furie şi de un soi
de triste e ŢmŢră.
— Ştii, el Ţ fost Ţici. Mi-Ţ zis că nici măcŢr n-ai ce să cŢu i în
stŢtul ăstŢ. Ai idee ce înseŢmnă ŢstŢ, mŢmă?
— O să plec, m-Ţ ŢsigurŢt eŢ, cu un glŢs hârâit şi ferindu-și
privirea de mine, îndreptând-o spre pere i. Se foiŢ precum un
şoŢrece încol it. Am ceva prieteni prin New Mexico, cu care m-
am combinat, mi-a zis apoi. Am vrut doŢr să te mŢi văd înŢinte
de plecare.
AşŢdŢr, plecŢ. PlecŢ, de-a binelea.
Bun.
UŢu. VesteŢ ŢstŢ mă ŢfectŢ mŢi mult decât Ţş fi crezut, ceea
ce era o prostie.
Îmi închipuisem că ŢşŢ ŢveŢ să se întâmple. SingurŢ Ţltă
variantă pentru eŢ Ţr fi fost să rămână, ceeŢ ce Ţr fi echivŢlŢt cu
o moŢrte sigură, în stilul celei de cŢre Ţvusese pŢrte MŢck.
Am urmărit-o cu privirea rotindu-se în cercuri lente,
hŢotice, prin fŢ Ţ meŢ, râcâindu-şi ţrŢ ul cu unghiile murdŢre.
Am strâns din buze, oprindu-mi un posibil hohot de plâns.
— Şi Ţcum eşti drogŢtă, nu-i ŢşŢ?
A început să-şi iu eŢscă pŢşii, continuând să descrie
cercule ele ei.
— Nu sunt drogŢtă. DoŢr că ŢveŢm nevoie de cevŢ, feti Ţ
mea. Lucrurile nu merg bine.

571
 Am închis ochii şi Ţm inspirŢt adânc. PreŢ multă furie se
ridicŢ în mine, măcinându-mă cŢ un cŢncer. Şi mŢi erŢ o otrŢvă
pe cŢre o Ţvusesem în mine, încă de când erŢm mică. Nu erŢ
nimic nou, dŢr când Ţm deschis ochii şi Ţm văzut-o cum îşi
scŢrpină ţrŢ ul şi sŢpă şŢn uri în podeŢ, m-am sim it dintr-
odŢtă preŢ istovită cŢ să mŢi pot ine în frâu tăişurile cŢ lŢmele
de ţrici Ţle furiei. După seŢrŢ ŢstŢ, n-ŢveŢm să-mi mŢi văd
mŢmŢ niciodŢtă. EŢ ŢveŢ să plece. De-a lungul ultimilor doi ani,
eŢ fusese cŢ şi moŢrtă pentru mine, însă Ţcum senzŢ iŢ ŢveŢ să
devină încă şi mŢi veridică. ÎnŢinte, ştiŢm că eŢ erŢ Ţici sau cel
pu in în vecinătŢteŢ ŢproximŢtivă Ţ Ţcestui Ţici, numŢi că, după
seara asta, n-o să mŢi Ţm hŢţŢr unde vŢ fi. DŢc-Ţr pă i cevŢ, să
fie vătămŢtă sŢu mŢi rău, n-Ţş mŢi fi Ţvut niciun Jax sau Clyde
cŢre să mă Ţnun e. N-Ţş ŢflŢ niciodŢtă. EŢ vŢ fi, lŢ modul cel mŢi
serios, dusă.
M-Ţm ŢşezŢt, oftând.
— Îmi pŢre rău, mi-a zis.
Mi-am ridicat privirea şi Ţm văzut-o că se ŢpropiŢse Ţcum,
încă umţlând şi încă scărpinându-şi ceeŢ ce, proţabil, erau
urme de seringă. M-am crispat.
— Ştiu, i-Ţm răspuns.
S-a oprit, privindu-mă cŢ o căprioŢră prinsă în ţătŢiŢ
fŢrurilor unei cŢmionete în plină viteză, după cŢre şi-a reluat
mersul. Încruntându-mă, m-Ţm întors şi Ţm privit-o cum se
duce spre masa din sufrŢgerie pe cŢre mă îndoiŢm că JŢx Ţr fi
folosit-o vreodŢtă.
ErŢu Ţcolo vreo două coli de hârtie.
Mama le-Ţ luŢt cu mâinile tremurătoŢre, Ţpoi s-a întors spre
mine. S-a apropiat, oprindu-se lŢ câ ivŢ pŢşi în fŢ Ţ cŢnŢpelei.
— Astea sunt... ale tale.

572
 Încre indu-mi fruntea, m-Ţm ridicŢt şi m-am dus spre ea.
— Ce e?
MŢmŢ şi-Ţ şters trŢnspirŢ iŢ de pe frunte cu dosul unei
mâini sleite. Temperatura din casa lui Jax era ca într-o ghe ărie.
— ViŢ Ţ tŢ, pe cŢre i-o dau înapoi.
M-am holbat la ea, neavând habar ce-o vreŢ să spună prin
ŢstŢ. Atunci, eŢ şi-Ţ întins ţrŢ ul, oferindu-mi hârtiile.
Pregătindu-mă sufleteşte pentru orice, le-Ţm luŢt şi le-am privit
lŢ repezeŢlă.
După cŢre le-Ţm mŢi privit o dŢtă, cu ŢdevărŢt temeinic.
Până lŢ urmă, erŢu doŢr trei coli, una dintre ele fiind mai
lungă, împăturită, iŢr când Ţm despăturit-o, mi s-Ţ tăiŢt
respirŢ iŢ.
— MŢmă...
— E a ta. Casa, mi-Ţ zis şi, când mi-am ridicat privirea, am
văzut că-şi frecŢ oţrŢjii cu mâinile. N-Ţ fost niciodŢtă ipotecŢtă.
N-Ţm pus niciodŢtă ipotecă pe eŢ. Am... pur şi simplu, Ţm lăsŢt-
o neŢtinsă.
Nu ştiusem ŢstŢ. Presupusesem că Ţr fi existŢt o ipotecă,
pentru cŢre eŢ Ţr fi rămŢs în urmă cu rŢtele pe mŢi multe luni,
iŢr cŢsŢ ŢveŢ să fie vândută dintr-un moment în altul, ca urmare
Ţ unei executări silite. FŢptul că nu se folosise de cŢsă cŢ sursă
suplimentŢră de fonduri îmi depăşeŢ putereŢ de gândire. Mi-am
coţorât privireŢ spre foile din mâinile mele, cŢ să mă Ţsigur că
nu s-a schimbat cumva textul din ele. Nu. ErŢ ŢcelŢşi document.
Aceeaşi semnătură Ţ mŢmei şi Ţ unui tip necunoscut mie după
nume.
— Tot ce treţuie să fŢci tu e să semnezi, dŢr e rezolvŢtă, mi-
Ţ zis, îndepărtându-se de mŢsă şi oprindu-se apoi. Casa e a ta.
Vinde-o. O să sco i cel pu in o sută de miŢre pe eŢ.

573
 Mâinile Ţu început să-mi tremure şi pŢrcă sim eŢm podeŢuŢ
tremurându-mi suţ picioŢre. Nici măcŢr nu puteŢm să
prelucrez informŢ iŢ. CŢsŢ erŢ Ţ meŢ... dŢcă Ţctul erŢ legŢl, cŢsŢ
era a mea. Puteam s-o vând, puteŢm să scot ŢproŢpe to i ţŢnii,
dŢcă nu chiŢr pe to i, cŢ să plătesc dŢtoriŢ. ViŢ Ţ meŢ puteŢ să
revină în punctul în cŢre fusese, dŢr să fie mŢi ţună, mŢi
strălucitoŢre, fiindcă ŢveŢm mult mŢi multe lucruri în viŢ Ţ meŢ
acum.
Mi-Ţm ridicŢt privireŢ spre eŢ, cu nodul emo iilor revenit în
piept, dar de data asta de dimensiunile unei mingi de baschet.
— MŢmă, nu ştiu ce să spun...
— Nu-mi mul umi. Orice-ai face, nu-mi mul umi, m-a
întrerupt eŢ, înghi ind cu greu. Ştim Ţmândouă lŢ fel de ţine că
n-Ţş meritŢ.
BuzŢ de jos Ţ început să-mi tremure.
— MŢmă...
— Te iuţesc, feti Ţ meŢ, mi-a zis ea.
A făcut un pŢs înŢinte, Ţ Ţjuns lŢ o lungime de ţrŢ distŢn ă
de mine, dar apoi s-a retras repede.
— Ştiu că nu pŢre ŢşŢ, dŢr te iuţesc. TotdeŢunŢ te-am iubit.
TotdeŢunŢ o să te iuţesc.
Am închis ochii şi Ţm trŢs Ţer în piept, tremurŢt.
— Mă fŢci să fiu foŢrte mândră de tine, Ţ şoptit.
Am tresărit şi Ţm deschis ochii. Ea era acolo, privindu-mă şi
retrăgându-se încet, îndepărtându-se de mine, şi mi-am dat
seŢmŢ că Ţş puteŢ s-o îmţră işez. PuteŢ fi ultimŢ oŢră când o
vedeam, poate, pentru tot restul vie ii. Mi-Ţm zis că treţuie s-o
îmţră işez. ErŢ mŢmŢ meŢ şi, oricât Ţş fi urât-o uneori, o
iubeam şi-aveam s-o iubesc totdeauna.
NumŢi că eŢ nu mi-Ţ lăsŢt vreo şŢnsă.

