ANUL IX, No.
2682
NIYAIE11171. 10 BAIN!
, ABONAMENTELE
CNOEP DE LA 1 i 15 ALE k LE-CARRI LUN
gilee:platese tot-d'a-una inainte
In Bsioureo ut Case adnuniatraliel
Judekt §1 Streefeeitate pinfraud/IA poqta?*
Un SR En Tart 30 Lei ; 8treinitate 60 Le
glue inn' 15 25
Trod 1-anl 8 , 13
U. Rank. I'm nryilaNtste U esal
mANITACRIPITILE Nr sr, prAprInizA
ADMIN1STRATIA
PAISAO. DANCE! NATIONALE CrE3114)3FPCINI
D. Sturdza
qi colectivistii
Vinerl, parlamentul se deschide si
D. Sturdza vede cu groazl cá va fi
nevoit sä dea socotealI de purtarea
D -sale. Din toate conciliabulele si
discUtiunile intime, din zgomotul in-
discret al culiselor, se poate vedea
lätnurit in ce constä campania co-
lectivistä contra D-lui Sturdza. Vo-
tirmeze politica reposatuluf
Than BrAtianu, D-sa s'a crezut in stare
sä iriloculas-cä pe toate ape-
tenil ale partidu10 liberal, sl se facl
pe a insu-'0 dictitor, sá tale i sä
sOinzure dupä vola D-sale. Fie
din Intelepaune, fie din simplä in-
timplare, 10 loan Brätianu, la trice-
put, toate Iesit bine, si a avut
riorocul ca aceastä reusitä sä-T dea
si mal multä. autoritate. Cuvintul
(D-lul Bratianu, a devenit Incetul cu
incetul lucru sfint, nediscutabil si
membrh influentI i rnarcantl al par-
tidulul liberal se mindreatl cä ur-
me9z1 orbeste povetele sale. Dupl
momentele bune, a venit i timpu-
rile rele; dar autoritatea a mers ping
ce feful a inchis ochil.
D. Sturdza, care mult timp a fost
supusul si aseultátorul servitor al ca-
priciilor batrinulul liberal, azl, clad a
ajuns la rindul 10 sef, a crezut. ca"
va putea i D sa urma aceastä tac-
ticä. S'a intimplat cd de la prima zi
a nimerit-o ea Irimia cu oistea in
gard. Tot ce a facut a lesit anapo-
da si, din prostie in proStie, din in -
curcatura în incurcAturä, din zapa-
ceala in zIpäceald, a ajuns pinä
cg dupä ce a crelat, färd niel o u-
tilitate, cestiunea fostulth mitropolit,
azI n'o m0 poate descurca. S'a \TA-
silit sl facI apel la majori-
zut, dar
tate, i aceasta, azl, chid lucrurile
lesit rdii, pare cä-1 spune:
tu 0 fäcut-o, tu mergi i o
descura.
Daca D. Sturdza ar 6 fost ajutat
de noroc si de intelepclune, ca sä
rezolve In mod fericit cestiunea
Ghenadie, nimenl nu s'ar fi gindit
sä protesteze cä nu a fost consul-
tat. Colectivistil stilt invätati cu as-
cultarea Oasivä, i o singurd voce
nu. s'ar fi ridicat in potriva primu-
lul-ministru. Azi insä, este In halul
cel mal deplorabil,' cl asa totT recu-
nosc- c0`, nu o mal poate duce inainte.
Ca niste bArbatl cumintl, fie-care
dintre colectivistl voIesc sä-0 dega-
jeze responsabilitatel. Se repetá
vechla fabull aLeulu bolnav §i fie-
care liberal, ae, este un Sf. Petru
care isl reneag6. Domnul särt, Invins
sacrificat.
D. Sturdza; fireste, nu-I un bärbat
recomandabil, i incapacitatea de
care a dat dovadä., 11 aratl matur,
nu pentru sefia und partid si a u-
nul guvern, ci pentru o cad. de
sänätate, pentru un azil de invalizi.
Colectivistil insä, nid el nu Malt maI
vrednicl de stima noastrg, cind 10
'And stäpinil i, intocmal ca i soari-
cil, o sterg din corabie, cind vasul
este amenintat sá se innece. Alerele
kr de independentä, mutrele ce
fac sefulul, nu sint pornite din-
tr'un acces de independentl sail de
indignare. Pe unii îl mina dorul de
a cápäta el locul celul dispärut sub
dispretul si ura public, lar pe alth
dorintá de a pläcea viitorulul sef,
oamenilor acestula, chiar i slugi-
lor
- Le roi est
era strigätul curtenilOr, dad murea
mort, vive 'le roi I
un rege al Franciel. Cam tot a-
ceasta este si strigAtul colectivistilor,
azl, cind imputl D-10 Sturdza cä
EDITIA
Director politic: AL 4:X.
Ma. WIC
Br
nu f-a consultat, cä a fäcut ca un
autocrat, azl and sunt sigurI cä zeul
de erl este mort,. c. nu mai poate
da favorurl, el nu maI poate folosi
nimänul.
Partidulul liberal h trebule o era-
vasä si bIetul domn Dimitrie Sturd-
za nu a fost de et un siniplu pa-
puc de mulere.
Const.
tr4A.-rf JP.o1ArriC.A,
Chestia ootolullui
Gitesc intr'un ziar din Capitalä, cum cä fostul
episcop de Roman a deveriit strip* fiind-ca in
momentul in care era condus la tintirim, y-a tre-
cut un cotoid pe sub coping.
Cotoil joaca un mare rol in viata popoarelor
ca 0 a indivizilor. A§a, avëni mal intir cintecul
popular :
Cine bate la fereastra,
Nevada, nevastä)
Omule, pisica noastrít,
Barbate, Mrbate.
Nu-Y Mtge ootolascei,
Nevastä, nevastä, etc.
Dupa aceea, riu ,trebuie sa. ultam e cotoi, eind
incep sä faca curte pisicilor i sä se dedea la all-
turT amoroase tocmai la miezul nopteT, te fac
te da jos din pat 0 sä umbli ca strigoii pentru
a-r alunga.
In politica, cotoil ad isjsceput sa joace, de ase-
menea, role de prima intii. Acuma dînii ad in-
-
a sustine chestia lui Ghenadie. Cad,
zis cotoil in iriefa lor,
-
ceput BA se uneasca cu cetatenirCapitalel, pentru
ce
de vreme ce regele a
spas: Ee tot-d'a-una am sustinut religia cato-
noua nu ne mai rämine de cit sa trecem
Bea
pe sub oosciugurile episcopilor i sä-1 transfor-
mars' iii strigol.
Cind religia strämo§asca este in pericol, foti
cotoil sint datorí sa se uneasca, ca un singur orn,
pentru a colabora la progresül strigoilor.
Vax.
Din ouHsele politice
Atitudinea Evenimentuka«.-DecIara
tiunille din totrunire. A doua pro-
punere a D-lui Neva. Cam.
pania In mantra conserves.
torilor.-- Parerea D-hai
Catargiu.
Chestiunea, infiintdret unet opozitiunt u-
nite, care sd lupte in aceeas direetie in con-
tra guvernulut liberal, s'a agitat acum de
a curind intre gruparea D-lut Fleva ;i par-
tidul conservator.
Dupd informatiunile pe cart le avem din
kvor absolut sigur, putem afirma cd D. Fleva
a fdcut propunert in acest sens unuY membrit
influent al partidulut conservator care nu e
altul de cit. D. N. Filipescu.
D. Fleva yea ea inainte de a intra in
tratdrl mat de aproape, sd cunoascd pdrerea
D-lut Lascar Catargiu in aceastd privintd,
;i pentru aceasta s'a adresat directorulut
Epocei.
Atitudinea ,,EvenimentuluP
D. G. Scortescu din last, care avea cu.
noítintd de propunerile fdeute de D. Fleva,
a ,d publicat in Evenimentul un articol in-
titulat i Opoitia uniM».
In acest articol, D. Scortescu pleda in fa-
voarea unet actiunt comune a tuturer elernen-
telor din opozitie. Aceastd atitudine a Eve-
nimentulul a fost consideratd in cercurile
conservatoare dirigente, ea un avans al gru-
parer D-lut Fleva.
Deollaratkmile din Intrunire
D. Lascar Catargiu, seful partiduluY cone
servator, nedind un rtlspuns categoric D-lui
Fleva in chestiunea unirel elementelor opo-
zante, acesta a voit sd giclile putin senti.
trientul de mindrie al 'conservatorilor, fi a in-
Sarcinat pe D. V. Cogalniceanu sd declare
intrunirea publicd de acum fret stiptdminl
tinutd la Dacia, cd gruparect liberal-demo-
craticd va, cu 46.4 cart vor lua angafa- Djuvara, aces/a e lucru indiferent ;
mental set rezolve chesfiunea mitropolitulut ceea ce, insä, trebuie sä ne atragd a-
Ghenadie. tentiunea, e faptul ed D. Djuvara .a
A doun_propunere a D-lui naval Pad o mare crimd D-lui Nacu, flind- Din aceste certuri economice, mai rezultn.
D. N. Fleva,inpacientat de intirzierea pe cli a intral in tratative de impeicare WO, pe lîngá ruina financiarl, si ura intro po-
care o punea D. L. Catargiu de a rdspunde en D. Fleva.
la propunerea fdcutd, intilnejte din nod pe
D. Djuvara declard ed aseinenea vor avea aceleasi sentimente nationale
-
D. N. Filipescu fi if zice :
Et, ce facem eu unirea? tentative
-Ce sd facem? rdspunse D-sa ; ;tit bine un guvernamentql nu poate fi pleat mani mal convenabilk comerciulul kr, ungurii
nu poi fi tolerate, cact pentru cInd austriaell vor gäsi poate prietenia ger-
cd sint chestiunt de principid, cart ne des- mai mare de cit sit intinclit mina unui din partea kr 41 vor intoaree privirile cAtre
part. No! nu putem face nict o concesiune,
,si D-ta poate at cine ;tie ce pretentiuni.
Pentru o mat mare inlesnire, a adaus
D: Fleva, propun numirea a clout imputer-
nicitt de fie-care parte, cart sd studieze ches-
tiunea.
D. Filipescu insd, In mod evasiv, a refw-
zat aceastd propunere.
D. Fleva, vdzind cd se impotrivesc con-
servatoril la injghebarea une opozi,tiuW unite,
! a renuntat de a mat stdrui in propunerile
ale,
A 'META
-
Sri te terefti Romine de euhl etrein in ceed!
V. BE11MldANTJ
Compania contra- corisarnatorilor
Tribunul, care se ardta atit de indrdgOs
tit de conservatort i le fdcea propunert pen-
tra o actiune comuncl,' ii-a schimbat de-o-
-
datd cofocul. In ultimo intrunire publicd ti-
nutd la Dacia, D. N. Fleva a atacat pl con-
servatorl, declarind cd gruparea
mocratia luptd din rdsputerl ca sd opreascd
pe guvernul liberal din calea gresitd pe
care a apucat, pentru ea scl imptedece ast-fel
venirea reactionarilor la putere.
In aceea; #,Preptatea abta mentioneazd
intrunirea conservatorilor tinuld la. Cratova,
Pärerea Caitargiu
D. Filipescu, care vota sd dea un rdspuns
D-lui Fleva, a intrebat 0 Pe mu Lasedr,
dacd ar .consimti la o unire cu D. Fleva.
Da de ce, md roe inatale, a rdspans
bdtrinul vulpot, sd facem aliantd cu D.
Fleva ?
Nu vede D. Fleva, a addogat ,qretul
bdtrin, id not lucrdm tot pentrit *D-sa ?
In urtna acestut refuz; D. Fleva a facer-
c,,at o impcicare cu liberalil
cum ad efit
Ii aceste tratative, o cu
loodisoret
1111111111111111
ACTUALITATI
Sava Phdureanu
1
Clad cine-va vine in Bucuregtl, dart ce a vd-
siszt 'Atheneul, Domnite Map i Palatul de
justitie, amicul conducettor il duee set atida
pe Pddureanu, Sava Padureanu este cel mai
prima intil lautar romin gi din catela, rucl rog, earl
aa a-face cu regz i ,en impetratil gi earl pe
piept poartel decoratiuni cart ne amistese de suc-
cezele tut.
Sava Pddureanu ne-a reprezintat muzica noas-
tra nationald la Expozitiunea din Paris, unde
lumen nebumet venea sd audd cintecele rontinqa.
E decorat en Coroana Rominiet" dcapatat me-
dalie de am' si diptoma de onoare /a concureul
de /a Trocadéro.
In 1884, a cintat inaintea imparatutul
imparatesel Rusiet la palatul din Peterhof. La
incoronarea tarulut Nicolae la Moscova, Padu-
reanu a cintat din nod inaintea familiel impe-
riale gi ea auvenir de la aceastei serbare, s'a ales
pe plept cu ordinul Stanislaw..
Acum, de o cam data, ne mai fiind niel o
coronare, nict altel truntd regeasca, Sava Padu
reanu bine-voîtIte cZ deloteze in fie-ce sear4
pe musajiril restaurantulut Andrei Dumitrescu.
Mie, in schimbul acestul articolag, mi-a promis
6 turbatel 8lrb6 a Maicilor.
-
Periplizon.
11. t...
Am afiat din sorginte autenticd cum
cd D. Alexandru Djuvara a gitsit de
cuviinta spund autorizatul
cuvint, in ultima intrunire intimd ti-
mad la nu fag care ministru.
Cd a vorbit or cä n'a vorbit D.
importanta politio0
pulatiunile comb atante. Ungurii si austriacil se
vor privi ea inamici, armatele acestor state nu
alte state cu sprijinul eke'ora ar putea
D. Djuvara, ca toll renegatil, face
un zel ne mai pomenit. D-sa, care s'a
Bolt cunoscut publicului tocmai prin-
tr'o dizidentä, D-sa care fiind adas
in Camera grafie celvr mat odioase in-
gerinte, D-sa lit' a äsil alt-cevq pica
bun de jdcut de cit sd se azvirle in
