ABONAMENTE ANUNCIURI

In țară, 3 lun cc... lei | Pag. VIII lin. m. 25b.1.m. 60*

adn 6

bono
INSERŢIUNI ȘI RECLAME
A.
In streinătate 3 luni , Pag. VII lin. mică , . „80 b.-
pu D „ „.. n
",. n. 'unân” 1 Un anunciu de logodnă le! 6-
4

Un număr 10 bună, Pa
„Pentru Străinătate =0, „bani.
„rr pentru 2Dp E
Wanuseriptele nepublicate 1NU - ă e
ASJiefrâneate.20003
se.
“se inapoiază: . as .
„APARE ÎN FIn- CARE VINERI

RY
refuză,
OO i [Eset
E —00—

ANUL |. IAȘI, 17 (29) DECEMBRIE, 1599 NO, 2Sap

RA
(al ză tinerii evrei
desăvirşită între vol şi al voştri,—între louri eloquente, înfătoşind rind pe rînd mai brutale și mal nemiloase violențe.
renunţarea ggeneroasă Îa privilegii sociale marile exemple de virtute, de suferință Nimic nu e cruțat. Cel orbit de spaimă
ŞI între renunțare a de modă nouă la mora- şi de eroism. El poartă par'că dealungul și de dorul vieței loveşte și injunehie.
litate socială? Dacă, cel putin, ruptura, ar secolelor acel element necesar. pentru nu-Și recunoaşte măcar pe ar săi. Iar
„Dum volunt esse et Judaei fi cu putinţă! Dacă momentul convertirif viaţă—pe care Goethe l'a denumit „tre-: cind pe luntrea șovăielnică şi îngustă a
et Christiani, neo Judaei, nec
ar pune într'adevăr un zid de netrecut buinţa dea suferi“. Deviza lui este jert- ajuns la liman se recunoaşte stingher,

LIB
Christiani sunt,
Xiieronymus Ă intre ceea ce aţi fost şi ceea ce veți fii firea de sine însuși, dar nu jerlfirea pe Sioguratec și mizer ; își aduce aminte
Aceasta insă—vol-.cată s'o ştili bine— altarul prejudițiului care minjeşte demni- prin ce mijloace neomenoase a putut
„„Feţe posomorite, priviti intunecate, nu s'a întimplat, nu se va intimpla nicl- tatea.
scăpă cu viaţa, revede spectrele celor
frunlă plecate, trupuri : frînte,— ale .cul odată. În fie-care din vol poale să dis- De la Nabochadnezar la Titus, de la striviți de dinsul— şi-l podidesc lacrimele
sunt” aceste umbre de oameni, ale cul? pară un individ, un evreii — dar în vol Titus la Torquemada şi de la Torque- mustrârii de cuget, îl ispiteşte parcă
Glasuri stinse, care sună de par'c'ar toți la o laltă trăieşte încă şi sufere—o mada la toţi Pobozdnecefii modernr,— re'ntoarcerea pe valurile amenințătoare
veni din mormintul unor conştiinţe a- rasă întreagă. Răul de care aţă sperat să convoiul lung de suferinzi şi de martiri ca să-şi ispăşească nemernicia.
ji
puse ale” cur sunt, de nu mal samănă fugiţi supravieţuieşte, vă urmează, vă trece, palid dar nu încovoiat, flămind
cu graiii omenesc,—ale cul?

ITY
prigoneşte; cînd nu veti mail fi evrei— dar nu înjosit, roşu de singe, dar nu de „„Toemai exemplul apei se cuvine să
Sa fie adevărat. că aceste figuri şterse, veţi rămiînea! «foşti evrel» — și istoria ruşine. El trece minat spre rug, spre vi-l amintim, tineri evrel culți, care por-
parodii bicisnice, înfăţosau odinioară 0- tragică, dar luminătoare, e de față ca să tortură, spre surghiunz-dar nu are de ce niţi, nepăsători şi nemiloși, din mijlocul:
draslele cele mal viteze-ale rasei celey vă “dea pildă. Nu în contra evreilor s'a pleca fruntea, căci răscumpără greşala, alor voştri, pe barca uşoară a apel de
mai eroice,—copiil lui Izrael ? indreptat şirul singeroaselor torturi me- ignoranta, cruzimea multor popoare și botez! Intr”o zi, scăpaţi poate de ialazu-
Ce vint ucigător a uscat ramurile a- dievale, —ci în - contr a meo-creştinilor ; credință, fără să înceteze de a fiel sin- rile marei nevoi, veţi revedea cite jerife,
ceste pe un trunchiii sănătos, ce vrajă rasa fu urmărită. şi pedepsită într "aceştia gur un popor și o credință. cite victime aţi lăsat în urmă și amară
duşmănoasă a inlănţuit toate aceste-pu- —şi une-ori poate cu drept cuvint sa.

RS
„Vă trebuia o religie în locul aceleia mustrare o să vă readucă la conştiinţa
teri ? Căci nu e vorba de acel care cad lovit ast-feliu în partea rea a rasel. Vi pe care ati pierdut-o în umbra cărţilor. adevărului şi veti regreta valul plin de
| istoviţi sub povoara. mizeriei ori de a- se cere .convertirea—ca un început al Nu era de ajuns in locul religiei moarte pericole, valul “multimer din mijlocul
cel cari se incovoaie sub greutatea co- dispariţiei, ca prolog al peirii. imaginea atit de vie a unui trecut bo- căriia aţi plecat, fără să vă poată retţi-
virşitoare a vristei fatale. Ci e vorba de Cunoaşteţi sarcastica şi dreapta măr- gat în fapte, bogat in exemple? Nu era nea nici lac rim), nici rugăminti.
P! floarea unul neam, de vlaga lui—tinere- turisire a lui Borne ? De cite ori vroiau de- -ajuns cartea istoriei poporului evreu Tineri culți evrei,—-nu veţi schimba
tul; e vorba de -partea cultă a evreimel. să-l lovească duşmanii, descoperiaii lesne pentru trecut, nu era deajuns pentru întreg trecutul pe un indoielnic și scurt
|
|
Da, de vo! e vorba, tineri cresculi în in el pe vechiul evrei Baruh. prezent—tabloul înălţător al acester na-
"lumina învățăturii moderne, de vol'roa- __A părăsi Judaismul? Dar carece în țiuni care ştie cu atita blindă resemnare
“de ale unei educaţii complexe care v'a voi elementul atit-de puternic încit să să îndure, să rabde, să tacă și să aş-
E viitor—ştergind cu buretele inditerentet
urmele protunde ale unei rase—ce reven-
dică penir u sine un viitor de libertate
IV
înălțat și v'a coborit în același timp, şteargă în vol şi firea şi simţirea şi tre- tepte ? Nu era de- -ajuns pentru viitor— şi neatirnare.
care Wa instruit şi v'a întemeeat ; tot- cutul ? Să fie lipsa de credintă— datorită acea veche şi mare speranţă a milioanelor Tineri culți evrei nu veţi da ascultare
odată, care a distrus ce era al vostru şcoaleI ? Să fie lipsa de încredere în voi de oameni care deja întrupează întrun unor falşe ademeniri care nu au nici te.
—-sufletul secular al rasei — fără si vă înşi-vă, „datorită îndelungatelor umilinţ nou vis uşor realizabil dorul de a trăi, meiul istoric, nici farmecul binelui, nici
UN

dea nimic.în loc. | | sociale, Să fie atit de intensă deșărtă- de a munci, de a cugeta? sinceritatea iubirii pentru voi; nu veţi
In jurul roze ademenitoare — cultura ciunea imorală încit să întunece în voi Şi faţă cu această privelişte a mulli- da luare aminte profeților ignoranţi—
— v'a pus“ spinii care se cheamă do- tot ce e .ma! ales,-—instinelul înnăscut mei din care şi voi faceți parte, all a- sub spoiala .culturii inalte-—des spre “ale
rința, iluzia, ambiţia, dorul unui traii al unei moralităţi superioare, izvorită vut singurul curagiii de a vă ridică” în căror poveţe și îndemnuri presa 'duşma-
bun ; idealul vostru s'a. ales a fi cu to- din judaism?. Căcr lui şi numai lui aţi potriva el. Căci ce “alta însămnează, dacă nă evreilor nu iea act macar, dovadă
tul altul decit alacelor în mijlocul căro- datorit îndelungata răbdare ce ati putut nu 0 acuzare duşmănoasă, faptul că vă splendidă de urmările bune ce vor avea!
ra ați crescut. Instrăinarea deei v'a a- opune pină acum .nevoiei copleșitoare, lepădati de orl-ce solidaritate cu dinsa, Tineri culţi evrei, nu veți adoptă ca
dus moarlea sufletească, —cea mar rea mîndriă ce-aţi putut pastra faţă de toate mulţimea de care totuși sunteți legaţi formulă de viaţă şi de gindire materia-
AL

dintre. morţi. înjosirile, nepăsarea, faţă de toate avan- prin singe şiîn sinul căriia trăiesc părinţii, lismul brutal, voi cari ați îngroşat pu-
„Cit e de departe inceputul vostru tagiile materiale de care aii fost lipsiţi. trații voştri, în mijlocul căriia însfirşit, rur€a rindurile idealismului, cari v'aţi a-
de Sfirşit! Zicem sfîrşit pentru că odată Întiun moment de scepticism și de- lasaţi trecutul vostru, mîndria voastră, rătat tot-dea-una însetosați de vise şi de
Icu tristul act îl renegării de neam — cepție Heine a putut rosti sentința că nobleţa şi bunătatea voastră. avint, care aţi învăţat a îndură secole—
căci de renegare vom vorbi aci, tineri eroi «judaismul nu e o religie, ci nuinal o Pentru moment e cu putință sănuvă în speranţa unel clipe bune.
— viata voastră socială, viata etică şi nenorotire“. Momente de amar sunt fa- dați seama de acest: profund adevăr,— _Nu veţi face din însuşirile voastre --
TR

etnică e 'sfivșită pentru totdeauna. Tra tale in viața fie-cărul; dar cu toții reve- orbiți de ambiţii sau de propria voastră iusuşiri ale rasei—mariă de vinzare în
iul nostru, fie : în istorie, fie în familie, nim, ca şi marele poiet la sacra con- amăgire. Sămănaţi cu acel desperați care schimbul unor libertăţi pe care mal cu-
a fost cea mai bogată şcoală de răb- vingere. că Judaismul e mal presus de în timpul naufragiului— cînd din toţi că- rind sau mal tirziu vi le aduce Istoria
dare, de resemnare, de suferinţă. Și a- toate. cea mai poietică istorie a o- lătorii îngrozită numa! o mică parte ;au în curs—iar ceea ce nu v'a dat încă Ce-
poteoza traiului 'acestula să fie ruptura menirii, cea mal bogată înşirare de tab- pulința de a scapa—iși fac loc prin cele riul și pămintul—nu veţi căuta in apă,
EN

FOILETONUL RĂSAĂRITULU) era prigonirilor, epoca de înjosire, de și ca ministru de finanțe pe Don Iosef. adevărat şi drept la toate întrebările
apăsare și de.umilinţă se-ivi, cu mici Aceasta pe la sfirşilul secolului XIII; ce-li pune ?
OO i

MARANI
pauze, dar, în realitate, neintreruptă pi-
nă Ja cea din urmă fază a suferințelor
sociale care s'a încheiat—ori mal drept
/C
iar la începutul secolului XIV, sub ace- — Jur.
laşi rege vedem luîndu-se măsuri contra — Juri tu pe Dumnezeii, stăpinul, ta-
evreilor ; ei fură opriţi de a face opera- tăl a tot puternic care a creat ceriul şi

s'a continuat sub altă formă și în alte țiuni fiinanciare, de a ocupa funcliuni pămintul, mările şi viile, îngeri şi arhan-
țari—emigrarea “generală. publice, de a locui la olaltă cu popula- sell, tronuri şi domnii, cherubimi, se-
Se poate afirmă că istoria Evreilorîn Nu e drept oare că avem aci rezuma- ţia creştină. lar medicul Samuel şi tos- rafimi ŞI toate” puterile cele- lalte ?
Spania cuprinde: în rezuinat istoria toată tul istoric al judaismului în toată 'Eu- tul ministru Don Iosef mor în temniţă. — Jur,
—şi “trecută şi. viitoare—a poporului e- ropa ? Nu va dispărea oare, mai curind Deja începe epoca de convertirii sil- .— Juri tu pe D-zeii care s'a arătat lut
vreu,—cu deosebire punctele culminante sau mai tirziu, poporul evreu, în nepu- nice, de denunţări şi de marliragiu. Moise în mijlocul flacărilor pe muntele
„ale istoriei. lină de, a convieţui.cu popoarele cele- Sub monarhii următori, ca foan I, Sinaişi i-a zis: „lu sunt acel ce sunt
SI

TE Intwun timp relativ scurt toate fazele Jalte ? Prin aceasta nu zicem încă că ju- Henric III, clerul căpălă din zi în zi o şi nu e alt D-zeii alară de mine; pe
de traii, începind cu venirea Evreilor daismul însuşi o să dispară din Europa: mai mare autoritate, şi tot-odată o ură Simbăta care e păzită de tot copiir luk
în Spania şi sfirşind cu un exodus ge- el are prea profunde rădăcini prin influ- mal inverzunată contra evreilor—şi con- Izrael, pentru că au scăpat de robia din
neral, cu emigrarea definitivă, se găsesc ența intelectuală şi etică ce a exercitat tra averii lor. Egipet; pe mina Domnului care i-a scos
IA

în trista. carte a națiunii pribege. Dar în curs de. veacuri asupra popoarelor, Sub loan II se înfiinţează ghetto, dar din pustii; pe cortul sfint ce a ridicat
|
pină la cea din urmă fază cite epizoade el a pătruns, a înstruit şi e reprezentat un ghetto adevărat. Evreii fură incarte- Moise Celui de Sus; pe altarul inălţat
bogate în scene de tragedie singeroasă, în toate manifestările moderne 'ale spi- erati, şi izolați prin ziduri; li se tăiară de Iacob...
cite zile de amar în scurta viată petre- ritului. Va dispărea însă națiunea -risi- toate mijloacele de ciștig, de traiii şi de — Jur. |
cută în „iadul iudaismului“ cum numia pită pentru ca să apară aiurea, organi- cinste: Toate relaţiile lor cu creştinii — Juri tu pe sfinta jertfă adusă de
Spania, un seriitor evreu. zată, neatirnată “i îutinerită. luară forma ocăril şi injosirilor ; demni- Aaron şi fiii lui, pe cirja lui Moise şi pe
U

: Poporul lui Israel vine aci în zestrat X tatea lor de om nu mat era luată în tablele de piatră pe care D-zeii a scris
| cu un trecut fecund 'în fapte, în expe- Am zis că întrun Limp relativ scurt seamă ; cuvintul lor n'avea pret. Cu de- legea şi cele. cinci cării ale lui Moise,
riente, în glorii şi în dureri. El are tre- evreil au trecut prin toate extremele și osebire memorabile sunt formele bi- numite thora' şi pe cele zece porunci...
BC

cătoarea fericire de a gusta din bine- prin toate condiţiile sociale în Spania.| 2zare sub care se împărțea justilia Spune, jură? [
facerile libertăţiy şi vieţei publice punind De-aceea nu vom urmări istoria judais- cind evreul era în joc. Așa de exemplu — Jur. |
în .Serviciul tărir: calitățile sale. de po- mului de aci decit rezumind un.pe- „proba căldărir“ : evreul trebuia să bage -— Juri tu pe Adonai Zebaoth, carea
por istoric şi cu experiență. în ioate. riod restrins pentru ca să: putem mai mina în o căldare cu apă clocotită. Dacă creat ziua şi noaptea, soarele, luna şi
Graţie lui înfloreşte ştiinţa; din sinul bine înțelege acea unică manifestare et: răminea urmă de arsură, era... sperjur... stelele, care a creat cele şapte zile şi
„ul se aleg medici! cel. mal pricepuţi şi nico-religioasă reprezentată în clasa Ma- Ar fi păcat să nu menţionăm în această s'a odihnit in ziua a şaptea, care a creat
ma! Incercaţi ; literatura evree ajunsă ranilor, astă-zi de actualitate în impreju- ordine de idei formula de jurământ ce pe Adam şi a iormat pe Eva şi i-a a-
la o formă cu totul superioară dovedeşte rările noastre, . . se impunea evreuiul la judecăţi cu creş- şezat în paradis...? Ce, jur?
! ce bogăţie, spirituală aduseşe cu sine na- Sub unul şi același suveran—Alphons tinil.
| — Jur.
! ţiunea aceasta din răsărit. . ...: Xl—găsim colosale contraste. în situația Ovreiule, zi, cum te cheamă? — duri pe cel doi spre-zece profelă
„A
'
Dar nu trecu:mult şi! însuşirile, apli- evreilor. Aşa de exemplu monarcul avea _ x. N. care au vestit venirea miîntuitorului, pe
"“tudinile” evreilor ! deveniră.... defecte. -şi ca. medic al. curţi! pe Samuel Abenhuer| Juri tu acestui creştin că răspunzi toti profeţii: şi. pe cei tre! patriarhi :
 9 RASĂRITUL_ ” a E
«

nume numar, se utremurau deja. nume: — «uda, mândrul mâii Eroii, “uit est.
unde cel. mult vă puteți scufunda pent: u grabă, primiră” lupta deschisă. Comandan-
dul lut Antioch, venit cu ordin să stir- roasele sale trupe.. tu-de mare în“simțre, şi: cit de slabă şi
vecie.
“Tineri cult evrei—nu velă căută în pească cu totul pe rebeli, credea în .in- Unul din cel mar! distinși din strategii mică” trebue: să-ți apăr 'cu'- in “eroica: ta
o armală de viată? Dar cs;pot face, „dacă nu simt:
păcarea într”o formulă de convenție ȘI gimilarea sa că totul se va 'reduce mal săli, Lysias, lu trimes cu
și. 5000 călăreţi cu alta dragoste decit aceeă pentru line, şi
vă veţi înfioră de spectacolul ce vi -se mult la un joc copilăresc și că nici nu: 60000 de pedeștri
porunca. să' distrugă 'cu totul : pe rebeli, numai pentru tine. Ştii că af să pleci, n 'ar
impune drept cunună a traiului . voslru va fi nevoie de vr'o luptă serioasă, pen-
populaţia iu- să-ţi părăsești vitejil tă pentru dragos-
de trudă și de luptă. Veti râminea cu tru z. reduce pentru totdeauna la aiseul- să extermine fără eruţare
cu popu- tea mea nebună,:sunt: prea slabă: ca “să
ecă mulţi şi nevoiaşi; nu veti alerga, u- tare pe cel îndărătnici în credință. In a- dee și să populeze tinuturile