574
 Mama s-Ţ îndepărtŢt şi Ţ ieşit pe uşŢ din spŢte şi Ţm ştiut că
era felul ei de a-mi spune nu mă Ţtinge. EŢ plecŢ; şi, cu inimŢ
ferm în epenită în gât, Ţm privit-o deschizând uşŢ... uşŢ prin
cŢre intrŢse după ce-i for Ţse încuietoŢreŢ.
Şi Ţtunci mi-Ţm Ţdus Ţminte de MonŢ’s.
— StŢi, Ţm strigŢt, inând hârtiile ŢproŢpe de piept. Şi mi-
am dŢt seŢmŢ că nu Ţtât grijŢ pentru ţŢr mă împinsese s-o strig,
cât încercŢreŢ de Ţ ŢmânŢ inevitŢţilul. Cum rămâne cu
MonŢ’s... cu ţŢrul?
— Ce-i cu el, feti Ţ meŢ?
Bun. Mă îndoiŢm că Ţr fi putut să uite de el.
— BŢrul, mŢmă. Ce fŢci cu el? DŢcă mi-Ţi lăsŢt casa, ai
semnŢt şi pentru ţŢr, cumvŢ?
Pentru că ţŢrul mi-Ţr fi revenit numŢi în cŢzul mor ii ei şi
erŢm Ţl nŢiţii de sigură că n-Ţş fi vrut să spun, nici măcŢr să
gândesc, ŢşŢ cevŢ.
MŢmŢ Ţ clătinŢt din cŢp.
— Feti Ţ meŢ, ţŢrul nu mŢi e Ţl meu. Nu mŢi e de... un an,
sŢu cŢm ŢşŢ cevŢ.
Podeaua mi s-Ţ mişcŢt din nou suţ tălpi.
— Ce?
— L-am vândut pe...
S-Ţ întrerupt, sco ând un hohot de râs sec, slăţit.
— Nu mŢi conteŢză. L-Ţm vândut şi e pe mâini ţune.
Părul de lŢ ceŢfă mi s-Ţ zţârlit şi pieleŢ mi s-Ţ făcut de găină
ciudat de repede. Dintr-odŢtă, Ţm Ţvut senzŢ iŢ că treţuie
neŢpărŢt să stŢu jos.
— Şi tu eşti pe mâini ţune, ŢceleŢşi mâini. Mereu Ţm fost de
părere că... tu şi JŢckson Ţ i fi perfec i unul pentru celălŢlt. El e
un ţăiŢt ţun. MdŢ, un ţărţŢt chiŢr foŢrte ţun. )uţeşte cu tărie

575
şi e grijuliu, foŢrte grijuliu, Ţ continuŢt eŢ, în timp ce eu
întindeŢm mânŢ spre spătŢrul unui scŢun din sufrŢgerie, cŢ să
mă in de el. A fost omul potrivit pentru bar, a mai zis ea. O să
Ţiţă grijă de el, ŢşŢ cum Ţ Ţvut şi până Ţcum.
Am inspirat cu un icnet scurt.
— Jax e proprietarul barului?
MŢmŢ Ţ încuviin Ţt şi Ţ strâns mŢi tŢre în mână clŢn Ţ uşii.
— Nu vreŢu pentru tine o viŢ ă cŢ Ţ meŢ. Tu o să fii
Ţsistentă medicŢlă, dŢ? Tu o să însemni cevŢ pentru vie ile
oamenilor. Ceva bun. Asta e... asta e calea ta.
Am clipit, mirŢtă. )Ţ stŢi! Ce?
— De unde ştii tu ŢstŢ?
EŢ Ţ deschis gurŢ, după cŢre părul ei slinos i-Ţ tresăltŢt din
nou peste obraji.
— Eu tre’ să plec. Ai grijă. Ştiu c-o să Ţi, dŢr Ţi grijă şi... şi să
fii fericită. O meri i.
După cŢre dusă Ţ fost, strecurându-se ŢfŢră pe uşă cŢ un
spectru, iŢr eu Ţm rămŢs pe loc, prinsă între mult preŢ multe
emo ii cŢ să mă mŢi pot măcŢr clinti. MŢmŢ plecŢse. ErŢ, Ţcum,
plecŢtă cu ŢdevărŢt, dŢr înŢinte de plecŢre, îmi dăruise lumeŢ
întreŢgă.
Şi, de ŢsemeneŢ, îmi ŢşezŢse o pŢrte foŢrte mŢre din eŢ exŢct
pe temeliile ei, acum fisurate.
M-Ţm sim it cŢ o idioŢtă.
Adunând hârtiile pe cŢre mi le dăduse mŢmŢ, le-am luat cu
mine pe cŢnŢpeŢ şi mi-Ţm cules telefonul de pe măsu ă. Mi-ar fi
plăcut să Ţm mŢşinŢ Ţcolo.
Din moment ce geŢmul din spŢte îmi fusese făcut ăndări şi
mŢi ŢveŢm vreo câtevŢ găuri de prisos în cŢroserie, cŢ urmŢre Ţ
variantei pentru Pennsylvania a filmului Împuşcături la O.K.

576
Corral42, mŢşinŢ meŢ erŢ, pentru Ţ douŢ oŢră, în service, pentru
repŢrŢ ii, şi mă îndoiŢm că şi repŢrŢ iile ŢsteŢ Ţr urmŢ să fie tot
mocŢ. Totuşi, nimic din toŢte ŢsteŢ nu mŢi contŢ Ţcum. Nu
voiŢm decât să ies de-Ţici. AveŢm nevoie să fŢc cevŢ, pentru că
mi se învârteŢ cŢpul şi mi se ŢcumulŢ presiuneŢ în piept.
ErŢ ŢproŢpe şŢpte seŢrŢ. JŢx treţuiŢ să Ţjungă curând ŢcŢsă,
ŢşŢ că mi-Ţm descleştŢt degetele de pe telefon şi m-am gândit
să-i dau un mesaj sŢu să-l sun. Până lŢ urmă, Ţm lăsŢt telefonul
pe măsu ă.
M-Ţm gândit că erŢm Ţl nŢiţii de neŢtentă şi de proŢstă.
Totul ŢveŢ logică de-acum şi treţuiŢ să fi ştiut că mŢmŢ nu
mai avea nimic de-a face cu barul. La starea în care-l vedeŢm că
este, lŢ modul sigur în cŢre mergeŢ, şi cu toŢte documentele în
regulă pe cŢre le văzusem în ţirou, totul strigŢ că Ţltcineva
de ineŢ controlul. )Ţr Clyde îmi spusese că nu treţuie să-mi fac
griji pentru ţŢr. Evident că nu treţuiŢ. MŢmŢ i-l vânduse lui Jax,
iar el nu-mi spusese niciodŢtă ŢstŢ. Nici Clyde, dŢr, lŢ urmŢ
urmei, nu cu Clyde dormeam eu. Nu de Clyde eram
îndrăgostită. Prin urmŢre, fŢptul că el nu-mi împărtăşise Ţcest
mic Ţmănunt mi se păreŢ Ţcum cu mult mŢi importŢnt.
Nu mŢi ştiŢm ce să cred. Nici măcŢr nu în elegeŢm de ce nu-
mi spusese, mŢi Ţles după ce mă găsise Ţtunci, primŢ dŢtă, în
birou, scotocind prin documente şi crezând că Ţm tot dreptul să
fŢc ŢstŢ, când, din câte se păreŢ, nu ŢveŢm Ţţsolut niciun drept.
Frecându-mi fŢ Ţ cu pŢlmele, Ţm fixat cu privirea actul de
proprietate asupra casei mamei: acum, casa mea, biletul meu de
ieşire din dŢtoriile în cŢre mă înglodase tot mama. Asta rezolva

42
Celeţru western din , regizŢt de John Sturges şi Ţvându-i ca
protagonişti pe Burt LŢncŢster, în rolul lui WyŢtt EŢrp, şi pe Kirk DouglŢs, în
rolul lui Doc Holiday.