tea mai violentd campanie opozilionisai
potrivnic ha Ion Brdlianu.
www.dacoromanica.ro
MARTI 12 NOEMBRE 1896
V. EIJeirrarseP*I
rASAC?: ZPANCEI NATIONALE
Intrind in opkiliune, D. Djuvara
recunoscu de ,yef pe Fleva,
&slid aeeea trecu in partidul liberal-
conservator recunoseind de sef pe D.
Vernescu, in sfirsit se apropie de con-
servator i incepu sit faca curte D-lut
Alexandru Lahovar:i. Dar, and vcizu
cil D . Tache Ionescu, lovarcipl säft
de dizidentet, cu preferil i inaltat
pina la minister, deputatul de Braila
iurb' i trecu pe fata igt*I la liberal1.
Acuma face platitudini D-lui Sturd-
za, cre<ind it i- se- Va da un portofo-
Uri; da acel portoklift nu va veni.
ast- fel, nu este departe ziva in
care micul Alexandru Djuvara
zbirnii priai colturi in' potriva in-
21:2
famei eolectivitati.
Dragoo
NOTE ZILNICE
Nicolae Xenopol, candidatul nenorocit
de ls Iad, poate fl juriu1 exami-
naive de la Ia§i, a recomandat in unanimi-
tate, pentru catedra de' economie politicei,
pe Mi§u Seulesen.
Feiptal cci D. Sealescu a fost recomandat
tu unanimitate, este ren fapt cam dureros pen-
tru D. Xenopol, a caedia purtare pri-
me§te '7st-fel o cru-la dezaprobare din par-
tea juriulul.
Este ciudat, dar e ava. Din juriulexami- Insh rolulul o infatisare cam prea de coehetet,
notor fiicea parte §i, fl. Ciru Economu, jade- 0
cdtor la Curtea de Casatie un /,beral sta- du- se mal mdt publiculul de eft luI José, pen-
tornic. El bine, D. Ciru Evnomu, dupli in- ha care elute.'
proble oralei a NI, Mira Sealescu, trecu
in cancelarie spuse eolegilor segi : fin jenaru
§i
politici aveam o rea id,ele de Sealescit, dar si
acuma pot spune cá asa lectiune intcleg acelut
§i eii. Pentru mine a fost revelatiune!4,
D. Xenopol, care de sigur iube§te
ronsinei, se poae consoli : Vniversitatea de
oaa bine
Bucuregri, va cioiga un .bun profesor.
Matador.
)44441e-fr
Cearta austro-maghTarä
Anularea sonventiellei ccsettercioie.-
Originallitatea Ipfe. -Impor-
tanta pOtiO.
Anularea conventiunei comerciale
Lupta economica i politica Intre Austria si
Ungaria a devenit oficiala.
Amenintfirile i insulttle austriacilor la a-
dresa statului msghlar si ale ml)ghiarilor la
adresa austriacilor, earl pinA acum gaseati îi
eco nnmal In presa ambeior state aliate, §1-aft
facut intrarea oficiali si In Parlamentul din
Viena,, unde atît doputatil cît primul mi-
nistru Badeni, an atacat en vehementä pe un-
gurI, votind clfar anularea convemliunel comer-
ciale eu Ungaria ruperea relatiunilor vamale
cu aced stat.
dar In fata unel lupte economice In-
tre doui state earl formeaza unnl i acelag irn-
petit eu un singur monarch §i cu o armata
Aee!s.ta .1upta
COmlill intre austriaci si unguri e pe
cît de originali, pe atit i de import-aria. pen-
tru Europa; &Ad pune in discutie existenta im-
periuluI austro-ungar.
Origissiitates lasotei
Originalitatea certel austro-maghiare cozistä,
fn faptul cii vom avea de astkezi inainte o
frontierA austriacA, peste care nu vor putea
treceprodusele ungurestl, si alta maghiark, peste
care nu vor putea trece produsek austriace
tar awl earl vor päzi aceste frontiere vor fi
soldatil din armata comunn austro-ungarA.
Ott a,cest sistem economic, Anstro-Ungaria va
ajunge in situatiunea statelor din evul medi,
end orasele din aceea§ tarn emit independente
unele de altele, si se combateat hare ele.
0 ast-fel de situatitme economien, e tot co
poate fi mat ruinitor pentru un stat, mai ales
astii-zi cfnd i frontierele statelor atrine att
fneeput a sta desehise comerciului international,
si pe
dezvolte industria §i comerciul maghlar.
In ast fel de eonditiuni, niel politica externk
a arnbelor state nu mat poate fi aceeas, arta
unitatea kaperifflui austro-ungar ar dispare,
aft din punctul de vedere intern eft si extern,
si Europa s'ar afla in fata unlit imperi care
existnenumal eu numele, far a exista Tun la
artet; austro
maghiar e dar fnceputul unei
evenimente foarte importante.
rseealCillietade
iare-
NITZERUL 10 SANI
ANUNCIUR1LE
In BUC ITRE§TI i JUDETE se primesc mama
is ADMINISTRATIE
STRELNATATE, direct:nuinal la eta:moire
tratie §I la foam Oficiae de Fisblicitate
kriuriciurk pag. IV , 6 0,30 b.
lu 6 , 2,- lei ,
op 114 : 3,- a
amaiir Weak 20 Wawa
REDACTIA
rL.Y321'4"(3N Paw:. wiS;
1, C.._Z-1.4,."*... liVILF.24 "
- Crosich teatralti -
Vineri seara, s'a dat la Teatrul National
Carmen", cunoseuta operi a lui Bizet. In parte,
opera s'a eintat bine.
Se vede en cc! ca 1 at eonducerea trupei
lirice fsi Inchipuiese es vocea este ea uu gn -
Inelastic care se poate Intinde si stringe dupn
vole. Alt-fel nu se poste e xplica faptul en
D-ra Enisehenk, care a efontat in Mignon rolul
contralto!, eintn In Carmen rolul prima-donei
legere; lar D-na Vldais, care in Mignon a
eintat Ireful prima-donel legere, fn Carmen tine
pe acela al contraltel.
Stilt entArete cart pot sil tie roluri atit de
deosebite acelea fink sint fenomene, ail vocile
earl' Se intilnese eta de rar, egal de puter-
nice In eite-11 trele registrale.
tar* Din cauza acestel jumätate opera,
a fost nimicitä. D ra Enisehenk nu a putut sä
sustie rolul Mteaelei, pnrtile delieloase ale a-
cestui rol ail fost sacrificate. Bucata din actul
al treilea, care fn tot-d'a-una este bizatii,
aseark a lisat sala absolut rem i nid un
aplauz nu s'a auzit.
In duetul din_ actul eu José, D-ra Enis-
chenk a fost atit do slabk, in eit la sfirsit
duetul se transformase in solo, cad nu se mal
auzea de eit D. Bejenaru.
Directia face an ci intrebuinteazit atft de
gresit elementele pe earl' le -are. D-ra Enis-
chenk cîntä destul de bine si, de si are o
voce micä, ar putea sit fie bine erimitä de pu-
blic, dad i s'ar da roluri In puterile D-sale.
Vlädal'a merge mai bine In Carmen, de
oare-ce nu are note de eus. D-sa a dat
a cintat : Anioru-i pasre deitcapta, admen-
In actul final, acena diutre D-sa si D. I3i-
a fost Cintgretil pitman obwiti
n'aft putut sil dea prin cfnt i joe impresia
moment teribil fu care disperarea im-
pinge la crimn.
D. Bijenaru, in sehimb mnsb, a chatit prea
fn prime".e aete i mal ales fn actul al
II:lea. Incontestabil, D sa éste un tenor for-
mat §i dacg 1-ar ingriji mai mult jocul de
seenit, nu s'ar putea spuue de eft bine des-
pre D-sa,
Vineri, am avut la Teatrul National si o
manifestst:e patriotick.
Baritonul, D. Gregorettf, care a. eintat rolul
Toreadorulul, a Invtat traduetia romfneaFeek
din actul al 2-lea si a eintat, pronuntind per-
fert romineste, tot acest act si mal ales difi-
cila arie a Toreadorului :
A'st toast $i vouei se cuvine,
Senori, senori, cda etc uomini soldati,
Toreadorit treiesc prea bine ;
Ca pleicerf, ca pleiceri, in arme 's dedati.
Circul tot e plin, cad e zi mare,
Tot circu-I phis, de sus si pind jos ;
Tog spectatorii cu nereibdare,
Tog spectatorii se'nflacdir furtunos!
Zgornot, ceartei, márinci tapajul,
Toti sint pin' la turbare-ajtc4i
Ceici se serbeazd aci curajul,
Se serbeazei cei gloriog!
'Weal, in gardet, aklem, aidem ! Ah !
Toreador, 2.12 eardei,
Toreador, Toreador
nu urta, rave luphYtor,
Oda nerri te privesc,
Si ed te-aaeaP, amor,
7 areador,
Te it,Fte,4t' ezzo;+-, amor
Spetiminkti, toll tac de-oclatd,
Toll tac de-odatei, ah, ce s'a
.
Un tear din torit, un taur din toril ! Tau-
A sceipat mugind grozav, turbat !
Icttd, cam el infra, izbeste, un cal omoarei
ad multimea ;
AAlztv,i,r,blinradvouTnorPoi fe`sobe'ilgdi
Taunt/ ea. das, s'a inters, lovincl ingrozitor !
scuturindu-ei banderilele,
Alearg' aprins, turbat,: de singe circu-i plin
Iar de spainsai, lumea Aare gritele ;
Toreador, e rindul
Aidem, in garclei., etc.
Publicul l-a aphudat en frenezie si a bizat
aria de mal sus pe care baritomil a eintat-o
fe arint eac3btienl
urmOtoare tusk, D. Gregoretti
cintat italieneste si entuziasmul publiculul aa
m ai a cporzeugt .
retti si-a *Mat Man simpatia pu-
bliculul i meritä si. fie apl audat pentru munca
pe care o depune ca si multumeasen publi-
cul. De sigur en la anul, D-sa va einta toate
operele In romfneste.
Este un element foarte pretios pentru trupa
noastrif lirieL Vineri searii era cu deskaeisire
restabilit, si vocea se, care la primele repro-
zintatil era earri Inchisä, vibra clar. In To-
reador ban, se resimtea putin, din cauz cif-I
Out slabe notele de jos*.
D-nil Teodoreseu, Bilrenneseu si Dioghehide
si-ati t'untt bine rolurile D-lor seeundare.
Corul tenorilor cam slab in actul
tel : A sunat clopotul la fabrick« i-a datBar-o
turnurn bisericeascá. Corul femeilor mai bine.
Trebule sif spun un euvint si de punerea in
seenk care se face ea stingitcie. ,Corurile prea
skt imobile, prea le arangeazit 4 n front. A-
Val. - ceasta stria mult mi§eärel pe care trebute so
infOtiseze acele mase de oatneni earl se a-
j mestecn, se ceartk, se lupt Intre ele.
 !le
Ia actul D. Bejenaru prca era inglie-
suit intr'un colt, aceasta stria mutt i jocul
de scene 21 D-nel Vadada.
Nu trebulesc neglijate aceste chsstlund de
detaliii, pentru c ele contribuiese mult la sue-
cesul rep rezinterel.
IMPRESIUNI
PALAV
(Din corespondenla l4 Chitibuf cu cetitoctrele sale)
Copilui mere
Stan pe &dui' ei znä mir, verbs. lui Albu-
lescu. Acesta o fi copilul mea ? it sint eil en
adev t perinte ? Oil cite indodale poate e-
xista asupra adeveratel paterniatl, în privinta
aeelela a copilulul acesta, sînt cu totul sigur.
Da, da e fial mere Ulte, ce nastim este, hotul,
imbrilest u haina lai albe, en bibiline negra
verzl. E mititel, dagutal ; dar ciue etie ce
soartii fi agteapta ? Poate va deveni eelebru,
poate va face cinste tatilud, sail tine etie dace
nu va fi in tot-d'a-una o prieine do batjocua
pentru acela care 1-a dat naetere ?
- Chisibee, perinte !.. vor exclama ce-
titoarele mele. Nu ne puteam Inchipui Bea ce-
va. In tot cazul, nu-1 copil legitim, e uu copil
din fiord', did Chii&u i nevasta slat doue tu-
muli card nu se potrivese".
Lucrul este tide/Amt. i iíme mir de Cla
ceva,, dar Inaintea evidentei trebude se eue M-
ain ei se nttend reneg o paternitate prea bi-
tetoare la odd i pe care o ia in mtlnile
mele.
voitl sii etiti cum s'ea intimplat lucru-
rile ? -Fitt sigure, pudice cetitoare, a
nu vol
spune lucruil de rafine, de oare-ee aid este
verba de o dragoste i de o naetere spirituale
e vorba de un copil inimel mele, al suite-
Mini mere e rorba do volumul care s'a pus
azi in vinzare, eeit de sub teaseurile tipogra-
fiel, din märuntalele astilor de imprimerie
pe care sa eerie : Serieori ceare lubita.
De, vedeti D-voastre, frl sä mi gindesc
nui ajuns perintele unul copil, autorul unet
carte Chid mi-em scris Scraorile care tubita,
fniiteam linietit la umbra mustilor styrieni
m'am gindit cá ar fi bine s start la verb& eu
mine insu-ml, ii zugrevese o stare de suflet
ei se Ls masca veseliel, pentru a apare aa
cum m'ail feat evenimentele i lumen.
incetn1 cu tneetul, scrisorile s'ail Wits
una paste alta, pachetul a crescut i dad
ml-am aruncat ochil asupra lni, o luerare in-
treage mi s'a aatat privirilor mele, un volum,
care dace nu m'o reeomande, posteritAtid, eel
putin 1mi va da dreptul se aspund i etit :
Anche io so autore!
