-st A 7RrIA.
NTIVERI 12 APR1LIE 1896
ANTTL TX No 2508
NtrriEUUL 10 BAN1
NCEP DE LA I SI 15 ALE FIE-CLREI LUN1
sise pl&tesc tot d'ouna laatntc :
ABONAMENTELE
In BUCURESTI la Casa adrairdstraBel
In JUDEV i STREINATATE
tin & t
Sase luoi
Trei Mal ,,
1-3
8 r
'
prin mandate
ara':,.0 Lei ; fn Streinitate 50
25
Lei
, a
.on aura& n troinktate 30
NU SE
MANUSCRIPTELE
ADMINISTRATIA
PASAG. RANCEI NATIONALE
`,.`,,..&,',24
Consumalurn est
Am citit cu multd atentiune dez-
baterile rdath,e la articolul prim al
- si simplu de dreptul
leger invätámintulur care stabileste
negratuitatea înyäámîntuIu tn Ro-
minia. Dour democratr, D-nif Vintild
Rosetti si George Scortescu, ati ard-
tat monstruozitatea acestel mdsurr
pusä mal ales-in comparatie cu obli-
gativitatea serviciulur militar pentru
totT locuitorir nesupust uner puterr
sträine.
Zadarnice ati fost aceste nobile
incercdri.-D:MI Delavrancea si in-
susr primul ministru ati incälicat pe
chestia nationaHzMulut si incercat
sá arate Camere cá ara va fi in
pericol dacd sträinh se vor asimila.
Ca toate discurSurile D-lur Sturdza
si ,acestä äfôst in nota veselä. Primul-
ministru si de astd datd, ca in tot-d'a-
una, a luat-o de la discdlicátoare i a
dus-o pinä in moMentul teribil Si in-
grozitor «and sträinir vor pune mina
pe aceastä nefericitd
Pe lingd nota veseld tnsä esté
una tristä. Sint oameni cart pot face
haz de vorbele desirate si vide de
inteles ale Unur nebun sari ale until
decrepit. Mie unul, acest spectacol
in tot-d'-una fmt este pénibil si de
aceea discursul D-lur Sturdza m'a
impresionat îri räil.
cdzut in
cuVintarea
copildrie, care
-E
omulur
spune verzT uscate, vorbeste alan-
i
dala, pe &mild deputath sint nevoitr
sá aplaude insanitätile bdtrinesti ale
oratorulm.
cu atit mar 'peMbil este de a3-
cultat acest discurs calp si dezmetic, Senatul francez. impozitul progre . insultdtoare rostite in Camera, vor provoca
cu cit stim cit de patriot §i natio-
nalist este iresponsabilul prim-minis-
tru al tA.rei care V.a pierdut intru
atita vrednicia de orn si de barbat
politic 'Mat venit la putère, pe o Senatul francq a blamat pe D. Bourgeois
\ chestiune nationala, a renegat-o si a refutindu-i
tradat-o in chipul cel ma clesgus- lat un conflict intre Senat si ministerul
tätor.
E, de sigur, tristä priveliste a acester tantd po1itiä, ele dovedesc starea anarchicd
ruin-6 -thorale si intelectuale. In ces- in care se gdseyte Franta, si imposibilitatea
tiunea grataitätel inv4itmintuluT e o
culme a sustine ea este mar bine
a avea o populatiune Sträind sälba-
tied, habotnicd exclusivistd, de cit tuos este sistemul dublet reprezentatiuni cu tutindeni aSa cd de und'a pines' aci, initiativa si
prin scoald sä fad nour generatiunr Senat' si Camerd,
sä ne vorbeascd perfect limba, fradevdr reprqintd natiunea,Camera,,
trälascá din acela0 \Traä sodald ce sunt spre binde poporulut, ea se gdsege convie
intelectualä ca not, sd se asi- insd imifiedicatd de vre-o cite-va sute de se- poate efl din cuvintal D-lui Sturdza, si nu este
mileze du aspiratiunile noastre
se vazd egah cu Ronimni inteo tard ritate de bogdtayi.
in care s'ati näscut i loduresc de
althea generáth.
Este un fapt netägädl cd. 'Avem
in tard o numeroasä popuIatiune
sträind, care nu, apartine alter na-
tionaliati. De ea nu. putem sdäpa
i ce am face. Expillzarea in
or
masd ar fi o barbarVe, pe tare Eli-
ropa nu ne-ar permite-o j apor o
asémenea mäsurd e ar da inapor
cu cincl - zecl de ani de onre-ce
cea mar mare pnrte din comertul
industria Ore este in mina a-
cestor sträini matiorializatr de fapt,
dar nu si de drefit. Ainncr ce este
deT fäcut ? Intre a avea vesnic aceste
éleinente strdine dusniane i intre a
ni le face ,prieterie, eti unul prefér
ultima solutiue.. Lutrul aceSta a
\-fost perfeo.ct inteles de Ungurr. Di-
ferinta itisä stà, in acest fapt cd ko-
minh peste muntr nu vor sd fie
asimily4 Uno-urilor, pe cind strdinil
din Rominia cer cu ibsistétitä cä
sä fie romanizatr i ci dreptUrl egale
Rominilor.
Cestiunea drepturilór politice me-
ritd poate ind discutiune desi in
ceea ce ma prive#e pe mine personal,
nu am nicr o hezitare. Aid insd nu-i
vorbal dtt drepturile politice, ci pur
,, ,uumusurF7rnnezzionmunnarlIMMEMIESIMV, N'.
porale
ban%
INAPOIAZi
<Thz-lEP`ON No. 2g) Direct
" BeritatiE3ME=ItteMBLIMASB112ettOlEgalINSISMMESSIIIISIIIS
care datorr sintem
locuresc in aceastá tarä.
pe
lumind,
recunoastem
tuturor acelora, carr ni-1 cer i cart
AzT insä este inutil de a mar dis-
cuta. Faptul este consumat. Legea
D-lui Poni a trecut in Camerd ast-
fel cam era in protect i nelegiu-
rea este deja un fapt indeplinit.
märginim insä sd sconstatärn,
orbirea partidelor noastre politice
eonservatoare i liberale chipul
straniti cum ele inteleg notiunea de
patriotizm, in chip strimt i prea pu-
tin inteligent i dibacita.
Sdlbatecr in moravurr, totul la nor
respira aceasta sälbätäcie si este de
ajuns a ridica poleitura rioastrd de
contrabandd si pentru ochir lumer,
ca sd constatdm cit de inapor sin-
tem pe treapta civilizatiunei.
Const.
11101MIMM11111611611191A11111A1
AeruÍ iturclza
AlaIttied, la Camera, Malta Sturdza a facut cele
maI largl conoesa programinui Polichroniadi; dinsul
a insultet pe un ministru Magbiar numal pent u a
fi aprobat de catre seful antieovrigilor Rornini.
Mititg a declarat e est.: o mare rusine pentra
o targ ca el tag un ,rainistru jidan. In urrna a-
cestor vorbe Tnsa, reprezentantul AnglieT
reel', a lasat bandiera si a declarat c re:rage pe
printesa Maria din tail. In adevar. ping ed Anglia
avut ea prim-miuistru pe Disraeli a egreia tgiere
imprejor nu. Dad este un mister pentu WmenT.
Fatg cu marea persp'ectivg de pzirdoane pe care
o are primul nostru ministru, afigm ea in curind va
apare in editura magazinulul C. Gebauer, o nouii
cdreia vestitul Mitita, s'a prostern at de
5tr:36 intitulatg: Sirba Scrtzelor.
Vs.x. atitea or!.
Cum, insd, Mitita
zele ca iganul eu scinteia,
nimic o noud serie
Bourgeois Sonata!
ministri magbiarf.
Cuvintele sale nesocotite cuvintele eale
va face
siv.-Polca
exterioar5.-Ce
Bourgeois?
explicatiunt, si D. Sturdza va trebui
le dea insotite
Senatul francez toate pardpánele
Plätim foarte scunp
-depesd din Paris ne vesteyte cci din nog
fi guvernati de D.
creditele pentr Madagascar.
Pentru a lrela oard dar avem de semna-
francq. Aceste conjlicte ai o mare impor-
in care se" aflci ministrul ce ca D. Bourgeois prin fad* ale Ligei culturale
Sucursalele de
voeyte sd feted ordine yi sd introducd refor- incep sir' se agile si sec se emancipeze ; semnid: e
me intr'adevdr democratice. bun si rniscarea meritöt sd fi urmatd.
Alitudinea suspectä a comitetului sectiunei cen-
Aceste conflicte mardovedesc cit de defec-
trale a provocat legitime i vii nemultumiri pre-
cum se practicd astd# in cuvintul do ordine pornead de la eentru, de data
ort-cit ar voi
Franta, ca ce in- aceasta' provincia face ruptoarea.
Nu credeni ca aceastli rcisturnare de roluri sit
sit voteZe legt
Domnilor de la Bucureel. Aci flind $i
clout ministiq, tin corolla, neapdrat cd Lila nu
natori ce nu repreKint de cit o infimd mino- un secret pentru nimeni pa
angajament0forroale
la putere, miscarea nationa,listd nu se va face in
Impozituf
laid acum in urndi pentru cd ministrui
preyedinte, Bourgeois, aplicd cu severitate dat.
etc dreptate legile Orel, unor escrocbt ca Ar-
ton si altor panamisa de aceiast spetdsi
pentru cdvoi sd introducd impositül progre-
siv, Srenatul temindu-se de lumind g de re-
forme democratice, tipune mere% betein roate
çi voeSte cu ort-ce chip sd sdrobectscd pe un
minister ce are difectul de a fi prea de-
mocrat yi cinstit.
Politica exterioarà
Senatul negdsind in politica internd nicz
un motiv sertos spre opune lut Bour-
geois, se agatd de politica sa exterloard
nu voeste dea banit necisciri pentru Ma-
dagascar, negindindu-se in oarba sa paiiune
la rolul trist si anti-national ce fi joacd ;
cdcr Franta are astckt destale greutlitt pen-
tru a se opune inamicilor exteriort, spre
d mZti trebut scsi coMbátd hied i pe cet In-
teriort.
Ce va face Bourgeois?
Bourgeois nu se va da had asa usor
tut, cdc7 cum ,stie cd Camera yi Tara este
ea el, va trece peste sbuciunarile inutile ale
Senatubit. Mijloace are destule, de Oare-ce
banit necesaki pentru Madagascar sail alte
aedite, cabinetul are dreptul conform consti-
tutiund franceze, sd si le procure printr'un
vot al consiliulut de stat, ceea ce se crede
cä va si face.
--->44440K-
Sei (6, &rep" Romne
1=77211E11/17=1
politic: ALEX. V. BELDIMANO
Vo.
jaiba D-lui Sturdza
Hotärit, primul nostru rninistru arc o
limba färä frîü, o limbd deprinsä cu ocd-
rile í cu licentele permise la sala Orfeti.
Ajuns pe banca ministeriald, India sa
grrijá a fost sá la. la ocArl pe colegul
de la interne, D. Fleva, Pentru prima
datä ne-a fost dat s I veclem pc seful u -
nui guvern luindu sc la hartd cu un co-
leg al sag si &hid acest specta.col in pit-
nä sedintá a parlamentula
D. Sturdza poate fi vesel ed. a fost
.D-sa original odata in viata. ; ceva mai
mutt, ceastä originalitat6 i-a pläcut atit
de mutt in' cit a repetat reteta nu mult
dupd spectacolul cu D. Fleva, s'a rope-
zit cu ait repertorih de insulte asupra
consulitor rominl din Tn cia asupra
D-lui MitiIinu ministrul no3tru la Con-
stantinopole.
Dar pofta vine m!ncind ; de aceezt D.
Sturdza a impins originalitatea mai de-
parte, Dsa a gäsit cu cale sä injure a,
cuma si pe ntinistri tdrilor strAine.
Ltd euvintele rostite alaltd-eri in Ca-
mera. de care primul-mmistru, pentru a
cere votarea art. I din prolectul de lege
at D-lui Poni :
Pind ad sintem stdptn n Jaya mastrd. Volt,
domnilor, sä ajungern la rhsinea Met lart twine,
pe care o ennoastell, i unde guvernul e repre-
zentat pe banca ministeriald printr'un jidan
atare rujine ma ngrozegte pentru, Rominia,- de
aceea vet rog sd lets* filosofit la filosofia lor
teoretica sa ne &Mali et raminein stapint la
not. Astd-zt, cel puJi, sintem stdpint in sara
noastrd.
.
'
Accste cuvinte vic,i. oc un miniStru
al Ungarief', at acelefasi. Ungarif inaintea
deprins çu scu-
n'o coste
de umilinte favi cu
toate umilintele 0 de
de rigoare.
dezonoarea de a
Sturclza.
Dragos.
DIN CAR NET
&Aga
