ANUL IX N. 2633
-1211:11tre=2111
RANI
NUNLEBTIL 10
ABON AMENTELE
INCEP DE LA 1 *I 15 ALE
FIE-CAREI LEN
Inside
ai se pilaw totad'a-nna
In Bucueeati la Casa admmistratiel
mandate poetale
In Judeae i Streinettate prin 50 La
Lel ; _Streinitate
Uri an in Tara 30
*Rae hull 15
8
Trel 1=1 V
Ua sausir l ircoislisto 20 bail
SE INAPOULZI
MANUSCRIMLE NV
ADMIN1STRATIA
PASAGI. BANCEi NATIONALELT-r101.1W04%
, m-wommAm--...-
-",
SUB STARE
DE ASEDIU
Prograrnul serbärel lul Frantz-Io-
sef s'a dat publicitäte si am vlzut
el tnalta stápinire militarl
s'a gindit la toate, afarä de negligea-
bila cantitate care sä numeste publi-
cul,bucureetean. S'a hotárit unde sà" stea
regele, unde sä stea comandatul cor-
pule al II-lea de armatá, s'a arätat cite
salve de tunurl se vor da, ce muzicl vor
cinta ; pentru toatá lumea s'a hotl-
tit ce loc are sä ocupe ; s',ä, evitat
insä i s'a uTtat, intentionat, sä. se re-
zerve si un locusor si pentru acea
earl plätesc parada, achitä cu banil
lor steagurile si arcurile de triumf,
pentru ace cu banii cArora se
teste pulberea cu care se trag sal-
vele de tun si focurile de artificiT cad
vor brAzda cerul cu rachetele si born-
bele rnulticulore.
CoMunicarea oficialä ne aratä cä
de la gara de Nord si Ora la Co-
trocenl, sträzile laterale vor fi in-
ehise de trupe, Tar trotuarele vor fi
ocupate de trupe çle infantetie. Pu-
blicul nu va fi läsat sá circule pe
strade si bulevard, lar de pe trotuar
va fi gonit de armata care, va pune
stäptnire pe el.
Publicul, fireste, este liber sá pri-
veascA de la feresti, de dupä - gar-
duri unde acestea nu vor fi acope-
rite cu decoratiuni si de pe tribu-
nele unde nu se inträ de cit cu ha-
tir i dupd sprinceanä.
Entuziasmul popular va fi Up-
cuit prin entuziasmul de porunceall,
al trupelor, obtinutcu glimontT si trä
§i aceasta se crede (.1 -I de, a,-
juns.
Fireste cä mie personal nu-ml
pasá, nimic de aceastä másurä. Nu,
slut amator de,parade oficiale i dacä
o voitt vedea pe aeeasta, va fi ca
datorie profesionalä i pentru a-tni
.
da seamä despre dinasticizmul i en-
tuziasrnul popular.
Ceea ce insä este de rernarcat, e
dispretul cu care marele public este
tratat, si ma cu seamä lipsa de in-
credere in el. Mäsurile luate sint pnr
O stare de, asediti deghi-
zata, un mijloc de-a asigura lui Ca-
rol I-itt linistea cu ocaziunea vizitel
Impärg.testi.
Carol I-itt prea mult tiny n'a
nut seamä de interesele tirei ai ale tru a nu face fiasco, tocmal cind va
popotulul romin,, prea mult timp sT-a sost Prank-Iosef,
bätut joc de ele, prea a intins coar-
da pentru ca sá nu-T fie teaml ca la tin recliunia cäilor ferate dovedeste c4 or-
moment dat, nemultumirea sä nu se gan4aliunea el este cit se poate de- de-
manifeste prea violent si prea de- fectuoasei i ca e timpul ca aceastiiin-
monstrativ. i dacä el ar fi singur, stitutiune ant de util4 in limp de pace
n'ar zice nimic. La 1887 'opozitia- at si in timp de râ,boü, set- fie cit
unitä din fasi, l-a primit Cu pisiO mal curind reorgan4atd.
moarte si mere murate, färä ca
dinsul sä se creadä desconsiderat trare de tresi-ecl sail
mic*orat. Az insä, o manifesta-
tie ostilä fatä de un suveran strein, furl pe c4iie ferate trebuie set incetqe,
ar 6 ultima rusine i o dc:vadá a ce va fi oare in timpul unui
neputinte si a nesimpatie de care. cind un sfert de milion de soldati vor
se bucurä. A venit apo i afacerea fi
Täranu. Hotderea multora i s'a adus
la cunostinta regeluT, hotärtre care
constä in faptul da-i cere gratiarea
lui Táranu. Ati fost de ajuns
toate macar soldatii nu vor Putea JI tran-,
aceste, pentru ca sä se Ta mäsurT
dicole, sä se baricadeze stradele,
ri- sportatl, de oare-ce
sä se cite-va mil de sold* sint concentran,
excludä publicul de la aceastä ser-
bare, ca si chid ziarele reptiliane nu ne se impedicit ori-ce miscare comercialci,
fluerd, cá aceastä primire este pri- alit din calqa lipsa de vagoane cit
mirea poporului romin. Ciudatä pri- si din cauv relel organ4atiuni a cai-
mire si aceasta in care tocmai po- lor Profs,
porul este lásat la o parte, inloeuit
cu soldatl, poporul care
pläteste, in - cel
numele cärufa s'a flcut primirea,
care este tinut de o parte, dar
päzit de
forta armata
Ce este scris inek Se
laa intimpla.
......
, 26
13 , 2,- lel
1074a..
_
¡A Y
Dacl in adevär amicil rezervistului
Täranu, &Ica toti aceia pe carl o-
sit-Area luT T. a indignat, vor voi
sä manifesteze, nicl ordinele ridicole
ale stäpiniref, nicT forta armatä nu-T
vor impiedeca sä strige : Gratiarea
lai Tirauu gra(larea Tetrariu
strigältele lor vor pätrundé pinä
in urechea luT Carol Litt, vor ajunge
ping la auzul impärätesculuT sátt: oaspe.
Const. Mille.
ArritzA. rbourrIcA
Steagul:ungureso
A. dmas netran§ati Ind chestiunea dacä se vor
arbora sag ni steagurl ungure01, pe straclele CaT,
pitaleY, au ocaziunea, sosireY
Iosef. Intre ministri neintelegerile sint marl, cu
privire la aceasta. D. Eugen Statescu, care a so-
sit in tad cu mult mal nainte de"a-I expira con-
gediul, pentru a scApa penenorocitil functionarI
de la justitie de supliclul picloarelor lui Palladi,
e cu desgvirsirqcontra arborarel:steagurilor un-
gurevtl, flind cä slut verzi.
Mata moral Palladi, avind i el greutatea lul in
minister, de oare-ce a trecut peste suta de kilo-
grame, prirneste culoarea ?ogle, dar e contra cu-
ku.el albe din care se compune steagul ¡unguresc,
fiind-d. nu tine la tIvaleall., dovachl d, dad poar-
til batista numai o sAptiminl, trehuie s'o lepede
neagd.
Lul Sturdza ind care nu maI romte de cind
nu mal e alb niel ca batista, verde/e I-ar face WI
dad n'ar fi unguresc.
a§a chestia tot nu etranatI.
RUM
INARMEAZA
.LONDRA, IO Septembries-Se
anunta din Sevastopol ziaru
lui Times, cu data de 19 Septem
brie, cfi patru cuhasate, trei
Canoniere i cite-va torpiloare
an plecat ca sá incruCisein
la infiltimea Otchakoff. Coman-
dantul a Prima órdinul de a
se uni, dupfi pfirerea ambasa .
dorului rus la Constantinopol,
cu restul flotei mfirei Negre
si de a merge direct in Bos-
for. Flota va fi pusä pe iciOr
de rezbek, si se vor tinbaròi
trei batahoane. Tirupule Ru.
siei meridionale vor fi Oita sffil
intre In actiune.
Organizatiune defectuoasá
Ziceam in numeirul de erl ca nu
putem intelege pentru ce directiunea C.
P. R. a luat arbitrara dispoitiune de
a opri ori-ce încärcar saú expediare
de. mar,
furl, in tot timpul sederel lu
Fran4-Iosef in Rominia.
Singura explicatiune o gtisim in fap
tul directiunea c&ilQr ferate se teme
de cea mai mice's aglomeratiune, pen-
Dacd aceasta este caiqa, Oaf di-
in adev4r, dacil pentru o concen-
patru-ecl de
mil de oameni, ori-ce transport de mar-
chemall sub arme ? Cu organ4atiu-
actualit a ailor prate, nu numal
nea
tot comertul, toatIlbogälia ;drat vor
fi in acest cq paral4ate, dar nia
and numai
Paguba ce va suferi tara cu occqiu-
flea venire lu Frank-losef, ar trebui
sä serVeascii de lectie guver-
nantilor nostri si s4 se boteiraic4 at
mal e limp, imbunätätirea organ4atiue
nel editor ferate romine.
Diplom.
lED1r1EVTIAL
, .
Sd to rerefti Rornine de cuiii strem in casd!
V. Alezandri
Director politic: ALEX. V. BELDIMANÜ
ACTUAUTATI
Rilateia Millo
Azi, artigtil Teatrului National, d'impreunet
cu toli aceia earl ag iubit pe Millo, it vor con-
duce la ultima ea locuirta. In istoria renagterei
impàratulul Frantz- noastre national« gi culturale, &Urinal artist line
un loc tot «tit de important ea gi Alexandri, ca
gi .Bolintineanu, ea Ion Ghde,a gi alp multi.
A trebuit muttet eneryie, mu/ta abnega/e
mult enturiasm pentru Ca aeest fid de bolo., set
se urce pe scenet, sa devind actor, gi Inca actor
de profesiune, intr'un, timp (And aceasta profe-
siune era ceva ruginos fi degraddtor.
cu toate acestea Mdlo a facia acPst ince-
put f i a pus temelia teatralui romin. Pittet la
moartea lui, el a relmas artista epoeei de copi-
letrie a artei dramatice, dad Lumea facea haz de
Millo, in Baba Flirca, in Lipitorile satuhd
mai ales in Cocoana Kirita i in alte multe oluri
burlegti care faceag set. Add pdrtspi nogtri.
A aerie biografia lui Millo. este a face istoria
literaturd gi a artei rominegti i ar fi de dorit
Salon. ca aceasta lucrare set se facet.
Pima atunci, inaintea mormintalui deschis al de-
canului artel dramatice romine, noi' depunem
respeetuogi, omagiile, recunogtinta gi condolean-
tele noastre.
Periplizon.
-a-obee.aa-
Cline piiteVe?
Ori oat ar e Romfinii de simtitori-la oinstea oe
le fnoe, intygratnl Anstriel, vizitandu-ne, torasi
vizita aoeasta ne tine prea sonmp si e o onoare
on prea:multe belele i bnoluourf.
On inoepere-de azi, ntoi nn vagon de marl% nu
mal otroula pe oStie ferate. Grânele oari trebneso
predate in tennen hz vor trebni se. räminn in girl,
alteptdnd ou imparatnl s pleoe. Oberesteana st
toate inkrfurile vor p041 aoelan Inoru. In timpnl
insa ofindvoin primi"viata impleateasol., preInrile
vor varia, vor fl diferinte st daune de platlt,--si
oine le va Witt? De signr on nu regale Carol 1-16,
de oare-oe el nn are obioeTul aoesta, de sig-nr oa
nu sLattl aase yP. layoca fie feria majorá, ile
reglementelor e&lior !orate. Pagubele
vor S snferite de agrioultort, de industriaa, de
ootnerotanti, pe 4)&1.1 aceastiti oinste unipleateasoa
ii;va costa oohtl din:oap.
4 trel*.it ea sel, yiqá aoest eveuiment oa sil-I
dovedeasait:oeovganissiiimo proastit aye,* na si
Ottra pentrn un eveniment aim de pn%in inportanil
oa o vizitelde imperat, toata aotivitatea noastra
oomeroial sia industrial se opreste, oauzind da-
unapt eel* mat mart.
Vi a tparat luol al vini ost eveniment pen-
trn oa ni so dovedeasod lipsa de sornpale
gnvernan%ilor agesttri, oarl printeo singuril aches&
hotiiraso rnina atator agrioultort si stator Indus.
Osioarea de %sedge Pe rreatslIosof Intl.,* alai:wile
noastrehe!revine prea sonmp pentrn ()lam elm
mot, oum qltoniu, aoplikia.c nu,era permls,
SfiPIrt
n Anglia
-5.4*40,111-
Tarul
Importanta ofilätoriei. -press en.
glezti.-Jooul Engliterei.
lmportanfa cälätorlei
Tarul Nicolae al II-lea a plecat in Engli-
'era.
Aceastet cellatorie, etc toate cel n aparentd Ware
nici o insemnatate politica, e inaci de mare im-
portanta pentru intreaga Europa.
Tara e incontestabil eel mai puternic monarch
Earopei,
De voinla lui depinde pacea sad razboiul. De
aceea am varut cet atit in Viena; Brestaa ji a-
cum in urmd in Englitera, prul, pe linget ca e
primit Cs' ee/e Trial marl onoruri de cdtre lismea
oficiala, e agteptat 054 cat mai mare aeradare cje
eettre intreaga populaliune.
Englezii mai ales etIteaptel marl evenimente de
pe urma acestei vizite impcirettegti.
Press&
- englezii
intreaga pFes nvitZ pe Salisbury a se inlelege
cu prat asupra chestiunei orientate. Unele ziare
merg gi mai departe 1i propun o aliaaji intre
Englitera i Rusia, eu privire la Constantinopol,
gdsind cd ar fi mai bine-sa se eedeze o parte din
imperiul turcesc pentru cd scr s pima asp.'
fel eapat chestiunel orientate,
Meta unei akidavje englezo-rusa, nu e inset se-.
rioasa. Ea a fast inventatel de presa englezet pen-
tru a speria pe austriaci gi a sili pe tripla a-
lianla ca sci se apropie de EngUtera ; caci toate
egecurile suferite pinet asta-zi de englezi, Ant nu-
(tin cauza triplei alianle, care, furilasci in
contra Angliei, pntru cç na voiegte 'rag intre in
mod oficial in cereal ei de aegiune; eautet si-
40494 Fr* tpt /e2u4 de ea%
pieta Engliteret
Eriglitera pare ed 0 ea volegte acum
a imi-
teze pe Austro-Germania. In contra ameninlari-
www.dacoromanica.ro
1348413. BANCEI
_
Arl 1.
/or triplei alit*, de a se a/ia ou Rusia gi a
imparti ast-fel Oriental f dra Englitera, aceasta
raspande prin ideia unel alianle anylo-ruse in
contra triplicei.
Dar atit trip/a alianZ eft i Englitera, nu /tie
de eft a se ameninta gi a se certa, far acel care
profita din aoeste certuri este taral Nicolae, in
ale edruia miine rezida intreaga politicd a FM-
roper 0 a Asief.
Calatoria' tartdui in Englitera; onorurile earl
z se pregatese- ft limbagiul presei enyleze, sint o
nand dovadd de puterea eoutrgitoare a Rusiei.
Val.
DIN CARNET
Amintiri despre Millo
Caragiali, in vieata de artist, a cu
les- o multime de- anecdote despre Millo.
Icita intre altele multe, una
Millo juca la Birlad i sala era goald.
Se juca- celebra piesd;Jianu, capitan .da. hai-
duel. Millo- tinea rolul lul Ciro Sardar, pe
cind Mincu pe acela a -10 Ghincu. E o
scend in care Pam, prins odatd, scapd
Circ-Serdar intreabd pe Ghincu : Ce ne ((t-
eem meri Ghincule, i Ghincu rdspunde : De,
girt eA, Circ-Serdar. Clad a fd..-u! aceastd
intrebare, Millo se uTtd hi seaunele ;i lojele
goale.
Milk, ar Mincu dislras, reispunse :
tii erc, Mu iu
-
Ce ne facem noT, Mincule, intrebd
De,
istoria, nicl Carageali nu spune care
a fost impresia publiculur jald de aceastd
conversatie intimek.
O altd anecdotd, dar din altd sursei :
Acum zece-cinci-spre-zece an:, se rdspin-
dise zgornotal mortei in- Ro-
minul aparuse chiar, un neerolog teribil, pentru
bdtrinul artist. Cum parlamentul era desehis,
un deputat, mi se pare Pantazzi Ghyca, a
propus 2000 de leY pentru inmormintare, lu-
cru care s'a votat imediat,
Care n'a fost surprinderea prqidentulaI
CamereY, cind a doua zi se intilneFte in in-
_-
cintd nas in nas cu Milk.
Bund ziva, amicul nica, buna ziva I
Cum, murit j exclamel zdecit pre-
- Nu, dupd- cum vea, dar n'o fi vre- statura de mijloc, dar foarte viguroasi. Obra-
un rost sd-tra liberat7 mie
de inmor. neagrat i stufoasä,
-
mintare?
Bine, dar n'ar murit... se Incercil sd zicd
-
bletul prizident.
Tocmat de aceea. Asta trebuYe- sd ver osteneali ea saal creasca ca i pe cel-l'alti co-
bucure; i cum vd puteti mal bine inanifesta pil in credinta lui D-zeii. El hi urma studiile
bucuria de cit liberindu-nlY surna ?...
.Istoria aici nu precizeazd dacd Millo a
twat suma ce i se votase cu o i inainte,
1000 Cos.
ANIMMINIMINV7510001011
1-Z1EU'lE 110 tj/ 1 yeah voiajor de eomert ai se puse in relatiune
Ce ar fi...
Se cheltulese cinci sute de mU de lei
pentru fastulreceptiunel imparatuluf Frantz-
Iosel, in Ord.
din aceatiaa numal printre degetele
lui Melissiano se vor str.Ccura o sutd
chief-zed de mil de lei, partea en .care
primäria Capitalei contribuie la cheltule-
111e de receptiune.
Nu e vorba, dacä prima:ad. pe un. oas7
pe, trebuie sä-1 primeati cum se cade
dach vrei sä fii om treabd, j amai. aT.
les cind nu poti,, sa nu-1 primeatl.
Chestiunea e insa, ça dacd printre de-
getele lui Melissiano s'ar strecura nun:1M
atitea parale cite. reclamda primirea tinui
impbarati clupi puterile noastre, pe
lingd colonade de pinza cu capete de
vultur la extremitäti i a'te nimicuri, nu
ne-am putea alege oare cu multe liicruri
latme, eu vre una din inatitutiiie a caror
necesitate e atit de simtird la noi ?
Un inceput pentru ,crelarea unui azil in
care sá se adaposteascd sumedenia de
ceraetori cart dan Capitalei aspectul cel
mai detesiabil, ar fi ml nemerit de eft
acoperirea tuturor cclor-ralte murdarii
ale Capitalei, pentru o zi, d ochil lul
Frantz-Iosef.
Dar nu put= crede eä Melissiano ar
face economic pentru o int atit de lau-
dabilá
edilil colectiviati nu pot sa
aib corabluatill in afard de spoiald i cä
patuialä.
dupá ce se vor despinzi maldanurile
infecte, cocloabele ce stab sa cadd peste
trecdtori, dupá ce sc yor rdca decoeuaile
cri acoper4 rntxärjtc Capitaleil bucu-
reatenli se vor gdsi far la dinaii i eerae-
torimea va contribui multd vreme la per-
petuarea particularhaallor bucurstene.
Burghid.
Malt
1
JOUI 12 SEPTEMBRE 1896
NUMERUL 10 BANI
ANUNCI. URILE
In BUCURE.,TI i JUDETE se primese mama
la ADMINISTRATIA
lu STREINATATE, direct runnel la
SCII/11111/1*
tratie i la toate Oficiile de Publicitate
Anunciurf la pag. IV , 0,30 b.
WAR
. .
U 0
31- OP
Us numiért visobiD 20 Beni
REDACTIA
NATIONALECT'EM,MPONI No. 254
111111M111111.1t
ANARCHISTUL TYNAN
Arestarea. -
Biografia. Tynan -
anarchist.-Neinwinsii.-Fuga
si Intoarcerea sa.
Unul din cel mai periculosi aeff al anar-
ehistilor, a fost prins i restat la Boulogne.
Acesta este Tynan, renumitul asasin al functio-
narilor englezi Field, Cavendisch 0 Burke din
Dublin.
Din 1882, chid Tynan a comis acest triplu
omor, inapins, de ideile sale anarchisto-fenia-
ne el rabid prin toatii lumea fait ca politia
care-1 urmarea yeeklic, s fi putut pune mina
pe el.
Guvernul englez promisese (liar un premiii
de o Butt], dona-zeei de mil de lei acelula care
SI va prinde, dar energicul i iscusitul anar-
chist-fenian, a abut sat de bine s4 se ascun-
da sub diferitele maati i haine, ca nu putu
fi prins.
Zilele trecute, el clizu insa, la Boulogne, In
engleze i tocmal elte-va zile
Inainte de puuerea In aplicare a unul teribil
complot anarchist.
Acest complot &tea rauaia, era menit sä pro-
ducat cua inal mare zapicealia in Europa, etici
acei earl trebuinii aa cada victims bombelor a-
narclriste, "rod -Tarul Nicolae al II-lea i regima
Victoria.
Planul era cu miestrie croit de catre Ty-
nan ai prietenif sai, dar politia englezfi dadu
d, u. ma sa i II arestit la Boulogne.
Tynan, supra-numit de dtre eoreligienarii
sal ai No. /, este In virstii de 58 de aid. Are
zul frumos i inteligent este ornat de o barbil
ceea ce II da uu aer eu a-
tit mai inteligent ai mai viguros.
Tynan, de origins iriandea, a ramas de mic
copil orfan de tati. Mama lui Tal dfidu multi
Tide() acoala i ligioasli din Imprejurimile Du-
blinulul, invata foarte bine ai fu iubit de cif-
tre profesorii sgd carl 11 arata4 vizitatorilor ea
pe un elev. model.
Mama lui vroi sa-1 fad, poi* dar el refuzii
la virsta de 16 ani intrá la un negutitor ca.
Wet de previlie. Dupi seurt timp, Tyzan de-
cu Fenienii nemulturniti.
De o naturi sinceri, dar singereasii, Tynan
deveni indatii eel mai inveraunat inamie al or-
dinef Bookie ai al landlordizmului englez.
Toatä aetivitatea sa spirituala ai-o atinti a-
supra modului cum s'ar putea remedia relele
de cari suferii societatea.
Viulent i singeros, Tynan credea sa folo-
seascá cauzel pe care o apOra, prin distruge-
rea violentil a Intregel societati. i deveni a-
narchist.
Spre pune planul In aplicare, el se sta-
bin, la 1880, in provincia Kuigstown, unde se
ocupa eu vinderea ziarelor ei en anunciuri.
Afacerea sa merge& bine, dar nu II Fan des-
tul timp pentru propaganda anarchista i ir-
landezi. El deveni atunci voiajor, and spera.
poati mai uaor i mai bine propaga ideile
anarchiste.
Activitatea sa fu lute apreciati de atre co-
mitetele irlandeze, cari II ajutarii sä fondeze
societatea anarehisto-feniana, numiti : »Nan-
vingii". Tynan fu ales preaedintele acestei
so-
cietiti, In care gasira refugiii eel mkt perieu-
lo0 anarchiaff dinanaitarzi,
In 1882, irlandezil crezindu-se nedreptatiti
de trei functionari superiori, Tynan hotari o -
mortrea lor, ceea ce se 0 executá indata.
In urma acestui triplu asasinat, Tynan
mase linistit la Dublin, caci nimeni nu. rä-
binnia. Pe timpul procasului Insä, fiind de- 11
nuntat de cadre un coleg fenian, Tynan dis-
piru din Anglia, WA ea politia sia-1 poati da
de urnai.
In mai multe rinduri, Tynan fa obiectul in-
terviewurilor gazetareati. ma multi gazetarl
franeezi i americani II intianisera fie la Niza,
la New-York, etc. Politia nu-1 paten Insa
prinde.
Un gazetar, care II vazuse in ma' multe riff-
curl, istoriseate : nod Tynan purta in tot-cea-una
ochelari. El nu egla de cit cu fala deghizata.
,Dar in fie-care zi purta o alt-fel de peruca,
altet barba ei alte haine."
Ca modal acesta Tynan Autsise a/ se
as-
eunda. timp de 14 any. Dar latii cit tot
fn.
prins .
pi. se intorsese in Europa able de o
lima".

