AWL IX.-No.

2452 EDITIA A TREIA MARTI 13 FEBRUARLE 1896

V111.1.116.inif
NMI

NUM:EMIL 10 EANY, 10 BANI Ntuttitta.

INCEP DE LA 1 I 15 ALE FIE-CAREI LUN1 -
ai:se plátese tot cram= Mainte : ANUNCIURALE
kB ONAMENTELE iii BUCURESTI sI JUDETE se primeec nrintai la
ADMINISTRATIL
BUCURESTI la Casa administratiel
i STREINATATE prin mandate pcItale STREINATATE, direct name, la administsatie
tu JUDETE So Lei ; In StreinItate 5o Lei TOATE OFICIELE DE PUBLIOITATNI,
un an In 25 ,,
a x5 a a enanciuri Is pag, IV .3,3 b. Hale
Sase
Trei
a ts I.-
a
n 71
III
!I
2, leI -
Tin'inamr 121stresnatate Wilms/ INSESTIELE SI RECLAMEL.k 3 LEI RINDUL.

MA:NUSCRIPTELE NU SE Ils,i,APOIAZ2k te foresti RomIne de coif" strein In coed.

ElliON,I=.1,961E111P.CIASM 1111111101.17 "V. A lexamcir-i. Un numr vechiti $10-flani
ADMINISTRATIA Director politic: ALEX. V. BELDIMANO REDACTIA
PASAG. BANCEI NATIONALE CASELE KARAGEORGEVICI PASAG. BANCEI NATIONALE CASELE KARAGEORGEVICo

nouh grupare care a stkAnit tara MMINNINI3111011111110=111

Suprimarea
programelor
MI,PCIE,M,1,170
Ambele particle
venir nid o data, la putere fara un
program a earth reabzare trebuia sa
transforme tara inteuu raja, in care
hbertatile publice erall garantate tu-
turor cetatenilor, far& osebire de
clash,
Voi i ncepe eu partidul liberal
care, la 1876, a luat guvernul din 'aclarnat de liber4lii veniti din toate
conservatorilor fard voia su- unghiurile pl,rel, in sala Pastia din
veranulut, ca un program aclamat
fn Intrunirt publice, afisat pe stra-
dele principalelor orase ale Wei, si
tras in brosurt ce se räspindean prin
pacare cu guvernul unguresc, in schimbul
trei ant Nimic ! reformei legel electorale, ei a inceput, ce-1 Deca(ientii i sänàtosii
In opozitie i junirnisth i libe-
ralit-conservatort multe ail faghcluit, Suzana Reichenberg
mal mult, a agita pentru un pelerinagit
la Buda-Pesta, de wide ping acuma se Decadentil-Nordau decadentil.
Once in ruptul capului nurnai de Viena SankoW, lut Nordau.-Criticii ai
istorice nu ad dar ajunst la putere, luptAe intes- si Bucuresti.
tine i-ati slabit si at cauzat ciderea Nu stim cum crede noua Ocultitd.,.;$
laureat.
bor. va trebui sd fie alcaultd viltoarea lege Un polet decretst in mod ofioial ca rege
electorals; ceea ce stim insd, este ed a- P1 poletilor Orel sale se ggzeste Denial S'n
*
ceastä lege nu va fi in favoarea majori- Anglia. Lordul Tennyson, care s'a bucti-
In toamna anulut trecut, prin teteI populatiunel romlnesti, date fiind rat de tirlut de poeta laureatus 'Ana mai
vointa lut P. Carp tuteles cu regele, principiile acelora de la cart' tOcultitas acum doui aril, a fost inlocuit in sfirsit prin
partidul liberal a lust frfintle gu- se inspirä. Alfred Austin, unul dintre acel poet!, earl
vernulut cu programul de la 1892, Rominii de dincolo sá fie insä atenti, necetitT i sepriceputT de cgtre roarea mutt
cdcl dacd pinä acuna tOcultita» n'a putut
sg-si ridice capul, poate face aceasta insg
liberalg i
demoeraticg a poporului englez,
se buourg cu atit maI mult de stima si re-
de acum inainte, cdci vorba rominulut: "ce cunosstinta oelor din capul edificiulul so-
aduce ceasul, n'aduce anul". cial EA de dragostea rgmbsitelor degenerate
acest program? -
Ce poate wire astepta Ora de la

Raspunsul Pad dat chiar liberalii nu

cornunele rurale.
Reclama nu lash, nimic de dorit ;
dar, ajunsi imprejural budgetului,
singura preocupare a liberalilor a
fost, nu de a aplica programul mult
trimbitat, ci de a eapatui cu slujbe
pe tott flaminzit cart aplaudasera, in
patru ant de opozitie, gogoasele de-
bitate de oratorii lor, i cart kt tim-
pul nouelor alegeri aducead pe ale-
gatorit prietent la vot, i goneail cu
girbaciul pe dusmanit partidulut.
Tinerh liberal!, earl ati asta-zi 30
chiar 35 de ant, nu pot cunoaste
programul, asa zis de la Mazar Pafa,
cu care a venit partidul liberal la
putere, acum doua-zeci de ani, adica
pe la finele luner Aprilie 1876.
de mult. Ali gonit din minister pe
Nicolae Fleva care pregátise o lege
comunala descentralizatoare, i Pad
inlocuit cu un]escroc politic, un odios
reactionar burta-verde care poarta
numele de Anast. Stolojan.
Cu retractAxile lui Dim. A. Sturdza
hi chestia nationala, cu umilele scuze
facute de prituul ministru, ce mai
putem astepta de la un partid care
are un asemenea conduk..ator ? 0 tre ceringele P\roctice ale socializmulid.
cadere foarte apropiata.
***
Regele dispunind singur de opt propus n Camerd, relatiiv la sindicatele insfisi
portofolii ministeriale, hut permit a tute Ora,
da partid.elor istorice urmatorul sfat : a se sindica,
Rezignatiune In opozitie
Suprimarea programelor.
Alex. V. Beldimanii.
Suzana Reichenberg, care incepe Lunt aerie celor
cinct repr6sent(4iuni, ce de in Bucurega, este socie-
tara Comedies* franceze gi una din artistele cele
mat distinee.-E nescute in anul 1854 gi degi nu
Brad.
411101enIIM
ale vechel aristocratil englezesti.
Decadentit
mat e copila de ase-spre-zece ant niment ca ea nu rAasA PARLAMENTARA Dupg cum in Francia se a fig ea repre-
zentantl ai artel moderne asa zisil deca-
¡octal mat bine rolul de ingenue.- Incomparabild
in repertoriul et, ea are puritatea, simplicitatea, dentl" si in Germania eunoseutii final°,
stiut gi, dupe vorba Tina critic celebru, «innobi- Carnera.-D. Ionel Griidisteanu prótesteaz5 in con- tot age si in Anglia curental modern
lease tot ce Wiese." tra unel falscfiri
a &area victimbi a fost D-sa. Mo-
nitorul Ofi cial
nu a bine-voit s sputa cum cii retnprospgtgtor in artil este reprezentat de
D-sa a propus desfiintarea legel minelor, nid c5. nr-
genta asupra acestel propunent a fost respins5. de
catre Prerafaelitl". Fard indolalA intre
operile reprezentaMilor artel notd, se ggsesc
a
Spre soeializm Camera:.
Presedintele, D. Aarelian, regretá si domnialul a-
multe, pe carl nu putem sg le pricepem
de si putem sg ni le expliam ; farg în-
ceasti regretabili demisiune i declar5." cil va lua
suri severe ca pe viitor asemenea greseli s5, nu se doiai cg In multe cazuri anormalitatile
Nevota invald pe tice un pro- mai 1ntimple «tali itirea presedinteluis. literare sint de nature, patologicg ; beg in-
verb popular fi tot de nevote clasele nods-
dolalg cg in multe cazurl tendinta autoru-
tre stdpinitoare,,ist indreptit privirile cd- lilt' de a crela numal de eit ceva not, con-
Urmeaz5 o intcrpelare a Bi.tinescu asupra duce la exagergel tndrgenete ; dar ta
Asa,in ,numitrul nostru trecut, am Pu- trecerel vinurilor noastre In Austria.
Scuza dispundé inteun mod ursuz si total luatg, literature moderng este repre-
blicat amdnuntele unut protect de lege noton; Toat5. Camera e copriusa de soinnolent5mo- zentanta until not curent literar sad mat
extrema stingi e amortifi.
Camera, vizind c pentru moment nu mid e nici
bine zis tormeaze faze, de trecere de la li-
agricole. Pintru a rezista crizet care bin- terature trecutului la aceia a viitorulul.
proprietarit i arendasit caw& o crizi la ordinea zilei, se plictiseste.
si a opune fortele lor unite Stop. Nordau i decadentit.
concure4a care ne face productiunea ame - Un infocat dusman al literature! model.-
ricand i cea indieand. A se_ eiti ATenintitrile Tur- ne , al decadentilor", tinerilor" i prera-
Starea mizerd a säteanulut a inceput &lei la Ultimele 77

