ANUL IX N.
2634
NI7DIEBUL 10 BANI
ABONAMENTELE
INCEP DE LA 1 I 15 ALE FIE-CAREI LUN
inainte
ei se plAtese tot-d'a-nna
admmistratiel
In Boaurefel la Casa
Jadele Streindlate prin mandate po§tale
In q't
:n_Streinitate 50 Le
Cn an in Tarti 30 Lei
;
luni 15 JP
PI
Ciase
8
)1
. 13
Trel WM
attaar tn streialtate 90
Um
MANUECRIPTELE NU SE
INAPOIAZA
ADMINISTRATIA
NATIOYMALEErrynli-,10FOltidpsgb.:
PASIAG. BANCEI
Trecutul i prezentul
hil Auast. Stolojan
Actualul ministru de interne a a-
vut apucäturl pungäsesti chiar in ti-
neretele sale.
Sub domnia lul Cuza Vodä, t6n6-
rul Stoiojan a fost numit procuror
pe langá tribunalul de Dolj, i a,
luat una sutet galbeni de la niste hoti,
earl fäcuserl Mal multe potlogärii,
pentru a-Y sálva de o urmärire co-
rectionalä.
Vodá Cuza, afländ aceastä mur-
darä faptl, a ordonat destituirea luI
darea lui in judecatä. Nu a sea-
pat de Inchisoare de clt gratie nu-
meroaselor interventiuni cItre Dom-
nitor.
Pe la 1879, moare in Craiova un
proprietar bogat Const. Popovici,
lasä toatá averea sa primäriel aces-
tul Oras cu conditiune sä clädeascd
spitale i alte institutiuni de bine-fa-
cere. Stolojan 10 värä nasul in a-
ceastä ,succesiune, incepe un proces
parveni a zmulge pritnäriei suma
de 12 ma de galbeni.
La 1878, acest nerusinat escroe
devine ministru si speculeazd gratie-
rile si micsúrärile pedepsilor.
Un asasin Cartianu este condam-
nat la munca silnicet pe viaä, 0, pun-
gasul de ministru II reduce pedeap-
sa la opt ani de recligiune.
Un notar este condamnat de
Curtea du jurati din Dolj la cinci
ani de recluiune pentru comiterea
unor falsuri In acte publice, si pun-
gasul de ministru obtine de la prin-
cipele Carol gratiarea fälsificato-
rului.
Un Elie Diaconescu a ,fost con--
damnat la .cloui ani de inchisoare
pentru falsificarea und chitante de
R'ece mii lei noi, i pungasul de mi-
nistru obtine si a doua ()are de la
principele Carol gratiarea ,adestul al
douilea falsificator.
Sub guvermil prelidat de defunc-
tul Ion C. Brätianu, Stolòjan era
ministrul domeniilor
ghtsft colosal
va sutinii de thii
- -
i â flcut un
se sustine ate-
de lei
pärarea naftalina Astä-ZI chiar co-
religionaril luT politici î1 zic Sto-
lojan Naftalind.- Acest ingridient,
menit a salva viiie de niste insecti
destructori, s'a lipit de murdarul
stt nume, fiind cä dacä naftalina
cumpäratä de el riu ucidea nici
mustele, pufiga i S'A rätungit in mod
simtitor.
In panamaua din Galati acest o-
dios ministru de interne, dupg ce
s'a fleut complice cti Malaxa, a im-
pins nerusinarea pänä a face Lin fals
inieun act public.
Georgi, prin suplica iiirégisträtä
la No. 6687, a cenit prirnäriel de
Galati sa-I fie permis a ceda con-
tractul set de iluminare eu gat.
electricitate a orasiilui càtkä Societä-
§i
tea generalä internationalä de gat
eleetricitate din Paris.
Aceasti cerere a font discutatä tn
doue sedin0 ale conSiliului comunal
de Galap, i hotärärea WY a fost a-
probatä d ministrul de interne h
una din primele zile ale lunel
Pritnarul Malaxa, cu adresa No.
7472 din patru Malti, se gräbeste a
comunica societdtel generale
interha-
lionale de iluminare cu
ga si electri7
citate din Paris deciziunea
consiliuluf
conning de Galati si aprobarea
de- cAträ ministra de'
ei
interne:
Stolojan, in urina acestei
cärf acute de tovargsul sèti
coMuni-
prin o ordonantä ministerialä Malaxa
25 Iulie 1896 sub No
probä deliberärile consiliului nu a-
. 8 332,
comunal
13-13ITIL
WC.
25 , Annnciuri la pag. IV
, I
bail
I Director politic: ALEX.
.3341.
de Galati, si nu primeste cesiunea
contractului pentru iluminärea ora-
suluI cu gaz i electricitate fäcutä
de concesionarul Georgi cdtre casa
Sonizee.
Ce are oare a face casa Somzee in
aceastei cestune?
Nimic I-Dar in aceastä substitu-
ire de nume constä ignobilul fals
comis inteun act public de ministrul
de interne Stolojan.
Aceastä veninoasá lipitogre a mers
cu läcomia pänä a suge din averea
unui minor. Precum a pungäsit 12
mii de galbenl din averea filantropu-
lui craiovean Popovid, care o läsase
tutium de bine-facere; -
pentru infiintarea mal multor insti-
tot asa a
pungäsit, cu cet maI rusinos proces,
aproape doid sute mil de lei din a-
verea minorului Vräbiescu, frate dupti
tatä cu D-na Stolojan.
* treaba pe
Acest pungah acest hot, acest fal-
fificator in acte publice este unt;l din
consilierii lui Carol I.
Nu se poate ca 'suveranul 0 nu
cunoascet trecutul s4mai ales prqentul
acestei vicioase fi ,.,murdare persona-
Ur*.
E o rusine, e o Him] de demnitata
pentru rege de a fi autorizat gonirea
lui N. Fleva din minister, pentru a'l
Inlocul printr'un pungas, un hot si
un falsificator In acte pubilce.
Alex. V. eeldimand.
Importul matelor
Comil Nästase ea sä se punä bine pe liugá Mi-
titä Sturdza zis i mate fripte, a Meat co a Meat si
i-a inlesnit importul in Ungaria. De alt-fel premierul
mal cAlätorise in tara ungureaseä, dar de contra-
banda, intrebuintind cite-odatA mijloeul transpor-
tului cu bilet fals de drum de fier, far altä data
inabräcat in costam de ungurean, ca sä se poatä
furisa pinä la expozitia millenarä, färä ca s bage
rominii de searnä.
De astä-datä ministrul de interne a devenit cu
decret 2h privina acestul import. In Monitorul
Oficial a si apärut instiintarea oficialä eä gayer-
nul unguresn permite importul in Ungaria, de
mate uscate sa särate, de provenientä rominä,
ambalate hi WY sail butoaye inchise, fär sä fie
insotite de certificate sanitare. Daeä ministrul de
interne n'a mentionat qd. matele fripte, a Mcut-o
pentru a menaja suseeptibilitätile lui Mititä ; dar
lucrul se iatelege, de oare-ce niel nevola de cer-
cu cum-
tificat sanitar nu se sirnte.
pupa aceasta, premiere] Mate fripte vit intra
orl si clad in tam lui Atila, fie pentru a intriga,
fie pentru a se umili, fár5 teamä de dezagrernente,
de oarerce ambalagrul matelor sale fripte, e Meat
inteo lada tare ineuiatä.
Salon.
Desivirgirea operei
Studentit felcut datorid ca sel pro-
testeKe contra nedreptel osindirt a colegulut
kr Jacob Tdratni. Aceasta desigur le face
onoare. Nu e de afuns numett atita. Opera
trebuie desdvirsitd. E de nevote de-a duce
_
inainte campania, a face IntrunirI, manifes-
tatiunI, a orgániza petitiunl monstre î toatii
tara, prin car! sei -se ceard reg'elia gratidrea ne-
norocitului rgervist.
Dacel studentit vor persevera in aceastd
cede, a voi. Mee' o opera cetelteneascd si de-
mocratica. Ceea ce a pdtit Tdranu, poate
sd se intimple kl-cdrul tindr ea- Wa im-
vorba
punit incd'treY-ecI de anf. $i
numea de manifestdil politice. In intreaga
vteittli sociald, legea infamd a generalului
Lahovciry, ne supune disciplinel de cazarmd.
Exemplul tindritlut Klein, care a apeirat
niste doamne fatd de un ofiter care le-a in-
sultat, este un zdrobitor exemplu. Acest ti-
ndr a Jost dat judeceitei, sub cuvint cd ar fi
insultat pe superiorul stirs !
Tinerimea universitard: luind in mitnile
sale cauza lui Pranu i ducind-o la bun
sfirsit, se va reabilita in fates gird care in-
cepuse sd-s7 plardei ort si ce iluziune
ce sperantd asupra e. Sí desigur nupoate
fi cditzd Mat dreaptd, mt generoasd, de cit
liberarea din tom* militard a until ne-
fericit eoleg, victimd a celel mai odioase
- Mina gelut trebuie fdrtatd.' De vole saü
de tieveie, Tdranu trebute 54 fie gratiat si
graliarea lui va insemna osindirea legei ge-
neralultil Lahovary si vestejirea
sellbatic si brutalp
Cos.
.4404-
Sri te reestr Amine de eat/ oren)
V. BELDIMANÜ
Nazdrávániiie iiiel
Waist ori Lath ?
Poetul Vkihutd, n una din poeziile Efate,
o fetip
Ce qt.! mata, bdiat orl fati ?"
Cam tot aceasta intrebare i0 puma lumea, de
Lacul-Sdrcet, rind prea afintul i cucernicul
Ghenadie al Rimnieului, a' ?wait acolo intovdrdet
de o fiinja de sex nedefinit. Pantalonii eraii de
beirbat, scurteica tot asa, paldrice in cap era a-
ceea a munteni/or nostri, dar.. Ma 11 era smear.
d4 i Ord mustati, soldurile erael dezvoltate
avea mersul legdnat al femeilor.
Arghir ori Arghira 8e intreha toatel lu-
mea i cind eueernicul Gkenadie 1i facea preum-
blarea prin pare si Arghira ft linea coada, fe-
mei, barbell, copii, wad* si peg ari o intre-
bait pe enigmatica fiinfa:
Ce eeti mate, batorT fatit ?"
'Arghir la aceasta intrebare se rosea, zimbea
prosteste, tar prea eucernicul Ghenadie, seuipa in
-
dreapta stinga :
Piei, scaano ! Neçuratule, jugi d'aiei I
Satana 'Mad nu fugea, intrehirea se punea in
e-care zi i toata luinea se intreba, daed fecip-
rul prea sfintului nu-i o fecioark care-i tine de
urît ; iar un batria care a vdzut multe
mcfrunte dar una ea asta n'a mai auzit, aeuipa
0 el infie-care
, zi la vederea seandalocurei pe-
rechi, roatinel :
-Ptiu ! dar porei mal Ant edluglrii astia !
Periplison.
-.30-4440
Turcul plátete
E ¡teed a sC esehood kav'ern maf lipsit de ecru-
pule st de cea mal elementara rusdue, ea cel colecti-
vist.AzI, dud comnna Galatf be alege en dona pro-
case 0 fara de tramarairi eleotrib, se poate vetlea
nsor inpptia i 'necoreotituylinett eelor cart tie guf
vernd. Malaga se apueS 8 jnpufasell 0 el Pp Geor-
g!, Cam tovarasia Ressn-Róbesen, a fleitt-o fnain-
tea Inf. Georgi, jumnlit, a imPus 0 el conditinnl
and aftteerea era aProape de trointat, D-nul
tachi amstecat 0 el In daraverd, presa a dat a-
larm?. 0 di@ atfiea inn' de Scandal public, fialsatt
font Biel dit tu judecattt mdcar, far eele tdekie
de el, Initiate si annlate Intr.adins In chip nerega-
lat, ca des nastere itnity proses pligubitor I rp.T-
nator pentrn nenoroeita comuni Galati. Azi OPInift-
tea publia nu-1 !linear satistIcutd, vazInd el acela
care a ra.11eat ea banni Public, esfP liPer
deazi inmea, far comnia diu Galatf va uteri enor-
me pagnbe.
zadear dad& ea ar a Yost thou ee-va vinovati.
Greseala vine de la ministernl de interne o 91t
tóate aceytek u to4a1 va pláti gluaaa, o tot neno-
rooltif de Gllibteni.
Macerea 'aceasta a devenit nn inrat scandal. Ea
dovedeste gAgnutizmill primninf nostrn ministrn,
neputin'ta de a gnverna, ineapacitatea vaditlipentrn
eel mai mie 'aet ite admInistraviane.
este de rémarcat el guvernnl D-ltd Stnrdza de
abIa zilele aceste va Impuni anal 0 atitea proAtil
neleginiri s'aii comb), eti pare el de zece ani tara
genie 0 suferti, only poleotIvitatoajdeask 1 imbeeill.
Sfinx.
!--4-orOttItt-C-
Regulamentul Pot,
Cu toate protestdrile miller de cetdteni
ai cdror eclati ad font atit de gred loviO
l
