Anul |. — No. 17: Un număr 10 Bani.

Duminica 16 August 1892

d] Pa

R Y
RA
Ca
Organ politic—econoinic, — Apare dezitrei ori*pe septemână |
PRO PATRIA EI LIBERTATE.

LIB
x. Pg paiefa

ABONARIEN'IIE : | | Redacţia Șiş administrația la TIE SE A EA A Una ALESE a St ada Mare i No. 38. ANUNCIUII :
-— Pentru Iuserţiuni şi Reclame, Redacţia nu respunde. — Scrisorile nefrancate se refusă. — Linia pe pagina IV .a „20 Bani
Pa un an | 19 lei. Linia pe pagina MI . . . . 40 Ban
"Pe şse luni. 8 Lai. Manuscrisele nepublicate nu se înapoiază. “Linia Inserţiuni şi Reclame 1 Loă

Ir
Das d da

_ Galaţi, 15 August 1892. minutele clientuluă, s/âişesce pri a cule de ol, ca să polă [i accesibile cirea, d'a veni in contact cu acest siman-
dicos ipochimen. Ast-fel. d-l M S. Sgru-

ITY
ceda. Ovi-ce câmălav ce se resprelă,. tuturor
CAMĂTĂRIA [vebue să. aibe şi un Conmpars» care Acestu, e singuru, salvare penhu mala, din oraşul nostru. trecând pe acolo.
ca să vie la Galaţi cu trăsura d-sale cu
FLAGELUL COMERCIULUIL lu și el. ud părticică din profil; “cei cu amanet pentru comercianții
4 Cat—ceea ce trebuea să impue disulul.
“insă cu polife, vemediul constă in
Acest copars, e însărcinat a telegirafist - aflând, ca d-l Primar Stavrus:
"mouificarea regulamentului Băncei
Abovdând din noii acest subiel, estima sculele, pe cure neaupărul. Manta să afla acol:, și vroind al vedea,

RS
'nuționale, în sens mai inlesnilor
convenim u priori, că propoveduim că le eslimeză mull sub valovea s'a dus la, telegraf, care e în aceași îucă-
„pentru micul comerciă,.
| | în. Dusliă, Scim» că nu se vor lua lov inlrensecă . Asi fel de pildă, în- pere cu subprefectura: ca să ia informa-
jun, unde anume îl pote găsi. dur acolo:
CAT

i măsuri de indreptare, și micul n0s- cepe prin ați dice, că urla, lucrul,
IN HORMATILUNI a fost îutimpinat cu cele mal grosolane
“tru comerctă, precum și înduslriu carul, şi gamniluvele vwaă nici uă
VE
espresiuui, de câtre subalternul d-lui Er-
nostră născendă, vor conlinua şi 'valore; Lucrul a costal odată 1000
nest Sturza.
în viilor,a [i contribuabilii acestor, Lei. dar astădi pole să facă cel Portul nostru, a început a sa mal a-
nima puţin, Caice şi graniţi, precum şi N'ar face dv loc răi, d-l Lascar Qa-.
iufamă ctoclăă. mull 200 Lei. Din acestă sumă
Şlepuri încărcule cu producte, SOSes6 ue- i targi primul nostru ministru, dacă ar bine-:
NI

Dacă ur [i fust.vovba ue ceva câmălurul nuwţi dă de căl jumătate, coutenit de pe prut, și sa duc de uuco- voi, să traga puțin urechile, acestui mo-
vulgari, pungași: curi udeseu. [ură adică 100 Lei; dar nu ţii dă de r6ză peşte dunare; Iu faţa docurilor, pănă J!0, care sa crede cine sc:e ce, fimd-că
ud. pâne, Spre ași potoii. tOmcu; căl, dacă îl dai uă._ poliţă, vepre- ci, 20 Vine rindul da acosta pe lângă di- împrejuririle Lai adus într'un tirguşor,:
LU

0; atunci; serenisima justiție, Ur siulend suma împrumutată. plus versele basuimente, ca sa, descarce couţi- spre a [i mul mare, peste cel mal mici,
ud vecunoscin[ă în cea mai per- nutul.
secera, fără milă. Dar, aici e vorba,
La pont6nele Agenţiei uustriace avem &
de câmălari, și câmătariă suni în- feclă vegulă. prin cave recunosci:
vap6rele „Medea“ și „Apis“ al societăţii Să aştâpta în localitate cu multă ne-
|: [luenţi și pulernică, din causa Loc- Că ai vândut cie bună voe câmata-
Lloyd-Aus uro- Uuguarice. răbdare, sosirea de la bar, a unor mem-
ma, fiind, că cea mai mare parie rului. sculele ce rămân în posesiu:
RA

La cheiul noi sunt ancorate, și Incarca bul influenți ul partidului: național liberal.
din cel însărcinați cu urmărirea nea sa!! diterse produete vapbrele. „Carrie“ „Wa- Îndată ce vor sosi, vor fi cu toţii conrov-
sunt mai mult sai mal putin Cine ma vădul acuni un au, lu lervulio* „heemore” Siduey 'Vhomuas* „'Lhe- Cuţi, și ceea îutâl chestiune ce va fi pusă
credilorii lor. Și cine c uital, feveștile unui astfel de câmâlar, ud vellov“ Şi „hecuant*“ 101 sub paviltun pe tapet, vu fi, fondarea unul (iar, CO-
iglez, Pe mal, în faţa docurilor, vaporul
scandalosele scene, pelrecule in si- droie de bijulerii cu pielre preliose, udian, de cul6re național liberală,
NT

pe care să vedea scris : ocusiune „kros* austro-ungar, şi in basin „Vildiz“ Diarul va fi pos sub direcţiunea unul
nul parlamentului nostru :pe la,
„Guurnero“ şi „lirnestu YFoscolo:* încarea
1814. când repuusalul Manolachi rară, Se vEnd cu prefuni /orle ve- cherestea» „ Wansbeck” discareă warfuri comitet, jar D-l G. Mihailescu va fi re-
duse. dactor şef.
Costachi Epuveanu, îndignal și u-. in faţa magazulor, jur vapâreie „Helgos*
“Dacă ulunci un procuvor, adică &)
CE

miiril pănă în suflet, esclama de „Pyretus“ şi „Adelii Chrisoveloni* dis-

„un procuror d pogne, a [i che- carcă cacbuul,
la înălțimea tribunei : Directorul unui giâr din ioculitate, după
'mal pe acel onorabil lu parchel, şi
„Votul dal penb-u achitarea, cul- lar [i intrebat: de unde ure d-sas
Q uă sdravâne libațiune, pe cand incă să
preumblu priu viile Domnulă nostru mân-
pabililor, va [i uă ucidere morală alătea scule, sau ar fi deschis ua, Iu fine proprietarii caselor din strada
tuitor, scrie în gazeta su:
„a-regimulă .constiluțional în 20: anchelă severă și minulidsă, 'spre Mare, care aii fost prada ultimului inceu-
/

di ai început a ȘI curâți şi repara l0- Sâmbătă s6ra pe când treceam pe str.