cii D. Sturdza a luat
eel, Ott limp D-sa va fi
Din fericire sealunite cele-l'alte nu sint toate
infeodate primuluiministru. Pe ici pa colo, si
tecntai in orasele mai importante, Liga a incd-
put pe m«itlmam independenie, cep ed ordinéle
slugarnice1fl'ai pretutindeni¡un prea puternic
;fl; je, a inceput miscarea
D la Craio va, la Iasi
si, in alte cite-ye( orase. La Craiova vedem cd in
frantea protestärei contra mergerdi la Afaloni,
se a(m bdrbati din mat' matte particle chiar
eeea-ce insentneazei,
din partidul guvernamental,esté
ea purtarea Ligel culturale dezaprobatd de
insusi amicii ministerului.
pronanfd ho-
In definitiv opininnea pablicd aseurieltelär
scde.
Ora in potriva guvernutui si$i dtita.
De o cam data este destut
Memphis.
-.-tents÷<-
IC;r:N.Tc01311_,,
Victimele barbariilor din Bacäil gut de mai
multe xile în Bucurestl eertificatele liberate
de diferitii, doctori, i in special de eminentul
nostru medic-legist, Dr. ),Iinoyiei, declard
partile dorsale sint lovite în chipul cel mal?grav.
Mai mult Inca una din victime are pieiorul
pferdut 0 a cipatat- epilepsie.
Interpelat In Camera, D. Stolojan fost
nevoit s:1 marturiseasca ea soldatii aii batut
pe doui din evreil arestati doar ca baionetele,
insistind foarte usor asupra acestul fapt,
s'a ridicat îii cloud, picioare anuntind ea
,.
ya stie sä pedepseasci tot pe hotii de pagu-
bas1 earl ad foot batuti de moarte.
De Indati te Amine constatat ca In arest
s'aft beard niste arestanti, fira, ca nici prefectul,
Val. nief procurorul sä nu fi atiut nimica, datoria
D-lui rninistru de justitie si de inten* era
ea imediat sä destitute i pe prefect ei pe
www.dacoromanica.ro
de cuief strein in case
V. Alexandri
PASAG. 8ANCEI NATIONALE a`M.._,EFOINT
21E'
.4,
procuror. Gloaba Insa a p`Atit-o un OAR de
sub-comisar, care a ayut nefericirea sit fie el
ciíldul desemnat de superiorii sat
Ei bine wadi atitudine rt', guvernulul co-
lectivist este pur i simplu ignobild. Un fapt
gray se petrece In Baciití, o rebeliune, zice D.
Stolojan, i ace earl aft lust parte la a-
ceasti pretinsa rascoaili pornita, de la o etas-
tiune de un rind de haine- nu OM niel dati
taxer in judecatti. In schimb la polite li se
aplica Constitulia In chipul eel mai leculesc §i au-
toritatile se trezesc din somnul kr de moarte
toemai a treia zi dupa, scriptura, chad o an-
cheti se trimete de la Bucuresfi, dupd pro-
testarile i denuntirile presel.
De Indata ce faptul a foot dezvaluit i een-
trul a trebuit si se miste, imediat batutil vor
fi daft in judeCata, lar dintre torturatori, un
pIrlit de epistat, va fi suspendat i supus
poate judechtel.
Dad in doua-zed i patru de óre prefee-
tul Lecca i procurorul, dinpreunä eu poli-
taiul, nu vor fi inlocuiti, vom oxen dreptul
minim guvernid actual un guvern de banditi
si de zbiri vrednid de Stanciulescu si do ra-
posatul Mesehiti.
Sfinx.
W Antropologia criminaPa
siocase2112.22_
ACTUALITAt
Barenul Iiirsch
Marele filantrbp evreu, Hirsch,- este ?Meta in
Mitnchen la 1831.
Taal 5ai un cunoscut bancher in Germania,
voi ca si. fiat sicd set ramie acolo, dar Mauricie
Hirsch, casatorindu-se cu fica marelui bancher Bis-
chofsheim senator perpeturt la Bruxelles, luind o
zestre de 80 milioane franct pleat in Fraula i se .
stabili la Paris.
Hotarindu-se construeliumea de cdi ferate in Tar-
cia, Hirsch plea la Constantinopol, fondd o so-
cietate al atra presedinte pc ales si Net in intre-
prindere construlianea editor ferate turcegtf. In
aceastd intreprindere Hirsch. ciltiga 500 de mili-
oane de franci. Bogat, incept sd joace un rol im-
portant printre financiarit ancez i perzind pe
anima sad iv; care muri in virstd de 28 de ant,
îi
Hirsch sacriftcd &read Map i averea in sco-
purl ,filantropee.
El a dat o-datd o sutd de milioane de franct
pentru crearea de scolt in Busia, Galijia i Tur-
cia. Cheltui apa mat multe milioane cu intrepne-
rea a sutimt de tinert evret ice studid în streti-
ndtate.
Colonizarea Argentinet ca evrei djriRusia gi Ro-
minia, a fost un ideal urmdrit cu multd per-
zisterld de Hirsch. Spre acest scop el cheltul mat
matte milioane de frana stabilind colonit agricole
in aceste parp.
Colosala sa avere evaluatd la 600 de milioane
va rdminea; probabil, dupd ce se vor soddea di-
feritele legaturt, celor clodi copit at fialut baro-
nubti, car/ ad fost adOptafi de aceaa din urrnct.
Mazed.o.
isivazic
le
Camera. -
'Ponta tritetiunea stinga, a partidu-
liberal se napusteste asupra D lui Poni. Unît
acuza pe ministrul instrmtinneI ca a dezertat de
la vechile princiii. altli li bombardaazg eu amen-
diiiheete. bar ministrul, tare pe protectut sefultd
Mitita, respinge eu dispret toate
*
Mitita Senza, la endul sg, ataca eabinetul un-
gurese. Auditorul nu prea intelege ce raport petite
sa. fie intro UngtirT si legea D-lui Poui, cu toate
acestea id face datoria i aplauda.
D. Sturdza imputg Unguritor ca aii ministri
imprejur, pe and Romilail; eel mult (lac!, gilt
claponitl la cap.
Acest argument sind deeiziv, proteetul D-luiPoni
se la in eonsideratie.
*
Aci gasim pe D. Petre Gradisteanu
Senatul,
coprins de dragostea exproprieriler. D-sa interpe-
leaza guvernul in privhita exproprielor pentru G2.ra
Centralg.
Gradisteanu pentru expropried
- Predilectia
luera constatat de dad ea bulevardul ColVoa
face din D-sa un barbat foarte competinte in ma-
teie.
.
De aceea interpelarea D-sale este asteptatg cu
un viu interes,
* *
Mal multg mirare provoacg insistenta D-lif Mir-
zescu de a interpela in chestia tarifulal vainal.
Nimenea nu cunostea plug astg-zI pe Conu Ghitg.
specialist sail amator de asemenea chestii, il stiaid
senator de gintä lating, Il jam eminentul juris-
consult de la Iasi, il stiam marele eleetor din a
doua capitalg a taxel, numai vames nu-1 stiam.
Interpelarea D-sale a fost NO, la ordinea zilel
pe Vined.
Va,6 interesaut.
Stop.
10 BANI NIJ1tZRUL
ANUNCIURALE
SUCURESTI sI JUDETE se primesc en:ma ,1
ADMINISTRATIL
STREINATATE, direct num5 a adrainisttatle fl
TOATE OFICIELE DE PUBLIOITATE)
Anuncluti la pag. V
2
e
2
T ..... 2,
3,
--
eao b. tide
151'
nnasurmAt SI RECLAMELB: s
jn numr vechiti 30 Bard
REDACTIA No. 2)
,.ftaffie9MERI.Ef,i.;i4MWX1gr_
Antropologia, criminai
0 carte
Sub titlu
Antropologia
- Sociologia criminalà
i
Antropologia erimimala
tatea, medicul
o
nostru legist, dr. Minovid, pu-
blica interesanta luerare, care - dat
D.
nu-
flind
publicate la
responsabili-
mdrul infin de luerdef stiintifice
ar fi pacat ca s'o trecem eu vederea.
no!
Din istoricul facut de autor asupra materiei
retese cum ea credinta generahl a antichiti-
te! era, Cii. fatalitatea, destinul, ar conduce ite-
tiunile omenestl. Mai firzift dogma predestina-
rei Inlocuin fatalitatea anti* in ortodoxia
creetina. Pe urmd, venira teoriile juridice ale
liberului arbitre si ale responzabilitatei, pe
care e Intemelati jurisprudenta actuald. §coala
pozitivil a tagaduit In mod destevireit liberuI
arbitru, Intemeindu-se, mal cu seared', pe da-
tele statisticel, earl' probeaza cä crima urmeazi
niete legi generale, strict supuse fluetuatiunitor
cauzilor sociale, climaterice i chiar cozmice,
cu atita regularitate ea 0 numarul easatoriilor,
al nasterilor Si at deoselor" í ou aceasta
sintem i noi In mijlocul subiecttlui pe eire-
voim srei tratitm.
'Este astaif o loge generala stabibta In still*
recunoseuta de tot! oamenii de stiinta cum
ea fie care fenomen, fie ,e1 de ori-ce natura
este i trebuie sii, fie efectul unel cauze oaresl-
care. Prin urmare i fenomenele sociale trebuiese
sh, fie supuse acestei leg!. Crima fiind un fe-
nomen social, fatal era ea atune! dud teoria
liberulul arbitru, a vointel libere, a fost zdrnn-
cinata, sa se eaute i cauzele crimelor.
Dona ant raspunsurile mai principale car!
s'ait dat la chestiunea : care este cauza crl-
motor ? Dupd aoste doud raspunsuri s'aii for-
mat douii ecoli cunoseute sub numele scoala
.
antropologia crimincde socioloyiet eri-
Domnul doctor Minovici cauti s concilieze
aceste douti, soon', end spune cii erima e ran
fapt biologic ri social in creel* limp" o formula
cani,. 11154 dupti spusa autoruluf , rezurna too-
rifle ambelor Seal modefue: La 4ikeitul
card sale 'Tusk D. Dr. Minovief, face mi efort
pentru a impaca actuala justitie, care este in
flagrant's contrazicere cu tot ce a expus Insusi
D sa In lucrarea sus eitata, ei pe care totusl
eautit s'o impace eu teoriile D-sale, carT desi
nu admisibile în totul, totusi stilt inspirate
de filozofia stiintified a secolului nostril.
Seful scoalei antropologid criminate, acela
care 'I-a pus tot odatit bazele, este profeso-
rul italian Cesare Lombroso. Dar ca In toil pa-
rint,ii unel scoli noua, Lombroso se distinge
printr'o unilateralitate de neiertat unui om de
stiinte, atund chid e vorba de teoriile sale.
Dupti Lombroso, criminatul se naste cu toate
calitätile anatomice earl' conluereaza mai tIrzift
pentru a-1 face criminal. So Intelege ea pen-
tru a ajunge la aceasta teorie, Lombroso a tre-
butt sit, se bazeze pe o Berk de observatimil
fiteuto en mare minutiositate.
Bazindu-se pe aceste observatiunl, Lombroso
a incercat sa, creieze chiar un tip de criminal,
adimInd toate observatilunite pe earl' le-a &-
cut la criminali i facindu-le media.
Dar dupa, ce i elevii ea! farmed prin alte
part!' ale Italiel i mai eu seanai prin alte tari
observetiuni asupra calitatilor anatomice ale
criminalilor, ajunsera la rezultate eu totul o-
puse acelora la earl a ajuns înaui Lombroso.
Ca sti daft numai o singurft pith!, din multe,
void cita una adusd chiar si de D. Dr. Mino -
vici, anume eh dupa Lom'oroso majoritatea cri-
minalilor e brunft, dupd insid blonda.
Aceasta nu inseamni cit teoria lui Lombroso
e fay, dar llama! ca atuncl dud OC stabilesc
calitatile particulare criminatilor, trebuie sa se
tie In seama i mediul cozmie i social in cart
el aft trait 0 s'ati dezvoltat.
SOciologia crimhialfi
Adeptii acester volt' sustin cum cit medial
social este acela care determink pe eriminali.
Calitatile particuldre acestora yor varia do!
eu organizatiunea socialn ; uncle se vor dez-
volta mai bine, altele se vor perde eu totul
sal se yor dezvolta Juni putin.
Trebuie sit spunem cit noi tinem parte aces-