Acel program cuprindea reforme
cu oare -care Jendintt democratice,
reforme pe care batranit conducatori
ai partid.ului le reneagh, asta-zt. Daca
el ar fi fost aplicat, In parte macar,
nu am fi azi o ará numai cu ri-
diculele aparenit ale civilizatiet, dar
in realitate s&lbatica, èael in ea chiar
libertatea individual& nu este de cht
un moft inseris in Constitutie, pen-
tru ochit Europe!, cart ne crede Bel-
gia Orientului.
In aceasta Belgie (?!) a Orientu-
lui legea nu exist& de cat pentru
clasa privilegiata. Muncitorimea de
la orase, 3i mod ales acea de la sate,
este lasata prada unei burghezit,
care In acest1 din urmä dou&-zect
de ant, a facut avert al caror izvor
este un scandal.
Recunosc ca riaboiul din 1877-
78 a Impiedicat indeplinirea refor-
melor cuprinse in programul de la
1876. Fünd-ca vorbese de acest raz-
boid nu pot a nu reaminti cititori-
lor acestul ziar eh, armata noastrit
prin vitejia sa, care nu a dat gres
nict o zi, a &cut admiratiunea ge-
neralilor rust si a atasatilor militari
straint. Acestor erof datorim inde-
pendenta noastra. La 1879 pacea
era inchetata.
De Is, 1879 'Ana la 1888, adica
tu nou& ant, ce ad facut liberalii ?
Ml nesocotit drepturile cele mai
elementare ale unet rT ; si-an
tut joc de libiertatea alegerilor ba-
o pierdem vremea cu idealurl, cu pretentiunl
shlbaracie medievala domnea
regatul ; am auzit pe un ministru in tot
' si cu critici enelezesti!
justitief, ameninthnd opozitiunea al
din
Camera si strigindu-i :-7u! at per-
dut dreptul la prottctiunealegilor.
Cum ad cazut liberalii ?
singur fapt rspunde cu
acestet intrebart. -
prisosinta
Et ad fost
lii sa voteze budgetele junimistilor/
cluqnlanil bor.
* face nimic bun, numai in patru luni acest dincolo.
Dup& multe
flan:tan:tart intre ju-
nimistt j liberalif
fine, in iarna conservatory, In
1391
fuzionat juuimi§th spre '1892, ail
ail format partidul cu conservatorit
pur conservat or,
aruncând in
un
care se vedead alituri program pe
L. Catargiu i P. iscaliturile luI
Carp.
Ce a ilásat In .urma
et aceast&
sd deschidd ochit acelora cart Tad adus informatiini. faelitilor" e Max Nordau. In cartes sa De-
in acest hal: .Ez vad ca pentru a face a-
generescenti", el a criticat inteun mod oit
se poate de aspra pe autoril favoriti al
ZilL,JEC:1 griculturd modernd trebuese brote tart, Situatiunea D-lul Gen, Budigeanu eriticastrilor de soiul lut Brandes". Nu
o rasd de muncitort votnici ci constatd
Noi si presa streing este locul aci de a polemiea cu Nordau,
Guvernil, pentru a derota opinia publica eu-
câ garanimea, ast-fel cum este azt a ajuns
la adevdrata mizerie fisiclogicci. De aceca
ropeana, raspindeate, eu intentiune, tot felul de bunii stapini s'ad gindit ,yi la robit
lor,
Intrigile Isbind5. i aminare - voim sg facera nutnai cite-va observatiuni.
Critica lui Nordau asupra Nietzscheanis-
mulul, asenismulut i Zolaismulut, este
stir/ falpe, in streinatate. Situatia D-lui general Budisteanu devine
Aat-fel, Miele din urma a7pus sa, se telegrafieze propunind ji pentru et siudicate agri- din cc in ce mai critieä; nu se scapci nici lis multe locuri nemeritä si de multe ort
ziarultd parisian Le Temps, cum c n arma re- cole comunale, cu scopul de-a inlesni sale- o ocaziune atit in Camerd cit si in Senat ca atita ingeniozitate fecutg, in ett nu eta
tragerel .D-lut Epurescu din cabinet, D. Fleva a mier cumpcirarea de scimintd n comun, pentru a se lovi
fost numit guvernator la Banca Nationalt, Iar cele- vinzarea procluctelor,achizitiunea in ministrul de rezbel. ce Ed admiri, puterea dialecticg a au-
brul barbat de stat Olga Latescu blind prepedertia vitelor si toruluI sat vasta sa culturg universalh.
Consiliului, a numit pe Sabeehi prefect al jude-
n general conducerea intereselor agricole D. general Pilat Dar prea unilaterslg ni se pare judecata luT
tulul Gabrieleseu. si idränestt ale comunet. Intrigue urzite de D. general Pilot, Nordau si in nemgsurata sa dorintg de a
In general, gazetele frantuzepti sint tart in geo- De la aceasta pina la cerinta socialistd tinde a deveni ministru de rezbet prin care
grafie, dar and le mai vine in ajutor guvernul a cultivdret in comun a parcelelor seite- pUtaii ce-i sunt prieteni §i prin citi-va se-
de- transforma tot ce nu-I place in decadentli
rominese cu ptirl false, trebuie sa iat o cape-dopers. si nebunie, 41 face impresia eg insu-ql
Telegrama trimeasi la Paris, slirpeste cut ame- nilor a impdrtiret produselor, dupes' natori, aft inceput a'si produce efectele. Nordau, marele autgtor de degeneraVI, e
nintarea c dael D. Nica Fleva nu va ineeta cu munca depusa si lotul fie cdruta, nu-i de D. Dimitrie Sturdza, care se zice eä ar fi degenerat, dar un degenerat sui generis.
opozitiunea pe care o face guvernultd, regele va cît un pas. obligat a ceda arnbifiunei comandantului Am fost o datg inteo casii de nebula! 07
numi un cabinet radical sub prepedentia printultd Fdrd inset a se face acest pas, propu- Corpului al 3-lea de armatd, din cauzä cá spre niarea mea mirare, am observat
Grigore Sturdza. acesta ar posedind oare-cari arme foarte
In cazul acesta conservatorul Fleva va incheia nerea astlel cum este fdcutd, este unul serioase inftcontra primului ministru, incei aproapa fie-care nebun era constient de
un pact cia D. Oculta, petal extreme/ sane. din punaele programulut practic al so- din trecut, se aflci intr'o pozitiune din cele faptul o tovarasul sti4 e nebun si-v sop-
Vas. cializmulut i dovedeste cd acest program mai delicate [aid cu mai multi din colegii
trebute sd fie bine chibzuit, de oare-ce toc- sett, cari nu'si pot explica aceastä subitä
tea la ureche : il
vezt pe acela, e nebun
Cain aeeeasi impresie 'mi-o face Nordau in
mat dusmanit socializmulut aleargd sa sehimbare de front a §efalui lor, fatd eu
Halal si-je fie! capitolele sale asupra modernilor.
-- se inspire de la el.
De altmintrelea lucrul este foarti :tor
de inteles:
Sint aproape doug luni de eind ma multe ajunsd n produetia americand este deja
stadiul in care a ajuns capita-
colegul lor de la rezbel.
Intrigil e
Dintr'o convorbire intirná surprinsii intre
Stnátosit lui Nordau
Ce este din arta timpuhn nostru sgngtos
prefecturi ail ramas vacante i cu toate a- lizmul pentru Nordau ? i rgspur.sul vt va pgraa
ceste guvernul este ineapabil ¡IA numeacit trebute
industrial. Pentru a produce mule doui deputati, a transpirat ed chestiunea curios, dar Cu toate acestea e adevgrat
de produs in mare si cu mijloace respingerei in Camera a creiarei gradului
titularit bcinestt colosale. Pima chid producdtorif de general, e opera D-lor Sturdza si general drept : tot ce-I in arta moderng din arta
In adevgr, te pufneste rîsul in fata unei nostrit nu vor Pitat. Surpriza ined a fost foarte displci- trecut il se pare luI Nordau bun. Se pros-
atit de ridicole neputinte! Ce fel de guvern du-se la un bc, face in cEp artificial,unin- cutd, pentru acefti clout, ccici craft departe terne inaintea duleiturikr lui Paul Heise,
e acesta, care nu poste numi
fect! ? Ce fel de ministrii de interne stilt americane
aceastd producere in mare,
pre- pind atunci lupta va fi inegald si grinele de a se ct;tepta la retragerea prolectului
de care D. general Budilteanu. Adoua
i nu-1 pricepe pe un Ibsen sat, Hauptman ;
admirg tablourile unri: Werner sat Boug-