prin -nesocotita aplicare a regulatnentu-
sunatd pe
Ponl, cd toatd campania Inver-
care a duS-o a Co duce hied in-
treaga presd, contra mdsurilor stupide
afbitrare ale ministrului instructiunci, a-
cesta continud a niai sta pe banca minis-
teriald, iar regulamentil Mid este si va fi
aplicat Cu rigout.
Aceastd. thcdpätinare colectivIstd; earac-
terizd regimul sub care trdim. Ea ne a-
rea cd colectivistii sint incorigibili i el
dri eft er vedea el nedreptatea, vor con-
tinua totusi a merge pe calea gresitd,
nunial i pdmál pentru cd asa-i place u-
nnia din oamenii zilel.
In contra regulamentului d-lut Poni s'ad
ridicat mimai gazetele din opoie
partizand lor; d chiar partizani de-ai aetua-
lulul glivern.
Dar consiliui de minfStrill in frunte
www.dacoromanica.ro
VINERI 13 SEPTEMERE 1596
F -
-
NUMER171. 10 BANI
ANUTCIURILE
In BUCUREUI i JUDE'VE se primese nums
la ADMINISTRATLE
In STREINATATE, direct numal la adminis;
tratie ei la toate Oficiiie de Publieitate
. 0,30 b. hnill
2,- lei
s
In wed!
V. Alexanari Ots nomir vohlii 20 Mani
. ME 1.- Ali '
3 - -
__3
REDACTIA
(rEckotevrcm mo.s.$)
PARA°. BACNCE.1 kATIONALE
,t 'Igsr""`N. SISSIVIVIS
D. Sturdza, a rdmas surd la toate pro
testele, Oct batre colectivistii de la minis-
ter e convenit ca fie-care sd glaä dreptul
MATEI MILLO
sä comitá cite o neghlobie sad infamie, Millo ni teatrul rominesc.- 4illo oa
artist ca autor dramatic, ea om
decd. nu mal multe.
Find astä-zi ministrif toti, de la Palladi de spirit. -
Activitatea luT
Millo.
pinä la Sturdza, aü comis infamii cu
duzina ; de ce n'ar fi dar permis i d-lui »Nu, amicii me", nu pot s'o daft ; e prea
obositoare pentru D-voastrA, i apol am de
Poni sd comitd neghlobil.
ceea ce a fdcut de astd datá D. gInd s'o joe -
zicea Millo unor finer!'
din Conservator, earl, prinendu-1 tn grAdina
Poni, e atît de infam, in cit a revoltat in-
Boulevard, gasiseri de cuviintd ceard piesa
treaga tug.
lndisoret. Jianu, s'o joace.
Tinerii rdmaserd fluiti, rueinati, iar tn oehii
lor puteai eeti pärerea de rAii fate de refuzul
bitrInului artist, care, datoreindn-se spre mine-
Politica Angliei cAci eedeam la o masA cu dInsul
Deh ' s le-o dad, dar nu-mi prea vine la
spuse : -
-
Chitibusuri englezcSti. Soopul En- sozoteald,
glezilor.-Eseourii neobservate. ai
amicul meii, cad' am jucat-o eft cu
mel, i e grea, i ei slut tineri i ce-o sd,
zic lumea "
Chitibusuri engleiesli
Diplomatia englezd a fost tot-ctcz-una conside-
VdzInd înni. zdpAceala in care pnsese pe
bietii artieti refuzul Mat, Millo relui pe un ton
ratd in Europa, ca cea niai iscdsitd in ehitibu- dulee i bine-voitor :deAm
o conditiune : M
O. v'o dati, dar en
joaci pe Cire-Serdar
eu drept euvint, cad d4lomajil englezi
as Out al profite vecinie de pe urma ori cdtrui viud pe la mine, ea sä-i mai ark cite-
eveniment. ceva...."
De vre-o doui ani incoace inn; toate manope- Dupit vre-o eite-va minute, rimintnd numai
rile englezeiti axl fast contracarate de diplomatia amindol, bittrtnul i simpatieul artist
imi ex-
in- plied de ce a revenit asupra intilei sale ho-
eelor-l'alte state 0 in special de eltre cea ru-.
nand. artri. ,Ponte c. bMetii dean ad talent, poate
ed ad vizut tn 'plesa asta role cari punk
.Aat in Asia, and cu rdzbolul chino-japonez cit
in vita, poate.... mat OM i cii ce-ait vitzut ;
anul trecut in Armenia, diplomatii ruai
fog 8upe1iori oelor englezi, e cari 1-ctit Wit asta md face BA le-o daft...."
set indure o eerie de qecuri.
D'atunci n'am mai vAzut pe Millo i nieí
n'am mal auzit vorbindu-se do dinsul, ptnit In
Dipomaii englezi nu se las4 insd atit de 2/or
batuti i tíi1 vecinic 8a ridice cite o noud cheer- ziva eind ziarele anuntard doliul ce imbrack
tiune prin ajutorul eareia 84 armada word su- arta dramaticit romind
prin moartea lui.
ferit.
Descoperirea complotulai fenian, ,arestarea
Mateiii Mito s'a ndfaaut in anul 1813, din-
zgomotoascl a atitor dinamitarzi i acum fa urmd
tr'o famile bolereased din Moldova.
reineeperea rdzboiului in Egipt, mint numai ma-
Pdrintil saT It destinai ä biurocratiei ; dar, ne-
nopere pentru a distragre opiniunea publicd 0 a
impAcIndu-se cu monotonia muncel de canoe-
masea eseeurile pe earl din nog le-aS suferit En-
larie i studiarea de dosare, Millo reuei BA fie
trimis in Paris, unde se &du cu trup
ScOpul Englezilor suflet arid dramatice. A jucat chiar pe dte-
Ultima revolliune din Constantinopol, e eons- va scene pariziene i a dovedit un talent pu-
tatat ed a ford opera intrigilor engleze. Diplomati ternie.
englezi speraii sa aducd chestivaea armeand dM Intors iii tard, familia i mai ales unchial
nog la ordinea zilei i sci o rezolve, poate, in fa- Ail, bare era minstru, se opuserd din rdspu-
voarea Anglia% Atitudinea 6 totul (alma a Eu- ter!' dorintel lui Millo de a intra In teatru
ropei dezarmindu-i, Englezii eredeaft ed vor reni puma!' dupd multi trudii fu invoit sA in di-
sd imping4 Europa pe o cale mal activa, agitind rectia Teatrului National din NI, teatru pe
care 1-a diriglat doui ad.
chestiunea prin prear i intruniri publiee.
Presa i oratorii englezi incepurd deci a trim- Dar temperamentul sdti artistic nu era sa-
bija alarina, siguri fiind cZ populatiunite eelor- tisflent prin faptul cd, dirigla o institutiune
l'alte state din Europa le vor urma exempla& teatrald el vole sd fie artist, vole sit apard
la rampi, sd entuziasmeze publicul pria ta-
Esecuri neobservate lentúl siti vast, si stirneased admiratie, acla-
fnatiuni, aplauze. Era eat mult robit de d
Aceste agitaliuni aravezt, un moment, eco ii in
merele murate, cartofi!
Germania 0 PranIcz, dar cum entuziasmul a f081 arid, In eft, cu toate
huiduielile ce I-aii arnneat prietenii familiet
sans repedi de eatre presa germand care atrase
atentiwnea publieubui asupra intentiunilor engleze,
cteeftia az1 trebuit set batd din nog in retra-
sele in seara primel reprezintatiunf co dedea
In Moldova, Millo tot nil s'a litsat de teatru.
gere. Peed, simtla el ed e chfemat sd jeace cel maf
do seamd rol hi regenerarea teetrului romt-
DiplomaIs englezi,pentru a masca acest M3g e- 11 va trece în
re, all seas z iveald complotul fenian, complot nose, par'ed prevedea ed scene
Panteonil nemurirel.
dupd dinii indreptat in contra lcirubui, 1i spre a
distrage eu dadvirsire atentiunea publied le la
eieeurile engleze,
tMipelbr in Egipt.
ordonat o noud avankare a
Nimic, dar absolut nimic n'a fost In stare
bainte
baricadeze mersul el el-a urmat drnmul
ei a crefat tipuri earl vor tat i vor
pu modul cipesta eleenrile engleze arc treeut a- serVi a modele oricdrei viitoare generatiun!
proape neobservate. Englezi Ant Maieltri in nia- artistice.
nopert diplomatice.
Val Dar Matei Millo n'a fost o simplA figurd
artistied ; el era ei o Inteligenti vas* i un
DIN CARNET bun autor dramatic. Fie a
lipseaii ¡Yiesde de
teatru, fie-ed literature dramaticd nationald de
pe weld era lab i neindestuldtoare, Millo
lui eondeful i serise o sunlit de vodevile,
Cine
cantonete, comedii,-toate eu caracter natio-
Ministrul instructiunei yuhlice a izbutit set nal,-pe care le punea in semi ei le juca
cistige initoun interval foarte scitrt.o Mie si una singur.
de epitete. Tot el a fost un puternic imbold pentru
Diu toate, unul singur, eel de peste mie,il prin- poetul de la Mirceeti in ce priveete litera-
de bine e probabil ca line sät si-1 pästreze : e
ture dramatic:A,. Cale mai rdueite comedit,
allbatee.
D. Pont, cu ftrea sa iezuitieä, e aproap ina-
bordabil alit la minister 64 si acasei la D-sa,
in camera de la otelul Bristol, In birtul de la
din indemnul lui Millo,
era.
-
cele mai frumoase looalizrY, Alexandri le scria
al cdruia director
In teatrn Millo nu se multumia en Invitta-
acelas hotel, unde ministrut instructiunei publi-
ce i ia rnasa, e altminteri. Apt() cei mai ln- rea unui rc,l, cum de obiceid fac artietif de
drdinett &it se pot apropia de tezuit, ett voia seamit el fAcea pe regisorul, pe decoratorul,
sad färä vola tut pe sufielorul, fAcea totul, cad îl
lubea, la ne-
4.act ç Aleut intr'p zi D. Sichleanu, secretarul
bunie meneria". §i. aceestd adivitate feno-
general al ministerului cultelor, care se intor-
mbnate, aceastA munci de titan, n'a tinut un
.sese in ajun din congediii í nu avusese lined
prilejul iä se apropie de seful eta. In pieloare an,:doui, trei ;-ea a urmat aproape o jumdtate
de veac, fdrd cd artistul si se simtA obosit.
tíngá masa D-lui Poni secretarul spunea
te marmite nziniktruini
' care neglija pof-
teased set stea jos. $1, clupd c regularä eite-va
mutäri de profesort, cite-va nurniri, intre ate- Millo a fost i un distins orn de spirit, ei
aceastd calitati 1-a schpat din multe Incur-
va imbudituri din partea ministrului s mis-
dirt dese din pictoare din partea secretarului,
acesta se cm/4a sä fte gh'me i povesti sefulua
oare-cari aventuri din caleitorta sa.
Muff scenetice.
*i-adue arainte cii, o datd, atn_ azistat la o
repiezintatie a lui, la C4a1ati.
-Ce profti Ant nemtii, Zicea D. Sithleanit, Se jnea Baba-Rim". E o mend dud Millo,
am /oat un bitet de edleitorie de pläcere din In rolul Babel Film -en
o vergea ma-
Viena Giltig für einen Tag, pentru o sta- gica In mini, cere spiritului rií sd-i tririaitá
tiune* apropiatä i in loc ni met intore la ter-
rnen, am calätorit a trela i çu biletul, nesupd- pe o opi1. In vremea dud Millo invirieete
rat de nimeni, at a
le-am jucat farsa nein- vergeana, dintre eulise trebuie sA apara do-
Dr. Sihieanu ridea, Tar D. Poni îi
pila, intinsd intr'un pat, impins de eátre ser-
de mincare, foarte serios, aducindu-si aminte
cauta vitorl. Patul, nu OM cum, se impiedicd intr'un
poate, cci D. Sturdza nu izbutise intr'o ocazie
ori-ce muncd din partea color dintre
cu lise deveni nefolositoare. Publicul izbucni in
sä fie la imillimea secretarului sää, hohote de ris, iar Mi10 puse ochil in jos, In-
ectei presedintele consi2iutui de ministri a fost
prins de u`nguri dildtorind cu Wet fa4. curcat oaré-cum de nereueita mieedrei.
Dupd o clipá insit, el se adresi publicului :
Dar intimplarea aceasta dovedeste 'anal odatä
cci intre plectivisti o rarci comunitate de
sentimente, de apucatztri i procedeuri.
- Dracut s'a pus in potrivd, i trebule sd
pun ed dine s'adue patul...."
t:i asta-z face tart.
Azistentii, vorbA, ad rts ei ad aplaudat.
los.
Millo a Titbit arta eu o dragoste färd, pero-
chic!.
 VINERI 13 SEPTEMBRE 1'896

