AIM IX No! 2584 n1J.Irruk -rFratt.A.

-,.._..--mumennmemmeeramor
VBERI 12 IIILINT1896

NUMERUL 10 BANI-
NITAIERUL 10 BANI
ABONAMENTELE AN UNClURILE
INCEP DE LA 1 I 15 ALE1FIE-CAREI LUNI
se plitesc tot-d'a-una Inainte In BUCURESTI i JUDETE se primesc numal
la ADMINISTRATIE
In Busure§ti la Casa adnainistratieT
In Judge fit Streinettate prin mandate postale In STREINATATE, direct numal la adminisi
Un .an In Tará 30 Lei ; Streinätate 50 Lei tratie 0 la toate Oficiile de Puldinitate
asBIun 15 » 25
Anunciurl la pag. IV . . . . 0,30 b. Unit
Trel luni 8 , 13
. . . . 2,- lei
11 3
Un name' fu streineate 20 bald Sd te rerefti Romine de cui strew in case
91 7) If

MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZÁ V. Alexandri

Un numär vechi0 30 Bawl
11111011111111=111.11"--
4.1to' i4"
ADMINISTRATIA
ca-Rx-nr-zcav No. z.$)
'PASAG. SANCEI NATIONALE Director politic: ALEX. V. BELDINIANÜ REDACTIA
PASAG. BANCE1 NATIONALE (irl---,10P.CoN Na. 25)
=U6..4.1,,,n11-5-,..CIOULW--.. VI; `11e_ZblItaitlinn*NZArv,
ZPS nt

un amestec de necinste si de te- sd facd,intihul pas spre impdcare si nici con- la conservatori. Dmnii, acum un an de
Violente liberale roare, precum politica lor din a- cesiunr prea beltlitoare la ochi. zile, facead perfect aeelas lucru artico- UN SAT INTERESANT
fard e o combinatie de fAtqr- Interventispen I Goahmattlowsky lul din Epoca seamAná ea douá picAturl
Nu trebule sA-I acuzAm, =1 de nicie si de Atune interveni contele Goluchowsky, mi- de apa cu acele pc cad le scria Vointa Comuna Rächitaasa. - änstirea
umilintA. De aceea, de la
graba trebule sal plingem. Libera- o vreme, guvernele nistrul de externe austro-ungar, care in nu: Nationald acutn cit-va timp. Singura deo- FiAchitoasa.- Azilul Rächitoasa.
liT ati rdmas acelasT politicianl pad-
liberale aü da-
rul de a exaspera tara si de a re-
mele tripleb aliante, se oferi a duce la bun
reKultat tratdrile pentru, impdcarea Rominier
sebire este cd numele functionarilor ba-
tausi este schimbat. Eri se vorbla de
- Administratia.
Azilullui.-Pentru D. minis-
masT pe carF T-am cunoscut n r$88, volta pe &IT maT räbdatorT. Tema Lerescu, de Cristache Mihlescu,
Tar eel opt anT de opozitiune nu ail
cu Grecia. tru de interne.
Nu, regimul D-luT Sturdza nu masX El crezu cá ar trawl sá se de Ilk Puscdrie, de Olangii si de Ispas, tam un ant eftrula eti drept euvint i se
slujit de dt sä-T inrATascA i mal e suportabil i Rotninia nu mal poate arunce toatá vinä ruporei re- pe end azi este vorba de Zaharia, de poate zice : poietic.
mult. latiunilor diplomatice intre Manolescu Lungu si de alti onorabili, De jur imprejur
tolera apAsärile hordelor de barbarT. cad pint( maI eri aveaù misiunea de a ocolese dealuri mari,F`gi-
De alt-fel, cazul e absolut de do- Could. C. Ilsoalb* a.
aimbele states asupra D-lui O. gantit e, pe ale ciror create se Inalta semete
mertiul patologieT. In vrernurile aces- lánescu, care se a minis. amined bittaie la alegerT, pc end asta-zi virfurile waffler. De-a lungul, it stribate
tea, partidul guvernamental a con- sit.purzA (->t)"...irrx- tru la Atena hi momentul con- insdrcinarea de a o da el adversarilor lor.
Acum, dad nu s'ad vindecat Inca coas-
atil Zeletin, a anti wadi, se varsd In tint
Tecuci.
centrat asuprä-si atItea nemultumid, flictuluí diplomatic:t tele rupte de functionarii-batausi ai eon- Satul are forma until brat de apd asvirlit
Oclatei acest lucru acseptat de ambele peste VS114 i este populat de peste 400 lo-
a fAcut atilea greseh si a räsculat Un transport state, singura satisfactiune ce juvernul romin servatorilor, a critica sistemul i pe libe-
atIta !time in potrivOLT, in 'eft cea mai Miti Sturdza, pe ling/ alte Multe-angajaMente
luato de Austro-Ungaria, a hat i pe ae:sta
trebula s dea celuh elen, era
rea D.lui Ol6neicu
depärta. rail din acest punct de vedere, e eel pu-
tin o lips4 de pudoare.
cuitori
mma Richiteasa.
In 3 eiítuné, earl' formeazi co-

elementarA prudentä trebtha s1-1 po- ea a fotl trimeel un transport di senator!: oi deputel i inlocui. Co . La poalele dealurilor, tiranil 10 cultivi vale
vatulascA sá faeä un revirirnent in romte la conferiea parlenentirilor ce se Va Vine rea sa cu un altul. car): dau struguri bunt 0 gustosl si vin

opinia publicd. Daca acest regim se la Dar Buda-Pesta.

am ma tutnror membrilor din unanimit641
Regele Carol acceptd indatd aceastd ho-
tdrire ,a7contelui Goluchquisky si D. Old-
A GI ALI.
Li T A TI nicesc, eare, dupä expresia taranului de vel
bea din el, apoW, drumul oblu pare vale. In
simte incapabil pentru o serie de le esfe fricl de euria, MitIVI a fneeput sa ofere nescu fu sacrificat in interesul impdcdrer Ro- Omul-peste definitiv, satul Ráchitoasa, dupd mine, este tot
fapte omenoase, pentru o cinstitä premit parlamantarilor earl s ar oferi pentrn o ea-
laforie Iâ Pesta. minieh cu Grecia. ce poate A mai potrivit sufletelor consternate
si inimilor Intristate.
administratiune sati Pentru alte acte Pia mum s'ad nsiis : Malaxa, area i s1a o- Regele s'a obligat
sa fe sapat de puvarie ; Chiritopolu, area regele MAnästirea RAchitoasa
laudabile, cel putin sä se fi abtinut ferit i s'a flgidait o satrapie ; Parthenie, are a fost
Afard de aceastil concisiune,
dt-va timp de la brutalitAti, sä fi askarat c va deveni saittopolit ; Timuv, area i s'a mzi obligat a mail intew4e. Sub o rîpá a deaturilor se aft& cliditi mi-
s'a Promis ámbásada de fli Cein`staiitinopof, ji
Incetat; -mAcar pe timpul vacantiuni- zna dOpárte. '
ni pe cale indire'ctii in aface. nistirea Richitoasa. Ea e ziditi de cdtre ei-
rea Zappal fAçln# ça gaavernut lugirli greci de earl' era: populate'. Intro anii
lor, cu faptele vexatorh si reVoltätoare,
inteun cuvInt, interesul comanda par- ea
,Auzind de asemenea avantagil, s'ad
sl meargl lármItoril; 4drelea,
propus
Mlfrgeitevtil (4s1 din Focae ea ai eel din- octal),
grec á
Mstige procesui.
Diplom.
1828-1852. Ministirea, mici, prezintd
prin clasicitatea desenurilor din interior 0 ar-
chiteetura ei, un interes deo9ebit istoric. Aci tie
tiduluT de la &ma', -ca sA-sT intre- Slreeinu,Talimu $ ali, ale arora name ne sag.' serviciul divin de titre preotii satului
Auzind despra sosirea aceste delegeiunk'ser- si aci vin toti sitenii pentru a se Inchina ce
rupä vremelnic activitatea. vide antropenetrie- din eapitala Ungariei face pre- PRESA 'COLECTIVISTA lui a-tot-puternie.
Departe, insA, de a proceda pre- gltirf urjave Xar pol4ia ya fi de o
cum aratám, liberalif î 'inchipulesc traordinarl.
Voinga NationaId e o adeva.rata, ratline a prese. In Azilul RAchitoasa
Vax. afaoerea agresinnef din Baeld, a sorts nu articol
c li sé rtigineSc 'Inernbrele data nu care nn poate lt redaetat de at fit camera apionilor Imprejural. Mingstirel gar clndite localurile
)1*w de la poliVie, de oare-ce nnputem da unme de ziarist azilului Rachitoasa, earl §tiut este serve§tea
comit o eh de mica' infamie ; &ash
nicT n'ar siniti cä sint la putere, dacä
0 deçlaratie nenorecitulut care a fost salt sa aerie aceasta in-
famie.
In mijlocul ormnini, de UV'S.' eu poHaui Bacauliti,
de locas color neputinete0, ea : bgtrinilor, in-
firmilor, orbiter, precum §i tuturor acelora de
n'ar tortura pe o bunä parte din Gazita, imnnda foaie colectivistä, eedi- o banda care nu se stia sä spitnä fu localurile pu- cari natura '0-a Wit joc, schimonosindu-I.
adversari ; ta sfirsit, vorba printulul teazd o infamie debitatá` de 'Rominul,' 'ca a blice cä va face bate* atsea doni ziarIti, pentru cá elne ar fi crezut vre-o datd cd Palladi abclo- La dreapta Ministirel se allä localul birbati-
nume Adevgrul, pentrn a-si schimba 'Baia prim r,s' aS ataeat pe nu mivd.Derbedeft, a uu ate menistul cr fi putut ajunge omul-pegte lor, Tar la stingi al femeilor. Ambele clidiri,
Laurent din Mascota : de purtare. in afacerea ofiterflor de cava- eoudeiut,i4s pawl ci.omagui «i La:At:4,6e gAselte ?Pentra a fi om-mte, ît trebuie alte calitatl, de0 vechi, dir fiind intretinute bine 0 Inteo
«La ce-t1 fOloseste puterea, dacA lerie, ar fi luat o sutnä de ban): de la ge- un scrib ramelie 81 nenoroeit, care pe aceasta, tent& trebule barbal levent, ci tatia subpre, cs perfeeti nuriitenie, Iti fac impresie destul de
brodeaza au artieol nfain, in care se vorbeste des- chipul de Adonis, ori eu alte caUedj cari nu se buni i te silese sä admiri rusticitatea lor.
nu poti abuza de dinsa neralul Lahovari. pre o :becnir afacere i}e a taent Adevirul din agresiunea
suferitä de redactorit siii. Patin a lipsit ca east spm dar earl se ghicesc. lnsd clad al fasonul Intcrnatfi
Liberalil nicT nu inteleg puterea Atu dispretuit aceasta noul infamic
spiou poliVienese sl na spun* ca batiimil nu erail al titularului de la domenii, pojt fi ori ce, poji fi 0-
intealtfel. Exercitiul a-tot-puternicieT acuina. Vnzind insá el din nod iese la prefectului Lecea, ci a-i uos,tri, tocndi pentra a ne mul-morun sad Omul-mistret nume om-pegte nu. In total slut vre-o 60 cu totil.
ca sa taid scurt, fac urmatoarea sparge capetele i ast-fet a ne adnce o bund afacere. Ou toate acestea, valurile naturel gi ale politi; Femel: 24, iar restul birbati. Dintre top',
guvernamentale dInsh 11 gustä nu- declaratiune 'ml-a atras atentia tin infirm surd,, orb si a-
maT atuncl chid artí i latitudinea de Desi sub-serisul nu era pe atunci aid
a persecuta, de a savirsi ilegalitätT redactor, nici proprietar al ziarului Ade-
Cam O. pot unmi ed ziarist pe eteela care ilia, cal '
mat elementar sitM de solidaritate profesionalà, pe,
acela i pe aeela eel nu NTkel In prosei de at o arma
ce l-ael adus pe Palladi in mijlocul aquaticelor,
scufundat intr'un eee i l-att amestecat cu
toate caracudele din apele migcdtoare i nemig-
Koápe gingav, fit& încä -
si tot fi avut 25
de ani-en un cap ne-obiCinuit de mate si care
politicä. mijlac de gtiverndmânt, cam este poll- räspunde la munele de Lupu.
si de a infrunta .opiniunea publicA. v'grul nu poate fi respunzator de tot binronl de servitorl,, servi'ciul sauitar qi'altete ? cdtoare,
De te-aI fi apropiat la ureek(a a9estlii ne-
Palladi, tot bellacind prin ape, ar risca sd
Liberalul romin, dacA n'o devasta ce s'ar fi intimplat, totusi propun acelo- poti eh' discuti ca acestinedorociV fanationarl cari
pap ea vestitul Iona, dacd nu l-ar proteja bur- norocit intrebindu-1 tare : Ce fuel, Lupule ? El
cite-va' redaciun i daca nu s'o ra cari ad lansat acuzarea, urtnatoarele scoboa-ii presa atft de jos i nu se goatee mal malt
de elt plate simplislajbasii potiVtenelti ? 51 Via, dreft- ticica. Cind un orn are. un atit de mare abdomen, îti räspundea cu o voce i mai tare : Binel
sä numeascä ei un jurid de trei oa- ta, in Wei candela!, dar nu pe acela al ziarlstntuf nia wiz chit din univers nu s'ar incumeta ca sd-1 apo1, Mie 'mi-e dragd duduca Ilena J Cind 1-atn
scobori la acte dezgustAtoare si re- menh onorabü i daca inaintea aceStui ju- ei pe acela al agentate secret, earelt serie rape:- auzit peutru, prima owl, rdmas Innaärmu-
inghitd.
probabile, nu se simte otri, in tot rid se va dovedi sad cá Adevgrul tat elute ciitre lefat sigaranVei publke. Ca tteeltt Iced ea i abdomenele slvjesc la ma. rit In fata acestul dezmostenit al fireT.
cazul nu se simte el e la guvern. schimbat opinia in chestiunea ofiterilor nenorocip nn.se disentä.
Vardalabum. duca Ileana ? ! flef.! Cine stie ?
Cum sá ne explicim intr'altfel co- de cavalerie sad cä a luat vre un ban Sfinx. --144004- Poate aceastä filintd a vdzut,0 ea vre-o 44tif;
de la generalul Lahovary, fie de "la strMucitoarea razi a soarelui. Poate a vizut
lacul peste pupAZA* de la Baca, a- fie alt eine-ya in. aceasta afacere, itnediat Germania a Paris ochii, oh acel ochl earl.... 'T-a Infiipt tu su-
!