RY
laţii noul. i mă pot opune pornirer “tale eroice, ca
Mill și rug zălori, după acei rulini cari ceastă luptă a. pulut însă să se convingă
au "dat tristul exemplu al venegări! fără sit poate puterea credintei, dar a fost Acester arrhate formidabile luda nu să-ți pot stăpini puternica ta voință.
deja prea tirziu, căci această convingere putea să opuie decit 10000 de luptător. Iu-te, luptă pentru al tă şi domnul
de rost. un momen t |: să fie cu tine:-Eu-te voiti-urmări-de de-
Ast-feliii se va vedea că vintul rău al a plătit-o cu vicata ps care a părăsit-o | Eroul Maceabeu remase
sovăitori, pe parte. Din virfurile dealurilor imi voii
„converlirilor a fost un moment pătimaş inăduşit în valurile de singe ale trupe- |;
în drumul istoriei—o uşoară zguduire in lor sale nimicite. Sabia ingimfatului CO- JIU dar bucuros. vieata pentru „al tăi, desfata privirea cu sforțăsile lale eroice.
că Şi vei învinge, iubitul meit, că în ochii

RA
temelia marel. clădiri ce se “înalţă din mandant va fi de acum inainte arma ne- o0 jertteşti cu dragă inimă, cînd știi la tar simţesc deja ecă tu nu „vel: lupta nu-
ci asta vel contribui cu cit: de: putin.
străduinla . noastră spre libertate, drep- despărțită a eroicului Maecabeu. m
Mal. "penru: scutinar ea jugului,-tu. vel
tale şi adevăr! a - De acum luptele se vorurmă apro ape sdrâbirea : jugului» care îl apasă;:. darcu
fără întrer upere, ' fie-care victorie va ri- greu te'hotăreşii să primejduești, vieata lupta: ca săzini poţi. da odată vieaţa pe
A. cart: un. întreg;po- care mi-o datoreşti».
dica tot mal mult curagiul și increderea a mil de- Inptătoii, în.
TA a E Maceabeilor şi va învenina tot mar mult! por si-a pus ultimele speranțe.. :şi-.de: la . „Incă o caldă îmbrăţoşare și eroula por-
furia neputinciosului litan Sirian. cari aşteaptă totul..:Şi luda se afla înlr”o nit- în fugă cilră voinici săr, eark-l as-

LIB
pline de „su- teplaă deja cu o legilimă nerăbdare
O a doua luptă; dată în împrejur: ărY grea cumpină, şi Jacrimele
jiomente dia istoria judesiior tot atit. de nepotrivite și cişligată'de vi- ferinț ale iubite sale ) voemi, care-l ruga ŞI
tare:
lupta
Si. au.
a inceput
.răsunat.
aprigă
văile,..şi
şi fără cin-
Saă: cutre-
tejia oumenilor lul Iuda a pus serios pe Cu alita duioşie- să nu 'se: expuie -unel
! Macceabeii gînduri pe crudul Antioch, care s'a con- sorţi sigure: îl sfişia -simţirea: - .. murat muntir şi stincile de. atita. vitejie
ia vins și el de astă dală, că "nu mal are —«Tu” nu'-mă iubeşti Iuda, lu nici. o: şi de. gemelele celor; căzul
lut. luda. Vi:
sub lovitu-
a face zu un popor de “laşi resemnalii, dată. numar iubit. Tu ar căutati numa. rile“ ucigătoare ale vitejilo»
De plins mult n'aveaii . vreme copiit -robești inima'.şi gindul.. şi „acum tejia fără seamăn de. indrisnea lă a.şelu-
demni numal de dispr el, 'ci că in: sînul | să-mi
s
Jut AMetathias. Steagul libertăţei ridicai i - de- chinurile Jui-:Mac eabeu -a înlocuit lipsa cea, „mare
acestui. popor atit de apă isat sunt încă miel că'te mai sinchiseşt

ITY
de bătrinul preot. şi spre care-si îndrep-. 'slrivesc 'ziua și. noaptea, .: cînd de oumeni, care se-simtia . în cetele sale,
destul vileji de cari trebue ținut seamă cară -mă
tai sperantele toţi! copiii lui Israel re tu îți 'expul viata în luptele „lale indvăz-: -Zete. mii. de : Mudel, au. reputat o. victo-
“buia înaltat Lot mai sus şi - credinţa în- cu tot, dibadinsul, mat cu seamă atunci
cind prin micimea ta de suflet -ai deş-: nețe.: Stiu luda:că tu. eşti, născut; pen-- rie.;sdrobitoare.i contra--celor.. 69: 000. „de
u”o upropială desrobire trebuia susli- dar: eu. sunt născulă, penru oameni al Jur. “Lista, MOT EE
teptat o ură “nețăr murilă şi cînd nu pol: tru oloiie,
“mută tot-mai mult prin fapte de eroică dragoste şi idoar tu 'șiir.cit te iubese cit “Cea mar.măre: parle din izupele. dus
să te bizul pe altă ceva de cât pe mă:
îndrăsnealiă zi victorii din ce în ce mul pe line. ! Deice'nu.vrari deci să .jertteşti mane ai acoperit „cimpul. de. luptă, cel
rimea numărului trupelor tale.
strălucite. Şi intro a treia luptă: condusă de u- această: palimă svanitoasă și primejdioasă: e at malputut scăpa cu viață ai, fugit

S
ie destul să-l facă reputaţia de neîn: cele văziete,
nul din “cei mar încercaţi. din“ slrate-: pentru a mea atit de dătătoare.de . viaţă; cum ai putut :mat iute.în:
"vingibil, pentru ca apoi să fii totdeauna cari. te umpleau. de . milă. aa
arbitrul ori cărei siluaţil strategice, lie
gii lui Anlioch. zeci 'de. mil 'de Si- „Cum' mă iubeşti lu; :Noenii, și cum nuț Gloria:de anr alui Lysias a fost sdro-
riani au lost distruși aproape cu desă- ral: Să-i: înţelegi” pornirea:: Glorie ?

ER
„chiar cil de primejdioasă pentru. line ŞI
vîrşire de numa! şese mil: de Iudei. Mir Zăi, Noemi, cum “sunt: cu: aeum! plin: de pita! numal iulr'o + singură.zi şi. pentru
a tări. Asta a ințelez'o Iuda, al: treilea ti ci i |
de cadavre au lasat în urina lor Sirianil | amar şi tot nu “mă: pol opri, de-a nu totdeauna
fii în viată al lui Matathias, și a căutat -Juda Macabeul a primil cniar. pe. im]
chiar de-ia început: să-și stabilească a-
in fuva lor desnădăjduită și averilo'ne zimbi de” naivitatea la, “glorie? 'Dar îsta pesplată
gustorilor de sclavi. pe cari - în adusese e numai un cuvini, notiivit pentru. cel pul de luplă cea: mai frumoasă lui
ceastă reputație printr "aL Să și printre acestei zile... Jubita
comandantul lui, Antioch în îngimtata în- mici, dar nu pentr acei ce > lupti pen- pentu: eroismul.
dusmani prin fapte de o îndrăzneala de Noemi, i-a» dat.cea mur, caldă îmbrăto.|
eredere în victoria sa, au remas ca bo- tru Jibertate. ae
necrezut. De la primele sale ciocniri cu sare cu care i-a infiorat. vr 'odală eroic:
IV
gale prăzi în miinele luptătorilor pentru Ta singură, iubit a. mea, le plini cai Jul făptură. Iubirea de neam i-a, inălţal
dusmanii. luda căpătă porecla de Macca-
libertate. Aceia a căror lozincă “a fost ţi-am cobit simlirea și doar r6hia aceasta
beu, adecă. martel, ciocănitorul ssaii sdro- "de greutăl
„marin, ort trăim liberi“ an dovedit ce e plină de vieală' 'șiitotuşi suferi, dar înema; iubireca ej îl miogălia a,
bitorul de lesie. Și „suferin ii. at in
înseamnă vointa la oameni, pentru cari, cit e de departe “această robie de” acea
Ca fisie de o putere atletică, Iuda era Ma , i. ge „Baphnis
libertatea face mal! mult decit vieala.: 'ucigătoare de! conştiinți ? Nu: Noemi, nu
UN

și un admirabil strateg, care șlia. să se 4 e

_ Vestea victoriilor lui” Iuda respindin- lupt pentru glorie ci numai pentru "iber- -D- a

folosiască de cel mai mic avantagiii pe

du-se cu iuteala fulgerului în toate păr- tatea conştiinter, şi” cit limp jugul acesta |
di,

„OCHIRE i
are îl îl oferia terenul sail siluatia mo-
|
“o...

menlană a trupelor dușmane, pentru a tile Iudeei. Slarea Israeliţilor a început va apăsa asupra noastră, nu pot'să mă
ciştigu lupte cum rar se întilnesc în is- să se schimbe mult în bine. Idumeii şi gindesc la vieață, ci numa! la lupte, lupte
INS pr Iiterateareă Bi cesti .
toria popoarelor. Amonilit mai încercînd să apese pe Iu- crunte, chiar de ar trebui, să murim pînă ba
i “XVI:
Cu cit pătrundem mal adine istoria e- deil din mijlocul lor, Iuda alergă int” a- la cel. din urmă. Dacă sdrobirea dușma: Ia

vreilor de la Modin, şi mal cu seamă colo și! lovi alit de puternic că au re- nului şi liberare celor dintă! de: sub” jug Cea din urmă 'opocă— Mendelssohn: Eman
nunţat la, ori-ce acele de dușmănie contra se numește glorie, atunci da Noemi, lupt
AL

a celor cili-va ani de luple de rezis- 'ciparea intelectuală— Şcoala: lul Men-
ludeilor şi âu căutat încă să li dea şi pentru glorie şi de .va [i să 0: cumpăr aelssohn—Discipoli şi. protivniel—
tentă sub luda Maccabeul, cu atit: mar "+; Rolul, lor-—Stiința evres—:.
frumoase ne apar faptele eroice din a- dovezi de respect, pentru luptele uri așe cu pretul viețer, o fac bucuros. i
Sa: « RAppoport.:
cele vremuri: îndepărtate, cînd numai ale eroilor lor. Si acum, iubita mea, cind" trebue să
Antioch:simlia că piedestalul pe "care plec la lupta” cea "mal cruntă, pe care
.. A .. . . înmiai PI ,
.. “A pi p. 1, Ă : - i,

sinaură puterea credintei a pulut să lacă

s'a ridicat pină acum prin cruzime, în- aim dat-o pină acum, nu mă descuragea Incepe a şesea şi: cea din urmă per
pe “rol să ducă cu atita succes lupte a-
TR

tit de ucigătoare în contra unor armate
de zeci și sute de or mui numeroase și
may bine înarmate şi echipate.
Trimbila dușmană dind alarma de
pustiire în cimpiile ludeci, fratii Macca-
bel in fruntea citor-va cete strinse in
EN
cepe să-l fugă de sub picioare, ştia că Noemi, fi-mi de bun augur, prevesteşte- | ooadă a acestei literaturi care merge pin
numa! o viciorie .distrugătoare poate să-i my iu cea dintii: victoria și laurii pe în prezent și nu sa încheial încă: la «
redea aureola de: glorie. pe care-și o fău- cari îl voii culege în această luptă, în poale numi perioada: de .înilorire a: iti
rise prin infamiile” ŞI sălbătăciile sale. voii preface Nocmi, în cea mal nelărmu- raturii evree. Caracter, cuprins, lormă
Singur nu se încumeta să porniască in rilă dragoste cu care i-aamn încăizii. vr: '0- limbă, toate se schimbă în -aceaslă.
contra fiilor lui Matathias, de a căror dală simlirea. > pocă și 'penlru: întăia. dată vedem -Ge

impricinat.. Faptul acesta ne arală' deja provincie. în provincie: Dar cind pretu- pală din Valenliii prin. care se icaii 0
Abraham, Isac și lacob și pe slinla ce-
in ce grad de interioritale era pus evreul lindent existenţa devenise nesuferită iu ce drepturi civiie evreilor neconverli
tale Jerusalim, pe sinagogă şi pe capul
in pre acaiolica țară a Spaniei. Spania—la ce mal puteai folosi: depla- Aceaslă bulă fu îinlărită incă de pa]
rabinului tău? Vorbește!
Și acesta era "de-abia un inceput ! sările, fuga din oraş în oraş? Noulcon- Paul 1V şi Pius V.
— dur,
/C

— Alunci le conjur, evreule, pe loate
cuvintele ce ai jurat să spui adevărul şi
să nu jurr fals pesfintele nume ale Dom-
nului, Elohim, Adonai, Zebaoth, iar dacă
minti să vie de-asupra la minie si ură,
foame și sele, groază şi durere. Zi: a-
min.
SI
ind pe rind se ingreuiază exislenla tinent nu fusese încă descoperit; restul După un număr.de anl converti;ile
Dietului popor; pretutindeni îl se pun Europelr oteria prea pulină siguranţă. și înmulțesc într'atila în diocesa dinu V
Lixe, biruri, sarcini; pe seama lui se a- cunoştinţă de împrejurări locale; raiul lenlia încit ea era ameninlală in cel m
de seamă venit al er, acel pe care-l pl)!
runcă fără milă tot ce este mal împo- în Spania eră încă, relativ, nou pentru
vărător de plălil pentru stat şi pen- evrel-—asa că răminea cu orl-ce prel. și leait evreii în folosul Disericer. Se»
tru el se scumpeste loate, în timp cepe saeriliciul cra suprema solulie. Drept telege că odată creşștinali ei fură cerul:
de asemenea venituri. exlraordinare.
Loate căile cesle opril de la orl-ce con- corolur al problemei se îvi neaparat lu-

piscopul Valenliei, se văzu nevoit să !

— Amin! luct. eu populația creştină, —aşa bună nesta solutie a converliri! la creştinism
oară sub Carol 1], sul Enric al Castiliei, ca un. mijloc de scăpare. peleze la: Rege ca să cr ule Biserica
— Dacă minti sau ascunzi adevărul,
un alare.., triumi,
să-l cadă părul de pe cap, din barbăși In 14S2 gasim cele mal deșanțate ho- Nu numai aci, dar preste lol, fenoa
din gene; să pierzi lumina ochilor și lăviri Nic un evreii şi nicl-o evreică nu, Istoria converlirilor în Spania—iîn di-
lesălură cu capitolul „Maranilor— nul luase această formă.
IA

D-zen să te ducă în pustiii, să te pedep- avea voie pină după lerminarea slujbei rcctă
sească cu Dor, cu riie și eu lene; săte religioase să se apropie de biserică, Să numără la începutul secolului XY un in- Neoereșlinii— zice istoricul Graeta
lovească ciuma, să chiorezii şi să asur- vizileze intrările și subleranele-—sub pe- sămnal eveniment ? congresul sau dispu- care se număraii cu miile în regali
Castiliei și Aragoriiei răpiaii liniştea
ZeștI. deapsa de a pl: ati 600 maravede care a- tatiunea între rabini şi prelat. Bine în-
somnul călugărilor. Multi din er, cu lo:
— Amin, coperiait pe urmă reparațiile comunale. leles că la acest congres autoritatea pa-
persecuția și cu tot: disprețul. ce . în.
- Dacă minti sau juri fals să ii se In acelaşi an găsim o proclamaţie prin pala interveni de-adp eptul' prin amenin-
U

usuce minile și Să-ll pulrezească men: Care Se interzice vre unet femel sati Iele lare și teroare pentru ca să „triumfe“ rai din parlea creștinilor adevărați, |
brele în durere; dacă ar copil sat vel —fală nur mare de 10 am—să vizileze cuvintul calolicismului. lar rezultatul fu rait învestili cu încete demnități! bisu
avea, Să-ii lie orbi si Suzi, ciungi și singură carlierul evreesc fâră a fi insoită că din sutele de rabinI adunalr la con- cesti în diocesele din “Toledo, Cordo
120 Castilia si Aragonia; aveati averi .|
BC

sehiopr. Zi: amin macar de un băiat de preste It ani. aresul "din 'Torlosa se converliră
Amin. De-asemenea lu nlerzis ca 0 creş- de rabinI la crestinis m, cedind amenin- moase și prin: urmare multă trecere
- Dacă minli sau eșir sperjur să-ti lină sa aprindă focul în vro casă de e- lărilor sati ademenirilor. Argumentul ce- stat și se înrudean cu floarea noble
mininel copii fripir şi fierti, de (lămiud vreii în zilele de sămbătă sai alle ser- Jur mal tare e totdeauna cel mal bun, Ne0- crestinit alcătuiau -a treia parle
ce-l îi și tol ce ver minca să-l lacă du- bători orl să facă bucate. In caz de con- zice cu drept cuvint fabulistul francez. populația oraselor și erati inteligenti,.]
reni, să lremuri, să te umili și să mort; lraventie va fi pedepsită cu 90 de. lovi- Vedem dară puterea papală amesle- nici, intreprinzători. AlullI din, er--
fii amin Lurt de: bici, iar evreul cu pricina va cindu:se direct si luind par te în contra ranil—păslrase” in adincul sufletului
Amin. | plăli 200 maravede. | judaismului, “ iubirea întreagă - pentru neamul -luk
Cu cil se înmulliaui ac este vestricţiuni Vom gasi această ocultă putere 'pre- rael, * pentru! “judaism. Si “aceia:
„Și lot așa mar depar le=cu blestemuri
ȘI impovorări, viala devenia firește mal zidind “în “cursul veacului întreg toate din molive filosofice icraii indiferenți:
din ce în ce inal cumplite; aşa trebuia
de judaism,: urau:ereștinismul: pe“:
să uree evreul pe scara chinuitoare a de nesuportat și curentul „emisrări“ se excesele şi cr uzimile conlra evteilot in
Spania. A a trebuiso: să-l: imbrătoşeze: în. sila. C
emoliilor dacă vroia ca-vorba lut să lie ivi ca.o urmare neaparată. Dintruntăit Îd dacă nu puleati „Să- ȘI cireumtizeze to
fu vorba de emigrări din loc în loc, din Incă din anul!14i dăloaza bula pa-
erezulă la felii cu a our cărul creștin
 —p—
RASARITUL
Î.. eo a.

mahia:mergind în. frunte: ;Mendelssohu.e adic.. şi: dezordonat.;:Imboldul însă pe farmecă poporul si Lazarus a arătat pu- holul luminatei credinti în Dumnezeire
cea mal insămnală apariţiune.pe tare lau dat el, iu, „de folos, de :oare-ce. ierca cuvintuluy săi as upra lui Mendes” a timpurilor următoare... „Căci fără Iere-
pragul
nouel perioade; ela dat impreună cu au: trezit. şi cerut, studiul 'sliintelor pe, sohn, Herbart, ! Traube! și Aucrbach' mia, n'avem :Esra, lără Esta-—nică 0, ȘI-
| școlaril săl, „Biuriştir“, 1Vessely, :Dubno, de- -oparte şi acel al;,limbel. ebraice, pe cuvintârile sale ca preşedinte: ul comite: nagoga Magna“ (pag. PD i
Hombergj, Iuchel, :Piedliinder ete. o nouă de allă, parte... tului instituţiei lut Schiller, al societățel Profetul înterveni şi pentru. organiză:
biblie:evreilor.” nui
Ape
si fi Abia după diriii se "formă din toate scriitorilor germani, in' conferintele sale rea serviciului divin, pentru 707 ala, vie-
„ii