Nu garantez citatiunea este In perfecta
italiane, dar auntie nu are a-face, de
oare-ce intentiunea mi-att priceput-o.
Si acum, dragul men copil, plea* du-te in lu-
men mare, patrunde in toate pertile ei dace In
adevir a fat Talent en vlate, vel tree ved ins
viuge teribila lupte a traiulul. Dace ina vel
fi o stirpiture, tu vei cedea In lupte, uitarea
ye asterne peste tine piimIntul great al mor-
mintutul si de sigur nu ve fi vine ta : AY a-
vut un parinte care nu ti-a putut da muschl
puterniee inteligentA vie, putere de a trei.
Adio de-acum, copilul men.
$tiri artistice
Erl s'a deschis expozitiunea D-lui Artachino,
in strada Regala No. '16. De si tinipul era urit,
lumea hibitoare de aria s'a grabit ni ante sim-
patii13 sale pentru tinarul victor, vizitindu-T ate-
erul.
Expozitiunea cuprinde vre-o dona-zeci de ta-
blouri noul ale artistulul, peisagiT, scene de la
tao, naturi maestre, toate lucrate in punt aler
respirind via l lumina.
Vinzarea se aninata buna. In ette-va ore artis-
tul a vindut cite-va tablourY.
Expozitiunea va fi deschisa in toate zilele de
la 9 0. jum. ¡Ina la 12 a. rn. i
de la 1 §i jum.
Wei la 4 tn juni. p. rn. Ea va tine pina la 1 De-
eembrie.
Camera Francezä
PARIS, 9 Noernbrie.-Camera dtputotaör. ell
ocazia discutied bugetulud, D. Millerand, socia-
list, lutreabe pe D. Hanotaux dace existe con
ventiund particulare intre Frsnta i Rusia
card sint conditiunile acestor intelegeri.
D. Hanotanx zice : Yam sit respund de eft
un euvint : ceea ce poate i trcbude se fie cx-
primat In public, s'a feat in termend
eonveniti i precisl de cetre Taal ei D.
Faure la Cherburg In fete ofiterilor marine
la Paris in fata reprezcntantilor guveinulai
arma-
al natiuned, la Chalons in fate ofiterilor
teler de uscat."
¡Manta if ranee-ruse
Ministrul afacerilor striline se tine de aceste
declaratiune Funetiunile ce indeplincete ei un
intones superior pe care Camera 11 va intelege,
li spun se nu mad adaoge nimie in privinta
unel intelegerd ce nimeni nu se mad gIndeste
sit o agedulasee salt se se indoiasch de ea azi.
(Aplanz e).
Rusia
--41-e1+03--St
$1 Germania
PETERSBURG, 9 Ooembrie. -
Peters-
burgskja Wiedomosti", vede In declaratmnile
baronulul Marachall, care ail satisfieut toete
lnmea, atit In Rusia eit i aiurea, dovade e.
forta conetienta a Germacief a coutribuit mult
sh reasigure toaa lumea. Declaratiunile re-
lative la modus vivendi franco-german merese
mal mutt Increderea.
Regele Serbiei la Viena
V1,61A, 9 Noembrie.
loaf a
-
Imperatul Frantz
primit dupe amiazI pe regele Serbief.
Audienta a tinut teeI sferturd do oft. Impitra-
al a ipapolat vizite sa regelul la otelul nude
a tras acests.
Un prinz s'a dat la Hofburg in onoarea ma-
reltri duce Nieolae Nicolaieviei. Afaa de ar-
chiduel, s'a remareat in azistentt: contele K.ap-
rust, ambasador ai Rusiel, mioistrul afacerilor
streine, contele Goluchowski, miniatrul de res-
bele eeful statula we*, general baron de
Beck i demnitaril eurtel.
serreeere-d.
Aresttrl la Constantiaopol
CONSTANTINOPOL, 9 Noembrie.- A zis-
bey, fost 'atasst militar la Petersburg, locote-
nentril Azis-bey, fiul siíi i primol intendent
1 grajdurilor, Izzet pep, exilatd la Alep, ali
fugit In Europa.
Cicei-spre-zece &err al' Acedemied de ma-
rine ail fost areststl pentru cit s'ail gäsit la CI
ziare oprite i aii fricut colecte in favoarea
comitetuld tinerilor turd.
CRONICA
Chestie tenon:easel:5
biceafdrul, organ de publicitate foceä-
nean a bine-voit a acorde ospitalitate
unlit colaborator dintre eel mad prima.
Pentru aceaste merinimie a organulue
en li rnuItumesc i prezint cetitorilor pe
D. Constantin A. Mironescu, care a de-
venit de- o-eam-date cu urmetoarele rin-
dud la Luceafdrul:
Comitetul ziarulud, dindu-mi ospitalitatea a
publica In coloanele sale, o fenomenati ches-
tiune juridia de drept personal national in-
ternat.onal, eu consecintele until drept patri-
monial familiar, ivitit pe orizontul de interese
sociale ale mele, si care are aparitiunea atit
de rar, precum se iveste In acelae timp pe
sfeia istorite ei de drept a mull Popor i ghee,
la intirvale meteorologice cronicale sociel-po-
litic, do o derivatie de un interval dó timp ca
unlit milezim, ei cite- odate, si mai putin sail
ma! mutt, din cornotiunea politime progresive
ietorice a eivilizatiunel si a !nieces& omuluf
in lume, care a dat nastere i incidentulul
cesta al mea. Spre a-1 putea dezvolta ei sus-
tine cu sueces la lumina si opiniel publice
peentnteane i acele a sbeineatei, fate de
coliziunile ce le produe guvernele i interesele
familiare sociale ei personale, mI-am hint per-
misiunea cu profand respect se aduc la cu-
uct§tiuta acestor persoane ei intregulul public,
ce ne nurnim cil. formem cole,tivitatea statulu,
nude trim, cit pentru sustinerea acestor cauzel
se-nre dea cu totit binevoiterul lor concurs,
prin abonamente, spre a putea dezvolta prin
publicitate ei a suplimentului etleat pe tinge
acest ziar, drepturile ce invoe din incidentul
expus, i are vor fi felositoare nu numai
pentra cariera omulud in societate, dar alder
copilul din far, ce se nagte pe acest pi
mint...
credeti Dumnea voasträ cit pe acest
pemint nu se 'lase copii in far i .. co-
laboratori carl sä combate aea de feno-
menal.
00E DE Po._
MAX LICRTENDORF
La P:zjeva Americapà", Buk-
y:.reuI Ede:IA:eta, Grand
Hotel du Boulevard, BucureitY si puterea lor, In 'corttra alegerel al-
Col rn0Insounafmagasin de
aline din WO. Aince de vIná- la lupti cu toVi! si de la mine sit, na dificultetY. De ei unit dintre membril
toare Engboe, Belgiene i A-
mericane. Carabine cu repetitie 'Winchesters
Colt tel Merlin cu 9 - 15 focurl.
Siugurni kepreeentaat ai Depositor al FabrieeI H. se .sacrifice pentru aceasti chestie. a font earn stingacin, totusi
Pieper de anne patent:de Diana
in
Vineare in rate lunare.
TIrgul Cerealelor
Rationnela
11,
Braila, 10 Noembrie, 1806
neintrecuté
Paris 1889, Hors Concurs
oliditate t preeisie. Grand Prix
Chicago 1893, peste 50 Medalii qi Diplome de onoare. Anne
Pieper stint garantate pentru Incireare eu pulbere farli fain
safi chiar eu 20 grame pulbera neagr1 fars niel un perieol
balasmainimasitaMmtal
Grid cant. 18,600 ; gr. 58 I/4- 574 pret '13.25-11.50
Por. '1,500; 60
Orz 1,700; 42,/,
13,100; k.
Ovaz
Cerea le sosite:
Pe urcat
Pe apa
Por. n.
Hectol.
-
7000 Grin
Por. n.
Hectol.
Orz
,I)
5900 Orz
91
5100 Oysz
-
Ova?. -
e >veil -ZeeseereiestsseeDeree-
NF(RW1ATiUN
trunirea de la Dacia
Eri, D. Fleva i amicil CAI aii tinut la Da-
cia, Intrunirea anuntate in chestia Ghenadie.
Cu Wale vremea ploioase, un numeros publie
a azistat la aceaste intrunire.
Sedinta s'a desehis la orele 2 p. aela-
mindu-se presedinte athimandritul Sebrireame
Calvintarea arhimandritului"
reanu
P. S. S. deelarty ea a mzitat toate autoritqile
superioare biserLeftl din Erusalim precum i pe
marele patriarh ecumenic de la Constantinopol, fi
Gä toII I-eh declarat forrnal cA'pen.
tru biserioa ortenicoxel, Ghenadie tot
mitropolit este Ica Sinodul ?ea jell.
decat cu patima al intervertind In
mod gresit canoanele.
Dupe ce explia pe larg rezultatul aeestor
Intrevederi, arhimandritul termini drelarind
ch dace Ghenadie nu va fi adns pe scan, a-
ped nu va mat sluji pied odate In altar, ale-
turd en Inda, Ana i Cadafe, card ail judecat
osindit pe Ghenadie.
euvIntarea D-lui Flnind
D. Faminde critich taste eetele guvernu-
lui liberal de la venirea sa la putere i pale
aste-zi. .
Neiegduirile omise de euvern, ne a feat
ei pc nol liberalit-adeverati sit ne despärtim
de guvern i se atragem .atentie D-voas-
tar eeteteni al Capitalei, aretindu -ye. papas-
tia cetre care Oculta indreaptit cu . peel re-
pezi toate instituVile si liberal& noastre ce-
tetenestd.
Disoursul 11:1-lui G. A. ScorIescu
D. Scorteseu spune cit zit's, rezolvired ehes-
tied mitropolitulul s'a apropiat ceatenii
Capitalel trebute sit impunä acum rezolvirea
acestel chestil en sensul mim vroiesc (Ensile
der nu cum vrea_ guvernul.
Oratorul aideamne, pe cetetenif Capiialel
a vent cutotii In ziva desohiderei
Camerei iii deatul Initropoliei si a.
solo ceara readucerea liii Ghs.
protestind au energieln con-
tra alegerel sliced mitropolit.
Chid anarhia vine ale la guvern
eratorul -
nu e anarhie din partea
spune
MARTI 12 NOEN BRIE 1896
poporului chid ccre restabilires
tegilor si a Constitutiei, prin lupte
sin geroa se.
D. Scortescii spi.ine eh D. Nacu
vrancea rS fecut propunerl de impecare grit-
pule flevist, dar cit aS fost respinse cu in-
dignare.
Oratorul termini spunlnd cre venit vre-
mea ca vorbele toate sb se trans.,
erf.ce
froercnitremilan efalte,
Diseursul Delui Fleva
D. Fleva condama en aspritne purtarea
infante a D-lui Sturdza, care dupe ce a de-
tronat pe mitropolit, se ascunde acum sub
scutul tronulni punind In gura regain! vor-
be neadeverate i mintind 'ast-fel i tara
pe rege.
Voi, ceteteni al Capitaled, se spulberati
Inaintea regelud toate minelunile acestuI om
mititel i ineapabil de a guverna tara !-zice
D. Fleva.
Oratorul spline cit meritul eel mare al gru-
peed sale, e a
a spelat pate rusinosse de
pe fruntea adeveratulnd partid liberal-natio-
nal pentru tot-d'a-una, prin agitatia ce a fee
cut in chestia Ghenadie, ridicind, el, inaintea
partiduluI conservator, gland de protesters
In contra infamieI comise.
N0i, earl respeetarn pe m. sa,-ziee
D. Fleva-trebuie s spanent c n'am
inteles nia-o-datit sk fitu guvernati
en gîbacn i prin cAlcarea legiler !
apoi, nol vrem s tint guversat1 de
un rege popular, fist. nu bsolut
stie si ni. sa i mostenitoril lul
ei, citIcarea ConstitetieI si detronarea
mitropolitulta, slut iiteriri ce nu se
pot faee niei o-datg, in .tartt. noasträ
Cel MAI mare rege este iegalitatea-
si aceasta trPbule s'o spuneti regelut.
Legalitatea trebuie sit domneascit In tara a-
ceasta, s'o etie suveranul de Is popor-ei fitl
regolo vit va iübi, atel iubirea po-
porulnI face- ferfeirea unui suvernn
intAreste dinattia, Iar nu miseliile
unni gavern slbatec.
D. Sturdza lt nu crecida ca e gluma agitajia
aceasta.
D. Carp, la 5 Aprilie, clad s'a .resculat Ca-
pitala, a zis : Nu-mi pasi, citci tara legate e
en mine 1", ei D. Sturdza 1-a riespuns atunci
- ,Da, dar asta e tare reale !" EX bine, se
vie majestatea sa poporul ssi sit zia Inaintea
M. S. Regehri :
Trelialca dinastia, dar erdiascO fi mitropolitul
Gletnadie, care e mitropolituttarei ji prinSul bi.
sereeei noastre ei care nu podle fi schim-
batp duenp ae pd
adnee, 0/'e: tuturor fctrkaanilor.
olitul .pe bare
va pune guvernul, e un diavol.
Baca D. Fleya terming ast-fel :
te Capitakt e in picloare fi ca
cetalenif 1t setli opera religia.
El nu vor recunoaste nici nit mi-
tropolit de 'ea pe Ghenadie Petreseu.
Se vor opune 'en toatA, autoritatea
tul mitropolit. L iupt dar, D lor, Chestia mitropolitului n'a intimpinat marl ferate, i Nedelescu, arhiteetul-ministerului de
cerep de scum inainte" 4t" ceva, de mitetulul executiv a spus
care ea executat escluderea
cat .iistenta Jinni cetateian gata
(Aplauze prelnugite i ovatiuni).
tie toti s'ae raliat
itiotiardea
la
D. Fleva dit aped citire urmetoarel motiuni :
