A.NIIL IX No: 2585 nr)rrIA. A. alEzniA.

11111=11111=111111111
SAMBATA 13 TIMM 1896
2 n 17,3

NUBIERIJI, 10 BANI NITXERTIL 10 BANI

ABONAMENTELE ANUNCIURILE
MEP DE LA 1 §I 15 ALE FIE-CAREI LUNI
In BUCLTRWI i 41IDETE
0 se platen tot-d'a-una Inainte primese numaf
la ADMINISTRATIE
In Bucuregel la Casa administratiei
In Judele 0 Streindtate prin mandate postale In STREINATATE, direct munal la adminis-
Ern an In Tara, 30 Lei Streinitate 50 Lei tratie 0 la toate Oficiile de Publicitate
ease lim 15 25 Anunciuri la pag. IV . . 0,30 b. linia
Trei JAM 8 7, I. 13 ff n HI 2,- lei
111 3,-
Un utontr in streingtate 20 baul Sd te rerefti RomIne de cuic7 streln in cased
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA V. Alexandri
Um numAr veohlii 30 Beni

ADMINISTRATIA Na Director politic: ALEX. REDACTIA

PASAG BANCEI NATIONALE CrECI-.7E7Chrkr
nIMMIMMINIElagnanlailelitalr.fEd,"W "..3eM..",14"0""r 4,71,Ir"-^-117 C'71.pmp ^ =SE Z
V. BELDIMÄNÜ
-
pASAG. BANOEI NATIONALE (Thl--P'011 No. 245) -
Inuitilitatea cinstel
pe unul pc care generalul Lahovary inconstienti (ste la Vointa Nationala,
1-a .putut cumpara cu cite-va mi
de leT.
organul Principal si oficios al parti-
&dui. 4cest orgq7i nerkFinit Impinge
,,D. Sturdza a promis D-lui Banffy
participarea Romhilei- la congres
dar fiind-ch 1:1; Banify voieste sh fie
absolut sigur, in privinta aceasta
Ptiint4 mediá
va trimite la BUcuresti pe 'D. Paz- Boala piocianici la om. Baccilul
Cu 61 intru maT Inuit §i mal adinc in Si acum veden lämurit pentru ce imprudenta pin4 a nuini p D-nii. mandy spre a trata cu O. Sturdza." -Lucrarile Iu Charrin.
viata politica, cu atit má conving mal zic eü cä cinstea este absolut inutila Mille si Pella banda de doui," si dupel Pesier Lloyd Sind organul ministrului Influenta febrei atiupra car.
stra§nic de inutilitatea cinstel in bla- in tam romineascä, e-o marfa fárá aceea declard ca s'a ferit in tot-d'a- maghiar Beefy, credem ca e mai in mi- pului omenesc. Vindeca.
l:mil de eh imlitista de la' foitá din casele
rea multori bon prin cum
goslovita tara, pe care setea de cautare. OrT am luat oe nu am luat una vi cti se va feri i pe viitor a fi rent! Aectrici. Des.
lui Kibric ca si ennoasci adevarul in aces s- coperirile lui
glorie militara a lui Trajan a ze- baniT generalulul Lahovary, tot aolo confrctte" cu Adevrul. ta aTacere, care infereSeazi pe D. de Banfry. d'Arsonvak
-

mislit-o pe batrinului Da- voin ajunge, cdcl imbecili i birfitoril Aceastä nou4 milocante 04ciosu1 frincez -re Temps, de 'asemene
Cercethrile moderne, incepind en lucrarile
nubia. paiblich aoeeas *tire' 'despre trath.
mä vor invinui el am facut aceasta ad4ogatet la atitea mojicii Ire- rile dlistre D.nii Banff), si Sturdza." nemuritorulul Pasteur, aii dovedit existen-
Daca e§tT cinstit, punga§i1 c40 fapta neOnestä a
!
)

cute, nu ne surprinde ; amintim nurnal Dar poate ca Le' Temps a nItat sa ceará ta unor fiinte microscopice numite bade-
vole reptile! de la noI ea si trateze ehestiuni ril, earl suit -cauzele eficlente' älè" boalelor.
alcatuTesc majoritatéa -acelOra cari Si acurn de sigur v'ati convis actualilor' scriitori de3a V6inta, cum
fac politicä, te numesc saü prost §i D-v. ca cinstea este absolut inu- cei era o vreme
saú ipocrit. Cinstit adevarat orT tiIä in tam rOmineasca i acda cari, mult de-atuna-and actualul ministru
si nu e tocniaï - earl' Ant in afará de resortul politienese. In a-
cast caz, atit Pester Lloyd eft §i Le Temps Ant
niste organe bane de pus la carantind lár
Aceste cercethri mai dotedit cá bact4iile
Taft diferite 'forme, dupa mediul în cire

'Este stela§ fapt ce se observa In toath na-

cinstit numal de ochil lumel, la pri- ca mine, mai cred in a§a ceva, nu de finance si directorul gazetel colec- scriitorii de la* Gazeta, sub sticli.
tua u -o 'dealt 'de 'to pildi; care va lua: as-
ma ocaziune vel fi declarat punga§, pot fi de dt ni§te simpli naivi. tiviste, vizita foárte des redaelia 'Ade- Ode i forme diferite dug hrana " ce va
de primul zapagit, caruTa. nu Ili
Nazdrávániile ziler
primi, dupá lOcalitatea unde creste, dupli
Cciiist. *Me. vrului milogea concursul in po- cultura -vom Intrébuinta.
räspuus imediat la actizarea el tu triva guvernelor onservgtoure. '
e§t1 autorul furtului TurnuluT Co ltd.,
Noi, din respectul pe care it avem Dionisie $terpeleseu Cei care a dovedit In mod neindoios dt, mi-
Astea toate le sufer orT-ce orn pentru marea institutie a preser, nici crap îi
schimbi Torma dipa 'eulturile "
pe care trista sa sbarta îl arunca cari se dezvolta, este distinsul sgregat din
Rapoarte politienesti b dap nu ne-/zm' fiermis sei numirn Pais' Chart:in. Iátá cum .a
in vultoarea luptelor 'po1itic tara diRaportn1 po1iei pe zhta de 1 Iulie, coprinde banditi" pe 'redactor:n Vointel Na- mal Exista un microb
polimors-
pio-
rornineascd. uringtoareie informatiuni, e cari le reproducem ad-
desi printre scritorii si impie- cianic care avea ea proprietate de a secréta
Noü intrat hi acest vednic scan- Merl= figurat in tot-
o culoai albaitra. Dad., de pildá, lugui'acest
gi4fif acésiui microb i îl eultivana lineup tub eu o sub-
dal, i-am siniit deja toate neajun- 1) S'a condus sectiA 4, Alex. Georgescu, a a stanti determinati,"vedein egt se dezvolta o
d'a-una fosti i viitort agenti de po-
surile 0 am fäcut toate experientele. fttrat o perechie izmene din Mile populare." litic. coloare albastra carácteristicä, ce dirshide-ste
and &am simplu avocat, stind BerlRaportul nu ne spune, twig, daeg izmenele lua- imediat ca avem a' face cu secretiunek niicro-
baie mai d'inainte, ori eraA in stare en totul... That(i"deosebirea L'ine de acolo c4, bului piocianic.
de-o-parte de politica i ocupindu- popularg. pe cind noi nu si,ttem nici mitocani,
ma de profesiunea mea 0 de pró- 2) S'a depus la seetia 9, una perechie pan- nia sint Cad alti microbi produc alte culori ca :
pavaduireá ideilor socialiate, nu era taloni de damg, ce s'a &fit pe strada Dio- mojia si mitocani. verde, alb, galben, 'etc..
Daca de pildá lum microbul piocianic §i
un om care sa-ml arunce in obraz itisiei 4.
ti punem pe o rank de. la ui pidor; dupä
Facem prinsoare eä acesti pantaloni nu ere'
vre-o acuzare de necinste. frantlizesti, clef la din contra, dama in ehestie elt-va amp purolul 'ce se scirg e din ,.rank va
De indatä ce am inceput sa le n'avea nevoie si.-i scoa tg. toemai pe strada Dionisie.
turbur digestiunea tutulor punga§ii- Iar din raportul de la 10 Me, extrag:
Pentru o Onor. desenator a/ Adevruhit ne reprezinta
pe epiecopul de Buzig in momentut psiholegic cind
apuca de poalele anterealui trage
deveni albastru.
Multumiti acestel culorl, Charrin a putut
face numeroase experiente cari ati dovedit
kr i afacerilor veroase, de indata S'a depus la Seep& 50 o vestg de postav bleo Intr'o revistd, care pare a fi sctisd de
debitoril
pe spinare mai multe protesturl. ded ca microbii pot lua diferite forme, ci
ce cu vehémenta nouluT venit m'am martin, gasitg pe stradg". Silaghi in biurourile sigurantei publice, zi a- .Bletul episcop, cu toatd protectia ce-i acord4 secreteazi niste materiT colorate saii nu si
guvernul precwm i Prea Sfrintia Sa Partenie eari slat 'adeviratele otrivuri pentru orn.
apucat s. curät grajdurile luT Au- Rugiim pe D. director San-Marin sit nu ne mai rul fostului socialist Procopiu Ia in zef17-
al Paunichil, s' a v.:but pus in trista pozifiune ca
gias i sä daú cu nasul in propriile serie rapoartele in bleomarin, fiind eit ne pare r/A. mea agresiunea suferitä de noi la Bacail
kr necurateniT, ca pe pisicile vitioa- Nu de alta. declarä a
nof cestia de la Adeverul sin- gteargd la sanatoasa, luind cu dîi.sul -banii Nu atIta microbul este de villa In produ-

cilul
Vax tem singurii ziaristi cari mincám lasmnd creditorilor numal pol4ele. cerea boalelor, ci toxina; adica substanta eo-
se, pe tott ghe§eftaril de vorbe La aceastä obrranicie nu avern de rds-
Dar pentru aceastd Arghiropungqie Sinodul n' a loráti sá necolorati ce prôdnce microbul.'
gdsit cu cale sa pronunte caterisirea, cad episco-
de fapte, cinstitul i corectul de pri,
a devenit imediat un punga§ ordi Politaiul 'Idea! puns, de cit nutnai atita redactorii de la
Adev'érul au mincat ce-i dreptul o bdtaie;
pul §terpeleseu « Buzdulul d'impreund cu Prea
Sfrintia Sa Partenie al Paunichii gi cu Timu al
acestea nu ignt povesti, did multe din aceste
substante se pot prepara i ávea astlfel ;sub
mîluile noastre.
nar, Hpsit de oft ce scrupul Gazeta,sofirboasa reptiig a oelul mal aoarbos aceastd bdtare insä a fost flcutd, de ban- Ruscineului s'aii coalizat pentru ea nimeni sd nu
partid politlo afiseaza, o teorie de annate Substanta tox.icä colorati pirboc¡dallniut 4 ba-
inteligentd. datorite tine inscenäri poll- se poatd atinge de dingil.
piocianic se nuinesté
In afaoerea agresinnei din Baoan noi am ark- tienesti. Vardalabum.
Zilele trecute, ziarul Rominul, nu tat oum totul era insoenat si cum politaiul rldea Majorul Coccea cu toti ofiterii batalio-
studiat foarte bine din toate punctele de ve-
pe oand bátauii oPerati. dere.
tiü pentru ce §i de cine imboldit, La aoeste probe de oomplioitatea administra- nt.lui lui Ferdinand si din ordinui acestuia, Ceea ce este mai important e faptul el zi-
a lansat §tirea cd are documente ca tianel pr.feetulni Leooa, Gazeta deolarti ed. e vi- an invadat redactia Adezgrulte', in 1893, Revolutia macedoneana lele acestea Charrin a -comnnicat societitei de
novat Somisarui oare ridea, Inloo ad interving;
eft, in calitate de proprietar al zia- dar, se Intreaba soribul guvernamental, de ce mul-
tul
a
lovit pe directorul Aevgrulut i pe fos-
Flachri de paie.-Guvernul bul-
biologie din Paris c boala piocianici existi
si la om, nu nnmai la animale.
ruluT Adeve'rul, a§ fi luat banT de la timea n'a intervenit ? prim-redactor Roman. garraranul macedonean.-
Va sa zion, de cate orl multimea nu peate inter- Am mai suferit devastarea din 1894, Cum s'arr provoca revo.. qr.
generalul Lahovary ca sä combat vent, politics nu trebnie sa se amesteoe cind colectivitii, mizerablii politíciani de lutrunea. acest microb sail mai bine zis otrava
misoarllor ei este fiPtul interVéntiei sat a
greva ofiterilor de cavalerie. Era u- neinterventittaei lui produce diaree, disenterie, boale de uethi,
azi, fiind in çapul :Edge culturale si de co ni- Foc de paie
§or de raspuns organuluT, prin care De sigur og multimea ar fl intervenit In alte ventd cu poiitia colonelului Rasti aü De un an de zile in-coace, din cind in and re- de rirunchi, de bdicä, etc.
Iasi In Batumi, publionl este asmutit pe citi va dezineteci i pe totl Cum vedem, un rnicrob poate produce di-
fiul marelul Rosetti dezonoreaza me- terorizat de Clad
Imprejurgri.
administratiune al de bands Watt- spionii politienesti ca sd spargd. noaptett
vols4iwnea izbuenegte in allele p&p din Macedo-
ferit6 boll, dupi .organul unde se lócalizeaza.
moria ilustrulu sü pärinte : nede- ailor protegiati de politioeand toatk lumea n'are biurourile noastre cu nia, dar dupd cite-va zile nuznal, ea e stinsa fie
indbugita in singe de cdtre armatele turcejtl, ori
Ceea ce e mai curios : microbul piocianic
topoarele, sd, ne devas-
venind proprietar 0 redactor al A- este elnpotrivafaniliei Leooa este znoPita in
natural luoru oa multimea ad se teamd sa teze tipografia i sd ne fmpiedece de a 'a- se stinge de la sine din lipsd de Mijloace ali-
produee i Mflamatiuneft inamelelor j atund
din mamela bolnava se scurge un lichid al-
devrulu i. de dt la i Ianuarie 1895, la aperarea a doui oglatorl earl' veneati sa rgs- pare. mentare.
bastvru.
pundg la o oblemare In Judaea:Ca, la Ourtea ou Revolqiunea macedoneand de cit-va amp seamd-
nu puteam fi cumparat pentru o juratl Casierul Ligq, D. Perieteanu-Buzdii, era nd cu un foc de pale : izbucnegte cu mare furie, lu- .sugatorilor adulti !