mănia; și. acestă di: sinistră. va [i a constata origina lor, câte lacrimă| Ceălîcu Vechiu, daii cu ochii de o scenă
calurile. Era Și timp. câci dacă mai dădea
SI

cea mai tristă di din: viața mea și căâle dure mar fi putut alina îugrozildre : Sergentul ds pont (!) anume
vr'o pl6e, să putea surpa rarâși vreun zid,
parlămentavă !* acel procuror! și pote că am fi avut, de deplâus vre uă Dabovănu, lega, cu nu brâă, de ambele
Dar, să nu ne' prea întindem, mâui pe un muncitor în fața unei mari
„Pi așaa
și fosil. Dar să vevenim nOuă nenorocire.
IA

câci aceste înfamiăi, ovi căl de hi- asistenți.

la: subiectul nostru ; și Șă alingem. Li

dosd a fi sunt cunuscule de lolă Am cercetat se aflu ce crimă a comis

acum cea-l'allă fasă, a subiectului: Aflam că la Tirgul-Iveşti s'a întâmplat
lumea. Singurul vemediă, pentru acest nenorocit, şi mi se spune că dâusul,
Imprumituvile pe amanel 0 nenorocire; din causa că farmacistul am- fiind Veat, s'ar fi opus sergentulur la în-
indreptarea văului, nu e de câl d'a
U

„Cănd nega miserie bale la ușă, să, înființa și la noi, un Munte de bulaat de acolo, s'a inşălat în lipirea eti- jurăturile ce-i dădea. Am desleget pe om,
și omul nu ave nici ud resursă, de pietate, cu sucursale prin .districle, chetelor pe vasele cu doctorii. şi an chemat sub-comisarul de servicii
BC
.

ordinar, să recurge la sculele însă nu cu nes/âvșile [ormalilăi, Procurorul de 'Pecuciii ar [i anchetând din quari. IL căruia i-am explicat casul;
faptul, sub-comisarul face obaervaţiele cuvenite
- faumiliiă. Câmălarul, începe mai după cum să face de obiceiă, la
sergentului, și pe om îl pune în libertate.
intâiă, prin a [ace greutăţi Du. noi—cari să [ucă veulisuvea im- Suntem informaţi, că telegrafistul din In ce timpură ne găsim ! ca trecătorii
“Sul nu fuce asl [el de -opera- prumulurilor, nu numai unevoidse, Bujor, e de uă necnviință și uă obrăsni- să se lege pe când fie că petrece, fie că
(innă, dar. : înduioșat de rugă- dar chiar imposibile ;—ci simpli/i- Cie bemal pomeniti» cu cei ce ai nenoro- se (uc acasă,

e e apa e 3
1
 __SENTINELA DUN AREI
_ TITEI IP III DESI CUI IE e Sr E AIP OSII DI APO POR PLINE LI IIICITA EEE ZEII e pp i Do

D-l polițaiă av face bine, să'și disci- | înfrânaţi, în botniţe, pe care î! silesc, a că toţi burtă verde, ai maniă da 'şI pune Iarăşi despre Docuri
plineze gardiştii, căci ali-fel îl vom ur- ! executa diferite dauţuri. Dacă ast-fel de duşmanii la Gazetă:; ne miră îusă, cum
mări dilnic. lucruri săr fi petrecând prin sate, sati au diar, 'Şl-a putut deschide colGuele, spre
a să lovi în hrana cotidiană, a unul om
Intr'uuul din numerile n6stre precedente
Aşa ca'l straşnie conu Iancu? chiar prin mahalalele de pe lângă şanţ,
stimat de toți; şi acâstă numal spre a să am vorbit ceva despre docurile uâstre, ş
"mam avea pie nimic de spus; dar în
A doua (i însă» după ce stăpânul, la | „centru, acâsta ni să pare culmea toleranţei, satisface, un vil sentiment, a unul om lip- ne am esprimat opiniunea că actuala admi-

RY
solda câruia este, Va dojenit, Pa tras bine! sit de cea mal elemantară creştere. nistraţie a acostor inastituţiuni, este departe
“de urechi, și ameninţat că'i va tăia taimul, | 8 Lupta pentru existenţă, fiind astădi a- de a fi specială şi competenţă; şi când
același individ să mie, îşI încove șira! Aflăm că alegerea de primar, ui d-lui junsă la paroxism, ar fi bine, ca presa dicem administraţie, nu înţelegem numat
Spiuăriă, şi cu uă ueruşiuare ne mii po- :| Stavrus Mantu a fost confirmată. să unu mal pue gaz peste foc. personalul superior şi inferior dim locali-

RA
„menită ; face cea mui injositore: „lea ! tate, dar chiar administraţiunea centrală
maxima culpa! Augiţi vă rugăm: | ET ie ie pr TIT
THOMA _MICHERU
Sere erprm n ore i n)

de la Bucuresci, adică direcţiunea gena-

ir Aflăm cu cea mai adâncă părere de
Eul am dat o informaţie, relativ la un rală a căilor ferate, - Să nu vă supăra
ră, încetarea din viață, a mult talentatu-
“sergent de stradă, cum ca ar fi legau și Se , Phoma Ilicheru, a căvruă morte On0r. domul, du, aşn este, nu suutați com-
Sa 5 9 Lui virtnoe-violinist 'Phoma Micheru în Sa px
«maltratat pu un trecător cure se ducea ie premalură v invegistrăm mai Sus, petinți a administra docurile. ș: proba la

