11 r I T 1.

H
1

i' II
' , I

, 11{ `,, /

' t;

.1.1 (.1

www.digibuc.ro
Mu! General al Rominiti
(Codurile, Legile 0 Regulamentele in vigoare)
1856-1937
INTOCMIT DUPA TEXTELE OFICIALE

FUNDATOR: C. HAMANGIU
NM' CONSILIER LA tNALTA CURTE DE CASATIE I JUSTITIE
MEMBRU ONORAR AL ACADEMIEI ROMANE SI MINISTRU DE JUSTITIE

CONTINUATORI:
G. ALEXIANU si C. ST. STOICESCU
PROFESOR UNIVERSITAR WEIMER

VOLUMUL XXIV

CHURL LEM SI REGULAMENTE

CUPRINZAND PRIMA PARTE DIN LEGISLATIUNEA ANULUI

1936
PARTEA I

MONITORUL OFICIAL 51 IMPRIMERIILE STATULUI

IMPRIMERIA CENTR ALA
RUCURESTI
1 937

www.digibuc.ro
 COLECTIA C. HAMANGIII

CODUL GENERAL AL ROMÂNIEI

LEGI I REGULAMENTE
- 1936
I
VOL. XXIV

INDEX CRONOLOGIC
al tuturor codurilor, legllor, regulamentelor, conventiunilor, decre-
telor, deciziunilor, instructiunilor etc., cuprinse In acest volum 1).

1936
Nr. sl data Monit. Otic. CUPRINSUL Pagina
5 din 7 lanuarie Decret p. organz. Minister. de Interne . . 255
6 8 Lege p. mod. art. 18 L. Dobrogei-Noi . . 283
7 73 9 )7 Decret p. organiz. Minister. LucrAri Pu-
blice §i Comunicatii (abrogat 26 Mai
1936) 284
10 12 7) J. C. M. p. reduceri pe C. F. R. p. calatorii la
statii balneare si climaterice . I 284
12 ff Decizie p. aprob. tarif valoril. medii p. impo-
zit lux si cifra afaceri (notà) 285
13 16 1) J. C. M. p. reducerea primei de valorificare
p. gill./ 286
15 18 Lege p. mod. unor art. L. sanitari §1 de
ocrotire 286
16 20 9, Lege p. mod. unor disp. L. casei de econo-
mie a magistraiilor 287
17 21 7)
Reg. administr. comerc. mosiile armatei . 291
19 23 )1
Decizie p. reducerea atributiilor Casei Arbi-
episcop. ChisinAti ...... 299
23 If Decizie p. sederea in tail a sträinilor . . . 300
20 25
"
Decizie p. gruparea catedrelor la licee si
gimnazii 300
21 27 )/ Decret p. mod. art. 27 R Ordinelor nationale. 302

1). A se vedea I Indexul Alfabetic la finele volumului.

Nota. In general legile stint publicate in ordinea cronologicA duph data Monito-
rului Oficial in care au apArut. Exceptie fac : Codul penal sl Codul de procedura pe-
nalA, carora le-am dat primui loc in volum. Din cauza extensiunii, materia anului
1936 va apare in 2 volume partea I formeaza vol. XXIV, cAruia ii va urma partea II
cu restul materiei anului 1936.
www.digibuc.ro
IV INDEX CRONOLOGIC

1936
Nr. §1 data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina
27 din 3 Februar. J. C. M. p. scutirea adm. P. C. A. de drepturi
de import 304
3 J. C. M. p. scutirea Minister. A. N. §i Arma-
ment de drepturi de import 305
3 . Decizie p. organiz. §colilor miniere . . . 306
30 6 11
Decizie p. program examen de bacalaureat
(notd) 310
32 8 J. C. M. p. scutirea subsecretar. Aer. de drept
de drepturi de import . . . 310
42 20 11
J. C. M. relativ la explorArile miniere (notA).
44 22 J. C. M. p. transport C. F. R. in caz de incediu
sau inundatii . . . . . 311
22 ,, J. C. M. p. transport C. F. R. p. muncitori
agricoli 311
46 25 ,, Decret Statutele BAncii centrale cooperative. 312
50 29 /7 Lege p. organiz. turismului . . . . . . 323
29 Caiet de sarcini p. lucrAri cadastrale (notA). 336
51 2 Martie Decret p. aplicarea R. de politie a navigat
pe Dunäre 336
52 3 71
Reg. p. serviciul farmaceutic din asig. sociale
(notä) 336
55 6 11
J. C. M. p. repartizarea avocatilor publici . 336
56 7 ,, Decizie relativ la exercitarea profesiilor de
care strAini 337
57 9 1) J. C. M. p. scutire de taxe a intreprinderilor
R. I. M. M. A. 338
62b1s 14 /7 Lege p. prelungirea stfirii de asediu . . . 339
14 Decret p. starea de asediu 339
63 16 17
J. C. M. p. Acord de plAti cu U. R. S. S. . . . 339
65 18 7/ Codul penal . 3
66 19 /I Codul de procedurg penalá 133
73 27 7/ Lege p. denumirea codurilor de unificare a
legislatiei 341
27 Legea administrativá . . . . . 342
27 7/
Tablou de impozite §i taxe comunale . . . 402
27 . Lege p. apilrarea viticulturii 408
27 Legea fondului p. modernizäri de drumuri . 419
74 28 l) Lege p. adilogire de dispozit. la L. asupra co-
mert de devize 420
28 Lege p. org. Corpului de actuari . . . . 421
75 30 11
J. C. M. p. interzicerea magiei sau §tiintelor
oculte 425
76 31 11
J. C. M. p. Aranjament postal cu Grecia, Tur-
cia, Cehoslovacia §i Iugoslavia 427
77 1 Aprilie Lege p. evaluarea venit. §i chelt. Statului pe
1936 37 432
1 /1 Lege p. prelungirea §i complet. másurilor
financiare exceptionale 437
1

1
/7

$,
1936 37 . . . . ......
Lege p. reportarea impunerilor §i pe exercit.
Lege p. mod. unor dispoz. L. timbrului §i art.
438

27 L. contr. de consignatie 440

www.digibuc.ro
 INDEX CRONOLOGIC V

1936
Nr.§i data Montt. Ofic. CUPRINSUL Pagina
77 din 1 Aprilie Lege p. taxe de consumatie pe lana, fier etc.
si mod. art. 4. 441
1 1/ Lege p. ratif. J. C. M. din 25 Nov. §i 30 Nov
1935, relativ la regim. comert. exter. . 445
1 /7 Lege p. taxa varnaltt statisticá p. mArfuri scu-
tite la import 445
1 )/ Lege p. lichidarea datoriilor arierate din-
tre Stat §i diver§i 446
Lege p. mod. art. L. aeronauticei §i inf. Sub-
secretar. Aerului 451
1 ,, Lege p. fondul national al aviatiei . . . 453
1 Tab loul de taxele timbrului aviatiei . . . 460
1 /7 Lege p. lichidarea datoriilor Statului care
Casa de Depuneri 465
1 7/ Lege p. ratif. Conventiei cu Banca Nationalá 465
1 /1 Lege p. scutirea de impozit a scrisurilor Cre-
dit. funciare 467
1 ,, Lege p. mod. art. 33 Legea monopolurilor, p.
carilusii de sare 468
Lege relativ la ormul Tg.-Ocna pentru elec-
tricitate 468
1 11
Lege p. acordarea Societ. functionarilor Pri-
mariei Buc. unor avantaje 470
1 ,, Lege p. infiintarea Societ. corn. a apelor din
la§i 471
1 ,, Statutele Societ. apelor din lasi 475
1 71
Lege p. organiz. invätämânt. comercial,
secundar 479
1 )1
Lege p. mod. art. 54 L. Curtii de Casatie . 489
Lege p. mod. art. 14 §i 65 L. corpului de avocati
1

1
/1
publici ........ . . .
Lege p. extinderea L. p. scutire de impozite, a
. . . 489
11

institutiilor spitalice§ti 490

78 2 1) Lege p. mod. dispoz. L. p. org. corpului de
avocati 490
2 ,, Reg. Facultiltii de drept din Bucure§ti . . . 491
80 4 1) Lege p. gradatiile.membrilor ordin. jude-
cdtoresc 502
4 1/ Lege p. org. §i functionarea Radiodifuziunii 506
4 11 Lege p. org. Casei de asigurdri a Min. de
interne 514
4 /7 Lege p. org. pompierilor 521
4 ,, Lege p. reinfiintarea Casei obstei Thrg.Barlad. 524
4 ,, Lege p. abrog. art. L. politiei g-le a Statului. 525
4 ,, Lege p. abrog. L. Regiei monopolului de gaz
metan . 526
81 6 ,, Lege p. org. Oficiului educatiel tineretului
(O. E. T. R.) 526
6 )1 J. C. M. p. scutirea C. F. R. de taxa advalorem. 530
82 7 Lege p. organizarea §i mentinerea echili-
brului bugetar pe 1936 37 (depline pu-
teri financiare §i economice) . . . . 531
www.digibuc.ro
VI INDEX CRONOLOGIC

1936
Nr. §i data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina
82 din 7 Aprilie Lege p. prelungirea termen de fuzionare al
societatilor bancare 531
7 /1
Lege p. modif. art. L. casatoriilor militare . . 531
7 /1
Lege p. mod. art. 20 L. pozitiei ofiterilor . . 532
7 ,, Lege p. regimul coloniziirii 532
7 Decizie p. tarif. C. F. R. pentru calatori . . 537
83 8
7/

Lege a numelui ....... . . . . . 538

8 ,, Lege interpretativ a art. 1 §i 30 L. datoriilor
agricole §i urbane 542
8 1/ Lege p. interzicerea jocurilor de noroc pe
bani 543
8 // Lege p. prelungirea L. incurajdrii industriei
nationale 543
84 9 ,, Lege p. vanzari de terenuri Mitropoliei Bla-
jului 543
85 10 // Lege p. mod. dispoz. L. intreprinderilor
de asigurare 544
10 ,, Lege p. vanzarea unei paduri p. parcul ora-
§ului Vaslui 552
10 1/ Reg. p. insigna premilitara 552
87 15 ,, J. C. M. p. scutirea Monetariei de diferite taxe. 554
88 16 ,, Lege p. organiz. inviitämintului industrial. 555
89 17 /1 Decret p. mod. art. L. scoalei marinei regale. 583
95 25 71
Lege p. drept de folosinta Sfat Negustoresc
In imobil Camerei de comert Iasi . . . 583
25 ,, Lege p. plasarea invalizilor, orfanilor §i
viiduvelor de rizboiu 584
25 ,, Lege p. cedarea unor terenuri Eforiei Spila-
lelor Civile 584
96 27 ,, J. C. M. p. acord comercial provizor cu Egiptul. 588
27 7/ J. C. M. p. acord de plati cu Grecia . . . . 588
97 28 ,, Decret p. mod. art. R. Inaintarilor in armata 591
28 ,, J. C. M. p. Protocol cu Cehoslovacia p. schimb
de marfuri si acord de plilti 593
28 /1 J. C. M. p. acord de plat cu Ungaria . . .. 597
98 29 7/ Lege p. Infiintarea Consil. superior eco-
nomic §i organizarea Camerelor pro-
fesionale 601
99 30 Lege p. pregfitirea profesionalli §i exerci-
tarea meserillor 662
30 ,, Reg. p. controlul si cenzura filmelor cinema-
tografice 698
100 2 Mai Lege p. org. Casei de pensiuni a ofiterilor. 712
2
" Lege p. mod. art. L. invatamantul secundar . 744
2 71 Lege p. adaugire de alin, la art. 32 L. inviltä-
mant profesional . . . . 744
101 , 4
"
Lege p. pensiile corp. didactic din peninsula
Balcanica 745
4
" Lege p. mutarea fabricilor de vagoane la
Brasov 745
4
"
Lege p. mod. art. 19 si 21 din L. org. bisericii
ortodoxe 746
www.digibuc.ro
 INDEX CRONOLOGIC VII

1936
Nr. §i data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina
101 din 4 Lege p. perceperea fondurilor locale sanitare. 746
4 Lege p. lichidarea fondului de temperantil . 747
4 Lege p. autoriz. oras. T.-Magurele de a per-
cepe o taxa 747
4 Decizie p. concurs la catedrele liceelor mi-
litare 748
102 // 5 Declzie p. gruparea catedrelor la liceele mi-
litare 750
103 6 Lege p. acordarea unor rccompense lup-
tiltorilor in retzbolu 753
6 J. C. M. p. scutirea C. A. M. de taxa ad-va-
lorem 754
104 11 7 Statut p. Casa fondului national al aviatiei 754
106 9 Reg. p. concurs de internat in medicind (notil) 759
9 Reg. p. recrutarea medicilor secundari de
spitale 759
109 13 Decret p. programa analitica a curs primar
(noth) 766
113 18 J. C. M. p. scutirea de drept de import a fur-
niturilor Statulul 766
18

18
cu Elvetia . ..... .
J. C. M. p. acord aditional la acord de clearing
J. C. M. p. prelung. termen. si scild. dob. la
. 767
Casa constructiilor 769
114 19 Lege p. autoriz. corn. Corabia de a percepe
o taxa 769
115 20 11 Decret p. circurnscript. Camerelor de comert
si de industrie 770
117 23 11 Regulament p. Casa de pensiuni a ofiterilor. 739
118 26 /1 Decret p. organiz. Minister. Lucr. Publice
si al Comunicatiilor 785
121 28 11 J. C. M. p. scutire de drept de import a Monit.
Ofic. si Imprimerille Statului 909

RECTIFICARI
I. La pag. 85, art. 440, randul 4, in loc de ...rite. (Cp. a, Np. 46, 47 ;
Cp. it... se va citi : tiva çi urmatoarele acte sdvdr-
II. La pag. 336, nota jos, in loc de... 2) J. C. M. sub Nr. 387... se va
citi :... 1) Decret sub Nr. 277 din 1936...

www.digibuc.ro
 LEGEA PENTRU CORECTAREA ERORILOR
MATERIALE STRECURATE IN CODURILE PENAL SI DE PROCE-
DURA PENALA CU OCAZIA VOTARII LOR 51 INTRODUCEREA
UNOR COMPLETARI
DIN 22 DECEMVRIE 1936

1. Art. 54, alM. 6; 97, al. III;
119, punctul 1; 1?3, alin. II; art.
136, alin. II; art. 183, punctul 5;
art. 284, art. 359, alin. II; art.
370, art. 419, alM. ultim; art.
489, alin. I; art. 596. alin. I; art.
597, punctele 3 si 8 si art. 599 din
codul penal Carol al II-lea, se
rectificA, dupä cum urmeazà:
a) La art. 54, al. 6, cuvintele:
Instanfa respectivd", se inlocu-
iesc cu urmAtoarele: parchetul
respectiv";
b) La art. 97, ann. III, cuvin-
tele: maximum 2 ani", dela fi-
nele alineatului, se inlocuiesc cu
cuvintele: minimum 2 ani";
ci La art. 119, punctul I, cu-
vintele: pänd la 10 ani in caz de
crimd; pdnd /a 5 ani in caz de
crimd si delict", se vor inlocui
cu urmätoarele: pdnd la 10 ani
in caz de crimd" (urmeazä ca in
text);
d) La art. 123, alin. II, se va
intercala dupd cuvintele pe-
deapsa complicelui este, fraza
urragoare: minimum pedepsei
prevdzutd de lege pentru delic-
tul comis, care va putea fi sco-
borât pAnä la... (urmeazd ca in
text);
e) In art. 136, alin. II, din co-
dul penal, se introduce dupg cu-
vântul imprejurdri, cuvântul
nu";
f) In art. 183, pct. 5, se intor-
duc dupà cuvântul ascendenfi",
cuvintele: i descedenfi;
g) La art. 284, fraza urnaä-
toare: Pedeapsa nu poate de-
pdsi in niciun caz pe aceea a
complicelui", cu care se terminä
articolul, se suprimä;
h) In art. 359, alin. II, cuvin-
tele: articolul precedent, se inlo-
cuesc cu cuvintele: alineatul
precedent";
i) In art. 370, cifra de 50.000 lei
sä fie inlocuitä cu 5.000 lei;
j) In art. 419, alin. ultim, cu-
vintele: interdicfia corectionald
dela 2 /a 5 ani, se inlocuesc cu
cuvintele: interdicfia corecfio-
nald dela 3-5 ani";
k) In art. 489, alM. I, art. 484,
la care se trimete, se inlocueste
cu art. 486;
/) In art. 596, alin. I, cuvintele:
inchisoare corectionald, sä fie
inlocuite cu cuvintele: inchi-
soare polifieneascd";
m) In art. 597, punctele 3 si 8,
sä se adauge la finele fiecäruia
din aceste alineate in continuare
cuvintele: afard de articolele,
referitoare la delictele de bein-
crutd simpld frauduloasd, care
mai reinidn vigoare pand la
votarea codului de comerf";
n) La art. 599, la fine, se a-
daugA in continuare cuvintele:
Ctind administrafiunile sus-
menfionate nu pot procura mun-
cd, amenda se va transforma de
parchet in inchisoare, socotind
zina de muncd a 50 lei".

www.digibuc.ro
 LEGEA PENTRU CORECTAREA ERORILOR
2. Art. 36, art. 68, art. 226, a-
lin. ultim; art. 450, art. 526, alin.
1; art. 575, art. 646 si art. 652,
alin. 1, din procedura penald, se
rectificA, dupa cum urmeazd:
a) In art. 36, numärul artico-
lului 101, alin. II, la care din e-
roare se face trimeterea, se in-
locueste cu art. 103, alin. II;
b) In art. 68, cuvântul tribu-
nalul, se inlocueste cu cuvântul
ins tar ta";
c) In art. 226, alin. ultim, art.
510, punctul 2, la care se trimete,
se Inlocueste cu 509, punctul
II";
d) In art. 450, cuvintele: art.
79, punctele 4 si 5, se inlocuesc
cu cuvintele: art. 5,9, punctul 1,
a/in. 4 si 5";
e) In art. 526, Alin. 1, cuvin-
tele: instanta care a pronuntat
pedeapsa", se inlocuese cu ur-
miltoarele: procurorul de pe
www.digibuc.ro
leingd instanta care a pronuntat
pedeapsa";
f) La art. 541, dupé. cuvântul:
iar", sä se introducä cuvintele:
cererea de";
g) La art. 570, se adaugä la fi-
nele urmätorului alineat: La
tribunalele cu mai multe sec-
tiuni, ministrul de justitie de-
semneazd sectia care sd judece
apeturile";
h) La art. 575, textul art. 569,
la care se face trimetere, este
inlocuit cu art. 560, care e cel
adevärat;
i) La art. 646, alin. 1, se su-
primä cuvintele: fi /a acelea
care locuesc in aceastel circum-
scriptie", dela finele alineatului;
j) La art. 652, alin. 1, cuvin-
tele: prasedintelui tribunalu-
lui", se inlocuesc cu cuvintele:
procurorului tribunalului".
 LEGI UZUALE
=1936=
DUPA TEXTELE OFICIALE
PUBLICATE IN ORDINE CRONOLOGICA

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE
1936
CODUL PENAL
CAROL AL II-LEA
DIN 18 MARTIE 19361)
CARTEA I
Dispozitiuni generale
TITLUL I
Legalitatea incriminfiril pedepsei
mäsurilor de sigurantä
1. Nimeni nu poate fi pedepsit
pentru o faptä care, in timpul
când a fost säväxsitä, nu era
preväzutä de lege ea infractiune
nici condamnat la alte pe-
depse sau supus la alte mäsuri
de sigurantä, deal acelea pe
care le prevede legea. (Const. 14;
Cp. r. 2; Cp. a. 1; Cp. it. 1, 199).
TITLUL II
Aplicarea legil penale
CAPITOLUL
Aplicarea legii penale In limp
2. lnfractiunea sgvás,rsitâ sub
legea veche dar nepreväzutä. de
1) Codul penal a fost votat de A-
dunarea Deputatilor in sedinta dela
29 Februarie 1936 si s'a adoptat cu
unanimitate de 148 voturi, de Senat
in sedinta dela 13 Martie 1936 si s'a
adoptat cu unanimitate de 114 vo-
turi. El a fost sanctionat promul-
www.digibuc.ro
legea nouä nu se pedepseste.
Executarea pedepsei si a nadsu-
rii de sigurantä, pronuntate in
virtutea legii vechi, precum
toate consecintele penale ale ho-
thririi judecdtoresti pentru acea
infractiune, Inceteazä prin sim-
plul fapt al inträrii in vigoare a
legii noi. (Cp. r. 2; Cp. it. 2).
3. Daeä dupä sävärsirea in-
fractiunii i inainte de condana-
gat cu I. D. R. Nr. 471 din 17 Mar-
tie 1936 si publicat in Monitorul Ofi-
cial Nr. 65 din 18 Martie 1936. Acest
cod penal abrogä codurile i legile
preväzute la art. 597. El intr.& in vi-
goare la 1 Ianuarie 1937, ou, excepfia
dispozitiilor art. 50, 51, 54,55,56,57
fi 599, care infra In vigoare la data
codului. Acest cod poarta
denumirea de Carol al II-lea in baza
legii din 27 Martie 1986.
Note/. La sfaisitul fiecärui arti-
col am indicat textele respective din
vechile coduri abrogate si din coda-
rile italian, polonez etc., unde
son originea noile dispozitii. Pentra
cei care ar voi s. eerceteze si textele
respective din codul penal francez,
prusian etc., o pot face cu inlesnire
recurgand la consultarea codului pe-
nal din VechiuI Regat, din 30 Oc-
tomvrie 1864, la pag. 785, vol. L
4 Codul Penal

narea infractorului printr'o ho- depsitä dupd dispozitiunile legi-

Mere definitivd, intervine o lege lor penale române.
sau mai multe legi succesive, se Legea penalä romând se a-
aplicd legea ale cdrei dispozi- plied si infractiunilor savArsite
tiuni sunt mai favorabile infrac- deasupra teritoriului României,
torului. in cuprinsul apelor sau märii
Infractiunea sdvarsitä, sub im- teritoriale, sau pe o navd ori
periul unei legi temporare este aeronavd romând.
urmäritä $i dupd abrogarea le- Infractiunea se considerd co-
gii prin ajungerea ei la termen. misd in România si atunci când
(Cp. r. 2; Cp. a. 2; Cp. it. 2). actul comiterii sau omisiunii,
4. Legile care prevdcl mdsuri ori cel putin un act de execu-
de sigurantd se aplicti i infrac- tare a fost inceput sau sdvârsit
tiunitor comise anterior punerii pe teritoriul roman, sau când
lor in vigoare, dacd nu sum de- rezultatul infractiunii s'a pro-
finitiv judecate. (Cp. it. 200). dus pe acest teritoriu. (Cp. r. 3;
5. In caz de conflict intre cloud Cp. a. 5; Cp. it. 3, 4).
sau mai multe legi succesive, 7. Legea penald romând nu se
privitoare la prescriptiunea ac-
tiurni publice sau a pedepselor, 1. persoanei Regelui;
se aplicd legea care prevede 2. persoanelor care, in baza
prescriptiunea cea mai scurtd. tratatelor sau regulilor de drept
CAPITOLUL II international, se bucurd de imu-
Aplicarea legii penale in spalit,
nitate penald;
3. echipajului unui vas co-
Sectiunea I L. cek . Legea cekului din
Infractiuni in România 1 Mai 1934.
6. Orice infractiune sdvârsitä L. dn. Legea circulatiei.
pe teritoriul României este pe- L.1. publ. Legea pentra re-
primarea unor nu
PRESCURTARI: infractiuni contra
A. O. Legea pentru apä- publice, 22
rarea onoarei (Le- Martie 1933.
gea XLI/1914) L. penit Legea penitencia-
Ardeal. relor din 30 Iulie
O. J. M . Codul justitiei mi- 1929.
litare. L. p. a. Legea pentru pro-
Cp. a . Codul penal din tectia autorithti-
Ardeal. lor (Legea XL
Cp. it. Codul penal ita- din 1914) Ardeal.
lian. L. p. j . L eg ea persoanelor
Cp. pol. Codul penal po- juridice.
lon. L. p. 1. y. Legea pentru lii-
Cp. r . Codul penal din frâna.rea vagabon-
Vechiul Regat. dajului i protee-
C. Silv. Codul Silvio. tia copiilor, 9 Iu-
L. ap. cred. tgrii Legea pt. apAra- lie 1921.
rea creditului L. sp Legea contra spio-
2 Aprilie 1930. najului.
L. ap. ord. Stat. Legea pentru Np. Novela penalk Le-
pärarea ordinei in gea XXXI/1908.
Stat, 7 Aprilie T. 2 A. Titlul 2 Aditio-
1934. nal, C. J. M.
www.digibuc.ro
 18 Martie 1936
mercial strain, pentru infrac-
tiunile savarsite pe acel vas,
când se and in marea terito-
riald sau inteun port românesc,
precum si echipajului unei ae-
ronave sträine, in timpul când
sboarä deasupra teritoriului ro-
mânesc sau se afla, pe acest te-
ritoriu in virtutea unei autori-
zatiuni speciale a guvernului ro-
man, afara de cazul când in-
fractiunea s'a comis contra u-
nui Roman sau a turburat pa-
cea i ordinea publica a terito-
riului, sau daca s'a facut apel
la autoritätile române de co-
mandatul vasului. (Const. 87;
Cp. a. 5).
Sectiunea II
Infractiuni sdvdrsite in straind-
tate de romini sau de strdini do-
miciliati in Romdnia
8. Orice cetätean roman poate
fi pedepsit pentru faptele sä-
vàrite ca autor, instigator sau
complice, In afarä de teritoriul
României, numai dupä Intoar-
cerea sa vohmtarä sau daca gä-
sindu-se In tará voieste a rd-
mane, ori daca s'a obtinut ex-
tradarea sa i numai daca acele
fapte sunt socotite ca infrac-
tiuni, atât de legile tärii unde
au fost savarsite, cat si de legile
române, afara de infractiunile
prevazute de art. 10 si 11.
In caz de deosebire intre pe-
depsele prevazute de cele doua,
legi, se aplica, pedeapsa cea mai
usoara.
Daca pedeapsa cea mai usoarä
este prevazuta de legea tarn
straine si daca aceastä pedeapsä
nu existä In legea românä, ju-
decatorul trebue sA o transforme
inteuna din pedepsele prevazute
de acest cod, care i-ar corespun-
de din punct de vedere al natu-
rii si duratei.
Infractorul nu poate fi urn:A-
ra claca dovedeste ca pentru a-
cele fapte a fost amnistiat sau
www.digibuc.ro
5
a fost judecat in sträinätate
printr'o hotärire definitiva, iar
in caz de condamnare, ca. a fost
scutit de executarea pedepsei
sau cä pecleapsa i-s'a stins prin
executare sau prin orice alte
cauze de stingere a pedepselor
prevAzute de legea Wit unde a
fost condamnat.
Când infractorul s'a sustras
prin orice mijloace, dela execu-
tarea integralä a pedepsei la
care fusese condamnat In strai-
natate, partea din pedeapsa exe-
cutata in strainatate se soco-
teste In executarea pedepsei ce
se pronunta de catre instantele
române. Se deduce si detinerea
preventivä suferita in straina-
tate.
De asemenea nicio urmärire
nu se poate face pentru acele
infractiuni, care, dupa legea
straina, sunt supuse unei plan-
geri prealabile si când o atare
plangere nu s'a produs sau a
fost retrasa in mod legal.
Legea penala românä se a-
Oka cetäteanului roman si pen-
tru faptele comise in straina-
tate, chiar cand locul de comi-
tere nu este supus unei suvera-
nitati, daca faptele sunt califi-
cate crime sau delicte si pedep-
site de acest cod. (Cp. r. 4; Cp.
a. 11, 12, 13; Cp. it. 9, 10).
9. Dispozitiunile prevazute In
articolul precedent sunt aplica-
bile si sträinilor domiciliati In
Romania, dactt nu sunt supusi
niciunei täri sau daca extrada-
rea lor nu a fost ceruta, precum
strainilor care au dobandit
nationalitatea românä dupa ce
au stivaxsit infractiunea in strai-
n at ate.
Ele sunt de asemenea aplica-
bile instigatorilor i complicilor
rare In Romania au fäcut acte
de participare la o infractiune
savarsita in strainatate si pre-
vazuta de legile române. (Cp. r.
5; Cp. it. 9, 10).
 6 Codul Penal
Sectiunea III
Infractiuni contra unor interese
ale Statului Romdn, sdvdrsite
de romdni sau strdini
in strdindtate
10. Ace la care sgvarseste, in
afarg de teritoriul României, ca
autor, instigator sau complice,
crimg in contra sigurantei Sta-
tului, delict de falsificare a mo-
nedelor metalice române, a efec-
telor publice, a biletelor de ban-
cg române sau o contrafacere a
sigiliilor Statului, ori ale autori-
tgtilor române, a timbrelor sau
a mArcilor nationale, ori delic-
tul de ofensg in contra onoarei,
prestigiului ori intereselor na
tiunii sau Statului Român, pre-
cum si orice crimg sau delict
contra unui cetgtean român,
poate fi urmgrit in România,
judecat $i condamnat, chiar in
lipsg, afarg de cazul când gu-
vernul român a cerut urmgri-
rea In strgingtate.
Dacg infractorul este prins pe
teritoriul român, sau dacg se
obtine extrádarea lui, este su-
pus la executarea pedepsei ce
s'a pronuntat de instantele ro-
mâne, chiar daeg pentru faptele
enumerate In alineatul prece-
dent a fost amnestiat in strgi-
ngtate sau a fost judecat prin-
tr'o hotgrire definitivg, iar in
caz de condamnare, cg a fost
scutit de executarea pedepsei
sau cg pedeapsa i s'a stins prin
executare sau prin orice alte
cauze de stingere a pedepsei
prevgzute de legea tgrii unde a
fost condamnat.
In caz de condamnare in sträi-
nätate, pentru aceeasi infrac-
tiune, pedeapsa executatg acolo
se deduce din pedeapsa pronun-
tatg de instantele române. De
asemenea se deduce, conform
dispozitiunilor din acest cod $i
detinerea preventivä suferitá in
strgingtate.
www.digibuc.ro
Cei condamnati in lipsg pot
cere rejudecarea procesului dacg
se aflg in tard $i dacg termenul
de prescriptie a pedepsei nu a
expirat. (Cp. r. 5; Cp. a. 7; Cp. it.
7, 8, 138);
Sectiunea IV
Infractiuni sdvdrsite de strdini
in strdindtate
11. Orice alte crime sau de-
licte, in afarg de cele prevgzute
in art. 10, sgvârsite de strgini
in sträingtate, se pedepsesc, con-
form art. 8, dacg strginul in-
fractor se aflg in targ si dacg
nu se cere extrgdarea lui sau
dacg extrgclarea nu poate fi exe-
cutatä.
Urmgrirea pentru aceste in-
fractiuni nu se poate face decât
dupg cererea Ministerului Jus-
titiei, afarg de urmgtoarele in-
fractiuni care se urmgresc $i se
pedepsesc, conform dispozitiuni-
lor acestui cod, independent de
dispozitiunile penale in vigoare
la locul de comitere al infrac-
tiunii:
1. falsificarea de monedä me-
talicg, hârtie monedg, efecte pu-
blice, bilete de bancd, timbre
sau mgrci strgine;
2. traficul de femei si copii;
3. actele de terorism conside-
rate ca infractiuni prin codul
de fatá;
4. traficul de substante stu-
pefiante;
5. traficul de publicatiuni ob-
scene (pornografia);
6. abandonul de familie;
7. participarea la acte comise
In scop de a pune in stare de
sclavie o persoang;
8. pirateria;
9. ruperea sau distrugerea ca-
blurilor submarine, precum
punerea in circulatie prin ra-
diodifuziune de semnale sau a-
peluri false de pericol;
10. Orice alte infractiuni pre-
väzute de acest cod, pentru care
 18 Martie 1936
Romania s'a obligat prin con-
ventiuni internationale a le re-
prima. (Cp. a. 7, 9; Cp. it. 10).
Sectiunea V
Efectele hotdririlor penale pro-
nuntate in strltintitate
12. In cazul condamnarii in
strainatate a unui cetätean ro-
man sau a unui strain domici-
liat in Romania, pentru o in-
fractiune de drept comun, in-
stantele represive române, in
urma cererii Ministerului pu-
blic, pot pronunta incapacitatile,
interdictiunile $1 decaderile pre-
vazute de legile române pentru
acea infractiune.
Condamnatul are dreptul de a
cere judecatorului sä reia in
cercetare intreaga afacere, ina-
inte de a se pronunta asupra ac-
tiunii in decaciere, exercitata de
Ministerul public.
Actiunea in decadere nu poate
fi exercitatá de Ministerul pu-
blic, daca romanul a fost am-
nestiat sau reabilitat in tara
unde a savarsit infractiunea
sau daca au trecut zece ani dela
data cand i s'a stins pedeapsa
in strainatate prin executare,
gratiere, prescriptie sau din ori-
ce alta called de stingere a pe-
depselor prevazute de legile
unde a fost condamnat. (Cp.
a. 15; Cp. it. 11).
13. Stráinul peclepsit In tara
sa pentru o infractiune de drept
comun, prevazuta $i de legea ro-
mana, este lipsit in Romania de
exercitiul $i folosinta acelor
drepturi, care i-au fost interzise
prin hotarirea strainá ramasa
definitiva.
Aceast a. dispozitiune nu se a-
daca sträinul a fost con-
damnat in lipsä sau daca, inter-
dictiunile, incapacitatile si de-
cäderile pronuntate prin hotari-
rea sträina sunt contrare ordi-
nei puMice. (Cp. pol. 11).
14. Ace la care sävar$este o
www.digibuc.ro
7
infractiune in Romania, dupa
ce a fost condamnat in straina-
tate printr'o hotarire definitivá
pentru o infractiune prevazuta
$i de legea romana, poate fi so-
cotit ca recidivist, in cazurile $i
conditiile stabilite de acest cod.
(Cp. it. 12).
Sectiunea VI
Dispozitiuni comune
15. In toate cazurile, când in-
stantele române sunt compe-
tente a judeca infractiunile sa-
varsite in strainatate, aceste in-
stante aplicá mäsurile de sigu-
ranta prevazute de legile ro-
/name, chiar daca atari mäsuri
nu exista sau exista numai in
parte In legile tarii uncle s'a
savar$it infractiunea. (Cp. it.
201).
Sectiunea VII
Extrtidarea
16. Conditiunile de fond ale
extradarii sunt cele stabilite de
conventiile internationale, iar In
linsa acestora de reciprocitatea
existenta si dispozitiile din pre-
zenta sectiune. (Cp. it. 13).
17. Exträdarea cetatenilor ro-
mani 5i a refugiatilor politici
este oprita.
Strainul urmarit sau condam-
nat pentru crima sau delict de
drept comun, comise in straina-
tate, poate fi exträdat.
Cand sträinul, refugiat poli-
tic, este urmärit $i pentru in-
fractiuni de drept comun, sa-
varsite in tarä straina, poate fi
judecat in Romania pentru a-
cele infractiuni de drept comun,
daca sunt prevazute $i de legea
romana $i daca nu sunt conexe
cu infractiunea politica.
Aplicarea pedepsei se face in
conformitate cu dispozitiunile
art. 8. alin. 2 si 3.
Exträdarea. strainilor care au
savar$it infractiuni in Roma-
8 Codul Penal
nia sau care infra In prevede-
rile art. 10, alin. 1, nu poate fi
acordata, decât dupg ce au fost
judecati in Romania printr'o ho-
tdrire definitivg, si, in caz de
condamnare, dupa ce au execu-
tat in intregime pedeapsa sau
au beneficiat de vreuna din cau-
zele de stingere a pedepselor pre-
vgzute de legile române.
In niciun caz extrgdarea nu
poate fi admisg dacg faptul pen-
tru care a fost ceruta nu este
prevgzut ca infractiune de legea
româng, sau, daca s'a implinit
termenul de prescriptie, dupg, a-
ceeasi lege, ori dacg pedeapsa
prevazutä pentru acea infrac-
tiune, dupg legile ambelor state,
ar fi pedeapsa privativg de li-
bertate mai mica de un an.
Când infractiunea este pedep-
sita in Statul care cere extrada-
rea, cu pedeapsa cu moartea
sau cu confiscarea bunurilor,
extrgdarea nu va fi acordatg,
deck dacg, in prealabil se da
asigurare cg exträdatul nu va fi
supus la executarea acestor pe-
depse.
Dacg extradarea este cerutg
deodatg de mai multe State, or-
dinea de preferintä este urmg-
toarea:
1. statul In contra intereselor
cäruia infractiunea era indrep-
tata;
2. statul pe teritoriul cgruia
s'a comis infractiunea;
3. statul al cgrui cetatean este
infractorul. (Const. 12, 13; Cp. r.
4, 5; Cp. a. 17, L. XL, 1879, 14;
Cp. it. 13).
1 a Extradatul nu poate fi su-
pus la executarea altor pedepse
peste cele prevgzute in cererea
de extrgdare si nici judecat pen-
tru alte fapte, anterioare exträ-
dgrii, afarg numai dacg, guver-
nul roman, dupg, o noug, cerere,
nu acordg consimtimântul säu.
19. Conditiunile de fond ale
extradarii se aplicg si transitg-
rii exträdatilor.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL III
Dispozifiuni comune
20. Dispozitiunile acestui cod
se aplicg i militarilor, afard de
cazurile speciale prevazute de
codul justitiei militare.
Dispozitiunile generale ale a-
cestui cod se aplicg si infrac-
tiunilor preväzute de legi spe-
ciale, afarg de cazul eand acele
legi ar dispune altfel. (Cp. r. 6;
C. J. M. 52-56, 72, 73, 258, 262,
264; Cp. a. 5; Cp. it. 16).
TITLUL III
Pedepse
CAPITOLUL I
Dispozifiuni generate
21. Pedeapsa se aplicg de ju-
decátor in limitele fixate de lege,
luând in consideratiune moti-
vele i gravitatea faptei, gradul
de perversitate a infractorului,
vieata anterioarg si conduita sa
dupg comiterea faptei. (Cp. it.
132).
CAPITOLUL H
Specii §i grade de pedepse
Sectiunea I
Pedepse principale
22. Peclepsele pentru crime
sunt:
In materie de drept comun:
I. munca silnicg, pe vieatg;
2. munca silnicg pe timp mgr-
ginit dela 5 la 25 ani;
3. temnita grea dela 3 la 20
ani.
In materie
1. detentiunea grea pe vieatg;
2. cletentiunea grea dela 5 la
25 ani;
3. detentiunea riguroasa dela
3 la 20 ani. (Cp. r. 7; Cp. a. 20,
22-24; Cp. it. 17).
23. Pedepsele pentru delicte
sunt:
 18 Martie 1936
In materie de drept comun:
1. inchisoarea corectionalg dela
o lund la 12 ani;
2. amenda dela 2.000 la 20.000
lei, afarg de cazul când legea
prevede un alt maximum.
In materie
1. detentiunea simplä dela o
lung, la 12 ani;
2. amenda dela 2.000 la 20.000
lei, afard de cazul când legea
prevede un alt maximum. (Cp.
r. 8; Cp. a. 20, 23, 25, 26; Cp. it.
17, 19).
24. Pedepsele pentru contra-
ventii sunt:
1. inchisoarea politieneascg de
la o zi la o lung;
2. amenda dela 50 la 1.500 lei.
(Cp. r. 9; Cp. a. L. XL, 1879, 15
17; Cp. it. 17).
Sectiunea H
Pedepse complimentare
25. Pe lângg pedepsele priva-
tive de libertate, instanta poate
pronunta si urmgtoarele pe-
depse complimentare, in afard
de cazurile când legea ar im-
pune in mod obligator aceasta:
1. degradarea civicg dela 3 la
10 ani, pentru crime;
2. interdictia corectionald dela
unu la 6 ani, pentru delicte;
3. decgderea din puterea pg-
rinteascg in cazurile prevgzute
de lege;
4. publicarea $i afisarea hotd-
rfrilor de condamnare, in con-
ditiunile stabilite de lege;
5. amenda, In limitele maxi-
mului si minimului prevdzut
pentru amendg ca pedeapsd
urincipald si numai pentru. de-
licte.
Executarea degradatiunii ci
vice si. interdictiei corectionale
ca peclepse comnlimentare in-
cepe sg, curag dela data termi-
ngrii executdrii pedepsei priva-
tive de libertate, pe lângd care a
fost pronuntatä, iar in caz de
www.digibuc.ro
9
prescriptiune a pedepsei, dela
data implinirii prescriptiunii.
Instanta nu poate aplica a-
ceste pedepse, in caz când pe-
deapsa privativá de libertate nu
depd$e$te 6 luni. (Cp. a. 55; Cp.
it. 19).
Sectiunea III
Pedepse accesorii
26. Pedepsele accesorii sunt:
1. degradarea civicd;
2. interdictia corectionald;
3. decdderea din puterea pg-
rinteascg.
Durata acestor pedepse este e-
galg cu a pedepselor privative
de libertate pe care le insotesc
(Cp. it. 19, 20).
Sectiunea IV
Dispozitiuni comune
27. Când din imprejurgrile in
care a fost sgvarsità sau din
cauza mobilului, se constatg cd
o infractiune, calificatg crimg
sau delict, are caracter politic,
dar este sanctionatg de lege cu
pedeapsg de drept comun, in-
stanta substitue, pedepsei de
drept comun, pedeapsa politicg
ce Ii corespunde in scara pedep-
selor stabilite de art. 22 si. 23.
Minimum i maximum pedep-
sei substituite sunt acelea$i ca $i
ale pedepsei de drept comun, iar
deed legea, pentru infractiunea
sgvârsitg nu prevede niciun ma-
ximum, pecleapsa se pronuntg4
tinând mama', de limitele gene-
rale stabilite de art. 22 $i 23.
Nu pot fi niciodatá conside-
rate infractiuni politice: orno-
rul, mutildrile, ränirile grave
intentionate, falsul de monedg.
$i tentativele acestor infractiuni,
atentatele contra proprietgtii
prin incendiu, explozie, inunda-
tie, furt $i tâlhárie, precum
infractiunile care au de scop, fie
schimbarea bazelor oricdrei or-
genizatiuni sociale, fie numai
10 Codul Penal
schimharea bazelor organizatiu-
nii sociale a României. (L. 1.
publ. 28).
CAPITOLUL III
Pedepse privaiive de liberfate §i
regimul lor
Sectiunea I
Pedepse de drept comun
§ 1. Munca silnicel
28. Munca silnicg se executg
In penitenciare anume destinate
pentru aceasta.
Condamnaful la muncg silnicg
va fi Ind-As la Inceputul execu-
aril pedepsei fn celulg indivi-
dualg si tinut astfel ziva i noap-
tea 2 ani, dacg, este condamnat
la muncg silnicg pe vieatg; un
an si 6 luni, dacg este condam-
nat la muncg silnicg dela 10 la
25 ani; un an, dacg este con-
damnat la aceeasi pedeapsg de
la 5 la 10 ani.
Termenele de mai sus vor
putea fi reduse sau executarea
Intreruptg, si reluatä dupg Insg-
ngtosire, pe baza avizului medi-
cului, dacg este pericol serios
Pentru sängtatea condamnatu-
lui.
In tot cazul separatiunea de
noapte se aplicg.
Dacg, pentru motivul de mai
sus, pedeapsa n'a fost executatg
la fnceput In celuld individualg
sau dacg a fost Intreruptd, ea
se executg, dupg fncetarea cau-
zei de suspendare, fnsg numai
in termen de 10 ant, dela Mee-
nerea executgrii pedepsei, pen-
tru cei condamnati la muncg
silnicg pe toatg vieata, iar pen-
tru cei pe timp limitat, numai In
cea dintaiu jumgtate a duratei
pedepsei.
Condamnatul care executg pe-
deapsa In celulg, este obligat a
executa acolo munca ce i se pre-
scrie.
Dupg expirarea termenelor de
mai sus, condamnatul este su-
www.digibuc.ro
pus la muncg executatá fn co-
mun sub regimul tácerii, In in-
teriorul minelor, ori la lucrári
de utilitate publicg, sau In insta-
latiuni industriale, iar noaptea
va fi separat fn celulá. Când
munca se executá In mine, con-
damnatul va fi scos In timpul
noptii si fnchis In celuld.
Condamnatul la muncg silnicg
pe vieatg, care a executat 15 ani
din pedeapsä. In cele doug, faze
de mai sus, dând temeinice
sperante de Indreptare prin In-
damn la muncg si bung purtare,
va fi transportat, pentru execu-
tarea restului de pedeapsä, In-
teo colonie penitenciarg. Dupg 5
ani de executare sub acest re-
gim el poate ()Mine liberarea
conditionatá dupg normele pre-
vgzute de lege. Dupg 10 ani de
libertate conditionatg, pedeapsa
se considerg executatg.
Condamnatul la muncg silnicg
pe timp mgrginit, poate fi trecut
In colonie penitenciarg, numai
clupg ce a executat 2/3 din pe-
deapsg. In fazele anterioare, Insg
nu mai putin de 12 ani, fn cazul
când a fost condamnat la ma-
ximum de pedeansg.
El poate obtine liberarea con-
ditionatá dupg ce a executat 3/4
din totalul pedepsei. In conditiu-
nile prevg7ute de lege. (Cp. r. 10,
31: ('p. a. 28, 30, 48; Cp. it. 22).
29. Condamnatul la muncg,
silnicg poartg costumul Inchi-
soarei In tot timpul executgrii
pedepsei si se mine In fiare, nu-
ma i pentru asigurarea pazei.
Costumul celor condamnati la
muncg silnicá pe timp märginit
este diferit de cel al condanana-
tilor pe vieatä. (Cp. r. 12, 12; Cp.
a. 29).
30. Produsul muncii condam-
natului apartine de drept Sta-
tului. and Insg, partea civilá nu
a fost clespdgubitg, jumgtate din
produsul acestei munci se capi-
talizeazg pentru renaratiunea
daunei fixate de justitie.
 18 Mart le 1936
Condamnatul care dovedeste
bunä purtare i indemn la mun-
cg, are dreptul la 1/4 din produ-
sul cuvenit Statului.
Jumg.tate din partea atribuitä
condamnatului va servi pentru
imbungtgtirea traiului sgu In
inchisoare, iar cealaltg jumg-
tate se capitalizeazg pentru a i
se remite la liberare. (Cp. it.
145; art. 51 1. penit.).
31. Munca silnicg pe vieatg
sau pe timp mgrginit nu se a-
plicg aceluia care, la pronunta-
rea hotdririi de condamnare a
implinit vârsta de 60 de ani, nici
aceluia care, din cauza stàrii lui
de debilitate, n'ar putea suporta
greutatea pedepsei. In aceste ca-
zuri, in locul acelor pedepse, se
aplicg infractorului pedeapsa
temnitei grele, pentru durata la
care ar fi trebuit condamnat,
dacä s'ar fi aplicat munca sil-
nicg. Aceastg dispozitiune se a-
plici. condamnatului care In
timpul executgrii pedepsei a im-
plinit varsta de 60 ani. (Cp. r.
14; Cp. a. 93).
§ 2. Temnita grea
32. Pedeapsa temnitei grele se
executg In penitenciare anume
destinate pentru aceasta.
Condamnatul la temnitg grea
va fi inchis la inceputul execu-
tgrii pedepsei In celulg
unde va fi tinut separat,
ziva si noaptea, timp de 8 luni,
daca pedeapsa sa este dela 3 la
7 ani, si de un an dacd pedeap
sa sa este dela 7 la 20 ani.
Dung expirarea termenului de
mai sus, el va fi supus In Um-
zilei la muncg In comun.
sub regimul tgcerii, In interiorul
penitenciarului, iar In timpul
noptii la separatiune celularg.
Disnozitiunile prevgzute de art.
28, alin. 3 si 4, se aplicg $1 con-
damnatului la temnitä grea.
Condamnatul la temnitg grea
executg, In interiorul peniten-
ciarului, munca cu caracter in-
www.digibuc.ro
11
dustrial, potrivitg aptitudinilor
sale, conform regulamentului pe-
nitenciarului, iar in afarg de
penitenciar, lucrari de utilitate
publicg, insg numai cu consim-
timântul
Cel obligat la separatiune ce-
lularg executg in celulä munca
impusg de directiune.
Regimul de executare al tern-
nitei grele va fi mai blând decAt
acela stabilit pentru munca sil-
nicd.
Dupg executarea a 2/3 din pe
deapsä, condamnatul la tern-
nitg grea, care, prin indemn la
muncg si bung purtare, dg spe-
rante de indreptare, va fi trecut,
pentru executarea restului pe-
depsei, in colonie penitenciarg,
iar dupg executare a 3/4 din to-
talul pedepsei poate obtine libe-
rarea conditionatg.
Produsul muncii condamnatu-
lui se Imparte conform art. 30,
putându-se lgsa In folosul con-
damnatului 1/3 din produs. (Cp.
r. 15-19; Cp. a. 48; Cp. it. 23,
145).
§ 3. Inchisoarea corectionald
33. Condamnatul la inchisoare
corectionalg executg pedeapsa In
penitenciare anume destinate
pentru aceasta.
Pedeapsa se executg astfel:
1. cel condamnat la inchisoare
pâng. la 6 luni inclusiv, va fi ti-
nut ziva In comun, iar noaptea,
pe cât posibil, separat;
2. cel condamnat dela 6 luni
la doi ani inclusiv, va fi tinut
1/4 din pedeapsä, separat zi si
noapte In celulg individualg,
Mrg ca acest regim st poatg. de-
pgsi 4 luni, 2/4 din pedeapsn
ziva la muncg. In comun si noap-
tea. pe ct nosibil. separat, In
celulg, iar 1/4 in libertate con-
ditionatg, numai daca dovedeste
purtare bung $i inderan la
munch:
3. cel condamnat dela 2 ani
in sus va fi tinut 1/4 din pe-
12 Codul Penal
deapsd, separat zi si noapte In
celulg individualg färä, ca acea-
sta s. poatg depasi un an, 2/4
din pedeapsg ziva la, muncg in
comun si noaptea pe cat posibil
separat in celulg, iar restul de
1/4 dacg dovedeste purtare bung
$i indemn la muncg, poate fi
executatg, jumdtate in colonie
penitenciarg, jumätate in liber-
tate conditionatg.
Dispozitiunile prevgzute de art.
28, alin. 3 $i 4 se aplica si con-
damnatilor la inchisoare corec-
tionalg.
Munca in comun, in interio-
rul penitenciarului, constg din
lucrdri industriale, prevgzute de
regulament, dupg alegerea con-
damnatului.
El poate fi intrebuintat, In a-
farg de penitenciar, la lucrgri
agricole sau de utilitate publica,
insg numai cu consimtimantul
sgu.
Cel detinut In celulg este obli-
gat a executa acolo munca ce i
s'a incuviintat.
Regimul acestei pedepse va fi
mai bland cleat cel al temnitei
grele. (Cp. r. 24-25; Cp. a. 39,
40: Cp. it. 25).
34. Produsul muncii fiecgrui
condamnat se repartizeazg ast-
fel: doug cincimi se cuvin Sta-
tului, iar trei cincimi condam-
natului. 0 treime din partea cu-
venita Statului se capitalizeazg
pentru reparatiunea daunei cu-
venite pgrtii civile, in caz cand
ea nu a fost despggubitg.
Jumatate din partea cuvenitg
condamnatului se dg pentru im-
bungtatirea traiului sgu In In-
chisoare, iar cealaltd jumatate
se capitalizeaza pentru a i se re-
mite la liberare.
In timpul muncii In comun
conclamnatii vor fi despgrtiti, ti-
nându-se seamg pe cat cu pu-
tintg, de natura infractiunii.
Conclamnatii pentru fals, de-
Condamnatii pentru fals, de-
licte contra proprietgtii, vor fi
www.digibuc.ro
intotdeauna separati ant in tim-
pul zilei cat si al noptii de cei
condamnati pentru alte delicte.
In aplicatiunea acestei sepa-
ratiuni se va tine cont si de ca-
racterul individual al fiecdrui
condamnat.
Instanta poate scuti motivat,
prin hotgrIre, pe condamnatul
la inchisoare corectionalg, de
orice muncg si Ii poate per-
mite sg se hrgneasca pe cheltu-
iala sa. (Cp. r. 25, 26; Cp. a. 41;
Cp. it. 145).
§. 4. Inchisoarea politieneascet
35. Condamnatul la inchisoare
politieneascg executg pedeapsa
In penitenciarele judetene, cu
totul separat de alte categorii de
detinuti.
El poate fi Intrebuintat cu
consimtämântul sgu, fie In pe-
nitenciar, fie In afarg, la munci
de utfiitate publicg.
Din produsul muncii ia un sfert
Statul, iar trei sferturi condam-
natul.
Regimul acestei pedense va fi
foarte bland. (Cp. r. 29; Cp. a.
L. XL-1879, 18, L.XXVII-1892.
1; Cp. it. 25).
Sectiunea II
Pedepse politice
,$ 1. Detentiunea grea
36. Conclamnatul la detentiune
grea executg pedeapsa inteo sec-
tiune specialg a penitenciarului
destinat pedepselor politice. El
va fi tinut ziva in comun, iar
noaptea separat In celuld indi-
vidualg.
Condamnatul la detentiune
grea, este supus la munci cu ca-
racter industrial, agricol sau de
utilitate publicg, a cdror naturg
se stabileste pe cat cu putintg
dupg alegerea sa.
Instanta poate clispune moti-
vat, prin hotartre. ca cel con-
damnat la aceasta pedeapsg sá
 18 Martie 1936
fie scutit de muncä $i sd se hrä-
neascä pe socoteala sa.
Condamnatul la aceastd, pe-
deapsd poate 'fi vizitat numai
de persoane din familie $i nu-
mai la intervale de o luná. In-
trevederea cu aceste persoane se
face totdeauna conform dispozi-
tiunilor regulamentului peniten-
ciarului. (Cp. r. 20; Cp. a. 35).
§,2. Detentiunea riguroasd
37. Condamnatul la detentiu-
ne riguroasd executd pedeapsa
inteo sectiune speciald a peni-
tenciarului destinat pedepselor
politice.
Dispozitiunile alin. 2 si 3 din
art. 36, se aplicd $i condamnatu-
lui la detentiune riguroasd. (Cp.
r. 20; Cp. a. 35).
3. Detentiunea simpld
33. Condamnatul la detentiune
simplä executd pedeapsa inteo
sectiune specialä a penitencia-
rului destinat pedepselor poli-
tice.
Conclamnatul la aceastá pe-
deapsd nu poate fi tinut in ce-
lulä cleckt la cererea sa sau ca
másurd disciplinarä.
El i$i poate procura prin mij-
loacele de care dispune, orice
imbundtätire a traiului, potri-
vitä cu reaimul penitenciarului.
Condamnatul la aceastá pe-
deapsä poate comunica liber cu
membrii familiei, iar cu persoa-
nele sträine, numai in conditiu-
nile regulamentului penitencia-
rului.
El poate primi cu autorizatiu-
nea administratorului peniten-
ciarului, cdrti, reviste $i jurnale.
(Cp. r. 20; Cp. a. 35).
ß 4. Dispozitiuni comune
39. Condamnatii la cletentiu-
ne, nu sunt obligati sá poarte
costumul penitenciarului, da-
cdli pot procura imbräcánain-
tea pe cheltuiala lor.
www.digibuc.ro
13
Administratiunea penitenciard
le fixeazd ore când se pot plim-
ba in aer liber.
Ei pot cere sd fie trecuti in-
teo colonie penitenciard, unde
vor fi tinuti separati de ceilalti
cletinuti, $i apoi pot cere libera-
rea conditionatá, in aceleasi ter-
mene si conditiuni ca $i condam-
natul la pedepse de drept comun
corespunzdtoare.
Din produsul muncii condam-
natilor la detentiune se cuvine
Statului numai 1/4, iar restul
condamnatului.
Partea cuvenitä condamnatu-
lui se capitalizeazä, afard de o
parte pe care condamnatul o
poate intrebuinta pentru imbu-
ndtdtirea traiului in penitenciar
si anume 1/4 pentru cei con-
damnati la detentiune grea pe
vieatd, 1/3 pentru cei condam-
nati la detentiune grea pe timp
mdrginit, 1/2 pentru cei con-
clamnati la detentiune riguroasá
$i 3/4 pentru condamnatii la de-
tentiunea simpld. (Cp. r. 20; Cp.
a. 35).
Sectiunea III
Institutiuni complimentare pen-
tru executarea pedepselor priva-
tive de libertate
§ 1. Coloniile penitenciare
40. Coloniile penitenciare sunt
institute transitorii, in scop de
a pregäti liberarea condamna-
tHor. Ele sunt agricole sau in-
dustriale.
Detinutii sunt obligati la mun-
ca coloniei, bucurându-se de un
tratament mai blând decât a-
cela pe care II impunea regimul
pedepselor la care au fost con-
damnati.
Detinutii cu purtare bunä, care
prezintá garantii de indreptare,
si readaptare la vieata sociald,
pot fi admisi sd, munceascd si in
afard de colonie, chiar f ärd, su-
praveghere.
Detinutul care, in colonie, nu
are purtare bund, va fi retrimis
14 Codul Penal
la penitenciarul de unde a pro-
venit. (Cp. it. 216).
§ 2. Liberarea conditionatel
41. Liberarea conditionatg
este punerea in libertate antici-
patg a condamnatului care, in
afarg de conditiunile prevgzute
in art. 28, 32, 33 i 39, mai are si
posibilitatea de asigura e-
xistenta prin muncg, când nu
are alte mijloace.
Partea din pedeapsa redusg
prin gratiere nu intrg in calcu-
lul pdrtilor ce trebuesc execu-
tate pentru obtinerea libergrii.
Timpul petrecut in libertate
conditionatg este socotit ca exe-
cutare de pedeapsg.
Hotärirea de liberare va fixa
localitatea unde cel liberat se va
stabili. Aceastg localitate poate
fi alta decât aceea unde locue$te
partea vätgmatg.
Cel liberat este obligat:
1. sg munceascd, potrivit cu
puterile $i aptitudinile sale, in
cazul când existenta nu-i poate
fi asiguratg, decât prin muncg;
2. sd nu pärdseascg, fgrg, in-
cuviintarea autoritätii respec-
tive, localitatea unde trebue
munceascg 5i care i-a fost fixatg
prin hotárirea de liberare. (Cp.
a. 48; Cp. it. 176).
42. Dacg partea vdtámatg nu
a fost Incá despdgubitä, conclam-
natul poate fi obligat sg repare
In timpul libergrii, in totul sau
In parte, daunele ce au fost fi-
xate de justitie, tinându-se sea-
ma de putinta sa de cOtig in
acest timp.
43. Liberarea conditionatg se
terminä in ziva când pedeapsa
trebuia sd inceteze, prin execu-
tarea ei completg, iar pentru
condamnatii la muncg silnicg
sau detentiune pe vieatg, dupg ce
au trecut 10 ani dela data pro-
nuntdrii hotgririi de liberare
conditionatg, conform art. 28, a-
lin. final. (Cp. a. 50).
www.digibuc.ro
44. Liberarea se revocg dacg
condamnatul inainte de expira-
rea perioadei de incercare a cgl-
cat fgrg just motiv, indatoririle
impuse prin hotärirea de libe-
rare, sau dacg in timpul liberg-
rii conditionate a sävarsit o noug
infractiune calificatg crimd sau
delict, pentru care a fost con-
damnat definitiv chiar dupd tre-
cerea acestei perioade.
El va fi supus, in acest caz,
la pedeapsa ce mai rämäsese da
executat in momentul libergrii.
(Cp. a. 47, 50; Cp. it. 177).
Sectiunea IV
Dispozitiuni comune
45. Pedepsele criminale, atAt
de drept comun, cat $i politice,
atrag de drept degradarea civic&
pe timpul executgrii pedepsei.
Condamnatii la pedepsele de
mai sus sunt incapabili, in tim-
pul executgrii lor, de a-$i admi-
nistra averea si a dispune de ea,
prin acte !titre vii. Ei sunt pusi
sub curatelg, dupg formele pre-
vgzute de codul civil, pentru
numirea curatorilor pând la li-
berarea definitivg sau conditio-
natg.
In timpul executgrii pedepsei,
nicio sumg, niciun fel de ajutor,
nicio parte din avere nu poate
fi incredintatd condamnatului
la muna silnicá sau detentiune
grea.
Pedepsele corectionale privati-
ve de libertate, atât de drept co-
mun, cât si politice, atrag de
drept, pe timpul executdrii lor,
pierderea exercitiului dreptului
de a fi ales sau de a alege, de a
fi tutor sau curator, precum $i
acela de a exercita vreo . func-
tiune publicg.
Condamnarea mai atrage si
suspendarea puterii pgrinte$ti $i
a autoritätii maritale, afarg de
cazurile and judeatorul dis-
nune altfel. (Cp. r. 13, 16, 22; Cp:
a. 59).
 18 Martie 1936
46. Femeile condamnate la
oricare din pedepsele de mai sus,
vor fi tinute separat de barbati
supuse lè. o mum& potrivitä
sexului lor in raport cu regi-
mul pedepsei. (Cp. r. 11, 19, 21,
26, 29).
47. In caz de comutarea sau
reducerea pedepsei prin gratiere,
condamnatul va fi stipus regi-
mului de executare prevdzut de
lege, pentru noua pedeapsä.
48. Condamnatii sunt supusi
mäsurilor necesare indreptdrii
lor.
Condamnatii pentru prima oa-
rà vor fi complet separati de re-
cidivisti, iar minorii de majori.
Ei vor fi inchi$i In sectiuni spe-
ciale, complet despärtite.
De asemenea condamnatii tre-
buesc separati de muncitorii li-
beri, când acestia sunt admi$i
la aceleasi lucräri.
Condamnatii care au o mese-
rie, afarà de cei condamnati la
muncd silnica, continul sä o e-
xercite pe cât cu putintä in pe-
nitenciare, iar cei ce nu au, sunt
obligati sä invete o meserie.
Intelectualii condamnati, afarä
de cei condamnati la muncä sil-
nicA si temnitä grea, sunt intre-
buintati la lucräri potrivite cu
aptitudinile lor.
Separatiunea celularä nu ex-
clude participarea condamnatu-
lui la scoalä, la serviciul reli-
gios, scoaterea In aer liber $1.
primirea vizitelor stabilite de re_
gulamentul penitenciarului.
49. Pe lângä fiecare peniten-
ciar, colonie penitenciara, insti-
tut de eclucatie corectivd, f unc-
tioneazä o comisiune de supra-
veghere, compusd din un jude-
cgtor al Tribunalului ca pre$e-
dinte, directorul, preotul, Invh-
tatorul i medicul institutiilor de
mai sus, precum i un delegat
al societätii de patronaj, ca
membri.
Trecerea condamnatului dela
www.digibuc.ro
15
pedepsele de clrept comun sau
politice in colonie penitenciarl
sau libertate conditionatä, In ca-
zurile preväzute de art. 28, 32,
33 $i 39, o decide instanta pe-
nalä, In circumscriptia cäreia
se aflä penitenciarul, luând avi-
zul comisiunii de supraveghere.
(Cp. a. 43).
50. Pe lângä fiecare tribunal
va functiona o societate de pa-
tronaj, sub supravegherea mi-
nistrului justitiei, ajutat de un
consiliu central, in vederea re-
clasdrii sociale a condamnatilor
liberati si pentru indeplinirea
atributiunilor legale referitoare
la minori. Aceste societäti vor
fi conduse de magistratii instan-
telor din localitate. (Cp. it. 149).
51. Un regulament peniten-
ciar va desvolta dispozitiunile
cu privire la pedepse $i regimul
lor.
De asemenea un regulament
va stabili organizarea societäti-
:or de patronaj, preväzând nor-
mele de coordonare a activitätii
lor cu aceea a societätilor dato-
rite initiativei private.
CAPITOLUL IV
Pedepse pecuniare
Sectiunea I
Amenda corectionald
52. Amenda corectionalä se
pronuntä In folosul Statului. sin-
gura. sau pe lânga altà pedea-
psä.
In limitele minimului si ma-
ximului stabilit de lege pentru
delictul sävär$it, instanta, tinând
seamä de situatia materialä a
infractorului, fixeaza amenda In
asa fel Incât sà constituie o in-
greunare a traiului säu obi$nuit,
färä Insä a-1 pune in imposibili-
tate de a-si indeplini Indatoririle
privitoare la intretinerea si edu .
catia persoanelor care sunt In
sarcina lui.
16 Codul Penal
Când instanta ar crede c nici
chiar maximum general al a-
menzii n'ar fi suficient, poate,
motivând special, sä pronunte
o amenda pâná la incloitul ace-
lui maximum. Exceptiunea pre-
vazutO, mai sus se aplica numai
când amenda corectionalg e pe-
deapsO principalä sau a devenit
astf el prin aplicarea circum-
stantelor atenuante, substituitä
fiMd inchisorii. (Cp. r. 28; Cp. a.
53; Cp. it. 23).
Sectiunea II
Amenda politieneascd
53. Amenda politieneasa se
pronuntd singurá sau pe langií
inchisoarea politieneasc&
Aceastá amenda se pronunta
in folosul eomunei unde s'a co-
mis contraventia. (Cp. r. 30; Cp.
a. L. XL-1879, 15, 16, 22; Cp. it.
26).
Sectiunea III
Obligatia de platd a amenzii $i
consecintele neindeplinirii ei
54. Condamnatul la amendd
e dator a depune la gref a instan-
tei care a pronuntat hotárirea
condamnatoare, recipisa de plata
integra15, a amenzii, in termen
de o luná de când hotárirea a
Tämas definitivä.
Amenda neachitatä in terme-
nul de mai sus, se transformä,
de drept, in obligatia pentru
condamnat de a o prat prin
muna, socotitá la pretul zilei.
Munca pentru amenda corectio-
nald se executá in colonii pent-
tenciare, iar pentru amenda po-
litieneasa se executá In orase
prin administratiile comunale,
iar in comunele rurale prin ad-
ministratia judeteana.
Se excepteazá cazul and, MO-
untrul termenului de o lung pre-
vazut mai sus, condamnatul, do-
vedind cá, din cauza, stärii sale
materiale, se gáseste in imposi-
bilitate de a pláti, a cerut si ob-
www.digibuc.ro
tinut dela instanta respectivá
impartirea amenzii in rate.
Neplata unei rate la termenul
fixat atrage, de drept, trimite-
rea la muncd, pentru sumele TA-
mase neplätite.
Din pretul muncii condamna-
tului se retina 60% pentru aco-
perirea amenzii, ipr restul i se
dá pentru intrethierea sa, pâná
la completa achitare a amenzii.
Dacá condamnatul nu poate
sau refuzá de a munci, instanta
respectivá inlocuieste amenda
prin inchisoare corectionald ori
detentiune simplá, când amenda
s'a dat pentru delicte, sau cu in-
chisoare politieneasca când a-
menda s'a dat pentru contra-
ventii.
Durata Inchisorii corectionale,
detentiunii simple sau inchisorii
politienesti, in asemenea cazuri,
se determing, socotindu-se 50 lei
amendä drept o zi de inchisoare.
Niciodatä ins5, pedeapsa pri
vativá de libertate, când infrac
torul a fost condamnat pentriji
delict, nu poate fi mai mare de
6 luni, $i in cazul art. 52, alM.
final, mai mare de un an, iar
dad, infractorul a fost condam-
nat pentru contraventie, nu poa-
te del:40 durata de 15 zile inchi-
soare politieneascä.
Amenda substituitá inchisorii
corectionale, detentiunii simple
sau Inchisorii politienesti, prin
aconlarea circumstantelor ate-
nuante, de atre o instantá de a-
pel, nu se poate transforma in-
teo pedeapsá privativá de liber-
tate de o duratá mai mare de-
al aceea a pedensei areia a-
menda i-a fost substituitá.
Dispozitiunile de mai sus, cu
privire la obligatiunea de plat5,
in termen de o lunä, precum si
la transformarea amenzii in
muna sau inchisoare, pentru
neplata ei, vor fi prevázute prin
chiar hoarirea de conclamnare
(Cp. r. 28, 30; Cp. a. 53; L. XL.
1879, 30).
 18
55. Detinutul se poate libera
In orice moment de munca ee
este obligat a presta sau de pe-
cleapsa privativä de libertate, da-
cä suma corespunzdtoare
amenzii ce mai are de plAtit.
56. Acei sup usi la inchisoare
corectionalk detentiune simplä
sau inchisoare politieneasa, con-
form art. 54, se tin separat de
ceilalti detinuti.
57. Amenzile pronuntate pen-
tru delictele pedepsite de acest
cod $i acelea ce ar decurge din
legi speciale, precum si sumele
ce ar proveni din confiscdri
din despägubirile la -care ar re-
nunta pärtile vittämate, apartin
Statului $i formeazd In buget un
fond special, Fondul amenzi-
lor", administrat de Ministerul
Justitiei.
Acest fond este destinat con-
structiunii $i transformdrii ins-
titutelor penitenciare, spre a co-
respunde principiilor acestui
cod, pentru acoperirea cheltuie-
lilor necesare operei de asisten-
td $i de supraveghere exercitatd
de societAtile de patronaj, In ce
priveste pe liberatii sub supra-
veghere, $i pentru Inlesnirea re-
clastrii a libertätilor din
Inchisori.
Din acest fond, ministerul poate
afecta o parte pentru ajutorarea
partii vätámate nedespdgubite;
pentru a da asistentä. In timpul
intern Aril condamnatului, per-
soanelor cdrora acesta le datora
alimente, precum 51 pentru plata
desptigubirilor cuvenite victime-
lor erorilor judiciare (Cp. a. 27,
mod. L. VIII 1889, mod. L. XXVII
1892, 3, 4; Cp. it. 149).
CAPITOLUL V
Pedepse privative de drepturi
Sectiunea I
Degradarea civicet
58. Degradarea civicd consi-
stä In:
1. destituirea condamnatului
www.digibuc.ro
Martie 1936 17
din orice functiune publicd $i
pierderea dreptului Up a mai o-
cupa vreuna;
2. pierderea dreptului de a fi
alegutor $i eligibil, i In general
a tuturor drepturilor politice
a dreptului de a purta decora-
tiuni, medalii sau titluri onori-
fice distinctive, de a primi pen-
siune dela stat, judet sau co-
mund;
3. incapacitatea de a fi numit
jurat sau expert, precum si in-
capacitatea de a fi intrebuintat
ca martor in acte autentice;
4. incapacitatea de a face parte
din vreun consiliu de familie, de
a fi tutor, curator sau consilier
judiciar. Se excepteaa cazul
condamnatului politic care poate
fi tutor, curator sau consilier
judiciar al propriilor sui copii;
5. pierderea dreptului de a tine
o scoald sau de a fi folosit In
vreun institut public sau privat,
ca: profesor, institutor, Invatutor
sau priveghetor, cu exceptia
condamnatilor politici. (Cp. r.
22, 23; Cp. a. 55; Cp. it. 28)
Sectiunea II
Interdictia corectionalet
59. Interdictia corectionald
consistä in suspendarea exerci-
tiului unuia sau mai multora
din drepturile ardtate la art. 58,
pe care instanta trebue sd le spe-
cifice In hotärIrea de condam-
nare, afar% de cazul and legea
prevede cá instanta poate pro-
nunta chiar pierderea dreptu-
lui (Cp. r. 27; L. 1. publ. 31; Cp.
a. L. XL-1879, 24).
Sectiunea III
Decdderea din puterea petrin-
teased
60. Decäderea din puterea pu-
rinteasa, consistä In pierderea
tuturor drepturilor ce rezultd
dupd, lege din puterea pdrintea-
scä. (Cp. a. 55; Cp. it. 34).
2
18
CAPITOLUL VI
Publicared ;i afi;area hoförtrilor
61. Hotäririle definitive ce pro-
nuntä vreuna din pedepsele cri-
minale prevazute la art. 22, se
publica prin ingrijirea parche-
tuluii, in extras, In Monitorul
Oficial si se afi$eazä cel putin o
lung, la use, domiciliului condam-
natalui, la primäria comunei
uncle s'a comis crima si la aceea
unde domiciliazä victima.
In materie corectionalä, in-
stanta poate ordona publicarea
hotäririi de condamnare, numai
dupä cererea pärtii vätämate $i
numai când publicarea ar con-
stitui un mijloc de reparatiune
moralä.
Aceastä dispozitiune se aplicä
detentiunii simple. (Cp. r. 34;
Cp. it. 36; Cp. pol. 51).
62. In cazul de desfiintare,
dosire, alterare ori rupere to-
ter& sau partial& a extraselor,
ele se afiseazä din nou, iar fdp-
tuitorii se pedepsesc conform art.
584, punctul 6.
CAPITOLUL VII
Calculul pedepselor ;i imputarea
defentiunii preventive
63. Durata oricArei pedepse
privative de libertate, se soco-
teste din ziva fn care condam-
natul este Inchis, pe baza hotä-
ririi definitive.
Ziva In care Incepe executa-
rea pedepsei i ziva In cal e in-
ceteazä, se tin In seamä con-
damnatului ca zile depline.
Timpul pe care condamnatul,
In cursul executärii, 1-a petrecut
In spital, din cauza boalei,
este calculat In pedeapsä, afarà
de cazul cdnd 4i-a cauzat In mod
voluntar boala. (Cp. r. 33).
64. In caz de detentiune pro-
ventivä, durata detentiunii este
dedusä din pedeapsa ce se pro-
nuntä prin hotärirea de condam-
nare.
www.digibuc.ro
Codul Penal
Deducerea detinerii preventive
se face si in caz de condamnare
la amenclä, socotindu-se o zi de
preventie 50 lei. (Cp. a. 94).
CAPITOLUL VIII
Suspendarea execufeirii pedepselor
65. In cazul unei condamnäri
la cel mult 2 ani inchisoare co-
rectionalä, detentiune simplà sau
amendä, instanta de fond, prin
Insài hotärirea condamnatoare,
poate suspenda executarea pe-
depsei pronuntate, pe timp de 3
ani, plus durata pedepsei:
1. dacà condamna tul n'a sufe-
rit mai inainte nicio condam-
Dare privativd de libertate, pen-
tru crimä sau delict, chiar clacä
a fost reabilitat, $i
2. dacä fat& de circumstan-
tele faptului $i de antecedentele
condamnatului, instanta apreci-
azd cA, pe viitor, conduita lui va
fi bung, chiar Mr& executarea
pedepsei.
Mäsura suspendärii trebueste
motivatä.
In caz and incuviinteaza sus-
pendarea, instanta atrage aten-
tia condamnatului asupra con-
secintelor ce ar rezulta din ne-
respectarea conditiilor suspenclà-
rii.
Suspendarea executärii pedep-
sei privative de libertate, atrage
de drept si suspendarea executà-
rii amenzii, pronuntatä ca pe-
deapsä complimentard.
Suspendarea executärii pedep .
selor privative de libertate sau
amenzilor, atrage de drept, pa
timpul suspendärii, $i suspen-
darea incapacitätilor, decäderi-
Ii lor si interdictiilor care decurg
din conclamnare.
Suspendarea executärii nu are
efect asupra mäsurilor de sigu-
ran% pronuntate si nici asupra
condamngrii la despägubiri ci-
vile, restituiri sau cheltuieli de
judecatä. Instanta poate obliga
pe condamnat, ca, inaintea ex-
 18 Martie 1936
pirärii termenului de Incercare,
sa repare daunele fixate de jus-
titie, sä execute restituirile i sä
plateasca cheltuielile de judeca-
U.. (Cp. a. Np. 1; Cp. it. 163, 166).
66. Suspendarea executarii nu
se aplia In urmätoarele cazuri:
1. In caz de concurs real de
infractiuni, sau de contopire de
pedepse, când instanta a pro-
nuntat o pedeapsä mai mare de
un an;
2. când pedeapsa corectionala
este rezultata din aplicarea cir-
cumstantelor atenuante, pentru
crirna (Cp. a. Np. 2; Cp. it. 164).
67. Condamnatul care, Inainte
de expirarea termenului de In-
cercare, socotit dela data pro-
nuntarii hotdririi condamnatoa-
re, a sävär$it o nouä infractiune,
calificata de lege crimä sau de-
lict, pentru care a fost condam-
nat printr'o hotärfre definitiva,
chiar dupä trecerea termenului
de mai sus, este supus la exe-
cutarea pedepsei ce fusese sus-
pendatä. Se excepteazä cazul in-
fractiunilor neintentionate sau
pedepsite numai cu amendä.
Pedeapsa suspendata, ce ur-
rneaza sa se execute, nu se con-
topeste In niciun caz cu penali-
tatea aplicata pentru ultima in-
fractiune.
Pedeapsa susnendatä se exe-
cutà de asemeni, fn cazul and
s'a impus condamnatului Inda-
torirea prevazuta de art. 65, a-
lin. ultim si daca el n'a Indepli-
nit aceastä Indatorire Inainte de
expirarea termenului de Incer-
care. (Cp. a. Np. 4, 5; Cp. it. 168,
165).
6R. Condamnarea se considera
inexistentä, daca a expirat tim-
pul de Incercare, Mt% sa fi sur-
venit vreuna din cauzele de re-
vocare a suspendärii pedepsei
preväzute de art. 67. (Cp. a. Np.
3; ('n. it. 167).
69. Pot beneficia de suspen-
darea executärii Inchisorii sau
amenzii politiene$ti i condam-
www.digibuc.ro
19
natii pentru contraventii, claca
Intrunesc conclitiile generale pre-
väzute de art. 65.
Timpul de Incercare este de 8
luni.
Dispozitiunile referitoare la
definitivarea sau revocarea sus-
pendarii se aplica $i celor con-
damnati pentru contraventii.
TITLUL IV
Miami de sigurantli
CAPITOLUL I
Dispozifiuni generale
70. Mäsurile de sigurantä se
aplia de instanta judecatorea-
sea, Insotind o pedeapsà, afara
de cazurile prevazute de lege,
când pot fi pronuntate si sin-
gure.
Ele nu pot fi pronuntate cleat
dad, judecatorul tonstatä starea
de pericol a infractorului (Cp.
it. 202).
CAPITOLUL II
Diferife specii de mristiri de sigurantei
71. Mgsurile de sigurantä
sunt:
1. internarea infractorilor a-
lienati Inteun ospiciu;
2. internarea infractorilor cu
anormalitäti de ordin fiziologic
sau psihologic Inteun azil;
3. detinerea infractorilor din
obiceiu, Intr'un institut special;
4. internarea vagabonzilor $i
cer$etorilor Inteo casä de mun-
a;
5. internarea infractorilor mi-
nori Inteun institut de educatie
corectivä;
6. liberarea supraveghiatä pen-
tru minori;
7. mäsurile tutelare pentru mi-
nori;
8. interdictia de a se afla In
anumite localitäti;
9. interdictia de a piltrunde In
anumite localuri;
10. interdictia de a exercita o
anume profesie sau meserie;
20
11. expulzarea strginilor;
12. confiscarea specialg;
13. cautiunea de bung pur-
tare;
14. Inchiderea localului;
disolvarea sau suspende-
15.
rea unei persoane juridice.
Cazurile de aplicare i modu-
rile de executare a mgsurilor de
sigurantä privitoare la minori
sunt argtate In art. 146, 147, 148,
149, 151, 152 si 153 din prezentul
cod. (Cp. it. 215).
Sectiunea I
Internarea infractorilor alienati
inteun ospiciu
72. Când invinuitul sau con-
damnatul, pentru o infractiune
calificatä de lege crimä sau de-
lict, este, din cauza stgrii sale
mintale, periculos sigurantei
persoanelor i ordinei publice,
instanta competentä, dupg ce-
rerea Ministerului public, dis-
pune internarea lui inteun in-
stitut anume destinat pentru a-
ceasta, sau inteo sectiune spe-
cialg a unui ospiciu de alienati.
Internarea poate fi pronun-
tatg, la cererea Ministerului pu-
blic, chiar când s'a dat o ordo-
nantg sau deciziune de neurnag:
rire.
Incetarea interngrii poate fi
admisä numai când liberarea
celui internat nu ar mai pre-
zenta vreun pericol.
Conditiunile In care ea poate
fi cerutä si persoanele care o
pot cere, sunt arätate, in codul
de procedurg penalg.
In caz de respingere, cererea
nu poate fi repetatä decgt dung'
6 luni dela data respingerii. Mi-
nisterul public o poate cere ori-
când. (Cp. it. 219, 222; Cp. pol.
79-81).
Sectiunea II
Internarea in azil a infractorilor
anormali, fizici sau psihici
73. Instanta poate dispune,
prin hotgrIrea de condamnare,
www.digibuc.ro
Codul Penal
ca, dupg executarea pedepsei,
condamnatul sä fie internat in-
tr'un azil, dacd din cauza boalei
sau infirmitgtii sale sau a in-
toxicdrii cronice prin alcool ori
stupefiante, este periculos sigu-
rantei persoanelor sau ordinei
publice.
Acei internati intr'un aseme-
nea azil sunt supusi unui trata-
ment medical, fiind suprave-
ghiati In de aproape $i vor fi
deprin$i cu o muncg potrivitä
stgrii lor fizice sau psihice.
Regimul In interiorul azilului
va fi bland.
Incetarea interngrii se pro-
nuntg In conditiile art. 72 din
prezentul cod, dupg formele a-
rätate In odul de procedurg. pe-
nalg. (Cp. it. 221; Cp. pol. 82).
Sectiunea III
Detinerea infractorilor din obi-
ceiu inteun institut special
74. Instanta poate ordona,
prin hotärlrea de condamnare,
ca, dupg executarea pedepsei,
infractorul din obiceiu sä fie de-
tinut Inteun institut special,
destinat unor asemenea infrae-
tori.
Durata detinerii este dela 2 la
10 ani.
Sunt considerati infractori din
obiceiu, acei care, prin numgrul
si genul infractiunilor de drept
comun sgvârsite, prezintä simp-
tomele unei persistente
criminale.
Institutele speciale pentru in-
fractorii din obiceiu trebuesc sg.
fie Infiintate cât mai departe
de centrele mari sau sà formeze
o sectie specialg In coloniile pe-
nitenciare.
Detinutii- sunt supu$i, In in-
teriorul institutului sau In a-
farg, la lucrári potrivite puterii
lor fizice $i sunt tinuti sub pazá.
Dispozitiunile art. 34 din pre-
zentul cod se aplicä si In ce pri-
veste produsul muncii acestor
detinuti. (Cp. it. 226; Cp. pol. 84).
 18 Martie 1936
Sectiunea IV
Internarea vagabonzilor i cer-
setorilor inteo colonie peniten-
cia.rel
75. In caz de condamnári suc-
cesive pentru vagabondaj sau
cer$etorie, instanta poate ordo-
na ca cel condamnat a doua
oará sd fie internat timp de cel
putin 2 ani si de cel mult 10,
inteo colonie penitenciard anu-
me destinatá pentru aceasta.
Cei a$ezati in colonie peniten-
ciará obligati sá invete o
meserie, potrivit aptitudinii lor.
Dispozitiunile art. 34 se aplicâ
si in ce prive$te produsul mun-
cii vagabonzilor si cer$etorilor.
(Cp. r. 219; Cp. pol. 83).
Sectiunea V
Interdictia de a se afla in anu-
mite localitali
76. In cazul unei condamnäri
pentru crimá, instanta poate de-
cide motivat ca, dupá executa-
rea pedepsei privative de liber-
¿ate, condamnatul sä nu se mai
poatä reintoarce in localitatea
unde a comis infractiunea sau
In alte localitáti ce se aratá a-
nume in hotárirea condamna-
toare.
Milsura de mai sus se poate a-
plica i celor condamnati pen-
tru delicte de drept comun, la
cel putin 2 ani inchisoare corec-
tionalá.
Durata acestei interdietii este
pentru crime dela 2 la 10 ani,
iar pentru delicte dela unu la 3
ani (Cp. it. 233, L. c. publ.).
Sectiunea VI
Interdictia de a intra in anumite
localuri
77. Interdictia de a intra in a-
numite localuri se poate pro-
nunta in contra aceluia care a
comis infractiunea din cauza
unei pasiuni bolnávicioase, al-
coolism sau alt viciu. Hotlrirea
va aráta categoria localurilor
interzise.
www.digibuc.ro
21
Durata interdictiei este dela
6 luni la 3 ani. (Cp. it. 234).
Sectiunea VII
Interdictia de a exercita o anu-
me profesie sau meserie
78. Interdictia de a exercita o
anume profesie sau meserie se
poate pronunta, când rezultá
cá delictul se datoreste incapaci-
tátii, nepregátirii, neglijentii,
sau nerespectdrii regulamente-
lor impuse pentru exercitiul pro-
fesiunii.
Interdictia se poate pronunta,
pe timp determinat sau pentru
totdeauna, luându-se avizul con-
sultativ al unei comisiuni de
specialisti. Pe timpul interdic-
tiei, cel interzis poate lucra nu-
mai sub directia i ráspunderea
altui profesionist.
Redarea exercitiului profesiu-
nii interzise pentru totdeauna,
pe motir de incapacitate sau ne-
nregâtire, se poate admite, dupa
o trecere de timp de 3 ani, so-
cotiti dela data pronuntárii in-
terdictiei, numai pe baza
cunostintelor profesio-
nale Inaintea unei comisiuni de
specialisti, instituitá de instantä.
(Cp. a. 60, L. XL 1879, 25; Cp. it.
35, 30).
Sectiunea VIII
Expulzarea strdinilor
79. Instanta poate interzice,
prin hotárirea de condamnare,
rámânerea pe teritoriul romtin,
In mod temporar sau perma.
nent, infractorului de nationali-
tate strginä, vinovat de o faptd
calificatá crimä sau delict.
La expirarea pedepsei, con-
damnatul va fi expulzat. (Cp. r.
220; Cp. a. 64; Cp. it. 235).
Sectiunea IX
Confiscarea specialet
80. In caz de condamnare, in-
stanta, sub rezerva drepturilor
22 Codul Penal
tertilor, poate dispune, prin lto-
tdrirea pe care o pronunA, cu11.-
fiscarea:
1. lucrurilor produse prin in-
fractiune;
2. lucruri1or care au servit
sau care au fost destinate sd
serveascd la sávarsirea unei in-
fractiuni, dacd, acestea sunt ale
autorului infractiunii, ale insti-
gatorului sau ale vreunui com
plice;
3. lucrurilor cletinute in con-
tra legilor i regulamentelor.
Aceste lucruri, in cazul când
sunt vatttmätoare sdnátátii pu-
blice, dupd confiscare, se dis-
trug.
Confiscarea lucrurilor prevd-
zute mai sus se poate hotári,
chiar dacd autorul, instigatorul
sau complicele sunt apärati de
pedeapsd, fie pentrucd actiunea
penald nu s'ar putea exercita,
fie pentrucd s'a dat o orcionanta
sau decizie de neurmárire, ori
hotdrire de achitare.
Lucrurile confiscate se 1.qnd
In folosul Statului, iar nretul se
varsd la fondul amenzilor pre-
vdzut de art. 57. Ministerul Jus-
titiei poate decide ca aceste lu-
cruri sd fie intrebuintate pentru
Infiin tarea muzeelor de stiintd
penalä sau Imbogátirea bor.
(Cp. r. 37; Cp. a. 61, L. XXXVI-
1908, 38; Cp. it. 240).
Sectiunea X
Cautiunea de bund purtare
81. Cautiunea de blind pur-
tare consistd in depunerea la
administratia financiard, in ter-
men de 15 zile, socotite dela data
pronuntárii mdsurii, a unei
sume, In numerar, care nu poate
fi mai mica de 500 lei si nici mai
mare de 20.000 lei.
Ea se prommtd In cazurile ex-
pres prevdzute de lege. Instanta
o poate substitui, oridecâteori va
socoti util, másurilor de sigu-
rantá prevAzute la punctele 8,
www.digibuc.ro
9, 10, 14 si 15 din art. 71. (Cp. it.
237).
82. Depunerea cautiunii poate
fi inlocuitd, fie printr'o inscrip-
tie ipotecard asupra averii imo-
biliare proprii, sau apartinând
altei persoane, fie prin garantia
reald a unui tertiu. (Cp. it. 237).
83. Durata acestei másuri de
sigurantä este dela 1 la 3 ani.
Termenul curge din ziva când
cautiunea a fost depusd sau ga-
rantatd.
Dacd cautiunea nu se depune
sau garantia nu se dd., in ter-
menul ardtat mai sus, instanta
aplicd pedeapsa prevdzutd pen-
tru infractiunea sávArsitä sau
másura de sigurantd cdreia i s'a
substituit cautiunea.
Executarea pedepsei aplicate,
In acest caz, poate fi suspendatá
in conditiile art. 65.
Dacd In timpul duratei cau-
tiunii depuse sau garantate, in-
fractorul nu a savarsit vreo
crimd sau delict peclepsit cu pe-
deapsd privativá de libertate,
cautiunea sau garantia se res-
titue, iar inscriptia ipotecará se
radieazd. In caz contrar, instanta
care a pronuntat mdsura, dis-
pune confiscarea sumei sau rea-
lizarea creantei in folosul fon-
dului amenzilor. (Cp. it. 237
239),
Sectiunea XI
Inch,iderea localului
84. Inchiderea unui local in-
dustrial sau comercial poate fi
ordonatá de cdtre instantd, In
cazurile nreväzute de lege, si
când se constatä cá aceastá ma-
surd este necesard pentru a im-
piedeca noi infractiuni.
Durata Inchiderii localului
este dela o hind la un an.
In materie de contraventie, In-
chiderea localului nu poate fi
pronuntatä decât la a doua re-
penfru contraventie iden-
tied, si pe o duratd dela o zi la
o
 18 Martie 1936 23

Sectiunea XII tiune pentru care urmeazá sä

Disolvarea sau suspendareaunei execute o pedeapsd privativä de
persoane juridice libertate, executarea másurii de
sigurantä se suspenda si isi reia
85. Când o crimg sau un de- cursul dupg executarea pedep-
lict pedepsit de lege cu cel pu- sei. (Cp. it. 212).
tin un an inchisoare corectio- 88. In caz de infractiuni con-
nalil, s'a savarsit de catre direc- curente ce dau loc la aplicarea
torii sau administratorii unei mai multor másuri de sigurantá
societäti, asociatii ori corporatii, . privative de libertate, instanta
lucrând in numele persoanei ju- nu poate aplica deck o Mugu/A
ridice si cu mijloacele procurate milsura de sigurantä privativa
de ea, instanta penald poate, pe de libertate, ce o socoteste potri-
lânga pedeapsa aplicatä persoa- vitä, in raport cu starea de pe-
nelor fizice, sà," pronunte si ma- ricol pe care o infätiseazá in-
sura de siguranta a suspendärii fractorul.
sau disolvárii persoanei juridice, In ce priveste mäsurile de si-
dupti gravitatea pericolului pe gurantá care nu implicá priva-
care 1-ar constitui, pentru mo- tiune de libertate, instanta, In
rala sau ordinea public& con- caz de concurs de infractiuni,
tinuarea activitâtii acelei per- poate dispune ca aplicarea aces-
soane juridice. tor mäsuri sä, fie fäcutä in mod
Disolvarea atrage lichidarea simultan sau succesiv, când ele
bunurilor persoanei juridice In sunt de specii diferite; dar nu
conditifie legii asupra Dersoane- poate fixa in niciun caz o du-
lor juridice. ratá de executare care sä, depl-
Suspendarea consta din ince- seascá maximum stabilit de lege
tarea oricarei activitati a per- pentru mäsura de cea mai lun-
soanei juridice, chiar sub un gä duratá.
alt nume si cu alti directori sau Daa, infractiunile concurente
administratori. atrag, atât aplicarea de mäsuri
Durata suspendärii nu poate de sigurantá privative de liber-
depasi 2 ani. (L. p. j., 26). tate, cat si a altor másuri ce nu
sunt privative de libertate, toate
CAPITOLUL HI aceste mäsuri pot fi aplicate,
Aplicarea i executarea rnösurilor de dupg imprejuräri, in mod simul-
sigurantä in concurs cu pedepsele tan sau succesiv, avându-se in
vedere dispozitiunile alineatelor
86. Másurile de sigurantá se precedente pentru fixarea dura-
executá indatä ce hotdrirea de tei fiecarei mäsuri. (Cp. it. 209).
condamnare a rämas definitiva. 89. Mäsurile de sigurantá a-
Mäsurile de sigurantä priva- rätate la art. 71, punctele 3, 4, 7,
tive de libertate, precum si cele 8, 9, 10 si 14 sunt revocabile
prevazute de art. 71, la punctele and instanta ar constata ca pe-
8, 9, 10, 11 si 13, se executä dupd ricolul care a impus aplicarea
implinirea pedepsei. lor, nu mai exista. Instanta poa-
Dacâ s'au pronuntat mai multe te chiar substitui unei másuri de
mäsuri de sigurantd, instanta siguranta privative de libertate o
va fixa ordinea In care ele ur- alta care nu comportá aceastk
meazá a fi executate. (Cp. it. privatiune. (Cp. it. 208).
211). 90. Cererea pentru revocarea
87. Dacá in timpul executärii sau substituirea mäsurilor ará-
unei másuri rie siguraritä. rei tate in articolele de mai sus nu
supus executárii comite o infrac- poate fi facutd decât dacd a tre-

www.digibuc.ro
24
cut 1/4 din timpul pentru care
fuseserä pronuntate sau cel pu-
tin 5 ani, in cazul când ele sunt
pe vieatd.
In caz de respingere, cererea
de revocare sau substituire poate
fi repetatá o singurd data si nu-
mai dupd ce a trecut o jumd-
tate din timpul pentru care fu-
seserä pronuntate, sau 10 ani in
cazul când aceste mdsuri sunt
pe vieatd. (Cp. it. 207).
91. In cursul instructiunii sau
procedurii de juclecatd se pot
lua, in mod provizoriu, másu-
rile de sigurantä prevdzute de
art. 71, punctele 1, 2, 4, 5, 6, 12,
13 si 14. (Cp it. 206).
TITLUL V
Restituiri i despägubiri
92. Condamnatul, afard de
restituirea lucrurilor catre par-
tea vátdmatd, care poate fi or-
donatá si din oficiu, poate fi o-
bligat si la alte clespdgubiri, dacä
aceasta o cere.
Despdgubirile acordate pärtii
vätdmate trebue sd constitue in-
totdeauna o justä si integrald,
reparatie a daunelor materiale
sau morale suferite in urma in-
fractiunii si pot fi stabilite, dupä
principiile dreptului civil, intr'o
stand globald. Ele pot consta
inteo rentd anuald, pe timp de-
terminat, când aceasta ar satis-
face mai echitabil interesele pdr-
tilor.
Instanta nu poate incuviinta
atribuirea despdgubirilor sau
restituirilor altui scop, chiar
dacd partea vdtámatd ar cere a-
ceasta.
In caz de concurentä a amen-
zli si a cheltuielilor de proce-
dui% cu despägubirile, dacd bu-
.nurile condamnatului nu sunt
indestulátoare pentru plata a-
cestora, se dä, preferintá despd-
gubirilor. (Pr. pen. r. 389, 391)..
93. Condamnatii pentru a-
ceeasi infractiune precum i cei
www.digibuc.ro
Codul Penal
apárati de pedeapsd, pentru
scuze absolutorii, sunt tinuti so-
lidar la restituiri, despdgubiri
si cheltuieli de procedurd.
94. AcOunea civilä pentru
despdgubiri, precum $i mice pre-
tentie a pdrtii vátámate, rezul-
and dintr'o infractiune sau din-
tr'o hotärire definitivd, privi-
toare la daunele cauzate prin
infractiuni, sunt supuse pres-
criptiei prevázute de codul civil.
TITLUL VI
Infractiunea
CAPITOLUL I
Clasificarea infracjiunilor
95. Infractiunile sunt crime,
deliete i contraventii, dupd spe-
cia peclepsei prevAzute de lege,
pentru fiecare din ele.
Modificarea pedepselor, prin a-
plicarea scuzelor legale schimbd
categoria infractiunilor. (Cp.
r. 1; Cp. a. 1).
CAPITOLUL II
Tenfafiva
96. Este tentativä când hotd-
/Area de a comite o crimd sau
un delict a fost manifestatá prin
inceperea unui act de executare
a crimei sau delictului si câncl
acel act a fost intrerupt, sau nu
si-a produs efectul. (Cp. r: 38);
Cp. a. 65; Cp. it. 56).
97. Tentativa de crimd se pe-
depseste, in cazul când legea nu
clispune altfel, cu o pedeapsä de
un grad mai jos decât aceea ce
s'ar cuveni pentru crima consu-
math'.
Câncl pedeapsa este temnitá
grea, tentativa se pedepseste cu
inchisoare corectionald de mi-
nimum 2 ani;
Când pedeapsa este detentiune
riguroasá, tentativa se pedep-
seste cu detentiune simpld de
maximum 2 ani. (Cp. r. 38; Cp. a.
65; Cp. it. 56).
 18 Martie 1936
98. Tentativa de delict se pe-
depseste numai In cazurile pre-
vazute prin o dispozitie speciald
a legii.
In asemenea cazuri si dad,
legea nu dispune altf el, se aplia
o pedeapsä cuprinsä intre mini-
mum special al pedepsei prevä-
zuta pentru delictul savâxsit si
jumatatea acelui minimum, iar
daca minimum special ar fi chiar
minimum general, pedeapsa se
poate coborl la amenda. (Cp. r.
39; Cp. a. 65).
99. Este tenta tiva si In cazul
cand consumarea infractiunii
intentionate nu a fost posibilä,
fie din cauza defectuozitatii sau
insuficientii mijloacelor Intre-
buintate, fie din cauza lipsei de
prevedere a autorului, cu privire
la timpul si locul uncle trebuia
sa se gäseasca obiectul.
Tentativa In acest caz se pe-
clepseste:
In materie de crimä, cu o pe-
deapsa cu doua grade mai jos
deck aceea prevazuta pentru
crima consumatä, iar daca pe-
deapsa crimei este temnita grea,
se va apnea pedeapsa Inchisorii
corectionale, fara a putea fi sco-
barita sub 2 ani;
In materie de delict, daca le-
gea prevede pedepsirea tentati-
vei, cu o pedeapsa cuprinsa In-
tre jumatatea minimului spe-
cial al pedepsei preväzute pen-
tru delictul consumat si mini-
mum general al pedepsei; iar
daca, minimum special al pe-
depsei este chiar minimum ge-
neral, se va aplica amenda.
Nu existä tentativa cand im-
posibilitatea de a comae infrac-
tiunea este datorita moclului cum
a fost conceputa executarea. (Cp.
it. 49).
100. Tentativa nu se pedep-
seste:
I. claca., autorul a curmat de
bunä voie executarea inceputä;
2. dacä autorul a inläturat de
buna voie si mai Mainte de des-
www.digibuc.ro
25
coperirea faptului, consecintele
actiunii sale. (Cp. a. 67; Cp. it.
56).
CAPITOLUL III
Sävealirea mai manor iniracliuni de
aceea§i persoanä
Sectiunea I
Concursul de infractiuni
101. Când aceeasi persoana
comite mai multe infractiuni ca-
lificate crime sau delicte, Ma-
inte de a fi fost condamnat defi-
nitiv pentru vreuna din ele, se
aplica dintre pedepsele stabilite
de instantä pentru fiecare din
acele infractiuni, pedeapsa cea
mai grava, care poate fi sporitä
cu un plus:
1. pang la 7 ani cand intre pc_
depsele stabilite de instanta cel
putin dotiä sunt criminale;
2. pânä la 3 ani and Intre pe-
depsele stabilite este una crimi-
nalä;
3. pânä la 2 ani când pedep-
sele stabilite sunt corectionale.
In niciun caz pedeapsa astfel
agravatä nu poate depasi maxi-
mum general al speciei de pe-
deapsa aplicata.
In ipotezele dela punctele 1 si
2, in cazul când instanta pro-
nunta, munca silnicà pe vieata,
poate hotarl totdeodata, prelun-
girea separatiunii celulare panä
la trei ani. (Cp. r. 40; Cp. a. 96,
98-100; Cp. it. 71-74).
102. Dispozitiunile articolului
precedent se aplicä si In caz de
concurs Intre infractiunile poli-
tice cu cele de drept comun.
Daca pedeapsa politica e cea
mai gravä, instanta va hotari
ca o parte din pedeapsa aplicatá
sa fie executata In regimul pe-
depselor de drept cornun.
Aceasta parte nu va depasi
maximum pedepsei prevazut de
lege pentru cea mai grava in-
fractiune de drept comun.
Executarea pedepsei Incepe In-
totdeauna cu partea supusa re-
26 Codul Penal
gimului de drept comun. (Cp. r.
40).
103. Cand prin unul si ace-
lasi fapt se violeaza mai multe
dispozitiuni ale legii penale se
aplicg dispozitia care prevede
pedeapsa cea mai gravg. (Cp. a.
95; Cp. it. 81).
104. Pedepsele pecuniare pro-
nuntate in caz de concurs de in-
fractiuni, se totalizeazg. (Cp. a.
102; Cp. it. 73).
105. In toate cazurile prevg-
zute in articolele precedente pri-
vitoare la concursul de infrac-
tiuni, odatg cu pedeapsa priva-
tivg de libertate, instanta pro-
nuntg in conditiile stabilite de
art. 26 si pedepsele privative de
drenturi prevazute de lege, pen-
tru fiecare crimg sau delict, cu-
mulând pe acelea ce decurg din
infractiuni identice, f grg a ae-
pgsi maximum general stabilit
de lege. (Cp. a. 103).
106. In cazul concursului de
contraventii pedepsele aplicate
pentru fiecare contraventie se
totalizeazg.
Pentru pedepsele privative de
libertate totalul nu poate trece
de un an. (Cp. a. L. XL, 1879,
29, 30).
107. Când aceeasi dispozitiune
a legii a fost de mai multe ori
violatg, prin mai multe acte sg-
vArsite chiar la intervale de timp
diferite, dar In executarea ace-
leeasi hotarfri criminale sau de-
lictuoase, se considerg cg existg
o singurg, infractiune, in care
caz se aplicg pedeapsa prevd-
zutg pentru acea infractiune, la
care instanta peate adguga un
plus Ong la cinci ani in caz de
crimg si Ong la un an in caz de
delict, f5rg, a depäsi maximum
general. (Cp. a. 96; Cp. it. 81).
108. Dispozitiunile art. 101,
105 si 106 se aplicg In cazul când,
in urma unei condamngri defi-
nitive, pentru una sau mai multe
infractinni. condamnatul este
dat In judecatá pentru alte in-
www.digibuc.ro
fractiuni sgvgrsite inainte de
pronuntarea hotgririi definitive
de condamnare, cat si in cazul
cAnd infractorul a fost condam-
nat, prin doug sau mai multe
hotdriri definitive, pentru infrac-
tiuni concurente.
CAnd infractorul a executat, in
total sau in parte, pedeapsa pro-
nuntatg printr'una sau mai
multe din hotáriri, pedeapsa exe-
cutatg trebue scgzutg din aceea
ce se pronuntá pentru toate in-
fractiunile concurente. (Cp. a.
104).
Sectiunea II
Recidiva
109. Ace la care, dupg execu-
tarea integralg a unei pedepse
criminale sau dupg gratiere, co-
mite o a doua crimg, va fi con-
damnat la o pedeapsil superi-
oarg cu un grad aceleia prevg-
zute de lege pentru crimg sg-.
vArsitg.
Dacg cea de a doua crimg este
pedepsitg cu munca silnicg pe
vieatg, instanta In caz cá aplicg
aceastg pedeapsg, poate hotári
prelungirea separatiunii celu-
lare pAng la trei ani. (Cp. r. 41;
Cp. a. 338, 357; Cp. it. 99, 106).
110. Ace la care, dupg execu-
tarea integralg a unei pedepse
criminale sau dupg gratiere, co-
mite un delict va fi pedepsit cu
maximum pedepsei prevgzute de
lege pentru acel delict, la care
se poate adguga un plus de pe-
deapsg, f grg a se putea depgsi
maximum general. (Cp. r. 42).
111. Acela care, dupg execu-
tarea integralg a unei pedepse
privative de libertate mai mare
de 6 luni, aplicatá pentru de-
lict, sau dupg gratiere, comite
un nou delict, va fi condamnat
la maximum pedepsei prevgzutg
de lege pentru delictul sävâxsit,
la care se poate adguga un plus
de pedeapsá fgrá a se putea de-
 18 Martie 1P36
pasi maximum general. (Cp. r.
43).
112. A.cela care, dupg ce a
executat trei pedepse, pentru de-
licte identice, consistând fiecare
In inchisoare corectionala sau
detentiune simplg de 6 luni, sau
mai mica, savârseste un nou de-
lict identic, va fi pedepsit cu
maximum peclepsei, prevazuta
de lege, pentru acest delict, la
care se poate adauga un plus de
pedeapsa pang la 5 ani, fara a
putea depgsi maximum general
al pedepsei. (Cp. it. 102).
113. In caz de recidiva, dacg
pedeapsa prevazutä de lege pen-
tru cea de a doua infractiune
este amenda, aceasta se indoe-
ste, putându-se chiar intrei.
114. Daca, dupg, ce o hotarire
condamnatoare a ramas defini-
tivg, se descoperg cg cel condam-
nat era recidivist, pedeapsa datg
va fi modificatä de instanta care
a pronuntat-o in conformitate
cu dispozitiunile i dupg cleose-
birile stabilite in articolele pre-
cedente.
Dispozitiunea de mai sus nu
se aplicg, dacg starea de reci-
diva s'a descoperit dupg ce con-
damnatul a executat integral
pedeapsa sau dupg, ce a fost gra-
tiat.
115. Pentru infractiunile po-
litice, sau de presg, nu se soco-
teste recidivg, decât daca prima
pedeapsg a fost de asemenea da-
ta pentru o infractiune politica
sau de presg.
Condamngrile pronuntate pen-
tru infractiuni prevgzute In co-
dul de justitie militará sau de
legi speciale, sunt luate in con-
sideratie, pentru recidivg, dacg
acele infractiuni sunt prevIzute
si de acest cod. (Cp. r. 43).
116. Nu se socoteste in stare
de recidivg acela care, fiind con-
clamnat printr'o botgrire defini-
tivg, pentru un delict, a sävar-
sit in uring o crima.
De asemenea nu se socoteste
www.digibuc.ro
27
recidivist minorul care nu a im-
plinit 19 ani i majorul care a
sgvarsit o noug infractiune, du-
pg ce fusese condamnat pentru
o altg infractiune cornisg in e-
poca adolescentii. (Cp. r. 45).
117. Dispozitiunile din acea-
sta sectiune, cu privire la majo-
rarea pedepselor, in caz de reci-
diva, nu se aplica:
1. dacg in momentul savarsi-
rii unei noi crime sau unui de-
lict, au trecut 10 ani, in caz de
pedeapsa criminalg, sau 5 ani,
in caz de pedeapsa corectionala,
dela executarea pedepsei sau de
la gratiere;
2. dacg paleapsa anterioarg,
pronuntatg prin hotarirea de
condamnare s'a prescris;
3. daca crimele sau delictele
pentru care infractorul a fost
condamnat mai inainte, printr'o
hotarire definitivg, au fost am-
nestiate sau dacg acele crime
ori delicte nu mai sunt pedep-
site de lege;
4. dacg, in momentul savarsi-
rii infractiunii, condamnatul
era reabilitat sau beneficiase de
orice altg, dispozitiune a legii
care considerg condamnarea
anterioarg ca inexistentg. (Cp.
r. 46).
118. Acela care, fiind con-
damnat definitiv pentru o con-
traventiune intentionata, a mai
savârsit, in curs de 12 luni dela
pronuntarea acelei hotgriri,
chiar daca nu executase pe-
deapsa, o noug contraventie. i-
denticg, In circumscriptia ace-
leiasi judecgtorii, se pedepseste
cu maximum inchisorii politie-
nesti prevgzut de lege, pentru
acea din unna, contraventiune,
la care se poate adguga un plus.
Virg a se putea depilsi maxi-
mum general al pedepsei politie-
nesti.
Dacg legea prevede pentru cea
de a doua contraventiune nu-
mai pedeapsa amenzii, se apnea
indoitul maximului amenzii pre-
28 Conul Penal
scrise de lege pentru acea con-
travergiune. (Cp. r. 397).
119. Dach cel condamnat,
printr'o hothrire definitivA, pen-
tru crimä sau delict, sävärseste
o nottä infractiune, in timpul
executhrii pedepsei, sau In stare
de evadare, se peclepseste dupa
cum urmeazh:
1. dach pedeapsa prevhzuth
de lege pentru infractiunea cea
de a doua este mai grea deal
cea clintâi, se apnea pedeapsa
pentru aceasta din urma, la ca-
re se poate adhuga un plus
pânä la 10 ani in caz de crimh,
'Ara la 5 ani in caz de crimd si
delict si nana la 3 ani in caz de
delicte, fárá a putea dephsi Irish
maximum general.
Dach pedeapsa pentru cea de
a doua infractiune este pe viea-
td, se aplich aceastä pedeapsh:
2. dach pedeapsa prevhzuth
de lege pentru cea de a doua
infractiune este mai usoará de-
cât cea dintâi, infractorul va fi
supus la executarea celei din-
thi pedepse, la care se poate a-
dhuga un plus egal cu cel pre-
vhzut la punctul I si duph dis-
tinctiunile acolo arätate.
Dach pedeapsa aplicath de
instanth pentru cea dintâi in-
fractiune este pe vieatd, el va
executa aceastä pedeapsh, Irish,
cu prelunnirea separatiunii ce-
lulare Ong la 3 ani. (Cp. r. 44).
CAPITOLUL IV
Parficiparea mai mulfor persoane la
savâilirea aceleea§i infractiuni
Sectiunea 1
Instigatorii $i complicii
120. Este instigator acela
care, cu intentiune, determinh
pe altul, la comiterea unei cri-
me sau delict.
Instigatorul se pedepseste ca
si autorul.
Instigarea directá la crirra
sau la un delict pedensit de lege
www.digibuc.ro
cu pedeapsh privativá de liber-
tate mai mare de doi ani, dar
neurmath de executare din par-
tea celui instigat, se pedepseste
cu o pedeapsh care se stabileste
conform normelor din artico-
lul 99. (Cp. r. 47; Cp. a. 69; Cp.
it. 111).
121. Comp lice este acela care,
cu intentiune:
1. inlesneste, usureazá sau a-
jun., comiterea unei crime sau
unui delict;
2. se intelege cu autorii si
complicii lor, inainte sau In
cursul executárii infractiunii,
ca sh ascunda lucrurile ce pro-
vin din infractiune, sau ca sh
asigure beneficiul realizat, ori
ca sh dea acestora gázduire, loc
de schnare sau intâlnire, pentru
a nu fi descoperiti sau a schpa
de urmärire;
3. determinä pe altul la vreu-
nul din actele prevhzute in ann.
1 si 2, dadi acele acte au fost A.-
varsite. (Cp. r. 50, 56; Cp. a. 69).
122. Circumstantele perso-
nale ale vreunuia dintre partici-
panti care atrag inläturarea,
micsorarea sau agravarea pe-
depselor, nu se resfrâng asupra
celorlalti participanti.
Circumstantele reale se res-
frâng asupra celorlalti, numai
dach au fost cunoscute sau pre-
vhzute de ei. (Cp. r. 48; Cp. a. 74;
Cp. it. 118).
123. Complicele se pedepseste
cu o pedeapsh inferioará cu un
grad aceleia prevázuth, de lege
pentru autor.
Când pedeapsa autorului este
inchisoarea corectionald, pe-
deapsa complicelui este mini-
mum general al inchisorii co-
rectionale.
Dach, autorul sävârseste o in-
fractiune mai gravä deal aceia
la care a fost determinat, insti-
gatorul este pedepsit pentru in-
fractiunea la care a instigat.
Aceeasi reguld se aplica si
complicilor.
 18 Martie 1936
Instigatorul sau complicele
este apdrat de pedeapsd, (lac&
inainte de a se fi inceput exe-
cutarea infractiunii, impiedecd
de build, voie consumarea fap-
tului, ori impiedecd pe ceilalti
participanti sa se foloseascd de
mijloacele procurate, personal,
in vederea prepardrii sau execu-
tdrii infractiunii. (Cp. r. 48, 49;
Cp. a. 72, 73).
124. In infractiunile neinten-
tionate, dacd efectele delictoas1
se datoreazd cooperärii mai
multor persoane, la actele mate-
riale, fiecare din ele este pe-
depsitä, ca autor al acelei in-
fractiunii. (Cp. it. 113).
Sectiunea II
Participarea infractorilor ma-
jori $i minori la sdvdr$irea
aceleea$i infractiuni
125. Participarea infractori-
lor majori i minori la sdvärsi-
rea aceleeasi infractiuni, consti-
tue o cauzd de agravare pentru
ceidintâi, sporindu-se mini-
mum si maximum pedepsei ure-
vázute de lege pentru faptul ce
li se imputd, cu 1/4 din durata
ei, färd a se putea del:AO insd
maximum general. (Cp. r. 65).
TITLUL VII
Cauzele care apäril de rispundere
penali sau o micsoreaza
CAPITOLUL I
Infer) fia
126. Crima se sdvâxseste cu
intentie. Delictul se sdvarseste
cu intentie, iar VAT% intentie nu-
mai in cazurile anume prevd-
zute de lege.
Contraventia se sävdrseste
intentie, iar cu intentie nu-
mai in cazurile anume previlzu-
te de lege. (Cp. a. 75; Cp. it. 42).
www.digibuc.ro
29
CAPITOLUL II
Cauzele care aparei de reispundere
sau o mic;oreazei
Sectiunea I
Dispozitiuni generale
127. Nimeni nu mate fi apä-
rat de räspundere pentru o in-
fractiune i nici nu i se poate
micsora rdspunderea deal in
cazurile si circumstantele in
care legea prevede aceasta in
mod special. (Cp. r. 59).
Sectiunea II
Mienatia mintald $i alte cauze
de incon$tientei
128. Nu rdspunde de infrac-
tiune acela care, in momentul
säväxsirii ei, se gäsea in stare de
inconstientd, din cauzii de alie-
natie mintalä sau din alte ca-
uze. (Cp. r. 57; Cp. a. 76; Cp. it.
88, 89).
Sectiunea III
Bette,
129. Ace la care a sävärsit o
infractiune In stare de betie
completd, provocatd, prin alcool
sau alte substante toxice ori stu-
pefiante, este apärat de rdspun-
dere dacd, aceastá stare se dato-
reste unor imprejurdri acciden-
tale, cu totul neprevAzute de au-
torul infractiunii si absolut in-
dependente de vointa sa, iar da-
cd starea de betie, in conditiu-
nile de mai sus, nu era corn-
We-0,', se aplicd pedeapsa prevd-
zutd de lege pentru faptul sd-
varsit, redusd dupd normele
preväzute la art. 97 si 98.
Infractiunea shvarsitä in stare
de betie voluntard, produsd In
mod intämpldtor, se pedepseste
cu pedeapsa fixatä de lege pen-
tru infractiunea sdvâxsitä, al
cdrui maximum se reduce la ju-
mdtate, iar dacá pedeapsa este
munca silnicd pe vieatd, pe-
30
dearisa este munca silnicg dela
10 la 20 ani.
Dispozitia alineatului prece,
dent nu se aplicg dacg se dove-
deste cg infractorul si-a provo-
cat dinadins aceastg stare, fie
in scopul de a o inyoca spre a i
se micsora pedeapsa, fie pentru
a executa mai usor infractiu-
nea. In aceste cazuri infractiu-
nea este consideratg comisg cu
premeditare. (Cp. r. 57; Cp. a.
76; Cp. it. 91, 95).
Sectiunea IV
Constreingerea morald
130. Nu ráspunde de infrac-
tiune acela care a sävârsit fap-
tul, sub influenta unei constrân-
geri morale, produsä prin o a-
menintare, care constituia un
pericol direct pentru vieata, in-
tegritatea corporalg, sängtatea
libertatea, fie a propriei sale
persoane, fie a unei rude sau a
unei persoane de care este legat
printr'o temeinicg afectiune si
dacg pericolul nu putea fi inlg-
turat prin alte mijloace. (Cp. a.
77).
Sectiunea V
Starea de necesitate
131. Nu se socoteste infrac-
tiune faptul pe care cineva II
sgvârseste pentru a scgpa dela
un pericol gray, iminent si for-
tuit, vieata sau integritatea sa
corporalg sau a unei rude, ori a
unei persoane de care este le-
gat printr'o temeinicg afecti-
une, dacg pericolul nu putea fi
inlgturat altfel.
De asemenea nu se socoteste
infractiune, degradarea sau dis-
trugerea averii altuia, sgvarsitg.
In conditiile de mai sus, pen-
tru salvarea averii proprii, dacä
bunul salvat este de o valoare
vgdit mai mare ca bunul sacri-
ficat.
Nu se considerg in stare de
necesitate acela care avea obli-
www.digibuc.ro
Codul Penal
gatia legalg de a infrunta peri-
colul. (Cp. r. 256, 257; Cp. a. 80;
Cp. it. 54).
Sectiunea VI
Legitima apdrare
132. Nu se socoteste infrac-
tiune faptuI aceluia care comite
un act necesar pentru a apgra
vieata, integritatea corporalg,
sdngtatea, libertatea, onoarea
sau averea, fie ale sale, fie ale
altora, in contra unui atac ma-
terial direct, imediat i injust.
Se considerg ca legitimg apg.-
rare si cazul când agentul, sub
imperiul turburgrii, temerii sau
teroarii. a trecut peste margi-
nile apärgrii. (Cp. r. 58, 256, 257;
Cjm. 222; Cp. a. 79; Cp. it. 52).
Sectiunea VII
Constrdngerea fizicd
133. Nu rgspunde de infrac-
tiune acela care a comis-o fiMd
supus unei constrângeri fizice,
cgreia nu i-a putut rezista. (Cp.
a. 77; Cp. it. 46).
Sectiunea VIII
Cazul fortuit
134. Nu se socoteste infrac-
(dune faptul la sayarsirea, cg-
ruia autorul a fost constrâns
prin caz fortuit. (Cp. it. 45).
Sectiunea IX
Eroarea de drept si de fapt
135. Nimeni nu se poate apg-
ra de rgspundere, invocând ne-
cunoasterea sau cunoasterea
gresitg a legii penale. (Cp. a. 81;
Cp. it. 5).
136. Imprejurgrile de fapt
care corespund vreunui element
constitutiv al infractiunii sau
vreunei circumstante legale a-
gravante, nu atrag i nici nu a-
grayeazg räspunderea pentru o
infractiune calificatä de lege
crimg sau delict, dacg nu au
 18 Mart le 1936
fost cunoscute de autor in mo-
mentul sgvársirii faptului.
Dispozitiunile de mai sus se
apnea si infractiunilor neinten-
tionate, and necunoasterea a-
celor Imprejuräri este datoritg
culpei infractorului. (Cp. a. 82;
Cp. it. 47).
Sectiunea X
Ordinul legii $i comanda auto-
ritdtii legitime
137. Nu se socoteste infracti-
une: faptul impus sau autorizat
de lege, dacg este executat in
conditiile ei, precum si faptul
care a fost sävarsit de organul
competent, in virtutea unui or-
din de serviciu, dacg acel ordin
este dat, in formele legale, de
autoritatea competentá si dacg
nu are caracter vddit ilegal.
Când executarea unui ordin
de serviciu constitue o infracti-
une, seful sau superiorul care a
dat ordinul se pedepseste ca au-
tor al acelei infractiuni impre-
ung cu acela care a executat or-
dinul.
Ace la care a executat ordinul
este scutit de pedeapsg, In caz
and nu a avut posibilitatea sg,
aprecieze legalitatea ordinului.
(Cp. r. 255; Cp. a. 474; Cp. it. 51).
Sectiunea XI
Minoritatea
138. Minor este acela carq nu
a Imp linit vârsta de 19 ani.
Copil este minorul care nu a
implinit vârsta de 14 ani.
Adolescent este minorul Intre
14 si 19 ani neimpliniti.
139. Copilul nu este respon-
sabil pentru faptele penale co-
mise de el.
De asemenea nu este respon-
sabil adolescentul pentru infrac-
tiunea sávarsitg, afarg de cazul
când se dovedeste cg in momen-
tul sävärsirii a lucrat cu cliscer-
ngmânt.
Cu toate acestea instanta este
www.digibuc.ro
31
datoare sá constate faptul si
modul cum a fost sävârsit,
luând informatiuni:
1. asupra stärii fizice si mo-
rale si a antecedentelor copilu-
lui sau adolescentului;
2. asupra conditiilor in care a
fost crescut si In care a träit;
3. asupra situatiei morale si
materiale a familiei.
Când existg o Indoialg asupra
stárii fizice sau mintale a copi-
lului sau adolescentului se pro-
cedeazá la o expertizg rnedi
can.% (Cp. r. 61, 62; Cp. a. Np. 15;
Cp. it. 97, 98; Cp. pol. 69).
140. Pe Paza informatiunilor
dobândite, potrivit dispozitiuni-
lor articolului precedent, in-
stanta poate lua fatá de copil
sau fatg de adolescentul lipsit
de discernámânt, una din urmg-
toarele másuri corective si edu-
cative:
1. Il poate incredinta familiei,
cgreia Ii atrage atentiunea ca
pe viitor sg-1 aibg in deosebitg
supraveghere: iar dacg este la
scoald, incunostiinteazg si auto-
ritatea scolard ca sg-1 dojeneas-
cg sau sg ia mäsurile discipli-
nare prevázute de regulamentul
scolar;
2. in lipsa familiei sau and
aceasta nu prezintä garantii su-
ficiente de moralitate, II poate
Incredinta unei rude mai apro-
piate, care ar primi sarcina su-
pravegherii copilului;
3. in lipsa acesteia 11 poate in-
credinta unei persoane onora-
bile, unei societgti de patronaj
sau unei institutii publice sau
private, autorizatg de Stat pen-
tru acest scop si numai dacg a-
tari persoane sau institutii ar
accepta asemenea insgrcingri;
4. când niciuna din aceste
másuri nu s'ar putea aplica, in-
stanta poate decide ca educatia
copilului sau adolescentului sá
fie incredintatg institutului de
educatie corectivg.
32 Codul Penal
Pâng la darea hotgririi, dad.
instanta socoteste necesar, poate
dispune trimeterea provizorie a
copilului sau adolescentului la
o societate de asistentg sau de
patronaj.
In caz când copilul sau ado-
lescentul a fost Incredintat fa-
miliei, unei persoane sau unei
institutii de binefacere, el poate
fi pus si sub regimul libertätii
supraveghiate. (Cp. r. 62; Cp. a.
Np. 16; Cp. pol. 69).
141. In caz de sävânsirea unei
noi infractiuni, instanta nu
poate lua, fatä de copil sau a-
dolescent, cleat una din mgsu-
rile prevä'zute In articolul pre-
cedent, la punctele 3 si 4. (Cp. r.
62).
142. Mäsurile prevgzute In
art. 140 Inceteazg când copilul
sau adolescentul a Implinit vgr-
sta de 21 ani, (Cp. r. 62; Cp. pol.
72).
143. Copiii! si adolescentii,
ggsiti In conditiile argtate fn
art. 140, alin. 1, daca sunt anor-
mali, Intarziati sau bolnavi, pot
fi trimisi, dupg avizul unui me-
dic specialist, Inteun ospiciu, a-
zil sau sanatoriu, unde vor pri-
mi Ingrijirile medicale, potrivit
stgrii lor fizice sau Mintale,
Ong la completa insgngtosire.
144. Daca instanta constatg
cg adolescentul, In momentul
sAvânsirii infractiunii, a lucrat
cu discernämânt, poate aplica
1mpotriva lui urmätoarele mg-
suri de sigurantg sau pedepse:
Masuri de sigurantd:
1. libertate supraveghiatg;
2. educatie corectivg.
Pedepse:
1. mustrare;
2. Inchisoare corectionalg sau
detentiune
Nicio pedeapsg nrivativg de
drepturi nu poate fi pronuntatg
fn contra adolescentului.
Pedeansa pecuniarg se poate
aplica numai In cazul când a-
dolescentul este mai mare de 15
www.digibuc.ro
ani si are avere sau profesiune.
(Cp. r. 63; Cp. a. Np. 17; Cp. it.
98; Cp. pol. 70)
145. Mustrarea prevgzutg de
articolul precedent consistä In
dojenirea pe care instanta o
face adolescentului In sedintg
publicg, punându-i In vedere cg
dacg va mai sávArsi vreo in-
fractiune va fi pedepsit mai as-
pru.
Dacg la termenul fixat, con-
damnatul nu se prezintg, fgrg o
legitimä justificare, sau dacg se
prezintá si nu ascultg mustra-
rea cu respectul cuvenit, in-
stanta poate schimba sanctiu-
nea, aplicând Inchisoarea co-
rectionalg, sau detentiunea sim-
pig.
Mustrarea nu se aplicg:
1. dacä adolescentul a sávâx-
sit o infractiune pedepsitä de
lege cu Inchisoare corectionalg
sau detentiune simplg mai mare
de un an;
2. dacg mai Inainte a sgvar-
sit o infractiune pentru care i
s'a aplicat vreuna din mgsurile
prevgzute de art. 140.
In cazurile de mai sus instan-
ta aplicg Inchisoarea corectio-
nalg sau detentiunea simplg.
(Cn. a. Np. 19).
146. Libertatea supraveghia-
0, este läsarea adolescentului In
Iibertate, timp de un an, veghiat
de aproape.
Darea hotgrIrii se amâng
pang la expirarea acestui ter-
men de Incercare.
Aceastä mgsurg de sigurantg
nu se poate pronunta contra a-
dolescentului care a suferit o
pedeapsá privativg de libertate
mai mare de o lung.
Câncl instanta pronuntg liber-
ta tea supravegheatä, ea Mere-
dinteazg supravegherea adoles-
centului reprezentantului sau
sau Incredinteazg unui
azil de copii al Statului, ori altei
institutii publice, creatg In acest
scop, sau unei societäti de pa-
 18 Martie 1936 33

tronaj pentru minori, ori chiar prinderea lui cu o vieatà onestA

unei persoane de Incredere, care invAtarea unei meserii. (Cp.
voieste sà primeasa o aseme- r. 64; Cp. a. Np. 24; Cp. pol. 72).
ne 9, sarcink 149. Daa a trecut cel putin
Acela cdruia i-s'a Incredintat un an dela asezarea adolescen-
supravegherea, trebue sà o e- tului in institutul de educatie
xercite continuu asupra purtä- corectivä $i dacA se constatA cA
rii adolescentului, iar la expi- s'a indreptat, comisiunea de su-
rarea termenului de Incercare, praveghere, instituith pe längá
trebue sá raporteze instantei acel institut, poate hotárl pune-
respective, färä, Intärziere, cum rea adolescentului In libertatea
s'a purtat adolescentul. (Cp. a. de Incercare, pe termen de 2
Np. 21, 22). ani, conform art. 146, alin. 3.
147. and adolescentul s'a DacA In timpul de incercare
purtat bine In tot timpul de In- purtarea adolescentului este ire-
cercare. actiunea deschisA In prosabilk liberarea rámâne de-
contra inì se declarA stinsä, prin finitivä. In caz contrar instanta
hotärire judecntoreasa. poate dispune asezarea liberatu-
Daa Insä In timpul de Incer- lui In institutul de educatie co-
care, adolescentul se sustrage rectivk clacl acesta nu a Im-
dela supravegherea ce se exer- plinit varsta de 21 ani. (Cp. a.
citä, asupra lui, sau duce o viea- Np. 25).
tá imoralä ori desordonatk sau 150. Pedeapsa Inchisoril co-
sAva,r$eate alte infractiuni, per- rectionale sau a detentiunii sim-
soana sau institutia InsArcinatA ple ce se poate aplica adolescen-
cu supravegherea lui trebue sä, tului este:
incunostiinteze instanta respec- 1. dela 3 la 15 ani, dacA in-
tivá. Aceasta dacá constatä e- fractiunea sAvArsitä, este pedep-
xistenta vreuneia din cazurile sitA de lege cu pedeapsA crimi-
de mai sus, revocrt libertatea nalA;
supravegheatA si dispune ase-
zarea adolescentului inteun in- 2. jumätate din pedeapsa res-
stitut de educatie corectivä sau pectivA, daa infractiunea este
41 condamnA la Inchisoare co- pedepsitä de lege cu inchisoare
rectionalA sau detentiune sim- corection alá sau detentiune
p1.1. (Cp. a. Np. 23). simplä. In acest caz maximum
148. Educatia corectivá se pedepsei nu poate fi mai mare
pronuntA ori de câte ori instan- de 3 ani.
ta, tinând seamA de anteceden- and adolescentul este mai
te, de mediul In care trAieste a- mic de 16 ani nu poate fi pe-
dolescentul si de natura infrac- depsit, In caz de crimk cu o pe-
tiunii sAvArsite. constatA a el deapsä mai mare de 10 ani.
se gAseste Inteo stare de dea- Pedepsele de mai sus se pot
dere moralá. pronunta numai and din cir-
Acea stA mAsurA se pronuntá cumstantele faptului $i morali-
pe timn nedeterminat, insä, nu tatea adolescentului instanta
poate dura deat pkná la Impli- fácut convingerea cá apli-
nirea vArstei de 21 ani. carea altor mäsuri ar fi neln-
Executarea educatiei corec- destulAtoare.
tive se face Inteun institut anu- In toate cazurile pedeapsa in-
me destinat pentru aceasta. chisorii corectionale sau deten-
Prin aceastä mAsurA de sigu- tiunea simplA, pronuntatA con-
rantá se urnareste refacerea tra adolescentului, este execu-
moralA a adolescentului, de- tatA In institutul de corectie a-
c. Hamangiu, vol. XXIV. 3.

www.digibuc.ro
34 Codul Penal
nume destinat pentru aceasta.
(Cp. r. 63; Cp. a. Np. 26).
151. In cazul articolului pre-
cedent, instanta poate ordona,
prin aceeasi hotgrire, ca adoles-
centul, dupg executarea a doug
treimi din pedeapsd, sg poatg fi
liberat si supus supravegherii,
plug in momentul când pedeap-
sa privativg de libertate ar fi
trebuit sg inceteze prin execu-
tare completg.
Liberarea conditionatg poate
fi acordatg, de cátre instanta
competentd, numai adolescenti-
lor care au dat dovezi de indrep-
tare.
Cel liberat conditionat este su-
pus unor reguli speciale, in ce
priveste felul sgu de vieatá si de
purtare in timpul libergrii. Da-
cg in acest timp adolescentul
iu s'a conformat acestor reguli,
sau a stivarsit o noug infrac-
tiune, instanta revocg másura
libergrii, trimitându-1 din nou
in institutul de corectie, unde
va executa restul de pedeapsg.
In caz de bung purtare in
timpul libergrii conditionate,
pedeapsa se considerg execu-
tatg. (Cp. a. Np. 29).
152. Instanta poate de ase-
menea ordon a. odatg cu pro-
' nuntarea inchisorii corectionale
sau detentiunii simple, ca, dupg
executarea pedepsei. adolescen-
tul sá fie a$ezat inteun institut
de educatie corectivg. (Cp. a.
Np. 2R).
153. In cazul libergrii de in-
cercare (art. 149), cat si In cazul
liberárii conditionate (art. 151),
administratorul, cu concursul
societgtilor pentru protectia mi-
norilor, ia másurile necesare
pentru plasarea liberatului.
Se iau de asemenea mäsuri $i
pentru plasarea celor liberati
definitiv.
Dacg educatia corectivg se face
in azilele de copii ale Statului
sau in institute particulare, a-
tributiile autoritatii de suprave-
www.digibuc.ro
ghere sunt executate de autori-
tatea desemnatg pentru aceasta
de Ministerul Justitiei. (Cp. a.
Np. 30, 31).
Sectiunea XII
Surdo-mutismul
154. Surdo-mutul nu rgs-
punde de infractiunea comisg,
dacg se constatg cg, in momen-
tul sávarsirii nu a avut discer-
nâmânt; in caz contrar, i se a-
plicg pedeapsa inchisorii corec-
tionale, in limitele prevgzute de
lege pentru adolescenti. (Cp. a.
88; Cp. it. 96).
Sectiunea XIII
Provocarea
155. Scuza provocgrii existg:
1. când crima sau delictul au
fost provocate prin lovire sau
violentg, asupra persoanei in-
fractorului, sau asupra altei
persoane;
2. cdrul crima sau delictul au
fost provocate prin injurii orale
grave, adresate de victimg auto-
rului, in imprejurgri de naturg
sg determine acestuia o puter-
nicg turburare sau emotiune;
3. când omorul, vátámarea sg-
nátátii sau integritátii corpo-
rale, ori lovirea, au fost sgvâr-
site de unul dintre soti asupra
celuilalt sau asupra complicelui,
in momentul surprinderii lor in
adulter.
Scuza nu e admisibilg cand
provocarea provine:
1. din partea pgrintilor sau a
altei persoane cgreia autorul Ii
datora respect $i recunostintg
ca $i. pgrintilor;
2. din partea unui alienat, cu-
noscut ca atare, unui copil sau
unei persoane, care prin infir-
mitatea sa inspirg mill sau ne-
voie de ocrotire;
3. in caz de omor, sávârsit de
sot, asupra sotiei sale, sau de
cgtre aceasta asupra sotului
 18 Martie 1936
sau. (Cp. r. 256, 257, 251, 252,
253).
156. Când provocarea este
doveditä, pedeapsa se micso-
reaza in modul urmator:
1. daca legea prevede, pentru
infractiunea savarsitä, pedeap-
sa muncii silnice sau detentiu-
nii grele, se alpha'', in inchisoare
sau detentiune simpla, dela 3 la
5 ani, iar in cazul celorlalte pe-
depse criminale se aplica in-
chisoarea corectionalä sau de-
tentiunea simpla dela un an la
3 ani;
2. dad.' maximum pedepsei
prevazut de lege, pentru delic-
tul savarsit, este cel putin 5 ani
inchisoare corectionald sau de-
tentiune simpla, se aplica in-
chisoarea corectionald sau de-
tentiunea simplä dela 6 luni la
un an;
3. pentru orice alt delict, al
chrui maximum prevazut de le-
ge este sub 5 ani inchisoare co-
rectionala sau detentiune sim-
pre., se aplicd inchisoarea co-
rectionala sau detentiunea sim-
pia dela 2 la 4 luni, iar dach
pedeapsa este sub 4 luni, se a-
plica amenda, !Ana la 5.000 lei,
si când pedeapsa este numai a-
menda, se reduce la minimum
general al acestei pedepse. (Cp.
r. 254; Cp. a. 281).
Sectiunea XIV
Circumstantele atenuante
157. and instanta con-
statä in favoarea infractorului
circumstante atenuante, pedeap-
sa prevazuta de lege se reduce
in modul urmator:
1. in materie criminald, chiar
in caz de contumacie:
a) dacd pecleapsa prevdzutä
de lege este munch silnicd pe
vieatä se apnea munca silnica
pe timp märginit sau se poate
aplica temnita grea;
www.digibuc.ro
b) daca pedeapsa este aceea a
muncii silnice pe timp marginit,'
se aplica temnita grea sau se
poate aplica inchisoarea corec-
tionalä, care insä nu poate fi
redusa la mai putin de 3 ani;
c) daca pedeapsa este aceea
a temnitei grele, se aplicd inchi-
soarea corectionald, a carei du-
rata nu poate fi redusd sub un
an.
Data, legea prevede maximum
unei pedepse, se aplich mini-
mum ei sau se poate aplica pe-
deapsa ce urrneaza cu un grad
mai jos, MIA a se scoborf sub
limitele prevdzute in alineatele
de mai sus;
2. in materie corectionala,
chiar In lipsa infractorului:
a) pedeapsa se scoboara sub
minimum preväzut de lege pen-
tru infractiunea savarsitd, fará
insa a se putea depäsi mini-
mum general, iar când legea nu
prevede un minimum special,
pedeapsa se scoboara la mini-
mum general prevazut de lege
pentru inchisoarea corectionalä,
sau se poate substitui inchisorii
corectionale, chiar amenda,
fard sä se poata scoborf sub
minimum ei general.
Maximum amenzii substituite
Inchisorii, prin recunoasterea
circumstantelor atenuante, nu
poate trece de 5.000 lei, afara de
cazul preväzut de art. 52, a-
lin. 3;
b) clach maximum pedepsei
prevazut de lege este de 5 ani,
sau ma) mare, pecleapsa nu pea-
te i scoborith sub un an inchi-
soare corectionald, afará de ca-
zul când minimum special al 9.
celei pedepse ar fi mai mic de
un an;
e) dad, legea prevede numai
pedeapsa amenzii, ea scoboará
sub minimum ei special, dar nu
mai jos de minimum general al
amenzii.
3. in caz de crime sau delicte
politice, atenuarea se face dupd,
 86 Codul Penal
acelea$i norme asupra pedepse-
lor corespunzAtoare;
4. circumstantele atenuante
se pot acorda i in materie de
contraventie.
In acest caz, se substitue in-
chisorii politiene$ti amenda, al
cArei maximum este de 1.000 lei,
iar and pedeapsa este amenda,
ea poate fi scoboritd pAnd la 50
lei. (Cp. r. 60; Cp. a. 92-93; Cp.
it. 62, 65, 67).
158. and legea prevede o
pedeapsd privativa de libertate
$i amendd, reducerile prevAzute
mai sus se aplicd la ambele pe-
depse, sau se poate inlätura una
din ele si chiar efectua reduceri
la cea aplicatd.
159. and circumstantele a-
tenuante sunt recunoscute in fa-
voarea unui infractor in stare
de recidivA, el va beneficia nu-
mai de reducerea obligatorie a
pedepsei, iar dad, infractiunea
este pedepsitd de lege cu muncd
silnicà pe vieatd sau detentiune
grea pe vieatd, pedeapsa nu
poate fi redusd sub 15 ani mun-
cd silnicä sau detentiunea grea.
TITLUL VIII
Concurs de circumstante agravante
atenuante
160. In caz de concurs al mai
multor circumstante de agra-
vare si de atenuare a pedepse-
lor, stabilirea Dedepsei se face
dupd normele $i in ordinea indi-
can, mai jos.
La pedeapsa prevAzutd de lege
pentru infractiunea sdvAr$itd, se
aplicd:
1. când existh mai multe scuze
legale, intai cele relative la fapt.
apoi cele relative la persoana
infractorului;
2. agravarea ce rezultä din
starea de recidivd;
3. circumstantele atenuante re-
cunoscute in favoarea infracto-
rului. (Cp. a. 89-91; Cp. it. 69).
www.digibuc.ro
TITLUL IX
Conditiunile privitoare la incriminarea
inlractiunilor supuse plângeril
prea labile
161. and legea conditioneazd
incriminarea unei infractiuni de
plângerea prealabild a partii vd-
tdmate, cercetarea si urnadrirea
nu pot avea loc fA'rd aceastd
plângere.
Plangerea prealabild, in acest
caz, trebue sd fie introdusd in
termen de 3 luni, socotit din ziva
in care cel vätämat a luat cu-
nostintä de sdvârsirea infrac-
tiunii i a stiut cine este f dptui-
torul, deed in acest interval de
timp nu s'a implinit prescriptiu-
nea. (Cp. a 110, 112, 113).
162. Infractiunea sävAr$itá in
prejudiciul mai multor persoane
este pedensibild, chiar dacd plân-
gerea prealabill emanä numai
dela una dintre ele, fie cd cele-
lalte persoane nu au fdeut plân-
gere, fie ca.' $i-au retras-o.
Plângerea prealabilä, fácutd
impotriva unuia dintre partici-
panti la o infractiune, are efect
si asupra celorlalti. (Cp. a. 115,
116).
TITLUL X
Stingerea ineriminArii, executirii pe-
depsei si a incapacititilor ce decurg
din condamnare
CAPITOLUL I
Moartea
163. Moartea invinuitului stin-
ge incriminarea faptei comise,
iar moartea condamnatului stin-
ge executarea pedepsei.
Dreptul de a confisca obiectele
mentionate in art. 80 nu ince-
teazá prin moartea invinuitului
chiar deed incetarea din vieatd
a avut loc inainte de condam-
nare (Pr. p. r. 12; Cp. a. 105, 117;
Cp. it. 150, 171).
 18 Martie 1936
CAPITOLUL H
Prescriptia
Sectiunea I
Stingerea incrimindrii prin
prescriptie
164. Prescriptia stinge incri-
minarea:
1. pentru crime pedepsite cu
muncd silnicd sau detentiune
grea, prin 15 ani impliniti, iar
pentru cele pedepsite cu temnitä
grea sau detentiune riguroasd,
prin 10 ani;
2. pentru delicte pedepsite cu
pedepse mai mari de 5 ani, prin
8 ani, iar'Pentru delictele pedep-
site pand la 5 ani, prin 3 ani.
3. pentru contraventiuni, prin-
tr'un an.
In materie de presä Incrimi-
narea se prescrie pentru crimd
prin 3 ani, iar pentru delicte
printr'un an.
Toate termenele de mai sus,
in cazul infractiunilor comise de
minori, se reduc la jumätate.
(Pr. p. r. 593-595; Cp. a. 105,
106; L. XL-1879, 31; Cp. it. 157).
165. Termenele de prescriptie
din articolul precedent incep sd
curgd din momentul In care s'a
säviirsit infractiunea, pentru in-
fractiunile continue, din mo-
mentul Incetärii actului delictos,
iar pentru cele continuate, dela
comiterea ultimului act.
Pentru infractiunile de presd
termenul de prescriptie se soco-
teste din ziva rdspândirii publi-
catiunii. (Cp. r. 503; Cp. a. 107;
Cp. it. 158).
166. Prescriptia se intrerupe
In urmätoarele cazuri:
1. când s'au fAcut acte de ur-
mdrire sau de instructie;
2. când s'au indeplinit In mod
valabil inaintea instantei de ju-
decatd orice acte de procedurd
care dui:a lege trebuesc sä fie
comunicate infractorului;
3. când instanta de judecatd
www.digibuc.ro
37
a pronuntat o hotdrire chiar ne-
definitivd.
Dupd fiecare Intrerupere un
nou termen de prescriptie incepe
sd curgd.
Incriminarea este prescrisd,
oricâte intreruperi ar fi interve-
nit, dacd, Intregul termen de pre-
scriptie a fost depdsit cu Incà
jumdtate; iar pentru prescrip,
tiile de trei ani sau mai mici,
dacd s'a atins indoitul termenu,
lui.
Intreruperea nrescriptiei pro-
duce efect si fatd de persoanele
care au luat parte la infractiune
chiar dacà actele ardtate la
pun ctele 1. 2 si 3 din acest arti-
col, n'au fost efectuate si fatá
de ele. (Cp. r. 593; Cp. a. 108; Cp.
it. 160, 161).
167. Prescriptia incrimindrii
e suspendatd pe timpul cât o
dispozitiune legald, sau un caz
de fonà majord opreste Incepe-
rea sau continuarea urmdririi,
instructiei sau judecdtii.
Prescriptia isi reia si conti-
nud cursul din ziva In care a In-
ceta t cauza de suspendare. (Cp.
it. 159).
Sectiunea II
Stingerea executdrii pedepsei
prin prescriptie
168. Pedeapsa muncii silnice
si a detentiunii grele se prescrie
prin 20 ani, pedeapsa temnitei
grele si a detentiunii riguroase
nrin 15 ani.
Pedepsele corectinnale, mai
mari de 5 ani, se nrescriu prin
10 ani, cele mai mici de 5 ani,
prin 5 ani. Amenzile corectionale
se prescriu prin 5 ani.
Pedepsele pentru contraventi-
uni se prescriu prin 2 ani.
Pentru minori termenele de
mai sus se reduc la jumdtate.
Termenele de mai sus Incep a
curge din ziva in care hotdrIrea
de condamnare a rdmas defini-
tivd. (Pr. p. r. 596-598; Cp. a.
38
117, 120; L. VII-1913, 73; L. XL
1879, 31; Cp. it. 172, 173).
169. Prescriptia pedepselor
privative de libertate nu atrage
prescriptia pedepselor compli-
mentare i nici a mäsurilor de
sigurantg. (Cp. a. 123).
170. Condamnatul a cdrui pe-
deapsä criminalg a fost prescrisg
nu poate reveni In comuna In
care locueste victima sau moste-
nitorii acesteia In linie dreaptd.
Tribunalul, la cererea Ministe-
rului public, poate hotgrI locul
unde condamnatul nu trebue
sg-si aiM domiciliul, având in
vedere si o distantä socotitg su-
ficientä pentru ca interdictiu-
nea de mai sus sä-si atingg sco-
pul. (Cp. r. 596).
171. Prescriptia pedepsei se
Intrerupe numai prin executa-
rea condamnatiunii.
In caz de evadare o nouä pre-
scriptie Incepe sg curgg din ziva
evadärii. (Cp. a. 124).
CAPITOLUL III
Am nistia
172. Amnistia stinge incrimi-
narea, iar dacg a intervenit dupg
condamnare, stinge si executa-
rea pedepsei.
Obiectele confiscate conform
art. 80, precum si amenzile Inca-
sate anterior amnistiei nu se
mai restitue.
Amnistia nu are niciun efect
asupra drepturilor pärtii vätä-
mate .si asupra mdsurilor de si-
gurantg.
Amnistia nu se poate acorda
decât pentru infractiunile poli-
tice. (Const. 88; Cp. a. 105, 117;
Cp. it. 151).
CAPITOLUL IV
Gratierea
173. Gratierea are de efect
stingerea In total sau In parte
a executärii pedepsei, ori comu-
tarea ei inteuna mai usoard, dar
www.digibuc.ro
Codul Penal
nu stinge pedepsele complimen-
tare, nici mäsurile de sigurantg.
(Const. 88; Cp. a. 117; Cp. it. 174).
CAPITOLUL V
Impiicarea pärfilor
174. Impgcarea stinge inert-
minarea numai In delictele si
contraventiile pentru care legea
permite in mod expres aceasta.
Impgcarea e personalg. (L.
jud. o. 81; Cp. a. 116; Cp. it. 152).
CAPITOLUL VI
Reabilifarea
175. Orice condamnat la o
pedeapsg criminalá sau corec-
tionalg poate obtine reabilita-
rea judiciarg.
Reabilitarea sterge condarn-
narea, decgderile si interdictiile
si face sg inceteze pentru viitor
toate incapacitätile care rezultg
din pedeapsä. Reabilitarea nu
atrage Insg reintegrarea In func-
tiunea din care infractorul a
fost scos In urma condamngrii.
Se va socoti Insg celui reabi-
litat termenul de pensiune cds-
tigat anterior condamngrii, iar
dacg este pensionar, el reintrg
in drepturile sale din momentul
reabilitárii.
Reabilitarea penalg pentru de-
lictul de bancrutä frauduloasá
nu atrage de drept si reabilita-
rea comercialä. (Cp. it. 178).
176. Reabilitarea poate fi a-
cordatg, dung expirarea unui
termen de 10 ani, pentru cei con-
jamnati la pedepse criminale,
de 5 ani, pentru cei condamnati
la peclepse corectionale mai mari
de 5 ani, de 3 ani, pentru pe-
depse mai mici de 5 ani, sau la
amen rig.
Termenele de mai sus se so-
cotesc dela data de când acela
care cere reabilitarea a execu-
tat pedeapsa.
Pentru cei condamnati la mun-
ch' silnicä pe vieatg, care au ob-
tinut reduceri de pedepse, ter-
 18 Martie 1936
menul se socote$te din momen-
tul de când a sfârsit executa-
rea pedepsei reduse.
Pentru cei condamnati la a-
mendä, termenul curge din mo-
mentul achitdrii integrale a a-
menzii. In caz de transformare
a amenzii In Inchisoare, terme-
nul de reabilitare curge dela da-
ta implinirii pedepsei.
In caz de gratiere totalä, ter-
menul curge dela data decretu-
lui.
In toate cazurile, termenele
prevdzute mai sus se reduc la
jumdtate vpentru Anfractiumile
politice, $i la un sfert pentru
acei care au beneficiat de liber-
tatea conditionatd. (Cp. it. 179).
177. Reabilitarea nu poate fi
admisd decât numai dacd sunt
tntrunite urmátoarele conditi-
uni:
1. dacd condamnatul nu a su-
ferit o noud condamnare cri-
minalä sau corectionald in in-
tervalul prevdzut de articolul
precedent;
2. dacä condamnatul a avut
o purtare bunä;
3. dacá are mijloace oneste
de existentä;
4. dacä a achitat In Intregime
cheltuielile de judecatd si des-
pdgubirile civile, la plata cd-
rora a fost obligat, afard de ca-
zul când partea vátdmatd a re-
nuntat la acele despdgubiri. (Cp.
it. 179).
178.In eaz de respingere a
reabilitdrii, nu se mai poate
face o noud cerere, clecat dung,
un termen de 5 ani, Dentru pe-
depse criminale $i 2 ani pentru
pedepse corectionale, socotiti de
la data respingerii cererii. Noua
cerere trebue sä contind, pe lân-
gd dovada conditiilor din pri-
ma cerere si aceea a bunei pur-
tdri In intervalul de timp ce
s'a scurs dupd respingerea pri-
mei cereri.
Când respingerea s'a Interne-
iat De lipsd de forme, cererea
www.digibuc.ro
39
de reabilitare poate fi reinoitä
oricând.
179. Reabilitarea poate fi re-
vocatá când dupd acordarea ei
s'a descoperit cd cel reabilitat
mai suferise o altd condamnare
pentru crime sau delicte. (Cp.
it. 180).
180. Dispozitiunile acestui
capitol se aplicd i condamnd-
rilor pronuntate de instante spe-
ciale sau militare, precum $i
sentintelor pronuntate de tri-
bunalele sträine, când s'a recu:
noscut cd aceste sentinte pot
produce efecte in România. (Cp.
it. 181).
TITLUL XI
Dispozitiuni generale referitoare la
infraetiunile de presi
181. Infractiunea de presd
este aceea care se realizeazd
prin faptul imprimärii $i rAs-
pândirii publicatiunii.
Rdspunzdtori de aceastä in-
fractiune sunt:
1. pentru publicatiunile perio-
dice: autorul articolului sau in-
formatiunii, când este cunoscut;
In lipsa lui, directorul publica-
tiunii $i in lipsa acestuia re-
dactorul ei;
2. pentru publicatiunile nepe-
riodice: autorul scrierii, când
este cunoscut sau descoperit, In
lipsa lui, eclitorul scrierii $i in
lipsa acestuia sau când nici el
n'a putut fi descoperit, patro-
nul tipografiei care a imprimat
scrierea incriminatä.
In toate cazurile, acei care se
gdsesc situati mai jos, In ordi-
nea legal:a a responsabilitátii,
sunt primiti a declara pe cei
rdspunzdtori in locul lor, nu-
mai pand la inchiderea desba-
terilor inaintea primei instante
de fond. (Cp. r. 47; Cp. it. 57).
182. Pentru infractiunea de
presd, proprietarul publicatiu-
nii este, In toate cazurile, obli-
gat in mod solidar, cu cel con-
 40 Codul Penal
damnat, la plata desplgubirilor
civile cgtre partea vätämatg.
TITLUL XII
Expliearea unor termeni legali
183. In intelesul acestei legi:
1. la calcularea timpului se
socote$te ziva 24 ore, sgptämana
7 zile, luna 30 zile $i anul 365
zile;
2. timpul de rgzboiu este e-
poca dela decretarea mobilizg-
rii pang la. data trecerii arma-
tei pe picior de pace;
3. inamic, este puterea strg-
hag cu care Romania sau alia-
tii sdi se gäsesc in stare de rds-
boiu, sau fatä de care au luat
mgsuri militare, in veclerea
unui räzboiu iminent;
4. functionar public este a-
cela care exercitg, in niod vo-
luntar sau obligator, permanent
sau temporar, in serviciul Sta-
tului, judetului, conaunei sau in-
stitutiilor publice dependente,
oricare ar fi modul lor de admi-
nistrare, o functiune sau o in-
särcinare, de orice naturg, fie
chiar electivg, retribuitä sau nu
si indiferent de chipul In care a
fost investit.
Aceastä calitate o au de ase-
menea preotii $i militarii.
Nu sunt considerati functio-
nari publici membrii corpurilor
legiuitoare;
5. rude sunt: ascendentii, sotii
si pärintii lor, fratii si surorile,
copiii adoptivi, afinii in linie
dreaptg, cumnatii si cumnatele.
Persoane legate prin temeinicä
afectiune sunt acelea care, In
baza leggturilor de familie, prie-
tenie, dragoste sau recunostintg
isi poarta o consideratie deose-
bitä.
6. amenintarea constg, ori de
câte ori legea nu prevede altfel,
In sävar$irea de acte sau fapte
de naturg a inspira persoanei
www.digibuc.ro
amenintate temerea unui peri-
col iminent pentru vieata, inte-
gritatea corporalg, sängtatea,li-
bertatea, onoarea, sau averea ei,
ori a uneia din persoanele arg-
tate in art. 130;
7. arme sunt toate acele in-
strumente sau aparate care, din
momentul confectiongrii lor,
sunt destinate a servi la atac
sau apärare.
Sunt asimilate cu armele ori-
ce alte instrumente, aparate, lu-
cruri, substante chimice, solide,
lichicle sau gazoase, cgrora, prin
intrebuintare, li s'a dat aceastg
destinatie;
8. ceatg sau bandg este adu-
narea sau intrunirea de cel pu-
tin 3 persoane, intru cat legea
nu dispune altfel;
9. loc public este locul deschis
sau accesibil publicului, fie prin
natura lui, in mod permanent
$i absolut, fie prin destinatie,
in mod temporar $i relativ, fie
In mod accidental, datoritg unor
anumite imprejurgri;
10. In public se considerg sg-
varsit faptul care s'a petrecut:
a) In loc public prin natura
lui, independent de prezenta e-
fectivg a publicului;
b) in loc public prin desti-
natie, in momentuI in care era
deschis publicului;
c) In loc public accidental, In
aceleasi conclitii ca In alineatul
precedent, dacd a fost auzit sau
väzut de cineva;
d) In loc privat, cu intentiu-
nea de a fi auzit sau väzut de
public si daca a fost realmente
vgzut sau auzit;
e) inteo adunare sau reuni-
une la care asistg mai multe
persoane, cu exceptia reuniuni-
lor de familie;
f) prin orice mijloace de co-
municare, destinate a-1 aduce la
cunostinta publicului. (Cp. r. 91,
175; Cp. a. 78, 461; Cp. it. 357).
 18 Martle 1936
CARTEA II
Crime si delicte in special
TITLUL I
Crime i deliete contra Statalui
CAPITOLUL I
Crime 0 delicte contra sigurantei
exterioare a Stalului
Sectiunea I
Trädarea
184. Cetateanul roman care
sgvarseste vreo faptg, In scop de
a supune teritoriul Statului sau
o parte din el suveranitgtii unui
stat strain, sau de a suprima
ori stirbi independenta Statului,
comite crima de trgdare $i se
pedepseste cu muncg silnicg pe
vieatg.
Cu aceeasi pedeapsá se pe-
depseste si faptul savaxsit In
scopul de a distruge unitatea
Statului. (Cp. it. 241).
185. Cetateanul roman care
poartg arme contra patriei sale,
sau se inroleazd in armata u-
nui stat aflat In rázboiu cu Sta-
tul roman, comite crimg de trg-
dare si se pedepseste cu muncd
silnicg pe vieatg. (Cp. r. 6; C. J.
'M. 197; Cp. a. 143; Cp. it. 242).
186. Cetateanul roman care
unelteste sau se pune In intele-
gere cu guvernele strgine sau cu
agentii Thr, ori cu partide, aso-
ciatiuni sau grupgri strgine, cu
caracter politic, spre a provoca
rgzboiu contra Statului roman,
spre a inlesni ori aduce ocu-
patiunea strging, comite crima
de trädare si se pedepseste cu
muncd silnicä pe vieatd.
Dacg intelegerea nu si-a a-
lums scopul, pedeapsa este mun-
ca silnicg dela 5 la 25 ani si de-
gradarea civicg dela 3 la 10 ani.
(Cp. r. 67; Cp. a. 142; Cp. it. 243).
187. Dacg relatiunile intre-
tinute de cetgteanul roman, cu
supusii puterii strgine, aveau de
www.digibuc.ro
41
obiect unul din urmgtoarele fap-
te, pedeapsa este temnita grea
dela 5 la 10 ani si degradarea
civicg dela 3 la 5 ani:
1. indeplinirea unor acte care
sg tindg a angaja Statul ro-
man la declararea sau menti-
nerea neutralitatii, sau la de-
claratiunea de rgzboiu;
2. acceptarea unor promisiuni,
bani, daruri, ori alte foloase in
scop de a Indeplini acte contra-
rii interesului national In caz
de räzbolu;
3. determinarea altor per-
.
soane de a comite faptul pre-
vgzut la punctul 2.
In toate cazurile, pedeapsa
este munca silnicg, dela 5 la 10
ani, dacg se convenise ca sco-
purile mai sus sg fie atinse prin-
tr'o propaganda de presg. (Cp.
it. 245).
188. Comite crima de trg-
dare si se pedepseste cu muncg
silnicä pe vieatg cetäteanul ro-
man care In timp de rgzboiu:
1. predg inamicului sau re-
prezentantilor lui orase, por-
turi, aeroporturi, hidroscale, ba-
ze navale, locuri intárite sau
orice alte posturi de aparare,
MIA autorizatia autoritätilor na-
tionale competinte;
2. predg institutiuni sau ser-
vicii publice, bastimente, aero-
nave, stabilimente tehnice, in-
stalatiuni care servesc armata,
depozite de arme, mu-
nitii sau alte materiale de rgz-
boiu, fárá autorizatia autoritg-
tilor nationale competinte;
3. procurg inamicului soldati,
oameni, arme, munitiuni sau o-
rice materiale de rdzboiu;
4. Indeammi pe seAdatii ar-
matei române sá treacg la Ma-
mie;
5. serveste inamicului de in-
formator sau calduzg, In dauna
armatei române, ori ascunde pe
spionii lui, participg la complo-
turi, in scopul de a constrange
pe comandantul unei localitäti
42 Codul Penal
asediate de a se preda sau capi-
tula;
6. provoacg revolte sau pa-
nica in trupele de aparare ale
tgrii, sau impiedecg leggtura u-
nitgtilor in fata inamicului;
7. face inroläri, in targ sau
In sträinätate, pentru o putere
straing In rgzboiu cu Romania;
8. distruge, incendiaza sau
pune In stare de neintrebuintare,
prin orice mijloace, materialele
de razboiu enumerate la punc-
tele 1 si 2, precum si alimente
ale armatei române, In dauna
acesteia si In favoarea Mami-
cului.
Orice alte fapte, In afarg de
cele enumerate mai sus, prin
care se da sprijin inamicului
sau se favorizeazg activitatea
lui, se pedepsesc cu muncg sil-
nicg dela 5 la 25 ani si degra-
dare civic& dela 3 la 10 ani. (Cp.
r. 68; C. J. M. 198-201; 50-53
T. 2 Ad.; Cp. a. 144; Cp. it. 144;
Cp. it. 268). . nei misiuni cu care fusese In-
189. Pedepsele prevgzute In
art. 186 si 188 se aplica, si când
actul incriminat este indreptat
contra unui aliat cu care Ro-
mania lupta in comun.
190. Comite crima de trädare
prin necredinta si se pedep-
seste cu munca silnicg pe viea-
ta:
1. functionarul public, agen-
tul sau prepusul guvernului,
care procurg sau transmitep in
original sau in copie, ori di-
yule]. in totul sau in parte, fie
chiar incomplet sau inexact, u-
nui guvern strain, agentilor sgi
sau oricarei alte persoane, fgra
calitatea de a lua cunostinta de
ele: planuri, schite, desene, foto-
grafii, acte, scripte, ori docu-
mente diplomatice secrete, in-
formatiuni sau notite secrete,
interesänd apararea teritoriu-
lui, siguranta Statului, mobili-
zarea $i concentrarea armatei
si mobilizarea economicg a te-
ritoriului national, starea, can-
www.digibuc.ro
titatea si calitatea materialului
militar, de orice categorie, pie-
tele intarite, forturile, stabili-
mentele tehnice, porturile, aero-
porturile, bazele navale, hidros-
calele, vasele de rgzboiu, ae-
ronavele, arme, munitiuni, ex-
plozibile, sau elementele lor con-
stitutive, masini,naecanisme sau
parti din ele, ori echipamente
sau orice alte referinte asupra
obiectelor sau lucrarilor, care,
in interesul anargrii nationale,
nu trebuesc divulgate si care
fuseserg Incredintate susnumi-
telor persoane, sau de care a-
veau cunostinta cu ocaziunea
functiunii sau insarcingrii lor;
2. cetäteanul roman care co-
mae faptul de mai sus, când u-
nul din obiectele sau lucrarile
preväzute la alineatul precedent
i-au fost incredintate sub orice
titlu, sau de care avea cunos-
tintä, fie oficial, fie in virtutea
situatiei, profesiunii sau vreu-
sgrcinat;
3. cetateanul roman care a-
flându-se in unul din cele doug
cazuri ale alineatelor preceden-
te, comunica sau divulgg, nu in-
susi actul sau documentul se-
cret, ci numai informatiuni sau
stiinte trase din ele.
Cu aceeasi pedeapsa se pe-
depseste si acela care comite a-
celasi fapt dupg incetarea func-
tiunii sau misiunii cu care a
fost insarcinat. (Cp. r. 70, 71,
140; L. c. sp. 1; C. J. M. 198;
Cp. a. 146; Cp. it. 256, 257, 261,
262).
191. Cetäteanul roman care
procura sau transmite in
sau In copie, In total sau
in parte, vreunul din planurile,
scriptele, documentele mentio-
nate in art. 190, inamicului sau
agentilor lui, ori unei puteri
straine, sau agentilor acesteia:,
sau care avand cunostinta de
ele, le comunicg acelora sau le
publicg, ori reproduce chiar par-
 18 Martie 1936
rial sau incomplet, comite cri-
ma de trädare si se pedepseste
cu muncd silnica dela 5 la 25
ani i degradare civich dela 3
la 10 ani.
Aceeasi pedeapsä se aplicä si
In urmätoarele cazuri:
1. cetäteanului roman, care
ti procurä sau detine, färä ca-
litate de a lua cunostintä de ele,
planurile, scriptele sau docu-
mentele mentionate in art. 190;
2. cetäteanului roman, care ar
reproduce in public, dupé, alte
publicatiuni, planurile, scrip-
tele sau documentele din art.
190.
Dacd autorul publicatiunii sau
reproducerii nu este cunoscut,
pedeapsa se aplicä conform dis-
pozitiunilor art. 181. (Cp. r. 72;
L. c. sp. 2; Cp. a. 147).
192. Comite crima de trä-
dare si se pedepseste cu muncá
silnicá dela 10 la 25 ani si de-
gradare civicá dela 3 la 10 ani:
1. cetäteanul roman care, fä-
tis, ori ascunzandu-si identita-
tea sau nationalitatea, calitatea
sau profesiunea, cu scopul de a
comite faptele prevazute la art.
190, se introduce inteo locali-
tate, zond de pämânt, de apä,
sau de aer, unde e oprit accesul
in interes militar, cetate, port,
aeroport, hidroscald, bazä na-
vald, post militar, tabäril, can-
tonament, bivuac, cazarmá, sta-
biliment tehnic, vas de räzboiu,
magazie de aprovizionare, bi-
rou unde se pástreazä planuri,
documente, scrisori sau alte a cte
ori härti geografice, referitoare
la apárarea nationald, cum si
in orice altfel de stabiliment mi-
litar cu dependintele lui;
2. cetateanul roman, care, prin
mijloacele indicate in alineatul
precedent, si in scopul de a co-
mae faptele preväzute la art.
190, ridicá planuri sau face re-
cunoasteri de cäi ferate sau de
orice alte mijloace de comuni-
catie, ia informatii sau fotogra-
fii ori executä desene, schite, a-
www.digibuc.ro
43
supra oricärui lucru privitor la
apärarea teritoriului sau la si-
guranta Statului. (C. J. M. 53 T.
2 Ad.; L. c. sp. 3; C. it. 260).
193. Tentativa crimelor din
aceastä sectiune se pedepseste
cu pedeapsa crimei consumate
(L. c. sp. 5).
Sectiunea II
Spionajul
194. and vreuna din infrac-
tiunile prevAzute de art. 184,
186, 187, 188, 189, 190, 191 si 192,
este comisä de un sträin, consti-
tue crima de spionaj si se pe-
depseste cu muncá silnicd dela
5 la 15 ani si degradare civicl
dela 3 la 10 ani.
Cand sträinul infractor ar fi
din cei angajati in serviciul Sta-
tului roman, pedeapsa este mun-
ca silnicä dela 10 la 15 ani $i
degradarea civicä dela 3 la 10
ani.
Tentativa crimei de spionaj se
pedepseste ca si .crima consu-
matä.
In timp de räzboiu, dispozi-
tiunile acestei sectiuni se aplicá,
in mäsura in care qunt de a--
cord cu conventiunile interna-
tionale referitoare la spionaj.
(Cp. r. 72: L. c. sp. 4; Cp. a. 146,
147; Cp. it. 256, 257, 261, 262).
Sectiunea III
Alte crime §-I delicte in contra
siguranfei exterioare a Statalui
195. Acela care distruge sau
ascunde documente sau acte,
care stabilesc drepturi ale Sta-
tului roman in raport cu un
stat sau cu un guvern strain,
comite crima de compromitere
a intereselor de Stat si se pe-
depseste cu temnitá grea clela
5 la 10 ani si degradare civicá
dela 3 la 5 ani.
Dacá autorul este chiar päs-
tratorul sau depozitarul acelor
acte sau documente, pedeapsa
este munca silnicl pe timp mär-
44 Codul Penal
ginit dela 7 la 15 ani i degra-
darea civicä dela 3 la 10 ani.
(Cp r. 73; Cp. it. 255; Cp. pol.
107).
196. Ace la care, prin
sau orice acte de ostilitate,
neaprobate de guvern, sávar-
site in tard, sau sträindtate con-
tra unui stat strain, expune Sta-
tul roman la un pericol de rdz-
boiu, comite crima de ostilitate
contra Statului si se pedepseste
cu temnitä grea dela 5 la 10 ani
si degradare civicd dela 3 la 5
ani, iar daca, din aceastd cauzä,
a si urmat rd'zboiul, pedeapsa
este munca silnicä pe vieatä $1
clegradarea civicd pe trap de
10 ani.
Dacd actele de ostilitate sunt
de naturd numai de a turbura
relatiunile guvernului roman cu
un guvern strdin, sau de a ex-
pune Statul ori pe cetätenii ro-
mani, ori unde s'ar gäsi ei, la
represalii, pedeapsa este tem-
nita grea dela 3 la 6 ani, iar
dacd ruperea relatiunilor s'a
produs, sau represaliile au avut
loc, pedeapsa este temnita grea
dela 5 la 10 ani si In ambele
cazuri $1 degradarea civicd dela
3 la 5 ani. (Cp. r. 74; Cp. it. 244).
197. Acela care, prin negli-
jentä, prin neobservarea regu-
lamentelor, instructiilor, ordine-
lor si consemnelor, face posibild
sustragerea, luarea, distrugerea
de planuri, scripte, documente,
fotografii, schite relative la cele
specificate in art. 190, 191 si 192,
ce i-au fost incredintate sau le
avea in posesie, in virtutea
functiunii, situatiunii sau pro-
fesiunii sale, sau a unei misi-
uni cu care a fost insärcinat, le
pierde ori dá putinta unor per-
soane neautorizate sä, cerceteze
documentele de mai sus sau sä
scoatd copii de pe ele, comite
delictul de neglijentä contra si-
gurantei Statului si se pedep-
seste cu inchisoare corectionald
dela 2 la 3 ani.
www.digibuc.ro
Aceeasi pedeapsd se aplicd
aceluia care, In aceleasi condi-
tiuni, divulgd, informatiile, in-
diciile sau dovezile culese in
cursul unor cercetäri referitoare
la infractiuni de trádare si spio-
naj. (L. c. sp. 9).
198. Acela care, In timp de
räzboiu, rdspandeste sau publi-
cd svonuri sau informatii false,
exagerate sau tendentioase, re-
lative la situatia economicd a
tarn, la existenta vreunei ne-
multurniri a populatiei in pri-
vinta declardrii rázboiului, a
conducerii sau rezultatului lui,
precum si acela care, prin ace-
leasi mijloace, sau prin orice
alte fapte de natutd a provoca
.panicd sau deprimare, ori 'a
cauza scdderea cursului efecte-
lor publice sau private, face po-
sibild slábirea sau infrangerea
rezistentei morale a natiunii)
fatd de inamic, comite delictul
de defetism si se pedepseste cu
inchisoare corectionald dela 5
la 10 ani, amendä dela 5.000 la
25.000 lei si interdictie corectio-
nald dela unu la 5 ani, dacá
fapta nu ar constitui o infrac-
tiune mai gray&
Dacd faptele de mai sus sunt
comise in urma intelegerii cu
inamicul, sau in scop de pro-
pagandd fdcutá printre mili-
tari, constituesc crima de defe-
tism si se pedepsesc cu muncl
silnicá pe vieatä. (C. J. M. 56 T.
2 Ad.; Cp. it. 265, 267).
199. Cetäteanul roman sau
stráinul domiciliat in Romania,
care, in timp de rdzboiu, par-
ticipä la subscrieri, värsdminte
sau imprumuturi in favoarea
Statului inamic, sau inlesneste
aceste operatiuni, ori procurd
inamicului animale sau provi-
ziuni, comite crima de necre-
dintä, fatä de Stat si se pedep-
seste cu munca silnicd dela 5 la
10 ani si degradare civicd dela
3 la 5 ani.
Pedeapsa de mai sus nu se a-
 18 Martie 1936
plicg locuitorilor din teritoriile
ocupate de inamic, pentru con-
tributiunile impuse si ridicate de
puterea ocupantä. (Cp. it. 246).
200. Ace la care nu executg
In timp de rgzboiu, in totul sau
in parte, obligatiile ce deriva
dintr'un contract de furnituri,
de locatiune de lucrgri sau o-
biecte, incheiat cu autoritatea
publicg pentru trebuintele ar-
matei sau populatiei, comite de-
lictul de compromitere a anro-
vizionärilor si se pedepseste cu
inchisoare corectionalä dela 2
ani la 5 ani si interdictie corec-
tionalg dela 1 an la 3 ani.
Dacg neexecutarea contractu-
lui provine din neglijentg i o-
cazioneaza vreo pagubg, culpa-
bilul se pedepseste cu inchisoa-
re corectionalä dela 3 luni la un
an.
Pedepsele prevgzute in alinea-
tele de mai sus si dupg distinc-
tiunile de acolo, se aplicg si ce-
sionarilor, imputernicitilor, fur-
nisorilor sau intermediarilor,
care, cunoscând scopul aprovi-
ziongrii, cu rea credintg sau
prin neglijentg fac sg nu se in-
deplineascg obligatiile din con-
tract. (Cp. r. 379, 380; C. j. m.
256; Cp. it. 251; Cp. pol. 105).
201. Ace la care sgvârseste
vreo fraudg, in executarea con-
tractelor sau obligatiilor rela-
tive la trebuintele armatei sau
populatiei, comite delictul de
fraudg In furnituri publice si se
pedepseste cu inchisoare corec-
tionalg dela 5 la 10 ani si inter-
dictie corectionalg dela unu la
5 ani.
Când frauda se comite in
timp de rgzboiu, faptul consti-
tue crima de fraudg In furnituri
publice si se nedepseste cu mun-
cg silnicg dela 5 la 15 ani si de-
gradare civicg dela 3 la 5 ani.
Cu aceleasi nedepse si dupg
distinctiunile de mai sus se pe-
depseste si acela care, fiind in-
sgrcinat de a supraveghea exe-
www.digibuc.ro
45
cutarea contractelor sau obliga-
tiilor de mai sus, lasd sg se co-
mitá frauduloase.
Dacg, faptul din alineatul pre-
cedent se comite prin neglijen-
tg, pedeapsa este inchisoarea
corectionalg dela 6 luni la 2 ani.
(Cp. it. 252).
202. Tentative crimelor si de-
lictelor prevgzute in art. 195,
196 si 201 alin. 1 si 2 se pedep-
seste ca si crima ori delictul
consumat.
Sectiunea IV
Dispozitiuni comune
203. Când infractiunile pre-
vgzute de art. 186, alin. 2, 187,
191, 192, 195, 196, 197, 198, 199,
200 si 201, sunt comise de un
militar, minimum pedepsei pri-
vative de libertate, prevgzut
pentru fiecare infractiune in
parte, este sporit cu jumgtatea
acelui minimum, afarg de cazul
and legile militare ar prevedea
o pedeapsg mai mare. (C. j. m.
258).
CAPITOLUL II
Crime 0 delicfe contra sigurantei in-
ferioare a Sfafului
Sectiunea I
Atentate i comploturi contra
persoanei Regelui, a familiei
Regale .si a formei constitutio-
nale a Statului
204. Orice atentat contra vie-
tii, integritatii corporale sau
Regelui, constitue cri-
mg de inaltà trgdare si se re-
depseste cu muncd silnicg pe
vieatg.
Atentatele de acelasi fel con-
tra Reginei, a Princinelui mos-
tenitor sau in contra celorlalti
membri ai familiei regale, se
pedepsesc cu muncrt silnicg de
la 10 la 25 ani, afarg de cazul
când faptul ar constitui o in-
fractiune pedepsitg de lege cu o
46 Codul Penal
pedeapsa mai mare. (Const. 87;
Cp. r. 76; Cp. a. 126, 128; Cp. it.
276, 277).
205. Orice ofensa adusa in
public persoanei Regelui, con-
stitue delictul de ofensa a re-
galitáii se pedepseste cu in-
chisoare corectionalä dela 2 ani
la 5 ani.
Daca ofensa se aduce contra
Reginei, a Principelui mosteni-
tor sau in contra celorlalti
membri ai familiei regale, pe-
deapsa este inchisoarea corn-
tionala dela 6 luni la 3 ani.
Prin ceilalti membri ai f ami-
liei Regale" se inteleg ascenden-
tii, descendentii, fratii si suro-
rile Regelui, precum si copiii
fratelui lui, in ordine mascu-
lina. (Cp. r. 77; Cp. a. 139, 141;
Cp. it. 278).
206. Ace la care, in public, a-
duce imputári Regelui pentru
actele guvernului sail, de care
numai ministrii sunt responsa-
bili, comite delictul de ofensä a
autoritätii regale si se pedepse-
ste cu inchisoare corectionala,
dela 3 luni la un an si amenda
dela 2.000 la 10.000 lei.
Publicarea, reproducerea sau
raspandirea de stiri false, cu
privire la ordinea legal de suc-
cesiune la tron si a formei de
guvernamânt, se pedepseste cu
aceleasi pedepse.
Actiunea penald pentru ur-
marirea infractiunilor preva-
zute in art. 205 si 206, nu poate
fi pusá in miscare decât In ur-
ma autorizatiei date de Ministe-
rul Justitiei. (Cp. r. 77; L. 1.
publ. 11; Cp. a. L. XXXIV-1913,
2; Cp. it. 279).
207. Acel care savârseste
acte violente, in scop de a
schimba forma constitutionalä,
a Statului, ordinea legald de
succesiune la tron, precum si a-
cela care instiga pe locuitori de
a se ridica in contra autoritatii
Regelui, ori puterilor constitu-
tionale ale Statului, comite cri-
www.digibuc.ro
ma de surparp a ordinei consti-
tutionale, si se pedeuseste cu de-
tentiune grea dela 5 la 10 ani
degradare civica dela 3 la 5 ani
(Cp. r. 78; L. 1. publ. 11; Cp. a.
127, 129; Cp. it. 283).
208. Acela care comite vre-
un act preparator pentru savâr-
sirea crimelor prevazute de art.
204 si 207, se pedepseste, In ca-
zul art. 204 cu inchisoare corec-
tiona la dela 3 la 5 ani, iar In
cazul art. 207 cu detentiune
simpla. dela 3 la 5 ani (Cp. r.
80; L. 1. publ. 11; Cp. a. 130,
131).
209. Constitue delict de unel-
tire contra ordinei sociale si se
pedepseste cu inchisoare corec-
tionala dela 3 la 7 ani, amenda
dela 10.000 la 100.000 lei si inter-
dictie corectionala dela 3 la 5
ani:
1. faptul de a face propagan-
da pentru instalarea, prin vio-
lenta, a dictaturii unei clase so-
ciale asupra alteia, ori pentru
suprimarea, prin violenta, a u-
pei clase sociale sau, In gene-
ral, pentru rästurnarea, in mod
violent, a ordinei sot-gale exis-
tente In Stat;
2.faptul de a constitui sau
organiza asociatii secrete cu
scopul aratat la punctul 1, fie
ca au ori nu caracter interna-
tional;
3. faptul de a lucra, prin mij-
loace violente, pentru a produce
teroare, teama, ori dezordine
publica, cu scop de a schimba
ordinea economica sau social5
din România;
4. faptul de a intra in lee:
turd cu vreo persoana sau aso-
ciatie cu caracter international,
din strainatate sau din tarä, in
scopul de a primi instructiuni
sau ajutoare de orice fel pentru
pregatirea unei revolutii so-
ciale;
5. faptul de a ajuta, in orice
mod, o asociatiune din straing-
tate sau din tail, care ar avea
 18 Martie 1936
de scop sh lupte, prin mijloacele
de sub punctele 1 $i 3, contra
ordinei economice sau sociale
din Románia;
6. faptul de a se afilia sau a
deveni membru al vreuneia din
asociatiile prevdzute in punc-
tele 2 si 3 de mai sus.
Când pentru realizarea sco-
pului ardtat in alineatele prece-
dente, s'au comis acte de vio-
lentd contra persoanelor, pe-
deapsa este inchisoarea corec-
tionald dela 5 la 10 ani, amen-
da dela 10.000 la 100.000 lei $i
interdictia corectionald dela 3
la 5 ani, dacä ele nu constitue
o infractiune mai gravd. (L. 1.
publ. 11; Cp. it. 270, 273, 274).
Sectiunea
Alte crime $i delicte in contra
sigurantei interioare a Statului
210. Ace la care, in scopul de
a provoca râzboiu civil in tarä,
inarmeazd pe locuitori sau Ii
instigd de a se inarma unii
contra altora, ori de a sdvar$i
tâlhdrii $i omoruri, oriunda pe
teritoriul tärii, comite crima de
rdzvrätire, si se pedepse$te cu
detentiune riguroasd dela 7 la
10 ani si cu degradare civicd de
la 3 la 5 ani.
Dacd in urma faptului de mai
sus au fost atacate sau ocupate
oficii publice, institutii sau lu-
crdri militare. depozite de arme
sau alte materiale de rdzboiu,
cdi ferate ori uzine, pedeapsa
este detentiunea grea dela 10 la
15 ani si degradarea civicä dela
5 la 8 ani.
Dacd insd s'au sävârsit tâlhd-
rii, incendii, distrugeri ori s'au
cauzat vdtdmdri grave ale sdnd-
tätii sau integritàii corporale,
pedeapsa este munca silnicd de
la 15 la 25 ani $i degradarea ci-
vied, dela 6 la 10 ani, intru cât
faptele nu ar constitui infrac-
tiuni mai grave.
In cazul câncl s'au comis o-
www.digibuc.ro
47
moruri, precum si atunci când
faptele din alineatul precedent
au fost sdArârsite prin masini in-
fernale, explosibile sau alte mij-
loace similare, pedeapsa este
munch' silnicd pe vieatd. (Cp. r.
81, 85; Cp. a. 153, 155; Cp. it. 286).
211. Ace la care, in scopul de
a provoca insurectiune contra
puterii Statului, organizeazd
sau face sd, se organizeze trupe
armate, ori le procurd sau le in-
lesneste procurarea de arme
sau munitiuni, comite crima de
insurectiune armath, $i se pe-
depseste cu muncd silnicä dela
15 la 25 ani $i degradare civicd
dela 5 la 10 ani, iar dacd insu-
rectiunea s'a produs, pedeapsa
este munca silnicà pe vieatd.
(Cp. r. 82: Cp. a. 152, 161).
212. Comite crima de uzur-
pare militard $i se pedepseste
cu detentiune grea dela 5 la 10
ani si degradare civicä dela 3 la
5 ani, acela care, in scopul de a
produce dezordine in Stat sau
a-i primejdui siguranta, sdvâr-
seste vreunul din faptele urmá-
toare:
1. ia comanda militard a u-
nei trupe, localitáti, cetdti sau
a unui post, bastiment de ráz-
boiu sau loc intdrit;
2. continud a exercita coman-
da ce i-s'a revocat;
3. angajeazd sau
ori face sd se angajeze sau sä se
inroleze soldati;
4. tine adunatä o$tirea in
contra ordinelor ce i s'au dat,
de a o libera sau a o trece la
vatrd. (Cp. r. 83; Cp. it. 287).
213. Ace la care exercitä, in
mod ilegal, o functie cu carac-
ter politic, sau continuä a o e-
xercita in mod ilegal, comite
crima de uzurpare politicd, si se
pedepseste cu detentiune grea
dela 5 la 15 ani $i cu degradare
civicd dela 3 la 8 ani. (Cp. it.
287).
214. Ace la care putând dis-
pune de forta publicd, ordond.
 48
miecarea acestei forte sau intre-
buintarea ei in contra inrolgrii
sau adungrii de oameni, In ve-
derea Intocmirii oetirii legale,
comite crima de impiedecare a
organizgrii armatei, si se pe-
depseete cu detentiune grea de
la 5 la 10 ani si degradare civi-
cg dela 3 la 5 ani.
Când ordinul a fost executat,
pedeapsa este detentiunea grea
dela 10 la 15 ani, si degradarea
civicg dela 5 la 10 ani. (Cp. r.
84).
215. Ace la care, prin cuvinte,
scrieri, gesturi sau acte, aduce
ofensg, in public, natiunii sau
Statului Roman, precum 'si a-
cela care aduce jignire simti-
mântului national prin injurii
aduse eroilor consacrati ai nea-
mului, comite delictul de ofen-
sg a natiunii ei se pedepseete
cu inchisoare corectionalg dela
unu la 3 ani, amendg dela 5.000
la 20.000 lei ei interdictie corec-
tionalg dela unu la 5 ani.
Aceeaei pedeapsá se aplicg
aceluia care räspandeste In
straingtate stiri neadevgrate,
tendentioase sau exagerate, ca-
re ating onoarea sau vatgmg
interesele natiunii sau Statului
Roman.
Dacg faptele se comit prin
presg, pedeapsa este inchisoa-
rea corectionalg dela 2 la 6 ani,
amenda dela 5.000 la 20.000 lei ei
interdictia corectionald dela
la 5 ani. (Cp. it. 291; Cp. pol.
152).
216. Ace la care, prin cuvin-
te, gesturi sau acte, exprimg
dispret sau batjocurg pentru
drapelul tgrii, pentru marca ori
emblemele de care se servesc
autoritätile civile sau militare,
ca semne ale calitgtii lor, ori
alte semne ale autoritgAilor pu-
blice, comite delictul de ofensä a
simbolului national ei se pedep-
mete cu Inchisoare corectionalg
dela 2 luni la un an ei cu a- necesar unei asemenea apärgri,
menda dela 2.000 la 10.000 lei.
www.digibuc.ro
Codul Penal
(Cp. a. L. XL-1879, 37; Cp. it.
292; Cp. pol. 153).
217. Functionarii publici,
care, prin intelegere prealabilg,
in mod colectiv, refuzg a bade-
plini serviciul public sau sus-
pendg functionarea acestuia, pe-
riclitând interesele generale pu-
blice, comit delictul de coalitiu-
ne a functionarilor contra sigu-
rantei Statului ei se pedepsesc
cu inchisoare corectionalg dela
6 luni la 2 ani ei interdictie co-
rectionalg dela unu la 2 ani.
Daca faptul de mai sus se co-
mite In urma intelegerii intre
autoritgtile civile i militare,
pedeapsa este Inchisoarea corec-
tionalg dela 2 la 5 ani ei inter-
dictia corectionalg dela unu la 5
ani.
Instigatorii se pedepsesc, In
cazul primului alineat, cu inchi-
soare corectionala dela unu la
3 ani, iar In cazul alineatului 2,
cu inchisoare corectionalg, dela
3 la 6 ani. (Cp. it. 330).
218. Ace la care, prin orice
mijloace, instigh direct pe mili-
tari sau asimilatii lor de a nu
se supune legilor sau de a-ei cgl-
ca jurgmântul, sau alte obliga-
tiuni militare, ori instigg, pe cei
dela vatrg sg nu rgspunclg che-
mgrii, comite delict de instigare
anti-militarg ei se pedepseete cu
inchisoare corectionalg dela
1 unu la 3 ani, amendg dela 2.000
la 15.000 lei si interdictie corn-
tionalg dela unu la 2 ani.
Aceeaei pedeapsg, se aplicg
In cazul când instigarea se a-
dreseazg personalului civil al
serviciilor militare indispensa-
bile apgrárii nationale.
Cand instigarea ar fi referi-
toare la comiterea de acte, in
scopul de a miceora productiu-
nea necesarg apargrit nationale
sau de a Impiedeca repararea
sau transportarea materialului
ori la distrugerea acestui mate-
 18
rial, pedeapsa este inchisoarea
corectionala dela 2 la 6 ani, a-
menda dela 5.000 la 15.000 lei si
interdictia corectionalä dela
unu la 3 ani.
In toate cazurile prevazute de
acest articol, daca instigarea a
fost urmata de efect, se apne&
pedepsele de mai sus, insä mini-
mum inchisorii corectionale va
fi indoit, afará de cazul când
faptul ar constitui o infractiu-
ne pedepsita mai gray. (L. 1.
publ. 12; C. J. M. 201; Cp. it. 266).
CAPITOLUL III
Crime §i deflate contra Safi lor State lor
straMe, a reprezenfanfilor ;i a simbo-
lului acesfor State
219. Ace la care, pe terito-
riul Statului roman, comite,
contra sefului unui Stat strain,
atentatul prevazut de art. 204,
se pedepseste cu temnita, grea
dela 10 la 15 ani, afarä de cazul
când s'ar cuveni o pedeapsa mai
gravä, conform acestui cod, iar
când atentatul a avut ca rezul-
tat moartea sefului Statului
strain, cu munca silnica pe viea-
la. (Cp. it. 295, 296).
220. Ace la care, pe teritoriul
tarii, aduce ofensá in contra
persoanei sefului unui Stat
strain, se pedepseste cu inchi-
soare corectionala dela 6 luni la
3 ani. (Cp. it. 297; Cp. pol. 111),
221. Ace la care savarseste
vreo infractiune in contra inte-
gritatii corporale, libertätii sau
onoarei unui agent diplomatic
strain, acreditat pe lânga gu-
vernul roman, sau a unui rnem-
bru al vreunei misiuni diploma-
tice sträine, cunoscand calitatea
acestora, se pedepseste cu pe-
deapsa prevazuta, de lege pentru
fapta savarsità, al carui maxi-
mum se mareste cu o patrime.
Injuria, calomnia si defai-
marea nu pot fi urmärite decât
dacä eel lezat si-a exprimat a-
c. Hamangiu, vol. XXIV. 4.
www.digibuc.ro
Mart le 1936 49
ceastä dorinta. (Cp. it. 298; Cp.
pol. 111).
222. Ace la care smulge, dis-
truge, deterioreaza in public, in
scop de dispret sau batjocura,
drapelul sau orice emblerna a
unui Stat, atunci când au fost
arborate sau intrebuintate, con-
form dreptului intern roman, se
pedepseste cu inchisoare corec-
tionala dela o lunä la un an.
(Cp. it. 299; Cp. pol. 112).
223. Actiunea penalä pentru
delictele prevazute de art. 220 si
222 nu poate fi pusä in miscare
decât in caz de reciprocitate, cu
autorizarea Ministerului Justi-
tiei, si numai dada guvernul
strain si-a exprimat dorinta.
Daca conclitiile d reciprocf-
tate lipsesc, atunci se aplica
dispozitiunile preväzute in tit-
lurile XIII sj XIV. (Cp. it. 300).
CAPITOLUL IV
Delicful contra siguranlei Stafelor
sfröine, drepfului pácii i bunelor re-
lafiuni infernationale
224. Ace la care, pe teritoriul
Statului roman pregateste con-
tra sigurantei interioare sau ex-
terioare a unui Stat, care nu se
gaseste in räzboiu eu Romania,
vreuna din infractiunile preva-
zute in Tit lul I din Cartea II a
acestui cod, comite delictul con-
tra sigurantei Statului strain $i
se nedepseste cu detentiune sim-
pla dela 6 luni la 3 aril (Cp. a.
144; Cp. it. 268).
225. Comite delictul contra
bunelor relatiuni internationale
si se pedepseste cu detentiune
simpla dela 2 luni la un an si
amenda dela 2.000 la 20.000 lei:
1. acela care, raspandind, prin
orice miiloace, stiri false, ori
documente denaturate sau f al-
sificate, pune in pericol relatiile
amicale internationale ale Ro-
mâniei cu un alt Stat.
Urmitirirea nu se poate face
50
decât dupd, cererea Ministerului
Justitiei;
2. acela care, in scopul de a
forte Statul Roman sä intre-
princlä un rdzboiu de agresiune,
excitä opinia publicd in acest
sens, prin o propagancld, di-
rectd, fäcutá prin orice mij-
loace precum si acela care, prin
aceleasi mijloace, in cursul ne-
gocierilor diplomatice pentru so-
lutionarea unui diferencl inter-
national, sau când acest dife-
rend se gdseste pendinte in fate
forurilor internationale compe-
tinte, deslántue, o agitatie po-
pulard, pentru a exercita o pre-
siune asupra guvernului in f a-
v.oarea rázboiului, impiedecand
astfel libertatea de actiune a a-
cestuia.
infractiunea prevázutá mai
sus nu se pedepseste deed a
fost determinatá prin vreo ac-
tiune provocatoare externd. (Cp.
it. 244).
226. In cazurile art. 224 si
225, actiunea penald nu poate fi
pusä in miscare decât deed reci-
procitatea e asiguratá si pentru
Statul Roman, prin legile sta-
tului strdin, contra cdruia s'a
organizat atentatul sau este in-
dreptatá propaganda.
CAPITOLUL V
Dispozifiuni comune
227. Când cloud sau mai
multe persoane, de comun acord,
au luat hotärirea de a sävârsi
vreuna din crimele preväzute de
art. 184, 185, 186, 188, 204, 207,
210 si 211, comit complot.
Complotul, ce are de scop sd-
vârsirea vreuneia din infrac-
tiunile prevAzute in art. 184,
185, 186, 188, 204 si 211, se pedep-
seste cu temnitä grea dela 3 la
5 ani si degradare civicl dela
2 la 3 ani, dacä nu a fost urmat
de un act preparator, iar in caz
contrar cu temnitd grea dela 5
www.digibuc.ro
Codul Penal
la 10 ani si degradare civic& dela
3 la 5 ani.
Complotul pentru sävarsirea
infractiunilor prevazute in art.
207 si 210 se pedepseste cu de-
tentiune riguroasá dela 3 la 5
ani, si degradare civica dela 2 la
3 ani, deed nu a fost urmat de
un act preparator, iar in caz
contrar cu detentiune riguroasä
dela 5 la 10 ani si degradare ci-
vied dela 3 la 5 ani. (Cp. r. 79;
Cp. a. 132; Cp. it. 304, 305).
228. Ace la care, având cuno-
stintä despre un complot sau
despre pregátirea uneia din cri-
mele prevdzute la articolele 204
si 207, omite sd denunte aceasta,
and era Inca% timp de a se im-
piedeca consumarea faptului, co-
mite delictul de omisiune a de-
nuntärii complotului si se pe-
depseste cu inchisoare corectio-
nald dela unu la 2 ani.
Infractorul nu se pedepseste
câncl se constatá cd este rudd
sau legat prin o temeinicd afec-
tiune de vreunul din acei care
urmau a fi denuntati, sau clacd
denuntarea ar fi expus la un
-,ericol ireparabil pe denuntd-
tor sau pe vreuna din persoa-
nele preväzute la art. 130, pre-
cum *i atunci când din impre-
jurdri ar rezulta eá denuntarea
nu mai era necesard. (Cp. a.
135).
229. Când vreuna din infrac-
tiunlle prevazute in prezentul
titlu se comite de o ceatd, insti-
gatorii si conducdtorii acesteia
se pedepsesc cu pedeapsa pre-
vázutd de lege pentru infrac-
tiunea sävarsitd, al cdrei mi-
nimum si maximum se sporesc
cu 1/4, Meá a se putea depdsi
maximum general al pedepsei.
(Cp. it. 306).
230. Instigarea neurmatá de
efect la vreuna din crimele din
acest titlu, se pedepseste cu o
pedeapsd de un grad mai jos
decât aceea preväzutá pentru
crime la care a instigat.
 18 Martie 1936
Complicii, Minuitorii si cei
care vor fi favorizat pe infrac-
tori la infractiunile din acest
titlu se pedepse$te ca si autorii.
(Cp. it. 307).
231. In cazurile art. 227 nu
se pedepsesc aceia care, Mcând
parte dintr'un complot, II de-
nuntä autoritätilor, mai Inainte
de a fi fost descoperit si de a se
fi inceput sdvar*irea faptei pro-
iectate;
De asemenea nu se pedepsesc
aceia care, dupd Inceperea exe-
cutárii vreuneia din infractiu-
nile cuprinse In acest titlu, le
denuntá autoritätii mai inainte
de a fi descoperite si In timp
util, astfel ca sd. fie Impiedecatd
consumarea bor.
Acei participanti care, dupä
ce urmárirea a fost inceputä sau
infractorii descoperiti, vor In-
lesni arestarea acestora, se pe-
depsesc In caz de crimg cu in-
chisoare corectionalä dela unu
la 5 ani, iar In caz de delict cu
o pedeapsd cuprinsd Intre mi-
nimum special al pedepsei si ju-
mätatea, acestui minimum. (CP.
r. 92, 116; L. c. sp. 13; Cp. a. 136,
137; Cp. it. 308).
TITLUL II
Deliete in contra exereitiului dreptu-
rilor politice 1i cetitene01
232. Ace la care, prin violentd
sau amenintare, Impiedeed pe
un cetätean sä-$i exercite drep-
turile sale politice sau cetäte-
ne$ti, comite delictul de Impiecle-
care a drepturilor politice sau
cetátenesti, si se pedepseste cu
detentiune simpld, dela 3 luni la
un an *i interdictie corectionalä
dela unul la 2 ani. (Cp. r. 93, 94;
Cp. it. 294).
233. Dad, faptul prevázut In
articolul 232 s'a sávArsit In urma
unei Intelegeri prealabile, spre
a fi executat, fie In toatá tara,
fie inteun judet, Inteo plasá
sau comund, pedeapsa este de-
tentiunea simpld dela 1 la 2 ani
www.digibuc.ro
51
si interdictia corectionald dela
unul la 3 ani. (Cp. r. 95, 96).
234. Dacd, vreunul din faptele
prevázute in art. 232 si 233 se
sävarseste de un functionar pu-
blic, pedeapsa este inchisoarea
corectionald dela unu la 3 ani
si interdictia corectionald dela
unu la 3 ani. (Cp. r. 99).
235. Ace la care, prin oHce
mijloace, impiedeed exercitiul li-
ber al clreptului electoral sau
care falsified In mod esential
lucrdrile sau actele de prepa-
rare ori executare ale operatiu-
nii electorale sau de constatare
a rezultatului acesteia, comite
delictul de fraudd electorald si
se pedepseste cu inchisoare co-
rectionald dela una la 3 luni.
Dacd faptul este comis de o
persoand insárcinatá de a con-
duce, supraveghea sau asista la
operatiunea electorald, pedeapsa
este inchisoarea corectionald de-
la 6 luni la 2 ani *i interdictia
corectionald dela unu la 3 ani.
Actiunea penald, clacd nu a
fost pusg. In miscare de partea
vätämatá sau Ministerul pu-
blic, poate fi pusä In miscare $i
sustinutá de un numär de 20
alegátori. (Cp. r. 97, 98).
TITLUL III
Crime Ii delicte contra administratiei
publice
CAPITOLUL I
De tide seivar§itede funclionarii
publici
Sectiunea I
Delapidarea
236. Functionarul public ca-
re-si insuseste sau deturneazd
bani sau alte lucruri mobile, ce
Ii sunt date, in virtutea functiu-
nii sale, spre administrare sau
pgstrare, comite delictul de de-
lapidare si se pedepseste cu In-
chisoare corectionald dela 4 la
6 ani, amendá dela 5.000 la 10.000
52 Codul Penal
lei si interdictie corectionalà
dela 2 la 5 ani.
In toate cazurile judecâtorul
poate pronunta prin hotärfrea
de condamnare i pierderea
clrepturilor la pensiune. (Cp. r.
140; C. J. M. 256; Cp. a. 462).
237. Delictul de delapidare se
pedepseste cu fnchisoare corec-
tionalà dela 6 la 10 ani, amencla
dela 5.000 la 10.000 lei si inter-
dictie corectionalà dela 2 la 5
ani, dacà pentru sgvârsirea de-
lapiciArii sau pentru acoperirea
ei, ori pentru Impiedecarea des-
coperirii ei, sau pentru pästra-
rea profitului ce derivà din ea,
culpabilul a sdvarsit vreun fals,
vreo distrugere de acte sau orice
delict, care nu se pedepseste mai
gray decât delapidarea. (Cp. r.
140; Cp. a. 463; Cp. it. 314).
Sectiunea II
Nedreptele ludri
238. Functionarul public care,
prin orice mijloace sileste pe o
persoanà sà dea bani sau alt
profit, la care nu este obligath,
dupg lege, comite delictul de ne-
dreaptà luare si se pedepseste
cu Inchisoare corectionalà dela
unu la 5 ani, amendà dela 5.000
la 15.000 lei si interdictie corec-
tionalä dela 6 luni la 2 ani. (Cp.
r. 141; C. J. M. 256; Cp. it. 317).
239. Functionarul public care,
In exercitiul functiunii sale, pro-
fitând de eroarea altuia, pH-
me$te sau retine dela acesta,
pentru sine sau pentru altul,
ban i sau orice alt folos, comite
delictul de profit prin eroare Si
se pedepseste cu Inchisoare co-
rectionalà dela 6 luni la 2 ani.
amendà dela 3.000 la 6.000 lei si
interdictie corectionalà dela unu
la 2 ani. (Cp. it. 316).
240. Functionarul public care,
dupd ce a Indeplinic un act In
virtutea functiunii sale, si la
care era obligat In temeiul aces-
teia, primeste dela cineva, el fn-
www.digibuc.ro
susi direct sau prin altà per-
soanA, cu consimtimântul säu,
bani sau alt folos, comite delic-
tul de remuneratie injustà si se
pedepseste cu Inchisoare corec-
tionalà dela 3 luni la un an, a-
mend& dela 2.000 la 3.000 lei si
interdictie corectionall dela unu
la 2 ani. (Cp. it. 318).
241. Functionarul public care,
In virtutea functiunii sale, având
supravegherea sau controlul di-
rect al unei Intreprinderi sau
institutii private, primeste sub
orice formä vreo Insärcinare
dela o asemenea Intreprindere
sau institutie, mai fnainte de a
se fi frideplinit trei ani dela data
pensionArii lui, sau de când a
päräsit functia prin demisie, de-
stituire sau revocare, comite de-
lictul de folos nedrept si se pe-
depseste cu fnchisoare corectio-
nald dela unu la 5 ani si amen-
clii dela 5.000 la 15.000 lei.
Conducdtorii unor asernenea
fntreprinderi se socotesc com-
plici la comiterea faptului de
mai sus. (Cp. r. 142).
Sectiunea III
Neglijenfa in functiuni
242. Functionarul public care,
prin neglijentà, neprevedere sau
usurintd fn supravegherea sau
paza banilor, valorilor, actelor
sau oricgror lucruri ce i-au fost
fncredintate, In virtutea func-
tiunii sale, va fi pricinuit sus-
tragerea sau distrugerea lor, co-
mite delictul de neglijentä In
functiune si se pedepseste cu In-
chisoare corectionalà dela 3 luni
la un an si amen (IA dela 2.000 la
5.000 lei. (Cp. r. 203).
Sectiunea IV
Refuzul de serviciu datorit le-
galmente
243. Functionarul public care,
pe nedrept, refuzd, omite sau
IntArzie Indeplinirea unui act. la
 18 Martie 1936
care este obligat in virtutea
functiunii sau serviciului sdu,
comite delictul de refuz de ser-
viciu datorit legalmente si se
pedepseste cu Inchisoare corec-
tionald dela 6 luni la un an si
amendd dela 2000
. la 5.000 lei.
(Cp. r. 190; Cp. a. 480, 481).
244. Functionarul public care,
in afard, de cazul prevAzut de
art. 217, pdräseste functiunea,
serviciul sau lucrarea, in scop
de a prejudicia interesele func-
tiunii sau serviciului, comite de-
lictul de pdrdsire individuald a
functiunii publice si se pedep-
seste cu inchisoare corectionald.
dela una la 3 luni. (Cp. it. 333).
Sectiunea V
Abuz de putere
245. Functionarul public care,
uzurpand o atributiune, sau a-
buzând de puterea sa legal, sau
depdsind limitele competintei
sale, ori nesocotind sau violand
formalitdtile prescrise de lege,
ori abdtandu-se in orice alt mod
dela indatoririle inerente func-
tiunii sale, sdvarseste un act pe
care legea nu-I considera infrac-
tiune, in scopul de a procura
cuiva, pe nedrept, vreun folos
sau de a-i cauza o pagubire de
orice fel, comite delictul de abuz
de putere si se pedepseste cu tn-
chisoare corectionald dela 6 luni
la 2 ani si interdictie corectio-
nald dela unu la 3 ani.
Aceeasi pedeapsd se aplicd si
atunci cand faptul se sävarseste
in scopul de a constrange pe ne-
drept o persoand, sä facä, sd o-
mitd sau sá sufere ceva.
Tentativa se pedepseste. (Cp.
r. 147; Cp. a. 471, 475).
246. Functionarul public care,
fat% just motiv, face uz de forta
armatd, intru cat acest fapt nu
ar constitui o infractiilne mai
gravd, sau in urma lui nu s'ar
www.digibuc.ro
53
fi produs vreo infractiune mai
gravä, comite delictul de abuz
de autoritate si se pedepseste cu
inchisoare corectionald dela unu
la 3 ani i interdictie corectio-
nald dela unu la 3 ani. (Cp. r.
158; Cp. a. 472).
247. Functionarul public care,
apartinand unei anumite pu-
teri in stat, face, pe nedrept
acte ce inträ in atributiile altei
puteri, sau prin orice mijloace
impied.ecd, zddärniceste sau in-
greuneazd exercitiul functiuni-
lor acesteia, comite delictul de
exces de putere si se pedepseste
cu inchisoare corectionald dela
6 luni la 2 ani i interdictie co-
rectionald dela unu la 2 ani.
(Cp. r. 207).
248. F'unctionarul public care,
in exercitiul functiunii sale, a-
dreseazd vreunei persoane in-
jurii sau Intrebuinteazá fatá de
ea violentd, intru cat faptul nu
constitue o infractiune mai gra-
vd, comite delictul de purtare a-
buzivd si se pedepseste cu in-
chisoare corectionald dela una
la 3 luni. (Cp. r. 148; Cp. a. 473).
Sectiunea VI
Dispoziliuni comune
249. In afard de cazurile in
care legea stabileste pedepse spe-
ciale pentru crimele ori delic-
tele sávarsite de functionari pu-
blici, aceia care au participat la
crime sau delicte pe care, in vir-
tutea functiunii lor erau datori
a le preveni, impiedeca, desco-
peri sau urmári, se pedepsesc
conform prevederilor legii pen-
tru acele infractiuni, putandu-se
adduga la pedeapsd un spor
!And la 5 ani in caz de crimd
pang la 3 ani in caz de delict,
färd a se putea depäsi maxi-
mum general al nedepsei. (Cp. r,
165).
54
CAPITOLUL II
Delicfe seivâuife de funcfionari sau
parficulari
Sectiunea I
Darea $i luarea de mild
250. Ace la care da, ofera, sau
promite unui functionar public,
fie direct, fie indirect, bani sau
orice alt profit, ce dung lege nu
i se cuvine, pentru a-1 determina
sá Indeplineasca, sa nu indepli-
neascd, sau sal intarzie Indepli-
nirea unui act privitor la func-
tiunea sa, ori sa faca un act
contrar Indatoririlor functiunii
sale, comite delictul de mituire
si se pedepseste cu Inchisoare
corectionala dela 6 luni la 3 ani
si amendä dela 5.000 la 10.000
lei.
Daca faptul se savarseste fatä
de o persoana care detine un
mandat electiv ori fatä de un
judecätor, jurat sau functionar
public insarcinat cu predarea,
receptia sau supravegherea unor
furnituri sau lucrári publice,
ori cu stabilirea sau Incasarea
irnpozitelor, pedeapsa este Inchi-
soarea corectionalà dela unu la
5 ani si amenda dela 5.000 la
15.000 lei.
Dada propunerea de mituire
n'a fost acceptatä, mituitorul se
pedepseste cu Inchisoare corec-
tionala dela 2 la 6 luni.
Nu se socoteste mituire faptul
comis In conditiile art. 238.
Nu se pedepseste pentru mi-
tuire persoana care a dat mita,
dad, i-a fost pretinsh $i daca
prin refuzul ei ar fi suferit o
pagubá inevitabila i impor-
tanta In raport cu situatia sa
materiala. (Cp. a. 470; Cp. it. 321,
322).
251. Functionarul public care,
in scopul aratat in articolul pre-
cedent, pretinde sau primeste,
fie direct, fie indirect, bani sau
orice alt folos ce nu i se cuvine,
ori accepta, o astfel de promi-
www.digibuc.ro
Codul Penal
siune sau nu o respinge, comite
delictul de luare de mitä si se
pedepseste cu Inchisoare corec-
tionala dela unu la 5 ani, amen.
da dela 5.000 la 15.000 lei si in-
terdictie corectionala dela unu
la 5 ani.
Pedeapsa este fnchisoarea co-
rectionala dela 2 la 5 ani, amen-
da dela 5.000 la 15.000 lei si in-
terdictia corectionala dela unu
la 5 ani, daca faptul se comite
de catre o persoana care detine
un mandat electiv, de un jude-
cator, jurat sau functionar pu-
blic fnsarcinat cu preclarea, re-
ceptia sau supravegherea unor
furnituri sau lucrári publice, ori
stabilirea sau incasarea impozi-
telor.
Delictul luárii de mitä se pe-
depseste, In cazul prevazut In
alin. 1, cu Inchisoare corectio-
nalá dela 2 la 5 ani, amenda
dela 5.000 la 15.000 lei si inter-
dictie corectionala dela 2 la 5
ani, iar In cazul prevazut In
alin. 2, eu fnchisoare corectio-
nall dela 3 la 8 ani, amenda
dela 5.000 la 15.000 lei $i inter-
dictie corectionala dela 3 la 6
ani, daca eel mituit a savamit,
din aceasta cauza, un act ne-
drept sau ilegal.
In toate cazurile de dare si
luare de mita, banii sau daru-
rile ori valoarea lor se iau in
folosul fondului amenzilor. (Cp.
r. 144, 145; Cp. a. 465, 467; Cp. it.
318, 319).
Sectiunea II
Traficul de influentd
252. Ace la care, prevalandu-se
de trecerea sau influenta reala
sau presupusa, ce ar avea pe lân-
gá functionar public, primeste
direct sau indirect sau face sa
i se promita lui sau altuia vre-
un dar, folos sau remuneratie,
pentru interventia sa pe lânga
acel functionar, ca sa facä sau
sd nu faca vreun act ce intra In
 18 Martie 1936
cadrul atributiilor sale, comite
delictul de trafic de influentá si
se pedepseste cu inchisoare co-
rectional A dela 6 luni la 2 ani,
amendri dela 2.000 la 10.000 lei
si interdictia corectionalA dela
unu la 3 ant
Dadi culpabilul primeste di-
rect sau indirect, sau face sA se
dea sau sä se promitä, lui sau
altuia, vreun dar, folos sau re-
muneratie, sub pretext cl tre-
bue sá cumpere favoarea Vre-
unui functionar public, pedeapsa
este inchisoarea corectionalá
dela unu la 3 ani, amenda dela
2.000 la 10.000 lei si interdictia
corectionalá dela unu la 3 ani.
Lucrurile primite sau valoa-
rea lor se iau in folosul fondu-
lui amenzilor. (Cp. r. 146; Cp. it.
346).
Sectiunea III
liltrajul
253. Ace la care, prin cuvinte,
gesturi sau acte, aduce atinge-
rea onoarei sau prestigiului u-
nui functionar public, in timpul
exercitiului functiunii sau pen-
tru fapte indeplinite in exerci-
tiul functiunii, in prezenta a-
cestuia ori prin mijloace de co-
municare directA, comite delic-
tul de ultraj contra functiona-
rului public si se pedepseste cu
inchisoare corectionalá dela una
la 6 luni si amenclA dela 2.000 la
3.000 lei.
Dacä ultrajul se comite in se-
dintA publicA, contra unui ju-
decAtor, reprezentant al Minis-
terului Public, sau jurat, pe-
deapsa este Inchisoarea corec-
tionalA dela 6 luni la un an si
amenda dela 2.000 la 5.000 lei.
(Cp. r. 182, 183; Cp. a. L. XL. 1879,
46; Cp. it. 341).
254. Ace la care sAvArseste
faptul prevAzut In art 253, con-
tra unei adunAri legiuitoare, u-
nei comisiuni sau unui membru
al acestei adunári, ori contra
www.digibuc.ro
55
unui corp administrativ sau
judiciar, ori contra unei auto-
ritáti, in prezenta acestora
in exercitiul functiunii lor, co-
mite delictul de ultraj contra
autoritätii puMice si se pedep-
seste cu inchisoare corectionalA
dela 6 luni la un an si amenclA
dela 2.000 la 5.000 lei. (Cp. r. 189;
Cp. a. L. p. a. 7; Cp. it. 342, 343).
255. Dacá faptul prevAzut de
art. 253 si 254 este sAvArsit prin
acte de violentä sau amenintAri
grave, constitue delictul de ul-
traj cu violentä si se pedepseste
cu inchisoare corectionalA dela
6 luni la 2 ani si interclictie co-
rectionalA dela unu la 2 ani. iar
dacA s'au cauzat vAtámAri grave
ale sAnAtAtii sau integritátii cor-
porale, cu inchisoare corectio-
nalá dela unu la 4 ani si inter-
dictie corectionalA dela unu la
4 ani.
DacA s'au cauzat infirmitAti
sau moartea, se aplicA pedepsele
nrevAzute pentru acele infrac-
tiuni, sporite cu 1/4, fArA a se
putea depAsi maximum general
al pedepsei.
In cazul când faptele arAtate
mai sus se sávârsesc cu ocazia
unei adunári publice sau unei
manifestatiuni ori procesiuni pe
strázi, pedeapsa este aceea pre-
vAzutA de lege pentru aceste
fapte, dupA distinctiunile din a-
liniatele precedente, sporitA cu
1/4, f AM a se putea insA depAsi
maximum general al pedepsei.
(Cp. 184, 185, 186; L 1. publ. 25;
Cp. it. 341-343).
Sectiunea IV
Alte infractiuni comise de func-
tionari sau particulari
256. Functionarul public care,
dung ce a fost suspendat, desti-
tuit, inlocuit sau pus in retra-
gere, continuä sá exercite func-
tiunea, comite clelictul de exer-
citiu abuziv de functiune si se
pedepseste cu inchisoare corec-
56 Codul Penal
tionald dela 6 luni la 2 ani
interdictie corectionald dela unu
la 2 ani.
Sunt pasibili de aceeasi pe-
deapsd preotii caterisiti i cd-
lugdrii plecati sau exclusi din
mândstiri, precum si membrii
clerului hirotoniti de episcopi,
ce nu au jurisdictie pe teritoriul
Tdrii si nerecunoscuti de episco-
pii locului, dad, Incienlinesc
ftinctiuni biaricesti sau conti-
nua a purta hainele bisericesti
sau cdlugäresti. (Cp. r. 164; Cp.
it. 347).
257. Ace la care.,si asumá o
putere sau functiune publicd ne
care nu o are, sau atributiunile
inerente unei astfel de puteri
sau functiuni si trideplineste acte
ce intrá In exercitiul acestora,
cornite delictul de uzurpare de
functiune si se pedepseste cu In-
chisoare corectionald dela unu
la 3 ani si interdictie corectio-
nald dela unu la 3 ani. (Cp. r.
207; Cp. it. 347; Cp. 415).
CAPITOLUL III
Crime 0 delicte comise de porficulori
Sectiunea I
Rebeliunea
258. Ace la care sävarseste
acte de violentá sau Intrebuin-
teazd amenintari grave fatd de o
adunare legiuitoare, de o comi-
siune a acesteia, sau de un re-
prezentant al lor, In scopul de a
lmpiedeca, In orice mod, exerci-
thil liber al mandatului sau
functiunii lor, sau de a-i cons-
trânge ca sá ia sau sd nu ia o
hotdrfre sau dispozitiune, co-
mite crima de rebeliune contra
adundrii legiuitoare si se pe-
depseste cu detentiune riguroasá
dela 3 la 5 ani si degradare ci-
via, dela unu la 3 ani. (Cp. r.
93; Cp. a. L. P. A. 7).
259. Dacd faptul prevázut In
articolul precedent se savarseste
fatd de guvern, de un corp ad-
www.digibuc.ro
ministrativ sau judiciar, sau de
o autoritate publicd, constitue
delictul de rebeliune contra au-
toritátii si se pedepseste cu In-
chisoare corectionald dela 2 la
5 ani si interdictie corectionald
dela unu la 2 ani. (Cp. r. 170; C.
J. M. 218; Cp. it. 338).
260. Când faptele prevázute
In art. 258 si 259 se sávarsesc de
o ceatd, pedeapsa pentru mem-
brii cetei este aceea prevdzutá
In aceste articole, iar pentru in-
stigatori si conducátori In cazul
art. 258 detentiunea riguroasd,
dela 4 la 6 ani si degradatiunea
civicd dela unu la 3 ani, iar In
cazul art. 259 Inchisoarea corec-
tionald dela 3 la 6 ani si inter-
dicti a corectionald dela unu la
2 ani. (Cp. r. 95, 171-174; C. J.
M. 218; Cp. a. L. P. A. 2, 4; Cp.
it. 339). .
261. and faptul prevazut de
art. 258 se sävarseste in contra
unui functionar public, In exer-
citiul functiunii, Intru cat nu
este o infractiune mai gravd,
constitue delictul de rebeliune
contra functiunii publice si se
pedepseste cu Inchisoare curec-
tionald dela 6 luni la 2 ani. (Cp.
r. 170; Cp. it. 337).
262. Dacd prin faptele pre-
vázute In aceastá sectiune s'au
cauzat infirmitäti, pedeapsa se
sporeste cu un plus pand la 2
ani, iar clacd s'a cauzat moar-
tea, cu un plus pand la 4 ani,
färd a se putea depdsi lush', ma-
ximum general al pedepsei.
Sectiunea II
Ruperea de sigilii si sustragerea
de sub sechestru
263. Ace la care Inläturd sau
distruge sigiliile legal aplicate,
comite delictul de rupere de si-
gilii si se pedepseste cu Inchi-
soare corectionald dela 2 luni la
un an si amend& dela 2.000 la
4.000 lei.
Aceeasi pedeapsd se aplich sl
 18 Martie 1936
custodelui, atunci când rupe-
rea sigiliilor s'a sAvArsit din
culpa sa.
Dacd faptul este sdvArsit chiar
de insusi custodele, pedeapsa
es te inchisoarea corectionald
dela 6 luni la 2 ani, amenda dela
2.000 la 4.000 lei si interdictia
corectionald dela unu la 3 ani.
(Cp. r. 198; 201; Cp. it. 349).
264. Ace la care sustrage, in
totul sau in parte, bunuri legal
sechestrate, comite delictul de
sustragere a bunurilor seches-
trate si se pedepseste cu inchi-
soare corectionald dela 6 luni la
un an si amendd dela 2.000 la
4.000 lei. (Cp. r. 200).
265. Ace la care sustrage, in
totul sau in parte, bunuri legal
sechestrate cu aplicare de sigi-
lii, comite delictul de sustragere
de sub sigilii si se pedepseste cu
inchisoare corectionald dela 6
luni la 2 ani $i amendá dela
2.000 la 5.000 lei.
Dacd acest fapt s'a sävArsit
prin vreunul din modurile ara-
tate in art. 263, pedeapsa este in-
chisoarea corectionald dela unu
la 2 ani si amencld dela 2.000 la
6.000 lei.
Dacd faptele prevázute in ali-
neatele precedente le sávArseste
custodele sechestrului, sau pro-
prietarul cáruia i-au fost lásate
in pástrare bunurile sechestrate,
ori, cu stirea acestora, o altd
persoand, pedeapsa este inchi-
soarea corectionald dela unu la
3 ani si amenda dela 2.000 la
8.000 lei. (Cp. r. 203, 204).
Sectiunea III
Alte infractiuni comise de
particulari
266. Ace la care, prin orice
mijloace, impiedecd sau turburd
libera concurentá in licitatiile
care se fac de autoritAtile pu-
Mee sau inláturd pe concurenti
dela acestea, comite delictul de
impiedecare a concurentei in li-
www.digibuc.ro
57
citatii publice si se pedepseste
cu inchisoare corectionald clela
2 luni la un an si amendd dela
2.000 la 10.000 lei.
Dacá acest fapt este sdvArsit
de mai multe persoane intelese
in acest scop, pedeapsa este in-
chisoarea corectionald dela 6 lu-
ni la 2 ani si amenda dela 2.000
la 10.000 lei.
Pedeapsa din alin. 1 se apnea
si ofertantului sau concurentu,L
lui care cere sau primeste, di-
rect sau indirect, bani, promi-
siuni sau orice alt profit si a-
poi, datoritd acestei cauze, se
abtine de a participa la vânT
zare sau licitatie, ori Îi retrage
oferta. (Cp. r. 351).
267. Ace la care intrá sau iese
din tará, prin alte locuri decât
cele destinate trecerii cálátori-
lor, sau chiar prin acestea, dar
in ascuns, cornite delictul de tre-
cere frauduloasá a frontierii
se pedenseste cu inchisoare co-
rectionald dela 2 la 6 luni
menclA clela 2.000 la 5.000 lei.
Aceeasi pedeapsd se aplicd
aceluia care a Inlesnit trecerea
frontierii In conditiunile de mai
sus. (L. pasap. 8).
268. Expulzatul care, fArd
autorizatie, reinträ in Ord, co-
mite delictul de trecere neauto-
rizatá a frontierii si se pedep-
seste cu inchisoare corectionald
dela unu la 2 ani.
Dupd executarea pedepsei, iii-
fractorul va fi din nou expul-
zat. (Cp. r. 179).
TITLUL IV
Delicte contra administratiunii
justitiei
CAPITOLUL I
De tide contra activifeifii judiciare
Sectiunea I
Denuntarea calomnioasd
269. Ace la care printr'o plan-
gere scrisd, adresatá unei auto-
58 Codul Penal
ritäti acuzl pe altul de sgsâr-
sirea unei crime sau delict,
cg. denuntarea sa este min-
cinoasä, ori cu stiintg, inven-
teazg, sau produce contra lui
probe mincinoase, comite delic-
tul de denuntare calomnioasä
se pedepseste cu inchisoare co-
rectionalä dela unu la 3 ani, a-
mendä dela 2.000 la 5.000 lei si
interdictie corectionalg, dela unu
la 3 ani.
Dacg, denuntarea se refer% la
o contraventie sau la infracti-
une disciplinarä, pedeapsa este
inchisoarea corectionalà dela 3
luni la un an i amenda dela
2.000 la 3.000 lei.
Când cel acuzat pe nedrept a
fost condamnat, din aceastä
cauzg, se aplicä pedeapsa pen-
tru märturie muncinoask (Cp.
r. 298; Cp. a. 227).
270. Actiunea penalá, pentru
delictul din art. 269, se pune in
miscare numai la plângerea
prealabilg, a pärtii vättimate, iar
In cazul când acuzarea a fost
constatatá mincinoasä, prin ho-
Wire judeatoreascá definitivk
actiunea penalg, in contra de-
nuntätorului se pune in miscare
din oficiu. (Cp. a. 228, 229).
271. Acela care, având cu-
nostintä, despre fapte sau probe,
prin care s'ar dovedi inocenta
unei persoane aflate in arest
preventiv sau condanmate pe
nedrept $i nu le comunica aces-
teia sau autoritätii in drept, de-
ar .putea-o face, fárá vreun
prejudiciu pentru sine, pentru
rudele sale sau pentru altá per-
soara nevinovatk comite delic-
tul de nedenuntare culpabilk
se pedepseste cu inchisoare co-
rectionalg, dela 3 luni la un an
amendä dela 2.000 la 5.000 lei.
(Cp. a. 230).
Sectiunea II
Detinerea i arestarea ilegalei
272. Functionarul care, in vre-
unul din modurile preväzute in
www.digibuc.ro
art. 245, aresteazä, detine ori re-
tine pe cineva, sau ordond sä se
facg, acestea, comae delictul de
arestare ilegalà i se pedepseste
cu inchisoare corectionalä, dela
unu la 3 ani si interdictie corec-
tionalä dela unu la 3 ani. (Cp.
r. 149; Cp. a. 193).
273. Functionarul public care,
având atributia de a suprave-
ghea executarea pedepselor pri-
vative de libertate sau a arestä-
rii preventive, abuzeazá de acest
drept i retine pe condamnat
sau arestat, dupg, expirarea ter-
menului legal, precum i func-
tionarul public care aresteazI,
detine sau retine pe cineva, sau
orclong, sä se facá acestea, in
alte localuri decât cele determi-
nate prin lege sau regulament,
comae clelictul de executare ile-
galg, a arestárii si se pedepseste
cu inchisoare corectionald dela
unu la 3 ani si interdictie corec-
tionalg, dela unu la 3 ani. (Cp. r.
149, 272; Cp. a. 194).
274. Delictele preväzute in
art. 272 si 273 se pedepsesc cu
inchisoare corectionalä dela 2 la
5 ani si interdictie corectionalg,
dela 2 la 5 ani, dacá:
1. din faptul sávârsit a rezul-
tat o várámare a sänátátii sau
integritätii corporale pentru vic-
timk sau dacá a fost supusg, la
violentá sau torturk când a-
ceasta nu constituie o infrac-
tiune mai gravá;
2. arestarea a tinut mai mult
de o lunk (Cp. r. 273; Cp. a. 195).
275. Functionarul public care,
luând cunostintä, in mice mod,
despre vreo arestare, retinere sau
detinere ilegalk nu face cerce-
tárile necesare si nu ia dispozi-
tiuni legale In termen de 48 ore,
desi aceasta era o datorie Me-
rentä functiuriii sale, comite de-
lict de tolerarea arestärii Regale
si se pedepseste cu inchisoare
corectionalá dela unu la 3 ani.
(Cp. r. 102; Cp. a. 197).
 18 Martie 1936
276. Functionarii penitencia-
relor sau institutelor destinate
executdrii pedepselor sau mdsu-
rilor de sigurantä, care primesc
interneazd o persoanä In pe-
nitenciar sau institut, fdrä man-
dat sau ordin legal al autoritd-
tii competente, comit delictul de
internare ilegald si se pedepsesc
cu Inchisoare corectionald dela
2 luni la un an. (Cp. r. 103; Cp.
a. 196).
Sectiunea III
Mdrturia mincinoaset i jura-
mântut fats
277. Ace la care, In materie
criminald sau corectionalä, de-
punânci ca martor sub jurdmânt
Inaintea unei instante sau refe-
rindu-se la un jurdmant ante-
rior prestat, face afirmatiuni
mincinoase, sau nu spune tot ce
stie privitor la imprejurdri esen-
tiale pentru judecatd, asupra cd-
rora este Intrebat, In mod spe-
cial, comite delictul de märtu-
rie mincinoasá si se pedepseste
cu Inchisoare corectionald dela
unu la 3 ani j interdictie corec-
tionald dela unu la 4 ani.
Dacd din acest fapt rezultd o
condamnare la o pedeapsd pri-
vativd de libertate mai mare de
5 ani, pedeapsa este Inchisoarea
corectionalä dela 2 la 5 ani
interdictia corectionald dela 2 la
5 ani, lar dacd rezultd o con-
damnart. la o pedeapsd mai ma-
re de 10 ani, pedeapsa este In-
chisoarea corectionald clela 3 la
10 ani si interdictie corectionald
dela 3 la 6 ani. (Cp. r. 287, 288;
Cp. a. 213; Cp. it. 372).
278. Dacd faptul prevázut In
alin. 1 al art. 277, se sávâxseste
in materie disciplinard sau de
contraventie, ori Intr'un proces
civil, pedeapsa este inchisoarea
corectionald dela 3 luni la un
an si interdictia corectionald de
la unu la 3 ani. (Cp. r. 289, 290;
Cp. a. 214. 215, 220).
279. Dispozitiunile prevAzute
www.digibuc.ro
59
In art. 277 si 278 se aplicd si ex-
pertului, traducdtorului si inter-
pretului. Informatorului i se a-
plicd aceeasi pedeapsd redusd la
jumdtate. (Cp. a. 217; Cp. it. 373).
280. Acela care, prin orice
mijloace, Incearca sd determine
pe un martor, informator, ex-
pert, traduator sau interpret, la
sávarsirea faptelor prevázute de
art. 277 si 278, comae delictul de
corupere de martor si se pedep-
seste cu Inchisoare corectionall
dela una la 6 luni. (Cp. a. 222).
281. Pentru infractiunile pre-
vázute In art. 277, 278 si 279 nu
se pedepseste:
1. acela care, dacd ar fi fäcut
afirmatiuni adevärate sau ar fi
spus tot adevárul, s'ar fi acu-
zat de o infractiune pe sine, sau
ar fi acuzat pe o persoand din
cele previlzute in art. 130, sau
si-ar fi cauzat lui sau acelei per-
soane un gray prejudiciu In ce
priveste onoarea sau libertatea;
2. acela care, din cauza call-
tátii personale sau profesionale,
avea dreptul sá refuze a fi as-
cultat ca martor sau ca expert,
ori ca traducátor sau interpret,
dar instanta de judecatá nu 1-a
avertizat asupra acestui drept
al snit;
3. acela care isi retrage mär-
turia sau declaratia mincinoasá,
mai inainte de a se fi deschis
actiunea penald contra sa si mai
inainte de a se fi produs prin
faptul sdu vreun prejudiciu
pentru cineva. (Cp. a. 224).
282. Acela care, In calitate
de parte In tr'un proces, face sub
urdmânt, declaratie mincinoa-
sd, In conditiunile art. 277, co-
mite delictul de jurdmânt fals
si se pedepseste cu Inchisoare
corectionald dela 6 luni la 2
ani, amendd dela 2.000 la 5.000
lei si interdictie corectionald de
la 6 luni la 2 ant
Decá nartea retracteazd decla-
ratia filcutd, sau jurdmântul,
Inainte de pronuntarea hotáririi,
60 Codul Penal
nu se pedepseste. (Cp. r. 293; Cp.
a. 219, 225).
Sectiunea IV
Tdinuirea de bunuri
283. Ace la care, in scopul de
a oMine, pentru sine sau pentru
un folos material, primeste
sau dobAndeste sub orice titlu,
sau ascunde un lucru, ori con-
tribue, in orice mod, la instrAi-
narea sau ascunderea acestuia,
stiind c6, provine dintr'o crimä
sau delict, comae delictul de
täinuire de bunuri si se pedep-
seste cu tnchisoare corectionall,
dela 3 luni la 3 ani, amend& dela
2.000 la 5.000 lei si interdictie co-
rectionalI dela unu la 2 ani. (Cp.
r. 53, 54; Cp. a. 370, 373; Cp. it.
648).
Sectiunea V
Favorizarea infractorilor
284. Comite delict de favori-
zare a infractorului:
1. acela care, fara sa," fi avut
o intelegere prealabilà cu auto-
rul sau complicele, inainte de
comiterea infractiunii, dä aju-
tor sau protectie acestora, pen-
tru a elude sau zädgrnici cer-
cetärile sau alte acte de proce-
durà ale autoriatilor, ori pen-
tru a se sustrage dela acestea,
sau dela executarea pedepsei;
2. acela care, in conditiunile
alineatului precedent d'a." ajutor
autorului sau complicelui, ca sa-
si asigure folosul sau produsul
infractiunii;
3. acela care ascunde cada-
vrul unei persoane, victimg a
unei crime sau a unui delict.
Delictul de favorizare a infrac-
torului se pedepseste cu Inchi-
soare corectionald dela 3 luni la
2 ani si cu amendà dela 2.000 la
10.000 lei, când infractorul favo-
rizat a comis o crimd, cu inchi-
soare eorectionalit dela o lunA la
un an, cand acesta a comis un
www.digibuc.ro
delict i cu amenclg, pânà
5.000 lei, cand infractiunea favo-
rizatà este o contraventiune. Pe-
deapsa nu poate depäsi in nici
un caz pe aceea a complicelui.
(Cp. r. 52, 48, 285; Cp. a. 374, 375).
285. DacA faptele preväziite
in art. 284 se sávârsesc In sco-
pul de a obtine pentru sine sau
pentru altul un folos material,
pedeapsa este inchisoarea corec-
tionalà dela 3 luni la 2 ani, a-
menda dela 2.000 la 5.000 lei si
interdictia corectionalà dela unu
la 3 ani. (Cp. r. 52 285; Cp. a.
376).
286. Functionarul public care
nu denuntà sau intArzie s6, de-
nunte autoritätilor judiciare sau
altei autoritXti, pe care awe o-
bligatia de a le informa, infrac-
tiunea despre care a luat cunos-
tintà in exercitiul functiunii sat;
in virtutea acesteia, comite de-
lictul de favorizare a infracto-
rului prin omisiunea denuntà-
rii si se pedepseste cu inchisoare
corectionalá dela 3 luni la un
an.
Pedeapsa este_ dela 6 luni la
un an daca faptul se srtvArseste
de un functionar al politiei ju-
diciare. (Cp. it. 361).
Sectiunea VI
Dispozitiuni comune sectiunilor
IV si V din prezentul capitol
287. Delictele prevAzute in
art. 283 si 284 punctele 1 si 2,
nu se pedepsesc daca sunt co-
mise de un ascedent, descedent,
sot sau sotie, chiar divortati,
frate sau sorà. (Cp. r. 53; Cp.
a. 378).
288, Pentru delictele prev6,-
zute la art. 284, pe lânga pedep-
sele prevazute in acele articole,
se aplia, interdictia corectionalà
dela unu la 2 ani, &Leg, delictul
de favorizare a fost sgvArsit fatit
de autorul sau complicele unui
delict, pentru care legea preve-
 18 Martie 1936 61

dea i interdictia corectionalä. sau memoriu, fie al slit, fie al

(Cp. r. 52; Cp. a. 377). altuia, depus la instanta unde
procesul era pendinte, In vede-
Sectiunea VII rea judecatii, comite delictul de
Alte delicte in contra activitdtii sustragere a actelor din instant&
judiciare si se pedepseste cu Inchisoare
289. Functionarul public care corectionalá dela 6 luni la 2 ani
Intrebuinteazg sau dispune sä se si amend& dela 2.000 la 3.000 lei,
Intrebuinteze violente, torturi (Cp. r. 326, 204).
sau orice mijloace ilegale de con- 293. Comite delict de divul-
strAngere contra unui infractor gare a actelor dé procedurá se-
ori contra unui martor sau ex- cret& $i se pedepseste cu Inchi-
pert, In scopul de a smulge mar- soare corectionalà dela una la
turisiri sau declaratii, comite 6 luni si amend& dela 2.000 la
delictul de cercetä'xi abuzive 5.000 lei:
se pedepseste cu Inchisoare co- 1. acela care, contrar dispozi-
rectionalä dela unu la 3 ani tiunilor din codul de procedurà
interdictia corectionalA dela unu penald, dà publicitátii, In orice
la 3 ani, dacä nu constituie o mod, integral sau partial, acte
infractiune mai gravd. (Cp. r. de acuzare sau alte acte de pro-
150; Cp. a. 477). cedurà In materie criminal& sau
290. Fun ctionarul public care, corectionalá, mnainte ca instruc-
fiind Insnrcinat cu urmärirea tia sä se fi terminat, i Inainte
infractiunilor sau executarea pe- ca aceste a'cte sh fi fost citite In
depselor, omite indeplinirea a- sedinta public/ a instantei de
cestei Indatoriri, precum si acel judecatd, precum i acte de cer-
functionar public care sävâr$este cetare sau instructie ale unei
fapte sau ia dispozitiuni In sco- afaceri clasate;
pul de a sustrage pe o persoang 2. acela care public& o dare
dela o pedeapsä legalá, sau face de seam& asupra desbaterilor
sit se execute o pedeapsä, mai unui proces, in care instanta a
micà decât cea legalà, comite de- interzis publicarea sau le-a de-
lictul contra represiunii $i se clarat secrete;
pedepseste cu Inchisoare corec- 3. acela care publicd numele
tionalà dela unu la 2 ani, amen- judec&torilor, cu indicarea votu-
d& dela 2.000 la 5.000 lei si in- rilor individuale care se atri-
terdictie corectionalä dela unu buesc acestora, In verdicte sau
la 3 ani. (Cp. r. 154; Cp. 478). In hotártri, sau face aprecieri
291. Procurorul care deschide tendentioase asupra solutiunii
sau ordoná 51 se descbidà ac- probabile a unei judecäti In curs,
tiune penall, sau judecátorul de ori asupra faptelor si anteceden-
instructie care dispune grestarea telor persoanelor din proces;
preventivá, ori judec&torul care 4. acela care public& däri de
pronuntá o condemn are In con- seam& asupra sedintei In care
tra unei persoane, stiind a a- se desbate un fapt penal sAvAr-
ceasta este nevinovatà, comite sit de un minor, sau care repro-
delictul de represiune nedreaptà duce portretul unui minor ur-
si se pedepseste cu Incbisoare- märit, sau orice altá ilustratie
corectionall dela unu la 3 ani privitoare la acesta, sau referi-
interdictie corectionalà dela 2 toare la actele sale penale;
la 5 ani. (Cn. a. 476). 5. acela care public& dári de
292. Ace la care, in orice mod, seamä Intr'un proces de defAi-
sustrage, distruge sau face ne- mare, In care proba veritätii fan-
Intrebuintabil un act, un Inscris telor imputate nu este permisá.

www.digibuc.ro
62
Dispozitiunile dela punctele 2
si 3, partea doua Si dela punctele
4 si 5, nu se aplicA studiilor, co-
mentariilor i notelor cu carac-
ter stiintific; in niciun caz ins&
nu se poate face mentiune de
numele pärtilor din proces. (Cp.
a. 479).
294. Comite delictul de inti-
midare a justitiei si se pedep-
seste cu inchiSoare corectionalä
dela una la 6 luni si interdictie
corectionalä dela unu la 2 ani,
acela care participä la demon-
stratiuni ori manifestatiuni, In
preajma sau In pretoriul instan-
telor judecgtoresti, cu ocazia cer-
cetärii sau judecArii unui pro-
ces, In scopul de a intimida sau
inräuri In orice fel judecata.
(L. 1. publ. 21).
CAPITOLUL II
De fide contra auforifeitii holeíririlor
judecäfore§fi
Sectiunea I
Evadarea arestatilor
295. Ace la care ajutii, sau In-
lesneste evadarea unei persoane
arestate sau retinute in mod le-
gal, din penitenciarul sau insti-
tutul in care este internatä, co-
mite delictul de inlesnirea eva-
därii si se pedepseste cu Inchi-
scare corectionald dela 2 luni la
un an.
far daca pentru a Inlesni e-
vadarea, a procurat arestatului
arme, chei sau alte instrumente,
pedeapsa este Inchisoarea co-
rectionalà dela. 6 luni la 2 ani.
(Cp. r. 194; Cp. a. 447; Cp. it 386).
296. Gardianul, supraveghe-
torul sau organul executor al
unei autoritäti care sävärseste
faptul prevAzut In art. 295, In
favoarea unei persoane de sub
paza sa, sau care, In mod ile-
gal. permite sau Inlesneste unei
astfel de persoane iesirea pen-
tru oricAt de putin timp, din pe-
nitenciar sau institut, In cursul
www.digibuc.ro
Codul Penal
executärii detinerii, se pedep-
seste cu Inchisoare corectionalä
dela unu la 3 ani si interdictie
corectionalä dela unu la 3 ani.
Când functionarii arätati In
alin. 1 säviirsesc faptul prevä-
zut la alin. 2 al art. 295, pedeapsa
este inchisoarea corectionall de
la 2 la 5 ani si interdictie corec-
tionalä dela unu la 3 ani.
Dacti evadarea sau iesirea se
datoreste neglijentii acestor func-
tionari, pedeapsa este inchisoa-
rea corectionalä dela una la 6
luni. (Cp. r. 194, 196; Cp. a. 448;
Cp. it. 387).
297. Persoanele internate In
mod legal In penitenciare sau
alte institute, dacä evadeazA prin
atrupamente sau intoväräsiri,
ori uzând de violentä sau ame-
nintari, coma delictul de eva-
dare si se pedepsesc cu inchi-
soare corectionalä dela 3 luni la
un an, Intru at nu s'ar fi co-
mis infractiuni pedepsite de lege
cu pedeapsä mai mare. (Cp. 195;
Cp. it. 385).
298. Tentativa infractiunilor
preväzute de art. 296 si 297 se
pedepseste. (Cp. r. 195).
Sectiunea II
Nerespectarea hotdririlor jude-
cdtoresti
299. Ace la care, prin amenin-
tare sau violentä, alungá sau
scoate din posesiunea unui imo-
bil pe acela care se gäseste in a-
ceastä posesiune, In baza unei
hotartri judeatoresti definitive
sau executorii, obtinutä prin
proces contra lui, comite delic-
tul de impotrivire la hotdrire
judeatoreascd si se pedepseste
cu Inchisoare corectionalä dela
6 luni la 2 ani i cu amenclä de
la 2.000 la 5.000 lei.
Aceeas pedeapsä se aplicä
acelora care, prin amenintare
sau violentä, se impotrivesc la
executarea unei hotariri jude-
cdtoreste. (Cp. r. 170).
 18 Martie 1936
300. Condamnatul contra cd,-
ruia s'a pronuntat interdictia
unor anumite localitati, interdic-
tia de a intra In anume localuri,
interdictia de a exercita o pro-
fesiune sau meserie, ori Inchide-
rea localului, si care nu respecta
executarea lor, comae delictul
de sustragere dela mdsurile de
sigurantä si se peclepseste cu In-
chisoare corectionald dela una
la 3 luni, mentinandu-se si inter-
dictiunea.
Aceeasi pedeapsä se apnea §i
directorului sau administratoru-
lui care nu ar respecta mdsura
disolvdrii sau suspenddrii pro-
nuntate contra unel persoane
juridice. (L.A.. publ. 19; Cp. it.
389).
CAPITOLUL III
Due tut
301. Ace la care provoacd pe
altul la duel, fie cd provocarea
este acceptatd ori nu, comite de-
lictul de provocare la duel si se
pedepseste cu Inchisoare corec-
tionald dela una la 3 luni si a-
mendä dela 2.000 la 10.000 lei.
Aceeasi pedeapsd se aplicd ei
aceluia care acceptd provocarea,
chiar si In cazul and duelul nu
a avut loc. (Cp. a. 293; Cp. it.
394).
302. Iesirea pe teren, chiar
dacd duelul a fost zäddrnicit de
traprejurdri independente de vo-
inta pdrtilor, se pedepseste cu
Inchisoare corectionald dela 2 la
4 luni. (Cp. a. 296).
303. Dacd duelul a avut loc,
insd nu a rezultat vreo ränire,
pedeapsa este Inchisoarea corec-
tionald dela 3 la 6 luni. (Cp. r.
258; Cp. a. 296; Cp. it. 396).
304. Dach din duel a rezul-
tat vreo consecintä din cele erg.-
tate In art. 471, 472, 473, 474 0
475, se aplicd pedeapsa prey&
zutd In aceste articole, redusä
la jumdtate, färä a se putea sco-
www.digibuc.ro
63
bort sub minimum prevIzut de
art. 303.
Dacd cel culpabil pentru fap-
tul din alineatul precedent a fost
cauza injustä si determinantä a
duelului, pedeapsa nu poate fi
mai mid. de 6 luni inchisoare
corectionald. (Cp. r. 259; Cp. a.
298; Cp. it. 376).
305. In cazul art. 304, dad,
autorul a fost cauza injustä si
determinantä a duelului sau a
cAlcat regulele duelului sau a-
celea stabilite de párti, pedeapsa
nu poate fi mai micd de 6 luni
Inchisoare corectionalä. (Cp. a.
299; Cp. it. 397).
306. Martorul care asistä la
duel se pedepseste cu Inchisoare
corectionald clela una la 3 luni.
Dacd, martorul a contribuit la
cAlcarea regulelor duelului, sau
a inlesnit aceasta, i s'a produs
vreo consecintä din cele ardtate
In art. 471, 472, 473, 474 si 475, se
pedepseete ca complice, Mil ca
pedeapsa sä poatä fi mai micd
de 3 luni Inchisoare corectio-
nal 6.
Nu se pedepseste martorul care
a Impieclecat lupta. (Cp. a. 300;
Cp. it. 395).
307. Acela care Indeamnd pe
altul la duel, sau ii face impu-
tdri, ori II expune la batjocurd,
pentrucd nu a provocat sau nu
a acceptat o provocare la duel,
se pedepseste cu Inchisoare co-
rectionald dela una la 4 luni si
amenda dela 2.000 la 3.000 lei.
(Cp. a. 295; Cp. it. 400).
TITLUL V
Deliete contra cultulni qi respectulal
datorit mortilor
CAPITOLUL I
Deliciele contra cultului
308. Acela care, In orice mod,
impiedecd sau turburd exercitiul
cultului unei religiuni recunos-
cute de Stat, comite delictul de
turburare a exercitiului cultu-
 Codul Penal
lui si se pedepseste cu Inchisoare
corectionalä dela 2 la 6 luni
amendä dela 2.000 la 5.000 lei.
Aceeasi pedeapsä se aplicg,
aceluia care Impiedeca pe o per-
Soanti sä exercite propriul sAu
Cult, daca acesta nu contravine
ordinei publice i bunelor mora-
vuri, sau care o constrange sd
exercite alt cult. (Cp. r. 210; Cp.
4. 190; Cp. it. 405, 406).
309. Ace la care primeste
Inscrie Intre credinciosii sii vreo
persoanä apartinând altui cult,
Mil a se fi asigurat mai Inainte
ci a indeplinit formalitatile ne-
cesare de trecere dela cultul ci-
ruia a apartinut, comite delictul
de convertire ilegahil si se pedep-
seste cu fnchisoare corectionalá
dela una la 3 luni.
In caz ci infractorii ar fi chiar
conducitorii unui cult sau a
unei asociatiuni religioase, in-
stanta poate aplica misura de
siguranti a disolvirii cultului
sau asociatiunii religioase. (Cp.
a. L. XL-1879, 53).
310. Ace la care, fn public,
prin orice mijloace, Ii exprimA
dispretul fati de un cult recu-
noscut de Stat, sau fatl de o-
biectele consacrate sau destinate
acestui cult, comite delictul de
ultraj, contra cultului si se pe-
depseste cu Inchisoare corectio-
nalâ dela una la 6 luni. (Cp. r.
181; Cp. a. 191, L. XL-1879, 51;
Cp. it. 402).
311. Ace la care, fn public, si-
vArseste faptul previzut In art.
310, fati de ministrul unui cult,
recunoscut de Stat, care se gg-
seste In exercitiul functiunii sale,
comite delictul de ultraj contra
ministrului unui cult si se pe-
depseste cu Inchisoare corectio-
nal4 dela una la 6 luni si amen-
di dela 2.000 la 5.000 lei. (Cp. r.
211: ('u. a. 192; Cp. it. 403).
312. Ace la care s6vArseste
faptul previzut in art. 255; con-
tra ministrului unui cult recu-
noscut de Stat, care se giseste
www.digibuc.ro
In exercitiul functiunii sale, co-
mite delictul de ultraj cu vio-
lenti contra ministrului unui
cult si se pedepseste potrivit a-
celui articol. (Cp. r. 211; Cp. a.
192).
CAPITOLUL II
Delictele contra respecfului daforit
morfilor
313. Ace la care, prin orice
mijioace, profaneazi un mor-
mânt, urni sau monument fu-
nerar, comite clelictul de profa-
nare de mormânt si se pedep-
seste cu Inchisoare corectionali
dela 3 luni la un an si amend&
dela 2.000 la 5.000 lei.
Aceeasi pedeapsi se aplici
aceluia care, prin violenti sau
amenintare, turburi un cortegiu
sau serviciu funebru, ori Impie-
deca ingroparea sau incinerarea
unui mort. (Cp. 286; Cp. a. L.
XL-1879, 54; Cp. it. 407, 408, 409).
314. Ace la care, prin orice
mijloace, sgvarseste un act de
profanare asupra unui cadavru,
comite delictul de profanare a
cadavrului si se pedepseste cu
Inchisoare corectionali dela 6
luni la 2 ani. (Cp. it. 410, 411).
TIT LUL VI
Crime si delicte in contra linistei
publice
CAPITOLUL
Asocierea penfru comiterea de crime
i delicfe
315. Simplul fapt al asocierii,
In scopul de a prepare sau de a
executa crime sau delicte contra
vietii, integritätii corporale sau
libertátii persoanelor, ori contra
bunurilor, oricare ar fi durata
asociatiei j numirul membri-
lor ei, precum si orice Intele-
gere stabiliti In acelasi scop,
constituie delictul de asociatiune
contra linistei publice si se pe-
depseste cu inchisoare corectio-
 18 Martie 1936
nald dela 2 la 6 ani si amenda
dela 5.000 la 50.000 lei.
Dacd asociatii sau acei care
stabiliserd_intelegerea, aveau ca-
litatea de functionari publici sau
erau plätiti sub orice forml de
asezdminte puse sub controlul
Statului, precum i In cazul când
formarea asociatiei sau stabili-
rea intelegerii s'a fácut intr'un
local consacrat cultului, invdtd-
rnântului sau educatiei, ori in
localul unei institutii de Stat,
judet, comund sau altei institu-
ii sub controlul vreuneia
din aceste autoritdti, pedeapsa
este inchisoarea corectionald de
la 3 la 8 ani si amenda dela
10.000 la 100.000 lei. (Cp. r. 213,
214; L. 1. publ. 1; Cp. it. 270, 416).
316. Pedepsele preväzute in
art. 315, se aplicd si acelora care
se afiliazd la asociatia formatá
in scopul specificat in artico-
lul precedent sau la o intelegere
stabilitä in acelasi scop. (L. 1.
pub]. 2).
317. Instigarea la infractiu-
nile de mai sus se pedepseste
potrivit art. 315, dupd distinc-
tiile din acel articol, fie cá a fost
sau nu urmatd de efect. (L. 1.
pubL 3, 7, 8).
318. Pedepsele prevázute la
.art. 315 se aplicd si acelora care
dau instructii pentru fabrica-
rea, mânuirea sau intrebuinta-
rea masinilor, armelor, instru-
mentelor sau oricárui alt mij-
loc, in scopul de a folosi unei
asociatiuni pentru executarea
unei crime sau -delict din acelea
artitate In art. 315. (Cp., r. 216;
L. L publ. 4).
319. Se pedepseste cu inchi-
soare corectionald dela unu la 5
ani i amendd dela 10.000 la
100.006 lei acela care ajutd, pe
autorii infractiunilor din art.
315, procurându-le instrumente,
mijloace de corespondentá sau
de propagandd, ori locuintd, sau
loc pentru dosirea materialelor
destinate executárii crimelor sau
Hamangiu, vol. XXIV. 5.
www.digibuc.ro
65
delictelor prevázute de art. 315.
(Cp. r. 216; L. 1. publ. 5; Cp. it.
418).
CAPITOLUL II
Crime i delicte de incursiune pe fe-
riforiul färii
320. Simplul fapt de a face
parte dintr'o ceatá sau bandd,
oricare ar fi nunadrul membri-
lor si, venitä, de peste hotare, In
scopul de a comite crime in con-
tra persoanelor sau bunurflor,
constitue delictul de incursiune
pe teritoriul tánii i se pedep-
seste cu inchisoare corectionald
dela 5 la 10 ani.
Dacd insd s'a incercat sau s'a
sávârsit tâlhdrie sau omor, pe-
deapsa este munca silnicd pe
vieatd.
Aceste dispozitiuni se aplicd Si
cetätenilor români sau strdini
aflati pe teritoriul national, dacd,
inträ inteo asemenea ceatá sau
bancld.
321. Acela care dä, addpost
indivizilor care fac parte din a-
cele cete sau bande, ori le cld loc
de ascundere, intAlnire sau ad:
pare, comite delictul de favori-
zare a incursiunii si se pedep-
seste cu inchisoare corectionall
dela 2 la 5 ani i interdictie co-
rectionald dela unu la 3 ani, iar
clacd favorizarea s'a fäcut in
mod obisnuit, pedeapsa este in-
chisoarea corectionald dela 3 la
7 ani i interdictie corectionald
dela 3 la 5 ani.
322. Se pedepseste cu Inchi-
soare corectionald dela 3 luni la
un an; acela care având cuno-
stintá despre aceste cete sau
bande, despre locurile unde se
ascund sau se intâlnesc, nu in-
stiinteazd la timp autoritätile
pentru prinderea bor.
Dispozitiunile art. 287 se a-
plicd si in cazurile prevIzute
de acest articol.
 66 Codul Penal

CAPITOLUL III aceluia care introduce, reprodu-

instigeiri i alte deflate contraa ce, vincle ori distribue scrieri,
Iinitei publice desene ori imprimate sträine a
323. Acela care expune sau diror introducere In targ, a fost
poartä In public embleme, in- interzisg, de autoritatea In drept.
signe, uniforme, steaguri sau 326. Aceia care, fail Incuvi-
pancarte, cand prin acestea se intarea antoritätilor competente,
manifestg. afilierea la o asocia- se organizeazá militgreste, co-
tie sau Intelegere pedepsith de mit delict contra linistei publice
lege, sau se aduce aprobarea, In si se pedepsesc cu Inchisoare
mod neIndoios, a unui fapt pe- corectionard dela unu la 3 ani.
depsit de lege sau dacg., aceasta (Cp. it. 653).
constitue o atâtare, Indemnare 327. Acela care, prin mice
sau Incurajare la, rebeliune sau mijloace, instigá direct publicul
la desordine, comae delictul de la nesupunere cAtre leki sau cá-
atatare contra linistei publice si tre autoritätile constituite, ori la
se pedepseste cu Inchisoare co- urg, contra unei clase sociale, na-
rectionalg, dela 2 luni la- 2 ani tionalitäti sau confesiuni, comite
amencla dela 2.000 la 5.000 lei. delictul de instigare publicá
Aceeasi pedeapsg se aplicA se pedepseste cu Inchisoare co-
aceluia care vinde sau rgspAn- rectionalä dela 2 luni la un an
deste, In orice chip, in public, si amenclg, dela 2.000 la 5.000 lei.
steaguri sau alte insigne de na- De asemenea constituie delic-
turg, a propaga rebeliunea sau tul de instigare publia i sirn-
a turbura linistea publicd. (Cp. pjul fapt de a Indemna publicul,
r. 180; L. I. publ. 10; Cp. a. L. prin orice rnijloace si In mod di-
XL 1879, 36). rect, la sävârsirea vreunei cri-
324. Acela care poartg In pu- me sau delict, si se pedepseste,
blic, fie chiar acoperite, unifor- In caz de Indemn la crimg eu
me, embleme, insigne sau stea- Inchisoare corectionald dela 2 la
guH neaprobate de autoritatea 5 ani; lar In caz de indemn ra
publicä sau de lege, se pedep- delict, cu Inchisoare corectio-
seste cu Inchisoare corectionala nalá dela 6 luni la 2 ani. Când
dela una la 3 luni. Indemnul se referä la infractiuni
In cazul alineatului precedent, politice, pedeapsa este detentiu-
când uniformele, emblemele, in- nea smmplá pe aceeasi duratá.
signele sau steagurile sunt ale Pedeapsa Inchisorii corectio-
unui stat sträin ori ale unei nale dela 3 luni la un an se a-
institutiuni sau asociatiuni strä- aceluia care ar propaga
ine, pedeapsa este Inchisoarea doctrine religioase contrarii le-
corectionalä dela 2 la 6 luni gilor de organizare a Statului
amenda dela 1.000 la 2.000 lei. sau institutiunilor sale sau care,
(L. 1. publ. 27; L. ap. ord. Stat 4). prin practicele lor rituale, sunt
325. Constituie delictul de contrarii ordinei publice sau bu-
rgspandire de publicatiuni inter- nelor moravuri.
zise si se pedepseste cu Inchi- Câncl propaganda aratatg, In
soare corectionalâ dela unu la 2 alineatul precedent s'ar face prin
ani i amencla dela 2.000 la 5.000 presä, brosuri, cárti i când a-
lei faptul de a reproduce, vinde tare publicatiuni ar contine o
sau distribui scrieri, dcsene ori deMimare In contra cultelor re-
imprimate declarate ilicite, prin- cunoscute de Stat, pedeapsa In-
tr'o hotgaire judecgtoreasc g. de- chisorii este dela 6 luni la 2 ani.
finitivä (Cp. r. 181; L. pr. 47; L. 1. publ.
Aceeasi pedeapsg. se aplicg, 7, 8; Cp. it. 415).

www.digibuc.ro
 18 Martie 1936
328. Ace la care, in public,
prin orice mijloace, lauda fapte
calificate crime sau delicte, sau
pe autorii, instigatorii ori corn-
plicii lor, comite delictul de a-
pologie a infractiunilor ei se pe-
depseete cu inchisoare corectio-
nald dela 2 luni la un an.
Aceeaei pedeapsa se aplica
aceluia care deschide subscrip-
tie publica, pentru a se plati
cheltuielile, despagubirile sau a-
menzile celor condamnati ori
pentru a le da ajutor. (Cp. r. 181;
L. I. publ. 9; L. pr. 49).
329. Publicarea sau reprodu-
cerea de etiri false, de documen-
te, inchipuite, falsificate sau pe
nedrept atribuite altora, când a-
semenea vesti sunt de natura
sà turbure linietea publica, con-
stituie delictul de raspândire de
stiri false ei se pedepseete cu
inchisoare corectionalä dela 2 la
6 luni i amenda dela 2.000 la
10.000 lei. (L. pr. 50).
330. and cete sau adunaii,
fie cà apartin ori nu vreunei a-
sociatii, savareesc acte de vio-
lenta contra persoanelor sau bu-
nurilor, in scopul de a mani-
festa, prin aceasta urd sau osti-
litate contra unei clase sociale,
nationalitäti sau confesiuni, co-
mit delictul de violentä contra
armoniei sociale ei se pedepsesc
instigator!! ei conducatorii cu
Inchisoare corectionala dela unu
la 2 ani i amenda, dela 2.000 la
10.000 iei, iar ceilalti partici-
panti cu inchisoare corectionala
dela 6 luni la un an ei amenda
dela 2.000 la 5.000 lei, intru cat
nu s'au facut vinovati de infrac-
tiuni mai grave. (L. 1. publ. 23,
26).
331. Cand se intrunesc adu-
näri sau cete, care turbura
publica, deed cei ce par-
ticipa nu se risipesc dui:A trei
somatiuni ce li se fac de catre
autoritätile competente ei stint
prinei pe loc, comit delictul de
www.digibuc.ro
67
infruntare a autoritatii ei se pe-
depsesc cu detentiune simpla
dela o luná la un an, iar insti-
gatorii ei conducatorii cu deten-
tiune simpla dela 6 luni la 2
ani.
Participantii care poarta, ar-
me se pedepsesc cu detentiune
simpla dela unu la 2 ani.
Daca, cu ocazia unei adunari
care turbura linietea
sub impulsul multimii agitate,
s'au comis crime sau delicte, au-
torii, instigatorii i complicii cu-
noscuti, se pedepsesc potrivit dis-
pozitiunilor referitoare la acele
infractiuni.
Aceia care, fäcând parte din
multimea agitata, au fost primi
la locul sau in imediata apro-
piere a locului unde s'a savareit
infractiunea, se pedepsesc in caz
de crima, cu inchisoare corec-
tionalä dela 3 luni la un an, iar
in caz de delict, cu inchisoare
corectionalâ dela una la 3 luni,
afarl de cazul cand pedeapsa
prevazuta de lege pentru infrac-
tiunea respectiva ar fi mai mica.
(Cp. r. 90; L. 1. publ. 14).
332. Daca o ceata savareeete
violente in contra persoanelor
sau bunurilor, in strada, piata
sau orice alt loc deschis, pe-
deapsa pentru fiecare individ
este inchisoarea corectionala de
la 6 luni la 2 ani i amenda dela
2.000 la 5.000 lei, intru cat nu
s'au comis infractiuni pedepsite
de lege cu pedepse mai mari.
(L. 1. publ. 23, 26).
333. Comit delictul de ras-
vratire colectiva contra linietei
muncitoreeti ei se pedepsesc cu
inchisoare corectionala dela 2
luni la un an ei amenda dela
2.000 la 5.000 lei aceia care, in-
truniti in ceata:
1. se Ingramadesc in fata fa-
bricilor, atelierelor sau in fata
localurilor unde lucreazá mun-
citori, ori In fata locuintei pa-
tronului sau a eefului de ate-
68 Codul Penal
lier, sau In fata locului unde se
aflg acestia, spre a impiedeca In-
ceperea sau continuarea lucru-
lui sau spre a hotgri pe lucrg-
tori sg närdseasca lucrul;
2. sgvarsesc acte de violentg
Impotriva unui lucrátor sau pa-
tron, In scopul sporirii sau re-
ducerii salariului;
3. se inchid sau se baricadeazg
In clädirile publice sau In clg-
dirile intreprinderilor inclustri-
ale ori comerciale, publice sau
private, si refuzg de a päräsi a-
cele localuri, dung somatia au-
toritgtii competente. (L. 1. publ.
24).
334. Tatgl sau mama mino-
rului, precum si orice persoanä
Insgrcinatä cu supravegherea Si
educatia lui, comit delict contra
linitei publice si se pedepsesc
cu amendg dela 2.000 la 5.000 lei,
clacg din cauza actiunii, atitudi-
nei, sau tolerantei lor, minorul
se ggseste luand parte la mani-
festatii ce pot turbura linistea
publica.
In caz de recidivg pedeapsa
se Indoeste. (L. I. publ.
"335. Ace la care, in mod clan-
destin, fabricg, strange, trans-
portä sau pästreazg arme, mu-
nitii de orice fel, masini infer-
nale, explosibile omoritoare sau
incendiatoare, In scop de a le In-
trebuinta el insusi sau a le da
fäcätorilor de rele pentru sävar-
sire de crime sau delicte, comite
delictul de Inlesnire a infrac-
tiunilor contra linistei publice
se nedepseste eu inchisoare co-
rectionalg dela unu la 5 ani Si
amendg dela 2.000 la 10.000 lei,
Intru cat nu s'au comis infrac-
tiuni lovite de lege cu pedepse
mai marl. (L. 1. publ. 13).
336. Cand infractiunile pre-
vb.zute In acest capitol sunt sg-
varsite de catre un functionar
public, se aplicd pedepsele pre-
vazute de lege pentru aceste in-
fractiuni, sporindu-se cu un plus
pang la 2 ani. (L. 1. publ. 15).
www.digibuc.ro
CAPITOLUL IV
Dispozifiuni comune capifolelor 1, 11
§i 111 din prezenful fiats
337. Ace la care, avand cu-
nostinta despre vreuna din in-
fractiunile prevgzute de art. 315,
316, 317, 318, 319, 326 si 335, o-
mite sg o denunte mai Inainte
de a fi fost descoperitg sau de a
se fi inceput executarea ei, se
pedepseste cu inchisoare corn-
tionalg dela 2 luni la un an.
Nu se pedepsesc persoanele
rätate In art. 287, nici aceia care,
mai inainte de orice urmärire,
vor fi incunostiintat autoritätile
competente despre infractiune,
sau care, chiar dupg ce culpabi-
Hi au fost descoperiti sau dupg
ce s'a inceput urmgrirea, au In-
lesnit arestarea acestora. (L. 1.
publ. 6).
CAPITOLUL V
Vogabondaj i ceueforie
Sectiunea I
Vagabondajul
338. Acela care nu are domi-
ciliu stabil, nici mijloace de trai,
si care nu exercitg in mod obis-
nuit o profesiune sau meserie,
desi ar avea putinta sau mijlo-
cul, comite .delictul de vagabon-
daj.
De asemenea comae delictul
de vagabondaj i persoana capa-
bilä de muncg, cu domiciliu sta-
bil, care, desi lipsitä de mijloace
normale de trai, refuzg a se an-
gaja, timp de 15 zile, dela oferta
de munch:, potrivitg cu aptitu-
dinile sale, ce i s'a fäcut, fie de
cgtre organele Statului, judetu-
lui sau comunei, fie de cgtre so-
cietätile de asistentä, remune-
ratg cu cel putin cloug treimi
din pretul zilei. (Cp. r. 217; L.
p. i. v. 2).
339. Vagabondajul se pedep-
seste cu Inchisoare corectionalg
dela una la 6 luni.
 18 Martie 1936
Instanta poate pronunta mg-
sura de sigurantg, din art. 75, in
conditiile acolo prevgzute. (Cp.
r. 219; L. p. i. v. 18-22).
Sectiunea II
Vagabondajul special
340. Comite delictul de vaga-
bondaj si acela care, fie eg, are
sau nu domiciliu stabil, isi cgs-
tigg mijloacele de trai, in mod
obisnuit, practicAnd sau inles-
nind, pe drumuri publice sau pe
locuri deschise, jocuri de noroc
neinggduite de lege, si se peclen-
seste cu inchisoarea corectionalg
dela 3 luni la un an.
Ace la care a eliberat declara-
tie falsg de munch sau serviciu
infractorilor din alin, precedent,
se pedepseste cu inchisoare co-
rectionalg. dela 3 la 6 luni. (L.
p. i. v. 2).
Sectiunea III
Cersetoria
341. Orice persoang care, desi
dispune de mijloace de trai sau
are putinta sg-si procure intre-
tinerea prin muncg, cere poma-
nd in public, comae delictul de
cersetorie si se pedepseste cu in-
chisoare corectionalg dela una
la 6 luni. (L. p. i. v. 3; Cp. it.
670).
342. Orice cersetor, care a fg-
cut uz de amenintare, sau a in-
trat inteo casg sou in dependin-
tele acesteia, fgrg permisiunea
proprietarului sau acelor care o
locuiesc, precum si acela care a
simulat räni, boale, slutiri, orice
alte irifirmitgti, spre a inspira
mila publicg, sau cerseste cu co-
pii mici, in comunele unde sunt
aziluri publice de copii, se pe-
depseste cu inchisoare corectio-
nalg dela 3 luni la un an.
Aceeasi pedeapsd se apnea si
acelora care cersesc in grup.
Nu se considere, ca cersind in
grup, sotul cu sotia, pgrintii cu
www.digibuc.ro
69
copiii, orbul sau ologul cu con-
ducgtorul bor. (L. p. i. v. 29, 30),
343. Cersetorul care insulte.
pe acela care a refuzat sg-i dea
pomang, se pedepseste cu inchi-
soare corectionalg dela una la
3 luni. (L. p. i. v. 31).
Sectiunea IV
Dispozifiuni comune vagabonzi-
lor si cersetorilor
344. Nimeni nu poate fi de-
clarat culpabil de vagabondaj
sau cersetorie, dacg nu are vgr-
sta de cel putin 14 ani impliniti.
Vagabonzii si cersetorii care
au fost condamnati, conform
art. 339 si 341, isi executg pe-
deapsa inteo colonie peniten-
ciarg, anume destinatg in acest
scop, unde sunt supusi: la muncd.
Ei sunt intrebuintati, fie in co-
lonie, fie in afarg, la lucräri a-
gricole, industriale sau de utili-
tate publicg.
Conclamnatii internati in con-
ditiile de mai sus pot benefi-
cia de dispozitiunile relative la
liberarea conditionatg. (Cp. r.
218; L. 13, i. v. 4).
345. Vagal3ondul sau cerse-
torul care este prins deghizat
sau travestit, ori purtând arme,
desi nu le-a intrebuintat, sau a-
cela asupra cgruia se ggseste pa-
saport, bilet de drum sau de
identitate, false, sau pe numele
altor persoane, precum si acela
care poartd asupra sa unelte sau
instrumente pentru sgvarsire de
infractiuni, se pedepseste cu in-
chisoare corectionalg dela 6 luni
la 2 ani. (Cp. r. 223, 224; L. p. i.
v. 28).
Sectiunea V
Vagabonzii si cersetorii minori
346. Comite delictul de vaga-
bondaj adolescentul (art. 138, a-
lin. 3), care, fgrg cauzg legiti-
mg, a pgräsit domiciliul pgrin-
tilor sau tutorului, sau locul
unde era plasat de cei in drept si
70 Codul Penal
a fost ggsit fie rgtgcind fgrg pro-
fesiune sau meserie, fie träind
din desfrAu sau alte fapte imo-
rale.
Adolescentul care, aflându-se
In conditiunile de mai sus, a fost
gäsit cersind, se face culpabil
de cersetorie. Pedeapsa este, In
cazul alin. 1, aceea din art. 339,
iar In cazul alin. 2, aceea din
art. 341. (L. p. i. v. 23).
347. Copilul care este ggsit
vagabondâncl sau cersind poate
fi supus masurilor prevgzute de
art. 140.
Când faptul de vagabondaj sau
cersetorie s'a comis de copil din
Indemnul pärintilor sau tutoru-
lui, acestia se pedepsesc cu In-
chisoare corectionalg, dela 6 luni
la un an, si cu decgdere din pu-
terea pgrinteascg sau tuteIg. (L.
p. i. v. 23, 30).
348. Acela care, 4n scopul de
a impgrtgsi folos de pe urma
cersitului, indeamng la aceasta
pe un minor (art. 138, alin. 1),
precum si acela care procurg
unui cersetor un minor, spre a
se servi de el la cersit, comite
delictul de exploatare a cerseto-
riei si se pedepseste cu Inchi-
soare corectionalg, dela 6 luni la
2 ani si amendg dela 2.000 la
10.000 lei, iar dacg culpabilul
este pgrintele sau tutorul, se a-
plicä si decgderea prevgzutg, In
articolul precedent. (L. p. i. v.
30; Cp. it. 671).
CAPITOLUL VI
Delicle contra linisfei publice comise
de cdfre ministrul unui culf
349. Orice preot, cgluggr sau
predicator al unui cult, care, in
adungrile credinciosilor sau cu
ocazia slujbei sale religioase.
rosteste o cuvântare prin care a-
menintg pe credinciosi cu pe-
depse spirituale, dacg se vor su-
pune autoritgtilor sau legilor, ori
le acordg sau promite beneficii
spirituale, dacg nu se vor su- vocare de pericol public Si se
www.digibuc.ro
pune, sau care leagg prin jurg-
mânt, luat individual sau colec-
tiv, pe enoriasi sg urmeze anu-
me credinte politice, comite de-
lictul de abuz de putere spiritu-
alg si se pedepseste cu Inchi-
soare corectionalg dela 6 luni la
2 ani când instigarea n'a fost
urmatä de efect, iar dacg a dat
nastere la nesupunere, se pe-
depseste cu Inchisoare corectio-
nalg dela unu la 2 ant
Când aceastg nesupunere a
condus la o rebeliune, ce ar da
loc la aplicarea de pedepse mai
asOre, in contra unuia sau mai
multora clintre culpabili, mini-
strul cultului se pedepseste cu
aceleasi pedepse. (Cp. r. 168).
350. Pedeapsa prevgzutg de
art. 349 se aplicg ministrului
cultului si fn cazul câncl delic-
tul de mai sus s'a comis prin
scris, sub formg de instructii
pastorale, sau prin rgspAndire
de publicatiuni. (Cp. r. 169).
351. Orice ministru al unui
cult care, prin mijloacele arg-
tate in articolele precedente, face
propagandä pentru a provoca
ura unei nationalitgti sau confe-
siuni religioase recunoscute de
Stat In contra alteia, comite de-
lictul de invrgjbire confesionald
si se pedepseste cu Inchisoare
corectionalg dela 6 luni la 2 ani
si amend's*, dela 3.000 la 10.000
lei. (Cp. a. 172).
TITLUL VII
Crime tg delicte care produc pericol
public
CAPITOLUL I
Crime ;i delicfe care produc pericol
public prin infrebuintarea de explozi-
bile ;i prin disfrugere
352. Acela care, In scopul de
a provoca un pericol public, a-
runcg bombe sau Intrebuinteazg,
materii explosibile, gaze sau li-
chide corosive, asfixiante ori in-
flamabile, comite delictul de pro-
 18 Martie 1938
pedepseste cu inchisoare corec-
tionalg dela 3 la 7. ani, amend&
dela 5.000 la 10.000 lei si inter-
dictie corectionall dela 2 la 5
ani.
Comite acest delict 0 se pe-
depseste cu aceeasi pedeapsg 0
acela care dgrimg, distruge, in
tot sau in parte, edificii, clgdiri
sau orice alte constructii, In sco-
pul de a provoca un pericol pu-
blic.
Cand faptul a fost sgvArsit a-
supra unui edificiu public sau
destinat uzului public, monu-
ment, statue publicg, cimitir, u-
zing, vas plutitor sau aeronavg,
pedeapsa este inchisoarea corec-
tionalg dela 5 la 10 ani, amenda
dela 10.000 la 20.000 lei si inter-
dictia corectionalg dela 3 la 5
ani.
Faptul constitue crima de pro-
vocare a pericolului public 0 se
pedepseste:
1. cu muncg silnicg pe vieatg
dacg s'a cauzat moartea unei
persoane;
2. cu temnitg grea dela 5 la 10
ani, amendg dela 10.000 la 15.000
lei si degradare civicg, dela 3 la
5 ani, dacg s'a cauzat o vgtg
mare gravg sIngtAtii sau in te-
gritgtii corporale a cuiva. (Cp.
pol. 215. (Cp. it. 420).
CAPITOLUL II
Incendiul
353. Comae delictul de incen-
diu si se pedepseste cu inchi-
soars corectionalg dela 2 la 6
ani, amendg dela 5.000 la 10.000
lei si interdictie corectionalg de
la unu la 3 ani acela care dg
foc unei case, clgdiri, uzine, fa-
brici, mori, päduri, grädini pu-
Nice, unui edificiu, aeroport,
magazin, pod, parc, stoc sau de-
pozit de mgrfuri, unor producte
ale pgmântului, culese sau ne-
culese, materiale lemnoase tg-
iate sau netgiate, aflate in grg-
mezi sau depozite, sau oricgror
alte lucruri.
www.digibuc.ro
71
Dacg din incendiere rezultg un
pericol public, pedeapsa este in-
chisoarea corectionalg dela 3 la
10 ani, amenda dela 5.000 la
15.000 lei 0 interdictia corectio-
nalg dela 2 la 5 ani.
DispoziOunile de mai sus sunt
aplicabile si in caz cand obiec-
tele incendiate sunt proprietatea
celui ce a dat foc, dacg incen-
diul expune la un pericol pu-
blic (Cp. r. 358, 359; Cp. a. 422;
Cp. it. 423).
354. Pedeapsa este inchisoa-
rea corectionalg dela 3 la 8 ani,
amenda dela 10.000 la 15.000 lei
si interdictia corectionalg dela
2 la 5 an!:
1. dacg se dg foc unei case sau
clgdiri care serveste de locuin-
tg;
2. dacg se dg foc unui muzeu,
edificiu public sau destinat uzu-
lui public, unei biserici, arhive
publice, unor intrepozite ori fa-
brici sau depozite de materii in-
flamabile ori explosibile.
Pedeapsa este inchisoarea co-
rectionalg dela 5 la 10 ani, a-
menda dela 10.000 la 15.000 lei si
interdictia corectionalg dela 3 la
5 ani, când s'a dat foc uneia
din clädirile prevazute in ali-
neatele precedente, in timpul
când se gdsea fn ele una sau
mai multe persoane. (Cp. r. 357;
Cp. a. 423; Cp. it. 425).
355. Incendiul constitue cri-
mg si se pedepseste cu muncg
silnicg dela 10 la 15 ani, si de-
gradare civicg dela 5 la 10 ant:
1. dacg din cauza focului a
murit o persoang, care, in tim-
pul punerii focului, se afla in lo-
calul incendiat, sau In acela a-
supra cáruia incendiul s'a in-
tins, in cazul cá acel care a dat
foc putea O. prevadá ca in local
se aflä cineva;
2. dacg aceeasi persoang a EA-
vgrsit, in acelasi timp, ori in
scurte intervale, mai multe in-
cendii, sau dacá incendiul este
72 Codul Penal
comis In asociatie cu mai multe
persoane. (Cp. r. 363; Cp. a. 424).
356. Pedeapsa este munca
silnica dela 15 la 25 ani si de-
gradarea civica dela 5 la 10 ani,
daca incendiatorul stia ca in lo-
cul incendiat se afla persoana
care a murit din cauza incen-
diului, clacg, fapta nu constitue
o infractiune mai grava.
357. Ace la care, din impru-
dentä sau neglijentä, aprinde
vreunul din lucrurile mentio-
nate de art. 353 si 354, ce apar-
tin altora, comite delictul de in-
cendiu neintentionat si se pe-
depseste cu inchisoare corectio-
nal6 dela 3 luni la un an si a-
mend& pang. la 5.000 lei, iar cla-
cA prin aceasta s'a cauzat vätâ-
marea sandtätii sau integriatii
corporale ori moartea unei per-
soane, pedeapsa este in caz de
vätgmare a sgratAtii sau inte-
gritätii corporale, inchisoarea
corectionald dela 6 luni la 3 ani
si amenda pânä la 10.000 lei, iar
in caz de moarte, inchisoarea
corectionalà dela unu la 5 ani si
amenda Ong la 15.000 lei. (Cp.
a. 425).
358. Tentativa delictelor din
acest capitol, cu exceptia celor
preväzute In articolul precedent,
se pedepseste.
Când faptul ar consista nu-
mn i In prepararea in cendierii,
prin asezarea substantelor infla-
mabile sau de naturä a produ-
ce sau a comunica incendiul.
fie la locul In care focul trebuia
sg. isbucneascä, fie In jurul lu-
crului destinat a fi incendiat,
pedeapsa este inchisoarea co-
rectionalg, dela o lung. la 6 luni
si amenda dela 5000 la 10.000 lei.
CAPITOLUL III
Crime ;i delicfe contra siguranjei
fransporfurifor ;i a mijloacelor de
convorbire
Ace la care stria sau
359.
distruge, in total sau in parte,
www.digibuc.ro
o linie feratà sau obiectele ori
instrumentele ce Ii apartin si
servesc la functionarea ei,
prin aceasta expune unui peri-
col persoanele sau mArfurile a-
flate in trenuri sau pe linia fe-
ratà, ori in apropierea acestora,
comite delictul de pericol de ca-
tastrofg. de cale feratà si se pe-
depseste cu inchisoare corectio-
nall dela 3 la 5 ani, samenclà de
la 3.000 la 7000 lei si interdictie
corectismalä de la unu la 3 ant.
Aceeasi pedeapsl se apnea si
aceluia care, prin o semnalizare
falsâ, expune unui pericol per-
soanele sau mgrfurile argtate in
articolul precedent.
Tentativa se pedepseste. (Cp.
r. 370; Cp. a. 434, 436; Cp. it. 431).
360. Faptul ardtat in art. 359
dacä produce o catastrofg, de
cale feratá prin deraierea, rgs-
turnarea sau prAbusirea unui
tren, ori ciocnirea titre douà
trenuri, constitue crima de ca-
tastrofá de cale feratá si se pe-
depseste cu temnità grea dela 6
la 10 ani i degradare civicg, de
la 3 la 6 ani. (Cp. r. 370; Cp. it.
430).
361. Daca in urma faptelor
ardtate In art. 359 si 360 a rezul-
tat vAtämarea sänätätii sau in-
tegritAtii corporale a cuiva, In
sensul art. 470 si 471, ori o dis-
trugere de mgrfuri, pedeapsa
este aceea prevgzutà in artico-
lele de mai sus, cu un plus pâng,
la 2 ani iar dacá s'a creiat vre-
una din consecintele prevgzute
In art. 472, 473 si 474, pedeapsa
se sporeste cu un plus pang. la 3
ani, fdra a se putea insá deplsi
maximum general al pedepsei
respective.
Când ins& s'a produs moartea
unei sau mai multor persoane,
paleapsa este in cazul art. 359,
munca silnicg dela 10 la 25 ani
si degradarea civicg, dela 3 la 6
ani, iar in cazul art. 360, munca
 18 Martie 1936
silnicg pe vieatg. (Cp. r. 370; Cp.
a. 435).
362. Functionarul dela cgile
ferate sau orice persoang anga-
jatg in serviciul acestei institu-
tii, care nu Ii Indeplineste Inda-
toririle sale de serviciu, sau lu-
creazg contra Indatoririlor sale
prin aceasta expune la pericol
persoanele sau mgrfurile arg-
tate fn art. 359, se pedepseste cu
inchisoare corectionalg dela 5 la
8 ant amenda dela 7.000 la
12.000 lei si interdictie corectio-
nalg dela 3 la 5 ani, iar in cazul
art. 360, pedeapsa este temnita
grea dela 7 la 12 ani si degrada-
rea civicg dela 4 la 8 ani.
Aceste pedepse se sporesc cu
un plus pâng la 3 ani In cazul
art. 361, alin. 1. (Cp. r. 371; Cp. a.
438).
363. Ace la care Mrg, intentie
avârseste vreunul din faptele
argtate In art. 359, 360, 361 si
362, se pedepseste: in cazul art.
359, cu Inchisoare corectionald
dela unu la 2 ani si amendg de
la 2.000 la 5.000 lei; In cazul art.
360, cu Inchisoare corectionalg
dela 3 la 5 ani i amendg dela
5.000 la 10.000 lei; In cazul art.
361, cu Inchisoare corectionalg
dela 5 la 8 ani si amendä dela
7.000 la 12.000 lei.
Dacg, culpabilul este persoana
argtatä In art. 362, pedeapsa
este aceea prevgzutg In alMea-
tul de mai sus sporitg, cu un
plus Ong la 2 ant (Cp. r. 371;
Cp. a. 437).
364. Dispozitiunile art. 359,
360, 361 si 363 se aplicg j când
faptele se sävArsesc asupra unei
sosele, pod, apeduct ori alte lu-
crgri publice sau constructii.
care servesc transporturilor pe
uscat, pe apg sau aer, precum si
asupra mijloacelor care servesc
la acest scop, fie ale Statului,
fie particulare.
Aceleasi dispozitiuni se aplicg
si In caz de Impotmolire a unui
vas. (Cp. r. 376; Cp. a. 444).
www.digibuc.ro
73
365. Ace la care stricg sau
distruge In totul sau In parte
vreo instalatie de telegraf, tele-
fon sau radio, fie a Statului, fie
particularg, dacd aceasta expu-
ne la un pericol public, comite
delictul de pericol public prin
stricarea mijloacelor de comu-
nicatii si se pedepseste cu Inchi-
soare corectionald dela unu la 5
ani, amendg dela 2.000 la 5.000
lei si interdictie corectionalg, de
la unu la 2 ani.
Este -culpabil de acest delict
acela care pune In circulatiune
semnale sau apeluri false de pe-
ricol ori Impiedecg functionarea
instalatiilor argtate mai sus,
dacg aceasta expune la un peri-
col public.
Tentativa se pedepseste. (Cp.
r. 372; Cp. a. 439).
366. Dacg faptele prevgzute
In art. 365 produc o calamitate
sau o catastrofg publicä, consti-
tuesc delictul de catastrofg pu-
blicg prin stricarea mijloacelor
de comunicatie, iar pedeapsa
este fnchisoarea corectionalg de
la 5 la 10 ani, amenda clela 7.000
la 12.000 lei si interdictia corec-
tionalä dela 3 la 5 ani, iar dacg
s'a produs vreuna din consecin-
tele prevgzute de art. 472, 473,
474 si 475, pedeapsa este Inchi-
soarea corectionalg dela 7 la 10
ani, amenda dela 10.000 la 15.000
lei si interdictia corectionalg de
la 3 la. 5 ani. (Cp. r. 374).
367. Dacg faptele preväzute
tn art. 365 $i 366 sunt sgvârsite
Mr& intentiune, pedeapsa este
In cazul art. 365. Inchiqoarea co-
rectionalg dela 3 la 6 luni si a-
menda dela 2.000 la 5.000 lei, iar
In cazul art. 366, lnchisoarea co-
rectionalg dela unu la 3 ani si a-
menda dela 3.000 la 7.000 lei. (Cp.
r. 375; Cp. a. 440).
368. Dacg faptele prevgzute
In art. 365, 366 si 367 sunt sävâx-
site de un functionar sau per-
soang apartinând serviciului de
74 Codul Penal
telegraf, telefon sau radio, pe-
deapsa este aceea prevdzutä In
sus aratatele articole, dupl dis-
tinctiile acolo fäcute, sporitä cu
un plus pämä la 2 ani, färä a se
putea depäsi maximum general.
(Cp. a. 441).
CAPITOLUL IV
Alte delicte care produc pericol
public
369. Ace la care stria, sau
distruge In totul sau in parte
vreo instalatie de energie elec-
trid, sau de gaz, fie a Statului,
fie particulark destinate ilumi-
natului, Incälzitului sau indus-
triei, deed aceasta expune la un
pericol public, comite delictul
de pericol public prin stricarea
instalatiilor de energii si se pe-
depseste cu Inchisoare corectio-
nalä dela unu la 5 ani, amendi
dela 2.000 la 5.000 lei si interdic-
tie corectionalä dela unu la 2
anl.
Dispozitiunile art. 366, 367 si
368 se aplia si in cazul faptelor
prevazute in prezentul articol.
Tentativa se pedepseste. (Cp.
it. 433).
370. Acela care strick des-
chide sau distruge, In totul sau
In parte, un dig, zagaz, scoc, ca-
nal sau alte lucräri destinate
apärärii in contra apelor, ava-
lanaelor, revärsärilor sau alune-
arilor de teren, dacä aceasta
expune la un pericol de inunda-
tie, surpare sau la price alt pe-
ricol, comite delictul de pericol
public de inundatie sau surpare
si se pedepseste cu inchisoare
corectionalä dela unu la 5 ani,
amend& dela 2.000 la 50.000 lei
interdictie corectionalä dela
unu la 2 ani.
Dispozitiunile art. 366, 367 si
368 se aplicä i in -cazul faptelor
prevAzute in prezentul articol.
Tentativa se pedepseste. (Cp.
r. 376; Cp. it. 427).
371. Acela care, cu ocazia u-
www.digibuc.ro
nui incendiu ori naufragiu, unei
inundatii, catastrofe de tran-
sport sau oricärei alte calami-
täti sau catastrofe publice, sus-
trage, ascunde sau face inutili-
zabil materialul, aparatele sau
mijloacele destinate pentru a-
pärare, asistentä sau salvare,
ori impiedea, sau zädärniceste
aceste operatiuni, comite delic-
tul de Impiedecare a salvärii In
caz de catastrofä si se pedepse-
ste cu inchisoare corectionalä
dela 2 la 5 ani, amendä dela
2.000 la 7.000 lei si interdictie co-
rectionald dela unu la 3 ani.
Tentativa se pedepseste. (Cp.
it. 436).
372. Acela care oträveste un
put, izvor, apeduct, o fântânä,
conductä sau rezervor care con-
tine aria potabilä, comite delic-
tul de oträvirea apelor si se pe-
depseste cu inchisoare corectio-
nalä dela 5 la 10 ani, amendä
dela 7.000 la 15.000 lei si inter-
dictie corectionalä dela 3 la 5
ani.
Se pedepseate cu Inchisoare
corectionalä dela unu la 2 ani
amendä dela 2.000 la 5.000 lei
acela care otaveste apa nepota-
bilä oameni, dar care
ser#este de bäut animalelor.
,Dacä faptele de mai sus au a-
vut ca rezultat moartea vreunei
persoane, se aplicä pedeapsa
prevazutä pentru omor, iar da-
cä s'a cauzat moartea vreunui
animal, se aplicä Inchisoarea
corectionalá dela unu la 3 ani
amenda dela 2.000 la 5.000 lei.
Tentativa se pedepseste. (Cp,
a. 315; Cp. it. 439).
CAPITOLUL V
Dispozitiuni comune capifolelor I, II,
Ill §i IV
373. Câncl vreuna din infrac-
tiunile prevazute in capitolele
precedente s'a sävArsit In acopul
indicat In art. 209, se aplicä ma-
 18
ximum pedepsei prevAzute pen-
tru acea infractiune.
TITLUL VIII
Delicte contra sintitiltii publice
CAPITOLUL I
Propagarea de epidemii ;i oricare
alfe boale contagioase
374. Ace la care detine, pre-
gateste sau rdspandeste culturi
sau produse microbiene In am-
pul de a provoca boale la oa-
meni sau animale, comite delic-
tul de cauzare de epidemie si se
pedepseste cu fnchisoare coree-
tionald dela 5 la 10 ani, amencla
dela 7.000 la 15.000 lei si inter-
dictie corectionald dela 2 la 6
ani.
Dad. In urma acestui fapt s'a
produs moartea uneia sau mai
multor persoane, pedeapsa este
munca silnicd, pe vieatd. (Cp. it.
438).
375. Ace la care calcd mäsu-
rile prescrise de autorithti, pen-
tru prevenirea Sail localizarea
boalelor contagioase, comite de-
lictul de propagare a boalelor
contagioase si se pedepseste cu
fnchisoare corectionald dela 2 la
6 luni si amencld dela 2.000 la
5.000 lei.
Decá fn urma acestui fapt s'a
Imbolndvit vreo persoand, pe-
deapsa este fnchisoarea coree-
tionald clela 6 luni la 2 ani si a-
menda dela 2.000 la 7.000 lei; iar
decd. ,s'a produs moartea uneia
sau mai multor persoane, pe-
deapsa este fnchisoarea corec-
tionald dela 3 la 5 ani si amen-
da dela 3.000 la 10.000 lei. (Cp. r.
378: Cp. a. 316).
376. Acela care stiind cd este
bolnav de d boall venericd, as-
cunzând aceastá stare, transmi-
te boala altei persoane, prin re-
port sexual, sau pe orice altd
cale, comite delictul de conta-
giune venericä i se pedepseste
www.digibuc.ro
Martie 1936
75
cu Inchisoare corectionald dela
3 luni la un an si amend& dela
2.000 la 3.000 lei.
Actiunea penall se poate pu-
ne In miscare numai la plange-
rea pdrtii vätämate. (Cp. a. L.
XL.--1879, 106; Cp. it. 554).
377. Acela care, stiind el este
bolnav de o boald venerick In
fazd de contaminare, ascunde a-
mesa boald si cdsätorindu-se)
o transmite celuilalt sot, se pe-
depseste cu fnchisoare corectio-
nald dela unu la 3 ani si a-
mencld, dela 2.000 la 5.000 lei.
Actiunea penall se poate pu-
ne In miscare numai la plange-
rea pärtii vätämate.
378. Acela care calcd mäsu-
rile prescrise de autoritáti, pen-
tru prevenirea sau localizarea
unei boli contagioase pentru a-
nimale sau plante, sau a oricd-
ror paraziti, ori dusmani vege-
tali sau animali ai sdmändturi-
lor, plantatiilor, villor ori /Mu-
rilor, comite delictul de cauzare
de boli contagioase pentru ani-
male sau plante ei se pedep-
seste cu Inchisoare corectionald
dela un a, la trei luni si, amencld
dela 2.000 la 5.000 lei.
Dad, In urma acestui fapt s'a
Imbolndvit vreun animal, sau
s'a contaminat semändtura,
plantatia, pádurea sau via altu-
ia, pedeapsa este Inchisoare co-
rectionald dela 3 la 6 luni si a-
mencld dela 2.000 la 7.000 lei
(Cp. r. 378; Cp. a. 316; Cp. it. 500).
CAPITOLUL II
Alferarea ;i falsificarea de subsfante
alimenfare ;i medicamenfoase. Tra-
ficul de subsfanfe sfupeliante
379. Acela care amesteed sau
pune sd se. amestece substante
vätämätoare sänätätii, In ali-
mente sau bäuturi destinate
consumatiei publice, sau le fal-
sified In mice alt mod, fdeändu-
le periculoase sdnätätii, precum
si acela care pdstreazd In prd-
76 Codul renal
välie sau In orice alt loc de van-
zare sau depozit asemenea ali-
mente sau bäuturi falsificate
sau alterate, comite delictul de
falsificare sau alterare a sub-
stantelor alimentare ei se pe-
depseete cu fnchisoare corectio-
nalä dela 6 luni la 2 ani, amen-
da dela 2.000 la 5.000 lei ei inter-
dictie corectionala dela unu la
2 ani.
Dad, acest fapt se säväreeete
asupra altor lucruri sau sub-
stante destinate comertului
produce un pericol pentru sang,-
tate, pedeapsa este Inchisoarea
corectionalá dela 3 luni la un
an, amenda dela 2.000 la 3.000
lei ei interdictia corectionalä de
la unu la 2 ani.
Pentru medicamente, adäugi-
rea de substante sträine se pe-
depseete dupä prevederile alin.
1 (Cp. a. 314; Cp. it. 440).
380. Ace la care pune In con-
sumatie alimente, bäuturi, sub-
stante sau lucruri din acele ad-
tate fn art. 379, cornite delictul
de vänzári de substante falsifi-
cate sau alterate ei se pedepseFp
te cu fnchisoare corectionalä, de
la unu la 3 ani, amendä, dela
2.000 la 6.000 lei ei interdictie
corectional& dela unu la 2 ani.
(Cp. r. 247; Cp. a. 315; Cp. it.
442).
381. Ace la care, fäcând co-
mert cu substante medicamen-
toase sau droguri, cu sau fárä
autorizatie, le vinde, calitativ
sau cantitativ, In neconformi-
tate cu ordonanta medicalà, sau
altfel de cum au fost declarate
sau convenite, dad, prin aceas-
ta ar putea produce un pericol
pentru sänätate, comite delictul
de vänzare de medicamente pri-
mejdioase pentru sängtate ei se
pedepseete cu fnchisoare corec-
tionalá dela 2 luni la un an ei
amendl dela 2.000 la 3.000 lei.
(Cp. it. 443, 445).
382. Ace la care, MA autori-
www.digibuc.ro
zatie, importà, preparl sau de-
tine substante stupefiante, In
scop de a le vinde In mod clan-
destin sau fraudulos, precum
acela care vinde In mod clan-
destin sau fraudulos astfel de
substante, comite delictul de co-
mert clandestin de stupefiante
ei se pedepseete cu fnchisoare
corectionalá dela unu la 3 ani
amenda dela 2.000 la 5.000 lei.
Ace la care, fad autorizatie
sau fad, prescriptie medicallt,
detine substante stupefiante, ori
le oferg, gratuit altora, se pedep-
mete cu fnchisoare corectionalá
dela 3 luni la un an ei amend&
dela 2.000 la 5000 lei.
Pedeapsa pred,zutá In alin. 1
se aplid, ei aceluia care Intre-
buinteazä, sau lasá sä, se Intre-
buinteze un local pentru Int&l-
nirea mai multor persoane care
se declau la consumare de stu-
pefiante.
Medicul care prescrie unei
persoane substante stupefiante
fárá nevoie temeinid, precum
ei farmacistul care le vinde,
prescriptie medicalá, sau le
vinde cu prescriptie medical&
falsä, se pedepsesc potrivit alin.
1 al acestui articol. (Cp. it. 446,
447).
CAPITOLUL III
Dispozifiuni commie capifolelor I ;i
383. Dad faptele prevAzute
la art. 379, 380, 381 ei 382, eau-
zead, o gravd vätämare sáná-
tätii sau integritätii corporale a
cuiva, pecleapsa este Inchisoa-
rea corectionalá dela 3 la 5 ani,
amenda dela 5.000 la 10.000 lei
ei interdictia corectionalä dela
unu la 3 ani, iar dad au cau-
zat moartea, pedeapsa este In-
chisoarea corectionala dela 5 la
10 ani, amenda dela 7.000 la
15.000 lei ei interdictia corectio-
nalá dela 3 la 5 ani.
384. Dad, faptele prevázute In
art. 374, 375, 379, 380, 381 ei 382
 18
alin. 4, se vomit fAra intentie,
pedeapsa este Inchisoarea corec-
tionala dela o lung. la 3 luni, iar
dad s'a produs vreo infirmitate
din cele prevazute la art. 472 si
473, pedeapsa este inchisoarea
corectionalg dela 3 luni la un
an, iar in caz de moarte se a-
plid pedeapsa din art. 467.
TITLUL IX
Crime §i denote contra interesplor
pablice
CAPITOLUL 1
Falsificarea de monedä, fifluri de
credit public, märci, timbre, hârtii
fimbrofe, sigilii sou semne de auten-
. tificare, certificare ori recunoagere
Sectiunea I
Falsificarea de mortedd
385. Comite delictul de falsi-
ficare de monedá si se pedepse-
ste cu Inchisoare corectionalá
dela 5 la 10 ani, amenda dela
5.000 la 20.000 lei si interdictie
corectionalá dela 3 la 5 ani, a-
cela care:
1. contraface moneda;
2. alteread, pe cea adeváratá,
dându-i aparenta unei valori
mai mari;
3. alteread moneda scoasä din
circulatie, dându-i aparenta ce-
lei aflate in circulatie;
4. micsoreaza continutul ei
metalic. (Cp. r. 112; Cp. a. 203,
Np. 40, L. XL-1879, 55; Cp. it.
453).
386. Acela care, fad a parti-
cipa la falsificare, introduce pe
teritoriul Statului moneda fal-
sificatá, cunoscutä de el ca a-
tare, comite delictul de introdu-
cere in tad a moneclei falsifi-
cate si se pedepseste cu Inchi-
soare corectionalá dela 3 la 5
ani, amendd dela 2.000 la 10.000
lei si interdictie corectionalá de
la unu la 3 ani.
Dad culpabilul sávârseste a-
cest fapt in intelegere cu auto-
www.digibuc.ro
Martie 1936 77
rul, complicele sau un interme-
diar al acestora, pedeapsa este
aceea prevázutá in art. 385. (Cp.
r. 113; Cp. it. 453).
387. Acela care, In scopul de
a pune in circulatie, primeste,
dobândeste, sau detine monedá
falsificatá, cunoscutá de el ca a-
tare, comite delictul de doban-
dire a monedei falsificate si se
pedepseste cu inchisoare corec-
tionall dela 3 la 5 ani, amencla
dela 2.000 la 5.000 lei si interdic-
tie corectionalä dela unu la 3
ani.
Dacá culpabilul primeste mo-
nedá falsificatä, dela autorul
sau complicele falsificArii, ori
dela intermediarul lor, pedeap-
sa este inchisoarea corectionalá
dela 4 la 7 ani, amenda dela
3.000 la, 10.000 lei si interdictia
corectionald dela 2 la 5 ani. (Cp.
a. 206).
388. Acela care pune In cir-
culatie monedá falsificata, cu-
noscutá de el ca atare, coraite
delictul de punere in circulatie
a monedei falsificate si se pe-
depseste cu inchisoare corectio-
nalä dela 4 la 7 ani, amendl de
la 3.000 la 10.000 lei si interdic-
tie corectionalá dela 2 la 5 ani.
Dacá culpabilul sávarseste a-
cest fapt in intelegere cu auto-
rul sau compIicele falsificárii,
ori intermediarul acestora, pe-
deapsa este aceea din art. 385.
Dad punerea in circulatie se
face de catre autorul falsifid-
rii, pedeapsa este Inchisoarea
corectionalä dela 7 la 10 ani, a-
menda dela 5.000 la 20.000 lei si
interdictia corectionalâ, dela 2
la 5 ani, iar dad se face de com-
plice, pedeapsa este Inchisoarea
corectionalá dela 5 la 10 ani, a-
menda dela 5.000 la 20.000 lei *i
interdictia corectionalá dela
unu la 3 ani. (Cp. r. 113; Cp. it.
455, 453).
389. Acela care primeste o
monedá falsificatá, crezând cá
78 Codul Penal
este adevâratä, i apoi, luAnd
eunostintä câ, este falsä, o pune
fn circulatie, comite delictul de
fntrebuintare de monedä falsi-
ficatä si se pedepseste cu amen-
dâ, al cilrei maximum este de
cinci ori valoarea monedei re-
puse fn circulatie. (Cp. r. 114;
Cp. a. 209; Cp. it. 457).
390. Prin monedâ, se bate-
lege, moneda metalicA sau de
hârtie, national:1 sou sträinä si
biletul de bancä national sau
sträin, având curs legal sau co-
mercial pe teritoriul Statului
sau In sträinâtate.
Sectiunea II
Falsificarea de titluri de credit
mdrci, timbre i hdrtii
timbrate
391. Sunt asimilate monede-
lor, In ce priveste aplicarea le-
gii penale, titlurile nationale
sau sträine emise de Stat, judet
sau comuna si de institutiile de
credit controlate de Stat. (Cp.
r. 117; Cp. a. 210, 211; Cp. it. 458).
392. Dispozitiunile art. 385,
386, 387, 388 si 389 se aplica
când faptele prescrise In aceste
articole se sâvârsesc asupra
märcilor postale, timbrelor pos-
tale sau fiseale si hârtiilor tim-
brate, nationale sau stráine, pre-
cum si asupra timbrelor sau
märcilor emise In baza unei
legi speciale, de persoanele ju-
ridice de drept privat, care au
menirea de a satisface un inte-
res obstesc. (L. Timbr. 85, 87; L.
telegr. post. (19.VII.1892) 133;
Cp. a. L. XXXVII-1897, 1; Cp.
it. 459).
Sectiunea III
Falsificarea de sigilii sau de
semne de autentificare, certifi-
care sau recunocutere
393. Ace la care falsifica si-
giliul Statului, sau Intrebuin-
teaza un asemenea sigiliu falsi-
www.digibuc.ro
ficat, comite delictul de falsifi-
care de sigiliu al Statului si se
pedepseste cu Inchisoare corec-
tionalä dela 3 la 5 ani, amenda
dela 5.000 la 20.000 lei si inter-
dictie corectionalä dela unu la
3 ani. (Cp. r. 117; Cp. it. 467).
394. Ace la care falsificä si-
giliul unei autoritäti sau unui
oficiu public, ori IntrebuinteazI
un asemenea sigiliu falsificat,
comite delictul de falsificare de
sigillu public si se pedepseste eu
Inchisoare corectionalä dela
unu la 3 ani, amendä dela 2.000
la 5000 lei si interdictie corec-
tionall dela unu la 2 ani. (Cp.
r. 120; Cp. it. 468).
395. Ace la care falsificä si-
giliul, timbrul sau marca unei
institutii private sau unui sta-
biliment particular, ori le Intre-
buinteazâ, comite delictul de
falsificare de sigiliu particular
si se pedepseste cu fnchisoare
corectionalá dela unu la 2 ani,
amendä dela 2.000 la 5.000 lei si
interdictie corectionall dela unu
la 2 ani. (Cp. r. 120).
396. Ace la care falsified in-
strumentul destinat pentru veri-
ficarea i certificarea publicl a
obiectelor de metal pretios, a a-
paratelor de másurat i cânt5,-
rit, de taxat mârfurile sau pro-
dusele supuse verificArii sau
certificárii publice, comite delic-
tul de falsificare a instrumentu-
lui de marcare publicá si se pe-
depseste cu Inchisoare corectio-
nerd dela unu la 3 ani, amendá
dela 2.000 la 3.000 lei si interdic-
tie corectionalá dela unu la 2
ani. (Cp. r. 118; Cp. it. 469).
307. Ace la care falsificá am-
prenta sau semnul unui sigiliu,
ori ale unui instrument de mar-
care, prin alte mijloace decât
Intrebuintarea sau aplicarea u-
nui sigiliu sau instrument de
marcare falsificat, comae delic-
tul de falsificare de amprent6.
 18 Martie 1936
a sigiliului sau instrurnentului
de marcare si se pedepseste cu
Inchisoare corectionalg dela 6
luni la 2 ani, amendg, dela 1.000
la 3.000 lei si interdictie corec-
tionald dela unu la 2 ani.
398. Ace la care, In mod ilicit,
Intrebuinteazg, sigiliul adevgrat
sau instrumentul de marcare
adevgrat In profitul sgu, ori In
dauna altuia, comite delictul de
Intrebuintare abuzivä a sigiliu-
lui sau a instrumentului de
marcare si se pedepseste cu In-
chisoare corectionaIl deIa 6 luni
la un an, amendg dela 2.000 la
3.000 lei si interdictie corectio-
nalg dela unu la 2 ani. (Cp. r.
119; Cp. it. 471).
Sectiunea IV
Dispozifiuni comune
399. Ace la care fabricg ori
detine instrumente sau mate-
riale anume destinate la falsifi-
carea sau alterarea de monede,
efecte, sigilii, instrumente erg-
tate In art. 385, 391, 393, 394, 395,
396 si 397, In scopul de a servi la
falsificare, se pedepseste cu In-
zhisoare corectionalg dela 3 luni
la, un an si amendg dela 2.000 la
5.000 lei.
Dispozitiunile art. 231,
-400.
se aplia si infractiunilor pre-
vázute In acest capitol. (Cp. r.
116).
CAPITOLUL II
Falsul in acie
Sectiunea I
Falsul in acte publice si private
401. Ace la care falsificg un
act public, fie contrafgcând
scrierea sau subscrierea, fie al-
terând un act adevgrat, In orice
mod, comite delictul de fals In
acte puMice si se pedepseste cu
Inchisoare corectionalg dela unu
la 3 ani, amendg dela 2.000 la
www.digibuc.ro
79
5.000 lei $i interdictie corectio-
nalá dela unu la 2 ani.
Pedeapsa este Inchisoarea co=
rettionalg dela 2 la 5 ani, amen-
dg dela 2.000 la 10.000 lei si in-
terdictia corectionald dela 2 la 5
ani, dacg faptul se sgvarseste:
1. de cgtre un functionar pu-
blic In exercitiul functiunii sale;
2. In scop de a dobândi pentru
sine sau pentru altlul un folos
material sau de a cauza cuiva o
pagubg, materialg. (Cp. r. 125;
Cp. a. 391-393; Cp. it. 476, 477).
402. Functionarul public care,
In exercitiul functiunii sale, al-
atuind sau primind un act a-
testa In mod fals, cá un fapt s'a
Indeplinit de atre el sau In pre-
zenta sa, ori atestg, ca fgcute
Inaintea sa, declaratiuni care nu
s'au Mcut, ori omite sau alte-
reazg declaratiuni ce s'au Mcut
Inaintea sa, ori atestg, In mod
fals, fapte despre care actul era
destinat sg facg probg, comite
delictul de fals In acte publice
si se pedepseste -otrivit art. 401,
alin. 2. (Cp. r. 125, 124; Cp. a.
394; Cp. it 479),
403. Functionarul public care,
In exercitiul functiunii sale a-
testa, In mod fals, fn certificate
sau autorizatii administrative,
un fapt despre care actul era
destinat sg faa probá, precum
acela care elibereazg o copie
legalizatá falsg de pe un act pu-
blic sau privet, sau certificg un
act drept copie de pe un act
inexistent, comite delictul de e-
liberare de acte false si se pe-
depseste cu Inchisoare corectio-
nalg dela 2 la 5 ani, amendg
dela 2.000 la 5.000 lei si inter-
dictie corectionalg dela unu la
2 ani.
Pedeapsa este cea prevgzutg
In art. 401, alin. 2, and faptul
s'a sävârsit In scopul argtat la
punctul 2 al acestui alineat. (Cp.
a. 395; Cp. it. 420).
404. Ace la care Inaintea u-
80 Codul Penal
nui functionar public face de-
claratiuni neadevârate pentru
intocmirea unui act public, pri-
vitor la starea civird sau stabi-
lirea identitätii unei persoane,
ori privitor la vreun raport ju-
ridic dintre alte persoane, co-
mite delictul de fals In declare-
tiuni si se pedepseste cu Inchi-
soare corectiona16 dela 3 luni la
un an, amencla dela 2.000 la
5.000 lei si interdictie corectio-
nerd dela unu la 2 ani. (Cp. it.
495).
405. Ace la care, afara de ca-
zul prevazut de art. 404, cu oca-
zia unui interogator asupra
situatiunii sau altor
calit6ti ale persoanei sale sau
ale altuia, face declaratiuni ne-
adevgrate inaintea unui lunc-
tionar public, aflat In exercitiul
functiunii sale, comite delictul
de fals In declaratiuni $i se pe-
depseste potrivit art. 404.
Aceeasi pedeapsä se aplicd si
aceluia care face declaratiuni
neadevarate, In scopul de a in-
duce In eroare autoritatea ru-
blicd asupra identitatii stani
sale civile sau altor calitäti ale
persoanei sale ori ale alteia,
chiar dad, faptul s'a petrecut
inaintea unui particular ce are
Indatorirea de a Inregistra iden-
titatea persoanelor. (Cp. it. 496).
406. Ace la care, falsificä un
act privet, In modurile prevä-
zute de art. 401 si Il intrebuin-
teaza, II incredinteazä altuia
spre a fi intrebuintat, pentru a
dovedi existenta, Incetarea sau
modificarea unui drept sau unei
obligatii, comite delictul de fals
in acte private si se pedepse$te
cu inchisoare corectionala dela
6 luni la 2 ani, amendä dela
2.000 la 5.000 lei si interdictie co-
rectionala dela unu la 2 ani.
Pedeapsa este inchisoarea co-
rectionala dela 2 la 5 ani, amen-
dä dela 2.000 la 10.000 lei $i in-
terdictia corectionala dela unu
www.digibuc.ro
la 3 ani, dacA faptul se ref erg la
urmAtoarele acte:
1. registru de comert impus
de lege, cambie, cek sau orice
titlu de credit, la ordin sau la
purtätor, livret de depuneri la
band, sau la Casa de economie,
ori recipisa unei case de con-
semnatiuni;
2. warant, scrisoare de tr6,-
surä sau orice titlu ce este In
circulatie publica, cu exceptia
mop edei;
3. Testamente neautentice. (Cp.
r. 125. 127; Cp. a. 402, 403).
407. Acela care umple sau
completeazA o hartie, pe care se
afro', semnAtura unei persoane,
fie HI% consimtimântul aces-
teia, fie In mod diferit de cum
s'a conveni,t $i o intrebuinteazá
sau o Incredinteazg altuia spre
a fi intrebuintatà, In scopul arä-
tat la art. 406, comite delictul de
fals prin abuz de semngturd In
alb, si se pedepseste cu inchi-
soare corectionall dela 6 luni la
2 ani, amend& dela 2.000 la 10.00Q
lei si interdictie corectionalà dela
unu la 2 ani.
Când faptul este comis in con-
ditiile prevdzute in art. 401, alin.
2, punctele 1 si 2, se aplicI pe-
deapsa prevàzutà In acel ali-
neat. (Cp. r. 128; Cp. a. 404; Cp.
it. 486-488).
408. Sunt asimilate cu actele
publice sau private: biletele, ti-
chetele sau orice alte imprimate,
produaltoare de efecte juridice,
dupà cum emana dela o autori-
tate sau serviciu public, ori dela
particulari sau Intreprinderi
particulare. (Cp. a. 396; Cp. it.
491).
Sectiunea II
Falsul in pasapoarte, foi de
drum, certificate, traduceri
ci registre de dildtori
409. Când vreunul din delic-
tele preväzute In art. 401, 402, 403,
404, 405, 412 $i 414 se refera la
 18 Martie 1936
vreun bilet, pasaport sau car-
net de identitate, carnet de ser-
viciu, certificate de bung, pur-
tare, de avere sau de pauper-
tate, pedeapsa este Inchisoarea
corectionalg, dela una la 6 luni
amenda dela 1.000 la 2.000 lei.
(Cp. r. 129-133; Cp. a. 411).
410. Medicul care elibereazg,
un certificat neadevg,rat, asupra
sAng,tatii unei persoane, spre a
servi la o autoritate sau socie-
tate de asigurare, comae delic-
tul de liberare de certificat fals
si se pedepseste cu Inchisoare
corectionalg. clela 2 luni la un
an si amenclg, dela 5.000 la 10.000
lei. (p. r. 137; Cp. a. 408).
411. Functionarul public sau
orice alta persoank care, pri-
mind dela o autoritate Insärci-
narea de translator sau inter-
pret, denatureazg, In traducere
continutul actului sau denatu-
reazg, In esenta ei declaratia
partii, In asa fel, Incg,t s'ar pu-
tea cauza pagubg, sau un folos
nedrept unei persoane, comite
delictul de falsg. traducere si se
pedepseste cu Inchisoare corec-
tionalg, dela unu la 3 ani, amen-
dg, dela 2.000 la 5.000 lei $1 in-
terdictie corectionalg, dela unu
la 2 ani. (Cp. it. 373).
Sectiunea III
Intrebuintarea de fais
412. Ace la care, MI% sg, par-
ticipe la falsificare, Intrebuin-
teazA un act fals, comite delictul
de Intrebuintare de act fals
se pedepseste cu pedeapsa pre-
vg,zutg, In articolele precedente
pentru delictul sAvg,rsit prin f al-
sificarea acelui act.
Intrebuintarea unui act fals
privet constitue delictuI prevg,-
zut In ann. 1, numai In cazul
cand s'a Mcut uz de acel act,
In scopul argtat In art. 406. (Cp.
r. 126; Cp. a. 405; Cp. it. 489).
413. Ace la care, In scopul de
a induce In eroare û autoritate
C, Hamangin, vol. XXIV. 6.
www.digibuc.ro
81
sau o societate de asigurare, In
privinta sg,nAtg,tii sale sau a al-
tei persoane, utilizeaza un cer-
tificat medical faIs, cornite de-
lictul de Intrebuintare de certi-
ficat medical fals si se pedep-
seste cu Inchisoare corectionalg,
dela o lung, la un an si anaendg,
dela 2.000 la 5.00 lei. (Cp. r. 138;
Cp. a. 410).
CAPITOLUL Ill
Falsul prin subsiituire de persoane
prin uzurpore de fifluri sau onoruri
414. Ace la care, induce sau
mentine In eroare o autoritate
sau pe un particular,
substituindu-se pe nedrept unei
alte persoane sau atribuindu-si
lui sau altuia un mime fals sau
o stare civilä falsk comite de-
lictul de substituire de persoane
si se pedepseste cu Inchisoare
corectionalg, dela un an la 3 ani,
amendg, dela 2.000 la 5.000 lei si
interdictie corectionalg, dela unu
la 2 ani.
Se aplico, aceea$1 pedeapsg,
persoanei care a convenit sg, fie
substituit& Cp. it. 494).
415. Ace la care, färg, drept
poartg, In public uniformk de-
coratiuni sau semne distinctive
ale unei autoritäti sau ale unui
serviciu puMic, ori ale unei pro-
fesiuni care are autorizatie spe-
cialk pentru aceasta, precum
acela care f$i atribue sau titre-
buinteazg. In public o denumire
sau un grad academic ori titlu
sau calitg,ti, pe care nu le are,
comite delictul de uzurpare de
titluri sau onoruri $i se nedep-
seste cu Inchisoare corectionaM
dela una la 3 luni i amenda
dela 2.000 la 3.000 lei. (Cp. r. 208;
C. J. M. 257; Cp. a. L. XL-1879,
44, 45; Cp. it. 498).
CAPITOLUL IV
Dispozifiuni co mun e
416. Tentativa delictelor pre-
väzute In prezentul titlu se pe
depse*te.
82 Codul Penal
TITLIJL
Delicte contra ereditului Statului eau
ereditului particular
417. Comite delictul de sdrun-
cinare a creditului si se pedep-
seste cu Inchisoare corectionala
dela 6 luni la 2 ani i amenda
dela 2.000 la 5.000 lei, acela care,
prin rdspandire In public de
stiri sau fapte neadevarate, exa-
gerate sau tendentioase, ori prin
diferite manopere, provoaca re-
tragerea de depozite din institu-
tille de credit si economie, ori
In scop de specula provoaca sea,-
derea titlurilor sau valorilor ad-
mise la bursa sau negociate In
comert, ori scaderea sau urea-
rea preturilor lucrurilor sau
märfurilor de prima sau gene-
rala, necesitate, ori abtinerea
dela cumpararea sau subscrie-
rea de titluri sau valori.
Pedeapsa este inchisoarea co-
rectionala dela 2 la 5 ani, amen-
da dela 2.000 la 20.000 lei si in-
terdictia corectionala dela 2 la 3
ani:
1. dacg, faptul a provocat o de-
preeiere a monedei nationale sau
a titlurilor de Stat;
2. daca faptul este comis pen-
tru a favoriza interese straine;
Tentativa se pedepseste.
Actiunea penal& pentru ur-
marirea infractiunilor de mai
sus, nu se poate pune in mis-
care, decal cu autorizarea Mi-
nisterului Justitiei. (L. p. ap.
cred. tarii, 2. Apr. 1930, 1).
418, Ace la care, In scopul de
a sdruncina sau micsora credi-
tul financiar al unei Intreprin-
deri comerciale sau industriale,
raspandeste In public, *tiri sag
fapte neadevarate, exagerate sau
tendentioase, privind activitatea,
afacerile, creditul, märfurile sau
produsele sale, comite delictul
de compromiterea creditului par-
ticular si se pedepseste cu inchi-
soare corectionala dela 2 luni la
www.digibuc.ro
6 luni i amencla dela 5.000 la
20.000 lei. (Cp. a. A. 0., 24-26).
TITLIIL XI
Infraetinni contra pudoarei si a bn-
nelor ntoravuri
CAPITOLUL I
Infracfiuni contra pudoarei
419. Comite delictul de viol
si se pedepseste cu Inchisoare
corectionalä dela 2 la 5 ani
interdictie corectionala dela 3 la
5 ani:
1. bärbatul care prin violen-
ta sau amenintare, constrange .
o persoana de orice sex, sa ai-
ba cu el raport sexual;
2. barbatul care; profitand de
starea de inconstientä a unei
persoane de orice sex, sau de ne-
-putinta acesteia de a-si exprima
vointa, ori de a se apara, are cu
ea raport sexual, in afard de ca-
satorie, indiferent daca, el sau
altcineva a produs aceasta, stare.
In ambele cazuri daca victima
este mai mica de 14 ani sau
daca a ramas gravida, ori i s'a
transmis vreo boala venerica,
pedeapsa este Inchisoarea corec-
tionala dela 5 la 10 ani i inter-r
dictia corectionala dela 2 la 5
ani. (Cp. r. 264; Cp. a. 232; Cp. it.
519).
420. Ace la care, prin vio-
lentä sau amenintare, ori profi-
tand de starea aratatä la punc-
tul 2 al articolului precedent,
savarseste vreun act de inver-
siune sexuala asupra unei per-
soane, comite delictul de violen-
ta contra pudoarei si se pedep-
seste cu inchisoare corectionala
dela 2 la 5 ani i interdictie co-
rectionalä dela unu la 3 ani, in-
tru cd,t nu ar constitui o infrac-
tiune mai grava. (Cp. r. 264; Cp.
a. 233; Cp. it. 521).
421. Bärbatul care are raport
sexual cu o fa;ta mai mica de 14
ani, comite delictul de atentat
 18 Martie 1936
la pudoare fgrä violent5, si se
pedepseste cu Inchisoare corec-
tionald dela unu la 3 ani.
Dad, victima a rämas gravidä
sau dacâ, infractorul i-a trans-
mis o boall venericA, pedeapsa
este Inchisoarea curectionall
dela 3 la 5 ani i interdictia co-
rectionalä dela unu la 5 ani.
(Cp. r. 262; Cp. a. 236; Cp. it. 519).
422. Pedeapsa pentru delic-
tul prevAzut la art. 419, alin. 1,
este Inchisoarea corectionalä
dela 4 la 8 ani i interdictia co-
rectionall dela 3 la 5 ani, iar
pentru 'delictele prevâzute in
art. 420 si 421, Inchisoarea corec-
tionalá dela 3 la 7 ani si inter-
dictia corectionalä dela unu la
3 ani, când faptul s'a sävArsit:
1. de un ascendent sau des-
cendent;
2. de un tutor, curator, Invá-
tátor, educator, supraveghetor
sau Ingrijitor, medic curant, stá-
pân duhovnic;
3. de mai multe persoane a-
supra aceleasi victime sau cu
ajutorul uneia sau mai multor
persoane. (p. r. 265; Cp. a. 235;
Cp. it. 519).
423. Ace la care, substituin-
du-se unei alte persoane, profitá
de eroarea in care se gäseste o
femee si are cu ea raport sexual,
comite delictul de atentat frau-
dulos la pucloare si se pedep-
seste cu inchisoare corectionalâ,
dela 3 luni la un an. (Cp. a. 245-,
Cp. it. 519).
424. Ace la care, prin promi-
siuni formale de cäsgtorie, de-
terming o persoanä de sex fe-
menin mai micá de 18 ani, de a
avea cu el raport sexual, comite
delictul de seductiune si se ne-
depseste cu Inch isoare corectio-
nalá dela unu la 3 ani. (Cp. it.
526).
425. Functionarul public care
are raport sexual sau de inver-
siune sexualá cu o persoaná a-
resta tâ sau detinutá, aflatá, in
virtutea functiunii, sub paza sa,
www.digibuc.ro
83
sau i-a fost Incredintatá In exe-
cutarea unei Másuri a autori-
tätii, competinte, Coinite delictul
de atentat la pudoare prin abuz
de putere si se Tedepseste cu In-
chisoare corectionalá dela unu
la 3 ani i interdictie corectio-
nald dela unu la 2 ani, Intru cAt
faptul nu ar constitui o infrac-
tiune mai gravá. (Cp. it. 520).
426. Dacd din faptul prevä-
zut de art. 419 si 420 rezultl
moartea victimei, pedeapsa este
munca silnica pe vieatä. (Cp. r.
266).
427. Delictele de viol, violentl
contra pudoarei si atentatul la
pudoare fárá violentá nu se pe-
depsesc, dacá mai inainte ca ho-
tárirea penalä sá fi rämas deft-
nitivá a intervenit cásátorie In-
tre autor si victimá. (Cp. a. 240;
Cp. it. 544).
428. Tentativa infractiunilor
prevAzute In art. 419, 420 si 425,
se pedepseste. (Cp. r. 263, 264).
CAPITOLUL II
Infracjiuni contra bunelor moravuri
429. Ace la care, In public, se
dedâ la acte, gesturi sau orice
manifestäri verhale, im carauter
obscen, comite delictul de ul-
traj la bunele moravuri si se pe-
depseste cu Inchisoare corectio-
nald dela una la 6 luni si amen-
(16, dela 5.000 la 20.000 lei.
Când delictul este sávarsit fatâ,
de un minor de orice sex, pe-
deapsa este Inchisoarea corectio-
nalä dela 3 luni la un an si a-
menda dela 5.000 la 20.000 lei.
(Cp. r. 262; Cp. a. 249; Cp. it. 527).
430. Comae delictul de trafic
de publicatiuni obscene si se pe-
depse*te cu Inchisoare corectio-
nalá dela 3 luni la un an si a-
menclá dela 5.000 la 20.000 lei:,
1. acela care, In scop de co-
mert, expune, procurá, pune In.
circulatie, import, export& sau
transportä: scrieri, desene, gra-
vuri, fotografii, filme, pláci gra-
84 Codul Penal
mofonice, carti, imprimate de
orice fel, embleme sau mice alte
obiecte cu caracter obscen;
2. acela care face comert, chiar
clandestin, cu obictele aratate
mai sus, ori le distribue sau le
expune In public.
Daca vânzarea, distribuirea
sau expunerea se face unei per-
soane de orice sex, mai mica de
19 ani irnpliniti, pedeapsa este
inchisoarea corectionala dela 6
luni la 2 ani i amenda. dela
5.000 la 20.000 lei. (Cp. r. 262; Cp.
a. 248; Cp. it. 528).
431. Actele de inversiune se-
xuala savarsite Intre barbati
sau Intre femei, dad, provoaca,
scandal public, constituesc de-
lictul de inversiune sexuala
se pedepsesc cu inchisoare co-
rectionall dela 6 luni la 2 ani.
Daca, actul s'a savarsit asu-
pra unei persoane mai mici de
19 ani, pedeapsa este Inchisoa-
rea corectionala dela unu la 3
ani. (Cp. a. 242).
432. Actele sexuale savarsite
intre oameni si animale, daca,
provoaca scandal public, consti-
tuese delictul de bestialitate
se pedepsesc cu inchisoare co-
rectionalá dela 3 luni la un an.
(Cp. a. 242).
433. Acela care, cu scop de
exploatare a desfraului, atilta la
prostitutie o persoana, de orice
sex, sau o excita la coruptie, co-
mite delictul de coruptie sexuala
si se pedepseste cu inchisoare
corectionala dela 2 la 5 ani si
lnterdictie corectionala dela
unu la 3 ani.
Acela care, In scopul aratat de
alineatul precedent. ajuta, asista
sau favorizeaza In orice mod
prostitutia unei persoane, comae
delictul de favorizare a prosti-
tutiei si SP pedepseste eu Inchi-
ware corectionala dela 6 luni la
un an si interdictie corectionala
dela unu la 2 ani.
and faptele din cele doug, a-
lineate precedente sunt sava,r-
www.digibuc.ro
site, de un ascendent, fie In linie
directa, eau prin alianta, de ta-
sau mama adoptiva, de unul
din soti, de tutor sau orice altá
persoana, careia victima Ii este
incredintata spre ingrijire, edu-
catie, instructie, supraveghere
sau pazá, pedeapsa este, in ca-
zul dela alin. 1, Inchisoarea co-
rectionala dela 3 la 7 ani si in-
terdictia corectionala dela unu
la 5 ani, jar In cazul alin. 2, in-
chisoarea corectionala dela 2 la
3 ani i interdictia corectionala
dela unu la 3 ani. (Cp. r. 267; Cp.
a. 247, IsTp. 43; Cp. it. 531).
434. Când faptele previtzute
in art. 433 sunt savarsite asupra
unui minor sau când sunt co-
mise prin violenta, amenintare,
abuz de putere sau de autoritate,
frauda, Intrebuintare de ban-
turi alcoolice sau stupefiante,
se pedepsesc potrivit susmentio-
natului text, sporindu-se pedep-
sele cu 1/4. (Cp. r. 267; Cp. it.
531).
435. Acela care primeste sá
fieintretinut, chiar numai In
parte, de catre o femeie, din
alstigurile provenite din presti-
tuarea ei, precum si acela care,
In mod obisnuit i fn scop de
folos personal, acorn, protectia
sau ajutorul sau unei femei
pentru exercitarea prostitutiei,
comite delictul de exploatare a
prostitutiei si se pedepseste cu
inchisoare corectionala, dela 3
luni la 2 ani, amenda dela 2.000
la 5.000 lei si interdictie corec-
tionala dela unu la 2 ani.
Dad, acela care da, ajutorul
sau protectia sa, poarta arme,
i-se sporesc pedepsele cu 1/4.
(Cp. it. 534).
436. Oricine procura euiva,
In mod obisnuit i In scopul de
a realiza un folos material, o
persoand pentru savârsire de
acte sexuale sau acte de inver-
siune sexualä, comite delictul
de proxenetism si se pedepseste
eu Inchisoare corectionala dela
 18 Mart le 1936
6 luni la 2 ani, amende, dela
2.000 la 5.000 lei si interdictie
corectionalä dela unu la 2 ani.
(Cp. a, Np. 45).
437. Comite de asemenea de-
Iictul de proxenetism:
1. acela care determine: o fe-
mee, care nu este considerate, in
public ca prostituatä, de a in-
tra inir'o case, in care s'ar mac-
tica prostitutia, in scopul ara-
tat de articolul precedent;
2. acela care retine o femee,
contra vointei ei, sub orice pre-
text, inteo case. in care s'ar
practica prostitutia.
Pedeapsa in cazurile prevä-
zute de acest articol este aceea
prescrise In art. 433, ann. 1.
Pedeapsa este inchisoarea co-
rectionale. dela 3 la 6 ani, amen-
dä dela 2.000 la 5.000 lei si inter-
dictia corectionalä dela unu la
3 ani, in ambele cazuri ale aces-
tui articol, and femeea nu are
varsta de 21 ani impliniti. (Cp.
a. Np. 44).
.438. Proxenetismul se pedep-
seste cu inchisoare corectionalá
dela 3 la 7 ani, amende, dela
3.000 la 6.000 lei si interdictie co-
rectionalá dela unu la 3 ani,
dace, este avarsit:
1. prin violenta, amenintare,
fraude, sau intrebuintare de stu-
p efiante;
Z. de cätre o persoaná din cele
prevezute in art. 433, alineatul
ultim. (Cp. a. Np. 45; Cp. it. 532).
439. Ace la care trimete sau
duce in stainatate o femee,
pentru exercitarea prostitutiei,
comite delictul de trafic de fe-
mei si se pedepseste cu inchi-
soare corectionalá dela 2 la 8
ani, amendá dela 5.000 la 1,0.000
lei ei interdictie corectionalä
dela 2 la 5 ani.
Pedeapsa este inchisoarea co-
rectionalá dela 3 la 10 ani, a-
mende, dela 6.000 la 10.13qo lei $1
interdictia corectionall dela 3
www.digibuc.ro
8b
la 5 ani, dacá faptul se saver-
seste:
1. asupra unei femei mai 0,-
närá de 21 ani impliniti sau care
se gäseste Inteo stare din cele
arätate la art. 419, punctul 2;
2. prin violentä, amenintare,
fraude sau intrebuintare de stu-
pefiante;
3. asupra unei femei ceseto-
rite. (Cp. a. Np. 46, 47; Cp. it.
536, 537).
440. Tentativa delictului pre-
vezut in art. 437 se pedepseste.
Se pedepsesc la fel cu tenta-
rite. (Cp. a. Np. 46, 47; Cp. it.
site in vederea delictului de tra-
fic de femei:
1. faptul de a face propagan-
dá pentru emigrarea persoane-
lor de sex femenin;
2. faptul traficantilor si pre-
pusilor acestora de a auta sau
angaja femei sau fete;
3. remiterea de fonduri pen-
tru a le permite ajungerea la
destinatie;
4. faptul lusotirii femeilor, 112
cálátoria lor, pe tot parcursul
sau o parte din el;
5. cumpárarea de haine, rufe,
vestrninte,In vederea plearii;
G. plata cheltuielilor de hotel
sau subsistentä in timpul dru-
mului;
7. demersurile fäcute in vede-
rea obtinerii de pasaport sau
orice acte sáversite in vederea
inlesnirii plecärii.
CAPITOLUL III
Dispoziliuni comune
441. Actiunea penalá pentru
infractiunile prevázute In art.
419, 420, 421, 422, 433 si 436, poa-
te fi push' in miscare numai la
plângerea prealabile, a victimei,
iar daa victima este mai mice.
de 21 ani impliniti, la plângerea
prealabilä a unuia din párinti
sau a tutorului. Daa, infracto-
rul este chiar perintele sau tu-
torul, fie la plângerea preala-
bile, a victimei, fie la aceea a
86
unui, ascendent sau colateral de
prim rang.
In cazul art. 420 si 424 actiu-
nea penalg poate fi pusg in mis-
care numai la pldngerea preala-
bilg a victimei.
Retragerea plângerii nu fm-
piedecd, cursul actiuni penale.
In cazul art. 425 si 426 actin-
nea penalg se pune in aniscare
din oficiu. (Cp. a. Np. 43; Cp. it.
542).
442. and infractorii sunt:
tatgl, mama sau tutorul, ei sunt
decgzuti din puterea pgrinteascg
sau din tutelg. (Cp. r. 268; Cp. it.
542).
TITLUL XII
Deliete contra familiei
CAPITOLUL I
Bigamia, incesful ;i adulferuf
443. Comite delictul de biga-
mie si se pedepseste cu Inchi-
soare corectionalg dela, unu la
3 ani, acela care, fiind cgsgto-
rit legitim, mai Inainte de a se
fi desfäcut In mod legal aceastg
cgsgtorie, incheie o noug cgsg-
torie valabilg.
Aceeasi pedeapsg se aplia
aceluia, care, nefiind cgsgtorit,
Incheie cgsgtorie valabilg cu o
persoang pe care o stia asäto-
ritg.
Actiunea penalg se stinge,
chiar fatg de complice, and
prima cgsgtorie e declaratg nulg
sau and cea de a doua cgsgto-
rie este anulatg pentru alte eau-
ze cleat bigamia. (Cp. r. 271; Cp.
a. 251; Cp. it. 556).
444. Ofiterul stgrii civile, ca-
re, Wind cg o persoang este cg-
sgtoritg, oficiazg la o noug cg-
sgtorie a aceleeasi persoane, se
pedepseste cu inchisoare corec-
tionalg dela unu la 5 ani, a- naj a minorilor sub 16 ani pen-
mendg dela 2.000 la 5.000 lei si
interdictie corectionalg dela
unu la 3 ani, iar preotul care,
www.digibuc.ro
Codul Penal
cu stiintg, celebreazg o aseme-
nea cgsätorle, se pedepseste cu
inchisoare corectionalg dela 6
luni la un an. (Cp. r. 271; Cp. a.
252, 253).
445. Oricare dintre soti, ar
avea relatiuni sexuale in afarg
de cgsgtorie, comite delictul de
adulter si se pedepseste cu in-
chisoare corectionalg dela o lung
la un an, iar dacg relatiunile
culpabile continug i dupg des-
chiderea actiunii penale, pe-
deapsa este dela 6 luni la 2 ani.
Aceeasi pedeapsä se aplicg
complicelui.
Actiunea penalg nu se 'poate
pune in miscare decat numai
dung plângerea prealabilg a so-
tului inocent.
Sotul inocent poate cere ori-
când in cursul procesului stin-
gerea actiunii penale, precura $i
dupg darea hotgririi definitive,
stingerea pedepsei, dacá sofa
consimt a relua vieata in co-
mun.
In acest din urnag caz, com-
plicele condamnat nu e apgrat
de pedeapsg.
Probe le care pot fi aduse pen-
tru dovedirea adulterului sunt
numai flagrantul delict si ace-
lea care rezultg din scrisori sau
alte scrieri ce emang dela sotul
urmgrit.
Actiunea penalg se stinge i In
caz de moartea sotului care a
fgcut plangerea si in caz de a-
nulare a asgtoriei sotului cul-
pabil.
Nicio urmgrire nu se poate
face dacg faptul s'a comis dupg
indemnul sau incurajarea celui-
lalt sot, sau dad, vieata conju-
galg era intreruptg in fapt si so-
tii trgiau despgrtiti. (Cp. r. 269,
270; Cp. a. 246; Cp. it. 559-561).
446. Convietuirea in concubi-
tru fete si 18 ani pentru bgieti
constitue delictul de degenerare
a rase!.
 18 Martie 1936
Pgrintii sau reprezentantii lor
legali care Inlesnesc sau aprobg
asemenea leggturi, se pedepsesc
cu fnchisoare corectionald dela
o Iung la un an si cu amendä
dela 5.000 la 20.000 lei, iar copiii
sau adolescentii culpabili de a-
cest fapt, vor fi internati Inteun
institut de educatie corectivg pe
trap dela unu la 3 ani.
447. Raportul sexual sau de
inversiune sexualg Intre rude In
linie directa, precum i Intre
frate si sorà, constitue delictul
de incest si se pedepseste cu In-
chisoare corectionalg dela unu
la 3 ani.
Minorul mai mic de 15 ani, se-
dus de un major, nu se pedep-
seste.
Actiunea penalg se poate pune
in miscare numai la plângerea
prealabilg, a unui ascendent sau
colateral de prim grad.
Pedeapsa propuntatg contra
tatglui si mamei, atrage si de-
cgclerea din puterea pgrinteas-
cg. (Cp. a. 244, 247; Cp. a. 243,
244; Cp. it. 564).
GAPITOLUL II
Delicfe confra slärii civile, abandonul
de familie §i abuzul de drepf de co-
rectiune
448. Ofiterul stgrii civile care
nu a Inscris actele stgrii civile
In registrele destinate pentru a-
ceasta, comite delictul de nere-
gulatg, tinere a actelor de stare
civilá si se pedenseste cu Inchi-
soare corectionalg dela o lung
la 6 luni si amendg, dela 2.000 la
5.000 lei. (Cp. r. 161).
449. Ofiterul stgrii civile care
celebreazä casgtoria fgrg, sg se
fi asigurat de varsta legalg a ce-
lor care se cäsgtoresc si de exis-
tenta consimtimântului tatglui,
mamei sau altor persoane, care,
in conformitate cu legea, tre-
buiau sg-si dea asentimentul
pentru valabilitatea cgsgtoriei,
comite delictul de neregulata ce-
www.digibuc.ro
87
Jebrare a cgsgtoriei $i se peden-
seste cu Inchiscare corectionalg
dela o lung la 6 luni si amendg
dela 2.000 la 5.000 lei. (Cp. r. 162).
450. Preotul, de orice cult
recunascut de Stat, care cele-
breazg, o cununie mai lnainte de
Indeplinirea actelor i formelor
cerute de legea civilg, comite de-
lictul de neregulatg celebrare a
cununiei si se pedepseste cu in-
chisoare corectionalg dela, o lu-
ná la 6 luni si amendg dela
2.000 la 5.000 lei. (Cp. r. 166).
451. Ace la care face sg, se In-
registreze In actele de stare ci-
vill o nastere inexistentä, co-
mite delictul de supozithine a
stgrii civile si se pedepseste cu
Inchisoare corectionalg dela unu
la 3 ani. (Cp. it. 566).
452. Ace la care, prin orice
rnijloace, suprirag sau schimbg
starea civilá a unui copil, co-
mite delictul de suprimare a
stgrii civile si se pedepseste cu
inchisoare corectionalg del a 2 la
5 ani. (Cp. a. 254; Cp. it. 567).
453. Ace la care, asistând la
nasterea unui copil nu face de-
claratia prescrisl de codul ci-
vil, In termenul si ordinea pre-
vgzutg acolo, comite delictul de
nedeclarare a nasterii si se pe-
depseste cu amendg dela 1.000
la 5.000 lei.
Aceeasi pedeapsg se aplicg
aceluia, care ggsind un copil de
curând näscut, nu-1 Infätiseazg
autorifátilor politienesti locale,
chiar când ar voj sg. se Insgrci-
neze cu cresterea lui. (Cp. r. 276;
Cp. it. 566).
454. Acela care, cu rea vo-
intg, se Indepärteazg, dela domi-
ciliul familiei, lgsând In párg-
sire pe aceia fatä de care, In
virtutea puterii pgrintesti, a tu-
telei legale, a autoritgtii mari-
tale sau calitätii de sot, avea o-
bligatia de asistentg moralg sau
materialg, läsAndu-i prin acea-
sta expusi mizeriei fizice sau
88 Codul Penal
morale, comite delictul de aban-
don familial si se pedepsote cu
Inchisoare corectionala, dela 3
luni la un an.
Aceeasi pedeapsg se aplicg si
aceluia care, cu rea vointg, se
sustrage timp de 3 luni farg sa
achite obligatiile de Intretinere
stabilite printr'o hotärfre jude-
catoreascd, precum si parintelui
care, In scopul aratat In alin. 1,
fsi alungg copilul, care, din cau-
za vârstei sau starii sale, este
incapabil de a se proteja sau In-
griji el Insusi. (Cp. it. 570).
455. Ace la care Isi exercitg,
prin astfel de mijloace si fn asa
fel dreptul de corectie sau dis-
cipling asupra unei persoane
mai mici de 15 ani, supusg au-
toritgtii sale, sau Incredintata
lui pentru educatie, instructie,
supraveghere, ori pentru Invg-
tarea unei meserii, sau aflate. In
serviciul sau, fncât fi exnune
unui pericol gray sanatatea sau
desvoltarea intelectualg, comite
delictul de abuz de drept de co-
rectie si se pedepseste cu Inchi-
soare corectionalg, dela una la
6 luni.
Daca victima a fost supusg,
la chinuri ori cruzimi, pedeapsa
este Inchisoarea corectionala
dela unu la 2 ani.
Lovirile (art. 470), aplicate In
executarea dreptului de corectie
nu se pedepsesc.
Orice altg vätämare a integri-
tgtii corporale sau a sanatatii
se pedepseste dung distinctiile
din art. 471, 472, 473, 474 si 475.
(Cp. it. 571).
CAPITOLUL III
Räpirea
456. Ace la care, prin amg_
gire, amenintare sau violeutä,
rapeste, retine sau sechestreazg
o persoana, mai mica de 15 ani,
luand-o de sub puterea pgrin-
teascg, sau autoritatea tutelarg
sub care se BMA, sau a acelora a se apära. pentru a savaxsi a-
carora le-a fost fncredintatg, co- supra ei acte contra pudoarei.
www.digibuc.ro
mite delictul de räpire de mi-
nori si se pedepseste cu Inchi-
soare corectionala dela 3 la 5
ani.
Dad, faptul de mai sus a fost
sgvaxsit cu voia victimei, !nag.
fgra, Vireo, pgrintilor sau tuto-
relui, pedeapsa este dela 6 luni
la 2 ani.
Când faptul se comite pentru
a Intrebuinta pe minor la des-
frâu, cersetorie sau la obtinerea
altui folos material, precum si
In cazul când se cer sume de
bani In schimbul elibergrii, pe-
deapsa este, In cazul nrimului a-
lineat, Inchisoarea corectionala
dela 5 la 8 ani, iar In cazul alin.
2, dela unu la 3 ani. (Cp. r. 280;
Cp. a. 317, 318).
457. Dacg asupra copilului
rgpit, retinut sau sechestrat, s'au
savarsit loviri ori s'a cauzat va.-
tgmarea sgratätii sau integri-
tatii corporale, ori dacg, a inter-
venit vreuna din consecintele
prevazute de art. 493, pedeapsa
este Inchisoarea corectionalg
dela 5 la 12 ani, iar daca s'au
orodus infirmitgti din cele pre-
vgzute In art. 473, ori s'a sgvAr-
sit atentat la pudoare sau viol.
pecleapsa este fnchisoarea corm-
tionalg, dela 7 la 12 ani *i inter-
dictia corectionalg dela 2 la 5
ani. (Cp. a. 319).
458. Ace la care, prin ame-
nintare, violenta sau sub pre-
text de casgtorie, rgpeste, retine
sau sechestreaza o persoana, de
sex femenin mai mare de 15 ani,
comite delictul de rapire de fe-
mei si se pedepseste cu Inchi-
soare corectionalg dela 6 luni la
2 ani.
Pedeansa este Inchisoarea co-
rectionalg dela unu la 3 ani pen-
tru acela care, cunoscând starea
victimel, rapeste, retine sau se-
chestreazg, o femeie atinsg de o
boala mintalg sau In stare de
inconstientd, ori incapabila de
 18 Martie 1936
DispozitiuniIe art. 457 se apli-
c6 si cazurilor preväzute de a-
cest articol. (Cp. r. 281; Cp. a.
320, 321).
459. Pärintele care räpeste,
retine sau sechestreazä conilul
säu minor, de sub puterea celui-
lalt pärinte, cäruia Ii era incre-
dintat prin hotärlre judeato-
reasa comite delictul de rapire
a copilului propriu si se pedep-
seste cu Inchisoare corectionalä
dela una la 3 luni.
Aceeasi pedeapsä se aplia si
pärintelui care, avand prin ho-
tärfre judecItoreascá sub Ingri-
jirea sa copilul, cu obligatiunea
de a-1 Incredinta si celuilalt pä-
rinte, In conditiunile anume sta-
bilite, nu respectä aceastä Inda-
torire.
460. Actiunea penalà, In ca-
zurile art. 456 alin, 1 si 2, 458 si
459, se poate pune In miscare
numai la plängerea prealabilä,
a pärtii vätämate sau a repre-
zentantilor säi legali. (Cp. a. 322).
461. Daa räpitorul se asä-
toreste cu fata räpitä, retinutä
sau sechestratä, nu se pedep-
seste, afar% de cazul când cg.-
sätoria a fost anulatà si In a-
cest caz actiunea penalà poate
fi pusä In miscare numai dupà
plängerea acelora care au cerut
nulitatea cAsätoriel. (Cp. r. 282).
462. Tentativa delictelor pre-
väzute In art. 456 se pedepseste.
TITLUL XIII
Crime si deliete contra persoanelor
CAPITOLUL I
Crime le 0 delicfele in confra viefii 0
infegrifeitii corporale
Sectiunea I
Omorul
463. Ace la care ucide un ora,
comite crima de omor si se pe-
depseste cu muncd silnicl dela
10 la 25 ani si degradare civicrt,
www.digibuc.ro
89
dela 3 la 8 ani. (Cp. r. 225, 234;
Cp. a. 279; Cp. it. 575).
464. Crirna de omor se pe-
depseste cu muna silnica pe
vieatä, când este säviirsitä In
urmätoarele Imprejuräri:
1. cu premeditare (asasinat);
2. pentru a ascunde crima sau
delictul sävärsit mai Inainte
sau pentru a se sustrage pe sine
sau pe altul dela urnaärire sau
arestare;
3. prin Intrebuintare de tor-
turi;
4. asupra unui ascendent sau
descendent legitim, adoptiv sau
natural;
5. asupra fratelui sau surorei;
6. asupra sotului;
7. asupra mai multor persoane
cu aceeasi ocaziune. (Cp. r. 226,
232, 233; Cp. a. 278, 280; Cp. it.
576).
465. Mama care Isi ucide co-
WW1 natural Inainte de a fi ex-
nirat termenul legal de decla-
rare la oficiul stärii dyne, co-
mite crima de pruncucidere si
se pedepseste cu temnitä grea
dela 3 la 5 ani. (Cp. r. 230, 232;
Cp. a. 284; Cp. it. 578).
466. Ace la care, In scopul de
a obtine vreun profit, se oferà
unei persoane de a sävârsi o-
mor asupra cuiva, se pedepseste
cu inchisoare corectionalä, dela
3 luni la un an.
Oferta revocatà mai Inainte de
a fi acceptatà nu se pedepseste.
467. Ace la care, färä, inten-
tie, cauzeazA din orice culp5,
moartea unui orn, comite delic-
tul de ornucidere prin impru-
dentä si se pedepseste cu Inchi-
soare corectionalä dela unu la
3 ani si amenclà dela 2.000 la
5.000 lei.
Dacà infractorul a cauzat
moartea altuia prin nepricepe-
rea profesiunii sau meseriei sale,
ori prin nesocotirea sau neres-
pectarea regulilor referitoare la
exercitiul acesteia, pedeapsa este
90 Codul Penal
inchisoarea corectionalg dela 2
1a. 5 ani si amenda dela 5.000 la
20.000 lei. (Cp. r. 239; Cp. a. 290,
291).
468. Ace la care ucide un com,
In urma rugämintei stgruitoare
repetate a acestuia, comite
crime de omor la rugdminte si se
pedepseste cu temnitg gee, dela
3 la 8 ani.
Aceeasi pedeapsd se aplicg si
aceluia care determing pe altul
sä se sinucidd, sau Ii intdreste
hotárIrea de a se sinucide, ori
Ii Inlesneste, In orice mod, exe-
cutarea, dacd sinuciderea a avut
loc.
Pedeapsa este inchisoarea co-
rectionalg dela unu la 5 ani, a-
tunci and faptul a fost sávar-
sit, In conditiile alineatelor pre-
cedente, sub impulsul unui sen-
timent de mild, pentru a curma
chinurile fizice ale unei per-
soane care suferea de o boalä
incurabilä si- a cärei moarte era,
inevitabild din aceastd, cauza.
(Cp. a. 282, 283; Cp. it. 579, 580).
469. Dacä clouá persoane au
cázut de acord sg tragg la sorti,
care din ele urmeazá sg se sinu-
cidd i deed, sinucigasul a mu-
rit, cel rämas In vieatg se pe-
depseste pentru delictul de sinu-
cidere prin sorti, cu Inchisoare
corectionalg dela unu la 5 ani.
Tentativa se pedepseste. (Cp.
a. 283).
Sectiunea II
Lovirea ci vdtdmarea integrita-
tii corporale sau a santiteltii
470. Acela care loveste o per-
soand, fárg a-i cauza vreuna
din vätämärile argtate In art.
471 si urmgtoarele, comite de-
lictul de lovire si se pedepseste
eu Inchisoare corectionalä dela
o lung la 2 luni.
and lovirea a produs echi-
mei, pedeapsa este Inchisoarea
moze, pecleapsa este inchisoarea
corectionald dela o lung la 3 corectionald, dela 3 la 10 ani
www.digibuc.ro
luni. (Cp. r. 238; Cp. a, 301, 302;
Cp. it. 581).
471. Acela care, in afarg de
cazurile de mai sus, vatämä In
mice mod integritatea corporalg
sau sängtatea unei persoane, co-
mite delictul de vätämare a in-
tegritätii corporale sau a sänä-
tatii si se pedepseste cu Inchi-
soare corectionald dela 2 luni la
un an si amendä dela 2.000 la
5.000 lei. (Cp. a. 301, 302).
472. Când vätámarea integri-
tätii corporale sau a sänätätii
a reclamat Ingrijire medical& de
cel putin 10 zile pentru vinde-
care, se comite delictul de vgtg-
mare gra,vä a integritätii corpo-
rale sau a sänätätii si se pedep-
seste cu Inchisoare corectionald
dela 6 luni la 2 ani si amencld,
dela 3.000 la 6.000 lei. (Cp. r. 239;
Cp. a. 301, 302).
473. Cana vgtámarea inte-
gritätii corporale sau a sändtd-
tii a cauzat victimei o boalg de
lungg duratä ori incurabild,
pierderea unui simt sau organ,
ori a functiunii lor, pierderea sau
alterarea capacitätii de procre-
are, o mutilare, slutire, defor-
mare, desfigurare, avort, boald,
mintalä sau orice infirrnitate
permanentg fizicg sau psihicá,
constitue delictul de vätämare
foarte gravg a integritätii cor-
porale sau a sängtätii si se pe-
depseste cu Inchisoare corectio-
nald. dela 3 la 6 ant si amencla
dela 5.000 la 10.000 lei. (Cp. r.
240: Cp. a. 303, 304; Cp. it. 583).
474. Pedeapsa este Inchisoa-
rea corectionalg dela 3 la 10 ani
si amenda dela 5.000 la 10.000
lei, and autorul a avut anume
intentiunea de a cauza victimei
vreo stare din cele arätate In ar-
ticolul precedent si aceasta s'a
produs. (Cp. a. 305).
475. Când vreunul din fap-
tele prevgzute In prezenta sec-
tiune a cauzat moartea victi-
 18 Martie 1936
amenda dela 6.000 la 12.000 lei.
(Cp. r. 241; Cp. a. 306; Cp. it.
584).
476. Dacd vreuna din infrac-
tiunile preväzute In art. 470, 471,
472, 473, 474 si 475, se comit a-
supra unui ascedent In linie di-
recta sau asupra unei persoane
mai mici de 15 ani, pedeapsa este
acea preväzutd pentru acea in-
fractiune, sporitä, cu un plus
pând, la un an in cazurile art.
470, 471 si 472 si panä la 2 ani
in cazul art. 473, iar In cazul
art. 474 si 475 minimum pedep-
sei se ridicd la 4 ani. (Cp. r. 243;
Cp. a. 302, 303).
477. Cand infractiunile pre-
vázute in art. 470, 471, 472, 473,
474 si 475 sunt comise cu preme-
ditare, pedepsele respective se
sporesc cu un plus egal cu eel
ardtat in art. 476. (Cp. r. 242).
478. Acela care, fard intentie,
sävärseste din orice culpd vre-
una din faptele preväzute in art.
471, 472, 473 si 475, cornite delic-
tul de vätämare a integritátii
corporale sau sänätätii prim im-
prudentá si se pedepseste cu In-
chisoare corectionalä dela una
la 6 luni si amend& dela 1.000 la
2.000 lei In cazul art. 471 si 472,
cu Inchisoare corectionald dela
6 luni la 2 ani $i amendd dela
2.000 la 3.000 lei In cazul art. 473
cu pedeapsa din art. 467, in
cazul art. 475. (Cp. r. 248, 249;
Cp. a. 310; Cp. it. 590).
479. Dacd infractorul savdr-
seste faptele arätate in art. 472
si 473, In conditiile stabilite de
art. 467, alin. 2, pedeapsa este cea
prevazutá de art. 476, sporitä, cu
un plus nand la un an. (Cp. a.
310).
480. Acela care se face im-
propriu serviciului militar, prin
ciuntire, mutilare sau alte mij-
loace Intrebuintate de el insusi
sau de altul, cu consimtimân-
tul sdu, comite delictul de auto-
mutilare si se pedepseste cu In-
www.digibuc.ro
91
chisoare corectionald, dela 3 luni
la un an.
Aceeasi pedcapsd se aplia si
aceluia care pune pe o persoand,
dupd cererea ei, In stare de a nu
fi proprie serviciului militar.
(Cp. r. 191).
481. In cazurile infractiuni-
lor prevdzute in art. 470, 471 si
472, precum si in cazul când a-
ceste infractiuni au fost comise
In conditiunile art. 476 si 478, ac-
tiunea penalä, se pune In mis-
care numai la plângerea pärtii
vätämate.
Impdcarea pärtilor in aceste
cazuri stinge incriminarea. (Cp.
a. 312).
Sectiunea III
Avortul
482. Acela care prin orice
mijloace provoacd intreruperea
cursului normal al sarcinei, co-
mite delictul de avort si se pe-
depseste precum urmeazä:
1. and delictul e sävärsit fárä
consimtimântul femeii Insärei-
nate, cu inchisoare corectionall
dela 2 la 5 ani.
Dacd s'a cauzat femeii Insär-
einate vreo vätämare a sánátätii
sau o infirmitate din cele erg,-
tate la art. 473, pedeapsa este
Inchisoarea corectionald dela 3
la 6 ani, iar deed s'a pricinuit
moartea acesteia inchisoarea
corectionald dela 7 la 10 ani;
2. and delictul e sävärsit de
Insái femeia insdrcinatä need:
sátoritd, sau când aceasta a con-
simtit ca altcineva sä i-1 pro-
voace, cu Inchisoare corectionald
dela 3 la 6 luni, iar daa fe-
meia este cäsätoritä, cu mehl-
soare corectionald, dela 6 luni
la un an.
Aceeasi pedeapsd i dui:a dis-
tinctiile de mai sus se aplicd
aceluia care sävârseste faptul eu
consimtimäntul femeii. Decá s'a
cauzat femeii insärcinate vreo
vätdmare a sänätätii sau o in-
firmitate din cele al-Rate la art.
92 Codul Penal
473, pedeapsa este inchisoarea
corectionald dela unu la 3 ani,
iar daca s'a pricinuit moartea
acesteia, pedeapsa este Inchisoa-
rea corectionald dela 3 la 5 ani.
In cazurile prevazute la punc-
tul 2, dacd, faptul s'a comis in
scopul de a obtine un folos ma-
terial, pedeapsa se sporeste dupd
distinctiile de mai sus cu un plus
pAnd la 2 ani. (Cp. r. 246; Cp. a.
285, 286; Cp. it. 545-550).
483. Tentativa delictului pre-
vdzut de art. 482, punctul 1, se
pedepseste.
484. Nu se considerd avort
Intreruperea cursului normal al
sarcinii fAcutd de un medic:
1. Când vieata femeii este Id
pericol iminent sau cand sar-
cina agraveazd o boald de care
suferd ferneia, punându-i vieata
In pericol, care nu putea fi mid-
turat prin alte mijloace $i este
vddit cd interventia n'a fost fá-
cutä deal cu scopul de a salva
vieata femeii;
2. Cand unul din párinti este
atins de alienatie mintald si este
certitudine cd copilul va purta
grave tare mintale.
In caz de pericol iminent, me-
dicul este obligat a aduce faptul
In scris si confidential la cunos-
tinta parchetului In 48 de ore
dung. interventie.
In celelalte cazuri, medicul nu
poate interveni deckt cu autori-
zatia parchetului, datá pe baza
unui certificat medical al unui
asezdraânt spitalicesc sau unui
aviz emis In urma unui consult
Intre medicul care va interveni
si cel putin un medic specialist
In boala care determind inter-
ventiunea.
Parchetul, In toate cazurile
prevAzute de acest articol, este
obligat a pästra caracterul con-
fidential al tuturor comunicári-
lor sau autorizärilor, 'And la
intervenirea vreunei eventuale
red amatiuni.
485. In cazurile delictelor pre-
www.digibuc.ro
Vdzute In aceastá sectiune, me-
dicilor, agentllor sanitari, far-
macistilor, droghistilor sau moa-
selor li se aplicd si interdictia
corectionald dela unu la 3 ani.
Sectiunea IV
Alte delicte contra vietii Ii
integriteltii corporate
486. Acela care, având sub
paza sa, sau Ingrijirea sa o per-
soand care, din cauza vârstei
sau a unei stdri fizice sau min-
tale, este In neputintd de a se
proteja i Ingriji ea Insási, o ex-
pune sau o päräseste, In asa fel
sau loc, IncAt lì pune in pericol
iminent vieata, sdndtatea sau
integritatea corporall, comite
delictul de abandonare a persoa-t,
nelor neputincioase si se pedep-
seste cu Inchisoare corectionald
dela 5 luni la 2 ani.
Dacd faptul de mai sus este
sävarsit asupra uneia din per-
soanele ardtate In punctele 4, 5
$i 6 ale art. 464, pedeapsa este In-
chisoarea corectionald dela 2 la
5 ani, iar dacd faptul este sävAr-
sit de marnd asupra copilului
natural, lnainte de a fi expirat
termenul de declarare la oficiul
stärii civile, pedeapsa este In-
chisoarea corectionald dela 6
luni la un an.
E apäratä de pedeapsd mama
care dupd, comiterea faptului de
abandon al copilului sdu Isi reia
de bung voie Indatoririle de ma-
md. (Cp. r. 277, 279; Cp. a. 287;
Cp. it. 591).
487. Data, persoana expusä
sau pardsitä a suferit o vätä-
mare a integritätii corporale sau
a sánátdtii din cele preVdzute la
art. 471, 472 si 473, pedeapsa este
acea prescrisd de art. 486, spo-
ritá cu un plus pang, la 3 ani,
dung distinctiile acolo ardtate;
iar dacd a rezultat moartea, este
aceea prevázutd de art. 475.
In cazul art. 486, alin. 2, par-
tea finall, dacá s'a cauzat o vg.-
 18 Martie 1936
tgmare a integritgtii corporale
sau a sgratgtii din cele argtate
In art. 471, 472 si 473, pedeapsa
se spore*te cu im plus pang la
un an, iar daa s'a cauzat moar-
tea, cu un plus pang la 2 ani.
(Cp. r. 278; Cp. a. 287; Cp. it. 591).
488. Ace la care, prin viola-
rea unei obligatii legale sau
contractuale, expune o persoa-
ng unui pericol de moarte imi-
nent, comite delictul de primej-
duire a vietii si se pedepseste cu
inchisoare corectionalg dela 3
luni la un an.
Pentru patronul, eful sau
conducgtorul unei intreprinderi
industriale sau comerciale care
contravine pentru a treia oarg
In cursul a doi ani, la dispozi-
Winile legale, care ocrotesc
munca minorilor, sub 18 ani de
ambele sexe sau a femeilor, ori
cola In aceleasi conditiuni le-
gile care reglementeazg repau-
zul aptImanal si sgrbátorilei-
legale, precum si mgsurile de
gieng si salubritate a muncito-
rilor, de orice categorie, pe-
deapsa este inchisoarea corec-
tionalg dela una la 3 luni *i a-
menda dela 5.000 la 20.000 lei.
489. Ace la care, ggsind a-
bandonatg sau pierdutg o per-
soang dintre cele arátate In art.
484, omite de a incunostiinta de
Indatg autoritatea, comite de-
lictul de omisiune de ajutor si
se pedepse0e cu Inchisoare co-
rectionalg dela una la 3 luni.
Aceeasi pedeapsg se aplicg
conducgtorului de vehicul care
dupg ce a provocat un accident,
nu opreste.
Aceeasi pedeapsg se aplicg si
aceluia care vgand o persoang
rgnitg gray sau In primejdie de
moarte, omite de a-i da ajutor,
fgrg temere rationald de vreun
pericol pentru persoana sa, ori
pentru alte persoane, sau de a
anunta imediat autoritatea.
www.digibuc.ro
93
Sectiunea V
Delicte contra vietii, integritdtii
corporate si sdnatettii, comise de
multime si prin incderdri
490. Dacg o crimg sau un de-
lict contra persoanelor este sg-
varsit de o multime, se aplicg
dispozitiunile art. 331.
and vgamarea auzatg in-
tegritg4ii corporale sau sängtg-
tii, are loc cu ocazia unei Inca-
ergri intre mai multe persoane
*i and actiunea fiecgreia nu
poate fi determinatg, toti parti-
cipantii la incgerare se pedep-
sesc in cazul art. 471, 472 si 473,
cu inchisoare corectionalg dela
una lung la 2 ani $i amendg de
la 1.000 la 3.000 lei, iar In cazul
art. 475, cu inchisoare corectio-
nalg dela unu la 3 ani *i. amen-
dg dela 2.000 la 5.00 lei. (Cp. r.
244).
CAPITOLUL II
Delicfe in confra liberfäjii individuate
Sectiunea I
Sclavia si sechestrarea de per-
soane
491. Ace la care pune sau ti-
ne o persoang In sclavie sau in-
teo situatie analoagg, ori parti-
cipg la acte de comert sau de
transport de sclavi, comite delic-
tul de sclavie si se pedepse§te cu
inchisoare corectionalg dela unu
la 5 ani *i. amendg dela 10.000
la 15.000 lei. (Cp. a. 324; Cp. it.
600-602),
492. Ace la care, In mod ile-
gal retine, detine, sechestreazg
sau, in orice alt mod, priveazá
de libertate o persoang, comite
delictul de sechestrare de per-
soang si se pedepseste cu inchi-
soare corectionalg deht 3 la 6
luni.
Aceeasi pedeapa se aplicg si
aceluia care, desi indreptgtit a
retine o persoang, nu aduce de
indatg la cunostinta autoritátii
competente aceasta retinere.
94
(Cp. r. 272; Cp. a. 323; Cp. it.
605).
493. Delictul prevAzut In ar-
ticolul precedent se pedepseste
cu inchisoare corectionalä dela
5- la 10 ani, când:
1. din faptul sechesträrii vic-
timei, sau tratamentului la care
a fost supusä, In timpul seches-
trärii, a nezultat o vätämare
gravA a integritätii corporale
sau a sänätätii acesteia, ori da-
cA s'a Intrebuintat In contra ei
violentä sau torturä;
2. sechestrarea a tinut mai
mult de o lunA;
3. faptul s'a comis asupra u-
nui ascendent sau descendent,
legitim sau natural, sot, frate
sau soil;
4. sechestrarea s'a executat de
atre o persoanä care a simulat
prin orice mijloc o calitate ofi-
cialä sau a intrebuintat vreun
ordin falsificat al autoritätii
publice;
5. persoana sechestratA a fäst
transportatä peste frontierä;
6. sechestrarea s'a comis prin
intrebuintare de arme. (Cp. r.
273; Cp. a. 324; Cp. it. 605).
Sectiunea II
Amenintarea Fi fantajul
494. Ace la care, inteun mod
susceptibil de a alarma, ame-
nintä o persoanä cu sävâxsirea
unei infractiuni sau cauzarea
unui prejudioju, intru cât fap-
tul nu ar constitui o infractiu-
ne mai.gravd, comite delictul de
amenintare si se pedepseste, la
plângerea pärtii vAtAmate, cu
inchisoare corectionalA dela
una la 6 luni.
Pedeapsa este Inchisoarea co-
rectionalä dela unu la 5 ani, In
urmätoarele cazuri:
1. dacä amenintarea este In-
sotitä de o cerere pentru depu-
nerea unei sume de bani sau a
oricArei alte valori In anumit
loc sau timp;
www.digibuc.ro
Codul Penal
2. dacA este insotitä de semne
simbolice sau alte mijloace, spre
a face sA creadA cA ameninta-
rea vine din partea unei puter-
nice asociatii secrete, adeváratä
sá,u Inchipuitk
3, dacA se amenintA cu moar-
tea, cu vätämarea integritätii
corporale sau a sänätätii, ori
cu incendiul;
4. dacd infractorul a simulat
prin orice mijloc o calitate ofi-
cialA sau a intrebuintat un or-
din falsificat a unei autoritAti
publice;
5. dacA amenintarea s'a fAcut
de o persoara travestitA sau
mascatä;
6. dacA amenintarea s'a fAcut
cu arme. (Cp. it. 235, 237; Cp. it.
612).
495. Ace la care, in scopul de
a dobAndi, In mod injust, pen-
tru sine sau pentru altul, un f o-
los material, constrânge o per-
soanä prin violentA sau ame-
nintare, ca sA facA, sA nu facti
sau sA suf ere ceva, intru cat
faptul nu ar constitui o infrac-
tiune mai gravA, comite delictul
de santaj si se pedepseste cu In-
chisoare corectionalä dela 6
luni la 2 ani.
Pedeapsa este inchisoarea co-
rectionalä dela unu la 3 ani,
dacä amenintarea consistA In
aceea &A se vor da publicitätii
fapte, reale sau imaginare, cora-
promitAtoare pentru persoana
amenintatä sau o rudA a ei, ori
pentru o persoanä de care este
legatA printr'o temeinicA afec-
tiune.
Tentativa se pedepseste. (CI);
a. 350-353; Cp. it. 610).
Sectiunea III
Violarea de domiciliu
496. Ace la care, prin violen-
tA, amenintare, efractiune, es-
caladare, intrebuintare de chei
mincinoase, prin viclenie, ori In
mod clandestin, pätrunde In lo-
 18 Martie 1936
cuinta unei persoane, In localul
säu de afaceri, in dependintele
acestora, sau intr'un loc im-
prejmuit, in contra vointei ace-
luia care locuieste acolo, sau
care are dreptul de a dispune de
ele, intru cât faptul nu ar con-
stitui o infractiune mai gravä,
comite delictul de violare de do-
miciliu, si se pedepseste cu in-
chisoare corectionalá dela 2
luni la un an si amendá clela
2.000 la 5.000 lei.
Tentativa se pedepseste. (Cp.
r. 151; Cp. a. 330; Cp. it. 614).
497. Violarea de domiciliu se
pedepseste cu inchisoare corec
tionalá dela 6 luni la 2 aM,
and infractiunea s'a sávärsit
In urmátoarele imprejurari:
1. de o ceatá;
2. In timpul noptii.
3. infractorul era Inarmat;
4. autorul a simulat prin ori-
ce mijloace o calitate oficialá
sau a intrebuintat un ordin f al-
sificat al autoritätii publice. (Cp.
a. 331; Cp. it. 614).
498. Sävärseste de aSemenea
delictul de violare de domiciliu
si se pedepseste cu inchisoare
corectionalä dela 2 la 6 luni si
amendá dela 2.000 la 5.000 lei, a-
cela care, gäsindu-se in locurile
arltate In art. 496, nu le pärl-
seste, la invitatia expresd a Când divulgarea, In conditiile
celui In drept. sau rä'mâne acolo
prin viclenie sau In mod clan-
destin. (Cp. it. 614).
499, Functionarul public, ca-
re, depäsind limitele competen-
tei sale sau abuzând de puterea
sa, ori färä respectarea forma-
litatilor impuse de lege, se in-
troduce sau rämäne in locurile
arätate in art. 496, In contra vo-
intei aceluia care locuieste aco-
lo sau are drept a dispune de
ele, comite delictul de violare de
domiciliu si se pedepseste cu in-
chisoare dela 6 luni la 2 ani.
Daa cu aceastä ocazie se fa-
ce si perchezitie domiciliará sau
www.digibuc.ro
95
alt act arbitrar, pedeapsa este
Inchisoarea corectionalá dela
unu la 3 ani i amenda dela
2.000 la 5.000 lei.
Tentativa se pedepseste. (Cp.
r. 151; Cp. it. 615).
500. Actiunea penalá, in ca-
zurile preväzute de articolele
din prezenta sectiune, se poate
pune in miscare numai la plan-
gerea pärtii vátámate.
Sectiunea IV
Violarea de secrete
501. Acela. care, Mal drePt,
deschide o corespondentä, In-
chisä, sau orice inscris inchis,
care nu sunt adresate lui, hi
scopul de a lua cunostintä de
continut sau de a si-1 insusi De
cale de reproducere, comite de-
lictul .de violare a secretului co-
respondentei si se pedepseste cu
inchisoare corectionalá dela
una la 6 luni si amend& dela
2.000 la 3.000 lei.
Aceeasi pedeapsä se apnea si
aceluia care, luând cunostinta
de anumite fapte, din continu-
tul unei corespondente deschise,
care nu i-a fost adresatá sat!. In-
credintatä, le divulgä, procu-
randu-si un folos material, sau
cauzând altuia un prejudiciu
moral sau material.
alin. 2, s'a fäcut cu privire la
corespondenta inchisä, arátatá
tn alineatul 1 al acestui articol,
pedeapsa este inchisoarea corec-
tionalá dela 3 luni la un an si
amenda dela 2.000 la 5.000 lei.
(Cp. r. 156; Cp. a. 327; Cp. it. 616,
618).
502. Acela care, sustrage sau
suprimä vreuna din corespon,
dentele arätate in art. 501, in,
chise sau ileschise, destinate al-
tuia, comite delictul de sustra-
gere a corespondentei si se pe-
depseste cu inchisoare corectio-
nalá dela una lunä la un an,
iar in cazul ca divulgá tontinu-
96 Codul Penal
tul, In conditiunile arätate In
art. 501, alin. 2, pedeapsa este
Inchisoarea corectionalä dela
unu la 3 ani i amenda dela
2.000 la 5.000 lei. (Cp. r. 156; Cp.
a. 327; Cp it. 616)
503. Ace la care, in mod frau-
dulos, obtine sau intercepteazA
o comunicare telegraficä, sau o
convorbire telefonick comite de-
lictul de interceptare fraiudu-
loasg, $i se pedepseste cu inchi-
soare corectionalá dela una la
6 luni
Când infractorul divulgá co-
municarea telegraficá sau con-
vorbirea spre a-si procura un
folos material, sau cauzeazá al-
tuia un prejudiciu moral sau
material, pedeapsa. este inchi-
soarea corectionalá dela 6 luni
la 2 ani. (Cp. it. 617).
504. and delictele prevdzute
In art. 501, 502 si 503, se comit de
functionarii publici, pedeapsa
este aceea prevázutá In acele ar-
ticole, dupli distinctiile ardtate
acolo, sporitá cu un plus pAnä
la 2 ani. (Cp. it. 619, 620).
505. Ace la care, In virtutea
situatiei functiunii, profesiunii
sau meseriei sale, avâncl cu..
nostintá de un secret pe care
este tinut a-1 pästra, l destái-
nue$te sau divulgá, in afará de
cazurile când legea autorizA o
asemenea destäinuire, i claca
faptul poate aduce un prejudi-
ciu moral sau material unei
persoane sau unei familii, co-
mite delictul de revelatiune a
secretului profesional $i se pe-
depseste cu inchisoare corec-
tionalä dela 6 luni la 2 ani si a-
menda dela 2.000 la 5.000 lei.
(Cp. r. 305; Cp. a. 328; Cp. it.
622).
506. Comite delictul de divul-
gare a secretului industrial sau
comercial si se pedepseste cu
Inchisoare corectionalâ dela 6
www.digibuc.ro
luni la 2 ani i amenclá dela
2.000 la 5.000 lei, acela care:
1. divulgâ un secret licit de
comert sau de fabricatie al unei
intreprinderi, In care functio-
neazg, sau a functionat, ori pe
care In virtutea functiunii sale
l-a aflat sau se foloseste de a-
cest secret In Intreprinderea sa
proprie sau a altuia, In scopul
de procura sie-si sau altuia
vreun folos material, sau de a
cauza vreo pagubl intreprinde-
rii al cärei secret l-a divulgat
sau folosit;
2. se foloseste, In comertul sau
Intreprinderea sa, ori a altuia,
de un secret licit de comert sau
industrie, care 1-a fost destäi-
nuit In conditiile de mai sus,
sau despre care a luat cuno$-.
tintá In mod fraudulos, In sco-
pul de a cauza vreo pagubâ In-
treprinderii sau comertului al
cArel secret a fost destäinuit.
(Cp. it. 623).
CAPITOLUL III
belicfe con fra onoarei
Sectiunea I
Calomnia si defetimarea
507. Ace la care In nublic
prin orice mijloace afirmá cu
privire la o persoanä sau impu-
tá acesteia fapte determinate
privitoare la vieata sau activi-
tatea ei publick care, dacâ, ar fi
adevärate, ar expune acea per-
soara la urmärire penal& sau
disciplinará, ori dispretului pu-
blic, comite delictul de calomnie
In contra vietii publice qi se pe-
depseste cu inchisoare corectio-
nalá dela 3 luni la un an $i a--
menclá dela 2.000 la 5.000 lei.
(Const. 26; Cp. r. 294-297; Cp. a.
A. 0. 1, 3; Cp. it. 595).
508. Ace la care In public
prin orice mijloace afirmâ, cu
privire la o persoariä sau imputà
acesteia fapte determinate, pri-
vitoare la vieata sa particulará.
 18 Martie 1936
aetivitatea sa profesionald, sau
cinstea ei personald, care, dacâ,
ar fi adevárate, ar expune acea
persoaná la urmárire penalá
sau disciplinará, ori dispretului
public, eomite delictul de calom-
nie In contra vietii private $i se
pedepseste cu Inchisoare corec-
tionalä dela 6 luni la 2 ani i a-
menclä. dela 2.000 la 8.000 lei.
(Const. 26; Cp. r. 294, 297; Cp. a.
A. O. 1, 3)
509. Pedeapsa calomniei In
cazul art. 507, este Inchisoarea
corectionalá dela 6 luni la un
an si amenda dela 2.000 la 5.000
lei, dacg, delictul este comis:
1. In contra unui corp consti-
tuit In Stat sau contra unei ad-
ministratii publice, ori In contra
unei administratii sau Intre-
prinderi, In care sunt angajate
interese publice, In contra unui
membru al acestora, sau in con-
tra unui functionar public;
2. prin presá, prin orice mij-
loace de difuzare, ori In adunári
publice;
3. din motive josnice.
Iar In cazul art. 508, dacá f ap-
tele sunt sávârsite In conditiu-
nile prevazute In alin. 2 si 3, pe-
cleapsa este Inchisoarea corec-
tionalá dela unu la 2 ani $i a-
menclá dela 2.000 la 10.000 lei.
(Cp. 294-297; Cp. a. A. 0. 5; Cp.
it. 595).
510. In cazul când se afirmá
eau se räspandesc fapte, ori se
fac imputári sau afirmatiuni
pentru care legea nu admite
proba veritätii, faptul constitue
delictul de defaimare si se pe-
depseste cu Inchisoare corectio-
nalä dela 2 la 6 luni si amendä
clela 2.000 la 3.000 lei. (Cp. it. 595,
596).
511. Ace la care, prin mice
mijloace, aduce ofensá memo-
riei unui defunct, comite delic-
tul de defAimare a memoriei de-
functului $i se pedepseste cu In-
chisoare corectionalä dela una
C. ilamangiu, vol. XXIV. 7.
www.digibuc.ro
97
la 3 luni $1, amend& dela 2.000 la
3.000 lei.
Dacá prin acest fapt se aduce
atingere si onoarei sau reputa-
tiei unui descendent sau altei
rude apropiate, ori unui moste-
nitor al defunctului, pedeapsa
este acea prevázutá pentru dc-
lictul de injurie. (Cp. a. A. 0. 22;
Cp. it. 597).
Sectiunea II
Injuria
512. Ace la care, prin orice
mijloace, aduce atingere onoa-
rei sau reputatiei unei persoane
sau o expune batjocurei, Intru
at nu ar fi cazul preväzut de
art. 507, 508 si 510, comae delic-
tul de injurie $i se pedepseste
cu Inchisoare corectionalâ dela
una la 2 luni.
Este injurie $i In cazul când
se imputá sau se reproseazâ, un
defect, boalá sau infirmitate,
care chiar reale de ar fi, impun
compätimire din consideratiuni
rie umanitate. (Cp. r. 299, 300;
Cp. a. A. 0. 2; Cp. it. 594).
513. Pecleapsa injuriei este
tnchisoarea corectionalá dela 2
ta 4 luni dacâ, s'a comis In con-
arátate la art. 509 sau
tn prezenta mai multor persoa-
ne, ori dacil a fost foarte bru-
talâ. (Cp. 299; Cp. a. A. 0. 4; Cp.
it. 594).
Sectiunea III
Dispozifiuni comune
514. In caz de calomnie sau
injurie se poate face proba veri-
tatii, imputärii sau afirmatiei
In urmátoarele cazuri:
1. clacl imnutarea sau afir-
matia s'a fäcut pentru prote-
guirea sau conservarea unui
interes public, sau unui interes
particular important si temei-
ni c.
Prin interes public, se lute-
lege:
a) asigurarea unei cät mai
bune recrutári a elementelor-
98 Codul Penal
chemate a indeplini functiuni
sau servicii publice;
b) respectarea legilor, regula-
mentelor i ordonantelor;
c) prevenirea abuzurilor in
administratiile publice;
d) apdrarea intereselor un0
clase sociale, ale unei confesiuni
recunoscute de Stat sau ale unei
profesiuni;
2. dacä imputarea sau afir-
matia face obiectul unei actiuni
penale sau disciplinare in curs;
3. dacd, imputarea sau afir-
matia sunt constatate ca adevd-
rate printr'o hotdrire judecato-
reascd;
4. dacd cel calomniat sau in-
juriat cere expres sä se faca
proba veritdtii;
5. dacd imputarea sau afir-
matia se refer's,' la vieata pu-
blicd a unui functionar sau par-
ticular. (Cp. a A. 0. 13).
515. Proba veritdtii este in-
terzisd in orice caz si chiar in
cazurile prevázute in art. 514:
1. dacd, partea ofensatá este
vreuna din persoanele ardtate
In art. 205;
2. dacd, imputarea sau afir-
matia priveste un fapt asupra
cdruia o instantä judeatoreas-
cd sau disciplinard a pronuntat
achitarea sau reabilitarea. (Cp.
a. A. 0. 15).
516. Proba veritdtii este ad-
misä numai cu conditia ca im-
putarea sau afirmatia, cât
forma in care s'a fdcut, sá fi
fost necesare in scop de a pro-
tegui sau a conserva un interes
public, In urmdtoarele cazuri;
1. dacd imputarea sau afir-
matia priveste vieata intimd, a
unei persoane sau familii, sau
onoarea unei femei, intru cât
nu ar fi vorba de o infractiune
urmáritá din oficiu;
2. dacd imputarea sau afir-
matia se referd la o infractiune
,ce se poate urmári numai la
www.digibuc.ro
plângerea prealabild a Oita
vátdmate, care nu a fdcut o a-
semenea plângere si inculpatul
stia aceasta in timpul comiterii
infractiunii. (Cp. a. A. 0. 14).
517. Ace la care a facut pro-
ba veritdtii imputárii sau afir-
matiei sale nu este culpabil da
calomnie sau injurie.
518. Actiunea penall pentru
calomnie, defdimare i injurie
se poate pune In miscare numai
la plângerea prealabild a partii
vdtdmate.
Dacd persoana fatá de care
s'a sdvd,rsit vreo infractiune
contra onoarei, a incetat din
vieatä inainte de a pune in mis-
care actiunea penald, dreptul de
a o pune in miscare, intru cât
nu a expirat termenul de 3 luni,
prevdzut de art. 161, trece asu-
pra sotului, descendentilor, as-
cendentilor, fratilor, surorilor si
In lipsa acestora asupra nepoti-
lor directi, care pot face plan-
gere in termenul de 6 luni dela
moarte, MI% a avea insd, drep-
tul la despágubiri bánesti.
Pentru clefdimarea memoriei
defunctului, actiunea penald so
pune in miscare la plângerea
prealabild a persoanelor ardtate
in alineatul precedent, de ase-
menea fárá drept la despdgubiri
bánesti.
In caz de calomnie, defdimare
sau injurie reciprocd, când aces-
tea intrá in prevederile acelu-
iasi text al legii, infractorul este
In drept a face si el plângere in
contra reclamantului, pând la
inchiderea desbaterilor, inain-
tea primei instante, chiar dacd
ar fi expirat termenul de 3 luni
prevázut de art. 161.
Implcarea pdrtilor stinge in-
criminarea. (Cp. a. A. 0. 6-11,
23; Cp. it. 597).
519. Nu se considerd, calom-
nie, defdimare sau injurie, im-
putarea sau afirmatia ce se face
oral sau in scris de cdtre párti
sau reprezentantii lor, cu ocazia
 18 Martie 1936 99

desbaterilor care au Mc inain- TITLUL XIV

tea unei autoritáti ori Inaintea Crime $i deliete contra patrimoniului
unei instante judecAtore$ti sau
disciplinare, daca acea impu- CAPITOLUL I
tare sau afirmatie era In leg5.- Furtul
turá cu obiectul desbaterilor $i
necesarA. cauzei. (Cp. r. 302; Cp. 524. Ace la care ia un lucru
a. A. 0.-17; Cp. it. 598). mobil, ce nu-i apartine, din po-
520. Nu se considerá injurie, sesiunea sau detentiunea altuia,
dojana pe care o persoang o fa- färä consimtámântul acestuia,
ce alteia In exercitiul dreptului In scopul de a si.-1 însui pe ne-
de corectie si disciplin& (Cp. r. drept, comite delictul de furt.
301). Se considergt lucru mobil $i o-
521. Dacá injuria se produce rice energie care are o valoare
In urma atitudinii sau condui- economic&
tei provocátoare a celui injuriat, Se considerä lucru ce nu a-
instanta poate pronunta achi- partine autorului i acela asu-
tarea. (Cp. a. A. 0. 18). pra cárnia el are un drept de
522. In caz de calomnie, de- coproprietate sau se ggseste In
fdimare sau injurie reciproc& posesiunea altuia cu un titlu le-
replicatá Indat& instanta poate gal.
achita pe ambii inculpati sau Furtul se pedepseste cu Inchi-
numai pe unul din ei. (Cp. a. A. scare corectionala dela 3 luni la
0. 19; Cp. it. 599). 2 ani, amendá dela 5.000 la
10.000 lei $i. interdictie corectio-
CAPITOLUL IV nalä dela unu la 2 ani. (Cp. r.
Deflate contra lini§fei personate
306, 308; Cp. a. 333, 339; Cp. it.
624).
523. Proprietarul sau patro- 525. Furtul este calificat In
nul unei Intreprincleri, de orke urmAtoarele cazuri: .
fel care, prin nerespectarea sau 1. cand este sávär$it:
cAlcarea dispozitiilor reglemen- a) intr'un local considerat u-
tare, prescrise pentru exercitiul nui cult recunoscut de Stat, a-
acesteia sau prin nepásare sau supra vreunui obiect consacrat
neglijent& ori In scop de $ican& cultului sau destinat unui scop
lasá sl se producä zgomot, prin pios sau caritabil;
oMce mijloace, care turburá li- b) intr'un cimitir, asupra unui
nistea necesará odihnei sau o- obiect consacrat cultului morti-
cupatiei obisnuite a unei per- Mr, -sau aflat pe cad.avru;
soane, comite delictul de turbu- c) pe câmp sau in Tadura,
rare a linistei personale si se asupra animalelor, recoltelor
pedepseste cu inchisoare corec- strânse sau nu, ori uneltelor;
tionalá dela una la 3 luni. d) inteun loc public, uncle
Aceeasi pedeapsä se aplicg.
prin obisnuint5, sau destinatie
proprietarului, locatarului sau se lasá obiecte, tinându-se seama
de Increderea publicului;
detinätorului, care In imobilul e) asupra obiectelor aflate In
sau apartamentul ce ocup& fa- locuri publice.
ce sau las6 sa se fac& prin ori- 2. and este aciarsit:
ce mijloc, zgomot excesiv, care a) In timpul i cu ocazia u-
nu este datorit unei simple In- nui incendiu, naufragiu, acci-
tganplári si este de naturá a dent de cale ferat& unei explo-
turbura linistea vecinilor zii, inundatii sau oriarei alte
(Cp. it. 659). calaraitAti publice, ori In apro-
www.digibuc.ro
100 Coclul Penal
pierea locului unde acestea s'au
produs;
b) In timpul noptii, Inteo casA
locuitA;
3. când este sävArait prin:
a) escaladarea zidurilor sau
ingrAdirilor;
b) efractiunea incuietorilor,
legAturilor sau a oricArui dispo-
zitiv de Inchidere;
c) cheie mincinoasa sau claeie
adevAratA, când se gAsea in
mama autorului, prin orice Ira-
prejurare care nu-i da dreptul
de a se folosi de ea.
4. când este sb'sdrait:
a) prin simulare, de catre au-
tor, a unei calitAti oficiale sau
insArcingri din partea unei au-
toritAti sau a unui serviciu pu-
blic;
b) prin mascarea, deghizarea
sau travestirea infractorului;
c) de cAtre douA sau mai
multe persoane;
d) de catre un infractor care
avea asupra lui arme sau nar-
cotice, farA sä le fi Intrebuin-
tat;
5. când este sAvArait:
a) de cAtre un functionar pu-
blic care abuzeazA, de calitatea
sa oficialA;
b) de cAtre hotelier, restaura-
tor, birtas, cArAua sau orice pa-
tron sau antreprenor al unui lo-
cal accesibil publicului, sau de
cAtre persoanele din serviciul
lor, asunra lucrurilor Incredin-
tate sau lAsate, potrivit obiceiu-
lui, In localurile sau vehiculele
lor, precum ai de cAtre cAlltori
sau consumatori, asupra lucru-
rilor din hotel, restaurant sau
birt;
c) de cAtre o persoanä care
este In serviciu, asupra lucru-
rilor patronului sau ale fami-
lial lui, sau ale altor persoane,
de care numai calitatea sa i-a
permis sA se apropie;
d) de o persoanä care se gg-
seate in aceeaai locuintä cu ace-
la dela care a turat;
www.digibuc.ro
e) asupra unei persoane inca-
pabile de a-si exprima vointa
sau de a se apara.
Pedeapsa, in cazurile de mai
sus, este inchisoarea corectio-
nalA dela unu la 5 ani, amenda
dela 5.000 la 10.000 lei ai inter-
dictia corectionalä dela unu la
3 ani, iar In cazurile prevAzute
la literele a i d de sub punctul
4, pedeapsa este inchsioarea co-
rectionald dela 2 la 7 ani, amen-
da dela 5.000 la 20.000 lei ai in-
terdictia corectionalä dela 2 la
5 ani. (Cp. r. 309-315; Cp. a. 337,
343; Np. 49, 341; Cp. it. 625).
526. Furtul sAvarait infra ru-
de, ori de cAtre minor sau o per-
soanA pusä sub curatelA, In pa-
guba tutorelui sau curatorului
säu, nu poate fi urmárit cleat
la lângerea prealabilA a pArtii
vAtämate.
Dispozitiunile de mai sus se
aplicA al in cazul prevAzut In
art. 525, punctul 5, litera d.
Partea vAtAmatA Ii poate re-
trage plângerea. Retragerea
plângerii are de consecintl stin-
gerea actiunii penale fatA de
persoanele de mai sus.
Instigatorii, coautorii ai corn-
plicii, care nu se gäsesc In gra-
dul de rudenie de mai sus, se
pedepsesc In toate cazurile ai se
pot urmAri din oficiu. (Cp. r.
307; Cp. a. 342).
527. Furtul comis de un co-
proprietar ori de proprietar, in
conditiunile- art. 524, alin. 3, se
pedepseate In caz de furt sim-
plu cu inchisoare corectional1
dela o lung. la un an ai amendI
dela 1.000 la 3.000 lei, iar in caz
de furt calificat, cu inchisoare
corectionalA dela 6 luni la 3 ani,
amendA dela 2400 la 5.000 lei ai
interdictie corecti onalA dela unu
la 2 ani. (Cp. it. 627).
528. Tentativa delictului pre-
vAzut In acest capitol se pedep-
seste. (Cp. r. 308-310; Cp. a.
339).
 18
CAPITOLUL II
Tedhäria i piraferia
Sectiunea I
Tdthetria
529. Ace la care ia prin vio-
lent& sau amenintare, un lucru
mobil, ce nu-i apartine, din po-
sesiunea sau detentiunea altuia,
In scopul de a si-1 Insui pe ne-
drept, comite delictul de WU,-
rie si se pedepseste cu inchi-
soare corectionald dela 3 la 8
ani, amend& dela 5.000 la 10.000
lei si interdictie corectionald
dela 2 la 5 ani. (Cp. r. 317; Cp.
a. 344, 348; Cp. it. 628).
530. Se socoteste de aseme-
nea c& a savarsit delictul de
tâlhärie si se pedepseste potri-
vit articolului precedent:
1. acela care, surprins fiind In
flagrant delict de furt, Intre-
buinteazg violent& sau amenin-
tare, in scopul de a pgstra lu-
crul furat sau a distruge ur-
mele delictului, ori de a asigura
scäparea sa sau a coparticipan-
tilor sai;
2. acela care ia un lucru dela
o persoana, pe care a pus-o in
acest scop in stare de incon-
stientl sau neputintg de a se a-
pXra, prin narcotice sau orice
alte mijloace;
3. acela care obtine, prin vio-
lent& sau amenintare, semnätu-
ra sau remiterea unui act. unui
titlu, sau oricárui alt Inscris
care poate avea efecte juridice.
(Cp. r. 317; Cp. a. 345, 346, 348;
Cp. it. 628).
531. TAlhgria se pedepseste
cu inchisoare corectionalä dela
5 la 10 ani, amend& dela 10.000
la 20.000 lei si interdictie corec-
tionalA dela 3 la 5 ani, când
este sgvArsitä:
1. In timpul noptil;
2. pe drumuri sau piete pu-
bli ce;
3. de doll& sau mai multe per-
soane;
www.digibuc.ro
Martie 1936 101
4. de catre una sau mai multe
persoane mascate, deghizate,
sau travestite;
6. de cätre una sau mai multe
persoane care aveau asupra lor,
toate sau parte din ele, arme
sau narcotice;
. 6. prin bätäi sau rele trata-
mente care n'au cauzat victimei
vreo vätämare gray& a sgrata-
tii sau integritätii corporale. (Cp.
r. 318; Cp. a. 349; Cp. it. 628).
532. TälhAria este crim&
se pedepseste cu muncl. silnicl
dela 10 la 15 ani, si degradare
civic& dela 5 la 8 ani, in urmà-
toarele cazuri:
1. and s'a Intrebuintat tor-
turä;
2. cand s'a cauzat vreo vat&
mare a integritätii corporale
sau a sänätätii, din cele prevä-
zute in art. 473, ori s'a sävärsit
si tentative de omor. (Cp. r.
319).
533. Crime de tâlhärie se pe-
depseste cu muncà silnicA pe
vieatd, când s'a cauzat moartea
victimei. (Cp. r. 320; Cp. a. 349).
534. Tentative delictelor pre-
väzute in aceastà sectiune se pe-
depseste.
Sectiunea II
Pirateria
535. Acela care, fäcând parte
din echipajul unui vas, sävär-
seste pe cont propriu, in marea
libera prin violent& sau ame-
nintare, acte de prädare in sco-
pul de a räpi un alt vas sau bu-
nurile de pe el, comite crime de
piraterie si se pedepseste cu
temnità grea dela 7 la 12 ani
degradare civic& dela 5 la 8 ani.
Când faptul este insotit de lo-
viri ,astrora personalului vasului
sau alatorilor, ori a cauzat a-
cestora vreo vAtämare a inte-
gritätii corporale sau a sänätä-
tii, pedeapsa este munca silnich
dela 7 la 12 ani degradarea
 102 Codul Penal
civicl dela 8 la 10 ani, iar claa,
s'a comis vreun omor sau s'a ra-
pit ori s'a distrus vasul, pe-
cleapsa este munca silnic b. pe
vieatd.
Se considerä piraterie si se
pedepseste cu aceeasi pedeapsá
si dupg. distinctiile de mai sus:
1. faptul sIvArsit chiar de per-
sonalul vasului sau de persoa-
nele aflate pe vas, In contra va-
sului, In scopul sus arg.tat;
2. faptul de a provoca, prin
orice mijloc naufragiul sau esu-
area unui vas, fn scopul de a-si
Insusi fricgratura lui, sau de a
prbicia pe calatori. (Cp. pol. 260,
259).
536. Dispozitiunile din arti-
colul precedent se aplicA, si când
crima de piraterie s'a sävarsit
Intre aeronave sau Intre acestea
si vase.
CAPITOLUL III
Delicfe confra pafrimoniului prin
nesocotirea increderei
Sectiunea I
Abuzul de incredere
537. Ace la care, având In po-
sesia sau detentiunea sa, sub
orice titlu, un lucru mobil al al-
tuia, si-1 Insuseste sau dispune
de el, pe nedrept, ori refuz5, de
a-1 restitui, cornite delictul de
abuz de fncredere si se pedep-
seste cu fnchisoare corectionalä
dela 6 luni la 3 ani, amendä
dela 2.000 la 5.000 lei si interdic-
tie corectionalä dela 6 luni la
un an.
Actiunea penalä se poate pune
In roiscare numai prin plânge-
rea prealabila a pärtii vätä-
mate.
In cazul când lucrurile .sus-
trase sau sunaele risipite vor fi
restituite sau depuse, ori pre-
judiciul va fi integral reparat,
panä la pronuntarea hotärfrii
definitive, actiunea penall se
www.digibuc.ro
stinge. (Cp. r. 323; Cp. a. 355, 356,
358; Cp. it. 646).
538. Pedeapsa este fnchisoa-
rea corectionalä dela unu la 5
ani, amendä dela 2.000 la 10.000
lei si interdictia corectionalä
dela unu la 3 ani, când abuzul
de fncredere s'a sävârsit:
1. de cAtre o persoanä din ser-
viciul sau din intimitatea celui
lezat, cu exceptia rudelor;
2. de cAtre o persoanä areia,
datoritä profesiunii sau tilde-
letnicirii sale, permanentä sau
temporarä, publicul fi Incredin-
teaza lucruri;
3. asupra unor lucrurl !here-
dintate In Imprejurarile prevä-
zute de art. 525, punctul 2, li-
tera a si punctul 5, litera b.
DIspozitiunile art. 537, alin. 3,
nu sunt aplicabile In cazurile
preväzute de punctele 2 si 3 de
mai sus. (Cp. r. 323; Cp. a. 358,
343).
Sectiunea II
Gestiunea frauduloaslt
539. Ace la care, fiind insär-
cinat cu administrarea, Ingriji-
rea sau supravegherea bunuri-
lor altuia, si, In aceastä calitate,
pricinueste daune materiale a-
celuia ale cdrui interese este o-
bligat a le sprijini, comae de-
lictul de gestiune frauduloasä si
se pedepseste cu fnchisoare co-
rectionalä dela 6 luni la 3 ani si
interdictie corectionalä dela unu
la 2 ani.
Pedeapsa este fnchisoarea co-
rectionall dela unu la 5 ani, a-
menda dela 2.000 la 10.000 lei si
interdictia corectionall dela 2 la
5 ani, fn cazul când autorul sä-
vârseste gestiunea frauduloasä
In scopul de a dobândi un folos
material. (Cp. r. 330; Cp. a. 361).
540. Constitue de asemenea
delictul de gestiune frauduloasä
i se pedepseste cu fnchisoare
corectionalä dela 2 la 10 ani, a-
 18 Martie 1936 103

mendä dela 5.000 la 20.000 lei si custode, sechestru, sindic al fa-

interdictie corectionalä dela 2
la 5 ani, faptul administratoru-
lui sau directorului unei socie-
täti;
1. care, alcdtuind un bilant
fals, a Incasat sau plätit divi-
dende sau participatiuni, sub
orice forma., pentru beneficii ne-
reale;
2. care a provocat la bursä
sau prin räspAndire de stiri
false, scäderea sau ridicarea va-
lorii creantelor societätil, In
scopul de a-si procura beneficii;
3. care a operat asupra fon-
durilor societätii, ridicäri de
bani, pentru uz personal ori pen-
tru scopuri sträine de obiectul
social, in afarä de statute si
färä, autorizarea adunärii gene-
rale, sau care a utilizat creditul
societätii. pentru scopuri strä-
ine obiectului social;
4. care, In scopul de a-st pro-
cura lui sau altuia un folos ma-
terial, cumpärä sau vinde, pe
socoteala societätii, actiuni ale
altor societäti, pe un pre% pägu-
bitor;
5. care, in constituirea adunä-
Hi se foloseste de actiuni nepla-
sate sau nu respectä dispozitiu-
nile legale Inscrise pentru deca-
derea actiunilor neplätite, do-
bändeste actiuni ale altor socie-
täti, pe contul acesteia, färä au-
torizare, sau cu suma care nu
a fost preluatä din beneficii re-
gulat constatate, ori emite
färä a fi autorizat, sau e-
mite actiuni pe un pret inferior
valorii nominale, sau noi ac-
tiuni, mai Inainte ca actiunile
emise anterior sä, fi fost s chi-
tate tn Intregime. (Cp. a. 363).
541. Actiunea pen alä, In ca-
zurile art. 539 si 540 se poate
pune In miscare numai la plân- de Insusire a lucrului pierdut
gerea prealabilä a pärtii vätä- si se pedepseste cu Inchisoare
mate, iar dacl delictul de ges- corectionalä dela una la 6 luni
tiune frauduloasä a fost comis-
in exercitiul mandatului de tu-
tor, curator, consilier judiciar, rectionala dela 3 luni la un an
www.digibuc.ro
limentului, de vreun adminis-
trator al fundatiilor ale aror
bugete sunt aprobate de Stat,
de vreun executor testamentar,
ori de cAtre un membru In con-
siliul de administratie sau di-
rectie, sau de vreun administra-
tor ori censor al unei societäti
pe actiuni sau cooperative, sau
in general de orice persoaná
care are Insärcinarea sau auto-
rizarea dela o autoritate pu-
blicá sä administreze averea
sträiná, actiunea penalä se pune
In miscare din oficiu. (Cp. a.
362).
Sectitmea III
Exploatarea sldbiciunilor per-
soanelor incapabile
542. Acela care, in scopul de
a obtine un folos material, pen-
tru sine sau pentru altul, abu-
zänd de trebuintele, pasiunile,
viciile sau de inexperienta unui
minor, ori de inferioritatea sau
infirmitatea psihicä a unei per-
soane, o face sä, sävArseascl un
act care ar produce pentru el
sau pentru altul un efect juri-
dic däunätor, comite delictul de
exploatare a släbiciunilor sau
viciilor si se pedepseste cu in-
chisoare corectionalá dela unul
la 4 ani, amendá dela 2.000 la
10.000 lei si interdictie corectio-
nalá dela unu la 3 ani. (Cp. r.
322; Cp. it. 643).
Sectiunea IV
Insusirea lucrurilor pierdute si
detinerea pe nedrept
543. A cela care gäseste un
lucru si nu-1 predd, In termen de
8 zile, autoritätilor sau aceluia
care 1-a pierclut, comite delictul
amendá dela 2.000 la 5.000 lei.
Pedeapsa este Inchisoarea co-
104 Codul Penal
amenda dela 2.000 la 5.000 lei,
cand lucrul a fost gasit Inteo
casä, curte, grading, sau altg In-
capere si nu a fost aratat stäpA-
nului ori chiriasului locului.
Aceeasi pedeapsa, se apnea si
birjarului, soferului, hotelieru-
lui sau hangiului care nu preda
autoritatilor politienesti vreun
obiect uitat de client sau cala-
tor.
CAnd faptele de mai sus sunt
comise de rude, actiunea penala
nu se pune In miscare cleat
dupg plangerea prealabilä a
partii vatamate. (Cp. r. 327, 328;
Cp. a. 365; Cp. it. 647).
544. Comite delictul de deti-
nere pe nedrept si se pedepseste
cu Inchisoare corectionala dela
Z la 6 luni i amendA dela 2.000
la 5.000 lei:
1. acela care, gAsind o co-
moara, o detine si nu o declarg,
autoritatii, In termen de 8 zile;
2. acela care, din eroare, ajun-
ge In posesiunea unui lucru ce
apartine altuia i MA, a anunta
aceasta locului respectiv, si-1
Insuseste pe nedrept. (Cp. a. 366,
367; Cp. it. 647).
Sectiunea V
Abuzu/ de incredere profesionalä
545. Avocatul, care, primind
daruri sau promisiuni dela par-
tea adversg, vatamg, prin fapte
positive sau prin omisiuni, cau-
za clientului säu, comite delic-
tul de abuz de Incredere prof e-
sionalä si se pedepseste cu In-
chisoare corectionalg dela unu
la 3 ani, amenda clela 2.000 la
5.000 lei si interdictie corectio-
palg dela 1 la 2 ani.
Pedeapsa este Inchisoarea co-
rectionalg, dela unu la 5 ani, a-
menda dela 2.000 la 10.000 lei si
interdictia corectionalá dela 2
la 5 ant cand faptul savArsit In
conditiile de mai sus se referg
la interesele unui inculpat.
redeapsa din alineatul prece-
www.digibuc.ro
dent se aplicg, i avocatului,
care, pentru a obtine un onorar
mai mare, ar pretexta cA trebue
sA cumpere favoarea vreunui
magistrat sau functionar pu-
blic. (Cp. r. 324; Cp. a. 482).
546. CAnd avocatul vatamA,
prin fapte pozitive sau prin omi
siuni, interesele unui inculpati
se pedepseste precum urmeazA:
1. in caz de crima, cu Inchi-
scare corectionald dela unu la
5 ani i cu interdictie corectio-
nalg, dela unu la 2 ani;
2. In caz de delict, cu Inchi-
scare corectionala dela 3 luni la
un an si interdictie corectionall
dela 6 luni la un an;
3. In caz de contraventie, cu
fnchisoare corectionalg, dela o
luna la 6 luni. (Cp. r. 325; Cp. a.
483).
547. Cargusul sau Insarcina-
tul sail, care schimba, in totul
sau fn parte, substanta sau ca-
litatea lucrurilor sau mArfuri-
lor, al cAror transport i-a fost
fncredintat, comite delict de
fraudg fn transport si se pedep-
seste eu Inchisoare corection41 a
dela Z luni la un an si amendA
dela 2.000 la 3.000 lei.
Daca schimbarea s'a facut
prin amestecare de materii va-
tamatoare, pedeapsa este In chi-
soarea col ectionalA dela 3 luni
la 2 ant i amenda dela 3.000 la
5.000 lei. (Cp. r. 331):
Sectiunea VI
Fraudarea creditorilor
548. Acela care, In scop de a
frusta pe un creditor, de catre
care este chemat In judecatA,
sau care are titlu executor oh-
tinut In contra sa, ascunde, In-
straineazd, deterioreaza sau dis-
truge ceva din averea sa, sau
face datorii fictive, ori alte acte,
In paguba creditorilor, comito
delictul de frustrare a creditori.
lor si se pedepseste cu
soare corectionala dela 6 luni la
 18 martie 1936
2 ani, amend's', dela 2.000 la 5.000
lei si interdictie corectionald
dela unu la 2 ani.
Actiunea penalá poate fi pus5,
In miscare numai la plângerea
prealabilä a p5,rtii vätämate.
(Cp. a. 387, 386).
Sectiunea VII
lwelliciunea
549. Ace la care, In scopul de
a obtine pentru sine sau pentru
altul un folos material injust,
face sg, so treacâ, drept adevil-
rate fapte mincinoase, sau pre-
zintä ca mincinoase fapte ade-
värate, si prin aceasta, cauzeazá
o pagubá materialä unei per-
soane, comae delictul de Inselä-
ciune si se pedepseste cu Inchi-
soare corectionalá dela 3 luni la
2 ani, amendá dela 2.000 la
10.000 lei si'interdictie corectio-
nalá dela unu la 2 ani.
and, pentru comiterea faptu-
lui de mai sus, infractorul a In-
trebuintat nume, calitäti minci-
noase sau alte mijloace fraudu-
loase, pedeapsa este Inchisoarea
corectional5, dela unu la 3 ani,
amendà clela 3.000 la 12.000 lei
si interdictia corectionall dela
unu la 3 ani. (Cp. r. 332, 333, 334;
Cp. a. 380, Np. 50).
550. Pedepsele sunt cele pre-
väzute In art. 549, sporite cu un
plus pang la 2 ani când faptele
se sävâxsesc:
1. de cAtre un functionar pu-
blic, avocat, raandatar sau func-
tionar privat, In exercitiul func-
tiunii sau mandatului säu;
2. dB o persoann, care a simu-
lat calitatea de functionar pu-
blic (Cp. a. 381).
551. Comae delictul de Inse-
láciune In conventiuni si se pe-
depseste dupá distinctiile din
art, 549, acela care, cu ocazia in-
cheierii sau executArii unei con-
ventiuni, induce sau mentine In
eroare pe cealaltá parte, In asa
fel, Ind it, fail aceastâ eroare, mite delictul de Inseläciune con-
www.digibuc.ro
105
ea nu ar fi Incheiat sau execu-
tat conventia In conditiile stipu-
late.
552. Ace la care, In scopul a-
rätat la art. 549, induce eau
mentine In eroare a persoaná,
asupra conditiilor de trai sau
de muncd In tara de emigrare
sau asupra foloaselor ce aceastá
tará oferá emigrantilor, si o de-
terminá s5, emigreze, sau o In-
drumeazá cltre o altá tará de-
cAt aceea in care voia sa mear-
gá, cauzând acesteia sau alteia
o pagubl materialk cornite de-
lictul de Inseláciune In emigra-
tiune si se pedepseste cu Inchi-
scare corectional5, dela 3 luni la
2 ani si amencld dela 5.000 la
10.000 lei.
Cu aceeasi pedeapsá se pedep-
seste si propaganda facutA In
vederea emigrärii in conditiu-
nile din alineatul precedent. (Cp.
it. 645).
553. A cela care, In scopul a-
rätat la art. 549, emite un cek
asupra unei Mild sau unei per-
soane, stiind ca nu are provizia
sau acoperirea necesar5, ori su-
ficient5,, precum si acela care,
In acelasi scop, dupl, ernisiune,
retrage provizia In totul sau In
parte, sau interzice trasului de
a pläti. Inainte de expirarea ter-
menului de prezentare, cauzAnd
prin aceasta o pagub5, posesoru-
lui cekului, comite delictul de
Insefficiune prin cekuri si se pe-
depseste cu Inchisoare corectio-
nalá dela 2 la 5 ani si cu amen-
(16 dela 2.000 pAnä la 10.000 lei.
(L. cek. 84).
554. Ace la care, In scop de a
obtine, pentru sine sau pentru
altul despágubirea, isvorând din-
tr'o conventie de asigurare sau
alt folos material injust, dis-
truge, risipeste sau deterioreazá
In arice mod lucruri care anat.-
tin lui sau altuia fn total sau
In parte, sau cauzeaz5., siesi sau
altuia ráni sau infirmitáti, co-
 106
tra asigurgtorului si se pedep-
seste cu inchisoare corectionalg
dela 6 luni pang la 2 ani si a-
mendg dela 2.000 la 5.000 lei, iar
dad, desfiintarea propriului sgu
lucru, care era asigurat, a fost
fAcutä prin incendiu, pedeapsa
este dela unu la 5 ani. (Cp. a.
382; Cp. it. 642).
555. Tentative delictelor pre-
vgzute in acest capitol se pe-
depseste.
CAPITOLUL IV
Sfaimufarea de hofare, deshinfarea
semnelor de hofar, stricäciuni i alfe
furbuniri aduse propriefeitii
556. Ace la care, in scopul de
a-si Insusi, färg drept, pgmân-
tul posedat de altul, strgmutä
sau face sg se strgmute sem-
nele de hotare dintre proprie-
tgti, comite delictul de strämu-
tare de hotare $i se pedepseste
cu Inchisoare corectionald dela
o lung la un an si amendä dela
2.000 la 3.000 lei. (Cp. r. 321; Cp.
a. 407; Cp. it. 631).
557. Ace la care, desfiinteazg
orice semn sau orice lucru, care
serveste de hotar intre proprie-
täti. comite delictul de desfiin-
tare a semnelor de hotar i e
pedepseste cu inchisoare corec-
tionalg dela una la 6 luni si a-
mendä dela 2.000 la 5.000 lei.
(Cn. r. 355; Cp. a. 407; CD. it. 631).
558. Ace la care, prin violentä
sau amenintare, ocupg, färg
drept imobilul aflat In posesia
altuia, comite delictul de turbu-
rare a posesiei si se pedepseste
cu Inchisoare corectionalg dela
2 luni la 6 luni si amendä dela
2.00n la 3.000 lei. (Cp. it. 634).
559. Ace la care, stricg un lu-
cru mobil sau imobil, anarti-
nänd In total sau In parte al-
tuia, comite delictul de degra-
dare a lucrului altuia si se pe-
denseste cu inchisoare corectio-
nalä dela o lunä la un an j a-
mendg dela 2.000 la 5.000 lei.
Aceeasi pecleapsä se aplicg si
www.digibuc.ro
Codul Penal
aceluia care; far% necesitate, u-
cide sau, In orice alt mod, face
improprii Intrebuintgrii, anima-
lele care apartin altuia. (Cp. r.
352; Cp. it. 635,, 638).
560. Pedeapsa este fnchisoa-
rea corectionalg dela 6 luni la 2
ani si amenda dela 2.000 la 5.000
lei, când delictul prevgzut in
art. 559 este sgvArsit:
1. asupra unui edificiu pu-
blic sau destinat uzului public,
unui monument -sau unei statui
publice, monument al naturii,
pare rublic, plantatie de utili-
tate publicg, cimitir. uzing sau
vas, intru cAt nu ar constitui
infractiunea prevgzutä de art.
352;
2. asupra unei biblioteci, ar-
hive, colectiuni publice, ori asu-
pra unui obiect pgstrat in aces-
tea, in scop stiintific, artistic,
documentar sau industrial, pre-
cum si asupra unui registru, act ,
sau script ale unui serviciu pu-
blic sau depuse la acesta;
3. asupra unui titlu de credit
public sau privat, ori registru
de cornert, apartinând In totul
sau in narte altuia;
4. asupra bunurilor unor mar-
tori, experti, functionari publici,
din rgzbunare pentru mgrturia
sau opinia lor, ori pentru lu-
crgri sgvArsite in exercitiul func-
tiunii lor;
5. prin Intrebuintare de ame-
nintare sau violentg;
6. de cgtre o persoang anga-
jatä la muncg, sau de un mun-
citor, cu ocazia unei greve sau
cu ocazia vreuneia din infrac-
tiunile prevgzute de art. 333;
7. de cgtre un functionar pu-
blic, asupra unui act sau lucru
care se gäsea In pgstrarea lui;
8. de o ceatg. (Cp. r. 352: Cp.
it. 635).
561. Ace la care, ca proprie-
tar, arendas sau In orice altä
calitate, având moarg, niug, fe-
resträu sau alte asemenea in-
stalatii, Ina ltä cu vointg apa
 18 Martie 1936
prin zagazuri, mai sus de nive-
lul cuyenit, cauzând astfel inun-
datie pe proprietatea altuia sau
pe drumuri, comite delictul de
stricaciune prin inundatie si se
pedepseste cu Inchisoare corec-
tionala dela o lunä la 3 luni si
amencla dela 2.000 la 5.000 lei.
(Cp. r. 356; Cp. a. 429, 430).
562. Ace la care, In scopul de
a cauza altuia o paguba,
distruge un act autentic sau sub
semi-IA-turd privata, care nu este
al sail ori nu este exclusiv al
ori ascunde un act care nu
este al sau, comite delictul de
distrugere de acte si se pedep-
seste cu Inchisoare corectionalä
dela 3 luni la 1 an si amenda
dela 2.000 la 3.000 lei. (Cp. r. 204;
Cp. a. 406).
563. Actiunea penald pentru
delictele prevazute in art. 556,
557, 558 si 559, se pune In mis-
care la plangerea prealabila a
p arti i vatam ate.
CAPITOLUL V
Jocul de noroc, loferie i specula
confra economiei publice
564. Ace la care, fära autori-
zatie legala, organizeaza sau
tine vreun joc public de noroc,
precum i acela care ajutä la a-
ceasta, comite delictul de orga-
nizare a jocului de noroc si se
pedepseste cu Inchisoare corec-
tionalä dela 3 luni la un an si
amenda dela 2.000 la 20.000 lei.
Pedeansa este Inchisoarea co-
rectionala dela 6 luni la 2 ani
si amenda dela 5.000 la 20.000
lei:
1. dad, infraetorul savarseste
fantul In mod obisnuit sau pro-
fesion al:
2. daea deschidp sau tine o
casä pentru ice nublic de noroc;
3. daca printre jucätori au
fost primite si persoane mai ti-
nere c1 21 ani. (Cn. r. 350, 349;
Cp. a. L. XL. 1879, 87; Cp. it. 718).
565. Comite delictul de joe de a specula si lichida prin di-
de noroc si se pedepseste cu a- ferentä, Incheie conventiuni de
www.digibuc.ro
107
menda dela 2.000 la 30.000 lei a-
cela care ia parte, Inteun loc
public sau deschis publicului, la
vreun joc de noroc neautorizat.
(Cp. a. L. XL. 1879, 88; Cp. it.
720).
566. Pedeapsa este Inchisoa-
rea corectionalä dela 3 luni la 2
ani j amenda dela 2.000 la
10.000 lei, când acel care, desi
autorizat sa organizeze vreun
joc public de noroc, sau sä Unä
o casa In acest scop, admite la
joc persoane mai micj de 21 ani.
(Cp. it. 719).
357. In cazurile art. 564, in-
stanta poate aplica si cautiunea
de buna purtare. (Cp. it. 722).
568. Oricine tine un local pu-
blic sau deschis publicului, care
Ingädue sau tolereaza, In loca-
lul säu, joc de noroc, comite de-
lictul de tolerare a jocului de
noroc si se pedepseste cu Inchi-
soare corectionala dela una la 3
luni i amencla dela 2.000 la
5.000 lei.
In caz de a doua recidiva se
poate aplica i mäsura de sigu-
ran% a Inchiderii localului. nre-
värutä de art. 84. (Cp. r. 350).
569. Se considera, joc de no-
roe acela, In care astigul sau
pierderea atarna, In totul sau In
mare parte de voia
(Cp. a. L. XL. 1879, 91; Cp. it.
721).
570. Acela care, fall autori-
zatie legala, deschide, organi-
zeaza, lanseazä, prin orice mij-
loace, o loterie de mice fel, co-
mite delictul de joc de noroc
prin loterie si se pedepseste cu
Inchisoare corectionalä dela una
la 3 luni i amenda dela 5.000
la 10.000 lei. (Cp. r. 350).
571. Comite delictul de joe de
bursa si se pedepseste cu Inchi-
scare corectionalii dela unu la
3 luni si cu amencla dela 2.000
la 5.000 lei. acela care cu scopul
 108
a vinde sau a elibera efecte, ac-
tiuni sau orice alte titluri de
credit cotate la Bursa, când vân-
zdtorul nu posedd efectele in
momentul liberdrii.
572. Ace la care, prin cereri
sau oferte fictive, ori prin pu-
blicare sau rdspändire de stlri
false, exagerate sau tenden-
tioase, sau prin intrebuintarea
de alte manopere frauduloase
de naturd a influenta preturile,
vrea s5, turbure thrgul intern al
valorilor sau mdrfurilor nego-
elate la bursä sau in comert, co-
mite delictul de speculd contra
economiei publice si se pedep-
seste cu inchisoare corectionald
dela 2 la 6 luni si amencla dela
5.000 la 10.000 lei.
Dacd prin comiterea faptului
de mai sus s'a provocat urcarea
sau scdderea pretului efectelor
sau märfurilor negociate la bur-
sd sau In comert, pedeapsa este
dela 6 luni la 2 au j amenclä
dela 10.000 la 20.00 lei. (Cp. it.
501).
573. Ace la care, in scop de a
face sä imputineze märfurile de
consum, distruge materii prime
sau produse agricole sau indus-
triale ori mijloace de produc-
tiune, aduchnd prin aceasta un
prejudiciu gray nevoilor publice
de consum, comite delictul de
speculd a nevoilor de consum
se pedepseste cu Inchisoare co-
rectionald dela unu la 3 alai si
amendä dela 5.000 la 20.000 lei.
(Cp. it. 499).
TITLUL XV
De! lete contra dreptnlui de riispuns
prin presil i alte deliete comise
in administrarea presei
574. Comite delictul de refuz
de publicare a rdspunsului si se
pedepseste cu amendd dela 2.000
lei la 10.000 lei, directorul sau.
in lipsa lui, redactorul oricdrei
publicatiuni periodice, care a re-
fuzat sa publice rdspunsul unei
www.digibuc.ro
Codul Penal
persoane vizate direct sau indi-
rect in acea publjcatiuge, cel
mai tarziu in primul numär ce
apare dupd cloud, zile libere dela
notificarea, prin portärel sau
notar public, a acelui rdspunn.
Ace Iasi drept II are, in cazul
child se aduc imputári memo-
riei unui defunct, oricare dintre
persoanele ardtate in art. 511,
chiar cand ea nu a fost vizatá
personal.
Räspunsul se publicd gratuit,
färd nicio intercalare sau co-
mentar, in aceeasi editie, cu a-
celeasi caractere tipografice
in acelasi loc al publicatiunii in
care a apärut articolul sau in-
formatia la care s'a rdspuns.
Rdspunsul poate fi eel mult
de cloud ori mai lung ca artico-
lul la care se referd, calculat
dupd numärul cuvintelor.
Directorul e in drept sá re-
fuze publicarea unui rdspuns,
care nu ar fi fäcut Inteo forml
obiectivd, sau .care ar fi in con-
tra bunelor moravuri, ori ar
contine expresiuni injurioase In
contra vreuneia dintre persoa-
nele care fac parte din directia,
redactia sau administratia zia-
rului, sau altei persoane sträine.
Dreptul de a cere publicarea
unui räsnuns se prescrie in ter-
men de 30 zile dela aparitia ar-
ticolului sau informatiei care
dà drent la acel räspuns.
Partea vätämatd, in caz de re-
fuz nejustificat de a i se publica
rdspunsul, se poate adresa tri-
bunalului, care judecd cu precä-
dere si se pronuntä in cel mult
10 zile dela cerere. In caz când
tribunalul constatá refuzul no-
justificat, pe lângä sanctiunea
prevazutd mai sus, ordond si in-
serarea rdspunsului, care se face
in cel mult 3 zile libere dela co-
municarea sentintei, sub sanc-
tiunea unei daune de 500 lei pen-
tru fiecar6 zi de inthrziere.
Publicarea rdspunsului pärtii
vätämate nu impiedecd dreptul
 18 Martle 1936 109

de urmärire pentru infractiu- care nu publicá, In mod gratuit,

nile ce ar rezulta din publicarea comunicatele oficiale, destinate
articolului care a provocat räs- a rectifica faptele eronate cu-
punsul. (Cu. r. 193). prinse In acea publicatiune, se
575. Proprietarul oricärui pedepseste cu amenda dela 2.000
ziar sau publicatiuni, care nu la 10.000 lei.
inscrie In fruntea acestora, In Rectificarea sau räspunsul nu
mod vizibil si permanent, nu- poate depäsi numärul indoit al
mele directorului sau al redac- cuvintelor pe care le continea
torului responsabil, sau care nu informatia supusä
arata schimbärile survenite in (Cp. r. 193; L. pr. 37).
privinta acestor persoane, pre- 578. Se pedepseste cu amen-
cum si acela care ar rnentine, dá dela 5.000 la 20.000 lei:
ca director sau redactor respon- 1. tipograful care nu a indi-
sabil, o persoanä care nu este cat pe imprimat numele $i do-
cetätean roman, nu are domici- miciliul säu, sau care a tipärit
liul In Iarä, ori a suferit con- un ziar sau o publicatiune pe-
damnatiuni penale cu interdic- riodicd färä sá aibä, un director
tie corectionall sau acela care, sau redactor responsabil;
mai Inainte de aparitia publica- 2. tipograful care nu s'a con-
tiunii periodice, nu declard si format obligatiei de depozit im-
inscrie, la instanta competentä puse de lege;
numele säu, domiciliul, titlul 3. a cel care vinde sau distri-
publicatiunii periodice, Modul bue ziare sau orice alte publi-
de aparitie si numele directoru- catiuni care nu contin indica-
lui sau redactorului responsa- tiunea numelui vreuneia din
bil, se pedepse$te cu inchisoare nersoanele responsabile dupa
corectionalä dela 2 la 6 luni si lege.
amenda dela 10.000 la 20.000 lei. CARTEA III
Câncl proprietatea ziarului sau
publicatiunii periodice ar apar- Contravent11
tine unei societäti comerciale, TITLUUL I
räspunderea penalá pentru fan-
tele de mai sus o au: in societä- Dispozipuni generale
tile in nurne colectiv, toti asocia- 579. Contraventie este fapta
tii; In societätile In comanditá pe care o declará ca atare:
simpla, comandidatul; in socie- 1. legea;
tätile anonime $i In comanditä, 2. regulamentul;
pe actiuni, persoana insärcinatá 3. ordonanta autoritatii admi-
cu administrarea societätii. nistrative sau nolitienesti. (Cp.
576. Directorul, $i, in lipsa r. 1; Cp. a. L. XL. 1879, 1).
lui, redactorul responsabil al 580. Regulamentul si ordo-
orictirei nublicatiuni periodice, nanta, prevazute la punctele 2
care nu nublicä, in cal dintâiu si 3 din articolul precedent, sunt
numär, hotárirea rämasä deli- valabile rnmai dacá se Interne-
nitivä, a cArei publicare a ordo- iazá pe lege si pedepsele stabi-
nat-o instanta si care i-a fost lite prin ele nu depäsesc pe cele
comunicatä In acest scop, se pe- preväzute, pentru contraventie,
depse$te cu amendd dela 2.000 In art. 24 din acest cod.
la 20.000 lei. (Cp. r. 193; L. pr. 43). Ordonanta prevAzutä la punc-
577. Directorul, si, In lipsa tul 3 devine obligatorie numai
lui, redactorul responsabil al dung trecerea unui termen de
oriarei publicatiuni periodice, minimum 5 zile dela publicare.