dicA infarnia zbirilor prefectorah din void face sa Inceteze ziarul Adevgrul.
acel judet ? Cum sä ne explicAm 6.4 Cred ca suat destul de categoric. Dus- SAnAtatea Capitalei
Detegatii germani.- Importanta.
Press francezA. Preen ger. - - fletul het de om inperfect atita simtire, atita
dragoste, de nu-i poate uita.
m na Cind repeta : ductuna Reana, pieptul i se um-
acest guvern dezmaztat, plin pinä in manil zia'ruled 0 al Mei mg pot prdpadi. E destul sä spunem cd primar a Ca.: Delegatil germani fla, dind drumul muff oftal lung si gred de
git de noroiti i de päcate, care in ardte dar taria I Le dati cea mai fa- pitalei este D. C. F. Robescu, pentru ca paecif ar fi vrut si scoati pojarul ce-i arde
vorabilä ocaziune. De eite=va ale; tra delegall al guvernului ger-
opt lunl de zile n'a avut vreme sa ne inchipuim in ce 'hal trebuie sa fie man se afid la Paris spre a hotdri impreu'nd cu adindcul inimel lui de mort.
Const Mille. Capitala. Dupi apeo.sta, urmeazi seria in-
facä o singurd faptd bin* dar care comisiunea peritru organizarea expozitiunel din
&mi.', earl' de earl mai sluti, mai neputincio0
4001Ke- Actuala administratie comunald, gratie 1906, asupra loezdul pe care it va ocupa Ger-
a gäsit destUl timp ca comitä o incapacitätel sale patente, s'a hotarit sä mania in viitocirea 'expoziliune din Paris.
§i mai schimonositi de naturä.
intreagä serie de nérozh, cum sä ne Alianta greco-rárninä stea lute() complectä inactiune, sub pre- Germania va lua ded parte la expoziliunea Administralia Azilului
explicarn ea' gäseste pportun a. pro- Pretentiuni grecesti. Retail rege- text de a face economil ; de aceea toate lu- francezd gi, in mijlocul vom vedea prd-
voca färl incetare pe adversarT, pu- Auf.- OPrirea tratarilor.
ventiunea lui Golucbowsky.
- - vdlil berlineze fmcdrcate cu tot sojul de tucrdrl
crurile stad balta, starea higenica a ora- caracteristice germane.
Administratia e condusi, de tin intendent i un
medic. Despre aceasta n'am de ch laude a
nind, in fie-ce zi, ,rabdarea opiniu- Regale &a obligat. sului e de plins, singure ghesefturile merg Germania ia parte pentru prima oard, ea im- aduce D-luf intendent D. Luca si párintelui
strung.' i sint in stare infloritoare. perk: gi in mod oficial, la o serbare francezd. dr. Becescu, doul vechi functionarl ai State.
nel publice la incercare ? Explicatia Pretentiuni grecesti In ce priveste proasta stare higenicä a lui, earl', probabil prin experienta ce o ad,
ar fi grea. dacd n'am cutioaste firea Impdcarea Rominilor cu Grecia s'a fdcut orasuliff, Primaria e destul de bine secon-
Mportanta §tiii atIt de bine si administreze interesele
Acest fapt, ori cit s'ar pdrea el de pulin in-
liberalilor nostri. Dtni fac räul fiind, in umna dnor lungi tratdri intre regele Ca- data si de catre directorul serviciului sa- semnat la prima vedere, are &ea o mare impor- internatilor 0 ale Statului. Dad, vei intra
prin dormiteare, prin spital i infirmerie, paste
cä sint,incapabill sa, faeä .binele, din- rol si guvernul greeesc. nitar, a carula preocupare de clpetenie tar:Set politicd pentru intreaga Europa, Wei dove-
tot vel gag cea mai perfecti curitenie si bund
Guvernul grec ierea ca Rominia sd facd
abuzivl, brutali §i proVocatOri primul este si capättfiasca stokul de gineri cu degte in primul rind tendinja Germanic': de a se Intretinere.
pas spre impdcare i sd dea o satis- care 1-a iraboggtit natUra. impetca cu Franla i renunlarea acestela la re-
fiind-cA natura lor intimä h tondamna factie oare-care, de vreme, ce guvernul Ping una-alta,boalele bintufesc orasul, lu- vangd. aceasta asigurd mati mu.,t sad mal
Cämisile i lintreaga Imbriciminte a inter-
ro- natilor Infruneste aceleasl conditiuni favorabile.
la o asemenea activitáte criminald: min ar fi fost catqa ruperel relatiunilor di- mea moare de gastro-enteritä, apa avem pulin pacea - Europa VI:ea pentru, gapte an?, Hrana co li se da asemenea nu Iasi nimic
Astä-zi liberaliT nu fac aka de et plomatice intre ambele tdrh. proastä, -0 'Inca nici pe aceea xi! o avem cda de vreme ce Frank,: e decisd` a face o
poziliusie la .1900 gi Germania se pregate§te de
de dorit. In zilele de dulce, li se di, pline
sd se repete. Oare veclha pliie bu- Guvernnl grec a cerut ca guvernul m- de multe ori. pe acum ea sd la parte in chip
carne preparati, In cantitate suficienta de in-
curesteand, cu tot1 zbirh, cu totTStAn7 ania sd declare mah intii printr'o 'iota Reghnul liberal a venit !a eirma plin, aceastd expozilivne, aceste doud strdlucit la a-
marl state vor
divid pe zi ; iar în zilele cele-l'alte-post. Des-
ciulestit, nu proceda la fel precurn cedat diplomaticá cum c4 ráiii a pro. ca un stup, de toate butatátile. face tot posibilul pentru a implectica pind atumel, pre faptul c. internatii ant multumitl
fit toatä afacerea Zappa Cioefinaq. izbucnirea unui rdzboid european.
ministrarea celor In drept si hrana ce li se
procedeazd D. Letca la Bacat ? Oare Si ,cä dorind sZ reia relafiunile Press franceza
dn, m'arn asignrat chiar prin declaratiunile lor.
nu-i aceasta sCoala partiduluT ? Oare diploMatice cu Greciag Ziarele franceze laudd hotdrirea Germa- Pentru D. ministru-de interne
sub regimul decadent al luf Ion Bra"- mite pe ministrul sáii D. OM..
nescu la Athena; sti se angajeze a-
Vecinica minciuni nia 0 in special a Impdrátulul Vilhelm, de a
lua parte la expozitiunea din Paris gi cred cd
Un luau Insd ar fi de dorit si acesta pre-
tianu, ziaristul Einil Frunzescu n'a por ca infdtisindu.se procesul Zappa la Ca. atitudinea mal mutt de eit bine-voitoare a Ger-
zinti o importantä deosebitd. In tara noasted,
Epoca se apucg de facut morald peste tot Toctil misunä 9 multime de cersetorT
fost atacat in mijlocul zi1e1 mij- safiel reprezentantul pentru sistemul demisiunilor de- maniel fald de Frania, de-acum vre-o doid ant
locul Bucurestilor de cAtre bandele rowan sá declare cá se statUlui bdtrha si schilozl, earl inch un fel
dezis- ghizate. D. Culoglu avea nevole sa. re- inçoace, va fi aPreciatd de Francezl. In Bucuresti mai cu seamd, nu-I colt de
politienest1 ? Oare, am 11101 cä, in tá de la ori.ce actiune si 'ca guleze o cestiune de onoare cu D. Fleva Press germani stradi, unde sä nu vezi instalat cite unul bol-
urina uae manifesiatiuni ostile fA- recunoaste Greciei dreptul a. imediat sf-a dat demisiunea, care' n'a Nu tot ast-fel este limbagiul unel pdrti a pre- nay präpidit i cersind toati ziva, atit vara
cutd profesorulut dr. Rimniceanu, bä- supra mostenirei ZapPa. fost primitg, si dupà transarea diferendu- .sel germane gi mal ales a acelor ziare cart sus- eft 0 lama EI bine, de cit ea amid: nenorociti
1

täush a pätruns 'in curtea spitaluluT

Coltea i, urmärind pe studentl prin Regele
Rolui regeluii
Carol, care a condus toate trata-
functionarul care a infrint codul pe- Jin politica bismarchiand.
special organul prinjului' Bismarls, Hambur-
nal &chid o provocatie la duel, hi rein. ger Nachrichten, se aratd foarte nemuqumit de
fie transportati la Morga oraplui din canza mor-
tei subite care-i bintuie, D. ministru de in-
terne ar face 'bine ca sá la reasuri pentru
rile cu guvernul elen, a refuKat propunerile iinitlt postul hotarirea impdratutul Wilhelm: de a lua' parte la stärpixea acestui rid si a da ordin ca toti corr.
toate unghTurile, prin toate camerile, Grecilor, fiindu-h fried De lá acest fapt izolat, Epoca trece la expozlie, cda lingugirde Germanjel, erede eremitul setorii ma bätrîni i neputinclosi O. fie tran-
de reprobarea presei
prin salUe bolpavilor Clhar, T.;aü stil- romine s'apoY cd, Curtea de Casatie vechiul obiceid al demisiunilor deghizate din Friedrichsrulte, nu vor micgora intru nimic sportati la Enchitoasa. Tara noastr per-. îi
cit cu pumniT eu bastoanele ? nu se va ldsa a fi influimatd de declaratiu- in timpul alegerilor, clad bátäu pusi in :era Franc,ezilor dorul tor de rdzbunare, i im- mite atitea luxtui de earl poate n'ar avea ne-
SA nu ne prindä Miraea, cdcl a- nile reprezentantulu7 statulta romin, in sen- pline îh dad demisiunea pe tot titnpul pdratul Wilhelm sd fie sigur cd Francezii vor pro: voie ; de ce oare nu si-ar permite i aceasta ?
eit' tin alegerile redevin bitäusi, pentru de cea ta ocaziune pentru a da in eap Poate In trupurile acelea schilodite t uscate,
cesta-T regimul liberal, in Rominia. sul cum o cerea guvernul grec. ca iraediat dupd ce. V-ad indepliait rai Germania. Angezeste suftetul eroultti care si-a vdrsat sia-
Liberalk nostri sint o invazie mus- Oprirea tratArilor ,Ar fi dar o prostie, adauga orgazul
.