Turcii au arestat mai multi Corteglul urmat de un public foarte BURSA DPS BUCURESCi
Scans era pentru dInsul o female adorabili,
pe care al Iubi-o din ce In ea mai mutt. notabili la Elassua, Samarini INFORMATIUNI <

numeros, aporifit de la domicillul defunctu-

lui wide s'a oficiat si ceremonia religi-
Onnul de la li (23, Septembrie 1895
Intoemal cum un amant spans adoratei sale Kazani, ca complici ai mis.
de care simte a se va despirti Iasi-ma si
ciireimacedonene. Sub ace- INTERIOARE
oasä, la brele 2 si jumltate, si s'a oprit 5% Helm r. p.. 102%
60/ Beata am. . 100%
Anç. B.
Dada-Baan,
Lgnosie -
te sttrut lack o datO.... Inca o datL» i mk voiii
las pretext, soldátimea 'din in fata Teatrulul National.
ducal", tot, ast-fel Mil lo spunea ori-cui îl Intreba 604 (2-98) 99% Nationals . WOW

dada are end si ma dea vr'o reprezintatie : Macedonia se dedà la diferite D-luI Dr. Ratiu,:preFedintele .comitetula 504 s sm, . 99% Patria
0
NO,10

sk. mal joe odatk, pe urmi I.. excese. Stiri sigure anunth national de peste muntY, expirindu-i pedeapsa Carur funebru era impodobit cu mai 604 Obl, rat. . 102%
A jucat o data, a jneat de doua ori, a jia- distrugerea unei bande de in- de vce ,zile ,inchisoare la care a fost con- multe coroane, printre cad una ,din par- Persian! . 222
Unarm . 95.21.1420h
eat de multe orl, -eu toate ca ar fi trebuit surgenti la Valeta rin vilaietul damnat de justitia maiblard, era decis s tea ministerului de culte, 'una din partea 504 Obl. o. Ble, ..95%
6% ) (1890) 961/4 Paris . 100.16.10
sk se despartA de mult de scenk... Dar o %- Monastir. Seful si citi.va in. artietilor Teatrului National, tuna ,clin par- 6% Fero, nr. 92% Wens . 211.100/
Ma, i eine stie clack in clipele agonier n'o fi surgenti aii fost omoriti. Res- vie sdptdmina aceasta in ,BucuregT, Disa tea D;lui ;Hasnae, etc. 60/, arb, 88% Berlin . 123.55.66
exclamat fat& de vr'un prieten : Olt de malt tul bandei a 4ost adus la Mo- insd,este,iinpledecat de 'Ia..aceasta de cdtre 60/0 D 99,26
as vrea sk niai apar, o dati numal, la focal
rampel t "
Rug.
nastir si la Koritza.
4140+4.-
intertnediarl foarte infiuent1.
Aceastd .procedare din partea guvernului
In fata Teatruluf National, D. Nottara
a tinut un discurs bine siink, fAcind bio-
5% » D
Obl. basalt .
Banos Nat,
-- 82% Boont B, a.
Avant. y
P O. dep.
LISTA DE SURSDRIERE D-lui Stureka, se,datoreste numaY temere grafia decedatului artist. Nottara a enu-
CRONICA JUDICIARA
pentru ridicarea unui bust, in Ttrgo-
vista, fabulistului Gr. Alexandresou,
ce o are cd prqenta D-rulut Ratiii in Ca-
pitald, in imprejurärile actuale, ar putea da!
a:ant meritele Ial Millo ei a aratat go-
lul ce lasä in s'inul tinerei noastre arte Din R.-Sárat
lncredinlata D-goarei -directoare a Externatulut dramatice. (CorespondentO particulark a Adev&uluf)
Fiu1 lui Crispi hot Penetis Zurmaleu, .Braila. nastere poate la multe nepldcerl, mat ales Dupa aceasta, D. Vasilescu, un tînär
Italia este azi miscat& de un proces celebru
celebru nu prin natura faptelor -ci
prin
D. AL Christodal, let 1 ; D-na Maria Panaitescu,
10 1.
a gu'vernul este decis a arbora i steagurl artist al Teatrulul National, a citit o po-
iezie de ocazie, prin care a aratat cine
Dramal Infloriitoare
importanta celor ea joacil un rol. Total, le! 2; din lista precedent5 id 142,50 ungureiti. Este aproape o lunA i jumAtate de clad in
a fost -Millo, spunind -ca, nutnele sád va
In noaptea de 8 Aprilie, anal trecut, contesa Total general, lel 144,60.
intrnnit la primArie presedintii di- räminea nesters in memoria tuturor ro- comuna Urechesti, din Itimnicul-SArat, s'a In-
di Celeri, eumnata cardinalului Machi, a fost Eri timplat o drama Infiorktoare.
OMPIONOMMINI
feritelor societkti din CapitalA, pentru a sta- mhallor. O bandk. de bOtAusi electoral!, vroind slz ri-
victima unui fart indrAznet : i s'a furat biju
teriile în valoare de peste 30.000 de lei. Con-
tesa n'a putut bknui pe alt-cine-va ca autor
de Mt pe finkrul avocat Luigi Crispi, amantut
CRONICA bili o latelegere In privinta primirei Trapkra-
tulul Frantz-Iosef In Bucuresti.
Toti presedintii ail convenit a lua parte la mint de un public foarte numeros.
dice viata eitorsva sateni,iubiti i lespeetati ia
.Cosciugul a lost condus pîtiA la mop comuna lor, cu sansa de-a,fi tot-d'a-una alesi,
le-a pindit ocazia, gäsit la,o *dumb'. a u-
ei. Banuitul nu era altul de cit fiul primula!, Intrunirea jUn 0ea1u1,SpIrei festivitate,vffimpreuni cu societAtile :pa earl le Aid s'afi,pronuntat mai multediscursuri, ntil' Mean M. Splintuleieu, din &Miami Palanca,
ministru Orispi, care era inc.& la putere. jade- Am citit in Rominul, care e tot-d'a-una prezideaza. -iar la orele patru, totul era sfirsit. pendinte de Urechesti, i acolo, Ioniti Ilie si
eAtorul de instruetie, ea si eind ar fi fost tu bine informat : Alexia 'Ivanciu, amiadoi - membri in Tötaigift in-
Rominia, 1-a scos afark din cauza, s°1 bitrinul
Crispi, ea sO astImpere scandalul, atrimis pe
Mal multi cetAteni din CapitalA s'afi tntru-
Ni se afirma ca azi sag
pus din mal multe persoane, a luat
raiine, un comitet com- Decoratiunea Capitalei terimara, Insotiti de vre-o itrei-zeci de Oneri,
Intre earl multi condamnati de justitie, Mena-
nit la D. NitO Stetie, consilier comunal, si la prezintarel Luni, soseste ImpAratul i trebuie sit recu- vAlit jasupra paelnicilor locuitori si a altora,
tin intim al sift ea sa propunA contesel cuibul cu barzá spre a se intelege eu iprivire semnaturSii
unef petigunl care va purta mil de
plateasek bijuteriile furate. Aceasta 1)10. voia priesare sa:se cearet graParect-ne- ,noastem luerarile de decorati.une mergloarte earl', din intimplare, se aflafi eu dîa1ii aeolo
la receptia ce se va face imparatului Austriei. beet. Singurul ,arc de.triumf care este aproape ;1-a lovit eu ciomegile implindu-i de ainge ; In
rkzbune pe tintirul avocat i a refuzat. Primarul capitalei .asistat la aeele con- ,
fericitului rezerviet Taranu.
Ceea ce a compliant afacerea, este ci Luigi, sfatuiri. Aceasta petiie, va fi, se aice, yrezintata rege- gata, este acela de la podul Sfintului Elefterie ,inviihnisala ;at settpat 1i Christache Joneseu
dupia comiterea faptulul, a sters-o in Ame- lul de catre o delegalie compuset din cip-va de- poárta monumental& de la Cotroceni. Ion Dragomiresen pe ferestre, cum ad putut,
rica. Imediat am alergat dupl informatiuni Jar un altiíl, Vasile 'Predoin, fiind de-o cam-
Judecktorul de instructiune, ne putind gitsi mat ample 0 am aflat lucruri matt Din cei patru stîlpi decoratori din rAaptn- datit INA drept Christache Ioneseu, a fost mire-
pe automat furtului, a pus mina pe don'! tM- Cetatenil .adunat pe aprärit de Poinallne vor sosi In Capitall, :Eo-nil P. ,teia Bulevardului si a calei Viztoriei, de labia lit in bOtaie si tirziii ,a fost recunoscut si IA-
nuitori at ,bijuterillor furate, ne fratai Mal- prin Dealul _Spare, Delea-Veche, Tirchi- Carp si Al. Lahovary, pentru a fi fatk la pri- esté aproape -gata. Fintina din grAdina sat ca zile.
pieri, cart ail fost dati tjudecAtei In local Culbul cu Barzä alte culburi pe mireaimpiíratului ,Frantz-Iosef. iSirindarului este numal pe jumatate Ataoul bandelor
fiului primului-ministru, pe care toatk lama îl iAreurile ;de tziumf de Raga palat si de 'IMO ,
acuza fAtis. O particularitate era si aceasta,ek unde dicareete petrolul, tte ineaca ,praful
ivechiul Pasagiil, nu ail gata Inca niel lemnAria. Din Wale ail remas mid multi eAten1 schi-
Crispi statuse la contesa pink la orele .12 ei daca nu te znopesc -cetatenii, ite ma- Se vorbeste ,cä ministerul:de intern0a Tot asa-I si ea decoratiunea care va masca 1nsu-11' sops eirciumarului a fost gell
noaptea, clad ,inainte de .a .dus In dinca dullii. Fuseserä remareati de catre duat dispozltii' de a se -invita 'la festivita- Intratea ante Vietoriei despre calea Grivitei. lbituti el a Inlesnit Aga ,gelor don't .skleni.
camera de baie sub pretext ,ca, ar finfitat niste Berechetl, Tobod i Ott natio- tea din Capitald, toate societatile din in- ,Arcul de tiumf de la Matache MAeelarul .eu- BOtAusil mnsä, in ;cap cu apembrii comisid in-
hirtil aeolo. Roth' Insa s'aii introdus 'In casO naltliberali i dupa ce tindignata treaga Ord, pentru a fi_reprezintate fie- prinde intreaga strati& este nitel mai înain- lerimare, dusla locuinta lui .Christache Io-
tocmai prin fereastra Wei pe care la ;gash o bine de... necazul .ce le ,faeciocoll de ck- care4prin -drapeltil lor o délegatiune. tat, E monuinental, dar pare de -un stil foarte nescu, äü nAvalit sk-I rupti portile, le-afi fortat,
le-ail deschis, si fiind beti, indrAzneti
deschisA. ,clumarl, s!an ,pus la Sfat. In privinta transportului delegatilor.in weak.. cu ciomege, .eu-
Luigi Crispi, la rindul ial, a rOspladit .zgo- Erad numeroli cetatenii ei dada .nu ,ad ,Bucuresti, prefeetif ad primit ordine ch. '* intrat -In carte inarmati
motal e. fosta lui manta, a lansat ateestk ea- raspuns multi da .apelul patriel La gait luerkrile nu merg mai repede. Ar- ,tite i ,revolvere. Acolo,Chi:istache, vOzindu-se
i al To- culare de a le procura mijloacele nece- mid
t

lomnie &antra a face am santagitirsi cá hotia de triumf i se pune de-aMa acoperisul ' ,prins, de la tpoarti a strigat disperat ea va da
bocilor e ca. eel ¡de Ipe Galben se apnea- sare, saminind ,ca .pentru reintoarcere <sa, de gips si ce! (loaf stilpi decorativi Ina' nu ea pupa
,

