ANUL VI. - No.

1544
LUNI 7 IUNTE 1803

NUNIERUL BANI r

EION.ÂNI
NUNIERIA,IOR BANI
(KV
A ENTELE
1, $1 .15 r,E --FIE=CAREI
ie plates° tOt-d11.7una tuaiute
LUNI ANUNCIURILE
Din nueunaer i JUDETE se" primese:
In Buourigo la cam la ADMINISTRA.TIt
NITINIAI
Din Adficivi Adnalnlatratief din Strtlin'etate,- direct la adMinistratie ei la
'Streindtate
Da an in tart 30 tell inprin mandate 'postal*
streinatate 50
toate ofldele de pablieitte.
'lease lusti , IE
bat lunt ; 4 , .,
Anuilciuri la pagina IV 0,30 b. lima
,25
13 2 lei ;
71 3) *
fluLstielntite 18 :bald Insertiunele ei Reclamele'S lei randul.
La Ifnrie, ziarul se gaseete de vénzare cu num5ru1
MANUSCRIPTELE NV 'SE
atAPOIAZA
Sit te fereft1 Romiine de cuirt streín Fn wed la kloecul No.,117, 'Boulevard St:Illehel4
V. Alokandrl. - illti''NUMÉR 11E010 30
ADM'INISTRATIA
No. 8 - STRAD% BISE1UCA EN! - No. Pirector politic: II L.EL V. BELDOVIANO REDACTIA
No.-3 1--.:STRADA BISERICA iii - No. 8.
-13:3MIPT15341351=n131933E33

la Malta Curie de C sa te:'pentruacrOce earl'

Bitcyrep 6 Iatnie 1893 cedura indepIinitl lucru tocmal
pe care legiuitorul a, voit aLl evita. 140/85 ; iar asupra -_celor-l'alte trel Considerarid el ast-fel fiind, moartea de eat sofisme, chitibusurt ce nu costa
mijloace de casare, Inalta Çurte fä- unuia .din acestl 'nictsneni nu poatel- sus.: .o
Procesul intentat sub domnia tut Pentru nceste motive. (Curt* respinge penda judecata; del In virtutea art.- 254
central influenta i . . . tot ar-
Mavrogheni de mosnenif Dobridorent Mcidentul 'propuS de Risipitenil contes- cAnd diverginá, cercetarea procesulul senalul de mijloace reprobate de sim-
lit.' b din proeedura eivill, suspendarea
rnosnenilor Risipitenl pentru
tatori, -si 'man/. continuarea desbateriler s'a amanat pentru ziva de 7 Iunie judec4ei nu poate avea loe de cat In caz tul de, onestitate, prin. care, se- face'
la. 23 Noembrie. 1893:
castigat prim Sentinta elnd partea chemail. In judecatä a Ineetat Intuneret Intôrzie:dreptatea ce-
bunaIu Dolj sectia U cu No. 12/61 Ast-fel rCurtea gäsind ca comuni- Care va fi,,opiniunea Curtil suprerne
asupra interpretariI art. 75, al. 8' $i
din 4iiao,, partea chematl in jude- ltil -ce o are, si de multe off
Catä este ceatai, iartiu mosneanul Ineetat
perde ? s
confirmata. de Curtea din BucurestI carea, decisiunet,',, a ,fost -facnta in re-
din viatä ; el afarä de aceasta; moar - Pe' and procesul se alla inaintea
sectia I prin decisiunea cu No. 140/85 gula, i mosnenit Risipiten1 bine che- aplicarit art. 387 din proc. civil& ?
tea unnia din mosneni nu poate autoriza Curtsil de, apel, Dobriclorenit ,re'spum=
remasä definitiva i irevocabila. Dar matt printr'o 'citatie "colectiva, conti- In ceea ce ,prive§te comunicarea a se pretinde Intr'un" mod rational d. par- deat., adversarilor lor cart II. vane- .

dupa o suta de ant, de judecatá si nuarea desbaterilor avéa sa fie nurnat deciziunilor getelor . de 'mosnenl, In- tea a incetat, din AO., cAci ceatá de mo§- nintati ,cu, a-tot puternicia advocatu-
cu toate hotatirile date,. Dobrido- :spre a se §ti daa, executarea pe fata tr'un proces analog, Inalta Curte de
Casatie seetia I, prin hotarirea eI cu
neni
ca parte In proces, -
singurá pe care legea o cOnsidera lut lr
: Nu ne e teama ; avein'júde-
nu Ineeteaz . de a ,edtoris la BveureOf!
renit nu pot sá intre In posesia pa- pámôntului s'a urmat conform cártii 'exista4rin decesul unuia Dobridorenil
No.' 311' dM 16 Noenivrie 1879, se
mêntulut usurpat pentru caa dversarit de, hotárnicie a Mosiel Dobtiberul; inselat, avênd, credinta rnorarului de
lor at de aparator un mare persona- 0 dad, Geb.lestfi fac parte din obstea
exprima precurn urmeaza, : and aceasta este interpretarea la Sans,Souei CeI trel júdecatort taxi
. .

giu po1itc, mat puternic de cat legea. mosnenilor Risipitent. Considerând c cetele mosnenilor fiind ce
se da art. 75 all .8. din pr. civ. aú pronuntat deciziunea cu No. 08/g2
Avend decisiunea sub No. 14005 La 29 Maiii 1892, trel, inembri dM o colectivitate at/t, dup6 procedura ve- de Inalta Cuate- de .Casatie i Justi- nu seamanas nid pe departe cu judec41.-.
chiulul
cu caracter, .executorit, DobridoreniI cinci a Curtii, de odata revin asupra proceduracomunicarea cod Caragea, cat si dud, noun tie In Sectiunl-Urrite,' nu credem ca Writ de la Berlin din timpul luI Frrede-:
de tret at a pus-o In eXecutare, decisiunit lot de la 9 Noernvrie, li se face prin- una din sectiunile et sa dea mentio-
tr'un singur act ce" se pune In vederea natulut aticol un Inteles contrarit, ric cel Mare, .cand,un morar srman.
de trel off a fast impedecata prin dain.hotarirea cu No. 208/92 prin tutulor, nefiind necesitate de a face co- putea 'sá zica, nu unui fininistru pa- -

câcl atunci legea .n'af -mat lege, ci latist, ci chiar unuI puternic monarch
felurite contestatil. In cele din urmá, care, dezicênclu-Se, sustin ca notifi- municarea fie-druI individ In parte...;
la 1890 Mait 23, .Dobridarenit :at carea decisiunel cu No. 140/85 urma Considerând c. chiar dad, ar fi esistat un joc de, bascula. cand sa vedea amenintat :
isbutit a lace executarea pe fata pa- sa se faca mosnenilor. Risipiteni 'minorl
ce mal la incepereaexecutáril totusl nu- Dar ce nu se poate Inteolara In fried Majestate, avern jucleceitori la 'litér';
mêntulu i actul- de executare Pat at lipsit din comuná la neeesita o comuniare a parte pen- care de- fapt nu exista de catp pu- lin !, Erat
comunicarea, tru el, de oare-C'e toate actele de proce- judecatori In Pill-
tore In etat puterea. executi,vd, ,care sia, pentru ca, domnea Frederic cel
depus la Cube di Bucuresti sectia et prin citai individuale,.dupa drep- drtt pentru mosneni sé fac, colectiv, cäci singura impune legi prin
:

I spre confirmare. tul comun, si anuleaza executarea, a admite, contrariul, nu s'ar me termina Adunaturile mare. i curn'sá avem noL.'juçlecá--
Risipitenil acontestat pentru a clout din membril Curtit rmaind la gura
treia oark executarea pe urniatoa-i .opimune.
nicI o datá un atare preees In care ar fl-
cete de mosnenl.
ei numite
spirá ,hotariri
Adunärl
uneI
legislative,'
justitit
O. in- tori asta-z1 In Romania, band minis-
care, 'con-- tru al justitief e D. MarghiloMan, care
Pentru a:eeste' ru'otive, reSpInge. trarit art. ' 31 :din Constitutie, entiana inchide
ochif la asasinate, §i face sA.
rele-mative : 1) ta, nti li s'a dat ci- Dobridotenit,- -Vzèndu-se lata''a de la ansa,. tar -nu
tatiunea regfilat cu- ocazia pronun- daub' decisiunl contradictor-D.,' date de Asupra interpretaril art. 75 al. 8 Ce nu se' poate, Mal de la , Natiune ? se condamne la Inchisoare-- cetatenil
'

tarit detisiunel cu Ne.' 140/85,, aceast Curte, In "acelas proces;. intre din pr. civ. sectiunile Inaltel Curti de ales In proce-. batutt de comisarii si de, batausil,
1sul de care e vorba, cand unul din platit1 de puterea executiva'? ' care
prm urmare aceastä decisiune e, ntla; aceasi persoane, si de aceiast judeca- Casatie separate, n'at avut ..aceleassi membrif
-

ExeCutiveI este advticatul Dornn Maghiloman,' ininistru 'al jus-

2) ea §i comumcarea et nu le-a fost tad : o decisiune de toamfia, prin. vedert ; dui In cele din urma, juris-
uneia din partite in" litigiu, i cand
facuta confam art. 347 din pr. civ. care art. 75 al. 8 pr. civ se inter- prudenta ei s'a stabilit prin hotara- acest membru este ministru al Jus- titief fiind, priveste curi spadasiniT
si deci Mosnenli ce n'air lost pre- preteazá, In Intelesul ca o citatie rea cu No. 683 din 19 Décemvrie. armats1-; intra In Tedactiile ziarelor_
comunicare, 1891 pronuntata In ca titiet ce nu poate sa, nu influinteze bat papa ,la- singe -pe di ectori i pe
zentsI,:la notificarea el In' comuna, o sunt suficiente, i alta secouni-Unite
pe. judecatori
,

caror Inaintare de- redactori ca intr'o tarä, locuitá de o

n'at, cunastintas de ea; 3) cas mai de primavara, ,prin care se restal- Inaltas :Curte de Justitie. pinde de vointa ,sa absolutá ?
sunt mosneni -Risipitent i in alte nAceste art.. 75 al. 8, pretinzêndu-se Iata cum-sò rosteSte suprerna' Curte populatie sebateca, capul juStitiet -