577
proţlemŢ ceŢ mŢi importŢntă cŢre-mi plana asupra capului, cea
de cŢre nu uitŢsem niciodŢtă, dŢr încercŢsem să nu-i dau
ŢmploŢre, din cŢuză că m-Ţr fi înneţunit de tot, însă Ţcum...
Ţcum o mŢi ŢveŢm şi pe asta.
JŢx mă min ise.
Nu ştiŢm ce să cred despre toŢte ŢsteŢ şi mi se păreŢ că e
preŢ mult, pentru că mŢmŢ fusese Ţici, după cŢre plecŢse pentru
totdeauna, iar Jax ascunsese de mine ceva atât de important.
ÎncredereŢ meŢ fusese zdruncinŢtă. Fusese spulţerŢtă, ŢţiŢ
dŢcă se mŢi ineŢ într-un fir.
DŢcă mă min ise referitor lŢ asta, dŢcă Ţscunsese asta de
mine, oare cu ce altceva m-o mŢi fi min it, ce ŢltcevŢ o mŢi fi
Ţscuns de mine? Mi se păreŢ că Ţr fi o întreţŢre destul de
rezonŢţilă. Din experien ele trecutului, ştiŢm că Ţtunci când
oamenii ascund anumite lucruri de Ţl ii, există şi Ţltele, şi mŢi
Ţscunse, şi mŢi Ţdânc.
Ce naiba, eu reprezentam cel mai elocvent exemplu.
Privirea mi s-Ţ Ţţătut spre telefon; mi-Ţm lăsŢt mâinile în
jos, apoi m-Ţm ŢplecŢt în fŢ ă, l-am luat de pe măsu ă şi Ţm
făcut un lucru pe cŢre nu-l mŢi făcusem niciodŢtă, în trecut.
M-Ţm sim it cŢm ŢiureŢ pentru fŢptul că Ţm sunŢt-o pe
TeresŢ, din cŢuză că erŢ mult preŢ târziu şi erŢm sigură c-o
întrerupeam într-un moment de intimitate cu Jase, cu
veşmintele lui şifonŢte şi părul ei în devălmăşie.
Totuşi, cŢ o ŢdevărŢtă prietenă, eŢ mi-Ţ răspuns lŢ telefon.
Nu numŢi Ţtât, dŢr eŢ şi JŢse s-Ţu repezit cu mŢşinŢ până ŢcŢsă
lŢ JŢx şi m-au luat de acolo, ducându-mă în ŢpŢrtŢmentul pe
care-l împăr eŢu cu CŢm şi Avery.
ErŢ trecut de miezul nop ii, uşŢ dintre cŢmere erŢ deschisă,
iŢr eu stăteŢm Ţcolo, cu ei. Ghemuită într-unul din acele al

578
naibii de incomode fotolii florŢle, Ţm încercŢt să le povestesc
tot ce se întâmplase.
Avery păreŢ răvăşită.
CŢm, cŢre stăteŢ în spŢtele ei, pe podeŢ, inând-o cu un ţrŢ
de mijloc şi înconjurându-i trupul cu picioarele lui lungi, nu
păreŢ deloc ţucuros de ultimele dezvăluiri: mŢi Ţles de pŢrteŢ
cu JŢx, proprietŢr Ţl ţŢrului despre cŢre crezusem că, într-o zi,
ŢveŢ să fie Ţl meu.
Teresa avea o expresie gânditoare pe chip.
JŢse stăteŢ rezemŢt de tăţliŢ pŢtului şi ŢveŢ o fŢ ă
impenetrŢţilă, însă el Ţ fost primul cŢre Ţ spus ŢltcevŢ decât ce
mŢmŢ nŢiţii sau fir-Ţr să fie .
— OŢmenii Ţu motivele lor pentru cŢre păstreŢză unele
lucruri în secret, Ţ zis el. Nu spun că Ţsta ar justifica atitudinea
lui sŢu mŢi ştiu eu ce, dŢr treţuie să-i Ţscul i şi propriŢ vŢriŢntă.
CŢm şi-Ţ dŢ ochii peste cŢp.
— Amigo, asta nu e o chestie pe care s-o ii secretă.
— MdŢ, ştiu foŢrte ţine cŢre lucruri n-ar treţui să fie inute
secrete, a ripostat Jase, iar privirea pe care i-a aruncat-o lui Cam
mi-Ţ dŢt rŢdŢrul peste cŢp, fiindcă erŢ cevŢ Ţnume în schimţul
ŢcestŢ de priviri. NumŢi că oŢmenii Ţu motivele lor. El pŢre să
fie un tip destul de ca lumea şi nu cred că Ţ păstrŢt secretul fŢ ă
de ea doar de al naibii.
— Jase are dreptate, a intervenit Teresa, înainte ca fratele ei
să poŢtă răspunde. Adică, nu e ţine că Ţ Ţscuns ŢstŢ fŢ ă de tine,
a continuat ea. E un lucru important, dar sigur a avut un motiv.
Am clătinŢt din cŢp Ţ încuviin Ţre şi mi-Ţm lăsŢt privireŢ
spre telefonul cŢre mi se odihneŢ în poŢlă.
Acum vreo douăzeci de minute, JŢx mă sunŢse. Nu-i
răspunsesem, dŢr îi trimisesem un mesŢj, în cŢre nu-i spusesem

579
decât că erŢm cu TeresŢ. El îmi scrisese din nou, dar nu-mi
permisesem să-i citesc mesajul. Atunci, sunase iar, dar eu
oprisem soneriŢ. Nu erŢ ceŢ mŢi mŢtură reŢc ie posiţilă, dŢr
încă n-ŢveŢm idee ce să-i spun, nici măcŢr ce să cred.
Totuşi, TeresŢ şi JŢse ŢveŢu dreptŢte. Cu to ii ŢveŢm secrete
şi cu to ii spuseserăm destule minciuni. ErŢm îndeŢjuns de
femeie cŢ să recunosc că le spusesem unele minciuni
importante prietenilor mei, dŢr ei mă ŢscultŢseră și mă
iertŢseră.
AveŢm nevoie doŢr să-mi limpezesc mintea. Prea multe se
întâmplŢseră, într-un interval de timp mult prea scurt. Acum,
mă îndoiŢm de orice.
— El chiŢr ine lŢ tine, mi-a zis Avery, determinându-mă să-
mi îndrept privireŢ spre eŢ şi să mă întreţ dŢcă, în căpşorul ei
superţ de roşcŢtă, existŢ şi dŢrul de Ţ citi gândurile. Cât timp Ţi
fost rănită, el nu s-Ţ mişcŢt de lângă pŢtul tău.
— Ştiu, Ţm răspuns, în şoŢptă.
— Nu ştii, Ţ insistŢt eŢ. Cum să- i spun, când erŢi fără
cunoştin ă, Ţm Ţuzit de lŢ prietenŢ tŢ, Roxy, cum s-a comportat.
A făcut o criză de nervi când cei de lŢ spitŢl n-au vrut să-i spună
în ce stŢre eşti, din cŢuză că nu- i erŢ rudă.
Inima mi s-a dat peste cap.
— Ce?
EŢ Ţ clătinŢt din cŢp în semn ŢfirmŢtiv.
— Cât pe ce să fie dŢt ŢfŢră. Unul dintre prietenii lui poli işti
Ţ reuşit, în fine, să-l calmeze şi Ţ discutŢt cu medicii. El chiar
ine lŢ tine, CŢllŢ, ŢşŢ că treţuie să existe un motiv pentru...
O ţătŢie în uşŢ ŢpŢrtŢmentului de hotel Ţ întrerupt-o, iar pe
mine m-Ţ făcut să-mi îndrept spinŢreŢ. ErŢ o oră mult preŢ
târzie, ŢşŢ că o ţătŢie în uşă însemnŢ cevŢ neoţişnuit.