aceasta -ar -fi simulati. va auta fall pima, mina

Tribunalul asosfildit pe %eel doul rtainuitori ; sera sä manince. li se dea bilete de ad. ant Aka. Lucarile din interior larksi stilt de- ipe Anal.
autorul prinelpal .insk, :pe ,eare toatk dumea II S'ad luat hotatiri foarte intelepte, demne iparte,de allerminate. Tatrebui-o muncA, colo- impusoat
arata in ,persoana tinArului Crispi, nu iet .pu- patriotice, dupa, ce respins mal In vederea vkite pe care impdratul FrantK- ,sala de ,zi si de ,noapte ca sk. isprOveascii ,a-
,Dar -un tiakr,:Gleorge -azmuti$
tut gasi. 'unite ,propuneri. Iosef o face Capitale, a sosit eri .112 Bucu- ceasti lucrare uriask.
Avocatul ,Luigi Crispi este ,fiul natu.ral al
I
de s'a i ,repezit sk, pima Mina pe
A.sa, de pilda, nu s'a admis idea maul baronul .Gorup,Jeful .po4tie sec' rete
bAtrinului ,fost prim-ministru al Italia! si eetätean lbarte pacific, de ,a-1 primi ,pe Christache Ionescu. Acesta fiiad In apitrare c'o
insotit de ,c16.ur agenti, Dobey In fata palatulul -Stilpil decoratiYI sint gata. ,pusei In tnainit, a iras a lost lovit.
fost recunoscut de el.
ChItibue. impärat palme. ad.
Sosirea acestor persoane e .motivatd poartä ecusoane ou numele a cite -Jinni ja- Dus des
Intre Episcopie i Teatrul National, strada icetat din viatA. de al BM pina In drum, acolo a In-
Mare discutie a ,fost dn privinta chestiu- de ,faptul cd e, cunoscind peitott revolutio- t

13 tir cit nei de a se sti cum sá strige aura» ,p1 ,naril si anarchistil. din tViena ,vi Austria' .03ste opritA i birjele nu pot trace.
bulivarcl: in tromineste ori pe nenateste.
S'a convenit sA nu se au& injuratura, noastrd, vorputea impledeca
neavind destuld incredere in politia deconttiune -a Capital&
atentat e-
Aceasta este pink azi starea luerlirilor de Icomisiel Itat& pink, undo ail Impins luerurile, membrit

team',
interimare, impreuna, cu notaral IROpo-
care-e condamuat de just¡tie pentru fai-
CONSTANTINOPOL, 11 Semtembrie.- Is- liberi flind Insa cetätenil sá gindeased ventual in contra impdratulu'i. alte -denote.
mail-bey, directorul comertului ,la ministe- numai. La Meatrul National domneste ,mare
rul lueritilor .publice, a lost numit .sjntor dezordine. Fie-care fel face de map, lar justitia In Annonio
valiului din Creta. Pantalonii albastri cu cretorde, cisme Politia Capitaler, a inesput sit ,se dedea fia D. Cantacuzino, directorul general, pare
D. Cambon,ambasador al Franciel,va sosi azl. ,cu carimbi i tocul 'Malt de e
echloapa ;incase, in vederea sosirel impiratului Austrial.
ca nu etie nimic, nu vede nimic. de a
totusl pomojaieul Parasehiveseu, in loe
constata adevitrul, dind In judecati pe
D. Vukomovici, ministrul afacerilor streine ,precum i turcana pe urechie, va inuta Ast-fel mal multi" cet5ten1 comercianti si-proprie- and .un _artist voieste sä ,se plingä di- , ,agentii yrovocatorl, pe batauoi, pe eAleitorii de
al Muntenegrului, a sosit pentru o eedere de de rigoare. itaff din ealea Grivitei, aú fost siii ask airba- gereetarea s'a fiicut numai neu-
,
:rectorultil, trebule sä lacä anticamerd opt
o skptiminl. S'a dat apoi la toti banl ,de pi/ea/a el ;raze alma! steagurilneui. :zie, cad servitorii de 'la eabinetul direc- pra lui Oristaahe Ioneseu, eel latacat de .ban-
-40001,4- pentru seminte de dovleac. itorului ad ordin -se vede -ad :nu lase in Alit! In casa sa, .diyä ce fusese sekpat ca
Cine o ,vrea 'bea braga la .paradie, D. Luca Ionespu, inspector administra- prin nrechile acului din mina celor ce cäuta
Revolutia fn ,Macedonia tiv, :a ,fost Insärcinat de ministertil -de in- ',11untru pe nimeni.
treaba lui. sA-1
5
0 sa-I yedeti impäratul _in par. terne sä mearga la Pialtra, -pentru a -an- sosit Capitala Cercetarea s'a condus fast lei, tn cit mem-
Aseara, la orele ,a In
VIENA, 11 Septembrie.-Se 411-, Ban. cheta neregalaritätile deseopete la pri-
_numaIregele. Reginaprincipil mostenitori, tati comisiM bril interimare, sefii slut tra-
ca Mite pacinici cetkteni, atacati' in drum
nuntá din Constantinopol 'Cores- as 4004-- märia din acea 'localitate.
,

precum easpetii princiari vor sosi in de Cristache Ioneseu. Vasile Predoifi

pondente Politice, cá
.situatia
cedonia centralà
.in:Kla-
.si meridio. Ctibitoria tartuiui La venirea In Bucuresti a ImpAratului Frantz- cápitals. mime sat' :pohnine. bituti de fbandli, n'aii dost 43hemati la ear-
nalá s'a
patru
zileg
ultimele PARIS, 11 Septembrie.
bande venind din iprogramul
-
rfarul a aprobat losef, ,pe tot
eederif sale 'la Paris si Barba- palat, vor fi asezate urmAtoarele trupe :
parcursul de la ,garil
JUDICIARE
cetare.
Ministrul de justitie ar trebui sA, Andulas-
Regimentele -5, 6, 20, 21, 22, 23 si 28 in- cO o anchetA In prisinta chipului cum s'afi
Tesaliag aütrecut granita; mai rile ea se vor ..cla in onoarea sa ; MajestAtile Eri
rusesti vor sta in Franta de la 5 arini.la fanterie, donk, .batalioane de -vinitorI, doui casatie recursul coadamnatilor in ,afacerea &cut in
a venit inaintea Malta! CurtI de
cercetkrile eum ,s'aii dresat aetele ,de
in fie-care,zi dat lupteg.in Lor Oetombrie. 0 singura adaogire;s'a davit in baterii de artilerie i un regiment de rosiori.
aecizelor -de la frimäria Capitalei.
dare judecata, .a ,lui Cristache Ioneseu. Be
cea mare parts
mai ,,defavo- 9programa weft, ck Taral va azista la ,punerea
,

rabile insurgentilor.
retras Feorica.
lingá
lima din Salonic a cerut
OA; opt batalioane
Cretag vor sosi curind
Salonic.
Autoritiitile dinElassua
procedat numeroase ares-
la
CAA; dupä raporturile
s'a confiscat cantitate mare
o tile Lor rusesti
In curtea palatului -se vat: -afla -top' ofiteril vor Min lucruri grave si revoltitoare pe sea-
D. utti -era azistat de D-nif avo'cati ma slujbasilor, pe care tara 11 pläteste pentru
Turcii primal pietre a marelui pod al ,expozitiei .de atasati la diferite servicii i ofiterii de rezervi Panu
Vomit la 1900, care se va chlema podul Alexandra tdin Bueuresti, cari n'ail fost chemati la ma- i Chebapci, Jar Herscovici de 'D. a garanta averea i viata tetiteuilor, iar nu
int4-1 al .III-lea. nevre anal acesta. ayocat Cernea.
era reprezintata. de D. avocat
a se pune de partea ,banditilor, alcAtori" de
venind din' Revista ,trupelor va face .In IlagArul,Cha- Minitril sunt convocati pcntru az1 in
.Primäria
oimeseu, pentru a sustine recursul flcut
in la lonsrin ultima .zi a cOlOtoriei Majestktilor Lor spre a lua -ultimile dispozitiuni in de taceasta., de oaret.ce s'a gäsit nemultu-
Banditti stepini
In Franta.
Comuna Unchesti -este astl-al In mina 16-
au sitLONDRA, 11 Septembrie.--Regina a depO- privinta primirdi imparatului Frantz-Iosef. ' mitä cu suma fixatä de Ciirtea de apel
. care valace '1ff -de bandi mai sus zisi, earl slut ,ajutati
azi domnia cea mal lung& de
istoria Engliterel. Cu aceasti ocazie inmormIntarea,artistului "Hilo
ca despAgubiri.
la aceasta de autoritätile locale Ai se bucura
turce*tig mentiune a primit din toate pirtile. Maj esta-
D. *aimescu a cerut aminarea
recursultd, pentru a putea prezinta asi de proteetia Dial Friedmann.
ail
.

fost printre .cele d'intAiii Eril s'a facut inmormintarea batrimilui Corespond.
de arme si bi
de munitiuni in persoane care 1-aii prezentat felicitkrile lor. artist Millo, Azeul .artei.rominel
dupa cum : mai multe dosare ,in sustinerea cauzef.
serica armeneascä din Has- Plant:a a impedicat pe MajestAtile Lor de a l'a 'numit D. Nottara in discursul 'san ITu- :
Curtea a admis cererea ei a fixat jude-
-a Non mbrie viltor.
kivoes. castehil. nebru,rostit cu ocazia inmormintarel. carea recursului
INIMI111111=.
FOITA ZIARULUI ADEVERUL" and el Incep sä cInte, ed trec in ca- Iprinsä väzind pe stäpina-med singur in cDoamne ace extra-ordinare imi
care a ask
Grupa ! --
Da, aceasta ifrumoasä grupa la ;care
--E
mera mea asa ea nu Lpot ,auzi bine.
Dar 'Judith stä aid intr'una ?
aala.
.(Teama mi=e
par
D-eoara e 'bolnavA, de .asemenea
toate astea. Domnisoara,
searl, nu s'.a matintors. el lucrase atita vrerne, cu atita rabdare.
0 pusese k cuptor, stapinul aprinsese
65
aid de-o 1)11nä bucata de vreme, imi zise dinsul. Eri n'a fost tottnai bine,
asta gratie D-lul Kavanagh.
Stil el, ea era profesoarA )Ia sorl-sa.
asa cä Mel n'a scoborit sa-nii zica butia-
aeLa ce oft
arebuie
seara.Du-te -de vezi daca are -nevole-d'un tea ple,cdrel dumitale.
- sd
a plecat
fi fost au iptatin inain- focul stätuse pina atunci la fdbrica
pentru,,,a, supraveghla coacerea.
El hotarit pe aceasta Doamnä sä dea pahar cu 'ma", cCe .stranie coincidentä . Portarul -o- Nu ma- culeasem leca, 'cad preparam
PIUMUDIE vole D7eoarei, Judith sa. vital ,la- noi, Am pledat, 'am -gäsit datnera 'goalä,'pa-
tui ne atins, si am Chiemat pe stapin, 1)ml
ttelului _in -care alocueste Gordon, spune -el o -supä calda, destinata. a -inlocui ,prinzul
a venit eri 'la acesta, pe la ora de :care pe -care nu-1 putuse ilua _la vreme.
a -venit.
vorbesti, .0 ,persoand tinärä,- si des- Abia sezuse la masa, cind auzirätn un
a -
-Astä-zi 'e la Londra.
Am vazutio in;trasura.
pentru a vedea -aceasta cu proprif sal
ochi ei a se tconvinge. crierea ce mi-a facut 'seat/rand perfect zu zgomot teribil, i pe un balat -de la olArie
,.Cunoscirichdin
inteleg, mama Lucas relua.:
n:o ,prea
loc enoionat.
aier gray, dar nu -se aratA -de Dloara Aura.,
Cu mine- 1...
Dloara,
strigal --
strigind cä cuptorul s'a darimat.
Intimplätor ?
Nu, aci räscolind suinele, eat' gäsit
A4C)Ak_fir: - ce!
'Nu, etiu nimic.
Am venit aid
intimplat stäpinäined1,?
aflu ce s'a petrecut
Ian! spuse nutnal
lipseste vr'un costutn.
sa examinez