Celeitenii Capitalei, in fata deschiderei Came-
idela
relor, perzistind in hotdririle lor, dectaret cd nu
recunosc alt mitropolit de cit pe Ghenadíe Pe-
trescu li cd slut hoterlti de a duce I upe
ta nisi deaf/Mtge, oeisce ar ti sasUi
Hassle.
6.20
Iteranifeutereis la Camera
4.92112
8.70 La ulna se Ye hotextrea ce Sinabetg, 16
Noembrie, orele 11 dimineatg, se se tutu-
neaseri cit totid in Sala Dacia, Tar de aci
perneaseil corpore la Camera.
6000
8100
Ha
La aceasta intrunire ait hunt parte aproape
3300 trot' mid de oarnent.
La orele 4 jum. intrunirea s'a sfireit in li-
niete.
U.-^"
MoeJtorul Oficial. de et1 publicd de-
cretul pentru convocarea Corpurilor
to ire seziune ordinard la r f Noembrie.
Decretul a fost semnzt de suveran Joui
coni-iliza de miniitri, ce s'a tinut la ',alt.
MOne, regele sose,,te in Capitald.
Vinfr seard, cu trenul de la 4 ore, su-
veranul,se-va intaerce la Sintea.
Din et de cepitanie de intante'rie, cad' eir
reusit la exemenel în&cnia de mador, u aa
cdeut la examennl pe teren.
Joui, Curtea de apel din 14, sectia I, a con-
&muse pe jendarmil rurali C. Popovied da 9
lurid inchiseare, N. Capp i N. Gavril la cite
5 lute', far pe N. Gheorghin la. 1 lune, pentru
cit cu ocazia cereetiirel anal oreor sevireit in
comuna Porceete jnaeta Romans-at sehingiuit
torturat pe locuitoril Birsan, V. Cerbu
pe femela Catinca Vlad din aces, comung.
173 I 1V I A
- Corespondenta telegrafica - D. Dim. Sturdza, externe ; G. Cantacu-
10 Noembrie, 7 ore seam.
Intrunirea partidului conservator
Azi dimineete, an souit sefi conserva-
tori, cdrora li s'a fecur o pr mires frurnoase.
Totd eifi conservatorilor, junimietilor ra-
dicalilor asteptaa la sgare.
La orele doue se cleschide intrunirea
in sa1a. Pastia, intrunire la care aziste peste
1500 de persoane. Se observit multi dele-
gate'. din provincie, mai ales din Moldova
de sus.
D. Lascar Catargiu este ales preeedin-
tele intrunirei. D-sa multumeeté pentru
aceaste onoare, i apol de cuvintul D-Iui
G. Cantacuzino.
D sa face apel la inimile creetine 'ea se
se ridice in potriva feptuite
potriva fostului mitropolit.
GeueraIul Menu, luind cuvintul, explice
de ce conservatoril ail inceput agitathusca
-
pentru readucerea mitropolitului primat.
www.dacoromanica.ro
qssitsweassaams
D. N. Filipescu se urcit la tribune ei Pompieril sosind la timp, an localizat focul
care ameninta gara intreage.
arate ce tara va deveni conservatoare ei
se incearcd a demonstra cd fataIminte par-
i Dela- D. Chiru, directorul general al postelor
tidul conservator e menit se fa local ce- telegrafelor, s'a Inters eri de la Cradova undo
la liberal pentru un timp de eo -40 de a fost de a cumpiirat terenal necesar pentru
anY, aea cum liberalii ail venit i aii re- construirea palatulud postelor i telegrafelor
mas dupe patru-zeci el opt. pentru care s'a votat de Corpurile Leeiui-
D. C. Disescu inzistá asupra actiunei toare, tu seziunea trecua, edital necesar.
ar distrugetoare a partidului
«Sala de Depesi» a Adevrulul, care
D. Gh. Panu, inteo cuvintare plinä de la infiintwea sa, acum un an,
rind asta-V a adus ninumiirate ser-
de umor, îI exprime dorinta i eredinta
et D-zea in cueind va chiema la sine pc
acest norenescut liberal.
vita, cetilorilor, se afirtná acum
nouet directiune.
pe linget cä va continua sá dea
D. Tache loneseu crede ce partidul
conservator este cu mult superior celui arnatorilor de noutilli literare
liberal i, ca atare, prin forte lucrurilore ti:fice cdili din tard j strdindtate cu
desemnat ea sed inlocuiasea.
pretul editureI, pe lingä cä va urma
- Discard, eefil opozitiunei conserve-
toare pleace.
sit /mind la indemina celitorilor Ade-
verului", ca premii, carp Si alte oblecte
utile cu preturi absolut reduse, va edita
Comisiunea interimarti, in nitmele co-
.
Fi lucra'ri uii1, atit sub raportul lite-
rnunei Galati, a intentat coneesionarulta
Georgi concesionar ai con- rar cit si sub cel
tractelor de gamine f tramvai, doted ac- Tipog rafia ..Ideverulu;,,itqestrata cu
tiuni de daune, pentru cd ?Ord executat un, mocrial noü varial, este in stare
instalaiea [or 1i, Waft indeplinit mai mtate
de a rospuude la cerinfele estetice ale
conditiuni din contract.
Sittilnitti, 7 Noembrie, a fost termenul ac- öpere de gust.
intentate de Georgi comunei nots-
tre, §i ast-fel ambele aetiuni ale comunei Prima lutrare de aced gen,- Sala de
Depe0 o editedri dupd indemnul nu
Galati §i ale concesionarului Georgi aft' fost
conexate, aminindu-se judeearea lor la 27
incroilor cehtúri ai Izideverului».
1anuarie, 1897.
Nouile case terenee,ti construite in satele Scrisori cake lubita
model de pa mosiile atatulul Cadlna eieBere-
genii din judetel' Ialornita, rniulndu-se cu de- este acestul volum, datorit Cola-
sev1reire, guvernul a Votat bn reditele 10,000 boratornlui nostfu
lei péntru seoperirea cheltudefilor necesare re-
paratiunilor. ilcest volurn confine o sine de Cro-
In judetul Ronjan s'a i»it eariola. Medical pri-
nicI si Impresk ctilese díz =has -ce
mar al judetului a car.ut telegrafic,vaccinanitnal aft apetrut.sub aces' tiau in cAdev'erul».
de la institutul de vaccin din lasl.
Din Odesa yjne etirea cit guvernul rus va Serisori -caire Itiforta
trimite in curled mad multe regimeete de in- .
va ji pus in vi4qa,re de. calre Sala
fanterie i d cavalerie In Caucas, pentru a face
nQastrá .cle.DepesT, ca mult peste cloud
fste. brigandajula care a sinus acolo *spalma
populatiunel.
and cetitorii ,nostri, pe lîngá zon-
Ultimele consfituiri vingerea ce si-'clift format mn privinta
Dupe cum am intintat, ,Simbete la ora genfilui cronicelor lui Chitibusi, vor
.
42/2, D. Dim. Stiirdia, a avut o consatuire avea prilej sei apreciqe si gustul ar-,
cu membrif comitetulai central al parti- tistic al editurei noastre.
dUluI.
Intrunirea. a durat mar multe ore.
11
S'a discutat chestia mitropolitului re- (.1 ITZ
maniarea ministeriale.
Din lard
Chestier unitropolitutui ,
Swale de' arte i Meserid de la
Din totte discutiunile urinate, nu a re-
Iited este Pe deplin' terminate. Reeeptia,
ficiale a lucrerilor de 'constructie se face , de
zultat nimic de cit ce, D. Sturdza a foSt
atre o comisie compuse din D-nil Sivuleseu,
,
nevoit sit convoace din noa comitetuI Cen-
arhitectul eef al ministerulut de interne, Rim-
tral el. pentre tine, de erl':
nieeanie inginern1 luerriJor limit de la ceile
.co- domenii.
ce modul in Ioan Gherase din Commie Cochileanca,
mitropolitului venind in oreiul 'Baer' pentru a ampere
in aceastä ches- femme, In momentul clud fnarea aruta, star
ca chestia mi- prealit eluga peste el ei nenorocitul .a remai
;
tropólitului trebuie considerate ca 'defini-
tiv traneate ei se se proceade pur i sim-
plu la alegerc a mitrópohtului Moldova' ca
Primat al RominieI.
Reraussiare
mort pe loc.
-
Cadavrul a fost transportat la spitalul o-
rasului.
S'ail.fetut urmitoarele numiri de per-
mutate in eorpul medicilor"de plug
Dr. Dimitrie Popescu, medic la spitalul ru-
0 chestie, inst, asupra cereia aü fost dis- Dr.Psrincea
ral din: judettil Beat. ,
-
se in-
cutil mad indelungt i asupra cerela nu
G. Beldiman, 'medic la epitalulejudetean
s'a din comma Noinesti, jd. Beare
putut hótär nimic, a fost aceea 'a coni- Dr. V. Late§, medic al pladului Nucectara-
p'ectärei i remaniera ministerulul. Dimbovita, judetul Mused.
Unui dintre minitrií in contra cernia D. Spirescu, cunoseutul fotograf, 'a
s'ari exprimat mat multe nemultumid este fost deporat c - medalia Bene-Merenti de aur,
class I, manta meritele sale artistiee.
D. Poni.
D. Sturdza a declarat insä, cit are an-
gajamente personale cu D. Poel si nu
Un acme anume Marcu Rosenblat,
foot prints aseare deemlitie, dupe, có a comia
poate se-1 sacrifice. o sumh de punggea, pecelind o multime de
Cu 'Watt aceaste declaratie inse, curen- negustori Auntaifi dn CapitalS. Rosenblat
trip. tul in contra ministrului instructiuna este introducee.'prin: prkalide -Mire i lua enarfa
asa. de*mare partid, in cit c probabil in numele-nomersantilor miel, pe earl- apot o
el D. Sturdza -ar 'fi nevoit se se desparte vindea.Ast-fel a Triplet pe ceMersatil Fain et
de D. Pobis Kimel, fratil Simioneseu» Feldman, (atilt Fin-
Proponeri resnse ehelstain, eft/.
Escrocul se aile rarestat.
D. Aurelian, cdruia i s'a propus miniS-
S'aii primit i tranensis_ pnin oficifil
terul de Domenil, iv &claret cä D sa nu
Central telegrafic din Bucuresti, cu ocazinneir
intre in miriieter pine ce ,Camera
poate se ziled sfintilor Aihangheli Mihail Gavril,
care' lea ales Presedinte nu-1 yja spune as 13,743 de tekgrame.
pe la orele 9 sijum., un fran-
D. turdza s'a -adresat Costi- zelar din Asearä,
sherds. Emancipate 31, pe cind tre-
niscu ca se ia portofolim doineniilor. D sa cea pe 'strada Liberatet, in dreptul casefor eu
a as puns insg, ce -nu poate se, intre in NÓ. '6, a cezut jote et a ineetat subit din vista.
-
mitifsters, ceci '-aceasta I-ar siii peas Cadavrul a fost transportat l4 Merge, din
séascii afacerile i nu e om 'bogat ca se ordinul, proeurorulin Nicolaii.
poate face asemenea sacrificii. Femela Catrina Lolseatru din comu-
tieDaganita, judetul Romans-a betut erl po
Ultimele comblnatii '
In tftimul enbmerst se vOrbia ce_ :D. C. metre
un .copil anurae Gheorghe ,Zafiranueitne la o-
Stoicescu decis se rasa din minister, Femeta Criminate a fost arestaa.
pentrn- ca sit faciliteze remaniarea
I
illel01111.1.11011=011
nisterul s'ar remania in .seusul wend:tor ;
IF.'1.111-1
zino, interne e P. S. Aurelian, lucrerile pu-
hlice ; Eug. Stetescu, justitje e general Pi- Rpgele
lat, rezbol ; Ein.. Porumbaru, domenii ; Ta-
che Protopopescu, fine nte. VIENA, 10 Noembeie. La_ prinzul ee
flat eei la Cute;:ali szistat regele Serbiel, audit
Ministerial Instructiei sa, rani multi archidunt, niernbri Legatiunel
Un curent a inceput sä se formeze la sirbeetf, contele Goluchowski
clubul liberal in favoarea D-lui C. Din*. --Seereee.
ceruiä Milltriffeifibril "sal chibu-
Imañerleatetiii
cer se i se dea ministerul. instructiu-
nei publice.
BELGRAD, 10 Noembrie.---: Pagubelo can-
Pint eri scart inse, nu se- decisese ni- sate de inundirri ant consideyabile. Comitee
mie definitiv si chiar dace Comitetul cen-
tral al partidulul va cedea de acord cu
tul de ajutoare se va adresa consulilor Oriel
din strdintaate.
guvernul asiipra retnanierel, totuel ea nu
se va face-dc ctc1upe ce se vcr consulta
meinbrii majoritetei din Cement i Senat. Deoiaratigifi italiene
Rep.
ROMA, 10 Noenabrie.-Verbind alegiitorilor
Vinerea trecute, nu incendiri s'a declerat la MI, de la Ca/ magnate ,de ,trataeul de comert
extreinitatea aripei stingl a gereI din-Buzere e,u Tunistil, ministrul Sineó a 'Cs cee ate in-
terpretul tutiloe, afirmind- cit 'tire !reasserted,-
diStrugind o parte din tavan i acoperieulres-
saurantula de clasa face Inteo pace cordiele. i sineerg eu Franta.
Fecul a provenit 'cle la toeul buatiriei res- Negocierile all permis sh se constate dispozi-
tattrantuluI. Paguba se ura la vre-o 1000 tiund bline i mutnale earl promit sit dea-foade
de lei. pe vastul teren ere'enomic,