acesti Domni, cari nu Oa volnicl sd, nu- piegele europene, ii indiane vor bate pe insdst zi, dupd cum se stie, servit tot fcird s'a nerau, pe clad nu poate nici mdcar pe de-
meascd functionari ?
grial din Europa. succes, de D-nii, Poenaru-Bordea chiar de parte pricepe pe acele ale lul Brecklm sad
Mersul fatal al lucrurilor indreaptdlu- D. C. Stoicescu. D. general Budilteanu, ener-
Puvis de Cheyenne. Cu un euvint, cleat In
noi ne pierdem vremea ca sit cerem mea de azi spre forma
acestat partid idel, reforme i programe ! allele multe si acest socialistä ii intre .vat, a declarat ed se va retrage. D. Sturdza,
mic fapt al protec- gäsind inset ea nu se decide destul de iute,
arta moderng a tinerilor, a
decadenOlor"
se vede tendintet spre viiter, apol idealul
Naivil de noi ! tumid de lege relativ la sindicatele agri- a pus pe D. D. Micescu sd ridice la Senat,
Aeest guvern nu este tn stare sg numeascg dovedestt cd avem dreptate in pre- in sedinta de Sirnbátii, o adevdratci furtunii
artistic al D-lui Nordau e in treout. Tot
clout prefecte acest guvern n'are don]: mi- vederile in contra ministralui de rezbel, pentru a'l ce-1 not si original, tot ce sfgriing vechile
noastre.
nistrie earl' Ed nu se incalere, 'Tar nol ne
Collet. Mille.
face set simtd cd nici in Senat nu se bu-
curd, de mal, mu/te sirnpatii.
legi estetice, face asupra lui Nordau im-
presia pe care o face ridicarea unel ceriuti
radicale de atre popor asupra claselor stg-
Isbindä aminare
Cabinetul D-lui Sturdza este un cabinet pinitoare.
condamnat. S'a näscut mort ori nu s'a Ce aduce ceasul... De astei datci a reu§it, ccici de §i nu s'a Criticii publicul
dat un vot de blam pe fatd D-lui general
n. scut mort, astal altd vorbe; dar noi cons- Este adevgrat faptul coustatat de Nei.-
tatam en ministerul trsieste in cele mat in- Budi§teanu, totusi a fost alit de härtuit de
N'am sd vorbesc cle.cunoscuta necunos- attre D-nii Sefendache, N. limeseu, Exarchu- dau ed eriticil favorabill artel moderne ail
grate condit,iuni i cd sfirsitul sat este a-
-Un propiat. cutg, de tOculta» care domneste astg-zi Baccid, Mcinescu-Caldra§i §i altii, in cit a
infeles acum cä pozitiunea sa e imposibilä,
gtiut sd re ineuibeze prin presa care do-
ming opinia publicg. Dar Nordeu greseete
Dacg D. Sturdza ar fi natal putin strimt in tare romineascg si in milnile Wee, se ceea ce 'l-a, i fcicut a declara mai multor
la cap ar intelege, färg multg ostenealg, cg adund toate firele politicei actualulul
sederea sa mal indelungatg la putere este, vern, ci de tOculta» de peste munti am
gu- colegi la terminarea §edintei:
»Nu mai e solidaritate nici sinceritate.
cind crede cd ace:pi criticl violeazg gustul
public, abuzind de locul pc earl Il apueg.
in critica jurnalistich, intocmaI ea si in
din Aate punctele de vedere, o nenorocire sä vd vorbesc, de acea Oculta» care as- ',Gum se va vota legea legea asupra sporirei toate cele-l'alte ocupatisnl publice, mama,
pentru targ. Guvernul D-sale nu, mal poate täzi caut sä bage zizanie intre rominil de »soldeler si de catre Senat, nu mai stall, masg este care determing direetia acestel
vnid 'UST moment.«
critici i atunci cind tu urezi cd impul
minister s'a uzat, entusiazmul sal a pierit, Sint cunoscute discursurile D-lui Sturdza
acele ale partizanilor sdI in chestia na- Audienta la rege publiculul eine stie ce idel noui, n'ai ex-
priceperea n'a avut-o nici odatg, primat de eft ceea ce pub] icul simtla in-
tionalä, de 'asemenea e cunoscutg si ati- Alaltd-eri, D. igeneral Budi§teanu a fost
Acuma ministerul merge tot spre declin. tudinea stinctiv in forul slid interior. Dact prin
Tot ce face este o greseald salí o nerozie, ungurescprirnului-ministru fatä de guvernul primit de cdtre rege. in urma acestei au-
diente D-sa a avut apoi o intelegere deci- urmare criticastrii modern t" ait reusit
activitatea sa e nulg, legile pe cart le pre- ttuneste ; eI bine, D. Sturdza nu se rnul- zied cu D. Dim. Sturdza, intelegere al cd- se incuibeze in presa cea mai rgspinditg,
zintg exaspereazg, in primul rind, pe par- vadd numal cu atit, ca o ulthng do-
de supunere, pe care voieete s'o rei rezultat este cd D.Budisteanu a renuntat apoi ail reusit toemal fiind eg ceea ce salad
tizanil devotatl.
In asa conditiunI, un on» politic serios, cu totul
dea maghiarilor, D-sa cautg sd distruga a-si da demisiunea Anti dupd inchiderea
Corpurilor legiuitoare,¡cind va avea locL'o
nu lovea in gustul public.
de eh BA se mal agate de portofolit, mai miscarea nationalg. Po etul laure at
Spre acest scop a instituit o sucursalg complectd remaniare ministeriald. Tot D. Nordau s'a &it acum sg Ya
degrabg ar pune mina pe gearnantan. a Ocuitel» dincolo de munti. Aceastá P ook.
in apgrare pe noul poet laariat al 4Ingli-
Dragos. tOcultitg» a inceput a agita pentru o fin- Mil-Mimemma.
--seL-_*Eiteo_rnotai terel Mr. Alfred Austin, in contra intregel
www.dacoromanica.ro
 2 MARTI 13 FEBRUARIE 1896
critief,engleze. Seintelege cg D. Nordau
nu pierde ocazia de a terfeli paths prin
norol pe reprezentantif artel moderne in
Anglia. Si ma( cu seatun pe bTetul Wil-
liam Morris, care are nenorodrea de a fi
socialist, fl fa rga de tot la vale. Din ne-
norocire numal, nu potT sfariena reput4ia
until poet prin cite-va sarcaeme, deei as-
s'ar putea fearte bilse varia vorba
hi! Goethe : cg unde lipsesc ideT, o vorbit
e bine venita, prin : uncle lipsesc idef, un
sarcazm e bire-venit.
Nol patent Inge spume, ca noul poet
laureat, e departe de a merita acest titlu,
chlar inainte .de Swinburne, dar Inca, in-
nainte de Morris, care eu drept euvint, o-
cape astaz1 primal loc in poezia englezg,
Dar Morris e socialist ei titlul poeta lau-
reatus" se acordit de guvern..
Gal.
si6.11.41,411.N.-.....
CRONICA JUDICIARA.
Curcanil lul Burtinsky
Frantz Burtinsky e de profesie lemnar. Inainte
de anul nou eumperase, anume pro usu proprio,
&tut eareanl mart graoe pe care avea de end site
tare in acea zi
nevaste si rudele
epee' se '1 minince eu d'a)-de
Dar vorba aluia, nu e pentru eine:se gateete, ei
pentru ein' se nomeroote ; Wend s'a intimplat in-
mental conform facatoaret. Taman in noaptea ami-
nou, tut Buriinelry a se pare in vis ch cine-va
eremite o spargere asupra onor. D-sale estet
uncle Re afitta plea ingreoatil curcani. In prada a-
celui vis infam, sere repede din pat oi uttind ce
era neglijS, o oterge repede afare sa prinze hotul.
In adever, visit! era realitate, cad u mementul
clad annselut ajunsese la cot% cureanit pierisere
ea prin minune stinaabilul care feeuse ne-
matode, niceieri
*
A doua zi se ei informeaza la vecinul seti Co-
eoreseu, pe care 'I bitnuia de hot, oi dupe eite-va
euvinte eehimbate intro (MO, Burtinsky se con-
Tinge cli veeinul sail Costache l peeress cureanil.
Sees afare din pepeni, Burtinsky apuce un rete-
veT de ter pe miriote de met, oi 11 intinde pe spinarea
yeeinulei sett peel died aeesta ne mai putind nu-
feri se fie me,sttrat, incepu sit tipe eit II lua gura.
,
Sosir i pitzitoriI ordinel publiee unsfeindu-1 pe a-
mlndoui I ducindu-i la sectia respective. Ast-fel
'ol-a tweet Burtinsky ziva anulut noa..., la sectia
politieneasca, Tar cestiunea bettlei pentru cureani a
razolvit-o jaaele del:pace in dauna ceteteanulul
Burtinsky.
Turnu-Severin. Febr. 7.
Pentru cone Chitibml.
Din Turcia
Descoperirea until cornplot.-Arestärile.