www.digibuc.ro
110
In cazurile urgente, autorita-
tea in drept poate reduce acest
termen la 24 ore.
Instanta nu poate discuta ne-
cesitatea sail oportunitatea re-
gulamentului sau ordonantei.
(Cp. a. L. XL. 1879, 7-9).
581. Când o contraventie a
fost comisä de o persoanä pu85,
sub autoritatea, directiunea sau
supravegherea altei persoane,
este responsabilä $i se pedep-
seste, in afarä de infractor, *i
persoana investita cu autorita-
tea, ori insärcinatä, cu directiu-
nea sau supravegherea, dacg a-
ceasta s'a fácut vinovatä de ne-
glijentä, sau nesupraveghere, in
aplicarea sau respectarea unor
dispozitiuni, in privinta c'grora
avea aceastä, obligatie $1 prin
alcarea cärora s'a sávArsit con-
traventia. (Cp. a. L. XL. 1879,
27).
TITLUL II
Contraventii in special
CAPITOLUL I
Contravenfil contra auforitáfii publice
582. Proprietarul de auto-
mobil, sau de oricare alt vehicul
cu motor care angajeazá un con-
ducator de masinä, care nu are
sau cáruia i s'a ridicat dreptul
de a conduce, se pedepseste cu
inchisoare politieneascá dela
una la 10 zile $i amendá dela
100 la 1.000 lei, iar când condu-
chtorul färá drept, este insä$1
proprietarul vebiculului, pedean-
sa este dela una la 15 zile si a-
mendá dela 500 la 1.000 lei. (L.
circ. 35, 62).
583. Se pedepsesc cu Inchi-
soare politieneascá dela 5 la 20
zile $i amendá dela 100 la 1.000
lei:
1. hotelierii, hangii $1 OW a-
semenea locatari, care nu pun
in vedere cälätorilor. in terme-
nul fixat de autoritäti, sä facá
declaratia de identitate cerutá
www.digibuc.ro
Codul Penal
de lege, sau nu inscriu in regi-
tre numele, prenumele si data
intrárii sau ie$irii persoanelor
pe care le au In gazda sau care,
la refuzul cälätorilor de a face
declaratiile legale, nu denunta
cazul in 24 ore, autoritatilor in
drent, precum si aceia care nu
infältiseazä asemenea registre
autoritätilor competente, cand li-
se cer. (Cp. r. 389; Cp. a. L. XL.
1879, 73);
2. acela care nu-$1 declard nu-
mele, profesia $i domiciliul in
registrul mentionat in alineatul
precedent atunci când i-s'a pre-
zentat sau când dä indicatii fal-
se deed faptul nu ar constitui
o infractiune mai gravd. (Cp. a.
L. XL. 1879, 72);
3. restauratorii, cârciumarii,
birtasii, cafegiii si altii asemenea
care Ingäduesc clientilor sä stea
In localurile lor de consumatie
sau ii ascund, dupä orele fixate
pentru inchidere, ori irnpiedea,
organele autoritätilor sá contro-
leze sau sh instrumenteze atari
abateri. (Cp. a. L. XL., 1879, 74);
4. executarea, färá permisiu-
nea autoritätii militare sau ma-
ritime $i färá intentiune frau-
duloasä, de fotografii, ridicári de
planuri sau lucräri topografice,
in zona interzisä sau In stabili-
mente militare ori maritime.
(L. sp. 10; Cp. a. L. XL. 1879, 33);
5. trecerea f är A autorizatie
si fárá just motiv neste bariere,
ziduri, garduri, uluci, santuri
taluzuri de fortificatiuni, ingrá-
diri de terenuri, apartinând ad-
ministratiunii militare, sau care
sunt in nosesiunea ei si unde in-
trarea este interzisä. (L. c. sp. 11).
584. Se pedepsesc cu inchi-
soare politieneascá dela una la
5 zile $i amendl dela 100 la 1.000
lei:
1. conducAtorul de oricare ve-
hicul sau de animale de povará,
care nu tine in mod reglementar
numai o parte a sträzii sau a
 18 Martie 1936
drumului, astf el ca cealalta par-
te sl rämâng, liberä pentru tre-
cerea altora, precum i acel con-
ducAtor de vehicule cu tractiune
animalâ, sau de animale de po-
vark care nu stA, in timpul mer-
sului sau stationArii, lângA ani-
malele sale. (Cp. r. 389);
2. acela care conducand un
vehicul, pe strazi sau pe dru-
muri, nu tine rândul sau mAnA
prea iute. (Cp. r. 389);
3. conducAtorul oricArui ve-
hicul care nu are luminile ce-
rute de regulamente, sau nu le
IntrebuinteazA in conformitate
cu acele regulamente. (L. circ.
17, 62);
4. conducAtorul de vehicule
care nu are numärul reglemen-
tar la vehitulul sau. (Cp. r. 389;
L. circ. 14, 15, 62);
5. acela care nu Ingrijeste de
curâtirea strAzii, când Ii este
impusA aceasta obligatie. (Cp.
r. 385);
6. acela care deslipeste, rupe
sau distruge, In mice mod, afi-
sele, extrasele de hotärfri, ordo-
nantele, imprimatele, desenurile
sau manuscrisele lipite din or-
dinul autoritátilor sau cu auto-
rizatia lor, In locurile anume
destinate. (Cp. r. 393: Cp. a. L.
XL 1879, 47; Cp. it. 664);
7. acela care detine in prävä-
lie sau intrebuinteazA alte greu-
ati sau másuri decât cele pre-
vAzute de lege, färl, ca prin a-
ceasta sá fi cauzat vreun preiu-
diciu. (Cp. r. 393; CD. a. L. XL.
1879, 136; Cp. it. 692);
8. acela care refuzä sä pri-
meascá, pe valoarea lor, mone-
de care au curs legal In Stat.
(Cp. it. 693),
9. acela care intrebuinteazá
sau face sA se Intrebuinteze In
invätämânt, cArti sau mijloace
didactice de invAtámânt, prohi-
bite de autoritatea superioarâ
scolarä (Cp. a. L. XL 1879, 38);
10. acel consumator care, dupâ
ora legalá a inchiderli localu-
www.digibuc.ro
ill
lui, la invitatia patronului sau
autoritAtii, refuzA sä, plece; (Cp.
a. L. XL 1879, 74);
11. acela care fiind somat de
un functionar sau de un repre-
zentant al autoritätii, care se le-
gittmeazA si care se aflä In exer-
citiul functiunii, refuzA de a de-
clara numele, profesia, domici-
liul sau alte indicatii asupra i-
dentitatii, sau care dà indicatii
false, intru cât faptul nu ar con
titui o infractiune mai gravA.
(Cp. it. 651; Cp. a. L. XL. 1879, 43).
CAPITOLUL II
Contravenlii care produc pericol
public
585. Se pedepsesc cu Inchi-
soare politieneasa dela 10 zile
la una luná j amendâ dela 500
la 1.500 lei:
1. acela care impiedea, circu-
latia pe strázi, drumuri sau piete
publice, punând pe eles färA nea-
páratá trebuintA, materiale sau
orice alte lucruri care stânje-
nesc sau impiedecá libera tre-
cere, precum i acela care nu a-
seazA semne sau bariere pentru
a inlätura pericolul, sau nu In-
grijeste a lumina noaptea ma-
terialele ce a ingrámädit, ori
gropile sau santurile ce a sApat
pe rampe, sträzi, drumuri sau
Mete publice. (Cp. r. 385; Cp. a.
L. XL. 1879, 119; Cp. it. 673).
2. acela care, In mod arbi-
trar, ridicá sau desfiinteazâ sem-
nele arätate In alineatul prece-
dent. (Cp. a. L. XL. 1879, 119);
3. acela care, din proprie ini-
tiativA, stinge lämpile care ser-
vesc la iluminatul public, ri-
dicá desfiinteazA aparate
sau semne, alteie decât cele arA-
tate la punctul 2, destinate unui
serviciu public. (Cp. a. L. XL.
1879, 119);
4. acela care, din nesocotintä,
pune pe ferestre, balcoane sau
orice alte locuri asemänätoare,
lucruri care, prin cAderea lor,
112 Codul Penal
pot rani sau murdari pe treca-
tort
Daca autorul fantei nu este
cunoscut, proprietarul sau pose-
sorul cladirli se pedepseste,
când nu a facut toate diligen-
tele ca sä impiedece faptul. (Cp.
it. 675; Cp. a. L. XL. 1879, 118);
5. acela care nu se supune or-
dinului dat de catre autoritatea
competenta, ca sa repare sau O.,
darâme ziduri sau cladiri care
ameninta cu präbusirea. (Cp. r.
385: Cp. a. L. XL. 1879, 117; Cp
it. 677);
6. acela care lasa sa umble li-
ber un nebun ce este sub paza
sa, sau nu anuntä imediat au-
toritatea când nebunul a sca-
pat de sub paza sa. (Cp. r. 389);
7. acela care lasä libere ani-
malele sale, pe care le stia peri-
culoase sau nu ia masurile ce-
rute de regulamente In privinta
bor. (Cm r. 389; Cp. a. L. XL.
1879, 122);
8. acela care, fiind autorizat
sau obligat sä intretinä un pon-
ton, pod, pod umblator sau bac,
nu ia toate masurile prescrise
de autoritäti sau care sunt ne-
cesare, pentru ca In timpul uti-
lizarii lor persoanele, animalele
sau lucrurile sä fie la adapost
de orice pericol. (Cp. a. L. XL.
1879, 113);
9. acela care lasä Mil paza
sau In libertate, In locuri nein-
grädite sau in locuri publice, a-
nimale de tractiune, povara sau
calarie, precum si acela care le
conduce fárá pricepere sau le
incredinteaza unei persoane ne-
experimentate, ori, prin felul
cum le conduce, le atâtä sau spe-
rie, si daca din aceste fapte re-
zultä un pericol pentru sigu-
ranta publicului. (Cp. it. 672);
10. acela care conduce, In mod
periculos pentru siguranta per-
soanelor sau lucrurilor, vehicule
cu tractiune animalä prin locuri
publice;
11. conducatorul oricarui ve-
www.digibuc.ro
hicul cu tractiune mecanica, care
nu respecta viteza permisä si a-
fisata vizibil de autoritäti, pre-
cum si acela care nu micsoreaza
viteza sau nu opreste când pe
drumul public vede ca apropie-
rea vehiculului produce spaima
animalelor de tractiune sau de
calarie.
In caz de recidiva, pe lânga
pedeapsa cuvenitä, se poate a-
plica si mäsura de sigurantd
a interdictiei profesiunii sau a
dreptului de conducere pe timp
de 2 luni la 1 an. (L. circ. 43,
62-64);
12. acela care calca prescrip-
tiunile luate de autoritäti, spre
a Impiedeca isbucnirea incen-
diului, precum e acela care,
dupil isbucnire, calca masurile
luate de autoritäti pentru a-1
stinge sau pentru a mentine or-
dinea si siguranta, (Cp. a L.
XL., 1879, 141, 142);
13. acela care tine deschis lo-
calul de spectacol public sau de
Intruniri, fará sä observe pres-
criptiile cerute pentru protegui-
rea sigurantei publicului.
586. Se pedepsesc cu inchi-
scare politieneasca dela una la
15 zile si amenda dela 500 la
1.500 lei::
1. acela care, MIA a Incuno-
stiinta autoritatea competenta
sau M.N. a obtine autorizarea ei,
primeste In paza sa o persoana
pe care o stie ca este atinsá de
alienatie mintala sau. duna ce
a primit-o, o lasä liberä. (Cp. it.
715; Cp it. 714);
2. acela care nu ingrijeste sa
se Oná in buna stare, sä se re-
pare sau 0, se curete cosurile
sau orice alt loc unde se face
foc. (Cp. r. 385).
CAPITOLUL III
Contraventii contra lini§fei pub/ice
587. Se pedepsesc cu inchi-
scare politieneascä dela una la
 18 Martie 1938
10 zile i amend& dela 100 la
1.000 lei:
1. acela care calcl ordinul au-
toritätii, prin care se opreste de
a, se trage cu arme de foc In oras
sau comunä sau se interzic fo-
curi de artificii de orice naturä,
sau acela care turburá ordinea
In localuri publice. (Cp. r. 385;
Cp. a. L. XL. 18790 76);
2. acela care, In scopul de a
vinde imprimate, ziare sau orice
märfuri, pe stradä sau In orice
alt loc public, turburä prin stri-
gäte linistea locuitorilor In tim-
pul obisnuit pentru odihna bor.
(Cp. it. 657);
3. acela care, prin tragerea
clopotelor sau orice alte Bern-
nale de pericol, stiind cl nu este
niciun motiv serios de a face uz
de ele, turburä linistea locuito-
rilor, induce In eroare autoritä-
tile sau produce panicä. (Cp. a.
L. XL. 1879, 40; Cp. it. 658);
4. acela care cauzéazá sau
contribue a cauza zgomot sau
larmá, noaptea., turburând ast-
fel linistea locuitorilor, prin ti-
pete, cântece sau petreceri cu
läutari.
Aceeasi pedeapsä se apnea lau-
tarilor si conducátorilor de ve-
hicule care intoväräsesc pe tur-
burätori. (Cp. it. 659).
5. conduatorul de automóhil
care, in contra regulamentului
de circulatie sau MIA o justa
necesitate, prin instrumente so-
nore sau prin manevrarea mo-
toruhti, face astfel de zgomot N-
at turburá linistea locuitortlor.
(Cp. r. 393; Cp. it. 659).
Se aplia, In cazurile prevä-
zute la punctele 2, 3 si 4, maxi-
mum pedepsei pentru aceia ca-
re, fiind somati a Inceta, au
persistat si continua', faptele lor
zgomotoase i turburátoare
pentru linistea publicá.
588. Se pedepsesc cu Inchi-
scare politieneasa, dela una la
c. Hamangiu, vol. xxrv. 8.
www.digibuc.ro
113
10 zile i amenda dela 100 la
1.000 lei:
Párintele, tutorul i suprave-
ghetorul care n'a intrebuintat
toate mäsurile Ingacluite, ce-f
stau In putintä, spre a Impiedeca
vagabondajul minorului mai mic
de 19 ani, pus sub autoritatea
sau supravegherea sa. (Cp. a. L.
XL. 1879, 64).
CAPITOLUL IV
Confravenfii contra srinäkifii publice
589. Se pedepsesc cu Inchir
scare politieneascä dela 5 la 15
zile si amendl dela 500 la 1.000
lei:
1. medicul care, In timpul unei
epidemii, refuzá fära just mo-
tiv, la cererea autoritatii, pe
ritoriul unde Ij exercitä profe-
siunea, sá dea primele ajutoare
persoanelor atinse de boale epi-
demice. (Cp. a. L. XL. 1879, 93);
2. moasa, farmacistul, precum
medicul i veterinarul, aces-
tia doi din urmá, In comunele
rurale, care, in cazuri urgente
färä just motiv refuzá sau In-
târzie sá presteze serviciile soli-
citate de autoritati sau de par-
ticulari. (Cp. a. L. XL. 1879, 94,
96. 97);
3. acela care practicá arta de
a vindeca fa:A, a intruni condi-
tiunile legale pentru exercitarea
profesiunii de medic. (Cp. a. L.
XL. 1879, 92);
4. proprietarul unui vehicul
destinat transportului public de
persoane, cu care s'a transpor-
tat o persoang atinsä de o boalä
contagioasá si care. cunoscând
aceasta, a continu at sä, Intrebu-
inteze vehiculul pentru transpor-
tul public, Mr% sä-1 fi desinfec-
tat la serviciul sanitar respec-
tiv. (Cp. a. L. XL. 1879, 100);
5. acela care. constatând cä
un animal, ce se aflä sub supra-
vegherea sa. prezintá semne de
turbare sail de o altá boalä
transmisibilä, omului, pune
 114 Codul Penal
in imposibilitate de a fi vdtdmd-
tor si nu Instiinteazd autorita-
tea publicd competentd despre
existenta acestei boli. (Cp. a. L.
XL. 1879, 102).
590. Se pedepsesc cu Inchi-
soare politieneascd dela una la
10 zile si amenda dela 500 la
1.000 lei:
1. acela care aruncd Inaintea
locuintii sau grAdinii sale, sau
In Imprejurime, sau tine tn a-
cestea, lucruri, gunoaie sau ori-
ce alte murclArii de naturd a
vdtdma, prin cdderea sau mi-
rosul lor, sdndtatea publica.
(Cp. r. 385);
2. acela care nu Ingroapd, ani-
malele sau pdsdrile moarte ce-i
apartin, ci le aruncd In curte,
pe sträzi, piete sau locuri vi-
rane. (Cp. a. L. XL. 1879, 124);
3. acela care aruncd In fan-
Mud, apeduct, and curgdtoare
sau izvor, ce servesc la alimen-
tarea eu apd potabild, un obiect
sau subsfante murclare. (Cp. a.
L. XL. 1879, 105);
4. acela care vinde bduturi
sau alimente alterate ori fn con-
ditii neigienice sau vincle fructe
crude, nerespectAnd prescriptiile
sanitare. (Cp. r. 389).
CAPITOLUL V
Confravenfii confra moralei puMice
hunelor moravuri
591. Se pedepsesc cu Inchi-
soare politieneascd dela 15 zile
la o lunä si amendA dela 500 la
1.500 lei:
1. acela care, Maud bae, In
public, fdrA costum, se comportd
astfel Incdt prin aceasta ligneste
simtul de pudoare public& (Cp.
a. L. XL. 1879, 83);
2. acela care se aratd, In pu-
blic, fnteo stare de belie ce pro-
voacd scandal, precum si acela
care, cu vointd, Imbatd pe altul,
fie procurAndu-i bduturd, fie M-
aud cu el prinsoare de a bea
anumitA cantitate, afard de ca-
www.digibuc.ro
zurile prevAzute de art. 379 si
380; (Cp. a. L. XL. 1879, 84, 85
Cp. it. 688, 690);
3. cArciumarul care a servit
bduturi alcoolice unei persoane,
mai micA de 16 ani. (Cp. a L.
XL. 1879, 85).
CAPITOLUL VI
Confravenfii confra persoanefor
592. Se pedepseste cu Inchi-
soars politieneascd dela 5 la 15
zile i amendd dela 500 la 1.500
lei acela care atAtA sau nu o-
preste cdinele sdu and se dd la
treatori, chiar clacd nu le-a
cauzat vreo vátdraare. (Cp. r.
389).
CAPITOLUL VII
Confravenfii confra profecfiel
animalefor
593. Se pedepsesc cu Inchi-
soare politieneascd dela 5 la 20
zile i amendA dela 100 la 500
lei acela care, In public, sAvAr-
seste acte de cruzirne sau tortura
fata de animale.
Se considerd de asemenea acte
de cruzime sau de torturd, daca
sunt sAvArsite In public:
1. supunerea animalelor la po-
veri mai presus de puterile lor
sau la oboseli excesive;
2. Intrebuintarea animalelor la
munci pentru care sunt inapte
din cauza vArstei, boalei,
sau rdnilor;
3. pdräsirea animalelor infir-
me, rdnite sau bolnave;
4. bdtaia cu nesocotintd;
5. tnteparea sau fmboldirea a-
nimalelor cu instrumente sau
unelte ascutite pentru a le sti-
mula la munch sau la mers, ori
pentru a le face sd se r¡dice cAnd
sunt cdzute, ränite sau bolnave;
6. transportul de pdsdri sat
alte animale mici, legate de pi-
cioare i atArnate cu capul In
jos;
7. Intrebuintarea animalelor la
jocuri sau spectacole publice ce
comportd suferinte sau cruzimi;
 18 Martie 1936
8. supunerea animalelor, fie
chiar In scop stiintific sau di-
dactic, la experinte de naturg
e. provoca mila sau desgustul, cu
exceptia experientelor fäcute In
clinicile universitare i institu-
tele stiintifice de specialitate, sub
stricta supraveghere i räspun-
dere a profesorului sau directo-
rului institutului;
9. tgierea animalelor pe strAzi
sau In alte locuri publice prin
natura lor. (Cp. r. 355; Cp. a. L.
XL. 1879, 104; L. VII. 1888, 150;
Cp. it. 727).
594. Se pedepseste cu Inchi-
soare politieneascg, dela una la
10 zile i amenda dela 50 la 1.000
lei acela care:
1. sAvgrseste vreunul din ac-
tele prevgzute tn alin. 1 si 2,
punctele 1, 2, 4 i 5, ale art. 593,
existe conditia publici-
tAtii;
2. dreseazg animale prin
loace barbare;
3. distruge cuiburile pgsärilor
folositoare.
CAPITOLUL VIII
Confravenfil confra hunurifor
595, Se pedepsesc cu mehl-
soare politieneascA dela o zi la
o lung. si amendA dela 500 lei la
1.000 lei:
1. acela care, f Arg drept, calcg
sau vatämg holdele altuia, cu
piciorul, cu vitele sau cu orice
vehicul si acela care fArg drept,
introduce vite la pgscut pe loc
strgin. (Cp. r. 385);
2. acela care a, drumul sau
lasg. sk alerge animalele de trac-
tiune. pnvarg sau cAlArie. Iii lo-
cul uncle circulA siu stationeazg.
publicul. (Cp. r. 389);
3. acela care fabricA chei sau
orice f el de instrumente care pot
fi Intrebuintate la Inchidere sau
deschidere si le Incredinteazg al-
tor persoane deckt celor ce au
dreptul sg, se serveascg de ele sau
le vinde oricui. (Cp. a. L. XL;
1879, 133);
www.digibuc.ro
115
4. acela care deschide time-
tori de orice fel la cererea unei
persoane, fArA sA se Incredin-
teze &A. este proprietara sau
posesoarea locului ori lucrului;
5. acela care fabricA chei, du-
pg tipar de cearg -sau altfel de
material, la comanda unei alte
persoane cleat aceea pe care o
stie cA are dreptul sau le lucre-
dinteazA unei alte persoane. (Cp.
a. L. XL. 1879, 134);
6. conducgtorul de automobil
care, atunci and drumul, so-
seaua sau strada este pling de
noroi sau apg, nu conduce Incet,
spre a feri pe pietoni i ti stro-
peste;
7. acela care, Mil drept, in-
Arg. In grgdinile, livezile sau vi-
ile altuia si. mAnâncA din fructe.
(Cp. r. 385, 389);
8. acela care refuzA, fAA just
motiv, sA dea ajutorul ce i s'a
cerut In caz de Inec, inundatie,
incendiu, tAlhArie sau orice alt
caz de infractiune flagrantA
(Cp. r. 389);
9. acela care, Mil intentie,
prin orice mijloace, cauzeazg,
moartea sau ränirea animalelor
altuia. (Cp. r. 393);
10. acela care, fArg a fi auto-
rizat, ridicg de pe drumurile pu-
blice, brazde, pavaj, pietris sau
pgmAnt, ori acela care la ase-
menea lucruri de pe locurile ce
sunt proprietatea altuia. (Cp. r.
396);
11. acela care, prin orice mij-
loace, murdAreste vreun lucru
mobil sau imobil, apartinAnd In
totul sau In parte altuia. (Cp. r.
393; Cp. A. L. XL. 1879, 127).
CAPITOLUL IX
Confravenfiuni confra infereselor
agricole
596. Se pedepseste cu Inchi-
soare corectionalg dela o zi pang.
la o lung si amendA dela 500 la
1.000 lei:
I. acela care jupoaie coaja de
116 Codul Penal
pe copaci, ori frânge cradle ar-
borilor, duzilor ori pomilor de
pe proprietatea altuia ori de pe
drumurile publice. (C. Si Iv. 63);
2. acela care, in timpul mun-
cilor agricole, pune fn orice chip,
in stare de a nu putea functiona
orice fel de masin g. agricolä
altuia. (Cp. r. 393).
3. acela care aruncá in curtea,
grädina, livada ori via altuia,
pgsgri sau alte animale moarte,
ori resturi de cadavre;
4. acela care ia pg.mânt, nisip
sau piatr& din loc strgin, färä
voia celui In drept. (Cp. r. 396);
5. acela care, fn.& Invoirea ce-
lui In drept, coseste si ia iarbg,
ori culege frunze de dud, sau
orice fel de materiale de branä,
ori de foc, de pe loc sträin, când
sunt in cantitgti mid., care ex-
dud ideea de furt;
6. acela care, Mr& Invoire,
paste vitele sale pe alt loc din
zone, soselelor sau de pe dru-
murile inerbate, decât pe portiu-
nea din dreptul proprietAtii
sale;
7. acela care, fgrit invoire,
calc g. cu vitele, mainile, ori cu
instrumentele sale, locul vecinu-
cu prilejul facerii 1ucrgrilor
agricole de pe terenul sau. (Cp.
r. 385);
8. acela care, flind din loca-
litate i cerându-i-se concursul,
refuzg., f AA, motiv sg, ajute pe
gardianul, sau pe proprietarul
In drept sg prindä $1 sa adudä la
roborul comunal vitele prinse pe
loc sträin. (Cp. T. 389);
acela care trece oe loc strAin.
prevAzut eu semne de oprire si
la cererea pasnicului In drept,
a proprietarului ori a arenda$u-
lui locului, sau a oamenilor a-
cestora, nu se inapoiazä la dru-
mul public;
10. acela care nu executä ais-
pozitiunea autoritätii, de a-si in-
grädi Tocurile pe care se aflä
fântâni, cand sunt pgrgsite, sau
orice fel de gropi, care, pun viea-
www.digibuc.ro
ta oamenilor sau animalelor in
primejdie;
11. acela care itapiedecä tr-
märirea sau prinderea albinelor
altuia, in timpul roitului, sau in
termen de 48 ore dela roitul lor;
12. acela care, fäcând foc pe
terenul sgu, ori pe marginea
drumului, 11 lasá mestins la ple-
care, ori seara, chiar clacg, prin
aceasta n'ar pricinui hiciun räu
nimanui. (C. Si Iv. 69);
13. acela care, fgrA drept,
schimbä ori distruge semnele de
oprirea drumurilor sau semnele
pentru aratarea drumurilor sau
numirea localitätilor, puse de cei
in drept;
14. acela care Impiedecg, pe-
cei in drept sä ia zglog dela cei
prin$i asupra unui fapt oprit de
lege, ori Ii Impiedecg, sä princlä,
sh conducä, sau sä tnchidä vi-
tele aflate Mr& paznic, sah
site pe locuri ce nu-i apartin
proprietarului vitelor;
15. acela care paste in silni-
cie cu vitele sale pglunea altuia.
CARTEA IV
Punerea in vigoare 1 aplicarea
codului penal
Dispozitiuni transitoril
597. Acest cod se pune In a-
plicare la 1 Ianuarie 1937, afar&
de dispozitiunile cuprinse In art.
50, 51, 54, 55, 56, 57 si 599, care
infra in vigoare la data publi-
cArii codului.
De la 1 Ianuarie 1937 se a-
broga:
1. codul penal din 30 Octom-
vrie 1864, in vigoare in Vechiul
Regat $1 Basarabia, cu modifi-
tärile ulterioare, precum i dis-
pozitiunile art. 65, 66, 67, 68, 69,
70. 710 72 $i 73 din legea din 26
Iu lie 1921, pentru organizarea
Dobrogii-Noi;
2. legea presei din 13 Apri lie
 18 Martie 1936 117

1862, In vigoare In .Vechiul-Ite- in contradictie cu dispozitiunile

gat 1). actualului cod.
3. codul penal din 29 Mai Pedepsele pronuntate In baza
1878 (legea V), referitor la cri- codurilor sau legilor abrogate 0
me $i delicte si codul penal din neprevlzute de acest cod, se exe-
14 Iunie 1879 (legea XL), referi- cut& dupd, normele pedepselor
tor la contraventii, ambele In echivalente din codul de fatä.
vigoare In Transilvania, precum Aceeasi dispozitiune se aplic&
si legea din 21 Iunie 1880 (legea oridecdteori instanta, conform
XXXVII) referitoare la punerea art. 3 din prezentul cod, pro-
In aplicare a acestor coduri; nuntä pedepse care nu sunt pre-
4. legea. XXXI din 1908, denu- vd,zute de acest cod. (Cp. r. 398,
mitä Novela penal, referitoare 400; Cp. a. 485, 486).
la suspendarea conditionatA a 598. Pan& la organizarea
executärii pedepsei la minori nitenciarelor, conform principii-
la unele infractiuni, precum si lor acestui cod, pedepsele se exe-
legea VII din 1913, referitoare cut5. In penitenciarele actuale,
la instantele minorilor, ambele potrivit legii penitenciare In vi-
fn vigoare In Transilvania; goare, In mäsura fn care noile
5. legea XXI din 1913, referi- dispozitiuni fnscrise fn prezentul
toare la vagabonzi, legea XL di
1914, pentru apnrarea autoritä- cod nu pot fi aplicate. (L. org.
penit.).
tilor, legea XLI din 1914, pentru 599. Pedepsele pecuniare pro-
apArarea onoarei, toate In vi- nuntate In baza codurilor vechi
goare In Transilvania; In caz de neplatä fn termenul fi-
6. legea XIV din 1914, asupra xat de lege, se transform& In o-
presei, In vigoare fn Transilva- bligatiune de mimed conform
nia;
7. orice alte legi care au corn- art. 54 din acest cod.
Pan& la Infiintarea de colonii
pletat sau amplificat codurile
legile penale In vigoare In Tran- penitenciare,
menzile
munca pentru a-
corectionale ea si pen-
silvania; tru cele politienesti, se va exe-
8. codul penal din 27 Mai 1852,
fn vigoare In Bucovina, precum cute In comunele urbane de or-
adrninistratiunii comu-
legea din 17 Decemvrie 1872, ganele
cu modificArile ulterioare, In vi- comunei, lar Inpublice
nale la lucräri In folosul
comunele rurale
goare In aceeasi provincie;
9. acele dispozitiuni din legile de organele administratiunii ju-
speciale cu caracter penal de pe detene In folosul jurletului sau
Intreg teritoriul tärii care sunt comunelor. (Cp. r. 399).
600. In caz de stingere prin
i) A se vedea: 1. Codul Penal prescriptie, a Incrimin&rii sau a
din 30 Odomvrie 1864, cu mod. ul- pedepselor pronuntate daca ter-
terioare, la pag. 785, vol. I; menele stabillte prin prezentul
2. Legea pentru organizarea Do- cod sunt diferite de cele stabilite
brogii Noi, din 26 Iulie 1921, la prin legile anterioare, se aplic&
pag. 896, vol. IXX, ell mod. din prescriptiilor In curs clispozitiu-
11 Aprilie 1922 §1i.22 Decemvric nile cele mai favorabile, tinan-
1927; du-se In seam& timpul curs sub
3. Legea presei, din 13 Aprilie imperiul legii anterioare.
1862, en modif. ulterioare, la pag. Actele Intreruptive de prescrip-
36, vol. II; tie, Implinite sub legea anteri-
4. Legea penitenciarelor, din 30 oarä, p&streaz& efectele lor
Iulie 1929,1a pag. 742, vol. XVII. sub legea nouä.

www.digibuc.ro
118 Codul Penal
Dispozitiunile art. 166, alinea-
penultim nu se aplicA proce-
13elor In curs la data punerii In
Aplicare a prezentului cod.
601. In cauzele pendinte, In
care prezentul cod ar cere ca o
conditie a Inceperii urmAririi,
plAngerea prealabill a pArtii vA-
vAmate, se acordA acestei
spre a introduce plangerea, un
termen de 3 luni, socotit dela
data punerii In aplicare.
CAnd legea nouä fixeazA un
termeR, In care trebue sA se in-
troducA aceastA plAngere, se res-
pecta acel termen ce curge dela
plmerea In aplicare a codului
Cauzele In care nu se prezintA
nlAngerile persoanelor vAtAmate
se Inchid, iar hotArlrile deja
pronuntate se considerl ca fArA
valoare.
In ce priveste infractiunile
pentru care legile anterioare ce-
www.digibuc.ro
reau plângerea prealabilA, si nu
mai este cerutA de prezentul
cod, cauzele pendinte ti ur-
meazA cursul, chiar dacA s'ar
retrage plAngerea. (Cp, a. 110
116).
602. Dispozitiunile prezentu-
lui cod, relative la pedepsele pri-
vative de drepturi, fie ca pe-
depse accesorii, fie ca pedepse
complimentare, nu se aplicA con-
damnArilor pronuntate sub le-
gile anterioare i nici In aface-
rile pendinte la data punerii In
aplicare a acestui cod.
603. Dela data intrArii In vi-
goare a acestui cod, toate terme-
nele de prescriptiune mai mici
de un an din legile speciale, se
Inlocuesc cu termenul de un an
pentru prescriptiunea Incrimi-
nArilor si de 2 ani pentru pres-
criptiunea pedepselor.
 INDEX ALFABETIC
LA CODUL PENAL')
Artieolul
A
Artiaolul Adunarea legiuitoare, pe-
deapsa pentru insulte eclipse
Abandon familial 454 rnembrilor ei 258
Ataadonarea persoanelor ne- Adunare inarmata 331
putmcioase 486, 487 Adunarl turburfitoare . . 330, 331
Abandonarea oink copil , 486 Advocat, interzicerea de a pleda,
Abrogare, legi penale ante-
mare . ...... .
Abuz de autoritate
. 597
246
infelegere cu adversarul, vita-
mares cauzei clientulur . . .
Acronavä distrugerea ei . .. ,
545
552
A bnz de drept de coreetiune 455 Aeronava remand, iq fracliuni
Abuz de ineredere . . . 537, 538 comise pe 6
Abuz de lucredere, comis de f eronavii straina, infracfiuni 7
servitori 538 comise de person Jul slu . .
Abuz de tuer ede re, profesional 545, 546 Aeronave predate itiamicului . tas
Abuz de putere, In contra Afcctiune temeinica,persoane
parlicularrlor 245, 248 legaie prin, definititme . . . 183
Abuz de putere, spirituel . . 349, 350 Afiliere la asociafiuni in vede-
AL= de slabiclunea mino- rea crimelor si del ctelor . . 316
rilor 542 Agent al forte( publiee, lovi-
Abuzurl eciesiastlee 349. 551 rea tut, vezi Vital eu vim.
Acte, falsificarea 401 lentil . . . . . . 255
Aete, plgeinuirea lor 402 Agent diplomatic strain, in-
Acte. eustragerea I or 292 fracfiuni contra lui . . . . 221
Aete autentice, falsificarea lar 401-403 Agent provocator, vezi instiga
Acte diplomatice, divLlg. for . 190 tor 120
Acte falpe, intrebuinfarea lor 412 Agent de schimb, abuz de in-
Acte 1015e, cliberare de . . . . 463 credere vezi gestlune Irma-
Acte preparatorli, in coin- doloasti '40
oloturi . 208 Agravarea pedepsei, reci-
/bete private, falsificarea for 40 divii. . . . . . . 109 -115
Acte puMice, falsifica ea lor. . 401 Allenat, lisarea lui liberg . . 585
Aete puMice, falsificarea lor Allenatie rulptala, infractinni
de funefionari . 402 eomise in stare de 128
Actele Statutui, cbstrugerea for 195 Allen:10 infractorl, internarea
Aetele attire civile, neinscri- for inteun ospiciu 72
erea lor In registre . . . . . 448 Amagirea copillor, rgpire 456
Actiune in decadere, exer- Amagire de martori 280
ritatea ei . . . . . . 12 Amenda, corectionalii, . . . 52
Actiune r enala, tvezi Incrimi- Amendii, deschidere de liste de
nare) . 1 subscripfie 328
Actinne penala, In denunfarea Amenda, insolvabilitate . . 54
calomnioasi 270 Amenda, neplatä ei iransfor-
Actinni deltic, unui stet stritin 196 mare 54
Adaugiri, la numgrul biletelor Amend& politieneasca,. . 53
e votare, vezi Erauda ekra Ameuzi, fonnul lor, administra-
'oral& 235 rea lui 57
Administratorl, abuz de in- Amerantare, 494
eredere . . . . 539 Ameniutare, definiftune . . 183
Adolescent, definitinne . . 138 Amenintare, punere de foe 494
Adolescent, anormal . . . . 143 Amenintare,Infracliuni comise
Adolescent, responsabilitate 139 sub . . . . , . . . . . . . 130
Adolescent, Iibertate suprave- Amenintare in scrls . , . 496
glreatfi 146 Atimislia 172
Adolescent, euantumul pedepsei Animale, aparlinind altnia, mt.
de inchisoare ce i se poste derea !or 595
a plica 150 Animale, acte sexuale cu . . 432
Adolescent, cu bune purtgri, Animale de tracfinne Ilsate
etingerea a ctionii 147 fail pazg 585
Adolescent, mustrare . 145 Animate moarte ncIngtopate 59)
Adulter 445 Animale maltratate In public 593
Adulter, omor comis de sofa! Animale moarte aruocate In
nevinovat . 155 curtea altuat 596
Cifrefe din dreapta coloanei indicI articolul.

www.digibuc.ro
120
LIsIDIDE A.LFASETIC

Animate, procurate inamicolui 160 Atentat, contra pudoarel and

Anormall, infractori, interne- uu se pedepseste 42?
sea lor intrun aril . . . . . Atentat, contra Regelui. . . 204
Anormall, copii s1 adolesenti. 143 Atentat, contra Ileginei . . . 204
Aparare, locuri de.... predate Atentat, contra Felon iei Regale 204
inamicistui 188 Atentat, fraudulos la pudoare 423
ApArare de pedepse . . . 231 Atenuante, clicumstante . . 15", 159
Apararea legitima . . . 132 Atestate de bona portare,
Aparare nationala, instigare falsificarea lor 409
co Ara ei 218 Atritiotiuni, aleare de.. vezi
Ape otrrivirea lor 372 Faces de putere 247
Apeducte, distrugerea lor . . 364 Automobil, contravention/ co-
Aplicarea, legei chile la mise de conducatori 587. 595
militarl, zo Automutilare 480
Apilcarea, pedepsel in cow Autor dramatic,reprezen1area
curs de iniractiuni. . 01-108 operei sale f2r2 vote sa
pologla Intractiunilor 328 Autaritate, alms de . . . 246
Aprol izionarea armatel, ne- Autoritate, rebeliune contra . 259
exccutare contractelor. . . . 200
Autoritate maritala, tampon-
Ardere, registre, polite, vezi: derea ei . . as
ineendiu 354
Autoritatea legitima, Infrae-
Arcstare 272
tiuni cornice din ordinul. . . 13?
Arestare ilegala tolerarea ei 275
Autorizatie, case de joc lArA
Arestare ilegala executare autorizatie . 564
ilegala a ri 273 . .
Arestare ilegala 272 Autorizatie, loterie lArA . . 568
Arestare ilegala, din partea Avocat, sbuz de Incredere
functioneritor publici . . . . 273 profesiong1 545, 546
Avort 482
constatare . . ......
Arestare llegalfi, refuz de,
Arest at, Inlesnirea evadilrei lui
273
295
Avort, conditionile In care e
permis de h ge
Avort, tentativA ..... . .
484
483
Arestat, evadarea prin violenjö 297
Avert, pedeapsa aplicabilA me
Armata, comand2 fArk cgdere :12 dicilor, snowier, farmacistilor 485
A rmata, ilegala ei intrebuintare 214
Armate, trure, rganizate pen-
tru insurecjic 211
Arme, definitie . 183
Arme, predate ,namiculuí 188
Arme, purtarea lor contra Sta- Bae, in public got cesium . 59/
total 185 Banenote faltilicate (veal 389
Arm e, procurarea lor asociatillor monedewialse
criminale . . . . . . 319 Bancruta, vezi dtspozifìile pe-
Arme, procurarea lor rebelilor 211 nale din Codul Comercial.
Arm elate socialil,violeutii con- Bancruta iranduloasfi, rea-
tra ei 330 bilitarea penala in caz de 175
Artiticit, darea de 587 Bani publici, sustragerea lor
Assistant, . 464 vezi Delapidare 23b
A cen dent, snake 422 Bastimente, predate inami-
Arcendat, kviera mutilare sa 476 cului 188
Ascendent, favorizarea prostitu- Haze navale, predate inami
he1 433 colui 188
Aseenderea cadavrului, In HAW, otrAvirea pestilcr in .
crimli sau delict 284 Bilrbat, omorul sopei de . 464
AMID derea, infractorilor 284 BMA!, simple vezi Loviri . 470
Aseunderea, spionilor . . . . 188 Batrani de 60 ant, pedeapsa
Asiguritter, Inseläciune contra lor 'Dental crime . 31
sa 552 Bauturi prefAcute, viitIma-
Asecteren vederea crimelor toare . . . . . 379
sou delictelbr . . 315 lidaturi prellicute, vinderea ,80
Asociatii internationall con- lor
tra ordinci sociale . . . . 209 BestiblHate 432
Asociatii secrete, pentgrn ris- Retie, infractfuni cornise In
turnarca. ordinet glaciate . . . 209 aceasfd stare 120
Atentat, contra pudoarei eu Bette, aparitia In public In stare
violentä . 420 de 591
Atcotat, contra pudoarei ffili Bigamie 443
violenjA 421 Bliant fah ..... - . 540
Atentat, la pudoare coLie de Bilete de banca, falgificarea
ascendenti 422 tor.. vezi Itionede 389
Atentat, contra pudoarel Pritib contraventie 585
de putere e25 Birjarl, lipsfi de worth . . 584

www.digibuc.ro
 INDEX M.EABETIC 121

pärlisirea caller . . 584 Cersetorl, in grup 342

In serted', dezordini . . . . . 308 Cervetorl, cati inn] IA pe eel
Bisenbeg, discursuri pirate in 349 ce nu le dau pornanä . e 6 543
BIsenicA, furturi in 525 Cersetorl, travestili 345
Blsericesti,ultragiu contra per- Cersctori, internares lor in
sosnelor . s . . s . . . . . . 311, 312 colonit penitenciare . , . - 344
Boala, cauzarea et prin sub- Cersetorl, minori . . . s . 347, 348
shale vätärradoare 383 CertifIcat medical tall, eli-
Boahl contagloasd, neexeou- berare de ..... . . , . . 410
tares mäsurilor de apgrare. 375 Certillcat medical tali, intre-
B irná purtarm ateatat fals de 409 buiniare de 413
B unele morays's% ultragiu Ceatii, definifiune 183
public la ..... . . . . . 429, 430 Ceatii, infractiuni contra Sta-
Mini comme de . . ,
B undle moravurl, infraciiuni . 229
contra . . . . 429-442 Ccatá4 persoane care au arme
Buret", joc de 571 ascunse 331
Ceatii, violare de domiciliu co-
misii de 497
Ceatil, turburgtoare . , . . 331
Cek, far& acoperire 553
CetAgenestl drepturl, delicte
Cadayru, ascundere 284 contra exerciliului lor. . . . . 232 - 235
Cadavru, profanare . . . . 314 Cetei turburilloare armoniei so-
Cal, Iiisarea lor liberg In bacilli 330
locuite 595 Cete, crime si delicte comise de 331
CAW!, atglarea lor 592 Cete, violente siiviirsite de . . 332
Cale ferata, provocare de ea- Cete, instigarea pentru a le .
tastrofit 560-561 face 317
Cale Iterate& distrugeri . . . 359 Chei mIncinoase, furt prin . 525
Cale leratd, infracfinni nein- Chef, fabricare de 595
tentionate 363 amitlre, furturi in 525
Calonnile, contra vielit private 509 ClreulatIm pe stradä, impie-
Calomnle, dovada imputgrei . 514 dicarea ei 585
Calomnie, contra viefii oublice 507 CIrcumstante agravante, In
Calomnie, denuntare scrisä . 269 concurs eu circumstante ate-
Calomnie, prin presä 507, 509 nuante 163
CAl de comunicallune, ois- Circumstante, atenuante . . 157-159
trugerea lor ...... . . . 359-369 Ciuntiri, ideate pentru a scripa
Ciilugärl, delicte contra iinistei de armatA 480
publice 349, 350 CinicA, degradaPune 59
Cillugliri exelusi din mAnà Clellai, neregulata finere a ac-
stire, portul hainelor cAlugg- tiler de stare 446
resti 256 Civilii, supozitiune de stare. 449
CAmp, furt de vite de pe . . 525 Civilä, suprimare de stare . . . 451
Camp, punere de foe 353 I. lasillcarea lnlraetiunifor 95
Capitulare, complot in vederea Clem rairaii con ra inembrilor
ei 188 lui . . . . . . . . . . Sit
Gleam!, fraudä in transport 547
Clopote, alarmil firm . . , 587
Caratuvl, pgrasirea animalelor 584
Coalllame 217
Carclumari, ralerarea clienfi- Codul penal, data r bligativitAtei
lor dupii ora de inchidere . . 583
lui . . . . . . 597
CAsatorle, frog 'Apia . . . . 461
Colonli pealteuclare,
.
defi-
taaatorle, de a doua oarä . 443
niptine . . 40
Casa de ¡me la aurae, furl Colonil p-nitenciare,trecerea
autorizolie 568
in 28, 52, 35, 59, 49
Casa de mama 75
Comanda autorlfAgli Mgt.
Casa de corecilune . . . . 152
137
Casnii, intrebnin,area sou ordo- Conscrf, fa1 de acte 406
nare ei 289
Comorl, nedeclararea lor. 544
(Liaise, redeapsa faerdorilor de Complice, definitilrae 121
rele care le intrebuinfeazi . . 532
Complice, cum se pedepseste
Castratiune ...... - .
Cauflune de bunks purtare
473
71, 81-83 Complice, fart
123
525
Caz fortult 134 Complicitatevesi participaliune 121
Celular, regim 28, 32 Compllcitate, eircumstante per-
CercetAri abavize 299 sonale 122
Cersetorle, exploatarea ei 349 Coen pllettate, circranst. reale 122,
Cersetorle, . . . . . 341 Complot. 227
Cersetorie, din indemmil pa- Complot, denuntarea lui . . 231
riolilor 347 Complot, nedenuntarea lui . 228
Cersetori, internarea lot intfo Complot, contra Statului . . . 210, 211
casä de munci t5 Complof, in vederea eapitulgrii 188

www.digibuc.ro
122 INDEX ALFABETIC

Compromiterea, aprovizio- Cosurl, nemilturarea lor. . . . 586

nfirii 200 Credit, sdruncinarea lui . . . . 417
Compromiterea, intereselor Credit particular, compromi-

ticular.
de Stat .....
Compromiterea, credit. par-
Comunleate oficlale, obiigaia
girantului sau editorului . .
195

418
577
terea lui
Crinvii, de/taiga
Crimà, siiviirsitfi dar neisbutitli
vest tentativ&
Crlmä, agenti provocatori vezi
418
95
97

Comunicatil, stricarea mijloa- lustigatorl 120

celer de 365-367 Crime, comial de un minor . 139
Comutarea pedepsel . . . 47 Crina, comisä de un soi contra
Conctablual intre minori . . 446 altuia . . . . 464
Concurenta la Ilcitalii, im- Crimá, corals/ de un subaltern
piedicarea 266 din ordinal superiorului . . ., 137
Concurs, de infradiuni . . . . 101-108 Crlmft. comisä din dementI. . 128
Concurs, material de infractiuni 101 CrImii, legitimä apitrare . . 132
Concurs, ideal de In'raelluni . 103 Crimii, asocialie la 315-319
Concurs de in/radiant, pedepse Crimil, connsä in en% de
pecuniare 104 teritoriul Pomiiniet 10
Concurs de in/radiant, contra- CrImii, scuzabilä 155
ventiuni ...... . . . 106 CrImil, cum se pedepsesc . . 22
Condamnare, hothrfiri de, in Crimil, in contra siguraniet ex-
striiniitate, efecte in Romania 12-15 terioare a Statului 184-203
Condamnatl potitici, comuni- Crlmil, cornisä de multime . 490
carea cu rudele . . . . . 36, 37, 33 Crlme si delicte, contra sigu-
Condamnati politlei, scutirea rantei interioare a Statului . . 204 -218
lor de maned 36, 37 Criminall, ascuaderea lor . . 319, 321
Condamnatil, separarea lor in Cult, turburarea exerciliului . . 308
inchisori ..... . . . 34, 48, 56 Cult, lovirea si insulta preolilor 312, 311
Confiscare special& . . . 80 163 Cult, ultraf contra . . . . . 310
Consilin de famille, consilier Cumul de infractiunl vezi
judiciar: incapacitate 58 concurs de in'ractiuni . . . . 101-108
Conducator de automobil Cunuale religloasfi, celebra-
/aril permis 582 rea ei inaintate celei civi e . . 450
Conductitorui vechicululci Curator, administralie de rea
care nu opreste dupii arc dent 489 cred ilia veal gestinne fra-
Conducatorul vechicululul uduloas& 539-540
care nu line dreapta 584 Curator, incapscitate de a fi 58
CON1 dnefitorni vechiculnini Custode, riispunderea sa in caz
fitrii numär reglementar . . . 584 de spargere de sigilii . . . . 263
Conductiltorul vechicululul, Custode, sustradiuni comise de 265
Red lamint reglementare . . 584 CuvInte lujurloase, ultrai . . 253
Con ducilto rul
care Tana prea iute 584
Constitutional& ordlne, uzur-
parea i . 206
Constitulloualltate, ofensa ei 206
Coustrangere moralà, in-
fracii uni comise sub 130
Constritugere fizica, infrac- Darurl, &late de particulari In
ituni comise sub 133 numele funcfonarilor . 252
Contagiune venerieli . . . 376, 377 Dfir&mare, de edificii, etc.. 352
Contracte de aproviziona Decridere, actiune in 12
rea armatel, neexecutarea
Ice ..... . .
Coniraventle definilie . . .
. . 2C0
579
Daciarare de rlizimiu, contra
Statului tomän, uneltiri . . 186
Contraventiuni, nedeapsä . Deciarare de riizbolu, anga-
Contravenlii. recid *va . .
. 24
586
¡area Statului la . ... . 18T
. Decor:Wane, puttarea et /Ant
Convertire iiea & . . . 309 drept . 415
delniliune
Copil infracMr, nu e respon-
138 Defilimarea ...... . 510
. . .
Def&imarea, memoriei defunc-
139 tului 511
Copil, nipire de 456 Defells 198
Copi, nedcclanrea rasterii . 453 D egen era rea rase' 446
Copli, suprimarea sfInii civle 452 Degradalinne civic& . . 45, 58
Copil, supoziliun- de stare civilI 451 Degradallune civIcá, de and
5,orectIve mâsuri
4-orpuri legiultoare, atentate
140 incepe ...... . . . .
Degr tdarea monumentelor
25
contra lor . . . 232, 233 publice . . . . . . . . 552
Corupere de martorl . . 280 Degradarea Hunter ,telev
Corupgie sexualà, inlesnirea ei 433 gralice 365

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC 123

elapidare 236 Edltorul maul Aar, obligatia a

Mlapidare, pran fals ... 237
95
publica sentinfa condamnatoare
Editorial anal ziar, refuznl de
576
De liet, definitie
De !fete, cum se pedepsese . 23 a publica rJspuusuri 574
De licte. contra siguranfei Sta- Educative, miisuri 14)
tetor straine . ...... . . 224-226 Educe& cereals%
Efractiune, fort prin
14 3, 152
Delicte, contra exercitiului 525
drepturilor politico td. cetStr- Efecte publlte, falgificarea lo 391
nesti 232-235 El zetoral drept. falcificarea lui 235
Deliete, sivirsite de functio- Electoral& bind& 235
ned publici . . . . . . . . . 236-249 Embleme, turburtitoare a lime-
Delicte, contra activititil pad! tei publice . . . . . . . 323
ciare . 269-294 Emigrare, faselficiune In. . 552
Delicte, contra autoritlith het, Energil stricarés installfiilor de 369
drib:1r judeatoresti . . . . 295-300 Epidemil, cauzare de 374
Dellete, contra cultulni . . . 308-313 Epilitil, cauzare de 378
Delicte, contra respectului - Eplzootie, neexecutarea mfisa-
torit mortilor . . 513-314 ritor de apiirare 378
Delicte, contra linistei persona 1, 523 Eroftee, de drept 135
Delicle, contra linigtei public 523-337 Eroare, de fapt 136
Delicte, contra siinatify public 374-384 Eroare, profit prin 239
Delicte, contra libertafit Esealadare, furt . 525
491-506 Eseroeherie,vezikaselfichme 349
Dellete, contra famítiei . . . 443-462 Evadare, infractiune comisii in
Delicte, contra onoarei . 50?-522 stare de 119
Delicte, contra vietei 470-490 Evadare, prescriplia pedepsei
Delicte, 110 Io caz de ...... . . . 171
Deltas, tentative 98 Executor testamentar, admini-
Delicte, tentative patrirnoniultn strafie de rea eredinfl . . . 3.41
prin nesocotirea increderii . 53?-555 Seises de putere 247
Dement& 128 Expeditor, abuz ile Incredere 537-538
Denegare de dreptate . . 290 Expert, mincinos 279
Dentant&toril, infrsct, contra materb 352
linigtei publics, apgrare de Explozione de mine . . . 352
pedeapsa 337 79
Expo Izar e, str
Demmtarea calomaloas& 269 Expulzatol, care teintrA ti Mrs 264
Denuatare, omisiunea ei . 286, 337 Extradltle 8 9, 10, 16. 17, 18, 19
Desfilotarea semuelor de Evadare, bilesnirea arestafilor. . 293
boater 557
nests& goblet 92 Evadare, prin Intovüráire,
atrupamente 297
Despagobiri prescriptia acti-
nnei civile pentru 94
Detentione, grea 36 F
Detentiuse, riguroasä . 37 Fall in acte puhlice, . . . 401
Delimit/aloe, sinaplä 38 Fail in acte publice, conds
Deteatiume preventive', dedu- de un funclionar 402
ceree ei din pedeausii . . . 64 Fait la acte private . . . 49.1
Diguri, distrugerea lor . . 370 Fall in palapoarte . . . . 4)9
Diplomatice acte, divulgarea .
Fall la fol de drum . . 40')
Mr 190 Fab; in declaration! . . . 404, 415
Diseero&mánt, bipas lui la Fels grin abate de semn&tu-
infractorii edolescenti . 139
rA in alb 497
Divolgarea actelor aiplomatice 190
Fait in aete connerelale . 4)6
Divalgarea actelor de proce- FaisifIcarea de monete . 385-3)0
duet secreti ...... . . 293 FalsIticarea monedelor re
Dobandirea monedel falsl meme in striinl'ate . . . 10
Heate 387 Fabilficarea votelni . . . 235
f ocumeate de Stat, distruge- Falsificarea thnbrelor. . . 395
rea tor . . . 195 Falliflearea titlurilor de credit
Draprlul tarn, ofensil . . . 216
public 391
Drapelol strAlo distrugerea lui 222
Fahl Hear ea, in strumentului d
Drept electoral, impiedicarea marcare publi II 392
lui 235 Fallilleare, de amprentii a sigi-
Drept politic, impiedicerea lui 234
lialui 397
Duel. . 301-307
FalsifIcarea sigillulul sta-
haul 393
Feist! learea alginate! public 394
Edificii publice, därimare. . 552 Faitificarea sigilluial, par-
Edillcil publice, incendiere 354, ticular . . . 395
Editorial amid ziar, obligatia Familla regales, atentat con-
a publica comunicatele oficiale 577 tra membrilor 1,3 , . . 304

www.digibuc.ro
124 INDEX ALFADETIG

Familia regalá, ofensa mcm- Functionar public, deliet contra

bnlor 205 linisfei public« sivfirsit de . . 336
Fata, rgpirea ei 458 Functionar public. fEllo in acid
Favorizarea incurslaull. 321 publice comis de 402
Favorizarea infractorului 284 286 Fiructionar public,, ebberare
Femel, trafie de . 439 de acte false 403
Femel condamaate, separa- Furniturl publice, frrude in 201
rea lor de brobati . . . 46 Fart, . . 524
Fete bisericesti, delicte comi- Furt, chei míneinobse . . . . 525
se de 349-351 Fart, ccmis de bilges etc., . 525
Flare, egror condamnatise apli+ Fart, corals de advitori . . . . 525
ca 29 Fart, cords de coprogrietar. . 527
Foe, 353 Fart, de pe camp .. 525
Foe, amenin are 494 Fart, dela strapiin . . . . . 525
Foc, din imprudenth . 357 Fart, din bisericil 525-
Foe, moarte, nod persoane 355 Fart, din edificiile unui mat . 525
Foe, edificiu public 354 Fart, din edificiile publiee . 525
Fol de drum, fall in . . 409 Fart, in timpnl ineendiu.ui 525
Folos nedrrpt 241 Fart Infre rude 526
Foradul ameuzilor, adminis- Fart, luerunle ehlglorilor 525
trarea lui 57 Fart, prin efracte 525
Fortuit, caz /34 Fart, prin esealadare 525
Form armata, ilegala ei in- Fart, tentativi de. . . . 528
frebuintare 212 Fart prin violentii, itilbarue. 529, 530
Forts publica, In rebuintarea
ei abuziett 214
Fortis public's!, inirebuintarea
ei contra inrolitiler 214
Peale de drum, faldficerea ei 409
Fotografil fog. autorizatie . . 582
Frauda in furniturt oublice 201 Gardlan, pedeapsg ill caz de
Frauda, iu transport . 547 evadayea arestatului . 296
Frontiera, frecere Imuclulnash 267 Gaze asfixiante 352
Froutiera, treeere neautorizatil 268 Gazduire, de cete annate . . 321
Fratle att.:1We, milocarea lor 595 Gilzduirea, letter asocial in
Frustrarea creditorilor 543 arieti 319
Finagle politica, exercitarea Gazdairea, In hoteluri a per-
et in mod legal 213 soanelor eu nume mineinoase 583
Fusactionari, exercitarea func- Gäsire de lucruri, aseundere 543-544
liunei dupl. inlocuire 256 Gilgit cold!, nedeelarare . . . 453
Funetionari public!, purtare Gestlune fraudaloasa . . . 539, 540
abu LiVii 248 Girautul anal zinc, obligatia
Funtlionarl public!, abuz de a publica eomunicatele ib
putere 245 elate 577
Functionari publici, abuz de Girautui uniti ziar, obligatia
autory ate 246 a publica sentinta condamna-
Fume ionari publici, ultragyul toare 576
adus lor 253 Girantal anal ztar, refuzul
Functionari pnblic4 lovirea sitt a publica zgspunsuri '5141
st rholrea lor in exereitiul Gratierea 175
fun cil uni 255 Guuoaele, arunearea !or pc
Funcitonari publici,uzurpare strade 590
de fune,iunii . . . . 257 Guyer's, rebelinni contm se . . 259
Funetionar public, definitiune 183-
Functionar public, deturngri
de beat 236
ift
Fanctionar public, refuz co-
lectiv de serviciu 217

comise de ei . ....
Funetionar public, delete
Faactionar public, participa-
. 236-249
Hangli, neinscrierea eglitorilor
Hidroscale, predarea lor ina-
rnieutui
:433

188
Ilene la infractium pe eari Holde straine, eglenrea lor 595
erau datnri a le ympiedica sau filature, destintarea bar. . 557
nr nuirt 249 tiótare, strimutarea lor . . 556
Futieilonar public, uz Hegel Hotarirí peuale, pronuntate
de testa armatei 246 In straingtate, eleetele lac . 12
Functionar public, violente Hottiriri pcuaie, p blicarea
siviirice de . . . . . . . 248 afiprea loy 61
Functionar public, rebeliuni Hotariri judecatoretti, un-
contra lor . ..... . . , 261 potrivire la . ..... . 299
Functionarpu bile, asneierea ib HoteHerl, neinserietea
vederea cronelor i de".4-elor 315 torilor 585

www.digibuc.ro
 INDEX .A.LEMIET12 125

Infractiuni, clasificarea 95
infractiuni, cone rs de . . . 101-108
linfractiunl, contra siguranlei
exterioare a Statulni comise
Ilegalà arestare 272 de tin minter , . . . 203
impiedicarea elreulatiel, 585 Infrac tort anormaH, inteina-
Inamic, definiliune 183 rea Ion in azil . . . . 73
Incapacitate, de a fi jurat, Infractori din obicein de-
expert so lineres lor inteun institut, spe-
Incapacitate, de a ocupa func- cial . . . 74
liuni publice ..... . so Inturia 5/Z 513
pronunfate de injuril, dojenirea stiplitiului . 520
iustantele romline, contra româ- Iniesnirea infractlunilor
inilor cenclamaali in strainlitate 12 contra linistcl publice . 335
Ineas&ri, de taxe ilegale . . 238 Inmormlinta re, impiedicarea
Ineendlu, dare de foc 353 -355 ei 313
Incenniu, neintentionat . . . 357 Inrolarea in unui
Incendiu, impiedicarea mlisuri- Stat inomie . . . . . 185
lor de salvare . . . . . . 371 Inserts depus la judecatorie,
Incendiu, furturi comise , 525 sutragerea lui de deponent . 292
Incendin, tentativI 358 Inscrisuri de comet* fallii-
Incendieren materialelor de ficare I r 406
dirt) u 188 Inscrisurl de batten, 1'00-
Iachisoare, in car de insolya- ficaten lor 406
bilitate 54 instlgare public& 327
Inertia inare, legalitatea ei . 1 Instigare antimilitar& 218
Incriminare, stingelea ei 165 Instigator 120
Ineurslune pe teritorhil Instiga tiune, Rini urmarea
tarli szo execuliunii 120
Incursiune pe teritorul Instigatlune la complot . 230
tfiril, favorizarea ei 321 lustitutori, sihrire . . . . . 422
cuprinse in. pledorii 519 Instrumente de agrlcultu-
Inbuilt in public . . . 513 r&, stricarea Ion
Injuril orate 512 Insulte 512, 513
Insurectlune armatft 211 Jnjeläciuue 541
Imp/mares Mirtilor . . . 174 Ineiàciuue comisii de un
Impotrislre la hotlirirea functionar 550
judec&torescli . . . . . 299 Inzel&clune contra asignrii-
Impledicarea exercitärii drep- torului 554
tului electoral 235
Inleläclune, in convenfiuni,
Impiedicarea exercitArii deep- contracte 551
turilor politice ..... . . . 232, 233 fmelliclune, ten ativli . . . 555
Impledicarea,exercitruil drep.. Inselliclune in emigratiune . 552
turilor poLitice silvilvitli de Intentia, element oustitu iv se
functionari . . . . . 234 126
infractmnii . . .
Impiedicarea salyaril in Inter(' letia eo'eeUnnalä. 25. 26
caz de catastrof& 371
InterdIctia corectionalii, in
Impotatii dilamatoril 507, 508 ce cunstii . . . . 51
lateres national, acte contra
s
Imunitate penalii
187
7 rind incepe ...
Interdictia corectionalii, de
. .
Interdictia de resedInt& . .
25
76, 170
Incest 447
Interdictia uner localuri . . 72'
Incinerare, impiedicarea ei 313
Incialderea localului . 84 Interdietla unei profe.iuni . . 70
Inchisoare, executarea acestei Interese de Stat compromite-
sea lor 195
pedepse 35, 34
Inchisoare, produsil muncei luternarea, infractorilor ali-
34 enati 72
condamnalilor
inchisoare polltieneascii, Internarea Inchisori 276
279
aplicarea acestei pedepse . . . 55 Interpret mincinos
Inconytient0, in( acliunicornise Intimidarea justitiel . . 294
in stare d 128 Inundatie, provocare prin dis-
Ineeäclune, 1;illiarea lapel . . 561 tru erea lucrlirilor de apiirare 370
ineeficiune, pericol de . . . 370 Inundatie, impiedicarea sal- 371
nedare de ajutor 371 viirii in caz de . .
Intlrnilttati, porduse de ovin Intrehnintarea ntoneriel
ei clinic 473 falsillcate 389
Infractinne, nepedepsitii . . 2 Intrehuiniare 'thusly& a
Infractitme, cornisli in afar& lilIuIiil ..... . . . 398
de teritoriul RomftMei . . . . 8, 10 Inviolabiíitaten 4' 6
Infractinne politick substitui- lot 851
rea pedepsel inyrhibire eosOestonalii

www.digibuc.ro
126 INDEX ALFABETIC

Llettatil, Iropiedecarea concu-

rentei , 266
Loc public. definitiune . . . 185
roe de burs& 57t Localurt, interdiefie de a infra
ocurt de noroeorganizare de 564 in unele TT
curi de aoroc, finere de Localurl, fachiderea tor . . ea
localuri 564 Loterli, delicte de- 564-570
jocurl de noroc, tolerarea lor 56S Lovirl 470
jocul de noroe, loterie . . . 570 Lovirl, cari au provocal infir-
ludec&tor, cercetfiri abuzfre. 289 mititti 473
ludeciitor, deregare de drep- Lovirl..cart an provocat moarlea 475
tate 290 Loviri, cart an vat-time sinittatea 471
Jude5úter, mituirea lui 251 Lash!, comise de o adunare
judechtor, represinne nedtt- turburittoare 331
apt4 291 Lovirl orionate de lege . . 137
JuramAut fals 282
Lovirt, ea premeditate . . . 477
.1furat, mituirea lui 251
Loviri, prin imprudenfä . 478
jurat, ultragiul lui 253
Lovirea asceadeatilor . . 476
jurati, incanacitate de a fi . 58
LovIrea lunclionarulul . 255
justitle milltarfi. codul de 20
Lovirea preotnint . . . . 512
Luerurl ghsite, in curte. etc 545
Unman stricate, vfinzarea for 590

m.
Legritura uallfitlior, byte-
decaren ei in fata inamicului. 188
Lege child, *tearer& ei milt- Magistrat, hiju rit . . . 251
tarilor 20 Manual didactic, prohibit 584
Lege special& aplicaren ei . 20 Mare teritorialit, mfraefiuni
Lege temporarh, urmdrire 3 comise
Legi succesive, principial legii Maritairt, autoritate, suspen-
cele mat blinde 3 darea ei 45
Legitimit aphrare. cazurife Harter, coruperea lui 280
anti existl 112 Martor, constriingerea lot de
Legitim& a &rare, mnor, ra- gait 289
nire si foviri 152 Martori la duel 306
Legilimare, retin de . . . 584 Mfirturie mIncinoash . . . 277-279
Lenfidare de coati 486 Mhrturle mincinottsil, apti.
Liberare conditionat& . 28 52, 41 -44, 49 rare de pedeapsä . . . 281
Liberare conditional& rest, Mira pentru anàriurl, falsi-
ram% ei 44 ficarea lor 396
Libertate, atentate contra ei 272 NAM pontru marfurL intre-
Libertatea indivIdualit, aten- buintaren lor far! drept . . 598
late contra ei . . 272-0-276 Mina private, falsificarea lot :591
Linn Ferate, distrugerea for 359 Mitsuri corcelive 140
Linistea publich, infraction i Mlisarl educative 143
contra ei . 315-557 Mfisuri de slguranlit . . . 70-91
Lbaistea pubitch, atitfare con- illtisuri de siguraut& cum
se executi r.6
tra el 323
LinIstea pubiled, asociere con- Mfisurl de stgurantfi, sustra-
315 eerea dela 100
Linistea publicà, procuraren Mhsurl mincinoase, finerea
miiloncelor de propagandit .lor 584
contra ....... . . . . .
Linistea publich, inracliuni
519 Masud mincinoase intrebu-
infarea lot In comer't . . . 584
.tiviirOte e un functianar pu- Masial internale, ornorm
comise prin 518
blic 556
Maybal inferuale, in iimp de
Linistea publiefi, omiterea
denuntlrit in materie de in.
fractinni fa 337
rizveittfre . . .... . . .
Malinl lateraale, fabricare,
210

Lital5tea public& pedeapun transport, depozitare clandes-

tind- 355
p5rinfilor minoruloi culpabil .
de infracliuni la . . . 334 Materiale de rfizbolu, incen- 189
Llnistea public& persoane dierea lor
Medical, certificat fals 410
aparate de peckers-6 337 . . .
Liaiste personalfi, turbura- Medlcameute primejdloase
red ei . . . . 523 Winzerea lor . . 581
Date electorate, refizerea In- Medici, intervenfiune pentru
criirilor relative, vezi delicte avort 484
contra dreoturilor politice . . 232, 255 Medici, curl preseriu stupefianie 58?.

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC

Medici, refuz de asistentl . 589 Navigafie, frapiedecarea el . 566

Mierold, rfispândire de . . . . 374 Nebun, furtul lucrurilor lui . 325
Militarl, sustragerea dela ser- Nebun, infractii comise In aces-
viciu . . . . 480 era stare 128
MIlltarl, and li se aplica codul Nebun1, litsarea lor fiber/ 585
penal . . . 20, 180 Neeesltate, stare de 131
ittrractiunt contra si- NecompatibIlitate functioned 241
gurantei exterioare a S Maki Necredintd, contra Stalului. 199
comise de 203 Nedeuuntare culpabild . 271
Militarl, instigarea lor de a-ii Nedennufarea bandelor eatt
cake jurlimintul 218 cetelor 322
Milliard, Coda de justifie . . 20 Nedenuntarea complotulni . 228
Milliard, oomanda, continuarea
212
Nedenutarea, infractiunilor
ei dupfi revocare contra linistei publire . . . . 337
Milliard, comanda, Mama ei lu Nedeclararea eopilulul et
In mod arbitrar 212 slt 453
Milliard, uzurpare . . . . 212 Nedreapta Ware 238
Milltare instaute, reabilitare 180 Negligent& contra Sigurantei
Mind, druimare de cliidirt . . 352 Statului 197
Mine, ezoloziune de, vezi Peri- Neglijeutd In functiune . . 242
col public 352 Neregulatd {Were a acte.
Minorl, definitrune 138
446
for d- stare civild . . . 448
Mine ri, concubinaj Neregulatit celebrare a cgs&
Maori, pedeapsa pitrintior in toriet 449. 450
cazul infractiunilor contra li- Nereiroactivitatea legit . 1. 602
n liter pu b lice 534 Nesupunere la legl, provo-
Minort, presctiptia pedepsei Ta 168 care 327
Minor!, societ5ti pentru protec- Neutralltate, angajarea Statu-
t a Mr 155 lui confirm la mentmerea ei . 187
luare de 251 Name mIncluos, inizebuintare
Mitnirea functionarilor pu de 582
250
Mituirea functionarilor Fn
judeciitorilor 8i a jura-
250
Wor
Moartea, stinge incriminarea 163
390
o
Monett', definitie
Monetd, contrafacerea sau fal-
sificarea ei . 385 Obscen, =nett en leered cn
Monete false, punerea Mr In care cter ... .. . . . . . 430
creo latie 588 Oeupatiune strAlnd, aducerea
Monede False dobiindbee lar 587 de 186
Monete false, intrebuintarea Ofensa constitulionalillifil . 206
lor 589 Ofensa regalitrutii 205
Monete falsilicate, den un- Ofensa natiunii 215
tittodi autorilor 400 Ofensa simbolulul national . . 216
Monete, raderea lor 385 Ofensa Statului romin . . . . 215
Monumente publice, dIcI- Ofiter, refuz a intrebuinta pu-
marea lor 552 terea armatii . 217
Morald, constrirogere 130 Ofiter al @Orel chile care
Mornalnie, violarea lor, . . . 313 recristitoreste o persoanl pe
Mottle, avort 482.485 care o stia casatoriti 444
llit.nca condarunatnItsf, prn- Outer al stArel eivile. nere-
dusul ci ..... . . . . 50, 32 34. 35, 39 gulatit tinere a registrelor . . 448
Maned silnied, li-tritni de 60 Offter al stArei civile, nere-
ani nu pot fi rojidamnafi. . 31 gulatl celebrare a cirsiltoriei 449
Munch' silnicA, executarea ace. OmIsiune de afutor . . . 489
stei pedense 28 Omor, definifie 463
Maned slinicii, NMI se cxecutl Omor, legitimg apitrare . 132
acenstli pedeap,ii de fernei . . 46 Omor, ordonat de lege . . 156
Mustrarea, adolese-ntului . . 145 Omor, pedeapsit . . . 463
Omor cu premeditare . . . . 464
Omor corals de un sot contra-
altura 464
Omor, In caz de adalter. . . . 155
pruncucidere 465
Omor, plin imprudentil . . . 467
Nafitme, ofensa ei . - . . . . 215 Omor, siivânsit in urma altei
Navale baze. predate inarnictdoi 188 crime . . 464
Nay& romAnA, infractiuni co. Omor1 oMrtâ de 466
.mise pe . 4 4 s or 6 Omor in timp de ritzvditire . 210

www.digibuc.ro
128 INDEX ALFAOETIC

Omer, la rugliminte . . . . 468 Percepere do tame ¡legs% . 238

Omislonea denuntiírli coin Perchezitie domicillarit lie.
plotului 228 gala 499
neuoiderea lor . a 378 Perderea drepturifor, civile
Ocurucril procurati inamiculdi , 188 si politice 58, -60
Heave predate inamicului 188 Perderea dreptulni, de a
Ordlool legii, nirraelinni cond.- purta decoratii , . . . . . . . 58
se din 136 Pericol public, provocarea int 352
Ordlnea constitotionala,
uznrparea ti . . .....
Ordlaca soclaia, risturnarea
207
Persoana Juridica dizolvarea
ei,
Persoana juridical, suspen,
85

ci 209 darea ei . . . . . , 85
Peste din balti, furl de .. , :
Ordloca sociala, uneltire con
tra ei
Organizare trupelor arma.
... 209 Pfraterie
Plangere prealabila . . .
135
161 162
524
136
te 211 Plasmoiri veal fats 401
Organizationel milli/Ares% Poduri, distrugerea lor. . . 364
fir autorizare 327 Politica, infractiune, substitu-
Metter, gizduirea persoanelor irea pedepsei , . 27
suspecte 583 Politice, infractinni cart nu pot
Otravirea apelor 372 fi considerate
Politice, pedepse . , .
.. 36-39
27

Politice drepturl, delete

contra exercitiului lor . . . 232-235
Porturi predate imunicului 188
Precugetare, omor . . . . . 464
Padure strainö, taiere de Precugetare, loviri ti rapid , 477
arbori 596 Preot, discursuri politico . , 349
Paräsirea individual& a Preot, lovirea lui . 312
servIclulni . 244 Preot, scrieri politice. . . . , 350
Pfirinteasea, putere, !aspen- Preot, serbarea cununlei reli-
darea ei . . . . . . 45 gioase inaiutea celei cinile , . 450
Parinteasca, putere, decade- Preoti caterisiti, cari oliciazi 256
rea din 60 Preses, infractiune de. . . . 181
ParIntociticre, 464 Presii, despigubbri civile In
Pruncucidere, copil nelegitim 465
infractiune de 182
Paricid, (tact e scuzabil , 155
Prescriptionea, in cazal con-
Participarea, mai multor per- flictelor !titre legi 5
J.:lane la sivarsirea aceleiasi Preseriptionea a-0unit pe-
intractiuni . . 120-125 nale vezi prescriptia incrimi-
Participatinne, elm ..insturt e stirii) 164, 165
reale si personate 122
PartIcipatinne, infracton mi- Prescriptitatea, Incriminftrii 164,165
noti cu majori ..... . . 125 Prescriptla, incrimintirii, sus-
Par/kiwi/lane, infractiuni ne- pendrea ei 167
Intentionale , 124 Prescriptia pedepsei . 163
Pasari, furt de 524 Prescriptia pedepsei in caz
Pasporturi, falsificarea lor. 409 de evadare 171
Paspoarte false, gäsite la Preventiune, deducerea el din
vagabonzl 345 pedeapsä , ,, 64
Pasport, hurt ix name :Mad- Primejdoirea viefil , . . . 488
'p.111 409 Principe Mostenitor, atentat
Pedeapsfi,-deterrninare6 ei . 21 contra Sa . . . . 204
Pedeapsti, caleulatirl ei . . 63 `Principe Mostenitor, ofeusa
Pedepsc accesoril 26 Sa 205
Pedepse complimentare . 25 Procoror, arestare rlegali . 272, 291
Ped -pse principale . . . 22-24 Produsul muncel 'madam-
Pedepse pzcuniare . . . 52-57 natilor . . . 30, 32, 34
Pedepse pecuniare, totalize- 35. 39
ea lor 104 Profanare de morminte 313
Pedepse. comularen lor. . 47 Profit prin eroare 259
('edepse, reducerea lor . . . 47 Proferiane, interdictia ei . 78
Pedepse, suspendarea execu- Propagarea boalelor con-
rani lor 65-69 tagioase . . . 375
Pedepse sospondate,
tares lor . ..... .
Pedepse pentru crime, publi-
. .67
Prostitutiane, exploatarea ei
ProstItutiane, favorizarea ei.
Provocare, reducerea pedep-
435
133, 434
carea hottririlor tei in caz de 156
Pedepse politienesti . 35 53 Provocare, senzfi 155
Pensiune, pier.derea dreptului Provocare, de revolte In
58 trupele am aparare ..,...... 188

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABEVC '129

Provocare, de perisol Atlizyrätire 210

352 Räzvrátire colectivii contra
Provocatori, agenti vezi he. linistel muncitoregti . . 333
stigatori 120 ReabilHarea, dernifie . . 175, 178
Proxenetism 436 437, 438 Reablittarea, condifiunile in
Proxenettsnr, tentativii . 440 care poate fi adscisti 177
Pruncucidere, definitie . 465 Reabilitarea, inainles instan-
Pubilcarea lentintelor In telor militate 180
crime 61 Reabilitarea, revocaveaM . 179
Publicatiunl interzise, rils- Reabllitatea, termenul in care
pindire de 525 poate ti acordatä 476
Putloare, ateutat cu violenta Reabilitarea penalá, In caz.
vezt Viol 419 de ban crutti frauduloasa . . 173
Punerea in circulatie a MO- Rebellune, Cofttfa adunlitii le-
nedei falsilicate 388 giultoare 258
Pusti i pistoale, dare in erase 587 Rebellune, contra autoritiiiii 259
Patere, abuz de 245 Rebel une, sA ärsitii de cete 260
Putere, exces de 247 Rebellune. contra iunctiuner
Puterea administrativä, publice 261
arnestecul ei In exercifiul Rebelione, cauzatoare de infir-
euterei judechtoreA vezi mitilfi 262
Exces de putere 247
Puterea judecittoreascfi, Reelasarea socialá a con-
amestecul ei in exercitiul daranapkr 50
drepturilor puterii legiuitoare Recidivii, contraventd . . 118
sau administrative vezi Exces Recidtvii, dela crima la crima 109
de putere 247 Recidivii, dela crimii la delict 110
Poterea legiultoare, insulte Reeldivit, dela delict la crime
aduse ei. ..... .
Puterea pfirinteasch,
. .
de-
258 dela delict la delict
Recidivii, timpul in care tre-
116
111-112
ciiderea din 60 bue comis4 a doua infracfiune 117-118
Puterea pfirlateasca, stispen- Recidivii, in materie puliticu
darea ei ....... .
Puterea de rezIstentli a
. . . 45 ii de presii 115
Recidivti, värsta inbactorului
lVatiunil, compromiterea ei 200 pentru u fi considerat in state
de 116
Recidivfi, in timpul execuffirii
r edepsei 119
Recidivä, in ractiuni la legi
speciale 115
Recidivä, eircarbstinte ate
nuante 159
R:inirl 470 Recidivist, condaninat in strai-
Rfiniren ascendenfilo r . 476 n-gate 14
Ritairea animalelor altuia . . 595
cari au provocat infir- Refuz de serviciu datorit
mitifi 473 legaimente 243
Ranh% cari au provocat moat- Regalitate, ofcn.a 205
tea ...... . .
Räniri, cari au vittämat aânâta-
475 Rege, atentat contra Sa .
Rege, dense S.
204
205
tea . . . : . . 471 Regina, at Mat rontra :-:a 204
RAnirt, legitim aplirare 132 Regina, ofcn, a Sa 205
Rániri, ordonMe de lege . 137 Regim ceiular, . . . . 28, 32
Riluoiri premeditate 477 Registre de comert, falpfi-
Rib/10, tfilhfirie 531, 532 cares lor 406
Rániri prin imprudent:II . 478 Regulamente, r Met:Ina lor. . 580
Rapt ri 456-462 Relatituti Internationale de-
Riipire de copil 459 licte contra lor 225
Rtipire fie femci 458 Religinne, ultrsj contra ei . 310
Rapire de minori 456 Religitme, impit decarea cultului 308
Rtipire de minori tentativä 462 Remuneratie injustä . . . 240
Rfispundere penal0 cauze Represent, expunere la . . . 196
ea i opfirli i micsorcazil . 127 -159 Represtune netirearts1 . . . 291
Rfizholu, limp de. debuifiune 183 Represiune, delict ci 'Iva . . ::90
Räzbolu, provocaren lui contr Restitutri, . . , . . . . . 92
Statului 186 Rezbel civil vezi Rvreitre 210
Retzbolu, angajarea Statulut Revolte, pros dchrea lor in tru-
roman la declaratiauc de 187 pele de apiitilre 188
Rfizboto civil 210 RetroactivItatea it gilor pe-
Räspitudirea male 4
tor interzise 125 Rude, defiurtitme 183
Riispandirea de gUri false 29 Rupere de sigiliu 263

C. Hamangin, vol. XXIV. 9.

www.digibuc.ro
130 INDEX ALFABETTE

Slluire 419
Silulre, ascendent 422
Simple ränlrl 470
Samsarl, abuz de incredere 538 SInucidere, provocarea la . 468
Si -titillate, substante vitlmil- Sinucidere, prin sorji . . . 469
toare sinatlitei 380 Slutire s 473, 532
Mutilate, vstamare pria loviri 472 -474 Slutire, riinire 47,
Santaj 495 Sosele, distrugerea kr . . . 364
Sárbötori rellgloase, Sot luocent, dreptul a stine
decarea celebritrii kr . . . 308 aefiunea de adulter 445.
$eoaigi, perderea dreptului de Spargere, fart prin 525
a fine 58 Spargere, de sigilii 20
Scrieri, contra bunelor moravuri 430 Speriur 282
Scrlerl injurioase 512-513 Spional 194
Scrisori, desehiderea !or. . 501 Spioni, asconderea lor . . . , 185-
Scrisori, sustragerea lor. . . 502 Stabillmente tehnice pre-
Scrisorl, deschideree i sns- date inarnicului . . . . . . 188
tragerea kr de funcjknari Stare de necesltate, infrac-
publici 504 Puni siviinsite in . . . . . 13t
Schllodlrl, talhine 532 Stare civilit, neregulatt finere
Sciavie 491 a actelor de 448
Scuza provocitril 155 Stare civila, supoziriune de 451
Sleaze legale, schimbarea ca- Stare civilii, suprimare de . 452
it goriet infracfiunilor, prin Stat, crime pi delicte contra
aplicare de ...... . .. 95 siguranfei exterioa.e a lui . . /84-203
Sdruncinarea credltului. 417 Stat, crime delicte contra sign-
Sechestrare de persoanii 492 ranfei interioare a hi . . . 204-218
Secondantl, martori in duel . 306 Stat, poriare de arme contra sa
hit . . . .....
Secret industrial, divulgarea
. .
Secret proleslonal, revelafi-
506
Stat, iostigafie Are' efect la cri-
me contra sa ..... . .
Stat, provocare la razbont con-
185.

230.
unea lui 505 tra sa 186.
Seductlune 424 Stat, compromiterea inkreselor
Sedinte, ultraj in 254 sale 195
Semnalizare falstl, pe cake Stat, ostilitate contra sa . . . 196
fernta 359 Stat, necredinfil contra sa . . fW.
Semeatura fin alb, umplerea State sträine, bancnote false 390
hertiei .107 Stat istamic, inrolare la artrata
Sentinte, date in crimi: sa 185
pubbearea lor 61 Stat strut n, atentat contralefu-
Sechestre de persoane . 492, 493 la/ sail 219
Servicio, datorit legalmente . . 243
Serviclu militar, ciuntiri pen- State straine, distrugerea dra-
tru a se, face impropriu . . 480 pelului s.tu emblemelor sale . 222
Servitori, abuz de incredere . 538 State stril-ne, delicte contra
Servitorl, furt comis de . . 525 siguranfei kr 224
Sexualit, corupfie 433 Stiiptut, furl dela 525
Sezualil, itrversiune 420, 431 Stoplin, dojana servitorilor 455
Sgomot 523 Stävllare, distrugerea lor . . 370
Sigilii, spaigerea lor 263 Steaguri, oprite de leee . . 324
MOW pe-'eapsa cask rilor in strade, aruneare de guaosie 590
caz de sparkre 263 Strade, curafirea lor 584-
Sigilli, sustragere de sub . . 265 Strade,impiedecarea circulafiei 585
Sigillai Stat alai, f ilsificarea lui 393 &cabal, clad sunt justifiabill
falsificat ea lei 394 de fribunalele romine . . . . 9, 10, 11
SIgillo particular, falpificarer Ströini, domiciltafi in Rornimia Sk
I ui 395 Stradul, domiciliafi In România
Sigurantö, masuri de . . . 15, 70, 71 interdiefinni pentra condam-
Sigurantö, masuri de retroac- nari in strilinitate 12
tivitatea lor . . . . . . . 4 Straini, expulzarea lor . . . 75-
Sigurantit, misnri de cum se Stritin, condamuat in fora sa 13
executl 86 Stritini suverani, ofensil . 219
Sigurantd, miisuri de aplicarea Strfimutare de hotare . . 556
lor in concurs de infracpuni 88 Stricaiciune print inundatle 562
Sigurantä, mâsuri de revoca- Stupeliante, infratfiuni comne
rea kr 89, 90 in stare de befie ph] . . . 129
Sigurantä, mäsuri de suspen- Stupeflante, comercializarea
tierce lor 87 pi rispändirea frauduloasä de 382
Sigurantd, misuri de in timpul Subscriptil, pentru plead de
instrucfiunii 91 amenzi 328
Sigaranta Statului, neglijenja Substante vatilmátoare sa-
contra ei . 197 nötötei, vânzarea bor. . . . . 380

www.digibuc.ro
 INDE X ALFARE T IC 131

Substante alimentare, alte- TUNA de crédit, distrugerea

rarea lor 379 lor 560
Substitaire de persoane . 414 Tolerare de crime vezi De-
Suspendarea executeril pe lict contra represiunel . 291)
depseior 65-69 Torturl, Intrebuinfarea sau or-
Sustractia actelor din in. donarea lor 289
stanta 292 Traducator, minemos 279
Sustragerc de bent public' Traffic de influente. 252
vezi Delapidare 236 Transport, frauda In . . . . . 547
Sustragere de bunuri seches- Trädare 184-186, 191. 192
trate 264 Tradare, prin necredinfe . . . 190
Sustragere, de sub sigilii . . 265 Trädare, tentative 191
Superior. atentat comis din Trauzitut a yds./Waffler . . 19
ordinal lui 137 Trecer-a feau(uloasa. a
Suprestune de topil . . . 456 froutierC . . . . . . . . 267
154 Trou, :.tiri la s e eu irdvire la
Suyeran strain, atentat con- succesinnea la 206
tra sa 219 Trupe de aparare provoctre
Suveran strain, ofensa se . . 220 de revolie In 18q
Trupe armate, or-anizarea for 211
Turburarea exercitiu WI cul-
tului 303
Turburarea posesiel . . . 553
Santa! 495 Tutor, administrafie de rea ere-
$ef de Stat strain, atentat dinfil . . . . 539, 541
contra sa 219 Tutor, abuz de incr.dere . . . 539
Tel de Stat strain, ofensa sa 220 Tutor, incapacitate de a fi . . 58

Tetinultorl, definitie . . . 283 11cenici, abuz de Ineredere . . 555

Tainuitori, cari nu se pedep- Dciderea animaielor altula 559
sesc 287 Uciga3l, cu precugetare . . . . 464
Ditragiu, contra autonflifii pu-
Teluulre de bunur. 283 254
Tainuire de caaavru 284 Illtragiu, contra funclionarului
Teinuire pentru folos material 285 pub l ici 253
Talharie 529 Ditragiu, cu violent-a . . . 255
Talharie canzatoare de moarte 533 Dltragiu, la bundle moravur. 429, 430
Tellierie In timp de rizvretire 210 Dniforme, turburatnare a ordi
Telharle. pria biltili si idle net publice . . . . . . 323
tratainente 531 Ilniforme, oprite de lege . . 324
Telherie, prin tor uri
Telherie,
. ..
de mai
532 liniforma, purtaten ei fire d ept 415
stiversite Unitati, impiediearea legaturii
multe persoane 531 lor in fate inamiculut . . . . 184
Tatherie, tentative . . . . . . 534 Drne fnuerare, prolanarea et 31>
Taxe ilegale, pereeperea lor 238 Dzurpore, de titluri sau fume-
Teatru, (vezi prop. lit.). tiuni publice 257
Telegrafie, distrugerea instaln- Ilzuroare, de titluri sau ono-
liilor -65, 367 ruri 41>
Temeinica afectiune, defin - ilzuiorpalaerea, ordinei conslitu-
Wine 183 207
Temuite grea, cum se execute 32 militare . . . 212
Tentative' definifiune . . . . 96, 99 Dzurparca, . 213
Tentative. de crime 97
Tentative' de delict 98
Teatativ nepedepsibile . 100
Tentatvigt de incediu 358
Tentative de fart 528
Tentative de spional . . . 194 Vagabondan definilie . . . 333
Tentative de trädere . . . . 193 Vagaboudab spec ial 74)
Teritoriul Romaniel, infrae Vagabouzi, cind pot fi dec -
6 raft 544
fiuni comise pe . . . . . . .
Teritorin strain, infrsclii co- Vagabe nzi minort 746, '.47
rnice de liomttni Vagabonzl, travestifi 345
Timbre, falsificaree lor . . . . 392 Vagabonzi, executarea pedep-
Tinerea actelor sterci cf. selor in colonii penitenciare . 344
vile 448 Vagabonzi, tnternarea lor intr'o
Titluri de credit public . . . 391 case de munci 75, 339

www.digibuc.ro
132 INDEX ALFABETIC

ntalmarea iutegritiitil cor- Violarea secreturul serf-

corale eau shualtittit . . . 471 sorilor. . 501
Vittfimarea gray& a lute. Violent& contra armoniei soci-
gritätil corporale sau ale 330
uätätll 472 Vlolentfi, contra drePturilor
Viit&marea roarte gray& a politice 252, 235

. . . ......
integrltälli corporale sau
Vfinzare de biuluri prefácute
473
590
toare
contr- puterii Irgiui-
Violent& nalra pudoarei . .
258
420
VAnzare cu greutati oprite. 584 Votare, adimgirca i schimbarca
Vas strain, infractiuni slivir- Miele tor 255
site de personalul abut . . 7

Viol . . . . . ......
Venezia', contagiune
Violarea domiclilulul . . .
376, 377
419
496
Violarea domiciliulul in tiro-
pul noptei 497 &dog, impiedecarea Le a lua . 596
Violarea domicillulul, de Zfigaze, strome, darimarea lor 370
functiouari 499 Zfigasurl, distrugerea lor. . . . 370
Violarea secretului cores- Zfigazuri, inallarea lor . . 561
pandenfri 50/ Zhluri, in stare proostä . 585
Violarea mormintelor 313 ZIduri sträiue, daramatea for 352

www.digibuc.ro
 CODUL DE PROCEDURA PENALA
CAROL AL WLEA
DIN 19 MARTIE 1936 1)
CARTEA I
Dispozitii generale
TITLUL I
Aetiunile ce nose din infraetiuni si
eonditiile eerute pentru exereitiul lor
CAPITOLUL I
Actiunea penalei §i acjiunea civilii
1. Orice infractiune d5, nas-
tere la o actiune penalâ si poate
da loc totdeodatA la o actiune
civil& (Pr. p. r. 1).
Sectiunea I
Actiunea penaltt
2. Actiunea penala are de o-
biect aplicarea pedepselor si a
mâsurilor de sigurantA.
Actiunea penalá se exercitá de
1) Codul de procedurä penalk a
fost votat de Achmarea Deputatilor
In sedinta dela 10 Martie 1936, cu
majoritate de 136 voturi contra 1,
de Senat in sedinta dela 13 Martie
1936 si s'a adoptat eu unanimitate
de 114 voturi. El a fost sanctionat si
promulgat en I. D. R. Nr. 472 din
17 Martie 1936 si publicat in Moni-
torul Oficial p. I, Nr. 66 din 19 Martie
1936. Poartii denumirea Codul de
procedurd penald, Carol al 11-lea, in
baza legii din 27 Martie 1936.
Aeest cod abroga codurile si legile
previizute in art. 664. El inträ in vi-
goare la 1 Ianuarie 1937, cu exceptia
art. .357, 358, 859, 860, 361, 862,
868 fi 671, care intrd In trigocure la
data pubUcerfi oodullul.
www.digibuc.ro
Ministerul public. El o pune In
miscare din oficiu, and nu este
necesará o plângere sau o auto-
rizare prealabilá.
In cazurile si conditiile prevá-
zute de lege, actiunea penal&
mai poate fi pus& In miscare 0
sustinutá de partea vátámatá,
de unele autoritáti, precum si de
persoanele juridice autorizate In
acest acop. (Pr. p. r. 2, 4; Pr. p.
m. 2).
Notd. La starsitul fieeärui arti-
col, am indicat textele respective din
veehile coduri abrogate uncle isi gä-
sese originea noile dispozitii. Cu ehi-
pul acesta se poate gäsi usor doc-
trina si jurisprudenta necesarä bite-
legerii noilor texte. A se vedea si Co-
dul de proceaurä penalii, din Vechiul
Regat, din 2 Deeemvrie 1864, la pag.
887, vol. L
PRESCURTARI:
Pr. p. Cocbil de procedurä pe-
nal& Carol II.
Pr. p. r. Codul vechiu de proce-
durä penalä.
Pr. p. m Codul de procedurä pe-
nalä maghiarä.
Nov. p. m. Novela (legea de modi-
ficare) a procedurii
penale maghiare.
C. p. Codul penal Carol IL
Pr. cv. Codul de preeedurä Ci-
lia roman.
L. j. oc. Legea judecätoriilor de
oeol.
L. cas. Legea Curtii de Casatie.
Coast. Constitutia.
134 Procedura Penal&
3. Renuntarea la exercitiul
actiunii civile nu are nicio in-
fluentä, asupra actiunii penale,
afar& de cazul and legea dis-
pune altfeL
In cazul infractiunilor când
actiunea penal& poate fi sting&
prin impacarea pärtilor, renun-
%area la pretentiunile civile sau
neprezentarea reclamantului nu
implicä impIcarea. (Pr. p. r. 9).
4. Actiunea penal& ia sfârsit
prin hotärirea instantei in fata
cAreia a lost dedusä, care poate
pronunta condamnarea ori a-
chitarea infractorului, incetarea
ori anularea urmärirli penale.
I. Achitarea se pronuntä:
1. and se constatä inexistenta
faptului imputat;
2. and faptul nu a fost comis
de cel invinuit;
3. and faptul, desi imputabil,
nu cade sub prevederile niciunui
text de lege penalä, sau and
unul din elementele infractiu
nii lipseste;
4. and exist& o cauz& legalä
care Inlaturä, responsabilitatea
eau caracterul penal al faptu-
lui.
IL Incetarea urmäririi se pro-
nuntä and actiunea penal& este
stinsä printr'o cauzg legalä.
Anularea urmäririi se pro-
nun% and lipseste autorizarea
sau plângerea prealabill nece-
sark precum i in cazul când
nulitatea este prevIzutä de lege.
Prin hotärirea de condamnare
eau de achitare, pentru motival
dela alin. 1 punctul 4, instanta
poate pronunta si mäsurile de
sigurantä preväzute de lege.
(Pr. p. 326, 425; Pr. p. r. 10; Pr.
p. in. 326).
5. Orice persoanit fat& de care
s'a pronuntat o hotärire defini-
tivä, de condamnare, de achitare
sau de incetarea urmäririi pe-
nale, nu mai poate fi urmäritä,
www.digibuc.ro
pentru acelasi fapt, nici chiar
sub o calificare diferitä, afar&
de cele prevAzute in cazurile de
revizuire.
Hotärirea de anulare a urmä-
ririi nu impiedea o nou5, ur-
märire, daa actiunea penalä,
nu este stinsä. (Pr. p. r. 241).
Sectiunea II
Actilrnea civilä
6. Actiunea civil& are de o-
biect repararea daunelor mate-
riale sau morale cauzate prin
infractiune, precum ei restitui-
rea lucrurilor. Ea apartine pár-
tii vätämate sau acelora care,
conform codului civil, au drep-
tul a o reprezenta.
Actiunea civilä se poate exer-
cita deodatä, cu cea penalá, Ina-
intea acelorasi instante, afar&
de cazurile când legea dispune
altfel.
Ea se poate intenta i separat
inaintea instantelor civile. In
cazul acesta, juclecata actiunii
civile se suspend& pang,
stanta penalá se promintä, defi-
nitiv asupra actiunii penale in-
tentate mai Inainte sau In cursul
judearii actiunii civile, afar/
de cazurile In care legea dis-
pune altfel.
Alegerea instantei odatä, fá-
cutä, partea civil& nu rnai poate
párási instanta penalá pentru a
sesiza pe cea civilä sau invers,
afar& de cazul and actiunea
penall a fost intentatä, ulterior
sesizärii instantei civile i dad,
aceastä, instantá, nu a pronun-
tat Incá o hotärire.
Exercitarea facultätii prevá-
zute in partea final& a alineatu-
lui precedent, produce de drept
renuntarea reclamantului la ju-
decata instantei civile, nurritti in
ce priveste obiectul rererii de-
duse in fata instantei penale.
 19 Martie 1936
Asupra cheltuielilor anterioare
renuntärii, hotdrdste, dup. ce-
rerea pärtilor, instanta penald.
Actiunea civilà rezultând din
infractiuni de presd, nu poate fi
exercitatä separat de actiunea
penald, afard de cazul and a-
ceastd actiune ar fi stinsd. (Pr.
p. 73; Pr. p. r. 3, 8; Pr. p. m. 5;
Cod. civ. r. 998).
7. Instanta penald Investitä,
si cu judecarea actiunii civile,
rämâne competentd de a judeca
chiar j atunci când actiunea
penald s'a stins. In acest caz in-
stanta se pronuntä asupra dau-
nelor, numai deed constatä, exis-
tenta faptului generator de pre-
judiciu.
and partea vdtdmatd consti-
tuitä parte civilä nu este pre-
zentä, In ziva judecdtii si nu a
renuntat la despdgubiri i resti-
tuiri, instanta poate din oficiu
condamna la plata lor, pride-
cdteori are elemente suficiente.
Când pdgubitul este un inca-
pabil, chiar deed, nu s'a consti-
tuit parte civilä, despágubirile
restituirile pot fi cerute si
sustinute de Ministerul public
sau acordate din oficiu de in-
stantd.
8. In caz de condamnare sau
de achitare, instanta penald este
obligatá a se pronunta si asupra
pretentiunilor formulate de par:
tea civild.
Se excepteazd urmátoarele ca-
zuri de achitare !la care instanta
penald nu poate condamna la
despágubiri pe eel achitat:
1. and nu se constatá exis-
tenta faptului imputat sau când
faptul nu a fost comis de incul-
pat;
2. and se constatd existenta
legitimei apardri sau a ordinu-
lui legii;
3. Când faptul s'a comis ,u
consimtimantul victimei;
www.digibuc.ro
135
4. and faptul desi imputabil,
nu cade sub prevederile nici-
unui text de lege penalä.
Instanta penald se pronuntä,
insd asupra daunelor pretinse
de cdtre cel achitat, dela partea
In cazurile dela punctele 1, 2
si 3, hotdrfrea de achitare In-
chide pärtii vátámate actiunea
de judecatá In fata instantelor
civile, chiar pe motiv de cull:A
civil& (Pr. p. r. 11).
9. Hotdrirea defnitivá a in-
stantelor penale are inaintea in-
stantelor civile autoritate de lu-
cru judecat, ant In privinta
existentei faptului, cdt si a cul-
pabilitátli. Instanta civild poate
hotári i asupra daunelor ce
s'au gäscut posterior hotártrii
de cofidamnare.
10. Actiunea civild se exer-
citá contra inculpatului si corn-
plicilor sdi, care sunt obligati
solider la repararea prejudiciu-
lui cauzat, precum si contra per-
soanelor civilmente responsa-
bile.
Stingerea actiunii penale prin
amnistie sau prin alte cauze le-
gale nu Impiedecd exercitarea
actiunii civile.
In caz de moarte a infracto-
rului sau a celui rdspunzátor
civilmente, actiunea civild se
poate exercita sau continua con-
tra reprezentantilor lor legali.
(Pr. p. r. 12; Cod. civ. r. 1.003).
CAPITOLUL II
Chestiunile prejudiciale
11. Instanta Investitá cu ju-
decarea actiunii penale are com-
petenta sd judece i sä se pro-
nunte si asupra exceptiunilor
sau incidentelor de care depinde
solutiunea cauzei, chiar dacd nu
sunt de competenta instantei
penale.
Cu toate acestea, hi materie
de delicte, and rezolvarea ex-
136 Procedura Pena lä
ceptiunii civile prejudiciale ar
necesita un timp Indelungat
administrare de numeroase pro-
be, instanta penald are faeulta-
tea de a amd,na jucleeata ei a o-
blige partea sd introdued ac-
tiune la instanta competentd,
fixAnd un termen potrivit, Inlä-
untrul caruia instanta civila sa
se poatä pronunta.
Odatd trecut acest termen,
deed partea nu justified ca a in-
tentat actiunea la instanta corn-
petentd, sau decä dung, inten-
tare nu a stäruit In judecarea
ei, instanta penald judecd pro-
cesul.
Iiotarirea definitivä a instan-
Wi civile asupra chestiunilor
prejudiciale are putere de lucru
judecat In procesul penal.
Judecarea incidentelork sau
chestiunilor prejudiciale de cd-
tre instanta penall se face con-
form regulilor ei mijloacelor de
probatiune prevAzute de legea
civild asupra acelei materii.
Hotärtrea instantei penale are
putere de lucru judecat pentru
chestiunile prejudiciale judecate
In mod incidental. (Pr. p. m. 7).
12. and exceptiunea civild
prejucliciald formeazd obiectul
unei actiuni pendinte In late in-
stantelor civile, intentatä mai
Inaintea actiunii penale, instan-
ta penald este obligatá sd sus-
nende judecata pAnd la termi-
narea procesului civil.
TITLUL H
Competenta
CAPITOLUL I
Compefenta dup2i malerii
Sectiunea I
Competenla judeceitoriildr
13. Judeatoriile judecd, ur-
mätoarele infractiuni:
1. In prima ei ultima instantd:
a) toate contraventiunile pre-
vdzute de codul penal et. de le-
gile speciale, and pedeapsa pre-
www.digibuc.ro
vdzutd de lege este numai a-
menda politieneased;
b) delictele silvice cand nu a-
trag, duna lege, o amendä mai
mare de 1.000 lei.
2. cu drept de anel:
a.) toate contraventiunile pre-
vázute de codul penal ei de le-
gile speciale, care se pedepsesc,
pe langa amendd, i cu bachi-
soare politieneased;
b) delictele din legile speciale,
pedepsite numai cu amenda co-
rectionald, afara de cele date In
competenta altor instante;
c) delictele din codul penal
prevrtzute In art. 242, 367, 470,
471, 472, 478, 511, 512, 513, 523,
524, 543, 544, 556, 557, 558, 559,
560, 561, 564, 565, 566, 568, 570 el
578;
delictele silvice, care dupa
lege atrag o amenda mai mare-
de 1.000 lei sau Inchisoare, sau
amencld i Inchisoare.
3. Thinuirea i favorizarea in-
fractorilor la delictele de mai
sus. (Pr. p. 198, 223, 227; Pr. p. r.
141; L. j. oc. 51, 53; L. m. 34 a din
1897, art. 18).
Sectiunea II
Competenta tribunalelor coree-
tionale
14. Tribunalele corectionale
judeed In prima instantä:
1. Delictele prevAzute de codut
penal ei de legile sneciale, afar&
de cele date In competenta jude-
cdtoriilor;
2. Delictele sávdreite prin pre-
sa, ce s'ar comite In contra Su-
veranilor tarii, Principelui Moe-
tenitor, Membrilor Familiei Re-
gale ei contra $efilor Statelor.
straine sau reprezentantilor lor;
3. Indemnurile directe la omor
rebeliune, comise prin presd;
In cazurile cand nu au fost ur-
mate de efect;
4. Calomniile, injuriile i difa-
matiunile sávdreite prin presd
contra particularilor sau func
 19 Martie 1936 137

tionarilor publici, de orice cate-me dupg codul penal sau alte

gorie, and sunt referitoare la legi speciale;
vieata lor particularg si la cin-
stea lor personal& si de presä, afarg de cele date
In caz cà injuriile, calomniile
sau difamatiunile ar fi fost re-
feritoare, atât la vieata particu-
lar% sau cinstea personal& cgt
si la vieata publica a unei per-
soane, sunt de competenta Curtii
cu Jurati, numai cand plange-
rea cuprinde ambele fapte;
5. Delictele contra dreptului
de rgspuns prin presg i acele
comise in administrarea presei,
prevgzute de art. 574, 575, 576 si
577 din codul penal. (Const. 26,
Pr. p. 228; L. m. 34-a din 1897,
art. 17).
15. Ca instantä de apel, tri-
bunalele udecg apelurile Mcute
contra cgrtilor de judecatg, pro-
nuntate de judecAtorii si contra
hotgririlor instantelor speciale
(Pr. p. 455; Pr. p. r. 169; L. j. oc.
TO2).
16. Tribunalele ca instantg
de recurs judecg. recursurile de-
clarate contra cgrtilor de jude-
catg pronuntate In primg si ul-
timg instantg. (Pr. p. 497; L. j.
oc. 106)
Sectiunea III
Competenta corectionald a Curti-
tor de Apel
17. Curti le da Apel juded.:,
1. Apelurile In contra sentin-
telor tribunalelor corectionale
din circumscriptia lor;
2. Delictele care sunt date de
acest cod sau de legile sneciale
In competenta Ion, in prima si
ultimg instantd;
3. Recursurile declarate con-
tra sentintelor date de tribunale
ca instante de apel. (Pr. p. 455,
471, 497).
Sectiunea IV
Competenta Curtilor cu Jurati
18. Curti le cu Jurati juclecg:
1. Infractiunile calificate cri-
www.digibuc.ro
2. Crime le si delictele politice
in competenta altor instant%
(Const. 165; Pr. p. 349 ur.).
Sectiunea V
Competenfa Curtii de Casatie
19. Curtea de Casatie judecä:
1. Recursurile. declarate in con-
tra deciziunilor Curtilor de A-
pel, Curti lor cu Jurati si Came-
relor de acuzare;
2. In primä i ultimä instan-
tg, cauzele date prin. lege In
competenta sa;
3. Recursurile Mcute In inte-
resul legii i cele Mcute de Mi-
nistrul Justitiei. (Const. 102; Pr.
p. 496-498).
Sectiunea VI
Dispozifii comune
20. Determinarea competen-
tei in cazurile de mai sus, se
face dupg pedeapsa prevgzutä
de lege, chiar dacg judecgtorul
de instructie sau Camera de a-
cuzare a constatat vreo scuzg.
CAPITOLUL 11
Compefenta feriforiolei
21. Competenta dupg terito-
riu este determinatg de locul
uncle infractiuriea a fost comisg,
chiar in cazul când rezultatul
s'a proclus in altg circumscrip-
tie.
De asemenea este pompetentä
si instanta in circumscriptia cg-
reia infractorul isi are rese-
dinta.
Mai este competentg si in-
stanta locului unde infractorul
a fost prins (Pr. p. m. 16, al. 1,
17, al. 1; Pr. p. r. 66).
22. Intre instantele compe-
tente, conform dispozitiilor de
mai sus, are preferintä instanta,
locului uncle s'a comis infrac-
tiunea, afarg numai claca vrp-
138 Procedura Penalá
una din celelalte instante nu a
dat o hotdrire.
Intre instanta resedintei in-
fractorului i aceea a locului
unde a fost prins, are precddere-
instanta resedintei, afara nu-
mai dad, aceastd. din urmd, nu
a dat o hotdrire.
Baca Iocul comiterii atrage
competenta mai multor instante,
are preferintä instanta cea din-
tâiu sesizatd. (Pr. p. m. 16, al. 2
si 3).
23. Pentru infractiunile sá-
vrite in sträindtate, competen-
o are instanta resedintei in-
fractorului, sau a locului unde
a fost prins.
Infractorul care nu are rese-
dintd in Romania, In caz de ob-
tinerea extrádárii, precum i a-
cela care a sávarsit o infrac-
tiune In condithmile art. 10 din
codul penal, va fi urmárit si ju-
decat de instantele penale cu se-
diul in Bucuresti.
Dad, infractiunea a fost sd-
varsitä In apropierea fruntarii-
lor Romaniei, Curtea de Casatie
poate strämuta, dupd, cererea
Ministerului public sau a pdrti-
lor, cercetarea cauzei inaintea
instantei judecdtoresti, care este
cea mai apropiatá de locul unde
infractiunea a fost sávarsitd.
In cazurile de mai sus, Jude-
catorul se poate folosi de actele
autoritátii sträine, fie in intere-
sul cercetärilor penale, fie pen-
tru a hotärt asunra restituirilor
despdgubirilor, cand pentru
infractiunea sävarsitd, nu se pot
intocmai astfel de acte in tard.
(Pr. p. m. 25. al. 1).
24. Pentru infractiunile co-
mise pe un vas roman, este com-
petentá instanta din circum-
scriptia primului port roman in
care ancoreazd vasul dupd, co-
miterea infractiunii.
Infractiunile comise de echi-
pajul unui vas sträin de comert,
In conditiunile art. 7, alin. 3,
parte finall, precum i in cazul
www.digibuc.ro
art. 11, punctul 8 din codul pe-
nal, sunt de competenta instan-
telor primului port roman de a-
costare.
Infractiunile comise pe o ae-
ronavd romând, sunt de compe-
tenta instantei locului de ateri-,
zare, cand aceasta este in WA,
jar dacd, Iocul de aterizare este
in straindtate, competenta apar-
tine instantelor române ale lo-
cului aerostatiunii de care de-
pinde aeronava.
Infractiunea comisä de echi-
pajul unei aeronave strdine de
comert in conditiunile art. 7,
punctul 3, parte finald, din codul
penal, este de competenta in-
stantelor române ale locului de
aterizare.
Pentru infractiunile indrep-
tate contra sigurantei Statului
se aplicd, dispozitiunile art. 23.
(Pr. p. m. 25, al. 3).
25. Infractiunile comise in
sträindtate de romanii care o-
cupd, functiuni diplomatice sau
consulare, de functionarii lega-
tiunilor san consulatelor, pre-
cum si de trimesii in misiuni ai
guvernului roman, sunt de com-
petenta instantelor domiciliului
pe care-I au in tar&
In lipsa domiciliului, sunt
competente instantele din Bu-
curesti. (Pr. p. rn. 25, al. 3).
26. Pentru infractiunile co-
mise de romani in sträindtate
judecate de instantele consu-
lare, este competentd, in ceea ce
priveste apelul, Curtea de Apel
din Bucuresti.
27. Infractiunile comise prin
presd sunt de competenta in-
stantelor In circumscriptia cd-
rora s'a imprimat publicatiunea
incriminatd, dacd locul este cu-
noscut i dacd, este in tard..
In caz cand locul de impri-
mare nu este cunoscut sau este
in sträinätate, competenta o au
instantele unde publicatiunea a
fost rdspanditä.
 19 Martie 1936
In acest din urmIt caz, daca
mai multe instante sunt compe-
tente pentru aceeasi cauzd, se
dit preferintd instantei care a
fost cea dintdiu sesizatd. (Pr. p.
598 ur.; Const. 26; Pr. p. m. 562,
563; Pr. p. austr. 484, 486)
CAPITOLUL HI
Compefenfa dupii calffafea persoanei
Competenta instantelor
28.
penale poate fi determinatd,
de calitatea persoanei invinuite.
In acest caz, instanta compe-
tente. este aceea indicatd de le-
gea care reglementeazd repri-
marea infractiunilor comise de
persoana investitd cu aceastd,
calitate.
Instanta rämâne competenth .
chiar dacd inainte sau In tim-
pul urmdririi invinuitul a
pierdut acea calitate.
Calitatea dobânditd, dupd, co-
miterea infractiunii nu poate
determina schimbarea compe-
tentei.
CAPITOLUL IV
Compefenfa in caz de conexifafe, in-
divizibilifafe ;i concurs real de
infracfiuni
Sectiunea I
Competenta in caz de conexitate
29. Competenta este determi-
natd de conexitatea infractiuni-
lor In urmAtoarele cazuri:
1. Când infractiunile sunt co-
mise de until sau mai multi in-
fractori impreund, In acelasi
timp In acelasi loc;
2. and sunt comise de infrac-
tori deosebiti In timp si In lo-
curi diferite, insä dupd o prea-
labild Intelegere;
3. and infractiunea a fost co-
misd pentru a pregäti, Inlesni
sau a aseunde executarea altei
infractiuni sau pentru a obtine
sau a asigura nepedepsirea fdp-
tuitorilor ei;
www.digibuc.ro
4. and Intre cloud sau mai
multe infractiuni existd legáturi
conexarea Mr se impune spre
o mai bund administrare a jus-
titiei.
Conexarea se poate cere si In
apel, când toate cauzele se gd-
sesc Inaintea instantelor de a-
pel si acestea sunt de acelasi
grad.
In toate cazurile de conexitate,
judecatile Incepute sau care ar
urma sä Inceapd la diferite in-
stante, trebuesc intrunite in fata
aceleeasi instante, dui:4 regulele
stabilite mai jos, spre a se da o
singurd hotdrire. (Pr. p. In. 18,
19. al. 1; Pr. p. r. 222).
30. Competenta pentru toate
infractiunile conexe, care, dupd
materie sunt de competenta u-
nor instante de grad egal, apar-
tine instantei care a fost mai In-
tdiu sesizatd, iar dacä sunt de
competenta unor instante de grad
diferit, instantei superioare in
grad.
31. and dintre infractiunile
conexe unele apartin competen-
tei instantelor judecatoresti or-
dinare, iar altele sunt de corn-
petenta unei jurisdictiuni spe-
ciale, judecarea tuturor infrac-
tiunilor apartine jurisdictiilor
ordinare.
Cu toate acestea, când o in-
stantd cu competentä speciald
este superioard in grad instan-
tei cu competentä ordinard, corn-
petenta apartine instantei cu
competentä speciald. (Pr. p. m.
19).
32. In cazurile de conexitate
instantele pot dispune, fie dupd
cererea pärtilor, fie din oficiu,
spre a evita Intârzieri sau spre
a nu prelungi detinerea unui a-
restat, ca unele fapte sä fie ju-
decate separat.
Conexitatea sau disjungerea nu
pot forma obiectul unui osebit
recurs In casatie. (Pr. p. m. 21).
140 Procedura Pena
S e c tiune,a II
Competenta in caz de indivizi-
bilitate
33. Competenta este determi-
natä de indivizibilitate In urraA-
toarele cazuri:
1. and o singura infractiune
a fost comisA, de mai multi in-
fractori;
2. and un singur fapt consti-
tue mai multe infractiuni;
3. and existenta unei infrac-
tiuni este conditionatä de exis-
tenta altei infractiuni si ele sunt
In acelmi timp urmärite.
In cazurile de mai sus, jude-
carea de cdtre aceeasi instant&
este obligatorie.
Instanta competent& de a ju-
deca pe autorii principali a unei
infractiuni este singurä compe-
tent& de a judeca $i De instiga-
tori, complici, favorizatori $i täi-
nuitori, dacä sunt In acela$i
timp urmäriti. DacI sunt mai
multi autori principali, justitia-
bill de instante din circumscrip-
tii diferite, competenta apartine
instantei IntAi sesizate, iar cand
din cauza calitätii sale, vreunul
din participanti este justitiabil
de o instant& specialä, compe-
tenta se determinä conform art.
31. (Pr. p. m. 18).
Sectiunea III
Competenta in caz de concurs
real de infractiuni
34. Infractiunile sävArsite de
aceea$i persoanä se judecä deo-
datä si de aceeasi instantä, du-
ng normele preväzute de art. 30
si 31 si dac& instanta cáreia ti
revine competenta, socoteste a-
ceasta necesar pentru o bund
administrare a justitiei. (Pr. p.
474; Pr. p. m. 19).
CAPITOLUL V
Dispozilii comune
35. Dispozitiile din capitolele
II, III $i IV de mai sus, referi-
www.digibuc.ro
toare la competentä, se aplich 5i
organelor de cercetare, urmärire
instructie. (Pr. p. 66, 49).
36. Exceptiunile de incompe-
tentä derivand din calitatea in-
culpatului sau din natura in-
fractiunii, pot fi ridicate de pärti
sau din oficiu, In orice stare
a procesului i chiar Inaintea
Curtii de Casatie, afar& de cele
stabilite In art. 101, alin. 2.
Curtile cu jurati nu-si pot de-
clina competenta tri cazurile In
care au fost sesizate prin deci-
ziunile Camerei de acuzare, nici
chiar In caz de schimbarea cali-
fic&rii.
Exceptiunea de incompetent&
teritorialä nu se poate ridica cle-
at la prima instant& $i Inainte
de orice ap&rare asupra fondu-
lui, afar& de cazul când jude-
cata a urmat In lipsä $i dacti
exist& clrept de opozitie.
Declaratiunea de necompetentä
teritorialä nu atrage nulitatea
actelor deja Indeplinite.
CAPITOLUL VI
Confliciele de compefenfer
37. Când doi, ori mai multi
judecatori de instructie sau doll&
ori mai multe instante se recu-
nose competente de a cerceta ori
a judeca aceeasi infractiune sau
mai multe infractiuni conexe,
ori Ii declinä competenta, se
observä normele ardtate mai jos.
(Pr. p. r. 522).
38. and conflictul pozitiv
sau negativ de competent& se
iveste Intre doi sau mai multi
judecAtori de instructie de pe
lângä tribunalele ce apartin a-
celeeasi circumscriptii de Curte
de Apel, competenta se stabile$te
de Camera de acuzare respee-
tivä.
Când conflictul negativ sau
pozitiv exist& Intre don& jude-
c&torii care depind de acelasi
tribunal, conflictul de compe-
tent& se rezolvä de a.cel tribunal
 19 Mart le 1936
Dacd, cele cloud% judecdtorii nn
tin de acelasi tribunal, sau clacd,
conflictul s'a ndscut intre o ju-
decdtorie $i un tribunal, compe-
tenta este Curtea de Apel res-
pectivd. (P. p. r. 530, 533).
Dacä cele cloud instante in con-
flict nu se gdsesc in circumscrip-
tia aceleiasi Curti de Apel, con-
flictul de competentä se rezolvd
de Curtea de Casatie.
Aceeasi competentä ierarhicd
se urmeazd dacd conflictul se
ive$te intre cloud tribunale.
In toate celelalte cazuri de con-
flict pozitiv sau negativ, compe-
tenta se stabileste de Curtea de
Casatie. (Pr. p. r. 522; Pr. p. m.
28).
39. Curtea de Casatie stabi-
leste competenta $i atunci când
un conflict de competentä se
iveste intre un judecdtor de in-
structie sau instanta ordinard,
pe de o parte $i un organ de in-
structie sau o instantä speciald,
pe de altä parte.
Curtea de Casatie este de ase-
menea competentä si atunci cand
din orice a lid imprejurare cursul
justitiei este Intrerupt. (Pr. p.
347; Pr. p. r. 525).
40. Cererea pentru regularea
de competentd, poate fi facutd de
inculpat, partea civild sau Mi-
nisterul public. Ea se introduce
la grefa oricdrei instante sau
judecdtorii In conflict. Cererea
trebue sä fie motivatä in cuprin-
sul ei sau ulterior printr'un me-
moriu.
Grefa care a primit cererea o
tnainteazd de indatd, impreund
cu dosarul instantei competente
a rezolva conflictul. (Pr. p. r.
526, 528).
41. Din momentul primirii
cererii, judeatorul de instruc-
tie sau instantele in conflict sus-
pendd cursul judeedtii pAnd la
rezolvirea conflictului. Cu toate
acestea se pot intocmi actele ce
reclamd urgentd, se poate dis-
pune arestarea inculpatildr, in
www.digibuc.ro
141
cazurile anume stabilite de lege,
primi $i rezolva cererile ref eri-
toare la libertatea provizorie.
42. Instanta chematd, sd se
pronunte asupra conflictului,
hotdräste de urgentä, pe baza
memoriilor scrim si a actelor
primite, ascultdnd si concluziu-
nile Ministerului public. In caz
de conflict pozitiv, se cere in
prealabil i avizul motivat al
Ministerului public de pe lângd,
cealaltd instantä sesizatd, fatd
de care nu s'a ridicat incidentul
de competentd, clacd existd Mi-
nister public.
Instanta chematd, sä stabilea-
scd competenta, examineazd f ap-
tele care constituesc obiectul in-
vinuirii, spre a le da canficarea
legald, care poate fi si alta de-
cdt aceea din care a nrovenit
conflictul. (Pr. p. 301; Pr. p. r.
526).
43. Hotartrea pronuntatä se
comunicd de indatd prin inter-
mediul Ministerului public, atdt
instantelor cdt si pärtilor inte-
resate.
Contra hotäririlor date de in-
stantele in drept a se pronunta
asupra conflictelor, pärtile au
numai drept de recurs in Casa-
tie, in termen de 5 wile dela no-
tificarea hotäririi. (Pr. p. r. 523,
531, 537).
44. Judecatorul de instructie
sau instanta sesizatä prin boa-
rirea care stabile$te competenta
nu se mai pot declara incompe-
tente.
Cu toate acestea, dacd, in ur-
ma noilor elemente ce ar rezulta
din instructia Mena in fata in-
stantei la care s'a trimis cauza,
se constatà cd faptul prezintd,
caracterul unei alte infractiuni
care exclude competenta acestei
instante, ea poate sd-F,ti decline
competenta.
Dad, aceastd catizd a fost tri-
misd altui judecdtor sau in-
stante decât aceleia eare a pro-
vocat conflictul, aceasta diii in%
142 Procedura Pena la

m. poate statua asupra compe- actiuni care ar turbura hberul

tentei.
In cazurile preväzute de cele
dotra alineate precedente, com-
petenta se stabileste definitiv de
litatea inculpatilor sau pasiu-
Ina lta Curte de Casatie.
45. and Curtea de Casatie ,fac sä nasa bänuiala cä inde-
este chematä a stabili compe- pendenta sau impartialitatea
tenta si dad, nu rezultä din do- judecAtorilor ar putea fi stir-
sare elemente suficiente spre a
se putea pronunta, ea poate tri-
mite cauza Camerei de acuzare
respective sau oricärei alte in-
stante crede de cuviintä, spre a
culege elemente necesare, care
dupd ce vor aduce la indeplinire
delegatiunea, restituesc lucrärile
Curtii de Casatie, spre a se pro-
nunta.
46. Constatärile fäcute, infor-
matiunile adunate i mäsurile
provizorii ordonate de judeato-
rul de instructie sau instanta
desinvestitá prin hotárirea de
stabilire de comnetentä, pot fi
folosite sau mentinute de :hide-
cAtorul de instructie sau de in-
stanta investitä prin aceastä ho-
tttrire.
Mandatul de arestare ernis de
un judecätor de instructie sau
de instanta aflatä In conflict de
competenta, Ii pästreazá pute-
rea In conditiunile prevAzute de
lege pänä la stabilirea definitivä
a competentei (Pr. p. r. 530).
TITLUL III
Strimutarea proceselor penale
47. Curtea de Casatie poate
stramuta cercetarea unei cauze
dela un judecAtor de instructie
la altul sau dela o instantä la o
anti instantä, de grad egal, pen-
tru motive de sigurantä publicá
sau suspiciune legitiml.
Siguranta publicl se considerá
in pericol de a fi turburatá când
natura unei infractiuni, numá-
rul sau calitatea inculpatilor, e-
xaltarea pasiunilor locale sau
alte circumstante grave dau loc
la temeri de dezordine sau alte
curs al justitiei.
Suspiciune legitimä este atunci
când circumstantele cauzei, ca-
nile locale sau alte imprejurari
bitg. (Pr. p. r. 539).
48. Cererile intemeiate pe mo-
tive de sigurantá publicä se
pot face numai de Ministerul pu-
blic de pe lângá Curtea de Ca-
satie, sesizat de ministrul justi-
tiei, celelalte se pot formula si
de pärti. (Pr. p. r. 539, 541).
49. Asernenea cereri pot fi
fäcute in tot timpul instructiu-
nii sau inainte de inceperea des-
baterilor, afar& de cazuI când
motivul de strämutare s'a ivit
ulterior. (Pr. p. r. 540).
50. Cererea de strärnutare se
adreseazd direct Curtii de Ca-
satie. Ea trebue sä fie motivatá,
aläturändu-se si actele pe care
se sprijing.
51. Primind cererea, prese-
dintele cere informatiuni Mi-
nisterului public de pe lângl
instanta unde se aflä pendinte
cauza, sau in circurnscriptia cl-
reia functioneazá magistratul.
Ministerul public in cazurile
de strämutare pentru suspi-
chine legitimä, insuinteazá pär-
tile, care pot dentine memorii.
(Pr. p. r. 543, 544).
52. Cererile de strämutare
pentru motive de sigurantá pu-
suspenclá de drept cerceta-
rea cauzei.
In ce prive*te celelalte cereri,
presedintele la primirea lor, e-
xaminând raotivele, poate decide
suspendarea cercetärii cauzei
cere dosarul.
53. La termenul fixat, cere-
rea se judecá in sedintá secretl,
ascultandu-se concluziunile pär-
tilor si ale Ministerului public.
Ea se judecá chiar dad. pär-

www.digibuc.ro
 19
tile nu se Infati$eaza. (Pr. p. r.
545).
54. Curtea se pronunta prin-
teo decizie nemotivatä j In caz
de admitere a cererii, dispune
trimeterea cercetärii cauzei unui
alt judecator de instructie sau
unei alte instante de- grad e-
gal din circumscriptia aceleea$i
Curti de Apel, careia apartine
judecAtorul competent sau, ex-
ceptional, In circumscriptia u-
nei Curti de Apel aläturate.
Când cererea de strämutare
priveste o cauza pendinte de o
Curte de Apel, cauza se trimete
la o alta Curte de Apel.
Curtea de Casatie se poate
pronunta In ce masura actele
Incheiate de instanta desesizata
'Imam valabih?.
Hotartrea Curtii de Casatie se
transmite judecatorului de in-
structie sau instantei desemnate
prin Ingrijirea Ministerului
public respectiv, se notifica $1
partilor. (Pr, p. r. 545).
55. Nu se poate cere din nou
stramutarea unei cauze, afara,
de cazul and este Intemeiata pe
finprejurAri ivite dupg, respin-
gerea primei cereri (Pr. p. r.
549).
TITLUL IV
Incompatibilitatea, abtinerea
reeff area
CAPITOLUL I
Incompalibilifafea
56. Presedintele ori judeca-
torul unei Curti sau unui tribu-
nal sau al unei judecätorii care
a pronuntat o hotärtre Intr'un
proces, nu poate participa la ju-
decata aceleia$i cauze, In a doua
instantä sau in recurs, nici
chiar In caz de retrimitere prin
casare.
Nu poate participa la proces
judechtorul care a emis manda-
tul de arestare sau a cerut con-
firmarea sau reconfirmarea, ori
s'a pronuntat asupra culpabili-
www.digibuc.ro
Martie 1936 143
tatii prin ordonanta definitiva
facuta si nici judecätorul care
a luat parte la pronuntarea Ca-
merei de acuzare pentru trime-
terea in judecata.
De asemenea nu poate parti-
cipa la judecata acela care a e-
xercitat Intr'un proces atribu-
tiunile Ministerului public, pre-
cum si acela care a Indeplinit
oficiul de apärätor. Acesta din
urmä nu poate exercita nici a-
tributiunile Ministerului public.
Nu poate participa ca judeca.-
tor nici acela care a depus In
aceea$i cauza ca martor sau a
servit ca expert ori arbitru. (Pr.
p. 474; Pr. p. m. 65, 66; Pr. civ.
276).
CAPITOLUL II
Ablinerea
57. Pre$edintele, judecatorii
Curtii sau tribunalului i jud,e-
catorul unei judecatorii, and
stiu ca exist& un motiv de recu-
zare In persoana lor chiar ne-
propus, au datoria de a /lieu-
nostiinta de Indata, pe seful lor
direct $i de a se abtine dela orice
actiune In acea cauza.
Judecatorul sef, tribunalul sau
Curtea decid motivat asupra ab-
tinerii. Mid se invoaca i alte
motive de abtinere, care ar In-
rturi asupra prestigiului i dem-
nitatii magistratului sau al jus-
titiei, instanta le poate admite,
motivanduii Incheierea sa. (Pr.
civ. 278; Pr. p. m. 67, 70).
58. Abtinerea se propune de
magistrat $1 se judeca de ace-
leasi instante care sunt compe-
tente a statua asupra recuzarii.
Judecata se face In camera (le
consiliu. (Pr. civ. 283).
CAPITOLUL Ill
Recuzarea
59. Pre$edintele $i judecato-
rul Curtii sau al tribunalului ori
al unei judecatorii, membrii Ca-
merei de acuzare, precum i ju-
144 Procedura Penalá
decgtorul de instructiune, poate
fi recuzat:
1. Când el, sotia, pgrintii sail
copiii lor sunt direct sau indi-
rect interesati In proces;
2. Când este rudg sau afin
pang la al patrulea grad inclu-
siv, cu vreuna din pgrti sau cu
vreunul din avocatii, mondata-
rii sau reprezentantii lor;
3. Când sotia este rudä sau a-
fing a uneia din pärti, pAng la
gradul mai sus argtat, când so-
tia este in vieatg i nedespgr-
titg, sau dacg fiind incetatg din
vieatg ori despgrtitä, au rallies
copii;
4. Dacg, el, sotia sau rucielelor
pâng la al patrulea grad, au un
proces asupra unei asemgng-
toare chestiuni cu aceea care
se judecg sau dacg au o jude-
catg la instanta unde una din
pgrti este judecgtor;
5. Dacg intre aceleasi persoane
una din pärti a fost o jude-
catg penalg in timp de 5 ani Ina-
intea recuzgrii;
6. Dacg este tutore, curator
sau consilier judiciar al uneia
din pgrti;
7. Dacg a dat sfaturi sau si-a
exprimat pgrerea eu privire la
eauza ce se judecg;
8. Data a prima dela una din
pgrti daruri sau fäggdueli de
daruri, ori altfel de indatoriri;
9. Dacg este vräjmgsie intre
el, sotia sau una din rudele sale
piing la al patrulea grad inclu-
siv si una din pgrti, sotii sau
rudele acestora pang la gradul
al treilea. (Pr. civ. 274, 275, 276;
Pr. p. m. 64).
60. Nu se pot recuza rudele
sau afinii acelora care stau in
cauzg ca tutori, curatori, direc-
tori ai unui stabiliment public
sau de comert, and acestia nu
au interes personal in cauzg.
(Pr. civ. 277).
61. Reeuzarea poate fi pro-
www.digibuc.ro
pusg de Ministerul public. sau
de oricare din pgrti.
Propunerea se face oral sau
prin cerere depusg judecgtoru-
lui care face instructia sau la
instanta unde este pendinte ca-
uza.
Cererea poate fi propusg nu-
mai Ong la inceperea desbate-
rilor imediat urmgtoare ivirii
cazului de recuzare. Ea trebue,
sub sanctiunea nulitätii, sg e-
nunte motivele i sg indice pro-
bele.
Magistratul impotriva cgruia
e propusg recuzarea poate de-
clare cg se abtine. (Pr. civ. 280,
281; L. j. oc. 1131.
62. Recuzarea ajutorului sau
a judecgtorului de judecgtorie
se decide de judecgtorul sef, a
judecgtorului sef de el insusi.
Recuzarea judecgtorului de in-
structie sau a unui judecgtor
dela celelalte instante, se decide
de completul instantei respec-
tive, färg participarea judecg-
torului recuzat.
Recuzarea privind pe toti ju-
decgtorii unui tribunal, se ju-
decg de Curtea de Apel, iar a-
ceea a tuturor juclecgtorilor unei
Curti de Apel sau a unei Curti
cu jurati, de sectiunea respec-
tivg a Curtii de Casatie.
Recuzarea tuturor judecgtori-
lor sectiunii penale a Curtii de
Casatie se judecg, de sectiunile
unite a Curtii de Casatie. (Pr.
p. m. 69; L. j. oc. 115).
63. Instanta decide asupra
recuzgrii In camera de consiliu,
dupg ce a ascultat pe magistra-
tul recuzat.
Nu se admite interogatorul sau
jurgmântul ca mijloc de dovadg
a cauzei de recuzare.
Judecgtorul de instruetie re-
cuzat, avand cunostintg de ce-
rerea de recuzare, poate hide-
plini nnmai Elate urgente de in-
structie. (Pr. civ. 282, 289; Pr.
p. na. 76).
 19 Martie 1936 145

CAPITOLUL IV El urmäreste infractiunile Si

Dispozitiuni comune exercitä actiunea penalä, in con-
64. Incheierea asupra abti- formitate cu dispozitiile prevá-
nerii sau recuzä'rii se motiveazä, zute de acest cod.
si se citeste in sedintä publia. In exercitarea dreptului de ur-
Prin ea se determina, daa märire, pune concluziuni Nin se-
ce masurd actele indeplinite dintele instantelor pe längd care
de magistratul care s'a abtinut functioneaa, si uzeazä, de aile
sau recuzat, sau and s'au fä- de atac prevAzute de lege, pentru
cut prin concursul sdu, trebue sustinerea actiunii penale, and
sä fie mentinute. crede necesar.
Dad, abtinerea sau recuzarea El este obligat a pune conclu-
a fost respinsä, instanta inträ de ziuni si In procesele in care ac-
indatä, in cercetarea fondului. tiunea penalá a fost pusä in mis-
Daa abtinerea sau recuzarea care de alte persoane, afará de
s'a primit, judeatorul se re- cazul and legea dispune altfel.
trage si nu poate sä stea fatä la toate cazurile el este obli-
deliberarea judecätorilor asupra gat a propune judeatii numai
cauzei. cereri motivate cu concluziuni
Incheierea prin care s'a admis precise, conform art. 4, nepu-
sau respins abtinerea, ca si. a- tându-se referi la aprecierea in-
ceea prin care s'a admis recu- stantei. (Pr. p. 193, 194, 195; r.
zarea nu este supusä la nicio p. m. 33, al. 1; Pr. p. r. 21-45;
cale de atac. L. org. jud. 44-50).
Impotriva incheierii prin care
s'a respins recuzarea se poate CAPITOLUL II
face apel odatá cu fondul. Inculpaful
Când instanta de apel con-
statá cá recuzarea a foot pe ne- 67. Persoana in contra areia
drept respinsä, reface toate ac- s'a pus In miscare actiunea pe-
tole i probele administrate la nalä se numeste:
prima instantä. (Pr. civ. 283, 284; Inculpat, in tot timpul urmá-
Pr. D. m. 69). ririi si judecätii penale.
65. Dispozitiile precedente a- Inculpatul se mai numeste:
fará de acea a art. 59, alin. Prevenit,
7, se aplicä si reprezentantilor autoritateadin momentul in care
competenta a luat in
Ministeruhu public. m agi strati- contra sa másuri de detinere pre-
lor asistenti $i grefierilor. ventivá;
Cererea de recuzare privind a- Acuzat, and in materii crirai-
ceste persoane se face si se ju- nale
decá la instanta pe längä care nuntatCamera de acuzare a pro-
trimeterea in judecatá;
functioneazä. (Pr. civ. 286; Pr. Con damnat, dupä ce instanta
p. m. 73). de udecatá pronuntä pedeapsa
TITLUL V hottiritá de lege. (Pr. p. m. 13;
MO le, procuratorii i apirätorli Pr. p. r. 7).
68. and inculpatul a pier-
CAPITOLUL I dut uzul ratiunii in timpul in-
Minisferul public structiei sau judecAtii, acestea
66. Ministerul public repre- se suspenciä In privinta sa Ora
zintá in cauzele penale Statul. la completa insänätosire, iar tri-
Organizarea sa e aceea prevá- bunalul dispune de urgentä in-
zutä de legea de organizare ju- ternarea lui inteun ospiciu, du-
decatoreasa. pá Ministerului public.
C. Haroangin, vol. XXIV. 10.
www.digibuc.ro
146 Procedure Pena la
CAPITOLUL III
Parfea civilmenfe responsabild
69. Este civilmente responsa-
bilä si poate fi chematä ca parte
In procesul penal, persoana care
duptt dispozitiile codului civil si
altor legi speciale, este tinutá
sk raspundä pentru inculpat de
daunele cauzate prin infrac-
tiune.
70. Citarea In instantä pe-
nalá a persoanei civilmente res-
ponsabile se poate face dupli
cererea pártii civile, precum si
a Ministerului public, In cazul
and partea vätämatä este un
minor sau un alt incapabil.
Introducerea fn cauza a per-
soanei civilmente responsabile
se poate face In cursul instruc-
tiei, pänä la darea ordonantei
prin care se declará terminatá
instructia, iar la instantele de
judecatá, numai Inaintea pri-
mei instante, pänä, la Inceperea
desbaterilor.
and intr'un proces penal e-
xistá parte civilä constituitk per_
soana tinutá dupá lege civil-
mente responsabile are dreptul
a interveni In proces, InAuntrul
termenului si In modul prevá-
zut mai sus.
Citarea sau interventia per-
soanei civilmente responsabile
rämâne fárá efect, dacá partea
vätämatä si-a retras constitui-
rea de parte civilk
71. Impotriva citärii persoa-
nei civilmente responsabile In
cursul instructiei, aceasta poate
prezenta Intâmpinärile sale ju-
decAtorului de instructie, care
botäräste daa, mai este cazu/
a fi citatk
Impotriva interventiei volun-
tare, fäcute fn cursul instructiei,
pot face intämpinäri partea ci-
vill i Ministerul public.
Tmpotriva dispozitiei luate cu
Drivire la citarea sau interven-
tie rersoanei civilmente respon-
sabile, nu existä nicio cale de
atac.
www.digibuc.ro
72. Toate drepturile i garan-
tiile aconlate inculpatului pen-
tru a exercita apärarea, mijloa-
cele de atac si orice alte dispo-
zitii procedurale, Bunt comune
persoanei civilmente responsa-
bile In toate actele intervenite
fn urma chemärii sau interven-
tiei sale In instructie sau jude-
catd, In ce priveste interesul ci-
vil si Intru cA,t legea nu dispune
altf el.
CAPITOLUL IV
Parfea civilá
73. Calitatea de parte civils
In procesul penal, o pot avea
persoanele prevAzute de art. 6
care au exercitiul acestei actiuni
si numai dacd declará In mod
formal ca se constitue parte ci-
vilä sau dack In lipsä de ase-
menea declarare, au fäcut cerere
de despágubiri.
Declaratia de constituire ca
parte civilä se face oral sau In
scris, prin plängere sau act se-
parat, Inaintea organelor de cer_
cetare, urmárire, ori instruire a
infractiunilor, pänä, la termina-
rea lor, cAt si In fata primei in-
stante de judecatk Insa Inainte
de Inceperea desbaterilor asupra
fondului.
Cu ocazia constituirii ca parte
cel vätämat este dator sä
aleagd un domiciliu In circum-
scriptia instantei unde i se fac
In tot timpul duratei procesului
comunicärile necesare. (Pr. p. 90;
Pr, D. m. 5, 51, 52; Pr. p. r. 6, 63,
64 65).
74. Persoanele care nu au li-
berul exercitiu al drepturilor lor,
se pot constitui parte civil& nu-
mai dacä sunt autorizate, asis-
tate sau reprezentate In formele
prescrise pentru actiunile civile.
Bärbatul se poate constitui
parte civill pentru sotie, dacá
aceasta nu se opune formal. (Pr .
p. m. 47).
75. Constituirea de parte
poate fi retrasä de eel in
 19 Martle 1936
drept In orice fazd a procesului
prin declaratie formalg, f gcutg
instantei la care cauza este pen-
dinte, rgmâne Insg, rdspunzg,tor
de daunele ce eventual a produs
constituirea sa de parte civilg,
precum si de cheltuielile de ju-
decatá fgcute päng, In momen-
tul renuntgrii.
Dacg, renuntarea s'a fäcut In
24 de ore din momentul consti-
tuirii, este scutit de cheltuielile
procesului. (Pr. p. r. 64).
76. Asociatiunile legal consti-
tuite pentru proteguirea unor
interese ale membrilor lor, se
pot constitui parte civilä prin
reprezentantdi legali In cazurile
când infractiunea ar educe a-
tingere acelor interese.
CAPITOLUL V
Procuroforii i apeirciforii
77. In procesele penale Ina-
intate instantelor de fond, in-
culpatul trebue sä se prezinte
tn persoang. In procesele de con-
traventii, de delicte care atrag
dupg lege pedeapsa Inchisorii
mai mid, de trei luni, In actiu-
nile directe, precum si In acele
In care actiunea penalg se poate
stinge prin Impäcare, inculpatul
se poate prezenta i prin man-
datar cu procurg, specialg.
In toate cazurile, instanta poate
ordona aducerea In persoang a
inculpatului.
Partea civilg si cel response-
bil civilmente pot fi reprezentati
prin mandatari, atat In cursul
instructiei. cgt si al judecgrii.
(Pr p, r. 150, 181).
78. Apärgtorul ales sau nu-
mit din oficiu, are dreptul sá
prezinte memorii scrise In nu-
mele clientului sgu din proprie
initiativg. atât la instructie cât
Si la instantele de judecatg. (Pr.
D. tn. 62).
79. Inculpatul are dreptul de
a fi asistat de apärgtor atat lri
cursul instructiei cat si In fata
www.digibuc.ro
147
instantei de judecatä, In condi-
tiile urmgtoare:
1. In cursul instructiei, dupä
luarea primului interogatoriu,
prevenitul poate comunica liber
cu apgrgtorul sgu, luandu-se
numai mgsuri de pazg. Când are
mai multi apärgtori, este obli-
gat a desemna pe unul din ei,
cu care comunicg, si fa% de care
se Indeplinesc formalitätile ce-
rute de acest cod.
Judecgtorul de instructie este
obligat, sub pedeapsg de nuIi-
tate, cu ocazia primului intero-
gator, sIt feel cunoscut inculpa-
tului dreptul care-I are de a-$1
alege un apgrgtor i Iii caz e-
ventual, de a cere
Când interesul instructiei o
cere, judecgtorul poate interzice
prevenitului orice comunicare cu
orice persoang, pe un termen de
15 zile, care se poate prelungi cu
Incg eel mult 10 zile. El dg in a-
ceastg privintg ç ordonantg su-
mar motivatä, care se comunicg
prevenitului, prin administratia
Inchisorii.
Prevenitul poate ataca orda-
nanta cu opozitie la tribunal,
care se pronuntg In ultimg in-
stantg, In termen de 24 ore, In
camera de consiliu.
Apärgtorul are dreptul, sub pe-
deapsä de nulitate, sg asiste pe
prevenit la confirmarea manda-
tului de arestare, la cercetgri la
fata locului, perchezitii, autop-
sii i la ultimul interogatoriu,
ce i se ia inainte de terminarea
instructiei, când poate prezenta
observatiile sale verbale sau
scrise.
Cänd inculpatul nu si-a ales
un apärätor din cauza lipsei de
mijloace, judecgtorul de instruc-
tie, dacg inculpatul o cere, ia
mgsurile legale spre a i se de-
semna unul pe care II Incunos-
tiinteazg, de Indatä.
Dacg, inculpatul este minon
sau interzis, i se desemneazärin
apgrätor din oficiu;
148 Procedura Pena la
2. In fata instantelor de jude-
catd, inculpatul poate fi asistat
de unul sau mai multi apArd-
tort, el poate comunica cu apd-
rAtorii säi si in timpul desbate-
rilor, dar nu-i este permis sd le
ceard sfat in privinta räspun-
sului ce are de dat la Intrebärile
ce i se pun in instantä.
In materie corectionald, pre-
venitul lipsit de mijloace, care
nu are apärätor poate cere, iar
instanta ia mäsurile legale, pen-
tru ca prevenitul sä fie asistat
de un apárAtor.
Minorii si interzisii vor fi a-
sistati in mod obligatoriu de un
andrätor, dacá sunt avocati in
localitate.
In materie criminald, acuzatul
trebue sd fie Intotdeauna asistat
de a/At-Mora alesi sau de un a-
pärätor din oficiu, conform re-
gulelor speciale din cartea HI,
titlul H, cap. III. (Pr. p. 239, 241,
267, 292, 450; Pr. p. m. 53, 54, 62;
Pr. p. r. 95, 327).
80. Avocatii desemnati din o-
ficiu sau alesi ca aptträtori, sunt
obligati sd, presteze serviciile lor
inculpatilor. In tot cursul pro-
cesului, pentru actele scrise si
expunerile orale, sunt obligati sd
intrebuinteze limba romând.
Judeatorul de instructie, cel
dela judecAtorie, sau presedin-
tele instantei, pot admite, pen-
tru cauze Intemeiate, desärcina-
rea apärätorului numit din ofi-
ciu sau substituirea unui alt a-
pärätor In locul aceluia desem-
nat de acesta.
Apärätorul nu poate páräsi
oficiul de apdrare ce i s'a incre-
dintat sau a se retrage din se-
dintA nici chiar pe motiv cd ar
fi fost violate drepturile al:di-A-
ril, dar el poate folosi acest mo-
tiv pentru atacarea sentintei.
Dacd apärätorul contravine
dispozitiei de mai sus, presedin-
tele invitá pe inculpatul rdmas
Mid apdrare, sa-si aleagä un alt
www.digibuc.ro
apärätor. Dacd inculpatul se git-
seste in conditiile de a avea un
apárátor din oficiu, presedintele
sau judecdtorul dispune asupra
substituirii.
ApArdtorului astfel numit sau
delegat i se dá tim-nul necesar
pentru studierea dosarului, evi-
tându-se pe cât posibil amanarea'
desbaterilor.
Pentru abaterile dela dispozi-
tiile de mai sus, instanta sezi-
seazd, baroul respectiv. (Pr. p.
304; Pr. p. m. 58-60).
CAPITOLUL VI
Dispozifii corneae
81. In caz de deces al vre-
uneia din párti, procesul se a-
mânä pentru introducerea in
cauzd a mostenitorilor, In vede-
rea judecdrii pretentiilor civile.
Dacd aceasta ar provoca In-
târzierea judecAtii penale, in-
stanta poate dispune separarea
actiunilor, rämânând ca actiu-
nea pentru despdgubiri sä fie
judecatd de instanta civil's:. (Pr.
p. r. 12).
TITLUL VI
Diferite ado tii mind procedurale
CAPITOLUL I
Cifafille 0 inmemarea Mr
Nofificarea 0 colnunicarea acfelor de
procedure,' penald
Sectiunea I
Citaffile $i inmánarea lor
82. Citatia trebue sd fie da-
tatd 4i sd cuprindd:
1. Ora, ziva, luna si anul când
sunt chemate pärtile spre Inn:
tisare;
2. Instanta inaintea cdreia ur-
meazd sä se prezinte pArtile, cu
indicatia comunii si sträzii unde
este sediul acestei instante, iar
când sediul instantei este in co-
mund rurall, numele comunei
si judetului;
 19 Martle 1936
3. Numele, pronumele si domi-
ciliul sau locuinta celui citat;
4. Calitatea In care este che-
mat;
5. Indicarea sumarg. a faptu-
lui incriminat si consecintele le-
gale ce decurg fn caz de nepre-
zentare;
6. Numgrul de ieslre si numg-
rul dosarului.
Enuntärile de mai sus sunt
prevazute sub pedeapsä de nuli-
tate. Nulitätile privind punctele
1, 2, 3 si 4, se acopea prin pre-
zentarea celui citat, iar nulita-
tea de sub punctele 5 si 6, prin
neridicarea ei la prima zi de In-
fätisare.
Citatiile martorilor, expertilor
si interpretilor, trebue sä cu-
prindä enuntArile de sub punc-
tele 1, 2, 3 si 4, indicatia cauzei
In care sunt chemati si sanctiu-
nile In caz de neprezentare. (Pr.
p. 601; Pr. p. m. 130; Pr. p. r. 68,
69, 143; Pr. civ. 72).
83. Citatiile sunt emise din
ordinul judecatorului . de in-
structie, In cursul instructiei si
din ordinul presedintelui, In
cursul judeatii si trebue sä fie
contrasemnate propriu de grefier.
Citatiile se comunia fn co-
munele urbane prin autoritatea
politieneasa, iar In comunele
rurale prin autoritatea admi-
nistrativg. localä. (Pr. p. r. 68).
84, Inculpatul se citeazä la
domiciliul ce avea In momentul
and a fost comisä infractiunea.
Daa s'au fäcut cercetäri
prealabile sau instructie, domi-
ciliul este cel aratat In declara-
tie sau interogatoriu.
In caz de schimbare de domi-
ciliu pânti la judecarea definiti-
vä a procesului, citatia se clä la
noul domiciliu, numai daa in-
stanta este Incunostiintat'd for-
mal de inculpat despre aceastä
schimbare.
Dacä inculpatul nu are nici
-domiciliu, nici resedintä cunos-
cutä In tail, conform aliniatelor
www.digibuc.ro
149
de mai sus, sau klacä nu este O.,
sit si daa are un apaator ales
de el, se citeaza la domiciliul a-
cestuia. In cazul and niciuna
din aceste Imprejuräri nu exia-
t'd, citatia se afiseaa la usa in-
stantei de judecatä si copie de
pe ea la primäria locului unde
s'a comis infractiunea.
Dacti din actele procesului re-
zultä indicatii precise asupra
locului unde se aflä In sträinä,-
4,ate un fnvinuit de crimil, sau
delict, Ministerul public sau ju-
deatorul dela judeatorie II In-
stiinteazd prin scrisoare reco,
mandata despre procesul Ince-
put In contra lui, cu invitatia de
a se prezenta sau a declara a
fsi alege un domiciliu pentru
comunicarea actelor In comuna
de resedintä a instantei. Acea-
stä formalitate nu suspendd si
nici nu Intdrzie mersul proce-
sului. Recipisa de predarea scri-
sorii tine loc de dovadd.
Celelalte pärti se citeaa la
domiciliul arg.tat In actele cau-
zei. (Pr. p. in. 81).
85. Pentru cei ce locuiesc In
hoteluri, citatia se 0, In lipsa
lor girantului hotelului, hotelie-
rului si In lipsa acestora, porta-
ruhii sau celui ce In mod obis-
nuit il Inlocuiesle.
Cei ce se gäsesc sub arme se
citeazg la comandamentul uni-
tätii din care fac parte.
Cei detinuti se citeazg prin ad-
ministratiunea fnchisorii, chiar
and ei sunt detinuti pentrn
alte cauze.
Administratorul Inchisorii sau
cel care fi tine locul Inmâneazä
personal citatia. Aceastä dispo.-
. zitie se aplia si fatä de cei deti-
nuti pentru executarea unei m5.-
suri de sigurantä. (Pr. p., 91i pr.
civ. 75).
86. Citatia se /umeineazg, perr
sonal celui citat care da adever
rintá de primire.
Adeverinta de prirairp trehue
150 Procedura Parma
certificatà de functionarul In-
sarcinat cu inmAnarea.
Daa persoana citatà aflându-
se la domiciliu, nu vrea sâ, pri-
measa citatia, sau primind-o
nu voieste ori nu poate da ade-
verintä de primire, functionarul
insärcinat cu inmânarea con-
statà aceasta printr'un proces-
verbal.
Daa persoana citatà nu se
gäseste la domiciliu, functiona-
rul dà citatia unei persoane din
familie, care locuieste cu dân-
sa, sau unei persoane in servi-
ciul celui citat.
In cazul and persoanele de
mai sus refuzg sà primeasa ci-
tatia ori nu voiesc, sau nu pot
sä dea adeverintä, toate acestea
se constatá printr'un proces-
verbal.
Predarea nu se poate face
nici copiilor i nici persoanelor
care vor párea lipsite de uzul
ratiunii. Capacitatea se prezu-
mä pânä la proba contrarie.
Daa persoanele preväzute
mai sus lipsesc, functionarul a-
fiseaa citatia pe usa casei celui
cltat, iar o copie de pe ea, la pri-
marl e in eomunele rurale, ori la
comisariatul de politie respectiv
In comunele urbane, constatând
aceste imprejuari printr'un
proces-verbal care se incheie fa-
tä cu comisarul In comunele ur-
bane sau cu notarul In conau-
nele rurale. (Pr. p. m. 79, 80, 81;
Pr. eiv. 74; L. j. oc. 75, 76, 77).
87. Procesul-verbal dresat de
functionarul insärcinat cu in-
mAnarea citatiei trebue sä cu-
prinda, sub sanctiunea nulitätii,
anul, luna, ziva si ora, and a
fost Incheiat, numele, pronume-
le i calitatea functionarului ca-,
re 1-a redactat, cercetärile fà-
cute, numele, pronumele $i cali-
tatea personalä a celui eäruia
i s'a predat citatia, locul urml-
ririi $i semnätura aceluia care
a instrumentat.
Procesul-verbal face dovadä
www.digibuc.ro
depling de inmAnarea citatiei
sau despre cele conatatate. El
se depune la dosarul cauzei. (Pr.
civ. 74).
Sectiunea II
Notificarea comunicarea ac-
telor de procedura
88. Orideateori legea cere
notificarea sau comunicarea, u-
nui act de procedua, aceasta se
face, dupà ordinul Ministerului
public, sau a judeatorului, sau
la cererea pärtilor, de functio-
narul judeatoresc sau adminis-
trativ, indicat de lege, prin pre-
darea copiei intregului act sau
numai a unui extras, and legea
prevede aceasta, cu mentiunea
datei notificärii sau comunicd-
rii. Daa actul trebue notificat
sau comunicat la mai multe
persoane, se O. fiecäreia câte o
copie sau extras. (Pr. p. 291).
89. Notifiarile j comunia,-
rile se fac dupg normele si cu
formele preväzute nentru inmâ-
narea citatiunilor. (Pr, p. 82
87).
90. Notificarea sau comuni-
carea catre partea civilà se face
la domiciliul indicat in decla-
ratia de constituire.
Când o parte, in cazurile per-
mise de lege, are un reprezen-
tant cu mandat special in cau-
zd, sau a declarat ori ales un
domiciliu, notificarea sau co-
municarea este bine Indeplinità
prin predarea copiei sau extra-
sului actului acelui reprezen-
tant sau la domiciliul declarat
sau ales.
Noti f c area sau comunicarea
atre Ministerul public este In-
cleplinità prin predarea copiei
sau extrasului la biroul secreta-
rului parchetului, sau parchetu-
lui general. (Pr. p. 73).
91. Notificarea atre inculpa-
tul detinut, se face prin admi-
nistratorul penitenciarului, con-
form art. 85. In procesul-verbal
 19 Mart le 1936
de comunicare, administratorul
penitenciarului poate lua act
de declaratia inculpatului care
vrea sd, se foloseascd de o cale
de atac sau sd aleagd un apärd-
tor. (Pr. p. 85).
92. Originalul actului noti-
ficat sau comunicat, impreund
cu procesul-verbal si hârtiile a-
nexe, se aldturd la dosarul eau-
zei.
Instiitntdrile, care in cursul
instructiei sau procesului sunt
date de judecdtor verbal intere-
satilor, inlocuiesc comunicdrile,
cu conditia de a se fi fäcut men-
tiune despre aceasta in proces-
verbal.
93. Notificarea sau comuni-
carea este nuld:
1. dacd lipseste semnätura
functionarului insärcinat cu co-
municarea sau notificarea;
2. dacd au fost cdlcate dispo-
zitiile privitoare la persoana cd-
reia trebuia notificatä sau co-
municatd, copia ori extrasul, sau
acelea privitoare la locul in care
trebuia afisat;
3. dacd, prin neobservarea
vreuneia din regulele preceden-
te ar fi incertitudine absolutá
asupra datei notificdrii, comu-
nicdrii ori asupra persoanei
care o cere sau asupra aceleia
cdreia ti este indreptatd;
4. dacd existä contrarietate !Ti-
tre copie si originalul actului
notifi cat sau comunicat.
Sectiunea III
Disvozifii, comune
94. Inmanarea citatiilor, no-
tificarilor si comunicdrilor ac-
telor de procedurd penaii, se
poate face si prin mijlocirea
serviciului postal.
Un regulament special va de-
termina conditiile in care se pot
face comunicdrile pe aceastä
cale. (V. Regulam. din M. Of. Nr.
171 din 27 Iu lie 1934, sau la pag.
561, vol. XXII).
www.digibuc.ro
151
95. Functionarul public care
nu face inmânarea citatiilor, a
notificdrilor sau comunicdrilor,
ori nu executá mandatele de a-
ducere si cauzeazd amânarea
procesului sau nu o face in con-
formitate cu legea, se pedepse-
ste cu amendd dela 500 la 2.000
lei.
Pedeapsa se pronuntd de in-
stanta care a constatat faptele.
(L. j. oc. 66).
CAPITOLUL II
Termenul §i repunerea In fermen
Sectiunea I
Termenul
96. Termenele prevdzute in
prezentul cod se socotesc dupd
cum urmeazd:
Termenele in ore se socotesc,
luând de bazd indicatiunea orei
mentionate in actul care a pro-
vocat curgerea termenului.
Ziva, in calculul termenului,
se socoteste de 24 ore, iar luna
si anul se calculeazd dupä ca-
lendarul legal.
In calculul termenelor prevd-
zute in zile si ore, nu se socote-
ste ora si ziva dela care incepe
si nid acelea in care se Impli-
neste termenul.
Dacd, ultima zi a unui termen
cade inteo duminecä, sau altd
zi de shrbätoare legalä, ori in
zile când serviciul este legal-
mente suspendat, termenul se
prehmgeste pentru cea dintfila
zi de lucru urmAtoare. (Pr. p.m.
11; Pr. civ. 729-731).
97. Termenele prevdzute in
acest cod, nu pot fi prelungite
sau scurtate de judecator, sub
pedeapsä de nulitate, deal in
cazurile in care legea ii dd In
mod formal acest drept. (Pr. p.
11: Pr. civ. 732).
98. Actele de procedurd de-
puse recomanclat la oficiul pos-
tal, mnainte de expirarea terme-
nului prevdzut de lege, sunt con-
siderate ca fäcute in termen.
152 Procedura Pena IA
Recipisa postei servWe ca do-
vada de predare.
99. Neexercitarea actiunilor
4i cAilor de atac in termenele fi-
xate, atrage decAderea din exer-
citiul dreptului i nulitatea ac-
telor f Acute. (Pr. civ. 733).
Sectiunea II
Repunerea in termen
100. Când pärtile sau Minis-
terul public dovedesc cd au fost
in imposibilitate de a se prezen-
ta la ziva judecatii sau de a e-
xercita un drept In termenele fi-
xate de lege, din cauzl de fortà
majorà, instantele judeatorWi
pot acorda o repunere in ter-
men. (Pr. p. 454; Pr. p. austr.
412-429; Pr. p. m. 463, alin. 1).
101. Cererea pentru repune-
rea In termen trebue sl fie in-
trodus5, In termen de 10 zile, sub
pedeapa, de a nu fi luatà in
considerare. (Pr. p. m. 464, a-
lin. 1).
Termenul de zece zile curge de
la data comunicärii primului
act ce urmeaz4 si care dä posi-
bilitate pârtii sà cunoasa, pier-
derea termenului, iar In lipsa u-
nui atare act, din ziva in care a
Incetat faptul care constituia
forta majorà.
Cererea de repunere In ter-
men nu suspendà executarea
condamnärii sau continuarea
procedurii, Ins5, instanta poate
admite suspendarea executlrii
hotârfrii pAng la judecarea ce-
rerii. (Pr. p. m. 468).
Asupra cererii de repunere se
pronuntà instanta care ar fi ju-
decat cauza, In cazul când par-
tea ar fi Indeplinit la timp ac-
tul care a fost omis. (Pr. m.
465, alin. 1).
Daca s'a dovedit cazul de fora
majorä, instanta admite cere-
rea, repunând partea In situa-
tiunea ce ar fi avut, daa nu
pierdea termenul. In caz con-
trar cererea se respinge. (Pr. p.
in. 466, alin. 1).
www.digibuc.ro
Dacti cererea se refer& la re-
punerea in termen a unei cM de
atac, ea se inainteazd cu pro-
bole adunate de catre instanta
la care a fost introdusà, instan-
tei superioare competente a se
pronunta asupra call de atac
nefâcute la timp. (Pr. p. m. 465,
alin. 2).
Beneficiul dispozitiilor de mai
sus nu se aplicA termenului pre-
vAzut pentru introducerea cere-
rii dela art. 100 O. nici noului
termen acordat. (Pr. p. 454).
CAPITOLUL III
Nulitätile
102. Neobservarea formélor
procedurale prescrise de lege, a-
trage nulitatea actului in urma-
toarele cazuri:
1. cand nulitatea este preva.-
zutà de lege;
2. and neobservarea formei a
adus pârtii ce o invoca o vAtä-
mare ce nu se poate inlâtura de-
al prin anularea actului.
Neobservarea formelor poate
fi invocatâ, numai in conditiu-
nile arätate mai jos. (Pr, p. 474,
477; Pr. civ. 735).
103. Dispozitiile relative la
competenta dup5, materie sau
dupà calitatea persoanei, coin-
punerea instantei i prezenta
Ministerului public, prezenta in-
culpatului in cazurile i formele
stabilite de lege, punerea in mie-
care a actiunii penale i sesiza-
rea instantei, sunt intotdeauna
prescrise sub pedeapsä de nuli-
tate. (Pr. p. 13-20, 28, 66, 68).
Aceastä nulitate nu poate fi
inlâturatà In niciun mod; ea
poate fi propusä in orice stare a
procesului si trebue s'a" fie pro-
nuntatà chiar din oficiu. Nulita-
tea pentru neobservarea regule-
lor de competentg, dupri, materie
este acoperitä când, o infrac-
tiune de competenta unei in-
stante inferioare, fiind judecatä
de o instantä superioarl, nu s'a
 19 Martie 1936
ridicat incidentul de necompe-
tenta. (Pr. civ. 736).
104. 0/ice Impiedecare a MI-
nisterului public sau a pärtilor
de a folosi o facultate acordata
de lege, In cursul procesului
orice omisiune sau refuz ilegal,
de a decide asupra unei cereri
Indreptate In acest scop, este
motiv de nulitate, cu conditia,
ca imediat sau la primul act ur-
mator de procedurd, dupd cu-
noasterea refuzului sau omisiu-
nli, sä se fi fäcut rezerva ex-
presä de a propune nulitatea.
105. Nulitatea unui act de in-
structie, de care apärätorul are
cunostintd sau aceea a oricdrui
act al procesului, este inlätu-
ratd dacd Ministerul public sau
apärätorul nu a cerut aplicarea
dispozitiilor de lege care trebu-
iau sä fie observate.
De asemenea, orice nulitate a
unui act de instructie este aco-
peritä dacá nu a fost ridicatá
cu ocazia Indeplininii dispozi-
tiilor art. 267.
106. Nulitatea unui act care
a fost indeplinit chiar din pro-
pria initiativá a judecatorului,
In cursul actelor preliminare
desbaterii, färd interventia Mi-
nisterului public sau a inculpa-
tului, ori apärätorului sdu, este
acoperitá clacd nu a fqst
imediat dupd deschiderea
desbaterilor, de acela care ne-
Mud prezent la act, are interes
la observarea dispozitiilor res-
pective ale legii. (Pr. p. r. 319).
107. Nulitatea cererii, a ci-
tatiei sau a comunicdrii, se aco-
perk dacd partea interesatä s'a
infatisat sau acceptat efectele
actului, totusi, cánd judecdto-
rul apreciazd cá dreptul de ap5.-
rare ar fi prejudiciat, poate a-
corda un termen.
De asemenea, nulitatea ce ar
rezulta din netimbrarea sau in-
suficienta timbrdrii unui act, se
acoperd, cánd acel act a fost to-
tusi Indeplinit. (L. ac. jud. 46).
www.digibuc.ro
153
108. In afard de cazurde
prevazute la art. 103, pärtile nu
pot opune o nulitate pe care ele
Insile au pricinuit-o.
Pärtile obligate de lege la ale-
gerea domiciliului nu pot opune
nulitatea actelor care, dupd lo-
ge, urmeazd, Bá le fie notificate
dacá nu au fäcut declaratie de
alegere.
109. Cand un act este decla-
rat nul, el atrage si nulitatea
actelor anterioare, concomitente
sau posterioare, fatä de care a-
ceastä nulitate se impune prin
legAturä cauzalä.
Judecdtorul care pronuntá
nulitatea, poate ordona repeta-
rea sau refacerea actelor anu-
late dacá e necesar $i posibil,
dispunând pe längä aceasta ca
ele sä fie executate pe cheltuiala
functionarului judecátoresc sau
administrativ, cánd nulitatea
este imputabill acestora pentru
dol sau culpá gravä In Indepli-
nirea serviciului. (Pr. civ. 737).
CAPITOLUL IV
Dispozifil referifoare la publicarea
actelor i sentintelor judecatore§fi
110. Actele i hotäririle ju-
decAtoresti pot fi date publici-
Mtn, afard de acelea a cdror
publicare este interzisd, de lege.
Instanta este obligatá sd, pre-
vadá in actele judeatoresti in-
terzicerea publicdrii acelor acte
care ar putea vätäma morala,
ordinea sau interesul public.
(Pr. p. it. 164).
111. Judeatorul de instruc-
tie sau pre$edintele instantei de
fond pot autoriza, In timpul
procesului sau dupd termina-
rea lui, eliberarea de copii sau
extrase de pe actele a aror pu-
blicare e interzisá de codul pe-
nal, acelora care ar dovedi c5
au un interes legitim sá le ob-
tind.
De asemenea instanta autq-
rizá publicarea In extras a he-
154 Procedure Penali
thrIrii de achitare, In orice ma-
terie, in cazul and cel achitat
dovede$te a are interese seri-
oase pentru aceasta.
In cazul când este un denun-
instanta fixeazá suma ne-
cesarti publicärii si II obliga la
plata sumei. (Pr. p. 606).
CAPITOLUL V
Chelfuielile de ludecatii
112. Cheltuielile fácute cu
ocazia cercetárilor, urmäririi si
judeatii penale, se avanseazA
de Stat.
Aceste cheltuieli se restituesc
tezaurului public de condam-
nati sau de partea civilá, dupá
normele mai jos arátate, afarä
de cazul când legea dispune alt-
fel.
Prin cheltuieli de judecatä se
inteleg cheltuielile necesitate de
efectuarea actelor de procedurá
penalá, IncepAnd dela cerceta-
rea prealabilti On& la incepe-
rea executärii pedepsei. (Pr. p.
m. 479, ahn. 1 si 2; Pr. p. austr.
789).
113. Orice Incheiere de neur-
márire i orice hotárire a in-
stantelor penale trebue sä con-
tiná i condamnarea persoanei
care trebue sä pläteasa Che ltu-
ielile de judecatá, chiar i cele
Mute de Ministerul public. (Pr.
p. m. 479, alin. 3; Pr. civ. 138).
114. In caz de condamnare,
inculpatul este obligat din ofi-
ciu la restituirea cheltuielilor
atre Stat si atre partea civilá.
Daa condamnatul a fost in-
culpat sau pus sub acuzare pen-
tru mai multe infractiuni, el
este obligat sä suporte cheltuie-
lile numai pentru infractiunile
pentru care a fost recunoscut
culpabil.
Daa actiunea penalá s'a
stins, cheltuielile de judecatä
rámân in sarcina Statului, daa
Insä, stingerea s'a produs dup5,
ce a intervenit hotárlrea asupra
www.digibuc.ro
fondului si daa procesul a con-
tinuat asapra actiunii civile,
cheltuielile sunt suportate de
prevenit ori inculpat, când aces-
tia rämän condamnati in actiu-
nea civilä. In caz contrar se a-
plied dispozitiile relative la a-
chitare.
Daa sunt mai multi condam-
nati, obligatiunea de restituire
a cheltuielilor este pronuntatá
in mod solidar, afar's,' de acelea
provocate de acte sau decizii ca-
re privesc numai pe unii si pen-
tru care räspunderea este per-
sonald.
In toate cazurile, instanta de
judecatä, and echitatea cere,
poate separa câtimea cheltuieli-
lor la care sa fie obligat fiecare
condamnat. (Pr. p. m. 480, 481;
Pr. D. r. 160, 170, 190, 206, 391).
115. In caz de neurmärire
sau de achitare a inculpatului,
cheltuielile sunt suportate de
Stat sau de partea civilä.
Cheltuielile fácute de inculpa-
tul achitat, pot fi trecute In con-
tul Statului sau pártii civile
care a fost condamnatä la chel-
tuieli.
Cel achitat este totusi con-
damnat la cheltuieli orideate-
ori este obligat la despágubiri
civile, and legea permite sä, se
acorde despágubiri in caz de a-
chitare.
Când rill existä parte civilá
constituitä, cheltuielile se su-
portá de Stat. (Pr. p. m. 482; Pr.
p. r. 391; Ilegul. rornAm de chel-
tuieli din 24 Iunie 1865. mod. 24
Decemvrie 1876, pag. 241, vol. II.
116. In caz de Incetare sau
anulare a urmáririi, conform
art. 4, cheltuiplile sunt super-
fate de Stat. (Pr. p. 180, 112).
117. Cheltuielile f acute in
urma unei cereri de revizuire
respinse sau a unei di de atac
la care s'a renuntat, cad In sar-
cina aceluia care a pornit co-
rerea de revizuire sau calea de
atac. (Pr. p. m. 484).
 19 Mart le 1936
118. Cheltuielile relative la
cererea de repunere In termen,
cad in sarcina celui ce a fäcut-o.
(Pr. p. m. 484).
119. Cheltuielile de Intreti-
nere a condamnatilor la pedepse
si mdsuri de sigurantä priva-
tive de libertate, precum si de
detinere preventiva, sunt In sar-
cina Statului, färd, drept de res-
tituire. (Pr. p. 112).
CAPITOLUL VI
tvleisurile de asigurare a despeigubiri-
lor civile, sechestrul penal §i
resfituirea
120. Daca cel invinuit sau
inculpat pentru crinal sau de-
lict urmeazd In mod evident O.
plateasca despagubiri pärtii ci-
vile, si dacá exist& temeri seri-
case CA ar putea ascunde sau
Insträina averea si prin aceasta
ar periclita realizarea creantki
despägubirilor, judecätorul de
instructie poate sechestra din
oficiu sau in urma cererii pär-
tii civile si pe a ei räspundere,
orice avere mobilä care adoartine
neindoielnic inculpatului, In ori-
ce maini s'ar gäsi, dar numai
pAnd la concurenta cuantumu-
lui probabil al daunei.
Sechestrul provizoriu se poate
aplica In conditiile de mai sus
si de ofiterii de politie judiciará
In timpul primelor cercetäri, a-
ceasta insd numai cu autoriza-
rea parchetului.
In caz de sustractiune sau de
delapidare din averea Statului,
aplicarea sechestrului provizo-
riu este obligatorie.
Toate =nee, valorile sau o-
biectele sechestrate trebuesc spe-
cificate si descrise amänuntit
intr'un proces-verbal.
Ministerul public sau judecd-
torul de instructie trimet spre
conservare sumele sau valorile
tribunalului respectiv.
Mäsura sechesträrii provizo-
rie inceteazd de drept dupd ex-
pirarea termenului de 30 zile
www.digibuc.ro
155
socotite dela sezisarea judeato-
rului de instructie sau a tribu-
nalului pentru cauzele trimese
direct, afard numai dacd su-
mele sau valorile sunt din cele
prevazute de art. 80 din codul
penal sau dacd partea vätäruatd,
nu a obtinut inläuntrul terme-
nului de mai sus aplicarea unui
sechestru asigurätor, conform
dispozitiilor articolelor urmá-
toare. (Pr. p. 450; Pr. m. 492).
121. In cazurile prevAzute
de articolul precedent, chiar
dacd nu a intervenit un seches-
tru provizoriu, cei In drept a se
constitui parte civild pot cere
judeatorului de instructie sau
instantel In fata cäreia cauza
este pendinte si acestea pot In-
cuviinta aplicarea unui seches-
tru asigurätor asupra averii
mobile sau imobile a inculpatu-
lui, pes.nd, la concurenta pagubei
probabile.
Cererea de sechestru se face
verbal sau In scris.
In caz de sustractiune din a-
verea Statului sau de delapi-
ddri, judecätorul de instructie
este obligat a aplica acest se-
chestru din oficiu.
Suma pâra la concurenta cg.-
reia se infiinteazá sechestrul
este fixatá dupd apreciere de ju-
deatorul de instructie sau de
instanta de judecatá, care moti-
veazd.
Pentru efectuarea sechestru-
lui asigurätor se intervine la in-
stanta civil& competentä sau
sectia registrelor funduare, care
procedeazä conform dispozitiu-
nilor referitoare la sechestru.
poprire sau luarea unei inscrip-
tii ipotecare.
Dacd, inculpatul a fost defini-
tiv scos de sub urnaärire sau a-
chitat, gäsindu-se inteunul din
cauzele prevIzute de art. 8, alin.
2, se dispune din oficiu ridica-
rea sechestrului asigurätor.
In contra Incheierilor date de
instantele prevAzute In . alMea-
156 Procedura Pena la
tele precedente, pärtile si tertii
pot uza de Odle de atac prevd-
zute de procedure civil's,' in ma-
teria respectivä, iar in contra
ordonantei judecdtorului de in-
structie prevdzutä la alin. 1, se
poate face opozitie, InaintPa tri-
bunalului care judecd, In came-
ra de consiliu.
Respingerea definitivä a ce-
rerii de sechestru aduce i Mce-
tarea sechestrului provizoriu,
prevdzut de art. 120.
Dacd, inculpatul convine sä
dea o cautiune suficientd, el
poate fi dispensat de aplicarea
sechestrului. (Pr. p. 450; Pr. p.
m. 493).
122. and judeatorul de in-
structie sau instanta penalä
constatä cd obiectele ridicate
dela invinuit, complice, täinui-
tor, gdzduitor, sau dela orice
persoand, care le-a primit spre
a le pästra, sunt proprietatea
pärtii civile, ori au fost luate pe
nedrept, din posesia sau deti-
nerea sa, dispune restituirea a-
cestor obiecte pärtii civile dupd
ce hotárirea rämdne definitivd,
iar dacd inculpatul consimte 47
obiectul nu serveste ca probd,
poate fi restituit si mai Mainte.
Orice altd persoand care pre-
tinde cd are drept asupra Oiec-
telor ridicate la instructie, poate
reclama dela judecdtor restitui-
rea cdt timn instructia este in
curs, si dacd acesta refuzá, se
poate adresa tribunalului care
statueazd asupra cererii In ca-
mera de consiliu. Judecátorii in-
vitá cei interesati a da
Dacá reclamantii nu pot jus-
tifica pretentiunea asupra obiec-
tului, sau dacl obiectul, prin-
tr'un mijloc legal de transmi-
shine a proprietatii, ori prin
dare In gaj, a ajuns in posesiu-
nea unei persoane de build cre-
dintd, neimplicatá in proces,
sau dacd mai multe persoane
pretind acelasi obiect, rezolvirea
www.digibuc.ro
cererii se rezervä competentei
instantei civile. (Pr. p. 450, 547;
Pr. p. m. 488).
123. Dad, condamnarea a-
trage dupd sine nulitatea totald
sau partiald a unei obligatiuni
juridice incheiate de condam-
net, instanta penald declará
prin hottirirea sa ca fárä va-
loare acea obligatiune (Pr. p. m.
490).
CAPITOLUL VII
Procedura cornisiilor rogatorii
Sectiunea I
Procedura comisiilor rogatorti
in tot
124. Ofiterii de politie judi-
ciard, judecdtorul de instructie
ssau instanta de judecatd, se pot
adresa oridecateori un act de
procedurd nu s'ar putea efectua
de ei, pentru intocmirea lui,
unui organ sau instante care
are posibilitatea sä-1 efectueze.
Când actul procedural urmea-
zd sd, fie fdcut in afard de cir-
cumscriptia competentei lor, ei
nu se pot adresa deck unui
organ sau instante egale in
grad. Cand actul urmeazä sá
fie Milt inläuntrul acelei cir-
cumscriptii, ei se pot adresa
organelor sau instantelor infe-
rioare in grad.
125. Comisia rogatorie tre-
bue sd contind toate lämuririle
referitoare la indeplinirea actu-
lui delegat, iar in caz de ascul-
tarea unui martor, i chestiu-
nile precise la care urmeazd a
rdspunde.
In fata instantelor de fond
pärtile in proces au si ele drep-
tul de a formula ntrebàri. Ele
pot cere ca sd fie citate spre a
fi fatit la indeplinirea comisii
rogatorii.
Judecdtorul delegat 'poate pune
si intrebäri care rezultd din de-
pozitiile martorilor in legAturd
cu intrebärile formulate (Pr.
 19
civ. 210, 236; Pr. p. r. 81, 232,
498).
126. Organele sau instantele
delegate cu incleplinirea comisii
rogatorii proced pentru indepli-
nirea actelor conform dispozi-
tiilor din acest cod.
Actele incheiate sunt inain-
tate organelor sau instantelor
care au cerut comisia rogatorie.
127. In materie de instruc-
tie nu pot forma obiectul unei
comisii rogatorii deck actele ce
se pot delega conform dispozi-
tiilor din prezentul cod.
Sectiunea II
Procedura comisiilor rogatorii
in stretinIttate
128. Comisiile rogatorii in
materie penal& catre autoritatile
judiciare ale altor State, se fac
conform cu dispozitiile prevä-
zute In tratato i conventii, iar
in lipsa acestora, dupa uzul con-
sacrat de dreptul international.
CAPITOLUL VIII
Liberarea provizorie
129. Liberarea provizorie se
poate cere de prevenit In orice
materie si in orice stare a pro-
cesului, atat la judecatorul de
instructie, cat si la instantele
unde procesul este pendinte.
and Ourtea cu Jurati nu func-
tioneaza, cererea de liberare se
adreseaza la Camera de acuzare
care judeca conform procedurii
sale. , Cei liberati fara, cautiune pot
Cererea de liberare provizorie
trebue sa cuprinda obligatiunea
pentru prevenit de a se prezenta
la orice chemare, alegerea de
domiciliu In circumscriptia au-
toritätii catre care este fäcutä
si mentiunea daca este ceruta
cu cautiune.
Aceasta cerere se aduce la cu-
nostinta procurorului.
In caz de conflict negativ de
competenta, cererea, de liberare
www.digibuc.ro
martie 1936 157
se rezolva, de instanta care si-a
declinat cea din urma, compe-
tenta.
Cei aflati In recurs pot cere
liberarea provizorie dela instan-
ta a carei hotärire a fost ata-
cata cu recurs.
Cererea se cerceteaza de ur-
genta, ascultandu-se Ministerul
public si prevenitul care poate
fi asistat de al:a/1ton Instantele
de fond judeca cererea In ca-
mera de consiliu.
Cererea de liberare provizorie
respinsä poate fi reinoita, dacä
au dispärut cauzele care au mo-
tivat respingerea. (Pr. p. 260; Pr.
p. r. 117. 118, 116).
130. Liberarea provizorie nu
se poate acorcla In cazurile pre-
vazute de art. 206, alin. 2, 4 si 5.
131. In caz de acordare a li-
berärii provizorii, judecatorul
de instructie sau instanta, In
mod exceptional si din motive
temeinice, pot interzice inculpa-
tului, pana la terminarea defi-
nitiva a procesului. de a se duce
Inteo anumitä comuna, ori In-
tr'un loc hotärit, ori de a nu se
departa din localitate färä per-
misiunea instantei. (Pr. p. m.
161, al. 1).
Liberarea provizorie poate fl
subordonata la darea unei eau-
tiuni. In acest caz procurorul
executä ordonanta sau hotari-
rea de liberare numai dupl, pri-
rnirea recipisei de consemnarea
cautiunii sau a certificatului de
luarea inscriptiei.
fi obligati sa se prezinte perso-
nal la anumite intervale fixate
de judecator, comisarului sau
notarului domiciliului lor färä
ca prin aceasta aducl un
prejudiciu ocupatiunilor incul-
patului. (Pr. p. r. 121).
132. Mid inculpatul care a
obtinut liberarea provizorie. lip-
seste nejustificat la o chemare
regulat facuta, sau calca con-
ditiile impuse la liberarea sa,
158 Procedure Penalá
ori dacg detentiunea lui a deve-
nit din nou necesarg instructiei
sau judecgii, el este repus In
stare de arest.
Mandatul emis in acest caz
trebue sg specifice pe scurt care
sunt consideratiunile ce au mo-
tivat emiterea lui, iar dacg a
fost emis de judecgtorul de in-
structie, el este supus confirmg-
rii, conform regulelor prescrise
de art. 257. (Pr. p. r. 120, 125,
126).
CAPITOLUL IX
Cau fiuni
133. Cautiunea poate consta,
dintr'o suing de bani sau din
efecte publice române, calculate
dupg cursul zilei.
Cautiunea poate consta i din-
tr'o creantg ipotecar'â de o su-
mg certg, precum i dinteo in-
scrintie ipotecarg asupra unui
imobil.
Cuantumul cautiunii se fi-
xeazá de judecgtor sau instantg.
Cautiunea se depune la Casa
de Consemnatiuni.
In caz când cautiunea consta
dintr'o creantg ipotecarg, se dis-
pune facerea unei mentiuni des-
pre aceasta In registrul de in-
scriptiuni, care are valoarea u-
nei cesiuni.
Cautiunea poate fi depusg atât
de prevenit cât si de orice altg
persoang. (Pr. p. r. 122).
134. Cautiunea depusg pen-
tru obtinerea libergrii provizo-
rii, garanteazg numai prezenta-
rea inculpatului la toate actele
de instructie, de judecatg si la
executarea hotäririi instantei
judecgtoresti. (Pr. p. r. 121).
135. Cautiunea se restitue
celui in drept de instanta care
a ordonat depunerea ei, de In-
data ce a incetat cauza care de-
terminase depunerea i condi-
tiunile impuse au fost respec-
tate.
Odat g. cu restituirea cautiunii
www.digibuc.ro
se ordong, Cand aceasta coma,
dintr'o creantä ipotecard, ster-
gerea mentiunii de pe registru,
iar cand s'a luat o inscriptie
ipotecard radierea acestei in-
seriptii. (Pr. p. r. 123).
136. Nerespectarea conditii-
lor impuse färä o cauzd legitimg
de Impiedecare atrage pierderea
cautiunii.
Constatarea nerespectgrii con-
ditiunilor, precum i pierderea
cautiunii, se face de instanta In
fata cgreia cauza se ggseste
pendinte.
Pierderea cautiunii se cons-
tatg printr'o Incheiere.
Cautiunea declaratg pierdutg
se repartizeazg In modul urmg-
tor:
1. Statul ia cu preferintä su-
mete ce reprezintg cheltuielile
de judecatg;
2. Restul se atribue pgrtii vg-
tgmate pentru despägubiri, In
caz and prevenitul nu dispune
de altg avere;
3. Dacd nu exista parte civilk
sau aceasta a fost despägubitg,
suma este atribuitg. fondului a-
menzilor.
Incheierea care constatg, pier-
derea cautiunii rgmâne defini-
tivg dacg in termen de 10 zile
inculpatul nu justified cauza
Impiedecgrii.
Termenul de 10 zile curge dela
data notificgrii Incheierii de
pierderea cautiunii.
and cauza se terming prin
neurmgrire sau achitare, ordo-
nanta, Incheerea sau hotgrirea,
trebue s dispung i restituirea
cautiunii, care se executg când
ele rgmân definitive (Pr. p. m.
167, 168; Pr. p. r. 124, 126).
TITLUL VII
Mijloace de probatinne
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
137. Proba tn materie pe-
nald se face prin urmätoarele
 19 Martie 1936
mijloace: procese-verbale, inscri-
suri, martori, informatori, ex-
pertize, constatgri la fata locu-
lui, indicii, prezumtii si orice
alte mijloace neoprite de lege.
In toate cazurile, judecgtorii
Bunt obligati a recurge, câ,nd a-
ceasta este posibil, la mijleacele
de investigatiune puse de stiintg
in serviciul justitiei, pentru des-
coperirea adevgrului.
, Sarcina administrgrii probe-
lor in actiunea penalg revine
Ministerului public sau partii
care dupg lege are dreptul de a
o pune in miscare sau de a o
exercita.
Se administreazg mai intaiu
probele acuzgrii si apoi acelea
ale apärgrii.
Administrarea sau aducerea
de probe noi nu se poate res-
pinge pentru cauzl de tardivi-
tate, afarg de cazul când legea
prevede altfel.
Proba contrarg nu poate fi re-
fuzatä dedt in cazul când nu e
concludentg.
Judecgtorii apreciazg probele
administrate si hotäräsc dupg
intimg convingere. Ei nu pot
sä-si intemeieze convingerea
pe probele administrate in
cauzg.
Judedtorii pot ordona din o-
ficiu administrarea de noi pro-
be, pe care le cred necesare des-
coperirii adevärului.
Actele din dosar pot servi ca
probg, pentru instantele de fond
numai dad au fost puse in dis-
cutie in sedintä. (Pr. p. r. 152,
173, 185, 206, 232; Pr. civ. 159).
CAPITOLUL II
Probele scrise
Sectiunea I
Procesele-verbale
138. Procesul-verbal trebue
sä cuprindä:
1. Anul, luna, ziva i locul
unde a fost incheiat;
www.digibuc.ro
159
2. Numele, pronumele i ca-
litatea functionarului competent
care 1-a incheiat si al persoane-
lor care au asistat, când legea
prevede i asistenta altor per-
soane;
3. Expunerea faptului comis,
timpul i locul in care a fost
sävarsit, precum si numele, pro-
numele si domiciliul persoanei
care 1-a comis, dacá e cunoS-
cutg;
4. Cercetgrile fäcute pentrn
descoperirea autorului, toate cir
cumstantele inconjurgtoare, de-
pozitiile persoanelor ce au cu-
nostintg despre infractiune, pre-
cum si orice probe sau indicii
care ar veni in sarcina celor
presupusi culpabili sau ar pu-
tea servi la descoperirea lor;
5. Specificarea operatiunilor
la care au luat parte persoa-
nele chemate;
6. Argtarea motivelor pentru
care persoanele indicate la punc-
tele 2 si 5 au fost impiedecate,
sau pentru ce au refuzat sä par-
ticipe sau sä semneze.
Procesul-verbal mai constatg,
pe cât posibil i daunele rezul-
tate din comiterea infractiunii.
Procesul-verbal trebue semnat
la sfârsit i pe fiecare paging de
functionarul care 1-a incheiat,
precum si de persoanele care
au asistat.
Procesul-verbal mai cuprinde,
când aceasta e posibil si am,
prenta digitalg a persoanelor
invinuite. (Pr. D. 141; Pr. p. r.
16, 41).
139. Procesul-verbal incheiat
de ofiterii politiei judiciare, re-
feritor la constatarea infractiu-
nilor, face dovadä despre cele
constatate prin el InsuO, päng
la proba contrarie. El trebue sh
mai cuprindg, dad, este cazul,
cercetgrile fäcute pentru desco-
perirea autorului, toate circurn-
stantele inconjurgtoare, depozi-
tiile persoanelor ce au cuno-
16Q Procedura Pena IA
stinta despre infractiune, pre-
cum si mice probe sau indicii
care ar veni in sarcina celor
presupusi culpabili, sau ar pu-
tea servi la descoperirea Mr.
Procesul-verbal mai constata
pe cat posibil i daunele rezul-
tate din comiterea infractiunii.
(Pr. p. 141; Pr. p. r. 152, 185),
140. Orice stersatura, rasa-
turd, corectare sau adaugire fa-
mt g. in continutul procesului-
verbal, nu este luata in seama
cleat numai daca este confir-
mata prin semnatura functio-
narului care a dresat procesul-
verbal si de persoanele care au
asistat.
Adausurile, rasaturiIe necon-
firm ate, care nu schimba lute-
lesul frazei, ramân valabile.
Cand adausurile, rasaturile
sau stersaturile sunt cuprinse
in declaratia unei persoane, ele
stint valabile numai daca au si
confirmarea acelei persoane
(Pr. p. 332; Pr. civ. 122).
141. In cazurile art. 138 si
139, stersaturile, rasaturile sau
adaugirile, se semneaza, pentru
conformitate si de inculpat sau
reprezentantul sau, dad, a asis-
tat el a semnat procesul-verbal.
142. Nu pot asista ea mar-
tori la dresarea proceselor-ver-
bale de constatarea infracthmi-
lor:
1. Minorii pana la 14 ani sau
persoanele care sunt eunoscute
ca lipsite de uzul ratiunii. Ca-
pacitatea martorilor asistenti se
prezuma pang la proba contra-
rie;
2. Rude le pang la al patrulea
grad ale functionarului public
care instrumenteaza, ale incul-
patulut, ale persoanei civilmente
responsabile, ale partii civile
sau reclamantului;
3. Soldatil i jandarmii In ac-
tivitate si orice alt agent al for-
tei publice. (Pr. p. 182).
www.digibuc.ro
Sectiunea II
Inscrisurtle
143. Inscrisurile de orice na-
turd ce emana dela parti, pre-
cum si mice alte acte in lega-
tura cu infractiunea cornisa,
pot servi ca dovada. (L. civ. r.
1.171, 1.176).
CAPITOLUL III
Probe le orale
Sectiunea I
Marturisirea inculpatului
144. Marturisirea j arátá-
rile inculpatului, facute cu oca-
zia declaratiilor, interogatoriilor
confruntárilor, nu pot servi
ea proba decat daca, sunt coro-
borate cu fapte i imprejuräri
de natura a face convingerea cá
ele sunt expresiunea adeváru-
lui.
Dispozitia art. 157 se apnc a. si
declaratiilor inculpatului (Pr.
p. 241, 244).
Sectiunea II
Martorii i inforntatorii
145. Orice persoana citatá
ca martor sau informator de ju-
decatorul de instructie sau de
instantele de judecatil este da-
toare a se Infátisa la locul, zina
si ora aratata In citatiune si a
da declaratie despre ceea ce
stie (Pr. p. 243, 244; Pr. p.
192. al. 2; Pr. p. r. 68).
146. Regale, Regina, Princi-
pale Mostenitor si ceilalti Prin-
cipi i Principese ale Romaniei
nu pot fi chemati ca martori
sau informatori.
Presedintele Consiliului de
Ministri, precum si Patriarhul
pot fi ascultati ca martori In
cursul instructiei preparatorii.
Insa, numal la locuinta lor $1
dupá o prealabila Incunostiin-
tare.
Ministrii se asculta in Capi-
 19 Martie 1936 161

talg, afarg de cazul and se gg- pune in cazurile prevgzute de

sesc in localitatea de recedintg
a instantei. (Pr. p. m. 201).
147. Nu pot fi admici sub
pedeapsg de nulitate, a clepune
ca martori sau informatori:
1. Preotul, avocatul, notarul
public, medicul, farmacistul,
moaca, colaboratorii precum
personalul ajutgtor al acestora,
asupra faptelor care le-au fost
incredintate in calitatea Ior pro-
fesionald;
2. Functionarii publici i foc-
tii functionari asupra chestiuni-
tor confidentiale sau secrete de
care au avut cunoctintg in a-
ceastg calitate.
Cu toate acestea, cei prevgzuti
la punctul 1, cu exceptia preo-
tului, nu pot refuza mgrturia
lor, dacd cel interesat la nedi-
vulgarea faptelor deslegat
din proprie initiativg de secre-
tul profesional, iar cei prevgzuti
la punctul 2, dacg autoritatea (Pr.
pe lângg care functioneazg sau, sg,152.
depung singur i fgrg sg fie
au functionat le dg incuviinta- de fatg
rea in acest sens. (Pr. p. m. 204).
148. Nu sunt obligati a de- mati Inainte de a audia pe cei che-
pune ca martori:
1. Ascendentii i descendentii
legitimi, prin adoptiune sau re-
cunoactere ai inculpatului, copii
naturali, sotul sau sotia, fratii,
surorile, unchii ci nepotii, pre-
cum ci aliatii In acelaci grad,
tutorele, curatorul ci pupilul bor.
Aceeaci scutire existá i pentru
sotii despgrtiti;
2. Ace la care, prin rgspunsu-
rile eventuale s'ar expune el in-
suci sau ar expune pe sotul
sau pe o altg rudg, descenclentg
sau ascendentg, pe fratele sau
sora sa, la pedepse penale ori
dispretul public.
Depunerile celor argtati mai
sus, se apreciazg de instantg po-
trivit increderii ce ele pot in-
spira. (Pr. p. m. 205; Pr. p. r.
154).
149. Faptul invocat de un
martor, pentru refuzul de a de-
c. Hamangiu, vol. XXLV. 11.
www.digibuc.ro
articolul de mai sus, trebue jus-
tificat daa aceasta i-se cere.
Pentru justificare este sufi-
cient confirmarea prin jurgmänt
a martorului. (Pr. p. m. 209).
150. Partea vgtámatg care a
renuntat la orice fel de despg-
gubiri civile ci pe orice cale,
poate fi audiatg ca martor.
151. Se ascultg ca informa-
tori, färd prestare de jurämânt:
1. Persoanele care in momen-
tul audierii nu au Ina 15 ani
impliniti;
2. Aceia care din cauza debi-
MAW mintale nu au notiunea
exactg a valorii jurdmântului;
3. Cei condamnati pentru ju-
rgmânt fals sau mgrturie min-
cinoasg.
Depunerea jurgm Antului de
cgtre persoanele de mai sus nu
atrage nulitatea declaratiunii.
p. r. 76).
Fiecare martor trebue
martorii neaudiati.
a depune, judeatorii se In_
credinteazg despre identitatea
bor.
Dung aceasta trebue intrebat
martorul despre numele, etatea,
locul nacterii, ocupatiunea, le-
ggtura in care se aflá cu
ci ceilalti interesati in
cauzg, dacg nu existg, vreo duc-
mgnie intre el ci parte, dacg nu
a suferit vreo pagubg de pe ur-
ma infractiunii si dacg nu se
aflä in unul din cazurile care Il
scutesc de a depune.
Despre toate acestea se face
mentiune in procesul-verbal.
(Pr. p. m. 210; Pr. p. r. 71, 72).
153. Martorul, mnainte de a
fi ascultat, depune sub pedeapsg
de nulitate jurgmântul dupg
formula urmätoare: ,Jur pe
sfânta cruce ci inaintealui Dum-
nezeu, cg voiu spune tot adevg-
rul, numai adevärul ci cg nu
162 Procedura Pena là

von' ascunde nimic din ceea ce dela sine tot ce stie in cauzä,
stiu". dung, care, judeatorul i apoi
Martorul pronuntä cu mâna pärtile, prin intermediul judecd-
pe cruce formula de mai sus torului, pot sä-i pue intrebdri.
dupg indicatiile judecátorului. Intrebrtrile sunt puse mai in-
Jurämântul se presteaa, de taiu de partea care 1-a propus
martor stand in picioare, afard si apoi de partea adversä.
de cazul and ar fi impiedecat Când una din párti a termi-
de o boalä sau de o infirmitate. nat cu intrebärile ce avea de f6,-
Dup6, prestarea jurämântului, cut, ea nu mai poate pune alte
judecatorul atrage atentiunea intrebári decal dupá ce celelalte
martorului cä este dator a mar- pärti au terminat i numai daca
turisi adevärul curat si intreg, sunt referitoare la noi circum-
dupä buna stiintä si pe con stante de fapt care s'au ivit in
Stiintä si, cä dacä nu ar declara urma intrebärilor puse de cele-
adevärul, s'ar face culpabil de lalte Oat.
delictul de márturie mincinoasá. Presedintele i membrii in-
Martorii, apartinand unor con- stantei, atAt dung räspunsul dat
fesiuni recunoscute, la orice intrebare cAt i dupä
depun jurdmântul in forma terminarea fritrebärilor, pot pu-
prescrisä mai sus insä, modifi- ne oricâte intrebäri ar crede ne-
catá in partea religioasä, potri- cesare.
vit credintii bor. Dacá pärtile ar pune vreo In-
Cei Msá confesiune declará pe trebare ce nu este de loc in le-
onoare si con$tiintä cá vor spu gáturá cu cauza, sau dacA in-
ne adevärul. trebarea si räspunsul ar vätäma
Mutii i surdo-mutii, stiutori onoarea altuia, färä niciun in-
de carte, jurä, transcriind for- teres, sau, dacá intrebarea se
mula de mai sus $i iscálind-o, referrt la o imprejurare a cärei
iar cei care nu $tiu sá scrie, dovedire este opritá de lege,
jurá prin semne, cu ajutorul u- pre$edintele estb dator a inter-
nui interpret. zice punerea Intrebärii.
Prestarea juräihantului in ori_ Dacá martorul sau expertu/
care din formele anterioare, are face vreo declaratie, care nu este
toate consecintele legale ale ju- in legäturá cu cauza, ori este
rämântului. jignitoare sau se referd la o im-
In cursul instructiei, martorii prejurare ce nu este permis a
presteazá jurämant numai in fi doveditä, presedintele este da-
cazurile stabilite de lege. tor a-1 intrerupe i a-1 face atent
Martorul care este ascultat a cl in räspunsur säu trebue sä
doua oarä in fata instantei de se Ora strict de intrebarea ce i
judecatä, face declaratiunea de s'a adresat. (Pr. p. m. 211, 308)-.
a doua, pe baza primului jura.- 155. Martorul nu poate sd
mant prestat. Judeatorul rea- citeascä declaratii scrise de mai
minteste jurämantul deja pres- inainte, insä se poate servi de
tat si sanctiunile prevAzute de insemnäri asupra amänuntelor
lege pentru märturie mincinoa-. greu de retinut. (Pr. civ. 198).
sä. (Pr. p. m. 210, al. 2, 217, 218, 156. Dacá martorul este mut
220; Pr. p. r. 72). sau surdo-mut, $i. $tie stt ci-
154. Duprt prestarea jurá- teascá i sä scrie, intrebärile $i
mântului, judeatorul face cu- räspunsurile se fac in scris.
noscut martorului obiectul cer- Dad, nu stie nici sä, citeasca,
cetärii., nici sa scrie, i-se ia depozitia
Martorul este läsat sä declare printr'un interpret.

www.digibuc.ro
 19 Martie 1936
157. Depozitia martorului
este consemnatä in scris de gre-
fier, dupg dictarea judecatoru-
lui de instructie sau a instantei
si trebue semnatä pe fiecare pa
ging si la sfârsitul ei de judecg-
tor, grefier si de martor, dupg
ce i s'au citit si acesta a decla-
rat cg este exactg. Dacg marto-
rul nu voeste sau nu poate sub-
scrie, se face mentiune despre
aceasta.
Orice adaus titre rânduri sau
In orice ltg parte a declaratiei,
orice stersáturi sau rgsgturi tre-
buesc aprobate i subscrise de
judecgtor, de grefier si de cel
care face declaratia.
Adausele, rgsgturile, stersg-
turile neaprobate se socotesc ne-
existente, numai dacg ele schim-
bg sensul depozitiei in totul sau
In parte.
Locurile nescrise din declare.-
tie trebuesc barate, astfel incgt
sg nu se poatä adguga nimic
(Pr. p. 144; Pr. p. r. 73).
158. Când prin atestarea u-
nui medic, sau acolo unde nu
este medic, se constatg prin ori-
ce alt mod cg martorul este In
neputintg, de a se Infgtisa, jude-
cgtorul de instructie trebue sg
meargg la locuinta sa, dacg a-
cesta se aflá In comuna resedin-
lei sale, iar instantele de jude-
catg pot delega pe unul din ju-
decgtori.
Dacg martorul locueste in a-
farg de comung, judecgtorul de
instructie sau instanta poate in-
sgrcina pe juclecgtorul dela ju-
decgtorie sg ia sub jurämânt
depozitia sa. Spre acest sfarsit,
judecgtorul sau instanta for-
muleazg chestiunile asupra cg-
rora martorul urmeazg a fi In-
trebat.
Dacg martorul are resedinta
In afarg de circumscriptia jude-
cgtorului de instructie, sau a
instantei, se procedeaza con-
form dispozitillor referitoare la
comisiile rogatorii.
www.digibuc.ro
163
In caz cand martorul nu lo-
cueste in comuna de resedintá a
judecatorului sau a instantei
delegate, se procedeazá conform
slim 2 din acest articol. (Pr. p.
r. 80).
159. Dacg sunt contradictii
Intre depozitiile martorilor sau
!titre argtärile acestora i acelea
ale inculpatului, ori ale experti-
lor, judecgtorul sau instanta
mate ordona confruntarea lor.
Dacg judecgtorul de instruc-
tie sau instanta are motive sg
creadg cg un mentor a afirmat
neadevgruri, a negat adeváruri
sau nu a spus tot ce stie rela-
tiv la faptele asupra cgrora a
fost Intrebat, incheie proces-ver-
bal In prezenta lui i trimete ac-
tul Ministerului public, spre a
deschide actiune penalg contra
martorului, conform art. 277 din
codul penal. (Pr. p. 307, Pr. p.
m. 214).
160. Martorul a cgrui nepre-
zentare nu este motivatg va fi
condamnat de judecgtor sau de
instantä la o amendg dela 100
la 2.000 lei, precum i la chel-
tuielile ocazionate cu amânarea
procesului. Amenda. In caz de
insolvabilitate, se transformg In
Inchisoare, care nu poate de-
pgsi 5 zile.
Amenda prevgzutg in acest
articol se pronuntg fgrg drept
de apel. Cheltuielile ocazionate
de a/IA/10,re sunt suportate In
mod solider de toti cei condam-
nati, pentru lipsg nejustificatg,
afarg numai dacg judecgtorul
sau in stanta diSpune altfel.
Martorul condamnat la amen-
dg i restituire de cheltuieli care
justificg absenta sa, poate fi
scutit de amendä.
Aceastg cerere se poate face
cel mai tgrziu In termen de 15
zile dela comunicarea condam-
ngrii. (Pr. p. 162, 313, 578; Pr. p.
r. 77, 78, 155, 156, 329, 378).
161. Contra martorului amen-
dat, judecgtorul sau instanta
164 Procedura Penalà
poate emite, pentru termenul um
mAtor, mandat de aducere.
In caz de aglomerare a proce-
selor penale, instanta de jude-
catä poate dispune ca martorii
Ed fie adusi cu mandat de adu-
cere, chiar pentru prima Infáti-
sare. (Pr. p. 313, 578; Pr. p. r. 77,
155. 329).
162. Pedeapsa prevgzutä. la
art. 160 se aplica si In caz de
refuz nemotivat de a depune ca
martor sau de a presta jurä-
mântul.
Refuzul martorului de a de-
pune si In urma aplicgrii amen-
zii, este. considerat ca refuz de
serviciu datorit legalmente
pedepsit ca atare de instanta
competentg. Urmarirea sau exe-
cutarea pedepsei privative de
libertate, fn caz de condamnare,
Inceteazä dad In timp util mar-
torul consimte a depune jud-
mântul.
163. Judecätorul sau instanta
poate fixa pentru martorul care
ar cere, o indemnizare fn sar-
cina Statului pentru transportul
cheltuielile ocazionate.
Cel care tdeste din salariul
zilnic ori sAptämânal, afará de
indemnizarea de mai sus, poate
cere si o despägubire pentru
câstigul lui regulat de care a
fost privat pe timpul cälätoriei
si InMtisärii. (Pr. p. m. 223; Pr.
p. r. 79).
Sectiunea III
Expenii i interprefii
164. Când pentru descoperi-
rea adevärului este necesad pa-
rerea unor experti, judedtorul
de instructie sau instantele de
judecatá pot numi din oficiu,
sau dupá cererea partilor, pe
una sau trei persoane, care, prin
arta, profesiunea sau cunostin-
tele lor, sunt In másurá M. In-
deplineasd Insárcinarea ce li
se Incredinteazä.
Dad, existä medici legiti sau
www.digibuc.ro
experti oficiali, nu pot fi numite
alte persoane, decât dad, Im-
prejudri speciale ar cere a-
ceasta.
Nu pot fi numiti experti, sub
sanctiunea nulitätii constatárii
sau párerii exprimate, minorii
aceia care nu pot fi ascultati
ca martori. (Pr. p. m. 229; Pr. p.
r. 42, 43; Pr. civ. 211-221).
Calitatea de martor este in-
compatibilá cu aceea de expert
In acelasi proces.
165. Numele persoanei de-
semnate ca expert din oficiu,
este comunicat inculpatului,
persoanelor civilmente respon-
sabile, pärtii civile si Ministe-
rului public, care sunt obligati,
ca In termen de trei zile dela
primirea notifidrii, sä. prezinte
In scris observatiile ce au de fa-
ult asupra persoanei desemnate.
La instantele de judecatá co-
municarea se face numai párti-
for absente.
Inculpatul si partea civilá, In
acelasi termen, fsi pot alege, pe
cheltuiala lor, ate un consilier
tehnic specialist In materie, pe
care trebue s6-1 declare judeca-
torului sau instantei, si care are
dreptul sä, urmáreasd opera-
tiunile expertului numit de jus-
titie, sá arate acestuia másurile
ce crede utile pentru descoperi-
rea adevärului ei sá comunice
observatiile sale asupra lucrárii
expertului, Inteun raport sepa-
rat care se anexeazá la cel din-
Wu. Ei trebuesc Incunostiintati
de data si locul uncle se face ex-
pertiza. Neprezentarea lor din
orice cauzá nu mate impiedeca
facerea expertizei.
In cazurile de mai sus nu pot
fi admise discutii contradictorii
fntre experti In fata instantelor
de judecatá. (Pr. p. m. 230).
166. Orice persoan6 numitá
expert, e obligatá, afad de Im-
oiedecare justificatá, sá-ei Inde-
plineasca misiunea ce i s'a In-
credintat sub sanctiunea unei
 19 Martie 1936
amenzi dela 100 la 2.500 lei, care
in caz de repetarea abaterii se
indoeste. Amenda se pronuntä
fárd, drept de apel.
In toate cazurile expertul va fi
condamnat i la plata cheltuie-
lilor ocazionate pärtilor prin f ap-
tul sdu.
Dacd expertul face parte din
tr'un corp organizat sub rapor-
tul profesional, deciziile luate in
baza alineatelor de mai sus se
comunicd corpului, in vederea
exercitärii actiunii disciplinare.
(Pr. p. m. 231. 232).
167. Expertul care nu este o-
bligat in virtutea functiunii sale,
ca sd efectueze asemenea Insär-
cindri, presteazd jurdmântul in
fata judecátorului sau a instan-
tei care 1-a numit, dupä urmd-
toarea formuld: Jur cd-mi voiu
indeplini insárcinarea de expert
cu toatá constiinta si nepärtini-
rea unui orn de onoare. Ma BI-
mi ajute Dumnezeu".
Dispozitiile privitoare la ju-
rämAntul martorilor se aplicd
si expertilor.
Expertului obligat in virtutea
functiunii sale, i-se aminteste
jurämântul depus. (Pr. p. m.
33).
168. Judecatorul de instruc-
tie sau instanta hotárdste asu-
pra cererilor de expertizá sau
contra-expertizá, asupra recuzà-
rilor, precum i in general asu-
pra tuturor inciclentelor ce s'ar
putea ivi cu privire la numirea
expertilor si a expertizei.
169. Judecdtorul de instruc-
tie sau instanta de judecatá cld
expertului, cu ocazia prestdrii
juránarintului, informatiile nece-
sare indeplinirii misiunii sale
si Il pune in situatie sd ia cu-
nostintä de lucrárile i datele ce
le crede necesare la facerea ex-
pertizei.
Dacd expertul declard eä nu-si
poate da pärerea fárd, cercetarea
probelor adunate asupra punc-
tului care formeazd obiectul ex-
www.digibuc.ro
165
pertizei, judecatorul Ii poate per-
mite sä examineze, in totul, sau
in parte, in cabinetul säu actele
documentele cauzei.
Dacä crede necesar, judeato-
rul poate dispune ca expertul sá
asiste la interogatoriile inculpa-
tului sau la ascultarea martori-
lor.
Despre toate acestea judecáto-
rul de instructie sau instanta
incheie proces-verbal.
Judecdtorul de instructie sau
instanta de judecatá poate chiar
indrurna lucrdrile de expertia
când crede necesar. Oridecdteori
judecatorul de instructie sau in-
stanta de judecatä, cred util, pot
fixa un termen induntrul cd-
ruia expertul sä depund raportul
sau sä-si dea opinia, incredin-
tându-le sub luare de dovadd o-
biectele supuse expertizei. (Pr. p.
m. 235, 236; Pr. civ. 211).
170. In caz de moarte vio-
lentä sau de moarte a cdrei eau-
za e suspectd, judecdtorul de in-
structie sau instanta dispune fa-
cerea autopsiei cadavrului, care
nu poate fi miscat din 1oc, de-
cdt in baza unui ordin, dat clupd,
o prealabild constatare.
Dacd corpul a fost inmormân-
tat, judecdtorul de instructie sau
instanta dispune desgroparea.
Medicul care a dat ingrijire
defunctului in timpul boalei,
care a precedat direct moartea,
nu poate participa la autopsie,
el poate totusi sd, fie chemat pen_
tru a da lámuriri asupra mersu-
lui boalei. (Pr. p. 209; Pr. p. m.
240, 21k1, al. 2; Pr. p. r. 43).
171. Inainte de autopsie, ju-
decdtorul de instructie face o
descriere exactd a cadavrului, si
de este posibil se ia fotografia
pozitiei in care se gäseste, i sta-
bileste identitatea lui, daca este
necesar, prin chestionarea per-
soanelor care au cunoscut pe de-
funct.
Dacd inculpatul este fatd, i se
 166 Proeedura Pena ltt
arata cadavrul spre a-I recu-
noaste.
Când cadavrul este necunos-
cut, judecdtorul ordond orice
mäsur d. crede de cuviintä pen-
tru stabilirea
172. Raportul scris al exper-
tului trebue sä cuprinclä opinia
sa si dacd sunt mai multi ex-
perti i exista divergentd, pare-
rea motivatd a fiecäruia din-
tre ei.
Raportul semnat de expert tre-
bue vizat de judectitur si de gre-
fier, pe fiecare fild i tinut la
dispozitia partilor (Pr. civ. 319).
173. Judeatorul de instruc-
tie sau instanta poate dispune
o noud expertizá prin aceeasi ex-
perti sau prin altii, dacd si3c0-
teste cd expertiza fácutá nu este
completä.
Judeatorul de instructie sau
instanta ordond o noug, exper-
tizd and recuzarea a fost pro-
pusä, si admisd dupd ce expertul
a fäcut raportul. (Pr. civ. 221).
174. In caz de infractiuni In
contra persoanelor sau In contra
pudoarei dacd existá divergentd
titre opinia expertilor numiti de
judecatorul de instructie sau de
instanta i consilierii tehnici,
rapoartele depuse sunt trimese
spre control si verificare comi-
siunii medico-legale.
In materie crirninaIä, avizul
comisiunii medico-legale este o-
bligator.
175. and responsabilitatea
infractorului pare Indoelnick
judecatorul de instructie sau in-
stanta dispune examinarea std-
nil sale mintale prin medici psi-
hiatri i numai In lipsa acestora
prin alti medici.
Medicii experti pot cere ca in-
culpatul sd fie pus sub observa-
tie Inteo casá de sánátate. Jude-
cdtorul sau instanta dermind,
°AU casa de sänätate cat si du-
rata cat va fi tinut sub observa-
tie si care nu poate depäsi 6 sdp-
Mena ni.
www.digibuc.ro
Numai In cazurile exceptionale,
judecdtorii, dupä cererea exper-
tilor, pot prelungi acest termen
cu Incá un numär de zile ce se
socotesc strict necesare. (Pr. p.
m. 246).
176. In infractiunile de falsi-
ficare de monedä, sau monedd
hartie, timbre sau märci postale,
judecatorul de instructie sau in-
stanta poate cere, lámuririle in-
9 stitutului sau autoritätilor care
se ocuplt cu emiterea monedei,
märcilor sau timbrelor, asupra
neautenticitátli sau falsificäril
monedei sau timbrelor, precum
asupra felului cum este pre-
supus cá s'a procedat de catre
delicventi.
In caz de falsificare a unei mo-
nede sträine, monedd metalled
sau hartie, timbre sau márci, ju-
decdtorul de instructie satì in-
stanta poate cere, pe cale diplo-
maticd, si oninia institutului
sträin de emisiune. (Pr. p. m.
247).
177. In delictele de fals In
acte, judecdtorul ordonä sa fie
prezentate scripte de compara-
tie.
Dacd scriptele se gäsesc in de-
pozite publice, autoritätile In
drept stint datoare a elibera a-
cele scripte.
Dacd scriptele se gäsesc la un
particular care nu este printre
persoanele prevdzute la art. 148,
judeatorul Il invitti sd le pre-
zinte. In caz de refuz. se pedep-
seste conform art. 243 din codul
penal.
Scriptele de comparatie tre-
buesc vizate de judecdtor i gre-
fier. cum si de acela care le pre-
zintd.
Judecdtorul poate dispune ca
inculpatul sä, prezinte o scriere
cu manä proprie sau sá scrie
sub dictarea sa.
Daed inculpatul refuzá, se face
mentiune In procesul-verbal. (Pr.
p. m. 250; Pr. p. r. 455, 456; Pr.
civ. 163).
 19 Martle 1936
, 178. In caz de bancrutä sim-
pia ori frauduloasa, expertii con-
stata si se pronunta in special
asupra urmatoarelor chestiuni:
1. Ce fel de datoril a facut co-
merciantul f alit din momentul
de cand a stiut sau a trebuit
sa-si dea searna ca este insol-
vabil, cu cat pasivul intrece ac-
tivul si in ce moment pasivul a
depasit activul;
2. Daca comerciantul falit a
tinut registrele legale, dad, in
registre nu sunt spatiuri goale,
dacd nu sunt inregistrari rase,
sterse sau devenite nevizibile,
prin Inregistrari ulterioare;
3. Dacä din registre rezulta ca
in fiecare an falitul a dresat bi-
lantul.
In cazul and s'ar ivi banuieli
ca falitul nu a tinut exact re- .
gistrele sale comerciale sau ca
le-a moclificat in mod fraudulos,
expertii sunt datori sl cerceteze
registrele suspecte, precum si
cele ce sunt in legatura cu a-
cestea si O. constate:
1. Daca sunt contraziceri intre
registrele suspecte si celelalte;
2. Daca rezulta indicii ca in-
registrarile suspecte s'au operat
prin schimbarea continutului o-
riginal al registrelor;
3. Care au fost efectele falsu-
rilor inregistrate asupra stärii
materiale a falitului. (Pr. p. m.
251).
179. Judecátorul de instruc-
tie sau instanta numeste un in-
terpret special:
1. Pentru a interoga sau audia
un mut sau surdo-mut, cu care
nu se poate intelege direct;
2. Pentru a interoga sau audia
o persoana, care nu cunoaste
limba romana;
3. Pentru a traduce un act
scris in limba str.linA;
4. In orice alte cazuri gaseste
necesar.
Dispozitiile referitoare la ex-
perti se apnea si interpretilor.
Pentru numirea si alegerea in-
www.digibuc.ro
167
terpretilor se au in vedere dis-
pozitiile speciale ale regulamen-
tului relativ la interpreti. (Pr.
p. m. 140; Pr. p. r. 357, interpreti,
pag. 1.091, vol. XIXII, Haman-
giu).
180. Onorariile interpretilor
si expertilor sunt fixate de ju-
decator si suportate de Stat.
Cu toate acestea judecatorul
poate dispune ca cheltuiala ex-
pertizei sa fie suportatä in tot
sau in parte de acela care a ce-
rut expertiza, si sag oblige a de-
pune anticipat suma corespun-
zatoare. (Pr. p. 112, 116).
CAPITOLUL IV
Cercefarea la fata locului
181. Daca pentru descoperi-
rea adevarului, este necesar a
se face constatári locale, ofite-
rul de politic judicial* iudeca-
torul de instructie sau instanta,
procedeaza la o cercetare la fata
locului. (Pr. p. m. 225, al. 1; Pr.
p. r. 31, 59; Pr. civ. 222).
182. Mid cercetarea la fata
locului este facuta de politia ju-
diciará sau de judecatorul de
instructie, ea trebue efectuata,
and aceasta e posibil, in pre-
zenta a doi martori asistenti.
Nu pot fi martori asistenti
persoanele prevazute in art. 142.
Judecátorul de instructie este
insotit de grefier. El incunostiin-
teaza pe procuror g in afara de
cazurile de extrema urgent's.' se
incunostiinteaza si inculpatul si
partea civil&
Instanta de judecata efectu-
eaza cercetarea localá prin com-
pletul de judecata in asistenta
procurorului si a grefierului, cu
citarea partilor.
Neprezentarea celor incunos-
tiintati sau citati legalmente nu
impiedeca efectuarea cercetärii.
In toate cazurile, dad, incul-
patul este arestat si prezenta sa
este necesara, el poate fi adus
168 Procedura Pena IA
la cercetare sau reprezentat de
apärgtorul BäU, sau de un mem-
bru major al familiei sale, ori
de un imputernicit.
Dacg pentru cunoasterea si a-
precierea faptelor care urmeazg
a se constata prin cercetarea la
fata locului, sunt necesare cu-
nostinte speciale, se recurge la
experti conform art. 164 si urmg-
torii. (Pr. p. m. 181, al 3, 225, al.
2, 227, alin. 1 si 2; Pr. civ. 224,
226).
183. Procesul-verbal incheiat
cu ocazia cercetgrii, trebue re-
dactat lämurit i amgnuntit,
astfel ca obiectele examinate, si-
tuatiunea locului, starea corpu-
lui delictului, urmele si indiciile
aparente ggsite, sg fie redate cu
preciziune, i dad, este cu pu-
tintg, dupg dimensiuni. In acest
scop se fac schite, desenuri, ori
fotografii necesare care se alg-
turg la procesul-verbal.
In procesul-verbal se consem-
neazg si declaratiunile persoa-
nelor audiate.
Cel ce face cercetarea poate
opri pe oricine de a iesi din casg
sau de a se depgrta dela locul
unde se face cercetarea, pang la
incheierea procesului-verbal.
Cei care contravin acestei dis-
pozitii pot fi adusi i ascultati.
In caz de neurmare se poate
emite contra lor mandat de a-
ducere si se pot detine pang la
terminarea cercetgrilor. In nici
un caz detinerea nu poate de-
00 24 ore. (Pr. p. m. 226, al. 2;
Pr. civ. 225).
CAPITOLUL V
India ;i prezumfii
184. Orice elemente rezul-
tate fie din Stgri materiale fie
din imprejurdri sau sitAatiuni
nematerializate, dacg sunt de
naturg a pune in luminä adevg-
rul, constituiesc indicii si pot fi
folosite de judecatori in forma-
rea convingerii lor.
Consecintele logice trase din
www.digibuc.ro
stgri sau imprejurgri cunoscute
dacg sunt de naturg a conduce
la aflarea adevgrului, constitu-
esc presumtiuni si pot fi de a-
semenea folosite de judecgtori
in formarea convingerii bor.
CARTEA II
Pritnele cercetäri, urmärirea
instructia
TITLTJL I
Primele cereetäri
CAP1TOLUL
Dispozilii generale
185. Prime le cercetgri au de
scop strangerea informatiunilor
sau probelor necesare pentru pu-
nerea in miscare a actiunii pe-
nale. Ele constau in efectuarea
oricgror investigatiuni menite a
descoperi crimele, delictele
contraventiunile, precum i pe
fgptuitorii lor.
Prime le cercetgri trebuesc ter-
minate indatä ce s'au strâns in-
formatiuni sau probe pentru a-
tingerea scopului de mai sus.
(Pr. p. m. 83).
CAPITOLUL II
Denunful ;i plangerea
186. Denunt se nume* in-
cunostiintarea despre vreo cgl-
care a legii penale.
Denuntul trebue sg fie sem-
nat de denuntätor sau de un pro-
curator special al sgu.
Pentru denuntul verbal, pro-
curorul, judecatorul de instruc-
tie sau ofiterii de nolitie judi-
ciarg inchele proces-verbal sem-
nat de ei 0 de denuntgtor,
dacg acesta nu stie a subscrie
se face mentiune despre aceasta.
Dacg denuntätorul sau impu-
ternicitul sgu nu stiu sau nu
voesc sg subscrie, se face men-
tiune despre aceasta.
Procura rämâne intotdeauna
algturatg la actul de denuntare
 19 Martie 1936
*i 'denuntätorul este in drept a
scoate copie de pe actul säu de
denuntare. (Pr. p. m. 89; Pr. p.
r. 5, 30).
187. Plângerea se face de
persoana care a suferit vätd-
mare in urma unej infractiuni,
personal sau prin procurator, si
care poate avea calitatea de
parte civilä.
De asemenea pot face plan-
gere sotul pentru sotie, ascen-
dentul pentru descedentul mi-
nor, supus puterii sale; tutorul,
curatorul, pentru tot ce se re-
fer& la tutelh, afard de cazul
când legea dispune altfel.
Plangerile si orice cerere scrisá
adresatá autoritätilor judiciare
sau instantelor penale, trebuesc
redactate in limba românä.
Ele trebue sä cuprindd numele
si pronumele, calitatea si domi-
ciliul petitionarului, obiectul ce-
rerii *i motivele pe care se in-
temeiazä.
Can d plângerea" este adresatä
direct instantei, ea trebue sä, eu-
princld *i descrierea faptului,
indicarea autorului sau a per-
soanei responsabile, arätarea do-
vezilor, declaratia clacg, se con-
stitue sau nu parte civilä si do-
miciliul pärtilor *i al martori-
lor.
Dispozitiile referitoare la de-
nunt se aplia *i plângerii. (Pr.
p. ni 90: Pr. p. r. 60, 61, 62).
188. Nu se pot ordona si in-
cepe cercetdri cu privire la in-
fractiuni, and dupd lage este
necesarä, o plängere prealabilá,
deat pe baza unei asemenea
pl An aeri.
189. Orice autoritate, orice
functionar sau ofiter public, care
ar lua cuno*tintá de vreo crimä
sau delict, are indatorirea sd in-
formeze indatä pe procurorul
tribunalului in a arui circum-
scriptie s'a comis crima sau de-
lictul, sau pe procurorul de pe
lângd tribunalul, unde invinui-
tui s'ar putea afla, *i de a trans-
www.digibuc.ro
169
mite acestui magistrat toate in-
formatiile, actele relative la f ap-
tul incriminat i datele ce po-
sea,. Totdeodatá când este in
exercitiul functiunii trebue sä,
ia mäsuri ca sl nu dispará ur-
mele infractiunii, pentru pas-
trarea corpurilor delicte si a ce-
lorlalte obiecte probatorii. (Pr.
p. m. 87; Pr. p. r. 28).
190. Orice persoanä care ar
fi fost martord la sävâr*irea u-
nui atentat, fie contra siguran-
tei publice, fie contra vietii sau
proprietätii unei persoane, sau
are cunostintá despre atari fap-
te, este de asemenea obligatä de
a instiinta de indatá pe procu-
ror sau pe oricare ofiter de poli-
tie jucliciarä. (Pr. p. r. 29).
191. Denunturile prevdzute In
cele douä articole precedente nu
sunt sunuse la niciun fel de for-
malitate.
CAPITOLUL HI
Auforiferfile i organele chemafe a
ordona i execufa primele cercefäri
192. Cercetärile pot fi por-
nite sau ordonate fie din of
and nu este nevoie de o plan-
gere prealabilä, fie pe baza u-
nui denunt sau a unei plângeri.
Primele cercetdri se fac de cd-
tre functionarii politiei judicia-
re, In conditiile si dupä distinc-
tiunile preväzute mai jos, afard
de cazurile când legea dispune
altfel. (Pr. p. m. 84).
Sectiunea I
Atributiile Ministerului public
in faza primelor cercetäri
193. Procurorul de indatä ce
afla cä s'a comis o crimä sau
un delict sau a primit o plân-
gere sau un denunt despre a-
ceasta, cerceteazä singur sau da
ordin, daa este cazul, ofiteri-
lor de politie judiciarä sd fad,
cercetári pentru descoperirea a-
devärului.
170 Procedura Penalá
El poate cere efectuarea intre-
gei cercetAri, sau numai a unor
acte. El indrumeazA cercetArile,
controleazä mersul lor si felul
de a proceda al autoritAtilor
care cerceteazA.
Procurorul poate ordona ori-
când terminarea primelor cerce-
tAri. (Pr. p. 66; Pr. p. m. 93; Pr.
p. r. 21-24).
194. In caz de crime sau de-
licte grave, precum i când fäp-
tuitorii nu sunt cunoscuti, pro-
curorul poate trimete denuntu-
rile $i plângerile primite dea-
dreptul judecAtorului de instruc-
spre a face primele cerce-
täri.
De asemenea el ti poate tri-
mete actele de cercetare ¡riche-
iate de alti ofiteri de politie ju-
diciarA, pentru continuarea cer-
cetArilor.
Dacg. denunturile sau plânge-
rile primite sunt referitoare la
infractiuni ce nu intrA in com-
petenta instantelor din circum-
Scriptia sa, el trimete denuntul
sau plângerea Ministerului pu-
blic competent, sau autoritätii
administrative ori militare sau
altor autoritAti competente. (Pr.
p. 222: Pr. p. r. 44-, 45. 50, 51).
195. In caz de crime sau de-
licte grave. procurorul tribuna-
lului este obligat a incunostiinta
de Indatá pe procurorul general
al Curtil de apel respective. (Pr.
p. r. 26).
Sectiunea II
Politia judiciard si functionarii
care o exercitd
196. Politia judiciarl se e-
xercitA de cAtre Ministerul pu-
blic de pe lângä tribunal, sub
supravegherea procurorului ge-
neral de pe lângg, Curtea de a-
pel, precum si de toti functiona-
rii care dupA lege au calitatea
de ofiteri de politie judiciarä. In
conditiile prevAzute de acele legi.
(Pr. n. r. 50, 51).
197. Pe lângg, parchetul fie-
www.digibuc.ro
CArui tribunal functioneazg, nu-
miti sau detasati, unul sau mai
multi ofiteri de politie judicia-
rd, dupg. aprecierea Ministerului
Justitiei, de acord. cu Ministerul
Internelor, spre a efectua cerce-
tArile ordonate de parchet, pre-
cum $i delegatiunile date de ju-
decAtorii de instructie.
Când in organizarea politiei
existg, servicii speciale de poli-
tie judiciarA, detasgrile prevA-
zute mai sus se fac din persona-
lul acelor servicii.
198. JudecAtorii dela judecä-
torii exercitA politia judiciarA in
circumscriptia lor In conditiu-
nile art. 223. (L. j. oc. 54).
Sectiunea III
Atributiunile poliiei judiciare $i
procedura primelor cercetdri
199. Ofiterul de politic judici_
arA urmAreste descoperirea con-
traventiilor politienesti in cir-
cumscriptia sa in conformitate
cu dispozitiile legii de fatg. si ale
legilor speciale.
El primeste rapoartele, denun-
turile i plangerile referitoare la
contraventiile politiene$ti $i face
cercetArile cuvenite, incheind
procese-verbale in conformitate
cu dispozitiile art. 138 $i urmd-
torii i inainteazä actele instan-
tei competente In cel mult trel
zile.
Ofiterul de politic judiciarA,
aflându-se In urmArirea unui
infractor, poate instrumenta in
cazuri urgente $i in afarA de
circumscriptia sa, avizAnd des-
pre aceasta parchetul sau orga-
nele politienesti superioare. (P.
p. 232. 341; Pr. p. r. 46).
200. In comunele despArtite
In mai multe circumscriptii (sec-
toare), comisarul de politie in-
deplineste aceste functiuni in
mod statornic in circumscriptia
sa si incidental, in toatA Mtn-
derea comunei unde este stabi-
lit, f Ara a distinge dacg. contra-
 19 Martie 1936 171

ventia s'a fAcut In sectorul sAu neconditionat ordinelor parche-

ori In altul din aceeasi comunA. tului In privinta cercetArilor. EI
Circumscriptia nu mArgineste le efectueazA Instiintând parche-
competenta sa respectivA, ci tul despre mäsurile luate $i des-
numai circumscriptia In pre rezultatul lor. (Pr. p. r. 51).
care este dator a-si Indeplini 204. Ofiterul de politie ju-
functiunile fn mod statornic diciard primind ordinul parche-
regulat. tuluii culege toate informatiu-
Când vreunul din comisarii de nile pentru descoperirea celor
politie ai aceleeasi comune se a- vinovati, se transportA de In-
flA, pentru legitime motive, fm- datä la fata locului, de este ca-
piedecat de a functiona, comisa- zul, si face toate cercetArile pen-
rul circumscriptiei vecine este tru constatarea crimelor si de-
Indatorat a-1 suplini. (Pr. p. r. lictelor.
49). El ascultA toate persoanele care
201. Ofiterul de politie judi- au cunostintä despre fapt si ace-
ciara primeste denunturile si lea dela care se poate astepta o
plângerile referitoare la crimele deslusire asupra faptelor.
delictele comise fn circum- El constatl starea lucrurilor-
scriptia unde fsi exercitA func- si orice urme lAsate de infrac-
tiunea. tiune, adunA toate probele si cor-
El IncunostiinteazA de IndatA purile delicte, precum si orice
pe procurorul tribunalului des- informatiuni referitoare la tre-
pre crimele si delictele ce i s'au cutul infractorului, conduita lui,
adus la cunostintA, procede la raporturile cu victima si atitu-
facerea cercetArilor si ia mAsuri dinea dupä comiterea infractiu-
pentru ca infractorii sri, nu se Incheind despre toate aces-
ascunclA sau sA dispara, precum tea procese-verbale In conformi-
pentru a pAstra intacte toate . tate cu art. 138 si. urmAtorii.
urmelor infractiunii, corpurile El constatä pe cât posibil
delicte si orice alte obiecte pro- pagubele rezultate din comite-
batorii.
El este de asemenea dator a rea205. infractiunii.
primi denunturile si plângerile prevede Când pentru
o lege specialA
constatarea in-
relative la crime sau delicte co- fractiunilor si pe ofiterul poli-
mise In afara de circumscriptia tiei generale, cercetarea se face
sa, si a le trimete intarziere de cel dintAi sezisat, care anuntA
autoritAtilor competente. (Pr. p.
m. 94: Pr. p. r. 51). de IndatA i pe celAlalt. (Pr. p.
202. Contra Invinuitilor fu- r. 49). In caz de crime sau de-
giti sau dispAruti, dacrt faptul 206.
sAvArsit este din acelea care a- licte, ofiterii de politie judiciarl
trage detinerea preventiva, ofi- pot dispune retinerea Invinuiti-
terii de politie judiciarA sunt o- lor pentru cercetäri, numai In
bligati a lua, imediat mAsuri urmAtoarele cazuri:
pentru urmArirea $i prinderea 1. In caz de infractiuni fla-
lor. grante, dad, identitatea infrac-
In baza ordinului de urmArire torului prins nu se poate con-
adresat autoritAtilor, Invinuitul stata IndatA sau chiar cand Mr%
trebue condus Mr. IntArziere In aceastä din urmA circumstantA
fata ofiterului de politie judi- pedeapsa preväzutä de lege este
clara care a cerut urm Arirea. mai mare de 3 luni Inchisoare;
203. Ofiterul de politie judi- 2. DacA Invinuitul a fugit ori
ciarA este clator sA se supunA s'a ascuns, cu scopul de a se sus-

www.digibuc.ro
172 Procedura Pena li

trage urmAririi si nu s'a prezen- cu autorizatia judecgtorului de

tat ulterior de bung voie auto- instructie sau, in cazurile ex-
rialtii, de asemenea dacg a co- trem de urgente, a judecgtorului
mis acte ori a fgcut preggtiri dela judecgtorie. Retinerea astfel
pentru fugg, precum si. când nu prelungitg nu poate depgsi trei
are locuintA statornicA ori mij- zile sub sanctdunea prevAzutg
loace regulate de existentg sau mai sus.
este necunoscut si nu-si poate Motivele care au determinat
legitima identitatea; prelungirea retinerii trebuesc co-
3. Dacg exista probe el invi- municate in scris celui retinut
nuitul a incercat sau incearcg in prima zi a prelungirii.
sg cdstige pe unul dintre coau- In procesul-verbaI de cercetare
tori, instigatori, complici, tAinui- se face mentiune de ziva si ora
tori, martori, experti, ori a Incer- când a inceput retinerea pentru
cat sau incearcg a nimici, modi- cercetgri, de motivele care au
fica ori ascunde urmele infrac- determinat-o, precum si de data
tiunii; si ora libergrii dacg s'a f gent
4. Dacg invinuitul este strAin mai inainte de trimeterea la par-
si existA temere fondatA cg fiind chet.
in libertate nu se va prezenta in Dacg invinuitul retinut se gg-
cazul când va fi din nou che- seste in cazul art. 206. nunctul 1
mat; si e necesarg o autorizare de a
5. Dacg invinuitul In cursul proceda, ea se cere imediat, con-
cercetgrilor deschise in contra tinuând provizoriu retinerea In
lui a comis o noug crimg sau conditiunile de mai sus.
delict, ori dacg existA probe cA In toate cazurile de retinere
invinuitul a amenintat cA va a- pentru cercetgri, minorii se tin
duce la indeplinire crima sau separat de adulti, de asemenea
delictul incercat, ori va comite femeile separat de bgrbati.
o noug crimg sau delict; 208. Ofiterul de politia judi-
6. Dacg invinuitul este cunos- ciarg poate efectua perchizitii
cut ca infractor din obiceiu sau corporale cu ocazia prinderii sau
recidivist; retinerii invinuitului. Perchizi-
7. In caz de crimg, sau in caz tia corporalg asupra unei femei
de delict, cAnd acesta se pedep- nu se poate face decât de o fe-
seste de lege cu o pedeapsg mai meie.
mare de un an sau când a fost Perchizitia domiciliarg nu se
sgvdrsit prin mijloace teroriste poate face decât cu autorizarea
sari cu ferocitate. judecgtorului de instructie, in
Retinerea pentru cercetdri nu conformitate cu dispozitiile art.
poate avea loc in cazul infrac- 247.
tiunilor de presg. (Pr. p. 130,
254. 260). Cand ar fi temeri cg pang la
207. Retinerea pentru cer- primirea autorizatiei judecAto-
cetgri prevAzutg in articolul pre-rului de instructie s'ar putea rii-
cedent nu poate dura mai mult mid ori modifica urmele infrac-
de 24 ore, sub sanctiunea pedep- tiunii, ea poate fi datg de jude-
sei prevAzute de codul penal,. cgtorul dela judecgtoria respec-
pentru delictul de arestare ile- tivg.
gald. Perchizitia in caz de urgent&
In cauzele complicate dad. cer- se poate face f Arg autorizatie,
cetarea necesitg un timp mai in- and nu este opunere.
delungat, retinerea pentru cerce- Atdt despre perchizitia corpo-
tgri nu se poate prelungi decdt ralg cat si cea domiciliarg se

www.digibuc.ro
 19 Martie 1936
Incheie proces-verbal. (Pr. p. 246,
253; Pr. p. m. 173, 189).
209. In caz de moarte vio-
lentá sau dacá cauza mortii este
necunoscutä ori suspectä, ofite-
rul de politie judiciarä este obli-
gat a cere asistenta medicului
legist sau In lipsa acestuia a u-
nui medic oficial, care face ra-
port asupra cauzelor mortii si
despre starea cadavrului.
In caz de ränire, lovire, avort,
viol sau altá infractiune in care
este nevoie de constatäri medi-
cale, ofiterul de politie judiciará
poate cere concursul medicilor
mai sus arátati pentru examina-
rea victimelor. (Pr. p. 170; Pr. p.
r. 43).
210. Ofiterul de politic judi-
ciará ridicá spre pästrare ar-
mele i orice alt lucru ce pare
cä a servit sau a fost destinat
la comiterea crimei ori delictu-
lui sau care este un produs al
infractiunii, precum i orice ar
putea servi la descoperirea ade-
várului; el cere Invinuitului sä
dea explicatiuni asupra acestor
lucruri. (Pr. p. r. 34).
211. Când sunt bánueli cá la
domiciliul inculpatului ar fi acte
sau obiecte care ar servi ca pro,
be, ofiterul de politie judiciarä
va cere de Indatá autorizatia
prescrisä de art. 208 si le ridicá
incheind proces-verbal. (Pr. p.
r. 36).
212. Obiectele luate de ofite-
rul de politie judiciarä trebuesc,
dura natura lor, Impachetate
sau inchise, i In totdeauna eti-
chetate i sigilate cu sigiliul ofi-
ciului säu.
Dacá ar fi oarecari obiecte pe
care nu se pot scrie, ofiterul de
politic judiciará trebue sl le a-
seze, pe cât posibil, fie In saci,
fie In vase, care se sigileazá.
Probe le se iau In dublu, când a-
ceasta e nosibil. (Pr. p. m. 183;
Pr. p. r. 37).
213. Operatiile prescrise prin
www.digibuc.ro
173
articolele de mai sus se fac in
prezenta Invinuitului, dacd este
arestat, sau, dacá el Insusi nu
asistä, In prezenta unui impu-
ternicit al säu.
Obiectele i se prezintä, spre a
le recunoaste si a le Insemna si
la caz de nestiintä sau refuz din
parte-i, se face mentiune de a-
ceasta In procesul-verbal. (Pr. p.
in. 181; Pr. p. r. 38).
214. Invinuitul trebue sa fie
Intrebat asupra numelui, etatii,
religiunii, locului nasterii, locu-
intei, cetäteniei, ocunatiunii, stä-
ru civile, averii, situatiunii mili-
tare si dacá a mai fost pedepsit,
unde, când si pentru ce.
Dupá stabilirea identitätii i se
pune In vedere infractiunea de
care este Invinuit si trebue In-
trebat ce are de spus in apára-
rea sa. In ráspuns se tree si Im-
prejurárile ce Ii sunt favorabile.
(Pr. p. 304).
215. Nu se pot Intrebuinta
fatá de persoanele cercetate, vio-
lentd, promisiuni, Indemnuri, a-
menintári ori alte mijloace de
constrAngere, In scop de a ob-
tine márturisiri.
De asemenea este oprit de a
determina pe un bánuit sä sg-
vârseascá sau sá termine o faptá
penald In sconul de a obtine in-
dicii sau probe.
Invinuitul nu poate fi obligat
sä ráspundä, despre Imprejuräri
asupra cArora trebue sá pástreze
secretul impus de situatiunea sa
de functionar, afarä numai dacá
s'a obtinut Incuviintarea autori-
tätii respective.
Acela care colcá dispozitiile
de mai sus, este pedepsit disci-
plinar, fárá prejudiciul sanctiu-
nii nenale.
216. Ofiterul de politic judi-
ciarl, care face primele cerce-
tári are In exercitiul functiunil
sale, dreptul de a cere direct a-
juterul puterii publice.
217. Procesele-verbale privi-
toare la constatarea crimelor
174 Procedura Pena lä
delictelor, In conformitate cu dis-
pozitiile de mai sus, trebuesc de
Indata fnaintate parchetului tri-
bunalului respectiv, Impreuna
cu cei retinuti, precum i toate
corpurile delicte. (Pr. p. r. 52).
Sectiunea IV
Procedura primelor cercetdri in
caz de infractiuni flagrante
218. Infractiunea flagranta
este aceea descoperita In mo-
mentul comiterii sau imediat
dupa comitere.
Este de asemenea socotita in-
fractiune flagranta i aceea ai
carei faptuitori sunt urmariti,
imediat dupa savâr$ire, de par-
tea vatamata, de martorii ocu-
lari sau de strigatul public, ori
au fost surprinsi cu efecte, ar-
me, instrumente, hârtii sau alte
obiecte de natura a-i presupune
autori sau complici, aproape de
locul $i de timpul comiterii in-
fractiunii.
Infractiunea continua se con-
sider& flagranta, pand la fnce-
tarea actiunii delictoase.
In cazurile de mai sus, orice
persoana are clreptul sä prinda
pe faptuitor si sa-1 conduca fna-
intea autoritatilor. (Pr. p. 220,
268. 338, 339, 340, 348, 470; Pr. p.
ro. 142, al. 3; Pr. p. r. 40).
219. In toate cazuriIe de cri-
sau delict flagrant, ofiterul
de politie judiciara este obligat
sà Inceapa de Indat& cercetari
fristiinteze pe procurorul
tribunalului, care poate cere ju-
decatorului de instructie sa se
transporte fara Intärziere la fata
locului pentru constatarea $i in-
struirea infractiunii. (Pr. p. r.
56).
220. In toate cazurile flagrante
de crima, sau de delict, ofiterul
de politie judiciara are dreptul
sà faca, perchizitii domiciliare
sa efectueze cercetarile.
Procesele-verbale de consta-
tarea infractiunii se inainteaza
www.digibuc.ro
Ministerului public, In cel mult
trei zile dela comiterea infrac-
tiunii, Impreura cu corpurile de-
licte si cu cei retinuti pentru
cercetare.
In cazurile prevazute de art.
226, procurorul trebue sa se con-
formeze dispozitiilor din acel ar-
ticol.
In materie de contraventii fla-
grante si pedepsite de lege, nu-
mai cu amendä, ofiterul de poli-
tie odata cu constatarea faptu-
lui incaseaz& dela contravenient
amenda, daca acesta declara cà
fsi recunoaste vinovatia i vo-
e$te a riu mai fi supus judecatii,
declaratie care se consemneaza
In procesul-verbal.
In acest caz amenda este mi-
nimum prevazut de lege. Contra-
venientului i se elibereaza do-
vada dintr'un carnet special cu
cotor. (Pr. p. 208).
221. Procedura prevazuta pen_
tru crimele i delictele flagrante
nu se aplica minorilor. (Pr. p.
556 ur.).
Sectiunea V
Primele cercetdri fdcute de ju-
decdtorul de instrucfie
222. In cazurile prevazute de
art. 194, judecatorul de instruc-
tie procede la facerea cercetari-
lor, conformându-se dispozitiilor
referitoare la cercetarile efectu-
ate de ofiterii de politie judi-
ciara.
Duna terminarea cercetarilor,
actele dresate sunt fnaintate Mi-
nisterului public, care procede
conform dispozitiilor cuprinse
fn Cartea II, Titlul II. (Pr. p.
r. 56).
Sectiunea VI
Primele cercetdri fdcute de ju-
decdtorul dela judecdtorie
223. Judecatorul dela jude-
catorie exercita In comunele ru-
rale din circumscriptia sa
jucliciark putând cere con-
cursul celorlalti ofiteri ai poli-
tiei judiciare pentru aceasta.
 19 Martie 1936
Pentru infractiunile de corn-
petenta sa, judecatorul nu poate
face cercetäri, el poate insä or-
dona ofiterilor de politie judi-
ciara din circumscriptie sâ, fad,
aceste cercetári.
Pentru infractiunile ce nu sunt
supuse jurisdictiei sale, si In ca-
zul când alte organe de cerce-
tare n'au intervenit, el are drep-
tul, fie din oficiu, fie dupl sezi-
sarea facut5, de cel vätämat, sä
facä primele cercetäri i sá ia
mäsuri de descoperire si prinde-
rea autorilor.
Procurorul nu poate 1nsäreina
pe judedtorii dela judeatorii
cu facerea primelor cercetäri.
(Pr. p. 198; L. j. oc. 54, 55).
TITLUL II
Urmärirea
CAPITOLUL I
Minisferul public ca organ de urmörire
224. Ministerul public de pe
längâ, tribunale, dupä primirea
actelor privitoare la primele cer-
cetäri, procedeazA in modul ur-
mätor:
1. Dad faptul constitue cri-
mä, trimete cauza judedtorului
de instructie, cu concluzii de a
instrui;
2. Dacä faptul este un delict
de naturä complicatà, trimete
cauza judecätorului de instruc-
tie pentru instruire, iar in caz
contrar direct instantei compe-
tente, pentru judecare;
3. DacA faptul este contraven-
tie, trimete cauza in judecata in-
stantei competente;
4. Dacg faptul nu se dovedeste
ori nu intruneste elementele u-
nei infractiuni, sau actiunea pe--
nail este stinsä, Ministerul pu-
blic claseazA motivat cauza, Plân.-
gerea, insotità de constithire de
parte civilà, nu obligl pe Mini-
sterul public sà punä in mis-
www.digibuc.ro
175
care actiunea penalà. Dad, cer-
cetarea a fost pornità In urma
unei plangeri, Ministerui public
este obligat a comunica In ter-
men de opt zile dela clasare,
rezolutiunea sa pärtii care a a:-
cut plängerea;
5. In cazul cand actiunea peL
nalà nu poate fi pusà in rais-
care deck In urma Indepliniril
unor formalitàti prealabile, Mi-
nisterul public nu poate deschide
actiunea penall deck dupá in-
deplinirea acelor formalitäti.
Dad, Invinuitul se bucurá de
o imunitate de ordin constitutio-
nal sau decurgand din conventii
internationale si dad, In aceastá
privintà existä vreo Indoiala, Mi-
nisterul public nu poate 1ncepe
urmärirea decât dupâ, indicatiile
scrise ale ministrului justitiei,
iar urmárirea Inceputâ, se sus-
pendá;
6. Dad, faptul, fie din cauza
locului unde a fost comis, fie
din cauza naturii sale sau a ca-
litg.tii Invinuitului, este de corn-
petenta altei instante cleat a
.aceleia din circumscriptia sa, e1
trimete cauza Ministerului pu-
blic de pe Mina instanta respRe.
tivá. (P. p. 228, 234, 291; Pr. p.
m. 254).
225. In toate cazurile de ur-
märire, Ministerul public este
dator ca in rechizitiile sale 0,
precizeze faptul urmärit si nu-
mele persoanelor pe care le soco-
teste vinovate, stt arate califi-
carea juridia, a faptului si tex-
tele de lege pe care se Interne-
iaz5, urmárirea, indicAnd si
martorii ce urmeazá a fi au-
diati, când cauza este trimesä,
instantei de judecatä.
In caz de trimetere la judecti-
torul de instructie, Ministerul
public este obligat a pune con-
cluzii si In privinta persoanelor
a aror arestare o crede nece-
sarg.. (Pr. p. m. 255; Pr. p. r. 236).
176 Procedura Pena Id
CAPITOLUL
Afribufiunile Minisferului public in
caz de delicte flagrante
226. In caz de delicte fla-
grante, pedepsite cu inchisoare
corectionald pAnti la maximum
trei ani, sdvdrsite in orasele de
resedinta sau in imediata lor
apropiere, ori in bâlciuri, por-
turi, gäri, trenuri si. in general
In orice vehicule de transport in
cornun de persoane sau marfuri,
Ministerul public poate trimete
de indatd cauza instantei com-
petente din orasul de resedintd.
Aceeasi procedura se urmeazd,
de Ministerul public si pentru
delictele comise In timpul când
infractorul era arestat, detinut
sau se afla in executarea unei
másuri de sigurantä.
In cazurile de mai sus, Mini-
sterul public poate reface si com-
pleta cercetärile, efectuând orice
act de instructie ar crede; poate
emite contra inculpatului un
mandat de arestare, in conclitiile
art. 206 si in forma prevazutd
de art. 256. Copie de pe acest
mandat de arestare se inmânea-
zd prevenitului, care are drept
a fi asistat de un apärätor, in
conditiunile art. 77.
Dispozitille de mai sus nu se
aplicä delictelor comise de mi-
nori, delictelor politice si de pre-
sä, celor a cdror procedurd este
reglementatd prin legi speciale,
precum si delictelor prevdzute
de art. 470, 471, 472, 476, 478, 510,
punctul 2, 511 si 512 din codul
penal, sau celor pedepsite nu-
mai cu amendä. (Pr. p. 220, 268,
269, 338, 348, 470; L. mic. parchet
1, 2, 10).
CAPITOLUL
Alfe persoane care pof exercifa sou
pune in m4care acfiunea penalä
227. In materie de delicte
contraventii de competenta ju-
decdtoriei, partea vätämatti are
www.digibuc.ro
dreptul, prin plangere directd,
independent de constituirea de
parte civilä, sà punä in miscare
actiunea penald i sä o exercite
in fata acelei instante. (Pr. p.
13, 291, 495; Pr. p. r. 143; L. j.
oc. 63).
228. In materie de delicte de
competenta tribunalului, partea
vätämatä poate sä pund in mis-
care actiunea penald, prin plan-
gere directd in fata instantelor
de judecatd, dacd se constitue
parte civild j numai dupd ce
plângerea adresatä Ministerului
public a fost clasatá si a primit
instiintarea acestuia conform
art. 224, pun ctul 4.
Partea vätämatä care a fäcut
plângere in conclitiile de mai
sus, nu se mai poate adresa pen-
tru acelasi fapt i judeatorului
de instructie.
Dacd in urma plângerii directel
introdusä in conditiile de mai
sus, inculpatul a fost achitat,
reclamantul poate fi condamnat
la daune cdtre inculpat, care vor
fi egale cu dela 5 pânä la 10 ori
valoarea cheltuielilor Mcute de
acesta cu ocazia procesului, Mr&
prejudiciul pedepselor penale,
clacd, faptul constitue o infrac-
tiune. (Pr. p. 14, 236, 292, 495; Pr.
p. r. 178).
229. In materie de crimd,
plângerea pártii vätämate cu
constituire ca parte civild, a-
dresatd judecatorului de instruc-
tie, pune in miscare actiunea pe-
nald. (Pr. p. 234, 236).
230. Asociatiile constituite in
formele legale pentru protegui-
rea intereselor membrilor lor,
pot pune in miscare actiunea pe-
nald, prin plângere, potrivit dis-
pozitiunilor art. 227 j urn:1Mo-
rii, pentru infractiunile care ar
aduce atingere scopului general
urmärit sau intereselor membri-
lor lor.
Asociatiile, constituite in ve-
derea combaterii unor anumite
infractiuni, conform legii pentru
 19
persoanele juridice si al cgror
statut prevede in mod expres a-
ceasta, pot pune In miscare ac-
tiunea penalg pentru acele acte
si pot pune concluzii pentru a-
plicarea pedepsei. Ele nu au insa
clreptul de a se constitui parte
civilg. (Pr. p. 336).
231. Actiunea penalg poate
fi pusg in miscare i sustinutg
in fata instantelor de adminis-
tratiile Statului, in conditiile
prevazute de legile speciale pen-
tru delictele comise in dauna a-
celor administratiuni. (Pr. p. r.
178),
232. In materie de contra-
ventii, actiunea penalg poate fi
pusg in miscare si prin trimete-
rea actelor direct instantei de
cgtre ofiterii de politie judicia-
rg, conform art. 199. (Pr. p. r.
143).
TITLUL III
Instractia
CAPITOLUL I
Dispozifii generate
233. Instructia are de scop
descoperirea si constatarea pro-
belor i indiciilor pe baza cgrora
se poate decide dacg este cazul
ca inculpatul sg fie trimes in ju-
decatg.
Instructia se face de judecg-
torul de instructie, afarg de ca-
zurile cand legea dispune altfel.
(Pr. 13. m. 102).
234. Judecgtorul de instruc-
tie poate fi sezisat, conform art.
224 si 229, precum si prin trime-
tere dela alte autoritgti sau in-
stante. El se poate sezisa i din
oficiu, in caz de crimg sau de-
lict flagrant. (Pr. p. m. 104; Pr.
p. r. 56).
235. Instructia se face in ur-
mätoarele cazuri:
I. Iii toate cazurile de crirng;
2. Pentru delicte, când Mini-
sterul public ggseste di,' este ne-
cesarg. (Pr. p. m. 103).
C. Hamangia, vol. XXIV, 12.
www.digibuc.ro
Martie 1936 177
236. Judecatorul de instruc-
tie, in caz de plângere, conform
art. 229, comunicg procurorului
plângerea, fnainte de a proceda
la orice acte de instructie, pen-
tru ca acesta sg poatg face re-
chizitiile ce va socoti.
Oricare ar fi aceste rechizitii,
judecgtorul de instructie este ti-
nut sg proceadg la instruirea
cauzei.
Pang la terminarea definitivg
a instructiei, partea vätämatg
nu poate investi direct instanta
de judecata pentru acelasi fapt,
iar dacg s'a obtinut vreo hotg-
rire prin cglcarea acestei dispo-
zitii, ea este null. (Pr. p. 228; Pr.
p. r. 67).
237. Afar% de cazuri excep-
tionale, in cauze complicate Si
numai cu incuviintarea expresä
a Camerei de acuzare, instruc-
tia unei cauze nu poate dura
mai mult de 40 zile. (Pr. p. 275).
CAPITOLUL II
Procedure insfrucliei
Sectiunea I
Atributiile judecettorului de
instructie
238. Instructia se face numai
pentru fapta argtatg in rechizi-
tor sau plângere si numai con-
tra persoanei invinuite de acea
faptä.
Dacg in cursul instructiei se
iveste necesitatea extinderii cer-
cetgrilor asupra unui alt fapt
sau contra altor Tersoane, jude-
cgtorul de instructie comunicg
actele procurorului, care in ter-
men de cel mult 5 zile Ii trans-
mite concluziile sale, fgrg ca
prin aceasta judecgtorul sg fie
impiedecat de a indeplini orice
acte de instructie ce nu suferg
anianare. (Pr. p. m. 106).
239. Judecgtorul de instruc-
tie este intotdeauna asistat de
grefier.
Procurorul este In drept sg
178 Procedura Penal&
cunostintä In orice stadiu de-
spre lucrärile efectuate de Jude-
cAtorul de instructie, cu Indato-
rirea de a restitui actele In cel
mult 24 ore,
Apärätorul inculpatului nu
poate asista la actele de instruc-
tie, afarl de cazurile prevgzute
de lege; poate Insä In tot cursul
instructiei sä prezinte judecäto-
rului cereri sau memorii.
Partea vät'gmatg, poate de a-
semenea prezenta In cursul in-
structiei cereri si memorii. (Pr.
p. 79).
240. JudecAtorul de instruc-
tie este dator sä citeze persoa-
nele arätate prin denunt sau
plângere, precum i pe acele
propuse de pärti, sau orice altä
persoanà pe care crede necesar
a o asculta.
Judeciltorul Isi indreaptä cer-
cetärile In toate directiile rezul-
tâncl din actele primelor cerce-
täri si din arätärile pártii vätä-
mate si ale Invinuitului, adung,
toate elementele necesare in-
structiunii, fie In favoarea fie
In defavoarea invinuitului, pre-
cum si orice informatiuni de na-
turg, a caracteriza personalita-
tea infractorului.
Judeatorul Intrebuinteazä toate
mijloacele de investigatie puse
de stiintg, In serviciul
atât In privinta faptului penal
cat si a daunelor cauzate prin
infractiune.
Probele de vinovätie trebuesc
strânse chiar dacg, Invinuitul re-
cunoaste faptul. (Pr. p. m. 139).
Sectiunea II
Interogatoriul inculpatului fi
ascultarea martorilor
241. Judeatorul de instruc-
tie la primul interogatoriu cautä
sg, stabileascg. identitatea Invi-
nuitului. punându-i Intrebärile
prevAzute de art. 214.
Dupg, aceasta Ii pune In ve-
dere Invinovätirea ce i se aduce,
cerandu-i sà arate ce are de zis
www.digibuc.ro
In aceastä privintä, tinând
seama de dispozitiunile art. 79,
punctul 1. (Pr. p. 144).
242. Când procuroruI a ce-
rut arestarea i judecätorul de
instructie, dupg, luarea interoga-
torului, gäseste cg, nu este cazu/
ca inculpatul sg, fie detinut pre-
ventiv, dà o ordonantä de ld-
sare in libertate, instiintând ne
procuror.
Aceastä ordonantg, poate fi a-
tacatà de procuror cu opozitie
In aceeasi zi la tribunalul res-
pectiv.
JudecAtorul de instructie este
dator sà pun& In vedere incul-
patului sä se prezinte necitat la
judecarea opozitiei declaratä de
procuror. Incheiând un proces-
verbal.
PAnä la rezolvirea opozitiel
prevenitul rämâne liber1). (Pr.
p. 255, 275, 449; Pr. p. r. 129, 137).
243. Dispozitiile referitoare la
martori, cuprinse In art. 145, se
martorilor ascultati in
cursul instructiei.
In cursul instructiei, rnartorii
nu depun jurämânt, afarg, de
urmAtoarele cazuri:
1. Dacrt martorul suferg, de
boalà care Ii pune vieata In pri-
mejdie;
2. Dacg, este o puternicg, pre-
zumtie cà martorul nu s'ar pu.-
tea Infätisa la ziva judecätii;
3. Dacà una din pärti cere lua-
rea jurämântului, invocand mo-
tive serioase.
In procesul-verbal se face men-
tiune despre cauza care a de-
terminat luarea jurämântului.
Martorii se citeazg, pe cale ad-
ministrativä, conform dispozi-
tiilor cuprinse In art. 82. (Pr. p.
m. 220).
244. Procurorul i partea
nu pot asista la luarea in-
terogatoriului si la audierea
martorilor. (Pr. p. 144, 145; Pr .
p. m. 125.
1) Rectificat Monitorul Oficiaí
Nr. 88 din 16 Aprilie 1936, p 3353.
 19 Mart le 1936 179

Sectitmea III 249. In afar& de crimd sau

Cercetarea la fata locului, per-
$i ridicarea de acte
$i de obiecte
245. Orideateori judeatorul
de instructie gdseste necesar sä
facd cercetäri la fata locului,
trebue sä se conforme dispozi-
tiilor cuprinse in art. 181 si ur-
mdtorii.
Judecntorul poate, in caz de
impiedecare, sd delege un ofiter
de politie judiciard cu facerea
cercetárii locale. (Pr. p. r. 84, 85).
246. Perchizitiile domiciliare,
nu se pot face decât de judecd-
torul de instructie sau in pre-
zenta sa, conform dispozitiunilor
art. 208.
Cu toate acestea, perchizitiile
se pot face de un ofiter de politie
judiciard, delegat de jUdeato-
rul de instructie, in caz de ur-
gentá si and este impiedecat de
a proceda el insusi.
Perchizitionarea corporald se
face in conformitate cu dispozi-
Vile art. 208.
247. Dad, inculpatul este de-
tinut, orice perchizitie la lo-
cuinta sa se face in prezenta lui
sau a unui Imputernicit, i dacd
nu este posibil, in prezenta unui
membru al familiei. Când per-
chizitia se face de un ofiter de
politie judiciard, care nu este necesare instructiei i restitue
magistrat, asistenta a doi mar- inculpattilui sau dstinatarului
tori este obligatorie. Dacä incul- pe cele care nu ar fi de folos.
patul este liber, el este chemat
sd asiste la perchizitie, fárd in- sate unui tertiu nu pot fi des-
cunostiintare prealabilä. (Pr. p.
208).
248. Dacá perchizitiile se fac
in and parte decât la locuinta
inculpatului, acesta poate asista
cu invoirea judecdtorului de in-
s tru cti e.
Persoana la care se face per-
chizitia este chematä sá asiste,
fdrá incunostiintare prealabild.
Dacd aceastá persoand lipseste
sau este impiedecatd, poate fi
reprezentatd. (Pr. p. r. 85).
delict flagrant, nicio perchizitie
nu se poate face dela ora 20 pând
la ora 6, in interiorul unei case,
contra vointei aceluia ce o lo-
cueste, decitt de juclecátorul de
Mstructie in persoand.
Perchizitia inceputá ziva se
poate continua si in timpul
noptii.
Perchizitiile se pot efectua in
timpul noptii in hoteluri, ha-
nuri, cdrciumi i in genere lo-
caluri deschise publicului, chiar
in orele când vor fi inchise. (Pr.
p. m. 188, 175).
250. Dacá este locul a se ri-
dica acte scrise, judeatorul sau
ofiterul de politie judiciard, de-
legat conform legii, numai el
.singur are dreptul sa ia cunos-
tintá de continutul actelor Ina-
inte de ridicarea lor.
251. Judeatorul de instruc-
tie este in drept a cere sd i se re-
mitá de cdtre administratiile pu-
Nice sau private telegramele,
scrisorile i orice alte lucruri
trimise de inculpat sau adresate
sau destinate lui, fie direct, fie
pe atiresa unui tertiu. (Pr. p. m.
185. 186).
252. Numai judecátorul de
instructie la cunostintá de con-
tinutul scrisorilor si telegrarne-
lor ce i se remit. El retine pe cele
Scrisorile si telegramele adre-
chise deal in prezenta acestuia,
dupá ce a fost legalmente incu-
no stiintat.
In cazul când telegramele
scrisorile ridicate sunt necesare
instructiel, continutul lor se a-
duce la cunostinta inculpatului
sau destinatarului, afard de ca-
zul and aceastá Incunostiintare
ar fl contrard interesuhti ins-
tructiei. (Pr. p. m. 185, 186, 171,
172).
253. Dacá hdrtiile i obiec-

www.digibuc.ro
180 Procedure Penalá

tele care urmeazA a fi ridicate $i numai dupA luarea interoga-

de judecAtorul de instructie se toriului, afarä de cazul când in-
aflä in afar& de circumscriptia vinuitul este disparut.
unde el este competent, acesta Judecatorul de instructie e o-
cere judecAtorului de instructie bligat a emite mandat si in cazul
al locului sä, proceadA la opera- art. 242, când tribunalul a admis
tiile prevAzute in prezenta sec- opozitia procurorului. (Pr. p.
tiune, conform dispozitiilor re- 257; Pr. p. r. 89-91, 93).
feritoare la comisiile rogatorii. 256. Orice mandat trebue,
(Pr. p. r. 87). sub pedeapsä de nulitate, sä In-
deplineascä urmátoarele con-
Sectiunea IV
Mandate le ci arestarea 1. SA fie datat, arätându-se
preventivet anul, luna, ziva si ora;
2. SA arate locul de emitere;
254. Nimeni nu poate fi a- 3. SA cuprindá numele, pro-
restat sau detinut decAt in pu- numele si calitatea magistratu-
terea unui mandat emis de ju- lui care l-a emis i sä fie semnat
decAtorul de instructie, de Mi- propriu de el;
nisterul public, sau de instantele 4. SA fie individual;
judeatoresti, In cazul când le- 5. SA indice numele, pronu-
gea le dä acest drept, afarA de mele invinuitului $i sá arate
dreptul de retinere pentru cer- sumar faptul pentru care este
cetäri acordat ofiterilor de poll- urnarit;
tie judiciarA in interesul prime- 6. Mandatul, dupA natura lui,
lor cercetäri. (Pr. p. 206, 207; contine ordinul de a se prezenta
Const. 11; Pr. p. r. 88). In fata justitiei, de a fi adus sau
255. In orice materie crimi- de a fi arestat inculpatul;
nalä sau corectionalä, judeato- 7. Mandate le de aducere si de
rul de instructie chiamä pe in- arestare vor Ji motivate $i vor
culpat cu mandat de inf Atisare. cuprinde cauza care le-a pro-
Acest mandat se trimite in plic vocat;
inchis si inmAnarea se face con- 8. Mandatul de arestare mai
form regulilor de procedurä. cuprinde, pe längA calificarea
DacA inculpatul nu se pre- faptului. pedeapsa prevAzutä de
zintä sau nu justificA inaintea lege, precum si indicarea neni-
zilei de infätisare o cauzA legi- tenciarului unde prevenitul tre-
timrt de Impiedecare, se emite bue condus. (Pr. p. r. 100, 101).
contra sa mandat de aducere. 257. Mandatul de arestare
In cazuri urgente, judeatorul tsi pierde efectul i detinerea
de instructie poate emite de-a- prevenitului InceteazA de drept,
dreptul mandat de aducere. dacA in termen de 3 zile dela
Atât in caz de mandat de In- luarea interogatorului, nu este
f Ati$are cAt $i In caz de mandat confirmat de tribunal In Camera
de aducere, judecAtorul trebue de consiliu, in urma raportului
sá ia interogatoriul de indatA. judecätorului de instructie, as-
Mandatul de arestare are de cultându-se Ministerul public $i
obiect detinerea preventivA a nrevenitul.
unei persoane. Tribunalul se pronuntA de in-
JudecAtorul de instructie poate datA.
emite mandat de arestare, fie Mandate le de arestare emise
din oficiu, fie dupA cererea Mi- de primul-pre$edinte al Curtii
nisterului public, in cazurile de Casatie si de primul-prese-
conditiile prevkute de art. 206. dinte al Curtii de Apel, in ca-
www.digibuc.ro
 19 Mart le 1936
zurile prevgzute de art. 579 si
585, sunt supuse confirmgrii
Curtii in complet de judecatg re_
dus, in acelasi termen i cu ace-
leasi forme prevgzute mai sus.
Tot asemenea se urmeaza si
in caz and primii-presedinti
sau consilierii delegati de ei, au
insgrcinat pe un judecgtoi de
instructie de a instrui in locul
kr.
Mandatul emis in conditiunile
art. 255, alin. ultim, nu este su-
pus primei confirmäri.
referitoare la con-
firmare nu se aplicg mandatelor
emise contra celor dispäruti, cât
timp se gäsesc in aceastg stare.
(Pr. p. 132, 275, 449, 452, 582, 585;
Pr. p. r. 97; L. org. jud. 289).
258. Dacg in termen de o tatea unde trebue sä se execute
lung dela confirmarea manda-
tului, judecgtorul de instructie
nu poate termina instructia, pre-
venitul este pus in libertate, a-
farg numai daca tribunalul, in
urma raportului judecgtorului
de instructie, nu decide, la expi-
rarea termenului, prelungirea
detinerii preventive, argtand a-
nume imprejurgrile care o im-
pun.
Tot astfel se urmeazg succesiv
din lung in lung pang la ter-
minarea instructiei. (Pr. p. r.
113; L. org. jud. 289).
259. Termenele pentru confir-
marea si reconfimarea mandatu-
lui de arestare nu se socotesc pe
zile libere.
260. Judecgtorul de instruc-
tie este obligat In cursul instruc-
hei dispung, din oficiu, pu-
nerea in libertate a prevenitului,
oridecateori cauzele care au mo-
tivat arestarea, conform art. 206,
au incetat, sau detinerea nu mai
este necesarg.
In toate cazurile de punere in
libertate din oficiu, eel eliberat
este obligat sg se conformeze
dispozitiilor art. 129. (Pr. p. r.
116).
261. Mandatul de aducere
www.digibuc.ro
181
sau de arestare se notificg prin-
tr'un agent al fortei publice, care
Il va infatisa in original per-
soanei prevgzuta, in el, läsandu-i
copie.
Ace la care refuzg de a se su-
pune mandatului sau care, dupg
ce a declarat cg este gata a se
supune, incearcg sa fugg, va fi
constrans prin forta publicg.
Purtgtorul mandatului chiamg,
dacg cere trebuinta, forta publicg
aceasta este datoare sg dea
concursul cuvenit.
Ofiterul insgrcinat cu execu-
tarea mandatului de arestare
poate lua cu sine agenti ai fortei
publice, pentru ca prevenitul sg
nu scape. In acest scop el se a-
dreseazg autoritgtii din locali-
mandatul de arestare. Aceastg
autoritate trebue dea con-
cursul cuvenit. (Pr. p. r. 102,
104, 109).
262. Dacg acela in contra
cgruia s'a emis mandat de adu-
cere sau arestare, este ggsit In
afarg de judetul in care man-
datul a fost emis, si dacg el ri-
dicg obiectii in contra executtirii
mandatului numai in ceea ce
priveste identitatea, este condus
In fata judecgtorului de instruc-
tie al localitgtii sau, in caz de
depgrtare prea mare, la judecg-
torul dela judecgtoria cea mai
apropiatg, care, examinand de
indatg obiectiile, i ggsindu-le
nefondate, vizeazg mandatul
dispune executarea lui.
In cazul cg obiectiile ridicate
par serioase, el cere telegrafic
instructii judecgtorului care a
emis mandatul.
Pang la rezolvirea obiectiuni-
kr, cel contra cgruia s'a emis
mandatul, este retinut, afarg nu-
mai dacg judecgtorul crede cg
fgrg pericol de disparitie el poate
fi lgsat in libertate.
Dacg judecgtorul stabileste cg
persoana adusg nu este cea arg-
 182 Procedure Penal5.
tata In mandat, o pune imediat
In libertate.
Despre toate acestea, judecä-
torul Incheie proCes verbal ce se
trimete judeatorului de in-
structie odatä cu manadtul. (Pr.
p. r. 103, 107).
263. Ofiterul Insárcinat cu
executarea mandatului de ares-
tare conduce si predä de Indatä
pe prevenit administratorului
Inchisorii arätate In mandat,
care trebue sä-1 primeascä, re-
tinând si mandatul.
Administratorul Inchisorii dä
agentului Insärcinat cu execu-
tarea mandatului o adeverintä
de primire. Aceastä adeverintä
trebue depusä, Ia grefa judeato-
rului de instructie, care 0, a-
gentului o anti dovadá de pri-
mire. (Pr. p. r. 111, 112).
264, Dacd acela, In contra
cáruia s'a emis mandatul, nu
poate fi gäsit, neavând un do-
miciliu cunoscut, agentul Insär-
cinat cu executarea, constatä
aceasta pe verso mandatului,
printeurr proces verbal, semnat
pi de agentul administrativ local
care l-a Insotit In cercetärile f
cute pentru gäsirea urmáritu-
lui. (Pr. p. r. 107).
265. Dacä cel prevIzut In
mandat, are un domiciliu cuno-
scut, dar nu poate fi prins, dupá
ce se va face la domiciliul säu
o perchizitie pentru a A gäsit,
mandatul de arestare se notifica
prin lipirea pe usg la cea din
urrná locuintä ce a avut, In-
cheindu-se proces-verbal despre
toate acestea.
Procesul-verbal se Incheie In
prezenta a doi vecini, pe care-i
poate gäsi purtátorul mandatu-
lui; acestia subscriu procesul-
verbal, far n caz de refuz sau
clacl nu se gäsesc, se face men-
hiune despre aceasta.
Purtätorul mandatului de a-
restare face dupá aceea sä, se vi-
zeze procesul-verbal de agentii
www.digibuc.ro
prevAzuti in art. 264, läsându-le
copie de pe el.
Mandatul de arestare si pro-
cesul verbal sunt dupá aceasta
depuse la grefa autoritätii ce a
emis mandatul. (Pr. p. r. 110).
266. Arestatul nu poate primi
nici adresa telegrame, scrisori
sau alte comunicari, MA, per-
misiunea judecritorului de ins-
tructie.
Arestatul are In totdeauna fa-
cultatea sä trimeatä scrisori In-
chise ministrului justitiei si ma-
gistratului care instrueste af a-
cerea.
Judecátorul de instructie poate
oricAnd sá viziteze pe preveniti
fn penitenciarele unde sunt de-
tinuti. (Pr. p. r. 111).
Sectiunea V
Procedura contradictorie
la terminarea instruclieti
267. Inainte de a declara
instructia terminatá, judecáto-
rul de instructie este oblige t,
sub pedeapsá de nulitate, a pune
in vedere inculpatului toate ele-
mentele adunate In pursul ins-
tructiei, In favoarea sau defa-
voarea sa.
Aceastä comunicare se face in-
culpatului In prezenta avocatu--
lui ales sau desemnat conform
art. 79, a pärtii vätämate si a
Ministerului public.
In acest scop. judecätorul de
instructie, fixâncl data comuni-
cArii, Instiintemä pe inculpat,
pe avocatul lui, pe partea civilá
si pe Ministerul public. ea au
dreptul, In cele trei zile premer-
gAtoare, sá ia cunostintä de ac-
teIe instructiei.
Cu ocazia sedintei contradic-
torii, inculpatul, partea civilä e
avocatii lor, precum si Minis-
terul public pot prezenta obser-
vatii verbal sau In scris.
Ministerul public formuleazä
tot atunci si rechizitiile sale de-
finitive, arätänd, In cazul and
 19 Martie 1936
cere trimiterea in judecatä, ce
calificare intelege sg dea faptu-
lui. Judecgtorul de instructie
este dator- sg, se pronunte asupra
observatiilor f Acute.
Dacg, lu urma acestor obser-
vatii, judecatorul de instructie
gäseste cg este necesar s. veri-
fice unele fapte sau s'g se corn-
pleteze instructia, el procedeazg
la efecutarea acestor acte, iar
dupg terminarea lor se conformg
din nou dispozitiilor cuprinse in
prezentul articol In ce priveste
comunicarea elementelor adu-
nate.
Dupg indeplinirea dispozitiilor
de mai sus, judecgtorul de ins-
tructie declarä instructia termi-
natg. (Pr. p. 105, 451, 452).
Sectiunea VI
Instructia infractiunilor
flagrante
268. Judecgtorul de instruc-
tie, in toate cazurile de crime
si delicte flagrante, poate face
direct si personal toate actele
atribuite ofiterilor de politie
procurorului, conformându-se
regulilor referitaare la ofiterii
de politie judiciarg i dispozi-
tiilor prevgzute In capitolul de-
spre urmArire.
Judecgtorul de instructie, In
acest caz, incunostiinteazg pe
procuror, fgrg, ca neprezentarea
acestuia sg, constitue o impiede-
care. (Pr. p. r. 56).
269. Când asupra crimei sau
delictului flagrant s'au fäcut cer-
cetärl i procurorul a transmis
actele judecgtorului de instruc-
tie, acesta este dator sä le exa-
mineze färg intarziere, putând
sä refacg ne cele ce nu ar pgrea
complete sau exacte. (Pr. p. 57).
Sectiunea VII
Procedura dupd terminarea
instructiei
270. Dupg terminarea ins-
tructiei, judecgtorul de instruc-
www.digibuc.ro
183
tie se pronuntg asupra rezulta-
telor acesteia printr'a ordonantg
definitivg, hotgrind:
1. Scoaterea de sub urmdrire,
când constatg cà faptul nu existä
sau nu poate fi imputat celui in-
vinuit, sau nu cade sub preve-
derile legii penale, precum
atunci când actiunea penalg este
stinsg.
2. Trimiterea in judecatd, and
constatä cg sunt suficiente in-
dicii despre existenta faptului si
a vinovätiei, jar faptul constitue
un delict sau o contraventiune.
3. Transmiterea actelor la. Ca-
mera de acuzare, când constatg
cg faptul constitue crimg i sunt
indicii suficiente despre existenta
lui si a vinovätiei celui Invinuit.
Ordonanta definitivg va fi tot-
deauna motivatg in fapt i In
drept, ea va cuprinde toate men-
tiunile prevgzute la art. 328.
De asemenea in ordonanta de-
finitivg se vor descrie sumar
corpurile delicte si se vor arata
martorii ce trebuesc citati la ju-
decatg atat impotriva cd,t si In
apärarea inculpatului. (Pr. p.
275; Pr. p. r. 129, 131, 135).
271. In cazul cand ordonanta
definitivä pronuntä scoaterea de
sub urmärire sau trimiterea In
judecatg, pentru o contraventie,
prevenitul este pus de indatä in
libertate.
In caz de trimitere In judecatä
pentru delict, prevenitul este pus
sin libertate dacg nu sunt Intru-
nite conditiunile prevgzute la
art. 206 sau dad), judecgtorul de
instructie crede cg detinerea nu
mai este necesarg.
In caz de crimg, prevenitul rg-
mâne arestat, <lea, judecgtorul
de instructie ggseste cg este lo-
cul, Ong la darea deciziei de
catre Camera de acuzare.
272. 0 copie de pe ordonanta
definitivg se comunicg Ministe-
rului public si pgrtilor.
In contra ordonantei defini-
184 Procedura Pena 11
tive se poate face apel in cazu-
rile si conditiunile arätate la
art. 275. (Pr. p. r. 137).
273. In cauzele criminale, pre-
cum si in cauzele corectionale
politienesti, atunci cand s'a
declarat apel de vreuna din pärti,
dosarul se inainteazá Camerei
de acuzare.
In cauzele corectionale si
tienesti, dupá expirarea terme-
nului de apel i dacä nu s'a
fácut apel, dosarul se transmite
instantei competinte. (Pr. p. 291;
Pr. p. r. 137).
CAPITOLUL HI
Camera de acuzare
Sectiunea I
Compunerea i atributiile
Camerei de acuzare
274. Pe Mug& fiecare Curte
de Apel functioneazä ca instant&
superioarä de instructie o Ca-
merá de acuzare, care se corn-
pune din trei consilieri ai Curtii,
desemnati conform legii de or-
ganizare judecátoreascä.
La Curti le cu mai multe sec-
tiuni se poate infiinta o Camera
de acuzare ca sectiune perma-
nentd. (L. org. jud. 30, 34, 35).
275. Camera de acuzare se
pronuntä asupra:
1. Apelurilor Mute contra in-
cheierilor tribunalului date con-
form art. 242 si 257;
2. Apelurilor fäcute in contra
ordonantelor judecAtorului de
instructie, in cazurile preväzute
de art. 448;
3. Apelurilor fäcute in contra
ordonantelor definitive, conform
art. 451;
4. Afacerilor criminale care i
s'au trimis, conform art. 270,
punctul 3.
5. Camera de acuzare se pro-
nuntá de asemeni asupra pre-
lungirii instructiunii, confoim
art. 237 si asupra intarzierilor
exagerate in facerea instructii-
www.digibuc.ro
lor, când In urma cererii Minis-
terului public, a inculpatului
sau pärtii civile, poate desin-
vesti pe judecatorul respectiv
delega cu facerea instructiei pe
un alt judecAtor de instruce
sau pe un alt membru al tribu-
nalului.
Sectiunea II
Procedura in fc4a Camerei de
acuzare
276. Presedintele, primind do-
sarul, convoaca Camera si su-
pune fiecare cauzA desbaterilor
in urmátoarele conditii:
1. Când Camera este chematá
sh se pronunte in cazul art. 275,
punctele 1 si 2, judecä, dupä acte
memorii prezentate de pärti
si raportul scris al Ministeru-
lui public;
2. Când Camera judec& ape-
lul fäcut contra ordonantei de-
finitive, ea se pronuntá pe baza
actelor si memoriilor scrise de-
puse de pärti si raportului scria
al Ministerului public;
3. and Camera de acuzare
este chematá sá examineze do-
sarele in cauzele criminale, pre-
sedintele desemneazá pe unuI
din membrii Camerei care sä.
intocmeasa, un raport asupra
afacerii.
Raportul trebue sä cuprindä
expunerea faptului, mersul in-
structiei, dovezile strânse si ca-
lificarea juridic& ce s'a dat fap-
tului.
Consilierul raportor trebue sä
arate, dacä, este necesar un su-
pliment de instructie si dacä ca-
lificarea &AI trebue mentinutä.
Repartitia dosarelor pentru
raport se face egal intre toti
membrii Cam erei.
Inculpatul poate, personal sau
prin apärätorul säu, sá ia cu-
nostintä de acte Mil a le putea
deplasa.
Ministerul public, partea ci-
vil& si inculpatul, au dreptul de
 19 Martie 1936
a depune memorii scrise; in
toate cazurile Camera de acu-
zare poate cherna pgrtile pen-
tru a da lgmuriri orale in con-
tradictoriu.
Camera, dupg citirea raportu-
lui si concluziilor orale ale in-
culpatului ori apgrgtorului sgu,
ale Ministerului public si pgrtii
civile, pronuntg deciziunea sa.
Camera delibereazg in secret.
Camera examineazg dacg exi-
stg probe sau indicii cá incul-
patul a sgvârsit vreo infractiune
si dacg aceste probe sau indicii
sunt destul de grave ca sá jus-
tifice punerea lui sub acuzare.
Ea poate ordona, de va cere
trebuinta, noi informatii sau
cercetdri, delegAnd pe judecgto-
rul de instructie cu aducerea lor
la Indeplinire sau chiar pe un
alt judecgtor. (Pr. p. r: 213, 214,
216, 217, 218, 223; L. org. jud. 35).
Sectiunea III
Deciziunite Camerei de acuzare
277. Cânci Camera de acuzare
constatg cg nu existg nicio ur-
mg a vreunei infractiuni sau cá
nu sunt destule indicii de vino-
vdtie, ori rezultg cg actiunea pe-
nalg este stinsg in orice mod,
prin decizia sa declarg cg nu
este caz de urmgrire si ordong
punerea In libertate a preveni-
tului dacd nu este retinut pen-
tru o altg cauzg. (Pr. p. r. 224).
278. and Camera de acuzare
constatg cg faptul inculpatului
este de naturg politieneascg sau
corectionalg, pronuntg trimete-
rea in judecata instantei compe-
tinte si dispune liberarea preve-
nitului, conform dispozitiilor art.
271, alin. 2. (Pr. p. 291).
279. Dacg faptul este calificat
crimg prin lege si Camera de a-
cuzare constatg probe si indicii
suficiente contra inculpatului,
ordond trimeterea acestuia Ina-
intea Curtii cu Jurati.
In toate cazurile Camera de
www.digibuc.ro
185
acuzare este datoare sl statueze;
pentru fiecare din inculpatii
trimesi inaintea sa, asupra tu-
turor infractiunilor care rezultg
din actele de instructie. (Pr. p.
291: Pr. p. r. 226).
280. Cânct Camera pronuntg
punerea inculpatului sub acu-
zare, ea statueazg prin aceeasi
incheiere asupra arestdrii sau
lásárii lui in libertate.
Ordonanta de arestare trebue
sg cuprindd ordinul de transfe-
rare a acuzatului la arestul
Curtii cu Jurati. (Pr. p. r. 227).
281. Decizinnea Camerei de
acuzare trebue sá conting o ex-
punere amänuntitg a faptului
comis, calificarea legalg si tex-
tele de levi aplicabile.
Camera este obligatg a se pro-
nunta asupra mijloacelor esen-
tiale de apgrare invocate in
cursul instructiei, sau prin me-
morii, precum i asupra rechi-
zitiilor scrise. ale Ministerului
public.
Deciziunea trebue sg fie sub-
scrisg de toti judecgtorii care au
dat-o, trecându-se si numele bor.
Toate dispozitiile acestui arti-
col sunt prescrise sub pedeapsa
de nulitate. (Pr. p. r. 229).
282. Procurorul general in-
grijeste ca deciziunea Camerei
de acuzare, prin care acuzatul
este trimes in judecata Curtii cu
Jurati, sg, fie comunicatä in co-
pie fiecgruia din acuzatii deti-
nuti, de cdtre administratorul
inchisorii sau ajutorul säu, iar
de organele administrative celor
lgsati liberi, la domiciliul lor
ales sau la resedintd.
Deodatg cu comunicarea deci-
ziunii, procurorul notified acu-
zatului cg are dreptul, in ter-,
men de 5 zile dela acea comu-
nicare, sg facg recurs in Casa-
tie contra deciziunii Camerei de
acuzare, luând dela acuzat o do-
yedá speciald despre aceasta,
lar când aceasta nu este posibil,
186 Procedure Pena IA
se procedeazd, conform art. 91.
(Pr. p. r. 237).
283. In 24 de ore dupa co-
municarea copiilor susmentio-
nate acuzatul arestat trebue
strämutat in arestul Curtii cu
Jurati.
Ministerul public instiinteazd
pe primarul comunei locului
unde se and domiciliul acuzatu-
lui, decä acel domiciliu este cu-
noscut, cât i pe primarul locu-
lui unde s'a comis infractiunea,
despre decizia prin care s'a ho-
Ora trimeterea, acuzatului in
judecata Curtii cu Jurati.
Aceastä instiintare se afiseazd
la usa primäriilor respective.
(Pr. p. r. 238, 240).
284. Dupd indeplinirea for-
malitätilor de mai sus, procu-
rorul trimete dosarul cu decizia
Camerei de aeuzare si dovezile
de comunicare presedintelului
tribunalului sau presedintelui
Curtii cu Jurati, dacd sesiunea
este deschisä.
Deodatä cu trimeterea dosa-
rului, procurorul trimete si lista
pe care o intocmeste, cuprin-
zdnd martorii acuzdrii i ai a-
pärdrii care urmeazd, sd, fie ci-
tati in proces. (Pr. p. r. 240).
285. In caz de trimitere in
judecatd, dacä s'a decis menti-
nerea arestärii, mandatul de a-
restare, sub puterea cdruia se
afld prevenitul, pdstreazd forta
executorie pand ce instanta de
judecatä pronuntatä hotdrirea.
(Pr. D. r. 136).
286. Camera de acuzare ho-
tdräste prin aceeasi decizie si a-
supra infractiunilor conexe care
prin actele de instructie au fost
aduse in fata ei si decide trime-
terea In judecatä dupä normele
stabilite In acest cod. (Pr. p. r.
221).
CAPITOLUL IV
Redeschiderea instrucliei
287. Inculpatul in privinta
cdruia judeatorul de instructie,
www.digibuc.ro
prin ordonanta definitivä sau
Camera de acuzare, au decis cä
nu este cazul de a fi trimes in
judecatd, nu mai poate fi ur-
mdrit pentru acelasi f apt, afard
numai dacd s'ar face noi desco-
periri in sarcina sa i dacZt ac-
tiunea penalä nu este stinsä.
(Pr. p. r. 241).
288. Sunt considerate'ca des-
coperiri noi in sarcina inculpa-
tului declaratiile martorilor, ac-
tele i procesele-verbale care nu
au putut fi supuse cercetärii or-
ganelor de instructie i care ser-
vesc sä completeze probele deja
examinate sau administreazd noi
mijloace pentru descoperirea a-
devärului. (Pr. p. r. 242).
289. Reluarea instructiei dupd
noi descoperiri se face de jude-
cdtorul de instructie.
Judeatorul de instructie In
a cest caz est6 sezisat de procu-
rorul tribunalului.
Membrii parchetului trebue sä
indice in rechizitoriile lor noile
descoperiri ce au intervenit.
Partea civild n!are drept cle-
at a aduce la cunostinta par-
chetului noile descoperiri care
ar putea servi la reluarea in-
structiei.
Odatä instructia reinceputd,
se urmeze dupä regulile genb-
rale asupra materiei.
In toate cazurile prevAzute de
art. 287 O. 288, judecdtorul dela
judeatorie poate dispune relua-
rea cercetärilor pentru infrac-
tiunile de competinta sa.
Instructia nu poate fi redes-
chisä când ordonanta definitivd,
sau deciziunea de neurmärire a
Camerei de acuzare e motivatä
pe o cauzd de stingere a actiu-
nii penale, afard de cazul cand
noile dovezi fac sd, dispard In-
säsi cauza de stingere. (Pr. p. r.
243).
290. In contra ordonantei
judecätorului de instructie_ care
primeqte sau respinge cererea de
 19 Martie 1936. 187

reluare a instructiei se poate niti vor purta un semn distinc-

face apel la Camera de acuzare. tiv si mentiunea arestat". (Pr.
In contra deciziei Camerei de p. m. 285, 286).
acuzare se poate face recurs. 293. Citatia trebue sá fie in-
CARTEA III
mânatá inculpatului cu cel pu-
tin 3 zile inainte de ziva de ju-
Judecata decatA, sub sanctiunea de nu-
litate a hotáririi.
TITLIJL I In materie criminalá terme-
Dispozipi generale nul este de cel putin 5 zile.
Aceastä nulitate se acoperá
CAPITOLUL I dacA nu a fost invocatä In pri-
Citarea pcirtilor ma sedintá si inainte de orice
apArare.
291. Dupa primirea actelor, Când insA inculpatul nu se
conform art. 224 arm. 2 si 3, art. i hotártrea se pro-
prezintA
227, 273, 278 si 279, presedintele
sau judecätorul fixeazä termen nuntá in lipsa lui cu drept de
de judecatA si ordonA citarea apel,stanta
el o poate propune in in-
de apel, care dacA cons-
pArtilor si a martorilor.
Citatiile se emit si se inma- tatä neregularitatea citatiei cu
neaz1 conform dispozitiilor cu- privire la termenul de mai sus,
prMse in art. 88. (Pr. p. m. 286; anuleazá hotárirea si procedeazá
la judecarea cauzei in fond in
Pr. p. r. 143).
292. Dacä inculpatul este de- prinag i ultimA instantá, ref A-
când instructia dela prima in-
tinut, presedintele dispune ca el Stan-M.
sA fie adus in fata sa mai Ina- Pentru cazul când hotArftea
inte de a fi ordonat emiterea este in ultimA instantä si nu
citatiilor i sä-1 asculte In vede-
rea pregätirii desbaterilor pro- este altA cale de atac, nulitatea
cesului dacl are probe noi de se poate propune pe cale de con-
testatie (Pr. p. r. 144, 180; Pr.
propus, daca are de flcut noi p.
declaratii asupra inculpArii ce m. 286).
i se aduce, precum i spre a-si CAPITOLUL II
alege un apArAtor, daca este ca-
zul. Compunerea insfantelor de judecafii
Prevenitul poate expune in §i limita invesfirii lor
scris sau verbal propunerile sale
cel mai tärziu cu 5 zile inainte 294. Instantele de judecatá
de ziva de judecatA. se constituesc cu numärul de
Presedintele ia másuri pentru judecItori prevAzut de legea de
citarea la termen a martorilor organizare judecatoreascä si de
propusi. legile speciale, sub pedeapsä de
De asemenea presedintele in- nulitate, iar juidecata se márgi-
grij este sä" se desemneze un apá- neste la persoanela i faptele
rAtor inculpatului, dacA acesta prevAzute in actul de sesizare,
se gdseste in comlitiile art. 79. afará de cazul când Ministerul
Presedintele tribunaiului nu public Ii fntinde rechizitorul si
O. curs cererilor directe care nu asupra altor persoane sau altor
Intrunesc conditiiie art. 228. fapte noi in legaturd cu cele ce
In toate cazurile, procesele in se judecá
care sunt detinuti, vor fi jude- Instanta regulat investitA nu
cate de urgentä si cu precädere. se poate desinvesti prin trimete-
Dosarele in care sunt preve- rea cauzei la parchet sou la ju-

www.digibuc.ro
. 188
decátorul de instructie spre a
fi in prealabil cercetatà.
Compunerea instantelor pe-
nale se face astfel ca aceeasi ju-
decatori BO, ia parte la toate se-
dintele urinate cu prilejul jude-
dill fondului unui proces, când
imprejudrile nu impieded a-
ceasta. (L. org. jud. 3, 20, 37).
295. Prezenta Ministerului pu-
blic la audientele Curtilor si tri-
bunalelor, precum si aceea a gre-
fierului la sedintele tuturor in-
stantelor penale este prescristt
sub sanctiunea nulitátii.
Parchetul poate fi reprezentat
In acelasi proces de mai multi
membri ai sAi care se pot nu-
mai substitui. (L. org. jud. 48,
245).
CAPITOLUL HI
5edintele §i politia lor
296. Sedintele inaintea instan_
telor sunt publice sub pedeapsä
de nulitate.
Cu toate acestea, dad publi-
citatea din cauza naturii fapte-
lor ar putea sä, atingâ, siguranta
Statului, ordinea sau moralita-
tea publicd, instantele pot, la
cererea Ministerului public, sau
a pärtilor si chiar din oficiu, sa
ordone ca desbaterile, in 'total
sau In parte, sá se Ong in se-
dintá secretá.
De asemenea, instantele pot
dispune, pentru consideratiuni
de igiena, ca participarea publi-
cului la desbateri sâ, fie márgi-
nitd.
Sedintele sunt secrete in pro-
cesele referitoare la infractiu-
nile contra onoarei particulari-
lor, dad reclamantul o cere,
precum si In acele care sunt in-
culpati numai minori. La aceste
sedinte pártile pot fi insotite, in
afará de apädtorii lor, de cel
mult 2 persoane desemnate de
ele.
Declararea secretá a sedintei
se pronuntd in sedintá publid.
Dispozitia luatá in aceastá pri-
www.digibuc.ro
Procedura Pena li
vintti trebue motivatá si trecutá
in procesul-verbal al sedintei
(Pr. p. 374; Pr. p. m. 293, 294).
297. Presedintele exercitá po-
litia sedintei, putând lua másuri
pentru mentinerea ordinei si so-
lemnitätii sedintei.
La deschiderea sedintei, el in-
vita publicul sd pástreze linis-
tea si ingrijeste de másurile ne-
cesare sigurantei.
In caz CA, nu mai este loc In
sala de sedinta, presedintele
poate inlätura pe cei ce ar vent
mai tArziu.
Nimeni nu poate fi lásat sá
intre cu bastoane in sala de se-
dintd, iar cu arme sunt lásati
numai aceia care le poartâ, in
vederea oficiului sau a serviciu-
lui ce indeplinesc in fata instan-
tei.
Acei care asistá la sedintá
sunt obligati sa pástreze o ati-
tudine respectuoasá. Acel ce este
ascultat sau vorbeste instantei,
trebue sâ, stea in picioare. Pre-
sedintele poate admite excep-
tiuni dela aceastá ultimä inda-
torire.
Sunt Indepärtati din audito-
riu cei nevârstnici si persoanele
care s'ar prezenta inteo tinutá
necuviincioasá pentru solemni-
tatea instantei.
Presedintele poate chema la
ordine orice persoanä care tur-
burá cursul desbaterilor ori ne-
socoteste solemnitatea instantei
sau manifestá aprobare sau de-
zaprobare, si dad aceastá inter-
ventie rámâne fdrá rezultat, el
poate soma De cel vizat sâ, pá-
ráseascá sala si la nevoie dà
ordin sl fie scos din sedintà.
Presedintele poate ordona In-
depártarea chiar a intregului
auditoriu, dad altfel nu se
poate mentine ordinea. (Pr. p.
m. 295, 296, 297).
298. Dad printre cei elimi-
nati din sedintá, prin dispozitia
prezidentului, ar fi inculpatul
ori vreuna din párti, inainte de
 19 Martie 1936 189