campanie dusä In Februarie 1894.
Am preferat insä sä pastrez tacerea,
acuzarea este a§a de stu-
pia", el nirnenT nu o va lua in se-
rios ; clef csie monstruos lucru, ca
cine-va, fard probe, fara sa i, se pu-
blice un singur document, sa fie a-
cuzat c -a vindut condelul guver-
nulu saü politiel, ca un simplu re-
dactor de la Rominul, Vointa saü
Gazeta. Cu toate acestea, gäsit
chiar ziare democratice,' carl sa-mi
faca un cap de acuzare din täcerea
E de ajuns dar ea multimea sd. stea fnmgrmnritg
fa td. de aoest aot brutal, oa poliaiul sg alb&
draptul sa ridit St Gazeta sg tidies In teorie a-
oeasta monstruozitate. ,
Gazeta declare task og deed poti%misi rIdea ar li
vinovat. Deroe insa pang act= ntmeni nu I-a des-
titult al nu l-a dat_in jndeoata, pentru refits& de
serviolA legalminte datorit
Sflnx.
Mojicizmul 111 politica
Liberalii .nu sint mulIumi; cd aft'
disperat larq cu toate inventiunile in-
salubre cu cari ne-art coplesit de
cind art venit la putere, &sign ari cre-
seful bandei care ne rupea ziaiele i le mineazd intregul orizont, dar dispare dupd cite-va
plätea din .fondurile menite sá Usureze su momente. Se stie ca starea febrild a oinului, adicii
ferintele Rominilor transilvänenf. mirirea teniperaturei obielnuite a organizniu-
0 revolutiune generald in Macedonia este im-
La Bacdit, sintem atrasi 'inteo infama posibilci Ord ajutorul unul stat strain, fie el chiar lui nostru, este Insotitä de o maire a schimburi-
cursä si unul dintre redactoni nostri este atit de mic,-preenin principatul Bulgaria. Anul lor de respiratie 0 nutritive.
lovit, inconjitrat fiind de' ó banda organi- trecut a Jost de ajuns ca guvernul bulgar sd a- Inteadevar, pierderea de substante este mare
zatä de pretedul Lecca. jute pe sub mina pe comitettd revolulionar, pen- pentru organizin, ceea ce expliei i sln_birea
omnlui in urma febrel.
Iatd istoricul bätäilor redactorilor de la tru ca revolutiunea sd la in cite-va saptaminl o S'a dovedit de curind ca organnl care ia
Adevserul. Aceste bätäl i agresiuni ne o- intindere inspeamintdtoare i sd arneninte intregul cea mai mare parte in nat¡terea caldurei ce
noreazd ; ele dovedesc cá Multi s'aii In- imperiu turcesc. se produce in corp, este ficatul.
cercat sä ne facd sä tdcem i cd" nu s'a Guvernul bulgar Aceasta ar explica de ce ficatul contribuin
erupt nimiea. Astd-zi insd, guvernul bulgar ne mal avind in- eel mai mult pentru anihilarea i contraba-
Adevérul, in tot-d'a-una, chiar sub ame- teres de a provoca o milcare in Macedonia, el e Iansarea toxinelor ce se produc in organizmul
nintärile bandelor. sr-a fdcut datoria de-a decis nu numal de a nu tolera, dar chiar de a nostru. caa mini din mijloacele noastre efieace
opri cu forta agitatiune sag trimitere de
partidele -
demasca pe politicianiT mizerabili din tbate cete armate in orl-ce
i ori ce se va Intimpla,
Macedonia. Aceastd -energicd in-
de aparare contra ravajelor ce tind sá produck
microbil, este ficatul.

-
mea, zicindu-rni :
AT fost acuzat de a fi luat
banT de la generalul Lahovary 0 nu
raspunzT, decl e§t1 vinovat
$i de la ziarele obscure 0 fail
inseranatate politica, birfeala a gäsit
loc inteo foale colectivistá ofi-
cioasä.
-Nu mal este chip de pästrat
tAcerea, ml-am zi§ atund, oarnenil a:
ce§tia, tot Calornniindu-ma, pot O.
acrediteze aceastä infamie.
Atund am propus sä se numeascl
o comisiune, un juriti care sä cerce-
teze daca ziarul AdeV'erul s'a fäcut
viriovat de aceasta potlogarie.
Pind acum nu am primit nici un
rgspuns i pot face prinsoare cä nici
unul din acela cari
lomnia nu va avea curagiul sá ri-
a
lansat cal
dice sfidarea mea.
Vor urma insä inainte cu calom-
niile kr 0. vednic ma vor arata ca
zut C e nevbie sä introdua i «mo-
jicizmub in luptele politice.
Cele-l'alte partide, domocratii, socia-
listii, conservatorii pot fi violenti,
pot fi irascibili, ppt fi nedrepti de
multe ori, liberalii singuri sint mojia
in polemicile lor. Liberalul, and vrea
set combatä cu vehementel, iri trinteste
o mitqceinie, and vrea facet spirit
o nimereste ca la usa cortului, in sfir-
sit mojicizm de la inceput si pina la
sfirsit.
Zilete trecute, doui redactori al Ade-
vrului ail lost atacari miseleste la
Bacaii de ceitre o bandet politieneasc4
liberalet. Et bine, ziarele liberale, de-
parte de a reproba faptul precum ereart
datoare sá procedeze mezcar de ochii
lurnei, dincele se aruncd cu un mci:
nunchi de injurii asupra celor atacati.
fruntea vulgarzlor insult4tori,
mai pe jos chiar de at Ta-
lianu, Rey si Cozner, geisim pe scribil
vednic isi va face datoria.
Cos.
terventiune a D-lui Stoiloff :face dar imposibild
revolutiunea in Macedonia, gi micile incdierarl:ce
din cind in and ni se vestesc, nz ant de cit un
Sturdza i Bann
Foita politieneascä din strada Nona se in-
cearca a dezminti stirea noastr á. privitoare la
angajamentul formal luat de D. D. Sturdza
fati de mihistrul maghiar Banffi, va tritnite
ca.
mai multi deputati i senatori la congresul hi-
terbarlamentar ce se va tine la Pests.
Age* de la Gazeta n'aii pierdut niel de
asta-data ocazia de a se face mai ridicoli de
eft Ant, cc prin deductiunile pe cafi le trag
de par, in loc s dezmintg, ail confirmat sti-
rea data' de noi.
Inteadevar, Gazeta afirma ea' D. Sturdza nu
s'a angajat oficial si in scris, fail a ne
spune c. nu's'a angajat nici verbal, Wind
ast-fel sa se Inteleagii ci D. Sturdza s'a o-
bligat fata de ministrul maghlar nu pe cale
diplomatica, ci In particular, dar totusi hi ca-
Rate de ministru-presedinte al Rominiel. De-
ott nici aceasta afirmatiune a Gazetel nu este
exacta, cad iat ce spune oficiosnl maghlar
Pester Lloyd cu data de 20 Inlie :
Intre D. Banffy si D. Sturdza se trateaza
tu privinta participarei Rominiei la congre-
sul interparlamentar din Pesta.
fbc de pale, care, pe cit de repede s' a aprins, tot
cu atita iuteald se gi stinge.
Tiiranul macedonean
Tdranul -macedonean, ca tojiaranil din Orient,
nu se revoltd. El suferd fard a murmura, cdcl,
lip.sit de sinzjul libertqa, u este egal ca e API
sub domnia turceascd, bulgareascd sail romineascd.
Pe taranul macedonean, in special, nu il scoli
prin fraze patriotice din amorteala sa ; din con-
tra, el e furios contra emisarilor strdini, cad a-
cegtia venind prin- sate, irittt pe zapciii turd- cart,
la rinclul lor, fl revarsd furia pe spinarea po-
pulatiumel autolatone.
Cum s'ar provoca revolutiunea
In Macedonia 's' ar putea primoca o migcare
revolutionard numai and tdranil' ar vedea la spa-
tele lor o armata stretind,- sag .Cel pulin emisarii
revollionarl ar sustine agitaliunea lor nu prin
fraze, ci prin bani.
Aceste doutt conditiusa nu pot fi insd indepli-
nite de cit cu ajutorul puterel umul stat strdin.
In anul acesta, nid vmul din statele interesate
nu urea sad nu poate interven ¡in favoarea Ma-
cedonendor.
De aceea putem fi vara aceasta in ceea
ce privette o revolutiume in Macedonia.
Val.
Electricitatea a inceput a aduce foloase reale
imense. Avem o multime de boll ale sis-
1e r.
temului nervos pe cari le cautim en curenti e-
e ne:
diferite stiri morbide, earl electri-
citatea ne di rezultate admirabile i ar fi de
ajuns si arnintesc distrugerea multumita elec-
tricitatei, a perilor dud se ivesc din nenoro-
cirDe aprecsosbaraczue secuvcaoapnaerlosar.
de necrezut mnl-
tora din cetitorii nostri, este comunicarea re-
centi facuta de c/:Araonval ci diabetul, reuma-
tizmul, sancarele se pot vindeca ou ajntornf
curentilor electric! constanti eu frecventi
Inteadevar, d'Arsonval spune cd. acest fra-
tament la diabetici a dat urrnatorul rezultat :
volumul cel mare' de urina ce eXiáta de obiceill,
a scazut. Zahárul de unde era 622 grame In
urina de 24 ore, scazuse la 184 grame, eeea
ce e enorm !
De asemenea Coignet din Lyon comunica ca
intrebuint/nd tratamentul en curenti electrici,
a vindecat 3 ulcere de la organele genitale
un caz de reumatizm aeut.
Ceea ce este însá mai important 0 mai deem
de retinut, este atenuarea toxinelor prin aja-
tore acestor curenti.
Din experientek lui d'Arsonval j Charrin

