ANUL IX No.
2510
NUKE/AIM 10 BANI
NCEP DE LA 1 §I 15 ALE FIE-C.X.RE1 LUN1
Icse plAtese tot d'suna trante :
ABONAMENTELE
adrniniatragei
n BUCURESTI la Casa prist mandate
In JUDETE g STREINATATE
Lei In Streinetate so Lei
.0
Un en In Teri:
Ease Mai
Trei Inni s a s
x5 s
;
0
0 *
0 ;5
t& .
Us nurser J.n streinktate 30,bard
1,t1ANUSCIUPTELE NU SE INAPOIAZA
ADMINISTR ATIA
PASAG. BANCEI NATIONALE CFM-,12.1Fs3lv
SIONAIMICEASSEIESTMIV-2111221MISMEA,J,...071,,,"
REipuns unul
arhianandrit
Arhimandritul Hariton Mateescu
mi-a adresat din Craiova, in ziva de
31 Martie, o epistold care era nu-
mai iscAlitä de el. Am pus aldturea
scrisoarea, i protestarea
din urtnä adresatd
aceasta
sfintului
-
Si-
nod de protosinghelul Hariton Ma-
teescu in Decemvrie 1874 si am
constatat cd numal iscdliturile se a-
- ceste doud acte Mitropolitului Ni-
searnAnd perfect.
Cälugärul craiovean m roagd a
publica scrisoarta lui pe care o nu-
meste o intimpinare la cele publicate
in 7iarUl Adevrul in ilele de '29
Fevruarie i 3 I Martie.
Aceastä cerere nu o voiti Inde,
plini, de oare-ce cred cd sint obli-
gat a puMica o intiMpinari numai
când asi fi calornniat sa pe Ghe-
nadie din dealul Mitropolie, sail pc
protosinghelul Hariton Mateescu din
Focsani.
Se poate sI. fi ernis apreciarY gre-
site ;-nu rdmine insä arhimandritu-
lui Hariton Mateescu din Craiova de
cât sa., ind cheme, prin parchetul tri-
bunalului de Ilfov, inaintea Curtei
cu juratl.
Dar nu o Va face noul apärätor
M plastografului Ghenadie, cdci stie
ca i mine cal nu ,am calomniat pe
actualul Mitropolit-primat când am
spus cá a fa4ifical iscalttura chiri-
arhului Mitropoliet, peniru don II
sute de lire, nici ,pe protosinghelul
Hariton Mateescu din Focsani, când
--arn zis cd el este denuntdtornl acesta
fa4ificärt, deiumtare picutä prin o te-
legramä o protestare adresate s fin-
tului Sinod, in Decemvrie 1874.
Voi extrage douä pasagii din scri-
soarea arhimandritulM "pentru a a-
rdta cititorilor acestui ziar cä ea i-a
fost impusd de Mitropolitul- primat,,
care a chemat pe callugärul craio-
vean in Bucuresti, unde a si sosit îu
,
primele zile ale luneY Martie.
Intirnpinarea adresata mie a fost
pusä la posta din Craiova.4 abia la
(13) Aprilie si eti am pCimit-o a
doua-zi in Bucuresti ; -
constat a-
ceastä intirziere faird a o putea ex-
phca.
Dupa ce spune ca ziarele Ziva,
Epoca i Adevdrul aü publicat 0 te-
legramd si o protestare, adresate sfin-
tulul Sinod, sub iscálitura sa, arhi-
mandi itul, se intreabd :
Acuns nate o intrebare ?
Cine posedd asemenea acte? i dac4
se poate crede cd stint adevdrate ; cäc
asemenea protest nu a existat nicl s'a
trimis de mine, i nia nu pot a'rni
da seamd si explic existenta Li-
n& aseminea acte in redactta iarulut
D-voastre, cda ort acele acte sunt acte
publice, dupd cum icei cd le 'recu-
noapet singur, i trebueaii RI fie pds7
irate in archiva acela inalte autori-
tä bisericesti, or aiunc sunt acte in-
chipuite, act i trebue sä fie, de
vreme ce ele st pot glisi de odat4 in
redacliile a fret #are, i fie-care are
pretentiunea cä piistread originalul.
Nici unuf din ziarele citate mai
sus nu posedd originalele prozei
protosinghelului Hariton Mateescu
din Focsani, si nici nu a spus'o
vre-o datä. Ett singur am vdzut o-
riginalele telegramei si a protestu-
1u i le-am comparat cu fotogra-
fille care ail stat mai mult timp in
biuròul meth Persoana care posedd
originalele locueste in Bucuresti, iar
aceea care a fotografiat aceste acte
locueste in TurO-Severin.
Linigege-te, pitrinte Hariton
131NoriA A
poltal
No. 2,g) Director politic: ALEX. V. BELDIMANO
Ambele acte iscalite de Sf. Ta nu aü
fost sustrase din dosarde sfintului
Sinod.
In zilele in care aceste acte aü
sosit in Bucurett, Sinodul nu tinea
sedinte. $eful diriginte al oficiului
postal a scris pe telegrama i pe
coperta in' care se Ad protesta-
rea : -S& se remitd Mitropolitului-
primat.
In momentul când s'a remis a-
fon, se afla din intimplare un prie-
ten foarte intim la I. P. S. Sa.
Mitrôpolitul le-a cetit cu multä aten-
tiune si fail a rosti vre-un cuv6nt
' care uttd, se vede, cit diplo.natiY nu trebue
tit. -
le-a trecut amicului care le-a ce-
Nic cea mai micä apreciare
nu s'a fdcut intre e ; Mitropolitul
Generalul lklicolaef
Nifon a deschis un saltar, a pus in
Ndscut an Bulgaria & sud, generalut Nicol*
el ambele acte, a inchis saltarul este unul din acei patrior bulgafi eari au fame re-
a remis cheia persoand care se volutiunea din .1885 unind 13ulgari a eu Bumelia
afla de fatà i in care avea o contra vointel:-Busiei.
in Busia, a studiat i lu Rominia, vorbincl au
nemárginitä incredere. Confidentul multa uprinla limba noastra. Nu sta bine cu prin-
Mitropolitului Nifon nu a deschis lul Ferdinand, ,eae'í ea one integru n' a vrut sa-1
saltdrul i nu s'a fäcut proprietar lingurasca #i a Jost silit chiar a se retrage din
serviciul activ fi a trece in rezervoI.
pe acele cloud acte de cât câte-va De um an este prerdintele cornitetului, revolu-
ceasuri dupa. moartea I. P. S. lionar maeedonean qi se ocup.a foarte serios ou or-
Sale. ganizarea unc revotujiwni, in Macedonia.
Poarte sever gi cet tocite aeestea mult iubit
Idiet adevdrnl in toatei brutalita- catre to0 compatriolii se, Nicolact va duce la bom
tea NY.
Arhimandritul Hariton Mateescu
terminal scrisoara sa rugându-tn a
publica 'numele ono?abilef- persoane.
care a indri4nit sä sustragd aseme-
nea acte publice din arhiva -bind au-
toritdti (daca acele acte sunt adevd-
rate), ca set se poatei Socoti cu dinsa.
Nu pot da bublicitätei numele
posesorului actelor originale. nici pe al
persoaneY care are fotografiile.
Dar dacd arhimandritului Hariton
Mateescu, domiciliat in Craiova calea
Tdrgului No. 6, ii trebuie numal de
at o persoand cu care s4 se ,poatd
sOcoti. vestesc c va pun la corn-
plecta sa dispoKitie.
*
La ,furati sfinte Parinte!
Acolo te voi sili a face mar-
- Farsele pe care Adevérta le face de I-lb Atari-
turisiri, care fi rusinoase
urma scrisoarel ce mi-ai a-
dresat, din' porunca plastogra-
faint Ghenadie.
Alex. V. Beldimazatt.
>aPalaK1
1 ziarelor cu combinatiunl ministeria_e fantastice,
De astil data culmea a fost atinsi. In cur-
sul discutiunel' legel Invatamintului primar, D.
Vita, , deputat guvernamental i ora de ordine
a propus ca pe timpul perioadel eleetorale
vittätorul 85 nu poatit fi niel suspendat, uic
mutat. Acest amendment a fost primit de co-
misiuneaa delegatilor O Camera se preghtea
voteze. D. Sturdza hash care deja de mult
&Idea Ingrijitoare semne asupra'sitnathtel sale,
s'a urcat la tribunh, a amenintat Camera eu
venirea conservatorilor, a Injurat minoritateaa
care nu volepate de eh sh fach scandal O a
anuntat Camera zpäeit e ay. fiind, In ase-
menea conditiuni, D-sa prefer s retragh le-
gea. E de remareat ch, acest proleet de lege
este prezoutat de D. Poni, nu de ignobilul.
Omul seuzelor !fish' O al mileniubal ungurese,
a ultat aceastit miei particularRate i luind