LIB
“etato numai de 35 aul.
"Casă, e născul în Galaţi. Victimă. a unei acâsti este starea de lucruri actuală, şi
: "Pransmitem necousolatel fumili, condo- chiar tariful ce aţi alcătuit—gi cousecinţi
« Asta-QI, suntem înformaţă (?) că fap-: leunţele u6stre. laşe și înfame resbunări ciocoesci,
acestei neacompetinţe u D-v, face cu pu-
„tul nu s'a petrecut cum îl relatasem noi : , Ta POE Fp3 rea petrica 3 IDEE E! pei A aresta At aaa Are emana anna) a câvii întâi acl întim. sa petre-
„eri, și suntem în măsură a afirma că blicul evmercial şi agricol să primâscă eu
cal la si Stefano, în cursul verel
sergenții de oraș suni forte bine disci- i Serile ce ne sosose din străinătate,uu neîncredere iustituţiunei docurilor, de gi
18517; iar al doilea și ultim, în

TY
plinați de către polițaiul și comandan- „prea sunt liniştitâre, îu privința progre- ea este în t6tâi lumea şi trebue să fie gi
'sului ce face flagelul holerei, care actuul- slrada ca brislan din Costantino la noL o iustituțiune folositâre şi de pro-
tul lor.
mente bâutuea c6stele mărei de Nord, şi pole, și -la care a luat parle ac- grea. |
Ne-a plăcea să constatăm acestă și
„pănă la canalul mânecei, amenințiud a tivă, și un cunsilier de legațiune ; AţI alcătuit un tarif, care produce o
pe vulor, și vom fi cei întâi a felicita
pătrunde şi în interiorul luroper. Au ne- —densul sucumbă cu dile, având

SI
| administrațiile cinstite. Nu suntem de. adevărată confuzie în perceperea tuxelor,
găm că Primaria n6stră, ŞI a dat multă os- în față un viitor strălucit, [iind-
„acei oposanţi de ocasie. Dăm fic-: şi ce este şi mal ră că în loc să clasi-
“teneali, cu deşinfectarea orașului, dar to-
„căruia ce e ul sei. că justiția [eril sale, n'a voii, să ficuți mărfurile la 3-4 categorii, aţi pus

pam
(Parceur va !). | tuși în vom atrage seri6să atențiune, asupra

ER
Uă ast-fe] de platitudine, ne dispensă; fructelor uecâpte ce să rînd prin pieţele
[ie scmă de legilimele sale vevendi- fară nici un sens peste 350 de cotegorii,
cațiuni. care dupa cam vă vom proba in numărul

A
de orl-ce comentarii, caci prosa lui conu nostre.
laneu se uă întrâsă poema care vorbesca 3 Serenisima justiție, orbă și pa- viitor sunt răi araugele şi rai clasificate:
de la sine, şi o supunem aprecierii citi- sionulă ca de obiceiii, a fost mumă Apoi în loc cu serviciul docurilor să a-
Un 6re-care (toescu, copist pe la gara ducă o înlesnire comerciului,. espericuța
IV
torilor noștril. pentu câlăă, şi ciumă pentru vic-
| arumatu de fer, î publicat în un iar uumal în câte-va dile a dovedit că el de-
! din localitate ună inserție, prin care caută
timă, | serveşte interesele comerciulur, căci dacă
a 4 arunca discreditul asupra bine cunoscu- Induală ce ne vom complecia a.- mar
cine-va are, o cantitate de marii
UN

Un individ mort beat. eşind a-l'altă-ieri

tului nostru dentist: d. F. Ozerneghy. Pre- mânuntele, de care avem nevoe, mică de 100 kilogr.--şi acesta se îutâmplă
de la un debit de băuturi spirtâse în a-:
' supunud, că acâstă nu e de căt o resbu- vom da despre acest eminent viv- frte des în porturi, destinatorele este obli-
propiere de strada Balaban, și ne-rădând |
nare personală, însă de fârte răi gust, ne luose, uă schiță biografică gat să plătescă spese şi taxe ca pentru
înainte'i movilele de pietre. ce staii adu-
am dus la informaţiuni, şi iucă ce am a-
nate "acolo; din causa reparaţiunilor, s'a Un lucru constalâm numaă - de- 500 kilogr. Nu ar putea oare Oanor. ad-
aflat. Că plumbul de la dinţi a căgut, a- ministrație a Docurilor, să ne spue; pentru
impedicat de uă piatră, și a cădut aşa de! icâsta să pote întîmpla ori-cărul pratician, punând uă lacrimă de elernă me-
ce ucâ3ta ? ne va răspuude pote. că ucâsta
L

răi, în cât şi a spart nasul și lovit forte | movie pe mormântul săi — că Mi.
| chiar unul cu renumele d-lut Yung. In ce Sa făcut pentru înlesnirea comptabilitaţel
răi la frunte Din fericire, gurdistul dei cheru. care a alras asuprăi, prin
| privesce rădăcina, corâna find putredă s'a,
RA

pont, La rădicut de gios, şi 1-a dat pă- d-lor dar, atunce” unu vă mal flatați că aţi
rupt și d. Czerneghi, a voit să sc6tă ră- strălucilul săi. lalent, nemărginita facut docurile pentru înlesnireu publicului,
pintește primele îngrijiră.
dăema, însă d-i Goescu s'a opus, icâud admirațiune, a principalelov capi- și spuneţi drept, că le aţi făcut pentru
lu faţu, întindere însphimântăture ce | că soţia d-sale tind în posiție, ît o t6mă
lale şi imbrăţoșal de însuși Franz îmbogățirea statului, și păralisarea comet-
ia în fie ce di, acest viciii degrădator, să nui să întâmplă ceva.
Lisat ; în propria sa [eară— dar

III
ciului. |
NT

mar face răi euvrernul, să vio cu un pro- Tâte aceste amânunte le cunâsco și d-l
mai ales in orașul săi nalal—na Pentru culmea scandalului. şi de unde
lect de lege în parlument, ca prin măsuri Colonel] Corivau, care a voit să facă inci-
pănă la evidenţă ese ue destăinicia ad-
restrictive să potă pune starilă. siunea gingiei, şi ne place a crede, că d-l rosi profet
Soeseu, ne va permite, a pune mal mult lacă pentru ce, mai loță artișlii ministrațiunel docurilor este casul cu ta-
tomeiii pe vorbele unui colonel stimat şi noştrii să duc prin strâinătale de xele de accise comunale. Regulamentul
CE

