Sunteți pe pagina 1din 52

it rit r

r. I I

STUDIE ASSUPRA JUDAISMITLUI.

TREI OVREI:
JUPANULO ALLO LUI SHAKESPEARE, GOBSECK ALLO
LUI BALZAC, I JUPANULO BOISE ALIA' LUI ALEXANDRL

DE

B. PETRICEICU-HAJDEV,
Directorula Archive istorice a Rom'aniei", Presedintele sectionii
Sciinte lora morale si politico in Atheneula Românil.

Plagis alii homines quern alii mores..


(P6te alti omeni, dar nu alto moravuri)

Das Wahrscheitaliche zu fades, in oftmals


mehr toersh, als dos Wahre...
(A gist assemenarea adev&ului e ade-
sea mai de preig, de alit a ghat adevhrul4)
Leasing.

I
:111.111191r LW E IV° ti /WAVE ClU AIL W :71

BUCURESCI
TIPOGRAFIA STEPAN RA SSIDESCU.
Nr. 2. strada gormand. Nr. 2.
A
H 1 8 6 5.

www.dacoromanica.ro
Ir
STUDIE ASSUPRA JUDAISMITLITI.

TREI OATREI:
j UP1NULt SHYLOCK ALLt LUI SHAKESPEARE, DOMNULt GOBSECK ALLO
LUI BALZAC, I JUPANULt MOISE ALLt LUI ALEICANDRI.

B. PETRICNICII-HAJDEtr,
Directoruld Archivel istorice a Rominiei", Presedintele sectluniT
SciintelorU morale si politice in Atheneuld Romfind.

Magis alii Amines gum alii mores,.


(POW alti óraeni, dar nn alte moravuti)
Tacitii.
Das Wahrseheinliehe Zn finder', is ofunals
inehr worth, als das Wahre...
(A asi assemenarea adevgrului e ade-
sea mai de pretri, de eitS a Osi adevdrulit)
bessing.

inmirmiumin aAsiturrxciur..n.wetuX.

BUCURESC1
Ter.POGRAPIA STEFAN RASSIDESCU.
Nr. t. etrada germand. N r. 2.
1 8 6 5.

www.dacoromanica.ro
Dreptuhl reproduetitmii i alhi traductiunii
e reservatii.

www.dacoromanica.ro
Istoria este ua oglinda: citind'o, noi privimfi mi§-
carile, formele, colorituth umanitatii.
Dar némulti omenesd nu e numai ceia ce se
vede : ca i individuth, cliii ascunde, sub nut vê1la
esteriorti, u essistenta ce nu totti-d'a-una se mani-
festa in affara prin fenomene perceptibile.
Acésg natura intima, istoria nu o arréta: sim-
pUt oglinda, ea constag numai factulti , numai a-
spectulii, numai suprafata!
Cate- ua-data istoriculti se incérca a pétrunde mai
in fondu ; dar si1ine1e sélle celle mai sublime
nulfl ducg departe , gra ca sa éssa din sfera
sciinteI: tad ce 'Ate cliii intrevedé mai adâncti, se
ass6m6na cu men jocti de sange i acelle nuante
de nerve, ce le reproduce si oglinda pe unele fi-
gure atatti de ginga§e, incatti se parti transparente.
Inse Anima umana se desfetéza mai cu séma in

www.dacoromanica.ro
4 --
perspectiva necunnoscutului, carele singuril e puru-
rea noii ; neputéndii dara" a se multumi cn positi-
vismulh istoriei, ea iii dede unit appendice, basatii
nu pe certitudine, ci pe probabilitate, i aster- fella
ivaripath cu piivitegiulü nu numai de a alluneca
pe scOrta unowitatii, ci de a strdbatte 0116 la co-
titurele-I celle mai rnisterióse: acesth appendice e
roinantulti si Earn= !
CAudii Dumas v'e narrézh, despre regele englesh
Carolfi I, d-vóstrà nu putep cere, ca romancierulii sä
probeze prin documente, cum ca nefericitulh prin-
cipe fa'at i spuse tote eke i se attribue; dar a-
veti cuvêntil de a cerceta, déca ellii putea sa," le fi
Mutat i sä le fi spush, déca acelle fapte i acelle
spuse correspundii cu caracterulh lui Carolh I, cléca
elle sunt probabile !
Cdndii Schiller pune pe scenh, pe terribilulfi Wal-
lenstein, d-vóstrh sciti pré-bine, ci i11ustruh dra-
mature' nu avea in dispositiuneI nesce note ste-
nografice despre totü ce ar fi vorbitii eroulti res-
bellului de trei-cled de anni: dialogulti este imagi-
narti, dar correspunde Cu spiritulh lul Wallenstein,
pi acésta adjunge !
Asa dérh, romantulii i dramma nu admittii de-
ath aceia ce-I in armonih, cu caracterult, cu spi-
ritulii, cu intregula subiectuluT, gra a auta déca
detalliele avura ski na avurii. loch ; pe Cana istoria
nu inregistrézh, de dth aceia ce avu loch, chiarh
décä din intémplare nu e in arrnonil cu caracterulii,
cu spiritulti, cu intreguld subiectula

www.dacoromanica.ro
5

may pe scurt5, istoria este realitate; romantuld


§i dramma sunt conform realitAtii.
Se gIsescii, firesce, romancieri §i drammaturgi
rei, precum se gIssescii, neapOratti, §i istorici rel ;
noi inse, facêndri acésti, mica introductiune, avema
in vedere pe Shakespeare, pa Balzac, pe Alexandri...

www.dacoromanica.ro
1.

Din tote piesele lui Shakespeare, numai inteuna


singurh' e caracterisata judaismult.
Una. Ovreiu jOca roilula principalii, de§i dramma
este mistificata sub numele unui persona& de tota
secundarti : insusi autorult avu capriciult de a o
numi Negutitorulii venetianii," dar teatrula englesa
se credu apoi in dreptli de a da piesei una titlu mai
potrivita cu cupprinsula el, represintand'o pe scenä
sub numele de Judan0 .
Cine 6re nu va fi curiosii de a cunnOsce mai
de aprOpe pe jupanula WI Shakespeare ?

II

Antonio, unulti din eel* mai avuti commercial*


venetiani i, totil de la data, una miracola de o-
nestitate si de filantropia, e arnica intirnti cu Bas-
sanio, carele Ii cheltuise patrimoniula i ara voi
acurn a-§1 drege budgetula prin castitoria cu unica
mostenitOria, a unui millionnart.

www.dacoromanica.ro
7

Pentru a adjunge la acesta scopt, lul Bassanio


Ii trebue banT, pe &Ail tOt starea Jul Antonio
este riscata inteunti commercia fOrte intinsti; iar
de ua. cam data, in lipsa de moneta, cum Ore sa
adjute ellti la nevoia amicala ?
Citii urmatória scena, in care Shakespeare face
pe eel duoi prieteni sa allerge la Ovreinla numitt
Shylock.

Shylock.1)
Trei mid de galbeni? bine.
Bassanio.
Dar, jupane ; pe trei lune.
Shilock.
Pe trei lune ? bine.
Bassanio.
Pentru carl, precum IcY spuseia, va garanta
Antonio.
Shilock.
Antonio va fi garantti? bine.
Bassanio. J PM
M6 potI servi? vrei a m6 indatora ? afla-voig
respunsulti d-tale ? ii tJ fit
,Shilock.
TreI mile de galbenf pe treT lune §i Antonio
garantti?

1) Traductiunea nOstri e fleutä dupre textuld englesti.

www.dacoromanica.ro
8

Bassanio.
Respunsult d-tale la acésta ?
Shilock.
Antonio e omd de ispravd.
.Bassanio.
Auclit'aT vre-uti banuiala ?
Shilock.
Ba nu, nu, nu, nu. Candif 41 spuit, cä ellü e
cant de'ispravit, trebue sá IntelegT cä ellti este des-
ntulil de sigurd. Totu§T, miclu-l6cele sélle nu sunt
positive. Ellu are ua corabil trimisd la Tripoli,
ue altd la India ; maT afltii in piatit, ea maT are
nit a treia in Messico, tia a patra in Anglia; §i
n alte intreprinderT maT are ici-colea in streinata-
te; inse corabiele nu sunt decatil scandure, corabie-
riT ---OmenT;.apoI sunt gusgani de uscatt I gusgani de
napd,, talharT de apii §i talharT de uscatt, me
npricepT : piratT ; maT sunt i pericole marine, yen-
;,turT §i stance. Dar inditidult, cu tote acestea,
e destulld de sigurfi. TreT miTe de galbeni.... mi
se pare, c a puté priimi garantia sea.
Bassanio.
FiT incredintatd, cd potT.
Shylock.
OTu sa me incredintezil ca potd, §i pentru ca
nsd me pott incredinta, me voit gandi. PutO-voiti
vorbi cu Antonio ?
Bassanio.
Me rogg, déca poftesci a prancli cu noT ?