In privinta Abisiniel, D. Sineo ziee c trl,
pla alianta a aplaudat peon Manta en aceasta
aspirind a fi o mare pntere eu-
ropeana, trebuta sit rennnte la veleitatea de a
deveni o mare putere africana.
,PACea va permite Hanel B. studieze eh li-
cestiunile coloniale, militare i diferitele
reforme cart vor asigura 11E1 viitor proper
Virg.
Chestia, Egiptultff
Risptinzind cestiunilor D-lui Deloncle, D.
Hanotaux declare ea trebuie asteptata sentinta
tribunaluluI In procestl Cant datoriet publiee
egiptene, Insinte de a lea vr'o hotarIre In a-
ceasti privintii.-Cit despre revendicárfle Fran-
eiet In Egipt, niment nu s'a gindit vr'o data
sa le parkseasci.
Francia a fost cea d'intli putere care a in-
vitst pe Englitera indeplineasca angaja-
mentelea azi Francia nu mat este singed, ea
se spijina pe o putere amid. (Aplauze).
D. Hubbard reclama suprimarea creditulut
pentru ambasada do pe lava Vatican.
Hanotaux rispunde a D.
creditul In chestiune
este rezultatul iinu angajament concordatar.-
Creditul se adopta, cu 357 voturi contra 183.
tteseen--
bactia.siá
A
LONDRA, 10 Noembrie.-O,Wai. Coloniile
Incliner occidentale ail facet reclamatitm! m-
ac nte pe fingit girvernul englez, In privinta si-
tuatiunei critice a industriei zaharulusf i asu-
pra leacurilor de atlas ,acestel start de luerurf.
Guvermil sr ayes, de end sit faca s'a se sta.-
dieze cestiund la fate loculul.
aseesseare
Succes $i moarte
BORDEAUX, .10 Noembrie7-15atn1 écrais
a fost bidet la alegerile legislative de D-nul
Ferret, socialist, dar acest din tired a mnrit pe
neasteptate în momentul proclandrel scruti-
nului.
-Lueratorii compsniel de gaz ail Inceput
greira.. Serviatul gaz.unI este asigurat In parte
da" -Conilliul municipal, in majoritatò sot
eialist, a consiratit ea compania de gaz s re .
eurga la trupe pentrn acest
>4T2)0=E:=AK6
Mime Inform iu
Ministerul a (iiaielliálor
In consfatuirile tinute de comitetul cen-
tral al partidulut liberal, s'a discutát, dúpä
cum am spus 'de la ediia lia, mat melt
asupra remanierel minfsteriale. - PRIX MIROACE NEVATAMATORE, %SA INTERPISE DENTISTILOR
Nu s'a putut ajunge la nici o hotarirel
de oa're-ce gut foarce manta' ptetentiunl.
a'cerer:e a Dalai Sifilaeasau
D. Eugenia Stätescu a spus urmatoa-
rele :
Cred, Dior, cdt, am ftti ett drep-
tul in partidul liberal deSem-
nez un ntinistru. De aceett' eft
cer ca portofoliul domeniihir sa
fie ineredintat D-lui Al. Djuvara,
pe care I consider ca. pe cirja Revolutia a iibucnit din'nora
batrinete1er- in Macedonia. Ling& .Orasul
Aqeast5. deciaratiela D-lui Statescu a Bebop, ajaituri de Salonicg po-
prolus o teribila impresie printre preten- pulatiunea
(lentil la portofoliurile ministeriale. meta turceasc6 hitervenind, a
Top considera. pe D. Al. Djuvara dcja focal respinsh de un oolin,.3 de
ministru, de oare.ce nimeni nu se poate 800 de oameni, toti armaí *Ai
ppune cereret D-lui Eugenia Statescu. uniforsnati.
Mai multe ragimente ttir-
iititlaWatea Ocuitei cegtif
Oculta este foarte ingrijata de nouile
demersurl ale D-lul .Eugeniti Stätescu. In-
tirinitatea ,dintre ,Ministrul de justitie p.
Ariastase Stolojim, declaratia categoricd
cum el voteate se, se dea portefolial do-
meniilor D-lui Djuvara, contrariaza -Oaf.
nurile Ocultel. D. Gogu Cantacuzino
indreapta acum bateriile in contra D-luI
gtolojan, pe care vCileate saal seoatá din
minister cu ocazia primet remaniert. -
Alt-fel, trinitätea Stäteseu-Stolojan-Dju-
vara ar dicta in guVern aceasta ar ia-
semna desffinaarea OculteT. . Numai eri ail ajuns la suma de patru-spre-
Totl episcopii i arhiereii cari se afield pe 14
eparlaiile lor, ad sosit in Bucureiti.
-
Joui seara se vor intruni, cu togi la locuinict
episcopului &vestry de Hull, din etrada Ran-
telor, uncle vor- avea o ultimet consfdtuire tn.
chestia fixdrei candidaturel viitorului Mitropölit.
A seará a sosit in Capitald, venind de
la Galati', episdépul Partenie.
-
Milne sati poimine, alugárul va pleca
la Iaal, pentru a aduce
Moldova
mitroPolituf
Din Foc§an ni se trimite trista veste aia-
ceterel din viata a D-lui Const. Stamatiu (Na
zone), directoruf ziarulut local Tribuna Liberd.
Raposatul a apartinut Mai mutt timp si re-
dactiunet ziaralul ,AdeverAti, wade servicifie si
talentul sail ail fest apreciate.
In nitimfi ant se retrasese In ora§ul sail na-
tal Si se Omni de politica torah.
Trimitem eincerile noastre condoleante fa-
miliel intristate.
Ziarul englez Daily News aft
din sorginte
autorizati, ci Europa ar fi hotarlt a. a regula
situatienei Politick si financiara a Turciei In
modal urmator :
1) Se vor creta trel ministere europene earl
vor fi ocupate : cel de finante de catre tin en-
glez, eel de interne de cadre un franeez si eel
de rzboü de dtre un general rus.
2) Marele vizir a a fi pre§edintele in;niste-
refill, fad portofolita
3) Se va face am 'filiprumut de 125 de mi.
Roane de franci, a earl' bent se vor intro-
duce reformele judiciare ,§i financiare.
4) Armata turceaseil va fi redud la cel mai
-
mic numar posibil,
5) Functionaril superiori vor fi recrutoti din-
tre cre§tinil i musulraanii eel mai
eu autorizarea mailer state europene.-
MARTI 12 NPEMBRIE 1896 3
In privinta destituirei cipitanulul In rezerva aattlINMela a a.
Prezan, fanctionar la caner ferate, aflam din
sorginte ant rrizati ca D. Stoieescu, ministrul
Inedrilor publice, a cenit fteest lucre directin-
Premii genzationale mineralá
ne caller ferate, pentru faptul O. a semmit
petitiunea In chestia mitrepolitulul Ghenadie,
dar directoral general, D. Salim ; a refuzit
Administratia "Salei de Be-
pesi a-Adevrului" a-reusit sä
sApnaturalä
distitule pe D. Prezan care e numit prin de- punh la cale o combinatiune Cea bun& din, apele purgative
eret regal. Motivel pentru care se cerea de premii care va faces 'intern A se cere etichete Outând mimele Andreas Sa7I1ehner"
dastituirea sa nn era 'del de cum serios. sigurip rnulth pläcere cetito- 1396-26
Numai ast-fel, D. Prezan a seapat de feria Hit». noatri. -A,ceasfa ap5natural.5. se triticle In toate drogu
.s.eer""Win2i7
farmaciele si magasioele de eóloniale
pomaduitulni de la =Arne publice. Ea si-a procurat nurni:ir
de exernplare din pretioasele renumitul viorist care a eintat la curtea kn.
Incidentul de la, teatra volume de versuri ale ,Ie,'s- periali. din St. Petersburg pi a avut onoa-
Am. vorbit SImbati daspre incidentul Intim- fa*uhs fînár ARTUR STAVRI ai
rea de a 6 decorat de Iraparatal Rusiel,
plat la Teatrul National Intro D-nil C. Not- ale mult-regretatului AUNg 11. va cinta en keepers de la 7 Noenabrie in
tara i C. Costescn si am spus eh D. direc- pe cari le oferá ca prevail' ce-
tor general a eonvocat comitetul ca sa trin- titorilor jAdevrului". estourantni ANDREI DUMITRESCD, ear. Regolfi coil ou str. Aestiamiei
eze diferendul ivit.
Comitetul nu s'a mai adunat Insi, de oare-
Poseaorul deci al 584-10
ce diferendul s'a aplanat, §i Tad cum.
C'--tiptouti.11111 DOC OR RADOV1C1 Dr. STERIE N. CIURCU
Eri de dimineatii, eind toata lumen statepta
aetA-zi, are, drept la unul
sa se Theeapft repetitia, apare D. C. Nottara,
aceste volvane cu ,pretul
din
- De la Pacultatea de aledicinit. din Paris IV
sPueltiaTiuanni Cussce-lebNriot.a.
- Insotit de D. P. Vellescu, societar de clasa I
REBUS aproape la jurnatate
membru In comisia financiara a teatrului. 582-20
da censultap de medicina interni de la
CALEA VIC7ORIEI m
3-5
cu specialiatfi de la facultatea de me4,
D. Vellescu se duce la D. Costeseu si-I din valoarea lor. diciná din Viena, re caa e mi26V3-eendMai
spune, In aunt tuturor : am ordin de la D. (Karim e asemenea ea pre- Igiena convalescentel. Mult inainte de a fi ches-
VinuI Beef Lavoix
director sa nu bleep repetitia pad ce nu-ti
veI cere ate scuze de la D. Nottara.
-
GRATA CU CUPONUL de azi,
obiectele cArtile notate in
Nu Inteleg ce Inseamnit ameba de- lista premiilor din pagina IV a
i thmea de cazna Quinium Labarraque a fost con-
siderat cu drept, ca vinnl pentru convalescent+. Ad-
ministrarea lui cOntinn5 a produce o putere gra-
dualrt t o adeviiratd crestere a puterel dirstive ;
pregatit de care cl-rul Pillet din Paris 'cu bazd
.de carne, quinquina i fosfat de calce. Acest vin
punse D. Costesen, §i dad nu-ml voiü cere Adevrului" de azi. este un agent tonic cel mai energie care se poate
care in Frantct este protejat de ceitre corpul we-
-
sense, de se va Maniple ?
Eti nu still.
D. Costesen se duce atimel la directorul ge- Cituneafiu, prefectul judetulut, PIcleanu si
11011111151011M01111M1M11 sfatui n eonvaleseerap. Se . ste-ei clte-va ,gramtui
de quinium Produce acelas" efeet ca cite valedograme
cliectl, este indispensabil in fornuttiunea i nutri-
fiunect os4lui, nervilor i a ceirnei musculare. Vi-
nul'Beef-Lavoix, este un adesdrat aliment, si re-
de alt5 quinin5. Pentru acessta Quinium.Labaria-
neral, si acesta laindu-1 de mini, îl cern sicat Constantinescu, depntati, etc. qee a fost recomandat ds Academia de medieind
presintä valoarea a 50 grame de carne prin 1/2
pahar de vin. El pe tinge ea este folositor co-
fad hattrul de a cere scuze D-lui Nottara din Paris.
pentru euvintele injurioase pe cari le-a adre- A se citi In pag. IV-a urmarea piilor, este indispensabil anemicilor i persoane-
11
lor .vristnice.
sat directorului de sceari 0. 11 asigur c. i se fóiteI PR N CRIMA. 11.1111111111121.119. -
Intrepozit: A venue Victoria, 5, la Paris. De-
va face dreptate. , $UNCA VERITABILA DE PRAG1 tail : la far. Brus, Altin, Rosu, Thdringer si la
Doctorul Peieliu, va Tempe cursnl de eland toate fai-Mareille din tard.
Costescu a cernt seuze Dalui N.ottara
Joui seava jaca la Teatrul National Deni.nt In -
medicalk, Jon! 14 Neembrie, la orele 10 'a. m.
la spitalul Brincovenese.
CAI:MATE SUPERIOARA
BiscuiVi 011ivier din Paris
care D. Costescu. tine rolul principal. IN DEPOSIT LA
Vindecare radicall a boalelor sifilitice recente
Aci'- se vol.' margini laererile ? Adid toate Iata itinerariul de Luna al prime! sodetati A. BLAU - sad invechite la bdrbatf, fund i copii. Acade-
arel - grave iimulte a nu fi fostrniotivate, de-
al de dorinta -ca D. CoStescu ` ea mai joad-e
de l'avigatiune pe Denim : cursele rapoarelor
de Volta pleaca dc; h
T-Severin Marti, ora 5. - 604-8STRADA SMARDAN (Harm Ghermani) mia Nationald de medicind din Paris a declarat
in raportul add cuitre guvernul francez
odati Denisa a. m , soseste la Galati la ore 3.50 p. m. Plead
Nu e vorba de nemultumirl personale, cad din -Galati Vineri, ora 8. a. m., soselte la T- cuif 011ivier pot aduce marl foloase omenirei.
cu satisfa.mrei lui X ati a luì Y so va In-
repta teatrul. Trebulesc, taste 'Dante gene-
. Severin"ora 1.30. pa-m... Doctor E. TOPF Biscuitil 011ivier sunt singurii ,cari aii fost apro-
bail de edtre Academia de medicind singurii
rate cart sa sehimbe Intreg sistemal. ce dom- Ed, D-rul veterinar Pilat confiscat de la cart' ettl prin?,it din toatti lumect e recompenid
neste- ',cum in Teatrul National. mileelaril MilanoVici, Anghel,: Marie 0 altia Specialist in beak) d5 fatnel i de piele
nationalei de 24000 lei.
Ast-fel, preeedentul Dtlur eostescu ar fi peste 100 de oca de carne de pore continind (dela C(inicele din Paris qi Viena)
Biscuitii 011ivier sunt adoptatT, in toate spita-
foarte perieules. Fie-care actor _aare ar aclari trichia. BRAILA. Str. Sf. -Nicolae No. 1 lurile din Nris. Tratament lesnicios, rapid fi
joace un rel, fie-care miter care' ara'tiné sa Consuhatiuni Ô la 2-4 p. It3.
i-se joace pled, n'ar 'even' de di sa se clack D. Zisu Kanner, din T.-Ocna 5 t-xo economic. Intreposit general str. Rivoli 33, in
,
si Injurn pa D. Nottara sail -Centel incetat de a depozitatill ziare-
fi
Doctor L BRAUNSTEIN
Paris. In detail : Farm. Brus, ¡No, Rosu, Thu-
cuzino i Stanceseu i ar fi sigur ta isi va a- tor Adevérul, -Dreptatea, Epoca, Luinea FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA
ringer. si. fri toate farmaciile din tard.
junge seopul. . Noud, etc. din (name necinstel. sa- FOST gF DE CLINICA
¡ 463-100
Caiul cu D. Costescu ne invati cii eine le In regularea con?iPturilor.
vrea a. i se fad dreptiite la teatra, trebute si Singurul depoiitar de ziare in Pentru boalelt de gura ei dint! in New-York
sal specialist in koalele de la zurl, nas l ¡Tech! Teatral -Gand Etablissement Hugo"
D,, A. Kirsphsohn,
De 18
Injure. 'T.-Bona, de inehiriat de la 26 Octombre 1897. A se adresa
Trait !... foarte trist Ia.. SCOATEREA NEDUREROASÄ
B. librar'cuncsout in localitate. A D1NTILOR PRIN ANESTESIA
la D. avocet Const.. Mille, 4 ntr. Karageorge-
yid, in toate zilelo inire
.". cmele 5-,-7 seam.
246-35
AMA' eri, a fost o Intrunire ai mat Mutter
comercianti din Capitalii attb' presidentiD-lul Multumire public& VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA
010711111.10111
tefartesco, seful *comptabilitatel Pima N4i.- 8-9 a. m. ei de la 3-5 D. gr. Collet NO.
ConsultatinnTlie la 4
In ziva de 4 Oetombrie, anti. cueht, 'dam laohiriazii scaune net de pale ultimul
onale.
S'a hotialt fondarea anei soaetitti 'a indus- amlazi, luindu-rnl foc stinjenii d tdnhe
triasilor i comerciantilor romîúi pentru pro- apropierecdtunul
:Leotesti,
de moara ce o aur situatd in cemuna
Mirila, judetn1 Romanati, í pe
in
46.
.0r. A.
Caton V.fionresci.
turi- 46
moael, eleganM, tu diferiM stiluri pectru baud.; null',
da
soarele, astunarT, banchete, ete. eu preteri moderate.
Tot e odat se fae umphiari de mobile
tej area industriel romtne. :
cind focul era in fOria intimplat apre
Aeoasta societate va mat avea de scop I
'rocirea mea sä tr&i.cd spre Craiova intreg, regi- Consultatiunf de la orele 1-3 ' de la ease de fier, pianine etc. oferind preturt avant
Se ,poate airesa si in serits la R. Davidsohn,
interveni pe ling*" guvera -orle de: bite cal se mentul 9 artilerie, comandat de
va simti nevola protejärel comereialui 0 in- Iosef Marin i Papadat Durnitru, .cari. väzind si-
majdri 6-7 p. m. nwbllier str. Sf. Vinerlito. 25.
, dustriel romlne. nistrul ad ordonat irnediat trupelor stl dea ajutor
PENTRU SARACI GRATIS
560-mo
Membril ai acestei societati vor fi nurnal co- 'la stingerea focului.
-M-me CONSTANCE
merciantia i industrio0 din Romlnia. Gratie acestui ajutor, 'ml s'a scdpat din prada Apa minerald naturala de Vichyse respän,
flaedrilor peste 100 slinjenT de lemne, moara oesce la nni. din C(., in ce mai mho., aceasta
complectd, magazia cu porurnb i casele de 'Jo:- reputatie a Apei de Vic:11y iu exista ,de Strada Polena 120 (fatä ou
gddina Icoanel)
' cuintä.
Peutru aceastd. ,bine-facere i mdlt Pludabibt
astazi, ci de secole.
Surselc Vichy - Célesans , Vichy -
oculd
Dii cousaltatiuni in ptiinta de cartomantie
pi chirommitie (prin ctutare in paime) de
faptd,- r6(prini-M11(luroasele mele multumiri Drlor Grande-Grille si Nichy-Hôpital swan la 9 ore dim. pima Is 9
resculat si majori Iosef Marin si Papadat Dutnitru, coman- proprietatea Stalului francez subtd al cärui
ore seara.
Consvdtatiile se fac in limbs, francezI pi cea
depth' regimentului 9 artilerie, cari dimpreunä
Cu Vilna ad sdrit cu atita bund-vointd i ad mdr-
control mitt' exportate. Spre a MI Ifindusd R.ermanz. 442-30
in erróre cer'eti lu totu donna dupe-ordonanta
D. Label
-CaenD-rulINTERNE
ginit focul, scdpindu-pil averea de la o pierdere
Medicului una din sursele :
sigura. Vichy - Celestine , Vichya.'Grande -
Tascu Stavrescu Grille, Vichy-Hôpital. MALADII SI COPII - DE
Proprietar in orasul SI .tina, jud. Olt. Biiteliile surail cu etiquete, dopuri Alogilor No. 60. (Casa D-rului Capsa)
fost trimiso la fata 603-1 Capsule purtancl numele snrsei :
Vichy - Célestins, Vichy - Grande - CONSULTATIUNI DE LA 1-3 p.
-4.4ohlan-4re--
Grille , Vichy -Hôpital si in osebit pe Pentrs siiraci gratis 648-36
Miseara revolutionarä se Corespondenta premillor Capsulä se and imprimat leatu anului coreut.
intinde pe tot malul Bootorul Hastaki
Drina 0 ormasahatii a hu. pro-
porthuti Caserta mari.
11 .Noembrie. Lir. N. Sigler lost profesor de obstretic5 (facer!) de la Universi-
tatea din Iassy sef de serviciii al spitalelor din
D-nil. George A. Ionesert, loco ; Neacsu Fi- Fast medic de oraí i medic de spital Bucuresti, seetia -boalelor de femei, actualmente me-
Seziunea ordinard de Octomerie a consiliulul lotte, loco ; *tefan G. Grigorescu,' lo. o ; G. S'a; stabilit in Bueurestl dic diriginte al ldilor cLacul-SKrat» '4 a reluat clien¡
general judetian din Putna, a fost prelungitä Mad Georgescu, comerciant, Targovista ; Colonel Mo. -.CALEA CALARASILOR No. 9 tela in orasul Britian, Bolevardisi Coma
la 20 Noembrie curent, & oare-ce nu s'ad vot it Georgesee, Galati ; Tralan Demetriad, ,Sas- (eo4 cu 'strada Sf. Vineri) 169 uncle s'a stabilit de un an.
incd budgetele judetulul pentru anul viitor. eat ; Gh: Graneseu, Faltiaeni ; Gheorghe Botez, SpaCianst la bode-Worse side folzieT 650 -15
poto§ani. Consaltatiuni de la 2-4 p. m.
o
Furturile i spargerile în Capitalä, se fat pe
scare foarte intinse. Rugam indicati obiectul eerut ; costali redns .
Peritru
291-150 _
sAr.a.c-,1
"MODE
Pe fie-ce zi se comit cite 10 0 15 both% it gäsiti In dreptul fie-carut volum.
D-luT Priseearfu, FocsanT.- AtT platit porto in-
douit din cauzd cd. nu ati addugat la costul vo-
CASA A. OUDRY
trected In posesitmea
riep. zece.
Din aeestea e de remarcat spargerea din
strada Labirint No. 5, unde un punga§ a-
nume Ghita Cizmaru, s'a infrodus In locuirita
lumulul i plata transportului. pentru
viitor, a ne trimite pentruporto si nu \Yeti avea
motiv sd vd plingeti impotriva postei.
wain' 19.1Nai EUFROSIDA IONESCLI
Fiind cunoscud de mai mult timp in accasd ca.d.
are onoare d'a informa Onor. sa clientela, cg a pri-
mit asortiment de palariI elegante si porta-
ILACIrrA.. Fit
D-lui Nita Radu 0 1-a furat tot ce avea in
easi. 11? tive; cu preturile cele- mai eonvenabile- atit pentru
D-ue 'cit si -pentru D-poare.
Pungasul a foat prins de politic i asupra PersOanele cari din eroare n'a6 primit circuliri
In ziva de 11 Noembrie 1896, orele-10 a. rn., il
lui s'ail gäsit toate obiectele furate. tie:va .tine licitatie la comandamentul regiune,i specialei suet ragate a considera presentul avis ca
De asemenea, In strada Grozesta un alt fortiflcate Focsani-Ndmoloasa-Gallti (.er viciul Ge- atare pi E.5. bine-volasei d'a ó onoira cu presenta bor.
pungas, anume Simion Papa, a spart ease Cu stim'ai
' niulul), pentru furnitnra a 50Q tone plat.rd, brutt
D-lai G. Nitescu 0 a furat bent, bijuterit §i -4 676-6 Efrosina lonescu
-
necesard reparatiuneY digulul de la Lungociti.
obieete de Imbraciminte. In ziva de 16 Noembrie c.; se va tine liei- Str. lilodei.No. 18
Hotel a fost de demenea pries. tatie pentru aprovizionarea iscoalel militare de
administratie cu articolele de 'Ai:Arlie nemesare
e arendat
Chiar d acum Mosia Ting" din plasa Sarati,
Cu incepere de la 1:NOEMBRIE 1896, in urma
disolntiunel asociatiunei dintre dinpiI,
Pretul .cereaklor in porturile noastre continua pentru hrana elevilor trupei pe timp de un an districtul Buzaii, o Moara si un parchet ec Pidure, CEA MAI BUNA CALITATE EkISTENTA
a fi eit se poate de bane. de zile. pane cherestes Si lemne de foe, In apropiere de
Ei.1, grail s'a vindut cu si 60 hectolitru, iar
porumbur i .orzul pine la 6 lei.
NIM11111101111111111=l
gara Buzà6 3 ore, nosea p1n in sat si de gara Mi- C-3
In toate porturile e o mare activitate. FITT3 If IC) ail 2 ore. A se adresa la -D-na A. I. Malik, la
Tiorag.
DE UZINA J GAZ
vi se furnizeaza la domisaiir-An sad pe tona de
Alalta-ert a inetat din viata n spita- ,Tustitia tuna este.ai cum trebuie si. 413 -34 1000 kgr. greutatea garantad
Teodorescu, avocat. brosurä
lu Mavroghene, Coatica. Alcatel- Cantacuzi-, fie de locot.
In ' 8, de 71 pagini. Cu jumatate pret si garantat LEI 45
no, cunoscut de 441 sub nmnele de Kneazu. Se efectuiaza si se repara dlniT artficial ta aur
Raposatul a fost Inmormintat ail la Unc cause celebre. La deposition du Mitropo- i,c&uciac. Asemenea cur5titul, plumbatul si scosul
dc vi adresati printr o carte postali sail per-
sonal'casei
Bella tain Primat de Rournanie, par D. M. Un vol. in 8, Alezandris ionesen, Dentist, Strada Cirri-
Ziarele germane ati8. c. Imparatul Wilhelm,
de 270-de pagini.
111111010/MIIM
pineanu No. 46, etagiti
FA4 - 15 GOLDSTEIN
A.9, SMADA
Vela d un discurs carpului ofiterese, atras Crin C Buouresti.
DECEBAL, 9
- Telefon lila. 66.
atentiunea de a nu se expune la scandalurt pe
strada ; In cazul îns. dad vre sss ofiler ar ji
Doc.ord G. FISCHER Tot acolo se afia. in,depozit : Co as mirunt pentru
sobe Parigine i Belgiane, Cocs de fonderie, Coes
provocat de care un civil, a adatgat tmparatul, PIRCUL C. F. SIDOLI.-Ast.i-g, Lull! Fost azistent al D-rului Galezowski (Paris) de fedrie, Cirbuni din minele englezesti de Kai-
d e dator .611 facd -la de sabia sa j sa tale in -Noembri, 1896, mare reprezintatie Specialist in -boale de oeM Aretracit englezesc prima calitate, pentru sobe
buce111 pe civil, extra-ordinara Jour fix", program eu total Consaltatiuni. de la 8- -9 a. in. 2 -5 p. cHelios» si sobe americane cSiriuss, Briquette etc.
Toader Babus, primar, si Ion I. B Andrei, a-
jutor de primar, la Mindrisca, din jud. Putna,
schimbat.
TEATRUL NATIONAL. -
Asta zY, Irani
11 Noembrie, se va reprezinta pentru a
Perrtru tsárz...c1 gr-&*.tiss
- Str. Col4ej-16 - ---427 24
Eipéditiunren gro-s si en detail din BucureW,
Constant& si Braila la eiri-ee statinne la c5ile ferate.
553-60.
fiind ea ad batut gray pe locuitoril T. Mihai,
I, Yemen j Gb. Gogan, ad fast sespenclati rind doua raid :dearmen, opera In 4 acte de H. Mei- SALONUL
la tarminarea instructiei. lhac si Halevy. DOCTORUL VINES DE MODE
Erl, a avut toe la Buda serbarea patrona- loan D. Oteleanu In urma unei, pracdci indelungate in spitakle din
Pans di s'a "mutat
eatice
lni lideule din acel oral. Defina G. Petrovici Consultatii de maladli de copii-elinierne
CALEA VICTORIEI 35
Epiacopul Dionisie- a oficiat serviciul religios (Palatul .legavlunel ruse)
Logo_difi 53, Calea Mosilor 52
pentru ifintirea ateagulul. Nod bogat asortimeut modele origipale din Pa-
CemsaltatiI de la 1-3 e de la 6-7 p.
Seara s'a dat de cadre wage , didactic un Brdill, 3 Noembrie, 602-I. PENTRIJ SARACI GRATIS
ris. Copiaz5 exact dup5 modele. Peeturi de la 20 le
In sus.
banchet la care ail lust parte intre_altit, D-nii 478-30 523 -15
www.dacoromanica.ro
 MARTI 12- NOEMBRIE 1894