17 comune, earl n'at fast nic odata

.
ca mosnenit- call nu sunt presenti In In aceasta 'privinta :
in judeeata dinte Dobridotent nu ia nict o msina pentru pedep-
Risipitent, ,D. Alexandru Marghilo- sirea culpablilo ; care Domn Mar-
chematl In jalecata de Dobridoreni comuna cand le vine -citatia sat li Considerând . intr!o' actiune judiciard man, ministru .secretar de Stat, la
acestara nu le sunt ppozabile ho- se comunicas sentinta, trebuesc citatI privitoare la o ceatrt de mosnenl, legtui- departamentul JustitieI; e advocat al ghilomany patru anl d'a rôndul, in-
tat:rile -pronuntate; 4) ca, i semnele dupa dreptul común, in Cat aceste torul, in vedere c6. interesul celor ce fac Risipitenilor cu' contract, prin care cep8nd;, de, la 1886,-a luat dijma"clin
acute la executare pe fata- pamén- decislunt opuse, se anuleaza una pe ap6rare parte din acea ceatl, precum, i modul de patru una de la un- spre-zece miipo
alta, facut al drepturilor lor este acelas pen- se obliga a snstine procesele acestora goane ale .Risipiterrilor, nu ca s'a le
tulul, nu corespund cu semnele a- Tecurs in Casatie pe tru totl, i pleeand de la ideia el a se cu Daridorenif
pentru 700 pbgoane, ca§tige procesul cu Dobridorenit, diet
ratate in plan i mentionate in cartea , urmatoarele motive : admite el fie-care dintr'6nsii sl fie pri- cu tatul pentru 3ooa -pogoane, procesul .era peKlut definitiv, ci nu-
de hotarnicie intäritä prin decisiunea I. Violarea autoritátit lucrulul ju- vit ca trebuinct, a figura individualmente
pan& la desavirsita Iotarire, precum mai ca sa le prelungeascá agonia.
ce s'a execurat ; cer6snd desfiintarea decat. ,Dobridorenit dovedesc cá co-' In.instanW ar da loc, din causa numru- se poate' vedea din,procura
lul mal tot-d'a-una generala- Cu asemenea oamenl de stat, ca
executarif i anularea, atat a pro-e naunicarea decisiunet. cu No._ 140/85 pun o asemenea ceatà, fieal celor mare
la
ce mom-
subscisa de, 748 rnosneni Risipitent advocatul Risipitenilor, al
cesulut-Verbal de comunibarea: debi- ,e bine facuta cu procesul-verbal In- amlnäri din causa ne îdeplinirei proce- cat!
numeroase
siunet cu No. 140/85 cát'i a acestel cheiat la 31 Iulie 1885, pe basa Ca- dure pentru citatiuni, fie la continue sus- galizata de Primaria comune,RiSipitil
a nao§id In Liotarill Risipiií, le-- Goetz al, Bedmarilor nu
'Compahiel.
pe Prusia
decisiuni. De alta parte,' Geblestii, ruia Inalta Curte a respins, prin ho- pendArI de judecatá din causa deds la No. 1026 din 1886,, in cat, advo- din' timpul lulv,Frederic reel Mme o
coborpstort din, mosul Párvu. contestá tärlrea cu. No. 218/86, recursul Ri- sal de schiMbare in starea civil/ a unnia avem In Rofilania; ci pe Iudea de
din el si ca, dar, un asemenea prods ar catul Risipitenilor care a pledat la Cur-' sub Aehab, rápitorul VieT luI Naboth,
d'ensit executarea, pe motiv ca et sipitenilor contra decisiunet eu No. putea sä rman/ intr'un
mod "indefinit'ne- tea .de, Apel, si care pledeaza la Inalta' Naboth judecat de júdecatorI ca ce
poseda partea lor din Risipits1 sepa- 140/85 ; resolvat, ceea ce ar fi contrariii interese- Curte de' Camp este captu§it cu de ail
rat de cet-l'altst .mosneni, i fi'at fast II si III; rea aplicare a art. 387 lor nu numai ace* ce sá aft/ in j ride- omnipotenntul rninistru' al Justitiei, I
judecat pe redactorul ziarulul
Adeverul, cu martori ca martorif a-
chemati in judecata.
La. infatisarea 'cle la ,9 Nombrie lare
-
intereselor
aceStot texte de lege intru 75. al. 8. din eetei chiar, -
din pr. civ. §i art. 75 al. 8, si via- catl cu o asemenea ceatä, dar contraria care a Ineasat de la
dispune in art.
procedure eivilä, ea cetele pitent aproape o jumatate de milion
mosnenit Risi- dust de procnrorif D-luI Marghiloman,
lapidat in tarinaln care mal tar-
1891i prim decisiunea interlocutorie cat Curtea, contrarit chiar unei alte de mosneni sa se chieme printeo eta- drept° onorarul- sü ca aprator al zi *nil aú lins sangele lui
.

du No: 2263, Curtea, decisiunf a et (de la 9 Noemvrie 1891) tiune colectivA, insc4ita de o singurl. co- lor ; când Achab.
DobridoreniI nu- aa de sus- and laid o ,trunte n'a mai rmas
Considerând el. 'art: 75 din" 'codul de promintata tot In aceias1 contestatie,
pie duprt cererea reclamantultd, si ea a- titor al' tor de cat un simplu muri-
sus sub oamenii cu traditiuni feu-
procedurl civil& In aliniatul 8 procizand tot Intre aceleast parti, i tôt asupra de ee3sta citaliune, s coprinclA numele cetel tor,
tle D. Elie ce nu nu- dale care ne guverna and totul a
ca eitatia sl- se adreseZe primaruIul co- intelesulut mosneni;
a,plicait art. 75 al. 8 Considerând ea
dimmomentul ce In vir- mat n'a luat un ban de la Dobrido- fost umilit, batjocorit
,

munei unde se afil ceata de mosnenl, din pr. civ. a decis contrarit ultimesi tuten, i represen-
pentru ea densul 'sb. o puna tri cunostinta sale decisiunt, citatulul articol, ceata 'de =pee rent dar chiar
contrari jurispru- iar nu fie-care din mosneni In parte, este mult- de patru-zeci de,misi de lei pen-
a dat din averea Sa mat tatiune nationalás, i putere judeca-
mosnenilor ce ee afil in comuna 'sa, de dentel Inaltel toreascá, i armata, i biserica, am
sigur el a yoi s. inteleagl 'ca s o punl Curti stabilita prin ho- ,citatO, in judecatá, urmeaza el ce ce coin- tru sustinerea dreptatilor lor,' un om
dori ca cel putinInalta Curte de Ca-
in cunostinta. numal acestor mosnenl, các tárirea cu- Nol 683 din 19 Decembrie
pun o asemenea eeata nu figureazg,
instanta ,Ca invidualmente chemati, dar ca
bolnav, care nu poate parasi patul saie de Justitie sá r'émae In pi-
primarul acestel comune nu poate aVea 1891 pronuntatá î Seetiuni-Unite; f'Ae-end, parte dintr'o coleetivitate dreia si care n'are alta putere la disposi- cioare, pentru onoarea'
eempetinta de a luera si In alte comune IV. Exces de putere, de oare ce,
Jeginitorul -a voit, pentrn consicleratiun tia sa de cat presa, pe care i pe
Magistraturei
unde ar mai putea' exista mosnenl ; cand un judecator interpreteaza7un 'de utilitate, a-I recunoaste demnitatea Vrel, i pentru ca eel
o personalitaie aceia 'I-o imputa asOciatul D-lut Max-
Considerând et% in art. 75 ne prescriind text .de lege intriun
proces, nu poate când a fost vorba de actiune in judecatl ghiloman,' ce n'at. partea tor de cat drep"-
de ettt o singura eitátie si o singurä co-
Considerand. el din obligatia pusl care a zis Inaintea Inaltet tatea, sá &ease& un refugit Ili con-
munieäre-' a proceguluI, cemune mume, in acelasi proces, Intro aceleaSt part', Curti de Casatie` ca. ststiitorit Dobri- tra
ar fi a esi din textul legir cand s'ar ad- sa dea o alta interpretare -acehrias1 da citatiunea comunel iprin citatul artieol de a puternicilor zileI, i fara, de-le=
mites dup6,- Cum cer Rfsipitenil, a se face text de' lege,' MO, a papist° exces de nenilor, In cunostinta tutulor 1110§- dorenilor simt niste exploatatort al
,

maI mUlte comuniettrI prin totl primariI putere. procedand conform art. 74 pro- acestora, carl insult& prin publicitate N. B. Liicusteanu.
cedura eivilà, care, nu insemneaza pe judecatori,-----dacá a ar6ta contra-
;lin toate' comiinele pe unde s'ar putea La 26 Aprilie anul curent, infato; de, cat el primarul este dator a emu- dictiife
gasi uniI din rimsnenff -linpritStiatl ;
- judecatorilor este a insulta,
Clel de altmintrelea, dad s'ar admite sandu-se procésul,- Inalta Curte. de nica mosnenilor- eitatiunea, nu se poate
deduce el el
cererea contestatorilor, ar fi a se eluda Casatie, a reSpins primul motiv, pen- ehematl i trebuesc a fi privitI ea fii ad avut este a explaata
in mod vdit scopu legiuitoruIu, .care a tf'u cuvêntul c6, hotarirea eI cu 'No. mod individual, ea stand. In instantl intr'un
clel o asemenea, conclusi
daca
ruina
a cheltui din propriul lor
cine-va pe sine
! i dad, a se
pentru
--
Honveherule
LONDRA, 5 Iunie. 4-- Camera commie-
spriji- lor a continuat discutia
voit a simptifica modul de eitare a mos- 218/86 e privitoare, la contestatia ar "fi .
artiColulul de
nenilor, cad in adevr ar trebui 'atunci facuta de Risipitent lu contradietiune cu prima parte nirea uneI cause juste se numeste 'Home-rule. Ea a adoptat cu
, ca mu di s'a dat articolului care spune c eeatai -ea ogee exploatare, ce 'numek- s poate da 310' votin+
sl. se fad eunoscutit Citatia ort- unde ar far). contra 165 un amendarnent al D-lui
exista vre-un mosnean, la orl-ce distantl. bine citatia and s'a pronuntat d& tivitate,§i dar. nu fle-eare mosnean in parte tulut de a incasa de la o
comuná 'four modificat de D. Russel, in favoarea
-

cisiunea eu No:- 140/85, -pe cand as- va fi chematmn jUdecalit, i mal cu sewn sute de mil de let mat 'nainte
,

s'ar afia comuna in care el s'ar gäsi, nr fi a nu se de a pariamentulut imperitiluT, ell' toate pró-
comunielndu-ii-se tutulor, dacä nicl odatä, tae pontestaa o fac cá nu li. s'a s'a arltat el. atine 'seamti de 'motivul
,fleut pe- legiuitor a lua vedea acea comuna alb In capistere, Cu ocasiunea min/
testärile D-lui Sexton.
dar rare orl s'ar mal putea eonsidera pro- notifidat 'egulat decisiunea cu No. asemenea dispozitiune1 amendment al Ddul
Mra, ca incasatorul sa cheltuiascá Horack Plun-Ketto D. Morley a
limit care.:
www.dacoromanica.ro
 LUNI 7 IUNIE 1893 '