Po litia prinsese de veste i H urmarea la fie-
care pas.
Debarcat la Genna, se duse la Paris
unde se întîIn co nn alt anareMst, Bell.
Eí trebniati si se dad. Impretmä la Londra
spre a plum n executare complotul contra ta-
rulul ai a reging Victoria.
Tynan rimase lasa pentru o zi la Boulogne,
iar Bell pled. in Englitera la Glascov. In a-
mina noapte, politia englezit cn ajutorul celei
franceze, arestit pe anabd anarchiatl.
Cum ¡risk' Tynan a fost arestat pe teritorIul
francez, guvernul englez a ai cerut extridarea sa.
Arestarea lui Tynan este probabil scaparea
momentana a tarulni Nicolae.
V.
CRONICA JUDIC1ARA
Rocunoethtta ori pedeapaa
Ene Niculae Sarmea din comuna Briniataru, ju-
? -
detui Vlaaca, inteo ceartä ce a avnt cn säteanul
Gheorghe Virtej, 1-a altoit en un par In cap In
:la chip ci a stat doulaspre-zece zile In spital.
Pentru aceastit batale, Sarmea s'a alma dat în
judecati i osindit de taibunalul din Vlaaca,
la trel heel de puararie.
Azi el vine In apel i pozitia avocatului este
dificila La tribunal, clientul sit recunescuse
faptul, certificatul medical dovedea c pacien-
tut a stat In spital doutespre-zece zile, aaa
mult nu-i raminea de zis.
Un avocat Iasi s'ar simti dezonorat chid
n'ar avea ce spune i aparatord lui Sarmea a
-
potrivit-o ai el cum a putut-o.
Da, onorati Carte, zice el, aaa este. Chen-
tul meií a lovit pe reclamant, acesta a etat
in spital doua-spre-zece zile, faptul este ae-
eunoscut i constatat, dar... (aid j udecito it fac
oehii marl) dar de ce se plunge reclamantul ?
CA a stet ta spital ? Apol, onorati Curte, D-v.
titi mizeria in care sta tärauul roman, prin
faptul cd nu marina carne de alt din Paati In
Paati i acest nenoroeit (arati pe reclamant)
ar trebui sa fie aecunoacktor elientnlui mar cat
I-a dat ocaziamea mailince lapte, pul friptl
gogoai ta pitaJ, aaa aazi s'ar putea spune
piritul I-a ficut us bine reelamantului. In
aceste imprejariirl eer indulgenta Curtel.
Curtea, in adevar, minunati de aceasti noui
argumentatie, a redus pedexpsa de la trel
luni la douä.
sa, se nail zic c avocatil nu pot totul?
Chiaibuta.
Bombe de dinamitit
CONSTANTINOPOL, 10 Septembrie.-ZIa-
age turceati publicit lista bombeior Incarcate
neinciireate, in numar de 183, Oahe In bi-
sericile al easel carmenilor, precum i aceea a
munitiilor de tot felul care atrit expuseaala ar-
son alul artileriei.
---aaaaaere-
Asasinui lui Stambuloff
SOFIA, 10 Septembrie.- Gheorghieff, acu-
zat In afacerea asasinarel lul Stambuloff
tare fusese liberat pe cautiune, printr'o deei-
ziune a tribunalului de prima instantre k fost
arestat din not, in virtutea und sentinte a
-
oriel do apel dip Sofia, care declarat nulat sen-
tinta tribtMalulni. '
-0-easekea---
liTiLlITLIV AT OSFEALO
sualik4Itkia1 10 Sept., lie ore Klan.
InalSimes, barometricg la 01.748 2
Ternwrature xerolui 00 19.2
Vintul, slab de la Sud .
Maxe..1 eeznlei : aeoperit
Teamperatura max.iral de eri , 31°
minina de ant . iao
Temperature 1 varMt la net Satre 84° 0.9°.
Eri limp frumos $i calduro.. Barometrul
s'a ceborit toata" zum. Catre seara eerul se inoreszit
si in eurt timp odata eu o seoborire reptde a ba
rometrulut, ineepe o VjIiO cu atilt foarte tare din
spre West, care dureazt aproape o ora, insofta sl
de puSing, ploate. Temperature s'a seoberit repede.
La Caraeal si Corabia a fost uragan mare, des-
eoperind case dezrildleinind arbori. Purtuna mare
a fost u cele mg' multe coJalittiff din sera, insoSiti
de plozie repede 1i multi.
Aal timp inehis si racoros, ploaTe marunta in tim-
pul dimineSel.
--a-alatra
Calettoria tarului
LMTII, 10 Septembrie:-Prinaul de Galles,
dacele de Connaught ai ambasadorul Rusiei
FOITA ZiARULIA. i.11EyERUL"
64
PRhaJDI
XXXIX
hebunia friceí
- Domnul- e bine ? antreba.' ea ezi-
tind.
-- Da cane vrei sä vorbeati ?
De D. Gordon.
Da, era bine chid am plecat
; a
dar e atita vreme de chid 1-am parasite.
am avut de facut o aaa de mare distanta
pentru a ajungc alci, uncle gasesc totul
mee,
schimbat
norocita
unde mä shot atit de ne-
Apra', niate suspinuri puternice
zdrancinara pleptul.
Má ridicala -merset spre ea, ai 'burra le-
ulttnd ori-ce rancuna, ma primi In
braaele sale, plingInd ca
-Ah
! sarmana mea mititirä, de elnd
raa-al spus cum te cheatna, mania _Inca s'a
=it
caci trebule sa fi suferit
sä te intord intr'o asemenea stare. '
-ca
s'ail dus spre Intimpinarea yachtului Standard
care a sosit, salutat de salvele de artilerie ale
&tel. engleze.
Printd i ambasadorul nrcat pe bordul
lui Standard ; reeepOunea a fost din eele mai
cordiale, apol s'a servit un dejun.
CRONICA
Palladi la Sofia
Urmatoarea anecdotä care se atribuie
lui E. Scribe, e in strinsä legaturd cu con-
flictul diplomatic ce s'a iscat intre guver-
nul romin i eel bulgar.
Frantuzul pretindea eä un nenorocit de
acuzat, cu lacrimile in odd, ridicindu-se de
pc banca aeuzatilor, de l'inga jandann, se
adresa. preaedintelui :
Vá rog, ordonantl jandarrnulul sa se
dea Mai la o parte fiind ca-l- miroase...
din ciobote, de-ml vine leain.
-A ! zise preaediatele. Acesta-i ince-
putul supliciului.
Si pe urara adres'indu-se jandarmului il
ordona :
Chiar cu riscul de a ne asfixia, jan-
darm, miaca putin picioarcle cizmele
cazonc.
Indatá ce bulgaril to vor lua prea tare
naaul la purtare, D-nul Palladi, Care e
raina dreaptd a guvernulta, i piciarul sari
de razbunare va fi trimis la Sofia cu ins-
tructiuni spe,ciale in buzunaa ul gheraculuf
cu scarpane de lac in picioare.
S'apoi", vai de nasul bulgarilor 1...
a C.
--iuaoroHik
LISTA DE SUBSCRIERE
pentru ridicarea unui bust, to Ttroo-
vite. r. Allesaidr;Ssou.
Incredintatd D-net G-iurgea, din Fogani.
D-na Lisa I. Giurgea lei b ; Victor Al. Pain, le
2; sab-loeot. Paiu, lei 2; Traian Giurgea, lei 1;
Gr. Diaconeseu, lei 2 ; Mih. Ioneseu., lei 1; Axente
Lleires u, lei 1,50 hard; Nedescifrabil, let 2; Gh.
Stegneseu, lei 1,50 bani ; LoCot. Borea, lei 1; D.
Gheorghiu, lei 2; George I. Popesen, lei 2; N. G.
Hie, lei 4; Cesar P. MerenS1, lei 1 ; N. P. MAtoe,
1,, V. Popeam, bai AO; Nedesextrabil, tel
1 ; Nedeseifrabil, lei 1; G. RAJ lei I:
Toit'al, -leisO ; dal Bata precédentl lei 110
Total general, lei 14260.
aaa-et--
INFORMATIUNi
INTERIOARE
Atentatul ou vitriol de la
gosea
!What Gebisgescu
Erl dupä amiazi, teibunalul de Ilfov,
sectia I-a, a judecat cererea de eliberare
pe cautiune a prevenitului Mihai ,Geor-
gescia atentatorul cu vitriol de la Sosea.
Tribunalul era compus din D-aia Ma-
-
vrus, preaedinte, ai Antonescu, inembru.
Fotoliul ministerului public era ocupa at de
D. procuror Cantacuzino.
Apararea era reprezentata priu D.
Dunaba, iar partea civila plan D. ayocat
Capc!eanu.
Prevenitul Mihail Georgescu e in va-sta
de arraa 24 de ani, blond i ca o figurä
putin simpatica, dar care exprimd un tem-
peramefit enetic i vioill.
Ei declard cä se va apara singur. In a-
cest scop, prevenitul aiaa pregait un lung
Cu toate ustea, modul cum ne-ai plea-
sit nu este de loc laudabil.
Si apoT, credearn cá nu ne mai iu-
beati : sit nu ne acrii un cuvint, sa nu
ne dal niel o stire !...
In sfirait, ce-a fost s'a dus ; trecutul altul ?
trebule dat Mara
Iata
adaogd, silindu-ma sá stet lang . D. Taras, mai inalnte de a te fi salutat clarIdnattrda.
ea,- atn devenit din noa prietene ; dar pe D-ta ?
nu vei- putea cere sd mai fie -cc a test.
Observind din ce in ce tnal mutt ' cos- sá sf,riff Fan a al casatori.
-
tumul mete ca zise :
Dumnezeule I ce !
Si cInd má 'glade-se cä D-ta 4i ingrijal
atit de mult miinile !...
- N'am altelea
i ce
S'ar putea crede cä numal pe asta al
purtat-o toatä viata.
--0 pfietena mi-a dat-o, ca sa pot
veni
- ,punse 'ma gravitated ceruta 'de itiapreja-
Ce fel,- ai aaracit atit de Inuit ? Sax- Wad t
-
manä copila a Ce ai -faeut cu banil ?
Nu mai am tad un ban.
Mama Lucas tidied manile eätre cer,
-
unnind sa ma priveascä intr'una cu mad
ai surprindere :
-E oare cu putinaa sat' fi suferit set,
-
in cit O. i albeasa. parul ?
Nu, eel alb e fala.
Vreati sä nu ma cunoasea nimeni.
Peal fi vrut sa nu ma cunoati nid D ta,
dar in a fort peste putinta.
` Iai fagacitriesc sa nu spun nimannia,
Met chlar sarananului met stapin.
aceasta pentau un motiv serios : i se dar ce-ar fi putut sa-ai Inehipulasca alt-
va zdrobi inima aflind ca mititica lui prie- cevDa_
-
teat? cum obicintria sä te -tiumeasca.
a cazut atit aie jos.
Ce naufrugiu i pe ! micar pentru cine-va.
OUI 12 SEPTEMBRE 1896
discurs a can't eetire a provocat de cite- tematicl Mrazec pentru stüntele natu- ifCCATiii;;s4.4
va ori ilaritatea publicului. rale.
Inscrierile se fac pand la 14 inclusiv, Tar ural ae le 7 (19) Septembrie 146
Dupa Georgescu, faptul cá a uns cu examenul se va incepe in ziva de 15 Sep- 56/0 Iteeta 4 1021/4 ti4 B. 4-Aft!.
tembrie. 504 ReaU um. 1001/4 Dasta-itailataia .
vitriol obrazul D-ret Stelorian, e un fapt 60/0 (92-68) 991/2 Nationale .
nobil ) !- Cuvintul de tab !) des intrebu-
intat i pronuntat eu accent declamatoria, PROGRAMA 51/4 11 14R1' ,
91/4 ObL nu.
Patrla . . ,
silea pina i pe magistrati ca sa. Franb-Iosef in Rominia
Vizitet impetratuluz
La Virciorova
Paatital
60/4 ObL a. Sac,
61/4 s 'f,1890)
. .
. 1621/4
951/4
961/4
0:§artan$11
SCM.4.1t
1..0a-Sin. I . 11421.100i4
Paris 100.15,10
Considerentele pe cad se bazeaza Geor- Trenul imperial va sos laiVireiorova,Luni, 504 Pcao. 9214 Viana 211,1iyise
gescu n aparare slut cad de cari mai
ciudate. Ele do vadese and cá inculpatul
16 Septembrie, orele 6 dimhieata, 0 se va o-
pri numai ette-va minute.
se4
Ph,
10 nab. . 88%
a . . - aer7.iss
qe.gis
. 123.65.55
16.25
e dezechilibrat. Imparatul va fi intimpinat aci de,D. Dimi-
trie Sturdza, preaedinte de consiliu aiaministru
Wye
544 Ot.l.
1.1w,ca
»
Nat
»
bar& , -
821/, Scant B. a.
AW:40.44
C. tie?.
8
5
Dae la aeest prows n'a venit D-ra Stelo- dc entorne, i generalul Budiateann, minister
AI/
rian, spune prevenitta, aceasta se datoreate Miercuri, 18 Septembrie dinsineata, vizita-
numaf iubirel ce-mi poarti. Ea, de sigur, nu de ritzboiii, cad in numele suveranilor ai al
guvernului vor saluta pe augustul oaspe. rea imprejurimilor i apt' dejunul in pidure
area si mä vadi In aceastit situatie criticat. la gala regali.
De ar fi venit, slut sigura D-lor judecatori, cat D. general Budiateann va prezinta apol im-
vlizindu-mi fare baionete s'ar fi aruncat in bra-
tele mete.
La auzul acestor cuvinte, D-na Stelo-
paratului pe D. general Barezzi colonel Lam-
brino ai enitior Dumitrescu, car; vor fi ataaati
pe lIngat monarch.
Seara la 6, priuz la castelul Pelea.
La 10 seara, plecarta augustului oaspe
a suitef sale prin Predeal.
[It
D. general Berendey va prezinta raportul
dan, mama victimei acuzatultd, incepu sa
plingat.
ti u odor corpulta I de armatä.
T, (earl imperial va porni apoi la Craiova