www.dacoromanica.ro
9

Shy lock.
Cum nu! sti mirosil a pored ! sl mgnâncd inteug
locuintd, in care proroculd vostru Nazareténuld
introduse prin fermece pe dracd ! Oig sä cumperd
cu voi, oid sit vincld cu voi, oid BA vorbesct cu
voi, oid sg, me plimbd cu voi, i altele de acestd
felig ; dar n'oid sit manâncil cu voi, nici sl bead
cu voi, nici sit me inching cu vol. Ce not in
piath ? Pare-cg, cine-va vine inc6ce ?
Bassanio.
Acesta e domnuld Antonio.
Shylock (in sine)
Uite ! curatil ca und vamesti mascatii! Ed tila
urescd, cad elld e cresting; dar i mai multii pen-
tru c6, in mArsava-1 prostig, end da bani imprumutd
degiaba, i ne face pe noT sit pttgubirnd prin sc6-
derea usurei in Venetia! Déca vre-ug-datd Past'
puté pune la lama, mi-ash descarca deplinit vechth
aversiune. Ellfi uresce samtuld nostru popord, §i
chiard in acelle locuri, unde se aduna mai multi
negutitori, ellti 10 butte jocti de mine, de specula-
tiunile melle, de bine-castigata'mi economia,, ce elld
,o numesce caméta. Blastematg fie némulti meli, (WA
II void uita lui acesta!
Bassanio.
Unde te gandesci, Shylock?
Shylock.
1146 ghdiamil la fondurile melle actuale 0, intru
natal imi adducii bre-cuing a-minte, nu sum in stare

www.dacoromanica.ro
10

de a inchipui indatd summa totald de trei mile de


galbeni. Dar ce-t,i péssd! Tuba hi, unti Ebred bogatd
din némuld meti, imi va adjuta. Numai sd" nu ne pri-
pimii. Pe cdte lune poftesci? (Ceitre Antonio) Salutare,
bunuld meg dornnii; tocmai domnia ta esti omuld
de care vorbimil.
Antonio.
Shy lock! de §i cii unuld, luândti séti dândii im-
pruinutii, nu Teat §i nici nu dad doMnchi; totu§i
uevoia amicului med fiindti grabnicd, me void abbat-
te de la obiceiu. (Mire Bassanio) Scie end ore
atfl iti trebuesce?
Shilock.
Da, da; trei mile de galbeni.
Antonio.
73
Si pe trei lune.
Shilock.
Uitasemd c. pe trei lune; a§a mi-o spui d-ta? Apoi
bine. garantézd §i lassd-rne sä v6dii dar ascultd,
Dpare-mi-se c'ai çlisü, ch' nu Teal §i nu dal imprumutd
cu folosd ?
Antonio.
N'o facti nici ud data.
.Shilock.
D Chad Tacobti ducea la pd§inne oiele unchiului
D set Laband... Acestd Iacobti, a§a tocmi in favóre-I
in0116pta sea mumä fu ailti treilea mo§tenitord
),dup6, Abraharnd; da, eliti fa alili treilea
Antonio.
.Ce are a face ? lua dobândd ?

www.dacoromanica.ro
11

Shilock.
Nu, dna nu lua dobtinda ; nu tocmal dobânda,
precum licI d-ta. Baga in sOma ce fa' cu Iacobti.
Avênda invoiala cu Labana, ca toti mleii, cap' se
D volt nasce tarcati §i vargati, sa, i se cuvine lul drepta

,salaria, pe la finitula tomnei, candti oiele dupa obiceit,


Dallerganda la carlani, se opera actula generatiunil
intre 1a,n6se1e parechie, §iretula pastora Iacob despoia
Dpe jumetate de scOrta nesce bete Or in momentulti
Dcanda se implinia factula naturd, le arruncA de'
naintea neru§inatelorti oite, carl, zimislinda atuncl,
. aa nascuta apol la timpa mielIuei pestritY, adeca,
proprietatea lui Iacoba, AcOsta era mill felia de
D ca§tigt, §i elli fu bine-cuvintatu, §i. ca§tigula este
ua bine-cuvintare numai sa nu fie furata.
Antonio.
Iacoba, jupane, servia pentru una salaria azar-
, dosa, unt lucru ce nu-1' sta in puterea luY de a
face O., se intémple, ci numai in Blau Cerului
de a decide §i de a implini. Acestii texta este ela 6-
re pentru a justifica usura ? Aurula §i argintulti
d-talle sa, fie ore oie §i cArlani?
Shylock.
Nu scia cum sa-ti spuia. Eii le faca a nasce cu
acel'a0 rapeclicIune. Intellege-me bine, domnule.
, A iitonio.
Observa, Bassanio, c dracula pOte cita Scrip-
, tura cAnda ii vine la socotéla. Una suffleta rea,
aperându-se cu ug, marturia sacra, este assemenea u-
nul scelerata cu zimbetti pe obraji, assemenea unuT

www.dacoromanica.ro
12

mkt putredg la simbure. 0, ce frumost esteriorti


are minciuna !
,,Shylock.
TreI mile de galben1 este IA bunk mare sum-
mt. Trei lune din duo-spre-dece : apoI lassa-mö
a socoti folosult

IV.

SI trecemt la ut all& scent.


Una gentilomd venetiant, Lorenzo, flirt pe filca
liii Shylock, Jessica.
Tau atunci .ruina amenintA pe Antonio, neim-
pAcatulti inamict alit JudanuluI.
Aceste duo titine deschidt ha Shakespeare usa
muI dialog], sublimd in genere prin contrastuld
emotiunilort, i prin care, in speciA, se complec-
t6;1 caracteristica judaismulut
Astt data conversatiunea e ovreésch purl: ye-
(kV pe juptinult Shylock revèrsAndu-s1 durerile §i
bucuriele in Anima jupAnuluI Tubalt.

V.

Shylock.
HEY, Tubalt ? ce not dela Genova ? gtsit'aT pe fit-
n ea mea ?

www.dacoromanica.ro
13

Tuba hi.
TrecuT adesea-orl prin locurl, unde arnd auclitil
de ea, dar n'o putuid gasi.
Shylock.
Apoi cum , cum, cum, cum ! se duse und dia-
manta, platitd duo mile de galbenT la Francfort !
Niel ua, data natiunea nóstra nu fu blastematä ca
acuma! nicI IA data ed n'o p4iT ca astacII ! Celle duo
mile de galbenI §i alte prqióse, prepse giuvaere!
A§11 vré sa-mI ve'cld fiica mOrta la piciórele melle,
dar cu sculle la urechle ! De ard fi ea ingropata
nla piclórele melle, dar cu galbeni in grópa, ! Ne-
midi nu aflu de el, o Mime, i mai este i chel-
DtuTala cercetärilorti ! Dec! paguba peste paguba, !
,,talharuld 11 rapesce atata i tad atAta pentru a
descoperi pe Who'd ! i nicI ud indestullare, nicI
ua resbunare ! §i nu se intémpla nici nä nenorocire
care sa nu cacla pe umeril meT, nici u oftare
de catd in peptuld med, nici nä lacrima de CAW
versata de mine !
Tubalii.
,Ba alcI (5menI ad nenorociri §i el. Antonio, pre-
cum mi se spuse in Genova...
Shylock.
Ce ? ce ? ce ? nenorocire? nenorocire ?
Tubalii.
Perdu ua, corabia, ce-I venia de la Tripoli.
Shylock.
Multumescd lui Dumneclet, multumesca lul Dum-
neclein adeve'ratd sa fie? adevëratti sa. fie ?

www.dacoromanica.ro
14

Tuba hi.
Vorbit cu cati-va coräbieri, sctipati din naufragiti
Shy lock.
ItY multumescti, bunulti meti Tubalti ! buna veste!
bung veste ! ha, ha! unde? in Genova?
Tubalti.
Elea d-tale cheltui in Genova, precum mi s'a
spusti inteu'a sera, optii-cleci de galbeni.
Shylock.
Imi bagi unti cutitti in anima! Nu-mi voiti mal
,revedé aurulti met ! Optti-dect de galbeni numai
,la unti popasti ! optti-deci de galbeni !
Tubalii.
In tovdrg§ia mea venirg la Venetia ua sémk" de
creditort de ai hit Antonio, caril jura c'a", nu-1 mat
Dremane altd caile deck(' bancruta.
Shylock.
Acésta m incântb,"! 11111 voitt ckni, illti voiti
D mu n ci . . . acésta me incánfa!