După adinca decădere, vine o mare Î- curcutele epocei trecute v'a treia 'cpotă in societatea! <V ieloria» intemeiata de el iei şi chiar pentru <Morala în politică>;
năltare, o ridicare, dinlăuntru. în atară, care insamnă .renașterea științe! judais- și de Gneist şi în societăţile pentru is- el luptă contra pasiunilor Regelui și a

RY
cerută ce spiritul timpului. | mului care .nu. e încheiată încă în urmă- toma Și literatura eviee. 'Protetul iudeam- celor mari ai Regatului, contră preoților
Moses Mendelssohn a: emaricipat pe.E- rile şi scopurile ei, dar a cărti influenţă nă la actiune ideală şi numele lui Lazarus venerabili şi strălucitori prin demnitatea
vrei pe terenul spiritual ; el [lu un sa- asupra judaismulut însuşi fură cele mai e stins” legat cu asociaţia: comuvităților lor, contra lalşilor proteți in serviciul
manizalor -al Judaismului. nemtesc şi un priinciouse. O: renăştere stralucită— la evreeșii al “Germanier» cu Inalta şcoala Eticei. |
regenerator al, Judaismului în genere. care trebuie aplicată vorba poietică: „de- pentru știiuța Judaismului, cu Societatea Aceste puline probe din Lazarus asu-
EL a redat. evreilor germani “biblia. și a parte''n' Orieat - se face iumină-— toate amicilor Judaismului, cu : instituţia Zunz pra lui Ieremia dovedesc că filosoful nos-

RA
fâcul pentru coreligionarir Săi ceea ce vremile 'întineresc“, ete. Profetu' ieste,— lucru asupra căruia tru studiază anlicilatea în chip atit de
făcuse Luther, pentru. poporul, german. „Dar ce anume ra acea ştiinţă Aşa stăruie cu deosebire Renan—aimicul celor original și interesant, încit se pare nou
Ca -un fulger” străbătu această” lucrare se "ntrebait evrei: Şi creștini iîn it îi obijduiu și prigonitiși Lazarus se ocupă în și ne întăţoşează prezentul în chip atil
Și lumină tineretul, care urmă nobilul i- La aceasta le dete un: răspuns minunat societate ca să “ajute pe evreii strimtoraţi de familiar că ni se pare ca ceva cu-
deal cu o. voioasă însullețire— ideal ce Leopold" Zunz. Şi apăsați din Rusia şi Rominia, acum trei noscul din vechime.
strălucea în depărtări. Da, traducerea Acea ştiinţă devenise tară pustie, stear- zeci de ant; el convocă la Bruxelles un Negreşit orlodoxul nu se ma! uneşte
biblier a lui Mendelssohm nu era numai” pă. Cine vroia să-și croiască drum prin congres de nolabilităţi evreești din EHo- CU credinta profetuluă reprezentată de

LIB
o carte,—6ra un act, un ihare şi iusăni- această pustie trebuia să fie om destoi- Jlanda, Franţa şi Anglia și conduse în- Lazar us—eredinta în divinitalea misiu-
nat, act sufletese. nic, energic, îndărătnic. Şi un asemenea trunirea, în prezența” lut Cremieux. Dil lui, ci crede însuşi în această divi-
| Marea înflorire ce se leagsă de această om era Zunz, care a judecat ştiinţa a- Ceea ce învață dară cugelătorul nos- nilate... Cercetătorul modern însă va com-
operă se făcu. simțită dintru întiia în ceea cu o claritate uimitoare, studiind tru despre Proteție Şi despre eroii cl, bate ideea că profelul evreu se deose-
noua 'melodă a “invățămiutului peniru problemele ei in toale directiile ; carea găsim în cartea sa «Protetul Teremia» beşte în realitate de poietții şi inlelepții
tinerime. Se întemeiară scoli în: care nolărit limitele ei şi a descoperit cOmMo- care fu tradusă și in ebraică. El ne zu- altor popoare, cart şi et deasemenea lu-
biblia se predă după'traducerea lur; cel rile ei nepretuile. Zunz a încunjurat. din- grăveşte întăiu deosebirea între adevă- crează ca creatori şi preoți al Elicel.
educati în. aceste şcoli. işi. alegeaii la lru iîntăiu tot terenul cu privirea, el a ata profeție a lui Israel-—în punctele ei (Vezi „Protetul Ieremia“ pag. 10).

TY
urmă şi.alte destinaţii ca. părinţi. lor, ridicat ruinele. şi 'restnrile de lucrări şi: culminante şi oracolele altor popoare. La lu tot cazul dovedeste Lazurușîn stu-
se dădeau nu numal artelor şi ştiinţelor de, studii la înălțimea unei literaturi, care toate: oracolele popoarelor viitorul se a- diu! săi asupra lu! leremia că e și un
dar: și meseriilor. Dar și asupra luniei acuim poate reclama rangul alături de rată aproape fix: preotul cunoaşte şi maiestru al științei juduice. Maiestria lui
de idei-a celor :bătrini căuta Mendelssohn celelalte literaturi naționale. EL este cre- vesteşte soarta care domneşte fatul a- se arată cu strălucire în «Etica» lu,
să influenţeze. atorul. unul. stil 'ştiinlifie in literatură ju- supra zeilor şi a oamenilvr. Evreilor însă «Etica Judaizmului» este o lucrare cu-
“Printre evrei activitatea lui născu dife- daică. Dar mal mult: el a trezit în con- le apare profelul ca persoana ce predo- rat știinlifică care are şi o influență a-

SI
rite interpretări. Cei.bătrinl care nu price- naţionali! săi conștiința şi demnitate na- mină destinul, și care manifestă voinţa pologelică, dar nu e intocmită în -mod
puseră'ihine spiritul er, se impotriviră: în țională. Aşa a pornit de la omul acesta lui D-zeu, variabilă. după schimbarea oa- apologetice de cătră autor.
chip diferit. Cei :.tineri trecurăîn scurt o puternică dezvoltare care avu de efect menilor. Profeţia mai înaltă nu anunță Prelata se incheie cu [rumoasa pro po-
limp preste ideile lui Mendelssohn şi nu o: inflorire. deplină a ideilor despre juda- ce se va întâmpla, ci cum trebuie si se zițiune:: «Orl-ce polemică trebuia să ră-

ER
'se puteai impneteni cu concepția lui des- ism şi despre viata lu! intelectuălă. lucreze. Profetul este astfelii un geniu miie străină. Dacă ridici un altar, nu
pre lege. El: însă își urmă culea, fără Din “fericire şi din altă parte venia etico-religios. - lrebuie să mănuiești sabia de- asupra lui;
intrerupere. : Coreligionarilor săi. le: spu- mişcarea, imboldul—si anume chiar din Geniu ? Ce este? Cum. lucrează? dacă ai ridicat sabia,—altarul e prola-
nea :. <lubiti, ca: să fiţi: iubiti». Dar tu- tara Chasidismului..Alături de Zunz tre- „Noi suntem mindri, facem ca şi cum nat>. (Exod. pag. 20, 89).
turor contimpuranilor săi -le:-predica de- buie să numim: pe Salomo Iudu Rappa- am ști de unde ne vin gindirile: bune Şi Intăiul capitol tratează despre izvoa-
viza viețelşi operei sale: <Lumină»! port din Lemberg, creator al unei şti- ne amăgim no0l înşi-ne cu un cuvint, gol rele preceptelor de moravuri la evrel;
Dintre sus pomeniţii şcolari ai lui Men- inte judaice mal nouă, care a arătat cu'a astă-zi, ” Geniii“, cu haina unej conceptii el începe cu cartea fundamentală a E-
IV
delssohn numiţi încă şi Measfimi după o. devine folositoare pentr u această știință care şi-a perdut vechea menire şi n'a ticel noastre; cu Biblia, arată cum în
revistă pe care o scoase. dascălul. lor,, comoara bogată-a cunoştinţelor talmu- primit încă alta nouă. Profetul însă era Talmud şi în Midraş se 'discută şi se
cel mal multi s'au făcut cunoscuţi încă dice. In fericita legare a talmudului cu modest şi credea că gindirile-i evaii date aprolundează prin urmare cuprinsul etic
din timpul vieței lui Mendelssohn prin știința generală, în combinare pricepută, de D-zeu. Nu gindirile toate, ci acele des- al faptelor, al vorbelor, gindirilor şi ca-
UN

diferite scrieri. Cu er s'a alăturat, un şir şi critică istorică, constă marele merit pre care știa că sunt cu totul imperso- uzelor biblice și arată cum pe temeiul
întreg de seriitori, pină în. primul sfert şi marea iulluență a lui Rappaport. nale, sirăine de ori-ce tovărăşie a ego- lumel naturale care prin morală asigură
„al, acestui secol, alcătuind ceea ce se izmului, despre care ştia că se aseamănă măsura, ordinea şi pacea. se ridică o a
cu'a celor ma! nofili din trecut, sau că doua lume suiletească, ideală a morali-
II CI a
numia în gevere şcoala lui Mendelssohn:

E. Lazar
| Tendinţele de Îa care pornia. această sunt mai curate, mai libere, mai inalte tății.
şcoală erau dintru. tii, fireşte, acele |. decit gîndirile de pină acum, mal cu Sea- Ir, paragr. 7 şi S e expusă relația în-
ale măiestrului. Şi er vroiau să lupte] mă decit faptele săvirşite acum“ tre noțiunea rabinică a cuvintelor și ori-
„pentru lumină, şi eX: căutaă șă facă bib- ginerilor ma! vechi cu fie-ce lucrare spi-
Psihologul nostru ne dezvăluie mat de-
AL

„lia ințeleasă pentru toți, şi .el cereai rituală proprie în înţelesul psichologic
parte fata proletului săi: - favorit, lere-
studiul limbei ebraice. Această cerere se profeție Şi ş Ttică | 'ovrenască mia, şi ne arată cum Ieremia pe de o- popular. Unitatea în firea spiritului po-
„poale chiar privi ca meritul de căpile- pular, alcătuirea într'acelaşi timp auni-
parte. recunoscuse însămnatatea contiru-
nie al acestei şcoli; dar numal unit din- formă şi liberă a ideilor lransmise e
„Profaţil lui Israel . au un caracter etic ității istorice şi de aceea propăvăduise
„tre ei rămaseră pe același teren religios şi etica evree, are o trăsătură ideală-pro- credință slatornică în 'tradițiune, pe de desemnată ca o urmare a întrebuințării
cu maiestrul. Cei mat mulţi, se abălură ilimitate şi neinirinate a cuvinlului bib-
fetică. Aceasta o 'recunoscu şi o analiză altă parte insă a ceruţ o conceptie inde- Jic din partea rabinilor, în toate uspec-
TR

in allă direcție, care iera străină lui Moritz Lazarus. Cine cunoaşte activita- pendentă, liberă şi mal adincă a notiu-
- Mendelssohn, şi pe care desigur a deza- tea lu! oficială va înțelege că el privind ni! religioase, supusă evoluţiunii. „El e tele vietei. Tot ce e întimplător şi in-
_probat-o:el. Lor le lipsia sensul istoric. imaginea - ființei 'sale” propri, putea să cel “mal conservativ dintre conservativil dividual joacă numar un rol secund în
Legea evoluliei istorice: nu.eta încă lă- redee chipul profetului. Profetul este un religiunii, imperiul crealiunil intelectuale evreeşti.
dar şi reformatorul ei“ (pag.
“murit pentru dînșii și deaceea. lucrau spo- orator. aprius, care înlânțuie pe prinți șŞI 30). Astfeliu Ieremia fu şi rămase sim- «Şi ceea ce spune unul — est6 o ur-
ă totalităţii” ai cării spirit capătă
Mare
EN

numai în individ o formă individuală. și

ceea ce trăieşte în totalitate se întru-
—sau de. nevoie trebuia să-l facă creş- Util să pătrundă în considerația şi nest pentru bieţii marani. Ba, ce e mal pează în cuviute sait opere din care ei
tini, neglijau „pre cit le. stă în putință viața publică în rind. cu creştinii, după mult, violențele” şi excesele se întinseră singuri aii ereat>. La toti cugetătoril şi
formele: rituale ale hisericel tăinuindu-le. ce ant. mulţi nimic nu se găsise de că- din oraş în or „ spectacolul fu întru dascălii diferiţi se poate doară susţinea:
tră nimeni a lise impută sau bănui. De cit-va analog cu recentele manilestatii «Aierul pe care-l respiră e același; sin-
„Jar evreii - care cunoşteau şi respectaii
exemplu în oraşul Tudela sub Filip ll din Bohemia. Un mare număr de familii sele care curge in vinele lor e de-o po-
/C

: resemnarea coreligionarilor “lor înstrăi-.

pati le dădeau. mină de ajutor ca să-și
“ îndeplinească: pe. ascuns vechile, credinți.
„religioase, .
In acest din urina “punct incepe
- varata! istorie .a Maranilor; ac!
“în toată. splendoarea -el reacţiunea
SI
însuşi preoţii cerură cetățenia deplină neo-creştine emigră in urma acestor în- triva. Aceeasi bătaie a minei pulsează
pentru un mare număr de neocreştini, timplări convi ingindu- se că apa de cris- «viaţa tuturor> (pag. 7).
dar în a doua generatie ! telniță nu poate aduce mintuirea și si- Procesul pătrunderei religioasea idee-
lor diferitelor epove se poate găsi în
ade- În gehcre insă cea mal mare răceală guranta, cind pentru ciţi-va stropi de
şi chiar' dușmănie încunjură pretutindeni apă căzuţi pe: paldachinul princesel cres- istoria inlelectuală a omenirii. A se ve-
se arată
pe reneg ati, jar prigonirile care odini- tine se aprind atitea case cvreeşti şi a- dea pentru aceasta lucrarea mea «Le-
suile-
oară loviait pe evrei, acum erai cu drep- tite furi! patriotice! gătura între libertatea voinţei, conştiinţă,

tească urmind în mod necesur. unel ac-

late, -deşi sub alte forme, în contra nto- CiţI-va ani încă—şi va funcţiona in rasplată ŞI pedeaps să»—pag. ||. Numal
“iuni, respingătoare pentru o conştiinţă în acest chip și în măsura cum se ob-
de om. creștinilor, a Maranilor. In el eraii ur- toată Spania teribila “Inquiziţie olicială-.
măriţi: şi apăsaţi lot vechii evrei, tot nuova Y santo tribunal. Şi de aci abia, servă în creațiunile spiritului evreu se
Etectul acesta e vrednice de. medilat
străini! de neam şi de lege. după cum vom vedea în următorul arli- poate vedea acest fenomen uimitor, pre-
şi constatarea istorică alui Graetz e me-
cum, după dreapla observatie a Jul La-
IA

morabilă. Acolo chiar unde fusese ador-
mit sentimentul religios 'proprii zis, de
odată. ca prin farmec. „se trezeste evla-
via, religiositatea, ca. manifestare - psi-
hica. Ce “splendid invătă mint pentru tim-
„purile noastre şi. ce.. temă de
U
Era de ajuns un motiv cit de neinsăm-
pat, un pretext de nimic pentru ca să
întarte spiritele contra lor. Se citează
în istorie. intimplare a petrecută la Cor-
dova. în ziua de 14 Martie 1472. O tată
a unul: neocreştin. varsase niște apă prin
meditat!
col—incepe adevărata istorie a renega-
ților, a neocreştinilor, a Maranilor spa-
nioli, capitol: singeros din iecunda istorie
a Judaismulul.
A.
zarus nu se mai vede la nici un alt po-
por. Pe această continuitate a activității
creatoare etice a spiritului evrei, îşi în-
temecază eticul hostru sistemele doctrinei
5.
morale a. Judaismulur. Căci „legătura

o. fereastră deschisă 'a caser—în timp ce obiectivă a kosmos-ului etic nu trebuie |

. Foarte curind.se vădeşte faptul că în creată, ci numal recunoscută şi stabilită,
“realitate nu căulase. biserica să cuce- trecea .pe stradă o princesă, ducind în
Greciă ai omorit pe Socrat,—dar lu- de oare-ce există“. (pag. 9). |
“rească închinătoriar.lui Isus; nu instinc- mină o icoană a Sfintei Maril. Baldachi-
Trebuie insă să ne adăpăm din iZVvoa- |
BC

tul de conservare. a. credinţei împinsese nul princesel fu stropit de. puțină apă. mea 'recunoscăloare îşi, aminteşte nanal
că Grecia a produs pe Socrat! Lără rele propril şi cu «conștiință istorică» |
la prigoniri in contra unei religiuni ri-. La, „protestarea ek. se strinse Ruinalde
cit o mulţime enormă în fața casei cu îndoială ar fi timp ca lumea să uile că să căutăm a cerceta modul de a vorbi!
vale,—nu. Dovada că actul convertirii
pricina. Abia se allă. cine ocupă" locuinta poale, cîți-va evrel aii'ucis pe Christ, şi şi forma de cugetare a scrierilor noastre-
“nu izbutise sa” împace. clericalismul -ca- În acest capitol se găsesc tălmăciri pă-!
tolic. Ba, din potrivă: ura deveni şi mai, aceea. şi norodul fu cuprins deo furie: să cugete naunaă la adevărul că el. s'a |

născul din Judaism. Se trunzătoare ale unor anumite pasagii !