Nimic mai seandalus, de cât să vedi pe onorat, de cât pe bârtelile unui cenuşer culeg glovie, și bani. pe care nu le docurilor dice, tot terenul inchis, sub cor-
stradele princi- donul docurilor se consideră ca teren liber.
țiganil ursari, strebatând de la sară. Nu ne miră de loc purtarea,
pot avea în [eara lor.
cu totul incorectă, unul Goescu, dat fiind — un fel de franco-port - prin urmare
cipale ale oraşului, ținând după diușit urşi Er
DI ==

FOIPA „SENTINELA DUNĂREILE

putere, acest mare om acest om providen- | Heliade Radulescu, care a studiat asu-
I/

Doiiă (le, dar numai două dile înainte

„GE ORGIADI MIA
MELLUJ ANU -l de demisionarea cabinetului d-lui I6n Bra- țial, om s6re, pe care clocoil îl timălaii pra, viului acâstă specie de animale rău
Vianu, un cioc dar un ciocoiu diprimo! în mod ridicol pân” în ajunul căderel sale, făcătâre, dice, că clocoiul are ochi de vulpe

BOIERI s i CIOCOI
S

cartello, un ininistru plenipotenţiar dacă Vodată devine un ticălos şi un miserabil! &hiarele de lup—uu pâte să albe ale ti-
ve place, mirosind caderea şefului săii, Mal mal, dacă mișeii ar fi îndrămnit ar fi grului—iar gesturile malmuţei. Daca are
IA

Studiă psichulogic, «de actuulitate, săvărșesce isprava cea mai eroica, spre al cerut capul fostului lor stâpin. uă limbă, e spre a minți. şi-a culomuia.
şi luat asupra viului. da cum să dice le coup de pied de Vanei. In general, clocoiul nu pote trăi fără Basile, falmosul Don Basile, nu e decât
Şt în acâstă a să faptă, diînsul avea cu stăpân care să'l tragă din când în când, un scolar, alături cu diasul. Dacă are uă
Şi întradevăr, că cei de la „România“
atât mal mult merit, că datorea uă în- de urechi. Ac6sta e în sângele şi în na- inimu— ceea ce nu este încă destul de de-
mai rădicat deslideroa ct pom cause;
U

comensurabilă recunoscinţă pontifului par- tura lui. Uita cum servesc guvernul da monstrat—o are uumal, spre a putea u-
căci printre actă mişel, su wăseaul tocmai,
tidului iiberal naţional, care ar fi putut a(1, şi cu ce smerenie slujeuil guveruul cumula într'îusul uw întreg tesaur de per-
cea ial fină flore a elitei sociale. cure şi
?
BC

să ltrumâtă cu totul în altă parte, decât inarelul partid al junimiştilor care pe atuuci di, de felonil şi detrădâri Diusul n'are
alesese lomicilii pro forma în oficina, de, decât un singur objectiv: puterea și un
| într”ua legaţiune. Omul nostru demizionâză număra atâţI membrir câți ministrir eraă
pe piaţa episcopiei; unde în tumpul din | . .
"cu sgomot, (dicâul—o sfântă neruşinare al minus unul. singur Dumnegei, banul. Caci, DU Ar8
urmă să făcea mai multa gălăgie.
: minetunii şi mişeli—că demnitatea sa, nul Mâne, acâstă bandă de clocol, o capu el Gre neros, d'a subreni, lu acea legiune
Aceste sunt fapte de caro destul pe îu- de amăgitori, rufiant sutenori și alți des-|.
permitea mal mult, să servâscă un suveran bilă d'aşt oferi serviciile orr cul, destul
reaga lume să me contridivă. ȘI acești, fcănați a aga Qisel lumel mari, cari fur-
ide bandiți și de asasini ! numa ca acesta să coudescinda d'a accepta
rufiană, de unea mul scărbosă specie, iu- m6ză marele stat-mujor al clocoismulul ac-
D-l Idu Brătianu odată căgut de lu infamele lor serricil.
dranesc a vorbi de cinste şi de onoroli!
 SENTINELA DUNĂREI
Do A CDI
IE ICI PE Pe DA OSII ZII, TARE JET e EC [EZITAT Cut DEC
PEDRO
IRI pa PE PTT Te
[.
entru- orl-ce marfă care întră în aceste ști desub comanda colonelului [onov, care for- Astfel deschiderea acestei Expoziţiuni 4 pre- De grâză și de măngăere
mează expediţia la Pamir, ai înaintat o parte codat cu câte va zile numai serbarea lui ven- De voluptăți și de suspin.
locuri, nici o taxă de vamă, sai de uccist
deja pe teritorii afgan Aciaii întălnit o trupă demar; la. care era alipită |
nu se p6te percepe, cu t6te aceste, în realitate de 20 de soldaţi afgani cu ceri încăierându-se De unde a răsărit ideia acestei: expoziţiuni? Imagină înflăcărată
ste alt-fel, biuroul vamal, nu vrea să sciv i-ai bătut,. Zece afgani aii rămas morți.6 D. Depping după cercetări numeroase a desco-
De-al pasiunilor delir,
de acâstă lege, căci lege este citatul re- răniți, 3 au fost prinşi. Dintre soldaţii ruşi perit că a luat naștere din desbaterile unui
Pesfidă și mevinovată

RY
aii fost răniţi grei trei. comitet stabilit la ministerul de interne care
pulament, de vreme. ce este sancţionat de iti
era. însărcinat atuuci cu tot ce privea artele Vergină și prostituată
i, $. Regele,:şi percepa taxe de colo-
Dislincţiuni ziariştilor. — Cabinetul Salisbury şi manufacturile A3 străbătut şi "n cimitir.
aiale de la t6te mărfurile, ce îutră îu Do-
căzând de la putere, a acordat următoarele dis- Ministrul Francisc de Neut-château era un
curl; cu t6te că aceste mărfuri, ar fi châr tincţiuni pre ei couservatoare: om practic și poet în același timp: îi plăcu CQăndirile "ți întunecoase
destinate pentru trausit, în interiorul ţerel. D. Eevy Lawsod, proprietar al ziarului Daily ideia și o realiză, |