Inmormintarea regretatului artist M. Millo
va face astet-el la 2 ore dupd amtazi.
se
unde va sosi la orele 9 dimineata. Ad au-
gustul oaspe va urimit ta gara de catre
Inculpatul, dupd c pUctisi si p ma- 1
JUDICIARE
reabe ai de o 111.1 suita militari. Se var
gistraal i publicul cu neroziile sate, ceeu pritnaiu adevel, reprezintantal Asti-zI vine tnaintea Oriel de casatie re-
etiberarea pe cautiune, spunind cá nu va afla faati
cursul in afacerea ttt -Be /A anti .
magistraturel, etc.
fi de loe plimejdios liniatei familiel Ste- Suveranii urmati de aitele lor, de miniatril
lorian. Err, consiliul superior sanitar, a cornuni-
ele -Ialte persaane acute, se vor Sul tri
tren i aor porni spre Bueurekti. cat judecdtorulur de instrucçie rapôrtid in
privirda afacerer Steiner.
D. procuror Cantacuzino, descrie mal Craiova Bueure01 se va servi de-
j unminiltr.e Astd judectrtorul de instruclie va
'Mtn perversitatea et: caraderizeaza pe a-
cest individ, infaaisindu-1 ca pc un crimi- l-a Pitesti da ordonahta 1n aceastd ajarere.
nal din cei mai pritnejdiog. Expune apoi
trecutul inculpatalua care a fost condam-
Ad tread se va opri eite-va minute ai D.
general Arion va prezinta Imparatulti apor- D'ALE ARMATEI
nat de trei ort de care justitia din Paris, tul trnpelor eorpulul II de armata. Silb-otiteril-Mibacatm N. Roulan, l'utuLanu
pentru furturi í excrochede La Nasa, Lai Slatfna papo- onernrile malitare vor Bucur, Demetrescu Mama i Goleaescu Ale-
fi date de o companie de soldata xaaidis ver fi tnaintall, pe zius de 1-ill Oc-
Mihail Georgescu, dindu-al numele de prin- La apropierea de gara Chitila, forturile de tombrie, la gradul de ofiteri de administratie.
tul Cantacuzino, a comia de asemcni es- aci vor traac inid Mahe focuri, citrora le vor
crocheril, in mina Carols aUtaritatile fran-
riaspnnde focurile uhel bateril de artlierie' EGOURI
ceze ail fosi siI aaa-1 aegalataeze. Dealul Spirel, anuntInd Capitalel soairea su-
Ramada,. 14 Seplembale 18.96, ae ya it4agm.ra
In tot timpul eh a arorbit procurorul. veranalor. msrele velodrom rotn, situat pe ps'eaoa
prevenitul Georgescu avea o atitudine In linciareati iondul
fhaste aieeuvimaloasa.
Trenul imperial va infra 1i gara Bucureati In aceial zi vor avea loe mal multe aler-
gad de bicielete i taudem. Alergitarii se pot
la orele S ai -30 minute. Suveranil vor fi pri-
D. Dumba, care era angajat ca apara- ehlar de ,aeurn la adnainistr'atia ziarultd
Mitt de regina, priaeipge Perdiaand i prin-
tor de catre o matuae a luf Georgescu, drama Maria ai deaSaxa Coburg. Universul.".
voind sá vorbeaseä, a fast dezavuat de Apol ministrd ai. soiiIe lor, anti! miniatril,
catre prevenit. mara demn'tari ai tuturor corpurilor consti- A Se till ii pagiva pate&
trite, etc. urmareAt foitel asa-zi, paibt
Partea civill, reprezintata prin D. avo- Dupa urarile preaentarile, oficiale, code- CRIMA.
cat Capéleanu, aratind gavitatea fapatilai, gl'ul se va forma ast4e1 :
In 'prima trisuri vor lua loc thparatul
cere respingerea cererel de eliberare pe
regele.
a4a i T#cia
cautiune.
Familia Stelorian s'a ,constitult parte In a doua trateurit regina i prineilmsa
Maria.
eivill pentru suma de roo.000 lel. .kpoi D. Sturdzaeo D. Goluchowski. HAGA, 10 Septembrie.-Camera 4oaa. fa
D. general Barozzi cu contele de Paar, cursul disoutiunei.rispunsulni La diseursul tro-
Tribunalul, dupa o scurta deliberare, a etc. ete. nuh4, p. Kerkwijk dezveltä o interpelare a-
respins cererca lui Georgescu.
palat
supra situatiluiei Turciei i afirma ca nu se
poate vorbi de relatiunl amicalis eu o putere
Prevenitul va face apel, de oare-ce ma.
tuaa lui Geargescu ar fi dispusa sa depu- Cortegiul va pareurge calea Grivitel i ca- care tolereazi aaacelat ereatinfior ; Turcia tre-
na, Q garantie Oa de mare pchtru elibe- lea Vietorig Ishii la palat, made ,eireetranil bule sh fie expulzata din Europa.
rare nepotului sae. vor descinde. Ministrul afacerilor" streine refuteaza en e-
Seara, la: ore 7, prinz de gala, la care vor fi nergie atacurile andreptate in 'contra ung pu-
trid amice, releveaza faptul ca nu exist* la-
D. Caligari, prefectul de Hug, a venit invitati foatil minitri, personalul legatiunel
hi Capztald, pentru a expune ministrulur de austro-ungare, suitele suveranilor, etc. misat desivhaitit asupra situatinnei Tureiel
La orele 9atoate muzicile vor sutra retra- cit pozitiunea Olandel nu-I permite war) coo-
interne cd, fella cu situaçia crerater in locodi- perare In ceea ce priveate mitsurile 4e luat de
gerea.
tate, nu poate garanta reu,Firta guvernutur la
La. Cotroceoli puterile mari iu contra acestei Ora
alegerile comunale,earl vor avea loc in cur-
sul haler viitoare. A doua zi, Marti, 17. Septembrie, la orele 8
D. Stolojan, drept orr-ce rdspuns, a sfEl jumittate dimineata, stiveranil se aor duce
In träsuia deschise la Cotrocehl, stribiltind
.DOSARUL ZILEI
tuiipe ,D. Caligari sti facd ceea-ceva putea.
ealea Vietoriel i bulevardul Elisabeta.
Poinaine, D. pritn:procuror klaihangin va Ajunai to palatul de Cotrocenl, regele se Din Pactelimori se vesteate cat plate Aera-
inainta Bancel Nationale° lista de nunaele 11-a duce" cilare si la eománda trupelor, te ted de rele ail dat diu noil foe la Moa'ra D-lui
Nanu, din comuna Glam.
eamaterilor earl s'a dovedit ca at fa:cut a- vor did pi platoii.
. Regina principesaMaria se vor duce In 8'4 Inceput cercetarl pentru descoperirea
faced ma mirrorii. .
trisurit.
,
autorilor, de oare ce incenaiul aceata se IA-
Se stie el Banca Nialoeald a eerut a- Impiratul, urmat de Ettatal srií major ei de nueate cá ar fi rezultatul razbunarel.
ceasta aista pentru ao avea avedere la okapi romini; se va da. e ealare pa platoa,
operatiunea scomptudlor sale. unde va fi Intimpinat de dare rege, care-I va `Frei indrvizi, Gh. Barbu, Vasile ,Nicolal
prezenta raportul truaeler. Tinca Tudor, de profesie pungaal, earl se (-i-
pe cdae
Cu inceptre de Vine!, costul baetelor Apal va urma defilarea, care se va termina mpair Cu fabriattiea de moiled() 'alp, an in-
ferate va fi la furndtate.
redu.'s la orele 11. plat pe un doron Otto, spuniadu-i cd d,aca
Aceasid riaucera se face in vederee Venirel £m- La erele 42-fara un sfert, elej sa oferit de a-
le va da o suta de lei, In sehimb va primi
paratulut Frantz-Iosef. tre principele Ferdinand gi priscipesa Maria. doui sute.
Biletele vor fi valabik numat pind Lunt 16 Naivul mind s le dea tin bilet de o anti,
.Septentbrie. La forbid! Chitila
pungaiii It refuzara mind sa le dea argint,
La orele 1 ai un sfert, suveranii i suitele în piese de cite un
Cornisia pertru examenul de bacalau- bur ver'pleca pria gara Cotroetea la fortut D. Otto s'a executat i pe clad aatepta
reat 'din Capitalä, cdmpus ast-fel : - Chitila, pa care-1 vor vizita. Apoi baterüle sfi i se dea douä sute de lei, until din pun-
D-1 Franeudi pentru lid:11)a g-,.eacà ; U- forturile invecinate, vor trage eu cartuae de gaal 11 anuntii ca materialul s'a stricat, ce-
rechid pentru istorie ; Coco-Ditnitrescu manevre. rindu-I o aka, aaiti.
I pentru filosolle
Bogdan pentru ronaina
dreptul administrativ ;
gerlfiana ; ()A-
La Sinnia
La oade 3, pleearea la Sinala, undo trenul
Otto pricepind abia atuncia planul punga-
Olor, nu le-a mai dat niel un ban, el La de-
dm. pentru latina i geografie ; Istrate pert- va ajange la orate 6,30. nuntat poliael, care i-a i arestat.
tru atiiraele fizice ; Pangrate penaru ma- La orate 7, pram la castelul Pelea.
IIIMOmnipsesti ^,ut,ssausoracia
Si and má gindesc cä ea sunt vinovata Tot ceea-ce, petut sti kit spie Nu-1 saptam7utt in care el ad nu alma
de toate astea
D-ta --
Sigurl Matn fost
I
D-voasträ, iii unna plecarei, e ca, cu o zi
mai inaintea fugel, D. Gordon
arreea care a toti banil de la barred.
retras
sä petreaca douä-trei zile cu noi.
Fárá dinsul, nu atiu ce-am fi devenia
hate() asemenea nenorocire.
cautat s vä apreple mai mult unul de Cu o saptamina mai nainte de *care, Privii in juru-mi, ne atiind la ce neno-
el venea sá te vadal in fie-ce zi i pun-
Leam lasat ea sa [true vre-o data la tarea voastra ant parea chiar mie foarte
-
roaire face aluziune.
Dupäe cum vad, p'aici nu s'a Inît-
pat nimic rü : ba, pare-mi se, WWI
na din seri, ati eait lurpreuna ; a merge bine,- indraz,nil ea sa zic.
Mt-am inchipuit eti de la Inceput cd o doua zi ai fost atit de bolnava, in cit am Foarte bine, n'ana ce zice, e un a-
i
banuit cá trebuie 31 se fi petrecat ceva devarat paradis, ten mama Lucas, pe un
Cine"?.., intrebal ea, tainaita.
D-ta cu D.' Gordon, nici vorba !
Des-p're cine'altit asi fi putUt vorbi ?
gray intre D-voastra...
\Ted dar, Doatnna, cá ceea ce faceati,
nu puted fi pentru nitneni lib mister.
ton vesel.
Ce casa !.,. cc gradina deja inflorita L.
sl-apol ce frumos cinta paserile pria toate
anaelesei, an fine, ceca ce muucea spa- Dar tot ceea ce mar mita pe mine boschetele
ritui .mamel Lucas, ai aceasta descoperire e ca nu te-al
'WI aespi- ataa,
-Crede oare i Taras ca... sm fugit caí a11.arentele
sa tritniti un cuvint
de scuitt, un PreteXt, pentru a salas mä-
!
D'aia a ai cumparat D. Kiaanagh a-
ceasta proprietate.
D.. Kavanagh ? -repetaid et z10. -
de liana eiole -cm Gordon'?
Mama Lucas dete dita uriaeri i rase XL, pentru sarthanul met'
- Ce se pe*recnie
sc nA
, ficuinindp-carIat-o
meie se intrerupse ; mariIe
e:
alt-fel.
Doamne dar -if era gaea sä acacia
Taras.. el... sa creada ca. 1-am pa- In indigatiuneä anéaa a$ fi -coatis de
111 urart
intune
pdsarilor.
;-
fiind-ca el ain-ea
tiune sa poata auzi cintecul
räsit in modul acetta-!... muimuralti eti, sigur prostia sá spun tot adevdrul pentru
a ma deivinovata, aatit pe mine cit Erain grozav de atinsa de durerea Iuf,
neincrezatoare. pe de ai n'ara putut ,pricep e. niei pinä ast'aaaa
Mama Lucas' gási fära" indbiäla ca am Gordon, -cle° "acuaaatintle adt de mots-
mers putin cam dep,iite; 'tad relua pe un truoaSadaca mama. Lucas n'ar fi rein-
pricinacaaseaesatesria mdurei
se
bdevmoarasetr.lai
ton de repros:
Doamnä, te rog sa fii la locul
D-tale, edei tot ce-a fost, nu mai .este.
`
ceput
ai mama sa n'ai minte.
-
PoI,tái prea bine aai-aeci de ani
Mesta. cine-va intransa, pafarareaalea
Nimeni.
Casa, inteadevar, e' mare, dar noi
Nu trehuie ä cerI o femeie batrina la de multe ori rául locuis de cit o parte .dintrausa.
Scumpul meta sta.& n a rostit nid o drept bine -binele-drept rat), in-tom:al D. Kavanagh insa, a vrut a'ä avem des-
vorba rea eu privire la greaala D-voastra; ca un hopil neexprimentaa. tur l looc spennte vruadaagazdui prieteni ca d
tara, et de rati am judecat pe
t?a ai plecat a seara aceea cu D.
Gordon, aka -ca -sä lal un rind de slove
K aBvaanala-goh
Acuer.st nume, Inca o data, ma facia sa
-
Via we /
-
11 ved adesea ? intrebalu et,
www.dacoromanica.ro