inchiderea desbaterilor, acesta Inculpatul, dacg este arestat,

va fi reintrodus In sedintg, se infgtiseazg insotit de paznic;
sub pedeapsg de nulitate i se 2. Ia un scurt interogator in-
vor pune In vedere toate actele culpatului, pentru stabilirea
esentiale petrecute In absenta dentitgtii;
sa, precum si declaratiile celor 3. Se face apelul martorilor cl-
audiati. (Pr. p. 316; Pr. p. m. tati, apoi presedintele Ii invitg
297). sg pgrgseascg sala i sd nu se
299. Dacg faptul turburgto- depgrteze, fgrg permisiunea sa,
rilor prezintg caracterul unei din locul desemnat pentru ei.
infractiuni, se procede In contra Dacg nu s'au prezentat unul
lor, conform dispozitiilor cu- sau mai multi din cei citati, in-
prinse in titlul despre delictele stanta, dupg ascultarea pgrti-
de audientg. (Pr. p. 628, 629). lor, hotärgste In privinta amâ-
300. Dispozitiile din articolele ngrii sau continugrii judecgtii.
precedente se aplicg In toate lo- Instanta poate autoriza, dacg
curile unde judecatorii sau in- Ministerul public si inculpatul
stanta sunt chemati a-si inde- sunt de acord, ca desbaterile sg
plini functiunile bor. se facg numai pe baza actelor
din dosarul instructiei scrise.
CAPITOLUL IV Instanta poate hotgri judeca-
Desbaferile i ordinea lor rea procesului, luând ingsuri
pentru aducerea de indatg a
301. Desbaterile se fac oral si martorilor, informatorilor, ex-
contradictoriu sub pedeapsa de pertilor sau interpretilor care
nulitate. lipsesc
Instanta, cu exceptia cazului In caz de amânare, presedin-
prevgzut de art. 42, este datoare tele poate da termenul viitor in
sg verifice, din oficiu, la prima cunostinta celor prezenti;
infgtisare, regularitatea invest- 4. Dacg procesul este in stare
rii. (Pr. p. m. 293, alin. 1). de judecatg, grefierul dg citire
302. Dacg inculpatul sau ori- actului de sesizare, presedintele
care altg parte, fatg de care pro- Intreabg pe inculpat asupra si-
cedura este indeplinitg, nu se tuatiunii sale personale, potri-
vit art, 214 si asupra faptelor ce
prezintg, judecata se face In lip- i se imputg.
sg. (Pr. p. r. 147, 182). Procurorul si partea civilg nu
303. Presedintele conduce des- pot pune inculpatului Intrebgri,
baterile i hotgräste asupra tutu- decât prin mijlocirea presedin-
ror cererilor sau propunerilor telui;
pgrtilor, afarg numai dacg le- 5. Dacg apgrgtorul lipseste, se
gea nu le dg in cgderea com- procedeazg conform art. 80;
pletului instantei respective. 6. Se judecg exceptiile ce tre-
Presedintele vegheazg sä nu buesc propuse Inaintea inceperii
se prelungeascg inutil cursul desbaterilor;
desbaterilor. (Pr. p. m. 296, 7. Se citeste raportul judecgto-
1 si 2). rului delegat când existg un ra-
304. In afarg de regulile spe- portor;
ciale stabilite pentru fiecare in- 8. Se ascultá martorii si ex-
stantg, ordinea desbaterilor este pertii;
urmgtoarea: 9. Se ascultá cererile pgrtilor,
1. Presedintele ord.ong striga- referitoare la noi probe In apg-
rea pricinii j constatg prezenta rare.
sau lipsa pgrtilor. Instanta se pronuntg prin in-
www.digibuc.ro
190 Procedura Pena li
cheiere motivatá asupra aces-
tor cereri;
10. Se dä, cuvântul pärtilor In
ordinea urmätoare:
a) Partea civill;
b) Ministerul public;
e) Inculpatul.
Partea civilá poate discuta
faptele imputate si probele de
vinovátie In mäsura In care a-
ceasta este necesad valorificá-
rii pretenVunilor sale civile.
Dad, sunt mai multi incul-
pati, presedintele sau judeato-
rul fixead, ordinea In care tre-
bue sä, se fad pledoariile.
Ministerul public si partea ci-
vilá pot sä, replice dad, jude-
cata Incuviinteazä.
Inculpatul, sau apärätorul sail,
are cel din urmä cuvântul;
11. Când desbaterea nu este
terminatá in aceeasi sedintä, se
continuä Intfo sedintä urmä-
toare, pártile si martorii se vor
incunostiinta indicându-li-se ziva
si ora continuärii, Mcânclu-se
mentiune In procesul-verbal.
Dispozitiile cuprinse la alin. 1
al punctului 3, la punctele 4, 5
si 7 si la alin, final al punctului
10 trebuesc observate sub pe-
deapsä de nulitate.
Cu toate acestea nulitatea de-
rivând din neobservarea dispo-
zitiilor cuprinse la punctul 6,
este acoperitä, prin tácerea pär-
filor. (Pr. p. m. 301, 302, 304, 314).
305. Presedintelé Ingrijeste ca
corpurile delicte sau obiectele
care pot servi la convingere sau
la descArcare sä, se gäseasd, In
sedintä spre a fi prezentate pär-
tilor si martorilor, dad, este ne-
cesar, spre a declare dad, le re-
cunosc.
Dad declaratiile inculpatului
fäcute In sedintä diferá esential
de cele fäcute In cursul cercetä,-
rilor sau instructiei, presedin-
tele il face atent Intrebandu-1
din ce caud, a revenit, putând
dispune citirea totalá sau par-
www.digibuc.ro
Vela a declaratiilor fäcute mai
Inainte. (Pr. p. m. 305).
306. Presedintele Intreabá pe
martori si pe experti In privinta
cunostintelor ce au . cu privire la
obiectul procesului.
307. Orice adause, schimbare
sau variatiune ce poate fi Intro
depozitia unui martor si aceea
fácutä, de el in cursul instruc-
tiei, se consemnead, In procesul-
verbal.
Ministerul public si inculpa-
tul pot cere aceasta dela prese-
dinte. (Pr. p. 159; Pr. p. r. 343).
308. Martorii sau expertii as-
cultati nu pot päräsi sale de
sedintá decât numai cu voia
presedintelui sau dupá ordinul
acestuia. (Pr. p. tn. 309; Pr. civ.
201).
309. Declaratia unui martor
se citeste numai dad martorul
este din cei prevázuti de art.
146, sau dacä a decedat sau se
OM In stare de pierderea uzului
ratiunii si este exclus cä se gl-
sea In aceeasi stare In momen-
tul ascultärii sale, dacä nu i-se
cunoaste adresa, sau dad Ina-
tisarea lui ar implica greutäti
sau cheltuieli prea marl.. (Pr. p.
436; Pr. p. m. 313).
310. Presedintele nu poate In-
trerupe pledoaria cleat numai
dacá continutul ej ar atinge or-
dinea publicä sau bunele more-
vuri, ori s'ar ocupa de o Impre-
jurare ce legea nu permite a o
dovedi, sau care este sträinä cau-
zei. (Pr. p. m. 319).
311. Pärtile pot depune la in-
stantele corectionale memorii sau
concluzii scrise.
Instantele pot cere si djii ofi-
du asemenea concluzii.
Instanta poate ordona, chiar
dup X Inchiderea desbaterilor,
completarea dovezilor, dispu-
nând In acest scan amânarea
procesului. (Pr. civ. 98).
312. Când din desbateri re-
zultil cl faptul imputat ar con-
fine elementele unei infractiuni
 19 Martie 1936
mai grave cleat aceea la care se
referd aquzarea sau ea, acelui
tent trebue sä i se dea o altä, ca-
lificare ce ar face necesarl pre-
gätirea apArdrii in aceastä,
nouä situatiune, instanta este
datoare, sub pecleapsä de nuli-
tate, a asculta pärtile asupra
acestor eventualitäti si a Incu-
nostiinta pe inculpat cá este In
drept sä, ceara fie suspendarea
desbaterilor pentru câteva ore,
fie amanarea, spre a-si prepara
apärarea si eventual complete,-
rea instructiei In fate instantei.
Cu toate acestea, instanta
poate respinge cererea de sus-
pendare sau amanarea judecg-
tii cand schimbarea califi earn e
in favoarea inculpatului. (Pr. p.
m. 316, 317, 318).
313. Proedintele poate or-
done aducerea de Indatä, a mar-
torului sau expertului care nu
s'a Infätisat sau s'a Indepärtat
Inainte de timp. Aducerea nu
exclude aplicarea pedepselor
pentru neprezentare, cu toate cl
procesul nu s'a amânat.
Ascultarea unui martor sau a
expertului citat si prezent In
sedintä, precum si administra-
rea oricArei alte probe poate fi
InIáturatá numai cu Invoirea
pártilor sau dacä instanta, mo-
tivat, o gäseste cu totul inutild.
(Pr. p. 160, 161).
314. In caz de amânare, toate
actele de procedurá care urmau
stt fie Indeplinite sub pedeapsä,
de nulitate, pang In prima zi de
Inf Atisare si toate incidentele
care urmau sä fie ridicate Ia
prima zi de Infätisare, pot fi In-
deplinite panä la noul termen a-
cordat, iar incidentele pot fi ri-
dicate In acea zi.
315. Desbaterile pot fi Intre-
rupte si emanate, In continuare,
pentru motive temeinice, prin
Incheiere motivatá, dar nu mai
arziu de 20 zile, Mil a se mai
cita partile.
316. In orice stare a desba-
www.digibuc.ro
191
terilor, proedintele poate dis-
pune retragerea din sale de se-
dinta a unuia sau mai multor
inculpati si interogarea lor se-
parat asupra fiecárei circum-
stante a procesului. Aceeasi ma-
surá se poate lua si pentru as-
cultarea martorilor.
Nu se pot relua desbaterile,
sub pedeapsä, de nulitate, decat
dupá ce inculpatul absent a
fost ascultat si numai dupä, ce
i s'au pus In vedere declaratiile
facute In absenta sa. (Pr. p. 298;
Pr. p. m. 310).
317. Dispozitiile luate de in-
stantä, In cursul desbaterilor, In
baza textelor de mai sus, nu pot
fi atacate decal ode-0, cu fondul.
(Pr. p. m. 384, alin. 14).
CAPITOLUL V
Procesele verbale ale desbaterilor
318. Desbaterile se rezumg de
grefier tiatr'un proces-verbal pe
care fl Incheie de Indatá si care,
sub pedeapsá de nulitate, trebue
sä, cuprinclá: .
1. ziva, luna, anul si instanta;
2. numele si pronumele jude-
atorilor, reprezentantului Mi-
nisterului public, grefierului, al
pärtilor care au asistat, precum
si al apärátorilor lor;
3. denumirea infractiunii care
constitue obiectul Invinuirii si
aräterea dacá desbaterea a fost
publia ori nu;
4. descrierea exactä, a mersu-
lui desbaterii si a fiecárei for-
malitäti esentiale;
5. numele Invinuitului, mar-
torilor, interpretilor si experti-
lor care au fost ascultati, cu
mentiunea de jurämänt prestat
sau motivul pentru care au fost
dispensati, iar depozitiile si erg,-
tärile lor se tree Inteun proces-
verbal separat;
6. actele si documentele care
s'au citit In sedintä, precum si
motivul citirii;
192 Procedura Pena
7. cererile si propunerile pe
care Ministerul public, inculpa-
tul ori partea civilä, le-au fäcut
In scopul de a se constata prin
proces-verbal vreo circumstantä
speciala a desbaterilor de na-
turd. sä serveascA de bazä, unei
actiuni ulterioare;
8. orice alte cereri, cum si con-
cluziile Ministerului public, ale
pärtii civile si ale inculpatului;
9. orice mäsuri luate In cursul
desbaterilor (Pr. p. m. 331, 332).
310. Procesul-verbal se sem-
neazI de presedinte, de grefier
si el constitue proba celor petre-
cute In sedintd.
In cazul când procesul-verbal
iu s'a putut redacta chiar In se-
dintä, panne pot cere citirea
notelor luate de grefier i viza-
rea lor de presedinte. (Pr. p. m.
332).
320. In cauzele importante,
instanta poate ordona stenogra-
fierea desbaterilor, In total sau
In parte.
Instanta poate Incuviinta a-
ceasta In orice cauza la cererea
motivatä a unei pârti, dac5, a-
ceasta depune anticipat cheltu-
ielile.
In cazurile de mai sus se a-
plica stenografilor dispozitiu-
nile ref eritoare la interpreti
(Pr. p. m. 331, alin. 5 R. inter-
preti, pag. 1 091, vol. XIXII,
Hamangiu).
321. Pärti le pot lua cunos-
tin% de procesul-verbal i ane-
xele lui, Il pct copia ori läsa sä,
se copieze pe cheltuiala lor.
Pärtile pot de asemenea cere
presedintelui rectificarea sau
completarea procesului-verbal.
Aceasta cerere se rezolvá de
completul de judecatà. Daca ce-
rerea s'a fäcut In instanta de a,
pel si ea se referà la o Impre,
jurare esentiald, In solutionarea
cauzei, instanta poate acorda
pärtii contestatoare contrapro-
bä (Pr. p. m. 331, alin. ult; 332,
alin. 3).
www.digibuc.ro
CAPITOLUL VI
Delibereirde i holdiririle instanfelor
de judecatd
322. Hotärlrea se pronuntä
Indatá dupb, terminarea desba-
terilor.
ludecatorii delibereazä, In se-
cret, fie In camera de consiliu,
fie In sedintä. Ministerul public
si grefierul nu asistä la cielibe-
räri.
In cazurile când judecAtorii
au nevoie de o deliberare mai
lungä, pronuntarea se face cel
mult In termen de 8 zile (Pr. p.
m. 321, 329; L. org. jud. 163).
323. Rezultatul deliberárii
si voturile judecätorilor se tree
In minuta (Pr. civ. 118).
324. Presedintele pune mai
Intaim In deliberare chestiunile
de fapt si apoi, dacA este nevoie,
cele relative la calificarea si la
aplicarea peclepsei. Toti judea-
torii trebue sa-si exprime päre-
rea asupra acestor din urmä,
chestiuni, oricare ar fi opinia
lor asupra vinovätiei In fapt.
Presedintele culege pärerile,
Incepänd cu judeatorul cel mai
mic In grad si continuä In ordi-
nea numirii lor.
Presedintele Isi cla pärerea eel
din urml.
Chestiunile de fapt si de drept
sunt rezolvate cu majoritate de
voturi.
In cazul când din deliberare
rezultä mai multe opiniuni din
care niciuna nu Intruneste ma-
joritatea, judecatorii care au o-
pinat pentru solutionarea cea
mai severä, trebue sà se aláture
opiniei celei mai apropiate de
ea, astfel cà sä, se poatä, forma
majoritatea.
Dupä formarea majoritätii, se
redacteazA procesul-verbal (mi-
nuta), care se semneazA de pre-
sedinte, judeatori si grefier
(Pr. civ. 115. 117, 118).
325. Hotärirea prin care in-
stantele se pronunta asupra
 19 Martie 1936
mijloacelor de apärare sau pro-
cedurilor pregatitoare, asupra
vreunui incident sau chestiune
premergAtoare solutiunii fondu-
lui, se numeste incheiere".
Hotärirea prin care se rezolvä
fondul cauzei, se numeste carte
de judecate pentru judeatorie,
sentintd" pentru tribunal, de-
cizie" pentru Curti le cu Jurati,
Curti le de Apel si Curtea de Ca-
sati e.
Hotärirea se pronuntä In nu-
mele legii si se executä in nu-
mele Regelui (Const. 40; L. j.
oc. 91).
326. Instanta pronuntä prin
hotärtrea sa condamnarea ori
achitarea inculpatului sau ince-
tarea ori anularea urmäririi,
dupä distinctiile art. 4.
Când instanta pronuntä achi-
tarea, fncetarea sau anularea
urmäririi ori condamnarea la
amendä sau la pedeapsä priva-
tivä de libertate, Ina, cu sus-
penclarea pedepsei, prevenitul
va fi pus In libertate chiar da-
cä Ministerul public a fäcut
apel.
De asemenea prevenitul va fi
pus in libertate de indatä clack
desi conclamnat la o pedeapsä
privativä de libertate MIA sus-
pendare, pedeapsa pronuntatá e
de o duratä egalä cu detinerea
preventivä suferitä panä la a-
cea datä (Pr. p. 469).
327. Dispozitivul fiecärei ho-
täriri trebue sä se pronunte in
sedintä publica, de &are pre-
sedinte, sub pedeapsä de nuli-
tate.
Presedintele enuntä si textele
de lege pe care se intemeiazA
hotärirea. El trebue sä fie asis-
tat de grefier.
Daca inculpatul este de fatä,
presedintele 11 instiinteazä des-
pre facultatea ce-4 dä legea de a
face apel sau recurs, dupl caz,
Indicându-I termenul respectiv.
Despre aceastä incunostiintare
0. Hamangin, vol. XXIV. 13.
www.digibuc.ro
193
se face mentiune In hotärfre
(Pr. p. m. 329, 330).
328. Fiecare hotärire trebue
sä cuprindä:
1. denumirea instantei dela
care emanä;
2. numele judecatorilor care
au luat parte la judecatä, nu-
mele reprezentantului Ministe-
rului public si al grefierului;
3. numele si pronumele acu-
zatului sau inculpatului, pore-
cla, dad, are, locul nasterii, eta-
tea, resedinta sau domiciliul,
ori locuinta, profesiunea, natio-
nalitatea lui, dacl este liber sau
arestat, precum si numele apä-
ratorilor care l-au asistat;
4. enuntarea faptelor care for-
meaza obiectul invinuirii si asu-
pra cärora instanta s'a pronun-
tat;
5. concluziile pärtilor;
6. Motivele de fapt si de drept
pe care este intemeiatä hotäri-
rea;
7. textul legii pe care s'a lute-
meiat condamnarea, precum si
mentiune despre enuntarea lui
in sedintä publicä;
8. dispozitivul, adia, cesa ce
judecata a hotärit in virtutea
legilor.
Dispozitivul hotäririi condam-
natoare trebue sä enunte faptele
de care invinuitii se gäsesc vi-
novati, pedeapsa. si condamna-
rea civilä, dacá s'au acordat des-
pägubiri, precum si acea referi-
toare la cheltuielile de proce-
durä. In hotäririle de achitare,
dispozitivul trebue sä, cuprindä
si condamnarea la despägubiri
civile, in cazurile si dupl dis-
tinctiile prevAzute de art. 8.
In caz de admiterea suspen-
därii executärii pedepsei, se
mentioneaz1 formal aceasta,
precum si faptul ca s'a atras a-
tentiunea condamnatului asu-
pra consecintelor in cazul comi-
terii de noi infractiuni;
9. dispozitia eä se tine seamä
de detentiunea preventivä si de
194 Procedura Pena il
timpul ce se socoteste ca impli-
nit din pedeapsd;
10. dispozitia relativä la con-
fiscarea sau distrugerea lucru-
rilor ori restituirea lor;
11. calea de atac la care ho-
tärirea poate fi supusä;
12. ziva, luna, anul -si indica-
tiunile locului unde a fost pro-
nuntatà, precum si mentiunea
a. s'a dat in numele legii;
13. semnAtura judeatorilor si
a grefierului (Pr. p. 270; Pr. p.
m. 327; Pr. civ. 123).
329. Hotärirea se comunia
inculpatului, pärtii civilmente
responsabile si partii civile, a-
fara de cazul and au fost pre-
zenti la pronuntarea hotäririi
ori la desbateri si s'au retras
inaintea pronuntärii.
330. Este nulá hotärirea in
care persoana inculpatului nu
este suficient determinatá sau
in care lipseste vreuna din con-
ditiile cerute de punctele 1, 2, 4,
6, 8, 12 si 13 din articolul prece-
dent.
Cu toate acestea, in ce priveste
punctul 13, dacä dupa pronun-
tarea hotärtrii unul din judea-
tori s'ar gäsi in imposibilitate
de a semna, se face mentiune
despre aceasta de presedintele
instantei.
Erorile materiale evidente nu
constituesc motive de nulitate.
Aceste erori se indreaptä in ca-
mera de consiliu, de instanta
care a pronuntat hotärirea, du-
pa cererea pärtilor si dupil as-
cultarea lor, sau chiar din ofi-
ciu, insä cu chemarea pärtilor
(Pr. p. m. 327).
331. Incheierile prin care in-
stanta a solutionat cererile fä-
cute de pärti in cursul desbate-
rilor vor fi motivate si sunt con-
siderate ca facand parte inte-
grantä a hotäririi (Pr. p. m.
328, alin. 1).
332. Dispozitiile art. 140 se
aplia si in privinta hotäriri-
bor.
www.digibuc.ro
333. Hotärirea va fi redac-
tatá si semnatä in termen de 15
zile (Pr. p. m. 329; L. org. jud.
163; Pr. civ. 118).
334. Grefierii nu pot da pär-
tilor copie de pe o hotärire de-
cât dupä ce a fost semnatá de
judecator, sub pedeapsa prevá-
zutd de art. 393 din codul penal
(Pr. civ. 133).
CAPITOLUL VII
Dispozifiuni comune
335. Toate dispozitiunile din
acest titlu, privitoare la atribu-
tiunile si indatoririle presedin-
telui sunt aplicabile si judea-
torului dela judeatorie.
TITLUL II
Instantele de judecati
CAPITOLUL I
Judecelforia
Sectiunea I
Procedura inaintea judecatoriei
336. Judecdtorul este inves-
tit prin plangerea pärtii vätä-
mate, a -persoanelor ardtate la
art. 230, prin rechizitoriul pro-
curorului sau prin cererea ofi-
terilor de politie judiciard, ori
prin trimitere.
337. In cazul infractiunilor
de competinta judeatoriei, par-
tea vátámatá are dreptul sä
punä concluzii si In privinta
actiunii penale, chiar daa nu
este constituitä parte civilä.
In procesele intentate prin
plângerea directá a pártii vätä-
mate, aceasta poate aduce mar-
tori direct in sedintä, fat% sä-i
fi declarat mai inainte (L. jud.
oc. 86).
Sectiunea II
Judecarea delictelor flagrante
338. Judecarea delictelor fla-
grante trimise de Ministerul pu-
 19 Martie 1936
blic, conform art. 226, se face
In aceeasi zi sau cel mai târziu
in ziva urmAtoare, martorii pu-
tând fi chemati si verbal prin
orice ofiter de politie judiciard
sau agent al fortei publice.
Inculpatul este In drept a a-
rdta In fata instantei de jude-
catä cä faptul ce i se imputd, nu
poate fi judecat dupd procedura
delictelor flagrante.
Dacá instanta din oficiu sau
la cererea inculpatului, constatá
cd, faptul ce i se impute,' nu poate
fi judecat dupä procedura delic-
telor flagrante, judecátorul anu-
leazd mandatul de arestare, tlacd
este cazul, retine cauza i o ju-
decá conform dreptului comun.
In caz de respingere a inci-
dentului, apelul se declarä nu-
mai deodatá cu apelul asupra
fondului (Pr. p. 218 ur., 226 ur.,
470; L. mic. parchet 4, 6).
330. Judecdtorul acorn, in-
culpatului la cerere, cel putin 3
zile, spre a-si pregati apdrarea.
Cand cauza nu este In stare
de judecatd, judecatorul o a-
mand pentru cel mai apropiat
termen.
In ambele cazuri, judecátorul
se pronuntä i asupra liberdrii
provizorii a prevenitului.
Dacd, liberarea. a fost admisd,
inculpatul este pus in libertate.
In caz de respingere, hotárirea
se poate ataca numai ndatá cu
apelul asupra fondului.
In toate cazurile, instanta dá
termen In cunotintá celor pre-
zenti (L. mic. parchet 5).
340. Mud reclamantul este
faidd í voeste a-si urmdri pre-
tentiile sale civile pe calea su-
mard a acestei proceduri, jude-
cátorul statuiazá asupra aces-
tor pretentii. Când Ins& recla-
mantul nu este de fata sau când
lichidarea pretentiunilor nu este
de o grabnicd solutie, judecáto-
rul statuând asupra vinovätiei,
rezervd, reclamantului faculta-
www.digibuc.ro
195
tea de a se adresa pentru cuan-
tumul despägubirilor sale in-
stantelor civile. (L. mic. par-
chet 9).
Sectiunea III
Ordonanta penald in materie rIe
contraventii
341. In procesele de contra-
ventii, judecätorul, pe baza ac-
telor incheiate conform art. 199
si urmätorii, dacá contraventia
e pedepsitá de lege numai cu o
amenda, care nu ar deptisi 1.500
lei si dacä nu exist& parte ci-
via constituitä, pronunta, fárá
a mai cita, condamnarea prin-
teo ordonantd penald, pune in
sarcina contravenientului i chel-
tuielile procesului, iar In cazu-
rile determinate de lege, ordond
confiscarea sau restituirea lu-
crurilor sechestrate.
Judecátorul poate aplica prin
aceeasi ordonantá dispozitiile
suspendärii executarii condam-
närii, conform art. 60 din codul
penal.
Ordonanta penalá are acelasi
cuprins ca si cartea de judecatá
(Pr. p. 454; Pr. p. m, 532, 533).
342. Ordonanta penald se co-
municd in copie inculpatului, cu
instiintarea cá dacti in 10 zile
dela comunicare nu face opozi-
tie, ordonanta penald devine exe-
cutorie.
Opozitia trebue prezentatá per-
sonal sau prin procurator. Jude-
cdtorul fixeazd ziva de inflti-
sare, pe care o dd In cunostintá
oponentului (Pr. p. m. 534).
343. Dacd contravenientul se
prezintd, la ziva fixatd, judecd-
torul poate confirma ordonanta,
reduce amenda sau achita.
Dacd, inculpatul, MIA a at-Ma
o Impiedecare legitima, nu se
prezintd, judecdtorul respinge
opozitia, punand In sarcina con-
damnatului cheltuielile ulteri-
oare (Pr. p. m. 535).
344. Cartea de judecatá prin
care s'a respins opozitia poate fi
atacatá numai cu recurs.
196 Procedura Penal&
Totusi, cand procurorul tribu-
nalului are cunostintä c6. s'a
pronuntat o condamnare prin-
tr'o ordonantä penalä pentru un
delict sau o contraventie, care
nu se judecg cu aceastä, proce-
durä, poate pune In miscare ac-
tiunea penalä dupa procedura
ordinark instiintând de indatá
pe judecátor.
Instanta competentk prin ho-
tárirea sa, pronuntá i anularea
ordonantei penale si a actelor de
executare.
CAPITOLUL II
Tribunalul corectional
Sectiunea I
Procedura inaintea tribunalului
corecfional
345. Tribunalul, In materie
corectionalk este investit In de-
lictele de competenta sa:
1. Prin rechizitorul Ministeru-
lui public;
2. Prin trimeterea ce i se face,
prin ord.onanta judecátorului de
instructie sau prin decizia Ca-
merei de acuzare;
3. Prin plangere directä, con-
form art. 228 si 230;
4. Prin trimeterea ce I se face
de atre o altä instantk in ca-
zurile admise de lege (Pr. p. r.
178).
346. Dacä faptul este de corn-
petenta judecatoriel i daca Mi-
nisterul public, partea civilä sau
inculpatul, dupl ce li s'a atras
atentia de tribunal, n'au cerut
-trimeterea cauzei la instanta
competentk tribunalul judecä in
primä i ultimä instant& (Pr.
p. r. 188; Pr. p. 454).
347. Dacá tribunalul gäseste
cá faptul este de natur& crinaj-
nalá i dacá a fost sezisat prin-
teo ordonantä a judecátorului
de instructie sau printr'o decizie
a Camerei de acuzare, el tì de-
clinA competenta, Curtea de Ca-
satie urmând s& Pronunte un
www.digibuc.ro
regulament de competentä. Daca
a fost sezisat de Ministerul pu-
blic sau printr'o plangere di-
recta, trimete afacerea Inaintea
iudecátorului de instructie com-
petente (Pr. p. 39; Pr. p. r. 189,
524).
Sectiunea II
Judecarea delictelor flagrante
348. Dispozitiile din art. 338,
referitoare la. judecarea delicte-
lor flagrante se aplich si tribu-
nalului (Pr. p. 218, 226, 338, 470).
CAPITOLUL III
Curfea cu Jurati
Sectiunea I
Compunerea Curtii cu jurati
349. In fiecare judet, In ora-
sul de resedintk functioneazá
Curtea cu jurati.
Curtile cu jurati judecá in se-
siuni ordinare stabilite prin re-
gulament special, care determinA
ordinea acestor sesiuni pe grupe
de judete. Ministrul justitiei, din
oficiu sau la cererea motivatä a
presedintelui Curtii cu jurati,
poate dispune prin decizie pre-
lungirea sesiunilor ordinare, sau
tinerea unei sesiuni extraordi-
nare, ori chiar infiintarea unei
alte sectiuni la aceeasi Curte,
sau permanentizarea Curtii cu
jurati, toate acestea pang. la so-
lutionarea cauzelor nejudecate.
Ministrul justitiei determina
prin decizia sa si durata sesiu-
nilor extraordinare (Const. 105;
L. org. jud. 40, 42).
350. Curtea cu Jurati se corn-
pune dintr'un consilier al Curtii
de apel, ca presedinte, doi ju-
clecátori dela tribunalul jude-
tului unde functioneazá Curtea.
dintr'un juriu compus din 9
jurati. (L. org. jud. 40).
351. Tragerea la sorti a pre-
sedintelui Si a judeatorilor,
precum i desemnarea reprezen-
 19 Martie 1936
tantului Ministerului public si a
grefierului, se face conform le-
gii de organizare judecatoreas-
cd (L. prg. jud. 29, 40, 41).
352. Juratii Indeplinesc o
functiune judiciara.
Poate fi jurat orice cetatean
roman care Indeplineste urml,-
toarele conditii:
1. sa aiba värsta de 30 ani Ira-
pliniti;
2. sa cunoasca limba romana
FA sä o poseada In scris si citit;
3. sa se bucure de toate drep-
turile civile si politice;
4. sa fie In masura a Intelege
rolul functiunii de jurat (Pr. p.
r. 259).
353. Sunt neclemni a fi ju-
rati:
1. cei condamnati definitiv la
orice pedeapsa privativa de li-
bertate sau pecuniara pentru
orice crimg sau pentru delict pe_
depsit de lege cu o pedeapsa
mai mare de un an, afara de cei
condamnati pentru delicte co-
mise prin imprudentd, injurii si
loviri simple;
2. cei pusi sub acuzare;
3. cei aflati sub mandat de a-
restare;
4. functionarii destituiti;
5. falitii nereabilitati (Pr. p.
r. 260, 261, 262).
354. Sunt incapabili de a In-
deplini functiunea de jurat:
1. servitorii;
2. interzisii si cei pusi sub
consiliu judiciar;
3. cei ce se gäsesc Inteo stare
de infirmitate corporalä sau
mintall care ti face improprii
de a Indeplini functiunea de ju-
rat (Pr. p. r. 262).
355. Sunt incompatibili a In-
deplini functiunea de jurat:
1. in mod permanent: judecä-
torii, membrii MinisteruTui pu-
blic, membrii Consiliului Legis-
lativ, ofiteril politiei judiciare,
militarii In activitate, directorii
de minister, preotii, Invätätorii
de scoale primare rurale, revi-
www.digibuc.ro
197
zorii, subrevizorii, perceptorii,
functionarii postei, telegrafului,
telefonului si radiofoniei, mem-
brii clerului de orice confesiune
recunoscuta prin lege, notarii,
medicii primari de judet si de
comuna si personalul peniten-
ciarelor;
2. in mod temporar, pe aurata
funcliunii: ministrii, subsecreta-
rii de Stat, membrii Corpurilor
Legiuitoare, secretarii generali
de ministere si prefectii;
3. in mod ocazional: persoa-
nele care In pricina care se ju-
deca au facut cercetari ca ofi-
teri de politie judiciara, ca pro-
curori, judecatori de instructie,
desi au pierdut Intre timp acea-
stá calitate, sau au fost martor,
interpret, expert, aparator, par-
te, Invinuit, denuntator, rudä
sau afin cu pärtile care figurea-
za In proces sau cu vreun jurat
din comisia de judecatá pang la
gradul al 3-lea inclusiv.
Incompatibilitatile de mai sus
de sub punctele 2 si 3 nu Impie-
decl, tnscrierea In listele gene-
rale ale juratilor (Pr. p. r. 263,
265).
356. Sunt scutiti de functi-
unea de jurat, dupg a lor cerere,
cei ce au trecut varsta de 60
ani si cei ce-si castiga existenta
exclusiv muncind cu ziva.
(Pr. p. r. 264).
Sectiunea II
Intocmirea listelor de jurafi,
I. Lista generald si lista supli-
mentard*)
357. Listele de jurati se In-
tocmesc pentru fiecare judet de
o comisiune compusä din pH-
mul-presedinte sau presedintele
si doi judecatori ai tribunalului
respectiv, trasi la sorti, care lu-
creaza In asistenta procuroru-
*) Art. 357-363 (inclueiv) Bunt in,-
trate in vigoare dela 19 Martie 1936,
data publichrii prezeirtului cod. A Be
vedea art. 663.
 198 Procedura Pena 16
lui, pe baza listelor de recoman-
dare intocmite de comisiuni al-
catuite, dupa cum urmeaza:
1. In comunele rurale de catre
o comisiune compusa din Jude-
cator, ca presedinte, de pretor si
primarul comunei respective, ca
membri;
2. In comunele urbane si mu-
nicipii, de fiecare judecator in
circumscriptia sa, impreuna cu
primarul si seful politiei (Pr.
p. r. 266, 270, 272).
358. Aceste comisiuni se In-
trunesc In fiecare an la 1 Iunie
intocmesc tablouri de reco-
mandare a persoanelor care In-
trunesc conditiunile legale.
Tablourile cuprind numele
persoanelor, domiciliul, etatea,
religiunea, profesiunea sau ocu-
patiunea si studiile ce au.
Comisiunea intocmeste aceste
tablouri pana la 31 August, du-
pa care data se inainteaza tri-
bunalului respectiv (Pr. p. r.
266. 270, 272).
359. La 15 Septemvrie al fie-
carui an, primul prasedinte sau
presedintele tribunalului corn-
pune si convoaca comisiunea
prevazuta de art. 357 pentru ca
din tablourile de recomandari
primite, s. intocmeasea ale o
lista generala pentru judet. (Pr.
p. r. 272).
360. Din lista generala se ex-
trage o lista suplimentará care
cuprinde pe toti juratii din ora-
sul de resedinta unde functio-
neazá Curtea cu Jurati. Toate
aceste lucrári trebuesc termi-
nate eel mai tarziu pana la 31
Octomvrie (Pr. p. r. 271).
361. Primii presedinti sau
presedintii tribunalelor Ingri-
jesc ca aceste liste O. fie afisate
la tribunal si la primaria res-
pectiva dela 10 pang la 30 No-
eravrie. Afisarea se constata
printr'un proces-verbal (Pr. p.
r. 267).
362. In acelasi interval per-
soanele Inscrise in lista, pot
www.digibuc.ro
cere stergerea de pe liste pentru
motive aratate de lege.
Cererile de stergere se rezolva
de comisia prevazuta, la art. 357,
fará citarea petitionarului, pu-
tänd fi chemat Insá cand comi-
siunea gaseste necesar (Pr. p.
268).
363. Listele astf el intocrnite
ramân definitive pe data de 15
Decemvrie i servesc pentru a-
nul urmator (Pr. p. 268).
364. Listele, odata intocmite
sunt permanente, ele se modi-
fied in fiecare an, dupa proce-
dura mai sus prevazutk prin
adaugarea persoanelor care in-
trunesc conditiile si prin ster-
gerea acelora care nu mai In-
trunese conditiunile prevazute
de lege.
365. Toti cei Insárcinati ca
alcatuirea listelor de recoman-
dare, precum i acelora de rec-
tificare, sunt obligati a-si lude-
phil cu strictete indatoririle In
termenele prescrise In articolele
de mai sus, sub sanctiunea unei
pedepse disciplinare pentru ma-
gistrati si a unei amenzi dela
100 la 5.000 lei, pentru ceilalti
membri ai comisiunii.
Pedepsele de mai sus se pro-
nuntä de catre Curtea de Apel,
dupa cererea procurorului gene-
ral, iar pentru magistrati de ca-
tre comisiunile disciplinare, du-
pa cererea ministrului justitiei
(Pr. p. r. 275).
2. Lista de sesiune
366. Cu 30 zile fnainte de cles-
chiderea sesiunil, primul-prese-
dinte sau presedintele tribuna-
lului judetului unde se tine
Curtea cu Jurati, este dator sA
trsg la sorti. In sedinta pubhi-
c. Ministerului pu-
blic, din lista generala, un nu-
mar de 30 jurati, care formeaza
lista juratilor de sesiune.
Daca, din cele 30 persoane tra-
se la sorti, unele au murit sau
au pierdut calitatea de a fi ju-
 19 Martie 1936
rati, inainte de deschiderea se-
siunii, primul-presedinte sau
presedintele tribunalului trage
la sorti tot din lista generall al-
te nume In locul lor (Pr. p. r.
277, 279).
367. Persoanele desemnate
prin tragere la sorti sunt incu-
nostiintate despre aceasta prin
organele administrative cu cel
putin 15 zile inainte de deschi-
derea sesiunii.
Aceastä incunostiintare se fa-
ce personal la domiciliul sau re-
sedinta fiechruia si trebue sl
cuprindá data deschiderii sesi-
unii si sanctiunile prevázute de
lege in caz de neprezentare.
Persoanele incunostiintate,
care au cauze de scuze, sau de
dispensä valabile, survenite In
urma formárii listelor generale,
trebue sä le arate in scris pri-
mului-presedinte sau presedin-
telui tribunalului mai Inainte
de deschiderea sesiunii si acea-
sta hotáráste, aseultând si con-
cluziile Ministerului public (Pr.
p. r. 278, 280).
368. In prima zi a sesiunii
si In ajunul fiearei zile de ju-
decatá, presedintele Curtii cu
Jurati, examineaa dacä din lis-
ta mentionatä In art. 366, alin. 2
au rámas, In afar% de acei le-
gal scutiti sau dispensati; 20
persoane.
Dacá din cauza absentelor
sau a necompatibilitätii sunt
mai putin de 20 persoane, se
trage la sorti conform art. 366
din lista suplimentará un nu-
raär de jurati indoit de cel ce-
rut pentru a complete numárul
de 20. Persoanele iesite se In-
cunostiinteaa de indatá. Nu-
mänil de 20 jurati se comple-
teazá cu cei dintAi jurati supli-
mentari iesiti la sorti (Pr. p. r.
281).
369. Lista de sesiune astfel
formatá si completatä, serveste
pentru toktá sesiunea.
Pentru Curti le permanentiza-
www.digibuc.ro
199
te, formalitätile din art. 366, 367
si 368, se Indeplinesc pentru fie-
care interval egal cu durata u-
nei sesiuni ordinare (Pr. p. r.
282).
370. NumeIe juratilor care
au luat parte la serviciul unei
Curti cu jurati inteo sesiune nu
se mai trag la sorti In cursul a-
nului, afar& de cazul constatat
a din cauza insuficientii nu
márului juratilor Inscrisi in li-
ste nu s'ar putea completa nu-
märul trebuincios pentru sesiu-
nea iri curs (Pr. p. r. 286).
371. Juratul are drept la o
indemnizatie fixatä prin regula-
ment, pentru timpul at func-
tioneazá ca jurat.
372. Juratul care nu se pre-
zintá fárá caua justificatá,
spre a-si indeplini indatoririle
functiunii sale, se pedepseste
prima oarä cu o amenda dela
1.000 la 5.000 lei, iar a doua
'park el este urmärit pentru re-
fuz de serviciu datorit legal-
mente.
Amenda se pronuntá de atre
presedintele Curtii cu Jurati si
este executorie.
Juratul condamnat are drop-
tul a face contestatie In termen
de 8 zile din ziva primirii so-
matiunii de executare.
Contestatia este inmânatá fie
agentului executor, care este o-
bligat sä o Inainteze de indatá
instantei care a ordonat execu-
tarea, fie presedintelui Curtii cu
Jurati, In timpul and aceasta
functioneaa, fie primului-pre-
sedinte sau presedintelui tribu-
nalului, dupá inchiderea sesiu-
nii.
Contestatia suspendá de drept
executarea.
Contestatia se judea In ca-
mera de consiliu de arte prese-
dintele Curtii cu Jurati in tim-
pul functionärii acestei instan-
te, iar dupá inchiderea sesiunii
de primul-presedinte sau prese-
dintele tribunalului.
200 Procedura Pentad
Hotdrirea pronuntatä asupra
contestatiei este data, in ultima
instantd.
Aceeasi pedeapsá se aplicd, in
acelasi mod 5i in contra acelui
jurat care, dupd ce s'a prezentat
la postul sáu, s'a retras inainte
de terminarea misiunii sale,
Third incuviintarea presedinte-
lui (Pr. p. r. 287, 288).
Sectiunea HI
Presedintele Curtii cu Jurati
373. Presedintele Curtii cu
Jurati este dator sá indrumeze
pe jurati in exercitiul functiunii
lor, sá le expund cauza asupra
cdreia sunt chemati a delibera
si, de este trebuintä, sä le aducd
chiar aminte indatoririle lor
(Pr. p. m. 337, alM. ultra; Pr. p.
r. 299).
374. Presedintele exercitá po-
litia audientel, conform art. 296
5i urmdtorii.
Presedintele este investit cu
putere .discretionará in virtutea
careia poate lua toate mdsurile
ce crede folositoare pentru afla-
rea adevdrului (Pr. p. r. 300,
301).
Sectiunea IV
Procedura anterioard desbateri-
lor
375. In 24 de ore dupd pri-
mirea dosarului, conform art.
279 si 284, presedintele tribune-
lului inscrie cauza in ordinea
primirii inteo condica speciald,
care serveste Curtii cu Jurati la
deschiderea sesiunii i proce-
deazd, la trideplinirea formalitd-
tilor de mai jos (Pr. p. r. 318).
376. Presedintele dispune ca
acuzatul sd fie adus inaintea sa.
Acuzatul aflat in libertate va fi
adus de indatá cu mandat de
aducere. Presedintele intreahd
pe acuzat dad, a primit copie
de pe deciziunea Camerei de a-
cuzare.
Presedintele supune pe acuzat
www.digibuc.ro
unui interogator. Inainte de in,
terogator, constatá dad, s'a co-
municat acuzatului decizia Ca-
merei de acuzare. In caz de ne-
primire, presedintele dispune co-
municarea deciziei 5i amând lu_
area interogatorului pdn'd dupd
indeplinirea formalitätil corau-
nicdrii (Pr. p. r. 318).
Dacd decizia a fost atacatá cu
recurs, procesul se amând pand
la judecarea recursului.
377. Presedintele pune in ve-
dere acuzatului cd are clreptul
sá propund noi mijloace de a-
pärare i atunci când propune
martori, sa arate numele com-
plet i adresa lor exactd.
Ministerul public este in drept
sä propund, i alti martori decdt
cei aratati in lista ce a intocmit.
Decd. Ministerul public sau a-
cuzatul au fäcut proPuneri de
noi martori peste cei prevázuti
in listd, presedintele dispune ca
si acestitt sa, fie addugiti pe
liste (Pr. p. r. 340, 346).
378. Presedintele dispune ca
listele de martori sa fie comuni-
cate de indatd, acea depusd de
acuzat Ministerului public si
cea depusd de Ministerul pu-
blic acuzatului, si cu cel putin
48 de ore inainte de ziva de ju-
decatá (Pr. p. r. 340).
379. Acuzatul este Intrebat
deed 5i-a ales un apärätor si
decd. nu 5i-a ales. presedintele
desemneazá din oficiu pe un a-
vocet, sub pedeapsd de militate
a tuturor lucrárilor ce vor
urm a.
Decá acuzatul Ii alege un a-
pärätor, in urmá, cel desemnat
de presedinte este desärcinat 5i
cauza de nulitate cade (Pr. p.
r. 319).
380. Indeplinirea formalitd-
tilor prescrise de articolele pre-
cedente se constatä printeun
proces-verbal, care Va fi sub-
scris de acuzat, presedinte, Mi-
nisterul public si grefier.
Presedintele in tot timpul
 19 Martie 1936
_procedurii anterioare desbateri-
lor, poate vizita oricând pe acu-
zat (Pr. p. r. 321).
381. Dacd Ministerul public
sau acuzatul au motive sa ceard
ca procesul sd nu se judece la
cea dintâiu sedintä a Curtil Ju-
ratilor, ei cer presedintelui amâ-
narea (Pr. p. r. 331),
382. Când s'au pronuntat
pentru aceeasi infractiune mai
multe decizii in contra mai mul-
tor acuzati, presedintele, la ce-
rerea Ministerului public, le so-
roceste pe aceeas zi, urmând ca
instanta s. hotdrascd asupra
conexiunii.
Aceeasi procedurd se poate
urma i pentru cazul când acu-
zatul ar fi trimes inaintea ace-
leiasi Curti i pentru alte in-
fractiuni.
Mad decizia de trimetere cu-
prinde mai multe infractiuni
neconexe. Ministerul public poa-
te cere sä. nu fie judecati acuza-
tii deodatd, cleat pentru unele
din infractiuni i presedintele
poate ordona ateasta chiar din
oficiu (Pr. p. r. 332, 333).
383. Acuzatul aflat in libel.-
tate, este obligat sä, se constitue
prizonier, cu 3 zile inainte de
ziva de judecatd, in arestul
Curtil respective.
Acei care nu se vor conforma
vor fi arestati din ordinul -pre-
sedintelui Curtii cu Jurati, Ind-
Untrul termenului de mai sus.
Acei care s'au constituit prizo-
nieri vor fi liberati de Curtea cu
Jurati atunci când procesul se
amând (Pr. p. 428).
384. Lista juratilor de sesi-
une se comunica fiecdrui acu-
zat cel mai tdrziu cu 48 ore mna-
inte de ziva juclecdtii, prin mij-
locirea administratorului peni-
tenciarului, care trebue s in-
cheie un proces-verbal despre a-
ceasta.
Inculpatii in libertate sunt ti-
nuti sä se prezinte in ajunul zi-
lei de judecatd, la grefa Curtii
www.digibuc.ro
201
cu Jurati spre a lua cunostintä
de lista juratilor.
Aceast ä. indatorire i-se pune
In vedere prin citatiunea pentru
termenul de judecatd, in care se
precizeazd si ziva când urmea-
zd, a se prezenta la grefd spre a
lua cunostintä, de lista juratilor.
In cazul cand ajunul zilei de
judecatd este o duminecd sau
särbätoare legalä, comunicarea
sau prezentarea are loc In aju-
nul acelei dumineci sau sarbd-
tori.
In caz de neprezentare forma-
litatea comunicarii listei jurati-
lor este consideratä ca indepli-
nit&
Prezentarea sau neprezenta-
rea inculpatului in scopul de
mai sus se constatä printr'un
proces-verbal incheiat de grefie-
rul Curtii cu Jurati.
Dispozitiile din acest articol
trebuesc observate sub pedeapsd
de nulitate (Pr. p. m. 341).
385. Toate atributiunile pre-
sedintelui tribunalului sau mb-
cuitorului sat' se indeplinesc In
tot timpul sesiunii de catre pre-
seclintele Curtii cu ,Turati.
Sectiunea V
Procedura deOaterilor
386. In ziva hotdritd pentru
judecarea fiechrei cauze, juratii
inscrisi In lista mentionatä de
art. 366 trebue sä fie prezenti in
sala de sedintä a Curtii cu Ju-
rati (Pr. p. r. 285).
387. Judecätorii ocupd locu-
rile kr in sedintd, iar juriul,
compus din juratii trasi la sorti,
in . sedintd, se aseazd, in fata
bäncii acuzatilor, separati de
public, de rani si de martori.
Juratii iau loc in ordinea iesirii
kr la sorti (Pr. p. r. 334; Pr. p.
m. 350).
388. Presedintele deschizând
sedinta, dispune sd se facd ape-
lul pärtilor
Acuzatul se infAtiseazd, inso-
tit de paznic, afara, de cazul
202 Procedura Penal&
când presedintele gaseste cu
cale sä ia si alte masuri in inte-
resul sigurantei publice.
Presedintele Il intreabd de nu-
me, pronume, etate, profesiune,
locuintd si locul nasterii, pre-
cum si dacd, a primit lista de
sesiune a juratilor.
Dacd acuzatul lipseste, proce-
sul se amând pe altd zi din se-
siune sau la alta sesiune. In a-
cest caz Curtea, apreciind rno-
tivele neprezentärii, poate or-
dona arestarea fie de indata, fie
cu 10 zile inainte de deschiderea
SesiUnii viitoare.
Se face apoi apelul nominal
al juratilor in prezenta 'Ior, a
acuzatului si a Ministerului pu-
blic.
Dupa terminarea acestui apel
presedintele intreaba, sub pe-
deapsd de nulitate, partile care
figureazd In proces, pe apara-
tori, precum i pe jurati, dacd,
in ce priveste vreunul din ju-
rati exista vreuna din cauzele
enumdrate in art. 353, 354 si
355.
Inlaturarea juratilor care s'ar
gäsi in vreunul din cazurile
prevazute de articolele de rdai
SUS se efectueaza de Curte Ina
inte de punerea numelor jurati-
lor in urna, spre a proceda la
formarea juriului.
Cauzele de excludere aratate
in alineatul precedent nu pot a-
trage anularea deciziei date,
dacd, nu au fost propuse Curtii
care statueazd asupra inciden-
telor ivite cu acaastd, ocazie.
Cele preväzute de art. 353 pot
forma obiectul unui recurs, dacd,
nu au fost cunoscute de parti
In momentul constituirii juriu-
lui (Pr. p. 655; Pr. p. m. 343; Pr.
p. r. 335).
389. Presedintele procedeazd,
la formarea juriului conform
art. 387.
Numele celor 20 jurati pre-
zenti i neinlaturati sunt puse
Inteo urna, dupa care se pro-
www.digibuc.ro
cede la tragerea la sorti. La
scoaterea din urna si citirea nu-
melui fiecdrui jurat, partile pot
exercita dreptul de recuzare ina-
into ca juratul sá Ii fi ocuriat
locul.
Acuzatul, mai intdiu, fie per-
sonal, fie prin apärdtorul säu,
si Ministerul public, pot face
fiecare ate 4 recuzári, färd, a-
rdtare de motive, dupd, ce mai
intâiu presedintele Ii interpe-
leazd pe fiecare in ordinea de
mai sus.
Juriul este format indata ce
se completeazd numarul de 9
jurati nerecuzati, necesar pentru
judecata (Pr. p. m. 344, 345, al.
1; Pr. p. r. 289 al. 1, 290),
390. Când procesul este corn-
plicat si se crede cá ar putea da
loc la desbateri lungi, presedin-
tele Curtii trage la sorti peste
numärul de 9 Ina, 2 jurati, care
trebue sa asiste ca supleanti la
desbateri.
Dacd, sunt mai multi acuzati
ei se pot intelege ca dreptul de
recuzare sa fie exercitat de ca-
tre unul dintre ei, in numele
tuturor, sau de fiecare in parte
personal sau prin aparator.
Daca acuzatii nu se pot trite-
lege intre ei, spre a face recu-
zárile, presedintele hotárdste,
prin sorti, ordinea in care sa le
faca fiecare
In toate cazurile recuzarile nu
pot trece pestp numarul stabi-
lit.
Daca sunt 2 acuzati, fiecare
face cdte cloud recuzari.
Daca sunt 3 acuzati, primul
face cloud, recuzári, iar ceilalti
cdte una.
Dacd sunt mai multi de 3 a-
cuzati, fiecare din primii acu-
zati iesiti la sorti face ate o
recuzare (Pr. p. m. 346; Pr. p. r.
281, 290, 293, 294).
391. Presedintele rosteste a-
poi juratilor, care stau in pi-
 19 Martie 1936
cioare, urmätoarea formula de
jurämânt:
Jurati i legati-vä inaintea
lui Dumnezeu ei a oamenilor, c.
yeti cerceta cu cea mai mare
luare aminte faptele ce se vor
aduce In sarcina acuzatului...
cä nu veti trada nici intere-
sele acuzatului, nici ale Statu-
lui care il acuzä, ca nu yeti co-
munica cu nimeni mai inainte
de rostirea verdictului d-voastre,
ca nu yeti asculta nici ura sau
rautatea, nici temerea sau afec-
tiunea, ca in fata faptelor in-
greunätoare ei a mijloacelor de
apärare veti hotäri in cuget cu-
rat ei dupa adânca convingere,
cu nepärtinirea ei cu tária o-
mului cinstit".
Fiecare din jurati, chemat pe
nume de preeedinte, ráspunde
ridicând mAna, jur".
Aceastä formalitate este pres-
crisg sub pedeapsä, de nulitate
(Pr. p. r. 337; Pr. p. m. 349).
392. Odatá ce comisiunea ju-
ratilor este formatä, se incepe
cercetarea cauzei.
Cercetarea ei desbaterea odatá
Incepute, continuä paná la pro-
nuntarea verdictului.
Preeedintele nu poate suspen-
da desbaterile cleat pentru re-
paosul juratilor, martorilor
acuzatilor, (Pr. p. r. 296, 376).
393. Dacá in aceeaei zi sunt
fixate mai multe cauze spre ju-
decare, Curtea cu Jurati se con-
stitue pentru fiecare cauzá in
parte (Pr. p. m. 347).
394. Indatá dupá constitui-
rea juriului, preeedintele or-
doná grefierului sä citeascl de-
cizia Camerei de acuzare.
Dupä aceastä, lecturá, preee-
dintele atrage atcntiunea acuza-
tului asupra faptului de care
este acuzat (Pr. p. r. 338).
395. Grefierul face apelul no-
minal al martorilor, de pe lista
prevázutá de art. 378. (Pr. p. r.
340).
396. Când vreun martor care
www.digibuc.ro
203
a fost citat nu se infátieeazá,
clacá nu poate fi adus de In-
datá cu mandat, Curtea, dup5,
ascultarea partilor ei mai Ina-
inte de audierea martorilor in-
scriei pe listä, poate ametna pro-
cesul. Partea care stárue in as-
cultarea martorului absent tre-
bue sä precizeze punctele asu-
pra cárora voeete sä fie ascul-
tat.
Cererea de amânare a proce-
sului pentru lipsa martorilor se
poate formula chiar mai inainte
de a se fi constituit juriul.
397. Acuzatul ei Ministerul
public se pot opune la asculta-
rea unui martor care nu este
cuprins In listele comunicate,
sau care nu a fost desemnat cu
destulá lärnurire (Pr. p. r. 340).
398. Preeedintele Curtii cu
Jurati nu poate declara desbate-
rile inchise, sub pedeapsd de
nulitate, cleat dui:4 ce intreabd
pe acuzat personal daca mai are
ceva de zis in apärarea sa, ei pe
jurati dad, sunt Indeajuns lu-
minati asupra cauzei (Pr. p. r.
303).
Sectiunea VI
Procedura duptl inchiderea des-
baterilor
399. Preeedintele dupá inchi-
derea desbaterilor formuleazá
chestiunile la care juriul ur-
meaza sä ráspunclä, in confor-
mitate cu decizia Camerei de a-
cuzare i modificárile ce even-
tual ar rezulta din desbateri
(Nov. p. m. 1).
400. Chestiunea se formu-
leazá astfel ca juriul sä poatá
ráspunde numai da" sau nu"
ei se pun pentru fiecare acuzat
ei pentru fiecare infractiune in
parte, in termenii urmátori:
1. Acuzatul a sávAreit
faptul de ?" Intrebarea va
cuprinde toate circumstantele
cuprinse in rezun-iatul deciziei
Camerei de acuzare;
204 Procedure Pena 11
2. Acuzatul este culpabil de
faptul cuprins in prima ches-
tiune?".
Presedintele are facultatea de
a separa chestiunea principald
in asa fel, Indit chestiunea scin-
datA sA cuprindA toate elemen-
tele componente ale unei infrac-
tiuni (Nov. p. m. 3).
401. Circumstantele agra-
vante cuprinse in. decizia Came-
rei, precum si acele ce ar re-
zulta din desbateri, formeazA o-
biectul unor chestiuni separate
care se formuleazA de presedinte
In modul urmAtor:
Acuzatul a sAvArsit faptul cu
sau in ?" Intre-
barea va cuprinde circumstanta
IngreunAtoare exprimatA In ter-
menii textului de lege care o
prevede.
402. Dispozitiile art. 400 si
401 se aplicA când din desbateri
rezultA CA faptul imputat acu-
zatului are o altA calificare de-
cat aceea pentru care acuzatul e
trimes in judecatA (Nov. p.
m. 6).
403. DacA acuzatul a propus
o scuzA legalA, presedintele tre-
bue, sub pedeapsA de nulitate,
sA punA chestiunea in termenii
urmAtori: . gii (Pr. p. r. 365).
Este constatat CA acuzatul
?" Intrebarea va cuprincle
scuza exprimatA In termenii
textului de lege care o prevede
(Pr. p. r. 363).
404. DacA acuzatul are mai
putin de 19 ani, presedintele
pune, sub pedeapsA de nulitate,
urmAtoarea chestiune:
Acuzatul a lucrat cu price-
pere?" (Pr, p. r. 364).
405. Proiectul chestiunilor
formulate este pus In discutiu
nea pärtilor dupg ce mai Intâiu
au fost citite de grefier in se.
dint&
CAte un exemplar al chestiu-
nilor formultate se inmâneazA
in acest scop Ministerului pu-
www.digibuc.ro
blic si acuzatului sau apArAto-
rului sAu.
DupA. ascultarea pArtilor,
Curtea hotardste asupra propu-
nerilor, putând mentine, modi-
fica sau completa chestiunile
formulate, dupA care, sun pe-
deapsA de nulitate, intrebArile
sunt citite in sedintA astfel cum
au rAmas stabilite.
Despre obiectiunile si propu-
nerile pärtilor, asupra chestiu-
nilor formultate, se face men-
tiune, sub pedeapsA de nulitate,
In procesul-verbal de sedintI
(Nov. p. m. 2). .
406. In toate cauzele, chiar
in caz de recidivA, presedintele,
punând chestiunile, instiinteazI
sub pedeapsA de nulitate, pe ju-
rati, cA dacA socotesc cA, existA
circumstante usurAtoare in f a-
voarea unuia sau mai multor
acuzati culpabili, trebue sA de-
clare aceasta in termenii urmA-
tori:
Juriul declarA &A sunt cir-
cumstante usurAtoare In favoa-
rea acuzatului".
Presedintele dA juratilor ex-
plicatiuni asupra pedepsei fixate
de lege, precum si asupra oriel-
ror eventuale urmAri ale verdic-
tului, In raport cu aplicarea le-
407. Presedintele ordonA In
scris sefului gärzii de serviciu
sA pazeascA iesirile camerei ju-
ratilor.
In ordinul dat de presedinte
se Inscrie numele si calitatea se-
fului gArzii (Pr. p. r. 367).
408. In tot timpul sesiunii
juratilor, vor sta afisate fn sala
de deliberare a juriului urmA-
toarele imperative:
Presedintele asigurA ordinea
si libertatea deliberArilor. El nu
poate da citire altor acte, decât
celor citite In sedintA.
Nu este ingAduit presedinte-
lui saii arate pArerea lui.
Legea nu cere seam& jurati-
lor de mijloacele din care si-au
 19 Martie 1936
format convingerea, nu le pres-
crie nicio reguld, pentru cumpa-
nirea probelor.
Legea ti Indatoreaza s. caute
In adâncul constiintei lor, dacä
vinovatia acuzatului exista sau
nu, fata cu probele aduse con-
tra lui si mijloacele de aparare.
Legea pune juratilor numai
aceasta Intrebare, care cuprinde
toata mäsura Indatoririlor lor:
Aveti adânca convingere?"
(Pr. p. r. 366).
409. Presedintele Curtii Inso-
feste pe jurati In camera lor de
deliberare, luând cu el dosarul
cauzei j formularul Intrebärilor.
El prezideazd deliberarlie ju-
ratilor, asigura ordinea $i li-
bertatea lor, având i politia des_
baterilor.
Primul jurat este cel dintâiu
iesit la sorti sau cel ales cu con-
simtimantul Oa de ceilalti ju-
rati In camera de consiliu.
Inainte de deliberare, prese-
dintele dá, citire urmätoarelor
recomandatiuni:
Prezenta mea In mijlocul dv.
este numai pentru a asigura or-
dinea i libertatea deliberärilor.
Legea nu-mi IngAdue sa-mi exalt
parerea. De aceea sä nu-mi pu-
neti Intrebäri, care ar duce la
desväluirea pärerii.
Va arät, cä legea nu cere
seam/ juratilor de mijloacele-din
care $i-au format convingerea.
Nu le prescrie nicio regula pen-
tru cumpänirea probelor. Legea
Ii IndatoreazI sä caute In adân-
cul comtiintei lor, daca vinova-
tia acuzatului exist& sau nu, f a-
tä cu probele aduse centre, lui
cu mijloacele de aparare.
Legea pune juratilor numai
aceastä Intrebare, care cuprinde
toatä mäsura Indatoririlor lor:
Aveti adâncä convingere?".
Pecä juratii ar cere noi ex-
plicatiuni, presedintele i jura-
fii reinträ In sedintä pentru ca
www.digibuc.ro
205
aceste explicatii sä se facä fa%
cu toate protile.
Nu este Ingaduit presedinte-
lui sä-ei arate parerea sa. El
nu poate da citire, In camera de
deliberare, altor acte cleat ce-
lor citite In $edinta publica (Pr.
p. r. 366; Pr. p. m. 363, 366; Nov.
p. m. 13, 14, 15).
410. Juratii delibereazA asu-
pra faptului principal si apoi a-
supra fiecareia din circumstan-
tele lui.
Presedintele citeste pe rand
fiecare chestiune pusä i juratii
voteaza, atât asupra faptului
principal ei a circumstantelor
Ingreundtoare, cât i asupra e-
xistentei scuzelor $i a circum-
stantelor usurätoare. Votul este
secret, facându-se cu apel nomi-
nal prin bile.
Presedintele numärä voturile
si Inscrie rezultatul votului du-
pa fiecare Intrebare (Pr. p. r.
368, 369, 370; Pr. p. m. 367; Nov.
p. m. 16).
411. Decizia juratilor In con-
tra acuzatului, asupra faptului
principal, a scuzelor, a circum-
stantelor Ingreundtoare sau ueu-
rätoare, nu se poate lua, sub pe-
deeps& de nulitate, decât cu 5
voturi.
Declaratia juratilor trebue sä,
constate, sub pedeapsä de nuli-
tate, ca decizia s'a luat cu ma-
joritate, fära sä arate nuraarul
voturilor.
Ea este subscrisä de primul
jurat si de preeedinte (Nov. p.
m. 17; Pr. p. r. 371).
.412. Dupa deliberare, când
verdictul este afirmativ, juratii
aleg cu majoritate doi dintre ei,
care sä ia parte la deliberarea
judecätorilor pentru stabilirea
pedepsei.
In caz ca nu se poate forma
o majoritate, cei doi jurati se
trag la sorti.
De toate cele petrecute In tim-
pul deliberärii cum si de rezui-
tatul alegerii sau desemnärii. ce-
206 Procedura Pena let
kr doi jurati prevdzuti la pri-
mul alineat se incheie un pro-
ces-verbal semnat de presedinte
si de primul jurat (Nov. p. m.
18).
413. Juratii nu pot pärdsi ca-
mera de deliberare, deck dup'd
ce si-au dat verdictul.
Juratul care mica dispoz4iile
mai sus ardtate, este judecat pe
loc de Curte i pedepsit conform
art. 244 din codul penal.
Nimeni nu poate intra In ca-
mera juratilor In timpul deli-
berdrii, oricare ar fi cauza,
numai cu Invoirea presedin-
telui Curtii (Nov. p. m. 14; Pr.
p. r. 367).
Sectiunea VII
Procedura dupd deliberarea
juratilor
414. Dupd darea verdictului,
juratii, Impreund cu presedin-
tele, reintrd In sedintd. De ase-
menea îi reiau locurile judecd-
torii asesori, Ministerul public,
grefierul, partea civild i apard-
torii. Presedintele dispune apoi
sd fie introdus acuzatul (Pr. p.
r. 372, Pr. p. m. 869; Nov. p. m.
19).
415. Presedintele dispune ea
primul jurat sd citeascd verdic-
tul juratilor i dacd este afir-
mattv sd citeascd si numele ju-
ratilor desemnati sd ia parte la
stabilirea pedepsei. Apoi verclic-
tul este Incredintat presedinte-
lui (Pr. p. r. 373; Pr. p. m. 369).
416. Contra verdictului nu
este nick cale de atac. Când a-
cuzatul este recunoscut culpabil
si and Curtea este convinsd cd
juratii, desi au observat formele,
s'au inselat Insd asupra fondu-
lui In defavoarea acuzatului, de-
clard cá judecata este suspen-
datd i amAnd cauza pentru se-
siunea viitoare, spre a fi supusd
altui juriu. Din acel juriu nu
poate face parte niciunul din
juratii csre au luat parte la
verdictul anulat. Nimeni nu are
dreptul sä provoace aceasta nad-
www.digibuc.ro
surd., numai Curtea, din oficiu,
poate lua aceastd mäsurd in-
datd dupd pronuntarea in se-
dintd a verdictului. Dacd in se-
siunea urmätoare verdictul ju-
ratilor este acelasi, Curtea nu
mai poate suspenda.
In orice caz situatiunea acu-
zatului nu poate fi agravatá
cAnd cel de al doilea verdict ar
fi mai sever, pedeapsa urmând
Ea se fixeze conform primului
verdict.
Cei doi jurati delegati nu iau
parte la deliberarea asupra a-
cestei chestiuni (Nov. p. m. 22;
Pr. p. r. 374, 375).
417. Dacd juriul declard el
acuzatul nu este culpabil, pre-
sedintele pronuntd achitarea a-
cuzatului si ordonä sd fie pus In
libertate deIndatd, afard de ca-
zul când ar fi retinut pentru
altd cauzd.
In caz de rdspuns afirmativ,
asupra materialitätii faptului
negativ asupra culpabilitätii,
Curtea statueazd, conform art.
8, asupra despagubirilor cerute
de partea civilá, dupd asculta-
rea pdrtilor.
Partea civild este datoare sá
formuleze cererea sa de despd-
gubiri Inainte de pronuntarea
deciziei Curtii, sub sanctiunea
decade/di (Nov. p. m. 24; Pr. p.
r. 381).
418. CAnd acuzatul este de-
clarat culpabil, Ministerul pu-
blic cere dela Curte aplicarea le-
gii, iar partea civild face cerere
In privinta restituirilor si des-
pdgubirilor (Nov. p. m. 24 Pr. p.
r. 385).
419. Presedintele Intreabd pe
acuzat dacd mai are ceva de
spus. Acuzatul sau apdrátorul
au ultimul cuvAnt, fdrd a mai
putea discuta existenta faptului
(Nov. p. m. 25; Pr. p. r. 386).
420. Dupd ascultarea párti-
kr, Curtea i cei doi jurati de-
semnati de juriu se retrag In ca-
mera de deliberare. Membrii
 19 Martie 1936
Curtii decid in prealabil asupra
calificarii faptului si a textelor
aplicabile, dupa care, impreung
cu cei 2 jurati, hotäräsc asupra
pedepsei.
Decizia este luatá cu majori-
tate de voturi, cei cloi jurati a-
vând vot deliberativ si votând
cei dintâi.
Cei doi jurati nu iau parte la
stabilirea despágubirilor.
Dispozitivul deciziei se redac-
teazg, de indatá si se semneazá
de presedinte, judecátori, cei doi
jurati si grefier (Nov. p. m. 25;
Pr. p. r. 392, 393).
421. Curtea reinträ in sedintd.
De asemenea Isi reiau locurile
juratii, Ministerul public, grefie-
rul, partea civilä, acuzatii si a-
párätorii.
Presedintele pronunta decizia
in sedintá publia si in prezenta
acuzatului citind si textul legii
pe care aceasta se intemeiazá
(Pr. p. r. 392).
422. Decizia va fi redactatá
in cel mult 5 zile.
423. Dup6, pronuntarea 110-
tärfrii, presedintele aratä acuza-
tului cá legea ii a, dreptul sä
facá recurs, si ii indicá terme-
nul inläuntrul aruia SI poate
face (Pr. p. r. 394).
424: Când din desbateri ar
reiesi in sarcina acuzatului si
o altä infraotiune, presedintele
dura achitare sau condamnare,
ordora Fsá fie urmárit pentru
faptul canou, sezisând in acest
scop pe judecátorul de instruc-
tie competent, luAncl, de este ca-
zul, másuri sa nu disparrt.
Dacd infractiunile descoperite
meritá o pedeaps1 mai grea de-
cat cea pronuntatä, Ministerul
public, suspena executarea deci-
ziei, pâtig, când se hotáráste asu-
pra faptelor descoperite (Pr. D.
r. 384).
425. Despre indeplinirea for-
malitätilor prescrise de lege, in
tot cursul desbaterilor, se in-
cheie, sub pecleapsä de nulitate,
www.digibuc.ro
207
un proces-verbal semnat de pre-
sedinte si grefierul Curtii.
In acest proces-verbal nu se
trec nici ráspunsurile acuzatu-
lui, si nici depozithle martorilor,
dar se mentioneaa, schimbárile,
variatiunile si contrazicerile a-
cestora, si aceasta numai din
ordinul presedintelui sau dup5,
cererea pärtilor interesate.
Se tree de asemenea depozi-
tiile martorilor privitoare la f ap-
tele noi ce ar rezulta in sarcina
acuzatului.
In niciun caz procesul-verbal
nu poate fi redactat pe un for-
mular tipärit sau litografiat in-
tocmit mai dinainte, sub pe-
deapsá de nulitate (Pr. p. r. 395;
Nov. p. m. 28).
Sectiunea VIII
Procedura judecdrii contu-
macilor
1. Procedura anterioaret jude-
celtii
426. Când durd decizia Ca-
merei de acuzare acuzatul dis-
párut nu se constitue prizonier
in 10 zile dela notificarea acelei
deciziuni, fácutá la domiciliul
sAu, sau evadeazá dupl ce s'a
constituit prizonier sau a fost
arestat, presedintele da o ordo-
nanth ca acuzatul sg, se prezinte
in termen de 10 zile, sub sane-
tiunea de a fi declarat contu-
mace si judecat in lipsá.
Ordonanta contine arátarea
faptului comis, si mandatul de
arestare dad, s'a emis.
Ordonanta se afiseazA la usa
ultimului domiciliu sau rev-
dintá, si la usa sálii Curtii cu
jurati.
Daa, ultimul domiciliu sau re-
sedintá nu i se cunosc, sau dacá
acuzatul este plecat din WA,
afisarea se face numai la usa
shill Curtii cu jurati si se pu-
blicá In extras inteunul din cele
mai ráspandite ziare din locali-
tate sau din Capita II.
208 Procedura Pena lit
Dispozitiile din acest articol
aunt prevAzute sub sanctiune de
nulitate (Pr. p. r. 470, 471).
427. Daca este stabilit c5, a-
cuzatul nu se gäseste In teed, si
cä, aceastä absenta nu provine
din cauza faptului pentru care
este dat In judecatä, sau când
i-ar fi absolut imposibil sä se
Drezinte In termenul prevázut de
ordonantä, Curtea la cerere
poate acorda un alt termen.
Termenul poate fi prelungit
daca se dovedeste cä motivul Im-
piedecárii sale de a se Trezenta
nu a Incetat.
Cererea de amdnare sau de
prelungire se noate face de un
Imputernicit al acuzatului, sau
de membrii familiel Ong Ia al
4-lea grad (Pr. p. r. 473, 474).
428. Procedure- de mai sus
se aplia, si acelora care, aflân-
du-se In libertate provizorie,nu
se Infätiseazà la judecatä si nici
nu au putut fi arestati conform
dispozitiilor din art. 383.
2. Procedura de judecatti
429. Dacä acuzatul nu a His-
puns la termenul fixat prin or-
donantâ si nici nu i s'a prelun-
git acest termen, conform art.
427, Curtea, dupä 10 zile dela a-
fisarea i publicarea ordonantei,
procede la judecarea In lipsä a
acuzatului.
Daca Curtea constatä cä, nu
au fost Indeplinite formalitatile
prevázute de art. 426, anuleazá
actele neregulat Indeplinite si
ordonä reInceperea acestor for-
malitäti dela cel dintâi act nere-
gulat.
Acuzatul nu poate fi apárat de
niciun avocet. Curtea decide pe
baza verdictului, dat numai In
urma concluziilor Ministerului
public si ale pärtil civile. Juriul
poate acorda circumstante usu-
rátoare.
Decizia datá In contumacie nu
poate fi atacatä cil recurs dectd
www.digibuc.ro
de Ministerul public si partea
civilä, (Pr. p. r. 472, 473, 478).
430. Când acuzatul contu-
mace este minor si etatea lui
este stabilitá prin act de nas-
tore, Curtea, Inainte de a se pro-
nunta, ascultând i Ministerul
public, trebue sä, verifice varsta-
431. Lipsa acuzatului decla-
rat contumace nu suspenclá
nici nu Intärzie judecata coacu-
zatilor. Disjungerea se poate face
chiar Inainte de Indeplinirea for-
melor de contumacie (Pr. p. r.
479).
432. In termen de opt zile
dupá darea deciziei de condam-
nare, un extras al'deciziei se pu-
blic5, din oficiu, In Monitorul 0-
ficial, la usa celui din urmä do-
miciliu sau resedintá a condam-
natului, la usa primáriei comu-
nei unde s'a comis crima, pre-
cum si In sale Curtii cu jurati.
Un extras identic se trimete si
tribunalului In a cárui circum-
scriptie se aflä averea condam-
natului, pentru a se lua 'mäsu-
rile legale (Pr. p. r. 477).
433. Efectele legale ale exe-
cutárii deciziei In contumacie,
Incep dela data procesului-ver-
bal care constatá afisarea (Pr.
p. r. 477).
434. Curtea poate ordona la
cerere, ca actele i lucrärile de-
puse la grefá sá fie restituite a-
celora cärora le apartin sau care
sunt In drept sä le primeascá,
cu obligatiunea de a le Infáti,sa
and li se vor cere, facându-se
nroces-verbal. In locul actelor e-
liberate se lasá copii certificate.
In caz când nimeni nu le cere,
grefierul Curtii Incheie proces-
verbal despre aceasta, consta-
tând starea lor materialá (Pr.
p. r. 479).
3. Procedura judecegii in caz de
prindere sau prezentare a
acuzatului
435. Dacä, cel condamnat In
contumacie se prezintá de bung.
 19 Martie 1936
voie, sau deca este arestat, deci-
zia data in contra lui i proce-
durile urmate, incepand dela or-
donanta prevazuta in art. 426, se
considera ca neavenite si se pro-
cede la judecare.
Decizia Camerei de acuzare
actele anterioare isi pastreaza
toate efectele.
Condamnatul in contumacie a
cArui pedeapsa s'a prescris, nu
mai poate cere judecarea (Pr.
p. r. 481).
436. Presedintele educe la
cunostinta juratilor declaratiu-
nile scrise ale celorlalti coacu-
zati.
In ce priveste deuozitille mar-
torilor absenti, incapabili de a
se prezenta sau care au dececlat,
se procede conform art. 309 (Pr.
p. r. 482).
437. Contumacele nu poate
fi supus la o pedeapsa mai mare
cleat acea data prin decizia pro-
nuntätä in contumacie.
Contumacele achitat, se con-
damnä la plata cheltuielilor o-
cazionate prin lipsa sa (Pr. p.
r. 483).
438. Daa la judecata con-
tumacele nu se prezintä, cererea
se anuleaza, iar decizia in con-
tumacie rdmâne definitivä (Pr.
p. r. 483, alin. 5).
CARTEA IV
CAile de atac
TITLUL I
Dispozitii generale
439.. Celle de atac pot fi fo-
losite de inculpat, Ministerul pu-
blic, partea civila, partea civil-
mente responsabila si orice altä
persoanä autorizata de lege.
Aparatorul ales sau numit din
oficiu, are dreptul sa uzeze in
favoarea inculpatului de age de
atac. Acesta poate renunta ori-
and la calea de atac folosita de
apärätorul sau (Pr. p. m. 383).
C. Hamangiu, vol. XXIV. 14.
www.digibuc.ro
209
440. Calla de atac acordate
de lege inculpatului, pot fi exer-
citate si de barbat pentru sotie, de
parinti pentru copiii minori
de tutori pentru pupilul lor, fArA
ca acestia sa aiM dreptul la co-
municarea hotaririlol ce ur-
meaza a fi atacate. (Pr. p. m.
383).
441. Asupra renuntárii la o
cale de atac, afara de cele ce pri-
vesc interesele pärtii civile, se
poate reveni inlauntrul terme-
nulul fixat de lege pentru exer-
citarea acelei cai de atac.
Prin renuntarea definitivd la
o cale de atac, hotarfrea se con-
sidera ramasa definitiva din mo-
mentul pronuntarii.
Renuntarea la o cale de atac
se poate face printeo declaratie
autentia sau verbald., din mo-
mentul condamndrii, pang la ju-
decata instantei sesizate.
Renuntarea se poate face in
aceleasi conditii si inaintea in-
stantei a carei hotarire s'a ata-
cat, care o inainteaza instantei
respective (Pr. p. m. 394).
442. Folosirea unei cal de
atac nu poate crea o situatiune
mai grea pentru cel care a exer-
citat-o (Pr. p. m. 438).
443. Când sunt mai multi
inculpati i când calea de atac
exercitata, numai de unul din ei,
a avut ca rezultat constatarea
cA infractiunea nu existä sau ca
este prescrisa ori amnistiata,
sau cd. ea urmeazd a primi o ca-
lificare mai usoard, instantele
sunt obligate a extinde din ofi-
ciu efectele clii de atac i asu-
pra celorlalti inculpati.
De asemenea când se admite
oasarea pe motivul cA instanta
de fond nu a lost compusa in
conformitate cu legea, ori n'a
fost competenta pentru niciunul
din recurenti din cauza mate-
riel sau pentru o nulitate de
forma a hotAririi, aceasta ca-
sare profitA i recurentilor care
 210 Procedure Pena IA
nu au formulat motive in acest
Bens (Pr. p. m. 387, al. ult.).
444. Când actiunea penalit
s'a stins, instanta competentä a
judeca actiunea civil& se corn-
pune cu reprezentantul Ministe-
rului public, dacä, pe lângä acea
instantä functioneaza Minister
publi c.
445. Termenul pentru folo-
sirea oricIrei cM de atac este de
10 zile.
Termenul curge pentru par-
tea prezentä dela pronuntarea
hotäririi, iar pentru cea lips&
dela comunicare.
446. Declararea de folosirea
unei cM de atac se poate face
verbal In sedintä la pronunta-
rea hotäririi de condamnare
sau prin cerere scrisä, adresatä
instantei. In cazul and se face
verbal, instanta ia act si grefie-
rul trece aceastä declaratie In
procesul-verbal de sedintä.
Cererea trebue sä fie sernnatä
de pärti sau de un imputernicit
al lor, ori de avocat, cand acesta
1ucreaz5, din proprie initiativä.
Inculpatul Mr5, stiintä de car-
te poate formula verbal cererea
pentru folosirea unei cM de a-
tac, personal la grefa instantel
a cdrei hotärtre se atach. In a-
- cest caz, grefierul constatà pre-
zentarea ì declaratia inculpatu-
lui printeun proces-verbal.
Cel arestat poate face declara-
tie pentru folosirea unei c5,1 de
atac, la administratorul sau gre-
fierul Inchisorii care inchele un
proces-verbal.
Autoritätile constituite pärti
civile sau civilmente responsabi-
le, precum si Ministerul public,
pot face declaratie pentru folo-
sirea cäilor de atac, printr'o a-
dresä oficialä catre instanta a
cArei hotärlre se atacA.
Declaratia de apel si de recurs
a Ministerului public se notificA
inculpatului.
Grefierul Ingrijeste ca cererea
Impreunä cu dosarul sä fie tran-
www.digibuc.ro
smise la grefa instantei compe-
tente de a judeca.
Cererea gresit indreptatä la o
all& instantä decal cea in drept,
se trimete de indatä spre jude-
care instantel competente (Pr,
p. m. 330, 388) .
447. Dispozitiile din acest ti-
tlu se apnea numai intru cat nu
se dispune altfel in capitolul res-
pectiv al fiecArei cai de atac sau
prin vreo lege special&
TITLUL II
Ciille de etas ordinare
CAPITOLUL I
Cciile de atac contra hofärtritor in-
stanfelor de instrucfie
Sectiunea I
Cdile de atac contra ordonante-
lor judecettorului de instrucfie
448. In contra ordonantelor
date in cursul instructiunii se
poate face apel la Camera de a-
cuzare:
1. De Ministerul public in caz
de incompetentä si in contra li-
berärii provizorii;
2. De inculpat In caz de res-
pingere a cererii de liberare pro-
vizorie si de incompetentä;
3. De partea vätämatä in caz
de respingere a cererii de con-
stituire ca parte civilä (Pr. n.
275; Pr. p. r. 137).
449. In contra ordonantelor
de arestare preventivä i dacä
mandatul nu este supus confir-
märii in cele 3 zile preväzute de
art. 257, se poate declara opozi-
tie la tribunal de prevenit, daca
este mentinut arestat.
De asemeni, Ministerul public
poate ataca conform art. 242,
ordonantele de läsare in liber-
tate.
Opozitia se juded, in camera
de consiliu, in aceeasi zi sau eel
mai tarziu a doua zi (Pr. p. 452;
Pr. v. r. 127).
450. In contra ordonanteler
 19 Martie 1936
judeatorului de instructie prin
care se pronunt5, asupra cererii
de admitere a sechestrului pe-
nal, precum ei in cazul art. 79,
punctele 4 ei 5, se poate face o-
pozitie, potrivit dispozitiunilor
art. 449 (Pr. p. 120-123).
451. In contra ordonantelor
definitive se poate face apel la
Camera de acuzare:
1. De Ministerul public in
toate cazurile in care concluziile
sale nu au fost admise;
2. De inculpat in caz de in-
competentä, pentru orice cauz6,
de stingere a actiunii penale sau
and existá o caua legalá care
inldturá responsabilitatea, ori
când judeatorul de instructie in
cursul instructiunii a respins
vreun probatoriu cerut de incul-
pat, precum ei in cazul când re-
chizitiile Ministerului public, la
eedinta contradictorie din art.
267, au fost pentru neurmárire;
3. De partea civilá in caz de
neurmárire ei in caz de incom-
petentá.
In caz de neurmärire, apelul
pártii civile pune in miecare ac-
tiunea penalä (Pr. p. 275; Pr. p.
r. 137).
Sectiunea II
Ceti le de atac in contra incheie-
rilor tribunalului
452. In contra incheierilor
date de tribunal, in camera de
consiliu, conform art. 257 ei 449
se poate face apel la Camera de
acuzare, de inculpat, In caz de
confirmare a mandatului ei de
Ministerul public, In caz de in-
firmare (Pr. p. r. 137).
Sectiunea III
Cdi le de atac in contra deciziei
Camerei de acuzare
453. In contra deciziunii Ca-
merei de acuzare se poate face
recurs in conditiunile prevázute
la Cartea IV, Titlul II, Capitolul
www.digibuc.ro
211
II, Sectiunea III (Pr. p. 471,
urm. 479, 491; Pr. p. r. 324).
CAPITOLUL II
Ccii le de afac contra hofäririlor instan-
telor de judecatä
Sectiunea I
Opozitia
454. Partea faá de care ho-
tárirea s'a dat in liusd, poate
face opozitie in urmátoarele ca-
zuri:
1. In contra ordonantelor date
de judeatorie, conform art. 341;
2. In contra sentintelor tribu-
nalelor date conform art. 346;
3. In contra deciziilor Curti-
lor de Apel date conform art.
580;
4. In contra deciziilor Curti-
lor cu Jurati date conform art.
605.
Oponentul nu este tinut A., jus-
tifice cauzele care 1-au Impie-
decat de a veni la judecatá.
Opozitia are ca efect de a re-
pune in discutie cauza in ceea
ce priveete pe partea oponentá.
Daa dupá citatia fácutâ in
urma opozitiei, oponentul nu se
infátieeazá, instanta e obligatá
a tiná seamá de orice mijloc
de apärare intemeiat, invocat
prin cerere de opozitie ei sg, rt.
dice din oficiu orice chestiune
referitoare la existenta faptelor,
stingerea actiunii penale, call-
ficarea infractiunii ei aplicarea
pedepsei, pronuntând admiterea
ori respingerea opozitiei.
In contra hotáririlor date a-
supra opo7itiei nu se mai poate
face opozitie.
Cheltuielile fâcute cu ocazia
opozitiei se pun in sarcina opo-
nentului (Pr. p. 100, 101; Pr.
civ. 158).
Sectiunea II
Apelul
455. Hotárirea pronuntatá in
prima instantá de judecátorie
212 Procedura Penalá
sau tribunal, poate fi atacatä -cu
apel.
Nu se poate apela deeizia
Curtii cu Jurati.
In contra incheierilor date de
prima instantk nu se poate face
apel cleat oclatä cu fondul, cu
exceptia cazului and instanta
s'a pronuntat asupra unei ce-
reri de liberare sau and in-
stanta a botärit intreruperea
procesului.
and instanta de fond se pro-
nuntä asupra unei cereri de li-
berare, apelul Ministerului pu-
blic nu suspencla liberarea pre-
venitului (Pr. p. m. 381).
456. Judeatoria este datoare
ca 1ndatä dupá redactarea artii
de judecatä sä, trimitä o copie
parchetului tribunalului. Terme-
nul de apel pentru Ministerul
public curge dela comunicarea
copiei artii de judecatä (L. j.
oc. 102).
457. In infractiunile de corn-
petenta judeatoriei, apelul de-
clarat evocl inaintea tribuna-
lului, in ce priveste partea ape-
lantä, Intreaga cauzk chiar ac-
thin ea penalk investind tribu-
nalul cu dreptul de a se pronun-
ta si asupra pedepsei (L. j. oc.
103).
458. Ministerul public poate
face apel i in cazurile and
crede a, nu trebuia aplicatä o
pedeapsä sau cä pedeapsa datä
nu este individualizatä sau pro-
portionatä cu gravitatea faptei.
Ministerul public poate face
apel In cazurile stabilite de lege.
oricare ar fi fost concluziile re-
prezentantului säu In instantä.
Apelul Min isterului public.
chiar daa, e limitat la anumite
motive, Investeste instanta de a-
pel cu dreptul de a judeca in
tren cra es u 74..
459. Inculpatul poate face
apel atät contra condamnärii
at si contra despägubirilor la
care a fost obligat.
El poate face anel chiar In
www.digibuc.ro
caz de achitare, and motivele
hotaririi 1-ar prejudicia.
Partea civilmente responsabilä,
nu poate face apel decât referi-
tor la desprtgubiri.
460. Partea civilä chiar daa
nu s'a prezentat la prima in-
stantä, poate declara apel in
ceea ce priveste interesele sale
civile.
Apelul pärtii civile contra ho-
täririlor de achitare, pronuntate
de tribunale, in urma unei ac-
tiuni directe, i and concluziile
Ministerului public au fost pen-
tru achitare, investeste Curtea
cu dreptul de a se pronunta
asupra pedepsei.
461. and hotärirea a fost
datá pentru infractiuni conexe,
dintre care unele nu erau de
competenta instantei, ea se poate
apela i in ce priveste acele in-
fractiuni.
462. Apelurile pot fi moti-
vate si In scris, printeun memo-
riu, depus, la instanta de apel,
and la ziva judeatii. (Pr. p.
m. 388).
463. Daca hotärirea apelatá
este privitoare la un inculpat
arestat, acesta este strärnutat
dupg. ordinul Ministerului pu-
blic, la penitenciarul locului uncle
se aflä instanta de apel, odatá
cu inaintarea dosarului la acea
instantk
Aceste procese se sorocesc de
urgentä, si se judea cu prea-
dere.
464. La tribunale in procesele
complicate, odatá cu fixarea ter-
menului de judecatk presedin-
tele insárcineazá pe unul din ju-
deatori sá facä un raport
scris.
Raportul trebue sä continá o
expunere completá a faptelor
probelor care au servit de baa,
hotäririi primei instante, a ches-
tiunilor de drept, precum 0 a
motivelor de apel, Mr% ca ra-
portorul sa-si dea párerea.
 19 Martie 1936
La Curtea de Apel, raportul
este obligatoriu.
Raportul se citeste in sedintä
publicd inainte de inceperea des.
baterilor.
Magistratul raportor face parte
in mod obligator din completul
de judecatd, iar Ill caz de impie-
decare se numeste un nou rapor-
tor, cu cel putin 24 ore inainte
de judecatd.
De asemenea, and in cursul
judeatii apelului a intervenit
un act judiciar sau vreo noud
circumstantä, ori s'au admis noi
mijloace de probatiune, se face
un supliment de raport.
Când Curtea judea ca instantd
de trimetere se face un nou ra-
port (Pr. p. r. 204, 205).
465. DacI hotárirea este re-
formatá pe vreunul din temeiu-
rile arätate la art. 4, punctele
I, II W III, instanta de apel pro-
nun% achitarea, sau incetarea,
sau anularea urmäririi W statu-
eaa, daa este cazul, asupra
despdgubirilor.
Dacd instanta de apel gaseste
a faptul judecat de prima in-
stantá trebue sd primeasa o altd
calificare, pune aceasta in vede-
rea jartilor spre a formula con-
cluzii (Pr. p. r. 207).
466. Daa hotárirea este re-
formatd pentru motivul a fap-
tul ar constitui numai o infrac-
tiune de competenta judeatoriei
W. niciuna din párti nu a cerut
trimeterea procesului inaintea
instantei competente, instanta de
apel judea fondul si statueazd,
dacd este cazul, si asupra des-
págubirilor (Pr. p. r. 208).
467. Daa hotärirea este re-
formatá pentru motivul cá f ap-
tul constitue o criml, instanta
de apel IW declind competenta
gii dispune, in cazul and o in-
structie nu a lost fácutd, trime-
terea cauzei la parchet spre a
sezisa pe judecdtorul de instruc-
www.digibuc.ro
213
tie competent, iar in cazul and
cauza a fost instruitd, isi de-
clind, tompetenta. Curtea de Ca-
satie amâne in acest caz a
pronunte un regulament de corn-
petentd (Pr. p. r. 209).
468. Dacil hotärirea este re-
formatd pentru o violare sau o-
misiune a vreunei dispozitii din
cele prescria de lege sub pe-
deapsd, de nulitate, instanta de
apel statueaa ea insási asupra
fondului (Pr. p. r. 209).
469. Dispozitiile art. 326, a-
lin. 2 W. 3 se aplia i in apel.
470. Apelurile contra hotd-
rtrilor pronuntate dupd proce-
dura de judecatá a flagrantelor
delicte, se judea de urgentá W.
cu precddere, in termen de 20
zile dela primirea apelului, daa
inculpatul e liber i in termen de
10 zile decá este arestat (Pr. p.
220, 268, 338, 339, 340, 348).
Sectiunea III
Recursul
¢ 1. Dispozitii generale
471. Hotäririle date in ultintit
instantd, precum W deciziunile
Camerei de acuzare pot fi ata-
cate cu recurs.
Incheierile premergAtoare date
chiar asupra competentei nu pot
fi atacate cu recurs decdt odatá
cu hotärtrea datd asupra fon .
dului, cu exceptia incheierilor
de desinvestire in instanta de
apel.
Daa instanta hotärdWe intro-
ruperea cursului judeatii, in-
cheierea poate fi atacatd cu re-
curs (Pr. p. r. 404, ur. 416).
472. Nu pot fi atacate cu re-
curs hotäririle in privinta cd-
rora pdrtile nu au uzat de calea
opozitiunii sau apelului, daa
legea prevede aceste ai de atac.
473. Recursul este suspen-
siv de executare a condamnáril
penale at W a despdgubirii
(Pr. p. r. 396).
214 Proeedura Pena lä
§ 2. Cazurile in care se poate
face recurs
474. Hotärtrile sunt supuse
cas&rii In urmdtoarele cazuri de
nulitate:
I. Nu Watt de forma:
1. and hotärfrea a fost pro-
nuntat& de o instant& care nu a
fost compusä conform legii, ori
de un numär de Sudeatori mai
mic deck cel cerut de lege sau
au luat parte la judecatd, jude-
atori exclusi de lege (art. 56);
2. Când instanta a judecat o
infractiune care inträ in compe-
tenta material& a altei instante,
sau instanta nu era competent&
dun& calitatea persoanei (art.
34).
In materie criminal& acest mo-
tiv nu poate fi invocat deal cu
ocazia recursului ce s'ar face
in contra cleciziei Camerei de a-
cuzare;
3. and instanta nu ar motiva
solutiunea data sau când moti-
vele ardtate sunt In contrazicere
cu dispozitivul, ori dispozitivul
nu se poate intelege;
4. Când In procedura sau In
instructia urmatä In fata instan-
tei care a pronuntat hotärirea
sau prin Inchelerile sau hotärt-
rile date s'a cAlcat sau s'a omis
vreo formä, pentru care se poate
cere anularea, conform art. 102
urmätorii;
5. and judecata s'a fäcut Mr&
prezenta apärdtorului in cazurile
and apárarea este obligatorie;
6. Câncl instanta nu s'a pro-
nuntat asu-pra unui fapt impu-
tat inculpatului sau asupra unor
probe administrate, ori asupra
unor cereri esentiale ale 01.0-
lor, de naturá Bá garanteze drep-
turile lor i sä schimbe solutiu-
nea procesului;
7. and s'a citit la desbaterea
procesului, cu toatd opunerea
pärtilor respective, acte a aror
citire este opritá de lege;
8. and s'a admis o cale de
www.digibuc.ro
atac neprev&zutá de lege sau in-
trodusä tardiv.
Cazurile de nulitate dela punc-
tele 1, 2, 3 si 5 se iau In conside-
ratie totdeauna din oficiu, jar
cele dela punctele 6, 7 si 8 nu-
mai când au influentat asupra
hotärlril In de,favoarea inculpa-
tului si intrunesc conditiile pre-
väzute de art. 102 si urmätorii
(Pr. p. m. 384).
II. Nutititti de fond:
1. and hotdrirea nu constatá
elementele constitutive ale unei
infractiuni, ori a pronuntat o
condamnatiune pentru alte fapte
flecât cele pentru care condam-
natul a fost trimes In judecatá;
2. Când prin hotärire s'au pro_
nuntat peelepse pentru fapte ne-
preväzute de legea penalá, ori
neelepse mai mari sau mai mici
deat cele prevAzute de lege;
3. Când faptul a fost gresit ca-
lificat. Schimbarea califiarii nu
atrage casarea, &And pedeapsa
pronuntatá prin hotärire este In
limitele celei prevdzute de lege
pentru infractiune in noua cali-
ficare, afar& de cazul and noua
calificare ar deschide pártii noi
posibilitáti de apärare, precum
si In cazul când, chestiunea ca-
lificárii fiMd hellcat& in fata
instantei de fond, aceasta s'a
pronuntat fdrä a da cuvântul
p ärtilor;
4. Când prin hotdrtre s'a pro-
nuntat o pecleaps& contra unei
persoane care a fost mai Inainte
judecatá in mod definitiv pentru
acelasi fapt sau aceasta nu mai
putea fi condamnatá din cauza
prescriptiei sau a unei alte eau-
ze de stingere a actiunii penale;
5. Când In mod gresit, infrac-
torul a fost achitat pentru mo-
tivul cá faptul sävArsit de el nu
este preväzut de lege sau este
acoperit de autoritatea lucrului
judecat, de prescriptie sau de
alt& cauz& de stingere a actiunii
penale;
 19 Martie 1936
6. Când s'a comis o eroare gro-
sierd de fapt;
7. Când s'a comis un exces de
putere;
8. Când pänd la judecarea re-
cursului a intervenit o lege mai
favorabild inculpatului.
Cauzele de nulitate dela punc-
tele 1, 2, 3 si 4 se iau in conside-
rare din oficiu numai daa in-
culpatul a fost prejudiciat (Pr.
p. m. 385).
475. In contra deciziilor Curti_
lor cu Jurati se mai poate face
recurs si pentru urmätoarele mo-
tive:
1. Când juriul nu a fost regu-
lat si legal constituit;
2. Când la darea verdictului
a votat un jurat care nu a fost
de fata in tot timpul desbaterii
pro cesului ;
3. Cand cu ocazia punerii in-
trebdrilor au fost alcate dispo-
zitiile imperative ale art. 399 si
urrnAtorii;
4. Când verdictul juratilor Iii
partea esentiald este obscur, in-
complet sau se contrazice.
Cazurile din punctul 3 pot ser-
vi ca motiv de recurs numai
daa au avut inriurire asupra
cleciziei (Pr. p. m. 427, inlocuit Cu
Nov. p. m. 29).
476. Nu se poate cere casarea
unei hotdriri, pentrucd prima in-
stantä a fost necompetentd, a-
fund când a doua instantá a
arei hotárire se ataa cu re-
curs -are competenta sd judece
faptul ca ultimd instantá si in
cidentul de competentá n'a fost
propus.
477. Numai null-CA:tile de care
sunt atinse lucrärile sau hotä-
erne ultimei instante pot atrage
casarea in conditiunile art. 102
si urmátorii.
Erorile in argumentarea ches-
tiunilor de drept i indicatiile
gresite In motivarea privitoare
1a textele aplicate, nu pot deter-
mina casarea hotáririi cleat a-
www.digibuc.ro
215
tunci cand au avut o influentá
decisiva asupra dispozitivului ei.
478. Amnistia se aplia si de
Curtea de Casatie in procesele
pendinte in fata sa, afar& de ca-
zul când aceastá aplicare ar cere
In prealabil constatarea unor e-
lemente de fapt a cdror confir-
mare nu rezultd din dosare. In
acest din urmd caz, dosarul se
trimete instantei de fond spre a
cerceta dacd este sau nu locul
a se aplica amnistia (Pr. p. 639,
640).
479. Cälcdrile de legi i null-
tätile- actelor de instructie sau a
celor ce au urmat In fata Ca-
merei de acuzare, nu pot fi in-
vocate decât prin recursul ce
s'ar face contra deciziei Camerei
de a euzare (Pr. p. 453, 491).
480. Gratierea se poate a-
plica si inaintea instantei de
recurs. prin retragerea recursu-
lui (Pr. p. a1-644).
5 3.Formele pentru judecarea
recursului
481. Recursul trebue motivat
desvoltat odatd cu cererea de
recurs sau printr'un memoriu
cleosebit, cu cel putin trei zile
inaintea primului termen de ju-
decatd. Orice depunere ulterioard
este socotitá tardivd. (Pr. p. r.
424, 427; L. cas. 32, 36).
482. Inaintea instantei de re-
curs, pärtile nu se citeazd, iar
termenul fixat pentru judecarea
recursului se afiseazd la usa in-
stantei de casare cu cel putin
10 zile inainte.
483. In cauzele criminale, de-
legarea unui consilier pentru a
face raport asupra recursului
este obligatorie. In materie co-
rectionald se face raport numai
In cauzele pe care presedintele
le socoteste complicate.
Raportul cuprinde in rezumat
ardtarea obiectului procesului,
solutiunile instantelor de fond,
faptele retinute ca stabilite de
ultima instantá i limitate ex-
216 Procedura Penal&
clusiv In masura necesarä solu-
tionärii recursului.
Raportul mai cuprinde obser-
vatiuni asupra conditiilor de
fond, de forma ei de admisibili-
tate, precum ei un examen obiec-
tiv asupra motivelor de recurs,
In raport cu jurisprudenta Curtii
de Casatie, ei cu doctrine, fara
a aräta pärerea raportorului.
Consilierul raportor semnaleaza
chiar din oficiu nulitatile referi-
toare la compunerea instantei,
la competenta, la forma hotari-
rii, tardivitate ei la pedeapsa
pronuntatä. Ace Iasi drept 11 are
ei reprezentantul Ministerului
public (L. cas. 42).
484. Instanta de casare ju-
dea dupa citirea raportului, as-
cultând concluziile orale puse de
Ministerul public ei de Olt.
Replica se acordä numai dacA
s'au ivit puncte noi in desbateri.
Instanta examineaza motivele
de recurs ei In lipsa recurentu-
lui.
Instanta pronunta deciziile In
ziva judecarii recursului. CAnd
numärul mare de procese sau
importanta lor o cere, pronunta_
rea se amand, pang, la audienta
urm A toare (L. cas. 46).
485. Se pot face cereri, de cei
judecati In lipsä, pentru anula-
rea deciziei, and solutiunea datä
este rezultatul unei erori ma-
teriale.
486. Hotärirea de respingere
se trimite In termen de 3 zile
Ministerului public de pe lânga
instanta de casare, In forma, de
extras.
Ministerul public trimite acel
extras Ministerului public al tri-
bunalului, sau judecatoriei res-
pective (Pr. p. r. 430).
487. Când Curtea de Casa-
tie pronunta casarea unei ho-
tärtri cu trimitere, trimite cau-
za inaintea aceleeaei instante
care a judecat, sau and inte-
resele justitiei o cer, la o and.
instanta egalä In grad.
www.digibuc.ro
Când cauza s'a trimes la a-
ceeaei instantä judecata se face
de o altä sectiune, sau alt com-
plet al acelei instante.
Daca hotärlrea ei procedure
sunt anulate pentru incompeten.
td, Curtea de Casatie desemmeaza.
-instanta care trebue sa cerceteze
procesul.
Cu toate acestea, daa compe-
tenta este a tribunalului pe lân-
gd care se aflä judeatorul care
a fäcut cea dintâi instructie,
Curtea poate trimete procesul la
un .alt tribunal (Pr. p. 492; Pr.
p. r. 431, 432; L. cas. 52).
488. Curtea pronunta casa-
rea hotArlrii atacata f Ara tri-
mitere In urmAtoarele cazuri:
1. and prin hotärire, Invi-
nuitul a fost condamnat pentru
fapte neprevazute de lege, sau
acoperite de autoritatea lucru-
lui judecat, prescriptie sau orice
caz de stingere a actiunii penale;
2. Când s'a primit o cale de
atac, introdusä peste termenul
prevdzut de lege sau folosita de
o persoanä färä calitate;
3. Cand decizia atacata con-
sista dintr'o dispozitie need-
misa de lege (Pr. p. r. 435; L.
cas. 53).
489. Curtea de apel ei tribu-
nalul ca instante de casare, in
caz de admitere a recursului,
evocä ei fondul (L. org. jud. 20,
37).
490. In caz de casare, actele
de instructie urmate ei notele
cuprinzAnd cele arätate de inti-
mat ei de martori, care nu au
fost desfiintate prin admiterea
recursula lei pästreazd puterea
nu se repeta In fata instantei
de trimetere deat dacd aceasta
o socoteete necesara spre lumi-
narea ei.
491. Camera de acuzare, Ina-
intea areia Curtea de Casatie
a trimes cauza in urma casärii,
completeaza, lucrärile anulate si
Inainteaza apoi procesul spre ju-
decare, impreuna cu noua sa de-=
 19 Mart le 1936
cizie, instantei competente (Pr.
p. 453, 479).
492. Curtea de Casatie poate
casa hotäririle date in orice ma-
terie, i numai in parte, dad.
nulitätile privesc numai unele
din dispozitiile lor. In asemenea
cazuri, instanta de trimetere se
pronuntá numai asupra punc-
tului casat.
In materie criminala, Curtea
de trimetere se pronunta asupra
aplicarii pedepsei sau despagu-
birilor civile, farnt asistenta ju-
ratilor (Pr. p. 487).
493. Instanta de trimitere tre-
bue sa se conformeze deciziei
Curti]. de Casatie, In ceea ce pri-
veste chestiunile de drept asu-
pra carora ea s'a pronuntat.
Daca hotarirea a fost casatá
In urma recursului Ministerului
public, instanta de trimitere
poate pronunta chiar i o pe-
deapsä mai mare deal cea pre-
vázutá In hotarirea casatä, färá
Ins& ca aceastä pedeapsä sä
poatá depäsi pe cea datä, prin
hotärirea primei instante, nea-
tacatá cu apelul Ministerului pu-
blic. Dacá Insä hotArIrea a lost
casatá In urma recursului con-
damnatului, instanta de trimi-
tere nu poate, In niciun caz, pro-
nunta o pedeapsá mai mare de-
al cea prevázutá In hotártrea
casatá (L. cas. 54; Pr. p. m. 438).
494. Când In urma casárii
unei decizii, cauza se trimete la
Curtea cu Jurati i daca cu pri-
lejul instructiei urmate In fata
ei se descoperá participanti ne-
pusi Ina, sub acuzare, Curtea
insárcineazá pe un judecAtor de
instructie al tribunalului local
cu instruirea cauzei.
Dupä terminarea instructiei,
actele Incheiate se inainteazá
Camerei de acuzare.
Curtea cu Jurati apreciazá da-
ca este locul sá suspende judeca-
rea procesului principal, pânä
ce actiunea penal& deschisa in
contra participantilor este pus/
www.digibuc.ro
217
In stare de judecatk (Pr. p. r.
438).
§ 4. Partite care pot face
recurs
495. Pot face recurs:
1. Inculpatul in contra hotärt-
rilor de condamnare; de aseme-
nea si in contra hotäririlor de
achitare, dacá prin ele a fost
obligat la restituiri, sau dacd i
s'au refuzat despágubirile pre-
tinse de el;
2. Ministerul public de pe Un-
gá instanta care a pronuntat ho-
tárirea, impotriva hotáririi de
condamnare, sau achitare, date
In materie corectionalá, precum
si contra deciziei Camerei de a-
zuzare.
In materie criminalk Ministe-
rul public nu poate ataca ordo-
nanta presedintialä care a pro-
nuntat achitarea acuzatuhii, de-
cAt In interesul legii, fárá ca a-
cest recurs 85, poatá vätäma pe
acuzat;
3, Persoana civilmente respon-
sabilá In aceleasi cazuri ca si
inculpatul, Insa numai In ceea
ce priveste daunele i cheltuie-
lile la care a fost condamnatá.
Tácerea inculpatului, declara-
tia de a nu face recurs sau re-
nuntarea lui la recurs, nu pre-
judecl dreptul de recurs al per-
soanei civilmente responsabile;
4. Partea civilk contra hota-
11/.11 de condamnare sau de a-
chitare a inculpatului, numai
impotriva dispozitiilor referitoa-
re la pretentille civile i cbeltu-
ielile de judecatá.
In procesele pornite pe baza
de reclamatie directä, conform
art. 227 si 228, in caz de achi-
tare a inculpatului i când Mi-
nisterul public a pus concluzii
tot de achitare, recursul partii
civile investeste instanta de ca-
sare cu dreptul de a se pronunta
asupra temeiurilor juridice
218 Procedura Pena1 4
ale achitdrii (Pr. p. r. 174, 211,
296, 411, 412, 418; Pr. p. m. 430;
Nov. p. m. 31).
TITLUL HI
CAile de atae extraordinare
CAPITOLUL I
Reciirsul extroordinar
Sectiunea I
Recursul in interesul legii
496. Când in contra unei ho-
tdriri supuse casdrii niciuna din
pärti nu a introdus recurs in
termenul legal, Ministerul public,
de pe langd Curtea de Casatie,
poate face recurs din oficiu, in
interesul legii, chiar dupd, expi-
rarea termenului.
Dad, In urma recursului pro-
curorului general, hotdrirea este
casatd, pdrtile nu pot sd se in-
temeieze pe aceasta, spre a se
opune la executarea ei, afard de
urmAtoarele cazuri:
1. Când hotdrirea a fost casatä
pentrucd faptul nu constituia
sau nu mai constitue o infrac-
tiune sau pentrucd actiunea pe-
nald, e stinsd;
2. Când hotdrirea a fost anu-
latd, pentrucd, s'a aplicat o pe-
deapsd mai mare decât cea pre-
vd,zutd de lege.
In acest caz se dispune trime-
terea cauzei instantei competen-
te, spre a aplica pedeapsa in li-
mitele legii;
3. Când s'a anulat dispozitia
referitoare la libertatea indivi-
duald a inculpatului si anularea
i-ar fi favorabild, decizia se tri-
mite autoritätii in drept, spre
conformare (L. cas. 21; Pr. p. r.
444; Pr. p. m. 441, 442).
497. Ministerul public de pe
lfingd Curtea de Casatie, direct
sau la cererea ministrului justi-
www.digibuc.ro
tiei, are dreptul, pentru a asi-
gura uniforma interpretare
aplicare a legilor penale si de
procedurd penald, pe intreg te-
ritoriul ceard Curtii de
Casatie sd se pronunte asupra
chestiunilor care au primit o so-
lutionare diferitd, din partea in-
stantelor de recurs prevAzute de
art. 16 si 17, punctul 3 (L. cas.
21; Pr. p. r. 444; L. org. jud. 2).
Sectiunea H
Recursul ministrului justifiei
498. Ministrul justitiei poate
cere, prin intermediul procuro-
rului general al Curtii de Casa-
tie, anularea hotäririlor sau ac-
telor judecdtoresti, precum si a
hotäririlor date de instantele spe-
ciale de casare, civile sau mili-
tare, contrarii legii, sau prin
care judeatorii ar fi comis ex-
ces de putere constitutional, in-
susindu-si atributiuni ce apartin
altei puteri constituite in Stat,
bri ar fi cornis infractiuni cu o-
cazia indeplinirii functiunii bor.
Aceastä cerere triebue moti-
vatä si nu poate fi intemeiatä
pe motive care, fiind aduse de
pärti in fata Curtii de Casatie,
pe calea unui recurs ordinar,
au fost respinse.
Dacä hotärirea a cdrei anu-
lare se cere, a pronuntat o con-
damnare, condamnatul poate in-
terveni In instanta de anulare.
In caz de admitere a recursu-
lui, anularea profitä condamna-
tului.
Drepturile obtinute de partea
civild, prin hotärirea anulatd, Ii
rämân dobandite.
Dach Curtea de Casatie anu-
leazd, o hotärire de condamnare,
ea trimete cauza, &A, este lo-
cul, instantei competente, afar&
de cazul cand anularea a fost
pronuntatä färä trimetere (L,
cas. 22; Pr. p. r. 443).
 19 Mantle 1936
CAPITOLUL II
Revizuirea i daunele cuvenife vicH-
melor erorilor judiciare
Sectiunea
Revizuireal)
§ 1. Cazurile de revizuire
499. Orice hotArtre de con-
damnare nesusceptibilA de a mai
fi atacatä pe vreo altä cale or-
dinar% sau extraordinarl, poate
fi revizuitg in favoarea condam-
natului in urmAtoarele cazuri:
1. CAnd douä sau mai multe
persoane sunt condamnate pen-
tru aceeasi infractiune, prin ho-
täriri care nu se pot concilia;
2. and in urma unei condam-
näri pentru omucidere, s'ar do-
vedi ch presupusa victimä se a-
flA in vieatä, dupA data mortii
arAtate in actele pe temeiul cä-
rora s'a pronuntat condamna-
rea;
3. and, In urma unei con-
damnäri definitive, unul sau mai
multi din martorii ce au depus
impotriva osAnclitului, au fost
condamnati definitiv, pentru
mArturie mincinoas6 sAvarsitA
chiar In acest proces, sau când
unul sau mai multe acte care
au servit de bazá condamnärii,
au fost dovedite false printeo
hotArire judecAtoreascA
sau de asemenea când, prin-
tr'o sentintA definitivA, s'a sta-
bilit cä judecAtorii sau judea-
torul de instructie, ori reprezen-
tantul Ministerului public, gre-
fierul ori juratul, care au lUat
parte la darea verdictului, au
fost corupti, sau dacá vreunul
din ei a comis in cursul proce-
sului vreo altä, cálcare a dato-
riei sale de functionar, prey&
zutä de legea penalä, i dacA
sunt probabilitAti cA aceste in-
2) Cererile de revizuire se apliei
hotralrilor date de instantelemilitare
(art. 673 pr. p.).
www.digibuc.ro
219
fractiuni au influentat asupra
hotAririi;
4. CAnd, in urma unei con-
damnári definitive, s'ar desco-
pert fapte sau acte ce nu au fost
cunoscute cu prilejul primei con-
damnAri si dacl acele fapte sau
probe ar fi de naturá sA stabi-
leasa In mod neindoios nevino-
vátia celui osândit sau inexis-
tenta faptului;
5. CAnd hothrirea penalA de
condarnnare a fost datA pe baza
unei hotAriri civile care rezol-
vise o chestiune prejudicialA,
conform art. 11, hotárire care a
fost ulterior reformatä sau a-
nulatä (Pr. p. m. 446; Pr. p. r.
445 446, 447);
500. Au dreptul de a cere re-
vizuirea ministrul justitiei si
condamnata chiar dupá ce a
executat pedeapsa sau, dupg
moartea ori punerea lui sub in-
terdi cti e: sotul, pArintii, des-
cendentil, fratii sau surorile.
Acestia au dreptul a interveni
In cererea fAcutA de ministrul
justitiei.
Orice autoritate publicA care
ar avea cunostint6 de vreo can-
sau Imprejurare care ar mo-
tiva revizuirea fn favoarea con-
damnatului, este obligatá a In-
cunostiinta pe ministrul justi-
tiei despre aceasta.
Cererea bazatá pe cazurile pre-
väzute la pun ctele 3 si 4 din art.
499, poate fi fácutá in termen de
un an de cAnd cel care o for-
muleazá cunoaste faptul pe ca-
re-% Intemeiazá cererea (Pr. p.
511; Pr. p. m. 447; Pr. p. r. 449).
501. Revizuirea poate fi ce-
rutä si in defavoarea celui achi-
tat, In contra hotäririlor rámase
definitive, in urmátoarele cazuri
si numai (lac& termenele de pre-
scriptie nu s'au implinit:
1. CAnd In urma achitArii s'ar
descoperi fapte sau acte ce nu
au fost cunoscute cu prilejul pri-
me! judecati si clacA acele fapte
san probe ar fi de naturá a sta-
220 Procedure Pena lfi
bili In mod nelndoios vinovatia
celui achitat;
2. Mid, printr'o hotärlre ju-
decatoreasca definitiva, s'ar con-
stata cd unul sau mai multi
martori ce au depus fn favoarea
achitatului, au fost condamnati
definitiV pentru mdrturie minci-
noasd sävärsità chiar fn acest
proces, sau când unul sau mai
multe acte, care au servit de
bazd achitdrii, au fost dovedite
false printr'o hotdrfre judeato-
reasca definitivd, sau de aseme-
nea când printr'o sentintä defi-
nitivd, s'a stabilit ed judecdtorii
sau judecdtorul de instructie ori
reprezentantul Ministerului pu-
blic, grefierul sau juratul, care
au luat parte la darea verdictu-
lui, au fost corupti si este nefn-
doios a, acele infractiuni au in-
fluentat asupra pronuntärii ho-
tärfrii de achitare 1) (Pr. p. 509;
Pr. p. m. 449).
502. Cererea de revizuire In
defavoarea celui achitat poate fi
fAcutd numai de Ministerul pu-
blic din oficiu, din ordinul mi-
nistrului justitiei. In toate cazu-
rile, cererea nu poate fi intro-
dusä decdt fn termenul prevd-
zut de art. 500 de mai sus 1) (Pr.
p. 669).
4 2. Procedura revizuirii
Cererea de revizuire In
503.
materie corectionald se aclresea-
zä instantei care a judecat pro-
cesul In prim& instantä, iar In
materie criminald si pentru ori-
ce alte afaceri judecate de Curtea
cu Jurati se adreseazd Curtii
de Apel respective 2).
Cererea se face in scris catre
1.) Dela 1 Ianuare 1937 ping la 1
Iulie 1937, se pot introduce asemenea
cereri de revizuire si contra hotafiri-
lor pronuntate sub imperiul vechilor
coduri de procedurit penalit.
2) Pentru hotäririle instantelor
militare, cererea de revizuire se In-
dreaptä la Curtea de Casatie (art. 673
pr. pen.).
www.digibuc.ro
A
presedintele instantei respective
si aratä precis motivul pe care
se Intemeiazä, precum si probele
ce se aduc fn sprijinul revizuirii
(Pr. p. 673; Pr. p. m. 452).
504. Instanta, dupa primirea
cererii de revizuire, o exami-
neazd In camera de consiliu fn
mod sumar.
Dacd cererea fntruneste con-
ditiile legii si instanta apreciazd
temeinicia ei, ea fixeazd un ter-
men de judeare In sedintä pu-
blicd, când se citeazd reclaman-
tul si celelalte parti care au fi-
gurat In primul proces.
Dacä nu Intruneste conditille.
stabilite de lege, indicate In ar-
ticolele precedente si dacd nu se
precizeazd temeiurile juridice ce
motiveazd cererea de revizuire,
o respinge printr'o fncheiere, far&
nicio instructie sau desbatere
(Pr. p. m. 454, 455, 456).
505. Executarea hotarfril a-
tacate nu este nici Impiedecatd,
nici Intreruptd de cererea intro-
dusti, pentru revizuirea procesu-
lui. Cu toate acestea instanta,
chiar fnainte de admiterea in
principiu a revizuirii, fäcutd In
favoarea condamnatului, ludnd
concluziile pärtilor si Ministeru-
lui public, si apreciind temeini-
cia cererii, poate suspenda exe-
cutarea pedepsei, a cheltuielilor
de juclecatd si a despägubirilor
civile (Pr. p. m. 453).
506. In cazul când cererea de
revizuire este bazatä pe dispo-
zitiile punctului 3 si 4 din art.
499, instanta de revizuire admi-
nistreazd ea Insäsi probele noi,
sau poate Insärcina pe judecd-
torul de instructie respectiv sä
strängä acele probe, procedand
In conformitate cu regulile refe-
ritoare la instructie, cu deose-
birea el pe martori fi supune la
juramânt, afar& de cazurile de
impiedecdri legale.
Martorii care au fost condam-
nati conform punctului 3 dela
art. 499 nu mai pot fi ascultati.
 19 Martie 1936
Dupa terminarea instructiei,
actele se trimet instantei care a
dat delegatiunea (Pr. p. m. 461;
Pr. p. r. 448).
507. Judecarea cererii de re-
vizuire se face conform reguli-
lor de procedura ordinara.
Instanta, luând i concluziile
Ministerului public, cerceteaza
temeinicia noilor probe i hota-
raste printr'o incheiere admite-
rea In principiu sau respingerea,
Prin aceeasi hotarire se or-
done', suspendarea hotäririi ante-
rioare de condamnare sau achi-
tare, iar in cazul prevazut de
art. 499, punctul 1, se desfiin-
teaza ambele hotariri de con-
damnare si se procedeaza la ju-
decarea din nou a procesului.
Cand Curtea de Apel admite
revizuirea, dispune trimeterea
cauzei spre judecare Curtii cu
Jurati respective.
Dacä instanta admite cererea
de revizuire, Mentá in favoa-
rea condamnatului, ea suspen-
da executarea condamnatiunilor
complimentare si a masurilor de
siguranta pronuntate.
Contra incheierii de admitere
in principiu, In materie corec-
tionala, nu se poate face apel
decal odata cu fondul (Pr. D.
M. 456, 457, 458, 459).
508. Dad, cel condamnat a
Incetat din vieata, sau este In
stare de dementa, contumacie
sau In caz de stingere a pedep-
sei, instanta competentä a se
pronunta asupra admiterii revi-
zuirii, se pronunta, i asupra
fondului cauzei, prin aceleasi ho-
täriri, fare% o altä judecata, de-
clarând hotarirea anterioara ca
f Ara, valoare, In privinta con-
damnatilor care se gäsesc in si-
tuatiunea de mai sus si reabili-
teaza memoria celor morti.
Dacd incetarea din vieatä a
condamnatului a survenit dupa
pronuntarea hotaririi de admi-
tere a revizuirii, Curtea de Apel
www.digibuc.ro
221
revine asupra deciziei de trime-
tere si procedeaz1 dupl normele
prevazute in alineatul precedent,
iar celelalte instante se pronunta
mimai asupra reabilitarii me-
moriei celor defuncti (Pr. p. m.
461, 462).
509. Dacä instanta care ju-
deca, In fond cauza, recunoa-
ste nevinovatia celui condamnat,
pronuntä achitarea lui si dis-
pune restituirea amenzilor, a
cheltuielilor de judecatä si a des-
pagubirilor civile efectiv achi-
tate, iar daca rezultä o infrac-
tiune mai usoarä, se aplica pe-
deapsa respectivä.
Daca instanta socoteste el cel
condamnat este vinovat, ea men-
tine prima hotarire a carei exe-
cutare continua, socotindu-se
timpul petrecut in inchisoare de
la data primei executári.
Dacä In cazul arätat la art.
501 se stabileste vinovätia celui
ce fusese achitat, instanta pro-
nun% pedeapsa cuvenitä si sta-
tueaza asupra despagubirilor ci-
vile si cheltuielilor de judecatä
(Pr. p. m_ 462).
510. Hotarirea instantei qe re-
vizuire este supusä cailor de atac
prevazute de dreptul comun. (Pr.
p. m. 462).
511. Hotarirea datä In con-
formitate cu dispozitiile art. 508 ,
precum si cea de achitare a in-
stantei de revizuire, se publica
pe cheltuiala Ministerului Justi-
tiei in Monitorul Oficial si In-
tr' un ziar ales de fostul condam-
nat sau de persoanele al-Mate in
art. 500 (Pr. p. m. 457, al. ult.).
512. Când cererea de revi-
zuire este indreptata contra u-
nei decizii pronuntate de Inalta
Curte de Justitie sau contra unei
decizii de condamnare sau achi-
tare a unui magistrat, Inalta
Curte procede, In caz de admi-
tere, la judecarea fondului (Pr.
p. 577 ur.; L. cas. 56).
222 Procedura Pena 16
Sectiunea II
Daunele cuvenite victimelor ero-
rilor judiciare
513. Persoana recunoscutd. ne-
vinovatd prin hotdrirea de re-
vizuire, poate obtine dela Stet o
reparatiune pecuniard a dau-
nelor morale si materiale.
Cererea de daune pentru cei
Incetati din vieatá poate fi in-
trodusd In termenul fixat mai
jos sau continuatd, de persoa-
nele prevAzute in art. 500.
Pe laugh' despdgubirile de mai
sus Statul este obligat a restitui
fostului condamnat si sumele
pe care acesta le-a plätit efec-
tiv, drept daune pärtii civile,
child nu a avut posibilitatea de
a le Incase dela acesta, cu drep-
tul pentru Stat de a-1 urmäri.
In cazul prevAzut de art. 499,
punctul 5, Statul este In drept a
cere ulterior, In fata instantelor
civile clela martorul condamnat
sau clela acela care a falsificat
actul sau a comis infractiunea
In exercitiul functiunii, valoa-
rea despdgubirilor la care a fost
obligat cdtre condamnat.
Cererea de despägubiri nu
este admisä:
1. Dacd nu a fost intiodusä in
Iduntrul termenului de trei luni
dela publicarea hotdririi de re-
vizuire;
2. Decà dolul sau culpa grava
a fostului condamnat a fost
cauza erorii judiciare;
3. Dad, fostul conclamnat a
mai avut alte cloud condamndri
de aceeasi naturd (Pr. p. m.
578, 581, 588).
514. Cererea de daune se ju-
decd de Curtea de Apel din cir-
cumscriptia instantei care a
pronuntat achitarea.
In contra hotäririi Curtii fie
Apel, nu existá and cale de atac
decât recursul In casare (Pr. p.
m. 578).
www.digibuc.ro
CAPITOLUL III
Coniestatia la execularea hofäririlor
de condamnare
515. Contestatia la executare
se poate face la instanta care a
pronuntat condamnarea In ur-
naMoarele cazuri:
1. Când persoana impotriva
careia este indreptatd executa-
rea, nu este cea prevdzutd In
hotärirea de condamnare;
2. Când procedure de chemare
a invinuitului pentru ziva and
s'a pronuntat hotärtrea care se
executá nu a fost indeplinitá In
conformitate cu legea i invi-
nuitul nu a putut uza de cdile
de atac acordate de lege, pen-
trued hotárirea instantei nu i-a
fost comunicatá sau comunica-
rea e nuld;
3. Când contestatia este Inte-
meiatä pe amnistie, autoritate
de lucru judecat sau prescrip-
tia pedepsei;
4. Când contestatia este Inte-
meiatd, pe chestiuni privind In-
telesul, Intinderea i aplicarea
hotäririi, pe gratiere, computa-
rea detinerii preventive sau ori-
ce alt incident ivit In cursul
executdrii.
In cazurile prevdzute de alin.
1 si 2 nu se poate face contesta-
tie decà condamnatul a fost
fatá la judecatd.
In cazul prevdzut la punctul
2, nu se poate face contestatie,
decât o singurd datä (Pr. p.
639; Pr. civ. 399, 400).
516. Instanta primind con-
testatia, poate suspenda, la ,e-
rere, executarea pedepsei pang
la judecarea contestatiei, luand
si avizul Ministerului public.
Incheierea de suspendare nu
se poate ataca decât odatd, cu
hotärfrea asupra contestatiei.
In cazul când aceeasi per-
soand a fost condamnatd pen-
tru aceeasi infractiune, prin
cloud sau mai multe hotdrtri cli-
ferite, instanta pronuntá menti-
 19 Martie 1936
nerea hotärtrii care a rämas
mai Intedu definitiva si desfiin-
tarea celorlalte.
Contestatia se cerceteazg, $i In
lipsa contestatorului (Pr. civ.
401).
517. Contestatia se poate
face Indatä ce hothrirea de con-
damnare a ramas definitivä $i
cbiar Inainte de executare.
Contestatia se poate face si
când partea a uzat de recurs In
cazul art. 515, punctul 2, numai
dacâ, recursul a fost respins ca
tardiv sau neregulat.
518. Ministerul public $1 con-
damnatul sunt in drept sä atace
hotärtrea datä asupra, contesta-
tiei numai pe cäile pe care pu-
tea fi atacatä hotärirea contes-
tatä.
CARTEA V
Executarea hotarlrifor
TITLUL I
Executarea dispozitillor penale
CAPITOLUL I
Execufarea pedepselor
519. Hotäririle instantelor
si dispozitiile autoritätilor judo-
chtoresti au putere executorie
pe Intreg cuprinsul Statului Ro-
mitn.
520. Pedepsele pronuntate
prin hotártri nu se pot executa
decât dupä ce aceste hotärlri
au rämas definitive In privinta
condamnärii penale.
Condamnarea penalä devine
definitiva:
1. Cand fiind pronuntatä In
lipsil, nu s'a declarat opozitie,
in cazurile si termenele prevä-
zute de lege;
2. Când hotärlrea data In pri-
ma instantä, asupra actiunii pe-
nale, nu a fost atacatä cu apel
sau cel condamnat si-a retras
apelul $i nu exist/ alt apel In
privinta actiunii penale;
www.digibuc.ro
223
3. Când in contra hotärfrilor
pronuntate In ultimä instantii
asupra actiunii penale nu s'a
flcut recurs sau când recursul
condamnatului a fost retras si
nu mai existä alt recurs In pri-
vinta aetiunii penale;
4. Câncl recursul condamna-
tului sau al Ministerului public
a fost respins.
Ministerul public de pe lângä
instanta care- a pronuntat pe-
deapsa si juclectitorul dela Jude-
cdtorie, pentru cele pronuntate
de aceastä instantä, stint organe
de executare (Pr. p. 546; Pr. p.
m. 494).
521. Indatä ce hotärfrea a
râmas definitiva, instanta tri-
mite un extras de pe hotärtre,
vizat de presedinte, Ministerului
public de pe 16110 tribunalul
care a pronuntat boat-free, In
prima instantä sau direct jude-
cAtoriei (Pr, p. m. 506).
522. Ministerul public, fn
cazul când pedeapsa este priva-
tivä de libertate. emite un man-
dat de executare a pedepsei care
cuprinde numele si pronumele,
vârsta, profesiunea, locuinta ce-
lui condamnat, pedeapsa pro-
nuntatä, textul de lege pe care
este bazatä aceastä pedeapsä,
ordinul de arestare si peniten-
ciarul unde urmeazA a fi exe-,
cutatä pedeapsa.
Hotärfrea Curtii cu Jurati se
trimete In extras Ministerului
public de pe lângâ, tribunaL
Mandatul, insotit de o copie
certificatä de procuror, se tri-
mete spre executare autoritäti-
lor politienesti sau administra-
tive (Pr. p. m. 506, 515; Pr. p. r.
193, 399).
523. La judecätorii, judea,
torul Indeplineste atributiile con-
ferite mai sus Ministerului pu-
blic (L. j. oc. 109; Reg. 1. j. oc,
98).
524. Pe baza mandatului
emis, autoritätile politienesti
sau administrative proced la a-
 224 Procedura Penalä
restarea condamnatului, fi re-
mit copie de pe mandat ei-1 due
la fnchisoarea indicatä In man-
dat.
Dacd nu sunt Mnuieli de fugd
si durata pedepsei este mai mica
de trei luni, mai Inainte de a-
restare, se notified condamna-
tului copia de pe mandat, dân-
du-i-se un termen de cinci zile,
dupd care urmeazd sä se pre-
zinte spre a fi fncarcerat.
Despre operatiunea de Intern-
nitare, administratorul peniten-
ciarului fncheie un proces-ver-
bal, semnat i de condamnat,
dacd stie i voeste a semna, pe
care fl trimite autoritAtii dela
care emend mandatul (Pr. p. r.
108, 112).
525. Dacd persoana con-
damnatä la o pedeapsd, priva-
tivä de libertate se gäseste deja
arestatd, procurorul ordond
transferarea la Inchisoarea unde
urmeazd sd execute noua pe-
deapsä, dupd executarea pedep-
sei anterioare, indicAnd data
dela care trebue sA Inceapd cal-
culul pedepsei.
526. Dacd, la expirarea ter-
menului prevAzut de art. 54 din
codul penal, condamnatul nu a
depus recipisa de vArsarea a-
menzii, instanta care a pronun-
tat pedeapsa, emite In contra
celui condamnat un mandat
special de trimetere la muneä,
afard, de cazul cAnd Inläuntrul
termenului de o lung, el a obti-
nut dreptul de a pläti In rate.
Dacd amenda corectionald sau
politieneascA a fost pronuntatA
Impreund cu pedeapsa privativA
de libertate, amenda se executd
dupd, executarea pedepsei priva-
tive de libertate.
Neputinta sau refuzul de a
munci se probeazd cu acte ema-
nate dela cei In drept a executa
mandatul, precurn i cu orice
acte sau certificate eliberate de
medirii oficiali.
527. In cazurile de conto-
www.digibuc.ro
pire de pedeapsd, prevAzute de
art. 101 si urmAtorii din codul
penal, Ministerul public sau con-
damnatul pot cere dela instanta
care a pronuntat ultima hotd-
rfre definitivd sau care este
cbematd a judeca cea din urmd
infractiune nepedepsitd, sd, a-
plice o singurd pedeapsd priva-
tivä de libertate, pentru toate
infractiunile concurente, In con-
formitate cu dispozitiile codului
penal.
In cazul descoperirii stArii de
recidivd, dupd. ce hotArtrea con-
damnatoare a rAmas definitivd,
competenta de a modifica pe-
deapsa datd, conform art. 114
din codul penal, apartine in-
stantei care a pronuntat acea
hotdrire, dupd cererea Ministe--
rului public si ascultarea celui
condamnat (Pr. p. m. 517. )18).
528. In toate cazurile pre-
vAzute de art. 38 din codul pe-
nal, Ministerul public compe-
tent, de Indatd ce hotdrfrea a
devenit definitivd, ia dispozitiile
necesare pentru instituirea cu-
ratelei.
CAPITOLUL II
Procedure trecerli condamnafilor in
colonie penifenciarà sau in liberfale
condifionafd
529. Cererea pentru trece-
rea condamnatului In colonie
penitenciard sau In libertate
conditionatä, fie cd. este pornitá
din oficiu, fie din partea con-
damnatului, se adreseazd tribu-
nalului corectional In circum-
scriptia cdruia se aflä peniten-
ciarul.
Cererea se rezolvd. In termen
de maximtim 10 zile dela pri-
mire, In camera de consiliu,
ludnd si concluziile Ministeru-
lui public.
530. Nu se dä curs cererii,
dacA nu este insotitd de avizul
comisiunii de supraveghere, pre,-
 19 Martie 1936
vazutd de art. 49 din codul pe-
nal.
Avizul cuprinde indicatii asu-
pra felului pedepsei ce executä
condamnatuI, deed el are in-
demn la muncä i bun& purtare
temeinice sperante de In-
dreptare, iar pentru libertatea
conditionatd, dace,' condamnatu-
lui Ii este asigurat& ocazia de
lucru, din care ar rezulta un
cAstig suficient pentru existenIa
sa, când nu o are In alt mod a-
sigurata, precum i indicatia
calitàii unde trebue sä, mun-
ceasrá (Nov. p. m. 29).
531. Hotärirea se pronuntg,
färä cirept de apel si numai cu
recurs.
532. Dac& cererea a lost res-
pins& de tribunal, ea nu poate
fi repetatá, cleat dupa un ter-
men socotit util de comisia de
supraveghere.
533. Acelasi tribunal este
competent sq pronuntie si revo-
carea beneficiului acorclat.
Cererea de revocare a benefi-
ciului coloniei penitenciare se
face de administratia coloniei cu
avizul comisiunii de suprave-
ghere In conditiile art. 40, alM.
ultim din coclul penal, iar aceea
de revocare a libertiltii condi-
tionate de Ministerul public, In
conditiile art. 44 din codul pe-
nal.
534. Tribunalul, dura cere-
rea administratorului coleniei
penitenciare, cu avizul comisiu-
nii de supraveghere. decide dacá
detinutii din colonie pot fi ad-
munceascá i In afar&
de colonie, chiar Mr& suprave-
ghere.
Ace lasi tribunal hot&räste In
aceleasi conditii revocarea m6-
surii de mai sus.
535. In toate cazurile hot5.-
'Area data asupra liberárii con-
ditionate fixeaza conditiile de
liberare, precum si localitatea
uncle cel liberat se va stabili.
C. Hamangiu. vol. XXIV. 15.
www.digibuc.ro
225
CAPITOLUL III
Amânorea sou suspendarea execu-
färii pedepselor
.
536. Executarea pedepsei
poa te fi amilnatA in cazurile ur-
mdtoare:
1. Dam& s'a Mcut cerere de
gratiere, iar pedeapsa nu dep&-
seste 6 luni;
2. Dacd pedeapsa privativá de
libertate trebue sä fie executatá
de o persoaná care, dupä Ore-
rea unnia sau mai multor ex-
perti, numiti din oficiu, se gä-
seste In astfel de conditii de in-
firmitate de minte sau de corp,
a face necesará am&narea;
3. Dacti persoana condamnatá
este o ferneie gravid& sau a nas-
cut de mai putin de trei luni;
4. Dec& in caz de pedeapsä co-
rectionalà, prin circumstante
exceptionale, condamnatul sau
familia lui, ca urmare a execu-
tirii pedepsei, ar fi expus la un
mare prejudiciu. In acest caz
executarea nu poate fi amânatá
mai mutt de trei luni si numai
o singur& data;
5. Daci cel condamnat la o
pedeapsi ce nu denaiseste 6 luni,
este muncitor agricol si execu-
tarea ar cidea In perioada man-
cilor agricole.
In cazul dela punctul 1, sus-
pendarea se acordá de minis-
trul justitiei si pentru un timp
ce nu poate depài in total 6
fn celelalte cazuri, de par-
chetul general al Curtii de Apel
respective.
Când inceteazá conditiile pre-
vizute la punctele 2 si 3, hoti-
Tirea de condamnare se execut&
imediat (Pr. p. m. 508-513).
537. Când pierderea uzului
ratiunii survine dupá ce s'a pro-
nuntat o hotirire definitivA de
condamnare sau In cursul exe-
cutárii, executarea pedepsei se
suspend& pan& la insänätosirea
condamnatului.
226 Procedura Penalà
Tribunalul, din judetul unde
se executd pedeapsa, dispune in-
ternarea condamnatului inteun
ospiciu. In acest caz, timpul pe-
trecut in ospiciu se socoteste in
durata pedepsei privative de li-
bertate (Pr. p. m. 507).
TITLUL II
Executarea mäenrilor de elgurantil
538. and o instantd, con-
form art. 70 si urradtorii din co-
dul penal, a hotdrit mdsuri de
sigurantd, hotdrirea se cornu-
nicd In copie de cdtre Ministerul
public, sau de cAtre judecdtor,
autoritätilor administrative spre
executare.
Când cauza s'a terminat prin-
tr'o ordonantä sau decizie de ne-
urmärire, internarea se ordond
de tribunal, prin incheiere datá
in camera de consiliu.
In toate cazurile se iau in con-
siderare, pentru ingrijirea per-
soanei si a bunurilor alienatilor,
dispozitiile legii alienatilor.
539. Când prin hotdrirea de
condamnare a unui recidivist s'a
pronuntat $i una din mäsurile
de sigurantd, prevAzute in art.
74 din codul penal, dupd dis-
tinctiile prevdzute in acel arti-
col, hotärirea se comunicd in co-
pie administratiei penitenciaru-
lui in care se executd pedeapsa.
Dupd executarea pedepsei, re-
cidivistul este transferat, dui:4
ordinul Ministerului public, prin
mijlocirea autoritätilor adminis-
trative, in stabilimentul hotd-
rit pentru executarea mäsurii
de sigurantä.
540. Dispozitia care interzice
resedinta in anumite localitáti,
interdictia de a pdtrunde in anu-
mite localuri, interdictia de a
exercita o profesiune sau mese-
rie, sau prin care se dispune in-
chiderea localului, sunt comuni-
cate imediat, prin Ministerul pu-
blic sau judecátoria care a pro-
www.digibuc.ro
nuntat-o, autoritätilor adminis-
trative ale comunelor respective.
Autoritätile iau mdsuri cuve-
nite, instiinteazd, pe patronii lo-
calurilor, supravegheazä respec-
tarea mäsurilor, constatä abate-
rile i fac raport Ministerului
public sau judeatoriei despre
orice abatere. Aceleasi autoritáti
proced la prinderea si detinerea
celui care a päräsit localitatea
fiXatä, II predau parchetului sau
judeatoriel respective, care a-
l:Ilicá sanctiunile prevdzute de
codul penal.
541. Incetarea, revocarea sau
substituirea mäsurilor de sigu-
rantd, se poate face din of iciu la
cererea Ministerului public sau
a pärtii interesate, iar punerea
in libertate se poate face si
de directorul osniciului sau ca-
sei de sdndtate, consiliul judi-
ciar sau curatorul interzisului.
Aceste cereri sunt de compe-
tinta tribunalului locului in care
se gäseste persoana supusd rag-
surilor de sigurantä.
542. Presedintele tribunalu-
lui comunicd imediat cererea
Ministerului public de pe lângd
instanta care a ordonat interna-
rea.
Tribunalul judecd cererea de
mai sus In camera de consiliu,
ascultând pe cel interesat i Mi-
nisterul public.
Ministerul public transmite ori
ce informatie asupra procedurii,
asupra circumstantelor infrac-
tiunii i asupra persoanei inter-
nate, care pot fi utile. Presedin-
tele dupd ascultarea Ministeru-
lui public, dacá crede necesar,
nuraeste unul sau mai multi ex-
perti, diferiti de cei care si-au
ardtat pdrerea in proces, i de
personalul sanitar al oficiului de
internare.
543. Incheierile date in ca-
zurile art. 541 si 542, sunt supuse
ailor de atac prevAzute de- a-
cest cod.
 19 martte 1936
TITLUL III
Dispozitii commie
544. Ministerul public de pe
lAnga tribunal este obligat a in-
specta cel putin odatg pe lung
penitenciarele ei stabilimentele
pentru executarea pedepselor ei
a masurilor de sigurantg, spre
a constata exacta aplicare a dis-
pozitiilor legale ei pentru orice
alte cauze in legaturg cu atri-
butiile lor.
Parchetul general face aceste
inspectiuni cel putin de 2 ori pe
an.
545. Primul preeedinte sau
preeedintele tribunalului desem-
neaza la inceputul anului jude-
cgtoresc, prin tragere la sorti,
un judecator care sä prezideze
comisiunea de supraveghere.
TTLUL IV
Executarea dispozitillor eivile
CAPITOLUL I
Execuiarea despagubirilor civile ;i
resfifuirile
546. Dispozitiile referiioare
la despggubirile civile cuprinse
in hotaririle penale, ramose de-
finitive, conform art. 520, se exe_
cutd de cei interesati, dupg nor-
mele prevazute In procedura ci-
vila (Pr. p. 542; Pr. p. m. 520).
547. Dispozitiile referitoare
la restituiri se executg de Minis-
terul public pentru cauzele ju-
decate de tribunale, Curti ei
Curti cu jurati ei de judecgtorul
respectiv pentru cele judecate
de judecgtorii.
Executarea restituirilor se face
din oficiu prin chemarea 01.0-
lor interesate ei predarea lucru-
rilor sub luare de dovada.
l)acg panne interesate, deei
citate, nu se prezintg, sau nu pot
fi gasite, dupg expirarea terme-
nului de un an, lucrurile sunt
trecute In categoria obiectelor
confiscate, iar banii, in numerar
www.digibuc.ro
227
sau efecte, tree In proprietatea
Statului.
Lucrurile confiscate prin ho-
täririle penale sunt vândute cu
forraele prevazute pentru vânztt-
rile publice, iar sumele rezultate
vgrsate Statului
and hotaririle ordonä distru_
gerea lucrurilor confiscate, ope-
ratiunea se face In prezenta Mi-
nisterului public, care incheie un
proces-verbal despre aceasta, ce
se depune la dosarul respectiv.
Pentru restituirea lucrurilor el
asupra cgrora hotgrirea nu a
dispus nimic, se procedeaza con-
form art. 122.
CAPITOLUL II
Execufarea chelfuielilor de judecalä
548. Cheltuielile de judecatä
pronuntate in favoarea Statului,
se executä de odatä cu celelalte
dispozitiuni din hotgriri. Execu-
tarea se face de Ministerul pu-
blic, de pe lânga instanta care a
pronuntat hotgrirea ei de jude-
cgtorul respectiv pentru cele pro-
nuntate de judecgtorii. Cheltu-
ielile pronuntate in favoarea
pgrtii civile sau a inculpatului,
se executg de aceetia, conform
dispozitiilor din art, 546.
TITLUL V
Recunoasterea hotiririlor penale
stritine
CAPIToLUL I
Recunoa;ferea dispozifiilor penale
549. Hotäririle penale stra-
ine sunt supuse recunoaeterii in
cazurile ei conditiile prevazute
de art. 8 ei urmatorii din codul
penal.
Rota/Area strain& poate fi re-
cunoscutg, numai dacg indepli-
neete ei urmgtoarele conditii;
1. Dacá hotarirea de condam-
nare A lost _pronuntatd de o au-
toritate judecgtoreasca compe-
tenta a Statului strain:
2. Dacg, dupa legile Statului
228 Procedura Pena%
In care a fost pronuntatä, hotg-
rhea strgina a ramas definitiva;
3. Daed hotgrirea nu contine
dispozitii contrare ordinei pu-
blice române.
Pentru verificarea prescriptii-
lor prevgzute la punctele i i 2
ajunge o certificare a autoritg-
tilor competente ale Statului In
care a fost pronuntatä hotäri-
rea (Pr. p. 552; Pr. civ. 374).
550. Recunoasterea hotäri-
rii sträine in caz cand este in-
vocatä pe cale de incident, se
face de instanta sesizatg cu ju-
decarea infractiunii sgvarsite in
straingtat .
551. Recunoasterea hotgriri-
lor penale sträine este de corn-
petenta Curtilor de Apel, In Or-
cumscriptia cgrora se aflg domi-
ciliul condamnatului si care ju-
deal, dupä formele procedurii or-
dinare.
Cererea de recunoastere este
introdusä de Parchetul general
din ordinul ministrului justitiei.
Parchetul general poate cere au-
toritätilor strgine competente,
prin Ministerul Justitiei, toate
informatiunile pe care le crede
necesare.
Hotgrirea at/ling, se traduce
in limba româng, bnpreung cu
actele ce o insotese si se notified
condarnnatului.
Dacg condamnatul nu a intro-
dus cerere in termen de zece zile
dela notificare, prin care sg so-
licite, conform dispozitiunilor
art. 10 si 11 din codul penal, re-
judecarea procesului fgcut tri
strgingtate, Curtea procedeazá
chiar in lipsg, la judecata cere .
rii de recunoastere.
552. In cazul prevgzut de
art. 5.49, Curtea examineazg ho-
tárirea straing si dacg intrune-
*te conditiile legale, pronuntá o
pedeapsä conform codului penal
roman, echivalentg cu cea din
hotgrtrea strging.
Chnd infractiunea comisg,
pentru care S'a pronuntat o ho-
www.digibuc.ro
tgrire definitivg in straingtate,
este din acelea prevazute ue art.
10 din codul penal, instantele
romane au dreptul sá rejudece
cauza, dupg cererea Ministeru-
lui public, conform regulilor de
competentä.
553. In toate cazurile de re-
cunoastere, Parchetul general
comunica extrasul de pe decizie,
instantelor respective pentru a
fi inscrisä in cozier.
554. Decizia Curtii de Apel
poate fi atacatä numai cu re-
curs de cätre Ministerul public
sau de cittre cel interesat.
CAPITOLUL Il
Execularea dispozifiilor civile
555. Condamndrile la des-
pggubiri, restituiri, cheltuieli de
judecatg, cuprinse fn hotgririle
penale sträine, pot fi executate
in România, in conditiile si cu
formalitätile prevgzute de pro-
cedura civilg pentru executarea
hotdririlor civile strdine (Pr.
civ. 374).
CARTEA VI
Proceduri speciale l inäsuri de
interes public
TITLUL I
Procedurile speciale
CAPITOLUL
Judecare 3 infracfordor minori i ocro-
fireo minorifor nedeficvenfi
Sectiunea I
Instanfele si procedura pentru
judecarea minorilor infractori
I. Instanfele i compe-
tenia lor
556. Procedura pentru jude-
carea infractiunilor comise de
minori, este aceea prevgzutg
pentru instantele de drept co-
mun, in afarg de cazurile In
care legea dispune altfel (C. p.
138-153; L. m. VII/913, art. 8).
 19 Martie 1936 229

557. Infractiunile comise de Fn acest caz instanta ordinard

minori se jucleca de instantele apnea pedepsele prevazute de
speciale numite instante pen- codul penal pentru minori (L.
tru minori", care functioneaza m. VII/1913, art. 9).
pe lângg tribunate $i pe lângä, a-
.$ 2. Cercetarea cauzelor
cele judecgtorii din comune ur-
bane neresedinte sau comune ru- 560. Pärtile vätämate prin-
rale, Investite cu aceste atribu- tr'o infractiune comisä de un
tiuni de ministrul justitiei (L. minor pot adresa plângerea lor
m. VII/1913, art. 1). direct instantelor pentru minori.
558. Aceste instante de pe De asemenea, orice persoanä
lângil tribunate se compun din- imre are cunostintä ca un mi-
tr'un singur judecgtor, delegat nor a sävârsit un fapt peden-
de ministrul justitiei pe termen sit de lege, poate denunta ca-
de 3 ani, dupg recomandarea zul instantei pentru minori.
presedintelui tribunalului, din- Denuntul fäcut procurorului
tre judecgtorii tribunalului. sau altei autoritati se trimete
Delegatiunea se poate retnoi. instantei pentru minori.
Se pot delega la acelasi tribu- Instanta se poate sesiza din
nal mai multi judecgtori. oficiu sau de Ministerul public
La judecgtorii, atributiile ace- (L. m. VII/1913, art. 14).
stei instante se Indeplineste de 561. Instanta pentru minori,
judecgtor, iar la judecgtoriile primind denuntul, aduce cazul
cu mai multi judecatori, de ju- la cunostinta procurorului, ci-
decätorul sef. Ajutorul de jude- teazil pe minor Impreund cu re-
cgtor poate Indeplini aceste a- prezentantul situ legal, ori cu
tributii numai In cazul de lipsg persoana In casa cgreia locu-
motivattt a judecätorului si cu este si dispune facerea cercetg-
autorizarea ministrului justitiei. rilor necesare (L. m. VII/1913,
Delegatia de judectitor al MI- art. 14).
norilor nu dispenseazg pe ma- 562. Cercetarea si instrti-
gistrat de a continua sä ia parte rea cauzelor se face numai de
la lucrgrile instantei (L m. VII/ instanta pentru minori.
1913, art. 2). .Tudecgtorul pentru minori are
559. Instantele formate In toate atributiile judecgtorului
conditiile de mai sus judecä pe de instructie. Judecittorul poate
infractorii minori, afarg de ca- delega pentru anumite acte de
zurile urmätoare, care rgmân_ cercetare, pe ofiterii de politie
In competenta instantelor de judicial% si pe membrii società-
dreut comun: tilor rie patronaL
1. Cand la sgvgrsirea infrac- Procurorul si apärätorul mi_
tiunii au participat si major!. norului au dreptul sa asiste la
In acest caz instanta ordinarä efectuarea cercetärilor (L. m.
comunicd de Indatä hotärIrea sa VIT/1913, art. 7, 15, 16).
instantei pentru minori, pentru 563. In cadrul cercetärilor se
ca aceasta sg ia toate mgsurile culeg informatiuni asupra situa-
prevgzute fn hotärfre. tiei morale si materiale a fami-
Totusi, instanta ordinara poate liei minorului asupra caracteru-
disjunge cauza, trimitând pe lui si antecedentelor ace'stuia,
minor In fata instantei pentru asupra conditiilor In care el a
minori; crescut, si, dacg este cazul, prin
2. Când un major ar fi urmä- observatii medicale, asupra des-
rit pentru infractiunile sgvar- voltárii lui intelectuale (L. na.
site când era Inca minor. VII/1913, art. 16).
www.digibuc.ro
230 Procedure Pena Id

564. In cursul cercetArii, jude- Sedintele nu sunt publice. La

cAtorul poate lua mäsurile pre- desbateri nu not asista cleat Mi-
vAzute de art. 140 din c. penal. nisterul public, pArtile din pro-
In acest caz copilul sau ado- ces, párintii, tutorii sau persoa-
lescentul tinut sub pazA este izo- nele in casa cArora minorii lo-
lat de ceilalti copii sau adoles- cuesc, avocatii pärtilor, persoa-
centi din institut. Tinerea sub nele sub supravegherea cärora
pazA nu poate dura mai mult minorii au fost pu$i in timpul
de 15 zile. Acest termen poate fi cercetärii sau reprezentantii so-
reinoit numai o singurA data, cietätilor de patronaj, ai caselor
prin incheierea motivatá, dacA $i institutiilor chrora le-au fost
interesul cercetärilor o core. incredintati, precum si cei che-
In caz de arestare preventivA, mati de justitie in interesul cau-
minorul va fi internat inteo sec- zei.
tiune specialä, complet izolatA Aceste persoane au dreptul A,
de delicventii majori (L. m. VII/ dea lámuriri si sl prezinte pro-
1913. art. 21). puneri In privinta mäsurilor sau
565. Ministerul public, in sanctiuniIor ce ar urma sá se
toate cazurile de crimä sau de- ia. Neprezentarea persoanelor ci-
lict comise de minori, dupA in- tate nu inapiedecA judecarea ca-
cuno$tiintarea ce primeste din uzei.
partea instantei," inainteazA in- Instanta, dupA ce a ascultat
stantei o adresá in care aratA explicatiile minorului, dispune
concluziile sale in privinta fap- inclepArtarea lui din sedintä, el
tei, a dovezilor, precum $i a mA- neputAnd sá asiste la desbateri
surilor ce crede cA urmeazá 0, si la diferite propuneri ce s'ar
fie luate. face (Pr. p. 571; L. m. VII/1913,
La tribunalele cu mai multe art. 7. 24, 25, 26, 28).
sectiuni, primul-procuror desem- 568. Pedeapsa musträrii se
neazA pe unul dintre procurori aplicá in seclinta in care s'a pro-
care sá se ocupe In permanentl nuntat hotArirea.
de aceste cauze (L. m. VII11913, DacA din orice imprejurári ea
art. 22, 23). nu poate fi aplicatá indatä dupA
566. Dui:a terminarea cerce- pronuntare, se fixeazA un ter-
tärilor instanta poate fixa un men cAnd se citeazá minorul
termen pentru judecarea cauzei, (C. p. 145; Nov. p. m. 20).
sau dacA ar aprecia cA faptul 569. Partea vAtAmatA nu
nu are caracter delictuos ori cA poate exercita actiunea pentru
nu sunt indicii suficiente con- despAgubiri civile deal inain-
tra rninorului, poate dispune tea instantei pentru minori, cu
Printeo Incheiere clasarea cau- ocazi a judecArii infractiunii (Pr.
zei, dacA nu ar fi cazul sA se ia p. 575; L. m. VII/1913, art. 44,
mAsuri de ocrotire. al. ult.).
In cazul cá se fixeazä un ter- 570. Hotärtrile instantei sunt
men de ilidecatA, dacA copilul MIA drept de opozitie. Ele nu
sau adolescentul nu are apär-- not fi atacate decAt pe calea a-
tor ales, instanta e obligatA a-i pelului.
iesemna din oficiu (L. m. VII) Au drept la apel reprezentan-
1913, art. 22, 23). tii legali ai minorului si Mini-
§ 3. Judecarea, cdile de atac,
sterul public numai in contra
executarea hotdririlor hotäririlor care au pronuntat e-
567. Sedintele pentru jude- ducatia fortatA, amenda si in-
carea copiilor sau adolescenti- chisoarea.
lor se tin in sali separate. Partea civill are drept de a-
www.digibuc.ro
 19 Martie 1936
pel mimai In ce priveste cuantu-
mul despägubirilor.
Declaratia de apel nu sus-
nendä, executarea mäsurii edu-
cative pronuntate contra mino-
rului decât numai In cazul când
ea contine pedeapsa cu inchi-
soarea.
Apelul se judecä de urgentä
cu precädere Inaintea celor-
lalte apeluri declarate urgente
prin legi speciale.
Instanta de apel este tribune-
lul In complet de 2 judecätori.
In alcátuirea acestor complete
nu pot intra supleantii (L. m.
VII/1913, art. 32, 33, 43).
571. Dispozitiile art. 567 si
urmätorii, se aplicä intocmai
instantei de apeE
Sentintele tribunalului se dau
cu recurs. Recursul nu suspendä
executarea sentintelor decAt in
cazul când ele contin pedepse
cu amendä si Inchisoare. Recur-
sul suspenda i executarea des-
pAgubirilor civile.
572. Hotäririle j mäsurile
luate contra minorilor se aduc
la Indeplinire de procurorul tri-
bunalului sau de judecator la
judecttorii, prin mijlocul ofite-
rilor de politie sau al agentilor
politiei judiciare.
Executarea hotäririlor si. mä-
surilor pronuntate de instantele
pentru minori se face In institu-
tele sau stabilimentele determi-
nate de judecatä.
Sectiunea II
Procedura faX de minorii
nedelicventi
573. Instantele pentru minori
au si competenta de a aplica
mäsurile de preventiune prevä-
zute de art. 139 si 140 din codul
penal pentru ocrotirea $i In-
dreptarea acestora chiar and
nu sunt infractori, dar se aflä
In pericol moral.
574. Orice persoanä care are
euno$tintä cä un minor se aflä
moralmente abandonat sau se
www.digibuc.ro
231
gäseste In pericol moral si ex-
pus a se deda la acte de cerseto-
rie, vagabondaj sau prostitutie)
trebue sä denunte cazul, fie pro-
curorului, fie direct instantei
pentru minori.
Denunturile primite de Mini-
sterul public se trimit instantei
competente.
Toate autoritätile politienesti
$i administrative care au canos-
tintä de minorii ce se aflä In ast-
fel de situatii trebue sä, cornu-
nice instantelor respective.
575. Instanta primind de-
nunturile, dung ce face cerce-
täri, fn conformitate cu dispozi-
tiile art. 569, procede In camera
de consiliu, dupä, ascultarea Mi-
nisterului public, la aplicarea
mäsurilor de preventhine si 'o-
crotire, prevAzute In art. 140 din
codul penal (L. pia. VII/1913, art.
66).
Sectiunea III
Dispozitii comune
576. 13n regulament va sta-
bili raporturile de colaborare pe
care diferitele societäti de ocro-
tire, patronaj sau asistentá so-
cialä le vor avea cu instantele
pentru minori, precum si atri-
butiile lor fatá de copii si ado-
lescentii, ce eventual Ii. se In-
credinteazä.
CAPITOLUL II
Urrnärirea i judecorea mogisfrafilor
0 a inalfilor demnitari
Sectiunea I
Urmarirea i judecarea judecd-
torilor dela tribunale ju-
decdtorii 0 a procurorilor
577. Când un judecgtor de
tribunal, un membru al Ministe-
rului public de pe lângd aceastä,
instantä sau un judecätor dela
judecätorie este Invinuit cl a
comis un delict In exercitiul
functiunii sale, procurorul ge-
neral, din oficiu sau la plânge-
rea pártii vätämate, face cer-
232 Procedure Pena IA
cetdri, fie personal, fie delegând
pe un membru din parchetul
Curtii.
Partea civild, nu poate sezisa
direct cu plângerea sa pe pri-
mul-pre$edinte sau Curtea de
Apel (Pr. p, r. 493).
578. Procurorul general are
dreptul cu ocazia facerii cerce-
tdrii sä. pronunte amenzi si. sd,
dea mandate de aducere contra
martorilor, dupa regulile prevd-
zute In art. 160 $i 161.
In cazul când existd un corp
delict, acesta poate fi constatat
de orice ofiter de politie judi-
ciard, pang la intrarea in cer-
cetare a delegatului parchetului
general, iar pentru restul pro-
cedurii se urmeazá cum s'a pres-
cris mai sus.
579. Cand procurorul gene-
ral crede cä, delictul ar necesita
o instructie prealabild, el des-
chide actiunea penald si de-
ferd cazul primului-pre$edinte al
Curtii de Apel. Primul prese-
dinte al Curtii de Apel are atri-
butiile juclecätorului de instruc-
tie pe care le poate delega ma-
gistratilor dela tribunal, insá
numai pe acelea pe care si jude-
cdtorul de instructie le poate de-
lega,
Actele Incheiate prin delegare
sunt inaintate primului-prese-
dinte al Curtii (Pr. p. 257; Pr.
p. r. 494).
580. Când In urma cercetd,-
rilor fdcute, procurorul general
gäseste a nu este cazul a se
face o instructie prealabilä, in-
culpatul este trimes cu rechizi-
tor inaintea Curtii de Apel, spre
a fi juclecat. In cazul art. 579,
primul-pre$edinte dä ordonantá
de neurmárire sau de trimetere
In judecata Curtii de Apel.
Participantii, tdinuitorii $i f a-
vorizatorii sunt urmáriti i ju-
decati prin aceeasi procedurd.
(Pr. p. 454; Pr. p. r. 493).
581. Rezolutiunea de clasare
procurorului general si ordo-
www.digibuc.ro
nanta de neurradrire a primu-
lui-pre$edinte, pot fi atacate cu
apel, In termen de 10 zile, soco-
tite dela comunicarea In extras,
la camera de consiliu a Curtii,
compusd conf. art. 257, alin. 3.
582. and magistratil pre-
vd.zu ti In art. 577, sunt incul-
pati de o crimd, instructia cau-
zei se face de cdtre primul-pre-
sedinte al Curtii de Apel $i clacd
se gäse$te cd, este loc de urmá-
rire, se procedeazá conform re-
gulilor dela punerea sub acu-
zare. trimitându-se cauza inain-
tea Curtii cu Jurati, camera de
consiliu a Curtii indeplinind a-
tributiile Camerei de acuzare.
Sectiunea II
Urmdrirea ci judecarea membri-
lor Curtilor de Apel $i al par-
chetelor geverale de pe ldngd
aceste instante, precum fi aunei
Curti sau tribunal, cum §q, a
inaltilor demnitari
583. Când crima' sau delic-
tul sävâr$it In exercitiul func-
tiunii este imputatá individual
unui membru al Curtii de Apel
sau al parchetului general de
pe lângd o asemenea Curte, ori
unei Curti sau unui tribunal In-
treg, se procedeazd, dupä cum
urmeazd:
Ministerul public de pe langd
Curtea de Casatie. fie In baza
ordinelor primite dela ministrul
iustitiei, fie sezisat direct de
partea vátámatd, sau din oficiu,
chiar pe cale de informatiuni,
face cercetárile preliminare pen-
tru urmärire $i le inainteazd pri-
mului presedinte al Curtii de
Casatie (Pr. p. r. 495, 497).
584. Primul-pre$edinte, per-
sonal sau printr'un membru al
Curtii. delegat de el, procedeazá
la instruirea cauzei, fäcând o-
ficiu de judecátor de instructie.
In cazul când sunt martori de
ascultat sau acte de instructie
de fäcut, el poate da delegatie
iudecdtorului de instructie (Pr.
p. r. 497).
 19
585. Primul-presedinte poate
emite mandat de arestare impo-
triva magistratului invinuit,
mandatul de arestare este su-
pus confirmárii la sectiunea cri-
minalä, conform art. 257 (Pr. p.
r. 500. 509).
586. In caz de delict, jude-
cata se face de Curtea de Casa-
tie in sectiuni unite. In caz de
crimä, sectiunea criminald in-
deplineste atributiunile Camerei
de acuzare, iar juclecata se face
de Curtea cu Jurati (Pr. p. r.
502 504, 511).
587. Recursul in contra de-
Curtii cu Jurati se judea,
de Curtea de Casatie in sectiuni
unito (Pr. p. r. 514).
588. In contra ordonantei
primului-presedinte, când faptul
e delict, pärtile au dreptul sä
fact." apel, in termen de trei zile
dela comunicare, la sectiunea
cringinalä a Curtii de Casatie.
589. Dispozitiunile din acea-
stä sectiune se aplica si inalti-
lor demnitari, supusi prin legi
speciale jurisdictiunii Inaltei
Curti de Casatie, cu exceptia mi-
nistrilor i membrilor Inaltei
Curti de Casatie.
CAPITOLUL III
Procedura In materie de fats
590. Falsul in inscrisuri sau
acte se poate denunta, fie pe
cale principald, fie pe cale inci
dentalá.
Denuntarea falsului pe cale
principalä se face dupä regulile
stabilite pentru descoperirea ori-
cärei infractiuni.
Denuntarea faIsului pe cale
incidentalä poate avea loc, fie
inaintea instantelor penale, in
cursul instructiei sau judeatii,
fie cu ocazia unui litigiu inain-
tea instantelor civile (Pr. p. r.
450. 461).
591. Procedura incepe prin-
tr'un proces-verbal incheiat de
autoritatea inaintea cäreia se
face denuntarea.
www.digibuc.ro
Martie 1936 233
Procesul-verbal se intocmeste
prin act separat sau pe o anexa
a piesei arätate falsä, consta-
tându-se starea ei materialä. Au_
toritatea este obligatá a vim si
semna inscrisul sau actul de-
fAimat.
Procesul-verbal si actul defái-
mat se semneazä de persoana
care intrebuinteazá actul si de
persoana care II denuntä.
Instanta poate obliga pe pärti
sá facá probe de scriere, certifi-
cându-le cu mentiunea: scrisl
In fata si dura dictarea noa-
strá".
Aceleasi formalitäti se inde-
plinesc i pentru piesele de corn-
paratie ce s'ar prezenta.
Aceasta se aláturá la piesa
denuntatá ca falsä.
In caz când autorul falsului
este indicat, se face mentiune in
procesul-verbal (Pr. p. r. 451
453. 455, 458, 464).
592. Piesa denuntatä ca
astfel identificatd, impreura cu
scrierea ordonatä sau piesele de
comparatie, se pástreazä in casa
de fier a instantei, pAnä la ina-
intarea lor instantei competente.
593. and actul denuntat ca
fals sau piesele lui de compara-
tie se gäsesc inteun depozit pu-
blic sau In arhiva unei autori-
táti, aceasta este datoare ca la
cererea instantei sá prezinte sau
sä trimeatä acele piese, insotite
de un proces-verbal de starea in
care se gäseau In rnomentul
când s'au trimes. Piesele tre-
buesc sigilate.
In caz de refuz de a libera pie-
sele, ele pot fi ridicate de Mini-
sterul public sau de judecätorul
de instructie, iar cel ce a refuzat
liberarea lor se va urmäri si
pedepsi pentru refuz de servi-
ciu datorat legalmente (Pr. p. r.
454. 456).
594. Dacá piesa detinutä sau
piesa de comparatie este un act
autentic, in afará de piesa au-
tenticá infätisatá de 01'0, se
234 Procedura Penalä
poate cere si exemplarul aflat In
arhiva autoritätii ce-I detine.
Aceasta Inaintându-1, constatd
starea materiald printr'un pro-
ces-verbal Intocmit In cuprinde-
rea al-Math' mai sus; In locul
originalului se pästreazd o co-
pie atestatä de seful autoritätii.
Când Insä actul denuntat ca
fals nu poate fi despärtit de alte
lucrdri, se trimete dosarul sau
registrul Intreg, färd ca acestea
sä mai fie copiate.
Actul, registrele sau dosarele
trimese se restituesc dung ter-
minarea procesului (Pr. p. r.
457, 467; Pr. p. fr. 463).
595. Regulele prevdzute de
procedura civild, referitoare la
verificarea de scripte si consta-
tarea falsului incident se aplia
si de instanta penalä Intru cat
prezentul capitol nu dispune alt-
fel (Pr. civ. 162 ur.).
596. Instanta poate sd sus-
pende judecarea cauzei In care
s'a produs, pe cale incidentald,
deMimarea In fals. atunci and
actiunea publia nu este stinsä
si actul este de naturd de a a-
vea InrIurire asupra solutiondrii
procesului (Pr. p. r. 463).
597. Daa falsul este dove-
dit, existenta lui trebue consta-
taM prin hotarIre, chiar dacd nu
este cazul a se pronunta o con-
damnare.
HotArIrea care declard un act
fah. In total sau In parte, or-
dond desfiintarea totald sau par-
Valk sau and este cazul. resta-
bilirea, reInoirea sau reforma-
rea lui, In sensul stabilit prin
hotärtre.
Hotärtrea rämasä definitivä se
executd pentru aceastä parte de
un iudeator delegat de nrese-
dintele tribunalului sau al 17urtil,
In prezenta grefierului. Inchein-
du-se un proces-verbal,
Desfiintarea totald a unui act
se efectueazd prin mentiune M-
cutd In marginea fiearei pagini.
Actul rämâne aldturat la pro-
www.digibuc.ro
cesul-verbal si o copie a acestuia
este transmisä si aceluia cdrui
Ii apartine sau Il avea In pds-
trare.
In celelalte cazuri cuprinsul
actului, astfel cum rämâne sta-
bilit in urma desfiintärii par-
tiale sau restabilirii, retnoirii
sau reformärii, este trecut In In-
tregime In procesul-verbal.
Dacd actul era In depozit pu-
blic, este restituit depozitarului,
Impreund cu o copie legalizatä
a procesului-verbal. Dacd actul
apartinea unei persoane parti-
culare, instanta Ii pästreazd In
depozit, anexat procesului-verbal
si elibereazd interesatului copie
legalizatä de pe aceasta.
Asemenea copie tin locul ac-
tului pentru price efect legal
(Pr. p. r. 466).
CAPITOLUL IV
Procedura penfru infractiunile
de presii
598. Dispozitiile procedurii
ordinare se aplia si In cerceta-
rea, urmärirea si juclecarea in-
fractiunilor de presä, and ca-
pitolul acesta nu dispune altfel
(Const. 25, 26; Pr. p. m. 561).
Sectiunea I
Procedura in fata instantelor
de judecatd
599. In infractiunle de presd,
plângerea pärtii vätärnate va
cuprinde alegerea de domiciliu
In circumscriptia instantei si va
fi Insotitä de un exemplar al pu-
blicatiunii incriminate. Când ac-
tiunea penald este pusä In mis-
care de procuror, un asemenea
exemplar va fi aldturat i pe
lângd rechizitoriul sdu introduc-
tiv.
Dupd primirea plângerii di-
recte, presedintele instantei, da-
cä sau scrierea Inert-
minatä nu este semnatd, ci-
teazd de Indatd, pe lângd per-
soana indicatä ca autor, i pe
 19 Martie 1936
directorul sau pe redactorul res-
ponsabil sau pe tipogrAf ori edi-
tor, spre a declara pe autor sau
pe persoana r&spunzatoare, dupd
ordinea stabilit& de lege. Pentru
ziva de infdtisare se citeazd, si
persoana declaratd.
Instanta e datoare, ca mai
inainte de a intra in desbateri a-
supra fondului, sä, decidd dacd
persoana declaratd ca autor, este
aceea care trebue mentinutd in
cauzd ca responsabilL
La Curtea cu Jurati, in caz
cd persoana autorului nu este
suficient identificatd, presedin-
tele pune in privinta autorului
o chestiune special& juratilor,
inainte de judecarea fondului.
Dacd nu se poate stabili iden-
titatea autorului se retine ca res-
ponsabild, cea dintâiu persoand
cunoscutá in scara de rdspun-
dere stabilita de lege. (Pr. p. m.
566, 574).
600. In caz de defdimare,
calomnie sau de insultd in tim-
pul perioadei electorale, adusd
unui candidat, judecata se face
de urgentä si cu precIdere
(Const. 26; c. p. 518; Pr. p. 611).
601. Citatia cuprinde pe lângd
indicatiile prevázute in art.. 82,
ardtarea precisd a publicatiei in-
criminate, cat si calificarea f ap-
telor E,z, i indicarea textelor de le-
ge, pe care se sprijind plângerea.
Dacd citatia este emisd in ur-
ma plângerii directe a celui le-
zat, va fi insotitá de o el:Tie de
pe aceasta.
Plângerea se comunicd in co-
pie si Ministerului public (Pr.
p. m. 566).
602. Formalitatile prevdzute
in art. 599 si 601 trebuesc Inds-
plinite sub pedeapsä de nulitate
a procedurii.
603. Când inculpatul voieste
sa facd dovada faptului calom-
nios sau defdimátor, in cazurile
prescrise de codul penal, tre-
bue ca cel mai tdrziu in 10 zile
dela primirea citatiei sä depund
www.digibuc.ro
235
prin grefä o cerere care sd a-,
rate:
1. Faptul ce voieste sä dove-
deascd;
2. Copie de pe actere pe care se
intemeiazd;
3. Numele, profesiunea si do-
miciliul martorilor, când aceastg
probá este admisd de lege.
Instanta instiinteazd de in-
datá pe reclamant si Ministerul
public despre depunerea cererii
inculpatului (C. p. 514-522; L.
m. a presei 53).
604. In termen de 10 zile
dela instiintare, reclamantul este
obligat sl rdspuncld, depunând
copie de pe acte si sd arate nu-
mele, profesiunea si domiciliul
martorilor de care intelege sä se
serveascd.
605. Dacd inculpatul nu se
Infätiseazá la ziva fixath, este
judecat in lipsd, de Curtea cu
Jurati.
Condamnarea in lipsd este con_
sideratd ca neavenitä, (lac& in
termen de 10 zile dela comuni-
carea deciziei, inculpatul face
opozitie.
Presedintele dd., in cunostintä,
oponentului termenul da jude-
catä pentru prima sesiune ce ur-
meazd (Pr. p. 454; Const. 26).
Sectiunea II
Executarea hotaririlor ref eri-
toare la previ
606. Directorul oricärei pu-
blicatiuni zilnice, este obligat sd
publice, fárd platd, cel mai tar-
ziu in 2 zile dupd ce a primit
invitatia din partea autoritatii
competente, hotárirea de con-
damnare definitivd pronuntatá
impotriva lui, si a cdrei publi-
care a fost ordonatä de instantä.
Hotdrirea este publicatá in in-
tregime, Mr& nicio intercalare
sau comentar.
In aceleasi conditii se publicd
si hotdririle pronuntate In con-
tra unui tertiu, cdruia pública-
236 Procedura Penalá

tiunea i-a servit ca mijloc pen- sul-verbal. In acest caz, ele pot
tru comiterea infractiunii. conveni ca un extras al condi- -
In acest caz, publicatiunea se tiilor de impäcare sa fie dat pu-
face in conditiile si in termenul blicitátii.
de mai sus, reclamantul fiind 610. Dacg la termenul fixat
obligat a anticipa cheltuiclile ne- nu se prezintg niciuna din parti,
cesare publicgrii, cu dreptul pen- ori numai una din ele, sau dacg
tru el de a se despdgubi dela cel concilierea nu s'a putut face,
condamnat. instanta precede de indatg la
Dacà publicatiunea apare pe- juclecarea cauzei.
riodic, hotgririle sunt publicate Procedura concilierli are loc
In primul numär care apare numai la prima instantg; ea nu
dupg primirea hotgririi din par- exclude insg dreptul de impg-
tea instantei. care al pärtilor In orice stare a
Neintelegerea asupra lichidg- procesului.
rii cheltuielilor de publicare in- 611. and infractiunle con-
tre partea reclamatä si director tra onoarei au fost comise prin
sau intre partea reclamantg si presg, procedura de con ciliere
condamnat, se rezolvg de prese- are loc numai dacg autorul pu-
dintele tribunalului locului in blicatiei incriminate e cunoscut
care este tipgritg publicatiunea, (Pr. p.599, 600).
dupg ascultarea pärtilor, dacg se
infatiseazg. Ordonanta presedin- CAPITOLUL VI
telui are puterea unui titlu exe-
cutoriu si nu este supusg la Procedura reobiiiiärii
nicio cale ordinarg de atac (Pr. 612. Judecarea cererii de rea-
p. 110, 111; Pr. p. m. 574). bilitare este de competenta Curtii
CAPITOLUL V de Apel din circumscriptia in
Procedura de concifiere ;i judecarea care locueste condemn atul. far
delicfelor contra onoarei pentru cei domiciliati in still-
nätate, competentg este Curtea
607. In delictele de defgi- de Apel din Bucuresti (Pr. p.
mare, calomnie i insultg, jude- 670).
cata se face de urgentg si cu 613. Condamnatul face cere-
precädere (C. p. 507-522). rea personal sau prin mandatar
608. Instanta este obligatg special si o adreseazg presedin-
ca mai inainte de a proceda la telui Curtii de Apel.
judecatg sä incerce concilierea El este dator sg aleagg un do-
pgrtilor. Sedintele de conciliere, miciliu in orasul de resedintd al
sunt secrete, iar cele de judecatg Curtii de Apel, uncle va fi citat
numai dacg reclamantul o cere. in cursul judecarii cererii,
609. Judecgtorul, presedin- specifice condamnarea ce a su-
tele tribunalului sau presedin- ferit i infractiunea ce a moti-
tele Curtii cu Jurati, in Camera vat-o, precum si imprejurgrile
de consiliu, vor stärui sg impace pe care se sprijing cererea.
panne. Sfaturile de conciliere se Cererea trebue sg arate in mod
dau personal pgrtilor Mrd. asis- precis localitatea unde condam-
tenta apgrgtorilor bor. natul a locuit in decursul tim-
Despre rezultat si declaratiile pului urmat dela terminarea e-
närtilor se incheie un proces- xecutärii peclepsei pang la nre-
verb al. zentarea cererii de reabilitare,
Dacä concilierea s'a Mcut sub mijloacele sale de existentg, pre .
anumite conditii, pärtile pot cere cum si modul cum a dobândit
a se mentiona aceasta in procc- averea ce ar poseda.
www.digibuc.ro
 19 Martie 1936
Actele doveclitoare, a. conditii-
lor enumerate mai sus, se ald-
turd. cererii.
614. Preaedintele Curtii, dupa
primirea cererii va interveni la
instanta care a pronuntat con-
damnarea, spre a-i trimete do-
sarul cauzei.
615. Preaedintele Curtii cere
de asemenea o copie de pe fiaa
de cazier a condamnatului.
El va mai cere dela adminis-
tratorul stabilimentului in care
petitionarul ai-a executat pe-
deapsa, informatiuni asupra pur-
tärii pe care acesta a avut-o in
timpul executdrii peclepsei.
616. Dupd indeplinirea for-
malitätilor de mai sus, preaedin-
tele fixeazd, termen urgent ai ci-
teazd po petitionar in camera de
consiliu.
617. La ziva fixatd pentru
juclecarea cererii, Curtea, dupd
ascultarea sustinerilor petitio-
narului ai a concluziilor Minis-
terului public, dacä toate con-
ditiile cerute de lege sunt intru-
nite $i apreciind oportunitatea
admiterii, se pronuntd printr'o
deci7ie motivatd.
618. Daca cu ocazia judecd-
rh cererii de reabilitare condam-
natul dovecleate cd nu-i este cu
putintä sà achite in intregime
desprigubirile civile, Curtea de
Apel, apreciind imprejurdrile,
poate sa-i dea, in vederea
un termen pentru a --a-
chita in intregime sau in parte
suma datoratd.
Acest termen nu poate trece
peste 2 ani.
Nici intr'un caz drepturile a-
cordate pärtii civile prin hotd-
rirea de condamnare nu sunt
prejudiciate prin decizia data a-
supra reabilitdrii.
Dad. partea lezatd nu poate
fi grisitd sau refuza de a pri-
mi daunele ce i se cuvin, ele
sunt depuse la Cassa de Depu-
neri, cu formele prevä'zute de
lege pentru ofertd.
www.digibuc.ro
237
Dacd sumele depuse nu sunt
ridicate in termen de cinci ani,
ele se restitue depuntitorului, pe
simpla cerere.
in caz de condamnare soli-
dard, Curtea fixeazil parte din
cheltuielile penale, despdgubiri
sau din pasivul ce trebue achi-
tat de cAtre petitionar.
619. Dacd dovezile prezen-
tate de petitionar nu sunt indes-
tuldtoare, Curtea poate obliga
la completarea dovezilor.
Dacä inainte de pronuntarea
hotäririi de reabilitare se ivesc
noi invinuiri pentru un fapt Pe-
nal ai daca actiunea penalä este
pusd in miacare de Ministerul
public, judecata cererii de rea-
bilitare se suspendä pând la ju-
decarea definitivd a noii invi-
nuiri.
Dacd in termen de trei luni
dela rämânerea definitivd a ho-
tdririi date asupra noilor invi-
nuiri nu se cere redeschiderea
judecatii de reabilitare, se con-
siderá ca respinsa pentru lipsd
de form&
620. Decizia Curtii nu este
supush opcmitiei, ci numai re-
cursului In termen de zece zile
dela pronuntare.
621. Hotärira de reabilitare
poate fi publicatá pe socoteala
ai la cererea celui care a obti-
nut-o, afard. de cazul când Ii
dovedeate starea de särácie, in
care caz publicarea se face pe
cheltuiala Statului.
Un extras de pe hotdrirea de
reabilii are se trimete de cdtre
procurorul general al Curtii
procurorului instantei care a
pronuntat condamnarea, cel mai
tärziu In termen de o lund dela
pronuntare, pentru a se face
mentiune pe marginea hotdririi.
Mentiunea se face ai in cazierul
judiciar.
Se elibereazd din oficiu reabili-
tatului o copie de pe hotärirea
de reabilitare ai un extras cie pe
cazierul judiciar.
238 Procedura Pena IA
622. Cererea de revocarea
reabilitdrii, In cazurile prevd-
zute de art. 179 din codul penal,
este facutd de procurorul gene-
ral de pe 16110 Curtea de Apel,
care a pronuntat-o.
In cazul unei noi condamndri,
directiunea cazierului judiciar
comunicä de Indatä aceasta
procurorului general. Acesta su-
pune cazul Curtii, care juclecand
in modul ardtat la art. 617 si ur-
mdtorii, decide claca este locul
de a revoca decizia de reabili-
tare.
In caz afirmativ se publica
decizia In modul ardtat mai sus.
CAPITOLUL VII
Procedura in caz de disfrugere sau
susfragere de acfe ori hofáriri
623. Cand un dosar, o ho-
tdrire sau alte acte ale unei in-
stante penale au dispärut, Mi-
nisterul public Incheie un pro-
ces-verbal, constatând faptul
disparitiei si arätând eventual
cercetärile fäcute spre a fi gäsite.
El aduce aceasta la cunostinta
procurorului general de pe län-
gd Curtea de Apel respectivä
(Pr. p. r. 487-490).
624. Dacä dosarul sau actul
dispdrut era referitor la o cauzd,
clasatd, procesul-verbal prevd-
zut la articolul precedent Ii tine
locul.
625. Dacd dosarul sau actul
disparut era referitor la o cauza
In curs de cercetare, sau de in-
structie ori In curs de judecatd,
In fata prinlei instante, se re-
constitue, pe cdt posibil, de or-
ganele sau instantele unde se
and pendinte. In acest scop se
cer dela autoritäti copii sau ex-
trase de pe lucrärile trimese, se
cheamd, din nou pärtile, mar-
torii si expertii. Martorii si ex-
pertii se ascultd, sub prestare de
jurámânt. Copule legalizate de
pe actele distruse pot servi la
reconstituirea dosarului sau ac-
tului distrus.
www.digibuc.ro
Actele astfel incheiate, tin lo-
cul celor aflate In dosarul pier-
dut, pang la gäsirea originalu-
lui.
626. Dacd dosarul sau actul
dispärut este referitor la o cauzl
In care se pronuntase o hotä-
ere supusd unei cdi de atac, el
se reconstitue pe baza hotäririi
date de instanta inferioard.
Se ia ca bazd, In acest scup,
hothrIrea trecutd, In registrul de
hotáriri al instantei, iar dacd
acest registru ar fi distrus, se
pot Intrebuinta copiile legalizate
ce s'ar fi eliberat de pe hotäri-
rea In chestiune.
Se face pentru aceasta In Mo-
nitorul Oficial si In trei ziare
publicatii din oficiu, invithn-
du-se oricine, fie particular, fie
functionar, care ar poseda o a-
semenea copie, sä o depund de
Indatä la uref a instantei dela
care emand publicatia.
Dacá pe calea arätatä de arti-
colele precedente nu se poate re-
constitui hotärirea, se proce-
deazd, la reconstituire de cAtre
instanta superioard, in modul
ardtat la art. 625.
Dacá nici pe aceastd, cak nu
se poate reconstitui hotärirea,
instanta superioarä procedeazd
la judecare, evocAnd intreaga
cauzd (Pr. p. r. 488).
627. Dad, dosarul sau actul
dispärut este referitor la o cauzá
In care se pronuntase o hotd-
rlre definitivd, se reconstitue
numai acea hotärire, In felul a-
rätat In articolele precedente.
Hotárirea tine loc de dosar.
CAPITOLUL VIII
Procedura penfru infractiunile de
audienfei
628. Dacd, In cursul unei se-
dinte sau lucräri judecdtoresti
se comite o crimä, magistratul
care prezideazä sau instrumen-
teazd, dispune arestarea fdptui-
torului, Incheie proces-verbal
despre cele petrecute si trimete
 19 Martie 1936 239

actele si pe faptuitor Ministeru- mane catre autoritatile unui

lui publip (Pr. p. r. 517; Pr. p. Stat strain, pentru extradarea
m. 333). unei persoane aflate in straina-
629. Cand faptul constitue tate i invinuite sau condam-
un delict, el se judeca de aceeasi nate pentru infractiune, trebue
instantd, in aceeasi sedinta. insotita, de urmatoarele acte:
Presedintele instantei incheie . 1. Mandatul de arestare sau
proces-verbal, prin care constata hotarirea judecatoreasca de con-
imprejurarile in care s'a petre- damnare.
cut faptul, dispune arestarea Copiile actelor de mai sus
flptuitorului, daca este cazul si aunt legalizate de Ministerul
procedeaza la judecata. Justitiei;
and delictul savarsit a fost 2. Textele din codul penal care
indreptat in contra instantei, el pedepsesc faptul ce se imputä
se judeca o altä sedinta. celui invinuit sau condamnat.
Când delictul a fost indreptat Cer.erea insotita de actele de
numai contra unuia din magis- mai sus, este inaintata de pro-
tratii instantei, judecata se face curorul general Ministerului
la o alta sedinta, farä ca ma- Justittei, care intervine prin Mi_
gistratul vizat sä poata lua nisterul Afacerilor Sträine, pen-
parte la judecata. tru obtinerea exträdärii, dacä o
Daca instanta sau autorita- socoteste necesara (Pr. p. m. 475).
tea judecatoreasca este consti- 632. Cererea de extradare a-
tuita de un singur magistrat, a- dresata Guvernului Roman, de
cesta se margineste in a cons- catre un Stat strain, se trans-
tata faptul si a trimete actele mite de Ministerul Afacerilor
incheiate parchetului, spre a se- St/line Ministerului Justitiei.
zisa instanta egala in grad, cea Acesta ordona parchetului tri-
mai apropiata. bunalului in a carei circum-
Când delictul s'a comis in se- scriptie domiciliazá sau a fost
dinta unei Curti cu Jurati se
prins urmaritul, sau in cazul
procedeaza conform dispozitii-
lor prevazute in art. 628, indife- cand nu are domiciliu cunoscut,
rent contra cui a fost comis parchetul din Bucuresti, sa pro-
(Pr. p. r. 516, 518, 519; L. avoc. cedeze de urgentä la prinderea
81-85; Pr. p. m. 333). celui invinuit si sä seziseze pe
CAPITOLUL IX
judecatorul de instructie cu f a-
cerea anchetei judiciare, pentru
Procedura ezfrödeirii a se stabili daca cererea intru-
630. Conditiile de forma ale neste conditiile de fond si de
exträdarii sunt stabilite de con- forma ale exträdärii.
ventiile internationale, iar in Ancheta nu poate fi terminata
lipsa de conventii procedura este deck dupa interogarea celui ur-
aceea prevazuta in dispozitiile marit.
de mai jos. (Pr. p. m. 474 I). Judecatorul de instructie dis-
631. Cererea de extradare a pune arestarea persoanei a ca.-
autoritatilor sau instantelor ro- rei extradare se cere, prin man-
1) Conventii de exträdare cu:
dat de arestare, afará de cazul
Belgia, pag. 318, vol. II. Italia, pag. 313, vol. II.
Britania, pag. 669, vol. II. Olanda, pag. 667, vol. II.
Bulgaria, pagina 1020, volimml Statele-Unite, pagina 1030, vol.
XIIIXIV. XIIIXIV.
Cehoslovacia, pagina 344. volume!. Ungaria, pagina 1029, voluraul
XVXVI. XIIIXIV.
www.digibuc.ro
240 Procedure Pena 11

cand din comisia rogatorie re- inainte de cerere nu era pre-

zulta In mod neindoios ca nu scrisd salt &tat condamnarea
este lac la extradare. nu era stinsa anterior arestarii
Arestarea nu se poate ordona sau condamnatul nu 5i-a exteu-
decât cânci cererea Statului stain tat pedeapsa;
este insotitä de actele prevazute 6. Dacä, fata de inculpat ac-
de art. 631. tele de instructie oferd indicii
In Mate cazurile mandatul suficiente de culpabilitate.
este motivat 5i se comunica de Daed individul declard cá re-
indata celui detinut. nun% la beneficiile legii 5i con-
Mandatul de arestare emis simte a fi predat autoritätilor
este supus numai controlului Statului care II cer 5i daca a-
Camerei de acuzare, durata lui cesta este chiar Statul canna a-
este aceea prevazutá de dispo- partine urmäritul, Camera se
zitiile conventiilor, sau, in lipsä, margine5te a lua act de aceastá
aceea din articolul urmätor (Pr. declaratie si trimete dosarul cu
p. m. 476). actele, prin intermediul procu-
633. Dui:a terminarea an- rorului general, Ministerului
chetei, judecdtorul de instructie Justitiei.
inainteazd dosarul procurorului, Când cererea de extradare este
care dupd ce Il examineaza si II respinsa in mod definitiv, ex-
completeaza, II inainteaza Ca- tradarea nu mai poate fi acor-
merei de acuzare. data de guvern.
Camera de acuzare, fixeazd Când Camera gase5te cererea
un termen de urgenta, and, exträdärii intemeiatd, decizia
dupd ce ascultd pe urmdrit 5i are valoarea unui aviz, Consi-
concluziile procurorului, verified liul de Mini 5tri decide asupra
declaratiile celui urmarit in le- cererii de extrddare (Pr. p. m.
gatura cu probele care sunt in 476).
tará 5i se pronuntä printr'o de- 635. Camera de acuzare a-
cizie motivata. vizeaza clued trebue predate gu-
Urmáritul poate fi asistat de vernului, care a cerut exträda-
un avocat 5i interpret. rea, 5i lucrurile gasite asupra
634. Camera de acuzare exa- urmäritului, specificand pe a-
mineazä: acelea care trebuesc predate si
1. Dacd inculpatul sau con- dispunând restituirea celor strä-
damnatul este cetatean român ine cauzei
sau supus roman 5i avea acea- 636. Contra deciziei Camerei
stä calitate in momentul comi- de acuzare au drept de recurs,
terii faptului pentru care se cereatat urmäritul, cat 5i Ministe-
extradarea; rul public.
2. Dacd faptul care formeaza 637. In cazuri urgente, chiar
obiectul cererii de extrddare e inainte de sosirea comisiei ro-
previizut ca infractiune de le- gatorii de extradare. Ministerul
gea româna 5i de cea straina, public poate ordona arestarea
Mara de cazul prevruut la art. celui urmärit, pe baza unei te-
8, alin. 7 din codul penal; legrame sau cereri, daca, in ea
3. Daca e vorba de infractiune. se face mentiune despre actele
politica sau de infractiune co- prevazute de art. 631.
nexa acesteia; Persoana astfel arestata va fi
4. Daca exträdarea e opritä de pusa in libertate daca comisiu-
tratate sau legi; nea rogatorie, insotita de actele
5. Daed dupd legea romând, necesare, nu soseste in terme-
sau strdinä. actiunea penald nele urmatoare, calculate dela

www.digibuc.ro
 19 Martie 1936
efectuarea arestärii: in 15 zile,
dad. Statul care a cerut detine-
rea se invecineste cu Statul Ro-
man; inteo luna dacd este vor-
ba de un alt Stat european i In
2 luni dacil este situat in afard
de Europa.
Dacd clupd expirarea termene-
lor de mai sus, actele sosesc gu-
vernului roman, procedura este
reluatd conform dispozitiilor
art. 632 5i urmAtorii.
638. Extrddarea se face pe
baza unui jurnal al Consiliului
de Ministri. Decizia de exträ-
dare prevede conditiile arätate
de art. 16 si urmdtorij din codul
penal.
Cand s'a produs o cerere pen-
tru vreunul din cazurile prevd-
zute de art. 18 din codul penal
avizul Camerei se dà numai pe
baza actelor transmise in spri-
jinul cererii.
CAPITOLUL X
Procedura amnisfiei §i a grafierii
Sectiunea I
Procedura arnnistiei
639. In caz de acordare a
amnistiei peniru infractiuni a
cdror urmdrire nu este ince-
putil. Ministerul public ia dis-
pozitiuni ca ofiterii de politie
judiciard sd Incetere orice cer-
cetdri.
Când cauzele pentru care a
intervenit amnistia se gdsesc in
curs de instructie sau judecatd,
judecdtorul de instructie sau
instanta consta0 dacil faptul
infra in prevederile amnistiei f¡ti
pronuntd incetarea actiunii pe-
nale pentru aceastd cauzà.
and amnistia a intervenit
pentru infractiuni in privinta
cdrora s'au pronuntat deja ho-
tdrtri rdmase definitive, ea este
aplicatd de Ministerul
In toate cazurile Ministerul
public ia mäsuri ca cei de-tinuti
sä fie nu5i de Indatd in liber-
tate.
C. liamangin, vol. XXIV.
www.digibuc.ro
241
In contra refuzului Ministeru-
lui public de a aplica amnistia,
pärtile nemultumite pot face
contestatie la executare, conform
art. 515 si urmdtorii (Pr. p.
478).
640. Inculpaii amnistiati
nu pot refuza beneficiul amnis-
tiei.
Inculpatii amnistiati nu pot fr
condamnati la cheltuieli de ju-
decatd.
Amnistia nu are influentd a-
supra actiunii civile.
In infractiunile amnistiate,
pentru care instantele de jude-
catd nu erau sezisate, actiunea
civilä se introduce direct la in-
stantele civile competente (Pr.
p. 478).
Sectiunea II
Procedura gratierii
641. Cererea de gratiere te
adreseazd Regelui direct sau
prin Ministrul Justitiei; ea tre-
bue sd fie semnatd de condam-
nat sau de o rudI apropiatd,
sau de 9 persoanä care exercità
asupra condamnatului tutela
sau curatela, ori de un avocet
sau un procurator.
Propunerile de gratiere se pot
face 5i din oficiu (Pr. p. 480; Pr.
p. m. 514).
642. Ministerul justitiei cere
procurorului general din cir-
cumscriptia Curtii de Apel corn-
petinte, un raport motivat im-
preund cu opinia sa.
643. Dacd gratierea este a-
cordatd, procurorul general ia
masuri pentru liberarea de in-
data a condamnatului detinut
sau pentru aplicarea dispozitii-
lor ce rezultd din decretul de
gratiere.
El 1n5tiinteazd despre aceasta
Ministerul public de pe lângà
instanta care a pronuntat con-
damnarea sau pe judeator pen-.
242 Procedure Penal&
tru condamnärile pronuntate de
judecatorie (Pr. p. 480).
Sectiunea In
Dispozitii comune
644. Ministerul public *i ju-
deditorul ingrijesc sä se Ma.)
färä intarziere, adnotatiuni de
gratiere sau de amnistie, pe
marginea hotäririloi de con-
damnare, incunostiintand i ser-.
viciul cazierului judiciar (Pr.
p. 478, 480, 645, ur.).
TITLUL II
Diferite mäsuri de interes public
CAPITOLUL I
Cazierul judiciar
645. Odatä cu punerea in
executare a condamnärii penale
se procedeazd la inscrierea ho-
täririi condamnatoare in cazie-
rul judiciar in conditiile si ca-
zurile prevAzute in prezentul ca-
pitol (Pr. p. 671).
646. Pe lang6 fiecare tribu-
nal functioneazd, sub conduce-
rea medicului legist i suprave-
gherea imediatä a Ministerului
public, un birou de cazier
identificare, care strange si con-
servil extrasele deciziilor enu-
merate In articolul urmätor, re-
feritoare la persoanele näscute
in circumscriptia tribunalului
si la acelea care locuesc in a-
ceastä circumscriptie.
Extrasele deciziilor privind pe
sträini, chiar dacA au obtinut
cetätenia romanä, pe cetätenii
näscuti in sträinatate, pe acei
despre care nu s'a putut stabili
locul de nastere in tara, precum
si acelea care privese persoanele
juridice, se pästreaza de un ser-
viciu central de cazier i iden-
tif icare care functioneaz4 la Mi-
nisterul Justitiei.
1) Capitol inepirat din codul de
Troeedura penal& italialià din 1931.
www.digibuc.ro
647. In cazierul judicial* se
inscriu in extras:
1. In materie penald: hotäri-
rile de condamnare definitivä,
pentru crime si delicte, másu-
rile de sigurantä sau revocarea
lor, hotäririle de achitare, anu-
lare sau incetarea urmäririi, a
ordonantelor de neurmärire pro-
nuntate in curs de instructie
sau de proces, hotäririle de a-
chitare sau condamnare ca re-
zultat al revizuirii, mäsurile
privitoare la infirmii de minte,
minori i surdo-muti, ordonate
conform dispozitiilor din codul
penal, precum si hotdririle defi-
nitive prin care se ordonä, lua-
rea de mäsuri de sigurantä sau
revocarea bor.
De asemenea se noteazä In ea-
sier locul si timpul in care pe-
deapsa a fost executatä, orice
alte dispozitiuni informative re-
feritoare la liberarea conditio-
natà, suspendarea executärii,
reabilitare sau care ar aduce o
mo dif i care ho tärir ilor p enale
deja inscrise;
2. In materie cf cad: hotäririle
care pronuntà interclictia sau
incapacitatea;
si 3 In materie con erci ho-
täririle prin care comerciantul
este deelarat falit;
4. In materie administrativd:
deciziile referitoare la expluza-
rea si exträdarea strilinilor care
au domiciliul in Romania.
In cazier se inscrie si revoca-
rea dispozitiilor in materie ci-
vila, comerciald si administra-
tivä, indicate la punctele 2, 3 si
4 din acest articol.
Datele de mai sus sunt procu-
rate cazierului de Ministerul
public si de judecAtori.
Se inscriu i hotäririle pro-
nuntate de autoritätile jtidecä-
toresti sträine impotriva cetäte-
nilor romani sau sträini, domi-
ciliati in Romania, pentru fapte
considerate crime sau delicte
de legea romanä, cand existä o
 19 Martie 1936
instiintare oficial. despre a-
ceasta.
Mentiunile inscrise In cazier,
referitoare la condamna'rile con-
tra sträinilor, se comunicä in
extrase prin intermediul Minis-
terului Justitiei, guvernului
rii de origine a sträinului.
648. Instantele, de indatä ce
hotaririle care urmeazil a fi in-
scrise in cazierul judiciar, con-
form art. 647, au riimas defini-
tive, sunt obligate pentru fie-
care caz a trimete biroului ca-
zierului extras de pe acele
Pentru cei ce nu sunt näscuti
in circumscriptia instantei, ex-
trasul este trimes parchetului
local, odat5, cu dosarul pentru
executarea hotáririi. Ministerul
public ingrijeste ca extrasul sá
fie trimes cazierului judiciar
respectiv.
o hotárire contine mai
multe condamnári din care nu
toate sunt de comunicat cazie-
rului. se comunia, totusi toate.
649. Inscrierile in cazier se
sterg imediat ce se primeste in-
stiintarea oficialá despre moar-
tea persoanei la care se referá.
Se $terg de asemenea inscrie-
rile:
1. De condamnare pentru de-
licte, dup5, trecerea unui termen
de 5 ani dela terminarea execu-
tärii sau stingerii, (lac& per-
soana inscrisd a ajuns la etate-a
de 70 ani;
2. Oricare alte hotärtri de so-
lutionare a proceselor penale In
materie de delict, dup6, trecerea
a 10 ani dela data terminärii
executárii pedepsei sau stinge-
rii ei.
In cazul punctelor I $i 2, ster-
gerea nu se opereazii dac/ Ina-
inte de implinirea termenelor
prevAzute, s'a pronuntat o noud
condarnnare pentru crimrt sau
delict, la o pedeapsä privativá de
libertate.
Mentiunea referitoare la ex-
www.digibuc.ro
243
pulzare se sterge de inclat5, ce
expulzarea a fost revocatá.
650. Pot obtine certificate de
pe cazierul unei persoane:
1. Ministerul public $i instan-
tole judeatoresti ordinare sau
speciale, pentru motive de ordin
penal.
De asemenea orice autoritate
civilá sau militará, cand prin-
tr'o dispozitie de lege sau de re-
gulament, acordarea, suspenda-
rea sau revocarea unui drept, ar
fi prevázutä sub conditia exis-
tentei sau inexistentei unei ho-
ttiriri, din acelea care trebue s6,
fie inscrisä in cazierul judiciar.
In certificatele eliberate auto-
ritrttilor civile sau militare nu
se face mentiune de condamna-
rile pronuntate in timpul copi-
Iáriei adolescentei;
2. Persoana inscrisä in cazier,
despre datele referitoare la ea;
3. Orice particular, insl numai
pentru a-1 produce inteun pro-
ces penal sau civil, ori pentru
motive de electorat politic sau
administrativ, ori pentru a Ina-
piedeca conferirea sau exercita-
rea unei functiuni publice.
In cazurile de mai sus petitia
trebue sá specifice scopul cere-
rii.
Informatiuni pot fi date si au-
toritatilor judiciare sau politic-
nesti straine, cu autorizarea Mi-
nisterului Justitiei.
651. In certificatele eliberate
dup5, cererea persoanelor parti-
culare, prin derogare dela dis-
pozitiile din articolul precedent,
nu se face mentiune:
1. De hotrtririle pronuntate
pentru fapte comise inainte de
a implini vArsta de 19 ani;
2. Despre condamnarile stinse
prin amnistie i acelea pentru
care s'a obtinut reabilitarea;
3. De condamnárile a, cáror
executare a fost suspendatá prin
chiar hotárirea de condamnare,
conform art. 65 din codul penal;
244 Procedure Pena Id
4. De condamngrile pentru
fapte pe care legea a incetat de
a le considera infractiuni sau
care nu sunt considerate astfel
de legile t.rii, dacg condamna-
rea a fost Pronuntatg in strgi-
nätate;
5. De dispozitiile speciale pri-
vitoare la infirmii de minte, la
muti si surdo-muti, argtate in
art. 647, punctul 1;
6. Despre dispozitiile in mate-
rie civiig si comercialg, argtate
In art. 647, punctele 2, 3 si 4,
când au fost revocate.
652. Cererile pentru libera-
rea de certificate de pe cazier se
adreseazil presedintelui tribuna-
lului respectiv, iar pentru cazie-
rul central se adreseazd Minis-
terului Justitiei.
Certificate le eliberate de bi-
rourile cazierelor judiciare fac
dovada pâng la inscrierea in
fals despre mentiunile ce contin.
653. Orice contestatie ref e-
ritoare la dispozitiile prevgzute
in articolele precedente, prin
care s'ar cere rectificgri de in-
scrieri, sunt de competenta tri-
bunalului respectiv, in cazierul
chruia se ggsesc inscrierile a
cAror rectificare se cere si de
competenta tribunalului care a
dat hotärfrea, când cererea e re-
feritoare la neadmisibilitatea in
principiu a inscrierii
Contestatiile referitoare la rec-
tificgri in cazierul central sunt
de competenta tribunalului din
Bucuresti.
In toate cazurile tribunalul
judecg in camera de consiliu.
654. Un regulament de ad-
ministratie va desvolta aplica-
rea dispozitiunilor din articolele
de mai sus, fixând modul de
functionare al biroului de ca-
ziere si identificare al serviciu-
lui central, personalul necesar,
coresponclenta, formularele de
certificate si fisele ce pot in-
tocmi, taxele ce se vor percepe
www.digibuc.ro
dela particulari, pentru libera-
rea de certificate 1).
CAPITOLUL H
Procedura recunoa§ferii idenfiiáfii
celor candamnafi, scäpafi §i din nou
prin§i
655. Dacg dupg arestarea
unei persoane condamnate sau
evadate se naste indoialg asu-
pra identitgtii, se procede la sta-
bilirea identitätii.
Stabilirea identitätii se face
de instanta care a pronuntat
condamnarea.
Dacg s'a propus proba testi-
monialg pentru stabilirea iden-
titätii, instanta ascultg martorii
propusi.
Cercetarea identitgtil se face,
sub pedeapsg de nulitate, in se-
din% publicä si in prezenta ce-
lui prins.
In toate cazurile, instantele
sesizate sunt obligate sg recurgg
la metodele stiintifice de identi-
ficare prin serviciile speciale
respective. când existg aseme-
nea servicii.
La Curtea cu Jurati identi-
tatea se stabileVe färg asistenta
juratilor.
Prin botgrirea de stabilire a
identitgtii se pronuntg i pe-
deansa legiuitg pentru fugg,
dacg legea o prevede (Pr. p.
388: Pr. p. r. 484, 485).
656. Hotgrirea datá in a-
ceastg materie poate fi atacatä,
conform reguillor dreptului co-
mun (Pr, p. r. 486).
CAPITOLUL HI
Despeigubirea persoanelor definufe In
prevenfie pe nedrepf
657. Persoana care, fiind
datg judecgtii, a fost achitatá
i) A se vedea Regulamentul pen-
tru serviciul de cazier i identificare
judidara, din 19 Noemvrie 1936, la
ordinea cronologicg, In acest volum.
 19 Mattie 1936
printeo hotdrire definitiva sau
fatd de care s'a dat o ordonantá
de neurmárire, rámasä defini-
tivd, are drept la despagubiri,
dacd a fost detinutá preventiv,
insd numai in cazul când hotd-
rirea constatä cá faptul pretins
sávarsit nu s'a comis sau cd nu
a fost sävarsit de cel care a fost
detinut preveritiv.
Nu are drept la despägubiri
cel care a mai suferit condam-
ndri in materie corectionald sau
criminall, nici cel care in cursul
urmáriri sau procesului a stân-
jenit sau a incercat sl stânje-
neascd darea pe fatá a adevd-
rului (Pr. p. m. 576, 577).
658. Statul, reprezentat prin
Ministerul Justitiei, este obligat
la plata acestor despdgubiri pe
baza hottiririi de achitare a ce-
lui detinut preventiv sau pe baza
unei ordonante de neurmärire
rämase definitivd.
Statul are actiune de regres in
contra celor ce au luat mäsura
detinerii preventive, numai in
cazul când a existat rea cre-
dintä sau neglijentá din partea
lor.
Despdgubirea ce urmeazd, a se
acorda trebue sá reprezinte pa-
gubele patrimoniale ocazionate
prin detinerea preventivd.
Dacd inainte de emiterea man-
datului de arestare cel achitat a
suferit si o retinere pentru cer-
cetári, despágubirea cuprinde si-
pagubele rezultate din aceasta
(Pr. p. m. 580, 588).
659. Despdgubirile se acordä
de tribunalul domiciliului celui
achitat, la cererea acestuia, con-
form procedurii civile (Pr. p. m.
584).
660. Hotárirea care obligd
pe Stat la plata despdgubirilor
se public& din oficiu in Monito-
rul Oficial si inteun ziar din
Capitald, sau din localitatea
unde locueste cel achitat, dupd
xlesemnarea en lace instanta
(Pr. p. m. 580).
www.digibuc.ro
245
661. Hotárirea de despägu-
bire neexecutatd Inca; rämâne
in suspensie dacd in interval s'a
orcionat reluarea instructiei in
contra achitatului sau revizui-
rea procesului in defavoarea lui.
Dacd, indemnizatia se plátise
deja, beneficiarul poate fi obli-
gat la restituire.
662. Dispozitiile referitoare
la despdgubirea celor detinuti
preventiv, pe nedrept, se alpha
si sträinilor, numai dad. in Sta-
tul lor de origine Românii se-
bucurd de acelasi drept.
CARTEA VII
Punerea in vigoare a codului de
procedura penalil si dispozitii
transitorii
Dispozitii transitorii
663. Prezentul cod intrá in
vigoare la 1 Ianuarie 1937, afard
de dispozitiile art. 357, 358, 359,
360, 361, 362, 363 si 671, care in-
trä in vigoare la data publi-
cdrii.
Intocmirea primelor liste de
jurati se va face färd pdstrarea
termenelor prevdzute de art.
358. 359, 360, 361, 362 si 363.
664. Dela data aplicdrii a-
.cestui cod se abrogd:
1. Codul de procedurd penal&
din 2 Decemvrie 1864, in vigoare
in Vechiul Regat, cu modifica-
rile ulterioare, precum si legea
privitoare la instructiunea si ju-
decarea in fata instantelor co-
rectionale a flagrantelor delicte
din 13 Aprilie 1913;
2. Legea XXXIII din 1896,
in vigoare in Ardeal, cu toate
modificdrile ulterioare; legea
XXXIII din 1897, asupra Curti-
lor cu Jurati; legea VII din 1913,
asupra instantelor -pentru jude-
carea minorilor; legea XIV din
1914, asupra presei, precum ,§i
art. 314 si B15 din legea de orga-
nizare judecátoreascd din 14 A-
prilie 1925;
3. Legea de instructie criml-
246 Procedura Pena 11
In vigoare in Bucovina,
din 1 Ianuarie 1874, cu toate
mo di fi cgrile ulteri o are. 1)
665. Se abrogà de asemenea
orice dispozitii contrare dispozi-
tiilor legii de fatil, din orice legi
ar decurge.
666. Dispozitiile de proce-
durg din prezentul cod se a-
plicg si afacerilor in curs de ju-
decatg, la intrarea lui in vi-
goare, rämânând valabile actele
si lucrgrile indeplinite pang a-
tunci, in conformitate cu dispo-
zitiile legii anterioare.
Nulitatea unei lucrari urmate
In cursul unei instructii sau ju-
deati, inceputg sub imperiul
legii anterioare i continuatg
sub imperiul prezentei legi, nu
este pronuntatg deal dacg este
prevgzutg de legea de fatg
667. Se aplia cauzelor in
curs dispozitiile legii de fata,
privitoare la competentg, afarg
de cazurile and instanta ar fi
dat o hotrtrire.
Se excepteazg cazul and noua
lege ar desfiinta instanta pre-
vazutg de legea anterioarg. In
asemenea caz se aplicg legea de
fatg.
668. Termenele j cgile de
atac se determing dupg dispo-
zitiile legii In vigoare, in mo-
mentul când termenul incepe sg
curgg.
1) A se vedea, in eclectic, legile
abrogate;
1. Codul de procedurá
din 2 Decemvrie 1864, in vigoare in
Veehiul Regat, eu modifiarile ulte-
rioare, la pag. 887, vol. I.
2. Legea privitoare la instrue-
tiunea i judeearea in fata instan-
telor coreetionale a flagrantelor de-
licte. (Legea micului parehet), dn
13 Aprilie 1913, la pag. 887, vol. I
qi la pag. 33, vol. VIII.
3. Art. 314 si 315 din legea de
organizare judeeätoreasa, din 14
Aprilie 1925, la pag. 56 si 104, vol.
www.digibuc.ro
669. Revizuirea de defavoa-
rea celui achitat se poate cere
si pentru hotgririle pronuntate
sub imperiul legii vechi. Cererea
trebue sg fie introdusg in ter-
men de 6 luni dela punerea in
aplicare a acestui cod (Pr. p.
499. ur.).
670. 'Reabilitarea poate fi
cerutg si pentru condamnárile
pronuntate anterior legii de fatd,
(Pr. p. 612 ur.).
671 *) Pentru intocmirea ca-
zierului judiciar se vor extrage
din registrele de condamnäri pe-
nale, in termen de un an dela
punerea In aplicare a acestui
cod, toate mentiunile cerute de
art. 645 si urmgtorii, pe timpul
dela 1 Ianuarie 1924 pang la zi,
care vor fi apoi comunicate ca-
zierului spre a fi inscrise.
Instantele corectionale si Curti le
eu Jurati sunt datoare, in fer-
men de 10 ani dela punerea in
aplicare a acestui cod, sit con-
tinue, in afarg de obligatiunile
ce au, conform art. 645 si urmg-
torii, si cele din alineatul de
mai sus, sg inscrie in ordine al-
fabetia., inteun registru spe-
cial, numele, profesiunea, eta-
tea si locuinta celor condam-
nati pentru crime si delicte, spe-
cificând i pedepsele.
672. Dispozitiile acestui cod
se aplia si de instantele penale
militare, in cercetarea si judeca_
rea infractiunilor atribuite lor,
intru at nu contravirr dispozi-
tiilor speciale ale coclului de
justitie militarg.
673. Cazurile de revizuire
prevgzute de acest cod se aplicg
hotgririlor instantelor mili-
tare. Pang la reforma codului
de justitie militarg, instanta
competentg sá juclece revizuirea
este Curtea de Casatie (Pr. p.
499 ur.).
*) Artieol intrat In vigoare dela
-19 Martie 1936, data publickii pre-
zentului cod (art. 663).
 INDEX ALFA BETIC
LA CODUL DE PROCEDURA PENAL A ')
rlicolul
A
Articolul Apel, evocarea fondului . 457
Asel, Minister Public . . 458
Alm:fore, , 664, 665 Apel, achitare- 459
Ablinerea fudemitorlibr, : . 57 Apel, parte civilii 469
Abflnerea judeeritor liar, pro- Apel, infractiuni comise 461
punclea ei 58 Apel, motivare 462
Achitare, etind sc pronunla 4 Apel, inculpat arestat 463
Achltare, inexis.cnia fapiului . 4 Apel, report 464
Achltare, necomherea faptului 4 Apel, efecte 61 468
Achlture, fapt nepedepsibil. . 4 Apel, judecatil urgentn 470
Achitare, scuzii legalä . . . 4 Apel, infractori minori 570
Aehilare, cfcmc 8 Arestat, regimul lui 266
Act e.e procedura, notifi- Arestare preventiva . . . 254
carea lui , . 89 90, 94 Ashler:11A fudlelara, prevenn
Act de procedura, nuNta e . 93 siirac . . . . 79
/Sete judecatorefti, publicar.. 110 Aslstenla judlelarts, minor
Acflune eivlla, . . . . . . 1 interzis 79
Aellune elvlla, ernrciliul ei 6 As1stenja fudielarfi, crim 79
Aefiune elvila, i. tentarea ei . 6 Asorlalionl, p. combaterca
Aeflune elvila, complici . . . 10 fracliunilor 230
Aellune clwilii, intentare &recta 6 Autop le, 170
Aeflune child, reprczentare 6 Autorltate de lucre ludecat
Aeflune elvIla, 1n7ra tiuni de exi teMa fap.ului 9
presii 6 Autorltate da lueru fudecat,
Areftune eivila, obiect . . . 6 cu rab;litale 9
Aelluile elvila, continuare . 10 Autorltate de luern ludecat,
Acflune penala, chesttuni prejudiciale . . 11
Aefiune penala, object . . Autorlzare prealablla,. . . 2
Aefirme penala, excr,:..iiii . 2, 227-232 Avocat, fralatortri 80
Aeflune pennlii, stimeme . . 5
teffune penala, sItirsit . . . 4
Aeuzat, miner sub 19 ani . . 404
Alexerea instanfel 6
Ameada, executare 526
Imolstle, 10, 478 Bancrutfi, expertiza . . . 178
Amnlatle, aplicarca ei 639
Amnistle, obligativilate 610
1muistie, mentiune de . . . . 641
Anularea ormiírlrl,,lipsa mi-
ter zitrii pres'able 4
Anularea urmarir11, nulitate Cal de ntae, exerc.tiul lor . 4-.;9. 440
Icgala 4 Cal de atae, reountaxe . 441
lparfitor, memorii scrise . . . 78 Cal de atae, coinculpati 443
1parator, instruclie . . . . 79 Cal de atae, termen 45
parlitor, comunicare cu incM- Cal de atae, curgerea termen-
pat ti I 79 ului 446
lpfirisinr, desracinare . . . . 80 Cal de atae, declaratinne . 446
lpileaflunea r roe. peuate., . 663, C66, 667 Cal de atae, indrcptare areOtil 446
.1pel, ordonanth dercdeschiderea Cal de atae, identificarea
h56
instucliei 290 infraclorului
111el, ordona: la de instr. . 449 Chi de atar, 1-gea in vigoare,
Apel, ordonanil de are.tare 449 când incepe a curge termenul 663
Apel, ordonamil deliberate.. 449 Calomnle . . 14
Ape, %- 588 Camera de aeuzare, regula-
Apel, sechestru renal 451 ment dc competent-1 38
Apel, ottlonantä definitivii . . 451 Camera de aenzare . . . 274
Ape", mite de judecatii. senlinlii 441 Camera de acazare, compe-
Apel, elibcrarea ioculpatului . 455 tent1 275

Cifrcle din dreaptn coloanei nrticolul.

www.digibuc.ro
248 PROCEDURA PENALA

Canter& de aeuzare, proce- Comfietentä, stingerea actiunii

.clarli 276 penale
Calmer& de acuzare, raport 176 Compete eif A, inlractiune siivfa-
Calmer& de aeuzarc, judecatii 276 sitii in strainAtate . . . . . 25. 26
Camera de aeuzare, deli- Competent/a, resedinfa infrac-
berare 276 torulai . . . . . 22
Comer& de aeuzare, deci- Competeuta, infraeliuni contra
ziuui 277 sigurantei St atulut . . . . . 24
Camera de erasure, acestare 280 Competent& infractiuni conexe 50, 5e
Carte de judecatl . , . . 525 Competent/a, indivimbilitate . 33
Cesare, arid se pronunt8 . . 499 Competenià, recuzare . . . . 62
Cesare, trimetere 487 Competent& exceptii si inci-
Cesare, evocarea fondultii . 489 dente 11
Cesare, efecte 490, 491 CIDER petenirt, judeclítorii de
Cesare partial& 492 ocol 13
Caul lune, din ce consista 113 Competenta, trib Bale corec-
Cauthme, fixare 113 tionale 14
Cautiune, depunere 133 Competent& Curti de apel . 17
Cauttune, liberare provizorte 421,134 Competent& Curtii cu jurati. 18
Il aulitane, restituire 135 Competeniä, Cutte de Casalie 19
Cautinne, pierdere 136 Competenih, delict silvic 14
Cautiume, ordonanta de near- Conn etcutil, &lid de presh 14
mfirire /16 Competent& indemu la omor 14
Cazier Indicter, cuprinsul lui 645, 646, 647 Competent& lademn la rebe-
Cazier judiclar, comunicarea liune 14
hotileinlor 549 Connetentia, injurie 14
Caster judiclar, stergerea men- Competent& culomnie . . 14
tiunilor «49 Competentlt, difamatiune . , 14
Caster fudiciar, certified . 650. 651 Competenta, drept de rti-p es 14, 18
Cazier judlclar, i.o..testatie 653 Competent& recurs . . . . . 17, 19
Cazier jediciar 671 Competent& determinare 20, 21, 28, 29, 53, 31
Cereetare gocalP, jade-ins- Competenth, locul infractiunii 21
tructor .. . . 182 Compelentii, preferinta in.
Cercetare local& martini asis- stanfei 1 ai Milli sesizat5 . 22
leap.
Cercetare local&
Cereetare localii, proces-ver-
bal
182
181

185
. . . ......
Competeutii, instanfele din Bu-
curesti
Comretent& aproplerea fron-
23, 25
tierii Itomaniei 23
Cheltuell 6 Competent& diplomati romtini 23
Cheltueli, renuntare 6 Competentii, infractiune sAvar-
Cheltuell, urmArire 112 sitii pe un vas ..... . . . 24
Cheltueli, condamnare . . 113, 1'4 Competentii, infracjuine rlivar-
Cheltuell, intrefinareo condam- situ de echipajul unui vas . . 24
nafilor . . . 119 Competenth, infra fame comisii
Citeltuell, Stat 548 pe o aeronavit 24
Cheltueli, rarticular 548 Competenlä, infractiune sivAr-
Chestiuni prejudiclale, com- Ott d- echipajul nnei aerrnave 24
peten 11 Competenti, calitatea p rroanei 28
Chestluni prejud:elale, sus- Competent& co: exitatea in-
pendarea judeatii innate . . 11 fracliunilor 29
Circumstante agravante . . 401 Competent& instanfe de acelasi
Citatie, cuprins . . . . 82 grad . . . . -. . 30
CHM e, emfierea ei Competent& mstante de
Citatic, nulitate 82 diferit SO
Citatie, comunicare . . . . . 85 Competent& insti,aleri , 33
Matte, doniiciliu la hotel . 85 Competent& cimpli i . . , , 33
(italic, militari 85 Competentä, favnrizaiori . . . 33
Citat le, definut 85 Competentai, tainuitori . . . . 33
CItatie, afisare 86 Competent/a, concurs real de
Citatie, proces-verbal 87 infractiuni 34
Citatie, notificarea prin post8 94 Compunerea instantel, daune
Colonie penitenciarii, cerere 529 interese ...... . : . .
Compunerea instantel, ju 'e-
444
Colonie penitenciaria, botti-
rire 531 carea rninorilor 553
Colonic pealtenelaral, reno- Comunlcare, act de proceduril 88
carea ei 533 Comunicare, paste mini& . 90
Colonic penitenciarfi, muncA Comunleare, domiciliu . ... 91
In afara ei 534 l'emualeare, reprczentant . 90
Comislone de Neoraveghere 533, 545 Consunieare, Minister Public 90
Comisinne rogatorie . . . . 124, 128 Comunieare, defiant 90
Comisinne asedleo.legalii . 174 Ceaelasti melee 511

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETID

Condamuat, demeold 537 Carte ea jurati, separar.a

Coudamnat 67 chest' unilor 400
Coed _minaret 4 Carle eu "avail, agravante . 401
Condamnare, despAgubin 7 Carte cu jurati, scuze leFale 403
Conersitate competen la . . . 29 Carte cu Wall, acuzat minor 404
Conealtate, !Tel . . . . . 29 Curte ea jurafi, proectul
Coneeltate, lutrunirea infracti- chestiunilor 405
uni la r 29 Carte eu ¡neap, circurustanie
fonesitate, judecate. separate 32 wuratoare 406
Confirmare, aperator . . 79 Carte ea ¡amp, explicaliil
Confiscore 547 preiedintelui 409
Coutestatie jurati, . . . . 372 Carte eu jurati, paza Orilor 407
Contestatie, cfiud se poate fac -,15, 517 Carte eu jump, afivirea im-
Contestatie, suspendarea excel perativelor . . . . . . . . 403
terii . . . . . 516 Carte ea "'trap, dcciziuni . 411, 420
Contestatie, cal de atac 513 Carte eu jurati, infraelium
Contoplre de pedepse . . 527 noui 424
Contr a- expertiza 173 Carte en jump, proces velloal 425
Cdpil, eliberare 111 Carte eu "'trap, deliberare . 410
Corp dellct 210-213 Curte eu lurall, verdict arm-
Corp deliet, prezentare la des- mativ 412
bateri 305 Carte ea "'matt, suspendarea
Contamael, ordonanta . . . 426 judectitii 416
Conlumaci, arnana.ea prezen- Carte cut Jurati verdict negatvr 417
Writ acuzatulni ..... . 427 Curte ea jurall, condamnare
Contumaei, liberare provizorie 428 la daune 417
Contumaci, judecare 429
Contumnel, minori 430
Conturnael, coacuzati . . 431
Contumaci, divrea deciziei 432
Contumac', electele deciziei . 433
Contumaci, prezentarea con- Maxine, competentl
damnal u lui 435, 437 Lamm materiale, reparare 6
Culp& civilá, stingerea acfiunii Datum morale, reparare . 6
penale 8 Daune Interese, parte civilii . 8
Curatelà 528 Daune, eroare judiciara 513
Carte de apel, competenta 17 Decesul partilor 81
Curie de easatie, competeirtit 19, 47 Deciziune, Camera de acuzare 277. 281
Carte eu "'trap, competenja 14 Deelziune, conumicare . . . 282
Carte cat Jurati, sediu . . 349 Deelz Owe, afivire 283
Curte cu ¡amp, durata sesiunii 34) Decislune 325
Carte cu juratl, compunere 350 Deelzlune, pronun:are 421
Curte eu jurali, tragere la Deciziane, termen do redactare 422
sorti 351, 366 Defaimare 600
Carte en jurati, capacitatea Deliberare, secretul ei . 322
membrilor juriulni 352 Dellbera re, vet 323
Carte eu jurafi, incompatibi- Dellberare, pricedurii . 25
Mate 355 D Het flagrant, definif e . 218
Curte cu juraff, scaire. 356 Della flagrant, prinderca In-
Curie ea jurati, intocmirea fractoru ui -18
listelor 357-359 Delia flagrant, cereqiiri pre-
Carte cut "asap, liste sapli- liminare 219
mentare 560, 368 Dellet flagrant, instantI com-
Carte eu ¡strap. incunoltiinja- pe.enta 226
rea juratilor 367 DelIct flagrant, judecare . ,43
Curte ca I rap, apel nominal 383 Delict flagrant, inAructiane -63
Carte ea "strati, formarea Deliet flagrant, compleiarea
juriului 389 cercetarilor 269
Curie ea jurafl, recuzare . 389, 390 Delia contra onoarel, conci-
Curte eu ¡twat!, formula j ore- liere 023. 609
mantului 391 Della contra onoarel, jude-
Carte ea Inrati, suspenda en care in 610
desbaterilor . . . . 392 Delict de prestl, competenta . 14,27
Carte eu ¡strati, amanarea »diet alivie, competenje . . 14
judecijii 396 Dement& 557
Carte en jurall, Demnitarl, judecnrea lor 589
martorilor . . ...... aseultarea
.
Carte eu ¡strap, ultimaI cuvant
397 Denuat, definitte . .
Dentin!, semnare. . .
186
183
186
al acuratului . . . . . 398, 419 DeannI, mandat
Carte en larati, formularea Demuth negtiutor de carte . 186
400 Dei.unt, copie 186
chestinnilor

www.digibuc.ro
250 PROCELaiRA PENALA

Denunt, obligativitate . . 190 Flagrant dellet, pripderea in-

Denumare, bl gativitalca ei . 189, 190 fractorului 2/.8
Desbateri, ruli.utc 501 Flagrant delta, cerceairi pre.
13esitateri, usiccare tu lipsä 302 liminure 219
Hesitater], d ram 303 Flagrant dellet, emnpett rig 226
Desbateri, rr kart lot . . 314 Fiagrant deBeS, instruct iune 269
DC sbatv ri, nulitate 314 Flagrant deliet, tompletarea
Desbaterl, continutre . 315 ceic.ctlrilmir . . 269
Desbateri, se gs °bete . 320 Flagr_nt dellet, judecare . 348
Despfigliblei, tipsa pinto . .
Despagub:ri, cordamhure din
ofictu . . . .
Iicspà ubiri, ineictstentu I p-
mliii
Despilgubiri, necorn teran lap- Grahlere, cui se adreseazl ce
ruin . . . . . . rerea . 641
DespfigubIrt, ordinul legii . Grallere, propunete de . . . 641
Despilgubiri, tegitinal aparare tI tirratiere, tapoitut Piocul maim
Despfignbirl, (apt nepcdepsihil 8 General 64'2
espagubiri, termen de groat: 618 Gratiere, liberarea d. 643
Despagabiri, delentisp e . . . 65r 65) Gratiere, meukune 644
Detenlione, pe i cdrept . . 657
Dilamal tune 14
Distragere de ;zee, reconsti-
toire 625, 627
Distrugere de write, publicatii 626 Hotarir,, pronuntare 325
Dom,riru St Hottirirf, suspindalea pedepsei 326
Domietliu, nle ere 613 Hottiriri, c ispoziter 327
Drept tit rfispuns . . 14 1101firir , cuptins 328
lioliíriri, militate 330
Hotärirt, rc declare 333
Hotäriri, scmnare 333
Hottirirt, Oh 334
Fleeta una via
llotbritr, premergiltaare 471
6 HotAriri aefinitite 519, 520
Eroare ludid nit, datum 513 llotarirt, ci mutdcale . . . 521, 61
troarejudiclarà, competentil Doti-100, inasuri de siguranlii 542
In main de data e 514 Hotfiriri slier:Ea 549
Except'imi 11 Hotáriri sträive, incident . 550
Exceplinui prejudiciale, civile 11 Hottiriri, infraciori minori . 570, 572
Expert 164, 165 ilotitriri, publicare 606, 660
Espert, amend a 166 Ho:ariri, distrugere 91 sus -
Expert, raport
Exträdare, condilii de lormii .
172
630
tragere , , , ..
Hottiriri, detentiune pe ncdrept
625, 626, 627
660, 661
I:dart-Ware, cerere 631
Exträdare, stat sfain . 632
Exträdare, anchell 632
ExtrAdare, competentii . . . 633, 634
Extradare, deciiie de . . . 614
Exträdare, aresiarea urmiiri- Edentificarea lniractorului 655
tului 637 Identillearea inirattorniul,
Exträdare executni ea ei 638 dit de mac 656
Emparare ......
Imperative, aftpre
. .
. .
3
. 408
lneapabil .
incetarea urmáriril
. .....
Inalli deninitari, juclue.tr, lur
.
.
589
7
4
Fals, dermal 590 lucheern 325, 543
Falls, prcees-verbet 591 ineheere, mntivarea ci, .
Fals, proLa
Fals, identificaren p esei . . .
591
592
Ineitiente . .
incompatibilitatea Indeed,-
... ... 531
11
Fals, act Oat dcpozit torilor . . . . . . . 56
public . . . . . . . . 593 Indivizibilitatea intraliunit 33
Fails, act autentic . . . . . . 594 Informator . s 131
rats, susru ndarca cauzei . . . 596 Intractiune, . . 1
Fula, botraire de declarare in 597 33
menfiuno de desfiinf ,re t Infras final de presä . . . 6
adului 597 Infractiuni de presil, pkingere 599
Faisilicare de won-eta, ex- infraetioni de presa, compc-
pert
Favorizarea infrr.
r'ori tor .
176
13
1E01 ..... . .
Infraelluni de presti, eitare
. . 599
601
Flagrant dcEet, cluanifie . . 213 lafracjand de presa, probe.. 403

www.digibuc.ro
 . INDEX ALFA BETIC 251

Infrael luni de presh, infant- Judea:aortic instruct-lc, pro-

pinare 604 cedura cont nuiclorte . . . 267
Infracilune flagranta, (Ian/ Judecator de cm , primele
tie 218 cercetfiri 223
Infractiune Ilagranta, amen- Judecator de ocol, compe-
dii 220 tentil penalI . . . . . . 15
Infraciiune Ilagranta, in- Judecator de orol, nrest re 336
struct te 268 iLdecator de ecol, Fade
InfracliunI de audienfli, civila 337
crime 628 Judccator de ocoi, flagrant
Infractiuni de a udienfa, 629
deliet
Judecator de ocol, liberare
338
delict
Infractinni de audicatfi, 629
provizorie . . .
judecator de ocal, absenfa
239
judecare .
Infarie 14 pârtii civile 340
Judecator Le col', ordouarta
proc. penale . . . .....
Instante milltare, aplicarea
1nEtanle de trimitere . .
672
493, 494
juramant
luraii, intlemnizare
341
391
371
instrucile, seep 233 Jura'. , nmendil 372
Instruct ie, duratit 237 Surall, _contestarea ornendei . 372
Insult& 600 Jurail, pedepsiren lor . . . 415
tub-imp-stare 71 Juraff, bed ia 34)
Intfimpinare, infractiuni de sesiuld . . . . . . . :4)
pres5 604 furafi, prelungirea ucs un:lor 349
laterdfcfiune penala . 540 furall, derma sesinalor . . . . 349
internare 538 lurafi, emni un.ren I until . 250
Interogator 241 joraft, condiliuni 352
Interpret 159 marall, nedemnitate 353
Interpret, onorariu 180 Jural, incapacitate 354
latervenfie 70 twat!, ircompatibtlilam 355
interzls, asisten18 judiciara . 79 strati, seutire 356
juraf I, te
I 357
urail, alipren Estelar. . . . 261
twar, ,ieigere 812
Juraff, modificerea Ii leicir . 361
lisla t e au siane . . . 363
strucliune . . .....
Judecarea magistrafilor, in-
judeearea magistratilor, ola-
578 580,582
Juraii, incunottiiLtare . .
Jurail, completare
Jump, comunicarea listet de
367
368
sore 581 aesiune 284
Judecarea magistrafilor, apclul nominal . . . 388
mandat de are.tare 585 inlaturarea lor . . . 888
Jr decarea magistrafilor, formatea jurndui . . 389
competenft, . . . 586 strati, rectizare 389, 890
Judecarea demnitarilor. . 598 surlcanfi 880
Judecatil, procedura de
Judecata, infrattori minori .
291, 293
567
jurall, juilimfint ..... . 291
small, fat mularan chestiunilor 399,403
Judec &tor de instruefle, cnn- circums,aule agravante 401
flict de jurisdictie 41 u rati, scuze legate . . . . 403
judee fifer de Instracile, atri- urafi, minoriiatea acuzatului . 404
bultuni 222, 223, 267 urafi, ciicumstinte usur.tcare 406
judecator de instrucfle, urall, aft¡area impel at_ vi tor. . 408
terzicerea ca inculpatul sit co- prezidarea de .beri_r lur 409
muniec cu persoane kritine 79 uratirdclibc nro 410
Judeciitor de instracile, sesi- uraft, majeritate legall . 411
zare din oficiu 234 swap, stabilirea pedel sei . . 412
Jadecillor de instruefie, ex- strap, cefret TertFct lui . . 418
tinderea cercerárilor 238
Judecator de lastruefle, asis-
tenta grefierulni . . . . . . 239
Judecator de bastruct:e,
tarea piirtilor . . . . 240, 267
Jude cator ee Instracile;mij:
!once de investgatie
judecator de lastruelle,
.
.ci-
. . 240 acordl . . . .....
Llberare provizorie, când se
LIberare provizorle, conflict
/29, 136
icrogn ter 241 negativ Ile compelenitt . . 129
Judecator de instrucfle, mar- Liberarr provizorie, recurs 129
tori 243 Liberare provizorie, reino-
Judecator de htstruelle, cer- irea ces erii 129
cetare locall i percbizitie . . 250, 253 Libeeare prosizorle, resiric-
Judecator de Instructie, pu- jinni 431
nere io [Mutate 260 Llberare provIzorle, craft no ilL

www.digibuc.ro
252 PROCEDURA PENALA

Liberare provizorie, repu- instanfti specialii . 855

mere In stare de (crest . . . . 132 Minor, denunf 161
Liberare provizorle, (Tel 455 Minor, airibuflife judecticorulul 562
Liberare provizorle, com Minor, izolare ...... . . 564
peteniti 129 Minor, arestare preventivi . . 564
Liberare eonditIonatä . . 555 Minor, Minister Public . . 56a
Lista juratilor 557, 76 , 663 inor, apgrare 565
Lista jurattior, afisare . . . 361 Minor, nedelicvent 575
Lista juratilor, stergere . 362 Minor, abandonare 574
Lista furatilor, durata ei . 363 Minor, ocroiire 575
Lista juratilor, amend& . . 565
Lists furallior, comunicare 384
Lueru judecat . . . . . 9
Lueru ludeeat, exceptii prole-
diciale . . . . , . . . . . . 11
Lucca judecat, inci.'ente . . . 11
Notificare, act de procedura . 88
Notilicare, parte milli . . . . 90
Notificare, domiciliu . . . . 4 90
Notilleare, reprezentant . . . 90
Notideare, Miuister Public . 90
Notificare, definut 91
Mandai 77 Notilicare, instiinfare verbalti 92
Randall de aducere, martori 161 Nulitate, cazuri de 102 104
Mandel de arestare . . . 46, 585 Nulitate, act de instraclie . . 105
Mandat de arestare, repu- Nulitate, acoperire 106, 107
nere in stare de nrest . . . 132 Nuditate, cauzatg de Willi . . 108
Mandat de arestare, cuprins 256 Nulitate, efecte 109
Handal de arestare, exe- Nulltatea desbaterlior, ac
cutare 226. 263 perire 304
Mandat de nrestare, limetare 257 Nulitate, hotfitiri 330
Mandat de arestare confir
mare 258
Mandat de arestare, notifi-
care
Mandat de executare, noti-
261 o
ficare . 524
Maadat de infittilsare . . . 255 Ofiter de pantie judicially
Mandat de trItnitere la atribufiuni 199
mooed 526 Ofiter de politic ludielark
Martorl, infilfisare 145 auxiliar al procurorului . 203, 204
Martori, proces-verbal . . . 152 Oilier de politic judiciard,
Martorl, membril Cases Regale 146 judeclitor de ocol 197, 198
Martorl, ascullare la dom:ciliu 146 Oilier de politie judielara,
Martorl, ministrii 146 retinerea mvinuitului . . . 206
Martorl, secret proresional 147 Oliter de politic judiciara,
Martorl, nrobligativitate . 148 asistenta cuedicului legist . 209
Marton', rAuz de a depune 149 Oliter de politie juairiard,
illarfori, parte civil6 . . . 150 interogator 214
Martcrl, surzi san surdo-muji . 156 Ofiter de pollute judielard,
Martorf, mincino5i 159 proces-verbal 217
Martori, refuz de a jura . . /62 Oilier de polltic judielard,
Martori, aducerea lor . . . , 304 313 infracliune flagrant6. . . . . 219
Mariori, intrelaiiri 306 Ontor, Indemn la 14
Marton', adaos la depuzitia lor Opozitie ord. jud. Instructor. . 79
Martori, piirgsiraa sediulei 308 Opozitie, ordonang de liberare 242
Mdsuri de sigurautd, inter- Opozttie, ordonanfi penalg.. 342
nare 538 Opezitle, ordonanfa jucL de
Namurl de signrantd, re- 454
vocare 541 Opozitle, sentinfii drill in lipsii 45 k
Medic, expert 175 Opozitie, dec:ziuni 454
Minister Public, concluziuni 66 Opozipe, efecte . . . . . 454
Minister Public, competenfii 66 Opozitie, iudecare in lipsl 454
Minister Public, organizare 66 Opozilie, chat/ ueli 454
Minister Polak, a tribulinni 193, 195, 224. 225 Ordonantrt dellnillyfi, comu-
Minister Fifille, flagrant delict 226 nicare 270. 272
Minister Public, compunerea Ordomantil de neurnafirire 271
instant*/ 296 Ordonantä penal& 341
Minister Public, inspectium 544 Ordonantd penald, conahni-
Minor, inFraclinni flagrante . . 221 Cale 342
Minor, asisteng judiciar . 79 Ordonantil penald, anulare 344
Minor, compcteafa instanfei , 557, 559 Ordonantà de trimitere . . 271

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC 253

Proces.vet hai, desbaieri . . 318, 319

Proces-ver,.al, reelilicare . 321
Proccs-verbal, fals 59/
Parte elvIlà, asociabuni . . 76 Proem* 77
Parte civilá, militate . 73 PublIcald 110
Parte child, constituire 73 Publleitatea dcsbaterllor,
Parte clvilä, incapacitate , 74 exceptii 296
Parte civilá, renuutare 75
Parte civilá, concluziuni 537
Parte elvilmente responsa-
bilb, citare 70
Parle civiimente responsa
WA, introducere 70
Parte clvilmente responsa Raport, Camera de acuzire. 276
inturvontie 70 Rapurt, cuprinsul lui 483
Parte vlitámatit, daune . 221 RlispunzAtor civilimente, . 69
Pedeapsii, modificare . . . 527 Rlispunzator eiviimente, d-
Pedcapsd, amanare 536 one 70
Pedeapsii, suspendare . . . Raspunziltor clvilmente, bi-
Pedeap:ii, infiactori mii.ori . . 563 troducere 70
Perehiiitiane . ...... 208, 245 246
Percilzillane, infraclitme fla-
Raspunantor clvilmente, in-
terval, tie 70
grania 220 Reabilitare, compete*. . 612
Perehlzillune, inculpat detinut 247 Reabllitare, cerere 613
Perebiziflune, durata efectutirit 249 Ileabllitare, alegeie de domi-
Plfingere, 2 edit' 615
Pltangere penalti . . . . 187 Reabilitare, liotäri.e . . . . 620, 621
Politla judiclarti, exercitill ei 199 Reabliitar , comunclrea ho-
Prziol 6 taririi 621
Presil, ealomnie 14 Reabilitare revocarea ei . , 622
PresA, injurie 14 Recidivli 627, 639
Presii, ditamatiune 14 Recunou7terea hoffiririlor
Prcsii, delict c mire onoarei . 611 striiine, compete* . . . . 551
Presti, v. infractiuni . . . . 6 599, 601, 604 Recunoalterea hotárirllOr
Presediute, fatrerupirea des- sträine, cai de atac . . . . 554
baterilor 310 Recurs ....... . . .
Recurs, conexitate, disjungere .
587, 636
Prevedintele Carlin ma Waft 373, 374 32
Prescdintele Curia cu ju- Recurs, Camera' de acuzare 282, 29)
rajf, aducerea acuzatului . 376 Recurs 344
Pre*edintele Curill eu jas Recurs, hotiriri premergatuare 471
rail, atribuliuni oremergatoare Recurs, omisso medio . . . . 472
desbaterilor 377, 383 Recurs, susrentivitate . . . . 473
Presedintele Cur(li cu N Recurs, nulifaii formale , , . , 474
raj'', prezidarea deliberarii Recurs, nulitati de fond . . . 4
juriului 40? Recurs, Curte cu jurafi. . . . 475
Preteulluni chit 3
Recurs, inadmisibilitate , . . 476
Prim ¡twat . . . . . . 409
Recurs, amnistie 478
Primele cercettlrl, ofiter de Recurs, acte de instruclie . . 479
politic judiciara . . . . . . 192
Recurs, necitarea parfilor.. . . 182
Pricuele cercelfiri, Minisle: Recurs, rep ica. 414
Public 188
Recurs, erori maeratle. . 415
Primele cercear', judect.tor Recurs, re,pingere 486
de ins ructie 222
Recurs, trimitere . . . . , . 491, 494
Recurs, exercifiul lui 495
Primele cercetfirl, iud. ocol 223 Recurs la interesul legil 496, 497
Pro're . . .- 11, 157 Recurs itt auulare . . . 491
Probe, scrise . . . 143 Recuzare, judecator dc ocol 62
Probe, procese verbal... . .
Probe, insciisuri ..... .
Probe, mar uris2rea inculratului
138
143
141
strucfle . . ......
Recuzare, judec.itor de in-
Recuzare, judc ciitor
. 62
62
Prol-e, martori al infornm ori - 145-163 liecuzare, consilier de Cu te 62
Probe, expritiza 164-183 Recazare, membrii Curlii cu juri 02
Probe, cerc ,are local& . . . 181-183 Recuzare, membrii Curia de
PI film, indicii vi prczumfii . 184 Casafie 62
Probe, complectorea ler , . 31 t Rccuzate, judecarea ei . . 63
Proces-verbal, cerectare locala 185 Redescliii erra Iasi met fel 287
ProcesIerbal, flagral t delict 22) Redeschidcrea inetracjel,
Proces-verha I, ofiter de poli- sesizare 289
fie judiciara 15) Regulami nt de competeujii,
Praces-verbal, cuprins , 138 jud. de ins.14 ucfie . . . . . 38
Proces.verbal, fa, ma Ini . . 140, 141 Regulament de competenf6,
Proees.verbal, asiitenfl , . 142 jud. de ocol 38

www.digibuc.ro
254 PROCEDURA PENALA

Regulament de competentá, Shapero, actiune Denali . . . tO

tribunate 38 Stingerea actienil penate ,
Regulament de competent'', amuistie 10
Curte de Casatie 39 Stlagerea actiunli penale,
Regulament de comprtenle, moartea infractorului . . . . 10
avizul Minisierului Vublic . 42 Striimularea procaselor. . . 23
Regulament de competen1d, Stramuter a proceselor,
comunicarea hotartric . . . . 43 Cunt! tie Casalie 47
Regulament de competenid, Striimularea proceselor, ca-
cale de atac 43 Z1111 47, 48
Regulameitt de competent& Striunuterea proceselor, ce-
elemente inauficiente . . . . . 44. 45 reri 48, 51
Reauntare, octiune civilii . 3 Strfimaterea pro ceselor,
Reuuntere, de chept 6 a ecte 52
Renuntare, cai d.: atac 441 Strilmutz re a proceseler, ju .
Reprezentare, actiune civ. do 6 dc care 53
Repanere in termen . . . 100, 101 Sitramutert a proceselor, de-
Ilepuncre, in stare de orest . 132 cizie neinotiVatti 54
Sirrimutarea proceselar,
Restituirl
Restl nirl, condamnore din o-
ficiu
547

7
lucru judecat . ...... .
Suspendaeen acflunii penal
65
12
Restitulri, iucapil . . . . 7 Suspendaree executdril, con-
Retinerea invinultului . . - 206 lestatie 516
Ref iner a insimiultulni, cer- Suspendareajudeedtli, regu-
cetäri 207 lament de comuetenta . . . . 41
Retinerea invinuitulul, fla- Suspendarra iudecatii . . 312
grant delict 207 Suspiclune leghlrnd, . . . . 47
Revizulre, exercitiul ei . ,, . 500, 501 Sustragere, de re`c 625 626, 627
Revizulre, cazuri de 49)
Revizuire, forrnularea ei 503
Revizoire, °Nam inare 504
Revizuire, cfecte :supra. hota-
ririi Macaw
Revizulre, eli de atac . . .
Revlzulre, publienrco hottisfrii
505, 507, 509
5,0
511
Täinuire . . .
Termen de gratic
. ...... 15
618
Revizulre, Malta Cnrte de Just. 512 Termen, crti de Mac . . . , 445
Revizulre, instante m;litare . 673 Termen, calculare 445
Termer., legea to vigoare, dud
incepe a c urge 668
Tribunal, competentit . . . "45, 346
Tribunal, declinator de cora-
Seuzli. legal& . 403
petenta ...... . . . . 347
Senza legálü, achitare , 4
Sechestra penal . . . . . 120, 121
Sechestra penal, obligativitaie 120
Sechestru penal, expirare. . 120
Sechestrn penal, procedurii . 121 Ilrmfirire, calificare diferia 5
Sechestru penal, cai de atac 121 Erma Ore, anulare 4,5
Sechestru penal, cant lone . 121 firma-rim, incetare 4
SedInte, 297
Sedinte, turburaren lor . . . 299
Semifluid 325 V
Slgurenth pubilcá, striimutare 47
Solidarltate ..... . . . 10 Verificare de seripturl . 177

www.digibuc.ro
 7 Ianuarie 1936
DECR ET
pentru organizarea Ministerului Inter-
nelor
DIN 7 IANUARIE 1936 1)
TITLUL I
Atributiunile generale ale Ministe-
rului Internelor
1. Cad in atributiunile Mini-
sterului Internelor:
a.) Conducerea administratiei
generale a tärii;
b) Paza ordinei publice;
c) Siguranta Statului;
Supravegherea si controlul
autoritatilor locale in limitele 4i
conditiunile stabilite prin legi;
e) Indrumarea, coordonarea
armonizarea actiunii autoritati-
lor locale; .
Atributiuni diverse cuprinse
in legi speciale.
2. Ministerul internelor este
seful tuturor serviciilor i insti-
tutiilor ce depind de acest De-
partament. El poate da delegatii
pentru anumite lucrdri, atat di-
rectorilor, cat si conducatorilor
exlministratiei exterioare. Aceste
delegatii .se dau prin decizii pu-
blicate in Monitorul Oficial.
3. Ministrul poate fi ajutat
de unul sau doi subsecretari de
Stat.
1) Acest Deeret regal sub Nr. 4
din 19'36, dat in baza art. 7 din
Decret-lege pentru ierarhizarea fune-
tiunilor i organizarea serviefflor In
administratiile publice, din 13 No-
emvrie 1934, pag. 747, vol. XXII,
s'a publicat in Monitorul Oficial,
p. I, Nr. 5 din 7 Ianuarie 1936. Ul-
terior a Lost modifieat prin Deere-
tul din 14 Octomvrie 1936, aflat la
ordinea eronologicii in acest volum.
El abrogä Regulamentul pentru or-
ganizarea Ministerului de Interne,
din 25 Ianuaiie 1930, pag. 121, vol.
XVIII, care desvola Legea pentru
organizarea ministereIor, din 2 Au-
gust 1929, pag. 877, vol. XVII. De
www.digibuc.ro
255
Atributiunile subsecretarilor de
Stat, sunt fixate prin decretul de
numire sau prin deciziune mi-
nisteriala, ce se publica in Mo-
nitorul Oficial.
4. Ministrul este ajutat de un
secretar general.
Atributiunile secretarului ge-
neral sunt fixate prin decizie
ministerialä, publicath in Moni-
torul Oficial.
5. Administratia generald a
ministerului se compune
a) Administratia centrard;
b) Administratia exterioar6;
c) Institutiile speciale atasate
ministerului.
TITLUL II
Administratia Centraa 2)
6. Administratia centralá se
compune din:
a) Organe centrale nereparti-
zate pe directiuni;
asemeni se abrog5, art. 5, alin. f din
Legea pentru reglementarea migra-
tiunilor, din 29 Aprilie 1925, pag:
1024, vol. XIXII; precum si De-
cret-lege pentru Institutul central
de statistia, din 14 Noemvrie 1934,
pag. 756, vol. XXII.
A se vedea in legäturä:
1. Legea pentru organizarea mi-
nisterelor, din 2 August 1929, pag.
877, vol. XVII, eu modif.
2. Legea pentru organizarea ad-
ministratiunii loeale, din 3 August
1929, pag. 920, vol. XVII, cu mo-
dif.
3. Legea pentru unificarea admi-
nistrativa, din 14 Iunie 1925, pag.
338, vol. XIXII, eu modif. i in
fine,
"7: Legea administrativa, din 27
Martie 1936, la pag. 342, in acest
volum.
2) In trecut servidile administra-
tiei eentrale a Ministerului de In-
terne, an fost organizate prin Legea
din 19 Aprilie 1892, pag. 950, vol.
II (editia 1907), modificatà in in-
tregime prin Legea din 25 Martie
256 7 Ianuarie 1936
b) Directiuni generale si direc-
tiuni;
c) Prefectura politiei Capita lei;
d) Inspectoratul general al
jandarmeriei;
c) Comandamentul pompieri-
lor militari.
CAPITOLUL I
Organe centrole nereportizafe pe.
direcbuni
7. Organele centrale nerepar-
tizate pe directiuni sunt:
a) Cabinetul ministrului;
b) Cabinetul subsecretarilor de
Stat; .
c) Cabinetul secretarului gene-
ral;
d) Inspectoratul general admi-
nistrativ;
e) Contenciosul ministerului;
f) Registratura generalg;
g) Serviciul medical;
h) Oficiul P. T. T.
8. Atributiunile cabinetelor
sunt:
a) Primirea corespondentei si
cererilor adresate personal mini-
strului, subsecretarilor de Stat
eau secretarului general;
b) Tinerea in evidentg, a lu-
crgrilor ministrului, subsecreta
rilor de Stat sau secretarului
general;
c) Fixarea ordinei audientelor
executarea lucrgrilor incredin-
tate de ministru, subsecretarii
de Stat sau secretarul general.
9. Cabinetele se compun din-
tr'un sef de cabinet bugetar si
unul sau mai multi functionari,
detasati dung trebuintg, dela di-
rectiunile ministerului.
1908, pag. 735, vol. IIEIV, apoi
prin Legea si Regulamentul din 20
Iunid 1913, pag. 171 £0. 178, vol.
VIII. Toate au fost apoi modifi-
cate prin Legea din 2 August 1929,
pag. 877, vol. XVII si Regulamen-
tul dn 25 Ianuarie 1930, pag. 121,
vol. XVIII.
www.digibuc.ro
10. Pe lângg cabinetuI mini-
strului, functioneazg biroul ci-
frului, care se ocupg cu cifrarea
descifrarea telegramelor.
11. Inspectoratul general ad-
ministrativ se compune din in-
spectorii generali axlministrativi,
care stau sub orclinele si la dis-
pozitia ministrului, pentru in-
spectii, anchete, informatii i in-
särcingri speciale, putând fi re-
partizati pe circumscriptii.
12. Contenciosul ministerului,
condus de un avocat-sef, se ocu-
pg cu sustinerea proceselor mi-
nisterului in fata instantelor ju-
decgtoresti i cu toate chestiu-
nile in leggturg cu aceste pro-
cese, cu exercitarea tuturor cgi-
lor ordinare si extraorclinare de
atac, irapotriva hotdririlor jude-
cgtoresti, date in cauzele in care
ministerul a figurat ca parte.
Contenciosul dg aviza oxide-
câteori este consultat de mini-
stru, subsecretarul de Stat, se-
cretarul general sau directori,
in leggturg cu afacerile de resor-
tul ministerului i oridecâteori
prin legi se cere avizul conten-
ciosului.
Contenciosul pgstreazg arhiva
proceselor ministerului si tine
registre de aceste procese, cu a-
rgtarea pgrtilor care figureazg
in proces, a obiectului procese-
lor, a problemei juridice de sus-
tinut inaintea instantei In fata
cgreia se aflg procesele, a faze-
lor in care ele se ggsesc, a ter-
menelor sorocite pentru jude-
catg si a solutiunilor ce instan-
tele judecgtoresti au dat.
13. Avocatii ministerului re-
prezintg pe ministrul internelor
In fata instantelor judecgtoresti
sau administrative, fgrg sä fie
nevoie pentru aceasta de vreo
delegatie specialg. De asemenea
avocatii ministerului sunt inve-
stiti cu toate drepturile, atribu-
tiunile i obligatiunile prevgzute
 7 lanuarie 1936 257

de legea pentru organizarea cor- 17. Serviciul medical are In

pului de avocati publicil), care atributiunea sa asistenta medi-
se aplicg avocatilor ministeru- cal& a functionarilor in orele de
lui, In toate dispozitiunile cs cu- serviciu, cum *1 vizitarea la do-
prinde: miciliu a acelor care sunt bol-
Pentru alte insgrcingri mini- navi. Consultg. *i viziteazg are-
strul internelor poate da dele- statii.
gatiune general& sau special& 18. Oficiul P. T. T. executg lu-
prin decizie ministerialg, publi- crarile aferente pe intreg mini-
catä in Monitorul Oficial. sterul.
14. $eful contenciosului poate 19. Personalul organelor ne-
da delegatiune avocatilor Statu- repartizate este urmatorul:
lui din provincie, in numele Mi- I. Cabinetul ministrului:
nisterului Internelor, pentru sus- 1 *ef de cabinet.
tinerea intereselor ministerului IL Cabinetul subsecretarilor de
in toate procesele in care aceste: Stat:
figureazg ca parte, precum 2 *efi de cabinet.
pentru exercitarea oricäror cäi Cabinetul secretarului ge-
de atac impotriva hotäririlor neral:
judechtoresti in care figureazg 1 *ef de cabinet.
ca parte. IV. Inspectoratul general ad-
15. Contenciosul se compune ministrativ.
din: 14 inspectori generali ad_
a) Consiliul avocatilor cu- ministrativi.
prinand 14 avocati deta*ati 2 dactilografe.
dela Ministerul Justitiei conform V. Contenciosul:
legii pentru organizarea corpu- 1 secretar de contencios.
lui de avocati publici. Pe langg 3 *efi de birou.
consfliul avocatilor functioneazg 3 sub*efi de birou.
un secretar al contenciosului; 4 impiegati.
b) Serviciul administrativ al 2 dactilografe.
contenciosului compus din 3 bi- VI. Registratura generalg:
rouri: 1 *ef de birou.
1. Biroul de procese *i avize. 1 sub*ef de birou.
2. Biroul de popriri i execu- 4 impiegati.
tgri. VII. Serviciul medical:
3. Biroul de re_gistraturg i ar- 1 mediclef.
laivg. 8 medici.
16. Registratura generalá are VIII. Oficiul P. T. T.:
ea atributiuni: Personalul este repartizat dela
a) Primirea petitiilor, a acte- Societatea de telefoane, ministe-
lor *i a corespondentei; rul acordandu-i o subventie a-
b) Repartizarea *i tinerea in nualg.
evidentä a petitiunilor; IX. Biroul cifrului:
c) Repartizarea corespondentei 1 sef de birou.
la directiuni; 2 impiegati: .
d) Informarea particularilor X. Recapitulare:
asupra petitiunilor introduse; 4 *efi de cabinet.
e) Expeditia corespondentei. 5 *efi de birou.
4 sub*efi de birou.
1) A se vedea Legea pentru orga- 10 impiegati.
nizarea Corpului de avoeati publiei 4 dactilografe. .
(eonteneiosul), din 9 Mai 1933, pag. 14 inspectori generali ad..
623, vol. XXI. ministrativi.
O. liamangiu, vol. XXIV. 17.
www.digibuc.ro
258 7 lanuarle 1936
1 medic-sef.
8 medici.
1 secretar de contencios.
51 funct.ionari in total.
CAPITOLUL II
Direcfiuni cenfrale
Sectiunea I
Dispozitiuni generale
20. Directiunile ce inträ in
compunerea Ministerului Inter-
nelor Bunt urnadtoarele:
a) Directiunea administratiei
de Stat;
b) Directiunea administratiei
locale;
c) Directiunea contabilitätii;
d) Directiunea Caselor $i Fon-
durilor Speciale;
e) Directiunea pdsunilor;
f) Directiunea generald a poll-
tiei.
Fiecare directiune este corn-
pusd din 2 sau mai multe servi-
cii, iar fiecare serviciu din 2 sau
mai multe birouri.
Directiunea generalä a politiei
are compunerea ardtatd in pre-
zentul clecret.
21. Fiecare directiune este
dusä de 1 director ajutat de un
subdirector.
Fiecare serviciu este condus
de un sef de serviciu si fiecare
birou de un sef de birou.
La operatia incadrärii se pot
atribui functionarilor functiuni
inferioare gradului lor, pä'stran-
du-si gradul, clasa si salariul.
Functionarii pot fi delegati in
functiuni superioare numai in
mäsura in care necesitatea im-
pune si fArd, ca aceasta sd schim-
be gradul, clasa si salariul func-
tionarului.
22. Personalul dependinte de
Ministerul Internelor este cel
preväzut in tablourile continute
in prezentul decret.
0 unitate nu poate cuprinde
www.digibuc.ro
mai mult personal deal cel in-
dicat in prezentul decret. Orice
mäsurd contrarie este isbitä de
nulitate.
Persona lul de serviciu si cel
auxiliar nu este fixat in prezen-
tul decret, urmâncl a fi determi-
nat pe cale de decizie ministe-
riald, in limita locurilor prevd-
zute in buget. .
23. Directorii au conducerea
si rdspunderea lucrárilor direc-
tiunii lor. Directorii rezolvd si
semneazd toate chestiunile date
in competinta lor, prin legi sau
delegatie i contrasemneazd lu-
crárile rezolvate de ministru,
subsecretarii de Stat sau secre-
tarul general.
Subdirectorul ajutä pe direc-
tort si este insdrcinat cu supra-
vegherea si controlul activitátii
functionarilor ingrijind de buna
functionare a serviciilor i in-
locueste pe director In caz de
absentd.
Sefii de serviciu conduc birou-
rile ce compun serviciul lor, ei
pregdtesc si intocmesc lucrárile
care trebuesc supuse rezolvärii
ministrului, subsecretarilor de
Stat, secretarului general sau
directorului; ei examineazd, stu-
diazd lucrärile efectuate de bi-
rouri, dau directive, propun so-
lutii, intocmesc referate supuse
directorului.
Sefii de serviciu sunt rdspun-
atori, impreund cu sefii de bi-
rou, de lucrdrile executate de
functionarii care stau sub ordi-
nele lor si contrasemneazá ac-
tele semnate de director.
$efid de birou sunt datori sd, in-
grijeascd. de efectuarea promptd
exactä a tuturor lucrärilor ce
sunt date in sarcina birourilor,
ei adund materialul necesar pen-
tru rezolvirea .lucrärilor Incre-
dintate. redacteazd, actele admi-
nistrative si juridice i rdspund
de exactitatea lor.
Toate chestiunile supuse spre
rezolvire ministrului, subsecre-
 7 lanuarie 1936
tarilor de Stat i secretarului ge-
neral, trebue sä fie insotite de
un referat into emit de functio-
narul competent, in care se a-
rat& pe scurt situatiunea de
fapt, cea legal& i obiectiunile ce
rezultà din examinarea lucrärii.
Autorul referatului este räspun-
rätor de cele cuprinse in refera-
tul säu.
Sectiunea II
Directiunea administratiei de
. Stat
24. Directiunea administratiei
de Stat are ca atributiuni ad-
ministratia general& a tdrii, exe-
cutarea legilor i regulamente-
lor de administratie publicä, lu-
crärile relative la aplicarea legii
electorale sila legátura Intre
administratie si Corpurile Le-
giuitoare, executarea legilor pri-
vitoare la mobilizare si la rechi-
zitii, executarea dispozitiilor le-
gii pentru persoanele juridice,
recrutarea i controlul intregu-
lui personal administrativ, pre-
cum si alcdtuirea j inerea in
evidenta a actelor privitoare la
situatia, miscarea si disciplina
p ersonalului.
25. Directiunea administratiei
de Stat se compune din trei ser-
vicii, 12 birouri si 3 unitati spe-
ciale, atasate directiunii.
Cele trei servicii sunt:
1. Serviciul personalului.
2. Serviciul administratiei ge-
nerale.
3. Serviciul mobilizärii.
26. Serviciul personalului are
ca atributiuni: tinerea statelor
de serviciu, a cazierelor perso-
nalului, actele privitoare la nu-
miri, inaintári, transferäri
disciplina personalului, sgoalele
de perfectionare administrative,
precum i primirea i cercetarea
reclamatiilor indreptate contra
functionarilor.
Serviciul are urmatoarele pa-
tru birouri:
www.digibuc.ro
259
a) Biroul nuMirilor) inaintäri-
lor i transferärilor pentru func-
tionarii administratiei centrale;
b) Biroul numirilor, inaintäri-
lor si transferärilor pentru func-
tionarii administratiei exteri-
oare;
c) Biroul statebor de serviciu,
al anuarului si al carnetelor C.
F. R.;
d) Biroul controlului si al re-
clamatiilor.
27. S erviciul administratiel
generale are ca atributiuni: exe-
cutarea legilor i regulamente-
lor de administratie publicá, in
ceea co priveste administratia
generalä, lucrärile relative la
executarea legii electorale, stu-
dierea chestiunilor cu caracter
administrativ, ridicate In adu-
närile legiuitoare, avizul cerut
de tribunal pentru recunoaste-
rea persoanelor juridice, stabili-
rea si tinerea in evident& a ca-
zierului central al automobilelor.
Serviciul administratiei gene-
rale are urmätoarele trei birouri:
a) Biroul administratiei gene-
rale Insärcinat cu executarea le-
gilor i regulamentelor de admi-
nistra tie publia;
b) Biroul cazierului central al
automobilelor;
c) Biroul alegerilor parlamen-
tare, cercethrii chestiunilor ridi-
cate In Adunärile legiuitoare
care privesc administratia mi-
nisterului si a persoanelor juri-
di ce.
28. Serviciul mobilizárii are
ca atributiuni: aplicarea legii
mobilizárii, legii rechizitiilor, le-
gii pentru organizarea natiunii
teritoriului pentru timp de
räzboiu, legii pentru pregátirea
preregimentará, in ceea ce pri-
veste atributiunile ce aceste legi
le dau organelor administrative.
Serviciul mobilizärii are ur-
mätoarele trei birouri:
a) .Biroul mobilizärii si al re-
chizitiilor;
b) Biroul organizärii natiunii
260 7 lanuarie 1926

teritoriului pentru timp de a) Serviciul personalului:

rdzboiu; 1 *ef de serviciu.
c) Biroul propagandei si al I. Biroul numirilor, inaintäri-
pregätirii preregimentare. lor si al transferdrilor pentiu
29. Birourile comune ale ser- lunctionarii administratiei cen-
viciilor directiunii sunt: trale:
a) Biroul registraturii si al ar- 1 sef de birou.
hivei; 2 subsefi de birou.
b) Biroul dactilografelor. 3 impiegati.
30. Unitätile speciale atasate II. Biroul numirtlor, inaintäri-
directiunil administratiei de Stat lor si al transferärilor pbntru.
sunt: functionarii administratiei exte-
a) Comisiunea de disciplina rioare:
preväzutá de legea statutului 1 sef de birou.
functionarilor publici i de /e- 1 subsef de birou.
gea pentru organizarea polifi,ei 4 impiegati.
generale a Statului1); III. Biroul statelor de serviciu,
Lucrärile comisiunii de disci- al anuarului si al carnetelor C.
plinä vor fi efectuate de un gre- F. R.:
fier ajutat de un impiegat i o 1 sef de birou.
dactilografd; 1 subsef de birou.
b) Comisiunea pentru propu- 2 impiegati.
neri de numiri si inaintäri, pre- IV. Biroul controlului si al re-
vazute de legea statutului func- clamatiilor:
tionarilor publici; 1 sef de birou.
c) Biblioteca ministerului in-
1 subsef de birou.
3 impiegati.
credintatä directorului admini- b) Serviciul administrafiei
stratiei de Stat, care deleagä ca generale:
bibliotecar pe unul din functio- 1 *ef de serviciu.
narii directiunii. L Biroul administratiei gene-
Lucrrile de birou ale comi- rale:
siunilor prevIzute la literele b 1 sef de birou.
c se vor executa de serviciul per- 1 subsef de birou.
sonalului. 4 impiegati.
Compunerea i atributiunea a- II. Biroul cazierului central al
cestor comisiuni sunt ardtate in automobilelor:
legea statutului functionarilor 1 sef de birou.
publici. 1 subsef de birou.
31. Personalul directiunii ad- 1 impiegat.
ministratiei de Stat: III. Biroul alegerilor parla-
1 director.
mentare si al persoanelor juri-
dice:
1 subdirector. * 1 sef de birou.
1) A se vedea Legea statntulni 1 subsef de birou.
funetionarilor publiei, din 19 Iunie 1 impiegat.
1923, pag. 409, vol. XIXII, eu mo- c) -Serviciul mobilizdrii:
dif. i Regulamentul de aplieare, din 1 *ef de serviciu.
23 Noemvrie 1923, pag. 418, acela§i I. Biroul mobilizärii
volum; de asemeni, Legea pentru or-
ganizarea politiei generale a Statu- 1 sef de ,birou.
lui, din 21 Li lie 1929, pag. 677, vol. 1 subsef de birou.
XVII, du mod. 2 impiegati.

www.digibuc.ro
 7 lanuarle 1936
II. Biroul organizärii natiunii
si teritoriului pentru timp de
rdzboiu:
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
4 impiegati.
III. Biroul propagandei si pre-
gätirii preregimentare:
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
3 impiegati.
d) Biroul registraturii fi al
arhivei:
1 ef de birou.
2 subsefi de birou.
4 impiegati.
e) Biroul dactilografelor:
1 ef de birou.
9 dactilografe.
f) Recapitulare:
1 director.
1 subdirector.
3 sefi de serviciu.
12 sefi de birou.
13 subsefi de birou.
32 impiegati.
10 dactilografe.
1 grefier.
73 functionari In total.
Sectiunea III
Direcfiunea administratiei locale
32. Directiunea administratiei
locale are ca atributiuni: contro-
lul administratiilor judetene
comunale, a gestiunii intreprin-
derilor lor, exercitarea tutelei In
cazurile preväzute de legea ad-
ministrativä, indrumäri in ve-
derea rationalizärii i sistemati-
zärii administratiilor locale, a-
plicarea dispozitiunilor privi-
toare la alegerile locale si exer-
citarea atributiunilor preväzute
in legea administrativd, precum
$i In alte
1) A se vedea Legea pentru orga-
nizarea administratiunii locale, din 3
August 1929, pag. 920, vol.- XVII,
eu mod., precum si noua Lege admi-
nistrativk din 27 Martie 1936 la
pag. 342, in acest 'volum.
www.digibuc.ro
261
33. Directiunea administratiei
locale se compune din trei ser-
vicii si zece birouri.
Cele trei servicii sunt:
1. Serviciul administratiei ju-
detene.
2. Serviciul administratiei co-
munale.
3. Serviciul finantelor locale si
al controlului financiar.
34. Serviciul administratiei
judetene are urmätoarele 2 bi-
rouri:
a) Biroul administratiei jude-
tene;
b) Biroul bunurilor, al, licita-
tiilor si al regulamentelor jude
One.
35. Serviciul administratiei
comunale are urmätoarele 3 bi-
rouri:
a) Biroul administratiei comu-
nale;
b) Biroul bunurilor, al licita-
tiilor i al intreprinderilor;
c) Biroul regulamentelor co-
munale si al sisternatizArii co-
munelor.
36. Serviciul finantelor locale
si al controlului financiar exer-
citä tutela asupra actelor de ge-
stiune financiarä ale administra-
tiilor locale, conform dispozitiu-
nilor legii administrative si exer-
citä controlul asupra executärii
bugetelor acestor administratii,
precum i aprobarea bugetelor.
Serviciul finantelor locale si al
controlului financiar are urm5.-
toarele douä birouri:
a) Biroul finantelor judetene;
b) Biroul finantelor comunale.
37. Birourile comune ale ser-
viciilor directiunii sunt:
a) Biroul statisticii;
b) Biroul registraturii si al ar-
hivei;
c) Biraul dactilografelor,
38. Personalul directiupii ad-
ministratiei locale:
1 director.
1 suhdire ct or.
262 7 lanuarie 1936
a) Serviciul administratiei
ludetene:
1 §ef de serviciu.
I. Biroul administratiei jude-
tene:
1 aef de birou.
1 subsef de birou.
1 impiegat.
H. Biroul bunurilor al licita-
tillor si al regulamentelor jude-
tene:
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
2 impiegati.
b) Serviciul administratiei co-
munale:
1 *ef de serviciu.
L Biroul administratiei comu-
nale:
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
3 impiegati.
II. Biroul bunurilor, al licita-
tiilor si intreprinderilor:
1 aef de birou.
1 subsef de birou.
2 impiegati.
HL Diroul regulamentelor co-
munale si al sistematizarii co-
munelor:
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
2 impiegati.
c) Serviciul finantelor locale
$i al controlului financiar:
1 sef de serviciu.
I. Biroul finantelor judetene:
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
4 impiegati.
II. Biroul finantelor comunale:
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
5 impiegati.
d) Bironl statisticii:
1 ef de birou.
1 subsef de birou.
2 impiegati.
e) Biroul- registraturii ,Fi al
a.rhivei:
1 ef de birou.
1 subsef de birou.
4 impiegati.
www.digibuc.ro
f) Biroul dactilografelor:
1 sef de birou.
8 dactilografe.
_ g) Recapitulare:
1 director.
1 subdirector.
3 sefi de serviciu.
10 sefi de birou.
10 subsefi de birou.
25 imp iegati.
8 dactilografe.
58 functionari, in total.
Sectiunea IV
Directia contabiliteitii1)
39. Directiunea contabilitatii
are ca atributiuni: centralizarea
elementelor pentru alcatuirea
bugetului departamentului, lu-
crarile privito are la angajarea
si ordonantarea cheltuielilor ad-
ministratiei centrale si exteri-
oare, ale directiunii generale a
politiei, prefecturii politiei Ca-
pitalei, inspectoratului general
al jandarmeriei si ale coman-
damentuluí pompierilor mili-
tari, tinerea scriptelor de con-
tabilitate, verificarea si contro-
lul gestiunilor organelor in sub-
ordine, tinerea licitatiilor si In-
cheierea contractelor de furni-
turi si lucrari si tinerea inven-
tarelor.
Contabilitatea centrala a mi
nisterului este ajutata de câte
un birou de ordonantare care
functioneaza, pe Lang& Directiu-
nea generala a politiei, Prefec-
tura politiei Capita lei, Inspec-
toratul general al janclarmeriei
si Comandamentul pompierilor
militari. Aceste birouri au ca
atributiuni Intocmirea statelor
de plata ale personalului si or-
donantarea lor dupa aprobare,
strangerea actelor justificative
1) A se vedea Legea asupra eon-
tabilitatii publics, din 31 Inns 1929,
pag. 783, vol. XVII, eu mod. 24
Deceruvrie 1932, pag. 871, vol. XX.
 7 lanuarie 1936
ei executarea lucrgrilor date in
competinta lor de cgtre Direc-
tiunea contabilittitii ministeru-
Iui. Nu pot fi insgrcinate cu an-
gajarea i ordonantarea cheltu-
ielilor de materiale.
40. Directiunea contabilittitii
se compune din trei servicii, 15
birouri ei 2 unitäti speciale a-
taeate directiunii.
Cele trei servicii sunt:
1. Serviciul contabilitgii ad-
ministratiei centrale;
2. Serviciul contabilitätii ad-
ministratiei exterioare;
3. Serviciul bugetului, al scrip-
telor de contabilitate ei de con
trol financiar.
41. Serviciul contabilitätii ad
ministratiei centrale are urnaâ-
toarele 4 birouri:
a) Biroul angajgrii cheltuieli-
lor administratiei centrale, ale
Directiunii generale a politiei ei
ale Prefecturii politiei Capita-.
lei;
b) Biroul angajgrii cheltuie,
lilor Inspectoratului general al
jandarrneriei ei Comandamen-
tului pompierilor militari;
c) Biroul ordonantgrii chel-
tuielilor administratiei centrale
ale Directiunii generale a poll -
tiei ei ale Prefecturii politiei
Capita lei;
d) Biroul ordonantgrii chel-
tuielilor Inspectoratului general
al jandarmeriei ei ale Comanda-
mentului pompierilor militari.
42. Serviciul contabilitätii ad-
ministratiei exterioare are ur-
mätoarele 4 birouri;
a) Biroul angajgrii cheltuieli-
lor a dministratiei exterioare ei
politiilor;
b) Biroul angajgrii cheltuieli-
lor unitgtilor de jandarmi
pomPleri militari;
c) Biroul ordonantgrii cheltuie-
lilor administratiei exterioare
al politiilor;
d) Biroul ordonantgrii cheltu-
lelilor unitg.tilor de jandarmi
de pompieri militari.
www.digibuc.ro
263
43. Serviciul bugetului, al scrip-
telor de contabilitate ei de con-
trol financiar are urnagtoarele 4
birouri:
a) Biroul intocmirii bugetului
ei urmärirea incasärii venituri-
lor;
b) Biroul scriptelor, al licitatii-
lor ei al contractelor;
c) I3iroul inventarelor;
d) Biroul materialelor, impri-
matelor i automobilelor.
44. Birourile comune ale ser-
viciilor directiunii sunt:
a) Biroul registraturii ei al ar-
hivei;
b) Biroul dactilografelor;
c) Casieria.
45. Pe lângg Directiunea con-
tabilitgtii va functiona Serviciul
de verificare ei de control al ges-
tiunii unitätilor Inspectoratului
general al jandarmeriei ei Co-
mandamentului pompierilor mi-
litari, cu personalul militar de
control, desemnat de Ministerul
Apgrgrii Nationale ei personalul
civil desemnat de Ministerul In-
ternelor, potrivit cleciziunii mi-
nisteriale, publicatg in Monito-
rul OficiaL
46. Unitgtile speciale ataeate
pe lângg Directiunea contabili-
sunt:
a) Biroul arhitecturii;
b) Intendenta.
Biroul arhitecturii are ca a-
tributiuni: chestiunile de ordin
tehnic privitoare la constructii
reparatii, Intretinerea imobile-
lor Ministerului Internelor ei al
administratiilor ce depind de mi-
nister. Intocmeete proiecte, de-
vize. caiete de sarcini, conduce
lucrgrile. Intocmeete situatii pro-
vizorii ei definitive de lucrgri.
Biroul arhitecturii dg avizul
când i se cere ei poate primi de-
legatii pentru a face anchete
tehnice la administratille exte-
ri Dare.
Intendenta are ca atributiuni:
intretinerea localurilor ce ocupg
ministerul. Controlarea ei supra-
264 7 Ianuarie 1936

vegherea personalului de servi- lor unitätilor de jandarmi ei de

ciu. Ia in primire dela serviciul pompieri militari:
inventarului toatä averea mo- 1 eef de birou.
bird i räspunde de buna ei päs- 1 subeef de birou.
trare i neinsträinare. 4 impiegati.
47. Personalul Directiunii con- III. Biroul ordonantdrii chel-
t abilitätii: tuielilor administratiei exteri-
1 director. oare ei al politiilor:
1 subdirector. 1 eef de birou.
a) Serviciul contabilitet4i2, ad-
2 subeefi de birou.
ministratiei centrale: 5 impiegati.
IV. Biroul ordonantärii chel-
1 eef de serviciu. tuielilor unitätilor de jandarmi
I. Biroul angajdrii cheltuieli- ei de pompieri militari:
lor administratiei centrale, Di- 1 eef de birou.
rectiunii generale a politiei 2 subeefi de birou.-
Prefecturii politiei Capita lei: 4 impiegati.
1 eef de birou. c) Serviciul bug etului, al
1 subeef de birou. scriptelor si al controlului
4 impiegati. financiar:
II. Biroul angaj Aril cheltuieli- 1 ef de serviciu.
lor Inspectoratului general al I. Biroul intocmirii bugetului
jandarmeriei ei Comandamentu- urmärirea incasärii venituri-
lui pompierilor militari: lor:
1 eef de birou. 1 eef de birou.
1 subeef de birou. 1 subeef de lirou.
3 impiegati. 2 impiegati.
III. Biroul ordonantárii chel- II. Biroul scriptelor, licitatii-
tuielilor administratiei centrale, lor i contractelor:
Directiunii generale a politiei 1 eef de birou.
Prefecturii politiei Capita lei: 2 subeefi de birou.
1 eef de birou. 4 impiegati.
2 subeefi de birou. III. Biroul inventarelor:
4 impiegati. 1 eef de birou.
IV. Biroul ordonantäril chel- 1 subeef de birou.
tuielilor Inspectoratului general 2 impiegati.
al jandarmeriei ei Commidamen_ IV. Biroul materialelor, impri-
tului pompierilor militari: matelor ei automobilelor:
1 eef de birou.
1 eef de birou. 1 subeef de birom.
2 subeefi de birou. 2 impiegati.
3 impiegati. d) Biroul registraturii si at
b) Serviciul contabilitdlii ad- arhivei:
ministratiei exterioare: 1 e f de birou.
1 e f de servicht. 2 subeefi de birou.
I. Biroul angajärii cheltuieli- 6 impiegati.
lor administratiei exterioare ei e) Biroul dactilografelor:
al politiilor: 1e f de birou.
1 eef de birou. 8 dactilografe.
1 subeef de birou. f) Casieria:
4 impiegati. 1 e f de birou.
II. Biroul angajdrii cheltuieli- 2 impiegati.

www.digibuc.ro
 7 lanuarie 1936
g) Biroul arhitecturii:
1 arhitect sef.
2 conductori desenatori.
1 cartograf.
1 heliografist.
h) Intendenkt:
1 administrator al pala-
tului.
2 intendenti ajntori.
2 manipulanti de presä.
1 gräclinar.
4 cusätori de dosare.
1 $ef de garaj.
3 sofeuri.
1 sofeur ajutor.
1 mecanic.
1 fochist.
i) Recapitulare:
1 director.
1 subdirector.
3 sefi de serviciu.
15 *efi de birou.
19 subsefi de birou.
49 impiegati.
8 dactilografe.
1 arhitect $ef.
2 conductori desenatori.
1 cartograf.
1 heliografist.
1 administrator al pala-
tului.
2 intendenti ajutori.
2 manipulanti de presà.
1 grädinar.
4 cusätori de dosare.
1 sef de garaj.
3 $ofeuri.
1 sofeur ajutor.
1 mecanic.
1 fochist.
118 functionari 4n total.
Sectiunea V
Direqiunea. ca.selor si fondurilor
speciale
48. Directiunea caselor $i fon-
durilor speciale are ca atribu-
tiuni: administrarea casei de e-
conomii, Imprumut i aiutor a
functionarilor Ministerului In-
1) pentrn art. 48-54, a se vedea
mod. din 14 Octomvri- 1936.
www.digibuc.ro
265
ternelor, in conformitate cu le-
gea si regulamentul special, ad-
ministrarea casei de asigurare
contra incendiilor j accidente-
lor survenite imobilelor si mobi-
lelor institutiunilor publice, pre-
cum si administrarea fondurilor
speciale instituite prin legi si le-
gate, potrivit actelor de consti-
tuire.
49. Directiunea caselor $i fon-
durilor speciale se compune din
2 servicii *i 11 birouri.
Aceste servicii sunt:
1. Serviciul casei de economii
si Imprumut;
2. Serviciul casei de asigurare.
50. Serviciul casei de econo-
mii i Imprumut are urmátoa-
rele 4 birouri:
a) Biroul operatiilor de Inapru-
mut si de partizi;
b) Biroul verificärii ordonan-
telor si recipiselor $i urmäririi
debitului si veniturilor;
c) Biroul scriptelor de conta-
bilitate;
d) Biroul administrärii cämi-
nurilor si economatului.
51. Serviciul casei de asigu-
rare are urmAtoarele 3 birouri:
a) Biroul operatiilor de asigu-
rare, verificarea declaratiilor,
stabilirea prinaelor $i a partide-
lor;
b) Biroul urmäririi debitului
veniturilor, constatdrii, veri-
ficärii i Iichldärii pagubelor sl
operatiunilor de Imprumuturi;
c) Biroul scriptelor de conta-
bilitate.
52. Birourile comune aIe ser-
viciilor directiunii sunt:
a) Biroul registraturii si al ar-
hivei;
b) Biroul dactilografelor;
c) Biroul casiariei. al legatelor
si al fonclurilor speciale.
53. Pe lângä directiunea case-
lor $i fondurilor speciale func-
tioneazä biroul tehnic al casei
de asigurare. Personalul acestui
birou se va pläti din veniturile
casei de asigurare.
266 7 lanuarie 1936
54. Personalul directiunii ca-
selor i fondurilor speciale:
1 director.
1 subdirector.
a) Serviciul casei de econo-
mii imprunbut:
1 ef de serviciu.
L Biroul de operati1 de 1mpru-
muturi si de partizi:
1 $ef de birou.
1 subsef de birou.
2 impiegati.
II. Biroul verifiaxii ordonan-
telor i recipiselor, si urmAririi
debitului si veniturilor:
1 ef de birou.
1 subsef de birou.
2 impiegati.
Biroul scriptelor conta-
bilitate:
1 *ef de birou.
1 subsef de birou.
2 impiegati.
IV. Biroul administratlei
minurilor i economatului:
1 $ef de birou.
1 subsef de birou.
1 impiegat.
b) Serviciul easel de asigu-
rare:
1 sef de serviciu.
I. Biroul operatiunilor de asi-
gurare, verificArii declaratiilor,
stabilirii primelor i a partide-
lor:
1 $ef de birou.
1 sub$ef de birou.
1 impiegat.
II. Biroul urmäririi debitului
veniturilor, constatärii, verifi_
crii si lichidärii pagubelor si
operatiunilor de Imprumut:
1 ef de birou,
1 subsef de birou.
1 implegat.
III. Biroul scriptelor de conta-
bilitate:
1 §ef de birou.
1 subsef de birou.
2 impiegati.
www.digibuc.ro
c) Biroul registraturii $i al
arhivei:
1 ef de birou.
1 subsef de birou.
3 impiegati.
d) Biroul dactilografelor:
1 $ef de birou.
4 dactilografe.
e) Biroul casieriei, al lega-
telor $i al fondurilor spe-
ciale:
1ef de birou.
1 sub$ef de birou.
1 impiegat.
f) Recapitulare:
1 director.
1 subdirector.
2 sefi de serviciu.
10 §efi de birou.
9 sub$efi de birou.
15 implegati.
4 dactilografe.
42 functionari In total.
Sectiunea VI
Directiunea ptt$unilor comunale
55. Directiunea päsunilor co-
munale are ca atributiuni: con-
stituirea $1 supravegherea ef o-
riilor comunale si judetene, tu-
tela financiara a gestiunii efo-
riilor, Indrumbirilor tehnice $1 a-
gricole i Intocmirea planurilor
pentru exploatarea r4ional5, a
izlazurilor.
56. Directiunea pgsunilor ce-
munale se compune din 2 servi-
cii $i 7 birouri.
Aceste servicii sunt:
1. Serviciul tehnic i adminis-
trativ;
2. Serviciul eforillor.
57. Serviciul tehnic si admini-
strativ are urmätoarele 3 bi-
rouri:
a) Biroul tehnic de studii, In-
drumäri i amenajári;
b) Biroul administrativ;
Biroul inspectorilor.
 lanuarie 1936
58. Serviciul eforiilor are ur-
matoarele 2 birouri:
a.) Biroul eforiilor si al apelu-
rilor;
b) Biroul bugetelor si al con-
trolului financier.
59. Birourile comune ale ser-
viciilor directiunii sunt:
a) Biroul registraturii si al ar-
hivei;
b) Biroul dactilografelor.
60. Personalul directiunii pa-
sunilor comunale:
1 director.
1 subdirector.
a) Serviciul tehnic i admi-
nistrativ:
*of de serviciu.
Biroul tehnic de studii, In-
drumgri si amenajdri:
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
3 impiegati.
IL Biroul administrativ:
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
3 impiegati.
III. Biroul inspectorilor:
8 inspectori agronomi.
1 impiegat.
b) Serviciul eforiilor:
1 $ef de serviciu.
I. Biroul eforiilor si al apelu-
rilor:
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
3 impiegati.
II. Biroul bugetelor $i al con-
trolului financiar:
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
3 impiegati.
c) Biroul registraturii ui al
arhivei:
1 ef de birou.
2 impiegati.
d) Biroul dactilografelor:
3 dactilografe.
www.digibuc.ro
267
e) Recapitulare:
1 director.
1 subdirector.
2 sefi de serviciu.
5 sefi de birou.
4 subsefi de birou.
15 impiegati.
3 dactilografe.
8 inspectori agronomi.
39 functionari In total.
Sectiunea VII
Directiunea generaltt a politiei
6L Directiunea general& a po-
litiei are ca atributiuni: menti-
nerea ordinei publice, preveni-
rea i reprimarea oricArei vio-
l&ri a legilor si regulamentelor
care intereseazä ordinea public&
si .siguranta Statului, culegere de
informatiuni, precum i atribu-
tiunile de politie judiciark pre-
vdzute de lege.
62.Directiunea general& a po-
litiei este condusA de un direc-
tor general, ajutat de un subdi-
rector general, care II Inlocueste
de drept In toate atributiunile
sale, In lipsa sa dela serviciu. Ea
se compune din servicii centrale
servicii exterioare.
Servicii centrale
Serviciile centrale ale Direc-
tiunii generale a politiei se corn-
pun din urrnätoarele 9 organe
centrale si speciale nereparti-
zate pe directiuni si 3 directiuni:
a) Organe centrale i speciale
nerepartizate pe directiuni:
1. Cabinetul directorului gene-
ral;
2. Corpul detectivilor;
3. Inspectoratul gardienilor
publici;
4. Biroul de studii i documen-
tare;
5. Institutul de politie i scolile
de pregAtire $i educatie prof e-
sionalä;
268 7 lanuarie 1935
6. Oficiul de radio-transmi-
siune;
7. Oficiul P. T. T.;
8. Registratura general6;
9. Intendenta.
b) Trei directiuni i anume:
1. Directiunea politiei admini-
strative;
2. Directiunea politiei judi-
ciare;
3. Directiunea politiei de si-
gurant&
Servicii exterioare
Serviciile exterioare ale Direc-
tiunii generale a politiei, sunt:
1. Inspectorate le regionale;
2. Chesturile de politie;
3. Politiile de orase;
4. Comisariatele de politie;
5. Detasamentele de politie.
63. Atributiunile organelor
centrale si speciale nereparti-
zate pe directiuni sunt:
1. Cabinetul directorului gene,
ral.
Are In atributiunea sa primi-
rea corespondentei i cererile a-
_dresate personal directorului ge-
neral. Tinerea In evidentA a
precum i fixarea ordi-
nei auclientelor si executarea lu-
crärilor Incredintate de directo-
rul general.
2. Corpul detectivilor.
Constitue o unitate auxiliar5.
de specialitate a Directiunii ge-
nerale a politiei, cu menirea de
a concura la executarea m5,suri-
lor de observatie, prevenire
urnagrire In interesul siguran-
tei Statului, ordinei si linistei
publice.
3. Inspectoratul gardienilor pu-
blici.
Are In atributiunea sa, recru-
tarea, discipline si pregâtirea
profesional5, a corpului de pea,.
4. Diroul de studii j documen-
tare.
Are In atributiunea sa, centre-
lizarea, sistematizarea, coordo-
narea si studierea tuturor ches- gulameiit p. pregAtirea profesionalA
tiunilor referitoare la miscäri-, a functionarilor administrativi, din
fie a organizatiilor subversive, 18 Septemvrie 1936, 'n acest volum.
www.digibuc.ro
fie a tuturor acelora a chror ac-
tivitate intereseaza siguranta
Statului, precum i studiul legis-
latiilor politienesti române
staine.
5. Oficiul de radio-transmi-
siune.
Asigur5, legâtura permanenta
radiotelegraficä i radiotelefo-
nica cu organele politienesti din
strainätate si din tar&
6. Registratura general&
Are In atributiunea sa, primi-
rea, repartizarea pe directiuni
expedierea lucrerilor privitoare
pe Intreage directiune generalâ.
7. Intendenta.
Are In atributiunea sa, Intre-
tinerea localului ce ocupá Di-
rectiunea generald a politiei,
controlul si supravegherea per-
sonalului Insarcinat cu curate-
nia localului. Ia In primire toatá
averea mobilä cuprinsá In loca-
lul Directiunii generale si ras-
punde de buna ei pästrare si ne-
Insträinare.
8. Institutul de politie si ,Fce-
We de pregätire i educafie pro-
fesionald, creat prin legea din
19 Decemvrie 1934, publicat5, In
Monitorul Oficial Nr. 294, va
functiona pe baza unui regula-
ment Intocmit special, având In
compunerea sa un corp profe-
soral j un serviciu administra-
tiv, care se va ocupe cu partea
administrativá a institutului1).
64. Atributiunile celor trei di-
rectiuni sunt:
Directiunea politiei administra-
tive
65. Directiunea politiei admi-
nistrative are In special ca atri-
butiuni: mentinerea ordinei si a
sigurantei publice, apn,rarea per-
soanelor si a proprietatii, pre-
1) A se vedea Legea pentru mo-
dif. dispoz. L. politiei generale a
Statului, din 20 Decemvrie 1934,
pug. 838, vol. XXII, precum si lie-
 7 Ianuar:e 1936
venirea si reprimarea desordi-
nelor, controlul populatiei, re-
crutarea i organizarea persona-
lului politienesc.
66. Directiunea poIitiei admi-
nistrative, se compune din doug,
servicii si 7 birouri:
Aceste douä, servicii sunt:
1. Serviciul politiei adminis-
trative si al fruntariilor;
2. Serviciul personalului, al
controlului si al contabilitätii.
67. Serviciul po1iiei adminis-
trative si al fruntariilor are ca
atributiuni lucrärile relative la
executarea conventiilor cu Sta-
tele limitrofe, liberarea biletelor
de frontierd, pentru munca a-
gricolä, liberarea de permise de
a poseda si purta arme, libera-
rea de pasapoarte, repatrierea,
controlul reprezentatiilor tea-
trale sau artistice, coordonarea
activitätii politiilor din tail si
colaborarea cu jandarmeria si
alte autoritati, precum i contro-
lul oficiilor speciale de politie.
68. Serviciul politiei adminis-
trative si al fruntariilor are ur-
matoarele doug. birouri:
a Biroul politiei administra-
tive;
b) Biroul fruntariilor i pasa-
poartelor.
69. Serviciul personalului, al
controlului si al contabilitätii,
are ca atributiuni: lucrdrile pri-
vitoare la recrutarea, inaintarea,
disciplina personalului, statele
de serviciu, controlul i inspec-
tarea serviciilor exterioare, in-
tocmirea si ordonantarea state-
lor de platä, strângerea actelor
justificative si lucrärilor cerute
de contabilitatea ministerului,
precum si liberarea carnetelor de
recunoastere si C. F. R.
70. Serviciul personalului, al
controlului si al contabilitätii,
are urmätoarele 3 birouri:
a) Biroul perscinalului;
b) Biroul controlului;
c) Biroul contabilitatii.
www.digibuc.ro
269
71. Birourile comune ale ser-
viciilor acestei directiuni sunt:
a) Biroul registraturii si al ar-
hivei;
b) Biroul dactilografeIor.
72. Pe lânga aceasta direc-
tiune functioneazA i personalul
central de control si inspectiuni
pe intreaga tarä.
Directiunea politiei judiciare
73. Directiunea politiei judi-
ciare are ca atributiuni: consta-
tarea si urmárirea infractiuni-
lor la legea penal& si la legile
speciale si inaintarea infracto-
rilor instantelor judiciare, exe-
cutarea masurilor ordonate de
justitie, potrivit legilor, tinerea
cazierului central politienesc, co-
laborarea cu organele justitiei,
intrebuintarea si desvoltarea me-
todelor de tehnica moderna pen-
tru descoperirea í urmärirea
infractorilor, educarea profesio-
nala a functionarilor politie-
nesti, colaborarea cu politiile
sträine si participarea la urmd-
ririle internationale.
74. Directiunea politiei judi-
ciare se compune din 2 servicii
si 6 birouri.
. Aceste servicii sunt:
1. Serviciul politiei judiciare;
2. Serviciul politiei tehnice.
75. Serviciul politiei judiciare
are urmatoarele 2 birouri:
a) Biroul politiei judiciare
al cercetarilor;
b) Biroul cazierului central.
76. Serviciul politiei tehnice
are urmatoarele 2 birouri:
a) Biroul politiei tehnice;
b) Biroul urmäririlor interna-
tion ale.
77. Birourile comune servicii-
lor acestei directiuni sunt:
a) Biroul registraturii si al ar-
hivei;
b) Biroul dactilografelor.
Directiunea politiei de sigurantd
78. Directiunea politiei de si-
guranta are ca. atributiuni: cu-
270 7 lanuarie 1936

legerea, sistematizarea ai centra- A. Personalul organelor cen-

lizarea informatiilor privitoare trale at speciale nerepartizate:
la orice chestiuni care intere- a) Cabinetul directorului ge-
seazg ordinea ai siguranta Sta- neral:
tului, supravegherea sträinilor) 1 ef de cabinet.
lucrgrile relative la extrgdgri ai b) Corpul detectivilor:
expulzgri, lucrgrile referitoare Personal politienesc
la mobilizare. Controleazg, ai con-
duce activitatea personalului de 1 inspector de politie.
sigurantä. 6 subinspectori de politie.
8 comisari sefi.
79. Directiunea politiei de si- 18 comisari.
gurantg se compune din 2 servi- 24 comisari ajutori.
cii ai 9 birouri. 150 detectivi.
Aceste servicii sunt: Personal administrativ
1. Serviciul informatiunilor; 1 ef de serviciu.
2. Serviciul controlului strai- 2 subaefi de birou.
nilor. 4 impiegati.
80. Serviciul informatiunilor 2 dactilografe.
are urnagtoarele 5 birouri: 1 stenograf.
a) Biroul sigurantei generale c) Inspectoratul gardienilor
al al informatiunilor; publici:
b) Biroul presei ai al transla- 1 inspector de gardieni
torilor; publici.
c) Biroul secretariatului VI ci- 1 controlor de gardieni
frului; publici.
d) Biroul evidentelor; 1 aef de birou.
e) Biroul mobilizgrii. 1 ael de sectie de gar-
dieni publici.
81. Serviciul controlului strgi_ 60 gardieni publici.
nilor are urmgtoarele 2 birouri: d) Biroul de atudii ai documen-
a) Biroul controlului strgini- tare:
lor si al vizelor; 1 ad de birou.
b) Biroul exträdgrilor ai al ex- 4 subaefi de birou.
pulzgrilor. 1 cartograf.
82. Birourile comune servicii- 5 impiegati.
lor acestei directinui sunt: e) Institutul de politie ai acolile
a) Biroul registraturii ai al ar- de preggtire ai educatie prole-
hivei; sionalg:
b) Biroul dactilografelor. Personal administrativ
83. Numgrul inspectoratelor 1 aef de birou.
do politie, chesturilor ai al poli- 1 subaef de birou.
tiilor oraselor de reaedintd, se 2 impiegati.
stabileate prin lege. Numgrul ce- f) Oficiul de radiotransmi-
lorlalte unitgti se stabileate prin siune:
decret regal, iar posturile ai per- 1 consilier.
sonalul se stabilesc prin decizie 3 ingineri.
ministerialg. 2 electricieni.
3 mecanici.
84. Personalul directiunii ge- 25 telegrafiati.
nerale a politiei: g) Oficiul P. T. T.:
1 director general. 1 oficiant pf.
1 subdirector general. 6 oficianti.

www.digibuc.ro
 7 Ianuarie 1936 271

h) Registratura generald: e) Personalul central de con-

1 sef de birou. trol:
2 subsefi de birou. 6 inspectori de politie.
9 impiegati. 4 subinspectori de politie.
2 curieri. C. Personalul directiunii poli-
Intendenta: tiei judiciare:
1 intendent. 1 director.
1 intendent- ajutor. 1 subdirector.
5 meseriasi. a) Serviciul politiei judiciare:
4 cusätori de dosare. 1 sef de serviciu.
9 sofeuri. I. Biroul politiei judiciare si
3 sofeuri-ajutori. al cercetärilor:
B. Personalul directiunii poli- 1 sef de birou.
tiei administrative: 1 subsef de birou.
1 director. 4 impiegati.
1 subdirector. II. Biroul cazierului central:
a) Servichil politiei adminis- 1 sef de birou.
trative si al fruntariilor: 1 subsef de birou.
1 sef de serviciu. 4 impiegati.
I. Biroul politiei administra- b) Serviciul politiei tehnice:
tive: 1 sef de serviciu.
1 sef de birou. I. Biroul politiei tehnice:
2 subsefi de birou. 1 sef de birou.
4 impiegati. 1 subsef de birou.
II. Biroul fruntariilor si pa- 4 impiegati.
sapoartelor: 1 expert chimist.
1 sef de birou. 1 expert grafolog.
2 subsefi de birou. 2 fotografi.
4 impiegati. 9 laboranti.
b) Serviciul personalului, al II. Biroul urmäririlor inter-
controlului si al contabilitätii: nationale:
1 sef de serviciu. 1 sef de birou.
I. Biroul personalului: 1 subsef de birou.
1 sef de birou. 4 impiegati.
2 subsefi de birou. ci Biroul registraturii i al ar-
4 impiegati. hivei:
II. Biroul controlului: 1 sef de birou.
1 sef de birou. 2 subsefi de birou.
2 subsefi de birou.
6 impiegati.
4 impiegati.
d) Biroul dactilografelor:
1 sef de birou.
III. Biroul contabilitatii: 4 dactilografe,
1 sef de birou. D. Personalul directiunii poli-
1 subsef de birou. tiei de sigurantä:
3 impiegati. 1 director.
c) Biroul registraturiii si al 1 subdirector.
arhivei: a) Serviciul informatiunilor:
1 sef de birou. 1 sef de serviciu.
2 subsefi de birou I. Biroul sigurantei generale si
9 impiegati. al informatiunilor:
d) Biroul dactilografelor: 1 sef de birou.
1 sef de birou. 2 subsefi de birou.
12 dactilografe. 5 impiegati.

www.digibuc.ro
272 7 lanuarie 1936

II. Biroul presei si al transla- 18 comisari.

torilor: 24 comisari ajutori.
1 sef de birou. 150 detectivi.
1 subsef de birou. 7 translatori.
3 impiegati. 1 expert chimist.
7 translatori. 1 expert grafolog.
HI. Biroul secretariatului si 2 fotografi.
cifrului: 9 laboranti.
1 sef de birou. 1 stenograf.
1 subsef de birou. 1 cartograf.
4 impiegati. 1 consilier.
IV. Biroul evidentelor: 3 ingineri.
1 sef de birou. 3 mecanici.
2 subsefi de birou. 2 elactricieni.
4 impiegati. 25 telegrafisti.
V. Biroul .
1 oficiant sef.
1 sef de birou. 6 oficianti.
1 subsef de birou. 1 inspector de gardieni
3 impiegati. publici.
b) Serviciul controlului stri 1 controlor de gardieni
nilor: publici.
1 sef de serviciu. 1 sef de sectie de gardieni
I. Biroul controlului strainilor publici.
si al vizelor: 60 gardieni publici.
1 sef de birou. 1 intendent.
2 subsefi de birou. 1 intendent-ajutor.
5 impiegati. 5 meseriasi.
II. Biroul extraddrilor si ex- 4 cusätori de dosare.
pulzArilor: 9 sofeuri.
1 sef de birou. 3 sofeuri ajutori.
1 subsef de birou. 2 curieri.
4 impiegati.
c) Biroul registraturii si al ar- 585 functionari in total.
hivei:
1 sef de birou. Sectiunea VIII
2 subsefi de birou. Prefectura poliiei Capitalei
9 impiegati.
d) Biroul dactilografelor: 85. Prefectura politiei Capi-
1 sef de birou. talei are pe teritoriul municipiu-
12 clactilografe. lui Bucuresti atributiunile ce le
e) Recapitulare: are Directiunea generalä a poli-
1 director general. tiei in cuprinsul rii. Prefec-
1 subdirector general. tura politiei Capitalei este con-
1 sef de cabinet. dus5.. de prefectul politiei ajutat
3 directori. de un secretar general si cu-
3 subdirectori. prinde:
7 sefi de serviciu. a) Organe centrale nereparti-
26 sefi de birou. zate pe servicii;
38 subsefi de birou. b) Sase servicii centrale cu 31
107 impiegati. birouri;
80 dactilografe. c) Servicii exterioare si anume:
7 inspectori de politie. corpul gardienilor, comisariate
10 subinspectori de politie. de circumscriptie si comisariate
8 comi§ari.` seg. speciale.

www.digibuc.ro
 7 lanuarie 1935
86. Organele centrale nerepar-
tizate pe servicii sunt:
1. Cabinetul prefectului;
2. Controlul central;
3. Biroul registraturii si al ex-
peditiei;
4. Biroul juridic;
5. Oficiul telefonic;
6. Laboratorul fotografic;
7. Intendenta.
87. Serviciile centrale ale
Prefecturii politlei Capita lei
sunt urmätoarele:
1. Serviciul politiel adminis-
trative;
2. Serviciul politiei judiciare;
3. Serviciul politiei sociale
de informatiuni;
4. Serviciul pentru controlul
populatiei;
5. Serviciul pentru controlul
strainilor;
6. Serviciul circulatiei.
Fiecare serviciu este condus
de un chestor ajutat de un sef
de politie.
88. Serviciul politiei adminis-
trative are urmätoarele 7 bi-
rouri:
a) Biroul administrativ;
b) Biroul procedurei;
Biroul personalului si al
d) Biroul pasapoartelor;
e) Biroul contabilitätii i ca-
sieria;
f) Biroul arhivei;
(I) Biroul dactilografelor.
89. Serviciul poliiei ludici-
are are urmätoarele 5 birouri:
a) Biroul identificArii si dac-
tiloscopiei;
b) Biroul verificärii si al man-
datelor;
c) Biroul de urmäriri i cer-
cetäri:
(13 Biroul arhivei;
Biroul dactilografelor.
90. Serviciul poliiei sociale
si de informatiuni are urmä-
toarele 6 birouri:
a) Biroul informatinnilor;
b) Biroul miscärilor sociale;
Biroul poliiei moravurilor;
C. Hamangiu, vol. XXIV. 18
www.digibuc.ro
273
d) Biroul pentru triajul vaga-
bonzilor;
e) Biroul arhivei secrete;
f) Biroul dactilografelor.
91. Serviciul pentru controlul
populatiei are urmätoarele 5 bi-
rouri:
a) Biroul pentru controlul ho-
telurilor, hanurilor si carnerelor
mobilate;
b) Biroul.populatiei;
c) Biroul pentru controlul per-
sonalului In serviciul particu
larilor;
d) Biroul arhivei;
e) Biroul dactilografelor.
92. Serviciul pentru controlul
sträinilor are urmätoarele 4 bi-
rouri:
a) Biroul vizelor i contraven-
tiunilor;
b) Biroul controlului certifi-
catelor dr. Nansen;
c) Biroul arhivei;
d) Biroul dactilografelor.
93. S ervi ciul circulatiei se
compune din:
a) Biroul administrativ cen-
tral;
b) Brigada mobilä;
c) Biroul arhivei;
d) Biroul dactilografelor.
94. Numgrul circumscriptii-
lor de politie precum si delimi-
tarea lor se face prin decret re-
gal, iar posturile bugetare ale
acestor circumscriptii se stabi-
lese prin deciziune ministerialä.
Repartitia personalului se
face pe cale de decizie prefecto-
rialä.
95. Personalul prefecturei po-
litiei capitalei:
1 prefect.
1 secretar general.
A. Personalul organelor nere-
partizate pe serviciii:
a) Cabinetul prefectului:
1 sef de cabinet.
b) Controlul central:
5 chestori de politie.
5 sefi de politie.
274 7 Ianuarie 1936

c) Biroul registraturii si al VI. Biroul arhivei:

expeditiei: 1 sef de birou.
1 *ef de birou. 1. subsef de birou.
2 subsefi de birou. 4 impiegati.
12 impiegati. VII. Biroul dactilografelor:
5 curieri. 5 dactilografe.
d) Biroul juridic: b) Serviciul politiei judiciare:
1 secretar de conten- 1 chestor de politie.
cios. 1 *ef de politic.
1 impiegat. I. Biroul identitätii si dacti-
e) Oficiul telefonic: loscopiei:
1 telefonist sef. 1 comisar.
12 telefonisti. 4 comisari ajutori.
2 electricieni. 1 sef de birou.
f) Laboratorul fotografic: 1 subsef de birou.
2 fotografi. 12 impiegati.
2 fotografi ajutori. 20 agenti de politie.
g) Intendenta: II. Biroul verificäril si al man-
1 intendent. datelor:
1 intendent ajutor. 1 comisar.
7 s of euri. 9 comisari-ajutori.
B. Personalul serviclilor: 1 sef de birou.
a) Serviciul politiei adminis- 1 subsef de birou.
trative: 11 impiegati.
1 chestor de politie. 25 agenti de politie.
1 $ef de politie. III. Biroul de urmäriri si cer-
I. Biroul administrativr cetäri:
1 sef de birou. 10 comisari.
1 subsef de birou. 10 comisari-ajutori.
5 impiegati. 250 agenti de politie.
6 agenti de politie. IV. Biroul arhivel:
II. Biroul procedurii: 1 sef de birou.
1 comisar. 1 subsef de birou.
3 comisari ajutori. 3 impiegati.
1 sef de birou. V. Biroul dactilografelor:
1 subsef de birou. 6 dactilografe.
11 impiegati. c) Serviciul poWei sociale si de
12 agenti de politie. informatiuni;
III. Biroul personalului si al 1 chestor de politie.
mobilizärii: 1 *ef de politic.
1 *ef de birou. I. Biroul informatiunilor:
1 subsef de birou. 6 comisari.
11 impiegati. 1 sef de birou.
IV. Biroul pasapoartelor: 1 subsef de birou.,
1 sef de birou. 4 impiegati.
1 subsef de birou. 60 agenti de politic.
7 impiegati. 3 translatori.
V. Biroul contabilitätii si ca- 1 cartograf.
sieriei: II. Biroul miscarilor sociale:
1 sef de birou. 5 comisari.
1 subsef de birou. 2 impiegati.
4 impiegati. 30 agenti de politie.

www.digibuc.ro
 7 lanuarie 1936
Biroul politiei moravuri-
lor:
1 comisar.
2 comisari-ajutori.
2 impiegati.
30 agenti de politie.
IV Biroul pentru triajul va-
gabonzilor:
1 comisar.
2 comisari-ajutori.
1 impiegat.
20 agenti de politie.
V. Biroul arhivei secrete:
1 5ef de birou.
1 subsef de birou.
3 impiegati.
VI. Biroul dactilografelor:
6 dactilografe.
d) Serviciul pentru controlul
populatiei:
1 chestor de politie.
1 sef de politie.
I. Biroul pentru controlul ho-
telurilor. hanurilor i camere-
lor mobilate:
1 comisar.
2 comisari-ajutori.
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
17 impiegati.
II. Biroul pentru eontrolul
personalului din serviciul parti-
cularilor:
1 comisar.
5 comisari-ajutori.
1 subsef de birou.
19 impiegati.
25 agenti de politie.
III. Biroul populatiei:
1 comisar.
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
20 impiegati.
TV. Biroul arhivei:
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
4 impiegati.
V. Biroul dactilografelor:
6 dactilografe.
e) Serviciul controlul
1 chestor de politie.
1 sef de politie.
www.digibuc.ro
275
I. Biroul vizelor i contraven-
tiunilor:
2 comisari.
1 subsef de birou.
5 impiegati.
1 agent de politie.
II. Biroul controlului si al
certificatelor Dr. Nansen:
4 comisari.
6 comisari-ajutori.
1 subsef de birou.
8 impiegati.
15 agenti de Politie.
HI. Biroul arhivei:
1 -,sef de birou.
1 subsef de birou.
7 impiegati .
1 agent de politie.
IV. Biroul dactilografelor:
4 dactilografe.
Serviciul circulatiei:
1 chestor de politie.
1 sef de politie.
I. Biroul administrativ cen-
tral:
4 comisari.
8 comisari-ajutori.
1 subsef de birou .
10 impiegati.
2 ingineri.
2 fotografi.
1 cartograf.
1 desenator.
II. Brigada
8 comisari.
12 comisari-ajutori.
220 agenti de politie.
III. Biroul arhivei:
1 sef de birou.
1 subset de birou.
3 impiegati.
IV. Biroul dactilografelor:
4 dactilografe.
g) Recapitulare:
1 prefect.
1 secretar general.
1 sef de cabinet.
11 chestori de politie.
11 sefi de politie.
47 comisari.
63 comisari-ajutori.
17 5efi de birou.
22 sub5efi de birou.
186 impiegati.
276 1 lanuarie 1936
715 agenti de politie.
1 desenator.
1 secretar de contencios.
4 fotografi.
2 ingineri.
31 dactilografe.
3 translatori.
2 cartografi.
1 telefonist-sef.
12 telefonisti.,
5 curieri.
2 electricieni.
2 fotografi-ajutori.
1 intendent.
1 intendent-ajutor.
7 sofeuri.
1.150 functionari in total,
Secthmea IX
96. Organizarea j atributi-
unile inspectoratului general al
jandarmeriei sunt cele prevä-
zute In legea sa organicä.
97. Organizarea si atributi-
unile comandamentului p orn-
pierilor militari, sunt, cele pre-
väzute in legea sa organica.
TITLUL III
Institutiile atasate pe langa
Ministerul Internelor
CAPITOLUL I
Oficii nalionale 1)
Sectiunea I
98. Oficiul national de turism
functioneazA pe läng5. Ministe-
rul Internelor in baza legii sale
organice.
99. Of iciul national pentru a-
pararea populatiei contra ga-
zelor aeriene, care functioneazä
pe lângä Ministerul Internelor,
va cuprinde 2 servicii: 1 servi-
ciu tehnic si 1 serviciu admi-
nistrativ. Personalul necesar
este detasat dupg, trebuintá dela
diversele departamente intere-
sate.
Detaliile organizärii .oficiului
sunt preväzute inteun regula-
ment special.
i) Pentru art. 98-109, a se vedea
mod. din 14 Octomvrie 1936.
www.digibuc.ro
Sectiunea II
Oficiul emisiunilor radiofonice
$i al cinematografelor
100. Pe länga Ministerul In-
ternelor functioneazä Oficiul E-
misiunilor Radiofonice si al ci-
nematografelor.
Cinematografele, Societatea
de Difuziune Radiotelefonicd din
România i posturile de emi-
siune Radiofonica sau Televi-
ziune, sunt supuse indrumärii
controlului Ministerului In-
ternelor, prin susnumitul oficiu.
101. Oficiul se compune din:
a) Comisiunile de control si
cenzurä, a programelor de emi-
siune si al filmelor cinemato-
grafice;
b) Aclministratia oficiului,
102. Oficiul este condus de
Ministerul Internelor, care poate
delega pe unul din subsecretarii
de Stat, sau pe secretarul gene-
ral al ministerului, pentru con-
ducerea Oficiului.
103. Comisiunile de control
cenzura se compun din per-
soane calificate prin cultura
numite prin decret regal, la
propunerea Ministerului Inter-
nelor. Comisiunile exercitä con-
trolul preventiv asupra radio-e-
misiunilor de tot felul i asupra
filmelor cinematografice, din
punct de vedere moral, artistic,
educativ si al intereselor natio-
nale:
Membrii comisiunilor primesc
din fondurile oficiului un jeton
de prezentd, fixat prin jurnalul
Consiliului de Ministri. Calita-
tea de membru al comisiunii nu
este asirnilatä cu o functiune pu-
blicä.
Comisiunile sunt prezidate de
conduchtorul oficiului sau de-
legatul sau.
104. Fondul National al cine-
matografiei prevAzut In legea pu-
blicatä in Monitorul Oficial din
11 Iunie 1934, si fondul pentru
desvoltarea retelei nationale de
 7 latruarie 1936
radio-difuziune, Infiintata prin
legea publicata in Monitorul 0-
ficial din 20 Octomvrie 1932, stint
administrate de Ministerul In-
ternelor, prin Of iciu.
Veniturile prevazute prin a-
ceste legi. sunt capitalizate la
Banca Nationalä la dispozitia
Ministerului Internelor. Aceste
fonduri vor fi intrebuintate con-
form afectatiunilor determinate
de legile prin care au fost in-
fiintate. 1).
105. Programele de investiri
lucrarile cu caracter tehnic
se aproba din punct de vedere
tehnic de Ministerul Lucrarilor
Pub lice si al Comunicatiilor si
din punct de vedere financiar
administrativ de Ministerul
Internelor.
106. Administratia Of iciului
cuprinde urmátoarele organe:
a) Biroul de control adminis-
trativ i financiar al Societblii
de Emisiune Radio-Telefonica,
din Romania si administrarea
fonclului prevazut In legea din
20 Octomvrie 1932;
b) Biroul pentru eliberarea au-
torizatiunilor si de control al ci-
nematografelor. Acest birou exe-
cuta i lucrarile de secretariat
al comisiunilor de control si cen-
sura;
c) Biroul fondului national al
cinematografiei;
Laboratorul f oto-cinemato-
grafic.
107. Personalul administrativ
al Oficiului este urmatorul:
1 sef de serviciu.
3 sefi de birou.
4 subsefi de birou.
1) A se vedea Legea f ondului de
radiodifuziune, din 20 Oetomvrie
1932, pag. 789, vol. XX, preeum
Legea fondului einematografiei, din
11 Ellie 1934, pag. 509, vol. XXII;
de asemeni noua Lege pentru orga-
nizarea i funetionarea radiodifu-
siunii, din 4 Aprilie 1936, la ordi-
nea eronologiek, in azest volum.
www.digibuc.ro
2n)
7 impiegati.
3 dactilografe.
Personalul laboratorului este
considerat ca personal tehnic.
108. Cheltuielile de personal
si material pentru serviciu de
control al pinematografelor in-
scrise astazi in bugetul Prese-
dintiei Consiliului de Ministrf
tree asupra bugetului Ministeru_
lui Internelor.
CAPITOLUL II
Insfifulul cenfrai de stafisficd
Sectiunea I
A tributiunile ins titutului
109. Lucrarile statistice ofi-
ciale, privind populatia i bunu-
rile din cuprinsul hotarelor Ro-
maniei, cad in atributiunile In-
stitutului central de statistica,
care functioneazA pe langa Mi-
nisterul Internelor.
110. Institutul central de sta-
tistica este persoanä juridia
are urmatoarele atributiuni:
1. Culege direct sau prin or-
ganele publice i centralizeaza
toate datele privitoare la pdpula-
tia tärii si la repartizarea
miscarea bunurilor.
2. Face toate publicatiunile
privitoare la datele statistice
care sunt necesare organelor de
guvernämant si utile pentru la-
murirea opiniei publice.
3. Asigurá cooperarea interna-
tionala, cu Institutele similare
ale Statelor sträine.
Unitatile statistice dela depar-
tamente, prevazute la art. 117,
nu pot avea raporturi directe cu
organele similare din tail sau
strainätate. Asemenea raporturi
in general si in special comuni-
carea de date statistice, cad in
atributiune exclusiva a Institu-
tului central de statistica.
4. Executa cu inceperea anului
1940, periodic, din 10 In 10 ani,
recensamantul general al popu-
278 j r ie 1936
latiei si indrumeaza activitatea
birourilor de populatie din tara.
5. Administreazä patrimomul
salt.
111. Institutul central de sta-
tistica are cloud ramuri de acti-
vitate:
1. Statistica umana, se pcupa
cu toate datele i fenomenele
care intereseazä direct omul si
maniTestärile lui din punct de
vedere biologic, intelectual, reli-
gios, moral, social si economic.
Statistica umanä culege, cen-
tralizeazä si prelucreaza datele
statistice dela Ministerele In-
structiunii, Cultelor i Artelor,
Internelor, Justitiei i Munch,
Sänätätii si Ocrotirilor Sociale.
2. Statistica bunurilor se ocupa
de toate datele si fenomenele
care intereseaza direct bunurile,
din punct de vedere al fiintei,
repartizarii si 1 circulatiei.
Statistica bunurilor aduna)
centralizeazà si prelucreazä da-
tele statistice dela Ministerele
Agriculturii si Domeniilor, Lu-
crarilor Publice $i al Comunica-
tiilor, Finantelor si Industriei
Comertului.
112. Culegerea datelor statis-
tice se face prin organele, dupa
metoclele si pe formularele sta-
bilite de institut.
Institutul central de statistica
va fi consultat obligatoriu, din
punct de vedere tehnic, statistic,
cu priviré la orice reorganizare
a serviciilor publice.
In cazul organizärii de birouri
sau scrvicii statistice in institu-
tiile publice, institutul d avizul
din oficiu.
Toate scriptele si imprimatele
utilizate de autoritatile publice,
vor fi astfel intocmite, inat sà
permita o lesnicioasä extragere
a datelor statistice. Institutul
central de statistica Ii da avizul
la intocmirea bor.
Culegerea, ,comunicarea si pu-
blicarea datelor statistice ofi-
'ctale se fac numai cu autorizatia
www.digibuc.ro
si sub controlul Institutului cen-
tral de statistical cu exceptia ca-
zurilor prevazute la art. 118.
Sectiunea II
Organizarea centralet a institu-
tului
113. Institutul este condus de
un director, numit dintre eel
mai reputati statisticieni ai ta-
rii, care are raspunderea perso-
nala pentru buna functionare a
institutului. Directorul lucreaza
sub nemijlocita autoritate a mi-
nisterului.
Directorul reprezinta institu-
tul inaintea autoritätilor i in
actele juridice, având in atribu-
tiunea sa gestiunea patrimoniu-
lui institutului. El poate delega
parte din aceste atributiuni sub-
directorilor.
114. Directorul este ajutat de
2 subdireciori si asistat de o co-
misiune consultativä, compusa
din 4 specialisti recunoscuti. Nu-
mirea membrilor comisiunii se
face pe 3 ani, prin decret regal.
Consultarea còmisiunii asupra
tuturor chestiunilor care pri-
vesc directivele si metodele de
lucru, este obligatorie.
115. Institutul central de sta-
tistica are urmätoarele sectiuni
tehnice:
I. In ramura statisticei umane:
1. Sectiunea demograficä.
2. Sectiunea recensämintelor
generale ale populatiei.
3. Sectiunea controlului popu-
latiei.
4. Sectiunea bio-antropologica.
5. Sectiunea de studii minori-
tare.
6. Sectiunea sanitarä si de a-
sistenta sociala.
7. Sectiunea muncii Si asigu-
rarilor sociale.
8. Sectiunea judiciara si extra-
judiciara.
9. Sectiunea instructilmii PU-
blice, cultelor si artelor.
 7 lanuarie 196
10. Sectiunea administratiei
generale a Statului.
II. In ramura statisticei bunu-
rilor:
1. Sectiunea agriculturii 0 do-
meniilor.
2. Sectiunea industriei *i co-
mertului.
3. Sectiunea comunicatiilor
lucrärilor publice.
4. Sectiunea finantelor i co-
mertuIui exterior.
116. In afará de sectiunile
preväzute in articolul precedent,
institutul mai are urmatoarele
subunitäti comune:
1. Secretariatul.
2. Oficiul de studii i publica-
tiuni.
3. Sectiunea masinilor stall-
stice.
Intreaga corespondentá inter-
nationald a instiuttului se face
prin secretariat. Orice comuni-
care de cifre statistice In strai-
natate, f acute de orice autoritate
publica din tará, este verificatá
de cätre Institutul central de
statisti ca.
Secretariatul indrumeaza bi-
rourile de registraturä, arhiva,
corespondenta, inspectii, admi-
nistratii, contencios, contabili-
tate, casierie, personal si inten-
dentä.
Oficiul de studii i publica-
indrumeaza birourile de
studii speciale, de conjucturá,
de studiul eficientii serviciilor
publice, de publicatiuni, tipogra-
fia si legatoria, biblioteca i ar-
hiva documentarä, de grafice
fotoscopie.
Sectiunea masinilor statistice
frideplineste toate lucrarile me-
canice ale tuturor sectiunilor din
institut.
Sectiunea III
Organizarea exterioa.rd
117. Pe langa fiecare minister
casä, autonomä fiinteaza cate
o unitate administrativa statisti-
www.digibuc.ro
279
stick, care culege si centralizeazá
datele statistice din domeniul
respectiv, conform normelor sta-
bilite de Institut. Executä la ce-
rerea Institutului lucrari sta-
tistice j inainteaza Institutului
materialul statistic adunat prin
organele in subordine.
Documentele statistice se pas-
treaza in original, in arhivele In-
stitutului, autoritatile putand
pästra duplicate in arhivele pro-
prii.
Unitätile administrative sta-
tistice departamentale fac parte
integrala din ministerele respec-
tive. Metoda lor tehnicä de lucru
o determind insä in mod unitar
si obligator Institutul.
Din punct de vedere admini-
strativ i disciplinar, personalul
acestor unitäti depinde de auto-
ritatea pe lângä care functio-
neaza. Activitatea lor tehnica
este Insa indrumatá i contro-
lata de Institutul central de sta-
tistica, care da *i notele califica-
tive, prevazute in legea statutu-
lui functionarilor publici. No-
tele calificative tehnice se com-
pleteaza cu notele calificative
administrative, date de *efii ie-
rarhici.
118. Aceste unitati culeg da-
tele privitoare la departamentele
respective si le transmit Institu-
tului, in vederea prelucrärii si
publicärii tuturor lucrärilor cu
caracter periordic. Ele pot face
tnsá anchete i lueraril speciale
cu caracter urgent, atunci cand.
sunt cerute de ministru. Pub li-
carea acestor lucrari se 13oate
face dui:a prealabila lor verifi-
care de catre Institut.
119. Pe langa fiecare' prefec-
tur5 de judet si primärie de mu-
nicipiu functioneaza cate un bi-
rou statistic, care strange, con-
troleaza i coordoneaza lucrärile
statistice, privind judetul sau
municipiul. Pentru indeplinirea
acestei obligatiuni, judetele si
municipiile vor prevedea In bu-
280 7 lanuarie 1936
getele lor personalul i materia-
lul necesar.
120. Birourile sunt concluse
de un referent statistic, care, pe
langa celelalte conditiuni cerute
de statutul functionarilor pu-
blic', trebue sa fie si membru al
corpului tehnic al statisticieni-
bor. Personalul auxiliar statistic
este numit cu precadere dintre
membrii corpului tehnic al sta-
tisticienilor.
Referentii sunt din punct de
vedere administrativ, sub supra-
vegherea si conducerea prefecti-
lor si primarilor. Din punct de
vedere tehnic, frisk ei sunt In
dependenta directa de Institut.
121. Referentul strange si
coordoneaza lucrarile statistice
pentru toate instituii1e Statului,
judetelor i comunelor. Sefii de
autoritati de pe teritoriul jude-
tului sau municipiului sunt o-
bligati a da tot concursul si a
inainta datele eerute la terme-
nele fixate, indiferent de autori-
tatea de care depind.
Referentii pot furniza autori-
tatilor sau particularilor, cu a-
probarea prefectului sau prima-
rului i dupl. normele stabilite
de Institut, orice date statistice
privitoare la judet sau munici-
piu.
122. Numirea referentilor sta-
tistici se face la propunerea In-
stitutului, care recomand l. nu-
mai persoane calificate.
Referentii sunt functionari de
specialitate si nu pot fi transfe-
rati_sau detasati la alte servicii
nrci Inlocuiti cu personal ad-
ministrativ.
Functionarii statistici ai jude-
telor si municipiilor, primesc
note calificative anuale dela In-
stitutul central de statistica. No-
tele se tree la caziere si servesc
drept criteriu la orice miscare.
123. Referentii sunt obligati
a inspecta cel putin de cloud ori
pe an autoritatile care furni-
zeaza date statistice, raportand
www.digibuc.ro
despre cele constatate, atât pre-
fectilor sau primarului, cat si
Institutului central de statistick
Capii acestor autoritati vor fi
convocati la prefectura sau pri-
marie oridecateori nevoia uni-
formizarii lucrarilor o va cere.
Prefectii sau primarii ppt In-
fiinta comisiuni statistice con-
sultative locale.
124. Municipiul Bucuresti are
un serviciu statistic care va
functiona conform decretului de
fat& si a carui organizare ama-
nuntitä se va prevedea In regu-
lamentul ce se va Intocmi de mi-
nister.
Sectiunea IV
Indatoriri cj sanctiuni
125. Orice serviciu sau func-
tionar public este obligat, sub
sanctiunile legale, a raspunde
f ära Intarziere, la toate Intreba-
rile puse sub orice forma si a
executa orice Insarcinäri date de
Institutul central de statistica.
Institutul poate cere peclepsi-
rea functionarilor care se fac vi-
novati de nerespectarea dispozi-
tiunilor Institutului.
126. Orice particular care este
chestionat de Institutul central
de statistica sau de un serviciu
public sau functionar, delegat
In acest scop, asupra faptelor
care de obipeiu formeaza mate-
rie de statisticä, trebue s. ras-
pund ä. cu toata sinceritatea
urgenta. Refuzul raspunsului re-
feritor la datele statistice, dare
de date statistice, false, Impiede-
carea sub orice forma a lucräri-
lor, constitup o contraventie
se peclepseste cu amencla dela
1.000-20.000 lei.
127. Amenda se va aplica de
catre Institutul central de sta-
tistick In baza proceselor-verbale
de constatare, ce se Incheie de
organele Institutului eau de re--
ferentii statistici.
 7 lammarie 1936
Contra procesului-verbal de a-
mendd, contravenientul are des-
chisä calea apelului la judecato-
ria de ocol. Autoritätile stint o-
bligate a asista pe inspectori $i
referenti la constatarea contra-
ventiunilor.
128. Toate datele statistice,
ori de unde ar fi culese, sunt se-
crete oficiale; ele nu pot fi di-
vulgate, ci numai utilizate in
scop statistic.
Publicarea lor se face numai
In forma colectivä; elementele
individuale, care au servit la in-
tocmirea statisticei nu pot fi e-
videntiate.
Divulgarea $i utilizarea date-
lor statistice pentru scopuri ne-
autorizate se pedepseste cu pe-
depsele preväzute de codul penal
pentru violarea secretului profe.
sional.
129. Date le statistice, fnainte
de publicarea lor, nu pot fi con-
sultate pentru niciun scop, decal
numai fn temeiul unei autoriza-
tiuni acordate de ministerul
unde se pästreazd datele respec-
tive.
130. Arhiva i biblioteca In-
stitutului central de statisticd,
concentreazd $i pastreazd toate
documentele statistice privitoare
la Romania. Editorii si tipogra-
fiile sunt obligate a trimete In-
stitutului central de statistica
ate un exemplar gratuit din
orice produs de presä, In confor-
rnitate $i sub sanctiunile prevd-
zute In legea presei.
Sectiunea V
131. Conventiunea incheiata
la 21 Junto 1933, intre Statul Ro-
man, reprezentat prin Ministerul
Muncii, Snàti i Ocrotirilor
Sociale $i Fundatiunea Rocke-
feller din New-York, rámane ne-
atinsä.
Prin efectul prezentului decret
ori unde in acea conventie scrie:
Ministerul Muncii, Sdnatatii si
www.digibuc.ro
28.
Ocrotirilor Sociale, se va citi: Mi-
msterul Internelor.
Institutul de demografie si re-
censamânt continua sä tunctio-
neze contorm principiilor stabi-
lite in zisa conventiune.
132. Eunctionarii care dupa
reorganizarea birourilor Depar-
tamenteior rämân supranume-
rari, se pot repartiza institutu-
lui central de statistica, in ma-
sura necesitatii.
Personalul tehnic i admini-
strativ, bugetar sau diurnist, al
Institutului se incadreaza in pos-
turile bugetare ce vor exista fn
legea bugetara. Incadrarea se
face dupa normele legale in vi-
goare, preferindu-se intei func-
tionarii bugetari, apoi membrii
corpului tehnic al statisticieni-
lor. Numai in caz di nu exista
functionari disponibili din cate-
goriile mai sus aratate, se pot
incadra i functionari cu expe-
rientä statistica si in fine, func-
tionari färd calificare sau fard
experientä statistica.
Personalul tehnic se incadreazd
in functiunile preväzute pentru
institulele de $tiintd aplicatd
se numesc dupd aceleasi criterii.
Personalul administrativ este
supus prevederilor legii statutu-
lui functionarilor publici.
133. Pregatirea personalului
tehnic se face conform prevede-
rilor regulamentului.
134. Pe lângI Institut pot
functiona comisiuni onorifice de
experti, oridecâteori nevoile cer.
De asemenea pot functiona pe
fang& prefecturi i municipii co-
misiuni onorifice locale.
Institutul poate angaja pentru
lucrdri temporare specialití, iar
pentru adunarea i prelucrarea
datelor, agenti i informatori
statistici onorifici.
135. Personalul tehnic al In-
stitutului, in afard de cei Inca-
drati conform normelor legii pro-
mulgate prin decretul regal, pa-
blicat in Monitorul Oficial N.
282 7 lanuarie 1936
91 din 16 Iu lie 1921, se echiva-
leazd in ce priveste salariul dupg
cum urmeaz6,2):
Funotiunea ce Salariul ce
indeplinute primeete
Secretar, inspector stati-
stic 10.750
Controlor-sef 8.000
Controlor, redactor 7.300
Referent cl. I 6.800
Referent cl. II 6.250
Matematician I, actuar I,
statistician I 5.650
Matematician II, actuar
II, statistician II 4.900
Matematician III, actuar
III, statistician III,
translator I 3.900
Verificator I, transla-
tor II 3.300
Verificator II, translator
III, calculator I 3.050
Tabelator I, coclificator I,
calculator II, corector I,
dactiloperforator I 2.900
Tabelator II, codificator
II, corector II, dactilo-
perforator II 2.600
Intregul personal tehnic sta-
tistic are dreptul la gradatii con-
form art. 44 al legii din 14 lulie
1930 2).
136. Dispozitiunile privitoare
la personalul tehnic statistic din
legen sanitard 0, de ocrotire, art,
200 si 221 se mentin, iar regu-
lamentul privitor la incadrarea
pregAtirea acestui personal se
modified in conformitate cu dis-
pozitiunile prezentului decret.
137. Drepturile de personal si
material prevdzute in bugetul
Ministerului Muncii, Sándtdtii si
1) A se vedea Legea din 16 Iu lie
1921, pag. 651, vol. IXX.
2) A se vedea Legea sanitarg si
de ocrotire, din 14 Iu lie 193a, pag.
674, vol. XVIII; apoi Legea din
27 Apriie 1933, pag. 451, vol. XXI
in fine Legea din 22 Iunie 1935,
cu toate modificArile, pag. 549, vol.
XXIIL
www.digibuc.ro
Ocrotirilor Sociale, privitoare la
Institutul central de statisticd al
Statului, trec cu inceperea exer-
citiului bugetar 1936/937, asupra
bugetului Ministerului Interne-
lor.
Pând la 1 Aprilie 1936, plátile
de personal si material se vor
face tot de Ministerul Muncii,
Sánátdtii i Ocrotirilor Sociale.
138. Bunurile mobile i imo-
bile, afectate Institutului central
de statisticgt din patrimoniul
Statului, prin Ministerul Mun-
cii, Sdmätätii i Ocrotirilor So-
ciale, precum si bunurile mobile
si imobile provenito din legate,
conventii sau subventii, rdnadn
in posesia Institutului central de
statistics& urmând sd fie inre-
gistrate in inventarul Ministe-
rului Internelor.
130. Personalul permanent Si
temporar, care nu figureazd in
bugetul ministerului, este pldtit
din fondurile Institutului, apli-
cându-li-se acelasi regim de sa-
larizare ca i personalului bu-
getar.
140. Toate publicatiunile In-
stitutului central de statistia,
se tipáresc de Imprimeriile Sta-
tului, in contul Ministerului Fi-
nantelor.
Distributia si administratia
lor se face de cdtre Institut.
TITLUL IV
Justitia administrativa i adminis-
tratia exterioari
141. Justitia administrativá
este formatá din:
a) Curtea centrald administrar
tivd;
b) Curti le locale administra-
tive.
Compunerea si atributiunile lor
sunt fixate prin legea admini-
strativd.
142. In administratia exteri-
oard dela acest titlu intra: Pre-
fecturile de judet, Preturile si
 8 lanuarie 1936
Notariatele; compunerea i atri-
butiunile lor sunt fixate prin le-
gea administrativä.
TITLUL V
Diapozitiuni tranzitorii i finale
143. Se abrogil dispozitiunile
art. 5, alin. f , din legea pentru
reglementarea migratiunilor, pu-
blicatá In Monitorul Oficial Nr.
92 din 29 Aprilie 1925.
Intrarea, sederea, precum si
prelungirea sederii in tarä a su-
pusilor straini, se aprobh exclu-
siv de Ministerul Internelor.
In cazul cand sträinii ar voi
sä exercite In tard vreo profe-
siune, comert sau industrie, a-
ceasta aprobare se va da Juan-
du-se si avizul Comisiunii mi-
graiunilor, preväzutä de legea
migratiunilor 3).
144. Orice dispozitiuni din
legi i regulamente, azi In vi-
goare, contrarii dispozitiunilor
din prezentul decret, sunt si rä-
man abrogate.
De asemenea se abrogA decre-
tul Nr. 3.046 din 14 Noemvrie
1934. Prin abrogarea acestui de-
cret, rämän In vigoare art. 29 si
30 al legii promulgatä prin de-
cretul regal Nr. 3.512 din 5 De-
cemvrie 1925.
145. Decretul de fa% nu e- de Agriculturä, flupä data depu-
duce nicio atingere art. 4 si 6 nerii prezentei legi In Parlament,
din legea pentru evaluarea termenul se mentine la un an
perceperea veniturilor si fixarea
cheltuielilor Statului, pe exerci-
tiul 1935/936; fn consecintä po-
sturile actualmente vacante, pre-
cum si cele ce ar deveni vacante
In timpul exercitiului 1935/936,
nu vor putea fi ocupate prin nu-
miri. avansäri sau Incadräri.
146. Ministerul Internelor este
autorizat a Intocmi regulamente,
care sä desvolte dispozitiunile
cuprinse In decretul de fat&
5) A se vedea Deeizia din 23 Ia-
mnarie 1936 si Deeizia din 7 Mar-
tie 1936, la ordinea eronologieä in
aeest volum.
www.digibuc.ro
283
147. Anexele fap parte inte-
grantä din prezentul decret.
148. Decretul de fatt se pune
In aplicare pe ziva publicärii lui
in Monitorul Oficial.
149. Ministrul Nostru secre-
tar de Stat la Departamentul In-
ternelor este Insärcinat cu adu-
cerea la indeplinire a prezentu-
lui decret.
LEGE
pentru modificarea oi completarea
art. 18 din legea Dobrogei-Noi
(Dreptul de preemtiune)
DIN 8 IANUARIE 1936 1)
Art. unic. La art. 18 din le-
gea privitoare la organizarea Do-
brogei-Noi, publicatä In Monito-
rul Oficial Nr. 242 din 18 Decem-
vrie 1934, se adaugä urmátoarele
alineate:
Se prelungeste cu incä un an
de zile, termenul pentru exerci-
tarea dreptului de preemtiune la
toate ofertele de vânzäri, inre-
gistrate la Ministerul Agricultu-
rii i Domeniilor Ong, la data
depunerii In Parlament a pre-
zentei legi, a cäror termen de un
an de zile nu este expirat.
Pentru ofertele de vänzare ce
se vor Inregistra la Ministerul
1) Aceastä Lege s 'a votat de Se-
nat i Adunarea Deputatilor, in e-
dintele dela 18 i 20 Deeemvric
1935; s'a promulgat cu Decret re-
gal Nr. 5 din 1936 si publieat
Monitorul Oficial, p. I, Nr. 6 din 8
Ianuarie 1936. Ea modifieä i cona-
pleteazä art. 18 din Legea Dobro-
gei-Noi, In redactia din 18 Deeern-
vrie 1934, pag. 838, vol. XXII, mo-
difieänd Legea 114a* din 7 Inlie
1930, pag. 596, vol. XVIII. A se
vedea i Decret-lege din 12 Noem-
vrie 1936, p. aprobarea Conventiei
cu. Tureia, relativ la pämânturile
emigrantilor.
284 9 lanuarie 1936
de zile; cu dreptul pentru Consi-
liul de Ministri de a autoriza
Ministerul de Agricultura sa pre-
lungeasca termenul cu Inca 6
luni de zile.
Toate actele juridice, ca: a-
rendari pe termen mai mare de
5 ani, procuri cu drepturi de ad-
ministratie sau dispozitie, pro-
curare de fonduri $i dare In
platd, asociatie cu delegatie de
administratie, constituire de pri-
vilegii sau drepturi reale sau
orice alte conventiuni sau acte
care sub forma deghizata as-
cunde vanzarea cu privire la bu_.
nurile imobiliare rurale, supuse
dreptului de preemtiune a Sta-
tului, Mcute de proprietarii lor
care au emigrat sau obtinut au-
torizare de emigrare, se socotesc
Instraindri deghizate In scopul
de a Impiedeca exercitarea drep-
tului de preemtiune i ca atare
sunt nule $i de nul efect fata de
Stat, In ce priveste exercitarea
dreptului de preemtiune, asa cum
se aratä mai jos.
Nulitatea lor este absoluta, de
ordine publica si se cere de ori-
ce parte interesata, precum
dupa initiativa Ministerului pu-
blic, sau a Ministerului de Agri-
culturä i Domenii, prin servi-
ciul sau de contencios, proce-
dura fiind scutita de orice taxe
$i timbre.
Instanta competinte sä con-
state aceastä nulitate este tribu-
nalul situatiei imobilului, care
va hotari In prima $i ultimä in-
stanta far& drept de opozitie, In
Camera de consiliu, de urgenta.
si cu precadere.
In aceasta instanta se vor cita:
1. Statul Roman, prin Ministe-
rul Agriculturii i Domeniilor.
2. Actualul detentor al terenu-
lui sau cel In favoarea chrui
sunt constituite susmentionatela
raporturi de drept, la domiciliul
indicat In act sau cel real.
3. Proprietarul bunului care a 1935, s'a publicat in Monitorul Ofi-
emigrat sau obtinut autorizatia oial, p. I, Nr. 10 din 12 Ianuarie
www.digibuc.ro
de a emigra, citandu-se la ulti-
mul säu domiciliu sau la prima-
ria unde este situat imobilul ce-
lui emigrat.
Toate actele de procedura sunt
scutite de timbru si se considera
valabil Indeplinite In lipsa dela
domiciliile indicate mai sus sau
refuzul de primire prin afisarea
lor, constatate de agentul admi-
nistrativ sau notarul comunei
respective, prin proces-verbal
care face clovada pang la Inscrie-
rea In fal$.
Tribunalul va pronunta pe
nulitatea de drept a actului
trimeterea Statuluiprin Mi-
nisterul Agriculturii si Domenii_
lor In proprietatea si posesia
bunului respectiv, pe baza pre-
tului depus si care nu va depa$1
pretul exproprierii agrare.
DECRET
pentru organizarea Ministerului
Lucrärilor Publice ;i al Comunicatiilor
DIN 9 1ANUARIE 1936
Acest decret regal sub Nr. 2.471
din 14 Noemvrie 1935, dat In baza
art. 7 din decret-lege pentru ie-
rarhizarea functiunilor si orga-
nizarea serviciilor In adminis-
tratiile publice, din 1$ Noemvrie
1934, pag. 747, vol. XXII, s'a pu-
blicat In Monitorul Oficial, p. I,
Nr. 7 din 9 Ianuarie 1936. El cu-
prinde 145 art. si numeroase a-
nexe. Dupa 4 luni, Insa a fost a-
brogat prin decretul Nr. 1.071 din
26 Mai 1936, aflat la ordinea cro-
nologica In acest volum.
J. C. M.
pentru reducere pe C. F. R. pentru
statii balneare si climaterice
DIN 12 IANUARIE 1936 1)
Consiliul de Ministri, In se-
dinta sa dela 23 Noemvrie 1935)
1) J. C. M., sub Nr. 2.226 din
 12 lanuarie 1936
Lu And in deliberare referatul
d-lui ministru secretar de Stat
al Departamentului Lucrärilor
Pub lice $i al Comunicatiilor sub
Nr. 64.481 din 5 Noemvrie 1935;
Având In vedere dispozitiunile
art. 54 din legea pentru organi-
zarea Regiei Autonoma C. F. R.,
Decide:
Art. I. Aprob4 reducerea de 50
la sutä din taxele tarifare pen-
tru trenurile de persoane $i ac-
celerate, pentru cAlátorii care
merg la statiunile balneare cli-
materice sau sporturi de iarnä,
preväzute In tabloul publicat de
Directiunea generala C. F. R.
Reducerea se apnea intfun in-
terval de timp limitat, care se
fixeazg, de Directiunea generala
C. F. R.
Pentru anumite statiuni bal-
neare si climatice fixate de Di-
rectiunea generalä C. F. R., re-
ducerea de 50 la sutä se acordä
in tot timpul anului.
CAlatorii care merg la statiu-
nile balneare sau climatice, pen-
tru care reducerea de 50 la Sutä,
se acordä pentru un timn limi-
tat, pentru a putea beneficia de
aceastä reducere, trebue sä stea
in localitatea respectivä timpul
fixat de Directiunea., generalä C.
F. R.
Sunt scutiti de timpul minim
de sedere:
a) Cälätorii care merg la sta-
tiunile balneare sau climatice,
situate la o distantä maxim de
60 km de statia de pIecare;
b) Cälätorii care merg la sta-
tiunile balneare sau climatice
pentru recreatie duminica $i sär-
bAtoarea $i se Inapoiazä cel mai
tftrziu a doua zi dupa duminici
sau särbätori;
1936. Färk a i se aduce modificäzi,
Regia O. F. R. a sehimbat reduce-
rile, ulterior, si apoi a revenit mai
trtrziu la situatia din prezentul J.
C. M.
www.digibuc.ro
285
Cálatorii sträini care WA.-
toresc In grupuri sau individual;
d) Calatorii care merg la sta-
tiunile de sporturi de iarnd;
e) Cälätorii care merg la sta-
tiunile de pe Valea Prahovei,
prevAzute In tabloul publicat de
Directiunea generalä C. F. R.
Lista statiunilor balneare, cli-
materice $i de sporturi de iarnä,
se publicd anual de Directiunea
generalä C. F. R.
Art. //. D. ministru al lucrä-
rilor publice si al comunicatiilor
este Insärcinat cu aducerea la
indeplinire a prezentului jurnal,
cu valabilitatea dela 15 Mai 1935.
DECIZIE
pentru tariful valorilor medii, pentru im-
pozit pe lux ol cifra de afaceri
DIN 12 IANUARIE 1936 1)
Noi, ministru secretar de Stat
la Departamentul Finantelor,
Având in vedere dispozitiuniIe
art. 5 din legea impozitului pe
lux $i cifra de afaceri prin care
se dispune c'd pentru aplicarea
acestui impozit la produsele im-
portate $i exportate, se va intoc-
mi un Tarif-Unitar care va cu-
prinde vaIorile medii ale produ-
selor;
Având In vedere avizul Comi-
siunii care conchide la revizui-
rea tuturor valorilor medii ac-
tualmente In vigoare i tntocmi-
rea unui nou tarif unitar dupä
nomenclatura tarifului vamal de
import,
1) Decizia Nr. 315.518 din 1936,
Insotitit de Intreg Tariful unitar, El'a
publicat in Monitorul Oficial, p.
Nr. 10 din 12 lanuarie 1936, uncle se
poate consulta. Ulterior a mai fost
modificatit partial la 17 Aprilie 1936.
A se vedea In legaurä Legea impo-
zitului pe lux si cifra de afaceH,
din 1 Aprilie 1935, pag. 195, vol.
XXIII.
2,85 16 lanuarie 1936
Decidem:
Art. I. Noue valori medii sta-
bilite $i anexate la prezenta de-
ciziune, intrd in vigoare pe ziva
de 13 Ianuarie 1936.
Vechile valori medii se abrogd.
Art. II. D. director al timbru-
lui i cifrei de afaceri este In-
sárcinat cu aclucerea la indepli-
fire a prezentei deciziuni.
J . C. M .
pentru reducerea primei de valorificare
pentru grâu
DIN 16 IANUARIE 1936 1)
Consiliul de Mini$tri, In $e-
dinta sa dela 11 Ianuarie 1936,
Având in vedere dispozitiunile
art. 3 din decretul regal Nr. 1.740
din 1935;
Având 2n vedere raportul d-lui
ministru al agriculturii si do-
meniilor Nr. 3.975 din 11 Ianua-
rie 1936, avizul Oficiului central
de valorificare a grdului $i hotd-
rirea delegatiei economice a gu-
vernului din $edinta dela 11 Ia-
nuarie 1936,
Decide:
Art. I. Cu incepere dela 15 Ia-
nuarie 1936, prima de valorifi-
care acordatá exportatorilor de
grdu $i Mind, pe baza dispozi-
tiunilor art. 3 din decretul regal
Nr. 1.740 din 1935, se fixeazá la
2.000 lei pentru vagonul de gram
$i 2.666 lei pentru vagonul de
fdind de 10.000 kg.
Art. //. D. ministru al agricul-
0 J. C. M., sub Nr. 17 din 1936,
s 'a publicat In Monitorul
p.1, Nr. 13 din 16 Ianuarie 1936; el
modific5, art. 4, J. C. M., din 29
Octomvrie 1935, pag. 952, vol.
XXIII. A se vedea si art. 3, Decret
Nr. 1.740 din 29 Iunie 1935, la pag.
657, acelasi. volum. De asemeni a Le
vedea i Deeretul din 2 Iulie 1936,
pentru prima de valorifieare a griin-
lid din noua recoltil 1936.
www.digibuc.ro
turii i domeniilor este insárci-
nat cu executarea prezentului
jurnal. t-
LEGE
pentru modif. unor dispoz. de lege si
abrogarea art. 204 din legea sanitará
si de ocrotire
DIN 18 IANUARIE 1936 1)
Art. unic. Art. 204 din legea
sanitard $i de ocrotire, publi-
catá in Monitorul Oficial Nr. 140
din 22 Iunie 1935, se abrogd, iar
art. 116, 198, 202, 450, 479, 483 din
aceea$i lege, se modified, dupá
cum urmeazd:
Art. 116. In atributiunile
medicii primari vor fi ajutati
de medicii secundari $i interni,
recrutati pe bazd de concurs
numiti cu titlul provizoriu pe
termen de 4 ani.
Dupd un stagiu implinit de
patru ani, medicii secundari
interni nu mai pot fi numiti In
aceea$i calitate.
Un regulament va determina
conditiunile in care se va tine
In fiecare an, in Bucuresti, Iai
$1 Cluj, concursul pentru ocupa-
rea locurilor vacante de medici
secundari si interni
La art. 498, alin. 2, ultima frazd
se mollified:
De asemenea sunt dispensati
de stagiul spitalicesc de specia-
litate, medicii care au diploma
1) Aeeastä Lege s 'a votat de Se-
nat i Adunarea Deputatilor, in se-
dintele dela 20 Decemvrie 1935; s'a
promulgat eu Deeret regal Nr. 53
din 1936 0. publieat In Monitoru2
Oficial, p. I, Nr. 15 din 18 Ianuarie
1936. Ea modifia unele dispozitiuni
din Legea sanitarä si de ocrotire,
din 22 Iunie 1935, pag. 549, vol.
XXIII.
2) A se vedea Regulamentul pen-
tru medici seeundari, din 8 Mai 1936,
la ordinea cronologia in acest vo-
lum.
 18 lanuarie 1936
de specialitate emisä de Facul-
tatea de medicind in ramura res-
pectiva.
Art. 202 se modific6 cu unra-
torul text:
Numirile medicilor sanitari se
fac cu titlul de stagiar pe timp
de un an, dupd care, pe baza ra-
portului motivat al Inspectora-
tului General Sanitar si de Ocro-
tire, medicul poate fi confirmat
definitiv de Comisiunea adminis-
trativg. In caz de neconfirmare,
acest stagiu se prelungeste cu
un an; dupg, acest timp medicul
este sau confirmat sau pus In
disponibilitate.
Medicii sanitari stagiari vor
putea fi transferati in locurile
publicate vacante, dup5, normele
prevazute de lege.
La art. 450 din actuala lege
sanitarà se suprimä cuvintele:
medicii asistenti definitivi, cate
unul de fiecare serviciu cu peste
150 paturi".
La art. 479 se adaugg.:
In institutele si serviciile sale
de spital, Eforia Spitalelor Ci-
vile poate infiinta sectiuni cli-
nice sau de laborator, având fie-
care un medic sef de sectie, cu
gradul de medic primar, recru-
tat prin concurs.
Sectiunile clinice nu vor avea
mai putin de- 40 paturi; modul
de recrutare si atributiunile me-
dicilor sefi de sectie, se vor re-
glementa de Eforia Spitalelor
Civile, ei sunt dependenti In to-
tul, din punct de vedere admi-
nistrativ si stiintific, de medicul
primal. director.
Locurile de medici primari sefi
de sectie pot fi infiintate de E-
foria Spitatelor Civile, dupg, ce-
rerea medicului primar sef al
serviciului, sau medicului pri-
mar director.
Locurile de medici primari Sefi
de sectie ale Eforiei Spitalelor
Civile, ce vor fi Infiintate prin
bugetul Eforiei 1936. pot fi ocu-
pate cu titlul definitiv de confe-
www.digibuc.ro
28T
rentiari, *efi de lucrári si asis-
tenti care au o vechime, cu orice
grad, de cel putin 10 ani in in-
vatamântul medical, numirea
fäcându-se pe baza raportului
motivat al medicului sef de ser-
viciu. Aceastà din urmä dispUi-
tie nu se poate aplica decât in
primele 6 luni ale bugetului 1936.
Art. 483 se modifia astfel:
Medicii primari de serviciu vor
putea fi transferati la cerere, sau
numiti In servicii de aceeasi spe-
cialitate, devenite vacante ori
nou infiintate de Eforie.
Medicii primari sefi de sectie
pot fi numiti, farà un nou con-
curs, medici primari sefi de ser-
viciu la locUrile vacante in Efo-
ria Spitatelor Civile.
Sunt interzise transferArile me-
dicilor primari de consultatiuni
In locurile de medici primari de
serviciu, chiar in aceeasi specia-
litate.
Alineatele 3, 4, 5 se mentin.
LEGE
pentru modificarea. adiugirea si abro-
garea unor dispozitiuni din legea pentru
organizarea Casei de Economie, Credit
si Ajutor a Magistratilor
DIN 20 IANUARIE 1936 1) .
Art. I. Se modifia artico-
lele 3, al. II si V; 5, 7, al. II; 9,
liters, f 0. h; 10, al. III; 14, 18, 19,
al. II si III; 21, al. II si III; 22,
23, 25, 29, 34, 39, al. II, dup5, cum
urmeazà:
Art. 3, alma. II. Numirea se
1) Aceastä Lege s 'a votat de Ada-
narea Deputatilor si Senat, In sedin-
tele dela 19 si 20 Deeemvrie 1935;
s'a promulgat eu Deeret regal Nr.
54 din 1936 si publicat In Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 16 din 20 Ianuarie
1936. Ea modificii numeroase art.
din Legea Casei de economie, eredit
si ajutor a magistratilor, din 23 Deo
cemvrie 1931, pag. 849, vol. XIX,
cu mod. 25 Aprilie 1932.
288 20 Ianuarie 1936
face prin Decret Regal. Trei din
aceeti membri vor fi desemnati
de magistratura ei anume:
a) Inalta Curte de Casatie In
Sectiuni Unite desemneaz& un
membru al sau care va fi preee-
dilate de drept al consiliului de
administratie;
b) Curtea de Apel din Bucu-
reeti, Intrunita, desemneazA pa-
tru membri, din care Ministerul
de Justitie numeete doi.
Alin. V. Ministrul numeete a-
nual trei censori titulari et trei
supleanti, dintre care unul ma-
gistrat la Curtea de Apel din
Bucureeti, membru al Casei ei
doi experti-contabili autorizati
sau functionari la Casa de De-
puneri sau la Banca National&
a Romaniei, domiciliati In Bu-
cureeti.
Art. 5. Atributiunile consi-
liului de administratie sunt ur-
mätoarele:
a) Decide In general asupra
tuturor operatiunilor Casei;
b) Decide asupra Inscrierii
membrilor ei asupra acord&rii
Imprumuturilor, ajutoarelor ei
pensiunilor, asupra destinatiei
fondurilor disponibile, In condi-
tiunile legii, asupra plasamentu_
lui lor, precum ei asupra tutu-
ror actelor ce intr& In scopurile
Casei;
c) Decide asupra cererilor de
restituirea capitalurilor ei asu-
pra radierii membrilor In cazul
art. 10;
d) Fixeazd procentele Impru-
muturilor pe termen scurt sau
pe termen lung;
e) Decide in completul de ease
membri cu cel putin patru vo-
turi, asupra cump&rgrii, vänz&-
rii sau schimbului prin bung, In-
voial& a bunurilor mobile ei imo-
bile ale Casei, asupra accept&rii
donatiunilor fAcute in favoarea
Casei de Credit, asupra construe-
tiilor necesare Casei de Credit,
in vederea realizgrli scopului
:Au, precum ei asupra tuturor
www.digibuc.ro
operatiunilor privitoare la ave-
rea Casei;
f) Numeete ei revoacä pe func-
tionaril Casei; stabileete salaritle
functionarilor.
Art. 7. Membrii consiliului
de administratie ei censorii vor
primi, de fiecare eedint'd, un je-
ton de prezentä, care se va sta-
bili de consiliu la Inceputul fie-
c&rui an, cu aprobarea ministru-
lui de justitie.
Art. 9. Litera f % h:
f) Avocatii Statului care se bu-
curb: de stabilitate;
h) Pensionarii din categoriile
de mai sus care au fost ca func-
tionari, cel putin trei ani, mem-
bri ai Casei.
Art. 10, alin. III. Membrii
Casei care vor deveni In urmg.
membri ei la alte Case, pot fi ra-
diati dintre membrii Casei de
Credit a Magistratilor; In acest
caz datorille pe termen scurt de-
vin exigibile ei se vor executa In
prim rand asupra depunerilor
permanente sau temporare, iar
pentru rest, fie asupra salarii-
lor, fie asupra girantilor, dupd
alegerea Casei. Depunerile se vor
restitui, clan.' nu au datorii sau
claca Intrec datoriile, In termen
de doi ani dela radiere. Datoriile
pe termen lung devin exigibile,
iar Casa de Credit, in urma unei
somatii, pbate sá urmáreascá
imobilul conform legii de urmä-
rire. pentru intreaga sumd dato-
ratá.
Art. 44. Depunerile perma-
nente produc o dobändá de 3%
pe an; dupä expirarea primului
termen de angajament ele pot
fi transformate In depuneri pe
termen de cel putin trei ani, cu
o dobanda ce se va stabill de
consiliu el care nu poate depaei
In niciun caz scontul Bauch Na-
tionale.
Art. 18. Depunerile tempo-
rare se primesc pe termen de eel
putin ease luni, sau la vedere, .est
se restituesc la scadentá dup&
 20 lanuarie 1936
tin preaviz de 15 zile din partea
deponentului.
Procentele cuvenite depuneri-
lor temporare pe termen, se a-
chitä trimestrial si se calculeazä
dela zi intâi a lunii care ur-
meazd aceleia in care s'au depus
pâtia la zi Intel a lunii in care
se face restituirea.
Art. 19, alin. II i III. Mem-
brii care au o vechime de eel
putin cinci ani si care nu si-au
retras clepunerile vor putea cere
si obtine un imprumut care in-
sumeazä de cinci ori salariul
primitor lunar; cei cu vechime
de cel putin zece ani si care nu
ei-au retras depunerile, pânä la
de sase ori salariul primitor lu-
nar; cei cu o vechirne de eel pu-
tin 15 ani si care nu si-au retras
depunerile, pang la de sapte ori
salariul primitor lunar.
Aceste imprumuturi se acordä
de consiliul de administratie sau
de un comitet restrâns din SA-
nul consiliului, In ordinea In-
scrierii, numai en girul unuia
sau mai multor membri Mamo-
vibili sau stabili, clupä aprecie-
rea consiliului, iar In lipsá de
gir, pe baza depunerilor pânä la
concurenta lor.
Art. 21, cain. // si III. Ace-
ste imprumuturi vor fi garan-
tate prin ipotecä de rangul In-
tâiu asupra imobilului cumpärat
sau construit i printeo asigu-
rare asupra vietii celui impru-
mutat sau o altä garantie care
va fi apreciatä de Consiliu.
Plata acestor imprumuturi se
va face In rate lunare, In ter-
men de cel mult 20 ani, fárá ca
termenul plátii sä poatá trece de
data când cel Imprumutat va fi
pus la retragere pentru limitâ
de vtirstä.
Art. 22. Maximul acestor
Imprurnuturi nu va depäsi sa-
lariul primitor pe trei ani, nici
60% din valoarea imobilului
ipotecat.
Art. 23: Atunci and Im-
o. Hamangiu, voL XXIV. 19.
www.digibuc.ro
239
prumutul s'a acordat pentru
construire de locuinte, suma a-
cordat'd in principiu ca impru-
mut nu va fi mai mare de 60%
din valoarea construct_ei, in-
clusiv terenul, mci mai mare
ca salariul pe tret ani.
Suma acordatá nu se va eli-
bera decât pe mäsura lucrâribor
numai clacl cu aceastii sumg,
constructia poate fi terminata.
Art. 25. In caz de retragere
din serviciu a unui membru
care a obtinut un imprumut pe
termen lung, ratele imprumu-
tului vor fi plätite ca si inainte.
In cazul când trei rate nu vor
fi achitate, Casa este in drept
sä" urmäreasca in urma unei so-
matii si in baza legii de urmä-
rire intreaga suing datoratä.
Art. 29. Actele de imprumut
chiar i cele de constituiri de
ipotecá fäcute sub semnätura
privatá i semnate pentru Casa
de Credit de presedintele Consh
liului sau de imputernicitul säu,
carp va certifica i semnAtura
pdrtii ce contracteazä cu Casa,
au puterea actelor autentice,
conform legii pentru autentifi-
carea actelor. Ele se vor investi
cu formula executorie de tribu-
nalul situatiunii imobilului ipo-
tecat.
Art. 34. Bugetul anual de
venituri si cheltuieli se va in-
tocmi de Consiliu, In cursul
lunii Decemvrie si va trebui a-
probat de Ministerul Justitiei,
Inainte de 1 Ianuarie al fiecärui
an, când incepe anul financiar
al Casei.
Art. 39, alin. II. Toate ac-
tele In justitie, contractele, scrip..
tele, registrele, precum i toate
operatiunile Casei de Credit
sunt scutite de orice taxe de
timbru si inregistrare, mecum
Si de orice dare c6tre Stat, ju-
det sau comuná. Beneficiul re-
zultând din bilant, precum si
orice avere a societätii sunt sen-
tite de orice impozite.
290 23 lanuarie 1936
Art. II. Se adaugd noi ali-
neate la art. 2, 3, 11, 14, 15, 18,
19, 21, 25, 27, 29, 34 $i 40, dupd
cum urmeazd:
Art. 2, literal. De a acorda
ajutoare de retragere membri-
lor in conditiunile ce se vor fixa
de consiliu.
Art. 3, alin. ultim. Membrii
Consiliului de Administratie, nu
pot fi numiti cleat dintre mem-
brii Casei.
Art. 14, din. uttim. Pensio-
narii membri ai Casei au drep-
tul de a se retrage oricând cu
aprobarea Consiliului.
Art. 14, aiin. ultim. Depu-
nerile permanente obligatorii nu
pot fi nici sechestrate, nici ur-
márite pentru niciun f el de da-
torie a deponentului, afard, de
cele cdtre fisc.
Art. 15, alin. ultim. La ex-
pirarea termenului obligator
dacd membrul cere restituirea
depunerilor permanente $i decd.
In acelasi timp e dator Casei
vreo sumd de bani, din ori ce fel
de imprumuturi, in acest caz
opereazá compensatia restituin-
du-se numai diferenta, decd. e-
xist&
Art. 48, alin. III 0. IV. Do-
bânzile depunerilor temporare
la vedere se calculeazd in ace-
Iasi mod.
Dobânzile depunerilor perma-
nente se restituesc odatd cu Ca-
pitalul si se calculeazd la 31 De-
cemvrie al fiecdrui an
Art. 19, atin. V, VI, VII, VIII,
IX i X. Girantul garanteazd
in mod solider imprumutul con-
tractat.
In caz de deces, retragere din
functiune sau radiere dintre
membrii Casei a celui girat, gi-
rantul este debitat prin statele
de salarii pentru ratele datorate
de cel girat.
Un girant nu poate da mai
mult decdt cloud giruri, afard de
cazul cand girurile date sunt a-
www.digibuc.ro
coperite prin depunerile sale
temp or are.
Nu se poate acorda un alt ine-
prumut celui ce s'a imprumutat
cu maximul sumei la care are
drept, decât dupd, ce va fi achi-
tat cel putin o treime din ina-
prumutul anterior; se excep-
teazd cazurile grave ce se vor a-
precia de consiliu.
Consiliul poate refuza un im-
prumut când solicitatorul este
prea impovdrat de datorii sau
a incercat sä se sustragä dela
obligatiunile ce $i-a luat fatá de
Casa de Credit.
Functionarii Casei de Credit
pot obtine imprumuturi si aju-
toare in acelea% conditiuni ca
functionarii judecátoresti, cu gi-
rul altui functionar al Casei.
Art. 21, alin. ultim. Rata lu-
nerd., care inglobeazd amortis-
mentul, dobânzile $i primele de
asigurare, care se vor achita tot
prin Casa de Credit, nu poate
depd$i in niciun caz 33 la sutd.
din salariul primitor.
Art. 25, alin. ultim. Pentru
Imprumuturile pe termen scurt,
in caz de retragere din serviciu
sau de deces, datoria devine exi-
gibilä $i se poate execute, dupd
alegerea Casei, asupra depune-
rilor temporare sau permanente,
asupra salariului cuvenit pe
luna retragerii sau decesului, a-
supra salariului girantului, sau
asupra oricdrei alte averi a de-
bitorului sau a succesiunii.
Art. 27, alin. ultim. Retine-
rile pentru cotizatii si Impru-
muturi sunt privilegiate $i tree
lnaintea tuturor creantelor ce
greveazd salariul, afard de im-
pozitele cdtre fisc.
Art. 29, alin. ultim. Prin de-
rogare dela art. 1.781 din cod.
civil, inscriptiunea ipotecard sau
a privilegiului se poate cere $1
lua de presedintele Consiliului
de Administratie, sau de un Ina-
puternicit al sdu, fárá asistenta
debitorului, in baza actului tn-
 21 lanuarie 1936
cheiat In conditiunile de mai
sus.
Art. 34, alín. II, III §i IV. In
cursul lunei Martie a fiecärui an,
Consiliul va supune ministruIui
bilantul si contul de profit si
pierdere, cu o dare de seamä a-
supra operatiunilor Casei si a-
supra fondurilor ei.
Bilantul ca i bugetul se vor
publica In Monitorul Oficial.
Ministrul justitiei, In baza
dreptului säu de control, prevä-
zut de art. 1, are dreptul: de a se
pronunta asupra bugetului de
venituri si cheltuieli i asupra
cuantumului jetonelor de pre-
zentä, fixate de Consiliu, -putând
sä, le aprobe sau sä le reducá;
de a controla gestiunea Casei
oricând va crede de cuviintä, fie
personal, fie printr'un delegat al
säu; de a supraveghea activita-
tea Consiliului sub raportul o-
bligatiunilor derivând din lege Si
regularnente, putand da aver-
tisment i chiar revoca pe mem-
brii Consiliului In caz de abater'
dela dispozitiunile legii si regli-
lamentelor si In caz de fraude
sau risird In manuirea fondu-
rilor.
Art. 40, din,. II 0, III. Se ra-
tificä cumpárarea fäcutá de
Casa de Credit a Magistratilor,
dela primäria municipiului Con_
stanta. a terenului situat pe bu-
levardul Mamaia (Constanta).
prin actul transcris la Nr. 6.919
din 1935 la tribunalul Constanta.
Se ratificá de asemenea ac-
ceptarea donatiunii terenului
din Bucuresti, bulevardul Take
Ionescu, facutá de primäria
municipiului Bucuresti, prin ac-
tul transcris la Nr. 10.256 din
1935 la tribunalul Ilfov, sectia
de notariat, precum si deciziile
Consiliului de administratie, pri-
vitoare la construirea clddirii
ce ridicA pe acel teren Casa de
Credit a Magistratilor, pentru
instalarea birourilor sale si pen-
tru Inchiriere.
www.digibuc.ro
291-
Art. Ill. Se abrogá dispozi-
tiunile art. 2, litera j; art. 7,
alin. I; art. 9, alin, g; art. 24 si
art. 30, alin. ultim.
REGULAMENTUL
Administratiei comerciale Moiile
Armatei
DIN 21 IANUARIE 1936 1)
PARTEA I
Organizarea administratIvi
CAPITOLUL I
Dispozifiuni generble
J. Administratia Mosiilor Ar-
matei, sau prescurtat A. M. A.,
este organizatä In conformitate
cu dispozitiunile cap. I din legea
privitoare la regiile autonome,
din 4 Mai 1934.
Prin Infiintarea acestei admi-
nistratiuni se urmáreste:
a) Exploatarea directa sau
prin arendarea a bunurilor
aflate In gestiunea sa, In vederea
obtinerii unui cat mai bun ran-
dament;
b) Aprovizionarea depozitelor
de remontá si a unitätilor ar-
matei cu produsele mosiilor, In
limita productiunii proprii;
c) Producerea i procurarea de
cai pentru depozitele de remonta
unitätile armatei.
2. Patrimoniul Om se com-
pune din mosiile armatei, spe-
cificate hi aläturatul inventar
1) Acest Regulament s 'a aprobat
en Decret regal Nr. 36 din 1936 si
publicat in Monitorta Oficial, p. I,
Nr. 17 din 21 lanuarie 1936; el a-
brogó. Regulamentul din 30 Noem-
vrie 1933, pag. 920, vol. XXI. A
-se vedea In legiturá Legea privi-
toare la Beguile autonome, din 4
Mai 1934, pag. 210, vol. XXII, cu
modif. 17 Iu lie 1934 si 15 Apriie
1935, pag. 342, vol. XXIII.
292 21 lanuarle 1936
Intocmit Ir conformitate cu art.
44 al prezentului regulament.
Administratia moeiilor arma-
tei primeete acest patrimoniu
cu toate servitutiile actuale, pen-
tru a nu stänjeni activitatea
institutiilor militare care le au
In folositä,
3. A. M. A. va fi condusä
astfel, incât, tivänd in vedere in-
deplinirea menirii sale ei obser-
vând interesele Statului, sä ex-
ploateze moefile dupl principii
comerciale.
4. Sediul Administratiei Mo-
eiilor Armatei, este In Bucu-
resti.
CAPITOLUL
Organe de conducere
5. Indrumarea ei controlul A.
M. A. apartine direct Ministe-
rului Apä'räxii Nationale, Se-
cretariatului general.
6. Conducerea tehnicä, co-
merciald i financiarä apar-
tine unui comitet .de directie ei
unui director.
A. Comitetul de directie
7. Comitetul de directie se
compune de drept din urmä-
toarele persoane:
a) Directorul A. M. A.;
b) Directorul remontei;
c) Un ofiter superior din Se-
cretariatul general al Ministe-
rului Apärärii Nationale.
Preeedintele comitetului de
directie va fi ofiterul cel mai
inalt In grad.
8. Numirea membrilor in co-
mitdtul de directie se face prin
decizie ministerialä.
9. Functionarii desemnati ca
membri in comitetul de direc-
tie detin aceastä calitate ca a-
tributiune suplimentarä, ei con-
tinuAnd exercite in acelaei
timp functiunea lor la autori-
tatea uncle-% au serviciul.
Mandatul membrilor comite-
tului de directie. ia sfäreit In
www.digibuc.ro
mod automat prin pierderea
functiunii, pe baza careia intra
de drept ca membri in comite-
tul de directie.
10. Participarea la sedintele
comitetului este personalä i o-
bligatorie.
11. Comitetul de directie poate
delibera valabil i cu doi mem-
bri, hotdririle se dau cu majo-
ritate de voturi; in caz de pari-
tate, votul preeedintelui este ho-
täritor.
12. Un functionar desemnat
de comitetul de directie, dintre
functionarii A. M. A., va Jude-
plini i functiunea de secretar
al comitetului de directie.
13. Comitetul de directie se
intruneete cel putin odatä pe
lunä. Convocärile se vor face de
director sau de preeedinte, care
vor putea cere de asemeni in-
trunirea comitetului oridecâteori
este nevoie.
14. Comitetul de directie are
urmätoarele atributiuni:
a) Decide asupra chestiunilor
care privesc conducerea A. M.
A. ei face sau autorizA toate ac-
tele relative la operatiunile co-
merciale i financiare ale A. M.
A., In afarä de cele rezervate
prin legi 5i regulamente Consi-
liului de Minietri sau ministe-
rului;
b) Comitetul de directie poate
sá facä apel la consilierii teh-
nici pentru cercetarea chestiu-
nilor administrative de o deose-
bitä importantä;
c) Intocmeete anual proiectul
de buget Impreunä cu delegatul
special al Ministerului de Fi-
nante $i planul de lucru al A.
M. A.;
d) Supravegheazä executarea
bugetului;
e) Propune viramentele dela un
articol bugetar la altul i spo-
rirea prevederilor afectate la
cheltuieli;
f) Propune contractarea Im-
prumuturilor necesare;
 21 lanuarie 1936
g) Intocmeete inventarul, bi-
lantul i contul de profit ei pier-
dere, Intregit fn acest scop cu
un delegat special al Ministe-
rului de Finante;
h) Hot ArAete preturile cu care
vor fi vândute produsele de tot
felul ale expIoatArii A. M. A.,
care nu sunt cotate la burs6 ei
aprobS vânzarea lor;
i) FixeazA atributiunile tutu-
ror organelor A. M. A., Intoc-
mind proiectele de regulament
anterioare;
j) Face propuneri cu privire
la personalul. A. M. A., numit In
conformitate cu prevederile sta-
tutului functionarilor publici;
k) FixeazA conditiile de anga-
jare ale personalului zilier;
/) In general, comitetul de di-
rectie hotArgete In toate chestiu-
nile care privesc buna
mare, fncadrare, administrare
perfectionare a A. M. A.
15. Deciziunile comitetului de
directie nu devin executorii de-
cât aprobarea 'for de catre
minister.
16. Asupra discutiunilor ur-
mate In eedintele comitetului de
directie i asupra deciziunilor
luate se fncheie pentru fiecare
eedintA, procese-verbale, semnate
de membrii comitetului de di-
rectie, de director si de secretar.
Aceste procese-verbale se vor
trece Intr'un registru special.
17. Orice membru al comite-
tului de directie are dreptul de
a cere sg, i se punA la dispo-
zitie actele, dosarele sau regis-
trele de care are nevoie pentru
studierea lucrArilor ce doreete a
supune comitetului de directie.
Punerea la dispozitie a aces-
tora este obligatorie fn timpul
cel mai scurt. In caz când din-
tr'o cauzá oarecare acest lucru
nu ar fi posibil, secretarul ge-
neral al M. A. N. va decide fn
ultima instants.
www.digibuc.ro
293
18. Membrii comitetului de
directie au dreptul la o remu-
neratie al cArei cuantum este
egal cu indemnizatiile acordate
of iterilor ei functionarilor din
M. A. N., potrivit tarifului ofi-
cial ei. normelor stabilite pen-
tru toatA armata i pe numArul
eedintelor efectiv tinute, soco-
tite dupA registrul de procese-
verbale. In caz de deplasare se
va plAti misia stabilitä pentru
toti ofiterii i functionarii ar-
matei.
19. Directorul va fi numit
prin I. D. R. ei va avea condu-
cerea fntregii activitAti a A. M.
A.
Directorul executA hotárfrile
comitetului de directie, apro-
bate de minister ei orice alte a-
tributiuni care-i sunt Incredin-
tate prin prezentul regulament
sau prin dispozitiunile minis-
terului.
20. Directorul este personal
rAspunzAtor de conducerea A.
M. A.
21. Directorul nu poate f ArA,
aprobarea ministerului sA ia
parte la o altA Intreprindere, In
orice calitate.
22. Directorul are drept de a-
probare In actele de gestiune ei
administratie fn limitele fixate
de M. A. N., ei care nu pot de-
päei In niciun caz prevederile
legale i acelea ale prezentului
regulament.
El are fn subordinele sale In-
tregul personal, precum ei atri-
butiunile de mai jos:
a.) Vegheazg i controleazA ca
serviciul sA se execute fn con-
formitate cu legile, regulamen-
tele, instructiunile i ordinele de
serviciu In vigoare;
b) Aduce la timp In comitetul
de directie propunerile planu-
rilor de culturd reclamate de
buna exploatare a moeiilor;
e) Ingrijeete de fntocmirea ca-
ietelor de sarcini pentru lucrAri
294 21 lanuarie 1936
furnituri In conformitate cu
dispozitiunile pi regulamentele
In vigoare pe care le supune co-
mitetului de directie;
d) Ingrijepte ca diferitele fon-
duri create In conformitate cu
prevederile art. 8 din legea pri-
vitoare la regiile autonome sá
fie depuse la Banca NationalA
sau la Cassa de Depuneri pi Con-
semnatiuni;
e) PregAtepte proiectele de re-
gulament interioare pe care le-ar
gAsi necesare pentru bunul mers
al A. M. A. pi prezintA comite-
tului de directie spre a fi exa-
minate;
f) Urmärepte aplicarea Intoc-
mai a prezentului regulament
pi face propuneri la timp comi-
tetului de directie pentru modi-
ficárile pe care practica lucru-
lui le-ar impune.
Aceste modificAri sunt supuse
acelorapi norme de aprobare ca
prezentul regulament;
g) ElaboreazA instructiuni teh-
nice pi administrative detaliate
pentru mopiile sau Intreprinde-
rile In subordine pe baza pre-
zentului regulament.
Aceste instructiuni devin exe-
cutorii dupá prealabila Incuviin-
tare a comitetului de directie;
h) ElaboreazA proiectul pi ta-
belul de preturi al produselor cte
tot felul, pe care le supune co-
mitetului de directie;
ii Ordonanteazä plata cheltuie-
lilor aprobate de cei In drept;
i) Tine comitetul de directie
la curent cu situatia financiarA
a A. M. A.;
k) Propune comitetului de di-
rectie angajári de personal zilier
In raport cu nevoile de functio-
nare a mopiilor;
Propune comitetului de di-
rectie mäsuri disciplinare im-
puse de abateri dela Indatoririle
militare sau administrative ale
personalului A. M. A.;
www.digibuc.ro
m) Face propuneri pentru tra-
gerea la räspundere pecuniarl
a persoanelor din cauza cdrora
nu s'au fäcut lucrárile la timp,
sau au intervenit pagube din lip-
s& de prevedere sau neglijentá
constatatá;
n) ControleazA executarea con-
ptiincioasA pi la timp a lucrAri-
lor agricole i ia másuri dictate
de Imprejurdri pentru a asigura
maximum de randament.
23. Directorul poate delega pe
propria sa rAspundere i pe timp
limitat, parte din atributiunile
sale, organelor In subordine.
24. Numirea personalului se
va face prin decizie ministerialA,
dupA propunerile comitetului de
directie, In conditiunile stabilite
de statutul functionarilor pu-
blici i instructiunile speciale
date In acest scup de M. A. N.,
pentru Intreaga armatä.
Functionarii care la Infiinta-
rea A. M. A. se vor afla In ser-
functionarii proveniti din
M. A. N., numiti In baza statutu-
lui functionarilor publici, se vor
bucura mai departe de toato
drepturile pi vor fi supupi la
toate obligatiunile st a tutului
functionarilor publici.
Functionarii angaiati dung.
constituirea Administratiei Mo-
piilor Annatei, vor avea condi-
tiunile angajärii lor.
0 parte din functionarii A. M.
A. vor putea fi dati prin deta-
pare de minister, pästrAndu-pi
functtunile ce detin In organi-
zarea armatei.
Functionarilor ce apartin cor-
pului functionarilor publici pi
care au dreptul la pensie li se
vor face retineri pentru pensie
potrivit legii pensiilor functio-
narilor publici.
A. M. A. va Ingriji sá verse la
Casa GeneralA de Pensii retine-
rile peritru pensie pi la Casa
Muncii retinerile pentru asigu-
rarea muncitorilor.
 21 lanuarie 1936
PARTEA 11
Regimul financiar §i contabil
CAPITOLUL I
Dispozifiuni generale
25. A. M. A. va trebui sä aco-
pere cu veniturile provenite din
activitatea Intreprinderii, toate
cheltuielile, inclusiv plata do-
bânzilor i amortizärii capita-
lului Investit si a imprumuturi-
lor Mcute pentru scopul titre-
prinderii.
26. Prestärile, lucrärile sj li-
vrärile executate de cätre A. M.
A., in interesul administratiilor
Statului, vor fi plätite pe baza
justificärii cheltuielilor pentru
material si salarii, plus cheltu-
ieli generale si dobânzi.
In acelasi fel A. M. A. va pläti
contravaloarea serviciilor ce i
s'au prestat de cätre administra-
tiile Statului sau alte adminis-
tratii comerciale nublice.
27. In regulä generalä, opera-
tiunile de Incasäri i pläti ale A.
M. A. se vor face prin agentiile
Bäncii Nationale a României,
dupg, conventia ce se va stabili.
Toate exceclentele de casä, care
deptisesc disponibilul preväzut,
trebuiese sa fie de indatä vär-
sate, de &are casieriile A. M. A.,
-a.gentiior Báncii Nationale a Ro-
maniei.
Operatiunile cu sträinätatea se
vor face exclusiv prin Banca Na-
tionalá a României.
28. A. M. A. este obligatá sä,
Inainteze Ministerului Finante-
lor, prin M. A. N., Directia con-
tabilitátii, la 15 ale fiecArei
situatil de casá. Odatä cu main-
tarea acestor situatii, A. M. A.
va face cunoscut i cifra apro-
ximativä a totalului disponibi-
lului necesar perioadei de timp
urm Ito are.
29. Proiectul de buget se sta-
bileste de cätre comitetul de di-
rectie, Intregit In acest scop cu
www.digibuc.ro
295
delegatul special al Ministerului
de Finante, In urma propuneri-
lor Mcute de cätre directorul A.
M. A. si se Inainteazá M. A. N.,
spre aprobare i indeplinirea
formelor legale.
Bugetul A. M. A. formeazá o
anexA la bugetul Ministerului
Apärärii Nationale uncle f igu-
reazä numai cu soldul anual ce
va rezulta din activitatea sa.
30. Perioada de executie a bu-
getului este aceeasi ca si pen-
tru bugetul Ministerului Apárä-
rii Nationale.
31. Modul de aplicare al bu-
getului se va fixa prin norme a-
probate de M. A. N., pe baza avi-
zului comitetului de directie, In
conformitate cu dispozitiunile
legii asupra conta.bilitdtii pu-
Nice, cu derogärile preväzute de
legea regiilor autonome1).
32. Dad, bugetul A. M. A., din
Price motive nu va putea fi a-
probat de M. A. N. pan& la 31
Martie al fiecärui an, A. M. A.,
In urma unui decret regal, va
face fatá necesitätilor pe noul
exercitiu bugetar, luând ea bazá
prevecierile bugetare ale anului
precedent.
33. Prim derogare dela dispo-
zitiunile art. 64 din L. C. P. a
Statului, A. M. A. va putea sä
sporeascá prevederile afectate la
cheltuieli In cursul executárfi
bugetului, dacá va dovedi cá are
sporuri suficiente pentru acope-
rirea acestor cheltuieli.
Aceste sporuri, precum i vira-
mentele dela un articol bugetar
la altul, In cursul executärii bu-
getului, vor putea fi Mcute cu a-
probarea Ministerului Apárárii
Nationale si a Ministerului de
Finante, Serviciul economiei li-
nanciare.
1) A se vedea Legea asupra eouta-
bilifátii publice, din 31 lu lie 1929,
la pag. 783, vol. XVII, eu mod. 24
Decemvrie 1932, pag. 871, vol. XL
296 21 Ianuarie 1936
Dispozitunile art. 67 si 69 din
L. C. P. nu se vor aplica A. M. A.
34. A. M. A. va putea con-
tracta imprumuturi prin M. A.
N. si cu avizul conform al Mi-
nisterului de Finante, Serviciul
economiei financiare, pentru e-
ventualele nevoi de investitiuni,
desvoltdri de acttvitate etc., cu
conditiunea ca obligatiunile a-
nuale de platg, pentru amorti-
zarea imprumuturilor, capital,
dobânzi i orice alte sarcini bl-
uest, sg nu depO'seascg 20 la
sutg din veniturile brute anuale
ale acelei administratiuni, luau-
du-se drept bazd veniturile anu-
lui precedent,
CAPITOLUL II
Angajorea i efectuarea operatiunilor
de cheltuieli
35. Prin derogare dela dispo-
zitiunile art. 36 din L. C. P. a
Statului, A. M. A. va putea face
angajg,ri de cheltuieli in contul
exercitiuhli bugetar, pang la 31
Martie al fiecgrui an.
In cazul când receptionarea
nu se va putea face inläuntrul
aceluiasi exercitiu, in care s'a
fäcut si angajarea respectivg, an_
gajarea cheltuielilor din exerci-
tiul precedent se va raporta in
exercitiul bugetar urmätor.
36. Consilierul controlor in-
sgrcinat cu controlul preventiv
pe langd M. A. N. se va pronunta
asupra angajárii fondurilor bu-
getare, precum si asupra justei
imputári din fiecare articol bu-
getar.
37. Prin derogare dela art. 47
si 48 din legea contabilitätt pu-
Nice a Statului, in caz de refuz,
de vizg a consilierului controlor
$i dacg A. M. A. persistg in ce-
rerea de vizg a angajgrii, Mí-
nisterul Apárärii Nationale va
decide.
38. In regulg generalg cum-
parriturile de materiale necesare
www.digibuc.ro
A. M. A. se hotärgsc de cgtre
comitetul de directie si se fac de
cgtre directorul A. M. A. sau ad-
ministratorul mosiilor, prin lici-
tatie sau prin bung invoialg.
Directorul A. M. A. poate fi
autorizat de cätre comitetul de
directie sg, faca cumpgraturi
prin bung invoialä, fárg nicio
licitatie pânO la suma de 150.000
lei, si cu licitatie pang la suma
de lei 300.000.
Rezultatul acestor licitatii se
aprobg de cgtre comitetul de di-
rectie.
Aciministratorii mosiilor pot fi
autorizati de comitetul de direc-
tie sä facg cumpgräturi de ma-
teriale necesare bunei functio-
ngri a intreprinderilor, numai
prin buná invoialg, 0116 la su-
ma de lei 5.000.
Cumpgräturile de materiale e-
fectuate prin bunä invoialg de
cgtre directorul A. M. A. sau ad-
nainistratorii mosiilor vor fi su-
puse spre ratificare comitetului
de directie.
Toate proiectele de operatiuni,
contracte si hotOriri care anga-
jeazá cheltuieli mai mari tre-
buesc autorizate pentru fiecare
caz in parte de cgtre M. A. N., A.
M. A., urmând sä -procedeze In
aceastg privintg conform dispo-
zitiunilor art. 81 pang, la 110 in-
clusiv din L. C. P. a Statului.
Se excepteazg dela aceste dis-
pozitiuni cheltuielile permanente
considerate ca angajate dela In-
ceputul exercitiului.
39. Instrdinarea imobilelor de
orice valoare si a imobilelor prin
destinatie de o valoare superi-
oarg sumei de 500.000 lei, pre-
cum si incheierea transactiilor
in litigii mai mari de 5.000.000
lei, trebuesc autorizate printr'o
lege specialg. In toate cazurile
aceste vânzgri se vor face prin
licitatie publicä si conform pre-
vederilor art. 81, pang la 110 in-
clusiv din L. C. P. a Statului.
 21 Ianuarie 1936
CAPITOLUL
Ordonanfäri, incasäri ;i
40. Cheltuielile se ordonan-
teazä de catre Directia A. M. A.,
iar plätile se fac in regula gene-
rala prin agentiile Báncii Na-
tionale a României; iar In mä-
sura necesitätilor curente si di-
rect, prin casieria A. M. A. sau
agentii ei delegati la mosii, In
urma unui ordin de platä, emis
de A. M. A. si semnat de direc-
tor, precum si a unui aviz de
platá, expediat prin ingrijirea
directiei.
Directorul Administratiei Mo-
siilor Armatei, va inainta comi-
tetului de directie, pänä la 15
ale fiecárei luni, o situatie de or-
dinele de platá, emise de el, In
cursul ultimei luni expirate.
41. A. M. A. va avea la sediul
ei o casierie centralá cu filialele
necesare, eventuale la mosii.
Casieriile vor functiona con-
form instructiunilor date de co-
mitetul de directie, tinându-se
seamá de dispozitiunile art. 30
si 31 din prezentul regulament.
CAPITOLUL IV
Con tabilitafea, bdant, consfituirea
iondurdor de rezervä ;i o celor
speciale
42. A. M. A. este obligatá a
tine contabilitatea in partida
dublä.
43. A. M. A. este obligatá ca la
inceputul activitätii sale sä In-
tocmeascä un inventar al tutu-
ror bunurilor componente ale a-
verii, cu indicarea valorii lor
respective, precum i toate dato-
rifle, specificându-se pe larg
valoarea acestora, pentru a se
putea determina din compara-
rea activului cu pasivul, valoa-
rea reala a averii initiale.
La sfârsitul fiecárui an, In a-
fa/A de inventarul fiearei ex-
ploatári in parte, se va incheia,
www.digibuc.ro
297
dupá modelul arätat mai sus, un
inventar pentru intreaga nitre-
prindere i bilantul impreunä cu
contul de profit si pierdere.
44. In vederea luerärilor pen-
tru intocmirea bilantului, comi-
tetul de directie al A. M. A. ur-
meazá sä fie completat cu un
delegat special al ministerului
de Finante, având sa propuna
M. A. N. normele de urmat in a-
cest scop, stabilind amortizärile,
afectarea diferitelor fonduri, be-
neficiul net, etc.
In termen de trei luni dela
sfärsitul exercitiului, inventarul
general, bilantul si contul de
profit si pierdere, aprobate de M.
A. N., trebuesc inaintate spre ve-
rificare si aprobare Ministerului
de Fin ante si Inaltei Curti de
Conturi.
Un exemplar al inventarului,
bilantului si contului de profit si
pierdere, se va inainta i Servi-
ciului economiei financiare din
Ministerul de Finante.
45. A. M. A. va crea obligato-
riu urmátoarele fonduri:
a) Fondul de rezervá destinat
pentru acoperirea pierderilor
produse de cazuri de fortä ma-
jora, precum i pentru acoperi-
rea cheltuielilor necesare Inlo-
cuirii instalatiilor tehnice si ma-
sinilor agricole distruse inaintea
termenului de amortizare sau
inutilizabile, ca urmare a tiro-
greselor tehnice. Acest fond se
creeazá prin deducerea a 10 la
sutä din beneficiul net;
b) Fondul de reinoire destinat
pentru comnletarea si Inlocuirea
instalatiunilor i pentru repara-
tii care depásesc cadrul intreti-
nerii obisnuite. Acest fond se
creazá prin deducerea a 2 la sutá
din veniturile brute:
c) Fondul de constructii si in-
stalatii noi, destinat pentru aco-
perirea cheltuielilor necesare
constructiei de noi cládiri si
mosiilor A. M. A. cu
noi. El se creazá prin de-
293 21 lanuarie 1936
ducerea unei cote de minimum 2
la suta din veniturile brute;
d) Fondul de cai destinat cum-
parärii de cai pentru nevoile ar-
matei. Acest fond se va consti-
tui prin deducerea unei cote de
40 la sutä din beneficiile brute.
Beneficiul net rezultat din de-
ducerea cotelor pentru constitui-
rea fondurilor prevAzute la punc_
tele a, b, c *i. d de mai sus, se va
värsa In contul redeventei pre-
väzutd in bugetul general al Sta_
tului.
Dacd necesitätile de imbuna-
tätire, desvoltare si investitiuni
ale activitätii A. M. A., consta-
tate prin avizul comitetului de
directie, Intregit dupá cum s'a
arátat mai sus, cu un delegat al
Ministerului de Finante, reclamá
Intrebuintarea In acest scop a
unei parti din beneficiul net, ce
urma a se face venit la Stat, M.
A. N. luAnd In prealabil aproba-
rea Ministerului de Finante, va
putea dispensa A. M. A. de a
varsa aceastä parte din benefi-
ciul net, ca venit la Stat.
46, Ministerul Apárárii Natio-
nale In Intelegere cu cel de Ft-
nante. poate aproba, pe baza pro-
punerii comitetului de directie,
crearea de alte fonduri.
47. Fondurile prevázute la art.
45 vor putea fi Intrebuintate Si
pentru satisfacerea altor-nevoi,
Msá numai cu aprobarea urea-
labilá a Ministerului de Finante.
Ele vor fi depuse la Banca Na-
tionalá sau la Cassa de Depu-
neri si vor avea deschise In con-
tabilitate conturi separate.
48. Angaiarea cheltuielilior din
aceste fonduri se propune comi-
tetului de directie, de catre di-
rector si se aprobä, de catre mi-
nister.
Soldul ramas neutilizat se va
raporta la sfärsitul fiecarui an
la fondurile resnective.
49_ La bunurile care prin na-
tura lor sunt supuse uzurei sau
deprecierii, se vor face amorti-
www.digibuc.ro
zärile corespunzätoare. Cota a-
cestor amortizäri se va propune
anual comitetului de directie, de
cätre directorul A. M. A., Intre-
git in acest scop cu un delegat
special al Ministerului de Fi-
nante si se aprobä de minister.
PARTEA III
Controlul Administratiei Comer-
elate a Mosiilor Armatei
50. Verificarea conturilor si a
casieriilor se executá de catre
organele Ministerului ApArárii
Nationale, Serviciul intendentei
stabilimentelor centrale, având
urmätoarele atributiuni:
a) Va cerceta cu deamänuntul
contabilitatea si inventarele fie-
cärei intreprinderi, cel putin la
fiecare semestru.
La finele anului financiar va
examina Incheierea conturilor;
b) Supravegheazá contabilita-
tea A. M. A. prin verificári amá-
nuntite si periodice ale registre-
lor a cáror tinere regulatá o cer-
tifich;
c) Controleazä inventarul A.
M. A., Incredintändu-se daca este
alcätuit In conformitate cu dis-
Pozitiunile legale si regulamen-
tare si daca corespunde realitä-
tii;
d) Examineazá bilanturile si
conturile de gestiune, Inchelate
la finele anului.
51. Rezultatul vereficärilor,
revizuirilor si controlului va fi
consemnat intr'un proces-verbal
In care se va arata constatärile
fäcute si propunerile organului
de verificare.
Procesul-verbal va fi Inaintat
de catre organul de verificare
ministerului, seeretariatului ge-
neral, spre a decide.
Forta probantá a actelor hi-
cheiate de organul de control
este aceeia aspecificatä In art. 52,
alin. 2 al prezentului regula-
merit.
52. MAnuitorii de bani si ma-
teriale ai A. M. A. vor fi supusi
 23 lanuarle 1936 299

controlului periodic si controlu- in fata instantelor judiciare,

lui inopinat al comitetului de di-
xectie, precum si al organelor de
control delegate de M. A. N.
Actele dresate de acestia vor
face probele legale complete si
titlul in justitie si nu vor fi com-
Mute dead prin inscrierea in
fals sau prin erori dovedite prin
confruntarea cu registrele i ac-
tele justificative ale operatiilor.
53. A. M. A. râmâne sub con-
trolul Inaltei Curti de Conturi.
PARTEA IV
Dispozitiuni finale §1 transitorii
54. In raporturile cu autori-
tätile i cu particularii, precum
A. M. A. este legal reprezentatá
prin directorul säu.
55. Pâra in 30 de zile dela, a-
paritia jurnalului Consiliului de
Ministri, referitor la infiintarea
Administratiei Mosiilor Armatei,
se va numi primul comitet de
directie, care, ajutat de un oft-
ter verificator al M. A. N., va lua
in primire cu proces-verbal ges-
tiunea actuald a mostilor.
56. Prin procesul-verbal men-
tionat la articolul de mai sus,
se va stabili In mod provizoriu
personalul Directiei Mosiilor care
va lucra la A. M. A.

Tabel de molille armatei

DENHHIREA Intinderea VALOARHA. VALOAREA yALOAREA: VALOAR,H. VALOAREA

nvent!lrulm. mventarulm
HOIIHI In Ha. terenului cladirilor vm mort TOTAL.X.

JigAlia 5.000, 35.000.000 2.000.000 2.020.956 5.343.352 44.364.308

Zili0ea 1.049, 4.198.000 800.000 309.680 782.256 6.089.936
0.-Veche 913, 4.565.000 1.200.000 500.000 500.000 6.765.000
Cislau 699, 2.796,000 223.000 95.000 90.000 3.204.000
Comrlani 300, 900.000 80.000 81.650 100.000 1.161.650
Somosches 343,95 1.031.850 61.500 30.000 1.123.350
Tolalari 48.490.850 4.303.U00 3.068.76 6.845.608 63.708.244

DECIZIE ce-i apartine, la proportiile

pentru reducerea atributillor Casei Ar-
hiepiscopalä Chisinfiu
DIN 23 IANUARIE 1936 I)
Art. I. Se reduce Casa Arhie-
piscopa15," a Mitropoliei Basa-
rabiei, atât in ce priveste situa-
tiunea sa juridicä, cât i averea
1) Deeizia Nr. 10.540/1.273 din
1936 s 'a publieat In Monitoria Oli-
dal p. I, Nr. 19 din 23 Ianuarie
1946, A se vedea In legktura Legea
pentru organizarea biserieii ortodoxe,
din 6 Mai 1925 si Statutul oi, la pag.
496 si 502, vol. XIXII.
Intelesul Casei Arhiepiscopale"
din art. 125 al statutului legii de
organizarea bisericii.
Apartine acestei Case Arhie-
piscopale: Palatul Mitropolitan,
cu grädina sa si tot inventarul
mobiliar, via arhiepiscopall din
jurul Palatului Mitropolitan Si
cele dou'a% mosii Bozieni i B511-
Mnesti, primite ca sesiune ar-
hiepiscopalá.
Art. II. Toatâ cealaltá avere
mobilä i imobilä cuprinsá gre-
sit ca avere a Casei Arhiepisco-
pale", se trece in administratia
legald a organelor eparhiale:
consiliul eparhial i adunarea

www.digibuc.ro
300 23 Ianuarie 1936
eparhiala sub conducerea ar-
hiepiscopului. Arhiepiscopul nu
poate beneficia de aceastg. a-
vere in total sau in parte.
Art. III. Mângstirea Hârjauca
dinjud. Läpuena nu este benefi-
ciul arhiepiscopal, deci nu este
datoare sá aloce o parte din ve-
niturile sale arhiepiscopului. A-
ceastä mânästire se va admi-
nistra conform art. 84 114 in-
clusiv din statutul bisericii.
Art. lV. Se va completa cerce-
tarea fäcutn. de P. C. pr. inspec-
tor pentru stabilirea cu preci-
tiune a veniturilor averii dela
punctul II de mai sus, incasatn.
personal de I. P. S. S. Mitropo-
lit dela 1925 Ong. azi. De ase-
menea se vor stabili sumele in-
casate din veniturile Mânnstirii
Harjauca pe acelaei timp.
Art. V. Despre cele de mai sus
se va inetiinta Sfântul Sinod, I.
P. S. Arhiepiscop al Chieinnu-
lui ei Consiliul eparhial respec-
tiv.
Art. V/. D. director al Culte-
lor este insärcinat cu aducerea
la indeplinire a dispozitiunilor
acestei decizii.
DECIZ1E
pentru sederea in tarä a sträinilor
DIN 23 IANUARIE 1936 1)
Prin decizia ministerialn. Nr.
4.823 din 20 Ianuarie 1936, cu
incepere dela publicarea prezen-
tei, nicio aprobare de intrare in
tarn. sau prelungire de eedere
In tara nu poate fi acordatá in
mod valabil, decât de ministru
sau de catre delegatii ministru-
lui, prin Directiunea generala a
politiilor.
1) Deeizia Nr. 4.823 din 1936, s 'a
publieat in Monitorul OficiaZ p. I,
Nr. 19 din 23 Ianuarie 1936; a se
vedea In legAturi i Deeizia din .7
Martie 1936 la ordinea eronologieä
in acest velum.
www.digibuc.ro
Pentru intrarea in tarn, sau
pentru prelungirea termenului
de sedere In tarä a artietilor se
va cere avizul Directiunii gene-
rale a teatrelor.
Pentru intrarea In tara sau
prelungirea termenului de ee-
dere in tara a ziarietilor, cores-
pondenti ai agentiilor sau ziare-
lor din strginntate, se va cere a-
vizul Ministerului de Externe,
Directia presei.
Pentru intrarea in tarn, sau
pentru prelungirea termenului
de eedere in tara a profesorilor
secundari sau universitari se va
cere avizul Ministerului de In-
stru cti e.
Pentru intrarea In tara sau
prelungirea termenului de ee-
dere in tarn, a preotilor, calugd-
rilor sau alugaritelor de orice
rit, se va cere avizul Ministeru-
lui de Culte.
Pentru intrarea in tarn.' sau
prelungirea termenului de ee-
dere in tarn, a stilinilor care vor
exercita vreo profesiune, comer%
sau industrie, se va cere avizul
Comisiunii migratiunilor, preva-
zuta de legea migratiunilor.
DECIZIE
pentru gruparea catedrelor la licee
gimnazil
DIN 25 IANUARIE 1936 1)
Prin decizia
7.825 din 15 Ianuarie 1936, con-
form art. 51 din lege, materiile
de studii ce se predau in liceu ei
gimnaziu se grupeazn, in cate-
1) Deeizia Nr. 7.825 din 1936 s'a
publicat in Monitorul Oficial p. I,
Nr. 20 din 25 Ianuarie 1936; a se ve-
dea in legàturä si art. 132-139 din
Regulamentul personalului didactic al
scoalelor secundare, din 18 Februb.-
rie 1929, la pag. 162, vol. XVII,
preeum i Legea invätämântului se-
eundar (intreag5,), din 7 Mai 1934,
pag. 231, vol. XXII.
 25 lanuarie 1936 301

dre potrivit diferitelor tipuri de Catedra Nr. 11, matematici.

*cob.: 12, matematjci cu
fizica (3 ore).
1. Pentru gimnaziul tip A . Catalra Nr. 13, fitzico-chimice
Catedra Nr. 1, religia 8 ore, cu (14 ore).
muzica 6 ore. Catedra Nr. 14, st. naturale.
Catedra Nr. 2, limba românä.. 15, caligrafia
-77 3, franceza. desena
4, istroia cu geo- Catedra Nr. 16, muzica vocalá.
grafia. 17, edu.catia fizicá.
Catedra Nr. 5, matematica. 18, lucrul de mâ-
71 6, fizico - chimice
7,
17

nd (la fete).
cu st. naturale si drept. Catedra Nr. 19, gospoddria (la
Catedra Nr. 7, lucru si gospo- fete).
daria (la fete).
2. Pentru gimnaziul tip 13 4. Pentru liceul tip D
Catedra Nr. 1, religia. Catedra Nr. 1, religia.
77 2, limba romând. 2, limba românä,
77
3,
77

4,
71

latiná cu clasele cu sot (rotatie cu 4).

dreptul. Catedra Nr. 3, limba româna,
Catedra Nr. 5, limba fran- clase seria B.
cezá. Catedra Nr. 4, limba romand,
Cated.ra NI% 6, limba Iran- clasele färd sot (rotatie cu 2).
cezá. Catedra Nr. 5, latind.
Catedra Nr. 7, istoria. 31 6, latinä cu limba
17 8, geografia. eliná.
71 17 9, matematica (18 Catedra Nr. 7, francezá.
ore). /7 81
Catedra Nr. 10, fizico-chimice 97 9, germana.
(10 ore), cu matematica (6 ore). 7) 10, istoria.
Catedra Nr. 11, t. naturale. 11, geografia.
12, caligrafia si 17 12, istoria cu geo-
77
desenul. grafia, seria B.
Catedra Nr, 13, muzica vocald. Catedra Nr. 13, filosofia Cu
77 14, educatia drept i completare.
15, lucrul i gos- Catedra Nr. 14, matematici.
podária (la fete).
77 /7 15, 71

3. Pentru liceul tip C 16, (9

Catedra Nr. 1, religia. ore), cu fiz. chimice (6 ore).
2, limba românk, Catedra Nr. 17, fizico-chimica
clasele cu sot, cu rotatie. (16 ore).
Catedra Nr. 3, limba românä, Catedra Nr. 18, st.-naturale.
clasele fárá sot, cu rotatie. 19, caligrafia
Catedra Nr. 4, limba lating. desenul.
5, 0 lating cu Catedra Nr. 20, muzica vocald.
eling.
Catedra Nr. 6, limba francezá. 21, educatia fi-
7, germanä. zica.
8, istoria. Catedra Nr. 22, lucrul de ma-
9, geografia. ná (la fete).
10,17 filosofia ell Catedra Nr. 23, gospodäria Oa
drept i completare. fete).

www.digibuc.ro
302 27 lanuarie 1936

5. Pentru liceul tip E turor comisiunilor, pentru a de-

Catedra Nr. 1, religia. veni executorii, trebue sA aibl
2,
aprobarea ministrului, datä pe
3, limba romanA. baza avizului conform al Consi-
4, f If
liului permanent.
13
Catecirele ran:lase vacante dupa
21 51
prin rotatie pe serii.
SS If
facerea lucrárilor de Incadrare
Catedra Nr. 6, limbs, românä. se vor publica In Monitorul Ofi-
7, latiná. cial la 1 Aprilie, In vederea
1f
if 8,
transferárilor ce se vor face In
9, latinä cu lim- conformitate cu art. 55, 56 si 57,
ba elin"A. din lege.
Catedra Nr. 10, francezl. Catedrele rämase vacante dupa
ff 11 1
transferäri se vor publica In Mo-
12, germana.
ff
nitorul Oficial Intre 5-15 Iunie,
13,
In vederea numirilor cu titlul
PP

14, istorie.
/2
provizoriu care se vor face in
15, conformitate cu art. 58 din lege.
16, geografia, La facerea lucrArilor de Inca-
17, drare, transferAri j numiri se
filosofia cu
18, vor avea In vedere urmátoarele:
dreptul.
ff
Pentru Incadräri i transf e-
Catedra Nr. 19, matematici. rAri:
20, La catedrele de istorie-geogra-
PP
21,
f
fie dela gimnaziu, la catedrele
1I

22,
de matematici-fizic6 dela liceu
ore) cu fizica (4 ore). la catedrele de stiinte fizico-na-
Catedra Nr. 23, fizico-chimice turale dela gimnaziu vor putea
cu matem. fi repartizati numai profesorii
Catedra Nr. 24, fizico-chimice care au examen de capacitate
cu matem. pentru ambele specialitäti.
Catedra Nr. 25, st. naturale. Pentru numiri:
ff 26,
La catedrele de istorie-geogra-
f1
27,
13

caligrafie-de-
1,
fie si iizico-naturale dela gim-
sen.
91
naziu se vor putea numi candi-
Catedra Nr. 28, caligrafie-de- datii de pe tablourile de capaci-
sen. tate ale ambelor snecialitäti care
Catedra Nr. 29, muzicä vocalä. formeazA catedra In ordinea de-
30, educatie fi- terminatA de media obtinutä la
zicä. specialitatea principalA.
Catedra Nr. 31, educatie fi-
zicä. DECRET
Catedra Nr. 32, lucrul de mAnA pentru mod. art. 27 din Regulamentul
(la fete). Ordinelor Nationale
Catedra Nr. 33, gospodäria (la DIN 27 TANumnE 1936 0
fete).
In cursul lunii Februarie se Art. I. - AprobAm:
va face Incadrarea personaIului Modificarea art. 27 din Regula-
didactic titular la catedrele arä- Deeretul Nr. 2.575 din 1935 s 'a
tate la art, precedent, de comi- publieat in Monitorul Oficial, p.
shmi compuse pentru fiecare Nr. 21 din 27 Ianuarie 1936; el
regiune din: un inspector gene- modifieb.. art. 27 din Regularaentul
ral, inspector-sef si directorul logii Ordinelor Nationale din 12 Tu-
4coalei respective. Lucrärile tu- ne 1932, pag. 628, vol. XX.

www.digibuc.ro
 27 lanuarie 1936 303

mentul Legii Ordinelor Nationale Mare Ofiter

Române din 9 Mai 1932, publicat 3. Insemnele de Mare Ofiter se
In Monitorul Oficial Nr. 161 din compun Crucea Ordinului
12 Julie 1932, privitor la forma in diametru de 37 mm. atArnatA
dimensiunea insemnelor Or-
dinului Servicful Credincios",
dupA cum urrneazA:
J. Ordinul Serviciul Credin-
cios" se compune dintr'o Cruce
de smalt albastru-azuriu, având
la mijloc un medalion de aur cu
Sterna Rom'Aniei, In relief; pe
revers se allA un medalion de
aur cu inscriptia Serviciul Cre-
dincios; Intre ramurile Crucii
se gâse*te o cununá auritA de
lauri, iar pe deasupra Crucit
este asezatä Coroana RegalA, in
aur.
Comandori
2. Insemnul de Comandor este
Crucea Ordinului de 50 mm dia-

metro, atarnatá pe o panglia de

mAtase latá de 47 mm.

www.digibuc.ro
304 3 Februarie 1936

de o panglicg de mdtase latá de 5. Panglica Ordinului este for

37 nam si din placa de Mare ()- mat& din 3 dungi egale, cloud al.
titer, care este o stea cu razele
de argint de formä patratit in
diamstru de 75 ram, având a-
plicatä la mijloc Crucea Ordinu-
lui, de 37 rnm diametru, In cen-
trul cAreia se and Sterna Tärii,
iar deasupra Sternei, Coroana
Regalä.
Crucea se poarta pe pieptul
stâng, iar placa pe pieptul drept.
Mare Cruce
4. Insemnele de Mare Cruce
se compun din: Crucea Ordinu-
lui de 56 mm diametru, atdx-
natä de capätul unei lente de
mätase, latá de 99 mm si placa
de Mare Cruce, care este o stea
cu razele de aur, de formá pa-
Aratä, In diametru de 85 mm, a-
vând aplicata in mijloc Crucea bastru-deschis pe margine
Ordinului, in centrul cáreia se una albä la mijloc.
aflä Sterna Tärii, iar deasupra 6. Acest decret regal cuprinde
Sternei, Coroana Regalä. numai dispozitiuni privitoare la
modificarea insennielor Ordi-
nului Serviciul Credincios" ;
celelalte dispozitiuni relative la
acest Ordin (preväzute in Regu-
lamentul Legii Ordinelor Natio-
nale Române din 1932) ramAn
neschimbate.
Art. II. Ministrul Nostru al
Afacerilor Sträine, Cancélar al
Ordinelor, este insärcinat cu exe-
cutarea acestui decret.