ADEVL KUL.? Ce vrel, e toata averea ef, afara de farl sa räspunda, pe end Eugene, inte- Dioar.A. De .cit, D.- Pierret.1-a &cut foarte itnobilele din Saint-Honoré, dotal oteluri
FOI A ZIARULUI
111S414.114..¢4

185
-0
Saintes.
credeam fail nici un ban.
Era proprietara legitima a until sfert
--
pat de curiozitate, intrebd :
Donatiunea aceasta e inaportantA ?
Importanta ?. Spuneff considera-
regulat.
apoi o donatiune se face fata du
martori earl pot constata, la nevole, cA,
alte
Louis Berthier inzistase ca o parte din
sfertul cuvenit D-nel baronese, sa rAmina
din succesiunea fmlui sag. Nu prea stn- bill ! vointa donatorulul era foarte laanurita, n casa sa.
foarte bine definita, ei In asemenea con- .1 s'ag lAsat doul milioane si jumAtate ;

PR1N CRIMA
ta atacerilor Astora, de oare-ce
tatAl tag s'a ferit tot-d'a-una sa-mi vor-
beascá de dinsele ; dar sOnt sigur cal ba-
-Si fiind-cA notarul se pärea ca. ezitá:
Putetl sa spunetl tot in fata mea,
afimra, directorul Natinnet trance?. Stitt-
rar se pot anula ast-fel de dona dar un otel din Cimpurile Elizee e gre-
vat in profitul mamel pentru suma acea.
roneasa nu renuntase la drepturile sale.
Mat linitit, Eug. de Graves reciti scri-
bine ea s'a celebrat de cite-va zile asA- D
Viunle.alt-fel, matuea D-voastrA trAleete
nu-I va fi greg sI vind ca sá declare ea -
sta. Dee' ninlic de temut din partea asta.
Dar, zise de Graves, mi se pare ea
ARTEA A PATRA soarea D-lui Pierret.
Notarul din Higeres, zise, te vesteete
-
toria mea civilä cu D-ra Berthier.
Da. Am auzit in adevär, despre ce-
lebrarea cAsAtorier. N'am insä niel un do-
insAll, in fata tribunalulul, cá vointa el a
fost säi feel danie tot ce are.
Un amplolat intrá cu un dosar pe carel
unchiul meg, in timpul din urmá, a incer-
cat sa. ipoteceze niete case cart zicea ca
Sint ale lui propril.
CA D. Thibaud-Gauthier trebule sä pri-
JUSTITIE SUPREM A meascd actul de donatiune.
Daca ne-am duce la dinsul, vrel ?
cument oficial in aceastA privintA.
eg grit pentru actele regulate. Nu
etig deci daca trebule sa vA pun in cu-
puse inaintea D-lul Thibaud i apol plea.
-
Notarul cercetd mai multe acte.
. -N'a reueit.
Ce formalitati trebule indeplinite ca