ULTIMELE NOUTATI AFLATE SPRE VINZARE
to Septembrie t896.
Denietir Lati[itS, Perversion
Perver-
Lei 6.
sites Sexuelles de
Les Pervergons
Denteur A. WU, Lei 5.
rinstinct genital de l'in-
Dentenr Legrain, Des anomalies des In-
stuct sexuel et en particulier s 2.
versions du Sins genital du Pain 3 So
Pierre Krendkine, La Coequéte
d8 rAuarchiste-
A. Haman, Psycholegie 3.50
Socialiste
Septembre Lei 3.
Figaro Mustre, l'Affiche,
Les malt es de Septembre Lei 2.75
Socialiste, Revue des Revues, Revue générale Internationale
Revue littéraire et artistigue.
Scientificfue
Rentru pr-avincie sä se adauge porto.
parte, Cad dragomanul consular nu a
Aseard birjand Niculal Sabara, en a D133,.l
No.
cake. Victoria, Pe o fetiti lui zietat
a alcat, pe
la picioare. nalul bulgar.
Dobriceanu, rinind-o in mod gray
STIRI TELEGRAFICE
_ se
WASHINQTON, IQ Sepfembrie.
compatinte c
,
deCiarA fl cercurile Ware lee
litivriaretul Statelor.alnite
de gind de a devia de la politica
sa
de ine-intervenire î, afaoerille ,euro.
ReRei PPH!litAiiRetMeatik eXpeo
rientA lungé.
MADRID, 10 SepteMbrie. -
Guvernatörul-
general al Filipinelor ordonat confuseirea
proprietitilor insurgentiler.
Cengresal
BUDAPESTA, 10 Septembrie.
pAcii a adoptat o rezolutiune care zice
principiile dueluluT nu era în Intelegere eu
ideile congresului In aceastA privinta si mvi-
td pe membrii adundrel sA-0 dea toate sifin-
eel() pentru a face s Inceteze duelurik
toste Odle, duelurile sd fie lovite de pe-
depsile cele mai severe.
VENETIA, 9 Septembrie.-- Principesa 01-
a, nepoata printului Nicolae al Muntenegru-
Id, a =nit azi dimineatA.
BELGRAD, 9 Septembrie.- Zvonurile
privinta uiei crize ministeriale, 1íí16r coin-
ploturi, a existentei Mini cabinet fiegiu Ia
posti i a susPendirei directorului general al
postelor, ant false.
ROMA, 9 Septembrie.-: Observatore romano
publied o scrisoare a Monseniondra MacAre
de la Adisababa, adresatd Rome
palla, cu data de 14 Septembrie ji In care
zice cd a feet primit de ,Menelik In mod so-
lemn. Monsiniorul Maeaire eperd cd prizonie-
ril italieni vor fi liberat In eurlpdi
->e-4--14-
TIrgul cerealelor
Br44a, 10 Seetembrie 1896
gr. 578/4-61 pr. 8.80-11.25
Grit cant. 33130
Orz 6880 4384-44 4.5.6
Cereade sosite e pentru a lua ultimile dispoziiun n privinta
Pe apii Grit 11.400.
Pe tis-at : Grit 3000.
jgarynorosch jibt,-4k
.EDITIA III
UIüiit Aformatiuni
INTERIOARE
Num.troi viitor al ADEVRU-
LU1 LbSTE?IIT, va fi consacrat
exc/Osiv-evenimentului la OP-
dinea ziiei:
Vizifa imparatisibi Frantz-
Inset. -
Acest. numdr exceptional, va cuprinde ur-
miitoarele ilustratir de actualitate
Fir;antz.lozef, portret.
Infrátirea menarhiler si vraj-
ba p(opsarekir.
Foporol, despre parada
Frantz-lcsef.
Frezentarea ministrilor schite
umoristice.
Aceste ilustratir lucrate cu mult talent, sint
datoiite ctinoscutilor pictorr Never si N.
PetrescO.
tragem deci atentia citito-
.riler supra ADEVERLILUI ILUS-
THAT de Dominica viitaare.
Conflittui bulgaro-ronfin
Mai multe ziare aü anuntat izbucnirea
unuI -ecrafliet diplo matic intre Bulgaria
Rominia.
Dupdeinformatiunile culese din cea mai
autorizatd, sorginte, putem da urrn5toarele
amänunte asupra acestel chestiuni pe care
eronat, unit' cbnfrati ô nuinese : conflict di
plomatic.
Capitulatienile
Bulgaria neflind un stet independent. ci
pus sub suzeranitatea Turciei, cade sub
legislatia capitulatiunilor ca si insperiul
tureen.
Aceste capitulatiuni nu permit
ca streinil sal pläteased impozite,decapilt:1a
gu-
vernul bulgar sä pima taxe marl vamale,
etc. StreiM1 Lisä cari locuiesc in Bulgaria
stilt justitiabill de legre
lea apartin i cad tee senationalitätel
aplicd dè caire
consulul respectiv din Sofia.
Legislatia consulard
Ast-fel, dupd aceste capitulatiunl,
cine-va veVeate sá dea in chid
judecata pe
strein, nu se adreseazd 1111 tre insolvabih i Ara"
tribunalulai bul-
gar, ci consulatulul cdrula
partine. - acest strein a
Mail de asta, conform capitulatiunilor, trator se
consului are dreptul s
gonaanul sale la tribunal, trimeatd pe dra-'
=anal la dezbateri, dar i laea sä aziste nu
cle hotäreate, impreund deliberare un- tru ziva de 15 Septemhrie in Capitald, ca
cu judecdtorif, con- sä ia parte Ja sok mnitatea ce se va face
dainnarea sad achitarea
Protestul bulge
Contra acestor capitulatiuni,
tat veeinic guvernul bulgar. a protes- une
Eie nici nu mal -sint aplicate
de cit in fi dat demisia,
ww.mmeta4.4.111.N
- lat la primdria din Galati, i dea hi imp-
Ch. Melaka De la commune il'Anarchie L6350
Pierre Kropekine, L'Anarchie. Sa Phi-
losophie-Son Ideal
» 1.
Th. Ward, Premieres notions d'Econo.
mie Sociale 0.60
»
Henri Mate!, La Synergie socia'e
Ussagaray, llistoire de la commune
» 4.
de 1871
» 3.50
Paul de Lifienfeld, La Patkologie Sociale-» 8.
Réné Werms, Organisme et Societe
» 8.
odat5. la procesele de la tribu
Dar guvernul bulgar aceeptind, cu pri-
vire la mantle puteri europene, partea in-
Lila a capitulatiunilor, adied'aceca dupd
streinul cade sub jurisdictiunea consulu-
care
Iu säü, refuzd de a recunoaate aceas-
tA parte a capitulati.unijor fatä ei de
sta-
tele mkt, ca Rominia, Serbia i Grecia.
Bulgaria al Rerraftile
Nu de acum, dar de pieci-sprezeep
guvernul hulgar s'a opus vecinic cererilor
guvernului ronfin de, a tine seatta :de ca-
T-)1t'irn, Cu privire la supneii remint
insa lam-tin:1e ati árna ineurcate pinä
dsta-ei.
Peotestiel
ellateasibe
Acute cruel, eiti i cak special nil
IC
s'a in-templet pectru a da loC la o n ouä
relevarc a anestel chestiuni.
Guyer:pill retain se muleuneeete c.0 pro-
testitri platonice, far eel bulgar urmeazd
invirtte a -eäle picioare eiPittlafaintl
cad fest .prescrise de tratatul de
7-Y4
sanitar.superior, in sedinla
La sosirea In ;Bueureeti, deed tideurile Im-
de asearet,, bind la .cercetare rapoar- periali, regale, siepriaciard, ver ,nrma : Marea
iele de expertizet 'medicaid felcute asu-
pra ca_aavrului copilului D-net Steiner,
o lungei dis-cutie, a' ajuns 'aeon-
cluTia cä 'ploartea..fopilului .a foci na-
tural& , militar al IfiipAyatului i cu adjutantul impe-
Acest reKultat va fi inaintat chiar
astd-#, b-lui Ddrdscu, care instrueste
ea.5.1.11 afacere:
P: general Budieteanu, ministra da rdzboiii,
' ea renters azi de la Craleva, trade minima
moduhd 4mvorJi distribuite trupele corpue
luJ I' di mina, iu ocazia ieuirei la Bueu-
resti a impitratului Frautz-Iosef.
la orele 2, s'a )(dent inmormintarea re-
A8td-21,
grtrztzaut cu o aremonii deosebita.
La inmorminktre a luat parte un 'reprezentant
121 ministerulul cultelor, o delegaiie de artiitl al
Teatrului- Nationfd, ziaritl, studenp, precuan
isn Public foarte nurneros. S'aa linut mal mate
discursuri.
La edlia de miine, vom face o dare de seamd
amanunlita in privinfa acestel bide cerenionil.
Eri dupd aisseazi, o furtund foarte violenti
s'a dezlintuit asupra localitätilor Dorehoi,
Baled i Corabia.
Caiele foot descoperite, sute de geamuri
iií fdst sparte, jar vine to mare parte ail feat
nimicite.
La Corabia trei vagoaae de pe linie de-
'
raliat, iar unul â fost iferImat. Uraganul
durat 45 d
minute.
Prkesul D-nei Nun, care a venit eri
inaldtea tribunaluluI corectie aal, sectia
D-na Aieianctrina Grigere Gieidisteenn ;
a fost aniinat pentru ziva de 17 -Octorna, D-na Ekna Constantin GrAillsteann ; D-nu
brie, spre a se cita nouii martoriinvocati D-na Pestre Gradisteanu ; D-eu i D-eia Colo-
de apdeare. eel Nicu Grédisteanu ; D-na Alexandrine Ma-
nolache Gradisteanu ; D ne j D na Costicit
D. V. A. Forescu din Rilticenr, ne tri- tel'Anesvue D-nu Iona GI-Adisteanu aD-nu
mete cite-va notite biografice despre Millo.
Artistul s'a nciscut in anul 1814, in comuna
Splitiirestr, judetul Suceava, si era fiul spd-
tarului Vasile Millo si al Zamfiriter Millo,
ndscutd Prdjescu.
Exeict,prin urmaré, Millo avea g 2 de any.
D. Forescu crede cd Rominia va da-
.
toare sa ridice o stature' ilustrului artist, in
prafol Fdlticenr, pentru a immortalka pe into-
meretorul arter romine.
Djn pine mantel- netntelegeri ce existd
printre conslierii comunall din Falticenti
ministrul de interne a hotärit dizolvarea
consiliului.
Se afirmä cd, D. prefect Softa, a fost
Insalreinat cu formarea listei de persoanee
ce vor cornpune viltoarea tomisiunerinte:
rimard.
In lista D-lui Solta nu va figura D.
Iorgu -Radu, actualul primer.
A lininktraictxui- cre-litubd ag;ricol
din Takeo, oigind ca" D. Paul Sid-
tescu ,va fi curind numit prefect
al acelui judet si voind ai se face
°
agreobil, ca set-1 scape de o' datoiie de
5000 de la pe care D. Stätiscu o"
-contraaase la credit, l-a trecut prik-
Faptul ajungind lä Cunostinta mi-
-
nistrzilui de finance, arnabilul :adminis-
a -Jost inlocuit.
Teti prefect-11'4in tard sint chemati pen-
cu ocazia -venirei -impdratulal Erantz-Iosef.
Ziarele din Galati aduc ftirea c' în urma
certe dintre primarul Malaxa si ofu-
torul säi., Teodorescu, acesta din urmd fi-ar
JOUI 12 SEFFERBRE'18
Malaxa se aficI ast-zr cu desavirsire
COALA NOTJÁ NEGOESCU
sibilitate de a rnaY lucra.
Institut de Domnisoare. Automat de minister cu No. tille-ra..
Printre devil coalei militare din Ia0, s'a din Septembrie 1896- ,
constatat epidemia de conjuctiviti granuloasit.
Plaid acum fost peste (loud-zed de ca-
zuri.
Directia &coaled a luat misurile necesare
pentru a tinpiedeca progresele boalei.
Mai multi studenti ne roagi eä publictim
urmétoarele :
Rugäni sä ne rdspundä cit de curind,
D. Spineanu, presedintele corbitetului fia-
t-tonal studentese : care este atitudinia co-
mitettilta, fatd de actuala stare a chestiuner
nationale mar ales in urtna congresulaY
de 14 FditicenY ?
De la 1-6 Septembrie inclusiv, s'a sAvIr-
tfitIn CapRalit, 16 fueturi, 1. serocherie 0 3
crime.
In majoritate, ií foot descoperite i autoril
Er! ei azi ad 7sosit in Capitalá mai toa-
te regimentele de cavalerie din Ord, pre-
cum ai regimentele de infanterle, aparp-
corpului II de armatd.
Cu ocazia incirtirdrei soldatilor prin
mahalalele din apropiere de Cotrocenl, Licest en 7 clase, curs primar i gradina de copils Studii facultative, pie-
0%131 paerlern,e, musica instrumentalä ei Ocala, croitcrie, breelerle 4(:), lux
s'ati intimplat multe eonflidte ' provo-
cate de leicuitorh earl nu \mien a gliclui
tut*,
eeònomia domestici, d.anS etc. lnscrieri se fete in -toitle"_iilele
428-5
el .3-7,
pe soldati. -
GHIRLANDE NATURALE DE BRAD VEL011110MUL RO*AN
Stmeatta ¡Eisele-4' laondtll al lx-les, Buourestl.
Program! primiroi Impirataioi ri-ee decorattium la faVida magasineior
FrafitZloset ai ale easifor. Reduetia 4e 50°4 le male
rou awainunte modele palarii dinne. PROGRAMUL
lea
amdauntele -pe- earl le-am mal allat in n orAria.Duloamara Inucg(urrei maretui Melodromrounin