Tubalii.
D Unulti din ei imt arretâ unti ânella ce-lti are
D dela fiTca d-talle pentru ug, mAimutd.
Shylock.
Afurisit6! tu me torturi, Tubalil ! Acésta e
turcoasulfi mei1; illti avut dela Lila, fiindii inca ba-
étti; nu l'a§ti fi (lath pentru ua", phdure de matmute!
Tubahl.
Dar Antonio e perdutil de sigurti.
Shylock.
0 da! acésta e adeveratti, acésta e pré-adeveratil.

www.dacoromanica.ro
15

Du-te, Tuba lii: cauta pe commissart; previne-la cu


duo septemane inainte. Daca Antonio va cada, ii
Dvoia lu a Anima: cIci lipsinda ellil din Venetia, iml
D void puté specula cum imT place mie. Du-te, du-te,
Tubala; si vino a ma gasi la synagoga' nóstr.
Du- te, bunula met' Tubala. La synagoga nóstra,
Tubalt..."
VI.

Lassa pe altii sa admire finetele cellora duo sce-


ne reproduse maT sust: elle sunt pe de ua parte
pré-numeróse, Tar pe de alta parte, ca cestiunl de
gusta, ne-ara attrage pe campulti allunecosa si ne-
finitti alla disputa
Ne vomii margini dérd a resuma din capula d'o-
pera, alla lui Shakespeare numai elementula cella
mai positiva Ina simplu inventaria de trasaturele
celle maT pipaite alle caracterulni ovreesca.
Shylock urresce pe crestini ;
Shylock urresce si mai multa orT-ce sentimenta
de umanitate ;
Shylock IY legitimaza perversitatea prin desna-
turarea intellesuluT SanteT Scripture ;
Shylock se spélla apoi de tote, merganda la Sy-
nagog !

VII.

Shakespeare, chTarti sa nu fi fosta de tutu ne-

www.dacoromanica.ro
16

culta, precum Oka unii; chiart sa fi avutd nä spe-


cid de instructiune, ca§tigata, prin lectura, precum
Iicii alp; totil inca e sigura, ca ella nu era sa-
vanth, §i e §i mai sigurt, ca nu citise Talmudula,
cartea cea sacra a judaismului moderna, in care se
desta§ura, tóta. viéta morala, intellectuala §i fisica
a Ovreilorii, §i carea nu era tradusa atunci nici in-
tea, limba europea.
El bine ! Shylock e pare-ca fotografita prin und
apparatt, in care nu lumina , ci Talmudula servia
a intipari imaginea.
Shylock irresce pe crestini... Tahnudult clice :
§érpelui cellui mai blandd scOte-f crierii din capu
§i uccide pe crestiuuld cella mai buna." ')
Shylock urresce §i mai multa ori-ce sentimentd
de umanitate. Talmuduid clice : tóte sunt permise
.

pentru a mic§ura puterea inamicilorii vostri.`")


Shylock isi legitiméza perversitatea prin desna-
turarea 114e1lesu1ui Sante! Scripture... Talmudula
ingodue a commenta Biblia asta-feliu, incatii fie-
care littera sa devina una munte.')
Shylock se spéllä apoi de tote mergendd la sy-
nagoga... Tahnudulii incredin Oza, ca a merge din syna-

1) Rabbi Shelomo, eitatti in Infrunktrea Jidovilori datii, 1803, in


4); p. 10.
2) Vetp textualii in Mae-Caul; Les sentiers &Israel (Paris-Metz
1844, in 8) ; p. 40-41.
3) Buxtorr; Tiberias sive comrnentarins masorethicus triplex (Ba-
sileae, 1665, in 4) ; introd.. p. II.

www.dacoromanica.ro
17

gog& in synagog& este a 00 din virtute in vir-


tute.1)
Precum vedeti, Shakespeare 1§1 cunnósce materia
ea until adeveratil rabbinii, imbetranitil In studiulti
§i in predica doctrinei talmudice.

V1II.

Mirarea nóstrA va eresce §i mai multti, décá vomti


observa personalitatea fiicei lui Shy lock, nail/ §i
blAndä eopillä, care iubesce pe unti crestinii, §i fu-
ge eu eliti, p6räsinclii casa paterat .
Lorenzo §i Jessica, clice Guizot, ne dal"'
tabloulti ginga§ei limbutie intre duoi juni insurá-
tei, atAtti de fericiti, IncAtti ei i§i revérs6 multu-
mirea assupra lucrurilorti cellorti mai sträine §i se
7)
buena de gandurile §i de actiunile celle mai in-
differente, ca §i cAndti acelle lucruri, acelle g&n-
duri, acelle actiuni, ar fi facêndif ug parte intim&
ydin essistenta fort cea plinA cu prisosti de fericire.)
Lectorulti se va intreba, neaperatil: fiTa unui pl-
rinte atätt de antipaticti , cum póte fi atatt de
dulce, atatif de iubitória, atatfi de devotata ? _
Citii Talmudubl: eliti v6 va esplica enorma dif-
ferent& intre unt Judan& §i u Ovreica.

1) Rabbi Mosis Gerundensis ; apud Binitorf; Synagoga juda-


ica (13asileae, 1712, in 8); p. 231..
2) Shakspeare et son temps (nouv. ed.; Paris, 1858, in 8); p. 409.
2

www.dacoromanica.ro
18

Rabbinii ad poruncitt, clice legislatiunea juda-


Did rabbinii at poruncitd, ca fiia-ta sd, nu in-
,Ivete celle cupprinse in acéstd carte , Talmuduld
fiindd acutd numai pentru bdrbatP") .
A§a cl6rd, Ovreica nu e corrupt, ca Judanuld,
prin studiuld unei religiuni anti-sociale §i anti-cre-
stine.
Ea este femeil ca t6te femeiele, pe candil Ovre-
Tuld nu voesce elld-insu§i a fi omd ca top Omenii.
Shakespeare o sirnti fall a fi cititt Taimuduld; gi
simtuld sed paru atalti de justd lui Walter Scott,
incâttl acesta, iara§i fdrd, a fi cititd Talmuduld,
scrise faimosuld sed roma* Ivanhoe, in care de-
pinge §i elill pe Judanuld tath respingOtord ca Shy-
lock, i pe Ovreica fii attractivd ea Iessica!

Ix.

Commentatorii nu avurli pöne acum idea de a fa-


ce ud, assemenea confrontatiune intre Shylock §i le-
gislatiuuea judaicd ; dé i nemicti nu p6te proba mai
bine tótd, marimea geniului §ecspiriand.'
Und adeveratd poetd este unit fetid de proorocd.
Stramo§ii no§tri Romanil nu degiaba numiad va-
tes pe profeti i pe cantdreti, identificândd astd-
fella tripeduld §1 lira.
La Greci, Febd era totd-d ud-data cled alit ora-
coleloril §i cleuld poesiei.
I) Apud Mac-Caul; op. laud.; p. 21.

www.dacoromanica.ro
19

SA nu ve' inchipuiti insë, cA facultatea divinató-


ria aril fi Uncle-nth"' numai la descoperirea viitorului.
A citi in trecutti si in presentti prin puterea ti-
nei colossale imaginatiuni care basandu-se pe pu-
,
tine fragmente, reconstituA de ill data und intregti
grandiosti ; este cea mai sublimA, sfortA, in care reu-
sesce abia unulil din ua sua de poeti !
Sciinta inregistrézA numai ceia ce scie ; poesia
ghicesce chiarti ceia ce nu scie ; §i se póte intem-
pla ca sciinta sa vinA multi mai in urrnA pentru
a constata prin fapte ceia ce poesia descoperise de-
ja prin inspiratiune.
Dar din top poetii cellti mai proorocti, Ara in-
duoélA, este gigantulti Shakespeare, carek sciea mai
putimi de citti top si, prin urmare, mai multd de
citti toff avea nevoid de a ghici la totti passulti.
Sciinta psycologica nu-sT esplici nici chiarti as-
tacli Anima urnana cu atAta petrundere, cu cAtA o
approfundase Shakespeare : Kant si Hegel sunt pi-
tici in allAturare.
Niebuhr si Mommsen, in sfera istoriei, n'ati fostu
in stare de a zugravi miscarile revolutionnare alle
Home antice cu acea orribilA veritate de carac-
tent, cu care le schitase Shakespeare in Coriolant
si in Julia Cesarti.
Asa dent , pentru a cunnOsce pe Judanti , unui
Shakespeare nu-i trebuia Talmudulti !

www.dacoromanica.ro
X.

Shakespeare va fi cunoscutti veua chtl-va Judani,


retacip in Anglia §i cari ii volt fi servitti pentru
a verifica ideia, ce-§i formase despre ac6sta natiu-
ne; dar retacesce forte multti cine crede, cum ca,
Shylock ara fi portretula until Ovreiti englesesca; cu
anti" mai vertosfl c Ovreii emit atunci si pré-pu-
tini §i fara, nici u influenta in Anglia.
Scena drammei se petrece in Venetia; §i Sha-
kespeare va fi cititti, pOte, despre caracterulti Ju-
danilorti venetiani in Istoria Italia de Thomas, pa-
blicata cu multa mai 'nainte in limba poetului, dar
retacesce fOrte multti cine crede, cum eh' Shylock ara
fi portretula uniT Ovreiti italiinü, cu gait mai ver-
tosii ca, din tOte personnagiele piesei, numai eliti
singurti pOrta una nume britannica.
Irenetiana prin resedinta, Englesil prin porecla,
mai adaugeti ca insu§i Shylock povestesce inteunti
passagiti despre callatoriele selle in Germania : asa
déra, intentiunea lui Shakespeare era de a personi-
fica nu p e unit Judanti localil din veua parte a in-
miT, ci pe Judanula universala, microcosma anti né-
mului judaicti, prisma ovreismului cosmopolita.