Bia- gele pentru propisirea i gloria acestel tire

siunea, sg se intoarcä la posturile lor. gi:ark, ea Germania sd ajute pe Franceei sd se Inv-
.5'a. crqut Thhar un moment eei intpdca-
cAleased, regimul lor este un regitn
rea nu va reu,si, de oare-ce ant guvernul
moscovit, politica lor infernO este grec cit i regele
Carol nu %Iola nich unul
spune crude adevaruri liberalilor, -
Pentru acest obiceid urit i trist, Epaca bogctleased gi sd se fortifice, cad Germania va fi
ade- cea car:tit care va simSi greutatea br4u1ui francez.
varuri cari afl singurul defect el vin de
V als
fieichitoasa
Costin

www.dacoromanica.ro

CRONICA, JUDIGIARA
Compot . fiirá urgentii
Mihkescu voia sk se Insoare i a intrat In
vorbi eu posesorul und Domniaoare. Aleasa
inime ha Mihiescu se &Tamil Zefirina, iar
pe tatil-socru Georgescu. Omul, ca la nunta
fice sale, s'a apucat de facet chieltuieli : a fa-
bricat duleeturi, compoturi, a pus murituri
a pregitit trusoul miresel.
Cind cine-va se numeete Zefirina, ar trebui
ga fie apart, ea vintul i si adevereasci ce-
lebra arie
La dona a mobile
Piu e vento.
In cazu 1 nostril s'a IntImplat contrariul. Ze-
firina a fost statornick i dimpotrivg Mihkeseu
a fost de o nestatornicie condamnabili. La un
moment dat, el a lasat pe tatal-socru eu dui-
ceturile %cute, eu muriturile deja acrite
compoturile bine legate, lar pe de-asupra eu
Zefirina pe spate.
Georgescu s'a suplirat foe 0 afaeerea a ve-
nit lnaintea judecitorului de pace, dare care
ginerele Mihaesen a Mee cerere con-
ventionali, cerlind valoarea inelelor de logod-
ni, a daruriler acute 0 a cheltiffeleler de
birje. Judecitorul a apreciat c tatil-sacra are
de luat de la fostul sáü ginere in spe pe dul-
ceturi, compotei, §ampanii, i altele, 350 de
lei, listed la o parte dauna principala : nemi-
ritarea Zefirinel. Cererea ginerule fugar a
fost respinsä ea nedovediti.
Ambele pirti ail fecut apel i procesul so-
rocit în ziva de 5 Iulie s'a amInat la Septem-
brie de dare Seetia vacantilor. . . ea nefiind
urgent.
Chitibus.
FranrJosef in Rominia
VIENA, 11 Iulie.- Neues Wiener Tagblatt
vorbind de apropiata vizita In RomInia a Im=
peratului Franz-Josef, face si relasi aCoree-
fitudinea conduitel politice a Rominiel i-a eke-
ligat stima i simpatiile puterilor. Regele Ca-
rol i minietrii sli, ziee foara vieneza, nu se
task a fi Intorei, din calea aleasi §i atitudinea
populatune dovede0e ca aceasta simpatizeeze,
cu aceastk
Neues Wiener Tagblatt releveaza apoi faptul
panslaviiItte nu- me at- In Rusia aceette
influentä ea alti data ei a aceasta constituie
de asemenea un merit pentru triple aliantk
Se intelege de sine a organele panslaviste
din Rusia nu slat multumite de atitudinea
RomIniei.
Articolele lor ,nu maidesteazi de eft ewe-
zul ce nu 0-aii putut ajunge scopurile lor in
Rominia.
Din Museel
(Corespondenti particulara a Adeverulail).
Din isprbvile unui sub-prefeot.
Ceea ce se petrece la sub-prefectura plâel
Nuceoara-Dimbovita din Musee, e revelator.
Nu e de ajuns eft bietil notaff de pe la co-
munele rurale slet platit unii eu clte 100 lei
anual pentru o munci cu totul grea i oboe-
toare, mal vine 0 sub-prefectura a
le micp-
reze acest mizerabil salariii.
Discursul primului-ministru
Vore0e sub-prefectura Nuepara-Dimbovita
sk trimitä pe la comune, discursul primula-
ministru, twit la Dacia; chime pe notaff si-1
scrie In afitea exemplare 0 cum lucre e gret,
plitesc fie-care cite un le, pentru ca discur-
sul sk fie imprimat !Jude e folosul acestei
plat ? Nu-1 vedem.
Ordonantele
Articolele 70 0 73 din kgea comunali Iasi
cu totul 'in sarcina primkrilor darea de ordo-
nante privitoare la trebile comanei.
Sub-prefectul nostru crede e poate dInsul
da atari ordonante.
Ceea-ce este trist, e faptul ea i pentru a-
ceete ordonante notarii stet debitati cu cite
un let de fie-care.
Ordonantä 'Ipoirba
Ordonantelor le zic "oarbe", ced iate cum
get concepute :
Primaria Comunei....
Copie dupd ordonanla sub-prefecturei locale
27
No. 221 din 15 Ianuarie 18964.
Art. I. Ori-ce persoani ar voi sá deschidk
FOITA ZIARULUI ADEVERUL"
14
PRIMEMIE
DE
M Aikt
Tarras
- Dacá am vorbit putin, imi zise el
dupg cit va timp ridicind ocMi, apol
am acute) numai pentru ca am multe
lucruri de discutat cu mine insu-mi. 'Acurn,
totul e aranjat i dace vrei putem s n-
cepem a discuta...
Intoarse scaunul sOti asa in eit ajunseram
bä in fata, epei dupe ce mai trase de
cite-va ori cite-va fumuri din lulea, in-
cepu :
-SO vorbitn de ceea ce aYem sa facem
rniin e
-Milne, repetal, dar ce-I milne ?
Tocmai asta trebuie sa hotarim.
Milne la noud ore má reintore la fabrica
-
la care lucrez.
Vrea sa zici nu mg Vet' lgsa sa plec
-
'tag mne, zisei bucuroasa.
Nu. Mama Lucas se va ingriji in asta
earä de tine. Ce vel face miine ?
Cred eg inO vol intoarce la. Putty, _
NNW
mntÎI sit
asemenea stabilimente, urmeazg ma
obtini prealabili autorizate".
Art. 2.. Aceate stabilimente ete.
Care asemenea stabilimente ? De untie 0
ee fel de ,autorizatie ? Nu se spune, nu se
etie, i pentru aceasti prostie monumentali
de provenienta zapciereasek, bietil noted, tre-
buie sii deft eite un let.
Serviciul ca schimbul
Alta : Notaril ant chiemati, du$ un obi-
ceit eu tote vechilit si filch de servicit cu
rindul la sub-prefeeture ; bietif oameni, ea
nu le Tmîn ne terminate luerarile de pe la
primgriT, fapt pentru care ar fi aruneat pe
drumurl tot de zapciti, afiu e ari hotrifit si
pliteaseli fie-care cite un let lunar pentru a-
cest serviciii.
Am auzit notaff spunind c niel sub dom-
nia eonservatoare, cu toatit riutatea zapciilor
de pe atunci, nu era"' flea streginiti i jkc-
Denuntkm faptele eerem pedepsirea vi
novatulut
M.
CRONICA
Ordonantii comunal
Pentra a face act de autoritate í ca
sa epateze pe D. Virlan care n'a primit
,sO fie primar la Galati numal din cauza
Ica amicul sea Malaxa a obtinut mal
voturi, D. G. Teodorescu, actualul a
jam- de primer din primul 'port al tarei,
a dat urmatoarea 'ordonantä, imitind ai-
doma pe un coleg din Europa :
Ordonanta
1) Eke interzis locuitórilor de a pa,ste
cu vitele pe iz!azul de pe moeia comuner,
acest privilegit fiind rezervat nume lui
Catina i lui Gheorghe Malaxa.
2) Se va tine att. intirziere licitatiune
pentru darea in intreprindere a noroieui
in fate primarulu azistat de doni consi-
provenind din egourile oraeule.
Dispozitiunile de mal sus priveSe pe
Jocuitorii de ambe (sexe, barbat feme,
cad vor trebui imediat executate.
Semnat: adjutor de primar, Buze-blánite.
pentru conf. Bac.
Visconti, Venosta
ROMA,.. 11 Julie. -,Senatul. ---Raspunzind une
anterpelfut D. Visconti Venosta, spre a face al
dispari eff-ce Indoiali, declara ea la ministe-
rul afacerilor straine n'a gasit nief o nego-
ciare In privinta unei tntelegeri comereiale
intre Italia ei Francia. In aceasti stare de lu-
cruri, ministsul declara cä e tinut la o mare
rezerve, i crede ci nu este in interesul pu-
lblic de a face alte declaratiuni (Aprobäri).
Revolutiunea în Creta
CONSTANTINOPOL, 11 Iulie. - §tiri nef
confirmate încfl, fat sk se creade, cä Poarta
va tine Boerne de sfaturile puterilor i va în-
locui pe Anchilah-pap printr'un general de un
rang mai mie i subordonat valiului.
LONDRA, 11 Iulie.
a
-Se anuntk din Syra
etirile din Creta anunte tur-
Ágenliel Reuter
buriri noui la Canéa. O panici mare dem-
neete printre cre§tini. Un anusulman a fost o-
morlt.
Mai multe cuirasate ei debarcat trupp pen-
tru a Impiedica reinoirea macelurilor.
Turburlifile se atribuie Turcilor tari voiese
et se opuie la continuarea luerärilor Adunärel
nationale.
CONSTANTINOPOL, 11 Iulie. -In urma
tine panice ce s'a produs la Candia, s'aii ma-
celärit acolo 8 creetini. &at trimis trupe.
consuli all cerut eorabii de rezboiii gayer-
nelor lor pentru a protege pe nationalii res-
pectivi.
Aceste etirl produc cu alit mar meth neli-
cu eit pink acute In provinciile din Vest
a domnit ordinea.
Micelul creitinilor ar fi fost provocat de co-
mitetul secret mahomedan, suprimat
de Hassan-paaa.
Poarta pare eä favorizeazk opozitia cresendi
a deputatikr mahometani in contra cererilor
repetate ale deputatilor creatini 0 in contra
caie dupá ce mg va mustra putt' se va impOca
cu mine.
Sa-mi dal' voie sä te iamb de ce-va:
-
Esti ruda cu Putty ?
Niel de cum ; nici nu-mi aduc a-
,
;Mute s. fi cunoscut vre-o data o rudg
-
a mea.
Nu e deci nid prietenul atale ?
N'am amid. DacO a avea, .crezi ca.
al fi, ficut' ceea ce am facut la Gitenwich
?
Dupa. clt:Ya 'timp mg itrebä dacä nu
gäsesc Minic mal bun de ¡Octet de cit sa
-
reincep yehcia; mea viatg,
Nu, dar nu etit ce-va mal bun de
care sá má apuc. Dar D-ta?
da! zise scotnd luleaua din gurg.
Et mg gintlesc la ce-va mal preferabil..
Eeti facuta pentre o existentg mai bung
de eit cea vehie.
0 casg de core*? intrebai ed spe,
-
riatO.
Nu vorbese de asta; zise facind*
uti gest plin de indignare, din contrg. Et
vream sg te separ cu totul de oamenii
locurile prin cad al trait. yentru ca sá e
implineasei gindurlle mele, trebule sk ing
ajuti i D-ta.
Inchipueetetl ea viata D-tale incepe a-
bia astgzi.
Trebule ä renuntl la toate deprinde-
-
rile din trecut. Ai intles ?
SO. tut inchipuiesc cg n'am fost scoasä
din apO í el rn indreptez spre cer,
aea vrel ?
e va trebui sä fiu bung,- dacá.
Ce idel despre cer
Mi s'a spus, cred, cg acolo n'ai de
eit sa te bucuri
lipsa.
el nu dud Eder o
Ceea ce-t propun cil insg nu sea-
Wall de loc cu cerul D-tale, cAci vel a-
VINERI 12 IULIE 1896-
or
sehimbari a tratatului de la Haleppa ; perfectd. La o noud comandöt had ce s'ar BURSA DPI BIT(URE801
ea spell si poati evita ast-fel concesiuni noui. mdi jace, s'a opiniat ca teava armei sd fie Cureal de la 9 lulie t21. %He) 1896
Situatia generalsi a devenit mai pas- patin mat-lungd.
tin fqlvorabilti din cauza ultimelor 60/0 Rants r. e. 1021e A.13,. h. Agneols
.
eveniMente. boa Renta am. . 100%
Focul din stradar Maronta 6°/0 s (92-93) 99Th Nationals
1
604 am. 99'4 Patria
BULETIN ATMOSFERIO Eri, pe la orele 12 jinn., un incendit a dis- 60/0 Obl. rue. . 10114 Obastructil . .
tans eu desavtreire easele unni nenoroeit mee- Pen/dual . . . . 293 SCHINIE
Buouresti,
9 Italic, Ilt-ore teeugar anume Dumitru Ivan,- din strada Mir- 60/, Obl. e. Bue.. 961/4 Lor.dra 26.23.8/42214
barometricit la 0° 762.0 6°/, (1890) . 96 Paris - 100.30.25
euta No. 24.
C0 28.4 Viena 211.141084
Temperatura aerulnI Casele erall Invelite eu aindrilaa lar in pod 60/0 Fe'no. rar. ,
s
Vintul slab de la NE .
Starea ceralui: putin noros.
se Oat peste 150 de scatme :delemn, literate
de Ivan, ceea ce a alimentat toad., care s'a 60/,
urb. 881/4
- Berlin
leigia
.
-
123.66.60
99.
31
-
.
Temperatura maximii, de eel . . . 50/0 s layi 82 Scout B. a, 8
minimal de azi . . 17 Intins cu ueurinti peste tot 0 a consumat Cu 6(/, Obl. basalt . Ames.
'Temperatura a variat la nol intre 34° i 12, mare iuteali toati case. Ramos llat. n (lop
timp frnmos, linistit eälduros_ in aproape
toat5, tars.. A plouat in cite-va 1oca1ität1 din Mol- Pompierii at sosit tocmai dupe' doui ore, despre. care Mime ea are o stare material&
dova. Barometrnl a cresent cu 2 milimetri end deja total era consumat, deei distanta din bunisoari.
strada Marcuta i foiaoaul de foe e foarte Nu trecu mult i Doamna in cestiune îi
Temperatnra asemenea a erescut aproape pre- mice. oferi gratiile acelui funetionar, care, la rindul
tutindeni en 1-2 grade. set; IT oferi o sumk oare-care de bani. Doam-
Astl-zi dimineata eernl senin pmn dare amis.a., Aleturi de aeeste case se u
o ghereta de na se reintoarse ape In Dobrogea firk a mai
clnd s'a ktorat, eizind pntinit ploale. setnduri, care serveate de circiuma 0 In care comunica absolut cu dined. De atunci ' trecu