www.dacoromanica.ro

reiese in mod clar cä electricitatea are o in-
fluent& nefastä asupra toxinelor ce se produc
in corpnl nostril din pricina liferitelor boll.
Electricitatea este ded chemati a juca un
rol bine-ficAtor ei important in ajutorirea or-
ganismului nostru contra microbilor ce-1 inva-
deazi din toate pArtile.
Metoadele ded de vindecare în medicinA se
fnmultese pe fie-ce zi.
Dr. bliron.
IMPRESIUNI
PALAVRE
(Din corespondenfa iu ChÇibu cu cetitoarele sale)
Mute chtre Chitibu*
. . i incepusem sá citesc, hnpresiunea
. lor ei a soldatilor de a face parte din asocia-
La lard, fermecatl a gisi curgind din panall
veenie nesimtitoare, dulcea senzatiune a ini-
me atinse ei din nod plink de bunitate.
fm ziceam : Oh ! naturA vednic bunA tei per-
fectA, care In toemal ca o nauml legeni ei a-
dormi adincile noastre ! pologia acestor doctrine.
Mai departe bask reincepi conform vechTu-
lui Nu simtl oare eeasul D-tale de
slAbicinne ? Un suflet puternic nici odatli nu
se indoaTe sub prostia i rAutatea lumel. Ra-
mble acelae, luminos, drept i, bun, ori i ce
s'ar Tntimpla, ei nu poate ma nid odati for-
ma vulgarA.
SA fie opera noastri bArbiteascii" cum
zice Mare-Aureliu i asta ajunge. Ce ne pasA
de rest, de viata altora ei de faptele lor ? Su-
fletul meú este al meii i 11 pui mai presus
de oe i ce impresiuni venite din Mari !
Aluta
Chilibus'cátre Aluta
VirilA flied.' a Oltului, olteancit cu douA-
zed ei patrn de mAsele, scAldatA tn Jiú i o-
telitft în apá intoemal ca i invulnerabilul A-
chile, in Styx, crezut-al oare cá tin -a rd-
mas i ie ca i eroului lui Homer vre-o.parte
vulnerabili, pe unde sA, poti primi sfigeata
mortalA a plictisulM ei a scepticizmului ?
apM nol Mel' nu ne cunoastem. §tifi ed de, ce
tu, dragli Aiuti, phiteeti pe de-asupra mizeriilor
omeneet1 ? Vei fi vre-o privilegiati a lumel,
nu te vel fl zbAtut tu valurile e i nu vel
fi ajuns Victorios cu pretul pierderel iluziilor de-
spre tine ei semend M. In acest caz,
fireete, sa2te. mirl de mine ei sal arund a-
supra mea sarcasticul tâü zimbet.
apol gindeete-te, virila mea Aktta,
de grapl pietrele i cA pe astA vreme tropi-
can', e grea 0 de fAcut drogoste si de stat la
vorbd in cestinnel psihologice.
Dad ar amine discutia pe la 'toamnA ?
Chitibue.
Déinersurile Porte]:
CONSTANTINOPOL, 11 Lille.- D. Ber-
ger delegat bondorderilor frincezi sef al
adininistratiel datoriei publice otomane, a ple-
cat la Petersburg 0 In alte capitale. Aceastd
cfildtorie are de scop si determine Bulgaria
si pliteascd tributul 0 a face pe Serbia, Mun-
tenegru 0 Bulgaria sa participe la plata da-
toriel publice otomane, pentru cota,-parte ce
incumbd teritorielor cietigate de curind de a-
ceste state.
Aceasti participare este prevAzutA de arti-
coiele 9, 33 ei 42 ale tratatului din Berlin.
Ast-Sel s'ar veni din punctul de vedere finan-
ciar, ajutorul Portei, care 'ar fi pus& in ,posi-
bilitate de a indemniza administrapa datoriei
publice, pentru reducerea venitunlor ce s'a
produs din cauza ultimelor evenimente.
Congresul socialist franca
Biurourile telegrafice ali datoria de a da ti-
zile in mod conetiincios i obIectiv. at
de mult
tine la aeest principifi Agenlia Bomind, se poate
vedea din pasagiile subliniate ale urinfttoarei
flepeel
LILLE, ii Iulie.-D. jourde, de- trulCONSTANTINOPOL,
putat, prqedinte al congresuluf socia- liului mixt al patriarchatului armenian deci-
list, a urat bunä-venire delegatilor strä- ziunea consiliului de minietri. Aceasta zice cA
consiliul
ini, printre cari seujiä deputatii Reich- pul turburArilor din Anatolia el nu ei-ar fi
siagului german, Liebknecht, Fischer dat silinta pentru a_ le iiniti. Consilinl de mi-
Singer. nietri a decis ad .faci rAspunzAtor personal ei
colectiv pe membril consiliului mixt ei de a-I
Municipalitatea deciKind sä facet o
pedepsi In mod agpru.
receptiune oficialä la prinuirie, popu- Ministrul a refuzat sd asculte apdrarea con-
a preparat' o contra-manifesta-
latia siliului
FOITA ZIARULUI ADEVERUL"
15
PRIMEJDIE
DE
NIO.AkJEZrr
IX
Primii pa:0
-
Cunosti cartierul
Nu, dar clacd imi spuneti unde sint
-
präváliile,. ea le gdsesc.
Cea d'intii stradä care trece pe dina- rat nid una tot pentru motivul cá le mai
intea bisericel duce drept la puntea vdzusem unde-va.
Westminster, unde sint multe
Plecai capul Para' sá md misc.
Eram foarte nesigurd, nestiind ce fel de naintea celui din urmä magazin.
haine erail pbtrivite pentru noua-mi exis-
-
tenta.
Vrei sd tc insoteascd, mama. Lucas ? vázut la Shadwell ?
-
mä intrebd Tarras.
Dacd socotiti cá e de trebuintd...
ma.' ales clacd stie mai bine de &it mine
ce trebtfie sd cumpär.
Cred cd e mai bine sd, te dud la fel cu dinsa.
singurd.
Am inteles ce,
aceasta. In adevär era ca
sd spuná prin fraza
dnd m'as:fi cfi asa.,- cs dinsa, si deci ca femeile
näscut atuncea i cd Invdtain a umbla.
tie. AtugcLdelegalii gernan aú decis
de a m'eikl'incognito la primeirie.
N4te' _afie invitá populatia i stu-
d ençi Sd manifesteKe in- contra D-lor
I
Liebkneeht i Singer.
Cind cortegiul lucratorilor s'a dus la prirndrie
pentru a azista a prirnire, s'ag produs ciocniri
cu multimea care striga : nTraiasca Francia !«
Saü auzi4 gi cite-va strigdte de : ,,Trdiasd, de-
m ocralia sociald !"
-'>40140+4-
Contra socializmului
BERLIN, II Iulie. -Ministrul de rdzboiii
publicd In Racks Anzeiger oprirea sub-ofiteri-
tiunT saii de a participa la oduntiri, aid au-
torizatie prealabild. Ii opreste de asemenea de
a manifests pe fatd opininni revolutionare sail
democratice-socialiste, de a le propaga sail de
a Introduce in cazArmi publicatiuni fAcind a-
Tosi membril armatei vor trebui sA denunte
prezenta unor asemenea publicatiuni in ca-
zirmi, de IndatA ce ar afia aceasta.
CRONICA
Irnbunfitátirea instructiunei publice
Spiterul de la culte, nadcat cd, e in vile-
giaturd, totusI lucreazä omul, pentru natie.
Zilele acestea, va apare in Monitorul
ficial regulamentul privitor ta institutele
private, elaborat de spiterul Poni, unde
sub paragraful internate se va putea citi
urmdtoarel e
Art. 1.-Persoanele cari vor deschide inter-
nate vor avea eel putin bacalaureatul. Mein-
earl ad dej a licenta clasa I, vor putea
tinea in gazdi eit de multi elevi i chiar e-
leve.
Ar.t. 2.-Directorul sad 'directoara 'in-
ternat vor aveit cel putin virsta de trei-zeci
de ani ; vAduvele 44:ip pahala pot tines Insä
elevl In gazdi si de la doud-zeoi i cinci de
ani, eu conditiunea ea aée01 elevi sä fie nu-
mai din clasele a sasea si a ,saptea.
Art.. 3.-Nu,pót, ayea internate profepril
cald statulul, functitmea lor fiind "ineompatibild en
educatia
.Art. dornaitoarele internatelor, còpiii
vor avea cite ma 'skid de 12 m. e. Acest
spatiii poate fi i mai mic la drciume, Tar la
vAduve pot dormi i cite doux intr'un pat.
Art. 5.-Medich de orage salt obligati a vi-
zita internatele autorizate de minister, Mil a
fi obligati sft-§I bage nasul prin' celulele gaz-
delor, unde copiii salt la addpestul ori-cird
pericol i on-cirei
Art. 6.- In fine, pentru a da o satisfictie
plingerilor pArintilor, câ copii rimin repetenti
din eauza gazdukr, ,dispunem ea pc viitor, ,di-
rectiunile scolare sA promoveze din acid pe
tot"' elevii cari se,vor constata câ aü adus mal
multe i variate servicii gazdelor... de secs
tate.
Progres
p. eonf. Bac.
Yelocipede'CLEVELAND
I-a niareA =erica* módel 1896
Neintrecot in elegenta sot-
ditate 81 ruliment
NUMAI PENTRU CUNOSOATORI
Humber ennesent fabrieant englez
SWIFT model me elegant s,i solid eonstruite pentru
strizile noastre pavate
aeprezentat t depozitar: MA X LICHTENDORF
GRAND HOTEL du BULEVARD BUCUREE8TI
Catamage se trimit ratis i franco
Revolutia armeneascà
11 Iulie. Minis-
de politie a comunicat membrilor consi-
- cei mai valoroel studenti din colonia romini
ar fi abuzat de infiuenta sa In tim-
mixt.
Am plecat.
Dar inainte de a ajunge in strada in-
dicatá rad. oprii de veg douktrel ori ca sá
vdd ce am de fäéut,
Sosii in centrul oraplul.
0 frumuoasä vitrinä cu mode init atra-
se priv"rile.
Stiam ea lui Tarras 'I plac lucrurile fru-
moase.
Imi fixai p."1.
ginile m ri
pe p4là!¡e, cu, mar-
nioe peng m.3ri
§i de o loare roscatd.
PAildifi a asta mi se Om' fer:e4t0art/
as_fi cutnpdrat-o, dacd nu mi-aq fi a dus
atninte numai de eft cá fetele di maba -
Iaua Shadwell, in care trdisem eü, poartd,
Duminicele i sarbdtorile, tot paldrii de-
astea.
Eil nu voiam alt-cevs, de cit ceea-ce
volt cumpdra sá nu semene de bc cu
ceea-ce vazusem pe la alte fete.
Niste broboade cu desenuri admirabile
Yards.' Imi izbird ochil, dar nu am curapd-
-
Asa dar, ce-as putea sá cumpar md
intrebam, incrucisind bratele cu uimire In-
o fi oare unde-va- imi lucrurl
mai frutnoase de cit cele pe carl le-am
Ochil imi picard pe o fatal tindird de
virsta. mea, care se urca in tramvaiil.
Ea kid pdru grozav de drágutdi i, pe
lingá asta, nu me vdzusem pe nid una
-
Fata asta had pdru o descoperire.
Foarte bine ! Md. voiii Imbrdca
din lumea mare.
SAMBATA--13 IULIE 1896
Din Bruxelles
Adevrul)
(CoresPondeip speeiald a ziarulut
Noua Camerh.--Revollutialinhienth.-
In chestiunea Universitatilor.
CalLIZal ?
Noua 'Camerh '
Clericalii aii eeit ce-1 drept triumfirori din
balotagil. Pe and in vechia Calmer& se
conta 105 clericall, 18 liberali i 29 so-
cialisti, Camera milk eoprinde : 111 clericalI,
12 liberali si 30 de socialisti. Majoritatea de-
ricald care era de 58 voturi, s'a ridicat acum
lo 70.
Ori-cum ar fi însä, un lucru e mai mult ea
sigur : viitorul nu suede nici clericaMor, niei
liberalilor.
De dota ani numai, partidul socialist a reu-
§it sA insemne ceva in Camerft i dacA n'a
riisturnat pe cleriaali numai dura doul aid de
luptA eleetoralk cauza este cá eel mai multi
din alegAtorii liberall-doctrinari, spAlmhatati de
proportiile sociaIitilor, in loc sh asculte pe
oratord kr eeti, ei sä dea mina en democra-
tia, ail profitat mal bine sft se abtie in parte,
iar parte sk voteze eu guvernul. InteadevAr,
lath cum stall cifrele la primul scrutin al ac-
tualei alegeri : 95.000 voturi clerieale, 72.000
voturi socialiste ei 40.000 voturi liberate. Vede
ori-cine cá contopirea acestor dota partide
din urmi, -ar fi exterminat cu desivireire
pe primul.
IncrezAtori Tuft In propriele kr forte cres-
chide, soeia1itii vor dArima in curind ean-
dramaua eleriealä, i atuna victoria va fi nu-
Inca a lor,- meritul nu-1 vor mal ImpArti eu
nimeni !
Dad milne noi am avea sufragiul univer-
sal,-zicea deputatul Vandervelde-clericall ar
fi zdrobiti", inteadevir sA nu se ulte cA
'en sistemul de electiune de astil-zi, burghezul
are dreptul la 3 voting, pe citd vreme mun-
citorul la i vot sail eel mint (loud ; cele 75.000
de voting soeialiste inseamnd aproape 75.000
de alegAtorl.
Cu dericalif stilt majoritatea vottsiilor, cu so-
cialitii majoritatea alegatorilor.
Revolutia Iminenth
In unna discutiunei ce ard avut-o cu un a-
legdtor liberal, din eel can 0-ail at
einstit
votul siicialietilor, am vAzut Ina 6' are mare
dreptate dud sustinea cd, seninalul viitoarei re-
voluti va pbrni din Belgia. Inteadevar, e in-
discutabil cd cucerirea Camerei de ate, socialiA
nu ma este o chestie de zecimi de ani in rielgia.
-Ce se va intimpla cind vor a-
-
vea majoritatea in Camera ?
Nous ne serons plus Belgeau, rAspunse
amid ei en drept euvint ; Germania, in pri-
va trimite regimentele sit ocupe Bel-
mul
gia... Ccl ee etie ins& ce foe socialist o aide,
ei cum se va intinde ca flacira in pustiuri re-
volutia de la Berlin la Bruxelles ei la, Paris,
poate fi sigur ea praful de pupa pentru ul-
tima oard, hti va face datoria de all sustine
eubreda organizatiune a marilor imperil mo-
deme. i va fi în zadar. Focul ce clocoteete
in multimile oprimate, e mai imens, mai in-
fiorator ea focul cazirmilor !
in chestinnea Unhrersitfitilor
Cu mirare am vAzut publicati in Gaeta
Voina p pretinsi scrisoare ce a ar fi fost tri-
misA de -hun distins i foarte cunoscut profe-
sor universitar din Bruxelles" (care ?)