FILIPOPOLI, 11 Februarie. Dupg
niste earl din Constantinopol, locotenentul
Said, aghiotant al generalului do divizie
Mehmed-Ali-paea, a lost arestat erl la A-
; ce administratia reuoeote i farmacistul Racovite
drianopol i transportat la Constantinopol.
In urma unor marturisiri ale lul Said,
deal Ubra, douT amplolati i un cgpitan
fost de asemenea arestati.
Ancheta condusa de Vali-ul din Adrias
uopol, a constatat eg inculpatil aveail ra-
porturf eu eoraitetul central fink tureen..
Comandantul corpului de armatg, mare-
ealul Mahmud, dat demisia, pentru ca
arestarea luT Said s'a facat de Valiu, färä
La 6 ei 7, Mantle se vor face alegerile comu-
ea sal fi inetiintat.
nale. Se vor propune doug liste, una in cap eu D.
1311V 11A.1
Corespondentii speeiala a ziaruluf Adevdrul
o scriseare a D-lui Mirzescu
0 neintelegere s'a ivit, intre D-1 Gheor-
Vie
ghian, pre feetul judepolul nostru, oi intre adminis-
taatoril comunali. E verbs de niote numirl abu-
zive, ce s'ati flout de cetre aceeti din urma.
Aeunt vr'o doei saptitinine D-1 Ghite Mirzeseu,
a trimis Dater Betez, epitrop la Sf. Spiridon, un
bilet care suna ast-fel
Nu ea gef de partid, dar ea prieten te rog,
loe, cum etit, aducitorulum acestula ; care
ne-a Meld nout, i mie personal, multe servicii.
Efeetele scrisoarel
D. Betez, exact la ordinele stepinulut sea, de &-
feel pe un eopist Gheerghiu, olog de un pieior,
11111.111611141101111111.6.11111
FOITA ZIARTMUI ADEVERULu
TR SUR
XXVI-
Klisip are o teorie personalfi.
N'am murit inca, dihaide, urla ba-
bornita eu o energie subita, i eind mg
vol scale o
mirgav !
fring ciolanele, dobitoc
Lizzy isbueni de rig lar Kilsip inaintg
paths.
-
Raide, ajunge, zise aspru. LILA" pe
Lizzy de brat ei-o impinse intr'un colt
undo era cea-l'altii copilg. Sezi aci ping
aid ti-of spune et ce al sä fad.
Lizzy Tef Ecutur§, pgrul el negru ei era
gate se' dea un raspuns nerasinat, dad cea-
Yalta. fag, maT vristnieg i mal
intinse mina ei o trase la dinsa.
In vremea asta Calton s'apropiase d
batrina Guttersnipe.
care intretinea clout frael miel, i pe mame-sa va-
duel, din micul eater ce area, i numeote pe in-
dividul protejat, de D. Merzesee, un oare-eare A-
tanasiu.
Acest fapt incalifieabil, a fest vie eomentat,
era aproape dat uiterei, and un noa caz de a-
ceeaol nature se produse.
o neornenie
Printre Inlocuite Ja comune, este 0 befriend
funetionar Mircea. !Leese% a servit comuna timp
de 20 ant air, 20 zile, indeplinind servieiul de
sub la biuroul administrativ.
Acum trel saptemini, eoind de la serviced a fost
lovit de un atae de paralizie a eieioarelor, aea in
eit a trebuit se fie condus la spitalul Sf. Spiridon.
Indignarea D-lui Gheorghian
Maud aceasta edilil comunel Ia0, ail destituit
din functiune pe nenoroeitul bätrin. Grebe ce aa
pus aceett oameni ea se comae aceasta fapte neu-
mane, inlocuind pe un vechie fuuctionar eu familie
grea, i carafa nal mat trebula de eit 20 de zile,
pentru a i se putea da pensie, termenul de ser-
ricieid de 20 mil, la care avea dreptul, a indignat
ea drept euvint pe D. Gherghian, care se ziee ce
a cerut a se acorda eele 20 de zile Mircea,
lar pe viitor se nu se mai face schimberit 0 into-
cuiri, nee consimtimintul D-sale, De alt-fel era t4
limp de a se pune free, destriulul.
Pine, aeum aci state luerurile.
BuLETilv AP:NOS:PERIM
l'netitntui meteorologic
BeenereetY, 9 Februarie r896, 12 ore ziun
Inalternee berometricit 041.762.6
Tomperatera varietal Ce . . -;2,4
ViKt!id terieel de la NE.
Starea cerelee: putin noros
Tenperatrar n.zii do eel 1e
atettel -100
Terepereters. a ni
i Yitriat Settee 50 0 -170
Timp figuros' in toatti tara, dar mat ales in lo-
muntoase oi In Moldova de sus. In multe
pall a nins.
Barometrul a crescut putin pretutindene
DIN BACAU
particulard a ziairula Adévrul
Coresp.
-
Afeeerea Racovitg-Rgileanu.-Alegerile
comunale. LUpta intre liberal!.
Afacerea Racovitg-Rgileanta
De-abiet dizolvat consiliul comunal din care fa-
Dr. Ridikie. cea parte D. Andreescu,tovareaul senatorulal Bee,
leanu, i s'a ;d inceput prigonirea acestor deaf to-
Yeats/.
Andreescu i Relleanu posedit de multi ant o
becenie in localitate ; aeum dent ani tovareeil ail
desehis o droguerie. Farmacistul Racovite, ve-
zand in aceasta o coneurente, a cerut prietenultil
sea Dr. Mancee, medicul oraeului, sit inchide acea
droguerie pe miter a
s'ar vinde medieamente
- falee. D-rul Mancae se execute atunci incepe o
lupta intie administratiunea de atunci iureresata
sustine pe partizamd eau Andreescu, ¡litre
serviciul smelter, care tinea si satisface pe farma2
eistul Racoviti.
Nu me importit eine avea dreptate, etiu numal
se vede silit a aotepta alte timpuri mai favorabile.
Ast-fel, imediat ce a fost numit viee-preoedinte al
comisiunel interimare, denunte ee in drogueria
Andreescu-Reileanu se vind medieamente otrevi-
toare imediat se face o anchete.
Fie-ce Racovite n'avea dreptate, fie ea tovare-
out conservatorului Andreeseu flind liberalul sena-
tor Relleanu, ehestia ilia. nu s'a tranoat i
e pro-
babil ee nu se va tranoa eit timp tovareeil vor pu-
tea faze o politiee schimbatoare.
Alegerile comunale.
Sakellary i una a D-lui Levezanu.
Dupe toate probabilitatile lista colegiului I in
frunte cu D, Sakellary va reuoi.
Lupta intre liberalL
Lupte mai crincena se angajeaza la colegial II,
unde In eapul listei va figure D. Racovitie
D. Levezanu, nemultumit de atitudinea D-lul
Racovite fate cu partizanul siü Reileanu, va in-
' treprinde o bare de exterminare contra D-Itel lett-
covita: Se aka ca D. Levezanu it va aminti D-lui
Racovita de e afacere oare-eare cu niote stin-
jent de lemne via-adult a 5 lea aduel in gara Bu-
b*, afacere din care D. Racovete ar fi seepat nu-
mat prin bune-vointa Curtel de apel din leaf.
Pe ce taelm va combate D. Racoviel pa D, Le-
vezanu nu OM inete
Nee ce fuse e prevezut, este reueita sigure a
Colegiulul I cu D. Sakellary.
Comp.
0 cum sa califice faptul.
Voial Eta ma vezl, îi zise incetinel,
cad in toatit seirba ced pricinula, era Ina-
inte de toate femeIe i o femeIe aproape
65
se;
-
=avg.
Da, OVA baba, intinzindu-se in pat
trggindu-el coperitoarea unauroasg, ping
pe obraz. Nu eetl popii intrebar de-odatä
--
eu aer bänuitor.
Nu, stilt avocet. ,
Ahl vezl sg nu 'matt sg las pe bles-
tematil de popT sg cake pe atti ! Nu mor
inca. 0 se' mg inzdrgvenese lu curind to.
mat bine ea ping acuma.
-MA tera ca. sic, ad to .vindeer.,. Vrel
-
sg chiona un doctor ? Poate sa te usureze.
Nu, nu veati, respunse betrina, care,
eu toate eg era destul de slabge dgelta fu-
rioasg cu milnile in aer. Doctort ? ea se
ma prispadlaseg cu prafurile lor 1... Niel de
cum !... Nu vreati said popg, nici doctor !
N'as vrea niel notar ; de Oft fiind cii need
-
ert-eai fac testamentul.
Adu-tf aminte ca vreaîí sg-inT
clasornicul! strigg Lizzy, din coltul unde
se afla. Davit id laef Salel sit eth eg-I scot
ochin
- -
sip.
Tad din gar% zise cu. asprime Kil-
!
Lizzy se grgmgdi in colt mormgind.
-E
mai veninoasa de eh dintil de
earpe, gemu baba, dupg ce se facts tace-
re ; stricata asta mi-a mincat pilnea,.. da,
am hranit-o i acuma se pune in potriva
e*.
-
mea, mizerabila !
Bine, bine, zise Calton eu imped-
-
Ia spune-mi pentru co m'aT chemat ?
Oh ! Nu te grabi, or sa fit. a dra-
culut daca, îçí mal spun ceva.
Din ce in ce slabia. Calton se apropie