RA
Aii născocit orgii drăcești,
Ce dice d. Carp Ministrul nostru de Telegraph, a tost numit baronet ; tot acest Dealtminteriose pricepea de minune să or-
titlu Vaii obţinutşi căpitanul&.C. Armstrong, ganizeze serbări publice
In vste locuri tenebroase
comerciii, este ucâstu şi după vpiniunea
Și cu scheletele hidoase
er

proprietar al ziarului Globe şi d Jofiray, pro: La 19 Septembrie se facu inaugurarea pe

d-sale încur..grurea -comerciului ? prietar al ziarului Birmingham Post. care a Cămpul lui Marte. Ai vrea să te înlănțueştă.
Lu faţa acestor anomalii, ne aşteptam apărat cu energie cauza „unioniștilor.“ De sus de pe o movilă, ministrul rosti un

LIB
| ca d, Olănescu. AMhnistru lucrărilor pubiicu * * discurs remarcabil, care făcea să se presimtă In a coșciugului strămtoare.
*
sub putere căruia cade Docurile, sa e viitorul rezervat acestor mari solemnităţi. Vrei tu să mai găsești avent?
1 Consecinţă a repaosului donminical,—Bir- Apoi proclamarea numelor celor doni-spre-
la în judecata pe d. Ghermaul Ministru Aci se perde : glas, vigoare,
jarii din Berlin ai ţinuto întrunire mare spre zece expozauţi mai meritoşi—autorulnu spune
|de Pinauce pentru că funcționarii acestui „a reclama o zi de repaus pa săptămână şi spre despre distribuiarea recompenselor, căci nu e-
Pe sinul gingașei fecioare
(din urma -după ordinile superiore negre- a li se tace plata Sâmbătă în loc de Dumine- rau—se făcu în faţa poporului adunat grăma- Apar toți viermii din morment.

INSTITUTUL „NEGRI
git —uu respectesă Regulamentul Docuri- ca, când uu găssc nimic să cumpere șişi Qă. Era vorba să se Iucreze impotriva inidus- E IS ar
DE

TY
lor, cu î câria esecutore ests însărcinat, Cheltuesc paralele pe băutură
. a , € "ă 4 b ) le
uriei englezești, atuuci superioară celei fran-
Xe o ceze Rezultatul, foarie glorios pentru Repub-
d-sa ; asemenea ne aşteptăm ca d, Gher- *
lică, a fost dintre cele mai încurajatoare. Stu-
mani, în faţa legilor financiare tare pri- Un asasin purtat în triumf.—După 25 de dul d-lui Depping e o expunere savantă a — IN GALATZ —
|m6să Regulamentele, să vrimită să se „ședințe curtea cu juraţi da la Lecce, în Italia, stărei îndustriei înainte de Revoluţie şi către Fondat în 1883, întră în al X-lea an.

SI
plimbe pe d. Olănescu cu tot regulameu- a achitat, pe asasinul orb. Margiotta, care pen- finele secolului al XVIII.
al existenței sale Are internat, semi-in-
tru motive de gelozie, pumnalase pe iunicul săi
tul d-sale asupra Docurilor, care uu pote n e i e Pama me
iernat și externat. Coprinde 3 secțiună :
, Feole. La eşirea din sala şedinţelor, asasinul a

In elegia plângătore
"anihila legile finuuciare, leg! precise şi cu- “fost dus în trium pâuă la avocatul săi. primară cu cursurile în institut, liceală
| ugorice, ac6stu uegreșit
| Ghermaul.
|
Eată cum înstituțiunea Docurilor se de-!
screditâză chiar de la nuşterea el
după părerea d.

Curioasă uitare.— Sâmbătă s'a îngropat la In elegia plăngătoare

: Grefrath, în cercul de Kempen, după serviciul Și sfletu mă s'a strecurat
religios obicinuit, un cosciug gol. Părinţii și In amnbra nopților de-oroare
*
*

ER Şi comercială cu cursurile la șcâlle sta.

tului și în Institut.
Lecţiunile claselor primare incep la 17
August, iar cele secundare la 1 Septembre.
IV
rudele întorcându-se de la cimitir aii găsit pe Pentru ori-ce informaţiuni a se adresa
Dispari fantasmă 'nșelătoare
patul de moarte copilul ce trebuia pusgin
DE ICI DE COLO : costiug, Și dasă'mă dorul meu curat. Direcţiunei institutului str. Roti 3 și5
o ri ŢII DID ma
UN

Din Lemberg ni se depeşează că împăratul In vis sai in vealitate, ROMANIA

Erantz losef e așteptat ac6lo pe ziua de 1
Septembrie st. n. Împăratul va sta la Lemberg
PRIMA :EXPOZIȚIE. PRANGEZA De ne-am găsit în așlernul
GORISIA DISP. 4-A CALATZ
„Ar fi n zadar, pieptu-mi nu bate,
trei zile. De când cu diferitele expoziţiuni ale produ- Artereleți întărătate, PUBLICAŢIUNE |
*
x selor de îndustrie ce s'ai ținut în Franţa, sa Vor îngheţa într'uu minut.
“Dina. Belgrad, cu data de ieri Mercuri: vorbit adesea despre data celei d'intâiii, cea din Conform adresei d-lul Judecător Ocolu-
Regele Alexandru va pleca mâine la Vranja la Paris în 1798, pe lu! ll-lea Galata No. 7396
AL

ânul VI, care s'a ținut Vei face tu oră ce mișcare,

„spre a vizita expoziţia industrială ; el va fi în- câmpul lui Marte; însă nu isa făcut incă o Sub-serisul publică aceasta spre ounoştin-
Te vei lipi de al meu schelet,
soțit de regentul Belimarcovică și de ministrul istorie mai desăvârşită, nici mai amânunţită ti generală, ca în diua de 17 August cor.
“de comerţ Gvozdici. La intoarcere, Hegela va ca aceea pa care a prezentat-o Academiei d.
Ca animalele Murdare,
oară 10 dim. urmează + se vinde de acest
vizita Nișul, Prokopolia și Klaguievatz, Wilhelm Depping de la Biblioteca națională. Vei înscena vre'0 "mpreunare
comiseriat in peața Negri, averea mobilă
TR