Lenta se poarta pe urnärul
drept Inspre soIdul stâng, iar
placa pe pieptul stang.
J. C. M.
pentru scutirea admin. P. C. A. de drep-
turi la import
DIN 3 FEBRUARIE 1939 1)
Art. I. Se scutesc de drepturile
de import ce se percep de van*
adicA de taxele vamale, impozi-
tul de lux si cifra de ataceri, ta-
xa de consumatie, taxa timbru-
lui proportional pe facturä, taxa
de autorizatie, taxa de 12% ad-
1) J. C. AL, sub Nr. 118 din 1936,
s publicat in Monitoral Of ioial,
p. I, Nr. 27 din 3 Februarie 1936.

www.digibuc.ro
 3 Februarie 1936
valorem, taxa de jumatate la
sutk taxa de drumuri i taxa de
radio, masinile, aparatele de bord
precum i materialele de orice
fel, necesare constructiunii, ar-
marii si functionarii vaselor flu-
viale si maritime, pe care le con-
strueste In atelierele propril, im-
portate direct sau indirect de ca.
tre Administratia Comercialä P.
C. A. In caz c. aceste materiale
se importa printr'o cash' furni-
zoare, scutirea se acorn numai
daca se va face dovada prin
contracte sau scrisori de coman-
confirmate ea aceste taxe cad
In sarcina acelei Administratii
comerciale, sau ca. scutirile de
taxe atrag o reducere coresnun-
zAtoare a preturilor convenite.
Scutirile de mai sus se vor a-
plica si la importurile de mate-
rii prime, parti de masini si ac-
cesorii, destinate atelierelor de
constructiuni navale, ale amin-
titei Administratii comerciale, In
aceleasi conditiuni.
Materialele contingentate, im-
portate direct de Administratia
Comerciala a Porturilor si Cdi-
lor de Comunicatie pe Apa, sunt
autorizate a fi importate pe baza
acestui jurnal, färä obligatia de
a se prezenta pentru fiecare caz,
autorizatie de imnort, din par-
tea Directiei reglementarii co-
mertului exterior, precum si cu
disnensa certificatelor de ori-
gine.
Aceste avantaje se vor acorda
de Directia vamilor din Ministe-
rui de Finante, pe baza cererilor
adresate de P. C. A., Insotite de
contracte sau scrsorile de co-
manda confirmate, respective.
Vanal le vor fi obligate sä, co-
munica imediat Directiunii re-
glementarii comertului exterior,
dung, efectuarea fiecarui import
totalul exact al materialelor con-
tingentate, importate conform
prevederilor prezentului jurn al.
In cazul and Administratia
Comerciala a Porturilor
C. Bamangin, vol. XXIV. 20.
www.digibuc.ro
305
lor de Comunicatie pe Apa, re-
fuza la receptie, materiale din
cele importate in conditiile aces-
tui jurnal, furnisorii vor fi obli-
gati s reexporte imediat acele
materiale refuzate, ori sa achite
drepturile de import ce li s'au
scutit, prezentand si autorizatia
de import respectivk pentru ma-
terialele contingentate, caci In
caz contrar li se vor aplica sane-
tiunile prevAzute de legea vAmi-
lor.
Administratia Comercialä a
Porturilor i Chilor de Comuni-
catie pe Auk este obligatä sa co-
munice Directiei vamilor din Mi-
nisterul de Finante, cantitatile
de materiale refuzate la receptie,
aratAnd si din ce importuri pro-
vin.
Art. II. D-nii ministrii. al fi-
nantelor i acel al lucrarilor pu-
blice si al comunicatiilor, sunt
Insárcinati cu aducerea la inde-
plinire a dispozitiunilor prezen-
tului jurnal.
J. C. M.
pentru scutirea Minister. A. N. si Arma-
ment de drepturi de import
DIN 3 FEBRUARIE 1936 1)
Art. I. Sé scutesc de drepturile
de import, ce se percep de van*
adicA de taxele vamale, impozi-
tul pe lux 0 cifra de afaceri, ta-
xa de consumatie, taxa timbru-
lui proportional pe facturk taxa
de autorizatie, taxa de 12% ad-
valorem, taxa de jumatate la
sutä, taxa de drumuri si taxa de
radio, materiile prime, semif a-
bricatele i fabricatele, impor-
tate direct sau indirect, de Mi-
nisterele Aparärii Nationale 0 al
Armamentului, prin organele lor
pentru nevoile exclusive ale a-
1) .T. C. M., sub Nr. 80 din 1936,
s 'a publicat in Monitoru2 0 ficial,
p. 1, Nr. 27 din 3 Februarie 1936.
306 3 Februarie 1936
pdrärii nationale, deed se va
face dovada prin contracte cd
aceste taxe cad in sarcina acelor
ministere, sau cd scutirile de
taxe atrag o reducere corespun-
zdtoare a preturilor.
Materialele contingentate, im-
portate direct de Ministerele A-
Orgill Nationale si al Arma-
mentului, prin organele lor, sunt
autorizate a fi importate pe baza
acestui jurnal, fdrd obligatia de
a se prezenta pentru fiecare caz,
autorizatii de import din partea
Directiunii Reglementdrii Co-
mertului Exterior. precum i cu
dispense certificatelor de ori-
gine.
Aceste avantaje se vor acorda
de Directia Vdmilor din Minis-
terul de Finante, pe baza inter-
ventiunilor ce se vor face din
partea Ministerelor Apárdrii Na-
tionale si al Armamentului.
Vdmi le vor fi obligate sä co-
munice imediat Directiunii Re-
glementdrii Comertului Exterior,
dupd efectuarea fiecärui import,
totalul exact al materialelor con-
tingentate, importate conf Corm
prevederilor prezentului jurnal.
In caz când Ministerele Apá-
rárii Nationale si al Armamen-
tului refuz'd la receptii mate-
riale din cele importate in condi-
tiile acestui jurnal, furnisorii
vor fi obligati sd, reexporte ime-
diat acele materiale refuzate, ori
sá achite drepturile de import ce
li s'au scutit i sd prezinte auto-
rizatia de import respectivk pen-
tru materialele contingentate,
cdci In caz contrar li se vor a-
plica sanctiunile prevazute de le-
gea vdmilor.
Ministerele Apärärii Nationale
si al Armamentului, sunt obli-
gate sa comunice Directiei Vá-
milor din Ministerul de Finante
cantitdtile de materiale refuzate
la receptii. ariltând si din ce 'm-
porturi provin.
Art. //. D-nii ministri al fi-
www.digibuc.ro
nantelor, al apardrii nationale
acel al armamentului sunt In-
särcinati cu aducerea la inde-
plinire a dispozitiunilor din pre-
zentul jurnal.
DECIZIE
pentru organizarea ocolilor tehnice
miniere
DIN 3 FEBRUARIE 19361)
i. Personalul tehnic mediu
inferior, necesar industriei mi-
niere din tard, se formeazd In
scolile miniere, clupä cum ur-
meazä:
a) Scoala de maestri sondori
din Câmpina, cu sectiunile de
maestri sondori si maestri rafi-
nori, formeaza personal pentru
industria petrolifera (rafinerii
exploatári de petrol).
Pe lângd aceastä scoalä mai
functioneazá si un curs de per-
fectionare de un an, pentru for-
marea maestrilor sondori sefi;
b) Scoala de maestri sondori
din Moroni, formeazd maestrt
sondori pentru exploatárile de
petrol;
e) Scoala de conductori tehnici
minieri din Petrosani, provenitá
prin transformarea actualei scoli
de maestri minieri din acea re-
'giune. formeazd personal pentru
exploatárile carbonifere;
d) 5coala de conductori teh-
nici minien i metalurgici din
I3aia-Mare, cu cloud sectiuni, pro_
venitá prin transformarea ac-
1) Deeizia Nr. 94.763 din 1936,
s'a publicat in Monitorul Oficial,
p. I, Nr. 27 din 3 Februarie 1936;
ea organizeaz colile medii miuiere.
A se vedea i Legea invatimintului
industrial, din 16 Aprilie 1936, la
ordinea eronologick in azest volum;
precum i vechiul regulament aI
scoaloi clo maecAri sondori, din 10
Martie 1909, pag. 202, vol. V.
(1907).
 3 Februarie 1936
tualei scoli de maestri minieri
din Baia-Mare, formeazg perso-
nal pentru exploatgrile de mine-
reuri metalifere i pentru indus-
tria chimico-metalurgicg.
Comitete $colare miniere
2. In interesul mineritului ro-
mânesc, pentru buna functio-
nare a acestor scoli miniere, se
institue pe lângg fiecare din *co-
llie de mai sus ate un comitet
scolar minier, format din repre-
zentanti ai exploatgrilor si in-
dustriilor miniere ce au interes
In propäsirea acestui Invgtä-
mânt, din directorul scoalei si
un delegat al profesorilor.
Membrii comitetului scolar rai-
nier astfel constituit, aleg din-
tre ei un presedinte, pe timp de
trei ani, care poate fi si directo-
rul scolii; când directorul nu este
presedinte, atunci el este de drept
secretarul comitetului. In cazul
când directorul este presedinte,
secretarul va fi delegatul prof e-
sorilor In comitet.
Presedintele Impreung cu se-
cretarul executg toate hotgririle
comitetului si-1 reprezintä In
toate ocaziunile.
Pe lângg comitet mai functio-
neazg si o comisiune alatuitä.
din trei censori si anume:
Un clelegat al Minisetrului In-
dustriei i Comertului.
tTn delegat al corpului profe-
soral al scolii, delegat de consi-
liul profesoral.
Un delegat al comitetului, a-
les odatg cu presedintele.
Sarcina de membru In comi-
tet si de censor este onorificg.
3. Instituirea acestor cotnitete
scolare miniere are de scop: a
sunraveghea conducerea $i bu-
nul mers al scorn; a asigura plate
profesorilor nebugetari, Intreti-
nerea localului si a materialului
didaetic, a dota scoala cu cele
necesare. a clgdi, a completa Si
Imbun ti localurile scoalg
Si localurile anexate scolii, etc.
www.digibuc.ro
307
4. Comitetele scolare miniere
sunt supuse controlului si con-
ducerii Ministerului Industriei
si Comertului, control si condu-
cere pe care ministerul Il exer-
citg prin Directiunea minelor
a organelor sale, delegate In mocl
special pentru aceasta.
5. Comitetul scolar se Intru-
neste ori de ate ori este nevoie,
In tot cazul cel putin odatg pe
lung.
Atributiunile comitetului sco-
lar minter sunt:
a) Alege presedintele care-I va
reprezenta;
b) Alege censorul pentru comi-
siunea de censori;
c) Examineazg propunerile M-
cute de presedinte sau de direc-
tor cu privire la bunul mers al
d) Administreazg fondurile
scolare, rezultate prin donatiu-
nile benevole Mcute de socieM-
tile miniere sau provenite din
altg sursg;
e) Se Ingrijeste de construirea
unui local propriu pentru scoaM,
de plata profesorilor nebugetari
scolii. de procurarea materia-
lului didactic si Intretinerea la-
boratoriilor, de Intretinerea unui
amin etc.;
f) Aprobg darea de seamg des-
pre activitatea i gestiunea f on-
durilor In cursul anului prece-
dent;
g) Aprobg bugetul de venituri
cheltuieli ale anului financiar
viitor etc.
6. Gestiunea financiarg la fi-
nele exercitiului bugetar se Ina-
inteazg Directiunii minelor din
Ministerul Industriei si Comer-
tului, pentru verificare.
7. Toate fondurile comitetului
scolar minter se vor depune la
Banca NationaM a României, pe
numele si la dispozitiunea, Di-
rectiunii minelor pentru uzul
coIii respective.
Pentru plata profesorilor ne-
308 3 Febritarie 1936
bugetari, scoala respectiva va
Inainta state de platä separate,
care se vor Inainta Directiunii
minelor pentru ordonantare.
8. Comitetele scolare miniere,
la caz de nevoie, se vor putea a-
juta reciproc daca vor avea sur-
plusuri de fonduri.
Organizarea invtif (Mein tului
9. In ceea ce priveste prega-
tirea elevilor scoalelor de maes-
tri sondori i rafinori dela Cam-
pina si Moreni 1i mentin si mai
departe organizarea prezenta a
Invatamantului.
10. $colile miniers actuale din
Baia-Mare si Petrosani se reor-
ganizeaza in scoli miniere cu
grad de culturd corespunzator
scolilor tehnice medii, cu titlul
de scoala de conductori tehnici
minieH i metalurgi din Baia-
Mare si scoala de conductori teh-
nici minieri din Petrosani.
11. Scoala de conductori teh-
nici minieri si metalurgi din Ba-
ia-Mare va avea doua sectiuni
de specialitate si anume: sectiu-
nea miniera, care va pregati ele-
mente necesare minelor de mi-
nereuri metalifere din tara $1.
sectiunea chimico -metalurgica
ce va pregati elemente pentru
industria chimica si metalur-
gica.
Scoala din Petrosani va avea
o singura sectiune, miniera In
care se vor forma elemente pen-
tru industria carbonifera din
12. Durata studiilor In scoala
este de 4 ani; elevilor care vor
termina cu succes cursurile u-
neia din scoli i vor trece si exa-
menul de diploma, li se va eli-
bera diploma care le acorn, ti-
tlul de Diplomat al $colii
respective.
Note le se vor da dela i la 20,
iar pentru promovarea dela un
an la altul, candidatul va tre-
www.digibuc.ro
bui sa obtina eel putin nota 12 ,
la fiecare obiect.
Examenul de diploma se tine
la finele celor patru ani de stu-
dii, In fata unei comisiunii for-
mata, In afara de profesorii
scoalei respective si dintr'un de-
legat al ministerului si unul al
comitetului scolar, altul cleat
profesorii scolii.
13. Programa analitica se va
fixa de catre o comisiune for-
mata dintr'un delegat al exploa-
tárilor carbonifere, un delegat al
exploatarilor de minereuri, un
delegat al industriei metalurgice
si directorul scolii, cu aprobarea
ministerului.
Extinderea cursurilor se va fi-
xa tinându-se seama atat de ne-
voile mineritului, cat si de gra-
dul de cultura al scorn.
Atat la fixarea programei ana-
litice, cat si la extinderea cursu-
rilor, se va avea In vedere, pe
cat posibil, programa analitica
a scolilor de conductori de lu-
crari publice, cu care trebue sa
fie perfect corespunzatoare ca
grad de cultura.
14. Pe langa cursurile teore-
tice se vor mai preda In scoala
lucräri de laborator si se vor e-
xecuta i proiecte de lucrari mi-
niere, dui:A necesitatile cursuri-
lor.
15. In fiecare saptamana, 2
zile elevii sunt obligati a face
practica th mina, lucrand ca
simpli lucratori. Aceasta prac-
tica serveste a tine contactul con-
tinuu Intre scoala si mina.
In afara de practica saptama-
nala, In timpul vacantei de varit,
elevii sunt obligati a face e ate
doua luni de practica efectiva
la Intreprinderile miniere din
tara.
Practica elevilor se va face
dupa un program bine stabilit
de catre directiunea scolii, asa
Mat elevul sa aiba posibilitatea
sä treaca pe la toate lucrarile
 3 Februarie 1936
ce se executä la o intreprindere
minierä, atât in mina, cat si la
suprafatá.
16. Admiterea in scolile mi-
niere se va face pe baza unui e-
xamen de admitere, tinut in luna
Septemvrie a fiecarui an.
Candidatii vor trebui sa aibä
16 ani impliniti, sa posede la
perfectie limba romând, iar ce-
rerea de inscriere la examenul
de adrnitere va fi insotitd de ur-
mätoarele acte:
a) Certificatul de absolvire a
col putin patru clase liceale sau
a unei scoli echivalente, recu-
noscutä ca atare de minister;
b) Extractul de nastere;
c) Certificat de bung purtare;
d) Certificat de nationalitate;
e) Certificat vizat de autori-
tatea minierd, doveditor al ocu-
patiunii avute dela terminarea
ultimului an scolar;
f) Tinerii In varstä mai mare
de 20 ani, vor prezenta si un act
doveclitor cä au satisfacut servi-
ciul militar.
Inainte de examen, candidatii
vor fi supusi vizitei medicale,
care este eliminatorie.
17. Ca mäsurd de tranzitie,
elevii actualelor scoli de maestri
minieri, vor trece in scolile de
conductori tehnici minieri, dupd
cum urmeazä:
Pentru scoala dela Baia-Mar%
semestrul al II-lea, va incepe la
10 Februarie, iar elevii din anul
al II-lea vor face acest semestru
ca o completare a cursurilor fa-
cute in anul I, avându-se in ve-
dere si noua organizare, urmând
ca in anul scolar 1936-1937 sä
frecventeze anul al II-lea al scoa-
Iei organizate. Elevii anului I
vor face semestrul al II-lea ca.
o completare a cursului inferior
de liceu si ca o fortificare pentru
anul intâi al scolii organizate,
pe care au dreptul sd-1 urmeze
in anul scolar 1936-1937, färd
www.digibuc.ro
0309
a mai fi supusi vreunui examen
de admitere.
Pentru scoala dela Petrosani,
sectia minierd, elevii anului I si
al II-lea, care au urmat regulat
scoala si au obtinut nota media
suficientä, vor trece in anii ur-
mätori ai scolii organizate. Sec-
tia electro-mecanicd dela acea
scoalä se desfiinteazd, actualii
elevi putând ins& continua sd
urmeze cursurile dupä vechea
organizare, pând la terminarea
celor trei ani de studii, sau sä
treacd la sectiunea minierd, in
anul al II-lea.
Personal administrativ si
didactic
18. Personalul administrativ
il formeazA directorul si secreta-
rul scolii.
Directorul scolii va fi un ingi-
ner ales de catre minister din-
tre inginerii din regiunea in care
se gäseste scoala, de preferintd
dintre acei din serviciul Statu-
lui si numit prin decizie ministe-
riald pe timp de trei ani. El va
fi plätit cu diurnä bugetard, ca
si pând acum.
Secretarul scolii va fi un func-
tionar bugetar al ministerului.
19. Profesorii scolii vor fi re-
crutati dintre inginerii aflati In
serviciul intreprinderilor mini-
ere din regiunea respectivä, a-
tât de Stat _cat si particulare.
Numirea va fi 1 Acutá de mi-
nister pe bazá de cerere, reco-
mandatie din partea intreprin-
derii la care functioneazá si lu-
crári de specialitatea in care do-
reste sä. profeseze.
20. Profesorii sunt obligati a
tine regulat cursurile ce predau
si a fi la curent cu toate progre-
sele mineritului. Ei vor trebui sä
posede cursul ce-1 predau, in-
tr'un numär de exemplare sufi-
cient, pentru uzul eleyilor.
310 6 Februarie 1936
21. Un profesor nu va putea
preda, in niciun caz, mai mult
de trei cursuri.
22. Directiunea minelor este
fnsarcinata cu aducerea la /tide-
plinire a prezentei deciziuni.
INSTRUCTIUNI
privitoare la examenul de bacalaureat
DIN 6 FEBRUARIE 1936
Aceste Instructiuni, detaliate,
aprobate cu Decizia ministerial&
Nr. 9.379/936, s'au publicat in
Monitorul Oficial, p. I, Nr. 30
din 6 Februarie 1936, unde se
pot consulta. Ele sunt Insotite
de Programele analitice liceale,
folosite la examenul de bacalau-
reat. (Vezi Colec(ia Legilor Ro-
rnâniei, Nr. 32).
J. C. M.
pentru scutirea subsecretariat Aerului
de drept de import
DIN 8 FEBRUARIE 1936 1)
1. Se scutesc de drepturile de
itnport ce se percep de vama, a-
dica de taxele vamale, impozitul
pe lux si cifra de afaceri, taxa de
consumatie, taxa timbrului pro-
portional pe factura, taxa de au-
torizatie, taxa de 12% ad-valo-
rem, taxa de jumatate la suta,
taxa de drumuri si taxa de ra-
dio, materialele aeronautice (a-
vioane, motoare, piese de schimb
etc.), cat si materialele prime,
importate direct sau indirect de
Subsecretariatul de Stat al Ae-
rului. prin organele sale, In le-
gaturà cu executarea comenzilor
date fabricilor de avioane din
tara. daca se va face dovada prin
contracte c5, aceste taxe cad in
sarcina acelui Subsecretariat de
1) J. C. M., sub Nr. 61 din 1936,
e 'a publicat in Monitona 0 f icaZ,
p. I, Nr. 32 din 8 Februarie 1936.
www.digibuc.ro
Stat sau ea seutirile de taxa a-
trag o reducere corespunzatoare
a preturilor.
Materialele contingentate im-
portate direct de Subsecretaria-
tul de Stat al Aerului, prin or-
gandie sale, sunt autorizate a fi
importate in baza acestui jur-
nal, fard obligatia de a prezenta
pentru fiecare caz autorizatii de
import din partea Directiunii
Reglementarii Comertului Exte-
rior, precum si cu dispensa cer-
tificatelor de origine.
Aceste avantaje se vor acorda
de Directia vamilor din Ministe-
rul de Finante, pe baza interven-
tiunilor facute de Subsecretaria-
tul de Stat al Aerului.
Vdmile vor fi obligate sa, co-
munice imediat Directiunii Re-
glementarii Comertului Exterior,
dupa efectuarea fiecdrui import,
totalul exact al materialelor con-
tingentate, importate conform
preederilor prezentului jurnal.
In cazul cand Subseeretariatul
de Stat al Aerului refuza, la re-
ceptie materiale din cele impor-
tate, fn conditiile acestui jurnal,
furnisorii vor fi obligati sa re-
exporteze imediat acele mate-
riale refuzate, ori sa achite drep-
turile de import ce li s'au scu-
tit, prezentnd si autorizatia de
import respectivd, pentru mate-
rialele contingentate, cáci in caz
contrar li se vor aplica sanctiu-
nile prevazute de legea vdmilor.
Subsecretariatul de Stat al Ae-
rului este obligat sa comunice
Directiei Vamilor din Ministerul
de Finante, cantitatile de mate-
riale, refuzate la receptie, ara-
tând si din ce importuri provin.
2. D-Mi ministri ai finantelor
si al apärärii nationale sunt in-
sarcinati cu aducerea la inde-
plinire a dispozitiunilor prezen-
tului jurnal.
 22 Februarie 1936
J. C. M.
pentru transport C. F. R. In caz de in-
cendiu sau inundatii
DIN 22 FEBRUARIE 1936 1)
Art. I. In cazuri de incendii
sau inundatii, Regia Autonomä
C. F. R. va pune la dispozitie, la
cererea autoritätilor publice (pre-
fecturi, primärii, etc.) mijloacele
de transport pentru pompierii
civili i vehiculele lor, sau alte
mijloace de salvare, formân-
du-se la nevoie chiar trenuri
speciale in acest scop.
Transportul $e va face färä
platá imediatd, urmând ca de-
contul sä se fad.' ulterior cu ad-
ministratia care a cerut trans-
portul, pe baza cererii scrise a
:autoritätii respective.
Taxele ce se Tor percepe pen-
tru asemenea transporturi sunt
urmätoarele:
75 la sutà pentru un numär
de cel putin 5 pompieri, ea/1.d
cAlätoresc izolat, iar and c616-
toria are loc in vagoane com-
plete se va socoti câte 4 lei osia
$i km.
Pentru aparatele de stins $i
cisterne se va aplica tariful spe-
cial 33.
Taxa de desinfectare a vagoa-
nelor in care s'au transportat a-
nimalele se va percepe integral,
conform dispozitiunilor tarifare
numai o singurà deg, deoa-
rece desinfectarea se face de
fapt o singurà datä la inapoiere,
in statia de imbarcare, dupä" lo-
calizarea incendiilor.
Art. II. D. ministru al lucräri-
1) J. C. M., sub Nr. 89 din 1936,
s'a pablicat In Monitorul 0 ficial,
p. I, Nr. 44 din 22 Februarie 1939;
a se vedea i Legea p. erearea Re-
giei autonome C. F. R, din 1 Iulie
1929, la pag. 544, vol. XVII, pre-
cum 0 J. C. M., ee urmeaz5, ime-
diat in acest volum.
www.digibuc.ro
311
lor publice si comunicatiilor este
insiircinat cu aducerea la !ride-
plinire a dispozitiunilor prezen-
tului jurnal.
J. C. M.
pentru transport C. F. R. de muncitori
agricoli
DIN 22 FEBRUARIE 1936 2)
Art. I. A) Aproba ca muncitorii
agricoli, in grupuri de cel putin
5 persoane, sä cdlatoreascä cu
75 la sutà reducere din taxele
thrifare, pe baza certificatelor e-
liberate de Prinagriile de care de-
pind regiunile unde muncitorii
vor fi intrebuintati la lucru;
B) Transportul muncitorilor a-
gricoli in vagoane complete, fie
de clasa III-a, fie de marfä mon-
tate cu bänci, se va face cu 4
lei osia km.
Aceastä reducere se acorn, pe
bazä de certificate emise de con-
silieratele agricole sau de Ca-
merele de agriculturd de care
depind regiunile unde mincite-
rii for fi intrebuintati la lucru.
Certificatele atât cele mentio-
nate la punctul A cât si cele a-
rätate la punctul B, vor servi si
pentru inapoierea grupului de
lucratori la statia de pornire
vor fi vizate de statia de pornire
pentru dus si de cea de destina-
tie pentru intors.
In aceste certificate se va men-
tiona numärul muncitorilor si
statia de destinatie, urmând ca
statia de plecare sä fie indicatd
numai prin stampila acesteia
din urna I.
Vagoanele necesare pentru
transporturile prevAzute la punc_
tul B, se acordà pentru o dis-
tant de cel putin 50 km, In caz
2) J. C. M., sub Nr. 90 din 1936,
s'a publieat In Monitorul Oficial,
p. I, Nr. 44 din 22 Februarie 1936;
a se vedea i Legea p. erearea Re-
giei autonome C. F. R, din 1 Lille
1,929, la pag. 544, vol. XVII.
312 25 Februarie 1936
ca distanta va fi mai mica, ta-
xele se vor plati pentru o dis-
tanta de 50 km.
Asemenea vagoane vor trebui
cerute cu 24 ore inainte, depu-
nându-se o cautiune de 500 lei
de fiecare vagon;
C) Trenuri speciale cu aseme-
nea vagoane se acorda, dupa po-
sibilitate tot in conditiunile de
mai sus, dacä se platesc taxele
pentru cel putin 7 vagoane si
pentru cel putin 50 km.
La comandarea trenului se va
depune o cautiune egald cu taxa
de transport, pentru o distanta
de 50 km;
D) Se admite transportul cai-
lor sau boilor si carutelor, unel-
telor si alimentelor lucratorilor,
incärcându-se pe cat posibil se-
parat in vagoane.
Taxarea se va face dupd, greu-
tatea efectivä a tuturor acestor
articole, dupl tariful de mdrfuri
aplicabil pentru efecte de stra-
mutare, chiar claca incärcarea
separata nu s'a putut realiza in-
tocmai.
Art. II. D. ministru al lucräri-
lor publice si comunicatiilor est?,
insärcinat cu aducerea la hide-
plinire a prezentului jurnal.
DECRET
pentru mod. Statute lor Bäncii centrale
cooperative
DIN 25 FEBRUARIE 1936 1)
CAPITOLUL I
Consfituire, scop, durafcl
1. Se Infiinteaza, pe baza dts-
pozitiunilor legii pentru organi-
zarea cooperatiei din 28 Martie
1929, un institut de credit pen-
1) Acest Decret sub Nr. 351 din
1936, s'a publicat in Monitorul Ofi-
cial, p. I, Nr. 46 din 25 Februarie
1936 si Nr. 55 din 6 Maxtie 1936;
el aprobä modifieärile admise de a-
dunarea generalä extraordinarä din
www.digibuc.ro
tru sprijinirea financiarä a so-
cietätilor cooperative, care va
purta denumirea de Banc%
Centrala Cooperative, având
personalitate juridica.
2. Banca Centrald, Coopera-
tiva are sediul in Bucuresti, pu-
tând infiinta sucursale si agen-
tii at:at in tard, cat, si in strai-
natate.
3. Durata intreprinderii este
nelimitata.
CAPITOLUL II
Despre asociali, capital
4. Capitalul social al Bancii
Centrale Cooperative se fixeaza
la un miliard lei, astfel format:
I. 500.000.000 lei participarea
Statului.
II. Capitalul social se va com-
pleta pang la suma de un mili-
ard lei, prin subscrierile socie-
tätilor cooperative de orice grad,
potrivit diSpozitiunilor prevazute
mai jos.
Statul este autorizat sa-si mic_
soreze capitalul &du la Banca
Centrald Cooperativá cu consim-
timântul adundrii generale, iar
din sums, retrasa sa faca apor-
turi la celelalte Centrale coope-
rative, economice si dotatiuni
Casei Centrale a Cooperatiei si
Centralei Cooperative de indru-
mare, organizare si control.
Sumele afectate dotatiunilor
vor rämäne cu titlu de depozit
la Banca Centrala Coperativa,
pe termenul si cu dobanda ce
se vor stipula in conventiunea ce
va incheia cu Banca Centrald
Cooperativa.
5. Partea din capitalul social
rezervata cooperativelor e for-
27 Octomvrie 1935 si abrogii ve-
chile statute din 4 Aprilie 1929, en
mod. din 5 Noemvrie 1930 tli 12 Til-
lie 1935. A se vedea Legea pentru
organizarea cooperatiei, cu toate
modifieärile din 6 Aprilie 1935, la
pag. 251, vol. XXIII.
 25 Februarie 1936
mat& din pdrti sociale de cäte
10.000 lei fiecare.
6. Societätile cooperative aso-
ciate stint mciatorate a subscrie
un numär de parti sociale in
modul urmdtor:
Cooperative le care au pang la
50 asociati, subscriu cel putin .o
parte sociald, cooperativele a-
vänd un numär de asociati In-
tre 50-200, cel putin doud pärti
sociale, cooperativele cu un nu-
mär mai mare de asociati sub-
scriu cate o parte social& pen-
tru fiecare sutá de asociati.
Fractiunile mai mid. de 25 nu
se socotesc.
Pentru stabilirea numdrului
de parti sociale pe care fiecare
unitate cooperativá are sd-1 sub-
scrie, societätile asociate sunt
indatorate ca cel mai Varziu la
data de 25 Ianuarie al fiecärui
an ad, comunice Bäncii Centre le
Cooperative o listá a asociatilor,
la data de 31 Decemvrie a anului
precedent cu arltarea capitalu-
lui subscris ai värsat de fiecare.
7. Unitätile cooperative de
grad superior asociate la Banca
Centrald Cooperativd, aunt inda-
torate ad subscrie un numär de
pärti sociale In felul urmdtor:
Unitätile cooperative de grad
superior, care au un capital so-
cial impreund cu fondul de re-
zervä pänd la 100.000 lei, o parte
sociald; cele care au un capital
si fond de rezervá mai mare de
100.000 lei vor mai subscrie pen-
tru fiecare 100.000 lei In plus
cdte cel putin o parte socialä.
Subscrierea se face pe baza bi-
lantului Incheiat la 31 Decem-
vrie al fiecdrui an.
8. Pot deveni asociate coopera-
tivele de orice grad care functio-
neazd pe baza prevederilor legii
pentru organizarea cooperatiei
din 28 Martie 1929, cu modified-
rile ulterioare si care satisfac
conditiunile cuprinse In statu-
tele de fatd.
9. Cererea de asociere, sem-
www.digibuc.ro
313
nata de persoanele indrituite de
a angaja societatea, va fi Mao-
titä, de urmätoarele acte:
a) Copie de pe procesul-verbal
al consiliului de administratie,
prin care s'a decis asocierea;
b) Ultimul bilant;
c) Balanta de verificare la
sarsitul lunii care precedeazd
data cererii de asociere;
cl) Lista asociatilor cu al-Ma-
ma capitalului subscris si vär-
sat de fiecare;
- e) Un exemplar din statute.
Cererea de asociere, insotitá
de toate aceste acte, cbrtificate
pentru conformitate de semna-
tarii cererii, se va adresa direc-
tiunii generale a Bäncii Centrale
Cooperative, care e indatoratá a
o supune consiliului de adminis-
tratie sau comitetului de dime-
tie in prima sa aedintd.
10. 0 unitate cooperativá se
poate retrage din Banca Cen-
tralä Cooperativä clack' ei-a vär-
sat complet pärtile sociale sub-
scrise, conform statutelor si
dupd trecerea de cel putin 3 ani
dela Inscrierea sa.
Declaratia de retragere se face
de consiliul de administratie al
unitátii, pe baza unei hotártri a
adundrii generale In care ches-
tiunea retragerii a figurat in or-
dinea de zi.
Cererea de retragere se rezolvd
de cdtre consiliul de administra-
tie al Bäncii Centrale Coopera-
tive.
Adunarea generald poate fixa
un minimum de capital social al
Báncii Centrale Cooperative sub
care nu se vor admite retrageri.
Drepturile asociatilor, cdrora
li sa aprobat retragerea capita-
lului värsat, se stabilesc pe baza
bilantului Incheiat la 31 Decem-
vrie al anului In care au predat
Bancii Centrale Cooperative de-
claratia de retragere dad, acea-
sta s'a fäcut cu cel puM 6 luni
inainte de inchiderea anului sau
314 25 Februarle 1936
la finele anului urmator in caz
când s'a Mcut mai tarzin.
Drepturile astfel constatate se
vor pldti in termen de 6 luni
dela data bilantului respectiv a
fost aprobat de adunarea gene-
raid, retinându-se sumele ce uni-
tatea ar datora.
Acest drept de retinere consti-
tue un privilej al Bäncii Cen-
trale Cooperative si este opoza-
bil oricärui creditor, urmäritor
sau cesionar, indiferent de data
creantei, urmäririi sau
Statul se poate retrage din
Banca Centrald Cooperativd.
Declaratia de retragere a Sta-
tului se face prin decret regal,
pe baza unui jurnal al Consiliu-
lui de Ministri.
Efectele retragerii Statului,
modalitätile si termenul de res-
tituire se reglementeazä potrivit
dispozitiunilor din art. 53 din
statute.
Consiliul de ad-tie al Bäncii
Centrale Cooperative poate apro-
ba retrageri partiale din capita-
lul social. societdtilor coopera-
tive, numai in mdsura in care se
justified aceasta, pe faptul cd
numdrul membrilor asociati in
cooperativd sau capitalul pro-
priu s'a micsorat si numai in H.-
mita justificatd de aceste micso-
rdri.
11.. Cererea de inscriere se a-
pron de cätre consiliul de ad-
ministratie al bäncii, ori de co-
mitetul de directie, dacd i s'a dat
aceastä imputernicire de cätre
consiliu.
In termen de cel mult 60 zi'e
dela data cererii de asociere, con-
siliul de administratie sau comi-
tetul de directie este indatorat
a lua deciziune, care se va co-
munica prin scrisoare recoman-
datä unitätii solicitante.
Unitatea respinsd are drept de
apel la consiliul superior al coo-
peratiei, in termen de 30 zile dela
data contra-recipisei de prinaire
www.digibuc.ro
a scrisorii recomandate, conti-
nand comunicarea deciziunii.
Hotarirea consiliului superior
al cooperatiei este definitivä
executorie.
12. La inscriere, unitatea a-
sociatá trebue sd verse cel put:n
20% din valoarea pärtilor so-
ciale subscrise.
Restul se va värsa in cel mult
2 ani dela aceastä data., potri-
vit normelor stabilite de consi-
liul de administratie al bäncii,
care va putea acorda pásuiri pe
inch' 1 an.
In acelasi chip se va proceda
la värsarea pártilor sociale De
care societätile cooperative sunt
indatorate sd le subscrie pe ba-
za situatiei lor dela 31 Decem-
vrie al fiecärui an.
13. Pártile sociale ale coope-
rativelor sau federalelor aso-
ciate nu pot fi cedate, nici ga-
jate. nici urmárite.
14, Societátile cooperative de
orice grad asociate Ii pierci ca-
litatea de asociate prin disolva-
rea lor in oricare din modurile
prevázute in legea pentru orga-
nizarea cooperatiel.
In acest caz drepturile socie-
tätii vor fi lichidate potrivit pre-
vederilor art. 10.
15. Cooperativa sau federala
care si-a pierdut .calitatea de a-
sociat nu are niciun dreDt asu-
pra fondurilor de rezervä sau a
altei averi sociale a Báncii Cen-
trale Cooperative.
CAPITOLUL III
Operatiuni
16. Banca Centrald Coopera-
tivá face urmdtoarele operatiuni:
a) Primeste depuneri spre fruc-
tificare, atät dela Societátile Co-
operative si FederaleIe asociate,
cât si dela cele neasociate, dela
institutii publice, precurn $i de
la particulari;
b) Se poate imprumuta sub
orice forned dela Rance,. Natio-
nald a României, precum i de
 25 Februarie 196
la oricare altä institutie publica
sau particularâ;
c) Acord ä. credite sub orice for-
ma unitatilor cooperative aso-
ciate;
d) Face mice operatiuni de
balled In folosul unitätilor coo-
perative asociate i orice opera-
tiuni de mijlocire cu caracter fi-
nanciar pentru Stat, institutiuni
publice $i particulari;
e) Cumpára pentru contnl säu
propriu efecte publice sau ga-
rantate de Stat pânä la eel mull
10% din capitalul social;
f) Poate plasa eventualele dis-
ponibilitäti de casä, sub formä
de depuneri la vedere sau In
cont curent, la institutiunile de
Stat sau controlate de Stat, sau
la institutiunile financiare de
primul rang, aprobate de Minis-
terul de Finante;
g) Intretine disponibilitäti de
devize la bäncile de primul rang
de pe pietele sträine. alese de co-
mun acord cu Ministerul de Fi-
nante;
h ) Aduce la indeplinire, fie, di-
rect, fie prin unitätile coopera-
tive asociate, operatiuni finan-
clare cu care ar fi insärcinatä
de Stat sau institutiuni publice;
i) Parttcipä la Infiintarea Ca-
se! Centrale a Cooperatiei.
Adeziunea Winch. Centrale Co-
operative conferä calitatea (le a-
sociate In Casa Centralá a Coo-
pera tiei. tuturor asociatelor Bän-
cii Centrale Cooperative:
j) Are o sectie specialä pentru
finantarea necesitätilor prove-
nite din exercitarea dreptului de
preemtiune, stabilit prin art. 32
din legea pentru reforma agrará,
potrivit dispozitiunilor art. 102
din legea pentru organizarea co-
operatiei.
CAPITOLUL IV
Adminisfrafia
Consiliul de administratie
17. Administratia báncii este
incredintatä unui consiliu de ad_
www.digibuc.ro
315
ministratie, compus din 9 mem-
bri:
Un delegat al Biincii Natio-
nale, desemnat de conducerea a-
cestei institutii.
8 membri ale$i de unitätile co-
operative asociate, potrivit nor-
nelor preväzute In statute.
Presedintele va fi ales dintre
membrii
Odatä cu alegerea membrilor
se va alege un numär egal de su-
pleanti.
La prima adunare generalá
care va avea loc dupá aplicarea
legii modificatoare a legii pen-
tru organizarea cooperatiei, pe
lângä, completarea locurilor va-
cante, se vor alege Inc/ doi mem_
bri In consiliu.
Membrii alesi vor forma trei
serii, care vor functiona fiecare
ate $ase ani, primele doug serii
vor fi de 3 membri i ultima de
doi membri. La primele douä, a-
legeri seriile se vor completa cu
membrii seriei urmätoare in or-
dinea vechimii, iar In cazul când
membrii acelei serii au fost a-
Iasi odatä, prin sort.
Membrii al cgror mandat a
expirat pot fi realesi.
Executarea deciziunilor consi-
liului de administratie si ale co-
mitetului de directie va f incre-
dintatä directorului general al
Bänii Centrale Cooperative.
18. Daca un loc de administra-
tor dintre cei alesi devine vacant,
Il inlocueste supleantul care la
alegeri a obtinut ceI mai mare
numär de voturi, indiferent de
data chnd a fost ales. El func-
tioneazä pe durata In care ad-
ministratorul iesit urma sä mai
functioneze.
19. In fiecare an, In prima $e-
clintä care va urma clupä a duna-
rea generalä anuald, consiliul a-
lege un presedinte si un vicepre-
$edinte.
Consiliul se adunä la sediul
bäncii oridecâteori este nevoie,
dupä convocarea presedintelui
316 25 Februarie 1936
sau in lipsa a vicepresedintelui
sau dupä aceea a directorului
generaL
In lipsa presedintelui si a vice-
presedintelui, consiliul va fi pre-
zidat de cel mai in vârstâ dintre
administratorii prezenti.
Nicio deciziune nu se va putea
lua dacä nu vor fi prezenti cel
putin 5 axlministratori.
Administratorii absenti nu vor
putea f% reprezentati prin man-
datari.
Deciziunile se iau cu majori-
tate de voturi.
In caz de paritate, votul pre-
sedintelui decide.
20. Consiliul de administratie
are, in limitele legii pentru or-
ganizarea cooperatiei si a aces-
tor statute, cele mai 1ntinse pu-
teri de administratie si dispozi-
tiuni pentru tot ce priveste in-
stitutiunea, afarg de acelea care
sunt in mod formal rezervate a-
dunärii generale.
Consiliul de administratie e-
xecutä deciziile adunärii gene-
rale si decide asupra urmatoa-
relor chestiuni.
AproM inscrierea ca asociate
a unitâtilor cooperative de orice
grad, neputând sâ o refuze decAt
In cazul când acestea nu satis-
fac cerintele legale si ale statu-
telor Däncii Centrale Coopera-
tive.
Hotârâste acordarta creditelor,
fixAnd conditiunile. - puse ratificArii consiliului de ad-
ContracteazA imprumuturi.
Hotâräste conditiunile dupa
care se vor primi depunerile spre
fructificare, precum $1 dup5, care
se va efectua celelalte operatiuni.
Alcâtueste bilantul si contul
de profit si pierderi, supunân-
du-le adungrii generale. impreu-
nâ, cu raportul censorilor.
Stabileste bugetul de venituri
si cheltuieli al bancii, supunân-
du-1 aprobdrii adunarii generale.
Administreaza orice avere a
bäncii.
Numeste si revoacg pe toti
www.digibuc.ro
functionarii bancii in limitele
statutului special cu caracter
contractual intocmit de el si a-
probat de consiliul general al
cooperatiei.
Acest statut se va putea mo-
difica in viitor de consiliul de
administratie cu aprobarea con-
siliului superior al cooperatiei.
De asemenea, consiliul va de-
termina modul cum se vor face,
potrivit art. 145 din legea pentru
organizarea cooperatiei, foile ca-
lificative si aprecierile asupra
activitatii functionarilor deta-
sati.
Fixeazâ ordinea de zi a adu-
närilor generale si face toate
propunerile ce crede de cuviintä.
Este reprezentantul general si
special al institutiunii, färä nicio
limitä si niciun act sau opera-
tiune nu se poate face decAt de
el si in numele lui.
21. Deciziunile consiliului de
administratie se constatä prin
procese-verbale care se vor tran-
scrie intr'un registru special si
se vor subscrie de presedintele
sedintei si de secretarul sedintei.
22. Consiliul de administratie
poate sa delege parte sau toate
puterile sale unui comitet de di-
rectie, compus din 3 administra-
tori alesi din sAnul sdu, putând
lucra cu majoritatea de doi, In
limita delegatiei date. Ilotäririle
comitetului de directie vor fi su-
ministratie.
Consiliul poate clesemna si alte
comitete, precizându-le atribu-
tiunile.
Executarea cleciziunilor consi-
liului de administratie sau comi-
tetului de directie, precum si ex-
pedierea tuturor operatiunilor
curente sunt incredintate direc-
torului general si ajutoarelor
sale, ale cgror atributiuni vor fi
fixate de consiliul de administra-
tie.
Directorul general va lua parte
la sedintele consiliului de adMi-
 25 Februarie 1936
nistratie i comitetului de direc-
tie cu vot consultativ.
23. Toate actele angajând so-
cietatea, altele decât gestiunea
zilnicA, vor fi semnate de catre
doi membri din consiliul de ad-
ministratie sau de unul din aces-
tia i directorul general.
Consiliul de administratie va
putea s clesemneze si alte per-
soane din institutie care sä. sem-
neze valabil pentru institutie.
Cei care au semnäturd sociald
Arndt' rdspunzätori fatd de in-
stitutie de cele ce vor fi semnat,
fdrd a fi imputerniciti de consi-
Actele de gestiune zilnicd si
corespondenta care nu contine
acte de dispozitii sau oblige-
tiuni executabile contra institu-
tiunii, vor fi semnate de nersoa-
nele desemnate de consilin.
Controlul
24. Pentru exercitarea contro-
lului operatiunilor Báncii Cen-
trale Cooperative vor functiona:
a) 0 comisiune de censori;
b) Comitetul National Coope-
ratist ca organ al Casei Centre le
a Cooperatiei;
c) Casa de amortizare, ca re-
prezentantd a intereselor patri-
moniale ale Statului, cu atribu-
tii date prin legea din 6 Iu lie
1934;
d) Comisarul guvernului;
e) Adunarea generald a Weincii
Centrale Cooperative.
25. Comisia de censeri este
formata din 4 membri i anume:
din doi membri alesi In fiecare
an de adunarea generald, for-
meta din delegatij societätilor
cooperative asociate; un expert
contabil delegat de.Ministerul A-
griculturii si Domeniilor i un
delegat al Bäncii Nationale a Ro-
mâniei.
Dupa aceleasi norme ca si la
alegerea censerilor adunarea ge-
nerald va desemna un numär
egal de supleanti.
www.digibuc.ro
317
26. Atributiunile censorilor
fiind determinate de codul de co-
mert, administratia institutiunii
va fi Intotdeauna la dispozitia
lor In ceea ce priveste exercita-
rea acestor atributiuni.
27. Comisarul guvernului, de-
semnat de Ministerul Agricultu-
ru i Domeniilor, are dreptul sä
asiste la sedintele consiliului de
administratie, ale comitetului de
directie si ale oricäror comitete,
cu vot consultativ.
In caz de absentä a cornisa-
rului, deciziunile luate de aceste
reuniuni Ii sunt comunicate de
atre presedinte.
Comisarul poate sä suspende
executarea oricdrei deciziuni ce
i-ar pärea contrard legii si sta-
tutelor, referind imediat Minis-
terului Agriculturii i Domenii-
lor.
Declaratiunea de suspendare
trebue sä fie motivatd.
Declaratia de suspendare n'are
fortä obligatorie fatä de bailed
dacä ar avea drept efect sä, pe-
ricliteze executarea angajamen-
telor bäncii fatä de terti.
Bapoartele cornisarului Over-
nului cdtre minister vor fi co-
municate i bäncii.
In caz de suspendare a unei
hotärtri, dacd In interVal de 10
zile nu se ajunge la o Intelegere
Intre Banca Centrald Coopera-
tivä i Ministerul Agriculturii
Domeniiler, fiecare din cele doud
pärti are facultatea de a educe
litigiul Inaintea unei comisiuni
arbitrale, formatä dintr'un con-
silier al Curtii de Casatie dele-
gat de aceastä Curte, ca prese-
dinte; dintr'un membru desem-
nat de Ministerul Agriculturii
Domeniilor si dintr'un membru
desemnat de consiliul de admi-
nistratie al Bäncii Centre le Coo-
perative.
Hotärlrile motivate ale acestei
cornisiuni sunt definitive si exe-
cutorii.
28. Bilantul, contul de profit
318 25 Februarie 1936
pierdeii si bugetul de venituri
si cheltuieL vor fi Inaintate de
censori spre examinare Consiliu-
lui Superior al Cooperatiei, care
Ii va da avizul; de asemeni
spre aprobare comisarului gu-
vernului, care va trebui sä se
pronuMe in termen de 30 zile li-
bere dela data cand i s'au Main-
tat documentele.
Nepronuntarea In termen se
considerä ca o aprobare.
Avizul Consiliului Superior al
Cooperatiei va fi in mod oblige-
toriu citit In adunare'a. generalä,
odatä cu raportul censorilor sau
acestia vor face mentiune In ra-
portul lor cd avizul a fost cerut
si nu a fost trimes.
29. Comisarul guvernului este
dator sä Inainteze la fiecare se-
mestru Ministerului Agriculturii
si Domeniilor un raport asupra
activitdtii institutiunii.
Retributiunea comisarului gu-
vernului se va fixa de ministrul
agriculturii $i domeniilor In In-
telegere cu Banca Centrald Coo-
perativd si se va suporta de cal-
tre aceasta.
Adunarea generali
sori, desemnat de consiliul de ad-
30. In fiecare an, cel mai -Mr- ministratie Impreund cu comisiu-
ziu pând la data de 15 Aprilie,
se Intruneste adunarea generald
ordinard a Much Centrale Co-
operative.
Pot lua parte la adunarea ge-
nerald, toate unitdtile cooperative
Inscrise ca asociate si care se
vor pune la curent cu vdrsämin-
tele asupra pärtilor sociale, paná
cel mai târziu au 10 zile libere
Inainte de data tinerii adundril
generale.
31. Convocarea adundrii ge-
nerale ordinare se face de cdtre
consiliul de administratie si se
comunica societiitilor asociate
prin scrisoare expediata cu cel
putin 30 zile libere Inainte de
data fixatä pentru intrunirea a-
dundrii..
Convocarea trebue sa arate lo-
www.digibuc.ro
cul, data si ora Intrunirii i tre-
bue sai fie Insotitá de ordinea de
zi, precum si de bilantul si con-
tul de profit si pierdere -ea si de
raportul de verificare al comisiei
censorilor.
Convocarea, precum si bilan-
tul trebue sá fie publicate In Mo-
nitorul Oficial, In Buletinul Co-
operatiei Române" i Intr'un ziar
de mare tiraj, cu cel putin 15
zile Inainte de data fixatd pen-
tru tinerea adunärii generale.
32. Adunarea generalä extra-
ordinarä se convoacd oridecdte-
ori este nevoie, de consiliul de
administratie ori de comisia cen-
sorilor, fie din proprie initiativd,
fie la cererea scrisd, fácutä de
cel putin a doudzecea parte din
numdrul asociatilor ei.
Convocarea adundrii generale
extraordinare se face cu respec-
tarea dispozitiunilor prevdzute
mai sus, pentru convocarea adu-
ndrii generale ordinare.
33. Unitätile cooperative aso-
ciate vor fi reprezentate In adu-
narea generald de cdtre un mem-
bru din consiliul de administra-
tie ori din comisiunea de cen-
nea censorilor sau de altd uni-
tate cooperativd, potrivit art. 35.
Un exemplar din procesul-ver-
bal al sedintei semnat de cei
prezenti va fi trimes cu scrisoare
recomandatä sau remis sub lu-
are de doyen. adncii Centrale
Cooperative, la sediul sáu sau al
sucursalelor sale, cu cel putin 8
zile libere Inainte de ziva
adundrii generale, pentru
ca unitatea 0, fie Inscrisd, In lista
de participare la adunare. Cele
8 zile libere se socotesc dela data
preddrii scrisorii recomandate
sau a dovezii de primire.
O copie de pe acest proces-ver-
bal, certificatá de unitate, va fi
InmAnatd delegatului ales pen-
tru a se legitima la adunare sau
societätii cooperative desemnatd
 25 Februarie 1936
a reprezenta unitatea in adu-
nare, care o va inmâna delega-
tului au.
Pe baza acestor acte se va in-
to.cmi lista unitatilor partici-
pante la adunare, urmând ca bi-
roul sä. se pronunte asupra even-
tualelor eontestatiuni ce s'ar ivi.
34. Adunarea generald nu
poate lua hotAriri valabile decât
fiind prezente cel putin o treime
din nurnärul societAtilor aso-
ciate cu drept de vot.
In caz O. nu se intruneste nu-
märul cerut, adunarea se va tine
de drept a doua zi, In acelasi loc
$i la aceeasi orá, când poate lua
hotäriri valabile cu oricare ar fi
numárul societätilor prezente,
insä numai asupra chestiunilor
ce au fost inscrise in ordinea de
zi a primei adunäri.
35. Fiecare parte socialá dá
dreptul la un vot, insd nicio uni-
tate asociatá nu poate avea mai
mult de 10 voturi, oricare ar fi
valoarea pártilor sociale ce po-
sedd.
O cooperativá de primul grad
poate da mandat unei unitáti de
al doilea grad din care face parte
sau unei cooperative asociate de
a o repreyenta in adunarea ge-
neralá a Bäncii Centrale Coope-
rative.
0 cooperativá de primul grad
nu poate reprezenta In adunarea
generalä mai mull de 10 alte co-
operative; o unitate de grad su-
inerior poate reprezenta cel mult
50 unitäti cooperative de primul
grad.
In adunarea generalä Statul
are dreptul la un numár de vo-
turi egal cu jumátate din numá-
rul de voturi la care au dreptul
toate societätile prezente in adu-
narea generalá.
Dreptul de vot al Statului se
-exercitä de câtre comisarul gu-
vernului sau clelegatul acestuia.
In caz de retragere nartialá a
capitalului Statului dreptul de
vot al Statului se va mic$ora cu
www.digibuc.ro
319
câte 1/5 pentru fiecare sutá de
milioane retrasi. Fractiunile pa-
nä. la 50.000.000 lei nu se soco-
tesc.
36. Adunarea generald este
prezidatä de catre presedintele
consiliului de administratie, iar
in caz de impiedecare a acestuia
de vicepre$edinte $i in caz de
lipsä $i a vicepresedintelui, de
cel mai in varstá dintre membrii
consiliului de administratie pre-
zenti.
Adunarea generalä desemneazá
din anul au un secretar $i doi
scrutatori, care impreunä cu pre-
*edintele adunárii constituie bi-
roul.
Secretarul si scrutatorii nu pot
fi ale$i dintre membrii consiliu-
lui de administratie, censorii ori
functionarii Bäncii Centre le Co-
operative.
37. Hotáririle adunárii gene-
rale se iau cu majoritatea votu-
rilor prezente in adunare, afará
de cazul când statutele de fatá
prevád majoritâti speciale.
La alegerea membrilor consi-
liului de administratie, ai comi-
siei de censori $i a delegatilor
In adunarea general 6. a Casei
Centrale a Cooperatiei, delegatul
Statului va avea 100 voturi, ori-
care ar fi capitalul Statului.
38. Alegerile, votarea bugetu-
lui de venituri $i cheltuieli $i a
bilantului, hotáririle referitoare
la descárcarea consiliului de ges-
tiune, -precum si darea in jude-
catá a mdmbrilor din consiliu, se
face intotdeauna prin vot secret,
sub sanctiunea nulitátii.
39. Adunarea generald are ur-
mäto arele atributiuni:
a) Examineazá si aprobä, sau
modificä bilantul, bugetul de ve-
nituri $i cheltuieli si proiectul
de repartitie a excedentului re-
zultat;
b) Fixeazá normele dupá care
se vor primi depunerile spre
fructificare si normele clupä care
320 25 Februarle 1936
se vor acorda creditele societäti-
lor asociate;
c)Hotäräste intentarea actiunii
de daune impotriva administra-
torilor;
d) Hotärá$te asupra modifica-
sau completärii statutelor;
e) HotärAste asupra tuturor
chestiunilor care vor fi puse in
orclinea de zi a adungrii;
f) Alege membrii consiliului de
administratie i ai comisiei de
censori, precum i un numär de
30 delegati care, impreunä cu de_
legatii celorlalte Centrale si cu
membrii Consiliului Superior,
vor forma adunarea generalá a
Casei Centrale a Cooperatiei.
40. Pentru fiecare adunare
generalá se va Incheia un proces-
verbal semnat de presedinte, se-
cretar $i scrutatori si care va fi
trecut in registrul de procese-
verbale, ce se va tine potrivit
art. 142 din codul comercial.
41. La adunárile generale care
vor urma duDá Infiintarea Casei
Centrale a Cooperaiel si dupg.
constituirea Comitetului Natio-
nal alegerea membrilor Consillu-
lui de Administratie $i ai Comi-
siunii Censorilor, se va face De
scrutin de listá cu reprezentarea
minoritntilor.
Listele de candidati tramp s5,
fie semnate de eel putin 20 dele-
gati. reprezentând cel putin 100
voturi.
Fiecare listá trebue sá cuprin-
da un numár de candidati egal
cu numárul consilierilor si su-
pleantilor de ales, sub sanctin-
nea
Nimeni nu poate candida de-
cAt De o singurá listá $i numai
dac6 numele lor figureazá pe
tabloul candidatilor recoman-
dat1 sau declarati admisibili de
atre Comitetul National Coope-
ratist, conform disDozitiilor din
levea pentru organizarea coope-
ratiet
Duná Inchiderea scrutinului,
presedintele, asistat de scruta-
www.digibuc.ro
tori, face totalizarea voturilor ex-
primate si a rezultatului pentru
fiecare Tistá in parte.
In cazul câncl sunt de ales mai
mult de 2 titulari $i clou suple-
anti, repartizarea mandatelor se
va face pästrând proportia de
2/3 pentru lista majoritarâ si
1/3 pentru listele minoritare,
care vor avea cele mai multe
voturi, cu neglijarea fractiuni-
lor sub 0,5 $i cu majorarea la
un Intreg a fractiunilor ce tree
de 0,5. In cazul când sunt de a-
les numai doi titulari si doi su-
pleanti, mandatele se vor repar-
tiza listei majoritare.
Dacá niciuna din listele mino-
ritare nu a Intrunit cel putin
10% din totalul voturilor expri-
mate, se proclamâ, alesi toti can-
didatii de pe lista maioritará.
Dacá se depune o singurá lis-
alegerea se poate face si prin
votul cu ridicarea de nattini.
Dacá mai multe liste au In-
trunit un numär egal de voturi,
alesul se desernneazá prin tra-
gere la sort dintre primii can-
didati Inscri$i ne aceste liste.
Dupä acelea% norme, un nu-
már egal de candidati de De
listele respective vor fi declarati
alesi supleanti.
Aceleasi dispozitiuni se aplicl
$1 la alegerea comisiunii censo-
rilor si a delegatilor In aduna-
rea general's*. a Casei Centrale a
Cooneratiei.
42. Pentru a putea figura pe
listele celor propusi pentru ale-
gerea In adunarea generalá a
Bäncii Centrale Cooperative, can-
didatii, pe lângâ, faptul cá tre-
bue sá fie membri n consiliul
sau comisiunea de censori a
unei unitäti cooperative asociate,
trebue sá fie inscrisi intr'o so-
cietate cooperativá de cel putin
2 ani i sá fi functionat .cel pu-
tin un an ca membru In consi-
liu, censor, director sau functio-
nar cu gestiune sau conducâtor
 25 Februarie 1936
al contabilitkii unei societäti
cooperative de orice grad.
Comitetul National Coopera-
tist verificä dacd candidatii in-
deplinesc conditiunile cerute de
statute, pentru a putea candida
intocmind 2 tablouri, din care
primul cu canclidatii recoman-
dati de comitet si al doilea cu
candidatii admisibili, ce inde-
plinesc conditiile.
Aceste tablouri se intocmesc
pe baza cererilor individuale a-
dresate Comitetului National cel
mai târziu cu 10 zile Mainte de
adunarea generalä, de cei ce do-
resc si sunt indreptátiti ,a can-
dida.
Aceste cereri vor fi insotite de
actele doveditoare cá sunt inde-
plinite conditiunile cerute de le-
ge si statute.
Comitetul National va trimete
Bäncii Centrale Cooperative, cel
mai tärziu pang in preziva ti-
nerii adunárii generale, tabloul
celor recomandati ci indreptátiti
candida la alegeri.
Netrimiterea acestui tablou nu
influenteazá alegerile Mcute, da-
eti coi alesi indeplinesc condi-
tiunile de a fi Indreptátiti a can-
dida.
43. In cazul cánd numárul
unitätilor asociate cu drept de
vot trece de 3.000, cu capital de-
plin värsat, adunarea generalä
va fi precedatä de adunári regio-
nale pentru alegerea delegatilor
la adunarea generalä.
Adundrile regionale vor avea
loc cel mai tärz.0 cu 15 zile Ina-
inte de data fixatá pentru adu-
narea generalä.
Begiunile pentru fiecare adu-
nare regionalá se stabilesc ast-
fel: pentru asociatii din Munte-
nia si Dobrogea la Bucuresti.
pentru cei din Moldova *i Buco-
vina la, Iai, pentru cei din Ba-
sarabia la Chisináu, pentru cei
din TransiIvania la Cluj si pen-
tru cei din Oltenia *i Banat la
Craiova.
O. Ilamangin, vol. XXIV. 21.
www.digibuc.ro
321
Convocarea adundrilor regio-
nale se va face odatá cu convo-
carea adunärii generale cu cel
putin 15 zile inainte de data fi-
xatá pentru adunárile regionale
si in conformitate cu art. 31 de
mai sus.
Adunárile regionale sunt pre-
zidate de persoanele desemnate
de cei care au Mcut convoca-
rea.
Presedintele impreunä cu un
secretar j doi scrutatori alesi
de adunare formeazä biroul.
Dispozitiunile art. 33, 34 si 35,
alin. 1, 2 si 3, se aplicl i adu-
närilor regionale.
Listele asociatilor cu drept de
vot in adunárile regionale vor
fi intocmite pe baza datelor ser-
viciului respectiv din Banca
Centralä Cooperativa si vor fi
certificate de persoanele care an-
gajeazá Bence Centralá Coope-
rativá.
44. Adunärile regionale au sin-
gura misiune sä" aleagá delegatii
asociatilor cu drept de vot care
sä ia parte la adunarea generalá.
Numárul acestora va fi fixat de
biroul respectiv si anume Cate
un delegat pentru fiecare grupá
de 50 voturi sau fractiuni de 51?
voturi prezente in adunare
Alegerea delegatilor ee va face
pe scrutin de liste cu reprezen-
tarea minoritätilor.
Listele de candidati vor fi sem-
nate de un numár de cel putin
10 reprezentanti ai unitätilor a-
sociate prezente in adunare.
Fiecare listä trebue sá cuprin-
dä un numär de candidati egal
cu numärul delegatilor fixat de
birou, sub sanctiunea nulitätii.
Un candidat nu poate figura
deck pe o singurá list& Lista
Pare a obtinut majoritatea rela-
tivá obtine 2/3 din numárul de-
legatilor in ordin ea inscrisä pe
lista, restul de 1/3 se va atribui
celorlalte liste proportional cu
numärul voturilor obtinute, frac-
iunile in favoarea
322 25 FebruarleI936
listei cu mai multe voturi si cu
excluderea listelor care au in-
trunit mai putin de 10% din vo-
turile exprimate.
Procesele-verbale ale adunäri-
lor regionale intocmite i sera-
nate de birou, Insotite de lista
membrilor prezenti vor fi ma-
intate consiliului de administra-
tie, In termen de 5 zile.
In cazul cand adunarea gene-
rall va fi formatä din delegati
ai adundrilor regionale, listele
candiclatilor pentru locurile va-
cante de consilieri, censori sau
delegati In adunarea generald a
Casei Centrale a Cooperatiei vor
fi semnate de un numär de cel
putin 10 delegati prezenti in a-
dun area general&
CAPITOLUL V
Bilantimpartirea excedenfelor
45. Anul social incepe clela 1
Ianuarie si se sfärseste la 31 De-
cemvrie al fiecdrui an, cu excep-
tia primului exercitiu, care cu-
prinde perioada dela data con-
stituirii bäncii pänd, la 31 De-
cemvrie 1930.
46. In fiecare an se va intocmi,
pe rdspunderea consiliului de ad-
ministratie, un inventar al intre-
princlerii, pe ziva de 31 Decem-
vrie, care va fi supus verificdrii
censorilor.
Bilantul Incheiat la data de 31
Decemvrie cu respectarea preve-
derilor coclului de comert si ale
legii pentru organizarea coope-
ratiei din 28 Martie 1929, intoc-
mit de cdtre consiliul de admi-
nistratie si verificat de comisia
censorilor, va fi comunicat pänä
cel mai tärziu la data de 15 Mar-
tie, potrivit prevederilor art. 31
de mai sus.
47. Excedentul net rezultat
din operatiile bdncii; dupd, ce se
vor deduce toate cheltuielile
amortizärile necesare, se va re-
partiza astf el:
Cel putin 20% pentru for-
www.digibuc.ro
marea fondului de rezervd. A-
dunarea generalä poate hotd,r1
crearea si a altor foncluri colec-
tive;
b) O remuneratie capitalului
egald cu pand la 150% scontul
Bäncii Nationale, la data Inche-
ierii bilantului.
Partea cuvenitá capitalului
Statului se va värsa Centralei
Cooperative de Indrumare si con-
trol pentru sustinerea propagan-
dei si invätämäntului coperatist.
Din ceea ce rämäne se va re-
partiza: 2% primd, de muncá
consiliului de administratie
censorilor.
4% primd de muncd functio-
narilor care impreund cu sumele
destinate aceluiasi scop de cele-
lalte Centrale Nationale coope-
rative, se vor distribui functio-
narilor Centralelor si celor al
Casei Centrale a Cooperatiei,
dung chibzuinta Consiliului su-
perior al cooperatiei, tinând sea-
ind de propunerile fäcute de
Banca Centrald Cooperativd.
50% risturnd unitätilor coo-
perative asociate, proportional cu
operatiunile efectuate cu Banca
Central& Cooperativ&
Restul se va aloca pentru pro-
pagandä i eclucatie cooperatistá
care se va pune la dispozitia Ca-
sei Centrale a Cooperatiei.
Din aceastd sum& Casa Cen-
trald a Cooperatiei este autori-
zatä a Intrebuinta cu aprobarea
Consiliului superior al coopera-
tiei, pänd la 8%, pentru acorda-
rea de burse elevilor si studenti-
lor sáraci si meritosi, iar 5%
pentru ofensiva agricold i sil-
vie&
Cheltuielile de aelministratie
nu vor putea trece de 50% din
venitul brut, decdt cu aprobarea
Consiliului Superior si numai In
caz de vdditä stânienire a ope-
ratiunilor institutiei.
48. Fondul de rezervd, se for-
meazd, din cota de cel putin 20%
prevdzutd la articolul precedent
 29 Februarie 1936
din excedentul net anual si din
excedentele eventuale exceptio-
nale.
In caz de lichidare a bäncii el
va fi Intrebuintat in interes coo-
peratist, dupa hotärirea adund-
rii generale de lichidare.
Dispozitiuni generale
49. In afard de derogdrile pre-
vdzute In legea pentru organize-
rea cooperatiei si In aceste sta-
tute, Bence Central& Coopera-
tivd este supusd tuturor dispozi-
tiunilor codului de comert.
Toate operatiunile Bäncii Cen-
trale Cooperative sunt de natura
comerciald.
50. Bence Centre la Cpopera-
tivd, nu va putea face alte ope-
ratiuni cleat cele prevAzute in
aceste statute.
51. Bence Central& Coopera-
tivd este obligatd sà publice si-
tuatiunea ei sumard pe fiecare
lurid' in Buletinul Cooperatiei
Rom âne".
52. Prezentul statut nu va nu-
tea fi modificat decât de o adu-
nare general& la care au luat
parte cel putin 1/3 din numärul
societAtilor asociate cu drept de
vot, iar hotdrirea trebue sd se ia
cu majoritate de cel putin 2/3
a voturilor la care au dreptul
societätile asociate i Statul, de-
ciziunea adundrii generale tre-
buind sa fie aprobatd de Consi-
liul de Ministri i sanctionatd
prin decret regal.
, 53. In caz de retragere a Sta-
tului potrivit art. 10 din prezen-
tele statnte, se va convoca o adu-
nare generald extraordinarà care
va avea sd hotdrascd modalità-
tile j terrnenul de restituire a
capitalului social apartinând
Statului printr'o conventie pe ur-
mAtoarele baze:
Drepturile Statului asupra ca-
pitalului subscris i värsat se
stabilesc pe baza bilantului In-
cheiat la 31 Decemvrie al anului
in care s'a publicat decretul de
www.digibuc.ro
323
retragere, decà aceasta s'a fd-
cut cu cel putin 6 luni mai Ina-
inte de Incheierea anului, sau la
finele anului urmdtor In caz
contrar.
Drepturile astfel constatate se
inscriu ca o creantd a Statului
a cdrei plat& se va face treptat
In anuitäti calculate cu o do-
banda de 2% anual.
Statul continua sd rdspundd
de pierderile ce ar rezulta din
operatiunile Bdncii Centrale Coo-
perative, aflate in curs la publl-
carea decretului de retragere.
Bence Centralä Cooperativd,
dupd retragerea Statului, conti-
nud a exista cu caracterul i ca-
pacitatea de societate de drept
privat.
LEGE
pentru organizarea turismului
DIN 29 FEBRUARIE 1936 1)
CAPITOLUL I
Organizare ;i otributiuni
1. Pentru organizarea, coor-
donarea, indrumarea si desvol-
area turismului In Romania se
infiinteazd, pe rang& Ministerul
de Interne Oficiul National de
Turism".
2. Oficiul National de Turism
este persoand juridicd de drept
public si are urmätoarele atri-
butiuni:
a) Studiazd mijloacele pentru
desvoltarea turismului i coope-
reazd cu diferitele ministere, in-
1) Aceastä Lege s'a votat de A.-
dunarea deputatior i Senat, In Is-
dinele dela 24 si 27 Februarie
1936; s'a promulgat-eu Decretul re-
gal Nr. 322/936 O. publicat In Mo-
nitorul Oficial p. I, Nr. 50 din 29 Feb-
ruarie 1936. A se vedea si J. O. M.,
relative la turism, din 22 Iulie 1933,
la pag. 781, vol. XXI si din 14 Iu-
nie 1934, la pag. 540, vol. XXII.
324 29 Februarie 1936
stitutii de Stat, judet, comuna
sau particulare, in sensul ca
activitatea lor sä tina seama de
interesele speciale i permanente
ale turismului;
b) Pune la dispozitia publicu-
lui toate informatiunile privind
turismul si conduce propaganda
turisticä In tara, prin editarea
si raspandirea de ghiduri ofi-
ci ale,brosuri, afise, zalauze.
harti, filme, reviste turistice,
conferinte de radio $i publica-
tii.
Pub licrt situatii generale, sta-
tistice si economice, necesare
orientarii politicii turismului ro-
mânesc si este organul de con-
sultare a tuturor autoritatilor
oublice si institutiilor particu-
lare, in ceea ce priveste organi-
zarea excursiilor, cu prilejul
congreselor, conferintelor sau
expozitiilor internationale in Ro-
mania;
c) Controleaza activitatea: a
asociatiilor de turism. de acord
cu Uniunea Federatiilor Spor-
tive din Romania. a birourilor
comerciale de voiaj si de tu-
Yism, a hotelurilor, pensiunilor,
restaurantelor; supraveghind
indrumând propaganda ce a-
cestea fac prin publicatii. afise,
brosuri, precum si pregatirea
corespunzatoare a functionari-
lor;
d) Desvolta o propaganda efi-
cate prin infiintarea de birouri
de turism sau incurajarea unor
asemenea birouri In centrele
mai principale din tara si strai-
natate;
e) Ia toate masurile care tind
la Imbunatatirea conditiunilor
de transport, coordonând initia-
tivele ce au de scop inlesnirea
circulatiei turistilor români
stralni.;
f) Urnaäreste amenajarea si
hotaritste clasificarea tuturor
localitätilor care prezinta vreun
interes turistic;
Activitatea Oficiului va ur-
www.digibuc.ro
märi, in acest stop, realizarea
unui desävarsit confort;
g) Stimuleaza, sprijing si cre-
eaza orice mijloace de locomo-
tie, precum: funiculare, tram-
waie, curse de automobile, acolo
unde se va simti nevoia pentru
desvoltarea turismului, precum
Si crearea de cad de comunica-
tie.
Construeste hoteluri, precum
si orice lucrari de inzestrare
folositoare turismului;
h) Avizeaza asupra regimului
constructiilor in localitatile tu-
ristice, baIneare i climaterice,
cum si asupra planurilor pen-
tru hoteluri, vile, constructiuni
de cabane;
i) Controleaza hotelurile, pen-
siunile, restaurantele j caba-
nele, din punct de vedere al con-
fortului i curäteniei, luand dis-
pozitiuni pentru suprimarea e-
ventualelor neajunsuri.
Poate exercita controlul in
ceea ce Priveste curatenia pe
parcursul românesc In vagoane
sau pe vapoare, chiar atunci
and ele apartin imor societäti
strain e;
j) Ia másurile necesare pen-
tru a asigura buna primire a
turistilor straini in Romania;
/) Organizeaza expozitii de tu-
rism in tara, participa la expo-
zitiile din strainatate si la con-
gresele internationale.
De asemenea incurajeaza
sprijinit toate manifestarile $i
miscarile turistice, societatile de
turism, precum si orice alta ma-
nifestare cu caracter muzical,
cultural, economic, care se cons-
tatä ca poate contribui la sti-
mularea $i atragerea turistilor
straini In Romania.
In ce priveste propaganda tu-
ristica externa, participarea la
rnanifestari turistice internatio-
nale, ca si in cazul prevederilor
dela alin. j al acestui articol,
Oficiul National de Turisrn va
lucra de comun acord cu serVi-
 25 Februarie 1936
ciile de specialitate ale Ministe-
rului Afacerilor Sträine, prin
intermediuI deIegatului acestui
minister, In Consiliul superior
al turismului;
in) Va putea infiinta i su-
praveghea scoli speciale pentru
formarea personalului de hotel
si restaurante, precum si de c&-
läuze speciale;
n) Incurajeaza toate manifes-
tarile si miqcarile cu caracter
sportiv, asociatiuni alpine, du-
burile de automobilism $i ci-
clism, intretinand cu aceste a-
sociatiuni si In special cu Uniu-
nea Federatiilor Sportive dip
Romania o constant& colabo-
rare, coordonand si sprijinind
activitatea lor;
o) Acordä prime de incura-
jare tuturor institutiunilor $i
particularilor care clepun o ac-
tivitate deosebitá la desvoltarea
turismului;
p) Ia initiativa si exercitä orf-
ce alte activitäti in scopul des-
voltarii turismului fn Romania.
CAPITOLUL II
Organe de conducere
3. Conducerea si administra-
rea Oficiului National de Tu-
rism este incredinatä presedin-
telui Oficiului National de Tu-
rism, ajutat de im comitet de
directie, compus din 5 persoane,
numite prin decret regal, dupà
recomandarea ministrului -de
interne.
4. Comitetul de clirectie este
prezidat de presedintele Oficiu-
lui National de Turism $i are
urm6toarele atributiuni:
a) Indrumeaz& activitatea 0-
ficiului, conform scopurilor a-
rätate la art. 2 al prezentei legi;
b) Stabileste normele de func-
tionare ale oficiului si ale insti-
tutiunilor sau serviciilor ce de-
pind de el;
c) ExamineazA i aprold da-
rea de seam& anualà intocmitä
www.digibuc.ro
325
de presedinte si stabileste mà-
surile de ordin administrativ si
tehnic ce trebuesc luate pentru
anul urna6tor;
d) Examineazä si Ii dà avizul
asupra proiectuIui de buget
asupra mAsurilor de ordin fi-
nanciar si cerceteaz& gestiunea
Oficiului;
e) Opineazd asupra acceptdrii
donatiunilor, legatelor si sub-
ventiilor ce se oferá Oficiului.
5. Comitetul se intruneste
dupà convocarea presedintelui
Oficiului, in sedintà ordinará,
odatä pe lunk iar In mod ex-
ceptional oridecateori nevoia
cere.
Procesele-verbale de sedintà
ale Comitetului de directie se
consemneazg Inteun registru.
6. Fresedintele Oficiului Na-
tional de Turism este numit pe
timp de cinci ani priri decret re_
gal, clup& recomandarea Minis-
terului de Interne si cu avizul
Consiliului Superior al Tunis-
mului.
El are conducerea Oficiului
National de Turism si a tuturor
serviciilor lui, avand räspunde-
rea Intregii organizatiuni si ad-
ministratiuni a Oficiului.
El numeste, inainteaz/ si in-
locueste personalul serviciilor
centraIe si exterioare, pe baza a-
vizului comisiunii pentru pro-
puneri de numiri i inaintäri,
pregäteste bugetul $i adminis-
treaza fondurile institutiei.
El semneazä, angajeazä, apro-
ba cheltuielile, dispune ordo-
nantarea lor i poate lua orice
obligatiuni valabile in numele
Oficiului National de Turism,
potrivit dispozitiunilor art. 12 si
urm. din aceastá lege.
Reprezintà Oficiul In justitie,
$i In fata tuturor autoritAtilor,
personal sau prin mandatar.
In caz de lips& a presedinte-
lui, unul din membrii comitetu-
lui de directie, deIegat de prese-
 326 129 Februarie 1936
dinte, va putea rezolva lucrdrile
curente.
7. Pentru executarea hotarlri-
lor i dispozitiilor luate de pre-
sedintele Oficiului National de
Tur ¡ism i pentru administra-
rea lui, se infiinteazg servicii a
caror compunere i organizare
interioard se vor prevedea prin
regulament.
Functionarii necesari la in-
fiintarea Oficiului National de
Turism, se vor transfera si de-
tasa la cererea Oficiului dintre
functionarii de Stat, judet sau
comunä.
Pentru functiunile de specia-
, litate, Oficiul National de Tu-
rism va putea face numiri in
conformitate cu dispozitiile art.
38 din legea pentru statutul
functionarilor publici, chiar dela
infiintarea lui
Trei dintre membrii comite-
tului de directie. desemnati de
acest comitet, alcätuesc Comi-
siunea pentru propuneri de nu-
miri i inaintári a functionari-
bor.
Abaterile disciplinare se vor
judeca de cätre Comisiunea dis-
ciplinarl de pe liang6 Ministe-
rul de Interne, al carui aviz va
fi obligatoriu pentru presedin-
tale Oficiului National de Tu-
rism.
8.. Pe land, Oficiul National
de Turism se Infiinteazg, Consi-
lial Superior al Turismului. cora_
pus din urmátorii membri:
Un delegat al Ministerului
Afacerilor Sträine;
Directorul general al dru.-
murilor, delegat al Ministerului
de Comunicatii;
Seful Serviciului balneo-
climatic, delegat al Ministeru-
lui Muncii. SAngtgtii i Ocroti-
rilor Sociale;
Directorul Regimului silvic,
directorul vanatoarei, un mem-
1) A se vedea Legea Statutulni
funetionarilor publiei, din 19 Iunie
1923, la pag. 409, vol. XIXIL
www.digibuc.ro
bru al Comisiei Monumentelor
Naturii, delegati ai Ministerului
de Agriculturä si Domenii;
Administratorul Casei 135,
durilor Statului;
Presedintele Societätii Pro-
gresul Silvic" a inginerilor sil-
vici din Romania;
Directorul aviatiei civile,
delegat al Subsecretariatului de
Stat al Aerului;
Un delegat al Ministerului
de Instructie Publica si Culte;
Un delegat al Fundatiilor
Culturale Regale din Romania;
Un delegat al Comisiei Mo-
numentelor Istorice;
Un delegat al Marelui Stat-
Major;
Un delegat al Regiei Auto-
nome C. F. R.;
Un delegat al Administra-
tiunii Comerciale a Porturilor
$i Cäilor de Comunicatie pe
Apa;
Un delegat al Antomobil-
Clubului Regal Rom4n;
Un delegat al Ligii Navale
Romane;
Un delegat al Societatii de
Hidrologie;
Un delegat al Societätii
Regale Romano de Geografie;
Inspectorul general onori-
fic al pescuitului;
Un delegat al Societätii de
Radiodifuziune;
Presedintele Sindicatului
Ziaristilor;
Un delegat al Oficiului de
Educatie a Tineretului Roman;
Un delegat al Oficiului Na-
tional de Educatie Fizicä;
Presedintele Uniunii Fe-
deratiilor Sportive din Roma-
nia;
Presedintele Federatiei So-
cietatilor de Turism;
Un delegat al Aso ciatiei
Birourilor Comerciale de Voiaj;
Un delegat al Sindicatului
sau Uniunii hotelierilor;
Un reprezentant al societä-
 29 Februarie 1936
tilor i proprietarilor de stabi-
limente din statiunile balneare;
reprezentant al proprie-
tarilor de ape minerale.
Consiliul Superior al Tunis-
mului va fi completat cu Inca
zece persoane, propuse de Co-
miletul de directie si cooptate
de chtre Consiliu pe termen de
cinci ani.
Fac parte de drept din Con-
siliu fostii presedinti ai Oficiu-
lui National de Purism.
9. Consiliul Sup6rior al Tu-
tismului va face propunerile pe
care le va crede utile desvoltä-
rii turisraului, iar membrii sái
vor expune punctul de vedere al
institutiei ce reprezintá.
Consiliul va fi prezidat de
presedintele Oficiului National
de Turism si se va intruni o-
detá pe trimestru, iar in mod
exceptional oridecâteori nevaia
cere.
CAPITOLUL III
Bugetul i gestiunea
10. Bugetul Oficfului Natio-
nal de Turism se va alimenta
din urmátoarele vénituri:
a) Contributia anualá a Sta-
tului de minimum 1.000.000 lei,
Inscrisä in bugetul Ministerului
de. Interne;
b) Venitul provenit din apli-
Carea timbrului turistic de lei
500, ce se infiinteazá de fiecare
pasaport eliberat pentru strâi-
ratate si de Iei 300 de fiecare
persoaná ce figureazA in pasa-
poartele colective.
Sunt scutite de aplicarea a-
cestui timbru pasapoartele di-
plomatice, iar de reduceri se vor
bucura cele prevázute in con-
Ventiunile. interntionale in vi-
goare.
Pasapoartele misiunilor ofi-
ciale, a celor stiintifice i echi-
pelor sportive, vor putea fi scu-
tite de aplicarea acestui timbrru
www.digibuc.ro
327
de cátre Oficiul National de Tu-
rism;
c) Sumele ce vor proveni din
taxele ce se infiinteazá, si care
se va percepe dela birourile co-
merciale de voiaj si dela parti-
cularii ce intreprind excursiuni
In grup in stráinâtate, si a-
nume:
Lei 200 de persoaná când iesi-
rea din tará trece de trei zile
si lei 100 de persoaná and iesi-
rea din tará nu dep4seste acest
termen;
d) Venitul provenit din apli-
carea timbrului turistic de lei
500 ce se infiinteaz5, si care se
va aplica pe fiecare facturá de
vânzare a automobilelor elibe-
rate de magazinele de automo-
bile.
Contravenientii dispozitiunilor
dela literele c i d se vor pe-
&psi cu o amend& dela 5.000
20.000 lei;
e) Venitul provenit din apnea-
rea timbrului tutistic de 1% ce
se infiinteaza si care se va a-
plica pe toate notele de platá
ale hotelurilor si pensiunilor,
afará de cele din statiunile bal-
neare.
Contravenientii se vor pedepsi
cu o amendä dela 1.000-5.000
lei;
f) 2 la sun', din venitul prove-
nit din snmele incasate de Stet
din concesiunea eazinourilor
cluburiIor;
g) Venitul provenit din edi-
tarea de reviste i brosuri, pre-
vázute la art. 2, alin, b din a-
ceastä lege;
h) Veniturile care se \Tor a-
fecta prin legi speciale;
i) Subventiuni;
j) Daruri si legate.
11. Veniturile Oficiului Na-
tional de Turism. vor fi incasate
prin administratiile financiare
ale Statului, care le vor depune
la Banca Nationala a României
intr'un cont special.
328 21 Februarie 1936
PM:tile se vor face printeun
serviciu de contabilitate a ch.-
rui organizare se va stabili prin
regulament.
12. Angajarea ei efectuarea
operatiunilor de venituri ei chel-
tuieli se face de preeedinte In
conformitate cu dispozitiunile le-
gii asupra cOntabilitätii puMice
ei ale legii de fatä1).
Oficiul National de Turism
este obligat s trimeatä in fie-
care lunä. Directiunii contabili-
tätii Ministerului Internelor ei
Directiunii Bugetului ei a Con-
tabilitä.tii Generale a Statului, o
,situatiuna a incasArilor
efectuate in cursuI lunii
precedente.
13. Licitatiile publice pentru
constructiuni din nou ei moder-
nizäri pänä la valoarea de lei
5.000.000 se examineazä ei se a-
pron, exclusiv de catre Comi-
tetul de directie.
Cele de o valoare mai mare se
supun aprobärii Consiliului de
Ministri prin Ministerul de In-
terne.
14. Comitetul de directie a-
probä executarea lucrärilor cu
caracter urgent, pe cale de re-
gie i prin bung, invoialä pen-
tru o valoare dupä, deviz care
nu depäeeete suma de 1.000.000
lei, inaintând Ministerului de
Interne pentru a supune apro-
bärii Consiliului de Minietri nu-
mai pe cele de o valoare mai
mare.
15. Toate veniturie ei crean-
tele certe i lichide ale Oficiului
National de Turism se vor pu_
tea urmäri ei incasa conform
A se vedea Legea asupra conta-
bilitätii publice, din 31 Iu lie 1929,
la pag. 783, vol. XVII, eal modif.
24 Decemvrie 1932, la pag. 871,
vol. XX.
2) A se vedea Legea de urniarire
a veniturilor Statului. din 5 Mai
1934, la pag. 217, vol. XXII.
www.digibuc.ro
legii de urmärire a veniturilor
Statului 2).
16. Prin derogare dela dis-
pozitiile art. 64 din legea conta-
bilitätii publice, Oficiul Natio-
nal de Turism va putea spori
prevederile bugetare afectate la
cheltuieli in cursul executärii
bugetului, cu exceptiunea celor
prevIzute pentru plata persona-
lului, dacä, se va face dovada
cä veniturile au sporit in mä-
sura necesarä pentru acoperi-
rea sporului de cheltuieli.
Aceste sporuri vor fi fäcute
cu anrobarea Ministerului Fi-
nantelor.
Vtramentele Intre diferitele ar-
ticole de cheltuieli cu distinc-
tiunea material-personal, se vor
decide de cgtre comitetul de di-
rectie.
17.. Prin derogare dela dispo-
zitiunile art. 36 din legea con-
tabilitätii publice a Statului, 0-
ficiul National de Turism va
putea face angajäri de cheltuieli
In contul exercitiului bugetar
pAnä la 31 Martie.
In cazul and receptiunea nu
se va putea face inguntrul a-
celuiaei exercitiu in care s'a fä-
cut ei angajarea respectivä, an-
gajarea cheltuielii din exerci-
tiul precedent se va ranorta in
exercitiul bugetar urmiltor.
18. Consilierul controlor in-
särcinat cu controlul preventiv
Pe lângä Ministertil de Interne
se va pronunta asupra angajti,-
rii fondurilor Oficiului National
de Turism. in limitele prevede-
rilor bugetare, urecum i asu-
pra justei imputari din fiecare
articol bugetar.
19. Prin derogare dela art_
47 ei 48 din legea contabilitätii
publice, in caz de refuz de vizA
a consilierului controlor, se va
decide de cAtre comisia perma-
nentä de control, prevdzutä de
art. 22.
Comisiunea de angajare a
cheltuielilor sau Comisiunea de
 29 Februarie 1936
economii bugetare din Ministe-
rul de Finante nu-si vor exer-
cita niciuna din atributiunile
lor asupra operatiunilor Ofi-
ciului National de Turism.
20. Oficiul National de Tu-
rism va putea contracta Impru-
muturi garantate pe veniturile
sale pentru eventuale nevoi de
noi investitiuni si pentru extin-
deri de activitate.
Aceste Imprumuturi, inclusiv
dobänzile si orice alte sarcini
bdriesti, nu vor putea depdsi 20
la sutä din totalul veniturilor
brute ale anului precedent, si
vor putea fi contractate numai
cu avizul conform al Ministe-
rului Finantelor cele pând la
suma de lei 10.000.000, iar cele
ce depd$eSc aceastd. suma vor
fi autorizate prin lege.
21. Bugetul Oficiului Natio-
nal de Turism se voteazd de cd-
tre Adunarea Deputatilor, odatá
cu acela al Ministerului de In-
terne, ca buget aparte.
22. Verificarea operatiunilor
se executá de o comisiune per-
manentd, de control. Aceastä co-
misiune se compune din 3 mem-
bri, $i anume:
a) Un consilier dela Inalta
Curtp de Conturi;
b) Directorul contabilitdtii Mi-
nisterului Internelor;
c) Un referendar dela Inalta
Curte de Conturi.
Membrii comisiunii perma-
nente de control prevAzuti la
literele a si c se numesc pe ter-
men de 5 ani de cdtre Ministe-
rul Internelor.
Comisiunea permanentá de
control este obligatä sà exami-
neze i s'd verifice scriptele de
contabilitate, inventarul si con-
turile de gestiune, precum si
actele justificative ale operatiu-
nilor bánesti, sd se pronunte
supra refuzurilor de vizá ale
consilierului controlor, sä facd
prin rapoartele sale constatärile
propunerile ce cred necesare.
www.digibuc.ro
329
Aceastä comisiune supune con-
statärile sale comitetului de di-
rectie.
Membrii comisiunii perma-
nente de control nu primesc sa-
lariu. Ei vor fi retribuiti cu o
indemnizatie de transport, care
se stabile$te de cdtre comitetul
de directie la Inceputul flea,
rui an.
Conturile de gestiune anuall
ale Oficiului vor fi fnaintate
Inaltei Curti de Conturi. care
le va verifica $i da cuvenita des-
car care.
CAPITOLUL IV
Org an ele exterioare
§ I. Oficiul judefean de
turism
23. In fiecare judet se Infiin-
teazd un Oficiu judetean de tu-
rism, ca organ exterior si au-
xiliar al Oficiului National de
Turism, care va exercita actiu-
nea de supraveghere si control
asupra tuturor Oficiilor locale
de curl si de turism din juclet
va executa orice frishrcindri
ce i s'ar da de Oficiul National
de Turism.
24. Conducerea Oficiului ju-
detean de turism se exercitá
printr'un comitet compus din:
Prefectul judetului ca pre-
sedinte;
Primarul ora$ului de rese-
dintd;
. Inginerul sef al judetului;
Meclicul-$ef al judetului;
$eful politiei din orasul
de resedintä;
Un delegat al C. F. R., dacd
existd. In Iocalitate un serviciu
al acestei administratiuni;
Un reprezentant al Invd-
tämântului;
Un delegat al presei;
Un delegat al hotelierilor;
Un delegat al Automobil-
Clubului regional, al Federatiei
societritilor de turism din Ro-
mânia $i un delegat al birou-
330 29 Febrearie 1936
rilor comerciale de voiaj, dam&
existd In localitate- delegatii a-
cestor institutiuni;
Trei membri desemnati de
prefect din localitätile mai prin-
cipale din judet.
25. Executarea dispozitiuni-
lor Oficiului National de Tu-
risni si ale Oficiului judetean se
vor Indeplini prin prefectura
judetului sau prin servicii spe-
cializate, ce se vor organiza prin
regulament, In conformitate cu
dispozitiile art, 7, alin. 1, 2 $i 3
din prezenta lege.
§ IL Oficiile locale de curd
$i de turism
26.si turism se Infiinteazd
curd,
In localitätile clasate de
Oficii locale de curd. $i turism,
In competinta cdrora inträ toate
chestiunile ce prezintd, un ca-
racter turistic sau climatic, pre-
cum i cele ce prezintä un ca-
racter administrativ In statiu-
nile balneare.
27. Localitgtile de curd. bal-
neare vor fi clasate ca atare de
Otre Ministerul Muncii, Sänä-
tätii i Ocrotirilor Sociale, care
va. Incuno$tiinta despre aceasta
Oficiul National de Turism.
L o calitätile turistice, clima-
tice $i de sporturi de iarnä vor
fi clasate printr'o decizie de ca-
tre Oficiul National de Turism.
28. Conducerea Oficiului IQ-
cal sp exercitä de cAtre un co-
znitet, compus;
Dintr'un pre$edinte, ales de
cdtre membrii Oficiului local de
curd si turism i confirmat de
Oficiul National de Turism;
Un arhitect sau inginer,
desemnat de Oficiul judetean
un medic desemnat de Ministe-
rul Muncii, Sänätätii i Ocro-
tirilor Sociale;
Un inginer silvic, cel mai
mare In grad, din regiunea sil-
vicä desemnat de Ministe-
rul de Agriculturd, ì Domenii.
www.digibuc.ro
Un reprezentant al hotelu-
rilor i pensiunilor;
Un reprezentant al proprie-
tarilor de vile si case din sta-
tiuni;
Un reprezentant al comer-
ciantilor $i industriasilor;
Primarul si o persoand de-
senanatä de consiliul comunal,
Acolo uncle existä, vor face
parte din comitet $i:
Un reprezentant al birou-
rilor comerciale de voiaj;
Un reprezentant al Asocia-
tiller particulare de turism;
Un reprezentant al stabili-
mentelor balneare;
Un delegat al consillulni
medical al statiunii.
29. Oficiile locale au ca atri-
butiuni:
a) Supravegherea hotelurik,r,
restaurantelor, pensiunilor si
locuintelor In general, atât din
punct de vedere al curäteniei si
confortului. cdt si pentru res-
pectarea tarifelor;
b) Tinerea unui registru de
miscare generall a vizitatorilor,
cuprinzand statistica acestei
miscäri, necesard. atat Oficiu-
lui National cdt i pentru In-
stitutul de statisticd;
c) Incurajarea initiativelar
particulare;
d) Propaganda $1 publicitatea
statiunilor;
e) Construirea si amenajarea
de terenuri sportive;
f) ,Amenaiarea $i Infrumuse-
tarea localitätii;
a) Dä avizul la Intocmirea,
planului de sistematizare a Io-
calitätii:
h) Imbunätätirea sau crearea
de drumuri si mijloace de co-
municatiuni de interes turistic;
i) Orice alte atributiuni date
prin regulamentul acestei legi.
30. Conducerea Oficiului lo-
cal este Incredintatä presedinte-
lui, care este räspunzätor de in-
treaga administratie
tate a Oficiului, el Bind In ace-
 29 Februarie 1936
lai timp i organul de execu-
tie al hotäririlor comitetului lo-
cal. Conducerea cancelariel o va
avea secretarul primäriei, care
va fi si secretarul comitetului
Oficiului local.
Cancelaria Oficiului local de
cura si de turism va avea se-
diul In localul primäriei i va fi
condusä cu functionarii admi-
nistratiei locale, desemnati de
primar in intelegere cu prese-
dintele Oficiului local.
Ei vor putea primi, pentru
serviciile prestate, o indemniza-
tie din partea comitetului Ofi-
ciului local, care nu va putea
depäsi un sfert din salariul bor.
31. Veniturile Oficiilor locale
vor fi urmätoarele:
1. Taxa de curl.
2. Taxa de muzicä.
3. Subventia comunelor, jude-
telor i Oficiului National de
Turism.
4. Venituri afectate prin legi
speciale.
5. Venituri Intämpreoare.
6. Daruri si legate.
32. Taxele de cura vor fi fi-
xate anual de cätre Oficiile lo-
cale si aprobate de Oficiul Na-
tional de Turism printr'o deci-
zinne datä cu 3 luni inainte de
desehid ere a sezonului.
33. Sunt scutiti de taxele de
curä i muzicti: invalizii, orfa-
nii si vAduvele räzboiu si ve-
teranii dela 1877/78.
De asemeni sunt sclifiti de
plata acestor taxe vivitatorii
care nu stau mai mult de 5 zile
In statiune.
34. Veniturile si cheltuielile
vor fi examinate i hotärite de
catre comitetul Oficiului .local
de curä i turism.
Ele vor fi stabilite pentru fie-
care an financiar printr'un bu-
get aparte, aprobat de Oficiul
National de Turism.
35. Presedintele comitetului
Oficiului local este singur in
drept a angaja cheltuieli, pe
www.digibuc.ro
331
baza referatului functionarului
insärcinat cu conducerea con-
tabilitatii, care va atesta daca
existä fond disponibil.
Cheltuielile se vor ordonanta
de presedintele Oficiului local,
potrivit prevederilor bugetare.
Lucrärile panä la 200.000 lei
vor putea fi executate fdrä for-
mele licitatiei publice prevAzute
in legea contabilitätii publice,
avänd aprobarea comitetului de
directie al Oficiului National de
Turism.
36. Perceperea taxelor cuve-
nite Oficiului se va face de ace-
leasi organe care fac aceastä
operatiune pentru comune.
§ III. Supravegherea
controlul
37. Activitatea Oficiilor jude-
tene si locale va fi suprave-
gheatä de cAtre organele de con-
trol instituite de Oficiul Natio-
nal de Turism, a cdror functio-
nare se va statornici prin regu-
lament.
CAPITOLUL V
Organizarea acfivifäfii particulare
§ I. Asociatiile particulare de
turEsTift
38. Initiativa particularä este
liberä a se manifesta pe terenul
turismului prin asociatiuni par-
ticulare, care vor functiona in
baza prevederilor legii de fatä.
Activitatea acestor asociatiuni
va fi supravegheatä de Oficiul
National de Turism.
Personalitatea juridica a a-
sociatiilor particulare de turism
se va acorda si revoca potrivit
legii persoanelor juridice, cu a-
vizul sau In urma cererii Ofi-
ciului National de Turismi).
Toate asociatiile se vor putea
grupa In Federatia Societätilor
1) A se vedea Legea persoanelor
juridiee, din 6 Februarie 1924, la
pag. 244, voL XIXII.
 332 29 Februarle 1936
de Turism din Romania", ce
fiinteazg in baza legii Educa-
tiei Fizice.
Excluderea din Federatie nu
se va putea pronunta decal pen-
tru acte comise contra siguran-
tei sau intereselor Statului.
Federatiunea va avea dreptul
de control asupra tuturor aso-
ciatiilor componente, precum si
de a constata abaterile savar-
site de organele lor de condu-
cere.
Din comitetul Federatiei va
face parte si un delegat al Ofi-
ciului National de Turism.
§ II.
Birourile comerciale de
voiaj si de turisni,
39. Birourile $i societätile co-
merciale de voiaj si de turism
au nevoie, pentru functionarea
lor, de aprobarea Oficiului Na-
tional de Turism.
In acest scop ele vor prezenta
odatä cu cererea de aprobare
statutele sau actele de consti-
tuire din care sä rezulte scopul
urmäresc, capitalul subscris
si persoanele ce participa la in-
tr eprindere.
Ele vor fi obligate a inainta
Oficiului National de Turism
darea de seamä anualä a acti-
vitätii lor, precum i bilantul.
Birourile si societdtile comer-
ciale de voiaj i turism exis-
tente sunt supuse la aceleasi o-
bligatiuni, afarä de autorizarea
de functionare.
Ele vor fi obligate a prezenta
Oficiului actele preväzute de a-
nn. 2 de mai sus in termen de
60 de zile del& publicarea pre-
zentei legi.
Conducätorilor birourilor si
societätilor de voiaj si de tu-
, rism, care vor functiona färä
autorizatie, li se vor aplica o
amendä dela 5.000-20.000 lei.
40. Birourile comerciale de
voiaj si de turism, infiintate sau
autorizate de Oficiu in sträinä-
tate, cu asentimentul Ministe-
www.digibuc.ro
rului Afacerilor Sträine, vor sta
sub controlul acestui Minister
si al Oficiului National de Tu-
rism, exercitat prin organele le-
gati ei respective.
41. In scopul unei bune in-
drumäri si ocrotiri, sosirea gru-
purilor de excursionisti sträini
in tara, orgaLizatä sub auspi-
ciile birourilor si societätilor
comerciale de voiaj. va fi anun-
tatä In prealabil Oficiului Na.-
tional de Turism.
Efectuarea excursiilor grupu-
rilor de romani in sträinätate
nu se va putea face cleat pe
baza autorizatiei scrise a Ofi-
ciului National de Turism, fllr
de care pasapoartele colective
si biletele colective de trecere
peste frontierä nu se vor elibera.
§ IIL Hotelurile, pensiunile
restaurantele
42. Oficiul National de Tu-
rism exercitä actiunea de su-
praveghere, de control, de pro-
pagand6 si de statisticä a tu-
turor hotelurilor, pensiunilor
restaurantelor din Romania.
43. Conducätorii hotelurilor
si !pensiunilor sunt datori s.
facá inainte de 15 Octomvrie
al fiecärui an, la primária res-
pectivä, declaratie cu privire la
amenajärile i instalatiunile
Ei vor declara pretul maxim
si minim al camerelor si pen-
siunilor. Aceste declaratii vor
fi fäcute pe formulare furnisate
gratuit de primärie.
Cei ce vor face declaratiuni
incomplete sau inexacte vor fi
pedepsiti cu o amendä, dela lei
500-1.000.
4.4. Pretul maxim declarat al
camerelor nu poate sá depä-
seascä dublul pretului minim.
Pretul maxim al pensiunii nu
poate sa depäseascá pretul mi-
nim cu mai mult de 75%.
45. Conducátorii hotelurilor
pensiunilor au facultatea de
 29 Februarie 1936
a declare cloud serii de preturi,
unul valabil in timpul sezonu-
lui si altul In afard de timpul
sezonului.
Perioadele de sezon vor fi de-
terminate de Oficiul National
de Turism.
Autoritatea comunall compe-
tentd, la stabilirea 'preturilor
este obligatd a tine seama de
dispozitiunile prezentei legi.
46. In cazul In care se vor In-
case preturi superioare celor fi-
xate, conducátorul hotelului sau
pensiunii va fi pedepsit, In afará
de restituirea chtre cdlátor a
sumelor Incasate pe nedrept, cu
o amencla dela 2.000-5.000 lei.
In caz de recidivd, contrave-
nientii se vor pedepsi cu inchi-
derea hotelului sau pensiunii pe
timp de 15 zile pand la 3 luni.
47. Conducatorii hotelurilor
si pensiunilor sunt datori sd, a-
fi$eze Inteun loc vizibil din hall
lista complete', a camerelor, a-
rátând pentru fiecare din ele
pretul si nurnärul paturilor.
Contraventia va fi pedepsità
cu o amencld dela 1.00()-2.000
lei.
48. La sosirea sa la hotel sau
pensiune, calátorul va primi din
partea directiei hotelului sau
pensiunii un buletin Intocmit
dupe' un formular-tip, arätân-
du-se conditiunile locattunii.
Omisiunea va fi peclepsitd cu
o amendä dela 500-2.000 lei.
49. La stabihrea notei de
pled directia hotelului sau pen-
siunii ve adduga In mod obli-
gator la pretul locatiunii, astfel
cum rezultä din lista camerelor
Si din buletinul de conditiuni,
dreptul fix de serviciu stabilit
de autoritatea comunald, iar in
mod facultativ numai pretul In-
cdlzitului.
In localitátile clasate, la ce-
rerea Oficiului local, directiu-
nile hotelurilor $i ale pensiuni-
lor vor adduga $i plata taxei de
www.digibuc.ro
333
curd si de muzicd, in conformi-
tate cu dispozitille art. 31 si
urm.
Este interzis a se socoti vreun
suplement pentru iluminat, apd
caldá si rece curentd, etc.
Singurul suplement autorizat
la pretul pensiunii sau al me-
sei va fi pretul bduturilor al-
coolice,
Contraventia va fi pedepsitá
cu o amenclä dela 2.000-5.000
lei.
50. Toate hotelurile $i pen-
siunile din România ver fi In-
scrise, prin ingrijirile Of iciului
National de Turism Inteun a-
nuar care se va publica $i care
va trebui sd se afle la dispozi-
tia cáldtorilor la fiecare hotel
sau pen siune.
51. Pre$edintele Oficiului lo-
cal $i organele de control ale
Oficiului National de Turism
sunt auturizate sä controleze
hotelurile, pensiunile i restau-
rantele spre a se asigura de
mentinerea curdteniei, ordinei,
confortului $i respectarea tari-
felor, Intocmind proceSe-verbale
de abaterile constatate.
Contravenientii vor fi pedep-
siti ou o amendd dela 5.000
20.000 lei, iar In caz de recidivá
se vor peclepsi cu Inchiderea lo-
calurilor dela 15 zile-3 luni.
Acelea$i organe vor putea In
caz de insalubritate sau rope-
tatd de rea vointä de amena-
jare sau executare a lucrärilor
necesare localurilor, sd propund
Inchiclerea lor, Incunostintând
despre toate acestea i pe pre-
$edintele Oficiului judetean de
turi sm.
In aceste cazuri $ipe baza
proceselor-verbale dresate, Co-
mitetul de directie al Oficiului
National de Turism va putea
decide Inchiderea provizorie a
localului pând la pronuntarea
justitiei.
334 29 Februarle 1936

§ IV. Sprijinul Statului tomat din impozitul anual to-

52. Sprijinul Statului se va tal asupra clädirii hotelului
acorda institutiunilor partial- Reparatiunile si amenajärile
lare prevazute la Cap. V al pre- radicale aduse hotelurilor din
zentei legi, numai prin inter- localitätile de mai sus, pe baza
mecitul Oficiului National de planurilor aprobate de Oficiul
Turism si dupá indicatiunile a- National de Turism, vor bene-
cestuia. ficia de aceleasi prime de In-
Acest sprijin constä din: curajare 1).
a) Indrumäri de ordin tehnic 54. Tot In scopul Incurajdril
sub formä de directive; turismului, fn legaturd cu a-
b) Subventii, premii si prime latoria IA C. F. R., Regia Au-
de fncurajare; tonomä C. F. R. va percepe la
c) Cedarea gratuitä a terenu- toate legitimatiile de cälätorie
rilor pentru construire de ca- de cl. I-a, a II-a si a III-a, fie
bane si adäposturi; plätite, fie creditate, o supra_
d) Reducere pe C. F. R., N. F. taxä de 2 la sutá asupra pretu-
R. si S. M. R. pentru membrii cälätoriei.
societätilor legal constituite In Din fonclul special realizat
cazul and calätoresc In gru- prin impunerea acestei supra-
puri; , taxe, care se va consemna tri-
e) Scutire de impozite a adä- mestrial la Banca Nationalii
posturilor i cabanelor turistice a României, se vor construi
si Vänätoresti; amenaja hoteluri, care vor rá-
f ) Concurs din partea autori- mânea fn deplina proprietate a
tätilor Statului. C. F. R.
53. Toate constructiunile, a- Acest fond va fi administrat
vänd ca obiect principal si des- de un comitet special, compus
tinatie specialá hoteluri, ce se din doi delegati ai Consiliului
vor ridica In comunele de pe li- de administratie a Regiel Au-
toralul Milrii Negre i In jude- tonome C. F. R. si presedintele
tul Brasov, precum si fn loca- Oficiului National de Turism.
litätile clasate din judetul Pra- Comitetul va lucre la Directia
hova. In timp de 5 ani dela data Generalä C. F. R., sub conduce-
publiarii In Monitorul Oficial rea presedintelui Oficiului Na-
a prezentei legi, vor beneficia tional de Turism.
de o primä, de fncurajare care Comitetul special are In atri-
va fi echivalentä cu impozitul butiunea sa 'si administrarea
pe clädiri. acestor hoteluri ale aror veni-
Prima se acordä pe timp de turi vor alimenta fondul spe-
10 ani dela terminarea con- cial dela Banca Nationalá a
structiei pe baza unui certificat României.
eliberat de Oficiul National de El va administra aceste fon-
Turism, din care va rezulta cä duri prin personalul i servi-
constructia s'a clädit conform cille pe care Regia Autonomá
planurilor aprobate de Oficiul C. F. R. le va pune la dispozi-
National de Turism. tie.
Comisfunea fiscalä Insärci- La aceste hoteluri nu se vor
natä cu impunerea clädirilor putea acorda, nici chiar perso-
va stabili odatä cu impozitul a- nalului C. F. R. gratuitäti sau
supra clädirilor Nsi. prima de in-
curaiare care va fi echivalentá 1) A se vedea Legea contribi4filor
cu impozitul pe clädiri. Aceastä directe, eu toate modifieärile, din 6
primä se va satlea In mod au- Iulie 1935, la pag. 672) ToL XXIII.
www.digibuc.ro
 29 Februarie 1936
reduceri sub nicio forma, nici
In ce priveste pretul camerelor
propriu zise, nici In ce priveste
pretul Intretinerii.
Normele pentru administra-
rea, contabilizarea si verifica-
rea fondului sunt cele aplicate
de Regia Autonomg C. F. R.
CAPITOLUL VI
Sancfiuni i penaliftifi
55. Distrugerea addposturi-
lor, cabanelor, potecilor si sem-
nalizärilor se pedepseste con-
form prevederilor din codul pe-
nal relative la delictul de dis-
trugere.
56. Organele de control $i
cele Imputernicite de Oficiul Na-
tional de Turism cu delogatii
speciale, precum si ofiterii de
politie judiciarg: judecgtorii de
ocoale si ajutorii lor, ofiterii,
$efii de sectii i efii de post de
jandarmi, ofiterii de grgniceri,
prim-pretorii, primarii si aju-
toarele lor, personalul silvic re-
cunoscut de Stat, sunt compe-
tenti a constata faptele prevg-
zute de articolul precedent.
Aceleasj organe sunt compe-
tente a constata i contraven-
tine prevgzute la art. 10, alin.
d i e; art. 39, 43, 46, 47, 48, 49
si 51, precum si toate celelalte
contraventiuni prevgzute In a-
ceastg lege.
Pro cesul-verb al constatator,
care va face dovada pang la In-
scrierea In fals, va fi Intocmit
In dublu exemplar, din care
unul se va remite pe loc infrac-
torului, iar celglalt se va trimete
judecgtoriei respective, dupg
prealabila Incuviintare datä de
Oficiul National de Turism.
Pentru cazurile de recidivg
prevgzute la art. 46 alin. 2 si
art. 51, Inchiderea localurilor se
va pronunta de judeatorul
competent.
Amenzile vor fi pronuntate In
favoarea Oficiului National. de
Turism.
www.digibuc.ro
335
CAPITOLUL VII
Dispozifiuni generalà §i fransitorii
57. Se desfiinteazg, odatg cu
pubicarea In Monitorul Oficial
a acestei legi, Biroul turismu-
lui i Comisiunile balneo-clima-
tice, dependinte de Ministerul
Muncii, Sangtg.tii $i Ocrotirilor
Sociale, precum i orice alte or-
ganizatiuni turistice de Stat,
judet si comung, cu exceptia
serviciului respectiv din Minis-
terul Afacerilor Strdine.
Materialul colectionat, precum
arhiyele serviciilor desfiin-
tate, se vor preda Oficiului Na-
tional de Turism.
Consiliile medicale prevgzute
de legea balneo-climaticg
continua activitatea pe baza
celeasi legi.
58. Pentru toate chestiunile
privind conventiile internatio-
nale, ce se Incheie de cgtre Sta-
tul Român In leggturg cu tu-
rismul, se va lua i avizul Ofi-
ciului National de Turism.
59. Transporturile ce se fac
In excursiunile autorizate de
cgtre Oficiul National de Tu-
rism nu vor fi supuse dispozi-
tiunilor prevglute In legea cg-
rgusiei publice.
Eliberarea autorizatiunilor de
cgtre organele prevgzute In le-
gea argusiei publice pentru di-
verse excursiuni nu se vor face
deal cu avizul Oficiului Natio-
nal si al Oficillor judetene de
turism 1).
60. Oficiul National de Tu-
rism este scutit de orice dgri
cgtre Stat, judet i comung.
Toatg. corespondenta Oficiu-
lui National de Turisrn se fran-
cheazg cu timbrul oficial ca si
aceea a tuturor institutiunilor
Statului, iar toate acrele sale
sunt scutite de orice timbru,
taxe de Inregistrare, portgrei,
i) A se vedea Legea citrausiei pu-
bike, cu autobuse pe frIsele, din 12
Iu lie 1930, la pag. 673, vol. XVIII.
336
barou, precum i actele i regis-
trele de contabilitate si casierie,
chitantele si borderourile sunt
scutite de orice timbre si orice
alte taxe.
61. Oficiile locale de turism
ale municipiilor corespund di-
rect cu Oficiul National de Tu.
rism.
62. Oficiul National de Tu-
rism va putea intemeia sau par-
ticipa la infiintarea unei socie-
täti oficiale de tu-
rism având capital românesc.
63. Dupä terminarea lucrari-
lor pentru desdvârsirea punerii
In aplicare a prezentei legi, 0-
ficiul National de Turism va
putea, pe baza unui decret re-
gal, trece dela Ministerul de
Interne pe lângä alt6 institutie.
64. Pentru a-si incepe activi-
tatea, Ministerul de Finante va
pune la dispozitia Oficiului Na -
tional de Turism un fond de lei
1.000.000, care se va rambursa
din bugetul primilor doi ani.
65. Prin regulamente spe-
ciale, intocmite de Oficiul Na-
tional de Turism i aprobate
prin decret regal, se va deSvolta
modul de functionare a Oficiior
judetene si locale, precum St
toate disnozitiunile preväzute îiì
aceast6 lege.
66. Toate dispozitiunile din
legi i regulamente, contrarii
legii de fata, sunt si râmâo a-
brogate.
CAIET DE SARCINI TIP
pentru Iucràri agrare i cadastrale
DIN 29 FEBRUARIE 1936
Caietul de sarcini tip pentru
lucrári agrare si cadastrale, a-
vând 84 art., s'a aprobat prin
Decizia ministerialá Nr. 43.026
din 1936 si publicat in Monito-
rul Oficial p. J Nr. 50 din 29
Februarie 1936, unde se poate
consulta. El abrogá vechiul ca-
iet de sarcini din 25 Aprilie
www.digibuc.ro
Martie 1936
1935, pag. 412, vol. XXIII. A se
vedea si caietele de sarcini an-
terioare din 13 Iunie 1934 si din
7 Iulie 1933.
DECRET
pentru aplicarea regulamentului de po-
litie a navigatiei pe Dunäre
DIN 2 MARTIE 19361)
Prin Decretul regal Nr. 277
din 27 Februarie 1936, se pune in
aplicare, cu incepere dela 1 Ia-
nuarie 1936, Regulamentul de
politie a navigatiunii, aplicabil
pe portiunea Dunärei cuprinsá
intre Ulm si BrAila i pe reteaua
sa internationalizatá.
REGULAMENT
pentru organizarea i functionarea ser-
viciului farmaceutic din asigurärile
sociale
DIN 3 MARTIE 1936
Acest Regulament de serviciu
interior, aprobat prin Decretul
regal Nr. 304 din 1936, având 93
art., s'a publicat in Monitorul
Oficial p. 1 Nr. 52 LIM 3 Martie
1936, unde se poate consulta.
J. C. M.
pentru contopirea i repartizarea locu-
rilor de avocati publici
DIN 6 MARTIE 1936 2)
Consiliul de Ministri, in se-
dinta sa dela 28 Februarie 1936,
Luând in deliberare raportul
2) J. C. M., sub Nr. 387 din 1936,
s'a publieat in Monitorul 0 ficial
p. I Nr. 51 din 2 Martie 1936, Mil
a avea i Regulamentul. A se vedea
In legAtura Conventia pentru poli-
tia de navigatie pe DunAre, din 16
Mai 1934, la pag. 321, vol. XXII,
preeum si art. din Legea vamalii, la
pag. 223, vol. XXI.
1) J. C. M., sub Nr. 387 din 1936,
s'a publicat In Monitoral 0 ficial,
p. I Nr. 55 din 6 Martie 1936. A se
vedea Legea pentru simplifiearea
 7 Martie 1936
d-lui ministru al justitiei cu
Nr. 11.751 din 4 Februarie 193(3;
Având in vedere dispozitiunile
legii din 9 Mai 1933, precum si
dispozitiunile art. 1, partea I,
lit, a, din legea dela 9 Julie 1934;
Pentru o mai bung reparti-
zare a locurilor avocatilor pu-
blici la judete si institutiuni din
targ, precum si in vederea con-
centrarii efective a tuturor avo-
catilor publici la Departamen-
tul Justitiei, in scopul realizg-
rii unei conduceri unitare,
Decide:
Art. I. Aprobg, raportul d-lui
ministru al justitiei cu Nr. 11.751
din 1936 si, in consecintg:
a) Bugetele de salarizgri ale
avocatilor publici dela Regia Au-
tonomg C. F. R., C. A. M., pre-
cum si a Institutiilor Pub lice,
Directii Speciale, R. E. A. Z., O.
N. A. C., P. A. R. I. D., Casa Dru-
murilor, P. C. A., S. M. R., C. P.
S., N. F. R., Casa Munch C. F.
R., P. T. T., Monitorul Oficial,
R. I. M. M. A., Consiliul Biseri-
cesc. Casa Corpului Didactic, O.
N. E. F., se vor defalca din bu-
getele generale ale acestor insti-
tutiuni, vgrsAndu-se Ministeru-
lui de Finante, care le va in-
scrie in bugetul Ministerului de
Justitie;
b) Toate locurile de avocati
publici care sunt, sau vor de-
veni vacante, la orice minister,
directie generala, regie sau cagg,
autonomg, vor fi puse la disno-
zitia d-lui ministru al justitiei,
care le va putea anula sau re-
partiza acolo unde se va simti
nevoia, pe baza avizului Con-
siliului superior al avocaturii
Statului, in urma unei cercetari
fgcutg de unul din membrii din
Consiliul superior;
serviciilor publice (Legea depline-
lor puteri), din 9 Iu lie 1934, la pag.
497, vol. XXII. A se vedea in le-
faturä, O. J. C. M., din 21 Februa-
rie 1935, la pag. 103, vol. XXIII.
C. Hamangiu, voL XXIV. 22.
www.digibuc.ro
337
c) Diurnele, indemnizgrile si
cheltuielile de deplasare ale a-
vocatilor publici vor fi plgtite
de autoritgtile pe lângg care a-
cestia functioneazg.
Art. II. D-nii ministri dela De-
partamentele Finantelor si Justi-
tiei sunt insgrcinati cu aducerea
la indeplinire a prezentului jur-
nal.
DECIZIE
relativ la exercitarea profesillor de
dire sträini
DIN 7 MARTIE 1936 1)
Noi, ministru secretar de Stat
la Departamentul Muncii, Sg-
ngtatii si Ocrotirilor Sociale,
AvAnd in vedere dispozitiu-
nile legii pentru reglementarea
migratiunilor si ale legii pentru
proteguirea muncii indigene;
Având in vedere dispozitiunile
art. 143 din decretul lege Nr. 4
din 1936, pentru organizarea Mi-
nisterului Internelor i proce-
sul-verbal incheiat in ziva de 25
Ianuarie 1936, !Titre delegatii Mi-
nisterului Internelor si delega-
ii Muncii, Sänätä-
tu i Ocrotirilor Sociale,
Decidem:
Art. I. Ministerul Muncii, Sä-
nàtätii si Ocrotirilor Sociale, ho-
tärgste in toate chestiunile care
privesc exercitarea vreunei pro-
fesiuni de cgtre supusii strgini,
fie pe cont propriu, fie ca Bala-
1) Decizia Nr. 110.482 din 1936,
privitoare la supusii sträini, s 'a pu-
blicat in Monitorul 0 ficial, p. I,
Nr. 56 din 7 Martie 1936; a se ve-
dea i decizia din 23 Ianuarie 1936,
la pag. 300 in acest volum, precum
Legea pentru reglementarea mi-
gra#unilor, din 29 Aprilie 1935, la
pag. 1024, vol. XIXII ; Legeo
pentru proteguirea muncii indigene,
din 3 Aprilie 1930, la pag. 189, vol.
XVIII i Regulament din 31 Ianna-
rie 1935, la pag. 19, voI. XXIII.
338 9 Martie 1936
riati, In afar& de sträinii prev&-
zuti la art. 5, alin, a, b, c, d si
e din legea pentru reglementa-
rea migratiunilor si. art. 22 din
legea pentru proteguirea muncii
indigene.
Art. II. Strainii care doresc sg,
intre in tar& pentru exercitarea
vreunei profesiuni comerciale,
industriale sau agricole, ca pa-
troni sau salariati, se vor adresa
In prealabil (ei sau intreprinde-
rile uncle urmeaz5, sti fie anga-
jati) Ministerului Internelor (pi-
rectia general& a politiei), uncle
se va stabili dad, sunt sau nu
contra lor motive de ordine pu-
blic& sau sigurantä de Stat
Cererile acelor strdini In con-
tra cdrora nu exist/ motive de
opunere vor fi Inaintate Ministe-
rului Muncii, Sänätätii si Ocro-
tirilor Sociale, care va decide cu
privire la autorizarea de exer-
citarea profesiei solicitate si eli-
berarea livretului de munca.
Ministerul Muncii, Sänátätii
si Ocrotirilor Sociale va trimete
Ministerului Internelor (Direc-
tia general& a politiei) autoriza-
tiile acordate pentru exercitarea
profesiunii, odatä cu livretele de
munc4 eliberate, care vor fi re-
mise titularilor, impreung cu bi_
letul de liberä petrecere, In care
se va fixa termenul acordat.
Art. III. Sträinii aflati in tar&
care In prezent sunt autorizati a
exercita o profesiune pe cont pro-
priu sau ca salariati si doresc
a continua sá exercite profesiu-
nea lor si dup.& expirarea auto-
rizatiunii date, urmeazá sä, se a-
dreseze in prealabil Ministerului
Internelor (Directia general& a
politiei), care, dui:4 ce se va sta-
bili dac& sunt sau nu contra lor
motive de ordine public& si si-
gurantd de Stat, va Inainta cere-
rile acestor supusi sträini Mini-
sterului Muncii, Sänätätii si 0-
crotirilor Sociale, care va decide,
In conformitate cu dispozitiunile
www.digibuc.ro
legale, urmând procedura pre-
vázutá la art. 2, ultimul alineat.
Art. IV. Revizuirea anualá a
sträinilor se va face pe viitor
potrivit normelor ce se vor sta-
bili prin instructiuni de cAtre
Ministerul Muncii, Sdnátatii si
Ocrotirilor Sociale de acord cu
Ministerul Internelor.
Art. V. In vederea punerii in
aplicare a dispozitiunilor de mai
sus, comisiunea migratiunilor
va fi reinoitá pentru a cores-
punde cât mai bine acestor dis-
pozitiuni.
Art. VI. D. director general al
muncii este insárcinat cu adu-
cerea la Indeplinire a prezentei
deciziuni.
J. C. M.
pentru scutirea de taxe a intreprinde-
rilor R. I. M. M. A.
DIN 9 MARTIE 1936 1)
Consiliul de Ministri, In se-
dinta sa dela 5 Martie 1936,
Lila/rid in deliberare referatu/
d-lui ministru secretar de Stat
la Departamentul Industriei si
Comertului cu Nr. 86.844 din 26
Februarie 1936;
Având In vedere dispozitiunile
art. 37 din legea vämilor, pre-
cum si art. 1 din jurnalul Con-
siliului de Ministri Nr. 2.301 din
1935,
Decide:
Art. I. Se scutesc de cifra de
afaceri, taxa de autorizatie si
taxa de 12% ad-valorem, mate-
rialele, masinile, pärtile de ma-
sini si accesoriile importate de
catre Intreprinderile Miniere si
Metalurgice ale Statului din Ar-
deal, ori de cAte ori aceste mar-
1) J. C. M., sub Nr. 428 din 1936,
s'a publieat In .3/ onitorul 0 ficial,
p. I, Nr. 57 din 9 Martie 1936. A se
vedea si Regulamentul R. I. M. M.
A.., din 21 Septemvrie 1934, la pag.
638, vol. XXII.
 14 Martie 1936
furi aunt scutite si de taxa va-
ma15, in baza legii minelor sau
a legii pentru incurajarea indus-
triei nationale.
Scutirea taxelor de mai sus se
va acorda de catre Directiunea
Vamilor din Ministerul de Fi-
nante, in urma avizului Ministe-
rului de Industrie si Comert,
márfurile ce se importá de In-
treprinderile Miniere i Metalur-
gice ale Statului din Ardeal, R.
L M. M. A.", sunt scutite de plata
taxei vamale in baza mentiona-
telor legi.
Art. II. D-nii rainistri al fi-
nantelor i cel al industriei
comertului sunt InsArcinati cu
aducerea la indeplinire a dispo-
zitiunilor prezentului jurrial.
LEGE
pentru prelungirea valabilitätii legii
pentru autorizarea stArii de asediu
DIN 14 MARTIE 1936 1)
Art. unie. Dispozttiunile legii
pentru autorizarea stárii de a-
sediu, publicatá In Monitorul Ofi-
cial Nr. 63 din 16 Martie 1934,
se prelungesc din nou, In ace-
leasi conditiuni, !Ana la 16 Sep-
temvrie 1936, cu drept pentru gu-
vern de a o prelungi la nevoie
pe alte 6 luni 2).
1) Aeeastä Lege s 'a votat de A-
dunarea Deputatilor i Senat, in se-
dintele dela 12 si 13 Martie 1936;
s'a promulgat prin Decret regal Nr.
454 din 1936 si publicat In Monito-
Ofioica, p. I, Nr. 62 bis din 3 4
Martie 1936. A se vedea Deeret pen-
tra prehmgirea stärii de asediu, din
14 Septemvrie 1935, la pag. 787,
vol. XXIII, eu nota ce-1 insoteste,
preeum i Deeret Nr. 455 din
Martie 1936, in cuprinderea urraä-
toare: Asupra raportului d-lui pre-
sedinte al Consiliului de Ministri
ministrior Nostri seeretari de Stat
la Departamentele Internelor, Apä-
rärii Nationale si Justitiei, sub Nr.
1,034 din 1936;
www.digibuc.ro
339
Väzänd jurnalul Consiliului de Mi-
nistri Nr. 524 din 1936;
Väzând dispozitiunile articolului u-
nie al legii pentru prelungirea vala-
bilitätii legii pentru autorizarea stä-
ra de asediu din. 1 Martie 1936,
Am fleeretat 10. decretäm:
Art. I. Starea de asediu instituitä
prin deeretul regal Nr. 3.376 din 30
Deeemvrie 1933, ratifieat prin legea
peutru autorizarea stärii de asediu
din 16 Martie 1934, prelungitá prin
deeretul regal Nr. 2.557 din 14 Sep-
temvrie 1934 si prin legea pentru
prelungirea valabiJitäli legii pentru
autorizarea stärii de asediu din 14
Martie 1935, prelungith prin deere-
tul regal Nr. 2.095 din 13 Septem-
vrie 1935, se prelungaste, in temeial
legii pentru prelungirea legii pentru
autorizarea stärii de asediu din 14
Martie 1936, In aceleasi conditiuni,
pe un now termen de 6 luni, cii ince-
pere dela 16 Martie 1936, pentrn
toate localitätile preväzute in jurna-
lul Consiliului de Ministri Nr. 1.544
din 30 Deeemvrie 1933, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 301 bis din 30
Decemvrie 1933, precum i pentru
toate localitätile din Valea Jiului In
care existä industrii miniere.
Art. II. presedinte al Consiliu-
lui de Ministri i iniititrji Nostri
seeretari de Stat la Departamentele
Internelor, Aparäxü Nationale 0.11113-
titlei sunt insárcinati cu aducerea
la indeplinire a acestui deeret.
Dat In Bucuresti la 14 Mantle
1936.
2) A se vedea i Deeretul din 15
Septemvrie 1936, la ordinea crono-
logia, in acest volute.
J. C. M .
pentru Acord de plAti cu U. R. S. S.
34
DIN 16 MARTIE 1936 1)
Prin jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 454 din 10 Martie
2) J. C. M., sub Nr. 454 din 1936,
s'a publicat in Monftorul Oficia;
p. I, Nr. 63 din 16 Martie 1936.
340 16 Martie 1936
1936, se aprobg Acordul de plä'Ai
intre Romania si U. R. S. S., in-
cheiat la Bucuresti, la 15 Fe-
bruarie .1936, impreung cu Pro-
tocolul comercial ce-i este ane-
xat.
Acord de ;Ali infre Romania
U. R. S. S.
Cu scopul de a contribui la
desvoltarea relatiunilor econo-
mice intre Romania Si U. R. S.
S. si pentru a inlesni comertul
intre cele doug tgri, Guvernele
României si U. R. S. S., de co-
mun acord, au convenit asupra
celor ce urmeazd:
1. Sumele in Jei ce Uniunea
sau organizatiile sale economice,
comerciale j financiare, vor re-
cupera respectiv dela vânzarea
marfurilor lor in Romania, dela
turism, precum i incasgrile de
altg naturä in lei acestea pu-
tând atingg 10% din totalul
incasárilor revenind Uniunii sau
organizatiilor sale economice, co-
merciale si financiare vor fi
vársate Bgncii Nationale a Ro-
mâniei la un cont deschis in nu-
mele Bgricii de Stat a U. R. S. S.
Stipulatiunile prezentului arti-
col nu se apnea% sumelor pro-
venind din vanzarea imobilelor
de pe teritoriul roman aparti-
nand U. R. S. S.
2. Banca de Stat a U. R. S. S.,
sau delegatul sáu Insgrcinat spe-
cial, vor dispune liber de sumele
depuse la acest cont, fgrg nicio
restrictiune si färg autorizatiune
specialg, pentru plata mgrfuri-
lor cumparate in Romania de
crare Uniunea Sovieticg sau or-
ganizatiile sale economice, co-
merdale i financiare i desti-
nate exportului in U. R. S. S.
Este bine inteles eg nu se va
putea exporta in U. R. S. S. de-
Prim acest Acord se reiau legâturile
comerciale cu U. R. S. S., in urma
ritzboiului qi a Incetärii Oonventiei
de comert din 22 Marti() 1906, pag.
380, vol. IIIIV.
www.digibuc.ro
cat marfurile al cgror export nu
este interzis prin dispozitiuni le-
gale de ordin general.
3. Conform art. 1 al prezentu-
lui Acord, plgtile pentru märfu-
rile de origine sovieticg, vândute
sau livrate, precum i plätile de
orice altg naturg, vor fi efec-
tuate prin vgrsäminte la contul
&Inca de Stat al U, R. S. S., MIA
restrictiuni si farg autorizatie
specialg.
4. Marfurile 'românesti desti-
nate sg fie exportate in U. R. S.
S. si al cgror export nu este in-
terzis prin dispozitiuni legaie de
ordin general, vor fi exportate
conform stipulatiunilor prezen-
tului Acord, fa/A permise de ex-
port, pentru atât cat va exista
un disponibil la Banca Natio-
nalg a României in favoarea U.
R. S. S.
5. Guvernul roman Ii ia an-
gajamentul sg statorniceascg
sg aplice regimul contingentelor
stabilite sau care se vor stabili
pe viitor inteasa fel Meat sg
plaseze produsele din U. R. S. S.
inteo pozitie cel putin tot atat
de favorabilg ea acea a produ-
selor similare din orice altg targ.
6. Dacg la expirarea prezen-
tului Acord va rezulta un sold la
Banca Nationalä a Romaniei, In
contul prevgzut la art. 1 de mai
sus, acest sold va fi lichidat,
pang la epuizare, conform dis-
poritiunilor de mai sus.
7. Prezentul Acord va intra In
vigoare 15 zile dupg data sem-
nárii lui.
Acest acord va rgmâne obli-
gatoriu 9 luni dela data punerii
in vigoare. Dacá n'a fost denun-
tat o lung inaintea datei de ex.
pirare, el va fi considerat pro-
rogat prin tacitä reconductiune,
cu dreptul pentru fiecare din
Inaltele Pgrti Contractate sg-I
denunte In orice moment in
urma unui preaviz de o lunn.
Incheiat la Bucuresti, in ziva
de 15 Februarie 1936.
 27 Martie 1936
Protocol
In momentul semndrii Acor-
dului de pläti, incheiat azi intre
Regatul României si U. R. S. S.,
plenipotentiarij semnati mai jos
au convenit asupra celor ce ur-
meazd:
A. In tot timpul duratei Acor-
dului de pläti, senmat intre Re-
gatul României si U. R. S. S.,
produsele solului si ale indus-
triei de origine si de provenientd
româneascd, vor beneficia, la in-
trarea lor pe teritoriul Uniunii,
de aceleasi drepturi i privilegii
ca si produsele similare din ori-
care altä tara.
De asemenea produsele solu-
lui si ale industriei de origine si
de provenientd din Uniune, vor
beneficia la intrarea lor pe te-
ritoriul României de aceleasi
drepturi i avantaje ca si pro-
tlusele similare din oricare altd
Acest regim al natiunii celei
mai favorizate va fi rezervat pro-
cluselor solului si inclustriei ce-
lor cloud Inalte Pärti Contrac-
tante in ceea ce priveste:
1) drepturile de vamd, taxele
si impozitele percepute la intra-
rea produselor din una din Inal_
tele Pdrti Contractante pe teri-
toriul celeilalte;
2) formalitätile la care sunt
supuse aceste produse;
3) oricare alte drepturi si a-
vantaje de care vor beneficia
produsele din oricare altd tarä.
B. Tratamentul natiunii celei
mai favorizate nu se aplicä in
ceea ce priveste:
a) favorurile speciale care au
fost sau vor fi acordate Statelor
limitrofe pentru a inlesni trafi-
cul granitei;
b) regimul ce Uniunea a acor-
dat sau ar putea acorcla Litua-
niei, Letoniei si Estoniei, precum
tärile continentale din Asia,
limitrofe Uniunii.
C. Prezentul Protocol face
www.digibuc.ro
341
parte integrantd din Acordul de
pldti !titre Romania si U. R. S.
S., semnat azi, i e strans legat
de acesta.
Incheiat la Bucuresti, pe ziva
de 15 Februarie 1936.
CODUL PENAL
DIN 18 MARTIE 1936
Codul Penal, Carol al II-lea, a
fost publicat in Monitorul Ofi-
cial, p. I, Nr. 65 din 18 Martie
1936. A se vedea la pag. 3 in a-
cest volum.
CODUL DE PROCEDURA PENALL
DIN 19 MARTIE 1936
Codul de Procedurd Pena 16,
Carol al II-lea, a fost publicat In
Monitorul Oficial, p. I, Nr. 66 din
19 Martie 1936. A se vedea la
pag. 133 in acest volum.
LEGE
privitoare la denumirea Codurilor de
unificare a legislatiei
DIN 27 MARTIE 1936 1)
Art. unic. Codul penal si Co-
dul de procedurd penalà, pro-
mulgate la 17 Martie 1936, vor
purta denumirea de Codul Pe-
nal, Carol al II-lea si Coclul de
Procedurd Penald Carol al
II-lea.
De asemenea i Codurile de u-
nificare in materie civild, comer-
ciald si de procedurd civild, vor
purta denumirea de Codurile Ca-
rol al II-lea.
1) Aceastä Lege s'a votat de A-
dunarea DeputaVor i Senat, in se-
dintele dela 17 si 18 Martie 1936;
s 'a promulgat prin Deeret regal Nr.
577 din 1936 si publieat in Monito-
rul Oficial, p. I, Nr. 73 din 27 Mar-
tie 1936.
342 27 Mart le 1936
LE6EA ADMINISTRATIVA
DIN 27 MARTIE 1936 1)
PARTEA I
TITLUL I
Teritoriul i locuitarii
CAPITOLUL I
Impeutrea administrafivä a fed-
foriului
E. Teritoriul României se Im-
parte din punct de vedere ad-
ministrativ in judete, iar ju-
detele in comune.
Judetele si comunele sunt per-
soane juridice; ele nu pot avea
decât un singur nume oficial, si
anume acel stabilit de consiliul
judetean sau comunal si apro-
bat de Ministerul de Interne.
1) Aeeastä Lege s'a votat de Adu-
narea Deputatilor in qedinta dela 11
Martie 1936 si de Senat in qedinta
dela 21 Martie 1936; s'a promulgat
prin Decret regal Nr. 569 din 1936
publicat in Monitorel Oficial, p. I,
Nr. 73 din 27 Martie 1936.
A. Ea abrogä:
1) Legea pentru organizarea admi-
nistratiei locale, din 3 August 1929,
eu toate modificärile, pag. 920, vol.
.X v11.
2) Legea pentru organizarea fi-
nantelor locale, din 14 Aprilie 1933,
cu toate modific&rile, pag. 324, vol.
XXI.
3) Diferite legi administrative din
teritoriile alipite, specificate in art.
252 al nouei legi administrative.
B. Se extinde asupra intregului
teritoriu al României, Legea gene-
ral& de expropriere pentru cauz 5. de
utilitate publiek din 20 Oetomvrie
1864, eu toate modifieärile, pag.
589, vol. XIIIXIV.
C. Se modifie& partial:
1) Legea pentru organizarea ad-
ministratiei Municipiului Bucureqti,
din 11, Septemvrie 1929, eu
pag. 1211, vol. XVII.
2) Legea pentru organizarea Comi-
www.digibuc.ro
2. sunt rurale si
urbane.
Comunele rurale sunt unitäti
administrative formate din unul
sau mai multe sate.
Comunele rurale din imediata
vecinätate a oraselor pot fi de-
clarate suburbane.
Comunele urbane sunt centre
de populatiune declarate astfel
prin lege.
Ele pot fi: orase neresedinte si
orase resedinte de judet.
Orasele resedintä cu o impor-
tantä economicA sau culturalá
deosebitá pot fi declarate muni-
cipii.
Municipiile si orasele de rese-
dintä sunt supuse din punct de
vedere al competintei si al tu-
telei acelorasi norme ca si iu-
detele.
Comunele. care vor fi decla-
tat, central qi Comitet. local, din 2Q
Aprilie 1933, cu mod. 18 Martie
1934, pag. 411, vol. XXI.
D. Se mentin dispoziiile Legii
din 18 Martie 1934, privitoaxe la
alegerea qi eompunerea eonsiliilor,
pag. 63, vol. XXII.
Notd. Organizarea admnistra-
tivä qi unificarea s'a fäcut prin Le-
gea din 14 Iunie 1925, pagina 338,
vol. XIXII, care cu miei modifi-
cari s'a aplicat pan& la 3 August
1929, &And a fost promulgat& Legea
pentru organizarea administratiunii
locale, pag. 920, vol. XVII, comple-
tat& prin Legea pentru organizarea
Comitet. central ql Comitet. local de
revizuire, din 3 Ianuarie 1930, pag.
17, vol. XVIII.
La rândul ei Legea pentru orga-
nizarea administratiunii locale a a-
vut numeroase modifieäri: 31 De-
eemvrie 1929; 4 Ianuarie qi 7 Ialie
1930; 29 Ianuarie qi 15 Iulie 1931;
21 Septemyrie 1932; 18 Mantle, 28
Aprilie, 3 Mai qi 13 Noemvrie 1934,
qi completat& prin Legea pentrn or,
ganizarea finantelor locale, din 14
Aprilie 1934, pag. 324. vol. XXI,
s'a aplicat pan& la prezenta Lege
administrativ& din 27 Martie 1936.
 27 Martie 1936
rate statiuni balneare sau cli-
matice, se vor administra dupd
clispozitiunile speciale din ure-
zenta lege.
3. Delimitarea sau modifica-
rea teritoriului unei comune ru-
rale; suburbane; crearea sau
desfiintarea unei comune ru-
rale; schimbarea resedintei unei
comune, se fac prin deciziunea
Ministerului de Interne, pe baza
deliberatiunii consiliilor comu-
nale si a consiliului judetean
respectiv.
In cazul când consiliile res-
pective nu cad de acord, Minis-
terul de Interne va referi Coa-
siliului de Ministri, care va de-
cide.
Delimitarea sau modificarea
teritoriului comunelor urbane,
municipiilor sau judetelor, tre-
cerea unei comune dela o cate-
gorie la alta, precum. si decla-
rarea unei comune ca subur-
banä sau municipiu se face prin
lege.
In comunele statiuni balneare
tdrmul mdrii este inalienabil $i
va fi administrat si folosit de
comunele respective.
Declararea unei comune ca
statiune balneo-climatice se face
prin deciziunea Ministerelor de
Sdndtate Pub he'd si Interne.
Schimbarea numelui comune-
lor sau judetelor se face prin
decret regal, la cererea consiliu-
lui respectiv.
Nume de persoane se pot da
comunelor numai prin lege.
CAPITOLUL H
Membrii comunei
4, Orice locuitor al -WU tre-
bue sá fie membru al unei co-
mune si. sä contribue la sarci-
nele ei.
Sunt membri ai comunei, fárá
deosebire de vArstd, sex, natio-
nalitate sau confesiune, toti a-
cei care au domiciliul efectiv In
www.digibuc.ro
343
comund de cel putin un an si
au plätit ei, sotii sau párintii
lor (pentru minori) in acest timp
impozitele cuvenite comunei.
Functionarii publici sunt de
drept membrii acelei comune
uncle au resedinta functiunii
lor.
Calitatea de membru al emu-
nei se pierde prin dobândirea a-
cestei calitáti in altä cornund.
TITLUL II
Alegerile administrative
CAPITOLUL I
Alegeifori
5. Slant alegätori membrii co-
munei care Indeplinesc urmá-
toarele conclitiuni:
a) sä, fie cetäteni români;
b) sd fie majori;
c) sä nu intre in unul din ca-
zurile de incapacitate san ne-
demnitate preväzute de legea
electorald1).
Pentru alegerile administra-
tive sunt de asemenea alegátori
femeile care, pe rang& condi-
tiunile arätate la alineatul pre-
cedent, vor indeplini si una din
urmátoarele conditiuni:
a) 0, aibd cel putin certifica-
tul de absolvire al ciclului in-
ferior secundar, normal sau
profesional;
b) sä fie functionare sau pen-
sionare la Stat, judet sau co-
mund;
c) vdcluvele de räzboiu;
d) sä fie decorate pentru ac-
tivitate in timp de räzboiu;
e) sä facd sau sä fi fäcut parte
diti conducerea societátilor ro-
mâne cu personalitate juridia,
având ca scop propaganda cul-
turald sau asistenta sociald.
i) A se vedea Legea eleetoralä,
din '27 Martie 1926, la pag. 1054,
vol. XIXIL
344 27 Martie 1536
CAPITOLUL II
Listele electorate
6. Listele electorale ale unei
comune se intocmesc pe urmä-
toarele categorii:
a) lista electoralá pentru ale-
gerile Adunärii deputatilor;'
b) lista electoral& pentru ale-
gerile de Senat;
c) lista electoral& pentru ale-
gerile administrative, si
d) lista electorala pentru Ca-
merele agricole.
7. In termen de trei luni
dela promulgarea prezentei legi,
primarii impreunä cu secreta-
rul comunal al primäriei (nota-
rul) sunt obligati sä faca revi-
zuirea listelor electorale arätate
la articolul precedent.
Aceastä revizuire se va face
adaugand la listele ramase de-
finitive In anul 1936 pe toti
acei ce au figurat In listele ani-
lor precedenti, incepând cu lis-
tele dela 1925 si care au fost o-
misi sau stersi in mod ilegal.
Nicio stergere din liste nu se
va putea face cu ocaziunea a-
cestei revizuiri.
Listele revizuite se vor intoemi
in dublu exemplar, din care
unul va fi inmânat sub luare de
dovada judecatorului ocolului
respectiv.
8. pupa efectuarea revizuirii
prev&zuta de articolul prece-
dent, primarii nu mai au cali-
tatea de a aduce vreo modificare
in listele electorale.
Ei sunt insa obligati, fin-
preund cu secretarii comunali
(notarii), ca in fiecare an, in
tot cursul lunii Decemvrie, sá
comunice judecatoriei respec-
tive un tablou cuprinzând pe
toti membrii comunei care panä
la 31 Decemvrie dobândesc ca-
litatea de alegator.
Ei vor cere In tot cursul anu-
lui stergerea din liste a tutu-
ror celor care au pierdut calita-
tea de alegator, motivând eere-
rea cu acte.
www.digibuc.ro
Judecatorul va examina ac-
tele si va opera inscrierile sau
stergerile, fara citarea partilor;
hotarirea de stergere se da cu
drept de opozitie, in termen de
15 zile dela comunicare.
Cei interesati se pot adresa.
direct si oricând judecatorului
spre a cere inscrierea lor in
liste.
Cererea si actele doveditoare
pentru inscrierea sau stergerea
din listele electorale sunt scu-
ffle de timbru.
In fiecare an dela 1 pana la.
15 Ianuarie inclusiv se vor a-
fisa la judecatorie i primarie
toate stergerile si adaugirile a-
duse listelor electorale in cursul
anului expirat. In termen de o
luna dela afisare, orice alega-
tor poate face contestatie contra
adaugirilor.
In perioada dela aparitia de-
crettilui (deciziunii) de convo-
care a unui colegiu electoral si
pânä la proclamarea rezultatu-
lui alegerii nu se va putea o-
pera nicio stergere sau adau-
gire in listele electorale.
9. Judecatorul de ocol respec-
tiv va trece inteun registru spe-
cial pentru fiecare comuna nu-
mele tuturor alegatorilor din
listele electorale alcätuite con-
form art. 6 si va da fiecarut ale-
gator un carnet de alegator.
Normele de intocmire a regis-
trului, de confectionare si elibe-
rare a carnetului de alegator,
sunt prevázute In anexele dela
finele prezentei legi.
Acest registru se confectio-
neazä de judecätor pe seama
comunei respective.
10. Indata dupa convocarea
unui coleelu se vor extrage sub
ingrijirea judecatorului, pentru
fiecare comuna in parte, copii
certificate de pe listele electo-
rale, conform celor din regis-
trele respective aflate la jude-
catorii. Aceste copii vor fi pre-
date in timp util magistratilor
 27
ce prezideaza birourile de vo-
tare, spre a servi la verificarea
votantilor.
CAPITOLUL III
Eligibili
11. Alegatorii inscrisi in Iis-
tele electorale pentru alegerile
administrative, ale judetului sau
comunei respective, sunt eligi-
bili la aceste colegii dacd au
implinit värsta de 25 ani i dac5,
stiu a scri si citi.
Alegittorii inscrisi in listele
electorale ale municipiilor si co-
munelor lor suburbane, precum
si a oraselor de resedintä, sunt
eligibili in consiliile judetene
respective.
Nu pot fi ale$i:
a) Monahii;
b) Militarii In activitate;
c) Persoanele care fie direct,
fie prin tovaräsi sau interpusi,
fie prin intreprinderile din care
fac parte, au contracte cu ad-
ministratia respectivä.
De asemenea acei ai cäror fii,
frati sau pärinti au asemenea
interese.
Chiriasii imobilelor adminis-
tratiunilor locale sau arendasii
invoitori In izlazurile comunale
arendasii terenurilor de vâ-
nAtoare ai comunei nu pot fi
considerati ca intrând in dispo-
zitiunile acestui alineat c;
d) Functionarii Statului, ju-
detelor si comunelor, In afar%
de profesorii, medicii definitivi
si cântdretii bisericesti;
e) Debitantii de bduturi spir-
toase in comune rurale per-
soanele din familie sau interpu-
sii lor al aror drept de debit
este detinut In arendä dela ad-
rninistratia respectivä.
In consiliile statiunilor bal-
neare si climatice sunt
proprietarii de imobile din
acele localitäti chiar dac5, nu
sunt inscrisi In listele electo-
rale respective.
www.digibuc.ro
martie 1936 345
CAPITOLUL nr
Convocarea alegiiforilor
12. AlegAtorii vor fi convo-
cati:
a) In alegeri obisnuite pentru
alegerea intregului consiliu;
b) In alegeri comphmentare
pentru inlocuirea consilierilor
iesiti din functiune, prin tragere
la sorti sau prin expirarea man-
datului.
13. Convocarea colegiilor
pentru alegerile judetene, muni-
cipale si cele ale oraselor de re-
sedintä se face prin deciziune de
catre Ministerul de Interne, iar
pentru celelalte orase si comune
de catre prefectul judetului
cu cel putin 30 zile libere ina-
inte de data fixatä pentru efec-
tuarea alegerli respective so-
cotite dela data afisärii deciziu-
nii de convocare.
Deciziunea va aräta felul ale-
genii, data si numärul consilie-
rilor de ales.
Pentru alegerile judetene, mu-
nicipale i cele ale oraselor de
resedintä, afisarea se face in lo-
calul tribunalului si autoritätii
respective de Care primul-pre-
sedinte (presedinte).
Pentru alegerile celorlalte o-
rase i comune afisarea se face
atilt la localul judecätoriei, cât
si la acela ai primäriei respec-
tive, de cAtre judeatorul de
ocol sau Inlocuitorul eau, in
prezenta unui numär de alegá-
tori, vestiti prin goarnä, In pre-
zenta sa.
Magistratul este obligat a face
aceastä afisare de indatá ce a
primit deciziunea Ministerului
sau prefectului, dresänd proces-
verbal de afisare, care va fi a
tasat la dosarul alegerii.
CAPITOLUL V
Operatiunile electorate
14. Alegerile administrative
se fac prin sufragiu universal,
egal, direct, secret, obligator, cu
346 27 Martte 1936
scrutin de listg i prin repre-
zentarea minoritätilor, dupg
prescriptiunile prevazute In pre-
zenta lege.
Aleggtorii inscrisi in listele
electorale pentru alegerile ad-
ministrative voteaza atat la ale-
guile comunale, cat si judetene.
Aleggtorii din orasele de rese-
dintä si municipii nu voteazg la
alegerile judetene.
Candidaturile se depun in du-
blu exemplar, cel mai tasziu cu
opt zile libere inainte de data
alegerii, de cgtre Insäi candi-
datii.
Toti candidatii de pe aceeasi
listg sunt obligati a se prezenta
impreung pentru depunerea
candidaturii, in fata primului-
presedinte (presedinte) al tribu-
nalului respectiv, pentru alege-
rile judetene, municipale si co-
munale In orasele de resedintd;
lar pentru celelalte alegeri, ju-
decatorul ocolului respectiv.
Depunerea candidaturilor poa-
te sg fie prezentatg si de unul
singur dintre candidati in nu-
mele intregei liste.
In acest caz depunerea va fi
semnatg de toti candidatii, iar
semnaturile vor fi legalizate de
judecgtor, notar public, notar,
sef al politiei sau avocat.
15. Magistratul este obligat
ca la prezentarea candidaturilor
sg verilice dacg depunerea este
formulatg in conditiunile legii.
In cazul &and constata cd ce-
rerea are vitii de forma, este o-
bligat a le corecta din oficiu.
Iar dacg constatg cd lista nu
eontine numgrul total al candi-
datilor, ori contine candidati
care nu figureazg in listele elec-
torale, sau care figureazg pe
alte liste de candidaturi ante-
rior depuse, o respinge.
Despre primirpa sau respin-
gerea listelor de candidati ma-
gistratul este obligat a incheia
imediat proces-verbal, iar can-
didatii semna personal sau
www.digibuc.ro
prin prezentatorul listei pe in-
säsi procesul-verbal cg au luat
cunostintd.
16. Candidaturile depuse nu
pot fi retrase sau inlocuite cle-
at conform aceleiasi proceduri,
dung care au fost propuse si cel
mai tarziu pang la ora 18 a ul-
timei zile pentru depunerea can-
didaturilor.
17. Dacà pang la expirarea
termenului pentru depunerea
candidaturilor nu a fost depusg.
decal o singurg, listä, magistra-
tul o declarg chiar in acel mo-
ment aleasg, iar alegerile nu vor
mai avea loc. Aceasta se va a-
duce la cunostinta aleggtorilor
nrin afisare la localul judecgto-
riei si primgrlei, iar dosarul va
fi Inaintat presedintelui cir-
cumscriptiei electorale.
In cazul cand s'au depus mai
multe liste, magistratul va in-
oriji de tiparirea buletinelor qi
va lua mdsuri pentru efectuarea
alegerii.
In alegerile administra-
18.
tive listele de candidati pot a-
vea orice semn geometric, care
se declarg odatg cu depunerea
candidaturii.
Semnele electorale, atribuite
diferitelor partide de catre co-
misiunea centralg electoralg,
pentru alegerile parlamentare,
urmeazg ca i in aceste alegeri
sg nu poatg fi folosite decat de
candidatii oficiali ai acelor par-
tide, fall a fi nevoie de o im-
puternicire specialg.
Reprezentantii autorizati au
dreptul eg cearg magistratului
retragerea semnului folosit de
candidati, fgrg stirea conduce-
rii partidului.
Magistratul, ggsind reelama-
tiunea intemeiatg, va dispune
inläturarea semnului de pe listg,
iar lista rgmâne valabilg fgra.
semn.
19. Cheltuielile pentru tipg-
rirea buletinelor se suportg de
cgtre comune sau judetul res-
 27 Martie 1936
pectiv. Daca sumele nu se de-
pun In termen util, judecatorul
va dispune tiparirea din oficiu,
In contul comunei sau judetu-
lui.
Candidatii listelor ce n'au ob-
tinut cel putin 10 la suta din
totalul voturilor exprimate vor
fi dati, de catre magistratul care
a prezidat alegerea, In debit la
administratia financiara, spre a
fi urmariti solidar, In folosul
adrninistratiei locale respective,
pentru restituirea a jumatate
din sumele cheltuite cu hartia
tipärirea buletinelor de vot.
20. Operatiunea votarii In-
ceteaza, cel mai de vreme la ora
15; ea se poate continVa atât
timp cat mai sunt alegatori pre-
zenti.
21. Dispozitiunile legii elec-
torale se vor aplica si la alege-
rile administrative, in toate ca-
zurile neprevazute de aceasta
lege, atât cu privire la pregati-
rea operatiunilor electorale si la
votare, cat si la penalitatile pen-
tru garantarea secretului votu-
lui i pentru sanctionarea frau-
delor electorale.
22. DMA inchiderea scruti-
nuIui, daca este o singurä sec-
tiune de votare, presedintele bi-
roului electoral respectiv pro-
clarna rezultatul.
Dad, au fost mai multe sec-
tiuni de votare dosarele alegeri- norme.
lor dela fiecare sectie se concen
treaza la biroul electoral Jude-
tean, unde un magistrat dele-
gat anume de presedinte pro-
cede la totalizarea rezultatului
pentru fiecare lista In parte,
23. Duna ce a fost totalizat
numarul voturilor exprimate
In care intra i voturile anu-
late se va calcula procentul
obtinut de fiecare listä fat& de
acest total.
Listele care au un procent sub
20 la sun: din totalul voturilor
exprimate se inlatura din cal-
culul pentru repartizarea man-
www.digibuc.ro
347
datelor, mandatele urmând a se
repartiza numai celorlalte liste.
Numarul mandatelor atribuite
fiecarei liste se fixeaza prin sta-
bilirea unui procent caIculat
pentru fiecare lista In parte.
Procentul se obtine raportancl
numärul de voturi luat de o
lista la numärul voturilor obti-
nute de toate listele rämase In
calcul.
La calcularea procentelor era-
tate In dispozitiunile acestui ar-
ticol fractiunile sub 0,50% sunt
inlaturate, iar peste 0,50% vor
fi socotite ca unitäti intregi.
Lista care a obtinut numarul
cel mai mare de mandate va fi.
considerata ca majoritara.
24. Dupa terminarea repar-
titiei mandatelor se vor procla-
ma alesi candidatii listelor res-
pective, in ordinea inscrierii lor
in acele liste.
Candidatii nealesi de pe lis-
tele care au obtinut mandate se
declará supleanti.
In caz de vacanta prin deces,
demisiune sau mice alte impre-
jurari, In af era de vacanta
create.' prin tragere la sorti pen-
tru relnoirea consiliului, su-
pleantul va fi chemat in ordi-
nea de pe lista sá inlocuiasca
pe titularul acelei liste.
25. Alegerile complimentare
se vor efectua dupa aceleaSi
CAPITOLUL VI
Confesfafii
26. Contestatiile cu privire
la alegerile administrative se
fac In tot intervalul de timp dela
convocarea coleglilor i pana la
proclamarea rezultatului.
Ele se adreseaza, magistratilor
insarcinati cu primirea candi-
daturilor, prezidarea sectiunilor
de votare i proclamarea rezul-
tatului.
Magistratii vor atasa la do-
sarul alegerilor contestatiunile
primite impreund cu hotarirea,
348 27 Martie 1936
observatiunile sau cercetarile
lor.
27. Presedintele sectiunii de
votare, in afar& de procesul-ver-
bal ce va incheia asupra alege-
rii si a rezultatului proclamat,
va da si o hotärire prin care, in
urma cercetarilor tuturor acte-
lor alegerilor, ca si a contesta-
tiunilor primite, va declara va-
lidata sau invalidata alegerea.
Aceastä hotArlre magistratul
o pronuntä in localul sectiunii
de votare, in fata biroului si a
alegatorilor prezenti.
Hotärirea se da cu recurs.
Recursul se poate face de ori-
care dintre candidati In cele 5
zile libere dela pronuntarea ho-
taririi, introducându-se la grefa
tribunalului respectiv.
Când pentru efectuarea ale-
genii au functionat mai multe
sectiuni de votare, magistratul
competent a proclama rezulta-
precum si a da hotarirea a-
supra validdrii sau invalidärii
alegerii, este acela care va fi in-
särcinat cu totalizarea rezulta-
tului.
Acesta va afisa rezultatul Si
hotärirea sa in localul tribuna-
lului si al administratiei pen-
tru care s'a efectuat alegerea,
iar termenul de recurs se soco-
teste dela aceasta afisare.
Dosarul alegerilor, insotit de
hotarirea data, se trimete In
toate cazurile presedintelui cir-
cumscriptiei electorale judetene,
care II va pastra pang la expi-
rarea termenului de recurs.
Recursul se va judeca de cä-
tre presedintele circumscriptiei
electorale judetene, impreuna cu
un judecator al tribunalului
tras la sorti. Magistratul care a
.proclarnat rezultatul nu poate
lua parte la judecatd.
Pärti le interesate vor fi citate
printr'o citatie colectivä, afisattt
la usa tribunalului.
Recursul se judecä in termen
www.digibuc.ro
de trei zile libere dela primirea
lui in camera de consiliu.
Partile vor putea pune con-
cluziuni personal sau prin trn-
puterniciti, fie oral, fie in scris.
Recursul va fi luat In conside-
derare chiar in cazul când par-
tile s'au dezistat.
Dupa judecarea recursului,
presedintele circumscriptiei elec-
torale judetene va trimete, In
termen de trei zile, administra-
tiei locale respective, dosarul a-
legerii, impreuna cu hotarirea
sa, anuntându-se si organul tu-
telar de rezultatul alegerii.
TITLUL III
Organizarea comanelor
CAPITOLUL I
Organe
28. Administrarea comune-
lor este incredintatä consiliului
comunal, primarului i ajutori-
lor de primar.
Sectia I
Organele comunelor rurale
suburbane
29. Comuna rurala si sub-
urbana este administrata de un
consiliu comunal ca organ deli-
berativ si de primar i ajutorul
de primar ca organ executiv.
Consiliul este alcatuit din
membri alesi membri de
j
drept.
Oricare ar fi populatiunea u-
nei comune, membrii ale% sunt
in numar de 10.
Membrii de drept vor fi:
a) Cate unul din preotii cclor
1) Prima organizare a comunelor
a fost fAcutä prin Legea din 1 A-
prilie 1864, pag. 877, Bujoreanu,
sau pag. 50 Boerescu; ea a fost
modificatä, prin Legea din 9 Apri-
lie 1874, pag. 141, Boerescu, s. I.
Apoi prhi Legea din 7 Mai 1887,
pag. 1514, Ghetu, a fost radical mo-
dificatä, i s,a, aplicat panä, la Le-
gea din 1 Mai 1904, pag. 69, vol,
31IIV Hamangiu.
 27 Martie 1936
douä, biserici nationaIe si un in-
vätätor activ sau un invätgtor
pensionar din comunä4
b) Cel mai Malt in grad din-
tre medicii oficiali de plaa, cir-
cumscriptie sau spital uman
si veterinar In comunele In
care acestia isi au resedinta;
c) Agronomul sau In lipsa un
membru al comitetului local a-
gricol;
d) Inginerul silvic din conau-
nd sau in lipsá brigadierul sil-
vic;
e) Donatorii de clAdiri publice:
ca scoli, biserici sau spitale din
comuna.
Toti membrii de drept vor fi
numiti prin deciziune de &are
prefectul judetului.
30. Primarul si ajutorul de
primar se aleg de consiliu din-
tre membrii alesi.
Vor fi proclamati alesi acei
care au obtinut majoritatea re-
lativä a voturilor exprimate. In
cazul când dupa 2 alegeri con-
secutive, douá sau mai multe
persoane au obtinut un numär
egal de voturi, prefectul va numi
primarul si aiutorul de primar
dintre acesti candidati.
Preotii si invätâtorii In func-
tiune nu pot fi alesi primari
sau ajutori de primar.
Ajutorul de primar va Inde-
plini atributiunile ce i se vor
delega de catre primar, iar In
lipsa primarului va Incleplini
toate atributiunile pe care ace-
sta le are.
In lipsa ajutorului de primar
aceste atributiuni vor fi hide-
plinite de unul dintre consilieri,
delegat de primar sau de critre
organul tutelar.
Seetia II
Organele comunelor urbane2)
31. Comuna urbanä, este ad-
ministratä de un consiliu cornu-
2) Organizarea distinct& a comu-
nelor urbane, s'a fäcut prin Legea
din 31 Iu lie 1894, pag. 647, vol. II,
www.digibuc.ro
349
nal ca organ deliberativ si de
primar si ajutorii de primar ca
organ executiv, având ins& si
calitatea de organ deliberativ in
limita atributiunflor date lor de
consiliu, potrivit art. 69 si 70 si
functionând ca delegatie perma-
nenta.
Numárul ajutorilor de primar
este de:
a) Unul pentru orasele nerre
sedintä;
b) Doi pentru orasele de rese-
dintá.
Primarul si ajutorfi de pri-
mar se aleg de consiliu dintre
consilierii alesf:
a) Pentru a fi ales primar se
cere a intruni o majoritate de
2/3 din numärul voturilor expri-
mate;
'b) Pentru a fi ales ajutor de
primar este suficientä majori-
tatea absolutä din voturile ex-
primate.
Rezultatul alegerii se comu-
nicti organului tutelar.
Dad, niciunul dintre candida-
tii de primar sau ajutor de pri-
mar n'au intrunit numärul de
voturi prevtizut mai sus, ei vor
fi numiti pentru orasele nere-
sedinte, de catre prefect, iar
pentru cele resedinte si munici-
pii, de cätre Ministerul de In-
terne, dintre candidatii pentru
aceste locuri.
32. Primarul si ajutorii de
primar, când lucreazá ca organ
deliberativ, au aceleasi atribu-
tiuni date prin lege delegatiunii
consili ului dela municipii, cu
exceptrunea dreptului de deschi-
dere de credit.
Deciziunile delegatiei se iau
cu majoritate de voturi, iar in
caz de paritate, votul prirnaru-
lui va face majoritate.
33. Consiliul comunei ur-
care s 'a aplicat cu mici modifiari
pan& la Legea de unificare admi-
nistrativä din 14 Iunie 1925, pag.
338, vol. XIXII.
350 27 Martie 1936
bane este alcAtuit din consilieri
alesi si consilieri de drept.
Numárul consilierilor alesi
este de:
18 pentru orasele nerese-
dinte, si
28 pentru orasele resedinte.
34. La orasele neresedinte
membrii de drept sunt:
a) câte un membru al clerului
celor dotiä, biserici nationale,
precum si un membru al cleru-
lui bisericii minoritare cu cel
mai mare numär de credinciOi
din comuná;
b) cAte un membru al invätä-
mântului de Stat, secundar sau
profesional si primar din loca-
litate.
Membrii dela alin, a si b pot
recrutati i dintre pensionari;
c) un medic uman. veterinar,
inginerul silvic eel mai mare In
grad si agronomul cel mai mare
In grad, dintre cei cu resedinta
in locali ate;
d) ultimul primar din prece-
dentul consiliu disolvat sau re-
f/loft;
e) primarii (presedintii comi-
siunilor interimare) ai comune-
lor suburbane respective.
Membrii de drept dela alin, a,
b i c, vor fi numiti prin deci-
ziune de cátre prefectul judetu-
lui, pentru ceilalti nu este ne-
voie de deciziune.
35. La orasele resedinte mem-
brii de drept sunt:
a) câte u-n membru al cleru-
lui celor doug, biserici nationale
un membru al clerului bise-
ricii minoritare cu cel mai mare
numár de credinciosi din co-
mun
b) câte un membru al Inviitä-
mantului de Stat, superior, se-
cundar, profesional i primar
din localitate.
Membrii dela alineatele a si b
pot fi recrutati si dintre pensio-
nari;
c) câte un reprezentant al fie-
clrei Camere sau sectii prof e-
www.digibuc.ro
sionale din localitate, reprezen-
tantul trebuind sá aibl domici-
liul sal 4n comuna pentru care
este delegat;
d) ultimul primar din prece-
dentul consiliu disolvat sau
e) medicul si veterinarul-sef al
serviciului sanitar al orasului;
f) primarii (presedintii comi-
siunilor interimare) ai comune-
lor suburbane respective;
g) directorul serviciului agri-
col judetean;
h) inginerul silvic cel mai
mare In grad din localitate.
Membrii de drept arätati la
alin, a, b i c, vor fi numiti prin
deciziune de cátre Ministerul de
Interne, cu recomandarea pre-
fectului pentru cei dela a si b,
iar cu a Camerelor sau sectiilor
profesionale respective pentru
cei dela alin. c.
Pentru membrii de drept dela
alin, d, e, f, g si h nu este nevoie
de deciziune.
Sectia III
Organele munipiilor
36. Municipiile sunt admi-
nistrate de un consiliu munici-
pal ca organ deliberativ; de pri-
mar si ajutorii de primar ca or-
gan executiv; de o delegatiune
a consiliului avand atributiu-
nile prevAzute mai jos.
37. Consiliul municipal este
alcAtuit din consilieri alesl
consilieri de drept.
Consilierii alesi sunt In nu-
mär de 36. Consilierii de drept
sunt acei arátati la art. 35, iar
numirea lor se face conform a-
celorasi dispozitiuni.
38. Primarul si ajutorii de
primar se aleg conform art. 31
din prezenta lege.
Municipiile au câte doi alu-
tori de primar.
39. Delegatia consiliului mu-
nicipal este alcätuitä din pri-
mar, ajutorii de primar, precum
 27
si din trei membri ale$i de CA-
tre consiliul municipal.
Pentru a fi ales in delegatia
consiliului se cere a intruni ma-
joritatea relativä din voturile
exprimate.
Unul dintre ace$ti trei membri
alesi in delegatia consiliului
va apartine totdeauna grupu-
lui sau gruparilor din consiliu
care au luat mandatele lor ne,
baza principiului reprezentärii
rainoritätii electorale, afarä de
cazul când unul din ajutorii de
primar apartine grupului mino-
ritar; altf el fäcutä alegerea, de-
legatiunea nu poate functiona.
In delegatiunea consiliului nu
pot fi ale$i membri de drept.
CAMTOLUL 11
Dispozifiuni comune tufuror consiliilor
comunale
40. Membrii de drept au vot
deliherativ.
Fac exceptie medicii, veteri-
narii i agronomii care au vot
deliberativ numai in chestiunile
referitoare la serviciul lor $i la
votarea bugetului, precum
mrii comunelor suburbane, care
au vot deliberativ numai in ches_
tiunile privitoare la comuna
suburband pe care o reprezintä.
41. Primarii si ajutorii lor
vor fi salarizati conform preve-
derilor bugetare hotärite de con-
siliul respectiv si aprobate de or-
ganele tutelare.
42. Membrii delegatiunii con-
siliului municipal vor avea un
jeton de prezentä, care nu poate
depä$i in niciun cas cuantumul
fixat de Ministerul de Interne.
Numärul sedintelor retribuite nu
poate fi mai mare de zece pe
luná.
43. Deciziunile delegatiunii
consiliului vor fi supuse consi-
liului comunal spre cunoetintá
la prima sa $edintä.
44. Mandatul de consilier a-
les este obligatoriu.
www.digibuc.ro
Martte 1936 351
Daca un consilier fie dintre
cei ale$i, fie dintre cei de drept,
dupá data convocäri consecu-
tive lipseste nemotivat, consi-
liul ii va aplica o amendä, In
folosul comunei, färá ca ea
poatd fi mai mare de 5.000 lei.
Dacd consiliul va refuza in
mod nejustificat aplicarea a-
menzii, ea se va aplica de cg,tre
autoritatea tui elard
Consilierul ales i,oate demi-
siona numai dupd implinirea
varstei de 60 ani sau in caz de
boalä, continuä, stabilitä prin
medicul oficial.
45. Mandatul de consilier se
pierde pentru cazurile de neclem-
nitate $i incapacitate prevAzute
in legea de fatä.
46. Mandatul de consilier este
gratuit.
Pentru delegatiunile date con_
silierilor conform diferitelor legi,
anchete sau comisiuni,. consilie-
rul va primi un jeton fixat con-
form art. 42 din prezenta lege.
47. Pentru transportul inä-
untrul comunei, primarul, pre-
cum $i oricare dintre membrii
consiliului nu pot primi nicio
Burn& dacä primäria respecti-
vá are un mijloc de locomotiu-
ne propriu.
Pentru delegatiunile efectua-
te in afara razei comunei, ori-
care dintre membrii consiliu-
lui va primi echivalentul su-
mei cheltuite, insä cu aproba-
rea consiliului comunal, care
va hotári pentru fiecare caz in
parte.
Sectia I
Constituire
48. Dacá alegerea a fost va-
lidatä definitiv, prefectul jude-
tului in cel mult 10 zile dela
primirea dosarului alegerii va
convoca consilierii ale$i $i de
drept in localul administratiei
respective, pentru a proceda
personal sau prin delegatul sän
la constituirea
352 27 Mart le 1936
Dac5, inläuntrul acestui ter-
men prefectul n'a indeplinit for-
mele de constituire, oricare din-
tre consilierii alesi este in drept
a cere magistratului competune
sä proceadä la formalitätile de
convocare si constituire.
Magistratul competinte a pri-
mi cererea si a indeplini aceas-
tä pentru municipii
orase resedinte este primul-
presedinte (presedinte) al tribu-
nalului sau inlocuitorul säu, iar
pentru celelalte comune judecä-
torul ocolului respectiv sau in-
locuitorul sdu.
Magistratul este obligat ca cel
mai thrziu In termen de 5 zile
libere dela pritnirea cererii, sä,
proceadá la constituirea consi-
liului. In acest caz el va indepli-
ni toate formalitätile ce ar fi ur-
mat sä. se Indeplineascá de cátre
prefectul judetului, luând i ju-
Mtn Antul consilierilor.
49. In prezenta magistratu-
lui este interzis consilierilor a
face discutiuni cu caracter poli-
tic.
50. Dad, constituirea se face
de magistrat, sedinta se tine
cu orice numär de membri.
Consilierilor alesi care vor ab-
senfa nemotivat dela sedinta de
constituire li se vor aplica de
presedinte o amenclá definitivá
ireductibilä, de 1.000-5.000 lei.
51. Sedinta de constituire
este prezidatä de cätre cel mai
In varstä dintre consilierii
Presedintele de värstä va pu-
ne intâiu in discutiunea consi-
liului verificarea titlurilor con-
silierilor alesi, dupa care pre-
fectul sau magistratul compe-
tent (Inlocuitorul lor) vor proce-
da la luarea urämântului con-
silierilor prezenti, declarând a-
poi consiliul legal constituit.
Odatá indeplinite aceste for-
malitati, prefectul (magistratul)
se va retrage din sedintä.
Procesul-verbal de constituire
va fi semnat de presedintele de
www.digibuc.ro
varstä i contrasemnat de se-
cretarul consiliului.
Consilierii absenti la consti-
tuire vor depune juramântul ul-
terior in fata consiliului.
Consilierii care lipsesc nemo-
tivat, dupd douä convocäri pen-
tru depunerea jurämântului,
pierd mandatul lor.
52. Formula jurámântului
este:
Sur credintä Regelui, supu-
nere Constitutiunii si legilor TA-
rii; jur sa anár interesele Tärii
si ale comunei (judetului)' .
53. Consiliul odatá consti-
tuit va proceda la alegerea pri-
marului, ajutorilor de primar, a
unei comisiuni financiare corn-
pusá din trei membri, iar la mu-
nicipii si a unei delegatiuni a
Consiliului.
54. Membrii alesi vor fi in-
validati numai in urmátoarele
cazuri:
a) Dacä au pierdut calitatea
de membru al comunei;
b) Dacä au fost condamnati
de instantele civile sau militare
pentru crime sau pentru vreu-
nul din delictele care atrag pier-
derea drepturilor politice chiar
pe timp limitat;
c) Dacá In ultimii 5 ani au
fost indepártati din functiuni
publice, sau din mandatul de
Primer, ajutor de primar sau
consilier, cu indeplinirea tuturor
formelor legale;
d) Dacd au fost conclamnati
pentru speculä ilicitä;
e) Dacä au fost condamnati
pentrucä s'au sustras dela re-
crutárile orânduite de autoritä-
tile Statului Român sau pentru-
cá au refuzat prestarea jurá-
mântul de credinta militar;
f) Dacá dupá declaratiunile
de unire la Regatul Romániei
ale provinciilor eliberate au lup-
tat sau au uneltit in contra pu-
terii armate a Statului Român,
uneltiri constatate la timp de
organele in drept.
 27 Martie 1936
55. Consiljerii de drept nu
stint supusi
Daca in contra unuia dintre
ei existä motive legale de ridi-
carea mandatUlui, aceasta se va
decide de catre organul tutelar.
Sezisarea organului tutelar se
PQate face de membrii consiliu-
lui si chiar de orice merobru al
comunei.
56, Rude le pdnd, la al treilea
grad inclusiv nu pot face parte
din acelasi consiliu.
Când intre çonsilieri se vor
gdsi asemenea rude, arridne in
consilm cel mai in varstd, dacd,
au fost alesi pe aceeasi lists sau
pe liste care nu au fost procla-
mate majoritare.
Dintre consilierii alesi pe liste
deosebite ramâne It consiliu cel
de pe lista majoritard, indife-
rent de värstd; iar cand un con-
silier ales este ruda in grad o-
prit de lege cu unul dintre con-
silierii de drept, rämâne in
functiune onsilierul ales.
La intrarea in consiliu a su-
pleantilor sau celor alesi prin
ulegeri complimentare, indife-
rent de värstä, rdmâne In con-
siliu eel care se gdseste in func-
tiune.
57. Organele deliberative in-
trd, in functiune odatá o con-
stituirea lor, iar cele executive
odatd cu alegerea sau numirea
lor.
Ctind din orice cauzd, prima-
rul n'a putut fi declarat ales
chiar In sedinta de constituire,
atributiunile sale pând la alege-
rea sau numirea primarului vor
fi exercitate de cdtre presedin-
tele de varstä.
58. La omunele urbane si
municipii primarul va stabili
prin deciziune atributiunile aju_
torilor de primar.
In caz de Impiedecare a pri-
marului, el va fi Inlocuit In atri-
butiunile sale de cAtre ajutorul
de primar, ales cu cel mai mare
numdr de voturi; far când aju-
torii de primar au fost alesi cu
C. Hamangiu, vol. XXIV. 23.
www.digibuc.ro
353
paritate de v9turj, primarul va
fi Inlocuit de pel maj in varstä.
59. Durata consiliului este
aelimitatd.
Din trei in trej ani o jumdtate
din numärul total al consilieri-
lor alesi se va reinoi, astfel ¡n-
eat durata mandatului unui
consilier sd fie de maximum 6
ani,
Consilierii, al cdror mandat
Inesteaza la implinirea primu-
lui termen de 3 ani, se vor fixa
prin tragere la sorti; restul se
va reinoi la gxpirarea mandatu-
lui de 6 ani.
Tragerea la sorti se va face in
prezenta consiliuluj, n edintä
publick de catre magistratul cel
mai inalt in grad dela tribuha-
lul respectiv.
In orasele neresedinte, corau-
nele suburbane i rurale, trage-
rea la sorti se va face de judecd-
torul ocolului respectiv.
Magistratul va fi sezisat in
mod obligator de cAtre primarul
(presedintele consiliului judo-
tean) respectiv, pentru indeplini-
rea dispozitiunilor de mai sus;
in caz de refuz a primarului
(presedintelui consiliului Jude-
tean) de a executn aceastä obli-
gatiune, consilierii si orice ale-
gätor pot cere magistratului in-
deplinirea acestei formalitäti.
Tragerea va avea loc cu cel
putin 90 zile libere inainte de ex_
pirarea termenului de 3 ani.
Durata mandatului consilie-
rilor de drept cu vot complet sau
in parte deliberativ va fi de 3
ani. Mandatul membrilor dele-
gati ai sectiilor profesionale si al
nrimarilor comunelor suburba-
ne inceteazd odatá u mandatul
lor principal. Mandatul fostului
nrimar inceteazd in momentul
in care unul dintre primarii ee
l-a urmat in functiune devine
consilier de drept.
Calitatea consillerilor de
drept inceteazd odatá cu pierde-
rea functiunii pe baza cdreia çle-
tine acest mandat.
354 27 Mart le 1936
DUO, fiecare alegere de
reinoire, cu ocazia valiclrii noi-
lor' alei, consiliul se Va consti-
tui din nou, dupà formalitatile
cerute de art. 48-56, procedân-
du-se totdeodatd Si la o noud a-
legere de primar, ajutori de pri-
mar si naembri ai delegatiunii
consiliului, chiar ì In cazul
când cei in functiune nu si-au
pierclut mandatuI prin reinoirea
consiliului care a provocat ale-
gerea complimentard.
Sectia H
Primary,'
61. Primarul este conducdto-
rul administratiei comunale,
presedintele consiliului comu-
nal.
In municipii primarul este qi
preseclintele delegatiunii consi-
liului.
El are urmatoarele atribu-
tiuni:
a) Numeste, inainteaza, licen-
tiazd i aplied pedepsele disci-
plinare tuturor functionarilor
serviciilor comLnale, conformân-
du-se legilor speciale i legii
pentru statutul functionarilor
b) Administreazd toate intere-
sele comunei, fie Impreunä cu
consiliul comunal, fie cu delega-
tiunea consiliului, dupd prove-
derile legii;
c) Intocmeste ordinea de zi,
convoacd si prezideaza sedintele
consiliului si ale delegatiei;
d) Executd deliberärile acesto-
ra, ludnd toate mäsurile nece-
sare pentru apärarea interese-
lor comunei i verified casa co-
munald cel putin odatd, pe lurid;
e) Indeplineste toate actele
privitoare la administrarea si a-
pärarea intereselor comunei,
care nu sunt rezervate In mod
1) A se vedea Legea Statutului
functionarilor publici, din 19 Lillie sere sau urgente i In cazuri de
1923, la pag. 409, vol.
www.digibuc.ro
special consiliului sau delega-
tiei;
Indeplineste atributinnile
conferite prin art. 7 si 8 din pre-
zenta lege;
g) DA autorizatiuni pentrp
construCtiuni, reparatii de edifi-
cii, imprejmuire, cu avizul con-
form al serviciului tehnic, care
aviz trebue s'a fie dat potrivit
planurilor de aliniere, sistema-
tizare si regulamentelor comu-
nale;
h) Primarul inspecteazd pie-
tele, drumurile, Wile de specta-
col, târgurile si orice stabili-
mente care din punct de vedere
al sigurantei si al sändtátii sunt
puse sub supravegherea cornu-
nei;
Reprezintá comuna In jus-
titie si poate, In cazuri urgente,
sä facd, orice acte In justitie,
'personal sau printr'un manda-
tar al sdu, necesare conservárii
unui drept, rämânând a fi abi-
Mat ulterior de consiliul comu-
nal;
j') Primarul dispune angaja-
rea, ordonantarea pldtilor
semneaza ordonantele de platd;
el poate delega, pe rdspunderea
sa personald. aceastd atributiu-
ne ajutorului de primar;
k) Primarul este ofiter al std-
rii civile. El celebreazd cdsäto-
riile i ingrijeste ca actele de
stare civild sd fie intocmite con-
form legii; poate delega aceastd
atributiune ajutorului de pri-
Mar;
/) Primarul prezideazd licita-
tulle publice, elibereazd certifi-
cate de paupertate si ncitorie-
tate;
7n) Primarul Ingrijeste de co-
piii orfani i ia mdsuri pentru
internarea lor In institute spe-
ciale;
n) Ordonä prestatiuni In na-
-turd pentru servicii pentru care
nu se percepe taxe i sunt nece-
calamitate;
 27 Martie 1936
o) Primarul este seful politiei
comunale.
El exercitä. atributiunile ce
decurg din aceastä calitate fie
personal, fie prin ofiterii si a-
gentii din politia administra-
tiv
In caz când ordinea publica
siguranta StatuIui ar fi amenin-
tate, primarul este obligat sà ia
toate mäsurile dictate de Impre-
jurdri, raportâncl organelor com-
petente.
Mäsurile de politie comunall
se ordona si se aplick de pri-
mer, conform legilor i regula-
mentelor; el poate opri specta-
colele pentru asigurarea linis-
tei si a moralitátii publice;
p) Primarul comunei rurale
mai este indatorat sä ia másuri
pentru a impiedeca furtul si pa-
gubele cauzate pe câmp.
Sá opreascä strAngerea recol-
telor inainte de vreme; sl ia
mAsuri pentru folosinta ratio-
nalä a päsunilor comunale
oHce alte mAsuri prevdzute in
legea politiei rurale 1).
q) Primarul este singurul In
drept a da ordonante cu privire
la mäsurile ce-i sunt date in a-
tributiunile sale si ale consiliu-
lui.
Aceste ordonante vor fi date
In urma consultärii prealabile
cu notarul in comunele rurale
cu secretarul comunal In cele-
lalte comune si vor fi contra-
semnate de acestia, iar când
ceste ordonante sunt privitoare
la chestiuni sanitare, agricole,
veterinare, de lucräri publice
sau alte specialitäti, vor fi date
In urma consultärii prealabile
a sefului serviciului respectiv,
care le va si contrasemna.
Ordonantele vor fi afisate la
usa comunalA si pietele puMice,
precum i publicate in Monito-
i) A se vedea Legea politiei ru-
rale, din 25 Decenivrie 1868, la pag.
109, vol. IL
www.digibuc.ro
355
rul (Buletinul) Comunal sau ju-
detean.
Prefectul sau MiniStrul de In,-
terne (Hecate dung, cómpetenta
lor) au dreptul la oHce epotä
a anula ordonantele ce le-ar so-
coti contrarii 13rdinei de Stet,
legilor si Tegulamentelor de ad,
ministratie public&
Ordonantele devin executorii
numai dupg, ce au fost aduse la
cunostinta publicá prin afisare,
publicare $i strigári, când con-
tin dispozi(iuni generale 4i prin
notificári individuale fAcute in-
teresatilor in celelate cazuri.
Afisarea $1 publicarea se con-
statä prin procesele-verbale,
semnate de primal' si contra-
semnate de notar (secretarul co-
munal), lar incunostiintárile in-
dividuale, prin dovezi de pri-
mire.
Contraventiunile la ordonante
se vor judeca i pedepsi con-
form prescriptiunilor din legile
si regulamentele respective;
r) Este presedintele comisiunil
comunale de apärare pasivä in
comunele hotärite de prefect.
Intocmeste si pune in aplicare
planul de apArare comunal, du-
pá prefectului
sub indrumarea i supraveghe-
rea directá a pretorilor. Este res-
ponsabil de mobilizarea forma-
tiunilor si serviciilor de apärare
pasivA, la municipii i comune.
Conduce dupd instructiu-
nile superioare i atunci când
situatia o cere instruirea ca-
drelor formatiunilor de apärare
din comunä si actiunea de pro-
pagandA.
La eliberarea autorizatiei de
constructie va avea in vedere
toate conditiunile de construe-
tie in vederea apärärii contra ai
tacurilor aero-chlmice, dupá
prevederile legilor in vigoare
seu observatiunile i indicatiu-
nile serviciului tehnic,
personal responsabil de abaterP
le sävärslle.
 56 27 Martie 1936
Propune a se prevede in 1311-
get sumele necesare pentru pro-
eurarea materialelor de apg-
rare, necesare instructiei, dotg-
rii zu materiale a formatiunilor
de apgrare, construirii de adg-
posturi colective si echipgril
personalului activ, sub rezerva
aprobgrii prefectului.
Controleazg actiunea de echi-
pare a populatiei cu mijloace de
protectie contra pericolelor ae-
ro-chimiee, dupá directivele da-
te de prefect.
Pentru intocmirea planulul
comunal de apgrare, primarul
este responsabil impreund cu
notarul comunal, care este si se-
cretarul comisiunii comunale,
de apgrare pasiyg;
is) Primarul poate delega par-
le din atributiunile sale, prin
deciziuni scrise, care se aduc la
puncstintA prin afisare i publi-
citate, ajutorilor de primar; iar
xsecretarului comunal si senior
conducgtorl de servicii, el le
poate delega orice atributiuni
cu caracter administrativ;
t) Primarul reprezintg cornu-
Tia la ceremoniile ofiCiale.
Semnul distinctly al primaru-
lui este o cinggtoare cu culorile
nationale, pe care o poartg atât
la ceremoniile oficiale, cât si la
celebrarea cgsgtoriilor.
In mod obisnuit el poartg o
insigng dupg modelul intocmit
de Ministerul de Interne.
Secretarul comunal
-62 Fiecare comung urbanri,
va avea un secretar, care in
municipii poartg denumirea de
secretar general $1 este gradul
eel mai inalt din ierarhia func-
tionarilor administratiei cornu-
pale.
El are urmátoarele atribu-
tiuni:
Exercitg In numele primaru.
lui supravegherea asupra tutu-
ror serviciilor prinagriei, da di-
rective, coordoneazg vermoni-
www.digibuc.ro
zeazâ, activitatea tuturor
comunelor.
Printegle §i TePartizey,A ser-
viciilpr eorespondenta prtra,
riei;
Contrasemneazg coresponden-
ta primäriei cu autoritätile
particularii;
Elibereaza copii legalizate de
pe deciziunile consiliului comu-
Pal si de pe ;price acte devenite
publice;
Preggteste lucrárile pentrii
eonsiliul comunal si delegatia
consiliului dela munieipii si la
parte la sedinte, ingrijindu-se
de trimeterea la timp a convo-
cärilor si redactarea proceselor-
verbale de sedinte, pe care le
contrasemneazg, cum i de afi-
sarea si comunicarea lor, con-
form prevederilor legii;
Este de drept membru in toa-
te comisiunile instituite de pri-
mgrie pentru orice fel de orga-
nizgri, cum si pentru intocmi-
rea regulamentelor comunale;
DA anual notele calificative
personalului primgriei si anu-
me: prima notá pentru sefii
conducgtori de servicii, a doua
si ultima notg pentru celglalt
personal;
Indeplineste orice alte atribu-
tiuni ce i se conf erg prin legi
regulamente;
La rândul Au, poate delega
parte din atributiunile sale se-
filor conducgtori de servicii.
In caz de lipsg, este inlocuit
prin unul dintre cei mal vechi
sefi de serviciu, desemnat de
primar prin decizie scrisg.
Sectia III
Funcgonarea consiliului
63. Consiliul se intruneste
eiridecgteori va fi nevoie i in
toate cazurile eel putin odatá
pe lung, in urma convocgrii
cute de primar sau ajutorul sáu
imputerni cit.
Conyocarea va cuprinde data,
ora si ordinea de zi a sedintei;
 Mertie
ea tie va face elf eel putin trel zi-
le Mere Inainte de data flicath.
Ear se va face prin invltatiuni
sCrise, adresate consilietilbt la
domiciliul Ion
Ordinea de( 21 de va afida la
usa secliului administratiutii
respective si de va comunica
orgenelor de control.
Secretartil comunal (notarul)
este dator la carere pune, din
timp, la dispozitia consilierilor
orisice acte sau dosare cu pri-
vire la chestiunile puse la ordi-
nea zilei.
64. e dintele nu pot avea loc
decât In localul primäriei si
sunt publice.
La tererea primarului sau In-
locuitorului aâu) a organului de
control sau a unei treimi din
membrii prezenti, sedintele pot
fi declarate secrete.
Sedintele In care se discutä
bugetul, imprumuturi, impozite
. i acte de dispozitiune, nu pot fi
declarate secrete.
65. Chestiuni necuprinse in
ordinea de zi nu pot fi aduse In
discutiunea consiliului, decal
dacI au fost declarate urgente.
tirgenta trebue admisä cu 2/3
din voturile membrilor pre-
zenti.
Nu pot fi declarate urgente
chestiunile privitoare la bugete,
impozite, imprumuturi, acte de
dispozitiune, precum si desem-
narea In diferitele functiuni sau
deIegatiuni.
Toate chestiunile ce urmeaza
a fi desbätute, trebue sä, fie pre-
cizate in ordinea de zi, neputhn-
du-se trece j chestiuni diverse
sau nepreväzute, lar comunicl-
rile si interpelärile nu se vor pu-
tea face deal la sfârsitul se-
dintelor, dupä epuizarea ordinei
de zi.
66. Chestiunile de special:I-
tate trebuesc supuse deliberärii
impreunä cu ref e-
ratul sefului serviciului respee-
tiv, care va fi in mod obligator
www.digibuc.ro
1930 357
citit inainte de Inceperea desba-
terilor si mentionat In procestil-
verbal al sedintei.
Dupä decizia consilitilui, pok-
te fi chemetà In dedintl mice
persoand de specialitate, de Oa
cArei lámuriM consinul ar avea
nevoie.
67. Pentru ca hotärfrile con-
siliului sä, fie valabile, trebue
ia parte la sedinte majoritatea
absolittä a membrilor sAi.
Hotärtrile consiliulti se Ian
cu majoritatea absolutá a votu-
rilor membrilor prezenti.
In caz de naritate, propunerea
este respinsä.
Votul In chestiuni de alegerj
sau desemndri de persoane este
Intotdeauna secret.
Sectia IV
Atri bu tiunile consiliului
68. Consiliul comunal are ini-
tiative si decide In toate ches-
tiunile de interes local. El e da-
tor a se rosti asupra tuturor
chestiunilor ce i s'ar deferi In
baza legilor si a execute dispo-
zitiunile de interes general lua-
te de autoritätile centrale In li-
mita competintei lor legale.
In exercitiul atributiunil or
aale, consillul comunal poate in-
fiinta comitete de cetäteni care.
sub conducerea unui delegat al
primaruhti, sä dea concurs ad-
ministratiunii locale: serviciile
prestate de aceste.comitete cetä-
ten esti sunt onorifice i gra-
tuite.
Sectia V
Dele gatiune a consiliului
69. Delegatiunea consiliului
Inlocuieste consiliul In interva-
lul dintre sedintele consiliului 1;st
decide In toate chestiunile defe-
rite ei de consiliu. iar ca atribu-
tiuni proprii verificá conturile
de gestiune ale comunelor sub-
urbane.
358 27 .Madie 1936
,70. Consiliul nu poate deferi
delegatiunii votarea sau modi-
ficarea bugetului, infiintäri de
taxe, impozite, cotizatiuni, im-
prumuturi, actele de dispozitiu-
n6, transactiuni, .aprolAri de
gestiuni, regulamente, concesio-
näri de serviciu i lucräri, mo,
dificAri de teritorii, schimbarea
numelui comunei i conferirea
cetâteniei de onoare.
71. Delegatiunea ajutä pe prL
mar In executarea hotäririlor
consiliului, fiind $1. organ con-
sultativ al lui.
Sectia VI
Comunele climatice j balneare
72. Comunele balneare sau
climatice se administreazA con-
form dispozitiunilor din prezen-
ta lege referitoare la categoria
de comune din care fac parte, cu
exceptiunea cä In acele care ar
fi rurale sau orase neresedinte,
primarul va putea fi numit de
Ministerul de Interne.
Primarul numit devine consi-
lier de drept cu vot deliberativ,
prezenta lui nemodificând nu-
märul consilierilor alesi; man-
datul sau de consilier inceteaz5,
cu pierderea calitätii de pri-
mar.
In consiliile acestor comune
va face parte ca membru de
drept cu vot deliberativ $i un
delegat al oficiului local de cura
turism.
Comunele statiunii balneare
sau climatice au dreptul a In-
fiinta si percepe aceleasi taxe $i
impozite ca si comunele urbane.
Comunele balneare sau clima-
tice Ii vor determina perime-
trul necesar desvoltärii statiu-
nii In viitor, In termen de trei
luni dela promulgarea acestei
legi.
Sate le aläturate statiunilor bal-
neare sau climatice, vor putea,
fi trecute la comunele rurale cele
mai apropiate. sau vor forma o
comunä ruralä
www.digibuc.ro
Aceastä delimitare se va face
printro Incheiere a consiliului
comunal local $i al comunei la
care urmeazâ sa se alipeascg, a+
ceste sate, cerându-se apoi a-
probarea Ministerului de In-
terne.
Politia statiunilor balneare
climatice va fi executatä de ser-
viciul Directiunii Sigurantet Ge-
nerale a Statului.
TITLUL IV
Judetul
CAPITOWL I
Consiliul judetean
73, Administrarea judetului
este incredintatä consiliului ju-
detean ca organ deliberativ, de-
legatiunii judetene, ca organ de-
liberativ $i organ executiv si
prefectului.
74. Consiliul judetean este al-
cätuit din membri ale$i $i mem-
bri de drept.
Nunaärul consilierilor ale$i se
stabileste in proportie cu popu-
latiunea judetului, färä deose-
bire de sex f3 i vArstä.
In acest calcul nu inträ popu-
latiunea municipiilor i orase-
lor re$edinte.
Numärul consilierilor este:
24 pentru judetele cu o popu-
latiune pAnd la 200.000 locuitori;
30 pentru judetele cu o popu-
latiune pAriä la 400.000 locui-
tori;
36 pentru judetele cu o popu-
latiune ce trece de 400.000 locui-
tori.
Din 10 in 10 ani éonsiliul ju-
detean va verifica dacä creete-
rea populatiunii nu necesitä o
i) Consiliile judetene au foot or-
ganizate prin Legea din. 2 Aprilie
1864, pag. 78, vol. II, care, cu
modificäri, s'a aplicat pang la
Legea pentru unificarea administra-
tivä, din 14 Iunie 1925, pag. 338,
vol. XIXIL
 27 Martie 1936
schimbare, in numärul consilie-
rilor alesi. In acest caz, votul
consiliului va fi supus aprobärii
ministrului de interne.
75. Sunt membri de drept In
consiliile judetene cu vot delib-
rativ:
a) primarul (presedintele co-
misiunii interimare) orasului
sau al municipiului de resedin-
tä al judetului;
b) ate un reprezentant al Ca-
merei da muna i sectiilor pro-
fesionale, dupä recomandarea
lor;
c) ultimul prefect iesit din
functiune. Daa acesta nu a ad-
ministrat judetul minimum 6
luni, locul säu va fi ocupal de
atre acela dintre fostii prefecti,
in ordinea iesirii lor din func-
tiune, care indeplineste aceastä
conditiune. Ordinea se stabileste
Incepânci cu ultimul ioit din
functiune.
Sunt membri de drept In con-
siliile judetene cu vot consulta-
tiv:
Administratorul financiar, re-
vizorul scolar, medicul uman
cel \reterinar al judetului, seful
serviciului tehnic, directorul ser-
viciului tehnic, directorul ser-
viciului agricol, câte un protoe-
reu al bisericilor nationale si al
bisericii minoritare cu cel mai
mare numär de credinciosi, de
preferinth eel cu resedinta
capitala judetului.
Membrii de drept cu vot deli-
berativ vor fi numiti de atre
Ministerul de Interne,
Sectia I
Constituirea consiliului
76. Constituirea i reconsti-
tuirea consiliuluj judetean se
face dupä normele arätate la
art. 48-52 in pärtile ce pot privi
judetul, In afard de dispozitiu-
nile privitoare la prefect in alin.
3 dela art. 51.
Dispozitiunile art. 54, 55, 56,
59 si 60 se aplia si la judet in
www.digibuc.ro
359
dispozitiunile ref eritoare la ju-
det.
77. In fiecare an la prima
sesiune ordinal% se alege prin
vot secret dintre consilierii alesi
biroul consiliului format din:
presedinte, doi vicepresedinti, doi
secretari, doi chestori, membrii
comisiunii de verificare i dele-
gatii in diferite comisiuni insti-
tuite prin legi speciale.
La aceste alegeri vor fi pro-
clamati alesi acei care au in-
trunit majoritatea relativá a vo-
turilor exprimate.
Consiliul se va Impárti, prin
alegere, in cinci comisiuni:
1) comisiunea administrativd,
financiará si de control;
2) comisiunea de lucrari pu-
blice;
3) comisiunea economia;
4) comisiunea cultelor si a in-
vätämântului;
5) comisiunea sanitará i de
asistentá socialä.
Fiecare comisiune va alege
ate un raportor dintre mem-
bit alesi.
Toti acesti cinci raportori for-
meazá delegatiunea judeteana.
Unul dintre raportori va fi In
mod obligator ales din grupul
sau grupurile din consiliu care
apartin minoritätilor electorale;
altf el delegatiunea judeteanä nu
poate functiona.
Consilierii de drept specialisti
vor fi repartizati in comisiunile
respective, dupá specialitatea
lor. Ei nu au insä dreptul sä
participe la aiegerea raportori-
lor.
Sectia II
Functionarea consiliului
78 Consiliul judetean se in-
truneste totdeauna In localul
Prefecturii. Prezenta prefectului
sau a inlocuitorul-li säu este o-
bligatorie.
Sesiunile ordinare incep la 1
Februarie si 1 Iunie ale fiearui
 Zt Marl le 1936
ati si duratitd Ohl la ter-
minarea lucrarilor.
Cofivotarea la aceste date se
Va lace din tulip cla eatre pre-
fect.
In ciEdul t And nu este convo-
cat sau ptorogat, consilittl se
inttuneste de drept.
COnSiliU1 se va Intriltil tn Se-
siuni extraordinara oridecâteori
interesele jUdetului at tere-o
sau guverhul prede necesar.
Convocarea In sesiunile et-
ttaordinara se face de tätre Mi-
nisterul de Intett le, din Oficiu
sau in urma cererii motivate a
prefectului sau unei treimi din
nutndrul consilierilor.
0 sesiune ordinara se poete
proroga prin decizia Ministeru-
tut. de Interne pe termen de cel
mult o fund.
70. Convocarek frt sesiune
ordinard trebue s preceadd cu
cel putin lb zile libere, ziva fi-
xatä pentru adunare; iar aceea
pentru sesiunile extraordinare,
este valabilä' indiferent de
termen deed s'a obtinut do-
vada scrisä din partea membri-
lor consiliului cd, au Wei ell-
nostintä, de convocare,
Actul de convocare se va e-
duce la cuhostinta publicu:ui
prin publicarea in Monitorul Ju-
detului si afisarea in localul
Prefecturii $i a tuturor primd-
riilor din judet, far consilierilor
iudeteni prin invitatiuni scrise,
fäcute de prefect, la dorniciliul
fiecdrui Consilier.
80. Mandatul consilierilor ju-
deteni este obligator si gratuit,
anlicAndu-li-se acestora dispozi-
tiunile art. 44.
Ei vor primi numai o indem-
nizatie de transport si de intre-
tinere pentru fiecare zi de luau
sau pentru insärcindrile spe-
ciale cu care au fost delegati,
'Cuantumul aceatei indemai-
zatii se va fixa anual de consi-
liu odatä cu votarea bugetului
va pu a fi redus de autori-
www.digibuc.ro
tatea ftltelard otlata cii ttproba-
fea lui.
Membrii delegatittriii
judetean vor avea un jetorl
de ptezentä care flu poata de-
In niclun caz cuantumul
fixat de Ministerul do Interne;
acei dintre et cafe ail domici-
liul real lu afara de ores, vor
primi pe Iânga jetonul de pre-
zentä i cheltuielile de transport
fixate anume de consiliul iu-
detean.
Delegatiunea nu se poate a-
duna decat, cel mult 8 zile pe
lung.
gectla II/
A MN/01mile consitiului
81. Consiliile judetene au In
toate chestiunile privitoare la
judet atributiunile arätate in art
68 pentru consiliile comunale.
CAPITOLUL II
Delegatiunea judefeanei
82. Delegatiunea judeteanä.
este compusil conform dispozi-
tiunilor art. 77 si lucreazg, sub
presedintia Unuia dintre rnem-
brit ei, ales ca presedinte cn
majoritate relativä a celor pre-
zenti. Mandatul de presedinte
expird odatä cu incetarea man-
datului delegatiunii.
Delegatiunea judeteand se in-
truneste in localul pr3fecturii la
convocarea prefectului si lu-
creazd in mod valabil cu- trei
membri.
Prezenta prefectului sau a in-
locuitorului sau este obligato-
rie. El expune delegatiei ches-
tiunile -puse la ordinea zilei
avizul asunra solutiondrit
lor.
Acest aviz nu este obligatoriu..
Delegatiunea inlocueste consi-
liul In intervalul dintre sesiuni
si decide in locul sau, in limi-
tele conferite de consiliu.
Consillul nia poate conferi de-
 V Mattle 1930
legatinhii dreptu/ de a decide;
asupra Votgrii bugetului $i 1316.-
dificgrii lui, aprObarea denthri-
lot, A imprumuturilor, b, actelor
de dispezititme, treneactiilor,
concesiontiri de servicii si lu-
crgri, si hici de a-el da avigul cu
priVire la Schimbgri de nume
sU roOdificgri de teritoriu.
Delegatithiea mai are si 1.1r-
ingtoarele atributiuni proprii:
d) verifica contürile de gee-
tiune ale oraselor neresedintti
doilatinelor rurale, chiar data
stint declarate statiuni balneare
sau climatice, dându-le desce,r-
carea legalg;
b) ia me.'suri hentru aptirarea
intereselor judetului in justitie;
inspecteazg, tontroleazg si
Indrumeazá administratia ser-
viciilor judetene;
d) intocmeste impreung cu
prefectul proiectul de buget;
e) este organ consultativ al
prefectului, In mice chestitme de
interes local, cemi acesta va
crede necesar.
pAPITOLUL III
Prefecful
83. Prefectul de juclet se nu-
meste si se revoacg prin decret
regal In urma propunerii Mi-
nisterului de Interne si stg di-
rect sub ordinele acestuia.
and locul de prefect devine
vacant. Ministerul de Interne
poate insgrcina cu conducerea
prefecturii pe subprefect, un
functionar superior din Minis-
terul de interne, sau pe un
membru din consiliul judeteat
respectiv.
Sectia .T
Atributiuni
84. Prefectul este reprezen=
tantul guvernului 1 seful admi-
nistratiunii judetene,
85. Ca reprezentant al gu-
vernului:
vegheazá le aplicarea legilot
www.digibuc.ro
361
regillathentelór; Upraveghea-
aá tuturor institt1-
tiilor de binefacere $i asistetitg
socialg, fie eh ele depind de
Stat, judet sau comung, fie 0.
sunt asetaminte particulate
so, in leggturg ditectg cti fie-
care Minister, pentrti chestitihile
pendinte de departamentul res-
pectiV si are obligatiuhea sg, in-
specteze eel putin de doug ori
ali merSul serviciilor ce depind
de ministere, fâcând raport mi-
nistetului respectiv de cele cons-
tatate, totodatg, propunând
mgsurile de tmbungtätire po
care le-ar reclama bunul Mete
al acestor servicii. Se excepteazá
serviciile pendinte de Ministertil
Aphrgrii Nationale ei al Justi-
tiei, pe care prefectul nu are
dreptul a le inspecta.
El inspecteazg scolile de Stat
de toate gradele i asezärnintele
sanitare, numai din punct de
vedere administrativ si cibi tot
concursul la luarea i aplicarea
mgsurilor de ordine impuse ele-
vilor in afara scolilor.
Prefectul trebue EA fie infor-'
mat de ()rice anchetá orânduitä
a se face in thdctul sg11, de ori-
care dintre ministere sau ser-
vicii centrale. In afarg de cel al
Apgrärii Nationale si Justitiel.
Organul de inspectie este obli-
gat SA. Incunostiinteze pe pre-
fect asupra delegatiunii sale si
a ltia contact cu el inainte
inceperea anchetei.
Prefectul va putea asista la
facerea anchetelor si va con-
semna observatiunile sale in
procesul-verbal de anchetg po
care-I va i semna algturi de
functionarul anchetator, aceasta
dacg ancheta a fost cerutg chiar
de cgtre prefect.
In caz de inundatii, epidemii
ei epizootii alte asemenea ea-
zuri, prefectul ia toate MASurile
reclamate de imprejurgri si in-
tervine in acest sap la autori-
tatile respective.
362 27 Martie 1936
Este presedintele Comisiunii
judetene de apArare pasivg, pe
care o convoacg obligatoriu tri-
mestrial si oridecâteori este ne-
vole.
Conduce $i controleazg intoc-
mirea i punerea in aplicare a
planurilor de apgrare a judetu-
lui si comunelor, in concordantd
cu situatia si necesitgtile locale,
fiind resposabil de mobilizarea
formatiilor si serviciilor de a-
pgrare pasivg judeteand si dg
aviz asupra intocmirii planuri-
lor de apgrare pasivg al tutu-
ror comunelor urbane sau ru-
rale din cuprinsul judetului. A-
ceastil dispozitiune nu se aplicA
municiphilui Bucuresti.
Coordoneazg mäsurile de apg-
rare pasivg in cuprinsul jude-
tului. in legaturg cu autoritätile
militare.
Aprobg planurile comunelor
5i stabilimentelor de categoria I,
luAnd si avizul autoritgtilor lor
superioare sau a organelor de
supraveghere.
Conduce de aproape actiunea
de instruire a cadrelor forma-
tiunilor cTe apärare pasivg si ac-
tiunea de propagandg in judet,
in conformitate cu prevederile
regulamentelor in vigoare si cu
dispozitiunilor autoritgtilor su-
perioare.
Propune a se prevede in bu-
get sumele necesare pentru pro-
curarea materialelor de apgrare
necesare instructiei, dotgrii cu
materiale a formatiunilor de a-
pgrare pasivg si echipgrii per-
sonalului activ. sub rezerva a-
probgrii Ministerului de Interne.
Controleazg actiunea de echi-
pare a populatiei eu mijloace
de protectie, dung directivele
date de Ministerul de Interne.
Asigurg intocmirea totalitätii
lucrArilor In legäturg cu apgra-
rea teritoriului, precum si con-
tinuitatea lor printr'un serviciu
constituit din personal speciali-
zat, care va lucre in strânsg le-
www.digibuc.ro
ggturg cu biroul mobilizgrii de
pe lângg autoritatile civile.
Prefectul este seful politiei si
al jandarmeriei din cuprinsul
judetului. In aceastg calitate el
ia mgsuri pentru prevenirea de-
lictelor si ingrijeste de mentine-
rea ordinei i sigurantei pu-
blice; dg ordine tuturor organe-
lor politienesti si jandarmeriei,
care sunt obligate sg le execute
imediat; poate pune In miscare
forta publicg in cazuri de rebe-
liune, seditiune, atrupamente
tumultoase, lmpotrivire la exe-
cutarea legilor, regulamentelor
sau ordonantelor, sau in caz de
orice alte evenimente neprevä-
zute care ar ameninta ordinea
publicg, siguranta persoanelor
si a proprietAtilor. In aceste Im-
prejuràri el este obligat sg in-
formeze imediat si direct Minis-
terul de Interne si al Apgrgrii
Nationale. Ofiterii comandanti
sunt datori sg satisfacd de In-
dat g cererea scrisg a prefectu-
lui, fgrg sg mai astepte alte a-
probgri. Prefectul are dreptul sà
ordone ofiterilor de nolitie ju-
diciarg sg dreseze actele nece-
sare pentru constatarea crime-
Tor, delictelor si contraventiuni-
lor i sg Inainteze autoritgtilor
ludiciare pe fgptuitor.
Prefectul poate lua mgsuri
pentru risinirea intrunirilor
când primejduiesc ordinea sau
siguranta Statului,
86. Ca sef al administratiu-
nii judetene, prefectul numeste,
Mainteazg, liceritiazg i aplicg
pedepsele disciplinare tuturor
functionarilor judeteni. confor-
mându-se legii statutului func-
tionarilor publici si legilor sne-
ciale I).
De asemenea el are dreptul de
a amenda pe primari si ajutori
de primar, cu exceptia celor dela
1) A se vedea Legea statutului
functionarilor publici, din 19 Ernie
1923, la pag. 409, vol. XIXIL
 27 hIartie 1936
orasele de resedinta $i munici-
pH.
Amenda nu poate trece de 1/2
din salariul lunar.
El ingrije$te de toate intere-
sele judetului, impreuná cu con-
siliul judetean sau cu delega-
tiunea judeteaná, clupá normele
stabilite de legi; asistä la des-
baterile acestora i executä de-
ciziunile lor; conduce serviciile
administratiunii judetene i su-
pravegheazd lucrärile judetene
in curs de executare; inspec-
teazá cäile judetene, vicinale si
comunale; semneazd toate ac-
tele incheiate in numele judetu-
lui si cele emanând dela admi-
nistratiunea judeteang; prezi-
deazá licitatiile publice; ordo-
nanteazá personal sumele pre-
vazute in buget; reprezintá ju-
detul in justitie, personal sau
printr'un mandater al sIu
poate intenta in numele judetu-
lui actiuni mobiliare $i imobi-
hare, opozitiuni, apeluri, re-
cursuri, contestatiuni i orice
alte cereri pentru apárarea in-
tereselor judetului; indepline$te
toate celelalte atributiuni date
prin legi.
87. Prefectul are dreptul sá
dea ordonante, in marginile le-
gilor si regulamentelor de ad-
ministratiune generalá i jude-
teaná.
Ordonantele se cornunicá Mi-
nisterului de Interne.
Procedura de elaborare si, mo-
dul de executare sunt cele pre-
yázute la art. 61 din prezenta
lege, oficiul notarului fiind in-
locuit cu acel al secretarului ge-
neral al judetului.
88. La finele fiecdrui an pre-
fectul ya intocmi o dare de
seamä asupra actiyitátii Jude-
tene a anului expirat. pe care o
va Supune consiliului judetean,
Ministerului de Interne, precum
si celorlalte Ministere.
89. Prefectul poet-0, la cere-
monii ca semn distinctly o cin-
www.digibuc.ro
363
gátoare cu culorile nationale, iar
In mod obimuit el poarta o in-
sign& ce se va reglementa prin
deciziunea Ministerului de In-
terne.
Sectia II
Dispozifiuni speciale
90. Prefectul este obligat sá
convoace in conferinte educa-
tive, cel putin odatá pe luná, pe
toti functionarii din capitala ju-
detului ce apartin priniäriei si
prefecturii. Aceste conferinte au
de scop imbogátirea cunostinte-
lor profesionale ale functionari-
lor administrativi, tinerea lor in
curent cu noile legiulri, precum
$i indrumarea lor asupra modu-
lui de exercitare a atributiuni-
bor.
Conferintele vor fl tinute de
prefect, primal- si functionari,
cu subiecte privind atributiunile
serviciilor si functiunilor din a-
ceste administratiuni.
Cánd in capitala judetului au
resedinte si alte autoritáti pen-
dinte de prefectura, participa-
rea la aceste conferinte este o-
bligatorie si pentru functionarii
bor.
CAPITOLUL IV
Consiliul de prefedurei
Sectia I
Compunerea
91. Pe lângd prefect functio-
neaza un consiliu de prefectura.
Consiliul de prefecturá este
pus sub pre$edintia prefectului.
El este compus din $efii ur-
mátoarelor autoritáti adminis-
trative locale: raedicul primar
sanitar uman $i medicul vete-
rinar al judetului, administra-
torii financiari, inginerul $ef al
judetului, arhitectul judetului,
revizorul $colar al judetului Si
directorul serviciului agricol ju-
detean.
364 21 Martie 1936
Vor mai putea fi chemati
sedinte, and nevoia s'ar ivi:
ful Parchetului Triblinalului lo-
cal, inspector!! diferitelor
nistere sau servicii cu re$edinta
in localitate, protoereii biserici-
lor romAnesti si preotul cel mai
Malt in grad al bisericii minori-
tare cu cel mai mare numAr de
credinciosi din jUdet, presedin-
tii Catnerelor sectiilor profesio-
nale, silvieultorul cel rnai inalt
in grad din jUdet, comandantul
legiunii de jandarmi, presedintii
comitetelor scolare si directorii
scolilor de curs secundar, mem-
brii delegatiei congliului jude-
tean.
Sectia II
Fume lion area
92. Consiliul de prefectura
se intruneste in localul prefec-
t-mil cel putin ()data pe luna,
oricAnd prefectul va gAsi nece-
sar.
Convocarea membrilor se face
de prefect, individual si in scris.
Membrii consiliului sunt obli-
gati sA participe personal la $e-
dinte, sub sanctiunea discipli-
narA de refuz de serviciu.
Consiliul se prezideazA perso-
nal de prefect.
Un functionar judetean, dele-
gat de prefect, va indeplini
functiunea de secretar al con-
siliului acesta ia parte la toate
$edintele si contrasemneazA
toate lucrärile consiliului.
In fiecare sedint6 se incheie
un proces-verbal semnat de pre-
sedinte, membrii prezenti si se-
cretar, cuprinzAnd desbaterile
ce au avut loc.
Incheierile consiliului se tree
Intr'un registru special, sigilat,
ntnnerotat si parafat.
93, DupA aceeasi procedurk
prefectul va convoca pe mem-
brii consiliului in conferinta la
resedinta fiecärei pläi, cel pu-
tin odatä pe an.
www.digibuc.ro
LA aceste confetinte vor fi
convocati si pretorul, primaril,
notatii i ceileli functionari din
plasa respectiva, prectitn $i pre.
sedintii federalelor de Wind
cooperatiVe.
In hceate confetinte se Or
discUta diferitele chegiuni tie
interes local, se Va lämuri apli,-
carea legilor, regulatnentelor 13i
ordonantelor ai se va aviza asn-
pra mäsurilor ce Bunt de lust
in vederea bunei stäri adminis-
trative, economice, sanitare
culturale.
Sectia III
Atributiuni
94. Consiliul de prefecturA
are de scop sä, asigure bunul
mers al tuturor serviciilor din
judet, sa coordoneze i sä armoL
nizeze activitatea lor, sä inlä-
ture dificultätile ce s'ar ivi in
aplicarea legilor i regulamente-
lor, sa asigure aplicarea reara
a tuturor mäsurilor luate de
puterea centrald.
Membrii cotisibiului vor ra-
porta situatia serviciilor ce con-
duc, nevoile ce au si dificultá-
tile ce se ivesc, propunAnd
mäsurile de luat in vederea a-
roeliorArii situatiunii.
Ei vor putea aduce la cuno-
stinta consiliului si situatiunea
altor servicii si dificultAtile ce
ar impiedeca o normalä func-
tionare a serviciilor sau lipsa
de coordonare a serviciilor din
iudet in exercitiul atributiuni-
lor bor.
95 , Consiliul colaboreazA cu
prefectul i delegatiunea perma-
nentá judeteanA la punerea in
aplicare a legilor si regulamen-
telor si la confectionarea regu-
lamentelor judetene ce cad in
atributiunea consiliului jude-
tean.
El este de asemenea organul
consultativ al prefectului. In ca-
litatea lui de reprezentant al
puterii centrale.
 27 Martie 1936
CA1311'01.111. V
Subprefectul
96. La fiecare prefectura de
jadet va functiona, un subpre-
feet, care este functionar de
Stat, platit din bugetul Minis-
terului de Interne. El are drep-
tul la o inclemnizatie de locuintä
a transport fixata In mod uni-
form pentru toate judetele de
eatre Ministerul de Interne si
care se va Inscrie In mod obli-
gator in bugetul judetului.
97. Subprefectul are urnag-
toarele atributiuni: exercitä In
numele prefectului supraveghe-
rea asupra tuturor serviciilor
judetului; da directive, coordo-
neaza si armonizeaza activita-
tea lor.
Controleaza primirea i repar-
tizarea corespondentei tuturor
serviciilor prefecturii, sernneaza
In numele prefectului certifica-
tele 1 contrasemneaza, cores-
pondenta prefecturii cu autori-
täti i particulari;
Elibereaza copii legalizate de
pe actele devenite publice;
Este de clrept membru In toate
comisiunile institute pentru ori-
ce fel de organizare, cum si pen-
tru Intocmirea regulamentelor
judetene;
Dâ notele calificative persona-
lului i anume: prima nota pen-
tru sefii conducatori de servi-
eii, a doua i ultima nota pen-
tru celalalt personal;
Indeplineste orice alte atribu-
tiuni prevazute In legi, regula-
mente i instructiuni.
In caz de lipsa, subprefectul
este Inlocuit de secretarul gene-
ral al prefecturii, prin deciziu-
nea prefectului.
El mai are ca atributiuni sd-1
ajute pe prefect la tinerea, exe-
cutarea si conducerea luerAri-
lor de mobilizare, fiind personal
raspunzator ea ele sa fie exe-
eutate conform ordinelor supe-
rioare. raspunzand totodatä de
pastrarea secretului lor.
www.digibuc.ro
365
Va. (3xecuta orice atributiuni
date prin lege prefectului, pe
Care accata i-e va delega; acea-
stä delegatiune se va face prin
deciziune specialä.
98. In lipsa prefectului, sub-
prefectul 11 inlocueste de clrept.
Ministerul va putea, mns. da de-
legatiune de prefect unui func-
tionar superior sau unui naem-
bru din consiliul judetean res-
Pectiv.
CAPITOLUL VI
Plcap
99. Plasa este o subdiviziune
administrativä a judetului, fdra
personalitate juridica, si este
compusa, din mai multe comune,
având In fruntea ei un pretor,
numit prin deeiziune de cätre
Ministerul de Interne.
Gruparea sau regruparea co-
munelor In pläsi se face prin
lege.
100. Pentru lucrärile de
cancelarie fiecare plasâ va avea
un secretar, care este functio-
nar de Stat, platit din bugetul
Ministerului de Interne.
Când va fi nevoie si de alti
functionari, ei vor fi nunaiti si
pätiti de judet.
101. Judetele sunt datoare
sä puna la dispozitia preturilor
localurile necesare cancelariei
si locuintei pretorilor, precum
si de a le Intretine.
De asemenea judetul va aco-
peri cheltuielile de cancelarie,
Incälzit si iluminat.
CAPITOLUL VU
Atributiunile pretorului
102. Pretorul este ofiter de
politie judiciara £ji auxiliar al
Ministerului public.
In caz de flagrant delict el
are inftiativa cereetärilor, and
toate indrumarile si ordinele ne-
cesare.
103. 13 petorul este reprezen-
tantul puterii centrale l eful
politi din Cuprinsul OW,
366 27 Martie 1936
Sub controlul prefectului el ia
másuri pentru prevenirea in-
fractiunilor si ingrijeste de men_
tinerea ordinei i sigurantei pu-
blice,
El poate asista la sedintele
consiliilor comunale rurale
oraselor neresedintd, dând sfe-
turi si indrumäri.
In calitate de sef al politiei
executd atribtitiunile sale prin
organele jandarmeriei si ale po-
litiei din orasele neresedinte si
comunele balneo-climatice din
cuprinsul
Pretorul poate pune in mis-
care forte publicd la intâmpldri
de rebeliune, seditiune, atrupa-
mente tumultoase, impotrivire
la executarea legilor sau ordo-
nantelor, precum i alte event-
mente neprevnzute care ar a-
meninta ordinea publick sigu-
ranta persoanelor sau a proprie-
tätilor, raportând imediat pre-
fectului i informand Ministe-
rul public.
In caz de inundatie, foamete,
incendii sau alte calamitäti care
cer interventii urgente, pretorul
va lua mäsurile reclamate de
Imprejuräri, raportând prefec-
tului.
Este membru permanent al
comisiunii judetene de apdrare
pasivd.
Supravegheazd intocmirea pla-
nurilor de apärare, a comunelor
si punerea lor in aplicare, su-
punându-le spre aprobare pre-
iectului de juclet si asigurd pu-
nerea lor in aplicare.
Conduce dupd ordinele prefec-
tului atunci câncl situatia lo-
cald o cere instruirea cadre-
lor formatiunilor de apdrare pa-
sivä din plasä i actiunea de
propaganda.
Urmäreste inscrierea In buge-
tele comunelor a sumelor nece-
sere nevoilor apárárii pasive, In
raport cu posibilitäile fiecdrei
comune.
Asigurd in comund execute-
www.digibuc.ro
rea ordinelor prefectului cu pri-
vire la echiparee populatiei cu
mijloace de protectie contra pe-
ricolelor aero-chimice.
In acest scop comunele si ju-
detul vor trece anual in buget
sumele respective.
104. Pretorul, ca organ ai
judetului, este insärcinat cu Su-
pravegherea i controlul actelor
de administratiune a comunelor
rurale. In special el se lucre-
dinteazd, prin inspectiuni f A-
cute cat mai des comunelor ru-
rale din plasa sa, de modul cum
primarii, notarii comunali
ceilalti functionari comunali, in-
deplinesc atributiunile ce li sunt
date prin legi si regulamente,
precum si de starea cancelarii-
bor. El revizueste starea caselot
comunale si se incredinteazd
despre regulate tinere a scrip-
telor si prezenta fondurilor, dre_
sdnd, Impreund cu primarul,
procesul-verbal de inspectiuni.
El poate lua parte la sedintele
consiliilor comunale rurale, cu
vot consultativ.
In inspectiunile sale, pretorul
se va interesa In deosebi de sta-
rea materiald si morald a popu-
latiunii rurale, dându-si seama
de buna aplicare a legilor. El
va examine conditiile de traiu
ale locuitorilor, dacá sunt boale
epidemice, igiena si salubritatea
comunelor, drumurilor, propu-
nâncl másuri de indreptare. Pro-
cesele-verbale de aceste inspec-
tiuni vor fi dresate in trei exem-
plare din care unul va fi scris
chiar pe registru de inspectiuni,
altul va fi inaintat prefectului ?
iar ultimul va fi pdstrat la pre-
turd..
Pretorul trebue sá justifice cd
a inspectat cel putin odatá in
cursul unui trimestru fiecare
comund din pretoratul säu.
Pretorul reporteazd prefectur
tului la finele fiecdrui trimes-
tru, asupra stárii populatiunii
din circumscriptia sa.
 27 Martié 1936
105. Pretorul va intruni la
resedinta pláii, cel putin odatá
pe trimestru; pe toti primarii si
notarii comunali, impreunä cu
$efii diferiteior servicii din pla-
sä, cum sunt: meclicul, subrevi-
zorul scolar, conductorul tehnic,
medicul veterinar, silvicultorul,
agronomul regional $i $efii sec-
tiilor de jandarmi, $efii nolitii-
lor sau mice alt sef de serviciu
ce functioneazá in plasá, spre a
examina in comun si aviza asu-
pra chestiunilor mai importante
ce privesc interesele administra-
tive economice, morale si cul-
turale ale plásii.
Concluziunile acestor consfd-
tuiri se vor consemna inteun
proces-verbal i sunt obligatorii
pentru toate administratiunile
din plasd.
Functionarii arátati in acest
articol sunt obligati a ráspunde
la convocarea pretorului, refu-
zul lor fiind calificat ea refuz
de serviciu.
Pretorul prezideaza aceste se-
dinte.
106. Pretorul vd exercita a-
tributiunile care i se vor delega
de prefect si In toate cazurile Il
ajutá pe acesta in Indeplinirea
atributiunilor sale si la execu-
tarea deciziunilor consiliului ju-
detean.
107. Toatä corespondenta
comunelor cu organele tutelare
se face prin preturá, pretorul
fiind obligat a-si da avizul asu-
pra fiecárei lucrári i a-i da curs
in cel mult 48 ore.
Pretorul ingrijpste de publi-
carea legion i regulamentelor
si vegheazá la stricta lor apli-
care.
Se excepteazá dela aceste dis-
pozitiuni comunele urbane si
statiunile balneare $i climatice.
care trimet corespondenta lor
direct prefecturii.
108. Pretorul are dreptul sä
aplice primarului, ajutorului de
primar, notarului i celorlalti
www.digibuc.ro
367
functionari comunali pedeapsa
musträrii, precum si a amenzii
cu pierderea salariului pe cel
Mu lt 5 zile j sá acorde permi-
siuni functionarilor subalterni
parlá la 8 zile.
Orice másurá Iuatá pe baza
acestor dispozitiuni o va raporta
prefectului.
El prezideazá ceremoniile ofi-
ciale din plasd in comunele ru-
rale $i orase neresedinte, dupl
aceleasi norme ca i prefectul.
Pretorul poartä in mod obis-
nuit o insigná ce se va regle-
menta prin decizia Ministeru-
lui de Interne.
CAPITOLUL VIII
Afributiunile notarului
109. Notarul este numit
salariat de Mnisterul de Interne.
El este reprezentantul puterii
centrale in comunele rurale, se-
ful cancelariei, precum $i organ
de indrumare i colaborare al
administratiei comunale.
110. Atributiunile notarului
sunt:
Publicarea i aplicarea legilor
si regulamentelor de adminis-
tratie publicá, a ordonantelor
instructiunilor date de puterea
centrall;
Culegerea datelor statistice
conform legilor speciale;
Tinerea la curent j conserva-
rea foilor cadastrale conform
normelor stabilite de Ministerul
Agriculturii;
Tinerea registrelor pentru eli-
berarea biletelor de vanzarea vi-
telor;
Indeplinirea tuturor atribu-
tiunilor ce-i sunt date prin le-
gea de fatl, i celelate legi $i re-
gulamente;
Executarea tuturor dispozitiu-
nilor luate de autoritätile cen-
trale;
El este $eful politiei adminis-
trative din comuna;
El este ofiter al politiei "judi-
368 27 Mart 10 1336
ciare, auxiliar al parchetului,
plimeste reclamatiuni, le cerce-
teaza si le Inainteaza autorit41i-
lOr In clrept, având initiativa
tuturor m4surilor, de care va
dresa acte $i Incuno$tiinta pe
pretor i pe seful parchetului;
Notarul, In afard, de atribu-
tiunile ce-i incumbd, ca secretar
al comisiunii de apararea pa-
supravegheazd, de aproape
instruirea cadrelor formatiuni-
lor de apdrare $i a populatiei,
activâncl frupreund, cu primarui
actiunea de propagandà.
Raporteazd, pretorului mäsu-
rile sau actele administrative
contrarii legilor, regulamentelor
intereselor locale sau gene-
rale;
Are rdspunderea Intocmirii ac_
telor de stare pe care le
si contrasemneaa.
Notarul asistd, la seclintele con-
sibului comunal, cu vot consul-
tativ, Mcând propuneri, dând
sfaturi si IndrunAri consiliului;
Colaboreazd, la Intocmirea ra-
poartelor asupra chestiunilor ce
se vor supune deliberaril eónsi-
liului, la Intocmirea proiectului
de buget;
Contrasemneazd, chitantele de
certificatele de notorietate
publicd, i paupertate, copiile de
De actele administratiei comu-
nale, ordonantele date de pri-
mar;
Afiseazg deliberatiunile consi-
liului comunal $i dd, tot con-
cursul pentru executarea hoM-
rtrilor consiliului comunal, ju-
detean si a delegatiunii consi-
liului judetean;
Notarul Indeplineste In gene-
ral atributiunile secretarului co-
munal din comunele urbane;
Notarul comunei rurale este
Indatorat la cerere a redacta pe-
titiunile atenilor i cererile de
Inscrieri In cartea funduard,.
Pentru efectuarea acestor ser-
vicii el nu va putea ptetinde
alta platift dead aceea stabilitd,
www.digibuc.ro
de gainjster printenn tarif fspe-
çial
Notarul eats p,jutat In Merl--
rile sale de functionarii comu-
nali, ce fiecare comuná Ii va
avea potrivit mijloacelor lor bu-
getare.
TITLUL V
Condilianfle eerate persenalului ad-
mjnistrativ ales §I nuiij
CAPITOLUL
Sectia I
Primarul
111. Primarul numit In co-
munele declarate statiuni bal-
neare sau climatice va trebui sá
poseada un titlu academic.
Acestui primar nu i se cere a
avea calitatea de membru al co-
munei.
In cazul când va fi numit din-
tre consilierii alesi titlul acade-
mic nu este obligator.
112. Primarului In emu-
nele urbane de resedinte, orasele
neresedinta, comunele suburb:,
ne i rurale i se cer eonditiunile
de eligibilitate arkate la art. 11.
113. In municipii, primarul,
pe lângd, conditiunile arltate la
art. 11 va trebui sä aibd, un ti-
tlu academic.
Ofiterilor generali $i ofiterilor
superiori ce au avut aceste grade
In activitate nu li se cere titlul
academic.
In toate cazurile pentru a fi
ales primar candidatul trebue
sà albd, minimum 30 ani $i sa
nu depaseascä vârsta de 65 ani.
114. Primarii pot sd..-$i exer-
cite In acelasi timp i profesiu-
nea lor libera; functionarii pu-
blicicu exceptiunea profesori-
lor universitarisunt obligati a
lua concediu sau a demisiona
din funotiunea lor.
Mandatul de parlamentar este
incompatibil ou cel de primar,
In afard, de eel al primarului ge-
neral al municipiului Bucure$ti
 27 Martie 1936
si al celor numiti In statiunile
belneo-climatice.
Dispozitiunile acestui articol se
plic In Intregime si ajutorilor
de primer, mandatul kr rand
In toate cazurile mns. incompa-
tibil cu mandatul de parlamen-
tar.
Primarii si ajutorii de pri-
mer, nu pot face *parte ca ad-
ministratori, directori, functio-
nari, avocet, medic, membru sau
censor In consiliul societätilor
civile, sau comerciale, precum
Intreprinderi de orice fel, care
functioneazä in cuprinsul ora-
$ului, avánd interese In leghturg
cu administratia comunalá.
Se excepteazá, dela aceastä dis-
pozitiune societátile sau Intre-
princlerile In care romunele sunt
direct interesate.
115 Secretarul general la
municipii i secretarii comunali
la celelalte orase sunt numiti de
catre primer si se confirmä prin
decret regal. pe baza propune-
iii de Interne pen-
tru municipii $i prin deciziu-
nea Ministerului de Interne pen-
tru celelalte orase.
Ei se recruteazá astfel:
a) Dintre doctorii sau licen-
tlatii In drept cii cinci ani de
magistraturä sau Zece ani de a-
vocaturá;
b) Dintre functionarii admi-
nistrativi comunali sau jude-
teni care Indeplinesc urmätoa-
rele conditiuni: sa noseadá titlul
de licentiat sau doctor In drept
sau al Academiei de Inalte Stu-
dii comerciale i vechimea de cel
putin zece ani In serviciile ad-
ministrative si sä se fi remar-
cat prin pregátire profesionalá,
ratincá si aptitudini de condu-
cere.
Actualli secretari generali vor
fi definitivati In functiunea de
secretari de orase si de secretari
generali la municipii, dacá sunt
titrati.
Cei netitrati vor putea fi defi-
c. Ilamangiu, vol. XXIV. 24.
www.digibuc.ro
369
nitivati numai dacá, au cinci ani
In aceastä functiune i sunt bine
notati.
Sectia
Prefectul
116. Pentru a fi numit pre-
fect se cere titlu academic de li-
centiat sau doctor, precum si
vârsta de eel putin 30 de ani Im-
pliniti.
Ofiterilor generali si efiterilor
superiori ce au q.vut aceste gra-
de In activitate nu li se cere ti-
tlu academic.
Prefectul nu poate exercita
uicio altá functiune publicá, pla-
titä, de Stat, judet sau comuná,
sau vreo profesiune liberá, sau
face parte ca administrator, ca
membru sau censor In consiliile
societátilor civile sau comerci-
ale, cooperative sau bänci popu-
lare din cuprinsul judetului.
Sectia III
Subprefectul
117. Subprefectul se recru-
teazil dintre pretorii inamovibili
titrati si este numit prin decnt
regal clupá retornandarea Minis-
terului de Interne.
Functiunea de subprefect este
superioará celei de pretor, echi-
valarea ei In cadrul functiuni-
kr Statului urmând a se stabili
orin legea de armonizare a func-
tiunilor i salariilor.
Subprefectul se bucurá In pri-
vinta stabilitátii si transferäri-
lor de aceleasi drepturi care
prin aceastä lege s'a acordat
pretorilor.
Actualii directori de prefec-
turit vor putea fi numiti subpre-
fecti dacä sunt titrati sau prove-
niti dintre ofiteri activi ou gra-
dul de cel putin *pilau, fárá
de a li se cere conditiunile pre-
vázute In acest articol; totdeo-
data respectându-li-se gradul si
salariul pe care Il au chiar dad,
vor fi suPerioare elor ce se vor
 27 Martie 1936
determina prin legea de armoni-
zare a functionarilor $i salarii-
lor si aceasta indiferent daca ei
se gasesc astazi prevazuti in bu-
getul Statului ca functionari de
Stat sau a judetului ca functio-
nari judeteni.
Sectia IV
Pretorul
118. Pentru a fi numit pre-
tor se cere un stagiu de cel pu-
tin trei ani In functiunea de se-
cretar de plash', sau notar $i sa
fi ocupat aceste functiuni In
conformitate cu dispozitiunile
art. 127-129 din prezenta lege.
Fo$tii pretori, aflati In cadrul
disponibil vor fi reprimiti cu
precadere la vacantele ce se vor
ivi.
Echivalarea functiunii de pre-
tor fn cadrul fun ctiunilor Sta-
tului, se va stabili prin legea
de armonizare a salariiIor1).
Licentiatii In drept, care au
trecut examenul de pretor, ma-
inte de promulgarea acestei
legi, vor putea fi numiti direct
in aceasta functiune.
119. Salariul pretorilor este
Inscris in bugetul Ministerului
de Interne.
In afara de acest salariu, ei
mai au dreptul la locuinta, Hu-
minat, Incalzit si o indemni-
zatie de transport, care vor fi fi-
xate in mod uniform pentru
toate judetele de catre Ministe-
rul de Interne, $i vor fi inscrise
ca cheltuieli obligatorii in bilge-
tul judetului.
120. Pretorul are drept, dupa
vechimea In aceasta functiune,
la gradatif cu spor de salariu.
Ministerul de Interne, pe cale
de regulament, va stabili gra-
datiile i sporul de salariu; gra-
1) A se vetlea Legea pentrn ar-
monlzarea calorific"; din 1 Louie
1927, la pag. 903, vol. XX.
www.digibuc.ro
datiile se vor acorda din cinci
In cinci ani.
Pretorilor titrati proveniti din
administratia din Bucovina li se
vor socoti gradatiile dela numi-
rea definitiva in serviciul admi-
nistrativ.
121. Pretorul va primi pen-
tru orice frauda descoperita de
el in plasa sa, in dauna oricarei
administratiuni publice, o pri-
ma echivalenta, cu minimul 5%
din totalul sumelor fraudate si
incasate de administratiunile
publi ce.
122, Pretorul este supus in
totul conditiunilor legii statutu-
lui functionarilbr publici si se
bucurà de stabilitate din mo-
mentul numirii.
Duná trecerea unui termen le
5 ani dela numire, pretorul este
fn drept a cere Ministerului de
Interne a fi declarat inamovibil,
inaintând totdeorlata un memo-
riu asupra activitatii si realiza-
rilor sale,
Ministerul va ordona o ins-
pectiune, care se va face de ca-
tre o comisiune compusa din
presedintele comisiunii discipli-
nare judetene, in calitate de pre-
$edinte; un functionar superior
din Ministerul de Interne $i pre-
fectul judetului respectiv.
Comisiunea va inspecta lucra-
rile dela pretura ca $i dela co-
munele din plasa, va interoga
pe pretor asupra modului cum
a aplicat diferitele legi, regula-
mente i ordine $i se va con-
vinge asupra color aratate de
pretor in memoriul sat'.
Daca pretorul a functionat Si
fn alte judete, comisiunea fie
direct, fie prin prefectii respec-
tivi, va culege date $i din a-
cele judete.
Ea va lua act si de notele ob-
tinute de pretor dela lefii sal
ierarbici.
Odata inspectiunea terminatk
comisiunea va dresa un proces-
 27 Martie 1936
verbal, pe care, Insotit de un a-
viz, Il va depune Ministerului de
Interne.
In cazul când comisiunea de
inspectiune a gdsit c pretorul
este meritos, ministerul, cu a-
vizul comisiunii pentru propu-
neri de numiri i Inaintdri, va
Intocmi decretul regal de de-
clarare ca inamovibil.
123. Pretorul care pe calea a-
rdtat'd la articolul precedent n'a
fost apreciat ca indrepttitit a
se acorda inamovibilitatea, dupä
expirarea unui nou termen de 5
ani, va putea repeta pentru ul-
tima datá cererea sa, procedân-
du-se conform normelor prevd-
zute la art. 122.
Deed ei de data aceasta rezul-
tatul inspectiunii va fi defavora-
bil pretorului, el va pierde ei
dreptul de a i se mai acorda pe
viitor alte gradatii peste cele ob-
tinute pand. atunci.
124 Pretorii stabili nu pot fi
transferati din oficiu dectit pe
Mzá de raport motivat al pre-
fectului de judet, report spriji-
nit pe cercetärile sale personale.
Transferarea din oficiu, con-
stituind o pedeapsd disciplinard,
se va aplica numai potrivit nor-
melor prevázute In statutul
functionarilor publici.
Pretorii care sunt In cadrul
disponibil se bucurä de aceleaei
drepturi ca i cei din cadrul ac-
tiv.
125 Pretorii aflati astázi In
functiune sunt declarati stabili
si li se vor aplica toate dispozi-
tiunile prezentei legi, cu deose-
bire eá acei dint-re ei, care nu
sunt titrati sau nu au titlul de
licentá In etiintele de Stat. ab-
solventi ai ecoalei de documenta-
re si etiinte administrative, sau
nu sunt nroveniti dintre foetii
ofiteri artivi, nu pot cdpáta ina-
movibilitatea.
126, In lipsa nretorului, el va
fi Inlocuit de secretarul pldeil
respective.
www.digibuc.ro
371
Sectia V
Secretarul pldii
127. Secretarul pläeii este re-
crutat dintre notaril numiti po-
trivit art. 129, sau a celor aflati
azi In functiune ei având titlu
academic.
El este numit ei salariat de
Ministerul de Interne, dupä re-
comandarea prefectului ei se bu-
curd de dispozitiunile legii sta-
tutului functionarilor publici ca
si de avantajele date prin pre-
zenta lege notarilor.
Indemnizatiile de transport, lo-
cuintd, iluminat i Incálzit cu-
venite secretarilor de plasá vor
fi prevázute In bugetul judetu-
lui.
128, Secretarii de pldei aflati
In functiune la punerea In apli-
care a prezentei legi, care n'ar
Indeplini conditiunile cerute de
dispozitiunile art. precedent, vor
fi trecuti In functiunea de notar
sau subnotar, dupd normele a-
cestei legi.
Sectia VI
Notarul
129, Dela punerea In aplicare
a acestei legi, nicio numire de
notar nu se va putea face decât
deed candidatul, pe lângd coriñL
tiunile cerute -de legea statutului
functionarilor publici, are licen-
ta In drept sau a Academiei co-
merciale, sectia administratiei
publice ei a absolvit cursurile
ecoalei superioare de notari sau
orice alte cursuri speciale de pre-
gátire de pe lângd Ministerul de
Interne.
Notarii In functiune, care In
momentul promulgärii prezentei
legi, nu fndeplinesc conditiunile
acestui articol, se vor bucura de
dispozitiunile lui, deed, ulterior
au cdetigat unul din titlurile a-
cademice cerute In acest articol.
De asemeni vor putea fi nu-
372 27 Martie 1936
miti notari si acei care la data
promulgärii prezentei legi au di-
ploma scoalei de documentare si
de stiinte administrative, a scoa-
lei superioare de stiinte de Stat,
eau a scoalelor de notari; aces-
tia riu vor putea insa avansa la
gradul de pretor.
130 Notarul este numit si re-
tribuit de Ministerul de Interne,
primind pe lângá salariu i o
lndemnizatie de transport si lo-
cuintä, iluminat i inalzit dela
comun
Notarii numiti conform art.
129. ca si cei astázi in functiune,
care au un titlu academic, vor
avea drept la gradatii i sporuri
de salarii pentru stagiul de ve-
chime in aceasta functiune.
Gradatiile i sporul se vor a-
corda din 5 in 5 ani si se vor sta-
bili de Ministerul de Interne prin
regulament.
131. Dula ani de functio-
nare notarul va fi declarat sta-
bil siin afarI de cazul când el
va cere singurnu va putea fi
transferat decât Drin deciziunea
Ministerului de Interne, cu avi-
zul comisiunti de disciplinä.
132. Secretarii de plasá, ac-
tualii notan i subnotari in func-
tiune, care nu indeplinesc con-
ditiunile art. 127 si 129 sau nu
au un titlu academic, vor fi de-
clarati notari stabili, dacá Incle-
plinesc una din urmátoarele
conditiuni:
a) sunt absolventi al cursului
inferior de liceu, scoala normalá
eau seminar ;
b) sunt absolventi ai scoalelnr
oomerciale, de agriculturá sau
profesionale;
c) sunt absolventi ai scoalei de
stiinte de Stat -sau ai scoalei de
tlocumentare si de stiinte admi-
nistrative;
rl) Sunt absolventii scolilor de
notari;
e) fostii plutonieri, sergenti fu-
rieri sau instructori;
www.digibuc.ro
sunt notari de cel put'n 10
ani neintrerupti;
g) invalizii de rázboiu;
h) notarii declarati definitivi
(stabili) Mainte de promulgarea
acestei legi.
Toti acestia n'au insa dreptul
la gradatii, daa nu au eel pu-
tin 6 clase de licen sau echiva-
lentul lor.
133. Secretarii de plasá, no-
tarii si subnotarii in functiune,
care nu indeplinesc conditiunile
ardtate In articolele precedente,
vor putea fi pástrati In func-
tiune cu titlul de subnotari.
Functiunea de subnotar este
provizorie Ong and locurile de
notar vor putea fi completate,
conform prezentei legi.
Subnotarilor nu li se aplicl
legea statutului functionarilor
publici si nici avantajele confe-
rite notarilor prin rezenta lege.
Subnotarul indeplineste toate
atributiunile notarului si este
salariat din bugetul Ministeru-
lui de Interne.
134. In .cazul and, pentru
completarea viitoarelor vacante
de notari, nu se vor gási candi-
dati satisfácând conditiunile le-
gii de fatá, se va putea recurge
la numire de subnotari, care pen-
tru a fi numiti vor trebui in-
deplineasa una din conditiunile
arátate la art. 132, lit, a, b, c i d.
Indepartarea subnotarilor se
poate face, atât ca pedeapsg, cât
pentru a se crea astfel locuri
de notar pentru cei ce Indepli-
nese conditiunile legale.
Numirile, transferdrile si in-
depärtärile subnotarilor se fac
de prefect.
135 Subprefectului, pretoru-
lui, secretarului de plasá si no-
tarului, absolvent al scoalei su-
perioare de notari sau de specia-
litate de pe lâng Ministerul de
Interne, nu li se cere examenul
de intrare in functiuni prevázut
de legea statutului functionari-
lor publici.
 27 Martie 1936
TITLUL VI
Dispozitiuni comune consIllilor ¡tide-
tene i comunale
136. Desbaterile in consiliile
judetene, municipale si ale ora-
selor se fac in limba romând,.
In comunele rurale, consilierii
care nu cunosc limba Statului,
vor folosi in discutiuni limba
lor; in acest caz Insà primarul,
care este obligat a cunoaste lim-
ha românil, va traduce sau pune
sá se tradua aceste cuvântari,
ca astfel a fie intelese de intreg
consiliul si inserate In procesul-
verbal al sedintei.
Secretarul consiliului va re-
dacta procesele-verbale de sedintä
in care va trece toate hotäririle
luate si mentiona la cererea
membrilor consiliului orice pâ-
rere contrarie exprimatä cla ei.
Procesele-verbale vor fi redac-
tate in limba românä, semnate
de presedintele eediraei ei con-
trasemnate de secretar; aceste
procese-verbale se vor colectiona
in ordinea lor cronologia, intr'o
brosua, care va fi numerotata,
Inchisá si parafatá la finele a-
nului.
Secretarul consiliilor i dele-
gatiunilor judetene este secreta-
rul general al judetului; al con-
siliilor municipale i oraselor
este secretarul comunal al aces-
tor administratiuni. iar al comu-
nelor suburbane si rurale este
notarul.
137. Consiliile disolvate se In-
locuese cu comisiuni interirnare,
prin deciziunea organului tute-
lar si care vor functiona pana
la constituirea unui nou consi-
liu ales.
Numárul membrilor comisiu-
nilor interimare Va fi de
trei pentru cornunele rurale;
cinci pentru orase nereeedinte;
sapte pentru oraee resedintá;
nouâ, pentru municipii i ju-
dete,
Dintre acesti membri unul va
avea calitatea de presedinte, iar
www.digibuc.ro
373.
altul de vicepreseclinte; la muni-
cipii vor fi doi vicepresedinti*
desemnarea lor se va face prin
InsAi decizia de numire a co-
misiunii interimare.
Presedintii, vicepresedintii
membrii comisiunilor interimare
vor trebui ä indeplineasa pen-,
tru numire conditiunile cerute
primarilor, ajutorilor de primari
consilierilor
Durata comisiunii interimare
este de maximum patru luni.
138. Atributiunile comisiuni-
lor interinaare sunt aceleaei pe
care legea le conferä consiliilor,
afará de contractarea de impru-+
muturi, acte de dispozitiuni
transactiutti.
In cazuri de urgentá necesitate
se vor putea contracta impru-
muturi ei face acte de dispozi-
tiuni si transactiuni cu preala-
bilâ autorizare datg, printr'un
jurnal al Consiliului de Minis,
tri.
In acest din urmá caz hotäri-
rea consiliului respectiv nu va,
deveni definitivâ si nu va putea
fi pusá in executare deat dupa
aprobarea Ministerului de Inr
terne.
Presedintele ei icepresedintii
comisiunilor interimare comu,
nale vor indeplini atributiunibei
primarului i ajutorului de pri.
mar, aplicându-li-se aceleasi in-
compatibilitáti.
139. Aceeasi persoaná nu poate
figure cleat intr'un singur conri
siliu cu exceptiunea acelora care
prin calitatea lor de membru In-
tr'un consiliu figureazá ca mem,
bru de drept In alt consillu.
.CAPITOLUL I
Regulamente
140. Consiliile comunale i ju.
detene intocmese regularnent
pentru organizarea el functional
rea serviciilor lor, precum i pearl
tru reglementarea tuturor intot,
reselor administrntillor
374 27 Mart le 1936
Regulamentele devin obligato-
rii dupd aprobarea lor de cAtre
organele tutelare si dupg publi-
carea in buletinul comunal pen-
tru comune, iar In buletinul ju-
detului pentru judete si pentru
comunele care n'au un buletin
al lor. Dovada indeplinirii aces-
tor formalitäti se face prin pro-
ces-verbal.
Aprobarea regulamentelor de
igiená, salubritate, edilitate si
politie comunalá ale comunelor
suburbane se dá de consiliul co-
munei urbane de care depinde.
Sefii serviciilor tehnice, sani-
tare, veterinare si ai celorlalte
servicii de specialitate sunt o-
bligati a cerceta regulamentele
care privesc mäsuri de speciali-
tatea lor, a face observatiunile
ce vor gási necesare $i a le pre-
zenta administratiunilor locale,
care le vor inainta organelor tu-
telare odatá cu regulamentele
votate.
Regulamentele vor prevedea
inásuri si sanctiuni pentru asi-
gurarea executárii lor. Aceste
sanctiuni nu vor putea depási
pedepsele prevAzute In codul pe-
nal pentru contraventiuni.
In caz de insolvabilitate, amen_
da se va transforma In presta-
tiune de muncd, iar in caz de
refuz de executare, In inchisoare,
care nu poate fi mai mare de 15
zile.
Amenzile si theltuielile se vor
Incasa potrivit legii de urmá-
rire a venitur!lor Statului, In fo-
losul administratiunii locale res-
pective.
Regulamentele vor prevedea cá
pentru contraventiunile flagran-
te, agentul constatator poate
chiar incasa amenda In cazul
In care contravenientul, recunos-
and faptul, convine sa plâteascá
jumätate- din minimul amenzii,
preVAzute de lege, pentru con-
trkVèntiunea sávkrsitá, eliberan-
ddli-Se o chitantâ dintr'un car-
net eu matcá. In acest caz con-
www.digibuc.ro
travenientul nu va mai fi dat
In judecatä.
Când Ina, contravenientul nu-si
recunoaste vina, agentul va con-
stata faptul prin proces-verhal
si-1 va inainta judecátoriei com-
petinte.
CAPITOLUL II
Serviciile adminiskaliilor locale
141. Functiunile, atributiunile
si conditiunile de numire, pre-
cum si dreptul 1a gradatii func-
tionarilor administratiilor loca-
le, necuprinsi In aceasta lege, se
vor stabili pe cale de regula-
ment si in conditiunile legii pen-
tru statutul functionarilor pu-
blici, legii de armonizarea servi-
ciilor si salarii, precum si orice
altá lege ce ar privi functilmile
si functionarii publici 1).
Intre servicitle administratii-
tor locale va trebui O. se orga-
nizeze si un birou statistic care
va functiona la fiecare adminis-
tratie localá, in conformitate cu
normele stabilite de Institutul
Central de Statistia al Statu-
lui.
Serviciile tuturor administra-
tiunilor locale se vor stabili ast-
fel incât administratiile de a-
ceeasi categorie sä aib6 un nu-
mgr egal de functionari, iar
functionarii sa aibA la servicii
similare aceleasi grade si sala-
rii.
Când una dintre aceste admi-
nistratiuni locale are intreprin-
deri sau servicii speciale peste
acele fixate de minister, ele vor
cere sá li se hotárascd plusurile
de functionari necesari. precum
si gradele si salariile lor.
Dispozitiunile acestui articol nu
1) A se vedea Legea statntului
funetionarilor publici, din 19 Iume
1923, la pag. 409, yol. XIXII, pre-
eum Qi Deeret-lege pentru ierarhiza
rea funetiunilor In administratiile
publice, din 13 Noemvrie 1934, la
pag. -747, vol. XXII.
 27 Ai artie 1936
se aplica comunelor rurale, ser-
viciile lor stabilindu-se dupa mij-
loacele bugetare de fiecare con-
siliu, cu aprobarea organului tu-
telar.
142. Actualele servicii tehnice
si de arhitecturd dintr'un judet,
apartinând orasului de resedintd
judetului, vor fi contopite In-
tr'un singur serviciu tehnic, sus-
tinut In proportie cu buge-
tele lor de ambele administra-
tiuni.
Acest serviciu tehnic va avea
cloud sectii, una de inginerie si
alta de arhitecturd, fiecare fiind
condusä respectiv de un inginer
si un arhitect; personalul intre-
gului serviciu va fi sub ordinele
acestora si va executa insArci-
nárile ce se vor da.
Numirea i actiunea discipli-
nard a personalului acestui ser-
viciu, care este plätit din buge-
tul administratiilor locale, se va
face de prefect, cu respectarea
dispozitiilor legii pentru statu-
tul functionarilor publici si cu
avizul primarului; inginerul ju-
detului i personalul tehnic, care
astázi este numit i plätit de
Ministerul Luerdrilor Publice,
va continua si dupd a-plicarea a-
cestei legi sá rdmând sub auto-
ritatea Ministerului Lucrárilor
Publice, executând insd toate
dispozitiunile date de prefect si
primar, sub sanctiunea prevd-
zutd pentru refuz de serviciu
datorat i sanctiunea disci-
plinarä.
Dispozitiunile acestui articol nu
se vor aplica la municipiile al
cdror buget dupd aprecierea
Ministerului de Interneva per-
mite intretinerea unui astfel de
serviciu aparte de cel al judetu-
lui.
In judetele in care municipiul
are organizat un serviciu tehnic
separat de al judetului, si jude-
tul n'ar avea in personalul sdu
arhitect, serviciul de arhitectu-
1'6 al municiplului este obligat
www.digibuc.ro
375
a se conforma dispozitiunilor a-
cestui articol.
143. Orice lucrare tehnicd din
comune sau judete va fi execu-
tea sub supravegherea i rds-
punderea inginerului sau arhi-
tectului, dupd specialitatea fie-
cdruia dintre ei.
CAPITOLui. III
Planuri de sift:a fie §i sisfemafizare
144. Toate comunele inclif e-
rent de categorie vor trebui sa
aibd planuri de situatii si siste
matizare.
Comunele care n'au mijloate
materiale ca sA Intoemeascä a-
ceste planuri, chiar dela pune-
rea In aplicare a prezentei legi,
sunt obligate ca la Inceputul fie-
cdrui an bugetar, incepand cu
anul bugetar 1936-1937, sá con-
semneze la Cassa de Depuneri
o cotd anuald ce se va fixa la
aprobarea bugetelor de cdtre or-
ganul tutelar.
Numai dupä ce värsdmintele
acestea au completat suma ne-
cesarä Intocmirii planurilor, su-
ma se va ridica dela Cassa de
Depuneri i folosi scopului ei.
Sub niciun motiv aceste sume
nu vor putea cdpäta o altd, des-
tinatie si niciun organ nu va
putea da descárcare legalá ges-
tionarului cdzut inteo asemenea
culp A.
145. Planurile de situatie
sistematizare ale comunelor ru-
rale se vor Intocmi de serviciile
tehnice judetene respective. Pen-
tru celelalte comune, dacA ser-
viciile tehnice nu le vor putea
executa, intocmirea planurilor se
va acorda prin concurs la care
vor participa numai arhitecti si
ingineri diplomati, inscrisi in
corpurile respective.
Serviciile tehnice judetene, la
Intocmirea planurilor de situa-
tie si sistematizare ale comune-
lor declarate statiuni dimatice
sau balneare, yor lua In preala-
376 21 Mart le 1936
bfi avizul Oficiilor locale de curg
si de turism.
146. Planurile odatà Intoc-
mite vor fi supuse aprobArii con-
siliului respectiv, cu avizul con-
form al consiliului tehnic supez
rior i odatä devenite definitive,
nicio lucrare cu caracter public
sau privat nu se va putea face
deck conform cu dispozitiunile
acestor planuri.
Planurile ramose definitive nu
pot fi modificate deck prin de,
cret regal, dupd propunerea mi-
nistrului de interne, la cererea
consiliului respectiv i cu avizul
conform al consiliului tehnic su-
perior.
Planurile comunelor rurale,
precum i modificarile, se apro-
bâ, de Consiliul judetean, fgrá
avizul consiliului tehnic supe-
rior.
147. Pentru executarea
rilor cu caracter permanent si
public: cladiri, instalatiuni, a-
menajare sau oricare altele de a-
semenea natura, administratiu-
nile locale trebue s Intoemeasd
prin serviciul tehnic proiectele,
caietele de sarcini si devizele.
Când pentru aceste lucdri s'ar
cere competinta unor specialisti
de altä categorie deck a celor
ce compun serviciul tehnic lo-
cal, se va angaja anume un spe-
cialist.
148. Dad, valoarea, unor ase-
menea lucrAri intrece suma de
lei 500.000 la comunele rurale,
de 1.000.000 lei la cele balneo-cli-
malice i orase neresedinte si de
3.000.000 lei la celelalte unitAti
administrative, acestea nu vor fi
puse in executare Mira avizul
conform al consiliului tehnic su-
perior de pe lângä Ministerul
L-ucrArilor Pub lice.
Dad pentru lucrarea ce se va
face s'a folosit competinta unui
specialist ce nu face parte din
personalul serviciului tehnic lo-
cal, indiferent de valoarea lucra-
www.digibuc.ro
rii, se va lua avizuk consilului
tehnic superior.
Dad consiliul tehnic superior
nu-si va da avizul la cererea acl-
ministratiei locale in terrnen de
30 zile dela primirea ei, admini-
stratia localá va proceda cu a-
probarea autoritätii tutelare la.
executarea lucrarilor.
Când pentru lucrarea ce ur-
mead a se execute se adoptá un
plan deja aprobat de consiliuI
tehnic superior, fie chiar pentru
altá localitate, el ia caracteruI
de plan tip si nu mai e nevoie de
vreo aprobare, indiferent de vaa
loarea
149. Planurile odatá 1ntoc-
mite si aprobate servesc de bazá
alinierilor individuale; creeaz&
servitutea de neconstructie non
aedificandi pentru terenurile ie-
site din alinierea decretatá, ast-
f el cum este prevázutà In planuI
de sistematizare 5i in planurile
de aliniere, sau in modificarile
lor ulterioare; impiedid repara-
tiunile radicale si reconstructia
cládirilor iesite din aliniere: su_
pun proprietatea cläditä sau ne-
cláditá la toate servitutile care
reglementead modul de con-
structie si folosintá, astfel cum
sunt prevAzute In regulamentele
comunale de constructie i ali-
nieri 1),
CAPITOLUL IV
Edilifafe
150. Nimeni nu poate des-.
chide sträzi, pasaje, infundAturi
sau executa parcelári. pe terito-
riul comunelor, fârâ autorizarea
consiliului comunal, datá potri-
vit planului de sistematizare $iT
regulamentelor de edilitate.
Deciziunea consiliului comu-
nal, privind asemenea cazuri, se
dà pe baza avizului serviciului
1) A se vedea Regulamentul pen-
tru alinierea satelor si eonstruirea
loeuintelor tiiriinesti', din 14 Iunie
1894, la pag. 629, vol. II.
 27 Martie 1936
tehnic si este supusd aprobdrii
Ministerului de Interne.
151. Proprietarii care vor sä
parceleze proprietätile lor aunt
obligati sä inainteze o cerere
speciall primäriei, Insotitä de
planul de parcelare intocmit In
baza planului de sistematizare.
Consiliul eornunal se va pro-
nunta, dupa normele prevazute
In articolul precedent, asupra,
admisibLlitáii planului de par-
celare.
Aprobarea definitivd nu se va
acorda proprietarului decât chi-
p& ce acesta va executa toate
lucrdrile edilitare pavat, ilu-
minat, apd, canal, etc. sau va
asigura executarea lor, dând o
garantie, fie In numerar, fie
prin inscriptiunea ipotecard asu-
pra insdsi terenului. Devizul lu-
crárilor va fi alcdtuit de servi-
ciul tehnic al comunei.
Strdzile i trecerile astfel des-
chise, precum i lucrarile flcute
pentru ele, sunt si rdman pro-
prietatea coniunei.
Parcelatorii sunt obligati ca
actele de vanzare, precum
In anunturile ce fac, sII. arate
data si conclitiunile deciziei eon-
siliului respectiv prin care s'a
aprobat parcelarea.
Parcelatorii care vor contra-
veni acestor dispozitiuni vor fi
trimesi In fata judechtorului o-
colului respectiv i pedepsiti cu
amend's', dela 5.000 50.000 lei.
Judecdtorul va ordona totodatd,
clarlmarea constructiunilor ce se
vor fi .executat, in mâinile ori-
cui s'ar gási.
Actele de vânzare a locurilor
din parceldri neaprobate vor fi
anulate pe cale- judecdtereascd
la cererea cumpärätorului sau a
comunei, pe spesele vânzätoru-
lui i In afarä de prejudiciile de
clespdgubtri civile claca ar fi ca-
zul.
In comunele rurale si statiu-
nile balneare i climatice, (care
nu sunt municipii sau orase de
www.digibuc.ro
377
resedintd), se pot aproba parce-
lári frtrá obligatiunea executdrii
prealabile a luerdrilor edilitare.
Proprietarii parcelatori si culn-
pdratorii de parcele sunt obli-
gati ca in termen de 5 ani dela
efectuarea parceldrii sá achite
comunei costul lucrdrilor edili-
tare ce ea va executa.
In caz contrariu, autoritatea
comunald pe baza clevizelor In-
tocmite, care au caracter execu-
toriu, va putea fie sd urmd-
reascd, silit imobilul prin scoa-
tere In vânzare, fie sä urrnd-
reasca pe proprietarul parcela-
tor si pe proprietarii de parcele,
pe baza legii de urmärire.
152. Ori cine deschide strdzi,
pasaje, Infundlturi sau executh
parceldri, färd autorizarea con-
siliului comunal, va fi trimes in .
fata judeatorului ocolului res-
pectiv i pedepsit cu amendd de
la 5.000-50.000 lei.
Sträzile, trecerile sau fnfun-
claturile azi existente, care au
caracter de drum public sunt
proprietatea comunei, oricum an
fi deschise.
Judeatoria de ocol, odatá el]
aplicarea sanctiunilor, va con-
damna pe contravenient sd pig-
teascd comunei cheltuielile ne-
cesare pentru desfiintarea lu-
erdrilor executate prin contra-
ventil.
Sträzile, pasajele i Infunclátu-
rile efectuate fárd, autorizare vor
putea fi Inchise, iar parceldrile
clädirile vor putea fi desfiin-
tate.
153. Când prin deschiderea
sträzilor. pasajelor, pietelor, par-
curilor sau oricAror aItor lucrári
de asemenea naturd, se radreste
valoarea proprietätilor riverane
sau vecine, toti proprietarii res-
pectivi sunt 43bligati sá contri-
bue la cheltuielile fäcute de co-
mund cu lucrarea edilitard.
Despágubirile nu pot Intrece
trei pátrirai din cheltuieli, asa
cum rezultd. din actele j lucrd-
378 27 Martie 1936
rile primgriei care au valoarea
unor titluri autentice.
In acest scop toti proprietarii
mai susardtati vor fi convocati
in sedintg comung la primgrie
si se va discuta cu cei prezenti
modalitatea despggubirii.
In caz de neintelegeri, autori-
tatea comunalg va avea dreptul
sg, cearg presedintelui tribuna-
lului local convocarea comisiu-
nii de arbitri, conform legii de
expropriere pentru cauzg de uti-
Mate public61), care pe baza ac,
telor Si lucrárilor primgriei, ce
stabilesc suma cheltuielilor, va
fixa cuantumul plus valutei si
cota contributivg a fiecgrui pro-
prietar.
In fata comisiunii de arbitri
vor fi citati in aceeasi sedintg
toti proprietarii interesati, care
40 vor desemna un arbitru. Ei
vor putea sg indice comisiunii
daca mai sunt si alte proprietki
care beneficiazá de lucrárile pri-
mgriei si vor putea cere ca pro-
prietarii lor sg fie citati in fata
comisiunii.
Toatg procedura in fata comi-
siunii de arbitri si cgile de atac
sunt cele prevgzute in legea de
expropriere pentru cauzg de uti-
litate publicg.
154. Orice constructiuni, re-
constructiuni, ori reparatiuni ra-
dicale de clgdiri, precum si orice
lucrare de arhitecturg sau teh-
nick nu se vor putea executa
deck cu autorizatia primarului,
datg pe baza avizului serviciului
tehnic si In conformitate cu pla-
nurile definitive de sistemati-
zare.
La cererea unei autorizatiuni
primarul va cere avizul servi-
ciului tehnic.
Inginerul si arhitectul vor stu-
dia cererea in raport cu planu-
1) A se vedea Legea general& de
axpropriere pentru eauz& de utilitate
publieä, din 20 Oetomvrie 1864, la
pag. 589, vol. XIIIXIV.
www.digibuc.ro
rile definitive si vor aviza dad!
coresp undo lor.
Avizul serviciului tehnic este
conform, primarul neputând sub
niciun motiv a se abate dela el.
De asemenea se va lua avizul
serviciului tehnic si când este
vorba de o lucrare tehnicg si in
acest caz avizul este conform.
155.0rice teren care iese din
alinierea prevgzutä in planul de
sistematizare si in planurile al-
cgtuite pe baza lui sau a modi-
ficgrilor ulterioare, nu va putea
fi construit decât pe portiunea
pang la limita alinierii, cu re-
tragerile stabilite prin planul de
sistematizare si prin regula-
mente.
Pentru portiunea iesitg din a,-
liniere primária este obligatg, a
proceda la expropriere pentru
cauzg de utilitate public!, in ter-
men maxim de 15 ani dela eli-
berarea autorizatiunii de cons-
tructie pentru rest. In acest in-
terval proprietarul va pgstra te-
renul in posesiunea sa, fgrá a
putea cere niciun fel de daune
dela primgrie.
In cazul in care in acest in-
terval de timp de 15 ani expro-
pierea nu va fi fost desävArsitä
si pretul plgtit sau consemnat,
proprietarul sau succesorii sgi
cu orice titlu, vor avea faculta-
tea a obtine autorizatii de con-
structie impreung cu daune corn-
nensatorii, cerute conform le-
gii contenciosului administrativ,
care sii reprezinte privatiunea
de folosintg pe tot intervalul
pâng la obtinerea autorizatiei,
independent de daunele comina-
torii prevgzute de legea conten-
ciosului administrativ1).
De asemeni, proprietarii vor
avea facultatea sg se adreseze
organelor de tutelg administra-
tivg pentru a obliga antoritatea
1) A se yedea Legea eonteneiosului
administrativ, din 23 Deeemvrie
1025, la pag. 53, vol., XIXII.
 27 Martie 1936
comunal sá procedeze la ex-
proprierea Mrh, prejudiciul dau-
nelor prevAzute la alineatul pre-
cedent.
In cazul când prin aplicarea
servitutii de neconstructie (non
aedificandi) intregul teren de-
vine neconstruibil, fie cä intra
in intregime in aliniere, fie cä
portiunea rämasä nu este con-
struibilä, conform planurilor de
sistematizare sau regulamentu_
lui de constructiuni in vigoare
in acel moment, termenul de 15
ani prevazut mai sus se reduce
la 2 ani, cu aplicarea tuturor
celorlalte dispozitiuni.
In tot intervalul de 15 ani (sau
doi ani), terenul este scutit de
orice impozit de orice fel pentru
partea iesitä din aliniere, cu
dreptul pentru autoritatea fis-
calä sh, le perceapd retroactiv a-
supra daunelor ce eventual s'ar
obtine prin neefectuarea expro-
prierii in termenele mai sus fi-
xate.
Nicio reparatiune radicalá, de
renovare sau reconstruire de na-
turd a prelungi durata sau soli-
ditatea constructiilor nu va pu-
tea fi autorizatá pentru construe-
tiile iesite din alinierea prevä-
zutä in planul de sistematizare
aliniere, -jar lucrärile care se
vor execute färä autorizatie vor
fi dilrimate.
156. Constructiunile executate
fn afarä de aliniere sau contra
dispozitiunilor regulamentare,
vor fi därimate de organele co-
munale, in contul proprietarilor,
dach acestia In termen cel mult
de 3 luni dela somatiunea fh-
cutä de autoritate pe cale admi-
nistrativä nu s'au repus in stare
de legalitate.
Därtmarea se ordonä de &Ore
judecatoria de ocoL respectivh.
Proprietarii care au construit
In conditiunile legii si regula-
mentelor, dar färä sh, ailah o au-
torizatiune specialä, vor fi con-
damnati de judechtorul de ocol
www.digibuc.ro
379
la o amendä egalä cu de trei
ori taxele pentru autorizatie.
Judecatorul de ocol va putea
acorda proprietarului un termen
de cel mult doug luni pentru a
execute modificArile cerute de
primärie, in baza legilor, regu-
lamentelor si planului de siste-
matizare, sub sanctiunea dära-
märii constructiei sau a execu-
tärii modificärilor de atre pH-
märie in contul proprietarului.
Devizele intocmite de comunä
cu aceastä ocaziune sunt defini-
tive si au caracter de titlu exe-
cutoriu, proprietarul putând fi
urmärit pe baza legii de urma-
rire.
Constructiunile de lemn, pre-
cum si tmprejmuirile de orice
naturä, executate neregulamen-
tar, vor fi därâmate pe cale ad-
ministrativä, färä interventia
justitiei, in .urma unei simple
somatii fäcutä pe cale adminis-
trativh.
157. Consiliul municipal sau
comunal va putea obliga pe pro-
prietarii terenurilor mlästinoase,
bältilor i raurilor aflätoare pe
teritoriul comunelor sh, le asa-
neze fie prin desecare, fie prin
ridicarea nivelului apelor, sau
drenare, fie prin adâncire.
Daca proprietarii nu vor exe-
cute lucrärile in termenul fixat,
aceste lucrari se vor executa de
administratiunea localä in con-
tul acestor proprietari, incase-
rea sumelor respective fäcân-
du-se conform legii de urmä-
rire a veniturilor publice 1).
Executarea lucräriler de asa-
nare cade hi sarcina proprieta-
rilor albillor, malurilor sau te-
renurilor respective. Ei vor fi o-
bligati sa inceapä lucrärile de
asanare, sh, le execute si sà le
termine in conditiunile prevh.-
i) A se vedea Legea de percepere
urmirire a veniturilor publice, din
5 Mai 1934, la pag. 217, vol. XXII.
380 27 Martie 1936
aute In regulamentele comunale
de asanare.
In muDicipii i orase construi-
)e i intretinerea trotoarelor
rigolelor se vor reglementa dup5.
regulamente comunale, care se
vor aproba de Ministerul de In-
terne.
CAPITOLUL V
Validitatea actelor i deciziunilor or-
ganelor deliberative ale administra-
flunilor locale
Deciziunile consiliilor
158.
sunt executorii prin ele insesi,
afara de acelea pentru care le-
gea cere aprobarea autoriatii
superioare de control si tutelg,.
Actele de administratie nu sunt
supuse aprob6.rilor superioare.
Se excepteazA inchirierile si a-
rend6rile pe o duraa mai mare
de 5 ani.
Autoritátile superioare stint:
1. Prefectul pentru comunele
rurale i orase neresedintg, a-
fará de statiunile balneare sau
climatice, care depind direct de
Ministerul de Interne.
2. Ministrul de interne, pentru
celelalte administratiuni locale.
Deciziunile executorii prin ele
Insesi nu pot fi puse In execu-
tare fnainte de expirarea unui
termen de 5 zile dela data pri-
mirii actului de cätre organul
de control respectiv.
Cand consiliile i delegatiile
respective constatä prin hotá-
rid, baste eu majoritate de 213
cá interesele locale s'ar periclita
prin orice inarziere, hotárlrile
executorii pot fi puse In lucrare
imediat.
Dispoziiile primarilor i dele-
gatilor consiliilor privitoare la
actele de gestiune zilnicA, sunt
executorii imediat.
Organele superioare de con-
trol si tutelá sunt obligate sá se
pronunte In termen de 20 zile
dela priraire, asupra deciziuni-
lor supuse prin lege aprobárii
lor; daa autoritatea nu se va
www.digibuc.ro
pronunta in termenul prescris,
deciziunea se va considera
aprobaa si se va pune in exe-.
cutare.
159. Sunt nule .de drept:
1. Actele i deciziunile tuturor
organelor administrative locale,
sau de tutelk sau control, prin
care s'a hotdrit .asupra unui act
in afará de competinta organeA
lor respective.
2. Actele oricarui consiliu de-
liberativ acute cu calcarea
legale privitoare la
constituirea i functionarea lui.
3. Actele care sunt contrarii
ordinei i sigurantei publice, pre-
cum si cele acute cu alcarea
leguen si regulamentelor In vi-
goare.
Nulitatea de drept se poate
invoca pe cale de actiune sau de
exceptiune In terrnen de 10 ani
dela data actului, fie de admi-
nistratie insasi, fie de organele
superioare de tutelá sau control,
fie de orice persoaná interesaa,
fie din oficiu de instantele sezi-
sate de vreun litigiu In legaturá
cu actul respectiv.
160. Sunt anulabile urmKtoa-
rele acte ale administratiilor lo-
cale, de tutel5 sau control:
1. Cele acute cu cálcarea sau
omisiunea formelor prevAzute de
legi si regulamente, afará de ca-
zul prevAzut de art. 159, alin. 2.
2. Cele Incheiate de acei care
aveau, fie ei personal, fie rude
sau afinii lor pâng, la al 3-lea
grad inclusiv, vreun interes per-
sonal direct la Incheierea actu-
lui, sau erau avocatii sau In-
särcinatii de afaceri ai celor cu
care s'a incheiat.
3. Orice deciziune a vreuni
consiliu deliberativ, la care a
luat parte vreuna din persoa-
nele de sub alineatul 2 de mat
sus, Mara de cazul când numtt-
rul necesar de membri pentru
functionarea consiliului sau ma-
joritatea legalá puteau fi obti-
nute si arti a se tine seamg, de
 27
qirezenta sau votul acelor per-
seane.
Anulabilitatea se poate invo-
ta, fie de catre administratie in-
sg$i, fie de organele superioare
de control si tutelg, in termen
de 20 zile libere dela comunica-
rea deciziunii, care se va face
prin administratia respectivg,
din oficiu sau la cererea pärii
interesate.
Anulabilitatea se va putea in-
voca si de orice parte interesatä,
in termen de 20 zile dela afi$a-
rea deciziunii la administratia
respectivä, inteun loc anume
destinat pentru aceasta.
Modul comunicgrii i afisgrii
deciziunilor se va reglementa pe
calea unui regulament de admi-
nistratie publicg.
161. Toate actele i deciziu-
nile organelor administratiuni-
lor locale trebuesc puse la dis-
pozitiunea tuturor celor ce au
interes a le cunoaste, si functio-
narii respectivi sunt datori a e-
Iibera la cerere copii certificate
de pe ele.
162 Organele de control si
tutelg dupg competinta lor an
drept sg suspende executarea
oricgrui act sau delibergri care
ar intra in cazurile de nulitate,
sezisând totdeodatä instanta de
drept.
CAPITOLUL VI
Sancliuni ;i reispunderi
Sectia I
Pedepse disciplinare
163. Primarul. ajutorii de pri-
mari i membrii consiliilor co-
munale i judetene pot fi sus-
pendati sau revocati dacg se fac
vinovati rie abateri grave dela
indatoririle lor.
164, Suspendarea se pronuntg
de cgtre organul tutelar sau de
Ministerul de Interne, in vede-
rea unei anchete Mcute din ini-
tiativa acestui organ, sau ce-
rutg fie de consiliu, fie de par-
www.digibuc.ro
Martie 1936 381
tea vgtgmatg, pentru fapte care
-atrag revocarea, enumerate la
art. 165.
Aceastg suspendare Troate
ra cel mult o lung.
Când in contra unui membru
s'a deschis actiune publicg de
catre instantele judecgtoresti,
civile sau militare, pentru fapte
infamante, el va fi suspendat
din oficiu de cgtre organul tu-
telar, iar suspendarea va dura
pang la judecarea definitivg a
procesului sgu.
Orice suspendare, atrage pen-
tru toatg durata ei pierderea
drentului la salariu, precum
la orice altg indemnizatie.
165, Revocarea unui membru
al consiliului se pronuntg de cg-
tre organul tutelar sau de Mi-
nisterul de Interne, in urmgtoa-
rele cazuri:
a) Când a refuzat sg depung
jurgrnântul de credinta;
b) Când a fost condamnat pen-
tru Imul din faptele argtate la
art. 54;
c) Cand dupg aplicarea amen-
zii, prevgzutg la art. 44, alin. 2,
a continuat sg lipseascg dela se-
dintele consiliului;
d) and din cauza actului ile-
gal, hotgrit sau executat de el,
s'a obtinut sentinta de daune
contra administratiei respective;
e) Când a fost deschisg in con-
tra sa actiune publicg pentru
fapte care ating orclinea i si_
guranta Statului.
Sectia II
Rdspunderea ivilä
166. Prefectul, primarul, aju-
torii de primar, membrii consi-
liilor si delegatiunilor lot) pre-
cum $i functionarii administra-
tiunii locale saint rgspunzgtori
fatá de administratiune sau
particulari de orice pagubg le-ar
fi cauzat printr'un act Mcut
fgrg competinta sau cu rea cre-
dintg.
382 27 Martie 1936
Ordinul scris dat functiona-
rului administrativ fi confer& a-
cestuia dreptul la chemare in
garantie a autorului ordinului,
f arg, ca acesta sä exonereze de
räspundere cleat daca a rapor-
tat In scris, arätând vitiile ac-
tului.
Judecata actiunii in daune
este de competinta instantelor
de drept comun.
In cazul and instanta, res-
pingând actiunea, constatá cá
ea a fost intentatä cu rea cre-
dintä, condamnä pe reclamant,
pe lângd plata cheltuielilor pro-
cesului si a despägubirilor ci-
vile, la o amendä dela 500-5.000
lei in folosul administratiei dela
care a emanat ordinul. . ditiunile pentru functiunea de
Sectia III
Disolvare
167. Consiliile pot fi disolvate
numai In urmätoarele cazuri:
a) când dupd trei convoari
consecutive consilierii respectivi
nU s'au adunat in numärul ce-
rut de lege pentru valabilitatea
deliberärilor, desi fusese apli-
catä mai intâiu amenda, con-
form art. 44, alin. 2, din pre-
zenta lege; aceastä amendá se
aplica chiar de atre consiliu
sau de autoritatea tutelará;
b) când numg.rul consilierilor
alesi s'a redus din cauze legale
la o jumätate si nu se mai poate
completa prin consilieri su-
pleanti.
c) and s'a adus o modificare
teritoriului comunei prin desli-
pirea sau alipirea unui sat.
Aceasta dispozitiune nu se a-
plia cleat la comunele rurale;
d) când consiliul s'a fäcut vi-
novat de fapte grave sävârsite
cu calcarea legilor si care au
pägubit interesele administra-
tiei, aceastä viná dacä a fost
stabilitä printr'o hotärfre de ju-
decatä;
e) când consiliul ca corp cons-
www.digibuc.ro
tituit issind din atributiunile
sale a luat hotarIri cu caracter
politic;
f) când s'au tinut desbaterile
contrar prevederilor art. 136;
g) and prin actele sale con-
siliul compromite siguranta Sta-
tului sau interesele nationale.
Actele izolate sau individuale
ale membrilor consiliului, chiar
având caracterul ardtat dela
alin. e 0 g, nu atrag disolvarea
consiliului;
h) cánd prin trecerea unei co-
mune dela o categorie la alta
s'ar modifica numärul membri-
lor ce compun consiliul;
i) când niciunul dintre mem-
brii alesi nu indeplineste con-
primar.
168. Disolvarea consiliilor se
face pentru judete, municipii si
comune urbane prin decret re-
gal pe baza raportului motivat
al Ministrului de Interne, iar
pentru consiliile comunelor ru-
rale prin deciziunea Ministeru-
lui de Interne pe baza raportu-
lui motivat al prefectului res-
pectiv.
TITLIJL VII
Asoeiatii administrative
CAPITOLUL I
Comunele rurale
169. In interesul general al
judetuhii, sau special al unor
comune dintr'un judet, prefec-
tul, cu votul consiliilor comu-
nale respective, cu avizul dele-
gatiunii judetene si cu aproba-
rea Ministerului de Interne, va
putea asocia in parte sau in to-
tal comunele din judetul säu. .
Tot astfel cu votul consiliului
judetean se poate face si asocie-
rea comunelor cu judetul.
Asocierea se face In scopul
executärii unor lucräri pe care
comunele n'ar putea sä le facd
cu mijloacele lor proprii, cum
 27 Martie 1936
si a creärii unor fonduri co-
mune din care sa se poatá In-
lesni creditele pe termene lungi,
de care comunele ar avea ne-
voie.
Asociatia se conduce de un
comitet compus din prefect, pre-
sedintele consiliului judetean,
presedintele sectiei de agricul-
turä, administratorul financiar
al serviciului de urmäriri $i
inginerul $i arhitectul ser-
viciului tehnic, precum si doi
primari alesi de adunarea ge-
nerala a primarilor comunelor
asociate.
Prefectul reprezintä asociatia
In justitie.
170. Asociatiile au ca veni-
turi contributia comunelor, iar
ca cheltuieli numai plata costu-
lui lucrárilor de efectuat.
Cheltuieli de personal, de ma-
terial si cancelarie, de local sau
orisicare altele, In afarä de ace-
lea dela alineatul precedent, nu
pot fi Mcute din bugetul aso-
ciatiei.
Membrii consiliului vor presta
serviciul obligator si gratuit, iar
lucrárile se vor efectua de cätre
personalul judetului sau cornu-
nelor, ca serviciu datorat.
Toti functionarii judeteni
comunali sunt obligati sä, exe-
cute ordinele date In interesul
asociatiei.
CAPIT OLUL II
Comunele bolneo- dim once
171. Cand mai multe comu-
ne municipii, urbane sail ru-
rale, declarate statiuni balneare
sau climatice, apartinând mai
multor judete, au interese co-
mune si cad de acord a se uni
Intre ele cu autorizarea
nisterului de Interne si pe bazá
de statut se pot asocia Intre
ele sau cu persoane i institutii
particulare. Scopul asOciatiei
poate fi executarea de lucrari,
servicii sau Intreprinderi de in-
teres local $i reciproc.
www.digibuc.ro
Statutele asociatiunilor vor a-
rata neapärat scopul, sediul,
modul de administrare, de con-
trol si de exploatare, tinerea a-
dunärilor ordinare si extraordi-
nare, politia sedintelor si modul
votärii, veniturile asociatiunii,
conditiunile In care se Indepli-
neste bugetul si se Incheie con-
turile, darea de seamd asupra
veniturilor si cheltuielilor, nu-
mirea i revocarea personalului,
cazurile si modalitätile lichida-
rii.
172. Administratia fiecarei a-
sociatiuni este Incredintata until
consiliu, care se va compune din
ate doi reprezentanti pentru
fiecare comuna, desemnati de
consiliile respective, afará de
cazurile cand statutele vor dis-
pune altfel, precum si din pre-
fectii jUdetelor respective, an
delegat al Ministerului de In-
terne, precum si reprezntantii
institutiunilor i autoritätilor
fixate de statut.
Persoanele si institutiile par-
ticulare asociate vor fi repre-
zentate In consiliu, conform pre-
vederilor din statut.
In caz când un consiliu comu-
nal, dupá punerea In Intarziere
ce i se va face, nu-si va desemna
delegatii. comuna respectiva fa
fi reprezentatá de primar si de
primul-ajutor sau de ajutorul
cel mai In etate.
Mandatul delegatilor comu-
nali dureaza cat mandatul de
consilier.
Consiliile respective le pot
Msä retrage oricând delegatiu-
nea cu majoritatea absoluta a
membrilor.
Delegatii ale caror mandate
au expirat, pot fi realest
In caz de vacantá prin deces,
lemisiune sau din orice alte Im-
prejuräri, consiliul respectiv
procedeazá la Inlocuire printeo
nouä alegere.
173. Presedintele asociatiei v a
fi numit pe termen de 5 ani,
384 27 Mart le 1936
prin decret regal, dupa propu-
nerea Ministerului de Interne.
Functiunea de presedinte nu
este incompatibilä cu mandatul
parlamentar, nici cu o altâ
profesiune sau functiune.
Presedintele reprezinta asocia-
tia in justitie. El convoacg, con-
siliul asociatiei i delegatia per-
manentá, prezideazá si Inchide
sedintele. Ordonanteazá j plá-
teste valoarea lucrg.rilor execu-
tate. Incheie contractele apro-
bate de consiliu. Ingrijeste de
regulata Incasare a contributiu-
nilor pentru asociatie. Semneazá
corespondenta si actele asocia-
tiei.
Presedintele poate oriand de-
misiona, Inaintând demisia Mi-
nisterului de Interne, care hotä-
r5;ste.
Consiliul asociatiei alege doi
membri, care Impreura cu pre-
$edintele vor forma delegatia
perm an entl,
Begulele privitoare la delibe-
rKrile consiliilor comunale si
delegatiei permanente sunt a-
plicabile Si la deliberärile consi-
liilor asoriatiei i delegatiei sale.
174. Bugetul asociatiei cu-
prinde toate veniturile de care
dispune dupg statut si prevede
cheltuielile necesare, In margi-
nea acestor venituri.
Begulele de contabilitate co-
munalä sunt aplicabile i conta-
bilitätii asociatiunii. dacá sta-
tutele nu dispun altfel.
Veniturile asociatiunii cu-
prind:
1. Contributhmile comunelor,
municipiilor asociate, obligato-
rii pe tot timpul asociatiei, In
limitele prevnzute de statute sau
convenite ulterior prin Indepli-
nirea formelor legale.
Pentru a face fatä acestor
contributiuni, comunele pot a-
fecta din veniturile lor ordinare
sau extraordinare, iar la tre-
buintá pot trota
nale spociale.
www.digibuc.ro
2. Partea contributivá, a per-
soanelor sau institutiilor parti-
culare, In limita obligatiunilor
luate i prevederilor statutelor.
3. Veniturile averii mobile san
imobile a asociatiunii.
4. Sumele ce se vor Incasa din
reniturile serviciilor Infiintate.
5. Subventiuni.
6. Daruri si legate.
7. Orice alte venituri.
CAPITOLUL III
Asocialia judefelor
175. Judetele se pot asocia,
%tat Intre ele, cât si cu Statul,
In scop de a executa, crea sau
tntretine lucräri sau institutiuni
de folos comun, din punct de ve-
dere sanitar, economic, cultural
sau al lucrg.rilor publice.
Initiativa asociatiunilor o au:
a) Consiliile judetene;
b) Prefectul;
c) Ministrul de interne;
d) Orica minister, pentru lu-
cräri de competinta sa.
176. Conducerea i adrainis-
trarea acestor asociatiuni se face
de un comitet compus din pre-
sedintii consiliilor judetene, pre_
fectii, sefii serviciilor judetene
respective, administratorul fi-
nanciar al judetului unde se
aflá sediul asociatiunii i un de-
legat al Ministerului de Interne.
In cazul când In asociatie par-
ticip6 i Statul sau initiativa o
are alt minister cleat acel de
Interne, din acest tomitet va
face parte si un delegat al mi-
nisterului respectiv.
Delegatul Ministerului de In-
terne este preSedintele comite-
tului si reprezintä asociatia tri
justitie.
editil asociatiei va ti hotArtt
de câtre comitet, iar In caz de
divergenth de atre Ministerul
de Interne.
Comitetul In actlunea sa este
ajutat de functionati delegati
ai administratiilor asociate.
 27 Martle 1936 385

CAPITOLUL IV turilor comunelor 9i judetelor se

Pispozitiuni comune face de grganele prev4zutq In
legea de fatá.
177. Asociatiunile sunt in-
vestite cil personalitate juridic& CAPITOLUL II
Ele se disolvä de drept and Chelfuieli
scopul asociapei a fost Indepli-
nit. 180. Clieltuielile administra-
Organul tutelar al asociatiu- tiunilor locale se impart In chel-
nilor este Ministerul de Interne. tuieli ordinare, extraordinare si
cu destinatie specialä, dupá spe-
PARTEA II cificarea lor dela qapitolul ve-
niturilor.
finantele locale
Seaia I
TITLUL I A. Cheltuieli comunale
CheItuieli i venituri
181. Cheltuielile ordinare se
CAPITOLUL I impart in cheltuieli obligatorii
si facultative.
Dispozífiuni generate Sunt obligatorii pentru co-
178, Finantele administratiu- mune:
nilor locale, ale stabilimentelor I. Administrafiu comunald
publice locale si ale stabilimen.
telor de utilitate publicä, puse 1. Salarii
sub controlul administratiilor 2. Cheltuieli de cancelarie, de
locale, se administreaz. In- stare civil& de recensämânt
tru eta legea de f MA nu de- electorale.
rogä dupä dispozitiunile legii 3. Abonamente la Monitorul
contabilitátii publice, ale legii Oficial i Buletinul Judetnlui.
4. Administrarea bunurilor
pentru unificarea contributiilor asigurarea
directe i dupá legea de perce- clädirilor, care nu se
perea si urmärire a veniturilor va putea face decât la Casa de
publice, precum si regulamente- asigurare a Ministerului de In-
lor lor terne, primele de asigurare con-
179, Veniturile i cheltuielile semnându-se la Cassa de Depu-
sunt stabilite pentru fiecare an neri si Consemnatiuni, la dispo-
zitia suszisei Case,
financiar prin buget. 5, Exploatarea intreprinderi-
Exercitiul de executarea bu- lot% iluminatul public, apa pota-
getelor administratiunilor locale bird, canalizarea etc.
este acelasi ca si pentru Stat. 6. Pentru comunele rurale,
Constatarea i incasarea veni- cheltuieli de pazá.
1) A se vedea: Legea contabilitä- 7. 0 subventie pänä, la 10%
tii publice, din 31 Iulie 1929, la pag. din bugetul ordinar pentru apá-
783, vol. XVII, en mod. 24 Deeem- marea pasivá si antiaerianä ce
vrie 1932, pag. 871, vol. XX; Le- se va yarn fondului de Inzes-
gea pentrn unifiearea eontributiilor trare al armatei.
directe, eu toate modifieärile, din 8. 0 contributie Casei Generale
6 Iulie 1935, la pág. 672, vol. XXIII de Pensiuni de 15%, calculatá
§i. Legea de pereepere i urm5,rirea asupra totalului salariilor bu-
veniturilor publiee, din 5 Mai 1934, getare.
la pag. 217, vol. XXII, eu mod. 1 afará de aceastä contribu-
Aprilie 1935, pag. 231, vol. XXIII. tie, comunele nil vor mai pláti
O. Ilamangiut vol. XXIV. 25.

www.digibuc.ro
386 27 Martie 1936
numitei case nicio alta subven-
tie ei sub nicio forma.
II. Invatanidnt $i Culte
1. Intretinerea localurilor eco-
lilor primare, Incälzit, iluminat,
material.
2. Carti, haine pentru copii sa-
raci.
3. Incurajarea invätamântului
ei a cursurilor de adulti.
4. Ajutoare bisericilor.
5. Intretinerea cimitirelor co-
munale ei subventii Societätii
Monumentelor Eroilor.
III. Ocrotiri Sociale
Ajutorarea saracilor, contri-
butiuni pentru ajutorarea
meurilor ei intretinerea marilor
mutilati care au domiciliul real
in comuna.
IV Agricultura $i Zootehnie
1. Salariile personalului vete-
rinar inferior, care se vor värsa
sub forma de subventie Mints-
terului Agriculturii.
2. Medicamente, combaterea
parazitilor.
3. Ameliorari locale, plantatii.
4. Intretinerea animalelor de
reproductie.
V. Drumuri si Poduri
1. Salariile presonalului dru-
murilor comunaie, vicinale ei de
camp.
2. Cheltuieli de material pen-
tru intretinerea drumurilor si
podurilor comunale.
3. Plantarea zonelor drumu-
rilor comunale.
Sectia II
B. Cheltuieli judetene
182. Sunt obligatorii pentru
judete urmatoarele cheltuieli:
I. Administratia judeteana
1. Salariile j indemnizatiile.
2. Cheltuieli de material (chi-
ria localurilor, imprimate, pu-
www.digibuc.ro
blicatiuni, abonamente la Moni-
torul Oficial, electorale etc).
3.. 0 contributie Casei Gene-
rale de Pensiuni de 15%, calcu-
latä asupra totalului salariilor
bugetare. In afarä de aceastA,
contributie, judetele nu vor mai
plati numitei Case nicio alta.
subventie, sub nicio forma.
4. Cheltuielile cu administra-
rea bunurilor ei asigurarea eta.-
dirilor, care nu se va putea face
clecat la Casa de asigurare
Ministerului de Interne, primele
de asigurare consemându-se la
Cassa de Depuneri i Consem-
natiuni, la clispozitia suszisei
Case.
5-. Exploatarea intreprinderi-
lor.
6. 0 subventie pang la 10%
din bugetul ordinar pentru apa-
rarea pasiva i antiaerianä ce
se va värsa fondului de inzes-
trare al armatei.
II. Intretinerea drumurilor, po-
durilor $i constructiilor jude-
tene
III. Salariile personalului vete-
rinar inferior, care se varsa sub
f orma de subventie Ministerului
Agriculturii
183. Nu se pot trece asupra
autoritätilor locale, peste sarci-
nile prevazute de prezenta lege,
cheltuieli ei servicii de Stat sau
altele, decât numai cu asigura-
rea fondurilor corespunzatoard;
in caz contrariu, comunele i ju-
detele sunt in clrept sä refuze in-
scrierea in bugetele lor a unor
asemenea cheltuieli.
CAPITOLUL III
Venifuri
Sectia I
Veniturile comunale si judetene.
Clasificarea lor
184. Veniturile comunelor si
judetelor se impart in venituri
 27 Mettle 1936
ordinare, extraordinare si cu
clestmatiune speciall
A. V eniturile or citnare sunt:
a) Veniturile izvorite din im-
pozite i taxe:
1. Cote le aditionale pe ldnga
unele impozite directe ale Sta-
tului.
2. Cota-parte din sumele Inca-
sate din unele impozite indirecte
ale Statului inlduntrul comunei
respective.
3. Cota-parte din impozitele
incasate pe unele articole de
consumatiune (fondul comunal
si judetean).
4. Impozitele i taxele preva-
zute in tabloul anexat prezentei
legi.
5. Tame pentru servicii pres-
tate;
b) Veniturile izvorite din avere
si din activitatea economica:
1. Veniturile bunurilor imobi-
Hare si mobiliare.
2. Veniturile din exploatarea
intreprinderilor industriale, co-
merciale si agricole.
3. Veniturile din subventia
data comunelor de catre eforiile
pasunilor.
4. Ramasitele de Incasat din
exercitii inchise.
B. V enituri extraordinare
1. Venituri rezultate din van-
zäri de bunuri.
2. Daruri si legate fara desti-
natiune speciala.
3. Excedente din exercitii in_
chise.
4. Orice alte venituri intäm-
platoare i neprevazute in cele-
lalte categorii.
C. V enituri cu destinalie
specialet
1. Imprumuturi.
(Pentru imprumuturi, munici-
piul Bucuresti va alcatui bugete
speciale, anexe la bugetul gene-
ral).
2. Veniturile cuvenite comu-
nelor conform legii drumurilor.
www.digibuc.ro
387
car.
3. Veniturile din arendarea
ciumilor.
4. Cotizatiuni.
5. Fonduri cu destinatiune
speciald data de legi (ca de e-
xemplu: fondul pentru des/A.1;u-
birea carnurilor confiscate, pre-
vazut de legea de politie saw-
tara-veterinara din 6- Ianuarie
1926 si 5 Aprilie 1935 1).
6. Fundatiuni, fonduri si le-
gate cu destinatie speciala, pre-
cum si fructificarile lor.
7. Contributia loouitorilor din
comunele rurale si suburbane
pentru plata guarzilor comunali
care var face paza in comunä.
Aceastä contributie se va cal-
cula proportional cu därile ce ei
sunt impu% catre Stat si care
nu va putea depasi suma de lei
1.000 anual de cap de familie.
Sunt scutiti de aceasta con-
tributiune veteranii, invalizii
vaduvele de razboiu.
Aceste dispozitiuni se vor des-
volta printr'un regulament de
administratiune publica.
Sectia II
V enituri izvorite din impozita
taxe
185, Autoritätile comunale
judetene vor fixa anual cotple
aditionale, in limitele prevazute
de legea pentru unificarea con-
tributiunilor directe.
186. ilea, cheltuielile ordi-
nare nu pot fi acoperite cu ve-
niturile ordinare, administra-
tiile locale vor putea infiinta
temporar cote aditionale supli-
mentare pe lânga cotele preva-
zute in articolul precedent.
Pentru municipiul Bucuresti
aceste cote aditionale suplimen-
tare vor putea fi marite panä la
valoarea cotelor aditionale pre-,
1) A se vedea Legea de politics sa-
nitwit veterinari, din 6 Ianuarie
1926, la pag. 20, vol. XVXVI, eu
mod. 13 Mai 1932, 5 si 20 Aprille
1935, pag. 254 si 403, vol. XXIII.
 27 Martie 1936
Ndzute n legea pentru unifica-
rea contributiunilor directe,
vederea marilor lucTäri edgitare
pentru acoperirea anuftatijor
imprumuturi cquaunale
187. Se atribue comunelor in
care se tabrieä rachiu din fructe
si derivatele lor 25% din produ-
sul impozitului pe consumatiu-
nea acestor rachiuri.
Sumele rezultate îi baza aces-
tui articol se vor incasa direct
pe seama comunelor respective
odatä cu perceperea impozitului.
18& Comunelor li se faribue
din incasdrile realizate
lor prin organele fiscale:
a) 33% din impozitele pe spec-
tacole;
b) 1,25% din Incasdrile asupra
pariurilor ce Se fac la alergari
de caf si alte intocmiri de sport;
c) 10% din incasdrile asupra
1ocurilor de noroc, cu exceptiu-
nea Loteriei cíe Stat;
d) 50% din impozitele pe au-
tomobile;
e) 20% din taxele pe succe-
siuni i donatiuni.
Toate aceste cote se vor vársa
direct, pe masura incasärilor,
comunelor.
189. In scopul acoperirii chel-
tuielilor necesare organizärii, In-
tretinerii i extinderii ilumina-
tului public si a unei rationale
organizäri a productiei, intre-
prinderile i orice uzine vor
pläti lunar prinadrillor respec-
tive:
a) Cele situate pe teritoriul
municipiilor, maximum 0,50 lei
pentru KWO produs i utilizat
pe acel teritoriu;
b) Cele situate pe teritoriul o-
raselor, maximum 0,30 lei, pen-
tTu KWO produs i utilizat pe
acel teritoriu.
Când transmisiunea energiei
dela motoare nu se face pe cale
electria, ci mecanicd, cotele de
Mai sus vor fi respectiv 0,40 lei
pe cal-ora si 0,25 lei pe cal-ord.
www.digibuc.ro
Cotele arätate mai sus sq s.-
plied, recluse fa o pätrime;
a) Pentrn energia proclusa de
masinhe in functfung, p intre-
prinderile existente la punerea
in aplicare a prezentei fegi;
b) La masiniie ce functioneaza
cu aburf, care apoi in mare parte
este neapärat necesar In pfoce-
sill de fabricatiune l unei in-
dustrii.
Intreprinderile exploatate in
regie proprie de comunä, in re-
gie mixta sau prin toncesiune
pentru producerea i distribui-
rea energiei electrice In muni-
cipii si orase, sunt scutite de
plata acestor taxe, atat asupra
energiei produse, distribuite, cat
si acelea furnisate lor din afara
teritoriului acestor comune.
Dacd intreprinderile mai sus
aratate nu-si iau obligatiunea
din lipsä de putere sá satisfaca
cererile, solicitatorii vor pläti
numai o pätrime din taxele a-
rdtate in acest articoL
Energia produsä i utilizata
de Stat, mori, exploatdrile si ra-
findriile de titei -este scutitii de
plata cotelor al-Mate In prezen-
tul articol;
c) Comunele pentru gazul de
orice f el si sub orice forma, vân-
dut de orice persoana sau in-
treprindere, afar's', de acelea ale
Statului, judetelor si comunelor
(exploatate fie In regie proprie,
fie in regie mixtá sau conce-
siune), vor putea percepe 0,5
bani de metru cub.
Normele pentru perceperea co-
telor de mai sus se vor stabili
prin regulamente comunale.
Taxele din prezentul articol
vor fi facute venit comunelor la
un articol special al bugetului si
vor putea ff utilizate numai
pentru scopurile indicate In
alineat
Taxele preväzute in alineatele
g i h, dela art. 1. hi legii pentTu
sporirea taxelor asupra produ-
selor 'petrolifére din 21 Marne
 27 Martie 1936
1920, de NfOi pereepe ntimat fp
folesul còmihelor. Ele nu se &-
plied decat aSuptd energiet eleci
trice si gazului, utilizate pentru
iluminat si dacd acestea nu au
lost impuse la cotele din prezen-
tul artico11).
Munitipiul Buctire$ti vd pil-
tea percepe 'And la 5 bull de
fiecare bale de calorii pentru ga-
zul de orice fel $i sub orice for-
md, vdndut de orice persoand
sau intreprindere, afard, de a-
cele ale Municipiului.
190. Cota-parte din produsul
impozitelor pe unele articole de
consumatiune (fondul comunal
$i judetean) se formeazd din:
a) 30% din venitul net al mo-
nopolului spirtului;
b) 20% din impozitul asupra
consumatiunii vinului;
c) 30% din impozitul asupra
consumatiunii bricáror rachiuri,
afard de cele provenite din fructe
*i derivatele lor;
d) 20% din incasárile tuturor
impozitelor de consumatie pe
zahdr;
e) 50% din cota prevázutä In
art. 109, ann. 1, din legea tim-
brului.
Produsul acestor cote se va
in casa de Administratiile de in-
casdri si pldti pe seama cotel-
párti din impozitele incasate a-
supra unor articole de consuma-
tiune, deschizAndu-se un cont
special In contabilitatea Admi-
nistratiilor de incasäri, intitu-
lat: Cota parte dip impozitele
Incasate In contul comunelor $i
judetelor".
Sumele inscrise in acest cont
special vor fi vársate la Banca
NatiOnald a României i su-
cursalele sale, care va forma un
cont special cu aceea$1 denu-
mire
191. Cota-parte din impozi-
1) A se vedea Legea pentru taxele
pe produse petrolifexe, ilmninat elee-
tric i. gaz, din 21 Martie 1920, la
wig. 276, vol. IXX.
www.digibuc.ro
389
tele e unele articole de conSu-
matiUne (fondul comunal i ju-
detean) partizeazd de dire
Ministerul de Interne, dupd cum
urraeazd:
aj 10% pebtru 1mPlinirea lip-
surilor bugetare le acestor cO-
mune si judete, care cu toate
sporurile de venituri acordate
n'ar putea acoperì toate cbel-
tuielile impuse de lege;
b) Restul se va repartiza pe
diterite categorii de unitáti lo-
cale, precum urmeazd:
1) 45% jtidetelor.
2) 25% comunelbr rurale.
3) 20% oraselor i municipii-
lor.
4) 5% municipiului BucurWi.
5) 5%comunelor balneo-clima-
tice.
Dispozitiunile acestui articol
ca i la art. 190 vor intra in vi-
goare când Ministerele de Fi-
nante si Interne vor gási posi-
bilitatea de aplicare,
192. Repartizarea sumelof din
cota-parte a impoziteler pe unele
articole de consumatiune (fon-
dul comunal si judetean), !titre
unitátile administrative locale,
se va face dupd, urmátoarele cri-
terii:
1. In raport cu puterea con-
tributivá ce se va constata dupd
impozitele elementare i aditio-
nale inscrise In rolurile contri-
butiunilor directe;
2. In raport cu cifra populatiei
constatatá dupd ultima statis-
ticd ofi ci alä.
193. Comunele vor putea in-
fiinta impozite i taxe pentru a-
coperirea cheltuielilor, Iii limi-
tele stabilite fri tabloul anexat
la ptezenta Jege, care fare parte
integrantd din aceastá lege 1).
1) In trecut, finanfele locale, j.4-
detene i eomunale, In afarii de el-
teva zedmi asupra contributiunilor
directe, se rezumau In di4 comn-
nale, tau de bariere sau axiz, pe
bituturi alcoolice i articole de bi-
cânie.
390 27 Marite 1936
Se respectb, cuantumul perce-
put de comune pe bazb, de con-
ventiuni sau concesiuni exis-
tente la, data promulgb,rii pre-
zentei legi.
194, Comunele sunt autorizate
sb. mai infiinteze prin regula-
mente. taxe pentru:
a) Folosinta bunurilor din do-
meniul public;
b) Diferitele servicii organi-
zate pentru uzul particular al
locuitorilor. servicii folosite di-
rect ori indirect, precum: servi-
ciul cur6tirii gunoaelor, servi-
ciul apelor j canalelor, servi-
ciul vidanjelor, taierea vitelor,
rântaritul märfurilor, euriltitul
coaurilor, controlul de cântärire
si al preturilor alimentelor, fa-
precum $i pen-
tru orice alte servicii Infiintate
,sau prestate particularilor de
.c6tre comura.
Comunele sunt In drept a de-
clara obligatorii pen tru parti-
culari, pe consideratiuni sani-
Pentru unificarea acestor däri co-
munale a intervenit Legea maximu-
lui taxelor i contributiilor comu-
nale, din 25 Noemvrie 1871 (pag.
365, vol. I Boerescu, sau pag. 55,
vol. II Bujoreanu); apoi Legea din
4 Innis 1893 si Legea din 27 Mar-
tie 1903, pag. 998, vol. II Haman-
giu; iar pentru taxele de bariere
sau axize, Legea pentru fondul co-
munal, din 1 Martie 1903, pag. 952,
vol. U Hamangiu, paralel ell Le-
gile pentru taxe de consumatie pe
zahär, petrol etc.
Impozitele si taxele comunale,
compuse din taxele maximale ale Le-
gii din 26 Iunie 1923, precum i ta-
xele fondului judetean i comunal,
din Legea din 22 Ianuarie 1931,
toate au fost inlocuite prin impon-
tele i taxele comunale, preväzute
In tabloul anexä la Legea finante-
lor locale, din 14 Aprilie 1933, pag.
324, vol. XXI, panä la prezenta
Legs administrativä, din 27 Martie
1936, insotitä, de tabloul taxelor.
www.digibuc.ro
tare sau de igienb, publica, unele
dintre serviciile lor organizate
prevazute In alineatul prece-
dent;
c) Indeplinirea unor anumite
servicii exceptionale sau urgen-
te, ea: inundatii, incendii, inzà-
peziri, etc. Când asemenea ser-
vicii care nu s'ar putea inde-
plini in alt mod, prestatiunile
de servicii In naturb: sunt obli-
gatorii, pe temeiul unei incheieri
speciale a consiliului, luat cu o
majoritate de 2/3 a membrilor
prezenti.
Acei care din cauze bine con-
statate nu ar putea presta in na-
turb, serviciile exceptionale, se
VOr achita printr'o contributiune
stabilitb, mai dina,inte de consi-
liu;
d) Taxele ai contributiunile In-
fiintate de comune sau de In-
treprinderile lor, Inainte de pro-
mulgarea acestei legi, In scopul
echilibràrii bugetelor din exer-
eitiile Inchise, sunt legal dato-
ticular.
rate.
De plata taxelor pentru servi-
ciile organizate pentru uzul par-
al locuitorilor nu sunt
scutite nici regiile autonome P.
T. T. 0 C. F. R., scutirile preva-
zute In legile pentru crearea re-
giilor autonome P. T. T. 0 C. F.
R., publicate In Monitorul Ofi-
cial Nr. 170 din 3 August 1929,
resp. Monitorul Oficial Nr. 141
din 1 Iulie 1929, privind numal
impozitele $i taxele ce nu repre-
zintà contravaloarea unui servi-
ciu prestat1).
Sectia III
V enituri izvorite din averea $i
activitatea economica a cornu-
nelor i judeteior
195. Veniturile din exploata-
rea averii imobiliare, ca: arenzi,
1) A se vedea Legile din 1 lulls
1929 si 3 August 1920, la pag. 544
si 1016, vol. XVII. (Datele erau
gresite In Monitorul Oficial).
 27 Martie 1936
chirii, exploatare de mosii, de
ferme, de päduri, dreptul de WI,-
nat, de pescuit, scoaterea ghe-
tei, precum i veniturile din a-
veri mobiliare, ca: redevente,
participAri, cupoane, dobânzi; ele
sunt asezate, urmarite i perce-
pute In baza unor regulamente
special intocmite de consiliile u-
nitdtilor administrative respec-
tive, in conformitate cu legea
publice.
196. Toate intreprinderile ju-
detene si comunale cu caracter
economic se vor putea exploata
si conform legii pentru adminis-
rea si exploatarea Intreprinderi-
lor si avutiilor publice sau legi-
lor lor speciale, cu urmätoarele
derogâri:
Diterminarea modului de or-
ganizare si administrare a fiecá-
rei Intreprinderi, exploatäri sau
puneri in valoare a bunurilor
judetene sau comunale, se face
numai cu aprobarea Ministeru-
lui de Interne, dupá propunerea
consiliului respectiv, fail a mai
fi necesar vreun aviz sau vreo
alth aprobare. Atributiunile con-
siliului superior al administrá-
rii intreprinderilor i avutiilor
publice se exercitä in Intregime
de Ministerul de Interne
Intreprinderile judetene si co-
munale sunt scutite de contri-
butiunile prevkute In art. 9 din
suscitata lege 1).
Regiile publice comerciale ale
judetelor i comunelor sunt scu-
tite sä Inainteze Ministerului de
Finante sitnatia de casá a fie-
-cárei luni.
Sectia IV
Venituri extraordinare
197. Produsul din 17A/taxi a
bunurilor, daruril or, legatelor,
fárá destinatie specialä, vor fi
1) A se vedea Legea pentru admi-
nistrarea si exploatarea instreprinde-
rilor i avutillor publice, din 16 Mar-
tie 1929, la pag. 243, vol. XVII.
www.digibuc.ro
391
inscrise la venituri extraordi-
nare i folosite exclusiv pentru
inzestrári i ImbunatMiri.
Excedentele din exercitii In-
chise se vor inscrie de asemenea
ca venituri extraordinare.
Sectia V
Venituri cu destinatie speciald
198. Veniturile cu destinatie
specialä nu se pot intrebuinta
deck In stricta conformitate cu
aceastâ, destinatie
Subventiile acordate de Stat
sau de oricine cu scop determi-
nat se vor folosi nuroai in acest
scop.
199. Judetele i comunele pot
parcepe cotizatiuni pentru crea-
rea sau intretinerea de servicii
si imbunätátiri care nu pot fi
suportate din veniturile ordina-
re si care, desi pot servi intere-
sul public, folosesc In deosebi
unei regiuni, proti, cartier, strázi
din cuprinsul judetului sau co-
munei.
Aceste cotizatiuni se percep
numai dela locuitorii care trag
In special foloase din serviciul
sau inabunätatirea care se cre-
eazä sau se intretine cu produ-
sul acelor cotizatiuni.
Stabilirea cotizatiunilor, re-
partitia lor Intre contribuabili,
timpul cât vor rámâne In vi-
goare, se vor stabili dupl o prea_
labilá consultare a celor intere-
sati, prin ingrijirea autoritáti-
lor respective.
Repartitia cotizatiunilor se va
face, pe cât posibil, proportional
cu foloasele pe care le are din
imbunátätirea executatä.
Odatá incuviintate de majori-
tatea celor interesati, cotizatiu-
nile devin obligatorii pentru toti
si se inscriu In roluri
Sectia VI
Imprumuturi
200. Imprumuturile comune-
lor rurale se hotárdsc de consi-
392 27 Mart Ie 1936
li,ui s aprobá de prefect cu
vizul delegatiunii consiliului ju-
detean.
Pentru celelalte unitati admt-
nistrative, Imprumutul se apro-
ba de Ministerul de Interne; iar
(lama valoarea, hti depa$este a
5-a parte din totalul veniturilor
ordinare se aproba, prin lege.
Se considera ca Imprumuturi
si sunt supuse acelorasi forma-
Matt si contractele de lucra'ri,
concesiuni sau cumparari, pre-
cum si orice Investitiuni a täror
pieta angajeaza mai mult de
doua exercitii financiare conse-
cutive.
Nu se poate aproba un Impru-
mut deca nu s'a prevazut In
prealabil In buget mijloacele
pentru plata anuitatii.
TITLUL H
Bugiitele administratiunilor locale
CAPITOLUL I
Alciifuirea bugefelor
201. Cu 45 zile Inaintea !me-
perii anului financier, prefectii
seu primarii, In colaborare cu
delegatiile respective, vor avea
intocmite programul de lucrari
pentru anul viitor si proiectul
de buget.
Proiectul de buget se educe la
cunostinta generalä prin publi-
catiuni care vor fi afisate cu
cel putin 10 zile inainte de ziva
$edintei consiliului.
Publicatiunile vor cuprinde $i
data convocarii consiliului pen-
tru votare. Pana la aceastä data
cei interesati pot depune recla-
matiuni.
Inainte de votare consiliile
examineaza 1 decid asupra ne-
cesitätii de a Infiinta taxe, coti-
zatiuni si prestatiuni In natura
pe exercitiul viitor.
0/land In cursdl anului vor
putea decide asupra veniturilor
necesere pentru satisfacerea ne-
voilor exceptionale.
www.digibuc.ro
202. hugetul cuprinde doua.
parti
A) partea vehiturilor
13) Partea cheltuielilor.
Fiecare parte cuprinde urma.-
toarele 3 subdiviziuni:
Venituri sau cheltuieli or-
dinare.
2. Venituri sau cheltweli ax-
traordinare.
3. Venituri sau cheltuieli en
destinatie specialä
Toate veniturile cheltuielile
se Inscriu In buget.
Sectia I
A. Bugetul veniturilor
203. Administratiile locale
nu-si pot crea niciun alt venit
In afera de cele prevazute In le-
gea de fata i legile speciale.
204. Evaluarea veniturilor se
va face prin socotirea fiecarui
venit In parte, tinându-se sea-
ma de Incesarile realizate In a-
nul precedent, cum $i de recen-
sämantul fiscal, legile si faptele
intervenite.
205. Veniturile Intreprinde-
rilor comunale vor acoperi mai
Intaiu cheltuielile normale de ex-
ploatare i apoi se ve constitui
un fond de rezervä de 2% din
Incasdrile brute, destinat nevoi-
lor reparatiilor i imbunätätiri-
lor necesare Intreprinderii, pre-
cum si 3% fond de amortizare.
Aceste fotiduri se vor consem-
na la Bence Nationala sau su-
cursalele ei In contul Intreprin-
derii respective si nu se vor pu-
tea folosi decat In scopurile era-
tate.
206. Ramásitele de Incasat
din exercitiile .Inchise vor fi In-
scrise la un articol special si vor
servi cu precadere la achitarea
ondopantelor restante din exer-
citiile Inchise.
207. In buget se prevede din
veniturile ordinare i cu desti-
natie special& o sutra destinata
pentru deschiderea de credite.
suplimentare $i extraordinare,
 27 Martie 1936
bu cdre se iror putep, acoperi
pheltuieille, pentrt care sumele
tirevaztitè In buget hu au lost
suficiente si cleltnielfle neprd-
yante ce nu af putea fi ama-
irate.
Creditele Suplimentarb rip sh vor
putea deschide decal eel mai
curand dupa, pdtru luni dela
data aplicatii bugetului.
Sectid II
B. Bugetla cheltuielilor
208. Cheltuielile facultative
se vor acoperi din veniturile or-
dinare dupa ce s'au satisfäcut
theltuielile obligatorii.
209. Salariile functionarilor,
precum i orice alte retributiuni,
indemnizatii, pheltuieli de tran-
sport si jetoane, vor fi stabilite
conform dispozitiunilor prezen-
tei legi, legii de armonizarea sa-
lariilor, legea cumulului si orice
altä lege sau dispozitiune apli-
cabilä Statului 1).
210. Bugetul trebue votat cel
mai tarziu o lunä inaintea nou-
lui exercitiu financiar.
Bugetul se voteazä pe arti-
cole i in total cu majoritatea
absolutä a voturilor membrilor
prezenti.
Când bugetul nu a lost votat
in termenul prescris de lege, el
va fi Intocmit din oficiu de au-
toritatea tutelarl.
I-1 1. In termen de 5 zile dupä
votare bugetul se inainteaa
spre aprobare prefectului de ju-
det pentru comunele rurale
orasele neresedinte, consilirlor o-
raselor de care depind pentru
comunele suburbane si Ministe-
rului de Interne pentru cornu-
nele balneo-climatice, orasele re_
sedinte, municipii si judete.
Modificarea sau rectificarea bu-
1) A se vedea Deeret-lege pentru
prohibirea eumulului in fimetiuni,
din 18 August 1934, la pag. 614,
vol. XXII.
www.digibuc.ro
393
getului este supusa acelorasi for-
malitati ça si votarea lui.
Contetatiunile asupra aceo-
tor operatiuni se yor inaintacT-
ganelor tutelare, respective In a-
celasi termen de 5 zile,
Aprobarile date lucrarilor de-
la acest articol de organele tu-
telare aunt definitive si deci ne-
susceptibile de nicio cale de a-
tac 1).
CAPITOLUL II
Executarect bugefelor
212. Orice cheltuiala, anga _
j ata, peste alocatia bugetara este
ilegald i. rämane in sarcine, ce-
lor care au angajat-o sau apro-
Sumele afeetate la cheltuielile
unlit articol nu pot fi intrebuin-
tate la cheltuielile altui articol,
decat prin modificarea bugetu-
lui.
Nicio angajare de cheltuialh
nu se poate face fall ca In prea-
labil sä se ceara, avizul in scrip
al sefilor de contabilitate, eare
sunt obligati sa se pronunte
daca exista sau nu credite dis-
ponibile.
Notarii sunt contabili-sefi ai
veniturilor si cheltuielilor co-
munelor rurale, iar incasarile a_
cestor venituri se vor face de ca.-
tre casierii i perceptorii comu-
nali.
serviciului de contabili-
tate sunt obligati sä tina regis-
tre pentru inregistrarea tuturor
angajamentelor pe fiecare arti-
col bugetar in parte.
Angajarea, lichidarea si ordo-
pantarea se vor face de orga-
nele administratiilor locale In
drept sau de delegatii lor.
Achitarep ordonantelor se ya
face de cdtre manuitorii de bani.
Functiunile de mânuitor i cele
1) A se vedea Legea contabilità-
tii publice, din 31 Iulie 1929, la pag.
783, vol. XVII, eu mod. 24 Deceit:E-
yrie 1932, pag. 871, vol. XX.
394 27 Martie 1936

de administrator sunt incompa- munelor ei judetelor, vor pu-

tibile Intre ele. tea fi urmarite numai de Cassa
213. Când creditele alocate de Depuneri $i Consemnatiuni,
prin buget nu ajung sä acopere Cassa Nationalâ de Economii ei
cheltuielile pentru care au fost Cecuri Poetale (C. E. C.) si Casa
afectate, sau când se ivesc chel- de Credit judetean sj comunal,
tuieli neprevgzute, ce nu pot Su- pentru creclitele acordate aces-
feri amanare, se vor putea des- tor administratiuni locale.
chicle credite suplimentare sau Ceilalti creditori vor executa
extraordinare In lirnitele artico- creantele certe, lichide si exigi_
lului special prevázut In acest bile, recunoscute in mod legal
scop in buget. In niciun caz a- sau constatate prin titluri exe-
locatiile pentru personal nu pot cutorii, In contra judetelor sit co-
fi sporite prin deschideri de a- munelor, numai prin inscrierea
semenea creclite, nici direct, nici lor in bugetul anului urmätor
indirect. aceluia In care s'a fäcut cere-
Deschiderea de credite supli-
mentare sau extraorclinare, din rea, In orclinea vechimii crean-
sumele prevAzute in acest scop tei i datei cererii. Dacä Insä,
In buget, se face prin votul de- administratia nu va achita a-
legatiei consiliului la judet si la cestora creanta in decursul a
municipii i prin votul consiliu- douä exercitii bugetare consecu-
lui la celelalte comune. tive, creditorii vor avea dreptul
Dacä fondul pentru descbide- a o urmgri In veniturile ei, con-
rea creditelor ar fi epuizat, con- form procedurii prevrtzute in le-
siliul, modificând bugetul, va gea pentru contenciosul admi-
putea alimenta fondul cu su- nistrativ; In acest caz ei nu vor
mele rämase disponibile la alte putea urmäri cota-parte din ve-
articole. niturile strict necesare pentru
214. Nicio platä in contul ad- plata personalului bugetar ei
ministratiilor locale nu se poate cheltuielile indispensabile de In-
face decAt In baza unei ordo- tretinere ei functionare a servi-
nante. ciilor administratiilor locale.
Numai casierul, contabilul Creantele din exercitiile ante-
agentii implinitori pot mânui rioare exercitiului 1934/935, se
fondurile administratiilor locale. vor lichida In termen de cel
Gestionarii de fapt sunt su- mult 5 ani dela data promulgä-
pusi acelorasi regule ca $i ges- rii prezentei legi, administra-
tionarii de drept. tiile fiind obligate a inscrie In
215. Nu se emit ordonante de fiecare buget o cotä egalä cu a
platä deat pAnä la 15 zile ma- cincea parte din totalul acestor
inte de sfdrsitul anului finan- creante.
ciar, iar achitarea lor se poate 217. Constatarea veniturilor
face Onä la ultima zi a exerci- administratiilor locale, izvorite
tiului In afarä de exceptiunea din impozite, fie directe, fie in-
prevAzutä de legea contabiIitä-
tii. directe, se va face de organele
Ordonantele de plan, neachi- de constatare ale Ministerului
tate se vor anula, iar plata lor de Finante, cu exceptie pentru
si a angaiamentelor rämase ne- Municipiul Bucureeti, care va
putea face aceastä constatare
lichidate se va face din ereditele
vrev5zote In bugetul viitor pen- prin organele sale, printr'un re-
tru achitarea acestor rärnA$ite. censämânt general sau partial.
216. Averea mobilâ si imobilA, Constatarea veniturilor izvo-
precum si orice venituri ale co- rite din taxe j contributiuni lo-

www.digibuc.ro
 27 Aurae 1936
cale este fäcuta de organele co-
munale.
218. Comisiunile pentru cons-
tatarea veniturilor autonome co-
munale se vor forma din:
a) Un delegat al serviciului
financiar la orase, desemnat de
primar; notarul in comunele ru-
raIe;
b) Un consilier comunal, de-
semnat de consillu;
c) In orase un delegat al con-
tribuabililor, desemnat In mo-
dul arätat la art. 78, litera c,
din legea pentru unificarea con-
tributiunilor directe1).
219. Contra constatärilor co-
misiunii se va putea face apel
In termen de 15 zile dela comu-
nicare, adresându-se primaru-
lui, care-I va supune comiWunii
de apel.
Comisiunea de apel este corn-
push dintr'un delegat al consi-
liului comunal respectiv, un de-
legat al contribuabililor tras la
sorti de catre judecatorul ocolu-
lui, din lista alegatorilor comu-
nali (bärbat) si judecätorul oca-
lului care este si presedintele
comisiunii. Odatä cu tragerea la
sorti a delegatultri contribuabi-
lilor. se va trage la sorti si un
supleant al acestuia.
Pentru comuna, termenul de
apel curge dela dresarea proce-
sului-verbal de impunere.
In cornunele rurale sediul co-
misiunii de apel este la judeca-
toria ocolului respectiv, la cele-
lalte comune in localurile fi-
xate de primar.
Contra deciziunii comisiunii de
apel se poate introduce recurs
la tribunal (sau Curtea de A-
pel, dacá impozitul este peste
lei 100.000)in termen de 15 zile
dela comunicarea deciziunii in
scris pentru motivele de recurs
preväzute in legea pentru orga-
1) A se vedea liege& pentra uni-
ficarea contributiunilor direete, etz
toate modifieärile, din 6 Iulie 1935,
la pag. 672, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
395
nizarea Inaltei Curti de Casa-
tie.
220. In baza constatarilor rä-
mase definitive se vor intocmi
roluri.
Cotele aditionale la comune si
veniturile jucletelor se incaseazä
de organele Statului.
Perceperea i urmärirea veni-
turilor administratiilor locale se
va face conform dispozitiunilor
legii pentru perceperea si urmä-
rirea veniturilor publice, cu ur-
miltoarele derogäri: In statiu-
nile balneare i climatice ter-
menele pentru urmärirea impo-
zitelor si taxelor comunale da-
torate de proprietar, se reduc la
jumätate din timpul preväzut in
legea pentru urmärirea venitu-
rilor Statului.
Impozitele i taxele dela vizi-
tatorii acestor statiuni, se vor
incasa in primele trei zile dela
descinderea lor in localitate.
221. Partea cuvenità comu-
nelor si judetelor din impozitde
de Stat se va incasa in aceeasi
proportie ea pentru Stat si se
va värsa direct cornunelor si ju-
detelor de catre agentii de Inca-
sare ai Statului pentru comune
si de catre administratorii de in-
casári i pläti pentru judete,
sub sanctiunea pedepsei pentru
abuz de incredere prevazuta de
codul penal.
Prefectii de judet si primarii
oraselor sau delegatii lor sunt
in drept a controla indeplinirea
acestei obligatiuni, iar adminis_
tratiile pentru Incasärì i pläti
sunt obligate a pune la dispo-
zitie dosarele necesare acestei
verificari.
Descärcarea pentru plätile f
cute comunelor de agentii de In-
casare se va da numai in baza
chitantelor emise de catre ca-
sierul comunal, iar descarcarea
pentru pläile facute judetelor
se va da numai in baza chitan-
telor eliberate de casierul jude-
tului.
396 27 Martie 1936
Veniturile comunelor prove-
nite din. impozitple comunale si
tpAe sunt perceputq de organele
comunale, si anume:
In comunele rurale de easier,
In prase de agentii Implinitori
(perceptori comunali).
In comunele rurale unde ve-
niturile nu permit, functiunea
de easier se va putea exercita
de un functionar comunal.
222. Casierii, perceptoril si a-
gentii Incasatori comunali stint
asimilati cu perceptorit. casie-
rii si agentii Ministerului de Fir.
nante. Ei vor fi plâtiti cu salarii
fixe lunare, putând a 11 SE acor-
da si remize din sumele ce vor
Incase.
CAPITOLUL III
Bugefele sfabilimenfelor publice lo-
cale V infreprinderilor
223. Bugetele stabilimentelor
publice si de utilitate publicá
locala sau institutiunilor care
depind de comune sau judete
sunt supuse aprobárii consiliu-
lui respectiv.
Consiliile pot modifica buge-
tele pentru a le pune de acord
cu statutele si legile In vigoare.
224. Oricare ar fi modalit6-
tile de exploatare, fiecare titre-
prindere comercialá, industrialá
sau agricord, comunalá sau ju-
deteanä, are un buget separat,
care se anexeazá la bugetul ge-
neral al administratiei locale
respective.
Numai profitul net sau Pier-
derea figureazá In bugetul gene-
ral al unitatii administrative.
La sfârsitul exercitiului se va
Intocmi un bilant detaliat al a-
verii Intreprinderii.
Acest bilant se va anexa la
inventarul general al unitätii
administrative.
Aceleasi norme se vor urma
si in cazul când administratia
localà va Intreprinde acte de
comert In interes general.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL W
Conirolul bugefului
Incheierea, ,cercetarea $.i. apro-
barea contnrilor
25. $efii administratillor lo-
cale sunt datori a Incheia con.-
turile de venituri si cheltuieli In
termen de 3 luni dela inchide-
rea exercitiului.
Comisiunea financiarä va cer-
ceta conturile si inventarul du-
pá care le va supune deliberärii
consiliului respectiv.
Verificarea conturilor se a-
duce la cunostinta generalá In
aceleasi conditiuni ca si buge-
tele.
226. Stabilimentele publice s'i
de utilitate publia care depind
de administratiunile locale, dacá
au bugete separate, vor Intocmi
conturi generale si conturi pro-
prii de gestiune dupl normele
arátate In articolele precedente,
si le vor supune administratiei
de care depind, care va verifica
dupá aceleasi norme dupá care
se verificá cele ale administra-
tiei sub al cärui control sunt
puse.
227. Deeiziunile consiliului co-
munal privitoare la conturi se
vor Inainta spre verificare si a-
probare, dimpreunâ cu contesta-
tiunile si apelurile, deIegatiunii
permanente judetene pentru co-
munele rurale si orasele nerese-
dinte, si Inane! Curti de Con-
turi pentru orasele resedinte,
municipii si judete.
Deciziunile delegatiunilor per,-
manente pot fi atacate la Inalta
Curte de Conturi, conform pro-
cedurii legii organice a acestei
Curti.
CAPITOLUL V
Dispozitii speciale
228. Agentii Ministerului dp
Pinante sunt datori s5, Inainteze
unitätilor administrative copii
 27 Martie 1936
de pe matricolele definitive de
impunere.
229. Toate contractärile rela-
tiVe la lucrgri, furnituri, aprovi-
ziondri, arenclä'ri, inchirieri, ex-
ploatatiuni, concesiuni pi de ori-
ce altä natura, se vor face de cg.-
tre administratiunile locale prin
licitatiuni publice sau restrânse,
cu indeplinirea formalitätilor
preväzute de legea contabilitätii
publice.
Rezultatele acestor licitatiuni,
lmpreung cu actele relative, sunt
supuseprin de/ware dela dis-
pozitiunile privitoare la organi-
zarea Oficiului Central de Lici-
tatie numai aprobgrii orga-
nelor tutelare prevgzute in pre-
zenta lege.
230. Dacg, dupg doug licita-
tiuni regulat tinute nu s'a obti-
nut niciun rezultat, sau ofertele
depuse nu ar fi avantajoase, sau
In cazuri de urgentg invederata,
cum pi in celelalte cazuri prevg-
zute de legea contabilitätii pu-
blice, pentru contractgri prin
bung invoialg, administratiunile
locale vor_ putea, cu aprobarea
organelor tutelare, sä contrae-
teze prin bung invoialg lucräri,
furnituri, arendäri,
exploatatiuni i concesiuni.
Consiliile comunale pi jude-
tene vor delega doi membri, spre
a face receptia lucrárilor i fpr
niturilor.
Cel putin mml din acesti doi
membri va fi specialist, dupá
natura lucrgrilor sau furnitpri-
lor.
In comunele rurale va lua Q-
bligator parte la receptie si no-
taruL
231. Actele de dispozitiune
stint supuse aprobärii organului
tutelar.
Cedgrile de mici portiuni _de
terenuri neconstruibile In vede-
rea alinierii strgzilor, pietelor
drUmurilor, sau care rezultä din
executarea unei exprdprieri, vot
vândute proyrietp,rtlor rive-
www.digibuc.ro
rani, färg vreo aprobare ripe-
rioard pi färg licitatii, 'dupg o
evaluare Mcutg de serviciul teh-
nic i aprbbatg
Dacd proprietarul riveran re-
fuzg, curapärarea micei portiuni,
autoritatea administrativá va
putea expropria in Intregime te-
renul proprietarului, In scop tie
comasare.
ponatiunile cu sarcini pi lega-
tele de averi, mobiliare sau
f Acute autoritätilor ad-
ministrative, se primesç dp con-
silille respective pumai sub be-
neficiu de inventar.
Jucletele, municipiile i comu-
nele pot vinde prin bung intro-
ialä, dar cu autorizatia organe-
lor tutelare, oriee fel de teren
din statiunile baIneare si clima-
tice, care ar servi pentru spi-
tale, sanatorii, case de odihng,
colonii scolare, hoteluri, bg,i, sau
pentru muncitori, precum pi vile
particulare, in scopul desvoltgrii
infrumusetärii unor asemenea
statiuni, dar numai pe baza pla-
nurilor de parcelare, aprobate
de organele competente.
Winzgrile prin bung invoialg,
efectuate pâng In prezent In sco-
purile mai sus ardtate, pe baza
planurilor actuale de parcelare
aprobate de organele conapeten-
te, sunt valabile.
232. Dreptul de a produce,
distribui, transmite dela un loc
la altul, sau dela o clgdire la
alta, de a livra, furnisa, sau vin-
de electricitate, energie calorieg,
apg sau gaz, de orice fel, apar-
tine exclusiv comunelor.
Totupi, oricine va putea pro-
duce pi utiliza electricitatea, a-
pa sau gazul pentru trebuintele
propril In interiorul proprietgtii
unde apa, gazul sau electricita-
tea sunt produse, färg tug sä
traverseze cgi publice sau pro-
prietatéa altora.
Comunele au dreptul, färg
nicio despIgubire sau chtrie, sg
398 27 Mart le 1936
instaleze conductele i circuitele
lor necesare serviciului, pe pro-
prietätile particulare ale Statu-
lui, sau ale C. F. R. de pe teri-
toriul lor in scopul de a presta
servicii acestor consumatori sau
consumatorilor vecini.
Electricitatea, apa si gazul vor
fi vândute in baza semnärii de
consumatori a unei polite de a-
bonament anualg, cum si a de-
punerii unei anticipatiuni in nu_
merar, care nu va putea depäsi
consumatia abonatului pe 45 de
zile. Contorii, verificati de ser-
viciul de mAsuri si greutäti, vor
fi procurati de intreprinderile
comunale contra plätii unei chi-
rii periodice.
Administratiunile comunale
vor putea execute bransamente
racoarde contra pl/tii unei
chirii periodice de cätre proprie-
tarul imobilului respectiv.
Neplata la termenele prevd-
zute in regulamentele comunale
a consumului de apa, electrici-
tate, energie caloric/ i gaz,
cum si a lucrärilor executate, a-
trage deplin drept inchiderea le-
gäturilor abonatului cu conduc-
tele de distributiune publicl, iar
debitul va fi urmärit conform le-
gii pentru urmärirea venituri-
lor publice.
Instalatiunile interioare ale
consumatorilor de apä, gaz, e-
lectricitate, cum si instalatiunile
de canalizare, vor trebui sä in-
deplineascá conditiunile ce se
vor fixa prin regulamente co-
munale i vor fi executate, fie
de comuná, fie de instalatori
autorizati de comund.
Pe intreg teritoriul municiplu-
lui Bucuresti, drepturile de mai
sus se exercitä si se adminis-
treazA in ce priveste electrici-
tatea, energia caloric/ i ga-
zul in conformitate cu legea
din 25 Februarie, 10 Martie 1906,
iar in ce priveste apa, canalul
si asanärile, In conforraitate cu
legea pentru administrarea
www.digibuc.ro
exploatarea uzinelor comunale
Bucuresti, din 21 lulie 1923 1).
De asemeni, constitue drepturi
exclusive ale comunelor: afisa-
jul public, täierea vitelor in a-
batoare pentru alimentarea po-
pulatiei cu carne, transportul in
comun de persoane, târgurile de
vite, intreprinderile de pompe
funebre i cântäritul public.
Administratiunile locale vor
putea exercita drepturile arätate
in acest articol si exploata in-
treprinderile i serviciile cu ca-
racter economic, conform nor-
melor prevAzute In art. 196.
PARTEA HI
TITLUL I
Proeedura de petitionare
233. Pe lâng/ toate adminis-
tratiunile locale, ca i la sediul
Ministerului de Interne, va func-
tiona un serviciu special pentru
primirea cererilor adresate de lo-
cuitori, sub ingrijirea cäruia se
va trimete petitionarului, la do-
mi ciliul säu, solutia autoritätii
respective, in termen de cel mult
30 zile dela inregistrarea cere-
rii.
In comunele rurale acest ser-
viciu va fi indeplinit de notar,
care este obligat nu numai a
primi, dar si redacta, la cerere,
reclamatiunile sätenilor.
Notarul va primi petitiunile
adresate de säteni si altor admi-
nistratiuni publice, cu indatori-
rea de a le inainta acestora de
urgent/.
Cheltuielile de corespondent/
vor fi suportate in timbre de
particularul interesat; ele se vor
fixa prin regulamentul prezen-
tei legi.
234. Oricine are de fäcut o
cerere sau pretinde un drept
1) A se vedea Legea p. adminis-
trarea i exploatarea uzinelor corn.
Bueureqti, din 21 Inlie 1923, la pag.
618, vol. XIIIXIV.
 27 Martie 1936
dela administratiunile locale, se
va adresa, cu cererea sa, sefului
autoritätii respective, prin servi-
ciul creat, conform dispozitiuni-
lor articolului precedent.
Petitia va fi inaintatä de ser-
vicin sefului biroului respectiv,
care la rânclul sAu o va prezenta,
impreuna cu un referat, sefului
autoritätii.
Aclministratiunea este obligate",
sA dea curs cererii, se.' o rezolve
si sa rAspundA la ea cel mai
tarziu in termen de 30 zile, sub
sanctiunea prevazutA pentru re-
fuz de serviciu a functionarului
vinovat.
DacA petitionarul nu este mul-
tumit cu solutia date.", are drep-
tul sii, se adreseze organelor com-
petente, care se vor pronunta
cel mai tArziu in timp de zece
zile dela primirea cererii, dând
o deciziune motivatA.
235. Orice cerere adresatd di-
rect autoritAtii superioare va fi
trimisd fArà rezolutie autorità-
tii inferioare competente, spre a
se proceda conform normelor
prevAzute in art. precedent.
236. Sefii administratiunilor
locale sunt obligati, la punerea
in apli care a prezentei legi, a da
0 cât mai largä publicitate dis-
pozitiunilor art. 233-235 luau-
siv, spre a fi cunoscut exact
dreptul si modul de petitionare
al locuitorilor.
PARTEA IV
TITLUL I
CAPITOLUL I
Pregälirea pro fesionalii
237. In afarA de conditiunile
generale cerute de legea pentru
statutul functionarilor publici,
de prezenta lege, sau de orice
alte legi speciale, nimeni nu
poate fi numit functionar pu-
blic administrativ dacA nu are
pregAtirea tehnia, profesionalA.
Functionarii administrativi vor
www.digibuc.ro
399
urma cursuri de perfectionare
dupA gradul si specialitatea lor.
238. Pregatirea tehnicà pr9 .
fesionalA si cursurile de perfec-
tionare se organizeazA de Mi-
nisterul de Interne, prin Insti-
tutul Regal de stiinte adminis-
trative al României si cu ajuto-
rul scoalei superioare de stiinte
de Stat si de documentare si
scoalei de stiinte administra-
tive 1).
239. Un regulament special,
decretat prin Ministerul de In-
terne, va desvolta dispozitiunile
ecestui capitol.
PARTEA V
TITLUL I
Dispozitiuni finale si transitorii
240. Municipiul Bucuresti se
administreazA conform legii sale
speciale 2).
Dispozitiunile cuprinse in pre-
zenta lege, la capitolul alegerilor
administrative; la constituirea
consiliilor si durata lor, precum
si la: finantele locale, edilitate,
sistematizare si procedura de pe-
titionare, se aplicA si Munici-
piului Bucure$ti.
Conditiunile de eligibilitate pen-
tru primarul general sunt cele
prevAzute de art. 113, iar pen-
tru primarii de sectoare cele pre-
vdzute de art. 112 din prezenta
lege.
Bugetul de venituri si cheltu-
ieli va fi unic pentru intreg mu-
nicipiu; de asemenea serviciul
de constatare si percepere.
241. Contestatiunile cu pri-
vire la alegerile administrative,
efectuate inainte de promulga-
rea acestei legi, vor fi trimise
1) A se vedea Regulamentul din
18 Septemvrie 1936, la ordinea cro-
nologia In acest volum.
2) A se vedea Legea pentru orga-
nizarea administratiei municipiului
Rucuresti, din 11 Septemvrie 1929,
la pag. 1211, vol. xvii.
400 27 Martie 1936
de comitetele de revizuire sau
instantelor de recurs, consiliilor
jOetene sau comunelor pe le
pentru ca ele singure sd,
le discute i sd se pronunte a-
supra validärii sau invalidrii
lor.
242. Actualii parlamentari care
octipd azi functiunea de primar
Rau presedinte de comiste inte-
riinard, pot continua a-si exer-
cite mandatul de parlamentar
pänd la expirarea acestui man-
dat.
243. Toate dispozitiuniIe de
procedurd teferitoore la legarea
instantei, citri, cdmunicari, re-
prezentare etc., prevázute in le-
gea avocatilor publici, se aplica
judetelor si comunelor I).
244. Dela promulgarea pre_
zentei legi, comitetele locale de
revizuire iau denumirea de Curti
locale administrative, iar comi-
letul central de reviznire, de
Curte Superioard administrati-
vd, avand competenta prevdzutd
in legea sa organicd din 20 A-
prilie 1933 cu modificarile aduse
prin prezenta lege 2).
Sectiunile Curtii superioare ad-
ministrative vor avea complecte
permanente.
245. Orice functiune creiatä
prin aceastä lege, care ar urma
sä fie plätitä de Stat prin buge-
tul Ministerutui de Interne, va
fi inscrisä in bugetele adminis-
tratiilor locale pand ce finantele
Statului vor ingdclui sá suporte
aceastä cheltuiald.
De asemenea p&nd ce judetele
vor putea sustine salariuI secre-
tarului general dela judet, aces:
st& functiune va plitea fi Incre-
1) A se vedea Legea avompor
(eonteneios), din 9 Mai
1933, la pag. 623, vol. XXI, eu mod.
16 Noemvrie 1934.
2) A se vedea Legea Cornitetului
central 0. Comitetului local de re-
vizuire din 20 Aprilie 1933, la rag.
411, voI. X.
www.digibuc.ro
dintatd prin cleNggie
tuzietionaiii
246. In contra decretelor 'V
deciziunilog relative la gisolvä-
rile consiliilor judetene, munuiI-
pale i comunale, precupa si la
revocdrile membillor acestor
consilii, cei interesati se vor a-
dresa instantelor de contengios
administrativ, In termen de 30
zile Iibere dela publicarea decre-
tului sau deciziunii ce atacä.
247. Imprumuturile contrac-
tate de administrattile locale ina-
inte de promulgarea pgezentei
legi, fle ele in numerar sau ti-
tluri de orice fel, fie in wallo-
per& sau materiale, chior dacd
au depäsit a zecea parte din ve-
niturile ordinare, se ratified, ur-
mänd a-si produce toate efectele
lor contractuale.
De asemeni legile speciale cu
caracter contractual, cum si ho-
täririle cu autoritate de lucru
judecat, sunt si räman in vi-
goare.
248. Sumele necesare pentru
chiria, iluminatul si incälzitul
localurilor ocupate de tribunale,
penitenciarele judetene si jude-
catoriile de ocoale, pe exercitiul
financier 1936/937, se vor pldti
din bugetele judetelor j orase-
lor.
249. Aceastä lege menOnand
in totul dispozitiunile legii din
21 Martie 1934, privitoare la a-
legerea si compunerea consilii-
lor, nu reclaim& noi alegeri ad-
ministrative 2).
250. In termen de 6 luni dela
promulgarea prezentei legi se
vor Intocmi i supune aprobärii
toate regulamentele preväzute In
cuprinsul ei.
PAO, la aprobarea shfinitivä
a acestor regulamente, comunele
sunt in drept a percepe imozi-
t) A se vedea te,gea modifieatoare,
din 18 Martie 1934, la rag. 63.,. vol.
XXII.
 27 Marne 1936
tele, taxele si contributiunile kc-
tualmente in vigoare.
251. Comuna urban& reSedintá
de judet Turnu-Severin se de-
°lax% municipiu.
Comuna ruralg Fálciu din ju-
detul Fälciu se declarä cornung
urbang, ores nereseclintä.
Mahalaua Sgrbi din orasul
Târgoviste formeazd singurg o
comung suburbang pe lângg a-
cest ores cu denumirea: Matei-
Voevod.
Satul Ibrianu se desparte de
comuna Frasinu din jud. Dâm-
bovita, formand doug comune
eparate: Ibrianu i Frasinu.
Cätunul Ochiul Boului, pen-
dinte de comuna Catunu din ju-
detul Dâmbovita, se alipeste de
comuna Cristeasca, formând o
Singurg, comung. compusä din
satele Cristeasca, Ungureni si
Ochiul Boului, cu numele de co_
muna Ochiul Boului, cu rese-
dinta In satul Ochiul Boului.
Comunele Valea Lungä Gor-
gota si Vales, Lungg Obrea din
judetul Dâmbovita, se unesc for-
mând o singurg comunä Valea-
Lungg cu resedinta In satul
Gorgota.
Satele Tetcohl si Puroinica
care formau comuna Tetcoiu din
judetul Dâmbovita, se deslipesc
formând doug comune separate
Tetcoiu i Puroinica.
Satul Adunati (Elesteul Dom-
nesc), pendinte de comuna Brg-
testi din judettil Dâmbovita, se
alipeste de comuna Cazaci.
Satele: Serbgnesti in limita
care se va stabili pe teren, Dia-
conesti, Niculesti si Bela, pen-
dinte de orasUl Pucioasa, se des_
lipese de ora i formeazg o
singurg comung ruralg, cu de-
numirea 5erbäneW, en rese-
dinta In satul $erbgneSti din ju-
detul Dâmbovita:
PerimetreIe comunelor Intru_
nite i deslipite se vOr Stabilt
dupg dispozitiunile preväzute Ixf
legea de fatg.
C. Ilamangi; vol. XXIV. 26.
www.digibuc.ro
401
Satele Bucurease, si Botbrogi
se deslipese de orasul Tg.-Jiu,
alipindu-se la connina Dänesti,
cu care vor forma o singurg' to-
mung Dänesti, cu resedinta la
Dänesti.
Satul Romanesti se deslipeste
de orasul Tg.-Jiu, cu exceptiu-
nea portiunii dela fosta barierd
a orasului pâná la proprietatea
Solomon Rasoviceanu, alipin-
du-se la comuna Iasi-Gorj, for-
/nand o singurä comung cu nu-
mele Iasi-Gorj si cu resedinta In
Iasi-Gorj.
252. Legea pentru organiza-
rea administratiei locale din 3
August 1929; legea pentru orga-
nizarea finantelor locale din 14 *
Aprilie 1933, cu toate legile de
reodificäri ulterioare, legea bu-
covineang. din 20 Septemvrie
1893, referitoare la perceperea
unei taxe pentru apeduct (pu-
blicatg In Foaia legilor provin-
ciale Nr. 30 din 3 SeptenIvrie
1893), precum i legea bucovi-
neang din 11 Noemvrie 1893, re-
feritoare la canalizarea MUnici-
piului Cernguti, si perceperea
unoi taxe de canalizare, publi-
catg In Foaia legilor provinciale
Nr. 34 din 23 Noemvrie 1893, si
legea privitoare la concesioria-
rea hornáritului; precum i ori-
ce dispbzitiuni diti legile si re-
gulamentele tri vigoare, din toate
tinuturile contrarii prezentei le-
gi, sunt i rgmân abrogate.
Se abrogg de asemenea tbate
legile, regulaMentele si deciziu-
nile cu caracter administrativ
din teritoriile alipite si se des-
fiinteazg dela promulgarea pre-
zentei legi, toate comisiunile
forurile administrative, ce funC-
tioneazá pe baza acelor legi, In-
tru cât nu sunt prevAzute prin
prezenta lege.
Legea de expropriere pentru
cauzá de utiIitate publia din N
Octomvrie 1864, cu toate mOdi-
ficArile ei, ulterioare se ettinde
asupra Intregului teritdriu ar
402 27 Martie I
României, abrogandu-se astfel
legile sau dispozitiunile in ma-
teria aceasta din teritoriile ali-
pit%
TABLOU
de impozite i taxe comunalet)
I. Impozite comunale
1. Asupra intreprinderilor cu
caracter comercial sau indus-
trial, inclusiv intreprinderile ce
vând produsele monopolizate de
Stat, precum i in general asu-
pra tuturor acelora care fac
acte cu caracter comercial sau
industrial, socotit dupg valoarea
Iocativg a clgdirilor, astf el:
a) Cabaretele, cabaretele cu
dancing si varieteurile, maxi-
mum 300/o;
b) Camerele mobilate, maxi-
mum 15%;
c) Bel-grille, cafenelele, cârciu-
mele, barurile, bodegile, plácin-
tgriile si grädinele publice in
care se vând Muturi, maximum
10°/o;
d) Cluburile, casele i cercu-
rile unde se joacg cgrti si alte
jocuri de noroc, maximum 30%;
e) Restaurantele lactate (lgp-
tgrii) i vegetariene, maximum
10°/o;
f) Hotelurile, restaurantele (bir-
turile), cofetgriile, magazinele de
porcelanuri i sticlgrie, de auto-
mobile si accesorii de automo-
bile, de mobile, de covoare, de ar-
ticole de varg, antichitáti, croi-
torie, casele de schimb Si hand,
fabricile si atelierele de corsete,
fabricile de licheuri si sampanie,
de otet, depozitele pentnt vânzgri
de vinuri strgine i indi gene, Mr-
bierii si coaforii, manichiurg si
pedichiurg, magazinele de arti-
cole de voiage, fabricile de spirt
si rachiuri, bufetele si gardero-
1) Impozitele i taxele comunale
din acest tablou, inlocuese pe acelea
din Legea finantelor locale din 14
Aprilie 1933, pag. 337, vol. XXI.
www.digibuc.ro
bieri de teatre i once spectacole,
fabricile de bomboane, ciocolatá
etc., articole de fotografii, agen-
tiile de publicitate, de spectacole,
de afacen, magazile de coloniale,
delicatese, de armurgrie, in-
strumente muzicale, papetärie,
boiangeriile, lustrageriile, agen-
pentru vânzgri i inchirieri
de imobile, pentru vânzgri de
bilete de cglgtorie, vagon lits etc.,
comisionarii in general, agentii
de schimb $i remizierii de bursa,
societatile anonime si coopera-
tivele in genere, magazinele cu
masini de scris i birourile pen-
tru copiat acte, birouri de once
tel de expertize, import, export,
marchitänie i magazinele de
fiergrie, masini agricole, unelte
de viticulturg si viniculturg, ma-
gazinele cu articole de cauciuc
opticienii, societgtile petroli-
fere, magazinele cu rame i cele
cu perii i pensule, fabricile
atelierele de umbrele, instalato-
rii de apg, gaz i electricitate,
acid carbonic, pläcintgriile, co-
vriggriile, postäväriile, semintä-
rune i magazinele cu flori na-
turale sau artificiale. societgtile
de asigurgri si agentiile sau su-
cursalele lor, magazinele cu ar-
ticole de menai, intrepozitele de
mgrfuri, morile de Ming, maga-
zinele de vopselärie, lacuri, ule-
iuri i produse chimice, maga-
zine de pirogravurg. fabricile de
bere, de tricotaje, constructiuni
de fier, de bránzeturi, iaurt etc.,
cerealistii, stabilimentele de bgi,
depozitele de ciment, var. che-
restea etc., fabricile de conserve,
de mezeluri, de ang gazoasg,
limongzi, magazinele de colo-
niale etc., dentisti profesionisti
si tehnicieni, care au si atelier
de lucrat, piese dentare, birou-
rile de arhitecturg i inginerie
care lurreazg lanuni, sanato-
rifle. policlinicile, teatrele. cine-
matografele, säule si scoalele de
dans, Intrenrinderile de specta-
cole i bMci, circurile, organiza-
 27 martle 1936
torii care exploateaza ramurile
sportive: automobile, motocilete,
box, canotage, patinaj, foot bal,
rugby, boburi, book-makeri etc.,
precum i In general toti acei care
fac fapte i acte comerciale sau
industriale, asunra terenurilor
virane dupa valoarea locativa
In comunele urbane si municipii,
(sunt scutite celelalte comune
periferia daca n'au nicio lucrare
edilitara,), maximum 10%;
g) Asupra chiriasilor In ge-
nere, care nu cad In categorille
prevazute
50/0.
mai sus, maximum
2. In comunele In care pompele
funebre nu sunt un serviciu co-
munal, ci exploatate de particu-
lari, sau institutii de orice fel,
se va percepe urmatoarele impo-
site, dupa clase:
a) Inmormantare de lux ma-
ximum 3.000 lei;
b) Inmormantare de cl. I, ma-
ximum lei 1.000;
InmormAntare de cl. II, ma-
ximum lei 500;
d) Inmormantare de cl. III,
maximum 50 lei.
In comunele In care pompele
funebre sunt la promulgarea a-
cestei legi, un serviciu public,
nu se pot Infiinta ori functiona
sub nicio forma intreprinderi de
pompe funebre particulare.
3. Pentru fiecare firma, ser-
vind a indica felul Intreprinde-
rii sau profesiunii, precum
numele Intreprinzatorului sau
profesionistului, se va percepe:
Categoria I, cu valoarea lo-
cativa a localului unde se exer-
cita comertul sau Intreprinderea
pang la 20.000 lei, maximum 100
lei.
b) Categoria II-a dela 20.0001
50.000 lei, maximum 200 lei;
ci Categoria III-a dela 50.001
100.000 lei, maximum 500 lei;
d) Categoria IV-a dela 100.001
200.000 lei, maximum 800 lei;
e) Categoria V-a dela 200.001
500.000 lei, maximum 1.000 lei;
www.digibuc.ro
403
f), Categoria VI-a peste 500.000
lei, maximum 2.000 lei;
g) Liberi profesionisti, maxi-
mum lei 300;
h) Child traducerile la firmele
straine se vor face In limba ro-,
mana, cu aceleasi caractere
aceleasi dimensiuni, taxele ce se
vor percepe vor fi aceleasi; iar
pentru firmele Inscrise Inteo
limba sträina sau cu caractere
straine, se vor percepe de opt ori
taxele de mai sus.
4. Pentru fiecare om de ser-
viciu (barbat sau femeie): buca-
tar, vizitiu, camerier, sufragiu,
fecior, servitor de orice local pu-
blic, portar In genere, madame
In farnilii i hoteluri, femei la
toate, randasi, paznici de zi sau
de noapte, oameni de expeditie,
precum i cei prevazuti In legea
servitorilor, etc., anual (se ex-
cepteaza tot personalul agricol),
maximum 180 lei.
5. Pentru vehiculele cu trac-
tiune animala sau mecanica:
a) 0 caruta sau cotiga cu un
cal, de piata, maximum 2 lei
pe zi.
Idem la particulari, maximum
0.50 ban! pe zi;
b) Pentru o caruta sau cotiga
cu doi cai de piatä, maximum 4
lei pe zi.
Idem la particular!, maximum
0,50 bani pe zi;
c) Pentru o caruta sau cotiga
cu trei esi sau mai multi, ma-
ximum 6 lei pe zi.
Idem la particular!, maximum
leu pe zi;
cl) Pentru un camion public cu
un cal, maximum 3 lei pe zi.
Idem la particulari, maximum
1,50 lei pe zi;
e) Pentru un camion de piata
cu dol cai, maximum 5 lei pe zi.
Idem la particulari, maximum
1,50 lei pe zi;
f) Pentru un camion de pia%
cu trei sau mai multi cai, maxi-
mum 8 lei pe zi;
g) Pentru o brisca pe arcuri
404 27 Martie 1936
aa specul'a (docar, gabrioletä),
maximum 7 lei pe zi.
Idem la particulari, maximum
1,50 lei pe zi.
h) Pentru o träsura sau cu-
peu de casä cu un cal, maximum
8 lei pe zi.
Idem pentru particulari, ma-
ximum 4 lei pe zi;
i) Pentru o trasurg, sau cu-
peu de piatä cu doi cai, maxi-
Mum 10 lei pe zi.
Idem la particulari, maximum
4 lei pe zi;
Locuitorii oraselor de prole-
siune agricultori, cu proprietate
mai mica de 10 ha, situati la pe-
riferie, nu vor pläti aceste taxe.
De fiecare autobuz de calätori,
maximum 60 lei pe zi.
Idem camion-automobil, ma-
ximum 10 lei pe zi.
De fiecare autobuz de calâtori
cu traseu interurban, maximum
200 lei lunar.
Idem auto-camioane pentru
märfuri, maximum 300 lei lu-
nar.
6. Pentru ferestraiele meca-
nice de Mat lemne, anual ma-
ximum 600 lei.
7. Pentru fiecare cal de ham
fa particulari, Intrebuintat in
serviciul comertului sau indus-
triei, pe an, maximum 100 lei.
Se va percepe numai in cornu-
nele urbane.
8. Pe vizitatorii In statiunile
climatice i balneare, de fiecare
persoanä care stá mai mult de
cinci zile In localitate, maximum
50 lei lunar.
Copiii sub 16 ani si servitorii
sunt scutiti.
9. Asupra caselor de joe de
noroc, cluburi, cercurile, asocia-
tale, precum si toate localurile
publice, sub orice denumire, un-
de se practicá jocuri de noroc,
maximum 1.000 lei pè zi.
Cluburile sau societátile in-
chise, unde se joach cArti si care
sunt si persoane morale vor
pláti, maximum 100 lei pe zi.
www.digibuc.ro
Pentru un bilet de intrare la
spectacole, inclusiv cinemato-
grafe, pentru asistenta socialä,
de fiecare persoanä, maximum 1
leu.
10. Pariurile la Book-Maheri
sunt supuse la o taxâ, de maxi-
mum 5 la suta.
11. De fiecare calator la hote-
luri sau case care inchiriazg,
mai mult de clouä camere mobi-
late:
a) La hotelurile de lux, maxi-
mum 10 lei pe zi;
b) La hotelurile cl. I maxi-
mum 8 lei pe zi;
c) Idem cl. II si camere mobi-
late maximum 5 lei pe zi;
d) Hotelurile de cL III si ca-
merele inchiHate sub 30 lei pe zi,
maximum 2 lei pe zi.
12. De fiecare aine de vand-
toare sau lux maximum 200 lei
pe an.
Câinii sugaci si dinii de pazä
legati, nu se impun.
In comunele rurale cAinii gos-
podarilor si câinii turmelor pen-
tru baza vitelor, porcilor, oilor,
sunt scutiti.
13. Impozitul asupra märfuri-
lor introduse in raza comunei de
comercianti si industriasi, prin
Cai le Ferate Române, postä, ca-
mioane si prin orice alte mij-
loace do transport si scoase din
depozitele din raza comunei, Ad-
ministratia C. F. R. si Posta sunt
obligate a pune la dispozitia or-
ganelor fiscale ale oraselor do-
cumentele necesare pentru im-
punerea i perceperea impozitu-
lui ad-valorenb, maximum 0,20
la sutd.
Municipiile i comunele urbane
pot incheja cu adMinistratia C.
P. R. si cu Posta, acorduri spe-
ciale pentru perceperea acestut
impozit, prin organele de casare
ale cAilor ferate sau ale postei.'
Märfurile in transit nu sunt
supuse la aceste taxe.
La produsele indigene, taxa se
percepe la valoarea de facturare,
 27 Martie 1936
care serveete ei la plata impozi-
tului pe lux ei cifra de afaceri,
iar la mgrfurile importate sau
exportate, pe baza valurilor me-
dii din tariful unitar al impozi-
tului pe lux ei cifra de afaceri.
14. Oraeele i municipiile in
raza cgrora functioneazg rafing-
rii pentru produsele petrolifere,
vor percepe:
a) La produsele destinate con-
suraului intern:
Pgcurd, rezidii, 0,62 per kg ma-
ximum.
Motoring', 0,05 per kg maxi-
mum.
Titeiu, 0,06 per kg maximum.
Petrol, 0,07 per kg maximum.
Benzing, 0,12 per kg maxi-
mum.
Gazoling, 0,13 per kg, maxi-
mum.
Uleiuri, 0,15 per kg maximum.
b) La produsele de export:
Päcur i rezidii, 0,01 per kg
maximum.
Benzing ei petrol, 0,02 per kg
maximum.
Uleiu ei motoring, 0,03 per kg
ma ximum.
Oraeela i municiuffle pe teri-
toriul cgrora se aflg punct de
export. vor percepe i ele 75 la
sutg, din taxele argtate la alin, b,
aceasta In afarg de ceea ee
au Incasat oraeele i municipiile
In raza cgrora functioneazg ra-
fingrii.
Asupra tuturor produselor dea-
tinate consumului intern 0 ex-
portului, taxate dupg cum se a-
ratg mai sus, nu se mai aplicg
taxa ad-valorem.
15. Pentru vânzgri de vite:
Mari, 40 lei de cap maximum.
0i, capre, 5 lei de cap maxi-
mum.
Vitel, 10 lei de cap maximum.
Porci, 20 lei de cap maximum.
Purceii sunt scutiti.
16. Pentru fiecare mc de ba-
last (nisip i pietrie neseleetio-
natl, extras din albiile rgurilor,
cariere ei din orice loa, in seop
www.digibuc.ro
405
de comercializare In comunele
urbane, 2 lei maximum. A
17. La ghiata naturalg depo-
zitatä pentru vânzare sau peui
tru a fi Intrebuintatg in scopul
de comercializarea altor produt
se, se va incase, 30 lei de fiecare
mc In oraeele fgrg fabrici de
ghiatg artificiali ei 100 lei de fie-
care mc In oraeele unde existg
asemenea fabrici exploatate de
comung.
18. Asupra fiecgrui kg. de
egrnuri tgiate i produse ali-
mentare de origine animalg, in-
troduse In comung:
a) Cdrnuri tgiate, 2 lei per kg
maximum;
b) De fiecare pasgre tgiatg, 2
lei per kg maximum;
c) Mezeluri, pastramg, grgsimi,
unturg, 3 lei per kg maximum.
19. Pentru controlul bgutu-
rilor acidulate, ca sifoane, li-
monadg ei apg mineralizatg
eampanie.
De fiecare litru, sifon sau
monadg, 0,20 lei maximum.
Idem de apg mineralizatä, 0,50
lei maximum.
De fiecare sticlg de eampanie,
10 lei maximum.
II. Taxe comunale
20. a) Pentru autorizarea vân-
zgtorilor ambulanti, 300 lei ma-
ximum;
b) Pentru controlul vânzgtori-
lor ambulanti, 300 lei maximum.
Se percepe numai in comunele
urbane.
21. Pentru lucrgrile prelimi-
nare obtinerii autorizatiei de
construct% cercetgri la fata lo-
cului, alinieri, confruntgri eu,
planul de sistematizare etc., sau
rep argil..
a) Reparatii simple, 50 lei ma,
Kimura;
b) Reparatii radicale; 100. le
maximum;
c) Constructii din nou, 200 le,i;
maximum.
406 27 Martie 1936
Se percepe numai In comunele
urbane.
22. Pentru eliberarea autori-
zatiei de efectuarea lucrgrilor:
a.) Reparatil simple de Intreti-
nere:
Fresm5, la 5 Incdperi, 50 lei ma-
ximum.
Dela 5-10 Incaperi, 100 lei
maximum.
Dela 10-20 Incáperi, 200 lei
maximum.
Dela 20-40 Incáperi, 300 lei
maximum.
Dela 40-100 Incaperi, 400 lei
maximum.
Peste 100 Incáperi, 800 lei ma-
ximurn.
Se percepe numai In comunele
urbane.
b) Reparatii radicale:
PAn5. la 5 Incáperi, 200 lei ma-
ximum.
Dela 5-10 Inaperi, 600 lei ma-
ximum.
Dela 10-20 Inaperi, 1.600 lei
maximum.
Dela 20-40 incáperi, 3.000 lei
maximum.
Dela 40-100 Incáperi, 6.000 lei
maimum.
Peste 100 Incáperi, 8.000 lei
maximum.
Se va percepe numai In co-
munele urbane.
23. Pentru verificarea planu-
rilor de constructii din nou si
eliberarea autorizatiilor res-
pective:
a) De fiecare iiip la cládiri cu
parter, 4 lei mp maximum;
b) Pentru cläclirile cu parter
0 un etaj, 8 lei rap maximum;
c) Pentru cládirile cu parter
si 2 etaje, 15 lei mp maximum;
d) Pe lângá taxele de mai sus
pentru cládirile cu parter 0 mai
mult de 2 etaje, se va percepe de
fiecare etaj In plus, 5 lei mp
maximum;
e) Pentru pivnite si subsoluri
Ae va percepe separat, 4 lei mp
maximum;
www.digibuc.ro
Mansardele vor fi socotite ca
etaj.
Se vor percepe numai In comu-
nele urbane.
24. Pentru eliberarea autori-
zatiei de fmprejmuiri la stradg.
sau Intre vecini, verificarea ali-
nierii dupá planuri de sistema-
tizare a orasului, 5 lei ml ma-
ximum.
Se vor percepe numai In co-
munele urbane.
25. Pentru eliberarea autori-
zatiilor de lucrári In cimitire:
a) Imprejmuiri de ()nice fel,
5 lei ml maximum;
b) Lucrári subterane, bolte
Ináltate Ong la 60 cm dela su-
prafata pämântului, 5 lei mp
maximum;
c) Constructiuni iesite peste 60
cm dela nivelul párnântului, 500
lei taxá gl. maximum.
Se va percepe numai In conm-
nele urbane.
26. Pentru eliberarea copillor
de pe autorizatiile de constructii,
50 lei maximum.
27. Pentru Inscrierea In ta-
blourile primáriej a persoanelor
admise s1i. Intocmeascá planuri
de constructiuni si sá execute
price f el de lucrári In cuprinsul
comunei, 500 lei de pers. maxi-
mum.
28. De fiecare metru pátrat
de suprafatä a locurilor virane
de pe strázile prevg.zute cu ca--
nal public, pentru scurgerea a-
pelor provenite din ploi, 0,50 lei
m p maximum.
Aceastá taxd se percepe In a-
fará de taxa pentru folosirea ca-
nalelor de scurgere a impuritá-
tilor menajere, preväzute la art.
194 din legea de fatä.
29. Pentru fiecare ml de f a-
tedá a proprietatilor cládite si
locurilor virane, pentru matura-
tul, stropitul si ridicatul gunoae-
lor 0 a zApezii pe strazi:
Cartier central pâng, la 15 ml
25 lei de fiecare metru liniar
f a tacra' maximum.
 27 Martie 1936 407

Cartier mijlociu, panä la 20 Boi, tauri, bivoli, cai, vaci, bi-

ml, 15 lei de fiecare ml fatadä volite, mânzati, turlaci, 25 lei de
maximum. cap maximum.
Cartier periferic, liana la 20 PeUtru vitei i malaci, 10 lei
ml, 10 lei de fiecare ml fataclä, de,ftap maximum.
iar restul rämânând neimpoza- Pentru porci, 10 lei de cap ma-
bil. ximum.
De asemenea i taxele dela Nr. Pentru oi, capre, miei, iezi si
26, 27, 28 si 29 se vor percepe tot purcei, 3 lei de cap maximum.
numai In comunele urbane. 34. Pentru controlul greutatii
30. Pentru intretinerea, oboa- si a pretului de vänzare al pâi-
relor si pietelor (refacerea pava- nii si fabricatelor märunte din
jului, curätitul gunoluIui, späla- fainä din Municipiul Bucuresti:
tul, imprejmuire, adäpat etc.), la a) De fiecare paine neagrá, se-
intrarea In obor: carfi, graham, cartofi, 0,15 lei
a) Vite mari: cai, catäri, asini, maximum;
boi, tauri, vaci, bivoli, bivolite, b) De fiecare paine OM, 0,25
etc., in etate de peste un an, 15 lei maximum;
lei de cap maximum; c) De fiecare jimblä si Iran-
b) Vite mici: mânji, vitei, ma- zela, 0,30 lei maximum;
oi, capre etc., 5 lei de cap d) De fiecare kg de fabricate,
maximum; ca: chifle, cornuri, covrigi, ma-
c) Porci, 10 lei de cap maxi- caroane, präjituri, pläcintä, pa-
mum. tiserii si confiserii, 0,40 lei ma-
In etate de peste un an, 5 lei ximum.
de cap maximum; 35. Tax's.' pentru serviciul pom-
d) Purcell de lapte, mieii, pierilor.
sunt scutiti; a) Asupra proprietätilor clá-
e) Pentru orice vehicul gol, in- dite, o taxä, socotitá dupg valoa-
troclus In obor, cu un cal, 5 lei rea locativä, 2%0 lei maximum;
maximum; b) Asupra contribuabililor fä-
f) Idem, cu dol caf sau boi, 10
lei maximum; proprietate cláditä, idem 1°/00
g) Pentru price cärutä cu nu- lei maximum.
tret, lemne, cereale, legume, Mu- c) Asupra societátilor de asi-
turi, fructe i orice fel de mär- gurare se va percepe din valoa-
furi. introduce In obor, cu un cal, rea totalä a primelor de asigu-
10 lei maximum; rare in contra incendiilor Inca-
h) Idem au 2 cal, 20 lei maxi- sate In localitate, 100/00 lei maxi-
mum. mum.
31. Pentru un bilet de adeve- Aceastä taxá cade exclusiv In
rirea Droprietnii: sarcina societätilor de asigurare,
Vite mail., 10 lei maximum; iar nu a asiguratilor.
b) Vite mici, 5 lei maximum. 36. Pentru un buletin de In-
32. Pentru fiecare via de pri- scriere la biroul populatiei, 10
pas, ce se va inchide la oborul lei maximum.
comunal, osebit de cheltuielile 37. Pentru un duplicat de pe
de Intretinere si hranä, se va buletinul biroului populatiei, 5
percepe: lei maximum.
a) Vite marl, 14 lei maximum; 38. Pentru un extras de pe ac-
b) Vite mici, 5 lei maximum. tul de nastere sau de moarte, e-
33. Pentru täierea vitelor in liberat de of iterul stärii civile
abatoare se vor percepe urmä- sau tribunal, dupä registrele stä-
-Wardle taxe fixe: rii civile, 10 lei maximum.

www.digibuc.ro
408
39. Pentru un extras de pe
actul de edsätorie, cdt i paltry.
cele ce se cer ulterior cu pet1-
tiune, eand se elibereazA luleti-
nul de cdsätorie, 20 lei maxi-
mum.
40. Pentru un buletin de cd-
sdtorie, 20 lei maximum.
41. Pentru, actele de dovedire
cu martori la Oficiul starii ci-
vile, servind la cdsätorie, 50 lei
maximum.
42. Pentru lnscrierea unei bo-
a/1H de divort (taxa statistica),
100 lei maximum.
LEGE
pentru apärarea viticulturii
DIN 27 MARTIE 1936 1)
CAPITOLUL I
Dispozifiuni privifoare la organi-
zarea ;i reglemenfarea plantafiunilor
1. Orice reconstituire, inlo-
cuire de lipsuri sau plantatie
noud de vie, sunt i rämdn o-
prite pe timp de 5 ani dela pu-
blicarea acestei legi in Monito-
rul Oficial.
Acest termen poate fi prelun-
git cu tried 5 ani, printr'un jur-
nal al Consiliului de Ministri.
1) Aceastä Lege s'a votat de A-
dunarea deputatilor la 24 Martie
1936, de Senat la 25 Martie 1936.
Ea s 'a promulgat prin D. R. Nr.
575 din 1936, i s 'a publicat in Mo-
nitoral Ofioial p. I Nr. 73 din 27 Mar-
tie 1936; a se vedea i Regulamen-
tul de aplicare din 20 Iunie 1936,
la ordinea cronologieä In acest vol.
A se 'glade& In legsaturä. :
1. Legea pentru oprirea plantä-
rilor en hibrizi producitori direeti,
din 28 Iunie 1930, la, pag. 419, voL
XVIII, ca modif. din 24 Octomvrie
1932, pag. 752, voL XX, i Regula-
mentul de aplipare, din 21 Decem-
v;ie 1932, la pag. 825, voL XX.
2. Legea pentrn reglementarPa
plantärii cu, v).te altoite, di,11 17 Oe-
www.digibuc.ro
27 Mart le 1936
2. Prin derogare dela art. 1:
a) Completarea lipsuriler
viile altoite si indigene se poattY
face anual en autorizatia orga-
nelor locale ale Ministerului A-
griculturii si Domeniilor pând
la 10% din nunadrul total al
tnfelor socotite la suprafatd
numai cu varietati admise de
Minister;
b) Replantárile, refacerile $i
completärile de lipsuri peste 10
la sutä, a viilor din aceastdo ca-
tegorie nu se pot face decât eu
autorizarea Ministerului Agri-
culturii si Domeniilor, care va
determina i varietátile admise
pentru aceste sddiri;
c) Plantatiunile pentru folo-
sintá `proprie, cu vite altoite
in curtea ingráditá de .pe lângá
cask se permit cu autorizatiu-
nea Ministerului Argrieulturii
Domeniilor pang la un maxi-
'mum de 500 fire.
3. Se interzice plantarea, fo-
losirea In lipsuri, inmultirea,
importul sau comercializarea
vitelor de hibrizi producátori di-
recti, precum si altoirea actua-
lelor vii de hibrizi, aflate in a-
fare zonelor viticole delimitate.
Se considerä plantatie de hi-
brizi producAtori orice vie In
tomvrie 1932, la pag. 698, vol. XX,
Regulamentul de aplicare din 6
Deceinvrie 1932, la pag. 810, vq-
lumul XX.,
3. Legea monopolului vânzärii
spirtului i bäuturilor, din 22 A-
prilie 1932, la pag. 417, vol. XX,
eu modif. din 1 Aprilie 1935, pag.
194, vol. XXIII.
4. Metode ofieia1e pentru analiza
vinurilor, In Monitoral Oficial Nr.
63 din 16 Martie 1933.
5. Instruetii de aplicarea monopol.
vânzärii vinurior, In Monitorul Ofi-
cial Nr. 265 din. 11 Noenivrie 1932.
6. Instructü de apliearea menopol.
vânzärii,raehiurilor, in Monitval
Oficial Nr. 251 din 31 Oetomvrie
1933.
 27 martie 1936
compunerea cdreia inträ produ-
cAtorii in proportie de mini-
mum 25 la sutd din numärul
tufelor existente.
In zonele viticole delimitate,
cu autorizatiunea Ministerului
Agriculturii si Domeniilor, se
poate face Inlocuirea tufelor de
hibrizi-producdtori, arätate la
alineatul de mai sus, cu vite al-
toite, In termen de maximum
trei ani dela, delimitare.
Tot cu autorizarea Ministeru-
lui Agriculturii i Domeniilor
si numai In zone viticole deli-
mitate se vor putea reface si
viile de hibrizi-producdtori, cu
vite altoite.
Daca proprietarii de vii, cu
hibrizi producätori, oriunde s'ar
afla, vor consimti s. scoatá
toate tufele de hibrizi producd-
tori, si aceasta eel mai terziu in
doi ani dela promulgarea aces-
tei legi, li se acorde, dreptul ca
Inguntrul termenului de mai
sus sä, planteze 25 la sutä din
suprafata viei cultivate: cu hi-
brizi produatori, cu vite altoite.
4. Autorizatiunile de noi plan-
thri sau reconstituiri, se vor da,
dupd trecerea termenului spe-
cificat la art. 1, de cátre Minis-
terul Agriculturii si Domeniilor,
numai pentru terenurile cu-
prinse In zonele viticole delimi-
tate si numai cu varietäti
port si altoi fixate pentru fie-
care regiune In parte de minis-
ter.
Este interzis importul, Inmul-
tirea sau vänzarea altor varin-
täti, port si altoi, cleat cele ad-
mise de minister.
Ministerul Agriculturii poate
da autorizatiuni pentru planta-
tiuni noi sau reconstituiri
Ináuntrul termenului specificat
la art. 1, clacg, delimitarea re-
giunii respective s'a terminat,
iar terenul pentru care s'a so-
licitat lucrarea, intrá In zone
delimitatd.
In zonele viticole ce urrneazá,
www.digibuc.ro
409
a fi delimitate vor intra acole
centre si plaiuri, care In trecat
a,u fost sau sunt astäzi conse-
crate culturii viei, iar produsul
avea sau are un renume bine
stabilit; de asemenea acele te-
renuri, a cdror Inclinare trece
de 15 grade si In mod obisnuit
au fost cultivate cu vii.
5. Orice cerere de autorizatie
se Inainteazd Serviciului agri-
col judetean, care ia i avizul
sectiei sau Camerei agricole, re-
feritor la situatia proprietätii
respective.
6. Ministerul Agriculturii
Domeniilor va face, In termen
de 5 ani, delimitarea zonelor
Conturarea acestor zone se v a
face In fiecare regiune de catre
o comisiune compusä din:
Un delegat specialist al Mi-
nisterului; directorul Serviciului
agricol judetean; un delegat al
Sectiei agricole si un delegat al
Sindicatului viticol local sau In
lipsd un viticultor propus de
Camera agricolá.
Procedure ca si normele da
delimitare se vor stabili prin
regulament.
Pe baza lucrárilor Intocmito
de aceastd comisiune, Ministe-
rul Agriculturii si Domeniilor,
luAnd si avizul comisiunii pre-
vazutá la art. 46, determind
zona viticold prin deciziune
motivatil.
Aceastä, deciziune se educe la
cunostinta pärtilor interesate,
pe cale administrative:, prin a-
fisare la primäria, respectivä,
spre consultare.
In termen de 30 zile dela afit.
sare, cei niteresati au dreptul
de a face apel la tribunalul si-
tuatiei imobilului.
Tribunalul citeazd Ministerui
Agriculturii i Domeniilor pen-
tru a da referinte i sustine de-
ciziunea datä.
Tribunalul se va pronunta de
410 27 Marne 1936
urgenta, iar sentinta se va da
fArA drept de opozitie.
7. Nu inträ in cuprinsul zo-
nelor viticole, vine plantate in
terenuri agricole dela câmpie,
chiar cand acestea s'ar afla in
prelungirea vechilor plaiuri.
Plantatiunile de \di existente
la câmpie, rAmAn in limitele ac-
tuale ca plantatiuni izolate si
nu pot fi mArite in suprafatA.
In interiorul zonelor viticole
delimitate nu vor putea fi con-
sacrate viticulturii pe viitor ni-
ciunul din terenurile libere as-
tAzi (neplantate cu vii), cu ex-
ceptia terenurilor sárace si spA-
late de pe pantele inclinate,
care se vor dovedi improprii
culturii plantelor agricole, In
conformitate cu prescriptiunile
regulamentului.
8. In interiorul zonelor viti-
cole se vor delimita centrele,
plaiurile si regiunile viticole in
asa fel ca sA li se poatA acorda
drepturi la denumirea de origi-
nea produselor viticole.
Niciun comerciant de vin,
tuicA, drojdie si tescovinA, an-
grosist sau detailist nu va pu-
tea folosi numele podgoriei sau
al viei de unde a cumpArat pro-
dusele f Al.'s% a poseda un certi-
ficat de origine.
ProducAtorul este obligat la
cererea cumpArátorului sA elibe-
reze un certificat constatând
culoarea märfii vandute, re-
colta, tAria alcoolick buchet si
alte indicatiuni de naturA sA
identifice produsul. In regiunile
unde se gAsesc laboratorii oeno-
logice, se va putea anexa la cer-
tificat si un certificat de ana-
lizA al laboratorului.
ProducAtorul, organele de
control aIe Ministerului de A-
griculturA si Domenii, precum
si organele prevAzute In art. 51
din prezenta lege, delegati ai
Sindicatelor viticole, sunt In
drept sA, cerceteze si sl constate
www.digibuc.ro
identitatea márfurilor puse In
vânzare.
Contravenientii la acest ar-
ticol se yor pedepsi conform
art. 53.
Procedura ca si normele se
vor stabili prin regulamentul
prezentei legi.
9. In termen de 60 zile dela
incunostiintare, prin batere de
tobä, proprietarii de vii sunt o-
bligati a face declaratiuni la
primAria comunei respective,
arAtând In mod exact suprafata
plantatiunilor ce posedA, cu in-
dicarea felului vitelor (ameri-
cane-altoite, indigene, hibrizi
producAtori sau americane pen-
tru port-altoi).
Declaratiunile se inscriu in-
tr'un fegistru deosebit, in care
vor figura toti proprietarii de
vii din comunA.
La sfArsitul termenului de
mai sus, notarul comunei va
extrage datele cerute intr'un ta-
blou care va cuprincle nominal
pe fiecare proprietar si 11 va
inainta Sectiei agricole a jude-
tului, servind ca bazA comisiu-
nii de delimitare a zonelor vi-
ticole.
In cazul când proprietarii nu
ar face asemenea declaratiuni
In termenul arátat mai sus, no-
tarul comunei este obligat ca
cercetând datele ce are la inde-
man& si luând informatiuni,
ImpreunA cu perceptorul sau cu
agentul fiscal, sA facA din ofi-
ciu asemenea declaratiuni.
10. Supravegherea, controlul
si constatarea contraventiunilor
la legea de f atA, se face de or-
ganele instituite sau Imputer-
nicite de Ministerul Agricultu-
rii si Domeniilor.
Organele de control au drep-
tul sh pAtrundA, In aplicarea
dispozitiunilor dela cap. I, pe
orice proprietate cultivatA cu
vie.
11. Notaril si ofiterii de po-
litie judiciarA localà, sub sanc-
 27 Martie 1936 411

