„ABONAMENTE

„= - ANUNCIURI
m tară 3 luni; Ti a ' Pag. VIII lin. m. 25 b.1. m. 60
p- m more o... „bin,

)
„Unan. . cc. Sr | INSERȚIUNI SI RECLAME
j In streinătate. 3 luni Du
-. a 6 mii: să po „Pag. VII. lin. mică î.. '80 b.
pin Unan sii 10.
„Un anunciu de logodnă leY 6
| Uu umăr 10 bani - | „pentru abonaţi let 5
- Pentru Străinătate 2 bană, ii

Manuseriptele nepublicate nnu i "Scrisorile nefbaneato se

Y
e „APARE ÎN FIE CARE VINERI iai
se: ina oiază. . „refuză, .

R
“ANUL Da îsi 10: 22) DECENBEIE, 1599_ . No. E

lua domnu op

RA
n

primejdios. Crede. că în curs de o sută

tri u progres, lipsa de inițiativă industei- ȘI a ris.cu multă ficre de neo-judeit care
de ani vom pulea avea roade. satisfăcă-
ală și comercială. respectau Sămbăta-cu sfinţenie — meta
toare, Şi atunci conferențiarul scoate inchee- entes Sabbata:
D-sa. cere a se încuraja de cătră fie. -ce
rile” acele pe care le-am văzut mal sus; Rabban Gamliel IL .a instituit un nu:
„Evreii nu vor să se asimileze ; el romin. botezul evreilor; face apel la o atunci găseşte necesilatea imediată de măr” de laude, bine-cuviatări şi imnuriîn

LIB
tin cu sfinţenie la religiunea lor scumpă propagandă energică şi continuă.. Evreii «colaborare” la progres» din partea ce: cinstea neofiţilor. Dar cel puţin er: merita
pe care au moştenit-o “de la bătrini, ei botezați. trebuie incuraja, trebuie ade- vreilor cari sunt cinteligentă, economici, aceste onoruul prin spontaneitatea ŞI sin-
ţin la religie cum nu ţine nici un popor meniţi cu onoruri. şi funcții; aşa . vor intreprinzători— și: înzestra(i de calități ceritatea cu care inibrăţoșaii religia U-
de pe fata” pămîntului. | putea fi îmboldili, precum odinioară. e- admirabile». Dar loate aceste însuşiri nui popor învins.” -
„Ef îşi iubese tradiţiile cu străşnicie,
au imboldiţi: școlarit harnici pe vr emea devin adevărate «calităti admirabile» nu- Cit de mică pare slava pe care o în-
îngrădiți de o religie tare-i învață (!) 'să Iul. Miha! Sturza: dindu-li-se la isprăvitul mal după asimilare, după botez! - tonează în imnuri entuziaste - eruditul
urască pe.cr eştinr” şi că er sunt poporul şcoalei un decret prin careera numitîn Repetăm : asemenea dezlegări de mari proiesor univevsitar din Iaşi şi cit de ar-
ales, poporul lui D-zeu: | vr”o funcţiune. Si probleme sociale n'ar obținea cea mal tificială apare 'aceaslă a d-sale aşa zisă
trecătoare luare aminte, dacă nu ar îi

TY
| Aceste sunt pricinele care-i fac să pară „solutie“ a chestiunii evreeşii !
refractari X asimilaţiunei. si zicind aceste, d, Xenopol e cu “sulle- indicate de un glas atit de autorizat. Plaga funetionarismului —- vindecată
„Dar pe o cale blindă, liniştită Şi paş- tul ușurat, cu cugetul . împăcat, pârăsi Vedeţi: nici-o învinuire contra” evreilor; prin aceea -că'o-nouă categorie de oa-
nică chestiunea .se va rezolva în mod Aula “universitară “unde rostise-acele pa-]| nici un defect concret; cu toate acestea meni va fi admisă la functionarism!
satisfăcător şi foarte, imbucurător, pentru triotice: cuvinte, ':urmat. „de numerosul ek sunt osiudiți Ia... asimilare, pentru ca Lupta "economică înlăturată prin mărirea
poporul: tomin.: ” public, .cu desăvirşire de părere a confe- să aibă dreptul de a' [i 'oameni, dreptul elementelor “concurenta ! Care e logica

SI
rențiarului.- de. a.trăi şi de a «ridica, nivelul econo- unor atari teorii? Slăbiciunea noastră
E necontestabil. că evreil sunt. un po- Căci:e Jueru vădit: rrector ul universi- mic al tări, de_minte n'o găsește... . Sa
por. foarte. chibzuit, înzestrat de. calități: tăţir de Iaşi, capul celei. mai înalte -in- „Dar care om cu bun simt ar găsi 'le- "Vorbim de funetionarism, pentru că,
admirabile, er sunt inteligenţ!, economici, stituțiuni culturale. e. reprezentantula gătura logică. între aceste elemente: dis- negreşil, d. “Xenopol însuşi, cind vor-
întreprinzători şi mai mult de. cit toate celei mari clase de cetăţeni cari: nu pot perate-—şi de unde oare urmează că po- beşte 'de asimilare şi - botez, are în: ve-

ER
solidar. sait nu vor.să aprotundeze chestiunile porul evreii trebue numai să-și schimbe dere cel mult pătura culilă evreească,
Pentru a colabora: la progresul nosiru, sociale,—ci se mulțămesc a [i ecoul pă- religia pentru ca, avînd atit de bune dezrădăcinată deja prin şcoală, ambitiuni
“la rădicarea nivelului. nostru. economic, rerel: care e la modă, reflexul <opiniei însuşiri să devie un elementde progres? şi nevoi din marea:massă a -lui Israel. A-
el trebuie să-și lese religiunea: pe care publice» —care nicr-odată . şi în, nici un Dacă d. Xenopol crede că aptitudinilede ceestă pătură singură—care, de alt-feliu
strămoșşiY: lor le-ai. lăsat-o, să-şi uite zi-| ecaz nu poate fi un criteriu drept şşi înalt. a întreprinde şi a produce le datoreşte este desființată pe viitor, grație piedi-
lele trecute de glorie natională, să-şi uite +: Plecat-a . întwadevăr. d. Xenopol . din evreul— religiei sale - strămoșești, de. ce cilor ce, cu aprobarea d- lu” Xenopol de
IV
eroii: şi martirii, să-şi lepede portul, MOŞ: Aulă cu conştiinţa că a: găsit şi: indicat. atunci îi se cere să se lepede 'de dinsa? sigur, se pn invăţămintului public pen-
tenirea trecutului - de care-i leag: amin- mijlocul de a dezlega problema evreea- Cum, numai atit a rămâs d-lui Xenopol. tru evrei, — ar. putea să îndeplinească
tiră. aci triste,: duioase, aci.- scaldate - 1 |.scă -din această! țară 2. Atunci, dacă s0- din studiile. conomice de altă dată dată? «pivă int”o sută ide ani» visul atit de
aureola frumuseței şi a vitejiei, să-și: în. luția e. atit: de.:lesnicioasă,., de ce şi-a Sat poale, cu cit s'a: depărtat: de ori- scump d-lur Xenopol şi să îngroaşe rin-
groape. cîntecele: cu 'care au fost 'dez- mal dat osteneala de ao. discuta ? gine, a pierdut şi.. “ aptitudinile” de a în- durile căutătorilor de slujbe-și de privi-
UN

-mierdați în leagăn, să uite obiceiurile Şi S'ar părea -că o povoară apasă asupra telege filosofia: econiomiel politice Şi S0- legii. Şi aceasta să fie soluţia proble-
neaimul—şi: «cucernici, pocăiţi,. să se con- multor conştiinți şi că însuşi. cel mai cale? mei evreesii în Rominia ? Să lie aci
vertească: la. creştinism, să -se cufunde puţin sentimentall iși dau seamă de răul „Ceea ce! ni se pare noă în: această măcar o iluzie a unei solulii?...
de trei ori într'o. cadă cu'apă şi cu bu- săvirşit: zi cu zi în potriva “unul "neam conferință: de propagandă este tonul:pînă „Dar multimea de evrei, oștirea de
suioc, să-se boteze, părăsîndu- Și: pentru de: oameni. vinovaţi numai .doară că ţin la un punct inofensiv—nu zicem împă- muncitori de toate breslele, de toate
veșnicie -rudele şi pe nenorociții părinti la un trecut; care e:al.lor şi la un YVii- ciuitor—, este, iniţiativa ademenirilor, a vristele,de toate categoriile ? Mulțimea
trişti şi :imbătriniti. aie tor—pe care-l speră al lor de-asemenl. ofertelor. pe care însu-şi. d. Xenopol o şlie .atit
„Pentru ca în urină să. iea evreui de - Numai ast-feliii:s'ar. explica de ce atit Istoria poporului! evreii, din toate pune- de strins leggată. de. trecut. prin îndelun-
AL

“soţie o creştină, cu: care avind: copil; a- de numeroşi :oameni apartinind. elitei tele de vedere cea mai bogată în “fapte, gate suferinţi, prin resemnăre, prin cre-
ceştia vor. “putea fi romiîni! curali, sadea; culturale, cu riscul de a nu găsi nimic ne aminteşte o epocă de nare interes dintă, prin eroism, şi sala încă la. mari
care vor lupta: pentru propășirea ŞI in: de zis, se opresc şi stăruie asupra ches- şi anume acea a pr oselitisiiului. judaic, | sacrificii 2
florirea ţăril lăsată de. străbunil noştri tiunii evreeşti, avind numai. aierul de a epocă de. după căderea Ierusalimului. “Ceea :ce pentru nol e int? adevăr in-
(sic). Evreul să-si uite străbunil . Şi să se :0cupa- de dinsa, Deşi supuşi domniei romane, evreil. ve- structiv din.. prelegerea rectorului uni-
TR

iubească pe al noştri care ne sunt scumpi: Aşa bună oară: vectorul : universităţii dea înmulţinduzse rîndurile religiunit versitar e. siguranța, hotărirea și auto-
„Confer ențiarul--încheie ziaristul după studiind starea economica a țării, rela- lor, de care se alipeati foarte multi. Ro- vitatea cu care de astă dată vedem a-
care. cităm rezumatul prelegerei -d-lur țiile dintre. sale şi lirguri, găseşte că în man, adoptind pînă și cele mai grele firmindu-se un fapl invederat: că se cere.
'Nenopol—iîn :acest chip nădăjduieşte . ŞI aceste din urmă "predomină răul nemăr- condițiuni. de trecere la judaism. Saliri- evreilor asimilarea, botezul, dacă vor să
„se declară foarte optimist că evreii se gini! al goanei după slujbe, lipsa de dva- cul poiet Juvenal a înregistrat cu multă rămiie acolo: unde sati născut ;. că, orl
vor asimila și nu vor ma! fiun element goste pentru muncă, puţinul imbold.pen- amărăciune. acest curent al convertirii cit ar fi e! de puţin vinovati de reaua
EN

——FOILETONUL RASA RITULUI În, tatal mei a chema Moses sau Abra- saryk. Măâsaryk e.un profesor cunoscut cia liberal, dădusă acuma voturile lor
ham. Ce aparenţă ar avea însă Juda la universitatea cehă din Praga,îişi are pentru -germanul-naţional sai pentru li-
Macabeu în lumina puştei Manlicher de un nume de jurisconsult eminent. Ma- heralul, Evreni votară strins uniti pentru

Surtisa A Vina 6 m. m. calibru mic, de asta nu se în- saryc a scris despre afacerea din Polna social-demosratul. Acesta obţinu un aşa
/C

trebă acești idealişti. o broșură, în care dovedi ca juriscon- mare număr de. voturi, încit toți ai ră-
Dar el n'ai nici un drept de a vorbi sult că acolo sa comis un omor judi- mas surprinşi. la toate gazetele se spu-
despre erol. EI singuri sint niște laşi. ciar. El sereferă la cite-va fapte la găsi- nea : „Social-demoeraţia face progrese
ia Sfirşitul lui Noembrie. Et vor.să. fugă. Lupta li pare. prea iu- rea cadavrului, care conchid probabil, urișe. Ier)...“ Aşa îndatorim noi acest
De cite- va zile se observă pe stilpii de fierbintată. Nol însă, noi luptăm pentru că victima a fost omorită intiun alt loc partid. Antisemiţii uvlă iarăși, că soţial-
şi deabea după aceia a fost transportată democraţia e un. partid jidovit, o trupă
placarde afişe mari cu titlul <Serbarea asimilarea şi pentru. dreptul nostru. Nu
in pădure. Că presa 'antisemilă sa nă- de evrei. Aceasta e foarte bine. E un
Macabeilor>.. La început ne înțelese, ele mi-0 credeț aceasla ? Am. să v'o dove-
pustit asupra lui Masaryk, nu trebue să Memento Judaei pentru roşii.
SI

fac să: dar din. cap şi să încrețeşti frun- dese la moment. lam vedeti. Saptămina
„tea. Asta întrece ori-ce margini. Pină şi trecută deputatul Iro propuse în parla-
ne mire. O surprindere generală a fost Oameni naivi, cum sint sioniștii, nu
de religiune se ating sioniști, şi muti- ment următoarele : insă provocată, cind studenții din Praga pot face nici pricepe o atare politică.
lează toale datinele religioase. Cei drept, «1) Evreii să fie admiși în şcolile su- manifestară contra profesorului lor şi ai Sionismul corupe chiar inimele evreilor.
nu Sati înerijit el evreii din Viena de perioare numal în. raport cu procenta- mers atit de departe cu excesele lor, Credeţi oare, că un sionist ar fi creat
IA

serbările religioase, erai mulţi evrei, ce giul populaţiunei. 2) Evreii nu. poi a- incit prelegerile lui Masarye ai „trebuit vre-odată o aşa instituțiune ca Rothschild?
mi vedeai în temple, dar așa o situa- junge judecători; nicf procurori nică a fi să [ie suspendate. Presa romînă trebue să fie prea îndărit
„ție e în tot cazul. mal. ciu]. iurați, Numa! acel candidați, care pot
bună, de „EI bine, ce eredeţi, că a fost replica cu toate. Aşa dar: Rothschild transfor-
„Să te 'serveşti de obiceiuri| religioase, dovedi originea. lor . neevreească pentru, noastră ? Am delegat încă mal multi 'e- mase acum '2 ani castelul săi cu parcul
“pentru scopuri. politice. Şi chiar. dacă ultimele 3
„generaţiuni, să fie admiși la vrei în societăţile cehe. Aşa-l că-i iin ? de la Reichenau lingă Viena intro casă
U

am trece cu vedere: peste studii. în justiţie

acest. de- examene şi: tele . alte Trebue să'l cauti pe inimicul în propia! de invalizi pentru ofiţeri :săraci, neapți
și în administraţie». SI de serviciit şi a mai adăogat 500000 de
fect de voliletă, D-zeule, ce însamnă casă.
însă asta : Serbarea Macabeilor ?, La sfir- Nu" aşa, că vali speriat? Gindiţi-vă Noi nici n'avem nevoe să mergem la coroane la aceasta. De oare-ce această
numai la consecinţele, dacă această .pro- Praga. Am avut. săptămîna trecută o a- sumă nu ajunse dea aranja'elegant casa
BC