Ziarul francs; prin rindurile ce am re-
Evenimentela din Bulgaria produs, ne vizeazd pe noi §i de &ire-cc vor-
be§te de trucul unuia dintre reporteriino§-
CONSTANTINOPOL, 10 Februarie.- rii, vorn publica la editia 171 insdsi po- 50/0 Beata r. p. . 1011/0 Ace B.
Trimish sultanulut s'at intors de la Sofia vestirea reporterului in cestiune. A.,xasta 694 Rente am. . 100/4 D acia Rominia . --
'i-aa remis o ecrisoare de multumirt din pentru, a nu se interpreta gresitmodulcum 5%
a obtinut fotogeatia lui $abechi, f pentru
partea printuluf Ferdinand.
cd se sinue obtigat, acum cind mijloacele 6a/o Obl. rur. -
Trei consiiierI municipali din Filipopoli sale de reportugiii se aduc in discutia par-
printre cart un mahometan, cari aft insotit chettelui, sei restabileascti faptele ast-fel cum PPe/onsOillaibl. Bu.r. 9627, Londra . . 2.5,377,35
pe trimiií Sultanului din partea printedui, s'aae petrecut.
at fost invitati sa supeze la Ildiz Kiosk. Cazul fiind destul de curios si peate pri-
Ant fost de asemer ea decent!. Locuesc la mul care se prezintei iz reportagiul presei 50/,
otel ca oaspett at Sultanului. noastre, aura tine pc cititori in curent cu 50/o e
tele cc se vor mai defasura ial. jurul fo- Eae Obl. bazalt .
CRONICA
tografiel arnantului Olgei Boldur-Llitescu. Bence Nat. .
Afacere cu pul
Afacarea Olga Liteseu-Sabechi a feent pni
atit justitia aeezatit" eft i eea enearszatti" are,
se Obi de force cu dinsa.
Mai trail jurap vor judee.a pe Olga i pe Sa-
bechi pentru pirleala ea a-all teas tut Gabrielescu
0 seat sigar el niet until dintre jumi nu va in-
terveni niel pe Huge procurer nice pe Met avo-
catil pertilor ea sit bineavoissee a-i. recuza.
Olga are darul de a atage i a nu refuza...
Dupe aceea,berarul Mircea se va judeca cure-
porterul i desenatorul Adsverului, cart 'I-ae dat
la gazetä mutra apt cum 'i-a lesat-o Dumnezeti,
fuel flateze nitel, ea sit place damelor. Tot o-
ntericane ei gratis pentru nobilul s
date va prefita de ocazie ea se fzeti reelame a-.
comert.
Pe urine, inuoteril lui Mireea it vor da in j u-
decata fiibd cii prin acest sistem de reclame i-a
atras in prevelie ei a prefitat de ocazie ca ttt le
dea marfá proaste i halbe eu guler.
Apse Olga Leteseu II va chime, in judecate tot
pe Mircee, motivindueil reelamatiunea pe faptul ea
o prezinte drept fameie fire gust, din moment ce
pretinde ce portretul amantului el poarta tresettu-
rile lut Mirceae
Cred ci-1 vor da în judecatit i Gogulescu
Sabechi, pentra motivul ett incearce sa atragie a-
supra-ii atentiunea Olget Leteseu.
rugatedAnu
In urma raportulut, favorabil
cdtre noua comisiune de anchetd, En pri-
vinta WW1" incorectitudinf constatate altd
datd in sarcina D-lut general Anghelesou,
aildm câ guvernul .are intenfiunea de a
veni in curând cu un protect de legepen-
tru reintegrarea acestut ofifir,
Parchetuf de Ilfov a fost stesizat zilele
trecute de un noi gen de escroherie BA-
virsit la Gara de Nord de cgtre mai multi
ea.' de tren.
Ping acum e'aa drscoperit peste 20 ase
mene functionart carl frustrate direcdunea
eu ocazia libergrel biletelor in cursul
acelora cart din Cauza interzicerel
u aveati timp ag-§î scoata bilete de la casg.
Escrochrria acestor functionarl constg, in
taptul cg percepind de la calgtorl o taxti
pentru o destinatie, oare-care, el puneati fu
cotoarele pe cari le laminate directiel sta-
tia cea mai apropiata, beneficiind ea chi-
pul acesta de diferenta taxel ce rezulta.
Irt numarul sail din urml .l'Inclépen-
dance Roumaine. _publieSi urmittoarea in-
formatiune :
Primul procuror a primit eel o plingere foarte
hazlie.
O gazete din Bucureett a publicat zilele aces-
tea portretul lui Sabekt, autorul dramel din stra-
da Alexandra Se vede inset ce. acett portret, care
de alt-fel seamanit mutt eu Sabelai, nu este al ti-
narului criminal, ei al unui berar din Capitalit.
Un reporter al zisei gazete, neputiudael procure
un portret al lui Sabechi i observind perfecta a-
semenare a acestuia eu berarul in cestiune, avu
idele ingenioase de a di la gaze% portretul ne-
gustorulue
Pentru a 'oel procure, reporeerul a imaginat ur-
matorul true: s'a dus se povesteasce berarului ce
seamene foarte malt cu un frate al slit pa care
pierdut in anul din urma 0 11 roue, se dart
o poza ea s'o pestreze ea anaintire a seumpului
see frate disperut.
Berarul, miecat de acest sentiment, 'i respunse
ea 1:111 are niel una, dar it dete adresa fotografu-
lui unde se pozase acum eite-va luni.
Resell se latelge.
Reclamantul core primului procurer sit deschizi
o anchetii, declarind ee se constitute parte eivile,
dar magistratul se simte feerte perplex, neetiind
ZI34L.1.17941773111.51.117
de Ki[sip spuse incet sa trimeatä dupe'
un doctor.
Detectivul smise eite-va vorba pe un
petec de hirtie pe eare-1 dada Lizzyd or-
donindu-T s duca, imediat hirtia la adresg.
In momenta] cited copila se pregates ea
plece, ma-Yalta fatá se sculg i trecindull
- -
bratul pe sub al Lizzy-1, pleert eu ea.
All plecat fetele, zise bgtrina Gut-
tersnipe. Bine-af &cut eg le-al seos din
cast, fiiud-cit nu wears sg se eerie prin
-
ziare ceea ce-am sil-tf spun.
Si ce aT sh-mi spul ? intrebii Calton
plecindu-se spre ea.
Bgtrina i.i turng ineg un pahar de ra-
chill ei-1 bale. Asta î dadu putere. Se
sculg in capul oaseior i incepu sg vor-
beaseg repede ea ei and 'f-ar fi fost teamii
sá nu moará inainte de a-el fi spas se-
-
cretul.
Al mal venit aci ; al vrut sg afli
despre &Asa ei at plecat cu buzele um.
flate. Imi ceruse sg nu spun nimic. Ah !
era orgolioasg i ducea o viata de petre-
ceri pe einel mama el mane de mizerie.
Mama el ? Esti mama Rosannel Mo-
-
ore ? zise Calton in calinea mirgrel.
Sg raor daca nu-1 adevgrat. Teel
saü a murit de bede, fir-ar al dracului!
tot soarta asta má asteeptsn ei pe mine. Pe
vrenaea aceea nu eral la Melbourne, eilei
--
te-af fi amorezat de dinsa.
De Rosanna ?
Chiar de (Hasa. Era in teatru i age
de gentila, sea de elegantg top gentle-
manh mureall de dtagul el, 'der ea lef bá-
,
tea joc de top si se purta bine eu mine,
-
ping, eind a venit el.
Care el ?
El ! genau baba cu (sail strglucitorl
www.dacoromanica.ro
DN
BURSA BUCURESCA
(92-93) 99 NAionah . , 3,
i
:///000:1,,,,n
.F .b 1421
0000C
102 Canstructie . .
m(d.:u8r,
r9jbort...) 1199e9217b9 eiaaerr(ti
ini2r ...e
(2.): 11 .0..
2813g1646...85:
10
e . . 881a 'elgia .
a hot 811j,
v
8
6
Monitorul de eri aa apgrut decretele
Vom da la Editia III o scurtä dare de
prin earl D nif Al. Täteranu, Al. Culo- seamä a acestul soiti de petreceri a ads.
glu si D. R. Dimitriu, slot numitl pre-
tocratiel noastre bucurestene,
fect! la ReSdrat, Braila
Teleorman.
D. G. Savineseu a fost confirmat In funetea de
-- -DIN BULGARIA
ajutor de primar al oraoului Botoeent.
Tribunalul de comer de Ilfov a stabilit zilele
tremate jurisprudenta dupe care comerciantul care
Remaniarea ministerialá.
-- - Rurnelia
a fast odate declarat in stare de faliment nu mal orientalg.
poate inehela un nee concordat. Areaste dispozi-
eie este aplicabila l acelora earl ae mat ciirut in
stare de fatiment sub legea vechie i sint din noti
SOFIA, 11 Februarie. Ia eercmile
bine informate se asigura cii presedintele
-
declatael aub legea actuale.
Astei-21 va veni in disafia geaerald a
Cameros D. Theodorow, va fi rumit
tn..' al juslitiet. D. Natchovitch vs treoe la