privinta priniirei oaSpe-: C. Victoriei 152 vis:a-vis de palatal Sambata 14 Septembre 1898
La Seterin toate vase% din porter erotic 0 422-8 Printului tirbel
streine, yee arbere deapelele, Jar art:aerie win
-
Alergärl Nationale
t/Rb. 1 Nerenala de blcielete, 2000 marl tururi
Curse.
-21 de tuffeR vá hum*
teate stathmile Mid si man, de la Vise
LICEUL-CLASIC ROMAN :
pe seril. Premiul I, lei 300; premiul II, let 100 ; premiul III)
lel 50.-No. 2 : Cursi. Nationala de tandem, 10000 metrl (32
turur!). Preroiul i, la too; Premiul II, lei DO; Premiul III,
ciorova plaid la Bucumti, vor 130 spre Intim- lei M.-No. 3 : Curs5 NatIona15 de bleicletS, 16000 metrl
pinare, toti primarii i Invitetorii cu elevii. De
asemene vor esi tAranii, berbati i femel, Im- Lim! CIA=
Augsivvn
FRANCEZ1 (45 tururl). Premiul I, lel soS ; premiul n, lei 125; Premiul
III, lei 75.
PRETUHILE LODURILOR
britcati Ip haine de sArbAtoarp.
Loja, 20 let -Sal 1, 8 tet.-:-Pal II, 2 ret.L.-In picioare
STRADA FINTIINEI, 8 in interiorul jisteO, 1.-Clo:Le,; iv., 50 bad.
Sub direcIiunea -Biletele se alla spre vinzare chiar de acorn ).2.e.rninistratia
D-net FILIONE-13013.
ziarulul Universal", sti. Brezoianu No. 11 g.i in Calea Veto-
rid No. 102, vis-a-vis de Palatul Regal, tar ziva alerg114.
damd de onoare a regind i ..generahel de ca- lor la Casa. Velodromulul,
valerieoeomitele; Pear, adjutant general al absolventa a tcoglet Kuperioare din Lausanne Inceputul laorele $4/, p. In. precis
locetecolonel Secioghi, dama de (Elvelia),, proferoar de filosofie pedogo.§re Alergaforil se pot fuserie chiar de acum la adminis-
icoakt cemtralct tratia ajarulul UNIVERSUL, strada Brezolauu No. 11.
onoire a reginei feld-marachalul locotenent
Bolfras de Ateenburg; gerieral î pf eancelar-
D4u2m9te 15
11 septembre, Marlle alergitri internationale.
Inscrierile se faeffi 'toate zilel 'IA can
rial si regal, lease-Colonel cavaler Pollak de
Klomberg, contele Galuchowsky, D: Sturdza,
eclatia institutulidt. , Tribune jrabliOe
excelenta sa feldzeig maestri Baron de Bek, Pe .buleva-dul Elisabeta, vis-it-yls de Casa Stei-
seful statului ¡major generalpi D. general Ba- ...(1,74471 ner o de Cionegiii,' construite asa et se poate
rozzi. EseacTronl. jiradarmilor elan din Bu-
curesti 'va urine trésurile.
Ac minerale 4-i'en.tre oprirea aderil :pit» ulux peste multimea de pe trotuare.
Nuintiral tribunelor fiind foarte restrins in pro.
lu 36 gre se gpreste fie di de paternicii
aderea portia aglomeratiunei, doritorri sit bine-voiaecI a se
La' intrarea In palat a Impdratulul Frantz- flekm»n 2 lei; pematiA de ciesterea ptrull in lo
Iosef, se va arbora drapelul Implinitesc z(le cuneaste cresterea, prettil fliconului 'ilnare 4 grabi de ..a.0 rezerva de pe aeum biletele de lojt
sag Stalul 4 si 5 fr. De vinzare la:
partea unde va loeuiimpAratul. rnic 3 '
RegiStrele pentru Inscrieri vor fi navel nervioal contra dsprer,ii de fie '44 Tutungeria, B5Ue Eforlei
saloanele legatiunel Austro-Ungare. cit de puternict, petal flaconului natre 4 lei, mic 2 P. S. Tribttnele fiind acoperite vor a:Ara pe onor.
la eu o eutie de prafurl de dinf gratis. Public, de ''soare $i de ploale eventuali.
ECOÚRI ngativ 'Oentra-dierrIgerel negilor 431-3 Administrnitia
al b5thturi1or cu o singura- unsoare d spare, flanunu
Consilial central Jae administratie al soeie- 3 la. Tinturii pentru vepsirea p/ruhil din alb A' fie
tAtei pensionarilor civili, militari i eclesiastici neg-u saii castanit, p'reml o cutie 7 nb'este ne-
cesare pentru vopsi,ea rarului; cosa 12 lei sat pe Lieeul Modern pentru Dloare
s'a complectat to modul initiator :
Preeedinte I. C: Petrescu Viee-presedinti jumUtate 6 lei, orl-ce comandg. nu se primesta mai de subAirectia
mic5. de 5 lei.
Colonel V. 04e-dean-a si Mane -; Mew-
friser D-nef ENIU BALTEANU
I. D. Alexandreseu,
bri : Colonel -N: Costescu,-Herasen, Maiör N. Str. Academia, 0, BucurestY
Vitaileseu, Iliescu, Maior P. Niculescu, P. 398 -5 ' .dintALEAITMLOR, 162
C. 'Aeafun, Major G. Mihitescu si G. Stelorian EcucumBwr1
Qoutrolori.: :Colonel Iosif Thorand, eCipiten
Chi. Argesianu i Cipitan G. Marinescu. Doctor DM/TRW este autorisat ell No. 6947 din Ice Sep
tembre 1896 s'aibä corsurt liceale, secun-
-Oasier : Cdpitan G. StAnicli. Boale interne, bcale de Fe- dare, primare i Grddind de copir, cine
Secretar comptabil : Barbu Popp. mei 0 de Copii surf de limbr stretine, picture)", musicil, etc.
Inscrierile pentru admiteri' la scoala de etr- Consultaliuni de la 2-3 si de la 6-7 cu urmätorel corp didactic :
chitecturd, se primese de la 15 Septembne 182, Calea Victoria, 182 D. Spotlit:Oa Th. D., doctor Inli-ere (p romlna).
a pink la 10 Oetembrie.
Cererile trebriese adresate prin peed, kph
11:0.1611110.1M10311
2 D. ConAantlnescu D., licentiat in filosofie (p.
plie iecomattilat, iIitturind actele i un inandat Doctor RAPPAPORT 3 0. Irescu N. I , licerqiat in fisico-chimige (p.
latina).
fisico-r-himice).
postal de 30 lei. Special in hoale de copii
Lomita, seealei esto Ip atradajeiler No. 11, Strada Pensionatulut No.- 4 D. Colcén j9., liektnriat litere (p. gftaca).
eassamano.
5 D. Räditesou-Motru, doct. in filosofie (p. filosöfie).
Dr. ZELIGHER 6 D. Dobreen5 fl., licentiat in matematice (p.
tematicU).
NAXOS 7 D. Popnaeu D., licentra,t fitelogie(p. geografie,
Strada Carol No. 5 greacg 4 romidal).
CoT114. pentru boale interne si sidlitice de la 2-4 Pan 8 D. Mir N., lie. in drept (p. drcpti econ.
9 D. Bultferénu C., lie. In teologie (p. religie).
LICEUL LUMINA C4 to D. Bann C., lic. In litere (p. istoria univers).
II D. Rouët tIe Ceresnes, lie. in litere (p. frantesa).
D-pa Costaehe Cernescu, cu familia D-na .Baeuresci, Calea Rahovei 40, Become! 52 D. BrAndzit M., ,dortor lutsciinte (p. scib:4).
Eliza Cerkez ; D -nu si D-na Costicit ; Autorizat din nog cu crd. 6983 13 D. Pendell, A., lic. la sal*
(p.
D-nu i D-na Theodor ASSAM, cu familia ;
D-na Maria Oläneseu ; D-nu i D-na Grigore La acest inditut se primEse copil interni,
14 D. Clupagea Er., lic. in .itere (p. istorie),
55 D. Bahuresen absoiv. al con,ervriorului (P.
Oldnescu ; D-nu i D-na Constaatin Ganes- semi interni u1 exteenl pentru claitele pri-
cu, pAtrune de eon mai Relined dmere, vd e- mare 0 giamasiale. Am reorganisat invatä- 16 D. Eniii .Biltinu, lid. In Itere i filosofie (p.
franc. si rom.).
duce la cuno&tinti pierderea ce a Incercat in minbu primer dupAcele mai noi cerfete pe-
permlana_ proa iubitului jor fiti, nepot i vAr d-,gagiee eu un personal didactic ales. In-
x7 D. Vulnescu I. V., absolv. al tscoala de bele-
arte din Bac. si Paris (p. pictur i de,emn).
formatiura sepot lua de la caneelaria ikeului 18 D. Creu Gr., lic. In Iftue (p latina si remlim).
Grigore Gr. Grádisteanu In orf-ne, zie far prospecte trimitemla cereft. x9 D. Fischer Cárotlic. a etere (p. ge.xnanà").
zo D. Françols L, absolv. al sc alei 'sup. de comert
Incetat din viatd ShnbAtit 7 Septembrie, la Conform regulam.inteluf ecoaleler-erivate din Lausaunne (p. conve`rsctia ¡ermanil-frances5.).
el-AV t t Moniterul Oficial" No. 75 din
mot& sa ScArlatesti, In elate de 40 ani, 21 Babeg Ar., doctoratd 1(11m:die. (r. Igiera).
vä roagA sit bine-voiti a asista la ceremonia 4 Lilo 1896. Cursurllo !peep 'a 1 Sept, 22 D-na Berdescu E. abao.v., (p. piano).
funebra, ce VA avea lee _bud, 12 Septembrie, Director Mihail Virgillu Cordesou 23 D-na Toncovlci E., absolv. Asi ului Elena
la 3 ore p. m., la ciinitirul §erban-Vodit.
:
Dompanii .t,(14s5itamare).
375-.115
24 D-na SIM ,Popespu E., fosta inspectoare
P.
literal Manual (p. Incru de mill).
POSTA REDACTIE I institutinfies Engleati 25 D-na -Eno! scoalei engleze din
PENSIONAT DE DOMNI-*O4RE Viena (p. piano, engleza si germ.).
Bucuresor, Calea akovel N, Pln7:14. 26 D-na Brun Marguerite, Institution Presentation
Bacefi.-- Prezentali-vi D-Jui eceees- garie convelsalia 'francezA).
pendent al nostru din localitate, pentru a ne Autörizat din not cu ord. 6914
D-ra Vlangar M., absolv. facult. de sciinte (p.
declare di val cunoaste. Alt-mintrelea nu ' Se ,aduen cunestinta pdrintilor clt acest matematice).
putem publica. D-ra S4erescu M., studenti la facult. de Utere
institut trecut de acum s;.b direr:tit:nee noas-
eeeee-, ee- trit va fi eemplect reorganizat ei pe lingd (Ingit -Mare).
29 Kolmen Ida, coats( secundar5. germ. din Kron-
materiele eeritte de progi:am a 'Statv4ui seta t.dt (germaná')-
Malt intristatil,: Elena B. Veinescu, &ate-
rina D. Pavel. Pauline P. Meldoveanu, Nico- reserve uta Insernnat lee peatcu : 30 si 3t D-rele Ungar P., Kindergiiqnerin si Oel-
pi:eturd i limbelo &spared, germane' ei en- , 1.1e0 M., maesträ p. lucru
lae D. Pavel, Paul C. Moldovea.uu, Victor
Conetanta Moldoveanu, Nicolac -Aurelian Geor- gltrad. Se primesc eleve Mterne, semi-interne ît Irrele Protopapescu M., Costae& E.
N , bacalaureate (p. preparatoare)
gescu, Zoe Voinestu, Victoria, Zoe, Trajani externe atit pentra clasele primare C7A
George 0 Barbu Vaineseu, sotie, soacrA, cum- gimnasiale. Informstiuni ac pat lute:in ori-Ce
.35, 36 si 37 D-rele Vasilescu V., Bismen
M. 0
durerea a ire face
net!, cumnate i nepoti ai de la cancelaria institatalut iar prospect() 8e; oti-nrau S( ," °tire). Karlsruhe (engleza, italiana audnj
'eunoscut Incetarea din vista In zips, de 10 se vor trimite la cerere. Conform regalii-
Sepkmbry: 189e, orek 4p. m., a prea iubj
tului ror sat-, guere, zumuat_fli uncial :
raentuRti pentru :scealelepriveta publicat
ItIcAtorul Oficial" No: 75 din 4 Iulie 1896
Barbu Voineseu
17
curserile incep la 1, Septernke,
Dfrectoare : Lucretia D. Stitnescu
(In etate de 0 de ,any) ,_ DIN BRAILA_
&I vi reagA sá bine-voiti a azista la ceremonia ortant STR. PRUSIANA No. ID
Curatari primare $ liceal.e. Limbl stra-
funebrd ce va avea loc la domicilinl deceda- Rog onorabilul public de a au cumpUra sobe
tutu! str. Diesel No. 50, In Lima de 12 Sep- ping ce nu va vizita depositll d sobe Löhnhuld ine, musical, picturd, dans. Educatiune foarte
tembrie 1896, la érele 2 p. ne, de uncle c4r- strati.: Colpal No. 5, vis-a-vis d spitalul ingrijitd.
tegiul va pond la eintitirul §erbare-Veda (Belu). Ori-eine va cumpAra sobe de la mine inainte de Se primesc eleve externe, semi-interne
Octornbrie 1896 va ayes beneficial cle ,:v. cumpira interne.
Persoanele earl din eroare nu Nor- fi prima ca reducere d.s zo% dupa pr4u1 carent, Mr de
el
invitatia, sint rueli s cousidere aceaata exx
C
la acea' dati sobele se vor vinde' cu Pr-4uri fixe Insceierile ifIcep la .20 August.
atare. ml vr'ö rechicere. Pentru informal:Writ a se adresa D-eoare
Ter.:Sr-1 fei 111.4airi Ltiewenthai irina 4_943,244-an, -directoarea Institutului.
,412-16
www.dacoromanica.ro
 JOUI 1 2 .SEPTE MBRE I 89g
=
-
r-2-

