JOI 4 JULIE,

ANUL, 1, No. 98 BANI NUMARUL -

RY
PREȚUL ABONĂNENNULUI Ra EI ZIAR DOE a 7 B- n PREȚUL AN1UNOTURILOR:
Pena pe 20 Orgsan al Partidului Cons serv aLoI E De pag II 80 bani
Pe Gun . 10 SUB CONDUCBREA UNUL GONIPET <a

RA
pag.
«Pe IV. . 95 bani.
Pe 3 luni .
IE 5 lei
a Na BED cn şi ADMINISTRAȚIA—AŞI STR. ALEXANDRI No.14 II
PS

oua) cor i ciment important pentru PULRICA LILERBA R Ă!

in nceastă tară ceatiunea dinastică pri- mmm met na atm mem eee e
Sarhiu, căci

LIB
meuză pe toate 'eclel alte. ne gina Balului |
„Să. nu credeţi „iubiţi prefectura de judeţ, aci apetiturile sunt
cititori e Congresul parl duh Conservator si esa
Din str: iinătate (După Sally Prudhomme)
vorba de “mult agitata: ȘI trîmbițata mai numeroase, din care pricină noi
remaniare ninisterială, „ci pur și simplu nemulțumiri nu sunt excluse. Se pare
A
Lei știi că iea-l cea mai frumoasil,

de o: reman! iare—siu mul bine .zis de insă că d. căpitan Văleanu, deputat seu Neue lreie Presse publică in buletinul
eălern o dare de seamă .[oarle impor-
Regina balului, o ştiii,
lar ic uu sunt de cit umilul

TY
0” priminială— s
printre satoliștii Iașului, de Vaslui, are de : partea
. d-saie- toţi ianlă usuprec congresului ținul în București Șin veci acelaş am să fii.
ii de călre parlidul conservator de sub sefica
“cestiune care „ațiță, de atita amar de sorții de isbindă. . ... D-lui P. P. Carp.
curiositatea pașnicilor, : noştri laiă ce zice imporlantu fuuie pieneză : ŞI ca să-i pot vedea icoana
vreme La primărie—ni' sa afirm at — că va
«— Se comunică din Bucureşti că se dă Aştept în linişti: rîndul meit.
„cetățeni. și „sbuciumă, grozav pe cei ăminea tot d. 0. B. Pennescu, cu o mare imporianțiă congresului conser valori: „Şi shicios nv'așez de-oparte

SI
de. la Lamany-Club. -: 'jtoate porii e tinărului generosd. lor ramaşi creiincioși D-lui Pelre Carp, cure * Privind'o dornic tot mereii -
s,a linul în zilele de Duminică şi Luni,
IE fapt bine stabilit că “ în vede rea Sterea, care se.află: în bunele grai Visitat de celățenii alegători cei ri înle-
ligenii ai Capilalei și ci provinciei, aces " Admir și îeu c'atiția alții
apropiatelor alegeră comunale. se .va ale d-lui louel Brătianu. congres indică că . junimistul de odinioară In murmur, frumusețea ici,

lace 0 schimbare printre conducătorii
de 'azi ai orașului și judeţului nost:u,
prirnenială care i dat loc. la. Oare: care
nemulţumiră şi intrigi de culise, printr
liberalii din localitate, intrigi'ce an
început deja a se manifesta..
„ E..astă-ză de domeniul public. faptul
ER
Se pune însă întrebarea „ce se va considerat. drept un general fără stat major Cea mai sublimă dintre toate
şi armată, îi devenit sâmburile unui par-
oferi în schimb, d-lor. N. Gane. Şi Şen-
tid admirabil de _ disciplinat, cate nu Şi mai siugașă din temel.
Area. Se zice, că li s'a. propus postuii poate fi intrecut de nici un partid din țară
cînd este vorba de capacitatea conducăto- „Iar cînd din păru-i se desprinde
la Bucureşti, dar aceștia refuză cate- rilor lui, de onorabilitate, de voinţă, de fer-
Şi'i cade roza pe pămînt, .
IV
goric, preferind mai bine a trece în mitatea cu care se presintă și care pare că] In grabă so ridic atuncia
va avea un apropiat succes.
: tab: ara "nemulțuimiților. | | “Toti 'oratorii congresului au vorbilîn sen-. Mă. simt că-s iără de urînt. |
Aceasta „este situația în present a sul. unei: morulizări a viefei polilice și. au
fost toli unii a declara că cei cari suni Și cînd din zimbetu-i demonic.
UN

că în clubul liberal sunt două curente: partidului liberul. eşan,:. la al cărui o- sub sefia d-lui Cantacuzino, cu perdul ori- Impârtășesc și iii o parte,
unul al- bătrinilor' liberal în “frunte cu rizont încep 'a se ivi:nouri întunecozi, ce cifezi să [ie tonsiderați “ca impărtdşilori
ci ideiei conservatoare. representală prin d. Aşi vrea ca să-l oprescîn loc
„d-nii P. Poni și N. Gane, iar altul al|ecare prevestese o furtună ingrozitoare. PâsP., Carp. Insuşi. de Carp a tual cel din De iel: de-apururi să am parte.
tinerilor, în frunte: cu d. C. B. Pennes- Aştoptiim, N | ur mă cuvintul, penlr UC invila pe par lisanii
săi să! fie răbdători in greaua sarcină ce-și Și cînd parfumul cel sublim
"eu: şi încă vre-o. doi hberali forcheşi a ÎwWy ea de-a face educaliunea polilică: a popo-
rului romin . şi inlălurarea parlameniaris-
Din păra-i mătăsos mă” nhată,
şi simandicoși.. —
AL

Dam

leii ştii că-iel ie pentru toți ,

Au , ,
mului de la acea daunătore clientelă poli:
„Aceşti din - urmă au jus la cale lică a purtidelor. Chiar dacă pentru mo- Și pentru unul nici od ată!
Croi i stern meni nu poale să conleze pe spr ijinul masei
schimbarea în. administraţie - pe care poporului, el este insă convins că poporul In braţe. dacă ași simţi-o
am. anunțat- o în numărul de alaltă-eri, va merge cu „un guvern care. [ace lolul
Dansînd cu ea. legănător,
s

peniru țară şi nimic pentru el.