rolul D-lui Poni a deelarat e. guvernul re-
trage prpiectul si a Inceput s alerge spre uaa.
De aci scandal, apostrofiri titre majoritate
minoritate i ca, rezultat definaitiv, indupleca-
rea primuluit minisstru ca sh se Intoarch Inapoi
a nu mai retTage legea, cu conditiunea de a fi
lisatà astfel cum a fost proieetatii. Prin acest
chip discutiunea este eu totul inlaturati
parlamentul, pentru a nu asista la aceesul de
isterie al D-lui Sturdza, se vede sUit s. voteze
fári discutiune un pi-oiled de lege din eele
mal importante.
hi viata privati cInd cine-va este beat este
trimes aeas sh se cube i ind alienatia
mintalh se ineuilaeaza In eapul unul nefericit,
el e trimis In ma, de nebunl.
D. Sturdza a ajuns in tip, hal de nervozitate
chl deja matur pentru duaurile excelentului
Dr. Obreja i u adjutoarelor sale de la Mar-
cup. Ce fel de parlament avem îus noi efl
acest nebun In loe a fie legat i pus in &-
map de forth, este mentinut In demnita-
tea de aef de gavern O de prezident al con-
?
Nei cerem Cu insistenta eit, dach e vorba de
a fi guvernati de nebuni sh alegem eel pu-
till pe eei mai path! ofensivi i In acest caz
TREIA
Sd te fereri Romeine de
aanawartwirrio eLFSIIPRing
prezidentia consiliului nu poate fi disputatä
de at de excelentii colpgY ai ignobituluï, ea
onor. Domni Moraleseu sati ca primul redactor
ar'Taratalta Babilon,
ai Märcutei sari a! sfinte! Goa"
pensionail
Sfinx.
ACi1JALITAT1
faeut studiile militare
rezultat mircorea macedaneand.
Mace
-.)-(00<
ite.an rmaifi,
In sedinta Camerel de Idiom:it prhnul mlnistru
a deolarat so/emn oá retrage legoa instructinneY
clupà, 10 minute a 11119 din net legea In discutie
AceastS, purtare a primului ministru este nele-
geld. Regulamentul CarsereI spume Precis c, ori-
oe lege trobuo adueS Inaintea Carnorei on un de-
oret regal, lar o lege retrasa trelme eä revio on
aociall formk.
Situatia guvernulní a devenit foarte serioasli
Primal ministru nu mal este stäpin pe sine, la
tle-care pas face o nerozie, la fie-oare pas pro-
voao6, na soandal.
Oerom celor in dropt, oi pun& oapat acestel si-
tuqiunt anormale.
IS a E II II It
rpurzii.
Farsele noastre
lie, tree, in eele-Palte ziare ea lueruri foarte se-
rioase.
Aga, noY am anuntat la 1-ib ale curentei luni
cum eg, in euried se va constitui un mini,ter Carp-
StIteseu, jar Lumea Noud de aseark anuntg un
apropiat guvern Carp-Fleva.
Ziarul socialist spune eeva mai mult, el spune
cg. un asemenea minister, in imprejurgrile actu ale, -
esto o mare necesitate.
Preeum se vede farsele noastre Find mai pre
sus de cit toate agteptarile, ceva mai mult, ele se
impun deasupra tuturor situatiunilor.
Pentru ca opera sg fie compleetg comunictim
cum CS in caz eind combinatiile Carp-Stgtescu gi
Carp-Fleva nu vor reugi, se vor propune cabine-
tele: Caro-Cosmovid, Carp-Riteleiune, Carp-Toboe,
Carp-Nadejde si Carp-Ghitg Porcul,.
pofteaseg regele sg fael pe niznaiu.
Ba nu, sg pofteasegl
>teastaiaa
Conflictui Sirbo-aghiar
Conflictul dclplornatic.-Fluperea rela.
Presa magitiara.-Aus-
tria si Orientul.-Intervenirea
regela
Cobratlictul diplomatic
Un conflict diplomatic ce va avea serioase
urmdri politice s a iscat intre guvernul *iirb
si eel austro-ungar. Cauta acestur conflict
este mileniul de la care guvernul sirbese
hold& a se abtine in mod ostentativ, ordo-
nind ministrului Art. ,la Viena si consululta
din Pesta a pardsi Pesta pentru #lele
de deschidere ale expozitiund ungurestst.
Ruperea relatiunilor
De vre-o cite-va lunt deja raporturile in-
tre aceste cloud tart vecine erart foarte in-
cordate din cauza relatiunilor ion comerciale
dar din amindoud pcirtile se intrebuintart
toate mijloacele ca cel Min in aparentd sit
se conserve relatiunile amicale. Dar iatd cd
ungurii vosiesc d prezinte la defilarea sim-
boiled a drapelelor si.un steag sirbesc contra
cdrei holdriri guvernul sirb protestind fdrd
nia un rgultat, se hotdri a se abtine osten-
tativ de la
Presa maghiarà
Atit presa sirbeascil si cea maghiard
se atacd reciproc in modal cel mai violent.
Oficiosul ungur «Pester Lloyd» apelead
cdtre ministrul de externe austro-ungar i it
cere cct impeiratul sd remitd imediat pasa-
p.rtul 4ninistmtdui sirbesc din Flena,
cheme pe acel austriac din Bekrad i sd
www.dacoromanica.ro
DPMINECA 14 APRILIE 1896
0.0:00,,301MV41310721311t2Rdtaltcr===3
cuiii strem in cavil
11. Alexandri
PASAG. BANCEI NATIONALE (rE.-71----1P'CJIN
rupd ori-ce relatiune diplomaticd cu un stat
ce permis a insulta pe guvernul austro-
ungar.
Austria si Orientul
Dar nu numal cu atita se multumeste
presa maghiard, ea cere incd guvernulut
austro-ungar sd schimbe odatd sistemnl to-
lerantei extreme in fata impertinentelor sta-
telor balcanice Ca Bulgaria, Serbia, Munte-
negru chiar Turcia si sd le aplice cu
Matd seVeritatea numeroasele mijloace diplo-
matice de carè dispune tripla-aliantd.
Intervertirea Regeluli
Trcadr't diplomatice art fi inceput intre
ministrit ambelor state. Regele Alexandru care
e foarte supdrat de purtdrile putin cam prea
brusce ale ministrulut pre,sedinte Novacovia
sd fie nervog, a intervenzl personal in acest
conflict fi a promis chIa;- retragerea D-lui
Novacovia indatd dupd intoarcerea sa la
Belgrad.
Val.
Atkii.SA PAit LA.A.E;J:4 T UAL
Camera.-BYetui Mititg, Sturdza e condamnat sg
treacit astgzi p, in grele incereitri. Legea instrucOu-
nei este un motif de destructiune pentru reputatia
ornulul-alung.
La un moment Cat, D. Scorteseu propune urmg-
tend. arnendament :
Suspendarea i transferarea iuvIptorilor, se
,,pronuntg de ministru in urma unei juueettfl a Cos
misiuneI".
Auzind acest am.ndament, Mititg S'urdza sare in
t.us gi incepe sg tipe : Autorii aeestul amendament
ghat nigte descreerati! Cu acest amendament vreatt
faeg o opozitiune murdarg! Autorul amendamen-
tului este un orn vindut sträinilor !"
Aga este I A. esto !" strigg mai multi dqutati
din minoritate. A.utorul amendamentului egti D-ta!"
sirigg altg votte.
In adevgr acest amendament a fost propus in Se-
nat la anul 1893 de egt-e D. Dimitrie Sturdza gi
alti liberali.
Furios eg s'a injarat singur, Mititg Stardza de-
ettsg cii retrage lrgea instructiiinel.
Imt diat Camera ineepe s tacit, eu eel mal mare
sueees, coneurentg tuntqului de sub pasagid. Oat-
rile, injurgturile, mojieille se incracig. azg.
MAIO. Sturdza injol pe ceT ,ariq fac opozitie, a-
tia ii riposteazg, elre ulna le in mare vervg
Cos.
C
I 1I I MgSW II
&natal.- D. Petrache Griitligteanu io cuprins de
o mare solieitudine pentru exproprierile privitoare
la Gara Centralg,
Pe dud la Camera' Ye fierere mare gi Mititg
Sturdza 11i pierde, la fie-ce pas, aga ziul silb cap,
la Senat se opereazg oare-earY afadri, in cea mai
diserstg, tticere.
D. ministru -Stoicesett, pentru ea sg
ceva, ggsegte momentul oportun ea si injure ;or-
D-sa
vernul trecut.
Stop.
->:04.44K
Vecutici i5afiatani
In 1893, pc chid se discuta ¶n Senat