înverşunată, persecuția mal rafinată, mal. turbata. Casă fu dată pradă flacărilor.
talmudice şi o critică lămuritoare a va-!
intensă, Cu. atit mal mult că se ştia bine Se incinse o luptă grozavă. Pe 'dată 'o
- Atragem atenţia cititorilor a loarel morale a Ceremonialului, amă-!
că o mare parte din neo- creştini: primise sumă de «manifestanți» porni prin oraş nunte interesante - asupra aplicaţiilor. o-
numa! de formă ' noua religiune, dar: că șavieșind.. excese în potriva: tuturor nto- sapra foiletonului din pag. 8-a,
creștinilor, a 'maranilor. Mulţi :din aceş- preczvimtarea Imi Dodenheimei La bicinuite a eticer judaice în riaţa politică.
în. inemă şi pe ascuns urină a î buni
tia' fiind inruditi cu noblețea, lucrul se. marea operă a luă Ni. Pless — Ro- Acest capitol se încheie cu asigurarea,
şi credincioşi evrei. E SE i solemnă a sisteratizatorului eticel evre-
Pe ici-colo -intr'adevăr- reuşiaui convei- omplică--—dar rezultatul. fu tot mar” fu- ma E Lerusalim. - i
|
t ti,
d!
pi |
!
 4 RASARITUL

ești că,-în deplină stiință şi “conștiință poporul, din care face parte, vroind sai —Imbrăţișati nobila idee ce însufleteşte : a- —. Să .mă ertaţi, cuconiţă, nu pot r ră
să se asimileze sau să părăsească | naţi- titea suflete” mari, şi mare! vă va fi bu- mine la Dv... .- Ata
s'a inspirat numai din “judaism şi din
unea lor, dacă ar şti că ar primi În curia, cind cu munca voăstră veti£ min- „— De ce?. „e i
spiritul obştesc evreii. Ce şi cum a cu- .
les: din această inspiraţie vom vedea a- schimb «drepturi»; şi în sfirşit partea 3) tuit un popor, care de atitea veacuri su- „—Nupot.
cum în ultima parte a studiului nostru. cari au şi trecut la altă credință, din fără, pe nedrept—un întreg popor! -—. Spune, de ce? Na esti mulțumi?
cauze materiale, şi —ce-l mal mult—fac. Viena, 16 Decembrie, 1899. DC E. „Relda, — Nu... am auzit că sunteţi Evrel'!...:
Rab. dr.:-Niemirower.
chiar partea „antisemitilor“. Viena. a N E i Bi Le
Sl
Nu cu aceştia rom sta. de vorbă, căci

RY
BACUL
el sint intr'atita de certati cu raţiunea
in «cit nici întrun caz, nu pot sta îm- Citi, - mi “Saptamina, Zianeloz eee
Pentru a so vindeca de toate
păcatele trecutului evreul trebaiv
preună. |
* In Londra ti ehurile ai mers ; foarte
——

- să se cufundă în apă cu busu- Vom discula însă cu acel de: categoria

prost anul trecut: Acolo s'a botezat 28 "Die Weit 51 prin “pana d-lui Maze:
ioc, de trei ori...
a l-a, cari ca şi nişte oi rătăcite, caută o)
de Evrei, pe, cind. în Varşovia 20, în le- Rotten: vorbeşte de ducele de Orleans, ară-'
AD. Xenopol.
cale, care să-I ducă intr” un loc bun, de
rusalim și Hambla Îl,.în Bristol 6 şi tind că Excelenţa. Sa ie tot atit de logic |

RA
Modul ăst de vindecare pășunat, unde să găsiască un chip de- în ceia ce priveşte, pe Evrel, pe 'cit ie
nu-l ştie ; în -alte. locuri şi mal putinr.
: Vechiul Iipocrat aşt susține mal uşor traiul. | logic. în chestia regalistă: Ceia ce reiesă:
Astăizi—arla medicinei * Zilele acestea va avea loc la. Huşi
"Pe cind cer de “categoria L-a, iși dati foarte clar dintr“o “scriere a lui, relativă
Stă în Ilidroterapie... | | convertirea 'la creştinism.-a unel. tinere
prea bine samă * de. rolul măreț ce la nu numar la editorul, ziarului ;Gaulois€ ,
Iehuda. Domnișoare, nepoata cunoscutului ban:
jucat poporul Evreii, din cele mar vechi <murdarul jidan 'Meyer> 'ci' şi la întreaga
timpuuT' și pină astă-zi şi de gloriosul săii cher evreu II. Zarafu: -
rasă a acestuia. Autorul, înir'o formă i-

LIB
ui Lazăr Săimenamu trecut, cei din categoria I-a” fug de tot = a eat, AA =
ia 7
+
St Na ta
m
a . zarea
d
=
Fai rr e
i ca
Ţ Se n.
pat
> 'rOnică, întreabă pe duce că de ce-și perde
RI ce-l evreese ruşinindu- -se cu nuniele de
RE,> „ive dezpe Da d eg
vremea stîind de vorbă cu Arthur Me:
Primim o serisoare dedicată filologulni. ce-a „Evrei“, și mal ales cu cel de „Jidan ” yer şi arată că ducele generalisează toate
EPIGRANMA
îmbrățoşut zilele trecute creştinismul. E ruşinos ca un număr, cam măricel de şi se. poarlă cu toți Evreii aşa cum se
Extragem sfirşitul ie : tineri, cu dor de muncă, să renunţe. la “Botezntuelură N. obicinuieşte mal în totdeaună a se purta.
„i noștri te vor privi ca pe un rene- poporul din care fac parte, în schimbul Evreii vor lua în samă «teoriile» Ex
gat: at tăr ca pe un jidan Dolezat.. Ţi-ai unor drepturi, luind cazul imposibil că In, sfârşit te-ai. botezat 1— celențit Sale asupra raser.,
dat pe lingă toate-astea și un vol de li Sar da.. Și destul de 'şgreu e pasul .
Dar la urmă. ce folos, Desterreichische 9Y ochensenvist.
blam! Nu puleai să-t, ajungi scopul, de

ITY
Pe cind slrăbunii noștri, suterind. cele
Dacă nu-ţi botezi şi nasul ? Di face o comparație între educația ve-
cit printr'un mare sacrificii: Şi Var fă- mal mari perseculii, n'ati renunţat la
zurăch. chilor'.Judel și a celei americane mo-
cut. Dar fapta ta, le-a acoperii cu o'pală neamul lor, nici prin mijlocirea puler- '
derne şi arată marea asămănare dintre
p.

aşa de neagră, in cit nici chiar Scufun- nicel inchiziţii şi nu sait lepadat nicl-
dălura de “rea ori, nici toate medica-
dinsele. Aceiaşi libertate extremă: dată
mentele lui Urechia nu te vor putea spăla.
odată de națiunea lor, căci nimic n'a fost
în stare să slăbiască iubirea gloriosului Banca Colonială. -
copiilor. Tatăl întreabă pe copil la ce
institut vra să se ducă:. îl lasă să. facă
AI ajuns ministru, — să-mi închipuiesc, lor neam. Preferind să fie alungati, săși ——

ce vra.. Citează cazul -unul .copilaş de 4

dar după banca ministerială, cind vre- părăsiască țara în care S'ait născul, pro-

un deputat de felul d-lui Politimos, va
striga şi tuna in contra Evreilor, spu:
ne-mi. domnule Şăineanu. nu vel roşi?
Intreabă-li conștiinta şi dacă ea îi va
răspunde ; nu Vol tremura, ȘI obrazul la!
va răspunde: nu voi roşi nici odată,
vam de cit să-li amintesc irumoasele
versuri ale lui Lenau:
Sunt multi cu crucea n sin, dar Iuda
Tol luda în lapte a rămas.
Ploieşti Decembrie
—0->
RS
La 11 Ianuarie si. n.:va avea ani, care, stind pe bord, se:.aplecase
prietăți şi b inuri multe, morminte iubite,
să fie arşi și schinjuiți şi cite altele, nici loc în Londra 0 “întrunire al Direc. tare mult înspre apă, iar mamă-sa i zise:
odală nai vrut, ca în schimbul dnatere- foratului - „Bâncei Coloniale“ : The «le plăcut, nu-l aşa»—un copilaş de +
selor materiale, să-şi părăsească credinta Jezvs/ Colomal. „Trust cînd se va ani lăsat să-:se apere singur . şi singur
să guste -plăcerile naturii; cazul. unui
și natiunea lor. | proceda: la semnarea achumnilor. de- copil de Îl ani, trimisla bancă cu 5000
Un alt exemplu ar trebui să-și leie, finitive; car la 15 Januai 1. Si 1. de franci și. alte multe. cazuri. Fetele
acei studenți de la faptele întimplate în
VE
Rusia, cînd în memorabila zi de, îl Şvat se va începe expeharea 'lor - Succe- libere să se mărite. cu cine.vor și cu
5049 (lanuar 1589), studenţil universitari swă, cătră Centralele și agenţii a Bâun- cel mal sărac. Toti muncitori şi: inde- -
din Petersburg, apărură în sinagogile | ccel, spre a fi str Dute. achonai ilor pendenli.
oraşului, exprimându-și părerea de răi care ai achitat deja întegrala va Aligemeine feitung des Jiden-
99. S. Goldenbersg,
D—— că s'a depărtat de Evrei şi ai promis loare al acțiunelor subscrise. daca SA urmează cu articolul despre
NI

că de acum încânte, vor ţinea cu sfin- Viacul al. XIX-a“ urată că Evreii s'a
Cauză şi efect țenie şi credință, la poporul îor şi la asimilul de mult; căci Evreul din Ger-
De cit-va timp Capitala este cu sfinta lui patrie. | o mania. ie German, cel din Anglie- Englez,
totul
domnii
lipsită de
din consiliul
apă. Ce spun
comunal. Vedem deci, că din cele mar vechi ASI LILARE şi—ce-I mai mult cel din Rusia ie Rus.
timpuri şi din cele mar diferite locuri, Ar fi de prisos să mal spuie că E-
LU

Un ziar opozant.
cu toţii şi mai ules tinerimea studioasă Intimplareea absolut autentică ce voii vreul din Germania ie 'patriot in'toată
Zi ace” ce sunt da cină
ai luptat” pentru cauzele cele mai drepte, povesti, este mai eloquentă ca. toate cu- puterea cuvintului și a luptat pentru ţară
Eli-n consiliu cutate ij
cari singure ar putea aduce măngăere vintările ce s'ar putea ţine împotriva a- cu trup și' suflet, ceia ce-l însă nedrept
Su fadelegeti 2 eTpa foatră stărel lor morale.—Numal la noi, această similărel. je că se cere Evreilor convertirea reli-
9 con suni .. folejatii: | a Ill-a categorie de studenti, stă departe Un profesor al universităţer din Viena, | gioasă, căci tot ast- fel s'ar puteai cere
IEINUDĂ.. de cauza cea mal dreaptă, stă fără scop evreii, dar asimilist înfocat, primește o ŞI Germanilor. cătolicr ta să- ȘI părăsuscă
și fără viitor. Dar ce poate fi mai fru- bucătăreasă. In casa profesorului nimic obiceiurile lor deosebite. Cererea aceasta
RA

TAUR 0ST SIDO mos, mal nobil, mat drept de cit lupta nu arată naționalitatea lui ; nu vrea să de a se asimila, ca şi în timbul Macea-
pentru câștigarea libertălir?
Deci voi cari mal aveti. ceva din
| ştie despre. all- ceva decit despre obice- beilor, a stricat.
su- iuri pur germane; mai mult, în convor- Autorul arată mal apoi mersul dez:
felul Evreului, car nu V'ati perdut încă, biri are accente teribile: conla Evreilor voltărir al umanității, care-l, zigzag și
Dacă aruncăm o privire grabnică asu puneli-vă pe lueru; urmaţi calea.bravilor și. vorbește cu toată căldură pentru asi- nu în linie dreaptă, aşa! că' pare cite
pra studentilor din Rominic, il putem şi a neuitaților noştri străbuni, „cară ai milarea cea mal perfectă în toate pri-| odată că dă indărit,, “dar la dreptul vor-
NT

împărţi în 3 categorii: 1) Cea mal mare trecu prin “timpuri mal grele, ca acele vintele, pe care el â şi realizat-o. | bind merge inainte. Apoi, după ce a-
parte, care Ie pentru /ionism, 9) o altă de acum și totuși ait.rămas: Evi Ci, [vrel. După o zi de serviciă, numila bucă- rată că procesele din Skurtz, Krasân,
parte, care ie loarle inditerentă fata cu cro!! tăreasă vine cu multă sfială la cucoană: Tisza-Ezlar, Nanten; Polna sint ca nişte

POLLETLON uilă cu disprel la mine, și aici își bal Buna dispozilie: silită a acestor oameni că. cine 'cunoaşte istoria şi literatura po-
CE

SAN
NI a a O
joc de jidani! nu denotă de citura ce apasă pe ume- porului săi are drept să fie tot atit de
E o tristă constatare ce o lac Ja in- il lor. Mulţi dintre cr 'se consideră ca mindru de naționalitatea sa ca și ger-
Serisoare din Germania 'ceputul secolului al 290- lea ; ; trista -dar a- nemti și nu ca cvrel. EI nu-ȘI dati poate manul "de a'lui, er “deşteaptă in "-indu-
devărală ! | o seamă că numal un veac, care ține toate rile linerimel evreești sentimentul naţi-
„Există mulli cure? antisemiţi, cărora Parcă e o lege naturală în istorie, că forlele nalurale inerădite, G în stare să-l onal, şi în 'purtarea, în cintecele, în dis-
li-e TUȘINE cu nalionalitatea lor și cari evreii, acolo unde ajung la un anumit apere, de ceia, ce au suferit strămoși! cursurile lor et'arală disprețul ce-l ai
se dart aici drept romini ortodocsi. Eu procenl din populatie, dai prilej de ură, lor, răcesc inle”un cuvint înti” un shetio pentru acei, cărora li-e ruşine cu numele
I/

nași pulea să lac treaba asta, căct sunt
dotat de la natură cu calităţi fizice li-
pice, cari denotă la prima vedere evreul
oricutal. Pe mine
de invidie şi de perseculie. | invisibil. ce Pati moştenit de la părinți.
Am ajuns acum la convingerea că nu Ovreimea germană mulțumită apos- “Şi așa spiritul -care a voit riul, a în-
există teară în lume, în care anlisemi- tolilor asimilători — a fost mult linută ceput în fine să-dea ŞI-N: Germania roade
nu mă mal inlreabă lismul să nu [i prins încă rădăcini.. prada unul indiferentizm desăvirşil. bune. Deviza'e:
S

_nimeul dacă sunt Mă ia

sau nu evrei, Că în momentul de fală există şi-n In ultimul timp însă antisemitismul a „Isch al Diglo. :Fie-care la Steagul săi,
la Sigur. Mi-au rămas adine intipărite Germanie o chestie arzătoare — cheslia inceput să scuture şi să deștepte pulin Darmstadt, 99, XII, 16, Schulmann.
cuvintele cu car am fost primil, cind evreilor—nici nu mai e de discutal. : pe cel adormiti.” Numărul evreilor con-
IA

am călcat pentru prima oară pragul
şcoaler romineşti. Şi în timp de Îl ani
profesorii și colegi îmr aminteaii zilnic
aceleași cuvinte, pe car alunci le con-
sideram ca 0 insultă, dar cart astă-zi
formează idealul meu.
U
Orl-cine priveşte cu ochil deschişi e- știenti de poziţiunea lor, se măreşte pe
venimentele. ce zilnic se desfişoară, şlie ie-ce zi, mişcarea | sionistă ciștigă to
cil de serioasă e silualia.. mal mult teren. “Acabia fiul lui Mahabulel zicea :: Ja a-
Egalitatea civilă și politică, ce. aii că- „Asa ai început să se formeze COCpo- minte” trei lucruri ŞI nu vei cădea în pă-
pălat-o cu atila greulate, nu li-a folosit | ratiuni studenteşti! national: cvreoşti. cat: Gindeşte-te de unde vii; încotro te
tocmai mult. Ea a devenit în Germania Pe cil de trisia e' cauză formărer—e- duci, șt-namlea cui aci da scamă SI :S0-
|

«Liftă ovreiască, la Palestina P> o frază aproape deşartă,. | vreit sunt escluși din corporalii, ce sunt coteală. De unde sui 2?— dintro materie
Am avul ocazia să cunose bine bine, lvreii germani sunt de fapt cetățeni „judenrein“—pe atitde bine-venită efor- putredă; unde. te duci 2— în Pămint, lo-
ce insamnă a [i evreii; dar credeam că de rangul al doilea. marea însă-şi. I bine că lot se'maluă, cul verilor şt al fulregirii; Şi înaintea
BC

ura și persecuțiile sunt numal un produs Pretutindeni, unde principiul cooper- sesc studenli evrel, cari își dau seamă cui trebuie să aai socoteală şi seamă ?—
al culturei pulin inaintate in care ne a- liuncT e in vigoare, evreii sunt sistematic că o asimilare, o apropiere de elementul inaintea hegelui regilor, “Sfintul, lăudat
lâm in Bominie; credeam că-n lumea indepărtati de la functiuni; nicl unul nu ereşlin nu e posibilă ; cărora nu li- -e ru- fie EL
mare, în apusul Europei, an incetat deja devine ofițer, foarte pulini obtin catedre șine, că sunt evrei. E
aceste prejudecălr medievale şi nedrepte de profesori, corporatiile studenţeşti sunt Asemenea socielăli aționale există
în contra acestul nenorocit popor, căci închise evreilor. . deja în Nedelberg, Berlin, Minchen, Frei- Rabi Nechunia, fiul Hacanah, "zicea :
consideram anlisemitismul ca o batjocură Ura şi dispretul in contra lor -aui. pi burg, Bonn ete. cari ai o legălură intre
Cel ce "s-a dual asupra lui jugul în
a culturel moderne, ca o ruină a oorl-că- truns pretutindenr: in avocătură, în școli, dinsele. văfăherii, brebuie să fie uşurat de sarcr-
rel morale. in armate, în saloane; acestea se în- Intr'o mină arma, cu care, orl-tine isi ude politice, şt cele lumești ; iar cela ce
Mă allu acum în civilizata Germanie. chid evreilor și..nu se închină, de cit permite să-r insulte, .e tras la răspundere fuge de. jugul invătălurii, să fe nevoit
Admir progresul industriei moderne, dar inaintea averilor. colosale... La pelreceri (și asemenea cazuri nu-s rare); în mina « avea sarciule politice ŞI cele fumeşti.
în locul sperantelor și a idealurilor, a publice, la teatre, ce aspecl trist !— In cealaltă, arma spirituală— știința, litera-
venit prea curind deziluziile. Si aicr se mijlocul vietei nemteşti—o rasă aparte. tura și istoria evreiască ; ati convingerea
 RASARITUL, 5 i

puncte negre, în. istoria Evreilor, .sfir-. incepuse pentru. aşa zisul Dr. Iapeacu,
şeşte punindu: ŞI toată: speranţa în viitor. zice că ;slavă 'Domnului poporul - s'a | | „Cătră abonaţii. noştrii * Vorbind de teza d-lui d-rand S. Fried-
mann-Siegfried, zice că-i un âl. doilea
Jiidisches Volksblatt, 45 vorbeşte minat, „preşedintele, societ. "de coloni- „Steuerman prin îndrăzneala: ce- o arată
de. două intervievuri. avute. cu doi. cleri-! zare 'a Anatoliei .sa urcat pe tribuna! “ra 18. Decembre. a.. crt.
call. însămnați din Viena iin chestia omo-: | Waldman și: ş--a depus” demisia, cu întreg|. nind-
nrpli- jidanul acesta în: prefața tezei...
rului; ritual.. Ințăiul ie. dr.: Iosef Plliigger, comitetul, 'declarind în mod categoric -se şease luni de la apăriliu. „ Iată .ce zice jidanul D-rand in dediea-
nea ziarului nostru, învitănit pe toti tia cătră d. dr.: Leon Sculi y. |

secretarul cardinaluluy : dr.. Gruscha, Și
sambelanul, papal. . Acesta zice ca ie o.
nedreptâte ŞI. chiar o neghiobie * ca ..un
bun. catolic să creadă ,că
ritul. religie
mozaice „cere sînge, de la. creştiny,
chiar dacă, un. individ ar fi comis o ast.
fel de. crimă, ie o mare nedreptate să
RY
neaptitudinea în lucrările ce le întreprin- „Fac parte dintre acei cărora nu le-a
de iniţiatorul colonizării Asier mici" Şi |. doninii “abonați atit pe cet a căror fost îngăduit să năzuiască la tillul de
acum poporul va şti să aleagă pe ade- abonănent expiră la această dată, întern*), atit de preţios pentru instrucția
| Yvăratul sionist, care caută binele obştesc, cit şi pe cei care
3v'aui “achitat | medicală.“ Mulţumeşte însă profesorului
încă
Şi de acel ce caută numal să! exploateze nici costul semestrului expirai, să săi că prin iel a putut fi timp de 2anl
pe bietul 'Evreă. şi jumătate intern, lăudindu-l: profesor
bine .votască a se pune. în curent