tei scoff, mai cu seam& atunci dud ea ne de-
dark', cit priveste ehiar organizatia e,i. fenome-
nele sociale, ca niete producte ale organizatid
economice.
Cit eriminalul trebuteste si aiba, anumite ca-
litati anatomice, este un adevar pe care scoala
sociologiel criminate ilia nu-1 exclude. Ceia ee
ea sustine Ina este cd, copilrd nitscut chiar cu
calitatile cari ar paten face dinteinsul un cri-
minal, o va deveni sait nu, dupi cum mediul
social In care el va creste, va fi priineios sail
nu dezyoltárel calitätilor carI toemal stilt ne-
- cesare pentru ea copilul sit devie un cri-
Urarile nuoilor teorii, =feu seamd. In ches-
MinaiM
tiunile de penalitate sint revolutionare do tot
ele vor schin;ba de la baza el, Intreaga
organizatie juridic:4 i intreaga legislatiune mo-
In seama rezultatele la eari
s criminalogia modernii, eel care comite
o alma' nu maT poate fi pedepsit, el poee fi
isolat eel mult de coneetatenii sai, intoemai ea
ori-ce bolnav, care liber fund, ameninti lini-
tes. i pacea eetatenilor.
Triumful criminalogiel moderne ar avea deci
de rezultat Inchideren temnitelor i Inlocuirea
lor prin spitale.
Dar asupra acestora vom mai reveni.
Gal.
 2 VINERI 12 APRILIE 189.6
IMPRESIUNI
PALAVRE
(Din aventurile lul Chijibiza pe ap
Elucubratie poetic5 alcaluitä pe
Dunäre i pe vaporul Blair-
moare pentru a sfir0
aceastä serie.
Printre' n verzite mo1w' i galbenI stufetrit
Vaporu 'nainteazet incet ca i o ealet
.Pe and de ent ft plodte picioarele-mi fn-
In
'n cap am ferbinlealet de fac la poesii
loc set Pi e ingur, cu bat
De ce nu aunt aletturi, pe va-nd plutitor
Co tinetret copild cu odd fermecettor
Cu care impreund e dragostea
Menit sunt inset viala s'o duc stingher pe
Actor 0 rizI fn citzd plinsetul
'ntocrnai ea mporttl nepetsator de tine
Pe oceanul viee nepasettor sd trect. !
mi tse nal maX sus ca
Imi data o nudtime de greerX, 'n al men' cap
Nooc ins4 de -Chelner, care dintr'un dulap
Iin striga 'n englezegte : Mister cafe or the ?
26 Islartie 1896.
Pe coverta vaporului Blairmoare.
>i100*<
Conflictul ministerului franeez
'` PARIS, 10 Aprilie.
trt c
-
Agertlia Hams anun-
ministerul credo di nu poato sh, conti-
nue a dirige afacerile, dar a
nu poate sit
demisioneze în lipsa Camera A decis sä con-
voace Camera pentru raffle, joi, spre a-1 co-
munica motivele hotrialirel sale.
PARIS, 10 Aprilie. -
Raditalii vor pre-
zeuta mline Camerol o motiune, invitind ca-
binetul sa pistreze puterea.
Condamnarea WI Hammerstein
BERLIN, 1.0 Aprilie. -
Tribunalul a con-
damnat pe TAammer§tein la trei aui de mund
silnick la 1500 mad amendä si la perderea
drepturil'ar civice 'pe timp de 5 aid.
a-ttorect<-
Demisiunea eabinetului Bourgeois
PARIS, 10 Aprilie. -
D. Felix Faure a
primit demialunea cabinetului care nu va de-
yeah oficialS, de cit duprt sedinta Camerei.
Se
credo cit D. Faure va cauta sä formeze un
cabinet de concialitiune si de concentratiune.
In culoarile Caramel' so citeaza, ca probabili
de a putea forma noul cabinet, D-nil Marine,
Peytral sad Bourgeois, dad, Camera acordit
acestuia un vot de Mcredere.
PARIS, 10 Aprilie. -
Se asigueä In culoa-
rile palatului Bourbon di cabinetul va men-
tine demisiunea sa chiar dad' Camera I-ar
vota o ordine de zi de Incredere, ccT acest
vot n'ar sehimba Infra nimic situatiunea.
PARIS, 10 Aprilie. - lano*oaei la Adeurulis. Politarsal
Consiliul municipal
votat o rezolutiune exprimind pirerile salea
de rail In privinta pledrei cabinetuluT Bour-
geois si ceeind revizuirea eonstitutiei spre
putea apara sufragiul universal contra Se-
natulul.
PARIS, 10 Aprilie.- Le Jour ZiCe name-
aosi republicani slat de piirere ca soluti.unea
legall a Crisei ar fi demisiunea
Faure.-
In congres o inajoritate republicana ar garanta
prin revizuirea Constiatiei, functionarea regu-
latä a guvernulul. -
In acest caz o realegere
D-lai Felix Faure ar fi sigura.
--->iteetet+-
Rusia si Bulaaria
VIENA, 10 Aprilie. -
Vorbind do
1ZO
tariile ce a adaogat la scrisoarea din comen-
Peters-
burg publicata in coloanele sale, Corevondenja'
Politica zice cií e rugatä din partea
cercurilor
rusesti competinte, sä constate cii deducerile
continute In aceasta scrisoare raspund cu de-
sivirsire opiniunei cercurilor bine informate,
dar c trebuie s adaege cä cabinetul
din Pe-
tersburg nu se aInaeste nici sä se amestece
FOITA ZLARULUI ADEVERUL"
CRONICA DE MI
rretrtil Nowt rut
Multe lucruri absurde se vdd in lumea
noastrrt romineased, asa de multe eä ne-
am deprins cu ele i ni se par foarte ra-
tionale, ba adcsea am crede absurd pe
acela ce ar indrázni sä le critice saü md-
car sä le denunte ca atari.
Se poate o absurditate mai mare
de elt exagerata extensiune a Invätärnin-
tabu! secundar clasic la noi ? Se poate o
mai mare absurditate de cit nävala se
xului frumos la invdtämintul universitar ?
Dar despre astea all:al-data. De o cam datd
räspundem la aceas' a : se. poate o mai
mare absurditate de cit organizatia ofi-
ciald a Teatrului nostru national ? Nu, de
sigur.
cu toate astea, Teatrul merge. C'All
merge, e altd chestie.
vedem.
Teatrul national este pus sub tutela ai
protectia StatuluI ai Comunef. Aceatia if
daii gratis un local, luminatul i ineälzitul,
dreptul de a inchiria localul, apor o bunä
subventie in bang, p us lm plaitesc ad -
ministratia oficialk S'ar crede cá asta e o
ferieire pentru teatru, aaar putea inehipui
cine-va cá cu aaa ajutoare mersul teatru-
lui trebuie sd fie perfect asigurat i tra-
lul artiatilor la adäpost de ori ce neca-
zuri materiale. Ei, nu!
Artistif sint foarte riemultumiti i mer-
sul teatrului foarte putia sigur i deloe
convenabil.
De ce ? D'n cauza organizatiei sale ad-
ministrative ai artistce.
în afacerile interne ale Bulgariel, nici mAcar
sä sxercite vre-o presiune asupra cabinetului
diu Sofia In privinta regulärei afacerllor bise-
ricei bulgare. '
i pe uscat) PETERSBURG, 10 Aprilie. -
Tarul a in-
vital personal pe printul Bulgariei s asiste la
Incoronarea de la Moscova.
Printul Bulgariel a facut o vizità de adio
familiei imperiale. Seara s'a dat un prim In
onoarea printului Ferdinand la printul Loba-
nof. Ambasadoril austro-ungar, tare, german,
D-nii Stoilow i Petrow, aft A sistat de ase-
menea.
/ghicitat
CRONI-JA
Cameni deotepn
A toutes seigneures, toutes bonneures,
?
-eurn ar scrie p limba hotentota ga-
zetarii nddejdiati.
[rte. Mitropolitul Ghenadie e i deatept pe
vine lingd cd e ai alt fel.
Inteo zi exiba unui mucalit o cantitate
de bibelourr ca sd-sl epateze musafirul.
ce
Acesta ridiend o statuetä zisc cätre
-
Chenadie :
Mi se pare cil piesa asta e in stile.
Chitibu. -
guadalqu iviric ?
Da, rdspunse convins mitropolitul
primat al Ungro-Vlahiel.
Directorul prefecturei de Musecl
mole vi las sa-1 ghiciY - nu-
a hotdrit sti
facei opera de administrator numäru aint,-
cere printr'un raport ministerului de in-
terne tea sä bine-voia scd a-i trimite legea
fmpotriva tiganilor nomazi.»
I s'a rdspuns imediat direetorului, cd,
de oare ce o asemene lege n'a fost vo-
tatd niel o data de Corpuriie legiuitoare,
ea nu se poate gdsi de cit poate In bi-
blioteca prefectural de Museel.
Drept e cä nicl Nädejde at'a pomenit
aaa lege.
BULETIN ATMOSFERIC
>Oat<
Bucureliti 10
Inaltimea barometrica la
Aprilie, 12 ore ziva.
Temperatura aerultit
0° 7697
C° 1304
VIntul slab de la. N E. I cere azi o audientä la ministrul de interne,
Starea cerulut: noros
Tempe;.atura maxima de eri
minima de azi
Temperatura a variat la not intre 15° pi 3°
Eri dupa amiazi timp noros i puting. ploaie. In ,la care sa, asiste pe !IMO un procuror general
multe lovalitll din'tara asemonea a plouat ; la i si reprezentantil presei.
Piatra-Neamt pi Prisecant ploaia a fost insotita de
grinding. Presiunea i temperatura a variat t la urmA sub-comisarul Ianosoaei, dar ar fi ne-
fottrte putin In toata tars. Asta-zt cerul noros tim-
pul a incepuf a se fuel zi.
-->?t04401-<-
INFORMATIUNI
Destäinuirile sub-comisaruhl
Ianoclael
Tanana". B6115110.-0 1nscenare.-
- tratatä in mod grav de cdtre condam-
Ancheta. biluoamaua prefec.
- llt anchetä
Sub-comisarnl Ianosoaei, suspendat din serviciri
supus judecatei, în urma torturilor de la
sosind eri dimineatit In Bucuresti, s'a
a prezentat In aceasi zi, pe la orele zece, di re-
dactia noastrii si no-a povestit pe larg
aid un inconjur, modul cum nenorocitd ovre
din Bacilli ali fost torturati.
PoIiul
Bataia ou sacii i
Talianu
cu AMA' de boil-ne-a spas
sub-comisaral-a fost introdush la politia din
Bacail de la venirea lui Talianu 'In capul a-
cestul scrviciä.
Acest om are de malt obiceiul de a bate
intr'o zi mi-a fäcut aspre observatil fiind-ci
biitut pe doui indivizi, anume Iosef Ban-
del si Bascan, asa cum fini spusese politaiul.
IrAtalle
Din povestirea filcutá de Ianosoaei rezultä
cit ovreul Rozenfeld, s'a opus de a veni la
politic), In urma until mie scandal ce se 'in-
thnplase si la care lease si Masai parte.
Dar odati la politic, aici, a fost dus ' declarat cum el el insual a incasat de pe
1113=110111111111111119
dupd legea absurdd a teatre-
loa slut de cloud categorii intii socie-
tart privilegiati, earl aü pert uanentä parte
din eistig, cad sint propreitarf al Teatru-
lul national, Insd proprietari rnirori, pual
sub tutela administratiei oficiale ; ai al
douilea gajiati, cari sint pl tiT numat pe
timpul stagiunii, eäpatind in vacante nu-
mai o mied sumd un fel de bacais; a-
ceatia sint ca -niate uvrieri artistici pe cari
epitropia societarilor lasd, ji ine
ori ii goneste, dupd imprejurdri, dupä ne-
vole ai-chiar dupd bunä sad rea dispozitie.
Care e ratiunea acestei deosebiti de
elasi intre artiatii noatri? Talentul, nu, cdci
sint i ad fost intre gajiati oameni de ta-
lent, i s'a intimplat intre societari sä fie
multi fgra talent. Atunci ce? Iatk. Legea
copildreased, a Teatrelor, prevede un nu-
mdr limitat de societari : acei ce la pu-
nerea legir in apli atie ad apucat sä se
afie in teatai, sad ad fost vfizuti cu sim-
patie de directiunea de atunci, aü consti-
tuit societatea de proprietari minori, puaI
sub epitropia oficiald, ai ad raunas de a-
tom:I bunt stdpini pe teatru, dar, din ne-
norocire pentru ei, niate stäpini condam-
nati a famine veeinie minori, vecinic sub
epitropie.