Vazul Ica palaria Si j acheta snu-s nicá-

dacä iti ,Dar,
,s141 ma! povestesc asta.
--
Nu, nu, n'am nevoie sä
cred cá te inefolositor

nimic
urme de dinamitä.
Domnul Kavanagh, aflind despre a-

XL --0
in. lipsä-mi. -

'Ai vazut pe Taras

clipa, din treaat.
?
lea
gAsta dovedeete -ca a .eeh, zise -Tams.
Vom afla ; ce tea petrecut, ; dad- se va.rein-
cu :privire la 'mine. Vorbeste-mi de Taras. ceasta, zise .
Ah.! sarmanul med stapin !
Plecarea D-tale i-a omorit ori -ce bu- --
Aceasta e opera politiel ruse !
Nu m'ad batut Inca, ! striga -..sarMa-
Ce se petrecuse .Suridea, mai..-se pare. toarce D. curie de mai cad te labia anal nul med stäpin, i chiar in acelae,zi rein-
Phig in thnpul de fatl, stäpinul mat
-Ce Biata,xopila ! . . se' vede cä Se tintoarse la -dejun in liniste, 'mult de .cit al
clad _ar, fi fost .fireasea. lipsa -D-tale timp ,poate de cit iK dedea searna.
fi putut crede, mai malt cepu a-ei modela grapa...
Bunul Domn Kavanagh D. ruga, O. re-
nu stii nimic. . .
intoared cel putin sfortätile
n'a avut inimä säJnvite pe
If ajunge vizita ce-1 face din , cind in - L-ad dat prin toite,gazetele .
YAM- chit nii un ziar . . . eram.
. . de o -_noapte intreaga,. Trip, tplecarea pierdu .bucuria nunte,
Dar -and am nidleat masa, -am obser- voioeia de +odinioara ; -nu.maPcinta .de loc intr alta directie, de -teama ca nu -cura-va
clad D. Kavanagh, ociatä ce ,D-soara Ju-
dith e vecinic; Raga dinsul pentrua-1 in-'
tovIrási la preamblarz data seata
-
prea departe _de Anglia.
Iattä-rna I- striga:"Mania I:Areas,
,du-nii mina a cu , .
vat ca mi ; mincase f nimic.
fLuera sld, CIO veni
lar-; 1Kavanagh ; era tilted, clnpA,amláza.
prin >atelier.
-Ai -fi -als ca avetn un most tn casg.
,de zdrobitä mI-era inima cind
sä soseasca, o aká catastrofa
Intr'o zi, 1-am auzit zicind :
mare.

Aceste avertistnente stint litnpezi

la piano. .tl-ml BunäzivaDamnä, , imi :zise -acesta, vedeam singur la msg. ! Imi ordona de hotarite. Team viitor s'ar.putea cainstru-
Dloara Judith ! Credeam.cl.stil,.»si a. al devenit egbista pe datä ce-i :deschisel uSa. D. -.:Co;clon .e multe ori-sä pun i -tacimul ..dumitale, atit mentele salaiate ale puteref ce infrunti,
Va si zicä. nu crag clsätoriti-? din elipa in care al inccput a . stferi pe` iD de mult sperael :intr'o' reintoarcere. sä primeasel ordin de a dimici nu opera,
--
Dar gelozia mea se reaprinse pe datä.
CC aflal cd toväräsia ei -e indestulätoare
pentru- Taras i nima mi se:par:awe de:
socoteala
Oh ! copila dad. sl (Nu, DonAnule, t'aspuns ed-;
hpä .ne- !n'a .venit pe _aid de !,dotra zile, si asta nenorodri
norocirRe aitorao vel;:avpa aide zinduat un :nurnal anirOaski,blEte, clcl -mal -nainte,
Dar, din parte-mr,
asteapta,
gad de cit -trn ipic avertisment
etiam bine Ca -alte
aceasta nu:1
ci 'ariata D tale,.
-
(Pasta se poate, Alspunse st4pla111
ne pre- meth Dacg -nu voLcedaz megresit cá ml
o urä puternia la gincial cl ea gäsise, chin - -era D-soara acasd, -yenea: itatruna, s'o param ,Tpentru -alte prulte mad vor. omori, cfar_rnsinea va cadea :asupra
pentru a-f distra, an, mijloc afará de Mi-e milä del-tine, milatdin fundull ,vadl. asaSinilor ma,.
-
puterile mele.
Cinta bine ? intrebaid ed cu o voce
rag ueita.
--Ei
inimei.
Spune-mi tot ! o rugal ed.
-ta Curios l llcu D. Kavanagh;
duse-o intilnire
da.- SA nu crezi cá idela asta era ,o supers-
n'am 1de uncle-sal-lad; title de -femele batrina.
_bine, chiar 4in -ziva aceea, _ad am fost acasl la el, si ini s'a spas -ea a Inainte de sfirsitul prirniram un
*i nu dete inapoi.
`vs cums)

-
Mama Lucas inabuei un suSpin.
Nu pot sa-ti spun,
inceput nenorocirile.
Cind am dus dejunul, am rAmas sur-
eek de eri seara ca nu s'a mai -intors. al douilea avertisment. 'Gru-pa
Nu 1-am gäsit Mel la Club, Mel alureal. fu distrusä pentru a doua oara.

www.dacoromanica.ro
 VINERI 13 SEPTEMBRE 1 9

um.
!BALA DE DE IF" E etit I ECOURI
Societatea Instructiunea" - va sab-ven-
GINIRLANDE'NATURALE-DE BRAD
Ori-ce decoratiuni la fatada magasinelor
VELODROMUL ROMAN
Scareana Sinelef, Ronda% al Snotireistr.
ULT1MELE NOUTÁTI AFLATE SPRE VINZARE
to Septembrie 1896. tiona mal multi elevi shracl, In zits de Du- i ale caselor. Reductia de 50°4 la noile
Perver- Ch. Malato, De la commune it ?Anarchie Lel
minicii 15 cor. orele 4 p. m., in beak! pea- modele plIkrii de dame. PROGRAMUL
Docteur Laupts, Perversión
61
Lei 6. Pierre KropotkIne, L'Anarehie. Sa, Phi- 350 lei .de fete, din strada Sf. Vinert Florária Duicamara luaugurrei marelui Velodrom romin
sités Sexuelles losopMe-Son Ideal C. Victorlei 152 vis-a-vis de palatta eirmbat/ 14 Septembre 1896
Docteur A. Moll, Les
Perversions de 1 /4 Intre vaporul Eraclion i remorcherul Pene- 422-8 Printului _tirbeT
Lei 5. Th, VIllard, Premieres node= d'Econo-
?instinct génital
anomalies de l'in- mie Sociale
lope, s'a intimplat o ciocnire pe Dunire, care
a cauzat scufundarea remorcherului.
Alergari Nationale
Docteur Legren, Des partienlier des In- Henri Mazel, La Synergie sociale Curs/ National/ de blciclete, 2000 metrt (6 turerTI
:
stinct sexuel et en
versions du Sens génital a 2. Llssaearay, Histoiee ,de la commune.1
de 1871
Acest accident a provenit din negligenta
pitanulul vaporului. LICEUL CLASIC ROMAN pe ez1L Premier I, lel 300; premier II, let 100 ; premier 111!
lel 50.-No. 2 : Curs/ National/ de tandem, 10000 metri (30
du Pain * 3.50 twee). Premier I, lei 300; premier 11, ler Do; Premier III,
Pierre Kronotidne, La Conquke l'Anarchiste- Paul de Lfilenfeld, La Pathologie Sociale-: 38.50 Pagubele slid marl. Parchetal din Galati a lel 50.-No. 3 : Cursi National/ de biciclett, 15000 metri
,de
A.. Hamon, Psychologie Rene Worms, Organisme et Société fost sezizat de acest fapt. (45 terttrI). Premiel I, lei 300 ; premier II, lei 125; Premier
Socialiste
Lei!. La 14 Septembrie, societatea muzicalk, Lira
Liceul-CLASICTRANCEZ leI 75.
PRETURILE LOCURILOR
Figaro Illustré, SeptsmbreSeptembre LeiR2e.7v5ue
e
BUCURESTI
Loja, 20 Let.-Stai I, 8 ter.-Stal II, rer.-lis picioare
Les-malt -es de I'Affiche, RonAna, va da o frumoase seratä muzicali, 2
des Revues, générale Internationale STRADA -FiNTINE1, 8 in interiontl. pistei, 1.-Galeria, 50 boat.
Revue Socialiste, Revue et artiatigue.
care va fi urmati i de dans, in localul so-
Sub directiunea Biletele se aOl spre vinzare chiar de aces la administratia
Scientifiquelittéraire
Pentru pravincieosa se adauge porto.
cietlitei 'din strada Brezoiann No. '19. Universnl., str. Brescia= No. 11 si in Calea Victo-
Persoanele cliff vor voi ä azifte, vor pláti D-neITILIO-NESOU del No. 102, vis-a-vis de Paratel Regal, lar in sins alergiri-
lor la case Verodromerel.
numai 1- lefi pentru- garderobä.
Prinzul de gall, ce era absolventa a gcoalei euperioare din Lausanne Inceputul la orele 3'h p. m. precis
DOSARUL ZILEI se dea la
Sinaia, in onoarea imOratnItil Frantz Io- Dintre institutele particulare de qeieti din tarl, (Elvetiaj, profesoara de filosofie fi pedagogie
la gcoala centrala
Alergitoril se pot inserie ehiar de acum la admints.
tratia ziarului-UNIVERSUL, strada Brezoiatte No. 14..
set, s'a decis sä fie luat pe muntele Pia- cel mal mare contingent, la examenele de baca-
1-

Demtnica 15 Septembre, Marne alergarl internationale.

Husi,
Intr'o vie a D-Itif Cakiu, situatä un prie-
s'a gäsit impnecat tinhrul IT. lonescu,
ten al. proprietarului a incetat -din
Das la spital a doua-zi", Meerut
vlath.
Dupä fenlaratiile reientuluinimperarea
feet rezultat11 unel imprudente.
Acum trei anl, un cionn ermine ban
pentru
Solomon, a fost expulzat din Rominia,
multe fapte incorecte ce le sivirsise in
Taal
Bucuresti.
Zilele aceste insh, numitul s'a reintors in
Bucureeti, servindulse ;de un paeaport pe nutee
stain. Ffind deiiunat,pOHti a aristat. i dhsa zitei
* Viza impáratului
Politia din gar/ a mai prins erT pe un pun-
gee care se Indeletnicea ste fare obiecte de prin
trenuri.
El se numeete Moise Manolache 0 a foist
-mdtoarele ilustratil de 'actualitate :
laureat din Iunie, 1-a dat liceul módern de bá- 429-4
tra Arsä, la stina regejui, in apropiere Yeti Ain CapitalA, de sub directia _D-lor Dr. M. 1/*IIIMM.,..
de castelul Pelee. Brandrh o G. C. Dragu,.institut care a avut 26 Inscrierile se fac in toate zilele la can-
Prinzul va avea Ioc leateun ,,eort mare, de bacalaureatT. Autorizat conform noultii regu- celaria institutului. Tribune publice
impodobit splendid numai cu tesäturi tä- lament No. 7063, ca, lndeplinindu-se conditiile Pe bulevardul Elisabeta, vis4-vis de Casa Stei-
din- regulament, sit poath face-la finele anului exa- Adeveratele Ape de Vichy : Vlohy-C1Hes
ränesti dire cele mai fine -si: variate. ner gi de C4megia, construite aye 6' se ( poate
mene in institut In prezenta, delegatiunel minis-
De la palat si famnä la locul unde se teriale,epi elibera certificate - acest insti- tins, Vichy-Grande-Grille, §i Vichy. privi peste multimea de pe trotuare.
tut el-a deschis cursurile la 9 Septembrie curent lipital sunte la noi destuld de respändite, NumArnl tribunelor fiind foarte restrins In pro-
elä prinzul, oespetii vor merge pe jos, po- in unele localitäti indepärtate unde ins& din portia laglomerretk.neT, deri!oriI sit bine-Veiescil a re
cu -un-foarte
zitiunealocului fiirut din -Gee mai 4fru-- fac pin1.- la: '25distins corp 'didactic. Inscrierile se cause eheltuelelori prea mari pretul vänzärei gribi de a-sT rezerve de pa emu 'biletele de lay
Filip Septembrie la cancelaria institu- este ce-va mai urcat putem recommanda sat staluri. Stalul .4 si b fr, De vinzare la:
moase. tulul, calea Victorie, 190. '-Zarea coznprimat'd de Vichy" fabricatá
438-2 Tutungeria, Bile,Eforiei
de "Societatea de ex pi o tatiune a produselor
P. S. Tribunele fiind acoperite vor apkra pe onar
Jtumäpul viitor-al ADEVRU-, .daVichy "-subte eontrolu direct al Statului
Publie, de snake 0 de ploge eventual/.
LUOLUSTRAT, va fi consacrati A se eiti In pagina ,a patra francez. Aceasla sare permite a prepare
4,,t 3 lifdrainietrafia
imediat o apl mineralá artificiala gazósä,
eacisasiee .everanterstulasi Da or-f urniarea ,foitel. de oStA-zi,,PRIN, care bine ietefes -nu are' qualitätile ape'
minerale naturalä insä este matte de preferat
Frantz imitatillor Apei.de Vichy, de- ere ce contine
conservä cea mai mare parte a qualitätei IERBTILICEk. de LiNtARE
C.-J-1'1LE 2FERATE 1ROMANE Apei de' Vichy : Vichy-Celestine:Vichy- -DIN BRAILA
..Acest numdr, exceptimal, uacupriiide -u-- Grande-Grille gi
Publicatiune STR.-PRUSIANA-No..10

condamnat de mai multe ori pentru punghsii.