XI.

Shylock este la formula generala, applicabila Ca-


tre toti Ovreii in particularti, precum ad-a este ap-

www.dacoromanica.ro
21

plicabilii catre ori-ce additiune aritmeticd : 1 +1,


2+2, 3+3...
Judanuld englest, Judanulti Rolland, Judanulti
germand, Judanulti din Egyptti seti din Pensylvania,
stint feliurite espressiuni ciffrice, correspuncletórie
cu una i aceiasi valóre algebricd numitd Shylock".
Scimti, c natura nu e essactd ca matematica
cea purd, ; unt m'arri nu 'Ate fi tocmai egalti cu
unti altti mdrti, nä frunc1d cu altd fruncld, identita-
tea absolutd fiindd possibild numai in abstractiune ;
dar déca, deosebire essista in realitate pOnë i in-
tre obiectele celle mai assemenate, acea deosebire
nu e fondamentald, ci numal accidentald, nu e in
essentd, ci numal in gradti.
In mecanica rationala t6te conclusiunile sunt
punctualmente fixe ; in mecanica practicd, din con-
tra, occurge totti-d'a-una mid obstacola mai micii
WI mai mare, care modified mai multti seri mai
putinti precisiunea primitivd ; intre nä
masind pusd, in lucrare i aceiasi masind proiectata,
pe härtid, nu póte a nu fi unt paiu de differintd.
Shylock este in privinta tutulorti cellora-l'alti
Judani, ca unti mart abstractii séti ud fruncld ab-
stractd in privinta tutulord cellorti-l'alte mere séd
fruncle concrete ; calla masind coneeputd in teorid
in priivinta tutulorti celorti-l'alte masine ana16ge
applicate in practied : Shylock este typuld Juda-
niiord !

www.dacoromanica.ro
22

XII.

Una remanded' modernti, rivallti anti lui Sha-


kespeare prin fineta §i puterea spiritului de obser-
vatiune, crea ua alta figura judaica, nu maT putinti
adeve'rata ca faimOsa creqiune a drammaturgului
englesti.

XIII.

MaI ant& de t6te, priiviti cum Balzac, cu Una


penelld ce scape'ra scinteie de viéta, depinge por-
tretulti eroului sOti :
Gobseck avea nil feta' vesteda si sarbeda , se-
menanda cu Uti placa de arginta ua data aurita,
dar care Ii perdu poleiala.
,,Përultl WI era linsa, peptenata cu ingrijire si
, de culOrea spuclei.
Traseturele obrazului, nemiscate ca alle lul Tal-
leyrand, se pareati turnate din bronzt.
Ochii sei, mici i galbeni ca la unti dihora, e-
rati 1ipsii aprOpe cu totula de gene §i se temdit
de lumina, de care ii appera insé cozorocula u-
Bei vechie caschette.
N a s ulti era ascutita §i atAta de subtire in vêrfii,
incata l'ai fi assemenata cu Uti sula.
Buzele erati trase ca pe icOnele alchimistilora,
facute deRembrandt sOii de Metzu.
Ella vorbia incetti, cu una tona dulce , i nu
n se supera nici uti data.

www.dacoromanica.ro
-- 23
Vêrsta4 era problematid: nu se putea ghici ,
décl imbelrani inainte de timpA séti déca se con-
serva tenertt pentru annil sel...
Actiunile sélle , dela óra sculläril din patti si
Ode' la accessele de tusse ce-ll attacati serele,
erati suppuse la regularitatea unui orologiti.
E unt fent' de gandacti , pe care déca-Iti at-
tingl, cliii stit si se face mortii ; totti asa Gob-
seek se opria in miciti-loculti conversatiunil i ta-
,cea pi5n6 ce trecea pe podu uii trIsura, pentru a
nu fi silitti de all ridica vócea peste misurti....,

XIV.

Unulti din eel mai renumitl millionari din Paris,


acesta automat(' avea aerulti until muritorti de fórne.
Inteul cli, la intrarea mansardeI selle, ii dclu din
pozunarti uit monetl de aunt.
nit' vecinll o riche& de pe scan i vru sit 1-0
inapoésd.
Acésta nu e alit meti ! respunse Gobseck cu
unit gestti de mirare; ce are a lace aurulti cu mine1!
se fiti bogatt, asI traI Ore cum traescii ?

XV.

Ellil avea unit avocatti vechiti amid, carele veni


inteug, cii sit ail dela ellti uti summa de bani.

www.dacoromanica.ro
24

SI vedemii, sit vedemii; clise Gobseck ; dar scii


cit eli tragii din capitalurile melle cate cind-cleci
la suta, une-ori uit suta, duo-sute, cinci-sute la
suta....
Aci se gandi.
.Inse pentru d-ta me voiti mulumi cu duo-
D spre-cleci §i jumetate la suta pe tirnpii de....
Aci iara se gandi.
Ei bine, bine; peutru d-ta me voiu mult.umi
numai cu trei-spre- cleci la suta pe aunt!"

XVI.

Cate na data na umbra de umanitate plutesce


d'assupra acestei Wine cristallisate; dar acea mn-
bra e nu numai ua umbra, ci Inca IA umbra sla-
ba, efemera, ce despare mai 'nainte de a puté fi
observata.
Ascultati nit narratiune, ce o face insu§1 Gob-
seek in urma unei visite pecuniarie
Ea era ua féta, pe care nenorocirea o sili a
tad prin munca, §i care se va fi nascutü in yea, mo-
,,destit famillia de arenda§1, caci observai pe fata- I
,o5re-cari semne ro§covane, ce deosebescii, in genere,
pe ómenii nascuti la térra.
Traseturele sélle respiral unü aeril d.e virtute.
Mi se 'Area, ca me aflu inteua atmosfera de
sinceritate §1 de candóre, ce-mi dilata pliimônii.
Saraca §i nevinovata! ea credea: d'assupra pa.

www.dacoromanica.ro
25

tu§orulul sea de lemna boita, vçuY ua cruce...


Me" sirup mi§catil.
Eramil gata a-i offeri imprumuta ua summa de
banI cu duo-spre-clece, numai cu duo-spre- cleci la
sutrt, pentru ca sa 1)60, lueepe astd-feliu veua ne-
gustoria.
Dar...."
Dar acea umbra de umanitate abia alluneca pe
cója 'anima camelarului, §i eIlü e§i din camart4a
bietel fete, fail sa-T adjute macara... macara cu
duo-spre-cleci la sun !

XVII.

Cu tote acestea, Gobseck e onesta.


Ella este onestil, intru dal onestitatea e corn-
patibila cu ipocrisia, cu misantropia, cu avar4ia,
cu egoismii!
Ella e onestri negucitoresce": pentru a nu per-
de creditii" !

XVIII.

Ne yeti intreba acurn, déca Gobseck e Judang?


Ella este Judand nurnaI pe jurnaate.
Muma-sea, clice Balzac fu OvreIca, tan-
sea fu 011andesa ; iar religiunea-I nu era nicI
veatolica, mci rnahometana, nici brahrnana, nici hi-

www.dacoromanica.ro
26

,terianä, dar judaica mai de graba, póte, decatd


ori-care alta."

XIX.

intentiunea celebrului romancierü fran-


cesti este de a caracterisa pe serni-Ovreiulti, pre-
cum Shakespegie caracterisase pe Ovreiulti intrega.
Shy lock traesce in Venetia, 'Arta una nu-
me engleA i callatorise ua data prin Germania ;
totti asa Gobseck traesce in Paris, Ora unti nu-
me ollandesti i calatorise in cursulti vietei selle pi-
ne la estremitatile Asiei i alle America
Prin acésta ubicuitate, Shakespeare si Balzac
voiati de o potriva s ne fad, a intellege, cum ea
eroii lora nu sunt iridividua1it4i, ci collectivitati :
Shylock represinta pe top' Judanii, Gobseck pe top
semi-Judanii din tOte ph'rtile lumiL

XX.