se gäteate i mincare. un an §i totul pane absolut
Feed ar fi hat naetere de la aceasta ghe- Care nu fu ins& mirarea functionarului, dud
Din Tg.-Neamtu rota, ad' weld maainei de gätit se ridica zilele trecute se pomeni cu invAtitoarea acasi,
(Corespondentd particulard a Adeverului).
Báile Oglinzi
pine la acoperieul case lui Dumitru Ivan. spuendu4 ei a ra.mas insircinate. i amenin-
O alti parere e ce focul ar fi fost pus de tiaidu-1 cä daci nu o va intretine, Ii va face
un ucenic Lixandru, care Indati ce s'a de- scandal 0-1 va reclama chiar.
J-i
foeul, a dispirut ei nu i s'a mai putut Bietul functionar, care are famine 0 se bu-
Deei belle ant deschise de einel-spre-zece claret
zile, cu toate acestea numerid vizitatorilor e da de urraa. cura de o reputatie foarte bunk, rkmase talent a
Inca foarte mic, din cauza timpului rece. Se in fate acestel ameninteri. ' Totu0, intelegind
spore. insi eä Indata ce timpul se va Indreeta,
In mole le Ivan se afiati mai multi chi- ei 'dime vroie0e a-1 exploata, a 4efitzat
,
va veni multi lume 0 a
de asti dati va piece
Chid s'a declarat incendiul, se aflail in case
dea ajutorul solicitat.
Femeia, se duce atunel la case functionaru-
multumita, considefind multe imbunitatiri aduse lul.
de primkrie la bgi i redueerea la mn minimum numal meate§ugarul cu femela facindu4 o seenä difl cele mai teribile In
-
posibTh a chiriel caselor. Nu s'a seers de eit foarte putne lueruri de fata familiei. Pe de alti parte fácu et) petite
prin. ode ; restul a fost consumat de flicari. cite eefii aced functionar, prin care settee
Dezertori banditi ea a fost Inaelata prin promisiuni i ci a fost
Patru dezertorl tnarmatr aft ataeat acum Ara vazut pe nenorocitul Ivan. Stitea trin- atrasi i ehiar in biuroul acelui functionar.
doui zile case nee sateen din Baltiteeti. TA- tit pe o rogojink in curtea unor case din fate Bietul om, de 0 are ,o reputatie bun&
ranii, alarmat de tipetele celul atacat, ail sirit incendiului. D
spaime 0 de' durere, era a- totuel se simte incureat 0 nu etie cum
eu domege i coase i o lupti in toata re- t proape idiotit-d'abia putea vorbi. si scape de aceastä escroaci Indräzneati.
gula a inceput Intro sateni MI-a spus ci d'abia minease i sw culease Cazuri de asemene naturä sint real multe
Tirana' *re' biruitori. Unul din dezertorr a Tithe eind un nekeelar de aláturi 1-a vestit In Capitalie dintre earl pe unele le cunoaetem
fost ucis, l'ar cel-l'alti trel afl fost legati egai arde ease.
dej a. Victimele, spre a evita acandalul in fa-
duiff la primärie. eind s'a seulat i a eeit In curte, tot acope- mine 0 in public, ant elite en dea ori cit
Nenorooire / rtent era in Wert li s'ar cere.
De alt-fel, mijloctil pare a fi foarte ,practic,
La bane Baltiteati am avut eri de ihregis-
trat un accident nenorocit, care a imprésionat Casele nu eraii asigurate. eaci în cele mai multe cazuri victimele nu
pagubele se urci la vr'o due mil de lei. pot denunta cazul.
g
foarte dureros pe toti vizitatori.
Institutorid Vfinceafiu din' Piatra-N., mer- D.
end cu bieicletá In vales, dealului .Padurea La 13 'August se ara tine coneurs 'In Capi-
Mare, fa lovit de o trisuri care venee. in Pa;-thenie,' mergind la Iaf`Z, se afirmd cd talk «pentru. ocuparea a doui-zecie burse la
goana canon Lovitura a fost atit de puternica, printre altele a avut de scop de a-s'i pre- acoala normalk de institutori, 151a ecoala nor-
,
In eft D. Vrinceanu a fost tfintit de pe bi- !' gdti terenul in vederea viitoare'i alegeri de male, de institutoare i 100 la' §coalele, nor-
delete', 0 '0-a rupt piciorul drept. Mitropolit. male de Invittätori:
D-rul Stamatin, proprietarul biilor, I-a dat ;
In urma agitatie fdcutii in chestia Ghe-
primele ajutoare i In urmi nenorocitul a rest nadie, Parthenie ne indrdznind sd candide-
fok
D. C. Baileanu, senator din Bacati, a
dat judecatá pentru cl ar fi ultra-
transportat la spitalul din localitate. ze la scaunul de Mitropolit Primat, ar vrea giat pe un functionar al tribunalule
sd decidd pe Mitropolitul Josef al Moldova her cu ocazia cent-are unor acte in ar-
ca sd primedscol acest scaun, rdmcinind ' ca chiva . acelet autoritati.
INFO Ritat:PUNI sd fie ales in locul vacant.
Mitropolitul Moldove, se zice cd a re- Hotiile savir1ite de cetre perceptorul Gheor
INTERIOARE fuzat categoric propunerea lut Parthenie. ghiadi din Birlad se ridici la suma de poste
80,000 lei. Parchetul a constatat cá abuzivul
D. Sturt4a, inainte de a ,se intoar- perceptor a avut de complicit pe Popoli
Societatea generala a functionaril or co- 0- Neacau, rude °al dInsul, -precum i pe un a-
ce itt lard, va avea o intrevedere, la merciall, cu ocaziuuea serbarei pe care o
Viena sari la Pesta, cu primul-rninis- va da, Duminieg
name Manoliu:
In grädina BAT- Hotia consta In faptul ei la cele dou& mori
tru ungar, Banfff. colanu, va face si o manifestatiane im- din ora§, rudele lui Gheorghiade, în timp de
Scopul acesteä intrevederf va fi de preuna cu Liga repauzului duminecal, in fret' ant aii pus In registre ci s'a faze numai
fake; neagrii, ineasInd ast-fel diferenta ce re-
a ,asigurw, pe ministrul unguresc eer la -forme. favoarea acestei marl i democratice re-
zulta de la faeerea fainei albe, 0 care era ihi
congresul interparlamentar, care va a-' La aceastg manifestatie va lua parte mai mare cantitate.
vea loc anul acesta .la Pesta, va face un insemnat numar de delegati din pro- til depuei. märturisind faptul, ail 'fost en to-
Culpabilii,
set fa parte at
mal multi marnelua vincie. Cereeterile unneazi, ceci se erede ci Gheor-
din Carnerd si Senat, pentru a repre- Comitetul organizator a ei lansat un ghiadi a mai avut i alti complici.
manifest catre too' functionarii
#nta Rominia. rugindu-I sa la pat te la aceasta manifes-
Fata ,cu eftinatatea constanta 'a griului,
. D. Simulescu de la Vilcea i prefectul tatie. Camera de, Comert din Focsani a hotgrit
Cidsnaru, at ajuns' la mitre. Faimosul Apostol Mdrgdrit, care se afla de
in prin ipiu infiintarea und brutarii coo-
D. Simulescu nu poate suferi cu nid mai mult timp in Capitald, a plecat asectra la perative, pentru a pune ast-fel frîü laco-
un chip pe prefect cearcg prin toate Conetantinopol. miel brutarilor, cari fac piine proastä ei o
.
mijloacele a4 lua locul. Dupe/ cite-va zile, Margarit se va duce la Bi- vind lipsitä de greutatea4 cuvenitg.
fieut fel de fel de interventi pe pentru a reincepe, de sigur, seria infamiilor
Linia Doroho'l-Iag fiind terminatd, se va
lingg guvern, in acest scop, dar färg re- de tot felul in contra populaliei macedonene. da circulatie chiar in cursul lunei acestela-
zultat, de oare-ce D. Crasnaru se bucurä
de oare-cari simpatii printre Un noil.gen de escrocherie D. P. Carp a sOsie aseara in CapitalO.
cad vor cu ori-ce pret sO-1 mentinä ca
In Capitali, stet mai multe femei, earl Saptämina viitoare, eft.t1 juaimietilor va
prefect la Vilcea. se pretind de a- fi de o conditie mai bung, ei piece in strainatate, unde va sta cit-va timp.
Se crede insa ca. D. Cresnaru va fi car' s'aii dedat la un gen noti de escrocherie,
.
In cele din urrna sacrificat. care le asigurk traiul 0 le permite chlar s. Un fenomen geologic
face i oare-care lux. Un fenomen geologic destul de, intere-
Dupä cum am anuntat deja seiptdmina
s
Iata im eaz Intimplat chiar siptimina tre- sent ee petrece de eite-va zile In aplopiere
trecutd, noidle experiente tdcute asupra ar- cuta. de incbisoarea Doftana :
mer Manlicher afi dat rezultate satisfda-
pretinsa Invitátoare din Dobrogea, al ca- Inehisoarea este ziditi pe un platei 'Malt
toare. res, nume pentru moment ne abtinem de a-1 de vre-o 60 metri ; o laturä a platoulul este
1
Comisia de experiente,7terminindul' stu- da in vileag, ficu acum un an cunoetinta unni udate de Doftinita, iar un zid al Inchisoarei
elide, a opinat cd arma este bund ; nu insä functionar eu oare-care vazk din Capitalä, este clidit tocmai pe ripe aceasta a riuletu-
s
yea de muncit mal mult de Mt ori de un principiu care .guverneaza pe bo- - Dar n'am parale, zisei et, zIplciti
clnd !
-
Se intelege ca va trebui sä lucrez
gati ca pe sáraci, pe eel savant' ca
pe cei ignoranti; cu lt.111 cuvint .pe tot oa-
menii. Acest eprincipiu ,este de a fi cin-
de primele consecinti ale inträrel mele in
himea
- Din feficire, et am putine, rOspunse
ca al pot inväta :tot, intocrnal ca o copila.
noi te vom ajuta, zise Tarras,
mama Lucas ei cu mine !
stitä ei a face altora `ceea tve ai voi sä-ti
se feel. i D-tale. -
cautind prin buzunare Ah i fata
Atitea lucruri trebuie vor
Vrei so fad, stapttte ? zisel eu iMma Asta-I totul ? unI ziceain et. Acest costa . mult, observai, en pe clod izi cer-
plind de bucurie, Vol' face tot, . ce 'ml
--
yeti spune, dar sint aea de proastO
Aceasta o vom vecleg
singur principiu sa-I fi fäcut care ca sa-
s
se poarte aea de bine fatä cu mine, ?
Nu puteam sg pricep, cum acest simplu
-
ceta punga.
In adeegr. SP in cazul and Met 'vof
ajubge banii pentru téate cumpOrIturil 6,
principiu putea säl face' aea de admirabil
- Nici nu etitl a scri ei a cetii
Vei invata r pede sl serif cu aceste in OW Octiunile sale.
Acum, mica meaa pfietena, zise.
arata o carte de vizitä de ale mele
trimete acasa tot ce vel fi curaparat ca '
sä se pliteasci.
-
41.cttalurnc°11. ce 84 tralese Ora voi reaprinzindu-el luleaua, idera generalg mi. ,
se, pare destul de lanauriti.: SI discutim
Puse ,punga jos, cu O neintéleasa Sena
vOta ?
-La asta ne vom gindi noi. Vezi in- amanuntele.
zatie ca poate abuzam de generozitatea
lui Tarras.
filth' ce Iucru 10 convine mai bine. Mama
Lucas o sg gaseasca ce saat dea sa ma- incepem ?
nind i sg bel i avem sus o camera in
Ce sl -facem azi dupi amiazg- ca sg
Voi incerca sa fat tot ce-ml vel
-
Voi sá vorbeasci, dar opril.
Ltd, m'ana _gindit ; nu, prea etiii.dacO
se euvine .sati nu, ca Ian toti banii a-
care locui.
Va sa. 04 nu tng vel goni nici o
spune, stapine!
Tarras,, cael acesta-I- num.ele
ceetia.
, _
-
data craii? strigai plinä de bueurie.
Cit timp vei voi sa ramil, nu te va
med.
It auziam pentru intiiae data ; suna
urechile mele tot aea de ciudat, tot aea
Foarte bine, discuta chestiunea eu
D-ta insäti ; pe urmg primeete sat refuzga
dupa cum vel gisi, de cuviinag.
a 1 unugcaunrii eenri. Imi pusei miinele in eolduri, respire"
Prea mare, latex-Mae mO de not, precun mi se , pgrea , aceastä lung ei-mr silil creerul la o siiintá de cw-
podidira. Volam sl le ascund
ras ei de aceee, intorser fate spunind :
-Va
fatl, de Tar- viata
- in care intram.
Tarras repetal, §,i mie cum al slue
getare neMaicinuta. Terras fume meret,
gray, tacut prea delicat ca sO 'se arate pe
cur_ matg.
trebui sa fid foarte
pentru a putea ramine inteo casa aea
ingrijitO spur ?
Intr'adevir, iti trebure un nurne cu
totul noti. si
-
fatä cit îl inveselea .bicurcatura mea.
Tarras, zisei in cele din unnl, alTi
4anil ce -tin dal, fiind-cg., daek ai
ama Lucas mä tem cá va fi o in- DupO ce se gincli cit-va timp, zise : sgrac _ei et ae -fl bogatO, a voi sa te vdd
vatitoare foarte severá
vintg.
in aceastg pri- Sa te numim Aura dacg' vrer, Nil-
mele sting duke la ureehe g are o insern- -
luind banii pe earl' ti i-ae da et.
Bravo&lca mea prieteni. I Al el
Eú intorceam meree capul. nare frunfoask, inteles sensul adinc al marelul principiu
sughit imi tglä vorba,--a. Yrer sg pri-
Pstimr( '1100
Acura pleacg. repede fa cumpargtu-
meeti prietenia mea... Va trece insO multg
vreme, pinä ce vol ajunge destul de in-
Ygtati.,
Acuma trebure sg te Imbracl, Aura,
zise Tarras. AI nevole de un trusod com
Va uraka)
Nimie nu4 mal ueor. Tinete nurnal 'Act.
www.dacoromanica.ro