_Frontz-lozefg portret.
Infrátireanuraarhilor gsigrak.
at
Se aduce la cunostinta generan
Luni 16J20),Septembrera. c.
In ziva de
Institutul d. Fete Cursuei primare $i liceare.
Me, musicá,.pieturl.,- daes. Educatiune joarte

Tirgul cerealelor
----)efeeee+-
ba popoarelor.
PoPorul, despre parada lui
serviciul ordinar , public din Sucii;ostl (Gara de
Nord) fiind SIST.AT .o:parte -din tea -idispus ea
trenurile de ckletorl, de mal jos BA fie deservite de F QN DA T el N
BORCK" -
AN' DL11850
ingrijitd.
Se primesc -èleve externe, semi-interne
Frantz-losef. gfirile ,FILARET Si MOGOSOÁIA :clup 5. cum ur-
'IrifeFne.
Septembrie 1896
11
fPrezentarea minitrilor, schite mea25. :
No. 158, CALEA MOOLOR, No. 158 Inscrierile .hecep la 20 August.
umorist ice. Trenul .22 -de- la -Constanta,- care soseste In 'Curs primar, secundar, liceal cu programa Statu- Pent.-uinfoi&nttiuui a se adresa D-soare
Oa cant. 76360 gr. 66-598/4 pr. 7.90-10 Acest ilustratil lucrate cu mult talent, sint, 0, curs cu program jar6pfiii. Irina Romasean, di re-.ctoarea Institutului
Orz 1300 478/, 6.20 Bucureeti la 12 ore 15 p. m. se' se Jopreascit lni;PerSonalul didactic si snpraveghetor ales conform
1080 ,,, 504
17

5,80 datorite cunoscutilor _pictorl Never îj N. In -Mogoeoaia* la -12 -ore' 06 p.-m. regulamentuluI scolar In vigoare. 412-15
Orzoilett
Seeara ,, 1120 54 oo 5.90 , -Petrescu. Trenul 21 spre Constanta, care plead. din Cursurole Incep la x Serternbrn, iar 1-tscrierile se Inainte de a ctumpara orl-e '''.)M9ina Agri-
Porumb 3420 58 ' - 5 Atragem deci atentia citito-i Bucureeti la 3 ore 40, p. m. sä , piece din Mo- fa In toate zilele de la 9-12 a. in. si de la 3-6
cola' gi Industriala"ceroetall 'marele
Cereal& saline ; milor asupra ADEVERULWILUS-1 gotpaia la .3, ore 48 p.. In.
Trenul 142 de la Feteeti, CMarael, Slobozia,
p.
Prospectele se trimitfrauco la ccrpre. ' &posit de tot fenil de
TRAT de Duminica viitoare.
Pe apil : Gri 2.600 ; orz 2850.
Pe meat : Grill 9100 ; porumb .18506; ,secar5;
D. inginer Alimilnieteanu, a plecat aseare
care soseete In Bucureeti la 10 'ore 35 dim.,
sit se opreasch' in Mogosoaia la 10 ore 24 dim. 189-15
Directoare JULIE V. 'OuLEseu Unelte
1900. Trenul 141 spre Slobozia, Calerael, Feteeti,
Marmorosch Blank a; Corny.
la Pesta, pentru a reprezinta RomInia la cone
gresulgeológiet ee,sess tine , anul .ticesta In acel care pleacii ,Bucureeti .1a,5 ore 10 p. m. ,Cu jumitate pre i garantat
A GRICOLE
EA piece din Mogesioaia-la 5 ore 21 p. m
orate Se efectniazi si se repark, dintii art ficialiqn aur sag cerett Catalogul ilustrat i..ziset
Trennl 144 'de la Craiova, care sosesta`ln
EDITIA xiII D. Palladi, ministrul dotneniilor, de la
Bucureeti, la .1 -.orä p. m., s esoseasch in Mo-
gosoaia la ora l p. rn.
-
rianciac. Mew/area curAtitul, plumbatul
Alexandru loneson,-Dentist, Strada Clue-
si. seosul
EUGENIU

ltime informatiuni
reintoarcerea sa din congedie, nu se o-
cupd de cit de inlocuirea functionarilor din
departamentulsal, cu,rprotejati ,de al sli.
Ast-fel numal inteo sdptäminä a fácut'
Trenul 143 spre- Craiova, care pleacä din
Bucureeti la 2 ore 40
goraia la-2 ore 40 p. rn.
p. m. sh piece din

Ttenul 178 de. la Predeal, care soseste In

Mo-

soseasch in :Mo-
piueanu No. 46, etagifi
416-15

STELIAN 311411TRESCU -Representant general si depositor al

BEHLES
pette zece inlocuiri.
'
Bucureeti la .12 ore ziva
AVOCAT renumitei fabrici TH. FLÖTHER
IliTERIOARE gosoaia la .12 ore ziva. din Germania
Txenul 177 spre Predeal, care. plead, din 76, -STRADA ,FANTANEI,"76
Din cauza abundentei de maj Cu ocazia formhrel programului pentru prie
Bucuresti _la ,!S ore -15 p. m. -.sh piece Mo- Bucure0. Str. ilibescu-Vode, No. I, 2
toile si anunciuri, Adevérul, pen. .,nairea TraperatuluLFrantzi-Iosef, In gara Cra-
lova, s'a ivit im conflict Intre d-nil general goeoaia la 3 ore 15 p. m.
ROD 'HOTEL- 'UNION Pentru menu! cte ToAninti es recomandn
tram a satisface atit pe nume.
rosii säi cetitori cit viti vasta-i
clientelá de _publicitate, va
Berendey i locot.-colonel Filcoianu.
D. general Budlsteanu fiind pus in cunoe-
Trenul 132 de la Giurgiu, care soseete In
Bucuresti 1'a--10 ore '45- dim. -sh se opreascii
In Filaret la '10 ore 6 'dim.
BUCURESTI. -
STRADA' REGALA
Hotel de I-ul tying
-
Jintä deapre aceasta, a Aleinat, pe ,d,-general Trenul 133 spre Giurgiu, care plead, din
scoate zilnic un Supliment gratuit de Berendey In Capitalie 'Des mai frumoas5 positiune In centrul Capitalel
doufi,pagini, ,,cu incepere ,e Bucureeti la, 6 ore sh, piece din Filaret
RESTAURAT.S1 180BILAT
mline, piná la alecarea lui In zilele de 16 $i 17 Septembrie, vor fi la 6, ore 29 p.
Direotiunea generala cu totul din not
Frantz-losef. suspendate toate serviciile de pe Ia dife-
---
,Steaguriie
ritele ministere. Serviciul ministerului de
externe mns, va fi suspendat in ziva de
Bucuregti, in Septembre 1896. Pasageri vor gási confortul cel mal eompleet.
Restaurant ai Cafenea eleganta Plugúrí rnivertale
,ungnregiti CAILE -FERATE ROMANE de otel iiëifeetionate. 2, 3
Septembrie. PRETURI REDUSE 400-560
Chestiunea arbordre steagurilor ungureg, si 4 brázdare; tot-era:au:la
Antreprenor, I. lordnescu
cu ocaziunea decoratiunilor ce se Jac in ve-
dereavizitel impdratulu7 Frantz-IoSef, a preo-
Biletele eu preturi reduse pe chile ferate,
dupe, o ultimh dispozitie; a directiei, vor fi va- Publicatiune en oeazia ve-
.P. S. Restawantul are specialitatea pentra ban-
ehete si
PLUGURI NORMALE
pluguri in depdsit

cupat mult guverrail Dluí Sturdza. labile de Simbth `ei -pine .Miercuri Se aduce la cunostinta generalfi &S.
-405--e1e
Unguril comit la Orova, una din' cele pe toate liniile din: tare, pinh la Bucureetl nireI aJliti. S. ImpratulFrantz-Iosef cele mai practice V solide
se vor elibera din, torte ample capitale de
me //Jeri necuviinte fatd de noY ,s-i, de rege,
care va azista la serbdrile de acolo. Ei nu
indäret.
judet : (T.- Severin, T.Ji, Craiova, Caracal,
R.-Vileea, Shaine, T.-Mfigurele, Piteeti, O.-
1:1s ,arendat Semfirmátre
nuale, in lat in xinduri.
de tot felul : rna-
Regele va pleca la Orsova, Simbätä di-' Chiar de acum ' Mooia Tisat din , plasa SitratI,
vor arbora nid un iteag strein, cu atit ma
mineatà, la orele' 9 si 40, .si-ritt va mai fi Lung, Tirgoviete, Giurgiu, Chlärael, Uonstanta, idistrieful Buzk6uo Moa 4. ei un- parchet fle Pficlure, ginValten
elucLfiatteaanarlerime Held eel-
putin tricolorul. nostru :national. Foceani, Balk, Ga- pane, cherestea letnne de *foe, In apropiere de ilTeriori
insotit. de principefe Ferdinand,, dupl cum lati "..Tecuci, Bisrlad, Vaslui,lBacaii, Pia- gara, Buzfill 3 ore,,eosea,pinfi In sat. sf'de:rga:ra Mi-
In fata unei asemenea purteirl, o parte din
se ,anuntise: tra:N.,- Roman, Iassy, t Felticeni, Dorohoi sil--2 ore. A se adre a la D-na A. I. Melik, la Grape fle)abile si diagonale, cu 2 si
minigri ail fort de pdrere, cd tot aceastd - -