legea instructiun i prezentata de cgtre D.
Tache Ionescu, senatoril libeaí in cap
cu D. Dimitrie Sturdza, crag furio$1.
Pe vremea aceea D-nil Sturdza, Poni $i
pozati in mari democratl i in a-
Orator! ai invatatoritor, toate propunerile
Va x. Ior Uncleaü ca s margineasca prea marea
putete a ministrului, bieil oameni par
neconsolati pentru cá se voteazd o lege
atit de reactionara.
Printre alte amendamente propuse in
Senatul de la 1893, minoritatea liberald
prezenta i urtnatorul amendament pe care
cel d'intif il iscal D. Dimitrie Sturdza :
Suspendarea transferarea se pronuntd de
(mintstru, n mqua unel judeeaV a co-
g misiunet » Dar acest amendament cazu.
In sedinta de alaltd-eria a Camcref, mai
multi deputati liberall ati prezentat la
art. 73 al legei D-lui Poni, amendamen-
tul identic pe care D. Sturdza l'a prezen-
tat la 1893. Atka a fost de ajuns pentru
ca primul-nainistru sá devie epileptic, sa
insulte pe propunhtor, i la urma sa re-
traga legea.
Para. îndoialä, p, Sturdza a înebunit.
Intialtfel nu ne putem explica toata pur-
tarea sa.
Dacd amendamentul propus alaltheri in
Camerá era pernicios pentru ce Pa pre
sentat dar in 1893 ? Dach D-sa a prezen-
tat in 1893 cm arneeament cuminte pen-
tru ce l'a respins alalrderi?
Dar ce faci sarlatanulut i nebu-
nuluT politic? In 1893 omul, din spidt de
opozitie, propunea parlarnentului tot ce-i
traznea prin cap, iar la 1896, chid e la
putere, a redevenit reactionar i autoritar
asa precum i este firea,
In 1893 vroia sä inaele tam pielea
liberala $i democratica, astazi dnd a pus
seaua pe arä, omul dat poalele peste
cap. -
Dragos.
ZUSei*.T,X r .grE2VT3ir'VS;22
10 BANI NUIIIÉRIII8
ANUNCIURALE
In BUCURESTI JUDETE se prilnesc nutnai 1
iLDMINISTRATIL
In STREINA,TATE, direct mime, !a aduainistmge si
TOATE OFICIELE DE PUELIOITATE
anuncluri la gag. IV
1 t*
lu . . 2,
3,
- lei
oao b. Unie
INSERTIELE SI_:RECLAMELS,¡ 3 LEI;;RINDUL.
Tin numdr vechid 80 Bald
,,E;FrelirP2o. tx"-,
REDACTIA
No. 2.%)
EXPGZMA BERLINEZA
CerturV. Comp3r2liurif. Actuala
e:xpozio;cie.-Curriozi41.
Ceateng capitalel" ali fost anuntati despre'a-
propiata deschidere a expozitici industriale
berlineze, care are loe In azest-aan. O intaii
musculoasa crescind din ',EpamInt,-O tinind In
tuba, un ciocan, simbolul industriet, pe elnd In
dephrtare se zhresc fabrice i stabilimente in-
dustriale, ilustreazit afitul expozitiunei;jipithi
pe zidurile capitalel Romlniel.
Expozitia berlinezá are de scop de a expune
vederilor Intregel lung progresul facut de in-
dustria germanä i In special de cea berlinezi.
E vorba deei de o expozitiune regionalif, ceea
ce face en, BA fim cu atit mai mirati, chid ve-
dem marea Intindere pe care o are.
Certuri
De Indata, ce se hotärt tinerea expozitiunei,
se incepu o cearth în slnul consiliului coma-
nal berlinez asupra faptului dui], aceasta ex-
pozitiune trebuie sá fie universalii salt regio-
nali. Mai eu seamh reprezentantii social-demo-
eratiei doreari o expozitiune la care sh poata,
coneura intreaga 'lame eivilizath, expoaitinne
care, fárit Indoialá, ar fi avut o influenti bine-
ficittoare i asupra unor moraVuri medievale
cari domnese Inca, In marele i modernul oraa
care este astazi capitala imperiulul german.
hi sfIrsit triumfarit lIiteriii, eari cereal nu-
mal i mimal o expozitiune regionalit, dar ime-
dint se isch un noti motiv de cearth. Era vorba
de locul unde sá se fad, expozitia. In apro-
piere de oratul Charlottenburg, un foburg al
Berlinului, mai multi capitalist! posedah un lee
viran Intins i vroiaü, bine inteles, Oai daa o
valoare ()anti-care prin faptul ea adueeaii ex-
pozitia acolo. Dar opinia publich i mai cu
soma, social-demoeratil' cereati ea expozitia sa
se elhdeasert la Treptow, un foburg situat In
mijloeul euartierelor industriale O de muncitori
opinia publicii triumfä.
Se mai iscá o cearti in priVinta Ruminate-
luT halelor expozitiunei. Comitetul vroia, sa le
inchizh la ora sase aeara, dar i aci opinia
publich trirmfä, halele vor fi splendit Ruminate
cu lumina electrica.
Ccurnpae,athaesill
Au mal avut loc expozitiuni regionale in
Berlin : la 1882 and in 13 sari aii .expus 176
firme productiunile lor ; la 1827. chid 208
firme ail expus,'1659 objecte ; la 1814 chid ati
hint parte 3046 firme dintre car! ,1932 erail
din Praia, 392 din Germania sudial si 75 din
Austria.
La 1879 a avut hish loc prima expozitiune '
berlinezit care, cu drept euvint, meiitá numele
de uare. Pe un teren de 60.000 metri pätrati
se Intindea aceasth expozitiune care pusese'
In uimire o lume intreagh, eu drept euvint
surprinsh de progresele pe earl le realizase.
Berlinul hi curs de numai 30 do ani.
tictuala elzpotailie
Dad, actuala expozitie va satisface asteptl-
rile initiatorilor ei, nu putem ti tued. Ce pri-
ve§te hash chipul cum ni se prezintä, ea ea ex-
terioia apoi trebue sa spunem ea este adelTit-
rat grandios.
de 60.000 metri patrati -
Pe chid expozitia din 1879 ocupa un teren'
dtipi cum am inai
spus-cea de asti-zi ocupä unul de L200,000
adich de douh-zeci de ori mai mare.
Clitidirea principala a expozitiunei are o su-
prafati de 53,000 metri patrati.
Expozitia se Intinde pe un teren foarte va-
riat aeoperit de arbori, balti i fatte. Dife-
ritele clidiri mai OM legate 'nitre' ele printr'o
serie de construatillut mai miei, menite a servi
ca Dlinoctarleurailtdee etnazilar.
mari citez eon pentru
pescarii i objecte de aliMentatimie eu o su-
prafatit de 7600 nap... cea pentru chimie
optica cu una de 5106 mp. restaurantal prin-
cipal cu o suprafata de 3550 mp. i eu nu
turn de 61 m. înáltime ; cladirea pentru instu-
atiuni de gaz i aph cu 1100 mp.
Pe chid la expozitia din 1879 ah fost 1799
expunitori, la cea dia acest an vor participa
oinci pith la tease Ifni Impartiti in 23 de
grupuri. Unele din acestea precum : industria
chimica, cea metalurgich.,,,electro-tehnieä O a.
confectinnei, ocupa, locum de frunte pe pinta
un s h.
Cele multe grupe prezinth numai pro-
ducte berlineze, singure grupele .optieei, a in-
strumentelor Oiintitiee si a 'peseäriel coprind.
producte din Intreaga Germanie.
Mai trebute adiogata, la cele 23 grupe
expozitia coloniali care, fail ladoiald, va atrage
asupra sa atentiunea tuturor vizitatorilor.
Mal trebuie eitate i o multime de clidiri
menite a satisface Irebuintele de petreeere ale
publicului vizitator. Ast-fel avem vechiul
clAdirl earl vor reaminti Berlinezilor ce a fost
oraaul lor 'acum o sutä de ant
Panorama Alpilor. o picturd eigantieä exe-
cutath de pictorul Rummelsbacher care va fi
privita dinnäuntrul ulna vagon al until mie
tren electric de munte.
De mare intones vor fi i spectacolele ma-
ritime earl se vor da pe un mic loé inume
fiteut pentru acest seep. De ascmenea vom
avea i un restaurant clädit dupä modelul imul
vapor al societätel de navigatie Lloyd.
SA mai aditogam pentru a complecta tablour.
o stradit din Cairo, pentru popularea dram:
adus anume oameni i animale din Egipta
GiaL