ISit AL A
ULTIIIELE_NOUTITI AFLATE snayiNZARK
Gyp, .Bilou
» Les Cons chis, illustré en couleurs
Oscar Méténter, Lamour vainen
André Theuriet, Ccenrs 'Meurtris
Paul Bourget, Line Idyl le Tragiqae
» Un cceur de femme
Paul Ms halin, Mademoiselle. Monte-Christo
Emile Zola, Rome
Panl Verl tine, Choix de Poésies
Teodor de Wyzewa, Ecrivains &rangers »
Frank Barret, Peril de Mort
Duhut de Laforest, Angéla Bouehaud,
demoiselle de Magaisin
Henri Rochefort, Aventures de ma vie
3 vol.
Pentru Provincie sfi se adauge porto
uiL In apropiere se aflii un munte, a cards,
coastA a fost acum tre ai
nivehitg, cons-
truindu-se soseaua care duce la inchisoare.
Muntele, care era la o distanti de vre-o 10
metri de la sosea, a inceput, de cite-va zile,
s'a se miste, apropiindu-se de sosea i ame-
nintind ca s'o acopere. Parapetul de platrd,
fäcut anume ea sta apere soseaua, a devenit
deja foarte slab.
Acest fenotnen nu este unicul la Doftana.
Acura vr'o 20 de ant s'a intimplat un feno-
men Inuit mai curios : Doul munti, departe a-
nal de altul ca de 3000 metri si separati de
cursul Doftimitei, s'aii alipit biteo singurit
noapte, Intrerupind &far cursul riuletuld, fit-
cindu-1 ast-fel sä inundeze imprejurimile.
D. Dianu, directorul penitenciarelor, Insotit
de dad' ingineri, aí plecat deja la -fatá locu-
pentru a vedea ce masuri trebuiesc de luat
pentru a fed inchisoarea de o catastrofd.
eiti in pagina a patra,
se
nrnlarea foitei de asti-zi PRIN
CRIMA.
ECOURI
In localul judecatoriei de pace din culoarea
de galben, s'a infiintat cu incepere de eri un
Acid de telegraf, posti si telefon, care va
face servicid sib& de la orele 8 dimineata
ping, la 9 ore seara.
La Sala de Depesi a Adevrului" ad i3osit
urmEtoarele noutdp :
Paul Leroy-Beaulieu : Traité theorique et
pratique d'Economie- politique, 4 volu-
naes et une tablede_matières, Lei 36.
Docteur Legrain : Des anomalies de l'instinct
sexuel et en particulier des inversions du
sens genital, Lei 2.
Alfred Fouillée : Le mouvement idéaliste et
la reaction centre la science pozitive, Lei 7.50.
Th. Ribot : La psychologie des senti-
ments, Lei 7.50.
Lissagaray : Histoire de la commune de
1871, Lei 3 50.
Le nouveau Decaméron, colectiunea
complectii, in 10 volume, editia de lux, in loc
de 60 lel, numal lei 35.
Guide Chain, pour les chemins de fer
de toute l'Europe.
Bibl. Lotus Bleu: »line femme par jour", par
Jean Lorrain, Lei 1.
HOM161-4E-
13ac.*A-6.
(0orespondenti particularg a Adeverulai)
De-ale prefectului Leona
Se pare cä o soart d. fatall a ch.zut a-
supra acestuf mult incercat judet. Nu a
apucat lutnea sa" se dezmeticeascd putin
rie privelistea ingrozitoarelor torturi ce
aii suferit israelitil din- Bacdii, i zbirul, care
din nenorocire este pus In capul acestuf
judet, a inceput sd comitá din nod alte
infamii.
A mutat la Tulcea pe procurorul Botez,
pentru sitnplul motiv cä acesta a dat in
julecatd pe un sub-prefect, care in exer-
.cipul .functiunel sale tolerase ca un O-
ran dupd mosia Ungureni, pentru o viná
%chipuitá, sd fie torturat inteun naod shl-
batec de oamenil D-lui Ioan Lecca
chiar in ograda curtei sale.
De asta datd credetn cd nirnic nu mai
opreste pe dezechilibratul pretect
*hiding musamaua peste aceastá odioasd
fa.ptd.
A dat afará pe directorul arestului pre-
ventiv local, punind in locu-T, pe un zbir,
vechllul sad de la mosia Ungureni.
A numit ca politaid al orasului Bachal
pe un fost mosier, care se pricepe in tre-
bile politic!, ca si vestitul Talianu, si a-
ceasta numal pentru simplul motiv, eh, pre-
fectul daloreste cite-va mil de tranci soa-
crei actualului
Ion
DOSARUL ZILEI
tMOINIS
Crímá ?-
Pe malul Prutului, spre fron-
tiera Rusiel, s'a giisit, tu dreptul teritoriului
judetului Filciii, cadavrul tine fete In virsta
vre-o opt-spre-zece ani.
Se crede c nenorocita a fost asasinath, de
oare-ce s'ail constatat urmele mai multor
lorituri de cutit.
S'ad inceput cercetärile.
Incendifi. -Pe
molia_Märculesti, din jude-
tul Ialotnita, a luat foc zilele trecute o tarind
de -grid, arzind ' §eapte hectare, parte seceral
ficut clii, iar parte nesecerat.
Se presupune c food a luat na§tere de la
o vatra de pe cimp unde muncitoril ficusera
mincare In ziva precedenti.
Furtul din pasagid.-Un furt Indririznet
a fast sivir§it azi dimineata in pasagiul Vila-
cros, In prejudicial D-nel Georgescu, sotia tu-
tungiului cu acela§ nnnae.
Pe chid ae afla la o mash a restaurantului,
care e situat la o mica distantA de tutungerie,
D-na Georgescu primi de la D. Prager o da-
torie de 500 lei, In hirtie de banoL Pentru
moment D-na puse lairtia sub o farfurie.
Peste putin îns, pirtisind masa, uita sit la
paralele. Toernal dupg eite-va minute 10 a,s
dime aminte de parale, dar eind veni sd le ia
nu le mai
Imediat a ammtat politia. Binulala de o cam
-7171
13 Et 13 Et. Jr-
7 tulle
LeI, 3.50
Guides Baedeker :
3,50
3.50
3.50 Aliemagne du Nord, avec 18 cartes LSi 7.50
3.50 Allemagne du Sud et Autriche, avee
3.50
3.50
3.50
3.50
25 Cartes
Les Bords du Rhin, 44 Cartes 1896
Belgique et Hohande, avee 13 Cartes
a 7.5c>
» 7.50
» 7.50
Paris et ses Environs, avec 12 cartes » 7.50
Haile Septentrionale, avec 24 Cartes » 10.-
3-50
Italie Centrale et Rome, avec to Cartes » 7.50
3.50
Italie Meldlonale et la Siclie, 7.50
» 3.50 Russie, aven ro Cartes et 15 Plans 15.-
Suisse, avec 47 Cartes 1896
D 10.50 Londres et ses Environs.
D
7.50
data cade asupra unui chelner din acel res-
taurant.
Hot Indraznet.-Costici Dumitrescu, in-
torcindu-se pe furi§ inteo camera a D-lui E-
manoil, din fundatura spitaluliii No: 109, si pe
cbd vrola sit fure niste luertui din casi, a
fost surprins de un &nun Haralambie Van-
ghelie.
Hotul, vazindu-se striratorat; pentru a scajaa,
se näpuste§te asupra acestula, dindu-I cloud
lovituri de cutit.
Victima a fost trasportatg bites) stare des-
tul de grava, la spital, iar criminalul a fosta-
restat.
Un monstru.-Un sergent din compania
III-a sanitard, din Galap, a fost arestat alaltil-
eri noapte, fiind denuntat de un subaltern al
tild, contra canna sitvir§ise actul bestial de
pederastie.
Hotia. din Galati:- Politià din Galati
continua sa unnäreascii restul bandel, care a
fost surprinsii pe cind vroia sii. fach o cal-
care la casa cornerciantului Goldberg din acel
oras.
Cel trei alhad prin0 ail marturisit, ca.' in-
tentia lor a fost ca sg stea o noapte in po-
dul ease §i tocmai a doua noapte sh se sco-
boare in odaia de culedre, sii asasineze pe
Goldberg si sä-1 jefuíasci de bani, pe cad
stiaii ch-i tine Inter, ladd de fier.
4-40440-(--
Tirqui cerealelor
Braila, 9 Iulie, 1896
Grid cant. 2100 greut. 5914 pret. 7.626
Cinquant 8 v. °/ k.
Porumb 6850
Orz 800
58i/4-608A
Oh k.
5.-6.40
6.20
77
Secara. 900 56 71 5.40
Cereale somata s
Pe &pa: Porumb 11500.
Pe uscat: Porumb 21500.
Marmorosch Blank & Comp.
ABONAINENTE de VARA
In tarn :
O Iamb, 3 lei 15.zile, lei 11,50::
strAinfitate :
O liana, 5 1ei ; 15 Ale, !el 2,50
EDITIA III
Rime Infomatiuni
INTERIOARE
Scandalul din Fidtioeni
Discordia din partidul colectivist e ge-
neIrnaldB.ucurwi,
Galati, Iasi, Husl, Craiova
se vád rind pe rind produeindu-se 'aproa-
pe zilnic disensiuni in sinul fatniliei co7
lectiviste.
Nicaieri hash, ca la Fálticeni, lucrurile
nu ad luat proportiun! alit de inseminate ;
doul deputati dintre eel pe earl D. Ca-
rada îi numeste pur7, iriccarcä sa grand
la bara- justitiei pe D. Ras:1u, unul din co-
legit ,lor din parlament, pentru el ocupd
in a:cela s. timp si o functiune retribuitá cu
cinci sute de lei pe
D. Gh. Radii e i primar al Fdl-
ticenlior.
Inscenarea .scandalului
D. Ghitescu, fost prei6ct i deputat, a
arendat din mosia sa. Dumbrdvita vre-o
sutd .cle hectare de pdmint, pe inalui, Mol-
dovel, pentru gradindrie, catre un bulgar,
anume Temi. Acesta, ne putindu-i pldti
chiria, a rugat pe D. Ghitescu sá stdrufe
pe lingd D. Radu ca sä-1 de4 o prdvdlie
in hala din Fälticeni, pentru
productele si a putea plat arenda.
ai
desface
Interventia D-lui Ghitescu
D. Radii, in Liam regulamentuluf halef,
opreste pe Tenu sa intro Rica' productele
sale in magazia de hdednie ce o sub-in-'
chiriase de- la un ovrei Bring, D. Ghltes:-
cu explicd cazul D lui Radu, dar acesta,
dupd trel interventinni din partea D lui
Ghitescu, perzistd ca regulamentul in mind
in hotärirea ce a luat.
TialuIre ao1eativistol
-D. Ghitescu face P6 Tenu 1 pe Bring
sá reclame procurorului, Al. Räscanti, un
tînr magistrat, made si rucli cu D. Ghi- v4ita
tescu i cu D. Nicorescu, prefectul de
Birlad, pe care vaneni
conving sá chieme
pe D. primar la parchet. tenentei mitropolitane.
Tindrul Rdscanu nu stä un singur mo-
ment la ginduri,
citeazd, prin politic,
pe prisnar ea sd se prezinte a doua zi la
parchet. cesti preoti s lucreze pentru a. deter-
mina
Primarul la parohet
curent
D. Radii, omul de incredere al D-lui
Sturdza, protejatul D-lor Poni i Stoices- Ghenadie.
cu, se prezintá a doua zi la ora 2 p. tn.
in cabinetul procurorului, pe care il iri-
congedid
treaba mai mntfl da.ea stie cu cine are a va
face, si dupd see trateazd pe procuror,Ta
pe col de pe urmd aprod af triburalului,
lese din cabinetul procurorului fdrd a voi
sh dea acestula alte lätnuriri.
VINERI 12' IULTE 1996
Sosirzx celor doui deputati fost aminate ping. la toamott, diva terminitrea
Nu tree insá zece minute si soseste D.
Ghitescu, care luind cunostimd de cele
manevrelor partiale. TEATRUL HUGO
EXTERNE
petrecute, redacteazá un rechiztiorid ba-
zat pe petitiunile lui Tenu 0 Bring, prin Ziarele germane afid cd impdratul va pro- Cinematographul LUMIERE
care procurorul inainteazd afacerea Jude- clama regat #1ele acestea ducatul de Baden,
chtorului de instrucpe, cerind a se cita de incorporind illsacieT-Lorena la acest regat Reprezentatiuni ht toate
zileles
urgenth D. Radu, spre a se face in-
structiunea pentru delictul de abuK de in-
credere.
de Baden.
Acectstd ;tire a provocat o mare iritatiune
ff1 Franta.
de la 5 - 1 2 p. m.
Intrarea generalb I fed
Dar D. Radu, prudent, ia:trenul de cinci Copii 50 laani
ore, vine la Bucurcsti, unde se afia de ECOURI 288-25
vre-o cite-va zile si D. Gh. Softa, prefec- Societatea femeiler siirace Salviterula, din
Bucure§ti,. va da Dnmineca 14 Iulie corent, a
tut de Suceava.
D. Radu la Bucuresti
doua serbare ciropeneasci, peittru sporirea
fondului 'sad, in gradina §istat, lîng Oppler.
Parcul Coloseul Oppler
Ajuns in Capitall, D. Radu se duce di- Cireul de varA
rect la D. Stoicescu,. care ordoná telegra- Dumineci 14 Iulie, va stvea loc In gradina DUMINICA 7 IULIE 1896
fic procurorului a nu da niel un curs ce- Biicoianu, serbarea Societiatei functionarilor
rerilor lui Bring si Tenu, iar judecátoru-