putea, in sfirsit, sá cer aceleTa pe care o Asculta-ma, zise dinsa ; e la mij- cluta sa ceea-ce _nu ma voi sa-ti spuna. aveam in conduita el o incredere tie*.
UL lubese sa viná sub un coperämint cu loc' un pe care al' mel del o data El li lua miinile i striga muritä, chiar mai inainte de ate cunoaste,
FOITA Z1ARULVI,g A.DE
-Iti Acum, nu te sfii ; spune-mi tot ce cu.,
133
mine.
Noretta tretnura.
Ea gasea pe Maurice-asa cum II Jude-
--
nu mi spus, dar pe 'care il ghltesc.
Ce lucru ?
In jurul meti e un mister.
jur, adorata mea... i apoi, o data
ce tu nu esti vinovatá de nimic, orece
voi afia, ori-ce mi s'ar spune, nu va pu-
getT, tot ce doresti.
Doamná, zise pe data Maurice, pine
caie -din clipa cind a facut cunostinta cu Mama e crelatura .cea mal sfinta i cea tea sa ma impiedece de a amine priete- acum n'am fost asa de bogat pentru a
dingul ; era ded, preocupat de un viltor, mai build care existä. nul tat, logodnicul tat, bärbatul táti res- putea oferi numele met, unel copile
a carui tinta i bucurie suprema trebulat Dacä nest mister atinge nasterea mea, pectuos iubitor, daca tii sä-mi procuri a-1 cere sa creeze cu mine un can:1in o
SI- fie dinsa L.. dadd tu nu vrel de Mai nainte sa-I bucuria extra-ordinará de a-ml deveni familie.
Sper insa cá acea zi_ a sosit.
t atutici, váziridu.te stapinul aces-
fericirf, zise ea cu o voce schimbatä,
primesti asa cuna s'o prezinta, prefer mai
bine sa mor de dorul tat de cit sa fac -
soap.%
i bat táti ?... tatal täü ?... zise No- Sper, repetá el cu un sues, poate
insemneaza prea mult, dar insfirsit o mare,
PARTEA A- TREIA? te vel gindi la mine ?
Ce-ifrebare
Dar n'al inteles oare din intila clipä a
pe mama sä. plinga L..
Maurice, uTmit, raspunse :
Te Tubesc aqa cum esti, Noretta,
-
retta, va impartäsi el parerea ta ?
Pentru tatal met dat eü garantie. modificare s'a savirsit in- existenta mea
Stie ea nu vreat, ea nu pot tral fara prima &dire a fost sá i-o incredintez
FRATE SIISOR A dinostintel noastre, dt de mult m'al sint convins ca mama und fete ca tine, tine, si tata-mee are o minte destul de Dcsoarei Noretta.
raft ?... nu poate fi de cit o crelaturá foarte buna larga i destul- de inaltii pentru _a- cugeta Ea a voit sa vin pentru a . speee