TR

și "case de alt-fel ne- a fost confirmată “Suveranii serbi în Husia

D. Carp na voit să-si «lesvolle intregul Sar îmbăta atunci drăguţa .
de către unui din. acei ce sunt în' sa- E. bine cunoscut faptul că în n numi irate “rînduri program, ci a căutat sc enumere lrei puncle In tactul valsului: ușor. |
primeniăla [e principale care vor forma linia de conduilă
_ eretele zeilor, Dacă însă sa hotărît in principiu vizita Suverarilor S sbiei la
a parlidului cind va veni lu pulere. dşa a |:
curtea imprială rusească, dar în ultimul moinent .sur- Și-a. urmă tocmai cest vis
se „va face-peste cite-va zile. sau peste, venind oar cari obsta'ole neprevăzute, câlăto: ia sa. enumaral reforma sistemului de imposite,
apoi inamovibilitate:. administraţiei, elibe- Ce nu-i de cît o: uliotare
O luna, aceasta nu se “-poute . preciza, contra mand: at,
EN

rind'o de sub influența polilicei. A zis apoi A inimei, sar risipi

'dar'în tot cazul” e lucru hotărit că | De data aceesta se anunţă din nou pentru finele că armatei i se datorește o mal mare im- “ Atunci de-a pururi în uitare.
portanță de'cit i sa dal in ultimul timp:
“ alegerilă comunale nu 'se vor face „cu lunci Septembrie și ziarul Le Temps dă ştirea câ ab- acest congres—lermincăi ziarul 'viene
Vsolit sigură, atirmînd chiar că curtea Serbiei a fost In clara, splendida lumină,
actualii pretecți de poliție şi județ. încunoştiinţată oficial despre aceastu:de guvernul rusesc,
al parlidului conservator «de sub şefia d- ui
Carp a fost primă încercare unei adunciri In fața tuturor, zadar,
„Pentru prefectura de poliţie, In Jocul „Vizita prințului. Posdinand al Bulgariri la Peters"
a adevăratului corp electoral, fiind exclus Nu vei găsi recunoștință,
/C

burg, a, făcut pe sn vernauţii Serbiei să „peisiste “ia

| q- lui, „lorgu. Şendrea, e. destinat „d. ul
un public:. compus din agenti plătili, SUuŢ
Și-a mea sălbatecă, ie ; dar...
ideia călătoriei suvei ranilor lor în Rusia, pentru a sta- manifestanți sgomoioşi din: mahalale. d-
| Georgel Mirzescu,:. tinărul director al. biti echilibrul "favorurilor distribuite Statelor balcanice ceas incercare a avul - din toale punelele
Casei St; Spiridon, care 'e văzut bine de colosul de la Nord. ” de vedere un
1 succes sir dlucil, Dacă rroești să-mI: ştii iubirea . ;
Ascultă : chiar viaţa mea
de alt-fel şi la Bucureşti. Cit privește Intâlnirea care va avea lve in castelul de la Livădia sea3 zen
“. oală
SI

au ii rO1LETON 'Ce este un program de idei politice:? între partid liberal şi partid conserrator-=
| nostru, Program pe” “care în parte la expus
....
-D-lor, ideile politice, în generalitatea lor; bărbaţii politici de atunci, partidul naţiona
Discursul d-lui 1, Maiorescu al d-lui N. Filipescu și pe are îl! N com: stau! toate publicate în cărți; ba sunt chiar, unul și singur ; cu-ce claritate „precisă E
IA

Tinut la Congresul, Conservafor: in ședinla
„de. la 24 Iunie 1902
-D. Titu Maiorescu venind la tribună este avea, de
U
pleta îndată d, Carp. - pentru comoditatea cititorilor, așezate in formulat cele patru-cinci puncte ale consti.
ordine alfabetică, şi prin dicţionare (Suzisuri). tmirii statului .romiîn. .
Puținele cuvinte ce un să le zic înainte:
Cine vrea să cate asemence idei numai Iu realizarea lor dreaptă aii.. lucrat ci
cuvîntului. hotăritor al șefului” nostru, „vor
ca să fie vorba: de ele le vă
găseşte cite-va toţii şi ele s'au şi realizat de generaţia lo
scop a ne lămuri tocmai asupra

voi și unde va voi a in timpul cel:mai scurt posibil.. a

întâmpinat ve aplauze entuziaste şi prelun-
înțelesului unui. progran politic, fiindcă mi
s'a părut că în discuţiunile publice este In deosebire de aceste gencratităţi ade- “După îndeplinirea constituirii, a venit |
gite). . D-lor, : congresul de faţă a voit să, văratul, program al unei: politice reale este| 18S1 necesitatea să se formeze tot aşa d
BC

oare-care nedumerire. În această privinţă.

răspundă.la trei .cerinţe : întiiu, să vă dea
După câte s'a vorbit, eri și astăzi, aţi pu scoaterea la iveali şi cluborarea acelor idei clar şi precis care e, generațiune, operau «d
seama, de organizarea partidului nostru, care
tut constata că programul nostru ave două|ccare intr”0 anume țară și înti”un anume timp reorg anizare acum înăuntru Statului constitui
precum ați văzut e mai tare de cît se pre-
părți:. una, special politică, de măsuri le- sunt îndicate de împrejuri ările de fapt şi “Aici ne poate servi de mod “guvernul cure
_supunea, a, roit al doilea, să semnaleze şi trebuesc efectuate în ordinea, treptată, a ur
gislative ȘI adminiștrative ;. alta, numită icri a și introdus'o pentru prima oară-o reali
să explice pentru « ce atiția reprezentanţi diu genţei șI a importanţei lor, în timpul apre-
„partea sufletească“ ; de inălțarei cugetolor zare de asemenea program politic, ne pouti
cei mai distinși ui învăţămintului public au ci: abil al generației i în care sc, produc.
şi întă irireu caracterelor. | servi de model ministerial |. Rosetti, Carp
venit să contribue la acţiunea partidului
dintiiu sunt, la gindiţi- vă cu ce claritate ȘI precisiune Ghermani de la 1888.
conservator de sub conducerea d-lui! Carp; ; „Mai ales in privinţa celei.
ar fi bine să fe bărbaţii politic din Divanul-Adhoe de la Ce zicouu aceşti oameni atunci? Ne tre
și u voit, în al treilea rînd, să expue îna- oare-cari ncinţelogeri. care
1857—şi atunci nu cra vorba de deosebire bua inamovibilitate, ca idee de dreptate
tea d-v. programul politic al partidului înlătur ate..
 IL ORUL
PaDaEiIDeea DR D Daia 0eop cete __——— tă