'Inel oprit pentru veeiel Directorul zice cá

earl concesiun hi frivoarea persoanelor
ce ar fi fost intrebuintate inainte de a se imperioasa. Ca tot-d'a una, and e vorba el tine sa
.
miceoreze prestigiul
cine-va ca
Aceasta era pentru guvern o datorie coperi pe el insuei. Ar zice Dinastiet
ocasiene back el a
Ziarul ev6r u 1
Lei B.
100 --
20
nu- aunt irredn'e
am invatat eapteanl
e
pe
fi cantaret,
bancile
de
semina-
ei

pune In vigoir bilfil de Home-tble. Cu de Dinastie, el- a lipsit de la aceastá da- uoastre. In aceastá
D. N: B. Löcusteanu
- rului si de ei am servit In Galati la bise-
. . .
sistem, A- tot in senitil acestig Total 120
toate el acest amendament a fost respins, torte. procedat
aceAei
.
rice catedrall .a Episcopiel Dungrelsde:jos,
rgpunderea trei ant ea diacon. Ar credé ein,e-va el
atipra lal cade toatit sosesc astázi din taei, des-
D. Clayey a protestat declarand c natio- In adever, guvernul;" mime guvernul, deplorabill.
Ziarele ce ne
po-
ia In mama aceasta afacere afaceri mai mult de cat crid in colerile cele mal negre mizeria cine etie ce crimit am svireit In Bucu-
. nalietil nu pot face Mel o concesie. era dator lag/ in urme tresti ; dar insusi directorul Mitropoliei nu
de la Inceputul et. 9 <>IR.) -1443. pulatiunel rurale din judetul
Ar fi fost de ajuns un cuvent, o dorintit inundatiilor Facem din nod apel la su- 'ml-a, &it. de eat urmatoarele douit
Atentatul de la 20 Maiu si Presa a D-lui ministru de resbel pentru a lie fletele caritabile sa. se grabeasel a veni in puile Inv nuirT, ,pe baza carora a cowl-rig
nieti pretinsa emotiune a ofiterilor, loc INFORMATIUNI ajutorul acestor nenorocitl Orl-ce
ei sa. nu cá nu sunt vrednic niel sá calc
tú bi-
La Patrie : Fatä trial eu gravitatea fap- de a spune acest cuvent, de Wei exprima va fi primiil cu recunoetinta,- sericg.
tului inaintat contra Principelui Ferdinand, aceasta dorinta, guvernul pare ca. a care
trebuia ea acea informatiune s fi primit sa impinga. pe ofiteri la o intervenire
voit
una
Nenea Iancu Bratescu era s'o pâteasch ultam vorba tnteleapta eg in aSenienea int!-
latit de tot. prejuritri eine dit la timp cla de done orl
a a) nu me port conform canoanelor.
Directorul cancefariei sfintel Mitro ()-
o desmintire zdrobitoare i nediscutabin.. s'a sfirsit cu escesele cunoscute. Nu pen- Venind din Buzate trenul "s'a oprit larva
Un vapor englez numit Voodiville s'a Ill' din .Bucureett n'a ,putut -gasi de cat in
Cand un ofiter oare-care loveete pe un tru prima oara Adevrul pablica contra gara Vintileanca, in urine 'inundatiilor, care conform cgs
sa a in- inomolit In Dunäre in dreptul ora§ului imaginatiunea sa canoanele
soldat, faptul este regretabil ; dar cand Principelui Ferdinand o calomnie rupt terasamentele. Daca e vorba de ca-
Tulcea, intrerupnd §i circulatia vaselor. rora nu me port ed.
a-
cest ofiter este Moetenitorul Trontilui, fap- juril din cele mai tart Cu toate acestea, Dandu-se jos din vagon,
I de ve- s'a dus pa jos cati-va ,paei s msoare a- S'a trimes
nenea gancu ajutor spre a '1 des- noane, e
apol me port conform
Mitropoliel, dupa cum
lor i o
tul la o importanta extraordinana, cad pana aci, ofiterii din batalionul protestat pot probe,. Directorul
infltieeaza sub o lumina rît. purtarea natori nu s'ad miecat, nü ad claneimea apel. Cat pe aci era sa se tnete, carca. se deduce din 'raportul sad, se vede ca n'a
nu s'ar fi miecat, un conductor Par tras Inapoi consilid de minietri la
ei procedgrilP viitorului Rege. Si de asta data chiar el' dacá nu, fi Alaltit-eri a fost un deschis de and este el codul bisericesc
dar ea oamenil serioel dacl n'ar fi fost Incurajati, daca. nu pe In yenta. ministerul de interne. carti de legisla-I
Nu era 'suficient Pidalionul,

-
sit nu dea creettnent faleei etirl publicata fao. cel putin inteun mod tacit,
dé iner- La drept vorbind, nenea Iancule, ar fi idee n'are, ,nu
tiune bisericeasca
de Adeverul ; trebuia ea, în privinta ei sa tia guvernutui, fost o mare rueine sa te rued in al:a alas de ce se cuprinde In elee dar niel chiar
nu rmang niel madar umbra unei Indoeli D.
posibile,..ea toatd lumea sl fi fost convinsg in loc ori-ce actiune a ofiterilor;
ministru de resbel ar fi putut opri turt cu broaetele. Intelegaem sá te Ineci
eugandu-1 Intr'un decalitru ' de vin Cutta cn scrisori de 'existen0 lor. Sá probez aPeasta.
Mai intei, retativ la ,palitrie, pe care n'o
afacere, de
faptului s. .nu se "amestece in aceasta.
poate suferi acest domn ei inn IV tari In
-.ROOM* .
pang la evidentg de neesistenta
in a luat cunoetintl de priina lor Primhn plangerl contra 'servi- Santem rugati a publica -urmatóarele
alegat. Aeeasta era imperios necesar indatg ce' dese In cerbiee ea el, afle : Désehidit pravila bise-
interesul Principelu pentru prestigiul Pi- visita la Adevérul. ciului, barometric' al primariei: riceasca tipgrita la timpul lui Matheiii
Guvernul ar fi putut sl previnl aceastrt Domnule Director,
nastiei, pentru demnitatea Trel. Rugam pe D. Nicu Filipescu sA dea or- Basarab In Tergul-Vestei (1652) ei la pa-
Cum se putea atinge acest scop ? actiune, luand el, initiativa. dine severe, ca-, dezgustatoarele dritsuri ale Nadajduind Intr'un Viitor mai bun am gina 82 'va afla urmaturul titlu scris cu
Oare prin ceia ce s'a Merit ? Prin in- El ar trebuit, mai !Meta, prin Moni- serviciulni barometrie al primariel; sá .'nu venit Galati In Bucure0 spre a-mi litere marl : emnele care sunt date de
sl destnieta intFun lucid ca- mai defileze intre orele opt, nou i zece continua studiul la Universitate. Speram la Dumnezeu prea sfintitilor Mitropolitl at
"
tervenirea ofiterilor din baialionul I de torul
venatorl, ,prin ,o rectificare impusa. Adevè: tegoric, faptul alegat contra Prinepelut. seara pe stragele ,Capitalel. ca. anti Titatea bisericeascit din Bucureeti Ungro-Vlahiel". Va vedea filtrate carja,
.rulul? In fine, prin ,violentele brutale Apei, pentru a Sprijini destnintirea' si a Imi va da tot concursal, eitel sunt. d aeon mitre etc ei de-asupra tuturor o
barbaré esercitate de aceeti Ofiteri asupra o justifica, el ar fi trebuit urrnareasca Iar plonk am venit eu invoirea bine-euveota- eu Mete &Mire lasate -pe spate.
personaIuIu ziarulul ? De pe D. A. V. Beldiman Inaintea tribuna- ploaia aceasta, care este generall in ei Episcopului Dunärel-de-jos, avend act frumoastt fie anti obiect e crisá. .sern-
directorului toata tare, va zdrobi ultimele sperante ale de transferare rea In dreptul
sigur el nu! lelor, conform legel, .regula M'am inscris la lui ; In dreptul páláriel sta
ideile speciale de care Azi, and scandalul este -cornplect, zia- agricultorilor noetrl in priYinta imbunata- facultatea de Teologie el la facultatea de nificatiunea : Platitul gherdanul'podobeete ca-
Fiind cunoscute scris
sunt Uonduer aSupra spiritului de rele oficioase veetejesc procedeurile Ade. tiret reeolteT porumbrilui. Litere. M'am presentat apt la Mitropolie puI. cu umbriréa duhulul nevoeste de ea
ofiteril apárbt purtarea ofiterilor. Foaia Pretul porumbului ce se all in maga- am cerut sa, mi vacul" : adicaPalaria existit In biseriel diri
eorp i asupra solidaritatel, intelegem, pana. vèrulut Lahovary se .agata. de libertatea ziile din Galati Braila ei Constanta s'a cu actul de transterare
la un oare-care punct, ca. ofiteril din be,- familiel se dea vee servesc cand ael ggsi.vreso cele mal vechi timpuri, ea impodobeete eapul
ventori 'se fi miseat la presel plange ,legislatiunea ureat foaite ocaziune sa fid rectinoscut diacpn In inchipuind umbrirea darului duhulul dint
talionill I de sa,
apara contra
co- noastra, este. gred de a -se mea ajuns pang, la este una din podoabele chiar ale Mi-
citirea fá.40/ etiri publicata contra sa
familie un La concursill general al anului I tinut
Bucureetl. Cererea
mandantulul lor: Dar né este gre sacre- calomniel, un pgrinte de, Mitropelit,
prin ziare la ecoala de ,Architectura Ad trecut cu ream, flind-eg era& drepte euviincioase. tropolitilor
care a Incur intat dele ce pe- datá de la Dumnezeu, cum
dem ca aceasta emotiune s fi mers pana comerciant el defaimarea zice pravila. Deci pglaria, deParte de a fi
actule.ne- rernane, ,timp, nepedepsita. sueces examenele; urmatorii elevi : intr'o zi actul de tran-
la desperare i s fi provocat M'am, dus anticanoniää, e din contra reglementarit
Dar foaia guvernamentall cu ,vointa Popescu Vasile, Galaiis Stelian, Pope'scu sferare pe cand vorbeam cu subsdirec-
scuzabil, neauzit,- de care s'ad. facut vi- confornia canoanelor.
ca, in aceasta afacere, este yorba de Prins Theodor, Petrescu I. Constantin, Dragoi torul, apare de-odata un om indignat nu Relativ la haine, afle c1 nu sunt regle-
novati. Ferdinand, Moetenitoral Coroanei, Sava, Udrescu Nicolae, Negoescu Atha- §tia de ce in ultimul grad ; era directo- mentate nicairi, fie-care le poartg cum
Ef ar fi trebuit sit cugete,--er timpul cipele
nu le-ar fi lipsit, Pad afaPerea a durat et acesta nu este nici. un s!mplu pa.- nasie, Erlich Iósef, Stein Adolf, Christo- rul cancelariei
.