RA
Dex Wahre' Aajoetz, 106—7 în neobosit, chirurg eminent, - clinician pă-
învinuieşști | un întreg 'popor, cind nici articolele de..fond „Sionismul“ răspunde cît mai ncintirztat cu. plata, ca să trunzător şi mai presus de toate, oi
„macar o sec!ă de felul.acesta nu există. acelora cari pretind că mişcarea sionistă na Jim Sihti a întrer upe trimiterea lipsit de' prejauliți) şi călciauzit de cel mai
Al doilea Dr..Godfried Marschall, ma- ie învăluită intrun mister, Arată că miș- ziarului. larg umanitarisin.*) Sfirşind, ziarul zice
re egumen, care neagă cu totul existența carea ie acolo mal puternică, unde să- Ultimul termin de plată. îl fixe că «cohorta studenţilor jidanr» ie un pe-
unei. astiel .de crime citează mar. multe răcia, ie mai, mare, ceia ce dovedeşte că Saru
Be ziua de 1 Januari, pină abunci ricol pentru popor şi—in cazul prezent
bule de-ale "papilor, între cari bula, pa- nevoiaşul evreii îmbrătoşează Sionismul, şi pentru demnitatea facultăţei de me-

LIB
pei Benedict XIII şi speră ca starea e- căci vede. în iel singura scapare a sute- Zoți domnii abonați rămaşi în urmă, dicină -din Iaşi..
vreilor se va îmbunătăți. Venind vorba rinților. Arată ce sa făcut in timp de Sunt rugați a ne achita costul abo-
Anunţătorual, 180, arată că Romi-
de Sionism, iel zice că are multă încre- 3 ani prin cele 3 congrese de la Basel, nanenhului prin mandat poştal, ae nia a sărăcit din cauza că Rominul nu
dere în conducătorii acestei mișcări, dar şi ce mal este de facut, Zice că Sionis- oare-ce sacrificule ce le facem 1me- mai vra să lucreze pămîntul, ci vra toi
ie'0o grea intreprindere, mul are, multe. șanse de.reuşită ; 1) pen- vreti pentru îmbunătăhirea ziarului, diplome de școli; feciorii de boieri se
Bere Esraelit, 1012 vorbeşte de tru că inteligenti mari. ÎȘI dati obolul la
răposatul Rabin Wolf Isa; Diinnor, ma- această mişcare şi I]) că și cite-va ca-
Suni prea mari, Spre a mai per- duc în străinătate şi se întorc plini de
franţuzisme, şi de nemţisme iar cucoanele
rele învăţat şi talmudist. pete încoronate sint. mulțumită de miș- mute întrebnerea unui încasator, "mai lor se plictisesc la țară, li-trebuie teatre, ba-

ITY
LeBene. Sioniste, ::8 vorbește de care: Sultanul are nevoie de bani pen- ales față “de pretul minim al abo- luri și altele; iar jidanul spre rușinea noa-
Heine. zicînd că unii pretind că “iel n'a tru a-și forma o ilotă modernă ; Imp. namentului de 6 lei pe. un an şi d slră, e îndrăsnet şi aleargă in toate părțile.
Wilhelm s'a exprimat că-l de acord; lei pe juni. de an. Se scoală de dimineață și se culcă tir-
fost Evreii, prin aceia c'a trecut la creş-
tinism, ba chiar prin scepticismul: său. “Tarul Niculai permite cea mal mare Administrai ia.
zii, şede toată ziuliea în ger sait soare
Autorul arată că Heine a fost Evreii în propagandă, pentru a scăpa de & mili- Şi priveşte cu ochii lui. munca oameni-
cel mai larg înțăles al cuvintului. Iel nu oane de Evrei şi în sfirşit Anglia are a
lor angajaţi. (le vorbă de administratori
poate fi acuzat ca şi convertiți! din E- mare “interes de a avea pe Evrei ca mij- de moşie)., Deci cere încurajarea creşti-

RS
vul: mediii sau din timpul de faţa. Cei locitori între. dinșil şi Asia.
dintii avea credința lor neclintită şi prin Ceia ce trebuie, sint bani; dar asta
|
Presa şi Judaismul nului la muncă Şi stirpirea jidanilor 'de
la școli, pentru ca Rominii să nu vie în
nu-i tare grei. Cind totul va fi gata, bo- contact cu, iei, «cari îl intimidează cu a-
urmare. jera o trădare. religioasă ; Evreii.
gătaşii— cari acum .staii de oparte—vor
de azi au dezvoltată ideia națională . și „Vocea '"Eutovei, 41 vorbindde «Bo- roganța. și protecţia de care se bucură».
deci convertitul comite trădare naţională, da Dani chiar în interesul lor de-a ciș- tezul jidovilor» arată că. curentul acesta Dacă se va face aşa—sfirşeşte autorul—
Pe cind trăia Heine, credinţa nu mar ie- liga şi se va forma o societate de colo- creşte mereu : întrun timp atit de scurt atunci criza. va trece Şi „lericirea Şi Do-
lonizure 'cu un capital însămnat.. . -.,
ra ca în' Evul Mediu, iar ideia naţiona-
VE
au trecut la creştinism jupînul „Luzer găţia vor fi ale noastre“
lităţir evreești nu iera încă. Heine a fost Der SYahre Ilajoetz, 408 zice că Șaim, profesor şi 'doi studenti în zedi- Mora. Jumi, S vorbind de tablou-
în totdeauna Evrei Şi după cum atunci acum, -cîind Evreul stă mai rău de cit cină, 'din laşi, iar farmacistul Griinberg rile româneşti alese pentru expoziţia din
cînta suferința şi nedreptatea, azi— dac'ar. orl-cind, trebuie să țaute a face econo- este pus pe lista celor ce-au să treacă Paris, zice că-l o neruşinare să ne adre-
exista Heine—ar fi desigur un aprig lup- mil şi a stringe bani albi pentru zile în curind prin corpurile legiuitore ro- săm „la jidani ca d'al de Artur Segal,
tător al judaismului. negre: mine, oblinind calitatea de celățean. A- Mendel ete. pentru a reprezenta arta ro-
NI

Bealitatea, 4S vorbeşte de soluţia Autorul se adresează femei! stătuind- -0 ceasta—zite autorul—ie din cauza că E- mină la Paris. Mal bine să nu fie deloc.
d-lui” Xenopol-—botez ul. Arată'că aceasta să cumpere matasă mai ieftină, să puie vreii «au mirosit deja» că străinătatea *Mişcarea populaţiei între anii 1870-
nici nu 'se poate numi soluţie, căci din garnitură mal mică, mai. puţine pene la n'0 să întervie în tavoarea lor. 1893: Naşteri ortodoxe 518,484; naşteri
multe puncte:de vedere nu se poate: re- “pălărie, să lese pomada şi parfumul şi + Apoi vorbeşte de Marani, secta spa- la Evrei 157,999. Decese la creştini 538,835
aliza aceasta. Dacă Evreii ar fi în' ade- mai bine sa cumpere şi iele cîte o actie, niolă care se convertiau numai de formă la Evrei 102 „605. Eloquente cifre!...
LU

văr venall, în: goana după aur — după|“care va ajula la fericirea lor : şi a intre: și în taină practicaii religia judaică ŞI Rom, Yună, 9, vorbind de lipsa de
cum ii descriu: antiseniiţii, atunci -iei ar gulul niam.. întreabă: „Vrem să .preg tin şi.nol a gologani din Iaşi, zice. că jidanil au strins
da năvala la botez, fiind. „ademeniţi cu Der 'SYahre Aajoetz, 109 zice că doua ediţie a Maranismului în Rominie?“, toti golog anii, pentru a lace speculă.
onoruri şi funcţii“, dar după ceia ces'a mulți 'ssau intrebat ,,De ce suferim“ şi Hieoul Moldovei, 34 vorbeşte de Moanînia Sună, LO vorbind de re-
putut observa pin” acum se vede că E- nimeni n'a căutat să deie- un răspuns e- cele „Două îndiginalte“: Lazăr Şăineaita
censămintul populatiunii, spune că Evreii
vreii preferă să trăiască în mizerie, să xact, ci fie-care o răspuns răpede şi u-
„(Luzăr Şein)“ şi farmacistul «Lupescu Saul arătat refractari recensămintului,
să plece în altă ţară, numai ca să nu- ȘI șor; unil—pentru cam'păcătuit, alții din aleas Griinberg, “din piata Sf. Spiridon. >
unii ascunzindu-se, iar alţii .nevoind să
RA

nege neamul. Rominia: perde căci inte- contra: pentru că sintem :prea evlavioşi; Arată că amindoi, nu numai că nau
răspundă desluşit la intrebarile puse de
„ligenţi 'şi talente devin al Franței, “An- unii pentru că sintem inculți, alţii pen- dreptul: de-a fi Romini, dar sînt chiar
cătră comisiunile de recensâmint.
gliei, Americei etc. tru că nu ne asimilăm. Autorul: “acestui|: „escroci“. Cel dintii a plagiat: „Dicţio-
S'apoi care Romincă vra să ieie pe articol (nu-i întreg, ci trebuie să may narul Universal al limbii romine“ şi a * Intwun alt articol întitulat O mano-
un Evreii 'sau: pe un botezat ? Şi nici ge- urmeze) zice că ni- lipsesc două lucruri: defaimat limba țării, iar celălalt a făcut peră. <Rominia Jună» atrage atenţia par-
neraţia nouă n'o' să vreie să audă ! cu- Univea şi energia. Şi arată că Evre- 14 escrocherii în comerţ (Red. „Ecoului lamentului, asupra procedeurilor fraudu-
vintul de jidan «Nodul : Gordian» în ilor le-ati lipsit mal în totdeauna aceste Moldovei“ .posedă chiar 14 scrisori de la Joase: ale unor Jidani, în scopul de a ob-
NT

chestia evreiască riu-i dară dezlegat de două calităţi, şi le-ai avut numal, cite acele case). Speră insă că d-rul Urechiă ține împămîntenirea. Zice că Jidanil se
d-nu Xenopol. odată—la nevoie. botează numai pentru a căpăta drepturi
va veghia ca să nu li se dea împămin-
Viitorul, 7. Vorbind de curentul ce MPR ao Liza tenirea. *) Subliniat de cătră „Ecoul Joldovei“.

Lă
CE

fi de serviciii, doritori 'de a asculta, do- gata să scânteieze, păşind prin coridorul Iar acuma cu D-rul Ilerzl în mijlocul
ritoră de a ajuta. Unii din aceşti tineri galeriei: ceasuri întreggi, cântând bucăţă inel tăceri perfecte, în: timp ce Sabbat-ul

Gongresul Sionisi
aăi 'avut un noroc bun. De-abia eşi[i din
copilărie, că stat la leagănul acestei
mişcări miraculoase. Dacă aă ochi, care
să vudă, ce de-a reminiscență nu vor
pulea ei scrie în viitor ? :Ciţi-va din-
I/
din aril italieneşti şi compunând arti- se apropie de not din “moment în mo-
cole, pe cînd se plimba. Mă temeum de ment, rugând pe “delegaţii să aibă cura-
el maă mult de cît îl iubiam. Constan- giii, să dăm jos cortina 'pe această 6n-
tinopole, Paris, Geneva, Milan, Floren- timplare măreaţă... delegaţii îsbucnesc
fa, Alexandria, Brugella, Anvers, le ştia în urale, când voacea de stentor al luă

' Sfîrşesc descrierea tablourilor vieţei li-
bere a congresului cu câte-va 'schițe care
caructerizează fazele lui. Nu totul. poate
fi scos la iveală şi descris.: Aîi fost a-
S
trânşii sînt: pu ginile umane din istoria toale aceste locam:i de-opotrii dv, venind de 1. Comwen îi ânvită la o manifestaţie de
-Wwvreilor. ! . - i la Milan la congres şi când Pan văzul mulțaunăre pentru d-rul Herzl. Inima se
Sunt alte qmaulte Inorură : masa, ' cea, ultima “dată el era plin de speranţă, uUşurează, complect” tocmal la” acest mo-
lungă la care se vînd broşuri, - tablouri proimițînd încă evreimea italiană cau- ment. Am văzut momente mai înupresio-

colo delegați din 'Transvaal ce-ai îm- şi Ansichts-karten (cărțile poştale cu ve- ze, ale cărei cbiceiuri el şi le-asimilase nante la con gres, dar nici îunul aşa de
presionat pentru distanţa, ce-ati, străbă- der!) sioniste, acele cărţi: poştale care complect. Garibaldian din înimă, mân- cordial. Sunetul se loveşte şi se sfarmă
tul-o, personal neremarcabilă, dar vor duc mesagiul speranţei, prin latine, Des- dru ca 'un Drigund, plin de fantezii de ureche; e un tâlmeş- -balineş, delegaţii
IA

mal trece câți-va ani pînă ce sioniştii
din Transvaal vor fi iarăşi reprez eniaţi
la congresul nostru. * Printre jur naliştit
"fi igurile cele: mai marcate. ai fost Brar-
Rin Ebraistul şi Solotthoff spiritualul a-
“vocat şi jurnalist în jargon . din ' Chic-
U
pre comitetele, comisiunile şi conferinfele stranii şi mari, el era '0 natură rară. se grăbesc va înainte, ba îndărit şi Con-
nu îndrăznesc să Spun vre-un iiou cu- Odinească-se în pace! El wa trăil săişi gresul al 3-lea sa sfârşit,
vînt. Ele sînt maşinăriile congresului şi, vază, realizată, dorința înimei sale. Sfârşit ! Nu! Rezultatele lui au de- abia
ce-i drept, 'q.fost 0 maşincirie foarte Şi încă .o allă personalitate, aparți- a începe să se creeze. D- ta, cetitor, te-ai
complicată 'şi grea construită: Un peşe- pând direct Cong gresulai. — Sir Francis inițiat în misterul vieţe acestui congres,
dinte necunoscător:dă '83. limbi nu era de Montefi iore, baronet al înperiului. brită- ata profundal la raison d'âtrea congre-

„kago. Apoi era prietenul -meă cu barba nică un folos,' dar 'Herr Yorh-Sleihet,, nic şi strănepot al marelui Moses Mon- Sulut ; pentru d-le mad rămân, ejlecţiu-
na cea roşie D-rul Werner, blând, sua, preşedintele comisiunei: permanente ne-a tefiore. Eva, nevoe de acest name pentru nile şi gindir ile culese. Acestea ai să
"cau politeța vieneză evidentă în fie-care eclipsat vorbind italieneşte la momentul a face” mişcurea . noastră, adevăral e- le găseşti în „protocol, aceste lucruri nu
BC

'“aişcare a sa. May era Di:rul Reich ne-
„obosibul “secretar de la începutul pînă la
sfârşitul + Congresului !şi un June-Kadi-
„manist, care însamnă- ceva: în najiona-:
i
necesar, cînd Signor Ravenna! Tlondi-. vreească, cun arată numele, . dar pro- sînt scrise; ele îți trec prin minte şi
rența întrase nu cu o vorbă ci cu limba, prielarul luk-—jocul straniu al soartei— prin simpatie, trece de' la un crier: ia
sa: natală pe. buze. Da, în acest babilon el cel mai mare englez. dintre delegaţi allul, pînă ce fie-care evreu e însufleţit
şi confuziune am trebui să avem şi un prez enţi la congres: înalt frumos ele ui de speranţă şi bărbăţie, de iubirea ega-

lismul evreu. lată-l pe Schalit, secretarul
comitetului de acțiune; pe care Zangnvill
Pa “numit „danda g-ul! congresului“, “cel
mal calm poate din toți aceia, ce i-am
întilnăt la Basel, cu întreaga. i Corespon-
dență îi: vârful degetelor sale şi un buaa
căvaler al doamnelor: frumoase;
Era acolo hing-Zion din Basel,; care
Sa ingrijit: de- petrecerile noastre şi sa
jingrămădii în jurul nostru spre a He.
cuvânt pentru -cek din 'ante-caiieră. Sio- tipic. aristocrat englez, lipul cel mal per-. lităţei, de dorul odihneă şi de simţul na-
niştiă din galerie, care tropătau în ante: fect de Gentleman. Congresul Pa primit ționalitățey.
camerile, scoțind strigăte: curioase: în u- cu aclamări, când, Vineri, el îşă fina Ei nu pol să încerc a le convinge.
rechile cui-va la cea 'naă mică provocare. discursul despre cauza, într "anod sim- Pol numai să trag la o parte cortina şi
Era unul, care! fiind "or, trebue să-l phu şi neafectal. El a vorbit în modul să le lus să. vezi, ca ori şi care specta-
amintesc : „Marco Baruch cetățean al exfatic; fără, gesturi, al einglezulti şi tor, această, viaţă mobilă şi să-ţi arăt
viitorului stat evreu, după, cum se îuli- salutindau-auă după- acea n'am -vcizul în personagiile ei, cum şi. pentru ce actoriă
tula el îusu-şi.! Un 'tinăr 'cu făţa slabă, treacăt nimic, frumos de cît un are. se grupează. " Dar, de-ai şedea întrun
bronzată, cu trăsături marcate, pe' care semn de speranță, făcându-l nerăbdălor. palat. luzos, sai întru. locaş de mize
| grijile "|. îmbătr nise, : CU. ochii vecinic de « ajuta: cauzei noastre înainte. rie, dacă eşti. numai evreii, dacă, izvorul
 RĂSARTUL Na. pna pe N pe see et Nem Tea mre

auzi e..etei

politice, şi aduce caa pildă botezarea lui, :Sambătă 11: Decembrie:a Senatului: Sa-
'cari rejaţir şi decepţii. ds, națură senti: [ii
Lazăr Schein care şi-a pus un îanu în. amuel Rosenthal, licenţiat in drept şi se- 'mentală, —dar asta nu ne: privește. E fi-|! ti: feet la i din acel cai au, “dus
coada numelui, .Mai spune. că, toță, stu- 'cretar al d-lui senator şi avocat Mihail iresc,: cind e vorba de o femee. să intoar- miar! cu îndărătnicie: și marcu "succes
denţil în medecină, , evrei din Iași : vor “Cornea, cu 5S' de voturi contra: 1S; “Bu cem. dictonul francez şi, să zicem $Cher- campania contra: lur: Dreyfus ; el'râdac-"
trece la creştinism, pentr ua îi națurali- gen A. Buchman oficiant telegr: afo- -pos-: chez |! homme», DRE tează la :Paris:cel mal: inlare ziar € ătolie
x
.
sei

zaț. tal în serviciul palatului Cotroceni, Ma |: işi inonarhist:* Arthur Meyer: în! “'Sfirşit”!