Aş părăsi-o *n clip” aceasta Acum se vestește căautorul scandalului nilor, secularizarea minăslirilor, unificarea lui din fintînă, a recunoşcut că aste al dis-
De-aşi ști că sceptrul ţi ur cidea. a fost prințul de Braganza, pe care poli- legislatiunei, loale aceste monumente marele părutei Elena Vasiliu.
ţia din Londra l'a deţinut îutr'o casă deo- rădicale în epoca de regenerare « poporu- Parchetul a fost avisat.
In ora cînd te lași a lene chiată în socictatea unor. imoral, pentru lui romin, pentru ca să vezi cit de insem- 0 . i .
“= Ministerul de interne face cunoscut
In patul tău şi te cuprinzi delicte cari nu se poate scrie. nulă este personalitatea lui Mihai Cogălni- prefecturei de județ că s'a expulsat prin
In taina sfintet rugăciune, Svonul acesta a produs în toate părțile ceanu ai | punctul Predeal pe supusul Austro-Ungar
Nervoasă brațele întinzi; mare sensație. Find delictul -de ast-fel de Omul de la ? Mai și învinsul Ini [1 Le-

RY
Miclos Vida.
natură în cit nu se poate da publicităţii, bruarie, vu avea un loc de frunte în isto-
Şi cînd apoi prea mulţumită -9 Direcţia generală a serviciului sani-
s'au făcut. multe combinațiuni despre ce pu- riii nationulă, alături de Aleaandru loan 1,
De gloria ca-ui repurtat tar face cunoscut telgrafic prefecturei de
tea fi vorba. In tot casul delictul trebue să comul”nou> "a cărei. minte inteleuplă și iu-
Ţi-a flutura prin minte'ntreagu judeţ că in comuna Holboca esistând e-
Sărbătorire ce-ai gustat, fe destul de grav, pentru că poliția nu a bire de luară au fosl. neasămiănuile.
pizotia de.febra aftoasă, paza cu miliție:
vrut să'l lase pe prințul de Braganza pe

RA
——..._._—
3 LII,
nii să se facă cu mai multă | rigoare caY

INFORIEAȚIUNI
Și cind pe geamurile "n floare picior liber pînă ce nu a depus o sumă de
până acum
Din norii trişti şi cătrăniți, 100 mii franci cauţiune.
Vor curge lacrimi de Decembre —9 In zioa de 12 Lulie se va ţinea la
Comoa au diu Cochirleni
Asemeni celor asupriţi, prefectura de judeţ, licitație pentru apro-
Locuitorul Nicolae Herghelegiu,-+- Ministerul de interne face cunoscut
din CO- visionarea soselei Teiva- răsuleni cu piu-

LIB
Să şti! că ieii aştept afară mnna Cochirleni din Dobrogia, aflinduese la prefecture! de judeţ că n nntorisat pe d. tră.
Bătut de ploi, bătut de vint, cîmp și voind a trece «Valul lui Traian» Adolf Sehonhaus să aducă în ţară prin punc-
Salariile funetionariloy
Să văd în tremurul perdelei spre a se duce la un alt vecin ul său pen- tul Burdujeni 60 de lucrători necesari la
Ministerul de finanţe a' decis Va achita
Și umbra chipului tău sfint. tru apă, observă pe un moşoroi de şoarice munca dăm pu! ui.
prin anticipație pentru 'o lună salariile
loun Daliu o piesă de aur. In zioa de 16 Iulie se va ţiuea la
funcționarilor Statului. cari se duc in con:
El o luă şi o arătă vecinului său, cu care pretectura de județ licitaţie pentru aprori:
cediu îcu condițiune ca autorităţile cari

ITY
ducîudu-se împreună și începtind a săpa au sionarea penitenciurului cu lemne de foc. emit ordonanţe de plată să facă menţiune
De Mvetutendlena găsit două cutil de tinichea pline cu piese 2 . , A .
* Regimentul I Cetute Focșani, cere de această circunstanță pe mandatul de
de aur,—pe cari le-au împărțit între ei. prefecturei de judeţ urmărirea și prinderea plată. |
Piesele poartă anul 1592 şi se citește
soldatului desertor Mandache Gheorghe. „Această disposiţiune nu se intinde asu:
perfect de bine pe ele <Concordia».
Ura irlandezilor | China pra funcționarilor cari se bucură de va-
Sub-prefectul plăşei Medjidia, fiind sesi-

RS
—. san [Came maree:
canțe legale..
Contra secularului duşman al rasei lor, zat de primăria respectivă, a luat atacerea Săptămîna aceasta sunt expuse la loto-
englezii, reaminteşte vechile și redutabilele în cercetare şi a confiscat de la numiții lo: plasicul Imperial, China, 30 din cele mai
Aad Ministerul. de război a hotărât a in
răsbunări corsicane, cunoscute sub numele cuitori peste 200 de piese. interesante vederi din Imperiul Cerului. fiinţa pe lângă fiecare corp de armată
de vendetta. Această serie cuprinde vederi ŞI din recen- câte un poligon sistematic pantru infan-:
Potrolul în iilexico
Ziarele streine descriu următorul episod ta ocupație a Germunilor din Diau-Ciuu, teric și artilerie.
petvecut în Africa de Sud. Una din companiele, care au exploatat
VE
Tsin-lau ete. Aici putem vedea pe Prince- I< [). viconte leget de Mony, a fost
regiunea 'Tamaulipas (din Mexico) pentru
Un soldat reîntors de pe cîmpul de răs- pele Henric ul Prusiei cu armatele sale în numit vice-consul al Franţei in orașul
ăutarea petrolului. este ustă-zi constituită
boiu din Transval a oferit primarului din acele locuri, lucrătorii, mandarinii,. casele nostru. o
cu un capital de 500.000 piaztre: Aceustă
Kingston drapelul celei d'a doua brigadă chinejilor, precum şi intreaga lor activitate, "2 In tratamentul ospiciului Golia se a-
companie a achiziționat vuste întinderi de Seria Proecţiunilor este foarte: interesan- (lă 90 suferinzi,
irlandeză, care a luptat în rîndurile burilor. din cari 23 cu plată,
NI