vrea, strimte, mal Pe talie etc, dupg

dou zile, -7- ca intervenirea lor era cu rinte de familie",
Ca -membru
nici , corilerciant"
familiel regale,
loveanu Anastasie.
Me intreabg eine sunt, sOune a portul cum se poate vedea chiar in Bucureeti,'
totul intempestivg, pentrn cil, dacg era eare-care.
in modul Consiliul, comunal Capitalei este con- met e de preot catolic IncePe ma as unde nú se gásesc duol preatiecari sl alba,
Ferdinand poate
vorba d comandantul lor, acest comán- Principeleeficace apgrat contra calomniilor vocat pentru disearg, postrofeze. Am voit sg-1 art aea e aceeael croialit de haine, fie chiar de la
dent era, In acelael timp, un inalt perso- eel mai a ordinea zilei este discutiunea buge- portul pe la dar nu m'a Wet sa aceeaef bisericit ; poate eg une ori greeeste
nagid politic Moetenitorul Coroanel, i
ast4el un caracter po- existente.
ca prih presg , aplicand culpabililor regile tuI, Lu.l zic un cuvent devenind din ce In ce
imi da. a Intelege sa pargsesc economie.
croitorul sad mai intervine i spiritul de
intervenirea revisuind in 1884 mal furios
In adever, D. Dr. Gavrilescu, iuspector sanitar, a
litic, ceea ee este in absoluta rontrazicere aa voit ca membrii Di- inspectat judetele Olt i Romanati. cancelaria me pot alege alt-ceva elativ de per. In Epistola I cil-
ca caracterul .unni militar, mal cu seaml Constitutiunea, Tot-ode-tit ordin sa se anuleze raportul, tre corinthenl cap. 11 vers. 14 se zice :
cand 'el procedeze. In corp. nastiei
ror
noastre
atacuri
sa fie la adapostul ori-ca- Zilele aceste
ca acestea sa poata fi re- voluminos asupra staril sanitare a jade-
D-sa va face un raport prim care Mitropolitul imi nivoise ser- Ad nu ei tnsäi nattira v lay* pe vol
ar fi trebuit sa eugete c impunend vesc 'me recunoscuse ca diacon. M'arn cá blrbatul purtand plete se sluteete, iar
pri mate dear ele sé 'produc. tului Dolj. .plin de indignare, am purtand plete saimpodobeete ?" A-
chiar Adearuhd o desmintire, el nu adu. Pentru aceasta Constitutia liberall a retras mahnit
care Infieram
femeia
mi pare
mat Principelui nici uu- servieiti efieace, cate-va renduri, prin ceasta din sfinta scriptura i se
adoptat principiut urmator, inscris in alie Adi se face in toatg tam alegerea co- scris nedemna, a aceStui canonul 42 sinodul ecume-
cc cu toatá aceasta desmintire, tot mat
mitetelor permanente. purtarea neumanit clar. Apoi VI
niatul 10 din ,art. 24 ,din Constitutie : le-am publicat prin ziarul Ade- nic in ncord cu citatul din sfinta scrip-
putead rmâne, In spiritele unora, oart-ceri Delictele de presl sunt judecate de ju- domn
Indoell in aceastit privinta. Trupa de opereta fraireezit ÎI va incepe vrul. Perzend speranta de a mal eapitta turfl zice ; ce poara.negru plete
sá cugete el este 'Mad- rati, afard de acelea cari stint comise con- un loc. de. diacon, am cautat eel ,pun, u rätkcind prin, ccti, printr,e ,femei 0, bar-
El ar fi trebuit tra persoand ,Reg,lt0 0 a membrilor fami- pepresentatiile sale imediat ce vremea se
Pi.
gasit biserica bast mirenl petreeend empanghelma lor
misibil din partea unui ofiter de a se liel regale' sad' contra Suveranilor Statelor va schimba. nul de cantgret, am i,
pune in numer de dout-spre-zece,
. barbati
streine Aceste delicte vor
sanatoei i armaY, s. brutaliseze, acasa bunalele ordinare, dupd dreptul comun.
i judecate de tri- tar-Moe,
In Iael s'a constituit un comitet, compus eitul lui Aprilie trecut.
unde' am functionat pana la sfir- ocarind, de vor primi
sa fie primiti in cetätl, iar de nu sa se
tunde pletele.

la densul, pe un betran desarmat din :D -nil Dr.' Bogdan, Gr. Butureanu, A In acest limp director& Mitropoliel afla goneasca in pustié, de uncle ei pre- muni-
Guvernul nu era dar de Joe redus la a un
ar fi trebuit sá cugete ea prin lo-
urmareasca pe D. C. Cuza , i I. Paul, penim se da ca. am aceastg slujba ordin In scris rea lor o ad luat". Aceasta din codul bi-
neputinta El putea
vituri, prin forts, brutalg, nu
putut
se dovedeete
chiar sa
banchet
A. V. Beldiman,' fgra, 'a se teme de .o a- neobositul profesör universitar i scriitor, sg
D-lul A. D. Xenopol, eruditul fi imediat destituit, sub
ori-cine
niete
cat
motive
de u-
sericesc, din Pidalion. Interpretarea canoe.
nului- citat tine 6 pagini i incepe ast fel :
absolut ninlic ; cá el ar fi neinchipuite. Jedece-I
in- t hit are. curend al ca- Insemnetizg din acest Canon el dad., dupg
omoare pe D. A. V. Beldiman, fará a
clef a-
care a terminat de eeaSele man, cat de creetin; cat de rational si
firma la Mmic faptul calomnios pe care Ar fi trebuit facl aPeasta, u`timul vol um al Manumentalei sale scrieri pabil e acest donin, autoritate bisericeasca, apost. Pavel tot barbatul purtand plete se
cesta era singurut mijloc de a dovedi, istoria Romdnilor din Dacia Traiand. lut Christos pe pament. Dar sluteete, vorbi ad de oamenl in deobete,
'I inaintase.
In fine, el ar fi trebuit s. cugete el de intr'un mod indiscutabil,
el faptul alegat Banchetul era avea loc Sambata 12 Iunie, representantul ca sa. se convinga, ori-cine el spusele mele cu atat mai virtos preotii, mal
cu seam&
oare- de Adeverul nu era de cat o calomnie ora seara; In saloanele otelului Traian. exacte sa yea ce cei tineri diaconii, c unii ca aceetia
parte de a' aduce vre un servicid D. A. V. Cotizatiunea fixata la 20 de lei va trebui sunt cu desavireire are sfinta Mitropolie cu
7
cat sl ames- Chemat inaintea tribunalelor, at smintese pe cu fetele lor cele
care Principelui.
tece numele. S -nu
cu
%wad
o
de
iregalitate
el dacá calomnia era in sarcina Adeseu- imaginar
flagrant& Béldiman n'ar fi putut dovedi acest` fapt sa fie depusa pana la $ Iunie bel mal tarzid
ar fi fost frumos condamnat, la bbraria Maximovici, Iaeie strada Gölia distituire.
giuvaer
din
de
Bucureeti,
director
réproduc
:
chiar raportul de tinere i Wit barba, cu atat
cu pletele lor cele Jungi i pieptnate."
smintesc

era de partea, lor i ea toall lumea ar fi foSt convinsa, familia No. 51-, de unde se va elibera i cartea Diaconul C. I. Kihaia se opreete de la E destul de clar. Nu voesc sa maT in-
lui, brutalitatea fi obtinut o satisfactie sdrobi- de intrare.
mareaa ,scandalul, îu loe de a - aduce un regala ar ori-ce serviCid bisericesc, pentru el nu ir toate canoanele in acord cu acestea,
rémedid. toare Adevrul, cáruia i .s'ar fi dovedit se poartg conform canoanelor pentru caci ar fi sit abusez de ospitalitatea Zia-
fi fost pentru tót-d'a-una dis- s'a reversat la Broeteni
Ast-fet, din toate puntele de Yedere. in- calomnia, 'ar inecand aporape intreg satul. ca. are curs la publicitate prin .gazete spre rulul, trebuind a scri eel putin 10 con,
tervenirea D lor ()Win" in aPeasta afacere ereditat a calomnia autoritatea bisericeasca " ei nu cred 'ca ea sunt 'chemat a indrepta
este dcp1orabil i .n'o putem indestul Dar guverhul n'a procedat ast -fel, n'a Riul Ved ea a rupt toate podurile din Cate vorbe atatea nerozii In adminis- lucrurile, mal' eu searna ea intentonea
regreta. voit sa procedeze ast-fel.
de resbel avea o veche so-
cursul sad, intrerupand eirculatia pe so- tratia bisericeasca a opri de servicid pe mea este de a arta ca sunt pe nedrept
Dar ceea ce provoacl o adanett indig D. ministru selele judetene i vecinale.. un preot diacon insemneaza a-I in- lovitc,
regulat-cu d. A. V. Beldiman ;
natiune, este atitudinea luata, in aceasta coteall de terzice, in urma unei greeeli, de a servi estea zice dreptul bisericese, dar prin
publicarea scrisoarel lul Julie-
cestiune, de guveM, cael numal el singur nu-.1 iarta nu-I displacea ca ziarikul care D.Studentil
cari aa fost in excursiune en in vestmintele sfintite inaintea sfintei capul cuconulul Fanica ele n'aa trecut,
putda sá impiedice scene barbell, care s'a profesor Gr. Tocileseu at sosit aseara aceasta pe un timp anumit : dou, trel el nu ei-le-a apropriat cáci n'a studiat,
ataca merea fie brutalisat. .EI lasá In Capitalá.
petrecut la redáctia Adearului, singur Il sa.
luni e c , dupa gravitatea ',greeelei Dar dar a auzit de dreptul bisericesc, a aüzlt
ofiteri luereze. place eat de natilt sa feel
avea znijloacele de a, distruge calomnia dar pe subscriptie s'a vezuf un preot sad dia- de canoane
,

a adoptat ca sistema Listä de hici-odata

Intreg
Motenito- Guvernul
- eruditul cele bisericeSti, in drept
-
aruncala de acest ziar coatra con oprit ide a canta in' bisericit, fiind-cg pe In
a ,apara intr'un mod de a pune mered. Inainte perspana M. S. Pentru a se veni in ajutorul inundatilor din la strang poate canta oriscine etie, mai eu Rama, In cat 1st concepteaza
rutu de
,regalg, pentru a se a- judetul Ia§i. '
eficace prestigiul Principelui' ei al Dines- Regelui WIINVOl AMMRIMIIMMIR IMMEMOMMIMImIMMS

FOITA ZIARULUI A D EV ERUL" reasca o luptg care putea sal duca foarte sarul. Cinci-sute doua Zee
departe, 'e'er face mai bine sl lase O. se de -o mie de
rubte. Nimeni
I de francl o blanl a juns la sfareit.
nu mai vrea ?.... Ticaloeul
eugeta. Nointel, dar nu'l
acesta o
void
- coste
lgsa. 0
gros.
mie
capul.
pit simtise etie sub blang eraa
rDtilpaascpuipit

003) adjudece
cumplrltorul.
sae se inteleaga pe 'arm/ cu Odata. ? de doua ori ?