coaier i agriculturg, ism D. Stoilow va
Camera prorestal de lege f calm rejorma lua sfacerile streine pästriud iasá in see-
inviildmântidut primar i normal. Ias timp si portafoliul de interne.
Secretarul general 'consiliulul de. mi.
In curind soseote iu,Bucureett celebra eintereate *tit, D. Benew, a demisionat pentru a-s1
Maria Van Zondt. pane candidature la una din cele cinel s-
Nitseutä, In America in 1861, a frecut foarte ti- ieges"! complimentare ce se ver face in cu-
Isere in Europa 0 abia in virsta de 17 ant a de-
rind.
butat po scene.
Intuill in rolul Zerlinei din Don Juan la 'tea- CONSTANTINOPOL, 11 Februsrie. ---
trul din Turin, pe lame a treeut la Londra lade Firmanul pentra printul Bulgarita privitor
sac. a cintat do eite-va orb la Covent Guarden ei in la Rumelia orientalá este preparat deja.
fine a ajans la Paris uncle debeeind in Mignon 'O-a
Nu se etie la Poartg dace firmanul va fi
dobindit admiratiunile, tutelor prin .gratiozitatea
oi vocea el de un timbre limpede i senor ea at
eristal. Chita dupe accea in Dirwroh in care pasa-
gele cele mat grele le execute eu o uourinte
Irimis la Sofia, sati dacg,printul Ferdinand
ml va primi ea ocaeia vizitei ce are de
gind st facá la Constantinopol.
eu o putere care uimi intreg ituditerul. Suceesele
Pad de sale urmare drn ce in ce creseind, pine chid de-
butt in ereatiunea din Lackmé, opere serise de
SIIMMI11911.22111.171111.1611. 41.111THIMP .001MININftm
EDITIA. III
Delibes inadins pentru vocea acestel artiste feno-
menale In care'intee arie hatitulat5 la Fills de
paria inuta smietul clopotelelor cu o limpezime
el sonoritate, in di se 'Area ce se and clopotele
din cristaL
Pleeind de la Parise Maria Van Zandt cc rena-
mete dobindit mole, a strebetut Europa oi America,
line inflanatiuili
eintind in oaoele mart eu aceleael succese
mense.
Trecind prin Bucureatl, Damara Van Zandt se In jurul und fotografil
va opri pentru a da 2 inart concerte in Sala Ate-
neului lu serile de 21 Februarie i 1 Martie. Pentru a servi pe eititorI.- &bead
Este de dorit ea tog amatoril de auditiuni u-
zicale demne de interes se aziste in mare numite
ori ba ? -0
stratagtmä.- Obtiiie-
rea fotografiel.- Illircea la red'ac-
la aceste cencerte, peutru earl tol pot procure bi
late la magazinul Glebauer. tie.-Reclama#a la parchet.
Ministerul de nilzboi a luat dispozitiunea ,
Pentru a servi pe cititori
ea in cursul.lunei viitoare sel se inceapà,
experientele eu cartusele fabricate pentru Drama din strada Alexandri, care a
prima oard in taret la noi, pentru arma pasionat atit de malt publicul el al" enxese.
Manlicher. desnoclamint este inca destul de depattat,
s'a imbogatit astazi cu"un noft capitol, haz-
liu de asta data.
Deei eri Duminece, nu a avut Ioc obicinuitul
Concert de cachestra In sale Hugo din enema br- Publicul, care urnadrea cc un deosebit
luluf Obolulul, care cere transformarea seeeee to- interes toate peripetiile acestei drame
tu0 concotele vor urma regulat In torte Dumini- senzationale, era firesre curios a ve-
cele la orele 4 p. m. dea si tipurile acestor doui eroi, pe cad
presa din eapitalä if prezintg sub diferite
Prima licentiath in drept aspecte.
Pentru a da i. aceasta satisfactie citi-
VínerT, 9 Februarie, D-ra tElena Popo-
torilor Adevé:ralut, sub-semnatul, conetient
vicf, deja licentiata in litere, a trecut cu
deosebit succe'4 teza sa de lice* in drept. de misiunea mea de reporter, am cgutat
E intila female care trece la facultatesddin
Bucuresti,, licenta iu drept.
Cu ornce pret fotografiale interesantelor
persoane : Olga Laitesca Sabechi.
Obtlnind in adevär fotografia D-nei Li-
SublectuMezel a fost: Condiliunea ju.
ridicit a femetet maritate. tescu, Adev&ul a fost eel d'intiit care
D-eoara Popovicl este a doua femele care a reprodus-o. Fotografia lei Sabechi
capata un titlu acadeade in Tamura jaH- ere mal grea de gäsit.
dieg. Prima etiut este cii e D-ra 'Sarmiza Pria faptul reproducerel fotografief D-nel
Bileeseu, al carafe dossorat in drept de la Latescu, ziarul find ast-fel angajat fita. CU
facultatea din Paris, a ¡gout destul zgoinot cititorif pentru a da. si fotografia Aft .Sa-
in presa francezd. bechi, am cäutat sá 'mi-o procur pe a-
ceasta, dupg multe cerceterf nu vedeam
Lt balul societäte! Obolul de Simlegtä alt mijloc de cit acela de a capata o au-
seara, la care a. asistat principele moete- torizatie la Vacarestl, uncle 'ml propusc-
nitor i princesa Maria precum i intreaga geslafiatLog4-easficeuz.instantaneti pe cavale-
societate «high.liffes din Bucureeti s'a
grue
petrecut un scandal care a pus in mis- ,Ds recurge la eceastä
care teatá lumea din said. tdmelnad a. la potitia de si-
de ferie, el care ! a venit cu aural ei dia- liberg de galanterie. Deci Calton nu
mantele luf i a plerdut Pe biata fiica- putea 'Pe de rail pe Frettby pentru ne
mea. Si ea zic ca, de atunci umblg ca buniile din tinerete, dar ceea-ce-1 mira,
frantea sus ei cg e venerat ca un &late.
-
Blestematul, blestematul!
De due vorbeste ea oare? intreleg
era faptul cá avusese at% de putind inima
ca et-0 lase copilul pe salinele unel
rabile ca batrina Gattersnipe. Era asa de
!sleet Calton pe Kilsip. nep'otrivit lucru eu cele ce elia &tyre 8'
De eine vorbesc ? zise batrina Gut- cest om, in ell it venea sa creadli ca e
tersnipe, care auzise intrebarea. De Mark
-
Frettby.
Dumnezeule !
-
inventie de a babel'.
D. Frettby etia, .rgspunse batrina
cu aer de triumf ; credea ea murise dupä
Avocatul se ridieg de odatg, scotind ,a-
ceasta exclamatie ; eepilsátorul Kilsip, in-
susT, nu-el petit stgpini o miecare de Sur-
--
ee 1-a parish Rozanna.
Si de ce spas ell tale ?
Pentru ea voiam seei sfieit inima -
-
prindere. decg ar fi avat iniing. Sal se ducea dra'
-
Da, era un etreugar pe vremea aceea, culul ca repezeiune, eind
continua hatrina ei se tot invirtea Trapre- Dacá ar fi fost inchisa, m'ste fi dus la din.
lurid fetel mele, blgstgmatul ! ei a sedus-o sul fi sires : latá fiicg-ta, AM
foi a läsat-o pe urma Cu un coPil, ea sit pervertit-o cum al perverdt-o qi tu pe
-
moara de foame, canalia inireavg.
Un eopil ? Cum îi chema ?
mea!
-
Canalie batring! striga Calton revel'
-- Et, replica, bgtrina eu ton de dispret,
--
par'ca nu cunoasteti pe Sal ?
Sal ? fata lut Mark Frettby
tat, al sacrifieat un suflet inocent Ca 84
razbuni!
Ah ! nu-ml trebue sfaturn N'am fos
crescutit ea si devil" o glad, teu-I aea?
Da, ei e frumoasg ea i cea-Paltg.
A:m vgzut-o trecind pe stradd in rochil voYal sg mg rgzbun pe dinsul. Nu e vorbi ,
norot -
de matase ei de satin pe end nol eram in
i e sora cu Sal !
Istovitá din cause sfortgrilor ee facuse,
ca ml-a ph-aft hine ca sa-rai iu limba
ceea ce priveete pe fiica-mea; ana ad. Pre*
11)1.
Ii
-
lag:trine egzu pe pat.
Calton era ea desavireire bulmácit de
viri mina sub perng.
Da, zise, aci in aur carat, e tot
aceasta nlmitoare revelatie. I venea ane-
vole sg, creada, ca 'Rosanna Moore fusese
al tilers,. sg ma la dracu I
Calton scirbit de aceastg objectiune
-
metresa luI Mark Frettby.
Mal la urmg., zise, milionarul a feat
el tingr si nu era niel mat bun niel man
ZiCil si morala sá ridica sg piece.
(Va urma)
rail de cei-Paltl prietenl at
Rozanna era incintgtoare, evident una
din acele femel cu moravarl ware, care
prefera legáturitor vIetel conjugate, o via-
g
MARTI 13 FEBRUARTE 189e