şilul secolului al 19-lea să dezgropi mi-

turi evreeşti, pentru asta e, vădit, nevoe punere va fi primită! Dar nu trebue să legere pentru dieta provincială. Circum- de invalizi, Baronul Rothschild dărui 'a-
de 0 doză mare. de alavism dar şi de vă temeti. Aceste's îimpuşcături oarbe. seriplia respectivă, Mariahilf, alesese ul- cuma clte-va zile alte 500000 de coroane.
naivitate. Totdeauna. e bine să lași tre- Ha, ha,. pentu ce doar sintem noi. na- tima dată. pe un antisemit. Şi de 'aslă Aici face atit de multă Chochme —să..
„cutul în pâce..;Mal ales aşa un “trecut ționall-german!i, pentru ce doar dăm ba- dală a fost ales antisemitul dr. Pattai. știi, ei de alt-fel nu întrebuințez expier.
„vechii. Faci totdeauna bine cu asta, „Ce ni nostri, dacă -n'am putea impiedica Dar fiţi atenti. Atuncea se găsiaii faţă siuni jargone, dar sint unele cuxinle,: :
situaţie penibilă ar fi în salonul mei, aceasta. Despre. formă nu trebue. să vă în faţă, numa! candidatul antisemit şi cel care se potrivesc, de minune— da, Coch-
„dacă d-l Baron, saii căpitanul ar afla, că îngrijiţi, că nu-l: de cit.o concesie făcută libera]. De astă dată candidară un anti- me, asta-i expresiunea: cea mal justă.
massti, Schinerer trebue doar să joace semit, un liberal, un german- -naţional ŞI
mal departe pe. antisemitul>. un social- democrat. Tot 4 de sigur ari- Dar şi politica noastră aduce roade
-*) Din Cauza abundenței de' materio nani pu: Veti vedea din acest mic: epizod, cit ant puri. Vă uitati la mine cu mirare, bune. Aveti încă o probă, căci noi do-
tut pune scrisoarea aceasta în numărul trecut.
de justa e politica noastră. „Vreau insă nu mă inţelegeţi ? Am să v'o explic. vedim toate. Nu de mult era anunţat un
Publicăm dară în numărul acesta amindouă scri-
să vă mal înşir rgumente. Cazul Ma- Puţinil creştini liberali, caii votară atun- concurs pentru postul de director al u-
sori ale d-lui Schalit,
 9 RASARILUL
- stare; socială a unei ţări, şi de neajun-
- surile cari chinuiesc pe economişti, con-
vieluireă lor. este preste putiniă, dacă
'mu'se supun" 'condiţiunir de mal sus :
“botezul. .. . foarte bine şi care păşeşte cătreo apro: că intrarea. Evreilor in număr mare ie
Morala acestul adevăr G aceea pe care
de atita vreme o scoatemși noi din în-
timptările, zilnice nu numai de aici—dar
'şi de pretutindeni. Intru cit priveşte pe cel
Slabl de înger 'saii pe cel cari nu ati
„răbdarea să .“astepte, puterea să îndure,
curagiul să reziste,—disparitia lor pe ca-
lea” indieată de” apostulit - renegării--ne
lasă nepăsători cu totul. Căcr vor fi dis.
părind ei mulți prin botez, —dar ne ie
jale mal mult de acel cari dispar prin
mizerie” şi ne. ie' jale: că pe aceştia nu-l
putem scăpa: că sunt mar mulu la nu-
măr! În orr-ce caz însă selecjimea lo-
loseşte unul popor.:
“Istoricul de.care ne. ocupăm în, acest
articol știe. mal bine .ca. orl-cine. că niel-
odată peirea. unel naţiuni -n'a. putul fi
conditie de existență pentru o altă na:
țiune. Ali însă vor [i istoricii care să
scoală la“lumină. filosofia, întimplărilor
in: mijlocul cărora lrăim ; vor scoale în
lumină, mal cu: seamă,: priveliștea vred-
nică de acest slirşit.de veac,-—-un popor
întreg, alcătuit: în marea majorilate din
muncitori și săraci, cari nu se gindesc
decit ca să-și agonisească tr aiul “de azi
pe mini și care se vede osindil, fără a
şti de cc,la sinucidere. “Arma i-ati ales-o
Însuși - oamenii carl cunost. prea
mersul istoriei, legile omenirii, dogmele
civilizatiei, Verdictul se celeste in “alile
universitare de cătră cel mal cu vază
reprezentanti al culturii moderne...
Se. zice că secolul al. AV-lea, de cxem-
plu, S'a încheiat în unele lări.tot pe a-
tit de trist pentu poporul:lui. Israel. Cum
se cunoaştecă deja. pe aunei în [ările
apusane exislaii universtaţi... | fi întrebuințată pentru a construi calea: rate. se va' indeplini, alianța: ar fi în stare
: II A.
“In e iara ur i dial
, de, Dr. S$. Sela ara 5.
Constantinopol, 98 Iulie 1882, |
(SFÎn3Ur)
Xeste o vreme, „pentru
a ticea vi o vreme
a vorbi.
ş ati facut totuşi înce rcări— parte indi-
vidual, parte: prin delegati:al diferite co-
mitete de-a cumpăra teritorii de.'la sia-
Lul turcese, pentru aşezarea emigranților
evrel. Poate acestea intreprinderi Sau.
nimicit pentru că li lipsia adevărata bază
și pentru că personalităţile, cărora li-se
încredința această însărcinare, nu erai
încestrale : cu cunoştințile trebuineioase
pentru chestia Orientului şi nici nu dis-
puncaii de mijloace ” necesare; de aici
D Din. Jidisehe Presse No. 92 și 33, anul 1SS2,
nel Şcoll primare, In anuneiii stătea :
Concurenţit aii de arătat actul lor de
botez. Apo legea școlară -din 1873 con-
Une o dispoziţie, că directorul unei școli
trebue să lie de acea confesiune, cărei
aparține: majorilatea elevilor. Postul va-
canl însă era peulru o şcoală, unde ma-
joritatea “copiilor ce de veligie MoOSaică,
Eva decr o nesocotinlă a leggei. Comuni-
tatea adresă chiar imedial o plingere la
prima instanță administrativă, care ră:
mase intructuoasă, de oare-ce evreii la
această scoală -ar poseda o majorilate
SI
relaliv ntunal, iar nu una absolută. Dar
comilelul comunitate ; merse mal de-
parte și apelă la suprema instană au-
ministraliva. Si aceasta holări că “diree-
IA
lorul şeoaler lrebug să fie un evreu.
Succesul, la prima vedere, nu pure a
[i tocmal asa de mare, dar el are 0 în-
semmnălate morală. EI incurajază din noii
pe evreii. El li arată drumul legalităter;
pe care trebue să meargă, e—un succes.
U
Ascultali-mă, nu mergelI la serbarea
Macabeilor, venili mar bine cu mine la
lealrul publicului. E, ce-l drept, antise-
BC
milie dar nor evrel trebue să arălăm că
în arlă nu cunoaștem politică».
— Am comis ceva neauzit. Am pub.
licat întervievul cu un evreit vienez în
«Răsăritul» sionist. Eu insu-mI sint des-
peral de aceaslă crimă si remuşcări Sin-
cere mă apasă. U singură scuză am, poate
vol găsi har și ierlare—interviewulul cra
Schames-ul marelui lemplu din cenlru.
a d
Pa
nereu şila întreprinderii. Dar nici despre
aceste încercări fără folos nu vom vorbi:
că dup'o hotărire a consiliului de miniş-
tri, Inalta Poartă a înștiințat pe :repre-
se interesa însuşi Iel, mult în aceste lu-
erări sirguinciouse şi de-ati'lua :pe :aceş:
mal mult -şi ne vom îndreptă .cătr'o în- zentanţii; săl. din St, Petersburg şi Bucu- tia' sub Sprijinul, Săi,: în urma căroras'a
treprindere mul reală, care azi merge reşti ca să: deie următoarele “desluşiul : hotărit-prin consiliul. miniștrilor” din îl
Iunie. acest an, anume pentru” colonisti
pială dezlegare din partea guvernului îngăduită numai cu condiţia ca colonişti! evrei, teritorii. din Siria: de.:Nord și din
Otoman. Vrei să Zic întrepr inderea hui ast-fel căștigați să devie supuşi 'turer, Mesopotamia şiș trebuie să sperăm, "că in-
Cazalel. Si Următoarea” desluşire ă fost: trimisă .te- dață ce problema egipteană va fi.rezol-
ImI' voiii permite să dai cite-va jămu- legrafic reprezentantilor respectivi: <Au vită,-un decret relativ la aceasta va îi
riri asupra acestul proiect și țin ca da- cas.o0u les Israelites de Russie ct Rou- promulgat: Pină acum aceste" locuri să
RY
lorie a mea-deza arata “adevărata : stare manie auraient. manilestes le desir de fie puse în legătură prin 'legele' coloni-
de lucruri, cu atit mal mult că am vă- S'6tablir en Turquie, leur faire savoir les zăril. Prin aceste legi, guvernul impăr
zut-în- mal multe .gazete afirmări greşile conditions, expresses que le Gouverne- tește gratis emigranților ce se găsesc
și falşe atit asupra D-lui Cazalet Însuşi, ment Imperiale Otomane mit a cette i- acolo, dămintări, c6” pină acum ierati ale
cit şi asupra intreprinderii sale umani- migration'; les emigres seront ctablis statului sait din domeniul coroane! ; eli-
tare. Urmiînd” chemări! tovarăşilo» săl din saufla Palestine: dans VEmpire. Oltoman berează acestura .prin. supunerea de dări
RA
Rusia, D-nul. Eduard. Cuzalet, carea fost par groupes ă parti. [ls seront soumis a 12 ani cu condiția numai ea acestea
unul din ec dintii financiari din St. Pe- sans exception ou reservi aucune,-aux toate abia. peste. 90 de ani să poată fi
tersburg, şi care acum "Vocuieşte în stră- lois' turques, * ct ils: devront adopter a vindute de posesor, este însă nădejdea
inătate, s'a „pus în fruntea unul proiect, nationalite Ottomanne.» (”) i de-a căpăta încă multe condiţii favora-
cunoscut sub numele de «proiectul lu! “Trebuie 'să' amintim aici că acum! tre bile. Părerea mea mal ales numa! în in-
Cazalet>, care constă îha cumpăra mari ani și 'inai bine d-nu Lavrence Oliphant teresul Evreilor nenorocili, ie. de-a colo-
LIB
păminturi de la 'Lurcig; de-a le lega prin a cerut de la guvernul otoman: învoirea niza mal degrabă Siria Şi Mesopotamia
câl ferate după. sistemul american şi la de-a infiiuţa 0. “colonie: în'“Palestina - ŞI de cil. Palestina: “După cum se ştie din
staţii să se fondeze colonii; aceste pă- căi sa respins, „după negocieri „de un islorie, aceste locuri sînt foarte “produe-
minturi. neimpări tite sa fie date emigran- an: de zile: tive şi viile cu foarte. puţine. cheltuieli
tilor cviel. Tot. odată dorința ! acestui u- Cu aceasta: vă: atrag mumă! “atentia e că pot [i udate ca. prin. Tibru, „precum alte
manitar "ie ca ' lucrătorii de la facerea oprire a de-a coloniză “Palestina. cu Evrel locuri se pot astupa, ...
acestora să fie—pe. cil se poate—emi- datează de la" încercarea: lui: Oliphant şi " D-rul Farly, autor englez pretinde că
granți evrei ; prin" aceasta se dă săraci- că pasul amintit a dat guvernului tur văile Mesopotamiei pot produce atita, pi-
cese prilejul de a scoate această parte a ne. cit întreaga Franlă,
ITY
or mijloace imediate de traii.
Ideia aceasta are dară marele merit țari d& sub colonizare. -: - " Intr”o discutie din. Ilouse of Bords
că. emigranții. găsesc, de- ocamdată de lu- “Reprezentantul d-lui. Cazalet, “la sfiişi- (Times 15 7. „s2) despre. o cale ferată
ceru şi ail prilejul. de-aşi „pregăti o'-țară tul lui Noembrie” anul: trecut, s'a: dus în peste Eufrat, s'a citit 'un raport 'al d-lui
bine adoptivă pentru a. locui în veel. Cu a- Franţa” pentru ase sfătui: cu: comitetul Barker, conșul englez din Antiohia. D:nu
ceastă ocazie aş vra să îndrept un : pă- ŞI cînd se 'ntoarse“ la “inceputul 'lur April, Barker crede” că “în primil anl nu va
cat săvirsit. Cind am ăvut fericirea de-a curent, începu din noii negocierile. După renta o cale ferată în Mesopotamia ca
cunoaşte. pe reprezentantul lul Cazalet cum se şlie, proiectul ui Cazalet a fost dum înspre: India, dar înainte încă de-a
S
ŞI. după ce am vorbit cu dinsul de mar: piimit de cet mar însămnati Evrel :şi a: 'se sfirsi calea. ferată, cultivarea cereale-
multe ori despre acest proiect, am fosl înduplecat pe alianţa izraelită, ca— prin. lor 'se va: înmulţi-de sule de orl“şi a-
în: tot-dea-una de părere că aceasta în- unul din preşedinţii săi, d-l Goldschmindt: ceastă creştere cu':timpu va deveni chiar
ER
treprindere, ie dumai financiară şi căpro- —să-I facă cunoscut d-lul Cazalet că dacă.
Dabil nevoia de-acum a emigranțilorv a | proiectul, de colonizare: şi -al căilor :fe-
îumiită. Va ajunge să aibă o întindere
nemăsurat :de mare, pentru că 'recolte
A”
răle nică. nu .se cunost în.locurile aces-
ferată cit se poate. may ieftin. să-I deie un: puternic: ajutor. Ie tea. In. tot-dea-una ie.destulă ploaie şi
„Mar multi prictiul de-aici şi din stră-[. “Persecutiile Evreilor în Rusia şai.a- soarele-l destul de cald 1 pentr u ca piinea
inatate ieraii de aceiaşi părere cu mine. juns culmea în' timpul acesta.: Multor ne- să se coacă..la timp..
IV
Am mers: pin” acolo că am Scris în- norociţi li-a fost cu neputinţă: să plece „Sate populate se vor înființa de- a lun-
tre altele, la:926 Maiă e. D-rului Lippe—! din lipsa:de pașapoarte: şi ast-lel ajunse
1 laşi, ur mătoare ele: «Cunosc, pe adversa- priu' imijlocirea d-lul :I.: 'Alexander,:.
gul liniilor, căci o multime. de-a izvoare
dulel. se. găsesc aici,. ce: nu vor seca nică
rii. noştri. și :mal ales pe. “unul, căre "ar serviciul demn al consulului Înaltei Borţi odată. Stie DR
în Pales- să serie Evreilor în Siidrussland :con-
UN
face. lot ehipul că să nu ajungem "“Alcl:se pot cultiva: tot felul de legu-
lina ; cunose multe din planurile „sale şi strinși: a cere ajutor: prin. îndeplinirea
me cu mal: multă. înlesnire de cit.in alte
nădăjduiese că i-le voii impedeca în ches- de-a da pașapoarte turceşti şi crede prin
țări. Dacă marea Britanie găseşte de cu-
pentru lia aceasta». aceasta cea mar nouă dovadă. de . biue- viintă să: caute .nol izvoare. “de exploatat,
_ Imcetul cu încetul insă. am fost on- facere 'şi de graţie, cu care M.S. Abdul nicăiri n'an:fi. găsit un cimp mai bun
vins de cătră mai. multe persoane. sus Hamid" va -insufleţi pentru'sine-un întreg pentru. aceasta, de cit în:.văile roditoare
puse, de dezinleresarea lui şi pot cu si- popor, care în ţările aşa numite civili. ale Mesopotamiei, leagănul omenirii, care
guranță să constat. că toată înlreprinde- zate ie asuprit prin foc şi sabie. şi care are climă, pămint, soare şi apa, mal bun
| işi caulă ajutor şi sprijin. in. lumea ve-
AL
rea sa ie curat lumească. de cit:orl 'care alt: loc. i:
Reprezentantul , Dlui Cazalet, D-l A- che; Sultanul, a, avut. bună-voinţa, de-a Şi: pentru că - după legile noi, şi străi-
lexander, de un an de zile se ailă aici niă pot căpăta păminturi in imperiul lur-
Şi” negociază cu guvernul. otoman, de la *) In coriiinieşta + i Ra cesc, numar. ca :să -se supuie .legilor tuv-
96 Iulie, acestul an, a şi făcut pregăliri]e Dacă Evreir din 'Rusia! și: din Rominie ai cești, de-aceia cred ca la .0 eventuală
trebuincioase . pentru. realizarea acestui exprimat dorinia de-a se stabili. în: Tureia,.. să cumpărare: de teritorii, Loți imigranții
TR
li. se facă cunoscute condiţiunile Guvernului im: să .rămiie sub provenirile privale ale
plan. A făcut imperiului "Otoman propu: periului Otoman puse. emigranților ce se vor
nerile. sale, cari. au. fost primite în prin- stabili în “imperiul otomaii afară” de: Palestina. Jurisdicției Consulare.
cip în Noembrie acest an. Fără exceptie vor [i supuşi legilor turceşti şi De-asemenea după: Slarea mijloacelor
Aceste negotieri se. bazază pe faplul vor trebui.să adopteze nalionalitatea turecască, de cari dispun şi:proportional cu averea
i[E
i ; t .
ș
EN
“Viena,13 Decembrie 1899. industria, technica și mijloacele de 'co- mult în înțelesuri, .plingerI şi recrimina-
municaţie. Secolul inventiunilor a pulut liuni de cil în propuneti pozitive.
Politică Colonial. O vorbă Iupărctea- Dar, cit:de mare şi.. puternic: a fost
deci să vic, căci-o politică pulernică co-
seci, O Deminiscenţă. lonială i-a fost ante-mergăloare.: discursul contelui Bilow în parlamentul
Săptămîna trecută aparlinu diploma= | | Poate astea sună-alit: de cunoscute, german. Acolo a vorbit reprezentantul
lilor. - In delegaliunile austriace vorbi incit trebue să -le superila orr-ce incer- unei polilice puternice, conştiente şi cu
/C
ministrul de externe, Contele Goluchow- care de convingere: Şi totuşi e ceva nou, prudenlă progresivă. „Nol stăm în sem-
ski şi in parlamentul german secretarul atit de nou, incit trebue într ebuinlat cu- nul polilicel coloniale.“ lvenimenle mari
de stat, Contele Bilow. Discursurile a- vinte puternice, prea puternice, pentru poale să ne aducă viilorul apropiat. AP
mindorora provocaseră interesul lumei în- a-l predica popoarelor, nu numal. celor ii condamnabil și nesocolit, să slăm vi-
lregi. Insemnălalea lor nu consta alit în din interiorul continentului, ci şi acelora sălorl . și neaclivi în așteptarea eveni-
modul și chipul, cum aceşti conducători care săd lingă mare, și pesedă. porluri. menlelor. Să părăsim llegma și să ne
responzabilt ai polilicei externe se expri- Contele: Goluchowski încerease în -dis- pregătim prudent, pentru a nu fi su
maseră în chestil plictisitoare diplomatice cursul său a intreprinde numar o slabă prinşi. Căci aceste înlimplări pot fi de-
- aceasta se numește un czposc asupra încereare în folosul polilicei coloniale cizive «pentru moisul istorier planetului
politice exler sumă întrun austriace. Austria are, ce-l drept, marea nostru». Ast-lel se poate reda discursul
nou punct de vedere, care netăgăduil, sa, dar -polilica”i colonială constă mal lui Biilow. Dar Biilow declară și care
intimplări anume sint de așteplal. Bâr-
esă la iveală în declarațiile lor. Credem : ales în a împune unul oraş ceh, pe un
judecător german, iar unuf oraş german, batul, care acu cili-va ani pleda pentru
polilica colonială.
Politica colonială nu'f vre-o descope- pe un judecălor ceh. Contele Goluchow- luarea în posesie a unul port chinez, cu
rire nouă. De pe limpul lu Solomon şi ski arălase un mare curaj, arălind des- urmăloarele cuvinte „Vroim Şi no! Jocul
chiar mult inainte erau negustori leni- trăbălarea în condiliunile noastre indus- nostru în soare“, zise și de astă-dală o
cieni, care străbăteau mările, Lăcind: o triale și de export. El făcu atent şi asu- vorbă mindră: <Ca și acu 100 de ani,
politică întinsă comercială si fundaseră pra aceia că în fie-care an emigrează se incepe acuma o împărţire a pămin-
colonii în toată lumea, cunoscută pe a- mil şi mit de oameni din Austria pen- tului. La această împărlire vroim ŞI tre-
tuncă. Politicianil mari colonial au lost leu a'Șt căula norocul în țări depărtate. buim a lua parte.>
Romanii, Spaniolii, Olandejii, Francezii Cil de puțini însă il wăsese! Cer. mal O impărtire a pămîntului! Ce de-a
și Enelezil. Această politică colonială mullI pier și în cel mal bun caz revin perspectivă se deschide. Un spirit nou
purta “la incepul caracterul unor expe- prăpădiţi și decăzut în patria lor. Find- pătrunde în omenirea. Micimile dispar,
dițiuni de prădăciuni Și piraterie. IL ple- că lipseste o centrală, care să dirigicze supărările amulese. O luplă se încinge
cau pentru a găsi aur, și spre a ciștiaa. pe emigranti către puncte NOĂ, NCeX- peulru un ce mare, Lumi noY se crează,
Mat Lirziti omenirea cisligă mar multde ploalate încă, care nu numa! sâ'l lese să imperii no se întemeiază, Corăbil cu
cit aur. Cultura curopeană înainta vic- plece, ci şi să se și îngrijească de pro- mindre calarte se leagiănă pe mare, spre
torios şi deschidea locuri de așezat și pășirea lor.—Mă gindesc, atunci fără să tări îndepărtate se îndreaptă dorul. Cine
izvoare nol pentru cerinți nor. Comer- vreau, la antiteza între sionismul <prac- nu are şi nuși găseşte locul în ţara sa,
ciul înflorea și cu accasla întrun mod tic> și <politic>.—Contele a trebuit să emigrează. Sărăcia "și ura, mizeria și
necesar au trebuit să se perfecţioneze vorbească în limba austriacă, adeci mal disperare a, toate aceste stafil ale cultu-
 RASARITUL 3

fie- căruia “sar; putea '::alege acest: chip ale: Judaismului: în; care-se:! face - 0: îm- „In religie Se” arată::omul. intreg“ (he: Macabeilor. Astă-zi ea .a ajuns, deja: bu- -
(cumipărarea: de păiminturi): iii i „părţeală a: discuţiilor pe: “baze! religioase vistă pentru. psihol.. pop-; an, il pag: 47). nul comunal tuturor; evreilor. şi--amin--
Se înțălege că: sufletul : itiegei între- 'şi:cu-: scopuri re! iigioase;: :S'a': născut in | „«Religia este:inema în orgânisniul. spi- tivea.; faptelor: glorioase
ale .lur. Juda şi:
prinderi * coiistă În 'realizarea- înființării “Lazarus.:: interesul ::..de: a-: intreprinde ritulur: popular ;-dacă:-această inemă: în - fraţilor: să!, răsună.in..0. mulțime de dis-
drumului” de: fer prin districtele: hdtărite o : clasificare:: sistematică a: “lor. ..::Iscu- cetează: de a bate,. urmează .şi ipeirea to-. cursuri [.: Mar, splendide. serbări..au. avut
de „guvern; luciu: prin : car valoarea pă sința '! care .'se- vădeşte:: în:. această: lu= tală a organismului: (Chestiuni; ideale : 10; dar:pe lingă“ acestea aii. fost.şi'un
mintului s'aii: urcă! îndată însutit:: Pi crare ca" şi într altele :ale filosofului.: no- pag.: 28).: . :, “ număr mare:de serbări. mici; .nezgomo-
: După adinna mea. cunvingere tot. ide- toase şi modeste, petrecute in toată.tă-