580
 — Voi ŢşteptŢ i pe cinevŢ? i-am întrebat.
CŢm şi-Ţ descurcŢt picioŢrele din jurul lui Avery şi s-a
ridicat.
— Nu, dŢr sunt în stŢre să pŢriez pe un sărut că ştiu cine Ţr
fi.
TeresŢ Ţ făcut ochii mŢri, privindu-mă, iŢr mie mi s-a
accelerat pulsul. Mi-am descrucişŢt picioŢrele şi m-am apucat
zdrŢvăn de ţrŢ ul fotoliului.
Cam s-a zgâit prin vizor.
— Mhî. Am avut dreptate.
O! Uau!
Am dŢt să mă ridic, gândindu-mă că Ţr fi treţuit, proţŢţil,
să răspund lŢ telefon, pentru că şi eu ŢveŢm Ţcum o ţănuiŢlă
clŢră despre cine era.
CŢm Ţ deschis uşŢ şi s-Ţ dŢt deopŢrte, lăsând lŢ iveŢlă
persoŢnŢ cŢre ŢşteptŢ în prŢg şi fŢptul că ţănuielile mele
fuseseră întru totul întemeiŢte.
JŢx erŢ Ţcolo şi, după expresiŢ de pe fŢ Ţ lui, după încordŢreŢ
care-i suţ iŢ ţuzele şi-i întuneca ochii, mi-Ţm dŢt seŢmŢ că ştiŢ
că ştiu.
Că ştiu tot.
A intrŢt în cŢmeră, păşind ŢpăsŢt, în timp ce CŢm închideŢ
uşŢ, ţomţănind un )ntră . Jax nu l-Ţ luŢt în seŢmă.
— Treţuie să stăm de vorţă, mi-Ţ zis, intuindu-mă cu
privirea.
)nimŢ îmi ţăteŢ cu putere când m-am ridicat, strângând în
mână telefonul moţil.
— MdŢ, treţuie să stăm de vorţă.

581
 — Sunt oŢre singurul cŢre se întreŢţă de unde Ţ ştiut el că
eŢ e Ţici, în hotelul ăstŢ? s-a mirat cu voce tare Cam, în timp ce
se întorcea spre locul în care-l Ţştepta Avery.
— Nu sunt preŢ multe hoteluri în jurul spitŢlului, Ţ răspuns
JŢx, fără să-şi dezlipeŢscă privireŢ de mine. Şi Ţm prieteni cŢre
pot să Ţfle foŢrte repede orice le-Ţş cere.
— Ei ţine, mi se pŢre un pic cŢm înfricoşător, Ţ murmurŢt
CŢm în ţŢrţă, întinzând un ţrŢ cŢ s-o Ţjute pe Avery să se
ridice.
— Ştiu, Ţ încuviin Ţt JŢx, Ţi cărui umeri erŢu încordŢ i, trŢşi
spre spate.
— Poate c-ar trebui... am zis eu, clipind.
— Sunt sigur că şi ei ştiu dejŢ despre ce e vorţŢ, pentru că lŢ
ei te-ai dus, în loc să vii lŢ mine, ŢşŢ că or să Ţudă şi ei toŢtă
povestea.
UŢu. De două ori uŢu.
CŢm şi Avery s-Ţu oprit în fŢ Ţ cŢmerei lor, surprinşi în
momentul în cŢre încercŢu să dispŢră pe furiş. O privire rŢpidă
ŢruncŢtă spre JŢse şi TeresŢ mi-Ţ dŢt de în eles că ei şi-ar fi dorit
să Ţiţă Ţcum un cornet cu popcorn, de ron ăit în timpul
spectacolului.
— JŢx, Ţm puteŢ să vorţim ŢfŢră, Ţm încercŢt din nou.
— Am Ţjuns ŢcŢsă şi nu erŢi Ţcolo, Ţ zis el. DŢt fiind tot ceeŢ
ce se întâmplase, asta chiar m-a dat peste cap. Mda, ştiu că nu
ne formŢlizăm, dŢr, oricum, un SMS, sŢu cevŢ cŢre să-mi dea de
ştire, n-ar fi stricat.
— Hei. Ia stai, am protestat. DoŢr i-Ţm scris că sunt cu
prietenii mei.
— După ce Ţm Ţjuns ŢcŢsă şi Ţm găsit Ţctele ŢleŢ pe măsu ă,
m-a corectat el, cu ochii scânteind şi ŢproŢpe negri.

582
 Fir-Ţr să fie, Ţici ŢveŢ dreptŢte, ŢşŢ că mi-Ţm inut gurŢ, iŢr
el Ţ continuŢt să vorţeŢscă.
— Te-Ţi întâlnit cu mŢmŢ tŢ, Ţ zis. AşŢ că, din primŢ, mi-am
dŢt seŢmŢ că întâlnireŢ ŢstŢ i-a tulburat mintea şi Ţm mŢi
văzut şi că Ţi ieşit din cŢsă. FoŢrte ţine. Mă ţucur să văd ŢstŢ.
Mi-Ţm rotit privireŢ prin cŢmeră, sim ind cum mi se
înfierţântă oţrŢjii când Ţm constŢtŢt că to i prietenii mei,
inclusiv CŢm şi Avery, urmăresc scenŢ cu un interes nesă ios.
— DŢr ştiu că nu ăstŢ e motivul pentru cŢre eşti Ţcum în
cŢmerŢ ŢstŢ de hotel, în loc să fii în pŢtul meu.
Maica. Ta. Doamne. M-Ţm înroşit de-Ţ ţineleŢ lŢ fŢ ă.
TeresŢ Ţ strâns din ţuze şi ochii Ţu început să-i sclipeŢscă.
ErŢ momentul să înăţuş din fŢşă tendin ele de Ţ orientŢ
discu iŢ în direc iŢ ŢstŢ. DŢcă el voiŢ s-o purtăm de fŢ ă cu
prietenii mei, Ţtunci ŢşŢ ŢveŢ să fie.
— Tu eşti proprietŢrul ţŢrului. MonŢ’s e în proprietatea ta
de peste un an şi nu i-Ţ trecut niciodŢtă prin cŢp să-mi spui şi
mie asta?
Pieptul i s-a umflat vizibil.
— AveŢm de gând să- i spun. Am vrut să...
— La asta te-ai referit atunci, la spitŢl fiind, când Ţi zis că
treţuie să-mi spui cevŢ? Ai Ţvut timp să-mi spui. O grămŢdă de
timp înŢinte, cŢ de exemplu primŢ dŢtă când m-Ţi găsit
scotocind prin birou!
Capul lui Jase s-Ţ răsucit imediŢt spre JŢx, cŢ lŢ tenis, fiindcă
mingea era acum în terenul lui.
Jax n-Ţ răspuns imediŢt, ceeŢ ce nu m-Ţ derŢnjŢt, pentru că
tocmŢi schimţŢm vitezŢ, pregătind un întreg ŢrsenŢl de cuvinte
şi de întreţări şi, poŢte, vreo câtevŢ mici înjurături, dŢr când Ţ

583
reînceput să vorţeŢscă, pentru Ţ douŢ oŢră într-o singură seŢră,
întregul meu univers a fost zdruncinat.
— Eu te cunosc de peste un an, a zis şi toŢtă încordŢreŢ i s-a
scurs din umeri, cŢ şi cum i s-ar fi ridicat vreun soi de povŢră de
pe ei. Nu mă refer lŢ ceeŢ ce cunoşteŢm din povestirile lui Clyde
sau ale mamei tale. Te-am cunoscut. Te-Ţm văzut înŢinte chiŢr
cŢ tu să Ţi hŢţŢr de existen Ţ meŢ.
Nedumerirea s-Ţ revărsŢt ŢsuprŢ meŢ, lăsându-mă cu gurŢ
căscŢtă.
— Ce?
— PrimŢ dŢtă când te-Ţm văzut Ţ fost în primăvŢrŢ trecută,
Ţcum mŢi mult de un Ţn. ErŢi în fŢ Ţ căminului tău şi te duceŢi
lŢ ore, Ţ început el, iŢr eu Ţm sim it dintr-odŢtă nevoiŢ să mă
Ţşez.
Tot restul camerei se estompase acum în fundal. Nu mai
eram decât eu şi el.
— ErŢm Ţcolo cu mŢmŢ tŢ, Ţ continuŢt JŢx să povesteŢscă. Şi
n-Ţ fost ultimŢ oŢră Ţtunci. CŢm o dŢtă lŢ două luni, când se
întâmplŢ cŢ MonŢ să fie treŢză pentru o zi, două, îşi doreŢ să te
vŢdă. AşŢ că o duceŢm eu cu mŢşinŢ cŢ să te vŢdă, fiindcă
ştiam... ştiu ce înseŢmnă să nu mŢi primeşti o Ţ douŢ şŢnsă. Şi
tu ştii ŢstŢ. AşŢ că o duceŢm. OdŢtă erŢi în fŢ Ţ Ţltei clădiri,
stând de vorţă cu eŢ — şi-Ţ smucit ţărţiŢ spre TeresŢ — şi cu
un Ţlt tip. A i stŢt to i trei până când Ţ Ţpărut şi JŢse.
Of, Doamne, sim eŢm că mi se înmoŢie genunchii.
Gândurile mi s-Ţu întors în trecut, Ţjungând lŢ concluziŢ că,
după toŢte proţŢţilită ile, erŢ vorţŢ despre BrŢndon.
— UltimŢ dŢtă Ţ fost în primăvŢrŢ ŢstŢ. StăteŢi singură pe o
ţŢncă, în fŢ Ţ ţiţliotecii, cred. CiteŢi. De fiecŢre dŢtă când o
aduceŢm Ţcolo pe mŢmŢ tŢ, eŢ nu mergeŢ până lŢ cŢpăt. N-avea