Fata arniculul Poloniei, .incepuse a se Intrarea in lupta

Cincl-sute-cinci.zed, - zise
a acestui juelto r
doua. sute, zise el tare.
0 niie doua sute cinci-zeci. cu
0 mie eease sute einci-zeci rspunse
turbare Simancas care intelégea foarte
canoe tea Slechca traficantilor nu mat putea de abtinea dgeni adversarul pipitise blana eu
FORTUNE DU BOISGOBET lungi, clef confratif lui nu' f dIdusera In - nod' facia sensatie. Comisarul
slreinarea de a trece peste cifra de, eiúci- din vederede venind
sput es,0 na I n u mana cu blana luertirilor arta,
gratios. Telalii incepura
, ,
*CI
adesea la van Arile bucurie.
adresa un zlinbet
privi c'o curoi- zeci,
Acum nu mal pune de cat cate duel
zicea Intre dinti telelita
-
care vorbise El
0 mie eeipte sute, rspunse clpitanul.
se gandea :
fi nevoie sl mi se duel i toate
IllA' at11.111.i Anverpinul,. zise ' razand
o nepustoreasl. Toate afacerileece'e bune datl BA lase
,
sitate luatoare in its ei se inteleserá
pe cei clout burgheji sa, se
pentru
in- de fratighia
alta.
Asta
de,
trebue
la spanzurat,
sit fie haina - sel, zise
De va
economiile
Stange.,
chiar, void tine piept
-
cere sá vadit ?.... Nu. Einutil.
,
,

(Urmare la Lojeaeaangereta)
sunt pentru el. Trebue sá aibá in buzuaar hartniasca,
freughie de .1a spanzurat. haina pé
ma bilete
care nici unul
de bancit
din ei n'ar fi dat
o o
mie trelesute, strigg -0
Noentil. Sá vede pretul lucului. Aea dar, ce ziceme?
eeepte
,

'sate cinci-zeci. -0
CAPITOLUL VIII
Dia toate facuitátile spiritului, memoria niCi tret galbent
e cea mat capricioasg, eu siguranta. Ea cel mat
Din toti cei
mirat fu Simancas:
clpitanul
Niel
era
fatl task
prin
aeolo
&ad
caci ce ini
Incetieor
Ticalosul
am !hat
:

in
Cele trel
buzunar,
mii de
sit se
franci
duel
!
mie
mie
mie
opt &lie,
at
opt-sate
raspunse, ,Noentel.
cinci-zecl.
-0
-0
are .adormiri neertplieabile, el treziri ne du.% trecuse
;
.

prevdute. . ' din eoltul din care eadea el, nu putea sit'l Voiarn se.'mt cutnplr un- cal de la Tattersall, Simancas 'sé apara grades. macat me-
,

Negustorul de ochelarl ramase rece. recunoscu vocea lui clará n'o tsá m'aleg de cat c'o zdreanta..... ment, simti cá cine-va 11 trage de manecá
de atilt Cum. gluma unei telelite aminti de- vadl dar ;

Curtea Ruseaseg nu"l atinge

-
putin.
'

.
odatg
Sad a'vre until exilat Polonez ce o fi flat veste 'el
capitanului un fapt uitat ? Da ce muvltoare ; o recunoscu
aduse el aMinté og, in Seara maainte, eei. din ascuazatoare; se descoPeri
fled
gasirg
un
&tit in
pas &teá

intrebit
alege çu ea.

comisartil, care crezn

-
Dom& doreete s examineze Mane, Yenea
cá se cam
ei se Intoarse furios contra aceluia ce

A-ela. era
deranjeze toemaf- la ttra moment.
Saint Golmier, trebuia sá
se spanzurase la Julia, Golymine 0' eel doul adversari
se
adus'o din Siberia, mina caraghiosul de in careaceastl halal' cu gatei de zibelial ? fatc task Treceti haina )a Domnul. alba ceva foarte gray grabnic de spas
comisar. purta galban cáci - se simtea Baiatul care, de-un sfert de ora, plimba Peruvianului, cad 'I trase eu voie farit
if povestise el, Simancas gland Peruvian& era
,

-Cinci sute-doul-zed striga un negustor. Darcy ehiar Masurit de sus ping. cu triumf baina de Polo; .colo o aduse voie pana la uee i ineepu al vorbi !nee-
deepre moar tea prietenulut prins ; iar Nointel
Ea iubesc polonia ; dar nu pa ,burghezii la ceremoutatea mult sl etie cum era jos c'un aer batjocoritor de 'Area zicea : capitanulul: tine l.
care vin sit'el bage nasul .in afaceriie sad, tineain foarte
usIcat ultima'i org, ei cat de rea ei-a Aide urea pretul
,

-
te-aeteptat, I mie reinel sute, relug -0 pe data. mie nqua, sute. dise cgpitanul, cu. -0
-
noastre, adlogg el incetieor.

el n'o sl ne oprirn in drum. Nainal sa ne ca.

ine
Minanat, dornailor. Stiatu ea bine ascuas ernotiunea
cand Lolif it asigarasé
Gelymine miiirise imbracat in haina
Acele arnanuntirni. if venea acurn
ea
*ease -sate, murmura Simancas.
Seapte-sute sspunse
- Nointel.
Seapte sate la dreapta proclaml pipli gulerul
Simancas.
Noiritel, fara, sa se grlbeased, incepu
glas nu toemar ridicat.
a In aceae timp, el sé uiel la comisar
captueala; Stia el bine ca care parea destul de dispus sit sfirleascl.
grabim el e .tarziu. Cinci-sute-doug-zect blana. Raspunsul staugel....' pierdém tin vor adjudeca panit ce el nu va sae* loeanul 'se puse miware.
in minte lui Noiatel c'o ifinpiditate ciudatl comisarut.
Stanga nu zice, nimic ? yremea, Domador... inainte neg. v
ei in time e,e sale cu gravitate in brans(
Si ciocanul Incept' a-se invarti in mane. ei 'el'. zise
cornisaraItzi gata stt loveasca in masutit ; Totul se, -
indatl :
explicl. Hain trebue sl fie ' 0 imie, articull, nu ',fgra. kreutate de zibelina, degetele explorat pe dede-
complicele lui Golymine. subt.
(Va urma).

dar Simancas We' a. El nu, renunta la halal ; impanata,

numal, se Intreba de* in hie sa urml- ..
-
ca secrete.
Ciriai-sate-doug-zecl I relul -cow i- Sa vedene fie zice dreapta I N'am 0 mie ease sute, zise el ridicand

www.dacoromanica.ro
 . LUN1 7 IUNIE 1893

m
rapoartele tot basat pe iceet drept.'-iEt
mir de .nestiinta Iu, plci. u MICA FILOTIA cestei opere, ne vom da toate silinele rile rupte din Album
si la altil 'mat sus pusi, dar tinse slgáseste
t0.ast-fel In'am purtat tot-d'a-una i Epis- spun pentrti ca toti sá poatá profita de pro-
dusul ei. A satisface pasiunele i capriciile sale, Illtime Telerame
/copul de unde am servit nu mi-a zis
o dallt niatic cAci stie i cunoaste
aic
Ce te-al Imbrácat in negru ?
Negrul nu e pentru tine,
Bine voiti a ne garanta
contributiune din partea Universitltii Dv.
o asemenea
-a
tn detrimentul averei sale, eáte o nebunie;
le satisface, in detritnéatul familiel 11
PutinT se indeletnicesc cu r/Sfoirea
acestea. De 11-al pune altl hainá 19d con(ind aproape (5000) cinci mil de vorbe. sale, este
o necinste. Alegoril din Germania
carp-
lor bisericesti, de si se allä to ele foarte sedea cu mult mal bine. De Lotena
Dacit hartia (documental) nu se citeqte BERLIN, 5 Tunic. Contele Her-
multe lucruri bune.
b). A doua invinovittire e eit am ca-
omniat autoritatea bisericeascl prin ga-
zete. Stupidä si pretentioasl conceptiune
Tinrl i drlgálasit,
negri ca de mull
Nu-s fácuY ea sl citeasel,
In congrea,

indrituit sa
va fi

eapete
publicatit

un
to
gulat, din, care fie-care contfibuitor va fi
exemplar.
Coala allturatá contine sugestiuni ge-
rriportul re-
Gönd o datorie de inplinit s. prezintit
"tutintea
cuta niel- o
indeplinéste-o imediat ; nu dis-
_data, cici al glsi multe mo-
-
bert de Bismark a fog' ales.

sunt
Panel la 11 seara 376 resultate
cunoscute, cari se .repartiseaza ast-
Mai ales sftnta Scriptura... tive nu
a acestor Wu/ cuvinte : autoritate bise- neraie, pentru ea diferitele contributiuni pentru a o indeplini. fet 46 conservutori, 1 uniunea agri-
riceascl,' din partea cuconulu Se 'ntelege, sl poatá posede o unitate de plan si ar- La Rounat. cola, 9 partidul imperiului, 18 natio-
Aici e vorba de autoritatea bisericeascit Leturghia diminetei, monie in esecutiune. Bine vottl a ne no- nali-liberali, 78 centru, 25 socialip, 3
directorul crede cä toat/ autoritatea Tu al inim/ aprinsit, tifica la primirea Acesteia du/ ne puteti Ce abil mecanic e Dumneze t Masinele
Visurila garanta contributiunea dupl cum o dorim. liii urnblI sigure ; sunt unele din ele care uniunea liberala, 13 polonezi, 2 anti-

4,/ se poate numi dreaPta

-
bisericei e concentratä in .persoana lui,
cite pe el l'am calotnniat, dacit calomnie
mea observatiune. Laid
de-aceea
sl
cand se 'ntérapla
Este de sperat cá toate hartiile O. fie lire- gandese.
se itate la 1 Julie 1893. Ch. Narrey.
semiti, 1 clanez, 6 alsacieni, 4 partid
al poporulul din Germania de Swd, I
Dar poate di are dreptate sl creadl ast- 'ntalnesti In cale, Al d-voastrd devotat fara partid, 179 balotagii.
fel i et nu-I contest acestea, de eat fiind Pltimas te uiti la densii James B. Reynolds Urechea e o poartl mare pentru haga- Balotagiile sunt intre : 52 conserva-
Si suspini cu-atita jale. Presedintele congresuluI studentilor de
asa, sit vedem dacl autoritafe bisericeascit colegiú i universitate. sire : ea devine gaura unni ac pentru tori, 9 uniunea agricola, 7 partid
se poate nurni abeasta i mál cu seam/ Al da naibei si titmaea Adresa : adev6r. 72 nationah-liberali, 30 cen-
crestinti. Cine zice autotitate biseriediscl, SI intreaga mitnitstire,. Prim grija, Congre- A Decourcelles. imperiului,
tric, 77 socialifti, 11 uniunea ,libera14,
zice lucru mare ; inchipueste o persoarat De-al putea mitear o clip/ Worli's care Con- sulul auxiliar (al ex-
sat o institqiune inze itratl eu toate ca- S'o petreci in fericire. gres Auxiliary World's Palatul Arti- 35 partid liberal al poporului, 10 polo-
congress Art Palace lor 'al congresulul uni- Ultimul envint nazi, 16 anti-semiti, 8 guelfi, 1 alsa-
divinului Iisus, o persoantt care e Chicago, Illinois. versal Chicago, Illi-
cel mal Vrednic urmltór al lui. Dar aa- Viata asta. amitratit, nois.
PecaIe soldat In batalionul I de vAne- cian, 10 partid a/ poporidui din Ger-
toritea bisericeasc/ concentratit in per- Posturile, leturghia, torl : de Sud.
. soana moralistuluI Rini* e cu totul con- Mult micsorat splendoarea Anexa la sCrieoare CaporaM s -Mal Pcicald ! cum chia- mania Nici un candidat al particl4li4 libe-
trail, cu totul streina de diving, doctrina
a divinului lisus i cu apuelturi mat mutt
&le cat anticrestine, slbatice chiar. Chris-
Bunit maiel Filotia 1...
fI
&MP de cercetdrile asupra caracterutul
spirituluf vierel contimporane studenfeftl
fn toate rile
Pecalla a
Caporalui
--
mei pe primul' ef al botallonulul ?
Prinful Ferdinand ral al poporula it' a fost ales. Acest
Dar pe sosia lul ? partid pierde in mod definitiv 33 scaune.
tes a zis ue, nicilor si : Intru 'aceasta De ce stai asa pe génduri Plicalk a - Madame Ferdinand !
v va cunoaste luatea c sunteti ucenici
al meI[ dadt yeti avea dragoste intre voi".
In chilia ta
tu esti ca o frunzl
?
1 Organizárl atletice.
atletici - .D.* Lieber din centrtt a fost ales la
Illontabaur. D. Alqivardt a aria aproape
Dar acest Eomn, membru al bisericel hit Pe o mare rittleitit I 2) Sporturi practicate de studenti:Intru un tam& indoit de voturi de cat con-
Christos, ha ce zic, ba chiar autoritate Mult e mandri noaptea asta
ct aceste distractiuni sunt clutitte; tela- citrentit set.
tiunile acester sportari cu alnitatea stu-. in Alsacia atZ fost alefi 4 partizant
bisericeasel, se aratI cu fapta mai crud Tainiel i instelati dentilor.
de cat tigrul i maI rsbunätor de cat Si tu stai aci inchisl, ai proiectului m litar.
cea mat s/lbatedi fearl. Pentru el 'I-am 3) Efectul lor asupra citgetlrii Nligoarea national&
Intre zidurl viata toatl! universitare. Printre membril Centralia aleS, sung
zis sä fie mal euviineios, m'a lipsit de Prin toate cercurile, politice se agiti 7 portisani ai proiectulut militar.
pe mine si familia raea o privighetoare treazi IL IMO sociale
Christ.s a zis : Iubiti pe vritsmasii vostri, De o razit argintie, ou mult neastêMpir situatia oreatä en- Kreuzzeitung zke cZ coniervatorii ar
1) Organizäri muzicale.
faceti bie celor ce v urlsc El -nu iu-
beste nu pe vrtismasi, dar chiar pe cet de
Matti dulce si
Ingropatl esti de vie.
tu maid.
2) Socretitti
mitetulul partidulql national din Sibitt, sprijini
cluburi ; caracter i sec) precum i darea iii judecati a celor 40 poporulta, numat daca D. Biohter ia
in balotagia partidul liberal al
purl, de ,originl .recentlt sati cu desfitsu-
o credintit cu el, pe eel ce servesc hise-
ricel, autoritate bisericeascä fiind. Chris-
tos a Inv/tat, cucoane F.nicä, sä fil bland
smerit cu inima, si tu cu autoritatea
Intropatit
Si In
intre
Ce te-a priplsit pe-aicea
zidurl
neagra ta chilie,
rare istoridt.
3) Metod de trait, in residentá saa cu
totul independent ; relatiunl eu cornini-
studing, autorl, a! celebrel Heplice.