E lesne de inteles cä pentru cci lipsiti
de talent, pentru nevoiaai, aceasta a tre-
bait sä fie o mare norocire ; fd-d talent,
net-And bun de. nimic, se'elege- eä tre-
bule sä't.1 convind a avea un clatig eft de
modest asigurat. Dar pentru cei cu talent
siiiti a munci singuri, nefiind uti -
lizabill, spre a duce intreprindera a la capät,
a fost o mare nenorocire epitropia oficiald.
ast-fel s'a recurs la inamitirea co-
viraitoare a gajiatilor. S )cietatea ne-avind
destuie forte sd ducd teatrul national, a
trebuit sá la cu leafä multi artisti de
tr'o cameri unde politaiul Talianu, comisarul
Munteanu si odagiul §tefan Mändru, punin-
du-1 jos. II tineaü de cap, de picioare, iar eii,
spunea Ianosoaei, l'am bätut cu un sac um,
plat pietre si nisip, pith ce s'a rupt sacul.
MO aceasta Talianu T-a tras vr'o 25 de
rime numai pe o parte a obrazului.
A doua zi a fost bat-at si David Goldstein
atit de clitre politaid, coinisarul Munteanu si
sub-comisarul Ianosoaei, Iasi in mod mai pu-
tin crud.
0 1nscenare
Politaiul si cei-l'alti, tomb-Ida-se de vr'o res-
pundere, aii recurs la urmeitoarea stratagems :
Ei ad intimat sergentilor Sociti si Brinzoiu,
ca BA spuie afiMd insarcinati sh aduch pe
Rozenfeld la politic, acesta s'a opus ultra-
giltidu-I si numai cu mare dificultate l'afi pu-
tut aduce la politie.
Tot-odatA T-a mai livdtat s'a spite cii in a-
cel timp m'aii vAzut pe mine, adaogai sub-co-
misarul, destAinuitor, si cli eft le-as fi spas ea
sii-1 ia In ghionturi, dad, nu se supune".
In acel timp prefectul se afla In oras.
A ncheta.
Acheta flicutt de D. Inspector administrativ
a MO foarte pärtinitoare.
Pad sA, cherne nicI pc comisaral Munteanu,
Mel pe sub-comisarul Ianosoalei, D. Luca Io-
nescu a hiat drept bane numai declaratiile
prefectultd, declaratA defavorabile lei Imo-
viaIci cum s,i pe ale politaiultd bätius, Mute
In acelas Benz.
- Sub-comisarul Ianosoaiei:ne-a mai spas el
banuind cum ca. Talianu va arunca easpunde-
rea intreaga asupra lei, a voit al se dud la
-
inspector, In timpul:eind ficea ancheta, dar
a fost Impledicat skelea ochi cu (basal.
Itusamaua prefectului.
D. loan Lecca, prefectul orasului, de si stia
perfect de bine din gura lul Ionasoaiei chiar,
ca, si politaiul a batut pe ovrel, totusi In fata
inspectorului, l'a apArat pe Talianu, aruncInd
g
toati vina numai asapra sub-comisarului _Jo-
nasoaei.
Pe de altä parie, politaial l'ar fi rugat pe
t
sub-comisar sill ia dînsul toatä rispunderea,
Bae. iar prefectul va face tot posibilul ca ski sea-
t pe, promitindu-1 In acelasi timp dai va da sa-
lariat pe tot timpul suspendärei si cii apoi II
va avansa chiar.
. Alta.anchetà
Sub-comisarul Ianosoaei, simtindu-se expus
a pläti singer oalele sparte, a declarat ca, va
pentru a-T expune pe larg toate nelegiuirile
,
140 IsivIrsite la politM din Baal.
50 Nemultumit fiind.' do ancheta -fticutA, Iano-
maei va cere singer ministrului o alta, anchetA,
.
-
Recunosc ci sunt vinovat, ne-a declarat,
drept ca numai eft iii fiii tras la räspundere,
iar autorii principali sä ramile neatinsl.
De cit-va timp condamnata Olga LA-
tescu e expusá celor mai marl mizeriI in
?enitenei arul Vdedreati. Aceste mizeril
slut incurajate de insuai directorul pe-
nitenciarului, Gogur,.cseu.
Zilele trecute Olga Lätescu a fost mal-'
nata Roza Lingher, fárá ca directia pe-
nitenciarului sä fi luat vi.'o mdsurá de a-
pärare a nenorocitel saü sä pedepseascä
pc adversark
Dar Olga Ldtescu a fost timp, de doud
zile, lipsita de hrand
Incarceratd voind sd comunice toate a-
cestea Dianu, directorul general at
penitenciarelor si avocatilor sä:f, a fost
impedicatá ai tratatä foarte bruse pentru
aceste veleitdti.
D. D. Sturika vorbind ca Inca multi o-
vrei despre torturile din &des, i-a rugat
sd caute a calma spiritele, cCi potölinclu-se
ast-fel lucrurile va naturalka un mare nu-
mar de ovrei cinstit i va expuka in masii
pe tort turburiitoril ordineï in lard.
Sá fie bine intelrs cá Ga?ta dart a-
Ord pc partizanif sdl de la politia din
Bacdri, e eá nu poat face alt-fel.
:
Ca sá fin) i mai preciala can sá spu-
nem cá fostulcsub- omisar Ianoaoaei, ne-a
afark Atunci s'a vdzut ciidatul fenomen
cd epitropisitif privi egie,i, in majoritatea
lór, stetead dé o parte ai priveati, iar re-
pertorhil teatrului era dus aproape ex-
clusiv de gajiati, dintre cad cei mai multi
avead' talente remarcabile.
Pentrie a mat tempera aceastä absurdi,
tate, s'a imaginat atunci niate mijloace de
compeasare a gajiatilcir talentati pe de o
parte gratificatiuni speciale ai. personale,
pe de alta perspectiva de a flt proclamati
ca societari, incepind cu gradul inferior
ai clasindu-se treptat.
Cum am zlee o mied. .repub'ied impo-
tentd, care'ai la en plan o armatá de bravi
mercenari. Ce este accst stat in stat ? Ce
este ameasta absurditate ?
Statul vrea sä ineurajeze ai sä ajute
dezvoltarea teatru!ul, pentru aceea II Ia
sub ocrotirea sa, Il *tä material inteun
mod relativ destul de generos ; dar ca
model acesta, oare statul îi ajunge sco-
pul ? Nu. Ajunge sá pensioneze persóane,
ai hied persoane inutil chfar rad-fdcd.toare
Pentru ce statul care e reprezentat prin-
ter) directie competentd, nu desfiinteazä
societatea ai nu '§I organizeazd, cu toate
fortele teatrale de eari dispune tam, o
companie in adevár band, i completd ?
Pentru eá nu vrea, pentru cd Statul se
crede, cu aecea ce dä, aehitat de datoria
morald ce o are de a face sä prospereze
institutiile de cidturd.
Statul nostru 7lubventii peste sub -
ventil la cute ai mil' de institutiuni de cul-
turd. Cum merg ele ? Putin if pasä lui.
Te -am trecut in budget, taam dat tot ce
am putut. De control inteligent, ori de
vreo solicitudine morald sä'ti Iei nädejdea.
Si ast-fel, in generalitatea cazurilor, toate
subventiile acordate de Stat stint mai mult
www.dacoromanica.ro
4111MI
la ovreif din Bac5.5 urmdtoarele abona-
mente la Ga?ta, impuse acelor nenoro-
citi de eätre politia bäcäoand, i anume
de la Carol Koffier, Hirschenstein, Hertel
Marcovici i cîi ahib.
In Sala noasted de d,epefi este ex. noS fotogra-
fia D:ut Ernest Hartmann unul diutre cd mat renu-
miff artiptt pi 'regisorul de la Burgteatru din Viena.
D. Hartmann este deeorat en Coroana ROM",
nieti cad D-sa a montat la Vien% piesa Me.?terul
Manole, de Carmen Sylva, juelnd el insug rolul
principal in aceasta piesa.
D. Hartmann va veni peste elte-va zile in Bu-
curepti pi va da in Sala Hugo cum pi la Teatrul
National o serie de 4 reprezentatiunt
Artist excelent, Hartmann a Out
simpatHle
si eiptige
laudele intregei lunif prin interpreta-
rea generala a rolurilor sale.
.
EXTERNE
Ziarele din Belgrad au inceput o puter-
nicii campanie in contra mileniuluï ungu-
resc.
Se Kice cd D. Novacovic7, ministrul pre-
,sedinte sirb, ar fi refuat in numele guver-
nului de a lua parte la mileniu ceea-ce
ar atras reproyuri din partea regelui A-
' lexandru.
In cercurile bine informate din Acei met au combettut i votat contra legei
Belgrad se asigurä cä actualul cabi- setti, Malla,Dimancea,
r,mat ei Iamandi. Au suslinut legea
net rusofil, Novacovici, va demisiona cu înfocare D-nii Delavrancea, Stavri Bratianu,
indatd dupet inloarcerea regelai Ale- N. Georgescu, N. Popescu, printul Sturdza. gi
xandru ȍi cd D. Sithici, ausirofil, ac- alp.%Cu toate ameninprile, insistenlele i vociferarile
tual ministru sirb.. la Viena, va fi:rma ministrulza gi a D-lui Delav'rancea, legea abia a
vn cabinet de coalitie.
putut trece ca un singur vot.
Amendamentul primit
Ziarul fra'neq a Paix publicd un arti- Dar acest vot nu 1-ar fi putut celpata dacei D.
col foarte violent la adresa ungurilorsi
face apel ccitre francrizï ca sd nu ia párte
la expoitiunea milenard din Pesta care are
un caracter pur politic i agresiv popoare-
lor subjugee de magbiarr.
ECOURI
La -17 ai 19 Maid se vor face la Vas-
lui alegerile comunale, pentru alegerea
until nod consiliu.
,
Mémbrii Liget culturale din Craiova, slat
convocati In adunare pentru ziva de -14 Apri-
lie, spre a lua o- hotarIre definitiva relativkla
modal de protestäre In contra serbärilor mille-
niuluiasi a alege delega01 cari vor lua parte
la congresul general de la 12 Maid.
Am anuntat acum cit-va timp ca un cada-
vru descopertt pe malul unui pärîü de pe te-
ritoriul comunei Margineni, lîngä Bacäii, a
dispärat 'de sub paza anor vätäsei comunali.
Cadavrul nu s'a mai putut gäsi nici pInä azi,
din cauza negligentel, mai ales a procuroru-
lui, D. Botez, i fireste cä nici crima comid
n'a putut fi descoperitä.
Acum ni se comnnid o nouä neglijenti tot
din partea D-lui Botez.
A treia zi de Pasti, la moara din acel oras,
s'a gäsit cadavrul mud necunoseut, a-dad ca-
pal diet, cu corpul gol pink la briü, îmbrá-
cat in pantaloni negri, eu mänusi albe In
cu picioarele In niste ciorapi de mil-
tase.
D. procuror Botez a fost imediat Instiintat
despre acest fapt, dar a refuzat sa, paräseas-
ca Beräria uncle se alia, In acel moment asa
ca cercetarile ad fost fäcute Denial de dtre
medical orasului, dr. Tonciu si de un sub-
comisar politienesc. Cadavrul a fost apoi In-
gropat.
Ce crede D. Eugen StateAcue ministrul jus-
titiei, in privinta modulal cam gäseste ou cale
dell fad datoria procurorul din Bacali ?
PARLAMENTARE
Legea peseuitulul in sectia
Combaterea leei. eine a votat -
prima.
-
contra. Amendamentui
Combaterea legei
. .
Azl s'a luat in discupe in secjia II-a legea pes-
cuitulta. Din aceasta seliune face parte gi D.
au urmat ad fost foarte
Palladi. ce
violente gi D. Palladi a fost combettut cu energie
de catre majoritatea membrilor acestet secliuni. D.
Palladi in furriat de modul cum i-a combettut le-
gratificdri date lá oare-cari persoanc de
cit ajutoarc date la niste itistitutiuni.
Iatä absurditatea.
Dar privinta. teatrulta absurditatea:
este, trebue sá märturisim, alimentatä de
0 cauzi cu desdviraire strdind de reaua
directie a afacerilor noastre publice.
Cauza pentru care nu merge teatrul de-
stul de bine, nu e atit nicr reaua lui or-
' ganizare, nici lipsa de talente literate al
artistice, nici iheapacitatea direetiunii
ci lipsa de aite localuri' de teatru.
Sunt sigur eá dacä s'ar elddi indcar 'hied
cloud localurl mnCapitalä, teatrul remiese,