Nu: trebuie. să: ascund insă: că :mi- s'a:
| coinunităt, într'o convorbire
nistru de-aici, 'că dacă: chiar! "după lege,
străinii av” drepturi - de-a: căpăta pămin-
turi! în: “Turcia, totuşi : guveraul are! pu
tința” de:a le lua! îndărit din: districtele,
ude. colonizarea Evreilor a fost purta
stru; dea :găsi. partea. comună şi: înru-
- cu uu: mi „dită 'într'o: materie străină; în aparenţă
este, de alt-feliii, tot::de-origine.;:evreo-
talmudică. In acea operă. atit de.:adese-
ori 'osindită :ca:.0 "“monstruositate:
dar: de fapt din punct''de vedere: psiho-
logic prea -:interesantul: „Pilpul“, găsim
RY
alismul culminează: ur Religiune cerea. Menorah ..a::ținut iarăși intrarea
(„Cre-
dincios şi-liber. pag. 28%). .: el triumfală, bradul. german nu'! a putut
“Lazarus care tocmai pentru cel culei opune:0. rezistenţă. In familie: povesteşte
logică, vede. religia ca o putere .mintuitoare pune tatăl: copiilor, săi atenti povestea -lămpei
mai presus („Chestiuni-ideale, pag. 338“) cu: untdelemn, ce:arde. 8 zile şi cîntă bă-
pe indiferentul medic saii jurist. decit. pe eților. săi imnul -faptelor eroice ale Ilas-

RA
ere:
'| uşurinţa. de a: exprima: în :chip-: uimitor incultul: meşteşugar.:care are. totuşi 0 moneilor,:.ce ai cutremurat. vecinicia iar
piie i:că. fim tu mare băgare.. ds samă lă “unitatea în varietate, asămănarea în.deo- convingere religioasă, chiar dacă e con- băețași! -durdulii bat din :dobele lor,.scot
„ast-fel de -cunipărăii;i căci ni-ar „pulea a sebiri. Chiar 'dacă Lazarus ne-a ascuns fuză - şi. bolnavă.
TIT

săbiile „lor de ;lemn.: şi strigă. cu toată

dute pagube: 'nesfirşite. : t:- i intenţia:-de -a scrie un ; studii : logic și Tocmai în. vederea. acestor păresă ar 'ardoarea inimelor.. lor :: «Hedad Sion».
D-nu Cazalet vra'dară' să! indemne De psic hologic pentru Pilpul, totuşi trăieşte rebui să-l. citez. ca: exemplu nimiritor Afară în -erişme, sinagogi. şi. localuri
oameni, prin reprezentanţiil său,' ca: să in el, sar putea spune, partea nobilă pentru. închipuitul *şi -pretenţiosul evreii private se adună cei slubi şi mici spre

LIB
aştepte, şi ăceasta'cu.- drept. cuvînt: căci din „Pilpul“,. 'puterea::de a. discerne ele- care. nu mai -cunoaşte valoarea religiei. a asculta. din gura .de. muncitori , evrei
întreprinderi necoapte ar” putea aduce e- e mentul. ascuns al asămănărit: din: mani- în zilele, noastre. Filosoful. nostru evreii vestea mingiietoare „a Sionismulul. ..-
migranlilor multe neplăceri. festări distincte::- i panta nu: seamănă „nici cu aceia care vor să - Sărbătoarea de Chanukaa devenit o.
“Ta sfirşit axfi'd6 folos să!' se ştie”! că :Dacă, : nu: sar: socoti” această ! legătu ră se ridice la neguroasa imagine a aşazi- 'serbătoare naţională, după cum numa! pu-.
nu numai corsligionarii nostri 'sus puşi între. Lazarus. ŞI -Judaism 'ca-una cautată se religiuni 'a simţirii, : ci celebrează ju- ține posedăm. O duhoare puternică, caldă
din 'Petersburg: : “Berlin şi Paris se: inte- — pilpulistică—,:, nu; se. va "putea nega daismul' ca. un trunchi al conştiinţei ŞI ese. din toate. manifestaţiile. Nu. jale și
resează de proiectul. lu” Cazalet, ci şi că atmosfera. etică: e legată de sămănă- al vieţei. eterne. (;, Credincios şi liber p; bocete, nici .oameni girboviti . şi plecati
miembrii familiei imperiale din: Gierma- tura: judaismului, Ei ]).: Că această : predispoziţie ' duce la: cu trăsături îndurerate! Nu, bărbaui. mîn-
:- Cu” ultă: minie el se. Lidica: în contra moralitate! -judaică - şi-a .făcut din eroul 'dri, cu, .capul ridicat, cu ceafa lare, şi

ITY
ni: Pai “a diiis:: Dacă Sai cîștigat influ-
centi: atit de: puternice în chestia aceasta, Jur Buckle, care tăgăduieşte” orl-ce::pro- nostru spiritual un apărător al evreilor 'simtiminte , voioase. şi plăcute. îi. străbat.
gres 'in mioralitate ; 'moralitatea: e totul 'şi o'călăuză a instituţiilor de: bine- facere Am posedat puţine mijloace la unire.
puiteni, spera in vouşita ! jel. i
peritru Lazarus: şi morala 6 doară stinca ——e. lucru: de 'sine ințeles. “La o forță: deosebită a acestora a ajuns
pi
op
Ă TOȚII
: ; TI
: oc
o . , i.
i
„ia a
pe. care se 'ridică judaismul. - : : “In amănunţimile.! activităţii sale- prac: sărbarea Macabeilor. Aceasla. s'a putut.
“Ideile lui despre fericirea fabuliară (E- tice:. nu putem . intra 'aice ; .ea ':este.. n'|toemar;;observa anul acesta.. După . cum

“ Tilosobl Tan ducaţie şi: Istorie pag:'15) ascund o bo- „parte: de: natură. locală;: Tegată cu: viaţa spun rapoartele, s'a serbat in mai toate
găţie de: călduroase simţiri şi asprimile comunităţii din Berlin ; în parte: iar—a-, eomunităţile evreești. zilele macabee.

RS
IE ur în: 'contra nesimţitorilor - statisticiani parţine: tendinţelor de. reformă care. tre- |. | In Viena însă. și, „fie-care grup local si-
Istoria nairălă a“:dialogului şi Etica vioţer “pentru care-viaţa copilului neproductiv, buie combătute: din punctul de vedere: onist şi-a: avut, serbare ea sa.: oaie. -cor-
in lumina: Judaismulul.. cu toate emoţiile! fericite ale :mamei, ar al: ortodoxiei,:- - ae | poraţiunile împreună, socotind .şi asotia-
fi: fără de preţ, arată proftindul simţ fa: “Toată puterea lui: se manifestă abia: iunile studenţeşti .pentru. a cerea înt”o
“Eipresia înţelepților” noştri : 3 «Acela e miliar! al Evreului.:: în scrierile: sale ::«Profetul leremia» şi serbare comună. tăria partidului. sionist
bogat, care „stăpineşte o mie de. „tere-|
“Curat evreească este ȘI dragostea: de «Etica Judaismului». Studiul asupra lui din. Viena. :Şi spre satisfacerea noastră
nuri». .se poate. tălmăci că numai acela | E
mamă! care se: manifestă în scrierile sale, leremia însuşi autorul îl consideră: ca -o. putem mărturisi, că această revistăa
posedă, bogăţie "spirituală, care se mani-.
ŞI: care culminează în fraza:: Femeea e- un feliii 'de legitimaţie ca dascăl al.: Ju- trupelor. .ni-a adus o surpriză . plăcută.
festă pe diferite țărimuri ale ştiinţei, pe
dive“se cimpii, ale. vieţei.. Despre omul vree-a izbutit să. îndeplinească uimitoa- daismului ; dar munca vieţei lui se în- Sintem mail : tari. de .cit..am. presupus.
IV
a :cărui, activitate filosofică şi literară o.
'rea işi” tainică păstrare a neamului lui trupează în operile lui etice |:. SE Sala cea mare .din Viena .<Sala Sofia»
Israel; această e: “gloria: ci. nu numai in Ceea: ce-l: deosebeşte de A bărbați era umplutăcu un public. de 3009 de oa-
studiăm aci se, poate, afirma că e.în de-
plină. poseșiune a, unei âtari, avuţii: 'su- istoria proprie: a neamului evrei, ci. Şi cari. ad lucrat pe: cimpul ştiinţei. judaice meni, în. gală: gătiţi. Viena na serbat
in istoria universală, : E Dice este. împrejurarea că la: “dinsul .parteă incă nici-odată .o:sărbătoare evreească
fleteşti. EI e în acelaşi timp şi un năs- lăuntrică, sufletească, profetică. .a: Juda- în .atari dimensiuni. Cea ce face faptul
UN

cotitor, insămnat, pe ter enul ştiinţei. N Ş In prima. sa, lucrare, asupra piihălogier
populare a stăruit de- asemenea, asupra ismului “se: află. in frunte, .el scrutează însă. mal remarcabil, e. împrejurarea că
Ciţi. pai călătorit, cu.ocazia expoziţiei, interiorul -vieţei 'evreeşti şi reprezintă în cartierul al X-lea a avut .loc în ace-
a. Paris, Şi sai. întreţinut, despre. toate faptului, tipic- -simbolic că la toate popoa-
rele culturale” eroii sunt, în copilărie, în- partea: psihologică a ştiinţei Judaismului, laş timp o sărbare a Macabeilor, la.care
fără să prindă;, vre-o. “lege -a dialogului.
Lazarus însă în călătoria sa la:Paris.a. cunjuraţi de. priimejdir, şi că la Grecii ceea ce vom arata de. acuma înainte. s'aii întrunit 1000 .de oameni, şi.-care a
“ făurit din, convorbirile „sale. cu. tovarăşi generoşi ei “sunt iscăpaţi prin o. capră, - Rab. dr; Niemirower. * | produs. un beneficii net de 300 de flo-
la bolnavii Români prin o lupoaică, dar rini,:ce aii.fost intrebunţaţi. parte. pen-
de călătorie un. invățămint pentru, îrţe- cra e» EI

că mîntuirea se întimplă la Evrei chiar tru imbrăcarea.. -elevilor: săraci, parte

legerea discuţiilor: omeneşti, In studiul
pentru. subvenţionarea şcoalei.. evreeşti
ear a aczui
AL

său : «Preceptele : naturale. şi istoria. na- prin: propria, mamă a lu „Moise, “Joche:
din cartierul al X-lea: -singura în Viena
turală a dialogului» — el, a. pus: temelia bet. :
—şi pentru înzestrare ca unei mirese să-
unci noue discipline! care. va atrage pe Cum cugetătorul, nostru se manifestă
indirect ca “evreii în acţiunea sa''de în- race.
viitor. asupra-și.. atenţia psihologilor. EI
a observat, şi-a, clasificat discuţiile. A- Văţător “al omenirii, “el înfluenţează 'ab: Chanula a trecut, At cit ne puteri In sunetele: unei câpele militare a-
ceastă aprofundare filosofică o. unei atit solut numai spre glorias lui Israel în dem- aduce aminte nu s'a serbat'cu 'atita pom- vut loc intrarea musafirilor. Dr. Weisl.
TR

de însămnate ; manifestări. a vieţei oime- nitatea, sa de dascăl al Judaismului. .: pă ca în alt an, această sărbătoare na- preşedintele societăței sioniste din Ma-
nești, am, îndrăznit, în, „lesehuron“. din "O colecţie: de flori asupra Religiei din țională, pe care 'o''tradiţiune :pălindă «a riahilf, salută pe inviaţii.:A accentuat
1804: s'0 .pun în,; legătură. cu Judaismul: scrierile “sale . generale, 'din: activitatea să preschimbat”o înt”una pur religioasă. că sionismul e:unicul factor, care a creat
In. „Sprechsal“ | “unde se. comentă, tal- practică “în serviciul evreilor" Şi de ope- “Sint 17 ani de zile, de'cînd corpora- unitatea: atit de mult: dorită:în Judaism.
mudul,. fu. trezită.. atehțiunea lui asupra rile cu care a îmbogăţit ştiinţa - evree, țiunea academică «Kadimah» din Viena Acuma! nu.mal;c ruşine. de-a îi:evrei,
discuţiei. In operile, religioaseerfiloșofice poate proba : această. aranjase pentru prima, oară. 0.-serbare a nici de a sărba -sărbăui evreeşti. Spiritul
EN

pi

a) ia :

culturer” modeine, dispar. Romantisniui tul de mult ar Wrebui. să. spună . “aceste
dulce, cer: 6sc “iarăşi, revine la noi, cu pe- cuvinte...>. „Niel vorbă, a fost. deja mo-
ricolele şi aventurile lui, cu războiii dar mentul. cei mail suprem, căci, prestigiul
ŞI cu. victorie. Un epizod nou din Istorie Austriet...“. Acuma vor . trebui să se, re-
/C
contra: pseudo- asimilăre nu n: o luptă nu.va!.tolera o comunitate . evreească
in :contra' evreilor. râii conduşi. Nu aces- în Palestina ? Evul mediii..de mult atre-
tora se adresează cuvintele nostre severe; cut şi de asemenea şi spirilul lui, dar
căci er: sint frații noștri, ci politicei lor sionismul nu- ne duce numai inapoi. în

tragă toată elementele ma! bune ale par- nenorocite. Acea politică care ar.voi să evul mediu, ci şi ne va aduce cruciadele.
începe' în ultimul timp.
” Am voi cu atita plăcere să ne dedăin tidelor antisemite... şi încă, multe :alte facă din negru, alb și din noapte zi. As- In astlel de mod ati spus-o în înțelepciunea
acestui -mers de idei.. Timpul cel mai tivade.. Plin de bucurie îs de nişte vorbe, cultaţi numai : «Ches lia cvreească e're- lor profetică,: el, a căror perspectivă nu
recent! Dar nu”! adevărat, el nu'i încă care deo. camdată nu zic nimica alta, zolvită” saii pe punctul: de a se rezolvi, tvece:: peste umbra - capitalurilor lor şi
de cit părerea unui: om educat asupra liind-că un monarh înțelept a spus.o peste orizontul îngust al activilăței lor
aci, şi chiar dacă isloria cunoaşte o €-
prădăciunilor şi .devastărilor. Pe.cit de vorbă dreaptă». Să nu "i învețe oare că comerciale. Ei,-care blamară rezolvirea
pocă modernă, not, evreii, stăm” încă a-
diac în evul mediu. Cu tot progresul, jungă-l bucuria lor, pe atit de. scurtă "i aceasta "i toemai contrariul? Cum, un chestiei evreeşti prin sionismul, şi care
SI

cultura modernă, constituliunea etc. noi memoria lor. Ca .şi cum mizeria cvtcilot principe puternic ia partea evreilor ŞI se inceezură în spirilul umanilăței. și a
tot sinlem acei, ce-am tost acum cile-va constă numul. în devastările diu Boemia. aceasta să nu li ajute. întru nimica? iubirei aproapelui; ei, care declarară
secole, servitorii maiestăţei sale..Şi .cea Şi. despre aceasta sa dat o sentința se- Da! Exista un lactor puternice, mai înalt de aprinzătoare şi de imposibilă ori-ce
cei mar trist e, 'că'-nol. nici vroim să v=ră. Chestia: evreiască e decă rezolvilă. voinţei poporului, şi acesta nu vrea pe consolidare şi izolare naţională şi reli-
gioasă 100. de ani după proclamarea
IA