RONICA JUDICIARA
Un biciclist, o domniaoaral douli
procese.
i
Lax un proces care de sigur va interesa
lumea eare intereseaz i pe
servitorul D-v. Chatibua, care ai el a cedat mo-
de ai a fncilieat pe calul de otel. hi paran-
teza fie zis, cal tare bine eJit trebuIe sit fie adoptat eu 195 voturI contra 30, artieolul b-
otelul bicieletei subscrisuld, de-oareee II sus- ail al proTectuluI guvernuld asupra reformei
tine cele nout-zee i Roue de kilo de greu- electerale, care creazaa 72 mandate nuoI de
tate. Uaor sae great, putin impoartia Vorba deputati.
gait ccit i e e m'am dedat ma de mult
acestui sport ca" am primit aspre obsevatil de
la redactie c nu-nai mg caut de treaba ?
Dar procesul ? se vor Intreba ingrijati ce-
thorn de locacitatea mea. Procesul se pe-
treee la Braila. Un tatter care raspundea la hall s'a tinut un meeting mare socialist In con-
numele gras de Unturianu, fecuse a't el ea tra Senatului i In favoarea revizuirei consti-
mine, Invetase bicicleta i o pornise la prim- tutieL Erati
blare pe strada Regale.. La un colt de strade
insat an loc de un pope, t ese Inainte o tf- fost zgomotoase. Mai multe grape naamfestInd
Wire domniaoarit, care se intoreeta de la acoala.
Mann se emotioneazä, domniaoara Idem, si a fecut
hop Untureanu peste Domniaoare eu bi-
cieleta cu tot. Caderea Domniaoarei. a fost ea
In Voiroodul Tiganilor, un caze foarte ciudate asociaze cu recenta demonstratie a consiliu-
pentru cat, rochia tinerel copile I-a venit lui muiticipal fn favoarea dreptulna .sufragiulni
peste cap ti fn fate muff p. t. public foarte universal ai declare cd are fncredere fn biroul
numeros. In caderea fetel cartile i-aii zburat siiii pontru mesurile de ordine publice de luat
îíi toate partite, ale, ea probabil file din Geo-
grafia D-10 Gorjan or ti ajuns i prin Bul- 111111MMIIIMOME
garia.
Dapara cu pricina ofi ell de domniaoara
era ea deci ruainoasa", totuai fate. de acest
afrout a apostrofat romine4te pe nedibaciul ci-
clist, tar acesta politicos ai galant cum tre-
buie sii fie cu damele" nu s'a lent niel el
mai pe jos. In discutie s'a mal amestecat
un frate al cazutela ale cat afaeerea s'a isprk- lucrexi or publice, la care a asistat ei sub-
vit fnaintea sectiei mat 'Mtn i mal In time semnatul in calitate de om indiscret $i cu
la judecitorul de pace. Patrintii domniaoarei misiunea de a vio'a intirnitatea pentru
cer daune de la eiclist pentru acest accident,
ar acesta pretinde cá din nebegarea de seeinä marea satisfactiune a cititorilor.
a victimel s'a Intimplat accidentul, accident
care Il costa scump de oare-ce ai-a stricat o soane...
maaini, care fl tine patru ante cinci-zeel
,de lea
Chid justitia so va pronunta, voi da
veste In %ark despre jurisprudenta fixate de
judecatoria Ocolultil Braila.
laine atund cielitT, amicii mei, paziti-va sat
rag ridicati rochiile la dame, cel putin cu bi-
delete ai In pline strade.
Chitibua.
Congresul bisericel greco-orientale
BUDAPESTA, 12 Aprilie. -
Camera deputa-
tilor. Rispunzand la o interpelare asupra ches-
tiunei bisericei greco-orientale, D. Banffy, zice
ea congresul nu s'a eonvocat pentru anul acesta
de oare-ce nu se regulase partea inanciara a
chestiunei, dar ct Imparatul a odonat convo-
earea congresulin pentru 1897 ea ce se vor
lua masuri pentru executarea luertirilor pre-
paratorii.
Crizä ministerialä francezá
PARIS, 12 Aprilie.
timpul dimineteI pe
- D. Faure a primit în
Loubet, Brisson, Pey-
tral i Poincaré ; dupe, amiag va primi pe
p-nii Bourgeois, Sarrien, Le Royer ai Mine.
Din diferitele intretinerl ce a avut D. Faure
le timpul diminetei, se degas:laze impresiunea
ea' formarea unlit cabinet de unire ai de con-
eentrare este solutiunea care pare cea mai buna
pentru a da un desnodemInt crizeL
0 notit a Agenliel Havas zice ce. D. Fear@
va mai consulta Inca mfane mai multi oameni
politici, dar eredinta cea mg acreditata este
eit D. Faure, dupe ce a luat i pärerea D-lui
Brisson, va insista pe IMO D. Mine pentru
.a-1 decide se constituiascii dabinetul. Intretine-
rea ce D. Faure a avut au D. Maine a tinut
doua ceasuri.
In cercurile parlamentare se crede ca, D.
Reline, în urma relatiunilor sale economice cu
diferitele grupe are mai multä lama de a da
deznodimint crisei. -- D. Hanotaux ar lua
afeeerile sträine in combinatia Meline.-Se a-
deogi cat D. Meline spre a Maxi majoritatea
sa cere preaedintelg Republicei un decret con-
ditional de dizolvare ; dar se zice cal D. Faure
eziti ce-1 dea.
PARIS, 1.2 Aprilie. -
Senatul a adoptat In
unaadmitate, dupi o discutie seurte ereditele
pentro Madagascar.
FOITA ZIARULUI ADEVERUL"
28
PRIN CRIMA.
PARTEA INTEIA
Intriga de moarte
vIn
Träsnit
Singur Louis Berthier, din umbra unde
stetea, era prada uneT fern' nemairginite.
Tot blestemata ceea de Edith facuse
minunea asta, d'a transforma pe fiul
trebura s vezl nurnal fizionomia
franca a lui Mihai, pentru a te convinge
cá determinatia lui, era in adevär irevo-
cabile.
DecT vechiului staapin, succeda un ste-
pin nett !
Iar el, Louis Berthier, el care naciaj-
dula atita ca sä inlocutasca pe baron, din
cauza indiferentei fiuluf, i sä devie in
stireit directorul, autocratul absolut ai pu-
ternic al formidabilei maeine ; el, era hied
odata aruncat pe planul din urine*, fare."
drepturi legitime ei de aste data' in pu-
terea unuta care au va avea poate iadul-
genta hit Frangois.
Ginduri nebune, ca sá gituie pe Mihal
pe mama. lua s sfärime tot ampreju-
D. Angles depume o propunere de revizuire
a constitutlei ai dare este respinsa cu 114 vo-
tuft' contra 33.
Wiitearea aedinte u Seuatulul se va tine
Marta
Reforma electorala austriaca
VIENA, 12 Aprilie.- Camera deputatilor a
>aeana<-
Manifestatia contra Senatula
PARIS, 12 Aprilie. -
La Tivoli Vaux-
multe mil de asistenti printre
cart mal multi deputati sociaIiti. Eairea a
in contra Senatului, politia le-a frapraatiat
un oare-care numer de aresterri.
PARIS, 12 Aprilie. Consiliul general al
Senei a adoptat propmere care zice ca se
o
fn mod eventual.
CRONICAL
Intrunire intirnä
Alaltti-eri scare s'a afitut o Intrunire
foarte intimd la D. C S:oicescu, ministrul
Ad luat parte numal vtao zece per-
S'a discutat cestiunea legel organizer-el
judecatoreeti.
yedetl cum le eta pe eleaa ?
Aea.
D. C. Nacu ' lumnd cuvintul a declarat
ce va combaté proiectul D-lui Statescu.
D. D. Gianni luind cuvintul a declara.
el nu va susairie ún aaemear a protect.
D. M. Ferichide, laind cuvintul ' a de-
clarat el nu va vota pentru proTectul D-lui
Stetescu.
D. Delavrancea, luind euvintul a de
clarat el nu va vorbi pentru asemene
prolect.
D. Schileru, haindu-$1 ceciula a de-
c'arat el nu va vota Pentru Proiectul D-lui
Statescu.
D. Politimos, luind cuvintul a declarat
cat nu va vorbi serios pentru asemenea
protect de lege.
D. D. Sturdza, luind cuvintul a decla
rat cd va cere scite D-lui Statescu cd
nu-i poate aproba acest protect de lege
personald.
Cel falcut .declaratiuni la fel,
afare de subsemnatul care tacea ca un
peete legiuit.
In urma acestora praare d cd legea per-
.
sonale a D-Ian Eug. Stateacu va fi votatd
la Camera cu unanimitate p'us zece vo-
turl.
Mä prind ce. Gamta nu va lua i dum-
neaeT cuvintul ca sä tagaduiasca aceasta
intrunire foarte intimd.
SaC
>agatara<-
Marina comerciald,
SIntem rugati sä publicem urmatoarele
De c't-va timp Marina es'e la ordinea zild. So
scrie, se vorbegte, se discutg, se fac propuneri de
tot felul pentru organizarea acestd iustitutiuni,
prczentindu-se îa ac.st scop protean de lee, earl'
mai de call. cu earactere deosebite, toate insg, pu-
nind de sigur in nedumérire ((Oda publieg
ace car!' slat chematl a decide asupra acestei
chestiuul.