E vederatti, ca. Balzac medita, assupra lui Sha-


kespeare; dar sa ne grabimti a restringe in justele
selle margini sensulti cuv'entului meditatiune.
Alexandru cella Mare medita assupra lui Achille,
Cesarti assupra lui Alexandru cella Mare, Napoleonii
assupra lul Cesarti dar ressOrtele i campurile
activitatii acestorti patru eroi nu sunt unele si a-
cellea-§I.

www.dacoromanica.ro
27

Dela viéta practica trecendti in cabinetult, unde


invetatult cantaresce in idea legile universului,
ne intimpina acel1a-§1 tenement.
Vico meditéza assupra lui Platond set Schelling
assupra lui Giordano Bruno ; dar meditatiunile fie-
caruia differesct de sorgintele ce le da nascere :
unda e aceia§i, dar scesi din primitivult set re-
servatorit, ea '§i forméza alto albie.
Omenii marl, fie in actiune, fie in cugetare, at
insu§irea de a de§tepta mai currendt set mai tar-
clid, pe ali emeni marl, caril studiandt monumen-
tele illkistrilorti predecessori, esclama de nä data
prin forta unei revelatiuni spontanee : anch'io son
pittore", si a sum pictorti! precum striga Correg-
gio priivindti unti tablet allti lui Rafaele !
Acesta e sensult, in care Balzac medita% assupra
WI Shakespeare.

XXI.

Shylock i Gobseck ! inseci aceste numi, atatt


de indifferente la prima vedere, nu sunt unti jocti
allti azardului : analysa lora, neincercata One acu-
ma, ne va desvalli fina nuanta, ce deosebesce ideia
lui Shakespeare de ideia lui Balzac.
Unt semi-Judant nu se pike numi Shylock, pre-
cum nici una Judanti intregti nu se 'Ate numi
Gobseck; aceste duo cuvinte sunt atatd de proprie,
incatt de 'ndata ce yeti: interverti ordinea, numite
nu vont mai correspunde cu caracterulti obiectelord.

www.dacoromanica.ro
28

Shy-lock insemnOzd, englesesce latd ascuns0,


pedecd misteriOsd", perfidid occultd".
Etymologia cuvintului Gobseck" e mai grea, din
causa finalului ollandesfi, aninatti la coda unui ter-
ming francesd tecnicti putind cunnoscutd; dar insu§1
Balzac se silesce a miqura acéstd, difficultate, cli-
ChM inteund led, ed. purtarea eroului sdd se po-
trivia cu numele lui.
Gober este in limba francesa und vechiu cuvintd
de falconnerid, carele specified vénatuld §oimului du-
pa ud, pdferniche.
A§a dent, Shylock, adect und Judand deplind, hui-
duitil §i banuitii de Ott lumea, se assémOnt cu ud,
cursd, ce cauta a te surprinde : elld se teme a e§i
la luptd, pe und campti deschisd ; pe cAndti Gobseck,
din contra, fiindd numai pe jumetate Judand §i a-
véndd astii-felid facultatea de a face in lume para-
dd numai cu partea cea neovreéscd a fiintei selle,
aperatu de huiduire §1 de bAnuele, este ut passere
rapace, ce nu se teme a sa§ia victimele selle la vd-
cluld lutnii intrege.
Shylock se tdrresce de 'naintea cellord puternici;
Gobseck clice cu insolentd, unui conte ce voesce st-ld
insulte: "uitd-te la aceste pistólle, domnule, §i ad-
du-ti a-minte 0, dupre legile duellului, o sd,
tragd ell cdlii de 'ntd,iii.
Precum vedeti, nemicii nu e mai potrivitd ca
numele de Shylock pentru und Judanii, §i ca nu-
mele de Gobseck pentru und semi-Judand.

www.dacoromanica.ro
29

XXII.

Inse Gobseck sa fie elld 6re mai' bung ca Shy lock?


El hi nu merge la synagoga, dar nu-lii yelp' nicT
la biserica ; ellü nu urresce pe crestinT, dar e fara
mill pentru tótui omenirea ; ellti nu citesce Talmuduld,
dar citesce dig öre Evangeliulg ?
Differinta intre Shylock si Gobseck essistä nu-
mai in intensitate, Tar nu in stoffa, §i 'Ate nici in
catime: reutatea lui Shylock e concentrat inteung
cercg maT restrinsil i, prin urmare, ea attrage maT
de graba attentiunea nóstra ; reutatea luT Gob seek
acel'asT reutate, e reversat pe ung spatig maT vastg
si, prin urmare, este mai' puting profunda; dar vo-
lumulti ambelorti reutät1 se pare a fi identicg.
Shylock este nä apl in paharg ; Gobseck este a-
celasi apa turnata din paharg pe u tipsia...

XXIII.

A§a déra, dupre opiniunea mT Balzac, ingredi -


entuld cresting despare aprópe en deseversire, din
data ce-lg punetT In contactg cu u portiune
6re-care de judaismg.
Tatalg huh Gobseck e Ohlandesti, muma-sea 0-
vreica ; filulti lor este maT multg Judang.'
In fisica acestg fenomend se numesce endosmos.
Ulla duo licuide, dice Dutrochet, - - calla
duo licuide eterogene, dar car): se potil ammesteca

www.dacoromanica.ro
30

') sunt despartite prin unti intermedit cu porT Ca-


pillarT, acelle duo licuide Una unuld spre altulti prin
canallurile intermediului ce le desparto, inse tindd in
proportiuni inegale : unulti din licuidele priimesce
dela cellt-fialtt ma multü decAtti IT dg, §i volumuld
oseti cresce mered prin infiltratiunea cellut-Paltti
licuidti. " 1)
Sg accoramg acestei legi ul applicatiune nou'a.
Celle duo licuide miscibile fie, bung, órg, cresti-
nismulti §i judaismulti.
Productuld lord este Gobseck, in care licuidulti
cresting se perde sub inundatiunea licuiduluT judaict.
Fisicesce vorbindti, judaismulti este ung currenta
forte, 'lark' crestinismuld und contraTcurrentii stabil.

XXIV.

Décg differinta intre unti Ovreiti §i nal semi-Ovreiti


e atatti de mica, apoT judecati cu eat §i mai mica
trebue sa fie nuanta intre unit Judand dintr1ug, epo-
ca §i tad und Judand dinteug ala epocg; intre
unti Judand dinteua tOrra. §1 tad und Judand din-
tea, altg Ord.; intre unti Judanti inteug positiune
§i totti nal Judanti intr'ug altg posillune.
Pictoruld póte sft depinga pe cine-va in felTurite
pose : standil, §eclendii, in fata, in profilti, in treT
cuartuff, culcatti, §i a§a mai departe.
1) Comptes rendus des S dances de l'Acaddmie des sciences, 1854,
dseembre 18.

www.dacoromanica.ro
31

In acestti modü, llü va creg duo-cleci de tablo-


uri, precum fdcuse celebrulti Lesueur din viéta san-
tulul Bruno ; dar subiectulg va remâné aceiaV per-
sóng: santulti Bruno, iar santulg Bruno, totti san-
tulti Bruno, gi numai santulti Bruno!
Astti-feliti este gi in priiviqa Ovreilorg: jupanulti
cutare e ung tablog ; jupanulti cella mai de .dincolo
e ung allü doilea tablog; jupanulg cestg mai de din-
coke e unti aliti treilea tablog; dar. tote tablourile
nu represintg decatti unulg gi acellagi modellg, stu-
diatti din differite punturi de vedere !

Ceia ce este Shakespeare pentru Judanulti u-


niversalg, ceia ce este Balzac pentru Judanulg pe
jumOtate, totti aceia este illustrulg nostru Alexan-
dri pentru Judanulg romgnescti:

XXVI.

Intentiunea nOstrg nu este de a analysa Lipito-


rile Satului," cercetandti déca piesa e originalg ség
numai imitatg dupre tig comedig, francesk ore-care,
gi déca tOte personagicle s011e sunt de ua potriva
obiective.
De ua cam data ne interessézg numai ung sin-
gurti caracterti, pe care D. Alexandri nu'lg putea

www.dacoromanica.ro
32'

gsi nici inteul piesa francesa, si carele rivalisezd


cu tote dreptule, prin veritatea espressiunii, cu Shy-
lock aide lui Shakespeare si cu Gobseck alle uY
Balzac.

XXVII.

Scena se petrece intennil sate de peste Milcove.


Satule fusese ua data mosnenesce; dar prin fa-
talitatea, command mai tutulore satelore mosnenesci,
elIti caclu in mare parte sub stdpanirea unei mo-
nastiri.
Prin u alta fatalitate, commune, mai tuturorti sa-
telord monastiresci, proprietarulti este represintate
prin unti arendase Grece.
In fine, carciumarule e Judane... a trea fatali-
tate, care peste putine timpe va deveni communa
mai tutulord satelord romanesci.
Aceste, e atmosfera piesel, déca 'mi va fi permise
a me esprime aste-felie.

XXVIII.