Botosani), la toate trenurile bilete de,toe-

3 cimpuri, cteudigti deeJ.
lipsd de. atentie s'o avent si nol fatd de un- De ad, a inceput al ardi o parte din pe- te clasele cu reducere de 50 la sauté
durea SlflicaIui. Focul se crede a fi pus de pentru-BUCUREST1.
413-84 are dePoteift'dia'IrAori pe pos-
gurt, ne arborind in Capitald cle et stea- tament de lemn si de fier toate
gul imperial : galben ,cu ,negru, asi,steggul fächtori de rele.
nostru national.
Aceste 'bilete se vor elibera In zilele de
Administratia a lual toate mäsurile pentru Sinabätti 114 (26) .Septembrei Dumineci 15
localizarea focelui.
Prefectura DimboVita Pietie 'de' mobrd, franceze, cea mai bunä
D. Sturdza,insd, a opus ,Pe .motivul cd (27) Septembre a. c. i vor fi valabile larn- SERVICIUL JUDETEAN calitate, din Laferté sous Jouarre.
nor nu trebtae sti ne ardtclxnepolitico,sk fatd toarcere cu twit& trenurile cu incepere Curele de transmisiune, Mugamale. Tot felul
Pe platoul de la Cotroceni, -ail , ineeput de 16 (28) Septembre,,phil Mercnri 18 (30)--Sep-
de imparat care e n acelas-tiinp rege al erl A, se, face, probe pentru defilare. PUBLICATIUNE de Pali- de rezerva, etc.
Ungariel. tembre inclusiv. Se educe la cunoetinta ,generalet, eh, in Instalqiuni de Mori perfect automatice cu
Eri, a defilat infanteria,.lar asti-zi va de-i Criletorif posedind bilete de tren accelerat, vattiek.
fila artileria i cavaleria. se pot Intoaree duph veinth i cu lrentrile zina de 18 corent, orele 12 din zi, se va, Garanlie absolatit pentrn soliditatea mate-
Slugdrnjcia plat,d , a D-tut Sturdka, a tre- ordinare ; iar eel !sositi cu trénurile6de i per tiue licitatieR,publicli in localul Prefect/1;1.0,i
-
Aptclionke a orr-Okrel nutOnl.
bait hi cele din urmd sd prepondereze EXTERNE soene, -nu -se pot foloei la Intoarcere ' de 1--tte- pentru infiintare .de sobe, 'faiarita,
hotdrit a se arbora pretutindenl .steagurile
ungureiti. Sultanul a inceput sä ameninte cu nouli nurile -accelerate.
Biletele cumpärate
masacre, dacl Europa 11 va sill sä des- ducere-0Intoarcere. Inainte 'de sosire vor fi alabile pentru
lae de zid si de fontg, in noul local de
Frefecturg, a egrer valósre dupg-deiis este De arendat
chidd Dardanelele pentru flotele streine. curesti se v alua-de &Are personalul- de 'Iren1 lci 2840. Pe un pfriod de 5 eel' inerlIktári;,de la,
In fata ,acestel hotdriri, studentil vor tine Oenditiunile se i.pot vedea' de amatoh
in curind ,o intrunire, _poem a hotari cum « Fostische' Zeitung» afiä. din Constanti- o jaimátate din bilet, iar a doua jumitate 'Martie 1897 dr.. inaSia Chi-
trebuie sd ,primeascd iiceastä nopol cá sultanul «ap fi -declarat- va Phstra de alátori, pentru a le servi lalna- toate zi1elei Loreto de hicret' in b'ruroul tila-Mogoeoaia in Intindere de 1815 po-
tare a' celul ma slugarnic rusinoasd
pur - unui ambasadorvcA dacAtEu- polere. Pentru militari i copii nu lie -fac alte Prefecture. goalie clin,. care --Odure. Calitate de ph-
Prefect, T. Dimitresou
dintre toll minigri,
i mat scirbos
t7am avot.pind acum.
il
ropa nu va lAsa in pace, va reducert Secretar, A. Bucgenaru Mint enipe;ior -pitmifit note
ordona incendiarea intregului Nota. Statiunile din ormele Slatina, Paega, No. 3598, 1896 August. "18. Dor;torit se fee, adresese ta -prietar,
La docurile din, Galati cuartier european Buzaa, R.-Sarat gi Foc1nra, vor putea Doiiteeibeel Panaiteiticu, Strada
doui accidente : Un ovreiii s'ail intimplat eri
lucritor 0-a frint celárirea -Auturor _streinilor. vinde asemenea bilete si In dimineata zilei -de
(28) Septembre la trenurile ce pot sosi
Institatul de educatiune pentru Doinntsoare Luminei 10. Bummed se, e a 'u'a iii-
Luna 16
amindouh. picioarele, iar idtul
nit la celi. a fost gray, rhe Cuattierul Pera este eel _mailbogat din In Bucuresti
Constantinopol. Acolo flocuTesc - exclusiv
Inainte 'de ora 8 ante-merid. Despina 'Dosnina" fcirma#1.
420-8
crestinii, streinii i toti ambasadorIT. Bueuregti, fez. Septembre. 10-15frada Radu-Vo*da 10.--;Buoureaff
- Alliretifiunea generala
Instruclia in privinla hOtiilor
tropia elintului Spiridon din Iafi,Write a epi-
Inflintai 18-87 Teatrill ;Gnat Etas4;Antilttgo"
Ziorul german catolic Kölnische Volkszet- Ca' fncepere de la I Septemhrie10 íredeschiie cui-
D. prim-procuror Caracagl-gi continua. de 'fiichiriat dela. 26 Coo& re 1'897. A se adresa
instruclie, Corje.scu, e!aa transportatjadecatarld ' de tung, publica o gtire din 'Roma, dupa care regele surlie -primare, sicuriclare, liceale i preparatiuni
Ja-D, ainsfq Copst. Mille, 4 ,tr,, Aarageorge-
jtaliel s'ar fi botezat in rebigiunea protestanta, din p ntru bacalaureat.
epitropiel, pentru a verifica dosareleclam- z ediul
cauza gicanelor pe care le Indura dim partea Un domn care are timp,disponibil ar dori Inscrierile se fac-bs carietliliainstifutului In' toate -Aa,tn,tdate" iffero Inire orele 6-7 eia72.
Tit e ecripte. j alte dye-
ocupe o fanclie particularl, utind a depune chiars zi`ele de la Orele '9-112 si 4-7. PrOspecte:se tri- 426-35
Pape'. si o garantief.sigur6, deck i se va cere. Adresa C. mit du2ii cerere.
Toff membrii comisiunei
role, printre cari i delegatulEuropene Dunh- Din -Constantinopol se vesteste cä am-
1.',13. past restante Ledo. Direetdare : E4epecigitie de bn6dei4ie
rommn, afi _416-10 Ana-Bonnis
cat alalti-eri
eu un vapor la Orlova, pentru:' basadoril marilor puteri, ar fi propus 'Pauline Haralambie Am onoare .a aduce, cunostinta otter. p. t.' pu-
a lua parte la inaugurarea 'tel. -creiarea und comisiuni de contra, care 368 -15 blic ei in special Doamnilcr amatoare, de brederfi
Ofiterul Ie gardisti,
Portilor -de Fier.
sä conducl toate afacerile imperiului. D-rul George Diamandy eu lncepere di la14 cor., voi deschide
Cámpeanu, mfltoremn- Aceastá .comisiune-ar -trebui sh, fie corn- DIN BRMLJI INSTITUTUL DE DOMNIWRE
sitie de broderil lucrate -de mink' In atelierel meí
du-se de la garä, d:n sir. Doamuri_No.14.-Dipozya va line plea la il
dupl ,sosiréa .regeIni, -pusä din turd si crestini, numiti & cdtre ,Consultatiuni _medicale
fost cuprins de
odatä de niste durerl de sultan cu aprobarea matilor puteri. Strada Fantail-el, 22. --Bucureati Oct. 1896.
stomac. -_VIENA, IX...HEBRAGASSE Lica Scoald Primaid. Grdcand de copit M..me W. Pesky
358-18 Atelier de desen i,brodOlie
Dus Ia spitalul Bräncovenesc, Intro ambasadorii rnarilor paten i minietril Autorbeat din nofbconform noultg regulament.. 425 - 10 Str. Doamnei No, 14
te-va; minute, ofiterul dupl. ci- ,plenipotentiarl ai celord'alte -state din Europa, Pentrir copiiI de profesort, institutor-I_ ai militarI
a incetat din viatl. -la Constantinopol, S'a iscit o naintelegere din -Gheörghe lunes se fae conditiuni avalltagioase.
Deputatfi francezi j eauz cä ambasadorii marilor puteri all refu-
-CAMPULUNG DIRECTOARE =DootoruI -G. FISCHER
italieni carl ail luat
parte la congresul interparlamentar zat de a comunica ministrilor plenipotentiari
Butoae de stejar pentru vin spirt de Foet -a4signt_al Derultil Qalezoveeki (PariS)
sta, vor sosi In Capitalä de la Pe- tratärile pe cari le urmeaz Cu sultanul.
5.30, dupä SImbhtli, la orele
sosirea Impiratului Frantz-Iosef.
Marti vor piece la
Pitesti V de acolo,
plenipotentiarl se vor adresa de la
acum inainte, direct sultanului,-care le 'vs co- garantat
5 decal.

preturile
-
pine. la 160 decal.
predare gara Câmpulung
moderate.
Lucru biin
-PAIRINA LUPTANTONESCU
Absolventl a ecoslel centrale de fete din Bucu-
reett Diplomatii a Aeadeinief pedagogic*
Sped& ist ,boale de saelti
Consultspuni de la 8- -9 a. in.
17rttru
sii.r4acisgrzttis
p. m.
escursiune, la
Curtea de Argee. munica tratirile cit marile puteri. cele mai din Viena.
366-15 -
Str. Caltei 16 427 24 -
www.dacoromanica.ro
 VINERI 13 SEPTEMBRE 1898

pe7acest stapin carula datora totul, chiar pe Fontenay ca sa guste din masa de Ea skit o emotiune adinca la vederea Chid Mihal Berthier a plecat, eram a
FOrpi gADEVRUL
7AARULUI
134
-
onoarea !...
Bine, zise Salome ; inainte de a-ti
da un raspuns hotarit asupra celor ce
logodnä, adloga dinsa cu un suris care
devenea un farmec chid putea sä ufte
pentru cite-va clipe profunda melancolie
-
acestei fotografii.
II iubestl Inca ? intreba dinsa pri-
vind portretul.
lui
-
!

MA
. . .
MI-dadusem ?..-
siluise ?...
cred cä voi face, vreae sa vad pe tatal a careTa prada era tot-d'a-una. ge!Lacriml bogate acoperirä fata lui Mar- Nu stig 1...
dutnitale. Peste paru-I magnific 41 puse repede o tin Fontenay. Speram sa-1 revad...
Vol vorbi cu el, far dinsul fl va re- palarie de danteli neagra, peste umerl fl -II datoresc total, zise el. Vai !... Nu s'a mai intors, si tot ce maa
PRIX CRIMA peta vorbele mele ; deal, veal accepta
ctte-va lucruri, te vei putea reintoarce, vei
anima o mantila de matase,- i avu nu-
ttaatee.leganta a line doamne
Il adoram !... II ador ca si cum ar fi
vednic linga mine !... -
ramas de la el, e Noretta !...
i Noretta iubeste pe fiul meti ?. . ,

PARTEA A TREIA
fi
-
logodnicul copileT mele.
Doamna, zise Maurice, tao declar
de mai inainte ca iubesc pe fata D-tale :
oracari ar fi destainuirile ce doresti si
FRATE VISOR A
faci tatälui meta eu voi continua s'o iu-
besc i voi urma sä tind a deveni fiul
13-tale ; ra'am convins, o data ce am va-
VIII
zut frumosi-ti ochi atit de drepti atit
de sinceri, el pot primi viata dumitale in-
treaga, M.I.ä a ma gindi vr'o data sä reneg
Secretul Salonieell cea mai mica acriun,
Salome flea o brusca miscare i inthise
Si fatal D-tale a conservat pentru a-
cest sarman Mihal Berthier lubirea adinca
de care a dat dovezi altiadata. ?
-
mina spre Maurice.
Bine, zise ea.
Daca, tatäl D-tale cugetä la fel cu D-ta,
Noretta, surprinsa privia pe mama-ft. ye vedea ce mania al al g4se.0 in thine 1..
Nid o data, cu toate ca Salome o iu-
bea la nebunie, cu toate ca-i arata cea
mai flerbinte mat puternica dragoste
-
Maurice se sculase ca O. piece.
Nu, zise tinära femeie, vei amine aid
de muma, nid o data Noretta n'auzise e-
Ind din gura el expresiuM atit de duld, a-
cu Noretta.
Veti petreée aceaatä prima zi de dra-
goite, atit de duke inimllor acelora cart
tit de muiate in lacrima atit de tremura- ae suflete ca ale voastre !...
- Ohl
toare, ca =um.
zise Maurice, nimic ! nimic In
Cit despre mine, ma volt duce pe data
la tatal D-tale.
hung n'ar putea
dea o idele de cul- atta-zi mal Bursa, l cred ca-1 voia
tul l dragostea ce tatäl inee poarta a-
cestul ma.
Mari de niarna-mea, Mihal Berthier a
-
gasi acasä, nu-I asa ?
Da, Da-arena, intentiuhea hit era
sa-si regnileze ecireipondenta sil deer, de
fost singura pasiune a tatälui mee,
cred,- Durnnezea sá ma Terte el a
lubit mal mult ca pc tovarasa sa de viatd,
1
_
Tina! ictilealtca solttigeu
0 trasura o duse in cite-va minute in
strada Petites-Ecuries.
Dar ce te face saami vorbesti de dinsul?
Foarte ?fleet, cu vocea inecata in sus-
pine, Salome raspunse :
striga. Martin Fontenay, in prada uneT ne-
tat-Marne fericiri.
Maalrtiomné Fotl.
nrtenay era acasa -E tatäl Norettei !...
Si fica mult iubitului mea stipin va
deni mama nepotilor mei ?
- Domnule, zise ea seend, shit Sa-
lome, croitoreasa din intrarea Operei,
-
Martin Fontenay ramase Wink.
Teal Norettei 1,.. striga el. Dar a-
tunci ?... atuncl D-ta cine estl ?...
Oh ! Doamna ! Doamna !... stilt fericit
incep iaräsI a crede cä in cerurI exista
un Dumnez:-.0 bun, care ma recompenseaza
mama D-soarel Noretta, cea despre care
fiul D-tale vorbit vre-o data ceva. -
Salome ridica fruntea.
Sint Sabina de Terrenoire, rosti ea.
cu atita generozitate pentra micul bine
ce am facut i pentru nedreptatile ce am
Martia parea prada uneT violente emo-
-
tiunT.
Da, Doamna, zise el.
In acea noapte ingrozitoare, chid Ma
hat a reusit se scape din Casa de ne--
bunt si a venit la D-ta care i-al dat cu
-
suferit in viatä !...
Asa dar, primestl pe mica mea No-
retta asa cum e, fica Sabinei de Terre-
iü ea' Maurice are o adhica dragoste
pentru fica D-voasträ ; si. aceasta drakoste
va fi vecinica, pentru ca el e un Wit
atita generozitate tot ce aveat- 1-am Oa
zut l ea...
Eram logodnica lui L..
-
noire- si a until tata necunoscut ?...
Dael primesc ?... Doamne din ce-
rurl !... DacA prim esc ?...
brav i sincer care va putea schimba Plerderea lut m'ar ft putut omori... Dar te bine-cuvintez in genunchl, dac .
nicao ()data convingerile.
-In momentul aceata e la mine.
Aveatn opt-spre-zece ant...
Cind 1-am regasit atit de nenorocit, chid
mao dal, In genunchl jur cá ea va fi
fericita cu noi, de si ne gasim inteo si-
A venit mai adineauri, pentru intila data
insotit de Noretta, ca sa-mi vorbeasca de
proiectele sale, sputiindu-mi ea are aprò-
pierduse totul, chiar pe maml-sa . . . chid
am siintit lacrimile sale, disperarea sa,
I-am cazut in brate...
-
tuatie modesta, val prea modesta incä 1..
Ah ! striga Sabina, dar averea face
fei icirea ?
barea D-voastra. Uitaseram totul, afará de faptul ca ne Nu e ea dara, din potriva, sursa tutu-
-E
- adevarat, Doasima.
Dar inainte de al da cea mat mica
revedeain... et, care pusesem inteinsul ror tentatiunilor?
Nu, nu, cu ceea-ce va chtiga Maurice,
prima si scumpa mea dragoste ; el, care
speranta, am voit incredintez situati- gäsia in mine o prieteni credincioasä, care cu ceea-ce voie Msa ea Norettel, lucru-
-
unea mea si a fled mele.
In biuroul lui Martin Fontenay, hi
acest biuroe atit de modest si uniil, se
vecinic il va adora, il va consola, i va
ii a lui !...
Acel cad n'ae gustat nid o-data ast-fel
rile vor merge bine, fica mea va fi mul-
tumitä.