vm
asta-zi, dad imi leste lertat
spun cd:te lubesc, fericirea mea e mai
mire ca ori-eind...
foarte onesta.
Cu toatc ca nu stnt batrin, qtid cá viata
are de multe ori complicatiuni crude, si
-
si a lucra cum cuget l lucrez ee.

vinte,
Nu vol ulta niel o data aceste cu-
Maurice, zise Noretta, cu vocea el cit
D-tale,--- i m'am supus.
Adaog ca prefer mai bine sa mor de-
sá fit despärtit de ea, sat sa n'ane
scunipo, casa mea va.," fi modesta, inainte de a judeca pe oameni, tre- vecinic ferma i dulce, dar de astá data speranta de-a atinge intio zi tinta sfor.
Se'eire461-`41omeei tremurátoare din cauza emotiunei. tärilor mele.
arl indoiala ; dar vel gasi hi initna-mI a- buie sa cunosti bine lucrurile . . . .
acum, $á mergem la mama... Grabnic, Maurice povesti Salomeel vi-
Stibine, rautacloaso, ca pentru mine; tita Iubirc pentru tine, tan" met- vrea Socotesc, de-altmintrelea, ca va
,
asaf de" Mult sá te alba ca fici,' in . eft te' avea increderea in tatal met si in mine ; Plecarä. amindol, lar Bastien, ca de o- sele ce-si clädise pe vizita lui Mont&
nu traleste de cit o singura fiinta -
tuoasd ca inima mea nu bate de dt rog sa villa- nor, ca sd ocupt locul limas cad', afirm de mai nainte, n'o volt
-
Wed,- li .urma la departare de citi-va pasi. Léone qi a sord-sei.
Mama, zise'Noretta- intrind in salon, Tinara femeie recazuse intr'o reverie a-
-
pentru o singura femeTe.
Bine, bine l Acum a spune-mi ce
fericire pröcurat aceasta admirabila
gol "priemoartea scumpel mele:niame L..
imi vei permite, Noretta, sá
declar acestea i mama tale si sa adaog
face' nici-o-data sä. sufere...
Atinsa -mat mult de et ar fi volt O.
fata urma :
unde Salomé-sedea ginditoare cu capul dined , Tar fruntea el inteligenW se braz-
rezemat pe mina, îl prezint pe D. Mau- dase- de increpturile , unor marl preocu-
Nu cunosc numele- tatalui met, nu cu- rice Fontenay, acela ,care má iubeste, de part.
-
ducesa de Miraflorès I
Cel care a contribuit in cea mai
mare parte aceastä feridre, e printul
in aóelas timp cd voila fi pentru dinsa un
fit bun qi cá o void lubi tot atit de mult,
dt o ittbetl tu ?...j
nose nici pe acela al mamei mele...
, Pare mi-se ea- in ce- priveste nasterca
care sunt lubita, si care vrea- astá-zi
'sputa multe lucruri L..
Nu-T - asa ea, estf fiul ha Martin Fen-
tenay, vechful oin de afaceri al lui mihas
de Monté-Ldone-:
blouriie
ciunparat töate'. ti-
aveani- îi atelier. PC- töit
-*Dar et nn vreat altceVa'l striga
tinara- fan.
mea e o desavirsita harababura.
N'am aprofundat aceastá chestie, pentru
a nu chimii pe blata mamä, sae, cei pu-
Solomé, foarte palida; se intoarse spre Berthier ? intrelaa (rinse.