Badea hind este unule din putinei mosneni, ce


mai remasere, in sate.
Elle are ud mica staricice. i multe spirite de
intreprindere, ceia ce rare fi putute face boga--
testi inteua alta terra, dar liii duce la peire in
Romania.

www.dacoromanica.ro
33

Eng isT aseclEt ua mica arcTum6 pe peticulA sett


de pimêntu, pun'endu-se in concurrentt cu arcTu-
ma boerului , adecI maT directil a Grecului aren-
dasfi, adecI si mai directii a Judanului.
Pe de alta parte, guvernulii hotarindu ca in t6-
te satele sii fie ate u. inchisOre, ellii 1u assuprIll
de a dura una assemenea in satulii set', cu condi-
ciunea de a priimi platii dup5, ce va isprävi lucrula.
Ascultati acuma urmtOrTa sceng intre badea IOntl
§i jupinula MoTse.

XXVII.

MoTse.
Te-41. intorsii de 14 tërgti, bade Mile?
lent.
Precum vecli, jupane Moise.
,,Moise.
§i ai addusii lemne, bade Ione?
Mai.
Ba nu, jupine, cä n'a vrutii jup4nu Herscu sa-
mi mai dea pe datora.
Noise.
*ApoI da, bade IOne, sti fl platitti mai antêiti...
Mai.
n§i cu ce ?.... Banii nu se g4sesct in druml
MoTse.
S6, fi vindutii ceva... N'ai vinii ? n'ai orclu? n'ai
porumbil?
3

www.dacoromanica.ro
34

Um&
L esne-I de clisti placinte, dar eine cumperti ?
Moise.
Cine, bade Ione ? AI yen... musterd nu'sti ? Si
ett cumperd dad, vrei... Câtü 1ai orclu ?
kin&
ApoI d !... Unti irmilicu mierca.
Moise.
Unti irmilict ? AI veI !... Nu face nid *chila anti
71
irmilict... Satu-I phut de orcla, si top lerranil me
rOgit cu 5 lel mIerta.
Moil (in parte).
Iar a simtitti Iuda c amii nevoia.
MoIse.
CAM clid c la1?... cu dud lel si jumatate ?
Nu pat, Oa bade Bile. Daca, vreI &id sfanti,
poftimti... cg, noI suntem prietenI. (merge de de-
nsehide sacR).
Moil in (parte)
Ce sä facti ? De n'olu avea cu ce stt. cumperti
lemne pentru ca sä mäntuiu temnita, sub-prefec-
tulti e in stare s me implinescl
MoIse.
Aista-1 orclu, bade Ione ? Prosta !
lent.
Da ce-lOpsesce, jupâne ?
,MoTse.
IT sect .... Nu face nid treI lel
i neghinosti
clict claP-Ate rale* aT, bade ?

www.dacoromanica.ro
35

Mai.
DIreu4 clece.
Moise.
Numai atka ?... Daca vrei unti galbenu pe
totii, illii ieati cu vurta pentru ca sä te indato-
reset.
billet
, Unti galbenti pe cinci chile ?... dóra n'amt
chelbositii.
Moise.
,,ET, fie 40 de lei.
IOnti.
Tine-ti parallele, juliâne, CA nu esti de mine.
Moise.
Bani pelinii, s'ii, cumperi lemne, bade Ione Nu
lässa chilipirulti. 45 lei vrei ?
lkinii.
Ba nu.
Noise.
DEi !ca nu sl facemti vorbd =Rd, clece merte
ate cinci lei, facti 50 lei, cuvintulti cellti de pe
urma. Dacä nu priimesci, sluga d-talle... (Se in-
dréptei spre u0).
Iónii (in parte cu desperare).
Slraculii de mine ! se duce Iuda si. me lassä cu
a nevoia d'a spinare.
Moise (Ring& W).
D Cum al' clisu ?... dal' cu 50 de lei. ?
hinii.
,Fie! ada banil.

www.dacoromanica.ro
36

Moise.
B Duo-spre clece dimerlie la mertI, scuturate,
una cu vërfa ?
Moil
.Fie.
MoIse.
Fl>i sacil pe d'assupra drepta adalmasti.
Moil (In parte).
Batti-lt crticea! (tare) Hai, mérg i sacil!
Moise.
§'unti puiti de curd peschesti de bunk' tocméli
Moil (riclênda).
Manca-l'aT friptal... Ada parallele.
Moise (lJanda pe Iona de mhd)
Norocti bunti sa deTe D-cleti! si la annuld se fa-
)) cemti Tar negustorie impreuna... Iaca baniT... Eti
sum cinstitti, platescti pe- sing (nunze'ra ban°. Unu,
duoT, trei... optil gologanT... unit ... Bade Ione,
nu vinclI i vinula din annulti aista?
Iona.
Nu.
Moise.
Unu, duol... opta gologanl... duoT lel... De ce
sa nu-M vincll ?,.. eil O. Paid plati mai bine de
.catti altula.
Jean.
Nu'lli vinda, juOne, pentru cä ama sa-ld trecti
)) la carcIuma mea cea de la druma.
Moise.
Unu, duol, treT, patru gologanT... 20 paralle

www.dacoromanica.ro
37

, cu duoi lei facU nnu sfantd. Bade Ione, scil d-ta


c& me pegubescI f6rte multti cu carciuma d-talle?
Top cerlu§iI se opresdi in dromil la d-ta §i pe
mine me lass& de IA parte.
.16m1.
Apol dä, jupane... A§a'st. negustoriele... AcII
,pagube, melne ci§tigt.
.Moise.
Unn, duoi, treI... optu gologani... unti let...
. Bade Hue, sal d-ta cä affarg de catfi arenda§ulti
uu pOte nimeni se, vincla beuture, in Bata ?
Ilinti.
,0 scit, dar efi duratti prevAllia pe pa-
, mentulU meil, nu pe mo§ia monastiresca .
Molise.
,, s'avemu judecata, bade IOne.
Lin&
.N'amt grije, de asta, jupAne MoIse.
sMoIse.
TreI leI §i jumetate §i cu unu §i jumetate, cincI
Bade IOne, sciI una ? HaT sa inträmti la toc-
mele,... Da-mI mie In arenda carcitima D-talle.
Ionii.
,Nu potd, jup&ne, cu amt durat'o de zestre pen-
tru fiiulA met.
Molse.
.Nu vreI?
Ióntl.
Nu

www.dacoromanica.ro
38

Molse.
SA nu te desci, bade Ione.
Ion&
Nu-mi purta grija, Moisica dragd... Numerl
mai bine.
Moise.
Arai numeratil arvuna ; maT multil ce vrei ?
Iola
Ce arvunti? Unde a fostti vorba de arvund
Eü amil nevoid acum in datA de baui... Nu
merg 50 de lei §i nu mai umbla cu pisica in
sac&
Moise.
Ba nu potil, c n'amii maT multi" acum; peste
ult septömâna da toth.
Iona.
TA, septemand ? cndti pe mine me stringe ne
voia de eau! Da du te dracului, tgrtane, cu ba-
nil* tel.... Na-ci gologanii, bagati-i in obrasti (ii a-
runcii gologani in obracig).
Moise.
Ai vei ! ce vrea s 1ic asta, mti mg' ? sA
strici tocméla §i s me chioresci !... Da ce te
socoti tu ? Volintiroiti (ad egéndli banii pe josii)
Unu... trei... optti unit lett Atha, nu se pu-
.
..

tea s ne intellegemii cu binele ?... Unu... duoi...


patru... optii... duoT lei... Dad, era s me a§-
tepti ug, septemâng pentru WAIT, mare lucru arti
fi fostii ?... linT pthtiY dobAnd6 §1 nu mai era
vorbl...

www.dacoromanica.ro
39

Delandarmulii (aretbdu-se in fumiti),


Unde-I Iont teslarulil ?
IOna.
Ed. Ce cauti ?
Jandarmulii.
A venitd sub-prefectuld...
Molse.
Sub-prefectuld a venitti ? me duct sit dad jalbit
ca m'al battutti in casa d-talle ca unü Wharf ..."

xxvIII.

Prima cestiune, ce ni se presinta la lectura a-.


cestei minunate scene este, sefi arti trebui sa fie :
de ce ore Ovreiulf Alexandri e Matti din
satti, iar nu din ormil, pe cândti politicele nestre
sunt, fare, induala, multil mai imbel§ugate in jupAni ?
Dar ganditi-ve bine : tergurile sunt elle curatti
rominesci ?
Stramutândo. pe Moise in Ia§1 s6U in Bueuresci,
d. Alexandri arti fi fostii silitti de a zugravi lupta
Judanului cu Grecii, cii Armenii, cu Bulgaril, cu Nem-
nici ug, data, sett mai nici IA data, cu Ro-
mânii !
Pe lenge, acesta consideratiune mai este ua al-
t, nu mai putinii ponderOsa.
Populatiunea ora§enesca fiinda totti-d'a-una mai
cu1t i afflandu-se sub ue, priveghiare mai de a-
prOpe din partea guvernului centralti, Judanulti ur-

www.dacoromanica.ro
40

banii nu-§T p6te satisface tendiqele a§a de lesne


§i nu-gi 'Ate arreta arama cu atAta impunitate.
Asa-fella, satele, adeveratult mielii anti Ito-
mäniei, sunt elementulil cellt mai preVost pentru
noT, §i, tott-d'u4-datä, victima cea mai espusl ra-
pacithtii judaiee.
In Franta din epoca WI Caro lt V mai tote o-
raple priimiserä garnizOne englese ; dar satele re-
maserl francese §i, din umbra unui cotunt, e§i Jan-
na d'Arc pentru a-§i mantui patria.
Ei bine ! déca tOte urbile RomAniei art fi sup:-
puse absolutei discretiuni a unorti despotice garni-
zone de Judani ; ei bine ! perieolult art fi muItt
mai mict, de att u. simplI colonisare ovrascA a
cArciumelort rurale....