încotăm a o fi. Următoarea întimplare Chestia. evreească. pare a fi o problemă,
dovedease'o. Ia i ce admite multe .soluțiuni şi anume s0-
lutiuni juste. Căci, în fie-ce! moment, se
M. S. Impăratul Franz Ioseph acordase
marelui rabin din Praga Dr. Kisch crucea păseşte una:şi ea], „apărată cu 0 cner-
gir pasionată. E:0 sarcină tristă de a
de merit în.aur.. La TI Decembrie. îm-
păratul primi pe D-rul Kisch: în audien- aminti acestor oameii, că.pe lingă. e-
U
evreii- şi va continua a nul vol, cutoate
vorbele şi promisiunile impără iteşti.
Pe cii de simplu e acest fapt, pe atil
de puţin :e just înţeles. “Teoria asimilării
a buimăcit tocmai capetele și a creat o
politică, care-sare de la.0o. extremă, la
drepturilor omului, se înspăimintară. de-
odată de umanilatea și se temură de
ceucea roşie pe mantaua albă. Nu, a-
ceasta frică a lor de «fanatismulce vine»
cra tot aşa de sinceră şi de onestă ca

vreii -pradaţă din Doemia, mai există. alţi alia. îi : Şi credinţa lor în umanitatea, miîntuitoa-
ță, pentru că acesta din urmă săi mul: rea evreilor.
jumească, In timpul conversaţie! rabinul evrei în Austria, care suferă: din. cauza .Vroim număl să âmintina aci o întim-
se, exprimă. „Evreii au acuma zile grele judaismulni, lor. Saii uitat-aii ei ce boy- plare petrecută imediat după primul con- „Această reminiscență e înteresantiu Şi
BC

colt sever din. punctul. de vedere etOn0- gres. Pe atunci plouai loviturile contra pentru' unele alusiuni 'din ultimul timp.
în Boemia“, "Dao, răspunse monarhul,
mic social, politic. şi. socielar e contra sionismului şi era învederat o campâuie Din toată întrevorbirea papei cu Mer.
«sunt. indignat de. atari sălbătăcil. >» «Sint
lor ? Si nu. mal împresionează strigă- înțeleasă. spre a nimici partidul sionist. Bonelti, n'a fost nici un. cuvint. adevă-
iudiguat> repetă împăratul. Cînd rabinul rat. <Corespondenia politică» oficială din
il “întrebă - dacă poate. „să. comunice în tele. de durere din Roiminia sait, Rusia ? Jurnale engleze, printre care unele de
a însemnătatea lui „Daily News* aduseră Viena, care deja desminţise: multe min-
public, aceste. cuvinte, “el. căpătă drept A.fi.un publicist. evreu, însamnă,
răni. Zace atit de multă o telegramă din oma, după care papa ciuni gazelare,: anunță indată în această
respuns: „Te rog, fâ-0“. Într'atita faptul atinge: propriele
privință: <O comunicare, ce ne vine din
nu trebue sii ne mire,. cunoscind puria- tortură proprie; în a arăta o. oglindă CO- ar fi chemat po. nantiul. săii din Constan-
sorgintea valicână. declară de neadevă-
rea monarhului austriac faţă cu .evreil. naţiorialilor să... S'u. acuzat: - auesca .:pe linopole, :Mgr, Bonetii, pentru a se con: rală' vestea apărută în multe jurnale stră-
Cuvintele împăratului, demonstrează de sioniștii; că critică bucuros slăăciunile! siâtui asupra :"măsurilor .ce trebue .luate
antisem it evrei, contra mizcărel sioniste, Această lovi- ine, 'cum că. Sfintul Scaunar voi: să ieie
ce părere bine-voitoare: față cu: evreil. e evreești şi si-a numit
măsuri în urma decisiunilor congresului
animat, alta nimic. ;.... ir. Cită nepricepere !: Uare o mamă ÎȘI: iu. tură nimerise.' Telegrâma trebuia să 'ni-
fiind.c ă nu” micească tot sionismul politic. „Nam din Basel>. .;
Dar cite nu: vroiai: “jurnalele evreeşti beste- ma! puțin un: copil,: Nu se poate mai bine lupta contra a-
liberale să conchidă din asta ? <Impăra- aşa de frumos ea cel-alt? Lupta noastră spus'o no! în totdeauna, creștinătatea

i
În e a
 4 „RASARITUL
asimilaţiunel a fost -gonit.- AzI. sintem:e-
vrel,:cu simt național. Ca atari ne adu-
cem aminte! de Hasmoneil și vroim să-l
imităm. O impresie mare eaţă produse a-
prinderea Menorel cu bine-cuvintările. şi
cintecele 'obicinuite: Primul cantor: al
comunităței turcești (sefarde) conduse cu
corul: templului această ceremonie.
Apor luă cuvintul. primul orator al se-
riel, d-l Jork-Steiner. EI zise:
„No! -trăim întrun - timp de revizuire
şi secesiune, concepţil vechi sulăr o pre-
schimbare şi o transformare: complectă,
legăturile cele vechi se dezleagă: A-
ceasta împinge pe cel de aceiaşi: părere
să se unească Ja luplă decizivă spre a
aștepta, pregătiți, domnia viitorului, Şi
pentru Judaism a sosit o vreme de re-
vizuire şi de reculegere, şi aceasta
timple-se sub simbolul unirer naţionale.
Oratorul explică apoi înţelesul! cuvinte-
lor de Hellenism şi ?Nazarenism. Părerea
că și Judaismul Diblic ar £şi el ascetic,
e falșă. Biblia prescrie numa! 0 apro-
fundare sufletească, iar riu o abstinenţă.
„Sa întunecat, ce-l drept,
ritul judaic în urma perseculiunilor me-.
dievale, din această situaţie se esplică
iscarea Ghetto-lui, evreul s'a retras, în-
şălat și deceptionat în speranta sa, trist,
abătut, prigonit, atins în sentimentele
lui cele mai bune, ameninţat în sigu-
vanla sa, sărăcit şi asupril. Ast-fel tre-
buia el să umble 6 zile în noroiul vie-
tei pentru a'şi stimpăra loamea, să ciş-
tige o bucată de piine albă pentru Sabbat.
Oratorul descrie în colori vil
Sabbatulur, la care se arată bucuria cea
mare a evreului pentru viată şi spiritul
se eliberează de mizeria exilului. Nici-o
lumină nu se slinge: sub stăpinirea prin:
cipesci Sabbat, numai ferestrele's cu per-:
delele lăsate, pentru ca să nu! turbure
un spectator invidios. Repauzul de Săm-
bătă menţine puterea: vietei noastre, și
acuma s'a ivit peste noi marele repauz
al Simbătei, ferestrele's cu perdelele lă-
sate, afară urlă massa învidioasă, dar
aci să [im unitiîn iubire frățească, ni-
mene să nu ne turbure,
ceară, ca să ne negăm. O mare epocăa
sosit pentru noi, ne-am găsit noi înşi-ne;
şi odată cu asta pe Irații noştrii. Acei,
care ne tin de fantaști, nu ştii, că Sab-
bate în not, pe cind pentru ei 's zilele
săptiuniner, Nol am lăsat perdelele *n
jos, liind-că e Sabbat, puletă fi fără grijă,
n'o să stingem nici o luminare, n'o să
clădim un gheito intunecos,
mijlocul săptăminei serbărei imnurilor,
în amintirea : fugiti cu plinsetele!
Un mare erou s'a luptat, o: mare-vic-
lorie s'a repurtat, s'a intimplat odată și
mal poale si se 'ntîmple, Aceasta: mi-
nune s'a îndeplinit deja în parte, e de
observat o unire a poporului evreu sub
stindardul lui David, strigătul de luptă
[uda Macabeu! Deviza sună:: Bucurie
şi lubire! (Aplauze prelungite).»
similărel, de cit arăliudu-I acest fapt,
precum și cuvintele lut Franz-loseph.
Dar și penlru Sionismul
pleda mal bine, de cil redind discursul
lui Biilon.
Asa dar, o nouă împărțire a pămintu-
lu e anunlală! Să căulăm, noi evreil,
ca să nu ni se întimple ca poetului la
împărlivea pămintulul. Cea ce străduim
Şi cerem, nul ceva nedemn. ANori învo-
căm dreplul vechii asupra pămîntului
nostru și cerem ceva omenesc, cind do-
rim libertatea și pacea. Vom plăti lri-
bulul, ce datorim omenire,
că vom colubora și noY, ca oameni
beri pe pămintul propriu, la marea
IA
peră a civilizatiei lumel.
U
Allăm din sorginte particulară
ă chestia Cyprului are cele mai
bune sanse dle a reusi cit de cu-
BC
rind.
Grecii ai omoril pe
nec recunoscăloare îşi aminteşte numa!
că Grecia « produs pe Socrat!? Iără
îndoială ar fi limp ca lumea să uile că
poale, cîți-va cere ai ucis pe Chris, şi
să cugele numai la adevărul că el sa
nciscul din Judaism.
Rabbl
Dacă "York-Steiner a relevat:: mat'.cu şi religioşi între er,,putură. să.se curase; pină acuma fată de.Pumbadita.
des-
samă momentul. evreo-naţional.: în răs- volte în chip. foarle: avantajos. ... „-.
Acuma întreprinse Kohen Zedek o. luptă
coala Macabeilor, in '-schimb următorii Evreil ;cu.. instiluţia '-autonomă a :co-. contra lui. iba exilarehrul. Președintele
oratori, preşedintele -societătei sioniste nmunităților lor formaii oare-cuim un stat Cohen .Zedek ceru. ca „dreptul. de a numi
din Leopoldstadt, Deiner, și D-rul Herzl în: stat. Măcar că: era vecinie supusă ca- pe. judecători în ţara:-Chorogon,..precum
S'ai ocupat numai cu Sionismul.. priciilor. celor. puternici dintre Mahome= | şi. veniturile de. la aceste. comunități, să
D-rul Herzl zise: La un cuvint aş voi danr,::toluşi comunitatea evreească stră-
azi să mă oprese, la cuvintul, ce. lam lucea în depărtare în .aureola de:glorie că Uitba saii unul din. „predecesorii. el.
RY
înscris pe steagul filfiindîn toată lumea : a puterei şi mărirel. Evreii; priveau. în dăduse acest teritorii, şcoalei din Sura,
Sion. Unil din d-n! sunt azi pentru intiia persoana exilarehului redeşteptarea dina- fiind-cu “Ukba se. opuse cu mare îndărăt-.
oară într'o adunare, în care s'a inălțat stiel. lui. David, care chiar şi în captivi- nicie, acestei cereri impetuoasea şefulul
acest steag şi parola noastră. nu. vă va tate a primitde la providentă o misiune din Pumbadita,. ca şi cum ar. fi:zărit în
[i aşa de cunoscută, după cum a ajuns in folosul Evreilor. Cu: cit se. întindea aceasta cerere o flagrantă în călcare:in
pentru nor un cuvint 'obicinuit, zi şi mâl. mult domnia Mahomedanilor, cu a- dreplul :de a dispune, a _exilarehilor,.
RA
noapte. Nol vroim: să punen -capăt tit.se prelungea şi .slera de competență Ukba. ceru atunci ca lucrul să fie jude-
une! stări. de sclăvie şi de neindreplăţi- a exilarehului şi.a preşedinţilor celor cat de; Calit.. Cohen .Zedek avea însă pri-
re, Strigătul de deznădejde, ce ne lovește, două şcoli, la a căror holăriri se supu- eteni ;cu influentă mare. la curte. Inter-
trebue să ne găsească trejr. seră toți cu aceeași grabă şi ascultare venţia acestor bărbați în favoarea . lui,
în- Ce” drept, această sară trebuie să fle ca şi la hotăririle tanaimilor ŞI amorai- avu un Succes colosal. ..
pentru petrecere, dar eu cred, că nu”! milor. „Chorazan fu dat şcoalel din. Pumba-
Chiar şi Palestina se supunea în toate, dita în anul 917 şi Ukba fu :scos din
LIB
nedemn de iînhunirea noastră, dacă ne-
am interesa, ce scop au tendintele noa- autorităţilor babiloniene. Din toate păr- funcţia sa. şi expulsat. din Bagdad, unde
stre. Nol vroim să căpătăm un lăcaș, țile curgeau daruri, pentru ca dinastia rezida.
prin drept garantat, pentru saracii, ne- lui David să poată representa. cu dem- Ukba se duse. la Karnizin sau Ker-
norociții şi prigonilii, care aparțin acelul nitate împrăştiata naţiune, şi ca naltele manșah „pe cind Cohen. Zedek se declară
mal lirziii spi-: neam, - cărul nu-l ruşine şi nouă dea școli să poală. corespunde deplin intel pentru desființare a. demnitățel de exi-
apartinea, şi pentru toți .aceia, care vor lor, uşurate fiind de grija existenței. Tot: lareh. E
să imparlă cu el soarta lor. Cine. vrea evreil îşi puseră nădejdea în acea parte Pentru prigonitul Ukba. lua incă | o
să afle ma! mult in privinţa asta, o poate a coreligionarilor lor, carl se aşezaseră dată o.slabă rază de speranță. 'Tinărul
ITY
găsi in publicaţiile noastre. E în uzul unor la riurile. Babilonului, unde odinioară Calit veni din întîmplare în Karnizin, cu
atari întruniri, cu pricepere consolidate, marii . amoraimi .predicai cuvintul lui. această ocazie Ulkba reuşi printi”o fru-
ca totul să se.rezolve în limbajul. ma! D-zeit, cu atita puterede convingere şi moasă elegie în limba arabă, să ciş-
mare de simbole, şi un ast-fel de lim- atita duioşie a inimel. In ast-fel de. îm- tige din noii tavoarea tinărulu Calit,
bagiii lam auzi la „începutul serbărer. prejurănă frumoase apăreaii comunitățile După un exil de numai, un an Ukba fu
Ne-a fost dus inaintea ochilor în fața a- babiloniene, tuluror acelora care nu le. reintegrat în nalta sa functie, lă IS.
cestei vechi Menora: S'u aprins !0 lumi- cunoşteau din observatie proprie. In a- Dar norocul nu-l surise mult timp.
S
poezia nă, o lumină, care durează mail mult, propiere, pompa exterioară nu putea a- Deja după un an—probabil prin inter-
de cit o crezură poeții, care a lucit în coperi multă vreme ruptura dinăuntru. venția lui Kohen Zedek şi a partizanilor:
cursul une! nopti lungi, şi. pe.care noi Trebuia n mal să vie un bărbat care să ser—Ukba nu numa! că fu scos din fuine-
ER
voim S'0 reaprindem în forme cu totul aibă lăudabilul sau tristul curaj,—după ție dar fu expulsat din tot califatul .ră-
moderne din zilele noastre şi în fata lu- vederea unora şi a altora ca—să smulgă | ssăritean, după care lucru orl-ce speranță.
mel întregi. .Şi ce'i aceasta ? E lumina fără cruţare voalul de pe mult admira- de reabilitare părea nimicită. Nenoroci-
vecinică a lui Israel! tul tabloi, şi se putea constata îndată tul trebui să fugă în Africa şi găsi, în:
Această cuvintare scurtă .slirui un că în comunităţile evreilor din Babilonia anul 919 la Kairuan un asil prietenos.
entuziasm colosal, imnul Macabeilor, cin- domneşte o „încurcătură babiloniană». Comunitatea numeroasă din Kairuan
IV
tat de adunarea, stind” în picioare, tre- Si acest bărbat apâru în sfirșit: cam cu îl trata pe Ukba ca pe un legitim prin-
buia. a 2-a oară repetat. : Inchipuiti-vă 900 de. ani după moartea exilarchului cipe exilareh, ridică pentru - cl 'uni loc de
acest cintec coral executat de o adunare Chasdia sub a cărui conducere comuni- onoare în sinagogă și îl făceaii toate o-
de 3000 de oameni și veli putea înle- tatea evreilor din Babilonia capălă o magiile cuvenite * unul exilareh. Ukba
lege efectul lui. organizație mai solidă şi mal puternică. găsi aicl.o despăgubire deplină pentru
UN
nimene să'nu
Artistul teatrului curtei imperiale, Lo- Mar Hohen: Zedek I1, a lost de la 917? năcazurile pe care le îndurase în ţara
ewe, declamă apoi într'un mod strălucit pină la 936 şeful şcoalei din Pambadita. străluciților ser strămoşi. Deşi Mar Ko-
«Psalmul» de Leo Rafaeis. Spre onoarea Era un bărbat de o energie şi putere de hen Zedek nu lupta contra” persoaney
lut fie amintit, că Locwe, unul din cei acțiune, foarte mare. El “nu putea răbda lu! Ukba, ci voia să doboară însăși
mal mari artişti ai scenei germane, pro: o faptă numa! pe motivul că din cauza demnitatea de exilareh. nu reuşi să facă
fită cu bucurie de ocaziune—cea ce de originel el se bucură de sancţiunea o- o ast-fel de reformă radicală “în. organi-
altmintrelea nu se intimplă din partea piniel publice. “El intre cele dintă! nu saţia comunităților israelite din Babilon.
artiştilor evrei—spre a conlucra într'o putu rabda prerogalivele pe care şi le Poporul era doar obişnuit de a vedea
AL
not stăm în întrunire evreească şi chiar sionistă. însuşise şcoala din Sura asupra celei în exilareh întruparea scumpei amintiri
Printre cel care au maldat concursul din Pumbadata. a casel lui David şi cerea cu insistenţă
lor, menţionăm și pe cintăreața d-ra El nu avu în vedere persoana sa pro- reocuparea acestei funcțiuni.
Spitz. pr.e, căci Mar Kohen Zedek era un ca- Președintele de atunci a şcoaler! su-
Cu discursurile se sfirşi partea oficială raeter curat și liber de orl-ce egoism. rane, Jacob ben Natronai sati după alţii:
a serel, şi dansul începu, ţinind tineri- Dar el socolea ca o misiune sfintă a Amram ben Selamo care'l lăsase pină
TR
mea zburdalnică pină dimineață. vieței lui, ca să darme un sistem dău- acum acum pe Cohen Zedek să lucreze
Succesul serbărel Macabeilor e colosal, nător, după care merilul și valoarea u- în voie, la opera sa de desorganizare se
intru cit privește propaganda sionistă, nel şcoli nu e judecat după ceia ce con- hotări acum, încurajat de opinia publică,
dar.era remareabil și din.alt punct de tine, ci după Zocalitatea în care întim- ca să lucr eze independent Fiind-tă poporul
vedere. Invitarea la serbare a silit pe plălor se află. și influentul Netiva—înainte parlizanul
multi de. a'şI mărturisi coloarea polilică. jul :Cohen Zedek—voial să pue în func-
EN
De stătea în fruntea şcolel Surane, un
Dacă cine-va e. membru în comitetul tinăr cu aspiraţiuni mari, totuşi avea lia de exilareh pe David ben Sakai o
cultului, acest lucru e tocmai, neplăcut. cel dintăr preferinta în Loate ocasiunile, rudăa exilarehului detronat, s'a dus
Dar comitetul cultului nu se -lasă a fi purta oficial un titlu ma! mare, şedea lot colegiul suran în anul 921, la cel
surprins, e destul de deştept, pentru a'si la dreapta exilarehului, şi în cazul uneY designat; în localitatea Kasre, pentru
nu se poate croi o cşire. Această cale de eşire con- vacanțe indeplinea și marea demnitate a-I face ovaţiunile obicinuite. Cohen Ze-
sta în acea, că a trimis comitetului o dek î1 refuză 'noulur exilareh, recunoaş-
a aceste! functiuni. Afară de asta școala
/C
mică sumă de bani, dar nu s'a lăsat a terea sa. David ben Salici nu se intimidă
surană primea două treimi din anumite
fi reprezentată de cine-va. Gurile rele venituri, pe cînd cea: din Pumbadita tre- de asla,
pretind a ști,că în curind comunitatea. buia să se mulțumeasca cu 0 treime, cu
vieneză se va aflilia sionismului—căcl
toate că cea din urmă întrecea de multe
banul e centrul de gravilale al politici el. orl activitatea celeilante, pe terenul lal-
Viena, 7 Decembre 1599, Sehalit. mudislic, și aceasta era chiar de tapt Ahagşverus
pe vremea lui Mar Kohen Zedek. Exi-
SI
larchul, care avea puterea în mină, pe
vremea oposilici lul lhohen Zedek, se l
prin acea
GALERIA NAŢIONALĂ
SR OO
numea U/ba. Acesta era un bărbat cult, Deparle "n zări, departe, în nosfărşite sări,
i-
Exilarchi şi Gheoni care cunoștea cultura arabă, şi care-și De treci şi munți și codri, nefărmurite
o:
propusese să nu îngăduie nici o sthim- | mări
bare a organizaliei comunitălilor evre- Prăpăstii "'ugy oziloare prin
dacă noapte
Schalit. treci
Hăzar Xohen zedel XI *) ești din Babilon. Din această cauză ei Şi m noaple nu cazi pradă îngustelor po-
nu putea aproba ca în relația dintre cei leci
Cum am arătal s'a stabilitîn cele din- doi președinti aj școlilor nalle, să se Ajungi la o celate, cu templul [intirim
tii, decenii ale veacului al VIII, o rela- facă vre-o alterare. Dar Kohen Zedek Ruină, ce odată a fost „Ierusalim“.
ție puctnică între Exilareh și șefi ŞeOA- arătă că membri colegiului şi şcolarii Il
elor din Pumbadita și Sura, stare de din Pumbadita erai mal numeroși decit
lucruri care dură o bună bucată de acel al colegiului suran și ceru penru Moşneagq cu barbă albă,
cu ochii stinşi de
vreme. dor
şcoala ce conducea, cel putin jumătatea
Comunitățile evreeşșii în Babilon, în veniturilor. De aici se iscară certuri vi-
Sărmanul Ahaşuverus etern rălticitor
Urmează calea lungă co duce la Sion
urma înlelegerer representanților politici olente intre ambele scoli pină se ames- Şi caulă cu lacrăâmi pe veci perdulul bon.
tecară oameni cu trecere şi cu principii De veacuri rălăceşie, de doruri chintuit
Socral,—dar lu- 1) lohen Zedek ar apărea la observaţiunea alese, și aduseră lucrurile la o împăcă- Şi înima-i tresare privind spre „răsări“,
superficială ca o figură foarte putin simpatică, ciune, după care se recunoaște o pari:
fiind că-şi propusă să distrugă organizaţia auto- III
nomă a comunităților babiloniene. O Judecată tate complectă între cele două şcoli, în-
Sint veacuri de cînd tot îndură
nepărtinitoare însă, e mal pulin defavorabilă trucit privește participarea la diferite Olracă, durere şi ură.
luf. EL prin lupta co duse contra exilarehatulur donatiuni și alte venituri. Asta îu “însă
devenil iar trufaş, a avut o influență durabilă De veacuri își caută fara
prima treaplă pentru victoria energiculul De veacuri îl mistue para
usupra desvoltârer comunităților evreești din
Babilon,şi merită pentru asta o apreciare mal bărbat, care nu se odihni pină cind Sura Nebunului dor—însă nule
S. Schulmann peimnă, perdu toate prlvilegiile de care se bu- Liicaşul dorit se ascunde ?