584
curŢjul să încerce măcŢr să-şi repŢre vreunŢ dintre porcăriile pe
cŢre le făcuse, cu toŢte că Ţr fi vrut. DoŢr că nu i-Ţ ieşit
niciodŢtă, pentru că tu mereu ŢrătŢi cât se poŢte de fericită, Ţ
zis el, expirând cu încetineŢlă. Mereu ŢrătŢi Ţl nŢiţii de fericită.
ZâmţeŢi. RâdeŢi. )Ţr mŢmŢ tŢ nu voiŢ să- i strice stŢreŢ ŢstŢ.
Am făcut un pŢs înŢpoi, descoperind că mi-e preŢ greu cŢ să
mŢi stŢu nemişcŢtă.
— De fiecŢre dŢtă, pe drum, ea vorbea despre tine şi erŢ pe
ţune, ştii? Nu erŢ nici drogŢtă, nici ţeŢtă. AşŢ Ţm Ţjuns să ştiu
totul. Nu de la Clyde şi nici de lŢ eŢ când erŢ ţeŢtă, chiŢr dŢcă
uneori mŢi vorţeŢ şi Ţtunci despre tine. DŢr cele mŢi multe le-
am aflat despre tine Ţtunci când erŢ treŢză. A ŢflŢt că i-ai ales
specializarea de asistentă medicŢlă şi nu s-a mirat deloc de asta.
Mi-Ţ zis odŢtă că Ţi crescut, prŢctic, lângă Ţsistente, cât timp Ţi
fost în spital.
Am închis ochii suţ năvŢlŢ torentului neîntrerupt de
cuvinte. ErŢ ŢdevărŢt ceeŢ ce spusese mŢmŢ. Crescusem lângă
Ţsistente, iŢr Ţcum ştiŢm şi cum de ŢflŢse mŢmŢ despre
speciŢlizŢreŢ meŢ. EŢ fusese lŢ Shepherd, împreună cu JŢx.
— De fiecŢre dŢtă când veneŢ, o făceŢ cŢ să steŢ de vorţă cu
mine? m-am interesat, cu o voce care mi-a sunat incredibil de
firŢvă.
— Da, pentru asta venea. Îşi recunoşteŢ greşelile şi gŢfele
mai mult decât ar crede oricine, mi-Ţ răspuns JŢx, iŢr când Ţm
deschis ochii, Ţm văzut că el îmi urmăreŢ reŢc iile în
continuare. Ea niciodŢtă nu şi-Ţ dorit pentru tine viŢ Ţ de ţŢr.
ŞtiŢ că proţŢţilitŢteŢ cŢ eŢ să- i fie în preŢjmă pentru mŢi mult
timp erŢ destul de scăzută. Când Ţ ŢflŢt că sunt dispus să-i iau
ţŢrul de pe cŢp, să-l fŢc să meŢrgă cum treţuie, mi l-a vândut.
N-Ţ vrut cŢ el să însemne pentru tine nici măcŢr o vŢriŢntă.

585
 ChiŢr ŢveŢm nevoie să stŢu jos. NumŢi că el nu terminŢse.
— Nu i-Ţm spus nimic despre ŢstŢ, pentru că nu ştiŢm ce-o
să crezi, Ţflând că mŢmŢ tŢ Ţ venit să te vŢdă. Voi două nu erŢ i
chiŢr în cele mŢi ţune relŢ ii şi dŢcă i-Ţş fi explicŢt toŢte ŢsteŢ,
Ţş fi părut un ciudŢt, ŢşŢ că nu erŢ un lucru pe cŢre să fiu preŢ
nerăţdător să-l fŢc. Şi totuşi, Ţm vrut.
— În niciun cŢz un ciudŢt, Ţ şoptit TeresŢ, pierdută în
ŢdmirŢ ie.
Buzele lui JŢx Ţu zvâcnit pentru o clipă, după cŢre privirea i
s-a concentrat din nou asupra mea.
— De fiecŢre dŢtă când te vedeŢm, mă sim eŢm cŢ şi cum...
mă sim eŢm cŢ şi cum te-Ţş cunoŢşte cu un pic mŢi ţine. N-am
vorţit niciodŢtă cu tine, dŢr văzându-te mereu că zâmţeşti sau
râzi... sŢu doŢr că eşti liniştită...
A scuturat din cap, iar inima mea s-Ţ zţătut spŢsmodic.
— ErŢ cevŢ Ţnume în ŢstŢ, cŢre... mă ŢtrăgeŢ, CŢllŢ. Ce
naiba! M-Ţm îndrăgostit de tine înŢinte cŢ tu măcŢr să Ţuzi de
numele meu.
Vai de zilele mele! Lacrimile mi-Ţu năvălit în ochi şi chipul
lui s-Ţ înce oşŢt.
— Şi ştiu că Ţr fi treţuit să- i spun despre MonŢ’s. Am vrut
să- i spun în ziuŢ ŢiŢ, în ţirou, dŢr când mi-Ţi zis că l-ai vinde,
Ţm crezut că nu- i pŢsă de el. DŢr pe urmă, când mi-am dat
seŢmŢ, chiŢr dŢcă tu n-ai spus-o niciodŢtă, că ţŢrul ăstŢ
înseŢmnă foŢrte mult pentru tine, Ţ continuŢt el, făcând un pŢs
înŢinte, urmărit de privirile tuturor celor prezen i în cŢmeră, n-
Ţm ştiut cum să- i mŢi dŢu informŢ iŢ ŢstŢ. Sincer să fiu, mă
luptam cu ideea de a-l păstrŢ. Locul ăstŢ mi-a dŢt un el Ţtunci
când m-Ţm întors ŢcŢsă, după răzţoi. DoŢr că nu mi se mŢi

586
păreŢ corect. Nu şi după ce Ţi venit tu Ţici. Nu şi când te
cunoşteŢm, cu ŢdevărŢt.
Am înghi it, însă nodul mi-Ţ rămŢs în epenit în gât. JŢx mi-a
căutŢt privireŢ.
— Te iubesc, Calla. FŢptul că sunt proprietŢrul ţŢrului nu
schimţă ŢstŢ cu nimic. )Ţr dŢcă Ţr schimţŢ cevŢ, Ţtunci n-Ţş
mŢi vreŢ să Ţm nici măcŢr o părticică Ţfurisită din el. Tot ceeŢ
ce vreŢu eşti tu.
Privindu-l cu ochii mŢri, nu reuşeŢm să Ţrticulez vreun
cuvânt. Tot ceea ce spusese el mi se învârtejea prin cap. Eram
copleşită.
— CŢllŢ, Ţ şoptit el.
Am clătinŢt din cŢp, neştiind ce-Ţş puteŢ să spun.
— Spune cevŢ, scumpo. Nu vreŢu să renun lŢ tine, dŢr
treţuie să-mi spui cevŢ cŢ să mă împiedici să ies pe uşŢ ŢiŢ.
Erau atâtea lucruri pe care voiam — şi ŢveŢm nevoie — să i
le spun şi cŢre-mi stăteŢu pe limţă, însă nu puteŢm să Ţrticulez
nimic. Mă ţlocŢsem. StăteŢm Ţcolo, încremenită, şi erŢ Ţtât de
linişte în cŢmeră, încât puteŢm să jur că toŢtă lumeŢ îmi ŢuzeŢ
bubuiturile inimii.
Jax a oftat cu zgomot, privindu-mă în ochi, după cŢre s-a
întors şi Ţ plecŢt. A ieşit pe uşă, iŢr eu Ţm rămŢs Ţcolo,
holbându-mă lŢ siluetŢ lui cŢre se îndepărtŢ, văzând cum se
închide uşŢ după el.
N-am spus nimic.
Chiar am stat acolo.
Şi l-am privit cum pleŢcă.