XXIX.

Ceia ce d. Alexandri , ea poett , prevëclu prin


darult intuitiuniT; autoritkile nOstre economice §i
agricole at verificatti mai de currOndii prin cerce-
tiff speciale.
Iatä ce ne spune reposatult Martiant , unicult
economistd românt, a egrui perdere e atätt de sim-
tita, incatil de la mOrtea sea incke officiult sta-
tisticd remAne fdri directort, numai din causa lip-
sei de Omeni ; %O. ce ne spune elld :
,' Mi s'a intémplatt in cäilãtoria sh assistfi la Ur-
mkoriuld discurst.

www.dacoromanica.ro
41

Mile ! dise unit Judant carciurnart catra unti


Rominti , n'amt traitt noi tail bine la nä-
Yalta ?
Ba traitt, clad iT platiamti in tote fUllele,
)7 1i respunse, dar de abia 1I sum datort 2 me-
))sure de rachiti §i me tragi in judecata.
Sa ne impacamt cu buna, Line ; vedi, et nu vret
71
sA--ci fact reti. Sa facemti tergt. D-clett scie ce grail
7, se va face in acestil annti, dar
eli i-lA cumpert
pe nevedute. Tu te platesci de datoria , §i mai
)1
affli la mine peste Tama ce B-o trebui de alle be u-
turel, ca sa traesci ca unt domnti.
Nu sciti, déca s'a invoitt Bina ; dar amti au-
OM, cit sate intrege I§1 vindt astti-felit seceri§ult
inainte de a resari din pamentti. Pe rachit cum-
pera OvreTulti holda , pe rachit i§1 affla lucratori,
pe rachit i§1 face bani , séti esprimendu-me Mai
lamuritt, aduna, la sine toti banii din satti, ca sa-1
dea imprumutti cu ipoteca i cu procente nele-
giuite la terranT, §i sa-i adune Térna iara§I dela ei !"1).
Mai ascultati, ce dice unti altii barb att au mai
putint competintel, unti ingenierii-agricolt , astadi
inspectorti generalti de agricultura, d. Holbant :
Cei ce ad traitti pintre locuitori la terra , at
2) véclutu adesea venindti prin satele nOstre ate will
Ovreiti galbegiost, flarninditti, de abia tarandu-se,
imbracatil in rufe strentertse pline de carpiture §i
petice ; acesta vine, se installéza tntre terrani, Yea

1) Anatole statistice fi econontice, 1860 ; NI% 2; p. 32.

www.dacoromanica.ro
- 42 -
ua, carciurnä de térra in arenda cu bani pe im-
pprumutti ; i 'n curêndu nu numai c plAtesce da-
toria capete i dobAncli, dar Mil vech inflorindli
nprivindt cu ochil.
Inse In giurult lul ce mai observi?"
Cu catti lui ii merge bine, cu atàta communa
.)) merge gräcindti : locuitorii acei ce mai 'nainte se
I>
bucurati de 111 modestä indestullare , trliat bine
deplinindu-si omenesce datoriele; II ve0i devenindq
acum beivi, potlogari, bIttäusi, lenesi , strente-
1)ro§i §1 plini de vermina, cum fusese rfa" datA 0-

5) vreiulif &riff' a venith in satt ; i pe lOng tote,


apoi eT sunt §1 datori One 'n grumacIt1..."1)
Affarä de Martianii si de d. Holbanti, mil mai
putd cita pe d. CogAlnicOnu, carele, ca primu-mi-
nistru, recunnoscu mai anal in auclulti Camerei in-
trege, cum-a Judanulii din Lipitorile satului" este
espressiunea unei ,,crude realitäti !"

Va.
A§a (Wit, jupanuld Moise este resultatulli unorti
profunde observatiuni de tau locale romanesci.
Cu tote astea, sunt unele scene, in cari ellii pare-
d traduce pe Judanulif lui Shakespeare.
CAnda amicil lui Antonio infrunta ne'ndurarea
liii Shylock, iar Ovreiulu le r6spunde cu ul infer-

1) Tribuna Romand ; 1864, nr. 191.

www.dacoromanica.ro
43

nal5 ironiä., cN, nu e datorg sti, le placl ; ore nu


ye adduceti a- minte, chiarti fár s. vreti, conversa-
tiunea jupAnului Molse cu unti pg,durarti , ce vine
s6, cOra pe creditti unti ptihärutu cu rachiti ?
PAdurarulii.
Jupâne Moise, fti, bine de-mi umple sticla asta
cu rachig, ct mi-i bolnavä nevéstä de facere.
Moise
§'apoi ce-mi pes'a mie ?
Pfidurarullii.
Da-1 bolnava, juptme... .
Moise.
Cine a pus'o sa facA, copii ?

Dec ! da balabusta d-t011e cum face pe totti


7) annulti cute unit Leiba, ?

Moise.
,,Aa I place d-s011e. Nu-1 tréba ta ..."
Alte assemenh'ri analoge amti puté gtisi intre ju-
pa,nulti Moise i eroulti Jul Balsac, de si Gobseck e
numai pe jumêtate Judanti i desi eliti petrece nu
intr'una sltuletti din Moldova, ci in sinulti maretei
capitale a lumii.
Can dti banchierula parisianti tremurA calculândti
valórea unei sculle, ce i se presintit occasiunea sg,
ctistige mai cu nemica ; acéstg, hidOsa. aviditate Ore
nu ye amintesce pe jupAnulti Moise tat in scena
cu bietuhl phdurarti, carele pentru u litra de ra-
chili ammestecatti cu vitriolti se vede silitti a-i i-
poteca bratele :

www.dacoromanica.ro
44

Pfidurarulit
Juphne Moise , ty-oit taia la Iérnk una stan-
jena de lemne §i i Pohl arra in battatura.
Moise.
A§a ?... dar dacri muri On' la iérna , en sa
l'remAna paguba§ti ?..."

XXXII.

E vederatil, c Alexandri nu imità nici pe


d.
Shakespeare, nici pe Balzac, nic pe Shylock, nici pe
Gobseck.
De unde dark analogiele, ce le putemii observa
la tota passula ?
Fie-care geometru vorbesce despre una tri-
angola curata ca Euclida, adesea fark sa-la fi
cititil.
Teta asta-felia, déca d. Alexandri cam adduce a
Balzac §i Balzac a Shakespeare, causa este ca Juda-
cult, ca triangolula in geometria, de §i póte servi
la multe §i differite applicatiuni, dar in naturk ellti nu
se schimba !
Sunt inse unil cari aperl apol
(P3 !sunt §i geometri, can' calla cuadratura cer-
culuf !

XXXIII.

Dar inrudirea cea nial categorica intro Sha-

www.dacoromanica.ro
45

kespeare, Balzac §i d. Alexandri, consista, dupre noi,


in aceia ca Ovreii lora, Shylock, Gobseck §i Moise,
sunt cate-§1-trei camOtari.
Judanula furi§andu-se in tote professiunile, me-
dicS, avocatti, librara, macellara, croitora, professora
.... de ce öre A. nu ne descriti noae, degata n u-
mai §i numai pe Judanulti usuriera ?
Pentru ca tote celle-l'alte occupatiuni alle Ovre-
fului sunt 50it masce, sub cari se ascunde, sea mis-
Wee prin cari se inlesnesce, ori izvorula din care
deriva occupatiunea-i cea nationala: camOta.
Aci inca ua data profeticula geniti anti poetilorti
descoperi chela cea secreta a adevCrului !
Luanda, buna-órit, medicma judaica, vO veli in-
credinta ca, in generalitatea casurilorti, ea servesce
la unula din trei scopuri, doca nu la trite impreuna:
Judanula cutare e medica in ivola, dar pentru a
putd professa usura in taina;
Judanula cellli-Palta e medica numai ca sa albe
mai multe occasiuni de a professa usura;
Judanula 'kW ailui treilea e medicti, in fine, pen-
tru a stringe uit summu§ora, cu care la betrimete sit
pita professa usura.,..
Ori-cum so fie, Uhl este camOtarti mai WM
§i mai pe susti de tote.
A§a credeati Shakespeare, Balzac, Alexandri... nu
a yeti trebuint.it de a mai intreba déca a§a credema
ti noi !

www.dacoromanica.ro
46

XXXIV.