al ea artä i ca literatura, ar prospera in
zee& aal inteun chip ubmitor.
Publicul romiesc, cu sigurantS, se eu-
ropenizeazd pe zi ce merge ; el are astazi
nevoe din ce in ce nni simtitor de insti-
tutifie de culturd e&opene.Succesul merea
crescind al publicisticel In genere, atit
material &it ai moral, este in aceastd pri-
vintd un semn caracteristic.
Dacd fatd 'n fatd ar sta douä teatre,
dintre cad unul sä doarmá dus ee sub-
ventia Statului i altul sd stea i sá fie
deatept, de sigur acesta, cel cheinat sa.
teal' ;sc.% ar c-eate i ar prospera in pa-
guba celui-l'ait-nevolnicul ar trebui
inehitzd baraca, ori &it ar vrea sä-ai legt-
timeze existenta ai dreptul la pornana o-
ficialä, impärtind biletele gratis cu paehetc
intregl. Unul ar rdminea cu ceraetorii ai
chilipirgiii de loji ai de staluri gratuite
celdlalt cu burial public, care vrea sá vaza
un teatru bun ai pläteatebucuros pentru asta.
Uu director particular de teatru, care
al-ar pune nu numal obrazul ci ai capita-
lui in joc, care ar avea sorti sä'al vazá in-
teligenta ai munea lui proprie rdspldtite
capitalul rentind mal bine ca n o altä in-
treprindere, nu ai-ar permite sá ind por-
BT7RSA DIN BUCURESCI
Cursul de la 10 Aprilie (22 Aprilie):1896
Lea B. Agricele .
60/0 Banta r. p. . 100%
6°/, Rentz sm. . 99V4
60/, (82-93)
DIcia-Rontgaria. .
. Am. . .
Obi. rnr. . 103
Pensiuni . . . . 290
50/0 Obl. c. Butt.. 971/4 M:26: .2:017:1/
60/0 890) . 978/,
50/0 Fctie rut.. . 93/4 1002.10:V3
VPiierniss.
6o/, nrb. 101 Berlin . . 123.25.20
504 9 90 . - 99.1510
50/c 2 P Ja71 82S/4
-- Scout 13. a. 8
6(/,. Obl. bazra .
Banes. N».t. . .
Avant. » y
gea, a eimenintat pe depuktp. Deputalii i-ati cerut ca
dt.p
6
6Vi
de oare-ce face parte din aceasta .secjiune gi prin
prezenja i modul sad de a impune i ant eninla
pe deputail influenjeaza asupra lzotarirelor j vo-
tului sectiunef, set-i lase singuri a discuta. Dar
D. Pall'adi nu a vrut sa lina de loc searna de
deputapor gi nu s'a migcat un singur
minut din selie, temindu-se ca .0 nu indure ru-
vedea cazuta legea in-
ginea cea mai mare de
sagi in selia D-sale.
Dupa lungi disculiunX legea a fost admisa cu
7 votui i. avind contra 6.
eine au votat contra
V. Stefanescu, Horiea Ro-
'
Palladi nu primea tht amendament la art. 19,
relativ la apele cari formeaza frontiera. Asuprá
asupra diecuunilor, ce
acestuf amendameut
urmat, vom vorbi Mane mai pe larg.
Dud,
DOSARUL ZILEI
Din minunile Macei Domnului.
De vre-o linta comuna Tillynur OEcullos, capia
-
tata arondismentuMI Caen, la 5 km. depärtare
de ;la gaea Andrien, de pe 1111.M Paris-Cher-
bourg, preiintä un spectacol curios si int&
resant..
La 6 Martie, pe la orele 4 dupa, amiazi una
din elevele scoalei congreganiste din acek lo-
calitate, intrerupse cursul de religie al unei
profesoare, strigind pe fereastra.
Doamnä ; iatä maica Domnului.
Toate elevele, Impreunä cu profesoara pri-
virä pe fereastrii i toate sustin a o ti vrizut
pe Maica Doninalui cu copilul In brate.
Cu acest chip Tilly a devenit repede de tot
un local de pelerinagiii. Vin sPre dînsfil evla-
viosi de prin departamentele cele mai depär-
tate. In ultima Duminica numärul evlaviosilor
a atins cifra de 1200.
In fie-care seara, mai bine de .500 persoane
se adunä Imprejurul arborelul miraculos, ring&
care ar fi apärut maim lieranuluï, desPoindu-1
fel de tel de reliaue de la ieI.
Putem sá ne asteptäm In curbal si la cite-va
miracole ale maicei Domuului.
Scepticif atribuesc aceste viziuni fosforescen-
tilor earl' se degagiazi din cuptoarele de var
Marto numeroase In aceastii localitate,
ED1TIA III
INTERIOARE
Legea D-luI Eugen Stäteseu
Consfatuirea de tall. Stoicescu.,-
Legea goescuitukul.
D'Ani Statescu.
-- Legea
in.
ejunul
Intro legile pe earl guvernul vrea sä le
tread In aceasti sesinne este 0 legea aa zi-
sei judeciitoreftti a D-lui Stätesen..
Ac, Astä lege personalk prin care ministral de
j11:ititie loveste cu asprime in prestigiul - ma-,
gistraturei i atacä principinl inamovibilitätei,
a fost obiectul 'unel dismitihni furtunoase
intrunirea intima de Marti seara, ce .s'a tinut
la D. C. Stoicescu.
tile teatrillui inchise aease hull de zile,
iar in cele-raite aease luni sä joace de trei,
ba cite odatä chiar numal de cloud ori pe
sdputn
ämdiinreac.
tor nu al-ar permite sd pateaseá .
un regiment de inutili, nu ai-ar permite sá
dea la o parte talentele i sä: scoatä Ina-
!intea publicului nulitätile.
Un aaa directór in fine nu al-ar per-
mite sä joace piese absurde pentru ami-
autorului,partidului sail famine aces-
tuia ; ' n'ar putea sd joace de &it piese, de
slimes mai muItsaú mai putin sigur;- pen-
tru eä el ar trebui, din produsul intreprin-
deril ai, daca nu, din pungd, sá pldteascá
chiria localul). Y, lefurile artistilor i barite-
nilor- de servicid i onorarele autorilor,
pentru cá ar ati ed la semestru nu are sa
ineaseze de la visterie ai din alte párti
nici o pomand. oficiall.
Teatrul rominesc mimai prin initiativa
privatd se mai poate pune pe calea ade-
väratului progres literar ai artistic. Cind
zic initiativaprivatä, nu ind gindesc, Doamne
fereate ! la asociatiuni generoase de fre-
cuentare obligatorie a teatrului puse sub
inalte patronaje ; arta, clacd nu se poate
tine prin propria ei vitalitite, n'are sd scape
de deeddere ai de pica:late prin accese de
patriotism al nationalism.
Clad zie in tiativa privatd Mt+ g o a-
sociatie de capitaluri care sai construiascä in
Bueureati cloud localuri molerne de teatru.
Sunt sigur cá acele capitaluri nu ar fi
rä plasate. Si pe lingd cistigul rnaterial,
asociatia ar putca avea ai multumirea di a
contribuia mai mult de et toate guvernele
trecute, prezente i viitoare, la propdairea
teatrultif in tara romineascd.
Ar fi o afacere bäneascl minunatd ai'n
acelaal timp o adeväratä bine-facere pen-
tru publicul nostru. Luca.
 VINERI 12 APRILIE 1896 8
.ermimmeg
D. Sturdza a convocat la accastd consfä-
tuire numai pe ce ma marcanti membrif
partidului liberal si scopul a fost ,de a se
Duminicd, membrii baroului
tald, se vor intruni pentru a discuta in
di
Capi-
privinta elimindrel din baroa a acelor mein.
despre poetul rumano di stiut sä produ-a
ci In toate spiritele o adeväratä revolutiune in-
Originalitatea saîns este Sink-
MIII
discuta nu numai asupra legei pescuitului care
Intimpink o foarte mare opozitie In rindurile
majorititei.
Ad rispuns la invitarea D-lui Sturdza, D-nii
bd earl' titlu.
Majoritatea consilierilor comunaii`din Galag,
indignata de procecleurile arbitrare- ale prima-
toasd i putemiek. Cosbue se inspirk de fru-
mogul si de naturaletä. Amoral se exprimä In
versurile sale cu toata intensitatea unei nece-
sitätl. Forma versurilor sale Ye influentati de
MAGASIN DE LUVRUI
CALEA VICTORIEI, 41. Fo4 Hotel Brof(, vis-d-vis de Cofetäria Cana
Giani, Ferichide, Nacu, Aurelian, Pauees- rului Malaxa, ca semn de manifestalie ostila in arta populard." Cuocaziunea eprapiersi tImpou'l de Sf. Gheornhe a pus In %/Inure urmatoarele
cu, etc. contra acestaia, va , da demisia. märfuri cu mare mint.
Legea pescuitului Regele va sosi In tara Duminicii, 14 Aprilie. 3000 metril esättlya de juta cu bumbac latimea ineepind 120, metrul ineepind de la lel 2.25 fa
PARLAMENTARE > tortu<- sus; 2)00 metril tesiltar1 de mittaee cu brocard lätime 135, let 6 in sus ; 6000 metriT tesatura
P.Nrerile tutulor aii fost ea legea pescuituluT de mitase eu jutti etc. drape:it latime )3), lei 7.50 in sus ; 500 metril tesatura de matase eatife-
sa fie retrasa neaparat. D. Palladi însä s'a O-
pus, aratindu-si speranta cä legea sa va pu-
Legea pescuitului
Eri, lar.! Camera, D. Palladi vorbert cu mai
Tirgut eerealelor late lapme 60, lel 15 la sus ; 500) metriT teleture de mitase eambinat Pluche latime 60, leT 6.25
in sus; 2000 metril tesitura vegetala Pluehe latime 130, lei 5.25 in sus ; 5000 metriT tesatura de
tea trece dacü ekpeteniile liberala din Came- multi deputati In privintamodului cum i s'a in pent. trausperante latime 100/120, le! 1.20 in aus ; 5000 metrif tesatura de ata, groasa pertru
rä îT vor da concursul. D. Palladi a declarat Braila, 9 Aprilie, 1896 sari latime 42/60, lrl 2 In sut ; 2000 pereehl portiere nationale de lâni oi de bumbac latime 135/390,
combdtut legea pescuitului In sectia 3-a.
O. are promisiunile multor deputatl c îi vor Grill cant 27.550 gr. k 591/2 pretal 8.65-11.75 lei 7 in sus ; 2000 perechl portiere de chenille greutate 3300 gr. latime 125/390, lei 25 in Inc de
Ministrul de domenii Lera foarte mîhnit i (1/,
40; 2000 meteï eouveturi de jug oi de chenille de pat id de mesa obieinuite 6 leT in sus ; 25000
Tota legea daeä D-sa va primi modificärile ce spunea ck nu se astepta tocmai de la D. Di- Orz 32.100 k. 93/,
549 n 55..7221h-8.90
i se cere. i de oare-ce a convenit asupra Cinq.:deg, 1.850 metriT perdele de retea albe of creme III Incep de la 100 latime, 75 lel in BUS ; 5000 per. storurl
mancea sii-1 combath. de retea albe oi creme latime 150/360, lei 12 in sus ; 1000 metrif viteaga de antrouri etc. latime
modifiedrilor pe earl' le va face, D. Palladi Porumb 9.000 (I/0 k. 591/, 5.671/2-7.05
Nu putin era mihnit srpe D. V.' Stefänescu roon 2.900 6094 9.- 55/70, lei 75 in sus ; Preenm ei o mare quantitate de covoare i covoraoe in diferite diferite
a giisit ideia retragerei legoi ca inutila si a de la Severin, care a declarat cA e%pentru re- 500 e. dimensituai
Secaril ,
8.221/,
cerut sprijinul guvernului. glementarea apelor insii nu a§a, cum e prevA-
Cu toate acestea nici un ministru nu a pro- Cereale sosite NUMAI PENTRU ZILELH:LUNI, MARTI, MERCURI I JOI, is, 16, r7 oi x8 APRILIE
zutA tu legea accasta impopulard i nechib-
mis concursul säü ministruld de dome* a- 300 buca0 de Lainagiur haute fantaise dè valoare .lei 6,75, 6, 5,50, 5, 4,75:vnetru2,.
far% de D. Sturdz care a crezut de cuviintii
zuitä mdsurd, care va aduce marl turburitri la Pe spa : ga 47,500, orz 5.700. S'a pus In vänzare numai cu lei 3.75 metrul.,
punerea ei In aplicare. Pe uscat: grid 5.000, porumb 520.
cä e bine sä se consulte încií odatä D. Pal- NUMAI;PENTRU ZILELE LUNI, MARTI, MERCURI I JOI, x5, x6, 17 0 IS APRILIE.
ladi cu potrivnicii legei i si se asigure pe Marmoroseh Blank & Cony. M1111111111111MI