terenuri şi pînă acumă & săpat, deja 12 pu

Drapelul acesta, care este drapelul naţio- tă și mai mult științifică cu ocazia închide-
Se La comerciantul Tobius A. Fohl
țuri cu producţie actuală de 100 barili de rei anului: școlar. gă-
nal transvalian, are următoarea inseripţiune : |
sindu-se 2 cărţi furate
petrol brut zilnic. Administratorii cred că de la direcţia liceu-
«Pentru libertate» şi „Amintiţi-vă de 98“. şi
lată programa:
lui internat, parchetul a luat acele cărţi şi
peste 2—3 luni producţiun ea vu îi dublă
LU

Aceustă dată este anul 1795, anul marei Sta

Pohod nu Sibir. Rovoluţia cea mare fran-
le a înaintat direcţiunei acelui liceu.
că vor începe mai tirziu exp!orăţiu ni în
răsculări irlandeze sprijinită de generalul ceză. Masacrul. Capul Principesei de lam-
tele Veracruz şi Oaxaca şi apoi în Somori, balle plimbat pe stradele Parisului. Danton In jurul unui faliment
lvancez Ioche. Drapelul a tost găsit, după
Sinaloa, Jaliseo, Tabasco și Chihuahua, 10- la Tribună. (Pour vainere les ennemis de In fine falita Paulina Steinfeld a sosit
o luptă înfăşurat în jurul corpului unui sol- sub”
calităţi în care sînt indicii suficiente că la New-York, de unde a inceput a scrie
dat mort. Pe el era înfiptă o fouie din Bib la Patrie il faut de luudace, encore de lau-
<Îri- solul este foarte bogat în petrol. rudelor ei; in acele corespondențe dânsa
pie, pe care mai era scris cu singe: dace, toujours de laudace) Napoleon dis-
arată cum a făcut voOiajul pină la New-
A

— m m ee CD DR e e

miteţi acest drapel la Dublin rugați-vă pen- tribue legiuuea de onoare 1804. Saturn şi
York.
tru sufletul lui Patrick Moore. Adio». Cusut ihail Cogălniceanu sateliții sei. Un meteor. Aurora
Cometa din 6 April 1892 elipsa de soare
Boreală.
Paulina Steinfeld şiş cu barbatul ei, sunt
în acest drapel era un glonţ vechiu infăşu
TR

din 1896. Agapia, Pariul. O suni de lu- găzduiţi la o rudă a lor stabilită de mai
—._.—

rat într'o bucată de hirtie pe care erau mult timp acolo, care chiar inainte de
Astăzi sau împlinit unsprezece ani de la
scrise uceste cuvinte : poni. O locuinţă a laponilor. Sulvat : bronz
moarlea lui Mihail Cogălniceanu. plecare le a indicat cum anume se pro-
(Br uxela/.
„Acest glonţ a fost extras din cadavrul mare cu răs- cedeze ca se dea fuiliment și apoi se fugă
Celălenii Lașului, în număr
unui patriot irlandez, Patrick O Moore, Sinucidere
in America.
puns invilațiunei guvernului si au dal pe-
EN

mort pentru patria sa în 1798“. Primăria comunei Mogoşeşti a telefonat

lerinadqiului la morminlul acestui” mare [iu Un din acele depeşi. «este adresată unui
Prinţul de Braganza pretecturei de judeţ, că fata Elena Vasiliu, frate a lui Steinfeld, anume Ilerș, care
a hominiei, un curaeler de o frumusel
| 99
în etate de 22 ani, fiica comerciantului Ne- domiciliază in Codieşti, In acea depeță
Zinrele din Londra în zilele ciud avea să deosebilă.
i- Mihail Cogălniceanu a rezolvat problema culai Vasiliu din acea comună, în urma unei ii spune se plece și dânsul la America.
se facă încoronarea aduceaii ştirea sensaţ Parchetul crede și cu tot dreptul că a-
poli- eaistentei slalului nostru. Lua loale faptele sfezi avută cu mama sa, a dispărut de la
/C

onală, că în urma unul mare scandal, domiciliu. Mai tărziu locuitorul Luncu Neamţu cest Ilerş Steinfeld nar fi de loc străin
oas- mari si prielnice acestei lări, intilnim mun-
ţia din Londra i deţinut pe unul din a vestit autoritatea comunală că în tintina de uneltirele soţilor Steinfeld pentru a da
n cărui ca inteligenti și palriolică a acestui mare
peţii înalți veniți lu aceste serbări, +

să- barbat de stat. Ie de ajuns să amintesti numită Podul lui Tanusă ar îi înecată o fe- feiiment fraudulos, inlesnindu le chiar fuga.
nume însă nici unul din ziare nu voia
Unirea principalelor, improprielărirea [ăra- mee.; primarul dispunînd scoaterea cudavru-
-.- ab

publice.
SI

pa RC
mareei ai mat Î Dea aan Lam

EI, spre stirșitul vieţii sale. a iwbrăţișat politic în adevărat.l înţeles al cuvintului, nal de a îmbunătăţi soarta Nominilor în
are a si-
ne trebue stirpirea agiului, ca scăp lucru de o așa esenţială importanţă întrun contra a ceca ce numia d-sa barbaria Un-
| trebue şi s'a identificat şi cu această nouă formu-
tuaţiunii financiare momentane, ne Stat cu oare care viaţă politică. gurilor, prin intorvențiunea Statului nostru.
şi iegei lare, precum fusese și la inceputul vieţii
vinzarea de loturi mici la ţărani
IA