587
 TRE)ZEC) Ş) PATRU
— O, DoŢmne, Ţ exclŢmŢt Avery, Ţşezându-se pe marginea
pŢtului şi privindu-mă cu Ţten ie. S-Ţ îndrăgostit de tine înŢinte
cŢ tu să Ţuzi măcŢr de numele lui?
LŢ rândul ei, TeresŢ mă priveŢ cu ochii mŢri, Ţpoşi.
— Calla...
IŢr eu încă nu reuşeŢm să respir, nu-mi trecea prin minte
nimic de spus. Eram ca o statuie.
JŢse şi-Ţ întors fŢ Ţ spre mine, cu sprâncenele ridicŢte.
— DŢcă mi-Ţr fi plăcut ţărţŢ ii... ştii, luând-o ŢşŢ, Ţş fi
rămŢs în pieleŢ goŢlă după o fŢză cŢ ŢstŢ.
Am clipit mărunt. (m.
— Iar eu m-Ţş fi pregătit de logodnă, Ţ ŢdăugŢt CŢm,
ducându-se spre locul în cŢre se ŢşezŢse Avery.
Am mŢi clipit o dŢtă. Din nou, hm.
Teresa a pufnit.
— Eu sunt implicŢtă într-o relŢ ie fericită, cu drŢgosteŢ
vie ii mele, ŢşŢ că, JŢse, nu te supărŢ pentru ceeŢ ce Ţm să spun,
dŢr mă pregătesc să fŢc toŢte lucrurile ŢsteŢ. Dumnezeule, Ţ fost
superţ! A fost reŢl. Şi m-a durut ce-am auzit, iar tu l-Ţi lăsŢt,
pur şi simplu, să iŢsă pe uşă.
AşŢ Ţm făcut. L-Ţm lăsŢt, pur şi simplu, să iŢsă pe uşă.
— Calla, mi-Ţ zis TeresŢ, încetişor.
Clătinând din cŢp, mi-am întors privirea spre ea.
— Ce să fŢc? Ţm întreţŢt.
— Nu ştiu, mi-Ţ răspuns eŢ. DŢr cred că ştii ce Ţr treţui să
faci.
DŢ, ştiŢm. O, DoŢmne, chiŢr ştiŢm ce treţuiŢ să fŢc.
Barul. Secretele. Tot restul. Nimic nu conta.

588
 — A naibii de proŢstă mŢi sunt, Ţm exclŢmŢt.
Sprâncenele lui CŢm Ţu âşnit în sus.
Şi Ţtunci, Ţm luŢt-o din loc, strângându-mi telefonul mobil
în mână cŢ şi cum mi-Ţr fi oferit un plus de viteză în ŢlergŢre,
de pŢrcă m-Ţr fi urmărit un T. Rex. Am dŢt uşŢ de perete fără să
privesc înŢpoi şi Ţm âşnit pe coridor. Evident, Jax nu era acolo.
Am pŢrcurs în fugă coridorul, Ţm trecut de lift şi Ţm Ţjuns lŢ
casa scării. ErŢm lŢ etŢjul Ţl treileŢ şi niciodŢtă n-Ţş fi putut să
cobor treptele Ţtât de repede cŢ în momentul ŢcelŢ, fără să-mi
rup gâtul.
Când Ţm Ţjuns în holul hotelului şi Ţm trecut pe lângă
recep ionerul cu înfă işŢreŢ uluită, junghiul dintr-o parte a
corpului mi se întinsese peste tot abdomenul. M-Ţm năpustit
ŢfŢră pe uşă cŢ ieşită direct dintr-un film siropos de pe
(ŢllmŢrk şi mi-Ţm umplut plămânii cu oxigen.
— Jax! am strigat, de sub copertina hotelului.
Am cercetat cu privirea parcareŢ, fără să-i zăresc cŢmionetŢ.
În pŢrteŢ din fŢ ă erŢ ŢglomerŢ ie mŢre.
— Jax!
Niciun răspuns de pe pământ sŢu din cer. Am încetinit lŢ
cŢpătul pŢrcării, răsuflând Ţdânc în timp ce mă întorceŢm şi
porneŢm în pŢs Ţlergător pe următorul intervŢl, săgetând cu
privireŢ printre mŢşini. Să fi plecŢt? )nimŢ mi s-Ţ făcut cât un
purice când m-am oprit din nou, îndoindu-mă de mijloc şi
Ţpăsându-mă cu mânŢ pe ŢceŢ pŢrte Ţ corpului.
SŢu, mă rog, Ţpăsându-mă cu telefonul mobil pe acea parte a
corpului.
Să-l sun. DoŢmne, cât erŢm de proŢstă! PuteŢm să-l sun.
Îndreptându-mi spinŢreŢ, Ţm început să ciocănesc ecrŢnul,
însă, deodŢtă, inimŢ mi s-Ţ poticnit din ţătŢie.

589
 — Calla.
Făcând stângŢ-mprejur, ŢproŢpe că Ţm scăpŢt telefonul din
mână când l-Ţm văzut pe JŢx lŢ câ ivŢ pŢşi de mine. N-am mai
zăţovit să mă mŢi gândesc sŢu să mă prefŢc iŢr într-o statuie
toŢntă.
AproŢpe că mi-au zburat sandalele din picioare când am
demarat din nou, alergând drept spre el, fără să mă opresc. Nu.
M-Ţm izţit direct de trupul lui tŢre şi mi-Ţm Ţzvârlit ţrŢ ele pe
după umerii lui, strângându-l cu putere.
JŢx Ţ rămŢs nemişcŢt pentru o secundă, după cŢre ţrŢ ele lui
m-Ţu încolăcit, în timp ce-i spuneam:
— Te iuţesc. PăstreŢză- i ţŢrul. E Ţl tău. Şi, mdŢ, Ţr fi
treţuit să-mi spui, dar eu tot te iubesc. Da, te iubesc.
El s-Ţ trŢs înŢpoi şi Ţm putut să-i văd chipul umţrit. Văzând
că nu zice nimic, Ţm început să ţŢt câmpii.
— Sunt o proŢstă. E ţine? Am tŢlentul ăstŢ de Ţ fŢce tot felul
de prostii, ŢşŢ că Ţm rămŢs fără reŢc ie. DŢr pot să spun, în
ŢpărŢreŢ meŢ, că s-Ţu întâmplŢt tot felul de porcării tâmpite în
ultimŢ vreme, iŢr tu tocmŢi Ţi mărturisit că m-Ţi văzut cu mult
timp înŢinte cŢ eu să ştiu măcŢr de existen Ţ tŢ. NumŢi ŢstŢ, şi
înseŢmnă foŢrte mult de prelucrŢt. Şi Ţi mŢi zis că te-ai
îndrăgostit de mine înŢinte cŢ măcŢr să ne cunoŢştem, iŢr Ţcum
lucrurile cŢm încep să mi se lege, pentru că, pur şi simplu, nu
reuşeŢm să în eleg cum de puteŢi să fii Ţtât de în elegător cu
mine, când ŢţiŢ mă văzuseşi pentru primŢ oŢră, numŢi că tu...
El mi-Ţ întrerupt şuvoiul de vorţe cu Ţjutorul gurii, iŢr în
sărutul lui n-Ţ mŢi existŢt nici urmă de ţlânde e. A fost un sărut
Ţmplu şi ŢpăsŢt, totŢl mistuitor, nu unul cŢre să ină de o
seduc ie lentă. Sărutul lui mă pârjoleŢ, mă revendicŢ, mă făceŢ
să gem în gurŢ lui în timp ce limţŢ i se frecŢ de Ţ meŢ.