amic al siii din Bucureeti" (Inca odati care
amic ? pentru ce ? Ce importantd are ami,
oui ?) Tot articolul-scrisoare, e o minciund, j o
sfruntata calomnie la adresa Universitatel
Noul.
Amicul i profesorul 1ega0 ma incognito"
cu atä albs,' (Ant prea de operetd, pentru a nu
fi expusi publicului. EI bine, ca si vedeti ee
importanti poate avea i ce crezare se poate
da tuturor calomnfilor debitate In acea pre-
tinsd scrisoare, trebuie sá vá fac cunoscut mai
întîi provenienja ei. Imediat ce am eitit in-
teinsa ci numitul profesor se simte dator sd
dea concursul sil dtor-va tinerl ca Orleanu,
Simionescu, Russovici, etc." m'am dus imediat
la D. Orleanu, pe care II edam ca until din
in Bruxelles, si-1 intreb ee e scamatoria asta ?
Numal numele Sád aMestecat inteo fapti
reactionari era pentru mine o garantie di nu-
mita scrisoare e o comedie tesuti tu umbri
de earl s'ail servit de numele dtor-va
student"' ' fdrel §tirea /or.
Prin surprindere se fac numai aciunile ne-
demne. Iattt tu adevir explicatiunea ce v'o
pot da In urma vizitel Mead Domnului Or-
learnt :
Articolul-scrisoare e seris de eiti-va neno-
Fdrd multá chibzniald, intraid in cel
mal strasnic magazin de noutdti i md a-
propiaia de cea mai elegantd dintre vin-
zdtoare.
MA adresai L
MA privl un minut cu o rdceald insplk
mintdtoare i, fárá sa-mT rdspundd, fugi.
Dupe ce asteptal zadarnic sd se mal
intoarcd, mA adresal unui supraveghietor
,
care mä privia dintr'un colt al magazi-
nulul.
Nu ipd serveste nhneni ?
vrei, drdgutd. ? md intrebd dinsul
eu tul ton protector.
P46 cdeT-l'alte ce vreau. Vread
sd mä imbr-ac di d,ti pto la picloare.
Sá n'ai niel o fried. ; am cu ce plAti.
Dacd, avea destui bard la mine,
apoI n'ai de &it sá trimetl pe cine-va ÇU
tomitnuel. la aceastä adresd, 'I se va achita
-
Supraveghietorul ceti cartea i strigd :
Miss Hopkins Vino de serveste cit
!
poti- de bine pe Domnisoara.
Foarte rosie, Miss Hopkins revine
strdpungindu-má cu privirea, mä intrebd
-
ce doresc sd. cumpAr.
TI-am spus : %Teat' sá md Imbrac
bine ; vreail sä mA imbrac ca
Bund-oard sd-mi dai niansete, gulere
--
butoni intocmai ca ai D-tale.
-
Apoi ?
0 rochie tot ca a D-tale.
Asta trebuIe comandatd, nu se gd-
seste gata.
pe cine-va p'aci, care sd. mi-o
-
facd numal de cit ?
Aratd D-soard rochile ce ai indun-
tru, zise aspru supraveghletorul.
Miss Hopkins mi-aduse o rochie de
www.dacoromanica.ro
im -mm..111
-
rociti itrlmis ziarelor din tdrd ca din par-
tea until' distins profesor din. Bruxelles al
cArui nuni`e 'Insi, deei fearte cunoseut !" se in-
BURSA DIN BITOURESCil
Cursul de la 11 Idle ¡23 1Bga
grijesc set-1 treacd sub tdcere ! ! ! Bents r. p. 1021/4 Agricola -,
A..q. B.
60/0
Ne inteles `mister ! 604 Rents am, . 1005/0 Dacia-Ronsinia . ,
W INN
Care-4 cauSa? 60/0 (92-93) 990/0 National&
6% am. . 991/, Pattie eimam
Campania in contra Universitdtei Neu! datea- 6°4 Obi. rut. - 101'4 Obastruelil . . ,
zA deja de mult, de la denflintarea unel so- ' Pensiuni . . . 293 SCHIMB
eietl : Rominia Viitoare, care coprindea ma- 504 Obl. oz. Sue,
9614 Londra . 25.23.1/42214
. 100.30,26
joritatea studentilor romini din Bruxelles de 50/, » (1890) . 96
la cele (Iota Universititi. 60/0 Fcno. rar. .
910/4 Vlena . 211.14100i
504 s urb. . 881/4 Berlin . 123.65.6a
Studentil Universitqd Libere, geIoei el comi-
tetul era comptis numal din studentii Univer- 504
504 --
. - 99.
sitdfei Noui, cu exceptie de D. Orleanu care a 61/6 Obl. bazalt
stat tot-d'a-una mal presus de intrigile mes- &men
s issl 82
at -
Soont B. s.
Avaas. b
a dip
8
e 4,
csi
chine ail rAsturnat prin surprindere comitetul,
fiateo eedintA clad membril nu eraii in numAr. tat bed asupra faptelor ce i se imputd, 191
Efectul a font refragerea din societate a tu- afacerea se aflá la instructie de aproape o ju-
turor membrilor calmi, i izolarea de cel 0.- mitate de an.
14141 ; printre aceetia InsA unii fiind de o
riutate omeneascA fará de margini erezut &stem inforniall ca episcopul Timu§ se duce
di lovesc In colegii kr, lovind in 'Universita- in fie-ce sdptamind la mandstirea de cellugetrile
tatea Nona ! de la Tigdne§ti, unde petrece scandalos cu suro-
Renumele i stima ce 'ei-a detigat aceastA rile intru Domnul.
Universitate in Belgia, rezulta chiar din rin-
durile kr rAutAcioase. Din cauza favorizdrilor scandaloase a-
Universitatea Nona Universitate socialistA cute de D. Stoicescu cu ocazia numirel
pentiu eä, citi-va profesor, sint socialieti ? _judecdtorilor de pace, peste doud-zeci de
Dar ce are a face materia de drept ori de judecdtori sl-an dat piná acum demisiunea.
medicinit, eu socializmul ? D. Stoicescu nu s'a pronunt2VIned 'n
Programul fiind eel ofieial, ce altA etiinta privinta acestor demisii, de oare ce stand
de at ofteiald se poate preda la cursurl?
cd regele are cunostintd cd toate locurile
Ce rost are cd guvernul face curte socia-
liefilor recunoscind functionarea Universitiatel skit ocupate, nu mai indrdzneste sd-f mai
Noul ?" Goan& pe I-a scos prezinte noui decrete de numire.
diii put and socialistii era cit pe aci sd-1 Inéce
la alegerile trecute ? Strasnicd logicd... A! dar In cursul seiptdMinei viitoarè, se va mn
autoril articolului voiese sd faca curte profe-, cepe distribuirea ordinelor pentru concentra-
sorilor kr, asta e natural; Universitatea LiberA rea militienilor de la 1882 incoace.
suferA din calm, Universitel Noul, dar dine e Concentrarea se ,stie
de vina dad, studentil atrael de elocinta lui Pi- sfir,ritul lunel viitoare.
a
va avea loc pe la
card, de celebritatea incontestabilA a lui Reclus,
vin acolo uncle `pe an ce merge celebritatile Marti seara,' a avut ::oe la Piatra' ser-
daii coneursul kr ? Venirea lui Tólstoi i lui barea datd sub patronagiul doamnelor ro-
Max Nordau anul viitor 'ea profesori la , Uni- mine, in folosul bisericei catolice din a-
versitatea Nona, a,1 bitgat elf mai mult friea cea
in administratia UniversitAtei Libere, care cu
drept "cuvint se Vede din zi amenintatit sA fie 'persoana, care a gnat parte, de cu-
pus& pe un nivel de inferioritate fati de ti- riozitate la aceaStd2 serbare, ne spune ci
nara el Tivoli. pe IMO 'petiecerile cari aü -avnt s'a
Guvernul romin n'are di eft si intrebe pe discutat mult in privinta;chestiei Ghena-
ministrü Seholaert.- Impresia, ce inspectia a- die. Ceea ce a sup ins pc multi dintre
cestnia la Univeisitatea Nona 1-a hint, va azistenti, a 'fost idefa emisd 'de o pérsim-
rkruinea o neetearsä :;tdmiratiune", a zis mi- nd cu vazd din Piatra ' cd;
nistrul instructinnei publics belgiari. Ceed
cil e de ajuns ei de prinos on-ce poleinied cu
este cea catolied, fiind in acelas tiiiip a-
devdrata religie crestinea ed.
niste josnici rdutdcio0.
blihnea. Mihall Geoigescu, detinutnl de la Vicirerfff,
ULTIN ,,ATBILOSFERIO
mjurind alaltd eri un gardian pentru ca nu i-a
permis sA stea afarit, a fost pedepsit eu don&
zile 'de carcerft.
BuOUresti, 9 julie1 12 or*. aiva". Dupa ce 'ant pedéapsa,' a eerut sA
lni4imett bs.rometrica la 0°762.0 vorbeasciti eu procurorul-general pentru a re-
Terupiraturi 'aerulai
Vintul slab de la NE
Co 28.4 &lama in contra directorului penitenciarula
Stare& ceralui: puiu noros
Temperatura maximä de eri . . . 31
EsCrocul
acest magistrat,
zile de carceri.
purtundu-se obraznic i fatA (le
a mai"cipAtat eri Inca ale
minima de azi . . . . 17
Temperature a variat la noi intre 34° si 12
Din Bacda ni se vesteste cd sub-Prefée-
timp frumos, linistit si ealduros,..iu aproape tul -Boteanu, care e rtidä cu' prefectid
toati tom A plouat in eite-va localitati din Mol-
dova. Barometrul a ereseut eu 2 milimet,i in mij- Lecca, -41 petrece cea mai mare -parte de
timp in oras.
loci&
Temperatura asemenea a ereseut aproape pre- Chid din intimplare se duce prat co-
tutindeni en 1- 2 grade.
dimineatä eerul seuin pica dare amiaza,
mune, se poahd cu subaltarnil si cu po-
eind s'a inorat, easiind pitting ploaTe. pulatia in mod atIt de brutal; in' &it dih
aceastä cauzd
bine-meritat 'porecla de
Licinsky.
INFORMAir DIM Regulámentul pentni punira in aplicaie a
legel pescuitultd va fi' terminat"chiar în cui-
INTERIOARE
sul acestel
Unele ziare art afirmat cd D. Djuvat'a, Legea va intra In vigoare de la 1 Odom-
noul ministru plenipotentiar la ' Constantino- brie anul curent.
pol, n'a fost incd primit in audientd pint!
acum de Sultanul. se eiti In pagina a patra,
A
Guiternul insd;prin`Monitortit Oficial, des: nrmarea foitei de astit-zi PRIN
minte aceastd tire, spunind cd D. Djuvara CRIMA.
a fast deja primit in audientd la Curte, fdrd
D. Dianu, directorul general al peni-
spune insd anume in-ce zi.
Adevérul e.te cd trimisul D-luF SturdZa tenciarelor, s'a rcintors eri 'de la Doftana,
a stat mult timp in Constantinopol
n'a fost primit n audientd de cit numaï in
unde se dusese pentru a lua masuri în
privinta dezastrului ce amenintd sd. se In-
tîmple prin apropiata prdbusire a unui mun-
ziva de trei Julie.
te peste soscaua care duce la inchisoare.
Aciasta este catiza:pentru care niC': gate-
tele guvernamentale nid Monitorul Diapd oare-càri studil fddite cu inginerif
mentionat ziva. la fata loculuI,'s'a. hotdrit schimbarea tra-
seultd.
Directia chilor ferate a destituit din functiu- D. inginer Terusanu, seful
ne, zilele acestea, pe casierul Bilcescu. technic superior, a fost insdrcinat cu fa-
Aceastä procedare din partea directiei fatd cerea studiilor necesare asupra dt-najului
cu .un flinctionai vechia, este ma:I-malt do et soseld.
arbitrard, de oare- c parchetul nu s'a pronun-
indtase rosk, - spunindu-mi et' dacd-mi
place, n'are de cit sd mi-o ajusteze.
-SA vedern si toga, zisel cu sfiald
cind fu si pronunt acest euvint ce mi era
Tresdrii. necunoscut.
Rochia mi se pdrea frumoasd, i apoi
Eram tránsportatd !
nu rnai vdzusem la nimeni ca a- Inteadevdr, niti-O-datd agenienea vest-
ceasta. minte nu pdtrunseserd in 'mahalana.
Cu rochla asta face sd mere la bra- Minusile i alte bagatele de carl aveam
-
tul until gentleman ? intrebaia.
Nu: 0 agemen'ea rochire' se intró,
-dupd spusele lui Miss Hopkins- de a-
semen& nevole, complectard garnitura
-0
buinteazd de obiceia prin
cump4r,
aratä apoi e sumd de vestaiinte
si fiind-Cä pretul ce-mi acuse depAsea
suma ce-mi &Anse Taras,''cemienirdrn sk
mi se dea total impreund ' cu o ' facturd
frumoase, sl hid trintea i cite-un suds complectd.
-
ironic.
Le ciimperi i p'astea ? md intrebd
Dupd ce obtinul de la Miss Hopkins
informatiutd asupra feluluI de ghete ce
-
Miss Hopk1n.
Voih vedea. Dar afard d'astea, mai
ai i alte noutdti ?
purta i dupd se gdsii incditdmintea doritd
,Ia un maguzin de' ind zisei cu
un ater de adeVliat triumf : am isprdvit
' Miss Hopkins se flcu rosie de necaz, dar Nicl-o data nu visasem o asa fericire.
,
nupraveghietorul fiind aproape, trebui sá Simtiam ea cd am pus mina pe cheia
se supund 'ordinelor mac.
Din vorbd 'in vorbd, din comandd In
unei vietI noud.
Cu' toate aóestea, trebufe sá mai fie
-
contandä; ajunsei sä am un trusoii complet.
Cred cd-i destul,- zise ea, privind
enorma grdanadl de olct
ce-va a' care deosibéaCcd de oa-
menli alesi, de aceia earl se: chiaanä oa-
c alesesem.
Asteaptd putin ! Ce pu_ pe D-ta ca
meld superiori.
Cum sd clstig aceastd. deosebire ?
-
sd-ti tind cald chid lesT la plimbare ?
0 jachetd mai groasd, rdspunse Miss-
Hopkins cu un aier de demnitate,
Pentru a fi bland i drd.gutd, n'aveam de
cit ad imitez pe Tarras si Miss Hopkins.
Observasem de asemeni iniinile in-
o vid, se lactate
Majestosul supraveghietor aduse el sin-
grijite ale aceStel tindre persoanel pärui
säü frizat, tinuta sa minds-A si gratioas5--
gar j ache ta.
-E singura pc care o avem de o
cam-datd, croitd pe talia D-tale,- zise el
Ponta spre casd, cu pachetul cu ghetele
in subtioard j ou imaginalla infldcdratd.
arAtindu-rni o. Vs Minal
,
Iml plAcu,
Era o ,haind frumot sd, i decl trebula
sd-nai placa.
Pretul -
zise e de cinci
zed de guineie, impreund cu toca el.