a: Autorul arată cum a lost anexată această Dar astă-zi nu mai sunt atlet.
primă Expoziţiune la serbarea de 1 ven:lemar» sechestrată dela debitoriul Marcu Cohu, în
Mișcare în diplomaţia grecească:
Gazeta oficială din Atena a publicat ieri adică la sărbătoarea aunală iustituită pentru În Ora mea de agonie pretenția d-lui Ioniţa Gheorghiuepentru da-
rechemarea miniştrilor Delyanis, din Paris, Ge- celebrarea intemeierei Republicei. Cele d'intâiii Vrei tu să maă yăsesci avânt? torii de bani, ce are a lua în baza Cărţii
nadios, din londra, Rangabe. din Berlin, Pa- două serbări aii cousistat numai în veseli şi în Străngăndu-mă cu frenezie de Judecată No. 515/92 rămase difinitivă
EN

parigopol, din Petersburg, Cel din urmă r&- petreceri populare, însă peutru a treia ai voit Pe carnea'ţă umedă și vie, ŞI în vestită cu titlul esecutor sub No.
mâne acrediiat la Bucureşti, să iscodească ceva cu desăvârșire noi, un spec-
Când mă scobor într'un mormănt, 324/92.
*E tacol care nu se mai văzuse până atunci: de
aci ideia unei Expoziţiuni care să îufăţișeze p. Comisar, TATARU,
Luptă între Ruși și Afgani Hemee plină de putere. No. 3697.
înaintea ochilor poporului produsele industriei
|O. stire pe care Corespondenţa politică o franceze emancipată de către Rovoluţiunea, care
De spasmuri. grații și venin: 1892, Aust 4.
/C

. primește din Tiflis spune că din trupele ruse- proclamase libertatea muncei. De încântără şi de dm ere,

tual $ Spre a'și :ajunge scopul t6te mij- camera Palatului salutind cn: un nemăr- aspirațiuni, şi interesele sale vitale COu- cenuşa a celul ce a ars, Dinsul 6 capabil
„l6cele sunt minciuna, servilitatea, ginit respect. pe coufraţii lor lachei şi
buue: damnă, ar asista cineva la uă volte-face al Vinde ţeara, cu uă sumă mult mal
instantanee (*) a actualilor ultradinastici,
SI

- ealomnia, asasinatul, spionagiul şi mal ales valeți palatini, mai mult saii mat puţin mică, decât aceu fixată de Judas. pentru
- delațiunea. | tucarcaţi în fireturi de argint, și încovâi- cari war avea atunci, destule insulte pen- a vinde pe Mântuitorul nostru, |
Cu cât e de superb, crud și barbar cu dusă, în faţa tuturor curtisanilor ; reniflind tru stăpiuul lor din ajuu; Şi s'ar întrece Ia să examinăm puţin în viața privată,
IA

„c6i slabi şi săraci, cu cât a de zeflemist cu gr6ză si spaimă, pentru a sei din cure care mui de care, să scuipe, usupra Jdolu- sai cel puțin reputată ast-fel; căci . clo-
„arogant, şi insolent față cu cel câduți de parte va sufla vintul, și ce întorsătură lui ce tâmălaii eri. Atunci marele capitan colul în sine, e mal reii decât uă destra-
“la putere; pe atât clocolul e plat, umil va lua politica esteri6ră — care pentru care a condus armatele nostre la victorie, balată de aliţi, |
"Supusşi tiritor înaintea puternicilor dilel. dînşii e politica : ermană. și cucerit îndipendința n6stră în virful Mult regretatul I!iade Rădulescu susţine,
U

“Servilitatea sa merge; până ia cea mal spadei —sale; omul providenţial, care u creit ca ciocolul, când intră în casa unul sarac,
EI bine! dacă mâne, prin una din a-
„iguobilă îujosire către acei de la cari speră România—caci după dinşii, acestă țeară își dA nişte aere așa de măreţe, şi atât
cele comoţiun, care sunt niște crize de
nu exista înante de 1866—n'ar mai fi,
BC

„atrage vre un profit Trebue să vagă salute, în viaţa naţiunilor, poporul, pe care de superbe, încât mal că ai crede, că are
"cineva acâstă bandă de mişei la Bucurescl decât un simplu locotenent de dragoni două, pepturi superpuse, atât să cors6ză
ciocoii îl numesc „canalie* uzind de
„— căci capitala n6stră pe lingă alte multe prusac ! În «cest caz, clocviul, fidel deri- şi să bombeză,
dreptul saii imprescriptibil de suveraniţute,
„lucruri, a concentrat acolo, şi pe cea mal sti sale, ar arde ce a adorat, și ar adora
ar întreprinde d'a isprăvi odată pentru (Va urma),
" „Ână fl6re a clocoismului— trebue să'l vadă tot-deauna cu un despotism deghizat, pe (1) Ori cine, 'și aduce aminte, de a doua Qi, după
cineva defilind, lingâud cu limba, şi gâ- c re moravurile lui reprobă; şi cu uă poli- sinistra trâdare, din nâptea de 11 Fovruarie 1866 ;
îmi va. da dreptate. Foştii lachai a lui Cuza, eraii
faind părțile scării care conduc în auti- tică antinațională, pe care legitimele sale acea, care îl înjuraă mai surugiesce.

A ae
 SENTINELA :DUNĂREI ET
SI PI SEE EA Ta I
EI EZI TINUTŞIIPL
AI
a III PLIC SEE LEA TEA BERE E ee
ISI SSI A ni c pp
PD SII -
E
Rn 5 i
, |
Sc aberatieIPAD
aa CI APP Pre Preto Tea para
7 aq dothoa Etc ati Dataes | EMIIZTIL
rA Pt : MI =
dea pe dee > le &
” A
a i
Nat
|
Za
a .. .
. |
S |
| O. .
,

ao
SI
|
pi .„! |

i 3
2, se Dă SIN. - Ii
<S ai
QI n Să G3 O 3 Rl
| MA 5 1

RY
nceză, și lipsilă de ork e sub SEE
fe

i
doriț rtieie dede [igfiga ară, adeveratiă i frfra
o hâîvl
Dacă. do iții Qa avea O
SIZE S

FR E
1
anceză -ce sub- al
t i
, și li
. pat

3)
“e 1

SA | șiE
!

e ee utăâmălâre |
sănălălei ( Ii
1 umati
atunci
e e a şi Higienica
.
,
SII
5Â5
|
șI za eXE = HI|
CI. 4 |
ii
| RER
numa
m»

i
| 3
Veritab
LI

>
e

CL
V Dap
T
ț

2=
- b i

3|
g ŞI Aa 2 —

RA
Si
Îi sie

_
î
|
Pa T
7 maepoa i A
mi) n Eiză <U
C ) . O
îi
|
e [i |
“eEA 2 Sr

LIB
Add
Ii [și
si kr

o?) e=i
-

= Se ]
SI 3

sI ee JE |
i [2 a

E : DN
e pna

au
3
CAB
-
| 4]
aa

GS
ii |
sia
zl i de la reenumila Iabvic ă YA îi
SI
e CS
TA i Z.
*d Joxeni Ba
CAZ i ma
i =
A

SALE
S

am r
fas <->
=
E

7
Sep == 5

U |
Vu ete Pati
7

ITY
ULISE
20

sa
CAI | o
E
S= ZEZEz]
Ze e
=
: 3
ON
s Elz A
=.