¡Alma unei amenzi de 500 pang nicg contravenientului existenta

Ia 20.000 lei, sunt obligati: la primgrie a procesului-verbal
a) S. vegheze si sa aplice dis- si-1 tine la dispozitia sa.
pozitiile prevgzute de art, 9 din 14. In termen de 48 orA li-
prezenta lege; bere dela primire, Serviciul a-
b) SA constate dacg lucrgrile gricol judetean, inainteazä' pro-
de plantgri, completgri de lip- cesul-verbal, spre judecare, ju-
suri, ref aceri, etc., se fac pe baza decatoriei de ocol in circum-
V in conformitate cu autoriza- scriptia cgreia s'a comis contra-
tia data; ventia, care, din oficiu va dis-
c) SA. constate daca lucrgrile pune pe Una, citarea contra-
se executg pe terenurile speci- venientului si citarea Serviciu-
ficate In autorizatie, lui agricol judetean.
De asemeni ei sunt obligati 15. Cgrtile de judecatg se vor
sit comunice autoritgtilor in da cu apel la tribunal.
drept orice informatiune ar sti Motive le apelului se pot des-
cu privire la calcarea acestei volta V oral la prima zi de M-
legi. I gtis are.
12. Administratille publice 16. Amenzile pronuntate si
sunt obligate sg, dea concurs devenite executorli se incaseazg
organelor insgrcinate cu contro- conform legii de percepere
lul i sg le pun& la dispozitie urmg,rire a veniturilor Statului.
toate informatiile necesare. 17. Procesele-verbale de con-
Organele administrative poli- traventie dresate de inspectorii
tienesti sunt de asemenea da- inginerii agronorni ai Minis-
toare, sub sanctiunea destitui- terului Agriculturii i Domenii-
rii, sg insoteascg, la cerere orga- lor, pentru constatarea unor a-
nele de control, prevgzute tn semenea contraventiuni, fac do-
prezenta lege, atunci and sunt van, in justitie pang la inscrie-
in exercitarea atributiunilor lor. rea in fals.
13 Procesele-verbale de con- Expertizele ordonate de jus-
traventiune se dreseazg, in tri- titie, cu privire la aplicarea a-
plu exemplar, din care unul se cestei legi, se fac numai de ex-
lasa contravenientului, al doilea pertii specialisti de pe lista in-
se inainteaza Ministerului Agri- tocmitg de Ministerul Agricul-
culturii, Serviciul Viticulturii, turii i Domeniilor.
iar al treilea se inainteazg Ser- Onorariul expertilor cade In
viciului agricol judetean. sarcina contravenientului care
Procesul-verbal se dreseazg in se conformeazg In totul cerin-
prezenta proprietarului, al loc- telor procedurii civile.
tiitorului sgu, a unui membru Orice constatare fgcutä de
din familie sau a unei per- alte organe face dovada In us-
soane din serviciul sgu, iar in titie, pang la proba contrarie.
lipsa acestora, in prezenta a doi 18. Procesele la aceastg lege
martori. Dacg cel In prezenta se vor judeca de ambele in-
cgrui se dreseazg procesul-ver- stante de urgentg, si Mrg, drept
bal refuzg sau nu poate sg sem- de opozitie.
neze, se face mentiune despre CAPITOLUL II
aceasta.
De asemeni, in cazul and re- Vinul ; vinul de hibrizi produciiiori.
fuzg, a-I primi, se face mentiune direcji ; mush,/ concenfrat ; rachiul
despre aceasta, iar procesul- vechiu din vin
verbal se depune la primgrie. 19. Vinul provenit din vite
In acest caz, primgria comu- de hibrizi producg,tori nu poate

www.digibuc.ro
412 27 Martie 1936
fidetinut, pus in vânzare sau
Vandut, deck sub denumirea de
Vin de hibrizi producatori".
.Acesta nu poate fi amestecat
cu alte vinuri sau musturi ce
provin din varietä..ti altoite.
In viile in care exista ameste-
curi de hibrizi producatori, cu-
lesul, vinificarea si vanzarea a-
eestuia se va face separat sub
sanctiunea c& in caz contrar in-
treaga recolta de amestec s& fie
declarata ca fiind de hibrizi
producatori.
Vinul provenit din vite de hi-
brizi pro clucatori nu poate fi
pus In circulatie deck cu bilete
de libel% circulatie de o culoare
diferita de aceea a biletelor in-
trebuintate la vinul de vite al-
toite.
20. Vase le si sticlele conti-
nand atari vinuri puse In co-
mert trebue sa poarte etichete,
pe care sa fie sells vizibil. Vin
de hibrizi producatori", precum
si numele si adresa producato-
rului si a vanzatorului.
Localurile de desfacere care
pun in vanzare vinuri de hi-
brizi producatori, vor trebui sa
afiseze vizibil sau sa prevada
In liste ca au spre vanzare ase-
menea vin.
21. Vinul de orice prove-
nienta cu o tarie mai mica de 8
grade procente volum alcool, nu
se poate pune in consumatiune
ca bautura.
Acest yin prOvenit din vite
nobile se poate amesteca CU vi-
nuri superioare, ins& numai de
catre producatori, in creme lor
sau In pivnita in care îj adima
in mOd obisnuit recolta si nu-
Mai cu yin din productia viilor
din aceeasi regiune.
22. Este interzisá concentra_
rea mustului la vie sau In loca-
Jul de vinificare sau de pas-
trare a vinului, ca i detinerea
mustului concentrat la un loc
ou
Concentrares mustului in ve-
www.digibuc.ro
derea prep arárii siropurilor, vi-
nurilor licoroase, geleurilor etc.,
se face numai din vite europene
altoite, si numai in localuri se-
parate de cram& sau de locuri
de vinificatie sau de pästrarea
vinului si numai in baza autor
rizatiunii data de Ministerul
Agri culturii.
Adausul de must concentrat
In vin sau chiar in must este
cu desavarsire interzis.
23. Distilatul invechit din
vin, cunoscut sub denumirea de
coniac, este bauturä alcoolica
fabricata numai din distilat ne-
rafinat din vin, obtinut prin
distilarea vinulm, cu o tarie va-
riind titre 60-70 grade,
Pentru obtinerea tariei de 60
70 grade, distilatul obtinut va
putea fi redistilat, anuntandu-se
Administratia Monopolului Al-
coolului despre aceasta.
Culoarea distilatului invechit
din vin va fi cea obtinutä prin
invechirea in vase de stejar a
distilatului din vin timp de eel
putin 3 ani, iar la punerea In
consumatie dupa acest termen,
tária lui va fi cea stabilita de
regulament.
Fabricarea acestei bauturi pe
alta cale este interzisä.
Aceasta bautura se mai poate
fabrica tri afará de intreprin-
derile i fabricile prevazute de
legea monopolului vanzarii spir-
tului si bäuturilor spirtoase
a taxelor de consumatie si de
catre proprietarii de vii ce au
fiecare eel putin zece hectare
vie, precum si de cooperativele
de proprietari de vii, care hide-
plinesc aceastá conditiune
care poseda actualmente cazane
autorizate pentru distilatul vi-
nului.
Co op erativel e i proprietarii
care nu dispun de cazane pot
obtine autorizatiuni numai pen*
tru acest scop prin derogare
del& art. 41 din legea monopor
lului alcoolului.
 27 Martie 1936
Aceste cazane vor functiona
in conditiunile de control pre-
vdzute de Administratia mono-
polului.
Sunt considerate ca fraudu-
roase manipuldrile j practicile
folosite pentru a imbundtdti si
bucheta acest proclus, in scop
de a fuse la pe consumator asu-
pra calitätii sau originii disti-
latului invechit din vin (conia-
cului).
Practicile $i manipuldrile per-
mise, precum si modul de pu-
nere In consumatie a distilatu-
lui Invechit din vin, sunt cele
prevAzute de legea monoplului
alcoolului.
24. Toate dispozitiunile pre-
vdzute In articolele de sub Cap.
II constituesc o derogare dela
dispozitiunile legii monopolului
vänzärii spirtului, bättturilor
spirtoase i taxelor de consume-
tie, cu exceptiunea dispozitiuni-
lor art. 140 din acea lege.
CAPITOLUL III
Fabricarea i desfacerea ofefului
natural alim enter
25. Otetul ce poate fi prepa,
rat, detinut spra vânzare sau
pus in consumatie, este produ-
sul obtinut numai prin fermen-
tatia aceticd a vinului.
Acidul acetic, produs din dis-
tilarea lemnului sau pe orice
altä cale, nu poate fi intrebuin-
tat la fabricarea otetului ali-
mentar i nici la prepararea
oricdrui alt articol alimentar.
El poate fi vändut la orice td-
rie, Insä numai denaturat la
fabricare cu un denaturat spe-
cific, determinat de Ministerul
de Finante, in raport cu scopul
pentru care este destinat si co-
lorat astfel, inat sä se deose-
beascd, de culoarea galben-des-
chis pand la row a otetului de
26. Otetul alimentar se fa-
bnicä in fabricile anume
www.digibuc.ro
413
autorizate de Ministerul Agri-
culturii si DoMenillor, care ia $1
avizul Directiunii monopoulului
alcoolului din Ministerul Finan-
telor si al Ministerului Sändtátii.
Fabricile de otet sunt obligate
sd aibd instalatiuni speciale de
fabricare i sä lucreze dupd
metodele stiintifice care Ea ex-
cludd fermentii sträini, asigu-
ränd un produs curat si igienic.
Fabricile existente sunt nail-
gate, sub sanctiunea retragerii
autorizatiunilor, ca In interval
de 3 luni dela publicarea pre-
zentei legi, sd-si transforme a-
paratele conform cerintelor de
mai sus.
In acest interVal ele nu vor
mai putea obtine alcool dela
Monopol si nici continua fabri-
carea otetului din alcool.
27. Produatorii de vin pot
vinde pentru consumatiune ote-
tul obtinut in mod intâmplätor
din recolta lor, deed acest pro-
dus indeplineste condititmile
preväzute in aceastä lege la art.
30 $i 33.
28. Este interzis fabricantilor
de otet de a detine sau de a In-
trebuinta pentru fabricatiunea
otetului, spirit din borhoturi, de
fructe, din vin sau cereale, me-
lase sau alte produse ce ar pu-
tea sä serveasca la fabricarea
sau falsificarea otetului.
De asemenea este interzisä de-
tinerea, depozitarea sau intre-
buintarea in tot cuprinsul f abri-
di de otet, a spirtului, precum
si a acidului acetic de orice con-
centratiune, provenind din dis-
tilarea lemnului sau pe orice
altä cale.
29. Fabricile nu pot prelucra
ca materie primä cleat vinul.
30. Otetul ce se pune In con-
sumatie trebue sä aibd %rig de
cel putin 3 grade si de eel mult
9 grade, exprimat in acid ace-
tic.
In liraita acestei tdrii, el var
trebui sd fie fabricat.
414 27 Martie 1936
El trebue sä IndeplineascA
toate prescriptiunile calificative
si s aibâ, elementele compo-
nente In limitele ce se. vor fixa
prin regulamentul legii.
Vinul folosit ca materie pri-
mä trebue s corespunda deli-
nitiei prevâzuta prin legea mo-
nopolului vânzgrii spirtului
bâuturilor spirtoase si a taxelor
de consumatie, putând avea tä-
rie sub 8 grade.
31. Este interzis a se con-
serva si manipula otetul in alte
vase, pâlnii, robinete, canele
etc., decât acele de lemn,
ori metale smâltuite sau acido-
rezistente.
32. Este oprit â. aromatizarea
otetului cu esente sintetice.
33. Otetul se, debiteazI In de-
taliu numai in sticle inchise,
etichetate si capsulate. Pe eti-
chetä se va arata numele pro-
ducâtorului sau fabricantului,
aclresa, natura si aria produ-
sului si eventual marca de fa-
bri catie.
34. Fabricantii sunt datori
sâ, detink in afara de registrul
inventar, l un registru de fa-
bricatiune, vizat de Directiunea
Monopolului Alcoolului, In care
sg. inscrie vinul introdus $i pre-
lucrat tri fabrick indicând gra-
dele alcoolice intrate si gradele
acetice obtinute prin fabrica-
tiune.
35. Fabricantii sunt obligati
pentru vinul introdus in fabri-
c6 sâ, aib'd in afara de registrul
inventar i evidenta actelor jus-
tificative ce urmeazA sg, fie pre-
zentate la cerere organelor de
control.
Acestea constau din biletele
de liberg circulatie, chitantele
de plata taxei de consumatie
a cifrei de afaceri, etc.
36. Actualul stoc de otet deja
preparat pentru consumatie $i
depozitat in afara de fabrici, se
va inventaria $i va avea un ter-
men de scurgere de 3 luni.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL IV
Spirful industrial, spirful din vin
Spirtul industrial se
scoate din bAuturi In timp de 5
ani,' incepand cu campania de
lucru a anului 1936-1937, si in
proportie de ate 20 la sutä a-
nual, in campaniile 1936-372
1937-38, 1938-39, 1939-40 $1.
1940-41.
In campania de lucru a anu-
lui 1935-36, cantitatea de spirt
necesarä consumatiunii ca bàu-
tur va fi formatI din 454 va-
goane spirt din vin pe care Mo-
nopolul Alcoolului 41 va prelua
in primul rând, restul va fi spirt
industrial.
Cu incepere din campania a-
nului 1936-37, cantitatea de
spirt din vin creste cu câte 20
la sua anual, in cursul celor 5
perioade arátate la alineatul I,
in mäsura scaderii spirtului in-
dustrial.
La spirtul industrial destinat
anual consumatiunii ca bâu-
turä va intra mai intAiu spirtul
provenit din fabricile agricole
in proportia avutä in campania
anului 1934-35, iar restul spir-
tului va fi preluat din fabricile
industriale.
Monopolul alcoolului se va a-
proviziona deci, in primul rand,
prin cote lunare, cu 454 vagoane
spirt din vin, apoi cu spirt pro-
venit dela fabricile agricole
pe urmä cu spirt provenit dela
fabricile zise industriale.
Din coeficientul total ce re-
vine spirtului din vin, o propor-
tie de 10 Ia sua se va atribui
rachiului din fructe dela pro-
ducátori.
In caz de nerespectare a dis-
pozitiunilor de mai sus, Uniu-
nea Generalá a Sinclicatelor Vi-
ticole j Pomicole j orice alte
asociatiuni recunoscute ca per-
soane juridice $i interesate in
 27 Martie 1936
cauzg, au dreptul de actiune In
contencios §i In daune.
Spirtul pentru necesitgtile in-
dustriale, orice Intrebuintare va
avea paboratoare, farmacii, par_
fumerii, ars, lacuri, necesitStile
Ministerului Apargrii Nationale
etc.), ce se va cumpgra de Mo-
nopolul Alcoolului, va. fi preluat
In primul rand dela fabricile
agricole de spirt, aea cum au
fost determinate mai sus, dar
cu conditiunea de a fi in func-
tiune i care fabrici au Intre-
buintat i Intrebuinteazg ca ma-
terii prime cartofi, asiguran-
du-le acestor fabrici cota avutg
din consumul general pe anul
1934-1935.
38. Fabricarea spirtului din
vin, necesar consumului pentru
bäuturg, se va face de actualele
fabrici de spirt din vin ei disti-
leriile asimilate, de categoria I,
de fabricile de spirt industrial
care se pot transforma In fa-
brici de spirt din vin In condi-
tiunile argtate mai jos.
39. Fabricile de spirt indus-
trial se .pot transforma In fa
brici de spirt din vin, cu avizul
ComiSiunii tehnice speciale care
functioneazg pe lângg Directiu-
nea Viticulturii, conform regu-
lamentului.
Cota acestor fabrici va fi cea
avuta la spirtul industrial In
anul precedent, miceorându-se
cu aceastg cantitate cota gene-
raM a spirtului industrial ei
trecand-o la spirtul din vin.
40. Fabricile de spirt indus-
trial, care se vor transforma In
fabrici de spirt din vin sau care
se afla deja instalate In regiuni
viticole, sunt obligate ca Mainte
de a introduce vinul ca materie
prima, sg Indepgrteze complet
din cuprinsul proprietätii i pe
o distantg ce se va stabili prin
regulament, toate instalatiunile
speciale (linuri, racitori, sectia
www.digibuc.ro
415
de drojdii etc.), Intrebuintate la
fabricarea spirtului industrial
sau sg fie sigilate de delegatii
Ministerelor Agriculturii ei Do-
meniilor i Finantelor pentru a
le face improprii Intrebuintarii.
Pentru a se obtine autorizarea
de transformare a unei fabrici
de spirt industrial, In fabrics
de spirt din vin, proprietarul
este obligat a ataea la cerere 0
declaratie autenticg, prin care
sg arate cg transformarea este
definitivg i irevocabilg, lichi-
Mild In acelaei timp Intreg sto-
cu de spirt ce posedg.
La aceleaei obligatiuni sunt
supuse i fabricile de spirt in-
dustrial devenite de spirt din
vin care se mutg in regiuni vi-
ticole.
41. Vanzarea sau concentra_
rea cotelor de fabricatie este
interzisg, atat fabricilor de spirt
industrial. cat i fabricilor, dis-
tileriilor i cazanelof industrials
de spirt i rachiu din vin.
42. Fabricile i distileriile de
vin din categoria I-a, care timp
de 3 luni dela comanda nu pot
livra spritul pentru acoperirea
cotei atribuite, pierd aceastS
cotg pentru Intreaga campanie
de fabricatie a anului In curs,
cota lor atribuindu-se celorlalte
fabrici i distilerii lucrgtoare
din aceeaei categorie.
43. Spirtul din vin se fabricg
exclusiv din vin.
La fabricarea spirtului din
vin, cantitatea de drojdie ce
poate fi admisg este cea nor-
mall rezultatg dela vinificatie
care se va stabili prin regu-
lamentul legii.
Pretul spirtului de vin se va
fixa pang eel mai tarziu 1 No-
emvrie al fiecgrui an.
In caz când noul prat nu este
fixat la 1 Noemvrie, atunci In
mod automat pretul pe noua
campanie va fi pretul anului
precedent, märit cu 25 la sutg.
416 27 Martie 1936
CAPITOLUL V
Intrebuinfareo ;i administrarea fon-
dului creat de art. 17 din legea
monopolului olcoolului
44. Procentul de 8% rezul-
tat din beneficiul net anual,
prevazut de art. 17 din legea
paonopolului alcoolului, destinat
eonstituirii unui fond pentru
delimitarea zonelor viticole, in-
dustrializarea i comertul fruc-
telor, inabunatátirea culturilor
de pomi i vii, combaterea boa-
lelor criptogamice, pentru stu-
diul productiei, al mijloacelor
de fabricarea vinului, precum
acele ale comercializárii pro-
ductiei viticole, precum i crea-
rea de pivnite de standardizare
si export de vin, se varsá de
Directiunea Genera 15, a Mono-
polului Alcoolului la Banca Na-
tionalä a Romániei si la dispo-
zitia Ministerului Agrioulturii si
Domeniilar..
45. Acest fond se adminis-
treazá de Ministerul Agricultu-
rii, In urma avizelor conforme
date de Comisiunea prevázutti
la art. 46.
46. Pentru stabilirea
ar ce se vor execute in fiecare
an din programul enuntat
art. 44, precum i pentru a re-
partiza fondul prevázut, se in-
stitue o comisiune comnusá dint
ai Secretarul general al Mi-
nisterului Agriculturii si Dome-
piilor. ca presedinte:
b) Un delegat al Ministerului
Finantelor;
c) Directorul Viticulturii
Horticulturii;
d) Directorul Institutului de
Cercetári Agronomice al Roma,-
niei;
6) Seful Serviciului, de Protec-
tia Plantelor;
f) Presedintele Uniunii Gene-
rale a Sindicatelor viticole
pomicole sau delegatul säu, un
delegat al Uniunii Generale a
Sindicatelor viticole si unul al
www.digibuc.ro
Sindicatelor pomicole, confir-
mati de Ministerul Agriculturii
Domeniilor;
g) Un delegat al Casei Cen-
trale a Cooperatiei.
Aceastá comisiune va lucra
la Ministerul. Agri culturii si
Domeniilor.
In fiecare an Ministerul A-
griculturii, de acord cu Minis-
terul de Industrie, luánd si a-
vizul Comisiunii prevázute la a-
cest articol, va fixa pretul sul-
fatului de cupru.
47. Pentru o mai usoará fo-
losire si intrebuintare la timp
a sumelor, prin derogare dela
dispozitiunile legii contabilittitii
publice si a legii pentrt. unele
mäsuri urgente financiare, ad-
ministrarea contabilá se va face
numai de cátre Directiunea Con_
tabilitätii din Ministerul Agri-
culturii si Domeniilor.
In fiecare an conturile de
gestiune se vor inainta Inaltei
Curti de Conturi pentru justi-
ficarea cheltuielilor facute.
CAPITOLUL VI
Sancliuni
La capitolul I
48. Contravenientii la preve_
derile articolelor din capitolul I
se pedepsesc cu amenda de
1.000-10.000 lei, precum i cu
distrugerea plantatiunilor exe-
cutatei distrugere ce va fi obli-
gat sä o facá, contravenientul
in termen de maximum 30 zile
dela data hotáririi definitive.
Daca dupá trecerea celor 30
zile dela data hotáririi defini-
tive contravenientul nu a dis-
trus plantatia cázutá in contra-
ventie, va pläti o nouä amendá
de 25 Iei de fiecare fir de vitá.
Aceastá noug, amendá va fi
definitivá j executorie, ca fiihd
pronuntatá pe baza primului
proces-verbal.
In procesul-verbal. organele de
control vor fi obligate sá sped-
 27 Martie 1936
lice numdrul vitelor plantate
cu infrângerea -dispozitiunilor
din prezenta lege.
49. Proprietarii de vii care
nu vor face declaratiunile pre-
väzute de art. 9 sau vor face de-
claratiuni eronate, se pedepsesc
cu amencil dela 1.000-15.000
lei.
Organe de control, instante de
judecatd §i sanctiuni la Cap. II,
III a IV
50. Controlul fiscal cu pri-
vire la bäuturile cuprinse in
Cap. II, III si IV din aceaste
lege se face de organele Minis-
terului de Finante, dupa nor-
mele si cu procedure prevazutil
in legea monopolului vânzdrii
spirtului i bäuturilor spirtoase
si a taxelor de consumatie.
51. Controlul fabricatiunii ca
constatarea fraudelor, ridicà-
rile de probe, analizarea, proce-
dure si instanta de judecatd, lei, contravenientii la art. 31;
termenele de apel i executarea c) Cu amendá de 25.000--
cu privire la Cap. II (vinul; vi-
nul ile hibrizi-producätori; mus-
tul concentrat; rachiul vechiu
de vin) si Cap. III (fabricarea si
desfacerea otetului natural ali-
mentar) se face de organele
dupe' dispozitiunile preväzute In
legea monopolului vânzarii spir-
tului ì bäuturilor spirtoase si
a taxelor de consumatie, Capi-
tolul ref eritor la reprimarea
falsificArii vinurilor, iar in cesa
ce priveste Cap. IV (spirtul in-
dustrial, spirtul de yin), toate
acestea se fax conform aceleeasi
legi, capitolul spirtului, cu ex-
ceptia cà controlul, ridicArile de
probe si constatarea contraven-
tiunilor se fac si de organele
Ministerului Agriculturii, Direc-
tiunea viticulturii.
52. Amenzile pronuntate
devenite executorii, cu privire la
toate contraventiunile preväzute
In prezenta lege, se incaseazA
conform legii de percepere i ur-
märire a veniturilor Statului.
C. Hamangiu, vol. XXIV. 27.
www.digibuc.ro
417
Din amenzile aplicate contra-
venientilor, 10% se va da denun-
tatorilor i constatatorilor.
53. Contravenientii la art. 19,
20, 21, 22 si 23 se pedepsesc cu
amenda de 1.000-10.000 lei si
confiscarea bauturilor azute In
contraventie.
Oricine va detine, va pune In
vânzare sau va vinde vinul cu
denumirea de origine, consa-
cratä altei regiuni, se pedep-
seste cu amendä de 2.000-15.000
lei si confiscarea bäuturii el-
zutà In contraventie.
54. Contravenientii la dispo-
zitiunile prevAzute la Cap. ITT
se pedepsesc:
a) Cu amendä de 1.000-5.000
lei si confiscarea bäuturii pen-
tru cei ce vor contraveni la art.
27, '30 si 32; iar in caz de reci-
divä cu amendl de lei 5.000
50.000 si confiscarea;
b) Cu amendä de 1.000-2.000
50.000 lei, confiscarea si ridica-
rea autorizatiei de functionare,
acei ce vor contraveni la dispo-
zitiunile art. 28 si 36;
d) Cu amendá de 5.000-10.000
lei, contravenientii la art. 33, 34
35; in caz de recidivä pe lângá
amendä se ridicá i autoriza-
tiunea de functionare a fabri-
cii;
e) Cu amend& de 10.000
50.000 lei, confiscarea i inchi-
soarea dela 1-6 luni, precum si
riclicarea autorizatiunii de func-
tionare, cei ce vor prepare, vin-
de sau pune In consumatie, sub
denumirea de otet, un alt pro-
dus, decât acel definit, provenit
si preparat conform prevederi-
lor acestei legi;
f) Cu amendá de 10.000
25.000 lei si confiscarea, cei ce
contravin la art. 26;
g) Cu amendá de 50.000
100.000 lei, confiscarea si inchi-
soarea dela 2-6 luni, contrave-
nientii la art. 25, alM. ultim.
418 7 Martie 1936
55. Contravenientii la dispo-
zitiunile prevazute la cap. IV,
se pedepsesc pentru prima oard
cu amencla de 50.000-200.000 lei
cu confiscarea materiilor cd-
zute in contraventie, iar in caz
de recidiva u dublul amenzii
de mai sus, confiscarea mate-
riilor si anularea autorizatiunii
de fabricare.
CAPITOLUL VII
Dispozifiuni fransiforii
56. Cererile de autorizatii
pentru plantäri de vii cu vite no-
bile si In regiuni de deal bine
definite ca regiuni viticole, Ina-
intate Camerelor agricole pand
la 20 Decemvrie 1935, precum si
autorizatiile de noi plantäri date
de Camerele agricole ptina la
20 Decemvrie 1935, sunt valabile
si se pot executa pand la 1 Mai
1936, clacd se face clovada certä
cd terenul a fost realmente des-
fundat pentru vie inainte de 20
Decemvrie 1935, si cd vitele au
fost angajate i acontate pana
la aceeasi data sau posecla vite
din pepiniere proprii.
Pentru anul in curs, comple-
tarea lipsurilor in viile altoite
si indigene din zonele viticole,
se poste face in mod exceptio-
nal, färd autorizare preala-
bila si aceasta numai p'ând la
1 Mai 1936, dacd terenul a fost
pregatit i viteIe angajate sau
pregatite In acest scop. Notarul
comunei, la cererea celui inte-
resat, e Indatorat a constata ca
lucrarea se executa In limi-
tele si conditiile prescrise In a-
cest alineat, eliberand viticulto-
rului copie de pe aceastä cons-
tatare.
57, Pentru institutille de In-
vdtamant agricol i viticol
pentru statiunile viticole ce e-
ventual Institutul de Cercet4ri
Agronomice al Româniel Va In-
fiinta, se admit a se face plan-
tatiuni demonstrative si experi-
mentale, care nu vor depasi su-
www.digibuc.ro
prafata de 5 hectare pentru fie-
care institutie.
58. Prin derogare dela dis-
pozitiunile art. 70 si 143 din le-
gea monopolului vanzarii spir-
tului i bauturilor spirtoase
a taxelor de consumatie, Admi-
nistratia Monopolului va putea
dispune ca organele fiscale sa
elibereze micilor proprietari de
livezi de pruni i vii, cu o intin-
dere pand la maximum 2 ha, bi-
lete de libera circulatie in cre-
ditare de taxe, pe termen de 20
zile, pentru transportarea spre
vanzare In tard a produselor
Mr, fara brevet, cu conditia de
a se sechestra drept garantie o
cantitate echivalentd de bail-
turd ramasa, In depozitul pro-
ducatorului. In biletul de libera
circulatie nu se va prevedea nu-
mele destinatarului. Bäuturile
vor fi Insotite de un certificat
de origine, eliberat de perceu-
tia respectiva, dupd normele
fixate de Administratia Mono-
polului prin regulament.
Producatorul care a obtinut
creditare de taxe, este obligat
ca, in termen de 20 zile dela e-
liberarea biletului de liberd cir-
culatie, sa achite la perceptia
fiscald respectiva taxele de con-
sumatie credit ate. Perceptorul
care a eliberat biletele de liberd
circulatie in creditare de taxe
este obligat, sub sanctiunea pre-
v6.zuta la alineatul 3, al art. 239
din legea monopolului, sä scoata
in vanzare marfa sechestratd,
daca, producatorul nu a platit
taxele In termen de 20 zile.
Producatorul va trebui sa
vânda dintr'o singurd data va-
sul prevazut In bilet, sub sane-
tiunea prevazutd la art. 226, si
personal, nu prin procurator.
59. Pretul minimal al vinu-
lui cumparat de fabricile de
spirt si de otet dela nroducd-
tori va fi eel fixat de Consiliul
de Ministri, dung, propunerea
Ministerului Agriculturii si Do-
 27 Martie 1936
meniilor, la 1 Octomvkie S1 fie-
carui an.
Nerespectarea acestui prat a-
trage sanctiunea prevdzutg la
art. 54, alineatul c.
60. Orice dispozitiuni din alte
legi i regulamente contrare le-
gii de fatg sunt si rdmân abro-
gate.
61. Un regulament de apli-
care va desvolta dispozitiunile
legii de fatd. (Vezi R. 20 Iunie
1936).
LEGE
privitoare la crearea i administrarea
Fondului pentru modernizari
de drumuri nationale"
DIN 27 MARTIE 1936 1)
1. Se creeazg Fondul pentru
modernizgri de drumuri natio-
nale", care se va administra si
gestiona de cdtre Ministerul Lu-
crgrilor Pub lice si al Comuni-
catiilor, prin Directiunea Gene-
ralg a Drumurilor, In conformi-
tate cu dispozitiunile legii asu-
pra contabilitätii publice i cu
deroggrile dela aceastä lege, pre-
vgzute de legea drumurilor, si
va servi pentru modernizarea
drumurilor nationale existente
pentru constructiuni noi de
drumuri nationale moderne.
1) Aceastfi, Lege s'a votat de Se-
nat i Adnnarea deputatior in qe-
dintele dela 14 qi 18 Martie 1936;
s'a promulgat prin Deeret regal Nr.
576 din 1936 qi publieat In Mani-
toral Oficial, p. I, Nr. 73 din 27
Martie 1936. A se vedea
mentid de aplicare, din 23 Oetomvrie
1936, la ordinea eronologiei In aeest
volum; de asemeni in legatura: Le-
gea drumurilor din 22 Aprilie 1932,
la pag. 388, vol. XX, preeum
Legea eontabilita.tii publiee, din 31
rulie 1929, la pag. 783, vol. XVII,
en modif. din 24 Decemvrie 1932,
pag. 871, vol. XX.
www.digibuc.ro
419
2. Acest fond se alimenteazg
din' urmätoarele noi venituri:
a) Taxa de 5 lei de fiecare
tong sau fractie de tong asupra
mdrfurilor Incgrcate pe vagon,
In una din statiile de cale fe-
ratd de Stat, ori particularg,
transportate prin conducts de
petrol, sau Inctircate in vasele
de transport pe apä In unul din
porturile
Pentru pgmântul de umplu-
turd, piatrg de Var, piritg, res-
turi de piritg, minereuri de fier,
piatrd spartg, pietris, nisip, pa-
vele de piatrg, cgrdmizi, de9euri
de lemn si rumegus, se va plgti
taxa de 2,50 lei de fiecare tong
sau fractie de tong.
Aceastä taxg se plgteste In a-
leasi conditiuni ca si taxa pre-
vgzutd la art. 18, lit, e, din legea
drumurilor;
b) Urmgtoarele taxe anuale pe
carnetele de circulatie pe C.
F. R.:
1) 400 lei pentru carnetele' de
liberg circulatie i pentru abo-
namente de serviciu.
2-) 220 lei pentru carnetele care
dau drept de circulatie cu 75%
reducere in clasa I-a.
3) 150 lei pentru carnetele carb
dau drept de circulatie cu 50%
reducere In clasa I-a si cu 75%
reducere In clasa II-a.
4) 120 lei pentrti carnetele tare
dau drept de circulatie cu 50%
reducere in clasa II-a.
5) 80 lei pentru carnetele care
dau drept de circulatie cu 75%
reducere si 20 lei pentru carne-
tele care dau drept de circulatie
cu 50% reducere In clasa III-a;
c) Subventiuni acordate de
Stat, iudete i comune.
Carnetele de circulatie pe C.
F. R. cl. III-a, ale invalizilor, vg-
cluvelor i orfanilor de rdzboiu,
9i ale veteranilor din 1877. obti-
nute pe baza legii L O. V., nu
vor fi supuse la aceste taxe.
3. Taxa de circulatie a ran.-
furilor se stabileste dupd greu-
420 28 Mart le 1936
tatea lor specificatii in scrisorile
de träsur5, si se percepe odatä
cu plata celorlalte taxe cuvenite
Regiei Autonome C. F. R. sau al-
tor aciministratii de cIi ferate,
prin functionarii acestor admi-
nistratiuni.
In acelasi mod se stabileste §i
ea incaseazA taxa mArfurilor
importate pe calea feratA.
Pentru märfurile incArcate pe
vase in porturi si pentru märfu-
rile importate pe apä, taxa se
stabileste pe baza greutAtii pre-
vAzute in actele ce insotesc
transporturile i se percepe de
clitre agentii vamali.
Pentru produsele petrolifere
transportate prin conducte de
petrol, taxa se stabileste dupti
greutatea determinatA in con-
tractele de transport si se per-
cepe odatä cu taxele cuvenite
administratiei conductelor de
petrol ale Statului, prin functio-
narii acestei adrninistratii.
Ministerul Luerärilor Pub lice
41i & Comunicatiilor, va incheia
conventil speciale cu Admini-
stratiile respective, pentru per-
ceperea acestei taxe.
Taxa pe carnetele de circula-
tie pe cane ferate románe, se
varsä la administratia finan-
ciarA resnectivA, iar recipisa se
prezintà la eliberarea carnetelor
sau la Niza lor anualà sau tri-
mestrialà.
4. Toate veniturile prevAzute
la art. 2, se vor vArsa de el-
tre Administratiile respective la
Banca NationalA a României in
.contul special Fondul drumu-
rilor nationale", prevAzut de art.
21 din legea drumurilor.
5. Veniturile prevAzute la art.
2 i cheltuielile pentru care se
vor afecta aceste venituri, se vor
meen i administra prin buge-
tul Directiunii Generale a Dru-
muritor, formfind capitole spe-
ciale.
Actele prin care Directiunea
Genera 1A. a Drumurilor dispune
www.digibuc.ro
de fondurile provenite din aceste
venituri si depozitate la Banca
Nationalä, sunt cecurile i dis-
pozitiunile de platA, pe bazA de
ordonante de platA, emise din
bugetul Directiunii Generale a
Drumurilor.
6. Se autorizA Ministerul Lu-
crArilor Pub lice si al Comunica-
tiilor de a importa, cu autoriza-
rea Consiliului de Ministri, pen-
tru el, fArA plata taxelor vamale,
cantitätile de ciment necesare
tuturor lucrArilor publice
lor de comunicatie de orice fel,
dependinte de minister, judete
sau comune.
LEGE
pentru adfiugirea unor dispozitiuni la
legea asupra comertului de devize
DIN 28 MARTIE 1936 1)
Articol unic. Cc merciantii
industriasii care, potrivit le-
gii pentru comertul de devize, au
f Acut In scopul obtinerii devize-
pAnA la depunerea legii de
fatà, pe Biroul Corpurilor Le-
giuitoare, declaratiuni la Bence
Nationalà a României, cu pri-
vire la angajamentele de platA
luate in monedd strAinA, vor pu-
tea sA-si reducl cuantumul su-
mei arAtatA in declaratiune, sa
renunte la ea, sau sA facA o nouá
declaratiune.
1) Aeeastä Lege s'a votat de Re-
nat, in sedinta dela 29 Februarie
1936 si de Adimarea Deputatilor,
in sedint;a dela 3 Martie 1936; s 'a
promulgat prin Decret regal Nr.
594 din 1936 si publicat In Monito-
rul Oficial, p. I, Nr. 74 din 28 Mar-
tie 1936. A se vedea Legea pentru
comertn1 de devize, din 1 Oetomvrie
1932, la pag. 665, vol. XX, en mod.
din 15 Aprilie 1935, pag. 343, vol.
XXIII, precum i Regulamentul de
aplicare, din 25 Octomvrie 1932, la
pag. 752, voL XX, en mod. 13 Oc-
toinvrie 1933, pag. 893, voL XXI.
 28 Martie 1936 421

Declaratiunea de moclificare
sau renuntare va trebai facuta
In termen de 40 zile dela publi-
carea acestei legi.
ganebor.
te sunt dedusei tri cercetarea or-
judecgtore&ti, fie In faza
de instructie, fie In faza de 1u-
deceth.
Cei care au facut In termenul
prescris, declaratiunile prevazute
de alineatele precedente, nu vor LEGE
fi urrnariti pentru infractiunea pentru Tnfiintarea si organizers&
prevazutá de art. 5 din legea Nr. Corpului de Actuari
197 din 1 Octomvrie 1932, pentru
plätile facute in sträinätate, far& DM 28 MARTIE 1936 1)
autorizarile prevazute de aeea CAPITOLUL I
lege.
De asemenea nu vor fi urmä- Scopul
riti nici pedepsitt comerciantii 1. In baza acestei legi ser In-
si industriasii care, in scopul a- fiinteaza, in Romania un Corp de
chitärii totale sau partiale a, da- Actuari.
toriilor lor comerciale In strai- Acest Corp va functiona pe
nätate au exportat sume fara langa Ministerul de Industrie
autorizatiunea legalä si-au pro- Comert i i se acorda prin lege
curat i folosit mijloace de plat& calitatea de persoanä juridic&
contravenind legii devizelor din 2. Corpul are ca scop grupa-
1932, cu modificarile ei i regu- rea Actuarilor j recunoasterea
lamentul ei de aplicare, cu con- acestora ca atare, in vederea a,-
ditia sa declare acele plati Ban-
cii Nationale in termen de 40 tributiunilor ce le sunt date prin
diferite legi si in special prin le-
zile dela publicarea acestei legi. gea pentru constituirea i func-
Comerciantil i industriasii
prevazuti mai sus, care nu vor tionarea intreprinderilor private
face in termenul util declare- de asigurare, pe lânga adminis-
tratille publice In Intreprin:
tiile aratate In aceastä lege, sau derile comercialei de asigurare.
vor fi dovediti ca. au f &cut de- Corpul Actuarilor mai are ca
claratii intentionat false, vor fi scop si promovarea stiintei ac-
pasibili de intreitul, penalitäti tuariatului in Romania.
lor prevazute In legea Nr. 197
din 1 Octomvrie 1932 1). CAPITOLUL TI
Inregistrarile In registrele co- Despre membri
merciale a operatiunilor preva- 3. Membrii Corpului pot fi
zute in prezenta lege, care vor fi aspiranti, Actuari autorizati
facute in termen de 40 zile dela. Actuari experti.
publicarea ei, se considera re-
gulat fäcute, atat din punctul de 1) Aceastii, Lege s 'a votat de A-
vedere al legilor comerciale, cat dunarea Deputatior In sedinta. dela
Si sub raportul legiuirilor fiscale, 12 Aprilie 1933 si de Senat, dupä.
oricare ar fi data realä a acestor 3 ani, In qedinta- dela 12 Martie
operatiuni. 1936. S'a promulgat prin. Decretul
Se excepteaza. dela beneficiul regal Nr. 595 din 1936 0 publicat in
acestei legi infractorii, täinuito- Monitoral Oficial, p. I, Nr. 71 din
ru i complicii lor, ale cäror fap- 28 Ilartie 1936. A. se vedea In legli-
turrt. i Legea pentru Intreprinderilef
1) A se vedea 0 J. (2 If. p. Regi- de asigurare, din 7 Tulin 1930, la
mul comertului exterior, din 26 No- pag. 603, vol. XVIII, eu mod, din
emvrie 1935, la. pag, 1005, vol. care ultimo., din 10, Aprilie 1936, la,
XXIII, 0 nota ee-1 Insoteste. pag. 541, in aeest volum.

www.digibuc.ro
422 28 .414rtie 1936.
1. Membrii aspiranti pot fi li-
centiati1 Academiilor comerciale,
Facultâtilor de stiinte, speciali-
tate matematica, inginerii, absol-
venti ai $coalei politehnice, pre-
cum si orice altä persoang pose-
dând o diploraX recunoscutg de
legile invätä'mântului ca echiva-
lenta celor enumetate.
2. Actuaril aspiranti devin Ac-
tuari autorizati dupa o practicâ
actuarialh de 2 ani 1ntr'o insti-
tutie publicl sau privatA i cu
examenul de actuari.
Examenul va fi trecut in fata
unei comisiuni de examinare,
compusâ din 5 membri, si anu-
me: cei 2 profesori specialisti
din Consiliul Oficiului pentru
controlul asigurârilor, un profe-
sor de drept comercial dela Fa-
cultatea de Drept sau Academia
Comercialä, un statistician pro-
fesor al Scoalei de Statistica
un Actuar-expert.
Comisiunea va fi numitI prin
deciziunea Ministerului de In-
dustrie i Comert, dup6 reco-
mandatiunea Consiliului Corpu-
lui.
Programul examenului, precum
si conditiunile de examinare vor
fi stabilite prin regulamentul le-
gii.
Sunt dispensati de examen a-
cei care vor prezenta o diplomA
de actuari, din tar% sau sträi-
'Mate, recunoscut6 ca atare de
a:1,re comisiunea de examinare
prevAzutä in alineatul prece-
dent, dupg, normele ce se vor
fixa prin regulament.
3. Pentru a fi recunoscut ca
Actuar-expert se cere ca sä fi
condus cu titlul de Actuar au-
torizat cel putin trei ani un ser-
viciu de actuariat.
Sä prezinte o lucrare asupra
unei chestiuni de actuariat de
tehnica asigurärilor private sau
sociale, lucrare care 86 fie ad-
misä de o coraisie de 3 experti,
numiti de Corp, conform dispo-
www.digibuc.ro
zitiunilor ce se vor prevedea in
regulamentul legit
4. Orice membru, spre a fi pri-
mit in Corp, in afar& de condi-
tiunile speciale cerute fiecArel
categorii, va trebui:
a) SA ail:A varsta de 21 ani;
b) SA, fie cetätean român;
c) SA aibd drepturile civile;
d) SA nu fi suferit nicio con-
damnare de naturd infamantd..
5. Pe lângd eategoria de mem-
bri de mai sus, Corpul mai poate
primi membri corespondenti
membri de onoare dupà normele
ce se vor fixa prin regulamentul
legii.
6. Inscrierile in Corp vor fi
rezolvate de Consiliul Corpului,
care, pe baza actelor prezentate
de catre candidati, a rezultatu-
lui exaraenului pentru Actuarii
autorizati, precum pi a rapor-
tului comisiei de expert! asupra
lucrArilor cerute Actuarilor ex-
perti, va face recunoasterile res-
pective. .
Cei admisi vor fi inscrisi pe
tabloul Actuarilor, fiecare In ca-
tegoria calituttii ce i-a fost recu-
noscutà.
Pe baza tabloului, Ministerul
de Industrie si Cornert va eli-
bera diplome care vor fi sem-
nate de rninistru si contrasem-
nate de presedintele Corpului.
7. Cei respinsi dela Inscrierea
In Corp. au apel la Ministerul de
Industrie $1 Comert, care va de-
cide cu avizul Consiliului Ofi-
Oulu! pentru controlul asigural-
ril or.
8. Dreptul de a exercita atri-
butiile de Actuar, conform legii
asigurdrilor private, de a semna
ca atare si de a fi preferati in
functiuni publice de Actuar, 11
au numal membrii Corpului, a-
vand titlul de Actuar autorizat
Actuar expert.
Expertizele tu materia asigurâ-
rilor necesare institutiilor de Stat
sau instantelor judeatoresti se
 28
vor face numai prin Actuari au-
torizati sau experti.
Calitatea de membru aspiraut
se socoteste ca un stagiu nece-
sar dobândirii calitätii de Ac-
tuar autorizat.
Membrii Corpului In executa-
rea atributiunilor legale ce le
au sunt obligati a servi intere-
sul public. Ei sunt datori sä pas-
treze secretul lucrárilor pe care
le fac.
CAPITOLUL IH
Despre adunarea generald, Consilied
de adminisfrafie §i cornisia de censori
9. Organele de conducere si
administrare ale Corpului sunt:
adunarea genera1 :6 si consiliul
de adrninistratie.
1. Adunarea generalä lucreazg,
ca adunare ordinarg, si adunare
extraorclinarä.
Ca adunare ordinarg, statueazä
asupr a:
a) Verificarii Si. aprobärii bi-
lantului si a contului de ges-
tiune;
b) Descärcgrii de gestiune a
4 I
administratorilor si de functiune
a censorilor;
c) Votgrii, modificgrii de bu-
get, precum si asupra fixarii co-
tizatiilor;
d) Alegerii organelor de admi-
nistratie si de control, precum si
asupra oricaror alte chestiuni
rare intereseazg. Corpul.
2. Ca adunare extraordinarä,
statuteaz6 asupra:
a) Revocárii organelor de ad-
ministratie si de control;
b) Mäsurile urgente ce intere-
seazg, bunul mers al Corpului,
precum si asupra tuturer ches-
tiunilor pe care legea si regula-
mentul persoanelor juridice le
dä In aclerea adunärii generale.
10. La lucrä'rile adungrii ge-
nerale participg, numai Actua-
rii autorizati si Actuarii experti.
11. Conditiunile de convocare,
precum si normele de lucru ale
www.digibuc.ro
Martie 1936 423
adunärii generale se vor fixa
prin regulament.
12. Consiliul de administratie
se compane din 7 membri, si a-
nume:
2 Actuari experti.
2 Actuari autorizati.
2 profesori specialisti In asi-
guräri. din Consiliul Oficiului
pentru controlul asigurärilor.
Directorul Oficiului pentru
controlul asigurärilor.
Membrii Actuari din consiliu
vor fi alesi de adunarea generalg,
dupg, normele ce se vor stabili
prin regulament. Durata manda-
tului lor este de 2 ani.
Consiliul isi alege un prese-
dinte si un secretar, care Im-
preunä reprezintä Corpul in
toate actele sale.
13. Consiliul de administratie
rezolvä toate chestiunile ce inte-
reseazg, Corpul si care Ii sunt
date prin prezenta lege. De ase-
rnenea consiliul de administra-
Oe pregateste si prezintg, lucrä-
rile care sunt de resortul adunä-
I 4
rid generale.
14. Controlul gestiunii se va
face de o comisie de censori, cu
mandat pe 2 ani, compusg, din 3
membri, dintre care dol alesi de
adunarea gperalg, dintre mem-
brii sgi cu drept de vot si unul
nurait de Ministerul Industriei
Si Comertului.
CAPITOLUL IV
Averea Corpului
15. Averea Corpului se cora-
pune din:
a) Cotizatiile si subscriptiile
membrilor;
b) Subventiile Statului sau ale
institutiunilor private;
c) Darurile sau legatele Mate
Corpului, precum si orice alte
eventuale venituri.
Deciziunile Corpului privitoare
la acceptarea donatiunilor si a
legatelor sunt supuse aprobärii
adungrii generale.
424
Deciziunile relative la achizi-
tionarea sau instrlinarea de
imobile trebuesc sI fie autori-
zate de adunarea generala si a-
probate de Ministerul de Indus-
trie i Comert.
Exercitiul social al Corpului
corespunde anului de calendar.
Bilantul se Incheie de cätre
consiliul de administrate In pri-
mele 15 zile ale lunei Ianuarie
ale fiecârui an si este supus a-
probäril adunArii generale or-
dinare Impreun g. cu raportul
censorilor.
ExcedenteIe eventuale nu pot
fi intrebuintate decat pentru in-
deplinirea scopurilor Corpurilor.
Adunarea generala decide In-
trebuintarea lor dupa propune-
rea consiliului.
CAPITOLUL V
Dispoz;fiuni penale ;i fransiforii
16. Oricine se va Beryl de ti-
tlul de Actuar färâ a avea drep-
tuI, se va pedepsi cu o amendâ
dela 20.000-100.000 lei, sau cu
Inchisoare dela 15 zile pAng la 6
luni, sau In caz de recidivä cu
ambele pedepse ce vor fi pronun-
tate in prima instanta de catre
udecgtorie.
17. Membril Corpului sunt pa-
sibili de urmâtoarele peclepse
disciplinare:
Admonestarea, interdictia tern-
porarg, de a profesa, iar In ca-
zuri grave excluderea din Corn.
Aceste pedepse se vor aplica
Consiliul Corpului cu majori-
tatea de 2/3.
Actiunea disciplinar6 este in-
dependentä de orice alte actiuni.
Interdictia temporarti si ex-
cluderea din Corp nu se va a-
plica decAt in cazul când pe baza
unei sentinte judecAtoresti vre-
unul din membri va fi suferit o
pedeapsâ penalg infamantl.
Interdictia temporal% se va a-
plica in mod obligator si in ca-
zurile când intervine o condam-
www.digibuc.ro
28 Martie 1936
nare pe baza dispozitiunilor art.
45 din legea pentru constituirea
functionarea intreprinderilor
private de asigurare.
Deciziile Consiliului privitoare
la pedepsele disciplinare se dau
motivate si aunt supuse apelu-
lui tribunalului, care va judeca
conform dreptului comun.
Termenul de apel este de co
lung, dela afisarea deciziei Con-
siliului.
18. La punerea In aplicare a
prezentei legi se va recunoaste
calitatea de Actuar autorizat tu-
turor acelora care posed6 unul
din titlurile preväzute dela art.
3, pentru Actuarii aspiranti, 2
ani de practicd In toate lucrä-
rile unui serviciu de Actuariat,
la o intreprindere publica sau
privatä de asigurare i indepli-
neste si conditiunile generale de
la art. 4.
Pot fi recunoscuti ca Actuari
autorizati si licentiaii in drept,
absolventii scoalelor superioare
dinainte de infiintarea Acade-
miei de Comert, bineinteles eu
!ndeplinirea celorlalte condi-
tiuni.
Recunoasterea Actuarilor au-
torizati se va face de câtre o co-
misie specialá, compusä din eel
doi profesori specialist din Con-
siliul Oficiului pentru controhil
asigurarilor si 4 Actuari recu-
noscuti si recomandati ca atare
de Consiliul Oficiului pentru
controlul asigurärilor.
Comisiunea va functiona pe
Iâng4 Oficiul pentru controlul a-
sign räri lor.
19. Cererile interesatilor. in-
sotite de toate actele, se vor ma-
inta secretariatului Oficiului
pentru controlul asigurärilor In
termen de 3 luni dela promulga-
rea legii.
Cererile depuse dupä acest ter-
men nu vor fi luate in conside-
rati e.
Comisiunea speciaM este obli-
ged a se pronunta, asupra lor In
 30 Mantle 1936
termen de o lung dupg data pre-
vgzuth pentru depunerea cere-
rilor.
Pe baza celor constatate, Co-
misiunea va face recunoasterea
celor in drept si va intocmi ta-
bloul pentru eliberarea diplome-
bor.
20. De asemenea, ca dispozi-
tie transitorie, se recunoaste din
Oficiu calitatea de Actuari ex-
perti profesorilor de matematicg
actuarialg sau financiarg ai A-
cademiilor de Comert din targ,
precum si membrilor din Comi-
sia specialg mentionata la arti-
colul 18.
21. Comisia gpecialg va
tea recunoaste calitatea de Ac-
tuari experti persoanelor care
indeplinind conditiunile prevg-
zute de art. 3 din prezenta lege
vor cere aceasta. Cererea va fi
prezentatg si solutionatg In con-
ditiunile prevgzute pentru cere-
rea de Actuar autorizat. In cazul
and comisiunea va gAsi cg nu
sunt Indeplinite conditiunile de
Actuar expert, dar sunt indepli-
rite cele de Actuar autorizat, va
propune recunoasterea solicita-
torului ca atare.
22. In privinta stagiului de
practicg, cerut prin dispozitiuni
transitorii. atât Actuarilor auto-
rizati, cat i Actuarilor experti,
Comisiunea specialg va putea a-
corda clispensg In cazurile cand
titlurile sau activitatea acestora
Ii va recomanda pentru aceasta.
23. Pentru plata Comisiunilor
de examinare se va percepe can-
didatilor o taxg de Inscriere ce
va fi fixatg de Ministerul Indus-
tri ei si Comertului.
24. Indatg dupg terminarea
Iucrarilor Comisiunii i dupg re-
cunoasterea ca Actuari a celor
In drept se va proceda la consti-
tuirea Corpului.
Pang la constituire toate lu-
crgrile vor fi efectuate de secre-
tariatul Oficiului pentru contro-
lul asigurgrilor, in care scop se-
www.digibuc.ro
425
cretarul Oficiuluf se Insgrcinea-
zg cu secretariatul Corpului
al Comisiunii speciale.
25. Toate lucrarile Corpului,
In leggturg cu Ministerul Indus-
triei i Comertului, se vor face
de Directia Oficiului pentru con-
trolul asigurgrilor.
26. Un regulament de admi-
nistratie publicä, Intocmit de
Ministerul Industriei si Comer-
tului, va stabili normele de a-
plicare a prezentei legi.
J. C. M.
pentru interzicerea magiei sau ftiintelor
oculte
DIN 30 MARTIE 19361)
Consiliul de Ministri, in se-
dinta sa dela 18 Martie 1936,
Luand In deliberare referatul
d-lui ministru al muncii, sängtd-
tii si ocrotirilor sociale cu Nr.
134.440 din 14 Martie 1936, st a-
vand totodatg in vedere avizul
Consiliuluj superior al stingtatii
$i asistentii din sedinta dela 19
Octomvrie 1934, relativ la inter-
zicerea, In conformitate cu pre-
vederile sanitare. a reprezenta-
tiunilor, sedintelor, spectacole-
lor etc., in leggturg cu magia sau
stiintele oculte etc., ca fiind dgu-
ngtoare sängtatii publice si pu-
tand da nastere la diverse mala-
dii nervoase,
Decide:
Art. I. Se interzic reprezenta-
tiunile, spectacolele, demonstra-
tiunile, sedintele etc., In leggturg
cu magia sau stiintele oculte, ca:
sugestia, hipnotismul, spiritis-
rnul, metapsichismul, telepatia,
fakirismul, chiromancia, psicho-
grafia, vrajitoria, prezicerea vii-
torului etc.
Art. II. Se interzice reprezen-
tarea filmelor cinematografice
1) C. M., sub Nr. 549 din 1936,
Inset-it de Ref eratul ministerului,
s'a publicat In Monitoral Oficial, p.
Nr. 75, din 30 Martie 1936.
4,23. 30 M4rtie 1936
in care se clesfasoard actiuni din
domeniul magiei, ocultasmului
sau stiintifico-rhetapsihic, ori
din domeniul fanteziei maladi-
ve, In contradictie cu realitatea
faptelor petrecut In natura.
Art. Ill. Se interzice practica
in mod public a ghicitului, chiro-
manciei, psichografiei, vräjito-
riei, preziorii viitorului etc.
Art. IV. Se interzice persoane-
lqr necalificate i deci, incompe-
tente, de a imprima i pune in
vânzare publicatiuni (reviste,
brosuri etc.), relativ la magie, o-
cultism, spiritism, etc.
Art. V. D-nti ministri al mun-
cii, sändtätii sj ocrotirilor socia-
le, al instructiunii, cultelor i ar-
telor si de interne, sunt insärci-
nati cu executarea acestui jur-
nal, care sé va ptiblica in Moni-
torul Of icial.
Ref eratul d-lui ministru al
muncii, sänätätii si ocrotirilor
sociale cätre Consiliul de Mi-
nistri.
Domnilor
Consiliul superior al sändtätii
asistentii, in sedinta dela 19
Octomvrie 1934, a avizat, in con-
formitate cu prevederile art. 1,
ann. 1, din legea pentru modifi-
carea legii sanitare si de ocro-
tire, publican.' in Monitorul Ofi-
cial Nr. 164 din 19 Julie 1934, a
se interzice, in general, orice f el
de reprezentatiuni, sedinte, spec-
tacole etc., cu subiect din dome-
niul magiei sau stiintelor oculte,
ca: sugestia, hipnotismul, spiri-
tismul, telepatia, metapsihismul,
fakirismul, chiromancia, psicho-
grafia, vräjitoria etc., intru cast
atari indelniciri, fiMd däund-
toare s'änätätii publice, pot da
nastere la diverse maladii ner-
voase.
In baza acestui aviz, Ministe-
rul Muncii, Sänätätii si Ocrotiri-
lor Sociale a Mat mäsurile nece-
sare, dând din timn dispozitiuni
serviciilor In subordine pentru
www.digibuc.ro
oprirea tuturor demonstratiuni-
lor etc., de natura celor mentio-
nate mai sus.
Ace leasi dispozitiuni au fost
aduse la cunostintä i Ministeru-
lui Instructiunii, Cultelor i Ar-
telor, Directiunea Teatrelor
Operelor Române, cum si Comi-
siunii de censura, a filmelor ci-
nematografice de pe lângä pre-
sed,intia Consiliului de Ministri,
rugându-se pe c,el dintAiu de a
nu mai acorcla sub niciun motiv
autorizatiuni solicitatorilor pen-
tru atari reprezentatii etc., iar
pe cea de a doua de a censura si
interzice cu toatä severitatea fil-,
mele cinematografice cu subiect
din domeniul fanteziei bolnävi-
cioase, al ocultismului, sau
tifico-metapsihice etc.
De asemenea la aceeasi dat6
s'a intervenit si la Ministerul de
Interne, Directiunea administra-
tiei de Stat, chruia, comunicân-
du-i-se dispozitiunile luate, a
fost pe de o parte rugat a lua
mäsuri pentru supravegherea
strictel executäri a acestor dis-
pozitiuni, iar pe de alta parte sä
interzicn, in interesul si al mora-
lei publice, practica, in mod pu-
blic. a ghicitului. chiromanciei,
psichografiei, vräjitoriei, prezi-
cerii viitorului etc., de cdtre di-
versi impostori si speculanti,
care, intitulându-se: astrologi,
magicieni, chiromanti, oracoli,
metapsihisti etc., si având firme
la domiciliu, ori chiar si anun-
turi cu reclame prin gazete, acti-
veazA asupra credulilor. prin su-
gestie, exploatând astf el naivi-
tatea celor simpli i putând a-
vea efecte vätämätoare pentru
sänätatea celor impresionabili,
dar mai ales asupra tineretului.
Cu toate dispozitiunile salu-
tare luate i interventiunile fä-
cute, acest minister a fost, Msg.,
recent informat cä numärul ce-
lor care se ocupä cu indeletni-
cirile mai sus enumärate si con-
comitent si cu practica ilicitä a
 31 Martie 1936
medicinei, creste in mod conside-
rabil, unii dintre ei obtinând
chiar i autorizatiuni acordate
de catre diverse autoritäti pen-
tru exercitarea unor atari tide-
letniciri interzise insä, de catre
Consiliul superior al sänätätii si
asistentii, ca däunätoare sänätä-
ii
Având In vedere indicatiunile
de mai sus, cum si imperioasa
necesitate ca prin orice chip sä
se Impiedece, In interesul apärä-
rii sänätätii publice, orice Inde-
letnicire de ordin public in legd-
turà cu magia sau ocultismul,
am onoare a vä, ruga sá bine-
voiti a semna aläturatul jurnal
relativ la interzicerea In sensul
vederilor Consiliului superior al
sänätäti si asistentii, cum si In
conformitate cu dispozitiunile
art. 8, alin. 1, din legea sanitarä,
In vigoare, a oricärui fel de re-
prezentatiuni, spectacole, demon-
stratii, exhibitiuni etc., cu su-
biecte, din domeniul magiei sau
o cult smului.
.1. C. M.
pentru Aranjamente pogtale cu ¡Arne
aliate
DIN 31 MAR TIE 19361)
Consiliul de Ministri, In se-
dinta sa dela 31 Decemvrie 1935,
Luând in deliberare referatul
d-lui ministru al afacerilor strä-
ine sub Nr. 71.159 din 13 Decem-
vrie 1935,
Decide:
Art. I. Aprobá Aranjamentele
postale fncheiate Intre Ronylnia,
Cehoslovacia si Iugoslavia, din
24 Septemvrie 1934 si acela in-
cheiat ¡Titre Románia, Iugosla.-
1) J. C. M., sub Nr. 2.486 din
1936, s'a publicat In Monitorul 0-
ficial, p. I, Nr. 76 din 31 .Martie
1936. A se vedea in legiitur5. Conven-
tia postal& universali, din 15 Iulie
1935, /a pag. 746, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
427
Grecia si Turcia, I,a 9 Apri-
lie 1935.
Art, II. Autorizá pe d. minis-
tru al afacerilor sträine cu adu-
cerea la Indepilnire a acestui
jurnal.
ARAN JAMNT PARTICULAR
infre Adminisfratille Po;felor, Tele-
grafelor i Telefoanelor Regafelor
Romaniei, lugoslaviei ;i Greciei
Republica Limit penfru cooperare
in domeniul Po;felor ;i Telecomu-
nicatillor
Dispozitiuni generale
1. In scopul de a ameliora ser-
viciile de Postä si Telecomunica-
tii si de a lua in considerare per-
fectionarea j extinderea Admi-
nistratilor P. T. T., Pärtile con-
tractante s'au pus de acord pen-
tru a stabili o Uniune restrânsä
a Postelor i Telecomunicatiilor,
aplicand dispozitiunile art. 5 din
Conventia Postalá Universalá
din Cairo si ale art. 13 din Con-
ventia Internationalá de Teleco-
municatiuni din Madrid.
In acelasi scop se va organiza
un Comitet al Postelor i Teleco-
municatiijor al Uniunif care va
fi reprezentat In fiecare tara a
Uniunii de cätre specialist ai
Adrninistratillor P. T. T.
Acest comitet va veghia la
functionarea regulatä a Uniu-
nii, va urmári si verifica activi-
tatea ei, va Inlätura clificultàtile
si prepara prouunerile tinzAnd la
ameliorarea i desvoltarea ser-
viciilor P. T. T.
Reuniunile Comitetului si ale
membrilor säi, reprezentând di-
versele servicii, vor avea loc du-
pa trebuinta.
In acest scop este de dorit ca,
eel putin cu o lunä fnainte de
data reuniunii, propuneri, con-
crete sä fie schimbate Intre Ad-
ministratiile contractante,
2. La conferintele, reuniunile
congresele hotärlte, sau In Co-
423 31 Marne 1936
rnisiile internationale, delegatii
fiecarei Administratiuni a Uniu-
nii se vor sfatui dinainte, prin
intermediul Comitetului Postelor
Telecomunicatiilor in vederea
adoptarii unei atitudini comune.
Conferinte preparatorii comu-
ne vor r.utea fi convocate, in
acest scop, de catre Administra-
tiile P. T. T. interesate.
3. Pentru a unifica, pe cât po-
sibil, prescriptiunile privind ser-
viciul interior al Postelor si Te-
lecomunicatiilor in Wile Uniu-
nii:
a) Administratiunile P. T. T.,
ale Uniunii Ii vor comunica
toate inovatiile importante pe
care le vor fi introdus in servi-
ciul lor intern;
b) Prescriptiunile valabile in
serviciile interne vor fi puse pe
cât posibil in concordanta cu
prescriptiunile respective ale
serviciului international.
4. Administratiunile contrac-
tante sunt tinute sa-si comunice
reciproc tratativele pe care le-ar
intreprinde intre ele, in vederea
incheierii de acorduri bilaterale,
pentru schimburile de corespon-
dentä postalä, telegrafica i tele-
fonica, j extinderea instalatiu-
nilor, precum j negocierile duse
in scopul incheierii de acorduri
asupra acestor chestiuni, cu so-
cietätile particulare si State le
terte.
5. Administratiunile contrac-
tante sunt de asemenea tinute
de a da curs cererilor ce le vor
fi adresate de catre una dintre
ele, privind date statistice si al-
tele, In masura In care acestea
ar putea fi de interes pentru coo-
perare, sau ar prezenta un inte-
res deosebit. pentru unul din
membri, in raporturile sale cu
un Stat tert sau cu Societäti par-
ticulare.
6. Cererile adresate de catre
una din Administratiunile con-
tractante, avand de scop ame-
liorarea i extinderea reciproca
www.digibuc.ro
a instalatiunilor, a mijloacelor
de transport etc., necesare pen-
tru comunicatiile P. T. T., mu-
tuale si de transit, atât cu Sta-
tele membre, cat i cu celelalte
State, se vor bucura de o atentie
speciald din partea celarlalte
administratiuni contractante, ca-
re vor sprijini de asemenea a-
ceste cereri pe langa Adminis-
tratiunile j Societätile neade-
rente, daca necesitatea se va re-
simti.
Po$ta
7. Tärile contractante adopta
pentru corespondenta schimbata
in relatiunile lor reciproce, ta-
xele postale urmätoare, in fr.
aur:
Scrisori pana la 20 gr 0,20
si de aci in colo, scara su-
plimentarä 0,12
Carti postale simple 0,12
CArti postale cu raspuns
plätit 0,24
Hârtii de afaceri pentru
50 gr 0,13
Minimum de taxa 0,15
Imprimate, pentru 50 gr 0,03
Probe de märfuri, pentru
50 gr. 0,03
Minimum de taxa 0,06
Jurnale si scrieri perio-
dice, expediate direct de ca-
tre editori sau mandatarii
kr, pentru 50 gr 0,015
Carti si hartie de muzica,
pentru 50 gr 0,015
Taxa de recomandare 0,20
Aviz de primire 0,20
Aviz de primire cerut ul-
terior 0,30
Administratiile respective fi-
xeaza echivalentul taxelor de
mai sus. dupa convenienta lor
monetara, cu o margine de apro-
ximativ 10%, in plus sau in mi-
nus.
8. Cheltuielile de transit teri-
torial pentru corespondenta
schimbata intre %rile contrac-
tante, in depesi inchise, se. bu-
curä de o reducere de 20% din
 31 Martle 1936 429

spesele prevazute de Conventiu- indemnitatea totald trebue sd fie

tiunea Poste 1A, Universaltt. plaitá de cátre Administratia
9. Taxa de asigurare a scriso- de origine, flat recurs la cea-
rilor (cutii), cu valoare decla- laltrt Administratiune, atunci
ratá va fi fixatá in traficul reci- Land este imposibil de -constatat
proc al tarilor contractante la pe teritoriul cáreia din Admi-
30 centime de fiecare 300 franci nistratiile tdrilor contractante,
aur din valoarea declaratá sau pierderea, furtul sau avaria a
fractiune. avut loc.
10. Taxele teritoriale termi- 12. In traficul reciproc intre
nate, de plecare i sosire Bunt - tárile contractante scutirea pas-
fixate in serviciul reciproc al tan, va fi aplicatil de asemenea
coletelor postale intre tärile con- corespondentei oficiale, privind
tractante, dupá cum urmeazá: serviciile telegrafice i telefonice
Pent= exploatate de Stat, schimbat5.
Fentru Pentru Pentru Ingo- intre Administratiile P. T. T.,
oolete Rora. Greoia slavia precum i intre birourile lor.
Oa, la : Fr. aur Fr. aur Fr. aur
Telecomunicatii
1 kg 0,60 0,60 0,60

10
0,80
1,60
1,40
2,40
1,
2,
13. Corespondenta telegraficá
telefonich reciproa a Varilor
15
20
2,40
3,20
3,
4,
contractante va trebui, de este
cazul, sA, fie schimbatti pe cdi
directe sau traversand teritoriile
Pentru Turcia acestor State.
Pentru oolete In Europa In Asia a)
Çorespondenta telegraficg,
ping la : Fr. cur Fr. aur telefonict, a acestor State cu
Statele neade'rente, trebue de a-
1 kg 0,60 1,10 semenea stt fie indreptatá in li-
10
5 1,
2, 1,60
2,60
mita posibilului, pe liniile si in-
stalatiunile Administratiunilor
15
20
3,
4, 3,60
4.60
contractante.
15. Descompunerea taxelor
pentru cele 2 cazuri de mai sus,
In Asia b) va fi stabilia prin corespondentd
Localiatile: Bitlis, Cizré, Di- intre Administratiunile intere-
yarbekir, Gazi, Antep, Kilis, Ma- sate.
ras, Siverek, Urfa, Van: 16. In cazul in care, pe teri-
Fr. art toriul unei tg.ri contractante, ser-
viciile telegrafice i telefonice
Pentru colete pana la 1 sunt exploatate de cátre socie-
2,60 tati particulare, chestiunile aces-
Pentru colete pand la 5 tea vor fi eventual solutionate de
kg 3,. comun acord cu aceste societâti.
Pentru colete pând la 10 17. De indatä ce imprejurd-
kg
Taxele de transit teritoriaI ra-
4, rile o vor permite, o reducere ge-
neralia a taxelor telegrafice i te-
mân acele fixate prin C. P. U. lefonice va fi luatá in conside-
11. In caz de pierdere, furt rare in serviciile reciproce ale
sau avarie a coletelor postale, tärilor contractante.
fárá valoare declaratk paná la
greutatea de 5 kg, originare din- Radiodifuziune
tr'o tará contractantá i adre- 18. Organizarea radiodifuziu-
sate unei alte tári contractante, nii in tárile Uniunii va fi bazatá.

www.digibuc.ro
430 31 Martie 1936
pe cât posibil, pe principii co-
Mune.
Organizatiile respective de ra-
diodifuziune vor urma a se in-
teleagä direct in ceea ce priveste
chestiunile tehnice, precum si a-
supra chestiunilor de program.
Dispozitiuni finale
Prezentul Arahjament va in-
tra in vigoare dupb, aprobare&
autoritätilor competente ale fie-
arei tari contractante, cu excep-
tia reducerii taxelor de transit,
care va fi aplicatd cu incepere
dela 1 Januarie 1936.
FAcut la Belgrad la 9 Aprilie
1935.
Prezentul Aranjament a intrat
in vigoare cu incepere dela 5 Ia-
nuarie 1936.
ARAN JAMENT PARTICULAR
infre Adminisirafiile Po;fale, Tele-
grafice ;i Telefonice din Regaful Ro-
mâniei ;i lugoslaviei ;i Republica Ce-
hoslovacei, pentru cooperarea In do-
meniul Po;felor i Telecomunicatillor
Organizarea Uniunii
1. In scopul imbundtätirii ser-
viciilor postale si a Telecomuni-
catiilor j pentru a se asigura
solidaritatea de actiune, Admi-
nistratiile P. T. T., contractante
au convenit la stabilirea unei U-
niuni restrânse a Postelor si Te-
lecomunicatiilor, prin aplicarea
dispozitiunilor art. 5 din Conven-
tia Postald Universe lb: dela Lon-
dra si art. 13 din Conventiunea
Internationalä a Telecomunica-
tiilor dela Madrid.
In acest scop se va organiza
un Comitet al Postelor j Teleco-
municatiilor al Uniunii, care va
fi reprezentat in fiecare tard, a
Uniunii, prin specialisti ai Ad-
ministratiilor Postelor i Tele-
grafelor. In ceea ce priveste Re-
gatul României si Regatta Iu-
goslaviei, se va atasa la acest
Comitet, cu titlu consultativ, un
www.digibuc.ro
delegat al Societätii de Radio-
difuziune, precum 'si un delegat
al Societätii de Telefoane pen-
tru Regatul României.
Acest Comitet va veghea la re-
gulata functionare a Uniunii, Ii
va urmäri si Ii va verifica acti-
vitatea, va fnlätura dificultätile
si va pregati propuneri ce tind
la imbunätätirea si desvoltarea
Uniunii.
Reuniunile Comitetului si ale
membrilor säi reprezentând di-
ferite servicii vor avea loc dupd
necesitate.
2. La conferinte j Congrese,
sau in comisiunile internatio-
nale, delegatii fiecärei Adminis-
tratiuni ale Uniunii, se vor !rite-
lege mai dinainte prin mijloci-
rea Comitetului Postelor si al
Telecomunicatiilor, in scopul a-
doptärii unor atitudini comune.
In acest scop se vor putea con-
voca conferinte preparatorii co-
mune de cAtre Administratiile
P. T T., In cauzà.
3. Administratille P. T. T., ale
Uniunii. intentioneazä de a exa-
mina chestiunea emisiunii tim-
brelor postale purtând indica-
tiuni speciale ale acestei Uniuni.
4. Pentru a se unifica ne cAt
posibil prescriptiunile privitoare
la serviciul intern al Postelor si
Telecomunicatiilor in tärile U-
niunii:
a) Administratiile P. T. T., ale
Uniunii, Iì nor comunica orice
inovatii importante ce ele ar in-
troduce In serviciul lor intern;
b) Prescriptiunile din servi-
ciul intern vor fi acomodate pe
cat e posibil, dupd prescriptiu-
nile respective din serviciul in-
ternational.
Po,Fta
1. Taxele de francarea scriso-
rilor pentru prima unitate de
greutate de 20 grame intre cele
trei täri ale Uniunii, precum Si
in ceea ce priveste taxele de fran-
care ale dirtilor postale intro
 11 Marfie 1936
Republica Cehos1ovae i Rega-
tul României, vor fi fixate la 80%
din taxele internationale nor-
male. Aclministratiile P. T. T.
contractante vor avea dreptul sä
rotunjeascä, aceste taxe cu oca-
zia fixärii dchivalentului lör in
moneda fiecärei täri, pänä la
maximum 85% si minimum 75%.
De indatä ce imprejurarile o
ver permite se va face in trafi-
cul postal reciproc, o reducere
mai mare a taxelor internatio-
nale pentru obiectele postei de
scrisori si in special pentru scri-
sori si cärti postale.
2. Taxa de asigurare a scriso-
rilor (cutiilor), cu valoare decla-
ratS, se va fixa in traficul reel-
proc al tgrilor Uniunii la 30 cen-
time de fiecare 300 franci aur sau
fractiune din valoarea clecla-
ratL
3. Taxa de francare a ziarelor
si scrierilor pericoslice, expediate
de cätre editorii dintr'o tará sau
de mandatarii lor, abonatilor, a-
vând sediul lor Intr'o altä tarä
a Uniunii, va suporta o reducere
care trebue sá se ridice la cel
putin 25% din taxa internatio-
nalá, redusl, (2,5 cts. aur). De
asemenea se vor reduce in ace-
easi proportfe si taxele pentru
cärti, brosuri sau härtii de mu-
zicä, oricine ar fi expeditorii lor,
in conditiunile prevAzute de Con-
ventia Postalä Universalá.
4. Taxele teritoriale terminale
de plecare si de sosire, vor fi fi-
xate in serviciul reciproc al cole-
telor postale intre %rile Uniu-
nii dupä, cum urmeazá:
De colet Pentru Pentrn Pentru
pang. la: Rom. Cehoe. Ines.
1 kg 60 cts. 30 cts. 60cts.
5 80 40 1 fr.
10 160 80 2
15 240 120 3
20 320 160 4
5. Taxele de transit teritorial
pentru coletele postale intre Re-
www.digibuc.ro
431
publica Cehoslovaa, i Regatul
Romän, transportate peste teri-
toriul acestor douä tári, vor fi
fixate astfel:
30 cent. de colet Pang la 1 kg,
40 II 5 /I
79 77 79 77
I°
80
120
97 71 71 91
If
/7
15 If
7/
160
91 77 79 99
20
Iugoslavia îi pästreazá taxele
actuale.
6. Administratille Regatului
României si a Republicei Cebo-
slovaciei, renuntá, in relatiunile
lor reciproce, la cota-parte din
taxa de asigurare pentru coletele
postale cu Valoarea declaratá
panä la 100 franci aur.
7. Maximul de greutate pen-
tru pachetele mici intre tänile
limitrofe ale Uniunii se va fixa
In traficul lor reciproc la 2 kg.
8. In caz de pierdere, spolia-
tiune sau avarierea coletelor poe-
tale, färä valoare declaratä, pâ-
nä la greutatea de 5 kg, origi-
nare dintr'o tars a Uniunii i a,-
dresate unei alte täri a Uniunii,
despagubirea In Intregime tre-
hue sä, fie plAtitä de catre Ad-
milaistratiunea de origine, MT'S
recurs contra celeilalte Admini-
stratii, In cazul când este im-
posibil de a constata pe terito-
riul cAreia din Administratiu-
nile Uniunii a avut loc pierde-
rea, spoliatiunea sau avarierea.
9. In traficul reciproc dintre
tarile Uniunii se va aplica scu-
tirea postalä, trimeterilor ofi-
ciale, privind serviciul telegrafic
de Stat, schimbate Intre Admi-
nistratiile P. T. T., intre aceste
administratii i birourile Ion
precum si titre birourile Masi.
Telegraf
De indatá ce imprejurärile o
vor permite, se va face o redu-
cere generalá a taxelor telegra-
fice In serviciul reciproc al t5,-
rilor Uniunii.
432 1 Apri lie 1936
Telefon
Administratiunea P. T. T. din
Cehoslovacia, din Regatul Iugos .
laviei si Societatea Romänä de
Telefoane, se vor intelege direct
In scopul de a se usura si imbu-
nlitäti, In mäsura
serviciul telefonic intre Regatul
României, Republica Cehoslova-
ciei i Regatul Iugoslaviei.
Radiodifuziune
Organizarea radioclifuziunii in
%rile Uniunii va fi bazatrt pe
cdt posibil, pe principii comune.
Societätile respective de radio-
difuziune se vor intelege direct
In ceea ce nriveste chestiunile
tehnice, precum si asupra zhes-
tiunilor de program.
Disporifiuni finale
Aranjamentul de fatä va fi
pus in aplicare de fiecare Admi-
nistratiune semnatard, o lUnä
dupä, aprobarea autoritätii com-
petente a fiecrtrei Ord din Uniu-
ne, si cel mai curând la 1 Ianua-
ri e 1935.
FAcut la Belgrad, la 24 Sep-
temvrie 1934.
Prezentul Aranjament a in-
trat in vigoare cu incepere deb,
5 Ianuarie 1936.
LEGE
pentru evaluarea, perceperea veniturilor
pentru fixarea cheltuielilor Statului
pe exercitiul 1936 37
DIN 1 APRILIE 19361)
TITLUL I
Regimul veniturilor si al cheltuielilor
preväzute In bugetul general
al Statului
1. Veniturile Bugetului Gene-
ral al Statului, pe -exercitiul
1936/37, se evalueazI la suma de
1) Aceastä Lege bugetarä s'a yo-
tat de Adunarea Deputatilor In se-
dinta dela 28 Martie 1936; s'a pro-
www.digibuc.ro
22.972.419.500 lei, din care lei
21.192.419.500 veniturile curente
ale exercitiului, iar 1.780.000.000
lei rämäsitele de incasat din ve-
niturile exercitiilor precedente.
Cheltuielile inscrise in Buge-
tul General al Statului pe exer-
citiul 1936/37 se fixeazá la suma
de 22.972.419.500 lei, din care lei
21.892.419.500 pentru acoperirea
cheltuielilor curente ale exerci-
tiului, iar 1.080.000.000 lei pentru
plata creantelor rämase nelichi-
date din exercitiile 1934/35 si
1935/36 si. a creantelor externe
anterioare acestor exercitii.
Specificarea veniturilor si re-
partizarea cheltuielilor pe Minis-
tore si pe articole, este arätatä
In tabelele generale anexate, care
fac parte integrantä din legea de
fatä, precum i In bugetele fie-
cärui Minister.
mulgat prin Deeretn1 regal Nr. 661
din 1936 si publicat In Monitorial
Oficial, p. I, Nr. 77 din 1 Aprilie
1936.
A se vedea In legaura:
1. Legeh contabilitätii Tiub lice.,
din 31 Iu lie 1929, la pag. 783, vol.
XVII, cu. mod. 24 Decemvrie 1932,
pag. 871, vol. XX.
2. Legea pentru perceperea i ur-
mirirea veniturilor publice, din 5
Mai 1934, la pag. 217, vol. XXII,
cu mod. 1 Aprilie 1935, pag. 231,
vol. XXIU.
3. Legea pentru modificarea Legii
organizgrii judeatoresti, din 3 A-
prilie 1935, la pag. 246, vol. XXIII.
4. Deeret pentru organizarea Mi-
nisterului de Justitie, din 14 Noem-
vrie 1935, la pag. 971, vol. XXCIL
5. Legea pentru comisia specialä
de economii, din 8 Aprilie 1933, la
pag. 165, vol. XXI, eu mod. 6 Iu-
lie 1934, pag. 492, vol. XXII.
6. Legea contributiunilor directe,
din 6 Iu lie 1935, la pag. 672, voL
XXIII.
7. Legea pentru constituirea fon-
dului apäràrii nationale, din_ 13 No-
emvrie 1934, la pag. 751, vol. XXII.
 1 Aprilie 1936
2. Incasarea veniturilor Sta-
tului trecute in buget, de orice
natura si provenientA sunt ele,
se va Implini potrivit dispozi-
tiunilor cuprinse in legile prin
care au fost create, sau pe baza,
cArora au luat flint& si a celor
din Legea pentru Thindrirea
Perceperea Veniturilor Pub lice.
3. Cheltuielile Inscrise in Bu-
getul General al Statului i toate
cheltuielile publice In general, se
vor efectua In conformitate cu
dispozitiunile Legii asupra Con-
tabilitatii Pub lice. Nu sunt ad-
mise derogâri dela aceastä lege,
deck dam& sunt stabilite In mod
expres prin legi speciale.
Din creditele indicate la art.
1 de mai sus, acordate Ministe-
relor prin bugetul general al e-
xercitiului 1936/37, se blocheazä
o sumg egalä cu 10% din totalul
lor, conform art. 67 din Legea a-
supra Contabilitàtii Pub lice.
Sunt exceptate dela aceast5,
dispozitie, alocatiunile Inscrise
In buget pentru plata salariilor
si accesoriilor cuvenite persona-
lului serviciilor, cele pentru pla-
ta pensiilor, precum si cele pre-
vAzute pentru plata dobânzilor
amortismentului Datoriei Pu-
blice.
Sumele blocate vor putea fi
repartizate i Intrebuintate, In-
cepAnd din al doilea semestru al
exercitiului, cu aprobarea Mi-
nisterului Finantelor, care va pu-
tea fi datä numai dach la data
debloarii, Incashrile totale vor
fi atins cota aritmetia, a venitu-
rilor stabilite prin buget.
4. Posturile de personal In-
scrise In buget i aflate libere la
promulgarea legii de fatrt, vor
putea fi ocupate In ordine de
prioritate: prin Incadrarea func-
tionarilor din Ministerul respec-
tiv, avansati fg,r6 spor de salariu
petn5, la 31 Martie 1935, prin mna-
intarea celor din acelasi Minis-
ter care Indeplinesc ccmditiunile
cerute de legile de organizare si
O. Hamangiu, vol. XXIV. 28.
www.digibuc.ro
433
de Statutul functionarilor pu-
blici si prin numiri In conformi-
tate cu dispozitiunile Statutului
functionarilor publici si ale le-
gilor de organizare respective,
sau prin reintegrAri si rectifi-
chri ordonate prin sentinte ju-
deckoresti râmase definitive.
A ceste IncadrAri, Inaintgri, nu-
miri Si reintegrgri sau rectifi-
cäri se vor face numai dupg ce
printr'un proces-verbal dresat si
semnat de Raportorul Bugetu-
lui, de Consilierul-Controlor, de
Directorul Personalului, se va
constata la fiecare Minister pos-
turi aflate libere la 1 Aprilie
1936 si dup6, ce aceste procese-
verbale, verificate de Directiu-
nea I3ugetului si a Contabilità-
tii Generale a Statului, vor fi a-
probate de Ministrul Finantelor.
Functionarii astf el Incadrati
sau Inaintati vor avea dreptul
sa primeascg, cu Incepere dela
data pe care se va face misca-
rea, Intreg salariul gradului bor.
pacg, unele dintre posturile 11-
bere la 1 Aprilie 1936 si ocupate
dupà cum se aratà mai sus, vor
redeveni vacante In cursul exer-
citiului, ele vor putea fi reocu.-
pate dupg aceleasi norme si cu
aceleasi drepturi, cu aprobarea
Ministerului Finarrtelor.
Ocuparea pe cale de Inaintare
sau numire a celorlalte posturi,
ce vor doveni vacante /n cursul
exercitiului 1936/37, nu se va pu-
tea face deck pânà la maximum
30% din totalul salariilor cores-
punz'âtoare. Modul de aplicare a
acestei dispozitiuni se va stabili
printr'un jurnal al Consiliului
de Ministri, dup5. propunerea
Ministrului Finantelor.
Postürile rdmase libere In
urma ocupärii celor arkate In
alineatele precedente, se vor con-
sidera ca economii bugetare si
alocatiunile respective. prin de-
rogare dela dispozitiunile art. 73,
alin. 3. din Legea asupra
Publice *I ale art. 58 si
 1 Aptilie 1936
59 din Legea Genera la de Pen-
siuni, vor putea fi afectate de
Ministerul Finantelor, pentru
sporirea fondului inscris in Bu-
getul General al Statului pentru
deschideri de credite suplimen-
tare si extraordinare j pentru
reintegrärile sau rectificOrile or-
donate prin sentinte judecato-
rest, rdmase definitive.
Toate dispozitiunile de mai sus
se aplicä si Caselor Autonome,
Regiilor Publice, Administratii-
lor Comerciale ì Directiunilor
Speciale cu bugete anexe. Eco-
nomiile ce vor rezulta la aceste
Institutiuni, conform alineatu-
lui precedent, vor spori rede-
yenta cuvenitd Statului la cele
excedentare, iar la cele care nu
datoresc Statului redeventO, vor
servi pentru echilibrarea buge-
telor lor.
Dispozitiunile de mai sus nu
se aplic ä. posturilor pentru func-
tiuni cu caracter politic si ser-
viciilor exterioare ale Ministe-
rului Afacerilor Sträine. Perso-
nalul militar (ofiteri, subcifi-
teri, reangajati, maestri si sub-
maestri militari), inaintat sau cu
termen legal de vechime in grad,
va primi in exercitiul 1936/37
sporurile de soldä prin inaintare
si gradatiile corespunzätoare
gradului i vechimei, preväzute
in bugetele Ministerelor: Apärä-
rii Nationale, Finantelor si In-
ternelor.
Numirile, Inaintärila si Inca-
drarile in posturile vacante de-
pendinte de Ministerul Justitiei,
care au rtimas in fiintä dupd su-
primOrile efectuate prin legea
pentru modificarea si abrogarea
unor articole din legea pentru
organizarea judecAtoreascd. din
2 Aprilie 1935 si prin decretul de
organizare a Ministerului de Jus-
titie Nr. 2.418 din 14 Noemvrie
1935, vor fi fäcute potrivit legi-
lor organice In vigoare prin de-
rogare dela dispozitiunile art. 4
din prezenta lege bugetard.
www.digibuc.ro
5. In tot cursul exercitiului
1936/937 nu se vor face cumpä-
räri de imobile si constructiuni
de imobile noi.
Constructiunile de localuri in-
cepute in exercitiile precedente
si aflate in curs de executare vor
putea fi continuate, numai in li-
mite creditelor corespunatoare,
stabilite prin bugetul exercitiu-
lui 1936/937.
Se excepteazd constructiunile
sau cumpärärile de imobile ce se
vor face de cAtre Regiile Pu-
Nice Comerciale, Casele Auto-
nomp, Administratiile Comer-
ciale j Directiile Speciale cu bu-
gete anexe, insä numai in caz de
doveditä necesitate pentru buna
functionare si desvoltare a aces-
tor institutiuni si numai cu pre-
alabila aprobare a Ministerului
Finantelor.
6. Conducdtorii serviciilor de
contabilitate, precum si Consilie-
rii controlori, sunt personal räs-
punzAtori de executarea intoc-
mai a dispozitiunilor din art. 4
si 5 de mai sus si sunt obligati
sä comunice lunar Ministerului
Finantelor (Directia Bugetului
si a Contabilitätii Generale a
Statului) economiile rezultate
din posturile devenite vacante.
7. Creditele suplimentare
extraordinare ce vor putea fi
deschise in cursul exercitiului
1936/937, pe seama bugetului ge-
neral, conform art. 72, 73 si 74
din legea asupra contabilitätii
publice, se stabilesc la suma de
509.918.392 lei.
Aceastä sumä va putea fi spo-
ritä In cursul exercitiului, po-
trivit normelor preväzute de le-
gea asupra contabilitätii publice
si de legea de fatä.
8. Ministerele nu vor putea
angaja si ordonanta nicio chel-
tuiall din bugetele lor, sau din
creditele extraordinare bugetare
ce le vor fi acordate in cursul
exercitiului, decdt in limita su-
melor ce le vor fi atribuite in
 1 Apr11ie 1936
fiecare Junk prin decretele re-
gale de distributie lunar& prevä-
zute de art. 134 din legea asupra
contabilitätii publice, dupá pro-
punerea Ministrului Finantelor.
Cheltuielile de aprovizionare,
furnituri i lucrAri, precum si
inchirierile de imobile, derivând
din contracte Incheiate cu res-
pectarea dispozitiunilor legii a-
supra contabilitkil publice, -vor
fi angajate in limita disponibi-
lului dela creditele din care se
va face plata. tinând seamä, de
blocarea de 10% si se vor In-
registra in registreIe de anga-
jári In Intregime, Indatä, dupd
desávarsirea ì legala kr con-
tractare, Ina nu vor putea fi
ordonantate deck In limita cote-
lor de cheltuieli fixate prin de-
cretele de distributie hmarg.
Creantele din exercitif Inchise,
nelegal angajate, WM, reprezen-
tând cheltuieli absolut indispen-
sabile pentru buna functionare a
serviclilor, vor putea fi lichidate
si ordonantate In cursul exerci-
tiului 1936/937, In limita credi-
telor acordate prin buget si a
cotelor de cheltuieli lunare, insa
numai cu aprobarea Ministeru-
lui Finantelor, datä pe baza avi-
zului Comisiunii speciale prevä-
zutá de art. 10 din legea de fatä.
Aceastä dispozitiune se aplic6
si Caselor Autonome. Regiilor,
Administratiunilor Comerciale
Directiunilor Speciale cu bu-
gote anexe.
9. Lichidarea angajamentelor
Intro autoritäti, pe cale de com-
pensare, se va putea face inde-
pendent de cotele de cheltuieli
acordate prin decretele de dis-
tributie lunarä. Ordonantela de
platä. pentru aceste lichiclári vor
purta mentiunea Platä In coin-
pensare` i indicatiunea artico-
lului la care urmeazä a fi fä-
cutä venit valoarea lor.
10. Angajarea cheltuielilor tu-
turor Ministerelor, Regiilor Pu-
Mice, Caselor Autonome, Admi-
www.digibuc.ro
435
nistratiilor Cornerciale si Diree-
tiilor Speciale, cu bugete votate
de Par lament, cu exceptia sa-
lariilor bazate pe state nominale
nu se va putea face deck in
urma unei vize favorabile data
de cátre Comisia specialá de e-
conornii, care va functiona la
Ministerul Finantelor.
Conducátorii serviciilor de con-
tabilitate, precum i Consilierii
controlori, sunt insárcinati cu
aplicarea intocmaj a acestor dis-
pozitiuni i vor fi personal rás-
punzátori, de nerespectarea lor.
11. Ministerul Finantelor va
concentra toate Incasárile Im-
plinite din veniturile Statului,
prevázute in buget, In contul Te-
zaurului Public, la Banca Na-
tionalá a României, iar cheltuie-.
lile publice se vor efectua prin
prelevitri din acest cont.
Casieriile publice vor vársa
zilnic Incasárile lor la Banca
Nationalä, la contul curent al
Tezarului Public si nu vor pu-
tea pästra In casä decât fondu-
rile Caselor speciale i sumele
ridicate dela Banca Nationalá,
pentru pläti de acreditive.
12. In interesul limitárii chel-
tuielilor la Incasärile din veni-
turi, in cursul exetutärii buge-
tului i pentru mice alte ne-
voi, Ministrul Finantelor va pu-
tea propune, i prin decret re-
gal se va putea suprima, total
sau partial, unele dintre ere-
ditele Inscrise in buget, In ma-
sura in care nu sunt angajate.
Cu sumele astfel anulate se va
putea spori fondul pentru des-
chideri de credite suplimentare
extraordinare.
13. Veniturile si cheltuielile
Caselor Autonome, Regiilor Pu-
blice, Administratiilor Comer-
cfale i Directiunilor Speciale,
cu bugete anexe la Bugetul Ge-
neral al Statului, precum si ale
tuturor Serviciilor Publice ale.
Statului, se vor Imnlini si efec-
436 1 Aprilie 1936
tua conform bugetelor lor apro-
bate de Adunarea Denutatilor.
14. Pentru serviciile bugete-
lor judetelor i comunelor, Ca-
merelor de Comert, de Munc6 si
de Agriculturä se autorizd per-
teperea impozitelor aditionale ce
se vor aseza in conformitate cu
legea pentru unificarea contri-
butiunilor directe si a celorlalte
legi speciale.
Cheltuielile se vor face con-
lorm bugetelor aprobate.
TITLIJL II
Regimul veniturilor i cheltuielilor
din bugetul Fondului
aprärii nationale
15. Veniturile si cheltuielile
din bugetul pentru fondul apa-
rärii nationale se evalueazä la
suma de 2.600.000.000 lei, conform
tabelei anexate.
16. Asezarea, urmärirea si
perceperea veniturilor se va face
In conformitate cu prevederile
legilor prin care au fost create
tg vor fi värsate la Banca Na-
tionald a României, la contul
F on dul Apgalrii Nationale",
deschis pe baza decretului-lege
Nr. 3.013, publicat in Monitorul
Oficial Nr. 262 din 13 Noemvrie
1934.
17. Cheltuielile se. vor efectua
prin acelasi cont, in conformi-
tate cu dispozitiunile decretu-
lui-lege mai sus citat.
TITLUL III
Dispozitiuni diverse
18. In conformitate cu planul
de stabilizare si cu dispozitiunile
art. 146 din legea asupra conta-
bilitätii publice, se vor putea e-
mite Bonuri de Tezaur interne,
a caror scadentä nu va putea
depäsi termenul de un an si al
cäror total in dirculatie nu va
putea trece de douä miliarde
In ceea ce priveste Bonurile
www.digibuc.ro
de Tezaur emise anterior datei
de 7 Februarie 1929, ele vor pu-
tea fi preschimbate pe mäsura
ajungerii lor la scadentd.
Aceste mäsuri nu privesc Bo-
nurile de Tezaur care vor fi 11-
cut obiectul unor angajamente
sneciale, stipuland plata efec-
tivä la scadentä din creditele bu-
getare i nici pe acelea care,
in baza unor conventiuni spe-
ciale, vor fi fost enlise de Minis-
terul Finantelor.
19. Este cu desäväxsire opritä
implinirea oricäror contribu-
tiuni directe, oricAror taxe si ve-
nituri allele decät cele trecute
In buget i autorizate prin le-
gea de fatä, sub orice titlu, sub
orice numire, afarä numai de a-
cele impozite i taxe ce s'ar
crea prin legi speciale.
Autoritätile care ar ord.ona 1m-
plinirea lor, functionarii care ar
face repartitia si, in special, to*
agentii care ar Implini asemenea
däri nelegale, se vor trimete in
judecatä, si se vor pedepsi con-
form legilor in vigoare.
20. Raportorul Bugetului Ge-
neral al Statului, precum $i Ra-
portorii I3ugetelor Departamen-
telor, Caselor Autonome, Regii-
lor si Administratiilor Comer-
ciale, Directiile Speciale si Ca-
sa Centrale a Asigurärilor So-
ciale, Directiunilor Speciale si
Casei Centrale a Asigurärflor
Sociale cu filialele ei, pendinte
de Ministerul Muncii, vor exer-
cita, in cursul executärii buge-
tului, controlul asunra aulicärii
legii bugetare si a bugetelor res-
pective.
La Regiile si Casele Autonome,
Aclministratiile Comerciale
Directiile Speciale, ei vor avea
dreptul sä ia parte la Consiliile
de Administratie, Comitetele Fi-
nanciare i Comitetele de Direc-
tiune respective, in vederea e-
xercitäril acestui drept de con-
trol, depunänd rapoarte asupra
activitätii lor la Ministerul Fi-
 1 Apri lie 1936
nantelor, prin Directia Bugetu-
lui si a Contabilitätii Generale
a Statului.
21. Legea de fata se aplica
pentru evaluarea, perceperea ve-
niturilor j fixarea cheltuielilor
Statului, cu incepere dela 1 A-
prilie 1936 potinä la 31 Martie
1937.
LEGE
pentru mentinerea, prelungirea 01 com-
pletarea unora dintre mäsurile finan-
ciare i economice exceptionale cuprinse
In unele legiuiri anterioare
DIN I APRILIE 19361)
1. Se prelungesc pânä la 31
Martie 1937 toate dispozitiunile
cuprinse in:
a) Art. 6 din legea pentru u-
nele mdsuri financiare urgente
din 10 Octomvrie 1932;
b) Art. 6, 9 si 10 din legea, pen-
tru completarea indsurilor ex-
ceptionale din 24 Decemvrie
1932;
c) Art. 2, 3 si 4 din legea pen-
tru instituirea unei Comisiuni
permanente pentru realizarea de
economii In bugetele administra-
tiilor publice, din 8 Aprilie 1933;
1) Aceastä Lege s'a votat de A-
dunarea deputatilor in sedinta dela
26 Martie 1936 §6. de Senat in se-
dinta dela 30 Martie 1936; s'a pro-
mulgat cu I. D. R. Nr. 668 din
1936 si s'a publicat In Monitorul
0 ficial p. I, Nr. 77 din 1 Apri lie
1936. A se vedea:
1. Legea pentru unele mäsuri fi-
nanciare urgente, diu .10 Octomvrie
1932, la pag. 675, vol. XX si In-
struetii de aplicare din 14 Odom-
vrie 1932.
2. Legea pentru completarea
exceptionale, din 24 Decem-
vrie 1932, la pag. 868, vol. XX.
3. Legea comisiunii permanente,
pentru economii bugetare, din 8 A-
prilie /933 , la pag. 165, val. XXI.
4. Legea pentru prelungirea ler
www.digibuc.ro
431
d) Art. 2 ei 3 din legea pentrti
prelungirea efectului unora din-
tre dispozitiunile legii pentru
nele mdsuri financiare urgente,
precum si ale legii Ilentru com4
pletarea md.surilor exceptionale
de ordin financier, din 6 Iu lie
1934;
e) Art. 3 din legea pentru pre-
lungirea, modificarea comple-
tarea unora din dispozitiunile le-
gii pentru unele mäsuri financi-
are urgente si ale legii pentru
completarea mäsurilor exceptio-
nale de ordin financiar, din I
Aprilie 1935.
2. Functionarii Inaintati, färd,
spor de salariu dela, 1 Ianuarfe
1932 si pand in prezent si care
nu vor putea fi incadrati in pos-
turi corespunzdtoare gradului
lor actual, conform dispozitiilor
cuprinse in legea bugetard a e-
xercitiului 1936/937, nu au drep-
tul la diferente de salariu nici pa
trecut, nici in exercitiul 1936
937.
Acesti functionari vor nrimi
mai departe acelasi salariu pe
care 1-au prima mnainte de avan-
sarea bor.
3. Indemnitätile de acumpete
ale pensiilor de toate categoriile
sunt acelea fixate prin jurnalele
gilor exceptionale de ordin
der, din 6 Iulie 1934, la pag. 4923
vol. XXII.
5. Legea pentru modificarea si
completarea legilor financiare ex-
ceptionale, din 1 Aprilie 1935, la
pag. 188, vol. XXIII.
6. Legea Statutului functionarilor
publici, din 19 Iunie 1923, la pag.
409, vol. XIXII, eu modif. din 16
Noemvrie 1934, pag. 747, vol. XXII.
7. Jurnalele Consiliului de Miiii
tri, relative la pensiuni, pag. 157 II
852, vol. XVIII, pag. 21, vol, XX?
pag. 122, 66a ffi. 760, vol. XXI.
8. Legea relativi l& camera& FOI
pensionarea militarilor, din 10 0e,
tomvrie 1932, la pag. 668,, vol, XXT
438 1 Apri lie 1936
Consiliului de Ministri Nr. 1.922
din 1931, 766 din 1932, 875 din
1932, 989 din 1932, 1.520 din_ 1932,
236 din 1933, 555 din 1933, 1.299
din 1934 si 1.045 din 1935, intrate
in vigoare pe data publicarii kr
in Monitorul Oficial.
4. Dispozitiunile legii pentru
aplicarea art. 54 din legea gene-
rail de pensiurfi, publicatä in
Monitorul Oficial Nr. 77 din 1
Aprilie 1935. se prelungesc si pe
anul 1936/937.
5. Termenul preväzut la art.
44 din legea relativa la clasarea
si pensionarea militarilor grade
inferioare etc., publicata in Mo-
nitorul Oficial Nr. 237 din 10
Octomvrie 1932, se prelungeste
pänä la 1 Aprilie 1937.
6. liegiile publice, Case le au-
tonome, Directiunile speciale, ju-
detele, comunele, Asezamintele
de binefacere, precum si orice
alte institutiuni publice sunt o-
bligate ca, odatä cu ordonanta-
rea salariilor sau oricäror alte
indemnitatj cuvenite personalu-
lui lor, sa retinä $i sä ordonan-
teze separat impozitele preva-
zute de legea contributiunilor di-
recte si retinerile pentru Casa
pensiilor.
Ordonantele de plan, pentru
retineri vor fi emise pe numele
Administratiei financiare de In-
casári si pläti din raza sediilor
kr.
De asemenea sunt obligate sa
inscrie In bugetele lor anuale si
sg. plateasca regulat subventlile
fixate de Casa pensiilor, pe baza
legii generale de pensiuni. In caz
de neconformare, Casa pensiilor
va fi in drept sa faa. aplicatiu-
nea legii penttu urmärirea si.
perceperea veniturilor Statului,
M. sechestreze orice venituri ale
acelor institutiuni si sä incaseze
drepturile bänesti ce i se cuvin,
chfar dacä cheltuiala nu ar fi
prevAzutA In bugetele lor.
Directorii sau sefii serviciilor
de contabilitate, precum si or-
www.digibuc.ro
donatorii primari sau secundari,
sunt raspunzatori de neindepli-
nirea acestor obligatii si pe Una.
aplicarea sanctiunilor preväzute
de art. 106 din legea contribu-
tiilor directe vor fi trimisi de
catre ministrul finantelor si in
judecata Curtii de Conturi.
Consilierii controlori vor fi de
asemenea räspunatori si pasi-
bili de aceleasi sanctiuni pentru
cazurile când vor acorda viza sa-
lariilor si indemnitätilor, far&
a pretinde totodatä si ordonan-
tarea retinerilor arätate mai
sus.
7. Ministerele si orice alte au-
toritäti si institutii nu vor putea
acorda alte preIungiri, pentru
termenul de serviciu sau limita
de värstä, cleat cele preväzute
de legile organice in vigoare 1).
In cazul când unele dintre a-
ceste legi organice prevId cä se
pot acorda mai multe prelungiri.
numärul lor se recluc la cel
mult doug, In acestea cuprinzan-
du-se si cele acordate Om& in
prezent.
8. Toate dispozitiunile din le-
gile enumerate la art. 1, care nu
sunt prevAzute in legea de fatä,
precum si dispozitiunile contra-
rii acestei legi. din orice alte legi
In vigoare astäzi, sunt si rämän
abrogate.
LEGE
pentru reportarea impunerilor stabilite
pentru 1935/36 si pe exercifiul 1936/37
DIN 1 APRILIE 1936 2)
1. Prin derogare dela dispozi-
tiunile cuprinse in titlul 2, cap.
IV si. VI din legea pentru uni-
ficarea contributiunilor directe,
0 A se vedea J.. (I. M. din 12 Mar-
tie 1935, FA 29 Noernvrie 1935, la
pag. 139 si 1010, voL XXIII.
2) Aceastfi. Lege s 'a votat de Adu-
narea deputatilor la 27 Martie 1936
§i. de Senat la 30 Marti's 1936; s 'a
 1 Aprilie 1936
veniturile nete elementare, co-
merciale, industriale i profesio-
nale si impozitele corespunzg-
toare lor, stabilite pentru anul
1935/936, si ramase definitive, se
mentin si se reporteazg in ma-
tricole si roluri pentru anul
1936-1937.
Aceastg, reportare de venituri
impozite se face in aceleasi
conditiuni Si pentru contribua-
bilii prevgzuti in art. 30, al. 4 si
art. 48, aL 5, din legea pentru
unificarea contributiunilor di-
recte, fie cä', le expirg clasifica-
rea in anul 1936/937, fie ca ur-
meazd sg, fie clasificat cu ince-
pere din acest an.
Aceste reportgri se fac din ofi-
ciu, in matricole si roluri, de
cgtre organele de constatare si se
considerg, de drent flcute pe
ziva de 15 Mai 1936.
2. Societatile anonime de orice
fel, Bäncile Populare, precum
Societatile Cooperative care
functioneazg pe baza legii pen-
tru organizarea Cooperatiei, care
au fost si sunt impuse pe bazg
de bilant, prin exceptie dela dis-
pozitiunile art. 1 de mai sus, vor
fi impuse i pentru anul 1936
1937 tot pe baza bilantului anu-
lui precedent si a declaratiunilor
ce sunt obligate a face in terme-
nele fixate prin lege.
Impunerile acestor societäti se
vor face de instantele anuale
speciale prevgzute de dispozitiu-
nile art. 74 si uringtorii din legea
pentru unificarea contributiuni-
lor directe.
3. In contra impunerilor re-
portate in matricole i roluri,
se va putea face apel de cätre
promulgat cu I. D. R. Nr. 669 din
31 Martie 1936 si s 'a publieat in
Monitorul Oficial, p. I, Nr. 77 din 1
Aprilie 1936. Ea modifieä legea eon-
tributiilor direete din 6 Iu lie 1935,
rag. 672, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
439
contribuabill sau fisc, cu excep-
tia impunerilor stabilite prin
clasificare si care se ggsesc in
cursul periodului de clasificare.
Termenul de apel este de 20
zile, prevgzut in dispozitiile art.
75 din legea contributiunilor di-
recte i curge dela 15 Mai 1936,
datä care va fi adusg la cunos-
tinta generalg prin publicatiuni
si la care datg, conform dispozi-
tiunilor art. 1 de mai sus, se
considerg de drept reportate.
Comisiunile de apel vor putea
admite numai apelurile in care
s'a fgcut dovada cg veniturile
nete impozabile, obtinute in anul
precedent, au f ost mai mari, sau
mai mici cu cel putin 25 la sutg,
fatg, de cele reportate.
Comisiunile de apel sunt obli-
gate ca in hotgririle ce vor pro-
nunta, In cazurile de admitere a
apelurilor, sg arate i dovezile
sau elementele din care si-au f
cut convingerea cä venitul net
impozabil, obtinut in anul pre-
cedent, diferg de cel reportat
pentru anul 1936/937.
Apelurile fgcute de fisc contra
impunerilor reportate, vor fi
sprijinite pe constatgrile pregg-
titoare ale impunerilor, acute In
conformitate cu disp. art. 90 din
legea contributiunilor directe.
4. Scaderile pentru sarcini
ipotecare din impozitul elemen-
tar, agricol si cladiri, precum
$i cele ipotecare i chirografare
din impozitul supra-cotg, se vor
face in conditiunile prevgzute de
art. 60 si urmgtorii din legea
contributiunilor directe i numai
pe bazg de cereri $i a dovezilor
legale, date pang la 15 Mai 1936,
termen prevgzut in dispozitiunile
art. 61.
Aceste declaratiuni fgcute pe
hartie albg, se dau la circ. res-
pective de constatare.
440 1 Apri lie 1936
LEGE
pentru modificarea unor dispozifiuni din
legea timbrului si a impozitului pe acte
si fapte juridice, precum si art. 27 din
legea contractului de consignafie
DIN 1 APRILIE 19361)
Articol unic. La art. 22 se
adauga un nou alineat: § 57; iar
art. 5, § 1; art. 13, § 3; art. 14
§ 4; art. 14, § 18, litera C, al. 6;
art. 15, §, al. ultim; art. 15, § 4
din legea timbrului, precum
art. 27 din legea contractului de
consignatie, se modifica precum
urmeaz6,:
Art. 5, §
Petitiunile de intentarea actiu-
nilor civile ei cornerciale care- au
de obiect valorificarea de drep-
turi patrimoniale, cu exceptia ce-
rerilor prevazute la §§ 2-6 de
mai jos; cererile de denuntarea
judiciará a locatie, cererile de
realizarea creantelor prin ordin
sau mandate de plata i asigu-
rare, cum ei cererile reconventio-
nale, interventiile principale ei
chemarile In garantie In aceleasi
litigii sau pretentiuni, introduse
Inaintea tuturor instantelor de
drept comun, precum i triaintea
arbitrilor, Comisiunilor arbi-
trale, cum ei Inaintea Camerelor
arbitrale ale burselor de comert,
cererile de Investirea cambiilor
cu formula executorie, 27 lei.
Osebit de taxa timbrului, pe.
Aceastil Lege s 'a votat de fie-
nat in sedinta dela 30 Martie 1936 FA
de Adunarea deputatilor in sedinta
dela 31 Martie 1936; s 'a promulgat
eu I. D. R. Nr. 670 din 31 Martie
1936, si s 'a publieat In Monitorul
ficial p. I Nr. 77 din 1 Aprilie 1936.
Ea modifieä i completeazsá legoa
timbrului, aqa awn era in vigoare
in 1935, pag. 77, vol. XXI. A se ve-
dea ii Legea pentru reglementarea
contractului de consignatie, din 30
Iulie- 1934, la pag. 582, vol. XXII.
www.digibuc.ro
titiunile de mai sus In valoare
de peste 5.000 lei sunt supurae
la plata unui impozit proportio-
nal de lei 0,60%.
Art. 43, § 3
Afieele pe carton, panza, lemn,
metal, porcelan, afieele murale,
afieele luminoase, afieele zise pa-
nouri reclame, afieele pe ecran
(proiectatel, afieele pe portative
speciale i In genere orice alte
afiee, deck cele facute pe hartie.
Pe metru pätrat ei anual, frac-
tiunea pe an considerându-se an
Intreg, 100 lei.
Art. 44, § 4
Biletele la ordin i cambiile
care se vor emite de industriaei
ei societati industriale sau minie
ere la orclinul Soc. Nationale de
Credit Industrial pentru datorii
Mire aceastä societate, näscute
anterior datei de 7 Aprilie 1934
biletele la ordin i cambille
care se vor emite in viitor In
preschimbare acelor de mai sus,
vor fi scutite de timbru.
Art. 44 § 48, lit. c, al. 6
Contractele sau politele de a-
sigurare chiar Incheiate In sträi,.
nätate la societatile, institutiu-
nile sau persoanele fizice care nu
sunt autorizate a functiona In
tard ca asigurátori, fie asupra
vietii persoanelor domiciliate In
Romania, fie asupra riscurilor
de orice f el din cuprinsul Rega.-
tului roman, inclusiv vasele pur-
tând pavilion roman, vor pläti
impozitul dublu dupa distinctiu-
nile de mai sus.
Art. 45, § 3, al. ultira
La acelaei impozit sunt supuse
si toate contractärile enumärate
in acest paragraf, fie scrise, fie
verbale, intervenite Intre parti-
cular!, 1,40%.
Art. 45, § 4
Contractele de comision, fie
scrise, verbale, 2%.
 1 Apri le 1936
Ark 22, § 57
Conventiunile prin care, in ve-
derea unei cat mai economice
mai rationale exploatári a sub-
solului, intreprinderile petroli-
fere convin a explora ori ex-
ploata in comun terenuri sU
concesiuni invecinate sau facAnd
parte din acelasi comple rainier
ce le apartin, cu conditia ca prin
aceste conventiuni sg, nu se ope-
reze niciun fel de transmisiune
de drept de proprietate, conce-
siune, etc., dela o parte contrae-
tuala la alta.
Art. 27 din legea contractului de
consignarie
Contractul de consignatie este
supus unui impozit proportional
de 0,75% asupra valoarei credi-
tului in mgrfuri fixate de pärti
in act, indiferent de valoarea
cantitätilor de mgrfuri ce se pre-
dau tu decursul exercitiului
dacg durata lui este de maxi-
mum un an.
Impozitul proportional este de
1,50% pentru contractele inche-
iate pe un termen mai lung sau
fgrg duratg determinatg.
Cei ce nu vor plgti impozitul
la formarea actului se vor pe-
depsi pe lângg plata impozitului
si la o amendg egalg cu de 3 ori
impozitul datorat.
Constatarea contraventiilor
cgile de atac sunt cele prevgzute
tn legea timbrului.
LEGE
pentru infiintarea taxelor de consumatie
asupra tesäturilor de Iâni, fierului lami-
nat, sirmei, tablei si unor produse din
fontà si fier, cum si modificarea art. 4
din legea pentru Tnfiintarea unor taxe
de consumatie
DIN 1 APRILIE 19361)
1. Produsele puse in consu-
matie cu orice titlu, fabricate in
1) Aceastä, Lege, dimpreunii cu
Lista Nr. 1 si Lista Nr. 2, allturate,
www.digibuc.ro
441
Wet sau importate cuprinse
in art. 151-156, 1.034-1.054,
1.077-1.082, 1.089, 1.093 si 1.094
din tariful vamal de import si
inscrise in aldturatele liste, care
fac parte din legea de fatg, sunt
supuse cu incepere dela 1 Apri-
lie 1936, la taxele argtate in
dreptul fiecgruia.
1.esäturile de orice fel, conti-
nand land in proportie de peste
20%, se incadreazg in ce pri-
vete taxele de consumatie, in
art. 151-156 din tariful vamal
sunt supuse acelorasi taxe.
Fac exceptie dela prevederile
alineatelor precedente cantitg-
tile de märfuri furnisate Statu-
lui, pe bazg de contracte
iate prin licitatie publicg, dupg
normele legii contabilitgtii pu-
blice, päng la 15 Martie 1936 si
dacg aceste mgrfuri se vor fur-
niza si receptiona pang la 15
Mai 1936.
2. Taxarea, controlul, contra-
ventiunile i penalitgtile se fac,
se constatä i aplick potrivit
dispozitiunilor cuprinse in Cap.
II 0. III din legea pentru in-
fiintarea unor taxe de consuma-
tie etc., promulgatg cu inaltul
decret regal Nr. 856 din 31 Mar-
tie 1935 si publicatg in Monito-
rul Oficial Nr. 77 din 1 Aprilie
1935.
3.Pentru asigurarea dreptu-
rilor din taxele de consumatie
tnlesnirea perceperii lor la te-
säturile de läng, fier laminat,
sarmg, tablg si unele produse
din fontä i fier. cum si la ule-
iuHle vegetale, fging, acid car-
s 'au votat de Senat i Adrmarea
putatilor, In sedintele dela 30 si 31
Martie 1936; s 'a promulgat prin De-
cret regal Nr. 671 din 1936 si publi-
cat in Monitorul Oficial p, I, Nr. 77
din 1 Aprilie 1936. A se vedea si Le-
gea pentru inflintarea nuor taxe de
consumatie din I Aprae 1935,
pag. 190, vol. XXIII, precum i Le-
gea contributiunilor directe, din 6
Iulie 1935, la pag. 672, acelasi vol.
442 1 Apri lie 1936
bonic i zahar, Ministerul de Fi-
nante va putea sä stabileascd o
tax6 globald anualà, pe temeiul
capacitätii de lucru *i productia
pe ultimii trei ani.
Aceastä taxà se va a*eza In
conformitate cu dispozitiunile Qi
procedura prevIzutà de legea
contributiunilor directe, Titlul
III art. 73 *i urmätorii.
Când datele ce au servit la
taxarea anuala s'ar dovedi ne-
reale, susträgându-se astfel dela
taxare o cantitate de produse,
pentru aceastä parte contraven-
tiunile i penalitätile se vor con-
state i aplica potrivit art. 2 al
legii de fata.
In cazul incheierii de acorduri
pentru taxarea globalä se vor
respecta conclitiunile cuprinse in
art. 4 din legea pentru infiinta-
rea unor taxe de consumatie
a. din 1 Aprilie 1935, durata a-
cordului Insä, va putea merge
pang la cel mult doi ani buge-
tari.
4. Taxele anuale stabilite con-
stituesc creante in folosul Sta-
tului i nu pot fi reduse sau
desfiintate; ele sunt executorii
cu titlu provizoriu, chiar *i mai
inainte de a rämâne definitive,
Indatä ce sunt constatate in mo-
dul prevdzut de lege; apelurile
recursurile nefiincl suspensive
de executare.
In caz câ, taxa stabilita de
prima instanta ar fi redusä, par-
tea incasatä in plus va fi resti-
tuita in numerar.
5. Taxa anualä stabilita se va
plati In cote lunare, care se vor
varsa In primele zece zile ale
lunii urmätoare; la sumele ne-
platite la data exigibilitätii se
vor percepe majorärile prevdzute
de art. 8 din legea pentru per-
perceperea $i urnaIrirea venitu-
rilor publice 1). In primele doua
1) A se vedea Legea de percepere
urnaárire a veniturilor publice, din 5
Mai 1934, la pag. 217, vol. XXII.
www.digibuc.ro
trimestre ale anului financiar,
pântl, la a*ezarea impunerii de
cAtre prima instanta, perceperea
se face pe baza taxei globale
stabilità in anul precedent.
In anul 1936/937, taxa globall
cuvenitä pe lunile anterioare sta-
bilirii, se va repartiza i achita
In rate ,egale lunare, pânä la fi-
nele exercitiului.
6. Toate cantitätile de produse
supuse la taxele de consumatie
stabilite prin legea de fatà, a-
flate In depozitele In afara f a-
bricilor ca i cele existente In
magazinele comerciantilor cu ri-
dicata la data dP 1 Armilie 192R.
vor fi declarate pang. la 30 Apri-
lie 1936, de detinAtorii lor la
Administratia financial-A de con-
statare respectivä. Asupra taxe-
lor de consumatie ce ar urma sà
se pläteascg pe baza stocurilor
de produse existente la 1 Aprilie
1936, se va aplica o reducere de
40% pentru tesäturile de lânä
*i 30% pentru celelalte pro-
duse.
Constatarea se va face de ca-
tre organele Ministerului de Fi-
nante. prin incheiere de procese-
verbale, care vor constitui titlul
de implinire a taxelor, ce se vor
achita in *ase rate lunare egale.
Aceste procese-verbale vor pu-
tea fi atacate, conform art. 73
si urmätorii din legea contribu-
tiunilor directe.
7. Acei care nu vor face de-
claratia in termenul fixat, vor
fi supu*i la o amenclà dela lei
1.000-10.000, osebit taxele cuve-
nite, iar acei care nu vor da de-
loc declaratii, sau vor face ará-
tari neadevârate, in scopul de a
sustrage produsele dela taxare,
vor pläti o amend& egald cu In-
cincitul taxelor cuvenite produ-
selor sustrase.
8. Orice dispozitiunj contrarii,
mint $i rämân abrogate.
 1 Apri lie 1936
LISTA Nr, 1
Taxe de consumare pe kg
Tesdturi de hind
1. Tesaturi de MIA, in greutate
de 800 grame sau mai mult pe
metrul patrat, cuprinse in art.
151 din tariful vamal:
a) /Ana la 130 lei valoarea de
facturare pe metrul liniar, lei 8;
b) dela 131 lei la 250 lei valoa-
rea de facturare pe metrul
niar, lei 15;
c) dela 251 lei la 400 lei, valoa-
rea de facturare pe metrul li-
niar, lei 24;
d) peste 400 lei valoarea de
facturare pe metrul liniar, 40
lei.
2. TesAuri de lana In greu-
tate de sub 800-650 grame pe
metrul patrat, cuprinse In art.
152 din tariful vamal:
a) pang. la 150 lei valoarea de
facturare pe metrul liniar, 12
lei;
b) dela 151 lei la 250 lei, valoa-
rea de facturare pe metrul li-
rifar, lei 20;
c) dela 251 lei la 400 lei va-
loarea de facturare pe metrul li-
niar, lei 32;
d) peste 400 lei valoarea de
facturare pe metrul liniar, lei 52.
3. Tesaturi de lânga In greu-
tate de sub 650-500 grame pe
metrul patrat, cuprinse In art.
153 din tariful vamal:
a) pang la 200 lei valoarea de
facturare pe metrul liniar, lei 22;
b) dela 201 lei la 400 lei valoa-
rea de facturare pe metrul li-
niar, lei 42;
c) peste 400 lei valoarea de
facturare pe metrul liniar, 70
4. Tesaturi de lama In greu-
-tate de sub 500-350 grame pe
metrul patrat, cuprinse In art.
154 din tariful
a) pana la 200 lei valoarea de
facturare pe metrul liniar, lei 30;
b) dela 201 lei la 400 lei va-
www.digibuc.ro
443
loarea de facturare pe metrul
liniar, lei 60;
c) peste 400 lei valoarea de
facturare pe metrul liniar, 80
lei.
5. Tesaturi de Jana In greu-
tate de sub 350-200 grame pe
metrul patrat, cuprinse in art.
155 din tariful vamal:
a) Ora la 150 let valoarea de
facturare pe metrul liniar, lei 32;
b) dela 151 lei la '300 lei valoa-
rea de facturare pe metrul li-
niar, lei 65;
c) peste 300 lei valoarea de
facturare, pe metrul liniar, lei
106.
6. Tesaturi de tang In greu-
tate de sub 200 grame pe metrul
patrat, cuprinse In art. 156 din
tariful vamal:
a) Oa, la 100 lei valoarea de
facturare pe metrul liniar, lei 43;
b) deb. 101 lei la 200 lei, va-
loarea de facturare pe metrul
liniar, lei 86;
c) peste 200 lei valoarea de
facturare pe metrul liniar, lei
128.
Nota Nr. 1. Prin valoarea de
facturare In tara se intelege pre-
tul de vanzare al produselor In
Sensul articolului 4 din legea ei-
frei de afaceri, exceptandu-se
taxa de consumatie.
Nota Nr. 2. La produsele im-
portate, pentru determinarea ta-
xei de consumatie ce trebue a-
plicata, valoarea de facturare pe
metrul liniar, va fi stabilita pe
baza valorii medii din tariful u-
nitar dela articolul varnal. In
care produsul va fi Incadrat
pentru drepturile vamale.
LISTA Hr. 2
Taxe de consumaiie pe kg
Fier laminat, Mr/ma, tablet 0.
unele produse din fontd-si fier
1. Fierul laminat fara alta
nrelucrare, In drugi cu sectiunea
rotunda sau patrata, In colaci
pentru fabricile de cuie, sarma,
 1 Apri lie 1936
fiend comercial, fierul beton,,
fier balot, fier profilat, a a-
dica toate produsele cuprinse in
art. 1.034-1.043 din tariful va-
mal, lei 0,60.
2. Sine de drum de fier, sine
de tramvaie, având orice forma,
fie gdurite, traverse de drum de
fier, fie chiár gäurite, eclise
pläci de suport pentru sine, fier
laminat, Wet la anumite di-
mensiuni si gäurit, insä nenituit
si MT% altä, prelucrare, adicd,
produsele cuprinse in art. 1.044
1.048 din tariful vernal, lei 0,70.
3. Tab 15, de fier laminatk ne-
tedä, sau striatk täiatk in un-
ghiuri drepte, färä, altä, prelu-
crare, adicä produsele cuprinse
in art. 1.049 din tariful vamal,
având o grosime:
a) dela 2-5 mm sau mai mult,
lei 0,80;
b) sub 2-0,7 mm, lei 0,90;
c) Sub 0,7 mm, lei 1.
4. Tablá de fier laminatá, ne-
ten, sau striatá, täiatä In un-
ghiuri drepte, f Ara altá prelu-
erare, vopsitk galvanize-0, (zin-
euitä), plumbuitä arámuitä, a-
lámuitä, sau alutainatd, cosito-
ritk vernisata sau nu, nichelatä,
argintatk de orice grosime i in
orice fel croak cum j table de
fier ondulatk fárá altä, prelu-
crare, adicl produsele cuprinse
in art. 1.050-1.054 din tariful
vernal, lei 1.
Not& a) Acei care produc fa-
bricatele cuprinse in art. 1-4 si
le-ar prelucra ei Inii, pentru
obtinerea unui alt produs neim-
pus prin legea de fa-0,, vor pläti
taxa de consumatie la cantitatea
de material preluerat.
and insä, produsul obtinut
este supus taxei de consumatie,
taxa se va aplica acestui din ur-
mA, produs;,
b) Obiectele i lucarile impor-
tate,, cuprinse in art. 1.095-1.323
www.digibuc.ro
din tariful vamal, vor fi impuse
la o taxa de consumatie de 0,70
lei de kg, dacá in compunerea
lor infra fierul, fonta sau otelul,
sub orice formá si in orice pro-
portie, cu exceptia celor prevá-
zute la art. 1.184-1.189 inclusiv
si 1.222-1.229 inclusiv.
5. Tuburf de fontk de orice
diametru, brute, chiar smolita
sau atränite, gäurite, slefuite,
date la strung, lácuite, cosito-
rite, zincuite, plumbuite, colo-
rate, bronzate, smältuite, orna-
mentate, aramuite, nichelate, a-
lärnuite, argintate, fitingurile,
precum si buatile de impreuna-
rea tuburilor, edict), toate pro-
dusele cuprinse in art. 1.077,
1.079 din tariful vernal:
a) peretii avand o grosime de
12 mm, sau mai mult pe toatä,
intinderea, lei 0.60;
b) peretii având o grosime mai
micá de 12 mm, lei 0,70.
6. Tuburi de fier laminat tra-
se sau sudate, bucátile lor de
impreunare, flanse i mufe cu
sau fárá Were de surub, chiar
smolite i cAtranite, asemenea
si cele slefuite, zincuite, ará-
muite, nichelate, argintate, de
orice diametru, tuburi pentru a-
cid carbonic, oxigen, amoniac
sau alte gaze comprimate, adia
produsele cuprinse in art. 1.080,
1.082 din tariful vamal, lei 1,50.
7 Articolele de fontá pentru
instalatiuni igienice, fie chiar
smältuite: bài closete, chiuvete,
rezervoare pentru closete, cu-
prinse in art. 1.089 din tariful
vamal, lei 1,50.
8. aldäri j sobe de fontä,
pentru calorifere i piesele lor
accesorii, montate sau demon-
tate, Insá toata organele fácânci
parte dinteo singura bucatk cu-
prinse in art. 1.093 din tariful
vamal, lei 1,20.
9. Radiatori de orice fel, cu
 1 Aprilie 1936
-sau färä aripi, cilprinse
art. 1.094 din tariful vamal:
i In
al de fontä, lei 1,20;
b) de fier forjat, lei 2,50.
Nota Nr. 1. In aplicarea taxe-
lor de consumatie se vor res-
pecta notele dela articolele din
tariful vamal, când ele Inca-
dreazA produsul la un articol ce
ar avea altá tax&
Nota Nr. 2. Pentru produsele
dela art. 1, 2, 3, 4 si 6, ca taxare,
otelul se asimileazd cu fierul.
LEGE
pentru ratificarea jurnalelor Consiliului
de Ministri Nr. 2.234 din 25 Noemyrie
Nr. 2.301 din 30 Noemvrie 1935, relativ
la regimul comerjului exterior ci taxa
ad-valorem
DIN i APRILIE 1936 1)
J. Se ratifica jurnalul Consi-
liului de Minictri Nr. 2.234 din
25 Noemvrie 1935, publicat in
Monitorul Oficial Nr. 272 din 26
Noemvrie 1935, i jurnalul Con-
siliului de Ministri Nr. 2.301 din
30 Noemvrie 1935, publicat In
Monitorul Oficial Nr. 279 din 4
Decemvrie 1935.
2. Destinatiunea sumelor pro-
venind din perceperea taxelor
instituite pe baza jurnalelor
mentionate la art. 1, se va de-
termina prin jurnalul Consiliu-
lui de MiniWi, sau prin legea
bugetarl.
1) Aceastä Lege s'a votat de A-
dunarea Deputatior i Senat in se-
dintele dela 26 sti 30 Martie 1936;
s 'a promulgat prin Decret regal Nr.
672 din 1936 si publicat In Monito-
Tut Oficial p. I, Nr. 77 din 1 Apri-
lie 1936. A se vedea i Jurnalele
Consiliului de Ministri Nr. 2.234 din
1935 Id Nr. 2.301 din 1935, la pag.
1005 si 1025, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
445
LEGE
pentru Instituirea unei taxe vamale sta-
tistice asupra mfirfurilor scutite de plata
drepturilor de import
DIN i APRILIE 1936 1)
1. Márfurile importate, scu-
tite de plata drepturilor de im-
port, prin:
a) Legea pentru incurajarea
industriei nationale;
b) Legea minelor;
c) Alineatele 16-19 inclusiv,
din art. 34 legea vdmilor;
d) Art. 37 din legea vämilor;
e) Art. 77 din legea vämilor;
f) Orice alte scutirj acordate
autoritätilor;
g) Orice alte scutiri neprevä-
zute In cadrul de mai sus, cu
exceptia celor din art. 34 al legii
vämilor, alineatele 1-15 inclu-
siv, sunt supuse unei taxe va-
cu caracter statistic de
2% din totalul drepturilor scu-
2. Aceastä tax6 va fi perce-
put& prin vámi si Drodusul ei va
fi värsat la bugetul general, unde
1) Aeeastä Lege s 'a votat de
dunarea Deputatilor i Senat In se-
dintele dela 27 si 30 Martie 1936; s 'a
promulgat prin Decretul regal Nr.
673 din 1936 si publicat In Monito-
rub Ofioial, p. I, Nr. 77 din 1 Aprilie
1936.
A se vedea In legfiturä:
Legea pentru ineurajarea in-
dustriei nationale, din 14 Februa-
rie 1912, la pag, 860, voL VII.
2) Legea minelor, din 28 Martie
1929, la pag. 282, vol. XVII, cu
mod.
3) Legea generalä a vämilor, din
13 Aprilie 1933, la pag. 207,, vol.
XXI, si
4) Decret-lege pentru prehmgirea
aplicärii legii p.1ncurajarea
nationale, din 12 Noemvrie 1936,
la ordinea eronologicA, In acest vo-
lum.
446 1 Apri Ile 1936
va alimenta fondul bugetar des-
tinat lich"dgrii sumelor grestt
värsate la Stat din Case le vgmi-
lor.
LEGE
pentru lichidarea datoriilor din exercitii
Inchise (arierate) dintre Stat, diverse au-
WIMP i particulari
DIN 1 APRILIE 19361)
CAPITOLUL I
Lichidarea datoriilor Stalului
(Ministerelor)
Creantele contra Statului
1.
anterioare exercitiului 4934/935,
care nu vor putea fi ordonan-
tate $i plgtite pang la 31 Martie
1936, vor fi lichidate in cursul
exercitiului 1936/937, din credi-
tele extraordinare speciale ce
vor fi deschise In acest scop pe
seama ministerelor. dung propu-
nerea ministrului finantelor.
Lichidarea se va face, oricine
ar fi titularii creantelor, cu tit-
luri de rentá din Imprumutul
Intern de consolidare 3% 1935,
conform dispozitiunilor jurnalu-
lui Consiliului de Ministri Nr.
1.085 din 21 Iunie 1935, dat In
baza legii nentru autorizarea
guvernului de a contracta un
Imprumut intern. publicatg In
Monitorul Oficial Nr. 156 din 10
Iunie 1934.
Lichidarea acestor creante se
1) Aeeastii Lege s'a votat de Se-
nat, in 4;edinta dela 30 Martie 1936,
de Adunarea Deputatilor In qedinta
dela 31 Martie 1936, s'a promulgat
eu I. D. R. Nr. 674 din 1936 si s'a
publicat In Monitoral 0 ficial p. I, Nr.
77 dirt 1 Aprilie 1936. A se vedea
vechea Lege din 1 Aprilie 1935,
la pag. 241, vol. XXIII. De ase-
meni Legea pentru perceperea
urmiirirea veniturior publice, din 5
Mai 1934, la pag. 217, vol. XXII, ell
mod. 1 Aprilie 1935, pag. 231, vol.
XXIII.
www.digibuc.ro
va putea face $i pe cale de com-
pensare, insd numai cu datoriile
proprii ale creditorilor cgtre Stat,
anterioare exercitiului 1934/935
$i In conditiunile i cu rezervele
ce se aratg mai departe.
Creantele dobândite pe cale de
cesiune prin acte cu data certg,
pAng. la 28 Martie 1936, pentru
care s'a depus i Inregistrat la
administratiile financiare, la
Casa de amortizare sau la mini-
stere, pang la aceea$i datá, cereri
de compensare cu datorii cgtre
Stat, sau incasate de Stat pentru
alte autoritgti, vor fi tratate ca
creantele personale, iar cere-
rile vor fi rezolvate conform dis-
pozitiunilor legii de fatg.
Actele de cesiune sub semng-
turg privatg, anexate la cererile
de compensare Inregistrate la
autoritätile de mai sus, pang la
28 Martie 1936, vor fi considerate
ca având datg certg, dacg vor fi
specificate si identificate prin
textul cererii cu care au fost de-
puse.
Dispozitiunile de mai sus nu se
aplicg creantelor externe care
vor fi lichidate i plgtite In nu-
merar.
2. Creantele contra Statului
din exercitiul 1934/935, precum
creantele externe anterioare
acestui exercitiu, oare nu vor fi
plgtite pâng la 31 Martie 1936,
vor fi achitate In numerar, In
doug rate a 50% din fiecare cre-
antg:
Prima nrin bugetul exercitiu-
lui 1936/937.
A doua nrin bugetul exereitiu-
lui 1937/938.
Creantele de valori pang la
suma de 3.000 lei fiecare, vor fi
achitate In Intregime In exerci-
tiul 1936/937, In numerar.
Creditorii care ar voi sáii li-
chideze In intregime, in cursul
exercitiului 1936/937, creantele
lor, de o valoare mai mare de
3.000 lei fiecare, i vor accepta
plata ratei a doua cu titluri de
 1 Apri lie 1936
rentg din Imprumutul Intern de
consolidare 3% 1935, vor adresa
cererile lor Ministerului Finan-
telor, care va dispune lichidarea
cu anticipatie a acestei transe,
tot in exercitiul 1936/937.
3. Creantele din exercitiul
49351936, ce vor rgmane la 31
Martie 1936, neachitate sau ne-
plgtite, vor fi achitate In Intre-
gime In numerar din bugetul
exercitiului 1936/937.
4, Creantele din exercitiile
4934/935 si 1935/936, vor putea fi
lichidate si pe cale de compen-
sare, cu datorii catre Stat ante-
rioare datei de 1 Aprilie 1934,
chiar atunci cand ar fi dobân-
dite pe cale de cesiune.
Compensarea acestor creante
se va putea face si cu datorii cg-
tre Stat din exercitiile 1934/935
si 1935/936, cu conditiunea ca a-
tat creanta, cat si datoria, 0, a-
parting, aceluiasi exercitiu si ca
debitorul sg, fie el Insusi credi-
torul Statului.
Creantele contra Statului, de-
rivand din taxe i impozite Inca-
sate in plus In exercitiul 1934
1935, vor putea fi totusi admise
In compensare cu datoriile per-
sonale ale creditorilor, din exer-
citiul 1935/936.
Creantele din exercitiul 1935
1936, vor fi admise la compen-
sare Si cu datorii din exercitiul
1934/935, chiar daca ar fi doban-
dite pe cale de cesiune.
5. Lichidarea datoriilor Intre
Ministere, se va face pe cale de
compensare: valoarea ordonan-
telor de platg, emise de Ministe-
rele debitoare, va fi facutg venit
la articolul de rgmasite cores-
punzgtor, din bugetul general de
venituri al Statului, pe exerci-
till 1936/937.
6. Lichidarea datoriilor Mini-
sterelor cere Case autonome,
Regii publice. Administratii co-
merciale i Directiuni speciale,
cu bugete anexe, si cgtre orice
institutii publice, se va face de
www.digibuc.ro
447
asemenea pe cale de compensare,
in cazul cand acestea sunt da-
toare Statului din impozite, re-
devente sau orice alte datorii,
pang la concurenta acestor da-
torii.
Datoriile cgtre aceste institu-
tii anterioare exercitiului 1934/
1935, vor fi lichidate dupg, cum
se aratg la art. 1.
7. Ministerele vor putea emite
ordonante de platg, pentru corn-
pensdri cu datorii cgtre Stat, In
afarg de cotele de cheltuieli lu-
nare prevgzute de art. 134 din
legea asupra contabilitgtii pu-
blice.
CAPITOLUL II
Lichidarea daforillor parficularilor ca-
ke Sfaf (14inisfere) §i ale celor ce se
Incaseazei penfru alfe auforifeiti, odafil
cu faxele §i impozifele cuvenife
Statului
8. Datoriile particularilor cg-
tre Stat, precum i cele ce se in-
caseazg, de casieriile publice o-
datg, cu taxele si impozitele cu-
venite Statului, In contul jude-
telor, comunelpr, Camerelor pro-
fesionale, etc., anterioare exerci-
tiului 1936/937, vor fi lichidate
In cursul exercitiului 1936/937,
In numerar, cu bonuri de impo-
zite, cu titluri de rentg din Im-
prumutul intern de consolidare
3% 1935, i prin compensare,
dupg cum se stabileste mai de-
parte.
9. Datoriile catre Stat anteri-
oare datei de 1 lanuarie 4932, in-
clusiv majorgrile si dobânzile
legale. datorate pang la 31 Mar-
tie 1936, se vor lichicia in intre-
gime cu:
20% In numerar,
30% in bonuri de impozite sau
titluri de rentg din Imprumutul
Intern de consolidare, 3% 1935.
Bonurile de impozite vor fi so-
cotite pe valoarea lor nominalg,
plus dobanzile calculate trimes-
448 1 Apri lie 1936
trial dela data emiterii pang la
31 Martie 1936.
Titlurile de rentg din Impru-
mutul de consolidare, inclusiv
cupoanele ce nu au ajuns la sca-
denta, vor fi socotite pe valoa-
rea lor nominalg.
La datoriile achitate, dupg cum
se aratá mai sus, nu se vor so-
coti majordri pentru exercitiul
1936/937.
Debitorii care nu-% vor fi a-
chitat definitiv datoria, cu sau
färg debit, in. conditiunile de
mai sus, pang la 3,1 Martie 1937,
vor pierde beneficiile argtate In
prezentul articol, si vor fi urmg-
riti si executati In cursul exerci-
tiului 1937/938, pentru plata in-
tegralg, si In numerar a datorii-
lor lor, plus dobAnzile $i majo-
rgrile cuvenite Statului pe exer-
citiul 1936/937.
Lichidarea debitelor din acea-
stg categorie, rectificate dupg
cum se aratg mai sus, se va pu-
tea face si pe cale de compen-
sere, cu creantele contra Statu-
lui, care Indeplinese conditiunile
cerute de art. 1, al. 3 si 4 de mai
sus.
Creantele contra Statului din
exercitiile 1934/935 si 1935/936,
vor fi admise la compensare cu
aceste debite, si atunci când sunt
dobAndite pe cale de cesiune.
10. Datoriile cdtre Stat din
exercitiile 1932/933 $i 1933/934,
inclusiv majorgrile si dobAnzile
legale, datorate pang la 31 Mar-
tie 1936, vor fi achitate:
20% In numerar,
80% cu bonuri de impozite sau
titluri de rentl din Imprumutul
Intern de consolidare 3% 1935, a
cAror valoare va fi socotitg asa
cum se aratg la art. 9.
Datoriile din aceste exercitii
vor putea fi lichidate si pe cale
de compensare eu creante din a-
celasi exercitii dobândite pe eale
de cesiune, In proportie de 80%
din cifra debitului, inclusiv ma-
jorgrile sl dobgnzile datorite
www.digibuc.ro
panä la 31 Martie 1936, restul in
numerar.
Creantele din exercitiile 1932/
1933 si 1933/934, ai cgror titulari
initiali sunt Insgsi debitorii, pre-
cum si creantele, chiar cesionate,
din exercitiile 1934/935 si 1935/
1936, vor putea fi folosite la li-
chi darea integralg a datoriilor
despre care trateazg acest arti-
col.
Debitorii din aceastg categorie,
care nu-si vor achita datoriile,.
cu sau fárg debit, pâng la 31
Martie 1937, vor pierde benefi-
ciile argtate mai sus, si vor fi
urmáriti si executati In cursul
exercitiului 1937/38, pentru pla-
ta integralg si In numerar a de-
bitelor lor, plus dobAnzile si ma-
jorgrile cuvenite Statului pe
exercitiul 1936/937.
11. Datoriile cdtre Stat din
exercitiile 4934/935 $i 1935/936
vor fi achitate:
In numerar, si
Prin compensare, cu creante
contra Statului.
Compensgrile vor fi admise
numai cu creante din exercitiile
1934/935 si 1935/936, en conditiu
nea ea atgt datoria. cAt si cre-
ante, sg fie din acelasi exerci-
tiu, si debitorul sá fie el Insusi
si creditorul Statului.
Creantele contra Statului, der--
vând din taxe si impozite Inca-
sate In plus In exercitiul 1934/
1935, vor putea fi totusi admise
la compensare, cu datoriile per-
sonale ale creditorilor din exer-
citiul 1935/936.
Creantele din exercittiul 1935
1936, vor putea fi compensate si
en datorii din exercitiul 1934/
1935, chiar dacg ar fi dobândite
pe tale de cesiune.
CAPITOLUL III
Lichidarea daforiilor judetelor 0 co-
munelor, precum 0 ale insfifutiilor
de Stet aufonome
12. Iudetele si comunele. pre-
cum si institutiile de Stat auto-
 1 Apri lie 1936
nome, sunt autorizate sa pri-
meascä pang la 31 Martie 1937,
bonuri de impozite si titluri de
renta din Imprumutul Intern de
consolidare 3% 1935, pe valoarea
br nominala, pentru plata im-
pozitelor, taxelor i amenzilor
datorate Mr, in conclitiunile in
care sunt primite si de Stat, con-
form legii de fata i sa le ofere
creditorilor lor in plata, pentru
datoriile din exercitii anterioare
datei de 1 Aprilie 1934, pe aceea%
-valoare.
Primirea acestor titluri dela
Stat pe valóarea lor nominala, in
contul datoriilor ce au de Inca-
sat dela serviciile publice, ale
caror cheltuieli sunt inscrise in
bugetul general al Statului, este
obligatorie.
Pentru cotele aditionale din
impozitele arierate, incasate de
Stat in bonuri de impozite sau
titluri de renta $i in numerar,
Statul se va libera fatä de judete
$i comune, precum si fata de in-
stitutiunile publice care au drep-
tul la cote aditionale, remitân-
du-le bonurile sau titlurile si nu-
merarul incasat, in proportiile
stabilite prin legea de fata. Va-
loarea bonurilor si a titlurilor se
va socoti in aceste cazuri astfel
cum se arata la art. 9.
13. Lichidarea datoriilor catre
Stat, ale autoritatilor intreprin-
derilor $i institutiunilor mai sus
aratate, se va putea face in con,
formitate cu prevederile art. 8, 9,
10 $i 11 din legea de fata.
CAPITOLUL IV
Lichidarea daforiilor parficularilor
ceifre Sfaf, provenife din confraventiuni
14. Taxele i imPozitele con-
statate pe cale de contraventie,
vor fi considerate ca impozite
simple Si vor fi tratate ca atare.
Vor fi considerate ca amenzi,
numai partile din debite care de-
pii$ese cifra taxelor sau impozi-
telor.
C. Hamangiu, vol. XXIV. 25.
www.digibuc.ro
449
15. Toate amenzile pentru
contraventiuni comise inainte de
1 Ianuarie 1932, se vor lichida
definitiv cu 10% In bonuri de
impozite sau titluri de rents de
consolidare sau cu 4% in nume-
ral'.
Aceste cote se calculeaza asu-
pra totalului fiecArei amenzi.
Pentru amenzile aplicate pe
bazá de taxe sau impozite, cotele
se vor calcula asupra cifrei ta-
xei sau impozitului.
16. Amenzile pentru contra-
ventiuni comise in exerciticle
19321933 si 1933/934, transformate
dupa cum se arata la art. 15, vor
fi lichidate definitiv cu 20% in
bonuri de impozite sau renta de
consolidare, sau cu 8% in nume-
rar.
17. Amenzile pentru contra-
ventiuni comise in exercitiut19341
4935 fi 4935/936, vor fi achitate
fax% nicio reducere ca i dato-
rifle catre Stat din taxe i impo-
zite, astfel cum se arata la art.
11 din lege.
18. Debitele din amenzi pen-
tru contraventiuni, vor putea fi
lichidate $i pe cale de compen-
sare cu creante contra Statului,
dupa cum urmeaza:
a) Pentru contraventiunile co-
mise inainte de 1 Ianuarie 1932,
cu creante anterioare exercitiu-
lui 1934/935, In proportie de 10%,
cum se aratä la art. 15;
b) Pentru contraventiunile co-
mise in exercitiile 1932/933 si
1933/934, cu creante anterioare
exercitiului 1934/935, in propor-
tie de 20%, cum se arata la
art. 16;
c) Pentru contraventiunile co-
mise in exercitiile 1934/935 si
1935/936, compensárile se vor
face astfel cum se arata la art.
11 din lege.
Amenzile de sub a) $i b) de
mai sus, vor putea fi lichidate
pe cale de compensare i cu cre-
450
ante din exercitiile 1934/935 si
1935/936, si anume:
Pentru cele de sub a), In pro-
portie de 4%.
Pentru cele de sub b), in pro-
portie de 8%.
19. Debitorii din amenzi, care
nu-si vor achita datoriile reduse
dupa cum se arata mai sus, pânä,
la 31 Martie 1937, vor pierde a-
vantajele acordate de aceastä
lege i vor fi urmäriti in cursul
exercitiului 1937/938, pentru pla-
ta lor integralä in numerar, plus
majordrile pe exereitiul 1936/937.
CAP1TOLUL V
Dispozifiuni fransiforii ;i finale
20. In aplicarea legii de fatä,
impozitele se vor considera ca a-
partinand exercitiului in care au
fost exigibile, iar amenzile, exer-
citiului in care a fost comisä
contraventia.
21. Regimul legii de fatit se a-
plicä si impozitelor pe succesi-
uni, ins& numai pentru succesiu-
nile deschise pänä, la 31 Decem-
vrie 1930 inclusiv.
22. Debitele catre Stat din e-
xercitii anterioare datei de 1 Ia-
nuarie 1932, provenind din rate
contractuale, arenzi de páduri si
bälti, pänä la suma de 100.000
lei fiecare, precum si sumele da-
torate din pretul de cumpäxare a
bunurilor miei, vor putea fi li-
chidate in conditiunile legii de
fatä.
Debitele de asemenea naturä,
posterioare datei de 1 Ianuarie
1932, vor fi lichidate numai in
numerar.
23. Ratele datorate Statului
pänä la 1 Ianuarie 1932, de cätre
locuitori, pentru loturile pe care
au fost improprietäriti pe baza
legilor pentru reforma agrarä si
toate legile de improprietärire
vanzarea bunurilor rurale ale
Statului si cele datorate pand la
aceeasi datä, pentru izlazuri co-
munale, vor putea fi achitate cu
www.digibuc.ro
1 Apri lie 1936
titluri de rentä de expropriere,.
socotite pe valoarea wr nomi-
natä, 'exclusiv cupoanele ajunse,
la scadentä, deed se va façe
plata lor integrald pänä la 31
Martie 1937.
Cele ce nu vor fi platite pânâ
la aceastä data, precum si ratele
exigibde dupä 1 Ianuarie 1932
vor fi achitate numai in nume-
rar.
24. Organele fiscale, aplicând.
gradele de urmärire prevazute
de legea pentru urmetrirea fi per-
ceperea veniturilor publice, vor
urmäri datoriile cätre Stat in in-
tegritatea lor.
Executarea va fi suspendat6,
pentru acei debitori care vor fi
achitat pang, in momentul exe-
cutarii 1/4, 2/4 sau 3/4 din dato-
rie, dnpä cum executarea va a-
vea loc in primul, al doilea sau
al treilea trimestru al exercitiu-
lui; suspendarea va opera numai
pâtiä, la finele trimestrului in
curs.
Inlesnirile de platä si reduce-
rile acordate prin legea de fatit,
nu-si vor produce efectul si nu
vor fi operate prin scripte, decAt.
In momentul când plata se va fi
fäcut in intregime, conform pre-
vederilor legii.
Toate reducerile si scutirile de
aMenzi acorclate de Ministerul
Finantelor, rämân valabile pânä.
la 30 Aprilie 1936, afarä, de ca-
zul când debitorii ar cere sä, be-
neficieze de dispozitiunile legii
de fatä,
25. Bonurile de impozite vor
fi negociate la bursa oficialä, cu
scutire de orice impozite de
transmisiune si vor fi primite ca
garantie la toate institutiunile
publice, pe valoarea lor nomi-
nalä
Dobanda la aceste bonuri este
de asemenea scutitä de orice im-
pozite
26. Bonurile de impozit vor-
putea fi lombardate la Banco.
Nationald a României, in ace-
 I April le 1936
least. conditiuni ca si celelalte
titluri de Stat.
Ele pot Inlocui a doua gemna-
turd, pe cambiile prezentate spre
reescont la Institutul de emi-
siune.
27. Bonurile- de impozit ce nu
vor fi prezentate casieriilor pu-
blice pentru platá de datorii, in
conditiunile preväzute de legea
de fatd, pand la 31 Martie 1937,
sau nu vor fi retrase din circu-
latie pe calea subscrierii la Im-
prumutul de consolidare 3% 1935
si a lichidärii lor cu titluri de
renta din acest imprumut, vor fi
amortizate de Stat inteun ter-
men de cinci ani, socotit dela 1
Aprilie 1937, dupä un plan de
amortizare ce va fi intocmit de
Ministerul Finantelor.
28. Se execepteazd dela dispo-
zitiunile legii de fatd datoriile
Statului si ale altor institutiuni
publice, la Cassa de Depuneri
Consemnatiuni si la Casa Na-
tionalä de Economii si Cecuri
Postale, creantele unitätilor coo-
perative de orice grad si ale Ca.
selor sau societátilor de credit
functiondresti, redeventele mini-
ere cuvenite Statului, precum
deficttele mânuitorilor de bani,
valdri j materiale nublice.
29. De asemenea nu intrá sub
prevederile legii de fatd- datoriile
provenite din exeditári de taxe
acordate fabricantilor de spirt,
amenzile derivând din legea vd-
milory publicatd In Monitorul 0-
ficial Nr. 87 din 13 Aprilie 1935,
din legea monopolului vdnzdrii
spirtului si bduturilor spirtoase
si a taxelor de consumatie, pu-
blicatd in Monitorul Oficial Nr.
96 din 22 Aprilie 1932, din legea
pentru interzicerea importului
zaharinei, publicatá In Monito-
rul Oficial Nr. 5 din 6 Aprilie
1900, precum sí cele derivând din
legile anterioare acestora, modi-
ficate sau inlocuite prin legue
sus mentionate.
Vor intra, totusi, In prevede:
www.digibuc.ro
451
rile legit de fata, amenzile din
contraventiuni, privincl cazanele
tdrdnesti, care clistileazd produse
proprii, precum i amenzile pând.
la 5.000 lei din contraventiuni la
legea monopolului vânzárii spit-
tului si bduturilor spirtoase, care
privesc pe táranii muncitori de
pdmânt, pomicultori sau viticul-
tori.
30. Ministerele nu vor putea
acorda, pentru datoriile prevd-
zute la art. 9, 10, 15 si 16, alte
modalitäti de plaid, avantaje,
sau reduceri In afard de cele
prevAzute de legea de fatd.
31. Toate dispozitiunile eu-
nrinse In orice alte legi i regu-
lamente si care sunt contrarii
legit de fatá sunt si ráman a-
brogate.
LEGE
pentru modificarea unor articole din le-
gea pentru arganizarea Aeronauticei
infiinfarea Subsecretariatului de Stat
al Aerului
DIN I APRILIE 1936 ')
Art. unic. Articolele 1, 3 5,
6, 33, 121, 122 si 123 din legea Nr,
174 din 5 Iunie 1932, pentru or-
ganizarea Aeronauticii si infiin-
tarea Subsecretariatului de Stat
al Aerului, se modified, dupd
cum urmeazd:
1. Alin. 3. El exercitä toate
atributiunile prevázute de legea
de fatd, insä nu poate lua parte
la desbaterile Corpurilor Legiui-
1) Aceastä Lege s 'a votat de Se-1
nat i Adunarea depntatilor In ser
dintele dela 30 si 31 Martie 1936;
s'a promulgat prin Decret regal Nr.
675 din 1936 si publicat in Monito,
rul Oficial p. I, Nr. 77 din 1 Aprilis
1936. A se vedea Legea ce se modi-
fia, din 5 Iunie 1932, la pag. 566,
volumul XX. De asemeni a se vedea
Deeret-lege, pentru organizarea
Ministerului Aerului i Marinei, (ha
14 Noemvrie 1936, in acest volum.
452 1 Apri lie 1E36
toare cleat sub raspunderea
ministrului apararii nationale.
3. Subsecretarul de Stat al
Aerului este ajutat de catre un
director general al Aerului.
Directorul general, pe baza de-
legatiunilor speciale ale subse-
eretarului de Stat al Aerului,
rezolva i semneaza corespon-
denta Subsecretariatului, apro-
ba lucrari pentru executarea bu-
getuluj Subsecretariatului de
Stat al Aerului i supravegheaza
aprovizionarea $i Intrebuintarea
materialului aeronautic.
5. Subsecretarul de Stat al
Aerului are conducerea, admi-
nistrarea j controlul Intregei
Aeronautice inclusiv personalul,
avánd In subordine:
Aeronautica militarä;
Aviatia
Institutul Meteorologic Cen-
tral;
Directia tehnicä;
Directia Aeronautica: Serv.
Aerofotogrametric; Serv. Mate-
rialelor;
Directia administrativa si
a contabilitätii;
Serviciul sanitar.
6. Comisiunea de numiri
Inaintári pentru personalul ci-
vil al Subsecretariatului de Stat
al Aerului se compune din: un
delegat al Ministerului Apararii
Nationale, $eful de Stat-Maior
al Comandamentului Fortelor
Aeriene $i din directorii Subse-
cretariatului de Stat al Aerului,
sub pre$edintia directorului ge-
neral al Aerului.
Comisiunea de disciplina a
Ministerului Apararii Nationale
va functiona i pentru functio-
narii civili dela Subsecretariatul
Stat al Aerului. Insa unul din
membrii fiMd Inlocuit prin di-
rectorul general al Aerului.
C. Directia adminístrativd ì a
contabilittlfii
33. Directia administrativa $i
a contabilitätii da directive cu
www.digibuc.ro
privire la Intocmirea bugetului
administrarea fondurilor
materialelor, $i asigura:
Aprovizionarea, receptia, depo-
zitarea $i distributia subsisten-
telor, combustibilului, echipa-
mentului $i imprimatelor;
Supravegherea administrativa
verificarea gestiunilor In
bani, materiale si cazarmare;
Angajarea, lichidarea, ordo-
nantarea i contabilitatea chel-
tuielilor din bugetul ordinar
din cel de investitiuni ale Aero-
nauticei;
Inventarierea patrimoniului ae-
ronauticei;
Verificarea administrativa a-
supra tuturor unitätilor aero-
nautice;
Directia administrativa $i a
contabilitatii e condusa de un
director $i cuprinde:
a) Serviciul de intendentä, si
verificare;
b) Serviciul contabilitatii;
121. Alin 2. Bugetul de veni-
turi si cheltuieli astf el Into emit
va forma un buget anexä la bu-
getul Ministerului Aparärii Na-
tionale.
In hugetul Ministerului Apá-
rárli Nationale va figura la
cheltuieli o subventie sub un
articol special, care va constitui
parte din veniturile bugetului
propriu al S. S. A.
Art. 121, alin. 4.Se suprima.
122. Veniturile Subsecreta-
riatului de Stat al Aerului, se
alimenteaza din:
1. Subventia Inscrisa In buge-
tul Ministerului Apararii Natio-
nale, astfel cum e arätat In arti-
colul precedent.
2. Veniturile fondului natio-
nal al aviatiei.
3. Orice alte fonduri destinate
Inyestrarii aeronauticei.
Toate veniturile de mai sus se
vor aduna la Banda Nationala
a României Intr'un cont general
al Subsecretariatului de Stat al
Aerului din-care se vor face pia-
 1 Apr Ilie 136
tile prin cecuri emise de acest
Subsecretariat.
Pentru cheltuielile dim venitu-
rile argtate la paragrafele 2 si 3
de mai sus si pentru mgsura
necesitgtilor, Subsecretariatul de
Stat al Aerului va vira dela a-
cest cont general la un alt cont
special descris la Banca Natio-
nalg a României, sumele nece-
sere.
Cheltuielile din acest cont spe-
cial vor fi angajate, plgtite si li-
chidate de S. S. A., conform dis-
pozitiunilor Inaltului decret lege
Nr. 3.013, publicat In Monitorul
Oficial Nr. 262 din 13 Noemvrie
1931 1).
Veniturile argtate la paragra-
ful 2 de mai sus, se vor Intre-
buinta numai in conformitate cu
destinatia datg, prin legea Fon-
dului National al Aviatiei.
123. Administrarea, mânuirea
banilor, valorilor si materialelor,
contabilizarea si controlul lor,
se vor fase conform dispozitiu-
nilor din legea contabilitgtii pu-
blice si din legile bugetare.
Dispozitiunile L. C. P. cu pri-
vire la obligatiunile si rgspunde-
rile directorilor de contabilitate
ale Ministerelor, se aplicg, si di-
rectorului directiei administra-
tive si al contabilitgtii S. S. A.
Prin derogarea dela dispozi-
tiunile art. 89 din legea contabi-
litätii publice, Subsecretarul de
Stat al Aerului. pe baza nevoilor
semnalate de Comandantul For-
telor Aeriene si de directori,
poate aproba cheltuieli. lucrgri,
precum si aproviziongri de ma-
teriale, fArg, licitatie publicg, In-
cheind contracte prin bung In-
voialg pentru aceste cheltuieli
pang la suma de lei 1.500.000 in-
clusiv.
1) A se vedea Deeretul pentru lion-
dul de rulment al armatei ei Fondul
Aparärii N4ionale, din 13 Noemvrie
1934, la pag. 751, vol. XXII, pre-
cum ei Deeizia din 20 Noemv. 1936.
www.digibuc.ro
453
Subsecretarul de Stat al Ae-
rului va putea de asemenea In-
cheia, contracta prin bung, invo-
iald si peste aceastg sumä In ca-
zurile prevgzute de art. 90, ali-
neatele a, d, e 0 f, Insd cu apro-
barea prealabilg a Consiliului de
Ministri.
Lucrárile, aproviziongrile si
furniturile necesare S. S. A., al-
tele de cgt cele privind echipa-
mentul si subsistenta trupei, fu-
rajele si combustibilul, nu vor
fi supuse avizului, controlului si
normelor oficiului central de li-
citatie, dar se vor face cu res-
pectarea dispozitiunilor cuprinse
In legea contabilitätii publice si
legea de fartg.
Mgrfurile importate direct pe
numele S. S. A. sunt scutite de
toate drepturile de import pre-
zente sau viitoare, ce se percep
de cgtre vämi, cu exceptia taxei
statistici pe scutiri.
Mgrfurile contingentate im-
portate direct pe numele S. S. A.
sunt autorizate a fi importate
f grg a mai avea nevoie de auto-
rizatia directiei reglementärli
Comertului exterior.
Toate aceste Inlesniri se vor
acorda Subsecretariatului de
Stat al Aerului, direct de cgtre
vgmi, fgrg alte formalitäti cleat
depunerea declaratiei de import,
pe baza instructiunilor de apli-
care a prezentei legi.
De asemenea S. S. A. este scu-
tit de drept de orice taxe si im-
oozit asupra cornbustibilelor si
lubrefiantelor cu care se aprovi-
zioneazg.
LEGE
pentnr Fondul National al Aviatiei
*DIN 1 APRILIE 19361)
1. Pentru sporirea mijloace-
lor aviatiei militare de apgrare
aeriang a tgrii si desvoltarea a-
i) Aceastä Lege s'a votat de Se-
Trat In cedints. dela 30 Martie 1936,
 454 1 Aprilie 1936
...,
viatiei civile, se creeaa. Fondul
National al Aviatiei".
Acest fond se va intrebuinta
exclusiv pentru achizitionarea,
fabricarea materialului de sbor
si pentru lucräri de infrastruc-
tura necesare aeronauticii mili-
tare, dandu-se preferintä mate-
rialelor produse in tarä, precum
$i in cheltuieli reclamate de des-
voltarea aviatiej comerciale si a
' turismului aerian si pentru pro-
paganda aeriang.
2. Fondul National al Avlatiei
se realizeaa, din:
a) Timbrul (le aviatie si porto-
aviatie;
b) Sumele provenite din trans-
portul postei aeriene pe Ma' de
conventiuni speciale;
c) Taxele plátite In numerar In
locul aplieärii timbrului de avia-
tie pe bazá de conventiuni spe-
ciale;
d) Amenzile realizate din con-
traventiunile la prezenta lege;
e) Donatiuni, legate, subven-
tiuni si alte liberalitáti.
Sumele realizate pe searna a-
cestui fond se vor vársa la Banca
Nationalá a Roroâniei, la dispo-
zitia Subsecretariatului de Stat
al Aerului i), care va putea, di-
de Adunarea deputatior in §edinta
dela 31 Martie 1936; s'a promulgat
cu I. D. R. Nr. 676 din 1936, ei. s'a
publicat in Monitorul Oficial p. I, Nr.
77 din 1 Apriie 1936. Ea abrog rt. le-
gea din 25 Mai 1932, privitoare la
Fondul National al Aviatiei, pag.
544, vol. XX. A se vedea ei Decret
lege pentru Fondul de rulement el
armatei FA Fondul ap'grgrii nationale,
din 13 Noemvrie 1934, la pag. 751,
vol. XXII, precum qi. Legea, timbru-
lui ei al impozitului pe acte O. fapte
juridice, din 29 Aprilie 1927, la pag.
604, vol. XVXVI, cu modificári.
1) A se vedea Deeret-lege, pentru
organizarea Ministerului Aerului li
Marinei din 14 Noemvrie 1936, la
erdinea eronologick in aeest volmn.
www.digibuc.ro
rect sau prin delegati, sâ dis-
pund pläti din acest fond, prin
emitere de cecuri, in limita dis-
ponibilului.
Subsecretatiatul de Stat al Ae-
rului este obligat sâ inainteze
Ministerului Finantelor, la sf ar-
situl fiechrui trimestru, situatii
de casá din care sl rezulte pro-
dusul fondului, pldtile efectuate
pe categorii, cu specificarea pld-
tilor fäcute in tarà sau In strà-
indtate sir indicarea soldului.
3. Timbrul de aviatie se emite
de Subsecretariatul de Stat al
Aerului, având valori dela 0,10
la 100 lei pentru timbrele mo-
bile, dela 100 la 1.000 lei pentru
colile timbrate.
Pentru actele la care valoarea
timbrului de aviatie depaseste
suma de lei 10.000, plata timbru-
lui se va face astfel:
Se va pläti valoarea timbrului
la Banca Nationalä a Româniet,
cont Fondul National al Avia-
tiei, contra recipisá, care va tre-
bui prezentatá la ainainistratia
financiará pentru vizarea actu-
lui pe baza ei. Aceastä via. va
constata CA', suma vársatà aco-
perA valoarea timbrului ce tre-
buia aplicat si numárul recipi-
sei.
Forma timbrelor de aviatie va
fi stabilitä prin I. D. Regal.
Categoriile de timbre ce se
vor emite si cantitatea kr se va
fixa de Subsecretariatul de Stat
al Aerului.
Timbrul porto-aviatie, care ser-
veste pentru incärcarea indoitá,
la destinatie, a corespondentei
nefrancatá cu thnbrul de avia-
tie, se emite de S. S. A. si se
aplicá de Directia Generalä P. T.
T., care varsä sumele incasate in
orimele 10 zile ale fiecárei luni
la Banca Nationald a României
pe searna Fondului National al
Aviatiei.
Fondul National al Aviatiei va
figura in bugetul Subsecretaria-
tului de $tat al Aerului si va fi
 1 Aprilie, 1936
repartizat pe categorii de chel-
tuieli, dupe cum urmeazg:
a) Investitiuni pentru achizi-
lionarea $i fabricarea materialu-
Iui U sbor cu armamentul res-
pectiv si pentru lucrári de infra-
structurd necesare Aeronauticii
_tnilitare;
b) Cel mult 200/o pentru pas-
trarea in bung stare a materia-
lului de mai sus;
c) Cel putin 15°/o $i cel mult
25% pentru desvoltarea i func-
tionarea aviatiei comerciale, sub-
ventionarea transporturilor aeri-
,ene si incurajarea turismului
aerian i propagandg, aeriang;
d) Acoperirea cheltuielilor de
fabricare, distribuire, adminis-
trare, inspectiuni, control si van-
zarea timbrelor de aviatie, care
nu 'pot depg$i, sub niciun motiv,
10%.
Sumele rgmase neangajate $i
necheltuite din acest fond, la In-
cheierea unui exercitiu, vor pgs-
tra destinatia lor initialg, pang
la complete epuizare, raportân-
du-se la veniturile fondului anu-
lui urmgtor.
4. Timbre le prevgzute la art.
'3 se vor confectiona la Fabrica
de Timbre a Statului de catre S.
'S. A. $i sub controlul acestuia.
Vanzarea lor se va face de S.
S. A. prin Casa Autonomg a Mo-
nopolurilor i organele sale, iar
valoarea lor se va Versa de C. A.
M. din 10 In 10 zile la Banca
Nationalg a României, cont Fon-
dul National al Aviatiei. C. A.
va Inainta In primele 10 zile
ale fiecgrei luni la S. S. A. o si-
tuatie de timbrele primite, vân-
dute si de sumele värsate.
5. Pentru o mai bung admi-
nistrare si control, pentru uring-
rirea aplicgrii prezentei legi si
-pentru Incasarea totalg a veni-
turilor Fondului National al A-
viatiei, prevgzutg de prezenta le-
ge, se creiazg pe lângg Subsecre-
tariatul de Stat al Aerului o Casg
Fondului National al Aviatlei,
www.digibuc.ro
455
denumitg: Casa Fondului Na-
tional al Aviatiei" (C. F. N. A.),
care va functiona `pe langg, S. S.
A., având organele de conducere
atributiunile de mai jOs:
a) Comitetul Casei Fondului
National al Aviatiei:
Presedinte, directorul general
.al aeruluL
Membri: Doi membri numiti
prin D. R. dupg propunerea S.
S. A.; doi membri numiti prin
decret regal dupg propunerea Mi-
nisterului Finantelor, pe termen
de patru ani; câte un membru al
Adungrii Deputatilor $i al Sena-
tului ale$i de Adunarea respec-
UNA.. Presedintele si membrii vor
fi onorifici;
b) Directia Casei Fondului
National al Aviatiei va fi con-
dusg, de un director, delegat de
comitet dintre membrii säi, aju-
tat de un subdirector, delegat de
S. S. A., de preferintg, dintre ofi-
terii activi din cadrele S. S. A.,
specializati In chestiuni de tim-
brul aviatiei.
Personalul C. F. N. A. va fi
numit de comitet, cu aprobarea
Subsecretariatului de Stat al Ae-
rului.
Directia este organul de admi-
nistrare al Comitetului.
Sediul C. F. N. A. va fi In Bu-
cure*ti.
Atributiunile C. F. N. A. sunt:
Fabricarea, distribuirea si van-
zarea timbrelor de aviatie; con-
trolul acestor operatiuni contro-
lul Incasgrilor si colectarea veni-
turilor Fondului National al A-
viatiei; controlul aplicgrii tim-
brului $i sanctionarea direct sau
'grin delegatie a contraventiuni-
lor, reprezentarea In justitie a
intereselor C. F. N. A.; adminis-
trarea generalg a Fondului Na-
tional al Aviatiei, precum $i ce-
lelalte atributiuni date prin pre-
zenta lege.
Comitetul va putea delega parte
din atributiunile sale directoru-
456 1 Apri1 le 1936
lui C. F. N. A. si unui membru
al comitetului.
Semndtura legald va fi datä
de membrul delegat al comite-
tului i directorului C. F. N. A.
sau de presedintele comitetului
cu oricare membru al comitetu-
lui.
Procesele-verbale de sedint& cu
hotaririle luate vor fi transcrise
Intr'un registru. Coptile sau ex-
trasele de pe aceste procese-ver-
bale, cerute pentru a fi produse
In justitie sau aiurea, vor fi cer-
tificate de presedinte sau de di-
rectorul C. F. N. A.
Normele de exercitarea atri-
butiilor C. F. N. A., bugetul,
precum i organizarea si func-
tionarea serviciilor de adminis-
tratie, contabilizare, inspectiuni,
control, constatarea de contra-
ventii, procese sanctionare, re-
munerarea directorului, precum
si conditiunile de angajare, re-
munerare si concediere a perso-
nalului C. F. N. A. vor fi propuse
de comitet i aprobate prin D.
M. de subsecretarul de Stat al
aerului.
Controlul operatiunilor conta-
bile Mcute de C. F. N. A. se va
efectua trimestrial sau inopinat
de o comisie compusa din ra-
portorul bugetului S. S. A., un
delegat al Inaltei Curti de Con-
turi si un delegat al Ministeru-
lui Finantelor.
Constatarile fäcute cu ocazia
acestui control se vor consemna
in procese-verbale i inainta Pre-
sedintiel Consiliului de Ministri,
Ministerului de Finante, Ministe-
rului Apardrii Nationale si Co-
misiei Financiare a Camerel.
Contabilitatea C. F. N. A. se
va tine dupa sistemul contabili-
tätii in partirlä dublä.
6. Fondul National al Avia-
tiei va fi angajat, intrebuintat
cheltuit de Subsecretariatul de
Stet al Aerului dupa normele fi-
xate de Inaltul Decret Lege Nr.
3.013, publicat in Monitorul Of i-
www.digibuc.ro
dial Nr. 262 din 13 Noemvrie
1934.
7. Actele i faptele juridice, ci-
vile si comerciale i obiectele su-
puse taxei timbrului de aviatie,
valoarea timbrelor de aviatie ce
li se aplica i modalitatea lor de
aplicare sunt cele specificate in
tabelul anexa care face parte in-
tegrant& din prezenta lege.
Sunt scutite de taxa timbrului
de aviatie actele, faptele juridice
obiectele enumerate in artico-
lul 22 al legii timbrului si impo-
zituluj pe acte $i fapte juridice.
Alte scutiri nu se acordä.
8. Modul de percepere i res-
tituire a taxelor de timbru al a-
viatiei, precum si indatoririle au-
toritätilor publice fat/ de actele
netimbrate sau insuficient tim-
brate cu acest timbru, stint cele
preväzute de Cap. IV din legea
timbrului si al impozitului pe
acte si fapte juridice.
Timbrul mobil la care sunt su-
puse facturile, borderourile, no-
tele de platä, conturile, biletele
de spectacole, de calätorie, sau
oricare alt act ce prin utilizarea.
lui urmeazh a fi detasat dintr'un
cotor, va fi compus din doua.
pärti distincte si se va lipi deo-
data, atat pe cotor, cat i pe par-
tea detasabila, astfel twat partea.
având imprimata pe ea Sterna
Tárii sa rämanä lipita la cotor,
jar cealaltá parte, avancl impri-
meta efigia Regelui, sa ramana
aplicatá pe partea detasabilä.
In mod exceptional se pot per-
cepe taxele de timbrul aviatief
si In numerar, värsânclu-se la
Bence National& a Romaniei, In
contul Fondului National al A-
viatiei, insä numai pentru cazu-
rile si modalitätile hotärlte de
Comitet.
9. Contraventiunile la prezenta
lege sunt:
a) Neposedarea sau netinerea
efectivd a registrelor obligatorii,
dun& legea contributiilor directe
cum si refuzul de a prezenta la
 Amine 1936
cerere pentru control registrele,
documentele, actele, obiectele
articoiele de tot felul supuse tim-
brului de aviatie prevAzut in ta-
belele anexe ale acestei legi;
6) Neplata sau neaplicarea su-
ficientb, a timbrului de aviatie,
in modalitätile ardtate de lege,
la actele, faptele juridice, obiec-
tele iiarticoJele impuse;
c) Neanularea timbrului apli-
cat in modul determinat de pre-
zenta lege si de legea timbrului
si a impozitului pe acte i fapte
juridice;
Vinderea timbrelor de avia-
tie cu un pret mai mare deckt
valoarea imprimatá pe el.
10. Contraventiunile la legea
de MO se constatá prin proces-
verbal.
Au dreptul de a constata aceste
contraventiuni, färä delegatie
specialà: Subsecretarul de Stat al
Aerului, inspectorii financiari
vamali, administratorii finan-
ciari, sefii de vamá, subinspec-
torii, controlorii, sefii si con-
trolorii financiari, presedintele,
membrii cornitetului, directorul
si subdirectorul C. F. N. A.
Cu delegatie specialä datá de
C. N. A.:
Orice functionar al Statului,
precum si orice inspector, contro-
lor sau functionar al C. F. N. A.;
orice ofiter de politie judiciarg;
ofiterii de grániceri din zoria de
frontierä; ofiterii i jandarmii in
jurisdictia lor si organele gárzii
financiare.
Procesere-verbale care constall
contraventiuni la legea de fatá
vor contine:
a) Ziva, luna, anul sj locul des-
coperirii contraventiunii si dre-
särii procesului-verbal;
6) Numele, pronumele si cali-
tatea agentilor care au constatat
contraventiunea i s emnatur a
lor;
e) Faptul care constitue con-
traventiunea;
d) Numele si pronumele con-
www.digibuc.ro
457
travenientului, semnátura sau
mentiunea de absentä, ref uz, ne-
stiintä de carte sau altä imposi-
hilitate materialä de a semna;
e) Declaratiunea contravenien-
tului sau mentiunea de refuz sau
altá imposibilitate materialá de
a o da.
Constatarea contraventiunilor
la legea de fatá se face la orice
orá din zi sau din noapte, când
sunt cleschise magzinele, intre-
princlerile i celelalte localuri o-
bligate sa aplice timbrul avia-
tiei. Procesele-verbale nu pot fi
anulate pentru vicii de formá,
toate lipsurile putând fi comple-
tate in instantâ prin orice fel de
dovadâ.
11. Deciziunea de aprobare a
proceselor-verbale de contraven-
tiune se cll de C. F. N. A. Ea va
aräta articolul din legea pe care
se interoeiazd si penalitatea.
Deciziunile au caracterul unei
hottiriri de prinal instantá si se
dau cu executie provizorie, In-
stantele judiciare nu pot primi
apelurile deal dad, se va de-
pune valoarea timbrului ce ur-
ma sä fie aplicat j 200/o din a-
men da aplicaM.
Copie de pe procesul-verbal si
de pe decizia de aprobare se va
comunica contravenientului la
domiciliul sau resedinta sa.
12. Contra procesului-verbal
deciziunii de aprobare se va
putea face apel in termen de 20
zile dela -comunicare.
Apelul se va introduce la tri-
bunalul locului unde s'a consta-
tat contraventia. Apelurile Mcute
de magistratii contravenienti se
vor judeca de instantele arätate
de legea timbrului si a impozitu-
lui pe acte i fapte juriclice.
Apelul se va respinge ca räu
introdus dacá a fost indreptat
altei instante de apel decât celei
competinte.
Petitiunea de apel va contine:
a-) Numele, pronumele si domi-
ciliul apelantului, care domici-
45 I Aprilie 1936
liu va trebui sa fie ales In ora$ul
de resedintg al instantei;
b) Motive le de apel;
c) Cererea de apel va trebui sä
fie insotitg $i de actele contra-
ventiunii In original s'au In co-
pie.
Nendeplinirea oricgrei din a-
ceste cerinte, atrage de drept nu-
litatea apelului.
Instantele judecgtore$ti nu vor
yutea admite alte motive de fapt
sau de drept cleat cele specifi-
cate in petitiunea de apel.
HotarIrea instantei de apel este
supusä recursului la Curtea de
Apel respectiva, iar cand ins-
stanta de apel este Insg$i Curtea
de Apel, recursul se Indreaptä
la Curtea de Casatie In termen
de o lung dela pronuntarea el,
farg drept de opozitie, In ambele
cazuri pentru cei judecati In a-
pel, In lipsa.
Declaratia de recurs va trebui
sa Indeplineascg aceleasi cerinte
de forma, sub aceleasi sanctiuni
ca $i cererile de apel.
In caz când hotarIrea instan-
tei de apel va fi casatg, instanta
de recurs va evoca fondul, de va
fi cazul, si va statua definitiv.
Atât instanta de apel, cat Si
cea de recurs va fixa termenul
de judecatg In eel mult 30 zile
dela primirea cererii dP apel sau
de recurs. Apelurile si recursu-
rile se vor judeca de urgenta $i
cu precädere.
Anelul se va respinge ca ne-
sustinut când apelantul nu se va
Infatisa sau nu va fi prezent In
instanta.
13. Executarea proceselor-ver-
bale, investite cu decizia de a-
probare, precum $i botgrIrile ju-
decatoresti, rgmase definitive, se
face prin administratiile finan-
ciare, pe baza legii de urmarire
a veniturilor Statului. C. F. N.
A. avand privilegiul pentru a-
menzile datorate asupra Intregii
averi mobile sau imobile a con-
travenientului. Amenzile inca-
www.digibuc.ro
sate de ad-tiile financiare, vor fi
vgrsate la Banca Nationalg a
României, cont Fondul National
al Aviatiei.
Agentil fiscali care executg In-
casarea amenzilor vor primi 120/o
din valoarea amenzilor rgmase
definitive, date spre Incasare In
debitele lor si Incasate In timp
de 2 luni.
Prima de 12°/o se reduce cu 1/6
pentru fiecare 3 luni de intax-
ziere a incasgrii.
Controlorii care vor constata
o contraventie vor primi o pri-
ma de un sfert din amenda rä-
mas. definitivg $i efectiv Inca-
satg, afara de cazul cand consta-
tarea este urmgtoare unui de-
nunt, In acest caz prima de mai
sus se va da denuntiltorului.
14. Functionarul public de
mice categorie, notarul public $i
arbitri de orice fel, care vor fi
dat curs unui act netimbrat In
conformitate cu dispozitiile din
prezenta lege, va fi pedepsit pen-
tru prima datg cu suma de lei
1.000, dacg valoarea timbrului
nu va trece de lei 1.000. Dacg va-
loarea timbrului va depäsi a-
ceastä sumg, amenda va fi In-
doita valorii timbrului fraudat.
In caz de recidivg se va aplica
Indoitul acestei amenzi.
15. C. F. N. A. prin agentii
Imputerniciti, Insgrcinati cu con-
statarea contraventiunilor, va a-
vea dreptul de a controla In
toate intreprinderile, oficiile si
institutiunile, toate registrele le-
gale, chitantierele, borderourile,
notele de platä, $tatele de plata.
carnetele ajutgloara, precum $i
toate actele care fac dovada ope-
ratiunilor supuse la taxg de pre-
zenta lege, putând pretinde pre-
zentarea lor spre a se Incredinta
dacg s'a perceput timbrul avia-
tiei, conform prevederilor acestei
legi.
In caz de neprezentare sau ne-
posedare a registrelor obligato-
rii, conform legii contributiuni-
 1 Aprilie 1936
lor directe, precum si a actelor
impuse de prezenta lege, contra-
venientul va fi supus la o amenda
dela 2.000-10.000 lei.
In caz de recidivá amenda va
..fi dubld.
Orice persoand, care nu a apli-
sat sau anulat timbrul aviatiei
pe actele sj obiectele specificate
in tabelul anexei prezentei legi,
dupä modalitdtile ardtate de le-
ge, sau nu va fi värsat valoa
rea integrald a timbrului in trio
dul impus de lege, sau va fi a-
plicat un timbru insuficient, se
va pedepsi In afard de incincitul
timbrului datorat si cu amenda
de lei 2.000.
In caz de recidivd amenda va
fi dubld.
Timbrele de aviatie sunt con-
siderate ca anulate, când sunt
rupte, stampilate, perforate sau
anulate prin orke alt mijloc in-
dicat de prezenta lege sau apro
bat de C. F. N. A.
Nefrancarea trimiterilor pos
tale cu timbrul de aviatie se va
pedepsi prin aplicarea timbrului
norto-aviatie de o valoare indo-
Rd.
Acei care vor vinde in mod o-
bisnuit timbre de aviatie mobile
sau coale timbrate fArd autori-
zatie specialä. sau le vor vinde
cu un pret mai mare deck vs,-
loarea bor, chiar câncl vor poseda
autorizatie, vor fi supusi la plata
unei amenzi dela 1.000 la 10.000
lei.
C. F. N. A. se va putea consti-
tut parte civilä in procesele pe-
nale contra celor care fac un ser-
viciu de postd clandestind, cu in-
cincitul valorii timbrului de avi-
atie fraudat.
Directia P. T. T. va comunica
din oficiu la C. F. N. A copii
de pe actele dresate contra celor
care au fost constatati cd fac un
serviciu de postd clandestin.
Este recidivd, in sensul acestei
legi, ori de câte ori o noud con-
traventie a fost sdvarsità indun-
www.digibuc.ro
459
trul termenului de un an de
la data când procesul-verbal de
constatare a unei contraventiuni
anterioare a rdmas definitiv.
Amenzile din contraventiunile
preväzute In legea de fa% fiu
vor putea fi reduse de instantele
judeatoresti cleat dad, vor de-
pdsi maximum prevAzut de lege.
16. Sunt infractiuni penale la
prezenta lege, infractiunile pe-
nale determinate de art. 96 si 97
din legea timbrului si a impoZi-
tului pe acte i fapte juridice.
Aceste infractiuni sunt sane-
tionate dupd modalitatile i cu
pedepsele prevAzute de acea lege.
17. Drepturile cuvenite Fon-
dului National al Aviatiei se pre-
scriu dupä modalitátile prevd-
zute de legea timbrului si a im-
pozitului pe acte i fapte juri-
dice.
Procesele-verbale de contraven-
tie la legea timbrului de aviatie
incheiate pánd in prezent, care
n'au rdmas definitive pang la
promulgarea legii, si la care a-
menda nu depäseste suma de
5.000 lei, nu li se va mai da curs.
18. Orice act fäcut in tard
strdind nu va putea fi prezentat
autoritätilor din România i nici
nu se va putea intrebuinta si
executa In orice mod in tard mai
Inainte de a fi investit cu tim-
brul de aviatie sau cu viza res-
pectivd la care este nnpus pr'n
legea de fatd, sub sanctiunile
prevdzute de aceastd lege.
19. C. F. N. A. este autorizatd
a acorda debitantilor o remizd de
maximum 3% din valoarea tim-
brelor vândute, iar Casei Auto-
nome a Monopolurilor Statului o
remizd de 3% (in care intrd si
comisionul de 2°/o pentru D. I. S.
C. O. M.).
Preschimbärile timbrelor de a-
viatie si a colilor timbrate se fac
conform art. 108 din legea tim-
brului si a impozitului pe acte
si fapte juridice.
460
20. Pentru rezolvarea clificul-
tätilor de aplicare a dispozitiu-
nilor prezentei legi, Comitetul C.
F. N. A. va aviza asupra tutu-
ror chestiunilor cu privire la e-
xecutarea prezentei legi. Avizele
acestui Comitet Sunt obligatorii.
Ele vor fi publicate prin Moni-
torul Oficial si instructiuni.
21. Orice dispozitiuni din alte
legi sau regulamente contrare
dispozitiunilor legii de fata, sunt
si rämân abrogate.
Legea Fondului National al A-
viatiei din 1932 se abrogh pe data
publicarii In Monitorul Oficial a
prezentei legii 1).
TABEL
Taxele timbrului de aviatie
(Anexa la art. 7)
CAPITOLUL
Corespondenfe posfale, felegrafice si
felefonice
Sunt supuse taxei timbrului
de aviatie de 0,50 lei:
Cdrtile postale, afarä de car-
tile postale militare; cArti de vi-
zitä deschise, imprimate de tot
felul, afarä de imprimate Mrä
adrese; cArtile didactice, tiinti-
fice si literare; publicatiunile de
tot felul, afard de ziare si cele
periodice, stabilite de Directia P.
T. T.
Pe aceste trimiteri se aplicd
timbrul de aviatie când sunt ex-
pediate prin serviciul postal in-
tern;
Sunt supuse taxei timbrului de
aviatie de 1 leu:
Scrisorile simple si recoman-
date, cärtile postale ilustrate,
mandatele postale.
Pe aceste trimiteri se anlicá
timbre de aviatie când sunt ex-
tiediate prin serviciul postal in-
tern.
Citatiile fäcute prin postä
operatiunile Serviciului de in-
caso ale poOei.
1) A se vedea Statut din 7 Mai
1936.
www.digibuc.ro
1 Aprille 1936
Sunt supuse taxei timbrului
de aviatie de 2 leh
Telegramele interne, mandatele
telegrafice interne, buletinele d3
expeditie ale masageriiler in-
terne; borderourile, chitantele
adeverintele de predarea avize-
lor de sosire ale coletelor externe;
chitantele pentru plata convor-
birilor telefonice in afard de ra-
za comunei dela oficiile telefo-
nice publice; chitantele pentru
plata abonamentelor telefonice.
Sunt spuse taxei timbrului de
aviatie de 4 lei:
Telegramele interne cu rag-
puns plätit.
CAPITOLUL II
Transporturi
Sunt supuse taxei timbrului de
aviatie de 1 leu:
1. Biletele de cälätorie cu au-
tobuzele, tramvaiele si cu orice
mijloc de locomotiune pe uscat
care fax transporturi puMice (In
comun), care ies din raza unei
comune.
2. Biletele de cälätorie cu ba-
curi, pontoane, salupe j orice
mijloe de transport pe apd, a-
farä de cele preväzute la alMea-
tele 4 0 5 de sub acest capitol.
Sunt supuse taxei timbrului de
aviatie de 1 leu pentru biletele
de cl. III-a, de 2 lei pentru bile-
tele de cl. II-a si de 3 lei pentru
cele de cl. I-a urmätoarele:
3. Biletele i legitimatiile de
cdlätorie pe &Ole fera;te de Stat
si particulare.
4. Biletele si legitimatiile de
cdlatorie pe vapoarele de navi7
gatie fluvialä i maritimá.
5. Abonamentele de cälätorie
pe cälle ferate F vapoarele de
navigatie fluvialä i maritimd.
6. Pentru abonamentele de tram-
vai i autolmze timbrul va fi de
2 lei.
Taxa timbrului de aviatie fiind
In sarcina cälätorilor, Intreprink
zAtorii sunt obligati sä, aibe i sä
elibereze bilete sau legitimatii de
 1 April le 1936
cAlatorie detasate dintr'un car-
net cu cotor numerotat.
Prin cälgtorie se inteleg par-
cursurile intre statia de imbar-
care si cea de coborire.
Biletelor st legitimatiilor de cg-
lgtorie, cu drept de dus si Ina-
poiat, li se aplicg 2 timbre de a-
viatie.
Biletelor de transport colective
li se aplica timbrul de aviatie
socotit pe numgrul locurilor pre-
vgzut pe ele.
CAPITOLUL III
Specfacole
Sunt supuse taxei timl3rului de
aviatie de 1 leu:
Biletele de spectacole cu o va-
loare dela 5-20 lei.
Sunt supuse taxei timbrului de
aviatie de 2 lei:
Biletele de spectacole cu o va-
loare dela 20-200 lei.
Sunt supuse taxei timbrului de
aviatie de 5 lei:
I3iletele de spectacole cu o va-
loare mai mare de 200 lei.
Prin spectacole, pentru aplica-
rea acestei legi, se inteleg:
Spedacole artistice
Reprezentatii de artg drama-
ticg, de opera, de operetd, re-
vista, concerte de tot felul, repre-
zentatii de artg coreograficg cla-
sicg, reprezentatii cinematogra-
fice.
Spectacole distractive
Ceaiurile dansante. seratele, ba-
lurile, serbgrile i reuniunile de
orice fel. date In s.li publice sau
particulare, sau sub cer liber;
varieteurile si reprezentatiile de
circuri. reprezentatiile de mario-
nete. figurile de umbra si lu-
ming; reurezentatiile si sedintele
de hipnotism si spiritism si alte
stiinte oeulte
1) Prin J. C. M. din 30 Martie
1936, pag. 425 in acest velum, se in-
terzie asemeni reprezentatii de 14-
notism, spiritism si alte OH*
oeulte.
www.digibuc.ro
461
Distractiile ca: barci americane,
watterchute, tobogan, crinolin,
montagne russe, cäiori, carous-
sel, lanturi, nagsuratori de fortg,
menajerii, raritgti, iluzii optice,
popice, expozitii de orice fel,
cand se pläteste intrarea.
Spectacole sportive
Mathurile sportive, de toate ca-
tegoriile: meetingurile de avia-
tie, luptele de orice fel, cu sau
fárá arme; reprezentatiile si con-
cursurile sportive; alergari de
tot felul, strandurile, bazinurile
de innot, patinajul.
Enumerarea spectacolelor: ar-
tistice, distractive $i sportive nu
este limitativg. Cazurile ce se
vor mai ivi se vor supune Comi-
tetului F. N. A. spre a hotgri si
impune.
Taxa timbrului de aviatie fi-
ind in sarcina spectatorilor, In-
treprinzatorii sunt obligati 0,
aibe i sg elibereze bilete de in-
trare din carnete cu cotor, nu-
merotate.
Sunt considerate ca bilete de
intrare $i invitatiunile sau mice
act care impune o platg oblige-
torie sub orice forma.
CAPITOLUL IV
Arficole de parfumerie i foalefei
de lux
Sunt supuse taxei timbrului de
aviatie, dupg cum urmeazd:
1. La taxa timbrului de 1 leu:
Articolele indigene de parfu-
merie i toaletg de lux ce se vând
in ambalaje i recipiente proprii,
cu o valoare pang la 50 lei.
2. La taxa timbrului de 2 lei:
Articolele indigene de parfu.-
merie i toaletg de lux ce se
vând In ambalaje si recipiente
proprii, cu o valoare dela 50-200
lei.
3. La taxa timbrului de 5 lei:
Articolele indigene de parfu-
merie si toaletg de lux ce se
\rand in ambalaje i decipiente
462 1 Apr Hie 1936
proptii, cu o valoare clela 200
500 lei.
A. La taxa timbrului de 10 lei:
Articolele indigene de parfu-
merie i toaletd de lux ce se
vand in ambalaje sau recipiente
proprii, cu o valoare dela 500
lei In sus.
Valoarea se socoteste pentru
fiecare articol In pdrte.
La articolele clé mai suS im-
portate se va aplica Incloitul tim-
brului.
Timbrul aviatiei se aplick de
cdtre producatori (fabricant sau
cel care ambaleazd) direct pe f ie-
care articol la iesirea din fabri-
cd pentru produsele din tar& si
de birourile vamale pentru pro-
dusele importate.
Timbrul va fi astfel lipit, In-
cât sä nu se poatd,
desface sau recipientul sä nu se
poatä deschide Mrd ca timbrul
sd fie rupt.
Pentru articolele de mai sus,
care se gdsesc astdzi In comert,
se dd vanzdtorilor un termen de
30 zile dela data publicárii pre-
zentei legi pentru aplicarea in-
tegralä a acestor timbre pe toate
articolele impuse mai sus.
Prin articole de parfumerie si
toaletá de lux se Intelege toate
articolele prevázute In art. 8 din
regulamentul legii timbrului de
control sanitar 1).
CAPITOLUL V
Vinuri spumoase si bäufuri spirloase
Sunt supuse la taxa timbrului
aviatiei de 10 lei, sticlele si reci-
pientele de vinuri spumoase pro-
cluse In tarä si 50 lei cele im-
portate.
Sunt supuse la taxa timbrului
aviatiei de 0,50 lei pe fiecare
A se vedea Begulamentul tim-
brului de control danitar, din 25 Sep-
tenivrie 1934, la pag. 667, vol. XXII;
de asemeni Legea din 22 Apri lie
1982, la pag. 417, vol. XX.
www.digibuc.ro
sfert le itru sau fractiune de'
sfert, rachiurile prevazute de
art. 1, alin, c) din Iegea Nr. 108
a Monopolului vänzärii spirtului
si bduturilor spirtoase si a ta-
xelor de consumatie din 22 A-r
prilie 1932.
De asemenea sunt supuse la
taxa timbrului de aviatie de 10
lei pe litru, spirtul i spirtul din
vin destinat fabricatiunii conea-
cului, romului, liqueururilor
rachiurilor speciale, de catre In-
treprinderi particulare.
Aceste taxe se vor percepe
värsa in folosul Fondului Natio-
nal al Aviatiei, prin aplicarea de
timbre sau In numerar, de cätre
Directia generald a monopolului
alcoolului, dupä modalitätile ce
se vor stabili de C. F. N. A.
Coneacurile, romurile, liqueu-
rurile, rachiurile speciale, vinu-
rile si diferitele bduturi spir-
toase analoage, care vor fi im-
portate, sunt supuse la taxa tim-,
brului de aviatie de 10 lei pe
fiecare jumdtate de litru sau
fractiune de jumdtate. Timbre le
se vor aplica pe documentele co
se pästreazd la vamä si se vor
anula de catre organele vamala,
facandu-se mentiune de valoarea
timbrului anulat i pe exem-
plarele ce se remit destinatari-
lor.
and timbrul se apnea', pe re-
cipient, el va fi astfel lipit, incat
recipientul sä nu se ppatä des--
chide färd ca timbrul sa fie
rupt.
Birourile de vdmuire sunt obli-
gate a Inainta lunar Comitetu-
lui F. N. A, situatia timbrelor a-
plicate pe categorii de märfu.ri
importate.
Pentru articolele- de mai sus
care se gäsesc astäzi n comert,
se dà vdnatorilor un termen de
de 20 zile dela data publicdrii
prezentei legi, pentru aplicarea
integrald a acestor timbre pe
toate articolele impuse mai sus.
 1 Apri lie. 1936
CAPITOLUL VI
Loferii, Tombole, Paritid, Cazinouri,
Cluburi, Asocialii, Carti de joc ;i
jocuri de noroc
A. Loterii, Tombola i Pariuri.
Sunt supuse la timbrul de a-
viatie, dupa valoarea lor, biletele
oricärei loterii, precum si bile-
tele de tombelä si pariuri, sub
orice forma s'ar pune in vân-
zare, in modul urmätor:
Dela 20-100 lei, un leu; dela
101-200 lei, 3 lei; dela 201-300
lei, 5 lei; dela 301-400 lei, 10 lei;
dela 401 In sus, 40 lei.
Acestor bilete li se aplicd Tim-
brul aviatiei in momentul van-
Se poate Lisa percepe taxa
Timbrului de aviaie si in nu-
merar, insä numai cu aprpbarea
expresä a Comitetului F. N. A.
si pe bazä de conventiuni spe-
ciale care vor determine, modali-
tätile de percepere, de control si
värsgri la Banca National& a
României a sumelor rezultate.
Lozurile Loteriei de Stat sunt
scutite de acest timbru.
Castigurile plätite juatorilor
de aceastà loterie sunt supuse
unei taxe de timbru de aviatie
de 2% din valoarea lor. Aceast&
tax& se va retine de Loteria de
Stat si se va värsa la Banca Na-
tionalà, Cont F. N. A.
Din impozitul asupra castigu-
rilor mentionate de art. 24, alin.
1 si 2, din legea de organizare a
Loteriei de Stat din 26 Iu lie 1934,
se atribue o treime Fondului Na-
tional de Aviatie, inlocuindu-se
astfel contributia Loteriei de
Stat la acest fond, prevazutä prin
art. 24, alin. 4, din aceeasi lege 1)
de organizare a Lotertei de Stat.
Aceastä cot& atribuitä Fondului
National de Aviatie se va retine
de Loteria de Stat si se va v4rsa
1) A se vedea Legea din 26 Iu lie
1934, la pag. 550, vol. XXII.
www.digibuc.ro
463
la Baum National& in cont F.
N. A.
Societätile de incurajare si im-
bunatAtirea rasei callor (Jockei-,
Club si S. N. T. C:), nu intr.& in
dispozitiunile acestui capitol.
B. Cazinouri, Cluburi, Asociattif
de noroc i orice reuniune ana-
loagd.
Cazinourile, Cluburile, Asocia-.
tiunile, unde se practia, jocuri
de naroc pe bani1), sub orice
forma', sunt obligate a värsa din
10 in 10 zile la Banca National&
a României, pe Fieama F. N. A.,
pentru fiecare zi, urmatoarele
timbre forfetare in numerar:
1. Cdte 1.500 lei pe seard:
Cazinourile din statiunile cli-
materice i balneare, pe timpul
cat functioneazá aceste cazi-
nouri.
2. Cdte 1.000 lei pe si in Bucu-
resti si 4.000 lei pe lund in pro-
vincie.
Cluburile i orice asociatie sau
reuniune la care se joacä din o-
bisnuintà jocuri de noroc pe
bani.
Urmätoarele cluburi din Bueu-
resti: Jochey-Club, Automobil-
Club, Clubul Tinerimii si Clu-
bul Agricol, vor pläti o tax&
fix& anuald de 40.000 lei, pe care
o vor achita in patru rate egale
la inceputul fiecärui trimestru.
C. Cdrti de joc.
1. Sunt supuse la taxa tim-
brului de aviatie de 20 lei fiecare
pachet cu cArti de joc, vândut
particularilor.
2. Sunt supuse la taxa timbru-
lui de aviatie de 50 lei de fie-
care pachet cu cArti de joc, van-
dut cluburilor i cazinourilor.
1) Joeurile de noroc pe bani sirnt
oprite; vezi Legea din 8 Apriiie-
1936, pag. 543, in aeest volum.
464 1 Apr Me 1936
CAPITOLUL VII
Acfe ;i fapfe juridice
Sunt supuse la taxele de tim-
bru de aviatie mai jos specifi-
cate:
Toate chitantele si adeverin-
tele de predare sau plata, sub
orice form& ar fi i orice denu-
mire ar purta, care emang, dela
orice comercianti i industriasi,
band, societäti, anonime, socie-
täti de asigurare, boiangerii, spä-
latorii chimice si dela orice In-
treprindere, asociatie, societate
cu caracter industrial si comer-
cial, precum i statele de salarii
ale Intreprinderilor particulare
de orice fel, taxa percepându-se
osebit pentru fiecare salariat
prevazut In stat:
De la valoarea de 100 lei la
10.000, timbru de 2 let;
Dela valoarea de 10.000 lei la
50.000, timbru de 3 lei;
Dela valoarea de 50.001 lei, la
200.000, timbru de 4 lei;
Dela valoarea de 200.001 lei In
sus, timbru de 10 lei.
Sunt supuse timbrului de a-
viatie actele si faptele juridice
prevazute In legea timbrului
a impozitului pe acte i fapte
juridice, dela art. 4 pan& la art.
15 inclusiv, exceptându-se depo-
zitelor Fondului National al A-
viatiei, dupa cum urmeaza:
1. Pentru petitiunile adresate
autoritätilor publice ale Statu-
lui, taxa timbrului de aviatie
este de 1 leu.
2. Pentru actele i faptele ju-
ridice impuse de articolele de
mai sus ale legii timbrului fis-
cal la un timbru fix, taxa tim-
brului de aviatie este de 2 lei.
3. Pentru actele i faptele ju-
ridice impuse de articolele de
mai sus ale legii timbrului fiscal
la o taxa proportionala, taxa
timbrului de aviatie este de lOboo
din valoare, care se percepe ose-
www.digibuc.ro
bit de taxa timbrului fix prey&
zuta de alineatul precedent si
care tax& proportional& nu va
putea fi. mai mica cle un leu.
Sunt exceptate de taxa de 1.0/oo
actele i faptele juridice preva-
zute de art. 5, par. 1; art. 14, pa-
ragraf ele 1 si 2, 4-12 si 14-16
si de art. 15, par. 7, ann. 12; a-
cestea urmând a fi supuse nu-
mai unui timbru fix de 2 lei.
Pentru faptele juridice prey's"-
zute la art. 14, paragraf. 18 din
legea timbrului fiscal, punct. c),
alM. 3, taxa se va calcula
vdrsa la fondul national al avia-
tiei, In felul aratat de acea lege.
CAPITOLUL VIII
Afi;e
Afisele pe hârtie imprimata
sau manuscrisa, pe carton, pan-
za, lemn, metal, porcelan, afisele
murale, afisele luminoase, afi-
sele zise panouri-reclame, afise
pe ecran (proiectate), afisele pe
portative speciale si In genere
orice afise expuse vederii pentru
reclamä eau publicitate sunt su-
puse la urmätoarele taxe de tim-
brul aviatiei:
1. Ranh la dimensiunea de 20
d. m. p., la timbru de 0,10 lei.
2. Pânä la dimensiunea de 40
d. m. p., la timbru de 0,20 lei.
3. Pang, la dimensiunea de 1
nap, la timbru de 1 leu.
4. Pang la dimensiunea de 5
mp, la timbru de 5 lei.
5. Pana la dimensiunea de 10
mp, la timbru *de 10 lei.
6. Peste dimensiunea de 10
nap, la timbru de 20 lei.
Sunt scutite de taxa timbrului
de aviatie, afisele de conferinte
stiintifice publice cu intrari gra-
tuite, afisele care cuprind suma-
rul ziarelor si revistelor cotidi-
ane, precum i afisele mani-
festele electorale de orice dimen-
siune.
 1 Aprilie 1936
LEGE
pentru lichidarea datoriilor Statului
citre Cassa de Depuneri si Con-
semnaliuni
DIN 1 APRILIE 1936 1)
Art. unic. Prin derogare dela
dispozitiunile art. 7, litera a din
legea de organizare a Cassei de
Depuneri si Consemnatiuni, se
autorizd atât numita Cassd, cât
Ministerul Finantelor:
Sd consolideze din soldul
debitor al Statului la data de 31
Martie 1936 o sumd de cel mult
1.200.000.000 lei, inteun impru-
mut de 31/2Vo acordat Ministeru-
lui de Finante, amortizabil in 20
ani, cu o anuitate constantä,
plätibild semestrial, la 1 Apri-
lie si 1 Octomvrie ale fieedrui
an;
b) Prima semestrialitate se va
pläti la 1 Octomvrie 1936.
LEGE
pentru ratificarea convenliuniiincheiatä
la 21 lunie 1935 Intre Stain! Roman,
prin Ministerul de Pinar*, ql Banca
Nalionalft a Romaniei
DIN I APRILIE 1936 2)
1. Seratified urmdtoarea
conventiune incheiatd la 21 Iu-
nie 1935, intre Statul Roman,
prin Ministerul de Finante,
Banca Nationall a României.
1) Aceastä Lege s 'a votat de A
dunarea deputatilor i Senat In se-
dintele dela 26 si 30 Martie 1936;
s'a promulgat prin Decretul regal
Nr. 677 din 1936 si publieat in Mo-
nitond Oficial p. I, Nr. 77 din 1 A-
pale 1936. A se vedea Legea de or-
ganizare a Cassei Depuneri
Consemnatiuni, din 3 August 1876,
la pag. 219, vol. II.
s) Aceastä Lege s'a votat de A-
dunarea deputatior ç1 Senat, in se-
dintele clela 29 si. 30 Martie 1936;
s 'a promulgat prin Decret-regal NI%
C. Hamangiu, vol. XXIV. .30.
www.digibuc.ro
465
Conventiune
Intre Statul Roman, repre-
zentat prin Ministerul FinaPte-
lor, st Banca Nationald a Româ-
niel a intervenit urmatoarea
conventiune:
In vederea cd portofoliul imo-
bilizat al Bäncii Nationale a
României a trecut la Stat, pe
baza planului de stabilizare
a legii din 27 Iunie 1930, a f
cut in mare parte obiectul unor
conventiuni de platd pe termene
lungi, incheiat de Stat cu debi-
torii respectivi;
CA, parte din aceste conven-
tiuni nu s'au putut executa, iar
parte din debitori au devenit in-
solvabili;
Considerand de asemenea, cd
valoarea intrinsecd a acestui
portofoliu a mai fost micsoratâ
si prin efectul legii reglementd-
rii datoriilor agricole si urbane,
iar pe de altä parte cd orice
inarziere in lichidarea lui spo-
reste procentul de insolvabili-
tate, deci, pentru a se proceda
la o lichidare a acestui portofo-
liu cat mai grabnicd si cat mai
678 din 1936, si publicat in Monito-
rul Oficial, p. 1, Nr. 77 din 1 Aprilie
1986.
A se vedea in lee:Lull:
1. Legea pentru portofoliul tre-
cut dela Banea Nationalä in urtna
stabilizärii, din 27 Iunie 1930, la pag.
116, vol. XVIII.
2. Legea pentru ratif. Conventi-
unii cu Banea Nationalä pentru li-
chidarea datoriilor agricole EA urbane
din 10 Iulie 1934, la pag. 500, vo-
lumul XXII.
3. Legea pentru reglementarea da-
toriilor agricole si urbane, din 14 A.-
prilie 1933, la pag. 312, vol. XXI,
abrogatä.
4. Legea pentru liehidarea dato-
riilor agricole si urbane din 7 Apri-
lie 1934, la pag. 96, vol. XXII.
5. Legea pentru pereeperea si ur-
märirea veniturilor publice, din 5
Mai 1934, la pag. 217, vol. XXII.
466 I Apri lie 1936
avantajoasg, pentru Stat, s'a In-
fiintat, prin decizia ministerialä
Nr. 87.622 din 1935, o comisiune,
compusg, dintr'un magistrat, doi
delegati ai Báncii Nationale a
României si doi delegati desem-
nati prin decizie ministerialä de
Ministerul Finantelor.
Aceastá comisiune va avea ca
atributiuni verificarea Intregu-
lui portofoliu trecut dela Bence
Nationall a României la Stat,
precum i propunerea modalitá-
tilor celor mai avantajoase, pe
care le va crede de cuviintk
pentru lichidarea acestui porto-
foliu.
Comisiunea sus specificatä va
examina i propunerile debito-
rilor respectivi, dând un aviz
asupra modalitátilor de lichi-
dare a datoriilor.
Dupá ce comisiunea va da a-
vizul sáu, Banca Nationalá a
României, In virtutea mandatu-
lui legal fncredintat ei prin le-
gea din 27 Iunie 1930, pentru
administrarea si lichidarea sus-
mentionatului portofoliu imobi-
lizat, va proceda pentru si In
numele Statului la lichidarea a-
cestuj portofoliu, Incheind orice
fel de conventiuni sau transac-
tiuni.
Toate sumele ce se vor realize
din lichidarea zisului portofoliu
se vor credita la Banca Natio-
nalg, a României, Intr'un cont
special, dupâ ce va fi retinut
In prealabil toate cheltuielile o-
peratiunilor de lichidare ce ea va
fi avansat.
Av And in vedere cá, potrivit
art. 25 din legea pentru regle-
mentarea datoriilor agricole
urbane din 14 Aprilie 1933, a-
ceste sume au fost atribuite
BAncij Nationale a României,
pentru acoperirea pier derilor
suferite de aceasta prin efectul
zisei legi, derogându-se astf el, In
mod expres, dela dispozitiunile
anterioare care le afectau inves-
titiunilor la C. F. R., iar prin e-
www.digibuc.ro
fectul legii pentru lichidarea da-
toriilor agricole si urbane din 7'
Aprilie 1934, aceste sume ramâ-
nând ale Statului, care a preluat
asupra sa aceastá sarcina a pa-
gubelor ce va suferi Banca Na-
tionalg, a României, prM plata
sumei anuale de lei 450.000.000,
timp de 15 ani, câtre Banca Na-
tionalá a României, conform art,
62 din zisa lege si conventiunii
speciale din 10 Iu lie 1934, inter-
venitá Intre Ministerul Finante-
lor si Banca Nationalá a Roma-
niei.
Fatá de aceastg, situatiune si
de necesitatea, deseori afirmatâ
de Ministerul Lucrgrilor Pub li-
ce si al Comunicatiilor, de a se.
educe la Incleplinire programuI
exceptional de lucrári pentru so-
sele, etc., 5i altele de interes ge-
neral, alcátuit de a se realiza.
anul acesta, cu mijloace speciale
extrabugetare, urmeazg, cu su-
mele ce vor rezulta din lichida-
rea portofoliului mai sus spe-
cificat, sg, fie afectat la desgvar-
sirea luerärilor exceptionale mai
susamintite.
Cmn Insá lichidarea portofo-
liului imobilizat va dura peste
campania de lucru a anului
1935, pentru a nu se pierde a-
ceastá campanie, Banca Natio .
nalg, a României va avansa Sta-
tului suma de lei 400.000.000,
care se vor acoperi din opera
tiunile de lichiclare ale zisulut
nortofoliu pe mäsura Incasári-
lor.
Acest avans va fi värsat de
Bence Nationalg a României la
un cont special, din care se vor
pune la dispozitiunea Directiu-
nii generale a drumurilor toate
sumele necesare pentru lucrári
de artk de sosele etc., precum si
celorlalte institutiuni publice
nentru lucrgrile respective, pe
baza dispozitiunilor ce se vor da,
la cererea acelor institutiuni,
prin Ministerul Finantelor.
La acest avans de 400.000.000
 1 Aprilie 1936
lei se va socoti, In sarcina Sta-
tului si in favoarea B5,ncii Na-
tionale o dobända de 3%, pe care
Banca National& o va percepe
la incasarea tuturor sumelor
proveniricl din lichidarea acestui
portofoliu.
Titlurile de rent& prin depu-
nerea cgrora unii debitori au
dreptul sd se libereze, In con-
formitate cu legea reglementá-
rii clatoriilor, vor fi retinute de
Banca National& si nu vor fi re-
mise Statului pentru anulare,
cleat clack in termen de 5 ani
de astázi, suma avansatá Sta-
tului va fi rambursatá prin In-
casári, asa cum se aratä mai
sus. In caz contrar, ele vor fi
retinute de Banca National& In
contul avansului.
Prezenta conventiune va fi su-
pus& Parlamentului pentru ra-
tificare.
Mug la ratificarea prezentej
conventiuni de atre Parlament,
aceastá conventiune va fi su-
pus& Incuviintärii Consiliului de
Ministri, iar pe baza jurnalului
de autorizare al Consiliului de
Ministri, Statul si Banca Natio-
nal& vor putea proceda la exe-
cutarea tuturor dispozitiunilor
din aceastä conventiune.
2. Imobilele intrate In patri-
moniul Statului. ca urmare a li-
chiclärii portofoliului preluat de
Stat dela Banca National& a Ro-
mAniei, fie pe cale de executiuni
silite, fie pe cale de transac-
tiuni, primindu-se In plat& se
vor scoate In vánzare, prin lici-
tatie public& iar pretul realizat
se va Intrebuinta in primul rând
pentru acoperirea avansului de
lei 400 milioane, acorclat Statu-
lui de catre Banca National& a
României.
Adjudecárile provizorii, Inso-
tite de avizul Oficiului central
de licitatii si de avizul comisiu-
nii preväzutti in conventiunea
www.digibuc.ro
467
incheiat6 la 21 Iunie 1935 si ra-
tificatá prin art. 1 al legii de
fat& se vor depune spre apro-
bare Ministerului de Finante.
3. Transactiunile sau conven-
tiunile de orice f el, privitoare la
creantele care fac parte din nor-
tofoliul trecut Statului de atre
Banca National& a României,
sunt scutite de orice taxd de
timbru si impozit proportional.
4. Sumele datorate, pe baza
portofoliului trecut Statului de
atre Banca National& a Roma-
niei, se vor putea urmäri In con-
formitate cu legea pentru perce-
perea si urmärirea veniturilor
publice.
5. Toate dispozitiunile con-
trare dispozitiunilor prezentei
legi sunt si rämän abrogate.
LEGE
pentru scutirea de impozit a emisiunilor
de scrisuri ale Societätilor de Credit
Funciar, Rural, Urbane i ale Casei
Rurale
DIN 1 APRILIE 1936 0
Art. unic. Toate emisiunile
de scrisuri funciare ale Credi-
tului Funciar Rural din Bucu-
resti, ale Creditelor Funciare
Urbane din Bucuresti si Iasi si
ale Casei Rurale, precum si cu-
poanele lor sunt scutite de orice
fel de impozite .
I) Aceastä Lege s'a votat de A-
dunarea deput4ilor 1i Senat, in qe-
din-tele dela 27 0 30 Martie 1936;
e 'a promulgat prin Decretul regal
Nr. 679 din 1936 0 publicat in Mo-
nitorul Oficial p. I, Nr. 77 din 1
Aprilie 1936. A se vedea in legäturä.
Legea din 6 Aprilie 1932, la pag.
275, vol. XX, precum 0 art. 63 0 64
Legea din 7 Apriliei 1934, la pag.
96, volumul XXII.
468 1 Apri lie 1936
LEGE
pentru modificarea art. 33, alin. 3, din
legea pentru administrarea si exploa-
tarea Monopolurilor Statului privitor
la cArAusii de sare
DIN 1 APRILIE 1936 0
Art. 33, al. 3. Pretul de
vânzare al sgrii la gura salinei
pentru orice cgräus färg excep-
tie, care ridicä dintr'o datä mi-
nimum 300 kg sare, va fi cu lei
0,10 per kg mai putin ca pre-
tul särii fixat pentru depozitarii
C. A. M.
Autorizatiile de cgrgusi acor-
date de C. A. M. pang in pre-
zent, pe baza regulamentului in
vigoare, se desfiinteazg dela data
publicArii in Monitorul Oficial
a prezentei legi.
LEGE
pentru autorizarea orasului Tirgul-
Ocna de a contracts cu C. A. M. exe-
cutarea unei retele electrice
DIN 1 APRILIE 1936 2)
Art. unic. Prin derogare
dela dispozitiunile titlului VII,
cap. II, din legea pentru orga-
nizarea administratiei locale din
3 August 1929 si dela articolele
32-36 din legea pentru organi-
zarea finantelor locale din 14
Aprilie 1933 si in conformitate
1) Aceastä Lege s'a votat de Adu-
narea deputatior in sedinta dela 22
Februarie 1936, ei de Senat, in ee-
dinta dela 27 Martie 1936; s'a pro-
mulgat prin Decretul regal Nr. 683
din 1936, ei publicat in Monitorul
Oficial p. I, Nr. 77, din 1 Aprilie
1936. Ea modifica art. 33 al Legii
din 2 Lilie 1930, pag. 501, volumul
XVIII. A se vedea in legâturâ lle-
gulamentul pentru vânzarea s5zii, din
5 Ianuarie 1933, la pag. 47, vol.
XXI.
2) Aeeasti Lege, dimpreuna en
contractul aläturat, sTa votat de A-
www.digibuc.ro
cu decizia Nr. 119 din 3 Octom-
vrie 1935 a Consiliului comunal
al orasului Thrgu-Ocna, jud. Ba-
cäu, se autorizä aceastg comung
5i Casa Autonomg a Monopo-
lurilor Regatului României de a
incheia algturatul contract re-
lativ la executarea unei retele
de alimentare si distributie pen-
tru curent electric alternativ tri,
fazat, dung proiectul adoptat de
primgria orasului Târgu-Ocna.
Acest contract va avea ca o-
biect numai executarea unei
OM din proiectul de instalarea
retelei si anume Ong la con-
curenta sumei de 1.500.000 lei,
care va putea fi totusi sporitg
pentru executarea inregei retele,
in conditiunile preväzute in con-
tract.
Contract
Intre Cassa Autonomg a Mo-
nopolurilor Regatului României
(C. A. M.), de o parte, si pri-
märia orasului Tg.-Ocna, repre-
zentatd prin d. A. Moldoveanu,
In delegatiuni date de Consiliul
comunal al Primäriei Tg.-Ocna,
in sedinta din Octomvrie 1935,
consemnatä in procesul-verbal
Nr. 10, decizia Nr. 119 de altg
parte, s'a convenit uringtoarele:
1. C. A. M. se obligg sg exe-
cute reteaua de alimentare si
distributie pentru curent alter-
nativ trifazat dupä proiectul a-
dimarea deputatilor i senat in 5e-
dintele dela 24 ei 27 Martie 1936;
s'a promulgat prin Decretul regal
Nr. 684 din 1936 ei publicat In Mo-
nitorul Oficial p. I, Nr. 77 din 1 A-
prilie 1936. A se vedea in legâturh
Legea pentru organizarea adminis-
tratiei locale, din 3 August 1929,
la pag. 920, vol. XVII, precum
Legea pentru organizarea finantelor
locale din 14 Aprilie 1933, la pag.
324, vol. XXI, ambele abrogate prin
noua lege administrativä, din `?,7
Marte 1936, pag. 342, acest volum.
 1 Aprilie 1936
doptat de cgtre Primária orasu-
lui Tg.-Ocna.
2. Reteaua va consta din: Re-
teaua de alimentare cu 'Malta
tensiune, având un transforma-
tor la Uzina Salinei i postul
de transformare in oras si re-
teaua pentru iluminatul public
si particular.
3. Din proiectul mentionat la
art. 1, se vor executa numai lu-
crârt in limita sumei de lei
1.500.000 (un milion cinci sute
mii lei), urmând ca restul
rii sh fie executat ulterior de
Pill/atria Tg.-Ocna, cu avizul C.
A. M., si in mgsura in care
Uzina salinei va putea sg su-
porte cresertea de consum.
4. Primgria orasului Tg.-Ocna
se obligg sg, restitue C. A. M.
costul instalatiei mentionat sub
art. 3, costul fixat conform si-
tuatiei definitive prezentat de
catre antrepriza care va executa
lucrarea in urma licitatiei pu-
blice tinutg In ziva de 14 Au-
gust 1935.
5. Plata se va face In cinci
rate anuale fgrg dobandä.
6. Prima ratg va avea sca-
denta la 10 Aprilie 1936, iar cele-
lalte rate vor urma la 30 Apri-
lie ale fiecärui an, pang la com-
pleta achitare a sumei contrac-
tate.
7. Energia va fi mgsuratg de
cAtre contor electric montat la
iesire din uzina salinei si racor-
dat Inaintea iesirii cablului de
Inaltg tensiune care alimenteazg
posturile de transformare din
oras.
Citirea contorului se va face
la finele fiecgrei luni de cgtre un
delegat al primgriei si unul al
salinei, cu care ocazie se va In-
cheia un proces-verbal.
In caz and primgria nu-si va
trimete delegatul la data fixatá,
citirea se va face numai de cg-
tre delegatul salinei.
8. Pretul energiei electrice fur-
nisat orasului se fixeazg la 6
www.digibuc.ro
469
lei kilowat orrt, furnisat orasu-
lui si va fi achitat de catre-
Prinagria orasului Tg.-Ocna, la
Casa salinei Tg.-Ocna, dupg no-
tele de platg ale acestei din
urmg, Ong la 15 ale lunii ur-
ingtoare.
9. Pretul energiei electrice fi-
xat la art. 8 se intelege la un
pret al motorinei de 2,70 lei kg
franco-vagon statia Salina si la
un pret al aurului de lei 100.000
kg de aur cu titlul de 9/10.
Pentru orice variatiune de 10/o
in pretul motorinei va interveni
o variatiune In acelasi sens de
0,3°/o, in pretul energiei elec-
trice. De asemeni pentru orice
variatiuni de 1% in pretul au-.
rului, va interveni cu o varia-
tiune in acelasi sens de 0,7°/o
pretul kw.
10. Pretul motorinei care va
fi luat ca bazg, de calculatie va
fi acel indicat in facturile pe
care C. A. M. le va primi din
partea furnisorului respectiv.
11. Functionarii salinei vor
plgti Primgriei Tg.-Ocna, pentru
consumul de curent, un surplus
de lei 3 pentru kw peste pre-
tul pe care primäria Il plateste
salinei. Pentru intreprinderile
pe care Cooperativa Albina a
personalului salinei le-ar face in
oras, pretul energiei va fi egal
cu pretul plätit de cgtre pri-
mgria salinei, plus 2 lei pentru
fiecare kw.
12. Neplata la scadentä a u-
nei singure rate anuale prevg-
zutg la art. 45 si 6, sau a cos-
tului energiei furnisate, dg drep-
tul C. A. M., Mt% nicio somatic,
punere In intârziere sau forma-
litate, sg retie din sumele cuve-
nite primgriei orasului ca taxg.
de 0,05 la kg de sare scoasg din
minele de sare Tg.-Ocna, sau din
orice alte sume va avea de pri-
mit primgria orasului dela sa-
ling, contra valoarea ratelor
a consumului de curent.
470 1 Aprilie U36
13. Curentul electric va fi
furnisat pe reteaua orasului, tot
timpul zilelor i noptilor cu in-
treruperile dictate de câtre ex-
ploatarea salinei Tg.-Ocna i in
mäsura in care centrala elec-
tric& va functiona pentru
14. Orice intrerupere a fur-
niturii de energie nu dä drept
Primäriei Tg.-Ocna la nicio des-
p Agubire.
15. Toate instalatiile interi-
care din oras cat si eventualele
modificdri in reteaua de distri-
butie nu se pot face decât cu
asentimentul C. A M., care va a-
vea dreptul ca prin organele sale
sá execute un control continuu
asupra retelei si care va avea
s1 decidá asupra persoanelor
care trebue sä fie autorizate sá
execute lucrärile de bransa-
mente si instalatii interioare in
oras, conditiile ce urmeazá sá
fie fixate de cAtre primärie prin-
tr'un regulament special Mcut
cu asentimentul salinei.
16. Prezentul contract este
valabil pe un termen de cinci
ani, incepând dela semnare si
autentificarea lui si pânä la
completa achitare a sumelor a-
vansate de C. A. M., furnitura de
energie si executarea retelei.
17. In caz când in timpul va-
labilitätii acestui contract, C. A.
M. nu va putea sä-si acopere
rata annals& i costul consumu-
lui din taxa de 0,50 lei la kg de
sare, produs de cltre salinä
din orice alte venituri ale corau-
nei, rrimâne la atitudinea C. A.
M. sä, declare prelungitä vala-
bilitatea prezentului contract
pâra la completa achitare de
cdtre Primária Tg.-Ocna a su-
melor ce datoreazI, C. A. M.
18. In cazul and in timpul
valabilitätii prezentului con-
tract, C. A. M., a renuntat la ex-
ploatarea uzinii proprii Tg.-
Ocna i ar procura energie elec-
tric& dela altä centralä produ-
cátoare de energie electricá, o-
www.digibuc.ro
bligatiunea de a furnisa mai
departe orasului Tg.-Ocna ener-
gia electric& stipulate', in pre-
zentul contract va cádea dela
sine, rämânând insä obligatiu-
nea Primäriei Tg.-Ocna de a a-
chita mai departe ratele dato-
rate Ong, la completa achitare.
19. Prezentul contract s'a M-
cut având la bazä legea votata
de Adunarea deputatilor in se-
dinta dela 19 Martie 1935 si de
Senat In sedinta dela 21 Mar-
tie 1935, prin care s'a acordat
Primäriei Tg.-Ocna dreptul de a
percepe taxa de lei 0,05 la kg,
de sare produsä de catre Salina
Tg.-Ocna si de a intrebuinta a-
mast& sumä la lucrári edili-
tare si la lucrári de lumind.
A se vedea legea din 30 Martie
1935, la pag. 168, vol. XXIII.
Orice modificare a acestei legi
nu va putea constitui pentru co-
mung un motiv de neachitare a
cuvenitelor rate de cätre C.
A. M.
In caz de neplatä la termen,
C. A. M. este liber sä dispunä
de materialele constitutive ale
retelei de distributie asa cum va
crede de cuviintä pentru despä-
gubirea sa totalä.
LEGE
pentru acordarea Societätii Functiona-
Hier Primärfflor Municipiului Bucuresti,
a avantajelor i scutirilor de care se
bucurä Societatea 6eneralä a functio-
narilor Publici, in temeiul art. 6, 7, 11,
12 si 13 din legea sa organicä
DIN 1 APRILIE 1936 1)
Art. unie. Dispozitiunile art.
6, 7, 11, 12 si 13 din legea pen-
tru reorganizarea Casei Func-
tionarilor Publici din 1921, mo-
dificatá in 1931, se aplica si So-
1) Aeeastii Lege s'a votat de 4.-
dunarea deputatilor si Senat In se-
dintele dela 24 si 27 Martie 1936;
s 'a promulgat prin Deeretul regal
 1 Aprille 1936
cietätii Functionarilor Prima-
riilor Municipiului Bucuresti
lnfiintatä la 1 Tunie 1901, func-
tionând azi in conformitate cu
legea persoanelor juridice, In
baza sentintei Tribunalului II-
fov. sectia I c. c., din 19 August
1929, publicatä in Monitorul Ofi-
cial Nr. 218 din 1 Octomvrie
1929.
LEGE
pentru Infiintarea Socieffitii Comunale
a Apelor din Municipiul 141
DIN 1 APRILIE 19361)
Prin derogare dela legile
1.
pentru organizarea pe baze co-
merciale a intreprinclerilor si a-
vutiilor publice si pentru orga-
nizarea administratiei locale si
pe baza statutelor aläturate, vo-
tate de consiliul comunal prin
clecizia Nr. 285 din 1936, se con-
stitue o societate anonimä co-
munalä pentru administrarea
In concesiune a tuturor retele-
lor (de acluctiune si distributiu-
ne in oras)) care alimenteaza
sau vor alimenta cu apl pota-
bad orasul Iasi, cu tot inventa-
Nr. 685 din 1936 si publicat in Mo-
nitorul Oficial p. I, Nr. 77 din 1 A-
prilie 1936. A se vedea Legea pentru
reorganizarea Societätii Generale a
Functionarilor Publici, din 25 0e-
tomvrie 1921, cu modif. din 7 Apri-
lie 1931, la pag. 331, vol. XIX, pre-
cum i Statute le din 12 Martie 1932,
la pag. 161, vol. XX.
1) Amen'. Lege dimpreunä cu sta-
tutele aläturate, s 'au votat de A.-
dunarea deputatilor i Senat In se-
dintele dela 24 si 26 Martie 1936;
s 'a promulgat prin Decretul regal
Nr. 658 din 1936 si. publicat In Mo-
nitorul Oficiat p. I, Nr. 77 din 1 A-
prilie 1936. A se vedea In legäturä
si Legea pentru lichidarea datorilior
cätre Municipiul Iasi, din 20 Apri-
lie 1935. la pag. 375, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
471
rul mobil si imobil existent ce
serveste acestui scop.
2. Societatea va avea sediul
in Iasi, si se va denumi Socie-
tatea Comunalä a Apelor Pota-
bile din Municipiul Iasi".
3. Durata societätii si a con-
cesiunii va fi de 40 de ani.
4. Capitalul social este de lei
45.000.000, din care 30.000.000 lei
reprezintä aportul Municipiului
Iasi, iar restul de 15.000.000 lei
se va da in subscriptie publicä,
dându-se preferintä la repartiza-
rea acestor actiuni institutiilor
si locuitorilor din orasul Iasi.
In caz de neacoperire integralä.
a capttalului dat in subscriptie
publia, in termenul fixat prin
prospect, societatea va functio-
na, subscrierea putând continua
pânä la completa acoperire a ca-
pitalului.
Aportul Municipiului constä
din 10.000.000 lei in numerar si
20.000.000 lei in tuburi necesare
exploatärii, actualmente in curs
de fabricatie, evaluate la pretul
de cost.
5. Statutele determinä func-
tionarea intern's,' a societätii.
6. Administrarea si exploata-
rea in concesie a serviciului ape-
lor se va face potrivit prevede-
rilor legii si statutelor si In con-
formitate cu caietul de sarcini,
care se va intocmi de serviciile
tehnice ale primäriei si se va a-
proba de Consiliul Municipal.
Acest caiet de sarcini va des-
volta si completa conditiile con-
cesiunii stabilita prin legea de
fata.
7. Actualele conventii pentru
cedarea de apä din conducta
iSrincipalä de actiune, incheiatä
intre Primäria Municipiului
Iai si primAriile comunelor:
Boman, Thrgu-Furmos, Podul
Iloaei, Bräesti, etc., se vor res-
pecta de societate pe toatä du-
rata lor.
8. Drept redeventä pentru con-
472 1 Apr Ille 1936
cesiune primgria va primi a-
nual:
a) 1.000.000 mc apä necesarg
institutiunilor Statului cgrora
primäria este obligatä sg le fur-
niseze pe baza legii publicatä in
Monitorul Oficial Nr. 94 din 20
Aprilie 1935;
Apa necesard salubritatii
publice (stropitul i spälatul
sträzilor i canalelor, closetelor
publice, stingerea incendiilor,
bgilor, strandurilor i clgdirilor
municipale, institutiunilor pu-
blice, depinzâncl de Primgria
Iasi, precum si pentru un nu-
mgr de cel mult 300 cismele pu-.
bike, rgspändite in tot cuprin-
sul orasului). Cantitatea aceasta
va fi maximum 6.000 mc pe
Taxele de apg ale imobile-
lor care nu au instalatii pro-
prii, se vor percepe clupg va-
loarea locativg direct de prima-
rie, prin organele sale, urmând
ca pe mäsura introducerii in-
stalatiilor, taxele sá reving so-
cietätii;
Câte un leu de mc de apg
furnisatg' abonatilor numai In
cazul i pentru cantitatea ce va
depgsi volumul de 6.000 mc zil-
nic.
9. Soceitatea este obligatá ca
intr'un interval de 3 ani dela
data inceperii functiongrii sg
fad, revizuirea comnletä a rete-
lelor de distributie diti ores, re-
facerea i punerea ei la punct,
precum si a instalatiilor parti-
culare, introducánd apometri la
toate instalatiunile.
De asemeni va face toate lu-
crárile de consolidare a conduc-
telor de aductiune.
10. Dacg dupä trecerea de 10
ani se va simti nevoia unui de-
bit mai mare de apg ca acel ac-
tual, societatea va executa cap-
tärile dela Doi surse ce
i se vor indica de primgrie pen-
tru a asigura debitul de care primi dela Ministerul
va fi nevoie.
11. Din actualele finprumu-
www.digibuc.ro
turi care greveazg bugetul spe-
cial al apeior trec asupra socie-
tatii:
a) Imprumutul contractat In
1934 la Cassa de Economie si Ce-
curi Postale, azi in valoare de
lei 11.728.067;
b) Imprumutul contractat In
1934 la Cassa de Credit Comu-
nal si Judetean in obligatiuni
la sutd, azi in valoare de lei
9.684.500.
Anuitgtile acestor Imprumu-
turi urmeazg sa fie suportate si
achitate de societate din Inca-
särile ei.
12. Toti proprietarii de imo-
bile care la data constituirii a-
cestei societgti, au instalatii pro-
prii, se considerg abonatii ei.
13. PAná la instalarea apo-
metrilor, plata apei furnisate de
cdtre societate abonatilor se va
face dupg valoarea locativä,
conform cu debitele i impune-
rile actuale ale primäriei.
14. Din momentul instalárii
apometrilor plata consumului de
apg se va face pe mc.
15. Costul mc de apg se va
fixa de comun acord de primg-
rie i consiliul de admjnistratie
al societätii.
16. Societatea este autorizatg,
a mai percepe si unele taxe com-
plimentare care vor fi prevgzute
In caietul de sarcini.
17. Societatea va fi scutitg de
orice impozite i taxe cgtre Stat,
jude i comung, precum si de
taxele de timbru i inregistrare,
exceptându-se impozitele pe di-
vidende cuvenite actionarilor,
tantiemelor administratorilor
censorilor si a salariilor i gra-
tificatiilor acordate personalu-
lui.
18. Primgria va tine la dispo-
zitia societgtii, pentru a putea fi
riclicatá pe mäsura necesitätilor
suma de lei 40.000.000, ce are a
de Fi-
nante, pe baza legii publicatg In
Monitorul Oficial Nr. 94 din 20
 1 Aprilie 193d
Aprilie 1935, si a conventiei in-
cheiatd intre Statul Roman,
prin Ministerul de Finante, $i
primäria municipiului Ia$i, au-
tentificat de Trib. Ilfov, la Nr.
15.085 din 17 Mai 1935. In acest
scop suma va fi depusä, la Cassa
de Depuneri $i Consemnatiuni,
urmand ca pe mäsura
societatea sä emitä $i sä,
predea primáriei obligatiuni
purtätoare de o dobandä de ma-
ximum 3 la sutä anual, amor-
tizabil e.
19. Primäria va mai preda
Societätii si tuburi in valoare
de 40.000.000 lei, ce Statul este
obligat a le pune la dispozitia
Municipiului pe baza aceleeaSi
legi.
Pentru valoarea lor, societatea
va emite i va preda primäriei
obligatiuni amortizabile nepur-
tätoare de dobanda.
Obligatiunile emise de socie-
tate In conformitate cu acest
articol si cel precedent, vor fi
inalienabile $i amortizabile in
30 ani, independent de data e-
miterii lor.
20. Societatea va putes con-
tracta, in conformitate cu pre-
vederile statutului, imprumu-
turi pentru necesitätile ei, insä,
in cazul cand pentru un astfel
de Imprumut ar fi necesar sä,
se dea vreo garantie ipotecarä
asupra imobilelor c ar apar-
tine societätii, va fi necesar a-
probarea consiliului municipal.
21. Beneficiul anual net se
va stabili scazand din venitul
brut toate cheltuielile acute in
cursul anului cu administra-
rea, exploatarea i intretinerea,
anuitätile imprumuturilor pre-
luate de societate, cota de amor-
tizare a capitalului actionarilor,
cota de amortizare a obligatiu-
nilor $i cota de amortizare a in-
vestitiunilor.
Restul rämas dup5, scäderile
arätate mai sus, constitue bene-
www.digibuc.ro
473
ficiul net care se repartizeazá
astfel:
a) 5% fondului de rezervä;
b) 8% membrilor consiliului
de administratie;
e) 2% censorilor;
d) 2% directorilor;
e) 4% personalului drept cotá
de participare la beneficii;
f) 4% fondului de ajutor, pen-
siuni $i indemnizári pentru ca-
zuri de boalä, invaliditate, ac-
cidente, etc.
Din restul de 75 la sutä se va
distribui un prim dividend, egal
cu scontul Bäncii Nationale,
märit cu 2 la sutd, actionarilor
particulari, dupg care se va
pláti si actionarilor comunei, a-
celea$i dividende.
Din restul ramas, 40 la sutä
se va da fondului special de In-
vestitii, iar din ceea ce rämâne
se va da un al doilea dividend
actionarilor particulari, care
insä impreund cu primul divi-
dend nu va dep4i scontul Bän-
cii Nationale, sporit cu 5%.
Restul rämas i dupä aceastä,
distributie va fi alocat fondului
special de investitii.
Fondul de investitiuni si de
amortizári vor fi depuse in fie-
care an, dupä adunarea gene-
raid, la Cassa de Depuneri $i
Consemnatiuni.
22. Orice modificare a statu-
telor sau a caietului de sarcini,
nu se va putea face deck prin
intelegere deplinä intre admi-
nistratia municipald si admi-
nistratia societätii, cu aproba-
rea prealabild respectivä a con-
siliului municipal si adunärii
generale a societätii.
23. Orice neintelegere dintre
comund si societate izvorâtà din
interpretarea statutelor, a ca-
ietului de sarcini, sau din exer-
citiul drepturilor concedate In
exploatare, va fi supusä jude-
cätii obligatorii a unei comisi-
uni, compusg, din 4 arbitri, din
care 2 numiti de comunä $i 2
474 1 Apri le 1936
de societate, precum i dintr'un
supra arbitru, pe care ti vor de-1
semna de comun acord arbitrii.
In caz de neintelegere Intre
arbitri, la cererea oricäreia din
pärti, acest supra-arbitru va fi
numit de primul-presedinte al
Curtii de Apel din Iasi.
Deciziunile arbitrilor vor fi
definitive si executorii.
24. Primarul municipiului,
indatá dupa promulgarea legii,
va lansa prospectul de subscrip-
tie public&
25. Primarul municipiulul
este autorizat ca dupg ce se va
fi publicat In Monitorul Oficial
legea i statutele, s. desemneze
primul consiliu de administra-
tie, comitetul de directie, consi-
liul censorilor i pe directorul
general, printeo incheiere a sa,
care Ii va fi comunicatá Oficiu-
lui Registrului de Comert.
Consiliul va fi numit pe ter-
men de 4 ani.
Dupa acesti 4 ani, Consiliul
se va reinoi sau realege, in con-
formitate cu prevederile din sta-
tut.
26. Subscriitorii se vor con-
sidera, prin Insäi faptul sub-
scrierii, ca au aderat, atât la
constituirea societätii, chiar dela
data publiarii in Monitorul 0-
ficial al legii si statutelor, cAt
si la toate clauzele. conditiile
cuprinse In lege, sta-
tut, caiet de sarcini.
27. Legea de fata Indeplineste
functiunea juridicâ de act con-
stitutiv al societätii comunale a
apelor potabile din Municipiul
Iasi, si de act de concesiune a
administrárii si exploafdrii ser-
viciului apelor Intre aceastä so-
cietate i primäria municipiului
Iasi, pe baza statutelor si a
caietului de sarcini, fara a mai
fi nevoie de indeplinirea vieu-
nei alte formalitäti.
www.digibuc.ro
Codul de comert, va fi aplica-
bn In toate cazurile In care n'ar
contrazice dispozitiunile prezen-
tei legi si ale statutelor.
28. Incasarea taxelor pentrit
apá se va face potrivit norme-
lor din statut, de atre socie-
tate.
La cererea societätii, primá-
ria va fi obligatä, a urmári in-
casarea taxelor datorite pentru
apá, instalatii si reparatii, prin
organele de perceptie, conform
legii pentru urmärirea si per-
ceperea veniturilor publice 1).
29. Administratia municipalä
la Inceperea functionärii socie-
tätii, va fi In drept sá treacâ
orice functionari din serviciile
sale, In serviciul societätii, po-
trivit necesitätilor acesteia.
Functionarii bugetari care vor
trece In serviciul societätii isi
vor pästra drepturile la pensie,
urmând ca retinerile sa se facä,
de societate 5i sä, se remitá pri-
máriei pentru a fi vársate la
Casa Genera lä de Pensiuni.
Functionarii care apartin cor-
pului tehnic, vor continua a-si
pästra situatia ce o au In acest
corp.
30. La expirarea termenului
de 40 ani, comuna va intra de
drept i fárá nicio despágubire,
In posesiunea i proprietatea tu-
turor conductelor, constructiu-
nilor st investitiunilor de orice
naturä, atât cele concesionate de
comma, cât i acele ce se vor
fi fäcut de societate In timpul
concesiunii.
Aceste dispozitii se aplicá
in cazul când din orice Impre-
jurare societatea ar inceta sa
fiinteze Inaintea expirárii ter-
menului de 40 ani.
1) A se vedea Legea pentru perce-
perea i urmdrirea veniturilor pu,.
blice, din 5 Mai 1934, la pag. 217,
vol. XXII, cu mod. 1 Aprilie 1935,
pag. 231, vol. XXIII.
 1 Aprille 1936
31. Toate dispozitiunile din
orice legi si regulamente contra-
rii legii de fatg, sunt si raman
inaplicabile societätii.
STATUTELE
Societätii comunale a apelor potabile
din Municipiul lavi
DIN 1 APPILIE 1936 1)
CAPITOLUL I
1. Se constitue o societate a-
nonimg pe actiuni, sub denumi-
rea Societatea Comunalg a Ape-
lor Potabile din Municipiul Iasi.
2. Sediul societätii este In
Ia$i.
3. Durata societgtii este de
40 ani.
4. Capitalul social este de lei
45.000.000, din care aportul mu-
nicipiului este de 30.000.000, iar
restul de 15 milioane se va da
in subscriptie publica.
Acest capital va fi impartit in
90.004 actiuni a 500 lei fiecare,
putandu-se elibera si titluri cu-
mulative.
Actiunile vor fi nominative
si indivizibile, nerecunoscân-
du-se deck un singur proprie-
tar pentru fiecare aetiune.
Actiunile Municipiului Iasi
sunt inalienabile.
Aportul municipiului consta
din 10.000.000 lei in numerar,
iar restul de 20.000.000 lei in tu-
buri necesare exploatárii; ac-
tualmente in curs de fabricatie,
evaluate pe pret de cost.
5. Subscrierea actiunilor se
va face potrivit prospectului
lansat de primar si sub ingriji-
rea administratiei municipale.
Repartitia actiunilor se va
face de consiliul de administra-
tie, dându-se preferinta' locuito-
1) Aceste Statute s 'au publieat
in Monitoral 0 f iciaj, p. I, Nr. 77
din 1 Aprilie 1936.
www.digibuc.ro
475
rilor si institutiunilor din ora-
sul Iasi.
In caz de neaeoperire inte-
gran', a capitalului dat in sub-
scriere publicti, in termenul fixat
prin prospect, societatea va
functiona, subscrierea conti-
nuand pang' la completa acope-
rire a capitalului.
6. Subscriitorii se vor cosi-
dera prin insusi faptul subscrie-
rii, cui au aderat, atat la consti-
tuirea societgtii, chiar dela data
publicarii in Monitorul Oficial
al legii si statutelor, cat si la
toate clauzele, conditiile $i sti-
pulatiile cuprinse in lege, sta-
tut si caiet de sarcini.
Actiunile se vor putea trans-
mite numai cu autorizarea con-
siliului de administratie.
7. Obiectul societatii este:
a) Administrarea si exploata-
rea in concesie a Serviciului a-
pelor, in conformitate cu caietul
de sarcini;
b) Revizuirea, completarea,
refacerea, extinderea si punerea
la punct a tuturor retelelor de
distributie din oras si a insta-
latiilor particulare, in timp de
trei ani dela inceperea functio-
ngrii, introducându-se apome-
tri;
c) Executarea tuturor lucrari-
lor de consolidare a conductelor
de aductiune $i asigurarea bu-
nei lor functiongri;
d) A face la timpul cuvenit
noi captäri si noi alimentgri
pentru a asigura In orice mo-
ment debitul de apg necesar.
8. Drepturile si obligatiunile
societätii sunt cele prevgzute in
legea specialg de infiintarea so-
cietgtii si in caietul de sareini.
9. Pretul pe care abonatii 11
vor plgti pentru consumul apei
se va fixa de comun acorci de
primgrie si consiliul de admini-
stratie al societgtii,
Pang la instalarea apometri-
lor plata apei furnisatg de so-
cietate se va face dupti valoarea
476 1 Apr Ille 1936
locativa, conform cu debitele si
impunerile actuale ale primA-
riet.
Dupà instalarea apometrilor,
plata consumului de apa se va
face pe mc, minimum obligator
de consum pentru orice abonat
va fi de 50 mc anual sau acel ce
se va stabili de societate de co-
rium acord cu administratia
municipal&
10. Beneficiul anual net se
va stabili scgzand din venitul
brut toate cheltuielile flcute In
cursul anului cu administrarea,
exploatarea si Intretinerea, a-
nuitatile imprumuturilor pre-
luate de societate, cota de amor-
tizare a capitalului actionarilor,
cota de amortizare a obligatiu-
nilor i cote de amortizare a in-
vestitiunilor.
Restul rämas dupa scaderile
arátate mai sus, constitue bene-
ficiul net care se repartizeaza
astf el:
a) 5 la suta fondul de rezervä;
b) 8 la sutä membrilor consi-
liului de administratie;
c) 2 la sutá censorilor;
d) 2 la sutá directorilor;
e) 4 la sutá personalului drept
cota de participare la beneficiu;
f) 4 la sutá fondul de ajutor,
pensiuni si indemnizatii pentru
cazul de invaliditate, boald, ac-
cidente, etc.
Din restul de 75 la suta se Va
distribui un prim dividend egal
cu scontul Bancii Nationale,
märit cu 2 la sutä, actionarilor
particulari, dui:4 care se va
pláti si actiunilor comunei a-
celasi dividend.
Din restul rännas, 40 la sutá
se va da fondului special de in-
vestitii iar din ceea ce ramâne
se va da un al doilea dividend
actionarilor particulari, care
Ins& Impreunä cu primul divi-
dend nu va depási scontul Bän-
cii Nationale, sporit cu 5%.
Restul ramas si dupä aceastá
www.digibuc.ro
distributie va fi alocat fonduiui
special de investitii.
11. La expirarea termenului
de 40 de ani, comuna va intra
de drept si färä nicio despágu-
bire In posesiunea i proprieta-
tea tuturor conductelor, con-
structiunilor i investitiunilor
de orice naturá, atat acele con-
cesionate de comuna, cat si a-
cele ce se vor fi fäcut de socie-
tate In timpul concesiunii.
Aceste dispozitiuni se aplicl
si In cazul când din orice fm-
prejurare, societatea ar Inceta
sá fiinteze inaintea expirdrii
termenului de 40 de ani.
12. Fondul de rezervá rá-
mane destinat la acoperirea
pierderilor diverse, suferite de
societate.
In caz de dizolutiune a socie-
tAtii la Implinirea termenului
de 40 ani sau mai Inainte, acest
fond se va distribui tuturor ac-
tionarilor, In pronortie cu nu-
märul actiunilor lor.
Fondul de rezervä, fondul spe-
cial de investitiuni si fondul de
amortizare a capitaluhii actio-
narilor, vor fi depuse la Cassa
de Depuneri si Consemnatiuni,
fructificand lii favoarea lor.
CAPITOLUL II
Administrarea sociekijii
13. Anul social Incepe la 1
ranuarie si se sfarseste la 31 De-
cemvrie a fiecOrui an.
Prin exceptie, primul exerci-
tiu va cuprinde timpul ce va
trece intre data constituirii de-
finitive a societätii si 31 Decem-
vrie 1936.
14. Organele Instircinate cu
administrarea, reprezentarea si
controlul societatii, sunt:
a) Adunarea generalá;
b) ConsiliuI de administratie;
c) Censorii.
15. Membrii consiliului de
administratie vor fi In numär
de 9-12, din care 1/3 vor fi nu-
 1 Apri lie 1936
miti de comund, iar restul de
213, vor fi alesi de adunarea ge-
neralä pe termen de 4 aM.
Primul consiliu de administra-
tie va fi numit de cdtre prima-
rul municipiului Iai, pe o du-
ratä de 4. ani.
Dupa trecerea acestui termen,
membrii sai se reinoiesc cu câte
1/4, cu exceptiunea delegatilor
comunei.
Membrii iesiti la sorti pot fi
realesi.
16. In fiecare an, imediat du-
pä generald, consiliul
de administratie se va constitui,
alegandu-si un presedinte j un
vicepresedinte.
Vicepresedintele inlocueste pe
presedinte in caz de absentd; iar
in caz de lipsd a amândorora,
cel mai in varsta din membrii
consiliului, va prezida sedinta.
Membrii consiliului vor trebui
sd locuiasca in Iasi.
17. Fiecare administrator a-
les va trebui sa depund in ter-
men -de 15 zile dela numirea sa,
o cautiune de 20.000 lei, in ac-
tiuni ale societatii, socotite du-
valoarea nominala.
Aceasta cautiune nu se va in-
sträina pe toata durata func-
tiunii lor.
Membrii delegati de comund
sunt scutiti de garantie.
18. Consiliul de administra-
tie are conclucerea afacerilor so-
cietatii. El va administra socie-
tatea conform legii speciale. pre-
zentelor statute si caietului de
sarcini. Consiliul este investit
cu cele mai intinse puteri pen-
tru toate actele societatii, fara
de cele rezervate prin statute a-
dunärii generale.
El poate incheia si rezilia ori-
ce contracte, cumpara i vin-
de lucruri mobile si imobile, de-
cide si incheia toate operatiu-
nile necesare pentru indenlini-
rea sconului societatii.
19. Consiliul de administra-
tie poate numi, unul sau mai
www.digibuc.ro
477
multi directori, procuristi, si in
caz de vacanta pe directorul ge-
neral, fixându-le si atributiunile
retributiunile lor.
Din sänul consiliului de ad-
ministratie se va alcatui un co-
mitet de directie, compus din 4
membri, din care cel putin unul
va fi dintre delegatii comunei.
Din comitetul de directie va
face parte de drept i directorul
general.
Primul comitet de directie va
fi desemnat cie primarul mum-
cipiului Iasi, pe termen cie 4 ani.
Dupa trecerea acestui termen,
membrii comitetului cie directie
vor fi desemnati pe termen ue
un an de consiim, in prima sa
sedintä, tinuta ctupa aaunarea
generalä.
Dam& se va crede necesar, li
se vor putea atribui de catre
consiliu tantieme sau retribu-
tiuni speciale.
20. in raporturile cu tertii,
societatea va fi valabil repre-
zentatä prin persoanele care au
semndtura socialä si anume: 2
membri din comitetul cLe
tie, un membru din comitetul
de directie cu directorul gene-
ral, cu unul din directori sau
procuristi, un director cu un
procurist.
In justitie, societatea va fi re-
prezentata prin directorul gene-
ral.
Semnatura sociald se va pune
dedesubtul firmei societatii, im-
primatd, stampilatd sau scrisä.
21. Deciziunile consiliului vor
fi luate cu majoritate de voturi
a membrilor prezenti. In caz de
paritate, votul presedintelui sau
membrului care prezideaza se-
dinta, va decide.
22. Membrii consiliului vor
primi pentru sedintele la care
iau parte eke un jeton de pre-
zenta, care se va fixa la incepu-
tul fiecarui an de catre consi-
liu, in prima sa sedinta.
478 1 Apri lie 1936

23. Consiliul se convoacd ori- Deliberdrile si deciziunile a-

decdteori va fi nevoie, de catre dundrilor generale sunt consta-
presedinte sau director general, tate prin procese-verbale, ce se
la sediul societätii. vor trece inteun registru spe-
Consiliul nu va putea tine se- cial si se vor comunica in mod
dinte si lucra valabil, dacd, nu deosebit comunei.
sunt prezenti in persoand jumd- 28. Toate publicatiunile so-
tate din numärul membrilor cietdtii vor fi considerate ca va-
care alatuesc consiliul. labile, prin simple inseratiune a
24. Controlul administratiei, lor in Monitorul Oficial.
verificarea registrelor, revizuirea
inventarului i bilantului se vor CAPITOLUL IV
face de 3-5 censori, din care Dispozifiuni finale
unul expert-contabil si tot ate',
tia supleanti. Din numärul cen- 29. Plata dividendelor va a-
sorilor, 2 vor fi numitj de co- vea loc la epocile i locurile a-
mund, iar restul alesi de adu- vätate de adunarea generald.
narea generalä pe termen de un Dividendele nereclamate timp
an. Primii-censori si censorii- de 5 (cinci) ani dela exigibilita-
supleanti, vor fi numiti de cd-
re primarul municipiului Iasi. tea rea
lor vor fi prescrise in favoa-
fondului special de investi-
25. Censorii vor trebui sd de-
pund la intrarea lor in func- tiuni. 30. Orice modificare a statu-
tiune o cautiune de 10.000 lei, in telor nu se va putea face deckt
actiuni ale societdtii, socotite prin intelegere deplind intre ad-
dupd valoarea nominald. ministratia municipalä si ad-
CAPITOLUL III ministratia societdtii, cu apro-
barea prealabilä respectivá a
Adunärile generale consiliului municipal si adund-
rii generale a societätii.
26. Adunarea generald ordi- 31. La expirarea termenului
nerá se iniruneste odatá pe an, de 40 ani, comuna va intra de
cel mai tdrziu in cursul lung A- drept si färd nicio despágubire
prilie. Adunarea generald extra- in posesiunea si proprietatea tu-
ordinard poate fi convocatä de turor conductelor, constructiu-
consiliul de administratie ori- nilor i investitiunilor de orice
decâteori va crede necesar. Con- naturd, atât acele concesionate
vocarea adundri generale extra- de comund, cdt si acele ce se
ordinare va avea loc j atunci vor fi fdcut de societate In tim-
and va fi cerutd de comunä pul concesiunii.
sau de un numär de actionari, Aceste dispozitiuni se aplicd
reprezentând cel putin 1/6 din si in cazul când din orice im-
capitalul social vársat. prejurare, societatea ar inceta
27. Dacd la prima convocare sd fiinteze inaintea expirdrii
nu se intruneste numárul de termenului de 40 ani.
membri care sd, reprezinte capi- 32. Un regulament de apli-
talul cerut de codul de comert, care
adunarea se va putea tine, ori- telor avalegii speciale si al statu-
care ar fi capitalul prezent si de administratie de
fi intocmit consiltul
societátii,
reprezentat in adunare. b

Comuna va fi reprezentatá in urmând

consiliului
a fi supus aprobärii
comunal.
adunare prin primar sau un de-
legat al sdu.
www.digibuc.ro
 1 Aprilie 1936
LEGE
pentru organizarea invätämântulul
comercial secundar
DIN i APRILIE 1936 1)
Dispozifiuni generale
1. Invätämântul comercial se-
cundar are de scop sg. dea cu-
nostintele teoretice si practice
necesare celor ce vor sg devind
comercianti, precum si persona-
lului intrebuintat in intreprin-
derile publice sau particulare cu
caracter comer cial, economic
sau financier; el pregateste in
acelasi timp si pentru intrarea
in invälä'mântul superior.
Tot in cadrul acestui invgtg,-
mânt se completeazg cunostin-
tele de specialitate ale ucenici-
lor, vânzatorilor, functionarilor
comerciali et c.
2. Invätämântul comercial se-
cundar se predg in scoalele Sta-
tului (scoli publice); in scoalele
intretinute de alte autoritati, de
asociatii sau particulari autori-
zati de Ministerul Instructiunii
si in familie, conform legii in-
vätamântului particular.
1) Aceastg Lege s'a votat de A-
dunarea Deputatilor In sedinta dela
25 Martie 1936, de Senat in sedinta
dela 26 Martie 1936, s'a promulgat
cu I. D. R. Nr. 660 din 1936 qi
publicat In Monitorul Oficial, p. I,
Nr. 77 din 1 Aprilie 1936. Ea a-
brog5, Legea invätämântului prof e-
sional ì eomercial, din 29 August
1901, pag. 2373, vol. III (editia
1907).
A se vedea in leghturg:
1. Legea invätämântului secundar
teoretic, din 7 Mai 1934, la pag. 231,
vol. XXII, eu modif. din 11 Aprilie
1935, pag. 328, vol. XXIII.
2. Legea invätämgatului particu-
lar, din 22 Decenivrie 1925, la pag.
582, vol. XIXII.
3. Legea inv54imântului superior:
Academia de studii comerciale supe-
*
www.digibuc.ro
479
Pentru completarea sau per-
fectionarea in cunostintele co-
merciale se pot infiinta cursuri
sau scoli speciale.
3. Invgtämântul comercial se-
cundar se imparte in doug ci-
cluri ce se succed:
a) Ciclul inferior care se nu-
meste gimnaziu comercial, cu
durata studiilor de 4 ani, menit
sg dea pe lângä cunostinte ge-
nerale i cultura de specialitate;
b) Ciclul superior, care se nu-
meste liceu comercial, cu durata
studiilor de 4 ani, menit sg com-
pleteze si sg aprofundeze studiile
comerciale in vederea speciali-
zgrii sau pentru intrarea in in-
vätgmântul superior.
Pe lângg gimnaziile sau liceele
comerciale de zi, pot functiona
gimnazii sau licee de searg, con,-
form dispozitiilor ce se vor fixa
prin regulament.
4. Invgtgmântul comercial se-
cundar va fi acelasi pentru bg-
ieti ca i pentru fete, cu adapta-
rea corespunzgtoare a progra-
Vor, functiona scoli nu-
n-tat pentru bgieti i scoli numai
pen tru fete.
Ministerul Instructiunii, cu a-
vizul Consiliului Permanent, va
Hoare, din 13 Aprilie 1913, la pag.
35, vol. VIII, cu modif. din 10 A-
prilie 1935, pag. 371, vol. XXIII.
4. Regulamentul pentru numirea
profesorilor i maestrilor la scolile
comerciale, din 14 Decemvrie 1913,
la pag. 434, vol. VIII.
5. Regulamentul pentru cursuri co-
merciale de seal* din 20 August
1904, la pag. 135, vol. IIIIV.
6. Regulamentul pentru examenele
de capacitate, din 13 Februarie 1935,
la pag. 59, vol. XXIII.
7. Regulamentul pentru examenele
de bacalaureat din 25 Iunie 1934, Ja
pag. 401, val. XXII.
8. Deeret pentru organizarea Mi-
nisterului Educatiei Nationale, din
12 Noemvrie 1936, la ordinea crono-
1ogie In acest volum.
480 1 Apri lie 1936
putea totusi autoriza gimnazii
comerciale mixte, acolq unde se
va simti nevoia.
5. Indrumarea si supraveghe-
rea general& a invätämântului
comercial secundar sunt in sar-
cina Statului, care le exercitä
prin Ministerul Instructiunii.
Ministerul Instructiunii intoc-
meste regulamentele de aplicare
ale legii invätä'mântului comer-
cial secundar, precum si pro-
gramele analitice ale gimnaziilor
$i liceelor comerciale de Stat $i
particulare si ale cursurilor sau
scolilor speciale ce s'ar infiinta
pe baza prezentei legi.
6. In $colile comerciale secun-
dare de orice fel, fie publice, fie
particulare, nu se pot folosi alte
Manua le didactice decât cele a-
probate de Ministerul Instruc-
tiunii.
infiinfarea §coalelor comerciale
secundare
7. Scolile comerciale secun-
dare de orice fel se infiinteazá
de Ministerul Instructiunii, in
conformitate cu prevederile legii
invdtamantului secundar.
Comunele $i Camerele de co-
mert $i industrie, cu aprobarea
Ministerului Instructiunii, pot
Infiinta $coli comerciale secun-
dare, dam& le garanteazd exis-
tenta material& pe un numar
de 10 ani. Aceste scoli vor putea
dobândi caracterul $i dreptul
$coalelor de Stat, dacä li se vor
aplica in intregime dispozitiu-
nile legii de fata.
B. Invatamântul in scoalele
comerciale de Stat se preda in
limba românä.
Alte limbi decât cea românä
pot figura in programele de in-
vätämânt numai ca obiecte de
studii, iar nu ca limbg de pre-
dare nentru alte materii.
9. In $coalele minoritare care
vor functiona eonform prevede-
rilor legii invätämântului secun-
dar, limba românä, istoria ro-
www.digibuc.ro
mânilor, geografia, stiintele co-
merciale $i stiintele juridico-e-
conomice se vor preda obligato-
riu numai in limba româná.
Anul §colar, inscrieri, promofiuni,
diplome
10. Durata anului $colar, e-
fectivul claselor, inscrierea ele-
vilor, fii de români $i sträini, e-
xamenele si promovarea dintr'o
clasä in alta se vor face dupa
normele preväzute in legea in-
vdtämântului secundar.
11. La terminarea gimnaziu-
lui comercial, elevii care nu vor
mai urma liceul comercial vor
obtine certificate de absolvire
dupa ce vor face Inca un an de
practica comercialä, intr'o in-
treprindere comercialä sau pu-
blica cu caracter economic. A-
cest certificat dä dreptul la ocu-
pare de functiune, la reducerea
stagiului militar, ca si fo$tilor
absolventi de $coall elementarà
de comert cu 3 ani.
12. Elevii cursului supra-pri-
mar si secundar inferior se pot
inscrie in clasa respectivä In
gimnaziul comercial, in urma
until examen de diferentä.
13. Inscrierea In clasa V-a de
liceu comercial se va face numai
in baza depunerii unui examen
de admitere, atât pentru cei care
au terminat 4 clase de gimna-
ziu comercial, cat $i pentru cei
care au terminat 4 clase de gim-
naziu teoretic sau de alta $coalà
echivalentä.
Conditiunile tinerii examenu-
lui de admitere si de fine de an
se vor stabili prin regulamentul
legii de fata.
14. Elevii care promoveazA
ultima clasä a liceului comer-
cial dobândesc certificate de ab-
solvire a liceului comercial du-
pä ce vor face practica un an
inteo institutie sau casa de co-
m ert.
Acest certificat le confer& dren-
turile preväzute de legea de
 1 Aprille 1936
recrutare; nu insd si pentru ad-
miterea in institutiuni de invd-
tämânt superior.
Pentru admiterea in functiu-
nile publice este necesar baca-
laureatul comercial.
15. Absolventii liceelor co-
merciale de Stat, extrabugetare
sau particulare (ale confesiuni-
lor, comunitdtilor si ale parti-
cularilor), cu sau fArd drept de
publicitate, care voiesc sä,' conti-
nue studiile de invätä'mant su-
perior, trebue sä depund un e-
xamen de bacalaureat.
Examenul de bacalaureat se
depune inaintea unei comisiuni
speciale instituitA de IVIinisterul
Instructiunii.
Comisiunile vor avea de exa-
minat un numdr de candidati
in jurul cifrei de 100.
Fiecare Comisiune se corn-
pune din 8 membri, dintre care:
7 vor fi numiti dintre profesorii
titulari definitivi din invAtA-
mântul comercial, de apecialita-
tea materiilor de bacalaureat,
lax pentru materiile de culturd,
generald putând fi si profesori
din invdtdmântul- secundar. Al
optulea membru, care este si
presedintele Comisiunii, va fi un
profesor titular dela Academi-
ile de Inalte Studii Comerciale
si Industriale sau dela F'aculta-
tea de Stiinte. Directorul invd-
tdmântului comercial daa a
functionat ca profesor definitiv
in invAt'dmântul comercial poate
prezicla de asemeni o comisie da
bacalaureat.
Examenul va consta, atât din
probe scrise, at si din probe
orale. Probele scrise vor fi: una
de stiintele comerciale, una de
limba si corespondenta comer-
ciald romänk una de märfuri
cu stiintele fizico chimice, si
una, la alegere, de coresponclentd
comercialä strAind, francezk
germank englezä sau italiank
Probele orale se vor face asu-
pra urmätoarelor materii: sti-
C. Hamangiu, Vol. XXIV. 31.
www.digibuc.ro
481
inti comerciale, limba si cores-
pondenta romând, limba si co-
respondenta francezA, geografia
economia, si istoria comertului,
matematici, stiintelp juridico-e-
conornice, märfuri cu stiintele
fizico-chimice si, la alegerea can-
didatilor, una din limbile ger-
mand, englezd sau italiand.
Regulamentul legii va fixa
normele dupd care se va tine
examenul de bacalaureat, ur-
mându-se in general dispozitiile
stabilite In legea si regulamen-
tul invätämântului secundar, cu
adaptärile necesare invätämân-
tului comerciali).
Haferii de sfudiu
16. Materiile de studiu ce se
predd in gimnaziul comercial,
sunt:
a) Materiile de culturd gene-
ralg:
Religia,1. românä, 1. fran-
cezd,1. germand (terminologia
comercialä), istoria patriei si is-
toria universal:A,' in legAturd cu
istoria Românilor, geografia ge-
neralà si a României, instruc-
tia civick notiuni de igienä;
b) Materii de specialitate:
Stiintele comerciale (notiuni
elementare de comert, contabi-
litate, corespondentd comerciald
romând si biroul comercial);
studiul märfurilor cu notiuni
pregdtitoare din siintele natu-
rale, geologie, fizicd, chimie, a-
ritmetica cornerciald, notiuni de
geometrie si algebrA;
c) Arte si dexteritäti:
Caligrafia si scrierea comer-
ciald, desen, muzicä, educatie
fizia, stenodactilografie, iar la
fete si lucru de mânä si gospo-
därie.
17. Materiile de studiu ce se
1) A se vedea programa analitica
a bacalaureatului, seeundar teoretic,
In. Monitorul Oficial p. I, Nr. 30 tliu
6 Februarie 1936.
482 1 Apri lie 1936
vor preda In liceul comercial in
el. VVIII, sunt:
a) Materiile de cultura gene-
rala:
Limbs, si literatura romana,
religia, 1. franceza, 1. germana,
1. engleza sau italiana (la limbi
straine se va preda si terminolo-
gia si corespondenta comercia-
la), elemente de psihologie, lo-
gicä si sociologie cu aplicatiuni
la comert, istoria universala in
legatura cu istoria Românilor;
b) Materii de specialitate:
Stiinte lecomerciale (studiul
comertului, contabilitatea co-
merciala, publica, studiul orga-
nizarii intreprinderilor, cores-
nondenta comerciala romanä,
birou comercial, monografii con-
tabile la diferite Intreprinderi de
comert, bane& industrie, agri-
cultura): aritmetica rationata
cu notiuni de algebra financiare
si asigurari; studiul marfurilor
cu analize elementare in labo-
rator, fizica, chimia si stiintele-
naturale cu aplicatii la indus-
trie si comert; istoria comertu-
lui, geografia economica gene-
rallt. tratata in legatura cu geo-
grafia economica a României;
dreptul (notiuni uzuale de drept
administrativ, civil. vamal, fis-
cal); econonAia politica cu apli-
catiuni la Industrie si comert
si in special la economia indus-
Wald, si comerciald, a tarli; no-
thmi de finante publice si pri-
vate si notiuni de statistica;
c) Arte si dexteritäti:
Caligrafia $i desenul, cu a-
plicatii la reclame $i afise, ste-
nodactilografia, ansamblul co-
ral, educatia fizica, iar la fete
$i lucru de /nand si gospodarie.
18. Ministerul Instructiunii Va
alcâtui programele de invätd-
mânt, va distrilJui materiile pe
clase si gruparea lor In cate-
dre. Numarul orelor pe sapta-
mâna pentru cl. I-a si a II-a de
gimnazin nu va putea trece de
30 ore, pentru cl. III-a si a IV-a
www.digibuc.ro
de 24 ore, pentru liceu cl. V-a
VII-a pand, la 30 ore, iar In cl.
VIII-a 30 ore.
Pracfica comercialä
19. Practica comercialä este
menita sa intregeasca cunostin-
tele elevului prin ceea ce el poate
insusj din vieata reala a comer-
tului.
Elevii din cl. III, IV gimna
ziala vor face practica efectivd
in magazine si birouri de comert
in fiecare dupa amiaza timp de
4 ore.
In magazine ei sunt obligati
sa facd cel putin 6 luni, iar in
birouri restul timpului de co-
laritate.
Absolventilor gimnaziului co-
mercial care nu urmeaza liceul
comercial sau alte scoale, pre-
cum si absolventilor liceului co-
mercial care nu urmeaza inva-
tamântul superior, nu li se va
elibera certificatele de absolvire
cleat dupa ce fac practica timp
de un an inteo intreprindere
comerciala sau publicd, cu c a-
racter economic.
Plasarea elevilor si absolven-
tilor la practica, precum $i re-
partizarea lor se va face prin
Ingrijirea Camerei de comert si
industrie respectiva. Camera de
comert va organiza controlul
pentru efectuarea practicei, de
comun acord cu directiunea
scoalei.
Comerciantii, industriasii, in-
stitutiile comerciale, industriale
sau bancare, sunt datori a pri-
mi la practica, chiar fara plata,
pe elevii sau elevele, absolventii
sau absolventele scoalelor co-
merciale secundare din localita-
tea respectiva, a le da toate in-
drumarile folositoare, in stransa
legatura cu obiectul intreprin-
derii si a comunica apoi Came-
rei de comert aptitudinile si pur-
tarea dovedita In timpul prac-
ticii.
 1 Apri lie 1936
Cei care vor refuza primirea
practicantilor repartizati de Ca-
mera de comert i industrie,
precum si acei care vor impie-
deca educarea si specializarea
elevilor in ramura de comert In
care fac practicä, vor fi pasibili
de o amend& de 500-5.000 lei,
iar In caz de recidiva de o a-
mendä dela 5.000-50.000 lei, In
raport cu importanta intreprin-
derii, In folosul fondului de aju-
torare a absolventilor. Abaterile
se vor constata de consiliul de
indrumare, prin delegatii sat A-
ceste amenzi se vor urmäri
Incase prin Ministerul de Fi-
nante, conform legii de urma-
rire 1).
Refuzul repetat se pedepseste
cu maximul prevazut In caz de
recidivä.
Absentarea dela practica co-
merciaIä, atat In magazine, cat
si In birouri comerciale, va fi
socotitd ca j absentarea dela
orele de clasä.
Persona lul didaciic al scoalelor
comerciale secundare
20. Membrii titulari al Cor-
pului didactic dela gimnaziile si
liceele comerciale se recruteazd
prin examen de capacitate.
Profesorii, afar/ de cei de sti-
intele comerciale, juridico-eco-
nomice, märfuri i analize de la-
borator, stiintele fizico-chimice
si naturale, cu aplicatii la in-
dusrie si comert, geografia eco-
nomicä, precum si cei de limbile
sträine si corespondenta comer-
cialä, se vor numi dintre can-
didatii Inscrisi pe tablourile de
capacitate ale specialitätilor
principale din invätämântul se-
cundar.
Profesorii titulari de matema-
tici se vor numi dintre candida-
Ui pe tabloul de capaci-
1) A se vedea Legea de unn5zire,
din 5 Mai 1934, la pag. 217, vol.
XXII.
www.digibuc.ro
tate al acestei specijalitäti din
invätämântul secundar, tare au
absolvit Seminarul pedagogic
comercial si au trecut un exa-
men de diferentä ce se va sta-
bili prin regulament. La exame-
nul de capacitate pentru specia-
litatea matematici dela gimna-
ziile comerciale se vor primi
licentiati sau doctori ai Acade-
miei de Inane Studii Comerciale
Industriale, absolventi ai Se-
minarului pedagogic comercial,
cu drepturile la numire ce se
vor stabili prin regulament.
Pentru ca cineva a/ devinä
profesor de stiintele comerciale,
juridico-economice, märfuri si
analize elementare la laborator,
stiintele fizico-chimice TO. natu-
rale, cu aplicatii la industrie
comert, geografie economicii,
precum i cei de limbile sträine
si corespondent/ coraercialä, tre-
bue ca, pe lâng/ conditiunile ge-
nerale din legea Invätämantului
secundar, sh fie doctor sau li-
cenUat al unei academii de Ina lte
stuclii comerciale si industriale,
cu diploma legal recunoscutä,
sä fie absolvent al Seminarului
pedagogic de pe MAIO. aceste
Academii i sä fi trecut cu suc-
ces un examen de capacitate du-
i)/ normele prevrtzute In legea
invätämântului secundar si cu
adaptärile necesare Inv/I/man-
tului comercial ce se vor fixa In
regulament.
In conditiunile prevAzute In a-
lineatul precedent, la examenul
de capacitate pentru specialita-
tea stiinte juridico-economice se
admit $i licentiati sau doctori ai
Facultätilor de drept; pentru
märfuri si analize elementare
In laborator, stiintele f izico-chi-
mice si naturale, cu aplicatii ls.
industrie i comert, se admit si
licentiati sau doctori in stiintele
fizico-chimice sau naturale; pan-
tru specialitatea geografia eco-
nomic/ se admit si licentiat4
sau doctori cu specialitatea prin-
484 1 Apri lie 1936
cipaI geografia, iar pentru lim-
bile straine i corespondenta co-
merciald, licentiati sau doctori
in litere.
Organizarea Seminarului pe-
dagogic ce trebue absolvit de
candidatii de profesori pentru
inviit'amântul comercial, se va
stabili prin regulament.
21. Maestrii de muzia,, desen
caligrafie, educatie fizic, lu-
cru de man5., si gospodärie, se
vor recruta dupg tablourile de
capacitate ale inviltämântului
secundar, cu respectarea tutu-
ror dispozitiunilor din legea in-
ArXtämântului secundar, privi-
toare la maestri.
22. Examenele de capacitate
pentru profesorii gimnazillor si
liceelor comerciale de materii
speciale, se vor trece in fata co-
misiunlior special alatuite din
cinci membri: doi profesori ti-
tulari sau agregati dela Acade-
mia Comercialli sau Universi-
tate, dintre care unul prese-
dinte; doi profesori dela liceele
comerciale, cel putin cu cinci
ani de definitivat pi un profesor
de pedagogie.
Pentru celelalte norme si con-
ditiuni se vor aplica in totul
dispozitiunile legii 1111'616mA/1-
tului secundar, cu adaptb'xile ne-
cesare invgtämântului comer-
cial, ce se vor stabili prin re-
gulament.
23. Orele de stenografie vor
fi predate de licentiati ai Acade-
miilor de Malte studii comer-
ciale sau de stenografi ai Par-
lamentului.
24. Articolele din legea inva-
tämântului secundar, privitoare
la: alatuirea catedrelor, drep-
turile i datoriile membrilor cor-
pului didactic secundar; numi-
re, definitivarea, transferarea,
concedii, trecerea la pensii a
profesorilor pi maestrilor; dis-
tinctiunt si recompense, pedep-
sele, prescrierea sj radierea lor,
suspendarea sau indepgrtarea.
www.digibuc.ro
din invg.tb.'mAnt, reintrarea In
invdtä'mant, se aplia in totul
membrilor corpului didactic din
invatämântul comercial1).
tvtijloacele de perfecfionare a mem-
brilor corpului didactic din trivalei-
memtul comercial
25. Pentru punerea la curent
cu progresele stiintif ice pi meto-
dologia specialitatii lor pi cu a-
plicatiunile practice la cement
pi industrie, ministerul va orga-
niza: a) conferinte la Academiile
de Comert, unde vor tine prele-
geri profesorii i reprezentantii
vietii economice; b) cursuri
lucrari practice pentru directo-
rii, dirigintii i profesorii insa'r-
cinati cu aducatia elevilor; c)
cursuri i lucrari practice de se-
minar si laborator pentru reim-
prospätarea cunostintelor; d) vi-
zite la stabilimentele industriale
comerciale, In vederea alcg-
tuirii de monografii asupra ce-
Tor constatate.
26. Conditiunile de partiPi-
pare la aceste cursuri sunt cele
stabilite de legea inv'atamântu-
lui secundar.
Salariite corpului didactic din Inv&
feimântul comercial
27. Retributiile profesorilor si
maestrilor din inväTämântul co-
mercial sunt cele prevftute pen-
tru profesorii i maestrii din in-
vätamantul secundar.
Toate dispozitiile din legea in-
vg.t5.mantului secundar, privi-
toare la orele suplimentare, gra-
datiile, sporul de definitivat
la plata indemnizatiei pentru
caz de boaM pi inmormantare,
se ap1ic i membrilor corpului
didactic din invätilmântul co-
mercial.
1) A se vedea Legea invätAmân-
tului secundar teoretic, din 7 Mai
1934, la pag. 231, vol. XXII, cu.
mod.. 11 Aprilie 1935 i 2 Mai 1936.
 1 Aprilie 1936
Direcforii ;coalelor, dirigintii
claselor
28. Fiecare gimnaziu sau li-
ceu comercial de baieti este pus
sub conducerea unui director si
fiecare liceu sau gimnaziu de
fete sub conducerea unei direc-
toare.
29. Normele pentru desemna-
rea i numirea directorilor sau
a directoarelor de Scoli, clreptu-
rile si indatoririle lor sunt cele
preväzute in legea invatámân-
tului secundar la articolele res-
pective. Normele din aceeasi lege
se aplica i pentru diriginti, se-
cretari, ajutori de secretar, bi-
bliotecari, pedagogi, contabili,
casieri etc.
infretinerea ;coolelor 1)
30. Intretinerea gimnaziilor
si liceelor comerciale este in sar-
cina Statului, comunelor, Came-
relor de comert si industrie, pre-
cum si a societätilor la care
participa Statul sau cárora Sta-
tul le acordá avantaje, privile-
gii sau concesiuni.
Statul contribue la aceste *cob.:
a) La plata personalului di-
dactic si administrativ;
b) La acordarea burselor de
internat sau de intretinere a ele-
vilor;
c) Cu subventii anuale pentru
procurarea materialului didactic
necesar.
Toate cheltuielile materiale
sunt in sarcina celorlalte insti-
tutiuni mentionate mai sus in
acest articol.
Aceste institutiuni sunt da-
toare sd procure localuri Inca-
pátoare pentru toate gimnaziile
si liceele comereiale ce cad in
1) A se vedea i Legea invätä-
milntului industrial (profesional
al meseriilor), din 16 Aprilie 1936,
la pag. 555, in acest volum.
www.digibuc.ro
485
sfera lor de ocrotire si de inte-
res.
Ele au obligatia:
a) A construl, a repara si a
intretine localurile de scoara, lo-
cuinta personalului administra-
tiv al $coalei;
b) A dota scoala cu mobilie-
rul i materialul didactic;
c) A ingriji de inclilzitul, ilu-
minatul i celelalte trebuinti
gospodaresti ale acestor loca-
lux%
Cheltuielile materiale se efec-
tueazá prin comitetele scolare.
In cazul cand Camerele de Co-
rnell i industrie nu contribue
in mod efectiv la intretinerea
gimnaziilor i liceelor comer-
ciale, Ministerul de Industrie si
comert, de comun acord cu Mi-
nisterul Instructiunii, prin Casa
coalelor, va inscrie din oficiu
sumele necesare pentru susti-
nerea si aducerea la indeplinire
a scopului acestor scoale, ftird
de care nu se vor aproba buge-
tele acestor Camere.
Cam erele de comert, care au
construit cu fondurile lor loca-
luri de scoli, satisfácând preve-
derile alineatelor a si b, nu mai
sunt obligate de a contribui la
cládiri noui.
Acelea$i dispozitiuni se vor a-
plica de Ministerul de Interne
municipiilor i comunelor ur-
bane din judetele uncle functio-
neazá gimnazii i licee comer-
ciale.
In ceea ce priveste institutiile,
societátile sau intrenrinderile la
care participa Statul sau cArora
Statul le acordá privilegii sau
concesiuni, aceste societali, in-
treprinderi i institutii, vor in-
scrie fn hugetul lor o subventie
anualä, obligatorie intre mini-
mum 50.000 lei si pânä la 500.000
lei.
In caz de neexecutare a aces-
tei dispozitiuni. Ministerul In-
structiunii va face interventiile
necesare pentru retragerea ori-
486
cAror avantaje, privilegii sau
concesiuni acordate acestor so-
cietäti sau Intreprinderi.
Subventiile tuturor acestor in-
stitutii, societäti sau Intreprin-
der! mentionate In acest articol
vor fi fixate In functie de tre-
buintele gimnaziilor sau liceelor
comerciale, pe de o parte, iar pe
de altä parte In raport de resur-
sele bugetare sau veniturile a-
cestor institutii, societäti Sam In-
treprinderf, färg, ca subventia
sg. fie Ms g. mai mica decât mi-
nimum fixat.
Aceste subventii vor fi Incasate
prin Ministerul de Finante, pe
searna si la dispozitia Ministe-
rului Instructiunii, Casa Scoa-
lelor, care le va repartiza gim-
naziilor i liceelor comerciale.
Bibliofeci scolare, laboraforii, ale-
here, muzee scolare etc.
31. Orice scoalä comercialä
trebue sä poseadg.:
a) Un muzeu comercial; In
care sg, se gäseascil produsele
comerciale, In special din acea
regiune;
b) Un laborator cu sali de lu-
cräri pentru analizele produse-
lor comerciale;
c) 0 bibliotecti pentru elevf si
profesori;
d) Säli de desen, muzia, edu-
catie fizicä i festivitäti;
e) 0 cooperativä $colará a e-
levilor.
Infernafe si confine
32. Pe lângá scoalele comer-
ciale se pot Infiinta internate si
cantine pentru elevii scoalei,
care vor functiona dupä normele
stabilite prin legea Invätämân-
tului secundar.
33. Un regulament special va
fixa conditiunile admiterif bur-
sierilor i solventilor, mânuirea
fondurilor administratia in-
terioarg. a internatelor.
www.digibuc.ro
1 Apri lie 1936
Serviciul medical ;colar
34. Fiecare gimnaziu i liceu
comercial va avea un medic, a
cárui misiune este O. vegheze la
buna stare igienicá $i sanitará
a localului i elevilor.
35. Comitetele scolare sunt o-
bligate sd puná la dispozitia me-
dicului mijloacele necesare pen-
tru instalarea i Intretinerea u-
nui cabinet medical.
36. Toate dispozitiunile din
legea Invätgmântului secundar
privitoare la numirea, retribu-
tia, titularizarea si datoriile me-
dicului $colar se aplicá si la In-
vátámântul comercial.
Cursuri sou scoale speciale
37. Pe lângá gimnaziile si li-
ceele comerciale sau indepen-
dent se va Infiinta, cu aproba-
rea Ministerului Instructiunii,
cursuri sau scoli pentru preda-
rea studiilor comerciale persoa-
nelor care doresc sä-si Insu-
seascl, sg-si Intregeascä sau sä-
si perfectioneze cunostintele de
specialitate.
Cursurile sau scoalele vor fi
pentru ucenici, adulti sau absol-
venti ai vreunei scoli secundare.
Cursurile se vor preda ziva
sau seara i duminica dupg. a-
miazá.
Regulamentul de Infiintare a-
probat de minister va stabili a-
mänuntit modalitatea lor de
functionare, drepturile ce con-
ferg precum $i posibilitätile de
echivalare a acestor studii cu
cele ce se predau ht coalele de
specialitate ale Statului.
Consiliul de Indrumare a Inviiiciman-
fului comercial i penfru susfinerea
absolvenfilor
38. Directivele generale pen-
tru armonizarea organizärii
desvoltärii Invätämântului co-
mercial cu necesitätile vietii re-
ale, i pentru sustinerea absol-
ventilor, vor fi date de Consi-
 1 Apri lie 1936
liul de indrnmare". Consiliu In
care vor fi reprezentate toate
institutiile de Stat interesate la
propäsirea invätämäntului co-
mer cial.
Din acest Consiliu f ac parte
de drept:
1. Directorul invätämantului
comercial din Ministerul Instruc-
tiunii;
2. Inspectorii generali ai invä-
tamântului comercial;
3. Membrii Consiliului Perma-
nent (sectiunea comerciala);
4. Un reprezentant al Bancii
Nationale;
5. Rectorii Academiilor de
Ina lte Studii Comerciale si In-
dustriale;
6. Cate un reprezentant al Mi-
nisterelor de Domenii si Indus-
trie i Comert;
7. Un delegat al Sfaturilor Ne-
gustoresti si un delegat al Fron-
tului Negustoresc;
8. Un delegat al Uniunil gene-
rale a industriasilor din Roma-
nia;
9. Doi delegati ai Uniunii Ca-
Merelor de comert.
10. Un reprezentant al Corpu-
lui contabililor;
11. Trei profesori din Invata-
mantul comercial. numiti prin
decizie ministeriala dintre cei de-
f ini tivi;
12. Trei comercianti si trei per-
sonalitäti de specialitate, desem-
nati de Camera de comert si in-
dustrie din Bucuresti.
13. Trei specialist numiti de
minister din cadrul vietii econo-
mice.
Acest consiliu se intruneste
cel putin odata lunar, sub pre-
sedintia ministrului sau, In lip-
sa, sub presedintia unui delegat
al sat si decide asupra nevoilor
acestui Invatamant.
Deciziunile luate se aproba si
se realizeaza de Ministerul In-
structiunii.
39. In vederea ajutorarii ab-
solventilor gimnaziilor i licee-
www.digibuc.ro
487
lor comerciale sau ai licentiai-
br Academiilor comerciale, spre
a-si putea intemeia o intreprin-
dere comercialä pe cont propriu,
care este si ramâne unul din
punctele esentiale ale acestei
legi, se asigurä absolventilor
gimnaziilor i liceelor comerci-
ale sau licentiatilor Academiilor
comerciale, dupa recomandarea
motivata a Consiliului de indru-
mare, urmätoarele avantaje:
1. Scutirea de price impozit
pentru primul an dela infiinta-
rea intreprinderii; In note pro-
vincii aceastä scutire va fi de 3
ani.
2. Preferinta la preluarea ori-
carei intreprinderi ce se lichi-
deaza pe teritoriul tart.
3. Preferintä cu 5% in Vechiul
Begat si 10% In noile provincii
asupra preturilor concurentii la
furniturile publice.
4. Un credit de scont la Banca
Nationala, ce va fi acordat ab-
solventilor gimnaziilor si licee-
lor comerciale sau licentiati ai
Academiilor de comert care au
recomandarea motivatä a Con-
siliului de indruMare.
5. Un ajutor bänesc, a carei
alocatie va fi fixatä de Consi-
liul de indrumare, motivat.
Fondurile In vederea realizart
alineatului 5 din prezentul arti-
col se alimenteaza din:
a) Minimum de contributie o-
bligatorie de 50.000 lei din cuan-
tumul veniturilor incasate de fie-
care Sectiune sau Camera do co-
mert i industrie.
Ministerul de Industrie si Co-
inert va spori cu prilejul apro-
bärii bugetului acest minimum,
la sectiunile sau Camerele de co-
mert care prin veniturile ce au
vor permite o subventie mai
mare;
b) Din sumele ce vor rezulta
din donatiuni, legate, din amen-
zile incasate conform art. 19 din
prezenta lege si din cote de 50%
din subventiile ce se vor incasa,
488 1 Apri lie 1936
conform art. 30 din prezenta le-
ge, dela societätile, intreprinde-
rile sau instituiile la care par-
ticip& Statul sau cärora Statul
le acord& privilegii, avantaje
sau concesiuni.
Toate fondurile vor fi depuse
la Cassa de Depuneri si Con-
semnatiuni.
Intrebuintarea fondurilor va fi
fixatä de Consiliul de indru-
mare In conformitate cu dispo-
zitiunile ce se vor fixa printr'un
regulament special.
Sumele avansate absolventi-
lor gimnaziilor i liceelor co-
merciale sau licentiatilor Aca-
demiilor comerciale ce Ii inte-
meiazä o Intreprindere comer-
cial& pe cont propriu, vor tre-
bui inapoiate de beneficiarii a-
cestui articol inteun termen
care In niciun caz nu va depAsi
5 ani.
Aceste sume vor spori fondul
preväzut la acest articol.
Toti beneficiarii dispozitiuni-
lor acestui articol sunt obligati
ca la finele fiecärui an sl feed
cunoscut Consiliului de Indru-
mare bilantur intreprinderii ce
au Intemeiat, Intocmit si verifi-
cat de un expert contabil oficial,
care va exercita controlul In
cursul anului, Inaintând In scris
Consiliului de Indrumare, rezul-
tatul inspectiunilor.
NeIndeplinirea acestei
atrage dupä sine imediata a-
nulare a tuturor avantajelor a-
cordate.
De asemenea sub sanctiunea
anulArii tuturor avantajelor a
cordate, beneficiarii
acestui articol au oblige-
tia de a se conforma indicatiu-
nilor Consiliului de indrumare
ce se vor da dunii ce se va fi
examinat bilantul Intreprinde-
rii.
Ministerul Instructiunii. prin
Consiliul de Indrumare, Ii re-
zervg In plus un drept de ipo-
tecä asupra averii de orice na-
www.digibuc.ro
tun& a beneficiarilor dispozitiu-
nilor acestui articol pâná la Ina-
poierea integral& a sumei ce i-a
fost avansati.
De toate avantajele din acest
articol beneficiazi personal nu-
mai absolventii liceelor comer-
ciale, gimnaziilor comerciale sau
licentiatii Academiilor comer-
ciale recomandati de Consiliul
de Indrumare.
Orice rnijloc Intrebuintat pen-
tru a se substitui cei in drept
dela beneficiul direct si personal
al acestor avantaje se consider&
fraud& si atrage, pentru benefi-
ciarii in culpi, in afar& de re-
tragerea imediati si definitivi a
tuturor avantajelor acordate de
prezenta lege, si sanctiunile pre-
vizute de codul penal.
Dispozifii transiforii
40. Actualele scoale comer-
ciale elementare se transform&
In gimnazii comerciale, iar scoa-
lele comerciale superioare se
transform& In licee comerciale 1).
Ministerul Instructiunii va lua,
pe cale de decizii, dispozitiile ne-
cesare, instituind programele de
transitie pentru trecerea dela
regimul actual la cel stabilit de
prezenta lege.
41. Absolventii actualelor
scoale comerciale elementare,
pentru a urma liceul comercial,
sunt obligati si urmeze clasa
IV-a a gimnaziului comercial,
previzut de prezenta lege.
Absolventii actualelor scoale
comerciale superioare, pentru a
putea urma cursurile institutii-
lor superioare de invätämânt,
sunt obligati si depunä exame-
nul de bacalaureat comercial.
Cei ce nu vor reusi timo de
cinci sesiuni la acest examen,
rämän cu drepturi egale celor
1) A se vedea Decizia din i lunie
1938, la ordinea cronologick Iì met
volum.
 1 Aprilie 1936
ce obtin certificate de absolvire
a liceelor comerciale prevazute
In legea de fata.
Absolventii cursurilor comer-
ciale serale supra-puse actuale-
lor scoale elementare de comert,
vor putea sa-si echivaleze stu-
diile In timp de doi ani dela pro-
mulgarea prezentei legi, cu trei
clase ale liceului comercial, da-
cg depun un examen de dife-
renta pentrii clasa V-a si a VI-a
si un examen integral pentru
clasa VII-a a liceului comercial.
42. Profesorii, maestrii de
arte i dexteritati dela scoalele
comerciale de Stat, care Intru-
nesc conditiunile legilor pre-
zente si care se vor ggsi func-
tionancl la promulgarea legii de
fatg, Isi pgstreaza drepturile lor
legal castigate In ceea ce pri-
vesto situatia lor In Invatáman-
tul comercial.
43. Toate, scoalele comerciale
de orice grad ce se vor ggsi
functionand sub administratia
altor clepartamente, ver trece In
timp de un an dela punerea In
aplicare a acestei legi sub auto-
ritatea Ministerului Instructiu-
nii, care le va organiza, potrivit
nevoiler si posibilitgtilor.
44. Legea de fatg, intrà In vi-
goare eu lncepere clela 1 Septem-
vrie 1936.
45. ()rice alte dispozitiuni din
legi, regulamente. decizii, con-
trarii legii de fatg, sunt i rg-
man abrogate.
LEGE
pentru modificarea art. 54 din legea
pentru Curtea de Casatie si Justitie
DIN 1 APRILIE 1936 1)
Art. unic. Art. 54 din legea
pentru Curtea de Casatie e Jus-
titie se modifica precum ur-
meazä:
Art. 54. In caz de casare cu
1) Aceastä Lege s'a votat de A-
dunarea Deputatilor i Senat in se-
www.digibuc.ro
489
trimetere deciziunile Curtii de
Casatie asupra punctelor de
drept solutionate sunt obliga-
torii pentru instanta de fond,
oricare ar fi acea instanta
chiar dacg, prin legea ei orga-
nicg se dispune contrariu.
LEGE
pentru organizarea si completarea
art. 14 si 65 din legea pentru orga-
nizarea corpului de avocati publici
(Contenciosul)
DIN 1 APRILIE 1936 2)
Art. unic. Actualii avocati
publici, numiti cu titlul provi-
zoriu pang la data de 15 Apri-
lie 1936, pot fi definitivati si In-
cadrati dupa normele cuprinse
In art. 14 din legea pentru or-
ganizarea corpului de avocati, cu
avizul Consiliului superior al
avocatilor publici, fa/A a mai fi
dintele dela 28 i 30 Martie 1936;
s'a promulgat prin Decertul regal
Nr. 653 din 1936 IA publieat in Mo-
nitorul Oficial p. I, Nr. 77 din 1 A-
prilie 1936. A se vedea vechiul art.
54 din Legea pentru Curtea de Ca-
satie i Justitie, din 31 Martie 1932,
la pag. 226, vol. XX.
2) Aceastä Lege s'a votat de A-
dunarea Deputatilor i Senat in se-
dintele dela 30 Martie 1936; s'a pro-
mulgat prin Decretul regal Nr. 655
din 1936 si publicat in Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 77 din 1 Aprille
1936. A se vedea Legea corpului de
avoeati publiai (contencios), din 2
Mai 1933, la pag. 623, volumul XXI,
eu mod. 10 Noemvrie 1934, pag. 746,
vol. XXII; de asemeth a se vedea
Regulamentul pentru concursul de
admitere in corpul de avocati pu-
bliei, din 9 Februarie 1934, /a pag.
14, vol. XXII.
490 1 Apri Ile 1936

supusi la examen, daca au o ve- Fundatiunii Familiei Menachem

chime ca avocati definitivi in H. Elias din Bucuresti, ca in-
barou de cel putin 3 ani. stitutiune spitaliceascá, benefi-
Dispozitiunile art. 65, alin 2 ' ciile legii votatä la 18 si 19 De-
din legea pentru organizarea cemvrie 1931, promulgatá prin
corpului de avocati publici se decretul cu Nr. 4.222 si publicatá
aplica i avocatilor numiti cu In Monitorul Oficial Nr. 301 din
titlul provizoriu la contenciosul 28 Decemvrie 1931, pentru scu-
Regiei Autonome C. F. R. pang, tirea de impozite a unor insti-
la data de 1 Aprilie 1935. tutiuni de asistentá spitalicea-
Actualii avocati sefii de con- scá.
tencios cu sau Mr& delegatie
pot fi confirmati definitivi cu LEGE
avizul Consiliului superior al a-
vocatilor Statului, in posturile pentru modificarea unor dispozitiuni din
ce ocupá, prin derogare dela art. legea pentru organizarea Corpului
15 si 18 din legea avocatilor de avocati
publici din 9 Mai 1933, fárlä,
gpor de leafá. DIN 2 APRILIE 1936 2)
Actualii avocati referenti, pre- 1. Pentru a fi admis In
vázuti de art. 77 din legea pen- Corpul avocatilor, conditiunea
organizarea Corpului de a- privitoare la titlurile cerute con-
vocati publici, indiferent dacd sistä In a avea diploma de li-
sunt plätiti din bugetul Statu- centiat sau doctor al sectiunii
lui sau din bugetele Caselor au- juridice al vreunei facultáti din
tonome, Regiilor publice, etc., tard sau din strainátate, pre-
care se gäsesc azi In functiune cum si dovada absolvirii stu-
ca avocati definitivi Inteunul diilor liceale. Cei ce solicitá In-
din Barourile din tará, si se vor scrierea pe bazd de diplome, e-
fi distins In exercitarea prof e- liberate de liceele sau f acultá-
siunii de avocat referent, pot, pe tile juridice straine, vor trebui
bate, avizului Consiliului supe- sá obtinä In prealabil echivala-
rior al avocaturii Statului, sä rea in conformitate cu dispozi-
fie Incadrati i definitivati ca tiunile respective din legile pri-
avocati publici, conform art. 14
din mentionata lege, färä, a mai tele dela 7 si 11 Martie 1936; s 'a
fi supusi la examen, fárá spor promulgat prin Decretul regal Nr.
de leafá. 659 din 1936, si publicat in Moni-
toral Oficial p. I, Nr. '77 din 1 Apri-
lie 1936. A se vedea i legea pentru
LEGE scutirea de impozite a institutiilor
pentru extinderea asupra Academiei Ro- spitalicesti, din 28 DeEemvrie 1931,
mane, Fundatiunea Familiei Menachem la pag. 916, volumul XIX.
H. Eiias, ca institutiune de asistenta spi- 2) Aceastä Lege modificatoare s 'a
taliceascä, a beneficiilor legii pentru votat de Senat i Adunarea Depu-
scutirea de impozite a unor institutiuni tatilor in sedintele dela 25 si 26
de aside* spitaliceascä Martie 1936; s 'a promulgat prin.
Decretul regal Nr. 779 din 1936 si
DIN 1 APRILIE 1926 1) publicat In Monitorta Oficial, p. I,
Art. unic. Cu Incepere dela Nr. 78 din 2 Aprilie 1936. A se ve-
1 Aprilie 1936 se extinde asupra dea i Legea pentru organizarea
Corpului de avocati (profesionisti)
Aceastä, Lege s 'a votat de Adu- din 28 Decemvrie 1931, la pag: 855,
narea deputatilor si Senat in sedhi- vol. XIX.

www.digibuc.ro
 2 Aprl lie 1936
vitoare la organizarea invätä-
mântului.
2. Spre a se admite trecerea
in tabloul avocatilor definitivi
se cere in prealabil, un stagiu
efectiv de doi ani i apoi tre-
cerea unui examen de libed,
practicä avocatialä.
Durata stagiului se reduce la
un an pentru cei ce solicia in-
scrierea ca stagiari, in baza di-
plomei de doctor in drept, sec-
tiunea juridic&
In timpul stagiului candida-
tul la titlul de avocat definitiv
va purta denumirea de avocat
stagiar.
3. Stagiarii vor avea dreptul
a pleda la judecgtorie i tribu-
nale, in baza unei delegatiuni
generale ce li se va da de c5,-
tre avocatul pe lâng6 care I$i
exercitä stagiul, de cätre asis-
tenta judiciad sau de catre de-
canul baroului in care sunt in-
Stagiarii cu o vechime de un
an vor putea pleda si in fata
Curtilor de Apel, in virtutea unei
delegatiuni speciale. Acestia vor
putea ralacta acte de notariat,
f Ara, delegatiune. Indeplinirea
stagiului se va constata prin-
tr'o deciziune a baroului.
Actiunile, apelurile si in ge-
nere orice petitie, prin care se
exercitä o cale de atac la instan-
tele Inaintea carora stagiarii au
dreptul de a pleda dupä distinc-
tiunile de mai sus, vor trebui
!mu pe toatä durata stagiului
sä poarte sub sanctiunea revo-
cäril drept a delegatiu-
nii, viza de control a unui a-
vocat definitiv sau a unui mem-
bru In consiliul de disciplinä, al
baroului. care prin aceasta Isi
asumä räspunderea profesionalä
golidar cu stagiarul redactor al
petitiei.
4. Se abrogg din art. 43. alin.
2, al legii pentru organizarea
Corpului de avocati dela 28 De-
cemvrie 1931, urmätoarea dis-
www.digibuc.ro
491
pozitiune: Candidatii nereusiti
de trei ori la examen nu mai
pot fi inscri$i in Corpul avoca-
tilor". Se abrogä, de asemenea,
din aceeasi lege, toate dispozi-
tiunile contrarii celor prevazute
de legea de fatä. Se mentine in
vigoare art. 3 din legea dela 6
Aprilie 1932, pentru introduce-
rea unor dispozitiuni transito-
rii la legea pentru organizarea
Corpului de avocati, aceasta in
ceea ce priveste pe studentii ce
se aflau regulamentar inscrisi
la vreo facultate de drept pang
la data de 6 Aprilie 1932.
Dispozitiunile art. 70 din le-
gea de organizare a Corpului
de avocati din 28 Decemvrie
1931, astfel cum au fost com-
pletate prin .legea din 6 Apri-
lie 1932, se modificA astfel:
In Ardeal si Banat, actele sub
semratud privatä privind in-
scrierile In cartea funduarä, vor
fi redactate de avocat sau de
notar public, cu exceptia acte-
lor acute de sätenii cultivatori
de pämânt, care vor putea fi
redactate $i de notarii comunali
aflätori in functiune la data
punerii In aplicare a prezentei
legi. dad, valoarea actului nu
depOeste suma de 10.000 lei.
Prezenta lege infra, In vigoare
dela data publicärii ei.
REOULAMENTUL
Faeultitii de Drept din Bueurenti
DIN 2 APRILIE 1936 I)
§ 1. Dispozitiuni generale
1. Prezentul regulament al
Facultath de Drept din Bum-
rest cuprinde dispozitiuni cu
caracter general, comune tutu-
5) Acest Regulament cu disporitii
generale pentru toate Faculteltile de
Drept, s'a aprobat prin Decret re-
gal Nr. 625 din 1936 i publicat
In Monitorul 0 f iciai, p. I, Nr. 78
492 2 Apri lie 1936
ror celorlalte Facultöti de Drept,
dispozitiuni speciale proprii
facultätii noastre, pe baza art.
9, punctul c din legea invät5.-
mântului universitar din 1932.
2. Facultatea de Drept din
Bucuresti are personalitatea ju-
ridicg, deosebitä de aceea a Uni-
versitätii.
3. Facultatea este condusä de
atre decan, ajutat de Consiliul
facultätii, care se va convoca
va lucre potrivit dispozitiu-
nilor legii invätämântului uni-
versitar.
Decanul cu ajutorul Consiliu-
lui facultätii va administra si
utilize veniturile facultätii In
conformitate cu art. 56 si 73 din
legea invätämântului universi-
tar si 37 din regulamentul a-
celei legi 1).
Facultatea este reprezentatä
de decan in toate actele judici-
are si extra-judiciare.
In caz de conced.iu sau orice
altà imniedicare legalä, decanul
va fi inlocuit de precedentul de-
can (pro-decan), iar daca si a-
cesta se gäseste in aceeasi si-
tuatiune, de cel mai vechiu din-
tre profesori.
4. La Facultatea de Drept se
predä invätämântul teoretic si
din 2 Aprilie 1936; el abrogil
vechiul Regulament din 17 Oc-
tomvrie 1913, pag. 358, vol. VIII,
cu mod. din 18 Iu lie 1926 si 8 Iu lie
1931. A se vedea in legaurii Re-
gulamentul Institutului de drept pu-
blic, din 4 Februarie 1932, la pag.
76, vol. XX; de asemenea Regu-
lamentul FacultAtilor de drept din
Iai si Cerniuti, la pag. 716, vol.
XIIIXIV si la pag. 838, vol.
XVX VI.
1) A se vedea Legea infitAman-
tului universitar, din 22 Aprilie
1932, la pag. 355, vol. XX, cu. mod.
8 Mai 1933, pag. 620, vol. XXT,
precum i Regulamentul general de
aplicare, din 11 Decemvrie 1933, la
pag. 923, vol. XXI.
www.digibuc.ro
aplicat, privind sectiunile juri-
dica politico-economicä.
Sectiunea juridicl are misiu-
nea de a da pregatire
in special acelor studenti care
vor sä, imbrätiseze cariera de a-
vocat sau de magistrat. Sectiu-
nea politico-economicä are mi-
siunea de a pregäti pentru ca-
rierile administrative, diploma-
tice, consulare si jurnalistice.
5. Cursurile pentru licentä
pentru doctorat sunt cele hotä-
rite de Regulamentul de fatd.
6. Lucrärile in institut se vor
organiza dup5, principiile gene-
rale ale regulamentului de fatá,
de chtre Consiliul fiecärei facul-
táti.
7. Programul materiilor si
orelor sAptämânale pentru
cursuri si lucräri in institute si
seminare, se va fixa la incepu-
tul anului scolar de consiliul f a-
cultätii.
8. Facultatea de Drept libe-
reazá dou5, feluri de diplome:
de licentä si de doctorat, men-
tionându-se pentru fiecare din
ele sectiunea urmatá.
9. Durata studiilor pentru li-
cenä este de 4 ani, in care se
cuprinde i un an de indru-
mare iar acea a studiilor pen-
tru doctorat de un an.
10. Anul scolar incepe la 1
Octomvrie si se terminä la 30
Tunis.
11. Programul analitic al
cursurilor predate la doctorat
se va depune de fiecare profe-
sor la decanatul facultätii cel
mai tarziu pämä la 1 Iunie. Can-
didatii vor fi interogati la exa-
mene dupg programul materiilor
predate in anul de scolaritate.
12. Cursurile se fac de pro-
fesorii titulan i agregati. La
cursurile de aceeasi specialitate
predate de mai multi profesori
la limn% si la doctorat se va
putea face rotatie numai pe baza
intelegerii intre ei, in asa fel ca
 2 Aprilie 1936
fiecare s predea in mod succe-
siv un ciclu de materii.
Conferentiarii si docentii vor
face seminarii: iar cu aprobarea
consiliului, In urma propunerii
profesorilor respectivi, vor pu-
tea preda j pärti din cursurile
profesorilor titulari ori din
cursurile depinzând de cate-
drele rdmase färä titulari.
13. Pânä la 25 Mai al fiecärui
an scolar, conferentiarii vor de-
pune la decanatul facultätii ob-
servatiunile lor asupra activitä-
tii studentilor din acel an, no-
tând In dreptul fiecäruia apre-
cierile lor, ori de ceite ori 1-au in-
terogat.
Profesorii examinatori vor lua
cunostintä de raportul conferen-
tiarilor In vederea examenelor
generale.
14. Studentii care nu vor fi
urmat institutele, vor putea fi
oPriti de a depune examenele.
Aceastä hotärire va putea fi lu-
atä de decan, cu avizul
profesoral.
15. Profesorii titulari pot In-
cuviinta ca aläturi de dânsii,
conferentiarii i docentii sä ia
parte la examinarea asupra ma-
teriilor ce au predat.
In mod exceptional si In caz
de urgentä conferentiarii si do-
centii pot fi autorizati de de-
can a face examene In caz de
lipsä a profesorilor. In niciun alt
caz profesorii nu pot delega al-
tor persoane Insärcinarea de a
tine examene In locul lor.
16. Când profesorii sunt im-
piedecati de a tine examene
la epocile stabilite, vor anunta
la timp pe decanul facultätii.
singurul In drept de a da altui
profesor asemenea Insärcinare.
17. Membrii corpului didac-
tic care vor fi impiedicati de a-si
indeplini insärcinärile, vor In-
cunostiinta desnre aceasta la
timp, In scris, pe decanul facul-
tätii, concediile obtinându-se Po-
trivit dispozitiunilor art. 104 si
www.digibuc.ro
493
urm. din regulamentul general
pentru punerea in aplicare a le-
gii invätämântului universitar.
§ 2. Ins crieri
18. La Facultatea de Drept
se pot inscrie ca studenti, ba-
calaureatii liceelor Statului sau
ai liceelor din sträindtate dacI
diplomele lor au fost echivalate
conform. legii. Absolventii semi-
nariilor nu pot fi inscrisi decât
dac5, au licenta In teologie.
Inscrieri provizorii nu se pot
face sub niciun motiv si nici aa-
miteri de audienti.
Pe lângä diploma de bacalau-
reat, studentii Inscrisi vor infä-
tisa extractul de nastere j reci-
pisa de achitare a taxelor uni-
versitare.
19. Inscrierile se fac de secre-
tarul facultätii, cu observarea
dispozitiunilor legii si ale aces-
tui regulament. Orice Inscriere
neregulat fäcutä se va anula,
oricând se va dovedi, iar exa-
menele depuse de studentul ne-
regulat inscris vor fi nule.
De asemenea vor fi nule exa-
menele depuse de studentii in-
scrisi prin fraudä, insusindu-si
acte ce nu le apartineau, sau
care se vor dovedi cd au fost
substituiti la examene.
Aceastä sanctiune este inde-
pendentä, de orice urmärire pe-
nalä.
20. Pentru cursurile de doc-
torat nu pot fi inscrisi deckt
licentiatii in Arept din tarä, sau
posesorii unor titluri din sträi-
nätate echivalate de facultätile
din WA, potrivit art. 70, al. 2 din
legea invätämântului universi-
tar si art. 150 din regulamen-
tul ei.
21. Inscrierile in facultate nu
se pot face cleat In cursul lunii
Octomvrie. Dupg aceastä, data,
pentru motive Intemeiate si bine
dovedite, se vor mai putea face
inscrieri numai cu aprobarea
494 2 Apri lie 1936
decanului facultätii pang la 1
Decemvrie.
22. Selectiunea prevazutg, In
art. 68 din legea Invatamantu-
lui universitar din 1932 va fi fa-
cutg la Inceputul fiecgrui an sco-
lar prin concurs.
Consiliul deleagg, pentru tine-
rea concursului una sau mai
multe comisiuni compuse din
câte trei persoane, alese dintre
profesorii sau conferentiarii f a-
cultgtii; la nevoie se vor putea
delega $i din menabrii corpului
ajutätor.
Vor fi doug probe, una scrisg
$i una oralg din urmatoarele
materii:
Istoria romanilor (programa
clasei V-a), istoria românilor
(programa clasei VIII-a), econo-
mia politica si dreptul (progra-
ma clasei VII i a VIII-a), lo-
gica 0. sociologia, traducerea u-
nui text latin (Cicerone).
Lucrarea scrisg dureazg doug
ore.
La apreciere se vor tine sea-
ma atat de cunostintele de spe-
cialitate cat $i de cele de limba
romang, iar la proba oralg si de
claritatea exprimgrii.
Notarea se va face cu note
numerice dela 1-10.
Nota la proba scrisg nu este
eliminatorie.
Media de admisibilitate este
6; cei admisi vor fi Insä Inscri$i
numai pang la limita fixatg.
Se va percepe dela fiecare can-
didat o tax& de examen de 100
lei In total.
Inscrierile candidatilor pentru
concursul de admitere se fac In-
tre 1 $i 15 Octomvrie; concursul
se tine Intro 15 $i 25; Inscrierea
In facultate a acelor reusiti, In-
tre 25 si 31 Octomvrie.
23. Taxele plätite de studenti
sunt:
a) Taxa pentru bibliotecg;
b) Taxele pentru examene de
www.digibuc.ro
fine de an, de licentg, de docto-
rat, teze si diplome;
c) Taxe de institute;
d) Taxe de constructie (Iitre-
tinere).
Cuantumul acestor taxe se va
fixa potrivit art. 73 din legea In-
vatämântului universitar din
1932.
24. Taxele se plgtesc integral
la casieria facultätii la Incepu-
tul fiecgrui an scolar odatg cu
cererea de Inscriere, sub luare
de chitantd liberattt de secreta-
riat.
Taxele se plätesc In fiecare an
scolar In mod continuu pang, la
obtinerea licentei sau doctora-
tului, odatg cu cererea de rein-
scriere care este de asemenea
obligatorie pentru fiecare an $co-
lar pang la obtinerea diplomei
de licentg sau de doctorat.
Neplata taxelor timp de 2 ani
atrage exmatricularea de drept
a studentului.
Studentul care nu este la eu-
rent cu plata taxelor poate fi
exclus dela cursuri, lucräri prac-
tice si examene; de asemenea el
nu poate obtine dela facultate
niciun certificat tle orice naturg
ar fi.
Din totalul taxelor Incasate
se vor vgrsa universitätii cotele
cuvenite, iar restul se va dis-
tribui de decan notrivit dispozi-
tiunilor art. 3 din prezentul rel
gulament. Taxele de examen,
duná defalcarea cotei cuvenitg,
universitätii, se vor Impgrti In
mod egal Intre toti profesoril
dela licentg $i doctorat. färg ca
vreun profesor sg, poatä primi
o cotg dublg, chiar dacg, face
doug, cursuri.
Din taxele de institut, consi-
liul facultätii va determina pe
lângg sumele prevgzute In art.
56 din legea Invgtämantului
universitar din 1932 si sumele
necesare nentru plata persona-
lului aiutgtor $i Intretinerea in-
stitutelor. r
 2 Apri lie 1936
25. Studentii meritosi, având
trecute examenele cu majoritate
de bile albe (sau 18-20), dace,
dovedesc c sunt säraci pot fi
scutiti sau pâsuitj de taxele de
facultate.
De asemenea vor fi scutiti stu-
dentii prevázuti in legi spe-
ciale.
Corigentii si repetentii nu vor
putea fi scutiti de tax%
26. Numai inscrierile regulat
%cute asigurä studentului drep-
tul de a frecventa cursurile si a
se prezenta la examene.
27. Cererile de inscriere, sem-
nate personal de petitionar
insotite de actele i recipisele de
taxe, pot fi trimise si prin postä,
Inläuntrul termenului preväzut
in acest regulament.
28. Cu ocazia inscrierii, stu-
dentul va primi un caiet de
cursuri, cu care sä poat5 face
dovadg, de regulatä frecventare
a cursurilor, prin semngurile
profesorilor respectivi si in care
i se treacg. de secretariat re-
zultatul obtinut la examene. De
asemenea i se va libera o eHrte
de student, care este valabild nu-
mai pentru un an scolar. La
preschimbare se va prezenta
cartea din anul expirat. Pentru
obtinerea c5rtii si a caietului de
cursuri, studentul este obligat a
prezenta, in termenul stabilit de
secretariat, trei fotografii (bust).
mgrimea 6/8 cm.
29. Fiecare student va avea
in matricolä partida sa, in care
se va trece locul si data naste-
rii, nationalitatea, religia, di-
plomele si titlurile ce posed5 in
momentul inscrierii, examenele
ce a trecut in facultate, cu re-
zultatele lor, recompensele si
pedepsele, precum i orice alte
date referitoare la activitatea sa
de student.
Odatä cu Inscrierea, se va for-
ma un dosar special pentru
fiecare student, In care se vor
pastra actele depuse, certifica-
www.digibuc.ro
495
tele de studii, in original, ex-
tractul de nastere, etc.; pâra la
terminarea studiilor, trecerea la
all& universitate, exmatriculnre
sau retragere din facultate.
30. Studentii sunt datori
frecventeze regulat cursurile ii
lucrárile practice ale institutelor
la care sunt inscrisi i sä treaca
regulat examenele prevázute in
regulament.
31. Studerrtii care timp de 2
ani consecutivi nu vor fi tre-
cut cu succes examenele unui an
de studü, sunt exmatriculati de
drept.
Se admite totusi o amânare
de un an pentru caz de boall
gravá, constatatá prealabil de
medicul universitätii, cu con-
ditia ca un concediu sg, fi fost
aprobat de consiliul facultätii.
Toleranta de un an se acordä
o singurä datä pentru tot tim-
pul studiilor universitare.
Studentul exmatriculat nu se
va putea reinscrie in aceiasi
facultate, deal la inceputul a-
nului scolar viitor i numai dacg,
Consiliul facultätii admite a-
ceasta.
Studentul reinscris este
gat sä. tréacg, Inca odatá ulti-
mul examen.
Dac5, cererea de reinscriere se
face dupg, trei ani dela ultimul
examen, studentul nu va putea
fi reinscris decât in anul L
32. Studentii care vor sg, se
transfere la o all& facultate de
drept din tará sunt datori sg, a-
adreseze o cerere facultgii la
care vor sg, fie transferati. A-
ceste cereri se fac numai In ter-
menele ordinare de inscriere in
facultate.
Facultatea va cere dosarul im-
preung cu toate actele si eopie
dup5, foaia matricolà, constatand
situatiunea examenelor, a taxe-
lor, etc., facultAtii dela care vo-
iesc sg, se transfere.
Tot astfel studentul transfe-
rat va fi inmatriculat in anul uìi
496 2 Apri lie 1936
care Ii dau dreptul examenele
ce a trecut, putând li supus de
consiliul facultätii la un even-
tual examen de diferentk in ca-
zul când programul de invätk-
mânt al facultátii dela care se
transferä nu coincide cu progra-
mul facultatii.
33. In caz de transferare la
altá facultate se vor tine in
seamä numai examenele care
reprezintä intregul grup de ma-
terii ale unui an de studii. Ce-
lelalte examene partiale nu vor
fi tinute in seamä si nu vor fi
mentionate in extractul de ma-
tricolä ce se va inainta facultä-
tii, la care se face transferarea.
34. Dispozitiunile relative la
exmatriculare se aplicg i stu-
dentilor transferati de o altä fa-
cultate, avându-se in vedere si-
tuatiunea din dosarul facultätii
dela care s'au transferat. Aceste
dispozitiuni nu se aplicä stu-
dentilor dela doctorat.
§ 3. Examene fi, titluri
35. Licenta in drept se ob-
tine trecând examenul de fine
de an asupra materiilor previl-
zute de programul facultätilor
pentru anul IV.
36. Examenele pentru anii
dela licentá se vor trece pentru
fiecare materie in parte, cu pro-
fesorn1 care a predat in acel an
materia respectivä.
Canclidatii se pot prezenta la
aceste examene in cele cloud, e-
ventual trei sesiuni ale unui an
scolar: Iunie, Octomvrie si Fe-
bruarie, dacá sesiunea de Fe-
bruarie va fi autorizatá de Se-
natul Universitar. conform art.
69 din legea invät6mântu1ui uni-
versitar. Aceastä sesiune extra-
ordinard este rezervatá exclusiv
corigentilor.
Canclidatii sunt obligati ca In
sesiunea de Februarie, cel mai
tarziu, sä-si completeze toate
examenele unui an de studii.
Acei care in aceastä sesiune nu
www.digibuc.ro
s'au inscris, sau au fost absenti,
indiferent din ce motiv, precum
si acei care nu au obtinut notá
de trecere la vreo materie i nu
si-au completat astfel toate exa-
menele partiale ale anului res-
pectiv, pierd beneficiul examene-
lor trecute, care se vor anula.
Ei le vor trece din nou In se-
siunile anului scolar urmätor.
Nimeni nu va fi admis a de-
pune vreun examen apartinând
grupului de materii al unui an
superior .dacä nu va fi depus sau
completat cel mai târziu intr'o
sesiune anterioard toate exame-
nele anului precedent.
Nu se admite sub niciun motiv
ca un candidat examinat si res-
pins intr'o sesiune la o materie
sä fie examinat pentru a doua
oará la acea materie in cursul
aceleiasi sesiuni.
37. Sesiunile de examen au
urmatoarea duratá: 5-r-30 Iunie,
20 Octomvrie-10 Noemvrie, 25
Ianuarie 15 Februarie. In-
scrierile la aceste examene se
vor face intre 11 si 20 Mai, 2-8
Octomvrie, 10-15 Ianuarie ale
fiecärui an scolar. Dupá expira-
rea acestor termene, nicio inscri-
ere si nici un examen nu se vor
mai face sub niciun motiv.
38. Pentru tinerea examenelor
se vor intocmi cataloage spe-
ciale pentru fiecare materie si
fiecare examinator, candidatii
fiind grupati in serii de cel pu-
tin 20. Rezultatul examenului va
fi trecut de fiecare profesor in a-
ceste cataloage i afisat imediat
si succesiv dupá terminarea fie
cárei Beni". Dupä terminarea fie-
cárei sesiuni de examene se vor
intocmi si afisa liste speciale de
toti candidatii care au trecut e-
xamenele partiale ale unui an de
studii putând fi admisi la exa-
menele anului urmätor.
Aceste tablouri vor fi trecute
inteun registru special.
Candidatii care vor fi trecut
toate examenele partiale ale ul-
 2 Aprilie 1936 497

timului an de licentA vor fi de- bile albe, iar la examenul de

clarati licentiati printr'un pro-
ces-verbal, Incheiat In mod co-
lectiv de profesorii examinatori
acestui an.
30. Pentru ca un candidat sd
poatd fi Inscris la examen, tre- 'va trata cu aprobarea profeso-
bue:
a) SA dovedeascd frecventa candidat.
cursurilor la materiile asupra
cdrora poartd examenele, precum nuscrisul, cu avizul presedinte-
si a institutelor obligatorii;
b) Sá fie la curent cu plate. ta-
xelor, In conformitate cu art, 24 din presedintele tezei, un prole-
si 25 din acest regulament.
40. Titlul de doctor In drept, trei profesori numiti de decan.
cu mentiunea sectiei respective,
se conferd In urma unui exa-
men anual si a unei teze de doc-
tor at.
Doctorii In drept Inteo spe-
cialitate pot dobândi doctoratul
In cealand specialitate, tre-
cdnd un examen de diferentá la
materiile respective si la al doi-
lea examen integral (teza de doc-
torat a specialitátii a doua).
41. Examenele pentru docto-
rat se tree In fata unei comi-
siuni compusd din profesorii
care au predat In acel an mate-
riile respective.
Examenele se tin fárd Intre-
rupere iar rezultatul se va da
imecliat dupd terminare.
Epocile de examen sunt ace-
leasi ca si pentru licentd, afard
de examenul de tezd care se
poate trece oricAnd.
42. Aprecierea rAspunsurilor
canclidatilor la examenele de li-
centd se va face cu bile, care
vor avea urmátoarea semnifica-
tie: neagrá si rosie-neagrd insu-
ficient; rosie: suficient; rosie-
albd: bine; albA: foarte bine.
Pentru a fi admis la un exa-
men se cere a fi obtinut cel pu-
tin bild rosie.
In diploma de licentd va fi
trecut rezultatul ultimului an.
Pentru ca un candidat la exa-
meneb3 de doctorat 0, fie admis,
trebue sá obtind cel putin cloud
c. Hamangin, vol. XXIV. 32.
tezd trei bile albe.
43. Teza de doctorat va con-
sta dintr'o lucrare tipdritá asu-
pra unei chestiuni originale sau
profund controversatd, care se
rului, presedinte al tezei, ales de
Dupd terminarea lucrArii ma-
lui, se va depune la decanat.
Decanul va forma comisiunea:
sor desemnat de candidat si alti
Comisiunea va aprecia teza
cu majoritate va autoriza im-
primarea ei.
Luerarea trebue sA fie tipä-
rita In formatul 0,17/0,25 lungi-
mea rândurilor, 5,1/3, quadrati
=9,1/2, iar nuraärul lor pe pa-
gini, cel putin 30.
Pe pagina a treia se va im-
prima comisiunea examinatorie
iar pe pagina 4, mentiunea: ,Fa-
cultatea considerd opiniunile ex-
puse In aceastA lucrare ca pro-
prii ale autorului si nu are a ex-
prima nici aprobare, nici deza-
probare".
Dupd tiphrire, si cu o lund
Mainte de data sustinerii tezei,
ea se va depune la cancelaria
facultátii In numárul de exem-
plare cerut de facultate.
Pozitiile se desflinteaza.
44. Teza va fi comunicatl
imediat profesorilor facultAtii.
45. Comisiunea pentru exa-
menul I de doctorat se compune
din patru profesori titular! sau
agregati, care au fAcut cursu-
rile respective sau materii In le-
gAturd cu cele ce fac obiectul
examenului. Se va tine seaind si
de dispozitiunile art. 17 al pre-
zentului regulament.
Pentru examenul de tezd, co-
misiunea se compune din 5 pro-
fesori titulari sau agregati.
46. Candidatul care va trece
toate examenele unui an In li-

www.digibuc.ro
498 2 Apri lie 1936
centd sad de doctorat, eu una-
nimitate de bile albe, va fi pro-
clamat promovat cu elogiPe.
Caudidatul care Va trece toate
examenele de Iicentd cu unani-
mitate dc bile albe, i se Ta trece
In diploma mentiunea magna
cum laude"; îar cel care trece
toate examenele de doctorat cu
aceeasi unanimitate de bile albe,
va fi declarat laureat", Mean-
du-i-se in diplomd mentiune de
aceasta.
47. Diplomele si cerfificatele
obtinute in sträinatate nu con-
ferd, niciun drept titularului in
tard, dacA nu vor fi echivalate
cu unul din titlurile pe care le
conferd facultatea. Vor fi ad-
mise spre echivalare diplomele
de doctor sau licentiat, liberate
de o universitate de Stat strdind
sau recunoscutá de Statul res-
pectiv, Intru cat acele diplome
au deplind valabilitate In Statul
respectiv si numai pe baza prin-
cipiului de reciprocitate.
48. Pentru a oMine echivala-
rea until titlu din strAindtate,
candidatul va trebui sd Indepli-
neascd urmAtoarele conditiuni;
a) SA poseadd certificatul sau
diploma, legalizatá de autoritd-
tile scolare din strAinalate si de
Ministerul de Externe Roman;
b) Sá poseadd diploma de ha-
calaureat din tat% sau din strái-
nAtate, echivalatd In acest caz,
conform legii;
c) SA dovedeascd terminarea
unei trieniu universitar;
d) Sá achite la decanatul fa-
cultátii taxa de lei 10.000.
Consiliul facultAtii poate a-
corda scutire totald sau par-
tiald de plata acestei taxe.
49. Satisfdcand conditiunile
de mai sus, candidatul va fi su-
pus unui examen oral, iar dacd
comisiunea va crede de cuviintd
si unui examen In sees.
Comisiunea se va compune
din 5 profesori titulari sau a-
www.digibuc.ro
gregati, desemnatt de deeanul
facultAtii.
Examenul va avea de object,
Mai ales materii asupra cArora
candidatul n'a trecut examene
In sträindtate sau care difera
de materiile predate la faculta-
tea respectivA.
§ 4. Administrafia facultdfii
50. Facultatea este condusd.
de un decan ales dintre profe-
sorii titulari in activitate, pe
termen de 3 ani i confirmat
prin deeret regal.
Decanul este reeligibil o sin-
gurd data In continuare.
El are in special conducerea
facultätii din punct de vedere
al Invdtämântului, având drep-
tul de a controla lucrArile con-
ferenti arilor si ale do centilor,
care au fost autorizati a des-
volta o activitate intelectuald pe
langd facultate.
Decanul are sub supraveghe-
rea sa cancelaria si biblioteca
facultAtii.
El poate Intrebuinta fondurile
bibliotecii dung nevoile ei, tn-
tocmind anual un bilant al ges-
tiunii financiare, care Impreund
cu conturile justificative vor fi
verificate de un delegat al Con-
siliului profesoral:
51. Cancelaria facultátii este
pusA sub ordinele directe ale
unui secretar.
Secretarul facultätii trebue s.
fie eel putin licentiat In drept.
El secondeazd pe decan In
toate luerArile de administratie
si ia parte la toate comisiunile
de examinare pentru profesori,
agregati, conferentiari sau do-
centi.
and lucreazá ea secretar al
unor atari comisiuni, va primi
ca diurnd o jumAtate din cea a-
corclatA membrilor comisiunii.
Secretarul, In lipsa decanulul
sdu. prin delegatiune, poate In-
deplini numai atributiunile pur
administrative cu privire la a-
 2 Apri He 1936 499

facerile cancelariei si a situatiei Face mentiune In fise de In-

studentilor. treaga stivatie ccolarä si de a-
52. Secretarul face Inscrieri chitarea taxelor a studentului,
In facultate, potrivit dispozitiu- precum i orice mutatiuni i pe-
nilor prezentului regulament. depse, conform rezolutiunilor
Supravegheaza ei decide asupra nuse pe diferite cereri sau a-
Inscrierilor la examen. drese.
Ia dispozitiunile necesare pen- Pe Iângä fisele de situatiunea
tru plata regulata a taxelor uni- scolarä va mai Intocmi Incl un
versitare. ränd de fise cu numele tuturor
Dä, curs cererilor de scutire de studentilor aflati In falcultate?
taxe, potrivit dispozitiunilor de- pe care va mentiona pe scurt,
canului i consiliului profesoral. starea civilá $i anul Inscrierii.
Intocmeste seriile de examen. Face controlul situatiei stu-
Ia parte la toate sedintele dentilor In vederea Inscrierilor
consiliului profesoral, redactând la examen.
cuvenitele procese-verbale. Intocrne$te referatele ce i se
Impreunä cu comisiunile exa- cer de decan sau de secretar.
minatorii, trece rezultatele In Trece rezultatele la examen&
registrele respective. In caietele de cursuri ale stu-
Intocmeste statele personale dentilor.
ale corpului didactic, tinând un Libereazá cärtile de student,
registru special In acest scope conform dispozitiunilor ce va
Prezintä decanului facultätii, primi i Intocmeste orice lucräri
materialul necesar pentru Intoc- cu care va fi Insärcinat.
mirea raportului anual. Impiegatii pe lânga lucrärile
Pregätecte materialul necesar speciale de registraturä, expe-
pentru imprimarea programelor ditia hârtiilor, informatii, bor-
cursului de doctorat. derouri de recipise si statele de
Pästreazg cataloagele de exa- lefuri, vor executa i toate lu-
men. crárile cu care vor fi Insärci-
Redacteazg diferitele adrese nati.
Intocmeste toate lucrärile, po- 53. Secretariatul cuprinde un
trivit dispozitiunilor $i delega- serviciu de casierie j un altul
tiunii decanului. de contabilitate.
Supravegheazg si ia toate dis- 54. Numirea, Inaintarea, pe-
pozitiunile pentru bunul mers depsirea ci revocarea peronalu-
al administratiei facultätii. lui administrativ ci de servicitr
Personalul cancelariei facul- al facultátii se face conform die-
tätii se va compune dintr'un a- pozitiunilor art. 60 din legea In-
jutor de secretar ci arhivar $i vätämânt-ului universitar ci art.
doi sau mai multi impiegati. 130 din regulamentul general de
Ajutorul de secretar este In- aplicare al acelei legi.
särcinat In primul rând cu ar- 55. Incadrarea personalului
hive facultätii. administrativ bugetar se ya face
El intocmeste In fiecare an pe baza dispozitiunilor prevá-
catalogul studentilor Inscrici
a fiselor individuale, care tin lo- zute In legea de armonizarea sa-
lariilgr, In mod uniform la toate
cul registrelor matricole. facultätile de drept
FormeazA dosarele individuale
In care vor fi grupate In ordine 1) A se vedea Legea de armoni-
cronologica toate cererile i lu- zarea salariilor, din 1 Iunie 1927,
crärile fiecärui student. la pag. 903, -vol. XX.