- Ea raspunse :
i claca nu l'o fi primit inc5, graba
rentul acestor lucrurl.
Vä rog sá o faceti, D-le, zise Francisca
IatA, zise. D. baron Berthier a
lAsat o avere, evaluata la cinci-zeci de mi-
sá intru imediat in posesiunea celor ce-rai
apartin? intreba Francidca cu vocea el gu-

Donatjunea -
asta n'o sa i se para de rAt gust ?
Rn gust ca sl doreascA cine-va pe care inttrzierea asta o impacienta.
Roane.
D-na baroneasa François Berthiers ma-
turald ei nepasatoares pe end strAlucirea
extra-ordinard a ochilor .el desmintea mo-

Citeete i exp1icä-m i mie ce este.

cunoascA afacerile ?... zise. ET draga, sub-
tilitätile astea nu mai sint la modA.
Incapabila ea insäei ca sä reziste cupi-
D. Thibaud-Gauthier se indignA ei nu-

-
mai de cit zise
Actul de donatiune a cArui copie
ma sa, ndscutd Edith d'Aubagne, avea,
dupá lege, un sfert din toate bunurile,
mobile ei itnobile, läsate de fiul sag la
-
liciunea aparenta a accentulul.
Comunicarea acestui act facutd ce-
lui care se bucurá de averca D-neI Ber- ,
AscultA. prezint, e foarte lamurit ei regulat.
Dar numal de cit oc1ii 1 eeirá din cap, ditAtel, Francisca îi puse pAlAria, comanda, moarte. thier.
pe cind fata ,lui triviala se congestionase
-
pribil.
o trAsurd si plecA farA sA, previna nic pe
tatal sag, nici pe Sylvia.
Dupä acesf acts D-ra Francisca Berthier
poate intra chiar in posesiunea mare a-
. Cu toatá dorinta mortului, sag mal bine
o clauzl inseratá in testament, D-na ba-
Mk=
--
TatAlui meü atunci ?
Da, D-eoard.
Dumnezeule ! zise Francisca rizind,
potoleste-te, fiind-ca in starea asta nu WI
D. Thibaut-Gauthier, primise in adevAr
copia dupa, actul fAcut de Edith.
-
vert
avere ?
Si dupI D-v., la cit se urea" aceastA,
roneasa n'a renuntat niao-data la sfertul
rezervat.
S'ag fAcut involell Intre ea ei D. Louis -
i aceasta comunicare e indispensa-
bill ? intreba de Graves.
Indispensabild Intru clt nu vA yeti
frumos de loc Cite-va cuvinte de lämurire foarte dis- intelege in families dupa ce yeti fi vestit
Ia sä vedem, ce e anume?.. crete, insoteag actul oficial. Notarul ceru until functionar ca sa.-1 a- Berthier, mostenitorul fiului säti, dar ele
-VA aeteptam, D-rds zise notarul cA- duck dosarul succesiunel lul Mihal Ber- nu erat privitoare de at la procentul ce- D-lul Louis Berthier, generozitatea cum-
--
Boiborosi cite-va vorbe
Tot... tot.. e a tag... A nostru!...
Tot ?... Ce reprezintä acest cuvint ?..
tre Francisca, cad imY inchipulana cA ma-
tuea D-v. va. -
thier.
Am sä vä lamuresc numal de eh,
lor 12 milioane 500 mil de franci al D-nei
Berthier.
natel sale fata cu D-voastra.
Franciscas foarte laniurita de asta data.
Banca,.. banii ce:ag mal ramas, casa E o mare dovada de afectie aceea pe continua, adresindu-se cAtre Francisca, Atuncl trebule sä lulm suma acea-
-
declarA :
Faceti comunicarea, D-le.
din Saint-Honore, a caret' valoare a cres-
cut... otelul de ad.., tot,.. tot.
Ah L.. zise, facind niete ochl de lu-
care Vo
Francisca, prea leneee ca sa incerce cea
mai mica sfortare de imaginatie, ai care
bArbatul el.