245 . Perpig
nan &_. Faris
.
& Perpi: gnan & Pari
i
CAB | E
sia s Ş
E
“i
Ti ga
Aceaslă, hârtie de Țigarără, penlu ex
penl nlome celențdea ond
TI b[i
et qualitate a obțin:nul urmălorele. distin
lisline-
c- Șiă | [i
STIE = &pil | i

16 Damă Diplome re, si 20 Diplome de Hovs IDR SAI : DI "Za

E = |

RS
Concours ii SH =
zia: fini, 60 Medalii de aur
heco , ma|nd deci i onor.*,
, SIR! = ea
co D-năi fumalori a cere nu
Ă ma O =
Ș
Eee o HATȚÂ]RIIA DE Ţ4 IGARĂ „LE GLOR
| i
LA” . zee ae CA
OP |
li O |
3 a LAcTZ
iti o |[E
Să >
ih rats

esentant şi Deposit Gene

beat
Za i]
IP
A 2
. . A

ral, le IâvU.
3
=]
] (O BOGHIUI
VE o =
E/A
he pr esen AD
GA J ' a
„GLORIA“ porta
GAS

tă su
suss SE
e
cA5
Fe
SR tr af Ş e-c
aceri !!! Pie-caară cărticicde
Feriţi-va
tie de țigară
de con vă
rc cărticică Hâr 20 bisirită ă
înuiapă it E
cAS | F:Ă DI
, 2)

It arăăta
tattăă “că, ? mai constatându-se i această marcă pe fie
-care Joița tipi CA) |>
te
marci și |
Se | [i
D 92 EP ze oLo
Se
ase A At
Se ao e C
es Das P7V 232 STNDSa ENEIR
See
Et 222 | oa:e all e aa Aap a
e ai
Sana Le de
ale e a pa alo
D
| aE mere E TITEI E E E ROCI E
NI
Gai
a> ele aea aeea peco
ee
ÎL DE ORaa Apeoyese A e AA > ra S
5 SGID 9 SO ao o ai 4 e ea e tera ea) Cu ceat a NI E EEE IA
sa ED sasease
Ai as

So araaieergaia 2 (9 9 492
[SUPZA 9 on e Ă Ade
a40042 CĂAG ez jo san Dee oIidosciajatios IND
ASI
PAR
DADEA dar, SE RAR eteADIY e tc e23 0Nra
—— DAP
aaa LDA A ASA ASAZOAO PA
n De
tă APS23 A APAREARSRA) AL o5 0) Pasi Sa| netă 9
zeci
A AN ANA DPI SE
O EIORI MD LI
ces Y repara corscale
afost
NIA
sia ea 245
Pas AO CI
EA
cotatele
cateaea ASA
.
IPgalez
Peahevealz ea pe
RLel catereata A
NiDo
I ecit este,
t Iele A RADAR
Sa at aie Ia ARPA A) Sata Vu) Sai
ILTi > S po
A EA e . fe SS
=N: » Is
|i
AC ), = SAE EI es
e
da
tm
aciŞ
«fo
>: i % seana Ineh £
cu
LU

fi =, văp
î irie SA
A pentatru duşb umele
tii ua
APYE, „C ei 5 ct Lac în cu
“P= wY
re de Saci

tre P SI
; dare un kilogram io
A
ţi

adio E
Și eul at La OI [|

Ra
R AS E0 ace NUJIAI CU 2 LEI pp 07 .
Ș SRO RA r NBA
PEN IRU INI
RAe
A st MAȘ ăi
Vai
SE . În =o
CUTIA „i tea — de — în
dle
xSO
4 j: ză
cs?)
ARA E
S ȘI Vipipse
seia, frecată, făcută
4

SECERA Ţ
III cuLOGR
? Z .as 3Es 9» ate hi LAA celCUentă,1 LE
J KI Uul.ei
TLS 3 îsiY
e
=
: i U KIL
::
za E sii
=, a
d de calita
3
se vinde la magasinul
te escelentă, seco
za Ce AR
A IA . TE [5 [E
a
ars
[IN)
a D-lui M. ALILERHAND
$ II EIr si
ese If [=
AT DÂIS ce
Lp [ile
ROD
RA e 3
“
!
d
[cond SI .
A
ea
ÎI S za
„Pa 2) Iri LE LE [
Ur)Rlea
9 ESe
li = ŞSE :
RA

'S
i ide SI
9. A
oaie
a

— PA RIS
RPR 3 SR și
St)
a

—
= A &
5]î
F
> A SIE= TI Ş =. S GA LAȚI, Strada Bel Be
l-Veaere No.
8.
Ta D
Se, iz ei= | ZZ Ss= e Su
932 oa
uĂ Ş
-
S mi! 3 Se ţi se giisesc tot : felal dede Uleiuri Lacuri,
unde Du Representant ; Dewositar W,
ee ei) ai 9 3 eri
SS și Dep îi
3]
SPANIE d 3 SE = Pc Păpsele simple şi i compuse. se ee
a Zi
ZI! II
z >
S SS a L
e: PENTRU EHONMIA: NIA
Hi
zf Ec
Ca 2
SI! S :Ş să
mi Asomenea ticole din acoastă branșă, 5
$ăa $ d)
SE
N ENSOMenea
FA AAN
S ISIDORIE
3 si alta

Şes OS :
i: și $ articole e LL. ORUNIN SISP
P AN
m d | Es,
ca toată
5.
NT

cu At
Ss
NONE ]
WI »

E GALATI
nsRase ţaE
23
| PREGIURI FĂRTE Jo
.