Din câmpulti cella infloritti alltt litteraturel pure


iata-ne cacluti, fart veste, in labirintula econorniei
politice i aIlü jurisprudence):
Amil pronunciata cuventula usura"! si de ua
data ne appara duo umbre majestóse, celebrulti e-
conomistil francest Turgot i elebrula jurista en-
glest Bentham, strigandu-ne din innalOmea cea pre-
stigiOsa a gloriei: Judanii nu numai nu insulta u-
manitatea prin cametele lora, ci inca, din contra,
eT se pota numi bine-facetorii umanitatii, tocrnaT

pentru ca sunt camelari" !


Acésta clice Bentham ! acésta dice Turgot! Tar
caudd unt Turgot sea unti Bentham se alma a
vorbi, se gasesce tott-d-auna u turma de aceT
ce repeta, fiindir mai lesne a , crede, decata a
cugeta!
XXXV.

Turgot si Bentham pléca dela acestii principiti


ca, banil fiinda marfa, prin urmare, déca, legisla.ciu-
nea restringe pretulti, cu care se pota vinde baniT,
apoT de ce ore sa nu restringa, pe acellasT temeili
pretula, cu care se parr vinde mosie, case, mobile
trasure, haine, diamante, etc.?
Legile englese, clice Bentham, -- opresca ca-
mèta, pe dna elle permitta a se vinde una calla
cate 7,000 de galbenT. ')
(ti Defense de /'usure (Paris, 1828, in 8); p. 118.

www.dacoromanica.ro
47

Nu e greg a resturna acésta curiósa sofisma e-


conomico-juridica.
Inteu a. societate civilisata, nu essista nicT unti
fellu de marfa, de care. omulti séti sa nu se póta
lipsi cu totulti, orl pe care sa nu o póta gassi de
ua calitate inferiória ?
Nemine nu e silitti de a aye neaperatti nit mo-
Oa séti unit callti, Tar maT allesti unti callti in va-
16re de 7,000 de galbeni ; nemine nu e silitti de a
inchiria O. casti pe Podulti-MogosoTeT, séti a plati
preturl fabulOse pentru unti Tepure gatitti de d.
Hugh , nimene nu e silitti de a purta uh hold,
confectionata de d. Coulouvrin ski mai:1w dela d-na
Victorine...
BaniT sa fie Ore §i eT tail ua marfa ca celle-
l'alte ?
Omulti se pOte ellil lipsi cu totulti de banT ?
Nu, cad: fara banT ellii nu Vote cumpéra nu nu-
mai IA pane bung, dar nu pOte cumpéra nici ma-
carq ul mama, de cartofi, ea bieVT IrlandesT.
Omulil pOte ellti Ore a gasi banT de ua calitate
inferioria?
Sa lamurimti intellesulti acesteT intrebari.
Avéndil trebuinta de cisme, d-vOstra sunteV li-
bel de a plati 3 galbenT, 2 galbenT, 1 napoleonti
WI 10 sfancT, dupre calitatea cismelorti ; de §i cis-
mele celle de calitatea cea maT inferiOria nu vord
fi nici maT lunge, nicI maT scurte, §i ye volti ape-
ra tat asa de bine de frigil §i de noroTu, ca §i
cismele de calitatea cea mai superiOria.

www.dacoromanica.ro
48

Banff sunt marfa ca i cismele, clice Turgot §i


Bentham.
Presuppunemt, ca v'6 trebuesce 3 galbeni, nici
mai multit nici mai putinii.
Ore este cu putinta ca sa ye procurati acesti 3
galbeni de calitatea cea mai inferiOria, care sa nu
vC custe decitt 10 sfanti?
Absurdit !
Asa Gra, baiiii sunt ult marfa, ce differesce de
tote celle-l'alte mdrfuri prin aceia, ca omula nu nu-
mai nu se 'Dote lipsi de ea, dar nu o pOte gasi
nici de la calitate inferiOrid.
Legislatorulit, carele permitte unui negutitoril a
cere patru lire pentru unit call de dantella, va per-
mate ellit Ore acelluiasi negutitord de a cere unit
icusard pentru uii occa de carne?
§'apoT banil sunt mai necessari decatil carnea!

XXXVI.

Turgot, mai pitting consecuentu decatii Bentham,


nu pretinde ca legile contra usurei sa se deAinte-
ze cu totulit, ci de la cam data numai intru câtii
priivesce pe commercianti ; caci negucitoruld, clice
elld, lesne se p6te despagubi prin vinclarea
marfurilorit de cela ce-I rapesce escessulii pro-
centului.
S. mai analisamit i acOsta assertiune.
Unit bacanii luindfl imprumutil cu usura, se ye-

www.dacoromanica.ro
49

de fortatil de a adriuga ce va la pretulti coloniale-


lorti sélle.
Acestti adausti de rrettt catd st aibe una din
duo consecuente :
Déca mdrfurile se vindt, 'curope'rittorii plätescti
mai multti dechtti trebuie sä pliitéscd §i, prin urma-
re, ei remhnii pliguba§i.
Déca mArfurile nu se.vindti din causa Con currentei
eellord-Palti bdcani, care nefiindti inch'rcati de u-
surd, lassd marfa cu und pretd mai midi, atunci
perde insu0 bacanuld.
Vrea s Iicut, camela, in priivinta commerciului,
ptigubesce, neaperatti, séti pe acellti ce vinde, ori
pe acei ce cumpOrd, adecd prtgubesce pe top.
Acéstri ore sd fi fostil dorinta ml Turgot ?

XXXVII.

In fine, aperdtorii usurei insistrt assupra impos-


sibilitatii de a face srt se paclOsch, legile prohibitive.
Crtmelarulti, strigrt ei, va gh'si ori-§i-candti
si ori-§i-unde micllOce de a inititura prescriptele le-
gislatorului.
Dar mai tote institutiunile omenesci nu sunt elle
suppuse unei fraudulóse interpretatiuni ?
Talmuduld clice, de pilcld, eh unit rabbint are
facultatea de a deslega pe und Judanti de obliga-
tiunile jurdmintelorti cellorti mai sacre ').
1) Ilachollt S,hvuoth, c. VI, 1 i 2. Cf. Mac Caul ; op. cit.
p. 403.

www.dacoromanica.ro
50

A§a décd, Ovrethlti 'Ate fi perjurti, tat a§a de


lesne, precum 'mite cdlca legile contra usurel.
Turgot §i Bentham n'arti fi bine ore sl cér
desfiintarea jurdmêntulul ?

XXXVIII.
Precum vedeti, popórele vord ave totd-d'a-uua
dreptate infierand cameta cu marca de despretO, de
urrd, de infamid; Tar poqii eel marl nu sunt de
cdtti echoulti cella mil ;I late i c illCt mai com -
plectO art popórelorti !
XXXIX.

Deosebite §i multiple cM dud la aflarea ade-


verului, dar insu§i adeverulti e singurti: Leibnitz
in Prussia §i Newton in, Anglia puturd adjuge a-
menduoi, fie-care prin uä altd calle, la descope -
rirea acelluia-§i calcolg differential'? 4..
Monstruositatea judaismului fiindO §i ea unit a-
deverti ca celle-l'alte, póte fi constatatd totti ca §i
celle-l'alte prin feliu de metóde : istorid, filosofid,
statisticd, teologid, etc. ; dar fie-care metodd nu va
cdpeta, ca resultatti. decdth.unulti §i acela-§1. respunsti.
A§a dérd, de §i solutiunea, ce amti dobandit'o
astddi, decurge numai din dramma §i din romantti;
totu§i, in asteptarea unei alte occasiunT, al/emit deja
totti dreptulti de a incheia aceste cdte-va pagine prin
uft intrebare intrégd §i neconditionnatd:
Cunnósceti 6re Judaismulii?

www.dacoromanica.ro
,

OPERELE D-lui HAJDEU.

1. Lumina; chart"' sCiintificu i litterart; 3 tom. (Epuisatfi)


, 2. Aghiuta Iiarü umoristicti cu caricature. ,
3. Duduca Micuta; nuvellh satirica. La redactia
4. Viata i scrierile lul Luca Stroici. ,Trompeta
5. Filosofia portretulul lul TepeO. c arp atilorei
5. Analise litterarie esterne.
6. Archiva istorica a Romania; 3 volume in 4 (La Im- -
primeria Statului, St. Sava).
8. Ionfi-Voc15. cella ,cUmplitfi, istoria Romhiloril intre
1572-74, cu mitt portrettl si 10 gravure; 1 volumit :-
de 300 pagine (La librhria lul Vartha).

www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și