prim
.L4lnd6pendance
articol foarte
de aseará
nervos
publicá
asupra
un
per-
PARIS, 5 Iunie.
leveaza succestil
-
angajamental formal de reciprocitate.
Toata presa re-
so(?ialiftilor in alegerik
ta despotieii vil sá lovesti In mine In mo- Numal inima ta §tie !... tatea in care este asezatit universitatea ; secutiilor la care este expus Dr. .Lu- germane ; acest succes caracteristic.
intruniri sociale ; viata ,sociall. cad, precum kti partidul national §i In-
i
dul eel mal neomenos. Asa se Intelege su- Cate-va ziare -se intreaba daca iu
Mima moral/ .a lui Christos, o sprit/ au- 4) Disciplinit conducerea de dare au- cheie Cu o
M
torittitile universitare, de autoritatile co- amenintare la adresa tri- presenta neoranduelii sociale, care dupet
toritate ? Asa se intelege serti de 70 de ple! aliante. ele, ameninta
oil ate 7 ? Dar tuLsfintit autoritate, n'al
Maidt, lasit mitnitstirea, munale, de Senatul studentesc sail de un Germania, guvernul ger-
voit a-t1 cunoaste gresala ; ura i sélbl- Leturghiele le lasá corp similar. In urma nouilor §tiri revoltâtoare ce man-nu :va cauta o diversiune in strei-
tAcia te-aa orbit ea sti 'nu pot/ vedea
aruncl de pe tine 5) Tonnl general al vietel ne sosesc din Transilvania, student.'" se ngtate.
Mult intuneeata rasrl.
lovesti inteun Bullet, care nn-0 fleuse ni- III. "IMO intelectuali vor organiza ,In sub -comitete, cari vor La Liberte respinge aceast4 din
mic. AI inceput printr'o indignare fitrit Fugi In lume, lumea-I mare
1) Relatiudi intro studenti i profesdri.
agita In cursul vere! prin toate ooltu- urma eventualitate. Ea rice ca Germa-
motiv, a terminat printer) faptit condem- orl.elt e de stricatit Ori! cestiunea Transilvaniel In ve- nia care este in fie-care moment ame-
nabilá i neertatl nid celui mai crud pit- Tot mai bine-I /titre oameni, 2) Caracterul, scopul si4Vederile socie,
gin, necum tie,/ autoritate bisericeascl. Ca 'n chilia Intristatl. tgifor literare. derea inarilor ,demonstratiuni ce se pre- nintata de explozia until resboitt civil,
Asa se practicá oare fráia, libertatea, e- 3) Subiecte discutate mal malt de stu- gätesc pentru Septembre, când se va nu poate sa se gandeaseit la un resb aitt
galitatea. dragostea i dreptatea, predicate Zap/cat asa ochl galest denti i punctele de vedere adoptate judeca procesul odor 25 rnembrii al co-; ea streWtatea.
de Iisus ? Sl se strice de citire majori tate. mitetulul partidultil national. '
Eltarnici i anticrisil ! Ati mutilat to- Clad in éT plutesc atatea Spiritul teeaul yietei intelectuale. Remaniarea oabinetukal afirb
tul, ati profanat totul In divina lui doe- Visurl scumpe de iubire * *
Pentra marea conferintit national& ce considerand dupeIunie.-Cabinetul
J 1) IV. Principil mcirale aprobaté 'de studentI BELGRAD, 5 Intreg,
r trinti. cad sunt malti ea tine, o ! de trei Virgillik N. Cliaman. depunerea jurilm8ntu1ul
a) Fatä de autoritäiJe universitare. se va tine In zilele de 27, 28 §i. 29 Regelul, cii misiunea s e terminate., a

r
ori gin% autoritate, cari asa inteleg
asa practidi cele ce a inv/tat Iisus. Ai
ajuns mat ea fariseil : morminte apoite
si vaae lustruite numai pe din afar%
Congresul universitar
din
b) Clare guvernämintul statulul si al
comunel.
c) Cittre societate In general. teres In capitalá.
Putem s inuntirn, a la aceasta Dokicl
,

Iunie In &bill, se manifestá un via in- demisionat. Regele, diva ce a conferit

cu D. Pasicf, a inalrcivat pe D. Dokiol
cu formarea noulut cabinet. Lista D-lui
Fart' si talhari I Stitpanitt lumea
conduceti tn prápastia , din care abia o
o CHICAGO 2) Principil. ale VieteI i caracterulul
i ntern. conferinti vor agsta numerof11 'student! sera. Mart, de
a fost aprobatà de regele in timpul
3) Expresiunea principiilor de moral/ din 13uoure§ti §i Iai, deputag, senator!, Colonelul Frasanovici, care
seosese, 'Mantuitorul Ii sus, de vreme ce III In, ori-ce organiz/ri voluntare. a fost Inlocuit cu generalul Sava Gruid,
faptele voastre vor fi imitate de mal micii Descrieri profesorl etc, tog cei mini§tri conservi porto -
vostri -ca sl, v placá, clei aceasta o Orenisarea uaul congres universitar, sumare ale vre-uuor organizlri i influenta
lor asupra Probabil §i,, Liga va ivita sec- foliile respectiVe.
v
,

bil Ori-eine nu v/ pupl manele, nu la care sá ia parte-prin delegati saa eel studeatilor.
4) Self-lovernment (guvernatea prim tiunile sale din lark ca sá trimitä cel <>13) . ,
face ternenele nedemne si se arat/ demn putin prin adrese in care vor expune
in fata voastrit, e urit, persecutat, e lovit plrerile asupra, diferitelor cestiuni ce se sine) al studentildr ; metode rezultate. putin ate un delegat la conferinta din
In traiul zilnic, aruncat pe drumurl i si- vor agita tn congres studentil tuturor Din ceie de mai sus cestiuni relative la Aforisme, paradox()
lit a-si data scápatc: universitltilor din lume, s'a crezut nemetit cercetlrilé asupra caracterului i spiritulul
*
Val vou, fariseilor fltarniel CA stre- a se tine odatit cu expositiunea universalá vietei contimpOrane studentesti se vede,
! Daeit voiti a cur ortste micimea unul-om
numal din simpla expunere a lor, elfsun- In §edinta de aseará a consiliului co- blgati de seam/ ce Il magultfte
curatt tintarul i inghiii camila ; v
columbianä din Chicago. EO. ce
prefaceti el tineti la formá fitrl sá titi -Organisatoril until asernenea congres aa tern de Inapoiati fatl cu 01101. munal s'a discutat mult situatia tristä, intristeozd.
cum, dar de fond putin v/ pas% n'aveV fost cllAuziti de resultatele date de con- La not aproripe aid nu existl o viatit din
atleticl. Nu ee pomeneste de organizitri Transilvania §i in urma propunerei * *
niei o grijá.' Nu e- nimic dael una predi- gresul univérsitar din Paris de la 1889-
atletice, aporturi pradicate D-lui Nicu Filipescu, s'a luat o md- Dad/ te simtal fericit n'o spune Iii,nel .
eati $i alt./. practicati ; vi se pat% el a- o datá cii expositia- unde s'a pus bazele de studentl,
surä laudabilä el nu-1: plac asemeaea destitinuiri.
ceasta e ceva prea neinsemnat, in tot cal unei camaradetii inter-universitare si in- precum de efeciele !or asupra vietel privitoare la presa de
sul o gresall mal micl de cat forma ter-nationale a studentilor din toate tl- civet Ire/ universitare. pest e ,mung. *
rile. Ca organizári muzicale, cel putin la uni-
giubeie mele. Unii sustin ca femeile demoraliseazit
Drept â. zis divinul lisus, cá rátleirea In coagresul din vara trecull de la versitate, raid nu exist% De asetnenea, mal $e vor introduce eate-va modificarl berbatiI, a!til cä blrbatil femeile ; eft unul
Berna, not, earl, am luat parte la acel multe din aceste cestiunl niel n'ae avut In
cea mai de pe,' urmá, va fi mai rea ca
a fi vre-o datl de noi desbátute. regulamentul' privitor la constractia cred ci moralizara, sad demoralizarea se
dinteit. Si incl aveti curagiul sá scriep congres Impreunl eu studentii de la dife- onoarea Si Americanii nu ne cer niel mai mutt; caselor tráne§ti. face reciproc.
negru pe alb el v calomniazá lurnea ? rite universiW, inteo sedintg, intirnet a nici mat patio. de
!
(5000) end mil vorbe Spre acest scop Dr. Felix a adresat * *
Fittarnici si anti cristi De ar veni congresulul deeise3em a tine un ast-fel asupra acestor cestiuni
!
Cel mat stricati oameni devin In ochii
Christos Inc/ o deá pe pament, v'ar tri- de congres universitar la Roma si deja nu
! ! o circular& prefectilor din tará pentru
noltri maI putin strieatl, and afirtm eh
mite in fundul iadului, in intunerlcul cel Incepusem a lucra spre acest scop. Dar este numai atlt.
mal din afar% pe voi 'naintea tuturor ! Multi din eel ce a participat la acel 136 I. *tefanescouriGoangli
convocarea consilielor de higiena, carl ei at o opinie Walt/ despre nol.
vor studia modificarile necesare pe carl Don Soboa.
Desgustat de, toate acestea qi arrarit congres, in deosebT aproape tol englezil Secretarul societ. stud. universitad
13nirea," le reclami acest regulament.
pttnit in suflet de lovitura ce mi-a dat'o americanil eari acum iaa parte la con- etc.
directorul cancelariei sfintel Mitropolil din gresul din Chicaco, pe care l'aa propus Ierl s'a acut alegerea membrilor Ca- Sendmegele lalli supas riponez
Bucuresti, prin faptul mé inllturl din si votat, aa crezut c/ ideia until
DOMNIOAREI... mere! de Comert din Bucure§ti.
ori-ce servicia bisericesc, Wit sá- mi gl- congres universitar este bunl
seasel nu, yin% dar
cuzare temeinicá ;
urnbrá de o a- adoptat-o.
Din diferitele tscrieri, memorii
aü si
i ces- Satul de mult de viata, de-atata neschhnbare, natá
S'a p'resentat o singurA list& patro- 1. Religiunea
de guvern, dare a triumfat fait 2. Opiniune
- str/moseasdt.
n'are.
Vzénd el haina clericall m impedecá tiuni ee supun la stadiai i resolvarea Priveam nepasátor nici o greutate. 3. Etatea : 47 ani, 5 luni, 4 zile, 15
de a ocupa o altl functiune spre a in/ studentilor din diversele universitittl, se Cum ,anil tinèretel, sburall ca o suflare ceasuri, 46 minute, 5 secunde.
vede cá comitetut de organisare se gan- Ca steaua sub un nor. Azi diminea0, la orele 10 D. Cazza- 4. Inetimea tret bastoane de bambu.
putea Intretine ;
Vzénd, dupl o tristá esperientá de a- deste
proape an an, el, autoritatea bisericeascá semenea e ngrese.
serios la
_
efectele