13 A A,
ULTIXELE youTITI
Lel 3.50
Gyp, Bijou
» Les Gens chis, illustré en couleurs
Oscar Méténler, L'amour vaincu
André Theuriet, Cceurs Meurtris
Paul Bourget. Une Idylle Tragique
v Un cmur de femme
»
NW Mahailn, Mademoiselle._Monte-Christo
Emile Zola, Rome
Paul Verlaine, Choix de Poésies
Teodor de Wyzewa, Ecrivains &rangers
Frank Barret, Peril de Mort
Dubut de Laferest, Angela Bonchaud,
demcnselle de Magasin
Henri Rochefort, Aventares de ma vie
3 voL
Pentru Provincie sA se adauge porto
o moarte misterioask
Intenna din serile trecute, D-na Perlmann,
sotia droguistului en acelag nume din oragul
Birlad, pe clad se pregatea ca sA. Iasi In
orag, de odatA se simti cuprinsA de nigte du-
refl. In stomach. Sotul ei lipsia de acasi. Ser-
vitoarea, auzind tipetele sfAgietoare ale stApI-
nei sale, alearge numal de at In cask unde
gäsind-o cizuti jos, o ridic i o puse pe pat.
Servitoarea chiemA apoi In grabi un medic
care sosind constata. moartea D-nei Perlmann.
AutoritAtile autorizarii inmormintarea cadav-
rului, care se gi fäcu a dona zi.
Un denunt
Dupä cloak zile de la inmormintare, parche-
tul local primeste un denunt anonim, prin care
se spunea c D-na Perlmann a murit otrAvitä.
In baza acestui denunt, parchetul a ordonat
numai de oft dezgroparea cadavruld gi fa-
eerea autopsiel.
S'a constatat c Inteadevar femela a fost
otravita.
Intestinele defunctei aú fost trimise la Bu-
curesti, pentru a li se face analiza.
Declaratia bfirbatului
D. Perlmann, Intrebat In privinta cauzei o-
trivirei sotiel sale, a declarat cä cu douA zile
mai Inainte de a muri, eland prin nigte Mr-
tii, a gisit o scrisoare lAsatti de defuncta,
prin care declara cA se va otrAvi.
Cauza care a detiirminat-o la aceasta este
idea fixi cA, In urma facerel, va Inebuni. Ne-
norocita era insircinatä In a doua lank.
Cercetärile continua':
D'ALt ARMATEI
vinta asasinareilui StamhulOff,' ia'
Ministrul de rizboiii a desemnat geapte o- proportiuni marl*. Seasigurä ca 130
fiteri, cari pleca la Bruck, pentru a urma de martori *ant citayi pentru acuz'a. a foil ales- ajiitr dé Primif, In local D-1u1
cursurile scoalei speciale de tir din acel eras. justitiei, doui shrt fugiti.
Locotenentul Oh. Costescu, din regimental
8 cAlAragi, a fost gters din controalele arma-
fiind condamnat, pentru furt de bani, la
plerderea gradului i ease luni inchisoare.
ECOURI
Primirn din Hamburg doud fotografii cari re-
pr'ezintd: una, sosirea vice-regelui chinez Li-Hung-
Ceang la Fridrichsruhe, residenla principelui Bis-
marck, gi a doua reprezentind pe vice-regele chi-
nez, imPreund cu Bismarck pe terasa castelului.
Le expunem in Sala noastrA de depegi.
D. D. Dimitriu plead astd-zi d'impreunk
cu familia la Ciliminesti, unde se va stabili
pentru o lunä de zile.
La Sala_ de Depegi a Adeverului ail sosit
urmAtoarele noutkti
L4on Milhaud : De la protection des en-
fants sans famine (Enfants assist& et enfants
moralment abandonnés), Lei 6.
E. Tarbouriech : La responsabilité des ac-
cidents dont les ouvriers sent victimes dans
leur travail, Lei 10.
Reng Worms : La Science 'et l'art en Econo-
mie, Politique, Lei 2.
BenJ. Worms : Organisme et Société, Lei 8.
Paul de Lilienfeld : Pathologhie Sociale,
Lei 8.
Paul Leroy Beaulieu : Traité théorique et
pratique d'Economie Politique, 4 volumes et une
table, Lei 36.
Fréderic Dillaye : La Pratique en Photogra-
phic, Lei 4.
Frédéric Dillaye : L'art en Pvothgraphie,
Lei 4,
Louis' Figuier : La Seience Illuttrée, Ann&
1806-Yremier semestre Lei 6.50.
Methodes Sanderson : L'Anglais, L'Al-
lemand, L'Italien et L'Espagnol sans' profes-
seur, cal 50 leeons. Chaque volume, Lei 14.
Peotru provincie sbi se adauge
porto.
--eareeeter---
Din Birlad
a Adevrului")
(Corespondeld particuktrd
Alegerea de la Casa Obstiei din Bar.
Iad.-Intrunirile D.lui Nicorescu;
Presiunile' prefectulut:-
gern din listele electorate.
te-
Teama lui,Nioorescu.
D: Nicolae Nicorescu, préfecttil judetuliff
Tutova, a fost ales epitrop-sef al Case
Obstiei, Duminea 7 Julie, pentru al 20-
lea an.
AceastA izbindä se datoreste urmátoa-
&or imprejuräri::
NiciliesCu
D. NiCorescu; prefect, pArAsit de top' a-
micif säT politici, a tinut cloud intrunirf pu-
blice, in ograda caselor D-sale, mend pe
cetAteni sä-I aleagd.
D. Nicorescu, a mai prezidat
seara, 6 curent, o intrunire la Casa
Obstiei, unde a insultat de la tribunl pe
cetätenii adversari D -sale, gratificindu-i cu
expresiunile cele mat necuviincioase si pen-
tru cari va tras la räspundere inaintea
tribunalului corectional local de care cdi
Presiunile prefectului
DuminecI, in ziva de alegerd, s'a pos-
tat singur la poarta ograzei de la Casa Ob-
stiei i a fAcut presiuni pe fatA pentru a-
legere'A, sa, fapt ne petmis unul prefect, si
a prezidat biuroul, dupg ce mai intii a
nut pinä la lo ore sala de alegere
ca sá nu poatA pAtrunde opozitia.
Presiunile ,administratiei
Intregul aparat administrativ, din ordi-
nui prefectului, a fost utllizat pentru Mu .
sita candidatului prefect, care a izbutit sl
SAMBATA 13 rcruE 1896
11=1=211111111110111
3
D E ariseLI EC 1P' EC 1ea 1 Cu ocata rneehugului tinut la Pa-
"a-
7
ris iu contra mtleniului; Mitropolitul
A FLATE SPRE VÄNZesitE
Niihail al Serbia a trimis o lungct
» 3,50 Guides Baedeker telegramit, prin care bine-cuvinteaV,i a- ,
3.50
et
» 3.50 Allemagne du Nord, avec i8 cartes Lei 7.50 cea intrunire publ;cci, fäcutii in fa- -
B. D. ZISMAN
Allemagne du Sud et Autriche, avec
» 3.50
25 Cartes
vorul nafiunilor oprimate din Un-
» 3.50 7.50 CAL. VICTORIEI 44, BUCURESC1
3.50 Les Bords du Rhin, 44 Cartes 5896 7.50 garia. "
!Thai Faremela Bruss
Belgique et Hollande, avec 13 Cartes D 7.50
a
2
3.50
3.50 Paris et ses Environs, avec u Cartes a 7.50 Bri, dupd amiazi, o femeie anume luliana Oel dIntlit! *el mod insemaat magasin de ARNE din tari
350 Italie Septentrionale, avec 24 Cartes » to.-- Iteiss, din strada 13 Septembrie, a fost apucatd Bogat asortiment de ARME DE VANATOAREde tot fehd de la 75 lei la WOO lei bucata. ARME
a
Italic Centrale et Rome, avec ro Cartes D 7.50
a 3.50 de crampe gi de vdrsetturi. Boakt prezinta toate _CO DOLlx TEVI PENTRU ALICE, cn cocoase i tarli co-
Italie Mirldlonale et la Slolle, 7.50 simptomele &to/err:set. Dupd doud ore petrecute ii.Toraiortblne, o teava Mice, alta glont; poatl
a 3.50
RUSSIO, even ro Cartes et 15 Plans 2 is.- in cele meet' teribile durerl, pacientet a 'incetat din done de alice, &ha de 0014; Expres-
Solsse, avec 47 Cartes 1896 Map. Cadavrul a fost transportat la morgd, unde Rifle fin aacrate; carabine de precinie Rublni" garantind
Londres et ses Environs. 7.50 rind exact pine la 1000 metri. Acme eu 2 perechi de
a 10.50 i se va face autopsia.
tevi. Carablee ou repetitie importate direct din Arne-
Medicul de culoare a luat mdsuri pentru de- visa Winchester, Colt, Marlin etc. cu 9 12 si focuri, re-
zinfectarea easel. comaudabile ea arme de aparare i vinitortre la animate
fie ales cu 420 voturi din 1300 alegAtori Indolega eelor din oval serviciului de salu- marl- Pustl de salon de la 20 le1 la 150 lee bacata, pie-
inscrisT, ast-fel cA goo alegAtori s'ab abti britate publicd, ineepe da roadele. teals de precisie de duel etc. Mare asortiment de REYOL-
nut, dezgustati de presiunile si intermina-
bila dorinta de epitropie a prefectului de D. Const. Mille a plecat asti-zi In strii-
la 200 lei bucata. -
MERE de toate marimele si de toate felurilt. de la 8 lel
Bowleg colectiane de ebiecte de vi.
nifoare f i accesorif de arme.-Se glisese tot felul de Gar-
Tutova.
Stergeri din listelò electorate
&date. Ori-ce comunicare se poate adresa
administratiand, pentru a i se remite.
tuse englezeof Eke," frantuzeeti i anstriace. Cartuee
produched artitieli pentra pueti cal. 12, 16 ei ,revolvere
-
O multime de cetäteni proprietari, ad- Fariseil, simtindu-se obositi de nelegiul-
cal. 7, 9, 12.-Obleote de sorlmN: sâôii floretemasti etc.- Atelier de reps...ra4-1i
ireisari ideilor sale politice, aú fost stersi
4,1
,
rile pe carl; savirsit in complicitate
anul acesta de pe lista electorald de la Cu guvernul in contra fostulut mitro
Casa Obstiei.
Cu asemeni mijloace reprobabile, D.
ail inceput sä coat% concedii. De-o- 1PIECIrrilk.0 3 TAI.E., '7TEATRUL HUGO
Nicorescu a fost sigur de izbindA, opozi-
camdata vor pleca pentru cite o lund e- .110 an=m111Fo
tia fiind nevoitä a, da inapoi.
piscopil Parthenie si Eronim. RADINA VILA. BAICOIANU (Filaret) ---Socie-
G tatea generale,,a fanctionarilor comerciall si Liga Cinematographul LUMIERE
Iatá in ce mod celectivistii stiù sä se Se stie ci In urma muff concurs tinut zilele reneosului Duminecal" vor de Dnmineelt. 14 Tulle Reprezentatiuni in toate
trecute in Capitalä, mai multi doctori ati fost 1896. o Mare Serbare Populará In folo-
cApAtulascA zilele .
-
!
anl ecoalei de adulti.
Teama lui Nicorescu numiti medici primari in diferite jndete.
RADINA RASCA. -Duminect, 14 lulie 1896, se de la 5 12 p.
D. Nicorescu nu vrea, pentru ni nie in Atit prefeetii insä, eit i primarii aii lace-
put sk fack dificultati acestor medici, din
G va da : 0
msre serbare de valet", la folosul
societetei Fratilor rominie, eu concursul simpati- Intrarea generals". 1
117
led
lume, sAlase din mind Casa 'Obstief, pen- cauzA ck, nu-i agreeazi, voind ast-fel a tine cilor noetri artieti : G. ainceanu, eu elevii D-sale Copii 50 bani
tru ca sä nu fie controlat de alti epitropf
In slujbä pe favorith lor, earl' ocupi 1 ocurile ei a D-lor I. Ionescu, N. Hagieseu ei I. Montau- 288-25
in gestiunea averei obstesti, curs de peste de medici primarl, in mod provizoriu. rearm.
20 aril, i pentru cA aceastä casá if este
pi edestalul puterei sale politice la Birlad: Primarul de Buzdfi, D. Constantineseu, profi-
tind de faptul cd se afid in fruntea caacavalu- Diu! director al Cred. Func.LUOrbn Parcul Colosed Oppler
D. Nicorescu a transformat epitropia drincepui sa dea lama prin banii comunei. Circul de varA
anualk.in epitropie pe Viata. Sid pretextul de' a /tee imbundttliiri oraiului, Domnule Director,
Iatá cum inteleg liberalif democratia !
D-sa a ineeput a face o sumd de exkoprieri pe
DUMINICA 7 IULIE 1896
In ziva de Marti. 9 little, rei-flettorii, mi-ail fa-
SA le fio de bine. Tara sl-i cunosca
sä-1 judece.
cari le pldtegle protOatilor D-sale cu sume des-
tul de grase.
rat din lada de ffer, de la domieibul met, din co-
muna Dobresti place Podgoria, jud. Muscel urme-
Prirtia repiezentatie
Corespond. Acuma prolecteazd, se zice, o nowt expropriere, toarele scrisuri funeetre urbane cu coponal kr pe DE
Procesul in afacerea Stambuloff
-aaatierai care va intrece pe toate cele de pind acum. D.
Censtantinescu este .in tratdri ou an prieten al
semestrul Julie 1896.
1) 6 bucAtT sc-isurl fanciare urbane a 6°4 de'
deschidere c not"
ra,ng
artist' de primul