“morm program ! Dar cind a ajuns la gu-

ă, pen- sale. în Divanul adhoc din 1557 printre na-
Dar, ştii cum se întimplă cu lucrurile
minelor, ca idee de întărire economit importante ; îmi vine să zic ca să nu mă nu l'a realizat,
altele in- jionalii unioniști. Și astfel a consfințit şi el
vern în Octombrie 1895, d
tru mai tirziu legea meseriilor şi apropii de priceperea «firmei» de lu pric- inșolat aspiraţiunile tinerimei întregi care
in ultimul său minister de la 1891- 189
dicate. * tenii noștri fevruurişti, ştiţi ce se întîmplă se încrezuse într'iusul, (aplause, braro) şi
programul politic al d-lui Carp de la 15S1,
de vre
Şi aceste idei, nu doară inventate
U

în mar parte de guvernele conser- cu o bună marcă de fubrică : cu cit marca sa coborit la'scuzele din laşi. (Apluuse pu-
nesesi: realisat
unul din ci, dar uruncută de cica vatoare, inceplud cu cel de lu 1555 de sub e mai bună, cu atit vine mai curind falși: ternice),
sul hotă-
taţi practice ale momentului, adao Teodor Rosetti. ficarea şi contrafuverea. De cec vedeţi Nouă insă, oameni în virstă, ni se cuvine
lor po- presidenţia d-lui
BC

virei din partea lor de a trăi viaţa Nu pot cita numele d-lui Teodor Rosetti. că o dată ce iutrodusese ministeaul de la să avem Judecata mai cumpănită şi să fim
ire, (aplau-
itică pentru efectiva lor indeplin preşedinte, ul congre- 1SSS realilalea programelor politice în re- drepți şi mnepărtinitori, mai ales cu adrer-
pentru fratele respectatului
sc), aceste idol uşa de hotăritoure sului nostru, nu pot cita pe d. Teodor Ro- gatul noii constituit, începem a iwvea belșug sarii noştrii.
ie, în cât acel
însemnătatea unui partid polit setti, care e bolnav în acest moment, fără
de aşa numite programe! Lumea credea că « (Va urma)
cure a într upat în vrem urile noastre tot ce-I trece prin cap şi-i sună bine la u-
bărbat de aicl o salutare prietenească
conser- sa-I trimite
in modul cel mai stăruitor politicel în numele nostru ul tutulor vo veche, e program.
cl a că „| şi a-i dori
vatoarc, reposatul Lascar Catargi, însănătoşire, (Apluuse). A venit cu un program foarte puternic,
stare să formu- grabnică
rui cultură nu i punea în sguduitor al consciințelor rominești. şeful
dar al cărui tact Rosetti a realisat inamovibilitatea: Uher-
leze însuşi ideile politi ce, purtidului liberal d. Sturdza, îndată ce a
îl tă- mani a realisat disparițiunea asiulul; Carp
i bun simţ, în felul vechilor patrioţi; fost proclamat şetul partidului î 4 venit la
şi ideea a realisat împroprietărirea țăranilor şi le-
cea tot deauna capabil de ui simţi 1893 şi 91 în opoziţie cu programul naţio
sincer. poa minelor lată ce insemnează program
sea adevărată şi cugetul cel
 VIIT ORUL

Pelerinajul la mormiîntui lui M. Kogălniceanu gele a încredințat noui drapele regimentelor

şi batalioanelor ale căror nume urmează,
Criminalul
binetului
a fost trimes
N. 3.
in instrucția ca:

— Dare de seamă complectă — trecînd și decoraţiile și medaliile „vechilor “3 DD. Iduard Drissau, representant al
Azi la orele 9 a. m. s'a oficiat în cate- discursurilor. Cel întiiu vorbeşte d. Ștefan drapele la cele noul:
case comerciale din Elveţia in orașul!
unei
drala Mitropolitană din localitate Panuhida Șendrea, vice preşedintele Senatului. Cu ..Frecerea Dunărei:* au fost decorate: nostru, trecînd eri cu un docar prin iar-
în amintirea lui Mihail Kogălniceanu, cu o- D-sa începe prin a ar ta meritele lui Mi- Batalionul 1 vinători, reg .Dolj No. 1, reg marocul de liugă abator, a fost victima unui
caziu împlinire! celor 1! ani del moartea hail Cogălniceanu și munca care a depus 0 Vâlveu No. 3, reg. Olt No. 3,reg. 1 Mohe-
accident.

RY
marelui barbat de Stat. pentru propășirea neamului românesc. dinți No. 17, res, 2 Romanați No. 19, reg. Docarul răsturnîndu-s-se şi d-sa căzini jos
Serviciul divin a fost săvirşit de S$. S$. D. Șendrea termină cuvintarea sa, prin 1 artilerie <Regele Carol I», reg. 1 călăraşi, şi-a fracturat în mod grav piciorul drept.
Arhiereul Ghenudie Georgescu, încunjurat de aceste cuvinte: ca delegat ul Naţiunei de- reg. 2 călărași, reg. Argeș No. 4, reg. Vlaş- D. Drissau a fost înternat în: spitalul aş
Arhimandriții Obreja și Munteanu, de preoţii pun aceste coroane pe mormîntul nemuri- ca No. 5, reg. Mihaiit-Viteuzu No. 6, reg" canu. |
Vartic, Şerban, Florescu şi de diaconii Șer- torului Mihail Cogălniceanu. Dâmboviţa No. 22, reg. 1 geniu, reg. 2