nu m'aprobá i nu-ml permite sá fit niel latit ce mal primim de la colegil nostri
ce pot. produce a- Speranta o pierdusem i 'n sufletu-nal nascuse
Desgustul de trait,
villan, In arm
visurl de iubire ce-atat de dulcl Iml. fuse ` dit pe D. Steinberg editorul Vestel, la
refuzuluI sd de
bate cu D. Stamatin de. la Vestea, a pân- 6. Caput
a se 5. Coada
--.
7. Fran-tea
clruntit.
mare, bine ras.
micä., indoelnicl,
stins, paräsit.
crintitret la o biseric% de si stint hiroto- americani: Cafeneaua Nationalá unde bätut cu 8. Sprincenele dap/ regulament.
nit diacon si am servit la catedrala E-, Nu luerurlp Moment de-ml iesean in cale copile 'ncantitoare bastonul. 9 0.-hil verzi privese in jos.
-
--
Cu zImbetul divin D. Cazzavillan a fost dus la seoVa I, 10. Urechile dupá lege, lungi,
piscopiel Dunärel de Jos trei ani in a - Congresul universal, auc- Ail se 'Areal). ströine:
mast/. calitate si de si am venit in Bu- O geana de
pe-un cer In frimintare iar D. Steinberg a reclamat parchetului.
senM.
IL Nasul lung prinit la necuviint.i.
siliar al Expositiel universale 12. Gura
enresti cu an act de transferare in re- columbiane, Chicago. mare inchisl.
gulit, din care se vede cá mi-am indeplinit
In tot-d'a-una datoria i, n'am cApltat nici
cea mal mica observatiune In tot timpul
Ddmnul meil,
Dar pentru ee acuma 'rni-e inima voloasa ?
De ce a tresarit ?
De ce viata'ml pare, acuma mal frumoasi ?
De ce-s mal fericit ?
Ziarelé, guverriamentale anuntá cá o
grevá urmatá de excese a izbucuit Intro
elevil §coalei de agriculturä Zosima, din
13. Gltul
14, Pulpi
15. Degete
- scurt, incovoiat.
n'are.
10 cu bltitturi.
' cat am servit ;
Reguland programa peatru Congresdl 16. Spinare altele vrgate de bas-
de colegit i universitate, cre- De ce de astad traiul, iml pare-o poesie judetul Ialomita. Elevil 0-ar fi mani- toane dup./ lege.
Sperand ci alt-fel imi voit putea pro- studentilor cerul far6,- nod ?
eura pAinea zitnicá fárl aratea necazuri dem cá unul din cele mai de valoara a- De ce chiar iarba verde, pa. damburi si ample festat nemultumirea lor In contra di- 17. Mersul nesigur.
neajunsuri ; jutoare pentru scopul fratern va fi Iml pare numal florl ? rectorului §coalei Inteun chip, care nu 18 Mlinele acoperite cu bittlturl.
Declar el, fárá voia mea, silit Iliad de adunarea cunoseintelor cu privire la ea- lasä niof o 19. Semzie deosebite : a o cicatrice mare
De ce de azI in mine, speranta se renaste in local de unde incep a creste pieioarele
cea mal nergrá -miserie, m retrag din racterul i spiritul vietel moderne studen- *I-'mt place a trai ? Parchetul local a deschis o ancheti,
eler pentru tot-d'a-una. tesei in toateárite Prin mijlocul rapoar- De ce ca prin un fume; Incep aiecunoaste b) Funieazit muIt opia.
telor publicate ale congresului, o aseme- Ce dulce-I, a inbi ?
la care s'a asociat i ministeral dome- Tuseste.
'Constantii I. Klhala. nea informatiune va putea -fi datl la mai nielor. cl) Incurcl in vorbl moans
De ce?... Pentru ci astazi, am cunoscut In tine
multe mii earl nu vor putei asista la
Doctoral Menem
Un ideal iubit,
congres. Wert cooperatiunea oamenilor de Ce numal e'o privire ficusT sá nasal 'n mine
universitate din ,toat Wile este datit a- Iar dorul de trait.
Dr. I. Kiiriac Pentr14 eonfirmitate
Noe Bebop.
Loctiitor al D-lui Prof. ASSAKY
r--Laureat al facultatil de medieinl din Pads, me- lean Gr. Ronan. D. conzulta41 de boalelele chirurgicale qi
dic ad de cliaid la sptcalul de copii. 1) A se vedea N-rele 1462 din 1 ILartie i 1540 sifilitice de la ore 5-6 p. in., In toate zi-°
Gonaidtapi do la 2-4. St" Disalala ON din 8 Lunie a. c. lele, ta *trade Primiverel No., 31
www.dacoromanica.ro
 LUNI 7 IUNIE 1893 vimaleseestess ,_,Sslatemesitd

J311,OURTIL' ROMAN"' Noul birou plasare PISCUL CORBULUI

EL.NAHIPAIIIS Str. Climpinean; No. 28
liliE DENT CEIYININIDE ITICHESCI i N

.6, NA
thrcuiresping Strad* Striairdon, 15
Bd'ocei Nationalei pareca_darre Pa4(1, aldtu
Rectimanda .institutoare, guper-
nante bOne superioare. 9 - STRADA REGALA,
adápost
- 9.1 ,
1

ih
0
,

u 'Casa bancd Corespondent4 en streindtatea. Onorabilul public, care drrelte a'st pune la vin de
CkerA. '
sánalatea prin consumatirmea unul excelent
vinde tot fetal de efovte benari, setinal pentru guvernante. masá, natural, tárá nid un ádaos strein, sa se adre-
Cur:1414'4
lemur; permise romIncsi str,uinii,asaantifitzifi euposns si faze ' ' 61 410.2 TurmsorulMteirezalc
isortilturteirttle" Cal ea 1.7IC tOrlol seze la depositul subOemnattiluI ' '

PRETURILE CURENTE1
I

ori-co ,qchireb
intiiimutirt btu]
racúezi,
depes1te. do eq-cte al igsFrl. Desfaoere total& CRAVATE, ,ete. ,
Vin vechid de'4, 8 si 8 aril costA decaiitru lei 10,lei14 si 18.
8 si 12
1
Oursul_pe alum de 5 knife Cu preturl foarte recluse' se vinde : i! Vin alb vechiu de 4 kil 8 ani costa desalitru plPd4,t, la do-
TiScielitiv.inde in ori-ce cantitate in stifle
)

''.=11=M:1011111.0.111111F.M.
instalatiune de' fabriea Cu stima, N. COSTINESCU

5"/
itsosi*

11:10rItZt
tondati
panortiezbiR 97 76
.
In 1644

, . . . .
ctunp.

97 -
V in.de.
.

plicur precum ma.,in de ptícuri,

idem de taiat hartie, mucava, cartt
de visite cuttte de taiat plieurr.
PI U
din leele mal renumiti fabriel. ..1.0=10.alamismeitel
,' .Proprietar-vinucultor -

4rjo . 84 75 84 --
Wrignrul representaut
. :.
Iseit,. impranantal torarinal tua . . . 91 60 oc 75 It. 0 masina sistematica pentru
60,44 1890 . . . 02'0 93 26 fabrkat pungi, un motor, o masina
al firmelor : Steinway (New
50/,
5%
Lleriisnr!'fitniiare rnrce
. urbane . . .
.
96 26
91 25
81
96 76
91 76
81 75 -
de thiat sulurt de hirtie si trans-
mislunea: York) Bechsteing Schied-: Rgiiia /lltR DUI Intl!
5"/0 urbjane de 4,4,1 . . , .
6W Obligati:1.W do Stat (Cony. Iturale)
Perna snl, sikstriaca
103 25
2 05
.103 75 IlL Htirtia pentru plieurI. ' mayer & Sohn, 13iisen-, DIN
2 08 Doritoril Stint rugatt a se adresa la dorferlSchiedmayer, etc. STOFE:yERITAI3ILE
Miref rOVILIfl,wi 1 28 1 26