358. NE
STRADA | BBLL-Y ED
“
HA
ERE No,| 17,
i

că;
z0
ă € 7

P
E
S PA P A ih
Sie
a crai N
d Iy
SSL Ze
| = = SS
aa
să
ÎN?
2 az
a 3 3Q
= 0
NR
DA

E3 aaa
NY Sad
E: e o rce oc
, 19 EIN
(sa
IS osii ED
DD io
tra e
)
Z Na
Va
Z
a
5= RS dnei
și
Zi re Ep, AI „Nrelezeete S esteaapetzastza Nonersa CI ze sistate ta
otepatra
,
l tele e
zi a casa „Petzl
Ș E
ip Ş E zeta SS EA Er
pat aO0s tasta
oas ele : vestăy sl es poata restu PESE
AC t(x ta
CE

rețeta
a s
O

92 OOae
—
ti e > > 5839
le
= bi =,E ae 2) Strada It
7 SS c
zi“
3, , 3 FE PENE AI
i
XA
S ELI A E
SA p9PAR
ZO RIE
4

E e aaa
SERII
(22, o O P (ID IAT EI TI PR ETER TERT
Za £
IAR
ul ga CLAS iei
SEO=
STAT
UA
dz
bo
|
: ja
SI
i ed RE
<C Cos | , sa
Dei ),

:
SC
YA
3
SS o» ES
38 o
“la
bee
e PA | Se 0092 -_ | Ai
mp
pl

SE apeie E<a | SEE,

Re a CES
n
Sa| | se _ ACI
A HORLO a i a 5 ad AC
GBR & BIJOUT
03 o E : -

PIIE
4
RE
PERR
fi
3 e. = Dati re

i
SERE
Z

ico, |
5) he
tea rdpă
, Ta Ș
2 .
A “lo (>

ao 3 2 pl: ()
I/

= > ZE 8 = £ E preră _ ue Fă

3 > pzuj ai » Zoia -_

ISI a = a CE aa Δ
MR REPRESENIANTELZT E Ia a
A LOGERILE
E Z RS 3 27) EAI E pa Șe PA BRICEL Di HOR A ki
DIS
3 9) 3ST Ii «i (ou) L | p p E
_ z
St &!
ed SAE Bu AAC (d: * pĂ QIE [) | [] G
di
poa aaa E N
S

A,
N ZT > E V A
=
&
” = DD
3 ia. = "3 = pi iz i pei Bu | ist iata CR &
3 PB
3
5
RI AAA ISI
brad IN pm =: s 70 2 Este. Domnesca 39%-—| (A LAȚI s cp
| po
ARI

ZI 3 ÎNNES —
3
AI seste. Domnes ca Si |3sI
tr eDoninesea 40%
see — A
:, ST 3S e
Sosp A SS A ok
E Ş k |
s 5 iiA O
paa
IA

——
le OP acţ
RI

Ka sii timent de Joailloierie şi as bijPiuto

ppo
NI
= = IT Ci
5 Bogat asorti -
,ţideleganttă Ap
după, [as6- SS a $i
Da) n OI , > ?
Pe
iz SA ZDOE Sat
Sa
tr): as =
a - > OR men , lucrrat e > în9 petre riepre love. XE 4
se, de ori-ce valăre
EiQ
< de e
| — (5 Sie
IS . Age
| |
a »yeluc
Pe
(i ele cele mai
4 Sm
s" ă I33
E
“ ci
= NIZ siai E Ja nel mode Ne,
O A
A
mp
CO PaA || 52SE5 DIPERITE o 3 2
L
] Ş E |!

Jă
GQ
Lp Să aa ORNIGE
CO
N , SOL E
4
âz> ei i

5 Sat S
N ii | ma e SRRVICIURI | Di MASA Ade k diverse.
U

IT [rm “TOS fi £
SS 5 9 CH IEC: în aur și argint DE
5 |E ES
i
& zR
CALITATE SU
SUPR
=
=
PEEL
Ş
ri OR:A
Pie

5 fl 2 IS i]
i = [ pi
A (-
= SS ZE RIOR SfDEesniCU
ceRI
, STTa = BINE
OFbl
r
ELul
Ee
>> Pa:
45
a
3 [ie E SS DUR
02
din renumita FAGI
,
BC

IZ
.

a
.
sa fabrică
“e
Elza s
Le e
A lNSIE
Za Nae 4

aM
i == ilippe A .
Z
—
LL —
& Co
>
Ş DE
E = | FI SS 2 ZA
LL) | î6
E3:
SSD pate „DIPi
ÎNUIU
le = 3
Za
ss 3 E: UD | tiIAppAeVA & Co. DEOri/ -ce
MASArep——
EAI SICI
= > 3 ZI > Z
Aici
Stocare
ea ea pa Pl i
A N GENE
Sie
ȘI DB SA LO N St
araţiuui cfectuate ci
OO;ă
& = fa — pi ba
= SS
Sen
E 3 had RLRGANIE PENDULI t garcum
antpar
ateat, sapentrureparaori „Cece s6i
fidelă |
t in jetă [| |
S
P
= =
e Sa obiect
--
A
- : Aa
i te seta TI
a Fataerteroae ARZI
= mA
atelier.
r r tatePOtz
acei N an

a T arPL
a evea teză VO 0e5ă. az
O SIN a =
Ei (2) =
]) [, pP k 10-— TEORII,
zeă, ir Ei , 3
I
[ T
— ND
zu [E

: TITI Ii SI See ;
O EX
:
COEN, re)peta
PRI seato spate estotestateateeateea “ste Ze sta, e Srgtc

SS IP
atee nstebealastee Mea
a E
teciiză e că Cf Ata WD E) (= e a
meateo « dă,
teate a a etra elene ai roteste apt tat Lee catre Feel si

a i ai Dara Sir: E ZA 2 Strada Domteneasatscă73 CI

Că Are ZU 2 e
Ă | |
( fre (ef OCE SOSESC O
1 ă ze No. TA
39,TI
Bec occooeco
): axate X &.
za
Po
a
paz p03 Tdi rt o
tastati a ee
3 z arul aaa stia IRI) cei : Ă
st a RE etapa,
aaa dadea o e ”,

da zi
Pia ai Taia
da AST
tr aSz0a
za Yiofezats
“Dipogratia „Unirea“ Srulowitz Galaţi,
m... .-