ame ee 7 Ta ee
„Pustiul în zare se 'mlinde.
Cu ochiul cît 'poate cuprinde.
„Dă-niă:-ulaai, o: Doamne, dă-mă vlagă“
” Bătr în plin gind. se.tot roagă, îi...
»Ehovah, ccărarea-mi lumină ; i i
"Sajainig. la cetatea, divină i ÎN dp
"Să pling pe: măr ceața, ruină. A ”
Să
“Dar unde-e mândra” cunună
„Slăvita, ceiale str ăbună i de bună” orice" ideie, 'ori-ce,
Sa
AN, iată, “ustiul dispare FR
“Lori pe: săptămînă.
d E “Aceaşta * e şi dorinţă. ndustră şi” 'spe- teresează pe toată. lumea—ie O chestie.|! Aşa că predicatori. profitind de 'necul-
Şi dimuul e, neted, : :UŞOr,,
Ce vsde. colo * n “depăr tare ?
Ahaşvei us stă ginditor -
Deodată ca fuge; în esare..
„Ce ziduri se: malţă în ruină 2
„Şi tarmuri: de temple,: Laveh:!
„Midi milă, aibi milă de..mine
“De ce. eşti: depar te—de ce:
„Mă laşi să, sfîrşesc în suspine? 2
EI 'simte că vlaga-i' se stinje
Şi slab se opreşte în dum.
Cu jale. por neşie u plinge:
,0.! Sion cenuşă-i acum“
Si zarea e. roşă de:singe.
V de «Anglo Jewisch .Associutionc şi de
„Eruisăliin, tu eşti mort | Ni
"Şi rupt îți îe Animosul port
„Li-e “smailsă fala din bătrâni
"De cruzi, neprihăniți păgâni
"Er usalime eşti căzut
„Po veci pier dat, pe veci pier "dat
“ Lăcaşul tăi, măreț şi. “sfânt
”Acu-i-i ruină şi „mor mâut, |.
"Ehoval, unic Dumnezeii,
” Priveşte ce îe templul tăi,
"Si ce-i poporu blestemat
„Ehoval, ne- ai uitat, vital !,
„O clipă numai să mă: laşi aa
"Să. văd 'străbunul tăi lăcaş
"Să mor: pe :zidurile reci .
” Erusalime stâns 'pe veci. .
* Să-mi, fie templul țintirim,
Ele n, etern. fr usii |.
Bt dul cade. “m tnt
Zdrobit de grele chinuri
„Ehovah,:în suspinuri ::!
"Pe bine seri te-cânt ! :
Se mbunecă m apus.
Si: viața "meet se stânge.
Bătrân. plânge, plânge
Cu ochii Hintă +u sus.—
pe
Plehiscitul „Rishritului“
„ Sutnt. aproape şase Taină de când a a-
părut «Răsăritul» -pe arena: publicităţii.
Cetitorii ati. apreciat. de sigur. silința
ce ue-am dat, noi toți acel :strînşi :;în.
Jurul acestui organ. de propagandă. şi
cultură: sionistă, pentru a . corespunde
tuturor cerinţelor. Credem, aceasta, ju-
decînd după succesul: mereu cr escind: ce
a. obținut: ,,Răsăritul“, ae
PLOILE LO
luara ema i li e all ul i| seu
“IV
“iar tivigg Wesseli. Ateasf mă.
- Contemporan şi. amic cu Mendelsohn,
de o mare: însămnătate: pentru: propăşi-
rea culturei. evreești,. instrucţiunei line-
rimel -şi pentru. perfecționare ea . limbei e-
braice a lost- Harhuig : Wessely.-: “Desce-
dent al-unei familii, evreieşti poloneze,
refugiată la. Amsterdara.. în 1045 şi al
cărei urmaş, bunicul lui Hartwig, se stră-
IA
mutase mai tirziii la Hamburg, “unde fu
însărcinat cu afaceri de guvernămînt din
partea Dunemareei şi a Rusiei, ;Wesseli
se născu în acest din urmă oraş la. 1195
EI primi o educaţie aleasă şi o instruc-
ție întinsă, mal..ales pe tărămul culturei
U
evreești. Setea lui de știință îl făcu să
caute şi să găsească și alte isvoare de
luminare a minţel.. Pus .în capul unei
BC
mari case din Amsterdam, în curind el
ajunse la mare vază şi-şi întrebuința. tim-
pul liber pentru cultivarea spiritului CO-
religionarilor sei, cufundate încă în. în-
tuneric. Incă -de tânăr el traduse din fran-
tuzeşte într'o limbă ebraică aleasă, seri-
“erea apocrifă ; Infelepciunea lui.: Solomon
(Chochma Şelomo): „Personalitatea :sa în-
trunea. în- Sirie distincţiunea:sefardică îm-
preună. cn cultura polonă. Iubirea. şi. en-
tusiasmul lui pentru limba ebraică pro-
duse odată cu întinerirea
fecţionarea limbel. Studiul aprofundat al
RASĂRITUL
a i Bi NE - e e eee m em - aa.
Dorim însă să avem în. al dp a-.
ceustă :si iguranță şi, viulțănnire idorim |:
| Săntărataa, ziarelor evmeasti |
încerce căi noi, nebătătorite, să, creeze,
nereii, să 'creeze pentru alţii, să inceapă,
'să, avem şi “pe altă cale aproburâa 'ceti: |: [din nou ''muilica:: nesfirşită''a- lui Sisyph.:
torilov noştri în, “aceaslă' privință: şi €d, : : Die” Welt 50
în: articol de-: fond Si 'după'ce arată 'tot tabloul trist al E-
ame,
(vorbeşte de proiectul liniei ferate Bagdad: 'vreului, îl indeamnă spre. «calea. imintu-
Din aaulie. părh cum priinăt dese: în care, să lege marea mediterană .cu Gol-|: iriiz—ispre Sion ! a
vită de a mă vi publicitatea: ziarului, ful Persic. şi.:zice că numai Evreii îs a-|:
|
pe.
: Viitorul 5—6 , susține că “poporul
făcânâui- -l să: apară, cel puţin! de” două ceia cari pot fi. mijlocitoriă între aceste. |: primeşte
RY
|continente. Atita.. că. chestia evreească, in- „propunere, fiind-că îi. lipseşte cultura.
i
universală. Acolo unde. s'aii petrecut ne-
ră că e şi a tuturor cetitor-ilor noştri. tura clasefi. de „jos, îndrăsnea a. spune.
"Rămâne “uiti dă să avem: “din partea, ruşinările .din Polna şi din Rennes -zice. «că ori Zion, Ori: Turcia. ori America,e.
majorității abonaților” încura giarea ne-, autorul—nu mai poate; căuta; cetăţenia .E- tot una, Poporul, prin sionism, inţălegea
'cesară, făggăduială că se vor alia cu vreul, ci trebuie. să-şi caute un loc în 'uşurarea materială a stării lor, iar nu
RA
care să „poată spune: «Să naut mă dărâmă
'sacrifi,iciile neapărat “trebuinciouse; din
coliba, pe care nu bu mi-aă zădit-o: țălaul de a-şi ajunge |. iaealul naţional,
partea d-lor, față ci saciifiiciile noastr e- Pentru 'o dezvolta în popor această i-
Alirnă dar patinat 'de aceasta : 'ade. Destereichische 29 ochenserift; deie, autorul articolului propune forma-
rarea în scris din partea majori ităţăt; C- 50 aduce mulţumirile cele mai profunde rea. de. biblioteci, unde să se ţie: confe-
bonaţilor din toate oraşele unde a păl Impăratului, Frantz Iosef, care — după rinți ŞI mai ales! desbaleri.
truns şi e celit ziarul iostru. Di! aces- cum se ştie — a spus intr'o convorbire
caz „Răsăritul“ bisăplămânal va fi: ai Der ahre ELajoetz 405 în arti-.
LIB
E cu rabinul! Kisch : « Brutalitățile din Bo-
fapt îndeplinit, spre: binele mişca i sio- emia mă revoltă». Şi zice că vorbele colul „Ce ne. lipseşte“ zice ;că nu. aş-
'teptăm. ca bogaţii să ni: ajute şi să ni
oniste.. | prea bunului şi prea dreptului Împărat
” Aştept, răspunșul cibonaţilor — la sint o garanţie pentru Evreii de a spera... deie cela ce ne lipseşte—o țară..lei nu
plebiscitul . mosu, vor să: deie şi nu.,vor să se amestece;
| Dia „RASARITUL. Die jiidisehe Presse, 50 vorbeşte numai cind vol vedea, mai. tirziiă, că se
realizează sionismul atunci vor veni. ŞI
Pe De
proletariatul din Austria, zicind .că dacă „Aşa dar să; lucreze poporul ŞI$ să nu.
a «A. [. A.» vra să -ajute :pe Evreii din ssepraţ
ITY
- Unui Renezat Austria, din Galiţia, :să. facă aceasta, nu
pria apărarea religiei, ci prin ajutorarea —o—
Greşeli de Limbă tipărite proietariatului austriac.
"Se corectează. cu cerneală; . |
__ Un notă sistem e azi la modă ; .
AMgemeine zeitung des Juden- “Presa ŞI Judaismul
tlaums 50 vorbeşte despre viacul al
„Cu apă ună: şi le spală. | XIX-a în ceia 'ce priveşte pe Evrei. II
Vocea Tutovei, 40 “arata că jido-
! Giordano. imparte in mai multe părţi şi arată în vii ait diferite mijloace de-a împedeca
RS
o RR
scurt emancipările făcute în Franța, Ger- pe cine-va a fi antisemit, îi dau afurise-
a TD sasi pa
mania, Austria. o nie şi nimeni numai cumpără la dinsu,
e NE Maia e
Citim: ie ie Wahrheit ! s, aminteşte o vor- așa că bietu ie: nevoit să li deie un în-
scris. că 'nu numai că nu-l perseculă dar
+ Dr. HI. Gliichsmann, acel: care pin” bă de a lui «Jelinek» şi. se. adresează
acum vio 3 luni a fost doetorul <Podu- aAsociaţiunii generale a Evreilor Aus- îi iubeşte chiar; pentra alţii au alte mij-
NC Roşu»-lui, a tost primit zilele irecule în triaci» zicindu-le că pe lingă scopul iei loace: scot din slujbe, ucid onoralmente
E
sînul: creştinismului. .. de-a lupta în contra antisemitismului, „şi in fine chiar omoară“
1 iea mai are un scop înalt de-a răspindi „Generatia viitoare va â allfel ' faţă cu
+ Se zice:'că studeniul socialist, E: „banda aceasta de: tălhari“.
între Evrei: ' «Studiul thorei, serviciul
IV
vreul... Iosef Uscatu a trecut la creştinism
săplămina. aceasta. - - divin şi binefacerea» cu o jumătate de Ecoul Moldovei, 30 arată că una
Nu se ştie încă sigur căci 'se zice că şekel de cap zice dr. lgn. Links se poate din cauzele că. stalul a fost -nevoit să
pe creştinul Iosef Uscatu se: păzeşte de a face ca D-zeul lui Israel să fie pretu- puie faza de 5 la sută, sint evreil. „0O-
:
divulga secretul. : tindenea slăvit: raşele pline de străini și ma! ales de e-:
UN
Der Israclit 98 (Mainz) vorbeşte vrei, formează o întreagă populație, care:
“ Do. Evrei, studenţi, în medicină, din in general vorbind, nu produce nimic,
Tăşi vor trece. la creştinism, în cursul lu- în articolul de fond de decedatul Isaac
Llisch al treilea fiii al marelui Samson dar. consumă şi adună: in bani, toată
nek Decembrie.
Raphael Hirsch. munca țărănime, pe care, ÎI trimete peste
TĂ trecut la creştinism. marele filo- frontieră“,
log Lazăr Şăineanu, avind de naş pe Egalitatea, 47 în articolul de fond
„Vecinic munca lui Sisyph ?* arată că _Desrobirea, 27 prin pana d-lui
un delegat al :.d:lui. ministru Take: lo: Lascar Tărăbuţă şi arată că toţi acel
nescu.. Ceremonia s'a făcut. la Sinaia, | Evreul a avut întotdeauna această soartă:
«cari. au uitat că trăiesc pe pămîntul plă-
AL
a fi salahor şi totuşi pizmuit de toţi de
i - . 1 , 4
plins ie starea Evreului nu numai a măditcu singele străbunilor lor și pri-
celui sărac ci şi a bogatului, ba mai
mese cu ușurință injositorul jug al ro-
> p fa . i. .. a. a
hier» vor -fi răspunzători. inaintea gene-
mult chiar a bogatului; căci lovitura ie |
usi Baze, Săineanu cu atit ma! mare, cu cit nu te aştepţi nerațiilor viitoare.
la iea, cu cit: îți pare că eşti fericit. E- Anunţătorul, 129 în articolul de
TR
„ De- -acan vei dice casă bună vreul din totdeauna munceşte ŞI totul iJe fond ,„Dăie... ?n: lături jidove“ vorbeşte
“Chiar. şi cu doctorul Ureche numai pentru alţii, .căcă alţii vin 'să-i iee jidanului, zicind să fugă din fața lui (un
Poţi Face Ori 'cîte Şăiniznie. ceea ce a pregătit Şi să-l alunge. <Şi Romin) să-l lese în pace să se ducă, că
Şi să le culci pe '0 ur eche ast-fe! Evreul, după ce a muncit veacuri de nu oiii şti ce se întîmplă! „În şcoala
Tuda. _ sai decenii spre a-şi crea o, situaţie tre- nu anal încăpem--zice un Român -—căcă
buie să-şi înceapă din. noii munca; să şi în această institutiune v'aţi : năpustit
EN
N limbel şi grija ce punea: în -alegerea ex- imej, pe atita a. ingrozi! și a aţitat îm- unise înt”un mănunchii pe toti. adepții
presiunel îl conduse la cercetare a amă- potrivirea rabinilor. Jul Mendelssohn şi le propusese ca scop
nuntită a cuvintelor cu insămnare înru- Acuma. intervine Wessely cu autori- al activităţii: veinoirea limbel și a po-
dită, de unde rezultă o operă însămnată tatea sa și publică epistolele .cătră co- esiei evreeşti.. Mendelssohn făcuse şi pla-
/C
sub titlul de Libanon, un studiii grama- munitățile evreeșii din Austria, în care nul, de-a influenta asupra cultivării gus-
tico-filosofic al rădăcinilor evreeşti, din le 'ndeamnă. să profite. de dispoziţiunile tului evreesc, întrunind în jurul unef pu:
care. prima. parte Gan naul (grădina de- binevoitoare ale | edictului şi să . inlocu- plicațiuni pe toţi amicii sel. Insă revista
licioasă) cuprinde o sinonimică ebraică. iască vechiul. învătămint ridicol şi vătă- Kohelei mMUSsar (predicatorul moral), în-
mător cu o metodă mal: rațională, mal ființată de el, nu ajunse decit la 2 nu-
“După o scurtă şedere la .hopenhaga,
modernă. În prima epistolă, intitulată mere.
Wessely fu nevoit din cauza . afacerilor
să. se strămute in 1774 la Berlin, unde «Divre şalom ve'emet» (cuvinte de pace Pocmat la 1183 şcoala lar formă. din
SI
spiritul său se desfăşură alăturea de al şi. adevăr) el se adresează şi rabinilor, inițiativa şi sub “direcția lui Wessely
apărători al. instituţiunilor vechi, sfâtu- «Societatea ponlru propăşirea limbei e-
lui Mendelsohn, cu care legă o prietenie
strinsă. - Aici publică o alta parte din indu-1 să nu se opună reformei în şcoală braice» al cărei organ de publicitate se
şi arătindu-le importanţa din punctul de numi Iameasef (culeg ătorul).
Libanon, studiul şi interpretarea serierel
vedere chiar talmudic, a culturei geneiale.
etice ebraice «Pirke Avol» (Receptele pă- Această publicaţiuue, una din cele mal
Epistola a fost bine primită de unele co- însemnate apariţiuni pe terenul literatu-
rinţilor). Starea materială a lui Wessely
înrăutăţindu- -se, prietenii îi propuseră să munități din orașele italiene de sub dom- ril evreeşti, apăru la Konigsberg, unde
ună o serie de prelegeri, în care, într”'o nia austriacă, precum Triestul, care ceru ) pleiadă de tineri primiai din gura lui
o elocinţă răpitoare el desfăşură marea lraducliunea Pentateucului pentr ua oîn- Kant revelatiunea unei noul filosofii. Ini-
troduce în şcoli; a provocat însă o re-
bogăţie a spiritului său. El dete un pu- țiatorii fură “1sak Euchel, care .lraduse
ternic sprijin unul alt bărbat însămnat zistenţă furioasă din partea unor rabini curtea de rugăciuni şi scrise o biografie
la din Polonia şi Austria. Urmară încă alte a lul Mendelssohn, și Mendel Br esselcuu;
David Friedlănder,. ca să înfiinţeze
1718 în Berlin prima şcoală liberă evre- 3 epistole de polemică în contra rabini- ajutaţi de doui tineri entusiaști din bo-
lor refractari. Resultatul a fost un suc- gata familie Friedlânder. Din toate ţă-
ească, în care tinerii căpătau instrucţia
elementară după cerinţele timpului. Tot ces desăvărşit pentru Wessely. rile Europei veniră adesiuni şi contribu-
La o .virstă înaintată Wessely puse
pe acest timp - Wessely a colaborat la țiuni la această însemnată operă. |
bazele poiesiei ebraice moderne, șcriind Ideia comună, care-i legă, a fost lupta -
Pentateuchul Jul Mendelssohn scriind biur-
ul pentru prima şi a IIl-a carte. o. superbă ' „Mosaidă“, poem epic de o în contra: prejudecăţilor şşi luminarea spi-
splendoare desâvirşită; una din cele mal ritelor. Spre acest scop 'aleseră limba €-
In curind Wessely avu-prilejul să des-
frumoase producțiuni ale literaturey e- braică, pentru ainfluenţa asupra totalită-
volte o mare activitate şi în cercuri în-
pentru instruirea şi, educarea braice atit prin măreţia formei cit şi tii coreligionarilor. Apucară însă pe un
depărtate prin adîncimea cugetării Şi care cil drept drum greşit luptind cu armele celei mai
tinerimil' evreești.
“Impăratul Iosef II publică ediclul de cuvint merită să fie numită: Şire Tiefe- muşcătoare satire în contra tuturor tra- :
ret (poemă de strălucire). diţiunilor vechi, aşa încit, în curind <Me-
toleranţă. amintit la inceputul acestui stu- asef> rămase fară influenţă asupra celor
di. Pe cit'de bucuros a fost primită a-
*
neamului, pei-
Dar de mai înainte încă Wessely re- rămaşi credincioşi tradiţiunel.
ceastă măsură din, partea cultă a Eyre-
/ pr
7
 i
pf

ca. lăcustele şi daţi ZO: zor. s '0 acaparali“, întrebătă asupra: profesiunii săle, anvăs- Istael pe. cate--0a1 cite. neiiițeleaeii şi 5: Deecințiie,. NN
Slirgește zicînd! că nu yra să-l ierte pe puns că-i antisemită. .- 'obstacole s'au “legat de; numele url
- ?