-
Femeia intrebl :
Si donatiunea asta nu poate sä fie
sta ?
-Integral, da.
La impArteall a fost reprezintatA prin -
Se ridicá i zise incA :
i cit mat curind, nu-i asa ?
D. Thibaud se inclinA.
poaicl i umflindu-i-se buzele cele groase...
Atita imi dä nebuna ceea de batriva L.
avea i un defect de pronuntie care fa-
cea vocea guturala ridicula, se inclina -
atacata ?
Un act poate s'a fie atacat ori-cind,
otelul din Parcul Monceau, mobilele sale
tahlourile-peste tot tee! milioane-apo (Va mina)

PREMIILE ADEVERULUI"
Altraillit..-.k.Pic-114118111181/11.181[1111111IMMEM:1 Lingurite pentru cafes 21 , 11 90 loe de Lei Se di ca memtli ea In loc ile Lei Se di ca trend ca loc de Lei Se di ca premid cu
Furculite pentru stria/ 23.40 13.20 ces, avec illustrations . . 3.60 0.90 A. Vlahuld : In vIlto----are,
Furnulite pentru meld , 23.40 , tion monarchique . . . 3.56 1.
Premile Adgvérului" Catite de mang
Cutite de desert
s ,, 37.30 ,
34.65
13,20
21.10
19.66
Charles Epheyre. Possession
Georges Duruy. Fin de réve
3.60 o.85
o.90
Charles Epheyre. Soeur
Marthe . . ...... 3.50
nuvele pi impresit . . .
Ponson du Terrail: June-
1.25 0.65

U Lingurite pentru mazgran,

s
Linguri mart pentru supg, bucata » 14
Linguri mart pentru ragout »
» x 23 40 ,

» 9.30
»
13.20
7.95
5.30
Le Comte d'Herisson: Au-
roar d'une rivolution (1788-
1799) 3.50 1.
femmes .....
Jules Legoux. Homines et
Felix Cohen. Le club avec
. . 3.50 0.90
,
tea regelut Henric, roman
istoric, 4 volume , .
Ion C. Bacalbafal De focul
. a.- 4.95

,
II It e MBE/ EN08901 ? Clepte pentni zalagr » s » 7 » 3.95
Joseph d'Arcay. Notes inc
dites sur M. Thiers. L'hom-
lettre de Edmond Gen-
u.ne birului (Mort arg luadnare) 2.- 0.65
dinent . , . . . George F. Born: Misterele
Serviciü de tglat » 12 6 60
...... . . 3.50 0.8 o '
» »
Aeest enpon, tit t din g et% irimisS.lc
»
/ me priv-L'homme poli- Le Conte d'Hérisson. Le printului Carol sag crime
Linguri de mas5 aramtate de lax duziaa Lei 45. Mid 23.16
dedeleg a AdevYrlitut, d drept la until an pre- Fureulite de masg s » 45 23.15
tique . . 3 5o 1. prince imperial (Napoleon de la Grenelle, roman cri-
mine din lista de mal este valabil /I Paul. Lengli. Le neveu de IV) . . . 0.90 minal, 3 volume . . . . 15 .
Linguri de desert I » » 36 » 19.36 Bonaparte. Souvenirs de nos 3.50 375
ping la 15 Noembre inela;fr.-- Furculite de desert s z 35 » 19.35 Emile Bergerat. Les dris Nicolae
s campagnes politiques aveç cob. vechi pi net', roman
I, 23, » mes de Ponneur, Le ehé-
&zoom tgtfiffdblfâtfftr1e..-+tIF: Lingurite pentru cafea » 14.40 le Prince Napoleon Bo- que original . *. . . . . . 4.- 0.95
Servion de mesa'
Furculite pentru stridit If »
Furculite pentru meld
Cutite de itistsl )
»
N

.
, , 40 ,,
26.50 »
26.60 "
15.
15.'
21.90
naparte
Etincelle. L'archiduchesse
3.50
3.50
0.90
0.90
Jeanne Mairet. Ném4sis ,
Frederic Febvre. Au bdid
e 350
3.50
1.
1. Califul Osman: O mie pi
una de she 2.- 0.6,5
Paul Gaulot. Mee d'Empire 3.50 o.90 de la Scéne, avec une pré- L. Adam: 0 noapte tnsph-
Linguri dermasri EMI de lux lustnit, duina LeT1616 Puna9.06
9.05 Cutite de desert " n n 36.50 ,, 20.45
Philippe Desplas. Dins la face de Jules Claretie . 3,50 i. mtntitoare sag tenbilul de-
Furculite de masg s Lingurite pentra mazagran 25 14.60
15 » 8.35 LingurI mod de supg bucata 15.76 » 8.95 tourmente 3.50 0.90 Jane de la Vaudère. o.8o 0.30
Linguil de desert /7 e Mortelle &rebate . Dumqs: Cei trig =up.
Azf.astru
Furculite de desert 15 » 8.35 Linguri mail pentra ragout , 1 10 s 5.66 Les conteurs russes mo . 3,50 0.90
Lingurite pentru caiea 8.60 » 4.80 Clepte pentru zahar e » 7.60 , 4.40 dernes. Ricueil des nou- Mario Uchard. L'Etoile de chetar1, 7 volume ilustrate
Corabia blestematei, basin
15.25 4.-
12 » 6.86 Benicia de Wet 14.25 8.10 traduction de M-elle Jean . . . . . . . 3.5o 0.85
Furculite pentru stridil s popular 2,- 0.50
12 » 6.85 Cupe (Timbale) initiate 5. Bucata Lei 8.50 Freralli 4.75 Julie Zagulaieff 3.50 1. Carti romlnesti
Furculite pentru melei B. P. Hajdclu: La Valachie
Cutite de masg » 20 11.30 Cupe » , 6q e , 10.50 1 6.25 Dr. E. Monin. Misres ner- jusqu'en 1400, Extension
,Cutite de desert » » 18 10.20 Cupe I » 7q /I r 12. 6. veuses . 3.50 0,90 Duiliu Zamfirescu Lume terntoriale
Lingurl marl de sup/ bucata 7. » 3.95 Cape (chope) gq s 8.50 4.75 Jean Carol. Soeur Jéanne 3.50 o.8o nout , pi Lume veche .
Iohn Milton: Paradisul per-
3.
2.90 , 10. Alftel Hermant. Amour de Dobrogeanu-Gherea: Lite-
Lingurt mart pentru ragout
Clepte pentim zahar
Servíd de tglat
»
»
» 3.60
9.60 6.64
2.00
Cupe
Cape
n
" "
»
,,
6q
7q
s
,
Carp franoeze
12.
6.25
6.
Idem. Coeurs i pa-rt .
0 4 3.50
3.50
1.
1.
raturg
I. Pcityn (Pincio) Versurt
. . . 5.'- 2 - dut, tradus de 1S. Lazureanu
Th. Speranlet: Mama Soacra
Th. Speranld: Pope cel de
5,-
3.-
1.50

Lingurite pentru mazagran duzina 9.80 6.60 Le Comte d'Hérisson. Les Prozg . . . . . . 2. / .20
In loc de LeT Se dd ca Drelairl co Girouettes polit quo,- Un Artur Stavri. Paean' 1888 0.90
Linguri de masg metal alb araintat auxin LeT 35 Braila19.80
Turculite de =tog n n n 35
19.80 -
Paul Antonini. Les Chinois secritaire de Napolon I-er 3.50 0.95 - 1894 3. 1.50
rie Bolintineanu: E-
D ibtS
.tirema
lena, roman original . . 4.- 1.50
33 18.75 peints par un francais» . . 3.50 o.80 Albert Verly, Le Général Gerhart Hauptman: Tesg-
Lingue de desert n
33 18.76 Felix Sangnier. En vacan- Boulanger et la Conspira- toril, drana socialä . . , 1.50 0.50 Pentru provincie se Twosome porto.
Yuculite de deeert I

InionnermEnomon

Cnto 00000000x04300000000000000
Oupa o seurtfi intrebuintare devine indispensabilti ea
(10000000000 0000000000
MEDALIE
de aur
Frumusetea
PASTA DE DINTI
Noua Créme-Clycerio americana pentru
ittlg r.
D ACA
en mint frumos, alb si delcat spa14-vit in fie-care si cu
rUBITI &IT°

SALVADENT
(Pulvis antisepticus comp. POPINI)
Dintilor
K A_ lb Cl 1E0 (30 NT J Dinti aprobata de consiliul sanitm

Aprobat de eonsiliul medical superior

civil qi de eel medical de la Fabrica F. A. SARG's Sohn & C-nie O. Vlena S iipon d TA'a te de CriPi
Remediti Sigur pentru inliturarea durerila FurniserI ai Curtei I. R.
de misele ai de 414 stricatI, precum ai a beale- uesufe- Se vinde in Bucureytt la drogueria Ilie Zamfirescu, M. Economu Et Co. (LIMENIDIRSE&E)
let de gingiI, gurg i git, vindecând chiar
rite miros de gura guturaitil. ..
Mihail Stoenescu, Ion Tetzu la toate farmaciile principalc ei la D-nil Gus- renurnitilor parfamort BERGMANN & Co. care este
-... tav Rietz, Strada Carol, Iosef Schuckerle, frizer Strada Lipscanl: in Pioott,
4
null buia remedit oontra tuturor boalelor de plele
ra la farmaciile Carol Schuller ei A. Ziegler ; in Braila la d-nil Anton Diu-
ai mer, farmacist ei D-nil Berman & Kaufman, in Galati la d-nil S. Hofmann ; wn trr:tac up la
Al in Cralova la d-nii S. Lazar Benvenietl ei fratil Filip LazAr, fias in Piteeti
Rla D-nil Ernest Schil farmacist, in Caldrael la D-nii Fritz Tiirk farmacist. Ott 1 frano si 25 bant bueata
in Iael la D-nil Frati Konya farmacietis in Constanta la D. D. Michaileanu, puctiareistil
§ in BacAii la D. Racovita farmacist.
Representant s,1 Depositor pentru Romania la
la Maseotta,. gtr. Lipscant, 23 Magasin General de Paris eel-
Ghemni Rolt, bpscani, 4 Val Bul. i calm' Vietorial
D, VIKTOR KUBESCH, Bueuresti, strode Doaninel 16 nAct Magazixt d'ortS, Viet. 30
Pentru desinfeetarea glare!: ea toaiskil
lnlocueate ou folos toate (In curie) Drogusria F. Bruss
higienica. SALVADENTUL
Certl numal Kalationt WI Sarg, iferiti-v1 de contrafacerl Apostoleann, Victoriet, 36 M. Stoeneseu
apele de gura, töpind resturile de la mincare ce pu-
tresese infecteazi. 246-12 );:4 Leon. cities Vieterie No. 26 M. &ono= & Co.
SALVADENTUL se mal poate hatrebuinta cu sac-
ees o In contra scurgerilor de urecht pi de nas, in-
1 00000000000 * - 00 0000000 farm. Thtiringen, Vieteriei, 145
" Farm. Rissdorfer, Carol I
Far. E. Z. Fabini, Vgeal:win, 71
Drogaeria Roraima str. Doantnel 8
Iocnind nesuferitul cIodoform» in Witte rande .01.1700..40...51, EN CONSTANTA, la Lasearidis PITESTI, Mihail Lazar
ca pansament
SALVADENTUL se ggsepte In toate farmaeille Ira Etrssilas
drogheriile din targ, prom= ai la inventator. Actress la Magmas., S. Lupssou I La Luna, B. Griiabarg
poptali : Popins, 39, Rue de Chatoaudun, 39, Paris. Drogueria N. Georginadis I Mulcea., W. Manse
Depozite tu Viena la farsnaciile A /Schmidt, L StallEetiL Iii
Lugeck 3 ; la B.-Pesta I. Török ; la Brasov,
Valtural
y. Both.
964-5
Cutia 1 leti OTTO HARNISCH IL
lu
de Aar, M. Friedman, La Global Verde, M. Wortmta
IityPi la Louvre
la S. Rahanea Nachfolger
"raaSieveariaa
la Papagalul Verde, A. I. Aladgem
BUCURESTI GALATI Cralosra, Tonaa Demetrescur
-
1. -t%- 41, STRADA ACADEMIEI 49, STRADA PORTULUI 49 Drogueria I. Andreescu, C. Rai- S. Lazar Benvenisti
CYCUI IMPERATOR TOATE ARTICOLE TECHNICE
Ioan Gavrileseu frizer. FZ.aman Theodor B. Tatos
Vigour a C-ie oonstructorl ea gros Depositn1 general la I, PEULUNN & Co. Str, Sintrdan 24
81, Faubs.
Velocipede de precisium, model 1896
St Donis, Paris A. $%1

Fiu..eturRel 1334-1
Fr. 150. Pneumatice superbe Cataloage Table, Coarde, Fire 8X:0:004'02-4,4XX40a.,301X11434XoJEW.A***-4ecX.
ilastate gratis. Exportatiune. Furtunl pentru sp, yin, spirt, etc.

-_ CU LE DE TRIASTSIVIISIUNE
.16111Y,
Mitnometri, Robinete, Ventile, Stiele pentru nivel

POMPE PENTRU VIN

"

EDIOSTATICA
Opresce Perderile , Scuipaturile de Pompe de incendiu InfsIbila 81 PreservatIvi. Siqur 'Care
SAnge , Emorragiile iatestinale ,
Disenteria, c. I.
dec6, Chlorose i Anérnia.
Invietuesce s&ugele,
141_,J"A.TVI.A.k V.;
a se aa.ngst cevs, écurgerile yacht sail not 30 ant de (mesas. So
vinde in princip. Furmacii din Univers.
Richaitat, No. 102
L I. rent farm. Para, rat
IIICCCI01111 11.1 BROIL
-
165, Strada St-Honoré. Paris, §1IN
,
Te/Ta CARTANCIILE.

,.=°t=
."1-"Tr`V- welt-

Prepria.tar, CONST WILE Tirraiia st%Irele! 1,A4tv.69-tti" Pasagiul 13ance Natirnaale Tiparit eu cerneali E. T Gleiteniann, Dreada
www.dacoromanica.ro