sag pentru exproprierea unui teren pentru Pala- cite 6000 lei i anume: No. 34.076,62.798, 76.808, 300-16
tul comunal, expropriere care va costa pe comund 83.474 ai 83.475.
SOFIA, - Procésul In pri.
- mai multe zecimi de mil de lei.
2) 3 buceff scrisuri funeiar urbane a 50/, de
cite 1000 lei i anume: N. 20.257, 23.493, 78.746. MIGREN"A SCI A T IC A
D. Atanasia., ccinsilier comuial la Dorohoi,
Aoeste scrisurT in valoare totala nominald de lei
28.000 cumperate de la D. Nachmias et Pinkies,
NEVRALGIE DURERE DE Man
bancheri din Bneureoti palatul Dacia, cu borderoul
Trei din a-difiliti stint In mlinile
Se orede cis prooesul va 1ncepe In
M. Petrescu, demisionat.
Ministerul de interne a confirmat aceastii a-
D-lor din 5 Aprilie 96 ei cumperatoarea s'a recut
la Bueureetl. PERLE
Septembrie. Cumparltoria Sind tecut in zina de 6 Aprilie 96
legere. nu am tueat pine, swum raid un divident. Iml aleg r. CEJ ESENTA DE
Apele Dundrel ad Inceput si scab.. In por-
domicilial In Bucureoff la fratele meil Ion Crtsnaru TEREBINTINX
DOSARUL ZILEI tal.' domnegte o stagnatiune aga de mare, eum
de multi ani nu s'a mai vizut.
din str. Terartilor, No. 134.
VA somez dar Domnule Director, a face opriri
1)
la plata capitalului pi a cupoanelor pint la libe- ,t
In tot lungul portuluT Galati nu smut de cit rarea altor titian nod conform legei pentru tit-
Bandá de'hoti.- D. P. Rosa, antreprno- doui vapdare. Aeelait lueru se observi sf In Ind la purtAtori, distruse, plerdute sat furate, din
rul lucririlor gArei noui din ft.-Siirat, a recla- portul 21 lanuarie 1883.
mat autoritätilor respective cit In una din nop- Cu stimg
Comerciantii gat foarte Ingrijati de aceastd 2 la 4 Perle cc e,aae in cate-va
tile trecute, muncitorul Vasile Dobrica, dim- crizA teribilk prin care trece comertul nostru. Panclele Ordsnaru. minute cele sum eurerase nevralgie.
preunä cu alti seapte, printre cari i vre-o Comuna Dobri eti pl. Podgoria jud. Museel.
_
spart cancelaria i dupa. ce A s caw meae lo
cloud temei, D. Kira, directorul general al telegrafelor, In tdte Farmaciile. CLElfteet
1-aii furat 240 lei, at ,fugit.
316-1.
care a luat parte la conferinta internationali i6111 .ra ..1",,11011TIMOVIMS.21M721.101101.-V,M+1101
Politia de sigurantä. din Capitali, fiind avi- 40 pelerine de
zata, a reusit sa-I a-seard pe toti hotii
la marginea orasului dinspre *oseaua Kiseleff.
de la Pests, s'a relators asti-zi In tard, o-
prindu-se la Gdiegti. Dupi cloud zile, D. Kiru Se cautä c UCUO pentra ser- Doctoral George Ciurcu
va sosi In Capitall. viciai comisionArilqr de strAA.
Lupi turbati. Populatia din cite-va sate Oferte!e se ad-t-sa. la Di %was, acestui Asistent de Clinicd la Facultáte
de prin Imprejurimile statief balneare Govora, D'ALE ARMATEL eprviciti oalea Grivitei 43. 306-2 Consultapi pentru boale de cold sgi ureobi
a fost acum trel zile inspaimintatä de navel- de le 12-1 si de la 5-7
lirea and haite de lupi turba0. La 1 August se va tine examenul general
Lupil ail pätruns In satele Bunesti, Stele- la gcoala speciall de eavalerie din Tirgo-
viste. Doctor VELESCU STRADA SCAUNE 65,
In comuna Bunegti, fiarele muscat pe D. a Comisiunea examinatoare va fi compusd din
D-nii : general Bilicoianu, presedinte, i D-aii Fost et de cljcn k Facultate DentisticA Nicolae Mariescii
nil Grigorill l Berzescu, earl se aflaii in es-
cürsiune. De asemenea a mai fost muscat coloneli Zossima i Constantinescu, membri. dia ..dPlphia (America) IIIENM1Srir
un copil de vr'o trei ani al locuitorului Cos-
taehe Matti. In satul Stoienesti, soldatul De-
liu a fost sflOat de -fiarele turbate.
EXTERNE
Ambasadond Persiei la Constantinopole, cerind
extradiliunea marelui filozof persan Djemaleddin,
S'A mUTAT
In str. Regale'. No. 10.
74 -3
-
Diplomat al scoalei dentistice din, Paris
6 STR. CAROL 6 a--
247-10
Autorititile fiind anuntate, aü luat mfisur pentru ed el ar autorul intelectual al asasi-
pentru uciderea bestiilor.
Pacientii a
fost adusi eff 'la institutul d- ndrei &ehului, sultanul a refuzat extradarea.
Ambasadorul Persiei declarci atunci mai ma-
DOCTORUL VINESU
rului Babee din Capitalä, MALADII DE COPII I INTERIZTE
-taceereeaet-
ter prieteni cd deed sultanul va perzista in re- Cofetkria lorgu Constantinescu Dupe, e practice indelungatit in spitalele din Pa-
fuzul seta de a extrada pe Djemaleddin, el, am-
tgui cereaietor basadorul Persiei, va pune pe un om al sda sd
asasineze pe Djemaleddin, rdzbunind ast-fel moar-
tea ,,czhului.
Strada' Carol 50
Avend cantitfiti mari din mArfurile
urmátoare
1
ris (clinicele profesorilor Graneher, Potain, Jules
Simon), intoreindu-se s'a stabilit Calea Mosi.
lor 53.
Braila, 9 lulie, 1896 Vinuri streine provenienti garantat5 : Chateau, I- Consultatiuni de la orele 11/9-31/2
q sem, Santem, Graves, Chtblis, Chateau Lafitte, Bor- 200 -16
Grit cant. 2100 greut. 591e pret. 7.26 Regele Belgiei s'a deelarat foarte nemultu- deaux, Chateau la Rase, Saint Jelien, Médoc, Vin
Cinquant 8 v. k. -7.60 mit de rezultatul alegerilor din ulna, din eau-
Dr. Westfried
i
Porumb 6860 5,414.6o% 6.-5.40 de Rhin ; Unguresti: Tocay, Château Palugay, Vs-
eon 6.20
za infringerei totale a liberalilor i izbinda so- lau, Vermouth de Turin si francez. Vinuri de Spa-
Orz k.
fIecara 900 66 5.40 pia : Madeira,' Malaga, Scherry, Porto, Marsala. am-
Cereale sosite
Regele a cerut ministrilor sM ca sa se gin- PaLie veriteailt : _Pommiéry et Greno, Veuvre Cli- MEDIC AL SPITALULUI CARITAS
Pe ape : Porumb 11600.
deasek serios la mijloacele ce trebuiese luate quot, Heidsek Monopole, Röderer, Clestal, Corte
S'A MUTAT
pentru a salva partidul liberal, a carula dis- Blanche, Carte N dre, Durey, etc. etc.
Pe uscat: Perumb 21600. paritiune ar fi o mare nenoocire pentru Bel- Liqueru' din renumite case din Holanda, Frauta 5, Calea Cfilärailor 5
Marmoftsith Blank-&- Cmitp. gia. ei Ito. ia : Curago, Foking, Chartreuse, Benedictin,
Pfpermeuth, etc. Consultatiune de la 2-3 ai 6-8 p. m.
ECOURI Se aduce la cunostinta ca toate a-
ABONAMENTE de VARA ceste artieole se desfac cUlpreturt 1E3coirsek_
Concursul pentru' adMiterea eleVilor In gcoa foarte retruse.
In tariä :
0-lunfil 3 lei 15 zileglei 1,50.
1
la de garzi de artilerie i genill se va .tine la
15 August.
Comisiunea va fi prezidati de D. colonel
298-15 Stagiunea beilor BORSEK (Transilvania) incepted
de la 1 Julie st...n. Directiunea face cunoseut et
Viztal de Quinine& Labarraqe, unica pre- fiind-legiturit de deligenta direeti fire intrerupere
In sträinatate : A ronovici. paratie de aeest f;1, care a foe aprobar de Acade- din Piatra N. le Borsek eu prepui foarte avanta-
0 Iona, 5 lei ; 15 Ale, lei 2,50 Lunl, 15 Iunie c., orele 7-9 seara,' va a-
mia de medicine din Patio, este un medicament e- gloase edict 10 lei de persoana Pentru copli
jumitate.
41111;e6.
vea loc In gradina Paradisuf-Dudegti", sfinti-
nergie i dulee ere convine er-ctrui perooane slfie
bite prin viratI. I. suferinta pentru excese, or obo- Bilete de deligente se gesesc la Piatra, la an-
EDITIA [II rea drapelulul societAtai filantropice Consu-
larea".
sill de prea mu4i monet. eprenorul Wassermann, Pieta Mare, uncle
se glisesc ei prospecte ei informatuni.
4-44034e*--
262-10 Directiunea
4:7) IF) a2k. VAGONETE SI SINE chiar de acum eu
Ultime Inforinatiuni Ziarele americane cer adese-ori 'párerea cetitorikr DE INCHIRAT $1 DE VINZARE la D.
9 1
De inchiriat pret model at un lee
Albert Bercovici strada Stelea No. 6 sab destul de mare pentru a se deposita
kr asupra oameeilor, evrnimentelor si operelor vlet :
ast-fel e New-York-Harald, a care recensiune des- la deposit Calea Vaaresti 198. mAiturf grele pe Bulevardul Dosul gari
INTERIOARE pre Lourdes de Zola a limas celebet. 40-12 ConditiunI avantagioase No. 11 a se adresa la administratia acestul
Mai multi fruntafl liberalt din Ga- Unul due confratii noetri din Paris, a avut ideit .1111111 ziar. 311-10
de a propune lectoarelor sale uratitearea chestiene :
lart. aft somat pe ministrul de interne
ca scl se pronunte intr'un fel in pri-
Care este cel mai bun ziar de mode j ne credem
datori a reproduce rtspunsul ee i-a adresit D-na
Contest de G., o personalitate. din cele cumisci-
De arenclat
Pe un period de 5 incepdtori de
- anT,
PRIMUL STABILIMENT
de Hydrotherapie
vinta ho(iilor seivît7ite la acea toare In ale model, din Paris.
la 1 Martie 1897 lotu No. 1 din mosia
rie si constatate de parchetul local. aCel mai bun din ziarele de moriâ e acela care este Sistemul Preotuful Kneipp"
Inai desiusit, practic, bare redactat, acme care eta- Chitila-Mogosoaia in intindere de 1815 po-
Aceista pentru a ii liberalii de
,
end a da partei sale literare o materie interesantd goane, din care 400 Ware, restu arabil
Dupe, un studiti aprofundat al acestui sistem mn
Wfirishofen la Preotul Kneipp, am desehia filet din
variati, produce de o potrivt o materie complectd calitate de pamint superioará ; parn?nt nob. toarnaus trecutt o inetalatiune in Piatra, regiune
cari e vorha, ce atitudine sit ia fatil in partea technicd, Slot patine ziare cari ad aceste muntoast foarte sgieltoasl, uncle eu admirabila
_Doritorif __sä se ad(eseze la proprietar
de actualul guvern.
D. Stolojau i-a rugat adaste
calitiiti ; nu cunose de cit enul j acela este La
Saison. Aceastd artietici pubbcatie a atlas
dupe' mine-- perfectia In aceastd privinti.»
- DoOttor G. :Panaitesou; prin serisorT
sati personal .a Constar+ pinn la finele
ape ce pmeadtm, s'a tratat cu somas in curt al
ernes, diferlte boale nervoase, amebae si Lanyn-
gite chronice, Asth ma, affeotiune de stomac, In-
pine: la intoarcerea D-lui Sturc4a. in 6 NB. La Salson, care este cel rare' eftin din ha August in multi la domi-Aliti säii strada testine, riniohi si besick. Anaemia,
/ard, cind afacerea va fi tratqatet in elude de mode (9,5o pe an) este editat de ettre D. lauMinef No. ptatrit a/1-(m informatb. grasare), Scrofulosa'aub diferitele sale manifests-
D. I. Lebégue, 30, rue de Lille, Park, care, In ;rani. rheumatism. gutta (Podagra)
mod definitiv. urma rugamintei noaste, s'a angajat a trimete gratis 312-8 Boalele femeesti, induratiud chronice, boalele dé
es franco un numtr de probs acelora dintre cetitoa-
D. Sarateanu, judecätorul de instructie
de la cabinetul 3, a dat un mandat de a-
rete neastre 'earl'ne vor face o cerere.
OF4V00 *INOeavammomom Do vinzare -ati. uni. se caplit la. suboemnatul Dr. Stein
262-24
restare in contra lui Haralambie Gheor-
ghiu, cunoscutul speculant de came orne-
Alex. Ulubeanu Pitdurile de pe Risnceni din Vlalca.
Doritorit se vor adresa la proprietar BlUROUL ADVOCATILOR
gi PANT!AZI
AM=
;
; neascd.
AVOCAT VictorieI 173 0 le lipsá la D. To CIHOSKI
S'a mutat Str. Diouisie 47 poloveanu, Greditul funciar rural. Strada Olari, No. 2
www.dacoromanica.ro
 Fa