IiilmnimilinitilittitiMuitatmatinuttummuumutitullituittituntetWitraitnieunnutwittutiiNIMIttnitlerniten

Februarie
ULTIMELE NOUTATI AFLATE SPRE TiNZARE
La Revue soclaiiste, fundat de Benoit Melon, director Georg,ts Renard, a-
pare la 15ale fie-earti hail in format mare la Paris. Abonamentul arLual e Lei 20,
6 hell Ls/ ro, cu nutaaral Lei 1.9o.
Su/liana nuntanaue ps Februarie 1886 : Georges Renard, Lettres socielisa;
Thurow, Le parti socialiste allemand en 1895 ; Hubert Langerook, La question a-
graire ét le Co,gras de Breslau; hi-me Georges Renard, Tableau it trois PAPS (i'o-
nv.er. le patron, le bourgeois) ; Emile Vandervelde, Lts óléctions commuuales eo
agique ; -Aibani, Le prelude du mouvemeat socialis e en Italic, ; Pierre Boz, Re-
vue de la presse étrangre; Dr. Delon, La quettion sociale devant les corps éais ;
Veber, Moevement social; Delon, Revue des livres,

www.dacoromanica.ro
 MARTI 13 FEBRUARIE 1896

CASA DX SCHIMB
rxxitamtxtflorsun44-4, wituttxx«,ort
NACHMIAS & FIN'AELS ICtEoeux---ixt4
No. 2, In nöul Pa lat Dacia-România, str. LipseanY 42,* eel. NM' elegailt §i vast magaziu de Rains pentru Dams gab lima lt
1,4

Cuuipr
2n fata palatalul Brmea-Natiöna1e

i vinde efecie publice si face

ort-ce schimb de monezi.
Bucuregel, 22, Calea. RoOtor, 22, Bueuresel
Fondat in
aeul 1866
.44Nwim
. , Feudal in
mud 1866
L.

.abet.
7

LA PARISIANA"
Strada Lipseani No. 20 (fost tL RADULESCU)
Cursul pe ziva de 11 Februarie 1896 Telefon
N. 64. Telefon
etbriseb.444.44.444i4747-..
Aces magazto
Rotonde, ("and, Pelerine de eatifea, Velour de Nord si
IF1 0 n tot-d'a-una bine asortat cu haine preenm
Vând
'
Zaciueto die diferite qtefe saederne, toate colectionate pentru
Rentg Amortisabilg
ultka e -jumale.
. 86
. 60 87
66/, ,Amortabi11, . . . . 99 60 100 Se winteso oonsande si e efeetniazii foarte prompt.
Obligat. de Stat (Coy. R.). 101 26 102
6*/0
6/. Municipale din 1883 95 60 96 50 o nurneroasit visitft speri
" 189 96 96 75
6Ve
botio &marl F unoiar Rurale , . 92 50 93
1361-26 Proprietipzul kagaeinalui, ,.Eas Parisians"
6% , Urbane . 88 25 89
61/e 101 102
6 0/10 Taff 80 75 81 60
Panel Nationa18
Actiun1
206 215
A.grico1g
Flaring veloare Auttriaed 208 08 212
.
.
1590 600
Ft=
M1rei germane 123 23 126 el=i
Banenote Franceze . 100 101 CO2 Anns.n.nal
Italiene . . . . 90 95 Coin
rnble hartie . . 268 68 273 ccS
de de
cr) Oliu I-3E0ga extras Emulsiunea 3E-Xcoug preparata
M. BACHER
VN'TI:wr
Mare Magazin de Porceianurl, SticlArie
Aducem la eunossinta onor. Publio 4 uumeroasel sale clientele de marelp N
Lamp! cun MATT PR6SPETTI de MORON
Cel mal activ, cel uia agreabil Ea este o cremd Molt& cu Oliu de
et' IPOFOSFITT de CAME 01 de SODA
°
sortiment ou tot felul de artioole de auenagit, servieil de masi fi de solai cel mai nutritor. ficati de morun Hogg, agrea-
MERU AL ACORN DNITESALE DE $TIINT1 DIN DRUM in porcelanurne cele mal fine. Prescris de aprópe einci deci birä de but ca i laptele; copil o
Mare asortimeut LLiopi de atlirnat ;I de mug pc:tarn sencuul curent. de an! de catre cei mal marl
medaliaf la expositiunile din Bruxeles, Bordeaux, medic' din lume. iad cu cea mai mare poftá.
Lyon etc. peotru meritele sale in arta dentietici Comploot asortiment de obieste argintae teoltmurl de Alpaca mares ,Ursuu ,t,
Ambele aceste medicaments sunt buns pontru copil
We& ntraoilit littiolikric En", creistiauri de Bnoarot eta. "0 1
peperniciti qi persónele d'o sänätate slabá. Buns
3
-4 ca succesor al Dentistului M. ROSENTHAL k4- Preturl foarte moderate.-Vbantre smog si on detail Ill
i

, asemeneasontra bólelor do piept, contra tusei,umorilor,

eruptiunilor de piele, contra influenza, etc.
Cialea Viotoriel No. 51
(Casa Tárák Plata TeatruluT) 1441 -33
Depot in stpada Lazar No. 16 ,.40 a;
r
.,,t-
,, SE VWD Ntrlidlif ln FLA.CONE TRIUNG/IIIILARI (Proprietate exclusive).
Farmaoia 3E-1C)G,C1-, 2, Ene de Castiglione, 2, PARIS
_
-.... §1 IN Ttint FnillaCITLIS DIN LUDIC.
Poniniltatiuni cle.,1ads9-12 a.m. si de la_2-pm. "24'''''77 ' 4"-'91' 421,':'''' ti -.' e.;', +:,.`°,10FPZ=.41P *