Y
0 baie. mal mult Sati mal puține — :Gaster, licenţiat: în, drept'și fost secre-: “Ar îi totuisr, un interesant. studia de tăcut tot ce i-a stiăt în putință: ca 'sa! tie
urmează ziarul in chestie—cnegreşit că tar al d-lur C. Disescu, cu 44 voturi con tacut, asupra pricinelor psihologice” care ori să'pară mal catolic 'de' cit: Păpa, nmai
nu poate să schimbe sufletul unul indi- tra. 9; Lazăr Şaineanu, „profesor, cu 31 la cel mal multi duşmanul al eyreilor au monarchișt: deeiti:. d'Orleans. î. ."

R
vid. Se cunosc numeroase cazuri de e- voturi contra 2. provocat sentimentele de ură. De ordi- “Si'la urma uimer? 'Arlhur Meyer a
vrei botezată, cari au continuat cu prac- "Bpoca 826 zice că din lasi ai ple: nâr vom găsi la baza „convingerilor“ răthas. ... ple juit immonde“—evreul 'Scir-
ticile religioase ale mosaismului ; ba chiar cat săptămina aceasta 12 familit de E- ştiintifico- sociale, mici mizerii nedemne bos, pe cure pretendentul la tronul Fran-

RA
Sati eăsit călugări evrei botezați, cari vrei spunind că emigrează; -in realitate de luat: în seamă, mici invidir, 'mier-ne- Let, acel care a promis că de va ajunge
la moarte au lasat drept testament cor- insă—urmează ziarul--acele familit Sau înțelegeri şi: meschine răzbunărt. Perso- suveran va: omori pe orl-cine va pomeni
nul, Talmudul, şi alte insemne ale reli- stabilit la Brăila şi la Constanţa. nalitalea se exagerează pină Jă genera- de Dreylus —il aruncă în' spatele... rasei,
gici jidoveşti. lizare şi ast- felii * după fie ce: “incident, de. care s'a lepădat de mult, de mult:
„Trebuie de convinşi jidanii, că îşi fatal în orl-ce' societale omenească, între -Nu,— Arthur Mey er aparține de' drept
pierd vremea degeaba, ba poate că se un creștin şi un 'evrei,—un noii antise- „nobleţe“ 'șşi „aristocraliei““ francezo-mo-
expun la fluteciuune de piept, cum ar spune niit se naşte în' lume... De'aci pină la narchiste. E" destul de. conript ca să
Să Băuzaa, îma,

LIB
un medicinist de la Est, botezindu-se în <proleșiunea» de. antisemit: nu e decit merite această onoare,
religia creştină. „Lozinca noastră să [ie O cartă de vizită.— Profesie nouă.——Cherehez un pas. |
Vhomme“.—In afacerea Dreyfus.—Lieb-
stirşseşte articolul: să nu înpămintenim knecht sau Clemenceau.—Din Aus- Si cu toate aceste morala faptului. se
pe jidant::. | N tria.—:Păţania unul renegat.— Să nu uilăm însă: că ne „ocupăm de impune. Nimic nu cruță dară pe evreu
ra Lazăr Sehein. Nu inpămin- evenimentele din ' Franţa” şi sunt încă —de «plaga judaismului» cur a zis Hei-
tenim ! . multe interesante intimplări. ne întrun moment de răutate. Apa nu-l
„Acelaş uumăr al ziarului România Ju
Nesecata afacere Dreylus alimente: ază spală și titlurile cișligate 'în rindurile
nă aduce şlirea ca socialiștii vieneză au
Toată filosofia vremei în care trăim e şi azi presa şi telegraful. Se vorbeşte de nobletei nu-l răscumpără -de' trecul. In-

ITY
tinut o înlrunire în memoria marelui
poiet evreii Heinrich Heine. cuprinsă sait rezumată într'o foarte mo- o nouă campanie Dentru revizuirea pro- timplări de natura celei relatate mai sus
“Cuvintarea a ținuto un şef de al lor destă, dar originală operă a unul scriitor cesului tirului.
şi complecta reabilitare a mar: vor servi poate să readucă la adevărpe
dr, Ellbogen care a dovedil că Heine are evreit-francez, William Busnach. Opera rătăciții cari -măl au timp să:se sîndea-
de care vorbim e o simplă cartă de vi- Georges Clemenceau, ilustrul polemist scă. şi să lugă :de ameţitoare iluzir. Bo-
drepturi la recunoştinţa socialiștilor. A-
și cugelător ar fi dispus să se puie mat tezul putea.îi cind-va—şi încă l--un mij-
dunarea a cintat nişte versuri a căror zită : dedesubtul numelui scriitorul şi-a
imprimat acest tillu juif,—evreii sati... cu lărie încă în fruntea nouei lupte al loc de scăpare; astă-zi nu mare şi: in
censuri o ceruse reprezentantul politiei.
jidan. E de prisos orl-ce comentarii pe cării succes e uşor de prevăzut — cînd viitor nu .va [i de loc.: Peste: tot

RS
Xtormmânia Vumă, LE vorbind înc'o- lingă această complexă noţiune, care cauza are asemenea soldaţi devotați. se: iveşte reacţiunea. La: not chiar, unde
dată in chestia recensămintului, spune exprimă în cele patru slove ce aleătu- Cu toate acestea nu lipseşte nici de miniştri şi. vectori ar: universităților în-
că Evreii pentru a nu arăta că se în- iesc cuvintul francez, o istorie întreagă” astă dată elementul 'eiudat şi enigmatic. curagează convertirea opoziția. se pro-
mulţesc în mod uimitor, își ascund cel a poporului, dacă nu chiar a omenirii E odată pentru tot-deauna admis că tot nuntă in chip categorie. ȘI: se întăreşte
putin jumătate din progenitură. Apoi a- civilizate întregi. ce e'om de inemă şi de cuget înlumea zi cu zi.
trage atentia celor în drept asupra aces- A lost doară” una din marile opere ale întreagă, e neaparat apărător al cauzei leri—scria un mare ziar - cotidian din
tor lrucuri, rugindu-i să-l scoată pe o- civilizaţiei apusane actul: emancipării e- lut Dreylus. Şelul socialist german, Licb- Bucureşti: E
norabilii de sub paturi şi să-l ireacă la vreilor, actul generos şi nobilatit de _i- lknecht, se arată -lotuşi pină la sfirşit „Alragem. atenliunea Patlamentului a-
calastil.
dealizat: de poieti ȘI atit de degradat sceptic în această mare cauză umanitară supra unei mmanopere frauduloase între-
„Atunei şi cei mal optimişti vor vedea astă-zi de scirbosul şovinism. Şi toată De-abia zilele acestea a .publieato scri- buinţate (prima greşală de gramatică ro-
IV
că numărul covirşitor al Jid: nilor, con- această istorie a „emancipărir“ se. re- soare cătră redactorul organului socia- minească,. Î.. Red.) de jidanr. în scopul
sliluie un adevărat pericol național pen- zumă în carta de vizită : William Bus- list «La petile Republique> din Paris re- de a obline mar lesne. inpămintenirea.
tru larva rominească. nach, juit. o înoindu-şi afirmarea că au. s'a convins. Aşa un d. Lazăr. Schein, care şi-a pus
Adevărul 3730 arată că indienarea Nu mal pulin suggestivă e «prolesiu- încă .de. nevinovăția lui Dreyfus. Am ere- un îanu în coadă numelui a. trecul la
UN

ziarului «Rom. Jună»> a fost 'nedreeaptă, nea> ce şi-a ales scriitoarea franceză zut că nu e rău. să înregistrăm acest ortodoxism. Din Iași ni se anuută că toti
căcl toţi cet cari nau numele terminat. Gyp, care la procesul complotului monaL- document uman .care nu poate Îi lipsit sludenţii în medicină evrer: s'au hotărit
în escu sint homini şi nu Unguri, iar chist a declarat că are prolesiunea de de interes şi de. Blosctie. . ja se, boteza, tot în scopul. de a obţine
ceilalti sint evrei, dar Romini prin aceia «antisemilă». celățenia romină.
că sai născut in (ara rominească ȘI ail Aceasta e desigur o noutate a sfirşitu- Intre recentele telegrame din Viena, „„.T'rebaiesc convinşi jidanil că-şșI pierd
studiat tot aicl. lui nostru de veac. Vedem scriitorii iran- am. remarcat una de toată nostiinada. vremea degeaba...
cejl divizați în. categorii. cu totul noue, a glăsuia ast-felii: „Cuvtea, “supremă „Lozinca noastră să . fie : să nu, în-
Adevărul, 3782 spune că membrii — scriitori „evrel“ Şi scriitori „antisemiti“. administrativă în urna. cerereă consi- pamânteni m pe Jidani, | | |
L

asocialiunii anonime antisemite s'au în- Din nefericire pe cind o a doua catego- lieruluy comunal, îzraelitul Brunner, a Cum vi se pare acest „oare-care La-
trunit în sara de IL Decembrie întrun rie constituie întradevăr o protesiune anulat decizia consiliuluy municipal an- zăr Schein“—laureat al Universitălil, pre-
local anume închiriat, în Strada Umbrei
RA

— cea dintăiii este mai curind, cum tisemil din Viena de-a se ridica .bise- miat al Academiei, locţiilor la catedra
din Capitală. ar zice Ileine —. o nenorocire. . Orl-eum vică catolice cu taavele ce se . vor. încasă. d-lui Hasdeu, bursier al. mioaisterului,
A luat parte la într unire” un mare nu- insă, din punctul de vedere istoric a- de la evrei.» a scriitor recunoscut şi lăudat 2... Nouă ni
măr de funclionari publici, între car şi ceaslă clasificaţie e de toată importanţa. Imaginaţia clericală n'a născocit, de se pare geniul după cum e genială a-
unil demnitari înalt, Cu privive la antievreismul contesel la glorioasa domnie a lui 'Torquemada, ceastă nouă iniliativă de a convinge pe
Sa discutat asupra mijloacelorde com: de Martel—Gyp în literatură— gurile rele o mal ingenioasă sistemă. de a--ȘI bate JidanI că-şi pierd vremea . degeaba.
batere, pe cale paşnică, a Evreilor. : In pretind a şti multe. In prima er fază li- joc de cultul şi cultura une cf naţiuni. Ă, Suntam în pertect acurd! ...
NT

priucip sa hotărit incă din şedinţele pre- terară,. talentata scriitoare fu mar mult dar uitasem că evrei. Austriei nu mai As,
cedente, boycotarea comercianților evrel. favorabilă evreilor,.simpalizind cu oare- alcătuiesc o naţiune, ci sunt Şi -rămin
Adevărul, 27:33 spune că următo- cari personagil—eyrel—dia romanelesale. cetătenI al Monarhiei habsburgice, «ce- —O p—

rit ati fost impăminteniti iu şedinţa de Translormarea s'a explicat prin oare-și tățen de confesiune: mozaică»,
Vor fi fost, poate, şi oarecari
cești cetăţeni în numărul
din a-
juraţilor Și în
iiișcarea Sionistă
CE

magistratura tribunalelor cari au achitat

vielei evreeşti îşi varsă apa sa în vinele gătul >nuşterel al acestei națiuni renăs- pe turburătoril din recentele excese în DIN PARA
d-lule, ducă sufletul ţi-l zămislit în sim- cule în mijlocul “bhunelelor şi fulgerilor contra evreilor. Mar ştii! Patriotismul
palie, atunci simţi o nou speranță şi îuce- congresului din Basel. Dacă înfelegi, WPiatra-S. Societăţile locale <B'mnel
are alit de curioase manifestări cite-
teză de a fi spectalor. Stat în rînd şi nu ducă dai ulenție acestui mesagiii si Sion» şi «Denoth Sion» organizind un
odată!... Duzar 'de obiecle în folosul îm brăcărei
numa d-ta singur ci frate şi soră, tată duci. mal departe, acest strigăt de durere
şi mamă, soție şi bărbut, [iu şi fiică. copiilor săracă din şcoealele Isra-
şi de bucurie, acest ecou al Nuchelel, Tot dintr'o sorginte vieneza luarăm
Inch.nă-te luă d-zeă în recunoştinţă, că care apelează la noi, D-tu şi cu mine clito-romine, ne permitem a apela și
cunoștința unui alt «eveniment» foarte
I/

în fiortuna mizeriei, ce stăpineşte vialu nu vom fi văzul nici ojulat în zadar. la concursul coreligionarilor noştri, ca să,
important şi aproape „istoric“. E vorba doneze cile un obiect oare care pen-!
poporului (eu, sa rădlical pe (e-asupru London I. de IIAAS. de atacul neaşteptat al ducelur Philippe
lunelelor o vouce mici, înceală ca unei bazar. |
de Orleans—contra evreului francez—
sperunțe vechi, promisiunea unei exis- botezalul Arthur Meyer, director al ma- Comisiunea de organizare. -
S

lenți nol, bine-cuvintavrea unei vieți no). relui ziar catolic, militarist, anti-dreyfu- „Preşedintă, ELISE P. DANIEL -
Oh! da! Israel, împrăștiat print sate, Rabi Flanina vica ul Archiereului. zi- sist «[e Gaulois». Seeretară, Mathilde Iancovicl.
oraşe, şesuri şi coline, nourii, care s'a cea: Poagă-te în tot dea-una pentru bi- Ducele de Luynes adresase lur Meyer
IA

NB. U Comisiune specială va stringe obiectele

strins în cursul veacurilor s'cii desfăcut uele stăpinrrii, căci de var fi teama de o Scrisoare de mingăiere în urma unor
şi deşi ick-colea vazdlnhul se întunecă dinsa, unul pe allul sar inghiti de uiti. supărăcioase aluzii ce făcuse presa revi- Odobeşti, Decembrie 1599.
mur muult, totuşi acolo în centrul peisa- Rabi Llavina fial lui Teradion zicea: zionistă și democrată la „trecutul şi ori-
qinlui co oa îngustă, cler—clbastră Cind doi stait împreună şi nu vorbesc ginea neo-clericalului Arthur. Philippe de Onor. D-le hedaclor !
prin cuve trece spre pâmint o rază a ninic de învătătură, sc zace că-i „sedinta Orleans mustră în modul acesta pe Din cauză că preşedintele |„secțiune!
soarelui glorios, pur, dălător de viață, hulitorilor* precum suna versetul di
U

devotatul săi, ducele de Luynes noastre, de un liinp incoace a “ncelijil

strălucind de-asupra unor oameni, plină (Psabhu 1, 1.): „În şediuta hulitorilor mit <Cetesc în. ziare telegramă dv. Regret afacerile societatii, după cum am anu
„de promisiunea veselă şi bucurousc. Miş- se petrece“. Dar cînd «doi stinad împreună din suflet că aţi ales acest incident de laL şi pe comitetul central, «Ne-am În
că-le, poporule, în această rază de lu- vorbesc «de spre învățătură, nimbul D-lui nimic pentru a felicita pe acest ovreiii irunit astă-zi, 6 Decembrie, și am ale:
BC

mini şi căldură, căci ea creşte, se lăfeste, îi înconjoară, precum vlăsue Şte Sf. scrip- Scirbos și a-1 întări simpatia Dv. 0 comisiune interimară compusă din d-ni
ve/leclinelu-se în torent şi arunciud lu ura vorbind: „cei cu frica Domnului Credeam că cunoașteli sculimentele Lazăr M. Pascu preşed., Lupu Leibovicl
minei de viață în loale părți», pînă intre dinşii“ Domnulîi ascultă şi îi aude, mele pentru acest personagiii la care casier, lupu SS. Zibalis secretar, Ghe
ce tu fi imprăştiul întunericul de pe cer înscrie apol în analele sale, pe acei ce sc regalismul e numâl o manoperă şi a că- dale Salter și Froiche -Aisner, membri
pînă ce ziua cea nouă ta fi tulurora. lem de el, şt cure ciustesc numele Lui. rul atitudine în lrista afacere, Dreyfus— Această comisiune va figura: pină |i
Și acersli rază nouă, prin a căret [i- (Alalahai 3, 6). let e vorba de dol; numa! 0 negustorie vrednică de rasa lui. 96 Decembrie, cind se va. alege cormnile
lu mente întrevăcd ciziunera unul Sion re- dar că Sfintul, laudat fie mamele Lui, Are încă curagiul să vorbească de du-
clădit, această ruză ce congresul sionisl hotăreşte răsplată chiar unui Siuzur on,
tul definitiv. | |
iel și de cinste “uitind faimoasa Sa 15- Tot-odată aducem la cunoștința iu
umerilor. | care se ocupă cu învăhifura, doze deşte pravă! brilor că acel, ca nu se ror. prezenta
0 nolă «e lovit aerul, care nolă se va pasagiul din (Plingerue lui "Ie cra). 3, Credeam că e timp! s'0 rupem defini- alegere se .vor considera ca demisiona!
roslogoli de-alungul lim pulul, tvecind 29: “FI şade singuratic şi cusetă în lă- tiv cu. dinsul și sper că asta se va în-
cere, că resplata i il așteaptă. | Preşed. com. interim., Lazăr IM: Pasou. !
prin toate multele (e cer pin cecopiit de timpla>.
Jii vor pricepe in[elesul fie-cărul sunel. „- “Soeretar, LUPUS. ZIBAILIS.
cat ZI ac EDzz
"Mare trebuințtă do a iza inche-- —— |
Şi accustă nolă nu't un misler, e alri-
 RAȘARITUL

=
ami ÎS e i areae a pee en ed area
me aaa Ec Duci Nea aae ear ame Vera cat
LA

ma întrunire chiar, „printr'o. rezistenţă “Luni 6 Decembrie a avut loc la E: o mîngăia pe dinsu şi pe noi. Dl. A. B. Na-
Pa sa
totală formării unul” comitet central bu: forie serata societății: „„Reşis : Duâs“:: In: thanzohu (prof.) vorbeşte despre „Insămnă-
i a “ales ni e pe. anul! 1000, care se cureştian şi după ce “Chestiunea a fost tre altele 'D. -Montaureanu' (benevol)i-a tatea limbei ebraice“ şi recitează în urmă
desbătută: în, sinul ei, capătă consistență zis cite-va monologuri:: Cred însă că nu imnul sionist într'o traducere proprie bine re-
compune. din A-nil: Moritz I.. Solomon, uşită, în limba ebraică şi romînă. DI. Leibo-
preşedinte; Rubin Seggal, vice-preşedinle; ŞI se aleg cei 8 delegati: cărora 'li se dă e tocmai moral din partea comjtetuluy vici (reprezentantul oraşului Braila) vorbeşte
M. „Allerescăt, secretar; 1.. "Gr jinberg, 'ca- mandat imperativ! de, a vota contra unei de-a: „permite artistului să declame la- “0 despre mica politică sionistă în Rominie, şi i-
| 'sier.; „Leon, Goldenbergg, „Weidenfeld, centrăle' bucureştene. 'serată a unei soc. ovreeşti, :care “are mediat D-nii Pineles şi Leopold: Samuel, în
” Ilie Un gar, „Artur, Scliiffer, membrii ȘI “In seară congresului; după ce d. Stein foarte rhulță * membrii ! sionişti, versuri mijlocul aplauzelor generale, combat pe Dl.
„d Hergşcovici, bibliotecar, Şi în urmă d. Rosen (secţia Deghel Sion) batjocoritoare la: adresa Evreilor: Leibovici şi ne indemnă să nu ne luăm după

RY
Aa“Tot-odată, de oare-ce societătea: nious. vorbesc pentru “fun 'area «de o cam dată Fac atent pe onor. comitet că 'vr'o asemenea voci ci să lucrăm ca pănă acum pro-
“tă dispune de: un local, precuim . și “de a “unui districtual! “comitet - în sensul * că ciți-va ,sionişti 'eraii să fluere pe -DI gresind mereu. Solemnitatea se închide cetin-
„Un număr. însămnat de: cărti, - și “dorind e "necesară o reorganizare a. Sionisn: u- | Montauireânu, dacă : nu se avea în ve- du:se. numeroasele telegrame de felicitare ce
dere prestigiul societății. aii sosit,
a- -ȘI mări biblioteca, face un câldurosa- lui în Bucureşti, “urmează d Ioșef.Segal
„ Sara a av ut loc un-mie panehet sionisto- lite-
“pel către, toţi d-nii “iutori, “editori şi li-. are “susţine meriţinerea stâtului- -quo ante | Benjamin.
rar. Se
pe' motivul că, Sionismul, ! aşa, cum e,
A :

brari să bine: voiască a. ne onora cu ceva

:

"CAROL,

RA
„din scrierile” lor. poate . foarte! bine. „merge inainte ŞI apoi “BÂRLAD. De cite-va: ile a venil în ora-t 4.