www.digibuc.ro
500 2 Apr Hie 1936
§ 5. Dispozitiuni speciale
56. In Facultatea de Drept
din 'Eucuresti se predau urmä,-
toarele cursuri:
La sectiunea juridicd: drept
roman, drept civil intern si corn-
parat enciclopedia dreptului, e-
conomia politicä, drept public
(constitutional si administrativ),
drept penal $i procedura penalä,
procedura civilá, drept comer-
cial intern $i comparat si pro-
cedura sa, drept international
public, istoria dreptului in ge-
neral, cu ref erinte la vechiul
drept românesc, finante i legis-
latie financiark drept interna-
tional privat, legislatia indus-
trialá, agrará si a muncii, teo-
ria general& a dreptului.
La sectiunea politico-econo-
micá: dreptul civil, enciclopedia
dreptului, economia politic& si.
socialá, drept public (constitu-
tional si administrativ), drept
penal si procedura penalá, drept
comercial i procedura sa, drent
international public, finante
Iegislatie financiará, drept inter-
national privat, notiuni de sta-
tistic& i contabilitate de Stat,
istoria doctrinelor politice, legis-
latia agrará, industrial& si a
muncii, istoria doctrinelor eco-
nomice si economie nationalá,
teoria creneralä, a dreptului.
57. Pe längá materiile men,
tion ate mai sus se vor face lu-
crári In institute, unde studentii
vor lucra j nrelucra ei insisi,
materialul stiintific expus dela
catedrá 1).
Catedrele i materiile predate
tn. Facultatea de Drept din Bu-
curesti, sunt repartizare in felul
urmätor:
L La sectiunea stiintelor ju-
ridice.
a) Licenta.
Anul I:
1) Drept roman (partea I);
1) Art. 58 lipse$te.
www.digibuc.ro
2) Drept civil (partea I-6); 3Y
Enciclopedia dreptului; 4) Drept
international public; 5) Drept
public.
Anul II:
1) Drept roman (partea II-a);
2) Drept civil (partea II-a; 3)
Drept $i procedura penald; 4)
Drept administrativ; 5) Econo-
mia politic& cu privire special&
asupra istoriei doctrinelor eco-
nomice.
Anul III:
1) Procedura civilä; 2) Drept
comercial, si procedura sa; 3)
Drept civil (partea III-a); 4) E-
conomia politica; 5) Stiinte si le-
gislatia financiarg; 6) Istoria
dreptului general cu referinte la
vechiul drept romänesc.
Anul IV:
1) Teoria general& a dreptului
cu aplicatiuni la dreptul public;
2) Drept civil (partea IV-a);
3) Drept civil comparat cu pri-
vire special& la legislatia din
teritoriile alipite; 4) Drept ad-
ministrativ (contenciosul admi-
nistrativ si legi speciale admi-
nistrative); 5) Legislatie agrará,
industrial& si a muncii; 6) Drept
international privat.
b) Doctorat:
1) Drept civil general; 2) Drept
civil aprofundat; 3) Drept roman
aprofundat (Pandecte); 4) Isto-
ria dreptului roman $i drept ro-
man public. De optiune una din
materiile urmátoare:
1) Drept comercial comparat
si maritim; 2) Drept penal apro-
fundat; 3) Procedura civil& (c&ile
de executiune); 4) Istoria drep-
tului roman privat.
II. La sectiunea stiintelor po-
litico-economice.
a) Licen(a.
Anul 1:
1) Economia politic& cu pri-
vire special& asupra istoriei doc-
trinelor economice; 2) Drept ci-
vil (partea I-a); 3) Enciclopedia
 2 Aprilié 1936
dreptului; 4) Drept internatio-
nal public; 5) Drept public.
Anul II:
1) Istoria doctrinelor politice;
2) Drept civil (partea II-a); 3)
Drept si procedurä penala; 4)
Drept administrativ; 5) Notiuni
de statistic& si. contabilitate de
Stat.
Anul III:
1) Istoria doctrinelor econo-
mice; 2) Drept comercial; 3)
Drept civil (partea III-a); 4) E-
conomia politica; 5) Stiinte si
legislatia financiara.
Anul IV:
1) Drept international public
(tratate, Liga Natiunilor, justi-
tia internationala; 2) Economia
politica cu privire speciala la
economia nationala; 3) Drept
administrativ (contencios admi-
nistrativ, legi speciale admini-
strative); 4) Drept international
privat; 5) Legislatie agrara, in-
dustriald si a muncii; 6) Teoria
generala a dreptului cu aplica-
tiuni la dreptul public.
b) Doctorat.
1) Drept constitutional apro-
fundat; 2) Economia politica si
sociala aprofundata; 3) Finante
si statistica; 4) Drept admini-
strativ aprofunclat.
De uptiune una din materiile
urmatoare:
1) Drept international public;
2) Istoria dreptului roman pu-
blic.
59. Pentru obtinerea titlului
de licentiat al unei sectiuni, can-
didatii vor tebui sa treaca, exa-
men la toate materiile si cursu-
rile sectiunii respective, cum si
sä fi lucrat la don& institute.
Pentru obtinerea titlului de
doctor al unei sectiuni, candi-
datii vor trebui sa treaca exa-
Men la cele patru materii obli-
gatoril ale sectiunii respective,
la una din materiile de optiune
indicate pentru fiecare sectiune
Si tin examen de teza.
60. Studentii unei sectiunt pot
www.digibuc.ro
501
obtine titlul de lidentiat al sec-
tiunii celeilalte, trecand exame-
nele de diferenta la materiile
respective.
Ei nu se pot Inscrie pentru
frequentarea cursurilor de doc-
torat ale unei sectiuni, decat
dacä au obtinut In prealabil di-
ploma de licenta In drept a sec-
tiunii respective.
61. Licentiatii in drept ai a-
cestei facultäti, care au obtinut ,
acest titlu pe baza vechiului re-
gulament, sau acei ai altor fa-
cultati din tara sau strainatate,
care confera licenta numai dupa
un trieniu universitar, se pot
Inscrie pentru a urma doctora-
tul In stiintele juridice, cu obli-
gatiunea ca pe l'anga examenele
speciale de doctorat, preväzute
In regulamentul de fata, sä trea-
cá si un examen de diferentá
la: Dreptul International pri-
vat, dreptul civil comparat cu
privire speciala la legislatia din
teritoriile alipite, dreptul admit
nistrativ special (contencios ad-
ministrativ, etc.) si teoria gene-
rail a dreptului, materii care
fac parte din programul cursu-
lui anului IV licenta, sectiunea
juriclica.
Aceiasi licentiati se pot Inscrie
pentru a urma doctoratul poli-
tico-economic, fail a fi obtinut
In prealabil titlul de licentiat In
stiintele politico-economice, cu
obligatiunea ca pe langa exame-
nele speciale de doctorat, preva-
zute In regulamentul de fata, A-
tread, examen de diferenta la:
Economia politica cu privire
speciald la economia nationala,
drept international public, drept
administrativ special (contencio4
administrativ, etc.), teoria gene-
rail a dreptului si drept inter-
national privat, materii care fad
parte din programul cursurilor
anului IV licenta, sectiunea por
litico-economica.
62. Pe langa cursurile oblil
gatorii aratate Mai sus, -se vat
502 4 Apki IIe 1936
putea face, cu avizul Consiliului
facultätii, de catre profesorii ti-
tulari sau agregati ai facultiitii,
cursuri speciale de doctorat a-
supra oriareia din materiile
predate in facultate.
Actualele catedre vor fi Inca-
drate in noul program pentru
facerea cursurilor, in conformi-
tate cu titulatura lor actuald,
cu respectul drepturilor casti-
gate.
In cazul când materia unui
curs va fi prea vastä, pentru
usurarea preddrii acestei mate-
rii, Consiliul facultätii va putea
hotäri ca ea sä fie impartitä in
doul si predatä de doi profe-
sori. In acest caz insä Consiliul
facultätli va hotäri nuradrul o-
relor de curs säptdmânal. Va fi
insä o eingurd interogare la e-
xamen, purtând asupra materiei
Mcute.
63. Quantumul taxelor plätite
de studenti se fixeazä in felul
urmätor:
1. Taxa de bibliotecd este de
lei 100 anual.
2. Taxele de examen sunt de
lei 100 pentru fiecare examen
partial de licentd, de lei 700 pen-
tru fiecare examen de doctorat
fblocl. de lei 1.000 pentru diplo-
ma de licentä si de lei 1.500 pen-
tru diploma de doctor.
3. Taxa de institut este de lei
1.900 anual.
4. Taxa de constructie (intre-
tinere) se va fixa la inceputul
fiecdrui an scolar de Consiliul
facultätii, cu aprobarea Senatu-
lui universitar.
64. Din sumele incasate ca
taxä de examen se vor retine PA
pentru cheltuielile de percepere,
iar restul se va intrebuinta con-
form art. 24, alin. 6 din prezen-
tul regulament (partea gene-
veld),
Sumele incasate ca taxl de
institut, dupd ce se vor retine
26/0 pentru cheltuielile de perce-
pare si p% pentru personalul
www.digibuc.ro
administrativ al facultätii, se
vor intrebuinta conform art. 24,
alin. ultim din prezentul regu-
lament (partea generald).
Din sumele incasate ca taxd
de bibliotecd se va intrebuinte
pentru biblioteca facultätii.
65. Se abrogd regulamentul
din 17 Octomvrie 1913, cum si
cele modificatoare.
66. Acest regulament se va
pune in aplicare pe ziva publi-
cdrii lui in Monitorul Oficial.
LEGE
pentru acordarea de gradatii membrilor
ordinului judecitoresc
DIN 4 APRILIE 1936 1)
1. Membrii ordinului judecd-
toresc au dreptul la gradatii.
Gradatia se acordd in raport
cu vechimea in grad sau cumu-
lativ in clouä grade, in cazurile
si conditiunile preväzute de a-
ceastä lege.
2. Membrilor ordinului jude-
catoresc se acordä urmätoarele
gradatii:
I. Supleantului, ajutorului de
judecätor sau substitutului, 2
gradatii;
II. Judecätorului sau procu-
rorului, trei gradatii;
III. Prim-presedintelului de
tribunal, presedintelui de tribu-
nal, prim-procurorului, trei gra-
datii;
IV. Presedintelui de Curte de
Apel, procurorului general, con-
1) Azeastä Lege s'a votat de A-
dunarea Deputatilor oi Senat in oe-
dintele dela 28 oi 30 Martie 1936;
o'a promulgat prin Deeretul regal
Nr. 652 din 1936 oi publieat in Mo-
nitorul Oficial, p. I, Nr. 80 din 4.
Aprilie 1936. A se vedea Legea pen-
tra organizarea judecdtoreascä, din
14 Aprilis 1925, la pag. 56, vol.
XI XII, eu numetoase modifi-
dri.
 4 Apr Hie 1936
silierului sau procurorului de
Curte de Apel, douä gradatii;
V. Consilierului si procuroru-
lui de Curte de Casatie, precum
prim-presedintelui de Curte
de Apel, o gradatie;
VI. Procurorului general al
Curtii de Casatie sau presedin-
telui de sectie al Curtii de Ca-
satie, o gradatie;
VII. Prim-presedintelui Curtii
de Casatie, o gradatie.
3. Gradatia membrilor ordi-
nului judecatoresc este urma-
toarea:
1. Supleantul, ajutorul de ju-
decätor sau substitutul primeste
cloud gradatii a câte 1.200 lei
lunar.
2. Juclecätorul sau procurorul
primeste 2 gradatii a câte 1.400
lei lunar, iar a 3-a gradatie e-
gal& cu diferenta pänä la sala-
riul gradului de consilier de
Curte de Apel.
3. Prim-presedintele si prese-
dintele de tribunal sau primul-.
procuror primeste 2 gradatii a
cate lei 2.000 lunar, iar a 3-a
gradatie egalä, cu diferenta pâ-
nä la salariul graclului de pre-
sedinte de Curte de Apel.
4. Presedintele de Curte de
Apel, procurorul general, consi-
lierul sau procurorul de Curte
de Apel, lei 2.500 lunar.
5. Consilierul sau procurorul
de Curte de Casatie, precum Si
prim-preseclintele de Curte de
Apel, lei 4.000 lunar.
6. Procurorul general al Curtii
de Casatie i presedintele de sec-
tie al aceleeasi Curti, lei 5.000
lunar.
7. Prim-presedintele Curtii de
Casatie, lei 6.000 lunar.
Graclatiile prevämte In legea
de fatä, nu cad sub- preveclerile
art. 3, alin. 2. din inaltul decret
regal Nr. 2.420 din 1934, (relativ
la cumul, pag. 614, vol. XXII).
4. Prima gradatie se acorn',
supleantului, ajutorului de ju-
decator i substitutului dupà
www.digibuc.ro
503
trecerea examenului de capaci-
tate, preväzut de art. 80 din le-
gea pentru organizarea judecä-
toreascä, iar a doua garadatie
dupä. 3 ani dela acordarea pri-
mei gradatii.
Celorlalti membri ai ordinului
judecAtoresc li se acordä prima
gradatie dupg, implinirea a 5 ani
de vechime In grad, socotiti dela
doliândirea gradului. Pentru a
doua sau a treia gradatie ter-
menul de 5 ani se socoteste dela
acordarea gradatiei anterioare,
Termenul poate fi redus la 4
ani pentru judeciatorii dela ju-
deatorii si tribunale, care se
vor fi distins in indeplinirea
functiunii bor. Reducerea se a-
cordd cu avizul Consiliului Su-
perior al Magistraturii.
Din punct de vedere al grada-
tiilor se socoteste drept unul
singur, gradul de prim-prese-
dinte de tribunal cu acel de pre-
sedinte de tribunal, ori prim-
procuror si tot astfel gradul de
preseclinte de Curte de Apel si
procuror general cu eel de con-
silier ori procuror de Curte de
Apel, cumulându-se vechimea
din aceste grade pentru calculul
stagiilor necesare aeordärii gra-
datiei; la niciun alt grad vechi-
mea nu se poate cumula cu ve-
chimea avutä In gritclul infe-
rior.
5. Inaintarea prim-presedin-
telui Tribunalului Ilfov, la gra-
dul de presedinte de Curte de
Apel si a magistratllor asistenti
ai Inaltei Curti de Casatie si
Justitie este efectivä.
6. Gradatia se acordä automat
cu incepere din prima zi a anu-
lui bugetar urmätor Implinirii
conclitiunilor stabilite de aceastä
lege.
Nu se pot acorcla mai multe
gradatii deodatä.
7. Se suspend ä. dreptul la gra-
datie magistratilor pedepsiti dig-
cipilinar cu pedeapsa eliminärii
504 4 Apri lle 1936
dela lnaintare pe toatd durata
pedepsei.
Stagiul prevdzut pentru acor-
darea gradatiei se intrerupe
pentru cel pedepsit disciplinar
cu pecleapsa suspenddrii $i re-
incepe dela fncetarea pedepsei.
Pentru cei pedepsit cu pedeapsa
punerii in disponibilitate, sta-
giul reincepe dela reprimirea in
magistraturd.
Acelora care sub durata sta-
giului prevd-zut de lege pentru
acordarea gradatiei au fost pe-
ciepsiti discipliner cu prevenirea
sau mustrarea, iar pedeapsa nu
este perimatd, nu lj se acordd
automat gradatia. Ministrul jus-
titiei supune cazul Consiliului
Superior al Magistraturii, care
poate hotdri ridicarea dreptului
la gradatie, pe un termen ce nu
poate depdsj 3 ariì socotiti dela
data Implinirii conditiilor legale
a obtinerii gradatiei. Pentru a-
jutorul de judecdtor, substitutul
sau supleantul reu$it la exame-
nul de capacitate, In aceleasi ca-
zuri, se pronuntä ministrul jus-
titiei prin deciziune.
Dispozitiunile alineatelor ce
preced se aplicd membrilor Inal-
tei Curti de Casatie $i Justitie
ei primilor presedinti ai Curti-
lor de Apel, de catre comisiunile
preväzute de art. 197 din legea
nentru organizarea judecatorea-
sea.
Acordarea gradatiei este susT
pendatd pentru- membrij ordinu-
lui judecdtoresc fmpotriva
rora este in curs actiune disci-
plinard.
8. Prin derogare dela dispozi-
tiunile art. 4, gradatiile mem-
brilor parchetelor tribunalelor $i
acelea ale judecdtorilor de in-
structiune se acorcla dupd Im-
plinirea a patru ani neIntrerupti
in una din functiunile de jude-
cdtor de instructiune sau de
membru al parchetelor tribuna-
lelor.
Termenul poate fi redus la
www.digibuc.ro
trei ani pentru judeatorii de
instructinne sau membrii par-
chetelor care se vor fi distins in
indeplinirea functiunii lor. Re-,
ducereg se acordd, cu avizul
Consiliului Superior al Magis-
traturii.
Dacd, In timpul functiondrii
ca judecátor de instructiune sau
ca membru al parchetului, ma-
gistratul a primit vreo gradatie
In conformitate cu dispozitiu-
nile art. 4, termenul pentru noua
gradatie curge dela data acordd-
rii gradatiei.
Trecerea din parchet la func-
tiunea de judeator de instruc-
tie, sau din functiunea de ju-
decdtor de instructie la parchet
nu Intrerupe stagiul.
9. Dacd, vreunul din membrii
ordinului judeatoresc care, po-
trivit legii de fatä, beneficiazd
de trei gradatiuni, a fost Wain-
tat la gradul de pre$edinte de
tribunal, prim-presedinte de tri-
bunal, respectiv consilier de
Curte de Apel, dupd acordarea
celei de a treia gradatiune, pri-
mote pe lângd salariul cores-
punator gradului i cea de a
treia gradatiune ce i s'a acordat.
Judeedtorul inaintat proe-
dinte sau prim-presedinte de
tribunal, dupä ce a primit cea
de a treia gradatie, va primi
dupd, cinci ani dela fnaintare a
treia gradatiune cuvenitä nou-
lui grad.
Prima gradatiune a consilie-
rului de Curte de Apel, retribuit
cu salariul de pre$edinte de
Curte de Apel, va fi diferenta
nand, la salariul cuvenit until
consilier de Curte de Apel cu o
gradaie.
10. Prim-pre$edintii de Curti
de Apel având titlul de pre$e-
dinte de Curte de Casatie, pri-
mese sporul de salariu, repre-
zentAnd diferenta Vâná la sala:
riul cuvenit unUi pre$edinte de
Curte de Casatie, In conditiunile
art. 12, alin. 1, teza ultiml.
 4 Aprilie 1936
11. Membrii ordinului jude-
catoresc cu titlu si salarizarea
de consilier de Curte de Casatie,
care nu Indeplinesc efectiv func-
tiunea la Curtea de Casatie sau
pe acea de prirn-presedinte de
Curte de Apel, nu pot primi gra-
datiile preväzute de aceastä
lege.
12. Grade le dobandite prin
Inaintare pe loc, pänä la intra-
rea In vigoare a acestei legi,
câstigate In ce priveste
titlul Ele nu conferá dreptul de
numire o functiune supe-
rioarä functiunii efective ce ti-
tularul gradului ocupá. Cei Ma-
intati pe loc care primesc si sa-
lariul gradului vor continua a-1
primi.
Gradatiile preväzute de acea-
stä, lege nu se vor acorda jude-
atorilor si procurorilor care
sunt Inaintati pe loc la gradul
de Consilier de Curte de Apel
primesc salariul gradului. Cei
Inaintati pe loc la gradul de
presedinte de tribunal si care
au primit salariul gradului, vor
primi In conditiunile acestei legi
a 3-a gradatiune, nu Ina, Ina-
lute de 1 Apri lie 1937, chiar daa,
.vechimea cerutá ar fi anterior
ajunsä.
13. I. Gradatiile prevázute de
aceastä lege se vor acorda ma-
gistratilor Inaintatj pe loc, fár
salariul graclului, cu urmätoa-
rele derogári:
1. CO. Inaintati la gradul de
presedinte de tribunal, vor pri-
mi doud gradatii cuvenite func-
tiunii ce ocupá la 1 Aprilie 1936.
2. Cet Inaintati la gradul de
consilier de Curte de Apel, vor
nrimi la 1 Aprilie 1936, doug
gradatii cuvenite gradului de
presedinte de tribunal.
Termenul pentru calculul ce-
lei de a 3-a gradatie cuvenitä,
celor din categoriile 1 si 2, va
curge dela 1 Aprilie 1936.
Presedintii, consilierii si pro-
curorii Curti lor de Apel, cárora,
www.digibuc.ro
505
In temeiul art. 148 din legea pent
tru organizarea judecatoreascá,
li s'a recunoscut dreptul la spo-
rul de salariu vor continua BA-1
primeasa; termenul pentru a
doua gradatie fixatd de aceastä
lege, curge dela data acordárii
sporului, iar garadatia va fi di-
ferenta Intre suma ce primeste
drept spor i sums, reprezentâncl
cele douä gradatii fixate de a-
ceastä lege.
IL Magistratii nelnaintati pe
Ice vor primi gradatiunile ast-
fel cum urmeazá:
1. Supleantii, ajutorii de ju-
decätori $i substitutii reusiti la
examenul prevAzut de art. 80 din
legea pentru organizarea jude-
atoreasa, In sesiunea 1930 si
Incá neInaintati, cloud gradatii
la 1 Aprilie 1936;
2. Supleantii, ajutorii de ju-
deatori si substitutii reusiti la
examenul de capacitate In 1935,
vor primi prima gradatiune la
1 Aprilie 1936;
3. Judeatorii i procuroril
care au 10 ani vechime In grad
si nepedepsiti disciplinar, vor
primi prima gradatie la 1 Apri-
lie 1936, iar a doua gradatie la
1 Aprilie 1937.
4. Prim-presedintii, presedintii
prim-procurorii de tribunale,
avand 10 ani vechime In grad si
nepedepsiti disciplinar, vor pri-
mi prima gradatie la 1 Apri lie
1936, iar a doua la 1 Aprilie
1937;
5. Prim-presedintii, presedin-
prim-procurorii, judeatorii
si procurorii, avänd 10 ani. ve-
chime In grad, Ina, care au fost
pedepsiti disciplinar cu pe-
deapsa prevenirii sau mustrá-
rii, vor primi prima gradatie
cuvenitá graclului la 1 Aprilie
1937, iar a doua la 1 Aprilie
1938.
6. Prim-presedintii," presedin-
tii, prim-procurorii, judeatoril
procurorii deIa tribunale
judecátoril, care au 7 ani ve-
506 4 Aprnie 1936
chime In grad si nu au fost pe-
depsiti disciplinar, vor primi
prima gradatie la 1 Aprilie 1936;
7. Prim-presedintii presedin-
prim-procurorii, judecätorii
8i procurorii dela primele ,in-
stante, care au 7 ani vechime in
grad, insd care au fost pedepsiti
disciplinar cu pedeapsa preve-
nirii sau musträrii, vor primi
prima gradatie la 1 Aprilie 1937;
8. Prim-presedintii, presedin-
prim-procurorii, procurorii
judecátorii dela tribunale *i
judecatorii, care nu au fost pe-
depsiti disciplinar i vor implMi
7 ani vechime pând la 1 Aprilie
1937, vor primi intaia gradatie
la 1 Aprilie 1937;
9. Membrii Curtilor care vor
ImplMi, in cursul anului 1936,
6 ani vechime in grad, vor pri-
mi prima gradatiune la 1 Apri-
lie 1937.
Membrii Curtilor de Apel care
promulgarea prezentei legi au
implinit vechimea de 6 ani, vor
primi intaia gradatie cu ince-
pere dela 1 Iu lie 1936.
III. Tott ceila1i membri ai
ordinului judecatoresc vor primi
gradatiunile prevazute de lege
la 1 Aprilie 1938.
In cazul preväzut la alin. II,
punctele 3, 4 si 5, termenul pen
trd gradatia urnatoare se so-
coteste dela data acordárii celei
de a doua gradatii, in cazul
punctului 6 dela 1 Aprilie 1934,
in cazul punctului 7, dela 1 A-
prilie 1935 si in cazul punctului
8, dela 1 Aprilie 1936.
14. Se abrogä dispozitiunile
preväzute de art. 148 al legii
pentru organizarea judeato-
reascä, referitoare la inaintarea
pe loc a membrilor ordinulni
judecätotesc.
15. Gradatiile mai sus aratate
se acordä in aceleasi conditiuni
membrilor Consiljului Legis-
lativ, ref erentilor titulari, pre-
cum si referentilor stagiari, care
au trecut examenul, t14/4 echi-
www.digibuc.ro
valenta in grad si retributiune,
prevdzutä de legea *i regulamen-
tul de organizare a Consiliului
Legislativ.
Atributiunile date Consiliului
Superior al Magistraturii, prin
legea de fatä, vor fi exercitatei
in ce prive8te pe refereatii titu-
lari si pe referentii stagiari, de
cätre Sectiunile unite al Consi-
liului Legislativ.
LEGE
pentru organizarea ;i functionarea
Radiodifuziunii
DIN 4 APRILIE 1936 i)
CAPITOLIJL I
Dispozilii generale
E. Difuziunea de orice fel,
prin mijlocirea undelor electri-
ce, a graiului, muzicii 8i ima-
ginelor i distribuirea lor prin
fir sau Mr's', fir, constitue un
serviciu public monopolizat al
Statului, cu scop cultural, edu-
cativ, informativ i distractiv.
Acest serviciu public depinde
de Ministerul de Interne. El va
fi organizat in conformitate cu
dispozitiunile de mai jos si va
i) Aceastä. Lege s'a votat de Se-
nat i Adunarea Deputatilor in F;le-
dintele dela 1 Apriie 1936; s'a pro-
xnulgat prin Decretul regal Nr. 808
diu 1936 0 publicat iii. Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 80 din 4 Aprilie
1936.
A se vedea in legaturä:
1. Legea pentru instalarea i fo-
losinta statiunilor i posturior ra-
dio eleetriee, din 8 Iulie 1925, la
pag. 1074, vol. XIIIXIV.
2. Legea pentru crearea fondului
necesar desvoltärü retelei de radio-
difuziune, din 20 Oetonivrie 1932,
la pag. '729, vol. XX.
3. Legea pentru garantasea drep-
tului 4e auditie radiofonicii, prin
combaterea perturbatiuniler electri-
 4 Apri Ile 1936
fi incredintat pentru Intreg te-
ritoriul tarii unei singure socie-
tati anonime comerciale, intitu-
lata Societatea Româna de Ra-
diodifuziune".
Pentru necesitatile de ordin
administrativ si siguranta ale
Statului, precum si pentru stu-
dii, se aplica dispozitiunile legii
pentru instalarea ci folosinta
statiunilor $i vosturilor radio
electrice din 1925.
CAPITOLUL II
Organizarea ;i functionarea
Romeme de Radiodifuziune
2. Societatea Româná de Ra-
diodifuziune se va organiza
administra, sub forma de regie
potrivit legii pentru or-
ganizarea $i administrarea pe
baze comerciale a intreprinderi-
¿or $i avutiilor publice din 16
Martie 1929, cu urmatoarele de-
rogari:
a) Proportia capitalului par-
ticular va fi de cel mult 40 la
suta din capitalul social;
b) In cazul când societatea ar
simti nevoie sa contracteze un
Imprumut de orice fel, pe un
termen mai mare de 10 ani,
pentru o suma care ar depasi
2/3 din capitalul social consti-
ce, din 20 Octomvrie 1932, la pag.
730, vol. XX.
4. Legea pentrn organizarea
administrarea pe baze comereiale, a
Intreprinderior i avutiilor publice,
din 16 Martie 1929, la pag. 243, vol.
XVII, eu mod. 9 Ianuarie 1930.
5. Legea suportilor i firelor tele-
grafice i telefonice, din 13 Noem-
vrie 1892, pag. 1034, vol. II (edit:a
1907) si pag. 520, vol. VIII.
6. Legea dreptului de folosintä al
zonelor i platformelor drumurilor,
pentru instalatii telegrafice i tele-
fonice, din 2 Martie 1931, la pag.
87, vol. XIX.
7. Legea pentru pereeperea
miirirea veniturilor publice, din 5
Mal 1934, la pag. 217, vol. XXII.
www.digibuc.ro
507
tuit, este necesar pe lânga apro-
barea Consiliului de administra-
tie si aprobarea Consiliului de
Ministri;
c) Consiliul de administratie
va fi compus din 9 membri, din
care patru vor fi alesi de actio-
narii particulari, iar restul de
cinci vor fi nllmiti prin decret
regal, dupa recomandarea Mi-
nisterului de Interne.
Conditiunile previlzute de art.
93, alin. 1 si 4 si art. 97, ann. 2
si 3 al susmentionatei legi, nu
sunt necesare pentru numirea
membrilor Consiliului de admi-
nistratie, reprezentanti ai Statu-
lui si a censorilor, unul din cen-
sori va trebui sti fie expert con-
tabil;
d) Presedintele Consiliului de
administratie va fi numit din-
tre membrii acelui Consiliu,
prin decret regal, de Ministerul
de Interne;
e) Comisarul Guvernului poate
fj membru al Corpurilor Legiui-
toare;
f) Statul si particularii vor fi
reprezentati In adunarea gene-
rala In proportia capitalului;
g) Dispozitiile art. 102 din le-
gea comercializärii nu sunt a-
plicabile Societatii Române de
adioclifuziune;
h) Dispozitiunile art. 189 din
legea administrativd nu se apli-
cä Societatii Române de Radio-
difuziune;
Societatea Româng de Ra-
diodifuziune va beneficia de le-
gea pentru Incurajarea indus-
triei nationale.
3. Sunt interzise emisiunile
cu caracter polemic de propa-
ganda politica sau contrarii sco-
pului prevazut la art. 1 din pre-
zenta lege.
4. Societatea Româna de Ra-
diodifuziune are dreptul sä per-
ceapä dela cei ce Isi instaleaza,
pastreaza sau folosese vreun
post receptor de radiodifuziunel
o taxa de Inscriere i pretul
508 5 Apri lie 1936
bonamentului respectiv dupa ta-
riful fixat de comun acord cu
Ministerul de Interne si care va
fi inscris de Directia specialà
P. T. T. in tarifele sale 1).
Sunt scutiti de orice plat5, or-
bii si invalizii isbiti de incapa-
citate absolutä.
5. 0 cota de 5% din venitu-
rile brute provenite din taxele
de inscriere si din pretul abo-
namentelor se va atribui Direc-
tiei P. T. T. pentru serviciile
prestate, conform dispozitiuni-
lor prezentei legi.
6. Pentru intinderea circuite-
lor sau cablelor necesare pentru
retransmisiune, precum si pen-
tru protectia acestor circuite
sau cable, Societatea RomânA de
Radiodifuziune se bucur5, de dis-
pozitiunile legii suportilor si fi-
relor telegrafice si telefonice din
43 Noemvrie 1892, cu toate drep-
turile ce decura pentru adminis-
tratia P. T. T., precum si dispo-
zitiile legii pentru fixarea drep-
tului de folosintd al zonelor 0,
platformelor, drumurilor pen-
tru instalaguni telegrafice si te-
lefonice.
7. In vederea desvoltärii re-
telei de Radioclifuziune: prin cre-
area de posturi noi de emisie,
prin perfectionarea celor exis-
tente si crearea de studiouri, se
mentine $i continu5, s5, se ali-
menteze un fond denumit Fon-
dul de desvoltare al Radiodifu-
ziunii Românesti", infiintat prin
legea din 20 Octomvrie 4932.
Acest fond Se alimenteaa. din
urnatoarele venituri:
a) Taxa de lei 30 pe kg netto
real, fär5, ambalaj, impus5, la
import asupra aparatelor de re-
ceptie radiofonia, Ma lámpi, a-
cestea fiind impuse conform ali-
neatului c de mai jos;
b) Taxa de lei 10 pe kg' netto
1) A se vedea Tariful polital, te-
legrafie li radiofonie, intern, din
30 Mai 1932, la pag. 554, vol, XX.
www.digibuc.ro
real, Ma ambalaj, impus5, la
import asupra pieselor detasate
si accesoriilor necesare aparate-
lor de receptie radiofonia;
c) Taxa de lei 20, impus5, la
import asupra fiearei lámpi si
valve termiotice de orice fel, tip
cu 2 sau mai multi electrozi;
d) Amenzile penale si fiscale
aplicate in baza dispozitiunilor
prezentei legi si a legii pentru
garantarea drepturilor de audi-
tie radiofonicg.
Orice sume provenite din dis-
nozitiunile acestui articol nu pot
fi folosite decât la investitiuni.
8. Taxele prevAzute la art. 7
se percep prin via pe declara-
tine vamale de atre autorit5,-
tile vamale, care vor depune la
sfarsitul fiearei luni sums, re-
zultat5, la sucursalele Bancii Na-
tionale, iar foile de vársgmant
se vor transmite Societatii Ro-
mane de Radiodifuziune.
0. Foridul de desvoltare al
Radioclifuziunii Române va fi
pästrat la Banca National5, a
Româniel, tritr'un cont special,
la dispozitia Societatii Române
de Radiodifuziune.
10. Sumele rezultate din ta-
xele si amenzile prevazute la art.
7 sunt destinate integrarii apor-
tului social al Statului, in pro-
portia stabilit5, de art. 2; tot ce
delaseste acest aport va consti-
tui un fond de investitiuni pen-
tru satisfacerea scopurilor indi-
cate de art. 1 si 7, urnand des-
tinatiunea prevAzut5, de art. 115
din legea comercialiarii.
CAPITOLUL III
Drepfurile 0 Indaforirile publicului
§ I. Conditiuni pentru instalarea
si folosirea posturilor de
receplie
11. Nimeni nu poate instala,
pästra, folosi sau vinde un post
receptor cleat in baza unei prea-
labile autorizatii scrise din par
 4 Aprilie 1936
tea Societgtii.Române de Radio-
difuziune, preväzute la alin. 2
de sub art. 1.
Se excepteazd instalatiunile
din laboratoriile universitatilor
fAcute pentru studil i cercetdri,
atat pentru emisiune, cat si
pentru receptiune radiodifuzi-
une.
Prin post receptor se Intelege
nu numai aparatul receptor pro-
priu zis, ci i colectorii de unde
de orice fel, aparatele receptoa-
re, prizele de pgmânt sau orice
alte accesorii de naturd sg slu-
jeascd receptiunile radiodifu-
zate.
12. Autorizatia se obtine la
cererea scrisä pe formular tin,
ce va fi adresatg de solicitant
Societgtii Române de Radiodi-
fuziune, fie direct, fie prin mij-
locirea serviciului P. T. T., 0
care va fi Insotitg de taxa unica
de Inscriere i costul abonarnen-
prevgzute in tariful P. T.
T. pentru categoria aparatului
tntrebuintat j destinatia ce i
se da.
Costul abonamentului este a-
nual, Societatea Romand' de Ra-
diodifuziune având facultatea
de a-I Incasa cum va crede de
cuviintd.
13. Autorizatia este personald,
netransmisibild. Ea nu con-
ferg abonatului drept de folo-
sintg asupra postului receptor,
decal numai pentru aparatul,
domiciliul si destinatia indicate
In ea, precum si pentru interva-
lul de tim-p pentru care s'a plä-
tit abonamentul. Oricare schim-
bare a domiciliului abonatului,
a categoriei aparatului sau a
destinatiei lui, va trebui anun-
tatg Societät4 Rornâng de Ra-
diodifuziune, prin scrisoare re-
comandatd, pentru a se nota In
scriptele Societätii noul domi-
ciliu al abonatfilui sau pen-
tru a se elibera o noug autori-
zatie si a se pldtj taxele respec-
tive, In cazul schimarii catego-
www.digibuc.ro
50g
riei aparatului sau a destinatiei
lui.
14. Autorizatia odatd obtinutd
stabileste raporturi contractuale
Intre abonat si Societatea Ro,
/nand, de Radiodifuziune, pe urf
termen egal cu acela al duratei
Societdtii i obligd pe abonat la
plata regulatg i anticipatg a
costului abonaraentului la epo,
cile stabilite de Societate.
15. Plata abonamentului se va
face In urmatoarele moduri, là-
sate la alegerea Societdtii si care
vor fi aduse la cunostinta abo-
natilor, direct casieriei Societd-
tii, la oficiile postale sau la do-
miciliul abonatului.
16. In caz de neplatä a abona-
mentului la epocile fixate, So-
cietatea Romând de Radiodifu,
ziune, prin agentii ei de urmd-
rire, care vor avea competenta
calitatea agentului fiscal, va
face somatiune abonatului pen-
tru efectuarea plgtii. Dad. a-
bonatul In termen de 15 zile dela
primirea somatiei nu va fi ur-
mdtor cu -plata, se va proceda
la sechestrarea averii mobile a
debitorului, pang la concurenta
sumei datoratg.
Creanta majoratg cu 30%. cu
titlul de cheltuieli si dobanzi
moratorii, este consideratä
certg, lichidg i exigibilg, pe
baza debitului rezultat din evi-
den% tinutg de Societate, con-
stituind un titlu definitiv In
favoarea Societgtii Ronaäne de
Radiodifuziune, Investit cu for-
mula executorie.
Aplicarea sechestrului se va
face prin Incheiere de proces-
verbal, semnat de agentul So-
cietätii si de abonat, sau de o
persoang din familia abonatu-
lui, care locueste cu dânsul, sau
de un orn din serviciul sdu. Re-
fuzul sernnärii acestui act va
fi consemnat In cuprinsul pro-
cesului-verbal.
Obiectele sechestrate vor fi lg-
510 4 April le 1936
sate pe Ioc, In paza i cnstodia
debitorului.
O copie de pe procesul-verbal
se va Use, debitorului.
Prin procesul-verbal se va sta-
bili si termenul vanzgrii obiec-
telor sechestrate, In cazul când
Inguntrul acestui termen debi-
torul va continua sä refuze a-
chitarea sumelor datorate.
17. Dacg debitorul refuzg de
a primi pe agentul de urmärire,
agentul se va adresa organelor
de politie judiciard, cgrora le
va cere asistenta pentru a pg-
trunde In locuinta debitorului.
Reprezentantul polijtiei judi-
ciare este obligat a contrasemna
procesul-verbal.
18. Dacg datoria nu este a-
chitatá In termenul fixat, Socie-
tatea de Radiodifuziune va ho-
tgrI vânzarea obiectelor seches-
trate.
Termenul de vânzare nu va
putea fi mai scurt de 30 zile dela
data procesului-verbal de seches-
tru.
Vânzarea se va face prin li-
citatie publicg de &are agentul
de urmgrire prevazut la art. 16
din prezenta lege, la domiciliul
debitorului, In zilele de lucru
Intre orele 8-19.
La vânzare va asista un a-
gent politienesc In comunele ur-
ban si notarul In comunele ru-
rale.
Vanzarea obiectelor se va face
treptat pdng, ce se vor acoperi
creanta si cheltuielile de urmä-
rire. Oblectele care prisosesc se
vor restitui debitorului.
Pentru Intreaga operatiune a
vânzgrii se va clresa un proces-
verbal In dublu exemplar, dintre
care unul rämâne Societgtii, iar
altul se va lase debitorului.
Acest proces-verbal va fi sem-
nat de cgtre agent, de agentul
politienesc sau de notar si de
debitor sau reprezentantul sgu,
al cgror refuz sau imposibili-
www.digibuc.ro
tate de a semna se va consemha
In procesul-Verbal.
19. Pentru asigurarea si exd-
cutarea creantei, speselor si
cheltuielilor de urmärire, agen-
tii Societätti de Radiodifuziune
vor 1nfiinta popriri In mainile
tertilor pang la o treime din
pensiunile, salariile, cum si pe
orice alte sume de bani ce ar a-
vea de primit abonatii debitori,
fárg nicio exceptie cu privire la
calitatea lor de functionari
particulari sau pensionari
de orice fel.
Popririle se vor Infiinta de a-
gentii de urmärire ai Societg-
tii Române de Radiodifuziune,
printr'un proces-verbal dresat
In conformitate cu art. 16 si
urm. si vor fi definitive, färg
a mai fi supuse la formalitatea
validärii.
20. Contestatia la urmärire
se va face potrivit art. 43 din
legea pentru perceperea si ur-
märirea veniturilor publice din
5 Mai 1934, cu respectarea si In-
deplinirea dispozitiunilor art.
44, 45, 47 si 48 din acea lege.
Instantele nu vor fixa termen
de judecatg dacg contestatorul
nu va depune la gref 6. recipisa
doveditoare cg suma pretinsg ea
datoratg a fost consemnatg pe
numele Societätii Române de
Radiorlifuziune, la oricare din
oficiile postale care sunt obli-
gate sg emitg recipisä de pri-
mirea sumei.
§ II. Incetarea folosintei postu-
rilor de receptie
21. Dreptul de folosintá asu-
pra posturilor de receptie 1nce-
teazg:
a) Prin dénuntarea autoriza-
nit de cgtre abonat, cu un prea-
viz de o lung Ifiainte de expire-
rea anului si In conditiunile sta-
bilite de regulament;
b) Prin retragerea autoriza-
tiunii de cgtre Societate, In timp
de pace, In virtutea unei dispo-
zitii a Ministerului de Interne,
 -4 April le 1938
far In timp de rilzboiu, In baza
unei ordonante data de autari,
tatile competinte.
22. In caz de denurrtare a au-
torizatiel, abonatul este obligat
sa clesfiinteze de Indata postul,
In Mural-id instalatiunile compo-
nente (colectoril de unde si pri-
zele de pamant), cland Socletd-
tii o declaratie scrisk sub luare
de dovadd, prin care sd confir-
me cd, a desfiintat postul i cd,
nu-1 va mai folosi Inainte de a
obtine o noua autorizare.
Acei ce se folosesc de dispo-
zitiunile alin, a al art. 21, sunt
obligati sa pldteascd costul a-
namentului pand la finele trl-
mestrului In care a fdcut decla-
retie de denuntare sau retra-
gere.
§ IIT. Dispozitiuni pentru iden-
tificarea vosesorilor de pos-
turi receptoare
23, Societatea Romand de
Radioclifuziune va putea face
oricând recensämântul posturi-
lor receptoare de radio si al po-
sesorilor lor.
Proprietarii de imobile de re-
port sau prepush lor sunt obli-
gati la cererea Societatii Ro-
mane de Radiodifuziune el corn-
pleteze In mod exact cbestiona-
rul formular ce li se vor pre-
zenta, aratând nersoanele ce lo-
euesc fn imobil 51 folosesc pos-
turi receptoare.
§ IV. Conditiuni referitoare la
vdnzarea i transmiterea a-
paratelor i materialelor
radio-electrice
24. Vilnzarea, revAnzarea sau
transmiterea In orice mod a a-
paratelor i materialelor radio-
electrice, nu se poate face decât
decd cumparatorul sau benefi-
ciarul posedd autorizatia prevd-
zuta la art. 11.
Comerciantii i constructorii
de aparate si materiale radio-
electrice sunt obligati ed. tind
www.digibuc.ro
511
un registru special de vanza-
rile f acute, trimitând lunar ex-
trase complete Societatii Roma-
no de Radiodifuziune.
Acei care MA a se ocupa cu
susaridtatul comert vor transmite
fn orice mod aparate sau ma-
teriale radio-electrice, sunt obli-
gati ed. anunte In scris Socie-
tatea Romând de fladiodifuziu-
ne in termen de eel mult o lund
dela data Instraindrii.
CAPITOLUL IV
Gqranfarea drepfului de auditie
radiolonica
§ I. Raporturile dintre abonati
Societatea Romdnd de Ra-
diodifuziune referitoare ,/a
emisiuni
25. Societatea Românä de Ra-
diodifuziune are Inclatorirea
organizeze serviciul 5i sdli
amenajeze instalatiunile de stu-
diouri si posturi de emisiune In
asa fel Ineât sd asigure abona-
tilor sdi, la orele stabilite, o au-
ditie permanentä, de blind cali-
tate j conformd cu scopul pre-
vdzut la art. 1. Se excepteaza
cazurile de fortä. majork
§ II. Raporturile dintre posesorii
de posturi receptoare 0; din-
tre acestia si terti,
26. Pentru a nu turbura
locuitorilor prin auditil
radiofonice de o intensitate sau
putere excesivd. posesorii de
posturi receptoare vor trebui el
la masurile necesare pentru
rest/Inge auditia astfel Meat el
nu deug,$easa, cadrul locuintel
respective.
27. Pentru folo5irea nestin-
gheritd de perturbatiuni a re-
ceptorulul radio-electric, abo-
natii se vor prevala de dispo-
zitiunile legii pentru garantarea
dreptului de auditie radiofonica
prin combaterea perturbatiuni-
lor electrice de mice fel, publi-
catá In Monitorul Oficial Nr.
246 din 20 Octomvrie 1932.
512 4 Apti Ile 1936
CAPITOLUL V
Pena NO §i procedure,
§ I. Pena MO
28. Ace la care, flir . autori-
zatiune 1egal, difuzead., In
orice fel prin mijlocirea unde-
lor electrice graiul, muzica ori
imagine i le distribue prin fir
sau Mrá fir, in scopul indicat
la art. 1 din prezenta lege, co-
mae delictul de uzurpare a ser-
viciului public de radiodifu-
ziune si se pedepseste cu In-
chisoarea corectional5. dela 3
luni la un an si la amenc15, dela
5.000 lei la 20.000 lei.
Instalatjunile care au servit
la sávAssirea infractiunii se vor
lua in folosul fondului de des-
voltare al radiodifuziunii româ-
nesti, prevázutä, la art. 7.
29. Ace la care introduce In
tad sau vinde vreunul din ma-
terialele radio-electrice prevg.-
zute la art. 7, al. a, b i c, fará
sá fi plátit taxele stabilite de a-
cel articol, se pedepseste en o
amena egalá cu de zece ori va-
barca taxelor respective.
30. Comite contraventiunea
de clandestinitate radiofonic6 si
se pedepseste cu o amendl e-
galá cu de zece ori taxa de In-
scriere:
1. Ace la care instalead., pas-
tread sau foloseste un post re-
ceptor de radiofuziune fad au-
torizatia legalá sau In virtutea
unei autorizatii ce apartine al-
tei persoane, sau autorizatie ex-
niratá prin neplata abonamen-
tului.
2. Ace la care, desi a clenun-
tat autorizatia in conformitate
ou dispozitiunile art. 21, al. a
Si ext. 22 din prezenta lege, fo-
loseste totusi postul radiofonic
receptor.
In toate cazurile, contrave-
nientul va fi obligat sá plátea-
seg. Societátii Romane de Pa-
diodifuziune, cu titlu de despa-
gubiri civile, o sunA egaM cu
www.digibuc.ro
indoitul °abonamentului anual
prev6zut in tarif.
31. Ace la care foloseW un
post receptor de radiodifuziune,
a. cárui autorizatie fost re-
traa conform art 21, al, b, co-
mae delictul de clandestinitate
radiofonid, si, se pedepseste cu
inchisoare corectionalá dela o
luná la 3 luni j amend's; dela
2.000 lei la 10.000 lei.
32. Ace la care foloseste pos-
tul radiofonic receptor, in alte
conditiuni decat cele specificate
In autorizatie, comite contraven-
tia de desimulare radiofonid
se pedepseste dupá cum ur-
meazá:
a) Cu o amend6 dela 100 la
500 lei dad, contraventia con-
stb.' In neanuntarea de dtre a-
bonat, in termen de o lung., a
schimbárii domiciliului squ;
b) Cu o amendb% egalá cu de
cinci ori diferenta costului de a-
bonament predzut In tarif, dacá
contraventia cons0. In schimba-
rea neanuntatá a categoriei a-
paratului sau destinatiei lui.
33. Contravenirea la dispo-
zitiile art. 23, 24 si 26 se pedep-
seste cu o amendá dela 100 lei
la 1.500 lei.
Pedeapsa contraventiei dela
art. 24. va fi cu 5 la 20 zile In-
chisoare politieneasd, si amen-
O. dela 100 lei la 1.500 lei, dacá
faptul este sávarsif de cAtre un
comerciant sau un constructor
de aparate sau materiale radio
electrice.
§ II. Procedura
A. Dispozitiuni generale. Con-
statarea contravenliunilor
34. Contraventiunea prev5.-
zutá In art. 29 se constatá de or-
ganele i dung, normele proce,
durale prevgzute In legea vg-
milor sub cap. XXII 1).
1) A. se vedea. Legea vämilor, din
13 Aprilie 1933, la pag. 207, vol.
XXI.
 4 Aprilie 1926
35. Contraventiunile preva-
zute la art. 30, 31, 32 si 33, se
constatä prin dresare de pro-
cese-verbale in dublu exemplar,
In prezenta unui martor asis-
tent, de catre oricare dintre ofi-
terii politiei judiciare, precum
de ofiterii de politic judiciard ai
comisariatului special ce func-
tioneazA pe 1âng Societatea Ro-
raânä de Radiodifuziune.
Acestia din urmä vor avea
competinta de a instrumenta pe
Intreg teritoriul ¡Aril.
36. Pentru exercitarea drep-
tului lor de control si de con-
statarea contraventiunilor, or-
ganele legiutte, d ea bänuitul nu
se opune, vor putea face descin-
deri si perchezitiuni domiciliare
pan& la ora 21, färti, prealabila
autorizare a Parchetului.
In caz de Impotrivire se va
proceda conform dreptului co-
mun.
De constatarea fäcutä se va
dresa proces-verbal In dublu e-
xemplar di/Are care unul va fi
läsat contravenientului, proce-
dându-se, conform art. 74 din
procedura
Procesul-verbal rämâne In m51.-
nile ofiterului de politic judi-
ciarä care a instrumentat i -va
fi Inaintat Societätii Române de
lladiodifuziune.
Daca In termen de 10 zile li-
bere dela data incheierii proce-
sului-verbal, contravenientul a-
chitä la casa Societátii sau la
oricare oficiu P. T. T., sumele
datorate Societätii de Racliodi-
fuziune din contraventiunea do-
veditä, mentionate in cuprinsul
procesului-verbal, va fi scutit de
amenda, putându-i-se elibera au-
torizatie pentru folosirea postu-
lui.
In caz contrar se va proceda
conform art. 38 si urmätorii.
37. Denuntätorii i instru-
mentatorii contraventiunilor la
prezenta lege, au dreptul, Im-
preunä la o pniniä. de 30 la alit&
G. Hamangiu, vol. XXIV. 33.
www.digibuc.ro
513
din sumele Incasate de Socie-
tatea Romând de Radiodifu-
ziune.
B. Cdi de atac
38. In termen de 15 zile libere
dela data Incheierii procesului-
verbal, contravenientul va pu-
tea face contestatie- la tribunal.
Petitia introductivä de in-
stantä, va fi Insotit5, de origi-
nalul procesului-verbal contes-
tat f}i. de recipisa constatatoare
CA, s'a consemnat pe numele
la dispozitia Societátii Române
de Radiodifuziune, la vreunul
din oficiile postale respective,
amenzile i despagubirile civile
preväzute In procesul-verbal.
Neindeplinirea oricArei din
conditiunile alineatului prece-
dent, atrage dup5, sine nulita--
tea de drept a contestatiei, eh-
reia nu i se va da curs.
39. Hotartrea tribunalului se
dä fárä drept de opozitiune, pu-
tând fi atacatá cu recurs la
Curtea de Apel, In termen de 15
zile dela pronuntare eau co-
municare. dach partea n'a fost
de fatá, In conditiunile de for-
pentru motivele prev5zute
In legea organic5, a Inaltei Curti
de Casatie.
Instanta de casare va judeca
pricina In fond, clacá admite re-
cursul.
C. Executarea
40. Amenzile si despágubi-
rile civile aplicate prin procese-
verbale rämase defintivc, vor
fi Incasate de Societatea RonA-
n& de Radiodifuziune pe calea
executárii silite prevázutá de
art. 16. 17, 18, 19 §j. 20 din pre-
zenta lege.
CAPITOLUL VI
Dispozffiuni finale ;I fronslforii
41. Actualul fond de desvol-
tare al Radiodifuziunii remit-
nesti creat pe baza legii tlin 20
514 4 Apri lie 1936
Octomvrie 1932, se Inglobeaza in
fondul ce ia fiintä pe baza dis-
pozitiunilor din prezenta lege.
42. Serviciul Radiodifuziunit
definit prin art. 1 i organizat
prin prezenta lege, râmâne in-
credintat actualei Societäti de
Difuziune Radiotelefonica din
România", pentru o durata de
50 ani, socotiti dela Infiinta-
rea ei.
Aceastä Societate, valabil con-
stituitä prin jurnalul Consiliu-
lui de Miniptrj Nr. 2.915 din 1927
InscrisK la Tribunalul Ilfov,
sectia I comert, dosar Nr. 1.153
din 1928, Ii va modifica statu-
tele In termen de un an, spre a
le pune de acord cu prezenta
lege.
Actualii membri ai Consiliu-
lui de Administratie rArnAn In
functiune pânä la data expira-
rii mandatului bor.
43. Un regulament va des-
volta dispozitiunile prezentei
legi.
44. Orice dispozitii contraril
nrezentei legi sunt pi rämân a-
brogate.
LEGE
pentru organizarea ;i administrarea
Casei de Asiguräri a Ministerului
de Interne
DIN 4 APRILIE 1936 1)
CAPITOLUL I
Dispozifiuni generate
1. Casa de Asiguräri contra
incendiului pentru imobilele ju-
detelor i comunelor, infiintatä.
prin regulamentul aprobat cu
decretul regal Nr. 731 din 1915,
pe baza legii pentru organizarea
1) Aceastä Lege s 'a votat de A-
dunarea Deputatilor 0 de Senat, in
qedintele dela 31 Martie 1935, s 'a
promulgat prin Decret regal Nr. 814
din 1936 0 s 'a publicat in Monitorul
p. I, Nr. 80 din 4 Aprin
www.digibuc.ro
comunelor rurale din anul 1908
pi art. 28 din legea pentru infiin-
tarea unei case de economie,
Imprumut, ajutor pi pensiuni a
functionarilor dependinti de Mi_
nisterul de Interne, din 1913, se
organizeaza i administreazA sub
autoritatea i privigherea Mi-
nisterului de Interne, luând de-
numirea de Casa de AsigurArl
a Ministerului de Interne".
Casa de asigurari va functio-
na ca Regie PublicA Comercialg,
In conformitate cu dispozitiunile
legii pentru organizarea pi ad-
ministrarea pe baze comerciale
a Intreprinderilor i avutiilor
publice, precum pi a normelor fi-
xate prin legea de fatti.
2. Casa de Asigurgri este per_
soang juridicl, ea este scutita
de orice dgri catre Stat, judet,
sau comuna.
1936. Ea reorganizeaiä Casa de asi-
gurare contra incend.bilui, a imobi-
lelor judetelor i comunelor, infiin-
tatä prin Regulamentul din 18 Mar-
tie 1915, pag. 815, vol. VIII.
A se vedea in legAturi:
1) Legea pentru organizarea co-
munelor rurale, din 29 Aprilie 1908,
la pag. 770, vol. III IV (abro-
gatä).
3) Regulamentul pentru asigura-
rea imobilelor rurale in contra incen-
diului, din 28 Iunie 1909, modif. 18
Mantle 1915, pag. 815, vol. VIII.
3) Legea easel de economie a
functionanior Ministerului de In-
terne, din 29 Decemvrie 1913, la
pag. 513, vol. VIII.
4) Legea pentru organizarea
administrarea pe baze comerciale a
intreprindenilor i avutiilor publice,
din 10 Martie 1929, la pag. 243,
vol. XVII.
6). Legea administrativa din 27
Mantle 1936, la pag. 342 ,133. acest
volum.
6) Legea pentru intreprinderile
private de asigurare, din 7 Iulie
1930, la pag. 603, vol. XVIII, cu
mod. 9 Aprilie 1931, 12 Mai 1933
0 10 Aprilie 1936.
 4 Apri lie 1936
CAPITOLUL II
Afribufiunile Casei
3. Casa face asigurari contra
incendiului, precum si pentru
pagubele produse de träznet, ex-
ploziuni sau orice alte accidente
urmate sau nu de incendiu.
4. Casa de asigurari nu räs-
punde pentru pagubele ocazio-
nate in timp de räzboiu, invazi-
uni, ocupatiuni sau räscoale.
5. Casa de asiguräri se ve or-
ganize pe baze tehnice cores-
punzatoare unei intreprinderi de
asigurare, in care scop pentru
anumite riscuri sau pärti de
riscuri preluate si care depd-
sesc limitele de acoperire ale
Casei, se vor stabili relatiunile
de reasigurare cu institutiuni
private de prim ordin din tar&
sau sträinätate.
Contractele de reasigurare vor
fi incheiate de comitetul dé di-
rectie pe baza unui caiet de sar-
cini, aprobat de Ministerul de
Interne, care va trebui sä cu-
prinda in mod obligatoriu i ur-
matoarele clauze:
a) Casa de Asigurdri are
dreptul la cel putin 15% la be-
neficiul reasigurätorului, care se
calculeazI prin compensarea re-
zultatelor pe perioade de cAte 3
ani;
b) Participarea reasiguratoru-
lui cu o cotä la cheltuielile de
regie ale Casei, sub forma unei
bonificäri procentuale de 250/o
din primele datorate reasigurä-
-rii.
6. Casa de Asigurrtri a Minis-
terului de Interne acordä sub-
ventii i imprumuturi in condi-
tiunile preväzute de art. 29 din
nrezenta lege.
7. Casa face asiguräri contra
incendiului:
a) Pentru imobile, mobilier
instalatiuni, proprietatea Minis-
terului de Interne si autoritäti-
lor dependente, municipiilor, ju-
detelor, asociatiunilor judetene
www.digibuc.ro
515
comunale i comunelor ur-
bane si rurale;
b) Pentru imobile, mobilier Si
instalatiuni proprietatea oric6,-
ror altor ministere sau servicii
exterioare dependinte de ele;
Pentru imobile, instalatiuni
mobilier care apartin ori sunt
administrate de Casa de Econo-
mie, imprumut, ajutor si pen-
siuni a functionarilor dependinti
de Ministerul de Interne;
d) Pentru imobile, mobilier
instalatiuni, proprietatea institu-
tiunilor si asezäraintelor de bine-
facere, interes social, sänätate
publicä, culturä etc., aIe cAror
bugete sunt aprobate de Minis-
terul de Interne, judete si co-
mune;
e) Pentru imobile, instalatiuni
mobilier aduse ca aport de
catre institutiunile, intreprinde-
rile, exploatdrile i asezämintele
publice si ale oricäror alte in-
stitutiuni de utilitate publicä, a-
flate sub controlul Ministerului
de Interne, al municipiilor, ju-
detelor, asociatiunilor judetene
comunale si comunelor urba-
ne si rurale si care sunt admi-
nistrate si organizate sub form&
de arendäri, inchirieri, concesi-
uni, regii mixte, regii publice co-
merciale, regii cooperative sau
oriee combinatiune a cloud, sau
mai multe din aceste sisteme,
precum si a oricAror imobile, mo-
bilier i instalatiuni dobândite
pe timpul cat aceste 1ntreprin-
deri, exploatatiuni, institutiuni
asezäminte publice se admi-
nistreaa, potrivit dispozitiunilor
legii pentru organizarea si ad-
ministrarea pe baze comerciale
a intreprinderilor i avutiilor pu-
blice;
Pentru imobile, instalatiuni
mobilier administrate sau a-
partinând Caselor de Economie,
imprumut, ajutor i pensiuni a
functionarilor dependinti de vre-
una din autoritätile enumerate
in ann., a si b din acest articol;
'516 4 April le 1936
g) Pentru imobilele proprie-
tatea functionarilor, pensiona-
rilor sau urmasilor lor asupra
carora Case le de Economie, Im-
prumut, ajutor si pensiuni In-
fiintate pe Mug autoritatile e-
numerate la alin, a, si-au consti_
tuit ipoteci cu privilegii pentru
sumele imprumutate de ele
tot timpul cat va dura Impru-
mutul.
8. Asigurärile mentionate In
art. 7, literele a, L, d i e, sunt
obligatorii i numai la Casa de
Asigura'ri a Ministerului de In-
eterne.
Asigurärile prevazute la art.
7, literile b, f i g, sunt faculta-
-tive la aceeasi Casa de Asigu-
dri.
9. Asigurarea contra incen-
ediului a mobilierului aflat In
imobilele mentionate In art. 7 se
face numai dad imobilul este
afectat unui serviciu public.
10. Casa poate face asigurari
pentru imobilele proprietatea
autoritätilor i institutiunilor de
e Stat sau aflate sub controlul
Statului, care nu sunt prevazu-
te In articolul precedent numai
dud acestea vor care.
11. Obiectele de art& obiec-
tele de valoare prin vechimea
lor si colectiunile de orice fel
aunt exduse dela asigurare
CAPITOLUL Ill
Incheierea asigurärii
Prirnele de asigurare
plata tor
12. Pentru Incheierea asigu-
drii imobilelor la Casa de Asi-
'gurari a Ministerului de Interne
se vor Intocmi declaratiuni de
asigurare, conform regulamen-
rtului de aplicare al prezentei
legi.
Prima de asigurare se socote-
ste asupra asigurate
ge pläteste e Intregul an -linen-
'Oar, dad asigurarea a avut lop
primul semestru al exercitiu-
www.digibuc.ro
lui i numal jumatate dad, s'a
Intocmit In cursul celui de al doi-
lea semestru al exercitiului in
curs.
In cazul dud asigurarea a a
vut loc In timpul executdrii bu-
getului, prima se va plati In lip-
sä de alocatiuni bugetare prin
deschidere de credit, cel mai tar-
ziu In termen de o luna, dela
deschiderea creditului.
Prima de asigurare se calcu-
lead, potrivit dispozitiunilor pre-
vazute In regulamentul de apli-
care al prezentei legi.
Pentru cazurile neprevazute
In tarif, comitetul de directie al
Casei de Asigurari va stabili pri-
mele prin cleciziuni motivate.
Acceptarea asigurarii de catre
Casa obliga, autoritatea intere-
sata sä Inscrie prima in buget.
13.- Primele de asigurare se
vor urmari prin Administratiu-
nile financiare si plata lor se va
face de catre autoritatile sau
persoanele interesate, fie prin
consemnarea, la Depuneri", la
Administratiunile financiare res-
pective, In contul Casei de Asi-
gurári a Ministerului de Inter-
ne, fie direct la casieria Direc-
tiunii Caselor j Fondurilor Spe-
dale din Ministerul de Interne.
14. Neplata primelor de asi.
gurare si a unitätilor dela Ira-
prumuturile acordate de Casa,
cel mai tarziu In termen de o
lung, dela aprobarea bugetului,
iar uentru imobilele care se eel_
gura in cursul exercitiului, In
termen de o luna dela aproba-
rea asigurttrii, cla dreptul Casei
de Asigurare sá urmareasd au-
toritatea In veniturile ei, ridi-
dud dreptul autoritätii respec-
tive de a pretinde despagubirea.
Veniturile Casei se vor urmari
ca si cele ale autoritätilor pre-
vazute la art. 216, alin. 1, din le-
gea administrativä.
Functionarii i efii autorita-
tilor din a carer neglijenta sau
rea vointi au tea -contradat la
 4 Apri lie 1936
timp asigurarea la Casa de A-
sigurari, ori nu s'a efectuat pla-
ta primei de asigurare in terme-
nul prevazut in acest articol
alineatul 3 de sub art. 12, rä-
mân personal räspunzätori fatä
de autoritatea pägubitä pentru
daunele ce i s'a cauzat.
15. Autoritatea sau persoana
dlunatä va anunta Casa de A.
siguräri, in cel mult 10 zile, des.
pre dauna produsä.
Pentru evaluarea daunelor,
Casa se va putea servi, fie de or
ganele sale de expertizä, fie de
serviciile tehnice judetene si co-
munale.
Constatärile expertilor vor fi
consemnate in procese-verbale.
Pe baza expertizei fIcutä de
organele delegate de Casä, comi-
tetul de directie avizeazä asupra
cuantumului despagubirii care
se va pläti conform dispozitiu-
nilor din regulamentul de apli-
care al legii.
CAPITOLUL IV
Organele de conducere ;i adminis-
tratie
16. Organele de conducere ale
Caset de Asiguräri a Ministeru
lui de Interne mint:-
a) Comitetul de directie;
b) Directorul Casei, care va
putea fi directorul Caselor
Fondurilor Speciale din Minis-
terul de Interne.
1. Comitetul de directie
17. Comitetul de directie se
compune din secretarul general
al Ministerului de Interne, ca
presedinte si de patru membri,
anume:
1. Directorul Casei.
2. Un jurist.
3. Doi specialisti in materie de
asigurári.
Un functionar al Casei va face
oficiul de secretar al Comitetu-
lui de directie.
Membrii comitetului, In aim%
www.digibuc.ro
517
de cet ce fac parte de drept prin
functiunile lor, vor fi numiti pe
termen de 4 ani, prin decret re-
gal, dung, propunerea Ministe-
rului de Interne si nu vor putea
fi inlocuiti pe timpul duratei
mandatului, decât pentru acte
dovedite cä ar &alma interesele
Casei.
Completarea locului vacant se
va face numai pe timpul ramas
pang la expirarea termenului de
4 ani.
Retributia unui membru din
comitet nu va putea depäsi su-
ma de lei 12.000 lunar.
Mandatul de parlamentar este
incompatibil cu calitatea de
membru al Comitetului de di-
rectie.
18. Membrii Comitetului de,
directie nu vor putea face parte
din consiliile de administratie
ale societätilor de asigurari, IliCi
a ocupa vreo functiune sau in-
särcinare in aceste societäti.
19. Comitetul de directie se
intruneste oridecâteori este con-
vocat de presedinte sau de di-
rector si cel putin odatä pe säp-
tämânä.
Comitetul poate lua deciziuni
valabile cu cel putin trei mem-
bri prezenti. In lipsa secretaru-
lui general al Ministerului de
Interne, Comitetul de directie va
fi prezidat de cel mai in vârstä
membru al comitetului.
El are urmätoarele atribu-
tiuni:
Conduce si supravegheazä o-
peratiunile Casei de Asiguräri.
Aprobä proiectele de regula-
mente i examineaza proiectul
de buget intocmit de director.
Aprobä contractele intocmita
de Cash', si ratificI asigurärile
incheiate. Ratificarea dä valoa-
re contractului din momentul
incheierii lui.
Hotäräste asupra incheierii.
contractelor de reasigurare cu
societati din tara sau din stria-
nätate, stabilind si modalitatea
518 4 Apri lie 1936
transferului primelor de reasi-
gurare,
Incuviinteazti plata despägu-
birilor de daune i ratifica des-
pAgubirile aprobate de director
in limita sumelor ce i se vor fixa
prin delegatie.
Stabileste tarifele de prime si
fixeazti urimele pentru cazurile
neprevIzute.
ExamineazA i solutioneazä
propunerile de transactii pentru
litigii de o valoare pänä la trei
milioane lei.
Cele de o valoare mai mare se
supun pentru aprobare minis-
trului de interne.
2. Directorul
20. Directorul reprezintä Casa
de Asiguräri.
El este ajutat in lucräri de un
subdirector.
Directorul are In subordine in-
tregul personal, dispune execu-
tarea deciziunilor Comitetului
de directie, administreaza
conduce operatiunile Casei in
conformitate cu legile, regula-
mentele si instructiunile de ser-
viciu i controleaza executarea
bor.
4 3. Personalul
21. Personalul Casei de Asi-
gurdri a Ministerului de Inter-
ne este format din:
a) Functionarii de birou, de
control si de specialitate;
b) Avocati si experti;
c) Personal de serviciu.
Numirea personalului se face
de ministrul de interne, dupä
recomandarea Comitetului de di-
rectie si cu indeplinirea forma-
litätilor prevazute de legile in
vigoare.
Functionarilor Casei le sunt
aplicabile dispozitiunile legii
pentru statutul functionarilor
publici
1) A se vedea Legea Statutului
funetionarilor publici, din 19 Dude
www.digibuc.ro
Personalul actual plätit din
bugetul Casei de Asigurdri a Mi-
nisterului de Interne se defini-
tiveazd pe data promulgärii pre-
zentei legi in functiunile ce le
ocupä, cu respectarea drepturi-
lor ce posedä.
Retributiile vor fi acelea pre-
väzute pentru functiunile simi-
lare din bugetul Ministerului de
Interne.
Plata personalului se va face
din bugetul Casei.
Retinerile legale asupra sala-
riilor functionarilor vor fi efec-
tuate de Casä si värsate lunar
direct Casei Generale de Pen-
siuni.
Drepturile de pensie ale func-
tionarilor Casei se vor lichida
conform legii de pensii si vor fi
plätite de Casa Generalä de
Pensiuni.
Suma reprezentänd salariile
personalului i cheltuielile ge-
nerale ale Casei nu va putea in-
trece 1/3 din prevederile buge-
tului de venituri, cu exceptia
primului an dela aplicarea pre_
zentei legi.
Nu se vor putea spori cheltu-
ielile de personal in timpul exe-
cutärii bugetului, exceptie fä-
and prjmul an dela aplicarea
legii.
4. Contabilitate. Bugetul
22. Proiectul de buget al ve_
niturilor si cheltuielilor Casei,
intocmit de director. dupä ce va
fi examinat i incuviintat de Co-
mitetul de directie, va fi supus
aprobärli Parlamentului de cä-
tre ministrul internelor. Exerci-
tiul bugetar va fi acel al Sta-
tului.
Casa de Asiguräri va trebui
sä-si aconere cu veniturile ei
toate cheltuielile. Operatiunile
inläuntrul executärii bugetului
1923, la pag. 409, vol. XIXII
Regulamentul de aplieare, din 23
Noemvrie 1923, la pag. 418, aeelaei
volum.
 4 Aprilie 1936
se vor contabiliza In partidd du-
Dispozitiunile art. 3, 5, 6, 10 si
11 din legea regiilor autonome,
publicatä In Monitorul Oficial
Nr. 102 din 4 Mai 1934, se aplica
si acestei Case 1).
23. Operatiunile de Incasdri
si pldti se vor face prin casieria
Directiunii Caselor si fondurilor
Special e, Cassa de Depuneri,
Administratiunile financiare
Banca Nationald cu sucursa-
lele ei.
Operatiunile cu strdindtatea
se vor face numai prin Banca
National's,' a României.
24. Casa de Asiguräri a Mi-
nisterului de Interne va putea
avea deschis un cont curent la
Banca Nationalä si va putea po-
seda un disponibil de casä. In li-
mitele aprobate de Comitetul de
directie.
25. La sfdrsitul fiecdrui an fi-
nanciar, Casa va Intocmi inven-
tarul general al bunurilor, con-
form normelor stabilite de Co-
mitetul de directie. Tot atunci ea
va incheia i bilantul care, dupd
ce va fi verificat de Comisiunea
permanentá de control, va fi pu_
blicat In Monitorul Oficial im-
preund cu contul de profit si
pierderi.
Cota amortizärii bunurilor su-
puse uzurii i deprecierii se va
stabili de Comitetul de directie.
26. Verificarea operatiunilor
Casei de Asigurdri se va face de
o comisiune permanentá de con-
trol compusd din trei membri,
si anume:
a) Directorul contabilitätii dip
Ministerul de Interne;
b) Un referendar dela Inalta
Curte de Conturi;
c) Un expert-contabil.
2) A se vedea Legea privitoare la
Regiile autonome, din 4 Mai 1934,
la pag. 210, voL XXII, preeum
Regulamentul de aplicare, din 6 De-
cemvrie 1934, la pag, 817, aeelaqi
volum.
www.digibuc.ro
519
Membrii comisiunii permanen-
te de control, prevázuti la punc,
tele b i c, se numesc pe termen
de 4 ani de cdtre ministrul de
interne.
Comisiunea permanentá .de
control examineazd si verified.
scriptele de contabilitate, contul
de executia bugetului, bilantul si
contul de profit si pierdere, In-
cheiate la finele anului, precum
toate actele de venituri si chel-
asupra cdrora face ra-
portul sáu pentru constatárile
f 'acute si propunerile ce crede
necesare.
Comisiunea va putea face o-
peratiuni de control 6 i in cursul
exercitiului oridecâteori va gdsi
de cuviintd.
Actele Incheiate de dânsa sunt
supuse de director examindrii
Comitetului de directie.
27. Gestiunea Casei de Asi-
gurdri se judecd. de Inalta Curte
de Conturi.
CAPITOLUL V
Reparfifia beneficiului
28. La sfârsitul fiecárui exer-
citiu financiar se va stabili be-
neficiul net rezultat din opera-
tiunile Casei.
Acest beneficiu se va reparti-
za In modul urmátor:
30% fond de rezervd;
70% fond disponibil.
29. Din fondul disponibil se
pot acorda In proportie de 70 la
sutd imprumuturi rambursabile
prin anuitáti, In termen de cel
mult 20 ani, autoritAtilor parti-
cipante la asigurdri in conditiu-
nile prevAzute de legile in vi-
goare pentru obtinerea Irapru-
muturilor si In scopul construirii
sau cumpárdrii de imobile ne-
cesare serviciului, pentru orga-
nizarea serviciilor de incendiu,
apärärii pasive, captdrii de apd
potabild, canalizdri si instala-
tiuni electrice.
Nu se va putea acorda Impru-
520
rnuturi deckt autoritatilor care
vor fi la curent cu plata prime-
lor de asigurare si a altor
ce ar fi contractat ca-
tre Casa.
20% din fondul disponibil se
atribue ca subventie Oficiului
National de Turism, cu destina-
tia speciala de construiri de ho-
teluri i amenajarea statiunilor
baineo-climatice i turistice, pre-
cum si pentru cane de comuni-
catii de interes turistic.
Restul de 10% va fi destinat
pentru constructia palatului Mi-
nisterului de Interne, iar dupä
acoperirea sumei necesara, con-
structiei, cu aceasta caá se va
majora cota värsata Of iciului
National de Turism.
30. Fondul de rezervk serve-
ste pentru plata despägubirilor
care nu ar putea fi acoperite
prin incasärile exercitiului cand
s'au produs daunele.
Parte din fonclul da rezerva,
dupä avizul Comitetului de di-
rectie, va putea fi capitalizat In
efecte de Stat, sau garantate da
Stat si va putea fi investit in
cumparari sau construiri de i-
mobile, pentru care nu se va pu-
tea destina o cota mai mare de
50%.
Statul nu este rdspunzator in
niciun mod in operatiunile Ca-
sei si nici nu poate fi tinut la a-
coperirea diferitelor daune.
31. Toate operatiunile acestei
Case pi actele in justitie sunt
scutite de orice impozite, taxe
de timbru, inregistrare pi de ba-
ron.
Imobilele pe care Casa si le
va procura din fondul de rezer-
va, vor fi scutite de orice impo-
zite sau taxe catre Stat, judet
sau comund, pe tot timpul cat
nu vor fi produatoare de veni-
turi.
CAPITOLIJI, VI
Dispozitiuni fransitorit
32. Este nula si de nul efect
orice asigurare contractata du-
www.digibuc.ro
4 Apri lie 1936
p. publicarea acestei legi la so-
ciet4ti1e particulare de cätre au-
toritätile pi institutiunile preva-
zute de art. 7, lit, a, c, d pi e.
De asemeni aunt nule si pre-
lungirile asigurdrilor fäcute du-
pa data depunerii prezentei led
in Parlament (3 Martie 1936),
pentru contractele care expira.
dupä promulgarea legii.
Societätile particulare de asi-
guräri care vor face asigurari
contrare dispozitiunilor alinea-
telor precedente nu-si pot valo-
rifica drepturile peste acest ter-
men pe nicio cale.
33. Sumele ce actualmente Ca-
sa de Asigurari le are capitali-
zate in efecte pi cele aflate in
numerar ca fond de rezerva al
Casei, vor constitui primul fond
de rezerva, al Casei de Asigurari
a Ministerului de Interne la pu-
nerea in aplicare a prezentei
legi.
34. In caz de lichidarea Ca-
sei, bunurile imobile, precum pi
mobilierul existent dobandit in
timpul functiondrii, tree in pa-
trimoniul Ministerului Interne-
lor.
Sumela capitalizate in efecte,
precum si numerarul aflat la.
data lichidärii, dupä ce sa vor
achita toate ubligatiunile con-
tractate de Casa, precum pi chel-
tuielile de administratie pe tim-
pul lichidärii, sumele ran:Lase in
efecte sau numerar, vor trece In
patrimoniul Oficiului National
de Turism, iar in caz and si
aceasta institutie a fost lichi-
datä, in patrimoniul Ministeru-
lui Internelor.
Anuitätile imprumuturilor a-
cordate ce urmeazä a fi incasate
dupa lichidare, se vor face de a-
semeni venit Oficiului National
de Turism, pe masura incasäri-
lor, sau Ministerului Internelor
in lipsa acestuia.
35. Primul buget al acestei
Case se va aproba de Ministerul
Internelor.
 4 Aprile 1936
36. Un regulament va desvol-
ta normele de aplicare ale aces-
tei legi, precum si conditiunile
asigurarii.
37. Orice dispozitiuni din legi
si regulamente, contrare prezen-
tei legi, sunt si raman abrogate
LEGE
pentru organizarea pompierilor
DIN 4 APRILIE 1936 1)
CAPITOLUL I
Dispozifiuni generale
1. Prevenirea si combaterea
sinistrelor, precum si execute;
rea masurilor impuse pompie
rilor prin Regulamentul Apar4-
rii Pasive, aunt increclintate pe
tot cuprinsul tárii Corpului
Pompierilor Militari.
2. Corpul Pompierilor Mili
tari depinde de:
a) Ministerul de Interne, din
punct de vedere al organizaril
si administratiei;
b) Ministerul Apararii Natio
nale, din punct de vedere al re-
crutarii, disciplinei, fnaintarilor,
pozitiei ofiterilor si subofiteri-
lor.
3. Fondurile necesare pentru
sustinerea Corpului de Pompieri
Militari se vor Inscrie In buge-
tul Ministerului de Interne, care
va Ingriji sa se prevaclá fn bu-
getele comunelor si judetelor
9 Aceastil Lege B 'a votat de Se-
nat si Adunarea Deputatilor in ge-
dintele dela 26 si 30 Martie 1936;
s'a promulgat prin Deeretul Regal
Nr. 815 din 1936 si publieat in
Monitoria Oficial, p. L Nr. 80 din 4
Aprilie 1936.
A se vedea s'i. Regulamentul pen-
tru apärarea contra ataeurilor ae-
riene (apärarea pasivä) din 23 Ma:-
tie 1933, la pag. 92, vol. XXI. De
asemeni Legea administrativä, din
27 Martie 1936, la pag. 342 in west
volum.
www.digibuc.ro
521
subventii anuale pentru Intreti-
nerea unittitilor de pompieri.
4. Corpul Pompierilor Mill-
tari se compune din:
a) Comandament cu servicii;
b) Grupuri cu unitäti;
el Centrul de instructie;
d) Unitati de pompieri min-
tart
e) Ateliere si depozite;
f) Pormatiuni de pompieri ru-
rali.
5. In comunele rurale locui-
torii Intro 18-50 ani sunt oMi-
gati a presta serviciut in na-
turd, fn cazuri de: incendii,
inundatii, Inzepeziri si orice alte
sinistre.
Aceste formatiuni vor func-
tiona dupa prevederile regula-
mentului acestei legi.
6. Comandamentul Corpului
de Pompieri are Mdatoririle:
a) Sa ia masurile necesare
pentru prevenirea si combaterea
sinistrelor pe tot teritoriul ta-
rii;
b) SI asigure instituirea per-
sonalului de conducere al tutu-,
ror unitätilor si formatiunilor
de pompieri, atat fn ceea ce pH-
veste combaterea sinistrelor, cat
si. In vederea Indeplinirii misiu-
nilor ce revin pompierilor, po4
trivit Regulamentului Apararii
Pasive;
c) Sá elaboreze instructii si
directive necesare pompierilor;
d) SA' controleze si sä indru-
mere organizarea, instruirea i
activitatea tuturor formatiuni-
lor de pompieri;
e) SA administreze averea tu-
turor unitatilor de pompieri mi-
litari.
7. Comandantii grupurilor de
unitáti au Indatoririle:
a) Sa controleze si sa supra-
vegheze executarea legilor, re-
gulamentelor si dispozitiunilor
date, precum si instruirea per-
522 4 Apr Hie 1938
sonalului In toate unitätile si
formatiunile de pompieri;
b) Sä fax& legltura cu Coman-
damentele Militare i autoritä-
tile locale, In ceea ce priveste
executarea misiunii pompierilor.
Numärul, cât i compunerea
grupurilor se vor stabili de ca-
tre Ministerul de Interne.
S. Comandantii unitätilor de
pompieri militari din orasele re-
sedinte de judet sunt de drept
sefii tuturor formatiunilor de
pompieri de pe teritoriul jude-
tului.
9. Serviciul de incendiu va fi
Indeplinit In Bucuresti de catre
un batalion de pompieri; In mu-
nicipii de ate o companie; fn
celelalte orase de cate o sectie
de pompieri militari.
Efectivele unitätilor de pom-
pieri ver fi fixate in raport cu
importanta oraselor, numärul
locuitorilor i posibilitätile bu-
getare locale.
10. Toate unitätile de pom-
pieri militari si formatiunile de
pompieri sunt obligate a trimete
ajutoare On& la jumätate din
efectivul Mr, pentru combaterea
sinistrelor ivite In comunele In-
vecinate.
Prefecturile vor lua mäsuri
pentru a asigura mijIoacele de
transport, fäcând In acest scoi
rechizitiile necesare.
In cazul sinistrelor grave, and
pompierii ar urma sä fie depla-
sati la distante marl, CAN Fe-
rate sunt obligate a le pune la
dispozitie, de Inclatä, trenurile
necesare pentru transport, ur-
mand ca plata sä se facä ulte-
rior, de cätre orasul sau jude-
jul pe teritoriul eäruia s'a ivit
sinistrul, cu un tarif redus de
cel putin 75% fatä de tariful
obisnuit 1).
1.) A se vedea S. C. M., din. 22
rebruarie 1936, la pag. 311, in aeest
voluna.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL II
Personalul pornpierrlor
§ 1. Ofiterii
11. Ofiterii de pompieri vor
fi recrutati dintre ofiterii ac-
tivi.
12. Pentru ca un ofiter s&
poatä fi primit In Corpul Porn-
pierilor trebue sä aibb: o pur-
tare ireprosabild, sä fie bine no-
tat, iar o comisiune medical& a
Comandamentului sä-1 declare
perfect säratos.
13. Pentru ea un ofiter sä
poatá rämäne definitiv in Cor-
pul Pompierilor trebue sä fie
propus de Cornandament i sa
aib& o vechime fn corp de mi-
nimum trei ani.
14. Dispozitiunile legilor de
fnaintare In armatá precum si
toate legile i regulamentele mi-
litare se aplicá Intocmai i o-
fiterilor de pompieri.
15. Ofiteril din pompieri au
aceleasi drepturi i Indatoriri ca
si camarazii Mr din celelalte
arme i servicli ale armatei.
16. Avansärile ofiterilor de
pompieri se fac pe Corpul Porn-
pierilor, In limita locurilor va-
cante.
17. Toti ofiterli aflati In ser-
viciul pompierilor la promulga-
rea acestei legi, la cererea lor,
vor rämâne de drept In Corpul
Pompierilor claca sunt bine no-
tati si au o vechime In corp de
cel putin 4 ani.
§ 2. Subofiterii
18. Recrutarea subofiterilor
se va face prim Indeplinirea con-
ditiunilor prevAzute de legile In
vigoare In armatá.
19. Subofiterii din pompieri
au aceleasi drepturi i Indato-
riri ca si camarazii lor din ce-
lelalte arme i servicii ale ar-
matei.
Avansarea lor se face pe Cor-
 4 Amine 1936 523

pul Pompierilor, in limita locu- va fi cea hotáritá prin bro$ura

ruler vacante. de uniformitate.
20. Numärul subofiterilor de 27. Pompierii rurali vor pur-
pompieri va fi de 10-15% din ta uniforma ce se va descrie
efectivul unitii, aceasta in ra- prin regulamentul legii.
port cu nevoile serviciului de CAPITOLUL IV
incendiu, iar acolo unde impor-
tanta orasului o pretinde si § 1. Localuri
bugetare o permit, 28. Localurile necesare perso-
numárul acestora va fi sporit. nalului i unitätilor
Subofiterii cu pregAtire pen- militari vor fi pusede pompieri
tru serviciile speciale (ca: $o- tie de cgtre comunelelarespective.
dispozi-
feuri, mecanici etc.) -nu vor fi
calculati In cota stabilitä. mai § 2. Dotare
SUS.
29. Inzestrarea unitätilor de
§ 3. Trupa pompieri cu masinile uneltele
21. Ierarhia trupelor de pom- materialele necesare se va face
pieri va fi cea prevazutä de le- de cätre primärii, dupä un pro-
gram stabilit de cätre Coman-
gile militare.
22. Efectivele necesare unitä- damentul Corpului, in intele-
tilor de pompiert se repartizeazá gere cu primäriile i cu aproba-
anual de Ministerul Apärärii rea Ministerului de Interne.
Armätura munitiile nece-
Nationale din oamenii recrutati sare pentru instructie si tra-
pe 3 ani, la repartitie se va tine geri se va da de atre Ministe-
seamd de nevoile serviciului de rul Apärärii Nationale.
incendiu, dându-se de preferintä
oameni care prin ocupatia lor de30. Inzestrarea formatiunilor
pompieri rurali cu pompe $i
anterioarä vor fi mai de folos unelte. precum i procurarea lo-
pompierilor.
23. Corpul Pompierilor Mi- calurilor
cina
necesare, cad in sar-
comunelor.
Mari va putea angaja volun- Mai multe comune se pot a-
tari. socia pentru a procura si intre-
CAPITOLUL III buinta, in comun, materialul $i
§ 1. Instructia uneltele de combaterea incen-
diilor, constituindu-se astfel pe
24. Instructia militará $i pro- centre cle apärare contra sinis-
fesionalá a tuturor unitätilor trelor.
va fi dirijatá de Comandament, Comandamentul Corpului de
prin directive, instructiuni $i Pompieri va organiza aceste
prin Centrul de instructie al centre, de acord cu prefecturile
pompierilor. si. va stabili modelele de masini,
25. Fiecare ofiter si subofiter uneltele si materialele de corn-
din Corpul Pompierilor va fi o- baterea sinistrelor. care se vor
bligat a face un stagiu la Cen- procura si pästra conform in-
trul de instructie si in Batalio- structiunilor Ministerului de In-
nul Pompieri Bucuresti, pentru terne.
perfectionarea sa In serviciul
practic. § 3. So lde i indemnizatii
§ 2. Uniforma pompierilor 31. Soldele, accesoriile, in-
demnizatiile, gradatiile i dren-
26. Uniforma ofiterilor, sub- turile de mice naturä, cuvenite
ofiterilor si trupelor de pompieri personalului de pompieri, vor fi
www.digibuc.ro
524
cele preväzute In legile i regu-
lamentele militare.
Afard de aceste drepturi,
subofiterii vor primi o
indemnitate ce se va stabili a-
nual prin bugetul Ministerului
de Interne, ca despagubire de e-
chip ament.
32. Tot personalul din Corpul
Pompierilor va fi asigurat con-
tra accidentelor sau mortei la
Casa de Asigurare a Corpului
de Pompieri, care va fi susti-
nutä prin contributiile prima-
rillor.
Un reguIament va desvolta
normele de functionare a aces-
tei case.
CAPITOLUL V
Dispozifiuni finale §i frasiforii
33. Militarizarea serviciilor
existente de pompleri se va face
eu respectarea drepturilor porn-
pierilor profesionisti, care func-
tioneaza pe bazd de angaja-
mente, dup5, un anume statut
sau care stint asimilati functio-
narilor comunali1).
34. Pompierii profesionisti
gäsiti inapti pentru serviciul de
incendiu, de cAtre o comisiune
instituitä de Comandamentul
Pompierilor Militari, vor fi pusl
la dispozitia primäriilor si In-
trebuintati de acestea In alte
servicii. compatibile cu starea
sänätätii si capacitätii lor de
muncä.
35. Localurile, masinile, call,
hamurile, precum i materialele
de incendiu i toate bunurile
existente la actualele servicii de
pompieri comunali. profesionisti
sau voluntari, se vor preda uni-
tätilor de pompieri militari.
1) A se vedea Legea relativira
pompieril din Brasov, din 5 1anua-
rie 1932, la pag. 21, vol. XX; de
asement Regulamentul pentru regle-
mentarea serviciilor de cosari i hor-
nari, din 19 Aprilie 1933, la pag.
353, vol. XXI.
www.digibuc.ro
4 Apri lie :1936
36. Prin regulamentul de a-
plicare a acestei legi, se vor sta-
bill obligatiunile ce revin pona-
pierilor, In vederea aplicärii mä-
surilor de prevenire a incendii-
lor.
Prin acelasi regulament se
vor stabili conditiunile In care
vor functiona pichetele- de sigu-
rantá contra incendiilor la lo-
calurile de spectacole, de Intru-
niri si aglomeratiuni publice;
precum si la diferite alte stabi-
limente sau institutiuni.
Intretinerea acestor pichete
cade In sarcina Intreprinderilor
institutiunilor respective si se
va calcula In raport cu chel-
tuielile efectuate in acest scop.
37. Toate dispozitiunile con-
trarii legii de fatä aunt si ra-
man abrogate.
LEGE
pentru retnfiintarea easel Obetei
Targului Mad
DIN 4 APRILIE 1936 1)
1. Se refnfiinteaza Casa Ob-
Stei TArgului l3arlad, care va
functiona in conditiunile hriso-
vului domnesc din 1816, dat de
Domnitorul Scarlat Alex. Cali-
mach.
2. Comuna BArlad va läsa In
deplinä proprietate Casei Obstei
Targului frarlad, Intreaga, su-
1) Aeeastä Lege s 'a votat de 5e-
nat in sedinta dela 31 Martie 1936
si de Adunarea Deputatilor in se-
dinta dela 1 Aprilie 1936; s'a pro-
mulgat prin Decretul Regal Nr. 813
din 1936 FA publicat In Monitorui
fioial, p. 1, Nr. 80 din 4 Aprilie
1936. A se vedea Legea din 26 Pe-
bruarie 1912, (abrogatä), la pag.
903, vol. VII, precum i Legea din
28 Martie 1907, la pag. 4356, vol.
III (1907). De asemenea Legea pen-
tru crearea unui nou cartier Iii o-
=sal Mr lad, din 16 Septemvrie
1932, la pag. 661, vol. XX.
 4 Aprilie 1936
-predate, de teren aflate, astdzi ca
imas, situate in jurul orasului,
cu exceptiunea terenului degra-
dat zis Dealul Mare", destinat
plantatiunii pentru aperarea ca-
nalului in contra inundatiilor;
de asemenea orasul va pästra
terenul destinat prin legea din
1932, pentru cartierul nou, pre-
cum si suprafetele destinate
pentru bâlciul anual $i oborul
comunal.
3. Locurile virane din raza o-
rasului, precum si imobilele ce
au apartinut Casei Obstei Ter-
gului Der lad, rämän proprieta-
tea orasului Bar lad, dându-se in
schimb Casei Obstei aripa de
Nord a vechiului local al pri-
märiei din str. D. Cantemir,
compus din patru camere, dim-
preune cu terenul aflat de acea
parte a cledirii si care este se-
parat prin imprejmuirea ac-
tuall. Aceaste cledire si. teren
se dau cu destinatiunea exprese
de a servi ca sediul Casei Obstei
Tergului Der lad.
4. Se abroge legea dela 26 Fe-
bruarie 1912, pentru desfiinta-
rea Casei Obstei Tergul Berlad.
LEGE
pentru abrogarea art. 117 din legea de
organizare a Politiei Generale a Statului,
astfel cum a fost modificatä prin legea
din 3 lanuarie 1930 sl repunerea In vi-
pare a dispozitiunilor art. 117 din legea
de organizare a Politiei Generale
a Statului
DIN 4 APRILIE 19361)
Art. unic. Dispozitiunile art.
117 din legea promulgate, prin
inaltul decret regal Nr. 4.368 din
1) Aeeastä Lege s'a votat de Ca-
merä la 81 Martie 1936, de Senat la
1 "¡Trine 1936, s'a promulgat prin
Deeret regal Nr. 816 din 1936 si
Imblicat in Monitoral
Nr. 80, 4 Aprilie 1936 ; a se vedea
Legea ee se abrogá, din 3 lannarie
www.digibuc.ro
525
28 Decemvrie 1929, publicat in
monitorul Oficial Nr. 3 din 3 Ia-
nuarie 1930, se abrogä si se re-
pun in vigoare dispozitiunile
art. 117 din legea pentru orga-
nizarea Politiei Generale a Sta-
tului din 21 Iulie 1929, dupà
cum urmeazä:
117. Inspectorul gardienilor
publici se recruteaze dintre con-
trolori, comandantul de grupe
de detasament si din ofiteri su-
periori proveniti din activitate;
el se numeste prin decret regal.
Ajutorul inspectorului ve fi un
controlor delegat de ministru.
Materiile din care se examineaze can-
didate pentra
Decizia Nr. 61.262 drn 26 Septem-
vrie 1932, M. Of. 228/932
Pentru functiunea de cornisar
Dreptul constitutional si drep-
tul administrativ, dreptul penal,
procedura penale, legea politiei,
legea jandarmeriei, legea vemi-
lor, legea granicerilor, medicine
igiene, politia tehnice
si practice si educatiunea pro-
fesionalä. Notiuni sumare de
drept civil, proceduri i executie
silitä.
Pentru functiunect de cornisar-
ajutor
Notiuni elementare de drept
constitutional si administrativ,
de drept penal, de procedure
penale, medicine legale si igie-
educatiunea prof esionalä,
politia tehnice si practice. No-
tiuni sumare de proceduri
executie silitä.
Candidatli pentru posturile de
agent si impiegat vor da exa-
1930, la pag. 16, vol. XVIII, preeum
Legea pentru organizarea politiei
generale a Statului, din 21 lulie
1929, la pag. 677, vol. XVII, en
mod. 10 Aprilie 1931, 14 Odomvrie
1932, 13 Noemvrie i 20 Deeemvrie
1934.
526 6 Apri lie 1936
men din materiile prevazute
pentru functiunea de comisar-
ajutor.
Candidatii vor fi supwi la
examen medical, eliminatoriu,
inaintea unei comisiuni medi-
cale.
Vor trece o proba scrisd, eli-
minatorie, apoi un examen oral
de cel purin o jumatate ord de
fiecare candidat.
LEGE
pentru abrogarea legii Regiei Monopo-
lului de gaz metan
DIN 4 APRILIE 1936 1)
Art. unic. Sunt j ramân
abrogate dispozitiunile legii Re-
giei monopolului de gaz me-
tan din 3 Septemvrie 1930, cu
modificarile din 4 Aprilie 1931.
LEGE
pentru organizarea i functionarea Ofi-
ciului Educafiel Tineretului Român
O. E. T. R.
DIN 6 APRILIE 1936 2)
CAPITOLUL I
Organizore i scop
1. Educatia moralä, socialä,
nationalä i fizica este obliga-
torie pentru tot tineretul de am-
Aeeastfi Lege s'a votat de A.-
dunarea Deputatilor i Senat In e-
dinfele dela 17 ei 27 Martie 1936;
a'a promulgat prin Decretul Regal
Nr. 809 din 1936 qi publieat in Mo-
nitorul Oficial, p. I, Nr. 80 din 4 A-
prilie. A se vedea Legea ea se a-
broga, din 3 Septemvrie 1930, eu
modif. din 4 Aprilie 1931, la pag.
893, vol. XVIII.
2) Aeeasta Lege s'a votat de Se-
nat In edinfa dela 27 Martie 1936
ei de Adunarea Deputafilor in eedin-
deIa 1 Aprilie 1936; s'a promul-
gat prin Decretul Regal Nr. 821 din
www.digibuc.ro
bele sexe, pentru baieti dela 7
18 ani, iar pentru fete dela 7
21 ani, dupa normele prevazute
In legea de fata.
2. Pentru studiul, Inclruma-
rea i aplicarea educatiei tine-
retului, precum i pentru coor-
donarea i controlul activitatii
tuturor institutiilor de Stat si a
asociatiilor de initiativä part-
culara, care au de scop educa-
tia tineretului, se Infiinteaza, 0-
ficiul de ducatie a Tineretului
Roman (0. E. T. R.).
3. Oficiul de Educatie a Ti-
neretultil Roman va functiona
pe lânga Ministerul Instructiu-
nii, al Cultelor si Artelor, (Mi-
nisterul Educatiei Nationale), ca
institutiune autonorna de Stat,
avand personalitate juridic's', de
drept, prin promulgarea legii de
fat& si fiind reprezentatl In jus-
title prin secretarul sail general
care va putea da delegatiile ne-
cesare.
1936 fri publicat in Monitona Oficial,
p. I, Nr. 81 din 6 Apriie 1936. Ea
abrog5, Legea O. E. T. R, din 9
Mai 1934, pag. 288, vol. XXII
Regulamentul de aplicare, din
24 Noemvrie 1934, pag. 775, a-
eelavi vol.; a se vedea gi Legea din
16 Aprilie 1935, relativ la localurile
O. E. T. R, pag. 346, vol. XXIII.
In leaturti a se vedea:
1) Legea pentru eclueafia fiziers, a
tinerilor, din 17 Iunie 1923, la pag.
577, vol. XIIIXIV (abrogati).
2) Logea O. N. E. F., pentru edn-
cafia fizica, din 4 Septemvrie 1929,
la pag. 1202, -vol. XVII, en mod. 12
Aprilie ei 19 Mai 1932 ei 8 Mai 1933.
8) Legea pentru preglitirea prerni-
litará. din 11 Mai 1934, la pag. 293,
vol. XXII.
4) Statntul asociafiei de cereetaei,
din 9 Aprilie 1915, la pag. 845, vol.
VIII.
5) Legea pentru persoanele jar--
dice, din 6 Febrnarie 1924, la pag.
244, vol. XIXII, en mod. 22 .A-
prilie 1927.
 6 Aprilie 1936
4. Initiativa particulará cu
privire la educatia moral5 so-
cialk nationala i fizick este
libera a se manifesto, sub forma
asociatiilor existente sau vii-
toare, dacä vor indeplini preve-
derile legii de fatä si ale regula-
mentului säu.
Toate organizatiile de Stat si
particulare, asociatiile culturale
profesionale, care au in ran-
durile lor tineret, sau se ocupa
cu educatia Tui, precum si toate
asociatiile de sport si de educe-
tie fizick sunt supuse suprave-
gherii, indrumärii i controlu-
lui O. E. T. R., dup5, normele ce
se vor prevedea in regulament.
Federatiile j societâtile spor-
tive vor fi conduse de catre O.
E. T. R. prin Uniunea Federa-
Whir Sportive Române, in cali-
tate de organ delegat. Perese-
dintele U. F. S. R. si presedintii
Federatiilor sportive se vor nu-
mi de catre O. E. T. R.
5. Asociatiunile existente pre-
vazute de art. 4, care au obtinut
personalitatea juriclica, dupd alte
norme decat cele prevazute de
art. 6 al legii din 9 Mai 1934,
pentru infiintarea O. E. T. R.",
sunt obligate sub sanctiunea di-
soli/51.H sa ceará O. E. T. R.-ului
In termen de dou5, luni dela pu-
blicarea'prezentei legi, reconfir-
marea dreptului de functionare
si a personalitätii juridice, dupa
ce in prealabil Ii vor fi pus de
acord statutele cu dispozitiunile
legii de f eta.
6. Prin derogare dela dispo-
zitiile legii persoanelor juridice,
publicata In Monitorul Oficial
Nr. 27 din 6 Februarie 1924, ca-
litatea de persoana juridick",
pentru asociatiile prevazute sub
articolul 4, se acordk se recon-
firma si se revoca prin Irian de-
cret regal, In urma avizului con-
form al O. E. T. R.
Acest aviz se d5, cAtre o comi-
siune specialk compusa din 5
persoane, numite de Secretariat.
www.digibuc.ro
527
Din aceasta comisiune va face
parte in mod obligatoriu Consi-
lierul juridic al O. E. T. R.-ului.
Comisiunea va avea un secre-
tar.
Tot aceasta comisiune e che-
meta a decide, in prima' i ul-
tima instanta, eventualele litigii
de orclin tehnic sau administra-
tiv, dintre asociatiile supuse
controlului O. E. T. R.
Acordarea, reconfirmarea
revdcarea constituesc acte dis-
cretionare.
CAPITOLUL II
Conducere
7. Oficiul de Educatie a Tine-
retului Roman va fi condus de
catre un consiliu superior de in-
drumare, ajutat de catre un se-
cretariat.
8. Consiliul Superior de In-
drumare (C. S. I.), sub prese-
dintia M. S. Regelui, este corn-
pus din urmatorii membri:
a) Presedintele Consiliului de
Ministri; I. P. S. S. Patriarhul
Romaniei; ministrul instructiu-
nii, al cultelor i artelor; mini-
strul apárárii nationale; mini-
strul muncii, sänätätii si ocro-
tirilor sociale; secretarul gene-
ral al O. E. T. R.; reprezentan-
tul mare! Falangi a strAjei ta-
reprezentanta cercetaselor
Romaniei; reprezentantul cerce-
tasilor României; administrato-
rul Casei scoalelor i culturii
poporului; directorul general al
O. N. E. F.; presedintele Uniunii
federatiilor de sport si persona-
litáti desemnate de M. S. Re-
gele.
Secretar de $edintä al acestul
consiliu este de drept secretarul
O. E. T. R.;
b) Atributiunile Consiliului
superior de indrumare, and lu-
creazá sub presedintia M. S. Re-
gelui, sunt numai de ordin edu-
tativ in legatura cu realizarea
scopurilor esentiale ale O. E. T.
R.-ului.
528 6 Apri lie 1936
Pentru executarea atributiu-
nilor administrative si finan-
ciare, Consiliul superior de in-
drumare va functiona sub pre-
sedintia Presedintelui Consiliu-
lui de Ministri;
c) Hotdririle C. S. I. al O. E.
T. R.-ului in chestiunile a clror
executie depäseste
Oficiului, aunt executorii pentru
ministerul sau autoritatea res-
pectivd, din momentul comuni-
cArii procesului-verbal al C. S.
I. prin secretariat.
9. a) Secretariatul se compune
din:
Un secretar general.
Un secreted.. .
Directori.
Inspectori i personalul nece-
sar dupä nevoie.
Secretarul general este ina-
movibil si se numeste prin de-
cret regal. Numirea i inlocui-
rea lui se fac cu avizul Consiliu-
lui superior de indrumare.
Secretarul se numeste de, cätre
Consiliul superior de indru-
mare al O. E. T. R., directorii,
inspectorii i restul personalu-
lui inferior si exterior al O. E.
T. R., se detaseazA cu decret re-
gal, deal sunt functonari sau
militari activi, sau se numesc
direct de cätre secretariat;
Atributiunile secretariatu-
lui sunt urmätoarele:
Secretarul general conduce
organizatiunile O. E. T. R. din
punct de vedere ideologic i doc-
trinar, coordoneaz ä. activitatea
lor, propune C. S. I. directivele
generale, urmäreste executarea
lor i supravegheazA activitatea
secretariatului.
Secretarul conduce intreaga
activitate a secretariatului, fiind
ajutat de directori personalul
necesar.
Inspectorii aunt organe de con-
trol pe teritorii si de consultatii. ceele militare;
Dupä caz se var putea angaja
eonsilieri tehnici de specialitate; lectiy la unitate, pe tot timpUl
c) Toatä administratia O. E. detasArii la O. E. T. R. milita-
www.digibuc.ro
T. R. se face prin secretariat,
care va controla i administra-
tia organizatiunilor componente.
CA PIT OLUL IH
Personal
10. a) Personalul O. E. T. R.
se compune din:
Functionari sau militari deta-
sati; pensionari angajati.
Personal numit;
b) Personalul detasat, precum
cel angajat dintre pensionari,
va primi indemnizatif de repre-
zentare, transport si misii, pro-
portional cu importanta fune-
tiunii lor, fixate anticipat prin
bugetul anual.
Aceste indemnizatii sunt ex-
ceptate dela legea cumulului.
11. Persoanele numite in O.
E. T. R. sunt considerate ca
functionari publici, cu dreptul
la pensie si se bucurä. de stabi-
litate prin derogare dela legile
cu diepozitiuni contrarii celej de
fat&
12. Timpul servit de functio-
narii detasati la O. E. T. R. si
In organizatiile recunoscute de
O. E. T. R., se va considera ca
stagiu efectiv prestat in servi-
erne sau institutiile de unde
sunt detasati.
Propunerile pentru inaintare,
gradatii, distinetii etc., se vor
face de secretarul general, catre
Ministerul departamentuluj de
unde provine lunctionarul deta-
sat.
In ceea ce priveste membrii
corpului didactic, propunerile
nu se vor referi, deckt la distinc-
tiile ee li se vor putea acorda.
13. a) Militarii activi comba-
tanti i asimilati, intrebuintati
in O. E. T. R. si organizatiile
sale, vor fi eonsiderati la f el eu
ofiterii care fac serviciu la li-
b) Se considerk ca stagiu e-
 6 Aprilie 1936
rilor asimilati i acelora care
inainteazl, pe temeiul art. 60, L.
L A., iar pentru ofiterii comba-
tanti se consider& stagiu numai
intr'un singur grad.
14. a) Personalul detasat de
catre Ministerul Instructiunii
Pub lice, figureaz& In bugetul a-
cestui minister, sub un capitol
special, fiind remunerat cu sa-
lariul tip. I. Bucuresti, indife-
rent de resedinta catedrei titu-
lare sau a unitätii componente
O. E. T. R.-iste, unde activeaza;
b) Pentru suplinirea i dife-
renta salariilor detasatilor, Mi-
nisterul Finantelor, va pune la
dispozitia Ministerului Instruc-
tiunii, sumele necesare, in afar&
de bugetul Ministerului Instruc-
tiunii;
Pentru elementele ce se
c)
disting sau dau rezultate reale,
Ministerul Instructiunii va face
mentiune in statele lor perso-
nale, de rezultatele obtinute, ti-
nandu-se seam& de ele, la Ina-
intgrile preväzute de legile In-
v ätäm&ntului.
CAPITOLUL IV
Bugeful
15. Fondurile necesare satis-
facerii trebuintelor O. E. T. R.
se asigurä prin:
a) Subventia ministerelor;
b) SubVentia regiilor si admi-
nistratillor autonome;
c) Subventiile judetelor, muni-
cipiilor si comunelor urbane re-
sedinte;
d) Donatiuni si legate;
e) Diverse venituri proprii
neprevazute.
Toate veniturile i cheltuie-
tile sunt prevazute printeun bu-
get anual alatuit de O. E. T. R.,
care va constitui un buget au-
tonorn.
16. Conturile de gestiune pri-
vind executarea bugetului, pre-
curia si inventarul Oficiului sunt
supuse verificärii Inaltei Curti
C.
Hamangin, vol. XXIV. 84.
www.digibuc.ro
529
de Conturi, care va da. si des-
car carea.
Verificarea de mai sus nu im-
pieteaz& asupra dreptului Se-
cretariatului de a verifica la
rândul säu orianci va crede de
cuviintä, gestiunea mänuitorj,
lor de bani i materiale.
17. 0. E. T. R-ul are autono,
mia financier& putând dispune
liber de veniturile sale In limi-
tele unui buget aprobat de C
S. I., prezidat de presedintele
Consiliului de Ministri.
Eventualele excedente se vor
putea utiliza cu aprobarea Con-
siliului Superior de Indrumare,
prezidat de primul-ministru.
Virimentele de fonduri se pot
face numai dup5, dispozitiunile
secretariatului.
CAPITOLUL V
Dispozifiuni speciale §i finale
18. Ministerele, regiile, admi-
nistratiile autonome, judetele
comunele, vor pune in limita po-
sibilitätilor la dispozitia O. E.
T. R. terenurile, materialele, lo-
calurile etc., necesare realizarii
prograinului sAu.
19. Judetele, municipiile si
comunele resedinte sunt obli-
gate a inscrie in bugetul lor a-
nual de cheltuieli subventii pen-
tru O. E. T. R., egale cu eel pu-
tin 0,50% din bugetul lor gene-
ral de cheltuieli.
20. 0. E. T. R. si unitätile
componente sunt scutite de ori-
ce däri sau taxe cätre ifs; Stat,
judet i comune.
Toate actele, registrele de con-
tabilitate i casierie, chitantele
borderourile, stint de aseme-
nea scutite de taxe de inregis-
trare, port&rei, barou, timbre,
fisc sau proportional.
Corespondenta O. E. T. R. si
unitätilor sale componente, este
scutitä de timbre- de francare,
timbre culturale sau orice alte
timbre, iar telegramele si mesa-
geriile de orice taxe.
530
De asemenea echipele sau de-
tasamentele O. E. T. R. si ale
organelor sale autorizate, care
pleacá in sträinätate, vor primi
numai cu avizul O. E. T. R. pa-
sapoarte individuale sau colec-
tive scutite de orice taxe, consi-
derându-se plecate in propa-
gandá nationalá.
21. Reuniunile i spectacolele
cu caracter educativ, moral, pa-
triotic si fizic organizate de O.
E. T. R. sau organele sale auto-
rizate, sunt scutite de taxa pen-
tru spectacole si orice däri cá-
tre Stat, judete i comune.
22. Personalul de conducere
O. E. T. R. si organizatiilor sale
recunoscute, se bucurä de redu-
cere de 75°/o pe C. F. R., S. M. R.
si N. F. R.
Tirteretul care se cleplaseazá
in grupe, in cadrul activitätii
O. E. T. R., precum si transpor-
tul materialelor necesare acestui
oficiu, vor beneficia de o redu-
cere de 750/o asupra tarifelor C.
F. R., S. M. R. si N. F. R.
Normele de detaliu se stabi-
lesc prin conventia anualä cu
regiile autonome respective.
23. Legea contabilitätii pu-
Nice, precum si orice alte legi
cu clispozitiuni financiare, se vor
aplica O. E. T. R.-ului, cu ex-
ceptiunea derogärilor preväzute
in legea de fatá.
24. Toate dispozitiunile legi-
lor si regulamentelor contrarii
dispozitiunilor legii de fat& sunt
rämän abrogate.
J. C. M.
pentru scufirea C. F. R. de taxa
ad-valorem
DIN 6 APRILIE 1936 4)
Consiliul de Ministri, in
dinta sa dela 28 Martie 1936,
LuAnd in deliberare referatul
1) .1. C. M., sub Nr. 670 din 1936,
s'a publicat in Monitoral Oficial,
p. I, Nr. 81 din 6 Aprilie 1936; a sa
www.digibuc.ro
6 Apri lie 1336
d-lor ministri secretari de Stat
la Departamentul Lucrärilor Pu-
blice si al Comunicatiilor si la
Departamentul Finantelor, sub
Nr. 11.669 din 27 Februarie 1936;
Având in vedere dispozitiunile
art. 37 din legea vämilor, pre-
cum si art. 1 din jurnalul Con-
siliului de Ministri Nr. 2.301 din
1935,
Decide:
Art. I. Se scutesc de taxa de
12Vo ad-valorem, instituitä prin
jurnalul Consiliului de Ministri
Nr. 2.234 din 1935, materialele
importate de R. A., C. F. R.
Aceastä scutire se va acorda
de Directia vámilor din Ministe-
rul de Finante, pe bazá de ce-
reri, pentru materialele impor-
tate direct sau indirect de R. A.,
C. F. R., exclusiv pentru nevoile
sale, dacä se va face dovadá
prin contracte cä aceastä taxl
cade in sarcina acelei adminis-
tratii, sau cä scutirea de taxe
atrage o reducere corespunza-
toare a preturilor.
In cazul când Regia Autono-
mä, C. F. R., refuza, la receptie
materiale din cele importate in
conditiunile acestui jurnal, fur-
nizorii vor fi obligati sä achite
imediat taxa de 123/4 ad-valorem
ce a fost scutitä, jar in caz de
neconformare, li se vor aplica
sanctiunile preväzute de legea
vámilor.
Art. II. D-nii ministri, al fl-
nantelor si al lucrárilor publice
comunicatillor, sunt insárci-
nati cu aducerea la indeplinire
a dispozitiunilor din prezentul
jurnal.
vedea si J. C. M., sub Nr. 2.301 din
4 Deeemvrie 1935, pentru taxa ad-
se- valorem, la pag. 1025, vol. XXITI,
precum i T. C. M., sub Nr. 2.234,
din 26 Noemvrie 1935, pentru prima
de import, la pag. 1005, vol. XXIII.
De asemeni, a se vedea si J. C.
M., din 18 Mai 1936, la ordinea cro-
nologia in acest volum.
 7 Aprille 1936
LEGE
pentru asigurarea si mentinerea echi-
librului bugetar in exercitiul 1936 -1937
(depline puteri financiare ;I economice)
DIN 7 APRILIE 1936 1)
1. Guvernul este autorizat sä
ia in timpul vacantei Corpurilor
Legiuitoare, pe cale de decret
regal, dat fn baza unui jurnal
al Consiliului de Ministri, orice
mäsuri vor fi necesare pentru
mentinerea si asigurarea echi-
librului bugetar si pentru satis-
facerea nevoilor nepreväzute de
ordin financiar ei economic, de-
terminate de cerintele Apärärii
Nationale si de interesul gene-
ral al Tärii.
2. Guvernul va putea sä efec-
tueze orice operatiuni de trezo-
rerie, precum si sä, ia toate mä-
surile necesare pentru a asigura
excedentul balantei de pläti, pu-
tând sä modifice in acest scop
mice taxe actualmente in vi-
goare.
3. Decretele ce vor fi date in
temeiul legii de fatä vor fi su-
puse ratificärii Corpurilor Le-
giuitoare la prima sesiune ordi-
nail.
1) Aceast& Lege s'a votat de A-
dunarea Deputatilor in sedinta dela
31 Martie 1936 si de Senat in se-
dinta dela 1 Aprilie 1936; s'a pro-
mulgat prin Deeretul regal Nr. 824
din 1936 si publicat in Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 82 din 7 Aprilie
1936. In baza aeestei Legi pentru
depline puteri finameiare si econl-
mice, s'a dat mai multe Deerete-
legi, pentru valorifiearea lânei,
gedultd, modif. Statut c. f. r., lu-
fiintare de fabrici, control eircula-
tiei metalelor pretioase, reglementa-
rea emisiunior de monede, reeva-
luarea auruhii, timbrul judieiar, im-
pozit industrial, imprumut pe ama-
net, etc.
www.digibuc.ro
531
In cazul când Corpurile Le-
giuitoare nu ar acorda ratifica-
rea unora dintre aceste decrete,
ele nu-si vor pierde puterea o-
bligatorie decAt pentru viitor.
LEGE
pentru prelungirea termenului de fu-
zionare al societatilor bancare
DIN 7 APRILIE 1936 1)
Articol unic. Termenul de
fuzionare al societätilor bancare
prevazut de art. 1 din legea cu
privire la unele dispozitiuni pen-
tru inlesnirea si refacerea cre-
ditului din 20 Aprilie 1935, se
prelungeste pe Inca doi ani.
Formalitätile prevgzute de art.
24 al aceleeasi legi sunt valabile
dacá s'a demis procesul-verbal
al consiliului de administratie,
cerut de art. 25, pang la 20 Ia-
nuarie 1936.
LEGE
pentru modificarea art. 4, 5, 8 ;i 13
din legea cisitoriei militarilor
DIN 7 APRILIE 1936 2)
Art. 4 modificat Dota ce
trebue sä aibâ, sotia unui ofiter
sau asimilat va trebui sä pro-
1) Aceastä, Lege s'a votat de A.-
dunarea Deputatilor la 31 Marne
1936 qi. de Senat la 1 Aprilie 19363
s'a promulgat prin Deeret regal Nr.
823 din 1936 si s'a publicat in
Monitoral Oficial, p. I, Nr, 82 din
7 Aprilie 1936.
A se vedea in leg5,turii:
L Legea comertului de baneä, din
8 Mai 1934, la pag. 270, vol. XXII.
2. Legea pentru inlesnirea si re-
facerea ereditului, din 20 Aprilie
1935, la pag. 377, vol. XXIII.
2) Aceastä, lege s'a votat de Ada-
narea Deputatilor si Senat, in se-
dintele dela 29 si 31 Martie 1936;
s'a promulgat prin Deeret regal Nr.
532 7 AprI lie 1936
dud. un venit anual de cel pu-
-tin 24.000 lei.
Ofiterilor superiori si genera-
lilor, precum si asimilatilor a-
cestora, nu li se cere conditia
de dota.
Art. 5 modificat. Dacg ofi-
terul inferior sau asimilat este
vgduv cu copii poate lua in cg-
sátorie o sotie care ar avea nu-
mai o dotg de cel putin 20.000
lei venit anual.
Art. 6 modificat. Ofiterii
se pot cdsgtori cu fiicele ofiteri-
lor si asimilatilor din activitate,
rezervg, si retragere, proveniti
din activitate, dacg se constitue
pentru cgsgtoria cu ofiterii in-
feriori si asimilati un venit de
eel putin 18.000 lei anual.
Beneficiazg de acelast avantaj
si fiicele ofiterilor de rezervg
decorati cu Ordinul Mihai-Vi-
teazul" sau Virtutea Militarg»
clasa I-a.
Art. 13 modificat. Grade le
inferioare pentru a se putea cg-
sgtori trebue sg aibg autoriza-
tiunea in scris a sefului corpu-
lui sau serviciului sub ale cgrei
ordine se ggsesc.
Aceasta autorizatiune nu se
va da cleat in urmgtoarele eon-
ditiuni:
a) Reangajatul sg aibg vArsta
de 23 ani impliniti;
b) Viitoarea sotie sg se bucu-
re de o onorabilitate depting.
Actele respective se vor cerceta
de seful corpului sau serviciu-
lui. Ea va trebui sg aibg un ve-
nit anual de eel putin 4.000 lei,
fie dinteo profesiune onorabilg,
fie din oricare altg avere.
829 din 1936 si publicat In Moni-
tomb Oficial, p. I, Nr. 82, din 7
Aprilie 1936. A se vedea Legea
disiitorillor militarior din 9 Apri-
ne 1931, la pag. 381, vol. XIX,
cu. mod. 12 Mai 1932, pag. 527, vol.
XX.
www.digibuc.ro
LE-G E
pentru modificarea art. 20 din legea
asupra pozitiunii ofiterilor
DIN 7 APRILIE 1936 1)
Art. unic.Dispozitiunile art.
20 din legea asupra pozitiunii
ofiterilor se modificg precum ur-
meazg:
Art. 20. Ofiterul pus, in dis-
ponibilitate pentru tuberculozá
va fi mentinut in aceastá pozi-
tiune timp de 5 ani, bucurân-
du-se de toate drepturile si pre-
rogativele gradului sgu.
Pe timpul acestei disponibili-
-MO, ofiterul va fi examinat din
oficiu de comisiunea medicalg,
prevgzutá la art. 17, din 6 in 6
luni, spre a se decide mentine-
rea in disponibilitate, chemarea
in activitate sau punerea In re-
tragere pentru caz de boalg.
La implinirea celor 5 ani de
disponibilitate se va hotgri defi-
nitiv, fie rechemarea In activi-
tate, fie punerea in retragere de-
f ini tivg.
LEG E
privitoare la regimul colonizirii
DIN 7 APRILIE 1936 2)
CAPITOLUL I
Dispozitiuni generate
1. Pe terenurile rgmase dis_
ponibile in urma aplicárii legi-
lor de reforma agrarg si a le-
9 Aceastá lege s 'a votat de Adu
narea Deputatior in sedinta dela 29
Martie 1936 si Senat in sedinta dela
1 Aprilie 1936; s'a promulgat prin
Decret regal Nr. 828 din 1936 si pu.
blicat in Monitorv.2 Oficial, p. I,
Nr. 82 din 7 Aprilie 1936. A se ve-
dea legea asupra pozitiunü ofiterilor
din 9 Aprilie 1931, la pag 383, vol.
XIX, eu mod. 19 Mai 1932, pag.
533, vol. XX si 19 Aprilie 1935,
pag. 362, vol. XXIII.
t) Aceasta lege s'a votat de Se-
nat in sedinta dela 26 Martie 1936,
 7 Aprilie 1936 533
_

gii pentru organizarea Dobrogii- navi, nici ei, nici membrii fami+
Nouä, care constituiesc fondul hei lor, de tuberculozA sau si-
imobiliar al colonizarii, pot fi f ilis.
colonizati locuitorii ce Intrunesc 2. Au preferinta la colonizare
urmatoarele conditiuni: cei care deosebit de conditiunile
a) SA aiM värsta de cel mult precedente vor Indeplini una din
45 ani; conditiunile de mai jos:
b) Sä aibl exercitiul dreptu- a) SA fie demobilizati;
rilor politice; b) SA dispund de capitalul tre-
c) SA fi satisfacut serviciul mi_ buincios pentru injghebarea unei
liter si sä nu fi suferit pedepse gospoddrii si. pentru achitarea
pentru dezertare; sumelor datorate Statului;
d) SA fie cdsätorit, sa aiM co- c) Sä aibä stiintA de carte;
pii sau sd fie vAduv cu copii; d) SA fi absolvit o scoalä de a-
e) sa fie muncitor manual de griculturd de gradul I sau II.
pämânt si sä aibA ca singurd 3. Preotii, invätAtorii, precum
ocupatie plugdria; si midi functionari rurali, pot
f) SA dovedeascA prin certifi- fi colonizati fn centrele unde
cate de 8anatate el nu sunt bol_ functioneazA, dach Indeplinese
conditiunile de mai sus, cu ex-
de Camera In qedinta dela 30 Martie ceptia al. e de sub art. 1.
1936, s'a promulgat eu I. D. R. Nr. 4. Loturile tip de colonizare
826 din 1936 qi s 'a publicat In Mc- vor fi cel mult 10 ha teren de
nitoral Oficial, p. I, Nr. 82 din 7 culturd si 2.500 mp locuri de
Aprilie 1936. casa.
Ea modifieä mai multe dispozi- 5. Evaluarea loturilor de co,
tiuni din Tit %rile III vi. IV ale Le- lonizare din fiecare centru se
gii asupra eolonizarii din 17 Iu lie face pe hectar, dupl normele fi-
1930, pag. 768, voL XVIII, cu mod. xate mai jos, tinându-se seama
20 Octomvrie 1932, pag. 732, vol. de calitatea, situatia economica
XX, 28 Aprilie 1933, pag. 579, voL si destinatia terenului:
XXI qi. 4 Mai 1934, pag. 210, vol. a) Pentru terenurile provenite
XXII. din expropriere sau rezultate din
A se vedea In legatura: aplicarea legii pentru organiza-
1. Legea pentru organizarea Do- rea Dobrogii-NouA aflate in pro-
brogei Noua, din 1 Aprilie 1914, la prietatea Statului, se vor lua ca
pag. 609, vol. VIII, cu mod. ulte- bazA normele stabilite prin le,
Hoare qi cu completarea din. 7 L.ilie gile respective, adäugându-se co,
1930, la pag. 595, vol. XVIII.. ta cuvenitä din cheltuielile f A-
2. Legea pentru reforma agrar5, cute cu eventualele Imbunätä-
a Vecbiului Regat, din 17 Iu lie tiri, precum si dobAnda aferentA
1921, la pag. 653, vol. IXX, cu a acelor cheltuieli In raport cu
mod., preeum qi Regulamentul de timpul;
aplieare din 6 Noemvrie 1921, la pag. b) Pentru terenurile provenite
668, acelaqi vol., cu mod. art. 81, prin schimb sau comasare, se
pag. 247, vol. XIIIXIV. va lua ca bead pretul rezultat
3. Legile de reform& agrara: din actele de schimb sau eel a+
In Basarabia, legea din 13 Mar- vut in vedere la comasare, adAu-
tie 1920 0. reg., 29 Oetomvrie 1920. gându-se cheltuielile fAcute ma
In Bucovina, legea din 30 Iu lie lucrärile de frabunätätire si do-
1921 qi. reg., 26 Noemvrie 1921. bânzile respective la lntreaga sur
Th. Transilvania, legea din 30 In- mg., In ranort cu tirnpuL
lie 1921 0 reg., 12 Iu lie 1922; toate 6. Junadtate din valoarea le,
In vol. IXX. turilor de colonizare va fi supor-
www.digibuc.ro
534 7 Apri lie 1936
tatd, de Stat, iar cealalta juma-
tate va rämâne in sarcina colo-
nistului.
7. Colonistul se debiteaza fata
de Stat cu toate sumele ce cad
fn sarcina sa, potrivit dispozi-
tiunilor preväzute In art. 5 si 6.
Anuitatea se va repartiza
achita in 60 rate semestriale, la
Mai si 1 Noemvrie ale fiecdrui
an. Rate le vor fi exigibile dupa
Incheierea actului de vânzare-
dump ärare.
PAnä la Incheierea contractu-
lui de vänzare-cumparare,
asezati vor achita Admi-
nistratiei Comerciale a Colonizd.
rilor arenda ce se va fixa de
Comitetul de directie i vor fi
dati in debit spre incasare orga.
nelor fiscale ale Statului.
8. Trecerea lotului in proprie-
tatea colonistului se va face prin-
tr'un act de vänzare-cumpdrare
fncheiat Intre colonist deoparte
Stat, reprezentat prin Admi-
nistratia Comerciald, a Colonizd,..
rilor, de altä parte.
Actul de vânzare-cumparare va
fi scutit de orice tax's:, de tim-
bru si inregistrare.
9. Loturile colonistilor nu se
vor putea divide in portiuni mai
mici decdt jumätatea lotului-tip
de colonizare.
Loturile mai mari de 10 ha se
vor putea divide In portiuni de
ate 5 ha.
Colonistii vor avea oricAnd
dreptul de a se folosi de preve-
derile art. 133 $i 134 din legea de
reformd, agrard, a Vechiului Re-
gat, ale cdror dispozitii se extind
asupra colonistilor din intreaga
tara.
10. Loturile colonistilor nu se
vor putea insträina nici volun-
tar, nici prin executie silitä de-
ad catre alti coloni$ti sau fii de
ai lor, precum i pentru inzes-
trarea copiilor, cu respectarea
conditiunilor prevdzute In art. 9
de mai sus.
Insträinärile voluntare, cu e2r-
www.digibuc.ro
ceptia celor destinate inzesträrii
copiilor, sunt interzise timp de 5
ani dela data când colonistii au
devenit proprietari prin efectul
transcrierii i intabuldrii con-
tractelor de vanzare-cumpárare
incheiate, potrivit art. 8 din -pre-
zenta lege.
Pentrp insträindrile volun-
tare, dupd, expirarea termenului
de 5 ani, avizul Administratiei
Comerciale a Colonizärilor si a-
probarea Ministerului Agricul-
turii i Domeniilor sunt obliga-
torii.
Insträindrile de orice fel, fd,-
cute pe orice cale si sub 0'146
forma cu nerespectarea dispozi-
tiunilor de mai sus, sunt $i ra-
mân nule de drept.
Nulitatea e de ordine publica
si poate fi cerutä de oricare din
pärtile interesate, de Ministerul
public $i de terti, pänd, la 5 ani,
dela data insträindrii.
11. Dispozitiunile art. 127, 128,
129, 130 si 131 din legea de refor.
ma agrard a Vechiului Begat, se
extind asupra tuturor coloni$ti-
lor din toate pärtile tärii cu res-
pectarea art. 9 din prezenta lege.
12. Colonistul pierde de drept
proprietatea lotului ce i s'a atri-
buit, odatä cu pierderea calitätii
de cetätean român.
Deposedarea colonistului pro-
prietar se va face pe cale jude-
cdtoreascä, dupä procedura pre-
vdzutä la art. 139 din legea de
reformd agrard a Vechiului-Re-
gat.
13. In caz de deposedare, lotul
intreg al colonistului, inclusiv
lotul de casa si clädirile exis-
tente, reinträ in patrimoniul
Statului.
Colonistul deposedat va fi des-
pdgubit de Ministerul Agricul-
turii si Domeniilor, pentru
diri cu valoarea comercialä, sta-
bilitä prin justitie, iar pentru
teren cu sumele efectiv plätite
in contul pretului, scazdndu-se
echivalentul folosintei.
 7 Apri lie 1936
Colonistul deposedat benefi-
ciazd de recoltele prinse de rd.-
clAcini.
14. In caz de executie silitä a
averii imobile a unui colonist de
cdtre oricare creditor, devin exi-
gibilp In Intregime toate dato-
riile de orice naturd pe care co-
lonistul le-ar avea cAtre Stat.
In asemenea caz, creditorul
urmáritor este obligat a notifica
comandamentul, sub sanctiunile
prevdzute In ultimul alineat al
prezentului art. si Ministerulul
Agriculturii si Domeniilor.
Lichiclarea sumei cuvenitá co-
Ionistului se va face, acoperindu-
se mai intâiu Statul pentru orice
datorie rezultatä din impozite,
apoi Administratia Comerciald a
Colonizárii pentru eventualele
datorli ce colonistul le-ar avea
numai dupd aceea creditorii cei-
lalti, In ordinea inscrierii crean-
telor lor.
Orice executare snag, fácutd
In contra dispozitiunilor de mai
sus, este nuld de drept si nu
poate fi opozabild Statului.
15. Pe loturile rezultate din
deposeddrile prevdzute la art. 12,
se vor face noi colonizdri, având
nrecddere la colonizare mosteni-
torii colonistului deposedat, dacd
indeplinesc conditiunile legii de
fatä.
16. Colonistii fárd titluri de
proprietate asupra loturilor pot
fi indepärtati dela colonizare
ca atare deposedati pe cale ad-
ministrativd, dacd se constatä
cd nu indeplinesc urmátoarele
conditiuni esentiale:
a) SA fie stabiliti Impreund cu
familiile lor In centrele respec-
tive;
b) Sá cultive personal loturile
atribuite.
Constatarea se va face indivi-
dual printr'un pro ces-verbal dre-
sat de un organ al Ministerului
Agriculturii si Domeniilor sau
al Administratiei Comerciale a
www.digibuc.ro
535
Colonizärilor, asistat de prima-
rul comunei respective sau loc-
tiitorul sdu si de doi martori
colonisti.
Excluderile vor fi f Acute nu-
mai pe cale administrativd, si se
vor intemeia pe aceste procese-
verbale, iar ordinile de depose-
dare, opozabile oricdror deten-
tori ai loturilor, vor fi aduse la
incleplinire de un organ al Mi-
nisterului Agriculturii si Dome-
niilor sau al Administratiei Co-
merciale a Colonizärilor, asistai
de un reprezentant al fortei
blice.
Colonistul deposedat va avea
drept la despdgubiri pentru con_
structiunile existente, precum si
la recolta prinsä de rádácini.
17. Dispozitiunile cuprinse in
art. 137 si 139 din legea de re-
formá agrard a Vechiului-Re-
gat se extinde asupra colonisti-
lor din toate pártile
CAPITOLUL II
Dispozifiuni speciale
18. Terenurile dobândite sau
ce se vor dobândi de Stat, prin
cumpdrare, prin exercitarea
dreptului de preemptiune, sau
pe altd cale, se vor afecta In In-
tregime colonizärilor.
19. Evaluarea loturilor pro-
venite din terenurile specificate
in art. precedent se va face, ti-
nându-se seamd de pretul rezul-
tat din actele de cumpärare sau
conventiune 1).
20. Fiecare locuitor colonizat
pe aceste terenuri va fi dator sá
pläteascd, Statului drept pret In-
treaga sumä aferentä care a ser-
vit la achizitionarea lotului
tribuit.
21. In momentul autentificd.
i) A se vedea Deeret-lege pentru
aprobarea Conventiei au Tureia,
pentru terenurile emigratilor, din 12
Noemvrie 1936, la ordinea eronolo-
gieä in acest volum.
536
rii contractului de vânzare, in-
cheiat potrivit art. 8 din prezen-
ta lege, colonistii care fae parte
din aceastd categorie exceptC-
nalá, sunt obligati sä, pláteaseti.
Statului cel putin o zecime din
pretul datorat, iar pentru restul
pretului ei vor fi debitati si o-
bligati sä, pläteascá debitul in 18
rate semestriale succesive i e-
gale la 1 Mai si 1 Noemvrie ale
fiecdrui an.
Neplata a clouá rate consecu-
tive atrage rezilierea contractu-
lui de vânzare fárd, somatiune
sau punere in intärziere i depo-
sedarea imediatä a colonistului,
Statul retinând din sumele efec-
tiv plittite echivalentul folosin-
tei lotului.
22. Terenurile prevdzute la
art. 18 pot fi atribuite colonist-
lor, pe ele putând fi de aseme-
nea colonizati i cei ce intrunese
conditiunile prevdzute la art. 1,
al. b, c, d §i f.
23. Planurile de colonizare cu-
prinzand aceste terenuri vor
prevedea loturi de culturä, cu
tatinderi variabile, dupd cerin-
te, pänd la cel mult 25 ha.
CAPITOLUL III
Dispozifiuni transiforii
24. Toate actiunile de depose_
dare pendinte i intemeiate pe
dispozitiile art. 50 i 54 din legea
asupra colonizärii dela 17 Iu lie
1930 si ale art. 137 din legea pen-
tru reforma agrará din Vechiul
Regat, isi vor continua cursul,
dad, temeiurile de drept aunt
identice cu ränduielile prezentei
legi.
In cazul contrar, actiunile
vor continua cursul numai dupä
ce vor fi modificate In sensul In aceastä, lege.
cerintel or legii.
25. Pentru toate terenurile a-
fectate operatiunilor de coloni- trarii legii de fatd, aunt si rámân.
zare i distribuite in loturi colo- abrogate 1).
nistilor sau arendate particula-
rilor, colonitii, arendasii sau a- rie 1936, la pag. 283, In acest vohim.
rendasii particulari Bunt si rá-
www.digibuc.ro
7 Apri Ile 1936
män definitiv debitati pentru a-
renzile datorate Statului.
Procesele-verbale dresate de
organele agricole dovedesc folo-
sinta terenurilor.
Pentru arenzile constatate sau
fixate, procesele-verbale stint
executorii i arendasii nu vor
putea contesta debitele, preva-
lându-se de exceptia inexistentei
contractelor de arenclare.
26. Colonistii vor fi debitati
fatd, de Stat cu valoarea cons-
tructiunilor acute de Stat, a
materialelor, inventarului, se-
mintelor si a oricaror ajutoare
ce le-a fost acordate.
Procesele-verbale de predarea
materialelor, uneltelor agricole
semintelor, cum si chitantele
semnate de colonist, constituie
tituri pe baza cärora debitärile
sunt i rämän definitive.
Anuitätile se vor calcula MIA
dobändä si se vor repartiza ca
pentru valoarea terenului in
60 rate semestriale, exigibile la
1 Mai si 1 Noemvrie ale fieedrui
an, incepand dupä 7 ani dela
acordarea acestor ajutoare.
27. Toti colonistii färd deo-
sebire se vor bucura pe timp de
10 ani dela asezarea lor de scu-
tire de impozite catre Stat i ju-
det.
28. Toate operatiunile de co-
lonizare intervenite dela 1 Iu lie
1934 pand la data promulgärii
prezentei legi se ratifieá färd
nicio exceptie.
DispoziiiIe capitolului 1 al
legit de fath, afará de art. 1-3
inclusiv, se aplicá i colonistilor
care au beneficiat de regimul
anterior al colonizárii.
29. Un regulament special va
desvolta dispozitiunile cuprinse
30. Toate dispozitiunile conf
0 A se vedea Legea din 8 ranua-
 7 Aprille 1936 537

TAXELE C. F. R. PENTRU CALATORI

DIN 1 AIM 19361)

Km el. I el. II el. III Km el. 1 el. n el III

1-- 7 16 12 8 461-- 470 960 720 480

8-- 13 32 24 16 471-- 480 976 732 488
14-- 19 48 36 24 481-- 490 992 744 496
20-- 25 64 48 32 491-- 500 1.008 756 504
26-- 31 80 60 40 501-- 510 1.024 768 512
32-- 37 96 72 48 511-- 520 1.040 780 520
38-- 43 112 84 66 521-- 530 1.056 792 628
44-- 49 128 96 64 531-- 540 1.072 804 536
50-- 55 144 108 72 541-- 550 1.088 816 544
56-- 61 160 120 80 551-- 560 1.104 828 552
62-- 67 176 132 88 561-- 570 1.120 840 560
68-- 73 192 144 96 571-- 680 1.136 852 668
74-- 79 208 156 104 581-- 590 1.152 864 576
80-- 85 224 168 112 591-- 600 1.168 876 684
86-- 91 240 180 120 601-- 610 1.184 888 592
92-- 97 256 192 128 611-- 620 1.200 900 600
98--103 272 204 136 621-- 630 1.216 912 608
104-109 288 216 144 631-- 640 1.232 924 616
110-115 304 228 152 641-- 650 1.248 936 624
116-121 320 240 160 651-- 660 1.264 948 632
122--127 336 252 168 661-- 670 1.280 960 640
128--133 352 264 176 671-- 680 1.296 972 648
134--139 368 276 184 681-- (390 1.312 984 656
140--145 384 288 192 691-- 700 1.328 996 664
146--151 400 300 200 701-- 716 1:344 1.008 672
152--157 410 312 208 717-- 732 1.360 1.020 680
158--163 432 324 216 733-- 748 1.376 1.032 688
164-169 448 336 224 749-- 764 1.392 1.044 696
170--175 464 348 232 765-- 780 1.408 1.056 704
176-181 480 360 240 781-- 796 1.424 1.068 712
182--187 496 372 248 797-- 812 1.440 1.080 720
188--193 512 384 256 813-- 828 1.456 1.092 728
194-200 528 396 264 829-- 844 1.472 1.104 736
201--210 544 408 272 845-- 860 1.488 1.116 744
211--220 560 420 280 861-- 876 1.504 1.128 752
221--230 576 432 288 877-- 892 1.520 1.140 760
231--240 592 444 296 893-- 908 1.536 1.152 768
241--250 608 456 304 909-- 924 1.552 1.164 776
251-260 624 468 312 925-- 940 1.568 1.176 784
261--270 640 480 320 941-- 966 1.584 1.188 792
t
271-280 656 492 328 957-- 972 1.600 1.200 800

cial, p. I, Nr. 82 din 7 Aprilie 11)36.

1) TaxeleC. F. R. pentru La aceste preturi se adaugä su-
en prat Intreg, In tren de persoane, pliinente pentru trenuri accelerate
aprobate prin decizia Nr. 88.421 din tichete pentru trenuri rapide.
1936, a 'a publicat In ManitoruZ Of 1- A se Tedea i Regulamentul pentru

www.digibuc.ro
538 8 AprIlie 1936

Km ol. I ol. II cl. III Km ol. I ol. II ol. HI

281-290 672 504 336 973- 988 1.616 1.212 808-

291-300 688 616 344 989-1000 1.682 1.224 816
301-310 704 528 352 1006-1020 1.648 1.236 824
311-320 720 540 360 1021-1036 1.664 1.248 832
321-330 736 652 368 1037-1052 1.680 1.260 840
331-340 752 564 376 1053-1068 1.696 1.272 848
341-350 768 576 384 1069-1084 1.712 1.284 856
351-360 784 588 392 1085-1100 1.728 1.296 864
361-370 800 600 400 1101-1140 1.744 1.308 872
371-380 816 612 408 1141-1180 1.760 1.320 880
381-390 832 624 416 1181-1220 1 776 1.332 888
391-400 848 636 424 1221-1260 1.792 1.344 896
401-410 864 648 432 1261-1300 1.808 1.356 904
411-420 880 660 440 1301-1340 1.824 1.368 912
421-430 896 672 448 1341-1380 1.840 1.380 920
431-440 912 684 456 1381-1420 1.856 1 392 928
441-450 928 696 464 1421-1460 1.872 1.404 936
451-460 944 708 472 1461-1500 1.888 1.416 944
transportul pe C. F. R de eglatori AsemAnarea de nume poate
qi bagaje, din 27 August 1936, la constitui o piedecl la schimba-
pag. 1164, vol. XVII. rea numelui.
4. Numele de familie se do-
bändeste numai prin efectul le-
LEGE A NUMELUI gii, prin decret regal sau deci-
DIN 8 APRILIE 1936 1) ziunea Ministerului de Justitie.
CAPITOLUL I CAPITOLUL II
Dispozifiuni generate Dob6ndireo numelui prin efectul legii
1. Numele de familie consti_ 5. Copilul legitim sau legiti-
tue un drept inprescriptibil si mat ia numele de familie al ta-
inalienabil. tälui.
El nu se poate schimba, modi- 6. Copilul nelegitimat ia nu-
fica, dobândi si redobândi de- mele de familie al mamei.
alt potrivit dispozitiunilor pre-
zentei legi. 7. Copilul näscut din párinti
2. Nu se poate lua ca pronu- necunoscuti, poarta drept nume
me un nume de familie. de famine numele ce ii va fi dat
3. Nu se poate lua numele vre_ de ofiterul stärii civile.
unei familii cunoscute in Isto- 8. Adoptatul adaugá la nu-
ria Nationalä, nici priu schim- mele säu numele de famine al
bare, nici prin formarea unui acloptatorului, putând sl punä,
nou nume (art. 30). acest nume si inainte de numele
1) Aeeastil lege s 'a votat de Se- din 18 Martie 1895, pag. 694, vol.
nat gi. Camera In seclintele dela 1 II, Legea din 8 Noemvrie 1922,
Aprilie 1936, s 'a promulgat eu I. pentru sehimbirlie de nume In te-
D. R. Nr. 872 din 1936 ei s 'a pu- ritorille alipite, pag. 371, vol.
blieat in Montitorul Oficial.p. I, Nr. XIII-XIV, preeum ei Deeretele si
83 din 8 Aprilie 1936. Ordonantele din teritorüle alipite,
Ea abroga, Legea asupra numelui, referitoare la legea prezenta.

www.digibuc.ro
 8 Apri lie 1936
sau, daca astfel este conventiu-
nea.
Adoptatul adauga numele de
familie ce adoptatoarea a avut
ca necasatorita, daca prin cäsa.-
torie ea poarta un alt nume.
Când doi soti adopta aceeasi
persoana sau când copilul unuia
din soti este adoptat de celalalt,
adoptatul adauga numai nu-
mele de familie al barbatului.
'Jae], adoptatorul i adoptatul
au acelasi nume de familie, nici
o schimbare nu se poate aduce
numelui adoptatului.
9. Femeia, cat timp dainuieste
castitoria, poarta numele de fa-
milie al sotului. Ea poate Insà
adauga propriul ei nume de fa-
milie, daca, la celebrarea casato-
riei sau ulterior declara acea-
sta la ofiterul starii civile; fn a-
cest caz poartä obligatoriu si a-
cest nume.
Dupä moartea sotului femeia
Ii poartä numele atât timp cat
nu a Incheiat o nou'à casätorie.
CAPITOLUL III
Sectiunea I
Schimbarea numelui
10. Orice persoana, majord
care poarta un nume de familie
românesc ce ar atrage oprobriul
sau dispretul public, fie datorita
unei condamnatiuni penale su-
ferita de ea sau de o persoana
din familie, sau cu nume iden-
tic, fie datorita asemanarii cu
expresiuni imorale sau ridicole,
poate cere schimbarea numelui,
fn conditiunile prezentei legi.
Persoana condamnata fsi poate
schimba numele numai dupa
reabilitare.
De asemenea mai pot cere
schimbarea numelui, fn condi-
tiile prezentei sectiuni:
a) acei care au mamà de ori-
gine etnica româneasca si au In-
deplinit serviciul militar In ar-
mata româna, ei sou parintii
Mr;
www.digibuc.ro
539
b) acei care au so_tie de _ori-
gine eriEáromâneasca si au
facut campania din 1913 sau
1916-1919 fn serviciul armatei
române, ej sau párintii Mr, sau
frati invalizi de razboiu;
c) acei care au nume de con-
sonanta sträina si care pentru
motivele arätate In alin. 1 al a-
cestui articol vor schimbe
fn altul, tot de consonantal stra-
ind;
d) aceia care au un stagiu de
10 ani Impliniti, socotiti dela
data dobandirii cetalteniei ro-
mane, pentru cauza de asimi-
lare I).
In cazurile prevazute la punc-
tele a, b i d nu se poate core
si acorda schimbarea de nume
celor ce au suferit vreo con-
damnare nentru crima sau de-
lict.
Prin schimbare se Intelege si
adaugirea unui alt nume la a-
cel pe care-I are.
Cererea motivata i Insoti
de ITS-drisurile de casätorie si
nastere a solicitantului si a co-
piilor shi, se aclreseaza Ministe-
rului Justitiei care, din oficiu,
cerceteaza temeiurile cererii prin
intermediul Ministerului pu-
blic 2).
11. Cererea se publica In ex-
tras si fa/A aratare de motive,
de trei ori la una lung interval
fn Monitorul Oficial, In dota
din ziarele cotidiane, cele mai
raspandite din capitala tarii
friteun ziar din localitate, sau
fn lipsä, din capitala judetului
In care domiciliaza solicitantul,
1) In aceasa categorie vor intra,
socotim noi, toate sehimbärile de
nume cerute de Românii de arigine
etnicà straina, care vor sä se asi-
mileze.
2) Cererea se va timbra ea lei
860 potrivit art. 4, 37, din legea
timbrului, plus timbrul de aviatie,
potrivit legii pentru Fondul Na-
tional al Aviatiei din 1936.
540 8 Apri lie 1936
dacd existä in aceste localitäti
o astf el de publicatiune.
Dela data primei publicatiuni
in Monitorul Oficial ei pang la
trecerea a ease luni dupä cea de
a treia publicatiune curge ter-
menul in care toti cei interesati
pot face opozitiune.
Opozitiunea se poate face de
cel care prin admiterea cererii
ar fi vätämat in personalita-
tea sa 1).
12. Toate opozitiunile se de-
pun la Ministerul Justitiei, care
le trimete in cercetare Curtii de
Apel din circumscriptia in care
domiciliazd solicitantul. Dacg,
solicitantul nu are domiciliu in
opozitiunile se trimet in
cercetarea Curtii de Apel din
Bucureeti.
Curtea judech de urgentg, cu
citarea din oficiu a pärtilor, as-
cultând ei concluziunile Ministe-
rului public. Pärtile pot depune
memorii scrise. Judecata urmea-
zà in lipsa pärtilor. Curtea
se pronuntä asuora tuturor o-
pozitiunilor printr'o singurä de-
ciziune.
Impotriva deciziunii Curtii se
poate face recurs 2).
13. Dacg, opozitiunea a fost
gäsitä intemeiatä, cererea de
schimbare de nume este respinsä
de drept.
Dacd opoziOunile au fost gg-
site fgrg interes sau neinteme-
iate, cererea de schimbare se
inapoiazä Ministerului Justitiei.
14. Dupg, expirarea termenu-
lui de ease luni prevdzut de art.
1) Opozitia se timbreaa, eu 27
lei potrivit art. 8, § 2, din legea
timbrului, plus timbrul de aviatie.
2) Recursurile se fac j ini.ro-
duc in termenul i eu procedura
prev'azutà, de legea Curtii de Casa-
tie. Recursu1 se judec5. de S. III a
Curtii de Casatie ei se timbreazâ en
132 lei, plus aviatie, fiind vorba de
un recurs in contenciosul adminis-
trativ.
www.digibuc.ro
11, alin. 2, pentru cererile con-
tra cärora nu s'a Mcut opozi-
tiune, precum ei dupg primirea
dosarului inapoiat de Curte con-
form art. 14 pentru cererile con-
tra cgrora s'a Mcut opozitiune,
Ministerul Justitiei cerceteazg, in
termen de o lung, admisibilita-
tea cererii.
15. Autorizarea de schimbare
de nume se acordg, prin decret
regal, iar in cazul art .10, litera
cl, prin decret regal dat in teme-
ini unui jurnal al Consiliului de
Minietri.
Autorizarea se publia in Mo-
nitorul Oficial.
16. Din momentul publicdrii
in Monitorul Oficial reclaman-
tul poartä obligatoriu numai
noul sdu nume.
Efectele schimbärii de nume
se intind asupra sotiei ei copii-
lor legitimi sau adoptati, mi-
nori la data decretului regal.
17. Ministerul Justitiei cornu-
nicd MI% intärziere decretul re-
gal In copie, cu mentiunea pu-
blicgrii in Monitorul Oficial, o-
fiterului de stare eivilá uncle
sunt inscrise actele de naetere
sau cgsgtorie ale persoanelor a-
supra cárora opereazá schimba-
rea de nume incuviintatä.
Ofiterul stärii civile e tinut a
face de indatä rectificárile le-
gale.
18. Cel cdruia nu i s'a incu-
viintat schimbarea de nume nu
poate face altd cerere de schim-
bare decat dupá 10 ani dela res-
pingerea cererii. Când schimba-
rea de nume se respinge In ur-
ma admiterii unei opozitiuni, se
poate face cerere pentru un alt
nume, chiar inainte de impli-
nirea acestui termen.
19. Ministerul Justitiei tine
un registru continand In ordine
alfabeticá toate cererile pentru
schimbarea numelui de familie.
Acest registru este public.
 8 Apri lie 1936
Sectiunea H
Redobdndirea numelui romdnesc
instrdinat sau pierdut
20. Românii care au nume
instrdinate sau pierdute, pot cere
redobAndirea vechilor nume ro-
mâneeti.
21. Cererea poate fi fäcutd, in
numele celor aflati sub tutela
sau curatela, de catre tutori ori
curatori, având dreptul de a re-
prezenta persoana.
22. Cererea se adreseazd pri_
mdriei comunei in care domici-
liazd solicitantul, iar dacd, do-
miciliazd in sträindtate, primä-
riei comunei de origine.
23. Cererea se face in trei
exemplare ei i se aldturd: extra-
sele de naetere, certificatul de
nationalitate, cum ei orice dovezi
din care rezultd cd, petitionarul
sau ascendentii lui, sau ai celor
vizati prin cerere, au purtat un
nume românesc, care in decur.
sul vremii le-a fost insträinat
sau a fost pierdut.
Aceastd, din urmä dovadd, se
face prin acte vechi, prin orice
fel de Inscrisuri, prin certificate
parohiale, comunale sau ema-
nand clela oricare alte autoritäti
de Stat.
In cazul când aceste acte nu
sunt aläturate, primäria e obli-
gatd a le cere din oficiu prin pri-
mdria comunei in care s'a /ids-
cut solicitantul.
Primarul este obligat a face
cercetäri ei a Inainta actele ce-
rute in cel mult 15 zile dela inter-
venirea fäcutd.
24. Primarul afieeazd un exem-
plar al cererii la primärie ei tri_
mite un alt exemplar primäriei
locului de naetere, dacd petitio-
narul s'a ndscut in altä locali-
tate, spre a le afiea la Ilea ace-
lei primdrii.
Cererile stau afieate timp de
15 zile.
Indeplinirea acestor formali-
täti se constatd de primari prin
www.digibuc.ro
541
procese-verbale incheiate ime-
diat dupä expirarea termenului
de mai sus.
25. In contra redobândirii de
nume cerute, oricine are interes
poate face intâmpinare motiva-
td la primdrie, in termen de 15
zile dela expirarea termenului
prevdzut de art. 24.
Intregul dosar numerotat ei
enuruit, inclusiv procesul-verbal
de afieare ei intâmpindrile, se
trimet de urgentä parchetului
tribunalului respectiv.
26. Dacà parchetul constatä
existenta la dosar a actelor ce-
rute de lege ei indeplinirea for-
melor de afieare, este obligat
sd, inainteze in termen de 30 zile
dela primirea lui intregul dosar
Ministerului Justitiei, impreunä
cu avizul Eau motivat asupra ce-
rerii ei asupra intAmpinärilor
introduse.
27. Ministerul Justitiei se pro-
nun% asupra cererii printee
deci2iune nemotivatd. Deciziunea
de admitere se publicä in extras
in Monitorul Oficial ei. este de_
finitivd. Din momentul acestei
publicdri reclamantul poartà o-
bligatoriu numai numele sdu re..
dobândit.
Dispozitiunile art. 16 ei 17 din
prezenta. lege se aplicA ei redo-
bandirilor de nume.
28. Orice neglijentä in trime-
terea la timp a dosarului sau a
actelor cerute de Wye, atrage pen-
tru primar sau secretar o amen-
dd, civild de 500-5.000 lei. Jude-
carea este de competinta jude-
cAtoriei.
29. Toatá procedura in mate-
rie de redobândirea numelui se
face din oficiu. Cererile ei mice
alte acte sunt scutite de orice
taxe si timbru. Publicarea la
Monitorul Oficial se face färd,
platä de taxe.
Ministerul Justitiei tine un re-
gistru special in ordinea ails,-
tied, pentru toate numele schim-
bate prin redobândirea vechiu-
542
lui nume, conform prezentei sec-
tiuni.
CAPITOLUL IV
Dispozifiuni finale ;i fransiforii
30. Locuitorii sâteni, români,
care nu au un nume de famine,
conform dispozitiuniIor legii, isi
pot forma unul cu numele de
botez al tatalui lor, adaugan-
du-i una din terminatiunile care
sunt in datina t'arii si aceasta
cu indeplinirea formelor prevg-
zute in capitolul III, sectiunea
II, privitoare la redobandirea
numelui românesc Instrainat sau
pierdut.
31. Ace la care poartg un nu-
me la care nu are drept, poate
fi urmgrit, dupg o somatiune rg-
masg far/ efect de cei vatgmati
prin aceastg uzurpare si poate
fi conclamnat la o amendg de
5.000 pang la 50.000 lei. In caz de
recidivg uzurpatorul poate fi
condamnat la inchisoare pang la
un an.
Aceastg actiune se exercitg Si
de Ministerul public si este de
competinta tribunalului.
32. Schirnbgrilo de nume ad-
mise, in care solicitantul a do-
bandit un nume dintre acelea
preväzute de art. 3 din prezenta
lege, pot fi revizuite la cererea
Ministerului public sau acelor
vätgmati, in termen de un an de
la publicarea prezentei legi.
Cererile de revizuire vor fi in-
troduse la Ministerul de Justi-
tie, care le va rezolva cu proce-
dure prevazutg de art. 12 si ur-
mätorii din prezenta lege.
33. Tribunalul ordong, dupg
cererea Ministerului public sau
a acelui interesat, rectificarea
actelor de stare civilg ale per-
soanelor care au fost inscrise
sub un nume pe care nu au drep-
tul sg-1 poarte.
34. Prezenta lege se aplicá de
Indatä chiar si cererilor in curs
de rezolvire.
Opozitiunile pendinte in mo-
www.digibuc.ro
8 Apr Ilie 1936
mentul publicgrii prezentei legi,
vor continua a fi judecate de
Curtea de Apel din Bucuresti.
Cererile de redobandire a nu-
melui românesc instrginat sau
pierdut, pendinte de Ministerul
Justitiei, se vor rezolvi potrivit
dispozitiunilor din cap. III, sec-
tiunea II, luandu-se numai avi-
zul Ministerului public respec-
tiv si rasa indeplinirea celorlalte
formalitgti, prevazute in sectiu-
nea argtatg.
35. Sunt si räman abrogate:
Decretul Cancelariei Au lice,
Nr. 16.255 din 5 Iunie 1826, in vi-
goare in Bucovina;
Ordonanta Ministerului de In_
terne Ungar, Nr. 54.017 din 1881,
in vigoare in Transilvania;
Legea asupra numelui din 18
Martie 1895, in vigoare In Ve-
chiul Begat;
Ordonanta Consiliului Diri-
gent Nr. 970 din 21 Ianuarie 1920,
publicatg in Gazeta Oficialg NI%
84 din 2 Februarie 1920.
Legea din 8 Noemvrie 1922,
sanctionatg prin I. D. R. Nr.
4.630 din 4 Noernvrie 1922 si pu-
blicatá in Monitorul Oficial Nr.
173 din 8 Noemvrie 1922, dispozi-
tiunile referitoare la schimba-
rea de nume in vigoare in Ba-
sarabia, precum si orice alte dis-
pozitiuni care sunt contrarii pre-
zentei legi.
LEGE
interpretativä a art. 1 §ir 30 din legea
pentru lichidarea datoriilor agricole
§i urbane
DIN 8 APRILIE 1936 1)
Art. unic. Sunt considerati
cg incleplinesc conditiunea cetg-
teniei ma'am cerutg de art. 1
si 30 din legea pentru lichidarea
datoriilor agricole si urbane din
1) Aceastä Lege k'a votat de Se-
nat 0 Adunarea Deputatilor in qe-
dintele dela 1 0 2 Aprilie 1936; s'a
promulgat prin Deeret regal Nr. 873
 8 Apri lie 1936
7 Aprilie 1934, supusii straini
domiciliati in Romania, carora
la data promulgärii legii li se
acordase egalitatea de tratament
cu cetätenii români in ceea ce
priveste persoana si bunurile
lor, prin conventiuni internatio-
nale.
Acest text are efect interpre-
tativ.
LEGE
pentru interzicerea jocurilor de noroc
pe bani
DIN 8 APRILIE 1936 1)
Art. unic. Toate jocurile de
noroc pe bani, de orice natura
si sub orice forma sau denumire
in care hazardul joaca princi-
palul rol, cum si cele mecanice,
in orice localuri publice, piete,
balciuri, etc., sunt interzise, ex-
ceptându-se loteria de Stat
pariurile dela cursele de cai.
Contravenientii de orice fel se
vor pedepsi cu inchisoarea dela
6 luni la un an si cu amenda
dela 50.000-500.000 lei.
Celelalte articole din legea
pentru reglementarea jocurilor
de noroc se suprima.
din 1936 si publicat in Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 83 din 8 Apri1i.3
1936.
A se vedea Legea pentru lichida-
rea datoriilor agricole si urbane din
7 Aprilie 1934, la pag. 96, vol. XXII,
eu mod. 20 Aprilie 1935, pag. 377,
voL XXIII, precum i Regulamen-
tul de aplieare, din 13 Iunie 1934,
la pag. 334, voL XXII.
Aceastii, Lege s 'a votat de Adu-
narea Deputatilor in sedinta dela 31
Martie 1936 i de Senat in sedinta
dela 1 Aprilie 1936; s 'a promulgat
prin Deeret regal Nr. 871/936 si pu-
blieat in Monitorul Oficial, p. I, Nr.
83 din 8 Aprilie 1936. A se vedea
veehea lege care permitea joeurile
de noroe pe bani din 15 Aprilie 1935,
impreunit cii nota cc o insoteste, la
pag. 399, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
543
LEGE
pentru prelungirea termenului de apli-
care a legii din 1912 pentru Incuraja-
rea industriei nationale
DIN 8 APRILIE 1936 1)
Art. unic. Se prelungeste
panä la 31 Decemvrie 1936 ter-
menul de aplicare a legii din
1912 pentru incurajarea indus-
triei nationale, termen care pen-
tru fabricile nrevazute la art. 11
al acelei legi a expirat la 1 A-
prilie 1933 si a mai fost prelun-
git pang la 1 Aprille 1936.
LEGE
privitoare la vânzarea prin bunä 1nvo-
ialä a unor terenuri, proprietatea Sta-
tului, institutiunilor pendinte de Mitro-
polia greco-catolici a Blajului
DIN 9 APRILIE 1936 2)
Art. unic. Ministerul Agri-
culturii si Domeniilor este auto-
rizat sa vânda, pe pretul de ex-
propriere, urmätoarelor institu-
tiuni pendinte de Mitropolia
1) Aceasa Lege s'a votat de Adu-
narea deputatilor i Senat, in sedin-
tele dela 30 i 31 Martie 1936; s'a
promulgat prin Deeretul Regal Nr.
Nr. 875 din 1936, si publieat in Afo-
nitoruI Oficial, p. I, Nr. 83 din 8
Aprilie 1936. A se vedea Legea pen-
tru ineurajarea industriei nationale,
din 34 Februarie 1912, la pag. 860,
vol. VII, precum si ultima prelun-
gire din 9 Aprilie 1935, la pag.
328, vol. XXIII. De asemeni, De-
cret-lege pentru prelungirea aplieä-
rii Legii ineurajärii industriei natio-
nale, din 12 Noemvrie 1936, la or-
dinea cronologiek In meet volum.
2) Aceastä Lege s 'a votat de Adu-
narea Deputatilor In edinta dela 31.
Martie 1931 i de Senat In sedinta
dela 2 Aprilie 1936; s'a prom:Opt
prin Decret regal Nr. 883 din 1936
publieat in Monitorul Oficial, p.
Nr. 84, din 9 Aprilie 1936.
544 10 Aprille 1936
greco-catolicl a Blajului, Mtn-
derile de pämânt mentionate in
dreptul fiecAreia, dupa cum ur-
meazg,:
1. Fondului Bazilitan" In co-
rnuna Bucerdea Grânoasä, jude-
tul TArnava-Micä, 272 jug.
2. Fundatiunii Vancea", in
comuna Sânmicläus, jud. Târ-
nava-Micg 150 jug.
3. Orfelinatului greco-catolic
rom., din Blaj, in comuna Crb,'-
ciunelul-de-Jos, jud. TarnaVa-
Mid-, 214 jug.
4. Fundatiunii Sulutiu":
a) In comuna Cenad, judetul
Alba, 200 jug.;
b) In comuna Vidrastiu, jude-
tul TArnava-MicK, 250 jug.;
c) In comuna Somes-Odorhei,
judetul Somes, 74 jug.
5. Fundatiunii Laday", fn co-
muna Petrisat, judetul Târnava-
Mica, 168 jug.
6. Fundatiunii Seminariale",
in comuna Sâncel, judetul Mr-
nava-Micä. 100 jug. _ independente, Ministerul Indus-
7. Fundatiunii I. Moldovanu".
in comuna Cergäul-Mic, judetul
TArnava-Micä, 172 jug.
In total 1.600 jugare, toate a-
-ceste institutiuni avându-si se-
diul In Blaj.
LEGE
pentru modificarea art. 5, 7, 8, 11, 15,
18, 20, 21, 22, 27, 28, 29, 33, 34, 35 si
106, precum ai introducerea de noi dis-
pozitiuni speciale la legea pentru con-
stituirea sifunctionarea Intreprinderilor
private de asigurare $1 reglementarea
bontractului de asigurare
DIN 10 APRILIE 1936 1)
Art. I. - Art. 5, 7, 8, 11, 15, 18,
20, 21, 22, 27, 28, 29, 33, 34, 35 si
106 se modific5, dup5, cum ur-
meazä:
5. Pentru a putea exercita co-
l) Aceastii liege s'a votat de &-
mat si Adunarea Deputatilor in se-
dintele dela 12 9i. 23 Martie 1936;
www.digibuc.ro
mertul de asigurare si de reasi-
gurare, societätile anonime pe
actiuni vor trebui sä posedg, un
capital efectiv värsat de cel putin
patru milioane lei pentru fiecare
din ramurile principale, si a-
nume: Vieata", Accidente",
Incendiu", Grinding," si Tran-
sport".
In caz de exercitare a mai mult
de trei ramuri, sumele de mai
sus se reduc cu o pätrime.
Aporturi in naturà nu se pot
aduce decât in pling, proprie-
tate; aporturi in folosintä $i in
muncg, nu sunt admise. Estima-
tiunea aporturilor in naturd si
verificarea situatiei lor juridice
se va face de cätre Ministerul de
Industrie si Comert pe cheltuiala
so ci et ätii.
Celelalte feluri cle asigurare
se considerà ca accesorii, insä
dad, ele ar lua o desvoltare a$a
de mare fncât sä, poatg, fi consi-
derate ca ramuri de asigurare
triei $1 Comertului, cu avizul
Consiliului Oficiului, este in
drept a declara aceste ramuri
ca principale in sensul aces-
tui articol.
Când o societate face numai
asiguräri socotite accesorii, fie-
care ramurg, se considera prin-
cipaln.
7. Cererea se va adresa tri-
bunalului in jurisdictiunea
ctiruia se va stabili sediul in-
treprinderii.
Ea va fi insotitä de urml-
toarele acte:
1. Actul constitutiv $1. statu-
tele.
s 'a promulgat prin Decret regal Nr.
877 din 1936 si publicat In Monito-
rul Oficial, p. I, Nr. 85 din 10 Apri-
lie 1936. A se vedea Legea pentru
tntreprinderile de asigurare din 7
Iulie 1930, la pag. 603, voL XVIII,
cu mod. 9 Aprilie 1931, pag. 379,
vol. XIX si 12 Mai 1932, pag. 527,
voL XX.
 10 Aprille 1936 545

2. Avizul Camerei de comert inert copia tuturor actelor de-

Si de industrie, asupra utilit- puse. In cazul and pentru a-
tAtii intreprinderii, moraliatii coperirea capitalului social se
fondatorilor si administratori- adue si aporturi in naturd, ac-
lor, exactitAtii inventarului si tele se vor complete cu raportul
estimatiunii bunurilor mobfli- de expertizg tehnicg si juridicg
are si imobiliare ce se pun in ce va fi alatuit, conform art. 5,
societäti. de cgtre Ministerul de Industrie
3. Dovada efectuArii vgrsg- si Comert prin Oficiul pentru
mântului la Cassa de Depuneri controlul societätilor private de
sau la Banca Nationald a cel asigurare. Estimatiunea va pu-
putin jumgtate din capitalul so- tea fi verificatg din nou de tri-
cial, depunere ce nu va putea bunal, prin experti, in eaz de
fi mai mied decdt cea rezultatA cerere justificatg a intreprin-
din aplicarea art. 5. derii in constituire.
4. Actele necesare pentru sta- Ministerul Industriei si Co-
bilirea dreptului de proprietate mertului se va pronunta, eu a,
pentru aporturile in naturg. vizul Oficiului, In termen de o
5. 0 expunere a bazelor teh- lung dela primirea adresei tri-
nice ale intreprinderii, separat bunalului.
pentru fiecare ramurd, argtdri- Dacg Ministerul nu se pro-
du-se teritoriul pe care se vor nuntá in acest termen, solicita-
intinde operatiunile, limitarea torii sunt in drept a se adresa
riscurilor si mgsura reasigu- justitiei, conform legii Conten-
TAM, de asemeni tarifele si ciosului administrativ. 1).
conditiunile generale de asigu- 11. Intreprinderile de asigu-
tare. rare strgine vor putea sg-si sta-
6. Intreprinderile care isi bileascg un sediu secundar sau
propun sg Ned asigurdri contra o reprezentantg stabilg in tard,
accidentelor, boalei si rgspun- daeg vor indeplini, pe lângA
derii civile, vor mai depune ta- conditiunile cerute Dentru ce-
belul procentului de bazg, pri- lelalte societdti anonime pe ac-
tnelor nete, adauselor pentru tiuni, urnidtdarele conditiuni:
Cheltuieli de administratie, me- a) SA fie constituite sub for-
toda de calcul a rezervelor ma- mg de societAti anonitne pe ac-
tematice si a pretului de rgs- tiuni cu vechime de eel putin
rumpgrare, intru edt toncliti- zece ani In tam de origine, a-
unile de asigurare ar prevedea vdnd personalitate juridieg re-
plgti de despggubiri, sub formg gulat obtinuta dupg legea na-
de rentg ori restituire de prime tionalg, si sg nu se afle in li-
ineasate; aceleasi acte vor fi chidare, faliment, incetare de
depuse impreung cu tabela de plgti, möratoriu, concordat ori
mortalitate st de intreprinderile altg stare similarg;
eare-si propun sg lucreze in ra- b) Sg depund la Cassa de lie-
mura vieata. puneri sau Banca Nationalg a
7. Intreprinderile ce-si propun Romdniei, In numetar sau ef et-
Sg feeá operatiunile prevázute te garantate de Statul Romdn,.
la art. 2 tOr comunica pe ldrigg socotite pe cursul real, ea ga-
datele mai sus Drevgzute si ba- r antie lei 6.000.000 de fiecare din
zele tehnice ale amortizgrii prin ramurile de asigurare arátate
tragere la sorti sau ale acor-
dgrii de nremii. 1) A se veclea Legea conteneiesu,
8, Tribunalul va trimete Mi- lui administrativ, diu 2$ Deeemvrie
nisterului de Industrie si Co- 1935, la pag. 53. vol. XI.-XII.
c. Flamangiu, vol. XXIV. 35.

www.digibuc.ro
546 10 Apri lie 1936
la art. 5; de asemenea sa, declare
ca. constitue pentru afacerile din
Romania Lin capital cel putin
egal cu cel prevAzut pentru so-
cietatile constituite In tara;
c) SA numeasca un reprezen-
taut general pentru Romania,
care sa aibä domiciliul in tan,
si care sa fie autorizat a repre-
zenta societatea farA nicio limi-
tare a puterilor sale;
a)SA se oblige a supune ins-
tantelor romane toate litigiile
näscute din cOntractele de asi-
gurare ce vor Incheia pentru a-
sigurdrile ce vor face asupra
bunurilor sau persoanelor din
tara;
e) Sa obtina dupa autorizarea
Miniserului de Industrie si Co-
mert, cu avizul Oficiului, incu-
viintarea Consiliului de Mini-
stri. Consiliul de Ministrl va -pu-
tea refuza Incuviintarea, far% a-
ratare de motive, iar refuzul sau
nu poate da loc la o actiune
Inaintea Contenciosului admi-
nistrativ, sau la orice RUA pre-
tentiune.
15. Consiliul Oficiului se corn-
pune din 10 membri, dintre care
9 numiti de Ministerul Indus-
triei si Comertului, prin decret
regal, pe o perioadä de 5 ani, pu-
Mild fi reconfirmati pe un nou
period de 5 ani la expirarea ter-
menului si din directorul Of iciu-
lui pentru sunravegherea Intre-
prinderilor private.
Ca membri ai Consiliului vor
fi numiti:
Trei jurisconsulti; dol prof e-
sori de matematica specialisti In
tehnica asigurarilor, dintre care
unul dela Universitatea din Bu-
curesti si altul dela Academia
de comert tot din Bucuresti; un
membru onorific al Inaltei Curti
de Casatie 5i Justitie sau un
membru al Consiliului legisla-
tiv; doi directori de Intreprin-
deri de asigurare, dintr'o list&
de 6 directori, avand o vechime
de cel putin 5 ani In aceasta
www.digibuc.ro
functiune, lista desemnatä de a-
dunarea directorilor acestor In-
treprinderi si un expert-conta-
bil.
Consiliul alege din sanul sail
un presedinte si un viceprese-
dinte.
In afara de cei doi directori
de Intreprinderi de asigurare, e-
xist& incompatibilitate pentru
ceilalti membri de a fi in servi-
ciul unei Intreprinderi de asi-
gurare, precum administratori,
censori, directori, functionari, a-
vocati permanenti.
Cei doi directori desemnati de
societate vor pierde calitatea de
membri ai Consiliului, In urma
pierderii calitätii pe baza cärora
au fost numiti, precum si atunci
and inceteazA a mai fi direc
tori ai Intreprinderilor la care
functionau in momentul alege-
rii lor.
De asemeni se considerä de-
misionati din Consiliu mem-
brii care lipsesc nemotivat dela
5 sedinte consecutive.
18. Consiliul se convoacä de
catre Ministerul Industriei si
Comertului de cate ori nevoia
cere. El este de drept convocat
de cel putin patru ori pe an in
a doua duminica dela Inceputul
fiecaruj trimestru. Atributiunile
principale ale Consiliului sunt:
a) Da avizele preväzute In a-
ceasta lege;
b) Examinazä actele, bilantu-
rile si darile de seeing, depuse
Oficiului de catre Intreprinde-
rile de asigurare;
c) DA avizul asupra cesiunii
de portofoliu Intre Intreprinde-
rile de vieata", ori capitali-
tare, devine obligatorie fata de
asigurarati In cazul cand se
constata prin avizul Oficiului, a-
probat de minister, cá s'a. cons-
tituit pentru acoperirea drep-
turilor asiguratilor la portofo-
liul cedat si plasamentele Jegale
corespunzatoare. Obligativitalea
poate fi opusa asiguratilor dela
 10 Aprilie 1936
data publicarii in Monitorul Ofi-
cial a cesiunii impreund cu a-
probarea aratata;
d) D avizul asupra disol-
värii, lichidärii, modificgrii in-
treprinderilor de asigurare, pu-
tâncl cere justitiei, la caz de ne-
voie, disolvarea si punerea in li-
chidare sau declarea unei titre-
prinderi de asigurare In stare
de faliment. In orice asemenea
cerere se va cita de cAtre tribu-
nal Oficiul, prin Ministerul de
Industrie si Comert, spre
sustine cererea in fata instantei.
Oficiul va fi citat In instantä.
In acelasi mod, in orice cerere
de declarare de faliment ce s'ar
face In contra unei intreprinderi
de asigurare, precum si in ce-
rerea de concordat preventiv f
cuta de aceasta;
In toate cazurile de mai sus
se va lua in mod obligator avi-
zul Oficiului, iar In insanta de-
legatul Oficiului reprezintà si
interesele generale ale asigura-
tilor, având dreptul a pune con-
cluziuni in consecintà, färä pre-
judiciul drepturilor celor asigu-
rati care sunt direct parte In
cauzà.
1. In caz de lichidare a unei
societAti, provenità din orice
cauzA, pe Una, comisiunea de
lichidatori fie aleasä, de egtre
actionari, fie numità de jude-
catà, va functiona un delegat
al Oficiului, cu rolul de supra-
veghetor al intereselor asigura-
tilor. Atributiile acestui delegat
vor fi fixate dela caz la caz de
eAtra Oficiu, dar Intotdeauna i
se va cera In mod obligator a-
vizul pentru orice act de lichi-
dare In legaturà cu drepturile
asiguratilor. In caz de conflict
intre delegat i comisia de 11-
chidatori,conflictul va fi cornu-
nicat Oficiului spre rezolvare.
In contra hotärtrii Oficiului, li-
chidatorii au drept de apel la
tribunalul competent sà judece
actele de lichidare.
www.digibuc.ro
547
2. La faliment sau concordat,
pe Fang& judechtorul sinclic sau
concordatar, tribunalul va nu-
mi obligator, ca expert si repre-
zentant al intereselor generale
ale asiguratilor, un delegat reco-
mandat de Oficiu.
3. In caz de lichidare a unei
intreprinderi de asigurare. chiar
dupd faliment ori concordat, ju-
decatorul sindic sau lichidatorii,
având avizul Oficiului si auto-
rizarea tribunalului, care sä, con-
state in interesul asiguratilor, va
putea ceda In bloc portofoliul de
asigurari de viatà ori capitali-
zare. Pentru aceste asigurAri,
cedarea se va face impreunä, cu
plasamentele legale trecute ca
atare In registrul de plasament.
In cazul când valoarea acestor
plasamente nu acoperà obliga-
tiunile intreprinderii fatà de a-
sigurati, portofoliul poate fi ce-
dat, reducandu-se valoarea poli-
telor cu cota-parte corespunzà-
toare, diferenta In minus asi-
guratii urmând a si-o recupera
ea simpli creditori.
In scopul de mai sus, avizul
Oficiului va arhta utilitatea ope-
ratiunii pentru asigurati, lar
evaluarea rezervelor si valorilor
din plasamente se va face clé
cAtre expertii numiti de Mini-
sterul de Industrie si Comert, ctt
avizul Oficiului. In cazul când
pentru cedarea portofoliului In
conditiunila de mai sus se va
obtine i un pret, acesta va fl
aclAugat la plasamentele legale
si va servi numai la aeoperirea
asiguratilor.
Aceste operatiuni trebue sà fie
efectuate In termen de trei Itml
dela deschiderea procedurii de
faliment ori admiterea concor
datului.
Asiguratii care nu sunt de a=
cord cu cesiunea f 5=0. au drep-
tul ea In termen de 30 de Zile;
dela data publicarii cesiunii In
Monitorul Oficial sà cearä resti-
tuirea rezervelor legale cores=
548 10 Apti lie 1936
punzatoare politei de asigurare
respective, indiferent de durata
acestei polite insä calculate con-
f on:a dispozitiunilor prevazute
la punctul 3 din acest articol.
e) Oficiul prin delegatii sái
speciali, cu exceptia celor doi
directori de Intreprinderi de a-
sigurare poate face inspectiuni
In Intreprinderile de asigurare.
Delegatii vor face inspectia,
pAstrAnd absolud discretie asu-
pre celor constatate, si pe cat
posibil färA a turbura adminis-
tratia normalA a afacerilor In-
treprinderii;
f) Oficiul este In drept a tri-
mete un delegat special care sä
asiste la deliberArile adunärilor
generale ale actionarilor Intre-
prinderilor de asigurare, putAnd
-BA ia cuvAntul spre a-si de pä-
rerea, fArA Ins& a vote sau de-
cide;
g) Ofieiul ve trebui Instiintat
-cu cel putin 5 zile Inainte de ti-
nerea sedintelor adunArilor ge-
nerale;
h) Oficiul este In drept a cere
tribunalului suspendarea provi-
gorie i anularea deciziilor adu-
närilor generale si a celor ale
Consiliului de administratie ale
Intreprinderilor de asigurare
care ar fi confrere legilor ori
lipsite de aprobarea Oficiului,
cand aceasta e cerutA dup1 lege.
Oficiul de control poate de ase-
menea, In cazuri grave, cere, prin
tribunal Si prin aceeasi cale,
onvocarea Consiliului de ad-
ministratie sau a adunärii ge-
nerale, pentru a delibera asupra
unor chestiuni arätate In am-
vocare;
i) Oficiul va fi consultat la
urice proiecte de legi ori regu-
lamente de administratie pu-
blic& referitoare la Intreprinde-
Tiler de asigurare private sau de
Wet, cu exceptia asigurArilor
Societe;
j) Oficiul e In drept a ela-
bore conditiunile puse de polite
www.digibuc.ro
de asigurAri, precum i tituri
pentru bilanturi, statistici, ra-
poarte.
Va examine si decide &Lc/
conditiunile puse pe polite de
asigurare corespund scopului
prezentei legi de a apära inte-
resele legitime ,ale asiguratilor;
k) DA orice alte avize privi-
toare la interesele asiguratilor
In legáturA cu solvabilitatea In-
treprinderilor.
20. Consiliul poate tine se-
dinte cu prezenta majoritätii ab-
solute a numärului membrilor
säi, i poate delibera valabil cu
majoritatea absolutA a voturilor
exprimate. Membrii Consiliului
au dreptul la un jeton de pre-
zentä de fiecare sedintA la care
iau parte; jeton ce se va fixa
de miniser.
Toate Incheierile si avizele
Consiliului se redacteazd In du-
blu exemplar mobil, un exem-
plar semnat de toti cei prezenti,
iar un altul Inscris Intrun re-
gistru de procese-verbale si sem-
nat numai de Preseclinte si de
Secretarul Oficiului. Registrul
va fi vizat de deschidere i In-
chidere de cAtre directorul Ofi-
ciului.
21. Executarea hotArIrilor 0-
ficiului apartine Ministerului
de Industrie si Comert, Direc-
tia Oficiului.
Organele executive ale Oficiu-
lui sunt:
a) Directorul Of iciului pentru
supravegherea Intreprinderilor
private de asigurare;
b) Secretarul Oficiului pentru
supravegherea Intreprinderilor
de asigurere, care va Indeplini
functiunea de secretar al Con-
siliului Oficiului. DacA postul ve
fi Incredintat unui jurist, acesta
va face frträ salarizare supli-
mentará si oficiul de avocet, In
care calitate InsA Ii este interzis
de a sustine interese pentru sau
contra. Intreprindetilor de asigu-
rare, precum $i orice site inte-
 10 AprIlie 1936
rese partioulare ce-ar putea fi
in legiltur ä. cu deciziile Oficiu-
luil
c) Un actuar-inspector i ac-
tuarii-controlori¡
d) Functionarii necesari
Numä'rul actuarilor
controlori si al functionarilor a-
jutätori se va stabili dupd ne-
voile Oficiului, prin buget 1) Di-
rectorul Oficiului i secretarul
vor trebui sä fie licentiati In
stiintele comerciale, financiare
sau in drept; Inspectorul-actuar
actuarii-controlori vor trebui
sä fie licentiati in stiintele co-
merciale, financiare sau mate-
matice. Secretarul, actuarul-ins-
pector si actuarii-controlori vor
trebuj sä posecle studii sau prac-
tied de specialitate in ramura
asigurärilor private.
Directorul, secretarul, actua-
rul-inspector i actuarii-contro-
lori vor fi numiti (fard preju-
diciul dreptului de avansare),
direct In gradele si posturile res-
pective, prin clecret regal, in ur-
ma raportului ministerului de
industrie i comert. Functionarii
de specialitate vor putea fi trans-
ferati in alte servicii numai cu
consimtimântul lor sau discipli-
nar. Actualii functionari se con-
firma ca atare In posturile ce
le ocupd.
.Directiunea Oficiului pentru
supravegherea intreprinderilor
de asigurare are in atributiile
sale pregätirea lucrärilor ce sunt
date in competinta Oficiului si
executarea hotäririlor ConsiIiu-
lui Oficiului.
22., Ministerul de Industrie si
Comert este autorizat a percepe
in folosul Statului, din toate in-
treprinderile de asigurare, lu-
crând in tarä, un impozit care
poate merge On la 11/20/00 din
1) A se vedea Legea pentru or-
ganizarea corpului de actuari, din
28 Martie 1936, la pag. 421, In acest
volum.
www.digibuc.ro
549
totalul primelor brute (inclusiv
taxele i accesoriile färti. timbru)
pentru operatiunile supuse con-
trolului cu excluderea primelm
primite in reasigurare. Procen-
tul de impunere va fi fixat In
fiecare an de cätre Ministerul
de Industrie si Comert, cu avi-
zul Oficiului i numai pe baza
bugetului real de cheltuieli. Pen-
tru aceasta, intreprinderile vor
face o declaratie specialä de im-
punere, dupa formele si terme-
nul preväzut de legea contribu-
tiunilor directe i impunerea se
va face odatä cu impunerea la
venitul comercial, citându-se
ins& la impunere si Ministerul
de Industrie si Conaert, numai
pentru stabilirea contributiuni-
lor. De asemenea ministerul va
figura ca parte si va putea fo-
losi instantele de apel si recurs
fiscal.
La cererea de autorizare de
functionare a unei noi intreprin-
deri de asigurare, precum si la,
sporirile de capital se va per-
cepe pentru Oficiu o taxä de
1/4% asupra capitalului.
27. Societätile de asigurare,
fie române, fie sträine, autori-
zate a functiona in tard, trebue
sä Investeascä in tara cel putin
sumele corespunzând:
a) Rezervelor matematice ale
asigurdrilor de vieatá sau asi-
gurärilor elementare cu resti-
tuiri de prime contractate sau
plätibile In tará;
b) Rezervelor tehnice ale ce-
lorlalte asiguräri, corespunzând
partii din prima neabsorbitä, de
riscul purtat la finele fiecärui
an, dar cel putin 4130/o din pri-
mele incasate in cursul anulut
dela asigurärile in vigoare la
finele anului.
29. Pentru evidenta garan-
tiilor si plasamentelor obligatorii
sus ardtate, intreprinderile sunt
obligate a tine un registru spe-,
cial In dublu exemplar, din care
550 10 Apri Ile 1936
unul rämâne la intreprindere,
iar celälalt la Oficiu
Ambele registre vor fi nume-
rotate, snuruite, §i parafate de
catre Of iciu.
In registrul rämas la intre-
prindere, aceasta e datoare sa
treacä, toate valorile imediat
dupl cumpärarea Mr sau desti-
nate lor fondului rezervelor o-
bligatorii.
In exemplarul pästrat la Ofi-
ciu, inregisträrile se vor face
odatä, pe an la 31 Decemvrie.
Valorile acestea vor fi päs-
trate si administrate separat,
in locul si in felul admis de
Oficiu. Scoaterea de valori din
acest fond nu se va face decât
cu inlocuirea concomitentä a
altor valori admise de lege
de aceeasi märime, sub sane-
tiunea penalä prevdzutä de art.
44 din lege. In caz de reducere
a fondului de rezervá obliga-
toriu, retragerea surplusului
din acest fond se va face numai
cu incuviintarea prealabilá a
Oficiului.
In caz de faliment, concordat
lichidare, registrul de plasa-
ment va fi incheiat imediat
valorile prevAzute inteinsul vor
fi afectate cu privilegii satis-
facerii obligatiunilor la ramura
Vieata", fatá de asiguratii a-
cestei ramuri, iar valorilé rela-
tive la toate ramurile elemen-
tare la un Mc, fag de asigura-
tii respectivi la un loc.
33. Pentru ramura asiguräri-
lor asupra intreprin-
derile de asigurare atAt cele na-
tionale, cat si reprezentantele ce-
lor sträine, vor tine o contabi-
litate separatä de a celorlalte
ramuri ce exercitä, urmând ca
in bilantul anual operatiunile
ramurii Vieate sä figureze
prin posturi distincte.
www.digibuc.ro
Pentru statistica operatiunilor
se vor tine conturi separate de
prime de reasigurare, daune,
räscumpärdri si rezerve mate-
matice si tehnice pentru dife-
rite ramuri de asigurare, se-
parându-se in acestea asigurn.-
rile contractate in tarä, cärora
li se aplicá i dispozitiunile art.
22, 27 si 28 de acele primite in
reasigurarea sau contractate in
sträindtate.
34. In afarä, de dispozitiunile
inscrise pentru intocmirea bilan-
tului unei societäti anonime pe
actiuni, bilantul unei intreprin-
deri de asigurare va fi intoc-
mit dupá normele urmátoare:
a) Capitalul social si rezervele
se vor inscrie ca posturi deose-
bite la pasiv;
b) Debitele j creditele se vor
inscrie deosebit in bilant, dui:A
diferitele Mr categorii, reduse la
valoarea ce o au la intocmirea
bilantului, färä, compensdri de
conturi. Se vor trece de asemeni
creantele dubioase i amortizä-
rile corespunzätoare;
c) Titlurile de credit se vor
inscrie pe un pret care sä nu
depaseascä pretul mediu in luna
precedentä incheierii bilantului.
In cazuri exceptionale, Cana
indicatiunile Bursei nu vor co-
respunde valorii reale a acestor
titluri, in raport cu fructificarea
ce reprezintä, Consiliul de Mi-
nistri asupra raportului minis-
trului de industrie i comert,
dat cu avizul oficiului, va putea
stabili 1) pe timp limitat (ptr. bi-
lant i plasamentele legale), alte
norme de evaluare, cu respec-
tarea intereselor asiguratilor in
legaturá cu solvabilitatea intre-
prinderilor;
0 A se vedea si J. C. M., pentiu
inregistrarea efeetelor de Stat in bi-
lante, din 29 Mai 1936, la ordinea
eronologie5, In aced voluni.
 lo April le 1936
d) Bunurile folosite in mod
permanent la exploatare nu pot
fi trecute pe o valoare mai mare
decât pretul de dobândire ori
constructie, cu excluderea lucrä-
rilor de intretinerea propriu
in niciun caz pe un pret
mai mare decât valoarea venalä
aproximativa, iar valoarea lor
trebue micsoratg. la fiecare exer-
citiu, In proportiune cu uzarea
sau distrugerea lor, tinând sea-
si de durata intretinerii;
e) Plus valuta titlurilor de
credit si bunurile care inträ in
exercitiul social va putea fi in-
scrisä la activ, cu conditiunea
ca la pasiv sg. se treacä un fond
extraordinar pentru fluctuatiu-
nile valorilor;
f) Cheltuielile pentru consti-
tuirea, organizarea i adminis-
tratiunea intreprinderii vor fi
trecute in Intregime printre a-
cele ale exercitiului anului in
curs. Cu toate acestea cheltuie-
lile de organizare preväzute prin
actul constitutiv, statute ori de-
ciziunile adunärilor generale,
pentru prima asezare, o noug.
ramurd de operatiuni sau de
märire a operatiunilor, vor pu-
tea fi repartizate pe o perioadä
de cel mult 5 ani dela efecua-
rea lor, cu conditiune sä se trea-
d, in bilantul fiecarui exerci-
tiu social partea aferentä a aces-
tui exercitiu.
35. Intreprinderile de asigu-
rare sunt obligate sä creeze prin
bilanturile lor anuaIe, deosebit
de rezervele statutare i cele ma-
tematice si tehnice, i o rezervä
pentru daunele rämase nelichi-
date in momentul incheierii bi-
Iantului. Existenta rezervelor
pentru daune chiar dacá ar fi
identificabile nu poate constitui
nicio prezumtie de recunoastere
a obligatiei de despágubire si,
www.digibuc.ro
551
in caz de litigiu asiguratii nu
sunt in drept a cere proba in a-
ceastä privintä.
Rezervele de daune ale ,asigu-
rärilor cu termen fix se asimi-
leazá ins& rezervelor matematice
conform art. 27 si 28.
106. Autorizärile de functio-
nare acordate intreprinderilor
de asigurare, dad, nu sunt folo-
site timp de un an dela inregis-
trarea lor de cátre tribunal, isi
pierd valabilitatea.
Dispozitiunile de mai sus se
aplich i pentru autorizatiile din
trecut, termenul de un an decur-
gänd dela promulgarea prezen-
tei legi.
Art. II. Se introduc urmá-
toarele noi articole 107, 108 si
109:
107. Completarea capitalului
si a garantlilor, astf el cum au
fost márite, va putea fi fäcutd
de cgtre societatile de asigurare
nationale si sträine, in fiintä la
promulgarea legit de fatá, in de-
cursul a 5 bilanturi, incepând
cu eel al exercitiului 1936, fiind
obligate insä a cere in acest scop
autorizarea Oficiului, care va
fixa termenul i cotele dela caz
la caz.
Capitalul i garantia societä-
tilor cooperative, autorizate a
functiona ca intreprinderi de a-
sigurare, prin legea modifica-
toare a legii din 7 Iu lie 1930, vor
fi fixate in conditiunile prevä-
zute de acea lege si In niciun
caz nu vor depgsi 1/2 din capi-
talul si garantia cerutá pentru
societätile anonime.
108. La cesiunile de portofo-
liu intervenite intro societätile
anonime de asigurare sau intre
asociatiile mutuale de asigurare
si societätile anonime, in cazul
când aceste cesiuni sunt gäsite
sau recomandate de autoritätile
552 10 Apri lie 1936
de Stat tutelare sau de control,
ca utile interesului asiguratilor,
trecerea valorilor (efecte, ipoteci,
creante, imobile), afectate ca pla-
sament pentru acoperirea por-
tofoliului respectiv din patrimo-
niul societätii cedente in patri-
moniul societätii cesionare, este
scut-0, de impozitul proportio-
nal prevAzut In legea timbru-
lui. In cazul când se stabileste
un pret al cesiunii, acesta va fi
supus tuturor taxelor legale.
Scutirea se aplicg si la cesiunile
ordonate in aplicarea legii pen-
tru constituirea i functionarea
intreprinderilor private de asi-
gurare i reglementarea contrac-
tului de asigurare.
109. Toate dispozitiile din
legi, regulamente si decizii, con-
trarii dispozitiunilor legii pentru
constituirea i functionarea in-
treprinderilor private de asigu-
rare si reglementarea controlu-
lui de asigurare, afara de dis-
pozitiile legii modificatoare men-
tionatä la art. 107, se abrogd.
LEGE
pentru autorizarea Ministerului de Agri-
cultura si Domenii de a vinde i primä-
ria comunel Vaslui de a cumpira o por-
liune de pädure
DIN 10 APRILIE 1936 I)
Art. unic. Se autorizA Mi-
nisterul de Agriculturä si Do-
menii de a vinde, precum si Pri-
märia comunei Vaslui de a cum-
pära o portiune de pädure in in-
tindere de 19 ha, 93 ari, numità
Sgarieta-Paiu, din ocolul silvic
Aceastii, Legs s'a votat de Se-
nat i Adunarea Deputatior in se-
dintele dela 25 si 31 Martie 1936;
s 'a promulgat prin Decret regal Nr.
878 din 1936 si publicat in Moni-
torul Oficial, p. I, Nr. 85 din 10 A-
prilie 1936.
www.digibuc.ro
Vaslui, cu pretul integral de leii
154.518.
Aceastä pädure va avea des-
tinatia expresä de loc de recrea-
tiune si agrement pentru locu-
toril orasului Vaslui.
Primäria nu are dreptul, Ia
niciun caz, de a defrisa pädurea,
ci prin amenajamente necesare .
va face toate imbunätätirile
pentru a corespunde scopului a-
rätat mai sus.
REGULAMENT
privitor la lnsigna Premilitarä"
DIN 10 APRILIE 1936 1)
1. Insigna premilitarä, prevl-
zutà de art. 16 din legea pregä-
tirii premilitare, se conferä in
conditiunile regulamentului de
fatä:
Ofiterilor activi i persoanelor
civile, care, prin activitatea des-
fäsuratä, ajutä moral si ma-
terial Institutia pregatirii pre-
militare;
Ofiterilor activi si de rezerv&
care activeazá in cadrele pre-
gätirii premilitare;
Instructorilor si tinerilor pre-
militari care participa regulat
la sedinte.
2. Insigna premilitarä este
construitá format brose cu ac de
sigurantä in lungime de 65 mm
si lätime de 38 mm, având la
mijloc un vultur stilizat; dea-
supra aripelor insemnele Regale
si Coroana, in stânga, sub cioc;
1) Acest Regulament s'a aprobat
prin Decret regal Nr. 402 din 1936
publicat in Monitorul Oficial, p.
Nr. 85, din 10 Aprilie 1936. A se
vedea Legea pregátirii premilitare
din 11 Mai 1934, la pag. 293, voL
XXII si Regulament de aplicare din
7 Februarie 1935, pag. 42, vol.
 10 Aprilie 1936
Sterna Tärii i Cproana Regan.'
*i la picioare initialele P. P.
Insigne premilitard are
clase:
Clasa I, clasa II i clasa III,
cu modificdrile ardtate la fie-
care clasá.
3. Insigna premilitard clasa
I, de forma arätatä la art 2,
toatá fin aural, cu sterna in
culori, in email.
Insigna se conferä tuturor o-
fiterilor activi i persoanelor
care, prin activitatea lor, ajutá
Institutia premilitard.
Ea se poate conferi *i ofite-
rilor activi inferiori si de re-
zervd, *efi de centre si subcentre,
care se disting in mod excep-
tional, prin munca, devotamen-
tul si con*tiinta lor In serviciu
*i posedä insigna clasa II de
trei ani.
4. Insigna premiliard clasa II,
având aceeasi constructie, insä
argintatä, oxidatä inchis.
Insigna se conferá la sfâr*ituI
primului an, ofiterilor activi
de rezervá inferiori, *efi de cen-
tre *i subcentre, care activeazd
www.digibuc.ro
553
ca instructorj i educatori, dacä
att dat dovadd de frecuentä
gulatd, de muncd devotatá si
con*tiincioasd pentru institutie.
Ea poate fi conferitä in mod
exceptional *i gradelor inferi-
oars instructori, deed s'au dis-
tins special prin munca, devq-
tamentul i con*tiinta lor in ser-
viciu, dacd au o pregatire supe,
rioard. *i dacá posedd clasa III
de 3 ani.
$. Insigne premilitard cl. III
este de cloud feluri:
0 insignd de acelea*i dimen-
siuni, ca acele de clasa I *i a
II-a, insä de bronz.
Ea se conferd la sfânitul pri-
mului an, tuturor instructorilor
care au lucrat cu dragoste *i de-
votament pentru instructie *i au
avut mai putin de 5 absente.
Insigna se confer:1 i tinerilor -
premilitari care se remarcd in
mod deosebit prin purtarea lor
*i rezultatele obtinute.
3 Aceea*i insignd, de bronz, Msá
de dimensiunile: lungimea de 46
mm si ldtimea de 27 mm, se
confer& la sfax*itul anului I-iu,
tuturor tinerilor premilitari care
au frecuentat regulat *edintele,
avancl mai putin de 12 absente
*i care au avut o purtare bund.
6. Insigna premilitard eL I,
II *i III se poartá pe piept In
partea dreaptä.
554 15 Aprilie 1936
Insigna prevAzutä la art. 5,
ultimul alineat, se poartä, la
basca in fatd.
7. Insigna premilitarä se con-
fera prin brevet semnat in nu-
mele M. S. Regelui $i se distri-
bue cu o deosebitä solemnitate
de cgtre:
Inspectorul general al Coman-
damentelor teritoriale pentru in-
signa premilitarä clasa I;
Inspectorul regional sau -mu-
nicipal pentru insigna premili-
tara class, II;
Subinspectorii pregätirii pre-
militare pentru insigna premili-
tarä clasa III.
Inspectoratul preggtirii premi-
litare va tine inteun registru,
Infiintat in acest scop, evidenta
insignelor de toate clasele con-
ferite.
8. Pierd dreptul de a purta
insigna premilitarä clasa II toti
ofiterii de rezerva $efi de centre
subcentre, care nu au activat
continuu timp de 3 ani, la a-
celasi centru sau subcentru, sau
la centre si subcentre diferite.
Riclicarea dreptului de a purta
insigna se face prin ordin de zi
dat de Inspectoratul pregä'tirii
premilitare, pe baza rapoartelor
documentate ale organelor in
subor dine.
9. Piercl dreptul de a purta
insigna premilitarä clasa III:
Gradele inferioare, instructo-
rii care nu au activat continuu
timp de 3 ani.
Pierd dreptul de a purta in-
signa premilitard, preväzutä de
art. 5, ultimul alineat:
Tinerii premilitari care in a-
nul II si III vor avea mai mult
de 12 absente, vor avea o purtare
rea sau vor dovedi rea vointä
indärätnicie la invätäturä.
Ridicarea dreptului de a mai
purta insigna se va face prin
ordin de zi dat de subinspectorii
pregAtirii premilitare, pe baza
www.digibuc.ro
rapoartelor documentate ale or-
ganelor in subordine i adus la
cunostinta tuturor tinerilor pre-
militari j instructorilor din sub-
inspectoratul respectiv.
J. C. M.
pentru scutirea Monetäriei, de diferite
taxe
DIN 15 APRILIE 1936 1)
Consiliul de Ministri, in se-
clinta so dela 4 Aprilie 1936,
Luând in deliberare referatul
d-lui ministru secretar de Stat
la Departamentul Finantelor sub
Nr. 3.510 din 1936;
Având in vedere dispozitiu-
nile art. 37 din legea vamilor,
precum si art. 2 din jurnalul
Consiliului de Mini$tri cu Nr.
2.301 din 1935,
Decide:
Art. I. Se scutesc de dreptu-
rile de import ce se percep de
\Tana, adicä de taxele vamale,
impozitul pe lux si cifra de afa-
ceri, taxa de autorizatie, taxa de
consumatie, taxa timbrului pro-
portional pe facturä, taxa de 12
la sutä ad-valorem, taxa de ju-
matate la sutä, taxa de drumuri,
piesele de rezervä si materiale
de fabricatie de naturä speciale,
importate de cätre Monetäria
Nationalä pentru nevoile exclu-
sive intretinerii maoinilor Mono-
Oriel si baterii monezilor.
Materialele contingentate im-
portate direct de Monetaria Na-
tionalä sunt autorizate a fi im-
portate pe baza acestui jurnal,
Tärä obligatia de a se prezenta
1) J. C. M., sub Nr. 742 din 1936.
s 'a publicat in Monitorul Oficial
p. I, Nr. 87. din 15 Apriie 1936.
A se vedea legea monetäriei natio-
nale din 23 Februarie 1935, la pa g.
122, vol. XXIII, ell Deeret,
din 28 August 1936, in acest volum.
A se vedea si J. C. M., din 18 Au-
gust 1936, in acest volum.
 16 Aprílie 1936
in fiecare caz autorizatii de im-
port din partea Directiei regle-
mentärii comertului exterior,
precum i cu dispense certifica-
telor de origine.
Aceste avantaje se vor acorda
de Directia vämilor din Minis-
terul de Finante, pe bazd de ce-
reri, iar vämile vor fi obligate
sä. comunice Directiei reglemen-
tärii comertului exterior, ime-
diat dupd efectuarea fiecdrui im-
port, totalul exact al materiale-
lor contingentate, importatä con-
form prevederilor prezentului
jurnal.
Art. II. D. ministru al finan-
telor este insärcinat cu aducerea
la indeplinire a dispozitiunilor
din prezentul jurnal.
LEG
pentru organizarea si functionarea Tnvi-
tämântului secundar industrial
profesionale i coli de meserii)
DIN 16 APRILIE 1926 1)
TITLUL I
CAPITOLUL I
Dispozifiuni generale
1. Invätämäntul secundar in-
dustrial are ca scop sä pregd-
teascd in mod metodic, pentru o
profesiune cu caracter indus-
1) Aceastä Lege s 'a votat de Senat
in sedinta dela 31 Marti° 1936, de
Adunarea Deputatior la 2 Aprilie
1936, s 'a promulgat cu I. D. R. Nr.
908 din 1936 si s'a publicat in Mo-
nitorul Oficial, p. I, Nr. 88 din 16
Aprilie 1936.
Ea abrogä Legea invätämântului
profesional, din 29 August 1901,
pag. 2373, vol. III (editia 1907).
A se vedea in legäturä:
1. Legea pentru pregätirea profe-
sionalä i exereitarea meseriilor, din
30 Aprilie 1936, la ordin. cronol. in
acest vol.
www.digibuc.ro
555
trial, pe absolventii i absolven-
tele a eel putin 4 clase primare.
2. Invätdmântul industrial se
predd:
a) In scolile Statului,
b) In scolile sau institutele
particulare autorizate de Stat,
conform legii invätämântului
particular.
3. Invätämäntul secundar in-
dustrial se predd in: '
a) Gimnazii industriale, in
care durata cursurilor este de
patru ani;
b) Licee industriale, in care
durata cursurilor este de patru
ani;
c) Scoale speciale industriale,
in care durata cursurilor este de
doi ani.
44. Indrumarea i supraveghe-
rea generald a invätämntului
secundar industrial sunt in sar-
2. Legea infatämântului secundar
teoretic din 7 Mai 1934, la pag. 231,
vol. XXII, ell mod. 11 Aprilie 1935,
pag. 328, vol. XXIII.
3. Legea invätämäntului particu-
lar din 22 Decemvrie 1925, la pag.
582, vol. XIXII.
4. Legea invätämäntului menajer
din 12 Mai 1913, la pag. 101, vol.
VIII.
5. Legea invätämäntului manic
din 2 August 1929, la pag. 861,
vol. XVII.
6. Legea scoalelor secundare con-
fesionale din 27 August 1929, la pag.
1160, vol. XVII.
7. Legea scoalelor industriale de
ucenici din 28 Marti° 1926, la pag.
226, vol. XVXVI.
8. Legea scoalelor profesionale ale
Reuniunii femeior din 20 Iulie 1924,
la pag. 821, vol. XIIIXIV.
9. Legea personalului didactic al
scoalelor profesionale din 19 Apr!-
lie 1912, la pag. 1243, vol. VII.
10. Legea scoalelor profesionale
de fete ale Municipiului Bucuresti,
din 5 Iunie 1930, la pag. 333, vol.
XVIII.
55(3 16 Apri lie 1936
cina Statului, care exercitd, a-
ceste atributiuni prin Ministerul
Instructiunii 1).
Ministerul Instructiunii intoc-
meste regulamentele i progra-
mele scoalelor secundare de in-
vAtämânt industrial de Stat, cer-
ceteaa, si aproba regulamentul
de condueere si functionare, pre-
cum si programele scoalelor se-
cundare particulare de invAtà-
mânt industrial.
5. In scoalele secundare de in-
vätämânt industrial, fie de Stat,
fie particulare, nu se pot folosi
alte manuale didactice decât
cele aprobate de Ministerul In-
structiunii.
CAPITOLUL II
lnliinforea §coalelor secundare de in-
vägimânf industrial
6. 0 coalä secundarti de in-
vatämânt industrial, de orice ca-
tegoric ar fi, se infiinteaza de
Ministerul Instructiunii, cu avi-
zul Consiliului Superior de In-
drumare a Invgtámântului In-
dustrial, precum si cu avizul
Consiliului permanent.
Aceasta conditie este indispen-
sabilà si pentru transformarea
unui gimnaziu industrial in li-
ceu industrial sau in scoald spe-
cialà industrialg,, precum si pen-
tru infiintarea de clase divizio-
nare sau de noi
Pentru infiintarea de clase di-
vizionare, necesitate de conti-
nuarea fireascd a unor clase di-
vizionare existente, este nece-
sar5, numai aprobarea Ministe-
rului.
7. Judge le, comunele, Came-
rele de comert si industrie, Ca-
merele de muncA, precum si Co_
mitetele scolare ale scoalelor de
1) A se vedea Deeretul pentru or -
garnizarea Ministerului Edueatiunü
Nationale, din 12 Noemvrie 1936,
la ordinea eronologieä in aeest vo-
lum.
www.digibuc.ro
Invatämânt industrial pot in-
fiinta scoale secundare de Inva-
tAmânt Industrial, având carac-
terul i dreptul scoalelor de Stat,
ins5, numai cu aprpbarea prea-
labilä a Ministerului Instruc-
tiunii, clatä In conditiunile pre-
vtizute la articolul precedent Si
in conformitate cu legea invätti.-
mântului particular, precum
cu obligatia pentru ele de a face
fatà cheltuielilor necesare Intro-
inerii procurärii ma-
terialelor i salarizgrii persona-
lului.
astfel infiintate vor
coalele
fi supuse dispozitiunilor legii de
fatä, in ceea ce priveste infiin-
tarea i organizarea lor, numi-
rea, drepturile i datoriile ner-
sonalului didactic si de condu-
cere, progr.amele si regulamen-
tele respective. Ele vor fi sub
controlul Directiunii Inv545.mân-
tului tehnic.
8. Persoanele particulare, pre-
cum si societätile economice,
culturale sau comunitátile reli-
gioase, pot infiinta scoli secun-
dare particulare de invAtämânt
industrial, insA numai conf or-
mându-se legii de fat& si legii
invàtämântului particular.
CAPITOLUL III
Limba de predare in ;coalele secun-
dare de inveijämant industrial
9,, Inv546mantul in toate scoa-
lele secundare industriale se
precla in limba românà.
CAPITOLUL IV
Durata anului §colar,inscrieri, promo-
fiuni, certificate §i diplome
10. Data inceperii anului sco-
lar, durata vacantelor si data
inceperii lor vor fi fixate prin
regulamentele speciale ale dife-
ritelor categorii de scoli.
11. Inscrierea elevilor se face
de câtre reprezentantii lor le-
gali.
 16 Apt Ille 1936 557

12. Inscrierea elevilor In pH= unui lieeu industrial se fac

ma clash' a gimnaziilor indus- numai pe baza unui examen de
triale se face pe baza prezenta- admitere, la care sunt primiti
rii adeverintei de absolvire atât absolventii gimnaziilor teh-
primelor patru clase primare. nice de toate categoriil cât i
In cazul and numärul aceia ai ginanazillor teoretice.
prezentati la Inscriere va fi Probe le din care vor consta a-
mai mare decal acel al locurilor ceste examene, precum
disponibile, se va tine un con- tuirea comisiilor, vor fi stabilite
curs de admitere dupa normele prin regulamentul de aplicare a
stabilite prin regulament. prezentei legi.
Copiii de nationalitate strainä Nota medie pentru reusita /a
vor fi admisi numai in limita acest examen este de cel putin 6.
locurilor ramase vacante, dupä Elevii reusiti la examenele de
ce se vor fi Inscris toti copiii ce- admitere si care nu vor avea
tätenilor români. lee In coala la care au depus
Absolventii cursului primar exarnenul vor avea dreptul sa
complet cu 7 clase pot fi admio se Inscrie la alte licee indus-
In cl. III a unui gimnaziu in- trials ale Statului In limita lo-
dustrial, Ins& numai In urma curilor disponibile.
trecerii unui examen teoretic si 17, Pentru admiterea In li..
practic, ale cärui norme se vor ceele industriale, varsta minima
stabili prin regulament. este de 15 ani, iar varsta maxi-
13. Pentru admiterea In gim- ma de 18 ani.
naziiIe industriale varsta mini- Ministerul poate acorda dis-
ma este de 11 ani, iar vârsta pensä de varsta liana la 6 luni
maxima de 15 ani. In minus sau un an in plus.
Dispensa de varsta pang, la 6 18. Promovarea dintr'o cIasa
luni In minus sau de 2 ani In a unui liceu industrial se face,
plus poate fi acordata numai de tinându-se seama de notarile din
Minister. cursul anului, precum í de re-
14. Promovarea dintr'o clasa zultatul unui examen de sfarsit
a unui gimnaziu industrial, se de an, atât la cursurile teoretice,
face pe baza notarilor anuale cat si la lucrärile practice, iar
a examenului de sfârsit de an, absolvirea unei astfel de coale
at'at la cursurile teoretice, cat si se face pe baza unui examen de
la luerarile practice, iar absol- absolvire, care va consta din
yirea gimnaziului se face pe probe la cursurile teoretice de
baza unui examen de absolvire specialitate si din probe prac-_.
care va consta din probe la tice.
cursurile teoretice de specialitate Normele de proniovare si de
si din probe practice. teusitä la examentl de absolvire
Normele de promovare si de se stabilesc prin regulament.
reusith la examenul de absolvire Nota medie pentru reusita la
se stabilesc ptin regulament. acest examen este de eel putin 6.
Nota medie pentru reusita la 10. Pentru Incadrarea In June-
examene este de cel putin 6. tiunile de specialitate din servi-
15., Pentru incadrarea In func- eiile publice, absolventii si ab-
tiunile de specialitatsa lot din solventele liceelor industriale
servictile publice, absolventii si sunt echivalati, ea titlu, cu ab-
absolventele gimnaziului indus- solventii liceelor tedretice.
trial sunt echivalati ca titlu cil 20. In scoalele speciale indus-
absolventii gimnaziilor teoretice. triald siint admisi, In urma tinui
16. Inscrierile In prima olasá examen, absolventii j absolveh-

www.digibuc.ro
558 16 Apri lie 1936
tele liceelor industriale, precum
si absolventii i absolventele li-
ceelor teoretice, agricole si co-
merciale.
Prin regulamentul de aplicare
a prezentei legi se va stabili la
care din sectiile acestor scoli se
pot inscrie absolventii liceelor
industriale si la care sectii se
pot inscrie absolventii liceelor a-
gricole, comerciale i teoretice.
21. Pentru admiterea In scoa-
lele speciale industriale vArsta
minimä este de 19 ani.
Ministerul poate acorda dis-
pensä de vArsth dar numai pAriä
la I an In minus.
22. Promovarea elevilor din-
tr'o clash In alta a unei $coale
speciale industriale se face ti-
nându-se seama de nothrile din
cursul anului, precum $i de re-
zultatul examenului de sfârsit
de an, iar absolvirea se face pe
baza unui examen de absolvire.
Normele de promovare si de
reusith la examenul de absolvire
se stabilesc prin regulament.
Nota medie pentru reu$ita la
aceste examene va fi cel putin 7.
23. Probele din care vor con-
sta examenele de admitere si de
absolvire mentionate mai sus,
precum i alcätuirea comisiilor
de examinare, vor fi stabilite
prin regulamentul de aplicare a
pre7entei legi.
24. Efectivul nu poate trece
de 50 elevi in clasele gimnaziale
$i de 40 In clasele liceale si ale
scoalelor speciale industriale.
Numärul elevilor (elevelor) cu
a chror preghtire poate fi inshr-
cinat un profesor-maestru de
lucrári practice nu va trece
de 20.
25. Elevii i elevele primilor
ani ai unui gimnaziu indus-
trial pot trece, pe baza unui exa-
men de diferentä, dela speciali-
tatea la care s'au Inscris la altä
specialitate.
Elevii si elevele care au termi-
nat clasa I sau II a unui gim-
www.digibuc.ro
naziu teoretic, agricol sau co-
mercial, pot trece in clasa urnah.
toare a unui gimnaziu indus-
trial, pe baza unui examen teo-
retie i practic, ale cärui norme
se stabilesc prin regulament.
26. Elevul (eleva) care va rh-
mâne repetent mai mult de douh
ori In aceeasi clash va fi elimi-
nat din scoald si nu se va putea
Inscrie In alth scoalä de Invätä-
mânt industrial.
Se va putea acorda, Inch un
an de repetare acelor elevi care
au fost siliti sh absenteze dela
scoalä din cauzI de boalä bine
constatath.
27. Certificatele i diplomele
de Invätämânt industrial, obti-
nute In sträindtate, nu sunt con-
siderate ca valabile decat In
urma echivalärii lor de chtre
Consiliul permanent al instruc-
tiunii, completat cu reprezentan-
tii Invätämântului industrial,
care poate acorda sau respinge
echivalenta, având dreptul sh
dispund supunerea candidatului
la un examen complimentar.
Consiliul permanent va acor-
da echivalenta diplomelor si cer-
tificatelor obtinute In straing-
tate numal In cazurile când a-
ceste diplome $i certificate au
deplinä valabilitate In tara care
le-a emis i dach existä In a-
ceastä privinth o conventie de
reciprocitate intre tara noastr4
tara respectivd.
28. Autoritätile scolare fiin-
gure au dreptul de a elibera co-
pii sau duplicate de pe diplo-
mele sau certificate scolare, con-
form normelor Inscrise In legile
regulamentele scolare.
CAPITOLUL V
Programe de invätämânt
29. 0 coalä. de Invätämânt
industrial poate avea una sau
mai multe sectiuni de speciali-
zare.
 16 Apri lie 1936 559

Pentru fiecare din aceste sec- va fi cel mutt 3 din totalul ore-
tiuni se Intocmesc de Minister, tor.
cu avizul Consiliului superior Pentru a se obienui cu vieata.
de indrumare, programe de In- din atelierele particulare, devil
vgtämânt care cuprind materii ecoalelor industriale de bgieti
teoretice, arte i dexteritgti vor face, In cursul vacantelor de
lucrári practice. varg, practicä Intr'o fabricg sau
1. Materiile teoretice se gru- Intr'un atelier particular, auto-
peazg In 2 categorii: rizat de Directiunea ecoalei res-
a) Materiile de culturd gene- pective, conform normelor sta-
rald, comune pentru toate sec- bilite prin regulament.
tiile unei aceleiaei ecoale, care Institutiile industriate ei in-
vor fi alese dintre cele care se dustriaeii sunt obligati sá pri-
predau In ecolile de Invgtämänt meascd, pentru stagiul de prac-
teoretic, Insä cu desvoltärile so- tich, pe elevii sau elevele, pe ab-
cotite necesare pentru a Inlesni solventii sau absolventele *edi-
formarea elevului atät din punct tor industriale, a le da toate in-
de vedere tehnic, cât ei din punct drumárile folositoare In legäturg
de vedere cetgtenesc; stransá cu obiectul Intreprinde-
b) Materiile de specialitate, ei a comunica directiunii
care au de scop sg dea elevului ecolii respective aptitudinele
culture tehnia, de care are ne- purtarea dovedite In timpul
voie pentru exercitarea In bum practicii.
conditiuni a specialitätii sale. Cei care vor refuza primirea
Aceste materii vor varia dupä practicantilor precum ei aceia
sectiuni. care vor Impiecleca educarea
2. Artele si dexterittifile care specializarea practicantilor In
au de scop sg dea eIevilor edu- ramura industrialä pentru care
catia artisticd ei fizicg. sunt preggtiti, vor fi pasibili de
3. Lucrdrile practice au meni- o amendg de 200-2.000 lei, iar
rea de a da elevului deprinderea In caz de recidivg la o amenda
Indeingnarea trebuitoare pen- de 2.000-20.000 lei, In report cu.
tru practicarea specialitätii pe importanta Intreprinderii.
care ei-a ales-o. Aceste amenzi vor fi värsate
Aceste lucräri se vor face sub pentru fondul de ajutorare a
conducerea personalului didac- absolventilor sau absolventelor
tic special pregAtit ei dupä a- ecolilor de Invátámânt Indus-
numite programe In atelierele ei trial.
laboratoarele anexate ecoalelor Abaterile se vor constata de
respective. cátre Consiliul de Indrumare,
30. Numärul zilnic al orelor prin delegatii sái. Aceste amenzi
de cursuri teoretice ei de lucrári se vor urmäri ei Incase, prin
practice se va fixa pentru fie- Ministerul de Finante, conform
care specialitate, prin regula- legii de urmärirel).
mentele i programele respec- Refuzul repetat se pedepseete
tive. cu maximum prevazut. In caz de
El nu va trece de 8 ore pentru recidivd.
bäieti i 7 ore pentru fete, Absentarea practicantilor dela
Din numärul total al orelor practice industrialg va fi soco-
anuale, cel mutt 1/3 va fi desti- 1.) A se vedea legea pentru perm-
natg cursurilor teoretice, iar
restul pentru luergrile practice. perea si iumärirea véniturilor tal-
In gimnaziile de fete, numä- blice din 5 Mai 1934, la pag. 217,
rul orelor de cursuri teoretice vol. XXIL
www.digibuc.ro
 560 16 Apri lle 1936
titä ca i absentarea dela orele
de clasA.
3L -La alcAtuirea programe-
1or de studii si de lucräri prae-
tice ale gimnaziilor industrial;
se va avea in vedere ca specia-
lizarea sä, nu inceapA din cl. 1-a,
pet-Am ca elevii sä, fie indru-
mati spre specializare la Incepu-
thi a II-a, potrivit apti-
tudinilor individuale de care au
clat dovad& in cursul clasei I-a
pe baza unor probe psiho-teh-
nice, insituite de scoalä In acest
seop.
Pentru fete specializarea va
Incepe din clasa III-a.
TITLUL II
Dispozitiuni speciale
CAPITOLUL VI
invägimônful secundar industrial
pentru báiefi
32. Invätämântul industrial
pentru Mieti se preclA fn:
A. Gimnazii industriale;
B. Licea industriale;
C $coale speciale industriale,
A. Gimnazii industrials pentru
bdiej
33. Gimnaziile industriale
de scop a desvolta la absolventii
a eel putin 4 clase primare in-
teresul pentru meserii si a da Iii
raod metodic, acelora dintre ei,
care doresc imbrAtisa mai re-
pede o carierA ProductivA, en-
noltintele teoretice 51 practice
absolut .necesare pentru exerci-
tarea unei meserii.
34. 1. Materiile teoretice, ce
se predau in giinnaziile Indus-
triale de briieti, sunt:
Materii de ciaturd gene-
raid: limba romänä, limba gr-
mana, (limba francez,1 faculta-
tiv), notiuni de istoria Roinetni-
ndtitinl sumare de istoriEt
universalg, in legáturg cu isto-
www.digibuc.ro
ria Românilor, notiuni sumare
de geografie general& i geo-
grafia României, aritmeticA si
geometrie, notiuni practice de
stiinte fizico-chimice $i stiintii
naturale, religie, notiuni de
igiend, notiuni de instructie ei-
legislatie muncitoreascä..
b) Materii de specialitate: de-
senul industrial, (desenul geo-
metric, desenul de proiectie Si
desenul special), desenul orna-
mental, modelajul, contabilita-
tea si devize, tehnologia mate-
rialelor, a uneltelor si a meserii-
lei. respective.
2. Arte si dexteritclti: caligra-
fia, muzica i educatia
3. Lucrari practice: Acestea se
vor executa dupa programe ana-
litice alcätuite In conformitat,e
cu dispozitiunile art. 29, punctul
3 si art. 30 din prezenta loge.
35. Absolventii gimnaziilor
industriale dobAndesc un certi-
ficat de absolvire, care le con-
ferA titlul de practicant".
Acest certificat le acordA drop-
tul sA exercite meseria, sA de-
lucrAtori, in conformitate
eu dispozitiunile prevazute In le-
gea rneseriilor, precum i drep-
tul de a beneficia de dispozitiile
art. 72 din legea recrutArii
Ei pot obtine certificatul de
lucrAtor i dela scoalele de in-
vätämänt industrial, dupä o
practicA de doi ani f Acut& in
atelierele de aplicatie de pe lângä
scoalele de Invätämänt indus-
trial si in urma trecerii cu sue-
ces a tinui examen.
B. Licee industriale pentru
bdieti
36. Liceele industriale au de
scop:
a) SA formeze meseriasi spe-
cial instruiti In iamurile de in-
dustrie si de artä industrialä,
1) A se vedea legea reerutarii ar-
mqtei din .7 Iulie 3.930, la pag. 578,
vol. XVIII,
 16 Aprilie 1936
care cer o preggtire teoreticg ai
practica deosebitg;
b) S. pregateascg metodic pe
,viitori maieatri, sefi de ateliert
sefi de fabricatie, patroni etc.
37. 1. Materiile teoretice ce. se
predau In liceele industriale de
bgieti sunt:
a) Materiile de culturd gene-
raid: limba românä, (limba fran-
cezg facultativ), limba germang,
matematici, stiintele fizico-chi-
mice, istoria industriei si a ar-
telor industriale (biografii ale
meseriasilor de seamg, din targ
sträingtate), religie, notiuni
de igieng, de instructie civicg,
legislatie industrialg, economie
politic& i istoria Românilor;
b) Materii de specialitate: de-
senul industrial, desenul orna-
mental, mecanica i notiuni de
rezistenta rnaterialelor, organe
de masini, tehnologia speciali-
tätilor respective (materiale, u-
nelte si masini, procedee de lu-
cru), cursuri tehnice de speciali-
tate ale fiecgrei sectiuni (mo-
toare, electrotehnicg, aviatie
etc.), contabilitate si devize, stu-
diul organizgrii intreprinderi-
lor comerciale si industriale.
2. Arte dexteritdti: muzica
si educatia fizicg.
3. Lucrdri practice, care se vor
executa dupg programe alcgtui-
te In vederea realizArii incgt mai
bune conditiuni a scopului ur.
märit de aceste scoale.
38. Absolventii liceelor indus_
triale dobandesc un certificat de
absolvire care le confer/ titlul
de maestru".
Acest titlu le acordä drepturile
preväzute pentru acestia In le-
gile muncitoreati, precum si
drepturile prevIzute in prezenta
lege pentru cei care doresc sg
deving profesori-maestri de lu-
crgri practice In invätámântul
industrial. Cei ce posedg acest
titlu, vor beneficia de dispozitiu_
nile art. 72 din legea recrutgrii
C. Ilamangiu, vol. XXIV. 36.
www.digibuc.ro
561
C. $coale speciale industriale
pentru bdieti
39. $coalele speciale indus-
triale au ca scop sg formeze:
Conducgtori in intreprinderile
industriale particulare sau de
S tat 1).
Ajutori ai inginerilor de dife-
rite specialiati (mecanici, else-
tricieni, industriali etc.).
Conducgtori, ajutori ai arhi-
tectilor.
Desenatori j functionari in
birourile tehnice.
Intreprinzgtori de lucrgri pu-
Mice i particulare.
40. In aceste scoale, pe lAngg,
limbile francezg sau germang,
nu se predau deal materii de
specialitate care se vor stabili
prin regulament pentru fiecare
sectiune si se vor execute, lu-
crgri practice In ateliere anexe,
organizate- ca Intreprinderi co-
merciale sau pe bazg de coops-
ratie de productie i desfacere
spre a se cla astfel elevilor aces-
tor scoli posibilitatea de a se
perfectiona in specialitatea res-
pectivg.
Aceste ateliera care vor purta
denumirea de ateliere de apli-
catie" vor fi organizate In asa
tel Incgt sg satisfacg toate cerin-
tele intreprinderilor industriale
moderne, bazate pe rationalize-
rea munch.
Ele vor trebui sg serveascg de
model din punct de vedere al
metodelor de lucru.
Atelierele de aplicatie se pot
Infiinta si pe lângg liceele in-
dustriale In care se preclau spa-
cialitgti pentru care- nu existg
scoale speciale industriale.
Organizarea si functionarea a-
cestor ateliere vor fi stabilite
prin regulamente speciale.
i) A se vedea Decizia pentra orga-
nizarea scolior miniere, din 3 Fe-
bruarie 1936, la pag. 306 in acest
volum.
562 16 Aprilie 1936
41. In atelierele de aplicatie
ale $coalelor speciale industriale
pot fi primiti si ucenici.
42. PregAtirea practica a el&
vilor scoalelor speciale indus-
triale se pot face si:
a) In atelierele institutiunilor
care depind de alte departamen-
te (C. F. R., Arsenal etc.);
b) In atelierele particulare
sau de Stat, care au un utilaj
de specialitate cu care nu Bunt
inzestrate atelierele de aplicatie
ale $coalei respective.
In aceste din urmä cazuri pre-
gAtirea practice', se va face cu
autorizatia si sub controlul Di-
rectiei scoalei respective.
43. Absolventii sroalelor spe-
ciale industriale dobândesc di-
ploma de conducdtori industriali
(in specialitatea respectiva), care
le confern
a) Drepturile preväzute in le-
gile Ministerului de Industrie si
Comert, cu privire la organiza-
rea si functionarea intreprinde-
rilor industriale;
b) Drepturile prevIzute de art.
71 din legea recrutIrii;
c) Dreptul de a se inscrie In
scoalele de invätämânt superior
tehnic: $coli politehnice, insti-
tutele tehnice universitare, A-
cademia de Arhitecturd, Acade-
mia de Arte Frumoase;
d) Dreptul de a, se inscrie in
pcoala normalI, pentru pregati-
rea personalului didactic de lu-
crIri practice al scoalelor se-
cundare teoretice si industriale,
aceasta Ins/ numai pentru ab-
solventii care au la baza liceul
industrial si care vor fi trecut
examenul special prevIzut de
art. 54.
CAPITOLUL VII
invälämântul secundar industrial
pentru fefe
44. Invätemântul industrial
pentru fete are o organizare a-
naloage, celei a invätImântului
www.digibuc.ro
industrial al Mietilor. El are
de obiect pregItirea in vederea
unor meserii potrivite aptitudi-
nelor femenine si urmäre$te sco-
puri asemänätoare celor ale in-
vätämântului industrial al baie-
tilor, f Ira a pierde din vedere si
pregátirea necesarä vietii de fa-
milie.
45. Invätämântul industrial
al fetelor se predä in:
A. Gimnazii industriale pentru
fete.
B. Licee industriale pentru
fete.
C. Scoli speciale industriale
pentru fete.
A. Gimnazii industriale pentru.
fete
46. Gimnaziile industriale
pentru fete au de scop:
a) SI desvolte la absolventele
a cel putin 4 clase primare, in-
teresul pentru meserii si sä dea
In mod metodic acelora dintre
ele care doresc sä, imbrItiseze
mai repede o carierä produc-
tiva cunostintele teoretice EA
practice absolut necesare pen-
tru exercitarea unoi meserii;
b) SA perfectioneze procedeele
de lucru intrebuintate in indus-
tria casnicd,
47. 1. Materiile teoretice care
se predau in gimnaziile indus-
triale pentru fete sunt:
a) Materii de culturd general&
limba romând, limba francezä,
(limba germand facultativ), isto-
ria Românilor $i. notiuni sumare
din istoria universalI in legItu-
rä cu istoria Românilor; notiuni
sumare de geografie generalä,
geografia României, aritmetica
$i geometria; notiuni de fizico- '
chimice si $t. naturale, religia,
igiena, gospodária si educatia IL
zicá;
b) Materii de specialitate: de-
senul geometric, desenul orna-
mental, desenul de specialitate,
contabilitatea si devize, tehnolo-
 16 Aprilie 1936
gia materialelor, a uneltelor si a
meseriilor respective.
2. Arte i dexteritdli: caligra-
fia. muzica j educatia fizica.
3. Lucrdrile practice se vor e-
xecuta dung programa analiticil
alatuitá in cdnformitate cu art.
29, punctul 3 si art. 30 de mai
sus.
48. Absolventele gimnaziilor
industriale dobândesc un certi-
ficat de absolvire, care le con-
fera titlul de practicante".
Acest certificat le acordd clrep-
tul sit exercite meseria i sd de-
vinti in conformitate
cu dispozitiunile previtzute in le-
gea meseriilor 1).
Ele pot obtine certificatul de
lucrátoare si dela scoalele de in-
vätdmânt industrial, dupd, o
practicd de 2 ani fäcutá in ate-
lierele de aplicatie ce vor func-
Vona pe lângä u,nele din aceste
scoale si in urma trecerii cu suc-
ces a unui examen.
Prin derogare dela legea me-
seriilor, absolventii si absolven-
tele gimnaziilor industriale dupg
practica de 2 ani in atelierele de
aplicatie ale scoalelor de invd-
tdmânt industrial Ii vor putea
deschide ateliere pe cont propriu
in comunele rurale
B. Licee industriale pentru fete
49. Liceele industriale pentru
fete au de scop:
a) Sd formeze, pentru ramu-
rile de industrie care cer o pre-
gdtire deosebitá teoreticd i prac-
ticd, elemente special instruite;
b) Sá preateascd metodic pe
viitoarele maestre i conclucd-
toare de ateliere, precum si pa-
troanele din industrii.
50. 1. Materiile teoretice ce se
predau In liceele industriale de
fete sunt:
1) A se vedea Legea pentru pre-
gätirea profesional i exereitarea
meseriilor, din 30 Aprilie 1936, la
ordinea eronologicii, in aeest volum.
www.digibuc.ro
563
a) Materii de cultura generatd:
limba romand, limba francezd,
germand facultativd), a-
ritmetica si geometria, notiuni
sumare cu aplicatiuni practice
din stiintele fizico-chimice si sti-
intele naturale; notiuni sumare
de pedagogie, igiend, puericul-
turá si gospodärie, religia, no-
tiuni de istoria industriei si a
artelor industriale, istoria Ro-
mânilor, legislatie muncitorea-
scd. Notiuni sumare de geogra-
fie economicd si economie poli-
tica.
b) Materii de specialitate: de-
senul ornamental, desenul de
specialitate, contabilitate si de-
vize, tehnologia materialelor, a
uneltelor si a meseriilor respec-
tive, cursurile tehnice de specia-
litate ale fiecdrei sectiuni (aces-
tea se vor preciza prin regula-
ment), studiul organizärii Intro-
prinderilor industriale si comer-
ciale.
2. Arte i dexteritdfi: muzica
si educatia fizicd.
3. Lucrdri practice, care se vor
executa dupd programe alcd-
tuite In veclerea scopului urmd.-
rit la aceste scoale (In ateliere
pe specialitäti, In conf. cu art.
29. punct. 3 si art. 30).
51 . Absolventele liceelor in-
dustriale pentru fete dobtIndesc
un certificat de a.bsolvire care le
conferd titluri de maestre".
Acest titlu le acordä dreptn-
rile prevdzute pentru acestea In
legile muncitoresti, precum si
drepturile prevAzute in prezenta
lege pentru cele care vor sd, de-
vind profesoare-maestre de lu-
crári practice in Invátämântul
secundar de toate categoriile e
supra primar.
52. Pentru perfectionarea prao-
ticä a absolventelor acestor *cob.
In specialitätile pentru care nu
existä scoalele speciale indus-
triale, se vor infiinta pe lângá
liceele industriale de fete din
centrele industriale importante
554 16 Apri lie 1936
ateliere de aplicatie organizate
'ea intreprinderi comerciale sau
pe bazá de cooperatie de pro-
ductie $i desfacere.
Organizarea lor va trebui sa
satisfaca toate cerintele intre-
trinderilor industriale moderne,
in care munca este organizatà in
mod stiintific. Ele vor trebui sa
serveascl de model din punct
de vedere al metodelor de lucru.
Un regulament special va a-
râta amánuntit organizarea si
functionarea acestor ateliere.
C. $coale speciale industriale
pentru fete
53. Scoalele speciale indus-
triale pentru fete au de scop sá
formeze personalul femenin uti-
lizat in intreprinderi industriale,
ca: desenatoare In industrie $i
arhitecturä, functionare si cal-
culatoare pentru birourile teh-
nice industriale, laborante In la-
boratoarele de incercári elec-
trice, fizice, mecanice, In labo-
ratoarele uzinelor metalurgice,
In acele de produse textile, ce-
ramice, chimice, farmaceutice
etc.
Organizarea acestor $coale este
analoagl cu aceea a scoalelor
speciale industriale pentru bá-
ieti.-
CAPITOLUL VIII
Examenul de selectionare penfru od-
miferea in invälämântul fehnic
superior
54. Absolventii si absolventele
liceelor industriale, precum $i ai
scoalelor speciale industriale
pentru a se putea prezenta la
examenele de admitere In scoa-
lele tehnice de grad universitar
in legAturrt cu specialitatea lor
($coale politehnice, institute teh-
nice universitare, academii de
arhitecturk academii de arte
itrumoase etc.), sau In scoala nor_
male,* a invätnmantului indus-
trial, trebue sâ, treaca In prea-
www.digibuc.ro
labil un examen numit examen
de selectionare pentru admite-
rea in invätämântul superior in-
dustrial".
Ministerul Instructiunii Pu-
blice va fixa anual numärul ma_
xim de candidati ce pot fi decla-
rati reusiti, luând pentru acea-
sta avizul consiliului superior de
Indrumare care va tine seama de
indicatiile date de $colile de In-
vätämânt superior tehnic, pre-
cum $i de cele ale scoalelor nor-
male industriale.
Examenul de selectionare se
depune la Bucuresti, inaintea u-
nei comisiuni, special instituita,
de Ministerul Instructiunii.
Va fi o singurá sesiune pe an
intre 20 Septemvrie $i 5 Octom-
vrie.
Comisiunea se compune din 5
membri dintre care: un inginer
profesor, agregat sau conferen-
tiar definitiv la o scoalá de In-
vAtamânt tehnic superior, care
este si presedintele comisiunii.
Un inginer profesor titular de-
finitiv la o scoalá de inváta-
mânt industrial sau inginer ins_
pector al acestui InvAtämânt.
Trei profesori titulari clefini-
tivi din InvAtAmantul indus-
trial, dintre care doi pentru
partea literará si unul pentru
partea stiintificá.
La examenul de selectionare
pentru fete, comisiunea va fi
formatä de asemenea din 5 mem-
bri, si anume:
Un inginer profesor agregat
sau conferentiar definitiv la o
scoalà de invátàmânt tehnic su-
perior, care va fi $i presedintele
comisiunii,
0 profesoará titulará defini-
tivd pentru materWe de specia-
litate.
3 profesoare titulare definitive
din Invätämântul industrial al
fetelor, din care doul pentru
partea literará si una pentru
partea stiintificl.
 16 Aprilie 1936 565

Examenul va consta din probe face numai in baza unui concurs

scrise si probe orale.
Probe le scrise se vor da din
limba i literatura romând, lim-
ba francezd, sau germand si ma-
tematici.
Probe le orale se vor da din
limba si literatura românä, lim-
ba francezd, sau germand, isto-
ria românilor, geografia Româ-
niei, matematici, stiintele fizico-
chimice, iar tehnologia si me-
canica numai la bdieti, in cazul
când fetele nu au urmat acea-
std specialitate.
Notarea rdspunsurilor candi-
datilor se va face cu cifre dela
1-10.
Candidatii respinsi in 3 se-
siuni la examenul de selectiune,
nu vor mai avea dreptul sd se
prezinte la acest examen.
55. Examenul de selectionare
conf era dreptul de a beneficia de
dispozitiile art. 71 din legea re-
crutdrii.
$coala normald a invlttetmdntu-
lui industrial
56. Preatirea stiintificd
pedagogicd a profesorilor-maes-
tri si a profesoarelor-maestre de
lucrári practice perttru invätä-
mantul industrial i a profeso-
rilor de materii teoretice de spe-
cialitate din Invätämântul in-
dustrial se desdvArseste Inteo
scoalä normald pentru pregáti-
Tea acestui personal, denumitd
normald a invettetnidn-
tului industrial", a carei organi_
zare si mod de functionare ee
vor stabili printeun regulament
special.
57. Durata cursurilor in acea-
etá pentru pregAtirea pro-
fesorilor-maestri si a profesoare-
lor-maestre de lucrari practice
a profesorilor de materii teo-
retice de specialitate, mentionate brári practice, din specialitatga
la art. 79, alin. c, si a profesoa- (respectiO unul dela acaala nor-
Telor de materii teoretice de spe- maid. a Invtitämântului
"cialitate, este de doi ani.
Admiterea in oceastd, seoaläse industrial, si
la care pot lua parte:
a) Absolventii i absolventele
scoalelor speciale industriale
care au la Mzá un liceu indus-
trial si care dupd terminarea
scoalei speciale industriale vor
fi fdeut, in specialitatea lor, o
practicd efectivá de eel putin un
an in atelierele din industria
particulard sau de Stat indicate
de directiunea scoalei normale;
b) Absolventii j absolventele
liceelor industriale, care vor fi
luerat efectiv in specialitatea lor
cel putin 3 ani in atelierele din
industria particulard indicate de
directiunea scoalei normale.
Toti acesti absolventi, dela a-
lineatele a si b, trebue sd fi tre-
cut examenul de selectionare pre-
vdzut la art. 54.
Ca ani de practicd, nu se soco-
teste timpul servit ca maestri'
sau profesor suplinitor de cursu-
ri teoretice de specialitate sau
de lucrári practice la o *coed.
din Invätämântul industrial, din
Itnvdtämäntul muncitoresc sa-u
din invätämântul teoretic.
Numärul locurilor in scoala
normald industriald se va fixa
de Ministerul Instructiunii in
fiecare an, dupd, vacantele din
invdtämântul industrial.
58. Examenul de absolvire
acestei scoale se va trece In fata
unei comisiuni formatd, pentryt
báieti, din:
a) Un inginer-profesor titular
in invätämântul superior Oh-
nic, care va fi presedintele comi-
siunii;
b) 2 profesori ingineri de spo-
cialitate, dintre care unul d.ela
,scoala normalä a fnvd,tämântu-
lui industrial, iar celklalt dela
un liceu industrial;
c) 2 profesor.t-maestri de, 141-
iar celdlalt dela un jiqu

www.digibuc.ro
566 16 Apri lie 1936
d) Profesorul de pedagogie de
la scoala normald industriald.
Pentru fete, profesorii dela
punctele b, c, d, vor fi tnlocuiti
prin profesoare si profesoare-
maestre dela scoalele respective.
Toti membrii comisiunii tre-
bue sd, fie profesori definitivi,
59. Numirea In Invätdmant a
absolventilor si absolventelor
scoalelor normale, ca profesori-
maestri (profesoare-maestre), se
va face In ordinea de pe tabloul
anual de clasificatie. Nu se va
trece la un nou tablou Inainte
de epuizarea tabloului anului
precedent.
60. Inginerii si arhitectii di_
plomati ai unei scoale de Invä-
tdmânt de grad universitar (scoli
politehnice, institute tehnice u-
niversitare, academii de arhitec_
turd), recunoscute ca atare de
Statul Roman si diplomatii scoa-
lelor de arte frumoase, recunos-
cute de Statul Roman, dad, vo-
esc sa se prezinte la examenul
de capacitate pentru ocuparea
de catedre de materii de specia-
litate In Invdtdmantul indus-
trial, sunt obligati sä fach o
practica pedagogica, timp de 6
luni la scoala normald a Invd-
tamantului industrial, dupd cum
se va prevedea prin regulament.
CAPITOLUL IX
invätämânful munciforesc indusfrial
penfru &NO §i fefe
61. Invdtdmantul muncitoresc
industrial are ca scop de a da
ucenicilor si lucrätorilor ocupati
tn institutiile industriale si care
nu au posibilitatea de a urma
cursul scoalelor mentionate mai
Fmk cultura generald, si profe-
sionald de care au nevoie pentru
exercitarea In bune conditiuni a
raeserlei lor, precum si de a le
completa printr'o predare meto-
died cultura practicd, profesio-
nall.
62. Invátámantul muncitoresc
www.digibuc.ro
industrial se predd, la cursurile
pentru ucenici si lucrätori", or-
ganizate de Ministerul Muncii
sau In gimnaziile muncitoresti,
organizate de Ministerul Instruc-
tiunii.
63. Durata cursurilor In a-
ceste gimnazii este de 4 ani.
64. Inscrierea ucenicilor In
gimnaziile muncitoresti se va
face In conformitate cu dispoziL
tiunile legii Invätämantului pri-
mar de cdtre pdrintii, tutorii si
patronii care au rdspunderea in-
structiunii ucenicilor.
65. Dispozitiunile din legea
Invätámantului primar ref eri-
toare la sanctiunile prevAzute In
caz de nelndeplinire a obligati-
vitdtii Inscrierii si frecventärii
scoalelor primare, se aplicd si
pdrintilor, tutorilor si patroni-
lor acestor ucenici care se In-
scriu In gimnaziile muncitoresti.
lIcenicii care frecventeazd, In
mod regulat un gimnaziu mun-
citoresc industrial, sunt dispen-
sati de frecventarea cursului su-
praprimar. ,
Prin regulament se vor stabili
cursurile de care sunt dispen-
sati ucenicii care au o pregätire
teoreticd superioard, primelor 4
clase primare.
Aceastä dispensä se va acorda
In urma unui examen care se va
trece la un gimnaziu industrial.
In localitätile unde nu existá
gimnazii industriale muncito-
resti sau cursuri organizate de
Ministerul Muncii, ucenicii sunt
obligati, In cazul and n'au ab-
solvit eel putin 3 clase gimna-
ziale, sd urmeze cursurile teo-
retice In cele 3 clase suprapri-
mare.
66. Programele gimnaziilor
muncitoresti industriale se vor
orienta dupd acelea ale gimna-
ziilor industriale.
Materiile se vor preda dupd
un program analitic, alcdtuit In
asa fel Incat numárul sAptäma-
nal al orelor destinate lectiuni-
 16 Aprille 1936
lor teoretice sä nu depAseasa In
raedie 12 ore de fiecare clasâ.
Ore le de studii vor fi conse-
cutive, fAr'd a putea trece Insl
de ora 20.
LucrArile practice se vor face
tn Intreprinderi i stabilimente
particulare sau In stabilimentele
Statului, judetelor i comunelor.
67. Promovarea dintr'o clasâ a
unui gimnaziu muncitoresc se va
face tinând searna de notdrile
din cursul anului, precum si de
rezultatul examenului de sf Ana
de an.
Nota medie pentru reusita la
acest examen e cel putin 6 (sase).
68. Certificatele de absolvire
gimnaziilor muncitoresti in-
dustriale se elibereaza numai
dupa ce elevii vor fi trecut
un examen Inaintea unei comi-
siuni a cArei compunere se va
stabili Inteun regulament spe-
cial.
Acest examen va avea de scop
sä constate dacä elevul posedá
cunostintele teoretice si practice
ale specialitätii lui In aceeasi
mäsurä ca i elevii din gimna-
ziile industriale.
Absolventii gimnaziilor indus-
triale se pot Inscrie la exame-
nul de admitere In liceele indus-
triale.
69. Personalul didactic si de
conclucere al acestor scoli este
numit de Ministerul Instructiu-
nii.
El se recruteaz1 In aceleasi definitivi.
conditiuni ca si personalul di- baza
dactic al gimnaziilor industriale, sau a examenului
fiind asimilat cu el In tot ceea
ce priveste obligatiile i dreptu-
rile.
CAPITOLUL
Cursuri libere pracfice
70. Pe lângä scoalele secun-
dare de Invätämânt industrial
se poate organiza cu aprobarea
Ministerului Instructiunii cursu-
ri practice libere, asupra unei
specialitäti sau asupra unui
www.digibuc.ro
567
grup de specialitäti, pentru per-
soanele care doresc sa-si apro-
pie sau FA se perfectioneze In a-
cele specialitäti.
Auditorii acestor cursuri vor
obtine certificate de frecven-
tare".
71. Pentru anumite cursuri
cu avizul conform al Consi-
liului superior de Indrumare".
absolventii cursurilor libere vor
putea obtine, In urma trecerii cu
succes a unui examen, certificate
de abilitate profesionalV.
Programele acestor din urmá
cursuri, atAt In ceea ce priveste
durata studiilor, cât i obiectul
lor, se vor stabili de minister,
cu avizul Consiliului superior
de Indrumare".
TITLUL III
Personalul didactic al scoalelor secun-
dare de infltamfint industrial
CAPITOLUL XI
Condifiunile de numire, modul de
recrufare
Dispozitiuni generale
72. Materiile teoretice din In_
vätámântul industrial se predau
de cAtre profesorii de cursuri
teoretice, lucrärile practice de
profesori-maestri de lucräri prac-
tice, lar dexteritätile de maestri.
Profesorii, profesorii-maestri
si maestri, vor fi numai bärbati,
Provizorii sunt cei numili In
de capacitate
absolvirii scoalei normale.
Ei pot fi definitivati dupâ 3
ani de provizorat.
Si unii i altii se numesc pro-
fesori, profesori-maestri si ma-
estri titulari. Catedrele neocu-
pate de titulari vor fi ocupate
de suplinitori.
73. In scoalele de Invätämânt
industrial pentru 'báieti, mem-
brii corpului didactic, profesori
si maestri vor fi numai bárbati,
iar In scoalele de fete numai fe-
568 16 April le 1936

mei, cu exceptia profesorului de Dispozitii speciale

religie, care va putea fi preot A. Prof esorii i profesoarele de
sau licentiatA in teologie. materii teoretice de culturd
74. Pentru ca. cineva sA, fie generald ci maestrii de
numit profesor, profesor-maes- dexteritdti
tru sau maestru (profesoarA,
profesoarl-maesträ sau maes- 77. Modul de recrutare ei con_
trA), in Invätämäntul industrial, ditiile de numire ale profesori-
trebue sä indeplineascA urmA- lor de cursuri teoretice de- cul-
toarele conditiuni: turd generalä si a maestrilor de
a) SA fie cetätean român; dexteritAti dela coalele secun-
b) S. fie major, sA se bucure dare de invAtämânt industrial
de drepturile cetAtenesti si de o de bAieti si fete vor fi conforme
bunA reputatie; cu dispozitiunile legii invätä-
c) SA nu fi suferit nicio con- mäntului secundar teoretic 2).
damnare penalä infamantA; B. Prof esorii i profesoarele de
d) SA fi satisMcut legea recru- materii teoretice de specialitate
tärii;
e) SA fi fä'cut studii de specie- 78. Pentru ca cineva sä, de-
litate inteo scoalg de grad uni- vinA profesor de materii de spe-
versitar si sa fi trecut- examenul cialitate trebue, ca pe längA con-
de capacitate sau sä fie absol- ditiunile generale dela art. 74, sa
vent al unel scoale normale a fi trecut cu succes un examen
invAtämäntului industrial; de capacitate pentru cel putin o
f) SA cunoascA bine limba ro- materie principalä si una secun-
mänä; darA, tinut conform normelor
g) SA nu fie atins de vreo boalA, prevázute la art. 40-42 din le-
sau infirmitate incompatibilA cu gea pentru invátAmântul secun-
functiunea de profesor sau ma- dar.
estru. 79. La examenele de capaci-
75. Fiecare membru al corpu- tate pentru scoalele de bAieti se
lui didactic din invätAmântul primesc:
secundar industrial va avea un a) Pentru materiile cu carac-
stet personal de serviciu, tinut ter tehnic industrial inginerii cu
In triplu exemplar: unul la diploma recunoscutA de scoalele
scoalä, altul la inspectoratul re- politehnica din tar% sau de insti-
gional si al treilea la minister.tutele tehnice universitare din
Acest ?tat va cuprinde toate tarä, care vor indeplini urmA-
datele personale si de serviciu, toarele conditiuni:
precum i toate constatärile f A- 1. SA aibA o practicA de cel
cute de organele de control, a- putin un an hi industria parti-
supra activiatii profesorului cularA sau de Stat.
sau maestrului respectiv. 2. SA fi f Acut o practicA peda-
76. Membrii corpului didac- gogia, de 6 luni in scoala nor-
tic al invátämäntului industrial
sunt fun ctionari publici, apli- in Coleotia Legilor Boindniei Nr. 14,
cându-li-se dispozitiunile gene- Edit. II, precum si la pag. 409, vol.
rale din partea I a Statutului XIX1T.
functionarilor publici, care nu 2) Irezi Legea invdtdindntului se-
sunt modificate prin legea de cundar din 1934, tu toate modifi-
fatá i). &exile la zi, In Coleotia Legilor Ito-
1) Vezi. &a-tutui funationarilor pu- Nr. 39, precum si la pag.
"blici, ildnotat en-toatä jurisprudeirta 231, Nol. XXII, en mod. 11 Apri lie
eu leglle ulterioare madificatoare, 1935, pag. 328, vol. XXIII. -
www.digibuc.ro
 16 Aprilie 1936
man- a Invatämântului indus- $coala normal& a InvatamAntu-
trial;
b) Pentru specialitatile In le-
gatura cu arhitectura (construe-
tii civile, desen ornamental etc.)
vor fi admisi si arhitectii cu di_
ploma recunoscutA de catre A-
cademia de arhitectura din Bu-
curesti, care vor Indeplini con-
ditiunile prevazute In ultimele
dou& alineate dela punctul a);
c) Pentru cursurile de desen
special vor fi admisi la exame-
nul de capacitate $1 ahsolventii
scoalelor normale ale Invätä-
mântului industrial;
d) Pentru cursurile de desen
ornamental si de arte industriale
vor fi admisi i diplomatii aca-
demiilor de arta frumoase, sau
ai scoalelor echivalente cu a-
cestea, care au la bazä bacalau-
reatul si care Vor fi fa.cut prat-
tle& pedagogic& In scoala nor-
mal& a Invätämântului indus-
trial;
e) Pentru cursurile de organi-
zare a Intreprinderilor tomer-
ciale si industriale, precum
pentru cursurile de contabili-
tate industrialä, vor fi
pe langä ingineri i licentiatii
academiilor comerciale care vor
Indeplini si conditiunile preyä-
zute In tiltimele doub: alineate
ale punctului a) dela acest ar-
ticol.
Medicul $coalei respective va
fi si profesor de igienä.
80. La examenul de capaci-
tate pentru scoalele de fete se
primesc:
a) Pentru materiile cu carat-
ter tehnic industrial, diploma-
tele scoalei normale a Invatl-
mantului industrial pentru fete;
b) Pentru catedrele de desen
ornamental sì de arte industriale
vor /i admise i diplomatele 'eta-
demiilor de arte frumoase sau
ale scoalelor echivalente, -care au
la bazä bacalaureatul si care vor
fi Mitt prectita pedagogic& In
www.digibuc.ro
569
lui industrial;
c) Pentru catedrele de conta-
bilitate si devize, tehnologia
organizarea Intreprinderilor co-
merciale si industriale se ver
putea prezenta si licentiatele a-
cademiilor comerciale, care vor
fäcut practica pedagogic& In
scoala normal& a Invätäm&ntu-
lui industrial de fete.
81. Examenul de capacitate
se tine Intre 15 Ianuarie $i 1
Mai, la fiecare 3 ani, fn Bucu-
resti, fnaintea -unei comisfuni
numitä de minister.
Comisia de examinarea can-
didatilor la examenul de capa-
cipate este format& din:
a) Doi profesori definitivi din
Invätämntul tehnic superior
(scoale politehnice, institutii teh-
nice universitare, academie de
Inane studii comerciale si Indus-
triale), dintre care unul va, fi
presedintele comisiei;
b) 2 profesori definitivi de
specialitatea respectiva din In-
vätämantul industrial, iar pen-
tru scolile de lete 2 profesoare-
maestre;
c) Profesorul de pedagogie, far
pentru scoalele de fete profe-
soara de pedagogie dela scoala
normal& a Invátämântului in-
dustrial.
82. Numirea tu Inv&tAmAnt
se face In ordinea clasificära de
pe tabloul de capacitate.
Nu se trece la un alt tablou
Inainte de epuizarea celui pre-
cedent.
C. Profesorii-maqtri; $i prole-
searele-maertre de lucrdri
practice .
83. Profesorii-maestri $i pro-
lesoarele maestre 41e luctarl
practice se recruteazb.: dintre di-
plomatii scoalelor normals #4143
Invättim&ntului industrial,
570 16 April le 1936
El se numesc in ordinea cla-
sificatiei de pe tabloul anual al
absolventilor acestor scoli.
Nu se trece la un alt tablou
inainte de epuizarea celui prece-
dent.
CAPITOLUL XII
Alcilfuirea cafedrelor. Transferörile.
Numirile. Definifivarea ;i frecerea la
pensie a proiesorilor §i mae§frilor din
inviifeimânful industrial
A. Alcatuirea catedrelor
84. Alcatuirea catedrelor de
cursuri teoretice si de arte si
dexteritati din invätämântul se-
cundar industrial se face dupa
aceleasi norme ca si in invätä-
mantul secundar teoretic.
85. Numarul de ore pe sap_
tamâna ce constitue o catedra
de lucräri practice, este cel pre-
vazut in programele analitice
ale diferitelor specialitati, con-
form disoozitiilor art. 30 din le-
gea de fatd.
El nu va putea fi mai mic de
30 ore (iar dupd 20 ani de ser-
viciu 24 ore) la scoalele de ba-
leti, si 24 ore, (iar dui:4 20 ani
de serviciu, 20 ore) la scoalele
de fete.
Profesorii-maestri $1 profesoa-
rele-maestre de lucräri practice
ale caror catedre, alcätuite con-
form programelor analitice, sunt
formate dintr'un numar de ore
inferior acestora, vor intrebu-
inta restul de ore in scoalä pen-
tru prepararea lucrarilor ce au
de executat in atelier.
In caz când catedrele respec-
tive sunt formate dintr'un nu-
mar de ore mai mare decat cel
aratat mai sus, plusul de ore
este obligatoriu si se socoteste
ca ore suplimentare, plätindu-se
In consecinta.
Refuzul de a face aceste ore
se socoteste ca refuz de serviciu,
legalmente datorit, sanctionân-
du-se ca atare, In urma avizu-
lui conform al Consiliului ins-
www.digibuc.ro
pectorilor invätämäntului indu-
strial.
B. Transferarile personalului
didactic
86. Transferarile personalului
didactic din invätämantul se-
cundar industrial se fac con-
form dispozitiilor din art. 54
57 din legea pentru invätämän-
tul secundar teoretic.
C. Numirea personalului
didactic
87. Numirile personalului di-
dactic din trivatamantul secur
dar industrial se fac conform
dispozitiunilor din art. 58-61
din legea pentru invätämäntul
secundar teoretic.
D. Definitivarea membrilor
corpului didactic
88. Definitivarea membrilor
corpului didactic din invätä-
mântul secundar industrial se
face conform dispozitiunilor art.
63-64 din legea pentru invätä_
manful secundar cu modificarea
art. 63, al. 3, in sensul ca dad,
definitivatul este refuzat de 3
ori unui profesor, profesor-ma-
estru sau maestru, el este elimi-
nat din invätämänt.
E. Trecerea la pensie a persona-
lului didactic
89. Trecerea la pensie a per-
sonalului didactic se face con-
form art. 65-66 si 67 din legea
pentru invätämântul secundar
teoretic,, cu modificarea art. 65,
in sensul ca limita de värstä
pentru trecerea la pensie a pro-
fesorilor-maestri de lucrári prac-
tice este de 60 ani, iar numärul
anilor de serviciu pentru maxi-
mum de pensie este de 30.
 16 Apri lie 1936
Drepturile si datoriile corpului didactic
din invitfimiintul secundar industrial
CAPITOLUL XIII
Drepturile ;i datoriile corpului
didactic
A. Drepturi fi. datora
90. Drepturile si datoriile
membrilor corpului didactic din
invatgraântul secundar indus-
trial sunt cele prevgzute in art.
68-78 din legea pentru inv546.-
mântul secundar teoretic.
B. Concedii e detafttri
91. In privinta concediilor si
detasdrilor se aplicg, dispozitiu-
nile art. 79-83 din legea pentru
invg.tamântul secundar teoretic.
CAPITOLUL XIV
Disfincfiuni. Recompense
92. In privinta distinctiunilor
si recompenselor se aplicg, dis-
pozitiunile art. 84 din legea pen-
tru invätgmântul secundar teo-
retie.
CAPITOLUL XV
Pedepsele corpului didactic din invii-
rcimanful secundar industrial de beiiefi
;i fete, prescripfiile ;i radierea pedep-
selor, indepärtarea ;i suspendarea
din invälämânt
93. In privinta pedepselor cor-
pului didactic din invätämântul
secundar industrial de bgieti si
fete, prescriptiile si radierea pe-
depselor, indepArtarea si sus-
pendarea din invätgmânt se a-
plicg. dispozitiunile art. 85-94
din legea invatämântului secun-
dar teoretiC.
CAPITOLUL XVI
Mijloacele de perfectionare a mem-
brilor corpului didactic din inviifeiman-
ful secundar industrial de bZiiefi ;i fete
94. Pentru ca membrii Cor-
pului didactic ai invalàmântu-
lui secundar industrial sg, se
Ong, la curent cu progresele sti-
Oitifice In specialitatea lor, cu
www.digibuc.ro
571
literature tehnia, precum si cu
metodele de predare, ministerul
va organiza in diferite centre ale
tärii:
a) Conferinte pe specialitAti,
care vor dura maximum 5 zile
si la care vor fi chemati sg, par-
ticipe in raport cu subiectul
conferintei, totalitatea profeso-
rilor, profesorilor-maestri si ma-
estrilor din Acea specialitate sau
numai o Darte din ei;
b) Conferinte si cursuri pentru
indrumarea si specializarea di-
rectorilor, subdirectorilor, sefi-
lor atelierelor de aplicatie si a
profesorilor diriginti;
c) Cursuri si lucrari practice
de seminar, de laborator sau de
atelier, pentru reimprospAtarea
cunostintelor de specialitate ale
membrilor acestui corp didactic.
Vizite la intreprinderile indus-
triale si comerciale, in vederea
complearii cunostintelor si al-
cg.tuirii de monografii asupra
celor constatate.
In fiecare an Consiliul inspec-
torilor invg.tàmântului indus-
trial va desemna pe baza rapor-
turilor de inspectiuni sau pe
baza de cereri, pe acei membri
ai corpului didactic din invätg.-
mântul industrial care vor ur-
ma aceste din urmg. cursuri.
Aceste cursuri si lucrg.ri prac_
tice se vor tine in localitg.tile in
care sunt scoli dotate cu insta-
latii necesare tinerii acestor
cursuri si vor dura 1-3 luni.
In cazul and absentarea dela
aceste cursuri si lucräri prac-
tice a celor chemati sà parti-
cipe nu va fi ggsitg, temeinic
motivatg. de Consiliul inspecto-
rilor din invg.tämântul indus-
trial, ea va fi consideratà ca re-
fuz de serviciu legalmente dato-
rat si va atrage dupà sine ex-
cluderea din invItämânt pe timp
de un an a profesorului sau ma-
estrului respectiv.
Hotärirea se va da de &ere
ministru, dupg, ce se va lua si
 572
avizul Consiliului permanent,
completat cu reprezentantii In-
vatämäntului industrial.
Convocarea la aceste confe-
rinte i cursuri de perfectionare
se va face cu cel p4in o lunä
lnainte de Inceperea lor, prin
circulari trimese de minister
scolilor respective.
Aceste circulari vor fi copiate
Th condicele de circulari ale sco_
lilor, iar profesorii, profesorii-
maestri si maestrii respectivi vor
trebui sa semneze ca, au luat cu-
nostinta.
CAPITOLUL XVII
Salariile corpului didactic din invájá-
m6ntul secundar industrial
95. La salarizarea corpului
didactic din InvätämAntuI se-
cundar industrial se aplica art.
95-101 din legea Invätämitntu-
lui secundar.
96. Retributiile profesorilor-
maestri de lucrari practice, su-
plinitori, titulari provizorii i ti-
tulari definitivi din Invätämân-
tul secundar industrial, recru-
tati In conditiile prezentei legi,
-sunt cele stabilite In legea In-
vatamAntului secundar teoretic
pentru profesori, suplinitori, ti-
tulari provizorii si titulari defi-
nitivi din acel Invatämänt.
97. La stabilirea termenelor
de gradatie pentru profesorii de
specialitate si pentru profesorii-
maestri de lucrari practice se
socoteste i jumätate din tim-
pul servit In servicii tehnice de
Stat sau Intreprinderi indus-
triale de Stat sau particulare.
TITLUL IV
Administratia interioari a $coalelor
secundare de inviitiimint industrial
CAPITOLUL XVIII
Direcforii i subdirecforii §coalelor.
5efii ofelierelor de aplicafie. Diriginfii
closelor
98. Fiecare scoala de Invata-
mant industrial 'cle bateti .este /care bm la baza examenul de se-
www.digibuc.ro
16 Apr We 1936
pusä sub cenducerea unui direc_
tor si liecare scoalä de Invátd-
mant industrial de fete sub con-
ducerea unei directoare. Direc-
torul (directoarea) are sub con-
ducerea sa toatä administrarea
interioard a scoalei i a servi-
ciilor anexe, veghind la bunul
mers al instructiunii i educa-
tiunii elevilor, precum i la e-
xacta aplicare a legilor, regula-
mentelor si dispozitiunilor mi-
nisteriale, avand pentru aceasta
räspunderea fata de minister.
In liceele industriale, precum
si In scoalele speciale industri-
ale, care au o desvoltare deose-
bita, constatata ca atare de
Consiliul superior de Indrumare,
directorul (directoarea) va fi a-
jutat de un subdirector (subdi-
rectoare), ale carei atributiuni
se vor stabili prin regulament.
Atelierele de aplicatie de pe
langa scoalele de Invätämänt
industrial, pentru Mieti sau fete,
sunt sub conducerea unui ingi-
ner, sef de ateliere, respectiv a
unei conducatoare de ateliere.
99. Directorii i subdirectorij
scoalelor de InvätämAnt indus-
trial si sefii atelierelor de apli-
catie aunt numiti de minister,
avAnd si avizul motivat al Con-
siliului superior de Indrumare,
dintre inginerii si arhitectii (a-
cestia din urma pentru scoa1ele
care au sectii de constructiuni
civile), cu diploma recunoscuta
de scoalele politehnice din tara,
de institutele tehnice universi-
tare din lara eau de Academia
de arhitectura din Bucuresti,
care sunt profesori titular! de-
finitivi In Invätämäntul indus-
trial.
Directorii gimnaziilor Indus-
triale se recruteaza, i dintre tt-
cei maestri definitivi de lucrari
Twractice sau de desen special,
din Invätämäntul industrial,
care au ca atare o vechime ute
functionare de cel putin 7 tani,
 16 Aprille 1936
lettionars sau sunt echivalati cu
acestia.
Directoarele, subdirectoarele si
conduatoarele de atelier la
scolile de invätämant industrial
pentru fete sunt numite de mi-
nister, avânci si avizul motivat
al Consiliului superior de in-
drumare, dintre profesoarele-
maestre de lucrä'ri practice de-
finitive ale scoalei, care au ca
atare o vechime de cel putin 7
ani in invätämântul industrial,
precum i dintre profesoarele de
culturä generalä definitive ale
scolii, care au fost definitivate
la o catedrä din invätä'mântul
industrial si care functioneazä
ca atare neintrerupt de cel pu-
tin 7 ani in invätämântul indus_
trial.
Pentru subdirectoare stagiul
va fi de doi ani.
In afarä de aceste conditiuni
se mai cer pentru toti cei men-
tion ati in acest articol i absol-
virea cursurilor de indrumare
$1 specializare preväzute la art.
94, al. b.
Numirea directorilor (directoa-
relor), subdirectorilor (subdirec-
toarelor) si a senior (conducä-
toarelor) de ateliere de aplica-
tie se face prin decizie ministe-
rialn, cu titlul provizoriu, pe
timp de 3 ani. Dupl acest ter-
men, acei care vor fi dat dovadà
de- aptitudini pentru aceste func-
tiuni si de cunoastere temeinia
pentru problemele de educatie
si de invätämänt (atät practic,
cât si teoretic), vor fi confirmati
definitiv i In urma inspectiei
speciale a unui inspector gene-
ral din invätämântul industrial
131 a avizului Consiliului superior
de Indrumare si a Consiliului
permanent.
Directorii, subdirectorii si se-
fii atelierelor de aplicatie
ieti si fete) provizorii pot fi in-
locuiti prin decizii ministeriale
pe baza unui raport motivat al
unui inspector general al invä-
www.digibuc.ro
573
tämäntului, industrial si a avi-
zului Consiliului superior de
indrumare",. care ar constata
lipsa de aptitudini administra-
tive ale acestora sau abateri de
la dispozitiunile legilor, regular
mentelor i ordinelor ministe-
riale.
Cei confirmati definitiv nu pot
fi inlocuiti decât in baza unei
anchete fäcutä de un inspector
general al invätämântului in-
dustrial 5i, in urnaa hotäririi co-
misiei centrale de judecatä.
100. In cazul când un gim.
naziu industrial de bAieti, al cä.-.
rui director a fost numit dintre
profesorii-maestri de lucräri
practice sau de desen special,
absolventi ai scoalei normale, se
transforma inteo scoald de un
grad superior, el rämâne numai
profesor-maestru de lucrari prac-
tice, respectiv profesor 'de desen
special. Va fi insä preferat altor
candidati la locurile de director
de gimnazii industriale care se
vor afla sau vor deveni vacante.
Noua numire se va face cu
titlul pe care l-a avut.
101. Directorii, subdirectorii
si sefii de ateliere de aplicatie
dela scoalele de bdieti si fete nu
pot ocupa nicio altà functiune
publica sau privatà, afara de
catedra respectivä.
Ei n'au dreptul sä conducä
institute private de instructiune,
nu pot profesa in asemenea in-
stitute si nici prepara elevii in
particular.
Ei nu pot intreprinde comert
sau industrie, nu pot figura in
consiliu de administratie ale so-
cietätilor comerciale sau indus-
triale färd aprobarea Ministe-
rului si nici exercita vreo profe-
siune
102. Directorii i directoarele
scoalelor secundare de invätä-
mânt industrial sunt degrevati
pântt la cel mult Y2 din numd-
rul de ore ce trebue sä, facA sap-
tämänal ca profesor, potrivit ye-
574 16 Aprille 1936
chimii Mr. OreM devenite dis-
ponibile prin aceastg degrevare
nu intrg in compunerea altor
catedre, ci rgman la dispozitia
ministerului, spre a servi ca ore
de completare si suplimentare
pe lângg alte catedre.
Directorii (directoarele), sub-
directorii (subdirectoarele) ! *e-
fii atelierelor de aplicatie nu
pot avea ore suplimentare nici
la clasele bugetare si nici la cele
extra-bugetare.
103. Director!! (clirectoarele),
subdirectorii (subdirectoarele) si
sefii atelierelor de aplicatie lo-
cuesc In localul scoalei, avand
drept la iluminat, incglzit, iar
In cazul cand scoala are cdmin
si canting, directorii e subdirec-
torii au dreptul si la indemni-
zatia de hrang.
Dacg localul nu are locuinte
pentru acest personal, acesta pri_
meste In schimb o indemnizatie
suplimentard de chirie ca si in
invdtgmantul secundar.
Directorii, subdirectorii si se-
fii atelierelor de aplicatie, ingi-
neri sau arhitecti, sunt retribuiti
pentru aceste functiuni cu leafa
gradului Mr din corpul tehnic
respectiv, cu restrictiile urrag,-
toare:
Director li care functioneazg la
scoalele speciale industriale e la
liceele industriale pot fi inaintati
numai pang la gradul de ingi-
neri (sau arhitecti) inspector ge-
neral cl. II, iar cei care functio-
neazg, la gimnaziile industriale
numai pang la gradul de ingi-
ner ordinar cl. I.
Subdirectorii i efii ateliere-
lor de aplicatie pot fi inaintati
numai pang la gradul de ingi-
ner (sau arhitect) sef cl. I.
Directorii, subdirectorii si sefi!
atelierelor de aplicatie, ingineri
sau arhitecti cu diplome elibe-
rate sau echivalate de scoalele
politehnice, de institutele teh-
nice universitare sau de Acade-
mia de arhitecturg din Roma-
www.digibuc.ro
nia, dar care nu fac parte din
corpul tehnic al Statului, sunt
retribuiti pentru aceste functiuni
precum urmeazg:
Directorii scoalelor speciale
industriale cu leafa de inginer
sef cl. I; directorii de licee in-
dustriale cu leafa de inginer sef
cl. II; directorii gimnaziilor in-
dustriale cu leafa de inginer or-
dinar cl. II, iar subdirectorii e
sefii atelierelor de aplicatie cu
leafa de inginer ordinar cl. I.
Directorii gimnaziilor indus-
triale, recrutati dintre profeso-
rii speciali de desen, diplomati
ai scoalelor normale industriale
si dintre profesorii-maestri de
lucrgri practice, precum si di-
rectoarele, subdirectoarele si
conducdtoarele atelierelor de a-
plicatie ale scoalelor industriale
de fete, sunt plItiti pentru a-
ceastá functiune cu % din sala-
riul primitor ca profesor.
104. Fiecare clasg dela scoa-
lele secundare industriale este
pusg sub conducerea unui pro-
fesor diriginte, care are sub su-
pravegherea si rdspunderea sa
regulata indcplinire a lucrgrilor
clasei, ordinea si disciplina ele-
vilor. El este dator sä facd lec-
tiile si exercitiile necesare edu-
catiei morale si discipline! ele-
vilor, sg urmareasca si sä stu-
dieze individualitatea elevilor,
scriind observatiile sale in foaia
de observatie a elevului, sg su-
pravegheze purtarea elevilor, a_
tat in scoalg, cat si in afarg, de
scoalg.
Pentru toate aceste lucrgri el
este obligat sg, facg o org pe sap-
tgm'ang. Aceastd ord va fi soco-
titg ca org suplimentard, sau in
completare, dupg situatia cate-
drei profesorului.
Retributia dirigintelui pentru
aceste lucrdri va fi egalg cu plata
unei ore, dacg este suplimentard
si depäseste obligatia legald%
Prof esorul diriginte este nu-
mit de minister dintre acei pro-
 16 Aprilie 1936
fesori i profesori-maestri titu-
lari de cursuri teoretice sau
practice ai clasei, care vor fi
absolvit cursurile de specializare
prevazute la art. 94, al. b, §i du-
pa recomandatia directorului
scoalei.
Insarcinarea de diriginte este
obligatorie.
Dirigintele este dG drept pre-
sedintele conferintei profosorilor
clasei.
105. Pentru chestiunile di-
dactice, administrative si disci-
plinare, functioneazd pe langá
fiecare scoala de invatamant se-
cundar industrial un consiliu
profesoral, format din toti pro-
fc,sorii si profesorii-maestri ai
scoalei, sub presedintia
Pentru chestiunile gospoda-
resti ale scoalei, functioneaza pe
lángá fiecare scoala, un comitet
scolar,. din care directorul face
parte ca membru de drept si
cam functioneaza In conformi-
tate cu legea comitetelor scolare.
Pentru mentinerea Invittaman-
tului industrial, In legatura
stransa cu vieata ma% indus-
triala, comitetul scolar se coni-
pleteaza cu 3 membri, desem-
nati de comitetul scolar si a-
probati de minister, dintre frun-
tasii industriei locale, de specia-
litatile ce se predau In scoald.
Comitetul scolar, astf el corn-
pletat, poarta numele de Consi-
HU de perfectionare' al scoalei
si are o cat mai larga libertate
de a propune autoritatii centrale
moclificári i adaptari la trebu-
intele locale ale regulamentelor
programelor de studii.
Atributiunile amänuntite ale
Consiliului de perfectionare se
fixeazá prin regulament.
106. Pentru Indeplinirea ser-
viciilor necesare bunului mers
al scolilor din invatámantul in-
dustrial, ministerul le pune la
www.digibuc.ro
575
dispozitie personalul trebuitor
administrativ si de serviciu, ale
caror atributiuni se stabilesc
prin regulament.
Aceste posturi sunt supuse, din
punct de vedere al conditiilor de
admisibilitate, Inaintare, drep-
turi i obligaiuni, dispozitiuni-
lor Statutului functionarilor pu-
blici, privitoare la functiunile e-
chivalente din administratiile
publice.
Secretarii, contabilii, casierii
magazinerii liceelor indus-
triale i ai scoalelor speciale in-
dustriale se echivaleaza la nu-
mirea in serviciu ca grad si sa-
lariu cu subsefii de birou.
Cei dela gimnaziile industriale
se echivaleazd cu impiegatii.
Intendentii, infirmierii j pe-
dagogii se echivaleaza la numi-
rea In serviciu ca grad si sala-
riu cu impiegatii stagiari.
Inaintarile in aceste functiuni
se fac de catre minister, pe baza
notelor calificative date de di-
rectorii scoalelor si de inspecto_
rul regional, iar mäsurile de dis-
cipliná lmpotriva lor se iau cu
avizul directorilor respectivi de
catre comisiunile de juclecata.
prevazute prin legea de organi-
zare a ministerului.
TITLUL V
Proeurarea mijloacelor materiale pen-
tru intretinerea scoalelor de Milt&
mint industrial
CAPITOLUL XIX
infrefinerea, constructiunile etc. ale
;coalelor industriale
107. Procurarea mijloacelor
materiale pentru Intretinerea
scolilor de Invatamant indus-
trial este In sarcina Statului, a
judetelor i cornunelor, a Came-
relor de industrie si comert, a
Camerelor de muncä, precum
576 16 April le 1936
a. societtttilor la care participa
Statul sau carora Statul le acor-
dä, concesiuni, privilegii sau a-
vantaje de orice fel.
108. Sunt in sarcina Statu-
lui:
a) Plata personalului didactic,
administrativ, medical si de ser-
viciu al scoalelor de invätämânt
industrial;
b) 0 parte din bursele elevi-
lor;
c) Cheltuielile pentru procura-
rea si intretinerea materialului
didactic necesar claselor si ate-
lierelor.
Sunt In sarcina judetalor
coraunelor:
a) Construirea de noi localuri;
b) Reparatia si intretinerea
localurilor de scoale si a locuin-
telor personalului intern;
c) 0 parte din bursele elevilor;
d) IncAlzitul, iluminatul
apa.
In cazul când judetele si co-
munele nu vor Inscrie in buge-
tele respective sumele destinate
acoperirii cheltuielilor mentio-
nate mai sus, Ministerul de In-
terne, de comun acorcl cu Mi-
nisterul Instructiunii Pub lice,
prin Casa Scoalelor, va inscrie,
din oficiu, sumele necesare.
Aceleasi dispozitiuni se vor a-
plica, de dare Ministerul de In-
dustrie i Comert, Camerelor de
comert i industrie, iar de cAtre
Ministerul Muncii, Camerelor de
muncä.
109. Institutiunile financiare
industriale privilegiate de
Stat (Camerele de comert si in-
dustrie, Camerele de muncá,
Banca Nationall, Creditul in-
dustrial etc.), vor acorda pentru
intretinerea scolilor industriale
subventii al cäror cuantum va
fi stabilit in fiecare an de Con-
siliul superior de indrumare, de
comun acord cu aceste institu-
tiuni, tinând seama de resursele
bugetare ale lor, precum si de
trebuintele scoalelor.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL XX,
Casa lnvergimeintului Industrial
110. Pentru procurarea; de
alte fonduri in afarä, de cele a-
rätate mai sus, necesare func-
tionärii In cât mai bune condi-
tiuni a scoalelor de invätämânt
industrial si pentru ajutorarea
materialä a absolventilor care
cioresc sä-si deschidä ateliere, se
Infiinteazá o institutie denumitä
Casa Invel(dmintului Indus-
trial".
111. Aceastä Casä va fi ali-
mentatä:
a) Dintr'o cotä, de douä puncte
din numärul procentelor läsate
rabat asupra valorii tuturor lu-
crärilor i furniturilor .Statului,
judetelor, comunelor i Regiilor
Autonome, date prin licitatie
sau prin bun& invoialá. Se ex-
cepteazä Regia Autonomä C. F,
R., Porturile si comunicatiile pe
apl, Directia generalä a drumu-
rilor i Directia generalä a pos.-.
telor i telegrafelor si Ministerul
ApArärii Nationale.
Aceastä cotä va fi plätitä, de
adjudecatari, care vor face do-
vada la incasarea ordonantelor
respective prin recipisa de de-
punere a acestei cote pe seama
Casei Invätämäntului indus-
trial";
b) Din jumätatea taxelor de
ucenicie cu care patronii si lu-
crätorii sunt obligati a eontri-
bui la intretinerea cäminelar si
scoalelor muncitoresti, taxe ce
vor fi fixate in fiecare an de cA.-
tre Consiliul superior de indru-
mare a invätämântului indus-
trial, de comun acord cu Mi-
nisterul Muncii si cu Camerele
de muncä si industrie;
c) Din veniturile nete realizate
din vânzarea obiectelor confec-
tionate in atelierele scoalelor in-
dustriale;
d) Din contributiile benevole
ale diferitelor institutii sau ale
particularilor, din donatii etc.;
 16 Apritie 1936
e) Din subventiile anuale o-
bligatorii prevAzute la art. 109,
asupra tuturor institutiunilor,
societatilor sau intreprinderilor -
la care participa Statul sau ca-
rom Statul le acorde. concesiuni,
privilegii sau avantaje de orice
fel.
In caz de neexecutare atât a-
cestei dispozitiuni, cat $i acelei
prevAzute la art. 108, al. ultim.
Ministerul lustructiunii Pub lice
va face interventiile necesare
pentru retragerea avantajelor,
privilegiilor sau concesiunilor
de orice fel acordate intreprin-
derilor sau societAtilor respec-
tive.
Aceste subventii vor fi Inca-
sate prin Ministerul de Finante,
pe seama si la dispozitia Mini-
sterului Instructiunii Pub lice,
pentru Consiliul superior de in-
drumare, care le va repartiza
scolilor.
112. Conducerea Casei invd-
tdmantului industrial o va avea
Consiliul superior de indrumare
a invätdmântului industrial.
Organizarea si modul de func-
tionare a acestei Case se vor
stabili prin regulament special,
conformandu-se legii contabili-
tdtii St atului 1).
CAPITOLUL XXI
Consiliul superior de indrumare a in-
vilfämânfului industrial
113. Se institue un Consiliu
superior de indrumare a invd-
tämântului industrial de toate
categoriile, avâncl scopul:
a) De a da directive generale
pentru armonizarea organizärii
si desvoltdrii invdtdmántului in-
dustrial de toate categoriile si
de toate gradele, in raport cu ne-
cesitdtile reale economice ale
Statului;
1) A se vedea Legea eentabilitätii
publice din 31 Iulie 1929, la pag.
783, vol. XVII, cu mod. 24 Decem-
vrie 1932, pag. 871, vol. XX.
C Hamangiu, vol. XXIV. v.
www.digibuc.ro
577
b) De a-si da avizul asupra
alcd"tuirii proaramelor de invd.-
tamant si a regulamentelor de
functionare ale diverselor cate-
gorii de scoli si institutiuni a-
nexe ale inviltdmantului indus-
trial;
e) De a-si da avizul asupra in-
fiintdrii si desfiintdrii de scoli
industriale;
d) De a-si da avizul asupra
tuturor chestiunilor privitoare
la invdtdmântul industrial ce-i
vor fi supuse de cdtre ministru;
e) De a inainta in fiecare an
Ministerului un raport asupra
mersului invdtdmântului indus-
trial, fácând propuneri asupra
indrumärii lui pe viitor.
Inspectorii invkämântului in-
dustrial vor comunica si aces-
tui consiliu rapoartele lor de
inspectiuni.
Un regulament special va a-
riita organizarea si lunctionarea
Consiliului superior de indru-
mare al invátámântului indus-
trial.
114. Consiliul se compune:
a) Din patru membri desem-
nati de ministru, câte unul din
personalitátile de seamd ale vie-
tii industriale, agricole si comer-
ciale si o reprezentantä a vietii
industriale femenine;
b) Un profesor reprezentant al
scoalelor politehnice si unul al
institutelor telmice universitare,
desemnati de aceste institutiuni;
c) Cdte un delegat al Ministe-
relor de Luerdri Publice, Indus-
trie Si Comert, Domenii si A-
griculturd, al Muncii si Ocroti-
rilor Sociale. al Apárärii Natio-
nale si al Regiei Autonome C.
F. R.;
d) Câte un delegat al Uniunii
Camerelor de industrie si co-
mert, al Uniunii Camerelor de
muncl (meseriasi), al Uniunii
Camerelor de agriculturd, desem-
nat de aceste institutiuni si ale
un reprezentant al Uniunii ge-
nerale a industriasilor a Uniu-
578
nii generale a micilor industriasi
$i al Uniunii sfaturilor negusto-
resti;
e) Cgte un delegat i o delegatg
a Asociatiei membrilor Corpului
didactic al scoalelor industriale
de diferite categorii si grade,
precum si al Uniunii si al Aso-
ciatilmilor de absolventi de Scoli
industriale recunoscute persoane
juridice si morale In urma avi-
zului favorabil a' Ministerului
Instructiunii;
f ) 0 profesoarg de materii teo-
retice i doi profesori (unul de
materii teoretice de culturg ge-
neralg si altul de materii teore--
tice de specialitate) din invgtg-
mântul industrial si o profe-
soar i un profesor de lucräri
practice desemnati de Corpul di-
dactic resnectiv, conform norme-
lor stabilite prin regulament.
Toti acesti membri sunt nu-
miti pe termen de cinci ani:
Directorul general si inspec-
tor!! generali ai invätgmântului
industrial fac parte de drept din
acest consiliu.
Consiliul superior de indru-
mare va fi convocat de ministru
cel putin odatä la trei luni i va
Were fie In plen, fie pe ramuri
de invgtgmânt, cum va socoti
necesar ministerul.
CAPITOLUL XXII
Oficiul de sfudii, de creafii §i plasare
al invedämânfului industrial
115. Pentru realizarea In cgt
mai Nine conditiuni a scopului
urmgrit de scoalele de invätg-
mânt industrial de toate catego-
riile, se infiinteazg pe Iângg
Consiliul superior de indrumare
\urmätoarele sectiuni:
1. Sectia de studii, statisticg
si propagandg care se ocupg cu
cercetäri privitoare la organize-
rea $i functionarea invätamân-
tului industrial de toate catego-
rifle din tarä i sträinätate i cu
indrumarea tineretului spre me-
www.digibuc.ro
16 Apri Ile 1936
comert si agriculturg, prin
conferinte, publicatii, cinemato-
grat etc.'
2. Sectia de creatii, card se
cupg cu infiintarea de expozitii,
bazare In targ si strgingtate, cu
infiintarea de birouri tehnice de
desen si creatii de modele pen-
tru lucrgri de artg, cu muffin-
tarea de biblioteci tehnice, mu-
zee technologice, organizarea de
ateliere ambulante a lucrului la
domiciliu etc.
3. Sectia de plasare, care se
ocupg cu plasarea absolventilor
in diferite intreprinderi si cu
sprijinirea absolventilor ce f4G
intreprinderi pe cont propriu.
TITLUL VI
Institutiuni onexute scoalelor seeun-
dare ingnstriale
CAPITOLUL XXIII
Bibliofeci §colare, laborafoare, ate-
here, muzee scolare
116. 'price coalá secundarg
de Invätämânt industrial, de ori-
ce categorie, trebue sg posede In
cuprinsul localului ei si instala-
tfile materiale necesare scopu-
lui ce-1 urmgreste, si anume;
a) 0 bibliotecg pentru elevi Si
Corpul didactic;
b) pentru desen si mu-
zicg;
e) Salg pentru educatie fizi-
cg etc.;
d) Un muzeu In care sg fie
grupat materialul de intuitie
demonstratie pentru studiul geo-
grafiei, istoriei, stiintelor natu-
rale, stiintelor fizico-chimice, al
technologiei etc.;
e) Laboratoare, cu sgli de lu-
cräri practice de stiinte natu-
rale, stiinte fizico-chimice, me-
canicg, rezistenta materialelor
etc.;
f) Ateliere inzestrate cu masi-
nile si uneltele .necesare pentru
lucrärile practice de speciali-
tate;
 16 Apr Me 1936
g) Pe lânga unele scoale se
vor Infiinta i depozite de mate-
riale i unelte, care vor servi
pentru aprovizionarea scoalelor
din imprejurimi.
Pe längd fiecare pcoala indus-
trialä, se vor organiza obligato-
riu expozitii de fine de an, dupá
norme ce se vor fixa prin regu-
lament.
117. Infiintärile de scoale noi
industriale, autorizatii de des-
chideri de clase si ateliere noi,
de atre comitetele scolare
alte autoritäti, precum pi apro-
bärile planurilor de const4ruc-
tiuni ale acestor scoale, se vor
da cu avirul Consiliului de In-
drumare", de Ministerul Ins-
tructiunii, Intru cat vor fi rea-
lizate si conditiunile de ordin
material arätate mai sus.
CAPITOLUL XXIV
Inferno le ;i confine
118. In privinta internatelor
cantinelor se aplia, dispozi-
tiunile legii Invätämântului se-
cundar teoretic.
CAPITOLUL XXV
Serviciul medical ;color
119. In privinta organizarii
si functionärii serviciului medi-
cal scolar. se aplicá dispozitiu-
nile legii Invätämântului secun-
d ar
CAPITOLUL XXVI
Ajutorarea absolventilor i absolven-
felor ;coalelor indusiriale
120. Ajutorarea materialá a
absolventilor scoalelor de Invä-
tämânt industrial, pentru a-si
putea Intemeia o Intreprindere
pe cont propriu, revine Casei
Inviltämäntului industrial' prin
Imprumuturi rambursabile du-
135, normele care se vor stabili
prin regulament.
Toti beneficiarii dispozitiuni-
lor acestui articol sunt obligati,
www.digibuc.ro
579
ca la sfârsitul fiecärui an, sä,
facl cunoscut Consiliului de In-
drumare bilantul Intreprinderii
pe care au Intemeiat-o, bilant In-
tocmit si verificat de un conta-
bil oficial, care va exercita con-
trolul si In cursul anului, Inain-
tând In scris Consiliului de In-
drumare rezultatul inspectiei.
Neindeplinirea acestei obliga-
tii atrage duph sine imediata a-
nulare a tuturor avantajelor a-
cordate.
De asemenea, sub sanctiunea
anulärii tuturor avantajelor a-
cordate, beneficiarii dispozitiu-
nilor acestui articol au obliga-
tia de a se conforma
Consiliului de Inclrumare,
indicatiuni ce se vor da
ce va fi examinat bilantul Intre-
Twinderii.
Ministerul Instructiunii, prin
Consiliul de Indrumare, Isi re-
zervä In plus un drept de ipo-
tecá asupra averii de orice na-
turá a beneficiarilor dispozitiu-
nilor acestui articol, pänä, la
tnapoierea integralä a sumei ce
le-a fost avansatá.
Orice mijioc Intrebuintat pen-
tru a se substitui cei In drept de
a beneficia, direct si personal,
de aceste avantaje, se considerá
frauclá i atrage, pentru benefi-
ciarii In cull* In afará de re-
tragerea imediatá i definitivá a
tuturor avantajelor acordate de
prezenta lege, i sanctiunile pre-
vägute de codul penal.
121. Acei dintre absolventii
absolventele acestor scoale
care Ii instaleazá ateliere la
tará vor primi din partea Casei
Invätämäntului industrial" re-
compense materiale, care vor fi
acordate In mäsura interesului
pe care acestia Il vor depune
pentru ridicarea industrialá a
satului si pentru deprinderea si
Indrumarea spre meserii a ele-
vilor din cursul primar.
122. Absolventii si al3solven-
tele care Isi deschid ateliere pro-
580 16 Aprine 1936
prii vor fi scutiti, in primii 10
ani, de toate impozitele prevd-
zute in legi pentru patronii a-
cestui fel de intreprindere.
Absolventii i absolventele $coa-
lelor de invätämânt industrial,
grupati In cooperative de pro-
ductie, legal constituite, vor fi
preferati la licitatiile publice,
chiar dacä vor fi cu 7% mai
scurapi decât orice alti oier-
tanti, iar garantia ce urmeazä
sä depung va fi de 2% din valoa-
rea comenzii.
Aceasta prin derogare dela le-
gile In vigoare.
123. Absolventii si absolven-
tele care vor sä practice in intre-
prinderi de Stat sau particulare
meseria invätatä, se vor bucura
de privilegiile ce li se acordä
prin legile de Incurajare $i pro-
teguire a muncii nationale
vor fi sprijinitiin acest sens
de sectia de plasare de pe Ming&
Consiliul superior de indrumare.
Absolventii scolilor de 1nv&t&-
mânt industrial se vor bucura,
In plus, de urmätoarele avan-
taje:
a) Preferinta la preluarea ori-
arei intreprinderi ce se lichi-
deazä,
b) Un credit de scont, la Ban-
es, NationaIX, care va fi acordat
absolventilor. având recomanda-
rea motivata a Consiliului de
indrumare.
TITLUL VII
CAPITOLUL XXVII
Destiinlarea ;coalelor secundare de
inveigimdnf industrial. Desliintarea
unei seciii de specializare
124. 0 scoalä secundarä, de
Invätämänt secundar industrial
nu poate fi desflintata decAt
prin lege, in urma avizului Con-
siliulni de indrurnare
a Invätämäntului industrial.
Mäsurile de lichidare a avu-
tului unei scoale ce se desfiin-
teazä se iau si se supravegheazA
www.digibuc.ro
de &titre Casa Scoalelor. Arhiva
se dä in primirea scoalei secun-
dare de aceeasi categorie, cea
mai, apropiatä.
0 sectie de specializare dela
o scoalä industrialä nu se poate
desfiinta decat prin decizie mi-
nisterialA, in urma unui raport
motivat al untii inspector gene-
ral din acest invätämânt si al
avizului Consiliului superior de
indrumare a inváthinântului in-
dustrial.
125. Profesorilor i profesori-
lor-maestri titulari ai $coalelor
desfiintate li se aplica dispozi-
Vile' din legea invatämântului
secundar teoretic.
Ei au dreptul de preferintä la
incadrarile clela aceste scoale,
sau sectii de specializare, in ca-
zul când ele se reinfiinteazä.
si Profesorii $i profesorii-mae$-
tri suplinitori dela scoalele des-
fiintate se lasä in disponibilitate
pe data desfiintarii, Mrä nick)
obligatie din partea Ministeru-
lui.
Când o scoalä industrial& se
desfiinteazä, profesorii i profe-
sorii-maestri titulari respectivi
pot fi Incadrati la orice catedrä
similara ocupata de un suplini-
tor sau detasat, prin derogare
dela clispozitiile art. 61 si 83 din
legea invätämântului secundar
din 19341).
126. Personalul administra-
tiv si de serviciu nedefinitiv al
scoalelor industriale desfiintate
se lasä in disponibilitate, pe
data desfiintarii acestor scoale,
färä nicio obligatie din partea
Ministerului.
Personalul definitiv va fi
si. Incadrat de Minister la
alte scoale sau servicii ale Mi-
1) A se vedea Legea invätiimAn-
tului secundar teoretic, din 7 Mai
1934, la pag. 231, vol. XXII, en
mod. 11 Aprilie 1935, pag. 328, vol.
XXIII $i 2 Mai 1936, in acest vo-
lum.
 16 Aprille 1936
nisterului, In aceea0 localitate
sau in alte localitäti, chiar in
functiuni inferioare gradului pe
care II au.
Directorii, subdirectorii $i $efii
atelierelor de aplicatie, defini-
tivi, care nu vor putea fi utili_
zati sau incadrati conform ali-
neatului precedent, rgmân In
disponibilitate ca atare, färänici
o obligatie din partea Ministe-
rului, având dreptul de prefe-
rintä la numirea In posturi res-
pective care ar deveni vacante.
Ca profesori Ins/ li se aplicg,
clispozitiile articolului prece-
dent.
TITLUL VIII
CAPITOLUL XXVIII
Dispozifiuni finale §i fransiforii
127. Toate scoalele de invätä-
mânt secundar industrial de ca-
tegoriile preväzute in legea de
fata, pendinte de Ministerul In-
structiunli, care se vor gäsi func-
tionând pe teritoriul Statului
Român, la data promulgärii a-
cestei legi, devin gimnazii indus_
triale, licee industriale sau $coale
speciale industriale, In confor-
mitate cu dispozitiunile legii de
fatä $i potrivit necesitgtilor 0
posibilitätilor locale.
Transformarea se va face prin
dispozitiuni ministeriale deodatä
sau treptat, clash' cu clasá, dupá
imprejurári $i pe baza avizului
Consiliului superior de indru-
mare al invätämântului Indus-
trial.
Ministerul Instructiunii va-pu-
tea prin deciziuni ministeriale
sá institue acolo uncle va fi ne-
cesar, programe de transitie pen-
tru trecerea dela regimul actual
la cel stabilit prin prezenta lege.
128. Toate $coalele de invätä-
mânt secundar industrial de ca-
tegoriile preväzute in aceastä le_
ge, care la data promulgárii ei
s'ar gäsi funaionând sub admi-
nistrarea altor departamente,
www.digibuc.ro
581
vor trece in timp de un an dela
punerea In aplicare a acestei
legi, sub controlul didactic al
Ministerului Instructiunii, Inca-
drându-se inteuna din catego-
rifle de scoale mentionate mai
sus.
Se excepteazg, $coalele de con-
ductor! de lucräri publice, pen-
dinte de Ministerul Lucrárilor
Publice 0 al Comunicatiilor,
precum 0 $coalele profesionale:
elementare, medii $i superioare
profesionale C. F. R.
129. Membrii 0 membrele
Corpului didactic, precum $i per_
sonalul de conducere (directori,
directoare, subdirectori, subdi-
rectoare, $efi de ateliere, sefe de
ateliere) 0 administrativ din in-
vätämântul scundar industrial
de toate gradele 0 dela institu-
tiunile anexe (ateliere de apli-
catfe, expozitii, bazare etc.), care
se ggsesc functionând ca titulari
la promulgarea legii de fatá, tsi
pästreazá drepturile lor legal
cg4tigate in ce prive$te situatia
in invätämânt, salariul 0 obli-
gatia de serviciu.
Absolventii actualelor $coale
superioare de meseriii. care au
fäcut 0 cei 2 ani de aplicatie, se
echivaleazá cu absolventii scoa-
lelor speciale industriale.
Ceilalti absolventi de $coale
superioare, precum $i absolventii
$coalelor inferioare de meserll
gr. II, se echivaleazá cu absol-
ventii liceelor industriale.
In ce prive$te incadrarea in
functiuni tehnice de specialitate,
absolventii $coalelor superioare
de meserii se echivaleazg ca ti-
tlu, cu bacalaureatii.
Actualii absolventi ai $coale-
lor inferioare de meserii se echi-
valeazá cu absolventii gimnazii-
lor industriale care au fácut 0
practica de 2 ani. (Art. 35, al. 3).
Absolventele actualelor $coale
profesionale gr. II se echivaleazä
cu absolventele liceelor indus-
triale. Actualele absolvente ale
582 16 Apri lie 1936
$coalelor profesionale inferioare
se echivaleazA cu absolventele
gimnaziilor industriale, care au
fAcut $i practica de 2 ani.
Actualii $efi (conducatoare) de
ateliere $i profesorii-mae$tri,
(profesoarele-maestre), titulari,
precum $i directorii titulari ai
unei catedre, recrutati dintre ab-
solventii $coalelor superioare de
meserii si ai $coalelor inferioare
de meserii de gr. II sau profe-
sionale de fete de gr. II se echi-
valeazk pentru functiunile $co-
lare ce ocupa, ca titlu, cu diplo-
matii $coalelor normale.
Directorii specificati in alinea-
tul precedent vor continua 85.
functioneze in aceastA calitate
$i in cazul când $coala ce con-
duc se transformg in liceu in-
dustrial.
Absolventii $coalelor superioa-
re de meserii $i absolventele $coa_
lelor profesionale de fete gr. II,
cu o practid de cel putin 5 ani
In industrie sau In invält5mAnt,
dela terminarea $coalei, care vor
deveni profesori-mae$tri sau pro-
fesoare-maestre titulari de lu-
crhri practice, conform prevede-
rilor actualei legi, se vor bucura
de acelea$i drepturi ca mae$trii
de lucrlri practice care au la
baza examenul de selectionare.
130. Inginerii, absolventi ai
$coalelor politehnice $i ai insti-
tutelor tehnice universitare, re-
cunoscute de Ministerul Instruc-
tiunii Publice, care functioneazg
de cel putin doi ani impliniti ca
profesori suplinitori la $colile
inferioare de meserii, vor fi titu-
larizati la catedrele la care func-
tioneazk in urma unui examen
de capacitate care II va tine du-
pg, normele ce vor fi fixate prin
decizie ministerialá.
De asemenea se vor titulariza,
in urma unui examen tinut du-
pA norme ce se vor fixa prin de-
cizie ministerialk $i profesorii
de cursuri teoretice, cu o vechi-
me de 20 de ani si numai acei
www.digibuc.ro
care predau materii, la care nu
s'a tinut examenul de capaci-
tate.
Pentru actualii mae$tri supli-
nitori, care au certificate de ab-
solvirea $colilor inferioare sau
superioare de meserii $i. cu o
vechime de cel putin $apte ani
in invátámânt, se va putea tine
un ultim examen de capacitate
dupd normele preväzute in regu-
lamentul existent.
131. Profesorii cu examen de
capacitate pentru invátámântul
secundar teoretic, care din lips6
de catedre vacante de speciali-
tate in acest invátämânt, se gä-
sese utilizati la $coalele de me-
serii, la catedrele de partea li-
terará sau $tiintifick se consi-
de/A cu titlul provizoriu la a-
ceste catedre.
132. Revendidrile de drep-
turi ce decurg din legiuiri sau
stäri de fapt anterioare, vor fi
examinate de Consiliul superior
de indrumare, in plen sau pe
ramuri de invätämânt, care 1$i
va da avizul, dutând A. armo-
nizeze stärile de f apt, cu preve-
derile legiuirilor anterioare $i cu
spiritul prezentei legi, $i apoi de
Consiliul permanent completat
cu delegatii invAtámântului in-
dustrial, al drui aviz conform,
este indispensabil pentru apro-
barea de dtre ministru.
Asemenea revendicári de drep-
turi nu se vor lua in considera-
tie decât numai dacá au fost fa-
cute in termen de 6 luni dela
punerea in aplicare a acestei
legi.
133. 13âná la infiintarea $coa-
lei normale pentru invätämân-
tul industrial, practica pedagO-
gid se va face intr'un seminar
pedagogic, ca $i In invátámân-
tul secundar teoretic, dupä cum
se va indica prin regulament.
134. Pentru aplicarea legii de
fatd, Ministerul Instructiunii va
intocmi regulamente $i progra-
me analitice pentru fiecare din-
 25 AprIlie 1936
tre categoriile scoalelor de MO,-
thmânt industrial si institutiu-
nile anexe.
135. Eventualele sporuri de
clieltuieli,cu privire la plata
personalului didactic si adminis-
trativ, ca si cele pentru mate-
riale, care ar rezulta din apli-
carea prezentei legi, se vor a-
corda numai când vor ingadui
posibilitAtile bugetare i numai
dela aceast& data inainte.
136. Legea de fat& intd In
vigoare dela 1 Septemvrie 1936
Orice alte dispozitiuni contrare
ei sunt si rAmân abrogate.
- DECRET
pentru modif. art. Reg. qcoalei marinei
regale
DIN 17 APRILIE 1936 1)
Prin decretul regal Nr. 752 din
1 Aprilie 1936, se aproM modifi-
carea articolului 82, litera b, ali-
neatul prim si litera c, alineatul
ultim, din regulainentul scolii
de specialitäti ale marinei re-
gale, aprobat prin decretul re-
gal Nr. 3.146 din 21 Decemvrie
1928, dupg, cum urmeazá:
Articolul 82, litera b, caineatul
prim
Absolventii colij elementare,
proveniti din marinari in ter-
men (sortari sau voluntari) sunt
admisi in scoalá in ordinea
dacá n'au suferit o con-
damnare, in proportia stabilit&
prealabil de Ilinisterul Ap&drii
Nationale, Inspectoratul general
al marinei regale, fata de va-
1) Decret regal Nr. 752 din 1936.
s 'a publicat In Monitorta Oficial,
p. I, Nr. 89 din 17 Aprilie 1936; a
se vedea Regulamentul din 21 De-
conavrie 1928, In Monitorul Oficial
Nr. 285 din 1928, precum i Regula-
mentul pentru coala ofiteri de ma-
rina din 30 Noemvrie 1935, la pag.
1011, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
583
cantele bugetare, cu conditiunea
ca la intrarea in *coal& s& con-
tracteze un angajament de a
servi dup& absolvire, in marina
militad, 6 ani ca subofiter peste
termenul de serviciu obligato-
riu".
Articolul 82, litera alineatul
c,
ultim
Angajamentul autentificat al
candidatului i intärit prin con-
simtdmântul parintelui säu, prin
care se obligá ca, dura absol-
virea scolii de brevetati, sä, ser-
veasc& ca subofiter 6 ani in ma-
rina militad, peste termenul o-
bligatoriu sub arme, impus de
legea recrutärii".
Aceastá dispozitiune intrá in
vigoare dela 1 Octomvrie 1934.
LEGE
pentru acordarea dreptului de folosinfi
Societifii Sfatul Negustoresc", secfla
laqi, in imobilul proprietatea Camerei
de Coined i do industrie Iai
DIN 25 APRILIE 1936 1)
Art. I. Camera de comert si
de industrie Iasi, va acorda
dreptul de folosintá Societätii
Sfatul Negustoresc", sectia Iasi,
In localul in care se gáseste in-
stalat actualmente, din imobilul
din Iasi, str. Cuza-Vodä Nr. 67,
si anume, asupra primului etaj,
a supra subsolului Lládirli noi si
asupra unei camere pentru ser-
vitori, la etajul III.
krt. IL. Acest drept de folo-
sintä, este acord at Societätii .,Sfa-
tul Negustoresc". sectia Iai, im-
preung cu anexele ei si subsec-
tiilor i organizatiilor de breaslá,
1) Aceastä Lege s 'a votat Ile f3 e-
nat i Adunarea Deputatior in se-
dintele dela 1 si 2 Aprilie 1936; s'a
promulgat prin deeret regal Nr. 861
din 1936 i publicat in Monitorul
Oficial, y. I, Nr. 95 din 25 Aprilie
1936.
584 25 Apr Hie 1936
cu scutire de plata oricarei chi-
rii, accesorii, däri de orice fel,
etc., pe tot timpul existentii sale,
in forma actuala.
Art. III. Societatea Sfatul
Negustoresc", sectia Ias:, nu va
putea transmite sub niciun f el
de forma dreptul mai sus acor-
d at.
LEGE
relativä la autorizarea Ministèrulu Agri-
culturii ai Domeniilor, pentru cedarea
unor terenuri, proprietatea sa, in schim-
bul cedärii altor terenuri, proprietatea
Eforiei Spitalelor Civile din Bucuresti
DIN 25 APRILIE 1936 1)
Art. I. Se autoriza Ministerul
Agriculturii i Domeniilor a cede
Eforiei Spitalelor Civile din Bu-
curesti, proprietatea sa din co-
muna Mihai-Bravul, jud. Braila,
in intindere de circa 350 hectare,
padure de salcaln si circa 140
hectare poieni, cu tot materia-
lul lemnos, constructiuni, etc.,
etc., aflate In prezent pe dansa.
Art. II. Se autoriza Eforia Spi-
talelor Civile din Bucuresti, a
cede Statului terenul de 463.508
mp, in com. Bucuresti, subur-
bane Serban-Vocla, pe care se
afla construit spitalul de boll
mintale, denurnit Spitalul Cen-
tral, pentru folosinta acestui a-
sezamânt.
Eforia mai cedeazá Statului un
teren de 24 hectare jurnatate din
proprietatea Varful - lui - Dra-
gan", din corn. Tesila, jud. Pra-
hove, pe care-I va obtine dela
Casa Maiestätii Sale Regelui, in
schimbul unui teren de 15 hec-
tare jumatate, proprietatea sa,
1) Aceastä. Lege s'a votat da Se-
nat i Adunarea Deputatior In p-
dintele dela 1 si 2 Aprilie 1936; s'a
proinulgat prin Decret regal Nr. 951
din 1936 si publicat in Monito-
ral Oficial, p. I, Nr. 95, din 25 A-
prilie 1936.
www.digibuc.ro
pendinte de orasul Sinaia, pen-
tru amenajarea unui pare in
jurul Castelelor Regale.
Art. III. Actele privitoare la.
cele de mai sus sunt scutite de
orice taxe de timbru si inregis-
trare.
LEGE
pentru plasarea invalizilor, orfanilor fi
väduvelor de räzboiu in funcfiuni
locuri de mimed
DIN 25 APRILIE 1936 1)
1. Locuri rezervate
1. Toate institutiile de Stat,
judetele, municipiile, cornunele
urbane si rurale sunt obligate
ca din numärul locurilor va-
cante care se vor complete in
viitor sá rezerve invalizilor, or-
fanilor si vaduvelor din rdzboiu
cate o proportie de 10 la suta.
2. Institutiile si asezamintele
de orice natura, subventionate
de Stat, judete, municipii si co-
mune; institutiile si intreprin-
derile care exploateaza, un mo-
nopol, o concesiune sau un bun
al Statului, judetelor, munici-
piilor sau al comunelor, pe baza
1) Aceastä Lege s'a votat de Se-
nat in sedinta dela 1 Aprilie 1936,
de Adunarea Deputatilor in sedinta
dela 2 Aprilie 1936; s'a promulgat
en L D. R. Nr. 951 din 1936 si s'a
publicat in Monitorul Oficial, p.
Nr. 95 din 25 Aprilie 1936.
A se vedea in legitiul:
1. Legea I. O. V. toate modi-
fiarile) din 26 August 1935, la pag.
760, vol. XXIII.
2. Regulament pentru organizarea
Eforiilor nationale I. O. V., din 28
Decemvrie 1934, la pag. 839, vol.
XXII.
3. Legea pentru statutul funetio-
narilor publici din 19 Iunie 1923, la
pag. 409, vol. XIXII, cu. mod. 22
Martie 1933 O. 13 Noemvrie 1934,
pag. 747, vol. XXII.
 25 Apri lie 1936
unei legi sau al unui contract;
Intreprinderile i institutiile co-
merciale care au Incheiate sau
vor Incheia In viitor contracte
de furnituri cu Statul, judetele,
municipiile, comunele sau Ca-
sele autonome ale Statului, pen-
tru sume mai mari de cinci mi-
lioane lei anual; institutiile
intreprinderile particulare care
au printre angajatii lor supusi
sträini; Intreprinderile i insti-
tutiile comerciale care nu ar
avea cu Statul, judetele si co-
munele vreunul din raporturile
indicate mai sus, care !msg. au
cel putin 50 de angajati; toate
aceste categorli de Intreprinderi
enurrarate mai sus sunt obli-
gate ca la angajärile viitoare sä
rezerve o cotä de:
a) 43/4 din numärul total al
angajatilor In functiune ei de
orice categorie pentru institu-
tiile i aeezämintele subventio-
nate;
b) 50/0 din numärul total al
angajatilor In functiune ei de
orice categorie, pentru institu-
tille i Intreprinderile care ex-
ploatea za un monopol, o conce-
siune sau orice alt bun al Sta-
tului, judetelor, municipiilor
comunelor;
c) 40/o din numärul total al
angajatilor In functiune ei de
orice categorie. pentru institu-
tille i Intreprinderile care au
incheiate sau vor Incheia can-
tracte de furnituri cu Statul,
judetele, municipiile, comunele
sau Case le autonome ale Sta-
tului pentru o valoare mai
mare de cinci milioane lei a-
nual;
d) 203/4 din numärul total al
angajatilor supusi sträini, pen-
tru institutiile ei Intreprinderile
particulare care au printre an-
gajatii lor supuei straini;
e) 23/4 din numärul total al
arigajatilor In functiune ei de
orice categorie, pentru Intre-
pririderile ei institutiile comer-
www.digibuc.ro
585
ciale care nu inträ In vreuna
din categoriile de mai sus
care au cel putin 50 de anga-
jati In functiune.
Fractiunile care ar rezulta
din operatiunile cu aplicarea
proportiilor de mai sus si care
ar reprezenta jumätate eau ar
depäei jumatate din intreg, vor
fi socotite ca un intreg.
Pentru completarea vacante-
lor ivite dela data publicärii
legii In Monitorul Oficial, sefij
Intreprinclerilori institutiilor
prevAzute mai sus sunt obligati
sä corounice Inspectoratelor de
muncä din regiunile respective
orice vacantä s'ar ivi In Intre-
prinderile si institutiile lar in
terraen de 3 zile dela data pro-
ducerii vacantei.
In cazul când inspectoratele
de munc/ sau serviciul de pla-
sare I. O. V. nu au räspuns In
decurs de 8 zile pentru lucrä-
tori ei 15 zile pentru functio-
nari, Intreprinderii sau institu-
tiei care a anuntat vacantele,
sau când aceste räspunsuri ar
fi negative, neavând cereri pen-
tru posturile respective, Intre-
prinderea sau institutia In cauzá
este liberá sl-si completeze va-
cantele, procedâncl pe cäile or-
dinare.
Räspunsurile negative nu ab-
solvá Insä pe viitor Intreprin-
derile ei institutiile din aceastá
categorie sä comunice Inspec-
toratelor de munca vacantele
care s'ar mai ivi In cazul când
proportiile preväzute de lege nu
sunt acoperite.
Proportiile, numerele prevá-
zute la alineatele a, b, c, d i e,
trebue sä fie pästrate atät pen-
tru functionarii de birou cât
p entru lucrátorii calif i cati
simplii muncitori.
Regimul legal aplicabil tutu-
ror salariatilor din Intreprin-
deri se aplicl i invalizilor, or-
fanilor ei vAduvelor din räz-
586 25 Aprilie 1936
boiu, angajati In locuri rezer-
vate.
3. Institutiile de Etat, judet
comung, prevgzute la art. 1,
institutiile si Intreprinderile din
categoriile prevgzute la art. 2,
alin, a, b, c, d si e, vor putea
angaja invalizi, orfani si vg-
duve din rdzboiu, in locuri re-
zervate pentru acoperirea pro-
portiilor impuse de lege, numai
prin inspectoratele de muncg si
serviciul de plasare I. O. V., asa
dupg cum se va prevedea In re-
gulamentul de aplicare al aces-
tei legi.
Intreprinderile comerciale si
industriale i instituiile prevd-
zute la art. 2, sunt obligate ca
In termen de o lung dela intra-
rea In vigoare a acestei legi sg
Inainteze inspectorilor de man-
cg urnagtoarele tablouri nomi-
nale:
a) De angajatii In functiune;
b) De invalizii, orfanii si vd-
duvele din rgzboiu, aflati deja
in serviciile Mr;
c) De locurile vacante.
La tabloul prevgzut la litera b
se vor anexa si actele dovedi-
toare a calitä.tii de invalizi, or-
fani si vgduve din räzboiu.
Directorii personalului din
ministere, case autonome, mu-
nicipii, sefii administratiei co-
munale, judetene si a tuturor
autoritgtilor de Stet, aunt obli-
gati a inainta trimestrial servi-
ciului de plasare I. O. V., de pe
langg Directiunea muncii, ta-
blouri de locurile vacante rezer-
vate invalizilor, orfanilor si vg-
duvelor din rdzboiu, In virtutea
art. 1 din aceastg lege.
4. Institutiile de Stat, judet
comung, precum si Case le au-
tonome ale Statului, pentru
completarea vacantelor ivite In
serviciile publice, se vor adresa
Serviciului de plasare L O. V.
din Directiunea muncii, In ceea
ce priveste vacantele de func-
tiuni si inspectoratele de muncg
www.digibuc.ro
In ceea ce priveste vacantele in
locurile de muncg.
Serviciul de plasare I. O. V.
$i. inspectoratele de muncg sunt
obligate sg recomande, primul
In decurs de o lung, iar cel de
al doilea In decurs de 15 zile
dela data primirii cererilor, pe
invalizii, orfanii si vgduvele din
rdzboiu care ar indeplini condi-
tiunile argtate de institutiile in-
teresate.
In cazul când institutiile In
cauzg nu ar primi rgspunsuri
in termenele de mai sus, la ce-
rerile Mr, sau când aceste rgs-
punsuri ar fi negative, ele sunt
libere sg-si recruteze personalul
de care au nevoie pe cgile ordi-
nare.
Directiunea muncii, prin ser-
viciul de plasare I. O. V., va pu-
tea recomanda, la inceputul fie-
cgrui trimestru, institutiilor de
Stat, municipiilor si comunelor,
pe invalizii, orfanii i vgduvele
din räzboiu, doritori sg ocupe
posturi In institutiile respec-
tive.
Aceste recomandatii nu sun-
tesc pe directorii personalului
sefii institutiilor respective de
obligatiunea de a cere Serviciu-
lui de plasare I. O. V. sg reco-
mande si alte persoane In cazul
and cei recomandati nu ar co-
respunde cerintelor sau numg-
rul lor nu ar acopen i. proportia
de locuri rezervate cerute de
lege.
II. Indrepteltitii la plasare
5. De dreptul de plasare in lo-
curi rezervate si angajgri obli-
gatorii, se bucurg numai inva-
orfanii i vgcluvele din rgz-
boiu, lipsiti de posibilitatea de
traiu.
Nu au dreptul la plasare In
locuri rezervate si angajgri o-
bligatorii in baza acestei legi:
improprietgritii care posedg un
teren agricol al cgrui venit sá
le asigure existenta, comercian-
 25 Apri He 1936
tii, debitantii i restauratorii
sau acei care posedd un atelier
sau o functiune din care sd se
poatd Intretine; acei care odata
plasati si-au pierdut locul din-
tr'o vind, a, bor evidentd; vddu-
vele reradritate si invalizii care
nu sunt titularii unei pensiuni
din rdzboiu.
6. Fiii invalizilor din rdzboiu,
In cazul când invaliditatea ta-
tdlui este de minimum 60 la
sutd, au dreptul de a fi plasati
dupa aceleasi norme ca si or-
fanii din räzboiu, asa dupa cum
prevede aceastd lege.
Orfanii din räzboiu care si-au
continuat studiile superioare
peste limita de 21 ani, se bu-
curd, de dreptul de plasare pang,
la maximum 26 ani.
7. Pe lângd, conditiunile Pre-
vd,zute la art. 5, inalizii, orfanii
Si vdduvele din rdzboiu, pentru
a fi plasati in locuri rezervate
sau pentru a fi repartizati in-
treprinderilor spre a fi anga-
jati obligatoriu, dupd cum pre-
vede aceastd, lege, trebue sä mai
indeplineascd si conditiunile de
studii si pregätire profesionald
pe care le cere institutiile sau
Intreprinderile respective, pre-
cum si conditiile statutului func-
tionarilor publici si a legilor or-
ganice respective, când este vor-
ba de numiri in functiunile de
Stat.
In acest scop institutiile si In-
treprinderile interesate, când
vor Inainta tablourile de locu-
rile rezervate i disponibile, vor
indica si conditiunile de studii
cunostintele profesionale, pe
care trebue sa le indeplineascd
fiecare candidat.
Invalizii din rdzboiu pe lângd
conditiunile prevdzute mai sus,
trebue ad posede i un certificat
de capacitate de muncd, in ra-
port cu invaliditatea pe care o
www.digibuc.ro
587
au, pentru postul pe care-1 soli-
cit.& certificat eliberat de Ofi-
ciul judetean I. O. V,. de care
depinde i dupd cum Va preve-
dea regulamentul acestei legi.
Niciun invalid, orfan sau vd-
duvd, din rdzboiu nu va putea
cumula doul sau mai multe lo-
curi acordate pe baza acestei
legi.
III. Sanctiuni
8. In cazul când se va dovedi
cá invalizii, orfanii i vdcluvele
din rdzboiu au pierdut locurile
respective din vina lor, acestia
vor pierde drepturile la o noud,
plasare si la orice and' asistentä
din partea Oficiului National I.
O. V., iar acei care se vor deda
la acte de cersetorie si vagabon-
daj, vor putea fi internati in
colonii de muncd si reeducare
profesionald.
9. Directorii personalului din
ministere, Case autonome, mu-
nicipii, sefii Administratiei co-
munale, judetene si a tuturor
autoritätilor de Stat, care cu
rea vointä sau repetatä negli-
jentä nu Tor Inainta tablourile
cerute de dispozitiunile prezen-
tei legi, precum i acelea pre-
vdzute In regulamentul ei de a-
plicare, vor fi pedepsiti conform
legii statutului functionarilor
publici, pentru refuz de serviciu
datorat.
10. Institutiile i intreprin-
derile particulare, prevdzute la
alineatele a, b, c, d i e dela art.
2, care ar refuza sä aplice dis-
pozitiunile prezentei legi sau a-
celea ale regulamentului ei de
aplicare, vor fi pasibile de ur-
mätoarele sanctiuni gradate,
dupd cum se indicd mai jos:
a) Un avertisment de o lurid
pentru a se conforma in totul
prezentei legi;
588
h) Aplicarea unei amenzi de
1.000-20.000 lei, iar in caz de
recidivg amenda se va dubla.
Sanctiunile de mai sus vor fi
aplicate de Care comisiunea
prev6zut6 la art. 11. Hotgrlrile
acestei comisiuni vor putea fi
apelate numai la Curti le
Apel.
IV. Dispozifiuni finale
11. Aplicarea acestei legi se
va face de catre Directia Mun-
cii si Inspectorate le de muna,
In colaborare cu Oficiul Natio-
nal I. O. V. si sub controlul unei
comisiuni instituit5. de Ministe-
rul Muncii, SgratA,tii si Obroti-
rilor Sociale. Aceastg Comisiune
va functiona pe lânga Directia
Muncii si va fi prezidatg de cg-
tre un consilier al Curtii de
Apel din Bucuresti, desemnat
de Ministerul Justitiei.
Actualul serviciu de plasare
din Directiunea Oficiului Na-
tional I. O. V. infiintat prin de-
cizia ministeria15, Nr. 66.372 din
11 Octomvrie 1934, trece la Di-
rectiunea Munch i va purta
denumirea de serviciu de pla-
sare al invalizilor, orfanilor
vAcluvelor din rAzboiu.
Un regulament va determina
amánuntit dispozirtiunile legii
de fata.
12. Toate cererile de plasare
ale invalizilor, orfanilor si vá-
duvelor din rázboiu vor fi scu-
ffle de timbru fiscal si de avia-
tie.
13. Toate dispozitiile contrare
legii de fatá, rezultänd din re-
gulamente si legi speciale, sunt
si raman abrogate, exceptând
dispozitiile previlzute la art. 33
din legea din 1934, privitoare la
modificarea unor dispozitii din
legea relativá la Infiintarea 0-
ficiului National I. O. V., care
räman in vigoare. (pag. 557, vol.
XXII).
www.digibuc.ro
27 Apri lie 1936
ACORD
comercial provizoriu cu Egiptul
DIN 27 APRILIE 1936 1)
1. Inaltele Pä'rti Contractante
convin a-si acorda reciproc, tra-
tamentul natiunii celei mai fa-*
de vorizate, pentru tot ceea ce pri-
veste taxele vamale si a tuturor
taxelor accesorii.
In consecintä, produsele na-
turale sau fabricate originare
din fiecare Ina ltá Parte Con-
tractantä i exportate pe terito-
riul celeilalte, nu vor fi supuse,
In niciun caz, unor taxe, altele
sau mai ridicate cleat acelea la
care sunt sau vor fi supuse pro-
dusele de aceeasi naturd origi-
nare dintr'o altá tard oarecare.
2. Angajamentele formulate la
art. 1 nu se extind asupra a-
vantajelor care au fost sau vor
fi acordate de cAtre una dintre
Inaltele Párti Contractante unor
tári limitrofe precum si Statelor
din Mica Intelegere.
ACORD
de plati intre Romania i Gracie
DIN 27 APRILIE 1936 2)
in scopul de a inlesni reglemenfarea
creanfelor provenind din schimbul de
meirfuri dinfre cele douei fâri, Guyer-
nul Regal Elen si Guvernul Regal a
României, au convenif asupra celor
ce urmeazei:
1.Contravaloarea märfurilor
românesti importate (vdmuite),
In Grecia dup5, data punerii In
1) Prin J. C. M. sub Nr. 740 din
1936 s'a aprobat Aeordul comercial
provizoriu semnat la Cairo, intre Ro-
mania i Egipt, la 16 Ianuari6e 1936
apoi s'a publieat in Monitorta
Oficial, p. I, Nr. 96, din 27 Aprilie
1936. A se vedea i Conventia de
comert eu Egiptul din 3 Aprilie
1931, la pag. 328, vol. XIX.
2) Prin J. C. M. sub Nr. 747 din
1936 s'a aprobat Aeordul de pliti
 27 Aprilie 1936
vigoare a prezentului Acord, va
fi reglatg, in afar& de exceptiu-
nile prevgzute la art 2, priln
plata a 35% din contravaloare
in devize libere si compensarea
restului de 65% cu creante re-
zultând din importul de mgrfuri
grecesti in Romania, precum si
cu anumite alte creante enume-
rate mai jos si denumite de aci
1nainte plgti financiare".
Cei 65% vor fi trecuti la cele
doug conturi speciale A. si B.,
färg dobandg, i anume: 55% din
valoarea -mgrfurilor romanesti
la Contul A., a cgror
vor fi afectate, conform sti-
pulatiunilor art. 4 din prezen-
tul Acord, la cumpgrarea mgt.-
furilor elene pentru exportul in
Romania, si 10% din aceeasi va-
loare la Contul B., a cgror dis-
ponibilitAti vor fi destinate Plg-
tilor financiare".
La acelasi Cont B. va fi vär-
sat de aseinenea totalul incasg-
rilor consulare ale Autoritätilor
Consulare Românesti In Grecia.
2. Fäcând exceptie la dispozi-
tiunile articolului precedent, cre-
antele rezultând din importul in
Grecia a netrolului românesc
a derivatelor lui, vor fi reglate
prin plata a 50°/o din valoarea a-
cestor articole in devize libere,
iar restul de 50% din aceastg va-
loare, prin cesiune de creante
comerciale blocate, ce Grecia .ar
poseda asupra unor conturi de
clearing bancar cu tgri strgine
(compensatie tripartitg), unde ea
ar avea solduri active i uncle
Banca Nationalg a Romaniei ar
avea nevoie de disponibilitgti.
In acest scop se precizeazg cit
la fiecare expeditie de petrol sau
de produs petrolifer in Grecia,
greeo-roman din 2 Aprilie 1936, i
apoi s 'a publicat in Monitorul Ofi-
cial, p. I, Nr. 96 din 27 Aprilie
1936. A se vedea i Conventia de eo-
rnert eu Greeia din 14 Aprilie 1932,
la pag. 309, vol. XX.
www.digibuc.ro
589
desemnarea tgrii propusg de
Banca Greciei pentru compen-
satia tripartitg va fi supusg ac-
ceptatiunii prealabile a Bäncii
Nationale a Romaniei.
Cele cloug Bgnci de Emisiune
se vor pune de acord asupra mo-
d.alitgtilor de aplicatiune a ace-
stei operatiuni.
De asemenea, fAcând exceptie
la dispozitiunile articolului pre-
cedent:
1. Creantele rezultâncl din im-
portul in Grecia a grâului ro-
manesc vor fi reglate prin plata
a 900/o in valoarea acestui arti-
col In devize libere, restul de 10
la sutg din aceastg valoare tre-
cându-se la activul Contului A.,
mai sus numit.
2. Creantele rezultând din im-
portul In Grecia a porumbului
românesc vor fi reglate prin
plata a 80°/o din valoarea lui In
devize libere, restul de 20% din
aceastg valoare, trecandu-se la
activul aceluiasi Cont A.
3. Contravaloarea märfurilor
românesti importate in Grecia
va trebui sg fie reglatg prin vär-
sgmântul in drahme, a pretului
de cumpgrare fob, sau franco
granita româneascg, de cgtre
importatorul interesat in Grecia
la Banca Greciei, in favoarea
Bgncii Nationale a României.
Este bine inteles ca procen-
tele in devize libere sau in Con-
turile A. si B., prevgzute la ar-
ticolele 1 si 2 a prezentului A-
cord, vor trebui sg fie calculate
pe baza valorii fob a ragrfii.
4. Contravaloarea mtirfurilor
românesti importate in Grecia,
va trebui sg fie vgrsatg de cgtre
debitorii greci la Banca Greciei,
care la randul ei, va aviza Ban-
ta Nationalg a României de
toate sumele creditate In favoa-
rea exportatorilor români.
Transa acestei contravalori,
plittibilii in devize, va fi imediat
remisg Btincii Nationale a Ro-
maniei de cgtre Banca Greciei.
590 27 Apr1 lie 1936
in devize, dupä alegerea Bäncii
Nationale a României, Banca
Greciei obliganclu-se s asigure
liberul transfer al acestor de-
vize.
In ceea ce priveste restul:
1. Creantele blocate, reprezen-
tand transa valorii produselor
românesti trecute la activul Con-
tului A. (märfuri), vor fi puse
imediat de catre Banca Natio-
nald a României la dispozitiu-
nea exportatorilor români, care
vor putea negocia in mod liber,
prin intermediul bäncilor auto-
rizate si sub controlul Bäncii
Nationale a României, vânzarea
creantelor lor, interesatilor, a-
\rand de efectuat plati In Grecia,
pentru acoperirea importurilor
bor.
2. Creantele blocate, reprezen-
tand transa valorii märfurilor
romanesti, trecute la creditul
Contului B. (pläti financiare).
vor fi achitate exportatorilor de
cAtre Banca Nationalä a Roma-
niei, conform regimului in vi-
goare in Romania.
5. Banca Greciei va aviza zil-
nic Banca Nationalä a Roma-
niei, de toate värsämintele efec-
tuate, conform termenilor arti-
colului precedent. Fiecare aviz
de värsämânt va cuprinde nu-
mele beneficiarilor, natura mär-
furilor pentru care värsämântul
a fost facut, precum i toate in-
dicatiunile necesare pentru a
permite identificarea exportului
respectiv.
6. Ca concluziune a operatiu-
nii de negociere, prin interme-
diul bäncilor românesti autori-
zate, a creantelor in drahme, a
Contului A., rezultând din ex-
portul de märfuri .românesti in
Grecia, Banca Nationald a Ro-
mâniei, va pune creantele consi-
derate la dispozitia importatori-
lor in Romania, de märfuri e-
lene, in contul activului Contu-
lui A, la Banca Greciei.
7. Märfurile fiecäreia din cele
www.digibuc.ro
douä täri, care se vor importa
in cealaltä, vor fi facturate, In
caz de transport maritim, fob
portul de imbarcare si In caz de
transport terestru, franco fron-
tierä a tärii respective. In caz
de transport maritim, Banca
de Emisiune a %Hi de destina-
tie a märfii Ii ia angajamentul
sä acorde importatorului inte-
resat schimbul necesar pentru
plata inchirieril vasului si a pH-
mei de asigurare, corespunzând
transportului
8. Plätile financiare", prevä-
zute la. articolul 1, paragraful 2,
a prezentului Acord, servind ca
mijloc de lichidare a disponibi-
litätilor contului B mai sus vi-
zat, vor cuprinde:
1. Incasärile consulare ale au-
toritätilor consulare elene din
Romania;
2. Aprovizionärile i furnitu-
rile in produse elene a vaselor
românesti, in porturile elene,
precum si reparatiunile fäcute
de aceste vase In Grecia;
3. Plata salariilor functionari-
lor i cheltuielile de intretinere
a autoritätilor diplomatice si
consulare românesti In Grecia;
4. Cheltuielile in Grecia, a vo-
iajorilOr români sau greci, sta-
biliti in Romania, si anume
12.000 cirahme de pasaport
pentru o sedere In Gre-
cia de eel putin cinci zile; In ca-
zul unui pasaport colectiv, eli-
berat unei familii, se va acorda,
pentru acelasi numär de zile, in
plus de cei 12.000 drahme, un
supliment de 3.000 de drahme de
persoanä, Inscrise pe pasaport,
acest supliment se va urca la
4.000 de drahme de persoanä, in
cazul unui pasaport colectiv tu-
ristic, eliberat pentru 25 de per-
soane sau mai multe; in cazul
unei sederi prelungite, trecând
de 10 zile, se va acorda In plus,
incepand din a zecea zi de se-
dere. un sqpliment zilnic, mer-
gand dela 300 la 1.200 drahme
 28 Apri lie 1936
de persoana, dupa aprecierea
Bancii Greciei, pang la concu-
renta de 30 de zile, de resedinta
maxima;
5. Cheltuielile studentilor ro-
mâni sau a studentilor greci,
stabiliti in Romania, Inscrisi la
Universitati, la Scolile superi-
oare sau la Scoala de Teologie
in Grecia;
6. Sumele neinsemnate, tri-
mise de catre nationalii greci,
stabiliti in Romjnia, familiilor
lor din Grecia;
7. Transferul in Grecia, a ve-
niturilor legatelor grecesti, gi-
rate in Romania in favoarea
Statului Elen, persoanelor mo-
rale de drept public sau a stabi-
limentelor de utilitate publica
elene.
Plati le prevazute de prezentul
articol, vor fi supuse controlu-
lui bancilor de emisiuni ale ce-
lor doul täri.
9. In cazul când märfurile ro-
manesti vor fi facturate in alte
monede decOA drahma, moneda
de facturare va fi convertitä
in drahme la cursul oficial al
schimbului dela Banca Greciei.
10. Guvernele fiecarda din
cele doua Parti -Contractante isi
iau angajamentul a acorda mar-
furilor celeilalte, toate lnlesni-
rile de import in tara lor res-
pectiva, In limitele regulamente-
lor in vigoare, si, in orice caz,
aceste márfuri sa nu fie discri-
minate in favoarea produselor
similare dintr'o tax% terta.
11. Marfurile grecesti impor-
tate in Romania, precum si
marfurile românesti, importate
In Grecia, vor trebui sa fie in-
sotite de un certificat de origine.
Sunt considerate ca märfuri
grecesti produsele naturale sau
fabricate, originare si de prove-
nienta din Regatul Elen.
Sunt considerate ca marfuri
roinânesti produsele naturale
sau fabricate, originare si de
www.digibuc.ro
591
provenienta din Regatul Româ-
niei.
12. Daca, la expirarea pre-
zentului Acord, contul Bäncii
Nationale a Romaniei, va pre-
zenta un sold creditor, acesta va
fi lichidat in conformitate cu
dispozitiunile prezentului Acord,
pan& la amortizarea totall ace-
stui sold.
13. Prezentul Acord va intra
in vigoare in Aprilie 1936, si va
ramâne in vigoare timp de un
an, in afará de cazul unei de-
nuntari cu preaviz de o lung,
incepand dela notificarea ace-
steia Guvernului respectiv, ex-
pirarea acestui Acord neputând
In orice caz interveni inainte de
31 Decemvrie 1936.
DECRET
pentru mod. art. Reg. Inaintarilor
In armata
DIN 28 APRILIE 1936 1)
Prin raportul la M. S. Regele,
cu Nr. 61.523 din 27 Martie 1936,
s'a aprobat modificarea unor ar-
ticole din regulamentul legii a-
supra inaintarilor in armata,
din anul 1935, publicat in Moni-
torul Oficial Nr. 239 din 18 Oc-
tomyrie 1935.
5. el Ofiteri de intendenfd:
Intendant cpt.: ofiter verifica-
tor, sef de birou la serviciul in-
tendentii dela comandamente si
din administratia centrala a mi-
nisterului.
Intendant major: ofiter verifi-
cator, sef de birou in serviciul
de intendentá, dela comanda-
mente, sef de birou, ajutor sef
1) Aeeste modifiari aprobate prin
apostila Regala, s 'au publicat In Mo-
nitoral Oficial, p. I, Nr. 97, din 23
Aprilie 1936. A se vedea Regulamen-
tul ce se modifieá din 18 Oetomvrie
1935,, la pag. 897, vol. XXIII.
592 28 Apri lie 1936

de serviciu, In administratia rat general de armatil la care

central& a ministerului. s'a prevAzut prin legea de orga-
Intendant lt.colonel: subsef sau nizare a Ministerului Aptir&ril
sef de serviciu de intendent6 la Nationale, serviciul de inten-
comandameate de corp de ar- dent& sau cu ajutor sef de ser-
mata, ajutor de sef de serviciu, vicia de intendenta de corp de
In administratia central& a mi- armata si asimilare acestora.
nisterului, sef de serviciu al in- 36. b) Colonelii care pentru
tendentei la comandamentele de orice motiv nu s'au prezentat
divizii i ofiter controlor Xn Mi- (n'au cerut), 2 ani consecutiv, a-
ntsterul Apartirii Nationale. far& de cazuri de fort& majora,
Intendant-colonel: sef de ser- bine constatatá, sau acei care
viciu de intendentá la comanda- nu au fost admisi sau nu au
mentele de corp de armatä, sub- trecut cu succes probele cerute
sef sau sef de serviciu in admi- de art. 42 din lege, si la a doua
nistratia central& a ,ministeru- cillätorie de .comandament, ur-
lui si of iter controlor in Ministe- meazg a fi caracterizati in con-
rul ApArlrii Nationale. ditiunile art. 50 din L. I. A.
Intendant-general cu gradul 74. Colonelii propozabili la co-
corespunzAtor generalului de mandá de brigadá, care nu au
brigadd: sef al serviciului de in- fost admisi de don& ori consecu-
tendentä la corp de armatà, di- tiv sä participe la cursul de co-
rector In administratia central& mandament, sau la a doua cAlit-
a armatei, inspector general al torie de comandament, sau desi
inspectoratului general al inten- admisi nu s'au prezentat (n'au
dentei. cerut) la curs sau cälätorie din
58. B. Ofiteri de intendentd: cliferite motive, afar& de cazuri
Pentru ca un intendant-capi- de forth' major& imediat coneta-
tan sä, poatä fi inaintat inten- tatä, nu vor mai putea inainta,
dant-maior, trebue sä fi Inde- cázAnd definitiv In prevederile
plinit cel putin 2 ani functia de art. 50 din L. I. A.
ofiter verificator la un coman- Genera lii de brigadá, propusi
dament sau serviciu, care are la comandá de divizie, care nu
unitäti In verificare si suprave- au fost admisi doi ani consecu-
gliere administrativä. tivi sä participe la cursul de co-
Pentru ca un intendant-maior mandament sau la a doua WA-
sä, poatà fi inaintat intendant- torie de comandament, sau care
locotenent-colonel, trebue sä fi desi admisi nu s'au prezentat
servit cel putin 2 ani In gradul (n'au cerut), la curs sau cälä-
de intendant-maior la un co- torie din diferite motive, afar&
mandament sau serviciu, care de cazuri de fortá majord, ime-
are serviciul de intendentä, si diet constatate, nu vor mai pu-
unitati In verificare. si suprave- tea inainta, cázând definitiv In
ghere administrativä. prevederile art. 50 din L. I. A.
Pentru ca un intendat locote- 76. Lit. c:
nent-colonel, sä, fie inaintat in- C. Rezultatul cdleitoriei de co-
tendant-colonel, trebue sa fi ser- mandament, diverse:
vit cel putin doi ani, ca sef al
unui serviciu de intendenta, de Dupa terminarea cAlatoriei de
divizie, sau au unui comanda- comandament, Mare le Stat Ma-
ment al cärui serviciu de inten- jor va comunica comandamen-
dent& sä aibg aceleasi atribu- telot respective numele partici-
tiuni, sau ca sef al serviciului pantilor, Insotite de foile de a-
de intendentá dela un insoecto- precieri, pentru a fi anexate la

www.digibuc.ro
 28 Aprilie 1936
memorii si a servi la notarea
discutarea propunerilor de Ina-
intare.
Colonelii care au satisfacut
complet probele de capacitate la
cursul de comandament i cglg-
toria de comandament cu sefii
ierarhici, vor putea fi propusi
pentru comandg, de brigada.
Colonelii care n'au satisfgcut
probele la prima cglatorie de co-
mandament cu sefii ierarhici,
pot fi chemati sg se prezinte la
a doua cglatorie In anul uring-
tor, In urma aprobgrii Consiliu-
lui Superior al .Armatei i pe
baza propunerilor sefilor ierar-
hici.
Colonelii si generalii care nu
au font admisi de Consiliul Su-
perior al Armatei sg treacg a
doug cglgtorie de comandament,
precum si acei care desi
nu au satisfgcut probele calgto-
riei a doua de comanclament, nu
vor mai putea inainta i rdmân
In prevederile art. 50 din L. I. A.
Genera lii comandanti de bri-
gadd i generalii comandanti de
Pentru a fi propusi la coman-
da unitatii superioare, trebue sg
fi satisMcut probele de capaci-
tate, de a comanda divizie, res-
Dectiv corp de armatg, consta-
tate cu ocazia calatoriilor de co-
mandament, executate la co-
mandamentele din care fac parte
si la manevrele mari. (Art. 42,
L. I. A.).
Se vor da note speciale In a-
cest scop.
Acei care n'au satisfacut a-
ceste probe, nu vor mai putea
inainta, rgmAnand definitiv in
prevederile art. 50 din L. I. A.
79. IX. Ofiterii din diferite
trupe si servicii, care nu intrg
In ordinea de bätae a marilor u-
nitäti, vor fi notati si propusi de
sefii lor ierarhici, dupg, normele
stabilite pentru ofiterii de trupg.
C. Hamangiu, vol. XXIV. 38.
www.digibuc.ro
593
Ofiterii dela manutante vor fi
notati astf el:
Prima notg dela comanda-
mentul unitäii, formatiuni, sau
dela seful serviciului de inten-
dentg de care depind (regiment,
batalion administrativ, serviciul
intendentei de divizie sau corp
de armatg);
A doua notg, dela seful servi-
ciului de intendentg de corp de
armata;
A treia notg, dela comandantul
corpului de armatg respectiv.
Ofiterii caracterizati de art.
60 vor fi notati de sefii lor, dupg
normele de mai sus.
Asemenea aprecieri se vor da
de toti sefii care, prin dispozi-
tulle diferitelor legi si regula-
mente au atributiuni a suprave-
ghea diferitele servicii admini-
strative.
Dispozitiuni generale tram-
sitorii:
(Art. 66-70 din lege).
137. Se suprimg.
138. Se suprimg.
PROTOCOL
pentru schimbul de märfuri cu
Cehoslovacia
DIN 28 APRILIE 1936 1)
Referindu-se la Tratatul Co-
mercial din 27 Iunie 1930, Dele-
gatiile Romaniei si Cehoslova-
ciei, intrunite la Bucuresti, in-
tre 23 si 28 Martie 1936, insufle-
1) Prin Jurnalul Consiiului de
Minietri Nr. 746 din 6 Aprilie 1936,
a'a aprobat: Protocolul incheiat de
Guvernul Romin cu eel Cehoslovae,
in ziva de 28 Martie 1936, referitor
la sehimbul de inArfuri i Acordul
de pläi intervenit intre Banes. Na-
tional& a României ei Baum. Natio-
nala Cehoslovaeä, la 26 Martie 1936;
s'a publicat in Monitona
p. I, Nr. 97, din 28 Aprilie 1936.
594 28 Apri 11e-1936
tite de aceeasi dorintä de a In-
tocmi conditiunile cele mai fa-
vorabile pentru realizarea Pla-
nurilor Economice, elaborate de
chtre Consiliul Economic al Mi-
cii Intelegeri, au decis dung
ce au procedat la examinarea
mersului schimburilor comer-
ciale intre cele doug täri sá
inlocuiascg Protocolul din 2 A-
prilie 1935, cu urmgtoarele dis-
pozitiuni:
1. Autoritgtile competente ce-
hoslovace vor admite importul
in Cehoslovacia a mgrfurilor ro-
manesti prevgzute in Planul E-
conomic, stabilit de catre Consi-
liul Economic al Micii Intele-
geri, conform tuturor contin-
gentelor i conditiunilor men-
tionate in acest Plan.
2. Autoritätile competente ro-
manesti, vor admite importul in
Romania a märfurilor cehoslo-
vace, conform contingentelor
regimurilor fixate de Plan.
In ceea ce priveste celelalte
märfuri contingentate ulterior,
se va proceda cu cea mai mare
bungvointd.
3. Importul in Romania se va
adMite in principiu In pgrti tri-
mestriale egale, tinându-se sea-
mg de toate contingentele fixate
de acest Plan.
Repartizarea se va face pang
la 15 a primei luni a fiecgrui
trimestru.
Permisele de import vor fi eli-
berate de cgtre autoritätile ro-
mânesti Mr& sä se ting seamg
de disponibilitgtile existente la
un moment dat, in termen de
opt zile dela data prezentgrii ce-
rerii respective.
La eliberarea permiselor de
import, autoritätile competente,
vor examina cu cea mai mare
A se vedea in legatura: Tratatul
de cement cu Cehoslevacia, ratificat
prin Legea din 10 Aprilie 1931, la
pag. 413, vol. XVIII, eu mod. 15
Februarie 1935, pag. 88, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
bungvointa cererile ce eventual
ar fi formulate de Legatia Ce-
hoslovaciei, chiar dacg aceste
cereri ar trece de cota-parte tri-
mestrialg (märfuri cu caracter
sezonier, etc.).
4. Dacg un permis de import,
eliberat pentru o targ tertg, n'a
fost intrebuintat, importatorul
va avea posibilitatea sg obtinä
ca acest permis sg fie schimbat
cu un permis de import din Ce-
hoslovacia.
5. In cazul cand pärtile tri-
mestriale ale contingentelor sta-
bilite de Plan, n'ar fi epuizate
de importatorii români, in limi-
tele cotelor lor individuale, per-
misele de import vor fi elibe-
rate oricgrui alt importator au-
torizat, care le-ar cere, färä a
se tine seamg de cota sa indi-
vidualg.
Pärtile neepuizate ale contin-
gentelor vor fi repartizate in
cursul trimestrelor urmgtoare.
6. Pentru a putea urmgri des-
voltarea comertului reciproc, au-
toritätile competente celor doug
tgri, isi vor comunica in data de
10 a fiecgrei luni, lista permi-
selor eliberate in luna prece-
dentg.
7. In interesul desvoltdrii co-
mertului reciproc, delegatii ce-
lor doug tgri, vor proceda tri-
mestrial la revizuirea mersului
afacerilor comerciale.
In momentul acestei verificgri
se va tine seamg:
a) de planurile economice exis-
tente;
b; de cantitätile märfurilor ad-
mise la import in cele doug tar'
conform listelor permiselor eli-
berate, ce autoritätile celor doug
tari Ii vor comunica pang la
10 a fiecgrei luni (a se vedea a-
lineatul 6);
c) de cantitätile de märfuri
imp ortate de cele doug täri, du-
pä comertului exte-
rior;
 28 Apri lie 1936
d) de rezultatele schimburilor
efectuate Intre cele cloud tdri,
asa cum apar In conturile salil
borderourile respective ale bdn-
cilor de emisiune celor doud
täri sau bäncilor autorizate de
ele.
8. Inlesnirile acordate sau ce
Romania ar putea acorda pe vii-
tor unei täri torte, in ceea ce pri-
veste aplicarea regimului co-
mertului exterior, vor fi ime:
diat cedate i Cehoslovaciei.
In cazul când masurile luate
de una din cele cloud, Täri, sau
favorile acordate unei tari terte
ar putea impiedeca schimbul
mutual de märfuri, autoritdtile
celor cloud Tdri se vor intelega
fdrä intarziere asupra mijkm-
celor propice la remedierea a-
cestei stdri de lucruri.
9. In principiu, dacd circum-
stantele vor fi considerate favu-
rabile, se vor putea admite
compensatiile private conform
principiului regimului stabil!t
in Romania prin decretele Nr.
59.101 din 2 Octomvrie 1935
Nr. 60.955 din 5 Octomvrie 193'3
(listele A. si B) 9.
10. Acordul intervenit 'nitre
cele cloud Banci de Emisiune,
semnat la 28 Martie 1936, face
parte integrantä din prezentul
Protocol.
11. Regimul stabilit de pre-
zentul Protocol nu poate fi de-
nuntat inainte de 1 Decemvrie
1936.
Va putea fi reinoit din trei In
trei luni prin tacita reconduc
tiune. In cazul când una din
Pärtile Contractante ar dori sa-i
pund capät, ea ar trebui sä avi-
zeze cealaltä Parte cu cel putin
o luna inainte de expirarea fie-
carei perioade trimestriale.
12. Sub rezerva aprobärij ul-
terioare a celor cloud Guverne,
1) A se vedea la pag. 854 i 1005,
vol. XXIII.
www.digibuc.ro
595
autoritätile competente vor a-
plica dispozitiunile de mai sus
incepand dela 1 Aprilie 1936.
ACORD DE KATI
intre Bann Nationalä a României f i
Bann Nationali a Cehoslovaciei
E. Banca National's.' a Roma
niei si Banca National& a Ceho-
slovaciei, luand act de ,Prot,,-
colul" ce priveste schimbul da
märfuri intre cele doua tari,
semnat la Bucuresti la 28 Mar-
tie 1936, au cázut de acord ca
creantele reciproce sd, fie regu-
late conform stipulatiunilor de
mai jos.
2. Sumele rezultate din impor-
tul in Cehoslovacia a uleiurilor
minerale, precum i acelea pro-
venind din alte titluri decât im-
portul mdrfurilor românesti, vor
fi creditate asupra conturil )r
Bäncii Nationale a Romanie!,
conform art. 3.
Conturile In chestiune vor fi
liberate in coroane cehoslovace
*si nu vor fi produchtoare de do-
b ânzi.
Banca Nationald a României
va pläti contravaloarea sumelor
astf el värsate creditorilor ro-
mâni si, pe de alta parte, va da
fara Intarziere ordine de plat&
din Romania In Cehoslovacia,
conform dispozitiunilor ce pri-
vesc comertul devizelor In vi-
goare In acel moment.
3. Värsamintele rezultând din
importul uleiurilor minerale In
Ceboslovacia vor fi repartizate
dupa cum urmeazd:
a) 30% din contravaloare vor
fi trecute la creditul contului
global, subcont I al Bancii Na-
tionale a României la Banca
Nationala a Cehoslovaciei. Su-
Mele acestui subcont sunt la li-
bera dispozitie a Bancii Natio-
nale a României pentru oricare
transfer In devize libere;
b) 20% din contravaloare va
596 28 Apri lie 1936
fi creditatä asupra contului glo-
bal, subcont II (materiale pen-
tru industria petrolifera). Su-
mele acestui subcont vor fi in-
trebuintate la plata märfurilor
cehoslovace importate de catre
industria petroliferá romang îñ
urma propozitiunilor ce Lega-
tiunea Republicei Cehoslovace
va prezenta Bäncii Nationale a
României;
c) 20% din contravaloare va
fi creditatä asupra contului glo-
bal. subcont III. Acest subcont
este destinat la acoperirea in
primul rand a plätilor de orice
naturä de efectuat In Cehoslova-
cia, in contul Statului românesc
sau a administratiilor publice,
precum si orice alt värsämânt
de efectuat de cgtre Romania In
Cehoslovacia. rezultind din alte
titluri deck importul märfurilor
cehoslovace In Romania. Con-
tul special", prevdzut de art. 2
al Aranjamentului din 3 Apri-
lie 1935, va fi suprimat. iar sol-
dul acestui ront va fi trecut la
subcontul III mentionat mai
sus:
d) 20% din contravaloare vor
fi trecute la creclitul contului
clearing arierate si vor fi In-
trebuintate la amortizarea cre-
antelor respective. Vor mai fi
värsate la acest cont si sumele
rezultand din alte titluri cleat
importul märfurilor românesti
In Ceboslovacia;
e) 10% a contravalorii va fi
creditatä asupra contului bal-
near", al Bäncii Nationale a Ro-
maniei la Dance, Nationalä a
Cehoslovaciei, pentru a alimenta
miscarea balnearä.
4. Cele douä Banci de Emi-
siune I$i vor trimete regulat a-
viz de värsämintele primite la
contul global" si la contul cle-
aring arierate. Avizele de värsä-
minte trimese la Banca Natio-
nalä a Romaniei vor trebui sä
cuprind numele emitätorului
ordinului de platä, numele be-
www.digibuc.ro
neficiarului in Romania, natura
märfii pentru care s'a efectuat
värsämantul, data exportului
din Romania, precum i toate
celelalte informatiuni necesare
pentru a permite identificarea
exportului respectiv.
Banca Ceshoslovenskych Le-
gii a. c." din Praga si Ustredr
banka ceskych sporitelen a. c."
din Praga, sunt insarcinate de
acord cu Banca Nationala a Ro-
mâniei, de cätre Banca Natio-
nal& a Cehoslovaciei, sub pro-
pria responsabilitate a acesteia
din urmä, de a face oficiul de
ghiseuri de platä pentru contul
global" $i Contul clearing a-
rierate".
5. Plätile contravalorii oricä-
rui alt import de märfuri roma-
nesti In Cehoslovacia, In afarä
de uleiurile minerale, vor fi e-
fectuate de atre importatorii
cehoslovaci t Re, prin interme-
diul bäncilor vizate la articolul
precedent sub controlul si res-
ponsabilitatea Bäncii Nationale
a Cehoslovaciei la creditul unui
cont clearing de märfuri.
Banca Nationalä a Cehoslova-
ciei isi ia angajamentul sä, avi-
zeze zilnic Banca Nationalä a
Romaniei de värsämintele efec-
tuate la contul mentionat mai
sus. Aceste avize vor trebui sä,
mentioneze toate elementele ne-
cesare pentru identificarea fie-
and Pxport conform disp. art.
4, al. 2.
Disponibilitätile contului clea-
ring raärfuri" vor fi puse la dis-
pozitia imuortatorilor romani e
vor servi la reglementarea im-
portatiunilor In Romania a pro-
duselor cehoslovace.
Dispozifiuni firansifor7
6. Sunt considerate ca arie-
rate creantele figurand actual-
mente la contul clearing arie-
rate", existand In virtutea acor-
durilor precedente, precum si
toate celelalte creante arierate
 28 April le 1I:38
cu scadenta pang la 31 Decem-
vrei 1934, care n'au fost primite
care Banca Nationald a Roma-
niei la contul clearibg a/Ae-
rate".
Vgrsamintele primite de Ban-
ca Nationalg a României in con-
tul acestor arierate rämän limi-
tate la suma de maximum 100
milioane Kc. cehoslovace.
7. Creantele cehoslovace vi-
zate la art. 6, care n'au fost pri-
mite la contul clearing arle-
rate", vor putea fi värsate in lei
la o bancg autorizata dup& ale-
gerea Bäncii Nationale a Ceho-
slovaciei, färg nicio rdspundere
pentru Banca Nationalg a Ro-
maniei, la contul colector pro-
vizoriu". De câte ori soldul con-
tului clearing arierate" va scade
sub limita de 100 milioane Kc.,
numita bancg autorizatg va e-
fectua värsämintele necesare la
contul clearing arierate". Debi-
torul roman nu se libereazg de
datoria sa cleat prin v&rsämin-
tele sumei respective asupra
contului clearing arierate".
Dispoziliuni finale
8. In cazuri speciale, cele doug
Bgnci de Emisiune vor putea
admite, dupä o intelegere prea-
labilg, o altg modalitate de pläti
decât acea prevgzutä de prezen-
tul acord.
9. Värsdmintele efectuate
dupg data punerii in vigoare a
prezentului acord si reprezen-
tând contravaloarea produselor
românesti exportate anterior a-
cestei date, vor fi supuse dispo-
zitiunilor zisului acord.
In cazul din urrnä, värsgmin-
tele vor fi lichidate conform dis-
pozitiunilor in vigoare päng in
prezent.
Disponibilitgtile existând in
momentul inträrii in vigoare a
prezentului acord la creditul
contului global, subcont III
(mgrfuri) preväzut de art. 3 al
acorclului din 2 Aprilie 1935, vor
www.digibuc.ro
597
fi lichidate de cgtre Banca Na-
tional& a României conform dis-
pozitiunilor acordului din 2 A-
prilie 1935.
10. Pentru atät at prezentul
acord nu contine alte dispozi-
tiuni, aplicarea lui se va face
conform regimului de devize va-
labil in cele doug taxi-
11. In cazul and in cursul
aplicärii prezentului acord ar
reesi cg anumite dispozitiuni nu
corespund necesitätilor practice,
celor doug Bänci de Emisiune,
in urma cererii uneia din ele,
se vor pune far& intärziere de
acord asupra moclificarilor ne-
cesare.
12. Prezentul acord face parte
integrantä din Protocolul inter-
venit intre cele doug guverne
in data de azi.
El nu poate fi denuntat ina-
inte de 1 Decemvrie 1936. De-
nuntarea isi va produce efec-
tele sale o lung dupg data no-
tifi c grii.
El va putea fi reinoit din trei
in trei luni prin tacitg intele-
gere. In cazul cand una din cele
cloud Bgnci de Emisiune ar vrea
sä, pue capgt acestui acord, ea
va trebui sä, avizeze cealaltg
banca cu cel putin o lung Ina-
inte de sfarsitul anului 1936, sau
o lung inainte de expirarea fie-
careia perioade trimestriale.
ACORD DE PLATI
%litre Romania ai Ungaria
DIN 28 A.PRILIE 1936 1)
Guvernul Regal al României
si Guvernul Regal al Ungariei
i) Prix J. C. M. sub Nr. 748 din
1936, s 'a aprobat Aeordul de pläti
incheiat intre România si Ungaria, la
4 Apriie 1936. El s 'a publicat in
Monitorul Oficial, p. I, Nr. 97 ciln
28 Aprilie 1936. A se vedea si. Con-
ventia de Comert eu Thigaria, din 2
Aprilie 1932, la pag. 250, volume].
XX, cum si. mod. 5 Oct. 1936.
598 28 Apri lie 1936

au cazut de acord de a regula märfurilor unguresti exportate

plätile rezultând din schimbul in Romania va fi depusa, in lei
de märfuri intre Romania si Un- la bancile autorizate românesti,
garia, conform urmätoarelor In contul bäncilor autorizate un-
dispozitiuni: guresti, in favoarea exportatori-
1. Contravaloarea F. O. B., sau lor unguri.
franco-frontiera a tuturor mar- Aceste sume in lei vor fi vân-
furilor românesti exportate In clute de exportatorii unguri in-
Ungaria in afara de cotele- tr'un termen de trei luni, prin
pärti prevazute de articolele 4 intermediul bancilor autorizate
Si 5 va trebui A, fie varsate unguresti, exportatorilor romani
la scadenta in pengö la creditul posedând pengö provenind diri
unui cont global" deschis in exporturile lor in Ungaria.
numele Bancii Nationale a Ro- Bäncile autorizate românesti
mâniei in favoarea exportatori- vor aviza zilnic bäncile autori-
lor romani pe tang& bäncile un- zate unguresti de värsämintele
guresti autorizate. efectuate in contul lor in favoa-
Sumele trecute la creditul rea exportatorilor unguri. Fie-
contului global" vor fi afectate care aviz va cuprinde numele
plätii märfurilor unguresti ex- beneficiarului, desemnarea mar-
portate in Romania. fil respective, precum si orice
Bäncile unguresti autorizate altä informatiune necesara pen-
vor aviza zilnic Banca Nationall 'tru identificarea exportului in
a României de varsämintele e- chestiune.
fectuate la contul global". Fie- 3. Värsämintele In pengö la
care -aviz va cuprinde numele bäncile autorizate unguresti in
beneficiarului, desemnarea mar- numele Bancii Nationale a Ro-
fii respective, precum si orice maniei. precum si värsämintele
altd informatiune necesará pen- In lei la bäncile autorizate ro-
tru identificarea exportului in mânesti, au un efect liberatoriu
chestiune. pentru importatorii respectivi.
Banca Nationala a României Se intelege ca bäncile autori-
va aviza fa/A intarziere exporta- zate ale celor doua tari nu pot
torii români de sumele in pengö primi värsaminte in favoarea
varsate in favoarea lor. susnumitelor conturi, deat daa
Exportatorii români sunt obli- importatorii au prezentat docu-
gati a vinde inteun termen de mentele prescrise, dovedind ca
trei luni, prin intermediul ban- sumele ce trebuesc varsate re-
cilor autorizate românesti, cre- zulta din schimbul de märfuri.
ditele lor in pengö exportato- 4. 150/o din contravaloarea
rilor unguri, posedând un cre- märfurilor românesti exportate
dit in lei, provenind din expor- In Ungaria in afará de pro-
turile lor In Romania. dusele petrolifere vor fi vär-
Bäncile autorizate românesti sate de irnportatorul ungur la
vor aviza Banca Nationala a creditul unui ,.cont special" actu-
Romaniei de sumele de pengö ator de dobânzi, tinut la bancile
negociate, pentru ca aceasta sa autorizate unguresti In numele
poata pune la .dispozitia expor- Bancii Nationale a României.
tatorior unguri sumele cores- Cota-parte de 15Vo poate fi ur-
punzdnd debitului contului glo- cata. de Banca Nationala a Ro-
bal" pe Tangá bancile autorizate mâniei, pang, la 25%, cu preaviz
unguresti. de 15 zile.
2. Contravaloarea F. O. B., 5. Bäncile autorizate ungu-
sau franco-frontiera a tuturor resti vor aviza zilnic Banca Na-
www.digibuc.ro
 28 Apri lie 1936 599

tionala a României de \rand- a) Plata dobanzilor a dato-

mintele efectuate in favoarea ei riilor publice ale Statului Ro-
la creditul conturilor specia- man $i a altor datorii publice,
le". Aceste avize vor cuprinde cu conditiunea ca purtätorii a-
toate informatiunile necesare cestor valori sa fie supusi un-
mentionate in articolele 1 si. 2. guri, cu re$edinta in Ungaria;
Banca Nationala a Roman lei b) Cheltuielile reprezentantei
va plati, la primirea acestor a- diplomatice $i a Consulatelor
vize, exportatorilor români, suma Regatelor Romaniei, cu re$e-
corespunzatoare in lei. Cursul dinta in Ungaria, cumparaturile
ce se va aplica va fi fixat $i Statului românesc $i plata in
comunicat dinainte de catre Ungaria a altor autoritati re-
Ban ca Nationala a României gale romane$ti, intreprinderi de
pentru a permite comerciantilor Stat si alte stabilimente publice
o oarecare stabilitate in calcu- române$ti;
lul preturilor lor. c) PFAU in favoarea voiajori-
6. 0 cota-parte de 300/o in de- lor si a persoanelor vizitând sta-
vize, de calculat asupra parita- tiunile balneare ungure$ti, plata
tii F. 0. B. Giurgiu a produselor tratamentelor medicale, cheltu-
petrolifere, va fi vársat de catre ielilor de spital $i alte platj in
importatorii unguri a acestor favoarea particularilor (pen-
produse la un cont de devize siuni etc.);
libere" la libera dispozitie a Ban- d) Reglementarea la concu-
cii Nationale a României, cont renta de 75°/o a creantelor finan-
ce se va deschide la Banca Na- dare ungure$ti in Romania, a
tIonala a Ungariei. dobânzilor a caror scadenta a
Banca Nationala a Ungariei trecut, a dividendelor, cupoane-
va asigura, in orice stare de lor, tantiemelor si succesiunilor,
lucruri, liberul transfer al aces- exceptându-se creditele plasa-
tor devize, conform instructiuni- mentelor industriale si creditele
lor Bancii Nationale a Roma- de limgá durata acordate de
niei. Banca Nationalä a Unga- bancile unguresti a caror duratä
riei va aviza zilnic, cu toate in- este sau a fost de cel putin 9
clicatiunile necesare, Banca Na- luni, incepând din ziva deschi-
tionala a României de varsa- derii acestor credite;
mintele efectuate la creditul a- e) Orice alta plata de efectuat
cestui cont. in Ungaria, in urma dispozitiu-
De Indatá ce va primi aceste nilor Bancii Nationale a Roma-
avize, Banca Nationala a Ro- niei, cu consimtamäntul Ban-
mâniei va plati exportatorilor cii Nationale a Ungariei.
români respectivi de produse pe- In scop de a inlesni lichidarea
trolifere contravaloarea in lei a sumelor in pengö ce se vor afla
acestor sume vársate in favoarea
la conturile Bäncii Nationale a
României in rnomentul semna-
ei, in devize, adaugand prima rii prezentului acord, Banca Na-
oficiala in vigoare in Romania tionala a Ungariei va examina
In ziva platii. cu cea mai mare bunavointa ca-
7. Disponibilitatile contului zurile speciale, care vor putea
special" vor putea fi intrebuin- fi prezentate de Banca Nationala
tate de catre Banca Natrona la a României, in special plata a c-
a României pentru plätile to- tiunilor societátilor domiciliate
matoare ce va avea de efectuat in Romania $i rascumparate de
In TJngaria: societati românesti, si i$i va da

www.digibuc.ro
600 28 Apri lie 1936
consimtamantul la executarea
ordinelor de platd atât
permit prescriptiunile legale In
vigoare in Ord.
8. Banca Nationalä a Unga-
riei are dreptul sa retina o cotd-
parte de 25% asupra creditelor
financiare unguresti In Româ-
nia, care va fi trecutä la credi-
tul contului special", in lei al
Báncii Nationale a Ungariei, ti-
nut de Banca Nationald a Ro-
maniei.
Banca Nationald a Ungariei
va Intrebuinta disponibilitätile
acestui cont pentru plata voia-
jorilor unguri In România, pen-
tru salarii, pensiunile studenti-
lor sau alte pläti in favoarea
particularilor (pensiuni, etc.), de
efectuat in Romänia, precum si
pentru plátile autoritätilor re-
gale unguresti, intreprinclerilor
de Stat si stabilimente publice
unguresti.
9. Cheltuielile accesorii de fra-
nc ale márfurilor, ca: comisioa-
ne, asigurdri, etc., vor fi supuse
la acelasi regim stabilit in arti-
colele precedente pentru traficul
mdrfurilor.
Operatiunile rezultânci din
transitul mdrfurilor nu sunt vi-
zate prin dispozitiunile prezen-
tului acord.
10. Cele cloud Guverne nu
vor opune niciun obstacol la li-
bera negocial3ilitate a pengö-ului
si a leului, mai ales pe cale de
contingentare sau alta másurd
intand in domeniul politicii co-
merciale ale color clouá tari, in
afara de controlul celor cloud
Mild Nationale, care vor avea
grija ca contravaloarea expor-
turilor reciproce sd fie intrebu-
intatá conform prescriptiunilor
prezentului acord.
11. Conversiunea sumelor din
facturile liberate in alte monede
decdt leu sau pengö-ul, se va
face in lei la cursul oficial al
www.digibuc.ro
schimbului leului si in pengö
la cursul oficial al pengö-ului
majorat de prima oficiala.
12. Disponibilitdtile figurând,
la data intrdrii In vigoare a pre-
zentului acord, la creditul con-
turilor A si B, tinute la ban-
cile unguresti autorizate in nu-
mele Bäncii Nationale a Roma-
niei, vor fi virate la conturile
speciale" prevázute de articolul
4 de mai sus.
Afacerile incheiate in cadrul
unei autorizatiuni de compen-
sa tie eliberatä de Banca Natio-
nald a Ungariei pe baza Acor-
dului de Pláti din 22 Mai 1934,
vor fi lichi date conform dis-
pozitiunilor punctului 6 al arti-
cdului 2 din Acordul de Phiti
din 24 Mai 1935, cu conditiunea
ca livrärile de mdrfuri decur-
gAnd din aceste operatiuni de
compensatie, sá fi trecut granita
Inainte de 30 Iunie 1935. Li-
chidärile se vor efectua inteun
termen de cloud luni incepAncl
dela data punerii in vigoare a
prezentului acord.
Exporturile márfurilor vd-
muite land la data intrárii in
vigoare a prezentului acord vor
fi lichidate, tinându-se seama
de drepturile astigate de pärti
in conformitate cu stipulatiu-
nile Acordului de Pláti din 24
Mai 1935.
13. Dispozitiunile Acordului
de Pláti din 24 Mai 1935 Intre
cele cloud Mimi Nationale, pre-
cum si dispozitiunile Protoco-
lului semnat la Budapesta la 27
Martie 1936, vor fi abrogate in-
cepând dela data inträrii in vi-
goare a prezentului Acord.
14. Prezentul Acord de Pláti
va intra In vigoare la 1 Aprilie
1936 Si va rdmâne in vigoare
pang and una din Inaltele
Parti contractante nu-1 va fi de-
nuntat In urma unui preaviz de
30 de zile.
 29 Aprille 1936
LEGE
pentru Infiintarea Consiliului superior
economic si organizarea Camerelor
profesionale
DIN 29 APRILIE 19361)
PARTEA I
Consiliul superior economic
1. Pe lângä Presedintia Con-
siliului de Mini$tri se creeazd un
Consiliu superior economic.
2. Atributiunile Consiliului
superior economic sunt:
a) D. aviz principial asupra
proiectelor de legi cu caracter
economic, financiar sau social,
prezentate, fie de guvern, fie
din initiativd parlamentard.
Avizul Consiliului superior e-
conomic precedeazd pe acela al
Consiliului Legislativ i va tre-
bui sd fie dat In termen de ma-
ximum 15 zile dela primirea
proiectului.
In cazul cand proiectul este
declarat urgent, acest termen se
1) Aceastä, Lege s'a votat de Adu-
narea Deputatilor in sedinta dela 1
Aprilie 1936 i de Senat in sedinta
dela 2 Aprilie 1936. Ea s'a promul-
gat cu D. R. Nr. 977 si publicat
in Monitorul Oficial, p. I, Nr. 98
din 29 Aprilie 1936.
A se vedea In legturi:
1. Legea pentru reducerea Camere-
lor profesionale, din 30 Aprilie 1934,
la pag. 136, vol. XXII, abrogatä
prin. Legea prezentä.
2. Legea pentru modificarea Legii
Camerelor de eomert si de indurrie
din 30 Aprilie 1934, la pag. 336,
vol. XXII, cu mod. 25 Apriie 1935,
pag. 412, vol. XXIII.
3. Legea pentru mod. Legii Ca-
merelor de agriculturä, din 30 Apri-
lie 1934, la pag. 156 vol. XXII.
4. Legea pentru mod. Legii Ca-
merelor de muneä, din 30 Aprilie
1934, la pag. 165, vol. XXII, eu
mod. 25 Aprile 1935, pag. 412, vol.
XXIII.
www.digibuc.ro
601
reduce la 5 zile. Färä avizul
Consiliului superior economic,
niciun proiect de lege nu poate
fi supus desbaterilor Corpurilor
Legiuitoare, afard de cazul fn
care acest aviz nu a fost dat in
termenul de mai sus;
b) DA aviz asupra proiectelor
de tratate si conventiuni cu ca-
racter economic, financiar si so-
cial si deleagd, la cererea gu-
vernului, experti in comisiunile
pentru tratarea $i Incheierea
lor, fie din consiliu, fie din a-
farti;
c) Consiliul fiind un organ
permanent de studii i cerce-
tári, propune, la cererea guver-
nului sau din initiativd proprie,
solutiuni privitoare la comer-
tul exterior, valorificarea produ-
selor agricole, reglementarea ra-
porturilor de muncä, precum $i
la orice alte probleme economi-
ce, financiare, sociale.
Consiliul va putea cere Mi-
nisterelor respective lämuririle
$i cercetärile ce-i sunt necesare,
iar Ministerele sunt obligate a
da tot concursul lor
5. Legea pentru organizarea Cou-
siliului economiei nationale, din 26
Aprilie 1932, la pag. 473, volume
XX.
6. Regulamentul Consiliului supe-
rior al avutiilor publice, din 9 NOP111-
vrie 1929, la pag. 1247, vol. XVII.
7. Legea Consiliului superior al et).
mertului, din 17 Februarie 1907, la
pag. 572, vol. IIIIV.
8. Legea Consiliului superior al
muncii, din 10 August 1931, la pag.
693, vol. XIX.
9. Legea Consiliului superior de a-
gricultura, din 23 Decenivrie 1907,
pag. 666, vol. IIIIV.
10. Legea Consiliului superior al
industriei casnice, din 11 Iunie 1913,
la pag. 147, vol. VIII.
11. Regulamentul pentru organize-
rea Serviciilor agricole judetene si
Inspectoratele agrieole, din 13 Noem-
vrie 1933, la pag. 912, vol. XXI.
602 29 Apri lie 1938
d) Indeplineste atributiunile
Insärcinärile preväzute prin le-
gea de fatä sau care se vor da
prin alte legi $i regulamente.
3. Consiliul superior economic
se compune din 26 membri, si
anume:
1) 5 delegati ai Uniunii Came-
relor de agricultura;
2) 4 industriasi si 4 comer-
cianti delegati ai Uniunii Ca-
merelor de comert si industrie;
3) 3 delegati ai Uniunii Came-
relor de munch;
4) 10 membri propusi de ea"-
tre Consiliul de Ministri, dintre
urmätoarele persoane:
a) Un delegat al Consiliului
superior bancar;
b) Un delegat al Uniunii Cen-
trale a Sindicatelor agricole
viticole;
c) Un delegat al Uniunii gene-
rale a industriasilor din Roma-
nia;
d) Un delegat al Consiliului
de administratie al Casei Cen-
trale a Asigurärilor Sociale;
e) Un delegat al Consiliului
superior al Casei Centrale a Co-
operatiei;
f) Cate un reprezentant al Mi-
nisterelor:
AgricuIturii si Domeniilor;
Industriei si Comertului;
Muncii, Sämätätii $i Ocrotiri-
I or Sociale;
Lucrari Publice si Comunica-
tii, si
Finante.
Organizatiile respective, In a-
farä de ministere, pentru fie-
care loc vor propune lisfe de
câte trei dintre membrii alesi,
din care Presedintele Consiliu-
lui de Ministri desemneaza per-
soana care va fi propusä pentru
a fi numith membru in consiliu.
Membrii Consiliului superior
economic se numese pe termen
de 5 ani prin decret regal.
Pe langh consilierii perma-
nenti, prevazuti mai sus, vor
www.digibuc.ro
putea fi numiti i consilieri
temporari.
Orice persoanä care, prin spe-
cialitatea, competinta sau expe-
rienta sa, este In mäsurd sh con-
tribuie cu folos la efectuarea
unei lucräri incredintath Con-
siliului, poate fi solicitath sh co-
laboreze si sä fie numità consi-
lier temporar.
Consilierii temporari vor fi
numiti de presedintele Consiliu-
lui de Ministri pentru durata
dupá propunerea Mi-
nisterului cáruia Ii apartine lu-
crarea.
Consilierii temporari vor avea
dreptul la o diurnä pentru se-
dintele la care au participat de
la data numirii panä la finele
lucrärii.
Recrutarea atat a consilieri-
lor permanenti cat si a celor
temporari nu se va putea face
dintre functionarii publici. Ex-
ceptiune fac acei functionari
publici care au dreptul de eli-
gibilitate, potrivit legilor In vi-
goare.
Titularii oricärui departa-
ment interesat pot lua parte sau
not delega In locul lor, In sedin-
tele Consiliului superior In care
se desbat chestiuni privitoare la
departamentul ce-1 eonduc, pe
subsecretarul de Stat sau secre-
tarul general.
4. Consiliul superior econo-
mic este condus de un prese-
dinte ales de consiliu si de 3
vicepresedinti, care vor fi pre-
sedintii sectiunilor respective.
and la sedintele consiliului
va lua parte primul-ministru, un
ministru sau un subsecretar de
Stat delegat de dansul, sedin-
tele vor fi prezidate de atre a-
cesta.
Consiliul poate delibera a.
.tunci and sunt prezenti cel pu-
tin 1/2 din membri.
5. Consiliul superior econo-
mic are 3 sectiuni:
1. Sectiunea agriculturii;
 29 Apr We 1936
2. Sectiunea comertului % in
dustriei
3. SeCtiunea munch.
Fiecare sectiune se compune
din membrii delegati ai Uniuni 1
respective; ceilalti membri ai
consiliului se vor repartiza du,
pä specialitatea fiecäruia.
6. Consiliul poate lucra In
plen sau In sectiuni; hotäririle,
avizele $i propunerile nu se pot
da decat In plen, cu majoritate
de voturi. Opiniile separate vor
fi redactate si prezentate In a-
ceastä formá, atât guvernului.
cât $i Corpurilor Legiuitoare.
Toate avizele trebuesc motivate.
Ele nu se pot limita la partea
criticd, ci trebue sä cuprindd si
solutiunile propuse.
7. Consiliul superior econo-
mic se Intruneste In urma con-
vocärii presedintelui sau In lo-
cuitorului säu.
Convocarea se face In scris,
cuprinzAnd si ordinea de zi.
Participarea la sedinte este o-
bligatorie si personalá.
Lipsa nemotivatá dela 3 se-
dinte atrage dupá sine pierde-
rea calitätii de membru al Con-
siliului.
8. Pentru rezolvarea lucrári-
lor curente de administratie se
va constitui un comitet de direc-
tie compus din presedintele Con_
siliului si vi cepre se cli nti.
Comitetul poate delibera a-
tunci and sunt prezenti cel pu-
tin 3 membri.
HotärIrile se iau cu majori-
tate de voturi.
In caz de paritate, propunerea
se considerá respinsä.
9. Pentru Indeplinirea atri-
butiunilor sale, Consiliul supe-
rior economic va avea un se-
cretariat general, condus de un
secretor general si având ur-
mätoarele servicii: . dii $i serviciile de secretariat $i
1. Un oficiu de studii, cerce-
täri si Indrumári stiintif ice,
.compus din referenti specialisti
in $tiintele juridico-economice,
www.digibuc.ro
603
financiare, comert, industrie si
agriculturá.
2. Un serviciu de secretariat
si administratie, compus din
functionari.
Numdrul referentilor vor fi
câte doi de fiecare sectiune, si
functionari care se vor stabili
anual prin buget.
Referentii oficiului de studii
sunt de urmátoarele categorii:
referenti stagiari si referenti ti-
tulari.
Pe lângd conditiunile generale
stabilite In statut pentru ocupa-
rea functiunilor publice, refe-
rentii stagiari trebue sä aibá
vdrsta de 26 ani Impliniti si sä
posede. dupä specialitatea sec-
tiunii la care sunt numiti, di-
ploma de inginer sau de doctor
In drept sau In stiintele econo-
mice, dela Universitate ori Aca-
demie de studii economice din
tará sau sträinátate, echivalate
In tará.
Ref erentii stagiari vor fi asi-
mPati In grad si salariu cu se-
ful de serviciu clasa I.
Referentil titulaii se recru-
teazd dintre referentii stagiari,
De baza concursului si acestia
din urmá sunt obligati sä trea-
d.. dupd un stagiu de doi ani
Imp liniti. In serviciul Consiliu-
lui.
Referentii titulari se asimi-
leazd In grad $1 salariu cu di-
rectorii clasa II.
Oficiul de studii va fi condus
de un referent titular, delegat
In acest scop.
Secretarul general ia parte la
sedinte si contrasemneazä pro-
cesele-verbale de sedintA.
Un regulament va fixa modul
de organizare si conducere al
Consiliului, al sectiunilor, pre-
cum si cadrele oficiului de stu-
administratie.
10. Membrilor Consiliului li
se acordd un jeton de prezentä
pentru sedintele la care au par-
604 29 Apri lie 1936
ticipat, precum si rambursarea
chelfaielilor efective de trans-
port pentru membrii din pro-
vincie.
11. Pentru sustinerea cheltu-
ielilor de organizare i functio-
nare a Consiliului superior eco-
nomic, se va percepe asupra ve-
niturilor provenite din cotele a-
ditionale, cuvenite Camerelor de
comert si de industrie, de agri-
culturh si de munch, o coth al
chrui cuantum se va fixa prin
jurnalul Consiliului de Minis-
tri, dar care in niciun caz nu
va putea trece de 10 la sutä din
aceste venituri aditionale.
Aceste cote se vor retine direct
de Administratiile financiare si
se vor trimete lunar Bäncii Na-
tionale a României, pentru con-
tul Consiliului superior econo-
mic.
Bugetul de venituri si cheltu-
ieli al Consiliului superior eco-
nomic se pregäteste de Comite-
tul de directie, care II supune a-
proMrii nlenului Consiliului ph_
nä. la 15 Februarie al fiechrui
an.
Bugetul aprobat de plenul Con-
siliului se Inainteazh cel mai
tärziu Ong la 1 Martie Prese-
dintelui Consiliului de Ministri,
care va trebui s se pronunte a-
supra lui in termen de 30 zile
dela inregistrare.
Presodintele Consiliului de Mi-
nistri poate modifica bugetul
atät la venituri, cht si la chel-
tuieli.
IncepAnd cu exercitiul 1937
1938, bugetul se supune aprobh-
rii Adunärii Deputatilor, odath
cu bugetul Presedintiei Consi-
liului de Ministri.
Cheltuielile se vor ordonanta
prin cecuri, semnate de prese-
dinte sau inlocuitorul säu i se-
cretarul general.
Controlul preventiv se va face
de catre consilierul controlor al
Ministerului Industriei $1 Co-
mertului.
www.digibuc.ro
Conturile de gestiune ale a-
nului financiar expirat, sunt
supuse verifichrii si aprobArii
Inaltei Curti de Conturi.
PARTEA II
Camerele profesionale
TITLUL I
Camerele de agrleulturii 1)
CAP1TOLUL I
Dispozifiuni generale
12. Camerele de agriculturh
sunt institutiuni publice jude-
tene, autonome, investite cu per-
sonalitate juridica i create in
scop de a reprezenta, apära si
sustine interesele agriculturii.
13. Camerele de agriculturd
lucreazh din initiativä si cu
mijloacele proprii, fiind In ace-
lasi timp si organe ajuthtoare
si de executie ale Ministerului
Agriculturii si Domeniilor, in
cadrul planului de lucru anual,
Intocmit de minister.
14. Camerele de agriculturà
au urmAtoarele atributiuni:
1. Sä reprezinte, sh apere $1
sà sustinh interesele agricultu-
rii din judet, exprimändu-si
punctul de vedere, in toate ches-
1) Prima institutie similarrt, a fost
infiintatä prin Legea Societ. de a-
griculturg i comisiile agricole, d'n
16 Martie 1897, pag. 782, vol. II;
a urmat apoi Legea pentru Societa-
tea nationalä de agricultura, din 31
Martie 1913, pag. 16, vol. VIII si a-
poi organizarea mai temeinick prin
Legea Camerelor de agriculturä, din
14 Aprilie 1925, pag. 795, volumul
XIXII. Dupä o aplicare de 5 ani,
s'a Inlocuit prin. Legea Camerelor
de agriculturä, din 1 Iulie 1930, pag.
475, vol. XVIII, care cu modifica-
rile din 22 Iulie 1931, (pag. 611,
vol. XIX), 23 Martie 1932, (pag.
221 si 223, vol. XX) si 30 Aprilie
1934, (pag. 154. vol. XXII), s'a a-
plicat pânä., la Legea prezentä, rlin
29 Aprilie 1936.
 29 Apri lie 1936
tiunile te privesc agricultura si
productiunea agricold cu toate
ramurile ei;
2.. SA contribue din proprie i-
nitiativd,si prin toate mijloa-
cele, la sporirea, ImbunAtAtirea
si ajutorarea tuturor ramurilor
de productiune agricolä din ju-
detul respectiv, fiindu-le InsA in-
terzis de a face acte de comert
pe cont propriu, de a acorda im-
prumuturi si a distribui pro-
duse pe credit;
3. SA colaboreze la aplicarea
legilor ce intereseazd agricul-
tura, in cadrul fixat de minis-
terul In sarcina cdruia e data
aplicarea legii respective;
4. SA, organizeze munca agri-
cold, asigurdrile mutuale, sta-
tistica agricold si politia agri-
cold din judet si sä, tind, in cu-
rent pe agricultori cu miscarea
preturilor ce-i intereseazA;
5. Sä organizeze un serviciu
meteorologic judetean, care 0,
facA Inregisträrile necesare si
sd tinä in curent pe agriculto-
rii din judet cu starea timpu-
lui;
6. Sd execute toate mäsurile
cu caracter agricol, zootehnic si
silvic ce cad In sarcina Consi-
liulu; judetean;
7. SA intocmeascd lista exper-
tilor tehnici din judet, autori-
zati sä fad, expertize agronomi-
ce, zootehnice, sau silvice;
8. SA, tind registre genealo-
gice pentru rasele de animale
din judet si sä, libereze acte de
origine pentru animalele In-
scrise In registre;
9. Sä stimuleze si sd sprijine
Infiintarea si functionarea aso-
ciatiilor agricole si de crestd-
tori;
10. SA libereze certificate de
origine pentru märfurile si pro-
dusele agricole si animale, In
conformitate cu legile de poli-
tie sanitard veterinarA si de po-
litie fito-sanitark precum si cu
conventiile vamale;
www.digibuc.ro
605
11. SA intocmeascd si sä, tri-
meatä la sfarsitul fiecdrui an
Uniunii Camerelor de agricul-
turd si Ministerului de Agricul-
turd, si Domenii rapoarte de sta-
rea agricuturii din judet, f A-
and propunerile cuvenite pen-
tru ImbundtAtirea si apdrarea
intereselor ei;
12. SA Intocmeascrt si sd pu-
blice monografia agricold a ju-
detului.
15. Camerele de agriculturd
pot colabora intre ele, sau cu
organizatiunile profesionale le-
galmente constituite, pentru re-
alizarea scopului lor.
Ele sunt in drept a solicita
autoritätilor publice, iar aces-
tea sunt Indatorate a le pune la
dispozitie toate inPormatiunile
necesare exercitärii atributiuni-
lor lor, Camerele de agriculturd
fiind obligate a da autoritätilor,
la rändul lor. avizele si infor-
matiunile cerute, In cadrul le-
gilor si regulamentelor In vi-
goare.
Colaborarea in chestiunile de
interes comun intre Camerele de
agriculturd si celelalte Camere
profesionale va fi permanentk
16. Organizarea Camerelor de
agriculturd cuprinde:
a ) Comitetele agricole comu-
nale:
b ) Camerele de agriculturk
c) Uniunea Camerelor de a-
griculturk
CAPITOLUL H
Organizarea cornitefelor agricole
comunale
17. In fiecare comund se va
constitui ale un comitet agri-
col comunal, ca organ de repre-
zentare al intereselor agricole
locale si ca organ de executie al
Camerei de agriculturä In Iota-
litate.
18. Comitetul agricol comunal
se compune din:
1. Primarul comunei, sau de-
606 29 Apri le 1936

legatul sdu, desemnat din consi- Si In care tablouri se vor inscrie

liul comunal sau din comisiu- toti acei ce intrunesc conditiu-
nea intbrimarg respectivg, dacd nile prevgzute in art. 19.
este inscris in colegiul agricol- Tabloul intocmit de primar se
comunal. inainteazg judecgtorului de o-
2. Trei membri cu trei suple- col, care dispune afiearea lui,
anti aleei de colegiul agricol- atât la localul judecgtoriei, cât
comunal, ei anume: ei in al primgriei.
a) Unul dintre agricultorii Afiearea la primgrie se con-
care au o proprietate agricolg statg prin dresare de proces-
sau silvicg dela 3-10 ha, sau vie verbal, semnat de primar ei de
altoitg dela 1-5 ha, sau pomi notar, sau secretar, dacg nu e-
2-10 ha; xistä notar.
b) Unul clintre agricultorii Afiearea la judecgtorie se con-
care au o proprietate agritolg . statá prin proces-verbal semnat
sau silvicg, dela 10-50 ha, sau de judecgtor ei grefier.
vie altoitg 5-20 ha, sau livadg Tabloul intocmit de priMar
de pomi 10-30 ha; stä afieat 15 zile, in care timp
c) Unul dintre agricultorii cei interesati pot depune la ju-
care au o proprietate agricolg decgtoria de ocol contestatii, po-
sau silvicg ce trece de 50 ha sau trivit normelor prevgzute de le-
vie altoitg mai mare de 20 ha, gea electoralg.
sau livadg de pomi mai mare Contestatiile se judecg de ju-
de 30 ha. decgtorul de ocol, care stabi-
Pentru Transilvania, Banat ei leste astf el lista definitivg de a-
Bucovina proprietätile argtate leggtori ai colegiului agricol co-
la lit, a, b ei c vor fi socotite ju- munal, pentru fiecare comung
Ore. in parte, dresând proces-verbal
In cazul când va lipsi una din de intocmirea lucrgrii.
aceste categorii, agricultorii pre- Prime le liste se vor intocmi
vgzuti, la lit, a de mai sus, vor in termen de doug luni dela pu-
mai alege ate un reprezentant blicarea prezentei legi in Mo-
pentru fiecare categorie care nitorul Oficial.
lipseete. In fiecare an, in cursul lunii
§ I. Alegatori Ianuarie, judecgtorul de ocol va
face inscrierile ei etergerile in
19. Sunt aleggtori in colegiul listele electorale, pe baza cere-
agricol comunal, toti bgrbatii a- rilor de inscriere depuse de cg-
gricultori din comuna respec- tre cei interesati ei a contesta-
tivd, care plgtesc impozit agri- tiilor depuse de primarii cornu-
col. au vArsta de 25 ani impli- nelor. sau de oricare aleggtor
niti, ei nu se aflá in niciunul din colegiul agricol al comunei
din cazurile de incapacitate sau respective.
nedemnitate, prevgzute in legea Hotárirea judecgtorului de o-
electoralg. col, privitoare la contestatie,
§ II. Listele electorate poate fi atacatg cu recurs Ina-
intea tribunalului, in termen de
20. Listele de aleggtori in co- 15 zile dela pronuntare.
legiile agricole comunale se in- Primarii, care cu rea. cre-
tocmesc de judecgtorul de ocol) dintg vor fi nesocotit indato-
pe baza tablourilor alcgtuite de ririle puse prin prezenta lege,
primarii comunelor din circum- se vor pedepsi cu inchisoare de
scriptia judecgtoriei respective la 1-6 luni.