jidov, calre—zice autorul-il linguşeşte ii » Aceasia a. produs | mare, „ilaritate: i Nude" mult! d Xenopol, rectorul: uni-
va reclâma “neamul, „ca pe. %0. „nobilă
cerind iertare. versităţii de 'Iaşi,—d-sa" iinsuși un: pro-
sală... , Di. "
pi .? ea . [âgura în” istoria sa. duct al apel dă” cristelniță a: cetit înti”o
„Jidove dăte în: Jăturr că: te. „amestec |: „Spinoza, după o viaţă plină de obsta-|;şedinţă literară “publică, în Aula univer-
cu lutul“, “Bpoca X260, atăliid. că Evrcil e
Cori
tinuă a emigra: din Dorohoiă; Fălticenr, icole, şi războiri, muri aproape obscut şi sității, un câpitol diutr'o'broşură scrisă
Bolta Rece, 2 publică in loc de: Bei Botoşani, în America, zice mal departe: recunoscut, in tot cazul neapreciat aşa contra d-lul. Şăineanu;.
Brosura, de alt-

RY
aiticol o: ilustrație în „două scene, Cea „Din: "Buzău, Brăila şi Constanţa se sem- cum se cădea ''profundului ginditor. A felii, lusese pusă de; un ministru tr ecut.
dintăiu ne reprezintă, 0. tabără de. ma: nalează că nu toți evrcil' din Moldovă: trebuit aproape. un secol pînă. Cind, Să! între cărțile oficiale: de premil...
halagil în frunte cu un uriaș purtind pă-. emigrează în America, ci. sub. masca '6- reinvie; apoteozat. de: mari cugelători ca Am fi curioşi să 'ştiin dacă” d;: 'Xeno-
lărie” «sistem: Tărăbută», toți inarmati cu migrării, vin de s6 aşază in orasele din Lessing, Goethe și Novalis—și, apol, să
pol făcea acelaşi“ lucru după, converli-
bite electorale; a doua. tabără în “faţa Muntenia - şi din Dobrogea, avind tendiță intre din domeniul. uilărel în acel al. cri- [rea filologului. Ocazia! nu i-ai lipsi, de
celci dintăiu e alcăluită din. &vre), în- de- -a, se înlinde spre Oltenia: - -ii-- ticel,. exagerată cînd în contră, cind in | oare-ce zilele acește chiar, a apărut la
gheboșati de frică. Un evrei, mal. scurt favoarea jur, Spinoza _era pentiu M ale:

RA
Constituţionalul vorbind de bote- branche un «mizerabile >: peatru, Sehlei- Craiova—oraşul activităţi d- lu Saineanu
în talie decit &hioaga uriaşului din frun- — 0 nouă lucrare, a aceluiași prolivnie
tea mabhalagiilor se apr opie” de «seful» zul D-lui. Lazăr Săineanu, zice: «Nu ni ermacher—un «sfinl> ! al fratilor Şăineanu, ambil conver Uită:
amenințător” fălfiind în âier o.;.. pungu- se șpune însă, dacă Și soţia "noului: creş- Nu e. locul aci de a discuta ori a seri cula Nu, d. Xenopol nu vamaT face aceasta,
liţă. Vedem-—-în a două scenă a ilustra- lin, luminat în Sfintul” botez, a “tre. sisteimul lui. Spinoza, —al acelui nOYr eiaş de oare-ce penlru 'd:sa calitățile evreilor
ție pe gigantele Dezrobirel închinat pînă cut şi insa lu biserica ortodoxă! a ră- Dicisnie, şi impertinent“ — -după cum îl sunt &efeete cită vrenie el țin la credinta.
la pămînt, căzut sub povoara... pungel săritului. Chestiunea” aceasta are :0 oare zugrăvește Voltaire—care se măsură cu lor; din potrivă—iîn caz de. tenegare, de-

LIB
micului evrei. lar «manitestanlil> toti: care importanţă, dată fiind împrejurarea Dumuezei. Dar. e „poate . momentul, să fectele devin însuşiri bune...
filliie pălăriite în: vînt. cerind partea lor că Solia D- lui Şăineanu este de religiune reinviem imaginea evreului Spinoza care Să nu se creadă că. exagerănm, Reelo-
de triumf și de cîştig. -- mozaică». fu pentru, toate veacurile un. exemplu rul uviversităţir-a afirmat
„D-nu 'Saineanu Jepădindu-se :de -sa- splendid de 'om nodest; cumpătat.: Şi recenta acest lueru:în
lată și legenda cu- care. ziarul ÎȘI în- d-sale conferință publică, memo-
soleşle 'Suggestiva ilustrație: lana, se naște intrebarea cum rămîne răbdător; care nu cunoştea - ia viată nici
rabilă în feliul ej. -
— Ce, Doi sintem alegsător, de: Yi cu cu. logsatura contractată.. prin cununia fă- patimă, nicl viţii, nici ambiţii, ci se mul- D. Lazăr Şăineanu devine—o, minune
ciumag la noi? Iu vil la tini cu pung ă, cultă după ritul mozaic. ; ămea une-ori cu pinea gooală, în timp a apel vindecătoară,
—un savant ŞI 6x-
O vre? “Una din două:. Sau jegătura, . prin ce-i se oleriau ranguri, averi şi demnităi: celent filolog, candidatul. vrednic peniru
faptul botezului ie ruptă, sati legătura e

ITY
— Ovreiii să [iu dacă n'o vrei. Era un suflet nobil; blajină, dulee fire. cea dintăiu catedră vacanlă la univer-
lar pe pămintul țărir noastre se în- bună și. în cazul acesta botezule unul“. In Limp ce pentru pine el pojoia lunete,
sitate. -
cinse hora unirel. Studia Dummnezeirea.....: EI
Fribuna Poporului siib titlul de <Şăinizmele»., nu. mar există, — decit
„Arad-comilit ovreesc“ scrie că lucru Da, filosolul, pe 'care ast: felii ni-l ide- doară cu un alt înţeles în limba romină.
Koniinia Jună, 2 vorbind de _re-
curios din 270 de juraţi, aleși pentru tei- alizează poistul Sully 'Prudhomine şi care Filologia se: bolează: şi ea din 'limp:
censâmintul populaţiei, zice între altele:
bunalul din. Arad, peste. 100, va să zică astă-zi incă e idolul: unor'cugetători gc- în timp și atunci” senzul. termenilor se
„Venind la: stările de la: nof cum putem
mad null ca a reia parte sunt... ovrel! neroşi ca :Anatole France, — datoria rasel modifică, fireşte...”
avea nol vre-odală pretentia de a resolva

S
Intwun comitet:in care sint : .200.000 sale însuşirile aceste de resemnare şi de
chestiunea - evreiască,i. sau de. a - aduce "6 Decemv rie.
de Romini şi 15.000 de ovrei, sint ju- blindețe, şi de-aceea ni se pare . drept
vre-o imbunălățire stăril: lăranului al-lel
rai: 100 Ovrel şi 10, (zece) Romini! O: să invocăm astă-zi în zile de dezertă- Cronicar conştiiriciost, — înregistrăm
dceit in mod'empirie, cind nu -cunoaş- vreil aceştia! vor [i însă chemaţi să ju-

ER
crune, de nerăbdare şi uşurinţă: pe acest toate evenimentele. Şi INal. mari. şi mal
tem datele statistice privitoare la lie-e care dece pricini dintre, Rominr şi contra Ro-
„justus et benax, proposili. Vir,, [| mici, mal de-aproape. orl mal: departe: în
chestiune în parte?“ minilor.: | legătură cu Nol. Cuvintul: legătură :în-
e 4 Decembrie,
Homninia Ziună. £ într” un_spiritual Cine se îndoiește că: vom “avea tot samuă uneori despărlire, bine : inţeles.
articol al D-rului Urechiă, celim între verdicte nu se poate mar'drepte! .- Am recotil rindurile. de mal sus şi Căci, să nu uităm, trăim 'în: epoca. de
altele: «Să [il moderat, cind pohoiul ji- IO
mi-am zis .că ar trebui poale» să se :în- criză morală!, cînd “elementele! se des-
ITI
I Sosea

dovesc în cap cu Slein- enil, Honigman- cerce ;0 „popularizaree a..hiografier lui Spi- part, se clasifică, pînă cind, mal tirziu,
i.
IV
“a

eştii și alți Faguri—de: viespe— ne ame- “Botezatului Uscatu - noza, evreul de care vorbeşte. cu -,atila om avea situaţia lumurită spre binele
nintă 'exislența” națională 2», evlavie Carlyle in. cartea. sa "Broit—pen- nostru.
ru a umili. moderna. ambiţiune,. „MiELo- De-aceea alături de. întâmplările aamin-
A dev dvul za, "vorbind de. a suta: a- Ţi se cer putine jertfe... bul conruptiei sociale in rindutile. „nouei tite și comentate mar: sus, 'înregistrăm
niversarea lur. Heine, zice între altele: Mai de.ce să le refuzi: |
UN

generaţii“ a lui Israel. o căsătorie celebrată zilele aceste în Di-

„Aşa ca azi, şi evrei'aea bigolă cit. și
creştinit, îl vepudiază,, reluză “de-a. glori-
fica pe unul din cele mai mari genii pe
cari omenirea le-a produs vreo: dată!
Adevărul, 872-4 povesteşte că la U-
versilatea din Iași, unde altă dată iera
cea mal mare frătie între studenți, ati
„Tot Wseadru-ţi zic pe nume, Aşa mi-am Zis, cetind . astă: 7%, relatat serica,: Saint Pierre Cliaillot, pe Champs-
Îți cer numai să te... ză. într'0 notă prizărilă a unul ziar local, Elises, la Paris. Mirele marehizul : La.
Iuda. botez ul lui Lazăr Șăineanul. Ferie de Nun; mireasa: Elly Porges..
“Ori cît e de-crud':de a se: insista asu-
SII O TIS Două nume suggeslive. De Nun repre-
pra unui alare fapt, e cu: neputinţă de zintă în Franţa întruparea catolicismu-
Să ppt mnâzaa,
de trecut cu 'vederea.: Mar :.mult ca -ori- lui militant; în - Parlament contele. de
care altul numele lui Şăineanu' s'a :legat Nun e avangarda clericalismului reacți-
AL

inceput ase petrece lucruri prafanaloare de un şir nesfirșit de prigoniri sociale, onar. Numele: de Porges 'ne: amintește
pentru un ast-fel de. local. : Studentul EH; — TIPI PSN îndreptate escluziv în contra calităţilor lui familia” evrec, de curând” semi-catolicizată,
a lovit pe G. şi-pe U, :strigindu-i aces- de literat evreu, în conlra meritelor şi nă- care a jucat de curind oare-care rol in
3 Decembrie. zuinlelor. lur. EI -a servit adeseori drept afacerea complotului-monarchist:din Fran-
lui din urmă: «Piet dinaintea meu, ji:
cane, că fac inoate de om». Tot acelasi O conte; inţă despre Spinoza! Eveni- cal de bătaie, drept platformă pentr u a- ţa. «Ewvreica>. Porges a dat: 100,000. de
domn. student. a spus că «că la "nevoie mentul. avu loc intro societale istorică tacuri violente şi în potriva lui s/aii ri- franc! ducelui d” Orleans, duşman: inver-
TR

pot da la, ceafă ŞI, stadenielor. evree din Viena' şi se pare că a atras dica învinuiri! de "tot feliul, incepind șunatiial evreilor:
multă “lume. Atita de râr: vedem în pre- chiar cu... omoruil ritual, “Haăriuit ast- .Presle tot dară" ambiţie Și vanilatea
Umiwveraral, 8:35 into lclegramă des- sa modernă aminlindu-se numele mare- feliu—Șăineanu ÎȘI alege 'el singur osînda: prin''cer. mai: vrednici I „reprezentanti: af
pre „Procesul: complotului moniarehist“, lui cugetălor,'că ni: se pare întradevăr se cafundă în apă de] bolez, cinvinigind> vițiilov» acestora: părăsesc. pe: Israel. Nică
Doamna -Gyp,: cunoscuta publicistă, care fericită: o atare ocaziune. Baruh Spinoza ast-feliu fară luptă reaua voință și ca- odată nu respiră mar liber şi mal: uşor
a venit foarte elegant imbrăcală, fiind este doară uiul din acei fil al rasel lul lomnia,... -După -apă— buretele !'. trunchiul, decit după ce si-a: seriturat
EN

Dintre membril acestei: scol, multă imitind:de multe ori peautoril acestora, de a apropia'cil mai mult Iudaismul de lin. Marcus Herz, medic, amic şi cola-
uit fost aclivI pe- terenul exegeser Şi a Ast-lel se produseră maY'mulle drame idealul umanilăţii, pe atunci predomi- borator al lui Mendelssohn, apreciat foarle
gramalicel, prelucrind și comenlind cărlile istorice cu subiecle, din - vechia istorie nător,- şi de: a 'şterge din cultul evreesc mult de Kant, cu care a stat în cores-
biblice, scriind gramatici și chronolo; zic ebraică: drame alegorice; tragcdil după lol ce nu se: potrivi ia'cu „religiunea ra- pondenlă. |
/C

pentru trebuințele instructiunel.: modelul /sfere? lut “Racine. Toate . lor- piunei“.: Această tendinlă: se mahitestă
Cităm între alţir pe Isak Salnov, care Un spirit foarte pătrunzător, dar în a-
mele lirice își săsiră imilatori în limba în „LE pistola. citor-va părinti de religie
în decurs «dle 30 de ant a seris mar mult celuși timp loarte. curios, aparținind a-
neo-ebraică, de la preceptele lui Confu- judaică“ a lu: David Friedlânder. “EI
de 30 de opere în limba ebraică, coprin- cius și pină la odele lur Oraţiu. „Acea- voia să facă pace cu: Biserica, sacrifi- cestei perioade, este Salomon Maimon.
zind materiile cele mar variale:: filosolie, Evreu: din: Polonia, profund “cunoscător
slă nouă direcţie poelică deschise limbii cîndu-l ceremonialul religios al : Iudais-
morală, proverbe (Mizle Asaf), poeme al Talmudului, trecind “in mod bruse la
ebraice o nouă lume :de cugelări : și-i mulul. Propunerea aceasta. lu respinsă
(zemirot Asul), industrie, comert, ete.— cultură şi însuşindu-șI. noua filozolic, :
creiă o 'nouă perioadă de cultură : artis- ca o lrădare a ludaismuluI chiar de că- lunecat ca multi alţir pe::0 cale gresită
SI

Jehudu Den Seeb traduse în limba n0-
melor biblice carte a apocrilă a lut Și-
rah, iar pentru scoală, scrise o sramalică
ebraică: Talmud leşon icri şi un vocabular
(Olzar haşorasim), comoara rădăcinilor.
IA
tică. Iulre acești poeti, de remareal suit lugărul Zeller. “Tot in această direcție a
Autobiografia lur poate servi de tip mul-
între ali: Elia Ilalevi din Paris, care lucrat Seul Alscher, care “propune un
tor spirile. lilosolice din acea epocă. Pină
a scris o s'ngură poemă de mare va- simbol cl credinții, cure să "locuiască
a nu face cunoştinlă cu filozofia lux Kant,
loure, un Imn pentru pace, dedicat. lui ceremonialul religios. | a scris cile-va opere, ce apariin: litera-

lu Austria un centru foarte aclir al
seoalel Measfim-ilor era la Praga. Aces-
lia an fost mai moderați faţă de adep-
LI tradiliunilor religioase. Dintre er. mat
cunoscuti sunt, afară de Jlerz Ilombery,
U
Napoleon ȘI Sulomon Pappenheim din Nic aceasta nu reusi, unit nevoind mă- turii evreești : Zaalaanot Chochma (pro-
Breslau, autorul elegie fantastice Arba car să audă de reformă, iar cer-la!ţi, tineri,
funzimile ințelepeiuner) lucrare asupra
hosol (cele 4 cupe). nemultumiti cu nic un fel de reformă! fizicel matematice ; apol între altele. Și
Acliunea - dizolvantă cuprinse mnercii un comentar la „Aoreh“ (călăuza) al lur
Itectele unei aclivăt a (1 atit de rodnice cercuri mal întinse și comunitatea din
Maimonides. Prolund cunoscător al filo-
desi nu Locmal originale; sSan exereilat! Berlin, care era în truntea celor-lalte în Zolici lu Nant;

colaboratorul lut Mendelsohn si aulorul a contribuit. foarte mult

mar ales asupra instrueliei tinerimet și această perioală de cultură, văzu jumă- la răspindirea . acesler: doctrine in tara
mal multor cărti didactice, Deler Deer, asupra limbii ebraice, regenerind-o şi tate din membrir er trecînd la reiigiunea
autorul citor-va luerărr de oare-eare în-
lul natală,
perleclionind-o. Roadele date de scoala predomirătoare în timp de trer decenir. lu Franta, din această perioadă fac
sămnătale pe lerenul istorier,
BC