"Orl-e-ce 'scrisoare sav donaţiuae
„a se: “adresa! d-lui Pr eşcdinte al
oc. : d-lui „Moritz IL Solomon, str. „Plo- nismului.. |
rilor No. BI
„Preşedinte, MORITZ Ţ. SOLOMON,
rugăm ii e teamă! că „sar putea strecura” în a- şul nostiu un 'evrâii “din “Ierusalim pentrua
| Bucureşti, 12. Decembrie” 1899.
acestei | cest comitet persoane, Vătămătoare „Sio-
'Strinue ofrunde' în *folosul -azilului Beht
Machteh.- 1? Isoimăim din Lerusalim fondat Ono. D- le Redactor,
de: marele Rabin: .Dishin. în anul 1870. .. !
| 4. Ceilalţi delegați Sînt aproape “în 'ma-. Secţiunea « Ahavas Sion», formată nu-
; Simpalicul d-nu. Idelovici—Evreul din Te- mai din tineri. a „luat frumoasa inițiati-
joritatea! lor pent u! înființarea unui dis- rusalim-—a: bine-voit a-mi da toate desluşi- vă de a pune baza unei săli de lectură.
| trictuăl comitet, afară de “delegaţii sec- rile necesare în această privinţă şi care vi

N „Secretar, ML, „Alter: escu. -
— -a
„ Corespondenţe din ară
I5 actăteştă. Secţiunea Sionistă «Rabi
Akiva> a dat Duminică D! Decembrie a.
LIB
Duminică d Decembrie '1899 oarele 3
tiunei Zehoşua, cari vorbesc. toți contra le comunie şi D- voaslre ;
o schimbării “actuale” a lucrur ilor: propun In azilul „Beth, Machteh ” [iso măm“ se p..m..a fost solemna inaugurare, înain-
insă ținerea de congrese sioniste locale primesc “copii mici—fie chiar şi de o! zi si: ca uvui: numeros public. A
Cel. dinliiu care-a luat: cuvintul a fost
=
unde să se discute, necesităţile Sionismu- sunt. acolo “ţinnţi pină la cetatea: de 13 an,
lui local. ! în care timp aceşti copii învață mar multe d. Alexandru. Leibovici, care a făcut un
limbi moderne 'şi .primesc o educaţie din cele mie rezumat: despre vechiul şi. noul po-
Domnul Grossmann unul din delegăţii
mat alese ; copil cari aii plăcerea de a urina por evreu.
acestei secţiuni notifică - că în fond şi studiul- sint trimişi la. leşiva „0iel Moşe“.
După aceasta d. Solomon. Pimper a-
d-lui ar fi Bentri crearea unui distric- ceilalți. copil car nu maj aul dorinla de:a

ITY
e. .0 mare 'distiacţie fainiliară în salonul rată cum mulţi tineri sunt încă în fador-
tual comitet, dar'se uneşte “cu părerea învăţa. mal departe, siul dați la. maiștri pen-
"Concordia, al cărui. beneficii nrto de: mire şi lermină zicind că această „sală
„lei. 129 bani 60. va servi ca fond pentr u
d-lui Iosef Segal că ar putea întra în tru a îuvățu meseria pe care S'0 alege. iar
acest. comitet persoane, cărora—fiind an- maiștri sunt plătiţi de cătră azil. : de leetură“* va.deştepta şi întoarce pe
propagandă : Sionistă.” De. şi a lost . un. tipatice multor.Sionişti—nici
S nu li Sar In acest scop D-l Idilovici, originar - din: acel frați cari au apucat.pe căi greşite.
timp ioarte nefavorabil, tuluși coreligio- 'Rominiă, a fost însăreinat de cătră. comite- “Apoi :vorbeşie d. Preşedinte: Nathan
da. ascultare. |
narii nostri au știut. să-şi manitesteze tul sus. “menţionatului azil: de a vizita loate. Griinberg. Ar fi de dorit ca acei dintre
Şi mergind mai. “departe . pune! “chiar
patriotismul, . prin .prezenia lor ; . ast-fel oraşele din. Rominie spre a striuge olrande: confrații noştri, cari posedă cărţi sio-
punctul pe î' şi numeşte persoana. de
că a fost un adevăral succes, in acest scop. nişte să le doneze acestei „săli de lec-

RS
care e vorba. Iată modul cum d-l Idiloviei îşi împlineşte
.Publicul-azistent s'a... amuzat. întrun tură“,. care va aduce :mari foloase, Sio-
Atunci aplauze, unanime arată că toți misiunea D-sale. In fie-care oruş alege un
mod pur sionist, cînd trupa de sub con- nismulul din apa
ducereă simpatieului abtist. Kanner și: a
delegaţii sint de acord în această; pr „Gabă“
„Gabă“ c cu. care vizitează.
ile aproa
proape pe. pe toți
lv Ie „UN SIONIST:
vinţă. coreligionarii din acea localitate şi oil cine
dat tot concursul săi.
e

„Dish acția a. durat „aproape pină la

„Di Stern, luînd cuvintul arată că. şi este dispus să vie în ajutorul azilnlu „Beth
'D-sa detestă persoana, de care .e vorba: Machteh I/isoimăm ie: trecut )n condica ein “Bcasă. Doamnele Jeaandlte” Schos ȘI
oră: : 19 jum. din noapte cînd sa dat un sumă de B:bani, şi fie-care (rală Francisca Goldner ati lăcuto donaţiune
şi-că „nici odată n'ar. primi. să stee ală- Emica:
„mie banchet, la care s'aii „ridicat măi tură cu o ast-fel de persoană şi deci o- ales: din: fie-care oraş.. va îngriji ca săptă- spitalului israelit din Iaşi, în sumă de
multe toasluri în. 'sănătalea şefilor noștri miînal să. incaseze ofrandele şi la . sfirşitul 4000 lei ca fond pentru întreţinere a unul
dată cu,toţi sunt contra D- lui de care
conducători: De, Herz], Nordau, Pineles fie-cărei luni vor fi. înaintați Danii direct că- erivat.— Aceasta, in memoria - defunctei
C vorba, aceasta nu. poate constitui O
IV
şi a Preşedintelui de „onoare d. Moritz|. tă azil. .
lor mum&, Rachel Ginger, decedată.
caucă.care să împedice . „crearea, unui D-] Idilovică: mi-a arvătat mal multe ! "nirtit
i Schragei: - Dă Iaşi acum şese luni. '
districtual comite, | de împuternicire din partea azilulur.
“Di MareuL. Sibousteii a ridicat un! D-nu Briliant “(secţia Jechoşua) ia cu- "Cu această ocazie d-l Idilovici, mi-.sa "Această nobilă ŞI generoasă donaţiune
toast. în sănătatea membrilor: ŞI: în prog” vorbeșie de la sine. -
perarea, secțiunei.
vintul şi arată că afară de Dl,” poate plins de, pişte- mizerit; mici. ce le intimpină
UN

că mal sint şi alţi în aceiaşi câtegorie. pici colea. Aşa spre exemplu; ; In Odobesti
„UCSELUD.
. Age; i
['şi pentru ca să nu' se dea notive de un oare care Danu care i-a inspirat prea aşi. Parte din comitetul naţional stu-
dezbinare declară: că in or 'ce caz secţia. puțină încredere de a-l. face -Gabă..în acel denţese, împreună cu ziaristul: Constan-
| Congresul. seeţiunilor. sioniste ain Bucureşti oraş pentru strîngerea bailor, Pa amenin-
lehoşua—şi în riumele ei delegaţii care țat-că-l va da la vazeiă“,. lucru ce un.alt tinescu şi d-na Tiţa Pavelescu ai fost
Bu eavestă. Sint.4 săptămini. ŞI mai sint de faţă— persistă în înenţinerea: man- inaintat tribunalului coreclional,: ca au-
bine de cînd. conducătorii „mişcării. „sio: datului imperativ, pe care. Pai pentru ne- Danu o făcu. ca: ' răzbunare peniru acelaşi tori morali: al scamdalurilor antisemite
motiv intrun ziar Evreesc,.
- mste din Bucureşti âii “primit nişte-invi- susţinerea unei schimbări de lucruri. ze
din ziua de 16 Mai.
taţii. iscălite de d; Stern (membrul a] co- D-l Stern ia cuvintul şi—foarte mih- e:
AL

mitetului central diri Viena) „prin “cari nit-—declară' că amină pentru “o dată ne- Joui ora 19
. ziua s'a stins în floarea vris-; Bucuresti. Imbrăcarea. copiilor să-
„sînt.rugați a lua parte la o constătuire hotărită. viitorul congres căci voieşte ca, tei mult regretata D-na Mari îc Feldman în raci de 'cătrii Societ. . Malbisch Neurim
relativă” la sionismul local.: Sa etate de 39 ani. a avut loc in ziua de 12 Decembrie a.
To.

o schimbare, ca aceia pe care 'o proiec- Vineri s'a făcut îinmormintarea.

-Intruniti ea s'a ținut în: cala! clubuluă tează Domnia-sa, 'să fie admisă 'în una- e. în localul şcolii de băieți . «Iacob şi
„, comercial, şi ai lost prezenţi 24 de per- nimitate: de secțiunile sioniste din- capitala "Un public foarte numeros a “ținut să a-
ziste la această înmormintare, liind-că: re- Carolina Loebel».
soane. rezervindu-şi. dreptul. de a converti indi- gretata se bucura de foarte multe simpatii D-nu RA. Mussu, rentier, a îmbrăcat
TR

D-nul Stern, ca iniţiator al întrunirii, vicual, la. această. ideie, pe delegaţii sec- în cercul: cunoştinților sale” zilele trecute 70 de copii 'săraci, elevi
o deschide şi face cunoscut eelor pre- țiunei „lehoşua“. Rabinul Thenen a pronunţat un De pro-- ai şcolir izraelito-spaniole, în locuinţa
zenți că l-a întrunit acolo pentru a se “Intrunirea se inchide la orele 2. fundis, care a stors multe şi sincere lacrimi. -D-sale din sr. Negru- Vodă. NE
lua măsuri de bunul metsal Sionismului Erau de faţă şi 2 delegaţi a secțiunei „Condoleanţele noastre nemingăiatei familii. i . „A,
în, Bucureşti, unde mişcarea. face pro- Denolh Zion. Eiste
PPP

grese aşa. “de mari şi unde „o. stare, ca

Pai Oa Bea

Vestea cii Răsăritul“ +va apărea pistiplii-

O serată sionistă
a PRETOTIDEIEA
EN

aceia în care se găseşte actuajmente, e mînal a umplut de bucurie inima coreligi-

- intolerabilă;: Grupul Sir Francisc Montefiore se lup- onarilor noşiri. | a
* D-l Stern lasă să se înțeleagă că ar tă pentru infiioţarea unui Club de lectură E singurul ziar, din ţară care dă spe-
. fi. pentru crearea unui. - "Central. Comi- ranţe nenorocitului şi pribeagulul Evreu şi
sionist.
tet“ independent. de :comitetul Galaţian, care-i spune că vor veni: „ii de curind ŞI “iuarval antisemit Mosrobirea re-
In vederea acestui scop a dato săr- vremuri. mai bune. comandă d-lui pretect pentru expulzare
bazindu-se pe drepturile ce acordă în a- bare “în localul Sălei Aurora pentru șziua „Fie ca .această idee să se: realizeze cit de pe: Leibu Griinbesg din com. Roşeani,
cest sens ultimile: dispoziţiuni votate la
/C

de Sămbătă 27 Noembrie. curind. * | Zeilic din Vlădeni, Henih com. Roşcâni,

al Ill-lea congres din Basel. Afară era un vifor siberian 'de aceea . Sam.
Jdl cot, Rădeni, Avram" Strul cot. Pău-
Propunerea. d-sale e susţinută de mai n'a prea fost multă lume, cu toate a- leni, Meier şi Ii.
mulţi domni între cari citez pe dom- cestea ciţi „ai fost s' ai amuzat de mi- GALAȚI. Duminica trecută în “19 e. a a-
vut loc în templul croitorilor sărbarea aui- „Ar. trebui. insă o lege —sfirşeşte «Des-
nl "Moses Schwartzfeld şi Gaster; ea nune.
versărei anulu) al doilea de existenţă a sec- robirea»—eare.-să expulzeze odată cu ji-
găseşte însă o vie rezistenţă: în cuvin- Muzica a început întiită prin imnul SI-
țiunii sioniste -„Kadimah“, singura, care nu danii şi pe autorităţile cari desfidilegile
tările d-lor Iosef Zwiebel şi Iosef Segal, onist: «Dort vo die Ceder» care a ur- de ocrotire a neamului Rominesc“.
a eclipsat nici-odată puterile dar, care a lu:
cari susțin că mişcarea sionistă 'din Bu mat apoi după fie-care '2 dansuri cu a-
SI

crat în totdeauna șia dezovoltat în toate o- Heodnetorul ziarului sa tiâssonaât:

câreşti poate merge foarte bine fără a companiamentul celor cari ştiau să fre.-, caziunile o activitate energică, o voinţă fer-
se deslipi de comitetul central din Ga- doneze marşul. «Deutsches Volk sblatt»—Schreiber, a fost
mă şi dorinţă de progres, “ast: fel încit a a-
laţi şi nu.vede nevoia unei centrale în La orele 12 sa improvizat un mic. juns a fi o societate model tuturor celor. condamnat la o lună de zile inchisoare
a Bucureşti. banchet la care ai luat parte toţi de din cauza unor articole relative: la asa-
sio- alte societăţi din țară. Sinagoga gemea
IA

D-nui Grossmann ar crredă necesară niştii (vre-o 40). | publicul ce reprezinta toate clasele 'sociale. sinatul «ritual» din Polna,
„_ înființarea unui „Districtual Comitet“ S'au ţinut mai multe toasturi: D.nu Galeriile eraii de asemenea pline de dame. Xa piuratrul Framtz Josefa primit
dar îşi rezervă dreptul de a reveni. Alfred Segal iîn onoarealui Teodor Jlerzl,: Am remarcat mal mulți delegaţi din partea pe rabinul din Praga, dr. Kisch, care la
Ast-fel: părerile sint foarte împărţite ŞI fraţilor.de prin alte oraşe şi din partea mo-
D-nu Fla . er în onoarea lui Max Nordau bine-cuvintat în: limba. ebraică. Impăra-
„„.DIĂ o deciziune: nu se poate, lua în. a- destei noastre prese israelite. DI. S. Pine-
şi D-nu Iosef Segal, în onoarea D-lui les e proclamat preşedinte onorific al ser- tul. între altele, i-a spus: „Brutalităţile
ceastă 'direcţie. | Sam. Pineles.
U

„Se. hotăreşte însă . convocarea
| unui congres sionist în Bucureşti
ţiunilor'. jocale,
BC
hărei şi acordă cuvintul D-lui 'M. Braun- din Bohemia, comise: în contra Evreilor,
unui - Muzica mereii cinta imnul „Dort wo şiein (preş.' soc. Kadimah) care! printr”un m'au revoltat. Vă autorizez să repetatţi
a sec- die Ceder“.... frumos discurs depune raportul activităţei Evreilor aceste - cuvinte, Evreii din..Bo-
avind dreptul .fie-care Erâ foarte! intim şi. de aceia | foarte şi a comitetului şi arâtă.în' cite-va. cuvinte hemia ai acum.. vremuri foarte anevo-

secţiune „de. -a. trimite, la. „acest „congres plăcut. Pe la orele, 3 lumea a început marile foloase ce le pjoate .trage tinerimea ioase, dar deja situalja. a apucat pe ca-
„fixat, peste. două săptămîni de la data 'să plete, foarte” melţumită de “felul de din biblioteca, din cursurile de istorie : e- lea cea bună“.
- aceia, cite un delegat. la fie-care 50 mem- a petrece al Evreilor sionişti, ,
braică şi din şcoala de adulţi, care sunt. o-
a bri pere lăudabile ale societăţei. Dl. 1. Golden-
4
O afacere foarte curioasă a "venit
“Simbătă | seară, două. săptămini de la „ŞTIRI. NE N at ia 3 thal, (prof.) luînd: euvintul “tratează. tntr'un zilele trecute înaintea judecătorului de
prinza întrunire, "delegaţii | a. 8. secţiuni “Secţiuriea' Jehoşua deschide la 1: a 'îmod foarte plăcut: despre „Caracterele stră- pace din ' Lucinetz, . guvernia Patolsk. Vi-
moşilor noştri şi ale : moastre“ şi probează:că
sioniste (avem în Bucureşti 12).se. adună nuarie 0: 'sală de Tectură sionistă. „Ches- putem fi: mindri de no! înşine. Conchid= în- kowski, locot. colonel în rezervă, ' ex-
“din 16 în “sala clubului 'comercial.” tiunea se studiază cu. minuţiositate ŞI demniînd-spre înaintareşi unire, D-l. [. Rohe- plică întun, rind în prezenţa unui Evreii
: i Secţiunea iJehoşua ::a. avut. 8. delegați, sperăm că mai curind. chiar vom. avea, ach prin cite-va, cuvinte pline de entusiasm, Margulies, 'că toţi 'jidanit is niște'hoti.
„Tar: mult” de cit. ork-ce: secţiune..." ; ! însfirşit cea ce lipseşte. atit de simţitor arată starea. tristă de acum. şi ne îndeamnă să Margulies i răspunse lul Vikovski zicînd
Aceasță secţiune : s'a. afirmat de la pri- sioniştilor din Bucreşti. | părăsim şi să alergăm, la patria noua Spre a, că, dacă cine- va are de-a ace cu,0 per-
LILI
pm pe „? ; r „-
ap e: Î..
PN momen nea mt m eee nn mmen mn [soma cm ame _ mr.