rmerorlIMI SAMBATA 13 MLLE 1896

0111111111= - '

POITA ZIARIILITI ADEVERUL4 e Inca o tintA, tinta sacra a clrei ima- Ne trebute asa de putin lucru ca Pruase scrisoarea in plie gi scrise de a- Toate gärile vor fi supraveghiate. Vrei
gine nimic n'o poate aterge din sufletul sO trähn !
94 meth.. oare sä: cad 144 in mitnele lor ?... De
Vorbe I Am cumpgrat toate astea Sabina de Terrenoire.
Cel cari ail ucis pe mama, cart mi-ad pentru vr'o patru sute de mil de franc asta-datä trebule sä stil cá ml asteaptä
luat tot, sint fericitt i triumfAtort L.. Dacä de la d. 13ovchor, unul din cd mat mart
la Pussy. moartea.
mä adresa justitiel oamenilor, voI fi E absolut necesar, Mihal, intrebA Ea se ridicA ingrozità ;
giuvaergit din Paris, care a lost fu-Fnisorul Sabina cu vocea cam tremuratoare. ca sA
invins, zdrobit, nimicit... Spune-mi, Sabino,
Vrel tu ca ei s immnä fericiff cu averea
mea, cu numele med... 0 afarä de asta,
mamel multd vreme.
SI duel giuvaerele la dinsul i
la 'sigur trei sute de mil de le! pentru
f
va da
mnä desfac de guvaerurile astea cart
facut atit de fericitä?
in'ad -
Oh nu zise,
Atunci lasA-md sä plec.
asa, !

Cu tot curajul sati o inibrätisa mereü,

mama in mormint i Genevieva intr'o mä- Dacä tit sä pästrezi ceva In amin- nepnend sa: se hotarassä la. 'aceas:ti-Cr'udä
ele. tirea rnea, eü cred cd e de ajuns inelul.
PARTEA A DOIJA nästire ?... I-am spus atunci cA aceste giuvaeruri despArthe.
VA las ad in Paris strline, färä cunoq- In sAfirdaiiot, zaisdeic d! e feomdaetära
DacI mä 1a0 sä plec, vol face minunt... erad deStinate penfru logodnica rhea 0 Ca, tinti i poate chta' cit -dusmani. Adicl al
NEBUNIIL slut sigur...
Dar n'ai sA mä. -- ?
Ce split tu ? Nu esti care viata mea
pentru 'junta' era -SO. cuMpät i 0tele mult
mai scuinPe.
Acura' rämine sä stabilim ca acea lo-
mei. FOrA mijlOace, ce-o sä faceti ?
Venitul de la Tamil ce vet lua pe giu-
vedAeprbeI,!..ar.
mea.... La te-
sä se mat intoarcl, scobori
XI insä0, singura mea lubire, bunul met, su- vaeruff nu va fi mare treabA, där vä valln- sclsrailbeincaa cufzunpebeundi.
godnicl cral tu. pedica SA` muritt de foame.
prem !... van ridieind milnile
mimi de aur Atunci plead. !... Sint femeta, ta !... -Sabina se rosi.
Cind am crezut cä. eral In adevär
M'ai inteles, tubita mea ?
Te voiü asculta, ii zise.
calm 'cer.
and se linisti puin, What povesti -
Dar jura-mi un lucru Mihat !...
Spune tu care, este forta mea, e-
in ce chip avea de end sä-al reconstitute nergia mea, exemplul i curagiul riled !...
mod, zise, am scris GenevieVel cerindu4
sä la gluv,aerurile indärät, cdc1 nu má
Alt-ceva : vread sä povestesti ma-
met tale tot ce s'a petrecut astä-searl in-
D-na de Terrenoire, panda,
-
pc prag.
Ah ! drägutä zise, iar al sepetrarecautät
credeam in drept SA ie lti.
-
viata. Dacii soarta' se Intoarce in favoa-
Asa dar pled in America ? 11 In- rea ta... Dacl afacerile vor proSpera el-
'
Pe Mai nu-1 mill aceastä delicatetä '-
tre not'.
Toate dorintele tale vor fi chlar
noaptea plingind.
Dar ochit Sabinel plint de o feridre ne-
-
trebä.
Chiar acum la sase ore.
tual de putin, oh ! lasä-tnä sä yid sä: te
intilnesc... Nu-ti voi fi o piedicA,
din -Partea Sabina -der zise :
Cred cäId-`a cerut' 0 ea sl le Os- -
de astl.zi regula absolutA a vietel mele.
Inc 9 roc9n3andatie ám sä.-t1 maI --
bund o surprinserä.
Plec cu tine L..
Pregeta & secundä.
Din cooträ o sA te ajut din toate pute-
rile mele.
jur.
-
trezi, nu-i aaa ?
Da. Mi-a adresat chiar o scrisoare
fac:
Ti-am pcvestit cui am sä multu-
Ce at ? intreba cu inima strinsä.
Mama'. Strigi 'Sabina: marnä, Mihal
!