deplin de sprijinul Mr. Modificarea propusgt de D. V. Steftinescu la

art. 19 din legea pescuitului i primiti de D. Stetele-Unite de a se transporta prin plutire lem-
Bursa eeealelor din Viena DOCTOR GALIMIR
Legea D-lui StAteecu
Venind insit vorba asupra legei D-lui St-
Palladi, e aceasta :
Pentru apele cari formeazd frontiera (in 8 Apr ttie.
Dropil. -
nele.-Mijlocul de a se putea apropia vinatorul de
Vaea artificiall costum pentru vina-
tor.-Maoina, de fabricat coroane de imortele. de 1s Factilta,te.a. din Pha,ris
tescu discutiunea a fost cu mult mai aprinsä
uimitoare pentru minitri. Niel until din el',
care intri i Dunärea). Ministrul nu va putea
aplica legea pink, ce Statele Coriverane nu vor
avea legI tot in asemèneeconditiuni."
6.99 ; Grid de toamnä fl. 7.09. -
Grid de prima-vara fl. 9.97; Grid (Mal.Iunie) fl.
Seeara de pri-
mavara ft. 6.70; Secara (MaT-Iunie) fl. 6.44; Secara ANA I. ZISMANN
- Specialist In boalele de stomac
fost &es, al'Profesorului Hayem
STRADA DOAMNEI 23
-
mai cu Nana D. StAtescu, nu se a§tepta s.
tie combiltut cu atIta energie i sinceritate do Delegat al sectiei a II-a s'a numit D. Sta- de tosmni- ff. 6.03. de prima-Yana fi. 6.71 FítipandeI Conaultatinni de' la 2-4 p.
D-nii Nacu, Ferichide i Giani. yid Brätianu.
fi. 4.41. -
Pornmb (Mallunie) fl. 4.21; -Porumb (Iulie-Augus'.)
Rapita (August-Sept.) fi. 10.60. Logodiri
C1141-trei aii gäsit cit aceastA lege nu are
de scop de cit a servi unor räzbunärî politice Legea instructiunei se voteaM cu tnu'td
greutate la Carnerd si in milocul unei
>44144t-<-
Birlad Bucureoff
IMIMMISCONLISIE2,111211 HOTEL DE PARIS
si a satisface poftele cîtor-va favoritl al mi-
nistrulub de justitiei. enorme. PARLAMENTUL P' la' cry- oL ]E: rosT RIUGUES
Pentru cinstea i demnitatea partidului li- Discutiunea ce urrneazd pe articole e TiVEMEZZOCIVRIMIDIE111

beral, aceastä- loge trebuie retrasa"

D. Giani.
- a zis
In zadar s'a Incercat D. Sturdza sä-I tui-
pace, a fost imposibil, toff ail condamnat in-
tentiile de earl' s'a servit D. StAtescu In al-
cAtuirea acestel legI §i ad declarat ca, o vor
combate cu invervinare in Camera.
Pozitiv, ca tu fata unei opozitii asa de edit-
cene, legea nu va putea fi adusä In dezbateri
O Cam tot asa se credo i desprc legea pes-
cdriilor.
D. Stätescu a rämas nallmit peste misurd
de modul cum 'I s'a combAtut legea §i se (15.
ea, sigurä §tirea ch, nu va mai sta mult la de-
partamentul justitiei.
In ajunul ceizei
Acela§T lucru se vorbe§te §i de D. Palladi
care va fi hirtuit Wit mili daci va ",aduce le-
gea sa In Camel% si nu putin se crede
despre generalul Budisteanu care a devenit
imposibil Inaintea majoritätei liberale, prin
foarte furtunoasd. S la fie-ce a:ticol se
naste cite un scandal din cauza ocultis-
ti'or caTI aa ordine de a impiedica pe
deputati sd-S sustind amendamentele.
D. Sturdza a intervenit din noa eri in
discutie; s'a cerut deuutatifor sá tespingd
in bloc amendamentele ce se propun.
Camera a dezaprobat purtarea D-lui
Sturdza printt'o mare indeferentd.
.Eri. la C4merd, D-nil Iunius Lecca
Ghica de la Muscel, az insultat tigäneste
In .plind sedintd. pe D. Dobrezcu-Arges;
care 41 su-tinea un amendament. D.
Sturdza, de pe banca:ministeriald, aplauda
cu frenezie insultele ce se aruncati depu-
tatuluf de Arcres.
Turtarea Db-lor Lecca, Ghica si Sturdza,
a indignat intreaga Camerd.
DE LA CAMERA
(Urmarea rdinfei de la 10 Aprilie 1896)
Se voteazd cu muitd. greutate de la
art. fo Old la 42 in' urma unor discqiuni
furtunoase si a m
multor scandaluri
provocate de ocultisti earl nu lasaa pe
deputatii protivnici sá vorbeascd.
(edinta:de la 11 Aprilie 1896)
D. presedinte Aurelian (Id citire tele-
gramci ce a adresat In numele Cameref,
M. S. regelui cu ocaziunea aniversdrei
nasterei sale precum i urmdtorului rds-
puns ce a prirnit de la rege din Venetia.
Adinc miscat pentruurdrile chlduroase
patriotice ce mi"-ati a dresat In numele repre- sobe de fer,. porcelan i mssine de bucatarie.
zentantilor natiunei, vä rog a primi Impreund
CAROL.
cu colegii D-voasträ, sentimentele mele de vie ' En gros j eu, d,eai1 franco la ori-ce statiune a
gratitudine.
rOLOSEUL OPLER. Asti-seard si In fie-care
debutul M-rei.,1194.4, MIAS, canta-
Positiunea cea mat frumeasd a Capita-
lei vis-a-vis de Tea,rn National. Camere
treie francezä de la Paris, 'asemenea Visiunea bine inobilate eu ziva de la 2 fr. in sus,
Serpentine, de but ul tut uror artisteMr auga j ate
gi cq luna cu pr%urf foarte'reduse.
RAFE NATIOisTALA.- In fie-care seara ieonerrt. 122-75
conducerea D-luT Rubinatein.
1LYmusical sub
Bere de Bragadiru cu paharul al el-
ferite enezeluri cu preturi mode.
rate. Dobtér VEL,ESCU
13EN'TISIT
Forst get de clinica la Faeultatea Dentistia
,Lei 48 Tona de din ,Philadelphia:(Arnerica)
I-a, Callitate COACS iletztaImente Bulevardul Academiel
ADD'S ADASA ik SAM Se va muta la 23 Aprilie viitor in
Str. Regald lo etajul ' 74-63
CAbuuI de. piatra, briquetO din minele Cardif
Petrosony pentru stabilimente iednstriale calorifera,
Coatis de Incilzit, de forges si de turnat. se gatiti de administrator la
tua post
de pe WTI Uncle.
o napoie
Anthracit pentrutsobe .11elioS sad alte sisteme.
Cailor Ferate Remire.
Lömienbach Caro
reoti. Doritorif se vor adrela la administratia zia-
mitt/ nostru sub initialele H. E.

De inchiriat seanne de pas aoi pen-

tru balurl, nunIT, soarele,
41
inaintärile nechibzuite in armatà i prin inca- Se repeta votul asupra amepdamentuluf Ftirnisor i depositar de coacs carlannl
pabilitatea sa, de care a dat atîtea dove& EXTERNE
*
ete , precum i camioane areuri pentru met-
D-luf Iancovescu relativ la " introdt.iverea d piat i. i authracit tle.
De alt-fel succesorul säil, general Pilat, se Ministrul rezbel din Germania a hotdrit, in studiuluf de economie politicá, vot rá!rnai Strsda No. 6 R. DAVIDSOHN
observä zilnic la Camera, vorbind din deputat vederea armard armatei franceze cu tunuri au- Telefon No. 274"
In deputat. riatin sedinta de eri. Sir. Sf. Vineri, No. 25
tomatice, set Ceara un credit de clouds: mac mi- NB. Doriteril yor bine-voi a ma anunta cu cite-
Nu mai Incapä îndoial cä suntem In aju-
nul mid crize ministeriale.
lioane marci pentru a introduce gi in ,armata yer-
mane/ ace.st /tog sistem de tunuri.
Améndamentul c prima, cu toate cá a
fost respins de comitetul delegatilor. Casa de Sinitate va zile inainte.