Printetin gest Tubitor, dar in acelas timp

--
Da, raspunse tindrul.
Stiam, dar am vrut sá priniesc con-
seapte-spre=zece L. 0 - ayere L.. Sá mergem numal -de cit L-..
Mai multi; dueesa
vesC plifonddrile' hotelui&
cérut- sa 1 zugra- Sd ridicara.
Maurice era putin palid,- pe and ea
avea in ochi o flacara de ferieire.
tin, pentru a nu o sili sä roseased inain-
tea mei, 'adäql, ea c
o trenniraturata,.e
spunea mult asupra 'delicatetei sentimen.
-
demn, ea arata un scaun tinárului i zise: firmarea din gura D-tale.
E vreme multa, domnule, de chid
fica mea mi-a incredintat sentimentele ce
scumpa mea Noretta,_ nu numai ea' (Va arms)
snmä de baiii dar nu- De-odata frumoSii ochi -negri al Noret- telor sale. are pentru D ta, i acelea pe cart le-a
vole cistiga
mele met va fi dinoscut... volt- ajunge, tel luarä o expresiune indäratnica si su- Fagaduleste-ml, Maurice; ca-in cazul ghicit te. Inima D-tale pentru dinsa.
ferincia. end ceea-ce presimt ar fi. adevarat,- nu Nu m'am temut de loc ; n'am volt sa-i
poate, celebrü... ating libertatea ce-1 .dadusem, pentru ca
Cu celebritatéi; v1nei averei, i volt Sezu din' nôt. vei face nimie fárä vola mea i cä nu vel

:
. iblir
X.X)OCXXX)C xXX CEL MAI MARE $I CEL MAI BOGAT

ob.
o SIND
si atelier mecaniv KOKS DE UZ1NA DE GAZ
Pentru Incalzit prima calitate
Deposit cu diferite 1,5mpT pentru Gaz Aeriau, precurnpolicandre, Brate, Lyre,
!etc. de crystal, bronz pi metal in dif .rite pentru saloane, antreuri, biurourl,
soft:Tea etc. din eele mai r,-numit fabrici din Franta, Germania 0 Engbtera
ou,prefuri moderate.

-121t CALE111' PLEVNE1, 121. - BUCURE$T1 -

Efeetuiazay ori-ce luèräri in ;arami, prteum: karat., de'
-

.=
-J

48 LE Coll -cu str. Lipacanf, 2 Str. Selari 2,toolf,,cu str.,Lipscanil

R.,-epresentant general al renumitei fabrid de luminá incandes-
destilafiune si restificatiune pentra fabrioe TONAI DE.1000 -Kgr. centa system' perféctionat care aduce economie de 60% la con-
spirt, Plamaditoare i Recitoare, sistemul eel ma; franeo in sad la domieilth sumatiunea gazului.
bun, Aparate pentru fabricatiunea de Cognac. Cazane
KCBS marina pentru _Bobo parigine.
pentru Tuicál aiLRachid. Tevi de aramli in ori-ee
mensinne, groeime i pre-shine. Serpentine de ineltlziie
di- '
ZOKS de fonderie.
d Perarie. 432-24
¶tr':s. CU PRET REDUS -eitt
KOSS'
aelre; Conditete pentru &burl. Sobe debaies, Aparate,- Carbunt Cardif, Antracit, Briquette, etc.
de ape gizoase. Cazane pentru fabriceAle Con- VInzare en. gros,al ,endetall
serve al,Bombonerif. Instal:LOMA de 'Buelitkie. CosI- Expedilivae de Kok, pi, crbun n v..go,kule corn-
torie' vi ori-ee reparathini In amnia. plec e dia porturile ronalne la or. ee staliune de al'.
ferate din tarb%
Sirungfirie In fier *pi metal, ferestrae eirealare. Depoul pentru detail In Bucarnti, vis-à.vis, de Iti nviiptR ea mai begatg
Pompe pentru Gradinfi, L000mobile Gara de Nord.
dIÜI TransmIsluril el Rezervoare:
Se efeetulaza I ori-oe reparatInni de Masini agricole
1411, Calea- Grivitei, 148 ) APA
Telefon No. 5. Cu 8tim6.,
al industrials ou '

380-30 N. COJESCU
PRIETURI' MODE RAT.E MINERALA
C0001404:10CM000000 IN. A CID CAI-213 C,INIC
-6» 4-1 Les Véritables Eaux minérales de
fi ceu 'mai curatei

DACA BITt VICHY alcalin Acid&

tut feint frumone alb tti deliCat TO.f.oli--vA l flo-care si Analisata lia.anul 1887 de cdtr d-nul profesor us iversitar
soya lee sources
B, Lengyel 0 dr. is qtiintele chin:Lice' la Budapeeta 0 die not
VICHY-ÉTAT la 15' (27) Martie, 1896 la fo.boraioral de Chimie al d-lui dr.

B de he de Crtn CÉLESTINS,
GRANDE-GRILLE
Babo, dând rcsultate satiSfacatoa7e, iovelindu-so
16VORUL DE- RtPAT
(LILIENMILHSEIFE) DA 0
al renumAiior parhunorl BERGMANN & Co. care, este eel. Exiger le
HOPITAL
nom Capsule l'EtIquette,
sur la et
Apá prea excelenti low
ccaT bun remeditr contra tuturor-boalelor de piele -4: care prin compozitiunea el chielice, formeazit o specialitate de
LesSeules Véritables Pastille s de Vichy sent les APA MI&ERALA din cele m superioare, ca apa medicala
toe- 04 E3: i:313 srArvz.Aiic.let log PASTILLES VIMY-ÉTAT de primul rang fiind in acelaq timp i cea mat placute buturg rg-
ou' 1 franc i 25 bent bucata PT, fabrlquees avec les sels naturels extraits corituare pentru amestecat cu vn, deed meritkia fi dQ a-
13ucurtanati- des Eaux de Vichy-Etat. proape apreciatä,
111a*siott,,.t str. Likscani, 23" Magasin General de. Pazis: octi7 COMPRIRRIÈS DE VICHY Se gaseste de vanzare ,ht ,toáte prIncipeiele ,magazine de vco-
=Mr..

u.I Bul. i miss, Victoria sefs ialureÌe vzezav-44*

" Ghemul Lipscanl; 4 au4
restaurante, drogueris
An Magazin or,
G. Apcistoleanu,.
Viet_
Victiniel,
30
86
Droguéria F. Brnss
M. Stoenescu
pour prévarer Peon ardAcielle de

Général pour la ROUMANIE

Vichy- gazeuse.
fi41)E.SERBIE :
G.
farmacisti Precum'
DEPOSITUL PRINCIPAL
CrE;;SEIL.-* Calea Mdailor, No.
:

Economu & Co. A. G. CAILISSYBUcai-esr.. V.5

Leon. calsä Wetoriel NO,; 26 peste drum de HOTEL de LONDRA.,
farm. Thiiringen, Victorim, 145
,, Farm. Rissdorfer, Carol i
Far. E. Z. Fabini,.VddiTesti, 71
Drogueria Ronzlna str. Doamnei 8
, 137-34 LA TREI 13RA'Z'I
LN CONSTANTA, t asearidis.i Mihail Lazar
13s-satAles
la Mascot* Larson i La Luna, B. Grttielstg
S.
Drogueria N. Georginadis Tulc ea, W. Mareeff MEDALIE AXAXX00:011a* -4rstro (r.AiratXXXXXXXX
de aur .010100

In 0- aa
la Vulturui. de Aur-,K. Friedman, La Globul Verde, M. Wormsi 000005:4)040,0elitr.
f2a la Louire j rr...eir,v-c..rirl'
I
Aladgem-
la Papagalul Verde,. A. I.
SALVADENT
PulvisDottisepticus. comp, POPLIT PIANINE
S; Kaganee Nitchfolger
D'acAll
I

Croxicrsr.Eif Tome Demetresou Aprobat de onsiliel:medical superior &au- reuemita, fabrice RUST. MIQM
CASA Q-K SCUM
Drogaeria I. Andreeseu, C. Rai- a. Lazar Benvenisti' civil i de cel medieal
sirr
IIBACRIftarmen fondAta la, anal 1794..
Napraks. FINKEIM
leanu, Jean. Garrileseu trizer. Roman Theodor B. Tator Reinediti
de inisele cle d
Inliiturarea duretilor
pentru
p;entue, si a Wale-
stricati,
De TitliKare cu prelurile fabrica la No. a, la nottl Palat Dacia-Rem5t:4s, str, Lipsr,sul
lor de ginga, garb 0 gl,t, vindecind chia1%. nesuf e-
epe.situl getral la. PERLIANN & Co. Str, Smirdan 24 rind mirode gera 1 guturaiul. A. Feldmazui, in tat*. pith:Wei Baucel-Nationaie

13ucureocl 10,34-1 BUCURESTI (irnipt i einde afects publice, 0- face

201 STRADA DECEBALp 20 achimb de montit-4.
192-20 Canal p ulna .de 12, August 1896
FABRICA E FERESTRAE MECANICE -

Maini, de fasdnat leninul IltiYek6 Amerr.sabila. - 86 26

INgTALATIUNI DE FABRICI DE BUTOAE -46 Pentru desinfeetarea gurel ea toaleta
A.au&rtabili . . . 99 50
Or.ii¡pat. aim stat (C.v. R.) . 100 60
60
60

GARTERE CU ABUR, TAMPLARII etc.

higienioa. SALVADENTUL mlocuepte eu fölos tbate
apele de gur5., topind resturile de la mincare` ee pa-
Persanele
.0ARI
plitu
OU NOCiO
LELE
s 50/5
e
smexaieinale it.a. 1888 94
06 50
- 50
tresesc pi infecteazi. DOCTORULUI 4crisran *''aecia:e 22 t:0
5%

C. L. P. FLECK SOHNE
SALVADENTUL se mal pciate Intribuinta cu sue-
ees 0 In c4ntra scurgerilor de urechr $ de nas, In-
locnind nesuferitul (lodoforms in toate ranele rii-
nirile, ca pansiment.
EllAUT
DIN PARIA
nu esitá a se purga, atunci cand ele simt acisti
0/6
rjrhsism; 88 26

¡MI 82
--
eAani +team, biatáenalt
Chausséestrasse 31, BERLIN, Chausséstrassii 31 SALVADENTUL se gäse4e in toate° farinsefile
drogherille din tub', precam 0 la inventator. Adresa
if
trebuinei. Nu se tem neci de desgust neci de
aboséli, pentru CS, contraein celor alte purga-
tive, acests nu operézI bine decit cind este in- rarbai
kgrica;i1. 195
/41.4.-:tetaea, .
-
10 12
poqtali : Popint, Bncuresti. Depozite in viena
2
solit de ta bung inincare pi de bëuturi ineari, t25
REPRESENTANT GENERAL PENTRU ROMANIA I BULGARIA farmaaiile A Schmidt, 1. Lugeck 3 ; la, .8.-Pesta
L '2"67-dfc Brafoov, V. Roth.
tóre, precum vinul, cafeaua, ceainl. Fie care
.' elege, pentru a se purga, cea sul 0 mancarea
Srei Gere....a*
I3aciaLt4 E'raueac
.

,
1
100 --
23

Cutia 1 ' cart li convin mat bulb, dupeoccupatiunile t",&;.4

90
65 ,,, 70

BMW IT VELESCU 354-5

sela. Obosala purgatiuner Bind annUlatilv
- prim effectul bunei alimentatiuni, lea- A -
no, se- hotirapee ceva a repots
,purgativul ori de cite o4este
140

MAINE AGRICOLE q.I.NDUSTRIALE 444 trebuinill, a,

V.,11 (4, Lk? bit, iI 21.50
,

RUCURE§TI, STRADA SMARDANI 35. BUCUREST1 67-50

Ior00CY.Itolbi.

Proprietor, CONST. MILLE Tipografia zibaruluY Adsv6ru1" Pasarittl Bänel NslionAle Tiparit cu cernealá E. T G-Ntsms.nn, Dresda
www.dacoromanica.ro