Prima traducere a Dibliei com plecle 0
publicară la Viena între 1792 ȘI
Mutier Oboruil: și Samuel Debmold. Demn
de mentionat sunt si fratil Zeiteles, lea-
ducălori biuriz UI și fr; ali Dondi din Dresda
mat ale 1 centru vocabularul Or Liste (lu-
mini Isterel) penleu cuvintele străine din
Talmud, din Mizua si din cărțile rabinice.
AMuliI din Meas/imu at fost si poeti,
Pe linga poeziile orizinaie, ci at tradus
in limba ebraică cele mai însaâmnale
mcasfim-ilor se vor “arăta mar lirziu. Aproape lolr urmasit lut Mendelssohn și parte dour seriilor Exvrel mal insemnali:
Pentru moment acliunea cr a fost o ar- at lu Friediltinder făcură ast-fel. Darid Gradis, care a seris contra leo-
1509 Liune negativă, căci prin altitudinea prea In contra acestei tendinit luptară însă riel Diblice a erealiuner suslinind "vecr-
radicală a adeplilor acester şcoli, pe ue- citl-va bărbat de valoare ca Lazarus nicia materier. Isa. de Pinto, a combă-
oparte au înstrăinat pe suslinătorii ve- Bendacid, unu adeptal lilosofier lul Kant, tut filosofia malterialistă franceză din a-
chel lradiliunr de noile ider şi de noua cate în acest limp cistigase aderenti cel timp, iar în scrierelul a „Be/lezions“,
cultură, pe de altă parte au îndepărtat mulţi si valorosi printre linerimea evree, ia apărarea Evreilor în contra invinui-
de la Iudaism pe partizani progresulul. ca altă dată filosofia lui Aristotel. Ben- rilor: aduse de' Voltaire..:
De aceia chiar la 1197 <Culegătoruls a david a contribuit mult la ridicarea ni- "Ajungem la :perioada culminantă a li-
trebuit să "nceteze și «Noul culegător>, | velulur de cultură al Evreilor și la or- terilor germane, în care, cun :Y0m .Ve-
inte: neiat de o altă societ: ile din Berlin, | ganizarea instrucliunil. Rendavid s'a fă- dea cite-va femel evrecșii au Jucat -un
Wa putut vietui decit 3 apr. cul celebru și prin prelegerile sale asu- rol insămnat.
ai

productiuni crmane și din” alle lim, Un curcul nou se ivi, avind de Scop pra filozoliei și esteticel la Vienasi Ber-] “ Ploeşti Au “De: A. STEI,
manea
pe e aa
 RASARITULL
TI mp erase mere aa n manat aia ste ai n n. e m ai me rm -. ee aa mezin ma manea os. emma tea
et atita ma
at mate te

fructele, putrede, distrugătoare și ami] , Gala. 98 Noembrie 180, Luerul pare a a. adevărat căci pe la
toare, i
+ 'Onoi. Secţivsielor Sioniste din Roviithia: orele 4 toată: lumea a: venit: de odată şi
- Liber:de. dinsele,, “copacul: văsullă,+ se
a umplut templul “Gaster” atit barbațir
mindreşte. Şi. se: ridică „cu: o "nouă putere; | La':19: Decetnbră a. Sotietatea. noa-!

pa
cit şi damelă. *:

pare
: DIN PARA.
-

în văzduh, ; i
“« LET
i o i [Stă <Beneh: Sion::Kadimah»,.:va sărba,;
za . i
La 4% d. Rosenfeld, în aplauzele mulți-
“Podul. Iloaiei 28 „Noembr i0-1899,' “localul “Templului ; :Meseti așilor, “ani-

.
- pa ui
mel se urcă la tribună. Cu voacea sa clară

.
ai [Ei IND NR aa ID Ri
-6 Decembrie;
|'versarea 'anului:al. II-lea de: existenţă:
"Onor. Redacţie,

ka
:Invităm deci; toate sectiunile: Sioniste: și puternică'iți face impresia! unul vechiit
- Incă'îun “6veniment” cistorie». “Rabihul Fiind convins de purul interes Sionist, orator pe cind d- lui vorbește, acum abia
comuiiității izraelite din Piagga, “de; Ale-i noastră. din tară a lua: parte:la sărbarea
al ziarulur, „Dv. vin a''vă ruga “să bine-;| Aceasta: în locul: orl:cărel + invitaţiun pentru a. douaz.oară 'în.. fata - publicului.

RY
| xander Kisch a avut o audienţă la' Im- 'voili a: iliselra că Stiva” Dy „Ziar ur- i
['speciale.: iii EL Da ti, . Subiectul pe care. îl trata pare. a. fi fost
pătratul Fiariz I6seph 1; pentru 4-1 miul- inătoarels + i rii Bine” studiat. Reproducînd, toate, țeoriile
EI RE II .
“țumi de 'distincțiunea cu: care Va-onor at:
at

In? orăşelul “nostru: existai- o! celor mai 'tompetinți în' materia pe care:
societate: , ae i
acordindui- Oruicea de aur a: meritelor, sionistă” „Carmel“ care tare" un! tiecuit “Duminică, cu ocazia sărbătorii - națio- o trata 'reuștşte':să- stabilească -ădevărul
patriotice.
E

ioarte frumos piin lucrările ex materiale nale evrecşir! de |«Chanuka»,: a avut loc: că -Israel .deși'- răspîndit printre: cele-lalte
= — Ti-am “acordat cu drag această dis- atit prin incasarea -de Schekel-cit şi prin! "0: întrunire Sionistă, convocătă : “de: Co- naliuni, şi fără patrie, formează totuşi. 0

RA
tinelie” de oare-ce cunose joialilatea și acţii de ale' Bincer Coloniale dar de eit- mitetul Central Și de Soc. «Beneh Zion nați une,
meritele: tale, “mar ales“ față cu garni- va limp merge cu totul regresind din Radimah», mi A" vorbit. timp de 1 ceas și .jumătale
“zoana..din Praga... RE “dilerite “cauze, mal ales din. cauza” crizei In" fâța unui HUbieros auditor, corpus şi regret... că: spaţiul: nu-mi -permite să
-— Adue. odata. cu “multămirile mele și
care e foarte! simțită pe la noi...” din barbati şi femei, : în Sala: templului reproduc. teoriile. asupra naţionalităţii.. pe
| pe acele p6'cate le “simt. 'coveligionarii Dar da ă iu' s'a lucrat materii alicește, Meseriaşilor, d." Goldenthal, “cuiostutul | care le-a expus. atit, de bine! tânărul Ro-
| mei în aceste 'zile de restriște *Maies- s'a luer: at moraliceşte! foarte. mult: A | profesor: de liniba” ebraică la şcoală Co- 'senfeld, ia o
tate.»
făcut, propagandă::şi: s'a” ajutat, foarte munităţii Isrâclite din localitale; “â aia.|: “Dacă fie-care s'ar ocupă atit-eit sa 'o-

LIB
> 2 — Da."răspunse Monareul, coreligio- mult” «Cultura»: prin aceia că, !a deschi- tat însămiiătatea: istorică a'zilei de «Chă- [eubat Linărul, Roşenfeld-penlru studiarea.
-naril- d-tale -au acum grele zile ; dar e devea şeoalei, sa dat un balal cărui ve- bula» și eroismul Makkabeilor:" A
o

Şi espunerea.. conferenței. sale. atunci. de

deja mal bine.» - nit:a fost .de :880 lei şi a rămas un Ve: Sigur că toate conterenţele sioniste ar fi
— :Zile.-grele, Majestate, repeia rabi- nit neto de 700 lei.:..... dințile. Sionistului şi apelează îi asis- “aşa de- vizitate: precum: a fost -aceasta.
7

nul ;.-iar Suveranul adaose;. . -- Din. care sumă-s'a cumpărat : 40 Bănel tentă. ca fie-care să- ȘI “facă” datoiiia de|. ““Ultimele “cuvinte ale oratorului sunt
a
2

— «Sunt foarte. supăral de. acesle Druc pupitre,. 4 tabele : şi Î- masă mare de “Evreii. Orătorii ai fost resplătițr,, prin cu: drept cuvint acoperite. de aplause en-
E

-talități ; apol vepelă iar :. de aceste. bru- caucelarie.. .: : numeroase: aplauze. ” tusiaste,.
talități.. Cu salutări Sioniste. “Sperăm că de“azi înainte îl vom 've-
!--+ Pentru acest: ajutor i avem de “mulța-

ITY
| Rabinul ceru voie să, spuie aceasta mit în primul rind d-lui H. Spirt, ::.eare Rs "Preşedinte, IACOB ZIPKES. dea urcind îihai. des tribună sionistă...
connaţionalilor săi: - O -furtună- de -aplauze acoperă primele
în lipsa mea, ca 'preşedinte, mia. inlo- Secretar, Iacob Bory.
—..«Iă-o, te :rog»—încheiă Impăratul: cuit, dindu-și toată. osteneala. : E cuvinte, „ale. tinărului. Grossmann, .care
Tată marea. satisfactie. dăruită poporu- Asemenea avem de mulțumit d-lor |: Soc, Eretz: Israel; secţia Fpaneise Montefiote Sa suit pă. tribună fară | a fi observat de
lui. evreu ;din monarhia: habsburgică în M. Sehreier, S$. Frischeiiiân şi Haim |. pi PITEŞTI: e uit i public, ai
schimbul ; <brutalităţilor», comise. asupra Strulovici, cari ai îngrijitde mult vinzarea: Tavităm- pe. toţi: sioniştir:. şi,sionistele, “Atesta'are facultatea: de. a fascina: pe
lor. E drept că rabinul din Praga a lost biletelor. Multumiri suntem dator şi d- isi] a asista la. inceperea seriilor; de conte- auditor: și. nu: ştiii.. dacă: n'ar.- fi: bun. să

RS
decorat cu crucea meritelor civile. Incă Osias. Haller, 'casierul Comunităţei care rinte istorice -şi literare decise ă se ţine într ebuinţăm în serviciul cauzei, puterea
un mic număr de decoraţii—şi «frunta- “de-asemenea -şa: dat mult interes.: din initiativa secției noastre de mal mulți, ce, o are. omul: acesta” asupra mulţimel.
şii» vor pune cruce tuturor. celor indu- “Precum şi "multumirile noastre: d-lui sioniști fruntaşi. Prima: conferiuţă. ce se - Îmr “spusese! cine-va că Grossmann
rate de Pielul Popor. Zalman Abram, “actualul Director al va desvolta de; către” d-l:. Adolf. Netzler. poate::să. smulgă 'aplauzele mulţimii, nu-
şi care va trata. despre Astoria RE a- mal atita cit -vorbeşte de sionism dar
,

7 Decenibriei şcoalei, care în unire cu d-l H. Spirt

Ş'aii dat osteneala dea stringe obiectele cabeilor..va avea loc Duminică 28 No-| îndată ce sur ahate "de el numal priu
Centenarul lui Heine-— după cum ne pentru tombolă. embre, ora 3 p. m. în localul: Şcoalei formă; încercînd să vorbească despre
E
afirmă ziarele a fost celebrat cuo rară Cea mai mare "mulţumire se cuvine israelite: SE ceva care poate: [i chiar. în “legătură: cu
evlavie :în micul cimitir: Montmartre din: d:şoarelor. din Podul-lloaie care ati avut După... terminarea contsrinţer, a. Ad. Sionism. publicul - rămine rece; ei bine
Paris. Admiratorr al poietului-aparţinind buna- voința de:a da ofrandele cele ial Netzlei: a: vorbit despre activitatea lite- Grossmann .. vorbind despre. chestiunea
IV
tuturor naţiunilor au venit! să salute frumoase. - vară şi ziaristică a d-lui M. Schwartzfeld Cipruiii,-a fost 'tot atit de: aplaudat. O-
mormintul “modest! al genialului poiet. Graţie a .2 baluri date deja de socie- făcînd elogii muncei sale, Și propunind ul acesta are un mod de a spune cea
Un: comitet festiv ! 'ocazional, compus din tatea „Carmel“ precum şi a buna-vointei să se trimită d-lui Schwarzield o:adresă ce: gîndeşte aşa că farmecă pe toţi. Nu-
“trei. ziarişti : germani au. făcut în “ziua comunităţei, s'a zidit un local de scoală, care .e. semnată de asistenţi. : . : mai cel ce a.auzit pe Grosmann, ştie
UN

centenarului strajă în jurul mormintului care poate rivaliza” în frumuseţă şi în- ; Delegatul Com. Central, De. A Albeanu..! Rai că spusele mele” nu sunt exagerate.
„celui exilat, din patria sa. | căpere cu cele: mal-mari şcoli evreiești unt, V.Preşedinte,: AG. Netzler.: : D-sa-spune:-că d. Tristsâh a: plecat
"Cu privire la acest fapt găsim un a: din ţară. Acest local costă 20,000 fe. şi” spre Cipru 'pentru:a obţineconsimtimin-
mănunt interesant. - Cheltuielile pentru e frequentală de 250 de tul. guvernatorului pentru o colonizare a
copii, din care |:
întreţinerea mormintului sunt: acoperite 14 urmează gratuit. “| Ciprul cu, Evrei. Ar fi bine ca nol în a-
de o “subscripţie. făcută acum ciţi-va :ani
„De mulțumit este d:lui Marcus Ghetel
de „Frankturter Zeitung», - ziarul unde care a bine-voit
“Corespondoniţe din "Ţară
cest timp să 'nu' stăm cu “minele -în sîn
a subvenţiona şcoala cu ci să ne:organizăm'; şi:cînd speranţele
Heine şi-a publicat ilustrele pSerisori din suma de 300 ler ao

d-lu). Trietsch se. vor: realiza să. găsească

anual, asemenea şi 400
AL

Paris>. Subscripția a. produs 4120 „de ler pentru imbrăcarea copiilor saraci. Torăâta. Sociatatea „B nel Sion“ , re emigranți „bine organizati.
mărci.
| organizată, face frumoase progrese: că
Corpul didactic e compus din 5 pro- pătind mereu nor membri. .. Cum: să ne: ouganizăm ? Aceasta: re-
“Administraţia feanceză a cimitiruluia fesori : .2 de limba ebraică. şi 3 de limba “mine: s'o trateze în: conferența- care. va
| creat şi crează. încă tot feliul--de” greu- romină. Sediul societăţii ie în localul. cAzilu- avea loe. Duminică55 Decembrie ;- În-a-
tăţi cind:e vorba: de-a -se împodobi lo: lui», unde societatea posedă şi sula de celaș, templu... a | a
Mare interes se, pune pe limba Ebrai-
cașul' din. urmă a. poietului, fiind-că . e că, limba noastră naţională. Se speră că lectură, deschisă. in fie-e-căre seară și care - Cind-am. 'eşit de la conierenţi, “era
TR

vorba. de... bani germani. Săr manul. po- şcoala va fi subvenționată de: societatea e frequentată . de'toată tinerimea brăi- “deja - întuneric, 7: i
iet, pururi osîndii: a fi: privit ca străin, Î.C, A. din Paris. leană şi în. fi6-cale Siwbălă seara'au loc ;D. -Beiliant, de.-şi tr ebuia să. vorbească
“pururi obiect: de: certe naţionaliste ŞI Ș0: „_ Nădăjduim că de acuma înaint6: socis- : [eonterinlă ținute de mai multi. lineri, azi va vorbi Duminică.5 Decembre, îm-
„vinist.. „Atitea. zeci. de: ant după moartea tatea, prin comitetul ei, se. va ingr ij. pu- „ Sperăm că această activitate nu se va preună cu "d. Grossmann de oare- ce ază
lui n'aii ajuns ca să 'statornicească pace țin şi 'de:partea materială aviad în ve- opri şi că comitetiil va. lucra mereu spre numâl eră: vreme.
în jurul mormiatului său! binele DIŞCĂrE ue “Chestiunea fiind interesantă din toate
dere achitarea ratelor: băncii - coloniale
EN

şi slringerea șekelului. punctele de vedere vă voiu ţine în cu-

8 Decembrie.
Cu salutul Sionului. In curs acestei taiat socicialea rent” cu rezultatul conferinții de : Dumi-
| Revoluţia fuanceză a proclamat emau: y Saloar ea“ deşi dabia: de 2 luni înfiin- nică. ai
“Preşedinte, Sen. Steinberg.
ciparea evreilor. Dar, fără 'nicr-o L/EVO- j țată. a împărţit” lemne deja . la. aproape Pi
.
pa.
i.
E
x x
= îm...
. =
a
o. .
|
c
Laz

„Secretar, H. SPIRT.
„luţie, emanciparea a fost: desfiinţată.... 100 .de fainiliă și speră să mal, împartă
de cite-va ori în iarna asta, și nu ne 0 veste imbucurătoare.:.-
SE “Exemplele sunt zilnice şi fără de număr, PROCES- VERBAL Studenţimea evree de la universitatea
/C

| lată cazul cel mai nou. îndoim că Brăilenii—în special” tinerimea

Astăzi 27 Noembrie; anul una ie —se. va:grăbi a da: tot concursul comi-
de aci vrea -să constitue :un grup naţio-
In garhizoăna din - -Epernay:“a murit nal studențest sionist după” modelul ce-
soldatul evreu i Bernard, din cavalerie, opt sute nouă-zeci și nouă. '. tetului, care -desfăşură o''activitate. lău:
lor din Viena și Cracovia. Sau luat mă-
| victimă a prisonirilor celor mai „NOI membrii societăţii Cheneises Israel dabilă, înseriindu- -se ca membri sau luind
+ neome- Hoivve .Sion din Hărlău, inlrunindu-ne eupoanete benevole a 95... sură „ca: grupul să w'aibă la: început de
| noase,- : cit“ sioniști convinşi. :pentru.ea propagan-
în locâlul societăţii din strada mare, am „E de datoria ori--cărul bun evreu a da
| „«De- abia. intrat în cazarmă — seria el da ce:va începe după prima intrunire,
dăunăz mamei sale—fui numit „preste procedat la alegerea unul tomitet 'ad-liv concu: 5 unui atare scop, căci cine-oare
care:va avea loc: Simbătă, să aibă: ime-
ir ete numai „Dreyfus“, , „jidane“ , „porcule“ pe:timp de un an începător de la 27 poate si trebue să ajute mai mult pe dial un:
SI

xoembrie 1899 pină la 25 N-bre 1900. coreligionarit noştri dacă nu NOI. înşine 1 efect hotiritor,:
Alegerea s'a făcut conform Art.. 58 PE i Benjamin.
“Un cal .de călărie îl lovi odată în piept în momentul acesta, cînd mizeria e atit
| în timpul
din Statute şi aii fost aleși, cu majori- de mare..
unor: exerciţii. Ceru să fie dus Botosani. Simbălă în 27,.Noembrie
tate de voluri, după cum urmează:
„la spital, dar
IA

doctorul declară a avut. loc întiia. serată a Clubului de

ii e ' i ”
că «se Faibiş Bacalu preşedinte, Herman Gol- Societatea „Bechir as Sion s'a reol-
prelace». După cite-va zile un flegmon denberg Vice-Preşedinte, Simon I: Cohn Lectură din localitate. Saloanele clubului
se formă pe .0 coapsă. Cu toate ganizat din nou şi aduce .la cunoştinta
aceste secretar, Paul Timim sub-secretar, Lupu aii fost foarte frumos decorate Şi lumi-
un „Superior“ il sili să încalece tinerimei că ţine. conferinţi săptămînale
Idelovici Casier, Haim Alpern Controlor-. nate.
în localul sinagogi! Schneider Gesellen
— O să crăpi, jidane şi tot te sui pe |- Membrii de ședință: Leon Craiu, D. .Reuşita a fost foarte bună. Serata ş 'a
sir. Si Petru.
| cal, iar sergentul major priini ordinul : Davidsohn, |. Blumenfeld, Herman Gall mi sfirşit la. oarele 6 dimineaţă. :
U