lui de instrucpe sd nu citeze pe D. Radu
comerciali. ,
Serbarea promite a
Prima reprezentatie
fi una din cele mai fru- DE
de cit a diatia zi* diipd sosirea sa in Fal- moase.
ticeni. Beneficiul e't va fi destinat pentni §aoala de deschidere en noi artiqt de prim].
Wend apoi pe D. Cantacuzino, acesta adulti i pentru propaganda rang
.
300-16
il intrebä ce cautä la D-sa care e minis: Repaosului de Dumineedi
tru de finance: Pe lingil D. Stolojan insä, Marti, 16 Iulie 1896, simpaticul i talenta-
avu mare succes, cdci acesta li protatite
cä va cere destituirea procurorula
La consiliul de ministri
tul nostru artist N. Hagieseu, Va da, In' Grit-
dina Rape, o frumoasä reprezintatiune.
Se va reprezinta 0 noapte furtunoasá
sad No. 9, admirabila comedie In 4 aete a
St LOL
In consiliul de ministri, care a avut loc lui Caragiale. Bluselor uqoare de Varit
Marti seara, s'a decis destituirea -lui Al, Talentul artistulni Hagiescu ne scute§te de preoum i Gilete de Piquet se
Rdscanu si chiemarea D-lui Ghitessu in a mai recomanda publicului Sil aziste în eft vinde cu
Capitald, pentru a fi mustrat de D. Sto- de mare numar la aceastil reprezintaPe.
lojan, de oare ce se stie la consiIiul de
-3 ROOK-
ministri cá D-sa are o influenth cu totul
ULTIME TELEGRAME
deosibitá asupra D-lui Ghitescu.
Astia-zi, D. Stoicescu a transmis
ministrului de interne, raportul
LONDRA, 11 Julie. -
La cäsittoria princi-
privinta potlogAriilor sfivirsite In
pesel Maud care s'a celebrat în capiala pala-
primbria din Galati. fa tului din Buckingham, de catre archiepiscopul
de Canterbury, azistaii i regina Victoria, prin-
tul si principesa de Galles, printil Christian si
D. procuror general Bastarbi a ilia- Harald al Danemarci, printul i principesa
polar prirndrief din Galitti toate dosa- mo§tenitori ai GrecieT, printul Nicolae al Gre- Bncata la Bazarul Regal de incradere
case,
rele confiscate pentru ca D. Luca Io- ciei, lordul Salisbury, D. Gladstone, ambasa- Calea Victoriel
nescu sit se pocaci cdlduzi in ancheta
administrativii pe care o va face la' a-.
doril Germaniel i Danernard.
LONDRA, 11 Iulie.-Camera Comunelor a
primit cu 99 Voturt contra 86, o motiune
8 3 3--6
cea prirncirie. schimbind un articol al nouoi legi asupra pa-
minturilor in' Irlanda 'tStrigate ironiee : demi- GRAM NA GENTRALA.
Se zice mnsá câ numai dosarul pri- 1
vitor la concesiunea trmnvaittlui nu a
sionap).
D. Balfour deciars ch guvernul retrage ar-
ranFrla
FOST STAVRI L1EDERTAFEL
lost' inapoiat, de oare-ce mai are nc- ticolul,Tezervindu-si sg-1 prezinte mai tirzid. Intrarea prtn etr. Ent-tit Aoademlet.
ROMA, 11 Iulie.- Camera deputatilor a a- Be-
cesitate de el i, pe at se crede, aci doptat Intelegerea comercialä cu Bulgaria.
re din fabriea Luther, MincarT calde i reel
In fie-care Biwa o orchestra compusii din 12
start principalele acte compromitittoare persoane _sub conducerea cunoscutului profesor de
pentru Malaxa. violina G. A. Dinicu cn un program cu totu
ip.]Htt.-.9r./ALcc) ILd nod. Prograrnur va fi schimbat in fie-care searii.I
Orchestra se compune din artisfi rattecanti hare
Sintem infoanap eh niel congresdl carT i cunoseutul oboist Iona Georgeann.
nun:Mica, 14 Lille, va avea loc In gradina Noul
betar romanice nid acela al orientaligilor 1-1 Trocadero (Putu css apa rece), o serbare cbripe- In fie-care Mercurea si Vinerea
nu se vor mai tine in Bucurestl, dupd cum fr
Inarea
neasca data pentru ajutorarea unei familii sarace libera.
era hotarit. si a unui student lipsit de mifloace. Intrarea in gra-
De asemene i congresul antropologic, ding, 50 de bani. Inceputul la era 2 p. in. BOALELE SIFILITIOE
care era sä se tind la toamnd in Bucuresti, nRAD6TA TEATRULUI LIEBLICH ,(Jignitza).-
mTrupa izraelitä de oPereta de sub. tiirectittnea
NEPUTINTA BARBATEASCA.
se va tine la Gsneva. D-lor C. Javelier ai Ch. Treitler. Asta-zi,
Joy, 11 Iulie 1896, primul debnt al celebrului artist
- Vindeeil dupit cm.. mat noul, metode radicalc farli
durere i Impedicare, dapii o experieuta de 24 de
ani ea specialist in boale luniesti
Pamfletarului de la "Gazeta0 tragedian Mr. S. Feinmais, membru de onoare al
Un nenorocit de la, Gazeta politieneased,
la' addpostul anonimulta on-cdru't lab
face dgonoarea sd se ocupe de mine.
'lint
societatel dramatice ENGLEZE din AMERICA, se
va jaea renunaita piesa Parodist la Regele
Lear. Dr.
..
Strada Emigratu No. 1, intrare numai priu Steads
f
Nemernicul md gratified cu tot elul de
epitete, ca derbedeg, parvenit etc., extrase din
L-31F31_, () 'Ut. consultatiuni
-
Stintil Yelvori
de la ro-x dim. de la 5-8 sear»
Loc separat de 4tepOire peutru fie-care.
dic(iOnarul perfectulul agent politist.
Nu cunose, firege, uu voJ sd etc-
nose pe toll agentil de politie din redactia parl
La Revue socialiste, numarul de la 15 Iulie
1896, conpne
de
tare allele : Le socialisme sé-
r anarchisme, de Georges Renard ;
1287-5
Essai de propagande socialiste clans' les Campag- (SINAIA)
Gazetei, dar char daed a; cine e ne- nes, de dr. Delon ; Sergius Stepnialc, de Pierre
HOTEL NICOLAU
norocitul care intelege face in chiPul Situat pe Bulevardul Ghica,intrio positie din, cele
acesta meseria pentru care e Boz ; Revue de la presse étrangère ; Revue des mat framoase aviaad peste
incd
pregeta sd-mi mureldresc palmele pe o
braji'l
'Revues ; Chronique thattrale ; Revue des livres, etc.
50 C .a.m er
confortabile, este la dispozitia publicului. cu pretu-
Vespasian I. Pella rile cele mar moderate, incepInd de la 20 ma
HOTEL PELEs f-Zesta.urant
Adevarul in privinia grafierel Olgel Letlescu
a lui Obechi este urmatorul :
Fost ENGLITERA de prirnul rang cu preturile cele mai eftine.
Se
SINAIA primeste familii in pensuine (casa i mesa, la dis-
D. Stolcescu a inaintat un raport de gra/iare $
cretle en pretul do 6 lei pe zi de persoani pia la
Asanjindu-se din od, avInd odal bine mobilate 20 Iunie i d'ci inainte cu 7 lei pe zi.
numal pentru Olga Letlescu. Regele inset, Mel a ai fiMd pus sub iagaijirea chiar a proprietarulni,
mal ceti raportul s'a declared in contra graperel, ofera vhitaterilar oamere .eu tuna i ziva cu pro- Aranjat din nod In urrna antreprenornlui din vara
refuzind set iscaleasca decretul. Cit prive§te pen- wl foarte convenabile. trecuta pe care Pam inlaturat, nu vorn cruta nic
276--40 un sacrificid pentrn ea atit Hotelul cit i Restan-
tru &bee/al, 'nu s' a facut ined niel un raport de
rantul care se administreaza de noi, sii nu lase ab-
grapere. solut nimic de dorit sub Me tin raport. Avind deja,
Eri ditnineath, Hannan Sch apira, unul HOTEL DE PARIS un mare numar de familii anuntate, enor elientela
eite rugata a ne aviza din vreme.
did condamnatii in afacerea Breningitel,
terminindu-si osinda, a fost pus in liber-
FOST auGuss
Positiunea Cea Mai frumoasid a Capita-
F' isTrrit rn o
k la' Essterhazy en vinnrile cele mai alese
tate. lei v:s-a-vi e Teatrul National. Causer. din re
nuniitele podgoril ale taril coprinzind peste 40.000
Nine mobilate . u siva de la 2 fr. ir 81113, decalitri de diferite si calitati.
Err, la seria a 11-a a bacalaureatului, a
reu,4t cu un succes deosebit D. C. Deme-
en luna cu ereturi foárta reduse.
1 22-70
Eta,òánie
tiian din.Ploesti, care a fast felicitat de in- asortata au un mare depozit de coloniale precum
tregul juriu examinator. ceaiurl, romuri veritabile, cognacuri diferite
D., M. Boieru, pre§edintele societsitel chel-
Dr. T. Cioranu 208-1
N. Tunariu & A. Voinit.
FRANZENSBAD
.
nerilor din Capitald, ne comunici cum cd, In
Ide7
urrna masurei luate de politie ca chelnerii sd.
fie prenumarap pe viitor In categoria
Stefansstrasse,' Villa Königshof nzare mprisaurpeitan
servito-
filer, chelnerii stilt hothriti a lupta pe toate
Cane legale pentru revocarea acestei 12:03r. Pr. M Plasa Calniecea judetul .Viasca. A Be adresa
la D. Pangal Alexandru, Strada Prowl-
Insa el se vor feri de a provoca off-ce soid MEDIC ROMAN noi No.-21, Buoureot.
de greva.
Luitm act.
Itarlsbad, Llfarktplatz Tempel 141-24
Fabrica de petroleb qi
297- IQ
derivate
..
Ni se vesteste cá de la ministerul de in- De arendatdelaSt.Gheerghe1897
terne s'ar fi cerut relapuni autorithplor mofia Stanisla- IOAN GRIGORESCU TIrgovige
din R.-Sdrat, dacá redactorul nostril Ves- velytt distr. O, 2700 pogoane, la 30 mi- Are onoare aVaduee la 'cunnatinfa publiculua,
pasian Pella 6 romin, major si clacá á sa- nute de gara Corbu ji gara Potalava. droguerlilor, farmacblor, curititorilor de haine, pro.-
A se adrusa la D-nu IOAN CEZIANU prietarilor de motoare, spitlatoriilor i fabrieelor
$
tisfacut legea recruthrel. chimice, ca furniseaza :
Ori-dne intelege tendinta acestor cer- Str. Polona, No. 63 Bucurestl.
Star de petroleti : Benzina, Gazolina, Li-
cetdri. 98-40 groina si Peolina' brut, sad rafinat i rectificat de
o densitate de la 0,650-0,710 pentru ved-ce
scop,
precum: pentru iluminat, euratitul petelor dupa
D. Stolojan a incttno;tiintat
pe D. Sturdza la Gatstein desPre
, D-rul BOSIANU haine, eatractiune, preparatiuni farinacea flee, pu-.
nisiea in miseare a motoareior de benzing, etc. etc..
DENTIST ear urrnatoarele preturi :
*pe care eel trei preori transil- Peutru cantitatt de la 40-100 kg. lei 12.-- pr:
Intoreindu-se din America s'a instaiat
aft facut-o ilele trecute loco- kgr. Pentru cantitati de la 100 -600 kg. lei
ar'Strada Regalia, 8 10.-pr. °A, kgr. P ntru cantitaj de la 500-1000
(Casa Vladimir); kg. lei -13/0 kgr. iar de la
1000 kg-r. in aus
Primul ministrd a fost asigurat cit ConsultatinnT de la 9,:--12 i 2-6' p m. acorda un rabat convenabil.
310-17 Preturile se inteleg franco ineareat pe vagott
luat toate mcisurile pentru ca a- '
in gara TiArgoviste, obligat fiind cumparatoruL,
trimite vasele franco aci, o dati cu
iar pretul marfai va fi rambursat fara camera:1a,
in clerul rómin de dincolo un RENUMITA FABRICA exeepf,rune,
Butone de fer, solide i speciale pentru
defavorabil lostului mitropolit ,
porturi de un asemenea liquid, se *aerie detrans-
zare la fabriea vin-
E. Wont' In Buoureett,
SPIRT RAFINAT an preturl foarte convenabile. 147_ 27.
u10.10/011.1........
D. Bastaki, procuror general, obtinind un
de o lung, a plecat la Govora, mole
waif PIA" De vanzare
(ZAPPA)
sta -
mai tot timpul con4diului. DIN BROTENII-NOUI 1,a1omita)
Padurlie de pe Rieueeni din Vitiett.
PHOTINO Doritorii se vor adres a la próprietar Cia-
D'ALE ARMATEI LOEBEL lea Vietorifq 173 §i In lipsg la D. To
Avansarile la gradul de general call era BIIIROUL-STRADA SMARDAN, 7
se facd acum, dupg inspectille militare, art
poloveming Creditul fundar rural.
IBUCUR.E8CI 283-6
www.dacoromanica.ro
 VINERII 12 IULIE 1896.