- .. 0 A. Seiffert Focsanl
Roble hirrii3i
7thsTassl 5. qe; 12", an
. . '. . ' ' 2
Ort-eine poste core tin numr de
2 55
Noll de tot: Pianuri autoniatice SE'GASESTE NUMAI IN-ATELIERUL
prob::: lifiziarulnortru tinanaar, intitulat mIteesrossrul Doenlivtx
c2re pviblic0.'curs'al qi lintels de trAgerl la ETV sae tutaror
beunrtior 4i ' iesurilor Ramine si streine qi jraeclizt . lie v.& tri-
Insciintare cn, :COTO. fel db note; opere complecte etc.
metv oatio ri Pawn in teati..tara.1.. .
Aboritrnsntul anaal pentru toati% -tars ft0Sti name, 5 lei. El
se plt,tests harOnta in timbre, nArci sat ruandat,e postale.
Se, vinde casa din .stir'ada, Bu-
zestilor No. 103, in apropiere,mult Pentru PIANURI se acordA plata in rate lunare,
49 - STRADA 0001.DENIULU
comaude
n- 49
Demnii abenati przticipi gratuit .la mai multi), premil Mayor de sosea, amatorit se vor..gdresa '
nude ,se pritme;ite §i.
tante prevezute ' in ziar. Apare de, 2 ori pe Inhb.. Tot-d'o-dat4 coneurent,
la subsemnatul. Preturt eftine ,Fdra &el sin
acest ziar este an satuitor sincer si impartial pentra ori-ce
darxveti de fine:ace si comercitt. A 28 sdresa .1a can de schimb
wiinslt Resteinsas, Bimini:A Strad:A Soat&rdasi No. 16
Ath. Costinesen'
Tipografla Gr. Dais str. Acadendel 24 e vinare bilete de inchiriat Prescrise de tote Celebritatile rnedicale pentru scularnentele

r timIERCM'ABURI
...vazt,===treageoatz&*-t vechi sa nuoi. Vindecare sigurie repede ; tratament mot
a urma in seerSt.farAa'§i intrerupe ocupa;iumle.Nici rairos
nicir
MAGAZINUL ragiieli nicliritatiune.de canalele digestive §i al organelor urinate.
MECANIC CONSERVATORULUI
.....10V,009+\::t A SE CERE ST'AMPILA AL UNION DES FABRICANTS
AFURITOUZE-ALBESPEYRES, 78, Faubourg St-Denis, Faris (1i la toli Farmaci§ti si
.1.0..11. .+.
limbos papetarie . Trisn.r-W2Itir,"4
TURNATORIE de FER, BRONZ. fg ALAMA Bucuroti ,Calea V.Actoriel No. 72
(FOSTA LAMBRINIDI)
Executà or ce Judrz),ri mecanice Singurul magazin fn toata tara, care vinde
P1i011PT1I
p. eftin : Inane, Marline din cele mat renu- LE PERDR1EL
Reparathsel generals de ,
CU EXACTITATE
mani agtioole
0 mite fabriet. Tot felul de Nate. Instrhmenta
.? musicale. Muzict de masit, care cantä singure ,
Y..o-i-ur.& repede ffi sigura.
tot cu note schirnbatoare. kriatoane, Phönizo, CEA MAI VECHE -

Ilorophone Intona, Arioes, Victoria 'co 24-48 Singura aamisgt îu Spitalele civile franceze
t qi 74 tonurt, cal. L perfectionate, etc. toate cu A se pretinde coldrea ,rofie.
o colectiune aleasa de note nout naionale
streine. Phisarmonice, Orgi, ,de diferite marina. LE 'PERDRIEL & OS, PARIS
Articole de, aria si de fantazie pentru, cadourt
la ort-ce' ocaziune.
.NEXOTIC oluPunea de Pianolo se ellnd si ¡wrote iunare. 7Eggleg 1:-.21e2r=liZinr--72enrieur-ZeurZies
b.._ *Itt
IL--
nu Caustic ca "creolind 112
sutd (un flacon
sublimati1 tie- de Mk. 2.40 di-
red v,.oarbeintl solvat in 200 litri 40;
etc. (Val, ,Tera-
peutica veterina-
apci) onward ba-
cilul holcre în o
minutci, pe caned
BOLELE sTordoiuLui
DIGEST/UNI GRELE STE ILISAT BABE
rdg Stutg art carbonul in açe-
1889; Creoline CEL KAI BUN ia
417:7'
de' Prof. Dr. E. onward nici in
5 minute. cu Bistakuth SINGURUL APARAT EXISTENT, CARE LI k 'EpESCE
Fröhner.
ow.ma.16edpMgro
DESINFECTINT Aceste PiLofuri i &eet' Pmtite didirulde fi dive-

Traturh ca nid o silk subsiantk mirosnrile cele ma! diletere, es, 0

Wive vindecit boalekeforaaheilui, lipaa de ayetit,dig4s.Ca-
grcle, acrimelc, varsaturile, dart', afara, colice ; oIe STERILIS8ZA CU SIGURANTA APA CEA MAI TURBINE
lor, grajdurilor, colt- reguitrieee0. fuldiuncle stontahulai f a idaeslinclor.
Went pentra desinfcctarea
viiior etc. tifraordinar birride aplicat, in oansamentul plägilor, contra DETAAW:Yaffilaelte, Rae Bandia»PARIS - - RESSUAIS1 ESTE GAMUT DE INYENTATOMI
in pr. farmacii,d0t Franla fi stra'inatate..
boatelor. de piele, intrebuintat in gargarismei desinfectant al dintilor, se oefé 1;4 alchete sennatuta PAYARD >MOW'
0-P 4,4
,preservativ in. toate boa'ele contagioas,e. Prams st 5 fr. Pantile 2 fr. 50 (rateo.
D-nil V., i A. BABE tr..fr
.;4.1
'
feri de imitcqiunile perkulóse neefkaee a se cere numati '

Nossansingtasaitaniostasswealelvatieln.SoAce,
STERILISATORUL
CREOLINA PEARSON Specific alitiblenaagic STOENESCII este
Lucr5rl'Stiintifice, Atestate etc., se obtin.franco de la :

WILLIAItTEARSON C-nie HAMBURG

SUPERIOR ORI-OARUI SISTEM
CAPSULELE
cu Aparatal far% raelar DE FILTRE., Aparatal rieitor
DO xinzareila toate DroguerHle principale
Agent general pentru Rometniá
Copalvat de', od salol l santal
: - FIE-CARE _APARAT ESTE INZESTRAT CATE UNA INSTROCTINE,
A. G. ÇARIS§Y, BUCURE*TI 1.1
Niel until din antiblenoragicele e-
xistente nu poate egalu cu acest not .
SEMNATA DE Vial 134 A. BABES-
ffek 4:4;4 j*T.74,e4V1,4*Xt.),IC., preparat, care vindecti,cu eel Mat t

',..0d,gitneV,,,LAKV*1.:40fr mare succes st. in eel mat scurt timp

'complect si radical, seursori,, (scula- SINGURUL FAIiRICANT AUTORISAT PENTRU ROMANIA SI ORIENT :
FLORARIA DULCAMARA
FABR1CA COROANE -AltT1FICIALE
ment), not qi vech, precum Rlenorea,
piala alba etc. RUD. H. OPPLER
pentru :da, 'me (f=
Pretul unet cutil .4 14.
Asociat eu aceste capsule se reco-
Mandl cu succes Injecia,SantaIin.
PRXMA'FABRICA ie OLARIA de TABLA
.
FANTESIE DE -FLOM Pretul unlit flacon 2 lei 50. , STR., ISVOR 80; BUCURESCI
SPECIALITATE PALARIOARE de DOLIU de CREP NEGRU
tgt -
Depozit ;' Farmacia. La Coroana- de
, otel Mihail 8tonescu;; strada Mihaid
....11
'FLOM, FRUNZE, COSURI MONTATE
o
WO. 55. Deposite in Ose Eaaririad de, la 10 -100 Htri, sunt la ditel ,
De vinzare în principalele farmacit
. CATVLESIDU In localitati ,unde nu se gaseste se rite farmacii aga41, din capitaM .provincie.
()aka Victortei 152
is-a-vis de Ministerul de Finance - expediasi ',contra mapdat postal,
--nre-t1r.. sr- -a.
tiar-V=431401=741=-33Magiiki=.-HIMZ,;;.War-:;122=5;"4=WATONAIMISEMIMML .037:11AMMENCEI.taaiSa -w---aissiskzw- "51,44,;.0a.

:War n 4-4004111-11- in farmacie -felt

, . "WY' ' '; Vititta'a'
17=4.5,Mi(1,,fa liiitibLigfireae
cileazgi zân diploma (moth Om
Drila Mtn (18 MRlit0.18 imollifibilo Q racific A se 4adrekca, strada Blitnarl No. 2. post vacant. A se, adresaA. G. -str,P
la Panduru :in curte,
a -snsit un mare asortiMent de stofe.In toate genurile pentrii ORIGINALELE Petru Aron No.. 122, Roman.,
Plhuae.' Se face. dupa ,insura
MANTALE _. pentru CIVILI .0 MILITARI
Iar pentru dame Se. .glsese stofe de matas flail, .care, seryes! e
.. T,
vi pnfru.plose. SU pentru prafi ' .

'ffilitoria (Ie fe:r Fa ¡Ica

0 Ft.' ome
-
Croiala 'ceit Mai eleganta si, dape.n. ultirnuL jurnal. preturt
foarte recluse. ' ' .'' , I. BENSIMON.
'..22.-0 A LEA: VIC TORIEI-,22
.

-
.
, .

- - (Vis.a-vis de. hotel' de -France) efecAineaza

..1-,..r. viser.44'egr. r.404i4 .4*. zliitv TK-17.40.1, i. -i,4. - '

kattt04..tilgailvii; - '','-'' - ' - qailismavliii:rwailiatpi'F-

.

SobeNeidiger, higieniee ventilato.

Illupfii sonetkInprebuin¡ere &wine' indispensabil I ca eprgtiee'§i eeononiioe,' o luegt-
PASTA de Mall
t AotiaDinti'Créme-GlyperAn
.

americankpentra
Sobe.fari ina, dureit zg 12 ore. '

Frumusetea
Dintilor I aprbbata de consiliul sanittr . Se gzitse*te de vînzare numal 5a0n de utate, aparate,de fript de slKemele

L
lh fabrica F. A. S ARG's Sohn St C-nie O. Tiena AGENTUL GENERAL AL sFABRICEI
LA -
Nobile de Fer
Plmaitt;, Lavoari), Cuere
pentru ease; hotelart
DE- INCALZIRI CENTRALE
spitale.
prin
tit

Fitrnisöri ca Curtei I. B. ciaorifére Ig de UNTIL/141TM

Se viuc:b in Bncure§tt la toate drogneriile, farniaciilefprin-
cipale D-hit Gustav Rietzjian Tttzu, Iosef S:311hückerle ;
Anton Hevsl, Mänuseria Calea Arietorief ; in P1oe§t1,1a D-nu
MIN PITTS Efectueaza Îfl ,,,sctirttimp .ori4ce obiecte de arta
MEP 1. SITE s- ln Buturelti, wirada Ddaninel 14 si 'Galen
A. Ziegler farinacist; in -Rrla la,la-nit Anton Drummer i" Victoriel 37, hotel Bulevard ¡Ise, strada Litpusneanu ;
farmacist D-aiT Bermann & Kaufmann ; Galatt la D-nu 81iettre0i; Strada Sinardan strada Mare,; Craiova, la d. Petraehe Andreescu4 Turnu-
S. Hoffmann. in RAmilleu,Wicea. la, D-nu Enric: Thomas far'. Igurg!e, Iii, dr. Josef Focschaner.
macist : 'FoeSant la D.!1.11 Oravetz fartnacist.c
Reoresentant Depositar pentru,România
A se .feri de contrafacersi n-, ,,CONETAIL4
FabrOStrada
1.1 la D-nu Dieter NUB Itucuresti, Strada Aoadentiel No. 1 JUDO 'EA,' S01.4011.Y.L.02ST
Cerett- numai Kalodant Iul Sara fer-ve de contrafaceri --,onuttaitsammangsawatam.atvorlasesmansw/t Vulturu, 20
,4,3044'.."',-4.V.'-.0,`Ve-, kiA rAinfa' `,6

'Tipografl Modernii-Vir Ulm Strada Aeadeutiel- No. 24

www.dacoromanica.ro