77p4 °
°
474gP `Ly N:ArATV tatelinMallErataa.non
,
U 1 C ORi CONTRAFACERE A ACF.STO
LA
Z'

0,USSE
. I

;.n Avem onoare a face ounoscut onor. eä pe, inga; skint? SE VA URMARi CONFORM .:;

birtia de 3.giirA: Derobanjul #1 Lds derniéres Carton- LEGS! or

U,h7Pr 7'41
ches. pintas, vinzare hirtia do tigarà
-"N7*- 11734434: DPW &GOA (o. MAKE too CETRANGtft
qA11.1 ANgyarinit
SOUAVUL
0 eare'reprezintä epised din:reshelul franeelerman
1W

AH
care represintä o mumie egipteanit.
Onor. public bungler, cunoaete suyerioritea i finetes
Dorobantulul i Les derniéres Vartouches, asa eä
avers tot ireptul a erode !ei i btria de tigarä Souavul 79'
a
vor açoian favoare *pa ling puhlictd MARE DICTIONAR UNIVERSAL In 17 Volume Format mare In 4, LIBERATE IN DATA
consuls-titter ea qi Les Dorobantul §i OblililD WV/
derniéres Car-
touches. Brogat 650 Lev Legai 750 Lei

-8F-t0.
Toate sonfttile sstlintifice din tar'ti si strainatate atí re- FRATI1 BRAUNSTEIN
C11110SEllt c ktrita ele tigarä Dorobantul, Les dernières
Cartonehes. Zonavnl sta Alizpah din fabricasitmea
noasträ ditt Paris este ceit mat war%
!Artie de .ra;
cea ma' fink
SINGuRi FASRICANTI
PA RI S
seas.ntiutt ,Ittuasus/
r-
\eat
Y.
t
Franco de port
F1átibi1 1.5 lei pe
i de vienill

REVUE ENCYCLOPÉDIQUE
Franco de port §i de vami
2,0 let peltrná
.stst.06430Hfitisp. aeest 6ore a fost pe deplin confirmat de &titre pu- Pa r ask* dal
tutaster, ofiet eu toatk concusentoa deloialg eu toate. AMI 1891, 92, 93, 94 §i 95, cinci volume format . mare in 40 ilustrate si legate, costa
imita ,tuaor' %famed MA moupuie, elienteia noastaii .mergo &ado cresol/Ida, Grata, a ,exceIen. ! iso leI platibili 7 lel so b. pe tuna.
'421 nuesere de *Arai DerobanO, Les deraleres Carionohes, Zesaval si Mizpah. ;.`

A se adresa la: BASILE NICOLESCU Librar-Comisioner

DePositua !renewal pentou nozaistia este FRATII BRAUNSTEIN 1543-7 Buourest12 - STRADA BISERICA ENI, 8. - Baeureeti M Sa-49 MNi
V 134»,n4,0" 4, , ' "'w" 61'" ° -° - '' "
- .- ' ''': w-l""45R'1, Jka - '01.1.' --..' . -,-s: ,,,amact ,v,' -Auslatm.9,1_M ,. r.,4.V. ° ." a o ,i, .to
.L.-7`46»..
, A ,r1

' ..,47P
00 ;!1 '10 4o 4),
MO= &
MOM IMC
IEMMEZ ..L,4°, '4,4 4, leagailt7M401 447 ILAXPiO7-4777.bi ? 741:371M74 giailartrWaiMa rt5,4,,Idert,Linnaka4RigAteNtISPPkleY ...ltaiiro. ,;

Perdut un sul de acte in seara

o TANT
0 de Sambätä 3 Febr. Pre- 1,4
.111.
igt
ConfectiunT pentru Dame
) sentatorul acestora la adresa stampilel va
primi o bunä recompensä. 1584-3
PENTEU
FABRICANTI de API GAZOASI
G UT PARISIEN" xxxxxxxxxxxxxxx
.A.DEVARATELE APARATE ENGLEZE8,TI pentra
11, Strad& Lipsos,n1, 11 RMA PABRICAREA de API GAiOASA

LAINAGIum firte peritru MEA STICLE de SYPHON RIVAL

ROCRI de l3A.L.4 In potrIva tutulor
eoneurenlilor eate ok
$TICLE DE LIMONADA NIAGARA
GARNITURI ELEGANTE : hurl, PalIlete, Catifele, Ga-
furnisez name! Cca-
sornice perfect rega- Toate din renumita fabria
late eu preturile eele
zuri, Mouselinurl î Crepoane. mai eftine. Acesta
este seopul met
Bogat "asortiment ,eu Minus! de Chevreau si de mnase lungime a BARNETT & FOSTER, LONDRA
de 24, 18, 14 Bt. Evantae, Batiste, Ciorapl 489-9 'sows/ 1
1
eeacornio de auxin ea aur adevirat. 7
3 capece ea eur adavarat .
Pr 10
o 12
SE GASESC IN PERMANENTA
INZ.rrI 13A-1-4 1/116 1
1
n n
n
n
n 2 °apace, calendar etern
ff. siatem oronograf
. . , 18
, 12
18
1
1
de argint. eilindru 10 pietre IL
, , anoora 15 , n de aur , 20 , SINGURII DEPOSITAR1 PENTRU ROMANIA
.444444447. n
i 3 cap, margine
ConectiunT pentru Copii i
i
n
o
n
n
r
n
n
r
n
n

0
3 vO erenem. . . , 28
Motel Giashutte 30 Oa;
, 8 eapree n 15 pieta° , 88
i
1
r r r
, de aur 14 mate 8 capace encore.
, de otel negru oxidat, anoor, 15 pietre, aratator
SO
L. BEHNIANN & $,iONS!
II o ,111140,-.10'1 ir o o
1

1
de soeunde, minute, ore, zile, lunl
e pentru dame aurin ea aur adevarat.
, de argint pentru dame prima ff. '''' /I 12
14 `Str. Hue No. J7, G ALA Z SU, IlareINo. 17

4016443114944,1444447:444416;N:
1
1
1
1
n , idem 8 capes() prima ff.
, de aur, pentra dame, 14 earate
, idem en 8 capace . . . .
.
.....
......
Toate ceasornieele mete ortnt numal remonton, earl pot pe
n
n 22
n
12

40
1
itiksit"atheotagitot4.4.0444atadwi' garantate
11

intoarata fad. obeli, regulate in atelierul mail si

timp de 3 anl. Cul nu-I place dad indarat Intuit, ass dar oo- CONDITIUNI AVANTAGIO kSEJ
iluotravit.
mandele Wag nie2 un risle. Trimit eataloage en soSeapediaza
Noutli# de oeasornioe in limbs ruining gratis, se Cataloage Dustrate si Devise ,seirimit ,franco
NOLL PALM AL JUSTITIEI on ramburs postal de la fabrics de ceasorniee eivellana,
(Schweitzer Tasehen-Uhren-Faerik)
1385-46 D. KLECNER, Zürich (ovetie
1,56,-36

aoul PALM, ion permit a &trap

CIl ocaziunsa rautArei tribunalelor î
sten¡innea onor. male olieatele i color earl au afaceri el mania
4001SIBI Bj4z
;10,
?d'r or' Welt

pa owe 41 dirigez do me multI saa se bursar' de avantagial de a se OA'

si mobilat din not, YIUCUIRLIbltr"FI
Gel mai iv &F
de sweet PALM.
Tot-d'o-dati imi permit d'a face eunoseut c hotelul a fast mina 1,1 Mo-
3 minute depärtare de noul
palat de Jastitie si de Comert. Fabrice rafinitrii de Spirt
f-pq uaromag21111111:
bilat din uou, naliaind nip& de dorit su oinnibusuri la dizpoeitia oliontelat * OMNIBUS LA CARA A
F RICA de BERE i G
Pretnrile de famine eieeplkoutio de Mime TA ARTIFICIATIÄ
t-t 4144.1.4.....4444
peen' o ifeaft 50 banTurea páná la Hotel
Ca deceevitk1 Birt, cafen+5, gradint, grajd, FABRICA de DROJDIE PRESATE
PH. HIJ '1"e cute spatioast. Pent= eomande de Spir t a se &dress Strad& Carol, No. 66
initrepreaor-0 proprietor Pentni coin:wade Bore : Calea Rahovel, 153
,-,2cz-,--20 311 HotekoOt1 huger° oliz botttt D1141, Adresa telegrafici GAD J U , Buoure#1 tos4,--sa .

Ali:*111,3P '''"Y.67;7:4,14;v1
01111MCMCM.A.1.101.

-Aprietar; CONST. MILLE iripografia mare al Pasagiul Rime Natjonale

www.dacoromanica.ro