FOITA ZIARITLIJI AlAVERUL" ml dinsa. Dar nu pot sA pien färl a

1h
o vedea pe dinsa...
-
Sinteti mintuitorri mei !... impreunä
cu Bastien, umilul mat si de
tin, Mihal fu inartorul celui mal miscltor
spectacol.
Acura, imbltat de atita lubire, Mihal
ultä totul !...
Esti stdpin, D-le baron, i, hotlrit, aceea oil ce, mi s'ar intimpla in viitOr, Sabina, imbrAcatA in negru, stätea pe *Chid se redesteptá, Sabina era bled
93
Fontenay se indreptl de asta datá spre n'am sA VA' uit nid odatä si yeti räminea canapea... At-it era de zdrobitä de durere, lîngá elinsul, surizind fired i repetind mered:
poartl. vecinic fratil in cit n'auzif zgomOtul flcut de Mihal. -A ta, dragul rneti,1 a ta pentru tot-

-Mihal ji urml.
Am sä-ti mai eer un lucru, zise -
1.1 mai strinse odatd, i plea. repetind :
VA multämeic !... VA multämese
-
Nebun de. bucurie, abia .putu murmura
aceste cuvinte : - De sigur, respundea Mihal, pentru
tot-d'a-una, da
PRIN CRUM
acesta.
-- Cè ? -
plingind de emotiune, adaogl :
Asa Mimi, cit de mult te minglie..,
Sabina, adorati mea
Sári in sus ca i chid ar fi fost atinsa Apoi ea vola sà." stie tot ce i s'a intim-
plat, ce a suferit, cum a dispärut.
-- Fiul d-tale e sús, nu-1 asa ?
Da.
cum alinä chirerile !... de o sçinteie electria. i era' preget, fárá
tea:22a, fara bultnäcealá, se repezi in bra- II povesti totul färä a-I ascunde nimic.
PAATEA A DOUA

-
pleca
Vreati sl-1 Imbrätisez inainte de a
dal vole ?
Vind, zite Elena, vino, cAci estl bu-
XII

Ferieire supremii
-
tele lul Mihai, Tepetind:
Tu !
Duinneieul med...
Mihar scumpul meti !...
Si dupä ce priméle frigurl ale drágos-
tei trecurä, ea plingea aláturi de dinsul.
Edita era moartä !