FOILETON antichitate, care prevede viitorul, Chiar
dacă imprejurările externe ale popoarelor
N NN
s'au schimbat în timpul de aproape 40
de ani, car! ai trecut de la apariţiunea
Roma i lorosalin
acestei opere; dacă factori noi
put să aibă trecere şi influență în poli-
tica europeană; dacă visul de unire al
poporului german s'a realizat atit de
frumos, totuşi. descrierea stării triste a
RĂSĂRITUL
nunță, „că direcţiuiiea „politică, Care” a teaptă nimic de. la” prezent; totul de la
transformat ideia germano-naţională adevăr intern. 6 intrece, , fiină-că: nu aş-
tr'o caricatură a teutomaniei, va forma sociale; 'în putere de convingere - Şi în
baza anţisemitismului: adormit? Era de- viitor ; “find. că, fără a se atinge de spe-
parte de un Moses Hess, care a repre- ranţele mistice 'ale unei * pietăți. credin-
au iînce-
zintat cu un entusiasm patriotic demo- cioase, ea crede in salvarea. poporului
crația germană, de a să increde popo- judeii cu: ajutorul divin, cu voinţa pro-
rului german, că va realiza ideia liber- prie şi cu puterea să morală.
tăţii faţă de evre!, în totâlitatea sa, sai „Cunoscătorul timpului săi va „putea

Cu mult înainte de căderea statului
săii naţional, voacea avertizătoare a pro-
feţilor entuziaşti a răsunat timp - de se-
cole intreg! pentru poporul evrei. In
viziuni divine, pe“cari le-aii ascuns
RY
naţiunii evreeşti e incă aşa de adevărată, în majoritatea absolută, EL îl. crede pe să înţăleagă bucuria „cu care a crezut că
aşa de exactă, ca mai mult de cit un poporul german la o mare înălțime, din-. va căpăta” libertatea naţiunii sate din mi-
deceniu. du-l un rol atit de însemnat la realiza- nile poporului francez, care sprijinise cu
In fraze scurte, cari prin scurtimea şi rea sabatului istoric al popoarelor civi- entusiasm şi ideia libertăţii poporului
claritatea lor par a fi axiome, el ne a- lizate! Dar cu multă dreptate el pune. grecesc şi italian, ŞI care n'a. putut â
sub rată, că ideia renaşterii naţiunii evreeşti degetul pe rana, pe care o formează rece faţă de idea, că poporul evreii va

un limbagiii puternic, poetic, ei aii văzut
desfaşurindu- -să destinele poporului Is-
rael. In nici-o literatură nu se găseşte
ceva care să samene prin măreţia de-
- MonNIcă şi [frumuseţea poetică cu
„tările, în car! aii arătat poporului
mintuirit Şi a adevărului. Dar ce ne face
e un factor necesar în dezvoltarea po-
poarelor istorice. Rău îi arde pe acei e-
vrei, cari fără credinţă în vre-o religiu-
ne, părăsesc naţionălitatea lor ŞI vind
cuvin- reliquiele părinţilor, cînd ne arată pe fiul
calea unui evreii botezat, care 'în zadar să
trudeşte neincetat înaintea
RA
printre popoarele libere ale Europil ches- fi în țara străbunilor săi: un factor al
tiunea evreească nedezlegată încă. So- progresului omenesc, Tocmal un. frances
luţiunea acestei chestiuni el o vede în „Laharanne“, a proorocit cu cuvinte
renaşterea naţională, prin care aii trecut pline de entusiasm renaşterea naţională
toate cele-lalte popoare istorice la ince- a poporului evrei, şi a chemat pe
putul şi la mijlocul acestui secol. Francejl să ia parte la această lucrare,
oglinzii să-şi La acea teorie a misiunii, care pre- Nici o mirare, că în extazul recunoştinții

LIB
să tresărim la citirea acestor poiezii ale facă lins părul 'săti creţ. Concluziunile tinde, că imprăştierea ŞI sclăvia pPopo- sale, Moses Hess a uitat, că antisimitis-
unul Isaia şi Eremia, ce ne facesă ne sale deduse în mod logic nimeresc cu rului evreii ar fi un mijloc voit de D-zeii mul e o apariţiune latentă printre toate
închinăm cu modestie inaintea geniului lovituri de bici în judaismul de refor- pentru a răspindi religiunea sa printre popoarele, cit timp însuşi poporul evreii,
“sublim al acestor bărbaţi bine- cuvintaţi ? mă creştinizat, care sub mantia civinizării popoare, lucru, care işi bate joc de a- n'a început să lucreze la soluţia chestier
„E ideia, că nu numai proorocirile lor ai duce pe poporul evreii la cristelniță, devărul istoric, el opune acea misiune ovreeşti in sensul lui, in sensul nostru.
devenit indată un trist adevăr, dar că ei Dar şi Hess, cu privirea ascuțită a unui înaltă, ce ar putea-o. indeplini poporul
ca un crainic al istoriei aii anunţat lumii politician realist, n'a putut prevedea, că evreii, dacă ar desvolta iarăşi în țara Declaraţiunile aspre ale lui Moise Hess
cu vorbele lor răsunătoare soarta popo- tocmai rabinismul modern, care ar fi despre unele apariţiuni din biserica ca-
sa proprie, o cultură naţională.

rului evrei. | chemat să conducă națiunea evreească,
Dacă arătăm iarăşi opiniei publice o-
pera, aproape uitată în timpul deceniilor,
al primului pionier al ideiei sioniste mo-
derne din Germania, vedem că cuvintele
sale sună ca acele ale unui profet
ITY
In mărime, ideia sa despre misiunea
tolică şi curagiosul pionier al reforma-
țiunii trebuesc judecate din punrtul de
va pune lui Israel bețe în roate, tocmai evreească nu stă de loc în urma acelei
în momentul, în care se scoală pentru a vedere -al partidei sale şi 'nici nu may
a apostolilor „golutului“, cind deschide trebue amintit, că sionismul modern a
scăpa de lovitura de moarte corpul săi, o eră nouă de umanitate în desvoltarea
eşit de mult din acest principii.
care singerează de mii de răni. istorică a popoarelor civilizate, cu liber-
din Dar aşa-i, că s'a implinit, cind el a- (Sfirşitul în numărul viitor)
tatea poporului, religiunii şi al' dreptăţii

S
4

soană oare-care, n'are dreptul să gene- Am dat o mostră din limbagiul oa- Multi dintre emigranti ar vra să se Poşta Redactici,

ER
ralizeze acest atac-şi să'l pue n soco- menilor cinstiţi. înloareă 'napoi, dar n'aii cu ce. Sint
teala "ntregului popor. Locot.-colonel — mulţămiţi acolo să se adăpostească în-
Htectorul institutului „Jlebreu- Nu răspundem ' persoanelor, a căror la-
atins probabil «in onoarea sa de fami- t”o şură şi să lucreze pentru 10—15 crări sint publicabile, ci, să-şi aştepte rin-
Union-College“ din Cincinati a făcut un
listru» —iuaintă vroind să-l bată pe Mar- piastri pe zi, acel cari ai „moroeul să u
călduros apel cătră toți Evreii Americani, Soc. „Ben-Sion“—R..Sărat. Un anunciii de
gulies. Acesta-l dădu în judecată. găsească de lueru.
ca aceștia să găsească un mijloe de a logodnă se plăteşte 6 le! ; dacă aţi achitat
Apărătorul lui Vikovski, «zice în ple- Din cauza excilațiilor războinice din
reorganiza institutul și de a-l preface abon. atunci plătită numal 5.
duaria sa> că nu-l nicl un păcat să in-
IV
într'o « Uuiversitate evreiască». Londra, lumea n'a dat multă atentie săr- Horia Carp. Aveti o e. p. la redactie.
sulti pe Evrei—nu-I ineăduit—ca alitea băril, la care Lord Rosebery a făcut dez- Jak, Bucureşti, Epigramele slabe. Nuvela se
și alitea jurnale să atace mereit pe E- Xm amintirea regretatului filan- va publica şi ne bucurăm câ aţi făcut progres,
lrop evrei Baron Ilirsch se va ridica vălirea stătuil lui Cromwell, se știe că prescurtind-o și dindu-i o formă mal bună, căci
vrei fără a fi oprite? acest bust colosal ie dăruit de cătră un ni-ați: mat trimis-o sub altă sămnătură.
Judecătorul însă n'a luat în samă a- un monumentîn parcul Central din New- evreii Charles YVertheimer şi war fi fost Hor. M, Pineles, Viena. Le va trimite.
UN

ces argument și-—după articolul 139 din York, care va fi se zice o adevărată cum trebuie ca Lord hRoseberry, să nu I. M. Gr., Bucureşti. Regretăm. dar—după
codul penal—il condamnă pe Vikovsli capodoperă. amintiască şi de dragostea ce şa căpă-
cum mărturisiti şi Dv. aveti incă destul e-
xerecițiă. Mal trimeteti.
la 10 ruble sau leel zile inchisoare. Um Hupiaz dle la Modder Riner ma- tat Cromwel de la Evrei, redeschizindu- A. Seh.. Buzău. So zice „ne-or despărţi“.
Procesul Jinbori a avut loc în | iorul G. F. Leverson s'a distins întrun le Anglia. Bine băgate in samă au fost „Nice dor“ mal ciopliti-o şi o vom pune. „lLa-
Decembrie la tribmanalul corecțional din mod cu totul deosebit, 'conducind lucră- crimi“ nu „lacrime“, Sperăm că nu va trece
amabilele cuvinte, cu care salută nobili- mult pînă veli face versuri frumuşele.
Paris. Se ştie că avocatul Labori a in- rile Sappeurilor. tățile evreești „ce ieraui de față, Lord Rot- 'Saghin, Bivlad. Regretăm ci! „Un Congres+
tentat proces ziarului «Libre Parole» care O mutţime de ziare din străinălate schild, Sir 'Montagu şi D-nu B. Cohen. sa perdut. Cuvintul „poate“ din” coresp. Dv. a
a pretins că atentatul din Rennes în se ocupă acum cu originea primarului din Tel sfirşeşte spunind că Cromwell iera rămas așa după cum aţă scris, Poate se va
AL

scoate—-ie la tipar.
contra apărătorului lui Dreyfus a fost un înfocat și credincios partizan al Bi-
Viena Dr. Carol /ateger. „Oesterreichi- R. A. G. Brăila. Am primit scrisoareu - Dv.
simulat. bliei şi că multe pârsonagil din” vechiul petiție împreună cu versnrile, Mar bine ati în-
sche Wochenschrilt“ a arătat deja în
Intre martori a fost ascultat și fostul testament ierai idealul lui. văla întiiii ritmul şi: apol at face încercări în
No. 5 din 5 Februarie 1597 că dr. Lue-
colonel Picquart. De asemenea și doc- ger ie de origine evreiască din partea versuri.
torul Delbet, care a găsit glontulîn cor- mamei. M-au Eleîn. NV cântraub din Te. C. G., Galaţi. Inc'odată ră rugăm scrieți pe
” Neamţ, care întreține eu cheltuiala D-sale o sinaură parte a hărtier,
pul Luk Labori priv radiografie.
TR

«D-nu primar» ie vlăstarul unei vechi O şcoală izraelilă, a confecționat 150 de

După o strălucită pleduarie a lu La-
hori, ziarul «Libre Parole» a fost con-
damnat la 2000 de franci amendă şi la
inserarea senlinlei de condamnare.
In Peiersbuze sa numil 0 comi-
EN
familii vieneze. Iel însuşi şa aratat nu
rînduri de haine pentru copii săraci.
tocmai cu mare mindrie vechimea ori- Lăudabilă faplă.
ginel sale. Pe atunci trăia desigur în Rugăm din nou p6 D-nil Corespondcniţi şi
pe toţi acel care ne trimil ceva pentru publi-
Viena un singur Lueger. era pe timpul cat ca manuscrisele să fie aparte, nu impre-
acelor perssecuţii ingrozitoare duse de ună eu scrisoarea adresată redacției.
DE ESEU AFI

siune pentru a examina legea specială
pentru Evrel. După cum zice «Curierul»,
comisiunea, sub preşidenlia şelului de
seclie, a tinul întiia sedinlă în ministe-
rul “de Interne. Se speră câ lucrarea nu
va inlirzia, câ înstirsit lirul conducător
va Îi găsil si în laboratorul acesta,
/C
călră ducele Alvrechi, despre cari de. Il.
feilig, zice între altele:
„pol în duminica neagră ai fost ui
cişi aceşti vrei, la cară sui ggăsit multe
vogăţii ascunse, lu Viena şi 240 de oa-
ment caii fost chiar arşi; o femeie fugi
la Klosterneuburg ca sc se Voleze şi fu
De aseminea nu vom publiea la MIŞCAREA
SIONISTA, niclo corespondenţă nesemnată de
Primim la redacţie un anunţ al unul Preşedintele societăţii şi fără a purta stam-
ziar Sionisl „Dorul Sionului“, ce va a- pila respectivă.
Celelalte comunicări, cari n'aii nevoie de
pare la 25 Decembrie a. c. în București. aceste formalităţi, vor.fl puse in Corespon-
Numarul 5 Danr;. abonamentul 3 lei
dența din țară.
pe an plătită inaiule,

Red. şi Adm. Sir. Bradului 29, Du: Etăxpundlem acelora ce ne intreabă

Win cauza umei interpelări, pe care paumită Barbara, care avusese înainte
cauresti. | de ce am întrerupt trimiterea zinruo
antisemiţii din Viena ai adresat-o în de nuntă pe evreul Schebelein şi cari lui, căz atit societăților nioniste cit
Cameră ministrului de justitie, în ches- luă de băâvbat pe Niclas fiul auzul cin- Primim la redacţie „Prospectul“ re- şi în comunele rurale nu trimitem
tiu rondamnărir lut zlaeperst Schreiber. stil locuitor, Lueger. vistei ceva apare la 1 Ianuarie 1900: ziarul fară n se fi achitat inainte u-
redactorul ziarului „, Deasches Vol/:s- Pemeea lvreulul Schebelcin, care a «Avua hevistă Română» de sub direcliu bonamnentul.
blull“ la o lună de zile închisoare, sua scăpat de foc, care a căpătat numele de d-lui C. Rădulescu-Motru.
produs un scandal grozav. Antisemilii,
=

Barbara botezindu-se şi care se căsători Revista ie pe acțiuni și şa asigurat

SI

Incepind cu numărul acesta vom publica

indignati de purtarea procurorului Dr.
II

pentru a doua oară cu Nicolas Lueger, colaborarea mal a tuturor scriilorilor succesiv traducerea celebrei opere a lul
Bobies, strigau: ie originea ucelul mal mase asuprilor al mari din hominie. M. Jess: Rom und Ierusalim.
Depul. Schneider ; Bobies e o canalie! După cum ştiii cetitorii, premiul de 100
Evreilor, a primarului din Viena dr, Abonam.: Pe an—2t ler; pe 3 luni— do le! acordat celei mai bune traduceri a
Prezendintele-l chiamă la ordine. Carl Lueger. | b le; un cxemplar—l leii. acestei opore, a tost ciştigat decătră D-nu
IA

Deput. PDielohluuvel:: lel e o mizera- Red. și Adm. /Pasagiul Romin 20, Ilorațiu Al. Pineles.
bila slugă evreiască ! «Allgemeine Zeitung pal că 10
telegramă a ducelui VOrleans călră du- Ducuveşti.
Dep. eumann: Legea şi dreplul, se
calcă în picioare numar de dragul jida- cele Luynes în care-l dojenează pentru Corespondențele, carl se primese mai tir-
că a declarat propria lur simpatie cătră ziu deo Luni, nu mal pot îl publicate in nu-
Artur Meyer, pe care ducele d'Orleans-l CALENDARUL SĂP'EAIIINIĂ mărul curent. Aceasta spre glinţa cores-
Dep. Wohlmewer: Aşa păteşte url-ce pondenților din provincie.
U

om cinstil; ie aruncat pe o lună de zile numește <Evreii scărnav demn de rasa

în puscărie penleu că a indrăzuit să spuie lui sheseltară». 5660 |răz pn | E 5 5 tun pe IDomii abonaţi, să bine
adevărul despre Jidant 1... „Allgemeine Zeitung“ « spune că acel aa 5 eteinb. Da iv
159) 5 ia] zile | £ Ze vocască na ne inştiinţa prin oc. p.even-
BC

Deput.. Schneider : Vrelr să faceţi mu- Evrei cari at dat bant pentru cauza tuala nehimbare a adresei.
şama procesul din Polna Iu. Bobies ie pretendentului pot acum să-și deschidă
un mizerabil! bine ochil. hugăm ca odată cu costul broşurelor
Deput. Steiner : le ne mal pomenit! Cilim în Universul No. 328:
Sămbăta | 13 180 Alo amar | 98 sai ul dAnuarului, să se trimală și 25 b.
Duminică | 19 [8 Vaiera [99
Iepul. Diclohlaceh : Stai cu toţii la Se ştie cc în vremea din urmă multi pentru recomandare exclusiv porlo 10 bant,
Luni 90 | lan. 1900 Adonal |- | căci all-fel nu răspunncm de perderile prin
ordinele Alianței Izsraelile! evrei s'au luat familiile, hotăriti să :se
Marti ap ("*3s1) 9 poştă.
Depul. Wolhlmesger: Cum adică ? Dacă stabiliaseă în Anatolia, Unul din ef a
trimis o scrisoare D-lul I. Steinberg din Mercuri oa 13 9S 9
Jidanil omoară pe creștini, no! să nua-
JOI 03 li i
vem măcar dreptul de a desvălui lumi- Galali, prin care arată toate suferințele Do oaro-ce mulți trimit mărci poştale in
Vineri 94 [5 Ip) scrisori nerecomandate, rugâm ca.sumele
nile 2)... indurate acolo de cătră emigranti. Sub- ce nl se vor trimite, să so expodioze prin
Mal bine de o jumătate de cias a li- scriitorul aceste scrisori e în Eski-Chair, MANDAT POŞTAL, alt-fel nu ne luăm niclo
nut scandalul acesta. un orăşel din Asia mică. Hăz. sonrele la 7.29; apune: 14.27 m răspundere.
laşi. — Tipografia-Ediloare “DACIA,