www.digibuc.ro
 29 Aprilie 1936
Aceeasi pedeapsá se va aplica
si celor care vor fi modificat sau
falsificat listele rämase defini-
tive.
§ III. Eligibili
21. Pentru a fi ales in comi-
tetul agricol comunal, se cere
Indeplinirea urmätoarelor con-
ditiuni:
1. SI fie inscris in lista de a-
leg-Mori a colegiului agricol co-
munal respectiv;
2. SA' aibä varsta de 30 ani im-
pliniti;
3. Sà fi absolvit cursul pri-
mar;
4. S'a' MIA, in hotarul comunei
respective o proprietate agri-
cola de minimum 3 ha pämänt
arabil, sau un ha vie altoitg te
rod, sau 2 ha, livadä de pomi,
sau 5 ha .nädure 5i pästine. ori
aceleasi proprietäti, In jugäre.
Dentru Transilvania, Banat Si
Bucovina;
5. SA-si conducg, singur. In
bune conditiuni de gospodärie,
exploatarea DroDrietätii sale Si
agricultura ca princi-
Dalg, ocuDatiune.
§ IV. Operatia electorald
22. Colegiile agricole comu-
nale se convoacg, prin decizia
Ministerului Agriculturil si Do-
rneniilor, cu cel putin o lung,
inainte de ziva fixatä pentru e-
fectuarea alegerii. Decizia se va
publica In Monitorul judetului si
se va afisa la usa primäriei res-
pective, in termenul de mai sus.
Candidaturile celor ce dorese
a fi aIesi in comitetul agricol co-
munal se depun in scris la jude-
cgtoria ocolului respectiv, cu 10
zile libere inainte de ziva alege-
rilor, printr'o cerere semnatä de
cel putin 5 alegätori.
Candidaturile se vor Inregistra
de cátre judecätor, care este o-
bligat sá elibereze candidatilor
www.digibuc.ro
607
o dovadä de primirea candida-
turii.
Candidaturile trebue sä aibg.
consimtimântul candidatilor.
Candidatii vor putea indica,
in declaratia de consimtimânt
un delegat de birou, care trebue
facd parte din colegiul agri-
col comunal.
Alegerea se va face in localul
primäriei sau al scoalei, sub
presedintia primarului sau a
Dresedintelui comisiunii interi-
mare, asistat de notar, iar in
lips1 de secretarul comunal, si
de doi asistenti, trasi la sorti,
in fata adundrii, din lista dele-
gatilor Dropusi de candidati.
Votarea e secretá $i se va face
prin buletine de vot, pe care fie.
care alegAtor scrie atâtea nume
câti membri i câti supleanti
sunt de ales. Se pot intrebuinta
Si buletine tipärite.
Votarea se poate face si prin
aclamare sau prin ridicare de
maini, dacg, majoritatea alegg-
torilor cer acest fel de votare.
Votarea se va Inchide la ora
17.
Se declarà alesi candidatii
care au Intrunit majoritatea re-
lativg, a voturilor exprimate, in
ordinea clasificärii.
§ V. Contestalii
23. Contra alegerii efectuatá
se pot face contestatii de cAtre
orice aleggtor, atre. judeatorul
de ocol respectiv, care va judeca
si hotäri imediat in ultimä in-
qtantä.
Contestatia trebue depusä la
iudecgtoria ocolului respectiv in
termen de 10 zile libere dela data
efectugril alegerilor.
Judecätorul de ocol se va pro-
nunta in termen de 15 zile.
Contestatorul va depune, o-
data cu contestatia, suma de lei
1.000 pentru acoperirea cheltuie-
lor necesare cu alegerea vii-
toare.
608 29 April le 1936
Aceasta suma se varsä Came-
rei agricole, dacg contestatia a
fost respinsà. De asemenea se
varsrt la Camera agricolà tot
ceea ce va prisosi peste cheltuie-
lile prilejuite cu efectuarea ale-
genii.
In cazul când contestatia e pleanti.
admisä, se va proceda la o nouà
alegere, sub presedintia unui
magistrat desemnat prin tragere
la sorti. de atre primul-prese-
dinte al tribunalului local, din-
tre magistratii judecdtorillor de
ocol $1. cei ai tribunalului. Ziva
alegerilor se va fixa de atre
juclecatorul care a admis con-
testatia, chiar prin hotärirea de
admitere, si anume cel mai cu-
rand 8 zile libere si cel mai târ-
ziu 15 zile libere dela admiterea
contestatiei. Procedura de ale-
gere este aceea$i ca si la alege-
rile prezidate de primar. Ale-
gerile prezidate de magistrati
sunt valabile, oricare ar fi nu-
mgrul alegAtorilor ce se vor pre-
zenta, contra lor neexistând
drept de contestatie.
In toate cazurile, când alege-
rea se prezideazri de magistrat,
fiecare comunâ, formeaa o cir-
cumscriptie electoralä. Daca nu-
mdrul este prea mare, se vor
face sectii de votare cu cel mult
2.000 alegâtori. Una din sectiuni
va fi Insàrcinatä cu totalizarea
voturilor si cu proclamarea re-
zultatului.
In cazul când num6rul candi-
datilor e egal cu numärul mem-
brilor de ales, candidatii vor fi
proclamati alei, färg, ca alege-
rea sâ, mai aibâ, loc.
In chestiunile de procedurà e-
lectorall in care legea de fat5,
nu dispune, se vor aplica nor-
mele prevAzute in legea electo-
rall
Alegatorul care, fgrä justifi-
care nu se prezintà la vot, va fi
amendat cu 100 lei in favoarea
Camerei agricole respective.
www.digibuc.ro
§ VI. Durata mandatului
24. Mandatul membrilor din
comitetul agricol comunal du-
reaa, 6 ani $i este onorific.
Vacantele ivite prin demisiuni,
moarte sau prin pierderea man-
datului, se vor completa cu su-
Mandatul noilor alesi dureaa
pânä la expirarea mandatului
initi aL
CAPITOLUL HI
Sectia I
Compunerea si constituirea
Carnerelor
25. Camera de agriculturil se
compune din:
a) Membri alesi;
b) Membri de drept;
c) Membri delegati;
d) Membri numiti.
a) Membrii alesi cu scrutin de
listd pe judef:
Listele vor trebui sá cuprind5,
ate 6 candidata agricultori,
proprietari din circumscriptia
fiecarei plN$i din judet, si a-
nume:
1. Doi membri dintre agricul-
torii care au o proprietate agri-
colà ori silvicá ce trece de 50 ha,
sag vie altoità mai mare de 20
ha, sau livadâ, de pomi mai
mare de 30 ha;
2. Doi membri dintre agricul-
torii care au o proprietate agri-
colà ori silvic6 de 10-50 ha. sau
5-20 ha vie altoità, sau 10-30
ha livadg, de pomi;
3. Doi membri dintre agricul-
torii care au o proprietate agri-
cord ori silvia, dela 3-10 ha,
sau 1-5 ha vie altoità, sau 2
10 ha pomi.
Pentru Transilvania, Banat $i
Bucovina, suprafetele arätate la
Nr. 1, 2 si 3, vor fi socotite in
juggre;
b) Membri de drept sunt:
1. Prefectul judetului sau un
 29 Aprilie 1936
membru al consiliului judetean
delegat de el;
2. Ultimul presedinte al Ca-
merei;
3. Directorul Serviciului agri-
col judetean;
4. Medicul veterinar primar al
judetului;
5. Inginerul silvic cel mai
mare In grad din judet;
c) Membri deleg ati sunt:
1. Delegatul consiliului comu-
nal din capitala judetului;
2. Delegatul Camerei de co-
mert si industrie;
3. Delegatul Camerei de mun-
cii;
4. Delegatul Cooperativelor a-
gricole din judet. desemnat de
Centrala coonerativg de valori-
ficare agricolg;
d) Ca membri numiti vor
fun ctiona:
Trei agricultori desemnati de
Ministerul Agriculturii si Do-
meniilor. de preferintg dintre
absolventii scolilor de agricul-
turg.
Membrii alesi, impreung cu
membrii de drept, cu membrii
delegati si cu membrii numitl,
constituesc laolaltä aclunarea
generalg a Camerei.
26. Colegiul agricol $i jude-
tean se compune din:
a) Membrii comitetelor agri-
cole comunale din judetul res-
pectiv;
b) Absoventii scolilor de agri-
culturg, de silviculturg, de me-
dicing veterinarg si de orice
alte specialitgti agricole, domi-
ciliind sau având proprietate a-
gricolg in judetul respectiv si
neaflându-se in niciunul din ca-
zurile de incapacitate sau de
nedemnitate prevgzutg in legea
electorald.
27. Lista electoralg a colegiu-
lui agricol judetean se intoc-
meste de cgtre primul-pre$edinte
al tribunalului, in termen de o
lung dela efectuarea alegerilor
pentru comitetele agricole co-
o. Hamangin, voL XXIV. 39.
www.digibuc.ro
609
munale, si se afiseazg la tribu-
nalul si la primgriile din judet.
Inscrierea in lista electoralg
a absolventilor prevgzuti la a-
lin, b al articolului precedent, se
va face pe baza cererii celui in-
teresat, adresatg primului-pre-
sedinte al tribunalului, ingun-
trul termenului de o lung pre-
vgzut la alin. precedent.
Impotriva omisiunilor sau
stergerilor, cei interesati au
dreptul de contestatie, in termen
de 10 zile, dela afisarea listei
respective.
Contestatiile se depun la tri-
bunal, care judecg in completul
sgu, cu precgdere.
Hotärtrea datg de tribunal
poate fi atacatg cu recurs; Ina-
intea Curtii de Apel, In termen
de 15 zile dela pronuntare.
In fiecare an, in cursul lunil
Martie, se vor face pe aceeasi
cale inscrierile si stergerile in
lista de aleggtor a colegiului
judetean.
Primele liste electorale se vor
intocmi in termen de o lung,
clela data publicgrii legii de fatg
si se vor compune din:
a) Membrii comiteteIor agri-
cole comunale in fiintg la data
publicgrii acestei legi;
b) Absolventii prevgzuti la li-
tera b). art. 26 de mai sus.
28. Pot fi alesi in Camera de
agriculturg bgrbatii inscri$i in
listele de aleggtori ale colegii-
lor agricole comunale din judet
si care:
1. Au varsta de 30 ani impli-
niti;
2. Au absolvit cursul primar;
3. Au ca ocupatie principalg
agricultura;
4. Au intinderea de teren arg-
tatg de art. 25 de mai sus, po-
trivit cu categoria de proprie.
tate pe care urmeazg sg o repre
zinte si isi conduc direct exploa-
tatiile lor agricole;
5. Nu sunt debitori ai Came-
rei de agriculturg respectivg.
610 29 Apri lie 1936
Se pot alege, fiind scutiti de
conditiunile de mai sus, cei ce
fac parte din categoria b, pre-
vgzutg la art. 26 si care nu sunt
debitori ai Camerei agricole res-
pective.
29. Colegiul agricol judetean
se va convoca prin decret regal,
cu cel putin o lung inainte de
ziva fixatg pentru efectuarea a-
legerii.
Depunerea listelor de candi-
dati se va face de presedintele
biroului electoral judetean cu
cel putin 10 zile libere inainte de
ziva votgrii.
Listele de candidati se vor de-
pune in scris si vor fi prezen-
tate de cel putin 15 aleggtori.
Consimtimântul candidatilor
propusi se dg verbal In fata pre-
sedintelui biroului electoral ju-
detean sau prin adeziuni scrise
si legalizate, inregistrate la tri-
bunalul respectiv cu cel putin 5
zile inainte de ziva alegerii.
Odatg cu candidatura se va
depune ckte 500 lei de fiecare
candidat, In folosul Camerei de
agriculturg, care va sustine
cheltuielile de imprimare a bu-
letinelor si ale alegerii. Aceastg
sumá nu se va restitui, aricare
va fi rezultatul alegerii.
Listele de candidati netntru-
nind conditiunile prevgzute mai
sus, vor fi respinse de primul-
presedinte.
Dupg expirarea termenului
Dentru depunerea candidaturi-
lor, primul-presedinte al tribu-
nalului se va ingriji de impri-
marea buletinelor de vot. Toate
listele vor fi inscrise pe acelasi
buletin.
Dacg numgrul candidatilor
propusi e egal cu numgrul mem-
brilor de ales, candidatii vor fi
proclamati alesi, fgrg sá se mai
procedeze la alegere.
Fiecare judet constitue o cir-
cumscriptie electoralg.
Alegerea se face cu scrutin de
listg Intocmitg in conformitate
www.digibuc.ro
cu prevederile art. 25. Alegerea
se efectueazg in comuna de re-
sedintg a judetului sub prese-
dintia unui magistrat desemnat
de presedintele biroului electo-
ral judetean, prevgzut de legea
electoralg si asistat de un gre-
fier delegat de acesta.
In caz de necesitate, presedin-
tele biroului electoral judetean
poate infiinta cu cel putin 8 zile
inainte de ziva alegerii incg o
sectie de votare la una din ju-
decgtoriile de ocol din judet?,
determinând comunele care vor
vota la aceastä noug sectie.
Votul este obligatoriu si se-
cret. Aleggtorul va aplica stem-
pila Votat" pe lista pe care In-
telege sg o voteze. Va fi procla-
matg aleasg lista care a intru-
nit majoritatea relativg a votu-
rilor exprimate.
Presedintele birourilor de vo-
tare inainteazg dosarele alege-
rii presedintelui birouluj electo-
ral central, care va constata re-
zultatul alegerii prin dresare de
proces-verbal, inmânând man-
datele de alegerea candidatilor
proclamati alesi.
Aleggtorii care, fgrg justifi-
care, nu se vor prezenta la vot,
vor fi pedepsiti cu o amendg de
200 lei, in folosul Camerei de a-
gri culturg.
In chestiunile de prcedurg, In
care legea de fatg nu dispune,
se vor urma normele fixate prin
legea generalg electorald.
In cazul când se ivesc contes-
tatii, ele se adreseazg presedin-
telui biroului de votare, care va
judeca si hotgrt imediat in ul-
timg instantg.
30. In vederea constituirii Ca-
merei de agriculturd, presedin-
tele biroului electoral judetean
va convoca, In localul Camerei
de agriculturg sau al tribunalu-
lui, cu cel putin 8 zile inainte,
pe membrii alesi, in conformi-
tate cu dispozitiunile art. pre-
cedent, precum i pe membrii
 29 Apri lie 1936
de drept, pe cei delegati si pe
cei numiti, fixând in convo-
care ziva si ora când ur-
meazg a avea loc constituirea.
Numele si domiciliul membri-
lor de drept si al celor numiti
va fi comunicat tribunalului de
Ministerul Agriculturii si Dome-
niilor, indatg dupg proclamarea
rezultatului alegerilor, urmând
ca in cel mult 30 zile dela acea-
stg datg, Camera de agriculturg
sg fie constituitg.
Membrii convocati se vor in-
truni sub presedintia unui ma-
gistrat desemnat de presedin-
tele biroului electoral judetean
si vor proceda la validarea ce-
lor alesi.
Validarea se va facé pentru
fiecare membru in parte.
Invalidarea unui membru se
poate face numai dacg el nu in-
truneste conditiunile cerute de
lege.
Contra validgrii sau invali-
därii, cel interesat are drept de
contestatie la tribunalul jude-
tului, in termen de 5 zile dela
pronuntare.
Tribunalul se pronuntg in ter-
men de 8 zile si sentinta lui este
definitivg.
Oricare ar fi numärul invali-
dgrilor, magistratul-presedinte
va declare Camera de agricul-
turg constituitg dresAnd pro-
cesul-verbal respectiv dacg
numgrul membrilor validati re-
prezintg jumgtate plus unul, din
numgrul membrilor alesi, ce
trebue sg compung Camera.
Odatg cu constituirea, se va
alege clintre membrii alesi si
tot sub presedintia magistratu-
lui-presedintele Camerei si 6
membri ai consiliului ei de ad-
ministratie, potrivit dispozitiu-
nilor de mai jos.
Alegerea se face prin vot se-
cret. Presedintele trebue sg, aibg
agriculture ca puncipalg ocu-
patie sau sil posede un titlu a-
cademic de specialitate, prese-
www.digibuc.ro
611
dintele nu poate fi ales dintre
functionarii publici de orice ca-
tegorie.
In caz de invalidare, Minis-
terul Agriculturii si Domeniilor
va convoca din nou colegiul a-
gricol judetean, pentru comple-
tarea locurilor vacante.
Cei invalidati nu mai pot can-
dida la aceastg noug alegere.
31. Orice membru ales al Ca-
merei de agriculturg isi pierde
mandatul, dacà nu mai intru-
neste absolut toate conditiunile
de eligibilitate fixate in art. 28
de mai sus.
32. Toate cheltuielile prile-
juite cu facerea alegerilor, pre-
vgzute la capitolele II si III de
sub acest titlu ale legii de fatg,
vor fi suportate de Camera de
agriculturg respectivg.
33. Din trei in trei ani, ju-
mgtate din numgrul membrilor
alesi de fiecare categorie de
proprietate agricolg se va re-
inoi, astfel incgt durata manda-
tului unui membru sg fie de
maximum 6 ani. Membrii al cg-
ror mandat inceteazg la impli-
nirea primului term en de trei
ani vor fi desemnati prin tra-
gere la sorti: pentru ceilalti re-
inoirea mandatului se va face
la expirarea termenului de 6
ani. Tragerea la sorti se va face
in adunarea generalg, care pro-
cede implinirea termenului de
trei ani, de cätre presedintele
biroului electoral judetean. Cei
iesiti la sorti pot fi realesi.
Dupg fiecare alegere de re-
Inoire, cu ocazia validärii noi-
lor alesi, Camera se va consti-
tui din nou, potrivit dispozitiu-
nilor art. 30, alegându-se cu
acest prilej presedintele si
cei 6 membri din consiliul de
administratie, prevazuti la art.
30.
Dacg prin demisiune, moarte
sau prin pierderea mandatului,
devine vreun loc vacant, el se
completeaza de cgtre adunarea
612 29 Apri lie 1936
generald a Camerei, prin coop-
tare, dintre j. cei ce au candidat
in categoria respectivä la ulti-
ma alegere, in ordinea descres-
andà a numdrului de voturi
obtinut.
In cazul and nu existä ase-
menea candidati, cooptarea s0
va face dintre cei ce indeplinese
conditiunile de eligibilitate pen-
tru locul vacant.
In cazul când numärul celor
astfel cooptati atinge o treime
din numärul total al membrilor
alesi de colegiul agricol jude-
tean, se vor face noi alegeri nu-
mai pentru locurile vacante, in
termen de 2 luni dela comple-
tarea treimei.
Nu se vor face alegeri supli-
mentare dacd Ora la incetarea
mandatului celor alesi sunt mai
putin de 12 luni. In acest caz
locurile vacante se completeazd
prin cooptare, dupd normele de
mai sus.
Mandatul membrilor de drept
Inceteazd prin pierderea calitä-
tii sau a functiunii, iar man-
datul celor delegati prin retra-
gerea delegatiei.
Sectia II
Organele Camerelor
34. Organele Camerelor sunt:
a) Adunarea generald;
b) Consiliul de administratie;
c) Comitetul de directie.
a) Adunarea general&
35. Adunarea generald a Ca-
merei de agriculturd se corn-
pune din toti membrii Carnerei
(alesi, de drept, delegati si nu-
miti).
Adunarea generald se intru-
neste in sesiune ordinard de
cloud, ori pe an: in Mai si in De-
cemvrie.
Pentru chestiuni importante,
Adunarea se poate intruni ori-
cfind.
36. Adunarea generald se
convoacd de cdtre presedintele
www.digibuc.ro
Camerei, cu cel putin 15 zile
inainte de tinerea sedintei, prin
convocdri individuale si in care
se va preciza data, ora si lo-
calul in care va avea loc adu-
narea, precum si ordinea de zi
a desbaterilor.
Convocarea se va trimete si
la primäriile respective din ju-
det, care sunt obligate a o afisa
la usa primäriei.
37. Adunarea generald a Ca-
merei lucreazä valabil dacä
sunt prezenti jurndtate plus u-
nul din numärul membrilor ei.
Hotäririle adundrii generale
se iau cu majoritatea de voturi
a membrilor prezenti.
In cazul când la prima con-
vocare nu s'a intrunit numärul
de membri prevdzut de alin.
precedent, adunarea se amând
pentru a 8-a zi, and ea va avea
loc cu oricâti membri vor fi de
fatd, Mr% a se mai trimete con-
vocári individuale si fdandu-se
numai o singurd publicatiune,
in ziarul ardtat prin convoca-
rea anterioard.
38. Adunarea generald este
organul de armonizare, de di-
rectivd, de control si de Indru-
mare pentru toate lucrdrile Ca-
merei.
In sedinta din luna Mai, a-
dunarea generald ascultd da-
rea de seamd si se pronuntä a-
supra activitdtii si a gestiunii
pe anul expirat.
In sedinta din luna Decem-
vrie, adunarea generald:
a) Voteazd bugetul pe anul
viitor:
b) Stabileste planul de lucru
al Camerei pe anul urmätor,
conformându-se in aceastä pri-
vintä normelor ce se vor da de
Ministerul Agriculturii si Do-
meniilor.
b) Consiliul de administratie
39. Consiliul de administra-
tie al Camerei de agriculturd
se compune din:
Presedintele Camera, care e
 29 Amine 1936
si presedintele consiliulut de ad-
ministratie al Camerei;
6 membri cu 6 supleanti, ale%
de adunarea generalà a Came-
rei, dintre reprezentantil celor
trei categorii de propri.ltäti a-
gricole prevdzute la art 25 de
mai sus, alto doi de fiecare ca-
tegorie;
Trei membri dintre cei de
drept si anume:
Directorul serviciului agrical,
medicul veterinar primer si in-
ginerul silvic.
Consiliul alege dintre mem-
brii sai un vicepresedinte.
Consiliul se considerä consti-
Wit dupä depunerea jurämän-
tului de cAtre membrii lui. Ju-
rämäntul se va depune fn fate
magistratului delegat cu cons-
tituirea Camerei. In cazul cAnd
se completeazA o vacantä In
consiliu, membrul respectiv va
depune jurämäntul la tribunal,
In fate primului-presedinte.
40. Presedintele Camerei de
agriculturä se alege potrivit
dispozitiunilor art. 30 de mai
sus.
Presedintele sau Imp uterni ci-
tul lui, reprezintä In justitie Ca-
mera.
41. Mandatul de presedinte
al Camerei de agriculturä, sau
de membru In consiliu, poate fi
revocat de adunarea generalä.
DacA locul de pre5edin IT de-
vine vacant in cursul anului, eI
va fi gerat de tätre viceprese-
dinte panä la prima adunare
generalä, care va alege un nou
presedinte.
DacA un loc dintre membrii
aiesi In consiliu devine vacant,
el se va lrnplini cu un supleant,
desemnat de consiliu prin tra
gere la sorti. Supleantul va
functiona pânä la prima adu-
nare generald, care va complete
vacanta.
42. Consiliul de administra-
tie lucreazA in numele Camerei
si In limita mandatulat ca i be
www.digibuc.ro
613
O., de adunarea genera16. a Ca-
merei.
Consiliul de admini9tratie nu
are altA atributiune cleat de a
delibera si a hotArl.
Consiliul va delibera asupra
tuturor chestiunilor, numai pe
baza referatului prezentat de
directorul Camerei.
43. Consiliul de administra-
tie se intruneste In edinte or-
dinare, odatA la 2 luni, iar In
sedinte extraordinare, orideate-
ori va fi nevoie. El se convoacit
de cgre presedinte sau vicepre-
sedinte, iar In lipsa acestora de
catre directortil Camerei.
Consiliul lucreaz4 cu majori-
tatea membrilor ce-1 compun,
iar hotAririle se iau cu inajori6
tatea voturilor celor prezenti,
Inscriindu-se In registrul de mi-
nutä. In caz de paritate de vo-
turi, hotärAste votul presedinte-
lui.
Procesul-verbal al sedintei
respective se va Incheia inteun
registru special, semnAndu-se
de eel ce au luat parte la se-
dintä.
Copie de pe procesul-verbal
de sedinth se va inainta Uniu-
nii Camerelor de agriculture' si
Ministerului de Agricultu'rä, In
cel mult 5 zile libere, dela ti-
nerea sedintei, Ministerul pu-
tend anula hotArIrile luate de
Camerä, la cererea TJniunii Ca-
merelor de agriculturä.
In fiecare sedintä se va veri-
fica i specifica In procesul-ver-
bal respectiv, dacA hotäririle
consiliului anterior au fost a-
cluse la Indeplinire.
Membrii aIesi ai Consiliului
de administratie, care vor lipsi
fArA justificare dela 3 sedinte
consecutive ale consiliului, sunt
considerati demisionati.
Consiliul va complete cu su-
pleanti locurile, rämase vacante
astf el, in termen de cel mult
20 de zile dela declararea va-
cantei. Membrii considerati de-
 614 29 Apri lie 1936
misionati, nu mai pot fi realesi,
la completarea vacantelor, de
catre adunarea general:A.
Pentru membrii de clrept, care
Vor lipsi consecutiv i nejustifi-
cat dela 2 sedinte ale Consiliu-
lui de administratie, presedin-
tele Camerei va aviza autorita-
tea respectivk spre a lua mä-
surile disciplinare.
44. Atributiunile consiliului
de administratie sunt:
a) Executd dispozitiunile adu-
närii generale $i decide asupra
tuturor chestiunilor ce intere-
seazA Camera;
b) Intocmeste bugetul i pla-
nul de lucru al Camerei, respec-
tând In aceastä, privintä nor-
mele date de Ministerul Agri-
culturii si Domeniilor, pentru
a se putea incadra astf el in pla-
nul de lucru al acestuia;
c) Hotäräste convocarea adu-
närii generale;
d) Administreazá averea Ca-
merei;
e) Intocmeste darea de seamä
a activitätii si a gestiunii. cum
8i ordinea de zi ce se prezintä
adunärii generale;
f) Se pronuntá asupra ches-
tiunilor de organizare, de di-
rective $i de indrumare ale Ca-
merei;
Anrobä eheltuielile, in li-
mita prevederilor bugetare.
c) Comitetul de directie
45. Consiliul de administra-
tie desemneazä din sâmil lui un
comitet de directie, incredin-
tându-i atributiunile ce va ere-
, de de cuviintd.
Comitetul se compune din:
presedintele sau vicepresedin-
tele Camerei, un membru dele-
gat de consiliul de administro-
tie si directorul serviciului agri-
col jucletean.
Atributiunile comitetului de
directie, in afard de cele prevá-
zute In prezenta lege, se fixeazá
de consiliul de administratie
www.digibuc.ro
prin procesul-verbal de consti-
tuirea lui.
Comitetul lucreazä cu majo-
ritatea membrilor si se intru-
ne$te cel mult odatä pe sdpta-
mänä.
Toate lucrärile comitetului se
trec inteun registru, sub formá
de procese-verbale.
Mandatul membrilor din co-
mitet se poate revoca de con-
siliu.
Convocarea comitetului de di-
rectie se face de cátre presedin-
tele Camerei.
Sectia III
Personalul Camerelor
46. Serviciile Camerelor de
agriculturd sunt conduse de un
secretar ajutat de un easier, un
contabil $i de functionarii teh-
nici sau de cancelarie necesari
potrivit nevoilor ce se vor ivi $i
fondurilor bugetare, aprobate
sau prevdzute de Ministerul A-
griculturii i Domeniilor.
Secretarul va fi numit dintre
inginerii agronomi avänd gra-
dul de cel putin inginer agro-
nom-sef.
Lucrärile puse pe ordinea de
zi a adunárii generale sau a
eonsiliului de administratie al
Camerei, vor fi insotite intot-
deauna de referatul secretaru-
lui Camerei, care e räspunzAtor
de exactitatea referintelor date
astf el.
Programul de activitate al
.Camerelor de agriculturá se
executá de chtre serviciile teh-
nice ale Camerelor respective in
colaborare cu serviciile tehnice
ale Ministerului Agriculturii
Domeniilor.
47. Functionarii Camerelor
de agriculturá sunt functionari
nublici, având toate drepturile
indatoririle acestora.
Ei se numesc, se definitiveazä,
se avanseazk se pedepsesc $i se
pensioneazä, cu avizul conform
al Uniunii.
 29 Aprilie 1936
Numirea se face de Ministerul
Agriculturii i Domeniilor prin
decret regal sau prin deciziemi-
nisterialà, respectandu-se In a-
ceastA privintä dispozitiunile
statutului functionarilor pu-
blici, ale legilor corpurilor spe-
ciale $i ale legii generale de
pensiuni.
Comitatul de directie al Ca-
merelor de agriculturA Indepli-
neste oficiul de comisiune de
propuneri, pentru numirea, de-
finitivarea i Inaintarea func-
tionarilor respectivi, conform
statutului functionarilor pu-
blici.
In cazul când Camera de a-
griculturA refuzá sá fax& pro-
punerile de numiri necesare,
pentru buna functionare a Ca-
merei, numirea lor se va face
de minister, la propunerea U-
niunii.
48. Fun cti onarii Camerelor
de agriculturA vor fi judecati
de cAtre comisiunile de disci-
plinal respective de pe lângA
Ministerul Agriculturii $i Do-
meniilor si prevAzute de statu-
tul functionarilor publici, sau
de legile corpurilor tehnice res-
pective.
Deciziunile comisiunilor de
discipling se executä de Camera
de agriculturA respectivg.
In caz de refuz din partea a-
cesteia. deciziunile vor fi execu-
tate de minister, care In ase-
menea Imprejurare e In drept
a fa ce caz de dreptul silu de
disolvare prevAzut In legea de
fatA.
49. Pprsonalul de specialitate
al Camerelor de agricultura se
va recruta din cadrul corpuri-
lor tehnice, pe bazA de concurs.
Cei reu$iti la acest concurs
au dreptul la.alegerea locurilor
In ordinea clasificatiei lor.
Concursul se va tine la Uniu-
nea Camerelor de agricultura,
pe baza unui program alcdtuit
de minister si In fata unei co-
www.digibuc.ro
615
misiuni, din care va face parte
directorul general al Uniunii
Camerelor de agricultura.
Personalul Incadrat pe baza
acestor dispozitiuni se considerA
definitivat $i se bucurA de a-
vantajele statutului functiona-
rilor publici.
50. Personalul Camerelor de
agricultura va fi salarizat con-
form normelor de salarizare ale
Ministerului de Agricultura
Domenii, cu respectarea dreptu-
rilor corespunzátoare pentru
cei Inscri$i In corpurile tehnice.
Cei ce fac parte din caclrul
corpului agronomic vor fi soco-
titi In pozitiunea de activitate,
prevAzutA la art. 21 din legea
acestui corp, publicatá In Mo-
nitorul Oficial Nr. 135 din 22
Iunie 1927 1).
Sectia IV
Veniturile Camerelor i admi-
nistrarea tor
51. Pentru Indeplinirea atri-
butiunilor sale. Camera de a-
griculturä va dispune In afarä
de sumele realizate din exploa-
tarea bunurilor aflate In folo-
sinta ei $i de urmAtoarele ve-
nituri:
a) Un aditional al impozitu-
lui agricol de 1 la sutá asupra
venitului agricol i forestier.
conform legii caatrihutiunilor
directe2), care se va vársa In In-
tregime Camerelor respective;
b) 0 cota de cel mult 3 la
sutá, din Incasärile izlazurilor
comunale;
c) 0 cota de 10 la sutA din
veniturile oboarelor de cereale
$i a târgurilor de vite;
1) A se vedea Legea p. organim-
rea Corpului agronomic, din 22 Iu-
nie 1927, la pag. 811, vol. XVXVI.
2) A se vedea Legea contribut,u-
nilor directs, din 6 Iulie 1935, la
pag. 672, vol. XXIII.
616 29 Aprilie 1936
d) Sumele realizate din Inca-
sarea urmätoarelor taxe:
1. Lei 5, la eliberarea unui bi-
let de identitate pentru vita mai
mare de 6 luni.
2. Lei 3, la eliberarea unui bi-
let de identitate pentru vita mai
mica de 6 luni, sau pentru un
pore.
3. Lei 2, la eliberarea unui bi-
let de identitate de fiecare oaie,
berbec, sau capre.
4. Lei 5, pentru viza de van-
zare a unei vite mai mari de 6
luni.
5. Lei 3, pentru viza de vän-
zare a unei vite mai mid de 6
luni, sau a unui porc.
6. Lei 1, pentru viza de vän-
zare a unei oi, a unui berbec,
sau a unei capre.
7. Lei 20, pentru täierea la a-
bator a unei vite mai mari de
6 luni.
8. Lei 10, pentru täierea la a-
bator a unei vite mai mici de 6
luni, ori a until pore.
9. Lei 5, pentru täierea la a-
bator a unei oi, a unui berbec,
sau a unei capre.
10. Lei 2, pentru täierea la a-
bator a unui miel sau 'a, unui
purcel mai mic de 2 luni;
e) Taxa de expertizä Incasatä
pe baza art. 3, punctul 14 din
regulamentul legii cresterii ani-
malelor si care se va fixa anual
de Camere;
f) Onice alte venituri.
Reducerile preväzute In legea
cooperatiei privitoare la impo-
zitul agricol, se mentin In !titre-
gime1).
52. Veniturile Camerelor de
agriculturä din aditionale se
vor Incasa de administratiile
financiare. odatä cu veniturile
cuvenite Statului, sub sanctiu-
nile acelorasi pedepse ca si. pen-
tru Incaserea acestora.
Toate celelalte venituri, pre
1) A so vedea Legea pentru orga-
nizarea eooperatiei, din 6 Aprilie
1935, la pag. 254, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
cum si debitele pentru onice de.
torie a Camerei, se vor Imam
direct prin casieria Camerei
sau prin perceptorii fiscali, dupit
tablourile de debit fixate de ad-
ministratorul financier si date
perceptorilor de cätre Camere
spre incasare.
Sumele incasate de perceptor
se vor värsa administratiei fi-
nanciare, In contul Camerei. .
Administratia financiarg, e o-
bligatä sä inainteze lunar Ca-
merei respective situatia Inca-
särilor efectuate In contul ei.
53. Taxele prevAzute la art.
51, alin. d, de mai sus, se vor
incasa prin aplicarea unui tim-
bru special numit Timbru zoo-
tehnic" si care se va procura
de Uniunea Camerelor de agri-
culturd, in contul si potrivit cu
necesitätile fiecärei Camere de
agriculturl In parte.
Niciun certificat de origine,
bilet de identitate, certificat
pentru vizA la täiere, sau reci-
pisä pentru plata taxelor la a-
bator, nu se va libera färá a se
fi aplicat timbrul zootehnic co-
respunzätor.
Cei insärcinati cu liberarea
sau viza acestor acte rämän
nersonal raspunzätori pentru
daunele pricinuite Camerei de
agricuturä respective, prin nea-
plicarea timbrului respectiv im-
nus de legea de fatä si vor fi
dati In debit cu sumele respec-
tive conform legii pentru nr-
märirea si perceperea venituri-
lor publice.
Neindeplinirea obligatiunilor
dela alin, de mai sus va fi so-
cotitä ca refuz de serviciu legal-
mente datorit si va fi pedepsitä
ca atare, conform prevederilor
respective din codul penal, In
baza actelor Incheiate de direc-
torul Camerei agricole respec-
tive sau de orice alt organ al*
serviciului agricol judetean.
54. Bugetul Camerei de a-
griculturd se intocmeste de con-
 29 Aprilie 1936
siliul de administratie, se vo-
teazA de adunarea ei general's',
si se aprobA de Ministerul A-
griculturii i Domeniilor, cu a-
vizul Uniunii.
Bugetul votat de adunarea ge-
nerald a Camerei de agricul-
turA poate fi contestat in ter-
men de 5 zile libere dela data
când a avut loc adunarea gene-
ralA respectivA.
Contestatiile se depun la ser-
viciul agricol judetean si pot
fi Mcute de cel putin 5 membri
alesi sau de oricare dintre mem-
brii de drept ai Camerei.
Bugetul, impreunA cu proce-
sul-verbal al adundrii generale
cu eventualele contestatii de-
puse pe baza alin, precedent, se
va inainta Ministerului de A-
griculturA i Domenii, dela data
când a avut loc adunarea gene-
ralA respectiva.
Ministerul e obligat sA se pro-
nunte asupra bugetului si a
contestatiunilor eel mai tArziu
pang. la 1 Aprilio. In caz con-
trar bugetul urratnd sA fie so-
cotit aprobat In forma in care
a fost stabilit de adunarea ge-
neralä a Camerei respective.
Ministerul Agriculturii si Do-
menillor poate face orice modi
ficAri in bugetele Camerelor
atât la venituri, cât si la chel-
tuieli.
Un extras de pe bugetul a-
probat de minister se va publi-
ca in Monitorul Oficial.
Bugetul nu se poate aplica de-
cAt dupA aprobare. Sumele chel-
tuite in afarA de prevederile bu-
getare vor fi puse in sarcina
celor ce au autorizat cheltutala
si a celor ce au semnat orda-
nanta de platA respectivA.
In caz de necesitate, Ministe-
rul Agriculturii si Domeniilor
poate modifica bugetele Came-
relor de agriculturd chiar In
cursul anului respectiv, luând
www.digibuc.ro
617
insA pentru acesta i avizul U-
niunii.
Deschiderile de credite se pro-
pun de consiliul de administra-
tie al Camerei si se aprobA de
Ministerul Agriculturii si Do-
meniilor, cu avizul Uniunii.
Nu se pot anula prevederile
articolelor din buget privitoare
la activitatea tehnicA, pentru a
se deschide credite in vederea
alimentArii articolelor privitoare
la personal si materiale.
55. Aprobarea cheltuielilor
prevAzute in bugetul Camerelor
cade in sarcina consiliului de
administratie care autorizA co-
mitetul de directie, presedintele
sau secretarul Camerei sA a-
probe in limitele sumei, pe
care trebue s'o fixeze in cuprin-
sul delegatiei, plata necesarA
pentru anumite cheltuieli fixate
prin delegatia respectivA.
Cheltuielile efectuate pe baza
acestor delegatii se vor supune
spre ratificare primului consi-
liu de administratie, cu refera-
tul serviciului contabilitAtii,
Camerele de agriculturl nu
pot angaja cheltuieli decAt In
limita fondurilor realizate din
bugetul anului in curs. Contra-
venientii Ia aceastA dispozitiune
räspund cu averea lor perso-
nalg, de sumele angajate.
56. Camerele de agriculturg
au obligatiunea sA tinA conta-
bilitatea gestiunii lor dupA re-
gula contabilitAtii comerciale In
partidA dublA.
Camerele de agriculturA sunt
supuse dispozitiunilor legii con-
tabilitätii publice 1), in ceea ce
priveste incompatibilitatea in-
tre functiunile de administra-
tor, de contabil si de mânuitor
de averi publice.
1) A se vedea Legea contabilitäVi
publice, din 31 Iulie 1929, la pag.
783, vol. XVII, cu mod. din 24 De-
cemvxie 1932, pag. 871, vol. XX.
618 29 Apri lie 1936
De asemenea ele sunt supuse
dispozitiunilor aceleea$i legi si
In ceea ce priveste responsabili-
tatea administratorului, a con-
tabililor si a marmitorilor de a-
veri publice, pentru fraude, pen-
tru tehnica intocmirii bugetu-
lui $i pentru justificarea veni-
turilor $i cheltuielilor.
Contul de gestiune al Came-
relor de agricultura se va tri-
mete spre verificare $i apro-
bare la Inalta Curte de Conturi
min Ministerul Agriculturii si
Domeniilor.
Ordinele de platä ale Came-
rei de agricultura vor fi sem-
nate de secretarul $i contabilul
Camerei.
Cheltuielile de personal (sa-
larii, indemnizatii, diurne, chel-
tuieli de transport $i pentru
materialul de cancelarie) nu vor
putea depä$i 30 la suta din to-
talul venituril or realizate in
anul precedent. Aceasta dispo-
zitie se anlica incepând cu exer-
citiul 1937/938.
57. Casierii $i mâinuitorii de
fonduri sau de materiale ai Ca-
merelor de agricultura sunt
gestionari publici $i, in cazul
când nu pot depune o garantie
echivalenta cu salariul lor pe
3 luni, li se vor face retineri de
10 la suta din salariu, pâma la
comnletarea acestei sume.
58. Niciun membru ales al
Camerei nu poate avea insarci-
nAri retribuite la Camera agri-
cola respectiva.
Obiectele, precum si produsele
cumplrate sau recoltate vor fi
receptionate de comisiunea de-
semnata pentru aceasta de con-
siliul de administratie.
59. Camerele de agricultura
pot sä contracteze imprumu-
turi, insa numai cu autorizati a
Consiliului de Ministri data dupà
propunerea Ministerului Agri-
culturii $i Domeniilor si a Mi-
nisterului de Finante. Impru-
www.digibuc.ro
muturile nu pot trece in ni-
ciun caz de 30 la suta din
bugetul ordinar al anului in
curs si nu vor putea fi folosite
decât pentru destinatia pentru
care au fost cerute si aprobate
de minister.
60. Adunarea generalá $i
consiliul de administratie al
Camerei nu pot refuza descar-
carea gestiunii consiliului de
administratie anterior, claca
Ministerul Agriculturii $i Do-
meniilor constata eh' operatiile
s'au efectuat cu indeplinirea
formelor legale.
61. Planul de activitate ince-
put de o Camera $i aprobat de
Uniune, precum si angajamen-
tele de plata contractate pe
bazd de buget $i cu indeplini-
rea formelor legale, nu pot fi
anulate de consiliul de admi-
nistratie urmator.
62. Pre$edintele, vicepree-
dintele si ceilalti membri din
consiliul de administratie al
Camerei de agriculturä au drept
la, jeton de prezenta $i la ram-
bursarea cheltuielilor de trans-
port. pentru sedintele consiliu-
lui sau comitetului de directie
la care iau parte.
CuantumuI. jetonului se va
fixa anual de Ministerul Agri-
culturii $i Domeniilpr, cu avi-
zul Uniunii, tinând seamna de
posibilitätile bugetare ale fieca-
rei Camere si al categoriei din
care face parte orawl de rese-
dinta al judetului respectiv, in
ceea ce priveste scumpetea.
63. Camerele de agricultura
nu vor pastra in cash' decât su-
mele necesare platilor curente.
Fondurile disponibile vor fi
depuse la vedere, la Cassa Na-
tionala de Economii $i Cecuri
Postale, la Cassa de Depuneri si
Consemnatiuni sau la Banca
Nationalá a Romaniei $i sucur-
salele ei.
 29 Apri lie 1936
CAPITOLUL IV
Organizarea i functionarea Uniunii
Camerelor de agriculfurii
Sectiunea I
Compunerea, constituirea ci a-
tributiile TJniunii
64. Uniunea Camerelor de a-
griculturä e institutie publicd
autonomä, InvestitA cu perso-
nalitate juridia.
Ea e reprezentata In justitie
prin presedintele ei sau Impu-
ternicitul lui.
Sediul Uniunii e In Capita la
tärii.
65. Uniunea Camerelor de a-
griculturg se compune din:
A. Presedintii Camerelor de a-
griculturA sau delegatii lor, de-
semnati dintre membrii alesi ai
Camerelor.
B. Urmdtorii membri de drept:
1. Ultimul presedinte al Uniu-
nii Camerelor de agriculturä.
2. Presedintele Uniunii Cen-
trale a Sindicatelor Agricole.
3. Presedintele Uniunii Gene-
rale a Sindicatelor Viticole.
4. Directorul Institutului de
CercetAri Agronomice al Româ-
niei.
5. Directorul Institutului Na-
tional Zootehnic.
6. Directorul Institutului de
CercetAri Forestiere.
7. Directorul Institutului Na-
tional de Export.
8. Presedintele SocietAtii Ingi-
nerilor Agronomi din România.
9. Presedintele Asociatiei Me-
dicilor Veterinari.
10. Presedintele SocietAtii Pro-
gresul Silvic".
11. Presedintele Consiliului
tehnic agronomic.
12. Presedintele Consiliului
zootehnic si sanitar veterinar.
13. Presedintele Consiliului teh-
nic al pädurilor.
14. Directorul Agriculturii.
15. Directorul Viticulturii
horticulturii.
www.digibuc.ro
619
16. Directorul Directiunii zoo-
tehnice si sanitare veterinare.
17. Directorul Regimului sil-
vic.
18. DirectoruI Centre lei coope-
rative de valorificare agricolA,
din Casa Centralä a Coopera-
tiei.
C. Urmdtorii membri numiti:
1. Doi ingineri agronomi. cu
gradul de inginer agronom con-
silier;
2. Doi ingineri silvici, cu gra-
dul de inginer silvic consilier;
3. Doi medici veterinari, cu
gradul de consilieri,
4. Doi agricultori.
Toti acestia sunt numiti prin
Malt decret regal, dupA propu-
nerea Ministerului Agriculturii
si Domeniilor, pe termen de 3
ani.
Presedintii Camerelor de a-
griculturä sau delegatii lor, fm-
preunA cu membrii de drept
cu membrii numiti, arätati mai
sus, alcAtuesc plenul Uniunii
Camerelor de agricultura si au
vot deliberativ In adunarea ge-
neralä.
Deciziunile se iau cu majori-
tatea absolutä a voturilor mem-
brilor prezenti i lucreazA vale-
bil numai and sunt prezenti
1umätate plus unul din mem-
brii ei.
66. Uniunea Camerelor de a-
griculturä se constitue sub pre-
sedintia ministrului agriculturii
si domeniilor, asistat de direc-
torul agriculturii, de doi secre-
tari j doi scrutatori, desemnati
de adunare, alegându-se cu a-
cest prilej un presedinte dintre
membrii prevAzuti la litera A a
art. precedent.
Procesul-verbal de constituire
se va semna de ministru, ca pre-
sedinte al plenului Uniunii, de
presedintele ales si de secretar si
scrutatorii desemnati de adu-
nare.
Pe baza acestui proces-verbal,
adunarea va pAsi, In aceeasi se-
620 29 Apri lie 1936
dintä, la alegerea Consiliului de
administrat'e al Uniunii, sub
pre$edintia presedintelui ales, a-
sistat de aceeasi secretari $i
scrutatori.
Alegerea se va face prin vot
secret.
67. Atributiunile Uniunii sunt:
1. Indrumeazk stimuleazä
coordoneaza activitatea pe toate
thrlmurile a Camerelor de agri-
cultura;
2. Urnare$te atingerea rezul-
tatelor pe care Camerele de a-
griculturä le-ar putea obtine mai
greu prin actiunea lor separatä,
In chestiunile agricole de ordin
general, sau In alte chestiuni,
privind interesele proprii ale a-
cestor institutiuni;
3. Formuleaza deziderate
face propuneri, privitoare la
chestiimile agricole de interes
general, fie din proprie initia-
tivk atunci and i s'ar cere de
orice autoritate publicl;
4. D. directive Camerelor de
agriculturä privitor la activita-
tea lor;
5. Reprezintä fatä de gu-
vern si autoritäti totalitatea
Camerelor de agricultura, In
chestiuni de interes general;
6. Indeplineste celelalte atri-
butiuni date prin legi si regula-
mente.
Sectiunea II
Or gaztele Tiniunii
68. Organele Uniunii Came-
relor de agriculturä sunt:
Adunarea generalet;
b) Consiliul de administratie;
c) Comitetul de directie.
a) Adunarea generaitt
69. Adunarea generala a U-
niunii se compune din toti mem_
brii ardtati la art. 65 de mai sus.
Membrii Uniunii sunt convo-
cati in adunare generalä ordi-
narä In cursul lunii Mai, iar In
www.digibuc.ro
adunare generalä extraordinarä
orideateori va fi nevoie.
Convocarea se va face de pre-
pedintele Uniunii pe baza hotä-
rIrii consiliului de administratie
sau la cererea Ministerului A-
griculturii $i Domeniilor.
In caz de lipsä sau de refuz
din partea presedintelui, aduna-
rea generalä va fi convocatä, de
Ministerul Agriculturii si Dome-
niilor, fie din oficiu, fie la ce-
rerea a cel putin trei dintre
membrii ale$i In consiliul de ad-
ministratie, sau la cererea a 36
presedinti ai Camerelor de agri-
culturk
Adunarea generald se convoacit
cu 15 zile Inainte si se tine cu
majoritatea absolute'. a membri-
bor.
In cazul and la prima con-
vocare nu se va Intruni numä-
rul de membri preväzuti de ali-
neatul precedent, adunarea ge-
nerald se va tine a doua zi, färä
altä convocare $i cu oricâti mem-
bri vor fi de fag.
70. Adunarea generalä are
clepline puteri, atât .pentru In-
deplinirea atributiunilor date U-
niunii prin prezenta lege, at $i
pentru conducerea $i adminis-
trarea intereselor institutiunii,
putând lua In aceastä privinta
orice hotärtri.
71. Membrii Uniunii Camere-
lor de agriculturä au dreptul la
jeton de prezentä $1 la rambur-
sarea cheltuielilor de transport,
pentru participarea la adunä-
rile generale ale Uniunii.
Pentru membrii ale$i, jetonul
cheltuielile de transport se
vor achita de Camerele de agri-
cultura respective, iar pentru
membrii de drept si cei numiti
se vor achita de Uniune. Cuan-
tumul jetonului se va fixa de Mi-
nisterul Agriculturil si Domenii-
lor, la propunerea consiliului de
administratie al Uniunii.
 29 Apri lie 1936
b) Consiliul de administratie
72. Consiliul de administra-
tie al TJniunii se compune din:
A. 5 membri alesi pe termen
de 3 ani dintre cei prevázuti la
art. 65, litera A de mai sus.
B. Urmdtorii membri de drept:
1. Directorul agriculturii;
2. Directorul viticulturii i hor-
ticulturii;
3. Directorul zootehnic;
4. Directorul regimului silvic.
Consiliul de aciministratie e
prezidat de presedintele Uniu-
nii, care face parte din cei 5 d) Administreazä averea U-
membri alesi si care se alege de
adunarea generalá a Uniunii.
Consiliul de administratie Ii
alege $i un vicepresedinte.
In cazul and vreunul din
membrii consiliului de adminis-
tratie al Uniunii Camerelor de
agriculturä si-a pierdut manda-
tul la Camera respectivá, se va
face alegere din nou pentru lo-
cul acelui membru.
73. Consiliul se Intruneste In
sedinte ordinare odatä. pe lunä,
iar In sedinte extraordinare ori-
deateori va fi nevoie.
El se convoacá de cätre prese-
dinte, iar In lipsa acestuia de
atre vicepresedinte.
Consiliul lucreazá valabil cu
majoritatea membrilor lui i ho_
täräste valabil cu majoritatea
de voturi a celor prezenti.
In caz de paritate de voturi,
hotäräste votul presedintelui.
Vacantele ivite In consiliu se
vor completa prin cooptare din-
tre membrii preväzuti la litera
A a art. 65 de mai sus.
Membrii cooptati vor functiona
numai pânä la prima adunare
generalä.
In cazul când s'ar ivi mai
mult de 3 vacante, se va con-
voca adunarea generald, peste
cel mult 30 zile dela ivirea va-
cantelor, pentru a alege un nou
consiliu.
www.digibuc.ro
621
74. Atributiunile consiliului
de administratie sunt:
a) Executä hotärfrile adunärii
generale si ia mäsurile cuve-
nite pentru aducerea la Indepli-
fire a atributiunilor date Uniu-
nii prin art. 67 de mai sus;
b) Intocmeste si prezintá adu-
närii generale darea de seamá,
bilantul si proiectul de buget;
c) Aplia bugetul si planul de
lucru, asa cum au fost propuse
de adunarea generalá i apro-
bate de Ministerul Agriculturii
si Domeniilor;
niunii;
e) Isi dà avizul asupra numi-
rilor, definitivärilor si avansäri-
lor personalului tehnic si admi-
nistrativ al Camerelor de agri-
culturà;
f) Numeste, definitiveazA si a-
vanseaa personalul tehnic
administrativ al Uniunii;
g) Propune Ministerului Agri-
culturii si Dornenillor suspenda-
rea membrilor din consiliul de
administratie al Camerelor de
agriculturá sau disolvarea con-
siliilor acestora, In cazul când
acestia ori acestea au contrave-
nit la dispozitiunile legii de fatà,
ori s'au fäcut vinovati de nere-
guli sau abuzuri;
h) Deleagá ate un membru
In consiliul de administratie al
Uniunii sindicatelor exportato-
rilor de animale si carne proas-
pätä g a Uniunii sindicatelor
de ouä.
75. Membrii consiliului de ad-
ministratie ai Uniunii i cei ai
comitetului de directie al Uniu-
nii au dreptul la jetonul de pre-
zentä la sedintä si la plata chel-
tuielilor de transport.
Cuantumul jetonului si al chel-
tuielilor de transport se va fixa
de Ministerul Agriculturii si Do-
meniilor, la propunerea consi-
liului de administratie al Uniu-
nii.
Presedintele Uniunii Camere-
622 29 Apri lie 1936
lor de agriculturá are dreptul la
cheltuieli de reprezentare lunare
prevdzute in buget.
76. Membrii alesi ori numiti
ai Uniunii Camerelor de agri-
culturd, precum si membrii a-
lesi ai consiliilor de administra-
tie dela Uniune, care vor lipsi
Mid justificare dela 3 sedinte
consecutive ale adundrii gene-
rale sau ale consiliului respectiv,
sunt considerati demisionati.
Consilille de administratie res-
pective vor completa locurile rá-
mase vacante, in termen de 20
zile dela declararea vacantei, ti-
nând seamä cg, membrii consi-
derati demisionati nu mai pot
fi realesi la completarea acestor
vacante.
Pentru membrii de drept care
vor lipsi consecutiv si nejustifi-
cat dela 3 sedinte ale consiliului
de administratie, presedintele
Uniunii va aviza autoritätile de
care depind acesti membri, spre
a lua másurile disciplinare.
c) Comitetul de directie
77. Consiliul de administratie
poate sa desemneze din sânul
säu un comitet de directie corn-
pus din 3 nersoane.
Comitetul se convoacá de pre-
sedinte sau de directorul gene-
ral al Uniunii si va lucra in
marginile delegatiei date de con_
siliu.
Cornitetul de directie lucreazg
valabil cu majoritatea membri-
lor care il compun si hotäräste
valabil cu majoritatea voturilor
membrilor prezenti.
In caz de paritate, hotäräste
votul presedintelui.
Sectia III
Personalul Uniunii
78. Personalul Uniunii Came-
relor de agriculturä se compune
din directorul general al Uni u-
nii, ajutat de un subdirector Si
de titularii serviciilor si sectii-
lor ce se vor stabili de cgtre con-
www.digibuc.ro
siliul de administratie al Uniu-
nii Camerelor de agricultura,
potrivit nevoilor Uniunii.
Directorul general este orga-
nul de executie al Uniunii. El ia
parte cu vot consultativ la toate
lucrdrile consiliului de axlminis-
tratie si ale comitetului de di-
rectie, prezentând lucrárile si
semnând procesele-verbale de se-
dinte.
Directorul general se recru-
teazá dintre membrii Corpului
agronomic cu gradul de eel pu-
tin inginer agronom inspector
general si se numeste prin de-
cret regal, dup5, propunerea Mi-
nisterului Agriculturii si Dome-
niilor si cu recomandarea con-
siliului de administratie al U-
niunii.
Subdirectorul se recruteazá
dintre membrii Corpului agro-
nomic cu gradul de cel putin
inginer agronom inspector I si
se numeste prin decret regal,
potrivit normelor dela ann. pre-
cedent.
Indrumarea, coordonarea si
supravegherea activit5tii Came-
relor agricole se va face de U-
niune prin inspectorii säi, re-
crutati din cadrul Corpului teh-
nic si având gradul de inspec-
tor In corp.
Dispozitiunile art. 47, 48, 49 si
50 de mai sus se aplica si pen-
tru functionarii Uniunii Came-
relor de agricultura.
Comitetul de directie al U-
niunii indeplineste oficiul de co-
misiune de propuneri pentru
numirea, definitivarea si inain-
tarea functionarilor Uniunii,
conform statutului functionari-
lor publici.
79. Pe lângä Uniunea Came-
relor de agriculturá, se va In-
fiinta si va functiona o Casd
de Economie, Credit si Ajutor a
Punctionarilor Camerelor de a-
griculturd si a Uniunii lor".
Aceastä Casá va functiona pe
baza unui regulament si a unui
 29 Aprilie 1936
statut, aprobat de Ministerul A-
griculturii si Domeniilor si va fi
alimentatä prin cotizatia mem-
brilor ei 5i printr'o con', de lo/o
din veniturile realizate ale Ca-
merelor de agriculturä si ale U-
nignii lor.
Sectia IV
Veniturile Uniunii si adminis-
trarea lor
80. Veniturile Uniunii Came-
relor de agriculturä se compun
din:
1. 0 cotä de 100/o din venitu-
rile realizate de Camerele de a-
griculturä, din cotele aditionale.
2. Diverse alte venituri sau
donatii.
Cota parte din aditionale, pre-
väzutd mai sus, se va incasa,
contabiliza i consemna separat
la Cassa de Depuneri si Con-
semnatiuni de administratiile
financiare, in contul si la dis-
pozitia Uniunii Camerelor de a-
griculturä, in termen de cel
mult 10 zile dela consemnare,
odatä, cu situatia lunard de in-
casäri j consemnäri.
Restantele datorate Uniunii de
catre Camerele de agricultura,
din exercitiile inchise, se vor a-
chita din prevederile bugetare
ale acestora in rate lunare, sta-
bilite de comun acord cu Came-
rele de agriculturä respective *.1
pe care Camerele sunt obligate
sä le prevadä in buget.
La sffirsitul fiecärei luni ser-
viciile contabilitätii Camerelor
sunt obligate sa inainteze Uniu-
nii un borderou cuprinzând in-
casärile fäcute, cotele cuvenite
si sumele depuse la Banca Na-
tionalä in contul Uniunii.
Este interzis Ca merelor de a-
griculturä sä utilizeze pentru
ele fondurile cuvenite Uniunii.
Organele care vor fi autorizat
astfel de pläti $i casieriile care
le vor efectua, räspund perso-
nal, Uniunea fiind in drept ca,
pentru sumele ce i se cuvin, sä
www.digibuc.ro
623
dea in debit Camera de agricul-
turd respectivä, potrivit legii
pentru urmärirea i perceperea
veniturilor publice 1).
81. Bugetul Uniunii se intoc-
meste de consiliul de adminis-
tratie, se voteaz1 de adunarea ei
generalä si se aprobd in ter-
menu] preväzut de art. 54 de
Ministerul Agriculturii si Do-
meniilor, care e in drept a face
orice modificari la venituri si la
cheltuieli, cu prilejul aprobärii.
Celelalte dispozitiuni dela art.
54, al. 7, 9 si 10, precum si dela
art. 55, 56, 57, 58, 59, 60 si 63 de
mai sus se aplicä si Uniunii,
cu deosebirea ca atributiunile di-
rectorului Camerei acolo pre-
väzute vor fi indeplinite de
directorul general al Uniunii,
care va semna impreuna cu se-
ful contabilitätii ordinele de pla-
tä ale Uniunii.
CAPITOLUL V
Confroluf ;i supravegherea Came-
relor de agriculfurd ;i a Uniunii tor
82. Ministerul Agriculturii Si
Domeniilor are drevt de control
asupra tuturor Camerelor de a-
griculturà si asupra Uniunii,
bor.
Directorul serviciului agricol
iudetean are dreptul de a con-
trola administratia, activitatea
si gestiunea Camerelor de agri-
culturà $i a comitetelor agricole
comunale, raportänd Ministeru-
lui de Agriculturà si Domenii
despre cele constatate.
83. Pentru controlul gestiu-
nii si administratia Camerelor
de agriculturä va functiona
la fiecare Camerào comisiune
de control, compusä din un de-
legat al Ministerului de Agricul-
turä, si Domenii si un delegat al
Ministerului de Finante. Acesti
1) A se vedea Legea pentru pone-
perea i urmgairea veniturilor pa-
blice, din 5 Mai 1934, la pag. 217,
vol. XXII.
624 29 Apri lie 1936
délegati vor fi desemnati dintre
functionarii superiori ai minis-
terelor respective, de preferintä
experti contabili.
Delegatii desemnati pot lucra
si separat, impärtindu-si atribu-
tiunile.
Controlul Camerei se va face
de comisia de control cel putin
odatä la 2 luni.
Constatdrile f *acute cu acest
prilej vor fi inscrise inteun pro-
ces-verbal, din care câte un e-
xemplar se va inainta Ministe-
rului Agriculturii si Domeniilor
Ministerului de Finante.
Cheltuielile de control vor fi
suportate de Camera de agricul-
turii respectivä.
La sfArsitul anului financiar
si cel mai tArziu in cursul lunii
Aprilie, comisiunea de control
va examina contul de gestiune
al anului expirat si va intocmi
de cele constatate un proces-
verbal, din care un exemplar se
va atasa la darea de seamä a-
nualä a consiliului de adminis-
tratie al Camerei, pentru a fi
supus desbaterilor adunärii ge-
nerale a Camerei, altul va fi
inaintat Ministerului Agricul-
turii si Domeniilor, pentru a-si
exercita dreptul säu de control,
iar al treilea se va atasa contu-
lui de gestiune anual ce ur-
meazâ, a se trimete de consiliu
la Curtea de Conturi prin Mi-
nisterul Arrriculturii si Dome-
nillor.
84. Pentru controlul gestiunii
administratia Uniunii Came-
relor de agricultura va functio-
na o Comisiune de control",
compusä din 3 membri titulari,
si anume:
1. Un membru delegat de Mi-
nisterul Agriculturii si Domenii-
lor, delegat dintre functionarii
superiori, de preferintä expert-
ccintabil;
2. Un membru delegat de Mi-
histerul de Finante dintre func-
www.digibuc.ro
tionarii säi superiori, de prefe-
rintä expert-contabil;
3. Un membru ales de aduna-
rea generalä a Uniunii.
Pentru fiecare titular se va
desemna i câte un supleant.
Comisiunea va fi prezidatä de
delegatul Ministerului de Agri-
culturd $i Domenii, care va con-
voca i comisiunea.
Comisiunea de control are ur-
mätoarele atributiuni:
a) VerificA cel putin odatä la
3 luni gestiunea Uniunii, Inche-
ind proces-verbal de cele consta-
tate i inaintancl un exemplar
Ministerului de Agriculturá Si
D omenii;
b) VerificA la sfârsitul a-
nului contul de gestiune, bi-
lantul si inventarul Uniunii, In-
tocmind un rap ort general de
cele constatate si de mäsurile
ce se impun. pentru buna func-
tionare a Uniunii.
Acest raport va fi supus adu-
närii generale a Uniunii i va
fi inaintat si Ministerului de A-
griculturä si Domenii
Oirti de Conturi, ca anexh la
contul de gestiune al Uniunii.
85. Acei care, In gestiunea U-
niunii, sau a Camerelor de agri-
culturä, se vor face vinovati de
nereguli sau abuzuri, vor fi ur-
märiti i pedepsiti, pentru dela-
pidare sau gestiune frauduloasä,
dupg, distinctiunile si conform
dispozitiunilor codului penal.
Dacä neregulile In gestiunea U-
niunii sau a Camerelor de agri-
culturä sunt rezultatul negli-
jentei, neprevederii sau usurin-
tei In supraveghere, vinovatii
vor fi urmäriti pentru negli-
jentä In functiune si vor fi
depsiti cu inchisoare corectio-
nalä dela 1-6 luni $i amendä
dela 2.000-5.000 lei. Toti incul-
patii pentru delictele preväzute
In alineatele precedente räspund
solidar de daunele cauzate. In
toate cazurile actiunea penalä se
pune In miscare numai la plân-
 29 Aprilie 1936
gerea Ministerului Agriculturii
Domeniilor sau Ministerului
de Finante.
Ministerul Agriculturii si Do-
meniilor are dreptul sd, stea in
justitie, fie in numele Camerelor
de agriculturd, fie in numele U-
niunii Camerelor de agricultu-
rd, fie aldturi de fiecare din a-
cestea, pentru a le apdra inte-
resele, fdrd, ca pentru aceasta sd
aibd, nevoie de autorizatia U-
niunii sau a Camerei in ches-
tune.
86. Consiliul de administratie
al Uniunii Camerelor de agri-
culturd poate fi disolvat numai
In urmätoarele cazuri:
1. Când sa constatd, ie5irea
cadrul legal al competintei
tale;
2. Când se constatd. nereguli
grave in gestiune sau in admi-
nistratie;
3. Când se constata c lucreazd
In contra intereselor Statului.
Disolvarea se va face prin
Malt decret regal In urma ra-
portului motivat al Ministerului
Agriculturii si Domeniilor, ba-
zat pe o anchetä fäcutá In prea-
labil si la care sd, fi fost chemate
ascultate toate pärtile.
Prin decretul de disolvare se
va constitui comisiunea interi-
mard pentru girarea afacerilor
curente ale Uniunii si se va con-
voca adunarea generald pentru
alegerea consiliu, cel mai
curand dupd 20 zile dela data
disolvdrii i cel mai târziu In
termen de 60 zile dela aceea5i
clatd.
Comisiunea interimard se va
ompune din 5 membri, dintre
care 2 delegati de Ministerul A-
griculturii i Domeniilor si 3 a-
gricultori, fácand parte din con-
siliile de administratie ale Ca-
merelor de agriculturd in
sau din comisiunile interi-
mare, in cazul când nu existd
consilii alese.
C. Hamangin, vol. XXIV. 40.
www.digibuc.ro
625
In cazul câncl adunarea gene-
rald, a Uniunii refuzd sl aleagd,
alt consiliu decat cel disolvat,
Ministerul Agriculturii si Dome-
niilor va proceda la disolvarea
Uniunii.
Disolvarea se va face prin
Inalt decret regal, la propunerea
Ministerului Agriculturii si Do-
meniilor, numindu-se prin ace-
lai o comisiune interi-
mard, In formatia prevazutá mai
sus, pang la noua constituire a
Uniunii si a cdrei datá se va
fixa tot prin decretul de disol-
vare.
Comisiunea interimard va a-
lege din sdnul ei un presedinte
$i un vicepresedinte.
Ea are aceleasi drepturi si pu-
teri ca si consiliul de adminig
tratie, in afard de dreptul do a
contracta imprumuturi, de a in-
sträina i dobândi imobile si de
a angaja personal peste numä-
rul fixat prin bugetul anului in
curs.
87. In cazul când se constatá
neglijentd, rea administratie,
dezordine, sau abuzuri In ges-
tiunea Camerei, precum i lipsd
de activitate ori activitate In alt
domeniu cleat cel agricol i pro-
fesional, Ministerul Agriculturii
Si Domeniilor poate suspenda
din functiune pe membrii vino-
vati, numind in locul lor
alte persoane care vor functiona
pând la viitoarea adunare gene-
ran, convocatá de minister pen-
tru completarea vacantei. Mem-
brii suspendati vor fi deferiti
tribunalului, impreunä cu ac-
tele dresate, pentru a li se re-
voca mandatul.
In cazul când se constatá cá
Intreg consiliul s'a fácut
vat de abaterile prevAzute la a-
lin. precedent, Ministerul Agri-
culturii si Domeniilor poate pro-
ceda la disolvarea consiliului,
numind In locul lui o co-
626 29 Apri lie 1936
misiune interimarä pentru ge-
rarea lucrdrilor p'and la aduna-
rea generala a Camerei, convo-
catä de minister spre a face noi
alegeri. Comisiunea interimard.
va fi compusä din: directorul
Serviciului agricol judetean, me-
dicul veterinar primar i ingi-
nerul silvic cel mai mare In
grad.
Comisiunea interimard se con-
voacd de directorul Serviciului
agricol judetean si are aceleasi
drepturi si puteri ca i consiliul
de administratie al Camerei, in
afarä de dreptul de a contracta
imprUmuturi, de a insträina si
achizitiona imobile si de a an-
gaja persona: peste numärul fi-
xat prin bugetul anului in curs.
Alegerile fäcute in baza a-
cestei dispozitiuni vor avea loc
in cel mult 2 hmi dela data sus-
pendärii sau disolvärii de mai
sus.
Membrii suspendati nu mai
pot face parte din consiliu pand
la pronuntarea justitiei, iar cei
revocati nu mai pot fi realesi
timp de 10 ani dela data revo-
carii lor, alegerile fäcute cu cäl-
carea acestor dispozitiuni fiind
nule de drept.
In cazul child Camera refuzd
aleagd alt membru sau alt
consiliu deck cel suspendat sau
disolvat, Ministerul Agriculturii
si Domeniilor va proceda la di-
solvarea lui.
Disolvarea Camerei se va face
prin Irian decret regal, la pro-
punerea Ministerului Agricultu-
rii si Domeniilor.
Decretul de disolvare va de-
semna comisiunea interimarä
va fixa si data noilor alegeri,
care trebue sd, se faca in termen
de cel mult 2 luni, dela data de-
cretului de disolvare. Pand la
alegeri, va functiona comisiu-
nea interimard prevazutd la a-
lin. 2 de mai sus.
www.digibuc.ro
TITLUL III
Camerele de eomert si de industrie
CAPITOLUL I
Dispozifiuni generale
88. Camerele de comert
industrie sunt institutiuni pu-
blice, investite cu personalitate
juridica, create in scopul de a
reprezenta, apara, sustine inte-
resele comertului si industriei.
89. Camerele de comert si de
industrie au urnadtoarele atri-
butiuni:
1. SA formuleze deziderate
sa faca propuneri privitoare la
chestiunile industriale $i comer-
ciale, fie din proprie initiativd,
fie atunci cand li s'ar cere de
Uniunea Camerelor de comert
sau de orice alta autoritate.
2. Sd adune si sä pund la in-
demând comerciantilor si in-
dustriasilor materialul informa_
tiv de care acestia pot avea ne-
voe in exercitarea profesiunii
lor.
3. SA tinä in evidentd perma-
nenta situatia firmelor indivi-
duale si sociale, cu toate indica-
tiunile din legea i regulamen-
1) Institutia Camerelor de comert,
a fost Infiintat prin Legea din 2
Oetomvrie 1864, (pag. 1918, colee-
tia Bujoreanu, sau pag. 98, colectia
Boerescu, vol. I). Dupä o aplicare
de 22 ani, a fost modificat6 prin Le-
gea asupra Camerelor de comert
industrie, din 10 Mai 1886, pag.
477, 'vol. II, Hamangiu; i s'a apli.-
cat astfel 39 ani, $115, la unificare,
cand a fost inloeuitä prin Legea de
organizare n Camerelor de comert
de industrie, din 12 Mai 1925, pag.
755, vol. XIXII. Dup6 o aplicare
de 4 ani, s'a modificat radical, peln
Legea din 14 Februarie 1929, pag.
143, vol. XVII, care eu mod. din 9
Ianuarie 1930 si 30 1 Apriie 1934,
pag. 136, vol. XXII, s'a aplicat pana
la Legea prezentk din 29 Aprilie
1936.
 29 Apri lie 1936
tul pentru Infiintarea unui re-
gistru al comertului.
Inmatricularea firmelor indi-
viduale si sociale din Ardeal si
Bucovina este scutitä de obtine-
rea brevetului industrial prevá-
zut de dispozitiunile legii a XVII
din 1884 si a legii meserillor din
Bucovina.
4. SA primeascA, sä pAstreze
si sá tinä. la dispozitia publicu-
lui modelele marcilor de fabricA
si de comert din circumscriptiile
lor.
5. SA strangA si ea stabileascA
pe cale de regulament, apro-
bate de Ministerul Industriei si
Comertului, uzantele comerciale
din circumscriptiile lor.
6. SA elibereze cArti de legiti-
matie comi$ilor-cdlatori, sä. eli-
bereze certificate de originea
märfurilor, de uzantele comer-
ciale, de firmele Inscrise, de ad-
notärile si modificärile firme-
lor, de märcile de fabricä si de
comert, depuse, de preturile mAr_
furilor duPA mercuriale, de co-
tele burselor, de hotärtrile
toate celelalte acte ale lor.
7. SA alcAtuiascA mercuriale
de preturile märfurilor.
8. Sä colaboreze cu Camerele
de munch' si cu Camerele de a-
griculturA, pentru toate ches-
tiunile de interes comun.
9. SA colaboreze cu Institute
de statisticA generalä a Statu-
lui, la alcAtuirea statisticilor
privitoare la miscarea comer-
cialä i industrialä, dung nor-
mele stiintifice i tehnice date
de organele de conducere ale
IristitutuluL
10. SA Intocmeascä In fiecare
an calendaristic si sä trimeatä
atat Ministerului Industriei si
Comertului, cat si Uniunii Ca-
merelor de comert si de indus-
trie, ate un raport amänuntit
despre mersul comertului si in-
dustriei In circumscriptiile lor
sA publice däri de seamä de
activitatea lor.
www.digibuc.ro
627
11. Camerele de comert si de
industrie, cu aprobarea Minis-
terului Industriei si Comertu-
lui, care va lua si avizul Uniu-
nii Camerelor de comert si de
industrie, pot:
a) SA ia initiative si sä parti-
cipe la Infiintarea de societäti
sau de consortii, având ca scop
executarea si exploatarea dife-
ritelor lucrAri sau servicii pu-
blice de interes comercial si in-
dustrial, ca: porturi maritime
fluviale, zone libere In por-
turi, canale de navigatii interne
sau alte cAi si servicii de comuy
nicatie teresträ, maritimä, flu-:
vialA i aerianä, etc.;
b) SA Infiinteze si sä adminis-
treze singure sau In asociatiune,
conform legii pentru adminis-
trarea pe baze comerciale a in-
treprinderilor si avutiilor pu-
blice si roodificArile ei, servicii
si stabilimente pentru trebuin,
tele comertului i industriei, ca:
burse de comert, târguri sau o-
boare, rampe, piete si hale pen-
tru desfacerea cerealelor, vitelor
si altor märfuri, Intrepozite re-
ale si nominale, servicii de con-
ditionäri si de analize de mär-
furi, expozitiuni permanente si
muzee comerciale $i industriale,
targuri periodice de mostre etc.;
c) SA Infiinteze singure sau
In colaborare cu Ministerele res-
pective i In tonformitate cu le-
gile generale ale Invätämântu-
lui. institutiuni de culturä pro-
fesionalä ca: scoll comerciale,
scoli industriale si de meserii,
cursuri pentru räspändirea cu-
nostintelor comerciale si indus-
triale, sä creeze burse de studii
si practicA comercialä si indus-
trialä si premii de Incurajare;
sä Infiinteze cäminuri pentru
ucenicii din comert i industrie;
d) SA contribue la cheltuielile
cu scop de utilitate publicä, co-
mercialä si industrialá;
e) SA cumpere, sä construiascl
clädiri pentru propria lor ins-
'628 29 Aprilie 1936

talatie sau aceea a stabilimente- matiuni n'ar atinge vreun se-

lor necesare comertului si in- cret al Intreprinderilor sau n'ar
dustriei prevAzute la alin, a si b; prejudicia interesul comercial
f) SA creeze, fiecare In parte sau industrial. Refuzul de a pro-
sau mai multe Impreunä (pe re- cura informatiunile cerute, sau
giuni), asezAmintele pentru asi- comunicarea In mod intentionat
gurarea i ajutorarea mutuald de date neexacte, constitue o
a comerciantilor i industriasi- contraventie care va fi consta-
Ior; tatä printr'un proces-verbal de
g) Camerele de comert si de un delegat al Camerei de co-
industrie vor avea politia co- mert sau al Oficiului, asistat de
mertului ambulant, cu concur- un ofiter de politie.
sul obligatoriu al autoritätilor Contravenientii se vor pedep-
politienesti i comunale. si cu amendä dela 250-5.000 lei,
12. SA redacteze i sä publice ce se va pronunta de tribunal,
\buletin oficial al Camerei. cu urgent& si precIdere, färA
13. SA. Indeplineascä atribu- drept de opozitie, dar cu drept
tiunile ce lj s'au dat sau li se de apel In termen de 10 zile dela .
vor mai da prin legi si regula- darea sentintei i cu drept de re-
mente, sau care s'ar ivi din ne- curs In termen de 15 zile dela
voile practicei comertului si in- pronuntarea decizlei.
dustriei din circumscriptia lor. Tribunalele sunt datoare sA
14. SA institue comisiuni arbi- trimeatä Camerelor de comert
tare, cu putere de jurisdictiune respective, la sfärsitul fiecArei
asupra litigiilor provenite din luni, extrase de pe jurnalele re-
diferendele iscate In ultimä in- feritoare la falimente, concor-
stantA, In transactiunile din o- date, lichidäri judiciare si di-
boare, targuri, piete si rampe. solvari.
90. Camerele de comert si de Firmele supusilor sträini sau
industrie pot colabora Intre ele ale societAtilor sträine nu vor
sau cu organizatiunile profesio- putea fi Inscrise de Oficiul regis_
nale legalmente constituite, prin trului comertului1), färA autori-
consfAtuiri organizate de prese- zarea datA de Ministerul Indus-
dintele uneia dintre Camere. triei i Cornertului, care va lua
Autoritätile publice sunt obli- si avizul Camerei de comert
gate a procura, la cererea Ca- de industrie respectivA.
merelor de comert si industrie, Comerciantii sau fabricantii
toate informatiunile necesare e- care doresc sg, revendice nroprie_
xercitärii atributiunilor bor. tatea exclusivä a unei märci, vor
Camerele de comert i indus- depune la Camerele de comert
trie, la rändul lor, sunt obligate si de industrie respective un e-
a da autoritätilor avizele si in- xemplar de modelul acestei
formatiunile cerute In cadrul lard.
legilor i regulamentelor. Tribunalele nu vor Inregistra
Colaborarea In interes comun märcile de fabricA si de comert,
1ntre Camerele de comert si de fdrä avizul prealabil al Camerei
industrie i celelalte Camere de comert si de industrie respec-
profesionale e permanentA. tivA.
Comerciantii, industriasii 91. Organizarea Camerelor de
societAtile comerciale au Indato-
rirea sä dea informatiunile si 1) A se vedea Legea p. regiatrul
deslusirile ce li s'ar cere de cl- comertului, din 10 Aprilie 1931, la
tre Camerele de comert si de in- pag. 413, vol. XIX, eu mod. din 9
dustrie, Intru cta aceste infor- Aprilie 1932, pag. 282, vol. XX.

www.digibuc.ro

29 Apr11 le 1936
comert si de industrie cuprinde:
a) Camere de comert si de in-
dustrie cu oficiile lor judetene;
b) Uniunea Camerelor de co-
mert si de industrie.
Camerele de comert si de in-
dustrie functioneaza in 28 cir-
cumscriptii, si anume: 1) Arad;
2) Bacau; 3) Botosani; 4) Bra-
ila; 5) Brasov; 6) Bucuresti; 7)
Cernauti; 8) Chisinau; 9) Cluj;
10) Constanta; 11) Craiova; 12)
Deva; 13) Focsani; 14) Galati; 15)
Giurgiu; 16) Iasi; 17) Ismail;
18) Lugoj (pentru jucl. Caras si
Severin); 19) Oradea; 20) Pitesti;
21) Ploiesti; 22) Satu-Mare; 23)
Sibiu; 24) Targoviste; 25) Tg.-
Mures; 26) Timisoara; 27) Tul-
cea; 28) Turnu-Severin.
Pe langa Camerele de comert
si de industrie, prevazute 4n pre-
zenta lege, nu se mai pot muffin-
ta altele deck In capitalele ju-
detelor In care se gasesc cel pu-
tin 1.500 Intreprinderi de comert
sau de industrie si au un venit
de cel putin 1.000.000 lei anual,
provenit din impozite sau alte
bunuri.
Acest venit se va calcula pe
baza mediei veniturilor pa cei
trei ani dinainte de anul buge-
tar 193471935.
In numarul de mai sus nu in-
tra decat intreprinderile de co-
mert sau industrie, cu firme in-
dividuale sau sociale, care inde-
plinesc conditiunile cerute de
codul comercial si legea pentru
Infiintarea registrului de co-
mert.
Noile Camere de comert si de
industrie ce vor lua fiinta pe
baza prezentei legi, se vor sta-
bili prin decret regal dat pe baza
jurnalului Consiliului de Minis-
tri, dupa, propunerea Ministeru-
lui Industriei si Comertului si
cu avizul Uniunii Camerelor de
comert si de industrie.
Prin decretul regal de Infiin-
tare ale noilor Camere de co-
www.digibuc.ro
4
629
mert se vor stabili si circum-
scriptiile lor 2).
La punerea in aplicare a legii
de fata, se va revizui si stabili
din nou circumscriptiile Came-
relor de comert si de industrie,
tinandu-se seama de legaturile
economice a judetelor care ur-
meaza a fi grupate Camerelor
respective, precum si de o re-
partitie echitabila a judetelor,
Intre Camere.
' 92. In capitalele de judette
unde nu functioneaza Camere
de comert se vor putea Infiinta
Oficii ale Camerelor.
Oficiile vor fi conduse de ca.-
tre un delegat al Camerei de co-
mert si de industrie, ales dintre
membrii domiciliati in orasul
de resedintä al Oficiului.
Camerele de comert si de in-
dustrie sunt obligate, ca In li-
mita contributiunilor provenind
dela judetele In care functlo-
neaza ofictile, sa, aloce o aum .
necesara pentru cazurile preva.-
zute de lege, In judetele uncle
functioneaza aceste of icii
Atributiunile oficiilor, se vor
fixa prin regulament.
CAPITOLUL II
Organizarea Camerelor
Sectia I
Compunerea e constituirea Ca-
merelor
93. Fac parte din Camerele de
comer% si de industrie, In mod
obligatoriu, ca membri, fiind In-
scrisi din oficiu in listele electo-
rale ale Camerei respective si
sunt alegatori:
a) Comerciantii si industriasii
supusi la plata impozitului acli-
tional, pe lânga impozitul pe ve-
niturile comerciale si industri-
ale, care au firma inmatriculata
in registrul oficiului de comert
de eel putin 1 an.
2) A se vedea Decret din 20 Mai
1936, In meet volum.
t30 29 Aprilie 1939
Micii morarij prOprietarii de
mori täränesti, neavând firma
inscrisk vor fi considerati ca
mici industriasi, si deci inscrisi
din oficiu in listele electorale ale
Camerei de comert i industrie.
Cbi care fac in sensul legii de
fatä, part& din Camerele de co-
Mert si de industrie nu vor pu-
tea, fade parte din Camerele de
munca;
b) Asociatii cu semraturg ai
societätilor in nume colectiv, co-
manditatii cu semnáturá ai so-
cietätilor in comatiditä simplä
comanditä pe actiuni, vor a-
vea de fiecare membru cu sem-
näturä socialä câte un vot pänä
la maximum trei voturi.
Societätile pe actiuni vor avea
drept de fiecare 10.000.000 lei ca-
pital deplin värsat, la doug vo-
iuri pânä la maximum patru vo-
turi.
Societätile cu un capital de-
plin \Tarsal sub 10.000.000 lei vor
avea dreptul la un vot. Dreptul
de vot se exercitá de adminis-
tratorii-delegati, directorii socie-
tätii, procuristii cu semnäturä
de a angaja societatea sau ori-
ce membru din consiliul de ad-
mini stratie, cu procurá spe-
cialá;
c) Directorul cu semnaturä al
sucursalelor din alte localitäti,
In care îi are sediul principal
al intreprinderilor individuale
sau societätilor comerciale $i in-
dustriale.
and in aceeasi localitate sunt
mai multe sucursale sau repre-
entante ale aceleeasi firme,
dreptul de vot se exercitá numai
4e cátre un singur reprezentant,
desemnat de cdtre secliul cen-
tral.
Secietatile prevázute la para-
Fafele b i c sunt supuse la in-
deplinirea acelorasi conditiuni
ca 1 comerciantii dela paragra-
ful _a, in ce prive§te inmatricu-
&LIT& firmei si plata impozitu-
lui aditional.
www.digibuc.ro
Calitatea de membru in Came-,
rele de comert si de industrie a
persoanelor prevazute in alin a,
b i c de mai sus, se pierde odatá
cu incetarea situatiunii pe care
membrii o au in intreprinderilc
respective.
94. Membrii alegätori ardtati
in articolul precedent trebue sá
fie cetäteni români, majori si sä,
aibä, domiciliul real in circum .
scriptia respectivä de cel putin
sase luni.
Femeile care apartin uneia
din categoriile de mai sus si in-
deplinesc conditiunile de cetäte-
nie, fac de asemenea parte si
sunt aleggoare ale Camerelor de
comert si de industrie.
Sunt incapabili sau nedemni
de a fi membri ai Camerelor de
comert si de industrie: minorii,
interzisii si cei pusi sub cons'-
liul falitii nereabilitati,
precum i cei care au suferit
vreo condamnare pentru vreun
f ant inf am ant.
95. Membrii alegátori ai Ca-
merelor de comert si de indus-
trie se vor grupa dupa, natura
activitätii lor in douä, sectiuni:
sectiunea comercialá i sectiu-
nea industrialä. Aceste Sectiuni
se vor subdiviza la rândul lor in
diverse categorii de comert si de
industrie.
Categoriile astf el stabilite se
vor propune de Camerele de co-
mert si de industrie, Ministeru-
lui Inclustriei si Comertului, care
luâncl avizul Uniunii Camerelor
de comert si de industrie, le va
confirmat in caz de aprobare,
prin jurnal al Consiliului de Mi-
nistri, dat pe baza raportului
Ministerului Industriei si Comer-
tului.
Inscrierea si repartitia mem-
brilor pe categorii se face de
Camere din 4 In 4 ani, iar revi-
zuirea acestor liste de alegätori
se va face in primul trimestru
al fiecgrui an.
 29 Aprilie 1936
Sectia II
Organele Camerelor
96. Camerele de comert si de
industrie sunt conduse de:
1. ConsiliuI de administratie,
2. Comitetul de directie.
a) Consiliul de aclministratie
97. Consiliile de adrainistra-
tie ale Camerelor de comert si
de industrie se compun din mem-
bri alesi, de drept, membri dele-
gati si membri corespondenti.
Numärul membrilor alesi ya
fi de minimum 20 si maximum
50, far pentru Camera de comert
si de industrie din Bucuresti
de 70. (Adaos, rectifichri dela
pag. 5138, Monitorul Oficial, 16
lunie 1936).
Acest numär se determinä
pentru ffecare categorie, din pa-
tru in patru ani, prin jurnal al
Consiliului de Ministri, dat pe
baza raportului ministrului in-
dustriei si comertului In baza
aviadui Uniunii Camerelor de
comert si de industrie, tinân-
du-se searna de intinderea cir-
cumscriptiei teritoriale si nu-
märul membrilor Camerei de co-
mert".
Sunt membri de drept in con-
siliul de administratie al Ca-
merelor de comert j industrie":
a) Pre$edintii Camerelor de
comert si de industrie care au
functionat limp de cinci ani;
b) Ultimul presedinte ales al
Camerei de comert $i de indus-
trie;
c) Presedintii comitetelor Bur_
selor de comert din circumscrip-
Vile respective;
d) Deputatii si senatorii alesi
In circumscriptia respectiva,
dach sunt membri ai Camerei;
e) Inspectorul comercial si in-
spectorul industrial din regiu-
nea respectivä. Acestia nu pot
functiona deal la o singurh Ca
mers.
www.digibuc.ro
631
Pentru Camera de comert si
de industrie din Bucure$ti acesti
membri vor fi directorul comer-
tului, directorul industriei i di-
rectorul mäsurilor i greutäti-
lor din Ministerul Industriei si
Comertului.
Sunt membri delegati:
a) Un directOr delegat al Bän-
di Nationale -a României sau al
sucursaleior din circumscriptiile
Camerelor respective. Pentru
Camera de comert de indus-
trie din Bucuresti, consiliul de
direetie va delega pe unul din
directori;
b) Un delegat al Federalelor
Cooperative de productie si con-
sum din circumscriptia respec-
tivd;
c) Câte un delegat al consiliu-
lui de administratie al Camere-
lor agricole $i al Camerelor de
munch din circumscriptia res-
pectivä.
Calitatea lor Inceteazá odath
cu mandatul consiliului care i-a
ales.
Camerele de comert si de in-
dustrie vor delega câte un mem-
bru in consiliile de administra-
tie ale Camerelor agricole si de
munch din circumscriptia res-
pectivh.
Membrii de drept si membrii
delegati vor avea vot consulta-
tiv, afarä de fogtul presedinte si
nresedinti, cu o vechime de 5
ani, care vor avea vot delibera-
tiv.
Sunt membri corespondenti
persoanele alese de consiliul Ca-
merei-, care sunt cunoscute prin
capacitatea lor in materia co-
merciald sau industrialá, chiar
dach nu exercith vreun comert
sau industrie. Membrii cores-
pondenti pot lua parte la lucrá-
rile consiliului. Numärul nu va
putea intrece o treime din nu-
märul membrilor
98. In compunerea consiliilor
Camereldr de comert $i de in-
dustrie trebue sh fie reprezen-
632 29 Aprilie 1036
tate inteo mdsurd dreaptd, eel
putin 4 categorii: comert mare,
comert mic, industrie mare si
industrie mica.
In acest scop, pentru efectua-
rea alegerilor generale se va re-
partiza titre aceste categorii,
proportional cu Insemnátatea re-
lativá a fiecdruia, numárul to-
tal al membrilor ce urmeazd a fi
alesi in consiliu.
Aceastá repartizare se va pro-
pune de Camerd, Ministerului
Industriei si Comertului, care
va proceda, dupd ce va lua avi-
zul Uniunii, la stabilirea ei prin
jurnal al Consiliului de Minis-
tri.
La Camerele din nou ¡Tiffin-
tate repartitia In chestiune se
va propune la Inceput de catre
Uniunea Camerelor de comert
F5i de industrie.
99. Orice membru al Camerei
este eligibil decá este inscris In
listele electorale ale Camerei res-
pective si are värsta de cel pu-
tin 25 de ani.
Pe listele de candidati pentru
consiliul de administratie al Ca-
merei va figura In mod obliga-
tor cel putin at un membru, pe
sectii, din fiecare judet care in-
trá In circumscriptia acelei Ca-
mere.
100. Membrii consiliului de
administratie ai Camerelor de
comert si de industrie se aleg pe
scrutin de liste, separat pentru
fiecare categorie din cele clouá
sectiuni, comerciald si indus-
triald, prin vot direct si secret.
Listele vor cuprinde pentru
fiecare categorie numdrul de
candidati conform art 98.
Lista care va Intruni cele mai
multe voturi va fi declaratä a-
leasá.
Pe fiecare listá se va inscrie
ca membri supleanti jumätate
din numárul membrilor ce ur-
meazd a fi alesi la fiecare cate-
gorie si vor fi chemati sá inlo-
cuiascá pe titularii din aceeasi
www.digibuc.ro
categorie, In ordinea Inscrierii
pe listd, la vacantele ce se vol.'
ivi prin deces, demisiune sau
orice alte Imprejurdri, deed, in
acel moment supleantul mai po-
sedd dreptul de eligibilitate.
In caz and se prezintá o sin-
gurd, listd, aceasta va fi procla-
matá aleasá.
Alegerea pentru manclatele cu-
venite unei categorii se va face
exclusiv de comerciantii si in-
dustriasii alegátori care apartin
acestei categorii.
Nimeni nu poate fi ales decdt
In categoria de comert si de in-
dustrie din care face parte.
Alegerea membrilor consiliu-
lui se face pe baza de liste elec-
torale, intocmite pe categorii de
coraert si de industrie, de care
se vorbeste la: art. 95.
Aceste liste vor fi puse la dis-
pozitia publicului, In 'birourile
Camerei, cu cel putin cloud luni
Inainte de alegere.
Niciun alegdtor nu poate sá
fie inscris decât IntVo singurá
categorie.
Dacd la alcátuirea listelor e-
lectorale s'ar fi Aleut vreo eroare
de inscriere, cei In drept vor pu-
tea face contestatie In termen de
15 zile dela punerea listelor la
dispozitia publicului, la Camera
respectivd. Comitetul de direc-
tie al Camerei va decide asupra
contestatiei Inläuntrul celor 15
zile urmdtoare.
Prin afisarea listelor In loca-
lul Camerei de comert, Primárie
si Prefecturd, devin definitive.
In contra hotdririi comitetului
de directie cei nemultumiti si
cei omisi pot face recurs la tri-
bunalul judetului, unde alegáto-
rul Isi are domiciliul.
Termenul de recurs este de 10
zile dela data afisdrii listelor.
Recursul se va judeca cu precd-
dere, färd, drept de opozitie si
cu scutire de orice taxe de tim-
bru si. procedurd.
101. Convocarea corpului e-
 29 Aprilie 1938
lectoral se va face cu o lung Ina-
inte de data fixatg pentru ale-
geri.
Alegerea va fi executatd Intr'o
singurg zi la sediul Camerei
Centrale, $i va fi prezidatg de
pre$edintele tribunalului sau de
un magistrat delegat de el, aju-
tat de doi scrutatori si un secre-
tar, desemnati In ziva alegerii
de cdtre pre$edinte dintre cei
mai tineri aleggtori prezenti.
Verificarea $i validarea alege-
rilor, precum $i rezolvarea even_
tualelor contestatii se face de U-
niunea Camerelor de comert
de industrie.
Contestatiile vor fi consemnate
In procesul-verbal al alegerilor
sau se vor adresa sub pedeapsg
de nulitate, In termen de trei
zile dela efectuarea alegerilor,
direct Uniunii.
Procedura alegerii $i consti-
tuirii consiliului se va stabili
prin regulamentul de aplicare al
legil.
102. Presedintele incheie pro_
cesul-verbal de mersul operatiu-
nilor electorale, constatand nu-
mgrul voturilor Intrunite In fie-
care listg in parte.
Dacg alegerea este invalidatg
se va face o noug alegere cel
mai tarziu In termen de 30 zile
dela invalidare.
Consiliul Camerei se consi-
derg constituit dupg depunerea
jurgmântului de cgtre membril
sgi.
Mandatul membrilor consiliu-
lui de administratie $i al comite-
tului de directie $i de sectie este
gratuit.
Pentru membrii clomiciliati In
afarg de orasul de re$edintg al
Camerei de comert $i de indus-
trie, consiliul va putea decide
rambursarea cheltuielilor de In-
tretinere efectiv fgcute.
103. Categoriile de comert si
de industrie care intrg In alcä-
tuirea consiliului Camerei vor fi
grupate In doug sectiuni: sec-
www.digibuc.ro
633
tiunea comercialg j sectiunea
industrialg.
Membrii fiecgrei sectiuni pot
fi Intruniti separat pentru a de-
libera asupra diverselor chesti-
uni ce intereseazg dupg cazuri,
comertul sau industria.
Sectiunile se convoacg i lu-
creazg in aceleasi conditiuni ca
$i consiliul.
Hotheirile luate de adungrile
pe sectiuni vor fi supuse apro-
bgrii consiliului.
In cazul cand consiliul Came-
rei In plenul sail nu va ajunge
sg ia o hotgrIre unitarg cu ma-
joritatea de 2/3 din membrii
prezenti ai consiliului, Camera
va comunica opiniunile separate
ale fiecgrei sectiuni Uniunii
Ministerului Industriei si Co_
mertului.
104. Membrii consiliului Ca-
merei se aleg pe un termen de
4 ani socotit din ziva instalgrii
lor.
Membrii al cgror mandat a
expirat pot fi reale$i.
Pang la instalarea noului con-
siliu de administratie, comitetul
de directie al fostei Camere va
gira In mod valabil lucrgrile
Camerei de comert si de indus-
trie, iar delegatii acesteia vor
continua Insgrcingrile lor.
105. Consiliul Camerei, dupg
constituirea lui, va alege din
s'anul sgu, cu vot secret si cu
majoritatea absolutg a mem-
brilor cel compun, un pre$edin-
te. In acela$i mod fiecare sec-
tiune va alege separat cAte un
vicepre$edinte care va avea ca-
litatea de vicepre$edinte al Ca-
merei $i de pre$edinte al sectiu-
nii respective.
La Camera de comert $i de
industrie din Bucure$ti, se vor a-
lege Cate doi vicepre$edinti, din
care cel care va Intruni mai mul-
te voturi va avea calitatea de
pre$edinte al sectiei. Dacg la
primul scrutin niciun candidat
nu Intrune$te majoritatea de mai
634 29 Apri le 1936
sus, la al cloilea scrutin ce se va
exprima imediat va fi ales cel
ce a Intrunit voturile cele mai
multe.
Presedintele si vicepresedintii
nu se pot alege decat dintre
membrii alesi ai Camerei de co-
mert.
Presedintele reprezintA legal
Camera de comert si de indus-
trie. El conduce afacerile Came-
rei si semneazA, corespondenta
Impreunä cu secretarul Came-
rei. In caz de lipsA a presedinte-
lui Camerei, el este Inlocuit de
vicepresedinti in mod alternativ
si fn ordinea varstei.
106. Consiliul are puterile cele
mai intinse atat pentru indepli-
nirea atributiunilor date prin
prezenta lege cat si pentru ad-
ministrarea intereselor institu-
tiunii, putând Iua in aceastA
privintA orice mAsuri. Toate de-
legatiHe si propunerile de dele-
gati ce urmeaza a se da mem-
brilor Camerelor de coroart si de
industrie in diferite consilii, in
baza diferitelor legi, se vor d a
de consiliul de administratie al
Camerei.
El se intruneste In completul
sAu oridecateori trebuinta ar
cere si in tot cazul odatá la cloud
luni.
Convocarea se va face .de cA-
tre presedinte, fie din propria sa
initiativA, fie dupä cererea In-
scrisA a unei 1/5 din numärul
total al membrilor consiliului,
fie dupg cererea Ministerului
Industriei si Comertului.
Consiliul nu poate delibera de-
ck cu majoritate absolutA a
membrilor ce-1 compun.
DacA nu se intruneste numA-
rul de membri cerut, adunarea
va avea loc la o datA ulterioará
ce se poate fixa chiar in prima
convocare. In cazul acesta se-
dinta se va putea tine cu aceeasi
ordine de zi, chiar cu 1/4 din
numArul membrilor consiliului.
Hot Aririle se iaU cu majorita-
www.digibuc.ro
tea absolutA a voturilor expri;
mate. In caz de paritate de vo,-
turi, votul presedintelui va de-
cide.
DeliberArile consiliului de ad-
ministratie se constatA prin pro-
cese-verbale ce vor fi trecute in-
tr'un registru special si vor fi
semnate de presedintele si se-
cretarul Camerei.
Sedintele consiliului sunt pu-
blice; ele pot fi Irish' declarate
secrete printr'un vot al majori-
tAtii, dung. cererea unei treimi a
membrilor prezenti.
Sedintele in care se va discuta
si vota bugetul vor fi publice.
107. Membrii consiliului care
nu vor participa la 3 sedinte
consecutive, nemotivat, vor fi
considerati demisionati si con-
siliul va declare locurile va-
cante.
Ministertil Industriei si Co-
mertului va declara locurile va-
cante in urma sezisärii oblige-
torie a Camerei
Implinirea locurilor clevenite
vacante prin incompatibilitate,
incapacitate, nedemnitate, moar-
te sau lipsuri riemotivate de care
se vorbeste mai sus, se va face
cu membrii supleanti, in confor-
mitate cu art. 100 din aceastA
lege.
b) Comitetul de directie
108. Conclucerea afacerilor
curente ale Camerelor de cornert
si de industrie si executarea tu-
turor deciziunilor consiliului
sunt incredin.tate de Camera u-
nui comitet de directie ompus
din presedinte, din viceprese-
dintii Camerei, doi consilieri a-
lesi si secretarul Camerei, ace-
sta din urmA M.A. vot delibe-
rativ.
Puterile comitetului de direc-
tie si modul sAu de functionare
se vor determina printr'un re-
gulament special intocrait de
consiliul Camerei.
 29 Aprilie 1936
Sectia
Personalul Camerei
109. Seful cancelariei si al
personalului administrativ este
secretarul Camerei.
Secretarul Camerei se nu-
Meste prin Ina lt decret regal,
pe baza raportului Ministerului
Industriei si Comertului, din o
listA de cel putin 2 candidati
recomandati de consiliul de ad-
ministratie.
DacA e nevoie se va putea
numi si un al doilea secretar.
La Camera de comert si de
industrie din B u cur e sti vor
functiona un secretar general
doi secretari, cAte unul pen-
tru fiecare sectiune.
Pentru a fi numit in aceastA
calitatey secretarul trebue sg, in-
deplineascA urmatoarele condi-
tiuni:
a) SA fie cetAtean roman, bu-
curându-se in intregime de toate
drepturile civile si politice;
) SA' fie major;
c) SA fi satisMcut indatori-
rih legii de recrutare a arma-
tei;
d) posede un titlu univer-
sitar economic sau un titlu a-
cademic de invAtAmânt supe-
rior, economic, comercial sau
Industrial, din tarA sau strái-
'Mate.
Pot candida la acest post
doctorii si licentiatii in drept,
precum $i absolventii cu diplo-
md ai scoalei superioare de co-
rned, aflati In functiune in mo-
mentul promulgärii legii, daca
au vechime de cel putin 10 ani
in administratia acelei Camere;
e) SA aib6 o practicA de cel
putin 5 ani in comerty industrie
sau intr'o administratie publicá
sau privatA cu caracter econo-
mic.
In afarA de aceste conditiuni,
toate celelalte dispozitiuni ale
legii pentru statutul functiona-
ruler publici se vor aplica gi se-
www.digibuc.ro
635
cretarilor Camerelor de comert
si de industrie.
Secretarul asistA la toate se-
dintele Camerei si poate lua cu-
vAntul si face propuneri, avAnd
hash' numai vot consultativ.
Actualii secretari ai Carhere-
lor de comert $i de industrie,
ai sectiunilor ce se vor trans-
forma in Camere, vor fi de drept
secretarii lor.
Secretarii sectiunilor ce se
vor transforma in Oficii, rA-
man secretari ai Of iciilor.
Functionarii Camerelor, Ofi-
ciilor si Uniunilory incadrati in
conformitate cu legile anterioare
de organizare a Camerelor de
comert si de industrie, isi vor
p Astra functiunile, disnensati
fiind de o nouA incadrare si de
indeplinirea conditiunilor de
studii, pästrAndu-si cirepturile
de stabilitate, definitivare, avan-
sere $i salarizare respective,
cAstigate pAng la prezenta lege.
110. Fun.ctionarii Uniunii, ai
Camerelor de comert si de in-
dustrie si ai Oficiilor, se nu-
mesc de comitetele de directie
respective, in conformitate cu
dispozitiunile legit pentru sta,
tutul functionarilor publici.
Dispozitiunile legii pentru sta-
tutul functionarilor publici se
vor aplica si functionarilor U-
niunii i ai Camerelor de Co-
mert si de industrie si Oficiilor
lor
Secretarii Camerelor de co-
mert si de industrie, ai Oficiilor
functionarii Uniunii Camere-
lor de comert si de industrie,
vor fi judecati de comisiunea
disciplinarA a Ministerului In-
dustriei i Comertului. Ceilalti
fun ctionari ai Camerelor de co-
1) A se vedea Legea p. Statutul
functionarilor publici, din 19 Iimie
1923, la pag. 409, vol. XIXII, eu
mod., preeum i liegulamentul ae
aplicare. din 23 Noemvrie 1923, la
pag. 418, acelaqi vol.
636 29 Amine 1936
mert si de industrie ì ai Ofi-
ciilor, vor fi judecati de comi-
siunea disciplinarä instituitä, pe
lângä Camerele de comert si de
industrie, in spiritul art. 60 din
legea pentru statutul functio-
narilor publici, care se va cona-
pune din primul-presedinte sau
presedintele tribunalului din lo-
calitatea In care Camera Ii are
sediul, im membru al consiliu-
lui de administratie al Camerei
si un functionar clesemnat de
functionarii Camerei respective.
Salariile functionarilor Ca-
merelor de comert si de Indus-
trie, ai Oficiilor si ai Uniunii
lor, vor fi supuse dispozitiuni-
lor art. 409 din codul de proce-
durá civilá.
111. Se infiinteazá pe lângh
Uniunea Camerelor de comert
si de Industrie o Casá Centralá
de pensiuni pentru functionarii
Camerelor, Ofiiciilor, TJniunii
lor si ai Burselor, care va func-
tiona potrivit dispozitiunilor le-
gii generale de pensiuni1).
Veniturile i fondurile acestei
case vor fi alimentate;
a) Din retinerile, cttât pentru
trecut i pe viitor, ce se vor face
din salariile functionarilor;
b) Diu contributiunile Came-
relor de conTert si de industrie
care sunt obligate sä, prevadä
in bugetele lor anuale $i srt
verse Casei cotele ce le vor fi
fixate;
cl Din toate fondurile de pen-
siuni aflate la data punerii In
aplicare a prezentei legi la Ca-
merele de comert si de indus-
trie, Oficii, Uniunii i Burselor
In patrimoniul lor, ce tree de
drept asupra Casei Centre le de
pensiuni;
d) Diverse alte venituri.
Se va socoti ca limp util de
1) A se vedea Legea general& de
penehmi, din 15 Aprilie 1925, la pag.
440, vol. XIXII, en mod. din SO
August 1929, pag. 1122, vol. XVII.
www.digibuc.ro
pensiune anii de serviciu petre-.
cuti In serviciul Camerei de co-
mert i de industrie, Oficiilor,
al Uniunii lor si al Burselor,
precum si acei serviti anterior
In alte institutiuni publice.
Drepturile de pensiune, pre-
cum si obligatiunile contraz-
tuale dobândite in orice mod
pâra la promulgarea legii sunt
definitive si nu vor putea fi mo-
dificate In niciun fel.
Sectia IV
Veniturile Caraerelor i aclani-
nistrarea lor
112. Veniturile Camerelor de
comert si de industrie provin
din:
1. 0 cotd aditionalä de maxi-
mum 1 la sutä, asupra venitu-
rilor comerciale i industriale,
a$ezate in temeiul legii pentru
unificarea contributiunilor di-
recte si pentru infiintarea im-
pozitului pe venitul global din
1923, cu modifiarile ei ulte-
rioare.
friduntrul cifrei maxime cota
impozitului aditional se stabi-
leste de consiliul Camerei si se
supune aprobárii Ministerului
Industriei i Comertului odatá
cu bugetul Camerei. Ea se va
comunica administratiilor fi-
nanciare din circumscriptia res-
pectivá cel mai tärziu panä, la
finele lunii Ianuarie a anului
de impunere.
Cota nu se poate modifica cle-
at la Inceputul anului.
2. Anumite taxe pentru certi-
ficatele i actele eliberate de
ele sau pentru anumite servicii
prestate de Camere. Aceste taxe
se stabilesc de consiliul Came-
rei si trebuesc sä fie supuse a-
vizului Uniunii $i aprobärii Mi-
nisterului Industriei si Comer-
3. Eventualele subventii $i do-
tului.
113. Spre a putea face fatá
cheltuielilor necesitate de luca-
 29 Apri Ile 1936
rile, serviclile, stabilimentele si
cle.dirile de care se vorbeste la
art. 86 din prezenta lege, Ca-
merele de comert si de indus-
trie pot fiecare In parte sau
grupate, se, contracteze Impru-
muturi, Ins& numai cu autori-
zatia Consiliului de Ministri,
data dupe. propunerea Ministe-
rului Industriei si Comertului
$i cu avizul Ministerului de Fi-
nante.
Anuitatea Imprumuturilor nu
poate Intrece In niciun caz de
30 la sutá din totalul bugetului
ordinar pe anul In curs.
114. Exercitiul financiar al
Camerelor de comert si de in-
dustrie Incepe la 1 Aprilie si se
Incheie la 31 Martie din anul
urmátor.
Comitetul de directie al Ca-
merei Intocmeste In fiecare an
bugetul de venituri si cheltuieli
si fl supune votului consiliului
de administratie.
Bugetul votat de consiliul de
administratie nu va putea fi
pus fn aplicare cleat dupe, a-
probarea Ministerului Indus-
triei $i Comertului.
Dace, In termen de 30 zile dela
fraregistrarea lui la Minister,
Ministerul nu se va pronunta,
bugetul se consider& aprobat.
In bugetele Camerelor de co-
mert si industrie se vor Inscrie
toate cheltuielile corespunza-
toare nevoilor, precum si cele
trebuitoare pentru functionarea
Of ii ciil or.
La finele fiecárui exercitiu,
consiliul de administratie al
Camerei Intocmeste conturile pe
anul expirat si le supune sure
verificare si descárcare, Im-
nreunä cu o dare de seam& asu-
nra gestiunii, Inaltei Curti de
Conturi prin Ministerul Indus-
triei si Comertului.
Un exemplar din buget, con-
turile de gestiune $i darea de
seamá, se va trimete si Uniunii
www.digibuc.ro
637
Camerelor de comert si de in-
dustrie.
Bugetul, conturile si inven-
tarul se vor alcatui conform cu
modelul tip Intocmite de Uniu-
nea Camerelor de comert si de
industrie si se vor aproba de
Ministerul Industriei si Comer-
tului.
Dispozitrunile legii contabili-
tätii publice se aplice, In totul
Camerelor de comert si de in-
dustrie si Uniunilor.
Camerele de comert si de in-
dustrie sunt obligate ca In ter-
men de 3 luni dela fncheierea
anului financiar se, publice In
buletinul Camerei contul de ges-
tune si procesul-verbal Inche-
iate de comisiunea de control.
115. Fondurile Camerelor de
comert si de industrie si ale U-
niunii lor, se pot depune la
Banca National& a României,
la Cassa de Depuneri si Con-
semnatiuni sau la Cassa Natio-
nale. de Economii si Cecuri Pos-
tale, ori la sucursalele lor.,
Cu valoarea lor, vor putea
cumpara efecte de Stat ce vor
fi depuse spre pästrare la unele
din Case le mai sus mentionate.
Sumele ce se vor Incasa atat
la administratiile financiare,
cat si la Camerele de comert si
de industrie si Uniunea lor, vor
fi depuse la Banca Nationale, a
Romaniei, sucursalele ei, sau la
Cassa de Depuneri si Cassa Na-
tionale. de Economii si Cecuri
Postale, care vor Indeplini ofi-
ciul de case., conform normelor
acestor institutiuni, pestrandu-
se In casa Camerei, numai pen-
tru nevoile curente, un fond de
rulment de maximum 50.000 lei.
116. Camerele de comert si
de industrie vor contribui la a-
coperirea cheltuielilor de func-
tionare a Consiliului superior
economic si a Uniunii Camere-
lor de cornert si de industrie, cu
o cota-parte din veniturile asa
638 29 Aprilie 1916
cum sunt stabilite la art. 11
132 din prezenta lege.
117. Veniturile Camerelor de
comert si de industrie, prove-
nind din impozitul aditional, se
vor incasa prin administratiile
financiare, odatA, cu celelalte
impozite i cu aceleasi sanctiuni
In caz de neplatä.
Administratiile financiare din
circumscriptiile Camerelor de
comert si de industrie vor värsa
lunar aceste sume la adminis-
tratia financiará de resedintä a
Camerei, care le va tine la dis-
nozitia acesteia.
Administratiile financiare sunt
obligate sa Inainteze lunar, Ca-
merelor de comert si de indus-
trie, situatia incasárilor efec-
tuate in contul lor, aratand tot-
odatá si totalul incasárilor din
impozitele comerciale i indus-
triale asupra cdrora s'a calcu-
lat proportional aditionalele
värsate.
118. Nicio cheltuialá nu se va
putea angaja si mandata clecât
in limitele creditelor admise
prin buget.
Fondurile alecate prin huge-
tul unui exercitiu, nu pot fi in-
trebuintate la chetuielHe unui
alt exercitiu, de asemeni si cele
privitoare la un capitol sau un
articol, nu pot fi Intrebuintate
la cheltuielile unui alt capitol
sau articol.
Când suma alocatá la un ar-
ticol bugetar nu este indestulá-
toare pentru acoperirea chel-
tuielilor, la care este afectatä,
se va putea deschide la acel ar-
ticol un credit suplimentar.
De asemenea i cheltuielile
neprevázute se vor putea face
prin deschideri de credite ex-
traordinare.
Creditele aditionale (suplimen-
tare si extraordinare), se vor
margini in cifra In care se va
revede in acest scop la un ar-
ticol special al bugetului.
Deschiderea unor asemenea
www.digibuc.ro
credite se incuviinteazä de con,
siliul Camerei. Hotárirea consi-
liului nu are insá puterea exe-
cutorie deck in urma aprobärii
Ministerului Industriel si Co-
mertului.
Anuldrile de credite, In scop
de a se crea resurse pentru ma-
rirea fondului de deschideri de
credite suplimentare i extraor-
dinare, nu se vor putea face de-
ck de consiliul Camerei. Des-
chideri de credite suplimentare
$i extraordinare, pe baza aces-
tor anulári, se fac cu aprobarea
Ministerului.
Membrii consiliilor Camerelor
comert $i de industrie nu pot
lua furnituri la aceestä institu-
tie, deck pe cale de licitatie pu-
blicä. Aceastá dispozitiune se
aplicá i societätilor care au In
Consiliul lor de administratie
sau directiune, membri ai con-
siliilor Camerelor de comert
de industrie.
CAPITOLUL II
Orgonizarea §i funcfionarea Uniunii
Camerelor de corned 0 de indusfrie
Sectia I
Compunerea, constituirea 0. a-
tri butiunile TJniunii
119. Uniunea Camerelor de
comert si de industrie este in-
stitutiune publicá investitá cu
personalitate juridicg.
TJniunea este reprezentath in
justitie prin presedintele ei sau
imputernicitul sàu.
Sediul Uniunii este in Capi-
tala
120. Uniunea Camerelor de
comert si de industrie se corn-
pune din presedintii i vicepre-
sedintri Camerelor de comer% si
de industrie.
121. Uniunea se constitue sub
presedintia ministrului indus-
triei si comertului, asistat de
directorul comertului si al in-
dustriei, de doi secretan i doi
 29 Apri lie 1936
serutatori desemnati de aduna-
rea generald, alegându-se cu a-
cest prilej membrii consiliului
de administratie.
Procesul-verbal de constituire
se ya semna de ministru si a-
sistentii arátati mai sus.
Dupa constituire, consiliul a-
lege un presedinte i doi vice-
presedinti, unul comerciant si
celglalt industrias.
Alegerea membrilor consiliu-
lui si a presedintelui se face
prin vot secret.
Presedintele si unul din a-
cesti doi yicepresedinti vor avea
domiciliul in Capita la Tä'rii.
122. Atributiunile Uniunii
sunt:
1. Indrumeaz& stimuleazA si
coordoneazd activitatea pe toate
tärâmurile, a Camerelor de co-
mert si de industrie.
2. UrmAreste atingerea rezul-
tatelor pe care Camerele de co-
mert si de industrie le-ar putea
obtine mai greu prin actiunea
lor separatà ift chestiunile co-
merciale si industriale si de or-
din general sau in alte ches-
tiuni privind interesele proprii
ale acestor institutiuni.
3. Formuleazä deziderate si
face propuneri privitoare la
chestiunile industriale si comer-
ciale de interes general, fie din
proprie initially& fie atunci
când Ii s'ar cere de orice auto-
ritate Pub lieä.
4. D& directive Camerelor de
comert si de industrie, privi-
toare la activitatea lor.
5. Reprezintà fatä de guvern
si autoritäti totalitatea Camere-
lor de comert si de industrie, in
chestiuni de interes general.
6. Indeplineste celelalte atribu-
tiuni date prin legi $i regula-
mente.
Sectia II
Organele Uniunii
123. Organele Uniunii sunt:
a) Adunarea generalä;
www.digibuc.ro
639
Consiliul de administratie;
c) Comitetul de directie.
a) Adunarea generald
124. Adunarea general& a U-
niunii Camerelor de comert Si
de industrie se compune din
proedintii i vicepresedintii Ca-
merelor de comert si de indus-
trie.
Adunarea general& se Intru-
note in mod obligator primá-
vara i toamna, iar in mod ex-
traordinar. oridecâteori comi-
tetul de directie ori Ministerul
Industriei si Comertului vor
g'äsi cu cale.
,5edintele adunnrii generale se
tin in Capita la T&rii. Comitetul
de directie al Uniunii poate
Ins& hotgri ca ele s'd se tin5, si
in alte orase resedinte de Ca-
mere de comert si de industrie.
Spesele de deplasare ale mein-
brilor ei vor fi suportate de Ca-
merele de comert si de industrie
respective.
Adunarea general& e legal
constituitä atunci când parti-
cipd la ea cel putin jumätate
plus unul din membrii ei.
Deciziunile se iau cu majo-
ritatea de voturi a celor pre-
zenti.
125. Adunärile generale sunt
prezidate de presedintele Uniu-
nii sau, In lipsa acestuia. de cä-
tre unul din vicepresedinti.
Adun'grile generale de consti-
tuire vor functiona In modul a-
rdt at la art. 121.
126. Convocarea adunArilor
generale se va face cu eel pu-
tin 15 zile inainte de data fixatá
pentru tinerea ei, de cdtre pre-
sedintele Uniunii sau la tererea
Ministerului Industriei si Co-
mertului.
Convocarea se va face prin
scrisoare recomandatä i va cu-
prinde si ordinea de zi.
In raz de refuz din partea
presedintelui, adunarea general&
poate fi convocatä in urma ce-
640 29 Apri Re 1936
rerii unei treimi din membrii
consiliului de administratie sau
a unui numgr de Camere de
cel putin iumdtate din numgrul
total al Camerelor sau de catre
Ministerul Industriei si Comer-
tului.
127. Adunarea generalg are
depline puteri atât pentru Inde-
plinirea atributiunilor date U-
niunii, prin prezenta lege, cât
si pentru conducerea $i admi-
nistrarea intereselor institutiu-
nii, putând lua In aceastg pri-
vintg orice mgsuri.
b) Consiliul de administrafie
128. Consiliul de administra-
tie al Uniunii Camerelor de co-
mert si de industrie se corn-
pune din 12 membri, 6 din co-
mert si 6 din industrie, alesi de
adunarea generalg a Uniunii,
dintre membrii adungrii gene-
rale si 4 membri de drept, si a-
nume: ultimul presedinte al U-
niunii. secretarul general al Mi-
nisterului Industriei $i Comer-
tului sau delegatul sau, prese-
dintele U. G. I. R.-ului i un co-
merciant cooptat de membrii
comercianti ai Uniunii Camere-
lor de comert.
Mandatul membrilor este de
patru ani.
Consiliul Intruneste tri
se
urma convocgrii presedintelui
si, fn tot carul, cel putin odatä
la doug luni.
Mandatul membrilor consiliu-
lui de administratie si ai corni-
tetului de directie este gratuit.
Pentru membrii domiciliati In
afarg de Capitalg, consiliul de
administratie va putea decide
rambursarea cheltuielilor efec-
tiv Mute.
129. Atributiunile consiliului
de administratie sunt:
a) Aduce la Indeplinire hotg-
rfrile adungrii generale;
b) Aplicg planul de lucru sta-
bilit de adunarea generalg;
www.digibuc.ro
c) Administreazg averea
niunii;
d) Redacteazg si publicg un
buletin al Uniunii;
e) Indeplineste orice alte atri-
butiuni date prin legi si regula-
mente.
c) Comitetul de directie
130. Conducerea Uniunii
rezolvarea chestiunilor curente
este Incredintatg unui comitet
de directie compus din prese-
dinte i cei doi vicepresedinti.
In conducerea serviciilor U-
niunii, comitetul de directie va
fi ajutat de un director general,
numit de consiliul de adminis-
tratie i personalul necesar.
Directorul general al Uniunii,
pentru a fi numit, trebue sä fn-
deplineascg aceleasi conditiuni
ca $i secretarii Camerelor.
Sectia III
Personalul Uniunii
131. Serviciile Uniunii vor fi
puse sub conducerea unui di-
rector general.
Directorul general ia parte,
cu vot consultativ, la toate se-
dintele adungrii generale ale
consiliului de adrninistratie
comitetului de directie.
Procesele-verbale de sedintg
vor fi semnate si de directorul
general.
Directorului general $i func-
tionarilor Uniunii li se aplicg,
dispozitiunile statutului functio-
narilor publici.
Sectia IV
Veniturile Uniunii si adminis-
trarea lor
132. Pentru acoperirea chel-
tuielilor de organizare si func-
tionare a Uniunii, Camerelor de
comert si de industrie vor con-
tribui cu o cotg, de 12 la sutg din
veniturile provenite din cotele
aditionale.
 29 Aprille 1936
Cota parte de 12 la sutä din
aditionale se va incase $i con-
tabiliza separat de administra-
iile pe contul U-
niunii Camerelor de comert si
de industrie, iar recipisele de
consemnarea sumelor respective
Se vor inainta Uniunii in ter-
men de cel mult 10 zile dela
consemnare, odatä cu situatia
lunarrt de incasäri si consem-
näri, in care se va ardta tot-
odatä $i totalul aditionalelor in-
casate din impozitele comer-
ciale i industriale pe searna
Camerelor.
Restantele de platä datorate
Uniunii de Camerele de comert
$i de industrie, din exercitiile
inchise, se vor achita in rate
anuale, ce se vor stabili dui:A
posibilitätile de platá ale Came-
relor, dupá propunerea Uniunii.
Rate le anuale astfel stabilite
se vor inscrie in bugetul Uniu-
nii la venituri $i in bugetul Ca-
merelor de comert la cheltuieli.
In acest scop Uniunea va pu-
tea exercita controlul necesar
prin delegatii säi.
133. Bugetul Uniunii se in-
tocme$te de consiliul de admi-
nistratie $i se voteazá de adu-
narea generalá.
Bugetul votat de adunarea ge-
neralá se inainteazá, cel mai
târziu pänä, la 1 Martie, Minis-
terului Industriei si Comertului,
care va trebui sä se pronunte
asupra lui In terrnen de 30 zile
dela inregistrarea lui.
Dacä Ministerul nu s'a pro-
nuntat inläuntrul acestui ter-
men, bugetul se considerd ca a-
probat in forma votatä de adu-
narea generalä.
La finele fiecärui exercitiu
consiliul de administrMie al n-
niunii intocrneste conturile pe
anul expirat i le supune spre
verificare si descärcare, im-
Preunä cu o dare de seamá a-
supra gestiunii, Inaltei Curti de
C. Hamangin, vol. XXIV. 41.
www.digibuc.ro
641
Conturi, prin Ministerul Indus-
triei si Comertului.
134. Uniunea este obligatá
ca din veniturile sale sá for-
meze un fond general care va
servi pentru participarea Tärii
la diferitele manifestatiuni eco-
nomice de interes general, in
tará si sträinätate, precum si
pentru organizarea de expozi-
Omni.
Acest fond, format dintr'o
cotá de 100/o asupra tuturor ve-
niturilor Uniunii, va fi depus la
Bence Nationalá a României $i
se va Intrebuinta de Ministerul
Industriei si Comertului, de a-
cord cu Uniunea Camerelor de
comert $i de industrie.
135. Actualul statut al U-
niunii, intocmit in conformitate
cu legile Dentru organizarea Ca-
merelor de comert si de indus-
trie din 7 Mai 1925, din 14 Fe-
bruarie 1929 $i din 30 Aprilie
1934 va fi modificat si pus in
concordantá cu dispozitiunile
legii de fatI1).
Morlificarea statutului
nii se va face prin decret regal,
dat pe temeiul unui jurnal al
Consiliului de Ministri, in urma
raportului Ministerului de In-
dustrie i Comert, pe baza pro-
punerii Uniunii.
CAPITOLUL III
Contralti! §i supravegherea Came-
relor de corneri 0 de industrie
136. Pentru controlul gestiu-
nii Camerelor de comert i de
industrie va functiona pa Una
fiecare Ulmer& de comert si de
industrie o comisiune de control
compusä din câte un delegat al
Ministerului Industriei si Co-
mertului si Ministerului Finan-
1) A se vedea Btatutul Uniunii
Camerelox de comert si de industrie,
din 7 Augu4 1930, la pag, 840, yo-
lumul XVIII.
642 29 Apri lie 1936
telor, acestia trebuind sg fie ex-
perti contabili.
Comisiunea de control este o-
bligatg sa verifice gestiunea Ca-
merelor cel putin odatg la 3,
luni.
Constatgrile fgcute vor fi con-
semnate intr'un proces-verbal
trecut Intr'un registru.
ate o copie de pe acel pro-
ces-verbal se va fnainta Minis-
terelor respective.
La sfarsitul anului financier
cel mai târziu in cursul lu-
nii Iunie, comisiunea de control
va examina contul de gestiune
al anului expirat, bilantul si in-
ventarul i va intocmi de cele
constatate un raport, din care
un exemplar se va atasa la da-
rea de seamg anuala a consi-
liului de administratie al Ca-
merei, doug exemplare vor fi
inaintate Ministerelor respec-
tive, iar al patrulea se va atasa
contului de gestiune anual, ce
urmeazä a se trimete la Malta
Curte de conturi.
137. Pentru controlul ges-
tiunii Uniunii Camerelor de co-
mert si de industrie va func-
tiona o comisiune de control
compusg din trei membri sl a-
nume: un delegat al adungrii
generale, dintre membrii alesi
ai Uniunii i ate un delegat al
Ministerului Industriei si Co-
mertului si al Ministerului Fi-
nantelor, dintre functionarii su-
periori ai acestor departamente,
experti-contabili.
Delegatul Ministerului Indus-
triei si Comertului va fi prese-
dintele comisiunii.
Atributiunile acestei comisiuni
modul de functionare sunt
cele argtate In articolul prece-
dent.
138. Consiliile Camerelor de
comert si de industrie pot fi
disolvate In urmatoarele cazuri:
a) and lucreazg contra inte-
reselor Superioare ae Statului;
b) Cand se descompleteazg
www.digibuc.ro
consiliul la jumätate plus unul
din numgrul membrilor alesi;
c) Pentru gestiune neregulatg
sau frauduloasg, care se va
constata pe baza unui raport
into emit de un delegat al Mi-
nisterului Industriei i Comer-
tului, un inspector financiar
un delegat al Uniunii Camerelor
de comert si de industrie, care
va fi expert contabil.
Disolvarea se va face prin de-
cret regal, pe temeiul unui jur-
nal al Consiliului de Ministri,
dupg propunerea motivata a Mi-
nisterului Industriei si Comer-
tului, iar in cazurile prevazute
de literele a si c, luându-se in
prealabil i avizul Uniiínii Ca-
merelor de comert si de indus-
trie.
In caz de disolvare pentru
gestiune financiarg neregulatg
sau frauduloasg, comisiunea de
verificare va stabili si cuantu-
mul daunelor i persoanele cg-
rora urmeazg a li se imputa,
comunicându-se Ministerului In-
dustriei si Comertului.
0 copie de pe procesul-verbal
de anchetg se va publica in pri-
mul numgr al Buletinului U-
niunii Camerelor de comert
de industrie.
Prin decretul de disolvare se
vor numi membrii comisiunii
interimare si se va fixa data
noilor alegeri,
139. Comisiunile interimare
ale Camerelor de comert si de
industrie se compun din 6 pang
la 10 membri (junagtate comer-
cianti i jumgtate industriasi)
dintre membrii eligibili ai Ca-
merelor respective, recomandati
de Uniunea Camerelor de co-
mert si de industrie si confir-
mati de Ministerul Industriei
Comertului.
Comisiunea Ii va alege din
sanul ei un presedinte si un
vicepresedinte.
Comisiunile interimare au a-
celeasi atributiuni si puteri ca
 29 Apri lie 1936 643

consiliile de administratie, a- de industrie va functiona $i va

lese, In afarä de dreptul de a avea aceleasi drepturi $i obli-
contracta imprumuturi, a in- gatiuni ca i comisiunile inte-
sträina sau achizitiona imobile rimare ale Camerelor de co-
si a angaja sau concedia perso- mert si de industrie.
nal.
Comisiunile interimare vor CAPITOLUL IV
delibera, in mod valabil, cu ma- Camerele de corned exfra-feriforiale
joritatea absolutä a membrilor
ce le compun. Sectia I
Hotäririle se lau cu majori-
tatea voturilor membrilor pre- Camerele de comert romdne in
zenti. strdindtate
140. Consiliul TJniunii Came- 141. Guvernul roman poate
relor de comert si de industrie recunoa$te $i acorda sprijinul
poate fi disolvat In urmatoarele säu acelor Camere de comert
cazuri: si de industrie sau organiza-
1. CAnd lucreazA impotriva tiuni similare române sau ro-
intereselor generale ale Statu- mâno-strAine (mixte), (m. sediul
lui. In sträinätate, a cáror existentA
2. Când se descompleteazg la o crede utilA pentru economia
jumAtate plus unul din numA- noastrA nationalA.
rul membrilor ale$i. Pentru a putea fi recunos-
3. Pentru gestiune neregulatá, cute, numitele institutiuni tre-
care se .va constata pe baza unui bue sá indeplineascá urmätoa-
raport de anchetA Intocrnit de rele obligatiuni:
un delegat al Ministerului In- a) Sä fie in majoritatea lor
dustriei si Comertului si un de- compuse din persoane sau fir-
legat al Ministerului Finantelor, me care exercitá un comert sau
dintre functionarii superiori ai o industrie, cu firme Inscrise in
acostor doug departamento, u- tara unde se infiinteazá sau in
nul din delegati trebuind sA, fie Romania;
expert-contabil. b) Din numárul total al mem-
Disolvarea se face prin inalt brilor, cel putin jumAtate sa fie
decret regal, pe temeiul unui supu$i romani;
jurnal al Consiliului de Mini-- c) Sá posede statute In care
tri, dupä propunerea motivatA a scopurile urmArite sA fie bine
Ministerului Industriei $i Co- precizate; statutele vor trebui sä
mertului, intemeiatá cu o an- fie aprobate de Ministerul In-
chetA prealabilA, la care sA fi dustriei si Comertului.
fost chemate $i ascultate toate Recunoa$terea se dA printr'un
pArtile. jurnal al Consiliului de Minis-
and consiliul este disolvat. tri, dupä propunerea Ministeru-
prin insu$i decretul de disolvare lui Industriei i ComeQtului, cu
se va constitui o comisiune in- avizul Uniunii Camerelor de co-
terimarA din 8 membri, din care mert si de industrie.
4 comercianti si 4 industriasi, Orice Camera de comert ro-
din membrii alesi ai adunärii mânä sau mixtA recunoscutA,
gener ale. ce va functiona inteo tará in
Alegerea unui nou consiliu se care avem un consilier econo-
va face in termen de 2 luni so- mic sau un ata$at comercial, va
cotit dela disolvare. putea cuprinde in alcAtuirea ei
Comisiunea interimará a U- si pe acestia.
niunii Camerelor de comert 142. Camerele de cornert ro-
www.digibuc.ro
644 29 Aprille 1936
mane sau mixte, pe pietele strd-
hie, vor fi organe de legAturd
economicd si de informatiuni,
avand urmAtoarele atributiuni:
a) SA facA studii, anchete, sh
culeagä date *i sd, alcdtuiascA,
lucrdri statistice asupra mi*cd-
rii economice, comerciale si in-
dustriale din tdrile respective;
b) Sri adune *i sd, pund la In-
demand comerciantilor si indus-
tria*llor din ambele tari mate-
rialul informativ de care aces-
tia au nevoie In exercitarea pro-
fesiunii lor;
c) SA publice buletine comer-
ciale, ddri de seamd si informa-
tiuni cu caracter economic;
d) SA organizeze expozitii si
targuri de mostre;
e) SI dea guvernului roman,
cand s'ar cere, páreri asupra di-
feritelor chestiuni economice si
asupra mijloacelor celor mai
nimerite, pentru strangerea ra-
porturilor comerciale din am-
bele tdri.
Guvernul va putea retrage re-
cunoasterea si sprijinuI sdu Ca-
merelor care se vor abate Inda-
toririlor ce au In statute si lege,
sau ar lucra Impotriva intere-
selor tdrii.
Sectia II
Camerele de comert strdine in
Romdnia
143. Camere pentru repre-
zentarea intereselor comerciale
si industriale strdine sau mixte
(strdine si romanesti) nu se pot
Infiinta q nu pot functiona pe
teritoriul tdrii decat pe baza
unei autorizatiuni a guvernului
roman, data In urma avizului
favorabil al Uniunii Camerelor
de comert si de industrie. In a-
cest scop orice Camera' de co-
mert strdind va trebui, In prea-
labil, sd Indeplineascd urmAtoa-
rele Indatoriri:
1. SA facá o cerere de autori-
www.digibuc.ro
zare cAtre Ministerul Industriel
*i Comertului, InsotitA de:
a) Statutele Camerei In for-
ma lor definitivA;
b) Lista membrilor ce coin-
pun Camera si comitetul ei, cu
ardtarea profesiunii, domiciliul
fiecdruia;
c) SA' producA o declaratie a
guvernului tdrii, ai cdrei supusi
strAini intrd In compunerea Ca-
merei In chestiune, cd acolo se
observá reciprocitatea pentru
Camere de comert si de indus-
trie de acelasi fel. ,
2. SA se conformeze prescrip .
tiunilor din prezentul titlu.
Camerele de comert *i de in-
dustrie prevAzute In acest para-
graf se pot Infiinta numai cu
scopul unic de a Indeplini atri-
butiuni consultative de propa .
gandä economicd, menite a con-
tribui la desvoltarea legAturilor
comerciale dintre Romania si
Wile ale cdror interese comer-
ciale si industriale le reprezintd.
In vederea Indeplinirii acestui
scop ele pot avea oricare din a-
tributiunile prevázute pentru
Camerele romane din strAind-
tate.
144. In alcAtuirea acestor Ca-
mere nu pot intra ca membri
cleat comerciantii si industria-
*ii care locuesc permanent In
Romania, avand firma Inscrisd
conform legii In vigoare.
Minorii, interzisii si cei pusi
sub controlul judiciar, falitii ne-
reabilitati si cei care au suferit
condamnare pentru un fapt in-
famant, nu pot fi membri.
145. Guvernul roman poate
exercita controlul shu asupra,
fiecArei Camere, printfun comi,
sar numit de Ministerul Indus-
triei si Comertului.
Guvernul va putea retrage au-
torizatia:
1. Mid a Incetat reciprocita-
tea preväzutä de art. 143.
2. Cand Camera s'ar abate de
 29 Aprille 1936
la dispozitiunile prevazute In
statut.
3. Când ea ar lucra Impotriva
intereselor superioare ale Sta-
tului si a intereselor comertului
national.
4. Cand nu va observa dispo-
zitiunile prevAzute In titlul pre-
zent.
TITLUL IV
Camerele de maned 1)
CAPITOLUL I
Dispozifii generale
146. Camerele de muncä stint
institutiuni publice, investite cu
personalitate juridicA, create In
scopul de a reprezenta, apära si
sustine interesele lucrátorilor,
functionarilor particulari si ale
meseriasilor.
147. Camerele de muncA au
urmAtoarele atributii:
I. SA informeze autoritAtile
publice prin rapoarte, memorii,
studii si orice alte mijloace a-
supra situatiei locale a lucrAto-
rilor, functionarilor particulari
si meseriasilor si sä facA propu-
neri pentru reglementarea ra-
porturilor si conditillor de mun-
cA, a organizArii si protectiei sa-
lariatilor si meseriasilor, a pie-
tii muncii, a asigurArilor so-
ciale, igienii, munch', pregAtirli
profesionale, precum 1 altor
chestiuni care intereseazA direct
1) Infiintarea i organizarea Ca-
merelor de mime& s'a fäent prin
Legea din 14 Aprilie 1927, pag. 549,
vol. XVXVI. i cu mod. din 10
August 1931, pag. 693, vol. XIX,
s'a aplieat 5 ani. Prin Legea de re-
organizare din 11. Oetomvrie 1932,
pag. 68, vol. XX, li s'a dat o mai
mare desvoltare, care insä dupii, 2
ani a fost modificatä prin Legea
din 30 Aprilie 1934, pag. 165, vol.
XXII. Dupit o altä aplieare de 2 ani
a fost iarài modificatä radical prin
Legea prezentä, din 29 Apriie 1936.
www.digibuc.ro
645
sau indirect pe lucrgtori, func-
tionari particulari i meseriasi.
2. Sd stdruiascg pe lângg au-
toritätile publice i sg colabo-
reze cu ele, In limitele Iegale, la
stricta aplicare a legilor, regu-
lamentelor i altor dispozitii In
vigoare ce privesc pe lucrgtori,
functionari particulari i pe me-
seriasi.
3. SI contribue la Intretinerea
unor bune raporturi Intre lucrá-
tori, functionari particulari, me-
seriasi si patroni si sg inter-
ving, In limitele legilor respec-
tive si la cererea celor intere-
sati, autoritgtilor publice sau din
proprie initiativä, pentru apla-
narea conflictelor individuale
de muncg si pentru a Inlesni in-
cheierea contractelor colective
de muncg.
4. Sg Infiinteze singure, In co-
laborare cu alte Camere sau In
colaborare cu Ministerul Muncii,
Sängtgtii i Ocrotirilor Sociale
5i In conformitate cu legile In
vigoare, institutii de Indrumare,
preggtire, perfectionare prof e-
sionalg j ocrotire a muncii, ca:
oficii de orientare profesionalg,
cursuri profesionale pentru u-
cenici, amine pentru ucenici,
colonii de varg pentru ucenici,
cursuri, burse si stagii de per-
fectionare profesionalg, concur-
suri pentru ucenici, lucrgtori
functionari particulari.
5. sn, colaboreze cu Ministe-
rul Muncii. SAnAtätii i Ocroti-
rilor Sociale pentru organiza-
rea de expozitii-bazare pentru
meseriasi.
Cheltuielile necesitate de a-
ceste expozitii-bazare se vor face
totdeauna In proportia venitu-
rilor realizate din cota aditio-
nalg plätitá de meseriasi.
6. SI Inregistreze contractele
de muncg, conform dispozitiilor
legii In vigoare si sg ting o evi-
dentg a organizatiilor profesio-
nale de lucrätori, functionari
particulari i meseriasi din cir-
646 29 Apri lie 1936
cumscriptie, recunoscute per-
soane juridice, cu care se vor
tine In permanent contact.
7. SI colaboreze cu organize-
tiile si institutiile puMice sau
particulare, care se ocupg de
imbungtAtirea situatiei lucräto-
ruler, functionarilor particulari
si meseriasilor $i s trimitä, re-
prezentanti In. toate organele
(comisii, consilii sau comitete),
In care, pe cale de lege sau In
altfel, s'a prevgzut o reprezen-
tare a lucrAtorilor, functionari-
lor particulari si meseriasilor.
8. S. colaboreze cu autoritg-
tile publice si cu institutul de
statisticg generalg a Statului la
Intocmirea statisticilor sau mo-
nografillor relative la chestiu-
nile care intereseazg pe lucrg-
tori, functionari particulari
meseriasi, sau sg facg din pro-
prie initiativg aaemenea lucrgri,
putând Insoti, prin reprezentan-
tii lor. organele de inspectie a
muncii. In conditiile art. 3, alin.
cl) din legea pentru organizarea
Serviciului de inspectie a mun-
cii din 1927 1).
9. SA apere i sti susting dren-
turile lucrkorilor, function ari-
lor particulari si meseriasilor,
nentru neplata salariului sau a
lu crului efectuat, pentru conce-
dieri nejustificate. pentru neres-
pectarea contractelor colective
de muncg si a hotArIrilor pre-
vgzute de art. 14 si 25 din legea
nentru reglementarea ronflicte-
Jor colective de munc5.2).
10. Sg Inainteze Ministerului
Muncii, SAngtkii si Ocrotirilor
Sociale ei Uniunii Camerelor de
1) A se vedea Legea p. organizarea
servidului de inepeetie a muneii, din
13 ipriie 1927, la pag. 545, vol.
XVXVL
2) A se vedea Legea p. reglemen-
tarea eonflietelor de mune5, din 5
Septenivrie 1920, la pag. 453, vol.
1XX, en mod., pag. 61, vol. XIII-
XIV el pag. 701, vol. XX.
www.digibuc.ro
muncg un raport anual asupra
aplicgrii legislatiei, care pri-
veste pe lucrgtori, functionari
particulari i meseriasi i asu-
nra activitAtii Camerei In anul
expirat.
11. SA Indeplineascg orice a-
tributii date lor prin legi, regu-
lamente sau decizii ministeriale.
148. Camerele de muncg pot
colabora Intre ele sau cu orga-
nizatiile profesionale, legalmente
constituite, prin consfAtuiri or-
ganizate de presedintele uneia
dintre Camere.
Ele sunt In drept a solicita
autoritkilor publice toate infor-
matiile necesare exercitárii a-
tributiunilor lor, fiind obligate
fn acelasi timp a da autoritAti-
lor avizele si informatiile ce-
rute In cadrele legilor si regu-
lamentelor.
Colaborarea In chestiuni de
interes comun Intre Camerele
de muncg si celelalte Camere
profesionale va fi permanentg.
149. Organizarea Camerelor
de muncg cuprinde:
a) Camerele de muncg si ofi-
ciile lor judetene;
b) Uniunea Camerelor de mun-
cg.
Camerele de muncg functio-
neazg In 15 circumscriptii, si a-
nume: Arad, Bacgu, Brgila, Bra-
sov, Bucuresti, Cernauti, Chie-
Om, Cluj, Constanta, Craiova,
Galati, Iasi, Oradea, Ploiesti
Timisoara.
Circumscriptiile acestor Ca-
mere vor fi fixate prin decretul
regal, pe baza jurnalului Consi-
liului de Ministri, dupg propu-
nerea Ministerului Muncii, SA-
nAtátii si Ocrotirilor Sociale.
Nicio modificare ulterioarg
decretului regal, privitoare la
circumscriptiile acestor Camere
de muncg, nu se va putea face
decât pe cale de lege.
150. Oficiile judetene vor
functiona In Capitalele tie ju-
det. Oficiile suntconduse de un
 29 Aprilie 1936
comitet compus din 3 membri,
cu domiciliul in localitatea in
care functioneaa. Oficiul si care
sunt alesi in consiliul de admi-
nistratie al Camerei.
Acesti 3 membri vor repre-
zenta cele 3 sectii ale Camerei
si vor fi: unul lucrgtor, unul
functionar particular si unul
m es erias.
Numirea lor se va faqe de cd-
tre consiliul de administratie al
Camerei si vor fi confirmati de
cAtre Ministerul Muncii, Sänà-
tàjj Ocrotirilor Sociale.
Functiunile acestora sunt o-
norifice.
Modul de organizare si func-
tionare a Oficiilor se va deter-
mina printr'un regulament In-
tocmit de Ministerul Muncii, Sà-
nàtätii i Ocrotirilor Sociale care
va lua i avizul Uniunii Came-
relor de muncd,
CAPITOLUL II
Organizarea §i funclionarea
Camerelor
Sectia I
Compunerea i constituirea
Ca.merelor
151. Fac parte ca membri din
Camerele de munea, in mod o-
bligator, sunt inscrisi din ofi-
ciu In listele electorale ale Ca-
merelor respective si sunt ale-
gAtori: lucrAtorii, functionarii
particulari si meseriasii din cir-
cumscriptia fixatà in temeiul
prezentei legi.
1. Prin lucrAtori se inteleg
persoanele de orice sex, cum si
absolventii vreunei scoli de arte'
si meserii, care presteaa in
mod obisnuit o mum& fizia pe
seama unui patron, In vreo in-
treprindere industriala sau co-
merciald, publica sau particula-
rà, regii si Case autonome, In
baza unui contract de mund,
sau ucenicie, scris sau verbal,
fie c'ä lucreazg In tot timpul a-
nului, fie numai o parte din an.
www.digibuc.ro
647
Sunt asimilati cu lucrAtorii:
a) Persoanele care desi n'au
incheiat un contract de muncA,
executà totusi lucräri din ordi-
nul i pe seama altor persoane,
chiar dacA ele procura si mate-
ria prima sau furniturile, cum
sunt lucrátorii la domiciliu, an-
treprenorii si alte persoane a-
valid o situatie asemánAtoare
cu a salariatilor;
b) Toti acei desemnati de art.
6, punctele 2, 3, 4, 6 si 7 din le-
gea pentru infiintarea si orga-
nizarea jurisdictiunii muncii
din 15 Februarie 1933 1);
c) Lucrátorii de mind, tune-
luri, cai de comunicatie pe apá
pe uscat;
d) Muncitorii de fabrick fie
cá participti la conducerea ma-
sinilor, fie ca ajutä lucratorilor
specialis-ti;
e) Muncitorii din porturi care
cad sub prevederile legii pentru
organizarea muncii in porturi
din 1931 2).
2. Prin functionari particu-
lari se inteleg persoanele care
presteazá obisnuit o muna in-
telectuala, pe baza unci diplome
eliberate de o scoalá inferioarl
sau superioarl, sau de univer-
sitate si De baza unui contract
de muncá sau ucenicie, scris
sau verbal, fie a aceasta are loc
in tot timpul anului, fie in anu-
mite epoch ca salariat lunar sau
anual, In mice institutie de or-
din co,mercial sau industrial,
publicá sau particulará, din ori-
ce domeniu, chiar dac5, salariile
lor sunt mai mari decat mini-
mum cerut pentru incadrarea
lor In asigurárile sociale, pre-
1) A se veda Legea p. juriedietia
muneii, din 15 Februarie 1933, la
pag. 53, vol. XXI.
2) A se vedea Legea p. organizas
rea muneii in porturi, din 21 Iulie
1931, la pag. 601, vol. XIX, eu mod.
din 11 Octomvrie 1932 O. 21 Aprilie
1934, la ordinea eronologici.
648 29 Aprilie 1936
cum si salariatii organizatiilor
profesionale de functionari par-
ticulari, meseriasi si lucrätori
si, In genere, a oricarei institu-
tiuni care nu intl.'s', in prevede-
rile statutului functionarilor
publici.
Sunt in special considerati ca
functionari particulari cei pre-
vazuti la art. 7, punctele 1-8
din legea pentru infiintarea si
organizarea jurisdictiunii mun-
cii din 15 Februarie 1933.
Au de asemenea aceleasi drep-
turi ca i functionarii particu-
lari; medicii, farmacistii, medi-
cii veterinari, inginerii, avocatii
si arhitectii, care presteazg o
muncg inteo institutie din orice
domeniu, producgtoare de un
venit, sau inteo organizatiune
profesionalg si orice institutiu-
ne care nu intrá in preveclerile
statutului functionarilor pu-
blici, in virtutea cgruia ei pri-
mese o retributiune, anual sau
lunar, sau sub formg de cotg
sau onorariu.
3. Sunt meseriasi in sensul le-
gii de fatg absolventii vreunei
scoli de arte i meserii, de orice
grad. precum si toti acei care
exercitä o meserie pe baza unei
cgrti de capacitate, profesiona-
lg, obtinutd in conditiunile legi-
lor care reglementeazg exerci-
tiul meseriilor, dacg intrebuin-
teazg in atelierele sau intreprin-
rile lor cel mult 10 lucrätori si
o fortg motrice de cel mult 20
H. P.
In caz de contestatie Ministe-
rul Muncii. Sgratätii si Ocroti-
rilor Sociale va stabili prin de-
cizie astrora categoriilor de lu-
crgtori, functionari particulari
sau meseriasi.
152. Membrii alegátori arä-
tati in articolul precedent, tre-
.bue sg fie cetbiteni români, ma-
jori, i sá aiba clomiciliul in cir-
cumscriptia Camerei de muncg
de cel putin 6 luni.
Femeile care apartin uneia
www.digibuc.ro
din categoriile de mai sns si in-
deplinesc conditiile de cetätenie,
vâxstg si domiciliu, fac parte
din Camerele de muncg si sunt
aleggtoare la colegiile electorale
respective.
153. Sunt incapabili de a fi
aleggtori:
a) Minorii;
b) Fa litii;
c) Interzisii;
d) Cei condamnati pentru cri-
me sau delicte, care conform le-
gii electOrale atrag incapacitatea
de a fi aleggtori, precum si cei
condamnati in recidivg cu in-
chisoare pentru infractiuni la
legile muncitoresti; incapacita-
tea din urmg nu dureazg decât
2 ant
154. Mernbrii aleggtori ai Ca-
merelor de muncg se vor grupa
dupg, natura activitgtii lor In
3 sectii, si anume:
a) Sectia lucrgtorilor;
b) Sectia functionarilor parti-
culari;
c) Sectia meseriasilor.
Din sectia lucrgtorilor fac par-
te cei cuprinsi In art. 151, punc-
tul 1, literele ae inclusiv, din
sectia functionarilor particulari
cei de sub punctul 2 si din sec-
tia meseriasilor cei de sub punc-
tul 3.
155. Nimeni nu poate figura
in acelasi timp in colegiile elec-
torale a doug sau mai multe
Camere de muncd, si nici in mai
mult de un colegiu al unei Ca-
mere de muncg.
De asemeni nirneni nu poate
figura In acelasi timp i in co-
legiul electoral al Carnerei de
muncg si in acel al Camerelor
de cornert i industrie. Dacg to-
tusi s'a fäcut o eroare, cel In-
scris este dator sá opteze pen-
tru o anumitg Camerg sau cole-
giu, printr'o declaratie scrisd si
definitivg, pe care o va depune
la Camera de muncg respectivg
sau la biroul electoral; optiunea
atrage anularea dreptului de a-
 29 Aprilie 1936
legdtor, acolo unde din eroare
ar mai fi fost inscris.
Se va pedepsi cu amencld de
lei 2.000-10.000 in folosul Ca-
merei de muncd respectivä, ale-
atorul care va a votat de cloud
sau mai multe ori la mai multe
colegii ale Camerelor de muncä
sau la colegiul Camerei de mun-
cd ei cel al Camerei de comert
ei industrie.
Actiunea public/ se poate in-
tenta cel mult intr'un an dela
comiterea infractiunii, iar solu-
tionarea ei este de competenta
judecgtoriilor de munch', iar a-
colo unde nu existd, de compe-
tenta oricdreia din judecätoriile
de ocol din circumscriptia cä-
reia alegätorul a votat. Condom_
narea definitivd atrage dela sine
pierderea dreptului de a fi ale-
gAtor sau ales la Camera de
muncd, ei Camera de corned ei
de industrie, pe o perioadd de 5
ani.
Sectia H
Organele Camerelor
156. Camerele de muncd, sunt
conduse de:
1. Consiliul de administratie.
2. Comitetul de directie.
3. Comitetul de sectie.
A. Consiliul de administratie.
157. Consiliul de administra-
tie se compune din:
a) Membri aleei;
b) Membri de drept;
c) Membri delegati.
Numärul membrilor aleei va
fi de 30-60, in afara de acei ai
Camerei de muncd din Bucu-
resti, al cäror numär este de 75.
Numärul exact al membrilor
consiliului de administratie ei
repartizarea lor pe sectiuni se
determind printr'un jurnal al
Consiliului de Minietri, tinân-
du-se seamd de numdrul total
al alegAtorilor din circumscrip-
tie ei de felul cum aceetia se
grupeazä In cele 3 colegii elec-
www.digibuc.ro
64q
torale. Numärul membrilor din
fiecare sectie nu va putea fi
mai mic de 25 la suta din tota-
lul membrilor consiliului.
Jurnalul de determinare a nu-
indrului membrilor consiliului
de administratie se dd dupä pro-
punerea Ministerului Muncii,
Sänätätii ei Ocrotirilor Sociale,
care va lua in prealabil ei avi-
zul. Uniunii Camerelor de mun-
ca..
Pând la infiiiitarea Uniunii
Camerelor de muncd, avizul se
va cere comitetului preväzut la
art. 207.
Membrii de drept sunt:
a) Ultimul preeedinte ales al
Camerei, care conteazd la sec-
tia in care prin profesiune face
sau a fäcut parte;
b) Inspectorul muncii respec-
tiv;
c) Directorul Casei de asigu-
rári sociale.
Pentru Camera de muncd din
Bucureeti, membrii de drept
sunt:
a) Directorul general al asi-
gurdrilor sociale;
b) Directorul muncii.
Membrii delegati sunt:
a) Un delegat al Camerei de
comert ei industrie;
b) Un delegat al Camerei de
agriculturd.
Mandatul membrilor delegati
va fi de 4 ani, intru at calita-
tea In baza cäreia au fost dele-
gati nu inceteazd inainte de a-
cest termen.
Delegatia datä unei persoane-
poate fi reinoitâ.
158. Orice membru al Came-
rei este eligibil dad, este inscris
in listele electorale ale Camerei
respective ei are varsta de 25 .
ani impliniti.
Listele de candidati pentru
cele 3 sectiuni ale consiliului de
administratie ale Camerelor de
muncà vor cuprinde numärul
de candidati prevAzuti la art.
157.
650 29 Apti lie 1936
Pe listele de candidati va fi-
gura obligator cel putin cate
un membru din fiecare judet,
care intl.& In circumscriptia a-
celei Camere.
159. Membrii consiliului de
administratie al Camerelor de
munca se aleg prin vot direct
pi secret, pe scrutin de liste, se-
parat pentru fiecare din cele 3
sectiuni: a lucratorilor, funaio-
narilor particulari pi meseriasi-
lor.
Lista care obtine cele mai
multe voturi va fi proclamata
aleasa.
In cazul and se prezinta o
singura lista, aceasta va fi pro-
clamata aleasa.
Fiecare lista va contine pi un
numar egal de supleanti.
Alegerea pentru mandatele cu-
venite mIei sectii se va face ex-
clusiv de lucrátori, functionari
particulari sau meseriasi care
apartin sectiei.
Nimeni nu poate fi ales decat
in sectia din care face parte.
Alegerea membrilor consiliu-
lui se face pe baza de liste elec-
torale, intocmite pe sectii, de
care se vorbepte la art. 154.
Aceste liste vor fi puse la dis-
pozitia publicului In birourile
Camerei cu cel putin cloud luni
inainte de alegere.
Daca la alcatuirea listelor e-
lectorale s'ar fi facut vreo e-
roare de inscriere, cei in drept
vor putea face contestatie In
termen de 15 zile dela punerea
listelor la dispozitia publicului,
la Camera respectiva. Comitetul
de directie al Camerei va decide
Inlauntrul celor 15 zile urma-
toare.
Afiparea listelor se va face
imediat dupd expirarea acestui
ultim termen.
Prin afiparea listelor devin de-
finitive. In contra hotaririi co-
mitetului de directie, cei nemul-
tumiti pi cei ornipi pot face re-
curs la tribunalul judetului
www.digibuc.ro
unde alegatorul ipi are domici-
liul.
Termenul de recurs este de 10
zile dela data afiparii listelor.
Recursul se va judeca cu pre-
cadere, farä drept de opozitie pi
cu scutire de orice taxe de tim-
bru pi procedura.
160. Alegerile vor fi efectuate
la repedintele de judet intr'o
singurá zi de repauz pi vor fi
prezidate de un magistrat, dele-
gat de primul-presedinte al tri-
bunalului, ajutat de 2 scrutatori
pi un secretar, desemnati In
ziva alegerii de catre prepedinte.
dintre cei mai tineri alegätori
prezenti.
Verificarea pi validarea lor,
precum si rezolvarea contesta-
tiilor eventuale, se va face de
tribunalul din repedinta Came-
rei de munca, In camera de con-
siliu.
Contestatiile trebuesc consem-
nate In procesul-verbal al alege-
rilor sau adresate sub sanctiu-
nea nulitàtii tribunalului, In cel
mult trei zile dela efectuarea a-
legerilor.
In caz de invalidare se vor fa-
ce noi alegeri in termen de o
lung.
Procedura alegerilor se va sta-
bili printr'un regulament electo-
ral.
161. Prepedintele incheie pro_
cesul-verbal de mersul operatiu-
nilor electorale, constatând nu-
márul voturilor intrunite de
fiecare lista In parte.
Daca alegerea este invalidata,
se va face o noua alegere cel
mai tarziu In termen de 30 zile
dela invalidare.
Consiliul de administratie al
Camerei 'se considera constituit
dupa depunerea juramântului
de cätre membrii
162. Membrli consiliului Ca-
merei se aleg pe termen de 4 ani,
socotiti din ziva constituirii con-
siliului.
 29 Aprilie 1936
Membrii al caror mandat a
expirat pot fi realesi.
Pânä la instalarea noului con-
siliu de administratie, comitetul
de directie al fostei Camere va
gira In mod valabil lucrärile Ca-
merei de muncl, iar deIegatii a-
cesteia vor continua insärcinä-
rile lor.
163. Mandatul unui membru
al consiliului de administratie
inceteaz5, inainte de expirarea
termenului legal, prin moarte,
demisie sau decadere.
Sunt considerati dechzuti
membrii care nu mai Indeplinesc
vreuna din conditiunile cerute
de lege pentru a fi alesi si a-
ceia care se fac vinovati de aba-
teri grave dela indatoririle lor.
Decdderea va fi pronuntatä de
consiliul de administratie al Ca-
merei In sedintä plenarä, cu o
majoritate de 2/3 a membrilor
ce o compun, dupà ascultarea
membrului interesat. Hotärirea
ei va putea fi apelatä de partea
interesatä In termen de 15 zile
la tribunalul respectiv care o va
rezolva In camera de consiliu.
Vor fi considerati demisionati
membrii care lipsesc nemotivat
dela 3 sedinte consecutive ale
consiliului de administratie.
Locul devenit vacant In vreu-
nul din modurile prevázute mai
sus, va fi ocupat de supleantul
corespunzátor din lista respec-
tivá.
Mandatul acestuia va expira
la data când urma sh expire
mandattil membrului Inlocuit.
164. Indatä dupd constituire,
consiliul de administratie va a-
lege dintre membrii alesi prin
vot secret si cu majoritate sim-
pla a voturilor exprimate, un
presedinte care va trebui sä, ai-
M.' domiciliul In localitatea In
care se gäseste sediul Camerei
de muncá.
Separat si In aceasi sedintä,
fiecare sectie isi va alege In ace-
www.digibuc.ro
651
lasi mod câte un presedinte si
un vicepresedinte.
Presedintii sectiilor sunt vice-
presedintii consiliului de admi-
nistratie.
Presedintele reprezinta legal
Camera de munch. El conduce
afacerile Camerei si semneazá
corespondenta Impreunä cu se-
cretarul Camerei. In caz de lipsá
a presedintelui Camerei, el este
inlocuit de vicepresedinti in mod
alternativ si In ordinea vârstei.
Mandatul membrilor consiliu-
lui de adrninistratie si ai comite-
telor de directie si cle sectie este
gratuit.
P entru membrii d omicil i ati In
afará de orasul de resedintá a
Camerei de muncä, consiliul va
putea decide rambursarea chel-
tuielilor de deplasare si Intreti-
nere efectiv fácute. Cuantumul
acestor cheltuieli se va fixa prin
decizie ministerialá.
165. In privinta patrimoniu-
lui afectat prin legi sau regula-
mente unei sectiuni, actele de
dispozitiune sunt rezervate atri-
butiunii plenului consiliului de
administratie.
Chestiunile curente care apar-
tin unei sectiuni vor fi rezolvite
de comitetul de sectie compus
din presedintele si vicepresedin-
tele sectiei.
Functionarea separatá pe sec-
tie a consiliului de administra-
tie si a comitetului de sectie se
va guverna dupá dispozitiunile
prezentei legi referitoare la ple-
nul consiliului si la comitetul de
directie al Camerei.
Dacá o chestiune urmeazá O.
fie rezolvitá de plenul consiliu-
Iui, sau In sedintä de sectie, va
decide comitetul de directie al
Camerei.
166. Consiliul are puterile ee-
Ie mai intinse atât pentru inde-
plinirea atributiunilor date Ca-
merelor prin prezenta lege cat
si pentru administrarea intere-
selor institutiunii, putând lua in
652 29 Apri lie 1936
aceastä privintä orice mäsuri.
Toate delegatiile i propunerile
de delegati ce urmeaza a se da
membrilor Camerelor In diferite
consilii, In baza diferitelor legi,
se vor da de consiliul de admi-
nistratie al Camerei
167. Consiliul se Intruneste
In completul säu oridecâteori
trebuinta ar cere si In tot cazul
odatä la 3 luni.
Convocarea se va face de ch-
tre preseclinte, fie din propria sa
initiativä, fie dui:a cererea In
scris a unei cincimi din numä-
rul total al mernbrilor consiliu-
lui, fie dupà cererea Ministeru-
lui Muncii. Sänätätii i Ocroti-
rilor Sociale.
Consiliul nu poate delibera
cleat cu majoritate absolutä a
membrilor ce-1 compun.
Dacá nu se Intruneste numä-
rul de membri cerut, adunarea
va avea loc a doua zi. In cazul
acesta, sedinta se va putea tine
cu aceeasi ordine de zi, chiar cu
o pätrime din numärul membri-
lor consiliului.
Hotärfri le se iau cu majori-
tatea absolutà a voturilor expri-
mate. In caz de paritate de vo-
turi, votul presedintelui va de-
cide.
Deliberärile consiliului de ad-
ministratie se constatä prin pro-
cese-verbale care vor fi trecute
Inteun registru special si vor fi
semnate de presedintele si se-
cretarul Camerei.
$edintele consiliului sunt pu-
blice; ele pot fi Insa declarate
secrete printr'un vot al majori-
thtii, dupà cererea delegatului
Ministerului sau a unei treimi
a membrilor prezenti. Sedintele
In care se va discuta i vota bu-
getul vor fi publice.
168. Vacantele constatate po-
trivit dispozitiunilor art. 163 se
vor declara de minister In urma
sezisärii obligatorii a Camere-
lor.
www.digibuc.ro
D. Comitetul de directie
Conducerea afacerilor
169.
curente cum si executarea deci-
ziilor consiliului de administra-
tie sunt Incredintate unui comi-
tet de directie compus din pre-
sedintele consiliului de adminis-
tratie i presedintii sectiilor.
Consiliul de administratie al
Camerei va fixa printr'o decizie
a sa, atributiile comitetului de
directie.
Comitetul de directie este o-
bligat sä respecte limitele fixate
de consiliul de administratie in
privinta atributiunilor sale. El
va putea sä suspende executarea
cleciziei uneia din sectii, dacà
crede cä. nu poate asume
räspunderea; In acest caz este
obligat sä. supunä. cazul celei
mai apropiate sedinte plenare a
consiliului de administratie al
Carnerei, ca acesta sä se pro-
nunte.
Membrii consiliului de direc-
tie sunt obligati sä" participe re-
gulat la sedinte i sä-si impli-
neascä In mod constiincios In-
särcinärile. Dispozitille artico-
lului 163, alM. 4, se aplica
membrilor comitetului.
In caz de vacantä In comitet
se va proceda la o noug alegere,
conform dispozitiunilor art. 164,
mandatul celui ales fiind vala-
bil pânä. la data când trebuia
sä. expire mandatul membrului
lnlocuit.
C. Comitetul de sectie
170. In chestiuni speciale
care privesc interesele unei sin-
gure sectiuni si care nu sunt re-
zervate competintei plenului,
pot decide si lua mäsuri In se-
dintä separatä membrii consi-
liului de administratie care fac
parte din sectia respectivä.
Aceste hotärfri se aduc la In-
deplinire de cAtre comitetul de
sectie, potrivit art. 165.
 29 Apr1 lie 1936
Sectia III
Personalul Camerelor
171. Seful cancelariei Came-
rei si al personalului adminis-
trativ este secretarul Camerei.
Secretarul i ceilalti functio-
nari ai Camerelor de munca,
suht functionari publici, având
drepturile si indatoririle acesto-
ra i sunt supusi tuturor dispo-
zitiunilor legii i regulamentu-
lui statutului functionarilor pu-
blici.
Secretarii Camerelor de mun-
cg vor fi numiti de Ministerul
Muncii, Sängtgtii si Ocrotirilor
Sociale, dintre candidatii cu tit,
luri din facultgti sau din scoli
superioare, unde se fac cursuri
sau seminarii referitoare la or-
ganizarea si legislatia muncii.
Secretarii Camerelor sunt asi-
milati sefilor de birou din mi-
nister. Ei pot avansa pâng la
gradul de sef de serviciu.
Ceilalti functionari se vor nu-
mi, dupg nevoie, In gradele inf e-
rioare acestora.
Fun ctionarii se numesc de
Consiliul de administratie al Ca_
merei. Toti se confirmg de Mi-
nisterul Muncii. Sgngtgtii i 0-
crotirilor Sociale.
Comitetul de directie al Came-
relor de muncg Indeplineste of i-
ciul de comisiune de propuneri
pentru numirea, definitivarea
Inaintarea functionarilor pu-
blici.
Numirea secretarului si a ce-
lorlalti functionari se va face
numai dintre candidatii reusiti
la examen tinnt In conformitate
cu prevederile regulamentului
ce se va intocmi In mod special
pentru aceasta,
Functionarea Camerelor de
muncg si ai Uniunii Camerelor
de muncg beneficiazg de dispo-
zitiile legil generale de pensiuni.
Se va socoti ca timp util de
pensiune anii de serviciu petre-
cuti in serviciul Camerelor de
www.digibuc.ro
653
muncg sau anterior In alte insti_
tutii publice.
Actualii functionari ai Came-
relor de muncg vor putea fi
mentinuti, cu conditia de a sa-
tisface toate dispozitiunile aces-
tui articol. In ce priveste func-
tionarii angajati cu contract, a-
ceste contracte Bunt si rAmân
reziliate de drept, pe data publi-
cgrii prezentei legi, acestia pri-
mind ca indemnitate de conce-
diere leafa pe o lung.
Actualii avocati ai Camerelor
de muncg cu o vechime de cel
putin un an dela numire la Ca-
mera de muncg vor fi socotiti
ca avocati publici pledanti cl.
III si Incadrati In Corpul avo-
catilor publici pe lângg Minis-
terul de Justitie.
Sectia IV
Veniturile Camerelor ci admi-
nistrarea lor
172. Veniturile Camerelor de
muncg provin din:
a) 0 cotg aditionalg de maxi-
mum 0,500/o asupra salariilor
veniturilor profesionale brute
ale membrilor, asezate In te-
meiurile legii pentru unificarea
contributiilor directe i pentru
Infiintarea impozitului pe Teni-
tul global din 1923, cu modifi-
chrile ei ulterioare1).
In limita fixatg de alin. pre-
cedent, cote pentru fiecare Ca-
merg In parte se va stabili In
fiecare an prin buget de cgtre
consiliul de administratie. A-
ceastg cotg, imediat dupg apro-
barea bugetului, se va comunica
administratiilor financiare care
se vor Ingriji de incasarea ei;
b) Subventii, legate si dona-
tiuni;
c) Contributii eventuale din
partea Statului, judetelor si co-
munelor.
1) A se vedea Legea contribi*u-
nilor direct% din 6 Iulie 1935, la pag.
672, voL XXIII.
654 29 Apri lie 1936
173. Meseriasii patroni in-
scrisi in Camerele da muncd nu
vor fi Obligati sd pläteascd nici-
un impozit a clitional pentru Ca-
merele de Industrie si Comert.
174. Exercitiul financiar al
Camerelor de muncd incepe la 1
Aprilie si se incheie la 31 Mar-
tie anul urmätor. Comitetul de
directie al Camerei intocmeste
In fiecare an bugetul Camerei
si il supune Consiliului de admi_
nistratie. . cedent. Aceastä, dispozitie se a-
Bugetul votat de Consiliul de
administratie nu va putea fi pus
in aplicare deckt dupä aproba-
rea Ministerului Muncii, MIA:
tätii si Ocrotirilor Sociale.
Dacä in termen de 30 zile dela
inregistrarea lui la Minister, Mi_
nisterul nu se pronuntä, bugetul
se considerä aprobat.
In bugetele Camerelor de mun .
cd se vor inscrie toate cheltuie-
lile corespunzatoare nevoilor,
precum si cele trebuitoare pen-
tru functionarea Oficiilor.
La finele fiecärui exercitiu,
Consiliul de administratie al Ca-
merei intocmeste conturile pe
anul expirat si le supune spre
verificare si descdrcare, impre-
und cu o dare de seanal asupra
gestiunii Inaltei Curti de Con-
turi, prin Ministerul Muncii, SI-
nátätii si Ocrotirilor Sociale.
Un exemplar din buget, con-
turile de gestiune si darea de
seamd se va trimete si Uniunii
Camerelor de muncä
Bugetul, conturile si inventa-
rul se vor alcätui conform cu
modelele-tip intocmite de Uniu-
nea Camerelor de muncä, apro-
bate de Ministerul Muncii, Sd-
nätátii si Ocrotirilor Sociale.
Dispozitiile legii contabilitätii
generale a Statului se aplica in
totul Camerelor de tanned si
Uniunii lor 2).
Camerele de muncä sunt obli-
2) A se vedea Legea contabilitätii
publice, din 31 Iulie 1929, Ja pag.
www.digibuc.ro
gate ca in termen de 3 luni deli
incheierea anului financiar sd
publicé in Buletinul Camerei si
in acel al Uniunii contul de ges-
tiune si procesul-verbal incheiat
de Comisia de control.
Cheltuielile de personal (sala-
rii, indemnizatii, diurne, cheltu-
ieli de transport si pentru mate-
rialul de cancelarie) nu vor pu-
tea depási 30 la sutd din totalul
veniturilor realizate in anul pre-
plied incepând cu exercitiul
1937/1938.
La cheltuielile de personal si
administratie inträ, si cheltuie-
tile de personal si material ale
contenciosului.
175. Fondurile Camerelor de
muncä si ale Uniunii lor se vor
depune la Banca Nationalä a
României, la Cassa de Depuneri
si Consemnatiuni sau la Cassa
National's', de Economii si Cecuri
Postale ori la sucursalele lor.
Cu valoarea lor se vor putea
cumpära efecte de Stat ce vor fi
depuse spre pästrare la una din
Casele mai susmentionate.
Sumele ce se vor incasa atät
la administratiile financiare, cât
si la Camerele de muncd si U-
niunea lor, vor fi depuse la Ban-
ca Nationalä a României, sucur-
salele ei sau la Cassa de Depu-
neri si Cassa Nationalä de Eco-
nomii si Cecuri Postale, care
vor indeplini oficiul de casä,
conform normelor acestei insti-
tutiuni, pastrându-se in casa
Camerei numai pentru nevoile
cuvenite, un fond de rulement
de maximum 20.000 lei.
176. Camerele de munch' vor
contribui la acoperirea cheltuie-
lilor de functionare a Consiliu-
lui superior economic si a U-
niunii Camerelor de muncd, cu
o cotä parte din veniturile asa
783, vol. XVII, eii mod. din 24 De-
cemvrie 1932, pag. 871, vol. XX.
 29 Apri Ile 1936
cum este stabilita la art. 11 si
192 din prezenta lege.
177. Veniturile Camerelor de
munck provenind din impozitul
aditional, se vor incasa prin ad-
ministratiilé, financiare, odata
cu celelalte impozite i cu ace-
leai in caz de ne-
platá.
Administratiile financiare din
circumscriptiile Camerelor de
muncä vor vársa lunar aceste
sume la administratiile finan-
ciare de resedintä ale Camerei,
care le va tine la dispozitia a-
cesteia.
Administratiile financiare sunt
obligate s'a: inainteze lunar Ca-
merelor de muncl situatia in-
casitrilor efectuate In contul lor.
178. Nicio cheltuialä nu se va
pUtea angaja si mandata deck
In limitele creditelor admise
prin buget.
F'ondurile alocate prin bugetul
unui exercitiu nu pot fi intre-
buintate la cheltuielile unui alt
exercitiu, de asemenea j cele
privitoare la un capitol sau un
articol nu pot fi intrebuintate la
cheltuielile unui alt capitol sau
articol.
and suma alocatá la un arti-
col bugetar nu este indestulá-
toare pentru acoperirea cheltu-
ielilor la care este afectatä, se
va putea deschide la acel articol
un credit suplimentar.
De asemenea si cheltuielile ne-
prevAzute se vor putea face prin
deschideri de credite extraordi-
nare.
Creditele aditionale (suplir
mentare si extraordinare) se
vor märgini in cifra in care se
va prevede in acest scop la un
articol special al bugetului.
Deschiderea unor asemenea
credite se incuviinteaa, de con-
siliul Camerei. Hotárirea consi-
liului nu are insa puterea exe-
cutorie, deck in urma aprobá-
rii Ministerului Muncii, SdnAtà-
tii i Ocrotirilor Sociale.
www.digibuc.ro
655
Anularile de credite In scop
de a, se creea resurse pentru ml-
rirea fondului de deschideri de
credite suplimentare i extraor-
dinare nu se vor putea face de-
cât de consiliul Camerei. Des-
chiderile de credite suplimentare
extraordinare, pe baza aces-
tor anulári, se fac cu aprobarea
Ministerului.
Membrii consiliilor Camerelor
de muncA nu pot lua furnituri
la aceastA, institutiune cleat pe
cale de licitatie publick
CAPITOLUL III
Organizarea i funcfionarea Uniunii
Camerelor de muncei
Sectia I
Compunerea, constituirea. si a-
tributiile Uniunii
179. Uniunea Camerelor de
muncsa, este institutiune publicá
investità cu personalitate juri-
died.
Uniunea este reprezentatà in
justitie prin presedintele ei sau
imputernicitul säu.
Sediul Uniunii este in Capi-
tala
180. Uniunea Camerelor de
muncá se compune din câte
din membrii alesi ai Camerelor
de muncá, ate doi de fiecare
sectie, adica doi lucrátori, 2
functionari particulari si 2 me-
seriasi. In numárul acestora vor
fi cuprinsi, neapárat, presedin-
tii si vicepresedintii consiliilor
de administratie ai Camerelor
de muncl
181. Uniunea se constitue sub
presedintia ministrului muncii,
sAnätätii i ocrotirilor sociale,
asistat de directorul muncii, de
doi secretan i doi scrutatori
desemnati de adunarea genera-
lk alegându-se cu acest prilej,
tnembrii consiliului de adminis-
tratie.
Procesul-verbal de constituire
se va semna de ministru si asis-
tentii aratati mai sus.
656 29 Aprilie 1938
Dupd constituire, consiliul de
administratie alege un presedin-
te si 3 vicepreeedinti, astf el M-
al unul sä fie lucrätor, unul
functionar $i al treilea meseriae.
Alegerea membrilor consiliu-
lui, a preeedintelui $i a vicepre-
$edintilor se va face prin vot se-
cret.
Presedintele $i unul din cei
doi vicepresedinti vor avea do-
miciliul in Capita la tdrii.
182. Atributiunile Uniunii
sunt:
1. Indrumeazd, stimuleazd
coordoneazd activitatea pe toate
tärâmurile a Camerelor de mull-
ed;
2. Urnaäre$te atingerea rezul-
tatelor pe care Camerele de
munca le-ar putea obtine mai
greu prin actiunea lor separata
in chestiuniIe privitoare la ridi-
carea morala si materiala a
muncitorilor, functionarilor par-
ticulari $i ale meseria$ilor sau
in alte chestiuni privind intere-
sele proprii ale acestor institu-
tiuni;
3. Formuleazä deziderate
face propuneri privitoare la pro-
blemele muncitore$ti de interes
general, fie din proprie initia.-
tiva, fie atunci când i s'ar cere
de orice autoritate publicä;
4. DA directive Camerelor de
muncd privitoare la activitatea
Mr;
5. Reprezintd fatä de guvern
$i autoritäti totalitatea Camere-
Mr de muncd in chestiuni de
interes general;
6. Indeplineste celelalta atri-
butiuni date prin legi i regula-
mente.
Sectia
Organele UniunU
183. Organele Uniunii Sunt:
a) Adunarea generala;
b) Consiliul de administratie;
c) Comitetul de directie.
www.digibuc.ro
a) Adunarea generald
184. Adunarea generald a U-
niunii Camerelor de muncd se
compune din câte 6 membri ai
fiecärei Camere, câte doi de fie-
care sectiune, adicä doi lucrä-
tori, doi functionari particulari
$1. doi meseria$i. In numárul a-
cestora vor fi cuprinsi neapärat
presedintele i vicepre$edintii
consiliilor de administratie.
Adulaarea generala se intru-
neste in mod obligatoriu prima-
vara si toamna, iar in mod ex-
traordinar oridecâteori comite-
tul de directie ori Ministerul
Muncii, Sändtátii si Ocrotirilor
Sociale vor gäsi cu cale.
Sedintele aclundrii generale se
tin in Capita la Tarii; comitetul
de directie al Uniunii poate in-
sä hotári ca ele sd se tina $i In
alte orase resedinte de Camere
de muncd.
Spesele de deplasare ale mein-
brilor vor fi suportate de Came-
rele de muncl respective.
Adunarea generalä e legal
constituitd atunci cand parti-
cipa la ea eel putin junadtate
plus unul din membrii ei.
Deciziunile se iau cu majori-
tatea de voturi a celor prezenti.
185. Adunärile generale sunt
prezidate de presedintele Uniu-
nii sau, in lipsa acestuia, de ca-
tre unul din vicepresedinti.
Adundrile generale de consti-
tuire vor functiona in modul a-
rátat la art. 181.
186. Convocarea adundrilor
generale se va face cu cel putin
15 zile inainte de data fixatá
pentru tinerea ei, de catre pre-
$edintele Uniunii sau la cererea
Ministerului Muncii, Sänätätii
si Ocrotirilor Sociale. Convoca-
rea se va face prin scrisoare re-
comandatä i va cuprinde $i or-
dinea de zi.
In caz de refuz, din partea
pre$edintelui, adunarea generala
poate fi convocata in urma ce-
 29 Aprille 1936
rerii unei treimi din .membrii
consiliului de administratie sau
unui numgr de Camere de
cel putin o jumnate din numa-
rul total al Camerelor, de catre
Ministerul Muncii, Sänät
Ocrotirilor S o ciale.
187. Adunarea generalä are
depline puteri atât pentru In-
deplinirea atributiunilor date U-
niunii prin prezenta lege cdt
pentru conducerea si admi-
nistrarea intereselor institutiu-
nii, putând lua in aceastä pri-
vint5, orice rogsuri.
b) Consiliul de administrafie
188. Consiliul de administra-
tie al Uniunii Carnerelor de
muna. se compune din 12 mem-
bri alesi de adunarea generald.
a Uniunii, cdte 4 de fiecare sec-
tie, adica 4 lucrAtori, 4 functio-
nari particulari, 4 meseriasi
2 membri de drept, i anume:
ultimul presedinte al Uniunii
si secretarul general al Minis-
terului Muncii, Sâtatätii si 0-
crotirilor Sociale sau delegatul
sgu.
Mandatul membrilor este de 4
ani.
Consiliul se Intruneste in ur-
ma convocg.rii presedintelui si
In tot cazul cel putin odat'd la 2
luni.
Mandatul membrilor consiliu-
lui de administratie i i comi-
tetului de directie este gratuit.
Pentru membrii domiciliati In
afara de Capitalg, consiliul de
adrninistratie va putea decide
rambursarea cheltuielilor efec-
tiv f5.cute.
189. Atvibutiunile consiliului.
de administratie sunt:
a.) Aduce la Indenlinire hotg-
ririle adunArii generale;
b) Intocmeste darea de sepang,
bilantul i proiectul de buget
pe care le prezintà adungrii ge-
nerale;
c) Aplica bugetul si planul de
C. Hamangiu, vol. XXIV. 42.
www.digibuc.ro
657
lucru stabilit de adunarea ge-
neralà;
d) Administreazg averea U.
niunii;
e) RedacteazA i publicà un
buletin al Uniunii;
f) Indeplineste orice alte atri-
butiuni date prin legi si regu-
lamente.
c) Comitetul de directie
190. Conducerea Uniunii
rezolvarea chestiunilor curente
e Incredintatà unui comitet de
directie compus din presedinte
cei 3 vicepresedinti,
In conducerea serviciilor U-
niunii, comitetul de directie va
fi ajutat de un director si de
nersonalul necesar.
Sectia III
Personalul Uniunii
191. Serviciile Uniunii vor fi
puse sub conducerea unui di-
rector care va fi asimilat cu se-
ful de serviciu din ministere
care va putea fi avansat pâra
la gradul de subdirector de mi-
nister. Directorul ia parte cu
vot consultativ la toate sedin-
tele adungrii generale, consiliu-
lui de administratie i comae-
tului de directie. Procesele-ver-
bale de sedintg, vor fi semnate
si de director.
Directorului si functionarilor
Uniunii li se aplic6 dispozitiu-
nile art. 171 al statutului func-
tionarilor publici 1).
Sectia IV
Veniturile Uniunii si adminis-
trarea lor
192. Pentru acoperirea cbel-
tuielilor de functionare si orga-
nizarea Uniunii Camerelor de
muncg, Camerele de muned vor
contribui:
1. Cu o cotä de 5°/o din veni-
1) A se vedea nota dela art. 110.
658 29 Aprille 1938
turile provenite din cotele adi-
tionale.
2. Eventuale subventii si do-
natii.
Cota-parte de 50/o din aditio-
nale se va incasa si contabiliza
separat de administratiile fi-
nanciare, pe contul Uniunii Ca-
merelor de muncg, iar recipi-
sele de consemnarea sumelor
respective se vor inainta Uniu-
nii in termen de cel mult 10 zile
dela consemnare, odatg cu si-
tuatia lunarg de incasgri $i con-
semngri.
193. Bligetul Uniunii, pregg-
tit de comitetul de directie, se
intocme$te de consiliul de ad-
ministratie care U. supune adu-
ndrii generale pang la 15 Fe-
bruarie al fiecgrui an.
Bugetul votat de adunarea
generalg se inainteazg cel mai
tarziu Ong la 1 Martie, Minis-
terului Muncii, SA/1516W si 0-
crotirilor Sociale care va tre-
bui sg se pronunte asupra lui
in termen de 30 zile dela inn-
gistrarea lui.
Dacg Ministerul nu s'a pro-
nuntat inguntrul acestui ter-
men, bugetul se considerg ca a-
probat in forma votatg de aclu-
narea generalg.
Ministerul poate modifica bu-
getul atât la venituri, cAt si la
cheltuieli.
CAPITOLUL IV
Contralti! i supravegherea Came-
relor de muncd ;i a Uniunii
194. Camerele de muncg sunt
puse sub controlul si suprave-
gherea Ministerului Muncii, Sg-
ngtgtii $i Ocrotirilor Sociale,
care II exercitg printr'un dele-
gat numit pe lângg fiecare Ca-
merg, dintre functionarii supe-
riori ai Ministerului sau dintre
persoanele de specialitate cu
domiciliul in localitatea respec-
tivg.
Delegatul Ministerului va pu-
tea sg asiste, cu vot consultativ,
www.digibuc.ro
fa toate *edintele Consiliului de
administratie, ale sectiilor si
comitetului de directie, i ve-
gheazg la respectarea dispozi-
tiunilor.legale in vigoare. El va
putea face observatiile sale care
vor fi inserate in procesul-ver-
bal al sedintei.
In cazul cand o hotgrire ar
contraveni legilor tgrii, delega-
tul va cere de indatä Ministe-
rului suspendarea executgrii ei,
iar aceasta se va pronunta in
termen de 15 zile dela data ho-
täririi, dupg ce va fi cerut Ca-
merei de muncg sg-si justifice
hotgrirea printr'un memoriu.
Dad. Ministerul nu se pronuntg
in acest timp, hotgrirea devine
executorie.
Delegatul va trimete trimes-
trial Ministerului un raport a-
mgnuntit asupra activitgtii Ca-
merei de muncg.
195. Ministerul Muncii, SA-
ngtgtii $i Ocrotirilor Sociale, va
numi $i pe lângg Uniunea Ca-
merelor de muncg un delegat
care va functiona $i va avea a-
celeasi atributiuni ca $i delega-
tul de pe lângg Camerele de
muncg.
196. Pentru controlul gestiu-
nii va functiona pe lângg fie-
care Camera de muncg o comi-
sie de control compusä din câte
un delegat al Ministerului Mun-
cii, Sändtgtii i Ocrotirilor So-
ciale $i al Ministerului Finan-
telor, dintre functionarii supe-
riori ai acestor departamente,
de ureferintä experti contabili
si un delegat al Camerei.
Delegatul Ministerului Mun-
.cii, Sängtgtii $i Ocrotirilor So-
ciale va fi pre$edintele Comi-
siunii.
Comisiunea de control e obli-
gatg sg verifice gestiunea Ca-
merelor cel putin odatg la 3
luni.
Constatgrile fgcute vor fi con-
semnate intr'un proces-verbal,
trecut inteun registru anume.
 29 Apri lie 1936
Cate o copie de pe acel proces-
verbal se va Inainta Ministeru-
lui Muncii, Sänätätii si Ocroti-
rilor Sociale.
La sfânitul anului financiar
$i cel .mai tarziu In cursul lunii
Iunie, comisiunea de control va
examina contul de gestiune al
anului expirat, bilantul $i in-
ventarul si va intocmi, de cele
constatate, un raport, din care
un exemplar se va atasa la da-
rea de seamä anualä a const-
liului de administratie al Ca-
merei, 2 exemplare vor fi ma-
intate Ministerelor respective,
iar al 4-lea se va atasa contu-
lui de gestiune anual ce ur-
meaz5, a se trimete la Ina lta
Curte de Conturi.
197. Pentru controlul gestiu-
nii Uniunii Camerelor de mun-
c6 va functiona o comisiune de
control compusä. din 3 membri,
$i anume: un delegat al adu-
nKrii generale, dintre membrii
Uniunii si cAte un delegat al
Ministerului Muncii, S61151411
Ocrotirilor Sociale $i Ministe-
rului Finantelor. dintre functio-
narii superiori al acestor depar-
tamente.
Delegatul Ministerului Mun-
cii, Sänâtätii i Ocrotirilor So-
ciale va fi $i presedintele comi-
slunii.
Atributiunile acestei comisiuni
modul de functionare sunt
cele arätate la art. precedent.
198. Consiliile Camerelor de
muneä pot fi disolvate In urm6,-
toarele cazuri:
a) Mid lucreazg contra inte-
reselor superioare ale Statului:
b) Cand se descompleteazA
consiliul la jumätate plus unul
din numärul membrilor alesi;
c) Pentru gestiune neregulatä
sau frauduloasä, care se va
constata pe baza unui raport
intocmit de un delegat al Mi-
nisterului Munch, Sänätätii
Ocrotirilor Soeiale, un inspector
www.digibuc.ro
659
financiar si un delegat al U-
niunii Camerelor de muncá.
Disolvarea se va face prin de-
cret regal, pe temehil unui jur-
nal al Consillului de Ministri,
dupá propunerea motivatá a Mi-
nisterului Muncii, Sänätatii
Ocrotirilor Sociale, iar In cazu-
rile prevAzute de literele a si c,
luându-se In prealabil I avizul
Uniunii Camerelor de muncá.
In caz de disolvare pentru
gestiune financiará neregulatá
sau frauduloasá, comisiunea de
verificare va stabili $i cuantu-
mul daunelor i persoanelor cd-
rora urmeaz5, a li se imputa.
0 copie de pe procesul-verbal
de anchetá se va publica In pri-
mul numär al Buletinului
Camerelor de muncá.
Prin decretul regal de di$ol-
vare se vor numi membrii co-
misiunii $i se va fixa data noi-
}or alegeri.
199. Pânä la alegerea consi-
Iiilor de administratie ale Ca-
merelor de muncá, Camerele
continuä O. fie conduse de co-
misiuni interimare compuse din
eke 3 lucrátori, 3 functionarl
particulari, 3 meseriasi. Inscrisi
In listele electorale ale Camere-
lor de muncá, care comisiuni au
acelea$i drepturi i atributiuni
ca si consiliile alese afarä, de
dreptul de a 1nstráina si a con-
tracta Imprumuturi.
Aceste comisiuni interimare
sunt completate cu delegatul Mi-
nisterului, preväzut la art. 194
din lege, i sunt prezidate de
una din persoanele care for-
meazá comisiunea, desemnatä
de Ministerul Mmcii, Sänätätii
$1 Ocrotirilor Sociale.
200. Consiliul Uniunii Came-
relor de muncá poate fi disol-
vat In urmátoarele cartng:
1. Când prin actiunea sa de-
päse$te sfera de activitate pre-
sräzutä de legi si regulamente.
2. and lucreazá Impotriva
660 29 Aprine 193¢
intereselor generale ale Statu-
lui.
3. Când se descompleteazg la
jumgtate plus unul din numg-
rul membrilor ale$i.
4. Când se constatg nereguli
grave In administratie sau ges-
tiune.
Revocarea se face prin Ina lt
decret regal, In urma raportului
motivat al Ministerului Muncii,
Sandhi:0i V, Ocrotirilor Sociale,
Intemeiat pe o anchetg preala-
bilk la care sg fi fost chemate
si ascultate toate pärtile.
In cazul când lntreg consiliul
este disolvat prin Insusi decre-
tul de disolvare, se va constitui
o comisiune interimarg corn-
pusg, din 9 membri. dintre care
3 lucrätori, 3 functionari parti-
culari si 3 meser1a$1 din mern-
brii alesi ai adungrii generale.
Alegerea unui nou consiliu se
va face In termen de 2 luni so-
cotite dela disolvare.
Comisiunea interirnarg a U-
niunii Camerelor de muncg va
functiona qi va avea acelea$1
drepturi si obligatiuni ca si co-
misiunile interimare ale Came-
relor de muncä.
TITLUL IV
Dispozitiuni transitorii si finale
201. Camerele profesionale In
fiintg la data publicgrii legii de
fatg se vor reorganize In con-
formitate cu dispozitiunile aces-
tei legi In termen de cel mult
doug luni dela data publicgrii
ei. Cele ce urmeazg a se Infiinta
potrivit art. 12, 101 si 149, se vor
constitui si organize In termen
de 2 luni dela data decretului
regal de Infiintare.
Inläuntrul acestui termen se
vor face si noile alegeri.
202. Uniunea Carnerelor pro-
fesionale se va constitui j or-
gani7a In termen de o lung dela
constituirea Camerelor ce o corn_
pun.
203. Camerele profesionale
www.digibuc.ro
care la data publicgrii prezen-
tei legi posedg, averi proprii
mobiliare sau imobiliare, le vor
pgstra mai departe. Veniturile
ce ele produc vor fi Inscrise In
buget.
Toatg averea mobilk $i imo-
bild a Camerelor profesionale
desfiintate prin legea din 30 A-
prilie 1934, $i a sectiunilor, re-
vine In patrimoniul Camerelor
profesionale ce vor lua flint:6.
prin efectul prezentei legi.
Averea sectiunilor care vor
deveni oficii, va rgmâne In pa-
trim oniul oficiilor.
204. Terenurile aflate In fo_
losinta Camerelor de agricul-
turg la data publicgrii legii de
fatg rgmân In folosinta aces-
tora, destinatia lor neputând fi
schimbatg decât pe bazg de
lege.
205. Camerele de agricul-
turg, TJniunea, terenurile date
lor in folosintg l exploatatiu-
nile lor proprii, sunt scutite de
impozite si de orice taxe cgtre
Stat, judet $i comung.
De asemenea a ceste Camere
$i Uniunea lor beneficiazg de
Prevederile legii pentru lichida-
rea datoriilor agricole si urbane
din 7 Aprilie 1934, In conditiu-
nile obstiilor de cumpgrarel).
Termenele prevgzute de acea
lege curg pentru Camere dela
promulgarea prezentei legi.
206. Actualii secretari ai Ca-
merelor de agriculturg regio-
nale. aflati In functiune la data
Publicgrii legii de fatg, vor fi
Incadrati la Camerele de agri-
culturg, sau la Uniunea lor, cu
drepturile $i salarizarea respec-
tivg. din Corpul agronomic, ti-
nandu-se searng de gradul si ve-
chimea lor In Corp.
i) A Be vedea Legea p. lichidarea
datoriilor agricole si urbane, din 7
Aprilie 1934, la pag. 96, vol. XXII,
en mod. din 20 Aprilie 1935, page
377, vol. XXIII.
 29 Aprilie 1936
Cei incadrati, lu baza acestor
dispozitiuni, se definitiveazd de
drept odatá cu incadrarea, ne
mai putând fi indepartati sau
transferati din functie decât pe
calea disciplinard indicatd, cte
legea corpului agronomic.
Personalul Uniunii Camerelor
de agriculturd, sau al Camere-
lor de agriculturd, neintrând in
cadrul dispozitiuni,lor de mai
sus, dar care a fost definitivat
pând la data publicárii legii de
fatd, isi pdstreazd drepturile
castigate.
207. Atributiunile date prin
diferite legi si regulamente fos-
tului Consiliu superior al mun-
cii $i fostului Comitet perma-
nent al muncii, in afard, de ace-
lea prevázute de art. 2 si 43 din
legea pentru ocrotirea muncii
minorilor $i femeilor i durata
muncii, din 1928 2), care cad in
competinta Consiliului superior
economic, se exercitá de cdtre
un comitet, numit Comitetul
Muncii, compus din 3 delegati
ai Uniunii Camerelor de munch'
(un lucrátor, un functionar par-
ticular i un meserias), 2 dele-
gati ai Uniunii Camerelor de
comert 5i de industrie (un co-
merciant si un industria,$), di-
rectorul general al muncii si un
specialist.
Membrii comitetului vor fi
confirmati prin decret regal, pe
baza propunerii Ministerului
Muncii, Sändtátii si Ocrotirilor
Sociale.
Mandatul membrilor din co-
mitet este de 2 ani.
Comitetul lucreazd, sub pre-
sedintia secretarului general al
Ministerului Mundt Sändtdtii
$i Ocrotirilor Sociale, iar In
lipsa acestuia a directorului ge-
neral al muncH.
2) A se vedea Legea pentru ocro-
tirea mimeii minorilor i femeilor
din 13 Aprilie 1928, la pag. 1030,
vol. XVXVI, eu mod. din 11 0e-
tomvrie 1932, pag. 695, vol. XX.
www.digibuc.ro
661
Pang la constituirea Uniunii
Camerelor de muncd, delegatii
acestei Uniunii vor fi numiti de
Ministerul Muncii, In urma a-
vizului organizatiilor profesio-
nale respective cele mai repre-
zentative.
Pang, la infiintarea Uniunii
Camerelor de muncd, avizele pe
care trebue sd, le dea aceasta, se
vor da de cdtre Comitetul mun-
cii.
208. Functionarii ministere-
lor nu vor putea primi sub nicio
formd, dela Camerele profesio-
nale $i dela Uniunile lor niciun
f el de indemnizatie de nicio na-
turd si sub niciun motiv.
Functionarii care se vor a-
bate deja dispozitiunild acestui
articol vor fi imediat suspen-
dati din serviciu si trimesi Ina-
intea Consiliilor disciplinare,
care Ii vor obliga la restituirea
integralä a sumelor incasate si
eel putin la pierderea salariului
pe 30 zile.
Fac exceptie dela dispozitiu-
nile acestui articol plata chel-
tuielilor de transport si diurnd
pentru serviciile comandate de
Camerele de agriculturd sau U-
niunea lor, in interesul bor.
209. Atributiunile date Came-
relor de muncd, prin art. 4, 6,
8, 9, 11, 20, 21 si 22 din legea
nentru reglernentarea repausu-
lui duminecal si al sárbátorilor
legale1) se vor indeplini de comi-
siuni paritare compuse din: re-
prezentanti ai patronilor si ai
salariatilor, repartizati astf el:
Delegati patroni:
1 delegat al Camerei de co-
mert si industrie (reprezentând
in dustri a mare);
1 delegat al Camerei de Inuncd
(secti a meseriasilor);
2 delegati ai Camerei de co-
i) A se vedea Legea repausului
duminecal, din 18 Iunie 1925, la pag.
983, vol. XIXII.
662 30 Apr IlIe 1936
mert si de industrie (reprezen-
t&nd comertul).
Delegabi salariati:
2 delegati ai Camerei de munch
(sectia functionarilor particu-
lari);
2 delegati ai Camerei de munch.
(sectia lueratorilor).
At Ai delegatii patroni, cat $i
salariatii, vor avea ate un su-
pleant.
Aceste comisiuni vor func-
tiona sub pre$edintia inspecto-
rului respectiv al muncii pe Fan-
g& inspectoratul muncii.
210. La alegerile de senatori
at. Camerelor profesionale, nu
vor vota deck exclusiv membrii
aleci ai consiliilor de 4dminis-
tratie ai acestor Camere.
Pe langh, celelalte conditiuni
prev&zute de legea electoralg,
eandidatii pentru locurile de se-
natori ai Camerelor de agricul-
tura trebue sh, indeplineasch, qi
urmätoarele;
a) SA figureze in lista unui
colegiu electoral agricol jude-
tean;
b) Sh, aib& ca principal& ocu-
patiune agricultura sau sh, facá
parte din corpul agronomic, sil-
vic sau veterinar.
211. Un regulament de ad-
ministratie public& va deter-
mina amänuntit dispozitiunile
generale ale legii de fatá.
Atat pentru administratia in-
terioará a Consiliului superior
economic al Camerelor profe-
sionale si TJniunii lor, cat $i
pentru aceea a serviciilor ci sta-
bilimentelor create $i adminis-
trate de Camerele profesionale,
se vor Intocmi regulamente spe-
ciale care vor fi supuse acrob&-
rii Ministerelor respective.
212. Regulamentul sanctio-
nat prin inaltul decret regal Nr.
2.707 din 2 Noemvrie 1933 $i pu-
blicat In Monitorul Oficial par-
tea I Nr. 262 din 13 Noemvrie
www.digibuc.ro
1933 $i Nr. 269 din 20 NoemiTrie
1933, rämane in vigoare2).
213. Orice plangere sau con-
flict intre Camerele profesionale
si Uniunile lor, se vor rezolva
in ultimä instant& de Ministe-
rul respectiv.
214. Sunt $i raman abrogate
pe data publicárii legii de fatá:
legea pentru organizarea Came-
relor profesionale (de agricul-
turl, de industrie $i comert si
de munch), publicath in Moni-
torul Oficial Nr. 99 din 30 Apri-
lie 1934 afar& de dispozitiunile
ei prevazute la art. IV, punctul
4, alineatele 2 $i 3, precum $i
orice alte clispozitiuni din orice
legi si regulamente contraril le-
gii de fat43).
LEGE
pentru pregatirea profesionali qi exer-
citarea meserfflor
DIN 30 APRILIE 1936 9
Dispozifii generale
1. Prezenta lege se aplich, per-
soanelor care sunt ocupate in
mod profesional In domeniul in-
2) A se vedea Regulament p. or-
ganizarea servicillor agrieole, din 13
Noemvrie 1933, la pag. 912, vol.
XXI.
3) Dispozitiunile preväzute in art.
IV, punetul 4, alineatele 2 si 3, se re-
ferà, la amenzile eontraventillor la
igiena laptelui, (a se vedea la pag.
164, vol. XXIII), care rämln In vi-
goare.
1) Aceast5., Lege s'a votat de A-
dunarea Deputatilor In cedinta dela
31 Martie 1936, de Senat In sedinta
dela 1 April% 1936; s'a promulgat
eu I. D. R. Nr. 990 din 1936, si s'a
publicat In Mani-land Oficial p. I,
Nr. 99 din 30 Aprilie 1936. Pr In
prezenta lege se abrogi legile pre-
vázute la art. 195.
A se vedea in leg'itur5,;
1. Legea pentru organizarea me-
 30 Aprilie 1936 663

dustrial, in calitate de ucenici, c) Santiere de tonstructie

lucrätori i mesteri, precum lucrari publice;
meseriasilor patroni. Ea se a- d) Porturi si industria de
plicä de asemeni i ucenicilor transporturi;
comerciali. Fatä de Stat si de e) Meserii i industria mica;
celelalte persoane de drept pu- Industria alimentara;
blic, când aunt patroni, se apli- g) Intreprinderi hoteliere, res-
privitoare la pre-
gatirea i. calificarea profesio- taurante, cafenele;
h) Munca la domiciliu;
nald, intru cat salariatii nu sunt
onsiderati, in temeiul vreunei i) Intreprinderi industriale de
legi, functionari publici sau asi- Stat (civile i militare), judet,
milati bor. comuna i regii autonome;
Regulamentele in vigoare in j) Precum si la orice fel de
unele intreprinderi ale Statului intreprinderi particulare, de
sau ale altor persoane de drept Stat, judet sau comuná, al cä-
public, privitoare la pregätirea ror scop este productia, invd-
si calificarea profesionalä, tre- tarea unei meserii, precum 0. la
buesc puse de acord cu prezenta intreprinderi comerciale, numai
lege. in ceea ee priveste ucenicia.
2. Categoriile de intreprinderi 3. Meserille care cad sub preve-
carora li se apnea legea de fatä derile legii de fata sunt cuprinse
sunt urmatoarele; in tabloul Nr. I, anexat la sf AT-
a) Industria mare; situl acestei legi, care fade parte
b) Intreprinderi miniere si de din lege. Acest tablou va putea
extractii; fi modificat sau completat, po-
serfflor, creditului i asigurrailor 7. Legea pentru taxele titlurilor de
muneitoresti, din 27 Ianuarie 1912, capacitate, pentru meseriasi, din 72
pag. 740, vol. VII, eu numeroase nio- Ianuarie 1927, la pag. 430, vol.
dificäri din care la 10 August 1931, XV-XVI.
;4i. 28 Mai 1932, (toate abrogate). 8. Legea pentru unificarea asigu-
2. Legea pentru extinderea in Ba- rilor sociale, din 8 Apriie 1933, pag.
sarabia a dispozitiilor relativ la exer- 129, vol. XXI, eu mod. 9 Noemvrie
citiul i eontrolul meseriilor din 2 1934, pag. 736, vol. XXTT.
Iunie 1923, pag. 537, vol. XIII 9. Legea asupra sindicatelor pro-
XIV si Regulament de aplicare din fesionale, din 26 Mai 1921, pag. 603,
30 Septemvrie 1923, pag. 538, ace- vol. IX-X.
Iasi. vol. (abrogate). Organizarea meseriilor s 'a fäcut
3. Legea pentru chminele de uce- prin Legea din 5 Mantle 1902, pag.
niel, din 21 Martie 1926, pag. 113, 2443, vol. III (editia 1907) si Re-
vol. XV-XVI i Regulament, 14 Ju- gulament de aplicare din 31 August
lie 1933 (abrogate). 1902, pag. 902, vol. V.
4. Legan eontraetelor de muneä, Dup.& o aplieare de 10 ani s'a R-
din 5 Aprilie 1929, pag. 400, vol. ent o nou5, organizare mai amplä,
XVII, cu mod. 11 Octomvrie 1932 FA prin. Legea pentru organizarea
15 Februarie 1933, in parte modifi- ereditului i asigurärilor man-
eate acum. citoreti, din 27 Ianuarie 1912, pag.
5. Legea pentru jurisdietia mun- 740, vol. VII, si Regulamentul de ju-
cii, din 15 Februarie 1933, pag. 53, deeatä din 7 Septemvrie 1912, pag.
vol. XXI. 1371, aeelasi vol.
6. Legea pentru ocrotirea muncii Aceastä Lege, cu fiumeroase mid
minorilor i femeilor, din 13 Apri- modifieäri i completäri, s'a aplieat
/ie 1928, Tag, 1030, vol. XV-XVI, timp de 24 ani, pâni la Legea pre-
eu mod. 11 Octonivire 1932. zentä, din 30 Aprilie 1936.
www.digibuc.ro
664 30 Apri lie 1936
trivit desvoltärii pe care o vor
lua diferitele specialitdti, prin
decret regal, dat pe temeiul jur-
nalului Consiliului de Ministri,
in urma referatului motivat al
Ministerului Muncii, Sändth lii
si Ocrotirllor Sociale, care va
lua avizul Uniunii Camerelor
de Comert si Industrie si al U-
niunii Camerelor de Munch.
Ramurile de activitate comer-
ciald in care este obligatoriu
contractul de ucenicie, prevdzut
de art. 1, sunt acelea arätate in
tabloul Nr. 2, care este anexat la
sfarsitul acestei legi, care face
parte din lege, putând fi modi-
hicat si completat in aceleasi
conditiuni arätate mai sus pen-
tru tabloul meseriilor.
4. Dispozitiile legii de fatä, nu
se aplia, la:
a) Sec) lile profesionale, de me-
serii, elementare de comert, de
menaj, de industrie casnica si
de agriculturd, care functio-
neaz5, pe baza unor legi proprii
de organizare si al cdror scop
este invätarea unei meserii;
b) Scolile de surdo-muti, orbi
si anormali;
c) Scolile de corectie;
d) Institute le de reeducare
profesionald;
e) Atelierele penitenciarelor,
numai in ce priveste detinutii.
5. Ministerul Muncii, Sändtd-
tii F,li. Ocrotirilor Sociale, de co-
mun acord cu departamentele
de care depind scolile si insti-
tutiile prevdzute la articolul
pretedent, va stabili tabloul a-
cestora. In acelasi fel se vor sta-
bili si titlurile de capacitate pro-
fesionald prevdzute in aceastd,
lege, la care au dreptul absol-
ventii scolilor, institutelor si a-
telierelor din art. 4, pe baza cer-
tificatelor sau diplomelor res-
pective de absolvire.
Persoanele care au invätat
meseria la una din institutiu-
nile enumerate la punctele b, c,
d 0 e, nu vor putea obtine, pe
www.digibuc.ro
-
baza certificatelor sau diplome-
lor eliberate de acele institu-
tiuni, decht cartea de lucrätor,
urmând ca pentru obtinerea
cArtii de mester sh depund exa-
men.
Pentru stabilirea tabloului in-
stitutiilor scolare si a titlurilor
de capacitate respective, se va
lua si avizul Uniunii Camerelor
de Comert si Industrie si al U-
niunii Camerelor de Muncd.
6. Oridechteori este vorba, in
aceasth lege, de justitie, se in-
telege jurisdictia infiintatá si
organizatä prin legea din 15 Fe-
bruarie 1933, sau, in lipsa ei,
judecdtoria de ocol respectivd.
PARTEA I
CAPITOLUL I
Orientarea profesionaki
7. Indrumarea ucenicilor la
muncile industriale si comer-
ciale si selectionarea lor se face
pe baza unui examen psihoteh-
nic, potrivit insusirilor fizice, su-
fletesti si mintale.
Examenul psihotehnic se face
in oficii de orientare profesio-
nald, preväzute cu personalul si
materialul trebuitor.
8. Examinarea psihotehnicd a
ucenicilor este facultativd. Pe
mäsurd Irish' ce se vor infiinta
oficii de orientare profesionald,
se va stabili care sunt localith-
tile si specialitätile unde a-
ceastä, examinare devine obli-
gatorie.
Obligativitatea se va stabili
printr'un jurnal al Consiliului
de Ministri, dat pe temeiul unui
referat motivat al Ministerului
Muncii, Sänätätii si Ocrotirilor
Sociale. dupd ce s'a luat in prea-
labil si avizul Uniunii Camere-
lor de comert si industrie si U-
niunii Camerelor de muncd.
9. Oficiile de orientare profe-
fesionald vor examina numai
pe copiii care, potrivit prevede-
rilor legii de fatd, pot fi primiti
 30 Apri lie 1936
ca ucenici si vor elibera certifi-
cate in mod gratuit, in care sa
se arate aptitudinile constatate.
Aceste certificate sunt acte se-
crete si nu vor putea fi impartä-
site decal reprezentantilor legali
ai copiilor examinati sau uceni-
cilor in cazul când ei sunt ma-
jori, conform legii.
10. Oficiile de orientare pro-
fesionala se infiinteaza in cen-
trele industriale importante pe
langa: Oficjile de plasare, cami-
nele de ucenici, intreprinderile
industriale sau independent de
alte asezaminte de catre:
a,) Stat, judet, comuna;
b) Camere de comert si indus-
trie si Camere de munca;
c) Intreprinderile industriale
de Stat si particulare.
11. Infiintarea si functiona-
rea oficiilor de orientare prole-
sionala se autoriza de catre Mi-
nisterul Muncii, Sanatatii si 0-
crotirilor Sociale, care va lua si
avizul Institutului Psihotehnic
si al Inspectoratului muncii, al
Camerei de munch.' si Camerei
de comert si industrie, in regiu-
nea cärora se infiinteaza of iciul.
Cererea de infiintare a unui
oficiu de orientare va fi inso-
titä de:
a) Un memoriu in care sa se
arate necesitatea infiintarii;
b) Indicatiunea materialului
tehnic de care se dispune;
c) Lista personalului cu care
va functiona si dovada ca acest
personal are pregatirea trebui-
toare;
d) Dovada cä sunt asigurate
fondurile sau veniturile trebui-
toare functionarii oficiului cel
putin pe timp de un an.
indraimarea si controlul teh-
nic al oficiilor de orientare pro-
fesionala cade in competenta in-
stitutelor psihotehnice.
12. Ministerul Muncii. San
tatii si Ocrotirilor Sociale va
putea organiza, in localitatile
sau centrele industriale unde nu
exist& oficii de orientare, echipe
www.digibuc.ro
665
care sa- Ned, examinarea psiho-
tehnica a copiilor din acele lo-
cahtati sau regiuni.
Aceste echipe vor functiona
sub supravegherea oficiului de
orientare pe care-1 va indica Mi-
nisterul, lucrarile lor urmând
sa fie incorporate lucrärilor o-
ficiului.
13. Oficiile sunt tinute sa in-
f iinteze caziere pentru toti aceia
pe care ii examineaza.
14. In vederea .pregatirii per-
sonalului trebuitor oficiilor de
orientare profesionalä, a direc-
tivelor si supravegherii tehnice
ce trebueste data oficiilor de o-
rientare, pentru stabilirea mo-
nografiilor pe meserii si testelor
profesionale, precum si pentru
studierea tuturor problemelor in
legatura cu o mai stiintifica or-
ganizare a muncii, se infiinteaza
institute psihotehnice.
15. Atributiile speciale ale a-
cestor institute sunt in lega-
turá cu:
1. Orientarea profesionala care
tinde sä dea fiecaruia posibili-
tatea sä-si aleaga profesiunea
cea mai potrivita aptitudinilor
sale trupesti si sufletesti.
2. Organizarea stiintifica a
uceniciei care tind O. gaseasca
cele mai bune metode de pre-
dare a unei meserii, in cel mai
scurt timn, cu cea mai redusä
sfortare, cu un minimum de
cheltuieli si maximum de ran-
dement.
3. Selectia profesionald care
tinde sa dea atelierelor, uzine-
lor, caselor de comert, adminis-
tratiilor publice etc., posibilita-
tea sa-si recruteze dupa me-
tode sigure si obiective lucra-
tori, tehnicieni si personalul ad-
ministrativ cel mai a:pt si mai
potrivit.
4. Organizarea stiintifica a
muncii care tinde sa gaseasca
metodele cele mai bune prin
care lucratorii sa poata ajunge
la maximum de productie in
 666 30 Apri lie 1936

conditiile cele mai prielnice pen- propriu meseria a chrei in-

tru shnätatea lor trupeasch struire formeazh obiectul con-
sufleteasch. tractului de ucenicie, sau au un
5. Organizarea stiintifich a In- conduchtor care indeplineste a-
treprinderilor care tinde sh ga- ceste conditiuni;
seasch cea mai rational:à orga- b) Nu au fost dechzuti defini-
nizare a diferitelor intreprin- tiv sau temporar, prin justitie,
deri, In asa fel ca personalul se- din dreptul de a tine ucenici din
lectionat, duph cele mai sigure cauza unei insufieciente de pre-
criterii, instruit i educat dupa ghtire profesionalk rea credinth
cele mai bune metoole si lucrând in executarea contractelor de
duph cele mai eficace procedee ucenicie, sau a unei purthri vi-
sä, poath coopera inteo unitate cioase, prin care surd improprii
deshvarsitä, de actiune, asigu- de a asigura educatia morala
rand buna functionare si maxi- profesionalä a ucenicului.
mum de randamént intreprinde- Dechderea poate fi pronuntath
rii. la cererea Ministerului Mun.cii,
6. Prevenirea accidentelor de Shnätätii si Ocrotirilor Sociale,
munch si reeducarea, profesio- a Camerei de munch compe-
nalä a accidentatilor, care tinde tenth, a ucenicului sau a repre-
sh studieze, In colaborare cu A- zentantului säu legal, dar in a-
sigurhrile Sociale, spre a reco- cest gin urmä caz numai In ca-
manda intreprinderilor i insti- drele procesului de reziliere a
tutiilor interesate mijloacele contractului de ucenicie;
metodela cele mai potrivite pen- c) Nu au fost condamnati defi-
tru prevenirea accidentelor nitiv pentru crime sau pentru
reeducarea accidentatilor. vreuna din faptele prevhzute de
16. In afara de institutele art. 262 phnh la 267 din codul
psihotehnice din Bucuresti penal sau de articolele similare
Cluj, in fiinth astAzi, se vor pu- din celelalte legiuiri penale In
tea Infiinta succesiv dupa posi- ninth, iar dung 1 Ianuarie 1937,
bilitätile de a gási personal po- de art. 419 Ong, la art. 442 din
trivit si de a putea acoperi chel- noul cod penal;
tuielile neceAare i institutele d) Nu au fost condamnati la
din Iasi, Cernhuti i Timisoara. pedepse infamante;
Conducerea institutelor psiho- e) Nu au fost dechzuti din
tehnice va fi Incredintath de eh- drepturile de a fi tutori;
tre Ministerul Muncii, Sän Rh- f) Patronii persoane fizice
tii si Ocrotirilor Sociale persoa- care au Imp Unit vArsta de 25
nelor care posedh titlul de doc- ani.
tor si au activitate si lucrári in 18. Patronul bärbat care nu
specialitate. este cásátorit i cel insurat care
nu locueste Impreunh cu sotia
CAPITOLUL II sa nu poate angaja ucenice sub
Uc enicia varsta de 18 ani.
19. Ucenic poate fi cel care:
Sectia I a) A implinit vArsta de 14 ani;
Condifiile uceniciei b) A absolvit cursul primar.
Acei care nu indeplinesc a-
17. Pot tine ucenici patronii, ceastä conditie vor putea in mod
persoane fizice sau juridice, exceptional obtine, numad in
care: interval de 5 ani dela aplicarea
a) Intrunesc toate conditiile legii, dispensä dela inspectora-
legale pentru a exercita pe cont tul muncii din regiunea in care

www.digibuc.ro
 30 Aprille 1936
ucenicul Ii are clomiciliul, care
va butArt luAnd avizul organe-
lor scolare, a Camerei de muncá
si a Camerei de comert si indus-
trie;
c) Face dovada cu certificat
medical ca starea sAnatAtii Ii
Ingldue sa, urmeze meseria, a-
leasa.
Certificatul medical va fi eli-
berat gratuit si obligatoriu de
medicii asigurärilor sociale, iar
In lipsa acestora de medicii Sta-
tului, judetelor si comunelor, de
cei angajati cu contract de co-
mune, In baza legii din 11 Mar-
tie 19351) si de &are medicii Ca-
merelor de muncg.
Supusli sträini nu pot fi uce-
nici decât cu autorizatia Minis-
terului Muncii, Sänätätii si 0-
crotirilor Sociale numai dacä
este reciprocitate In Statele res-
pective.
20. Inspectoratul muncii, la
cererea celor interesati si cu a-
vizul comun al Camerei de mun-
ca si al Camerei de industrie
comert, poate limita numärul
ucenicilor la un patron, In ra-
port cu numärul salariatilor ca-
lificati ce tntrebuinteazg In a-
ceeasi meserie.
Aceste norme se stabilesc de
Ministerul Muncii, Sänätätii 8i
Ocrotirilor Sociale prin decizii
mi ni steri ale.
Numärul ucenicilor se va de-
termina In temeiul posibilitäti-
lor de pregätire a lor si a lipsei
de lucru ce bântue In aceeasi
meserie.
Impotriva hot6rIrii inspecto-
rului muncii, cei nemultumiti
au drept de apel la jurisdictia
profesional5, In termen de 30 zile
libere dela comunicarea hotä-
rtrii.
21. Intreprinderile care pri-
mesc. In mod obisnuit, comenzi
dela Stat, juclet sau comung, a-
1) A se vedea Legea pentra anga-
jamente de mediei rurali, din 11
Martie 1935, la pag. 138, vol. XXIII.
www.digibuc.ro
667
vánd un numär mare de mun-
citori, $i care prin natura pro-
ductiei lor au nevoie de ucenici,
pot fi obligate, prin Decret Re-
gal, dat pe temeiul unui jurnal
al Consiliului de Ministri, In
urma propunerii motivatä a Mi-
nisterului Muncii, Sänätätii
Ocrotirilor Sociale, sä primeascä
un anumit numar de ucenici 4i
pe baza avizului conform al
Consiliului economic superior
sg. Infiinteze ateliere speciale
pentru ucenici.
Fang, la Infiintarea Consiliu-
lui economic superior se va lua
aviznl bJniunij Camerelor de co-
mert si industrie.
Nerespectarea acestor dispo-
zitii atrage, pentru Intreprinde-
rea contravenientä, aplicarea
unei amenzi dela 5.000-50.000
lei.
In caz de recidivä, se va apli-
ca maximum de amendä, deose-
bit de aplicarea art. 36 din legea
de fatä.
22. In predarea cunostintelor
meseriei, patronul se va conduce
dui:a un program fixat pentru
fiecare grupg de meserii, de Mi-
nisterul Mundt Sängtatii si 0-
crotirilor Sociale, prin regula-
ment special.
Intocmirea acestor programe
se va face de Minister, cu avi-
zul tJniunii Camerelor de co-
mart si industrie si a Uniunii
Camerelor de muncg.
23. Camerele de muna, vor
tine o evidentä de toti ucenicii
angajati In circumscriptia lor,
Intocmind pentru fiecare ucenic
ate o fise. Aceastà fise va cu-
prinde:
a) Numele si pronumele, na-
tionalitatea, confesiunea, locul
de nastere (comuna, judet), data
nasterii;
b) Numele, pronumele, domi-
ciliul, profesia, titlul de capaci-
tate, ale patronului i persoanei
1nsärcinate cu preggtirea uceni-
cului;
668 30 Apr Ilie 1936
c) Numele, pronumele, domi-
ciliul reprezentantului legal al
ucenicului (phrinte, tutore);
d) Studiile ucenicului la data
angaj drii;
e) Data inregistrarii contrac-
tului de ucenicie;
f) Cursul profesional la care
urmeaza ucenicul;
g) Data absolvirii cursului
profesional si numhrul certifi-
catului scolar;
h) Data Incethrii contractului
de ucenicie si numärul cu care
a fost Inregistrat certificatul de
ucenicie;
i) Observatiuni
Sectia II
Contractul de ucenicie
24. Pentru ca un contract de
ucenicie sh fie valabil, trebue sä
fie fäcut In scris si apoi Inregis-
trat la Camera de munch.. El va
cuprinde:
a) Indicarea pärtilor sau In
cazul când uceniciul este mai
mic de 18 ant si aceea a repre-
zentantului säu legal;
b) Determinarea meseriei si a
tuturor conditiilor In care se face
Invätätura;
c) Conditiile de salarizare a
ucenicului, In cazul child o re-
munerare bäneasch s'ar fi stipu-
lat intre pärti;
d) Declaratia ucenicului sau a
reprezentantului shu legal, cá
ucenicul nu este legat prin vre-
un contract anterior valabil;
e) Durata contractului nu
poate fi mai mich de 3 ani si
mai mare de 4 ani, socotith dela
data inchelerli;
0 Se va stipula In sarcina cui
eade Intretinerea ucenicului.
Minorii sub värsta de 18 ani
trnpliniti, nu pot Incheia con-
tracte individuale de munch., cle-
at cu autorizarea pärintilor,
tutorilor sau a persoanelor care
au ráspunderea legalä a protec-
tiunii bor.
In lipsa tuturor persoanelor
www.digibuc.ro
,
enumerate mai sus, minorul mai
mic de 18 ani va putea dobändi
autorizarea dela Camera de
munch.
Minorii trecuti de 18 ani, fie
eh aunt emancipati sau nu, se
bucurá de depling libertate de a.
contracta, fail a mai avea ne-
voie de asistenta protectorilor
legali cerutá de dreptul comun.
Patronul este obligat sh In-
cheie contractul de ucenicie, In
termen de 30 zile dela primirea.
In serviciu a ucenicului.
Contractul de ucenicie Incheiat
va fi Inregistrat la Camera de
munch In eel mult 30 zile dela.
data incheierii.
Patronul care nu se va con-
forma dispozitiilor de mai sus,
se va pedepsi cu o amendä dela
500-2.000 lei. In caz de recidivä,
se va pedepsi cu maximum de
amendä, deosebit de aplicarea
art. 36 din legea de fath.
25. and patronul ucenicului
este tatal shu, contractul se In-
locueste prin o declaratie fäcutá
de patron, in termen de 15 zile
dela intrarea In ucenicie cu con-
tinutul punctelor b, d, e, din ar-
ticolul precedent si adresatä Ca-
merei de muncá pentru inregis-
trare. Data inceperii uceniciei
se va socoti din ziva Inregistrá-
rii declaratiei.
Termenele fixate pentru In-
cheierea si inregistrarea con-
tractului de ucenicie se vor res-
pecta si la inaintarea si Inregis-
trarea declaratiei.
Dispozitiile referitoare la eli-
berarea certificatului de uceni-
cie si sanctiunile preväzute la
art. 45 si 47 se aplich si patro-
nilor din acest articol.
26. Contractul de ucenicie se
socoteste definitiv incheiat, nu-
mai duph, trecerea unui termen
de incercare, de minimum o luna
% maximum 4 luni, socotit dela
inregistrarea contractului. In
lipsa dispozitiei contractului,
 30 Apri lie 1936
termenul de incercare este de 3
luni.
Termenul de incercare se va
socoti in durata uceniciei.
27. Absentdrile nejustificate
ale ucenicului, mai lungi de o
lund pe an, prelungesc deplin
drept durata contractului, cu
Indoitul timpului de absentare.
Absentárile trebuesc reclamate
de patron Camerei de muncd, in
termen de 60 zile, socotite dela
incetarea lor.
28. Contractele de ucenicie
sunt seutite de orice taxe si tim-
bre.
Ministerul Muncii, Sánätätii
si Ocrotirilor Sociale va prescrie
un formular-tip de contract de
ucenicie, in conformitate cu le-
gea de fatd.
Cu prilejul inregtsträrii con-
tractelor de ucenicie partile vor
depune toate actele In original,
sau copii legalizate, prin care se
face dovada indeplinirii tuturor
conditiunilor legale, iar Camera
de muncd va cerceta valabilita-
tea lor, putand refuza inregis-
trarea celor intocmite contrar
pre vederilor legii.
Sectia III
Obligati* patronului
29. Patronul este obligat sä,
invete pe ucenic, fie el insu*i, fie
prin personalul anume desem-
nat al stabilimentului sdu, me-
seria preväzutä in contract.
In cazul când patronul con-
statä lipsa de aptitudini a uce-
nicului, pentru meseria pe care
doreste sä, o invete, este dator sä,
aducil acest fapt la cunostinta
reprezentantului legal al uceni-
cului sau Camerei de muncI, in
cel putin 4 luni si cel mult 6 luni
dela inceputul uceniciei, altfel
rdspunde pentru lipsa rezultate-
for satisfácátoare ale ucenicu-
lui. In acest caz se poate cere
rezilierea confractului fdrá vreo
despágubire din partea patro-
nului.
www.digibuc.ro
669
Pregdtirea ucenicului se face
in intreprinderea patronului cu
care s'a incheiat contractul.
Persoana desemnatá pentru
pregátirea ucenicului, trebue sl
indeplineascd toate conditiile
necesare pentru exercitarea per-
sonald a respectivei meserii pe
cont propriu.
30. Patronul mai este obligat
sä, se poart`b fatd de ucenic ca
un bun pärinte de familie, ingri-
jindu-se de educatia sa, supra-
veghindu-1 neintrerupt, intere-
sându-se de purtarea sa in a-
fard si sd,-1 apere de maltratárile
salariatilor intreprinderii sau ale
membrilor familiei sale si sa-i
asigure o gdzduire igienicd.
31. Ucenicul nu poate fi pus
sd execute decât acele munci
sau servicii care sunt in direetä,
legaturd, cu meseria si care tre-
bue sä, fie proportionate cu pute-
rea sa fizid, sau intelectuall
Munca sau serviciile nu vor pu-
tea fi prestate decât in timpul
orelor legale de munc.d.
Ucenicul nu va putea fi intre-
buintat la munci casnice in folo-
sul patronului sau al familiei a-
cestuia.
Patronul va aplica fatá de u-
cenic dispozitiile din legea pen-
tru ocrotirea muncii minorilor
si femeilor si durata muncii din
13 Aprilie 1928 1).
32. Patronul este obligat 0,
acorde ucenicului, in vederea
completärii pregátirii $i a cu-
nWintelor teoretice trebuitoare
meseriei, timpul necesar urmd-
rii cursurilor profesionale. Acest
timp va fi socotit in numdrul
orelor de muncd zilnicd pe care
ucenicul este obligat sä, 1e pres-
teze.
33. Patronul este obligat sä,
acorde ucenicului un concediu
anual de odihnd, de cel putin 15
I) A se vedea Legea pentru oero-
trea muncii minorilor §i femeilor, din
13 Aprilie 1928, la pag. 1030, vol.
XVXVI, eu mod. din 11 Oct. 1932.
670 30 Apri lie 1936
zile, In afarA de sArbAtorile le-
gale. Acest concediu va fi pltt-
tit in caz cand contractul pre-
vede salarizarea ucenicului. In
caz de boalA sau debilitate fi-
zick ucenicul are dreptul la con-
cediul prescris de medicii asi-
gurArilor sociale. DacA acest com
cediu trece peste 30 zile, contrac-
tul de ucenicie se va,prelungi cu
durata timpului absIntat.
34. Salariul prevAzut in con-
tractul de ucenicie se plAteste in
mana ucenicului la fiecare 15
zile.
35. Timpul servit de ucenic
la un alt patron se va adAuga
timpului servit la noul patron
de aceeasi meserie, dacá schim-
barea s'a fdcut conform legii.
36. Dreptul de a tine ucenici
poate fi ridicat de justitie in chip
vremelnic, ori pentru totdeauna,
dacá se constatá cl patronul s'a
fAcut vinovat de abateri grave
dela obligMiile sale legale sau
contractuale.
Sectia IV
Obligatiile ucenicului
37. Fatä de patron si fatA de
persoana care este insArcinatä
cu pregAtirea sa profesionalk
ucenicul este obligat:
a) SA se poarte cuviincios a-
tat in intreprindere, cat si in
afar A;
b) SA execute constiincios i cu
bunA credintA lucrArile sau in-
sArcinArile ce i se dau;
c) Sá indeplineasch toate inda-
toririle prevAzute in contract,
regulamentul de muna, sau legi;
d) SA pAstreze secretul intre-
prinderii;
e) SA nu exercite o altd ocupa-
tie fArA consimtimantul patro-
nului.
De asemenea este obligat sI-si
completeze instructiunea, intre-
buintand in acest scop orele ce
i se acordd de patron pentru in-
vAtáturk
www.digibuc.ro
Sectia V
Incetarea contractului de uce-
nicie
38. Contractul de ucenicie in-
cheiat impotriva dispozitfilor
prezentei legi este nul.
Contractul a cärui executare
este imposibilá din cauze de for
tA majork cand patronul a fost
decAzut din dreptul de a tine u-
cenici, cand patronul sau uce-
nicul inceteazA din vieatd, ince-
teazA de plin drept.
39. Contractul de ucenicie
poate fi desfiintat prin reziliere
din urmátoarele motive:
1. Din cauza patronului:
a) Dad, suferá de o board in
delungatd, ti schimbA profesiu-
nea, Ii mutA domiciliul in altA
lodalitate, sau dacti trece intre-
prinderea dsupra altuia;
b) Dacá este declarat in stare
de faliment;
c) DacA nu executá obligaiile
esentiale prescrise de lege sau
stipulate prin contract;
DacA patronul, vreun mem-
bru al familiei lui, conducAtorul
intreprinderii sau altA persoanA
insárcinatA cu supravegherea,
sAvarseste impotriva ucenicului
violente sau injurii grave, fapte
din care sA se poatg, constata cl
situatia ucenicului a devenit in-
sunortabill.
2. Din cauza ucenicului:
a) Dacá suferA de o boalá in
delungatA;
b) DacA se constatá lipsa de
aptitudini a ucenicului pentru
meseria ce urmeazA sA o invete;
c) DacA persoana care II intre-
tine isi mutä domiciliul in altá
localitate, intru cat patronul nu
ia asupra sa aceastá sarcinA
färä a impune ucenicului noi o-
bligatiuni;
d) DacA existA asupra acele-
easi meserii un contract de uce-
nicie anterior si valabil;
e) Dach nu-si indeplineste o-
bligatiile esentiale prescrise de
lege sau stipulate prin contract;
 30 Apri lie 1936
f) Dacg fao, de patron sau subrogati in drepturile i obli-
vreun membru al familiei lui
sgvgrseste violente, calomnii sau
injurii grave;
g) Dacg executarea contractu-
lui ar pune in primejdie vieata
sau sängtatea ucenicului.
40. Contractul de ucenicie
mai poate fi desfiintat i pentru
cazul and una din 01.0 este
chematg sub drapel pentru ser-
viciul militar activ sau mobili-
zare.
Dacg patronul fiMd chemat
sub drapel, lasa In locul sgu un
maestru concluator, contractul
de ucenicie poate râmâne in vi-
goare.
41. Contractul de ucenicie se
considera desfiintat prin consim-
timântul tacit al pârtilor când
dupg 60 zile de absentg nemoti-
vatg a ucenicului, patronul nu a
reclamat in justitie lipsa uceni-
cului In termen de 30 zile libere,
socotite dela trecerea timpului
de 60 zile.
42. Rezilierea contractului tre-
bue reclamatá In justitie in ter-
men de 30 zile libere socotite de
la data and partea a luat cu-
nostintá despre faptul care con-
stitue motivul de reziliere.
Pentru ucenicul mai mic de 18
ani, in afarg de reprezentantii
sgi legali, poate cere rezilierea
si Camera de muna si aceasta
numai in linsa parintilor.
In caz de admitere a rezilierii,
partea vinovatá poate fi con-
damnatg $i la despggubiri.
In procesele de reziliere toate
mijloacele de probatiune sunt
admise.
43. Vânzarea, arendarea sau
concesionarea stabilimentului nu
dg loc la desfiintarea contractu-
lui, daa ucenicul a continuat
de fapt sg lucreze sub indruma-
rea i supravegherea cumpgrg-
torului, arendasului sau conce-
sionarului, cel putin 3 luni.
Acestia sunt considerati ca
www.digibuc.ro
671
vechiului patron.
44. Incetarea sau prelungirea
din mice motiv al contractului
de ucenicie se va inregistra in
termen de 15 zile libere, la Ca-
mera de muncg competintg.
Sectia VI
Certificatul de ucenicie
45. Patronul este obligat, fie
la Implinirea, fie la Intrerupe-
rea contractului de ucenicie, sg
elibereze ucenicului un certificat
de ucenicie.
Acesta va cuprinde:
a) Date le personale ale uceni-
cului;
b) Durata uceniciei efectiv fm-
plinitg;
c) Meseria pentru care a fost
preggtit;
d) Aprecierea generalg asupra
cunostintelor profesionale si a
iscusintei ucenicului, fgrg a se
putea face vreo insemnare asu-
pra purtgrii acestuia.
Ministerul Muncii, Sángtätii
si Ocrotirilor Sociale va intocmi
un formular tip pentru certifi-
catul de ucenicie, in care caz eli-
berarea pe acest formular este o-
bligatorie.
46. Patronul va prezenta a-
cest certificat Caraerei de mun-
cg si va cere constatarea stagiu-
lui fäcut sau a termingrii uceni-
ciei i confirmarea certificatu-
lui. Pe temeiul certificatului de
terminarea uceniciei, ucenicul se
va putea prezenta la Comisia de
calificare profesionalg, potrivit
art. 112 pentru obtinerea cartii
de lucrgtor.
Obligatia de a elibera certifi-
cat incumbá oricgrui patron la
care ucenicul a lucrat fgrg sg-si
fi terminat ucenicia.
Patronului, care nu va elibera
certificatul de ucenicie in ter-
men de 15 zile dela terminarea
uceniciei, i se va aplica o amen-
dg dela 500-2.000 lei, cu aplica-
672 30 Aprilie 1936

rea amenzii maxima In caz de , unelte, iar patronilor care au

recidiva. pus ravna in pregatire si edu-
Este cu totul oprit a se face In catia ucenicilor li se vor clecerne
certificat orice alte Insemnari. distinctiuni.
47. Ucenicul caruia i se re- Cu aprobarea Mini sterului
fuza eliberarea certificatului de Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor
ucenicie se va adresa Camerei Sociale se vor putea bate me-
de munca din regiune, care In dalii cu prilejul concursurilor
termen de 15 zile se va pronunta mai importante.
asupra cazului si va elibera a-
cest certifi cat. CAPITOLUL III
Impotriva hotarIrii Camerei de Cursuri profesionale penfru ucenici
munca se poate Indrepta plan- Sectia I
gere de catre patron sau ucenic,
In termen de 30 zile libere dela Infiintarea fi organizarea
pronuntare la Inspectoratul cursurilor
muncii, care se va rezolva In 50. In vederea completarii,
mod definitiv, pe cale adminis- pregatirii profesionale si educa-
trativa, In termen de 30 zile dela tiei ucenicilor din industrie si
Inregistrarea ei. comert, se Infiinteaza cursurile
Sectia VII profesionale cu o durata de 3
Concursuri pentru ucenici sau 4 ani dupa, nature sneciali-
tatilor.
48. In vederea unei cat mai 51. Cursurile profesionale pen_
temeinice Invataturi a mestesu- tru ucenici pot fi Infiintate si In-
gurilor, Ministerul Muncii, SA- tretinute de:
natatii si Ocrotirilor Sociale va a) Ministerul Muncii, Sanata-
putea randui, dupa nevoie, con- tii si Ocrotirilor Sociale, judete
cursuri practice pentru ucenici. sau comune;
Aceste concursuri se vor orga- b) Camerele de munca si Ca-
niza In timpul sau Ia sfarsitul merele de comert si industrie;
uceniciei si In colaborare cu Ca- c) Intreprinderile industriale
merele profesionale, cu asocia- sau comerciale de Stet, judet,
tile profesionale de patroni $i comuna, sau particulare.
de salariati si cu Intreprinderile d) Organizatiile legal consti-
industriale. tuite ale cultelor istorice recu-
Concursurile vor putea fi ge- noscute prin legea cultelor;
nerale, locale, pe meserii sau nu- e) Aso ciatiile prof esionale,
mai pe Intreprinderi. culturale sau confesionale, daca
Data concursurilor si materia membrii acestor asociatii sunt
lucrarilor se vor aduce la cunos_ cetateni romani, asociatiile au
tinta celor interesati prin publi- o personalitate juridicä si daca,
cit ate. activitatea lor este recunoscutä
Organizarea concursurilor des- ca folositoare interesului ob-
pre care se vorbeste In alineatele stesc.
precedente, se va face de catre Persoanele fizice dad, nu sunt
Ministerul Muncii, Sanatatii si patroni nu pot Infiinta astfel de
Ocrotirilor Sociale, cu avizul U- cursuri.
niunii Camerelor de Comert si 52. Cursurile profesionale sunt
Industrie si al Uniunii Camere- obligatorii pentru toti ucenicii
lor de munca. si ucenicele din industrie si co-
49. Ucenicilor care au dovedit mert mai mici de 18 ani.
destoinicie In Invatarea meste- Cursurile profesionale organi-
sugurilor li se vor da premii In zate si Intretinute de Stat, ju-

www.digibuc.ro
 30 Aprille 1936 673

dete, comune, Camerele de mun- sionale, ucenicii, a cdror limbá

cd, Camerele de comert *i in- maternd nu este eceeasi cu lim-
dustrie, intreprinderile indus- ba de predare cursurilor, pot
triale sau comerciale de Stat, fi Inscrisi numai cu aprobarea
judet, comune, sunt gratuite. Ministerului Muncii, Sänätätii
Cursurile profesionale organi- Ocrotirilor Sociale.
zate si Intretinute de stat, vi:r 57. Cursurile profesionale pen-
functiona In localurile *colilor tru ucenici se Impart In 3 cate-
publice. gorii:
53. Ministerul Muncii, Sänä- a) Cursuri profesionale pentru
tii Ocrotirilor Sociale va ho-
taxi In fiecare an, In cursul lu-
ucenicii industriali;
b) Cursuri profesionale pentru
nii August, cursurile profesio- ucenicii comerciali;
nale care pot fi Intretinute de c) Cursuri profesionale pentru
Stat In limita fondurilor dispo- ucenice.
nibile, stabilind in acelasi timp Aceste cursuri se vor organize
localitätile si profesiile pentru pe bresle, potrivit desvoltárii in-
care se aplicd obligativitatea pre- dustriale sau comerciale a loca-
väzutd, la art. 52 din prezenta Math.
lege. Dac5, numdrul ucenicilor din-
54. Niciun curs profesional tr'o anumitá breaslä, nu Ingd-
nu va putea lua fiintä fall au- duie Infiintarea unui curs, a-
torizarea prealabild a Ministe- tunci, In cuprinsul aceluia*i
rului Muncii, Sdnätätii si Ocro- curs profesional, ucenicii vor fi
tirilor Sociale, In competinta cd- grupati In clase potrivit bres-
ruia cade si controlul acestor lelor din care fac parte.
cursuri, afarä de cursurile In- lia localitätile In care numärul
fiintate de Ministerul Instructiei ucenicilor este redus *i nu se pot
pe baza legilor Invätámântului Infiinta nici clase pe bresle,
comercial i profesional. cursurile profesionale vor fi co-
Autorizarea de functionare a mune pentru ueenicii industriali
cursurilor profesionale pentru *i comerciali.
ucenici, infiintate de Care Ca- In mice caz, cursurile profe-
mere profesioriale, asocia:-,ii pro- sionale vor fi separate pentru u-
fesionale, asociatii culturaIe sau cenici si separate pentru uce-
esociatii confesionale, se va da nice.
cu respectarea conditiilor prevä- 58. Limba de predare la cursu-
zute in art. 75. rile profesionale pentru ucenici
55. Ucenicii care au rnai pu- este cea ronaänd.
tin de 7 clase primare *i -care do- 59. Prin derogare dela dispo-
vedesc cä urmeazd regulat cursu- zitia prevázutá de art. 58, limba
rile profesibnale pentru ucenici, de predare la cursurile profesio-
Intretinute sau autorizate d,e nale Infiintate de cdtre asocia-
Stat, sunt scutiti de obligativita- profesionale, culturale si
tea prevázutá la art. 6 si 16 din confesionale, va putea fi aeeea
legea Invätämântului primar al a populatiunit de eonfestune
Statului din 1934 f). respeetiva, in afard de obiectele
56. La cursuriIe profesionale istoria i geografia tärii, care
Infiintate de aftre organizatille vor fi predate obligator In lina-
cultelor sett die ettre asociatille ba romând.
profesionale, eulturale i confe-- La aceste curstrri profesionale,
i) A se vedeti Legea Inviitämttntu- obiectelet iimbe romând,, istoria
lui priluar, din 5 Iuli 1934., la rag. si geografia Wit preetnn
442, vol. XXII. ducatia cetäteneascd, vor ti pre-
www.digibuc.ro
C. Ilamangiu, vol. XXIV. 43.
674 30 Apri lie 1936
date obligator Intr'un numär de
ore egal cu acel prevAzut pentru
cursurile profesionale organizate
de minister.
Persoanele care vor preda ma-
terii cu privire la limba româng,
istoria si geografia tärii, vor tre_
bui sä indeplineascg conditiu-
nile de capacitate, in conformi-
tate cu dispozitiunile legilor in-
vätämäntului public 1).
60. Numärul orelor ce vor fi
predate pe clase si pe ani scolari
va fi, dupg, bresle si dupg regi-
uni de cel putin 270.
Cursurile profesionale incep
la 15 Sepemvrie si se terming la
31 Mai.
61. Materiile de invätgmânt
la cursurile profesionale pentru
ucenici vor fi corespunzgtoare
categoriei profesionale din care
face parte cursul nrofesional
anume:
1. Pentru ucenici industriali:
a) Cunoasterea materialelor,
uneltelor, masinilor unelte, pro-
cedeelor de lucru si intocmirea
clevizelor;
b) Citirea si intocmirea schi-
telor ì desenelor;
cl Cunostinte generale cu apli-
catii practice la aritmetica, geo-
metrie, fizicä $i mecanicg prac-
ticg;
d) Notiuni asupra tinerii re-
gistrelor unui atelier i facerea
corespondentei.
2. Pentru ucenici comerciali:
a) Cunoasterea mgrfurilor pre-
cum i a locului lor de produc-
tie $i a pietelor de desfacere;
b) Transportul mgrfurilor, cos-
tul transportului si formele ne-
cesare;
c) Notiuni generale de conta-
bilitate j inerea registrelor.
1) A se vetlea Legea Infatämäntu-
lui seeundar industrial, din 16 Apri-
lie 1936, la pag. 555, acest vol., pre-
cum $1 Legea Invitämintului seeun-
dar comereial, din Aprilie 1936, la
pag. 479, aeest volum.
www.digibuc.ro
In afarg de cunostintele de
pregätire profesionalg se vor pre-
da ucenicilor j materii referi-
toare la scrisul si cititul corect
al limbii române, socotitul, isto-
ria, geografia, igiena $i edueatia.
cetäteneascg i religios moral
si notiuni generale asupra legis-
latiei muncitoresti.
Prin regulament se vor stabili
programele analitice pentru di-
feritele obiecte de invätämänt pe
an si pe bresle sau grupe de
bresle.
Manualele folosite in cursurile
profesionale trebue sä fie intoc-
mite in conformitate cu progra-
mele analitice.
Sectia II
Certificatul de absolvire al
cursurilor
62. Promovarea fiecgrei clase
se va face pe baza notgrilor dirt
cursul anului $i a unui examen
de promovare asupra materiilor
Invätate.
La examenul de promovare
vor fi admisi numai acei care
au frecvenfat cursurile in acel
an scolar.
Ucenicii ultimei clase vor de-
pune un examen de absolvire
inaintea unei comisiuni formatä
din profesorii cursului profesio-
nal si prezldatä de un
delegat al ministertflui.
63. Ucenicii declarati absol-
venti ai acestor cursuri profesio-
nale, vor primi certificate de ab-
solvire, care vor fi valabile nu-
mai daca poartg viza ministe-
rului.
64. Absolventii scoalelor ei
cursurilor profesionale pentru
ucenici, care la publicarea legii
de fatg posedä certificate de ab-
solvire vizate de minister, se bu-
curg de toate ,drepturile pe care
legea de fata le acordg absolven-
tilor acestor cursuri.
 30 Aprilie 1936 675

Sectia III tivitate rodnica, In organizarea

Personalul didactic si functionarea cursurilor.
lu acest scop, Mibisterul Mun-
65. Recrutarea personalului ell, Sanätätii si Ocrotirilor So-
didactic al cursurilor profesio- ciale va intocmi pe baza rapoar-
nale pentru ucenici se va face telor de inspectie, un tablou cu-
dupà urmátoarele norme: prinz.ând numele si pronumele,
A. Pentru obiectele de culturd studiile, vechimea la cursurile
,profesionalá vor fi numite per- profesionale si calificarea po-
soane cu studii de specialitate, trivit activitatii depuse.
In modul urmátor: 67. Pentru conducerea cursu-
a) La cursurile profesionale rilor profesionale, Ministerui va
pentru ucenici industriali vor fi Insárcina pe unul din membrii
numite persoane cu titluri de in- Corpului didactic al cursului
gineri, arhitecti, sau alte aseme- profesibnal respectiv, cäruia i se
nea titluri academice, precum Si va acorda pentru aceasta o in-
absolventi ai scoalelor superi- demnizatie suplimentarl
oare de arte si meserii; 68. Plata personalului didac-
b) La cursurile profesionale tic dela cursurile profesionale
pentru ucenici comerciali vor fi pentru ucenici, Intretinute de
numiti In ordinea preferintii, de Stat, se va face dupa numd-
licentiatii ai Academiilor comer- rul orelor de curs.
ciale, precum si absolventii ai 69. Prevederile din legea de
scolilor superioare de comert; fata privitoare la programele a-
c) La cursurile profesionale nalitice, manualele Intrebuintate,
pentru ucenice vor fi numite ab- personalul didactic, orele de
solvente ale scolilor profesionale cursuri, controlul etc., se aplica
de gradul al II-lea, In totul si cursurilor profesionale
B. Pentru obiectele de culturä Infiintate de catre judete, comu-
generala privitoare la scrisul si ne, camere profesionale. aso-
cititul corect al limbii române, ciatii profesionale, culturale sau
socotitul, istoria, geografia si e- confesionale.
ducatia catäteneasca si religios- Angajarea personalului didac-
moralá, care se predau la toate tic al cursurilor profesionale se
felurile de cursuri profesionale va face de catre sustinatori, iar
pentru ucenici, vor fi numiti li- confirmarea de catre Ministerul
centiati universitari sau absol- Muncii, Sänätätil si Ocrotirilor
venti ai scolilor normale cu . Sociale.
practicá pedagogica. 70. Pe lânga cursurile profe-
Cunostintele de igiend vor fi sionale de Stat, judet sau co-
predate de &are medici, iar edu- muna, pot functiona eforii, care
catia religios-morala de catre sa .se Ingrijeasca de nevoile ma-
preoti sau licentiati In teologie. teriale ale cursurilor si pentru
Personalul cursurilor prof e- a stabili legaturi Intre cursuri,
sionale pentru ucenici va fi for- industrie, meserii, comert si sa-
mat din barbati, iar la acelea lariati.
pentru ucenice din femei. , Compunerea, organizarea si
66. .La angajarea personqu- functionarea acestor eforii va fi
lui didactic se va tine seamä, In analoaga eforiilor care functio-
primul rand de persoanele care neazá pe langa caminele de uce-
Indeplinind conditiile de studii nici.
dela art, precedent, au ,functio- Eforiile pot, cu autorizatia Mi-
nat la aceste cursuri, dovedind nisterului Muncii, Sanatiitii 0
calitäti didactice debsebite si ac- Ocrotirilor Sociale, pe,rcepe delay

www.digibuc.ro
676 30 Apri lie 1936
ucenici care sunt in stare de
a plat i patronii lor, anu-
mite taxe pentru materialul di-
dactic, rechizite scolare si ne-
voile de intretinere a cursurilor.
CAPITOLUL IV
Ceiminele de ucenici
Sectia I
Scopul ci felul caminelor
71. CAminele de ucenici sunt
institutii create cu scopul de a
asigura ucenicilor din meserii,
industrii si comert: locuintA,
hrang si odihnä, in conditii igie-
nice, precum si o educatie ingri-
jitä.
Cdminele de ucenici nu pot a-
dAposti deal ucenici, fie din
mai multe ramuri comerciale si
industriale, fie din una singurd.
Vor fi in orice caz cämine se-
parate pentru ucenici si sepa-
rate pentru ucenice.
Pe lAngä cäminele de ucenici
pot functiona si cantine munci-
toresti.
Asemenea cantine pot fi orga-
nizate si separat.
Ministerul Muncii, Sänätätii
si Ocrotirilor Sociale va putea
infiinta si colonii de varA pen-
tru ucenici.
72. CAminele de ucenici pot fi
infiintate si tntretinute de:
a) Ministerul Muncri, Sänätä-
tu i Ocrotirilor Sociale, judete
sau comune;
b) Camerele de muncd si Ca-
Mere le de comert si industrie;
Intreprinderile industriale
sau comerciale de Stat sau par,
ticulare;
d) Asociatiile profesionale, cul-
turale sau confesionale, dad,
membril acestor asociatid, sunt
români, daa au personalitate
juridicA i dacA, activitatea lor
este recunoscutd ca foiositoare
interesului obstesc;
e) Asociatiile anUme consti-
tuite 11 vederea tnfiintärli ifl-
treineiii i eäminelor de ticenici;
www.digibuc.ro
f) Persoanele fizice, numai pe
calea fondatiunii vor putea con-
stitui &Amine de ucenici, potri-
vit dispozitiilor cuprinse in ca-
nitolul III din legea pentru per-
soanelor juridice din 1924 1).
73. CAminele particulare de
ucenici nu pot lua fiintä deal
cu autorizarea Ministerului Mun-
cii, SAnätätii i Ocrotirilor So-
ciale. Aceastä autorizare se va
da cu respectarea conditiilor pre-
vAzute la art. 75.
74. Toate cäminele de ucenici
sunt supuse controlului Ministe-
rului Muncii, Sänätätii si Ocro-
tirilor Sociale, care ,i1 exercitä
prin inspectorii muncii, prin
functionari delegati cu inspec-
tarea criMinelor si prin orga-
nele de control ale cursurilor
profesionale de ucenici.
Directiunile cdminelor sunt
datoare sä inlesneascl acest con-
trol, dând toate lämuririle de
care organele de control ar a-
vea nevoie si punAnd la dispozi-
tie scriptele cAminului.
Sectia II
Conditiile de infiinfare
75. Pentru ca un cämin de
ucenici sä poatä lua fiintä, tre-
bue sä indeplineasca urmätoa-
rele conditiuni:
1. SA aibA un local care sä In-
deplineascA toate cerintele igie-
nei si ale cArui vecinätäti sä, nu
fie periculoase pentru morali-
tatea si igiena ucenicilor.
2. SA fie inzestrat cu
ohiectele trebuitoare
3. SA-i fie asigurate fandutile
sau veniturile trebuitoare pen-
tru o narmalA fUnctionare.
A se vedea Legea pentni per-
scanele juridiee din 6 Vebruarie
1.924, la pag, 24:1, vol.
we& din 22 Aprilie 1927, Tag. 601,,
vol. XV-.XITI.
 30 Apri lie 1936
Sectia III
Administratia caminelor
76. Fiecare amin de Stat
este condus de un director, care
are In sarcina sa Intreaga ad-
ministratie, gestiunea de bani si
efecte, partea educativa si cea
culturalk El este rAspunzAtor
de Intregul inventar al cdminu-
lui.
77. Directorul va fi ajutat fn
Indeplinirea atributiunilor sale
de:
a) Econom pentru partea de
administratie;
b) Unul sau mai multi peda-
gogi pentru partea de disciplink
educatie j activitate culturalA
si de personalul de serviciu.
78. Directorul unui amin de
Stat se numeste dintre persoa-
nele care au dat dovadA de pri-
cepere in problemele de educa-
tie si de bunA gospodArie si care
Indeplinesc conditiile cerute pen-
tru a fi numit profesor la scoa-
lele de ucenici, care conditie se
cere pentru viitor,
Directorul aminelor de Stat
se numeste i se inlocueste de
Ministerul Muncii, SAnAtAtii si
Ocrotirilor Sociale cu consul-
tarea eforiei aminului respec-
tiv si cu avizul conform al comi-
tetului de clirectie al fondulni
cAminelor. Inlocuirea nu se poate
face cleat In urma unei anchete
ordonatI si fAcutA de Ministe-
rul Muncii.
79. Pentru a putea fi numit
director, candidatul trebue sA
Indeplineasch urmAtoarele con-
ditiuni ce urmeazA a fi dovedite
cu acte:
a) SA fie român;
b) SA, aibA vArsta, de cel putin
30 ani;
c) SA nu fi suferit vreo con-
damnare inf amantA;
(1) SA aibg o moralitate recu-
noscutá.
80. Directorul va trebui ßá
depue o garantie In numerar
sau imobiliará In prim rang,
www.digibuc.ro
677
care sá reprezinte cel putin 5%
din bugetul special al aminului
pe care va avea sa-1 concluck
81. Personalul ajutátor In-
tr'un amin de Stat este numit
de Minister fie direct, fie In ur-
ma propunerii directorului
fAcutá cu vizul efo-
riei acelui amin.
Personalul de serviciu este nu-
mit sau schimbat de directorul
aminului, comunicând aceasta
si Ministerului.
82. Intr'un amin de Stat,
directorul, personalul ajutAtor
personalul de serviciu, prevAzuti
tn bugetul special al aminului,
primesc In amin locuintA, ilu-
minat, lzit, spälat i hrank
Intregul personal, inclusiv di-
rectorul, are alocatie de hranA
egal cu aceea a ucenicilor.
83. La aminele de ucenici
particulare, numirea i stabili-
rea atributiilor personalului de
serviciu si administrativ stunt
lAsate acelor care intretin arni-
Totusi, directorii aminelor
particulare, trebuesc, iTh mod 0-
bligatoriu si sub sanctiunea re-
vocArli antorizArii de functio-
nare a acelui amin. sA Indeplh
neascA conditille cerute de arti-
colul 79.
84. In acelasi amin, nu pot
avea functiuni membri ai ace-
leasi familii. Prin membri de
familie se Inteleg sot si sotie,
cumnat si cumnatá, precum
rudele de sAnge In linie directA
ascendentá i descendentA, iar
In linie colateralA pang la gra-
dul 4 inclusiv.
AceastA restrictiune nu pri-
veste personalul de serviciu.
Sectia 117
Admiterea ucenicilor
85. Admiterea ucenicilor In
aminele fie Stat se face pe cale
de concurs, cu preferintä dintre
fiii de sAteni, precum i dintre
ucenicii existenti.-
678 30.-Aprilie 1936
Data examenului se stabileste
de Ministerul Muncii, Sault dtii
Ocrotirilor Sociale.
86. Conditiile care se cer pen-
tru ca ucenicul sä fie inscris la
concursul de acimitere in cdmin
sunt;
a) SA aibá cel mult 1& ani si
cel putin 14 ani Impliniti;
b) Sd fi absolvit cel putin pa-
tru clase primare;
c) Sd fie copil de roman;
d) SA aibd consimtimantul pá-
rintilor sau a tutorelui legal;
ei Sä fie sändtos si. normal
desvoltat;
f ) Se' eibd aptitudini cerute
pentru meseria aleasd.
Pang la infiintarea oficiilor
de orientare profesionald, apti-
tudinile canclidatului vor putea
fi stabilite de medicul care face
examinarea medicaid a candi-
datilor si care va propune, atat
ucenicului cat si pärintilor, pro-
fesiunea cea potrivitd.
Candidatii care vor dovedi cd
au cursul primar de 7 ani sau
studii secundare echivalente, vor
fi scutiti de concurs. Decá insä
numärul acestora e prea mare,
atunci ei vor fi supusi la con-
curs.
87. In cazul arid numdrul
celor admisi la concurs este mai
mic decal numärul de Ideuri
disponibile in cdmin, Iocurile rd-
mase se vor complete cif uceni:
cil existenti in rheserii, indus-
trie si comert.
tonditiile pe care trebue sd le
Indeplineascd acesti ucenici pri-
miti fdrá concurs si modalitä-
tile de primire vor fi ardtate
regulament.
88. Cand conditiile dinteo lo-
calitate sau regiune o ingdclue
sau cand nevoile unei sneciali-
tAti o cer, Ministerul poate pre-
tinde candidatilor studii supe-
rioare cursului primal% Aceasta
se va faces ptin decizie ministe,
riald po baza raportalui moti-
vat al directiei muncii.
www.digibuc.ro
89. Pentru intretinerea fn &A-
min a ucenicilor, acestia, pdrin-
tutorii sau patronii lor, vor
plati o taxd care va fi stabilitd
anual de cAtre Ministerul Mun-
cii, Sdndtatii i Ocrotirilor So-
ciale.
Pentru cazuri bine justificate
de lipsä de mijloace i destoini-
cie la meserie si invdtáturd, pre-
cum si pentru imprejurärile cand
este nevoie de promovarea anu-
mitor specialitdti in localitati
sau regiuni determinate, Minis-
terul Muncii, Sandtatii si Ocro-
tirilor Sociale poate acorda scu-
tiri partiale sau totale de plata
acestei taxe.
90. Normele de admitere a
ucenicilor In cdminele particu-
lare sunt läsate la aprecierea a-
celor care intretin cäminul. In
mod obligator insd, ucenicii ad-
misi vor trebui sd fie copii de
roman!, sd aibd consimtimantul
pdrintilor sau al tutorilor le-
gali, O. fie ucenici in conditiu-
nile acestei legi si sd fie supusi
unei examindri medicale.
91. In cdminele de ucenici
particulare intretinute de aso-
ciatii confesionale, este cu totul
interzis sA fie primiti copii de
altd confesiune decal aceea ai
membrilor care compun asocia-
tia.
92. Neincleplinirea uneia din
obligatiile de mai sus. cld drep-
tul Ministerului Muncii, Sat-016-
W gi Ocrotirilor Sociale ca prin
organele sale, sd .ceard si sd ob-
tind IndepArtarea çlin cdmin a
oriedrui ucenic primit Mt% in-
deplinirea conditiunilor oblige-
torii de mai sus,
Sectia V
Functimarea cdminelor
93. Educatia ucenicilor in cd-
mine se va face astf el incat ei sd
fie indrumati cdtre muna, cin-
Ste, ordine i bung. camaraderie.
Orice activitate, menitd sd des-
volte pe ucenici din punct de
 30 Aprilie 1936
vedere fizic, religios-moral $i in-
-telectual, este Inghduit in camin
ratat timp cat intrebuintarea u-
cenicilor in aceastä, directiune
lau depaseste timpul liber al uce-
nicilor si nu prejudiciaza pre-
gatirea lor profesionalá.
94. Caminele de Stat sunt or-
ganizate pe baza completei eas-
punderi morale si materiale a
directorului i personalului a-
jutator.
Sectia VI
Ef anile cdminelor
95. Pentru a asigura &amine-
lor colaborarea initiativei pri-
vate si pentru a inmulti roadele
.activitätii acestor asezdminte, se
vor infiinta eforii pe lânga fie-
care cämin public, cu urmatoa-
rele atributiuni:
E. Sa fie consultate de director,
câte ori va fi nevoie, in pri-
vinta conducerii caminului din
Lc:late punctele de vedere and
raspunsul in forma de avize.
2. Sä dea avizul in chestia eh-
minärii din camin a ucenicilor
vinovati.
3. Sh dea avizul la cererea Mi-
nisterului Muncii, asupra tutu-
ror propunerilor fäcute de di-
rector, precum si avizele potri-
vit art. 78, alin. 2.
4. Sä colaboreze cu directorul
'la, Intocmirea bugetului cami-
nului.
5. SI faca propaganda in rân-
durile populatiei ca sä se intere-
'seze de activitatea caminelor
BA contribue la crearea fonduri-
for pentru intretinerea i inzes-
trarea lor.
96. Eforiile zaminelor sunt
compuse din membri de drept
xnembri coOptati:
A. Membri de drept aunt:
1. Pritaarul comunei sau un
delegat al sätz.
2. Un delegat al Camerei de
tomert si industrie.
3. Un delegat al Camerei de
munch.
www.digibuc.ro
679
4. Cate un preot de fiecare bi-
serica nationala, desemnat de
Mitropolia sau Episcopia res-
pectiva.
5. Un membru al corpului di-
dactic dela cursurile profesio-
nale pentru ucenici din locali-
tate, desemnat de acel corp.
B. Membrii cooptati vor fi In
numb' de 4 si vor fi alesi dintre
persoanele care au activat in di-
rectia educatiei i ocrotirii so-
ciale si a caror -onorabilitate si
interes pentru bindle obstesc
sunt recunoscute.
Dintre aceste persoane va tre-
bui sä fie un medic, un patron
un salatiat. Pe cat posibil me-
dicul va fi dela Asigurärile so-
ciale.
Directorul caminului va fi c-r6
drept secretarul eforiei.
Initiativa constituirli eforiei
revine Inspectoratului munch
respective.
Eforia cäminului este confir-
mata de Ministerul Muncii, Sä-
nätätii si Ocrotirilor Sociale,
prin decizie ministeriala.
Odata cu desemnarea membri-
lor dela Nr. 2, 3, 4 si 5 de sub
punctul A si a acelora de sub
punctul B. se va desemn.a i câte
supleant.
97. Dupä confirmare, eforia se
constitue alegandu-si un prese-
dinte un vicepresedinte i un
casier.
Când primarul comunei face
personal parte din eforie, el este
presedintele de drept.
Sedinti de constituire va avea
loc sub presedintia inspectoru-
lui munch.
98. Mandela meMbrilor efo-
riei, atat a celor de drept, cat si
a celor cooptati, este valabil pen-
tru o perioada de 4 ani.
Dach in timpul acestei speri-
oade vreunul dintre membrii de
drept Ij pierde calitatea sau
se retrage delegatia, mandatul
lui inceteaza.
In caz de vacanta declaratä
680 30 Apri lie 1936
prin deces, demisie, pierderea
calitätil In care a fost recoman-
dat, completarea eforiei se va
face prin confirmarea suplean-
tului respectiv. Mandatul mem-
brului Inlocuitor este valabil
0nä la data la care ar fi .ex-
pirat mandatul membrului
99. Eforia se va Intruni In
mod obligator cel putin odatä
pe lunä, si de ate ori nevoia o
va cere; ea va fi convocatä de
presedinte sau de secretar.
Eforia mai poate fi convocatä
In scris de 4 membri, precum
de organele de inspectie ale Mi-
nisterului.
Sedintele eforiei se tin la se-
Adiul cdminului.
Pentru ca o $edintä sä fie va-
labil tinutä, se cere prezenta a
cel putin 5 Membri.
Hotärfrile In sedintä se iau cu
majoritatea membrilor prezenti;
In caz de paritate votul pre$e-
dintelui sedintei decide.
100. In caz de vinä väditä do-
veditä prin referatele inspecto-
rului muncii sau eventuale an-
chete, Ministerul poate dizolva
eforia caminului. Aceastä clizol-
vare se face prin decizie mini-
steriall Camerele de comert si de indus-
In caz and vreun membru al trie $1 de asociatiile profesionale,
eforlei este lnlocuit pe nedrept
sau eforia e dizolvatä färä vinä,
cei nedreptätiti se vor putea a-
dresa contenciosului administra-
tiv.
101. Este incompatibiltate In-
tre calitatea de membru a efo-
riei caminului si aceea de fur-
nizor al gäminului,
Nerespectarea acestei preve-
deri atrage pierderea calitätii de
membru In eforie,
102. Eforiile aminelor de
Stat, constitulte conform dispo-
rItiunqor prezentei legi sunt de
drept persoane juridice.
103. Eforiile cäminelor au o
gestiune a lor, proprie, indepen-
www.digibuc.ro
dentä de gestiunea cäminului
respectiv care va fi controlatä
de Ministerul Munch, Sänätätii
Ocrotirilor Sociale.
Eforia va Inainta spre apro-
bare bugetul $i contul de ges-
tiune.
Organele de inspectie ale Mi-
nisterului au oricând dreptul de
control asupra acestei gestiunt
104. Banii sau efectele de
Stat, proprietatea eforiei cämi-
nului, vor fi In mod obligatoriu
depusi la Banca Nationalä, Ca-
sa Nationalá de Economil $1 Ce-
curi postale sau la sucursalele
lor,
O sumä inferioarti celei de lei
5.000 va putea fi retinutä de ca-
sierul eforiei pentru a se face
fatä, nevoilor urgente.
Fonclurile sau veniturile efo-
riei nu pot fi Intrebuintate de-
cât cäminul pe lângl
care functioneazA eforia.
105. In caz de desfiintare a
unui cämin, averea mobila sau
imobilä a eforlei acelui cämin,
trece de plin, drept In patrimo-
niul fondului pregItirii profe-
sionale".
106. Pe langa cäminele de-
pinzând de Camerele de muna,
culturale si confesionale, va
functiona un comitet compus din
trei persoane, special desemnate
de cätre Camerele profesionale
sau asociatiile respective pentru
a se Ingriji de mersul
si de orice chestiuni care pri-
vesc ucenicia.
107. Transformarea unui cl-
min de ucenici particulari In ca-
min de ucenici de Stat se va face
cu Indeplinirea formel legale a
unui act de donatie sau a unei
conventii. In acesté acte se va
mentiona averea mobild i imo-
bird a cäminului ce va trece In
patrimoniul Fondului pregäti-
rii profesionale".
 30 Aprilie 1936 681

PARTEA II distruse, se vor elibera dupli-

Calificarea §I perfectIonarea cate de atre Camerele de mun-
profesionalft a, unde a functionat comisiu-
nea de calificare, in urnagtoarele
CAPITOLUL I conditiuni: titularii vor inainta.
Sectia I o cerere scrisä la care vor ane-
xa dovada publicárii in Monito-
Titlurile de capacitate prole- rul Oficial despre pierderea
sionald $i vor prezenta chi-
108. Nimeni nu poate exer- tanta de plata sumei de 50 (cin-
cita vreuna din meseriile prevâ- cizeci) lei la Casa sau Oficiul de
zute de art. 3 din legea de fatá, asigurare respectiv.
daa nu posedä carte de lucrd- Duplicatul se va elibera nu-
tor (calfä) sau carte de me$ter. mai cu aprobarea Inspectoratu-
Persoanele care au certificat lui muncii.
de terminarea uceniciei vor pu- Sectia H
tea lucra pe baza acestui certi- Cartea de lucrator (calla)
ficat cel mult un an panä la
depunerea examenului de califi- 111. Cärtile de lucrátor se-
care. vor elibera acelora care au o
Acei ce lucreazá färá a poseda nregAtire completä de me$tesug.
aceste cárti de capacitate profe- 112. Carte de lucrätor se
sionalá, vor fi considerati ca lu- poate oMine pe baza de acte sau
crAtori sau mesteri clandestini, in urma unui examen.
sanctiunile pre- A. Vor obtine carte de lucrátor
väzute la art. 176 din aceastá In specialitatea studiilor fäcute
lege. pe baza diplomelor sau certifi-
Cártile de capacitate se vor catelor de absolvire:
elibera numai pe formulare ale 1. Posesorii certificatului de
Ministerului Muncii, Säntit Atli ucenicie $i a certificatului de-
$i Ocrotirilor Sociale, prevAzute absolvire a unui curs profesio-
cu fotografia titularilor. nal.
109. Cärtile de capacitate ale 2. Absolventii $colilor de spe-
salariatilor se pAstreazá de pa- cialitate prevAzute de art. 4 $i 5.
tron, atat tirnp cfit ei se afl5., in B. Vor obtine carte de lucrä-
serviciul acestuia. Patronul este tor pe baze de examen:
obligat sä le prezinte la cererea 1. Posesorii certificatelor de
organelor de control prevázute ucenicie care nu au absolvit un-
in legea de fatA. curs profesional.
Patronul este obligat sá Ina- 2. Ucenicii care au flcut uce-
poieze salariatilor la plecarea nicie la pärintii lor, potrivit ar-
lor din serviciu, indiferent din ticolului 25.
ce motive, cartile de capacitate 3. Persoanele care nu vor pu-
profesionalá care nu vor putea tea prezenta certificate de uce-
fi retinute sub niciun motiv si nicie, certificate de absolvire a
pentru nicio cauzl. unei scoli de specialitate, certi-
Nerespectarea acestor dispozi- ficate de absolvire a unui curs-
tiuni atrage pentru patronul profesional sau alte acte din
contravenient, aplicarea unei a- care la se constate pregátirea
rnenzi dela 500-2.000 lei, in a- lor profesionall.
MA, de despagubirile la care va Aceste persoane nu pot fi ad-
putea'li condamnat de justitie. mise la examen cleat cu auto-
-1 10. In locul cArtilor de capa,- rizarea Ministerului Muncii,Sk-
citate profesionalä, pierdute sau 'nätätii $i Ocrotirilor Sociale.

www.digibuc.ro
4682
Sectia III
Cartea de mefter
113. CArtile de mester se vor
elibera aeelora care prin prega-
tirea lor si-a insusit o cunoa$-
tere perfectionatä a meseriilor.
114. Cartea de mester se poate
obtine pe baze de acte sau in
-urma unui examen.
A. Vor obtine carte de mester
In specialitatea studiilor f Acute
pe baza diplomelor sau certifi-
tatelor de absolvire:
1. Inginerii i arhitectii du ti-
lluri recunoscute de Stat, dacA
.acestia o vor cere.
2. Absolventii $colilor de spe-
cialitate prevAzute de art. 4 $i 5.
Prezentarea diplomelor sau
.certificatelor de absolvire este
InclestulAtoare pentru elibera-
rea cArtii de mester.
B. Vor obtine carte de mester
pe bazA de examen, lucrAtorii
(calfele) care vor dovedi ea au
practicat specialitatea lor cel pu-
tin 3 ani, in afarä de ucenicie.
CAPITOLUL II
Comisiunile de colificare
Sectia I
Compunerea bor
115. In fiecare capitalä de
;indet, se vor infiinta, pe grupe
dg Meserii apropiate sau pe me-
seni la art. 3, comisii
insärcinate cu examinarea uce-
-nicilor, lucrAtorilor $i cu elibe-
tarea tuturor cArtilor de capaci-
tate profesionalä.
Comisiunile de calificare func-
tioneazA pe lângA Camerele de
anuncä, sub controlul Ministeru-
lui Muncii, Sänätätli i Ocroti-
rilor Sociale.
Gruparea meseriilor se va face
.de Ministerul Muncii, Sänätätii
Ocrotirilor Sociale, cu. avizul
Uniunii Camerelor de comert si
inclustrie, a Uniunii Camerelor
muncä.
www.digibuc.ro
30 AprIIie 1936
116. Aceste comisii vor fi com-
puse
a) Un delegat al Ministerului
Muncii, Sänätätii i Ocrotirilor
Sociale;
b) Un delegat patron;
c) Un delegat salariat.
Delegatul Ministerului Mun-
Sänätätii $i Ocrotirilor So-
ciale, poate face parte din mai
multe comisiuni; el va prezida
de drept comisia.
117. Daca intr'o anumitä me-
serie nu se pot alcAtui in fie-
care judet comisii de examinare,
din cauza lipsei de specialisti,
Ministerul Muncii, SAnAtätii $i
Ocrotirilor Sociale va decide e-
xaminarea candidatilor de cAtre
comisia de calificare profesio-
nalä, din alt judet.
Ministerul va putea, de ase-
menea, dispune infiintarea de
comisii pe localitäti, in afar& de
acelea care functioneazA in ca-
pitale de judet, and desvolta-
rea economicA a regiunii o face
necesard.
Pentru specialitätile care nu
sunt incleajuns de desvoltate in
anumite localitäti, Ministerul
Muncii, Sänätätii si Ocrotirilor
Sociale, cu avizul Uniunilor Ca-
merelor de industrie si comert,
$i Camerelor de muncä, va fixa
dentrele in care. vor functiona
comisiunile de calificare pentru
acele specialitäti.
118. Pentru a, putea face
parte din comisia de calificare,
delegatii patroni i salariati vor
trebui sä indeplineascä urmä-
toarele conditiuni:
a) SA fie român;
b) SA aibä 25 ani impliniti;
c) SA locuiascA in loealitatea
unde functioneaa comisia de
calificare de eel putin 6 luni;
d) SA exercite meseria de eel
putin 5 ani;
aibä $tiintä de carte 0.,
pe Cat cu putintä, sä fi absolvit
o $coalti sau un curs profesio-
nal.
 30 Aprilie 1936
Delegatul patron trebue s po-
sede atelier sau Intreprindere pe
care sd le conducg singur, sau
sl fie $ef de sectie, In meseria
respectivg, Inteo Intreprindere
industriall din localitate, iar de-
legatul salariat trebue sd aibd
carte de mester.
In afard de satisfacerea con-
ditiilor dela punctele a $i b, de-
legatul Ministerului va trebui sg
fie absolvent al unei scoli poli-
tehnice, a unui institut tehnic
universitar sau a unei scoli de
arhitecturd. In cazul and in lo-
calitate nu se glsesc persoane
cu astfel de vor pUtea fi
-numiti $i absolventii scolilor su-
perioare de arte i meserii.
119. Delegatii patronali vor
fi ale$i de Ministerul Muncii,
Sgngtgtii $i Ocrotirilor Sociale,
dintr'o listg de patru persoane
din care 2 recomandate de Ca-
mera de industrie si comert, din
sectia industriald $i 2 recoman-
date de Camera de muncg din
sectia meseria$ilor.
Delegatii salariatior vor fi a-
le% de Ministerul Muncii, Sgng-
tgtii $i Ocrotirilor Sociale, din-
tr'o lista de 4 persoane recoman-
date de cdtre Camerele de mun-
sectia lucatorilor.
Camerele de comert $i indus-
si Camerele de muncg vor
acorda membrilor delegati In
comisii, jetoane pentru $edintele
la Care iau parte.
Pentru fiecare Membru al co-
misiei se va numi cate un su-
pleant.
120. In caz and Camerele de
industrie $i comert $i Camerele
de muna nu vor prezenta In
termen de o lung dela cererea
Ministerului Muncii, Sdngtdtii
Ocrotirilor Sociale, lista per-
soanelor pentru comisiile d ca-
lificare, Ministerul va proceda
la numirea lor din oficiu.
1. .121. Numirea delegatului Mi-
nisterului, precum i confirma-
rea delegatilor patronali si sala-
www.digibuc.ro
683
riati se va face prin decizie mi-
nisteriald.
122. Durata mandatului co-
misiei de calificare este de 2 ani.
Membrii al cgror mandat a ex-
pirat pot fi numiti din nou.
123. Ministerul Muncii, Sg-
ngtdtii si Ocrotirilor Sociale va
controla modul de functionare al
comisiilor prin inspectorii mun-
cii, care pot asista la examene,
$i pot oriand cerceta lucrdrile
comisiei, fie cu privire la exa-
mene, fie cu privire la elibera-
rea, preschimbarea $i controlul
titlurilor de capacitate.
124. Membrii comisiei de ca-
lificare care vor lucra fdrà res-
rectarea dispozitiilor legale $i
regulamentare vor fi pedepsiti
de cgtre Ministerul Muncii, SA-
ngtgtii i Ocrotirilor Sociale, In-
tdia oar& cu avertisment scris,
iar In caz de recidivd cu Inlo-
cuire.
In locul membrilor fnlocuiti
pentru orice motive vor fi nu-
miti sau confirmati supleantii
respectivi.
125. Dacd se vor descoperi
neorandueli sau abuzuri ],a eli-
berarea artilor de capacitate
profesionalä, membrii vinovati
ai acestei comisii vor putea fi
Indepgrtati imecliat de atre Mi-
nisterul Muncii, Sdngtatii si 0-
crotirilor Sociale, In care caz a-
cestia nu vor mai putea face
parte nicioptd din nicio altg
tomisid de calificare,
Dacg se va constata de orga-
nele Ministerului Muncii, Sgnd-
tatii si Ocrotirilor Sodiale, cà
vreunul dintre membrii comisii-
br de calificare a fdptuit 'vreun
fals sau a primit mitg, sub orice
-formg; In Indeplinirea Indatori-
rilor lui va fi imediat Indepgr-
tat din .Comisie, iar actele de an-
chetg se vor Inainta parchetu-
lui pentrü aplicarea ispozitiilor
penale respective-
Ix cazurile de mai sus Minis-
terul Muncii, Sdngtgtii $i Ocro-
684 30 Apri lie 1936
tirilor Sociale va anula titlul de
capacitate eliberat In mod nere-
gulat, iar titularul nu va putea
solicita un nou titlu decât dupl
expirarea unui termen de un an
dela constatarea neregulii.
126. Pentru specialitätile a
aror practica este legatA de un
interes general, cum sunt con-
structiile, instalatiile sanitare.
electrice, telefonice, telegraf ice,
etc., comisiile se vor completa
cu câte un reprezentant al ser-
viciilor publice respective.
Comisiile de calificare pentru
cosari, se vor completa printr'un
delegat al serviciului de pom-
pieri din localitate.
Acesti membri vor fi confir-
mati de Ministerul Muncii, Sd-
nAtAtii i Ocrotirilor Sociale, In
urma recomandärii autoritâti-
lor respective. Lor li se aplia.
Intocmai prevederile art. 118,
punctul a si b si ultimul alineat,
precum si art. 124 si 125.
127. Comisiile Dentru califi-
carea conducAtorilor de auto-
mobile profesionisti, vor fi com-
puse tot conform prevederilor
art. 116 si urmätorii din legea
de fatâ. si vor fi completate cu
cate un delegat al Ministerului
de Interne si al Automobil Clu-
bului Regal Român.
128. Pentru examinarea teh-
nicienilor dentari care executá
lucrári de proteze pe baza reco-
mandärilor medicilor dentisti
sau a dentistilor autorizati va
functiona la Bucuresti o comi-
sie formatá din:
a) Un delegat medic al Minis-
terului Muncii, Sdnátátii si 0-
crotiriior Sociale;
b) Un medic dentist, si
c) Un tehnician dentist.
Membrii dela alineatele b i c
se vor numi de Ministerul Muii-
diii, Sánätätii i Ocrotirilor So-
ciale In urma recomandárii aso-
ciatiilor profesionale respective.
Dacä nu existá astfel de asocia-
www.digibuc.ro
tii, numirea se va face de Minis-
ter.
Pentru tehnicieni ortopedisti
va functiona o comisiune ana-
loagá formatá
a.) Un delegat medic al Minis-
terului Munch, Sánátätii si 0-
crotirilor Sociale;
b) Un medic ortopedist;
c) Un tehnician ortopedist.
Dach nevoile o vor cere Mi-
nisterul Muncii, Sändatii si 0-
crotirilor Sociale 'va putea In-
fiinta câte o astfel de comisie
In toate centrele universitare In
care exist& ate o facultate de
mediciná.
129. Ministerul Mundt, SA-
nátätii si Ocrotirilor Sociale, va
putea Infiinta i pentru alte me-
serii, comisii analoage cu cele
preväzute In art. 126 cu avizul
Uniunii Camerelor de comert
industrie si a Uniunii Camere-
(or de muncá.
Sectia II
Atributiile comisiilor
130. Atributiile comisiilor de
calificare sunt:
a) Examinarea persoanelor
care voese sa obtind cartea de
lucrator si cartea de mester.
Comisiunile de ealificare vor
Intocmi procese-yerbale asupra
lucrärilor efectuate. iar pe baza
acestor procese-verbale, Came-
rele de muna vor elibera cár-
tile de capacitate respective.
Sectia III
Functionarea zomisiilor
131. Comisiile de calificare
Aunt sub controlul Ministerului
Muncii, Sánátätii i Ocrotirilor
Sociale. Ele vor functiona pe
Iângl Camerele de mum& i fi-
lialele- lor ca're vor pune la dis-
pozitia lor personalul i mobi-
lierul trebuitor.
132. Comisiile de acord cu
Camerele de muna sunt obligate
ca cel mai tarziu 15 zile Inainte
 30 Aprilie 1936
de Inceperea examenelor sä', sta-
bileascá, si sà afiseze lista per-
soanelor care urmeazä sd de-
pun& aceste examene, precum
ziva i locul uncle acestea tre-
buesc sá, se prezinte.
133. Examenul constá:
A. Pentru obtinerea cártii de
lucrátor:
1. Dintr'o lucrare practicá de
specialitate execute& In atelie-
rul inclicat de cátre comisie si
sub sunravegherea ei.
2. Dintr'o examinare oral& pri-
vitoare la lucrarea executatá.
B. Pentru obtinerea cártii de
mester:
1. Dintr'o lucrare practied de
specialitate executatä In atelie-
rul indicat de cátre comisie
sub supravegherea ei.
2. Dintr'un deviz complet al
lucrärii executate.
3. Dinteo examinare oral& cu
nrivire la materialele i uneltele
Intrebuintate In specialitate, pre-
cum si la regiroul meseriilor in
general.
134. Examenul Incepe cu lu-
crarea praetica.
Timpul care se acorda pentru
executarea lucrärii practice este
de eel mult 4 ore pentru lucrd-
tori si 8 ore pentru mesteri.
Examenul practic este elimi-
matoriu.
Pe baza rezultatelor partiale
dela lucrarea practica si dela
examinarea orald, comisia sta-
bileste situatia general& a exa-
minatilor, Incheind procese-ver-
bale.
135. Comisiile de calificare
din capitalele de judet exami-
neazg, fárá deosebire at'at pe
candiclatii pentru obtinerea cár-
tii de lucrätor cat i. pe candi-
datii pentru obtinerea cärtii de
mester.
Comisiile din celelalte
examineazá, numat pe can-
didatii pentru obtinerea cartii
de lucrator.
Inspectoratul muncii din re-
www.digibuc.ro
685
giunea respectivá poate aproba,
in mod exceptional si pentru mo-
tive bine Intemeiate, candidati-
lor la cartea de lucrátor sá fie
examinati de o altd comisie,insá
numai In cuprinsul aceluiasi ju-
det.
Ministerul Muncii, Sánátátii si
Ocrotirilor Sociale poate aproba
In aceleasi conditiuni, candida-
tilor la cártile de mester, sá fie
examinati de cátre comisia din
alt judet.
136. Comisiile vor lucre, in
dou& epoci ale anului:
Dela 1 Martie-1 Aprilie.
Dela 1 Octomvrie 1 Noem-
vrie.
Cu avizul Uniunii Camerelor
de muncá si a Uniunii Camere-
lor de comert i industrie, Mi-
nisterul Muncii, Sänátátii si 0-
crotirilor Sociale va putea sta-
bili Incá cel mult o sesiune pe
an.
Zilele cánd comisia va lucre,
pentru fiecare meserie, vor fi a-
dim la cunostinta color intere-
sati prin afisare, cu cel putin 15
zile libere Inainte de Inceperea
examenului.
Ucenicii care posed& certifi-
cate de terminarea uceniciei, vor
putea lucre pe baza acestor cer-
tificate 'Ana la cea mai apro-
piatá sesiune de examen.
137. Proprietaril atelierelor In
care se executá lucrárile prac-
tige vor putea retine lucrärile
respective cu consimtimántul
candidatului i en conditia de a
tnapoia costul materialelor In-
trebuintate.
138. Eliberarea cártilor de ca-
pacitate profesionalá, pe baza
actelor produse sail, a examenu-
lui depus, se va face In interva-
lul unui tertn.en de eel mult o
lima dela sfarsituI examenului
cle atm. Camera de muncl res-
pectiv&
In geld de capacitate Se va
specifica elm& acesta, s'a aube-
686 30 Aprilie 1936
rat in baza actelor sau In urma
examenului.
139. Contestatiile cu privire
la eliberarea cärtllor de capaci-
tate si la modul cum Van tinut
examenele, se vor inainta de cd-
tre cei interesati Inspectoratului
muncii respectiv in termen de 4
luni dela data eliberärii titlu-
lui.
Inspectoratul va cerceta as-
cultând i comisia si pe recla-
mant si va inainta lucrärile
Muncii, Sänätätii si
Ocrotirilor Sociale, care va ho-
tail in termen de 30 zile dela in-
registrarea contestatiei.
Ministerul poate insd anula
oricând o carte de capacitate
pentru care se dovedeste, pe baza
unei cercetäri fäcute prin orga-
nele sale, cd a fost eliberatä prin
mijloace frauduloase.
140. La sfârsitul fiecärui an
comisiile de calificare vor Ina-
inta Ministerului Muncii, Sänd-
tätii i Ocrotirilor Sociale, prin
Inspectorat, cate o dare de sea-
m& cu privire la activitatea lor
si in legItura cu chestiunile de
pregatire, perfectionare si con-
trol al meseriilor.
CAPITOLUI, III
Perlecfionarea profèsionaki
141. In vederea formärii de
specialisti in meseriile in care
acestia nu existä, se vor orga-
niza pentru lucrätori i mesteri,
cursuri, hurse la intreprinderile
din straingtate si-stagii la intre-
prinderile din tard.
Aceste cursuri ì stagii vor
putea fi organizate, fie de eätre
Ministerul Muncii, Sänätätil
Ocrotirilor Sociale, fie de atre
Camerele profesionale, fie de in-
treprinderi i institutii, cu auto-
rilzatia acestui minister.
142. Cursurile de perfectio-
nare vor fi organizate pe spe-
cialitäti. La aceste cursuri se
vor preda ntimai cunostinte cu
privire Ia intocmirea schitelor
www.digibuc.ro
desenelor, la prelucrarea mate-
rialelor dupb, cele mai noi me-
tode si la organizarea atelierelor
si santierelor. -
Aceste cursuri nu vor avea
durata mai mare de 4 luni.
La terminarea lor se vor eli-
ber a certificate acelora care
le-au audiat.
143. Directia cursurilor cu
caracter de perfectionare in
fiintä sub oHce denumire ar
functiona ele si de oricine ar fi
infiintate i autorizate, vor Ina-
inta Ministerului Muncii, Sand-
Ocrotirilor Sociale, in
termen de trei luni dela publi-
carea prezentei legi, un memo-
Hu In care sä se arte autoriza-
tia pe care o au, cunostintele
care se predau si activitatea.
desfäsuratä.
Dupd cercetarea fiecärui caz
in parte, Ministerul va autoriza.
sau nu continuarea functionä-
rii.
144. Specialitätile pentru
care se vor organiza burse la in-
treprinderile din strainätate si
durata acestor burse ^vor fi sta-
bilite de cdtre Ministerul Mun-
cii, Sänätaii si Ocrotirilor So-
ciale, in urraa cercetärilor pe
care le va face la Intreprinderile
din tall la Camerele si la aso-
ciatiile profesionale de patroni
si de salariati.
In legdturd cu aceasta se va.
lua si avizul Ministerului Indus-
triei i Comertului.
145. Selectiunea candidatilor
In vederea stagiilor si burselor
pentru sträinätate se va face pe
cale de concurs.
Pentru a fi admisi la concurs,
candidatii vor trebui sä indepli-
neaseä urnadtoarele conditiuni:
a) SA fie români;
b) Sä fi satisfäcut legea recru-
c) SA nu fie mai mari de 30
ani;
d) SA aibd cartea de mester
sau lucrator;
 30 Aprille 1936
e) SA, aiba o vechime de cel
putin 3 ani in exercitarea me-
seriei.
Pe langa actele doveditoare
ale conditiilor de mai sus, can-
didatii vor trebui BA prezinte un
certificat de sänatate i unul de
bun& purtare si moralitate.
Pentru stagiile la intreprinde
rile din tara selectiunea 'se va
face in aceleasi conditii ca pen-
tru bursele din strainätate.
146. Examenul se va tine in
fata unei comisiuni pe care o
va numi Ministerul Muncii,
natätii i Ocrotirilor Sociale si
care va fi compusä din specia-
lieti.
Examenul va consta din o lu-
crare practica si din o exami-
nare oralä in specialitatea pen-
tru care concureazd.
Conditiile amanuntite ale exa-
menului vor fi aratate intr'un
regulament special al stagiilor.
147. Intreprinderile din tarä
care intrebuinteaza salariati
sträini, potrivit legilor in vi-
goare, sunt obligate, sub sane-
tiunea anulärii sederii in tara
a acelor salariati sträini, sä pri_
measca pe stagiarii români, a-
cordându-le salariul obisnuit si
sä le asigure posibilitatea
bor.
148. Intreprinderile din tar&
care executä comenzi pentru
Stat, judete sau comune, Surd
de asemenea obligate sä pri-
measca stagiari cu salariul o-
bisnuit, inlesnindu-le gäzduirea
si asigurandu-le specializarea
sub sanctiunea anularii comen-
zilor la interventia.Ministerului
Muncii, Sänatätii si Ocrotirilor
S o ciale.
In contractele intervenite se
va arata in mod obligator nu-
märul stagiarilor si specialitä-
tile la care ei vor fi primitd.
149. Toate autoritätile de
Stat, judete, comune, Regii au-
tonome i Camere profesionale,
care vor trimete in tall salL
www.digibuc.ro
687
strainätate, stagiari pentru spe-
cializare vor proceda potrivit
dispozitiilor din acest capitol.
Intreprinderile de Stat si Ca-
merele profesionale sunt obli-
gate sä prevada in bugetele lor-
sume in vederea specializarii lu-
cratorilor si mesterilor romani1)
150, Ministerul Muncii, Sä-
natatii i Ocrotirilor Sociale, ID
colaborare cu Camerele profe-
sionale i cu autoritatile intere-
sate, vor infiinta muzee in care-
sä fie expuse materii prime, ma-
teriale, unelte i masini unelte,
care sa dea posibilitatea lucra-
torilor, mesterilor si meseriasi-
lor sä-si apropie cunostinte in
legatura cu metodele si proce-
deele moderne din industrie
meserii.
PARTEA III
Despre meseriasi
CAPITOLUL I
Condifiile penfru exercifarea mese-
dei pe conf propriu
151. Sunt considerati ca me-
seriai acei patroni care intre-
buinteaza, eel mult 10 salariati
sau 20 H. P.
Urcarea vremelnica a numa-
rului salariatilor nu. schimbä
caracterul intreprinderii. llaca
insä aceastä stare dureaza peste
6 luni, patronul pierde calitatea
de meserias.
152. Nimeni nu poate exer-
cita pe cont propriu vreuna din
Meseriile arätate la art. 3 din
legea de fata, daca nu este ro-
man cu liberul exercitiu al strep-
turilor civile, daca nu posed&
carte de meeter in meseria res-
pectiva i brevetul de meserie in
afara de exceptiunile prevazute-
la art. 154 si 157.
1) A se vedea Regulamentul pen-
tru trimeteri in str4inatate de lueti-
tori pentru speeializare tipa 22 Ia
nuarie 1935, la pag. 15, roI. ra..
,688 30 Apri lie 1936
Acei ce lucreazg fgrg respec-
tarea prevederilor din acest ar-
ticol, vor fi considerati ca me-
zeriasi clandestini, aplicându-
li-se sanctiunile previlzute la
art. 176.
153. Persoanele prevázute In
articolul precedent vor putea
exercita In acelasi timp una sau
mai multe meserii, dada indepli-
nese pentru fiecare din aceste
meserii, conditiunile prevgzute
(le lege.
154. Atelierele sau intreprin-
derile apartinând unor persoane
fizice care nu au o preggtire de
mestesug cerutg de aceastg lege,
precum i acelea apartinând u-
nor persoane juridice, asociatii,
cooperative, societgti, vor putea
functiona numai dacg au anga-
jati mesteri conducgtori si dacg
-posedg brevet de meserie.
155. Cand intreprinderile sau
atelierele au mai multe sectii de
meserii diferite, fiecare dintre
ele trebue sg aibg un mester
tonducgtor din specialitatea res-
pectivg.
156. Atelierele care au cel
mull 10 salariati sau 20 H. P.,
vor functiona numai dacg sunt
conduse de insusi patronul care
trebue sg posede carte de mester
brevet de meserie.
157. Inginerii si arhitectii cu
titluri recunoscute de Stat pot
exercita pe socoteala lor pro-
prie oricare din meseriile de
specialitatea lor, fgrg sä aibá
nevoie de carte de mester, fiind
.obligati insg sg posede brevetul
de meserie.
158. Strginii, sub conditia re-
.ciprocitätii pot exercita o mese-
rie pe cont prapriu, dar numai
ca respectarea legilor care sub
orice formg ocrotesc munca
si dacg lac dozvada cg:
a) Intleplinese toate conditiile
verute de prezenta lege;
b) In tara lor de origfne sau
acolo wide au mai fost stabiliti,
nu stau sub acuzatiune penalg,
www.digibuc.ro
nu au fost condamnati pentru
vreo fapta infamantg, nu au
fost faliti nereabilitati, nu sunt
urragriti pentru datorii profe-
sionale neachitate;
c) In localitatea unde inten-
tioneazg sa se stabileascg Infiin-
tarea unei atari intreprinderi
este trebuitoare;
d) Au fgcut In forma' auten-
ticg declaratia cui vor angaja nu-
mai personal românesc in intre-
prinderea lor.
Dovada cerutg de alineatul c,
se va face cu certificatul Came-
rei de comert si industrie res-
pective.
159.. Toate autorizatiile acor-
date meseriasilor strgini pentru
a exercita o meserie pe cont pro-
priu, vor fi revizuite In vederea
constatgrii, dacg titularii au sa-
tisfäcute la data obtinerii auto-
rizatiei dispozitiile legilor
tunci fn vigoare, asupra condi-
tiilor de preggtire profesionalg.
Revizuirea o face Ministerul
Muncii, Sängtgtii si Ocrotirilor
Sociale, iar mäsurile luate le va
aplica Impreung cu Ministerul
de Interne.
CAPITOLUL II
Breveful de meserie
160. Meseriasll prevgzuti la
art. 152 si 153, atelierele prevg-
zute la art. 154, inginerii sf
precum si sträinii prevg-
zuti la art. 158, sunt obligati ca
in termen de cel mult o lung
dela deschiderea atelierului sg
cearg sectiei meseriasilor dela
Camera de muncg respectivg e-
liberarea brevetului de meserie.
Cererea va indica specialita-
tea atelierului si va fi fnsotitg
de cartea de mester a meseria-
sului patron sau a mesterilor
conductilori e de autorizatia. de
functionare a ateliertaut, eLibe
ratg de autoritatea competintg
$i de recipisa Casei salt oficiulni
de asigurare pentru plata de lef
200, care se va percepe fn folo-
 30
sul fondului preggtirii profesio-
nale.
Camera de muncg este obli-
gata ca fard, nicio formalitate
elibereze brevetul In termen
de o lung dela Inregistrarea ce-
rerii.
161. Cand posesorul unui bre-
vet de meserie pierde vreuna
din conditiile legale ale exerci-
tdrii meseriei sau nu mai do-
reste s o exercite pe cont pro-
priu, brevetul Ii pier& valabi-
litatea. El va fi depus de catre
titular la Camera de muncd.
162. Când titularul brevetu-
lui devenit nevalabil continua
profesiunea pe cont propriu sau
cand cineva exercitä o meserie
lard sä, aibd brevet, organele de
inspectie si control precizate de
art. 173 si Camera de muncd
Tor sezisa justitia pentru apli-
carea sanctiunilor penale si pen-
tru pronuntarea interdictiei de
a profesa, dispunând Inchiderea-
atelierului.
163. In caz de cleces al patro-
nului Cu preggtire de mestesug,
vdduva lui poate continua func-
tionarea atelierului eu conditia
sg anunte In scris, In termen de
20 zile dela moartea, sotului,
.sectiei meseriasilor din Camera
de muncg In cireumscriptia cg-
ruia se and atelierul, intentiu-
nea de a continua functionarea
atelierului.
In acest caz vätluva este obli-
gatá sd angajeze un /nester con-
ducdtor.
Acest drept Inceteazd prin re-
cdsätorirea vdcluvei sau prin de-
cesul vdcluvei.
Aceleasi drepturi si In aceleasi
conditiuni le au si orfanii mi-
nori ai decedatului pâ.nd la ma-
joratul Ion.
.CAPITOLUL 111
Inlesniri penfru meseria0
164. Meserlasii patron" aso-
riatitmile i cooperativele de trie-
seriasi, Inscrisi In Camerele de
C. Flamangin, voL XXIV. 44.
www.digibuc.ro
Aprilie 1936 689
muncd, prin derogare dela legea
contabilitgtii publice, au drep-
tul:
1. Sä angajeze dela serviciile
publice si cele asimilate lor, prin
bung Invoiald, lucrgri sau fur-
nituri, meseriash si asociatiile
lOr ocazionale sau profesionale
pang la 500.000 lei, iar Coopera-
tivele de meseriasi recomandate
de Casa Centralg a Cooperatiei
pang la valoarea de 5.000.000 lei.
2. La licitatii publice, ofertele
lor sg fie preferate chiar dacä
sunt mai scumpe cu 5 la sutd
deal ofertele celorlalti concu-
renti i cu 25 la sutg deck ale
concurentilor sträini.
3. La orice lucrdri si furnituri
angajate pentru serviciile pu-
blice sau asimilatele lor, sg. de-
pung numai 1/3 din garantia
cerutd, de lege.
Pentru cooperativele de mese-
riasi se mentin avantajele In
plus prevazute de legea Coope-
ratiei.
Preferintele si drepturile a-
cordate Uniunii generale a mi-
ciIor industriasi j meseriasi
patroni de toate breslele prin
art. 2, 3 si 4 din legea publicatg.
In Monitorul Oficial Nr. 157 din
15 Octomvrie 1921, se desfiin-
teazd.
165. Avantajele acordate con-
form articolului precedent sunt
personale, lucrärile i furnitu-
rile angajate nu pot fi trans-
mise asupra altuia In afard de
cazul de asociere cu alti mese-
riasi, care In virtutea legii sunt
Indreptätiti la aceleasi avantaje.
Dispozitiile alineatului 1 din
articolul precedent nu pot fi elu-
date prin acordarea esalonatä, a
mai multor lucrgri din aceeasi
antreprizg a cdror valoare In-
trece suma de 500.000 lei sau de
5.000.000 lei.
Meseriasii patroni argtati 1n
alineatul 1 al articolului prece-
dent vor prezenta o dovadg eli-
690 30 Apr Hie 1936
beratd de Camera de muncd res-
pectivd.
De inlesnirile acordate prin
articolul precedent nu se vor
putea bucura decât persoanele
care au carte de mester si con-
duc personal atelierele.
166. Toate contractele In-
cheiate prin bung invoialä vor
fi trimese In copie, certificate
de serviciul public contractant,
Camerei de muncd (sectia mese-
riasilor), care le va Inscrie in-
tr'un registru. Indatorirea pre-
zentärii In copie a contractului
o are si cel care a angajat lu-
crarea.
167, Meseriasul care a in-
cheiat un contract prin build
invoiald, In conformitate cu dis-
pozitiunile art. 160, punctul 1, nu
va mai putea incheia altul pAnd
and nu a executat In intregime
un contract deja incheiat.
Camera de muncd va tine o
evidentd a meseriasilor care au
incheiat contracte de lucrdri
prin build Invoiald.
168. Mid o asociatie sau o
cooperativd angajeaza o lucrare,
toti membrii societátii aunt so-
lidari responsabili de executarea
lucrárii.
169. Meseriasul, asocierea sau
cooperativa de meseriasi care,
din culpa sa, nu a executat con-
form contractului lucrarea sau
furnitura angajatá va fi decla-
rat decdzut de orice avantaje
pentru viitor. Decdderea o va
pronunta consiliul sectiei mese-
riasilor al Camerei de muncd, la
cererea serviciului public sau
celui asimilat, cdrula Ii apartine
lucrarea, dupä ce va fi chemat
pe cel invinuit sd-si propund a-
párarea, putand eventual
sá facd orice cercetare In acest
sens.
Impotriva hotäririi consiliului
Camerei de muncd, cel nemultu-
mit are drept de contestatie In
fata justitiei.
170. Materialul de lucru
www.digibuc.ro
uneltele cumpArate de meseriasi
vor fi transportate la atelier sau
santier cu o reducere de 50 la
sutá pe C. F. R. $i N. F. R.
La fel se va acorcla o redu-
cere de 50 la sutá a taxelor va-
male pentru uneltele importate
intru cât acestea nu se fabric&
In tail.
171. Ministerul Muncii, SA/A.-
04H si Ocrotirilor Sociale, de co-
mun acord cu Ministerul de In-
dustrie Comert, In colaborare
cu sectiile meseriasilor dela Ca-
merele de muncl cu Camerele
de comert i industrie si cu aso-
ciatiile rrrofesionale de mese-
riasi si In limita posibilitdtilor
va organiza expozitii sau bazare
temporare i permanente pentru
proclusele meseriasilor i mici-
lor industriasi.
Participantilor care se disting
In aceste exrpozitii, nrin lucrá-
rile pe care le pun, li se vor de-
cerne diplome si medalii.
172. Ministerul Muncii. SA-
nátátii i Ocrotirilor Sociale, in
colaborare cu Camerele de mun-
cd, Camerele de comert si in-
dustrie i asociatiile profesio-
nale de meseriasi va cduta sd,
Infiinteze laboratoare In care si
meseriasii sd aibd posibilitatea
de a face analize si Incercári a
materiilor pe care le folosesc
a produselor Ion.
Taxele pe care le vor percepe
dela meseriasi aceste laborato-
rii vor fi fixate astfel bleat sá
se recupereze numai cheltuielile
fácute cu analizele sau incercd-
rile fácute.
Acolo unde existá astfel de la-
boratorii, fie de Stat, fie aparti-
nand asociatiilor de industriasi,
Camerele de muncd vor face de-
mersuri pentru ca meseriasii sg
poatd folosi aceste laboratorii
cu taxe reduse.
Control, contraventinni i sanctiuni
173. Controlul general al pre-
gátirii, calificarii si al exerni-
 30 Apri lie 1936 691

tärii meseriilor, se face de catre numár de ucenici mai mare de-

Ministerul Mundt, Sânätâtii ei cât cel fixat potrivit art. 20.
Ocrotirilor Sociale, prin orga- 3. Patronul care in orice chip
nele de inspectie ei control ale impiedeca pe ucenic sa urmeze
muncii ei asigurgrilor sociale. cursurile profesionale pentru u-
Camerele de industrie el co- cenici.
mert, Camerele de muncá, pre- 4. Salariatul calificat care se
cum ei organizatiile profesionale angajeaza ca atare färä carte de
de patroni i salariati, legal salariat calificat, precum ei pa-
constituite, constatAnd diferite tronul care angajeazá pe acel
abater dela dispozitiile legii de salariat.
fatá, vor putea comunica faptul 5. Patronul care angajeazá un
organeldr de inspectie ei control muncItor necalificat Mira ca a-
ale muncii ei asigurárilor so- cesta sá posede dovada de mun-
ciale, iar acestea, la rândul lor, citor necalificat.
sunt obligate a se sezisa ei a in- 6. Patronul care exercitá o
specta cazurile aduse la cuno- meserie pe cont propriu Mil a
etinta lor. Cu ocazia acestor in- avea carte de mester conducá-
spectii, inspectorii munch ei a- tor ei brevet de meserie, precum
sigurgrilor sociale vor putea fi ei persoanele fizice ei juridice
intoväräeiti In inspectiile lor de care nu indeplinese aceste
delegatii autorizati ai Camere-
lor profesionale sau ai organiza- 7. Fabricile care au sectiuni
tiller profesionale. färá conducátori, a aror sec-
174. Procesele-verbale de con- tiuni nu sunt conduse de ingi-
traventie, dresate de inspectorii neri sau meeteri posesori de
generali, inspectorii centrali, in- cárti de meeter.
spectori i subinspectori, fac do-, 8. Particularul care intrebuin-
vada In justitie pâná la inscrie- teaza la o lucrare a sa, execu-
rea in fals, far procesele-verbale tatá In regie, meseriaet sau lu-
de contraventie Inchei ate de crátori, fárá ca aceetia sá po-
controlori fac dovada in jiiMitie sede cárti de meeter, brevete de
panä la proba contrarie. meserie sau cárti de lucrätor.
175. Toate contraventiunile 9. Persoanele, asociatiile ei in-
la legea de fatá se vor judeca In treprinderile care organizeazá
conformitate cu dispozitiile legii Infiinteazá oficii de orientare
pentru infiintarea ei organiza- profesionall, cursuri profesio-
rea jurisdictiei muncii. nale pentru ucenici, cursuri de
176. In afará de sanctiunile perfectionare pentru lucratori
prevAzute In art. 21, 24, 46 ei 109 amine de ucenici, WA, autori-
din prezenta lege, se vor pedepsi zatia Ministerului Muncii, Sa-
ei urmátoarele fapte conside- ng-CAW i Ocrotirilor Sociale,
rate drept contraventii: sau când aceste aeezäminte nu
1. Patronul care fará sá intru- functioneazá potrivit prevederi-
neascá conditiunile legale, pre- lor legii de fata.
cum ei acela care, deei a fost 10. Patronul care va ademeni
deckut prin justitie dela clrep- direct sau indirect pe vreun uce-
tul de a tine ucenici, angajeazá nic legat anterior printeun con-
ucenici sau acela care cu buná tract de ucenicie, inregistrat,
*tin% a Incheiat cóntract de u- pentru a intra in serviciul säu.
cenicie cu o persoana care nu 11. Patronul care, fárá a fi vi-
intruneete conditiunile legale de novat de manoperele dela arti-
a putea fi ucenic. colul precedent, angajeazá cu
2. Patronul care va tine un etiintg, un- ucenic legat anterior

www.digibuc.ro
692 30 Apri lie 1936
printr'un contract de ucenicie
nedesfiintat Incl.
12. Pgrintele sau reprezentan-
tul legal al ucenicului, care se
va dovedi cd cu stint/ a Indem-
nat, a provocat sau a Inlesnit
pgrgsirea serviciului ucenicului.
177. Toate contraventiunile
de mai sus se vor pedepsi cu a-
mendd dela 1.000-10.000 lei, In
folosul fondului preggtirii pro-
fesionale, fard aplicarea de cir-
cumstante atenuante.
La constatarea contraventiu-
nii prevgzutd, la punctul 6 al ar-
ticolului precedent, organele de
constatare a contraventiunii vor
putea Inchide atelierele sau In-
treprinderile pâng la intrarea In
legalitate.
La contraventiunea. dela punc-
tul 9 al articolului precedent, pe
langg, amenda stabilità de acest
articol, Ministerul Muncii, Sg-
ngtätii si Ocrotirilor Sociale va
putea retrage autorizatia de
functionare sau Inchide oficiul,
cursul sau cdminul.
178. Patronul care angajeazg
ucenici, lucrgtori si mesteri, su-
pusi strgini care nu Intrunesc
conditiunile previlzute de pre-
zenta lege, va fi pasibil de amen-
d'd dela 10.000-100.000 lei, iar
caz de recidivg va fi pedepsit si
cu Inchisoare politieneascg dela
5-30 zile, reträgându-i-se toto-
datd, si autorizarea de functio-
nare a atelierului sau Intreprin-
derii pe timp de 6 luni pang la
un an.
179. Dacg In numele patro-
nului a lucrat un mandatar,
consecintele contraventiei le su-
portg mandatarul
Dispozitiuni finale §i transitorli
180. Muncitorh fgrg prega-
tire de mestesug, Intrebuintati In
meserii, micg industrie si fabrici,
trebue sg posede o dovadg de
muncitori tiecalificati. care va fi
eliberatg de ditre sectia lucrdto-
rilor dela Camera de muncg, pe
www.digibuc.ro
formularele trimese de Ministe-
rul Muncii, Sdndatii. $i Ocroti-
rilor Sociale.
181. Strdinii care sunt !titre-
buintati ca lucrgtori In Intre-
prinderi, trebue sg posede car-
tea de lucrgtor preväzutg de a-
ceastg lege.
Cartea de lucrAtor se va eli-
bera clacd, ,strdinul face dovadä
cg:
a) A dobândit pregdtirea pro-
fesionald prescried, fie 'de legis-
latia lui de origine, fie de pre-
zenta lege;
b) In tara lui de origine si a-
colo unde a mai fost stabilit nu
stg sub o acuzatiune penald, nu
a fost condamnat pentru vreo
faptd infamantd, nu a fost falit
nereabilitat, sau nu este urrnd-
rit pentru datorii profesionale
neachitate;
c) In specialitatea lui, romârtii
sg nu sufere de lipsg de lucru;
d) Existg reciprocitate cu tara
al cgrei cetgtean este.
Dovada prevgzutd de punctul
c o elibereazg Camera de mun-
cd competintg.
182. Comisiuni similare ace-
lora pentru calificarea lucráto-
rilor se vor Infiinta si pentru
calificarea ca functionari comer-
ciali a acelora care au terminat
ucenicia In conn ert.
183, .,Fondul cdminelor de u-
cenici si al aseztimintelor de e-
ducatie si. perfectionare a mun-
ch", Infiintat In baza legit din
12 Ianuarie 1927 si administrat
potrivit art. 126 din legea pentru
unificarea asigurärilor soci ale
din R Aprilie 1933 si art. 10 din
Inaltul Decret Regal Nr. 2.986,
ratificat prin legea din 18 Apri-
lie 1935.se va numi ,.Fondul
pregdtirii nrofesionale" si regle-
mentarea lui prin citatele legi
va face parte integrantg din a-
ceastä lege 1).
1) A se vedea Legea p. taxele ti:
tlurilor de capacitate, din 12- Ianu4-
He 1927, la pag, 430, voi, XVXVI
 30 Apri lle 1936
Gestiunea fonclului preggirii
profesionale se va tine deosebit
de aceea a ministerului sau a al-
tor case si fonduri speciale, cu
respectarea dispozitiunilor legii
contabilitätii publice.
Ea se va verifica semestrial de
o comisiune compusä din:
Un delegat al Inaltei Curti de
Conturi, un delegat al Ministe-
rului de Finante i un delegat
al Ministerului Muncii, Sandtd-
tii si Ocrotirilor Soda le.
Veniturile si heltuielile fon-
dului preg&tirii profesionale se
vor fixa printr'un buget anual,
care, him/And cu exercitiul
1937/938, va forma o aned. a bu-
getului general al Statului.
Acest buget se Intocmeste de
comitetul de directie al fondu-
lui, cu aprobarea ministrului.
Dup& aprobarea lui de catre
Camera DeputatiIor, nicio modi-
ficare nu i se va putea aduce pe
cale de viriment, decât in condi-
tiunile preväzute de legea con-
tabilitAtii publice.
Ministerul Muncii, Sänätätii
Ocrotirilor Sociale este obli-
gat ea prezinte Adunarii Depute.-
tilor, odatä. cu bugetul Ministe-
rului Muncii, o dare de. seam&
asupra Intrebuintärii fondului
In anul expirat si a rezultatelor
date.
184. Cärti le de lucrätor-aju-
tor eliberate de comitetele bres-
lelor si de catre comisiile de exa-
minare pânä la aplicarea aces-
tei legi se anuleazI.
Persoanelor care posed& cärti
de luerätor-ajutor si care vor
dovedi din certificate ca au lu-
crat In aceastä calitate cel pu-
tin 3 ani, li se vor elibera de cä-
tre comisiile de calificare cArti
de lucrätor In specialitatea res-
pectivä.
Legea pentru unificarea asigurä-
tiler sociale, din 8 Apri lie 1933, la
pag. 129, vol. XXI, ere mod, din 9
Noemvrie 19,34, pag, 736, vol; XXII.
www.digibuc.ro
693
Ace le persoane care nu vor
prezenta certificate Indestulä-
toare, vor fi supuse la examenul
prevAzut de art. 112, punctul 3
de sub B si 133.
La cerere se vor anexa: cartea
de lucrator-ajutor, certificatele
Xecipisa Casei sau Oficiului
de asigurare, din care sä se do-
vedeascä ca s'a plätit taxa pre-
vilzutä de legea din 12 Ianua-
rie 1927.
Verificarea chrtilor de capa-
citate profesionalà existente la
publicarea legii, In vederea pres-
chimbärii lor, ale tuturor per-
soanelor care exercitä In cuprin-
sul circumscriptiei respective
vreuna din meseriile intrând in
prevederile legii de fatä, se va
face de atre comisiile de califk
care prevázute la art. 130.
Oriunde legea vorbeste de di-
rectori, profesori, ucenici, lucrä-
tori, muncitori, patroni, mesteri,
meseriasi, termenul legii se In-
telege pentru ambele sexe,
185. Actualii patroni. prevä-
zuti de art. 151, sunt obligati ca
In termen de 4 luni dela publica-
rea prezentei legi sä cearl bre-
vetul de meserie prevAzut de art.
160, conformandu-se In totul
preveder ile acestui articol.
186. Se desfiinteazd:
a) Corporatiile Infiintate prin
art. 122 si urmätorii din legea
XVII-a 1884, pe teritoriuI Ardea-
lului, Banatului, Crisanei si Ma-
ramuresului;
b) Corporatille i federatiile de
corporatii, organizate prin art,
106 si urmätorii din regulamen-
tul industrial, prin legea din 15
Februarie 1917, pe teritoriul Bu-
covinei.
187. Se mentin reuniunile in,
dtzstriale Infiintate In teraeiul
art. 149-154 al legii XVII-a 1884
din Ardeal, Banat, Crisana
Maramures, Intru cat Bunt In
concordant& cu legiuirile In vi.
goare care reglementeazA orga-
nizatiile profesionale.
694 30 Apri lie 1936
188. Centrala reuniunilor de
industriasi, comercianti i mun-
citori romdni, cu sediul actual
In Cluj, precum si toate reuniu
nile membre ale Centralei, se
mentin si se recunose ca persoa-
ne juridice cu toate dreptnrile
si atributiile Uniunilor
catelor profesionale conferite de
legea sinclicatelor profesionale
din 1921, legea pentru persoa-
nele juridice din 1924 si legea ei
modificatoare din 1927, intru cat
satisfac prevederile acestor le-
gi 2).
189. Patrimoniul intreg al
Corporatiilor desfiintate trece,
din momentul publicdrii prezen-
tei legi In Monitorul Oficial, la
t",amera de munch In circum-
scriptia cdreia se gdseste cor-
poratia i va servi exclusiv pen-
tru interesele sectiei meseriasi-
lor, care singurd are dreptul
sd-1 administreze si sd-1 utili-
zeze. Predarea patrimoniului se
va face prin lichidare.
Lichidarea se va face de o co-
misie compusä din 3 membri,
anume: presedintele corporatiei,
presedintele Camerei de munch
inspectorul muncii, care este
nresedintele comisiunii.
Comisia, in termen de 15 zile
dela publicarea In Monitorul 0-
ficial a prezentei legi, este obli-
gatd sd-si inceapd lucrdrile.
190. Lichidarea va consta din
intocinirea unui inventar asu-
pra tuturor bunurilor imobili-
are si mobiliare j predarea lor
cu proces-verbal, in conformi-
tate cu prevederile art. 189, Ca-
merei de munch. respectivd. Pro-
prietatea i alte drepturi reale
asupra imobilelor se vor trans-
crie pe baza unui duplicat al
2) A se vedea Legea pentru person-
nele juridice din 6 Februarie 1924, la
pag. 244, vol. XIX11, ea mod. din
22 Aprilie 1927, pag. 601, vol. XV
www.digibuc.ro
procesului-verbal de predare,
care In toate exemplarele lui va
fi semnat de toti membrii
Odatd cu lichidarea se va a-
chita tuturor functionarilor ai
acestor corporatii salariul pre-
vdzut de legea contractelor de
muncl, conform preavizului,
precum si conform prevederilor
statutare, pe tim'pul cht a func-
tionat.
Averea mobild si imobild din
localitätile unde nu sunt oficii
Be va prelua de sectia Camerei
de munc4 *i In centrele mai im-
portante vor functiona in imobi-
lele existente.
191. In cazul child patrimo-
niul corporatiei este pasiv, Ca-
mera de Inuncd, cu aprobarea
Ministerului Muncii, SAndtatii
Ocrotirilor Sociale, poate refuza
primirea lui. In acest caz lichi-
darea se va face prin vânzarea
patrimoniului si achitarea da-
toriilor, conform regulilor cu-
prinse In art. 54-65 din legea
pentru persoanele juridice, cu
derogare Insä cà lichiclarea o
duce la indeplinire comisia in-
stituitä de art. 189.
192. Pang la infiintarea U-
niunii Camerelor de Muncd, avi-
zele despre care se vorbeste In
art. 3, 5, 8, 22, 115, 117, 129 si 136
din legea de fatä vor fi cerute
Çamerelor de muncd.
193. In vederea mnificdrii
cArtilor de capacitate profesio-
nald pe intreg teritoriul tärii,
toate persoanele care la publica-
rea prezentei legi posedà o carte
obtinutd pe baza:
1. Legii pentru organizarea
meseriilor, creditului i asigu-
rdrii muncitoresti din 1912;
2. Legii pentru extinderea in
Basarabia a legii meseriilor din
1912;
Legii a XVII-a industriald.
din 1884;
4. Codul industrial din 1907;
 30 Apri lie 1936
5. Legea circulatiei in partea
privitoare la eliberarea carnete-
lor de conduatori de automo-
bile,
Sunt obligate ca, in termen de
6 luni dela publicarea prezentei
legi, sä inainteze comisiilor de
calificare respective cartea ce po-
seda, impreunä cu o cerere de
preschimbare. In acelaei timp vor
Inainta ei recipisa Casei sau 0-
ficiului de asigurari pentru
plata taxei de lei 50, care se va
Incasa in folosul Fondului pre-
gatirii profesionale.
Cei care nu se vor conforma
dispozitiunilor de mai sus vor fi
considerati ca nu poseda cartea
de capacitate prevAzutà de acea-
sta lege ei li se vor aplica sanc-
tiunile prevâsute pana la con-
formare.
194. Toate autoritätile ei in-
stitutiile, care, pe baza legilor ci-
tate la art. 193, aveau dreptul de
a elibera carti de capacitate pro-
fesionalá, nu vor mai elibera ast_
fel de carti ei vor inainta toate
cererile in curs de solutionare,
Impreunä cu lucrárile ei arhiva
respectivä, comisiilor de calif i-
care, prin intermediul ei in asis-
tenta deIegatilor Minister4lui
Muncii, Sánátátii ei Ocrotirilor
Sociale, In termen de 3 luni dela
publicarea prezentei legi.
Actele ei lucrárile Comisiuni-
lor de calificare se pästreazá la
Camerele de muncá respective.
195. Prin prezenta lege se a-
brogá in Intregime:
Legea pentru organizarea me-
seriilor, creditului ei asigurári-
lor muncitoreeti din 27 Ianua-
rie 1912, din Vechiul Regat, pre-
cum ei legea din 2 Iunie 1923,
prin care se extind in Basara-
bia dispozitiile privitoare la exer-
citiul ei controlul meseriilor el
legea pentru cáminele de uce-
nici din 1926.
Se abrogl in parte legea
XVII-a din 1884 asupra indus-
triilor din Transilvania ei Be-
www.digibuc.ro
695
gulamentul industrial din Bu-
covina, pus in vigoare prie pa-
tenta imperiala din 20 Decem-
vrie 1859, modificat in mai multe
rânduri, privitor la exercitarea
comertului ei a marei industrii.
Din legea contractelor de munca
din 1929 ei legea ei modifica-
toare din 1932, partea referi-
toare la ucenicie.
Orice dispozitii contrarii legii
de fatá sunt ei raman abrogate.
196. La intocmirea progra-
melor analitice, la examinarea
manualelor ei la intocmirea re-
gulamentului privitor la orga-
nizarea cursurilor profesionale
de ucenici ei ucenice, va lucra
o comisie mixta compusá din
delegati ai Ministerului Muncii,
Sánátátii ei. Ocrotirilor Sociale
*i dintr'un delegat al Ministe-
rului Instructiunii Pub lice.
197. Amänuntele de aplicare
ale dispozitiunilor prezentei legi
se vor preveclea in regulamen-
tul ce se va intocmi de Ministe-
rul Muncii, Sängâtii ei Ocroti-
rilor Sociale.
TABLOU Nr. 1
de meseriile drora li se aplici legea,
potrivit art. 1 si 3
Abagiu.
Acordor de piane.
Alámar-instrumentist (acela care
executá instrumente musicale
de vant).
Armurier.
Astfalgiu (asimilat cu pavator).
Ajustor (mecanic).
B Ma*.
I3andagist.
Bárbier.
Berar (specialist care o pre-
para).
Betonist
Blänar.
Boiangiu.
Bragagiu, turtar-Inghota it (asi-
milat cu cofetar).
 30 Aprille 1936

Brânzar (acela care o fabrica). Fierar (forgerar).

Brodist. Florar (acela care confectio-
Brutal.. neaz5, flori artificiale).
Bucâtar (dela restaurante de Fochist pentru calorifere.
seam6). Fochist pentru masini cu aburi-
C Aciular. Fotograf.
Calapodar. Frânghier.
Cáldárar. Geamgiu.
Cantaragiu. Giuvaergiu
Cárämidar. Gravor.
Caretas. Heliografist.
Cartonagist. Incadrator.
Cauciucar-vulcanizator. Impletitor (de scaune, cosuri
Cavaf. etc.).
Cazangiu. Impletitor de sârmä.
Ceaprazar. Instalator (de apá, gaz si canal).
Ceasornicar. Instrumentist (acela care con-
Ceramist. fectioneazá instrumente mu-
Chelner (dela restaurante, berg,- zicale din lemn)
rii, bodegi, cofetárii, hoteluri, Meatus.
localuri de seam1). Laminator.
Cinematografist (mecanic ope- Lampist.
rator). Legátor de cárti.
Cioplitor (In plat/A).
Cizelar. Rufäreasä.
Cizmar. Litograf.
Cizmar-ortopedist. Lumänärar.
Coafor. Mäcelar.
Cofetar. Manichiurist.
Cojocar. Mantalagiu.
Conducátor de masini pentru Manusar.
täiat lemne. Mätar.
Constructor de juarii. Mecanic pentru maìni cu a-
Corsetier. buri.
Cosar-hornar. Mecanic pentru turbine.
Croitor. Mecanic pentru motoare (cu ex-
Cuferar. plozie, gaz särac, Diesel).
Curse-grátare (asimilat cu Mecanic pentru calorifere.
Mecanic pentru masini agricole..
Croitoreasá (care confectioneazá Mecanic de precizie.
Imbräcäminte feminind). Mecanic-monteur.
Cutitar. Mecanic automobilist.
Dárácitor. Mecanic-conducátor de automo-
Distilator (specialistul dela fa- bile (sofeur).
brici de bäuturi, liqupururi Mezelar, arnátar.
etc). Miner (specialistul dela indus-
Dogar. tria minierl, aratandu-se spe-
Dulgher de binale. cialitatea).
Dulgher de bastimente. ModeIar (care executá modela
Electrician-constructor. pentru turnátorie).
Electrician-instalator. Modistä.
Electrician-conducátor. Moteraazr.(specialistut -pare sorT
F aiantam ä)
Fântanar. Mozaigar.

www.digibuc.ro
 30 Apri 11e 1936 697

Nästurar. Sudor (acela care lipeste meta-

Nichelar (galvanotehnie). lele prin sudurä autogeni1).
Nituitor. Sudor-electrician.
Oglindar (specialistul care sle- Sforar (asimilat cu fränghier).
fueste si poleeste). Sepcar.
Olar. Stipuitor.
Opincar. Sondor.
Ornamentist. $ofeur.
Optician. Täbäcar.
Ortopedist-mecanic. Tapetar.
Pglärier. Tapiter.
Pantofar (asimilat cu cizmar). Tâmplar de binale.
Parchetar. Tâmplar-mecanic.
Pavator. Tämplar de mobile.
Perier. Tamplar incrustätor.
Pescar (vânator si preparator). Tehnician-dentar.
Pictor-decorator. Tencuitor de fatade.
Pieptänar. Teracotist.
Pictor de firme. Tesätor (de Dânzd, covoare etc.).
Pilar. Tinichigiu-alamar.
Pirogravor. Tinichigiu-ornamentist.
Pläpumar. Tipograf culegator.
Poleitor. Tipograf-masinist.
Postävar (specialistul dela fa- Tipograf-masinist de rotative
Tiglar.
brici). Tocilar (care ascute uneltele tä-
Potcovar. ioase).
Raboteur. Trosator.
Rafinor (industria petrolifera). Tricotar.
Rictuitor. Turnätor de fier (dela cuptoare-
Botar. inalte).
Salvaragiu (asimilat cu croi- Turnator de fontä.
tor). Turndtor de bronz.
Säpunar. Turrator de litere.
Sarmar (filetarl. Umnrelar.
Sarar In lemn. V arar (specialistul dela cup-
Scärar in piaträ. toarele de ars).
Sculer. Vopsitor.
Sculptor In piaträ. Zidar.
Sculptor in lemn. Zähärar (specialistul dela fa-
Sculptor in fildes, os etc. bric°.
$elar (asimilat cu curelar). Zincograf.
Sifonar. Zugrav.
Simigiu-covrigar (asimilat cu
brutar).
$indrilar-sitar. TABLOU Nr. 2
Sobar.
Sondor. de ramurile comerciale la care este obli-
$temultor. gatorin contractul de ucenicie, potrivit
Sticlar (specialistul care fabria, art. 1 si 3 din lege
slefueste etc.). . Bäcan, carciumar; magazin
8trungar In lemn, de fierärie, magazin de vopse-
Strungar in fier, - magazin de lumänäri, ma-
5tucator. gazin de brânzeturi i läptärii,.
www.digibuc.ro
698 30 Apri lie 1936
inagazin de cafea, ceai si alte a-
romate; comerciant de vinuri si
Iduturi spirtoase, sare; magazin
de pescarie, magazin de braso-
venie, magazin d sob% pldci de
-teracotä si faiantä, librar, ma-
gazin de panzarie, magazin de
niarochinärie, pâriarie.
REGULAM ENT
pentru controlul ai cenzura filmelor
cinematografice
DIN 30 APRILIE 1936 1)
1. Constituirea comisiei de con-
trol ci censurd
1. Reprezentatiunile cinema-
tografelor publice sunt supuse
unui indoit control:
a) Unul privitor la sala de
spectacole,
b) Alt control privitor la filme.
Controlul sälilor de spectacole
*e face conform prevederilor le-
gilor, regulamentelor si ordo-
nantelor generale sau speciale,
relative la ordinea, siguranta si
salubritatea publicá.
2. Controlul filraelor destinate
reprezentatiilor puMice este o
functiune de Stat, incredintatá
Oficiului emisiunilor radiofonice
al cinematografelor din Mi-
nisterul de Interne. Ea se aduce
1) Acest Regulament s'a aprobat
prin Decret-regal Nr. 971 din 1936,
publicat in Mostitorul Oficial, p. I,
Nr. 99 din 30 Aprilie 1936. A se ve-
dea in legator& art. 100-108 din
Decret Nr. 4, de organizare a Minis-
terului de Interne, din 7 Ianuarie
1936, la pag. 255, In acest vol., pre-
cum i Legea pentru crearea f onlu-
lui national al einematografelor, din
11 Iulie 1934, la pag. 509, volumul
XXII.
A se vedea i Regulamentul pen-
t ur autorizarea, infiintarea, construe-
functionarea einematografelor,
din 30 Martie 1927, la pag. 504, vol.
cu mod.
www.digibuc.ro
la indeplinire de o Comisiune
de control si censurá a filmelor
cinematografice", al cárei rol
este de a cerceta filmele si a da
aprobarea de reprezentare nu-
mai acelora care nu aduc vreo
vátämare intereselor nationale,
religioase, sociale, ori morale.
3. Comisia de control si cen-
surd a filmelor cinematografice
se compune din persoane califi-
cate prin cultura sau functiu-
nile lor, pentru a indeplini mi-
siunea definitá prin art. Z. Prin-
tre aceste persoane nu vor pu-
tea lipsi reprezentantii Ministe-
relor de: Interne, Instructiune
Publicg, Apärare Nationalá
(StatuI Major) si fustitie (Par-
chet).
Numärul membrilor Comisiu-
nii este de cel mult 15 persoane,
In afará de presedintele ei. Ei
vor fi retribuiti cu un jeton de
prezenta din fondurile Oficiului;
cuantumul si modalitatea aces-
tui jeton vor fi fixate printeun
jurnal al Consiliului de Mini-
stri.
Calitatea de membru al Comi-
siei de censurá nu este asimi-
latá cu o functiune publicá.
4. Membrii Comisiunii de con-
trol i censurá a filmelor se nu-
mesc pe termen de 4 ani, prin
Inalt Decret Regal, la propune-
rea Ministerului de Interne; pen-
tru desemnarea reprezentantilor
celorlalte 3 ministere, enume-
rate la art. 3, alin. 1, e necesar
avizul ministrului departa-
mentului respectiv, asupra per-
soanei propuse. La expirare,
mandatul poate fi reinoit.
In cursul mandatului lor,
membrii nu pot fi Inlocuiti de-
cât pentru unul din urmátoa-
role motive:
a) In caz de incorectitudine,
doveditá prin anchetá, fácutá
cu observarea formelor legale,
de cAtre organe potrivite cu si-
tuatia membrilor Comisiunii;
b) In cazul când se constatA
 30 Apri lie 1936
ca un membru al Comisiunii
este direct sau indirect intere-
sat inteo intreprindere de pro-
ductie sau reprezentant'A cine-
matografica;
c) In caz de refuz sau absenta
nemotivata dela 5 sedinte ale
Comisiunii de control si cen-
surd, in cursul unui semestru.
Revocarea se face, ha aceste
cazuri, prin Ina lt Decret Regal.
In caz de vaeanta, IntAmplatg
prin deces, demisie ori revocare,
Ministerul de Interne va pro-
pune pentru restul de durata a
mandatului, completarea Comi-
siunii cu alte persoane.
5. Comisiunea de censura, a
filmelor lucreaza sub presedin-
tia ministrului sau *prin delega-
tie a unui subsecretar de Stat,
ori a secretarului general al Mi-
nisterului de Interne.
Unul din membrii Comisiunii
va primi delegatia de secretar
al Comisiunii, facAnd legatura
cu biroul de eliberare a autori-
zatiilor.
Sediul Comisiunii este 'in Bu-
curesti, la Ministerul, de Interne.
2. Prezentarea filmelor pentru
censurare
6. Orice film de cinematograf,
realizat in targ sau importat din
strainatate, destinat sä fie re-
prezentat in mod public, trebue
sa fie prealabil supus cercetardi
aprobarii Comisiunii de con-
trol si censura a filmelor, care
va avea de examinat:
a) Filmul;
b) Textele scrise sau graite
din cuprinsul peliculei in origi-
nal;
c) Subiectul sens, destinat sa
fie imprimat pe programe;
d) Titlul general al filmului,
precum si titlurile romAnesti, e-
ventual impriinate pe pelicula;
e) Fotografiile, afisele si toate
mijloacele de reclama ale filmu-
lui.
7. At Ata vreme cAt nu va fi
www.digibuc.ro
699
fost censurat i aprobat de ca-
tre Comisiunea de control, un
film destinat a rula inteun ci-
nematograf nu va putea fi re-
prezentat fragmentar, sub for-
ma de crAmpeiu pentru vestire
sau reclamg, decgt dupd ce va
fi obtinut prealabila autorizatie
a Comisiunii, chiar sub aceasta
forma.
8. Intreprinderile cinemato-
grafice sau reprezentantii case-
lor de filme, care vor avea de
supus spre censurare un film,
vor adresa Comisiunii, odatg cu
filmul, si o cerere pe un formu-
lar tip, al cärui model si cu-
prins este cel anexat la finele a-
cestui regulament. (Formular
Nr. 1).
Formularul de prezentare va
indica:
a) Numele i sediul casei pre-
zentatoare;
b) Numele si sediul casei de
productie a filmului;
c) Titlul original al filmului;
d) Titlul definitiv propus spre
a fi adoptat i aprobat In limba
romAna;
e) Brosura de fabricatiune a
peliculei, cuprinzAnd lista com-
pleta a titlurilor scrise si a re-
plicilor rostite in original;
f) Lungimea peliculei, even-
tual numarul actelor;
g) Mentiunea daca a mai fost
vreodata (anterior) supus cen-
surii cinematograf ice, si sub ce
titlu si semnatura;
Mentiunea dad, a mai fost
reprezentat In RomAnia, si sub
ce titlu.
Filmul va fi prezentat spre
censurare In forma in care este
propus a fi reprezentat, avAnd
eventual Imprimate pe el toate
titlurile in româneste, atat eel
general, cAt i titlurile si dialo-
gurile scenelor.
Cererea va fi Insotita de doua
anexe:
a) Descrierea rezumata a fil-
mului care, In caz de aprobare
700 30 Aprilie 1936
sj. dupa eventualele rnodificdri
sau corecturi ale Comisiunii, va
constitui subiectul pe progra-
mele vandute spectatorilor;
b) Lista numerotatä a titluri-
lor si textelor scrise, imprimate
eventual pe pelicultt spre a fi
proectate In fata publicului o-
data cu filmul.
9. Cererea $i anexele vor fi
scrise citet, de preferintä dac-
tilografiate, i redactate intr'un
stil ingrijit, atât din punct de
vedere al corectitudinii graiului,
cat si din acela al decentei lim-
bajului.
10. In caz de neconformare
cu dispozitiile de mai sus, bi-
roul va indica prezentatorului
chipul cum cererea trebue coin-
pletatä cu toate datele i anexele
cerute de Regulament.
Comisia de censurd a filme-
lor va refuza cercetarea filme-
lor ce eventual i s'ar trimete de
birou, NIA stricta observare a
acestor obligatii si va educe ca-
zul la cuno$tinta pre$edintelui
Comisiunii, care va aplica func-
tionarilor biroului vinovati de
aceastd nereguld sanctiunile dis-
ciplinare prevázute de statutul
functionarilor publici.
11. Çarerile se primesc si se
inregistreazd la biroul Of iciu-
lui, din Ministerul de Interne,
inäuntrul celor $ase zile care
preced reuniunea sdptämânald
a Comisunii. In ziva in care se
reune$te comisiunea, nu se dis-
tribue filme spre cercetare; se
excepteazd jurnalele de actuali-
täti, din cauza caracterului lor
urgent.
3. Organizarea lucreirilor comi-
siunii
12. Comisiunea de censurd
Isi va statornici neintarziat o
unitate de vederi, elaborandu-si
hotäririle de strictd conf ormi-
tate cu dispozitiunile articotelor
came urmeazd, astfel Incat sä
www.digibuc.ro
evite deopotrivä deciziunile ar-
bitrare $i ezitárile de atitudine.
13. Comisiunea se imparte in
mai multe subcomisiuni alcd-
tuite din ate doi membri, nu-
merotate cu cifrele 1, 2, 3, 4, etc.
Complecturile subcomisiunilor se
reinoesc de clouá ori pe lunä. 0-
peratiunea se indeplineste de
catre presedinte, in prezenta.
membrilor Comisiunii.
In cursul vacantei de yard,.
complecturile subcomisiunilor se
reinoesc dupä o lund.
14. Distributia filmelor intre
subcomisiuni se va face cu re-
zolutie scrisd de cdtre presedin-
tele Comisiunii sau de secrete-
rul ei prin rotatia subcomisiuni-
lor, astfel incat sarcina lucrd-
rilor sd se impartá cat mai deo-
potrivd intre ele. In caz de im-
piedecare a unui membru de a
fi prezent, presedintele sau se-
cretarul comisiei poate delega
un Inlocuitor dintre ceilalti
membri.
15. Complectul de censurare
va examine filmul si anexele la
Laboratorul f oto cinematografie
al Oficiului, la ora fixatá si a-
nuntatá din vreme fie cärui mem-
bru.
16.. Pe formularul tip cu care
biroul oficiului va inainta do-
sarul filmului prezentat spre
censurare, complectul de con-
trol va face:
a) 0 sumard expunere a su-
blectului;
b) Observatiunile membrilor-
asupra filmului supus censurii;
c) Avizul de calificare a fil-
mului, In vederea clasárii $i a-
probdrii filmului.
4. Clasamentul ci aprobarea fil-
melor
17. Filmele supuse censurii
se claseaza In trei categorii;
a) Filme distractive;
b) Filme culturale $i didac-
ticei,
c) .Filme ddundtoare.
 30 Aprilte 1936
18. Filmes distractive sunt a-
celea care näzuesc la distrarea
publicului, cu subiecte luate din
nuvele, romane, piese de teatru,
scenarii cinematografice spe-
ciale etc., si cu continut care
nici nu are vreuna din infirmi-
tätile enumerate mai jos la ar-
ticolul despre filmele ddund-
toare", nici nu intruneste In an-
samblul lui calitätile indispen-
sabile calificärii de mai jos a
filmelor culturale".
10. Filme culturale sau di-
dactice sunt acelea care, atat
prin tinutd, cat si prin mijloace,
contribuesc la instructiunea, ori
eclucatia generalä, sub orice f or-
mä, precum sunt:
a) Filmele istorice, cu subiect
luat din evenimentele istorice
sau cu continut instructiv, res-
pectand cu fidelitate adevärul
istoric;
b) Vederile geografice In inte-
res larg, cuprinzand deci si et-
nologia;
c) Filmele de popularizare a
stiintelor si a tehnologiei;
d) Filmele ce urmäresc sco-
puri educative speciale, ca: igie-
na si prevenirea sociald si eco-
nomia, desvoltarea spiritului
sportiv, räspandirea gustului
pentru artä etc.;
ej Actualitätile na tionale si in-
ternationale de interes general;
f) Inscendrile cinematografice
care unesc executia artistich cu
un fond moral sau instructiv.
20. Faptul de a constitui a-
daptäri cinematografice ale unor
copere celebre si unanim consa-
crate In istorie, literaturd, epicd
sau ártä dramaticä, nu justifica
neapärat pentru un film califi-
cativul de cultural", de vreme
ce vulgarizarea operei prin ecran
poate fi tendentioasä sau medio-
crd, si din moment ce multe e-
pisoade istorice sau opere cu
fairnd literard sau teatralä nu
au toate atributele culturale sau
instructive.
www.digibuc.ro
70
21. Filme ddundtoare sunt
filmele care, prin chipul in care
expun vieata reald sau fictivd,
ori prin modul de inläntuire a
imaginilor, pot sd, contribue la
pervertirea spectatorilor si sa
constitue o propaganda (chiar
involuntard) la actiuni vätämä-
toare ordinei publice.
Astfel sunt filmele care repre-
zintä:
a) Actiuni criminale de na-
turà a constitui o initiere in teh-
nica delictului sau In scoala
crimei;
b) Actiuni politice Impotriva
ordinei publice si sociale, in spe-
cial cele care dau expresie ten-
dentioasä vräjmäsiilor dintre ca-
tegoriile de cetäteni sau care
constitue sugestiuni pentru ne-
socotirea legilor;
c) Actiuni care ar ascunde
propaganda Impotriva fiintei,
unitätii sau integritätii Statului
si a temeiurilor politice si mo-
rale pe care el se sprijind, fie
cä este vorba de campanij in-
dreptate fätis Impotriva tärii si
a poporului roman, fie cd se
cautä a se prezenta In chip exa-
gerat calitätile altor State si po-
poare, cu tendinta evidentä de
a se sugera comparatii dezavan-
tajoase tärii si poporului nos-
tru;
d) Episoade care ar putea a-
tinge onoarea Neamului nostru
sau care, prin ofensele fatá de
alte Natiuni, ar putea da nastere
la conflicte cu alte State;
e) Actiuni de naturä a asmuti
ura si vräjmäsia impotriva al-
tor popoare;
f) Scene care ar putea släbi
Increderea Natiunii noastre In
energiile i aptitudinele ei, in
conducatorii Statului, micsorand
respectul datorit de cetäteni de-
tindtorilor supremi ai puterilor
S tatului;
g) Subiecte care ar micsora si
batjocori institutiunile funda-
mentale ale Statului, ironizancl
702 30 Aprilie 1936
sau ultragiind Monarhia, Bise-
rica, Justitia, Armata sau Scoa-
la, chiar atunci cand satira sau
ofensa nu se refer& la stärile
din Romania, dar au de efect
släbirea sentimentelor si obliga-
tiilor cetätenesti fata de aceste
Institutii;
h) Actiuni care cuprind scene
pornografice, episoade obscene
de taverna sau de lupanar, ima-
gini scabroase de destrabalare
$i de viciu, i, in general, orice
fragmente de natura a jigni ti-
nuta moral& a societatii sau dis-
ciplinile statornice ale familiei;
i) Scene de brutalitate, de tor-
tura sau de teroare, care, prin
violenta lor pot pricinui specta-
torilor sguduiri nervoase;
j) Filme pretinse istorice, eJ
caror cuprins este evident ten-
dentios, deformarea adevärului
istoric servind vizibil la discre-
ditarea institutiunilor noastre
publice sau la apologia instinc-
telor revolutionare.
22. Spre a face inteligibile pu-
blicului fiImele care -sunt of e-
rite in spectacol, ele vor fi pre-
väzute cu titluri românesti lä-
muritoare, iar acolo unde va fi
neaparat nevoie, si cu unele sub-
titluri sumare. Aceste titluri vor
fi introduse, dupa: recomanda-
rea Comisiunii, $i in complecta-
rile pitoresti sau documentare
si in desenurile animate, chiar
atunci cand pelicula este inso-
tita de comentariul sonor al u-
nui speaker sau conferentiar,
insa in limba straina.
In special, filmele culturale
vor fi prevazute cu titluri si sub-
titluri cat mai amanuntite.
23. Referatul complectului de
censura v cuprinde neapärat
categoria in care este clasat fil-
mul, dupa urmatoargle norme:
a) Filmelor ddundtoare li se
refuzà aprobarea;
b) Filmelor distractive li se a-
proba reprezentarea;
ci Filmelar culturale, fie ca.,
www.digibuc.ro
prezentatorul a solicitat pentru
ele acest calificativ, fie ca corn-
pletul de censurä socote$te din
proprie initiativa util a le. cali-
fica astfel, li se vor acorda
scutiri de unele din taxele care
greveara celelalte filme, in con-
ditiunile prevazute de legea pen-
tru crearea fondului national al
cinematografiei, din 11 Iulie
1934.
Biroul va tine o evidentä a fil-
melor culturale $i didactice, pe
care o va comunica la sfarsitul
fiecarei luni Ministerului In-
structiunii, precum sj altor au-
toritati interesate, dupa speta
filmului. El va ingriji in acelasi
timp ca, la sfar$itul fiecärui tri-
mestru, lista acestor filme, sä
fie tipäritä in publicatia oficialä
a Ministerului de Interne. Tit-
lul filmului va fi insotit de da-
tele necesare pentru identifica-
rea lui.
24. Membrii complectului de
censura, fie cä sunt de aceeasi
pärere, fie ca, existä divergenta,
isi vor intocmi referatul comun
sau opiniile separate.
25. Comisiunea va tine $e-
dinte setptdmdnale, intro zi si la
anumita ora fixatd, când i se
supun spre examinare referatele
filmelor censurate in decursul
saptämânii. Impreung cu dosa-
rele respective.
26. Comisiunea nu poate lu-
cra i rezolva lucrari, fn.% pre-
zenta a cel putin opt mernbri.
Sedinta e prezidata de presedin-
tele Comisiei, asistat de secreta-
rul ei.
In timpul vacantei de vara,
lucrärile plenului se rezolvä de
membrii prezenti.
27. Pentru fiecare film, dela
caz la caz, deciziunea Comisiu-
nii se da cu majoritate de vo-
turi. In caz de paritate, votul
presedintelui este hotaritor.
28. La calificarea fiecarui
film participd cu drept de vot in
comisiune j membrii complec-
 30 Aprilie 1936
tului care 1-au censurat si au
intocmit referatul supus avizu-
lui
29. Comisiunea de censurd,
avancl a se pronunta asupra re-
feratului complectului de prim&
instantä, poate adopta in total
sau in parte concluziile referen-
tilor.
30. Membrii Comisiunii sunt
datori sä ia parte la toate se-
dintele ei. Lipsa trebue justifi-
catä, prin anuntare, ori prin con-
cedii. Se va tine o condic& de
prezenta, a cärei evident& e in
grija secretarului Comisiunii.
Membrul care absenteazä ne-
motivat mai mult de cinci se-
dinte in cursul unui semestru
va fi considerat demisionat.
31. Referatele f avorabile vor
veni spre ratificare in plenul
Comisiunii, care va putea:
a) Sä-si insuseascä referatul
deciziunea ei de autorizare fiind
in acest caz definitivd i execu-
torie filmul putând fi ime-
diat reprezentat sub rezerva
mentionat& la art. 41;
h) SA nu-si Insuseascä conclu-
ziunile favorabile ale referatu-
lui; In acest caz Comisiunea se
va pronunta valabil mimai diva
ce fiImul va fi fost vazut si de
toti acesti meMbri, care vor pu-
tea astfel sa-si formuleze o opi-
nie justificata si definitiva.
32. In cazul cand s'a pradus
divergentä intre cei doi mem-
bri ai unui complect de prima
instanta. presedintele Comisiu-
nii va delega urgent pe un al
treilea membru, care sa vadà
filmul i sa refere, spre a forma
o majoritate In complectul de
divergenta.
Data noul censor opineaza
pentru admitere, filmul va urma
calea celor admiSe, conform
art. 31.
Baca noul censor opineazd
pentru respingere, filmul va a-
vea deschisa calea previlzutä la
art. 34.
www.digibuc.ro
703-
33. Filmele care vor primi
un referat def avorabil, dela corn-
plectul de prim& instantä, vor
avea deschis& calea apelului,
prevazut in articolul urn:Caton.
5. Apelul impotriva ref eratelor
def avorabile
34. Referatele defavorabile
prevAzute la art. 32, alin. 3, i
art. 33, se vor comunica urgent,.
In scris, prezentatorului. Cel in-
teresat va putea sâ, ia cuno-
stint& dela Biroul Oficiului de-
cuprinsul ref eratului, pentru
putea redacta motivele de
eventual -apel.
Biroul Oficiului va lua dovada
necesará de comunicarea deci-
ziunilor Comisiei, dela data a-
cestei inmânäri, curgând pen-
tru prezentatorul filmului un
termen de apel de trei luni.
35. Apelul regulat introdus
va fi supus cercetärii presedin-
tului Comisiuni care, _far& a mai
astepta sedinta saptamânalä, IF
va repartiza de urgentá corn-
plectului de apel, impreuna cu
intreg dosarul filmului, inclusiv-
ref eratul initial.
36. Complecturile de apel care
censureaza filmele In a doua in-
stant1i, sunt alcatuite din ate-
trei membri; ele se reinoesc de
cloud ori pe lung, In acelast
timp cu complecturile de prim&
instantd. Repartizarea filmelor
intre aceste complecte se face de-
cätre presedinte sau de secretar,
astfel Incât in complectul de
apel sa rrn intre membrii care
au vazut filmul in prima in-
stanta.
37. Complectul de apel, cu
majoritate de opinii va re-
feri la randul sat' asupra fil-
mului.
Referatele f avorabile vor vent
sure ratificare In plenul comi-
siunii, care va putea:
a) Sa-si insuseascä referatuI,
deciziunea ei de autorizare fiind'
in acest caz definitivet execu-
704 30 Aprilie 1936
torie, filmul putand fi imecliat
Teprezentat sub rezerva mentio-
n atA la art. 41;
b) SA infirme concluziunile f a-
Torabile ale referatului: in acest
-caz; Comisiunea se va pronunta
Talabil numai dupn, ce filmul va
fi fost vAzut si de toti acesti
membri, care astfel Isi vor pu-
tea forma o opinie justificatä si
clefinitivä.
38. Referatele defavorabile
.ale complecturilor de apel pot fi
atacate cu recurs In termen de
trei luni. In acest caz, filmul
.este vAzut de toti ceilalti mem-
'bri ai Comisunii, care nu au
participat la cercetarea filmului
In instantele anterioare. Refera-
tul complectului de recurs va fi
aclus In discutiunea plenului Co-
misiunii, care va hotárl cu ma-
joritatea absolutA a membrilor
care au vAzut filmul.
39. Deciziunile Comisiunii de
censurA a filmelor sunt defini-
tive $i esecutorii. Plenul Comi-
siunii reglementar constituitä.
-este singurul calificat a da sau
a respinge o autorizare, sub re-
erva prevazutá la art. 41.
40. Eliberarea autorizatiuni-
lor de reprezentare se va face In
t ermen de maximum 24 de ore
dela pronuntare, in urma vizei
Tuse de presedinte pe cleciziunea
Comisiei, fie In cursul sedintei
e i, fie la prezentarea ei de cAtre
secretarul Comisiunii de cen-
surA a filmelor.
41. Ministrul, subsecretarul
de Stat sau secretarul general,
delegat cu conducerea Oficiului
cle censurA, are dreptul de a
suspenda pe un termen anumit,
sau chiar anula o deciziune de
aprobare, data. de Comisie, si
pronuntatá In chip reglementar;
atunci când apreciazn cA pentru
motive de ordine publicá repre-
2entarea filmului nu ar fl opor-
-tuna.
Filmele respinse de plenul Co-
www.digibuc.ro
misiei rámân insA irevocabil
respinse. .
42. Fie censurând in prima
instantl, fie examinând un film
In apel sau In recurs, complec-
tele Comisiunii vor putea incu-
viMta reprezentarea unui film
numai sub rezerva suprimärii
unor anumite scene, titluri, ima-
gini, afise sau fotografii.
43. In cazul când aceste su-
primAri sunt recomandate de
un complect de prima instantA
sau de apel, dacá prezentatorul
va consimti pe loc la suprimare,
ea se va face imediat de atre
Serviciul tehnic al censurii, care
va retine pelicula si imagluile
suprimate In arhiva Comisiunii.
Fragmentele suprimate se pA-
Streazá catalogate in arhiva La-
boratorului fotacinematografic,
cu specificarea lungimii si pro-
venientei lor.
44. In cazul când prezentato-
rul nu va consimti la suprima-
rea scenelor indicate, filmul va
fi respins.
45. DacA la sfArsitul sedintei
de censurA nu se aflA la Servi-
ciul Tehnic al Comisiunii niciun
delegat autorizat al prezentato-
rului, care sA consimtA valabil
la aceastA eventualA suprimare
a scenelor indicate de complectul
de control, membrii complectu-
lui vor redacta un referat de
respingere conditionatn. mentio-
nând cá fihnul färn a fi defini-
tiv clasat ca ddundtor", nu
poate rule decât duná unele mo-
dificari, pentru care el va tre-
bui revAzut de un complect de
apel sau de recurs.
Nu este higAduit prezentato-
rilor unui film s'A fie de fatn la
cercetarea filmului sau la dis-
cutie, clecAt In cazul când stint
chemati a da explicatii.
46. La cercetarea In apel sau
recurs a filmelor respinse con-
ditionat, membrii Comisiunii vor
avea de cercetat filmul reconsti-
tuit sub forma noun de prezen-
 30 Aprille 1936
tare, dupg care vor avea de exa-
minat, izolat i scenele propuse
pentru suprimare.
6. Controlul textelor, af4elor ci
programelor
47. Controlul Comisiunii se
Intinde i asupra tuturor texte-
lor ce insotesc filmul sau sunt
imprimate pe el, precum si a-
supra textelor si imaginilor de
reclama.
48. Toate textele scrise, enu-
merate mai sus, trebue sg fie
reciactate in limba romang. Se
poate admite, dupa aprecierea
Comisiunii, sá se adauge dupa
titlul general In româneste, sub-
titlul In limba original& cand
acesta are o reputatie univer-
Sala, servind la identificarea sau
la punerea In mai mare valoare
filmului. Titlul adoptat pen-
tru versiunea româneascg, In
cazul cand nu reprezintg tradu-
cerea literalg a tithflui Strain,
trebue sg corespundg actiunii,
fara, intelesuri echivoce ori ne-
cuviincioase, i respectand drop-
turile de proprietate literara 1).
Limba de exprimare trebue sg
fie corectg, atat din punct de
vedere al stilului, cat si al gra-
maticii.
Singurg Comisia de censura
are competinta si rgspunderea
integrarg a, controlului i cen-
zurii filmelor din punct de ve-
dere al limbii intrebuintate in
textele scrise.
Intrebuintarea suplimentarg a
unei limbi strgine in titlurile
imprimate pe film este inter-
zisa.
49. Limba vorbitg In filmele
sonore ce se reprezintg pe intreg
teritoriul roman nu poate fi cle-
at una din limbile de culturg
i) A se vedea tegea pentru prn-
prietatea literarrt i artistica, din 28
Iunie 1923, la pag. 601, vol. XIII
cu med. din 18 Februarie 1932,
la pag. 8a, XL
O. Thimangin, voL XXIV. 46.
www.digibuc.ro
705
universal& Exceptiile dela acea-
stä dispozitie ramân la aprecie-
rea Comisiunii, care va dispune
dela caz la caz. Comisiunea de
cenzurare, la nevoie va invita pe
un cunoscator al limbii vorbite
in filme, fie dintre Inembrii Co-
misiunii, fie din afarg.
50. La censurarea acestor tex-
te imprimate pe film, conside-
rand ca eliminarea unui aseme-
nea text incorect implica i su-
primarea imaginilor corespun-
zgtoare, dgunând armoniei peli-
culei, membrii complectului vor
trata cu mai milt& indulgenta
maruntele scgpari de ortografie
sau de tipar, rezervându-si in-
treaga severitate pentru acele
greseli de stil si de sintaxa care
deformeaza intolerabil graiul
românesc.
51. Chiar ktunci and nu par
condamnabile din punct de ve-
dere ortografic sau sintatic, ti-
tlurile imprimate pe film vor
putea fi suprimate dacg forma
redactarii lor prezinta si un In-
teles echivoc, cu nuanta de sca-
bros sau de obscen.
52. Exercitându-si acest drept
de control si asupra programuz
lui, atât din punct de vedere al
decentei, cat si din acela al co- .
rectitudinii ortografice sau sin-
tactice, membrii Comisiunii vor
putea, fie A. facg ei Insisi co-
recturile necesare, fie (In cazuI
cand aceasta operatiune ar cere
prea. multe modificgri sau co-
recturi) sg restitue prezentato-
rului textul, obligandu-1 sg-1 re-
faca singur i sg-1 prezinte difi
nou aceluiasi complect, corectat
dung indicatiile meinbrilor.
53. Reclamele ilustrate ale f il-
mului vor face obiectul unei a-
tente cercetari a Comisiunii.
Este interzis a se Intrebuinta
afise sau placarde cu desenuii
reprezentand scene de felul ce-
lor ce caracterizeazá filmele da,
ungtoare. NU se pot afisa decal
desenurile vizate de censori
706 30 Apri lie 1936
trecute cu numere de ordine in
referatul de aprobare.
54. Referatele se vor intocmi
la sfäreitul eedintei de censu-
rare; in acelaei timp se va face
corectura titlurilor ei programe-
lor, triajul fotografiilor, afieelor
placardelor.
In cazuri exceptionale, când
redactarea raportului reclamd
mai mult timp, el va fi inaintat
biroului cel mai târziu dup6, 48
ore dela censurare, in tot cazul
cel mai tärziu in dimineata zi-
lei and urmeazd a se tine ee-
dinta Comisiunii.
7. Autorizarea de reprezentare
a filmelor
55. Odat6, aprobat sub un a-
numit titlu, un film beneficiazd
de privilegml de a rula numai
el sub acest titlu in intreaga ta-
rä, vreme de trei ani, duratä in
care acelaei titlu nu va putea fi
acordat nici unui alt film. Nicio
altä msa nu va putea prezenta
alt film sub acelaei titlu, nici
chiar casa care a obtinut auto-
rizatia. 0 condicd alfabeticd
cronologica a titlurilor de filme
aprobate va sta la dispozitia ce
lor interesati, la biroul Oficiu-
lui.
Exceptie dela aceastä, reguld
fac filmele extrase din opere ce-
lebre, ale cdror titluri nu pot fi
monopolizate de o singurd peli-
cula.
56. Dupa autorizarea unui
film, nu se mai pot schimba tex-
tele censurate, nici adduga noi
titluri, nici intercala scene ine-
dite care n'au fost supuse con-
trolului sau a cdror suprimare
a fost impusä de Comisia de cen-
surd.
57. Aprobarea unui film se dd.
pentru intreaga tard; totuei, in
cazuri care rämän la aprecierea
Comisiunii, autorizatia poate fi
limitatä la anumite regiuni din
¡era cu excluderea vremelnicd,
ori permanent6, a altora.
www.digibuc.ro
Ministrul, subsecretarul de
Stat sau secretarul general, de-
legat cu conducerea Oficiului,
are dreptul de a restrânge a-
probarea de-0, de Comisiune, li-
mitänd-o la anumite regiuni,
pentru motive de ordine publicd.
In niciun caz aceastä revizuire
nu se va putea da in sensul unei
lärgiri a zonelor de reprezentare
autorizate de Comisiune.
58. Biroul Oficiului este obli-
gat ca, in cel mult trei zile dela
respingerea unui film sd noti-
fice acest lucru autoritätilor po-
litieneeti din intreaga tat* prin
Directia generald a Politiei, cu
indicarea amänuntelor ce pot
servi la identificarea filmului.
59. Odatá aprobat un film,
biroul alcdtueete un dosar cu-
prinzänd toate documentele ce
au servit la prezentarea ei apro-
barea lui. Dosarul se inregis-
treazd ei se numeroteazd, pas-
trändu-se in arhiva biroului.
Pe baza aprobárii se elibereazd
un Buletin de autorizatie" (For-
mular Nr. 2), in care se vor trece
toate datele necesare identificd-
rii filmului. Buletinul va enunta
categoria si conditiile in care s'a
acordat dreptul de rulare. El va
purta iscdlitura preeedintelui
a secretarului Comisiei.
Buletinul va fi insotit de ane-
xele doveditoare ale conditiilor
speciale de aprobare; in acest
caz se va face mentiune de ele
pe Buletin.
Se vor putea libera mai multe
copii de pe Buletinul de autori-
zare; fiecare corde va reproduce
exact originalul.
60. Autorizatiunile sé acordá
filmului, iar nu persoanelor care
1-au prezentat; odatä aprobat,
un film Ii conservä aceast6, ca-
litate, oricare ar fi strämutärile
lui de proprietate. Pentru acea-
sta va trebui insd ca ultimul po-
sesor al filmului s6, prezinte sau
originalul sau copia reglemen-
 30 Aprilie 1936
tall dupg Buletinul de autori-
zare.
61. Autorizatiunea acordatà
unui film este valabila timp de
trei ani dela data emiterii ei.
and nu contine mentiuni sau
rezerve speciale pentru anumite
regiuni, ea are autoritate pe in-
tregul cuprins al tärii.
Termenul de trei ani, prevä
zut prin prezentul articol, se a-
plia, si filmelor aflate astäzi in
circulatie, aprobate anterior pro-
mulgarii acestui regulament.
62. Valabilitatea autorizatiu-
nii este conditionatä de scrupu-
loasa respectare a tuturor deta-
liilor mentionate in deciziunea
finalà a Comisiunii. In caz când
filmul sau anexele lui de recla-
mä (fotografii, afise, subject, ti-
tluri etc.), nu sunt utilizate in
conformitate cu indicatiunile
Comisiunii de control, Ministe-
rul va putea retrage temporar
sau definitiv autorizatia de re-
prezentare.
63. Ministerul poate aplica a-
celeasi sanctiuni si filmelor pe
care proprietarii le vor fi dat
spre reprezentare in regiunile in
care ele au fost interzise.
64. La biroul sälilor de spec-
tacol cinematografic trebue We,'
se gäseascä in permanentä au-
torizatiile filmelor ce ruleaz5, In
sald, impreunä, cu anexele bor.
Reprezentantii autorizati -ai
ordinei publice, limitativ enume-
rati si calificati la art. 82 el a-
cestui regulament, vor avea sin-
guri dreptul de a verifica auten-
ticitatea acestor autorizatii.
65. Intreprinzätorii de cine-
matografe vor mentiona pe a-
fise, printeo banderolä vizibil
scrisä, numärul si data autori-
zatiunii peliculei.
66. In orice localitate de pe
teritoriul tärii, un film autori-
zat va putea rula numai sub ti-
tlul aprobat prin buletinul origi-
nal.
67. Cererea de censurare pre-
www.digibuc.ro
707
zentatà Comisiunii va mentiona
pentru fiecare film numärul co-
pillor de care dispune sau va
dispune pentru distribuirea In
Intreaga tarl.
In cazul când filmul va fi a
probat numai sub rezerva anu-
mitor modificari sau suprimäri,
toate celelalte copii vor suferi
suprimäri identice, prezentato-
rul certificând aceastä opera-
tiune printr'o deplaratiune pre-
zentatà la biroul Comisiunii si
prin depunerea peliculei supri-
mate la -arhiva Laboratorului
fotocinematografic.
68. Filmele-jurnale de actua-
litate vor beneficia de o proce-
durä de urgentá; dad, referatul
censorilor este favorabil, el va
avea tärie de autorizatiune pen-
tru reprezentare. Jurnalul va fi
deci ingkluit la spectacol, ur-
mand ca referatul sä fie ulterior
ratificat in plenul Comisiunii.
8. Protectia tineretului
69. Este interzis proprietari-
lor de cinematografe sii, admitä
intrarea in sal& a copiilor si a-
dolescentilor de ambele sexe pa-
nà la versta de 16 ani, la specta-
colele obisnuita Copii si tinerii
pänä, la värsta de 16 ani vor fi
admisi numai la reprezentatiile
al cgror program este alatuit
din filme culturale.
Filmele distractive care, färà
a putea fi clasate printre fil-
mele didactice si culturale, ar
putea fi vazute f AM primejdie
si de cAtre tineret, vor fi admise
sä, figureze in Prograrnele cul-
turale". In acest scop complec-
tul de censurare va avea grijä
sä, mentioneze pe referatul säu,
la locul anume rezervat, indica-
tia: Adrnis sd figureze in pro-
gramele culturale".
Jurnalele de actualitäti fac
parte din aceastä, ultima cateL
gorie.
70. Buletinul de autorizatie
ce se va libera filmelor culturale
708 30 Apri He 1936
Va fi pe earton rosu, purtând
subtitlul: Film cultural".
Buletinul de autorizatie al fil-
melor distractive va fi pe car-
ton alb, fgrg alt subtitlu. Pen-
tru filmele distractive admise sg
figureze in Programele cultu-
rale", se va adguga de Secreta-
riat aceastg indicatiune.
71. Programele teatrelor ci-
nematografice alcgtuite din f il-
me culturale si eventual din fil-
me admise pentru tineret, vor
purta in litere mari inscriptia:
Fame aprobate $i, pentru tine-
ret".
72. In toate cinematografele
din targ, reprezentatiile de Du-
Minicg dimineata pâng la ora
13, vor avea programul alcgtuit
integral numai din filme cultu-
rale si din filme aprobate si pen-
tru tineret.
73. Orice program de specta-
col cinematografic public tre-
bue sg cuprindg cel putin 300
de metri de film cultural. Nu se
socotesc In aceastg Intindere jur-
nalele de actualitgti.
9. Taxe
74. In conformitate cu dispo-
zitiile legii din 11 Iulie 1934, pen-
tru crearea fondului national al
cinematografiei, Comisiunea de
control si censurg va percepe
urmAtoarele taxe:
a) 0 taxtt de control" de lei
2,40 pe metrul de pelicufg, pen-
tru acoperirea cheltuielilor de
administratie, control, intreti-
nere, laborator, precum si pen-
tru plata jetoanelor de prezentg
a membrilor Comisiei de cen-
surg;
b) O faxd pentru Fondul na-
fional al cinematografiel dinRo-
mdnia", In valoare de 10 lei pen-
tru fiecare metrti de peliculg
aprobatti.
Ambele taxe se varsg la ad-
Minibtratia finahciarg, cu men-
tionarea fondului pentru care se
www.digibuc.ro
plgteste, iar recipisa se predg
biroului Oficiului.
75. In conformitate cu dispo-
zitiunile art. 3 din legea men-
tionatg la articolul precedent,
sunt scutite de taxa specialg de
lei 10 pe metrul de peliculg:
a) Filmele culturale;
b) Filmele didactice care, ne-
fiind destinate spectacolelor pu-
blice, au un rost educativ
stiintific, fiind ursite sg fie pro-
ectate la cursuri i conferinte
de invgtgmânt.
76. Taxa de control" de lei
2,40 pe metrul de peliculg ur-
mând a fi platitg indiferent da-
cg filmul va fi sau nu autorizat
sg ruleze, prezentatorul unui
film propus spre censurare va
prezenta biroului Oficiului, p-
datg, cu cererea de censurare a
filmului, i recipisa de consetn-
nare la administratia financia-
rg, In contul Oficiului. a sumei
reprezentand taxa de 2,40 lei pe
metrul de peliculg, calculatg, pe
metrajul exact al filmului, men-
tiönat In cererea de censurare.
77. Taxa Fondului national
al cinematografiei se percepe
numaj pentru filmele care sunt
aprobate i urmeazg a primi
buletinul de autorizatie. Ca a-
tare, recipisa se depune la bi-
rou. In momentul libergrii ace-
lui buletin.
78. Deosebit de taxa de cbn-
trol", plgtità pentru censurarea
unui film in primg instantd, se
va plgti o taxg identicg si In a-
celeasi conditiuni, de fiecare me-
tru de film, ori de câte ori un
film respins va fi din nou pre-
6entat spre a fi censurat, in a
pel sau recurs.
Suma va fi consemnatg in
contul Oficiului, iar recipisa va
fi prezentatg biroului Comisiu-
nii, In aceleasi conditiuni, ea pu-
tând fi deosebitg dacg metra-
jul peliculei a suferit modificgri
Intre timp.
In afar% de taxele In'evgzilte
 30 Aprille 1936
In acest regulament, nu este in-
gäduit functionarilor biroului sh
pretindh, nieio alt.& taxh, sub
niciun motiv sau pretext. Incer-
carea de a cere i alte pläti, de
orice natura, va fi pedepsitä.
10. Lucrdrile secretariatului CQ-
7714sfunii
79. Biroul de eliberare a au-
torizatiunilor si de control al
cinematografelor executh, si lu-
crärile de secretariat al Comi-
siunii de control si cenzura ci-
nematografich. El Indeplineste
lucrärile pregätitoare i cele de
executie a deciziunilor Comisiu-
nii.
Leghtura dintre birou si Co-
misiune se face prin Secretarul
delegat In acest scop de catre
presedintele Oficiului.
80. Personalnl biroului are
Indatorirea de a tine In regull
corespondenta i arhiva, fiind
rhspunzator de exactitatea si de
conservarea scriptelor.
Personalul biroului va tine la
zi un tablou al tuturor filmelor
respinse si autorizate, cu clasa-
mentul lor i cu termenul vale-
bilitätii autorizärii lor.
Hotärirea Comisiunii, prece-
datä de rezumatul sumar al ce-
lor desbätute si sustinute de
membri, se va Inscrie In fiecare
sedinth In registrul de procese-
verbale, care se va ischli de toti
membrii care au participat la
sedintä,
81. Biroul oficiului va tine
registre de evidentä pentru chi-
tantele primite, eliberând ade-
verinte de primirea chitantelor.
11. Controlul duptt aprobare
82. Agentii autoritätilor po-
litienesti si judiciare au dreptul
de a controla reprezentatiile tea-
trelor cinematografice, spre a
constata dach filmele sunt pro-
ectate In conformitate cu auto-
rizatia obtinuth. In vederea a-
ceasta, IntreprinzItckrii sunt
www.digibuc.ro
709
bligati a tine la case cinemato-
grafului si a. aräta acestor a.
genti, in orice moment, buleti7
nul de autorizatie, Impreunä
anexele lui,
Dach se constath o fraudh, sau
o contraventie, ca de pildh: se
reprezinth, un film neaprobat de
comisie, ori s'au introdus scene
sau titluri pe care comisia fl
le-a vhzut, sau le-a suprimat,
ori s'a schimbat titlul sub care
dat autorizatia, ori se pre-
zinth sub titlul autorizat alt
film, ori se expun reclame care
n'au fost aprobate etc., repre-
zentatia poate fi supendatä, prin
hotärirea luatä de Ministerul de
Interne. Filmul va fi confiscat
si se vor lua Impotriva acestor
culpabili mäsurile prevazute de
legi si regulamente. Tot asa se
vor considera i sanctiona ca
grave abateri, nesocotirile obli-
gatillor regulamentare relative
la programele culturale j la
admiterea minorilor la repre-
zentatiile obicinuite.
83. Autoritätile administrati-
ve, politienesti, militare i sco-
lare sunt datoare sä dea concurs
Comisiei, controlând (fiecare In
sfera atributiunilor), ea teatrele
cinematografice O. se conf or-
meze deciziunilor Comisiunii. In
orasele de provincie se vor pu-
tea constitui, In acest scop, co-
mitete de supraveghere, com-,
puse din directorul liceului, co-
mandantul garnizoanei, procu-
rorul tribunalului si seful poli-
tiei locale, care vor lucra po-
trivit cu instructiunile comuni-
cate de presedintele Comisiei de
cenzurh.
84. Membrii Comisiei de con-
trol si cenzurä primesc o Carte
de identitate, eliberath de Mi-
nisterul de Interne, purtând is-
cAlitura ministrului sau a de-.
legatului shu si a secretarului
Comisiunii. Aceastä carte le dh
dreptul de liberä intrare fm-5
preunä cu un Insotitor, la orice
710 30 Apri 11e. 1936
_
fel de spectacol cinematografic
din intreaga tara. Ei au dreptul
de control pentru a constata de-
c d. filmul este proectat in forma
In care a fost aprobat. In caz
de contravenire, ei au dreptul
ed Incheie proces-verbal de con-
statare i sä se adreseze auto-
ritdtilor po1itiene0i, care aunt
obligate a le da ascultare 0 a
lua imediat mäsurile corespun-
zatoare.
12. Oficiul de studii si infor-
magi
85. Sub ingrijirea secretaria-
tului, se va organiza la sediul
Comisiunii un oficiu de studii,
In care membrii Comisiunij vor
putea gdsi in permanenta cele
mai importante dintre revistele
ziarele de specialitate cine-
matografica din sträindtate
din tail, precum j informatiu-
nile in legatura cu executareasei
misiunii kr. Secretariatul onoare a prezenta pentru cen-
tine contact permanent cu In- zurd filmul cu urmdtoarele ca-
racteristice:
stitutul international al cinema-
tografiei educative din Roma Si
cu Comisiunea nationald a fil-
mului educativ din Romania.
13. Dispozitiuni finale
86. Biroul Oficiului va tine
la dispozitia secretariatului:
a) TablouI filmeIor aprobate
de Comisiunea de cenzura, cu
data emiterii buletinului si in-
dicatia datei când expird ter-
menul autorizatiei;
b) Tab lout filmelor autorizate
ca filme culturale, precum si al
celor autorizate s ruleze in-
tr'un program cultural".
87. Filmele care au pe langä
textul roman i texte In alte
limbi, având pentru aceasta a-
probarea Comisiunii, sunt ad-
mise sa ruleze in aceasta formd.
nand la expirarea termenulut de
trei ani pentru care au doban-
dit autorizarea. In cazul cand
vor cere retnoirea autorizatiei, Casel editoare.
www.digibuc.ro
aceasta nu se va putea acorda
decat in conformitate cu preve-
derile regulamentului de fatd,
(art. 48, al. final).
88. Dispozitiunile cuprinse in
prezentul regulament intra In
vigoare in momentul publicarii
lui.
89. Toate regulamentele si de-
ciziile anterioare, care contin
dispozitii contrarii regulamen-
tului de WA', sunt i rämân a-
brogate.
MINISTERUL DE INTERNE
Oficiul de Indrumare i expansiune
radio-cinematografica
Comisiunea de control si cenzuri
a filmelor
CERERE DE AUTORIZARE
Prezentatä la:
Subscrisul, reprezentant al Ca-
, am
1. Titlul original
2. Numele i sediul Casei de
productie
3. Titlul propus In limba ro-
mand,
4. Lungimea totala i numa-
rul actelor
5. Filmul e vorbit In limba
6. A mai fost vreodata supus
cenzurii cinematografice? Sub ce
titlu i semndturd, i cu ce
hotartre
7. A mai fost prezentat in Ro-
mania? Sub ce titlu i in ce an?
Se anexeazd:
8. Descrierea rezumata a fil-
mului.
9. Lista numerotata a titluri-
lor i textelor scrise, imprimate
pe pelicuId, in limba romana,
cuprinzând numere.
10. Bro0zra de fabricatie a
 30 Apri lie 1936 711

11. Reclamele, placardele, fo- b) Propuneri de eventuale su-

tografiile etc., destinate a fi a- primäri
fisate in numär de (pe categorii)
Declar cg am luat cunostintä
de Regulamentul pentru Contro-
lul si Cenzurarea Filmelor si c5,
ma supun in totul dispozitiuni-
lor cuprinse in el, sub aplicarea
de sanctiuni impotriva filmului,
Casei prezentatoare si a mea
personal, in caz de cälcare sau
nesocotire a bor.
Semnätura
Aceastä, paginä se completeazg
si se subscrie de cel ce prezintä
filmul spre cenzurare.
Adnotetrile Biroului. . . .
c) Observatiunj asupra texte-
Inregistratä la Nr. lor scrise
din
Conrtolul declaratiilor
d) Observatii asupra afiselor,
Lungimea peliculei (contro- reclamelor, fotografiilor etc. ....
latd)
Taxele percepute ,

-
e) Aviz de calificare a filmu-
Repartizat spre cenzurá: lui:
Data
Censori
Observatiunile biroului
Semnáturile
membrilor censori
.e

Presedinte. Decizia Comisiunii (sedinta

Secretar, din )

Referatul Comisiunii.
a) Subiectul
Presedinte,
Secretar,
S'a liberat Cartea de autori-
.. zatie Nr.
. . . Formular Nr. 2.
Bucuresti 193..

www.digibuc.ro
712 2 Mai 1936

MINISTERITL DE INTERNE Scene suprimate ile Camisia

de cenzurd:
Oficiul de indrumare i expansiune
radio-einematografieit f ...
Comisiunea de control si cenzura
a filmelor

BULETIN DE AUTORIZARE
Nr. LEGE
Pe temeiul deciziunii Comisiu- pentru organizarea Casei de Pensiuni
nii de control si cenzurä din... ofiterilor
, se autoriza re-
prezentarea filmului cu titlul o- DIN 2 MAI 19361)
riginal , produs al
Casei din 1. Casa Pensiilor Militare, in-
cu titlul românesc fiintatä pe baza legii din 1 Iu-
prezentat la control de Casa lie 1889, se reinfiinteazä trecân-
din , in du-se sub administratiunea Ca-
lungime de sei Dotatiei Oastei si sub di-
Clasarea filmului recta priveghere a Ministerului
Teritoriul pe care e permisä Apärärii Nationale.
reprezentarea 2. Fondurile necesare pensiu-
Pentru a fi reprezentat fil- nilor preväzute i cuvenite ce-
mul trebue s aib perforarea lor mentionati in prezentul pro-
cuvenitä si sd fie insotit de ane- iect de lege se alimenteazä dupg.
xele enumerate pe verso, vizate cum urmeazä;
de comisiune. a) Din sumele inscrise in bu-
getul Casei Generale de Pensiuni
Prezenta autorizatie poate fi pentru pensiunile ofiterilor
retrasä pentru motive de ordine ale urmasilor lor;
publicd sau pentru abateri dela b) Din retinerea de 100/o pen-
dispozitiunile regulamentare.
Aeeastä Lege s'a votat de Adu-
Presedinte, narea Deput4ilor la 29 Martie
Se cretar, 1936, de Senat la 31 Martie 1936,
s 'a promulgat cu I. D. R. Nr. 99S
Nota 1. Potrivit clasamen- din 30 Aprilie 1936 si s 'a publicat
tului sàu, acest film poate sä in Monitorul 0 ficial p. I, Nr. 100
ruleze in reprezentatiile: din 2 Mai 1936. A se vedea in legà-
turii i . O. M. ce =mead., relativ
la sporurile i redueerile de pensiuni
Nota 2. Scenele enumerate dintre 1930-1936, preeum
pe verso, au fost suprimate de 1. Regulamentul de aplieare, din
23 Mai 1936, care urmeazii imediat
comisia de cenzurl. aeest volum.
Anexe (ce trebue sà insoteascl 2. Legea generali de pensiuni, din
buletinul de autorizatie). 15 Aprilie 1925, la pag. 440, vol.
XIXII, cu mod. 15 Mai 1928, pag.
1094, vol. XVXVI; de asemeni,
modifiearea din 20 August 1929, pag.
1122, vol. XVII, 18 Aprilie i 3 Au-
gust 1931, pag. 463 qi 669, vol. XIX.

www.digibuc.ro
 2 Mai 1936 713

tru toti ofiterii armatei active, tat mai sus, aruia i s'a stabilit
aplicatit si indemnizatiei de ac- de atre Casa General's.' de Pen-
tivitate, petnä In prezent scu- siuni o pensie pentru vechirnea
WI; de serviciu, limita de vArstg,
c) Dintea subventie anuala de timp de pace sau rázboiu.
30.000.000 lei ce se acord5, de Mi- 5. Cuantumul pensiunilor sta-
nisterul de Finante si care se bilite in baza legii generale de
va varsa Casei Dotatiei Oastei pensiuni si a dispozitiunilor
In rate lunare egale. constatatoare se mentin inde.
3. Toate pensiunile ofiterilor pendent de sporurile acordate
si ale urmasilor lor, stabilite de prin aceasa lege.
Casa General5. de Pensiuni si 6. Pensiunile actuale si cele
inscrise In bugetul acelei case, ce se vor acorda In viitor prin
se vor ordonanta de cAtre Casa legea generala de pensiuni si -
Genera lä de Pensiuni In cote nexele sale se vor spori ça co-
lunare, cu incepere dela 1 Iu- tele indicate in tabelul de mai
lie 1936, Casei Dotatiei Oastei, jos, corespunzAtor numärului
Directiunea Pensiilor Militare. maxim de ani serviti indicat in
Directiunea Pensiilor Mili- dreptul fiecgrei categorii do q-
tare de pe lang6 Casa Dotatiei fiteri:
Oastei va dispune plata pensiu-
nilor cuvenite ofiterilor pensio- TABEL
nari prin Administratiile Mili- Noland
tare, Casa Militara de Credit, E- GRADUL de aid
Sporul serviti
conomie, Asigurari i Ocrotire
sau Banca Nationalá, fn confor- General de Corp de Ar-
mitate cu dispozitiunile regula- mat/ 2 600 42 ani
mentului acestui proiect de lege. General de Div. Inspec-
4. Cu incepere dela 1 Iu lie tor de Armatä 2 400 40 17

1936 pensiunile ofiterilor care General de Divizie 2.200 40 77

au servit In armata româna si Brigadg. 2.000 38

acelea ale urmasilor lor vor fi Colonel 1 800 35 77

sporite in conditiunile si con- Lt.-Colonel 1 500 33

form cu dispozitiunile prezentei Major 1 000 31 11

legi. Cápitan 800 29 11

De sporirea penshuri tor va be- Locotenent 600 29 11

neficia numai personalul ara- Sublocot. i ajutor sub-

locot. 400 29 11
3.Regulamentul pensiunilor, din
11 Oetomvrie 1935, pag. 459, voli Sporul pentru acelasi grad si
XIXII; de asemeni modificarea ani serviti, indiferent de cote-
din 4 Noemvrie 1929, pag. 1241, vol. goria de localitate In care s'a
XVII. clasat pensionarul, este acelasi.
4. Legea pozitiei ofiterilor, din 9 Pentru fiecare an In minus,
Apriie 1931, pag. 383, vol. XIX, cu fatá de maximul fixat In tabel,
mod. 19 Mai 1932 0. 19 Aprilie 1935, se va scgdea din spor un pro-
pag. 362, vol. XXIII. cent de 3°/o, fárá ca aceastil
5. Legea asupra inaintfirilor in dere Ed poat5, depäsi maximul
armatä, din 5 August 1924, la pag. sporului ce revine gradului ime-
835, vol. XIIIXIV, cu numeroase diat inferior.
modif., preeum i Regulamentul d3 7. Sporul de ani atribuit prin
aplicare, din 18 Oetomvrie 1935, pag. art, 24, lit. f, $i art. 25 din legea
897, vol. XXIII, cu mod. 28 Aprilie pozitiei ofiterilor, In vederea
1936. completärii anilor de serviciu
www.digibuc.ro
714 2 Mai 1936
necesari la pensiune, constitue
un drept cdstigat pentru spori-
rea pensiunilor acestora si in-
trá in calculul acestei rectifi-
cdri.
Nu intl. In aceastá categorie
ofiterii caracterizati in baza art.
51 din legea de inaintare, pre-
eum si aceia chrora li s'a apli-
cat art. 37 din legea pozitiei ofi-
terilor.
8. Se pot bucura de sporul
prevdzut la art. 6 si ofiterii care
doresc sa-si aranjeze drepturile
la pensie cu cel mult 5 ani Ina-
intea termenului maximum de
serviciu prevdzut la art. 6.
9. Acordarea sporului de peri-
siuni se face de cdtre Casa Do-
tatiei Oastei, Directia pensiilor
militare, dupd ce pensionarul
militar sau urmasii lui fi vor
fi stabilit drepturile lor de pen-
siune inaintea instantelor pre-
vdzute de legea generald, de pen-
siuni In vigoare.
10. Hotäririle privitoare la
spor se dau cu drept de apel
care se poate exercita In termen
de 30 zile dela comunicarea ho-
täririi.
Apelul se introduce la Casa
Dotatiei Oastei, Directiunea pen-
siilor militare.
11. Comisiunea de apel func-
tioneazd pe langd Directia per-
sonalului din M. A, N., avänd
ca:
Presedinte pe secretarul gene_
ral.
Membrii a cestei comisiuni
vor fi:
Directorul justitiel militare.
Directorul personalului.
Directorul contabilitdtii din
M. A. N.
Directorul Casei pensiunilor
militare de pe lângd, Casa Dota-
tiei Oastei.
Un delegat al SocietAtif Ofi-
terilor de Rezervá si Retragere,
proveniti din activitate, Regele
Carol al II-lea" (ofiter general).
www.digibuc.ro
Directorul Casei Militare de
Economie, Credit si Ajutor.
Un ofiter din justitia mili-
tard si contencios va face ofi-
ciul de procuror, punând con-
cluziuni in toate chestiunile a-
duse in desbaterile comisiunii
de apel, iar
Un subofiter sau functionar
din M. A. N. va fi grefier al a-
cestei comisiuni.
Membrii comisiunii vor lucra
onorific, neprimind niciun f el
de indemnizatie.
12. Membrii comisiunii de a-
pel vor fi numiti prin Inalt de-
cret regal, pe termen de 3 ani;
deciziunile se pronuntd, valabil
cu cinci membri si majoritate de
patru voturi.
13. Odatä cu numirea mem-
brilor comisiunilor arätate mai
sus, se vor indica si numele su-
pleantilor care-i vor Inlocui In
caz de absenta titularilor.
Dispozifiuni finale ;i fransiforii
14. Retinerile din solda ofi-
terilor, prevAzute la art. 2, se vor
Incepe dole. 1 Aprilie 1936.
Toate celelalte venituri prevd-
zute la acel articol se vor värsa
lunar Ministerului Apärdrii Na-
tionale, Directia pensiunilor mi-
litare (Casa Dotatiei Oastei).
15, Mezarea la pensie a ofi-
terilor si urmasilor lor, fixarea
cuantumului pensiilor si inmd-
narea titlurilor, vor fi facute de
Casa generald de pensiuni, con-
form legii generale de pensiuni.
16. Dispozitiunile legii gene-
rale de pensiuni, privitoare la
normele de inscriere si stabili-
rea drepturilor de pensiuni, care
nu sunt contrarii legii de fatd,
rämän in vigoare si in privin-
ta aplicdrii sporului pensiilor
ofiterilor si urmasilor bor.
17. Un regulament va des-
volta dispozitiunile prezentei
legi.

JURNALUL
Consiliului de Ministri Nr. 985
DIN 31 IULIE 1931 1)
Se aprobä, dela 1 Ianuarie
1931 urmätoarele majoräri de
pensii ofiterilor pensionari, du-
pä cum sunt notate mai jos:
1. General de corp de armat'a
lei 30.775.
2. General de divizie cu 5 ani
vechime In grad, lei 27.027.
3. General de divizie cu mai
putin de 5 ani vechime, 24.507
lei.
4. General de brigadd cu 4
ani vechime In grad si färä, 4
ani vechime, Insä, fosti titulari
de divizie, lei 22.018.
5. General de brigadä, cu mai
putin de 5 ani vechime In grad,
lei 18.931.
6. Colonel cu 4 ani vechime
In grad, lei 17.734.
7. Colonel cu mai putin de 4
ani vechime In grad, lei 15.876.
8. Lt.-colonel cu 4 ani vechime
In grad, lei 14.647.
9. Lt. colonel cu mai putin de
4 ani vechime In grad,
12.789.
10. Maior cu 4 ani vechime in
grad, lei 11.025.
11. Maior cu mai putin de 4
ani vecihme In grad, lei 10.048.
12. apitan cu 10 ani vechi-
me In grad, lei 9.040.
13. MDR= cu 6 ani vechime
In grad, lei 8.757.
14. Cäpitan cu mai putin de
6 ani vechime In grad. 7.906 lei.
15. Locotenent cu 4 ani ve-
chime In grad, lei 6.993.
16. Locotenent cu mai putin
de 4 ani vechime In grad, 6.709
lei.
17. Sublocotenent sau ajutor
de sublocotenent, lei 6.142.
1) J. C. M. sub Nr. 985, din 31
Inlie 1931, s 'a publieat &pa doi ani,
In Monitorul Oficial, p. I, Nr. 148,
din 1 Iulie 1933, pag. 760, vol. XXI.
www.digibuc.ro
2 Mai 1936 715
Instructiunile (asel generale de
pensiuni
In calculele ce s'au fäcut, s'au
avut in vedere In afarä de ve-
chimea de serviciu si urmätoa-
rele norme:
a) Aceste sporuri se plätesc
numai pensionarilor fosti ofi-
teri activi In armata românä,
nu si acelor pensionati In baza
obligatiunilor din tratatele de
pace;
b) Pensiile de mai sus sunt
socotite pentru 35 ani de servi-
ciu, iar pentru fiecare an ser-
vit mai putin se deduce 3°/o din
cotele respective;
c) Ofiterii pensionati potrivit
art. 12, litera 1, al. 2 din legea
din 2 Septemvrie 1920 1), reduce-
rea de 3°/o nu se face decât pen-
tru anii serviti mai putin de 30
la ofiteri inferiori, si mai putin
de 32 ani la ofiteri superiori si
generali; acei care au cel putin
30 ani, respectiv cel putin 32
ani, calculabil la pensie, vor
lua pensia ca pentru 35 ani,
preväzutä mai sus;
d) Anii de serviciu sunt cei
lei recunoscuti In deciziile de pen-
sionare rämase definitive;
e) Ofiterii invalizi de räzboiu,
fo$ti activi $i urnia4ii /or care
potrivit gradului de invalidi-
tate si a gradului militar cu
care au fost bensionati, primesc
In prezent o pensie inferioarl
celei stabilite aci, au dreptul la
un spor pâng, la completarea
pensiei prevAzutä mai sus;
f) Ofiterii de rezervä fosti re-
angajati, Inscrisi la pensie pe
baza art. 15 din legea din 2 Sep-
temvrie 1920, nu fac obiectul
majorärii pensiilor;
g) Pensiile urmasilor se yor
calcula dupä normele obisnuite
1) A se vedea Legea pentru pen-
siunile eelor vs au luat parte Ja räz-
boiu, din 2 Septemvrie 1920, la pag.
425, vol. IXX, eu mod. din 19 Iu-
lie 1921 si 31 Oetomvrie 1922.
716
luându-se Ins& de Jolla, pensiile
cuvenite autorului, uotrivit co-
telor de mai sus;
h) Ofiterii pensionati pentru
infirmitäti In timp de pace, li
se vor aplica normele legii ge-
nerale de pensiuni, considerând
ca ultimä retributie, suma
prevazutd mai sus, pentru fie-
care grad cu maximum de pen-
sie;
i) Ofiterii pensionati, care In
prezent primesc pensii mai mari
cleat cele ce li s'ar cuveni po-
trivit normelor de mai sus, vor
continua sa primeascA acele pen-
sii, Mr& niciun alt spor.
Pensionarii reangajati nu au
intrat In calculele si prevede-
rile studiului de fata, de oarece
ei primesc o pensie medie de
800/2 (plutonier major) sj. 88%
(plutonier) si numai pentru 25
ani de serviciu.
In afar& de aceasta, In con-
formitate cu legea de reanga-
jare, reangajatii au prima sau
vor primi i una din inlesnirile
acordate de lege: 7 ha de teren
gratuit, o functie la Stat, sau
o suma de bani.
JURNALUL
Consiliului de Ministri Nr. 1.922 din 22
Decenwrie 1931, publicat In Monitorul
Oficial Nr. 4/932
DIN 5 IANUARIE 1932 1)
1. Cu incepere dela 1 Ianua-
rie 1932, indemnitatea de scum-
pete ce se plAteste da Casa ge-
neral& de pensiuni, ca parte In-
tregitoare a pensiilor de bazà,
stabilite prin deciziile de pen-
sionare rgmase definitive, se fi-
xeaz& In mod exceptional asa
cum sa aratà in jurnalul de
fatà.
Pensia de bazA i indemnita-
1) A se yedea i pag. 21, vol. XX.
www.digibuc.ro
2 Mai 1936
tea de scumpete constitue pen-
sia total& 2).
2. Pensionarii civili si ecle-
siastici, inscrisi pe baza legilor
de pensii române, vor primi pen-
sia totald arAtatä In tabela Nr.
I, aci anexatä, care corespunde
pensiei de bazà, epocii cdnd pen-
sionarul sau autorul urmasilor
pensionari a incetat serviciul
localitatea unde pensionarul lo-
cueste efectiv.
Pensiile totale mai mari ca
2.000 lei pentru Bucuresti 5i su-
mele corespunzätoare pentru
celelalte categorii de localit&ti,
cuvenite confoun tabelei Nr. I
pentru acei care au Incetat ser-
viciul dela 1 Aprilie 1922, nu
vor putea sà depAseasa limi-
tele arätate mai jos, din sala-
riile inscrise In bugetul pe anul
1932, micsorate cu 10 la sutk,
corespunzatoare ultimei func-
tiuni avutá de functionar sau
de autorul urmasilor pensionari.
Pensia totalti Limits din salariul
pentrn Bneuresti bugetar pe 1932,
Lei maiesorat en 10/0
2.000 3.120 100 0/0
3.121 4.575 95 °/0
4.576 6.195 97 ob
6.196 8.603 85 o/0
8.604-12.149 8 0/0
12.150-16.860 7 oh
Pentru celelalte categorii de
localitáti, In tabela de mai sus,
se vor lua sumele corespunza-
toare din tabela Nr. I. 8).
Autoritatea respectiv& este da-
toare sA elibereze pensionarului,
2) indemnitate de acumpete face
parte din peneie. Ea urmeaz5, s5, fie
servitä pensionarilor atâta timp cât
va fi servitâ i functionarilor pa-
bliei._ De aceastro, indemnitate de
scumpete se bucuril, toti pensionarii.
(Cas. III, dee, 1626/935, In P,
1935, p. 796.
3) A se vedea. J. O. M. Nr, 23Q
din 1933, la pag. 737, acest vol.
 2 Mal 1936
la cerere,, Un certificat in care sä
se arate functiunea si salariul
de baza avute de pensionar sau
autorul urmasilor pensionari la
iesirea sa din serviciu, precum
functiunea i salariul care le
corespund direct sau prin echi-
valare, conform bugetului pe a-
nul 4932, pentru localitatea unde
pensionarul locuefte efectiv, ex-
clusiv accesoriile.
Salariile categoriilor de loca-
litäti se deduc din cele ale ca-
tegoriei I, aplicându-le cotele:
92% pentru categoria II, 85%
pentru categoria III $i 75% pen-
tru categoria IV.
3. Pensionarii preväzuti la
art. 2 precedent, ale cdror pen-
sii de bath au fost limitate con-
form legilor respective, la ma-
ximum de lei 750 sau lei 1.250
lunar, vor continua a primi pen-
siile din anul 1931, dacd ele nu
clepäseac limitele prevAzute la
art. precedent.
4. Pensiile viagere, Tecompen-
sele nationale si pensiile de scu-
telnici, acordate prin legi spe-
ciale pânä la 1 Octomvrie 1925,
se vor trata ca pensiile civile.
conform art. 2, alin. I de mai
eus, iar acelea acordate dupä 1
Octomvrie 1925 se vor pläti con-
form legilor respective, färä nici
o altä indemnitate de scum-
pete
5. Ofiterii i reangajatii In-
*scris'i pe baza legilor de pensii
române, pentru 35 respectiv 25
ani, ealculabili la pensie, vor
primi pensiile totale arätate in
tabela Nr. II, anexatä, dupä
gradul cu care se gäsesc ingcrisi
pensie, vechimea in grad si
Iocalitatea unde pensionarul lo-
tueste efectiv.
Acei inscrisi nentru mai pu-
tin de 35 respectiv 25 ani, cal-
-culabili la pensie, vor primi
cede 3°/o, respectiv 5% mai pu-
_
pentru fiecare an in minus
. nuarie 1932, precum O. J. C. M.19-7.
1) A se vedea modifiearea, Tag.
738, in acest volum.
www.digibuc.ro
717
din pensia corespunatoare arl-
tatä in tabela Nr. II.
Numärul anilor calculabili la
pensie, gradul si vechimea in
grad sunt acelea stabilite 'in
ultima decizie de pensionare rä-
masä definitivä.
Generalii de divizie, care au
ocupat functiunea de ministru,
sef la Marele Stat Major sau
inspector general de armatä, vor
primi pensia cuvenitá gradului
de general de corn de armatl.
Militarii care dupä iesirea din
armatä au ocupat functiuni ci-
vile, care au intrat in calculul
pensiei, vor fi tratati ca pensio-
nari civili, de asemenea i ur-
masii Mr.
6. Pensiile totale ale ofiteri7
lor si reangajatilor, pensionati
ca infirmi In timp de pace, se
vor calcula cu aceleasi elemente
cu care s'au stabilit pensiile lor
de bazä, inlocuindu-se in calcul
solclele primite nrin sumele erg-
tate in tabela Nr. II anexatä, ea
pensii, la gradul si vechimea in
grad corespunzätoare.
7. Pensille urmasilor ofiteri-
lor i reangajatilor. preväzute la
art. 5 si 6 precedente, se vor
calcula conform legilor dupä
care s'au stabilit pensia de he-
ed, considerându-se drept pen-
sie de baza suma totalä ce s'ar
fi cuvenit autorului urmasilor
pensionari, in conformitate cu
art. 5 $i 6 din jurnalul de fatd.
8. Pentru invalizii, orfanii si
väduvele de räzboiu (ofiteri. re-
an aaiati i functionari civili mo-
bilizati), se mentin disnozitiu-
nile din iurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 1.307 din 5 August
19301), cu densebirile urmAtoare:
Tabela prevAzutä la art. 1 din
1) A Be vedea J. O. M. pentru pen-
silo invalizilor i vAduvelor de riz-
boiu, din 11 August 1930, la Tag.
852, vol. XVIII, cu -mod. din 5 Ia-
1.520 din 1932, la pag. 736, in acest
vol.
718 2 Mai 1936
acel jurnal se inlocueste cu ta-
bela Nr. III, aci anexatd, ori-
care ar fi localitatea unde locu_
este pensionarul, in conformi-
tate si cu art. 568 din legea sa-
nitard.
Orfanii $i vdduvele de rdzboiu
(ofiteri, reangajati si functio-
nari civili), indiferent dacd au-
torul urmasilor pensionari a
fost sau nu revizuit, vor primi
pensiile totale ardtate in tabela
Nr. IV, aci anexatd, dupd loca-
litatea unde domiciliazd.
Ofiterii invalizi de rdzboiu,
inscri% pe baza legilor de pen-
sii romane, care n'au fost revi-
zuiti si clasati de comisia medi-
co-militard, conform jurnalului
Consiliului de Ministri Nr. 2.313
din 1929 2) vor primi pensiile ma-
ximale ardtate in tabela Nr. II,
aci anexatä, pentru gradul, ve-
chimea in grad si localitatea
unde domiciliazdy orjcare ar fi
numárul anilor de serviciu.
Invalizii, orfanii $i váduvele
de rdzboiu, grade inferioare, vor
continua a primi pensiile de
baza si indemnitatea de scum-
pete ca si in anhl 1931.
Váduvele de rdzboiu prevd-
zute la alineatele precedente, re-
märitate, vor primi numai pen-
siile de Yazd, la care au dreptul
conform legii, fárá ncio indem-
nitate de scumpete, chiar dacá
au famas din nou vdcluve 3))
2) A se vedea J. C. M. pentru spo-
rul pensiunior, din 17 Iu lie 1929, la
pag. 675, vol. XVII, au mod. din 30
Ianuarie 1930, pag. 157, vol. XVIII.
3) fiduva de räzboin a unui grad
inferior remitritat& are dreptul la
sporul de scumpete in conformitate
ou legea din 6 Iu lie 1919. Räpirea
acestui drept, prin jurna1u1 Consiliu-
lui de Ministri Nr. 1922/931, chiar
dacl acest jurnal a fost ratificat
prin legea bugetar5. din 1933, nu
este legato,.
Ca atare, misura luat& de Casa
Pensiilor pe baza jurnalului Consi-
www.digibuc.ro
9. Pensionarii civili, eclesias-
tici, militari, inclusiv cei de rázr
boiu, inscri$i pe baza legilor fos-
telor monarhii: rusd si austro-
ungard, vor primi pensiile ta-
tale arätate in tabela Nr. V a-
nexatá corespunzátoare pensiei
de bazd $i epocii cand pensiona-
rul sau autorul urmasilor pen-
sionari a incetat serviciul cal-
culabil la pensie, oricare ar fi
localitatea unde locue$te pensio-
narul.
10. Categoriile de pensionari
$ilocalitátile prevdzute in ta-
belele anexate sunt urmátoarele:
Categoria A cuprinde pe pen-
sionarii care au incetat servi-
ciul pand la 1 Aprilie 1922; cate-
goria B pensionarii care au in-
cetat serviciul intre 1 Aprilie
1922 $i 1 Octomvrie 1925; cate-
goria C pensionarii care au in-
cetat serviciul dela 1 Octomvrie
1925.
Categoriile de localitäti sunt
acelea ardtate in tabela Nr. VI.
Comunele suburbane se consi-
derä comune rurale, intru cat
ele nu sunt altfel clasificate in
acea anexl.
Domiciliul pensionarului este
localitatea, in care isi are aseza-
rea obimuitd, si unde locueste
permanent cel putin 9 luni pe
an 1).
liulni de Ministri Nr. 1922/931, pri-
vitoare la ridicarea sporului de scum-
pete, a foot anulatit pe calea conten-
ciosului ad-tiv. (Cas. III, dup& di-
vergentä, doe. 1615/934, in J. G.
1936, p. 475).
1) Spor de soompete. Preot profe-
sor. Are drept la pensia indicatä
in tabela. Nr. 1 a jurnalului Consi-
liului de Ministri Nr. 1.922/931.
In eonformitate en art. 10 a1 ace-
luias jurnal in calculul pensiunii
orele suplimentare, ca fächnd
parte integrant& din salariul profe-
sorului. (Cas. III, dec. 1.721/935, in
I. G. 1936, p. 596).
 2 Mai 1936
719

1 1. Dispozitiile prevazute de 15. Acel care a Incasat o pen-

lege, cu privire la exercitarea sie mai mare deck ceea ce i se
dreptului si plata pensiei, se a- cuvine, conform jurnalului de
plied i pensiei totale, inclusiv fatd, pe bazd de acte care nu co/
inclemnitatea de scumpete, cu respund realitätii, vor fi obli-
exceptiile preväzute in jurnalul gati a restitui Intreaga sunad In4
de fath la,. art. 8, alin. ultim, 13 casatd pe nedrept.
si 15.
12. In cazul cand legea ar Ilestituirea se va face retinan-
permite cumulul a clouä pensii du-se Intreaga indemnitate de
inclusiv, acelea prevazute la art. scumpete panä la acoperirea su-
4 si 8, indemnitatea de scumpete mei Incasatd In plus. Incasarea
se va pläti numai la pensia cea acelei sume se va putea face si,
mai mare 1). pe cale de urmärire In orice a-
13. In cazul când pensionarul vere a pensionarului.
are Incuviintarea, conform art. 16. Dispozitiunile din jurna-
73 din legea generald de pen- lul de fatd se aplica atât celor
siuni, de a primi pensia si pen- Inscrisi la pensie pand la 1 Ia-
tru timpul and locueste In nuarie 1932, cat i acelora care
$tráindtate, se va pläti indemni- se vor Inscrie dupd acea datd.
tatea de scumpete ce a primit 17. Pe ziva de 1 Ianuaria
in ultimele 3 luni In tard, deed' 1932 se abrogd toate dispozitiu-
sederea In sträindtate nu depä- nile din jurnalele Consiliului de
seste 6 luni In total. Peste acest Ministri, prin care s'au acordat
termen se va pläti numai pen- sporuri de scurnpete pensionari-
sia de bazd. lor, afard de acele dispozitiuni
Se excepteazd: care sunt mentinute prin acest
Minorii aflati la studii In stra- jurnal.
indtate sau care locuesc cu pd- Sporurile acordate prin jur-1
rintii lor, stabiliti permanent in nalul Nr. 985 din 1931 se cal-I
sträindtate. culeazd la gradul i vechimea la
Membrii Corpului didactic din grad a ofiterului, constatate prin
Peninsula Balcanicd 51 urmasii ultima deciziune de pensie rä-
lor, decà locuesc in aceeasi pe- masä definitivd. Aceste sporuri
ninsula. precum i acelea ale tuturor ce-i
Pensionarii de orgine strd- lorlalte categorii de pensionari
inä, care au fost in serviciul le- se Inlocuesc, dela 1 Ianuarie,
gatiilor române, intru cat lo- 1932, prin indemnitatea fixatd,
cuesc In tara lor de origine sau prin jurnalul de fatd.
tara In care au fäcut serviciu.
Ultimele cloud categorii li se NOTA 1. Aeest jurnal se a--1
va pläti indemnitatea de scum- plicà tuturor maie§trilor
pete corespunzätoare categoriei eivili din servidul armatei era qi
a IV de localitäti. fun4ionarilor eivili din serviciul or-
14. Nimeni nu va putea primi matei.
In anul 1932 o pensie mai mare NOTA. 2. Pentru eategoria. A.
ca acea cuvenità In 1931 2), nu s'a pretins certificate de sala-
riu, pensiile aunt eele ariitate In
0 A se vedea Deeret-lege pentru tabel. Pentrn categorille B. si Ci
prohibirea cumuhalui in fun4iuni, sunaele din tabel sunt In functie de'
;lin 18 August 1934, la pag. 614, vol. salariul prefázut tn bugetul pe anul
XXII. 1932 pentrn ultima funetiune a pen-4
2) Vezi i mod. pag. 738, acest vol. sionarului, reduse eu 100/0.

www.digibuc.ro
720 2 Mai 1936

TABELA Nr. 1
Pensiuni civile acordate pe baza legilor de pensiuni române
Pensia totalA lunar& (bazA 0
Pens la de bazA lunarA lei : indemnitate de scumpete) lei
Ca t e goria Categorta de localitate
A B C I H III IV

5 7 8 85 75 70 60
6 8-9 9 120 110 100 90
7 10 10-11 125 115 105 95
8 11-12 12-13 160 145 135 120
9 13 14-15 175 160 145 130
10 14-15 16-17 200 180 170 150
11 16 18-19 220 200 185 165
12 17-18 20-21 240 220 200 180
13 19 22 260 236 220 195
14 20-21 23-24 280 255 235 210
15 22 25-26 320 290 270 240
16 23-24 27-28 325 295 276 245
17 25 29-30 360 330 305 270
18 26-27 3t 375 345 315 280
19 28 32-33 400 366 340 300
20 29-30 34-35 440 400 370 330
21 31 36 445 405 375 335
22 32-33 37-38 465 425 395 345
23 34 39 480 440 405 360
24 35-36 40-41 605 460 425 375
25 37 42 525 480 445 390
26 38 43-44 660 615 475 420
27 39-40 45 575 626 485 430
28 41 46-47 600 650 510 450
29 42-43 48 620 57.0 625 466
30 44 49-50 640 585 640 480
31 45 51 665 610 565 495
32 46-47 62-63 695 635 590 520
33 48-49 54 706 645 595 625
34 50 55-56 725 665 615 540
35 51-52 57 760 695 645 570
36 53-54 68-59 770 705 650 575
37 55 60-61 805 740 680 600
38 56-67 62-64 820 750 695 616
39 58 65-66 845 775 715 630
40 59-60 67-68 885 810 750 660
41 61 69-70 895 820 760 670
42 62-63 71 905 830 766 675
43- 64 72-73 MO 860 795 705
41 65-66 74 955 875 810 715
45 6.7 75 985 905 835 735
46 6a 78 1.005 920 85a 750
47 69 77-78 1.015 930 860 76G
48 70-71 79 1.045 980 885. 780

www.digibuc.ro
 2 Mai 1936 721

Pensia de 'ma lunara lel Pensia totala lunara (baza §i

indemnitate de scumpete) Id
..Categoria Categorla de localltate
A B C I II IH IV

49 72 80-81 1.060 975 900 795

50 73 82 1.085 995 925 810
61 74 83-84 1.105 1.015 935 825
52 75-76 86-86 1.135 1.040 960 850
53 77 87 1.155 1.060 980 865
54 78-79 88-89 1.185 1.090 1.005 885
55 80 90-91 1.205 1.105 1.020 900
56 81-82 92-93 1.230 1.130 1.045 920
57 83 94-95 1.245 1.145 1.055 930
58 84-85 96 1.265 1.160 1.075 945
59 86 97- 98 1.285 1.180 1.090 960
60 87-88 99-100 1.325 1.215 1.126 990
61 89 101-103 1.335 1.225 1.130 1.000
62 90-91 104-105 1.350 1.240 1.145 1.010
63 92 106-108 1.385 1.270 1.175 1.035
64 93-94 109-110 1.395 1.280 1.186 1.045
65 95 111-113 1.430 1.315 1.216 1.070
66 96-97 114-115 1.445 1.325 1.225 1.080
67 98 116-117 1.470 .1.350 1.245 1.100
68 99-100 118 1.485 1.365 1.260 1.110
69 101 119 -120 1.510 1.386 1.280 1.130
70 102-103 121-122 1.525 1.400 1.295 1.140
71 104-106 123-125 1.550 1.425 1.315 1.160
72 107-109 126-127 1.580 1.450 1.340 1.185
73 110-111 128-130 1.595 1.465 1.355 1.195
74 112-114 131-132 1.625 1.495 1.380 1.215
75 115-117 133-135 1.650 1.515 1.400 1.235
76 118-119 136-138 1.670 1.536 1.415 1.250
77 120-121 139-140 1.690 1.550 1.435 1.265
78 122 141 -143 1.715 1.575 1.455 1.285
'79 123-124 144-145 1.730 1.590 1.470 1.295
80 125-126 146-148 1.770 1.625 1.500 1.325
81 127-128 149-150 1.780 1.635 1.610 1.335
82 129-130 151-152 1.810 1.665 1.535 1.355
83 131-132 153-154 1.825 1.680 1.550 1.365
84 133-135 155-157 1.840 1.690 1.560 1.380
85 136-137 158-159 1,870 1.695 1.585 1.395
86 138-139 160-161 1.900 1.700 1.600 1.400
87 140-141 162-163 1.905 1.705 1.605 1.405
88 142 164-165 1.910 1.710 1.610 1.410
89 143-144 166-167 1.915 1.715 1.615 1.415
90 145 168-169 1.920 1.720 1.620 1.420
91 146-149 170-173 1.925 1.725 1.625 1.425
92 150 174-175 1.930 1.730 1.630 1430
93 151-152 176-177 1.935 1.735 1.635 L435
94 153 178 1.940 1.740 1.640 1.440
95 154-155 179-180. 1.945 1.745 1.645 1445
Hamangiu, voi. XXIV.- 46.
www.digibuc.ro
722 2 Mai 1936

Pensia totalá lunarA (bazd §l

Pensia de bazA lunarA lei indemnitate de scumpete) lei

C-ategoria Categoria de localitate

A B C I II 1 III IV

96 156 181-18r 1.950 1.750 1.650 1.450

97 157 183-184 1.955 1.765 1.655 1.456
98 158-159 185-186 1.960 1.760 1.660 1.460
99 160 187 1.965 1.765 1.665 1.465
100 161-162 188-189 1.970 1.770 1.670 1.470
101 163 190-191 1.975 1.775 1.675 1.475
102 164 192-193 1.980 1.780 1.680 1.480
103 165-166 194-195 1.985 1.785 1.685 1.485
104 167 196 1.990 1.790 1.690 1.490
105 168-169 197-199 1.996 1.795 1695 1.495
106-112 170-179 200-210 2.000 1.800 1.700 1.500
113-117 180-189 211-220 2.020 1.820 1.710 1.510
118-123 190-198 221-230 2.040 1.840 1.720 1.520
124-128 199-208 231-240 2.060 1.860 1.730 1.530
129-134 209-211 241-250 2.080 1.880 1.740 1.540
135-140 218-225 251-260 2.100 1.900 1.750 1.550
141-146 226-235 261-270 2.120 1.920 1.770 1.570
147-152 236-243 271-280 2.140 1.940 1.790 1.590
153-158 244-252 281-290 2.160 1.960 1.810 1.610
159 -164 253-261 291-300 2.180 1.980 1.830 1.630-
165-168 262-267 301-310 2.200 2.000 1.850 1.650-
169-172 268-273 311-320 2.220 2.020 1.870 1.660
173-177 274-280 321-330 2.240 2.040 1.890 1.670
178-181 281-286 331-340 2.260 2.060 1.910 1.680
182-185 287,-292 341-350 2.280 2.080 1.930 1.690
186-189 293-300 351-360 2.300 2.100 1.950 1.700
190-193 301-308 361-370 2.350 2.140 1.990 1.740
194-197 309-317 371-380 2.400 2.180 2.030 1.780
198-201 318-325 381-390 2.450 2.220 2.070 1.820
202-205 326-333 391-400 2.500 2.260 2.110 1.860
206-208 334-341 401-410 2.550 2.300 2.150 1.900
209-211 342-350 411-420 2.580 2.330 2170 1.920
212-214 351-358 421-430 2.610 2.360 2.190 1.940
215-217 359 -367 431-440 2.640 2.390 2.210 1.960
218-220 368-375 441-450 2.670 2.420 2.230 1.980
221-225 376-384 451-460 2.700 2.450 2.250 2.000
226-231 385-394 461-470 2.720 2.470 2.270 2.020
232-236 '395-403 471-480 2.740 2.490 2.290 2.040
237-242 404-413 481-490 2.760 2.510 2.310 2.060
243-247 414-422 491-500 2.780 2.530 2.330 2.080
248-251 423-431 501-510 2.800 2.550 2.350 2.100
252-265 432-439 511-520 2.820 2.570 2.370 2.110
256-259 440-448 521-530 2.840 2.690 2.390 2.120
260-263 449-456 531-540 2.860 2.610 2.410 2.130
264-267 457-465 541-550 2.880 2.630 2430 2.140
268-271 466-474 551 - 560 2.900 2.650 2.450 2.150
272-274 475-483 561-570 2.940 2.690 2.480 2.180

www.digibuc.ro
 2 Mai 1936 723

Pensia de bazA lunarg. lei Pensia totaln lunard (been' §i

Indernnitate de scumpete) lei

Categorla Categoria de localitate

A B C I II IH IV

275-279 484-492 571-580 2.980 2.730 2.510 2.210

280-281 493--501 581-590 3.020 2.770 2.540 2.240
282-285 502-510 591-600 3.060 2.810 2.570 2.270
286-290 611-516 601-610 3.100 2.850 2.600 2.300
291-295 617-522 611-.620 3.110 2.860 2.610 2.310
296-300 523-528 621-630 3.120 2.870 2.690 2.320
301-305 529-634 631-640 3.130 2.880 2.630 2.330
306-310 535-540 641-650 3.140 2.890 2.640 2.340
311-315 541-547 651-660 3.150 2.900 2.650 2.350
316-320 548-554 661-670 3.160 2.910 2.660 2.360
321-325 555-561 671-680 3.170 2.920 2.670 2.370
326-330 562-568 681-690 3.180 2.930 2.680 2.380
331-335 569-575 691-700 3.190 2.940 2.690 2.390
336-340 576-581 701-710 3.200 2.950 2.700 2.400
341-345 582-586 711-720 3.210 2.960 2.710 2.405
346-350 687-592 721-730 3.220 2.970 2.720 2.410
351-356 593-597 731-740 3.230 2.980 2.730 2.415
356-360 598-603 741-750 3.240 2.990 2.740 2.420
361-365 604-612 751-760 3.250 3.000 2.750 2.425
366-371 613-620 761-770 3.320 3.060 2.810 2.480
372-376 621-629 771-780 3.390 3.120 2.870 2.535
377-382 630-637 781-790 3.460 3.180 2.930 2.690
383-387 638-646 791-800 3.630 3.240 2.990 2.645
388-393 647-655 801-810 3.600 3.300 3.050 2.700
394-398 656-664 811-820 3.660 3.350 3.100 2.740
399-404 665-674 821-830 3.720 3.400 3.150 2.780
405-409 675-683 831-840 3.780 3.450 3.200 2.820
410-415 684-692 841-850 3.840 3.500 3.250 2.860
416-420 693-701 851-860 3.900 3.550 3.300 2.900
421-425 702-709 861-870 3.970 3.620 3.360 2.950
426-430 710-718 871-880 4.040 3.690 3.420 3.000
431- 435 719-726 881-890 4.110 3.760 3.480 3.050
436-440 727-735 891,-900 4.180 3.830 3.540 3.100
441-446 736-744 901-910 4.250 3.900 3.600 3.150
147-452 745-753 911-920 4.270 3.950 3.650 3.200
453-459 754-763 921-930 4.370 4.000 3.700 3.250
460-465 764-772 931-940 4.430 4.050 3.750 3.300
466-471 773-781 941-950 4.490 4.100 3.800 3.350
472-475 782-790 951- 960 4.560 4.150 3.850 3.400
476-479 791 -799 961-970 4.590 4.190 3.880 3.430
480-482 800-807 971-980 4.630 4.230 3.910 3.460
483-486 808-816 981-990 4.670 4.270 3.940 3.490
487-490 817-825 991-1.000 4.710 4,310 3.970 3.520
491-494 826-834 1.001-1.010 4.750 4.350 4.000 3.550
495-499 835-843 1.011-1.020 4.800 4.400 4.050 3.690
500-503 844-852 1.021-1.030 4.850 4.450 4.100 3.630
504-508 863-861 1.031-1.040 4.90.0 4.500 4.150 3.670

www.digibuc.ro
724 2 Mai 1936

Pensia de bazA lunarA lei Pensia totalA lunará (bazA ill

indemnitate de scumpete) lei
Ca tegoria Categoria de localitate
A B C I II III Iv
, _

509-512 862-870 1.041-1.050 4.950 4.550 4.200 3.710

513-516 871-878 1.051-1.060 5.000 4.600 4.250 3.750
517-519 879-886 1.061-1.070 5.020- 4.610 4.260 3.760
520-523 887-894 1.071-1.080 6.040 4.620 4.270 3.770
524-526 895-902 1.081-1.090 6.060 4.630 4.280 3.780
527-530 903-910 1.091-1.100 5.080 4.640 4 290 3.790
531-533 911-919 1.101-1.110 5.100 4.650 4.300 3.800
534-536 920-928 1.111-1.120 6.110 4.660 4.310 3.810
537=539 929-937 1.121-1.130 5.120 4.670 4 320 3.820
540-542 938-946 1.131-1.140 6.130 4 680 4.330 3.830
543-545 947-955 1.141-1.150 5.140 4.690 4.340 3.840
646-650 956-964 1.151-1.160 6.150 4.700 4.350 3.850
551-555 965-973 1.161-1.170 6.160 4.710 4.360 3.860
556-560 974-982 1.171-1.180 6.170 4.720 4.370 3.870
661-566 983-991 1.181-1.190 6.180 4.730 4.380 3.880
666-670 992-1.000 1.191-1.200 5.190 4.740 4.390 3.890
571-573 1.001-1.009 1.201-1.210 6.200 1.750 4.400 3.900
574-676 1.010-1.018 1.211-1.220 5.210 4.760 4.410 3.906
677-579 1.019-1.027 1.221-1.230 5.220 4.770 4.420 3.910
680-682 1.028-1.036 1.231-1.240 5.230 4.780 4.430 3.915
683-686 1.037-1.045 1.241-1 250 6.240 4.790 4.440 3.920
586-589 1.046-1.053 1.251-1.260 6.260 4.800 4.450 3.925
590-593 1.054-1.061 1.261-1.270 6.260 4.810 4.460 3.930
691-597 1.062-1.069 1.271-1.280 5.270 4.820 4.470 3.936
598-601 1.070-1.077 1.281-1.290 5.280 4.830 4.480 3.940
602-605 1.078-1.085 1.291-1.300 5.290 4.840 4.490 3.945
606-609 1.086-1.095 1.301-1.310 5.300 4.850 4.500 3.950
610-612 1.096-1.104 1.311-1.320 6.310 4.860 4.510 3.960
613-616 1.105-1.114 1.321-1.330 5.320 4.870 4.520 3.970
617-619 1.116-1.123 1.331-1.340 5.330 4.880 4.530 3.980
620-623 1.124-1.133 1.341-1.350 5.340 4.890 4.540 3.990
624-629 1.134-1.141 1.351-1.360 6.350 4.900 4.550 4.000
630-635 1.142-1.151 1.361-1.370 5.470 6.010 4.650 4.090
636-642 1.152-1.159 1.371-1.380 6.590 6.120 4.750 4.180
643-648 1.160-1.168 1.381-1.330 5.710 6.230 4.850 4.270
649-654 1.169-1.177 1.391-1.400 6.830 5.340 4.950 4.360
665-657 1.178-1.186 1.401-1.410 6.950 5.450 5.050 4.450
658-661 1.187-1.195 1.411-1.420 5.990 6.490 5.080 4.480
662-666 1.196-1.205 1.421-1.430 6.030 6.530 5.110 4.510
666-668 1.206-1.214 1.431-1.440 6.070 5.670 5.140 4.640
669-672 1.215-1.223 1.441-1.450 6.110 5.610 5.170 4.670
673-681 1.224 1.451-1.460 6.150 5.650 5.200 4.600
682-689 1.225-1.226 1.461-1.470 6.180 5.670 5.230 4.620
690-698 1.227 1.471-1.480 6.210 5.690 5.260 4.640
699-706 1.228-1.229 1.481-1.490 6.240 6.710 5.290 4.660
707-716 1.230 1.491-1.500 6.270 6.730 6.320 4.680
716-723 L231 1,501-1.510 6.300 5.750 5.350 4.700

www.digibuc.ro
 2 Mal 1936

Pensia totalä lunalUintiSkzà. gi

Pensia de baz'a lunar. lei inclemnitate de scumpete) lei

Categoria Categoria de localitate

A B C I H III IV

724-731 1.232 1.511-1.520 6.320 5.770 5.360 4.720

732-739 1.233 1.521-1.530 6.340 5.790 5.370 4740
740-747 1.234 1.531-1.540 6.360 5.810 5.380 4.760
748-755 1.235 1.541-1.550 6.380 5.830 5.380 4.780
756-764 1.236 1.551-1.560 6.400 5.850 5.400 4.800
765-773 1.237 1.561-1.570 6.440 5.890 5.440 4.830
774-782 1.238 1.571-1.580 6.480 5.930 5,480 4.860
783-791 1.239 1.581-1.590 6.520 5.970 5.520 4.890
792-800 1.240 1.591-1.600 6.560 6.010 5.560 4.920
801-809 1.241-1.242 1.601-1.610 6.600 6.050 5.600 4.950
810-818 1.243-1.244 1.611-1.620 6.620 6.070 5.610 4.960
819-827 1.245 -1.246 1.621-1.630 6.640 6.090 5.620 4.970
828-836 1.247-1.248 1.631-1.640 6.660 6.110 5.630 4.980
837-845
846-854 --
1.249-1.250 1.641-1.650
1.651-1.660
6.680
6.700
6.130
6.150
5.640
5.650
4.990
5.000
855-863
864-872 -- 1.661-1.670
1.671-1.680
6.820
6.940
6.260
6.370
5.760
5.870
5.090
5.180

--
873-881 1.681-1.690 7.060 6.480 5.980 5.270
882-890 1.691-1.700 7.180 6.590 6.090 5.360
891-898 1.701-1.710 7.300 6.700 6.200 5.450
899-906
907-914 -- 1.711-1.720
1.721-1.730
7.320
7.340
6.720
6.740
6.210
6.220
5.470
5.490
915-922
923-930 -- 1.731-1.740
1.741-1.750
7.360
7.380
6.760
6.780
6.230
6.240
5.510
5.530
931-934
935-938 -- 1.751-1.760
1.761-1.770
7.400
7.430
6.800
6.820
6.250
6.280
5.550
5.570
939-942
943-946 -- 1.771-1.780
1.781-1.790
7.460
7.490
6.840
6.860
6.310
6.340
5.590
5.610
947-950
951-964 -- 1.791-1.800
1.801-1.810
7.520
7.550
6.880
6.900
6 370
6.400
5.630
5.650
965-978
979-992 -- 1.81L=1.820
1.821-1.830
7.580
7.610
6.930
6.960
6.420
6.440
5.670
5.690
993-1.006
1.007-1.020
1.021-1.029
-- 1.831-1.840
1.841-1.850
7.640
7.670
6.990
7.020
6.460
6.480
5.710
5.730
1.030-1.038
1.039-1.047
-- 1.851-1.860
1.861-1.870
1.871-1.880
7.700
7.720
7.740
7.050
7.070
7.090
6.500
6.520
6.540
5.750
5.770
5.790
1.048-1.056
1.057-1.065 -_ 1.881-1.890
1.891-1.900
7.760
7.780
7.110
7.130
6.560
6.580
5.810
5.830
1.066-1.074
1.075-1.083 -- 1.901-1.910
1.911-1.920
7.800
7.880
7.150
7.220
6.600
6.670
6 850
5.910
1.084-1.092
1.093-1.101 -- 1.921-1,930
1.931-1.940
7.960
8.040
7.290
7.360
'6.740
6.810
5.970
6.030
1.102-1.110
1.111-1.120 -- 1.941-1.950
1.951-1.960
8.120
8.200
7.430
7.500
6.880
6.950
6.090
-6.150
1.126-1.130
1.131-1.140 - 1.961-1.970
1.971-1980
8.280
8.360
7.580
7.660
7.020
7,090
6.210
6.270

www.digibuc.ro
726 2 Mai 1936

Pensia totalà lunarä (bazA ki

Pensia de bazA lunarA lei indemnitate de scumpete) lei

Ca t egoria Categoria de localitate

A B C I H HI IV
,

1.141-1.150 -- 1.981-L990 8.440 7.740 7.160 6.330

1.161-1.160
1.161-1.168 -- 1.991-2.000
2.001-2 010
8.520
8.600
7.820
7.900
7.230
7.300
6.390
6.450
1.169-1.176
1.177-1.184 -- 2.011-2.020
2.021-2.030
8.680
8.760
7.970
8.040
7.370
7.440
6.510
6.570
1.185-1.192
1.193-1.200
1.201-1.210
-- 2.031-2.040
2.041
2.051-2.060
2.050
8.840
8.920
9.000
8.110
8.180
8.260
7.510
7.580
7.650
6.630
6.690
6.750
1.211-1.220
1.221-1.230 -,-- 2.061-2.070
2.071-2.080
9.080
9.160
8.320
8.390
7.710
7.770
6.810
6.870
1.231-1.240

--
1.211-1.250 -- 2.081-2.090
2.091-2.100
9.240
9.320
8.460
8.530
7.830
7.890
6.930
6.990

- -- 2.101-2.110
2.111-2.120
9.400
9.500
8.600
8.700
7.950
8.040
7.000
7.120

- -- 2.121-2.130
2.131-2.140
9.600
9.700
8.800
8.900
8.130
8.220
7.190
7.260

-- 2.141-2.150
2.151-2.160
9.800
9.900
9.000
9.100
8.310
8.400
7.330
7.400

- - 2.161-2.170
2.171-2.180
10.000
10.100
9.190
9.280
8.480
8.560
7.480
7.560
-- 2.181-2.190
2.191-2.200
10.200
10.300
9.370
9.460
8.640
8.720
7.640
7.720
-- 2.201-2.210
2.211-2.220
10.400
10.520
9.650
9.660
8.800
8.910
7.800
7.890

- -- 2.221-2.230
2.231-2.240
10.640
10.760
9.770
9.880
9.020
9.130
7.980
8.070

-- -- 2.241-2.250
2.251-2.260
10.880
11.000.
9.990
10.100
9.240
9.350
8.160
8.250

-- -- 2.261-2.270
2.271-2.280
11.090
11.180
10.180
10.260
9.420
9.490
8.310
8.370

-- -- 2.281-2.290
2.291-2.300
11.270
11.360
10.340
10.420
9.560
9.630
8.430
8.490

-_ -- 2.301-2.310
2.311-2.320
11.450
11.520
10.500
10.570
9.700
9.760
8.550
8.610

-_ ---
2.321-2.330
2.331-2.340
11.590
11.660
10.640
10.710
9.820
9.880
8.670
8.730

-- --
2.341-2.350
2.351-2.360
11.730
11.800
10.780
10.850
9.940
10.000
8.790
8.850

-- --
2.361-2.370
2.371-2.380
11.870
11.940
10.910
10.970
10.060
10.120
8.900
8.950

-- --
2.381-2.390
2.391-2.400
2.401-2.410
12.010
12.080
12.150
11.030
11.090
11.150
10.180
10.240
10.300
9.000
9.050
9.100
_
.-
- 2.411-2.420
2.421-2.430
12.220
12.290
11.220
11.290
10.360
10.420
9.150
9.200

- -,--
- 2.431-2.440
2.441-2.450
12.360
12.430
11.360
11.430
10.480
10.540
9.250
9.300

www.digibuc.ro
 2 Mai 1936 727

Pensia totald lunatil (baza §I

Pens la de bazi lunari lei indemnitate de scumpete) lel

Categoria Categorla de localitate

A B C I II HI IV

-- -- 2.451-2.460 12.500 11.500 10.600 9.350

-- ---
2.461-2.470
2.471-2.480
12.560
12.620
11.550
11.600
10.660
10.700
9,400
9.460

---
2.481-2.490 12.680 11.650 10.750 9.500

-- 2.491-2.500
2.501-2.510
12.740
12.800
11.700 10.800
11.750 10.850
9.550
9.600

-- -- 2.511-2.520
2.521-2.530
12.870
12.940
11.810 10.910
11.870 10.970
9.650
9.700

-- -- 2.531-2.540
2.541-2.550
13.010
13.150
11.930 11.030
11.990 11.090
9.750
9.800

-- -- 2.551-2.560
2.561-2.570
13.180
13.210
12.050 11.150
12.110 11.200
9.850
9.890

-- -- 2.571-2.580
2.581-2.690
13.270
13.330
12.170 - 11.250
12.230 11.300
9.930
9.970

-_ ---
2.591-2.600
2.601-2.610
2.611-2.620
13.390
13.450
13.520
12.290 11.350
12.350 11.400
12.410 11.460
10.010
10.050
10.090
_
_
-- -- 2.621-2.630
2.631-2.640
13.590
13.660
12.470 11.520
42.530 11.680
10.130
10.170

---
S.641-2.650 13.730 12.590 11.640 10.210

-- 2.651-2.660
2.661-2.670
13.800
13.840
12.650 11.700
12.690 11.740
10.350
10.380

-- 2.671-2.680 13.880 12.730 11.780 10.410

--
2.681 -2.690 13.920 12.770 11.825 10.430

---
2.691-2.700 13.960 12.810 11.860 10.470

-_ 2 701-2.710
2.711-2.720
14.000
14.090
12.850 11.900
12.930 11.970
10.500
10.560
- --
2.721-2.730
2.731-2.740
14.180
14.270
13.010 12.040
13.090 12.110
10.620
10.680

-_ -
2.741-2.750
2.751-2.760
2.761-2.770
14.360
14.450
14.570
13.180 12.180
13.250 12.250
13.360 12.350
10.740
10.800
10.890

_ - 2.771-2.780
2.781-2.790
14.690
14.810
13.470 12.450
13.580 12.550
10.980
11.070

-_ - 2.791-2.800
2.801-2.810
2.811-2.820
14.930
15.050
15.180
13.690 12.650
13.800 12.750
13.920 12.860
11.160
11.250
11.350
-- 2.821-2.830 15.310 14.040 12.970 11.450
_ 2.831-2.840 15.440 14.160 13.080 11.540
_ _
-- 2.841-2.850
2.851-2.860
15.570
15.700
14.200 13.190
14.400 13.300
11.650
11.750

-_ -_ 2.861-2.870
2.871-2.880
16.790
15.880
14.490 13.380
14.580 13.460
11.820
11.890

- -- 2.881-2.890
2.891-2.900
15.970
16.060
14.670 13.540
14.760 13.620
11.960
12.030

- - 2.901-2.910
2.911-2.920
16.150
16.220
14.850 13.700
14.910 13.760
12.100
12.150

www.digibuc.ro
7'28 2 Mai 1936

Pensia de Mail lunara lel Pensia totala lunara (baz6 si

indemnitate de scumpete) lei
Ca tegoria Categoria de localitate
A B C I H III IV

-- -- 2.921-2.930 16.290 14.970 13.820 12.200

-- - 2.921-2.940
2.941-2.950
16.360
16.430
16.030
15.090
13.880
13.940
12.250
12.300

-- -- 2.951-2.960
2.961-2.970
16.500
16.590
15.150
15.230
14.000
14.080
12.350
12.420

-- - 2.971-2.980
2.981-2.990
2.991-3.000
16.680
16.770
16.860
15.310
15.390
15 470
14.160
14.240
14.320
12.490
12.560
12.630

TABELA Nr. II
Pensiile militare acordate pe baza legilor de pensiuni romdne
Pensia totala lundra (baza §i
indemnitate de scumpete)
pentru 35 ani, respectiv 25 an!
GRADUL calculat la pensie lel
Categoria de localitati
IV

General de Corp de Armatä 18 850 17.340 16.020 14.135

Divizie cu 5 ani vechime in grad . 17.650 16.235 15.000 13.235
mai purin de 6 ani ve-
chime in grad 16 300 14.996 13.855 12.225
General de Brigadl mi. 4 ani vechime in grad
fárä 4 ani vechime, îns. fosti comandanti
titulari de divizie . . . . . . . 14.900 13.705 12.665 11.175

chime in grad . . ....