Aga un Domn N. C. F., In (long, brcigurl, studia-
zii cu mu.' VI comp tintit gi impartialitate, vhestiu-
nea marine!' noastre comerciale, proptinind infinata-
lea unel direetiud speciale sub autoritatea directa
a ministeruld 1=51-nor publi e, iar pe da altii
mat, sd dea foc otelului, toate astea if
treceaa de odata prin
Minia lui potoli mnsä, i ca se nu in-
soteasce teliciterile lut cu ale celor-l'alti ar
fi insemnat se se dea de gol in fata 1111
Frangois, cerula nu-I saäpa nimica din
vedere, Louis se apropia i, íl pent cel
mar fericit dintre toat, cel mai deplin sa-
tisfäcut de hotesirea lul
Deci, mithe dimineaal, vet fi faaa la
deschiderea biurourilor ? in-rebe Frangois
pe fiul sate
Marne dimineatd al in io,t-d'a-una,
respunse Mihal. Mama ai-a spus cd i-am
dat cuvintul meta de. onoare
stare seel
sint in,
Apoi conversatia incepu tot asupra a-
celgael subiect, asupra imprumutulg af-
ghan, dar de astd date cumult mai aprinsä.
Bucuria baronulni, amabilita..ea lui, sfor-
täri!aa ce, facea ea se, fie placut tuturor ce-
lor carial ineonju d, nu se puteata clee
scrie,
De odatä Mi' zeri pe canapeaua unde
statea de obiceia, pe Genevieve, care,
intio atitudine ,de preocupatie dureroasd
rdmesese de o parte, cu inima staInsa de
ultimele cuvinte ale lui Pigaletai.
-
Se apropie de dinsa.
Eaff palidä asta-seara Gizeto, ii zise.
Ce al ? Eati bolnava ?
Q. Tubea in adevar ça pe o' sera' al
simaea pentru aceaatti copilä suferinde
incintaboare pe care vecinic o vezuse pe
linga el, in fuste sea pe genagehit Edi-
- Mihai, ea de sigur nu le pricepea. Mama!
they, aceiaal dragoste profunda ea ai &tad
ar fi avut aminduoi aeeTaal mamd.
Foarte repede ai ea ei cind 'i-ar fi fost
fric e. vaze. pe Mahal' ghicind ceea ce
se petrecuse, Gegevieva respunse
DUMINICA 14 APRILIE 1896
parte un alt autor, Mireea, al brogurd Cum
stgm eu marina ?" dovedegte necesitatea ere:11-
rd unel directind a 'marine. snstinhid mnsi tot
de odatg, pe tonul militarismuld c ofiterfi de ma-
ring cari ad navigat fi cutreerat mgrile ad prin a-
ceastg nn drept elgtigat de a fi in capul acestei
directind
In fine, in a trda linie ne prezintg proiectul de
lege al clilor ferate, relativ la infiintarea und
servici de narigatiune pe tngt acea directirme,
in cap cu inginerT mecanial, electrid de mine, de
podurt gi gosele, etc.
discuta toate aceste propuneri. e de prisos
de oare-ce ori-cine poate usor intelege, mono- a
polul de drumuri de fer i milittrie, eu negustoria
nu se potrivegte. De asemenea nol nu vedem tarn
ct voiagele in mijlocui mgrilor .departate pot sit
dezvolte in comandantl gi personalnl vaselor de
rezbel, spiritnl de administratie i intreprindere co-
mercialg. Or dt de disting ar fi el de altmintrelea
organizarea cea mal nemeritii marine comerciale
conform spirituld legd din 1887, ay fi numaT in
modul ce eonvine pur comereiale a acestd
institutiuni intrunind sub aceiagi direcfune servi-
ciile maritime gi servicide fluviale, impreung eu
gantieral de la T.-Severin.
St. Ch.
.4-a<740ea
BULETIN ATMOSFERIC
Bueuregiii 2 Aprilie 12 ore ziaa.
Ingltimea barometricg la
Temperatura aerului
Vintul tgricel de la . . .
Starea cerulul: foarte noros
Temperatura maxima, de erT
minimg de ad
Temperatura a variat noi hatre 24°
Erl timp frumos ping seara, noaptea cerul aeo-
gi 2°
perit, vint tgri el gi dimineata putind ploate. A
plonst in multe localitIti din Muntenia, mai ales in
Oltenia. In munti la Predeal a nins putin. Baro-
met,u1 a segzut foarte repede In toatg, tara in mij-
locid eu 10 milimetri; temperatura a scitzuz putin
prautiuded.
Astd-zi timp inchis, yid Brie& gi tinapul
tine rgcoros.
INF S RMATTUNI
qedinta Camerei de Vinerf
Aspectul sälei
Deputatii sosesc de cu vferile la Ca-
mere in numer mat mare ca de obiceia
Tribunele sint pllne de lume ; in spe-
cial tribuna preset. este intesatä de zia-
' riett, cart se asteapta ,la continuarea scan-
dalulut de al:Ate-era
Deputatii impeatial in grupuri discutá
cu multa aprindere chestiunea retragerel
leget invätamintului primar i a readuce-
rei legt, in contra Constitatiei
care nu de dreptul minietrilor de a de-
pune legi ferá decref regal.
La orele cloud D. Sturdza Inca nu s o-
sise.
Deschiderea neclinteI
D. prim-ministru intrat in Caanera able,
la orele 2 $1 minute, cind se deschide
aedinta fiind prezenti "126 deputati.
Pe banca ministeriald slut tott minietrii.
D. Sturdza in special este inconjurat de
mat' multi deputatt, cu cart' vorbeete in-
tr'un mod foarte animat.
D. Scortescu se Pregateate a intreba gu-
vernul in privinta ilegalitattet sävireite eri
prin readucerea legel inveadmintu ul pri-
mar, dupä ce primul ministru a declarat
retrage legea.
Covintatl Dahlia Scortesou.
D. preeedinte dând cuvântul D lui Seer-
y see', o tecere mormantala se face in
toatd Camera.
Deputatul de Iael cere biuroului sä con-
semneze in procesul verbal faptul retra-
gerei i readucerei protectulut de lege, fapt
prin care se cake in mod flagrant artico-
lul 42 din Constituaie, de oare-ce protec-
tul trebuie sá fie readus prin mes'agla
regal.
Dupti, respunsul presedintelui Camerel
ctim ca biuroul îi va face datoria in li-
mitele posibilitatil, majoritatea deputatilor
cere inchiderea diseutiei, care se primeate.
Camera trece apol la ordinea zilet.
- 111=INIZENIZEIMIlt
Nici odatd n'am fost mai sanatoase
ca acuma; de cit it! merturisesc cá lipsa
ta de aste scare ne cam nelinietise, atit
pc mama et al pe mine.
Ii spuse ei el ceea ce' spusese ba-
-
filmset
Ce vole sá mi se intimple?
Intocmal ca ei Edith, cäzind de odatd
--
pe ginduri, zise
Nu se etie ?
:
Mai bine sat-ti spurd ce mi s'a
timplat.
Mama care doreate se me ajuti la o o-
pere de cafitate se insercinase sa-ti a-
rate cauza tuttrzierei mele de asta searti.
Dar nu etia de ce mä sileete ceva ca seati
povestesc intimplarea ed insumi. Mi se
pare cat ca trebue seat istorisesc lucrul.
Un fior cuprinse epiderma delicate a
bieteI fete.
Mihai rostind acest a. vorbe, avea inflec-
funi de o duleeate aaa de turbureitoare
in cit D-ra Berthier era eti WW1 miaeatea
Ce avea sea:1 sputa care- ?
Atunci Mihai, cu o aprindere pe care
n'o ve.zuse Genevieva la dinsul nici e-datá
povesti intilnirea intimpldtoare a celor doue
nenorocite fate de cart atit de pe negin-
elite jupase rolul Prevedintei.
Acurna, zise foarte fe cit, cind itT va
spune mamat an o sa .fif I ctlrentul afa-
- Mama! repetd bfata fate aaa de tur-
burate in cit daze auzea cuvintele luT
ai de ce aclica mi-ar varbi de proaejatele
tale ?
Mihai se cam turbure ei el.
Una din ecie doua protejata ale
mele, cum zici tu, e tinerti
straanic de
www.dacoromanica.ro
Ni s eornunicd din Galap cd, 450 de lucre& BURSA DIN BUCURESCI
toil de la fabriea Götz, cari se pusesera In greva
aS reluat Cursul de la 11 Aprilie (23 Aprilie):1896
=1111,1.
50/o Watt r. p. 1003/4 B. Agricele
D. George Bengescu, ministrul nostru la Bru-
xelles, i care de cite-va zile se afla In capitala,
virtiatea unulcongediel, va pleca mane la pos-
50/0 Bent% sun. .
604
50/0
a (92-93)
atn. .
--
992/4 Dacia-Iterninia
Nationals . .
Pat& .
.
3, .
tul add. (Pk Obi. ru?!.
Pensiud . . . . 290
103 . O5n9tuatill . .
SCHIMB
50/0 Obi. e. Sue.. 9 71/4 Londra 26.2017V,
Linia feratei Galati-Bdrlad e terminatd (1890) . 978/,, Palis . 100.121407
50/0
rind aproape de Bere,vti, statia cea ma'i a- 60/0 Pr tic rat.. 931/., Viena . . 9093/434
propiatd de Bdrlad.
Probabil cd la toamnd aceastd linie va fi
50,/,
Ph 3,
a urb.
s. 90
101 Va Berlin . ,
.
123.25.20
99.1610
a Iv! 8284
pusd in circulatie. 60/0 a
5c/i Obi. bazalt .
Bawl Nat.
- 8eont B. a.
Avails.
* O. dep.
Pe lIngat cele doua institute de calu- a'a*
Orate din hat' i Galati, unde de mat