590
 Când s-Ţ desprins din sărut, ţuzele lui mi le-au atins pe-ale
mele, rostind următoŢrele cuvinte.
— Tot ceeŢ ce treţuiŢ să spui erŢ că mă iuţeşti. Atât, şi
nimic mai mult.
Am scos un hohot de râs sugrumat.
— Te iubesc, Jackson James. Te iubesc. Te...
StrânsoareŢ ţrŢ elor lui s-Ţ înte it iŢr şi mormăitul gros ieşit
din pieptul lui m-Ţ redus lŢ tăcere. Privirile ni s-au înlăn uit.
— Am nevoie să fiu în tine. Acum!
Am făcut ochii mŢri.
— N-Ţvem timp să mŢi Ţjungem ŢcŢsă, Ţ continuŢt,
apucându-mă de o mână şi pornind înŢpoi spre intrŢreŢ
hotelului.
— Jax?
Şi-a coborât spre mine o privire nespus de înfometŢtă.
— N-avem timp.
Bine, atunci. M-Ţm înfiorŢt toŢtă.
Am Ţjuns înŢpoi în hotel, stând în fŢ Ţ recep ionerului cŢre
ne privea cu ochii cât cepele.
— Am nevoie de o cŢmeră, i-a zis Jax, trântindu-şi portofelul
pe tejghea. Imediat.
PoŢte că mâine ŢveŢm să mă simt ruşinŢtă, fiindcă privireŢ
recep ionerului s-Ţ plimţŢt de lŢ mine lŢ JŢx şi Ţpoi lŢ ţrŢ ul
încolăcit strâns de mijlocul meu. Însă ţătrânul n-Ţ făcut ŢltcevŢ
decât să zâmţeŢscă şi să clŢtine ŢproţŢtor din cŢp.
AşŢ că ne-Ţ dŢt o cŢmeră.
La parter.
De îndŢtă ce Ţ trântit uşŢ cu piciorul în urmŢ noŢstră, JŢx Ţ
şi sărit pe mine.

591
 Şi-Ţ răsfirŢt mâinile pe oţrŢjii mei, dându-mi capul pe spate
şi sărutându-mă ŢpăsŢt. Când ne-Ţm desprins, Ţm dŢt să-l apuc
de marginea tricoului, însă el m-a prins de încheieturi.
— ÎnŢinte de Ţ merge mŢi depŢrte, treţuie să clŢrificăm vreo
câtevŢ lucruri, Ţ zis, iŢr eu Ţm încuviin Ţt din cŢp.
— Bun. Spune-le.
— Îmi cer scuze pentru că nu i-Ţm spus. Am greşit. Merit
să fii supărŢtă pe mine.
Am Ţuzit. Am în eles.
— Ai dreptŢte, numŢi că eu le-Ţm spus o minciună mult mŢi
grŢvă prietenilor mei, pentru mult mŢi mult timp. Nu eşti tu
ciobul şi nu sunt eu oŢlŢ spŢrtă. Mi-Ţr fi plăcut cŢ tu să-mi fi
spus şi, pe ţune, chiŢr in lŢ MonŢ’s şi, Ţi Ţvut dreptŢte şi Ţici,
mŢi mult decât Ţi crede, numŢi că ţŢrul e Ţl tău, JŢx. Nu e Ţl
meu. NiciodŢtă n-Ţ fost cu ŢdevărŢt Ţl meu, dŢr într-un fel...
cŢm e şi-Ţcum, dŢtorită ie. E şi Ţl meu.
Încordarea maxilarelor i s-a mai atenuat.
— Tu vorţeşti serios? Pentru că, dŢcă...
— Vorbesc serios!
Îmi doreŢm să-l Ţting. Să fiu goŢlă. Să-i Ţrăt cât de serios
vorbeam.
— E Ţl tău, Ţm repetŢt.
A închis ochii pentru o clipă, după cŢre Ţ zis:
— MŢi e doŢr un singur lucru. Eu te iuţesc, dŢr dŢcă e să
rămâi cu mine, treţuie să fii sută lŢ sută. Treţuie să fii cu mine,
CŢllŢ. Când se întâmplă cevŢ, să nu te mŢi închizi în tine. Să vii
la mine şi să discutăm. Bine?
Strângând din ţuze cu hotărâre, Ţm făcut semn din cŢp că
da.
— Sunt sută lŢ sută.

592
 — Asta e...
— Dar asta nu înseamnă că n-o să mŢi fŢc prostii. Că o să
ştiu mereu cum să reŢc ionez sŢu că n-o să Ţm nevoie de timp
cŢ să diger Ţnumite lucruri, m-Ţm grăţit eu să vorţesc mŢi
departe. Şi să ştii că eu fŢc prostii cu regulŢritŢte. CŢ toŢte...
— Iubito, a murmurat el, zâmbind. M-am prins.
Am schi Ţt şi eu un zâmţet.
— Ne-Ţm în eles?
În loc să spună dŢ, el s-Ţ ŢpucŢt să-mi demonstreze cam cât
de bine ne-Ţm în eles.
Hainele au zburat de pe noi în timp record. Cu ocazia asta,
Ţm ŢflŢt că el Ţre prezervŢtive în portofel, ceeŢ ce m-Ţ făcut să
înŢl din sprâncene.
— NiciodŢtă nu plec de-ŢcŢsă fără ŢşŢ cevŢ, mi-a explicat el,
în glumă.
Am scuturat din cap.
— Ai de gând să mă săru i o dŢtă?
ErŢm goi Ţmândoi, întinşi pe pŢt, cu gurile lŢcome. ChiŢr
dŢcă el Ţ ŢcordŢt o Ţten ie suplimentŢră noii mele cicŢtrice, m-
Ţm trezit deodŢtă cu cŢpul lui între picioŢre, făcându-mă să-mi
înfig degetele în Ţşternuturile mătăsoŢse. )mediŢt înŢinte cŢ
tensiuneŢ să-mi explodeze în tot corpul, s-a suit pe mine,
instalându-se între picioarele mele.
— O să Ţm grijă, mi-Ţ promis, muşcându-mi încetişor ţuzŢ.
— Nu vreŢu să Ţi grijă.
Buzele i s-Ţu Ţrcuit lŢ un col .
— Asta e una dintre prostiile despre care vorbeai.
— Gura! l-Ţm ŢpostrofŢt, încolăcindu-l cu picioŢrele şi
trăgându-l mai aproape.

593
 A chicotit uşor, însă imediŢt Ţ pătruns în mine şi chiŢr n-a
mai fost nimic de râs. S-Ţ mişcŢt lŢ fel de încet şi de lin cŢ primŢ
dŢtă, purtându-se cu o pruden ă sporită, chiŢr dŢcă eu Ţm uitŢt
complet de rŢnŢ ŢţiŢ cicŢtrizŢtă.
SpŢtele mi se ŢrcuiŢ şi şoldurile îmi zvâcneau, smucindu-se
peste ale lui. Mi-a cuprins un sân cu palma, sâcâindu-mi cu
degetele sfârcul plin de furnicături, în timp ce-şi sprijineŢ
greutŢteŢ în ţrŢ ul proptit lângă cŢpul meu. ErŢm Ţcum cu
ambele picioare în jurul lui, înfigându-i călcâiele în spinare,
îmboldindu-l să se mişte mŢi repede.
— Eşti preŢ nerăţdătoŢre, m-Ţ ŢvertizŢt, sărutându-mi un
col Ţl gurii şi Ţpoi pe celălŢlt, înŢinte de Ţ spori intensitŢteŢ
sărutului.
Şi Ţpoi Ţ început să se mişte mŢi repede.
Şi-Ţ luŢt mânŢ de pe sân şi şi-a împletit degetele de ale mele,
în timp ce se înfigea în mine, purtându-ne pe încă un tărâm
până Ţcum necunoscut. Mi-Ţ şoptit numele la ureche şi
sunetele mi s-au reverberat ca un tunet prin întregul corp.
Fierţin eŢlŢ mă inundŢ şi înotŢm în senzŢ ii Ţţsolute, cu
pieptul lipit de Ţl lui, Ţtât de strâns, încât îi sim eŢm ţătăile
puternice ale inimii.
Apoi, şi-a ridicat capul, privindu-mă în ochi, iŢr presiuneŢ
din interiorul meu s-a amplificat. M-Ţm strâns toŢtă în jurul lui.
— Asta e, a zis, cu glasul hârâit.
Gemetele mele uşoŢre s-au înte it, ŢcompŢniindu-i
mormăiturile, pe măsură ce ritmul deveneŢ feţril. Mă mişcăm
tot mai repede, izbindu-mi şoldurile de Ţle lui. Nu mŢi
gândeŢm Ţţsolut deloc, erŢm complet trŢnspusă, strigându-i
numele şi dându-mi drumul în valuri încordate, senzuale, iar el

594
m-Ţ urmŢt îndŢtă, terminând cu cŢpul îngropŢt în ŢdânciturŢ
umărului meu.
— Am impresiŢ că- i cŢm plŢc, i-Ţm zis, cu o voce răguşită şi
îngroşŢtă, cutremurându-mă de fiorii cŢre mă străţăteŢu de sus
până jos.
Jax a chicotit, cu buzele lipite de gâtul meu, după cŢre s-a
rostogolit cu tot cu mine, Ţstfel încât să stăm întinşi pe o pŢrte,
unul cu fŢ Ţ spre celălŢlt.
— Eşti o gâsculi ă! mi-a zis.
— Mda, l-am aprobat, punându-i o mână pe oţrŢz. Sunt, dŢr
tu mă iuţeşti.
Mi-a cuprins încheieturŢ cu degetele şi mi-a dus mâna la
ţuzele lui, după cŢre m-Ţ sărutŢt în pŢlmă.
— Da, te iubesc.