RA
-0- Cu ocazia aniversărei punerei pietrei.
ban. Simionescu și Marțian. Discursul d-lui Gane: artilerie, reg. 1 roșiori, reg. 3 călărași, reg.
fundamentale lu catedrala Mitropoliei Alol-
“In partea dreaptă şi stingă u altarului 4 călărași, reg. Prahova No. 7, reg.. Duzeu
D. N. Ganea, prefectul județului şi dele- No. 8, reg. Putna No. 10, reg. Siret No. dovei şi Sucevei, un serviciu divin special.
erau depuse ceie două coroane, lucrate în s'a oficiat de clerul catedralei. |
gat al gurernului, arată activitatea lui M, i1, reg. 5 Ialomițaa No. 23. reg. 6-roșiori,
bronz, trimise de Corpurile legiuitoare, prin-
Kogălniceanu ca .literat. scriitor şi orator: -— A fost internată în Ospiciul Golia
t”o delegaţie compusă din d-nii Ștefan Şen- reg. 5 călărași, reg. 5 artilerie, batal. 3 vi-

LIB
Mihail Kogălniceanu—zice. d. Ganea'e i- nători, reg. Cantemir femeia Maria A. line, din comuna Lungani |
drea, Gh. Pilut, Neculai Ion, N. N. Albu şi No. 12, reg. Roman i
.
nițiatorul tondărei Universităţei romînești, atinsă de alienație mintală
N. Gane din partea gusernului. No. 4, reg. Răsboeni No. 15, reg. Suceava
a fost primul membru al Academiei Romi- Schelet auti-deluvian
Autoritățile No. 16, reg. 8 Dragoş No. 29, reg. 4 antile-
ne ; iar în 1864 în calitate de prim minis- In cariera de pietriș de la Bivolari, la
rie, reg. 2 roșiori, reg. 7. călărași, reg. “8
Autorităţile erau representate prin d-nii tru, sub domnia lui Al. Cuza, a luptat foar-
general Iarca, 0. B. Pennescu primarul ora te mult pentru împămintenirea ţaranillor. călărași; şi batal. 4 vinători. adincime de vr'o 5 metri, sa găsit sche-
„Cu Marea Cruce a ordinului «Steaua Ro- letul unui animal anti deluviau; omenii cari .
şului, I. Șendrea prefectul poliției, Burada A contribuit din toate puterile sale lu

Y
măniei»> și Cruce a ordinului <Lrecereu Du- lucrau la, estragereu' pictrişului! nau dat,
prim președinte al curței de apel, C. Cli- Unirea principatelor, la secularizarea are:
nărei> au fost decorate: reg, 4 Ilfov No. 21, nici o importanţă acestui schelet, din con.:
mescu rectorul Universităţei, Th. Jellea aju- rilor minăstireşti şi încă la alte fapte mari;
reg. Râmnicu-Sărat No. 9, reg. Ștefan-cel- tra a continuat a lovi cu cazmaua în sche-!

IT
tor de primar, S. Longhinescu decanul facul- din istoria țerei nostue,
„tăţei Juridice, Neculai lonescu fost. ministru,|. D-sa termină zicînd. că ori și cit de bine Mare No. 15, şi batalionul 22 viuători „Le- let, făcându'l în sute de bucăţi,.
M. B. Cantacuzino, A. C. Cuza, N. Culianu venite ar fi cuvintele sale, nu se poate lău- gina Elisabeta“. - Un defensor rupt din acel schelet a tost;
Cu Marea Cruce a ordinului «Steaua Ro- adus în laşi de cătră un lucrător și dăruit.

RS
şi A, Gheorghiu . profesori universitari, Al. da in deajuns meritele lu M, Kogălniceanu.
Şcorțescu director ul prefecturei de judeţ, mâniei, cruceu «Lrecerea Dunărei> şi Me: d-lui A. Roșculescu ; acel deiensor e lung!
Discursul d-lui Penescu dalia militară sîrbă>,.a tost decorat : reg. de un metru şi 2 ctm., rupt la ambele Ca:
G. Mîrzescu “directorul Eforiei, di. luliano
D. C. B. Pennescu, primarul oraşului, vor. 6, Tecuciii No. 24. pete de lovituri de cazmu; dacă ar fi fost
senator, Gh. "Musteaţă revizor școlăr, Ralet
profesor universitar, Al. Gane și Beldimun bește în numele cetăţenilor eșeni. „Cu „Virtutea Militară“ şi crucea «Trece- întreg cu 'siguranţă că ar fi avut lungimea:
Primarul face un istoric al actirităței lui rea Dunărei» a fost decorat; reg. 7 Raho de cel puțin 2 metrii. Defensorul e deja
magistrați, colonel Lambrino, col Aronori-
ci, col. Stamatopol, locot-col Musteaţă, Tar- M. Kogălniceanu ca: mare: om de Stat Și
VE
va No. 25, petrificat, iar înăuntru ciolanul s'a pretăcut
noschi, malorii Angelescu, Vrabie, Renescu aduce elogii 'înaltelor merite şi calităţi Vechile drapele vor'fi păstrate în sala întrun fel de :calcar foarte alb lucios.
dr. Liron, Petrescu şi dr. Vicol, ale reposatului care prin munca sa, a fost Tronului alături cu: Coroana de oţel, :pen Suntem infermaţi că. d. Roșeulescu va.
unul din aceia care a luptat şi contribuit tru ca neştearsă să rămână amintirea la- presenti acel def:nsor' în viitozirea şedinţă. v

Familia
ca să ne dea Romănieu de azi. urilor neperitori culeşi: de câtre eroii noştri
I
a societăței de. medici Și naturaliști.
|
Din partea familiei erau de faţă d. şi] pe câmpul de luptă. -
UN