multd vreme se petrec seandaluri din cele
mat revoltatoare ei. in care se urmäreete con-
Stirea data de uncle ziare cu privire la hi-
cercarea de sinucidere a Olgel Lateseu, la lai-
vertirea fetelor romine catoliciam, este d-tread, este absolut fantastice.
vorba acurn se se mai infiinteze i un al
treilea institut in Bucureeti. In urrna unel denunterl adresate ministrului
de interne ai prin care se spune cat primarul
,
Dace eel de la guvern' din consideratia svir-
mai multi consilieri din Tulcea,
meschine nu se pot opune crearel aces- it mai multe abuzuri, un inspector adminis-
tut institut primejdios, ar trebui ca nici
trativ va fi trimis s ancheteze faPtele In cur-
un romin, care 'a iubeete copiii, sá nuaf sul sitpteminei viitoare.
incredinteze educatiurei acestor insitute.
Eri, s'a terminat exameaul al V-lea de' di-
PARLAMENTARE plome pentru medie-veterinar. Printre candi-
0° 746.2 datii earl presentat aar reuait urmátorii bi
C° 16° Er!, s'a distribuit 'in Camera legea pentru ordinea aceasta : Eremia Iliescu, Gheorghiu
. . W. modificarea unor artieole din legea organizerei Gheorghe, Cilineseu I., Vasile Iofiescu, cons-
judecittoreati ai din legea organieä a Curtei de
210 tantinescu Constantin ai Miliceseu M.
Casette.
70
Dezvoltarea interpelerer D-lui Mirzescu
relative, la suspendarea articolului 4 din
Aseard, a il primit urmúloarea tele-
gramd de la trimisul lzostru dill Ba-
legea de la 21 Decernbrie 1891, modified-
eau :
toare tarifef generale a drepturilor de
vamd, s'a aminat pentru Marta ancheta presei e terminati.
In rezuniat se sdovedeste eul-
si men
Dupe multe frannntatri, legea InvtamIntuhn pabilitatea integei administra-
primer .a fost votati eri de Camera eu 92 vo-
tura contra 22. Villa locale, In oras oare-care
Mai multl deputati s'ati abtinut de la vot. agita0e. Pe strade se, impart
maniteste piin cart se insulti
D. ministru al lucrerilor publice a depus erl
pe biuroul Camerei mg multe proiecte de legi, presa independenta.
prin cari cere acordarea de noui eredite, pen- E opera administratiei.
tru terminarea liniilor ferate, Roaiori-Alexan- Pella.
dria-Zimnicea, RaVileea-R.-Vadului ai Dore-
>aana<
In cursul septaminei viitoare va veni in Demisiunea cabinetului kigeois
diacutia Camerei legea D-lui Eugen Ste-
teseu, relative, la organizarea judecato- PARIS, 12 Aprilie.-Cifrele comunicate azi
dimineatit din Camera franceze gad, exaete ;
reasce $i la modificarea unor articole din mai trebue si adatogim lama cil ansamblul or-
legea organice a Curtef de casatie.
dinel de zi a D-lui Ricard s'a primit in una-
Dupe cele ce se vorbesc prin ueele
'
nimitate cu 28 vottua. Dreapta s'a abtinut.
cercur politice aceastat lege va intim-
pina la votare aceleael dificultdti ca i le-
gea D l.l Pena
---arareao:<-
ilevolutia Cretand
EXTERIOARE
Din Pesta se vestqte cei opoitia a ATENA; 12 Aprilie. -
Stirile din Creta a-
nunte Cil o luptit care a tinut dime zile s'a
hotarit a cere darea iu judecatá a in- dat intre creatini ai turd, gut vr'o cinei-zeci
tregulut minister awgbiar Banfty pen- de morti i ränii. Creatinii cer ajutorul Greciel.
tru 111()tiVut agt ar fi talsificat
toate listele electorate si.
delapidat bald publiti.
pà, ar EMI/A._ IiI
ECOURI.
D. Mihail Ciapim, gesind pe strade suma
de lei 40, cum ai mai multe carti de vizita,
Ike inforinettiani
le-a depus la sectia 6 din strada Batiatea,
unde stall la dispozitia ptigubaaului. Ancheta noastrii la Bacit -
Sgmirea Ca Eacal'a
Astaezi a aperut prima faseicold din Fe- Joi seam, cu trenul de 10 ore, am pleat
mekt pierduta, mare roman de moravuri, de la Bacial peutru a cerceta in mod amtinuntit
eonfratele nostril Panait Matra barbarale comise in, acea localitate de dare
politia lui Talianu, i spre a ne convinge in-
Dumiarica, 14 Aprilie, a. c. societatea stu- tru eft administratia este vinovata ce.
dentilor bi medicinbaserbfnd a XXI-a aniversare,
cillAemfaspotsuiitte
precum i recunoCaterea ei ea persoana mo- gara Bacitat , Vineri dimineata.
rale, i juridica, va tine o aedinta la orele 2
jum. p. m., in lecalul sea din palatul Bai-
lor Eforiet.
Pe peron aateptaa mai multi agentl politie-
neat!.
Seam, la orele 8, va avea loe fn sala bai- Spionul ei
lor Eforiei un banehet dat in onoarea Dom- Despre soiree reprezentantilor presei pre-
nilor profesori al Facultatati de medidni ai a feature ai politia locale fusese Inatiintate tele-
persoanelor cart aft contribuit, la recunoalterea grafic, Inca' de Joi seara i VinerI un spion
societattei ea persoalli' mora1e4 juridieL al politaiului Talianu venise in garit ai cum
ne deteram din tren jos se ai oferi a ne duce
.Comitetul national studentesc invitil pe top'
studentii de la Univeraitatea din laucureatI la otelul eel mal bun ai a ne Inlesni cereeta-
bine-voIaseit a lua parte la intrunirea ce se va . rile ce aveam 5il facem. Lam Inteles basal
ro.
tine Sinabate la 13 Aprilie cor., orele 7 seam lul i 1-am trimes sä se plimbe pe acest an-
fn Sala Orfea.
La ordinea zilei vor fi mai multe chestil de
treprenor al unlit tripod patronat i tolerat de
politaiul Talianu. Si ce-i drept nu ne-am in-
aclat de loc act in tot timpul, individul Rei
mare importantat.
aaaa se numeate agentul ce ne-a urmarit din loc
asao. samameass.
frumoasa. Deci mama crede cá e cuviin-
cios sä me ajual in opera aceasta i sá
bine de &it cum o fecuse fatä de musas
&it si. rudele sale.
&EMI
nu md duc singur la acele doarnne. Pe cind sosea in fata palmieruluT gi-
Genevievef i Se pent ctiai infige eine va gantic care adelpostea pe tined, Mihal zia
un cutit in inimä. Ora teribile, ora atit
de mult temutd, ora de agonie i de -
cea care Genevieva
Nenorocitele astea faae, de care am
moarte sunase pentru dinaa.
Mihg daduse peste o fate pe care Durn-
jurat sa repar injustitia soartela se nu-
mesc mama Doamna Christina de Terre-
nezeu nu o lovise, care nu era, piperna
cite, Mel in ataxia, niel difermá ei av ea s'e
noire
Nu isprävise vorba ei baronul, la raaay
tubeasei.... peel departe de fiul saa, se ingelbemi ca
Crezu c'o päreseate viata, dar se intari
mindra pe cit era de curagloasa res. -
lemiia.
Christina de Terrenoire repetd
-
punse
Dace mama arni va cere-o te void
ducindu-ei mlinele la inirnä,
Si feed, sea aatepte ceea-ce ar mai fi
ajuta.
-Dar dupe, cite-va secunde zi re :
Acurna pentru 'filth& oarä te-ai in-
-
spus Mihala zise :
Fiul mea a gäsit pe Christina de
Terrenoire ?.... Ah ! Dumnezeule ! drep-
tatea ta trebufa se face sá se intimple
-
tank cu aceste doamne ?
DA, pentru Intita 4:jade
Esti sigur ea sint oneste
aceasta !
Ae.oväia intinse in aer ctizu pe
Mai eigur nu se poate,
- Cine ti-a spus ?
Fizionomia lor loialá, distinctiunea
manierelor lor ai may virtos o expresie b
Napoulo, care din intimplare se utta la
prietenul seat se repezi ca un nebun la
de rezervä demree. dureroala Ca-e nu. levantinul era oat, in virste ; n'avu
ineale. putere se sprijineasca pe Frangois Ber-
-- Uncle sint acuma ?.
In casa de famine, sub Ingrijirea
thier i acesta se lungi greet pe cover.
Octaviet, piná clad va lua mama vr'o ho- IX.
-
tärire in privinta lor.
Cum se numesc ?
Edith sunase
Dotrii
Atunei o emotiune grozave se produse
in somptuosul salon.
ca Cshias ad
al re Inmuc°dmecenabilu,
llacesta,
Millet, Genevieve, baroneasa se 'trezirá
Frapojs, in culmea fericlrei, vezind pe lingd baron are, se-ai dea socoteald des-
fiul säü vorbind cu Genevieva ei. fiind si-
pre ceea ce se petrecea.
gur cum cdaT spune despre hotärirea Se aplecare ingrozitl de-asupra soauluT,
profectele sale, se apropie de Milial ca
a parintehli...
saai marturi'seaaca satisfactiunea tiff rna,:t
(Va nrma),
1