ratatea insls1 i fhrä indoiall vel aduce Aceastä. Edith, pe care ea o numise
NE131INUL copilului noroc.
IStrada Vignes e foarte aproape de
Se tineati in brate si in fericirea lor
uitaserá totul: despärtirea crüdä i durata deja mama el, $i pe care Sabina o lubia
Se urcarl pe scatl. el, nenorocirile earl treeuserl peste &Ina atit !
XI strada Assomption, i Mihai sosi dupA Si cum spusele lui Louis Berthier erati
In micul 0.0 pat alb, alAturi de acel minute in fata Casel de Familie. grozava durere ce-i lovise... Nu-sl vor-
al maMeI, Maurice dornna 'cum se doarme eite-va de acord cu cele ce scrisese Genevieva,
Inimi de aur Planul säil era foarte simplu. biaü nimic, nú se intribaü nimic $i nu
d-soara de Terenoire nu se indoia de loc
Nitnenl nu-0 va inchipui cA am ple-
de ()Wed la aceastä virstl.
Era de o frumusete rarA.. Puterea
sAnAtatea . erad zu&Avite pe fata lui.
Vrea sá ceard o camerä intomnal ca
ori-care cálátor. OdatA in casl, el spera cä
--
exclamail de &it' cuvinte ca acestea :
In sfirsit, al reVenit...
Te regäsesc:..
in priviMa sfirsitului baronesei:..
Da! Aeastä nebunie de care-I vorbia
cat cu un tren mixt, atund cind peSte Ce .frurnos e, zise MihaL va .putea vedea pe boamna de Terrenoire sArmana Zizetta.
douä ore as fi putut pleca cu eKpresul, A muri färl a má fi vAzut, nu era Se sfirsise cu mnartea Edithen...
slrutä 'Meet pentru "a nu-I destepta intre patru ochl.
cu acest chip vol fi mai sigur. zise Dupl ce se va explica cu dinsa, va in- ppSibil, n'o credeani !... -; 0! iubitul meü ! iise eátre Mihai,
-AI dreptate, zise Fontenay, aceasta-I
mai sigur. Dar aceasta nu znA impiedicl
de a realiza planul pe care 0-1 voi in-
.

Dacl vrelo daid mä voi intoarce

invingAtor, clupl.cum sper, trebule sä te
fac ferieit, ingerasule !...,
-
dica in datl.... Inti'un plic Fontenay 11 remise cind-
Acuria culcd-te.; sint un-spre-zece ore ; spre-zece, bilete de 13ricä de cite o inie
vei dormi putin ; miine ne vom scula
mal de. Nireme, pentru a putea apuca
de. fraud
,MäruntA, pentru
cind sute e "
treba de Sabina.
Dar, inainte de a intra pe poartA,. avu
-
-Ah
Si mä lubesti
! atit ! atit !
asa ?
Si se tine ..de grurnaiul lul, inteo rfes-
dragostea mea va .ptitea ea oare sd, cica-
trizezé vr'o data toate ränile acestea ?...
idela sä se duel pinä la pavilion. rosti vprbe atit de dulci, atit de a-
firsitä trebuintA de dragoste.... Si U acope-
-
Soarta e asa de ciudata ! devarate, de o delicatete atît de aleasA,
re de särutäri. eä Med. OdatA Mihai, lovit drept in inimä,
Nu s'ar fi putut intimpla ca Sabina Si

&and' in monetä cu, mumái-sa sd intirzie in salon convor-

putea plIti biletul la bind despre Mihai ? .
Mihai avea o putee. de viatA putin'
obicinuitA. Dar nu se strinsese oare IA
credea cá aude vocea maineb sale si fu
Wmit de aceastä asemänare de gesturi,
trenul. garl.Mihai luA biletul tiSurintl, färA a La aceastä epocA, strada Vignes' era on loc ce:1 omenesc pentru a-1 idrun- de re fléctii 0 de gindiri ce existat intre
Mihal hezitl. mai fi névoit sä schimbe o m16 de lei, eeea mncä nelocuitá in parte. eina? aceea pe Care q piingea feniela adoratA.
A päräsi Parisul asa de odatl, dupA ce ce ar fi atras atentiunea asupra lui. ' Se apropie de pavilion i vAzu el fe-
.
lcd-sa moartá... GenevieVa dispárutä...

-
suferise atitea Era peste puterile sale.
Bunul meü Fontenay, lartl-ml, nu
inzista... Existä o flintA, pe care doresc
Sotil li intováräsirä apoi pinä la poartA. restrele nu grit inchise.
Läsaserä laMpa in salon, i in grldinitä
era eam intuneric.
Dumnezeúle ! Sabina era acolo !... si
probabil cd-1 plingea pe dinsul, ' un
starea sa civilá pierdutä. numele
tuatia sa zdruncinate Si in perspectivl,
!

nefula de nebuni, chiar moartea, .clacl ->s0444460

(Va urma).

s'o revld Mainte de a pleca! Atuncl Mihai ii cuprinse pe amindol suspin ajunse pind 'la urechile. sale. nu stia c dejelace planúrile iniinicilor
Nu Ind expun nid until pericol ducindu- in bratele i atingind11-1 la o laltá le iise.: Usa: era intredeschisä i inipingind-o pu- .

000000000000000a0 OO@CK4@OPDO
1
Fabeoa Masini E. essling & C-ie
MASINE AGRICOLE SI INDUSTRIALE 41,

BUCURESTI FURNISORUL CURTE1 REGALE

SUCURSALE : COITSTRUESTE CA UNICA $fEPIALITATE
STRADA SMIRDAN, No. 12
BRAILA, CRAIOVA, MASINE "PÈNTRU LUCRAT L EMNUL
PRECUM
CASA FONDATA IN ANUL '1865 -Oftw
VARNA
FURN1SOR AL M. S.. REGELUI, AL DOMENI1LBR IÇOROANE1, SCOALELOR DE AGRICULTIMA,
INWMA$INLIPE
PENTRII .
AL FERMELOR-MODEL ALE STATOCUI ROMAN SI BULGAR, ETC.

OFERÁ DO5INILOR AGR1CULTORI FABRICAREABUTÓELOR

PLUGURI UNIVERSALE ORIGINALE RUD. SACK '
eónstruito gata in intregul 1or
ie feri de contrafacerl
SThiPLE, cu 2 0.3 BIZAZDARE.-CONSTRUCTIE NOUA de OTEL .A.rrA.1..:0AGE
Singurela plugitrl acloptate la .fermele-inedel ale StatulnI se trimit gratis si franco

LOCOMOBILE $1 TREERATOARE
13
DIN F.ABRICA
CELE MAI Bug REFEROTE

RUSTON PROCTOR & Comp. LTD. LINCOLN POSESORI

CONSTRUCTIUNE NOM 1896
a mai, multor medalii de Stat rk
Diploma de Onoare
CELE MAI CAUTATE I RASPANDITE IN TARA serammastek.rasoln.x."

TAR , " t4i _4744

LA DREAM
Noua mash*. de secerat si le gat snopi de.
Oliu Hogg extras Emulsiunea Hogg preparat.A
din fabrica
.
.

MAC CORMICK-Chicago-America din FICATT PRÓSPEP de MIORUN Ct1 INFOSFITT de CAM si de SODA
Union, masini adoptatrt la fermele-model aleStatuluI'si singnra care OM la toate expositiele elt i pe Chap Cal mil aotiv, Gel ma agreabil Ea este o .cremá fäcutä eu Olin de
eel mai hutritor. !imp.; de mortun Hogg, agrea-
a dobandit un succes ,enorm fiind J.ecunoscuti de tot! oamenil comPeting ca cea mat practici. Prescris aprópe and ded
de "ani de nitre qei mai ;marl WA de but ca
laptele; cop0

VAGONETE
SECERATDARE SIMPLE DAISY".
SI SINE.
CDSITDARE DE FÉN No. 4. ,--- OREBLE DE AN
Tot felul de Masini .agricole si indUstriale, 'Grape, v'elituritoare,
-
150BUCATI VANDUTE' IN 1896.-Singurele seceritoare eu legat adoptate la fermele-model ale Statulul.

CASE DE BANI
' .
médicl din lume. lad cu cea mal Mare poftt
AmPeli) aceste inedicamente sUnt Pune
perierniciti persbnele d'o liánatate siaba". Btzne
pentru e0Dit
batoze de pcirumb,' vénturit6are. Tkióre, pietre de mórtt, etc. 11

asemenea _contra bóleloede piept, contra tusef, umorilor,

.KRUpp44 87-40 CATALOAGE PRANCO. Si CI-RATI CHUBB' , g
,oraptituiilor de -piele, contra influenzeI, etc. .exottstoti).
SE vfxro.mumAltr; FLA.C15NE TRIUNGEttILARI (Proprietate
Fármacia 1-3ECIGCI, 2, Eme de Cast.Iglione, 2, FALLS
- Tirm IP4IIKACIILIIL DIN tams. ' 47;
CASA DE SCB1ALb
ININIMENIKINP

XXIX:Wi-...4011'4,X).49CXXXXXXXXXXXX(IXXX 0.Y* 0 tr comootoR

Dupa smart( hdrevedere devine indispensabilo
NACHMIAS & FINKELS PASTA DE DINT! FABRICA DE FERESTRAE IVIECANICE
NO. 2, In nod Palat Dagias-Roraloia,
In fats paIatuful Rin96-Nationa1 e
Litatcanf
Frumusetea Noua Crilme-C1ycetin americanä pentru
.Dintilor j Dinti aprobatä de consiliul sanitar Masini de fasonat lemnul a
PamplirA

emu!
vinde efecto public* i focal
eclumb de monan,
pe ziva del 8 Iniie 1896 .
KALOIONT
de la Fabaca. F. A. SARG's Sohn & C-nie O. Viena
INSTALATIUNI DE PABRICI DE BUTOAE
GARTERE CU ABUR, TAMPLÄRII etc.
Furniseri al Ciirtif I. R.
P FLECK SOHNE
P. V
Se iiinde in By..euiejlf la drogueria :Ilie Zamfirescu, M. Economu & Co.
-
°

Usti interdesbils . 87 87 76 Mihail Stqenescu, la farmaciile principalc. O. la D-nil Gustav Rietz, Strada
, /I antorastaift . 99 2f 100 Carol; Iosef Schuckerie, frizer Strada Lipseanl : in Aiwa, la farmacifie ' Chausséestrasse .31, BERLIN, Chausséstrasse 31
Obligat. de SIM (ay. R.) . 100 60 101 25 Caroi Schuller $i A. Ziegler ; in Brälla la d-nil Anton Drumer, farmacist
lianieipsle.. ifs 1883 96 60 97 26
5% Er;
Sensed truLax Rank?
1890 95 96
93 50 04 25
- - D-nil Berman & Kaufman, in Galati la d-MI S. Hofmann ; in Barlad. la
Nicolae N. Grigiariade farmacist, in CraieN;a la d-nii S. Lazdr Benve-
REPRESENTANT GENERAL PENTRU ROMANIA SJ BULGARIA

s%
ikemtilst Wake:,
V It Aik

tiatisrtsli
90 25 90
kt-
1600
Agrieell . 200
84 50
-
-- - s6 26
'610
210
X
X.'
nisti fratii Filip Lazär; .,fial in Pitestl la D-nil Ernest Schil faimacist,
Cillrasi la D-nil Fritz Türk farmacist.
Reprosentant i Depositar pentru Romania la
MIRON VELCU
.
Di. VIKTOR ROBESON, Bucurasti, strada Doamoei 16 IWINE AGRICOLE I'1.11DUSTRIALE
klariz1 Irsisark Laistraaelf . 10 2 13 X
Ciernasse . 1 VI
-- - 1- 25
.
(in curte)
liUCURESTI, STRADA SMARDAN, 35. BUCURE*TI 67-50
§
egagnsto Trances* .
tP:
-v
ltsliesk ,
ruble WO*

Proprietor, CONST. MILLE

100
90
66
101
95
2 70
X
XX»
.
Ceret1 numai. Kalodont lui Sang, feritl-ya de contrafaceri

..,..!-.001XXXXXX*CAAX):CAAX 000 oo
Tipografia ziarulul
tAoctoott
A4verul" Pasagiul
(3010.)10.o..i
Bäneel Nationale
.. o

www.dacoromanica.ro