„Discursul d-lui N. Ionescu „De aşi fi rege

d-na procuror Kvupenschi Și fraţii Lite: inu,
= Peste locuitorul lon Andronic diu „În astă seară va avea loc în sula Teatiu-
nepoţii lui M. Kogălniceanu. LL “După ce d. Pennescu își termină discur-
Rediu lui 'Tatar căzând un copac, ia trac- lui Naţional a doua representaţie . a trupei!
D-na Lucie Leon Bogdan, fica marelui bar- sul, cere cuvîntul d. N. Ionescu, membru a!
turat braţul stâng; a fost ridicat fără sim- de operetă de sub conducerea al lui Mari-
bat, a trimis următoarea telegrumiă: Academiei şi fost ministru. care, în amin-
iri și trausportat la spitalul sf. Spiridon.
„Sunt bolnavă în pat și regrett din suflet tirea unor vremuri de “mult trecute, rosţeşte nescu, cu fr umoasa „operetă de asi fi rege
25 Au i numiţi definitiv lu catedrele (Si j'&tais Roi).
că nu pot asista : la, ceremonia în amintire cite-va cuvinte înduioșătoare în amintirea
AL

lor d-nii: E. Eftimescu, profesor de științe D-ra Nora Marinescu, “drăguţ cîntăreaţă,
scumpului meu părinte. aceluia alături de care a luptat în timpurile
naturale A gimnaziul «IL Maiorescu» din va interpreta rolul principal. :
Sperind însă că această întăia amintire sale de glorie.
Giurgiu; d-rul St. Possa, profesor de ana-
nu va fi şi cea din urmă, Leon şi cu vă Cavintele bătrinului academician, cu fi- [ , li] PF aie

„a librăria Suced et-Ui-la. loto

4 „nr
tomie la școala de arte lrumoase din lași; (iă „

trimet amiciţiile şi expresiunea deosebitei gura simpatică și părul înălbit în vremuri,

G. 1. Scorpan, profesor de caligrafie și desen
TR

mele consideraţiuni. au produs o adincă impresie. asupra puţin Neasimilarea ivreilor—cu dovezi biblice
la liceul naţional din Iași și d-na Caterina şi talmudice după o suma de savanți : Eran-
numeroasei asistenţe
(s. s.) lucie Leon Bogdan bă
.. Atanasiu, maestră de lingerie la școala pro- cezi, Germani, Romini, Jidovi srabini ete);
Cortegiul fes'onală din Galaţi. a ohţinut premiul LI Ja concursul ziarului
La orele: 1) din zi, odată cu terminarea Apărarea Nalională (1901). care a și tipărit
După terminarea serviciului diviu, coroa- discursurilor, solomnitatea a luat sfirșit, S* Pe ziua de eri sa constulal iu ora lucrarea ; exemplarul 70 bani.
Academia Romînă şi d. D. A. Xenopol
EN

nele sunt depuse pe un car funebru tras Sim şul nostru două cazuri noi de Febră Tifoidă.
—cu stabilirea cilorvu adevăruri istorice
de patru cai: şi cortegiul
în! frunte
cu cle.ul| 9— Eri sa dat rezultatul probelor scrise, prea inleresante, reluliv la Islorice Romini=
porneşte spre cimitirul Eternitatea, parcur- pentru examenul 'de admitere în:şcoala mi- lor ;'exempl. 1 leu,
gând:străzile Ştefan cel Mare; Primăriei,Go | UL TIME. INFORMATIVA litară die localitate.
Vocabular
cuvinte,—cu
Romînesc
explicarea
de
senzurilor
cite: va
detual
mii
ia, Cucului și Eternitatea. Au: reușit toţi cei 40''candidaţi. Azi sa
rate şi profanale.- de d-nii: lezticografi: La-
/C

Drapelele regimentelor zăr şi Mariu Şăineanu, L. E, Siniguglia şi

„ CUVÂNTĂBILE ! început examenul oral.
alți! în dicționarele jor Române, “Romino--
Pentru a rămâne vecinie în ochii armatei —O Astă-zi sa adus la parch= t pe: lo- lvanceze şi vice-versa, la mui maulţe sule de
Discursul d-lui Şendreu
semnele vadite ale faptelor războinice cari cuitorul Gh Olaru. care cu un foc de puş- lermini leatici,; exempl. 11.50).
Cortegiul ajuns la cimitir, se începe seria au întemeiat Regatul României, M. S. Rege- că â omorât pe fratele seu Grigore Olaru;
Autorul—Y. Sdăhinescu
SI

GABRILL D'ANNUNZIO: 'ntuneca une-ori intr'o. 'nfățișare Și vedeam in ochii acestia mari. cum tre-
vînâtă. — Ce aijfăcut, Țulia na, ce-ai ficut? Vor.
Nu numai odată, am surprins
pe faţa «ei ceau undele unei suferinţi necunoscute, A- beşte, vor beşte! ,..
contracţiuni de-o durere infrinată; nu nu- cea privire stăruitoare. nesuferință. mă Ce-ai făcut?
IA

mai odaţă, faţă cu .mine, fu| cuprinsă de- umplu pe ne-așteptate de-o groază nebu- — Îmărmurită de marea schimbare a:
STRĂINUL (/Inlrus)
un tremur grozav ce-o sguduia din cap nă. lera seara, in amurg ; fereastra des- glasului meu; face un pas inapoi, privin-
Nu iera oare un scos din fire, omul cari, pînă 'mpicioare, și care-i făcea să-i clân- chisă iar perdelele umflate se agitau la du-mă. TPrebui să-mi fi fost faţa mi alb
fâră remuşcări, ucidea pentru a lui iubiri, țăiască dinții ca 'nprada unor friguri de cât a ei, căci îmi respunse revede, c'un.
ve- suflarea vintului ; O lumînare ardea pe mi-
turburate şi chimerice, această fiinţă uci- nite pe ne-așteptate. In una din” seri, aud să, inaintea unei -oglinzi. Şi nu ştiu pen:
U

aier rătăcit: . |
gător de zimbitoare, atât de simplă, atît dintr'o odaie lăturalnică „un strigăt sfișii- tru ce, agitarea perdelei, tremurarea dis- — Nemic, Tuilio; nemica. Nu te speria,
de curajoasă? Li-aduc. aminte (şi mă _ui- tor ;'am alergat intr” acolo, perată a acestei flacăve mici ce-o reflecta Nu-i nemic. „Sint durerile
şi-am găsit-o mele obici-
BC