I
E--
Es Catulle Mattes, Gog.
E porain
ri.

E-
,-

F._

.=
6-1
1896
2 'VOL

"5-.. Respell, Manuel

Henri Roehefert, Les

vie
1-1

annuaire d e la saut é
aventures de ma
vol. Il
,
1-47.;
3

7.-
s 1.80

dupá cerere in cel mai scurt timp, eu pretul de Paris.

Abonamente la ziare
li)
Aprilie

TILTIMELE 'IsTOTITÁT. 1 AFLATE SPRE ViNZARE

- Georges Ohnet, L' Inutile Rihesse
=
Roman Coetem-
IL»

L.I 3.50 ot. Fridérie Masson, Napoléon et les

femmes
André Theuriet, Fleur de Nice
H. Sudermann, Le moulin sitencieux
E. Gautier, L'ann6e scientifique et in-
ditstrielle, fondée par Louis Figuier
, 3.50 y Jules Mary, misaricerde

Cirti de Medicinä, Drept, Economie Politicd etc. etc. se adue 1=

..-

si reviste franceze
Lef 3.50
,,

,,
3.59
2.50

3.50
3.60

=
E--
E-
.-7-----
----
=

www.dacoromanica.ro
 4 DUMINICA 14 APRILIE 1896
.1111111111111M1

11111111.111111,1111.16,CIMEM
11111111111111112111as
t.r.....azosakcneuesem. Arzob
'>KX>OOKNOK XX.% XX,KXXXX XXXXXXX?

et
twIlt.;34,

5:17. avaicrul. de
MASINE AGRICOLE SI INDUSTRIALE Pentru Saisonul de Primd-varit i Valli a
BUCURESTI FURNISGRUL CURTEI REGALE SUCURSALE : primit nouvesuteu sensationale de Haine pentru,
STRADA SMÂRDAN, No. 12 Birbati. §i Báell confeetionate in atelierul nos-tv
BRAILA, CRAIOVA, tru din Viena, Frame i Costume salon, Dér-
MOOR
niere mode".
CAS-A FONDATA IN ANUL 1865 VARNA
FURNISOR AL M. S. REGELUI, AL DOMENIILOR COROANEI, AL SCOALELOR DE AGRICULTURA,
AL FERMELOR MODEL ALE STATULUI ROMAN SI BUL GAR, ETC.
xMare Depou de Sto e
UTERI DOMNILOR AGRICULTORI
Comande se efeetaiaziS,O, in 24 ore
;-
PLUGURI UNIVERSALE ORIGINALE
Mr a se feri de eontrafacerf
SIMPLE, cu 2 $i 3 BRAZDARE.-CONSTRUCTIE NOUA de OTEL
RUD. SACK Preturí moderate.-Serviciil de confientd.