| — Pe jidanu ăsta să mi-l” dal -gata, și Luzăr. lancovici. | Di

Ă Să i
1 mauzi? Dacă s'o plinge il omor. Aceaslă societate în durată de șeasă Conferința Secţiuni lehoşua din ziua În curind va avea loc balul dat de
| Şi jidanul---le youpin—muri într'ade- luni a produs, un fond neto în sumă de 21 Noemrie 1599 societatea de bine-facere „Caritatea So-
BC

văr; a murit la spital, de o pneumonie: de 261 lei 65 bani; iar chelluelile se Bucureşti. lidară“, in beuefiviul „spitalului izraelit.
infecțioasă, după .ce. cu limbă de moarte urcă la suma de lei 154 bani 15. Se anunţase că vor vorbi azi d-nii G. II.
povesti mame) sale. tot ce a îndurat. *
je 2% Rosenfeld, Grossman şi Briliant..
Ziarele democrate cer o severă anchetă. D. Josif Nailichi, student din Hăvlău, De şi oarele 3 lume era'încă foarte Duminica:9 Decembrie a.c. sa oficiat
Dar deja ierarhia” militară tăgăduieşte a fost proclamat preşedinte onorific al puţină din cauza că o lume enormă vor- la templul «Fraterna». din Bucureşti că-
faptul. E un evreu mat puţin în Franța, societăţii prin. procesul verbal No. 22 nise spre sala Waldmann unde trebuia sătoria religioasă a d-rei Adela VW. Ro-
o 1
ui secol şi mai bine dnpă marea Revo- din şedinţa ţinută în 4 Decembrie c. să vorbească d-nul.:dr. Lupescu;se şop- sen,.sora colaboratorului nostru Nora-
uţie... te, F. BACALU. tise. însă “că întrunirea de la sala Rosen, cu d. Isac Rosenberg. .
Proşedin a Secretar, Simon |. Cohn. Waldmann nu s'a putui ține şi fără să mat LII > pa
Co zr
se ştie: de ce,
 BOW 3) 1 „Neue Zeit și “imediat se exprimă că: Manifestaţiile aitiscimite din Bo-
[dovezile sînt de-ajunse: Apărarea vra să: nema continuă merei. La Reichenau s'a
''Rugăm din nou p5 D- nik “Coresponderiți! și
pe toţi acel care ne trimit ceva pentru publ
cat ca -manuserisele'să fle aparte, - nu. impre-
tt mim is ] răspundă, dar preşedintele:se opune; în: aruncat
de acolo. cu pietre în rabinul ună cu serisoarea adresată redacţiei..;
| sfirşit apărătorul:reuşeşte-să
spuie că ar. La Weetin şi:Rokizan sau
spart gea- De aseminea nu vom pubiiea la MIŞCAREA
„trebui :întrebat.:pe d-l ;procuror : dază-l. murile de la sinagogă. Ziarele liberale, SIONISTA, nielo corespondență nesemnată'de
ii ia i „| sint: cunoscute articolele :ziarului „Deu-|e calificînd acestea . de sălbătăcii, cer in- Preşedintele societăţii şi fără
a purta stam-
pila respectivă.
:] tsches Volksblatt“ -şi-a altor ziare anti- tervenirea guvernului. ;.. Celelalte comunicări, cari n'a. nevoie de
aceste. formalităță, vor. A puse in _Corespon-
NN AVI pe PN evbaoaaers pp | semite. Președintele nu: permite... :. Brey fus, printr'o scrisoare. foarte denţa „din ară.
. Apărătorul observă :că' ziarele antise- , N

RY
D997 ES DD Dă ORA ED N 93 mişcătoar e. cătr ă senatorul Glamangeran, tei
mite aii scris atitea articole alitin ches-
preşedintele comisiunil de amnistie, spu-
3 PN 093V30" A Ab N ANN una tia Hilsner cit şi în general în contra Pugăm ca odată. ct: costul .„broşurelor
ne că a fost condamnat de. două or pel:
IS 09339 DI ANIDUN PDA ORI Evreilor, şi cari ait avut o mare influ-
nedrept şi roagă să nu i se'ieie mijloa- sai al Annarului, să se trimată şi 92 b.
ență .şi totușt rai fost date în judecată; pentru recomandare exclusiv porlo 10 Dante
n AVN BOYA Pa |n Dn N5 PR n jo pe cind un biet articolaş al d-lui Fleisch-
cele de-a urmări revizuirea procesului
său; <Vrei :proclamarea nevinovăției căci all-fel nu răspunriem de perde ile prin
PRD |N D023 ea ay YI îs oi ner a făcut atita! poştă. .
mele în numele Republicei franceze !»

RA
"by "1, ÎN Mon PO „0053 PT DN YIN Procurorul răspunde foarte scurt, zi-
sfirşeşte. |
393. DN DN AVIVA DBA NP N cînd că tribunalul trebuie să decidă dacă
IF ntaşal antisemit Ludwig Wengg De oare-ce mulţi trimit mărci: poştale in
articolul ineriminat a slăbit oareşi cum
IND N 035 ION PD YD 2 horia p. probele de nevinovăție a lui Hilsner.
a fost condamnat la amendă pentru ui) serisori nerecomandate, rugăm ca sumele
ce ni se vor trimite, să se expedieze prin
articol publicat întwun ziar antisemit, a-
DD pa DAR DPI d bu Curtea se pronunţă că articolul intră în supra omorului. ritual de la Polna. In
MANDAT POŞTAL, alt- fel nu ne luăm niclo
răspundere:
INN MP PAI FO PD a yo domeniul delictelor de presă și cere pe-
considerentele sentințer se spune că ar-
depsirea girantului, cit şi a autorului.

LIB
ANPE VI 0 N AB VON PD PN 5 Apărarea susţine că articolul a fost
ticolul ie de natură a produce neliniște
Doy roma RRDP DAND 3 printre Evrei, “SE CAUTĂ la şcoala îsraelită
numa! in contra nerușinatelor. Ziare an-
New-Xork. (Emigranţi - evrel). .Con- | romină : din Les-
YD ta 308 VAD DI tă pa bitpya tisemile Şi cere achitarea. .
pezi un director şi do! institutori: unul
Deliberarea juraţilor ie în. defavoarea form datelor statistice speciale numărul
ia 3 pomuo emigranților evrei, care ai debarcat în pentru limba romină şi «altul pentru cea
acuzaților cari is condamnati. D-l Sieg-
„DID DN NI VAR N DN" fried Fleischner la 7 zile închisoare, jar luna Octombrie 1899 numar în portul ebraică, cu autorizaţii în regulă.
AID Vom mo spa pe pom Mb d-l dr. Rab. Lowy la 10 gulden. din New-York, s'a urcat la 92598. Repar- Se: va preferi insă pe acel. institutor
de limba ebraică care va putea. preda
eayp 99 poa Di mb 9, 1 pb d tizat pe: diferite. state. vine : din Austria

ITY
X. 3. Lerouge, un coleg al lui Al- 1190, Rusia 916, Romiuia 911, Germa- limba germana şi ebraică + cu traducere
3 YD Di VAD ANI 5 MR m fred Dreyfus,
. povesteşte in „Aurore“ : nia 59, Anglia 17, Olanda 3 și din Svi romină.
Mp Dat ana pi pbDRD Na [amp „lera în primavara anului 1880, cind tera şi Tarcia cite unul, - Ofertanţii să bine- -voiască a adresa o-
ubitanya 5 pb m Pam reintilnit.pe Dreyfus, după ce nu-l. fertele Dilor ' impreună. cu preteriţiunile
văzusem dol ani de zile. Tocmai cind D-lor. D-lui. 1. Iancu preşedinte. Lespezi.
m Dn vam 9 PR AND DNA DD DT apucam din Montmartre înspre Bulevard, “Ofertele se primesc pănă la IT. „lanu-
EDD DA |BINOA ADOR. DT 2 îmi venea în față cu pașiimari“. :
CALENDARUL săreaa în ză A arie 1900. i

S
-“ i era ans PN 1020 pt n>o -— „Încotro? Intreb jet : întinzindu-
„ | | E o [cj 9
N aa DYDN DA 990 Vii pb mină.
aaa |
3660 tuia
Decembrie
SE
|.9S|
SS
Za
SR
ip

Tie tr national Broker“

_ La sinagogă — răspunde; el — dacă
(Pa Papa15 pna

ER
vral - poti să mă 'nsotești... .
DD pen pe mbyi 57, 8 pom nb Se 'nţălege că toți ştiau că. Dreyfus
PR „oh m i9ponsya abur îm bsi ie ovreii, totuşi n'a. mirat “că dă şi pe
Sămbătă ML 93 |S'moos |2L: JI eul fa 1
la Sinagogă. Plecat cu dinsu. Introrăm în-
ANA DT Di DANI FIND Ay AI tr”'o sinagogă mică, unde găsirăm vr'o Duminică |12Spiridon| 24 | . [22 „LONDON: W..C.
YO 915 BDND APD IPN MAD N it 30 de judet, mai Lot săraci, cari răma- Luni 3 93 - |Habaim | 98 Comerciant, importer, inventa
9 PA 2090 Țp0M N DN piano Oi seră uimili văzind pe dor: ofițeri - în mij- Marti lĂ 96. |Jaşreş |24%
tatori, financiari, proprietari șȘI per-
IV
locul lor. Dreyfus'':se apropiă de. ciauş Mercuri |l5 “971 Macob .[95:
Sa ap şi ÎI şopti ceva la ureche. Atunci se spu- | Jo 16. . | 98 |/lesaiaţ1 9%. soăne .private cari au. de; cumpă-
5 ȚYSNADIN Va 07 388 AD pOM DMI se 0 rugăciune, din 'care o vorbă: n'am Vineri (7. 2... 199 [| 27 [27 rat. sau de vindut :verr-ce: bunuri,
3 20903 ADaMDa APTauNa VON PO, IN înțăles ; de-odată il văd pe Dreylus apro- precum: case, moșiI,.piue, fabric,
UN

DON DY PA PN ANI. INN o PN piindu-se de altar şi zicind o.:rugăciune Xtăa. soarele

ia 7.56;-apune: 1.23 m. patente, mașini, 'mărturi, 'etc., apo!
în limba ebraică, după care toți răspund persoane cari. câută sâu oferă. to-
A E Laă »i “BIR SM p00 DI pt PN «amin»,
IBEIOGRA ALrar vărășii, împrumuturi, sau veri-ce
aa pam Cind am ieşit. mi-a spus că rugăciu-
parte a lu- alte afaceri în orl-care
pia i or oPAID Ap Ap PR nea aceasta o spune în fie-care an în
mel, trebuie să cetească, să se a-
ziua morţii tatălui său. Voibindu-mI de Primim:-la redaclie o poiezie. intitulată
BINPINJENDOND VS PI PB PIN maimă-sa, mi-a spus căo cinstește ca pe » Wach. auf.Izrael ! 1: dedicată. D-rulut 'Th. boneze “(2 shilingI pe an' număr).
DDP DDD DN DIN Pi patria. Cuvintele acestea nu le voiit uila Herzl --de. Albert, Sommer = Brăila:
să însereze și să se adreseze. cu
AL

DN 153 pp Din î 20 DIA N nică odată,

incredere la jurnalul „The Inter-
NP PNI, Po „9 „Numărul, Evreilor. “După Tahe- national Broker“ II, Southampten
Poşta. Redacţiei.
PAN PD pn DST pe pont lele. lut Hibner“, numărul Evreilor ie de Row,:London W..C. .. - N
9.44.1,000 şi anume: Abissinia 200,000. Inregistrare. de. mărci, traduceri
53 AS 200 [ANDI qanoya Afganistan 14,000.' Egipt 25,000, Belgia D. H. Lezeroviei, Ne eamţ. Nan primit ni-
„boNnayb pi Di LINDA DST | mitecizi de adrese şi afaceri, con.
TR

mie,
3000, “Bulgaria 97.500, Daniinarca 4000, Solomon -R., Craiova. Nam putut pricepe ni-
PSN PD PPR VEDE DI Germania 580000, Francia 55000, Algeria mie din cele ce ni.a(I scris; căulati a fi may | signații ŞI comisioane se executa
PSD pi PRDD 8 BA NT 999, Bo 43000, Tunisul 45000, Anglia 80000; In- lămuril. de catră „The Comercial Dep“.
Cohen '$. Bucureşti. Inainte de-a 'serie ver- |:
e OT PIN [39A FRI FIN AI
dia 20000, Col. 'capulul 4000, Italia 16000, suri, ie bine'ca cine-va. să învele ritmul. H. Haacke & Co. 11 Southampton
Luxenberg 1000, Marocco 130000, Olanda - Ben-Fridel, Brăila. Bucala ic prea frumoasă Row, London W, Cc Ai
| bun 15 91000, Austria l, 130000, Ungaria 505000. dar unde-i Evreul ; scrieți. în genul acesta și
EN

Bosnia S000, Persia 19000, Romînia vi-le vom publica cu plăcere.

pl NB ppt vi PIPI EI ENDD oya C. Samuel, Bucureşti. Idel prozaice în ver»
943000, Rusia 4140000, Suedia 3500, El-
*PLERp EV în 1909 suri slabe.
veția 8000, Serbia 5000, Transv aal 10000,
D23N19 8.50) PnpaONn BpiNID 17 msi 'Purcia (Europa) 140000, (Asial) 500000,
I.I. F. Galaţi, Articolul ie prea violenl, ş'a-
poi chestia aceasta a fost așa de mult tratată
|.
- Inlesnire pentru Catengii
Stat-Unite 1,000000, Australia 15000.
Numai la B Schwartz
în „Răs.*, aşa că nu faceţi de celt se repetati
—într”o formă ma! slabă—cele spuse.
At fost expnăsaţi de la sale: 6 Saghin, Birlad. La Rubrica Liberă o pu-
DE PERII UTINDi iNEA
/C

tem publiea ; aşteptăm respuns; |

Evrei din C. Mirceşti, unul din C, Mur- Aurelia, Loco. Regrelâm a nu o putea pu:
geni și unul din C. Blăgești. blica, căci ie lipsită de artă.
Cu putin Imzinte de a se incepe IBustul celebrului Ileinrich Ilcine,
Clemens, Botoşani. Calea Serban Vodă, 117.
Soc. p. col. ins. Cipru, Bucureşti. Sa pier
Se cfeclucază şi în RATE LU-
procesul din Polna, a apărut în «Neue execulat la Roma de cătră Sculptorul dut—regretăm ; dar or și cum iera prea tirziii. NARE BILIARDE, după sistemul
Zeit> un articol seris de D-l Sigismund danez Hasselriis, în curind va fi trimis S. A.G. Moineşti. Intatita-s de slabe ver- (raneez, cu toale accesoriile noce-
la Paris, unde ie destinat a [i așezat pe surile şi atăta-i de necorectă limba, că ma! ne
Fleiseher, in care autorul arăta “ca do- vine a crede că ideie nici nu-i măcar a |). sare, numal cu 5.50 lei.
mormîntul “marelul poiet, în cimitirul
SI

vezi pentru vinovălia lul Iilsner (pre- A. C. Teofl!, Buzăii. ALI greşit adresa.
linsul autor al crime) nu sint, ci toată Pere-L.achaise. A. -A, Birlaa. In numărul viitor.
Să repară de asemeneă Ori-cu |
chestia procesului, toată acuzarea ie nu- Jack. Bucureşti. Slabă. Biliard deleriorat, lie în starea cea
mal de domeniul hipotezelor. Din cauza Em iua de e» Noemnbiwieai cmi.
Dad A. Şeh. Buzăii. Mai cioplili-le, Acestea-s may
mal rea, modilicindu-l după -siste-
grat din lași 9 familit evreieşti. bune de cil cea din rindul lreeul. Dar..., ne-or
acestui arlicol, girantul ziarului „Neue mul cel mar modern.
IA

„desparte“? Mul bună ie „X'oiii plinge“.

Zeit“, d-l dr. Rab. Daniel Lâwig și au- Azilul de bătrână, intrelinul mar A. Pr. Brăila. Davis Trieteh, poste restan:
Procură de asemenea, orI-cînd
torul articolului, d-l Siegfried lleischer te, Larnaca, Cypru, Ueselod, Bucureşti. In
cu samă de lucrători, Simbătă sară în No. viitor; schimbati-vă pseudominul, vă rusă. pielre,bandanele de cauciuc şi de!
ai lost dali în judecală pentru motivul 29 Noembrie şa serbat. al IN-a an al
că ar [i înlluentat prin acel arlicol asu- sărma, Bile de fildeş și de cauciuc
existenlei sale. Au linut discursuut, d-nil
pra juratilor din acel proces. dr. Lippe, Rab. dr. Aiemirover și dr. în diferite mării, acheiuri franceze
U

Procesul a avut loc în 2+ Noembrie a. c. Nacht. Incepind cu numărul viitor vom publica şi germane, Șachuri, Domino, Pont-
Girantul d-l de. Lowy dovedeşte ne- succesiv traducerea celebrei opere a lu!
zaire, toate cu 200,0 mul eflin de:
vinovălia sa prin aceia că în ziua în Bojan Samirel A. 2. O. Incă Bsiila M. Tess: Rom und Ierusalim.
care a apărul articolul în chestie, iera sa sărbat Chanulka a V-a aniversare. După cum ştiii cetitorii, premiul do 100 cit or unde,
BC

de le! acordat celei mai bune traduceri a

loiimehiper (ierlarea păcatelor) și prin D-nit Naufmanu, Goldenthal, Goldenberg, acestei opere, a fost ciştigat decătră D-nu
urmare posilia sa de rabin nu i-a per d-r. Lippe, hab. dr. Xiemirover, Sehwarz- Iloraţiu A. Pineles.
mis Să-l cilească , feld, Ginsberg și alţil ai linul discursuri.
Autorul articolului, d-l
desvinorăteşte arătind că articolul n'a
fost seris în chestia din Polna, Și mal
Fleisehuer se Cu ocazia sărbătorii de Chinuka hab.
dr. Niemicrover a vorbiLin sinagoga din
Str. de Sus uespre îmbracarea elevilor
Corespondenţele, ecavl se primesc mal tiv-
ziu de Luni, nu mal pot fl publicate înnu-
mărul curent. Aceasta spro ştiinţa COres-
De A. STEJERI i
mnedic al Societățel Fratorno din Păcurari
“mult în contra antisemitilor, cart de luur săraci, și in templul Xeuscholz despre pondeonţilor din provincie.
de zile atacă pe Evrel şi atţiţă spiritele îinvațarea limber ebraice, în casa nuni- — Slrada Albă No. 11 —
și cart totuși sint toler “al, tul> gimnaziul evreiesc; și în templul Hugăm pe P-nii abonaţi, să bine
După dorinta apărătorulur dr. Morgen- Beth Șlome despre lubirea pentru reli- vocască a ne înştiinţa prin oc. p. even-
Consult: de la, 8-10 dim. şi 4-6 d. a.
stern, președintele cileşle articolul “din ie si eredinla pentru niam. tuula xchimalozir 13 AUresci. PEATRU SARACI GRATUIT.
laşi. — 'Lipografia-Editoare DACIA?