Sä 0135, pe 11'1gä el aceastA fiintA ad- jur. - admirabilä, pe care cred c dacä void a-
räta-o d-lui Bovbhor, acesta nu se Ira
mesc pentru scäparea Bastien 0-a
pus in' j6c- pentru mine, pline'a femetei i pierdut
oTtniTnit-aatl.
"
mintile ?, 0rig4 Cristina
mirabild i vrednicA ? Ce Putere i ce fe-
ricire imensä L..
Dar putea el oare s'o facä sá indure
Ea 10 sterse lacrimele care-I umplead
fata, apot de odatA, riicînd apul, zise :
-S
nti mai Vorbini de lucrurile astea
mai indoi de loc hi privinta personalitä-
- mele. -
a copiilor sa.
Unde locuieste, Intrebä Sabina.
-
lucru
11-0 plerde-o i pentru mai putin
IV spun insä ca' nu e mo`rt... A
lipsurile care-1 asteptat poate acolo, s'o triste.
facA O. 1a parte la luptele lui, la mizeria rnult la arnindoi.
sa ?... Nu; nid odat4 !
ne ridicA curajul i ne trebute
Dal' tn n'ai parale, Mihal, 'cu ce ai sä
Am sA, fac 0 mai bine de cit atita.
Am sd-ti scria o scrisoare pe care ti-aS fi
trimis-o eu un coinisionar in ilua logo&
- dete adresa ft;meleI lul Bertier.
Bastien va"fi de-acunaa un prieten
pentnr'marna 1 pentru Mine 0 nu le va
esit chiar acumâ de aci... i m'a flcut sä
jur voi spune tôtul fará ascund
na nimicl... Mamá !... am s6.-1, mal väd !.. Are
- 0 lud tar in braté.
Esti ferneia, mea inaintea lut Dum-
pled ?
II povesti vizita lut la Fontenay, pur-
'

D. Bovchor nu cunoaste scrisorea.

Uncle-i cerneala2
lipsi nimic.

-0
Pendula sunä cind ore. sä se intôarcä, slat sigurd !... fiind cä-1 a-
dor i trebuie sà. fiü fenad. lur!..
nezed, 11 zise, si te ador. Dar ca sA te tarea bärbatului 0 a femelet.
lad cu mine, nu, nu-ml cere asemenea -
ce oament de isPrayl, zise Sa-
Sabina if aduie eot ce' cerea.
Trebute sä ne despärtim, zise Mihai.
Dar incredere in mine... jur pe
CA.zu bratele sale, 0 dupá cum if
flgAduise* lul Mihat, povesti'matçd" sale
-
lucru I .. bina L.. Dar sase-zed de Mil" de ' lei 'at
De ce !... Sint de rasa americanä, lor n'ad ajung4... Cu et vet avea
si vread sä irepOrtlaesc existenta ta. m0 multi bent ea sO-ti incept
'What srise Mimal de cit biletul ur-
mAtor ;'
Scumpa mea Sabinä,
morminful mamei mete cá Inaintea lut
Dun'anezed, tu etl femela mea. MI void
intoarce 0 nu ne vom mat despärti MO'
tot ce se petrecuse, intre
D-na de Terrennoire clzu in genuch1 si
Daeä at vorbi alt-fel, n'ai fi Sabina cu atit ft vet atinge tinta mai curind.
pe care o ador ! Dar am o intä, o tintä
afacerile,
MO 'chic sä-ti aduc salba mea de mgr.-
It! trimet niae "giuvaerurt printre
cari o salb4 de Märgäritare, nisie solitari
de diamant i Un "'net Te rog s'A, le prir.
odatd, ori-eari ar fi evenimenteld ce nii
se vor Intimpla pe acolo, ori-cari vor fi
obstacolele ce-mt vor eai inainte. NUmaI
-
ridicind la cer ochii sAI de lacrami :
-Doamne ,. cá am iertat:6
precum adi fäcut, si nu ne pedepsi peniru
sacrA. Vread sá cistig o avere incalculá- gäritare cerceil. Giuvaeivrile "aftea. ire-
bila nu nUrnal ca s'o impartesc cu tine, buie mesti o dovadä din pa:rte.-0 despre moartea mä poate despärti de tine, greaeala
mare valoare ; sá l vinzl la Sdferit atîta an-inda.
0 mai mult încá : pentru a:mi putea rAz- New-York. dragestea ce m1-0 inspirat, di.ágoste care 0 inabratisä. so inAlpuse 0 nu se pu-
buna pe cet cart ad ucis pe mama.
Dacá de cit tu, draga mea, am
Mihai intrerupse :
Nu stärui, -
zise, cad e in zadar!
nu se va sfirsi de eh odatä cu viata mea.
cAitä-searä inainte de a-0 da inelul de
aur al casätoriel noastre, it! vol pune in
-
tea zmulge din bratele
Stai, it zise ea, mama ne va bine-cu-
vinta, ne -va ierta... i vei pleca la noapte SFARSIT
pleca impreunä.... Am fi intpreunI i dra-
ria, foanièa, frigul
Ed 6 s'o scot la_capätt` inteun fel sad
gostea ne-ar irnptedeca sä simtim mize- altul ! ' Dar 'un lucrn. mA Ingrijeste Pe
mine cu deosibire : te las sinrä mat-
°

u indul de logondl. ' "

degetl. in prezenta veneratet d-tale mame; tirzid L..
Ar fi o nebunie, zise Mihal. Fuga

- Ea nu-1 räspunse de cit prin särutart... cl-ta, färä mijloace sad asa ceva... Ce a-
Dar, continua Mihal cu tristete, mat yeti sä 'vä facet1 voi ?
IMMI111101/11111M
Al tral pentru vecinicie
»Mahal Berthiergi
mea se va descóperi peste zi 0 Louis
Berthier, indatä ce va afla despre aceasta,
va pune pe oamenil säl ca sä má caute.
---)44040040

171178MINIMMIIMININIMb
. 2t_ ' '

ret
c.) DACA ,s1

41 us t,iát &autos, alb si delicat spilati-yä pa go-care zi en

P-14:4
1:g ©
;01

=3444
(LILIENMILHSEIFE)
" reentaitilor partumorl BERGMANN & Co. care este eel
'nial bun remediti contra tuturor boalelor de piele

0,7771
,
4ip ffq 1 twr DIR "VANZ.AlFel3 Itsti
ID a) em 1. franc LA 25 bav bucata
;77)
in Ettacuirti
la Maacotta, str. Lipscam 23 . Magásie General de Pairla eol-
331
,, faheln al Ruliti, LipscanT7 4 tui flul. si cal** Vi3turi;a1
,Au Magazin Wore, Viet.' 30 Drogueria F. Wes's
G. Apostoleanu, Victoriet; 36 Stoenescu M.
)7
Leon. calea Victoriei No. 26 7) Economif & Ce.
M.
farm: Tharingen, Vietoriel, 145 Far. E. Z. Fabini, V4ciiefoti, 71,
, Rissdorfer,"Carol Drogueria Romína str. Doamnel 8
IN pONSTANTA, la
Firaxila.
la Mascotta, S. Luposeu
Drogaoria N". Georghiddis
Iii 151-Eilcs.1;i
la Vulture] de Allr, M. Friedman, La Globul Nrerde, M. Wortman
fits Iakuli la Louvre ai
la S. Kahanes Nachfolger I la Papakalul Verde, A. I. Aladgoin
Cralo-va Toma Demetreseu
Drogueria I. Andreescu, C. Rai- §. Lazar B'envenisti
leanul loan Gavrileseu frizer. Roma,x1. Theodor B. Tatos ,

Cr
Depositul ,
gaud la L PERLMANN & Co. SU. SmIrdao 24 ,

ii31.3. ft 1334-1
g -4 '7
r q
rrw ° ° g
1181IMS
Cel mal bun mijloc contra insectelor de tot felul cAut'at
"37.3t,,
- -
Widat de toatá
4.77. °

§i
luMea. Semne particulare I) Sticla
sigilat6, 2) Numele (Zacherl»
Se gäseete ha Bucuregiti la
L Zamfirescu M. Economu & Co.
D. M. Balseanu E. L. Fábiui
G. F. Petheu
Gustave Thoiss pALITATE SUPERIOARA
Petre BArbuleseu D. R. Popescu
A. Varlanescu
Of3^-rf; Bediteanu
I. N. Fundescu
Matache Georgeacu
Iancu Grecescu Ed. Rissdorfer
Daniel Raides
Fratif
Gustave Rietz
h.
Vasilescn
B. Veles farmacist
T. Witting SOCIETATE ROMANA ANONIMA PENTRU FABRICAREA
BREAZA"
..teanu Victor Iacobi Ap.
t Brits Direction des Ateliers des Julas Wittstock
Grigdre Ionescu Chemins de fer roumains. F. W. Dirner YARULUI HYDRAULIC SI A CIMENTULUI ROMAN
cluleseu Vasile Ionescu
_
SAndulescu Jon G. D. Munteanu
L
.7,
antinescu
es
P. M. Marcovid
Magasin Universale
S. G. SerbAnescu Franz Zeidner Mat 'nainte DAVIDESCU BREAZA & C-ie --E

: millesca Mihail Stoenescu Victor Thiiringer PENTRU COMANDE -A SE ADRESA REPRESENTANTULUI GENERAL
Ogrinjeanu & N. Zaharescu Petre Stoenescu A. Trausch ,
Duro Sava Paiel Iohif Tetzu T. .ZWEIFEL, Ikeuresti, Calea Mo,i1or 31.
Petre AmMasteanu °
M. Friedmann farmacist, Ghica Ierdanescu, I. Oginjeanu,
Dancu Veleseu. f/ LA FILIALELE SALE
Se mai gase* In toate magazinele din Róininia undo $unt pte GALATI, Strada Preset, 20 III Strada de jos, 24.
AU DIRECT LA FABRICA
8
afiple Z.011-4ALINE 41-50 ---

SW MM.
GARA COMARNIC
tarp u
MOEN.
y. ' '''»rt" t14:' ' Tt-c--
, 7

HAMPAGN E 'M
-
T
,

i4Representant
279-26
pentru Rominia A. Feldmann Bucure§ti Hiofenioti, Info hilä si
tie adluga nevi isciagekila.vochii sad nolt
Preservat Singurd care vindea, fr
rtiturlenidiilannsuFepaeriss., Slate
X
X
vinde princito. Faimacii din Univers.'
11.14811, l',103 102_ SaCCeS0111.1 mi BROIJ.
propl'iotar, CONST. MILLE sk3
Ti*grafia ziarulut Adevrul" Pasagiul Bäticer Natiönale

www.dacoromanica.ro