mesc de răutatea mea de atunci) mi aduc stînd in picioare intoarsă cu spetele la o paliditatea ogliuzei, luau in spiritul meu nuite... Tu sti, una din crizele mele or-
aminte că printre motivele ce mi le-adu- oglindă,cuprinsă ca de spazmuri şi svir- un ințăles sinistru, mărindu-mi groazu, dinare, .. fo criză care trece, Iuiniște-
ceam ca să mă liniştesc, cel mai puternic colindu-se ca şi când ar fi luat otravă, [deia otrăvei mă segetă cu scânteiarea şte-te.
:
| , a 5 , ,
era acesta : <Fiind-că mărirea -morală se Mă apucă de mână ţinîn du-mi-o strâns ca unui fulger. In clipa aceea, ea nu mai pu- Cuprins, insă de binueli ucigătoare, nu
naşte din silniciea durerilor ce !'e biruim, 'utr'un cleşte tu să-şi inăduşe un nou țipăt și nemai pu- mA credeam in spusele ei,
- trebuie ca ea “să aibă prilejul de'a fi eroi- , Tulliol: Tullio! această te! inspăimîn.- tând indura chinurile durerei, se aruncă
că, trebuie ca ea să fi suferit tot ceeace tător! Ahl câte de 'nspăimîntători perdută la pieptul meu. Va urma
am făcut'o să sufere. Se uita la mine foarte de aproape ; o- — Ah! Tuliio, Tullio! Ajutor, ajutor!
Dar intr'o zi, mă pomenesc că și sănă- chil,ei mari şi-l aţintise spre mine, care Rămîn ca trăsnit; o clipă n'am putut
tatea ei e sdruncinată, mi se păru că pa- In umbră mi se păreau de-o mărime fără rosti nici o vorbă, nam gutut face: nici
liditatea ajunsese mai pronunţată şi se seamăn,
O mişcare:
 a l TTŢ 0 RU L E
2 a A m caza
| îa | E: A FI f A sa ia “ Pai AL | 1.) EI ua 3 ze cz sI - 4 A
m ez OEI za Ş ta 3 ia Ca minti ram E ru sila ( fe (1 1 ii,
7 sa A ca

Se ele | | A, Sh N 128 34 e apa IN 43 T ip 15 A n A i Î CN ro | | 1. | . d Ă

DU | e
VU (LUC A 4
Ma Y
Qi lotee j
Cale ; 4) e
a
Zj |
anisă
Să “îi Ei
(
ii
ACASA
a bi UE MI
Ai
t

RY
| iii . ge,

prompl şi in condițiuni foarte ava

d 0

RSR
FII
CSI

Oana
aa
E
=

RA
a
ILEIE DE VI SITA

LIB
1 LIU 20 SEL LA
Bis Se d 9 9 Ale 9 A lee A
DS iz
e [93 Sal 9 e a
| iei
i
SL POT
OA ADELE OCEC LEI se, z
—
LE Vară STIRI, POL 100
O PELEDODOA ACI

zi . a iC

ITY
GR ' p j ]

st j ! CP » : e

:TS 1 a | (| o de
>e V Î l. LL
35A | IA ai
PSI | e EA presa cotiatan stea ital Crnsagrate?

RS
Se Aa E | ta ” |
i | Siveda do Sus Î20 || “A, par 6 n fie care ZA lă oa.
ZE a | gg Ali DC Hui. A. ”
Sie Trundată în anul 1 S26 | DN : '
„A:N A .
C
XE ! SS

E DN a : vele 4 seara.
25 aa aaa aaa 3 RARA AR AAA A AAA E RD N au e De DR
că !
VE * | -

i Cea nui mare şi mai bine asortată farmacie: din e

sară, excelează rin iustalațiunile moderne penti:u 3 Preţul aboneae om telor.
îs elabor area preseripțiunilor medicale.substanțelor far- se i Me i
Şe +
NI

a | Pe un an 90 lei
i maeeutico şi tot ce este în domeniul farmaciei Ed Pe jum. an 10 lei
38 DDD DA ee gi | Pe trei luni d er
U

az DE as Se SE
Șt Specialităţi Sherăine | a Apă de colognie cu litru
tz,
> U op
su Soponuri medicinale | |: Apă de colognie pentru Iricțiuni 3S __ | || | |
AL

Sopon de marsillia 2[: Parfumerie străină Ze dl UL, N SI |

3 Vinuri medicinale „île Essenţe de parfumuri i te |
A Instrum ente de hyrurgie “|. Ape minerale. CĂ E: Li i a
3 Pansam€ “nte E Ape, paste și pra furi pentru dinţităe | Y. | i | e DE IL
ȘI2 Aparate ginecologice | Zahar Vanillat etc. 3
TR

na | i ES :
x y | Sa a
e Toate de origină garantată a i |

O: oarosir o €| Atelierul Chimico-technic „SINGER:

A | S |

ra

| Atel
d NS

in ico-technie „SINGLE =
EN

ee Aha. 1

ee o Ste
si Sir TaT &, pua mean Te
IN O 10
îs PRODUCTE CHIMICE ȘI FE. RMACBUT ICE kă | Șz |
E 7
Ko su | Preniateu med: ii de aur. argiut caii bănesei
-

i Laborator de chimie biologică si industrială 3 | | | Da

/C

se aa Primesce spre lipire obiect stricate de poreelun, sticlă, tera:

e Instalaţiune pentru inhalaţie de oxigen. | e | o E Dia
e LS e SR cotă, ctc. - E
tu . . . SL
îns Panlanţa medicală pentru adulţi. E A
că e ke Instaleaza şi repară sonerii electrice, telefoane şi or1 ce soi d
SI

As Palanţa medicală pentru copil noi născuţi ta

Ti | RAC i a a
|
sa, , | St aparate, cu preciuri. foarte avantagioase.
ee Aparate de desinfectare | RS | | Ss
gi |
IA

îs „Fabrica de Ste n ile și Mercerine în Civcirc și netal ch

ci Servicit] la Ceniciliu or atuil de
sa | EN ŞI dupa î
anume desemnuri (fâceiniuile).
pi kA Vousole pent | |
U

a XP 4% az 5 Dă (P 9, A, 7 „Opso e pentru dr;

ZE: BE PA BE A Pe e e e Pt 9 te e pe SM Ste a ie 3 SE DE PE SI e ste pie ie p !
Pomii dă pentru intreţinerea și creșterea părului,
BC

laşi
— Tip.uAl. P Popovici Str. Alexandri No. [i