- a
-
neesl.
_
Foarte bine.
Asteptati-mä ; poate ca voie aduce
vedea inteun cadru superb fotografia mg,
rit5. si vie a lid MihaT Berthier.
Salome 11 zári.
de placer! absolute i profunde, ast-fel de
clipe delicioase si teribile and nimic nu mal
exista pe painint,- arunce-ne cu pietre!.. -,444494-
(Va Drma)

De vanzare )4101 »VIM:a ID JOOOQUIPMA

Adresati-y6 on toati increderea la CROITORIA MODERNA Butoaie curate de vin de 50-no
pentru rochll elegante ori-ce confectlunT de dame]
i
si 200 de vedre. Oupti o scurtä Intrebuintare devine IndIspensabilä ca
Bucureítl, str. Ber#Y
STRADA POPA-TATIJ No. 1 (1IWO str. tirbey-Voclii) 434-15 PASTA DE DINT!
Frumusel.ea Non Créme-Clycerin americana pentru

0
CASA DE SCHIMB Dintilor Dinti aprobatä de consiliul unites
In acest atelier se efectuiazA ori-ce ro-
chi de ores, de vizite, de bal ; corsage,
jupe, pelerine, jachete, mantile,
rotonde, etc., akigurind on orate clien-
NACHMIAS & FINKELS
No. s, in aoul Pabit Dacia-Rovatiaist, str. Lipseen
Lfl feta paiatulul Uneti-Natienale
CO 1E3
de la Fabrica F. A. SARG's Sohn & C-nie O. Vlena
TV Fr
tele de lucru foarte ingrijit cochet dupe ('!t!t*pä!. i vinde efecte publioe si face iFurniseri al Cut-tea I. R.
cele mai noui juruale parisiene i cu preturl ort-ue :maim)) de dimmest.
Se vinde in Recureatt la drogueria Ilie Zamfirescu, M. Economu Et Co.
foarte realise ; rivaiisand in ceea ee prive- Ovea2.1 pe lira de 6 Septembre 1806 Mihail Stoenescu, Ion Tetzu la toate farmaciile principalc si la D-nil Gus-
ste confectiunea cu ode mal mart ateliere tav Rietz, Strada Carol, Iosef Schuckerle, frizer Strada Lipscani: in Roe"
similare. rCuntp.ii Vaud la farmaciile Carol Schuller si A. Ziegler ; in Braila la d-nn Anton -Dru-
mer, faxmacist D-nil Berman & Kaufman, in Galati la d-nil S. Hofmann ;
Speoialitate in roolii de mi- Rpitr A martimbill hi Craiova la d-nli S. Lazar Benvenistl si fratii Filip Lazar, fiú, in Pitestl
reasa.
604
60/0
Arnertabill .
o . 100 10) 67
(ARM. de Stet (elm. R.). 101 26 102
.

- -
85 25 06 6
la D-nn Ernest Schil farmacist, hi Calärasi la D-nit Fritz Tark farmacist.
biunicipale din 1883 94 50 96 60 Representant I Depositar pentru Romania la
Rooki de dolin In 12 ore.
643/t)
6°4
5%
1890 96
fieriseri Fender Reveal' , .
96
26 92 'fs i2
- - VIKTOR KUBESCH, Bucur4t1, strada Oman& IS
1504 (in curte)
0. Urbane . 88 26 88 76
Cu distinct{ stint{ 614
50/0
6 Xaf
- Ceretl numal Kalodont lul Sarg, feriti-va de contrafacerl246
-12
Aetiurtit EarteaNationall . 1682Ó -25 16120 7-6
51-me VALENTINE Agrieek 215 226
Pterint valeare Austriaei . 2 09 2 12
- RIZEBEZ57.=:=118i191=8Ef=e114 , SISIEBEEMPIN=21831/111M
Mira germane .
Strada Popa-Tatu No.
. .
Banenete Praneeme . . . 100
Italiene . . 90
1 23
101
96
1 26
-- - RESBOIUL DE TESUT
OM Cs grads onev-volo ruble herti . 2 66 2 70
ROMANIA"
Tramwaiul non trece pe d'ina- AXXXXXXXXXXXXXX
intea at dieraul. CROMPTON & HÄTTERSLEY
CYCLII IMPERATOR
369-20 Dream a e-ie eonitriieter1 en;gros Concesionat de Inaltul Guvern prin
Decietul No. 5 din 8 Mal 1894
81, Faille]. St. Denis,
Velocipede de tireciciana model 1896
Paris
- Bucurestl, STRADA TEILOR, 69 -
Fr. 150, Pneumatice superbe. Cataloage
411141111111111 ilustrate gratis. Exportatiune. RASBOIUL de TESUT ROMANIA"
-
brevetat si patentat, usor lesne de 1.
r

Vestita eárturireasi filosofi

OTTO HARNISCH
i
manuit, constructie de fier solida
IULIA POLONEZA .1 Produetzunea 4o metri pe ziva de
so ore lucru
RUCURESTI GALATI Unica It, felul et peste tot pamântul
românesc, care posedt ceva din intelep-
Pretul inclusiv acresoril : Aparat
ar, STRADA ACADEMIEI 41 II 49, STRADA PORTULUI 49 ciunea lul Solomon. Cine nu crede sä vie
de lucra.t in 2 0 n 4 Ite, garnittira
de, Ite. spatä, suveicift, scaun anu
TOATE ARTICOLE TECHNICE sä vaza ca locueste in strada Minotaru- (Prin mane tesatorulului me construit.
lui No, 41. 253-8
C% AAUc1Uc II
Se imbracä bogatul ai saracub.
ATELIER CU 25 RESBOAIE
Litimea Risboidul 76 oeitimetri.
PRETTI-L 850 LEI, francs Bneure01.
Se adnzite # plali in rate
Fürtuni pentru apa, yin, spirt, ate. Table, COarde, Fire Iucrited In permanenti

- CURELE DE TRANSMISIUNE 5ésse-doci de snnii de isliânda au de-

monstrat aetaglauita efficaodtate a Vinu- COALA SPECIALA
Bunil4curi englezesti din renumita
firma CROMPTON. Fire" urzite gata
lui lui Gilbert Seguin, fig ca intitritór
Mitnometri, Robinete, Ventile, Stiele pentru nivel in conveleseente, sargeis sangelut, ser9- pentru invigarea gratuitez a tesutului CI aseiate pa suluri breVetate. Ase-

fule, chlorosg, aneinig, perderee poftei menea bataturä pe mosóre $i pe teal.

PONIPE PENTRU VIN do maacare, mistuipi grele, secerea

puterilor, nevrose, etc. ; liA ca antipe-
riodic, peutru a taia frigurile impedeca
AGENTI 5'COALE c invAtat
mánipularea rasboiulig In toate ea-
Preturi aproape similare eu bumba-
curile id pachete importarite die An-
gli. Depati pernjanent de oil-6e Fa-
rompe de incendiu intórcerea loc. Convine tutor tempera-
mentelor släbite de varstä seu de MA.
pitalele jud4e1or. tätime si numer6 4
eidürl de 'fo 0
20 libre.

4 Mr MEL3ALIMLAJLAR '- , . Pharmacla G.

DEPOSIT GENERAL

SEGUIN, i6.rue
:

Salut-llouörg, PARIS
Depot de pippit de OA de or-ce
dimenOune i desemturi.
Coinande qi informatinni prin Diieolite f
sea Centrall sat prin again sal,
Biurourile si ktelterul, Strada tailor 69
DEPOU DE ACCESORII
- -,-,
tommannameisszacanciumnima= inns aoltt PuenTelimina
I -
111,26
1

I Ni lc, Nv I A Ed U4C]HT'ININTAI, !
Twine
A II AL EFT,*
su
Ow de camp
ascrarA, LA H YB RAUL I
Kesesetiimmat
Yosfst d Caine 'WARM E BAZAR CENTR A L CALITATE ST TPERIOARA]
Conlon dln
stante absolut in4
dispensabile for.
sub-,
CALEA VICTORIEI
SUB HOTEL BULEVARD
1,BREAZA`
SOCIETATE ROMANA ANONIMA PENTRU FABRICAREA
saärel si desvolt1
Xxkvit- Q F 1/.0 muschf sr YARULUI HYDRAULIC SI A CIMENTULUI
4atomu1uf nor- Acolo se gäsese HAINE BARBÁT4TI, ROMAN
. 4

."'".
wee oeoe
BUNE, EFTNE, precum i STOFE FINE pen- Mai nainte DAVIDESCU BREAZA &
4411.14.~.. PENTRU COMANDE A SE ADRESA kEPRESENTANTULUI GENERAL'
VINIEVIALeste ass a a .- iniesaaa Retire, 7eior i activnt tru comande din cele ma *renumite fabrid din
penizu a comiwite Anemia, Cierlun, Facia, DIsr Sastrftatn, Var-4,
T. ZWEIFEL, Bucurelft, Qalea Molilor 31.
.Ista artOca, &pulsars aarvoasit, SFrichme rest:»i: bAtrinetc, lun- Franta I Englitera. 1.,4 ,ILIALELÉ SALÉ
conv4eacentr, îîun euvint toate stirile maw slibieinne ea
Iracterix_ati prin perderea poke4 do ortmcare torttom 151-36 aALATI, Strada, Pread, 20 IAI, Stràdä de Joe, 24.
11

Wet, Fare:acts J. VIAL, riie de Bobr- ;4. SAU DIRECT LA FABRIQA 41-50
la Bacorevt a d. 11W ZAMFIRES.:.1:
,

ai la drogisti{ i armacizA-{i 864-1 GARA COMARNIC

. ,u -..ksorarvw.tersm,.,0,4., -c-JzXXXXXXXXXXXOCXXOCCOCX 6, .

CONST. MILLE Tipurafia ziarultti Adevrului" Pasagiul Bineti National. Tip4rit cu cerneala E. T. Gleitsnaann Dresda
www.dacoromanica.ro