Dud. Se continua eu votarea pe articole a

legei instrutiunei.
Institut din nod reorganisat sU LIMIOR DE HARRIS
Asteld. sub-comisarul Ianopad, a Jost primit
autlienta la D. Mimistru de Interne, cart& 1-a
exp,us pe larg toata afacerea torturilor de
JUDICIARE
Dezbaterile In procesul succesiunei Bdnnar
care trebuia sai se Iudece eri de ciare Malta -
DE LA SEIIAT
(f,!edinta de la 11 Aprilie 1896)
I -
51,
Drigcata
BUCURE5TI
STRADA TEILOR 51
de dr: Saabher Tudini
- NUMAI VA FI PiR ALB
tn,laplioatiani d5. oul6rea,a junetei
de la blond pani la eel mat frumos emu.
7

la Se useed repede nu pdteasd piefea, -

&cola, in care stint amestecali gi poliJau1 Ta- Curte de casatie, s'a amInat pentru o and zi,
din cauza lipsei a unei din phrti. Se voteazd indigenatul D-Ior I. Costin, Cautarea boalelor interne si chiragicale, ,precum opreste cidersa piralai si matreeta.
liana gi FLAO000E RARE 4 Let: DousLo 7 Lei.
I. Nicolae i Ed. Fabiani. si a tutulor boalelor tervoase si chronice. tratarea
Sub-comisarul Ianogoael a prima un raspuns
/carte eva8iv dim partea ministruluf in ceea-ce ECOURI
;
boalelor de pieie. a boalelor de oehI. git, nas i u-
rechi, a boalelor de ficat i rinichi. Operatiunl. - La Coafori
MOOR EN GROS l
Parfumerit princdpali.
DETAIL pan 'ROMANIA: ' 1P,

privegte chemarea la raspundere a polijaiului,
declarind inset ca o a doua ancheta nu se
mai poate face.
Destdinuirile fácute de sub.cornisarul Ia-
Faimosul Kirchen, terrninIndu-si oshada la 1 Tratamentul boalelor gynecologice ; camere cu in- REER:B=,'Lleall':Teni570
care fusese condamnat pentru eschrocherie, a Su% cana d cnfectiume a D" PAUL
fost eliberat astit-zi de la penitenciarul Väcál
restf.
Gazeta Sateanului, No. (244) de la 5 Aprilie
t
cueste tn. institut. Discreflune. -
trare separati pentru facerl, o_moas5 cu diploma lo-
Tratament special
al syphilisulul oi a boalelor uretro-genitale.
Deposil in Fue4ani la D. nie Soroceanu
eoator.
1896, are urmatorul sumar :
Lumina neagra oi Rezele Roentgen, Laseär Ve BolnaviI. se pot cattle cu orl-ce medic sad spe- IMMIM

nosoaei de la politja dita. Bacda, a corn-
plicat i mal mutt astd-zi alaccrea torturi7
!or punind. In, mare_ zdpdceald. pe D . ins.
pecter administrativ Luca Ionescu, si pe
D. I. Lecca, prefectul de Bacda, care aa
cdutat sá scoatd batistä curatd pe Tallann
pe alb bátdusf
Din cauza nentelegerilor ce domnesc printre
consilierib comunali din Giurgiu, peste dte-va
zile acest consiliu va fi dizolvat.
Parchetul militar din Capitala a fost sesizat
de un fapt de o gravitate destul de mare. S'a
descoperit ca nua mulp: sold* de la Malmaison,
practicaii noaptea meseria d banclip, ekind de-
ghizali la drumul mare, ki jefuind eel care le
egea inainte.
Ancheta continua cu mare activitate etc/ banda
se crede a fi foarte intinsa.
In numarul de Milne .vom da &gala.
D. Diann, directorul general Al penitencia-
Mlor, convingindu-se c în adevär ;nefericita
Olgeldtescu a fost maltratatälde condamnata
RozáLingher, a dispus transferarea acesteia
la PlätäreSi. Tot odatá a recomandat celor de
la direetia penitenciarului sk, se poarte mai o-
meneste cu Olga Ldtescu, care pe HMO situatia
nenorociti In ',care se and, mai e j bolnavä.
Alaitaerl dimineata foneen Stance din gara Chi-
tile pe eind eulegea nite earbuni de pe linie, a fost
Wesel de o mapita Sind strivita cu desaiiroire.
Dumineca, 14 Aprilie, lalorele 8 i junta-
tate seara, se va celebra In 'Biserica Alba, cd-
sátoria D-lui Alex. Ulubeann; adtocat, cu Dom-
nisoara Sofia: Grigore FURL
Toate ,uriírile noastre.
ZiauI 'american spanioldsc Et Despeetar tra-
dueind poezia ln Cosbuc Vrem pamint, spune
nianu ; Rolul femeel in familia patriarhalli, Sofia cialist.
PreVIcile moderate, pentru angajamente lunare se
Nadeje ; Goana (ploezie), I. Costin ; Parisul port de
mare, L. V.; Sonet (poezie), I. Costin ; Culture vi fac reducerT.
telor In Brizilia, oi Argentina, I. N. ; Pastel (poezie), Consultatiuni in fie-care zi, pentru boalele interne
I. dostin ; Mort de vint, L. V. ; Instrumentele de oi syphilitice de la so-I2 dimineata.
muzicA la 7popuarelebarbare, Compilator ; Cronica Directiunea trimete de Indatl dupi cerere noul
Agricola, C. C. D. ; La Mormint (poezie), L Costin ; prospect al Case! pe 1896.
Clime lunei Februarie 1896 st. n., Hepites ; pine
la moda L. V. Corespondenta Gazeter Sate anulai"
din'Englitrre;' Gan, , Din lume, Diderot, Porumbul Ibrianbuo j
Ale;uth C. C..110., Conferintele populareyclin R.-Sa- De vanzare. tu la dmv ta
rat : Influenta edtv atieT asupra ereditätei, Auditor
§tirY diferAe agricole, C. ; Din Tara, C. ; Din Lo- plasa lalomita Intindere 850--
calitate, C.; Buletin Comereial P.; Bibiogrfie. Mis-
cellanea, C. ; De la Camera Deputatilor."4R, porter.
900 pogoane toate arabile. A se
Bustratiuni :Inamelirea S prin :3318 uztla I
adresa la D avocat RA178A-1Noli,
dreptut uzinelor dia jurul Parisulut- Vechrea Se plocsti EN %Meat OANS TOUTES t.4;risuons DE VT ORDRE OrtZROURIAME
nerola:Paris. Bariera mobilA propusa pentru 'ca-
naint de. Paris, port de mare. Staviiarul desebis
propusie Eiffel pentru canalul de Panama.- Sta.- Dr: STERNE N. CIURCU. Dr. Cobilovici.
vilarut inehis.-1Motor de v:nt.--- Toba de oal4
Toba Armonica Negrilor din interiorul
- .lx Pelikangasse No. 10.'- yiena
Afrieel.- Armoniea de nuei de coes.- cea wal ConFultaVunI en eelebritatile medicale oi ea spe- S'a mutat din strada ColteT 8 fn stracla
primitiva vioarl.--CiMe la moda.- Incercarea din Carol 18. Consultatiunt de la 2-3
cialiotil de la Facultatea de medicina, din Viena

FOITA ZIARULT.II ADEVERUL" siuge, asa in cit fárd ä vref' if comparai

26
PRIN CRIMA
PARTEA INTEIA
Intriga de moarte
VIII
Traenit
Genevieva väzind pe unchiul sáí cu-
prins de vednica si constanta lu'i prcocu-
pare, putin cite putin se retrase din, cer-
cul luminos pe care-1 fäceaü candelabrele
aprinse pe cimin, si se bdgase Inteun colt
intunecos, la addpostul unor plante gigan-
tice, unde-i pläcea et sd se refugieze, cind
grija invitatilor o lása libera.
In seara accea un tînär, foarte nebdgat
In seamd se apropie de D-ra Berthier, in
retrag, rea ei favoritk.
Pärea foarte stingaciil in mijlocul acesta
care se vedea ea nu e al WI si in care
nimeni nu se ocupa de dinsul.
Pe lingä stingdcia luf ordinard se mai
adduga încä i cea mai ingratä fizionomie
din lume.
ochif cu ai unui lup flämind.
Mecanicul acesta- cdci :era Charles Pi-
galetti, fiul lui Tednon Gallet 'din Saites-a-
vea-ceva din ferocitatea fiarei iar pe de-asu-
pr i un orgoliu formidabil.
Edith, care avea pentru dînsul o anti-
patie neInvinsä, afirnia cä e -mal, mirsav
de cit noroiul stradelor, capabil de orf-ce
sa sá iasa din fagasul in care 11 aruncase
vieille mamel sale.
Venea rar la otelul Berthier.
Totusi venea, färd sä fie impedicat
nici de Mceala baronesei, nici de indife-
renta märeatä a luf François, care, dupd
ce stäruise ca sä fie naturalizat francez,'
plâtindu I cu galantomie anii. de scoald, in-
tretinerea si cele-l'alte se credea aehitat
si nu insotia bine-facerile sale cu nici o
vorlad de incurajare.
In adevär, recunoseuse si el ca si Edith
cä nu era mare treabd de fiul luf Toinon.
Numai Genevieva era plind de nesfirsitd
bunätate pentru totT cei desmosteniti, a-
tit la fizic cit $1 la moral S fata cu Char-
les Pigaletti avea o gingäsie fngereasca.
-In sfirsit, te-ai Intors din Provence ? if
zise, incercind *sá lege o conversatie ba-
nald cad' Charles se asezase lingd dinsa
deschiclä gura, fie din cauza timi-
ditatei firesti fie mai cu seamd. din cauzá
cd era in prada vre unel preocupdri pro-
funde.
mul
Vorbele astea nu 1 zmulserä din rnutiz-
-
De and an fost naturalizat francez
n'ain avut altd. Ontä.
Ah ! zise nurnai de at, fárd ca sa-T
lase vteme sd rdspunzä, am' fost i sint
mA Jacd raspunzátor de nedemnitatea nea-
mulia meii?
Masinele cap= din zi in zi o importantá hieä atita de nenorocit fiind cá rnecanicul pe chid rostea a-
capitalä. 5i cu perfectiondri:e ce se aduc Care C sdrmanul la, care. te duci s4-'1 ceste vorbe, îl indulcise- vocea cu mes-
marilor bastimente de räzboiii, rolul me- da un codru de pifne, sat'i mingiferile i- tesugire, ca i and ar fi fost sub Lgreuta-
canici:or, naai ales al celor cad voesc sá nimei D-tale generoase, care sa fi sufe- tea unef emotiunf subite i etra-ordinare,
lucreze, va' deveni considetabil. Mai tir-
zia vox' fi "egali cu ofiterif de marind,
poate vor ajunge chiar amirali.
rit ca mine ?...
Se gindi cá face aluziune la purtarea
,
Genevieva ridica privirea si ii zise de
-
odata:
Dadt femcia pe care vef alege-o
Rostise cuvintul acesta ,cu o infocare
asa de violentá ; pugese atî& pasiune in
-
durerbasa a mama sale T zise repede :
Spune-ml, te ascult.
Feliil duterifor mele ?... Nu-1 voia
va avea injiná i ináltare de spirit, te va
p1ge i te va iubi cu atit mai inult, cu
expresie in &it Genevieva nu se putu spurte ; i intelegl pentru ce, nu-i asa ? cit veT fi cdpdtat insu i gindirile care te
-
impedica sä, zicd :
Va sá zic á. esti ambitios ?
Fireste. E rä dacd. 0-a ales cine-
Foarte miscatä inehipuindu-si ea a
gasit oare-care delicatete la o fiintd pe
care o cred a dezbr*acatd de ori ce simt,
-
mnufl tesc.
Ah ! D-rd Genevievd, e adevarat cä
e>ti.un inger .biae mii. fact' ! Oh !
. -
va o _tintä i cautd s'o ajungd ?
Negresit el nu, s ambitiunea dacd
rdmine la oare care lnánime e un stimu- --
Genevieva plecd funtea i zise :
Da, te
Atunci ,cu tot vermele ce Ind roade
multumesc, Dael am fi sin-
guri ti-asi cAdea in genunchf.
Parca ca se sfirseste sub greutatca in-
lert capabil s aducd:' pe cine-va in sta- in suflet, convingerea D-tale e eá md pot duTosairei sale,
-
re sd 'facä lucrurf marl.
Multumesc pentru vorbele astea.
still de mul-ä vreme nobleta
gindi stabilesc viata, adicd sä-rni al-
crttuiesc si ca un cuib al mea ? Un cuib
in care sá fie o mare afectiune mutual,
-
Dupa cite-va sr:cunde zise :
Oh ! da, aceea pe care as vol-o de
tovardsä. are $i bundtate!... i situ-
inimei si muitá stimd; i prin urmare una din a- timinte curate si nobile !...
Genevieva zîmbi cu amdräciune. cele fericiri capabile sá reziste tuturor su- Care-i femeía pe cafe sa n'o intereseze
I se 'faceati multe complimente in casa flrintelor, tuturor compncatiilor pe cari le un roman de dragoste?
baronului Berthier, dar nu mergea nitnenT aduce existenta. Genevieva zimbi. fiind ca o saá de
mai departe fatd. de &ma.
E un mijloc de a pláti unchiului
med bine-facerile sad iavitatia, se gindea
Sufletul gingas si bun al Genevievel se
turburase. -
postii departe de adevär.
Ai Visit deja viitoarea tovardsä a
ea cu multd. filozofie. '
Charles, vázind'o zimbind, zise mai de-
Cum ! Charles Pigalctti, pe care baro-
neasa il judeca asa de :lspru avea -
vietei D-tale, D le Charles? zise ea.
Da, de multd vreme.
pane
- :
- sentiment . ?...
Dar fireste, zise. Nu se poate api
-- Si ea iti Incuviinteaza, fireste senti-
mentele ?.. Si nu numaf cá le aproba dar
desc ?
Imi dal voie sä ti spun tot ce gin-