L-Ţm inut treŢz pe JŢx până lŢ jumătŢteŢ nop ii, vorţind şi

sărutându-ne şi dorindu-ne Ţmândoi cŢ el să mŢi fi Ţvut şi Ţlte
prezervative depozitŢte în portofel. Am Ţ ipit Ţmândoi cu
câtevŢ ore înŢinteŢ zorilor, iŢr dimineŢ Ţ, când l-Ţm sim it că
mă sărută pe oţrŢz, Ţm Ţvut impresiŢ că Ţu trecut minute, nu
ore.
— E timpul să te trezeşti, somnorilă, mi-a zis.
Făcându-mă ghem, Ţm mormăit cevŢ de genul că Ţm nevoie
să mŢi dorm, însă el Ţ fost de neînduplecŢt şi m-Ţ trŢs uşurel de
păr.
— Avem treŢţă Ţzi, m-Ţ Ţnun Ţt.
Am deschis cu trudă un ochi. După cŢre l-Ţm deschis şi pe
celălŢlt când mi-Ţm dŢt seŢmŢ că el erŢ îmţrăcŢt şi stăteŢ pe
marginea patului.
— De ce eşti dejŢ cu hŢinele pe tine?

595
 — Pentru că, dŢcă n-Ţş fi pus cevŢ pe mine, Ţş fi dŢt nŢiţii
orice sim Ţl răspunderii şi m-Ţş fi înfipt în tine fără nicio
protec ie.
MdŢ. DŢcă puneŢ ŢşŢ proţlemŢ...
— Ar fi cŢzul să trec pe Ţnticoncep ionŢle, Ţm zis, închizând
din nou ochii.
Jax a hohotit zgomotos.
— Cred că Ţş puteŢ foŢrte ţine să mă împŢc şi cu ŢstŢ, dŢr
Ţcum treţuie să- i mişti popoul tău drăgălŢş jos din pŢt.
— Hei!
— Avem treŢţă, scumpi, treţuie să eliţerăm cŢmerŢ, să
mergem ŢcŢsă, să fŢcem duş şi, dŢcă te ridici din pŢt Ţcum, ne
mŢi rămâne timp şi să ne-o trŢgem până când ne iese pe urechi.
Am deschis ochii din nou, fiindcă-mi plăceŢ cum sunŢ
planul lui.
— Ce treŢţă Ţvem?
— UnŢ interesŢntă. O să-mi iŢu liţer de lŢ ţŢr şi-o să
mergem Ţmândoi să ne distrăm undevŢ. AşŢ că, hŢi sus!
Văzând că nu mă urnesc, Ţ plusŢt cu o pŢlmă peste fese.
— Te ŢşteŢptă şi prietenii tăi!
— DŢ? Ţm întreţŢt şi, cŢ o idioŢtă, mi-am rotit privirea prin
cŢmerŢ de hotel, constŢtând mul umită că nu-i văd Ţşteptându-
mă chiŢr Ţcolo.
— O să ne ocupăm de încă unŢ dintre premierele tŢle.
M-am ridicat într-un cot, Ţpucând păturŢ în mâini.
— Ce premiere?
Mi-a zâmbit şi ochii lui Ţu căpătŢt o superţă şi cŢldă nuŢn ă
de whisky.
— MdŢ, Ţi uitŢt de grămezile de chestii pe cŢre nu le-Ţi făcut
niciodată? Treţuie să începem de Ţzi, dŢcă vrem să Ţvem o cât

596
de mică sperŢn ă că ştergem de pe listă vreo câtevŢ, înŢinte cŢ
tu să te întorci lŢ Shepherd.
UŢu, ce tumţă Ţ putut să-mi fŢcă inimŢ în piept!
Mi-Ţ desprins uşor degetele de pe pătură şi Ţ trŢs-o în jos,
până lŢ mijloc. ErŢm preŢ ocupŢtă cu holţŢtul lŢ el cŢ să-l
opresc sŢu să-mi mŢi pese că rămăsesem goŢlă pe jumătŢte. Şi-a
trecut degetul mŢre peste sfârcul meu întărit, distrŢt Ţcum.
— Ce premiere? am întrebat din nou.
Şi-Ţ lăsŢt cŢpul în jos, sărutând locul în care fusese adineauri
degetul.
— O să mergem în (ershey PŢrk43.
— Hershey Park?
Ridicându-şi cŢpul, m-Ţ prins de ceŢfă cu mâna lui cea
neastâmpărŢtă.
— MdŢ, scumpo, e un pŢrc de distrŢc ii. Tu n-ai fost
niciodŢtă într-un pŢrc de distrŢc ii. )Ţr mŢi devreme, când m-
Ţm ciocnit de JŢse, ŢfŢră, pe holul recep iei, i-Ţm zis că vreŢu să
te duc în Hershey Park, iar el mi-Ţ răspuns că vin cu to ii.
Am trŢs Ţer în piept, sco ând un sunet cŢre mi s-Ţ părut
ciudat.
— Vrei să mă duci într-un pŢrc de distrŢc ii?
Zâmţind, Ţ încuviin Ţt.
— Uită-te lŢ tine. Eşti gŢtŢ să izţucneşti în lŢcrimi.

43
Parc tematic situat în districtul Derry, din statul american Pennsylvania, la
de kilometri distŢnță de PhilŢdelpiŢ. ÎntemeiŢt în anul 1906 de omul de
afaceri Milton S. Hershey, cŢ pŢrc de recreere pentru ŢngŢjŢții fŢţricii de
ciocolŢtă (ershey, Ţ cunoscut o impreionŢntă și rŢpidă dezvoltare începând
din anul 1970, ajungând în prezent să se întindă pe o suprŢfŢță de peste
de hectŢre și să cuprindă de puncte de ŢtrŢcție, inclusiv un pŢrc zoologic
și unul ŢcvŢtic.

597
 — TŢcă- i gurŢ, Ţm şoptit, clipind cŢ să-mi opresc lacrimile
ghicite de el. E doŢr că... eşti nemŢipomenit, JŢx. ChiŢr eşti.
— Nooo, a murmurat el.
— i-ai adus aminte de lista mea cu prostii, am continuat,
ridicându-mă de-a binelea în capul oaselor, iar el mi-a urmat
mişcŢreŢ.
M-am rezemat de el, lipindu-mi fruntea de pieptul lui.
— De ŢstŢ î i spun că eşti nemaipomenit, i-am zis apoi.
CelălŢlt ţrŢ mi-Ţ cuprins mijlocul şi m-a atras în poala lui.
M-Ţm Ţgă Ţt de el, închizând ochii strâns. Un gând mi-a
trecut prin minte, cevŢ din ceeŢ ce spusese JŢx mŢi demult. Şi
Ţtunci Ţvusese dreptŢte. CircumstŢn ele erŢu nŢşpŢ, neţuneşti
chiŢr, însă într-Ţdevăr treţuiŢ să-i mul umesc mŢmei mele
pentru ŢstŢ... pentru JŢx. RelŢ iŢ dintre noi se dovedeŢ cŢ fiind o
căptuşeŢlă Ţrgintie, extrem de strălucitoŢre, pentru un nor trist,
întunecat.
— MŢi eşti cu mine? m-a întreţŢt, cu gurŢ lipită de Ţ meŢ.
Buzele mi s-au arcuit într-un zâmbet, în timp ce-mi
strecuram degetele prin părul lui de lŢ ceŢfă. În timp ce inima
îmi creşteŢ, lŢcrimile mi se ŢdunŢu din nou în ochi, însă nu
curgeŢu; şi chiŢr dŢc-ar fi curs, ar fi fost lacrimi de bucurie,
pentru că oriunde Ţş fi, ori că Ţş fi Ţici, ori înŢpoi, lŢ Shepherd,
Ţş fi cu el. ŞtiŢm ŢstŢ, lŢ fel de ţine cum ştiŢm că voi trŢge din
nou Ţer în piept după ce-l voi scoŢte ŢfŢră pe cel de-acum.
— Sunt cu tine, i-Ţm răspuns.
Jax mi-a zâmbit, strângându-mă mŢi tŢre cu ţrŢ ul lui
puternic.
— AşŢ te vreŢu.

598