2, Coittil strada Selart i Covaci, 2 j

Singurele plugurI adoptate la fermele-model ale Statulul VX,X0M063040Mtnif.,NOOKWYM,XNCCAMYYN,
KXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXN
LOCOMOBiLE I TREERATORE
DIN FABRICA
zu NE: X
RUSTON PROCTOR & Comp, LTD. LINCOLN
CONSTRUCTIUNE NOUA. 1896
CELE MAI CAUTATE 1 RASPANDITE IN TARA

-TO CU TA1SUL
obtazdf, de altminteri dri-
LA DREAM g/lao, este desfigarat priv niste ne-
curena ale pielivei, s'irmanan'a
o barb'a minurgat de fru-
moasa se capiitii In ruodul cel
rag repede 0 mat sigur prin
Nona mavini de secerat $ le gat snopi putat aii -. de cAt abia acum, ett
repede s'ar fi putut debarasa de
de
el cu Pomada regenatoaro a
din fabrica IÄC CORMICK-Chicap-Am ri6a Pomada de obraz de Lngos Henffel
a farmacistulul Vértes
ACeutA: porahclii reIntrer
Unica ma§ink adoptati la fermele-model ale Statuu i Angora care atit la toate eXpositiele en §it pe cfrnp care pomaa. se buur'i de un re- 6111 e cu deolvirkdre vii-
dobilndit nu sacces enorin tiind reennoscutit de toti oamenil couipetinti ea cea mai practica.. name pi de favoare universalii,
ttxätoare peutru picle i prio
150 BUCATI VANDUTE IN 1895.-Singure1e. secerAtoare en legat:adoptate la fermele-model ale Statu
SECERATOARE SIMPLE DAISY". COSITOARE DE FEN No. 4. GREBLE DE .FLN - - ca cel mal bun pi ruaI sigur reme-
cliii peuttu InIkturarea grabuic ii. oi
radal.i. a pistruel6r, petelor, bare-
plot cojilor i in genere a tu-
intrebuintarea &lax la fla-
&

ol tinert de tot, capata o

barlot, frunioasa ai elegauta X
VAGONETE SI SINE ,
rot faul de ma0n1 agricole i industriale, Grape, véntnriitoare, CASE DE BANI turor impuritaPar pe pielea o-
batoze de porninb, ventnratoare. Trióre, pietre de naórii, etc. b raztalui.
niste mustati-sdmirabile., X
KRUPP" S7-40 CATALOAGE FRANCO SI GRATIS
t Borelnao a 3 lei oi C Tel Ne,
Bon= 3 oi 6 1.i.
X
Depoil generaUregUera BUS, Bacureoti Bulev. Elisabeta
1211.116.1110.,
-
(MN. 1111011111..aSMONOMMO.......116...
vxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx)d),_
CASA DE SCHIMB
Aline,189/131TIVIIM7 XXIIIX`gra.11p0==t 1124XXAXO
NACHMIAS el FINKEL
No. 2, hi *oui Patat
t.
llacia-Romfinia, str. Lipseau Jr LI, :EN
Fabric& de Ihini E1 Kiessling
Ouxnpar
fa4a

i
palatuld Bittaii-Sationalc
vinde efecte publioe
BUCILIRETI JE:Lt 1?"d_r, C.--1P- IL, A (1-;-7 irr
uri-ce ockib de ruouao, No. 230 CALEA MWLOR, No. 280
Recomanda CONSTRUE*TE CA. UNICA SPECIALITATE
Carsul pe aiaa de 13 Aprilie 1896

LOCOMOME TREERÂTORI
Sistem i eonstrugiunea boil de tot pentru 1896
ASINE PETRti LUCRAT LENUL
atilt locomobile 'cat pi Tieerlitor1 sunt cele ma PRECUM
oI aparat de ars paie ori-ce emnbustibil b2.1143 pi cele mril, rfnumite din fabrica, ll-lor
4% Rentl Amortinabila 86 50 . . . 87 26
Ransomes, Sims & lotteries
60/o
6% -
, Amortabilä . . . 98 50
Obligs.t. de Stat (Coy. R.). 102
, Municipa le din 1883 96 50
. 99
103
97
60
FrarMASINI
rto/o PENTRU
60/o n n , 1890 97 97 60
5% -8crittort1l Funciar Ramie , . 92 60 I 93 25
Urbane 89 25 90
5o/o
6'/,,
n
n
n
n n 101 102 FABRIUREABUT6ELOR
5Vt n
Au7tirani Baaea ttle4iona1 fi . 1535
n '
154 5
Agricolt.. 195 -- 205
Iaoi 82
- 83
construito gata în introgul fur cp4
Florini valoare Atiatriacli . 2 09 2 ''
Wire germane . . . . . .1 23 1 26
Banimote Franeeze . . . 100
On Ita lieno . . . . 90
101
95
- C -1- 4
L A C; ()
n 'table iartie . . 2 65 2 70 se trimit gratis si firguce
In sfirpit recomxudit pi fabrica ea dp -epat mayine agricole, kcal' pimple oi Pic 14 wt, tie
Batottze de porumb, Msrtote, Grape de fier i tóttte,reservele pentru Lccomobile fi Tr( ator
Vestita Carturareasft
JULIA_ POLONEZ CELE Mid NNE REFERINTE
Bine eunoseutd de pullie IMUCA.11301177151710171.1.7720,7=41/aariaaalt 74JaaaaaRaW
fr4 OSESORI
.Locueste in str. MINOTARULUI No. 41 a mai, muller medall de Stat
10-0 ten2ast.
Diploma de Nears
,
X21430:CAtt.Si 100001):0411=1XXXXAU
Doui-deci de anni de isbânda martu-
-
'V I
resc de efficacitatea acestui puternic: Sub-semnatiT aducem I cunostinta onor ''itageMP.
derivatif,,recommandat de medicii cei public si oporatet clientele ca pr
mai de frunte pe Aru vindecarea r-apede
a baelor de pept, guturaiurilor,
71/4/14-7-w 4rE.-!t p TONIC CI, CHINA
durerilor grippei, durerilor, de Lù.;:npi, Porcelauuri, Stichirie Tacim :1; A NALEPTIC
Reconstitoast Suc de carne
rhimatisn- ...a., lumbago (durerilor
B. I_ F.
t.

de sele), etc. -
PARIS, 31, Rue de Seine.t. 611111111.=
Fosfat de Calce
-
_

1 fr. 50, in töte phannaciele. obile de ter, geauue.. PlgttEti de broil , Tonkel eel wed Compus din sub-
At exige numere tut WZINSII. Ctrucios.re petarb energic pentro stante absolut in-
convalescentit, dispensabile for-
ibltrisl, nArel si-desvolta-
OMNI& Verne! 0 ma:for-gig, rei muschilor
CURA GL4ICHENBERG
ro pis In crcLai c tr4ra care du persoanc aistemulul ner-
Ômcfli ,Pet?-tg) Imperi4 fir niexp. delicate vas i osos
Vila Triestina" bH hi, o-;s. prevf
I111=NIME

VIA DE VIAL este asocial:1=1es medicamentei,), celor mat, activ

Vila ,iWeinachtsba,uni"
Stogurde pensiieni
4 LEI Di:CI-4.117R, entre a combate Anemia, Cloreza, Ftizla, DispelssfG. Gastritela Var-
rsta sritiod, Epulsare nervoasa, sitlblciene barrânefe,
Pozit!une frumoasi In apro- Eu wrom er. datail !tgile convaleacente, hateun euvint toate sm./11e .akiimicQ 1e slAbicieue ca:
V;Tacterizata "Fin perderea pate? de mincare a forreto,
pierea 'bailor, i casei e czu-d si a parcu- W Dh1ltri6 SI,,Ighkrt
Menagit excelent si eftiv. Informaliuni Stra4G, Deaehal.
Los, Farmacia I. VIAL, rue de Bcur1wg;
Rt.)fnik»
oi exilfm Sucurestl, la d. lUE ZAMFIRESC::
directe de la proprietad. 7-43325micir_Newavaealismws,o)amvaantoritz 0 la top drogistil
10-60 B. V. Hausen
Of'

Proprietar, CONST. MiLLE

4.4EVIE.MIRMOCCSNLIRIMIMUMINVEWILYIIPM

Tipografia ziarului Adevral" Pasagiul Bancel Nationale

www.dacoromanica.ro