5i de oare ce, cu toatá bundtatea ei

Foarte caches, avea o fatd neregulatd,
pc care o barbd dreaptd, asprd, semdnind
ratiuni niaf nobi:e si mai legitime de cit
ale D-tale. SA-ti creezi un interior, o fa-
mine, O. iubesti pentru vecinicie o fiintd
-
sInt foarte sigurd cd. le S Impärtäseste ?,..
Nu le $tie !.,.
0 oare-care Mceald trecu pe fata D-rei
--
D-ra Berthier zise Tarksi
Cind te intorci la scoald ?
%rura fetei cdpatase o expresie de oare-

-
care plictisealä.
onestä. care sd muneeasca pentru
tine, $d te sprijineascd in momentele grele,
Berthier.
Pdrerea marnei sale adoptive, in care
cu perii de porc sälbatec, ar fi acoperit'o
pind in dreptul ochilor dacrt regulamen- --Milne dimineatd.
Anul acesta isprIvesti, mi se pare ?
Oh zise mecanicul, mi-ar prii asa
!

de mult párerea unei persoane asa de

in toa'-e cazurile,

-
dea tot sufletul...
Ce polte fi mai mult de eit atita ?...
tot-d'a-una avusesa o incredere nemdrgi-
nitä, ii reveni.
tele scoalei nu l'ar fi sHit s'o tale.
Privirea lui era in acela$ timp asprä.
nestatornicd, cu o aavälire veciniea de
- Asa sper.
5i esti hotärit merea c s intri la
marina' ?
desávirsitd cum esti D-ta
E$ti milostivá i inglduitoare pentru
toff. Ell degsi pentru:tnine D-rd. Genevieva.
Asa dar, má sfátuiesti
resc visul,
urnad.-

crezi cd o familie inteligentd n'o sä

(Va firma).

www.dacoromanica.ro
 4 VINERT 12 APVLTE 189e -

INAINTE DE A CUMPARA -0131-CE MASINA AGRICOLA

CERCETATI MARELE DEPOSIT DE TOT FELUL DE

A SAU CERETI ATALOGUL ILUSTRAT CASEY

-

"t
7.

444

Representant general 5i depositar al renumiteI fabriel TH. FLOTHER din Germania

BUCURESTI. - STRAD4 BIBESCU-VODA, No. - BUCURESTI

ILE
1, 2 si 4.

L C MO
de 6, 8, 10 §i 12 cal putere, premiate cu cea mat inaltit distinctiune adia
TRE R
cu uniea MARE MEDALIE DE AUR (La concursql de treed.torl de la
T
Herástat 1891)

dé otel perfectiopate. PLUGURI cu 2, 3 si 4 'brizdare, tot-d'a-ana 400-500 pluguri in depozit

1_4U (3-1EJIEZ ,..1H111E.A.N4elcr4c1-1-?... lot?, Friovizum-13. ip,itAucur-urtzi
-1-
014 NSTO N

*CIESTEKO.
BATAVIA,N.Y.
SECERATOARE SIMPLE COhT1NENTAL"
I:Ii3(ClUNI I sS'if COSITOÄ

54g5311.---3%
SEC RATOARE ONNIE"
a.6,t4
4-
Cu APARAT DE LEGAT SNOPI
.

"
4J,

"
CU TAII71, LA ,BREAPTA"
in renumita fabric& 1OHNS TON HAR VES TER Comp., Batavia (Ameri::a). Model 1896. Cele mai u9eare
oonstruite cu totul din otel
Batoze de porumb, manuale i cu aburi. Masine de tafat pae i fin in diferite Triori. Vinturittori. Greble de fin. Grape de fer fiexibile i diagonale. Musamale.
Cultivatori. Tavaluci. Pompe pentru spalatul cazane1or4de incenditi Pärti de reserva. Curele de transmisiune Pietre de moare, Iranceze. Mori pe posta-
de grAdini. Semenatort manuale, in lat i in rinduri. ment de fier i lemn, simple, duble, triple si quadruple.
INSTALATIUNI DE MORI PERFECT AUTOMATICE CU VALTURI
GARANTIE ASOLU1Ä PENTRU BUNA FUNCTIONARE 9I MAIERIAL SOLID
RN:
CASA DE SCHIMB MOMEISEMOESSMEMS

xoccg 7tXX, XXXXXXXXO ELIA u R ASIANI Representanti Capabill

NACHMIAS & FINKELS
No. 2, In noul Palat Dacia-RomAnia, str. Lipsein mA, 0G-A X Tipo-Litografla Gomercialit
Fondat5.1 Roinoltil,
pentru jalusele i Roloury pu-
tând da referente bune acceptä cu pro-
tn fata palatultd /eneel-Nationale in aunt 1837, la visiune mare rabrica de Holouri
PARISI
1 8 9 6

Cumpr i vinde efecte publice 0 face

G UT rn. Ornid
- din Reichenberg al lui JOSEF
HANEL, in Reichenberg.
Cannl pe
schimb de morow.
ziusi de 10 Aprilie 1896 -
BUCURESTI. STRADA LIPSCANI No. '11
N1E
BUCURESLI,
?suet.,
8, Strada Selar;. 8.
Irtlz!td, de logodap. ot do ,loamato
des
Luorall dos Inv 0 rnoreputi°,0 I :1M-- Rosenthal I Boemia
93-5
-

MEREMIIM
Comp rind Este sigurul magazin in Capitalit, unde pentru un pret u:to-
derat orl-cine I§T poate procure, cele frumoase Noutitti de
Primitvari."
4V
6%
604
'
Rent/ Amortisabilit . . . 86 50 87 25
Amortabitg. . . . . 98 50 99 60
Obligat. dp. Stat (Coy. R.). 102 103 -- Rayoane co m ;Ant asortate cu N4itasarll, Lenagiuri Garnituri de Rochi
50/0 , Municipale din 1883, 96 60 97
50/. .t. 7, , 1890 97
Bert.,r1 Funeiar Runde , . 92 50 93 26
97 50 PELER1NE de Matase, Dentele i Catifea,
60/,
504 o o Urbane . 89 25 90 Jaquete, Bluse
614 0 101 102
. 5V0 It
0
0
0
,
Aeftunt Bane& Nationalli, . 15 35
82 hp 83 MODE PENTRU DAME §I COPII Oliu 3E-3Eagg extras Emulaunea preparatä. Hogg
Agrieolit . 195
15,i5 din MAT! POSPETI de MORON nu IPORISFITT de CALCE i de SOO
If
Florinl varoare Austriacti . 2 09
205
2 12
CONFECTIUNI POTTRU CQP1I Gel mat activ, cel mai agreabil Es. este o crema fácutá eu O1h de'
Mg.ret germane 1 23 1 25' §i col mai nutritor. !imp de morun: Hogg, agrea-
Banenote Franeeze . .
- g,-, -"-- Italiehe . . .
100 101
90 L._ 96
ARTICOLE PENTRU BOTEZ
119.20
Prescris de aprópe cincI deel bilä, de but ca i laptele;
de ani de dare eel mai copil o
rabte hârtie iaü eu cea mal mare poftä.
o . ., 2 65 2 70 medici din lume. LTI....
-41.ZXXX);XXX )optixxxxxral410:=0028 ,44
Ambele aceste medicamente stint bune pentrù copil
pepernicit i persónele d'o sändtate slab6. Bune
AI:Lunch:1 ArtrennoRtonalea.rtome asemenea contra bólelor de piept, contra tuseI, um orilor,
Fac eunoscut onoratuluI public, cum a, eruplutijilor de piele, contra influenzei, etc.
1313 vIND Mime" in FLACDNE TRIIINGHIIILARI (Proprietate exclusive°.
uc nu Vot conalmtamintul Farniacia 1E-IC:1GC7), 2,, Rue cut oastignom, 2, PA=
rne ftial iiele Virginia Stefanovicl 'pen- KXXXXXXX XXXXX.Op **=x;XY,:i0CXXX,7 Di 26T11 FAIIMECITLE ntri LUME.
tau mariagin nu Domnul Ramiro Savinescu ,"74f0 Mtr
asenienea declar eurn cA atit Virginia cât
Napoleon StefannVici stint minori 0 nu,
deschis credit: sre a iinPru- i 1.4 0 V LESCU OCt *N`keiC OGIPOCO 000000000
mute bnL -'n

Dr. A. Stefanoviei MASINI AGRIC01:4E SI INDusTRIALE FABRICA DE FERESTRAE MECANICE

10004000000mt
' din Botosanl
Vestita Carturgreasa
.4'
- -
BUCURESTI, STRADA SMARDAN, 35' - Masinsi de fasonat lemnul
IULIA POLONEZA INSTALATIUNI DE FABRICI DE BUTOAE o
Bine cunescutd de public
LOCOMOBILE I TRELRATOARE o GARTERE CU ABUR, TAMPLARII etc. o
Locueste in str: MINOTARULUI No. 41 o
Seceritoare simple si cu apárate d legat snopi'
127-110
1001...11411110111

VINTURATOARE PE, ROTILE, BATOiE DE PORUMB

C. L. P. FLECK SOHNE
BOLELESTOMAHULUI F-L,r4GURI F'11.4f.A.9riu CONCLIKIWITI, Elm 189,0 Chausséestrasse 31, BERLIN, Chaussóstraise 31
DIGESTIUNI GRELE
1-1P A. F,.-41.R.1:47°.'1:-',P'Ait.-uL MOTQARE PENTRU- PETROL REPRESENTANT GENERAL PENTRU ROMANIA SI BULGARIA

;Bismuth X ULIUR1 MINERALE RUSE*TI §I ANEUICANE

fi Magnesia.
Eaeete Prafteri kit aceste Pastllc ants:acids i dive- Sfoarä de Manilla englesd 95 bani kilogramul k,ON VELESCU
.
atina vindeel boolele atoreaWni,lipso de opetit,
f. iZegreZe, accimele, varsaturile, dari afara optics ele
regulariaearj.li junctiunde stomalzalai ainicatinelor' . ragINE AGRICOLE I INDUSTRIALE
C- Ad.
DETHAN, farrhacist, 23, Rae Bandin, Palm
el pr. fornaaeii.din França qi strilinatale.
XXXI XXXX>legOoCcpicy. r.XXXÌ BUCURESTI, STE.ADA SMARDAN, 35. BUCURESTI 67-50
A se cere per etiehete arena-tuned. PAYARD
- 1,010tii3 4

o 0
r40 '100
Prafari 3 i 5 fx. Paatile 2 fr. 50 franeo.
00 00riC-00
°

1411-0 rd0
o
Proprietar, CONST. MILLE
Tipografi4 4ie zului Adevrul" Pasagiul BAncei NaIionale
www.dacoromanica.ro