General de Brigadä cu mai putin de 4 ani ve-
Colonel cu 4 ani vechime In grad
. . . . . 13.150 12.095 11.175
12 550 11.545 10.665
9.860
9.410
mai putin de 4 ani vechime in grad 11.450 10.530 9.730 8.585
a:Colonel cu 4 ani vechime in grad . . . . 10.700 9.840 9.095 8.025
mai putin de 4 ani vechime in
grad 9 500 8.740 8.075 7.125
Major cu. 4 ani vechfme in grad 8 550 7.865 7.265 6.410
mai putin de 4 ani vechime in grad . 7.900 7.265 6.715 5.925
Cipitan cu. 10 ani vechime in grad 7 300 6.715 6.205 5.475
6 ani vechime In grad 7 200 6.620 6.120 5.400
' mai putin de 6 ani vechime in grad 6.550 6.025 5.565 4.910
Locotenent en 4 ani vechime in grad . . . 5.950 5.470 6.055 4.460
mai putin de 4 ani vechime in grad 5.800 5.335 4.930 4.350
Snidocotenent i ajutor de sublocotenent . . 5.500 5.060 4.675 4.125
Plutonier-major in a II-a si a reangajare 2.900 2.665 2.465 2.175
I-a reangajare 2 850 2.620 2.420 2.135
2 600 2.390 2.210 1.950

www.digibuc.ro
 2 Mal 1936 729

TABELA Nr. III

Pensiile invalizilor de rätzboiu (ofiferi, reangajafi, funcfionari civili
mobilizaft) acordate pe baza legilor romeine
Pensia totalä lunara (liazti si indemnitate de
scumpete. §i infirmitate) lei, pentru toate
categoriile de localitäti
GRADUL Gradul invallditatii
0 0/0 20 0/0 90 0/0 60 0/0 80 0/0 100 lo

General de Corp de Armata . 18.850 21.470 24.090 26.710 29.330 31.950

Divizie 17 650 19.730 21.810 23.890 25.970 28.050
Brigada 14 900 17.010 19.120 21.230 23.340 25.450
Colonel 12 550 13.770 14.990 16.210 17.430 18.650
Lt.-Colon el 10 700 11.640 12.580 13.520 14.460 15.400
Mai or . 8 550 9.190 9.880 10.470 11.110 11.750
Citpi tan
Locotenent
Sublocotenent
.... . .
,
7 500
6.600
6.000
8.140
6.700
6.150
8.780
6.900
6.300
9.420
7.100
6.450
10.060
7.300
6.600
10.700
7.500
6.750
Plutonier-major 3 500 3.600 3.600 3.500 3.600 3.500
3 000 3.000 3.000 3.000 3.000 3.000

TABELA Nr. IV
Pensiile vdduvelor qi orfanilor de rdzboiu (ofiferi, reangajafi
funcfionari civili mobilizafi) acordate pe baza legilor romtine
Pensia totalä lunarä (pensie si indemnitate de scumpete) lei :-
Värluvä cu copii minori Vidull firi mil sau mill silvan'
GRADUL
Categoria de localitäti Categoria de localitati
I II 1_, III IV I H III 1V

General de Corp
de Armatil, . 18.000 16.560 15.300 13.500 10.800 9.935 9.180 8.100
General de Di-
I vizie . . 16.000 14.720 13.600 12.000 10.000 9.200 8.500 7.500
General de Bri-
gadg . . . . 14.000 12.880 11.900 10.500 8.400 7.725 7.140 6.300
Colonel . . . . 12.000 11.040 10.200 9.000 7.200 6.620 6.120 6.400
Lt.-Colonel . 10.000 9.200 8.500 7.500 6.000 6.520 5.100 4.500
Major 8 500 7.920 -7.225 6.725 5.100 4.690 4.335 3.825
CApitan . . . . 7.600 6.900 6.375 5.625 4.500 4.140 3.825 3.375
Locotenent . . 6.600 6.980 6,625 4.875 6.900 3.685 3.316 2.925
Sublocotenent . 6.000 5420 5.100 4.500 3.600 3.310 3.060 2.700
Plut.-major . . 3.500 3.220 2.975 2.625 2.100 1.930 1.786 1.576
Plutonier , . . 3.000 2.760 2.550 2.250 1.800 1.655 1.630 1.350

www.digibuc.ro
730 2 Mai 1936

TABELA Nr. V
Pensiile civile fimilitare -acordate pe baza legilor de pensiuni ale fostelor
monarhii rasa ci austro-ungard
Pensia Mali lonard Pensia Wald Mari
Pensia de bazi lunari lei: (bazi si indemnitate Pensia de bad lunari lei : (bare $1 indamnitate
de stumpete) Intro de mimeo e) mire
Categaria hate tatagorffle de
localitä6 lel : Categori a bate tequila de
losaliti

A B Clvili Militari Civill Militart

A 1 B

6 7 25 28 41 61 235 274
6 8-9 26 33 42 62-63 237 284
7 10 32 39 43 64 241 293
8 11--12 35 44 44 65-66 249 303
9 13 48 50 45 67 280 313
10 14-15 49 65 46 68 281 323
11 16 50 60 47 69 287 333
12 17--18 61 66 48 70--71 293 342
13 19 63 71 49 72 291 352
14 20-21 64 77 50 73 321 362
15 22 90 82 51 74 322 368
16 23-24 92 87 62 75-76 323 375
17 25 94 93 53 77 324 381
18 26-27 95 98 54 78-79 325 388
19 28 96 104 55 80 326 394
20 29-30 97 109 56 81--82 332 400
21 31 108 119 57 83 338 407
22 32-33 109 128 58 84-85 339 413
23 34 135 138 59 86 366 420
24 35--36 136- 147 60 87-88 377 426
25 37 138 157 61 89 388 432
26 38 139 166 62 90-91 389 439
27 39--40 140 176 63 92 410 445
28 41 141 185 64 93-94 411 451
29 42-43 142 195 65 95 412 458
30 44 181 204 66 96-97 413 464
31 46 184 210 67 98 415 470
32 46-47 185 216 68 99-100 416 476
33 48-49 186 222 69 101 427 483
34 50 203 228 70 102--103 433 489
35 51-52 204 234 71 104-106 439 498
36 53-44 230 240 72 107--109 460 506
37 56 231 246 73 110--111 461 615
38 56-57 232 252 74 112--114 462 523
39 58 233 258 75 115--117 463 632
40 59-60 234 264 76 118--119 505 541
77 120-121 506 549 173--177 274--280 1.123 1.224
78 122 507 558 178-181 281--286 1.155 1.272
79 123-124 508 566 182--185 287--292 1.200 1.321
80 125-126 509 576 186--189 293--300 1.20 1.370
81 127-128 510 585 190--193 301--308 1.245 1.403
82 129-130 511 594 194--197 309--317 1.290 1.436

www.digibuc.ro
 2 Mai 1936 731

Pens la Wall land Pena tot li lunari

Pensia de bad !titlark lei c (barn it Indemnitate
Pensia de bask hind let i (13Zi si indemnitate
de scumpe e) padre de scumpe e) pentru

Categoria toate categoriile de

localititi le) : Categoria toate cat gorilla de
localiti i lel :

A B Mill Mari A B Civill Militari

83 131-132 517 604 198-201 318- 325 1.305 1.469

84 133-135 529 614 202-205 326- 333 1.350 1.502
85 136-137 550 624 206-208 334- 341 1.360 1.535
86 138-139 551 633 209-211 342- 350 1.395 1.576
87 140-141 552 648 212-214 351- 358 1.430 1.617
88 142 553 653 215-217 359- 367 1.460 1.658
89 143-144 554 662 P18-220 368- 375 1.505 1.699
90 145 595 672 221-225 376- 384 1.540 1.740
91 146-149 596 677 226-231 385-, 394 1.580 1.782
92 150 698 683 232-236 395- 403 1.610 1.824
93 151-152 599 688 237-242 404- 413 1.656 1.866
94 153 600 693 243-247 414- 422 1.690 1.908
95 154-155 601 698 248-251 423- 431 1.730 1.950
96 156 617 704 252-255 432- 439 1.780 1.963
97 157 618 709 256-259 440- 448 1.810 1.075
98 158-159 619 714 260-263 449- 456 1.855 1.988
99 160 640 720 264-267 457- 465 1.880 2.000
100 161-162 642 725 268-271 466- 474 1.900 2.013
101 163 643 736 272-274 475- 483 1.920 2.025
102 164 644 747 275-279 484- 492 1.940 2.038
103 165-166 645 759 280-281 493- 501 1.960 2.050
104 167 646 770 282-285 502- 510 1.980 2.063
106 168-169 692 781 286-290 511- 516 2.000 2.075
106-112 170-179 693 783 291-295 617- 522 2.020 2.088
113-117 180-189 736 827 296-300 523- 628 2.040 2.100
118-123 190-198 752 870 301-305 529- 534 2.060 2.113
124-128 199-208 808 914 306-310 535- 540 2.080 2.125
129 -134 209-217 834 957 311-315 541- 547 2.100 2.138
135-140 218-225 886 1.001 816-320 548- 554 2.120 2.150
141-146 226-235 927 1.006 321-325 555- 561 2.140 2.163
147-152 236-243 944 1.011 326-330 562- 568 2.160 2.175
153-158 244-252 1.016 1.016 331-335 569- 575 2.180 2.188
159-164 253-261 1.038 1.121 336-340 576- 581 2.200 2.200
165-168 262-267 1.085 1.126 341-345 582- 586 2.210
169-172 368-273 1.114 1.176 346-350 587- 592 2.220
351-355 593-597 2.230 543-545 947- 955 3.590
356-360 598-603 2.240 546-550 956- 964 3.600
361-365 604-612 2.250 551-565 965- 973 3.605
366-371 613-620 2.300 556-560 974- 982 3.610
372-376 621-629 2.350 561-565 983- 991 3.615
377-382 630-637 2.400 566-570 992-1.000 3.620
383-387 637-646 2.450 571-573 1.001-1.009 3.625
388-393 647-655 2.500 574-576 1.010-1.018 3.630
394-398 656 664 2.540 577-.579 1.019-1.027 3.635
399-404 665-674 2.580 580-682 1.028-1.036 3.640
405-409 676-683 2.620 583-585 1.037-1.045 3.645
410-415 684-692 2.660 586-589 1.046-1.053 3650

www.digibuc.ro
732 2 Mai 1936

Pens la de bazi land lel : Palastitaidlniunigt Pensla de baza land lei ; Znzsliastitaldtmluart
de scumpete) pentru de scumpete) mho
Categoria hate categoriile de
localitifi lot :
-
Cate goria bate categorille de
localititi lei :

A B Civili I Militarl A B ClvilL IMIlitarl

416-420 693-701 2.700 b90- 593 1.054-1.061 3.660

421-426 702-709 2.760 594- 597 1.062-1.069 3.670
426-430 710-718 2.800 598- 601 1.070-1.077 3.680
431-436 719-726 2.80 602- 605 1.078-1.085 3.690
436-440 727-735 2.900 606- 609 1.086-1.095 3.700
441-446 736-744 2.950 610- 612 1.096-1.104 3.705
447-452 745-753 2.990 613- 616 1.105-1.114 3.710
453-459 754-763 3.030 617- 619 1.115-1.123 3.715
460-465 764-772 3.070 620- 623 1.124-1.133 3.720
466-471 773-781 3.110 624- 629 1.134-1.141 3.725
472-476 782-790 3.160 630- 635 1.142-1.151 3.800
476-479 791-799 3.180 636- 642 1.162-1.159 3.895
480-482 800-807 3.210 643- 648 1.160-1.168 3.980
483-486 808-816 3.240 649- 654 1.169-1.177 4.065
487-490 817-825 3.270 655- 667 1.178-1.186 4.150
491-494 826-834 3.300 658- 661 1.187-1.195 4.180
495-499 835-843 3.340 662- 665 1.196-1.205 4.210
500-503 844-862 3.380 666- 668 1.206-1.214 4.240
604-508 853-861 3.420 669- 672 1.215-1.223 4.270
509-512 862-870 3.460 673- 682 1.224 4.300
513-516 871-878 3.500 682- 689 1.225-1.226 4.320
517-619 879-886 3.510 690- 698 1.227 4 340
520-523 887-894 3.520 699- 706 1.228-1.229 4.360
624-526 896 -902 3.630 707- 715 1.230 4.380
527-530 903-910 3.540 716- 723 1.231 4.400
531-533 911-919 3.550 724- 731 1.232 4.410
634-636 920-928 3.560 732- 739 1.233 4.420
537-639 929 -937 3.570 740- 747 1.234 4.430
540-542
756-764
938-946
1.236
3.580
4.450
748- 756
993-1.006
1.235
-- 4.440
5.310
765-773
774-782
1.237-
1.238
4.480
4.510
1.007-1.020
1.021-1.029 -- 5.330
5.350
783-791
792-800
1.239
1.240
4.640
4.570
1.030-1.038
1.039-1.047 -- 6.370
5.390
801-809
810-818
1.241-1.242
1.243-1.244
4.600
4.610
1.048-1.056
1.057-1.066 -- 5.410
5.430
819-827
828-836
1.245-1.246
1.247-1.248
4.620
4.630
1.066- 1.074
1.075-1.083 -- 5.450
5.500
837-845
846-854
855-863
1.249-1.326
Oda 1.327 pensia
4.640
4.650
1.084-1.092
1.093-1.101 -- 5.550
6.600

864-872
otal5 este egad :a de
3,5 ori poste do hazi
pgd la maul de
4.740
4.830
1.102-1.110
1.111-1.120 -- 6.650
5.700
873-881
882-890 --
9.000 lei. 4.920
5.010
1.121-1.130
1.131-1.140 -- 6.760
5.820
891-898
899-906
907-914
-- 5.100
5.110
5.120
1.141-1.150
1.151-1.160
1.161-1.168 ,,--
- 5'.880
5.940.
6.00G

www.digibuc.ro
 2 Mal 1936 733

Pensia total board Rasta Mali lonani

Pens la de bazi lawn lel: (bazi si indemnitate Pens la de bazi lunalit lei : (bazi g lademnitate
de scalene) pent: de scompete) Peeiru

Categoria toate catagoriila da

localitili hil : Categorla toate calamine de
localitili lei :

A B Civili 1 hillitarl A B CM I Entail

..--,...-_,.
915-922 5.130 1.169-1.176 6.060
923-930 5.140 1.177-1.184 6.120
931-934 5.150 1.185-1.192 6.180
935-938 5.170 1.193-1.200 6.240
939-942 6.190 1.201-1.210 6.300
943-946 5.210 1.211-1.220 6.350
947-950 6.230 1.221-1.230 6.400
951-964 6.250 1.231-1.240 6.450
965-978 5.270 1.241-1.300 6.500
979-992 5.290
Dela 1.301 lei pensia totala este egala ea de 6 ori pensia de baza ping la
maximal de 9.000 lei.

ANEXA Nr. IV de-Arges, Curtici, Campeni, Co-

Categoriile de IocaIitäti
Categoria I. 100%: Bucuresti.
Categoria 92°Io: Arad, Bra-
ila, Brasov, Cernanti, Campina,
Chisinau, Cluj, Constanta, Cra-
iova, Focsani; Galati, Iasi, Ora-
dea-Mare, Ploieti, Satu-Mare,
Sibiu, Thrgul-Mures, Timisoara.
Categoria III. 85Vo: Abrud, A-
Adjud, Alba-Iulia, Alexan-
dria, Arbanesti, Azuga, Babadag,
Bacau, Bazargic, Bistrita, Blaj,
Beius, Baia de Arama, Baia-
Mare, Baia Sprie,
Balcic, Bals, Bârlad, Bolgrad,
Baia de Aries, Baia de Cris,
Boian, Botosani, Buhusi,
Buzau, Becleian, Bixad, Bechet,
Bordeni ( Prahova ), Borsec,
Brad, Bran, Budache, Bunas,
Bustenari, Busteni, Buzias, Com-
rat, Calarasi, Calaf at, WA-
-rasi-Targ, Calimänesti, Câmpu-
lung-Muscel, Câmpulung-Buco-
vina, Caracal, Caransebes, Ca-
4rei, Carmen-Sylva, Cavarna, Ce-
tatea-AlbA, Cernavodk
Corabia, Cosmeni, Curtea-
raanesti, Cuzgun, Cahul, Dej,
Deva, Diciosânmartin, Darabani,
Dumbraveni, Dorohoi, Draga-
sani, Fagaras, Falticeni,
- de - Targ, Felix, Gaesti,
Gheorghieni, Gherla, Giurgiu,
Govora, Gura-Humorului,
Hârsova, Halmeiu, Hateg,
Herta, Hotin, Huedin, Hune-
doara, Herculane-Bai, Husi, I-
saccea, Ismail, Jimbolia, Leova,
Lipova, Lugoj, Lupeni, Lacu-Sa-
rat, Mácin, Maräsesti, Manga-
lia, Medias, Mercurea-Ciuc, Mi-
Mizil, Moinesti, Moreni,
Näsand, Nadlac, Ocnele-Mari,
Odobesti, Odorhei, Oltenita, 0-
rastie, Oravita, Orhei, Orsova,
Ostrov, Ocna-Mures, Ocna-Sibiu,
Olänesti, Panciu, Pascani, Pe-
trosani, P.-Neamt, Pitesti, Ple-
nita, Pucioasa, Pecica, Radauti,
R.-Sárat, R.-Vâlcea, Resita, Re-
ghin, Rani, Roman, Rosiorii-de-
Veda, Rovine, Rucar-Muscel, Slá-
nicul-Moldova, Sebes, Simlaul-
Silvaniei, Salonta, Sânnicolaul-
Mare, Säveni, Sinaia,1) Sf. Gheor-
1) Sinala a treeut In eategoria I.

www.digibuc.ro
734
ghe, Sighet, Sighipara, Silistra,
Siret, Slänictil-Prahova, Slatina,
Slobozia-Ialomita, Solìá, Soro-
ca, Stefänesti-Botoani, Storoji-
net, Strehaia, Suceava, Sulina,
Saba, Sabolat-Serghiefca, Sdrata-
Monteoru, Simeria, Sovata,
Scorteni (Prahova), Sac&
(Gorj), Thrgoviste, Tg.,-Frumos,
Tg.-Neamt, Tg.-Ocria,
Tg.iSecuilor, Techirghiol, Tecuci,
Tighina, Tulcea, Turda, T.-Ma-
gurele, T.-Severin, Turtucaia,
Tusla (Cetatea-Alba), Telega,
Top lita, Tumad, Urlati, Urzi-
ceni, Välenii-de-Munte, Varna,
Valcov, Vaslui, Vascauti-Cere-
mu, Vatra-Dornei, Vijnita, Vdl-
cele, Vulcan, Vulcana, Zaldu,
Zastavna, Zimnicea, Zlatna.
Cattegoria IV. 7Y1o: comunele
rurale, cu exceptia celor trecute
In categoriile precedente.
JURNALUL
Consiliului de Miniftri Nr, 766
DIN T4 JULIE 1932
Publical In Monitorul Oficial Nr. 174
din 27 Iu lie 19321)
L Cu Incepere dela 1 Iu lie
1932, pensiile totale care se pld-
tesc de Casa generala de pen-
siuni potrivit jurnalului Consi-
liului de Ministri Nr. 1.922 din
1931,2) dupe, tabelele I si V, se
modified. In mod exceptional
0 A se vedea i pag. 635, vol. XX.
Prin acest J. (3. M. se modifieä pen-
siile fixate prin J. C. M. sub Nr.
1.922 din 1931, pag. 716, aeest vol.;
ulterior -unele pensiuni au lost iari
modifiente prin J. O. M. sub Nr.
875, eare urmeaz5.:
2) á se vedea J. C. M. sub Nr.
1.922 din 1931, la pag. 21, vol. XX
Id la pag. 716, meet vol.
www.digibuc.ro
2 Mat 1936
dupd, cum se stabileste prin jur-
naluI de rap,:
2. Pensiile brute (baza, plus
,indemnitatea de scumpete) din
1931 se vor modifica potrivit re-
gulelor aratate In tabloul ane-
xat, rezultatul fiind noua pen-
; -sie bruth ce se stabilWe con-
form prezentului jurnal.
Categoriile de localitati indi-
cate In tabloul anexat sunt fi-
xate In anexa VI a jurnalului
Consiliului de Ministri cu Nr.
1.922 din 1931, susmentionat.
Daca Insd, pensia brutá astfel
modificata Intrece salariul In-
scris In bugetul 1932, micprat
cu 10%, i corespunzätor ulti-
mei functiuni avute de pensio-
nar, sau de autorul urrnailor
pensionari, se va lua ca noug,
pensie brutä acest salariu mic-
sorat cu 10%, stahilirea acestui
salariu se va face pe baza cer-
tificatelor i dupa normele pre-
vazute In art. 2 al jurnalului
Consilitilui de Mini*tri Nr. 1.922
din 1931. i se va aplica mimai
Ia pensiile cuvenite pentru acei
care au fncetat sérviciul dela 1
Aprilie 1922.
3. Pensiile acordate sau care
se vor acorda dela 1 Ianuarie
1932, precum i pensiile a ca-
rot titulari si-au mutat sau Ii
vor muta domiciliul dela acea
data, se vor recalcula mai in-
tâiu pe baza legilor i dispozi-
tiunilor In vigoare la finele a-
nului 1931, aplicate la noul do-
miciliu al pensionarului, pentru
a li se aplica apoi modificarile
prevtizute prin art. 2 din pre-
zentul jurnal.
4. Dispozitiunile prezentului
jurnal nu privesc pensiile via-
gere, recompensele nationale
pensiile de scutelnici acordate
prin legi speciale, care ramAn
a se pläti mai departe conform
art. 4 din jurnalul
de MiniWi Nr. 1.922 tlin 1931,
 TABEL
anexat la jurnalul Cons. de Min4tri Nr. 766 din 14 Julie 1932

CATBGORII PENULT BRUTE (BAZA I INDEMNITATE DB SCIIME$TE) LIINARE DIN 1931

Peste 8.000 lei se redue cu 10 0/0 plus

Ping, la Dela 2.000 - 8.000 lei se o reducere fixa de 1.200 lei, reduce-
Cat. I Buc. 2.000 lei reduce cu 33 0/o din ceea rea total& fiind limitatä la 2.800 lei,
se mentin ce trece peste 2.000 led. iar pensia redusä fiind limitatil, la
15.230 lei.
Peste 7.360 lei se reduc cu 10 0/0 plus
Pin& la Dela 1.840 - 7.360 lei se o reducere fix6, de 1.104 lei, reduce-
Categoria II 1.840 lei reduce eu 33 0/0 din ceea rea total& fiind limitatä, la 2,576 lei,
de localitäti se me ntin ce trece peste 1.840 lei. iar pensia redusä fiind limitata la
14.012 lei.
Peste 6.800 lei se reduc cu 10 0/0 plus
sb Fanä la Dela 1.700 - 6.800 lei se o reducere fixä de 1.020 lei, reduce-
o ,...g, ts ID C c:),-., - co Categoria III reduce ea 33 0/0 din ceea rea totalä fiind limitatä la 2.380 lei,
b0
1.700 lei
.5-'I'' ED d -1 '-' Z de localitäti se mentin ce trace peste 1.700 lei. iar pensia redusä fiind limitata, la
tr 1> ti E.. c.2 d 'CF. r.t '-- 12.946 lei.

www.digibuc.ro
I'd 2 '.:1 P ° có I-I' `-' Peste 6.000 lei se reduc cu 1.0 0/0 plus
P Ot, 2\00 A 0 Ping. la Dela 1.500 6.000 lei se o reducers fixa de 900 lei, reducerea
CP "ji
Categoria IV 1.500 lei reduce cu 33 OA din coma totalä fiind limitatä la 2.100 lei,
ej, ? 134 = CD ,__,
ii,
de localitilti se menOn ce trece peste 1.500 lei. iar pensia redusä, fiind limitatä la
cv-- 11.420 lei,.
CD Cra
p r) Pensii date pe baza
o 1- .G.2..: o °D P-.1g
g ig, c-,,,., ED, g'its 5 .02, legilor fostelor mo- Pänä la Dela 4.000 13.000 lei se
CD ,__
.41
o narhii ruse ei aus- 4.000 lei reduce cu 33 0/0 din ceea Peste 13.000 lei se reducla 10.000 lei.
to
troungare, ori care se mentin ce trece peste 4.000 lei.
CI) I-. t-. c--- lz! - .. ar fi localitätile
2 5 P2 personalului
P 71... $=I
1
re g.-.714 i0 .-.... CDwCD
736 2 Mal 1336

de Mini*tri cu Nr. 1.922 din 1931, JURNALUL

(lac& ele aunt mai mari ca ace-
lea ce rezultä, prin aplicarea
jurnalului Consiliului de Mini--
tri Nr. 766 din 1932.
JURNALUL
Consiliului de Ministri Nr. 989
DIN 21 SEPTEMVRIE 1932
Publicat in Monitorul Oficial Nr. 225
din 26 Septemvrie 1932
Prin jurnalul Consiliului de
MinWri Nr. 989 din 21 Septem-
vrie 1932, dispozitiunile jurna-
lului Consiliului de MinWri Nr.
766 din 1932 -se vor apnea cu
Incepere dela 1 Iulie 1932 i pen-
tru calcularea pensiilor totale
ale subofiterilor, pensionati pen-
tru vechime de serviciu -si in-
firmitäti dobändite In timp de
pace, precum % ale urma4ilor
Mr.
Exemplu : Plutoni er-rnaj or :
bazd 800 + 2.700 sc. = 3.500 lei
pensie in 1931. Conf. jr. 766/932,
lei 2.000 se mentine din restul
de 1.500 se scade 33% ,----- 495 rä-
mane 3.005 pensia ce o primeVe
conform acestui jurnal.
Consiliului de Ministri Nr. 1.520
DIN 24 DECEMVRIE 1932
Publicat in Monitorul Oficial Nr. 4
, din 4 Ianuarie 1933
Prin jurnalul Consiliului de
Ministri Nr. 1.520 din 24 Decem-
vrie 1932, dispozitiile dela art.
8 din jurnalul Consiliului de
MinWri Nr. 1.922 din 1931,1) pri-
vitoare la väduvele de räzboiu
ale ofiterilor, recdsätorite, In-
scrise la pensie pe baza legii din
2 Septemvrie 1920, se comple-
teazá In sensul cg, acele väduve
vor primi pensii totale (baza *i.
scumpete), egale cu 25% din
pensiile totale ale väduvelor cu
copii minori, preväzute In ta-
bela Nr. IV, anexatä la jurna-
lul Consiliului de MiniOri sus-
mentionat, corespunzátoare gra-
dului militar pentru care au
fost Inscrise la pensie si loca-
litäti unde domiciliazd.
1) A se vodea dispozitiile art. 8, la
pag. 717, In aceat vol. .

Tabela dupä calculele fäcute de Casa Generald de Pensiuni de pensile

lunare totale (bazd fi indemnitate de scumpete) ale vaduvelor de
räzboiu (ofiteri ) remäritate
Minya' de räzboiu reindrItatä Václuva de räzboiu rernáritatá
GRADUL Mr& copii minori cu copii min,ori
nillitar al pensiei Categoria de localitate Categoria de localitate
cu care este In-salsa
I II III IV I II III Iv

General de Corp
de Armatä . 4.500 4.140 3.825 3.375 15.300 14.075 13.005 11.475
General de Divi-
zie . . . . 4.000 3.680 3.400 3.000 14.000 12.880 11.900 10.500
General de Bri-
gadá . . . . 3.500 3.220 2.975 2.625 11.900 10.945 10 115 8.925
Colonel . . . . 3.000 2.760 2.550 2.250 10.200 9.380 8.670 7.650
Lt.-Colonel . . 2 500 2.300 2.125 1.875 8.500 7.820 7.225 6.375
Major . . . . 2.125 1.955 1.806 1.593 7.226 6.645 6.141 5.419
Cápitan . . . 1.875 1.725 1.593 1.406 6.375 6.866 5.419 4.781
Locotenent . . 1.625 1.495 1.381 1.219 5.525 5.480 4.696 4.141
Snb-Locotenent 1.500 1.380 1.275 1.125 5.100 4_690 4.335 2.825

www.digibuc.ro
 2 Mai 1936 737

JURNALUL 1 nu vor putea sà depdseascd

limitele procentuale indicate
Consiliului de Ministri Nr. 236 mai jos din salariile Inserise In
DIN 20 MARTIE 1933 bugetele pe anul 1933/934 cores-
Publicat în Monitorut Oficial Nr. 77 punzdtoare ultimei functiuni a-
din 1. Aprilie 19331) vute de pensionar.
1. Jurnalul Nr. 1.922 din 1901 1) A se vedea i pag. 122, vol.
al Consiliului de Ministri se mo- XXI, precum i Legea pensiilor ofi-
dified cu Incepere dela 1 Apri- terilor din fosta armatii Austro-Un-
lie 1933 precum urmeazd: gall, din -9 Mai 1933, la pag. 639,
Art. 2, alin. 2 si 3,2) se Inlocu- acelasi velum.
ese prin: 2) A se vedea art. 2 la pag. 716,
Pensiile ardtate in tabloul Nr. in acest vol.
Salariul din bugetul pe 1933 - 1934 Limita procentual6
pentru Bucure1tii lunar lei : peste care pensia
nu va putea ea treacä :
Pang, la suma de lei . - 3.000 100 0/0
Dela suma de lei 3.001- 4.000 95 oh,
If 4.001- 7.000 90 0/0
If fl 7.001-10.000 85 oh,
If 10.001-14.000 80 Oh
II 14.501-24.000 75 O/o
/3 fl 24.000 75 Vo
Pentru celelalte categorii de pensiile de bazd de 801-940 lei,
localitdti se vor lua salariile co- categoria C si sumele corespun-
respunzdtoare. zdtoare pentru categoriile A si
Pensiile totale (bazd si in- B, se Inlocuese cu acelea ard-
demnitate de scumpete) pentru tate in aldturata tabelä.
TABEL

Pensiuni de bazä lunard lei Pensia total6 lunard (baza §i

scumpete) lei :
Categoria Categoria de localitate
A B C I II IH IV

388-393 647-655 801-810 3.700 3.400 3.140 2.770

394-398 656-664 811-820 3.870 3.660 3.280 2.900
399-404 665-674 821-830 4.040 3.720 3.430 3.030
405-409 675-683 831-840 4.210 3.870 3.570 3.160
410-415 684-692 841-850 4.380 4.000 3.720 3.285
416-420 .693-701 851-860 4.390 4.040 3.730 3.290
421-425 702-709 861-870 4.400 4.050 3.735 3.300
426-430 710-718 871-880 4.410 4.060 3.740 3.305
431-435 719-726 881-890 4.420 4.070 3.750 3.310
436-440 727-735 891-900 4.440 4.080 3.760 3.315rn
441-446 736-744 901-910 4.450 4.090 3.765 3.320
447-452 745-753 911-920 4.460, 4.100 3.770 3 330
453-469 754-763 921-930 .4A70 .4.110 3.780 3.335
460-465 764-772 931 -1940 4.480 4.120 4.790 3.340
C. Hamangin, vo . XXIV. - 47.
www.digibuc.ro
738 2 Mai 1936

Art. 4 se modificA astfal: , lei lunar rämân neschimbate,

Pensiile viagere acordate ca iar acelea mai mari de 2.500 lei
recompensa nationala se vor lunar se reduc cu 6%, färä ca
pläti conforna legilor speciale rezultatul sä, fie mai mic ca lei
prin care ele au fost acordate, 2.500.
cu exceptia celor prevazute in Reducerile astfel calculate se
tabelul nominal aci aläturat vor scadea din indemnitatea de
pentru care se va pläti ca pensii scumpete, pensiile de baza rä-
totale sumele aratate in drep- mânând neatinse.
tul fiecáruia. Pensiile viagere acordate ca
Art. 14 se modificL astfel: recompensä nationalä rämän a
Nimeni nu va putea sä pri- se pläti asa cum au fost stabi-
meascä o pensie mai mare ca a- lite prin jurnalul Consiliului de
cea cuvenitä in anul 1931. Ministri Nr. 236 din 1933.
2. Pe ziva de 1 Aprilie 1933 Pentrn ajutorii de sublocote-
inceteazä a se mai aplica jur- nenti pensia totalä, arätatä in
nalele Consiliului de Ministri tabela Nr. 2 a jurnalului Con-
Nr. 766 dip 1932, Nr, 875 din 1932 siliului de Ministri Nr. 1.922 din
si Nr. 989 din 1932 1). 1931, corespunde la 35 ani cal-
culabili la pensie, pentru fie-
JURNALUL care an in minus acea sutra se
reduce cu ate 3%.
Consiliului de Ministri Nr. 555
DIN 16 MAI 1933 2) EXTRAS
Publicat in Monitorul Oficial Nr. 117 din legea pentru mentinerea, prelungirea
din 24 Mai 1933 completarea unora dintre mfisurile fi-
Art. 1 din jurnalul Consiliu- nanciare i economice exceptionale, cu-
lui de Min;stri Nr. 236 din 1933 prinse In unele legiuiri anterioare
se modificä cu incepere dela 1 DIN 1 APRILIE 1936
Mai 1933 precum urmeazä:
Pensiile totale (baza si scum- Publicatd in Monitorul Oficial Nr.77
pete), civile precum i acelea a- din 1 Aprilie 1936 1)
cordate pe baza legilor fostelor 3. Indemnitätile clç scumpete
Monarhii rusa i austro-ungarä ale pensiilor de toate categoriile
calculate conform regulelor in sunt acelea fixate prin jurnalele
vigoare in luna Martie 1933,
pang, la 2.000 lei lunar rämän Consiliului de- Ministri Nr. 1.922
neschimbate, iar acelea mai mari 875 din 1932, 766
din 1931, Nr. din 1932, Nr.
Nr. 989 din 1932,
de lei 2.000 lunar se reduc cu o Nr. 1.520 din 1932. Nr. 236 din
cota uniformä de 6% din va-
loarea lor, färä ca rezultatul sä, 1933, Nr. 555 din 1933, Nr. 1.299
din 1934 si Nr. 1.045 din 1935, in-
fie mai mic ca 2.000 lei.
Pensiile totale ale reangajati- NOTtit. Pensiunile ofiterilor,
lor din armatä, acordate pe baza urmakdlor lor, pension* pentrn ve-
lgilor române, calculate cum se ehime de serviciu, precum i eelor
aratä precedent pang la 2.500 de fizboiu, rlmân neschlinbate ux .
.1) A se vedea J. C. M., citate la mând a le primi conform jurna-
pag. 734 0. 735 in west vol. lului Nr. 1.922/931.
2) A se vedea O. J. (J. M. NI% 236 i) A se vedea aceas4 Lege la
din 1933, la pag. 737, in acest vol. pag. 437, in Resat volum.

www.digibuc.ro
 2 Mai 1936
trate in vigoare pe data publi-
cdrii lor in Monitorul Oficial i).
4. Dispozitiunile legii pentru
aplicarea art. 54 din legea gene-
ran'. de pensiuni, publicatä In
Monitorul Oficial Nr. 77 din 1
Aprilie 1935, se prelungesc si pe
anul 1936/937.
5. Termenul prevhzut la art.
44 din legea relativd la clasarea
$i pensionarea militarilor grade
inferioare etc., publicatä. In Mo-
nitorul Oficial Nr. 237 din 10
Octomvrie 1932, se prelungeste
nand la 1 Aprilie 1937.
REOULAMENTUL
legii pentru organizarea Casei de Pen-
siuni a Of iterilor
DIN 23 MAI 1936 2)
1. In conformitate cu legea
pentru organizarea Casei de
Pensiuni a Ofiterilor, publicatd.
in Monitorul Oficial Nr. 100 din
2 Mai 1936, se creeazd, cu 'In-
cepere dela 1 Aprilie 1936, Casa
de Pensiuni a Ofiterilor, cu Di-
rectiunea pensiilor militare, care
impreunä cu Casa Dotatiei Oas-
tei, sunt sub directa suprave-
ghere a Ministerului Apdrärii
Nationale.
Scop $i fonduri (art. 2-3 din
lege)
2. Directiunea pensiilor mili-
tare are in atributie plata tu-
turor pensiilor ofiterilor, prove-
niti din armata romând si a
1) A se vedea 1 J. C. M., sub Nr.
1045/935, pentru pensiile invalizilor,
grade inferioare, din 21 Iunie 1935,
la pag. 547, vol. XXIII. De asemeni
a se vedea J. C. M., ad mentionate,
la pag. 715-738, in aeest vol.
2) Acest Regulament s'a aprobat
prin apostila Regal& i publieat in
Monit oral 0 f iciaZ, p. I, Nr. 117 din
23 Mai 1936. A se vedea i Legea
Casa de pensiuni a ofiterilor, din 2
Mai 1936, la pag. 712, in aeest vol.
www.digibuc.ro
739
urmasilor lor, pensii stabilite de
Casa Generala de Pensiuni
inscrise In bugetul acelei case,
care le ordonanteazd Casei de
Pensiuni a Ofiterilor, Dilectiu-
nea pensiilor militare.
3. Fondurile necesare pldtii
oensiilor i sporului cuvenit o-
fiterilor si urmasilor lor, se a-
limenteazd In conformitate cu
art. 2 din lege, dupa cum ur-
meazd:
a) Toate drepturile de pensii
ale ofiterilor care au servit In
armata românä $i urmasilor
lor, stabilite de Casa Generald
de Pensiuni $i inscrise In bu-
getul acelei case, se vor ordo-
nanta de catre Casa Generald
de Pensiuni, in cote lunare e-
gale, cu incepere dela 1 Julie
1936, Bdricii Nationale a Roma-
niei din Bucuresti, in contul Si
la dispozitia Casei de PensiUni
a Ofiterilor, Directiunea pensii-
lor militare;
b) Retinerile de 10 la sutd
pentru ofiterii armatei active
din Ministerul Aptirdrii Natio-
nale, Subsecretariatul de Mt al
Aerului, Ministerul de Interne,
Ministerul de Finante si Minis-
terul de Comunicatii, aplicatd
indemnitätii de activitate In-
scrisd In bugetele respective, se
ordonanteazd Casei de Pensiuni
a Ofiterilor, Dirctiunea pensii-
lor militare si se varsd Bäncii
Nationale a României, In Tate
lunare, In contul si la dispozi-
tia Casei de Pensiuni a Ofiteri-
lor, Directiunea pensiilor mili-
tare, cu Incepere dela 1 Aprilie
1936;
c) Subventia anuald de lei
30.000.000. ce se acordä de Mi-
nisterul de Finante, se ordonan-
teazd de asemenea Bäncii Na-
tionale a României, in contul
$i la dispozitia Casei de Pen-
-siuni a Ofiterilor, Directiunea
pensiilor militare, in rate lu-
nare. egale. cu In cepere dela 1
Aprilie 1936.
 740 2 Mai 1936
Stabilirm sporurilor (art, 4-13
din lege)
4. Au dreptul la sporurile
stabilite de art. 6 din lege, care
se vor pläti de Casa de Pen-
siuni a Ofiterilor, Directia pen-
siilor militare, cu incepere dela
1 Julie 1936, told ofiterii prove-
nit! din armata românä cat $i
urmasii lor, conform cotelor
prevkzute In art. 6 din lege,
luându-se de bazä timpul ce a
fost stabilit de Casa Genera la
de Pensiuni, când le-a fixat pen..
sia pentru vechime de serviciu,
limita de värstä, In timp de pace
sau räzboiu.
De asemenea vor avea drept
la spor $i ofiterii prevAzuti Ifl
art. 7 si 8 din lege.
5. Nu au dreptul la spore
stabilit de art. 6 din lege ofite-
rii trecuti In retragere In baza
art. 51 din legea asupra Main-
tärilor In armata, precum si a-
cei cärora li s'a aplicat art. 37
din legea pozitiunii ofiterilor.1).
6. Ofiterii pensionari inva-
lizi de räzboiu i ofiterbi din
fostele armate, primiti direct ca
pensionari ai Statului Roman.
reangajatii, subofiterii. maistrii
m?ma$ii acestora Ii vor pri-
mi mai departe pensia Torin
Casa Genera lä de Pensiuni, bi-
neinteleg lärä Sporul preväzut
de art. 6 din lege.
Casa Genera la de Pensiuni va
Mgt' de asemenea ajutorul unic,
PrevAzut de art. 26 din legea
generalà de pensiuni, cât 1 a-
jutorul de inmormântare pre-
Vázut de art. 29 din aceeasi
lege. 2).
7. Sporul bänesc pentru ofi-
- fl comunica deltii interesat.
4 se vedea Legea asupra pon-
tiei ofiterilor, din Aprilie 1931, la
Rag, 583, vol. XIX, eu mod. 19 Apri-
lio4935, pag, 362, vol. XXIII si 7
.Aprilie 1936.
Ft) A se vedea Legea generalä de
pensiuni, din 15 Aprilie 1925, la pag.
440, vol. XIXII, cu mod.
www.digibuc.ro
teri '$i urma$ii lor se calculeaz1
de ..Casa de Pensiuni a Ofiteri-
lor, Directia pensiilor militare,
pe baza art. 6 din lege si copiile
certificate de pe deciziile de a-
$ezare la pensie, completate cu
toate datele de Casa Generalä
de Pensiuni.
8. Pentru ca sporurile bä-
nesti ale actualilor pensionari
sä se fixeze In trap util $i sä
se poatä pläti odatà cu pensiile,
Casa Generalà de Pensiuni va
preda Casei de Pensiuni a Ofi-
terilor. Directia pensiilor mili-
tare, copiile de pe deciziile cer-
tificate, completate cu toate 41a-
tele necesare.
Pentru viitorii pensionari,
Casa Generalà de Pensiuni va
trimete din oficiu Casei de Pen-
sii a Ofiterilor, Directia pensii-
lor militare, copii de pe decizii
in termen de cel rnult 5 zile dela
darea deciziei.
9. Hotäririle Casei de Pen-
Muni a Ofiterilor, Directia pen-
siilor militare, pentru sporul bä-
nesc comunicat pensionarilor se
dau conform art. 10 din lege, cu
drept de apel, care se poate
exercita In termen de 30 Zile dela
comunicarea hotäririi.
10. Apelul se introduce la
Casa de Pensiuni a Ofiterilor,
Directia pensiilor militare, care
il va fnainta la Ministerul Apä-
rärii Nationale, Directia perso-
nalului comisiunea de
apel, prevAzutä de art. 11 din
lege.
Deciziunea comisiunii_de apel
se cornunicA CaSei de Pensiuni
a Ofiterilor, Directiunea ensii
lor militare, care la randul Sau
11. Sporul definitiv stabilite
va fi trecut inteun carnet spe-
cial de spor, pentru fiecare pen-
sionar sau urma$i,t intocmit de
Directiunea pensiilor
12. Plata sporului pentru
pensionarii vechi incepe con-
form art. 4 din legea dela 1 Iu-
 2 Mai 1936
Iie 1936, iar pentru viitorii pen-
sionari din ziva de and decurg
drepturile la pensiune.
13. Sporul acordat pe baza
art. 6 din lege ramane acela$i
atat pentru pensiunile actuale,
cat si cele ce se vor acorda in
viitor prin legea generala de
pensiuni i anexele sale.
14. Sporurile cuvenite urma-
silor se calculeaza cu aceleasi
cote si dupa aceleasi norme
dura care s'au Mcut calculele
de Casa Genera la de Pensiuni.
15. Orice modificare a pensii-
lor in leatura cu starea civilä
etc., se face de Casa Genera la
de Pensiuni, cäreia Directia pen-
siilor militare Ii va face cunos-
cut de indatà ce ea se produce.
far Casa GeneralA de Pensiuni
va comunica hotärirea sa.
Conducerea, incadrarea $i orga-
nizarea administrativd (art. 1,
16 $i 47 din lege)
16. Organizarea i incadra-
rea Casei de Pensiuni a Ofiteri-
lor si a Directiei pensiilor mili-
tare, cu personal se va face In
raport cu necesitatile serviciu-
lui, de crttre Ministerul Apärd-
rii Nationale, care va suporta
cheltuielile de personal, mate-
rial, diverse si diverse personal,
din bugetul sgu, In care scop
aceste cheltuieli vor fi prevä-
zute In fiecare an in bugetul
Mini sterul ui Apgrarii Nationale,
aceasta pAnbi and Casa do Pen-
siuni a Ofiterilor va Avea lmge-
tul sdu.
Tot In bugetul Ministerului
Aparärii Nationale se vor preve-
dea $i fondurile necesare pentrt.
acoperirea neprevàzutelor ce ar
decurge din aplicarea legii.
17. Pentru exercitiul 1936/
1937 cheltuielile prevAzute In
articolul precedent se vor su-
porta din bugetul Ministerului
Apärarii Nationale, dela globa-
lul articolelor respective; In ur-
www.digibuc.ro
741
ma cererii facutg. de Casa de
Pensiuni a Ofiterilor.
18. Numirea directorului Ca-
sei de Pensiuni a Ofiterilor, a
directorului Directiei pensiilor
militare, precum $i a personalu-
lui ofiteresc se va face de Mi-
nisterul Apargrii Nationale prin
I. D. R. Restul personalului va
fi numit tot de Ministerul Apà-
räril Nationale pe baza propu-
nerilor directorului Casei, de
Pensiuni a Ofiterilor.
19. Directorul Casei de Peri-
siuni a Ofiterilor va fi un gen-
ral activ, eventual In rezervà, tri
continuare de serviciu, care a
fost cel putin a ani ordonator
primar prin delegatie al solde-
lor si salariilor ,In Ministerul A-
pärarii Nationale.
20. Directorul Directiei pen-
siilor militare va fi un inten-
dant colonel activ, eventual de
rezerva In continuare de servi-
ciu, care a Indeplinit In acest
grad functiunea de $ef de ser-
viciu administrativ pe langg, or-
donatorul primar prin delegatie
al soldelor si salarillor din Mi-
nisterul ApArarit Nationale eel
putin 3 ani.
21. Pentru continuitatea §i
bunul mers al serviciului, nu-
mirea directorului Casei de Pen_
siuni a Ofiterilor $i a directo-
rului Directiei pensiilor mili-
tare se va face pe timp de 5 ani
prin decret, regal.
22. In eazul and direetorul
Casei de Penstuni Ofiterilor,
sau directorul Directiei pensiilor
Militare vor fi ofiteri de rezer-
vA. In continuare de serviciu
(pensionari), vor primi dela arr
ticolul diurne sau solde din bu-
getul Ministerului Aparàrli Na-
tional% o diurn6, egala eu difer
renta Intre solda de activitate
a gradului militar si pensie.
ceste functiuni fiind temporare
li ,se aplicà Art. 11, alin. g, i art.
12 din T. D. Nr. 2.420 din 1934
relativ la cumul, precum $i in-
742 2 Mai 1936

structiunile Presedintiei Consi- Pentru garnizoanele uncle

liului de Ministri, Nr. 2.892 din Banca Nationalà a României
10 Iulie 1935.1). n'are sucursale, Directia pensii-
MinisteruI Apgrdrii Nationale lor militare va stabili ulterior
este liber sä le serveasch" solda modalitatea p15,tilor.
de activitate a gradului, In care Deconturile Intre Banca Na-
caz ei vor renunta la pensiune tionalä a României si formatiu-
-se tot timpul ct vor ocupa a- nile platitoare se va face lunar,
f g.rh' a putea
ceste functiuni, precum si la finele exercitiului.
deci cumula solda eu pensia 26. Directia pensiilor militare
conform prevederilor legii cu- va tine o evidentd a tuturor
mulului susmentionat. pensionarilor si urmasilor lor,
23. Atributiunile directorului ce intrg. In prevederile prezentei
pensiilor militare, cum si ale legi, sub forma unui registru
contabililor i mAnuitorilor din de partizi, anuar, sau fise In
Directia pensiilor milifare vor care se vor gäsi fnscrise pe baza
fi cele ce rezult6 din legea ge- actelor primite dela Casa Ge-
nera15. de pensiuni, legea con- neralá de Pensiuni, sau a car-
tahilitätii si regulamen- netelor de pensie si de spor,
tul serviciului aclministrativ al toate clatele relative la pensto-
armatei, aplicate dupti caz. nari: numele, pronumele., domi-
Organizarea financiard (art. 2, 3, ciliul, (judet, comuná, strada
9, 41, 45 si 17 din lege) Nr.), cuantumul Densiei (bruto,
(Incasdri, pli, contabilizare, retineri, neto). fixat de Casa
Generald de Pensiuni, cuantu-
gestionare) mul sporului fixat de Casa de
24. Direcstia pensiilor militare Pensiuni a Ofiterilor, eventual
va urmsari deaproape Incase- retineri prin justitie, totalul ee
rea tuturor sumelor prev&zute are de primit In naâra, prin ce
la art. 2 din lege, Inscrierea lor formatiune va primi pensia ci
In gestiunea directiei, v6rsarea sporul, mutatiilor ivite, cu un
la Dance, Nationalä a Bomâniei cuvânt, absolut toate datele ne-
din Bucuresti. Intr'un cont spe- cesare.
cial, la dispozitia Casei de Pen- Directia pensiilor militare va
siuni a Ofiterilor, Directiunea trimite conie de pe aceastä si-
pensiilor militare. tuatie a fieeáruia, la formatiu-
Din aceste sumo se va face nile plätitoare, care sunt obli-
Plata pensiilor si sporului la o- gate s5, comunice Directiei pen-
fiterii pensionan i urmasii lor siilor militare orice mutatie
prevkuti In articolul 4 din pre- (moarte, majorat, etc.), Indatá ce
zentul regulament. ea s'a ivit, pentru ca Directia
25. Plata se va face pe baza s'a" comunice Casei Generale de
dispozitiunilor Directiei pensii- Pensiuni, care va stabili noul
lor militare, prin Banca Natio- cuantum de pensie, dacg este
naln a României, direct sau prin cazul.
sucursalele sale, In urma unei 27. Sumele primite de forma-
Intelegeri ce se va stabili, sau tiunile militare se vor Inscrie In
prin orice formatiune militarg gestiunea lor, la un fond spe-
fixat5, de Directia pensiilor mi- cial, ',Fond pensii ofiteri", con-
litare. trolându-se cu tabelele nomi-
1) A se vedea Decretul-lege, rela- nale primite dela Directia pen-
tiv la prohibitia cumul, din 18 Au- siilor militare, In care Se va a-
gust 1934, la pag. 614, in vol. XXII. ráta suma plätita, (pensia se-
www.digibuc.ro
 2' Mai 1936
parata, sporul separat), apoi
totalul.
Suma totala primita de for-
matiune trebue sá corespunda
cu totalul tabelului.
28. Plata pensiilor si sporu-
lui se va face fara nicio intar-
ziere pensionarilor sau procura-
torilor lor, in care scop ei vor
fi anuntati de formatiune, prin
mijloacele ce le are la inde-
mama, pentru a se prezenta la
platg.
Pensionarul sau procuratorul
va completa bonurile din am-
bele carnete si va sernna In fata
delegatului platitor, care dupa
ce va face plata, va retine bo-
nurile ca acte justificative de
cheltuiala.
29. Delegatul plätilor va fi
dator sa controleze cu toata a-
tentiunea suma de plata din
carnete cu suma trecuta In ta-
belul Directiei pensiilor mili-
tare, precum i toate celelalte
date din carnete si mai cu sea-
má persoanei careia
i se face plata.
30. Dupa terminarea plati-
lor, in vederea decontarli cu
Directiunea pensiilor militare,
toate bonurile de pensie, cum si
de spor, se vor imbordera sepa-
rat Intr'un borderou de cont, In
a carui certificare se va arata
In mod obligatoriu dacá cu
primitä s'au achitat toti
pensionarii aratati de Directia
pensiilor militare, sau a ramas
vreo suma, sau nu a ajuns
cat anume.
Necesarul se va cere prin ra-
port special de formatiune, care
va justifica si plusul rämas e-
ventual.
Bonurile Imborderate deose-
bit (pensii, spor), plus câte un
borderou duplicat, verificate de
ajutor si vazute de comandan-
tul formatiunii, se vor trimete
Directiunii pensiilor militare in
cel mult 5 zile dela terminarea
platilor, iar Directia, dupa ce le
www.digibuc.ro
743
va verifica, va confirma primi-
rea, chiar pe borderoul dupli-
cat cu care formatiunea se va
trece in cheltuieli.
31. Directiunea pensiilor mi-
litare, cu bonurile primite sau
pe altä cale legala, va justifica
atat fata de Casa general'a de
pensiuni, cat si fata de celelalte
autoritati, sumele primite, iar
cu confirmarea lor se va des-
&area In gestiune.
In acelasi timp Directia pen-
siilor militare va lua másuri ca
In luna urmátoare sá trimita
formatiunii diferenta sau pIu-
sul de suma ce Ii mai necesitä
pentru care a primit raportul
justificativ, odata cu borderoul.
32. Orice retineri din pensie
ordonate de justitie pentru
pensionari i urraasii lor,
se vor executa prin Casa gene-
rala de pensiuni sau eventual
prin Directia pensillor militare,
care_ va comunica formatiunii
platitoare toate relatiunile in
legatura cu aceste retineri.
In acest scop Casa genera%
de pensiuni va comunica Direc-
tiei pensiilor militare la timp
toate aceste retineri.
Formatiunile platitoare In ca-
zul caml au efectuat asemenea
retineri, vor aräta In borderou
suma retinutd, destinatia data
si dovada.
33. Corpurile de trup6 sau
orice formatiune militará, ce
vor primi sume pentru plata de
pensii i spor, nu au voie sub
niciun motiv sa dea alta Intre-
buintare sumelor primite, cleat
pentru plata de pensii si spor.
Comandantii, ajutorii, cat si
delegatii plátitori ai formatiu-
nilor, care vor contraveni, ra-
man raspunzatori atttt pecu-
niar, cat si disciplinar, cum va
hotari Ministerul Apärarii Na-
tionale, cáruia Directiunea pen-
siilor militare va fi obligara a-i
aduce la cunostinta.
744
34. Sumele rämase eventual
la finele lunii sau la finele e-
xercitiului, atat la formatiuni,
cat pi la Banca Nationald a Ro-
maniei, din diferite cauze, cum
pi eventualele dobänzi din orice
sume ale Directiunii, pensiilor
militare, vor forma un Fond
Pensiuni Ofiteri", asemänätor cu
fondul preväzut In art. 53 din
legea generalä de pensiuni, In
scopul asigurdrii platii pensii-
lor pi sporurilor.
35. Directia pensiilor mili-
tare va avea gestiunea pa bd-
neascd proprie, contabilizatä pi
verificatä de organele verifica-
toare ale Ministerului Apärdrii
Nationale. Ea se va Incheia la
finele fiecdrui exercitiu, inteun
cont anual de gestiune.
Dispozitiuni finale
36. Pentru normele de con-
ducere financiard Sam adminis-
trativd a Directiei pensiilor mi-
Mare, neprevAzute la articolele
de mai pus, se vor aplica, duná
caz, prevederile legii generale
de pensiunt, legii contabilitätii
publice sau regulamentul ser-
viciului ad-tiv al armatei.
37. Pentru chestiunile de de-
taliu ce nu s'au putut prevedea
In regulamentul de fatd, se .vor
Intocmi, la nevoie, instructiuni
speciale, de cdtre Directia pert-
siilor militare.
LEGE
pentru abrogarea art. 6, alin. 11 tsi
art. 155 si modificarea art. 157 din
legea Inviitimântului secundar
DIN 2 MAI 1936 1)
Art 7. , Se abrogd art.
alin. 2 pi art. 155 din legea In-
krätárnântului secundar.
1) Aceastä Leg& s'a votat de Adu-
narea Deputatilor si Senat in se-
dintele dela 1 0 2 Apri lie 1936;
www.digibuc.ro
2 Mai 1936
Art. II. Art. 157 din legea
Invätämantului secundar Se mo-
dified In felul urmätor: Exa-
menele de capacitate care au
fost trecute numai la cloud o-
biecte, unul principal pi altul
secundar, insd cu toate trei pro-
bele (scris, oral si practica pe-
dagogicd), In sesiunile din anii
1930 pi 1931, se valideazd".
LEGE
pentru adiugirea a trei noi alineate la
art. 32 din legea asupra inviitrunân-
tului profesional
DIN 2 MAI 1936 1)
Art. unic. La finele art. 32
din legea asupra Invätämantu-
lui profesional se adaugd urmd-
toarele trei alineate:
Pot fi numiti profesori In
conditiunile art. 49 din lege pi
inginerii, absolventi ai pcoalelor
politehnice pi ai Institutelor
Tehnice universitare;
Inginerii astdzi In functiune
pi care se gäsesc cel putin in
al doilea an de functionare pot
s'a promulgat prin Deeret regal Nr.
1.001/936 0 publicat in Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 100, din 2 Mai
1936. A se vedea Legea invätämân-
tului secundar, din 7 Mai 1934, la
pag. 231, vol. XXII si pag, 328, vol.
XXIII.
1) Aceastä Lege s 'a votat de Adu-
narea Deputatilor 0 Senat in sedin-
tele dela 2 Aprilie 1936; s'a promul-
gat prin Decretul regal Nr. 1.000
din 1936, 0 publicat in Monitorul
0 ficial, p. I, Nr. 100 din 2 Mai 1936.
A se vedea Legea asupra Invittii-
mhntului profesional, din 29 August
6, 1901, la pag. 2373, vol, III (editia
1907), precum 0 Legea infittfuntintul-
Ini industrial, din 16 Aprilia 1936,
la pag. 555, in acest Vol. Modifiearea
privepte vechea Lege a Invdtampntui-
lui profesional, din 1901, in =are
parte abrogatä aeum.
 4 Mai 1936
fi numiti profesori titulari in
urma unui raport favorabil al
inspectorului general al invatä-
mântului profesional.
Eventualele sporuri de salarii
ce ar rezulta de pe urma acestor
titularizari nu Se vor plati de-
cat atunci când mijloacele bu-
getare o vor permite si numai cu
incepere dela acea data".
LEGE
pentru mutarea fabricilor Astra", prima
fabricii români de vagoane si motoare.
S. A. si Unio", fabrica de vagoane, S. A,
la Brasov
DIN 4 MAI 1936 1)
Art. unic. Se ratifica jur-
nalul Consiliului de Mini$tri Nr.
1.086 din 21 Iunie 1935, publicat
in Monitorul Oficial Nr. 150 din
4 Iulie 1935, Conventiunile au-
tentificate la Tribunalul Ilfov,
sectia de notariat, sub Nr. 28.732
28..731 din 6 Septemvrie 1935 $i
din 6 Septemvrie 1935 $i Nr.
35.599 din 5 Noemvrie 1935, In-
cheiate pe baza acelui jurnal de
catre Regia Autonoma C. F. R.
pe de o parte $i societätile: As-
tra", prima fabrica româna de
vagoane si motoare, S.
A.;
Unio", fabrica de vagoane, S.
A. $i Romloc", fabrica româ-
neasca de locomotive $i vagoarie
S. A., pe de alta parte, precum
cleciziunea Nr. 18.377 din 11
Iulie 1935, a Primariei Munici-
piului 13rasov, data, de aseme-
nea, pe baza suszisului jurnal.
1) Aceastä Lege s'a votat de S.du-
narea Deputatilor i Senat in sedin-
tele dela 1 Aprilie 1936; s'a pro-
mulgat prin Deeret regal Nr. 884/936
publieat in Monitorul 0 ficial, p.
Nr. 101 din 4 Mai 1936.
www.digibuc.ro
745'
LEGE
privitor la acordarea unui nou termen
pentru depunerea declaratiunilor i vär-
sarea retinerilor la Casa generali de
pensiuni de cätre membrit Corpului di-
dactic de origine românä din peninsula
Baleen id
DIN 4 MAI 1936 1)
Art. unic. Fo$tilor membri
ai Corpului didactic din Penin-
sula Balcanica, afldtori in tail,.
care au putut beneficia de ter-
menul acordat prin art. 4 din le-
gea pentru modificarea unor ar-
ticole din legea generalä de pen-
siuni, publicata in Monitorul
Oficial Nr. 177 din 3 August
1931, prin derogare dela dispo-
zitiunile art. 22 din legea pen,
siilor din 1912, pentru stabillo
rea $i varsarea retinerilor
Casa pensiilor, li se acordä un
nou termen de $ase luni dela .
promulgarea legii de fatä, Iná-
untrul caruia vor trebui sa Ina-
inteze Casei generale de pen-
siuni o cerere insotita de actele
necesare, ca, inteleg sA benefi-
cieze de dreptul de a li se f ace-
retinerile legale pentru anii ser-r
viti in Peninsula Balcanica.
Varsarea retinerilor stabilite
de Casa generala de pensiuni se
va face inguntrul aceluia% ter,
men, iar pensiunile ce li se vor
stabili prin derogare dela art.
4 din legea dela 3 August 1931,
vor curge pentru anii serviti atM
in Peninsula Balconied, cat $i in
1) Aceastä Lege s'a votat de Adu-
narea Deputatior, in sedinta dela
31 Martie 1936, si de Senat in le-
dinta delft 2 Aprilie 1936 . s'a pro-
mulgat prin Deeret regal Nr. 999
din 1936 Si publieat in Monitorul
Oficial, p. r, Nr. 101 din 4 Mai
1936. A se vedea si Legea pentru mo-
difiearea imor dispozitü din Legea
generalä d ensinni, din 3 Augurt
1931, la pag. 669., vol. XIX.
746 4 Mai 1936
tarä, dela data inaintärii cere-
rilor &are Casa generald de pen-
siuni, direct sau dela data sezi-
sdrii Casei generale de pensiuni
de &are autoritätile de Stat care
i-au pensionat pe baza legii de
organizare a ministerelor publi-
catd in Monitorul Oficial din 2
August 1929.
LEGE
pentru modificarea art. 19 si 21 din
legea pentru organizarea Bisericii
Ortodoxe Române
DIN 4 MAI 1936 1)
Art. 19. Cheltuielile pentru
Intretinerea cultului, a slujitori-
lor si asezämintelor Bisericii
Ortodoxe se vor pläti de cdtre
Stat, care va inscrie In bugetul
sdu anual sumele trebuitoare, a-
tat pentru plata salariilor, cât
si a cheltuielilor materiale.
Bisericile cu averi proprii fdrä
destinatie specialä la 1 Aprilie
1936 var acopert toate aceste
cheltuieli din veniturile lor. In
cazul când aceste venituri aco-
perd numai in parte cheltuielile,
Statul va pläti diferenta.
Art. 21. Slujitorii bisericii
ai asezdmintelor sale sunt fun c-
tionari publici. Ei se vor bucura
de toate drepturile si se vor su-
pune tuturor obligatiunilor spe-
cificate in Statutul functionari-
lor publici numai in ce prive$te
plata salariului.
Normele generale de platä a
salariilor vor fi fixate printr'o
i) Aeeastä Lege s'a votat de Senat
In sedinta dela 31 Martie 1936 si de
Adimarea Deputatilor in sedinta dela
2 Aprilie 1936; s'a promulgat prin
Deeret regal Nr. 1.002/936 si publi-
eat in Monitorul Oficial, p. I, Nr.
101 din 4 Mai 1936. A se vedea
Legea pentru organizarea Biserieii
ortodoxe, din 6 Mai 1925, la pag.
496, vol. XIXII.
www.digibuc.ro
lege ulterioarl 13ând la intocmi-
rea acestei legi normele vor fi
cele stabilite prin statele de ser-
viciu, care insotesc bugetul a-
nual al Statului.
LEGE
pentru constatarea si perceperea veni-
turilor fondurilor locale, sanitare si de
ocrotire
DIN 4 MAI 1936 1)
1. Taxele pentru controlul sa-
nitar, care pând la 1 Aprilie
1935 se percepeau de cgre co-
mune $j judete, se vor percepe
in folosul fondurilor sanitare si
de ocrotire locale de cdtre Minis-
terul Muncii, SändtAtii si Ocro-
tirilor Sociale, prin oficii spe-
ciale pentru constatarea si per-
ceperea veniturilor, iar acolo
unde asemenea oficii nu se pot
infiinta, se vor percepe prin or-
ganele Statului de incasare.
Cheltuiala oficiilor, inclusiv
cheltuielile de personal, nu vor
intrece 10 la sutä din veniturile
lor.
2. Aceste oficit se vor crea
de cdtre Ministerul Muncii, Sd-
nätä,tii $i Ocrotirilor Sociale si
vor functiona potrivit legii pen-
tru organizarea serviciilor exte-
rioare ale Ministerului de Fi-
nante si sub controlul Eforiilor
Sanitare si de Ocrotire.
3. Personalul acestor oficii se
va numi 'de cdtre Eforiile Sani-
tare sj de Ocrotire si se va pläti
din fondul sanitar local.
1) Aceastä Lege s'a votat de Adu-
narea Deputatilor i Senat in sedin-
tele din 2 Aprilie 1936; s'a promul-
gat prin Deeret regal Nr. 1.003/936
publicat in Monitorul 0 ficial, p.
I, Nr. 101, din 4 Mai 1936. A se
vedea Regulamentul de aplicare din
3 Septemvrie 1936, preeum i Legea
sanitarä si de oerotire din 22 Iunie
1935, la pag. 549, vol. XXIII.
 4 Mai 1936
4. Taxele de control sanitar
anual se vor fixa in raport cu
valoarea locativä dela 1 3 la
sutä. Magazine le in care se exer-
cad comertul vor pldti 1 la
sutä. 9.
Fixarea, constatarea si perce-
perea veniturilor fondului spe-
cial local al sändtdtii si ocroti-
rilor sociale se va face pe baza
unui regulament, cu avizul con-
form al Ministerului de Fi-
nante.
5. Comunele si judetele nu vor
mai avea dreptul a incasa nicio
taxa pentru controlul sanitar.
6. Toate dispozitiunile contra-
re prezentei legi eunt si rdman
abrogate.
LEGE
pentru lichidarea fondului de tempe-
ra*, Inffintat prin legea pentru al-
Moire& qi repartitia fondului jude-
tean fi comunal
DIN 4 MAI 1936 1)
lidmâne definitiv a-
Art. 1.
fectat5, cu titlul de subventii Soc.
Temperanta", suma de 3.000.000
lei, acordatä acestei societäti ca
imprumut, In baza actului au-
tentificat de Tribunalul Ilfov,
sectia de notariat, la 30 Noern-
vrie 1929, din fondul de tempe-
rantd, creat prin art. 2 al legii
pentru alcdtuirea si repartitia
fondului judetean $i comunal
din 28 Martie 1926.
5) A se vedea si Regulamentul pen-
tru control sanitar al alimentelor si
lAuturilor, din 25 Aprilie 1930, la
pag. 237, vol. XVIII, en mod. 6
Iulie 1936, in vol. XXV.
1) Aceastä Lege s 'a votat de Senat
si Adunarea Deputatilor in sedintele
dela 1 si 2 Aprilie 1936; s 'a promul-
gat prin Decret regal Nr. 1.004/936
si publicat in Monitorul Oficial, p. I.
Nr. 103 din 4 Mai 1936. A se vedea
si Legea din 28 Martie 1926, la pag.
222, vol. XVXVI.
www.digibuc.ro
747
Suma de lei 610.000 rdmasd
disponibild la Casa de Depuneri
si Consemnatiuni din. acelasi
fond va fi vdrsatä Tezaurului.
Art. 2. Se ratifia toate
cheltuielile efectuate de Stat
pand, In prezent dela formlul de
temperantd.
LEGE
pentru autorizarea orgului T.-Migurele
de a percepe o taxi
DIN 4 MAI 1936 1)
Pentru
Art. 1. usurarea
cheltuielilor orasului de rese-
dintd, T.-Mägurele si pentru in-
vestitiunile, lucrärile edilitare,
drumurile si pldtile de anuitáti
ale orasului, comuna urband T.-
Mägurele este autorizatd, cu in-
cepere dela 1 Aprilie 1936, sd,
pereeapd o taxd de 150 lei de fie-
care vagon care se incara, sau
se descara In gara sau portul
T.-Mrtgurele; de asemenea asu-
pra vagoanelor In transit a cd-
ror inarcare si desarcare se
face In unul din aceste puncte.
Art. 2. Aceastá tax5, se va
incasa direct de Primária T.-
Mdgurele prin organele sale si
ea nu va putea fi intrebuintatd
deat pentru scopurile ardtate
la art. 1.
Art. 3. Onice dispozitiuni din
alte legi, contrare legii de fatd,
sunt si rdmn abrogate.
1) Aeeastä Lege s 'a votat de Adu-
narea Deputatilor si Senat in sedin-
tele dela 24 si 26 Martie 1936; s 'a
promulgat prin Decret regal Nr.
1.006/936 si publicat in Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 101 din 4 Mai 1936.
A se vedea si Legea administrativa,
eu tabloul taxelor, din 27 Martie
1936, la pag. 312 si 402, in acest
vol., precum si Legea relativä la
orasul Corabia, din 19 Mai 1936, in
acest vol.
748 4 Mai 1936
DECIZIE
pentnt concurs, la catedrele liceelor
militare
DIN 4 MAI 19361)
1. Ia conformitate cu preve-
derile regulamentului liceelor
militdre, In cursul lunei Mai se
vs, tine concurs pentru ocupa-
rea catedrelor vacante In Inva-
tamântul liceelor militare de ca.
tre profesorii titulari.
2. Se aduce la cunostinta ce-
lor interesati ca din' totalul ca-
tedrelor vacante se scot la con-
curs, In acest an, urmatoarele:
(A se vedea M. Of. Nr. 101/936).
3. Pentru a fj inscrisi la con-
curs, candidatii trebue sá Inde-
plineasca urmatoarele condi-
puni:
a) Sa, fie cetateni romani;
b) Sa se bucure de o sanattate
deplind, care sa le permita exer-
citarea profesiunii fa/A nicio
stánjenire;
c) Sa se bucure de o inoralL-
tate si onorabilitate, recunos-
cuta;
d) SI fie licentiati sau, doctori
in specialitatea pentru care can-
di deaza;
e) Sa fi depus integral exame-
nul de capacitate la, Stat, având
ca specialitate principal& obiecf-
tul pentru care candicleaza;
f) SA, fi facut efectiv serviciul
(stagiul) militar, sau sa fie scu-
tit sau dispensat de serviciul mi-
litar, cu situatia definitiva.
4. Doritorif de a deveni pro-
fesori In trivattimântul
liceelor militare, se vor inscrie
Decizia Nr. 49/936 s'a publicat
in Monitorarl Oficial, y. I, Nr. 101.
din 4 Mai 1936. A. se vedea FA Deal-
zia ce urmeazä, relativ la gruparea
catedrelor l liceele militare, Trecum
si Dearetul pentru asimilarea per-
sor alului didactie4a1 'Header militare,
din 11 August. 1936, la ordinea ere-
nologiaa.
www.digibuc.ro
la concurs, Inaintâncl panä la
data de 5 Mai a. c., Ministeru-
lui Apararii Nationale, Directia
liceelor militare, Bucuroti, piata
Walter Máracineanu, o cerere
insotita de urmatoarele acte, In
original sau legalizate de catre
autoritatile respective:
1. Extractul de nastere.
2. Certificatul de botez.
3. Un certfficat prin care, sa
dovedeasca nationalitatea si ca-
litatea de cetátean roman, Intoc-
mit In conformitate cu legea a-
supra nationalitatii, publicata in
Monitorul Oficial Nr. 41 din. 24
Februarie 1924; cu legea modifi-
catoare a xelei dintalu, publicata
in Monitorul Oficial Nr. 115 din
22 Mai 1934 si cu regulamentul
acestei legi, publicat in Monito-
rul Oficial Nr. 85 din 17 Aprilie
1924 (formular dupá modelul a-
nexat).
4. Un certificat de moralitate,
liberat de Prefectura de politie,
pentru cei cu doiniciliul la o-
rase, sau de primarie pentru
cei domiciliati la sate, prim care
s& -se arate ca se bucura de o
moralitate ireprosabild i ca nu
a fost dat judecatii sau condam-
nat pentru vreo fapta
manta.
5. Diploma de bacalaureat sau
certificat de absolvirea liceulut.
6. Diploma de licenta sau doc,-
torat in specialitatea respectiva.
7. Un certificat, eliberat de ca.,-
tre Ministerul Instructiunii, prin
care sa, se constate depunerea
'examenuluf de capacitate, sesiu-
nea, precum si media obtinuta
atat la specialitatea principal&
cat si la cea secundara.
8. Candidatii pentru catedrele
de st. fizico-chimice vor prezenta
un certificat doyeditor cd s'au
initiat in practica de atelier met
canic, necesar unyi profesor de
aceasta specialitate; In lipsk Vor
da o declaratie scrisa cd 'Ana la
Inceputul anuluj scolar i vor
complete si aceasta pregatire
 4 Mai 1936
tehnicg,i data la care va urma sti
prezinte certificatul corespunza-
tor.
Aceiasi candidati vor anexa
certifipte sau eventual dovezi
de practice ce au facut In dife-
rite laboratdare.
9. 0 dovada cä, a fácut efec-
tiv serviciul (stagiul) militar, sau
ca a fost scutit sau dispensat,
situatia definitivá.
10. 0 declaratie autentica de
op(iune pentru catedra din Inv&
tämântul militar, In caz de reu-
sita, pentru profesorii care de-
tin ca titulari o catedrä, in In-
vatámântul secundar public.
11. Un memoriu autobiografic
cu referinte asupra:
a) colilor secundare In care
profesat, arätându-se localita-
tea, scoala, titlul, precum si du-
rata functionárii la fiecare In
parte;
b) Un scuri rezumat asupra
activitätii scolare si extrasco-
lare;
c) Lucräri stiintifice, literare
sau manuale didactice;
-d) Candidatii de st. fizico-chi-
mice vor arata amänuntit activi-
tatea desfasuratá in atelier de
lucru mecanic si ii. laboratopre,
aratand timpul de activitate, na,
tura lucrárilor efectuate i per-
sonalul sub directia cáruia a lu-
crat;
si ce alte amánunte si
informatiuni, pe .care candida-
tul le-ar crede necesare, pentru
a pune In evidentd cat mai a-
propiat de realitate personalita-
tea sa din toate punctele de ve-
dere.
5. Concursul va consta din
urmätoarele probe:
1. 0 vizitá medicalá la care
conditiunile de admisibilitate
vor fi n principiu cele prevä-
mute pentru ofiteri, cu deosebi-
rile ce se vqi stabili de cAtre
speetorattil general sanitar, de
comun acord cu Directia licee-
www.digibuc.ro
749
lor militare (Consiliul inspecto-
rilor generali didactici).
2. 0 prob& scrisä sau un co-
locviu, potrivit hotäririi comi-
siunii, constând din pedagogie
generalä i didactica.
3. Doti& lectiuni practice de
câte orä, tinute In clas& cu
ei anume: una la cursul
superior si Alta la cursul infe-
rior.
6. Probele dela punctele 2 si
3, dela art. 5, vor fi contate de
Care comisiune ca note dela
1-10 inclusiv. Media generala
a concursului se va calcula prin
adunarea notelor celor dou& lec-
tiuni practice cu note probei pe-
dagogice, suma impartindu-se
la 3.
Rezultatul final al concursului
va fi dat de media general& si
de ordinea de clasificatie, sta-
bilitä pe baza acestei medii.
7. Admiterea candidatilor la
diferite probe se va face dup&
normele urmätoare:
a) Vizita medicalä este elimi-
natorie, fárá drept de contesta-
tie din partea candidatului;
b) Pentru ca un candidat sä
fie admis la probele preväzute de
art. 5, punctele 2 si 3, trebue
sä, obtin& minimum nota 7 la
fiecare probá In parte, iar me-
dia generalá cel putin 8.
8. Concursul tinându-se pe in-
treg invätämântul liceelor mili-
tare, adia pentru toate cate-
circle publicate vacante, se vor
declara admisi numai candida-
tii reusiti in ,ordinea clasifica-
tiei, panä, la numärul egal cu cel
al catedrelor existente In specie-
litatea respectivá.
Numirea -candidatllor admisi
la concurs se va face in orclinea
strict& a clasificatiei, cu. drept
de optiune, in ceea ce priveste,
alegerea localitátii.
9. Numirea candidatilor reu-
eiti la concurs se va iace cu ti-
tlul provizoriu pentru cei care
acum obtin numirea 1ca titulari;
750 5 Mai 1933
iar cei ce se glisesc in invâtg-
mantul de grad secundar pen-
dinte de Ministerul Instructiunii,
vor fi primiti cu gradul lor
(provizoriu sau definitiv). Acestia
din urmil vor fi obligati sg, de-
misioneze, pe data numirii ca
titulari in invatämantul militar,
pAstrand drepturile la graclatii,
Castigate in acel invätgmânt.
10. Concursul va incepe in
ziva de 12 Mai a. c., ora 8, in
localul Liceului militar D. A.
Sturdza" din Craiova.
Coinandantul scolii va lua ma-
suri pentru cazarmarea candi-
datilor in scoara si inscrierea
lor 1a popota ofiterilor.
D-nii candidati sunt obligati ca
in cererea de inscriere s'a arate
adresa exactá, pentru a li se
putea face comunicari In legá-
turtt cu tinerea concursului.
1 1. Directia liceelor militare
va aduce la indeolinfre prezenta
decizie ministeriald.
DECIZIE
pentru gruparea catedrelor la liceele
militare
DIN 5 MAI 19361)
Prin decizia ministerialá Nr.
1.575 din 31 Martie 1936, mate-
riile de studii ce se predau in
liceele militare se grupeazá in
catedre, potrivit dispozitiunilor
urmti,toare:
1) Decizia Nr. 1.575/936 s'a pu-
blicat in Monitorul 0 ficial, p. 1, Nr.
102, din 5 Mai 1936. A se vedea si
Decizia ce precede, relativ la con-
cursul pentru ocuparea catedrelor la
liceele militare, pag. 748, in acest
volum; de asemenea si Decizia pen-
tru gruparea catedrelor la liceele q'
gimnaziile teoretice, din 25 Ianua-
ric 1936, la pag. 300, In acest volum.
A se veclea si Decretul pentru asi-
milarea personalului didactic al li-
ceelor militare, din 11 August 1936,
la orclinea cronologicl
www.digibuc.ro
1. La liceele militare, organi-
zate cu clasele IVIII inclusiv,
(liceele militare D. A. Sturdza",
Craiova; N. Filipescu", M.
Dealu; G-1 Div. G. Makarovici",
Iasi; Stefan cel Mare", Cernäuti
si Regele Ferdinand I", Chi-
sin äu) :
Catedra Nr. 1, religia 12 ore:
cl.I 2 ore, II 2 ore, III 2 ore,
IV 2 ore, V 1 ork VI 1 ord, VII
ork VIII 1 ork
Catedra Nr. 2, 1. romând, 14
ore: cl. Il 5 ore, IV 3 ore, VI 3
ore, VIII 3 ore; Catedra Nr. 3,
1. romand 15 ore: cl. I 5 ore, III
4 ore, V 3 ore, VII 3 ore, cu ro-
ta*.
Catedra Nr. 4, 1. latina 14 ore:
cl. III 3 ore, IV 3 ore, V 3 ore,
VI 3 ore, VII 2 ore.
Catedra Nr. 5, 1. francez'a si
cony. fr. 12 ore: cl. I 4 ore, III 4
ore, V 2 ore, VII 2 ore; catedra
Nr. 6, 1. francez6 si cony,. fr. 12
ore: cl. II 4 ore, IV 4 ore, VI 2
ore, VIII 2 ore, cu rotatie.
Catedra Nr. 7, 1. germang, si
cony. ger. 16 ore: cl. I 1 orá. II
1 orri. III 1 ork IV 1 ork V 3
ore, VI 3 ore, VII 3 ore, VIII
3 ore.
Catedra Nr. 8, istoria 16 ore:
cl. I 2 ore, II 2 ore. III 2 ore,
TV 2 ore, V 2 ore, VI 2 ore, VII
2 ore, VIII 2 ore.
Catedra Nr. 9, geografie 14 ore:
cl. I 2 ore, II 2 ore, III 2 ore,
IV 2 ore, V 2 ore, VI 1 ork VII
1 ork VIII 2 ore.
Catedra Nr. 10, filosofie, ed.
moralà si drapt, 17 ore: cl. I 3
ore, III 3 ore, IV 1 ork V 3 ore,
VII 6 ore, VIII 1 ork
Catedra Nr. 11, filosofie, ed.
moralä 16 ore: cl. II 3 ore, IV
3 ore, VI 5 ore, VIII 5 ore, -cu
rotatie.
Catedra Nr. 12, matemat. 15
ore: cl. I 3 ore, III 3 ore, V 4
ore, VII 5 ore;
Catedra Nr. 13, matemat. 15
ore: cl. II 3 ore, IV 3 ore, VI 4
ore, VIII 5 ore, cu rotatie.
 5 Mai 1936
Catedra Nr, 14, $t. fiz. chim.
20 ore: cl. III 3 ore, IV 3 ore,
3 ore, VI 3 ore, VII 3 ore,
VIII 3 ore, L 2 ore,
Catedra Nr. 15, $t. naturale, 16
ore: cl. I 2 ore, II 2 ore, IV 2 ore,
2 ore, VI 2 ore, VII 2 ore,
VIII 2 ore, L 2 ore.
Catedra Nr. 16, clesen si ca-
ligrafie, 16 ore: cl. I 2 ore, II 2
ore, III 2 ore, IV 1 ord., V 1 ora,
VI 1 ord., VII 1 ora, VIII 1 ord;
I 2 ore, II 2 ore, III 1 ora.
Catedra Nr. 17, muz. vocalä si
cor, 15 ore: cl. I 2 ore, II 2 ore,
III 1 ord., IV 1 ora, V 1 ord.', VI
1 ora, VII 1 ora+6 ore cor.
Catedra Nr. 18, ed. fizica 16
ore: cl. II 4 ore, IV 4 ore, VI 4
ore, VIII 4 ore; catedra Nr. 19,
ed. fizica 16 ore: cl. I 4 ore, III 4
ore, V 4 ore, VII 4 ore, cu rotatie.
2. La liceul militar Mihai Vi-
teazul" din Tg.-Mures, organi-
zat cu clasele IVIII, duble, al-
cdtuirea catedrelor este cea de
mai jos:
Catedra Nr. 1, religia 12 ore:
cl. I A 2 ore, II A 2 ore, III A 2
ore, IV A 2 ore, V A 1 ord., VI
A 1 ord., VII A 1 oil, VIII A
1 ora.
Catedra Nr. 2, religia, 12 ore:
cl. I B 2 ore, II B 2 ore, III B 2
ore, IV B 2 ore, V B 1 ord., VI B
1 ord, VII B 1 ord, VIII B 1 ora.
Catedra Nr. 3, 1. româná, cl.
cu sot, 14 ore: cl. II A 5 ore, IV
A 3 ore, VI A 3 ore, VIII A 3
ore;
Catedra Nr. 4, 1. romand, cl.
f. sot,15 ore: cl. I A 5 ore,
III A 4 ore, V A 3 ore, VII A
3 ore, cu rotatie.
Catedra Nr. 5, 1. româna, cl.
paralele, cu sot, 14 ore: cl. II B
5 ore, IV B 3 ore, VI B 3 ore, VIII
B 3 ore;
Catedra Nr. 6, 1. romanä, cl.
paralele, f. sot, 15 ore; cl. T B 5
ore, III B 4 ore, V B 3 ore, VII
B 3 ore, cu rotatie.
Catedra Nr. 7, 1. latina, 14 ore:
www.digibuc.ro
751
cl. III A 3 ore, IV A 3 ore, V A
3 ore, VI A 3 ore, VII A 2 ore.
Ca tedra Nr. 8, 1. latina 14 ore:
cl. III B 3 ore, IV B 3 ore, V B
3 ore, VI B 3 ore, VII B 2 ore.
Catedra Nr. 9, 1. franceza,
cony. franc. 12 ore: cl. I A 4 ore,
III A 4 ore, V A 2 ore, VII A 2
ore;
Catedra Nr. 10, 1. francezd,
cony. franc., 12 ore: cl. II A 4
ore, IV A 4 ore, VI A 2 ore, VIII
A 2 ore, cu rotatie.
Catedra Nr. 11, 1. franceza,
cony. franc., 12 ore: cl. I B 4 ore,
III B 4 ore, V B 2 ore, VII B 2
ore;
Catedra Nr. 12, 1. francezd.,
12 ore: cl. II B 4 ore, IV B 4 ore,
VI B 2 ore, VIII B 2 ore, cu ro-
tatie.
Catedra Nr. 13, 1. germand,
cony. germ., 16 ore: cl. I A 1 ord,
II A 1 ord., III A 1 ord., IV A
1 ork V A 3 ore, VI A 3 or; VII
A 3 ore, VIII A 3 ore.
Catedra Nr. 14, 1. germand,
cony. germ., 16 ore: cl. I B 1 ord.,
II B 1 ord., III B 1 ora, IV B 1
ord, V B 3 ore, VI B 3 ore, VII
B 3 ore, VIII B 3 ore.
Cateclra Nr. 15, istorie 16 ore:
cl. I A 2 ore, II A 2 ore, III A 2
ore, IV A 2 ore, V A 2 ore, VI
A 2 ore, VII A 2 ore, VIII A 2
ore.
Catedra Nr. 16, istoria, 16 ore,
cl. I B 2 ore, II B 2 ore, III B
2 ore, IV B 2 ore, V B 2 ore, VI
A 2 ore, IV A 2 ore, V A 2 ore.
Catedra Nr. 17, geografia 14
ore: cl. I A 2 ore, II A 2 ore, III
2 ore, I B 2 ore, V B 2 ore, VI
B 2 ore, VII B 2 ore, VIII B 2
ore.
Catedra Nr. 18. geografia 14
ore: cl. I B 2 ore, II B 2 ore, III
B 2 ore, IV B 2 ore, V B 2 ore. VI
B 1 ord., VII B 1 ord., VIII B 2
ore.
Catedra Nr. 19, filosofie, ed.
morala, drept 17 ore: cl. I A 3 ore.
III A 3 ore, IV A 1 ora, V A 3
ore, VII A 6 ore, VIII A 1 ora;
752 5 Mai 1936
Catedra Nr. 20, filosofie, ed.
moral& 16 ore: cl. II A 3 ore, IV
A 3 ore, VI A 5 ore, VIII A 5
ore cu rotatie.
Catedra Nr. 21, filosofie, ed.
moralá, drept, 17 ore; cl. I B 3
ore, III B 3 ore, IV B 1 ora, V.
B 1 ora, VII B 6 ore, VIII B 1 ora
cu rotatie;
Catedra Nr. 22, filosofie, ed.
morald, 16 ore: cl. II B 3 ore,
IV B 3 ore, VI B 5 ore, VIII
A 4 ore, VII A 5 ore;
Catedra Nr. 23, matematica 15
ore: cl. I A 3 ore, III A 3 ore, V
A 4 ore, VII A 5 ore; catedra Nr.
24, matematica 15 ore: cl. Il A
3 ore, IV A 3 ore, VI A 4 ore,
VIII A 5 ore, cu rotatie;
Catedra Nr. 24, matematica 15
ore: cl. II A 3 ore, IV A 3 ore,
VI A 4 ore, VIII A 5 ore, cu ro-
tatie;
Catedra Nr. 25, matematica 15
ore: cl. I B 3 ore, III B 3 ore,
B 4 ore, VII B 5 ore;
Catedra Nr. 26, matematica 15
ore: cl. II B 3 ore, IV B 3 ore,
VI B 4 ore, VIII B 5 ore, cu ro-
tatie.
Catedra Nr. 27, $t. fir. chim.
20 ore: el. III A 3 ore, IV A 3 ore,
A 3 ore, VI A 3 ore, VII A 3
bre, A 3 ore, I. 2 ore.
Catedra. Nr. 28, st. fir. chint.
20 ore: cl. III B 3 ore, IV B 3
ore, V B 3 ore, VI B 3 ore, VII
B 3 Ore, VIII B 3 ore, L 2 ore,
Catedra Nr. 29, st. naturale 16
ore: cl. I A 2 ore, II A 2 ore, IV
A 2 ore. V A 2 ore, VI A 2 ore,
VII A 2 ore, VIII A 2 ore, L. 2
ire.
Catedra Nr. 30, st. naturale, 16
ore: cl. I B 2 ore, II B 2 ore, IV
B 2 ore, V B 2 ore, VI B 2 ore,
VII B 2 ore) VIII B 2 ore, L. 2
ore,
Catedra Nr. 31, caligrafie si.
desemn 16 ore: cl. I A 2 ore, II
A 2 ore, Ill' A 1 ord., I A 2 ore,
II A 2 ore, III A 2 ore, IV A 1
ort, V A 1 ora, VI A 1 ora, VII
A 1 ord., VM A 1 Ora.
www.digibuc.ro
Catedra Nr. 32, caligrafie si
desemn 16 ore: cl. I A 2 ore, II
B 2 ore, III B 1 ord, I B 2 ore,
II B 2 ore, III B 2 ore, IV B 1
ora, V B 1 ord, VI B 1 ord, VII
B 1 oil, VIII B 1 ord.
Catedra Nr. 33, muz. vocala si
cor 15 ore: cl. I A 2 ore, II A 2
ore, III A. 1 ora, IV A 1 ora, V
A 1 ora, VI A 1 ord, VII A 1
ora+6 ore cor.
Catedra Nr. 34, muz. vocald si
cor 15 ore: cl. I B 2 ore, II B 2
ore, III B 1 ord., IV B 1 ord., V
B 1 ord VI B 1 ora, VII B 1
ord,+6 ore con
Catedra Nr. 35, ed. fizica 16
ore: cl. II A 4 ore, IV A 4 ore,
VI A 4 ore, VIII A 4 ore.
Catedra Nr. 36, ed. fizica 16
ore: cl. I A 4 ore, III A 4, ore, V
A 4 ore, VII A 4 ore.
Catedra Nr. 37, ed. fizica 16
ore: cl. II B 4 ore, IV B 4 ore,
VI B 4 ore, VIII B 4 ore.
Catedra Nr. 38, ed. fizica, 16
ore: cl. I B 4 ore, III B 4 ore, V
B 4 ore, VII B 4 ore.
3. Normele dupa care se va
efectua Incadrarea profesorilor
Si inaestrilor de dexteritati din.
Invdtamântul militar, sunt ur-
matoarele:
1. Fiecare profesor sau mae-
stru va fi incadrat la speciali-
tatea principalä a examenului
de capacietate, cu exceptiunea
ca orele de drept si economie
politib'à vor putea fi atribuite si
persoanelor care au aceasta sper
cialitate ca secundara.
2. Dach la o scoala exist& mai
multi profesori sau maestri ti-
tulari de aceeasi specialitate, in-
cadrarea se Va. face In ordinea
titlului cu care functioneaza In
Invatanaânt profesorul sau mae-
strul, cei definitivi trecând Ina-
intea celor cu titlu provizoriu.
3. La titlurr tegale se va da
preferinta celdr mai bine calif i-
cati din punct de vedere didac-
tic; la calificari didactice egale,
 6 Mai 1936
se va da preferint6 celor mai
vechi in invätämântul militar.
4. Profesorii care apartin nu-
mai invátämântului militar vor
fi incadrati la catedra intreagd,
instituitti conform celar prevä-
zute la art. I, färä ca orele care
trec peste obligatiunea de ser-
viciu, a& constituiascti un drept
de proprietate al profesorului
sau maestrului. Aceste ore vor
fi insa considerate, ea anexate
de drept catedrei.
Profesorii care cad sub pre-
vederile art. 126 din legea invá-
Ornântului secundar vor fi in-
cadrati numai la numárul de
ore din catedra respectivk co-
respunzátor obligatiunii de ser-
viciu a profesorului, restul ore-
lor rámânând la dispozitia mi-
nisterului, conform art. 75 din
legea invätámântului -secundar.
Actualii inspectori didactici ai
liceelor militare, vor fi incadrati
conform art. 61 si 62 din regu-
lamentul liceelor militare, in ra-
port cu titlul si vechimea ce au
In invátámântul public, in:
Inspectori generali didactici, si
Inspectori didactici de specie-
litate.
LEGE
pentru acordarea unor recompense lup-
tätorilor distinsi in rizboiul Indepen-
dentei, acelor distinsi In räzboiul pentru
intregirea neamului cu ordinele Steaua"
sau Coroana României", ambele cu
spade si panglica de Virtutea Militarä,
precum ;i purtätorii medaliei Bärbätie si
Credintä cu spade
DIN 6 MAI 1936 1)
1. Ofiterii veterani ai rázboiu-
lui Neatarnárii, decorati cu
Virtutea Militarä` de räzboiu
1) Aeeastii Lege s 'a votat de Adu-
narea Deputatilor 0 Senat in sedin-
-tele dela 1 Aprilie 1936; s'a pro-
mulgat prin Decret regal Nr.
C. Hamanglu, voL XXIV. 48.
www.digibuc.ro
753
dela 1877-1878, cum si ofiterii
decorati cu Virtutea Militarâ"
de aur de rázboiu, In campania
din 1913, vor fi echivalati cu
membrii ordinului Mihai Vi-
teazul", bucurându-se de ace-
leasi drepturi, cu deosebire el,
in locul lotului li se va acorda,
odatá pentru totdeauna, sums,
de lei 200.000, in titluri de rentä.
Sotiile si vdduvele acestei ca-
tegorii, decorati cu Virtutea Mi-
liter A" de rdzboiu 1877-1878,
cum si a acelora decorati cu
Virtutea Militará" de aur de
rázboiu in campania din 1913,
vor avea dreptul la o reducere
de 75 la silt& pe C. F. R.
2. Ofiterii si asimilatii aces-
tore, cetateni români, care In
räzboiul pentru intregirea nea-
mului 1916-1920, au fost dis-
tinsi cu ordinele Steaua Roma-
niei" si Coroana României" cu
spade si panglicá de Virtutea
Militarti, In gradul de cavaler,
ofiter sau comandor, vor avea
dreptul anual la 6 cälätorii gra-
tuite dus si tutors si 6 cálátorii
cu 75% reducere, dus si. tutors,
pe C. F. R.
De aceleasi drepturi, adicá bi-
lete pe C. F. R., se vor bucura
si doamnele decorate cu Virtu-
tea Militara" de pace pentru
faute de räzboiu.
3. Luptatorii In rázboiul pen-
tru Intregirea Neamului, meda-
liati cu medalia Bárbätie si
Credintl" cu spade cl. 1, II si
HI, vor avea dreptul anual la
6 citlátorii. dus EA intors, cu 75
la sutá reducere pe C. F. R.
Aceste permise pentru ofiteri
Si grade inferioare se vor acor-
da in clasele preväzute In legile
si regulamentele militare In vi-
goare si in raport cu gradul.
4. Drept echivalent al reduce-
1.056/936 0 publicat in Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 103 din 6 Mai 1936.
Ea abroget Legea din 16 Julie 1934,
pag. 517, vol. XXII.
754 7 Mai 1936
rilor si gratuitkilor de transport
acordate prin legea de fatd, Mi-
nisterele: Apdrarii Nationale si
Comunicatillor vor plati Regiei
autonome C. F'. R. o suma a-
nuald globald ce se va fixa de
comun acord intre aceste auto-
Aceastä sumä va fi in-
scrisd Iti bugetele respective.
5. Beneficiarii acestei legi, a-
idtati la art. 1, 2 sj 3, vor avea
drept la asisten(d medicaid gra-
tuitd in spitalele i sanatoriile
Statului.
6. Copiii beneficiarilor acestei
legi si ai celor decorati cu Vir-
tutea Milliard" si Virtutea Ae-
ronauticdt, care au obtinut cel
pUtin media 8 la studii In anul
precedent, vor fi scutiti de orice
taxe scolare.
7. Legea pentru acordarea u-
nor recompense purtkorilor me-
daliei Bärbkie i Credintd" cu
spade cl. I, II si III din 16 Iu lie
1934 si orice alte dispozitiuni
contrarii legii de fatá se abrogd.
J. C. M.
pentru scutirea C. A. M. do taxa
ad-valorem
DIN 6 MAI 1936 1)
Consiliul de Ministri, in se-
dinta sa dela 30 Aprilie 1936,
Luand In deliberare referatul
d-lui ministru, .secretar de Stat
la Departamentul Finantelor,
sub Nr. 26.549 din 28 Aprilie
1936;
Având in vedere dispozitiuniTh
art. 37 din legea vdmilor, pre-
cum si art. I din jurnalul Con-
siliului de Ministri, Nr. 2.301 din
1935,
Decide:
Art. L Se scuteste de taxa de
.1) J. G. M. sub Nr. 848/936, s'a
publicat in Monitorul Oficial, p, I,
Nr. 103 din 6 Mai 1936. A se vedea
C. M. din 26 IsToemvrie si 4 De-
eemvrie 1-935; 1n pag. 1005 i 1025,
vol. XXIII.
www.digibuc.ro
12 la sutá ad-valorem, instituitä
prin jurnalul Consiliului de Mi-
nistri Nr. 2.301 din 1935, produ-
sele monopolizate si materialele
de fabricatii, importate de Casa
Autonona a Monopolurilor Re-
gatului României.
Aceastd scutire se va acorda
de Directiunea vdmilor. din Mi-
nisterul de Finante, pe bard de
cereri, pentru podusele si mate-
rialele importate direct sau in-
direct de Casa Autonomd a Mo-
nopolurilor Regatului Romaniei,
exclusiv pentru nevoile sale,
dach se va face dovada prin
contracte Cá aceastd, taxd cede
in sareina acelei Case Autono-
me, sau cá scutirea de taxe a-
trage o reducere corespuna-
toare a preturilor.
In cazul când Casa Autonomä
a Monopolurilor Regatului Ro-
mâniei refuzd la receptii mar-
furi din cele importate In con-
ditiunile acestui jurnal, furni-
sorii vor fi obligati sä achite
imediat taxa de 12 la sutá ad-
valorem ce a fost scutitä, iar
/n caz de neconformare li se vor
aplica sanctiunile prevdzate de
legea vämilor.
Art. II. D. ministru al finan-
telor este insárcinat cu educe-
rea la indeplinire a dispozitiu-
nilor din prezentul jurnal.
STATUTUL
Casei Fondului National al Aviatiei
C. F. N. A.
-DIN 7 MM 19361)
Organizare I funetionare
PARTFA I
Dispozitiuni generale
1. Casa Fondului National al
Aviatiei" (C. F. N. A.), creeatá
prin legea pentru Fondul Na-
.-i) Aeest Statut s a aprebat prim
Decizia 16 big. din 1936 qi pu-
 7 Mai 1936
tional al Aviatiei, publicatg In
Monitorul Oficial Nr. 77 din 1
Aprilie 1936, functioneazg, potri-
vit legii i prezentului statut.
C. F. N. A., functioneazg sub
autoritatea directg a Subsecre-
tariatuIui de Stat al Aerului, cu
administratie proprie, având
scopul de a realiza veniturile
Fondului National al Aviatiei,
prin: o mai bung administrare
a timbrelor de aviatie, urmgri-
rea varsärii la Banca Nationalg
a Ronagniei, la dispozitia Subse-
cretariatului de Stat al Aerului,
a tuturor veniturilor C. F. N. A.,
intensificarea controlului apli-
cgrii legii F. N. A., precum
apgrarea tuturor intereselor
Fondului National al Aviatiei.
2. Sediul C. F. N. A., este- in
Bucuresti.
3. C. F. N. A., va fi reprezen-
taté. In justitie, inaintea autori-
tgtilor i in raporturile cu orice
persoang, prin directorul Casei
sau prin delegatii sgi.
C. F. N. A., va putea delega
insg dreptul de reprezentare
oricgrei alte persoane.
Sigiliul oficial al C. F. N. A.,
va fi pus pe toate actele, cuprin-
zAnd obligatiuni din partea ca-
sei i pe cleciziunile sale.
4. C. F. N. A., are urmgtoarele
atributiuni:
1. Fabricarea, distribuirea
vânzarea timbrelor de aviatie si
controlul acestor operatiuni.
2. Controlul incasgrilor, colec-
tarea veniturilor F. N. A. la
Banco, Nationalg a Româniel.
3. Incheierea conventiunilor
pentru perceperea timbrului in
numerar.
4. Controlul aplicgrii timbru-
lui si a conventiunilor ce pre-
blicat in Monitorul Oficial, p. I, Nr.
104 din 7 Mai 1936. A se vedea
Legea fondului national al aviatiei,
din 1 Aprilie 1936, la pag. 453, in
_ameet volunt
www.digibuc.ro
755
vgd perceperea timbrului In MI-
merar.
5. Constatarea contraventiuni-
lor i sanctionarea lor, direct
sau prin delegatie.
6. Reprezentarea in justitie a
intereselor C. F. N. A.
7. Tinerea evidentei Fondului
National al Aviatiei.
8. Precum si celelalte atribu.-
tiuni prevgzute de lege.
PARTEA II
Organizarea C. F. N. A.
tAP1T0LUL I
Cornisio de control
A. Cornitetul.
5. C. F. N. A., va fi condusa
administratg de un comitet
de conducere, cu compunerea de
mai jos:
Presedinte: directorul general
al aerului.
Membri:
2 membri numiti prin L D.
clupg propunerea S. S. A.
2 membri numiti prin I. D.
R., dupg propunerea Ministeru-
lui Finantelor.
1 membru ales de Adunarea
D eputatilor.
1 membru ales de Senat.
Secretar: subdirectorul C. F.
N. A.
Durata mandatului membrilor
numiti prin decret regal, este
fixatg pe 4 ani, 'acest mandat va
putea fi retnoit.
Presedintele comitetului si cei
2 membri alesi de Corpurile Le-
giuitoare, vor inceta ipso facto",
de a Mai face parte din comitef,
in ziva când nu vor mai avea
çalitatea care a determinat pre-
yenta lor in comitet.
Presedintele i membrii comi-
tetului, cu exceptia directorului
si subdireCtorului C. F. N. A.,
sunt onorifici.
6. Comitetul se va Intruni la
convocarea presedintelui sau a
directorului C. F. N. A.
756 7 Mai 1936
Majoritatea membrilor comi-
tetului va trebui sä fie prezentä
la $edintä, pentru a delibera va-
labil.
Sedintele vor fi prezidate de
presedinte sau in absenta lui de
cel mai in viirstä dintre mem-
bri prezenti.
Deciziunile vor fi luate cu rna-
joritatea de voturi a celor pre-
zenti. In caz de paritate, votul
presedintelui sedintei va decide.
Procesele-verbale ale sedinte-
lor comitetului vor fi transcrise
1ntr'un registru, care-va fi tinut
In acest scop, la sediul C. F. N.
A. Ele vor fi semnate de pre$e-
dintele $edintei; copii sau ex-
tracte dupg aceste procese-ver-
bale, cerute pentru a fi produse
In justitie sau aiurea, vor fi cer-
tificate de presedinte sau de di-
rector.
LucrArile se vor prezenta co-
mitetului de cgtre directorul C.
F. N. A. sau in lipsá de subdi-
rector.
7. Comitetul are cele mai in-
tinse puteri, pentru a admini-
stra afacerile, bunurile si ope-
ratiunile C. F. N. A.
Comitetul:
1. Intocmeste proiectul de bu-
get al C. F. N. A.
2. FixeazA cheltuielile generale
ale C. F. N. A.
3. Incheie direct sau prin de-
legatie orice conventiuni pentru
perceperea timbrului, pe termen
de maximum un an.
4. Aprobh direct sau prin de-
legatie, procesele-verbale de con-
traventiune, hotärind sanctiu-
nile; procesele-verbale la care a-
menda deprt4e$te suma de lei
50.000, vor fi supuse si aprobärii
Subsecretariatului de Stat al
Aerului.
5. Intocmeste normele de exer-
citare a atributiunilor C. F.
N. A.
6. Stabileste regulile de orga-
nizare j functionare a servicii-
lor C. F. N. A.
www.digibuc.ro
7. Fixeazd conditiunile de an-
gaj are, remunerare si concediere
a personalului C. F. N. A.; nu-
me$te personalul.
8. Verified la . finele fiearei
luni situatia de casä a F. N. A.
9. DA avize asupra tuturor
chestiunilor cu privire la execu-
tarea legii pentru Fondul Natio-
nal al Aviatiei, conform dispo-
zitiunilor art. 20 din aceastä
lege.
10. Stabile$te drepturile la
prime controlorilor, denuntato-
rilor si agentilor de urmärire.
Hotdririle luate direct sau
prin delegatie, in exercitarea a-
tributiunilor dela punctele 1, 2,
3, 5, 6, 7, 9, $i 10, var trebui sä
fie supuse aprobärii Subsecre-
tarului de Stat al Aerului.
8. Comitetul va putea delega
parte din atributiunile sale di-
rectorului C. F. N. A. sau direc-
torului C. F. N. A. $i unui mem-
bru al comitetului.
9. Semnätura legalä va fi
datä de membrul delegat al co-
mitetului cu directorul C. F. N.
A. sau de presedintele comitetu-
lui cu directorul sau un oricare
alt membru al comitetului.
Aceste semnäturi vor trebui
sh fie precedate de denumirea
Casei Fondului National al A-
viatiei sau prescurtat C. F. N.
A., scrisä, tipäritä sau stampi-
latä.
B. Directia C. F. N. A
10. Directia este organul de
administratie al C. F. N. A.
11. Conducerea directiei C.
F. N. A. este incredintatä unui
mernbru al comitetului, delegat
de comitet.
12. Delegarea i retributia di-
rectorului C. F. N. A. va fi fi-
xatä de comitet, sub rezerva a-
probärii Subsecretariatului de
Stet al aerului.
Directorul va avea urratoa-
rele atributiuni:
a) Va examina $i da avizul
 7 Mai 1936
prealabil asupra tuturor ches-
tiunilor ce urmeaza sa fie su-
puse comitetului;
b) Va aproba cheltuielile C. F.
N. A. pang la suma pentru care
va fi imputernicit i va supune
celor in drept propuneri pentru
cheltuielile ce depapsc aceastg.
sumg;
c) Va conduce si supraveghea,
ajutat fiind de subdirector, in-
treaga administratie $1. persona-
lul C. F. N. A.;
d) Va executa, ajutat de sub-
directorul casei, deciziunile co-
mitetului;
e) Va face propuneri de nu-
miri si va subscrie deciziunile
pentru numiri, inaintgri si re-
vocgri de functionari, hotgrite
de comitet i aprobate de Subse-
tarul de Stat al aerului i va a-
plica pedepsele disciplinare; va
aproba concedii personalului;
Va fi rdspunzator de regu-
laritatea tinerii registrelor C. F.
N. A.;
g) Va fi rgspunzgtor de in-
treaga conducere financiarg a
C. F. N. A.;
h) Va avea sub directa sa rgs-
pundere i supraveghere toatg
corespondenta privitoare la che-
stiunile de mai sus;
i) Va dispune efectuarea pig-
tilor si cheltuielilor aprobate de
cei in drept;
j) Va tine comitetul la curent
cu situatia financiarg a casei;
k) Va da delegatii pentru con-
statarea contraventiunilor. In
conformitate cu art. 10 din legea
F. N. A.;
/) Inainteazg la finele fiecgrei
luni S. S. A., situatia de casg a
C. F. N. A.;
m) Va indeplini orice alte a-
tributiuni delegate de comitet.
13. Subdirectorul C. F. N. A.,
are urmgtoarele atributiuni:
a) Ajutd pe director in inde-
plinirea atributiunilor de mai
www.digibuc.ro
757
sus $i Inlocueste in caz de
II
lips5,;
b) Tine evidenta si are con-
trolul personalului in subordine;
c) Prezideazg comisia de a-
proviziongri;
d) Supravegheazg serviciile C.
F. N. A., qi coordoneazg activi-
tatea lor;
e) Propune si verificg chel-
tuielile i incasarile efectuate;
f) Repartizeazg pe servicii co-
respondenta;
g) Urmäreste executarea in-
tocmai a dispozitiunilor date de
comitet $i director.
14. Directiunea C. F. N. A.,
are urmgtoarele servicii cu a-
tributiunile respective.
1. Secretariatul: face corespon-
denta directiei, redacteazg $1
pgstreazg procesele-verbale ale
comitetului, tine registratura
arhiva centralit face formele
corespondenta cu privire la per-
sonalul C. F. N. A.; pästreazg
cazierele personalului, redac-
teaZg publicatiuni, circuldri, in-
structiuni.
2. Servicinl comercial: ingri-
jeste de fabricarea timbrelor; ti-
ne evidenta stocului de timbre,
controleazg distribuirea si ur-
mgreste vgrsarea sumelor la B.
N. R.
Face propuneri pentru con-
ventiunile de perceperea Umbra-
lui in numerar, urmareste exe-
cutarea acestor conventii.
3. Serviciul statistic si de stu-
dii: examineaza si rezolvg pro-
blemele ce-i sunt supuse de ce-
lelalte servicii; face propuneri
de perfectionare in metodele de
exploatare; prelucreaza datele
statistice; intocmeste si tine la
zi datele statistice ale consumu-
lui de timbre; semnaleazg eva-
ziunile constatate prin compara-
rea datelor statistice.
4. Serviciul de control i in-
spectiuni: exercitg controlul a-
58
plicrii timbrului de
tine evidenta controlurilor efec-
tuate, coordoneazA activitatea
controlorilor; inspecteazg activi-
tatea bor.
5. Serviciul proceselor i ur-
mtlririlor: primeste j centrali-
zeazA procesele-verbale de con-
traventiuni; tine evidenta lor.
Indeplineste formaliatile de ta-
xare, aprobare, comunicare, de-
bitare $i urm'Arire.
Organizeazä apärarea, intere-
selor C. F. N. A. In. tarA.
InspecteazA activitatea avoca-
tilor C. F. N. A. Urmreste si
tine In evidentä jurisprudentele
diverselor instante.
Face propuneri asupra drep-
turilor la primá a controlorilor,
denuntätorilor i agentilor de
urmArire.
Serviciul de administrafie p; de
contabilitate
Face formele de angajare a
cheltuielilor C. F. N. A.
Contabilizeazá cheltuielile
veniturile C. F. N. A. AlcAtuieste
proiectul de buget. Intocme$te
situatii de veniturile F. N. A.
Intocmeste bilantul $i contul
de gestiune.
Intocmeste si tine la zi inven-
tarul C. F. N. A.
Atributiunile de detaliu ale
Serviciilor C. F. N. A., normele
de functionare i incadrarea lor
cu personalul necesar, vor fi sta-
Mite de comitet, dupä propune-
rea directorului i vor fi apro-
bate de S. S. A.
CAPITOLUL TI
Persona lul
15. Fixarea nnmärului func-
tionarilor, felul functiunilor ce
trebue sä intre In compunerea
fiecArui serviciu, cum $i supri-
marea functiunilor devenite inu-
tile, vor fi f Acute de cornitet,
www.digibuc.ro
7 ma 1936
aviatie; dupá nevoile C. F. N. A., la pro-
punerea directorului si vor fi a-
probate de Subsecretarul de Stat
aeruluit
16. Norpie le de recrutare, re-
munerare $i concediere, vor fi
stabilite de comitet, dupA pro-
punerile Directiei i aprobate de
S. S. A. prin D. M.
17. Drepturile de transport,
indemnizatiile de deplasare ale
membrilor comitetului, comisiei
de control si ale personalului,
vor fi fixate de comitet, dupg.
propunerile Directiei i aprobate
de S. S. A.
CAPITOLUL III
Organe de conducere
18. Controlul operatiunilor
contabile, vor fi acute de o co-
misie de control, compusA din:
Raportorul bugetului S. S. A.;
1 delegat al I. C. de Conturi;
1 delegat al Ministerului de
Finante.
19. Atributiunile Comisiei de
control sunt cele prevAzute de
art. 5 din, legea F. N. A. $i a-
nume:
SA examineze registrele si con-
turile Casei.
Comisiunea va examina ope-
ratiunile contabile ale C. F. N.
A., cel putin odatA pe trimestru.
La finele exercitiului va exa-
mina incheierea contului de
gestiune,
Rezultatul tuturor conturilor
de mai sus, vor fi inaintate de
Comisiune, Pre$edintiei Consi-
liului de Mini$tri, Ministerului
de Finante, Ministerului ApArA-
rib Nationale $i Comisiei Finan-
ciare a Camerei i comunicate
Comitetului C. F. N. A.1),
1) Urmeazit un Regulainent inte-
rior de servieiu, publicat in Monito-
rul Oficial, p. I, Nr. 104 dia 7 Mai
1936, uncle se poate eonsulta.
 9 Mai
REGULAMENT
pentru concursurile de intern in medicinä
DIN 9 MAI 1936
Acest Regulament, continând
21 art., s'a aprobat prin Decretul
Regal Nr. 994 din 1936, si publi-
cat in Monitorul Oficial Nr. 106
din 9 Mai 1936, unde se poate
consulta.
El abrogä. Regulamentul din
22 Februarie 1935, pag. 118, vol.
XXII, si se schimbä anual.
A se vedea acest regulament In
-Colectia Legilor României Nr. 53,
Legea Sanitaret.
REGULAMENT
pentru recrutarea medicilor secundari
de spitale
DIN 9 him 1936 1)
CAPITOLUL I
Dispozifiuni generale
1. Recrutarea medicilor se-
cundari ai spitalelor de sub con-
ducerea direct& a Ministerului
Muncii, Sä'nätätii i Ocrotirilor
Sociale, aau altor departamente,
si a tuturor institutiunilor puse
sub controlul i supravegherea
Ministeruluj Sänätätii, se face
pe Mzä de concurs, ale eärui
norme, cuprinse in acest regula-
ment, sunt comune pentru toate
spitalele si institutiile de mat
sus.
2. Concur Sul este comun pen-
tru toate aceste institutiuni, a-
1) Acest Regulament s 'a aprobat
prin Deeret regal Nr. 995/936 i pu-
blicat in Monitorul Oficial, p, I, Nr.
106 din 9 Mai 1936. 'El abrogi, Re-
gulataentul din 27 Fébruarie 1935,
pag. 125, vol. XXIII si se sehinabit
la fiecare concurs.
A se vedea Legea sanitarl si ie
ocrotire, din 22 1935, la pag.
549, vol. XXIII, eu mod. 18 Ianaa-
rie 1936, 'lag.. 286, îi aced. vol..
www.digibuc.ro
1936. 759
fará de Eforia Spitalelor Civile,
Asezämintele Brâncovenesti
Epitrppia, Sfântului Spiridon din
Iasi, care vor tine concursul
dupä normele prevazute in a-
cest regulament, insti fiecare se-
parat.
3. Concursul comun pentru
toate locurile din Bueuresti, sau
din localitätile apropiate se tine
la Ministerul Sänätätii; pentru
locurile din Iasi sau apropiate,
la Epitropia Sf. Spiridon; pen-
tru locurile din Cluj sau apro-
piate (odatä cu locurile decla-
rate vacante), la clinicile Facul-
tätii de rnedicinä din Cluj.
Concursul se 'tine in fief:are
an In luna Aprilie sau Noem-
vrie.
4. Data inceperii concursului
si numärul loeurilor vacante se
vor publica in Monitorul Oficial
cu eel putin 60 zile libere Ina-
inte de ziva fixatá pentru con-
curs.
Odatá cu publicarea concursu-
lui se vor publica si conditiu-
nile cerute pentru a fi admisi la
inseriere i probele la care Tor
fi supusi candidatii, preciam-
du-se ziva Inehideril registru-
ldi de inscriere.
5. Candidatii care eel- inscrie-
rea la concurs trebue s5. ine,in-
teze Ministerului Sänätätii, resr
pectiv institutiei care tine con-
curs separat, cererile Ion, Inso-
tite de acte, .cu eel putin 15 alle
libere inainte, de ziva, fixatá
pentru concurs.
6. Ministerul Sänätätit, prin
directerul sänätätii, sau respee:
tiv institutia care tine concurs
separat, prin directorul sail
ful serViciului perseinalului sAu,
controleazá aetele si face Inscrle-
rea celor care indeplinese con-
preväzute Iii prezent4
regulament. inchpind un proces
verbal pentru. fiecare candidat,
care se anexeazá la dosarul ton-
qurgului.
Lista condidatilor admiSic la
760
concurs se afiseazg la Ministe-
rul SAngtAtii, respectiv la insti-
tutia ce tine concurs separat, cu
5 zile Mainte de Inceperea con-
cursului.
In acelasi timp se va afisa
lista celor respinsi la Inscriere,
arAtAndu-se In dreptul fiecgruia
cauzele pentru care nu au fost
admisi.
CAPITOLUL II
Condifiuni de admisibilitate
7. Candidatii, pentru a fi ad-
misi la concurs, trebue sA Inde-
plineascg uringtoarele condi-
tiuni de admisibilitate;
a) SA fie doctor In medicing,
cu dreptul de liberg practicg In
targ;
b) Sg fie ceatean roman;
c) SA, nu fie condamnat prin
hotArlre judecAtoreasa defini-
tivg la vreo pedeapsg infa-
mantg;
d) SA nu fi fost exclus defi-
nitiv din Carpul functionarilor
ministerului sau a altor insti-
tutii sau autoritgti, sau exclus
temporar In momentul cererii,
sau pus In retragere din oficiu,
pentru vreunul din cazurile pre-
vgzute In legea sanitarg;
e) SA nu fie destituit din alte
functiuni publice, sau cgzut In
vreuna din palepsele care le-ar
interzice dreptul de a mai ocupa
asemenea functiuni;
f) Bgrbatii sg fi satisfgcut Je-
gea recrutgrii.
8. Vor fi admisi la concurs
numai medicii care au o prac-
ticg de 2 ani ca medic.
Sunt scutiti de aceste condi-
tiuni: preparatorii cu un an de
functiune j asistentii clinicilor
universitare, precum i fostii in-
terni, prin concurs, cu stagiul
complet, ai Eforiei SpitaleIor
Civile, ai MezAmintelor Branco-
venesti, ai Epitropiei Sf. Spiri-
don din Iasi, fostii interni cu
concurs din spitalele pendinte
www.digibuc.ro
9 Mai 1936
de Ministerul SAngtAtii i fostii
interni cu concurs ai Asistentii
publice din Franta.
CAPITOLUL III
Juriul examinator
9. Juriul examinator se corn-
pune din urmAtorii membri:
a) Trei medici primari defini-
tivi de spital, cu 10 ani de prac-
ticA medical& de specialitate, de-
semnati de Consiliul superior al
SAnAtAtii i asistentii pentru
minister, sau de institutille res-
pective care fac concurs sepa-
rat;
b) Doi delegati ai facultatii
de medicing respectivg, dintre
care unul va ff profesor de mi-
crobiologie sau medicing expe-
rimentalg, sau anatomie patolo-
gicg sau igien& sau patologie
generala, jar al doilea profesor
de clinicA.
Fiecare membru va ayes, un
supleant, desemnat dupg ace-
leasi norme.
10. Juriul este prezidat de
cel mai In vArstg dintre membrii
profesori, iar serviciul de secre-
tar va fi Indeplinit de un func-
tionar, delegat de minister sau
respectiv de institutiunea care
tine concurs separat.
Juriul examinator rAnagne
valabil desemnat, chiar dacg
concursul nu a nutut avea loc
In ziva si ora indicate.
12. CAnd un membru al ju-
riului se retrage sau este. Impie-
decat a lua parte la concursul
la care a fost delegat, va fi In-
locuit de supleant.
Când un membru titular i su-
pleantul sAu nu pot lua parte
In juriu, ministerul, respectiv
institutia care tine concurs se-
parat, va desemna un Inlocuitor,
In conditiuni similare.
Concursul nu se poate tine de-
ck fiind prezenti cel putin pa-
tru membri.
13. Nu pot face parte din ju-
 9 Mai
riul examinator doi membri care
se inrudesc intre ei pant', la al
patrulea grad, sau care au prin-
tre candidati rude pang, la al
patrulea grad.
Acei care se stiu loviti de in-
capacitatea prevazuta la acest
articol sunt datori a se recuza
singuri.
14. Orice cerere de recuzare
pentru alte motive f acute de un
candidat nu va fi admisa.
15. Atât membrii juriului, cat
si candidatii nu pot cere amti-
narea concursului, iar in cazul
and candidatii vor avea de f A-
cut vreo intampinare, presedin-
tele juriului o va inainta minis-
terului, respectiv institutiei care
tine concurs separat, fara a in-
trerupe concursul, iar ministrul,
respectiv institutia care tine con-
curs separat, se va pronunta de
urgent& asupra cererii facuta.
CAPITOLUL IV
Probate concursului
16. Concursul de medici se-
cundari se tine pe specialitati
pentru chirurgie si medicinä in-
terna, si anume:
a) Concursul de chirurgie se
tine pentru ocuparea posturilor
de chirurgie generala si a, celor
din specialitatile chirurgicale si
anume:
1. Chirurgie generala la adulti.
2. Ginecologie.
3. Obstetrica.
4. Chirurgie infantilä si orto-
pedie.
5. Neurochirurgie.
6. Oftalmologie.
7. Cai urinare.
8. Oto-rino-laringologie.
9. Stomatologie;
b) Concursul de medicina in-
terna se tine pentru ocuparea
posturilor de medicina interna
generala si acelor din speciali-
tätile de medicina interna, si a-
nume:
1. Medicina interna la adulti.
www.digibuc.ro
1936 761
2. Medicina infantila si pueri-
cultura.
3. Dermatologie, sifilis i boll
venerice.
4. Boale contagioase.
5. Psichiatrie.
6. Boale nervoase.
7. Radiologie.
8. Tuberculozá.
17. Fiecare din aceste con-
cursuri vor consta din urma-
toarele probe, si anume:
a) Concursul de chirurgie cu-
prinde:
1. 0 proM scrisä compusä din
doua chestiuni, una din anato-
mie topografica si alta din pa-
tologie chirurgicala, care se vor
redacta in una si aceeasi se-
dinta.
2. Doug, probe clinice de chi-
rurgie.
3. 0 proM de medicina opera-
torie;
b) Concursul de medicina in-
terna cuprinde:
1. 0 proba scrisa constând din
doua chestiuni, una din patolo-
gie medicala si una din fiziolo-
gie normala, care se vor redacta
in una si aceeasi sedintä.
2. Doua probe clinice de medi-
cind interna.
3. 0 proba practica de labora-
tor (dupa chestionar).
18. Proba scrisa.
Pentru proba scrisa se acorda
candidatilor 4 ore.
19. Chestiunile vor fi aceleasi
pentru toti candidatii si vor fi
trase la sorti In ziva concursu-
lui de catre unul din candidati,
desemnat de colegii sal
Fiecare membru din juriu va
redacta pe buletine separate,
care vor purta stampila minis-
terului, respectiv a institutiunii,
ate doua chestiuni din mate-
ria respectiva pentru care se da
proba scrisä.
Presedintele va pune Intr'o ur-
fa chestiunile referitoare la o
materie si Intealta pe toate cele
762 9 Mai 1936
care se referg la cealaltg mate-
rie.
Dupg tragerea la sorti a ches-
tiunii care va fi tratata de can-
didati, buletinele vor fi atasate
la dosar, investite cu isalitura
juriului.
Proba scrisä va alma loc in
localul desemnat de minister,
respectiv institutia care tine con-
curs separat.
Teza trebue sä fie scrisä nu-
mat pe hârtie cu stampila mi-
nisterului, respectiv a institu-
tiet si semnatg de presedintele
juriului.
Semngtura citeatá a candida-
tului se va face pe prima coalg
In coltul de sus, care se va Indoi
de trei ori si se va pecetlui de
presedinte cu sigiliul ministeru-
lui, respectiv a institutiei care
tine concurs separat, Inainte de
Inceperea lucrgrilor.
In tot timpul lucrgrii, candi-
datii vor fi supraveghiati de un
membru al juriului desemnat de
Intreg juriul.
Candidatii nu vor avea voie
sg se cOnsuIte Intre dânsit, a
consults arti sau notite, sub
sanctiunea excluderii.
20. Citirea probelor scrise se
face In sedintg publicg, In pre-
zenta intregului juriu, de unul
din membrii juriului desemnat
de presedinte.
Dupg citirea fiecgrei teze ju-
riul delibereazg asupra notei si
o Inscrie In cifre i litere pe pri-
ma paging a, lucrgrii scrise sub-
semnate de toti membrii juriu-
lui.
Ruperea pecetei si recunoas-
terea numelui candidatului se
face de.cgtre juriu dupg ce s'a
fgcut citirea tuturor probelor
scrise In sedintg uublicg.
21. In caz când un andidat
*a fi surprins copiind, substi-
tuind o altg tezg sau punând
semn de recunoastere, sau va
turbura ordinea concursului, se
va elimina prin o decizie a ju-
www.digibuc.ro
riului examinator luatg cu ma-
joritate de voturi i comunicatá
imediat ministerului sau respec-
tiv institutiei care tine concurs
separat.
Probele cimice
22. Cele doug probe clinice
consistg In examinarea a doi
bolnavi; Intro care unul de chi-
rurgie generalg, iar celglalt din
una din specialitAtile prevgzute
la art. 16, al. a, and concursul
se tine pentru medicii secundari
de chirurgie; iar and concursul
se tine pentru medicii secundari
de medicing interng, un bolnav
va fi *de medicinä interng gene-
ralg, iar celälalt din una din
specialitátile preväzute la art.
16, al. b.
Inainte de tinerea probei cli-
nice se trage la sorti de cgtre
primul din candidatii Insert% la
concurs, dupg ordinea alfabeti-
cd, serviciul si spitalul unde ur-
meazg sg se treacg proba. cli-
nicg, dacg sunt mai multe pen-
tru specialitatea pentru care se
clá concursul.
In urng nu se vor pune de-
af, serviciile unde candidatii nu
ocupg vroun post, afarg de cazul
and nu existg cleat un servi-
du de specialttate de care se dg
concursul.
Buletinele vizate de presedinte
candidatul care a tras la sorti
serviciul si spitahil, se vor atasa
la dosar.
In serviciul iesit la sorti pen-
tru facerea probei, juriul alege
doi bolnavi pe care Ii va exa-
mina si le va fixa diagnosticul.
iar buletinul cu diagnosticul
scris va ft semnat de Intreg ju-
riul si va fi atásat la dosarul
concursului.
Se vor alege de preferintg bol-
navii dela ambulatoriul spitalu-
lui sau dintre cei intrati In ziva
aceea In spital.
Atunci când nu exista deal
un serviciu i unde unul sau
 9 Mat 1936
mai multi concurenti vor func-
Vona oficial, juriul va alege bol-
navii numai dela ambulatoriul
spitalului.
Prin tragere la sorti a candi-
datilor se fonneazg seria de doi
candidati care vor sustine proba.
Buletinele semnate de prese-
dinte i canclidatul ce trage la
sorti se vor anexa la dosar.
Nu vor putea trece proba de--
cat maximum trei serii inteo zi.
Primul din serie va trage la
sorti unul din bolnavii alesi de
juriu. Buletinul continând nu-
mele bolnavului care va fi exa-
minat se va mentiona riumele
patului si se va iscgli de candi-
dat. Acest buletin la care se a-
daug i buletinul celuilalt bol-
nav, care nu a iesit la sorti, se
va isegli de presedinte i atasa
la dosarul concursului.
Candidatii din aceeasi serie
vor examina acelasi bolnav
tras la sorti dintre cei doi bol-
nevi alesi de comisia examine-
toare.
Fiecare candidat examineazg
bolnavul 15 minute, 15 minute
reflecteazg Intro camera', specialg
si 15 minute expune cazul exa-
minat.
In timp ce un candidat exa-
mineazg- bolnavul, celdlalt este
mehls intr'o camerg si nu va
putea comunica cu nimeni.
Presedintele impremig cu un
membru din juriu va insoti can-
didatul când va fi dus in salo-
nul de bolnavi pentru examine-
rea bolnavului, cat si atunci
cand va fi dus ,peritru reflectie
si adus pentru a expune cazul
examinat.
In timpul examingrii bolnavu-
lui, juriul va evita orice discu-
si va veghea asupra audito-
rului, pentru a nu turbura
examinatorului.
Odatg, examenul inceput, ni-
meni diTitre eel ce au intrat in
salg nu o mai poate pgrasi pang
la terminarea lui.
www.digibuc.ro
763
Pentru orice trebuintg nepre-
vgzutg a concursului, numai un
membru din juriu poate iesi din
salä.
Candidatul este in drept sä
cearg juriului indicatii asupra
temperaturii, examenul sputei,
urinei, sângelui, radiografia,
etc.
Presedintele juriului este o-
bligat sg comunice aceste date
la cerere, dacä sunt cunoscute,
dacg nu, sg. spung candidatului
cg nu au fost fgcute i daca
candidatul are timp i putintg
poate fi autoritzat sg le facg
inaintea
Inainte de expunerea cazului,
can didatul va scrie pe un bu-
letin dignosticul bolnavului exa-
minat, pe care-I va iscáli i In-
mane presedintelui. Acest bule-
tin senanat si de presedinte se
va anexa la dosarul concursului.
Candidatul se poate servi la ex-
punerea cazului de note, diagra-
me, grafice, desenuri etc., execu-
cutate Insg de dânsul in timpul
reflectiei.
Expunerea cazului se va face
inteo sell fixatg ad-hoc, evi-
tandu-se orice discutiuni in fate,
bolnavului.
Proba de medieinit operatorie
23. Probe de medicing opera-
torie consistá in executarea a
dong operatiuni pe cadavre, si
anume:
a) o leggturg de arterg;
b) o interventie din acele cu-
prinse in urmgtorul chestionar,
si anume:
1. Leggtura arterei radiale in
tabachera anatomicg.
2. Leggtura arterei radiale in
treimea superioarä a antebratil-
lui.
3. Leatura arterei cubitale
deasupra pumnului.
Leggtura arterei cubitale In
1/3 mijlocie a antebratului.
5. Leggtura arterei humerale
la plica cotului.
764 9 Mai 1936
6. LegAtura arterei axilare in
axilL
7. LegAtura arterei axilare de-
desubtul claviculei.
8. Leghtura arterei subclavicu-
lare.
9. Leggtura arterei carotide ex-
terne.
10. LegAtura arterei linguale In
triungiu.
11. LegAtura arterei linguale
deasupra marelui corn.
12. Legatura arterei carotide
primitive.
13. LegItura arterei tibiale an-
terioare la partea superioara a
gambei.
14. Legatura arterei tibiale
posterioare Inapoia maleolei.
15. Legatura arterei tthial& in
1/3 mijlocie a gambei.
16. Legätura arterei poplitee.
17. Legätura arterei femorale
la baza triungiului lui Scarpa.
18. Leg&tura arterel femorale
in canalul lui Hunter,
19. Leatura arterei iliacä pri-
mitiv&
20. LegAtura arterei iliac's', ex.
terne.
21. Amputatia total's% a police-
lui si a metacarpianului säu.
22. Amputatia micului deget
si a totalitätii metarcapianului
sau.
23. Amputatia mediului cu ex-
tirpatia total& a metareapianu-
lui sAu.
24. Desarticulatia pumnului.
25. Amputatia antebratului In
1/3 interioard.
26. Desarticulatia cotului.
27. Amputatia bratului In 1/3
inferioarä.
28. Desarticulatia scapulo-u-
merall.
29. Amputatia total& a mare-
lui deget cu metatarsianul co-
respondent.
30. Desarticulatia tarso-meta-
tarsianá (Lisfranc).
:31. Desarticulatia medico-tar-
sian& (Chopart).
www.digibuc.ro
32. Desarticulatia subastraga-
lianä cu lambou postero intern
si plantar.
33. Desarticulatia tibio-tarsia-
nä lambou intern.
34. Amputatia supra-maleola-
r& (Proc. Guyon).
35. Amputatia gambei la 1/2 sa.
36. Amputatia gambei la locul
de electie (metoda circular&).
37. Amputatia gambei la locul
de electie lambou extern.
38. Desarticulatia genunchiu-
lui.
39. Amputatia coapsei In 1/3
mijlocie.
40. Desarticulatia caxo-femo-
ran,.
41. Rezectia sub-periostal& a
unei coaste.
42. Rezectia simultanee a mai
multor coaste Estlander.
43. Ablatiunea unei jumätäti
din maxilarul inferior.
44. Trepanatia: procedeul
Kronlein pentru cAutarea me-
ningeei mijlocii.
45. Trepanatia apofizei mas-
toide (Antrotomia).
46. Trahestomie.
47. Esophagotomia externä cer-
vical&
48. Gastrotomia.
49. Gastrostemia.
50. Gastro-enterostomia.
51. Colostomia iliac&
52. Enterectomia partial&
53. Apendicectomia.
54. Colocistostomia.
55. Colocistectomia.
56. Nefrostomia.
57. Nefrectomia,
58. Cistostomia hipogastric5,
(meat hipogastrie).
59. Cistostomia urmat5, de cis-
torafie primitivä.
60. Uretrotomia extern&
61. Orhiepididectomia.
62. Histerctomie abdominal&
sub totalä.
Inainte de tinerea acestei pro-
be, se trage la sorti candidatil
care formeaz5, seria ce va trece
proba In aceeasi sedint& Candi-
 9 Mai 1938
datit vor ti in serie de maximum
cinci.
Se procedeazd apoi la trage-
rea la sorti a chestiunilor.
urnad se vor pune câte cloud
chestiuni diferite de fiecare
membru, prealabil aprobate de
majoritatea juriului. Primul can-
didat din serie va trage la sorti
chestiunea. Buletinul continând
operatiunea ce are a se executa
se va viza de candiclatul care
a tras la sorti si de presedintele
juriului i impreund cu cele-
laIte buletine neiesite la sorti se
vor anexa la dosar. Operatiunea
iesitá la sorti se va executa de
toti candiclatii aceleeasi serii.
Cadavrele vor fi desemnate
prin tragere la sorti.
Inainte de inceperea Hearei
operatiuni candidatul va face o
expunere anatomo-topograficd si
operatorie in timp de zece mi-
nute, iar pentru executarea ope-
ratiunii se acordd candidatului
Intre 15-30 minute.
Pentru ambele operatiuni ce se
fac In aceeasi sedintä se va da
o singurd notd.
Candidatilor care nu au trecut
Incá probele operatiunilor pe ca-
davre nu le este permis sd asiste
la trecerea acestor probe.
Proba practied de laborator
24. Pentru proba practicd de
laborator se procedeazd mai Ina-
inte la tragerea la sorti a candi-
datilor ce formeazd seria care
urmeazd, sd treacd aceastá pro-
bd. Seria este formatd din ma-
ximum cinci candidati.
Chestiunile asupra cdrora se
trece proba practicd, de laborator
sunt urmátoarele:
Examen microscopic al unei
spute.
Dozajul ureej in sange.
Examenul microscopic al unei
piese anatomopathologice colo-
rate.
Dozajul ureei in urind.
Dozajul clorurilor in urind.
www.digibuc.ro
765
Sedimentul urinar.
Numdrátoarea de hemati si
leucocite.
Formula hemoleucocitall.
Examen chimic i morfologic
al lichidului cefalorachidian.
Sero-aglutinarea Widal.
Examen chimic i morfologic
a unui exudat pathologic.
Hematozoarul in sânge.
Pentru aceastá probá, juriul
va determina timpul In care ea
urmeazd a fi executatd.
In acest interval, candidatul
va redacta pe un buletin diag-
nosticul, precum i observatiu-
nile sale, purtând iscAlitura sa.
Acest buletin, dupd ce va fi sem-
nat de intreg juriul, va fi asezat
inteun plic inchis, semnat de
presedinte si anexat la dosar.
Probele vor fi aceleasi pen-
tru toti candidatii aceleeasi se-
rii. Ele vor fi executate simul-
tan de candidatii aceleeasi serii,
sub controlul unui membru din
juriu.
Pentru expunerea orald se va
trage la sorti candidatul care
va vorbi cel dintâiu, iar in tim-
pul expunerii sale ceilalti can-
didati asteaptd intro camerd izo-
lath.
Se acordä candidatului 15 mi-
nute pentru expunere orald.
25. Fiecare probá se apre-
ciazá cu nota dela 0-20, ju-
riul intreg dà o singurd notd
care se hotärdste de majorita-
tea menabrilor juriului.
Dupd trecerea notei pentru fie-
care serie, membrii juriului vor
desemna cu cerneald in catalog
notele date fiecarni candidat, a-
tat in litere cât si in cifre, fárá
corecturi, stersdturi sau rásá-
turi.
Notele vor fi anuntate In lo-
calul in care s'a trecut proba.
Nota medie minimd de admisi-
bilitate este 15.
Membrii juriului sunt obligati
sg semneze procesele-verbale ale
766 13 Mai 1936
fieedrei sedinte, cat i cataloa-
gele notelor.
26. Dupä terminarea concur-
sului, juriul alcätueste un ta-
blou de clasificarea celor reu*iti.
Intre doi candidati notati egali,
clasificarea se va face tinând
searnd de media probei intAiu,
iar daa, *i la aceastä probg cei
doi candidati vor fi egali, se va
considera media dela proba a
doua.
27. Numirile de medici secun-
dari de spitale, in baza concur-
sului, se fac pe timp limitat de
4 ani, fdr ä. drept de a reconcura
si farg, drept la prelungire.
28. Candidatii respinsi la con-
curs nu pierd dreptul de a mai
concura la concursurile urmá-
toare.
29. Când vreun post de medic
secundar devine vacant, fie prin
expirarea stagiului unora, fie din
altd cauza, medicii secundari a-
flati in functiune pot cere tran-
sferarea lor dintr'un serviciu
intealtul, insd numai cu con-
simtimântul ambilor *efi de ser-
viciu si cu avizul comisiei ad-
ministrative. Cererea de transfe-
rare va fi adresatá ministeru-
lui, respectiv institutiei care a
tinut concurs separat, cu 30 zile
libere inainte de publicarea con-
cursului. Orice cerere primità
dupä acest termen nu se va tine
in seamä.
Transferarea se face intre ser-
viciile pentru care s'a dat con-
curs comun i pentru institutia
pentru care s'a fäcut concurs
separat. Transferarea se face
numai intre serviciile acelei in-
stitutii.
30. Posturile de medici secun-
dari devenite vacante se vor o-
cupa provizoriu pang la numi-
rea noilor titulari de cAtre me-
dicii secundari aflati in func-
'thine in serviciul unde s'a pro-
dus vacanta, prelungindu-se sta-
giul pang la terminarea concur-
sului. In caz dacà medicul se-
www.digibuc.ro
cundar nu-si poate prelungi sta-
giul in conditiunile aratate mai
sus, locul se va ocupa provizo-
riu de catre un doctor in medi-
cind, dui:A recomandarea *efu-
lui de serviciu respectiv.
PROGRAMA ANALITICA
a cursului primer
DIN 13 MAI 1936
Programa analiticä a cursului
primar s'a aprobat prin decret
regal Nr. 578 din 1936 *i publi-
cat in Monitorul Oficial, p. I,
Nr. 109 din 13 Mai 1936, unde se
poate consulta. Ea e insotitä
de Programa analiticá a scolilor
de copii mici.
Se abrogä Programa analiticà
a invätämântului primer din 28
August 1925, Monitorul Oficial
Nr. 188 din 1925.
J. C. M.
pentru scutirea de drepturi la import a
unora din furniturile Statului
DIN 18 MAI 19361)
Consiliul de Ministri in sedinta
sa dela 6 Mai 1936, luând in de-
liberare referatul d-lui ministru
al industriei si comertului sub
Nr. 8.501 din 6 Mai 1936,
Decide:
Art. I. Cascutirile de rdrep-
turi la import ce se percep de
vamä, adic de taxele vamale,
impozitul pe lux si cifra de eta,
ceri, taxa de consumatie, taxd
timbrului proportional, taxa de
12 la Sutä, ad-valorem, taxa de
i/s la sutà, taxa de drumurj *i
taxa de radio, acordate prin jur-
nalele Consiliului de Ministri
Nr. 80 si 118, incheiate in sedin-
tele .dela 23 *i 31 Ianuarie 1936,
sä se aplice numai comenzilor
1) J. C. M. sub Nr. 853/986, s'a
publicat lx Howitorul Oficial, p. T,
Nr. 113 din 1,8 Mai 1936.
 18 Mai 1936
de furnituri necesare Statului
autoritätilor publice, ce nu O.-au
gäsit capacitatea de satisfacere
In intreprinderile economice e-
xistente in tar% $i care, deci, ur-
meazä srt fie fácute In sträiná-
tate, insa numai cu avizul Mi-
nisterului Industriei si Comer-
Acest aviz urmeazá sä fie dat
dupá consultarea Comisiunii in-
dustriale ce functioneaz& pe
lângá aeest din urma departa-
ment, pentru a se constata ca
furniture nu se poate executa In
tará In conditiuni avantajoase
cá executiunea In sträin&tate
prezintá pentru Stet reale avan-
taje de pre i conditii de li-
vr are.
Art. Il. Autorizä pe d-nii mi-
ni$tri al industriei i comertului
si acel al finantelor, cu aduce-
rea la indeplinire a prezentului
jurnal.
ACORD ADITIONAL
la Acordul de clearing ;litre Confederafia
ElvefianA si Regatul RomAniei
DIN 18 MAI 19361)
Din cauza schimbärilor sur-
venite In conditiunile economice
$i a influentei lor asupra, aplicä-
rii acordului de clearing inche-
iat la 4 Septemvrie 1935, repre-
zentantii Confederatiei Elvetiene
ai Regatului României s'au
inteles sá aducá urmätoarele a-
mendamente acordului de clea-
ring mai susmentionat:
1. Primul alineat al artico-
1) Prin J. O. M. N. 900 din 34
Mai 1936, s 'a aprobat, in conf or-
mitate cu dispozitiunile legii pentru
comertul de devize din 30 Septem
vrie 1932, Acordul Aditional la Acor,
dul de Clearing dintre Elvetia i Ro-
mknia, semnat la 23 Martie 1936 si
s 'a publicat in Monitorul 0 ficial, p.
I, NI% 113 din 18 Mai 1936.
www.digibuc.ro
767
lului IV al acordului de plati
din 4 Septemvrie, s'a modificat
dupä cum urmeazä:
värsämintele la
Bence National& a Românie],
precum i plätile i värsämintele
la Bence National's'. a Elvetiei, se
vor face in lei, respectiv In
franci elvetieni. Conversiunea se
va face pe baza cursului oficial.
Totu$i, debitorii români vor tre-
bui sä mai plateascd, in afarä de
contra valoarea datoriilor lor
calculate la cursul oficial, prima
fixatá de regimul In vigoare In
Romania. De asemenea expor-
tatorul roman va primi, in plus
de contravaloarea la cursul ofi-
cial a creantei sale, prima fixatá
de regimul In vigoare in Roma-
nia.
2. Articolul VII al acordului
de clearing din 4 Septemvrie
1935, este inlocuit prin dispozi-
tiunile urmátoare:
Sumele värsate la Banca Na-
tionalä a Elvetiei vor fi Intrebu-
intate dupd cum Urmeazá:
1) 660/o din sumele värsate Vor
fi trecute la creclitul contului de
noi creante elvetiene de márfuri.
Acest cont serveste la plata
creantelor rezultand din livräzi
de märfuri a cäror intrare In
Romania a avut loc cu incepere
dela 1 Octomvrie 1932, precum
si a tuturor creantelor prove-
nind din märfuri create dupá
intrarea In vigoare a prezentu-
lui acord. Plätile cátre credi-
torii elvetieni se vor face In or-
dinea cronologicá a värsämin-
telor efectuate la Bence Natio-
nalä a României. Originea elve-
tiara a unei märfi la care se re-
ferá aceste creante trebue sä, fie
dovedità printr'un certificat el-
vetian de origin&
2) 2°/o din vársäminte vor trece
la creditul contului creantelor
rezultând din exportul Tnärfu-
rilor neinsotite de un certificat
de originá elvetianä der prove-
find din operatiuni coMerciale
768 18 Mal 1936

ale caselor de comert domiciliate gurare domiciliate in Elvetia, in

In Elvetia. Cele cloud, Bánci de ordinea cronologicd.
Emisiune exclud de comun a- Nu vor fi supuse la aceastä o-
cord dela o reglare prin clea- bligatiune, sumele datorate in
ring creantele anuntate abuziv Romania de susnumitele socie-
la aceastä categorie. tati, când, cu aprobarea Oficiu-
3) 1°/o din värsäminte va trece lui elvetian de compensatie si a
la creditul contului afectat cre- Bäncii Nationale a României, a-
antelor zise arierate rezultând ceste stime ver putea fi compen-
din livrärile de märfuri a cd- sate cu veniturile si capitalul
ror intrare in Romania a avut fondurilor existente in Romania
loc inainte de 1 Octomvrie 1932. apartinând societätilor de a-
Sumele trecute la acest cont sigurare domiciliate in Elve-
vor servi la plata creditorilor tia.
elvetieni care au vandut mär- 5) 15°/o din värsäminte vor fi
furile fail a tine seama de ori- trecute la creditul unui cont spe-
gina lor in ordinea cronologicd cial si vor servi la plätile ce va
a värsämintelor efectuate pe avea de fäcut Statul Roman in
Met Banca Nationald a Roma- Elvetia, in special la serviciul
niei. datoriei publice si, exceptional,
Aceste värsäminte vor fi efec- la plätile pentru märfuri.
tuate de catre debitorii români 6) 11°/o din värsäminte vor fi
de arierate, conform regimului in lasate la dispozitia Bäncii Na-
vigoare in Romania, dupd cum tionale a României pentru a fi
este mentionat la articolul 4. Intrebuintate dupd cum va crede
4) 5°/o din värsäminte vor fi ea de cuviintä i vor fi trecute
trecute la creditul contului la creditul unui cont liber des-
Creantelor financiare. Acest chis Bäncii Nationale a Roma-
cont va servi la plata primelor niei pe lângä Banca Nationall
de asigurare $i de reasigurare a Elvetiei, care va asigura li-
ce trebuesc plätite de societätile berul transfer al acestor dispo-
de asigurare in Romania, pre- nibilitäti.
cum $i la plata creclitorilor el- 3. Cu incepere dela data pu-
vetieni care posedd creante ne- nerii in vigoare a prezentului
rezultând din vânzare de mar- acord aditional, värsämintele de
furi, pentru atat cat crearea a- efectuat la Banca Nationala a
cestor creante se ridicd la o data Romaniej nu vor fi primite in
anterioard datei de 1 Iunie 1934. cont de- clearing cleat In limita
Plata acester creditori se va face disponibilitätilor contului clea-
In ordinea cronologicd a värsä- ring deschis la Banca Nationall
mintelor efectuate la Banca Na- a Elvetiei, conform acordului din
tionalä a Romaniei. 4 Septemvrie 1935.
Se precizeazd cd, cu incepere In lipsd de disponibilitäti la
dela data de 1 Aprilie 1936, contul clearing prevAzut mai
plätile de efectuat in Romania sus, värsämintele in lei vor pu-
de cdtre societatile de asigurare tea fi efectuate la Banca Na-
domiciliate in Elvetia, se vor tionalä a României intr'un cont
face la Banca Nationalä a El- depozit in lei.
vetiei. Ele vor servi la lichidarea 4. Dad., in relatiunile de af a-
värsämintelor operate in Roma- ceri intre cele cloud Pärti Con-
nia asupra contului creante fi- tractante, una fiind stabilitä In
nanciare" de catre societätile de Elvetia $i cealaltä In Romania,
asigurare si de ciltre asigurati s'ar prezenta posibilitatea unei
tn favoarea societatilor de asi- compensatii directe a creantelor

www.digibuc.ro
 19 Mai 1936
rezultând din cumpärgturi si
vänzgri reciproce, aceastä com-
pensatie se va putea face cu a-
probarea celor doug Guverne.
5. Articolul XII al acordului
de clearing din 4 Septemvrie
1935, se modificg dupg cum ur-
meaza:
Prezentul acord aditional in-
trg, in vigoare la 1 Aprilie 1936
si va râmâne in vigoare pang
la 31 Decemvrie 1936.
El va putea fi reinnoit din trei
in trei luni, prin tacitg intele-
gere. In cazul când una din cele
doug Pgrti Contractante ar dori
sg-i pue capgt, ea va trebui sa
avizeze cealaltg Parte cu cel pu-
tin o lung inainte de 31 Decem-
vrie 1936, sau cu o lung. inainte
de expirarea fiecgrei perioade
trimestriale.
Ratificarea prezentului acord
de cgtre cele doug Guverne este
rezervatg.
Elcut la Bucuresti in dublu
exemplar, azi 23 Martie 1936.
J. C. M.
pentru prelungirea termenelor si redu-
cerea dobinzii, de Casa constructiilor
DIN 18 MAI 1936 1)
Consiliul de Ministri, in se-
dinta sa dela 11 Mai 1936,
Luând in deliberare raportul
d-lui ministru al muncii, säng-
tgtii si ocrotirilor sociale i d-lui
ministru al finantelor, cu Nr.
15.295 din 11 Mai 1936;
Având in vedere cuprinsul;
Decide:
Art. I. Autorizg, Casa construe-
tiilor sg prelungeascg termenul
de platg al imprumuturilor a-
cordate din fondurile puse la
dispozitie prin jurnalele Consi-
liului de Ministri Nr. 1.126 din
1)J. C. M. sub Nr. 8991936, s'a
publicat In Monitorul 0 ficial, p. I,
Nr. 113 din 18 Mai 1936.
A se vedea i Legea din 9 Apri-
lie 1933, la pag. 177, vol. XXI.
(I. Hamangiu, vol. XXIV. I49
www.digibuc.ro
769
1928 si 2.709 din 1928, pâng la
maximum 30 ani socotiti dela
data publicgril prezentului jur-
nal, reducându-se totodatá do-
bânda la 1 la sutg, cu incepere
dela 1 Aprilie 1936.
Art. II. Casa constructiilor ur-
meazg ca asupra sumelor dato-
rate, sg. perceapá 1 la sutg, anual,
cotä pentru acoperirea cheltu-
ielilor de administratie, conform
art. 51 din legea sa organicd.
Art. III. D-nii ministri al mun-
cii, sänätätii i ocrotirilor so-
ciale, de finante si directorul Ca-
sei constructiilor sunt insgrci-
nati cu aducerea la indeplinire
a prezentului jurnal.
LEG E
pentru autorizarea comunei urbane Co-
rabia de a percepe o taxi
DIN 19 MAI 1936 1)
Art. 1. Pentru usurarea
cheltuielilor comunei urbane CO-
rabia i pentru investitiunile,
drumurile i plätile de anuitäti
ale orasului, comuna urbang Co-
rabia este autorizatä, cu incepere
dela 1 Aprilie 1936, sg perceapä
o taxg de lei 150 de fiecare va-
gon care Incarcg sau descarcg
in gara sau portul Corabia.
Art. 2. Aceste taxe se vor
incasa direct de Primgria Co-
rabia, prin organele sale si ele
nu vor putea fi intrebuintate
decât pentru scopurile argtate
la art. 1.
Art. 3. Orice dispozitiuni din
alte legi, contrare legii de fatg,
sunt si rgmânt anulate.
i) Aceastä Lege s 'a votat de A du-
narea deputatior çd Senat In Foedin-
tele dela 21 qi 26 Martie 1936; s'a
proinulgat prin. Decret regal Nr.
1.153/936 i publicat In Monitorul-
0 ficial, p. I, Nr. 114 din 19 3,10,i-
1936. A. se vedea i Legea relativa
la T.-Mägurele, din 4 Mai 1936, la
pag. 747, in- aeest velum.
770 20 Mai 1936
DEC R ET
pentru stabilirea Circumscriptiilor Ca-
merelor de Camel si de Industrie
DIN 20 MAI 19361)
Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la De-
partamentul Industriei si Co-
mertului sub Nr. 12.869 din 19
Mai 1936,
Având in vedere dispozitiunile
art. 91 din legea pentru infiinta-
rea Consiliului superior econo-
mic i reorganizarea Camerelor
profesionale;
Având in vedere decretul regal
Nr. 1.083 din 7 Mai 1936,
Am decretat i decretdm:
Art. I. - Se stabilesc circum-
scriptiile Camerelor de comert si
de industrie mai jos enumerate,
dupd cum urmeazd:
1. Alba-Iulia, cu judetele Alba,
TArnava-Micd.
2. Arad, cu judetul Arad.
3. Bditi, cu judetele Mi., So-
roca.
4. Bacdu, cu judetul Beam.
5. I3azargic, cu judetul Calia-
cra.
6. Botosani, cu judetele Boto-
sani, Dorohoi, Baia.
7. Brdila, cu judetul
8. Brasov, cu judetele Brasov,
Fdgdras, TArnava-Mare, Trei-
Scaune.
9. Bucuresti, cu judetul Ilfbv.
10 Buzdu, cu judetul Buzau.
11. Cahul, cu judetul Cahul.
12. Cdldrasi, cu judetul Ialo-
mita.
13. CaracaI, cu judetul Roma-
nati.
14. Cernduti, cu judetele Cer-
1) Decret regal Nr. 1.162/936, s'a
publieat in Monitoral Oficial, p.
Nr. 115 din 20 Mai 1936. Ulterior
'a mai autorizat Camere de comert
in Ettrlad, Masi, Teeuei si Vaslui.
(Monitoral Oficial din 22 Mai, 26
Iunie ci 31 Iulie 1936).
www.digibuc.ro
nduti, Campulung, Storojinet,
Suceava,
15. Cetatea-Albd, cu judetul Ce-
tatea-Albd.
16. Chicindu, cu judetele LA-
pusna, Orhei.
17. Cluj, cu judetele Cluj, Nd-
säud, Some*, Turda.
18. Constanta, cu judetul Con-
stanta.
19. Craiova, cu judetele Doljp
Gorj, Olt.
20. Deva, cu judetul Hune-
doara.
21. Focsani, cu judetele Put-
na, Tecuci.
22. Galati, cu judetele Covur-
lui, Tutova.
23. Giurgiu, cu judetul Vlasca,
24. Hotin, cu judetul Hotin.
25, Iasi, cu judetele Iasi, Vas-
lui, Fdlciu.
26. Ismail, cu judetul Ismail.
27. Lugoj, cu judetele Severin,
Caras.
28. Oradea, cu judetul Bihor.
29. Piatra-Neamt, cu judetul
Neamt.
30. Pitesti, cu judetele Arges,
Muscel.
31. Ploiesti, cu judetul Pra-
hova.
32. Rdnanicu-Sdrat, cu judetul
R âmni cu-S Amt.
33. Rdinnicu-VAlcea, cu jude-
tul Ramnicu-VAlcea.
34. Roman, cu judetul Roman.
35. Satu-Mare, cu judetele
Satu-Mare, Maramures, Sdlaj.
36. Sibiu, cu judetul Sibiu.
37. Silistra, cu judetul Duros-
tor.
38. Thrgoviste, cu judetul
Dâmbovita.
39. Târgu-Mures, cu judetele
Mures, Ciuc, Odorhei.
40. Turnu-MAgurele, cu Jude-
tul Teleorman.
41. Tighina, cu judetul Ti-
ghina.
42. Timisoara, cu judetul Ti-
mis-Torontal.
43. Tulcea, cu judetul Tulcea..
 23 Mal 1936
44. Turnu-Severin, cu judetul
Mehedinti.
Art. II. Ministrul Nostru se-
cretar de Stat la Departamen-
tul Industriei i Comertului este
insärcinat cu aducerea la inde-
plinire a dispozitiunilor prezen-
tului decret.
REGULAMENT
pentru aplicarea legii de organizare a
Casei de pensiuni a ofiterilor
DIN 23 MAI 1936
A se vedea acest Regulament
la pag. 739, in acest volum, unde
insoteste legea respectivk
REGULAMENT
asupra serviciului administrativ In
Marina Regalä
DIN 25 MAI 1936 1)
CAPITOLUL I
Principii generate
1. Administratia in Comanda-
mente, corpuri de trupa, servi-
cii, stabilimente, scoli i depozite
ale Marinei Regale, se face dupd
regulele stabilite, prin legea ad-
ministratiei armatei din 29 Fe-
bruarie 1900, precum i prin re-
gulamentuI acelel legi, decretat
la 31 Martie 1900.
Modificärile ce se vor educe
in textul suscitatei legi, vor fi
1) Acest Regulament s 'a aprobat
prill Deeret regal Nr., 1.063/936 FA
publicat in Monitorta Oficial, p. I,
Nr. 118 din 25 Mai 1936. A se ve-
dea i Legea administratial armatei,
din 29 Februarie 1900, la pag. 2016,
vol. II, editia 1907, din care au fimas
in vigoare VC I i III; de asemeni
a se vedea noua alcatuire din De-
cret-lege pentru organizarea Minis-
terului Aerului i Marinei, din 14
Noemvrie 1936, la ordinea cronolo-
gick in vol. XXV.
www.digibuc.ro
771
aplicabile si unitátilor marinei,
prevazute mai sus.
2. Comandamentele de gru-
puri navale (diviziuni, escadre,
escadrile, etc.), nu fac adminis-
tratie. Ele pästreaa, ins& si exer-
citä, asupra navelor in subordi-
ne, toate atributiunile de condu-
cere i privighere superioarä, ad-
ministrativk stabilite de legea a-
supra administratiei armatei
pentru comandantii marilor
dând concursul lor ca le-
gile, regulamentele, instructiu-
nile, deciziile si ordinele ce se
primesc dela autoritâtile superi-
oare, 0, fie aduse la indepli-
nire.
3. Navele de luptä, de orice
categorie i in orice pozitie s'ar
afla, se administreazA indepen-
dent.
Primirea drepturilor de orice
fel, cuvenitä, navelor se face prin-
unitAtile respective dela uscat
ale marinei, care centralizeazâ.
inregistreazä actele contabile
ale navelor.
4. Navele aflate in pozitii de
dezarmare, navele de servitudine,
remorcherele, slepurile, salu-
pele, tancurile etc., izolate sau
grupate, se administreazä prin.
comandantii grupurilor fixate de
comandamente, cu aplicarea In-
tocmai a dispozitiunilor art. 3
de mai sus.
5. Administratia navelor este
Incredintatä, comandantilor res-
pectivi, care sunt ajutati in e-
xercitarea atributiunilor lor, de:
secund, de sefi de serviciu si de
insärcinatul administrativ,
marginile atributiunilor ce le
sunt fixate prin regulamentul de
fatä.
Personal si atribufiuni
Comandantul
(Atributiuni)
6. Comandantul primeste co2
manda cu proces-verbal, in care
se arata starea generalâ a na-
772 25 Mai 1936
vei, Incadrarea serviciilor si se-
care au materialele de spe-
cialitate in primire.
El are sarcina de a prevedea
toate trebuintele navei si a lua
mäsuri la timp pentru sa-
tisfacerea lor in limita fondu-
rilor ce fi sunt puse la dispozi-
tie, rämânând singur rAspunzá-
tor pecuniar de administra-
tia sa.
Privegheazä toate persoanele
din subordinele sale In exercita-
rea functiunilor; dA, instructiuni
si Ja mäsuri pentru Indeplinirea
Comanclantul are indatorirea
sA se asigure in permanent& de
existenta fondurilor bänesti si a
materialelor aflate asupra su-
bordonatilor sai, In care scop
face inspectii si constatäri.
Are grij& ca cel putin odatä,
pe trimestru, intregul material
aflat pe bord, precum i echi-
pamentul de toate categoriile a-
flate asupra echipajului, sä', fie
constatate pe cale de recensä-
mânt de atre sefii de servicii
respectivi, aduandu-i-se la cu-
nostintA prin proces-verbal lip-.
surile, degradärile i starea ge-
nerale In care ele se aflä.
Dispune a se face recensa-
mintele generale prin secundul
navei, eel putin de dou'd ori pe
an; iar rezultatul sa-j fie adus
la cunostintá prin proces-verbal
referate speciale.
Dispune ca fiecare mAnuitor
de materiale i obiecte, sA aibA
un inventar de materialul si o-
biectele, ce are In primire, su-
pravegheazA ca ofiterii sefi de
servicii sä. inspecteze buna in-
grijire a materialelor i tinerea
registrelor la curent.
Comandantul numeste prin
ordin de zi, pe ofiterul de spe-
cialitate ca detinAtor responsa-
bil al tuturor materialelor i o-
hiectelör, aflate asupra serviciu-
lui, ce are In primire.
Comandamentul se asigua, ca
www.digibuc.ro
ofiterii *efi de servicii, s posede
si sa tin& la zi registrul istoric
descriptiv al navei, precum
celelalte registre i documente
privitoare serviciului bor.
Aceste registre vor fi dupä mo-
delul tip.
Inainte.de plecare din port co-
mandatul dispune complete-
rea aprovizionArilor de tot jelul
cere aprobarea materialului,
ce crede necesar SA aibl peste
cantitatile regulamentare.
Vegheazd la executarea mäsu-
rilor prescrise de regulament,
sau de ordine speciale, pentru
intretinerea materialului.
Comandantul nu poate refuza
primirea obiectelor de armament
si de schimb, bune de serviciu,
ce-i sunt date de atre maga-
zine Arsenalului. Daa aceste o-
biecte lu par defectuoase, incheie
proces-verbal i reclamA pe cale
ierarhicA sefilor sAi.
Comandantul ordonä, and
crede necesar, sA i se prezinte
de atre secund o situatie de a-
provizionArile aflate la bord,
precum sj de starea lor de con-
servare.
DA ordin sA se fad, un recen-
sämânt al diferitelor aprovi-
ziondri, astfel ca toate obiectele
consumabile sä fie vAzute, veri-
ficate si aerisite cel putin odat'd
pe
Dacd diferite Imprejuari au
Impiedecat facerea acestui recen-
sämânt, se Incheie un proces-
verbal, ardtându-se cauzele.
Dacä i se raporteazä a la
bord se afl& provizii si mate-
riale avariate, numeste o comi-
siune care va constata avaria
cauzele ei, arAtând i In ce
fel s'ar mai putea intrebuinta.
Daa este vorba de provizij a-
limentare i medicamente, co-
misiunea se compune din ofite-
rul secund, un ofiter de bord si
medicul bordului.
Dacà este vorba de alte apro-
vizionári, medicul se inlocueste
 25 Mai 1936
cu un alt ofiter, de preferint&
seful de serviciu al cárui mate-
rial avariat urmeazä, a se con-
stata.
In aceste comisiuni se pot
numi ca organe consultative si
seful magaziei respective, pre-
cum si maistrul care a avut ma-
terialul in primire.
Dacá nava face parte dintr'un
grup naval si dacg, se gäseste
In acelas loc cu comanclantul
set procesul-verbal incheiat de
comisiune, este inaintat lui,
spre hotdrire.
In principiu, dacg, nava se
aflä in apele tärii, articolele a-
variate si in afarg, de uz, nu vor
fi distruse ci se va astepta sosi-
rea navei in port, pentru a fi
predate autoritätilor in drept, a-
fang de cazul când pästrarea a-
cestor provizorii sau materiale
la bord, ar fi cläungtoare igie-
nii sau sigurantii echipajului
sau navei.
Dacg, dintro cauzg, oarecare o
navg, navigand izolat, se aflä in
lipst de proviziuni in cursul vo-
iajului, comandantul poate or-
dona reducerea ratiilor de pro-
vizii, dupg, cum crede necesar.
Daca nava nu navigg, izolat,
aceste reduceri sunt ordonate de
comandantul sef sau superior.
Comandantul pune o deose-
bita atentiune pentru buna con-
servare a apej dulci.
Apa dulce destinatä pentru
Mat, va fi supusä la analizA
ori de câte ori ar pärea sus-
pect&
Toate hotäririle administrati-
ve sunt stabilite de comandant
prin aprobäri puse pe acte, pen-
tru:
a) Aprovizionärile de orice fel
ce dau loc la incärcarea navei
cu fonduri sau materiale, când
ele n'au fost deja hetärite de au-
toritätile superioare;
b) Reparatia diferitelor mate-
riale ce se primesc la bord, fie
pentru functionarea navei, fie
www.digibuc.ro
773
pentru intretinere sau repara-
tiuni, arätându-se si ce anume
servicii si destinatij urmeaza a
li se da;
c) Läsarea comenzii precum
si pentru toate absentele ofite-
rilor, maestrilor si reangajati-
lor, care indeplinesc o functiune
administrativ A;
d) lnspectiile si recensämin-
tele materialelor si echipamen-
tului aflat asunra navelor si e-
chipajelor;
e) Intrunirea Comisiei de a-
provizionare pentru receptii de
materiale, ce se cumpärä direct
sau constatarea exactitätii can-
titätilor de materiale ce se pri-
mese din depozite ale Marinei
Regale sau dela Arsenalul Ma-
rinei;
f) Constatärile facute de se-
cund, insärcinatul administra-
tiv sau sefii de servicii;
g) Stabilirea materialului mg,
runt necesar intretinerii navel,
in port, cu alocatia lunarà;
h) Materialele cu care se scade
nava din inventar, in urma a-
probärilor obtinute;
i) Premiile acordate la tra-
gere;
-1) Orice cumpäräturi ce se
fac direct prin insärcinatul ad-
ministrativ sau alti agenti ai
navei, in leaturg, cu hrana zil-
nicg, a oamenilor;
k) Orice infiintäri cerute la
raport, când odatg, cu aproba-
rea cheltuielii, numeste si per-
soana care sg, le execute.
Responsabilitatea comandan-
tului
7. Comandantul este personal
rdspunzAtor:
a) De toate ordinele si autori-
zatiile, ce ar da sau mäsurile
ce ar lua si ar fi contrarii dis-
pozitiunilor regulamentare si
ordinelor In vigoare;
b) De neregularitätile ce i s'ar
fi semnalat si pentru care n'ar
fi luat mäsuri de indreptare;
774 25 Mai 1936
c) De existenta fondurilor a-
flate in casa navei.
Dacg faptele sunt sgvarsite de
subalterni, acestora le revine
rgspunclerea pecuniarg, iar co-
mandantul rgmâne rgspunzgtor
moralmente i disciplinar numai
pentru neregularitgti in admi-
nistratia navei.
Absenta comandantului
8. In caz de absentg, coman-
dantul navei este inlocuit de se-
cund, care aplicg in intregime
dispozitiunile prevdzute de pre-
zentul regulament, pentru co-
mandant, având aceleasi atribu-
tiuni si rgspunderi.
b) Secundul
9. La fiecare navg de luptg,
cel mai vechiu ofiter dupg co-
mandant, indeplineste functiu-
nea de secund.
Numirea sa este hotgritg prin
ordinea de bgtae, dupg care se
chi ordin de zi, sau prin ordine
speciale, In caz de lipsg a titu-
larului.
Sub autoritatea si directia
comandantului navei, secundul
privegheazg executarea dispozi-
tiunilor regulamentare si a or-
dinelor date.
Prezideazg comisia de aprovi-
zionare a navei, verified si vi-
zeazg toate scriptele intocmite
de Insgrcinatul administrativ,
precum $i copine de pe diferite
acte, eliberate de navg, fie in
scopul de a justifica cererea
drepturilor, fie de ordin infor-
mativ, atunci când aceste copii
ar fi cerute de autoritätile in
drept.
Se asigurg in permanentg de
fondurile, materialele si echipa-
mentul aflat asupra navei si oa-
menilor.
Face recensgminte generale a-
supra materialelor i echipa-
mentului de toate categoriile, la
epocile hotärite de comandant a registrului de ad-tie a inven-
www.digibuc.ro
prin ordin, sau oridecâteori
crede de cuviintg, având depling
initiativg in exercitarea atribu-
tiunilor sale, ca unul care rgs-
punde solider cu detingtorii res-
pectivi, de toate lipsurile, sau
degradgrile, ce nu le-a consta-
tat $i semnalat la timp coman-
dantului.
Controleazg exactitatea cum-
pärgturilor $i a sumelor plgtite,
exactitatea materialelor primite
de navd, efectuarea plgtilor la
timp a sumelor cuvenite celor
in drept, urmgreste rambursa-
rea sumelor cheltuite i vgrsa-
rea lor in case bordului, chiar
in ziva primirii lor, precum
legalitatea actelor ce sprijing
cheltuiala.
Verificg vizeazg situatia zi-
lei $1 raportul efectivului navei,
predând-o insgrcinatului admi-
nistrativ, in scopul de a fi indo-
sariatg ca act justificativ la li-
chidarea drepturilor cuvenite e-
chipajelor, ca soldg, hrang $i
intretinere.
Privegheazg ca hrana trupei
sg fie bung si in cantitäti regu-
lamentare.
Into cme$te sgptgmânal $i su-
pune aprobgrii comandantului
programe de alimente, in a$a
fel ca trupa sg fie at mai bine
hrgnitg, In limita drepturilor
fixate prin tarifa cle ratii, pre-
vgzute la anexa litera C, din re-
gulamentul Serv. administrativ
in corpurile de trupg, precum
si In raport cu alocatia zilnicg
de hrana oamenilor, fixatg prin
decizie ministerialg.
Verificg j constatg exactita-
tea livretului de ordinar in ceea
ce priveste veniturile $i cheltuie-
lile, deeà subsistentele intre-
buintate sunt cele admise de re-
gulament i dacg plätile cores-
pund preturilor pietii sau celor
fixate prin contractele de furni-
turf.
Privegheazg tinerea la curent
 25 Mai 1936
tarelor navei si oamenilor si a
tuturor registrelor, ce trebuesc
tinute la bord, conform art. 51
din prezentul regulament.
Tine registrul inventar gene-
ral al navei.
Vegheazd ca toate sumele de
bani si materialele primite de
/lava, sa se Incaseze sau sg, se
Inmagazineze chiar In ziva pri-
mirii lor, de cAtre agentii res-
pectivi, Inscriindu-le In regis-
trele de contabilitate.
Vegheazd ca furnisorii si toti
creditorii navei, pentru care s'au
primit fonduri, sa fie la timp
achitati.
Urmareste ca pentru toate su-
mele de bani trimese de navd
altor autoritáti sau persoanelor
particulare, sa se fi obtinut rds-
punsul de primire in cel mult
zece zile, contrar raporteazd In
scris comandantului.
Vegheazd ca hotárfrile coman-
dantului puse pe diferite acte,
BA fie aduse la Indeplinire..
Când, cu ocazia recensdminte-
lor constatá fapte ce atrag md-
suri de imputatii sau pedepse,
face referate speciale si confi-
dentiale, cu propuneri de másu-
rile ce trebuesc luate.
Vegheazá ca reparatul echipa-
mentului de toate categoriile sä
se facá la timp si cu mijloacele
de executie ale bordului, recur-
gAnclu-se la ajutorul atelierelor
dela uscat numai In cazuri ex-
ceptionala
Secundul supravegheazd toate
Iucrdrile necesare la bord sj se
asigurd ca toate depozitele de
materiale si compartimentele
sunt proprii conservärii acestora
si bine tinute.
Respopabilitatea secundului
10. Secundul este rdspunza-
tor:
a) De deficitele de bani sj lip-
surile de materiale ce s'au In-
credintat Insärcinatului admini-
strativ;
www.digibuc.ro
775
b) De neplata la timp a su-
melor ce s'au dat acestuia In
primire sau de netrimeterea lor
la destinatie;
c) De neincasarea si neInregi-
strarea imediat a sumelor date
navei si nevársarea banilor In
casa bordului chiar In ziva pH-
mirii;
d) De sumele cerute de Insär-
cinatul administrativ peste tre-
buintele reale;
e) De erorile, omisiunile sau
abaterile, ce s'ar descoperi In
actele si registrele de contabili-
tate ale navelor.
El este de asemenea responsa-
bil solidar cu agentii navei, pen-
tru orice lipsuri de materiale ce
li s'au Incredintat si n'au fost la
timp constatate, precum si pen-
tru orice nereguli constatate In
scriptele acestora.
Rdspunderile sale se Intind a-
supra tuturor faptelor enume-
rate la art. 9 si 10 din regula-
mentul de fata, când pagubele
s'ar fi produs, fie din cauza sa,
fie din neprivegherea sau ne-
constatarea lor la timp, ori din
cauza nesemnalärii lor In scris
comandantului.
Absenta secunduluti
11. In caz de absentd, ofiterul
secund este Inlocuit prin ofiterul
cel mai vechiu In grad, aflat la
bord.
Inlocuitorul are aceleasi atri-
butiuni si responsabilitdti, Insd,
numai pe timpul cat functio-
neazd si pentru actele, ce s'au
Intocmit, vizat si verificat de el
Insusi.
c) Comisia de aprovizionare
12. Comisia de aprovizionare
este numitä de comandantul na-
vei, pin ordin la trebuintä si
este compusd din:
Ofiterul secund cá presedinte,
si doi ofiteri de marind.
Când este vorba de receptia
776 25 Mai 1936
materialelor, ofiterul de marina
este Inlocuit printr'un ofiter me-
canic; iar pentru alimente
material sanitar, de medicul
bordului.
La receptia materialelor ia
parte cu vot consultativ si seful
magazioner sau maistrul, care
va avea in primire i va ras-
punde de materialul ce se recep-
tioneaza.
Atributiunile comisiei de apro-
vizionare
13. Comisia de aprovizionare
are In sarcina sa:
a) Aprovizionarea subsistente-
lor i materialelor lasate In sar-
cina navei;
b) Primirea i receptionarea
materialelor de orice fel, ce s'au
adus la bordul navei;
c) Receptia materialelor de
orice fel; aduse la bord, se face,
atat In ceea ce priveste cantita-
tea, cat si calitatea lor, cu ex-
ceptia celor ce ar fi primite din
depozitele Statului sau Arsena-
lul Marinei, In care caz verifi-
carea se face numai cantitativ.
Lucrarile comisiei de aprovi-
zionare se constata prin In-
cheiere de procese-verbale, care
se supun hotarIrii comandantu-
lui navei, prin Insarcinatul ad-
ministrativ.
Responsabilitatea comisiei
14. Comisia de aprovizionare
este raspunzatoare pecuniar de
orice pagube ce ar rezulta din
aprovizionarile sau receptia ma-
terialelor, In cazul când ele nu
au fost de buna calitate, con-
form conditiunilor stabilite sau
In cantitäti mai mici deck arä-
tärile actelor incheiate.
Comisia de aprovizionare In-
grijeste ca materialele receptio-
nate sa fie date In primirea de-
legatuluj detinätor, care va sem-
na In procesul-verbal de primi-
Inregistrarea materialelor
www.digibuc.ro
receptionate, arätandu-se numä-
rul de ordine al Inregistrarii i
capitolul.
d) Insdrcinatul administrativ
15. Functiunea de Insarcinat
administrativ la navele coman-
date de un ofiter superior, este
Indeplinitä de catre un ofiter de
administratie, iar In lipsa aces-
tuia, precum si la celelalte nave,
este Indeplinitä de catre unul
din cei mai vechi ofiteri aflati
la bord, care urmeaza dupä se-
cund.
Instalarea Insärcinatului ad-
ministrativ In functiune se face
prin ordin dat de comandantul
navel, care are datoria de a cere
prin autoritätile superioare ad-
ministrative, confirmarea aces-
tei numiri prin decizie ministe-
rialä.
La numirea In functiune, nava
tnainteaza comandamentului su-
perior de care apartine, copie de
pe orclinul de instalare, precum
un exemplar original din pro-
cesul-verbal de luarea In pri-
mire a serviciului.
Desarcinarea se face In ace-
lasi mod.
A tributiuni
16. a) Insarcinatul admini-
strativ redacteaza si contrasem-
neaza coresponclenta admini-
strativa a navei;
b) Este depozitarul tuturor re-
gistrelor si scriptelor de conta-
bilitate si a sigiliilor navel;
c) Tine registrul de admini-
stratie, subsistenta si al mate-
rialelor consumabile, intocmeste
toate actele de contabilitate, prin
care se constata drepturi de
bani si materiale ale oamenilor
navei;
d) Primeste din casa bordului
pe Ina de, report, sumele nece-
sere pentru plata solclei si hrana
trupei, drepturile oamenilor si
costul materialelor cumparate,
 25 Mai 1936
le pläteste celor in drept, in
schimbul actelor legale;
e) Subscrie rec. de primirea
materialelor dela magazine Sta-
tului, le inregistreaza in scrip-
tele navei si le ininagazineazä
la navá, chiar in ziva primirii
lor;
f) Subscrie recipisele de pri-
mirea tuturor sumelor destinate
navei $i varsa sumele primite
chiar in aceeasi zi in casa bor7
dului;
g) la la timp mäsurile tre-
buincioase spre a asigura buna
intretinere a tuturor materip,le-
lor, efectelor i obiectelor la
nava, aflate in pastrarea sa;
h) Are in primirea sa intregul
echipament aflat asupra came-
nilor, care compun echipajul
ia toate masurile pentru buna
intretinere si a asigurarii exi-
stentei lui;
i) Cumpará din comert in ur-
ma aprobarii comandantului
orice subsistente destinate pen-
tru hrana trupei;
i) Tine registrul de admini-
stratie, contabilitatea materiale-
lor de miscare i consumatii, ce
s'au primit de sefii de speciali-
tate.
Este secretarul comisiei de .a-
provizionare.
Precla sefilor de servicii inven-
tarele partiale.
Responsabilitatea insdrcinatului
administrativ
17. Insärcinatul administra-
tiv este rdspunzator civilmente
supus penalitätilor prevazute
de codul justitiei militare si L.
C. P.M in calitate de cohtabil
i) A se vedea Codul justitiei mi-
litare, din 24 Mai 1881, la pag.
1063, voL I, preeum i Legea eon-
tabilitatii publice, din 31 Iulie 1929,
la pag. 783, vol. XVII, cu mod. 24
Decemvrie 1932, la pag. 871, vol.
XX.
www.digibuc.ro
777
mânuitor de fonduri si materi-
ale publice:
a) De toate actele ce a intoc-
mit, de orice neregularitati in
scripte, greseli si calcule, indoite
intrebuintari, incarcari i falsi-
ficari in scripte;
b) De fondurile bänesti ce ar
primi, de modul cum le-a titre-
buintat si de predarea lor la
destinatie;
c) De värsarea la casa bordu-
lui chiar in ziva primirii a su-
melor destinate navei;
d) De existenta, in orice mo-
ment a sumelor i aconturilor
ce a primit din casa bordului;
e) De toate degradärile, stri-
cäciunile si lipsurile de orice fel
de efecte, obiecte i materiale a-
flate In primirea sa si care s'ar
constata cg, provin din rea con-
servare sau din neglijentä;
f) De consumatiile sau distri-
butiile neautorizate;
g) De stricäciunile i pierde-
rile nedeclarate si necontestate
la timp;
h) De orice neglijente si orice
abuzuri s'ar constata in exerci-
tiul funetiunii sale;
i) De exactitatea efectelor a-
flate asupra trupei si inscrise In
inventarul oamenilor i in foaia
matricola respectivd, precum
de buna pästrare i intrebuin-
buintare de catre oameni, a e-
fectelor bor.
e) Ofiterii sefi de servicii de
specialitate
(Atributiuni i responsabilität'i)
18. Personalul si materialele
navelor sunt repartizate si in-
trebuintate la diferite servicii,
clupa cum urmeaza:
1. Manevre, matelotaj.
2. Navigatie.
3. Artilerie.
4. Torpile, electricitate, T. F.
S., mine, grenade, gonio si dra-
gaj.
5. Detalii.
778 25 Mat 1936
6. Drenajul.
7. Siguranta.
8. Infanterie si corpurile de
debarcare.
9. Masini.
10. Administratie, sj
11. Serviciul sanitar.
Ofiterii sefi de servicii de spe-
cialitate i cei subalterni, mai-
strij i echipajul sunt Imp'ärtiti
pe diferitele servicii mai sus-
mentionate.
Când nuraärul ofiterilor lm-
barcati este redus, se poate ca
un ofiter s6, aib6, In primire mai
multe servicii.
Instalarea In functiune a se-
filor de servicii de specialitate,
se face prin ordin scris dat de
comandantul navel.
La intrarea In functiune, nava
fnainteaz6, comandamentului su-
perior de care apartine, copie
de pe ordinul de instalare, pre-
cum si un exemplar original de
luare In primire a serviciului.
Desärcinarea din serviciu se
face In acelasi mod.
Ofiterii sefi de serviciu de spe-
cialitate primesc cu proces-ver-
bal i dup6, inventare partiale,
obieetele de inventar ale specia-
litätii respective. fiind conside-
rati mânuitori de materiale.
Au In primire aeeste obiecte,
pe care le pästreaz6, si le Intre-
tine In bun6, stare.
Ei tin la curent inventarele
partiale de materiale aflate la
serviciul lor, controlând at mai
des ca ele sä corespund6, Intoc-
mai cu inventarul general tinut
de at,re secundul navel.
Primirile si viIrsarile de o-
biecte de inventar se fac prin
Insärcinatul administrativ, pe
baz6, de acte legale, verificate de
secund i aprobate de coman-
dant.
Propun comandantului pro-
curarea celor trebuincioase pen-
tru Intretinerea materialului de
specialitate al navei.
Intocmesc lunar situatii de
www.digibuc.ro
materiale consumate, aflate In
primirea lor si de cela uzate sau
reformate, pentru a fi prezen-
tate inspectorilor de specialitate.
SLIM direct responsabili pecu-
niar si penal de orice lipsuri de
materiale, din cele ce au in pri-
mire, asupra serviciului respec-
tiv si care n'au fost constatate
la timp pentru a se stabili räs-
punderile.
Sunt responsabili de asemenea
Irnpreun6, cu Insärcinatul admi-
nistrativ, de existenta
tinerea echipamentului oameni-
lor de trupd, aflati In serviciul
lor.
Sefii de specialitate sunt aju-
tati de unul sau de mai multi
maistri, cgrora pe baza aprobd-
rii comandantului navei, le pot
Incredinta cu inventare, parte
din materialul de specialitate.
Acesti maistri devin si ei mâ-
nuitori de materiale, responsa-
bili, conform legii contabilitätii
publice.
Sefii de specialitate prevM o-
dat,N, pe lunä tot materialul ce
au In primire. Semhaleaz5, prin
rapoarte scrise degradärile sau
lipsurile provenite din negli-
jentä, forth' majora, uz, etc.
La Inlocuirea unui maistru,
detingtorul de materiale aparti-
nand serviciilor, sefi de servicii
controleaz6, si asistä la predarea
$i primirea materialului, pentru
a se asigura dacI inventarele
corespund si daa au fost bine
pástrate.
19. Pentru fiecare serviciu,
comandantul clestinä maistrii de
specialitate, care sä primeased
raspund6, de parte din ma-
terialele apartinând fiearui ser-
viciu.
Acestia au In paza lor directä,
materialul primit, având dato-
ria s6,4 pastreze Intretin6,
In bun6, stare.
Maistrii destinati de coman-
dant sä primeasa, parte din ma-
teriale, sunt räspunzätori pecu-
 25 Mal 1936
niar, disciplinar *i penal de pier-
derile *i. lipsurile constatate ce
nu le-au semnalat la timp sau
nu le pot justifica cu acte legale.
20. La navele uncle maistrii
indeplinesc functia de *efi de
servicii, in lipsä de ofiteri, ei au
acelea*i indatoriri *i räspunderi
ca *i ofiterii *efi de specialitate.
CAPITOLUL JI
Adrninisfrolia fondurilor
21. Comandantul navei Os-
treazä *i. este rdspunator de
fondurile ce i se pun la dispo-
zitie.
Soldele ofiterilor, mai*trilor,
reangajatilor si functionarilor
civili se plätesc prin casieriile
unittitilor dela uscat uncle sunt
alocati, dupä *tatele nominale
intocmite de casierit respectivi.
Retinerile din solda ofiterilor,
maistrilor, reangajatilor qi func-
tionarilor civili, se fac de unitä-
tile respective care fac plata.
22. Indemnitatea de imbar-
care cuvenitä personalului na-
vel se cere cu *tat nominal In-
tocmit *i certificat de Insärci-
natul administrativ, verificat de
secund *i. vizat de comandant.
State le se trimet unitätii ges-
tionare pentru Indeplinirea for-
malitätilor de ordonantare*i In-
casare dela administratia finan-
ciarà.
Plata indemnitätii de Imbar-
care cuvenitä ofiterilor, maistri-
lor **I reangajatilor se va face de
cutre casierul unitätii gestio-
nare. In mAna celor in drept.
Mat indemnitatea de imbar-
care cuvenitä trupei In termen,
eta si cheltuielile navei, se vor
primi de cätre insárcinatul ad-
ministrativ contra recipisä, re-
gulamentard, dela corpul care
gestioneaa
Indemnitatea este rezervatä
exclusiv pentru imbundtátirea
hranei oamenilor, fn care scop
ea va fi trecutä in livretul de
www.digibuc.ro
779
ordinar la venituri, impreund cu
alocatia zilnia baneascá de
hrana respectiva.
Asupra indemnitätii de fm-
barcare cuvenitá ofiterilor, mai-
*trilor, reangajatilor si functio-
narilor civili, se va aplica o re-
tinere de 3 la sutá din care 1/3
va forma un fond pentru fnlo-
cuirea veselei stricatä din fort&
majorá sau uzatä; iar data
treimi va servi pentru plata pri-
melor, ordonantelor *i bucAta-
rilor respectivi.
Justificarea tntrebuintárii a-
cestui fond se va face odatá cu
celelalte justificäri prezentate
spre centralizare unitätii gestio-
nare dela uscat *i va fi inscrisä
in rubrici separate in conturile
respective.
23. So lda si hrana oamenilor
la bord se pläte*te de coman-
dant, prin insärcinatul admini-
strativ, la Incasarea drepturilor
dung foile de zile numerics si
statele de plata furnisorilor.
Justificarea plätii soldel oa-
menilor se face prin registrul
de administratie al navel, uncle
semneazá fiecare de primire.
Justificarea pat-4 hranet tru-
pel la furnisori se face prin sta-
tele nominale, facturi si conturi
diverse, dupá principille stabi-
lite de legea contabilitätii pu-
blice. 1).
24. Lichidarea hranei oame-
nilor imbarcati se va face ast-
fel:
Fiecare navä pentru efectivul
au va tine un livret de ordinar,
ce va cuprinde veniturile *I chel-
tuielile respective dupá alocatiile
si tarifele In vigoare *i. care se
va lichida lunar.
Excedentele de venituri sau
cheltuieli, rezultate la finele lu-
nii se reporteazä in luna vii-
1) A se vedea Legea contabiliti-
tii publice, din 31 Iulie 1929, la pag.
783, vol. XVII, cu mod. 24 Decem-
vrie 1932, pag. 871, vol. XX.
780 25 Mai 1936
toare pand la 31 Martie ale anu-
lui, cand excedentele de venituri
nu se mai reporteazd, iar cele
de cheltuieli, in cazul cand ele
se vor produce, se vor imputa
comandantului navei, care con-
form regulamentului de fata este
rdsponsabil de justa intrebuin-
tare a fondurilor ce i se incre-
dinteazd.
25. Comandantul navei, In li-
mita veniturilor livretului si a
imbarcdrii respective, hotäräste,
atat suplimentul de painea oa-
menilor cdrora nu le-ar ajunge
ratia regulamentard, cat si ra-
tia de vin fochistilor, care In
curs de 12 ore continuu räman
In serviciu o duratä mai raare
de 4 ore.
26. Aconturile incredintate
navelor nu pot fi intrebuintate
cleat pentru acoperirea chel-
tuielilor In scopul pentru care
au fost date, fiind cu totul o-
pritä schimbarea de destinatie
a fondurilor sau anticiparea
cheltuielilor pentru acoperirea
altor nevoi.
Acontul aflat asupra navelor
se justified la 15 Martie al fie-
cdrui an.
Reinoirea pentru anul viitor
se va face dui:a posibilitäìle fi-
nanciare puse la dispozitie de
cdtre autoritätile superioare.
La desarmarea navei, acontul
se varsä si se lichideazd, inte-
gral fatä de unitatea creditoare.
27. Comandantul navei tine
un carnet de casä in care trece
toate sumele prhnite i toate su-
mele plätite prin secund si in-
säreinatul administrativ din su-
mele aflate asupra bordului, a-
rätând j destinatia fiecdruia.
Primitorul semneazä In drept si
rämâne rdspunator pânä la
rambursare sau prezentare de
acte justificative a intrebuintä-
rii sumei primite.
28. Pentru imbarcati, muta-
tiile care dau loc la variatia
soldei, vor fi sprijinite prin bi-
www.digibuc.ro
letele de concedii, biletele de in-
trare si iesire din spital sau in-
firmerie, prin simpla mutatie
pentru cei imbarcati, debarcati,
detasati, inchisi in Inchisoarea
garnizoanei; prin procese-verbale
pentru cei morti, intoarceri din
dezertare, din captivitate, prin
mentiunea ordinului de zi al au-
toritätii superioare, pentru ina-
inthri, Imbarcdri sau debarcdri
de ofiteri.
29. Fondurile puse la dispozi-
tia sub form& de avails
pentru intretinerea lor, a oame-
nilor, pentru furnituri de cance-
larie, reparatia echipamentului,
etc., se cheltuiesc dupd, aproba-
rea comandantului respectiv si
cu respectarea legii contabilitä-
publice, fäcându-se justifica-
rea cu acte legale cätre unitatea
gestionarä In termenul ce se va
fixa prin diferite ordine.
Sumele se repartizeazd nave-
lor pentru satisfacerea nevoilor
de mai sus, In mdsura alocatii-
lor bugetare anuale.
CAPITOLUL IH
Administrarea materialelor
30. Aprovizionarea tuturor
materialelor si a combustibilu-
lui de care are nevoie marina,
se face de &are Inspectoratul
General al Marinei, potrivit L.
C. P. a Statului i regulamente-
lor speciale.
Aprobärile se dau de minister
prin Directia marinei in tot ce
priveste materialele i echipa-
mentul In general, precum
combustibilul pentru
pentru hrand i rufe.
Comisia de aprovizionare
receptie este numità de Coman-
dantul Marinei i formatá din
ofiteri de marinä, ofiteri ingi-
neri sau mecanici i un ofiter
de intendentä.
Materialele de tot felul, efec-
tele, obiectele si echipamentul
de toate categoriile, precum
 25 Mai 1936
obiectele de subsistentg necesare
navelor se procure. astfel:
a) Echipamentul prin unità-
tile de care apartine;
b) Materialele de miscare si
intretinere se primesc din depo-
zitele de materiale ale marinei
sau se procurg direct din co-
mert, din fondurile alocate in
acest scop, atunci când din a-
numite cauze nu se poate face o
aprovizionare normalg, dupe, a-
probärile Directiei marinei;
c) Subsistente, prin unitätile
de care depind administrativ na-
vele sau dela furnisorii desem-
nati de autoritatea superioarg.
Primirea materialelor, subsis-
tentelor, obiectelor de inventar,
etc., se face pe bazg de recipise
model 487/5.078.
Echipamentul necesar oame-
nilor se distribue prin compg-
niile respective, inscriindu-se in
inventare formate In dublu e-
xemplar si semnate de parti.
Conservarea materialelor
31. Materialele de tot felul,
efectele i obiectele echipamen-
tului de toate categoriile, pre-
cum si subzistentele aflate asu-
pra navelor se pastreaze dupe.'
cum urmeazd:
a) Materialele si subzistentele
din depozitele navei, prin ingri-
jirea sefilor de specialitate, care
le au in primire, sub suprave-
gherea i controlul direct al se-
filor de servicii, secundului si
a comandantului respectiv;
b) Obiectele de inventar de ea-
tre sefij de servicii, sub supra-
vegherea i controlul secundu-
lui i comandantului respectiv;
c) Echipamentul de toate ca-
tegoriile aflat asupra oamenilor
este Ingrijit i pgstrat de cgtre
acestia cu mijloacele ce li se pun
la dispozitie, prin Ingrijirea In-
sgrcinatului administrativ si
sub supravegherea si controlul
direct al tuturor sefilor ierar-
www.digibuc.ro
781
hici sub a cgror comandd se gg-
sesc.
32. Echiparea oamenilor cu
efectele necesare se face prin
compgniile respective, cu:
1. Un rand de efecte de imbrá-
cgminte, garniture, de cazarmg,
compus din 1 bonet, o pereche
pantaloni, o cgmasg flanelg
o pereche cgpute de inalta-
minte.
In livretul marinarului, in
dreptul efectelor, se scrie in co-
loana I-a, bune.
2. Un rând de efecte noi, de
serviciu, compus din bonetg,
manta, bluzg, flanelg, pantaloni
de postav, guler de maring, doug
coafe, panglicile necesare i o
pereche incAltdminte.
In livret se inscriu in coloana
I-a aceste efecte, cu data distri-
butiei.
3. Un rând de efecte, mic echi-
pament, compus din doug tri-
couri de bumbac, doug cgingsi,
doug ismene, cloud prosoape, 2
perechi ciorapi, doug peril
In livret se inscriu aceste e-
fecte In coloana I-a, cu data
distributiei.
4. Efectele diverse, compuse
din o pgturg de lâng, un sac e-
fecte, o caná, o gamelg, un cu-
tit, o furculitá si o lingurg.
Hamacele $i saltelele fac parte
din inventarul navelor asupra
cgrora sunt inregistrate.
33. Efectele ce s'au dat si s'au
Inscris astf el In livret, rgmân a-
supra omului In tOt timpul cât
se va gäsi sub arme, fiind dator
a le pästra in cele mai bune
conditiuni si a le prezenta in-
spectiilor sefilor ierarhici pre-
vgzuti in prezentul regulament.
Efectele cu care sunt echipati
oamenii, sunt proprietatea Sta-
tului i destinate a le servi ca
imbräcgminte.
Echipamentul de toate cate-
goriile, aflat asupra oamenilor
deIa nave, trebue inscris la ca-
pitolul respectiv, in tegistrul de
782 25 Mai 1936
administratie al navei, de catre
insärcinatul administrativ care
dd seama companiei respective
de toate inscrierile fIcute.
C) Pierderi de materiale
34. Materialele, efectele si o-
biectele de orice categorie, pre-
cum si productele, se pot pierde
sau strica din fortä major& sau
neglijenta.
Cauzele de for% majora sunt:
a) Furt prin spargere;
b) Furt prin disparitia deten-
torilor;
c) Capturarea sau distrugerea
de cdtre inamic;
d) Incendiu;
e) Inundatii;
f) Pierderi sau degradäri In
serviciul comandat sau pe câm-
pul de luptä;
Cazuri fortuite In transpor-
turi pe uscat saa in aer;
h) Arderea efectelor In cazuri
de boll contagioase;
i) Alterarea sau descompune-
rea chimicA din cauza unei pe-
rioacle lungi de conservare sau
vechime de fabricatie a pull3erii
explozibililor;
j) Abordajul, când rupându-se
mandarul, efectele sunt arun-
cate In apà;
k) Inecarea sau pierderea na-
vei.
35. Cauzele enumärate la art.
34, ca sä poatä fi admisibile In
favoarea celor insarcinati cu
pästrarea efectelor, materialelor
etc., trebuesc raportate imediat,
dupä Intâmplarea faptului, arà-
tând In care ele
s'au produs.
Neraportarea la timp, atrage
dela sine, pe lângà responsabi-
litatea pecuniara si pedeapsä
disciplinarä.
In toate cazurile preväzute de
art. precedent, cercetärile se fac
de atre secundul navel, prin
lncheiere de procese-verbale,
care, dupg ce se vor supune co-
mandantului pentru a-si da avi-
www.digibuc.ro
zul, se inainteazd Inspectoratu-
lui General al Marinei, pe cale
ierarhica, pentru aprobare.
36. Pentru orice pierderi sau
degraddri a materialelor, ina-
inte de termen, altfel deal din
cauzele preväzute de art. 34, oa-
menii sunt räspunzdtori si se
vor lua imediat mäsuri pentru
imputare in contul personal al
acelui vinovat.
37. Efectele pierdute sau de-
gradate inainte de termen, se
imputä pe valoarea corespunzä-
toare timpului, cat ele ar mai
fi trebuit sä serveascä.
Calculul se face pe luna In-
treagä, fractiunile de lura soco-
tindu-se luni intregi, inmultin-
du-se numärul lunilor cu cota,,
ce rezultà din Impärtirea valo-
rii efectului la timpul ce mai a-
vea de servit.
38. Pentru toate efectele, ce
vor fi lipsä sau degradate, Ina-
inte de termen se va face de a-
semenea buletin de imputatie,
dupd aceleasi norme.
39. Toate operatiunile de im-
putatie de efecte sunt trecute de
companiile ce echipeazä oame-
nii la rubrica respectivá din li-
vret i foaia matricolä, cu care
ocazie se intocmeste buletinul
de imputatie, care se semneazá:
a) Pentru efectele imputate,
oamenilor, de acestia si de in-
sarcinatul administrativ;
b) Pentru efectele imputate ce-
lorlalti agenti, de acestia, de co-
mandantul superior.
Actele Incheiate sunt supuse
verificärii ofiterului de inten-
den% i aprobeirii Comandantu-
lui Diviziei respective.
Oclatá cu intocmirea buletinu-
lui se inscriu, In registrul spe-
cial al ofiterului cu imbräcä-
mintea, lucrárile intocmite si re-
zultatul aprobärilor.
Urmárirea sumelor de bani
imputate se face prin casierii
corpurilor, cArora apartin na,-)
 25 Mai 1936
vele din punct de vedere admi-
nistrativ.
40. Suma imputatä va fi pH,-
titä de oameni, fie din banii lor
proprii, fie din sumele ce li se
cuvin, când sunt trimisi la
muncd.
Asemenea sume nu vor putea
fi retinute din solde.
Suma se trimite oficial cor-
pului respectiv, impreund cu bu-
letinul de imputatie, Intocmit,
verificat si aprobat de coman-
dantul diviziei, pentru a se re-
completa efectele imputate.
Efectele degradate, ce trebuesc
Inlocuite se retrag dela oameni
si se varsd comphniilor respec-
tive.
41. Sumele obtinute din im-
putatii se vor Inregistra In ges-
tiunea corpurilor si värsa la
Stat, la articolele bugetare fi-
xate prin instructiunile anuale.
42. Sub niciun cuvânt nu se
poate retrage vreun efect din
cele ce figureazd asupra omu-
Iui.
Nu este permis nici a se schim-
ba efectele Intre oameni sau a
se Ingdclui ca ei sd, si le Impru-
mute.
Garnitura de serviciu datá la
tncorporare nu se poate inlocui
sau schimba decal la Implinirea
termenului de serviciu.
Garnitura de cazarml se In-
locueste oridecâteori se degra-
deazä.
Micul echipament se Inlocu-
este la Implinirea termenului de
serviciu sau chiar Inainte de a-
cest termen, In caz de degra-
dare.
Inlocuirea se face numai de
&Ore compäniile respective si
numai dându-se In schimb alte
efecte, din cele primite din ma-
gazia corpului cu bon regula-
mentar.
Compania Inscrie In livretul
marinarului si. In foaia matri-
cold, data punerii In serviciu a-
efectului, la coloana II-a, III-a si
www.digibuc.ro
783
a IV-a, dupd ordinea distribu-
tiej si anuleazd, printrio linie In-
scrierile anterioare pentru efec-
tele retrase, autând ca asupra
omului M. nu rániând cleat e-
fectele anume arätate in livret.
Pentru efectele de cazarnad
bune si reparate, ce se Inlocuesc
cu altele aflate In aceeasi stare,
nu se face nicio formalitate
scrisd.
43. Nu este pernais ca omul
sd, aibd, asupra sa alte efecte
decal cele prescrise In prezentul
regulament si nici sd i se retragd
vreun efect, chiar degradat, de-
cat dacä i se cld, altul bun in
schimb.
44. Efectele de cazarnad se In-
trebuinteazä In interioruf cazdr-
mei sau pe bordul vasului, la
instructie, corvezi etc.
45. Garnitura de serviciu se
Intrebuinteazd la inspectii, pa-
räzi, iesiri In oras, serviciu co-
mandat si se pästreazd In sacul
de efecte, asezate In cdsutä la
nave sau la companie.
CAPITOLUL IV
Popofele
46. Când numärul ofiterilor
care iau masa la bord, permite
tinerea unei popote, ea trebue ad
ia fiintd, sub directa suprave-
ghere si conducere a unui ofiter
care va fi numit de comandan-
tul navel.
Ofiterul popotar va fi schim-
bat la cel putin cloud luni si
poate fi numit din nou prin ro-
tatie.
Scopul popotei este de a oferi
ofiterilor masá suficientá si con-
venabild, care aá cadreze ell
demnitatea lor si pe un pret cat
mai redus, luându-se de bazá
solda celui mai mic In grad.
Controlul gestiunii bánesti si
In materii a popotei va fi fäcut,
de un comitet, compus dintr'un
presedinte si doi membri care.
iau masa la popota navei,
784 25 Mai 1936
Presedintele va fi de drept o-
fiterul cel mai vechiu in grad
din cei care iau masa la popotä,
ceilalti doi membri vor fi nu-
miti de comandant.
Personalul inferior necesar po-
potei va fi ales din personalul
de serviciu al navei.
Comitetul popotei
Presedintele i membrii din
comitet nu vor avea dreptul la
niciun fel de indemnitate, func-
tiunile lor fiind onorifice.
Dispozitiunile privitoare la bu-
nul mers al popotei vor fi date
de cátre Comitetul popotei, care
va fi convocat de presedinte,
orideckteori nevoia va cere
cel putin odatá pe lund.
Orele de convocare se vor a-
lege astfel, ca membrii sä nu fie
sustrasi dela serviciul lor.
Orice membru din comitet are
dreptul sá controleze inopinat
preturile de pe piatä, mersul
serviciului popotei si dacá ho-
täririle comitetului au fost a-
duse la indeplinire de cei in
drept.
Comitetul rezolvd toate recla-
matiile ofiterilor facute pe re-
gistrul de reclamatiuni.
Comitetul controleaza si veri-
ficá gestiunea ofiterului popo-
tar, ramânând pecuniar si per-
sonal responsabil cu ofiterul po-
potar pentru toate neregulile
constatate in gestiunea acestuia
pentru neachitarea sumelor
cuvenite furnisorilor.
47. Ofiterul popotar aprovi-
zioneazá popota zilnic sau pe
timp mai indelungat dup'd dis-
ptaitiunile luate de comitet.
Tine un livret de hraná dupg
modelul livretului de ordinar al
trupei si-1 prezinta zilnic spre
verificare unui membru delegat
din comitet, impreung cu lista
de rafinari pentru ziva urma-
toare.
Actele justificative de plata
www.digibuc.ro
furnisorilor se anexeazd la li-
vretul de hranä.
Supravegheazá si are ráspun-
derea disciplinara a personalu-
lui de serviciu al popotei, ve-
ghind ca serviciul s5, se indepli-
neascd in cele mai bune condi-
tiuni.
Executá imediat toate dispozi-
tiunile luate de comitet, la ale
cdrui sedinte este obligat a lua
parte.
Ofiterul popotar fiind un ges-
tionar de fapt, este ráspunzator
de orice neorândueli constatate
in gestiunea sa, iar responsabi-
litatea se constatä si se stabi-
leste prin aceleasi formalitáti
conform acelorasi prescriptiuni,
ca i pentru gestionarii Statu-
lui.
48. Popota maistrilor functio-
neazá dupg, aceleasi norme, nu-
mindu-se dintre ei popotarul
comitetul.
49. Comandantul i secundul
navei au dreptul a controla si a
da oricând directive, In legáturá
cu functionarea popotelor si li-
chidarea cheltuielilor respective.
50. In caz când popotele se
dau in antreprizá la particulari,
cetáteni români, se stabileste
prin contractul i caietul de sar-
cini, semnate de ambele párti,
conditiunile de platá si felul
meselor ce trebuesc servite in
raport cu anotimpul si pretul
miilociu al pietei.
Controlul acestor popote si
sanctiunile ce trebuesc aplicate
In caz de abateri, se vor speci-
fica in caietul de sarcini si in
contract.
51. Registrele si imprimatele,
ce se tin de nave, sunt:
Jurnalul navel de incerc-ári Si
experientä;
Registrul de predare i pri-
mire al navei sau unitátii;
Statul nominal de plata Ina-
barcArilor;
Registrul de roluri;
Jurnalul de bord;
 26 Mai 1936
Foile matricole st de pedepse
ale echipajului;
Registre de procese-verbale;
Livretul de ordinar;
Registrul de recipise model
487/5.078;
Inventarul de efecte al oame-
nilor;
Situatii de efectiv;
Carnet de facturi pentru cum-
päräturi din comert, când nu se
gäsesc conturi;
Registrul de administratie;
Condica de expeditie a hâr-
tiilor;
Jurnalul de masini;
Situatii de materiale, consu-
mate la masini;
Registrul inventar, si
Situatia de consumatia mate-
rialelor Intrebuintate la apara-
tele motoare.
DEC R ET
yentru organizarea Ministerului Luca-
rilor Publice si al Comunicatillor
DIN 26 MAI 1936 1)
TITLUL I
Atributfile generale
ale Ministerului Lucririlor Publice
si al Comunicatiilor
1. Ministerul Lucrärilor Pu-
blice si al Comunicatiilor este
organul suprem, de care de-
pinde executarea tuturor
rilor de interes public, precum
1) Aeest Deeret regal sub Nr. 1071
din 1936, dat in temeiul art. 7 din
Deeret-lege pentru ierarhizarea fune-
tiunilor i organizarea serviefilor In
administratiile publiee, din 13 No-
emvrie 1934, (pag. 747, vol. XXII),
s 'a publieat in Monitoral Oficial, p.
Nr. 119 din 26 Mai 1936.
El inloeueste Deeret Nr. 2471/935,
publicat in Monitorul Oficial din .9
Ianuarie 1936, pentru org. Ministe-
rului Luerärilor Publice si al Coruu-
nicatilior, becret care nu a'a aplicat.
C. Hamangiu, vol. XXIV. 50.
www.digibuc.ro
785
si buna functionare a comunica-
tiilor.
2. Ministerul Lucrrilor Pu-
Mice si al Comunicatiilor are In
atributiile sale urrnaoarele:
Numirea, avansarea, revoca-
rea i disciplina tuturor ingi-
nerilor si conductorilor din ad-
ministratia centralä i exteri-
oril a departamentului, precum
si a Intregulut personal admi-
nistrativ depinzând de Ministe-
rul Lucrärilor Publice si al Co-
municatiilor;
Exercitarea drepturilor prevä-
zute In legea privitoare la Re-
gia Autonoma a Cäilor Ferate
Române";
Proiectarea, constructia, Intre-
tillerea i modernizarea tuturor
ailor de comunicatii de interes
national (drumuri, &di ferate,
poduri etc.);
Infiintarea si Intretinerea mij-
loacelor de transport pentru pu-
blic si märfuri (transporturi pe
cAile ferate, pe drumurile na-
tionale, pe apä), i transmisiu-
nea gândirii prin postä, telegraf,
telefon sau telecomunicatii;
Studiul, proiectarea si execu-
tarea lucrärilor de amenajare a
cursurilor de ape, in interes ge-
neral si a apelor navigabile
flotabile;
Stabilirea conditiunilor de In-
fiintare si de expIoatare a tutu-
ror folosintelor de apá si a lu-
crarilor de amenajare a apeIor,
Este prima organizare a aeestui
Minister, in intregul lui de azi. Pen-
tru Ministerul Comunicatillor a mai
fost deeretatä o organizare de scurf&
duratä, prin Regulamentul din 26
Lillie 1920, care insii s'a abrogat la
14 Aprilie 1922, färi a se inloeui cu.
o altä organizare piná mum; iar
Ministerul Luerdrilor Publiee n 'a
ayut nici atâta parte, funetionând
(Wpá legile bugetare anuale, dela de-
tasarea lui dia Ministeral Agricul-
turii, in 1872 si pânâ in prezent.
786 26 Mai 1936
In conformitate cu
legii apelor; 2).
Proiectarea i executarea cld-
dirilor serviciilor puMice;
Controlul j indrumarea
tehnice a tuturor admi-
nistratiilor publice (examinarea
si aprobarea din punct de vedere
tehnic a proiectelor de construe-
-0.i, refaceri sau reparatii si e-
ventual executarea lor unde nu
exist& mijloacele tehnice nece-
sare). Stabilirea normelor privi-
toare la urbanism si edilitate
controlul studiilor si lucrdrilor;
Examinarea proiectelor de con-
strue-VI de edi ferate de interes
. particular, supravegherea con-
structiilor acestor linii i contro-
lul expIoatdrii lor;
Organizarea, intretinerea si su-
pravegherea invätämântului teh-
nic mediu si inferior.
3. Ministrul lucrdrilor publice
5i al comunicatiilor este seful
tuturor serviciilor cu caracter
administrativ i tehnic ale de-
partamentului sdu;
El exercitd, j toate atributiile
ce-i sunt date prin diferite legi
speciale;
El poate da-delegatii pentru a-
numite lucrdri, atat, directorilor
din administratia eentrald, cat
si celor din administratia exte-
rioard. Delegatiile se dau de ca-
tre ministru prin decizii care se
publicd, in Monitorul Oficial; re-
vocarea lor se face In acelasi
mod.
4. Ministrul poate fi ajutat In
conducerea administratiei gene-
rale a departamentului sdu de
un subsecretar de Stat.
Atributiile subsecretarulul de
Stat se stabilesc, fie prin decre-
tul regal de numire, fie prin de-
cizie
2) A se vedea Legea pentru regi-
mul apelor, din 27 Iunie 1924, la
pag. 691, vol. XIXII, eu mod. 28
Aprilie 1926 e 27 mulie 1934, pag.
560, vol. XXII.
www.digibuc.ro
5. Ministrul este ajutat de un
secretar general.
In functia de secretar general
poate fi numit i unul din ingi-
nerii inspectori generali sau di-
rectori din Ministerul Lucrdri-
lor Publice si al Comunicatiilor
sau administratille dependinte.
In lipsa secretarului general
titular, ministrul poate insdr-
cina cu atributiile acestuia pa
vreunul din directorii ministeru-
lui, sau pe fiecare din directori
In parte pentru lucrdrile servi-
ciului ce conduce.
.TITLUL II
Organizarea Miniaterului
6. Ministerul Lucrdrilor Pu-
blice si al Comunicatiilor cu-
princle urmátoarele unitdti:
A. Organe centrale nerepar-
tizate pe directii:
1. Cabinetul ministrului.
2. Cabinetul secretarului ge-
neral.
3. Consiliul superior al corou-
nicatiilor.
4. Consiliul tehnic superior cu
directia lui.
5. Inspectoratul general de con-
trol.
6. Contenciosul central al Mi-
nisterului.
7. Serviciul central M. O. N. T.
8. Registratura generald;
B. Directii centrale:
1. Directia contabilitätij si a
personalului.
2. Directia apelor.
3. Directia tehnicd, de lucrári
publice si comunicatii;
C. Directii generale si ad-
ministratii speciale
1. Directia generald a drumu-
rilor.
2. Directia generald a porturi-
lor si callor de comunicatie pe
apd, (P. C. A.).
 25 Mai 1936
3. Directia general& a postelor,
telegrafelor si telefoanelor (P.
T. T.).
4. Directia general& pentru o-
crotirea i ajutorarea persona-
lului C. F. R. (O. A. P. C. F. R.).
5. Regia Autonomá a Cailor
Ferate Ron:Lane (C. F. R.).
CAPITOLUL I
Organe cenfrale nereparfizafe
pe directii
Sectia I
Diverse organe
7. Atributiile cabinetelor sunt:
a) Primirea corespondentii si
cererilor adresate personal titu-
larilor cabinetelor pe Iângl. care
functioneazä;
b) Tinerea In evident& a lu-
crarilor ministrului sau secre-
tarului general.
8. Cabinetele se compun din-
tr'un sef de cabinet bugetar
unul sau mai multi functionari
detasati In mdsura necesitätilor
dela administratiile ce fac parte
din minister, precum i câte un
dactilograf.
9. Consiliul superior consul-
tativ al comunicatiilor se corn-
pune si are atributiile stabilite
prin legea lui de organizare 2).
10. Inspectoratul general de
control are:
Un numär de 3 inspectori ge-
nerali, care stau la dispozitia
direct& a ministrului sau a se-
cretarului general, pentru ins-
pectie, anchete sau insärcinäri
speciale.
Pe lângä inspectorat functio-
neazä un dactilograf detasat de
la unul din serviciile ministeru-
lui.
11. Serviciul central M. O. N.
T. coordeneazä lucrärile respec-
2) A se vedea Legea Consiliului
superior al comunieatiilor, din 19
Lmie 1925, la pag. 1059, volumul
XIIIXIV.
www.digibuc.ro
787
tive ale serviciilor si birourilor
mobilizärii, organizärei nati-
unei si teritoriului de pe langa
celelalte unitäti depinzând de a-
cest departament.
El este condus de un ofiter su-
perior delegat de Marele Stat Ma-
jor, si cuprinde urmätoarele bi-
rouri:
1. Biroul de mobilizare, apá-
rare pasivd, registraturd i ar-
hivä.
2. Biroul C. F. Et:, C. F. P. si
O. A. P., C. F. R.
3. Biroul drumuri.
4. Biroul P. C. A. (S. M. R., N.
F. R., Porturi i Hidraulica.)
Ape.
5. Biroul P. T. T. si S. A. R. T.
(Societatea de Telefoane).
12. Registratura general& are
ca atributii:
a) Primirea petitiilor, a acte-
lor si a corespondentei;
b) Repartizarea i tinerea In
evident& a petitiilor;
c) Repartizarea coresponden-
tei la directii;
d) Informarea particularilor
asupra rezultatului petitiilor in-
troduse;
e) Expedierea corespondentei.
13. Personalul diverselor or-,
gane nerepartizate este urmäto-
rul:
I. Cabineful minisfrului :
1 ef de cabinet.
II. Inspecforaful General de Control :
1 inginer inspector ge-
neral cl. I.
1 inspector general ad-
nistrativ.
1 inspector general fi-
nanciar.
III. Serviciul Central M. O. N. T. :
1 *ef de serviciu (prin
detasare dela alt ser-
viciu).
I. Biroul de mobilizare, apA-
788 26 Mai 1936
rare pasiva, registratura i ar-
hiva:
1 pef de birou.
1 impiegat.
1 dactilograf (detapat de
la alt serviciu).
2. Biroul C. F. R., C. F. P. pi
O. A. P., C. F. R.
1 ef de birou, inginer
(prin detapare dela C.
F. R.).
1 conductor ordinar (prin
detapare dela C. F. R.).
1 impiegat (prin detapare
dela O. A. P., C. F. R.).
3. Biroul drumurilor:
1 inginer (prin detapare
dela Directia generala
a drumurilor).
4. Biroul P. C. A. pi Ape:
1 inginer (prin detapare
dela P. C. A.).
5. Biroul P. T. T. pi S. A. R. T.:
1 oficiant superior (prin
detapare dela 13, T. T.).
IV. Regisfrafura generalci
1 ef de birou.
6 impiegati.
Recapifulare
1 inginer inspector ge-
neral cl. L
1 inspector general ad-
rainistr ativ.
1 inspector general fi-
nanciar.
1 pef de cabinet.
2 $efi de birou.
7 impiegati.
Total 13
Sectia H
Consiliul tehnic superior s)
14. Consiliul Tehnic Supe-
rior este organul care exami-
neaz i aprobä proiectele tutu-
3) A se vedea. Deeret-lege p. Con-
siliul tehnie superior, din 29 Deeem-
vrie 1918y la pag, 1192, vol. VIII.
www.digibuc.ro
ror lucrärilor publice ce se exe-
cutä de catre administratiile
Statului, judetelor, comunelor,
institutiile publice i. apezämin-
telor de utilitate publicd, puse
sub controlul Statului, §i. se pro-
nuntä asupra oricarei chestiuni
de ordin tehnic, ce i se supune
spre examinare de câtre auto-
ritätile mai sus mentionate.
15. Consiliul Tehnic Supe-
rior corespunde direct cu toate
autoritätile mentionate mai sus
pi are in atributiile sale:
1. Examinarea tuturor proiec-
telor de lucrári ce se intocmesc
sau se executä de cätre adminis-
tratiile mentionate mai sus, de-
päpind o anumitá valoare ará-
tatá in regulamentul de apli-
care al prezentului decret pen-
tru fiecare din aceste adminis-
tratii, ori care ar fi modul lor
de conducere i administrare
(case autonome, regii autono-
me, exploatári comerciale sau cu
ori care altä, denumire), cu ex-
ceptia lucrärilor de fortificatii
$i apárare nationalk a lucräri-
lor de purá specialitate silvicá
agricolk precum i a.provizio-
närilor de materiale de Intreti-
nere a poselelor i ailor ferate.
2. Examinarea proiectelor-tip,
de naturá arhitectonicä, pentru
executarea a diferite lucräri, ori
care ar fi valoarea bor.
3. Avizarea asupra programu-
lui general de utilizare rationalä
a izvoarelor de energie ale tárii.
4. Examinarea proiectelor in-
stalatiunilor hidraulice pi ter-
mice, a retelelor, a cererilor de
concesionare pi autorizare pen-
tru producerea, transportul pi
distributia energiei.
5. Avizarea asupra planului
general de amelioratiuni a re-
giuni inundabile a Dunárii, pre-
gum aprobarga Pyoiectelor de
lucräri ce urmeaa, a pe executa
 26 Mai 1936
in scopul de mai sus si in ca-
drul acelui plan general.
6. Examinarea normelor teh-
nice pentru executarea diferi-
telor lucräri, instalatiuni si fur-
nituri de materiale tehnice.
7. Stabilirea normelor si direc-
tivelor, servind de bazä la intoc-
mirea planurilor de sistemati-
zare, extensiune si infrumuse-
tare a comunelor j municipii-
lor, precum i examinarea si a-
probarea planurilor de sistema-
tizare.
8. Examinarea i solutionarea
tuturor chestiunilor tehnice ce-i
sunt deferite prin osebite legi
sau trimese lui direct de catre
titularul unui departament.
16. Toate administratiile men-
tionate la art. 14 sunt obligate
a supune examinärii i aprobä-
rii Consiliului Tehnic Superior
proiectele si toate chestiunile cu
caracter tebnic ardtate mai sus,
asa dupä cum se va detalia in
regulamentul de aplicare a de-
cretului de fatd.
Nicio lucrare din cele care in-
tee: in prevederile prezentului
decret nu poate fi angajatä si
nici lichidatä dacä proiectul ei
n'a fost aprobat de Consiliul Teh-
nic Superior.
17. Consiliul Tehnic Superior
examineaa, toate chestiunile spe_
cificate la art. 15, sub punctele
1-7 inclusiv, In urma trimete-
rii lor de cAtre autoritatea care
executä lucr area.
Chestiunile de sub punctul 8,
se iau in examinare numai in
urma trimeterii lor de atre ti-
tularul departamentului care
are sub conducerea, supraveghe-
rea j sub tutela lui autoritatea
care are nevoe de acel aviz.
Avizele date de Consiliul Teh-
nic Superior aprobate de minis-
ter, sunt obligatorii din momen-
tul comunicarii lor autoritätii
respective.
www.digibuc.ro
789
Chestiunile referitoare la a-
plicarea legii asupra Energiei
din 7 Iulie 1930, vor fi supuse a,
vizului Consiliului Tehnic Su-
perior de catre Ministerul In-
dustriei j Comertului, prin Di-
rectia Energiei, care va reflacta
si jurnalele respective, urmând
a le supune aprobärii Ministe-
rului Industriei i Comertului.4)
Aceste avize devin obligatorii
numai dupà, aceastä aprobare.
18. Din comisiunile de recep-
tie provizorie i definitivä a lu-
crärilor aprobate de Consiliul
Tehnic Superior, face parte si
un delegat al consiliului, in ca-
zul când s'a specificat aceasta
in jurnalul cu care 8'a avizat a-
supra lucrärii. De asemenea, in
cazul când autoritatea care a
executat lucrarea cere aceasta,
Consiliul poate trimete delega-
tul säu in scopul mai sus arä-
tat.
19. Consiliul Tehnic Supe-
rior se compune dintr'un prese-
dinte, inginer inspector general
in activitate si 24 consilieri.
Consilierii se grupeazä in trei
categorii, i anume:
Categoria I. Membril delegä-
tiei Consiliului, care sunt trei
ingineri inspectori generali si 2
arhitecti inspectori generali In
a ctivitate.
Categoria II. Membrij de drept,
care fac parte din Consiliu, pe
baza functiunii ce detin, si a-
nume:
1. Secretarul General al Mi-
nisterului Lucrdrilor Publice si
al Comunicatiilor.
2. Directorul General al Regiei
Autonome a Cäilor Ferate Ro-
mâne, sau in lipsä unul din sub-
directorii generali, ca delegat al
3. Directorul General al Portu:
4) A se vedea Legea asupra suer-
giei, din 7 Iulie 1930, la pag, 556,
vol. XVIII.
790 26 Mai 1936

rilor $i Cdilor de Comunicatie confirmä prin deciziune ministe-

pe Apd.
4. Directorul General al Dru-
murilor.
5. Directorul Apelor.
6. Rectorul Scoalei Politehnice
din Bucuresti.
7. Rectorul Academiei de Ar-
hitecturd.
8. Directorul Consiliului Teh-
nic Superior.
9. Directorul Energiei din Mi-
nisterul Industriei si Comertu-
lui.
Consilierii din categoria II-a
trebue sà indeplineascd si con-
ditiunea de a avea gradul cel
putin de inginer sef sau arhi- Administratiile locale, Consiliul
tect sef. se completeazd cu un delegat al
Categoria III-a. Membrii cu Ministerului de Interne, specia-
mandat anual, in numär de 10, lizat in luerdrile relative la fi-
sunt urmdtorii:
1. Doi ingineri inspectori ge-
nerali delegati de Regia Auto-
nomd C. F. R. dintre conducd-
torii Directiilor cu caracter teh-
nic ai acelei Administratii.
2. Trei ingineri, profesori ti-
tulari la o catedrä dela una din
scolile politehnice din tard, din
care unul cu specialitatea in e-
lectro-mecanicd j ceilalti doi cu
specialitatea in constructiuni,
desemnati de Consiliul Telmic
Superior.
3. Trei ingineri inspectori ge-
nerali sau ingineri $efi din ca-
arele Corpului Tehnic, din care
doi fdicand parte din serviciile
Ministerului Lucrärilor Publice
al Comunicatiilor. desemnati
çle Consiliu.
4. Doi arhitecti inspector! ge-
nera. in activitate, sau arhi-
tecti profesori la Academia de
Arhitecturd, titulari la o cate-
drd de arhitecturd, ori arhitecti
diplomati cu o vechime de cel
putin 20 ani in practicd arhitec-
turald, i care- au proiectat si e-
xecute, lucrAri de mare valoare
arhitecturald, desemnati de Con-
Sinn.
Membrii in categoria III se
riald de cdtre Ministerul Lucrit-
rilor Publice si al Comunicatii-
lor.
20. Pentru chestiuni speciale,
Consiliul Tehnic Superior poate
face apel la orice specialist din
serviciile publice sau chiar din
afard de acele servicii.
Pentru chestiunile privind a-
meliorarea regiunii inundabile
a Dundrii, Consiliul se comple-
teazd, cu un delegat al Admi-
nistratiei Generale a Pescariilor
Statului $i amelioratiunii regiu-
nii inundabile a Dundrii.
Pentru chestiunile relative la
nantele, bunurile si intreprinde-
rile comunale.
Toti ace$ti delegati vor fi de-
semnati de autoritdtile respec-
tive la inceputul fiecärui an, $i
iau parte numai la luerdrile ce
intereseazd Administratia care
i-a delegat, cu vot deliberativ.
Pentru coordonarea luerdrilor
ce cad in atributiile Consiliului
Tehnic Superior, cu acelea pe
care le solutioneazd, Consiliul
Superior de Mine, Consiliul Su-
perior Silvic si Consiliul Supe-
rior al Apelor, fiecare din aceste
Consilii desemneazd anual câte
un delegat al sdu, cu care Con-
siliul Tehnic Superior se com-
pleteazd atuncj când are de exa-
minat chestiuni, care sunt in le-
gdturä cu lucrärile acestor Con-
silii, care va fi invitat la se-
dinta Consiliului Tehnic Supe-
rior, având vot deliberativ. In
scopul de mai sus, consiliile mai
sus mentionate vor comunica
din timp Directiei Consiliului
Tehnic Superior chestiunile ce
au de examinat, semnalând pe
acelea care sunt in legdturd, cu
lucrárile ce intereseazd, Consi-
liul Tehnic Superior.
21. Presedintele i cei cinci

www.digibuc.ro
 26 Mai 1936
membri ai consiliului, specifi-
cati in art. 19, categoria I, for-
meazd delegatia consiliului si se
numeSc prin decret regal, dupa
recomandatiunea Ministerului
Lucrdrilor Pub lice si al Comu-
nicatiilor, alesi din o listä de
prezentatiune de câte 2 persoa-
ne, alcátuitä de plenul consiliu-
lui, cuprinzând minimum 3/4
din numärul total al membrilor
$i care au intrunit cel putin vo-
turile a 2/3 a membrilor pre-
yenti.
22. Presedintele corespunde
direct cu toate ministerele si au-
toritätile in orice chestiuni ce
intereseazd consiliul, prirneste si
expediazd direct proiectele
toate corespondenta, aprobá toa-
te cheltuielile de personal si ma-
terial din bugetul consiliului,
putand insärcina cu indeplinirea
unora din aceste atributiuni pe
directorul Consiliului Tehnic Su-
perior.
23. La inceputul fiecärui an,
plenul consiliului, cuprinzând
minimum de 3/4 din numärul
total al membrilor, desemneazä,
cu o majoritate de cel putin
2/3 voturi, doi vicepresedinti,
care inlocuesc in orclinea vechi-
mei, in consiliul, pe presedinte
In caz de impiedecare de a lua
parte la lucrdrile consiliului.
24. Membrii delegatiei consi-
liului studiazä fiecare aparte di-
feritele chestiunj i proiecte ce
li se repartizeazd de presedin-
tele Consiliului Tehnic Superior
referä consiliului, sau dupd
hotárirea presedintelui se intru-
nesc In comisiune impreunä cu
directorul, ajutati de organele
directiunii, spre a examina si a-
viza asupra chestiunilor cu ca-
racter special, caiete de sar-
cini si norme tehnice de dife-
rite naturi, lichiddri de contracte
de lucräri etc.
25. Pe lângd consiliu func-
tioneazd Directia Consiliului
www.digibuc.ro
791
Tehnic Superior", condusä de un
director având gradul de ingi-
ner inspector general sau ingi-
ner sef in activitate, numit prin
decret regal dupd recomanclatia
Ministerului Lucrärilor Publice
si al Comunicatiilor pe baza a-
vizului respectiv al consiliului,
compusd din urmätoarele ser-
vicii si birouri:
I. Serviciul Tehnic, condus de un
inginer sel
1. Biroul lucrdrilor de con-
structii, edilitate si hidraulice.
2. Biroul lucrdrilor si instala-
tiunilor electrice si mecanice.
3. I3iroul lucrdrilor de arhi-
tecturd si urbanism.
II. Serviciul Administrativ, condus de
un condudor principal
1. Biroul Secretariatului.
2. Biroul Registraturij si Ar-
hivei.
In cazurile de urgentä nece-
sitate se pot detasa functionari
necesari dela alte Directii de-
pinzând de Minister sau chiar
dela alto Departarnente. Aceste
detasäri vor fi de scurtä du-
ratd.
Personalul tehnic si adminis-
trativ al Directiei Consiliului
Tehnic Superior este numit prin
decret regal sau deciziune mi-
nisterialä.
26. Directia Consiliului Teh-
nic Superior, organ al consiliu-
lui pentru toate studiile i lu-
crärile pregätitoare si pentru
punerea la punct si expedierea
avizelor, face si leaturd intre
Consiliu i Ministerul Lucrári-
lor Publice si al Comunicatiilor.
Atribuiile a dministrative ale
Directiei sunt fixate prin regu-
lament.
27. Presedintele, cei cinci
membrii ai delegatiei si Direc-
torul Consiliului Tehnic Supe-
rior sunt functionarL publici
792 26 Mal 1936
stabili si inamovibili, platiti din
bugetul Ministerului Lucritrilor
Pub lice si al Comunicatiilor.
Personalul tehnic si adminis-
trativ al Directiei Consiliului
Tehnic Superior este format din
functionari ai Ministerului Lu-
crarilor Pub lice si al Comunica-
tiilor, plätiti din acelasi buget.
28. Consiliul nu poate tine se-
dinte plenare si lua hotäriri va-
labile deck cu cel putin 8 mem-
bri prezenti, inclusiv presedin-
tele.
29. In cazul cand natura si
numaruI chestiunilor supuse e-
xaminarii Consiliului Tehnic
Superior ar fi numeroase, pre-
sedintele poate dispune ca con-
siliul s lucreze pe sectiuni de
specialitate, x'ezultatele urmand
a fi supuse ratificarii plenului
consiliului.
30. Consiliul Superior al E-
nergiei este si ramane desfiin-
tat. Atributiile acestui consiliu
vor fi Incleplinite de Consiliul
Tehnic Superior. Atributiile pre-
vazute la art. 15, care se exerci-
tau si de alte consilii, se vor
exercita dela promulgarea aces-
tui decret numai de Consiliul
Tehnic Superior:
31. Un regulament de apli-
care va detalia principiile de
organizare i functionare a Con-
siliului Tehnic Superior stabilite
prin decretul de fata.
32. Personalul Consiliului
Tehnic Superior.
1 presedinte, inginer in-
spector general cl. I.
Delegatia Consiliului Tehnic
Superior:
3 ingineri inspectori ge-
nerali.
2 arhitecti inspectori ge-
neral.
Directia Consiliuluj Tehnic
Superior:
1 director, inginer ins-
pector general sau ing.
sef.
www.digibuc.ro
I. Serviciul Tehnic
1 inginer sef.
1. Biroul lucrarilor de con-
structii, edilitare si hidraulicK
1 inginer.
1 dactilograf.
2. Biroul luerärilor i instala-
tiilor electrice i mecanice:
1 inginer.
3. Biroul lucrarilor de arhitec-
tura si urbanism:
2 arhitecti.
II. Serviciul Adminisfrafiv:
1 conductor principal.
1. Biroul Secretariatului:
1 sef de birou.
2 dactilografi.
2. Biroul registraturii
vei:
1 sef de birou.
1 desenator principal.
Recapifulare
presedinte, inginer in-
1
spector general cl. I.
Delegatia Consiliului:
3 ingineri inspectori ge-
nerali.
2 arhitecti inspectori ge-
nerali.
Directia Consiliului:
1 director, inginer ins-
pector general sau in-
giner sef.
1 inginer sef.
2 ingineri.
2 arhitecti.
1 conductor principal.
2 sefi de birou.
1 desenator principal.
3 dactilografi.
Total 19
Sectia III
Contenciosut Centrat at Minis-
terului
33. Contenciosul Ministerului
este condus de un avocat Sef.
34. Contenciosul se ocupá cu
sustinerea proceselor ministe-
rului In fata instantelor jude-
 26 Mal 1936
cätoresti si cu toate chestiunile
In legatur ä. cu aceste procese, cu
exercitarea tuturor cäilor ordi-
nare si extraordinare de atac
impotriva hotárfrilor judecáto-
resti, date in cauzele in care mi-
nisterul a figurat ca parte.
Contenciosul dá avize i refe-
rate orj de ate ori este consul-
tat de ministru, secretarul ge-
neral sau directorii de serviciu
in legáturä cu afacerile de re-
sortul ministerului j ori de câte
ori prin legi se cere avizul Con-
tenciosului.
Contenciosul pástreazä arhiva
proceselor ministerului si tine re-
gistrele de aceste procese cu a-
rátarea pártilor care figureazá
In proces, a obiectului procese-
lor, a problemei juridice de sus-
tinut Inaintea instantei In fata
cdreia se OM procesele, a faze-
lor in care ele se gäsesc, a ter-
menelor sorocite pentru judecatä,
si a solutiilor ce instantele ju-
deatoresti au dat.
35. Avocatii Ministerului re-
prezintá pe Ministrul Lucrári-
lor PuMice si al Comunicatiilor
In fata instantelor judecAtoresti
sau administrative, Mfg sä fie
nevoie pentru aceasta de vreo
delegatie special& De asemenea
avocatii Ministerului sunt Inves-
titi cu toate clrepturile, atribu-
tiile si obligatiile prevAzute de
legea pentru organizarea Corpu-
lui de avocati publici, care se
aplicá avocatilor ministerului In
toate dispozitiile ce cuprinde1).
Pentru alte insárcinäri Mi-
nistrul Lucrarilor Pub lice si al
Comunicatiilor poate da delega-
tie generalä sau specialä prin
decizie ministerial& publicatá
in Monitorul Oficial.
36. Conducätorul Contencio-
1) A se vedea Legea corpului de
avocati publiei (functionari), din 9
Mai 1933, la pag. 623, vol. XXI, cu
mod. 10 Noemvrie 1934 fji 18 Fe-
bruarie 1935.
www.digibuc.ro
793
sului poate da delegatii avoca-
tilor Statului din provincie, In
numele Ministerului Lucrárilor
Pub lice si al Comunicatiilor,
pentru sustinerea intereselor mi-
nisterului in toate procesele In
care acesta figureazä ca parte,
precum i pentru exercitarea ori
cäror chi de atac impotriva ho-
tärlrilor judecätoresti in care fi-
gureazá ca parte.
37. Personalul Contenciosului
Central al Ministerului:
1 avocat, sef al conten-
ciosului.
7 avocati pledanti.
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
2 impiegati.
1 dactilograf.
Total 13
CAPITOLUL H
Directii centrale
Sectia I
Directia contabilitatii $'1 perso-
nalului
38. Directia contabilitätii
personalului in ce priveste
contabilitatea are in atribu-
tiile sale:
a) Strangerea, coordonarea
sistematizarea datelor necesare
intocmirii bugetelor de venituri
cheltuieli i Intocmirea aces-
tor bugete;
b) Executarea bugetului de
cheltuieli cu creditele extraor-
dinare bugetare 5i speciale;
c) Stabilirea debitelor i ur-
märirea veniturilor prin admi-
nistratiile financiare;
d) Intocmirea conturilor de
gestiune;
e) Intocmirea inventarului de
averea mobilá i imobilá a mi.-
nisterului si centralizarea in-
ventarelor acIministratiilor ce tin
de acest departament, precum
ei toate luerärile cerute de Mi-
nisterul Finantelor, Inalta Curte
de Conturi, relativ la aplicarea
legii contabilitätii publice.
794
In ce priveste personalul, exe-
cutd lucrárile referitoare la a-
plicarea legii statutului functio-
narilor publici, legii corpului
tehnic i legilor, dupd, care se
conduce Regia Autonomd C. F.
R. si Directiile generale, si In
fine orice lucrári care prin na-
tura lor privesc situatia perso-
nalului 2).
39. Directia contabilittttil
personalului se compune din ur-
mátoarele servicii si birouri:
I. Serviciul venifurilor §i inven-
farului cu :
1. Biroul constatárii i urmä-
ririi veniturilor.
Acest birou are In atributiile
sale centralizarea si urmárirea
veniturilor prin administratiile
financiare; contabilizarea Inca-
sdrilor pe articole bugetare,
dupd situatiile lunare trimese de
administratiile financiare de In-
casári i pldti; tine la curent
scriptele de urmärirea $i Inca-
sarea debitelor; comunica Minis-
terului de Finante si Inaltei
Curti de Conturi situatiile lu-
nare de debite i incasári si In-
cheie contul anual al venituri-
lor.
2. Biroul Intocmirii bugetului
de venituri.
Centralizeazd, datele necesare
Intocmirii bugetulut de venituri,
alcdtuind bugetul definitiv al
veniturilor.
Intocmeste contul general de
venituri, pe care-1 inainteazd
Ministerului de Finante j Inal-
tei Curti de Conturi.
3. Biroul inventarului gene-
ral.
Adund dela toate Directiile
2) A se vedea Legea corpului teh-
mie, civil, din 15 Iunie 1894, eu mod.
la pag. 893, vol. XX i Legea Stu-
tutului funetionarilor publici, din 19
.1unie 1923, la pag. 409, volumul
XIXII.
www.digibuc.ro
26 Mai 1936
centrale i administratiile exte-
rioare, ce depind de minister,
datele necesare inventarului, le
verified., coordoneazd, j intoc-
meste inventarul general al pa-
trimonului Ministerului Lucrá-
rilor Publice si al Comunicatii-
lor.
Tine evidenta bunurilor mo-
bile si imobile pe directii, ser-
vicii, etc.
II. Serviciul angajärii, lichidörii 0 or-
donan farif chelluielilor de personal
maferial cu :
1. Biroul intoemirii bugetului
de cheltuieli, decrete i jurnale
pentru Consiliul de Ministri,
care adund, centralizeazd si sis-
tematizeazd datele necesare In-
tocmirii bugetului de cheltuieli.
Urmäreste luerdrile In legä-
turd, cu executarea bugetului
creditele extraordinare bugetare
speciale acordate ministeru-
lui.
Into cmeste jurnalele pentru
deschideri de credite suplimen-
tare si extraordinare cu luerd-
rile respective.
Intocmeste si dá curs jurna-
lelor pentru Consiliul de Mi-
nistri, relative la lucrári si a-
provizionäri, ce depdsesc atribu-
tiile ministerului.
Face corespondenta relativd,
la acordarea de credite supli-
mentare i extraordinare, In ce
priveste administratiile exteri-
oare ce depind de Ministerul Lu-
crärilor Publice si al Comuni-
catiilor.
Intocmeste i Inainteaed Mi-
nisterului de Finante j Inaltei
Curti de Conturi contul gene-
ral de executarea bugetului
creditelor acordate ministerului.
2. Biroul controlului preven-
tiv, evidentei fondurilor, scripte
si partizi.
Verified si supune la viza con-
silierului controlor propunerile
 26 Mai 1936
de angajäri si tine evidenta an-
gajärilor gäsite in regulä, din
creditele bugetare, extraordina-
re si speciale.
Tine evidenta alocatiilor tutu-
ror creditelor acordate prin bu-
get sau legi speciale, inregis-
trAnd fiecare cheltuialä la fon-
dul edreia a fost imputatá, dupá
ce mai intâiu au fost investite,
cu toate formele legale.
3. Biroul verificárii si ordo-
nantärii drepturilor de perso-
nal.
Tine evidenta personalului cu
drepturile de salariu.
Verificá statele de salarii pen-
tru personalul intregului depar-
tament, emitând ordonantele de
platä.
Centralizeazá economiile re-
zultate din vacantele de perso-
nal si le comunia lunar Minis-
terului de Finante.
Tine evidenta popririlor pe sa-
larii, executând sechestrele si
orice fel de retineri legale.
Stabileste datele necesare pen-
tru inscrierea drepturilor la
pensie.
Tine, registrele de jurnal si
partizi ale ordonantelor emise.
Verificä si ordonanteazá drep-
turile personalului pentru de-
plasári.
Constatä si ordonanteazá in
fine orice drepturi de personal.
4. Biroul verificarii, lichidl-
rii si ordonantdrii materialelor
si contractelor de lucräri.
Verifica, lichideazä si ordo-
nanteazá toate cheltuiehle de
materiale si situatiile de plata
antreprizelor.
Urmäreste justificarea avan-
surilor date pentru lucrärile ce
se executá In regie.
Tine evidenta achitärii ordo-
nantelor emise pe baza comu-
niarilor acute de Administra-
tiile financiare de incasäri si
pläti.
Intocmeste si inainteaa Mi-
www.digibuc.ro
795
nisterului de Finante si Inaltei
Curti de Conturi situatiile de an-
gajäri si pläti cerute de legea
contabilitätii publice.1).
Executá in scripte operaVile
de anuläri, pe care le comunicá
Ministerului de Finante si Inal-
tei Curti de Conturi.
Intocmeste borderourile de a-
vizele orionantelor de platá cu
actele justificative ce se Ina-
inteazá Inaltei Curti de Con-
turi.
Face corespondenta referitoare
la lichidarea si ordonantarea
materialelor si antreprizelor.
III. Serviciul personalului cu :
1. Biroul de evidentá a corpu-
lui tehnic (ingineri, arhitecti si
conductori), a.vansäri si muta-
tii ale personalului tehnic si ad-
ministrativ; carnetele de identi-
tate pentru cálátorie pe C. F. R.
Indeplineste lucrárile referi-
toare la numirea si avansarea
personalului din intregul minis-
ter si din axlministratiile exter-
ne ce depind de Ministerul Lu-
crärilor Publice si al Comuni-
catiilor $i scolile de conductori,
afarä de cele ce sunt läsate prin
legi si regulamente pe seama a-
celor administratii.
Into cmeste si tine la curent
statele de serviciu si cazierele in-
dividuale.
Tine evidenta personalului si
a locurilor vacante.
Tine evidenta carnetelor de
identitate pentru cálätoria pe C.
F. R., fäcând corespondenta ne-
cesarä.
Tine evidenta concediilor si
stabileste drepturile de pensio-
nare.
2. Biroul decretelor, jurnalelor
la Consiliul de Ministri si deci-
1) A se vedea Legea contabilitE-
tii publice, din 31 Iulie 1929, la
pag. 783, vol. XVII, cn mod. 24
Decemvrie 1932, pag. 871, voL XX.
796
ziilor ministeriale, relative la
personal.
Intocmeste inaltele decrete re-
gale pentru numirile, transferd-
rile, deciziile, concedierile si li-
centierea personalului, pentru
care legile si regulamentele cer
decret regal.
Intocmeste si prezintä la sem-
nut jurnalele si deciziile minis-
teriale, pentru celälalt personal,
care nu infra in prevederile a-
lineatului de mai sus.
Intocmeste tablourile de pro-
puneri la inaintäri in cadrul cor-
pului tehnic si administrativ.
Intocmeste anuarul intregului
personal al Departamentului cu
Regia Autonomä C. F. R. si Di-
rectiile generale ce depind de mi-
nister.
IV. Unifeifile neincadrafe in servicii :
1. Biroul arhivei de contabi-
litate si personal, care are in-
särcinarea de a primi corespon-
denta dela Registratura gene-
rald, pe care dupa ce o trece in
registrele de intrare o prezintä
directorului sau subdirectorului,
pentru a fi rezolvatä si reriarti-
zatä serviciilor si. birourilor pen-
tru a fi lucratä.
Trece pe scurt in registrele de
iesire corespondenta fäcutd de
directie.
Intocmeste opise si. formeazä
dosarele pe administratii si fe-
luri de lucräri.
Descara, in registre corespon-
denta iesitä, clasând-o pe dosare.
Urmäreste hârtiile intrate, in-
tocmind situatii säptämânale si
lunare de corespondentä nere-
zolvatä.
2. Biroul dactilografilor.
3. Biroul presei.
4. Comisia de disciplinä.
5. Cabinetul medical.
6. Cabina telefonica.
www.digibuc.ro
26 Mai 1936
40. Personalul Directiei con-
tabilitätii si personalului:
1 director.
1 subdirector.
I. Serviciul venifurilor ;i invenfarului :
1 ef de serviciu.
1. Biroul constatärii si urna5,-
ririi debitelor:
1 sef de birou.
2 impiegati.
2. Biroul intocmirii bugetului
de venituri:
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
2 impiegati.
3. Biroul inventarului general;
1 sef de birou.
2 impiegati.
II. Serviciul angajárii, lichiriCirii
;i ordonanfeirii :
1 ef de serviciu.
I. Biroul intocmirii bugetului
de cheltuieli, decrete si jurnale
pentru Consiliul de Ministri:
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
3 impiegati.
2. Biroul controlului preventiv
si evidentei fondurilor in scripte:
1 inspector de control.
1 subsef de birou.
2 impiegati.
3. Biroul verificärii si ordo-
nantärii drepturilor de personal:
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
3 impiegati.
4. Biroul verificArii lichidäril
si ordonantárii cheltuielilor de
materiale si contractelor de lu-
cräri:
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
2 impiegati.
III. Serviciul personalului :
1 ef de serviciu.
1. Biroul de evident's', a corpu-
. lui tehnic (ingineri, arhitecti si
conductori), avansäri si mutatii
 26 Mai 1936 797

a personalului tehnic i admi- navigatie, deseari, drenäri, in-

nistrativ; carnete de idenitate pe gaii, alimentäri cu apa, canali-
C. F. R.: zäri.
1 $ef de birou. De asemenea aceastä directie
1 sub*ef de birou. este organul de aplicare al legii
3 impiegati. regimului apelor, a dispozitiu-
2. Biroul clecretelor, jurnalelor nilor relative la ape, prevAzute
la Consiliul de Ministri *i deci- in tratatele de pace, precum *i
ziilor ministeriale: de administrarea Sindicatelor
1 §ef de birou. hidraulice.
1 subsef de birou. 42. Directia Apelor, indepli-
1 stenodactilograf. neste lucrärile Consiliului Su-
4 impiegati. perior al Ape lor, infiintat prin
legea regimuluj apelor
Birouri neincadrate 43. Direetia Apelor se corn-
1. Biroul arhivei de contabili- pune din urmätoarele unitáti:
tate §i personal: I. Consiliul superior al apelor
1 ef de birou.
1 sub*ef de birou. Acest consiliu are atributiile *i
6 impiegati. functioneazä potrivit dispozitii-
2. Biroul dactilografilor. lor art. 98-103 din legea regi-
6 dactilografi. mului apelor.
3. Biroul presei: II. Serviciul de studii i consfrucfiuni
1 *ef de birou.
4. Cobinetul medical: Se ocupä cu studiul, proiecta-
1 medic. rea, executarea, receptionarea
5. Cabina telefonicä: lichidarea lucrárilor, care Cad
2 telefoniste. in atributia Directiei Apelor, di-
Recapitulare
rect sau prin organele sale ex-
terioare.
1 director. Acest serviciu cuprinde trei bi-
1 subdirector. rouri, cu urmätoarele atributii:
3 *efi de serviciu. 1. Biroul pentru studii, pro-
1 inspector central de iecte *i angajarea lucrárilor de
control. amenajarea râurilor: face studii
1 medic. pe teren i intocmeste proiecte
10 *efi de birou. pentru lucrári privitoare la a-
8 subsefi de birou. menajarea râurilor, canale de
1 stenodactilograf. navigatie, desecári, drendri, iri-
6 dactilografi. gatii, alimentäri cu apä, canali-
29 impiegati. zári i indeplineste formalitá-
2 telefoniste. tile pentru angajarea lucrárilor.
Total 63. 2. Biroul controlului executl-
rii lucrárilor i receptionärii lor:
Sectia H a) Supravegheaa i contro-
Direcpia Apelor leazá din punct de vedere tehnic
executarea lucrárilor;
41. Directia Apelor se ocupa
eu toate chestiunile referitoare 1) 4. se vedea Legea regimului
la ape: studiul regimului ape- apelor, din p7 Iunie 1924, la pag,
lor; studiul, praiectarea *i exe- 691, vol. XIXII, eu mod. 18
cutarea lucrärilor privitoare la prilie 1926 0. 27 Julie 1934, pag. 500,
amenajarga raurilor, canale de vol. XX1I,

www.digibuc.ro
798 26 Mai 1936
b) Receptioneazä 1ucrärile exe-
cutate;
c) Verified actele de lichidarea
lucrärilor;
d) Indrumeazg si controleazä
activitatea tehnicá a serviciilor
exterioare.
3. Biroul hidrografic:
a) StudiazA variatiunea nive-
lului cursurilor de apä si debi-
tul lor;
b) Centralizeazd observatiile
hidrometrice si pluviometrice pe
bazine, intocmeste härtile zilnice
hidrografice i prelucreazá a-
ceste date, concentrându-le in
anuare hidrografice;
c) Se ocupá cu infiintarea
intretinerea mirelor hidrome-
trice;
d) Executä mäsuratori de de-
bite direct si prin intermediul
serviciilor exterioare;
e) Indrumeazä si controleazá
Serviciile exterioare, pentru toate
luarárile, privind chestiunile hi-
drografice.
II. Serviciul aplicârii legii regimului
apelor si a lucreirilor preverzufe de
Trafaful dela Trianon
Se ocupd cu studiul tuturor
chestiunilor in legáturd cu apli-
carea legii regimului apelor, cu
aplicarea dispozitiilor art. 292
293 din Tratatul dela Trianon,
precum si cu indrumarea si con-
trolul activitätii sindicatelor hi-
draulice.
Acest serviciu cuprinde trei
birouri, cu urmátoarele atribu-
tii:
1. Biroul aplicárii legii regi-
mului apelor si Secretariatului
Consiliului Superior al Apelor:
Studiazä chestiunile reglemen-
tate de legea regimului apelor;
face oficiu de secretariat al Con-
siliului Superior al Apelor, in-
tocmind referate asupra apelu-
rilor introduse in contra hotä-
ririlor date de serviciile exte-
rioare i asupra tuturor chestiu-
www.digibuc.ro
nilor care urmeazä a fi supuse
acelui consiliu, i redacteazá
procesele-verbale ale Consiliului
deciziile ministeriale, prin
care se solutioneazd apelurile,
conform legii regimului apelor.
2. Biroul lucrárilor prevAzute
de art. 292-293 din Tratatul
dela Trianon:
Urmäreste aplicarea dispozi-
tiilor acelui tratat relative la
cursurile de apd dela frontierä,
a conventiilor relative la regi-
mul acestor ape, precum i la a-
plicarea statutelor de frontierá.
3. Biroul pentru controlul
indrumarea activitatii sindicate-
lor hidraulice:
Indrumeazá i controleazá ac-
tivitatea sindicatelor hidraulice,
care functioneazd in conformi-
tate cu dispozitiile legii regimu-
lui apelor si conduce sindicatele
hidraulice din Transilvania si
Banat, potrivit dispozitiilor le-
gii pentru functionarea si admi-
nistrarea sindicatelor din Tran-
silvania si Banat, supuse preve-
derilor Tratatului de pace dela
Trianon din 4 Iu lie 1920.
IV. Serviciul adminisfrafiv
1. Biroul registraturii i arhi-
vei:
Jurnalizeazil actele intrate si
iesite, repartizeazá aceste acte
pe dosare, formeazá dosarele si
urmareste, stadiul luerdrilor.
2. Biroul controlului financiar,
materiale, inventar si M. O. N. T.
3. Biroul dactilografelor:
Copiazä intreaga corespon-
dentä a directiei.
V. Serviciile exferioare
Pentru executarea lucrärilor
tehnice, care intrá in atributiile
Directiei Apelor, pentru aplica-
rea dispozitiunilor din legea re-
gimului apelor si din legea pen-
tru functionarea i organizarea
sindicatelor hidraulice din Tran-
silvania si Banat, supuse Tra-
 26 Mai 1936 799

tatului de pace dela Trianon, 3. Biroul hidrografic:

Directia Apelor are 12 servicii 1 inginer.
regionale si 4 servicii locale 1). 2 conductori, agenti teh-
Serviciile regionale sunt orga- nici sau hidraulici.
nele de prima instantä pentru 2 desenatori.
aplicarea legii regimului apelor. 1 litograf.
Sediul i teritoriul asupra c5.- III. Serviciul aplicârii legii regimului
ruia Ii exercitá jurisdictiunea apelor ;i al lucreirilor prevärute
se vor stabili prin decizie mi- de Tratatul dela Trianon :
nisterialá,.pe baza avizului Con-
siliului Superior al Apelor. 1 inginer inspector ge-
Serviciile locale vor functiona neral sau inginer $ef.
In cuprinsul unora din serviciile 1. Biroul aplicárii legii regi-
regionale cu o activitate tehnicA mului apelor si secretariatul
si administrativa mai impor- Consiliului Superior al Apelor:
tant:a. Sediul serviciilor locale se 2 ingineri.
va stabili asemenea prin decizie 1 subsef de birou.
ministerialá, pe baza avizului 2. Biroul lucrárilor prevazute
Consiliului Superior al Apelor. de art. 292-293 din Tratatul
Actualul personal al celor 16 dela Trianon:
servicii exterioare se reparti- 1 inginer.
zeazá la cele 12 servicii regio- 1 conductor, agent teh-
nale si 4 servicii locale. nic sau hidraulic.
44. Personalul Directiei Ape- 3. Biroul pentru controlul
lor: Indrumarea activitátii Sindica-
telor hidraulice:
A. Administratia Centrald 2 ingineri.
1 conductor, agent teh-
1 director, inginer in- nic sau hidraulic.
spector general.
1 subdirector, inginer in- IV. Serviciul administrahv:
spector general. 1 ef de serviciu.
I. Consiliul Superior al Apelor : 1. Biroul registraturii i arhi-
vei:
Nu are personal bugetar. Mem- 1 sef de birou.
brii consiliului primesc jetoane, 2 impiegati.
iar secretariatul consiliului se 2. Biroul controlului finan-
executä de cAtre biroul de apli- ciar, materiale, inventar si M.
care al legii regimului apelor. O. N. T.:
II. Serviciul de studii ;i consfruciii 1 sef de birou.
: 1 impiegat.
1 inginer inspector ge- 3. Biroul dactilografilor:
neral sau inginer $ef. 3 dactilografi.
1. Biroul pentru studii, pro- B. Serviciile exterioare:
iecte i angajarea lucrärilor
amenajarea râurilor: 12 servicii regionale si 4 ser-
2 ingineri. vicii locale, cuprinand in total:
1 conductor, agent teh- 40 ingineri.
nic sau hidraulic: 16 conductori.
32 agenti tehnici sau hi-
.1) A se vedea Legea sindicatelor draulici.
hidranlice, din 11 Mai 1934, la, pag. 6 sefi de biroti.
290, vol. XXII. 9 subsefi de birou.

www.digibuc.ro
800 26 Mai 1936
12 impiegati.
16 clactilografi.
11 picheri.
28 cantonieri.
1 maistru de dragd.
Recapifulare
A. Administratia Central&
1 director, inginer in-
spector general.
1 subdirector, inginer in-
spector general.
12 ingineri.
6 conductori, agenti teh-
nici sau hidraulici.
1 sef de serviciu.
2 sefi de birou.
1 subsef de birou.
3 impiegati.
2 desenatori.
3 dactilografi,
1 litograf.
In total 33 functionari.
B. Serviciile exterloare:
40 ingineri.
16 conductori.
32 agenti tehnici sau hi-
draulici.
efi de birou.
6 Telefoane; urnadrirea diferitelor
9 subefi de birou.
12 impiegati.
16 dactilografi.
11 picheri.
28 cantonieri.
1 maistru de drag'd
Total 171 functionari.
Sectia III
Directia Tehnial de Lucrdri
Publice fi, Comunicafii
45. Directia Tehnicä de Lu-
critri Publice si Comunicatii are
In atributiile sale pregatirea,
rezolvarea si Indeplinirea tutu-
rer lucrdrilor privitoare la apli-
carea legilor care sunt de re-
sortul Ministerului, atât ale in-
stitutillor ce depind de departa-
ment, at si ale institutillor ce
sunt numai sub controlul sdu.
Ea controleazdI protectarea $i
www.digibuc.ro
executarea lucrdrilor de con-
structie si edilitare ale autoritä-
tilor locale, din fondurile locale,
conform legii pentru organiza-
rea administratiei locale, pre=
cum si lucrdrile ce se executd in
tar& din fondurile la dispozitia
Directiei 1).
Acordd concesiuni si contro-
leazá construirea si exploatarea
cailor ferate din initiativá par-
ticulard, cum si lichidarea so-
cietdtilor ale cdror, linii sunt
preluate de C. F. R.
Directia Tehnia de Lucrári
Publice si Comunicatii mai are
sub controlul säu Invätämântul
tehnic mediu; Intocmirea pro-
gramelor analitice si regulamen-
tele de functionare a acestor
scoli, considerate ca servicii ex-
terioare ale Directiei; exercita-
rea dreptului de monopol, potri-
vit legii pentru exploatarea ser-
viciului de cdráusie public& pe
drumurj prin vehicule cu trac-
tiune mecanicd; acordarea de li-
cente radio-electrice, chestiunile
In legáturd cu Societatea da Ra-
dio-difuziune si Societatea de
conventiuni internationale, pH-
vind problemele de resortul Mi-
nisterului Lucrärilor Publice si
al Comunicatiilor.
46. Directia Tehnicä de Lu-
cräri Publice si Comunicatii In-
deplineste lucrdrile In legdturd
cu urmätoarele consilii si comi-
siuni:
1. Consiliul Consultativ al Co-
muni catiil or.
2. Comisia Superioarä de Cdi
Ferate Particulare.
3. Comisia de licitatii pentru
lucrári.
4. Comisia de licitatii de cd-
rdusie publicd.
5. Comisia de propuneri pen-
tru scoaterea In licitatii a tra-
1) A se vedea Lego, adminietra-
tivA, din 27- gartie 1936, la pag,
342, in acest vol,
 26
seelor de carausie publica si de
adjudecare.
6. Comisia de revizuire a con-
tractelor de carausie.
7. Comisia pentru aprobarea
incalcarilor traseelor de carau-
sie cu traseele date spre folo-
sinta Regiei Autonome C. F. R.
8. Comisia permanent& de ra-
dio.
Compunerea acestor consilii
comisii, precum j atributiile
lor sunt cele fixate prin legile
regulamentele speciale res-
pective.
In ceea ce priveste Comisiu-
nea preväzutä la punctul 8, ea
se ocupa cu armonizarea tadio-
comunicatiilor din tara, fiind
constituita din delegati ai tutu-
ror administratiilor interesate;
compunerea si atributiile in de-
taliu se vor fixa. printr'un regu-
lament special.
47. Directia Tehnica de Lu-
cari Pub lice si Comunicatii are
urmatoarele servicii:
1. Serviciul de studii ;i comunicatii:
1. Biroul lucrarilor in lega-
tura cu Regia Autonoma C. F.
R., Directia Genera la pentru 0-
crotirea si Ajutorarea Persona-
lului C. F. R., Consiliul consul-
tativ al Comunicatiilor, Directia
Genera la a Porturilor i Cailor
de Comunicatie pe Apa, Directia
Genera la a Drumurilor si Lu-
crarilor in legatura cu M. O. N.
T., indeplineste:
a) Lucrari in legatura cu al-
catuirea i modificarile tarifelor
C. F. R., pentru calätori si mbx-
furi, cum si reduceri ocazionale;
b) Lucrari in legatura cu au-
torizarea constructiilor de linii
noi, contracte cu uzine, con-
tracte cu mine de carbuni, ex-
proprieri de terenuri, modificäri
de legi si regulamente;
c) Pregatirea si prezentarea
lucrarilor la Consiliul Consul-
tativ al Comunicatiilor;
C. Hamangiu, vol. XXIV. 51.
www.digibuc.ro
Mal 1936 801
d) Lucran In legatura cu con-
ventii internationale;
c) Lucrari in legatura cu ta-
rife de alb:Lori s márfuri pe
mare si fluvii, tarife de ando-
care, cumpärari si vanzari de
vase fluviale si maritime;
1) Lucrari in legatura cu che-
stiunile privind Directia Gene-
rala a Drumurilor, ce necesita
aprobarea departamentului;
g) Lucrari in legatura cu M.
O. N. T.
2. Biroul lucrärilor in lega-
tura cu Directia Generala P. T.
T. si Societatea Anonima Ro-
mana de Telefoane, indeplineste:
a) Aprobári de lucräri si fur-
nituri plätite din bugetul P.
T. T.;
b) Lucrari in legatur& cu ta-
rife P. T. T.*
c) Controlul executarii con-
tractului de concesiune a Ser-
viciului telefonic, numirea man-
datarilor Statului in consiliul de
administratie al Soc. de Tele-
foane, controlul bilantului S. A.
R. T.
3. Biroul acordärii de licente
radio-electrice, de armonizare
de coordonare a radio-comuni-
catiilor, de control al Soc. de di-
fuziune Radio-telefonica, urmá-
rirea conventiilor internationale
privind C. F. R., P. T. T., trans-
misiuni radio-electrice i tele-
comunicatii, se ocupä cu:
a) Eliberarea de licente pentru
posturi radio-electrice;
b) Armonizarea si coordona-
rea radio-comunicatiilor in ca-
drul regulamentelor interne si
internationale;
c) Examinarea, avizul si con-
trolul tuturor programelor de
investitiuni ale Societätii de Ra-
dio-difuziune, precum si exami-
narea, aprobarea i controlul tu-
turor lucrarilor cis caracter teh-
nic ale Societätii de Radio-difu-
ziune si a chestiunilor finan-
ciare in legatura cu aceste lu-
802 26 Mal 1936
d) Conventii feroviare cu dife-
rite State, pentru transport Si
tarife internationale de cillatori
márfuri;
e) Conventii cu diferite State
pentru stabilirea tarifelor inter-
nationale postale, telegrafice si
telefonice;
f) Conventii internationale
lucrárile comitetelor consulta-
tive tehnice internationale, pri-
Vind transmisiunile de tele-co-
municatii;
g) Reglementarea combaterii
perturbärilor radiofonice.
11. Serviciul de Arhifecturei, Edi litate
§i de lucreiri pentru administratille
locale :
1. Biroul veirficdrii proiecte-
lor si al arhitecturii face:
a) Verificäri de proiecte de lu-
crtiri edilitare, ce se executä din
fondurile judetene sau comu-
nale;
b) Verificári de proiecte de
eonstructii civile si urbanistice
din fonduri locale;
e) Verificári de proiecte pen-
tru constructii de retele telefo-
nice, din fonduri locale;
d) Verificari de proiecte pen-
tru lucräri edilitare, constructii
urbanistice, constructii
de retele telefonice ce se executá
din fondurile la dispozitia de-
partamentului;
Verificári de proiecte de lu-
crari de drumuri si poduri, pen-
tru portiunile de traversare prin
comunele urbane si municipii,
executate din fondurile Directiei.
2. Biroul urmáririi, executärii,
receptiei si lichidárii lucrárilor
are:
a) Controlul executärii la fata
locului, resolvarea eventualelor
litigii, receptionarea i lichida-
rea lucrárilor ce se executá din
fonduri locale;
b) Angajarea, urmarirea, re-
ceptionarea i lichidarea lucrá-
rilor ce se executá din fondurile
puse la dispozitia Directiei.
www.digibuc.ro
III. Serviciul transporturior mecanice
rutiere :
1. Biroul de eliberarea autori-
zatiilor si incheierea contracte-
lor pentru cálätorj Indeplineste:
a) Lucriiri de primirea i ve-
rificarea actelor, verificarea ve-
hiculelor, verificarea traseelor
solicitate, eliberarea autoriza-
tiilor privizorii, curse Intârnplä-
toare;
b) Lucrtiri de refacerea caiete-
lor de sarcini, comunicttri asu-
pra adjudectirii traseelor de cd-
rtiusie, Intocmirea contractelor
si a articolelor aditionale;
c) Verificarea actelor, (itine-
rarii, orarii, tarife, acte de pro-
prietate), Intocmirea actelor de
autorizatii la contracte.
2. Biroul de urmarire si re-
partizarea redeventelor-ctiltitori,
Indeplineste urmátoarele lu-
cräri:
a) Evidenta plätibor autoriza-
tiilor provizorii, urmárirea par-
tidelor individuaIe i partida B.
N. R.;
b) Confiscári de garantii, de-
bithri, opriri si confiscäri de
autorizatii din cauzá de neplatk
Urmárirea partidelor orga-
nelor locale, alcátuiri de cecuri
pentru organeIe locale, certifi-
cári si expeditiuni de cecuri;
d) Urmárirea partidelor, cu-
prinzând sumele ce revin Di-
rectiei generale a drumurilor
si Ministerului (fond 2%).
3. Biroul calculárii, repartizh-
rii si urnarirea redeventelor din
conventia C. F. R. Indeplineste
urmätoarele lucräri:
a) Urmärirea, traseeIor puse In
functiune de C. F. R., caIcularea
sumelor ce trebuesc achitate de
C. F. Tb., potrivit eonventiei;
b) Decontarea sumelor achi-
tate de C. F. R., potrivit conven-
tiei;
c) Decontarea sumelor achi-
tate de C. F. R. din avansurile
 26 Mai 1936 803

acordate Ministerului. urmgri- propunerj generale in leetturg

rea partidelor respective. cu conventia C. F. Ft.;
4. Biroul de contracte si auto- b) Studii generale asupra tra-
rizatii pentru transportul mar- seelor de didiusie, propuneri In
furilor si conventii pentru trans- legilturä cu conventia C. F. R.,
portul mArfurilor proprii, Inde- propuneri pentru Comisia de
plineste uringtoarele lucrari: Inciílcâri cu C. F. R. si Comisia
a) Verificarea actelor, vehicu- de litigii cu C. F. R.;
lelor i traseelor, posibilitilti de c) Studiul reclamatiilor sj »-
eliberarea, calcularea taxelor tigiilor diverse, in legiltura cu
respective si eliberarea autori- autorizatiile provizorii si con-
zatiilor; tracte, propuneri pentru Comisia
b) Atcatuirea caietelor de sar- de revizuire a contractelor;
comunicarea adjudedirilor, d) Studil diverse asupra
intocrnirea contractelor, intoc- prin vehicule cu trac-
mirea articolelor i aditionale; tiune mecanicd in leghturl cu
c) Verificarea actelor (itinera- celelalte mijloace de locomo-
rii, orarii, tarife), verificarea tiune, studii asupra rationalizà-
vehiculelor, eliberarea auteriza- rii exploatarii serviciilor de cg-
tiilor respective; rdusie prin venicule cu trac-
d) Verificarea actelor, a vehi- tiune mecanicä (pasageri i mtir-
culelor, eliberarea conventiilor, furi), buletine si publicatii.
potrivit art. 19, litera g, din le- 7. Biroul contraventiilor incle-
gea drumurilor1); plineste urmgtoarele lucrAri:
e) tTrmárirea partidelor in le- a) Primirea i evidenta proce-
gätur6, cu sumele ce trebuesc selor-verbale de contraventie, re-
incasate din convent!uni si de- ferinte asupra proceselor-verbale
bitari; si clasgri;
Repartizarea sumelor Inca- b) Efectuarea deciziilor de a-
sate, potrivit dispozitiunilor pre- \ mendare, expedierea dosarelor
vazute in legea drumurilor. la tribunale, evidenta deciziilor
5. Biroul de evidenta vehicule- de amendare si a apelurilor a-
lor indeplineste urmatoarele lu- cestor decizii, corespondentà;
crdri: e) UrmArirea Incasärij amen-
a) Evidenta vehiculelor cu zilor, referate si corespondentä.
tractiune mecanicl din tark e- S. Biroul de studiul traseelor,
videnta vehiculelor autorizate, licitatiilor, adjudecárilor, urm5.-
tablouri i diagrame; rirea si repartizarea redevente-
b) Evidenta autorizatillor (eli- lor de concesiuni la contracte
berdrilor, depunerilor, i confis- pentru c5.16tori f.'ndeplineste ur-
arilor), ca tablouri, diagrame matoarele lu crari :
evidente cartografice. a) Studiul traseelor ce ur-
6. Biroul de studii si ref erire meazg a fi scoase In licitatie, al-
Indeplineste urmiltoarele lu- catuirea referatelor, fiselor
crdri: schitelor anexe, propuneri pen-
a) Observatii si propuneri a- tru comisia de cdräusie;
supra aplicärii legii cardusiei, b) Intocmirea caietelor de sar-
observatii i propuneri asupra cini pentru licitatii, corespon-
caietelor de sarcini, observatii dentä cu relatii asupra trasee-
lor;
1) A se vedea Legea drumurilor, Studiul ofertelor si intocmi-
din 22 Aprilie 1932, la pag. 388, rea referatelor pentru Comisia
vol. XX. de adjudecare:
www.digibuc.ro
804
d) Repartitia redeventelor du-
pg adjudecarea traseelor, etc;
e) Urmärirea redeventelor tri-
mestriale, corespondentä, soma-
tii $i debitgri;
Scgderi pentru intreruperi de
circulatie din cauzd de fortg, ma-
jor*
f) Repartizarea cotelor af e-
rente organelor locale din rede-
ventele achitate de concesiona-
rii cu contract.
IV. Serviciul lor Ferafe Parficulare
1. Biroul de stuclii i cercetäri
al traseelor indeplineste:
a) Examinarea $i verificarea
proiectelor de lini ferate parti-
culare;
b) Intocmirile de regulamente
$i instructiuni de exploatare;
c) Examinarea $i aprobarea
orarelor trenurilor pe liniile f e-
rate particulare;
d) Facerea anchetelor locale
in vederea acordärii de conce-
siuni de linij ferate particulare;
e) Lucrgrile in legáturg, cu Co-
misia superioarg, C. F. P.
2. Biroul liniilor exploatate de
C. F. R. indepline$te:
a) Lucrärile in legáturg cu
administrarea societatilor de cdi
ferate particulare, preluate de
Regia Autonoing, C. F. R.;
b) Tratarea si solutionarea li-
tigiilor dintre Stat $i Societatile
concesionate d cdi ferate parti-
culare preluate de C. F. R.
3. Biroul liniiIor particulare $i
al eliberärii concesiunilor are in
sarcina sa:
a) Examinarea i verificarea
proiectelor de linii ferate parti-
culare;
b) Stabilirea tarifelor de trans-
port pe C. F. R., a taxelor gene-
rale de control, de concesiuni $i
de anchete locale;
c) Eliberarea actelor de conce-
siune $i intocmirea caietelor de
sarcini;
www.digibuc.ro
26 Mai 1936
d) Lichiclgri de societäti de
cdi ferate particulare.
V. Serviciul adminisfrafiv
1. Biroul administrativ are in
cgclerea sa:
a) Tinerea licitatiilor pentru
lucrgri, furnituri de materiale
$i pentru concesiondri de tra-
see de cargusie publicg, precum
adjudecarea;
b) Rezolvarea lucrárilor cu
caracter administrativ si intoc-
mirea coresponclentei respective;
c) Rezolvarea lucrdrilor in le-
gaturá cu chestiunile de perso-
nal al Directiei Tehnice de Lu-
cräri Pub lice si Comunicatti.
2. Biroul de cartografie si de-
sen indepline$te:
a) Intocmirea härtilor cállor
de comunicatie, schitele de tra-
see de cargu$ie publicg $i dife-
ritelor planuri pentru
b) Executarea modelelor pen-
tru diferite imprimate necesare
intregului departament $i pre-
gátirea lucrárilor ce se executá
la atelierul litografic i helio-
grafie.
3. Atelierul litografic, fotogra-
fic si heliografic ihgrije$te:
a) Tiparirea härtilor chilor de
comunicatii, imprimatelor nece-
sare departamentului, scoaterea
circurarilor, scoaterea de copii
de pe diferite acte prin fotogra-
fiere;
b) Scoaterea de popii. de pe cli-
ferite planuri pentru lucrári;
c) Litografterea cte cliagrame,
in diferite culori.
4. Biroul depozitului de mate-
riale $i biblioteca ingrijeste:
a) Procurarea i repartizarea
tuturor materialelor de birou,
necesare intregului departament;
b)Procurarea de cárti, reviste,
ziare si diferite publicatii cu
caracter $tiintific, catalogarea
lor, precurn i punerea lor la
dispozitia celor interesati.
 26 Mai 1936
VI. Serviciul de control.
1. Controlul cailor ferate par-
ticulare cuprinde:
a) Constatarea contraventiilor
la legea C. F. P.;
b) Controlul aplicarii regula-
mentului de exploatare si de si-
gurantä publicit pe caile ferate
particulare;
c) Controlul lucrärilor de con-
structii de C. F. R.
2. Controlul Invätämântului
tehnic mediu cuprinde:
a) Controlul functionärii scoa-
lelor de conductori de lucräri
publice din Bucuresti si Cluj si
Scoalei de conductori electro-
mecanici din Cluj;
b) Intocmirea regulamentelor
de functionare a programelor a-
nalitice a acestor scoli, conside-
rate ca servicii exterioare ale di-
rectiei.
3. Controlul transporturilor
rutiere Indeplineste:
a) Controlul vehiculelor auto-
rizate;
b) Controlul circulatiei pe tra-
seele concesionate, constatarea
infractiunilor la legea cäräusiei
publice si urrnärirea clandesti-
nilor 1).
VII Birouri in legeiturti directd cu
direcfia.
1. Biroul de primirea si expe-
dierea lueMrilor face:
a) Inregistrarea si tinerea evi-
dentei actelor intrate;
b) Inregistrarea si tinerea e-
videntei actelor iesite;
c) Formarea dosarelor si lu-
critri de arhiva.
2. Biroul statistic are In sar-
cina sa:
a,) Ctilegerea datelor statistice
cu privire la chile de comunica-
tii si cäräusie publicl cu trac-
tiune mecanicä;
1) A se vedea Legea eäräusiei pm
blice, din 12 Iulie 1930, la pag. 673,
voI. XVIII, eu mod. 18 Oetomvrie
1932, pag. 702, vol. XX.
www.digibuc.ro
805
b) Intocmirea tablourilor sta-
tistice si härtilor respective.
3. Biroul dactilografilor ingri-
jeste:
a) Transcrierea la masinrt a
corespondentei, referatelor, ta-
blourilor, contractelor, devizelor,
caietelor de sarcini, proiectelor
de legi; 1
b) Scoaterea copiilor de pe di-
ferite acte.
4. Administratia palatului, in-
tendenta, ateliere si garaj Inde-
plineste:
a) Lucarile In leghturd cu ad-
ministratia palatului si supra-
vegherea oamenilor de serviciu
ai fntregului departament;
b) Administrarea Sanatoriu-
lui M. L. P. C. dela Tuzla, jud.
Constanta;
c) Conducerea atelierelor si e-
xecutarea diferitelor lucräri me-
canice, de läcatuserie, tâniplä-
He, instalatii electrice, de calo-
rifer;
d) Intretinerea autocamioane-
lor, autocisternelor si automobi-
lelor ministerului.
48. Personalul Directiei teh-
nice de lucrari publice si cornu-
nicatii:
1 director (inginer ins-
pector general cl. I sau
cl. II).
1 subdirector (inginer-
sef cl. I sau cl. II).
I. Serviciul de studii 0 comunicaiii:
1 ef de serviciu (ingi-
ner-sef).
1 ajutor al sefului de
serviciu (inginer).
1. Biroul C. F. R., Dir. O. A. P.,
C. F. R., Consiliul superior al
comunicatiilor, Directia gene-
ralä a drumurilor, Directia ge-
neralä P. C. A. si lucräri In le-
gaturä, cu mobilizarea:
2 ingineri.
1 subsef de birou.
1 conductor.
806 26 Mai 1936
2. Biroul P. T. T. Soc. An.
Rom. de Telefoane (S. A. R. T.):
1 inginer.
1 conductor.
3. Biroul acorddrii de licente
raclio-electrice si de control al
Soc. de Radio-difuziune; de ur-
märirea conventillor Internatio-
nale C. F. R., P. T. T., Radio-e-
lectrice, Telecomunicatii:
3 ingineri.
1 conductor.
II. Serviciul de Arhifecfura-, Edilifate
;i de lucretri penfru administratiile
locale:
1 *er de serviciu (arhi-
tect inspector general
sau inginer-sef).
1 ajutor al sefului de
serviciu (inginer).
1. Biroul verificrii proiecte-
lor si al arhItecturii:
1 inginer.
1 arhitect.
1 conductor.
2. Biroul urmäririi, executtirii,
receptiei i lichidärii
2 ingineri.
1 conductor.
III. Serviciul fransporturilor mecanice
rufiere :
1 $ef de serviciu (ingi.
ner-sef).
2 ajutori ai sefului de
serviciu (ingineri).
1. Biroul de eliberarea autori-
zatiilor j Incheierea contracte-
lor pentru cälätori:
1 sef de birou bugetar
(b).
1 subsef de birou buge-
tar (b).
1 subsef de birou tempo-
rar (t).
1 conductor (t).
2 impiegati (b).
1 impiegat (t).
2. Biroul de urmärirea si rel
partizarea redeventelor-cälätori:
1 sef de birou (b).
1 subsef de birou (b).
1 subsef de birou (t).
5 impiegati (t).
www.digibuc.ro
3. Biroul calculárii, repartizä-
rii si urmäririi redeventelor din
conventia C. F. R.:
1 sef de birou (b).
1 subsef de birou (b).
1 subsef de birou (t).
1 impiegat (b).
2 impiegati (t).
4. Biroul de contracte, autori-
zatii pentru transportul márf u-
rilor i conventiunilor pentru
transportul märfurilor proprii:
1 inginer (b).
1 inginer (t).
1 sef de birou (b).
1 ef de birou (t).
1 impiegat (b).
4 implegati (t).
5. Biroul de evidenta Vehicu-
lelor:
1 sef de birou (b).
2 impiegati (t).
6. Biroul de studii si referire:
1 inginer (t).
1 conductor (b).
1 conductor (t).
1 controlor (b).
1 impiegat (t).
7. Biroul contraventiilor:
1 sef de birous (b).
1 subsef de birou (b).
1 subsef de birou (t).
1 impiegat (b).
2 impiegati (t).
8. Biroul de studiul traseelor,
licitatiilor, adjudecárilor, urmti-
ririi si repartizärii redeventelor
de concesiune la contracte pen-
tru cälätori:
4 conduetori (t).
1 *ef de birou (b).
2 impiegati (b).
1 impiegat (t).
IV. Setviciul cáilor ferafe parficulare
1 ef al serviciului (ingi-
ner-sef).
1 ajutor al sefului de
serviciu (sef de serv.
adm.).
1. Biroul de studii, sj de cerce-
täri al traseelor:
1 inginer.
1 sef de birou.
 26 Mai 1936
2. Biroul liniilor exploatate de
C. F. R.:
1 ef cle birou.
1 impiegat.
3. Biroul linhlor particulare
al eliberárii concesiunilor:
1 inginer.
1 *ef de birou.
2 impiegati.
V. Serviciul administrativ
1 ef al serviciului (sef
de serviciu adm.).
1 ajutor al sefului de ser-
viciu.
1. Biroul aciministrativ:
1 sef de birou.
1 subset de birou (b).
2 impiegati (b).
2. Biroul de cartografie si de-
1 clesenator.
1 cartograf sef.
1 cartograf.
3. Atelierul litografic, fotogra-
lic si heliografic:
1 cartograf-sef.
3 fitografi.
4. Biroul depozitului de mate-
riale $i biblioteca:
1 sef de blrou.
I implegat.
VI. Serviciul de control:
1 *ef al serviciului (ins-
pector general de con-
trol).
I. Controlul c.i1or ferate par-
ticulare:
1 inspector de control
(inginer).
1 inspector de control.
2. Controlul lnvütìimântului
tehnic mediu:
a, Serviciul interior:
1 inspector de control;
b) Serviciul exterior:
Scoala de conductori de lu-
crdri publice Bucuresti.
Scoala de conductori de lu-
crilri puhlice Cluj.
$roala de conductori electro-
mecaniel Cluj.
www.digibuc.ro
807
Personalul didactic si admi-
nistrativ se fixeazil prin decret
regal si pe cale bugetarb..
3. Controlul transporturilor
rutiere:
2 controlori (b).
4 controlori (t).
VII. Birouri in legeiturli directä
CIJ directia:
1. Biroul de primirea si ex-
pedierea luerärilor:
1 sef de birou (b).
1 subset de birou (b).
3 impiegati (b).
4 impiegati (t).
2 cusätori de dosare (t).
2. Biroul statistic:
1 §ef de birou (b).
1 impiegat (b).
1 impiegat (t).
3. Biroul dactilografilor:
1 ef de birou (b).
I subset de birou (b).
6 dactilografi (b).
5 dactilografi (t).
4. Administratia palatului, in-
tenclenta, atehere si garaj:
1 administrator.
2 intenclenti.
3 mecanici.
1 tamplar.
1 sofeur.
3 fochisti.
Recapitulare
1 director (inginer in--
pector general).
1 subdirector (inginer
sef).
4 sefi de serviciu (ingi-
neri sefi).
1 ef de serviciu (ins-
pector general de con-
trol).
1 sef de serviciu aclmi-
nistrativ.
4 ajutori ai sefilor de
serviciu (ingineri).
2 ajutori ai sefilor de
serviciu administra-
tivi.
808 26 Mai 1936
12 ingineri de diferite gra-
de (b).
1 inspector de control
(inginer).
2 ingineri (t).
1 arhitect (b).
6 conductori de diferite
grade (b).
6 conductori (t).
2 inspectori de control
(b).
15 $efi de birou adminis-
trativi (b),
l'*ef de birou adminis-
trativ (t).
8 sub$efi de birou dmi-
nistrativi (b).
4 subsefi de birou ad-
ministrativi (t).
17 impiegati (b).
23 impiegati (t).
3 controlori (b).
4 controlori (t).
1 cartograf sef (b).
2 cartografi (b).
1 desenator (b).
6 dactilografi (b).
5 dactilografi (t).
3 litografi (b).
1 administrator (b).
2 intendenti (b).
2 cusgtori de dosare (t).
3 mecanici (b).
1 tdmplar.
1 ofeur.
3 fochi$ti.
Tota1150, dintre care 103 func-
tionari bugetari sj 47 temporari.
Sporirea nunadrului persona-
lului temporar se stabileste prin
decret regal.
Numirile in limita numärului
stabilit prin decret regal, sau
concedierile personalului tern-
porar. se fac prin decizie minis-
teriald.
CAPITOLUL HI
Direclio Genera lä a Drumurilor
49. Directia generald a dru-
murilor este persoand juridicd
de drept public, pusä sub auto-
www.digibuc.ro
ritatea $i controlul Ministerului
Lucrdrilor Pub lice si al Cornu-
nicatiilor; are resedinta In Bu-
curesti, i are o gestiune dis-
tinctd.
Directia Generalà a Drumuri-
lor exercitti toate atributiile ce-i
sunt date prin legea pentru dru-
muri In vigoare si are In sar-
cina sa:
1. Asigurarea bunei sttiri a.
drumurilor nationale, astfel ca.
circulatia sä se facd in cele mai
bun e conditiuni.
2. Conducerea Intregului ser-
viciu de drumuri, central si ex-
terior, atat, In ce priveste partea,
tehnica, cat $i in ce priveste-
partea administrativd si finan-
ciard, In conformitate cu legile,
regnlamentele In vigoare.
3. Cercetarea si solutionarea
tuturor reclamatiunilor In legd-
turd cu serviciul sau cu perso-
nalul serviciilor centrale si ex-
terioare de drumuri.
4. Intocmirea proiectului de
buget pentru drurnurile natio-
nale si prezentarea acelui buget
Ministerului Lucrdrilor Pub lice .
si al Comunicatiilor, pentru a-I
supune de1iberrii Aduntirii De-
putatilor.
5. Studierea tuturor chestiuni-
lor In legaturà cu drumurile
dependintele lor.
6. Urmdrirea aplictirii legilor
si. regulamentelor cu privire la:
clasarea, constructia, intretine-
rea, modernizarea si politia dru-
murilor.
50. Directia generald a dru-
murilor este condusd de un di-
rector general ajutat de doi sub-
directori generali.
La cabinetul directorului ge-
neral va fi deta$at un functionar
din administratia centrald, cii
Insdrcinarea de secretar si unui
sau doi ingineri, pentru insär-
cindri speciale.
 26 Mai 1936
Atributiile subdirectorilor ge-
nerali se stabilesc prin deciziuni
date de directorul general al Di-
rectiei Generale a Drumurilor.
51. Administratia Directiei Ge-
nerale a Drumurilor cuprinde:
1. Administratia centrala, ,,si.
2. Administratia exterioara.
Unitatile care indeplinesc lu-
crarile administratiei centrale $i
exterioare sunt conduse de catre
sefii lor respectivi, dupd nor-
mele prevazute in legile $i regu-
lamentele in vigoare si in pre-
zentul decret, sub indrumarea,
controlul si supravegherea di-
rectorului general al drumuri-
bor.
52. Pentru completarea pos-
turilor tehnice vacante. in servi-
cuile centrale si exterioare ale
Directiei Generale a Drumurilor,
inginerii si conductorii vor fi
numiti $i vor functiona provi-
zoriu timp de un an, dupa care
vor putea fi definitivati.
Odata, cu definitivarea se va
face si admiterea lor In corpul
tehnic al Statului, iar la vechime
in grad se va socoti $i timpul
cat au functionat In mod provi-
zoriu.
Inginerilor $i conductorilor
din Serviciile centrale si exte-
rioare ale Directiej Generale a
Drumurilor, ce fac parte din
corpul tehnic, li se aplica dis-
pozitiunile legii de organizare a
acestui corp $i in ce priveste pe-
depsele si másurile disciplinare.
Se excepteaza dela aceasta dis-
pozitie directorul general al dru-
murilor $i subdirectorii generali,
pentru care se mentin dispozi-
tiile prevazute de art. 77, al. 3
din legea pentru drumuri din
1932, publican, in Monitorul 0-
ficial Nr. 272/932 1).
1) A se vedea Legea druinurior,
din 22 Aprilie 1932, la pag. 388,
vol, XX.
www.digibuc.ro
809
4
PARTEA I
Administratia centrala
Compunerea 0 atributiile unitd-
tilor din administrafia centrald
53. Administratia centrall a
Directiei Generale' a Drumuri-
lor cuprinde urmatoarele uni-
tali:
1. Comitetul consultativ al dru-
murilor si comisia permanent&
de control.
2. Directia Intretinerii drumu-
rilor.
3. Directia de studii, construct-
tH $i modernizari de drumuri.
4. Directia administrativa.
5. Directia, financiara.
6. Serviciul mobilizarii, orga-
nizarii natiunii $i a teritoriului.
(M. O. N. T.).
7. Biroul desenatorilor, carto-
grafilor si litografilor.
54. Fiecare directie este con-
dusa de un director.
Serviciile sunt conduse de se-
fii de serviciu.
Fiecare birou are in fruntea
sa un sef de birou, ajutat de-
unul sau mai multi functionari.
In fiecare birou lucreaza per-
sonalul tehnic si administrativ-
sau numai administrativ, al ca-
rui numar este fixat prin acest-
clecret.
De asemenea la fiecare direc-
tie functioneaza, si un numär de-
dactilografi preväzut in acest
decret.
Sectia I
Comitetul consultativ al drumu-
ruler si comisiunea perinanentd
de control
55. Pe langä Directia Gene-
ran a Drumurior functioneaza,
un comitet consultativ al dru-
murilor, a cärui compunere $i
atributii sunt specificate In le-
gea in vigoare a drumurilor.
Comisia permarienta de con-
trol are indatorirea de a veri-
fica diferitele operatiuni conta-
810 26 Mal 1936
bile a plätilor $i a conturilor de
gestiune $i se compune din 3
membri, numiti prin decret re-
gal, pe o perioada de 3 ani,
anume: un delegat al Ministeru-
lui Lucrárilor Pub lice $i al Co-
municatiilor, un delegat al Mi-
nisterului de Finante sj un ex-
pert contabil numit de Ministe-
rul Lucrárilor Pub lice si al Co-
mun catiilor.
Atdt membrii comitetului con-
sultativ al clrumurilor, cat $i cei
ai comisiei permanente de con-
trol nu primesc decât jetoane de
*edintri $i rambursarea cheltu-
lelilor efective de transport, de
aceea nu sunt cuprin$i In tabe-
lele numerice ale personalului
Directiei Generale a Drumuri-
bor.
Sectia II
Direc(ia intre(inerii drumurilor
56. Directia intretinerii dru-
murilor are in sarcina sa exa-
minarea tuturor chestiunilor
tehnice in legrtturg cu intretine-
rea drumurilor si dependintelor
lor, fie c6. sunt Inaintate de ser
-viciile exterioare, fie crt sunt or-
donate de directorul general al
drumurilor.
57. Directia intretinerii dru-
murilor se compune din urmä-
toarele servicii i birouri:
I. Serv'ciul infrefinerii drumurilor :
1. Biroul verificArii proiectelor
axe in atributiunea sa intocmi-
rea i verificarea proiectelor de
bicrriri si de aprovizionä'ri re-
lative la intretinerea drumuri-
bor.
2. Biroul verificrtrii $i
lucrárilor are In atributia sa
verificarea situatiunilor provi-
zorii *i definitive si a actelor de
lichidare, relative la lucrárile de
Intretinerea drumurilor, precum
examinarea tuturor actelor in
begitturii cu executarea acestor
3. Biroul de studii, directive si
,clastíri pentru drumurile jude-
www.digibuc.ro
tene si comunale are in atribu-
tia sa studierea i elaborarea de
norme $i directive in legrtturrt
cu intretinerea drumurilor, pre-
cum si toate chestiunile privi-
toare la clasarea drumurilor.
4. Biroul plantatiilor are in a-
tributia sa infiintarea i intre-
tinerea plantatiilor $i pepinieri-
lor, precum si examinarea tutu-
ror chestiunilor in legáturá cu
plantatile drumurilor $i a pe-
pinierelor, proprietatea Direc-
tiei generale a drumurilor.
II. Ser'viciul de maferiale, sfafisfica
drurnurilor, i a circulafiei :
1. Biroul materialelor are in
atributia sa tinerea inventarelor
de seule, unelte i materiale, pro-
prietatea Directiei Generale a
Drumurilor, confectionarea, a-
chizitionarea i distribuirea im-
primatelor si rechizitelor de bi-
rou, necesare Directiei Generale
a Drumurilor, precum $i exami-
narea tuturor chestiunilor in le-
gâturá cu miscarea acestor scule,
unelte si materiale.
2. Biroul statistic al drumuri-
podurilor, clädirilor etc are
In atributia sa centralizarea tu-
turor datelor statistice cu pri-
vire la drumuri 5i dependintele
lor, intocmirea $i tinerea la cu-
rent a hârtilor drumurilor $i
planurilor itinerare, precum si
examinarea tuturor actelor Iri
legiiturâ cu aceste chestiuni.
3. Biroul statistic al circula-
Vet are In atributia sa culegerea
si centralizarea tuturor datelor
relative la statistica circulatiei
$i intocmirea hrti1or $i diagra
melor respective.
III. Biroul dacfilografilor penfru
copierea acfelor direcfiei.
Sectia III
Directia de studii, constnicfii
si modernizdri de drumuri
58. Directia de studii, construe-
tit $i modernizhri de drumuri
 26 Mai 1936
are in sarcina sa examinarea
tuturor chestiunilor tehnice in
legiiturd cu stucliul, constructia
si modernizarea drumurilor, pre-
cum si cele in legilturä cu pro-
tectarea si constructia lucrári-
lor de artd mai fmportante si cu
caracter definitiv, fie cd sunt
Inaintate de serviciile exterioare,
fie cd. sunt ordonate de directo-
rul general al drumurilor.
50. Directia de stuclii, con-
structii i modernizdri de dru-
muri se compune din urmatoa-
rele servicti *i birouri:
I. Serviciul de studii i consfructii ;
1. Biroul de studii, intocmiri
si verificári de proiecte are ca
atributii: studierea, intocmirea
si verificarea proiectelor pen-
tru lucrári relative la construe-
tiuni i modernizdri de drumuri,
sau pentru lucräri de artd, mai
importante i cu caracter clefi-
nitiv. De asemenea are in sar-
cina sa studierea si elaborarea
normelor sj directivelor relative
la constructia $i modernizarea
drumurilor *i la proiectarea lu-
crärilor de arat mai importante
cu caracter definitiv, precum si
toate chestiunile in legáturä cu
aceste lucrári.
2. Biroul de constructii, de ve-
rificári si de lichiclari are ca a-
tributii: controlul si suprave-
gherea bxecutdrii lucrárilor, In-
tocmirea si verificarea situatiilor
provizorii si definitive, precum
$i lichidarea lucrtirilor relative
la constructiuni i modernizari
de drumuri si la lucrdri de artá
mai importante cu caracter de-
finitiv.
H.Serviciul de cariere, incerairi de
materiale 0 al ;oselelor laborafor :
1. Biroul de car;ere si incer-
cdri de materiale are ca atribu-
tii: conducerea si administrarea
carierelor, proprietatea Directiei
Generale a Drumurilor si a In-
www.digibuc.ro
811
tregului inventar de inzestrare
al acestor cariere, precum si in-
cercarea materialelor necesare
la constructiuni si modernizdri
de clrumuri in scopul de a adu-
na toate datele relative la carac-
teristicile acestor materiale si a
tine evidenta lor.
2. Biroul soselelor laborator
are ca atributiuni adunarea
centralizarea date_or si observa-
tiunilor privitoare la soseleld la-
borator existente, precum si pro-
curarea si executarea de noi so-
sele cu titlul de incercare pen-
tru selectionarea materialelor de
constructii de drumuri j stabi-
lirea celor mai potrivite tipuri
de frnbrdcaminti pentru diferite
regiuni din tall.
III. Serviciul de automobile 0 ma§ini
rufiere :
1. Biroul de automobile $i ma-
sini rutiere are ca atributii: in-
tretinerea i intrebuintarea ma-
sinilor rutiere, a automobilelor,
a autocamioanelor, a compre-
soarelor, a autostropitoarelor, a
concasoarelor etc., proprietatea
Directiei Generale a Drumurilor,
precum si examinarea chestiuni-
lor in legdturd cu masinile ru.-
tiere ale iudetelor.
2. Biroul depozitelor, garajelor
si atelierelor are ca atributii: ti-
nerea inventarelor $i repararea
masinilor rutiere, automobilelor,
autocamioanelor, compresoare-
lor, autostropitoarelor, concasoa-
relor etc., proprietatea Directiei
Generale a Drumurilor.
IV. Biroul dactilogratilor pentru co-
pierea acfelor directier
Sectia IV
Direc(ia administrativä
60. Directia administrativá
are in sarcina sa:
Chestiunile de secretariat, de
personal (pregäteste si intocme-
ste lucrárile privitoare la nu-
miri, avansäri, transferdri, con-
812
pedepse, revocari), regis-
tratura i arhiva Directiei Ge-
nerale a Drumurilor.
Indeplinirea formalitatilor pen-
tru angajarea lucrhrilor prin li-
citatie publica, licitatie restrân-
bundInvoiala sau in regie
directd si Incheierea contracte-
lor.
Examinarea i prezentarea
chestiunilor de concesiuni i fo-
losinta platformei zonelor dru-
murilor nationale si a diferitelor
bunuri, proprietatea Directiei
Generale a Drumurilor, in con-
formitate cu legile, regulamen-
tele i dispozitiunile in vigoare,
si chestiuni de contencios.
61. Directia administrativa se
compune din urmatoarele ser-
vicii si birouri:
I. Serviciul adminisfrafiv :
1. Biroul secretariatului si al
personalului are ca atributii
toate chestiunile de secretariat,.
examineazd si pregateste lucrá-
rile relative la numirile, defini-
Inaintarile, permutárile
si pensionárile Intregului perso-
nal al Directiei Generale a Dru-
murilor; examineazá si pregä-
teste lucrárile pentru trimeterea
functionarilor vinovati in jude-
cata comisiunilor disciplinare,
examineazá si pregâteste lucrá-
rile relative la acordarea conce-
diilor; Intoemeste i pastreaza
cazierele tuturor functionarilor
Directiei Generale a Drumu-
rilor, In afará de cantonieri; pre-
gáteste si face luerärile privi-
toare la examenele de admitere
in functiuni administrative; in-
tocmeste tablourile de decoratii
si tine scriptele acestora. Tine
evidenta intregului personal al
Directiei Generale a Drumuri-
lor. Supravegheazá si contro-
leazá oamenii de serviciu.
2. Biroul registraturii are ca
atributii:
Primirea si deschiderea tutu-
www.digibuc.ro
26 Mai 1936
ror plicurilor de corespondentá,
inregistrarea si repartizarea ac-
telor pe directii, distribuindu-le
acestora dupa competinta fieca-
ruia; primirea corespondentei
confidentiale pe care o inregis-
treazd dupá ce- este deschisl de
directorul general sau de delega-
tul sAu; dá numár de iesire
respondentei Directiei Generale
si o expediaza prin agenti spe-
ciali sau cu registrul postei de
scrisori i telegrame.
3. Biroul arhivei are ca atri-
butii: repartizarea pe dosare a.
tuturor actelor Directiei Gene-
rale a Drumurilor, dupá ce au
fost rezolvate, conservarea dose-
relor si scriptelor respective.
II. Serviciul lichidärilor §i al
confracfelor :
1. Biroul licitatiilor are ca a-
tributii: examinarea i pregá-
tirea tuturor lucrárilor relative
la tinerea licitatiilor publice, w
licitatiilor restrânse si a tratá-
rilor prin bund invoialä; centre-
lizeazá toate datele relative la li-
citatii, tine evidenta lor si pre-
gáteste toate lucrárile pâra la
adjudecarea definitivá a lucrâ-
rilor, care se executá de Direc-
tia Generala a Drumurilor.
2. Biroul contractelor are ca a-
tributii: pregâtirea contractelor,
a jurnalelor Consiliului de Mi-
nistri, tine evidenta lucrarilor a-
probate si pregdteste toate co-
municárile ce privesc aceste lu-
crári.
III. Serviciul confencios :
Biroul contencios are In sar-
1.
cina sa: urmárirea si sustine-
rea tuturor proceselor Directiei
Generale a Drumurilor, indepli-
nirea procedurii pentru sustine-
rea proceselor si executarea ho-
täririlor judeatoresti, ramase
definitive si Oxecutorii; darea a-
vizelor In toate chestiunile de
 26
contencios si indeplinirea tutu-
ror formelor legale pentru efec-
tuarea exproprierilor pe care le
face Directia Genera la a Dru-
murilor pentru constructiuni si
modernizári de drumuri.
2. Biroul de concesiuni si fo-
losinte are in sarcina sa toate
chestiunile de concesiunj i fo-
Josinte pe platforma si zonele
drumurilor nationale, precum si
Inchirierea sau arendarea dife-
hitelor bunuri apartin'and Di-
rectiei Generale a Drumurilor.
1V. Biroul dactilografilor pentru co-
pierea actelor directiei.
Sectia V
Diréclia financiard
62. Directia financiarit are
In sarcina sa:
Constatarea $i urmárirea ve-
niturilor; angajarea si lichida-
rea lucrärilor din punct de ve-
dere contabil; verificarea si or-
donantarea cheltuielilor, pre-
cum si efectuarea pliltilor; con-
tabilitatea gestiunii bugetare si
patrimoniale, tinerea inventare-
lor si intocmirea bilantului.
63. Directia financiará se
compune din urmátoarele ser-
vicii si birourt:
I. Serviciul venifuritor :
1. Biroul de constatári si ur-
máriri a veniturilor din folo-
sinte si concesiuni se ocupil cu
constatarea si urnaärirea venitu-
rilor din contracte de arendári
si concesiuni.
2. Biroul controlului venitu-
rilor se ocupg cu verificarea ve-
niturilor din folosinte si conce-
siuni, precum si a celor care se
percep prin administratiile fi-
nanciare, bänci, prefecturi de
politie si administratiile de cái
ferate.
II. Serviciul chelfuielilor
1. Biroul de angajäri,
si liehidári, se ocupä cu in-
www.digibuc.ro
Mai 1936 813
deplinirea formalitatilor de an-
gajarea cheltuielilor, verificärile
actelor de pläti pentru lucrari
si lichidarea cheltuielilor.
2. Biroul de ordonantäri se o-
cup& cu ordonantarea cheltuieli-
lor si emiterea dispozitiunilor de
platä la Banca Nationald.
3. Biroul casieriei se ocup:1 cu
efectuarea plátilor ordonantate
a se face prin casierie.
III. Serviciul con tabílitä tu i inven-
farelor ;
1. Biroul contabilitatii gestiu-
nii bugetare se ocupä cu inre-
gistrarea tuturor veniturilor si
cheltuielilor care se fac din bu-
get, justificarea avansurilor, ve-
rificarea contului cu Banca Na-
tionalä i pregátirea bilantului.
2. Biroul contabilitätii gestiu-
nii patrimoniale si al inventa-
relor se ocupá cu inregistrarea
miscdrii care se produce in in-
ventar si a garantiilor pentru
lucrári, precurn si cu tinerea in-
ventarelor si pregAtirea bilan-
tului.
IV. Biroul dactilografilor penfru co-
pierea acfelor direcfiei.
Sectia VI
Serviciul organizarii
natiunii $i, a teritoriului
64. Serviciul mobilizärii, or-
ganizgrii natiunii si a teritoriu-
lui are in sarcina sa, de comun
acord cu serviciul central M. O.
N. T., sä organizeze si sä pre-
gtiteascá toate lucrarilor pentru
realizarea programului de des-
voltare a drumurilor, in ordinea
urgentei si preferintei indicate
In acel program. Acest serviciu
se mai ocupá cu chestiunile de
mobilizare a personalului, si a
materialului, organizarea bata-
lioanelor de cantonieri si cu e-
videnta pieselor statistice.
65. Serviciul mobilizárii, or-
814 26 Mai 1936
ganizarii natiunii $i a teritoriu-
luj se compune din 3 birouri:
1. Biroul mobilizárh persona-
lului.
2. Biroul mobilizärii materia-
lului.
3. Biroul de studii $1 statis-
tied.
Sectia VII
VII. Biroul desenaforilor, cartografi-
for ;i litografilor.
66. Biroul desenatorilor, car-
tografilor si litografilor, are in
sarcina sa efectuarea tuturor lu-
crárilor de specialitatea acestui
birou clela toate directiile cen-
trale ale Direct:ei Generale a
Drumurilor.
67. Personalul administratiei
centrale din Directia Genera Id
a Drumurilor este urmAtorul:
Directorul general, inginer in-
spector cl. I .............. i
Subdirectorii generali ingi-
neri inspectori general cl. I 2
Total .... 3
A. Directia intretinerii drumu-
rilor:
1 director, având cel pu-
tin gradul de inginer
sef.
1 subdirector, avänd gra-
dul de inginer set
I. Serviciul infretinerii drumurilor cu
4 birouri :
1 *ef de serviciu cu gra-
dul de inginer sef.
1. Biroul verificdrii proiecte-
Ior:
1 sef de birou tehnic, a-
vând gradul de ingi-
ner $ef.
1 inginer $af.
4 ingineri ordinari.
2 arhitecti.
1 sef de birou.
1 inpiegat,
2. Biroul verificdrii si lichid6-
rii lucrárilor:
1 sef de birou tehnic, a-
vând gradul de inginer
$ef.
www.digibuc.ro
1 inginer sef.
3 ingineri ordinari.
1 subsef de birou.
3. Biroul de studii, directive
si clasdri pentru drumurile ju-
detene si comunale:
1 $ef de birou tehnic, a-
vand gradul de inginer
$ef.
2 inginer: ordinari.
1 *ef de birou.
4. Biroul plantatiilor:
1 $ef de birou tehnic, in-
giner agronom.
1 conductor agricol.
II. Serviciul de maferiale, statisfica
drumurifor ;i a circulatiei, cu 3 birouri:
1 *et de birou tehnic, a-
vând gradul de inginer
sef.
I. Biroul materialelor:
1 sef de birou tehnic, a-
vând gradul de inginer
ordinar.
1 conductor ordinar.
1 sef de birou.
2. Biroul statistic al drumuri-
tor, podurilor, clAdirilor etc.:
1 sef de birou tehnic, a-
vând gradul de ingi-
ner ordinar.
1 conductor principal.
1 sef de birou.
2 impiegati.
3. Biroul statistic al circula-
tiei:
1 sef de birou tehnic, a-
vând gradul de ingi-
ner ordinar.
1 conductor ordinar.
III. Biroul dactilografilor directiei :
3 dactilografi.
Recapifulare
Directia intretinerii drumurilor
1 director.
1 subdirector.
2 $efi de serviciu tehnic.
7 sefi de birou tehnic.
2 ingineri sefi.
9 ingineri ordinari.
 26
2 arhitecti.
1 conductor principal.
3 conductori ordinari.
4 *efi de birou.
1 subsef de birou.
3 impiegati.
3 dactilografi.
Total 39.
B. Directia de studii, construe-
tij si modernizdri de drumuri:
1 director, având cel pu-
tin gradul de inginer-
sef.
3 ingineri pentru Ingo-
cingtri speciale.
1 subdirector, având gra-
dul de inginer-sef.
I. Serviciul de sfudii 0 consfructii
cu 2 birouri:
1 sef de serviciu, avAnd
gradul de inginer-sef.
1. Biroul de studii, intocmiri
si verificâri de proiecte:
1 sef de birou tehnic, a-
vând gradul de ingi-
ner-sef.
5 ingineri ordinari. .
1 conductor ordinar.
1 suhsef de birou.
2. Biroul de constructii, de ve-
rificilri si de lichiclari:
1 sef de birou tehnic, a-
vând gradul de ingi-
ner-sef.
8 ingineri ordinari.
3 conductorj ordinari.
1 subsef de biron.
II. Serviciul de cariere, incerceiri
de maferiale si al soselelor,
laborafor cu 2 birouri :
1 ef de serviciu, avâtid
gradul de inginer-sef.
1. Biroul de cariere si it-leer-
cdri de materiale:
1 sef de birou tehnic, a-
Nand gradul de ingi-
ner ordinar.
1 conductor ordinar.
1 sef de carierä, inten-
dent.
1 impiegat.
www.digibuc.ro
Mai 1936 815
2. Biroul soselelor laborator:
1 sef de birou tehnic, a-
vând gradul de ingi-
ner ordinar.
1 conductor ordinar.
1 impiegat.
III. Serviciul de automobile 0 masini
rufiere cu 2 birouri :
1 sef de serviciu, avAnd.
gradul de inginerlef.
1. Biroul de autompbile si ma-
sini rutiere:
1 *ef de birou tehnic, a-
vand gradul de ingi-
ner ordinar.
3 sofeuri mecanici.
1 sofeur mecanic ajutor.
4 mecanici conduciltori
de compresoare sau de-
masini rutiere.
2 maestri sondori.
2. Biroul depozitelor, garaje
lor si atelierelor:
1 controlor tehnic d&
masini.
1 sef de depozit.
1 magazioner.
2 *ofeuri mecanici aju-
tori.
2 garideni.
IV. Biroul dactilografilor directiei :
4 dactilografe.
Recapifulare
Directia de studii, constructii st
modernizdri de drumuri
1 director.
3 ingineri pentru Insilr-
cindri speciale.
1 subdirector.
3 sefi de serviciu tehnic.
5 sefi de birou tehnic.
13 ingineri ordinari.
6 conductori ordinari.
2 subsefi de birou.
2 impiegati.
1 controlor tehnic de
masini.
1 sef de depozit.
1 sef de carierä, inten-
dent.
1316 26 Mai 1936

1 magazioner. 2. Biroul de concesiuni si fo-

4 maestri. losinte:
3 sofeuri mecanici. 1 sef de birou.
4 mecanici conducátori 1 subsef de birou.
de compresoare sau de 2 impiegati.
masini rutiere.
2 sofeuri mecanici spe- IV. Strout dactilografilor direcfiei :
ciali. 3 dactilografi.
2 gardieni.
4 dactilografi. Recapitulare
Total 59. Directia administrativet
C. Directia administrativei: 1 director.
2 sefi de servieiu.
1 director, având cel pu- 1 sef de contencios (avo-
tin gradul de inginer- cat sef).
sef. 2 avocati.
1. Serviciul administrativ cu 3 birouri:
7 *efi de birou.
4 subsefj de birou.
1 *ef de serviciu (grad 15 impiegati.
administrativ). 3 dactilografi.
1. Biroul secretariatului al Total 35, din care 3 avocati fi-
personalului: gureazä lu bugetul Ministerului
1 sef de birou. de Justitie.
1 subsef de birou.
3 impiegati. D. Directia financiard:
2. Biroul registraturii: 1 director (expert-conta-
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
3 impiegati. I. Serviciul venifurilor, cu 2 birouri :
3. Biroul arhivei: 1 ef de serviciu.
1 sef de birou. 1. Biroul de constatäri si ur-
1 subsef de birou.
2 impiegati. 1 sef de birou.
11. Serviciul licitafiilor i contractelnr, 2 impiegati.
cu 2 birouri : 2. Biroul controlului venituri-
lor:
1 *ef de serviciu (grad 1 sef de birou.
administrativ). 2 impiegati.
1. Biroul licitatiilor:
1 sef de birou. II. Serviciul cheltuielilor, cu 3 blrouri:
2 impiegati. 1 *ef de serviciu.
2. Biroul contractelor: 1. Biroul de angajäri, verifi-
1 sef de birou. égri i lichidäri:
2 impiegati. 1 sef de birou.
III. Serviciul confencios :
1 subsef de birou.
2 impiegati.
1 *ef de contencios, a- 2. Biroul ordonantärii:
vând gradul de avocat 1 sef de birou.
sef. 2 impiegati.
1. Biroul contenciosului: 3. Biroul casieriei:
2 avocati. 1 casier-sef.
1 sef de birou. 1 sef de birou.
1 impiegat. 1 impiegat.

www.digibuc.ro
 26 Mai 1936 817

ILL Serviciut confabilifälii i inventa- Recapitulare

relor, cu 2 birouri : Serviciul mobilizärii, organi-
1 §ef de serviciu. zdrii natiunii $i a teritoriului
1. Biroul contabilitätii gestiu- 1 sef de serviciu, ingi-
nii bugetare: ner-sef.
1 sef de birou, sefi de birou.
1 subsef de birou. 3 impiegati.
2 impiegati. Total 6.
2. Biroul contabilitätii gestiu-
nii patrimoniale si al inventa- F) Birout desenatorilor, carto-
relor: grafilor i litografilor:
1 sef de birou. 1 cartograf-sef.
1 conductor ordinar. 1 cartograf.
1 subset de birou. 5 desenatori.
1 impiegat. 2 litografi.
1 ajutor-litograf.
IV. Biroul dactilografilor directiei
Total 10.
4 dactilografi. Recapifulare
Recapifulare 53 ingineri de diferite
grade.
Directia financiard 2 arhitecti.
1 director. 11 conductori.
2 *eft de serviciu. 3 avocati.
1 casier-sef. 72 functionart adminis-
1 conductor ordinar. trativi.
7 sefj de birou. 14 dactilografi.
3 sefi de birou. 27 personal special.
2 gardieni.
12 imp iegati.
4 dactilograf i. Total 184, din care 3 avocati fi-
gureazd In bugetul Ministerului
Total 32. de Justitie.
E) Serviciul mobi4zdrii, orga- PARTEA II
nizarii natiunii si a .teritoriului: A dministratia exterioarit
1 *ef de serviciu, avanti 68. Administratia exterioard
gradul de inginer-sef. a Directiei Generale a Drumu-
rilor cuprinde:
1. Biroul mobilizärii persona- 1) 9 inspectorate regionale de
lului: drumuri, si
1 sef de birou. 2) 71 servicii judiftene de dru-
1 impiegat. muri, cdte unul In fiecare ju-
2. Biroul mobilizdrii materia- det.
lului:
1 sef de birou. Sectia I
1 impiegat. Inspectoratele regionale de dru-
3. Biroul de studit si stalls- muri
tick: 69. Fiecare inspectorat regio-
1 inginer orclinar (cleta- nal de drumuri are In sarcina
sat dela alt serviciu). sa:
1 impiegat. 1. Controlul tehnic, financiar
L. Hamangiu, vol. XXIV. 52.
www.digibuc.ro
818 26 Mal 1936
administrativ al activitatii
serviciilor judetene de drumuri
din cuprinsul acelui inspecto-
rat.
2. Cercetarea reclamatiilor in
legaturd cu serviciile sau cu
personalul serviciilor judetene
de drumuri din cuprinsul ace-
lui inspectorat, luand mäsurile
cuvenite In limita competintii
ce o are si raportAnd Directiei
Generale a Drumurilor cele con-
statate si mäsurile luate; pen-
tru chestiunile care-i intrec
competinta va face propunerile
necesare Directiei Generale a
Drumurilor.
3. Verificarea din pullet de ve-
dere tehnic a proiectelor de dru-
muri, dupd cum se arata mai
jos:
a ) Verified si inainteazd Di-
rectie Generale a Drumurilor
toate proiectele care privesc dru-
murile nationale, precum $i a-
cele care, desi se executd pe
drumuri judetene si comunale,
se plätesc sau din eredite spe-
ciale, sau din cota de 153/4, pre-
levatd de minister din cotele a-
ditionale $i taxele de folosintd;
b) Verified si apron din pullet
de vedere tehnic proiectele dela
prefecturi $j comune de o va-
loare mai mied ca 500.000 lei si
Inainteazd la Directia Generald
a Drumurilor, spre aprobare, pe
cele de o valoare mai mare.
4. Controlul i supravegherea
lucrárilor de drumuri care se
pldtesc din bugetele si creditele
speciale ale Directiei Generale a
Drumurilor ale Ministerului Lu-
crdrilor Publice si al Comunica-
tiilor, precum si a celor care se
pldtese din bugetele judetelor
comunelor.
5. Receptia tuturor lucrärilor
executate atAt pe drumurile na-
tionale cat si pe cele judetene
$j comunale, conform aprobdri-
lor date de cdtre organele in
drept; receptia lucrärilor care se
-executd din fondurile judetelor
www.digibuc.ro
si comunelor se hotdrdste de a-
cele administratii si se va face
de cdtre comisiunile de receptie
ale acelor administratii la care
va lua parte ea presedinte in-
spectorul de drumurj sau in-
locuitorul sdu.
6. Controlul financiar al ges-
tiunilor servicitlor judetene de
drumuri.
7. Urindrirea aplicärii legilor
regulamentelor cu privire la
clasarea, constructia si intreti-
nerea drumurilor, la cdrilusia
publicd, precum $i la politia
clrumurilor, raportand Directiei
Generale a Drumurilor abaterile
constatate.
8. Efectuarea tuturor anchete-
ler ordonate de Directia Generald
a Drumurilor.
70. Fiecare inspectorat regio-
nal de drumuri este conclus de
un inginer avand cel putin gra-
dul de inginer-sef cl. I.
71. La fiecare inspectorat re-
gional de drumuri functioneazd
doud birouri centraIe, unul teh-
nic i altuI administrativ.
72. Inspectoratele regionale
de drumuri sunt urmdtoarele:
A) In spectoratul I regional
de drumuri Craiova, cu
re$ edint a in Craiova,
cuprimde 8 servicii, $i a-
nume:
1. ServiciuI judetean de dru-
muri Dolj, cu resedinta In Cra-
iova.
2. Serviciul judetean de dru-
muri Mehedinti, eu resedinta In
Turnu-Severin.
3. Serviciul judetean de dru-
muri Gorj, eu resedinta In Tg.-
Jiu.
4. Serviciul judetean de dru-
muri Valcea, cu re$edinta In R.-
Valcea.
5. Serviciul judetean de dru-
muri Arges, cu resedinta in Pi-
testi.
6. Serviciul judetean de dru-
 26 Mai 1936
muri Olt, cu resedinta in Sla-
tina.
7. Serviciul judetean de dru-
muri Teleorman, cu resedinta in
T.-Mägurele.
8. Serviciul judetean de dru-
muri Romanat_, cu resedinta in
Caracal.
B) lnspectoratul II regional
de drumuri Timiloara, cu
re,yedinta in Timi$oara, $i
cuprinde 6 servicii, $i a-
nume:
1. Serviciul judetean de dru-
muri Timis-Torontal, cu rese-
dinta in Timisoara.
2. Serviciul judetean de dru-
muri Arad, cu resedinta in
Arad.
3. Serviciul judetean de dru-
muri Bihor, cu resedinta In O-
radea.
4. Serviciul judetean de dru-
muri Hunedoara, cu resedinta
in Deva.
5. Serviciul judetean de dru-
muri Severin, cu resedinta In
Lugo j.
6. Serviciul judetean de dru-
muri Caras, cu resedinta in Ora-
vita.
C) Inspectoratul III regional
de drumuri Cluj, cu re$edinta in
Cluj, e cuprinde 8 servicii, Ii a-
nume:
1. Serviciul judetean de dru-
muri Clui, cu resedinta in Cluj.
2. Serviciul judetean de dru-
muri Sälaj, cu resedinta In Za-
läu.
3. Serviciul judetean de dru-
muri Satu-Mare, cu resedinta in
Satu-Mare.
4. Serviciul judetean de dru-
muri Maramures, cu resedinta
In Sighet.
5. Serviciul judetean de dru-
muri Somes, cu resedinta In
Dej.
6. Serviciul judetean de dru-
muri Näsäud, cu resedinta in
Bistrita.
www.digibuc.ro
819
7. Serviciul judetean de dru-
muri Mures, ell resedinta in Tg.-
Mures.
8. Serviciul judetean de dru-
muri Turda, cu resedinta in
Turda.
D) Inspectoratul IV regional
de drumuri Cernetufi, cu rele-
dinta in Cernduti, cuprinde 9
servicii, ci anume:
1. Serviciul judetean de dru-
muri Cernäuti, cu resedinta in
Cernäuti.
2. Serviciul judetean de dru-
muri Hotin, cu resedinta in Ho-
tin.
3. Serviciul judetean de dru-
muri Dorohoi, cu resedinta in
Dorohoi.
4. Serviciul judetean de dru-
muri Botosani, cu resedinta îì
Botosani.
5. Serviciul judetean de dru-
muri Baia, cu resedinta in Fill-
ticeni.
6. Serviciul judetean de dru-
muri Suceava, cu resedinta in
Su ceava.
7. Serviciul judetean de dru-
muri Câmpulung, cu resedinta
In Cdmpulung.
8. Serviciul judetean de dru-
muri Rädäuti, cu resedinta in
Rädäuti.
9. Serviciul judetean de dru-
muri Storojinet, cu resedinta in
Storojinet.
E) Inspectoratul V regional de
drumuri Chi$indu, cu re$edinta
in Chisindu, si cuprinde 6 ser-
vicii, si anume:
1. Serviciul judetean de dru-
muri Läpusna, cu resedinta In
ChisinAu.
2. Serviciul judetean de dru-
muri Bälti, cu resedinta in
Bälti.
3. Serviciul judetean de dru-
muri Soroca, cu resedinta in
Soroca.
4. Serviciul judetean de dru-
820 26 Mai 1936
muri Orhei, cu resedinta in Or-
hei.
5. Serviciul judetean de dru-
muri Tighina, cu resedinta in
Tighina.
6. Serviciul judetean de dru-
muri Cetatea-Alba, cu resedinta
In Cetatea-Alba.
F) Inspectoratul VI regional
de drumuri Galati, cu refedinta
in Galati, fi. cuprinde 8 servicii,
$i anume:
1. Serviciul judetean de dru-
muri Covurlui, cu resedinta in
Galati.
2. Serviciul judetean de dru-
muri Bräila, cu resedinta in
Braila.
3. Serviciul judetean de dru-
muri Buzau, cu resedinta in
Buzau.
4. Serviciul judetean de dru-
muri R.-Sarat, cu resedinta in
R.-Sarat.
5. Serviciul judetean de dru-
muri Putna, cu resedinta in
Focsani.
6. Serviciul judetean de dru-
muri Tecuci, cu resedinta in Te-
cuci.
7. Serviciul judetean de dru-
muri Cahul, cu resedinta in Ca-
hul.
8_ Serviciul judetean de dru-
muri Ismail, cu resedinta in Is-
mail.
G) lnspectoratul VII regional
de drumuri Constanta, cu rese-
dinfa in Constanta, ci cuprinde
5 servicii, anume:
1. Serviciul judetean de dru-
muri Constanta, cu resedinta in
Constanta.
2. Serviciul judetean de dru-
muri Caliacra, cu resedinta In
Bazargic.
3. Serviciul judetean de dru-
muri Durostor, cu resedinta in
Silistra.
4. Serviciul judetean de dru-
muri Ialomita, cu resedinta In
Cal5rasi.
www.digibuc.ro
5. Serviciul judetean do dru-
muri Tulcea, cu resedinta in
Tulcea.
II) Inspectoratul VIII regional
de drumuri Bra$ov, cu rele-
dinta in Brapv, $i cuprinde 9
servicii, anume:
1. Serviciul judetean de dru-
muri Brasov, cu resedinta in
Brasov.
2. Serviciul judetean de dru-
muri Fagaras, cu resedintQ, in
Fagaras.
3. Serviciul judetean de dru-
muri Sibiu, cu resedinta in Si-
biu.
4. Serviciul judetean de dru-
muri Alba, cu resedinta in Alba-
Iulia.
5. Serviciul judetean de dru-
muri Tarnava-Mica, cu rese-
dinta in Blaj.
6. Serviciul judetean de dru-
muri Thrnava-Mare, cu rese-
dinta in Sighisoara.
7. Serviciul judetean de dru-
muri Odorhei, cu resedinta in
Odorhei.
8. Serviciul judetean de dru-
muri Ciuc, cu resedinta in Mier-
curea-Ciucului.
9. Serviciul judetean de dru-
muri Trei-Scaune, cu resedinta
in Sf. Gheorghe.
I) Inspectoratul IX regional
de drumuri Ia$i, cu resedinta in
Ia$i, i cuprinde 7 servicii, $i a-
nume:
1. Serviciul judetean de dru-
muri Iasi, cu resedinta in
2. Serviciul judetean de dru-
muri Vaslui, cu resedinta in
Vaslui.
3. Serviciul judetean de dru-
muri cu resedinta in
Husi.
4. Serviciul judetean de dru-
muri Tutova, cu resedinta in
Bar lad.
5. Serviciul iudetean de dru-
muri. Back', cu resedinta in
Bac5u.
 26 Mai 1936
6. Serviciul judetean de dru-
muri Roman, cu resedinta in
Roman.
7. Serviciul judetean de dru-
muri Neamt, cu resedinta in
Piatra-Neamt.
73. In ce priveste serviciile
judetene de drumuri din jude-
tele: Muscel, Dâmbovita, Ilfov,
Prahova i Vlasca, acestea vor
depinde direct de Directia Ge-
nerala a Drumurilor, iar con-
trolul activitatii acestor servicii
se va face prin Directiile cen-
trale ale Directiei generale.
Sectia II
Serviciile judetene de drumuri
74. Serviciile judetene de dru-
muri sunt in numar de 71, ate
unul de fiecare judet, hind gru-
pate in organe regionale, dupa
cum este, specificat in cele dolt&
articole precedente.
Serviciile judetene de drumuri
sunt de trei categorii, dupl im-
portanta retelei de drumuri ce
cuprind, i anume:
a) Categoria I: Serviciile ju-
cletene de drumuri: Do lj, Hune-
doara, Ilfov, Prahova si Timis-
Torontal.
Total 5 servicii;
b) Categoria II: Serviciile ju-
detene de drumuri: Arad, Ar-
ges, Baau, WOO, Bihor, Boto-
sani, Brasov, Buzau, Cahul, Ca-
ras, Cernauti, Cetatea-Alba, Ciuc,
Cluj, Constanta, Covurlui, Dâm-
bovita, Gorj, Hotin, Ialomita,
Iasi, Ismail, Lapusna, Maramu-
res, Mehedinti, Mures, Neamt,
Salaj, Satu-Mare, Severin, So-
mes, Soroca, Teleorman, Turda,
Valcea si Vlasca.
Total 36 servicii;
c) Categoria III: Serviciile ju-
detene de drumuri: Alba, Baia,
Braila, Caliacra, Câmpulung,
Dorohoi, Durostor, Fagaras, Fäl-
ciu, Muscel, Näsaud, Odorhei,
Olt, Orhei, Putna, Radauti, R.-
Sarat, Roman, Romanati, Sibiu,
www.digibuc.ro
821
Storojinet, Suceava, Tarnava-
Mare, Târnava-Mica, Tecuci, Ti-
ghina, Trej Scaune, Tulcea, Tu-
tova i Vaslui.
Total 30 servicii.
75. Servichle judetene de dru-
muri au in sarcina lor:
1. Asigurarea bunei stari a
drumurilor, astf el ca circulatia
sa se faca in cele mai bune con-
ditiuni.
2. Intocmirea tutuior proiec-
telor in legatura cu drumurile
inaintarea lor atre organele
In drept.
3. Controlul i supravegherea
executarii lucrärilor legal apro-
bate si angajate.
4. Tinerea la curent a datelor
statistice, privind. drumurile.
5. Tinerea evidentei inventa-
relor.
6. Tinerea la curent a regis-
trelor de gestiune; justificarea
fondurilor In numerar si mate-
riale incredintate, fiind strict
interzis de a schimba destinatia
acestor fonduri.
7. Controlul si supravegherea
carausiei publice de pasageri,
bagaje si marfuri cu tractiune
mecanica, precum si a carausiei
de marfuri proprii cu autovehi-
cule proprii, efectuate de comer-
cianti si industriasi, conform le-
gilor i regulamentelor in vi-
goare.
8. Controlul si supravegherea
politiei drumurilor, conform le-
gilor, regulamentelor si dispozi-
tiunilor in vigoare.
9. Indeplinirea tuturor insar-
cinarilor tehnice In legatura cu
orice alte lucrari li s'ar incre-
dinta de Directia Genera la a
Drumurilor.
76. Fiecare serviciu judetean
de drumuri eSte condus de un
inginer constructor, avand gra-
dul cel putin de inginer ordi-
nar cl. I.
77. Fiecare serviciu judetean
de drumuri are pentru supra-
vegherea si executarea lucrari-
 822 26 Mai 1636

bor in cuprinsul serviciului 4-7 2. Biroul aclministrativ:

sectiuni tehnice, conduse fiecare 1 sef de birou.
de un inginer sau un conductor 1 impiegat.
de lucrdri publice, ajutat cte pi- 1 dactilograf.
cherii si cantonieril necesari. 1 sofeur.
78. Fiecare serviciu juctetean
de drumuri se compune (tin ur- Recapitufare
milloarele birouri centrale si
sectiuni tehnice exterioare: Inspectoratele regionale de
1. Biroul tehnic. drumuri
2. administrativ.
3. statistic si al mate- Pentru un inspectorat:
rialelor. 1 inspector.
4. 4-7 sectii tehnice exteri- 2 ingineri.
oare. 2 conductori.
Sectiile tehnice exterioare sunt sef de birou.
in mediu 7 la serviciile de cate- 1 impiegat.
goria câte 4 la serviciile 1 dactilograf.
de categoria II-a si a III-a. 1 sofeur.
79. Numárul, márimea cir- Total 9 pentru un inspectorat.
curnscriptiilor si resedinta in-
spectoratelor regionale de dru- Pentru 9 inspectorate:
muri, precum i categorile ser- 9 inspectori.
viciilor judetene de drumuri, fi- 18 ingineri.
xate prin acest decret, pot fi 18 conductori.
modificate dupá necesitáti, pe 9 sefi de birou.
cale de decret regal, dat in te- 9 impiegati.
meiul unui jurnal aI Consiliu- 9 dactilografi.
lui de Ministri. 9 sofeuri.
80. In afarä de inspectoratele Total 81 pentru 9 inspectorate.
si serviciile exterioare de dru-
muri, specificate mai sus, se vor B) Serviciile judefene de
putea Infiinta pe mäsura nece- drumuri.
sitatilor si numai pe durata a-
cestora si alte servicii sau sectii Personalul serviciilor judetene
speciale de lucrári, care se vor de drumuri, dupä categorie este:
fncadra, fie cu personal detasat a) Categoria I-a:
dela alte servicii, fie cu personal 1 sef de serviciu tehnic,
vremelnic angajat. inginer.
81. Personalul administratiei 1. Biroul tehnic:
exterioare din Directia Generalg 1 sef de birou tehnic in-
a Drumurilor este urmâtorul: giner.
A) Inspectoratele regional6 1 inginer.
de drumuri: 2 ingineri sau conduc-
Fiecare inspectorat reglonal tori (din sefii de sec-
de clrumuri are: tii).
1 inspector, având cel putin 1 impiegat.
gradul de inginer sef cl. I. 1 desenator.
1. Biroul tehnic: 2. Biroul administrativ:
1 sef de birou tehnic in- 1 ef de birou.
giner. 1 impiegat.
1 inginer. 2 dactilografi
2 concluctori. 1 ofeur.

www.digibuc.ro
 26 Mai 1936
3. Biroul statistic si al mate-
rialelor:
1 sef de birou (contabil).
1 impiezat.
1 picher (din sefit de o-
coale).
Sectiuni tehnice exterioare:
7 sefi de sectii tehnice
exterioare, ingineri sau
conductori de lucräri
publice.
b) Categoria II-a:
1 sef de serviciu tehnic,
inginer.
1. Biroul tehnic:
1 sef de birou tehnic,
inginer.
1 inginer sau conductor
(din sefii de sectie).
1 desenator.
2. Biroul administrativ:
1 sef de birou.
1 imp iegat.
1 dactilograf.
1 sofeur.
3. Biroul statistic si al mate-
ri alelor:
1 sef de birou (contabil).
1 impiegat.
1 picher (din sefii de o-
coale).
Sectiuni tehnice exterioare:
4 sefi de sectii tehnice
exterioare, ingineri sau
conductori de lucrdri
publice.
Categoria III-a:
1 sef de serviciu tehnic,
inginer.
E. Biroul tehnic (condus de se-
ful serviciului).
1 inginer sau conductor
(din sefii de sectie).
impiegat.
2. Biroul administrativ:
1 sef de birou.
1 dactilograf.
1 sofeur.
3. Biroul statistic si al mate-
rialelor:
1 sef de birou (contabil).
1 picher (din sefii de o-
coale).
www.digibuc.ro
823
Sectiuni tehnice exterioare:
4 sefi de sectii tehnice
exterioare, ingineri sau
conductori de lucrdri
publice.
Recapifulare
a) Serviciile judetene de dru-
muri de categoria I-a.
Pentru un serviciu:
1 sef de serviciu, ingi-
ner.
1 sef de birou tehnic, in-
giner.
1 inginer.
7 sefi de sectii tehnice,
ingineri sau conduc-
tori de lucrdri publice.
1 sef de birou.
1 sef de birou, contabil.
3 impiegati.
1 desenator.
2 dactilografi.
1 sofeur.
Total 19.
Pentru 5 servicii:
5 sefi de serviciu, ingi-
neri.
'5 *efi de birou tehnic,
ingineri.
5 ingineri.
35 sefi de sectii tehnice,
ingineri sau conduc-
tori de Jucräri publice.
5 *efi de birou.
5 sefi de birou, contabili.
15 impiegati.
5 desenatori.
10 dactilografi.
5 sofeuri.
Total --95 pentru 5 servicii de
categoria I-a.
b) Serviciile judetene de dru-
muri de categoria II-a:
Pentru un serviciu:
1 sef de serviciu, ingi-
ner.
1 sef de biro-a tehnic, in-
giner.
4 sefi de sectij tehnice,
ingineri sau conduc-
tori de lucräri publice.
824 26 Mai 1936

1 sef de birou. Recapihdare generala

1 sef de birou, contabil. Direcria Genera ld a Druninrilor
2 impiegati. cuprinde in total:
1 desenator.
1 dactilograf. 1. In administratia centralä:
1 sofeur. 4 directii, 12 servicii si 35 bi-
Total 13. rouri, toate cu 184 functionari.
2. In administratia exterioard:
Pentru 36 servicii: 9 inspectorate regionale de
36 *efi de servicii, ingi- drumuri, 5 servicii judetene de
neri. drumuri de categoria I-a, 36 ser-
36 sefi de birou tehnici, vicii judetene de drumuri de
ingineri. categoria II-a si 30 servicii ju-
144 *efi de sectii tehnice, detene de drumuri de categoria
ingineri sau conduc- III-a, toate cu 944 functionari, la
tori de lucräri publice. care se mai adaugä personalul
36 *efi de birou. de intretinerea drumurilor na-
36 *efi de birou contabili. tionale, format din 392 picheri
72 impiegati. *i 1.960 cantonieri.
36 desenatori. CAPITOLUL IV
36 dactilografi.
36 sofeuri. Direcfia Genera la a Porturilor §i Còi-
br de Cornunicatie pe Apa
Total 468 pentru 36 servicii, ca-
tegoria II-a. 82. Directia Genera IA a Por-
c) Serviciile judetene de dru- turilor si Cäilor de Comunicatie
muri de categoria III-a: pe AO (P. C. A.) are in atribu-
Pentru un serviciu: tiile sale construirea, intretine-
1 sef de serviciu, ingi- rea i exploatarea comercialä a
ner. porturilor, docurilor i cgilor
4 *efi de sectii tehnice, navigabile; cu instalatiile lor de
ingineri sau conduc- orice fel, fixe sau plutitoare,
tori de lucräri publice. precum i exploatarea comer-
1 gef de. birou. clan, a liniilor de navigatie, flu-
1 sef de birou-contabil. viale si maritime.
1 impiegat. Aceastä directie generalä func-
1 dactilograf. tioneazä, pe baza legii din 4 Mai
1 sofeur. 1934, privitoare la regii -autono-
me, precum si a dispozitiunilor
Total 10. regulamentului din 8 August
Pentru 30 servicii: 1934, publicat in Monitorul Ofi-
30 *efi de servicii, ingi- cial Nr. 184. din 11 August 1934,
neri. si a regulamentului special din
120 sefi de sectii tehnice, 8 Decemvrie 1934, publicat in
ingineri sau conduc- Monitorul Oficial Nr. 287 din 12
tori de lucräri publice. Decemvrie 1934 1).
30 sefi de birou. 1) A se vedea Legea Regiilor au-
30 *efi de birou, contabili. tonome, din 4 Mai 1934, la pag. 210,
impiegati. vol. XXII, en mod. 17 In lie 1934 si
30 dactilografi. 15 Aprilie 1935, pag. 342, volumul
30 *of euri. XXIII, preenm i Regulamentul de
Total 300 pentru 30 servicii, ca- apReare, din 11 August 1934, la pag.
tegoria III-a. 595, vol. XXII. De asemenea, Regu-

www.digibuc.ro
 26 Mai 1936
Structura organizarii acestei
directii generale e cea prevazuta
in prezentul decret.
83. Organizarea acestei direc-
tii generale, cu caracter special,
poate fi modificata, potrivit ne-
cesitatilor comerciale i econo-
mice si in conformitate cu pOSi-
bilitätile generale, pe
cale de decret regal, dat in te-
meiur unui jurnal al Consiliului
de Ministri 1).
84. Directia Genera la a Por-
turilor i Cailor de Comunica-
tie pe AO, (P. C. A.) e condusä
de un director general, ajutat
de un subdirector general si are
urmatoarele organe in subor-
dine:
A. Directii si servicii centrale:
1. Directia contabilitatii.
2. Contencios.
3. Serviciul secretariatului ge-
neral, al personalului si M. O.
N. T.
4. Serviciul de economat.
B. Directii i servicii exteri-
oare:
1. Directia navigatiei maritime
romilne.
2. Directia porturilor maritime
române.
3. Directia hidraulica.
4. navigatiei fluviale
române.
5. Directia santierului de con-
structii navale T.-Severin.
6. Directia docurilor Galati.
7. 23 7) Braila.
8. Inspectoratul general al na-
vigatiei $i porturilor.
Sectia I
Directii i alte unitet(i centrale
85. Directia contabilitätii are
indatorirea a tine contabilitatea
generalä a Directiei Generale P.
lamentul p. conducerea financiarä a
administratiei P. C. A., din 12 De-
cemvrie 1934, la pag. 830, vol. XXIL
1) A se vedea Statut. personal. P.
C. A., din 29 Oetomvrie 1936, la
ordinea eronologitä.
www.digibuc.ro
825,
C. A., de a concentra i verifica
gestiunile directiilor exterioare.
86. Directia contabilitAii se
compune din urmatoarele servi-
birouri:
1. Serviciul angajarilor, chel-
tuielilor si al controlului
turilor $i cheltuielilor, cuprinde:
a) Biroul angajärilor, chel-
tuielilor Directiei generale, Di-
rectiei hidraulice i Directiei
porturilor maritime;
b) Biroul angajärilor chel-
tuielilor Docurilor Galati si
Braila i Inspectoratului gene-
ral al navigatiei i porturilor;
cl Biroul angajärilor cheltuie-
lilor Directiei navigatiei fluviale
române i antierul naval;
cl) Biroul controlului.
2. Serviciul ordonantärilor. cu-
prince:
a) Biroul ordonantarilor;
b) inregisträrilor con-
tabile In partidä dublar.
3. Serviciul contabilitätii S. M.
R. cuprinde:
a) Biroul inregistrarii conta-
bile;
h) Biroul angajärilor si chel-
tuielilor.
4. Casieria generalä.
87. Contenciosul P. C. A. are-
indatorirea de a se ocupa de la-
tura juridica a activitatij Di-
rectiei Generale P. C. A. si a o
reprezenta in fata instantelor
judiciare.
Este conclus de un avocat-sef
de contenclos i cuprinde:
a) Biroul secretariatului si ar-
hivei;
b) Biroul proceselor.
88. Serviciul Secretariatului
General si al Personalului P. C-
A. si M. O. N. T. cuprinde:
a) Biroul registraturii i ar-
hivei;
b) Biroul secretariatului;
c) personalului, mobi-
lizärii i apararii pasive;
el) Biroul vaselor capturate
a romanizärii vaselor;
826
e) Biroul M. O. N. T. (in legd-
turd cu Serviciul Central M. O.
I. T.).
89. Serviciul Central de Eco-
nomat are indatorirea de a se
,ocupa cu aprovizionarea tuturor
Directiiler. Se formeazd cu func-
tionari de specialitate dela ce-
lelalte Directii.
Sectia II
Drrecfia Naviga(iei Maritime
Romdne (S. M. R.)
90. Directia Navigatiei Mart.
time Române are in atributiile
sale, exploatarea linilor de na-
vigatie maritimd
91. Directia Navigatiei Mari-
time Romäne, se compune din
urmdtoarele
I. Servicii inferioare:
1. Serviciul tehnic cuprinde:
a) Biroul. tehnic;
b) ), de materiale si de
omenzi.
2. Serviciul exploatdrii
prinde:
a) Biroul de mdrfuri, pasageri
tarife international;
b) Biroul de reclamatiuni, im-
-primate sj reclame;
c) Biroul de control si verifi-
care a veniturilor si cheltuieli-
3. Serviciul personalului si
-mobilizärii cuprincle:
a) Biroul evidentei personalu-
lui verificdrii statelor si mobili-
7drii;
b) Biroul registraturij si
II. Servicii exferioare.
1. Inspectoratul vapoarelor cu-
prinde:
a.) Biroul de personal;
b) 23registraturii i arhi-
-vei;
c) Biroul de inventare;
d) subsistentei si spd-
idtoria.
www.digibuc.ro
26 Mal 1936
2. Serviciul intretinerii vapoa-
relor cuprinde:
a) Biroul tehnic;
b) Magazia de materiale si de-
pozitul de cdrbuni;
c) Uzina de pácurd si ateliere;
d) T. F. F.
3. Parcul de Navigatie.
4. Agentii.
Sectia III
Directia Porturilor Maritime
92. Directia Porturilor Mari-
time are indatorirea de a se o-
cupa de constructia, intretine-
rea si exploatarea porturilor ma-
ritime si de semnalizarea lito-
ralului românese al Märii Ne-
gre.
93. Directia Porturilor Mari-
time este alcátuitá din urrnd-
toarele unitdti:
I. Servicii inferioare.
1. Secretariatului,
Serviciul
Personalului si Mobilizárii, cu-
cu- prinde:
a) Biroul registraturi si arhi-
vei generale;
b) Biroul personalului i mo-
bilizárii;
c) Biroul dactilografilor.
2. Serviciul Contabilitätii, cu-
prinde:
a) Biroul de angajári si ordo-
nantäri;
b) Biroul verificdrii;
c) contabilizärii (veni-
turi si cheltuieli si materiale);
d) Casieria generald de veni-
turi si
3. Biroul si magazia de ma-
teriale.
4. Asistenta medicaid si dis-
penser.
IL Servicii exferioa:e.
1.Serviciul exploatärii, având
in sarcind exploatarea magazii-
lor eu silozuri, uscátorii de po-
rumb, atelierului de reparatii,
magaziiler de márfurf, platfor-
 26 Mai 1936
melor si macaralelor, cu urmä-
toarele sublinpArtiri:
a) Biroul secretariatului;
b) Biroul exploatdrii magazii-
lor cu silozuri;
c) Magaztile cu silozuri;
d) Estacade;
e) Uscatoria de porumb;
f) Ateliere de reparatii $i baia
personalului;
g) Biroul taxdrii märfurilor;
h) Magaziile de m'arfuri;
i) Paza.
2. Serviciul atelierelor, uzinei
tractiunii cuprinde:
a) Biroul de desen;
b) Biroul de devize si control;
c) Biroul de secretariat, con,
tabilitate si pontaj;
d) Atelierele;
e) Cale de halaj;
f) Centrala electricd;
Telefoane;
h) Miscare si tractiune.
3. Serviciul Intretinerii CL1-
prinde: - cuprinsä Intro Bazia i Marea
a) Biroul secretariatului;
b) Sectia de Intretinere (linii
ferate, sosele si platforme, clä-
din $i magazii);
c) Sectia marinei (remorchere,
dedgi, macarabe, pilotine), Intre-
tinerea bazinului etc.;
d) Sectia radiofoniei, faruri,
sirene, aparate de semnalizare.
4. Serviciul lucrdrilor noi, cu-
prinde:
a) Biroul secretariatuluii
b) Biroul de desen j biblio-
teed;
Sectia de lucrdrj noi;
d) Carierele Canara.
Sectia IV
Directia hidraulicd (S. H.)
94. Directia hidraulia are In
sarcina sa constru'rea, Intreti-
nerea si exploatarea porturilor
fluviale, precum si Intretinerea
si semnalizarea allor naviga-
bile pe Dundre si râurile navi-
gabile.
www.digibuc.ro
827
95. Directia hidraulicâ se corn-
pune din urmátoarele servicii si
birouri:
I. Servicii inferioare:
I. Serviciul tehnic si harta hi-
drografia, cuprinde:
a) Biroul tehnic;
b) Mrtii hidrografice.
2. Serviciul secretariatului, re-
gistraturii, arhivei personalului
cuprinde:
a) 13iroul regstraturii i arhi-
vei;
b) Biroul personalului, cores-
pondentei
c) Biroul controlului venituri-
lor.
Servicii exferioare de consfructii,
infrefinere ;i exploafare :
1. Cinci servicii de sectoare de
porturi, avâncl sub autoritatea
lor Intreaga portiune a Dundrii,
Neagril, cu resedinta la: Orsovai
Calafat, Bucuresti, Galati, vase,
instalatii si aparate in porturi.
2. Serviciul de intretinere a
sanalului navigabil, semnalizare
si dragaje, vase si aparate pen-
tru Intretinerea sanalului navi-
gabil.
3. Serviciul de intretinere
exploatare a Prutului i Nistru-
lui, vase si aparate pe Prut.
Sectia V
Directia Na.vigatiei Fluviale
Romdne (N. F. R.}
96. Directia Navigatiei Flu-
viale Române se ocupä cu efec-
tuarea de transporturi de már-
fun i pasageri pe Dunäre,Prut,
Bega si celelalte cdi navigabile.
97. Directia Navigatiei Flu-
viale Române se compune din
urmatoarele unitäti:
1. Serviciul tehnic si de apro-
vizionare cuprinde:
a) Controlul vaselor;
828 26 Mai 1936
b) Biroul de materiale
peditte;
c) Depozitul de materiale Giur-
giu;
d) Depozitul de materiale T.-
Severin;
e) Depozitul de materiale Ga-
lati.
2. Serviciul de navigatie, per-
sonal si mobilizare cuprinde:
a) Biroul personalului i mo-
bilizärii;
b) Inspectoratul Navigatiej T.-
Severin.
3. Serviciul de exploatare co-
merciald cuprinde:
Biroul miscarii vaselor, nav-
losirii i conosamentelor;
b) Agentiile in porturi.
4. Serviciul de control, tarife
$i reclamatii cuprinde:
a) Biroul tarifelor, verificArii,
taxärii i permiselor;
b) Biroul reclamatiilor si con-
trolului agentiilor.
5. Serviciul contabilitatii si ca-
sei cuprinde:
a) Biroul inregistrárii, verifi-
6'11.11i cheltuiejifor;
b) Casieria Directiei.
6. Secretariat, arhivd si re-
gi str aturá.
7. Contencios.
8. Biroul de statisticä.
9. Serviciul administratiei va-
selor capturate (P, C. A.).
10. Parcul de navigatie.
Sectia VI
Directia Santierului Naval
T.-Severin
98. Directia .Santierului Na-
val T.-Severin se ocupá cu con-
struirea si repararea materia-
lului naval.
99. Directia Santierului Na-
val T.-Severin se compune din
urmatoarele unitäti:
1. Secretariatul, registratura,
arhiva, personalul si dispensa-
rul.
2. Serviciul contabilitätii si
casei cuprinde:
a) Biroul cOntabilitätii;
www.digibuc.ro
b) Biroul intocmirii foilor de
platä;
c) Casieria;
d) Biroul contabilitätii mate-
rialelor si magaziilor.
Biroul tehnic.
4. Serviciul atelierelor cuprin-
de :
a) Atelierul mecanic;
b) forjei navale;
c) 7, de lemndrie;
d) trzina electricá;
e) Paza si pompieri.
Sectia VII
Directia Docurilor Galati
100. Directia Docurilor Ga-
lati se ocupd cu exploatarea si-
lozurilor, magaziilor de raär-
furi, platformelor, atelierelor de
reparatii, elevatoarelor plutitoa-
re si macaralelor cuprinse in in-
cinta docurilor Galati, precura
si a bazinului destinat traficu-
lui de cherestea, denumit Bazi-
nul de Lemnärie".
101. Directia Docurilor Ga-
lati se compune din urmatoarele
servicii:
1. Serviciul contabilitatii i ca-
sei cuprinde:
a) Biroul angajárii si ordo-
nantärii;
b) Biroul verificárii cheltuie-
lilor, controlului i contabilizd-
rii;
c) Casieria;
d) Biroul magaziei de mate-
riale..
2. Secretariatul, arhiva, regis-
tratura, personal si mobilizare.
3. Serviciul exploatdrii cu-
princle:
a) Biroul manipulatiei márfu-
rilor;
b) Biroul de expeditie;
c) Biroul de taxare cu maga-
zine de marfuri;
Manipulatia cerealelor, ca
magazii cu silozuri si elevatoare
de cereale.
4. Serviciul tehnic si ateliere
cuprinde:
a) Biroul tehnic si inventarul;
 26 Mai 1936
b) Atelierele de reparatiuni cu
atelierele de cazangerie, fierd-
turndtorie, mecanica si lem-
ndrie;
c) Instalatia de forta (cen-
trala electricd, iluminat, telefoa-
ne si macarale);
d) Intretinerea cdilor ferate,
addirilor, platformelor, sosele-
lor si bazinelor (dragâ, remor-
caj intretinere);
e) Docurile plutitoare;
f) Elevatoarele de cereale
magazia cu silozuri.
Sectia VIII
Directia Docurilor Braila
102. Directia Docurilor Brd-
ila se ocupd cu exploatarea si-
lozurilor, magaziilor de märfuri,
platformelor, elevatoarelor plu-
titoare si macaralelor cuprinse
In incinta docurilor Brdila.
103. Directia Docurilor Brd-
ila se compune din urmdtoarele
unitäti;
1. Serviciul contabilitä(ii j ca-
sei cuprinde:
a) Biroul angajdrj si ordonan-
tari;
b) Biroul verificdrii cheltuie-
lilor, controlului si contabilizd-
rii;
cl Casieria;
d) Biroul magaziei de mate-
riale.
2. Secretariat, arhivd, regis-
traturd, personal si mobilizare.
3. Serviciul exploatärii cu-
prinde:
a) Birourile de taxare;
b ) Biroul de expeditie;
Biroul manipulatiei md,rfu-
rilor cu magaziile de mdrfuri;
Manipulatia cerealelor, cu
magazia cu silozuri i elevatoare
de cereale.
4. Serviciul tehnic i ateliere
cuprinde:
a) Biroul tehnic i inventa-
rul;
b) Ateliere de reparatii;
c) Instalatii de fortä (centrala
www.digibuc.ro
829
electricd, iluminat si telefoane
si macarale electrice);
d) Intretinerea linhilor ferate,
clddirilor, platformelor, soselelor
bazine (dragd, remorcal in-
tretinerea generald);
e) Elevatoarele de cereale si
magazia de silozuri.
Sectia IX
Inspectoratul General al Navi-
gatiei ci Porturilor
104. Inspectoratul General al
Navigatiei i Porturilor are in
seama sa politia i siguranta
navigatiei maritime si fluviale,
supravegherea incArcárii vase-
lor in porturi si controlarea a-
plicárii mdsurilor de sigurantá
a navigatiei.
105. Inspectoratul General al
Navigatiei si Porturilor e con-
dus de un inspector general si
un subinspector general sj cu-
prinde urmätoarele organe in
subordine:
I. Serviciul Central :
Serviciul regulamentelor, sta-
tistical, personalului marinei co-
merciale si vaselor române si al
cuprinde:
a) Biroul de studii, regula-
mente i tehnic;
b) Biroul vaselor i mobilizá-
rii;
c) Biroul contabilitátii, statis-
ticei, personalului si mobilizá-
rii;
d) Biroul registraturii si ar-
hivei.
Servicii exterioare :
1. Inspectoratul Regional I,
cdpitänii si agentii de port, In
porturile române si strdine.
2. Inspectoratul Regional II,
cdpitänii si agentii de port, in
porturile române i strdine.
3. Inspectoratul Regional III,
cdpitánii i agentii de port, in
porturile române i strdine.
830 26 Mai 1936

106. Personalul Directiei Ge- a) Biroul Inregisträrilor con-

nerale P. C. A. este urmatorul: tabile:
Directia Genera lä: 1 sef de birou (contabil).
1 director general, ingi- 1 impiegat.
ner inspector general. b) Biroul angajärilor i chel-
1 subdirector general, tuielilor:
inginer inspector ge- 1 ef de birou.
neral. 1 impiegat.
4. Casieria generall:
I. Directia confabilitätii : 1 ef de divizie.
1 impiegat (ajutor con-
1 director. tabil).
1. Serviciul angajärilor, chel. Total 28.
tuielilor si al controlului veni-
turilor si cheltuielilor: II. Contenciosul
1 ef de serviciu, conta-
bil set 1 avocat, sef al conten-
a) Biroul anga järilor cheltuie- ciosului.
lilor Directiei Generale, Direc- a.) Biroul secretariatului i ar-
tiei Hidraulice si Dir. Porturi- hivei:
lor Maritime. 1ef de birou.
1 *ef de divizie. 1 dactilograf.
1 sef de birou. b) Biroul proceselor:
1 subsef de birou. 2 avocati.
-2 impiegati. Total 5.
b) Biroul angajärilor cheltu-
ielilor Directiei Docurilor Galati III. Serviciul secrefariatului general
Bräila i Inspectoratului Ge- al personalului P.C. A. ; i tvl. 0.N. T.
neral al Navigatiei si Porturi- 1 ef de serviciu (inspec-
lor: tor principal central).
1 sef de birou. a) Biroul registraturii si ar-
1 impiegat. hivei:
c) Biroul angajärilor cheltuie- 1 5ef de birou.
lilor Directiei N. F. R. si Santie- 1 impiegat.
rul Naval: b) Biroul secretariatului:
1 sef de birou. 1 *ef de birou.
2 impiegati. 1 impiegat .
Biroul controlului: c) Biroul personalului si mo-
1 ef de birou. bilizärii:
2 impiegati. 1 sef de birou.
2. Serviciul ordonantärilor: 2 impiegati.
1 *ef de serviciu. d) Biroul vaselor capturate
a) Biroul ordonantdrilor: romanizarea vaselor:
1 sef de birou. - 1 sef de birou.
1 impiegat. Total 9.
b) Biroul Inregisträrilor con- e) Biroul M. O. N. T.:
tabile In partida 2 ingineri.
1 sef de birou (contabil). 1 $ef de birou.
2 impiegati. 2 impiegati.
3. Serviciul contabilitätii S. 1 desenator.
M. R.: 1 dactilograf.
1 sef de serviciu, conta- (Se vor deta5a dela alte ser-
bil sef. yid*
www.digibuc.ro
 26 Mai 1936 83t

.
IV. Direcfia Navigafiei Maritime Ro- 1 subsef de birou.
mâne (S. M. R.): 2 impiegati.
1 director. b) Biroul registraturii $i ar
1 subdirector tehnic si hivei:
administrativ. 1 $ef de birou.
1 subdirector de exploa- 1 impiegat.
tare.
I. Servicii inferioare. II. Servicii exferioare :
1.Servieiul tehnic: 1. Inspectoratul vapoarelor:
1 *ef de serviciu inginer. 1 inspector de vapoare-
a) Biroul tehnic: a.) Biroul personalului si mo
1 ef de birou. bilizärii:
1 impiegat. 1 sef de birou (ofiter
1)) Biroul de materiale $i co- principal).
menzi: 1 impiegat.
1 $ef de birou. b) Biroul registraturii $i ar
1 impiegat. hivei:
2. Serviciul exploatärii: 1 *ef de birou.
1 sef de serviciu (insp. 1 impiegat.
inginer). c) Biroul inventare:
1 ajutor sef serv. (ins- 1 $ef de birou (ofiter
pector principal cen- principal).
tral). 1 impiegat.
a) Biroul märfurilor, pasageri d) Biroul subsistentei $i spa
si tarif international: lätoria:
1 $ef de birou. 1 $ef de birou.
1 impiegat. 1 sub$ef de birou.
b) Biroul reclamatiuni, impri- 4 impiegati.
mate si reclame: 2. Serviciul intretinerii vapoa
1 sef de birou. relor:
2 impiegati. 1 sef de serviciu (inspec
c) Biroul de control si verifi- tor tehnic).
carea veniturilor si. cheltuielilor: a) Biroul tehnic:
1 sef de birou (contabil).
1 subsef de birou. 1*ef de birou tehnie'
5 impiegati. (insp. de mmini).
d) Agentii: 1 desenator.
1 ef de divizie. b) Magazia de materiale $i de
1 sef de birou. pozitul de carbuni:
2 subsefi de birou. 1 mecanic sef.
21 personal bugetar (4 a- 1 mecanic.
genti principali, 4 sub- 2 impiegati.
agenti, 1 controlor, 1 c) Uzina de päcurä si mate
sef de sectie, 2 agenti, riale:
3 magazineri, 1 barca- 1 mecanic sef.
giu, 5 paznici). 10 personal bugetar (1
3. Serviciul personalului $i mo- mecanic, 1 submeca-
bilizärii: nic, 1 maistru velar, 2'
1 $ef de serviciu. ungatori, 3 fochisti $i
a) Biroul evidentei personalu- 2 chrbunari).
lui. verificArii statelor $i mobi- d). T. F. F.:
lizärii: 1 mecanic principal.
1 *ef de birou. 2 radiotelegrafisti.
www.digibuc.ro
832 26 Mai 1936
e) Parcul de navigatie:
662 personal bugetar (4
medici, 9 capitani prin-
cipali, 1 cApitan, 8 o-
fiteri principali, 32 o-
fiteri, 12 mecanici prin-
cipali, 18 mecanici, 18
submecanici, 37 ungii-
tori, 20 radiotelegra-
fisti, 14 sefi de echi-
paj, 5 sefi timonieri,
14 maistri lemnari, 6
ofiteri asistenti, 49 ti-
monieri, 69 mateloti,
91 fochisti, 18 carbu-
nari, 51 asistenti pun-
te masini, -6 intendenti,
6 cambuzieri, 73 chel-
neri, 12 cameristi, 12
bufegii, 19 furbizoni,
24 bucátari, 24 ran-
dasi si 10 picoli).
V. Directia porturilor maritime :
1 director inginer.
1 subdirector inginer.
I. Senticii inferioare
1. Serviciul secretariatului, per-
sonalului si
1 Sef de serviciu( insp.
principal).
a) Biroul registraturii gene-
Tale si arhivei:
1 sef de birou.
2 impiegati.
b) Biroul personalului i mo-
bilizgrii:
1 sef de birou.
2 impiegati.
Biroul dactilografilor:
2 dactilografi.
2. Serviciul contabilitAtii:
1 sef de serviciu (conta-
bil sef).
a) Biroul de angafari si ordo-
nantare:
1 sef de birou.
2 impIegati.
b Biroul verificárii:
1 sef de birou (contabil).
www.digibuc.ro
1 subsef de birou.
2 impiegati.
c) Biroul contabilizárii, veni-
turi, cheltuieli i materiale:
1 sef de birou (inspector).
1 subsef de birou.
3 impiegati.
d) Casa generalti i venituri:
1 easier general.
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
5 impiegati.
e) Biroul si magazia de mate-
riale:
1 sef de birou (subins-
-pector).
2 subsefi de birou.
1 verificator.
1 dactilograf.
6 personal bugetar (4
magazineri, 1 veghe-
tor 1 manipulant).
f) Asistenta medicalh' si dis-
pensar:
1 medic.
1 oficiant sanitar.
1 infirmier.
Servicii exferioare.
1. Serviciul exploatárii:
1 sef de serviciu (ingi-
ner).
1 ajutor al sefului de
serviciu (inginer).
a) Biroul secretariatului:
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
4 impiegati.
b) Biroul exploatárii magazii-
lor cu silozuri:
1 sef al biroului inspec-
tor principal).
1 inspector.
1 subinspector.
1 controlor principal de
masint
1 controlor principal.
1 mecanic principal.
4 impiegati.
 26 Mal 1936 833

c) Magazia I-a cu silozuri; i) Biroul taxärii märfurilor

1 maistru de silozuri. generale de tranzit:
42 personal bugetar (1 1 sef de birou.
controlor principal, 1 3 impiegati.
maistru de atelier, 2 j) Magazia de mtirfuri secto-
mecanici principali, 17 rul I:
manipulanti, 1 sef de 1 supraveghetor princi-
ecliipa principal, doi pal.
cantaragii, 1 sef de ma- 14 personal bugetar (3
nevrá, 14 lucrätori, 1 magazineri, 7 veghe-
supraveghetor, 2 päzi- tori, 4 päzitori).
tori). k) Magazia de märfuri secto-
(I) Magazia II-a de silozuri: rul H:
1 maistru de silozuri. 1 $upraveghetor.
41 personal bugetar (2 13 personal bugetar (3
mecanici principali, magazineri, 7 veghe-
4 mecanici, un supra- tori, 3 päzitori).
veghetor, 1 *ef de ma- I) Magazia de märfuri secto-
nevrä, 16 manipulanti, rul III:
3 cantaragii, 1 magazi- 1 supraveghetor.
ner, 11 lucrtttori, 2 IA- 13 personal bugetar (1
zitori). magaziner, 8 veghe-
e) Magazia III-a de silozuri: tori, 4 päzitori).
1 maistru de silozuri. m) Macarale electrice si re-
41 personal bugetar (1
para(iuni:
mecanic principal, 3 1 mecanic principal.
mecanici, 1 ef mane- 7 manipulanti.
n) Paza:
vrá principal, 4 canta- 1 *ef de echipà.
ragii, 15 manipulanti, 4 päzitori.
15 luertitori, 2 pazi- 2. Serviciul atelierelor, uzinei
tori.). si tractiunii:
f) Estacada: 1 sef de serviciu, ingi-
1 inspector. ner.
18 personal bugetar, (1 a) Biroul tehnic:
maistru de atelier, 1 1 *ef de birou (inginer).
mecanic, 2 sefi de ma- 1 geornetru.
b) Biroul de devize si control:
nevrä, 6 manipulanti, 1 sef de birou (inspec-
7 lucrtitori, 1 päzitor). tor principal).
.1g) Usctitoria de porumb: 1 inspector principal.
1 *ef de laborator. c) Biroul secretariatului, con-
11 personal bugetar (4 tabilitätii si nontaiului:
mecanici, 1 cantara- 1 lEsf de birou.
giu, 3 manipulanti, 2 1 verificator.
lucrätori, 1 päzitor). 1 pontator.
h) Ateliere de reparatii si baia 1 copist.
personalului: d) Ateliere:
13 personal bugetar (3
3 sefi de atelier (contro-
lori principali).
maistri de atelier, 5 8 personal bugetar (5
mecanici, 2 maistri de maistri de ateliere, 2
atelier ajutori, 1 ma- mecanici si 1 manipu-
nipulant, 2 lucrAtori). lant).
C.511amargiu, vol. XXIV. 53.
www.digibuc.ro
 26 Mai 1936
e) Cala de halaj a vaselor:
1 mecanic.
f) Centre la electricä. Produc-
tie:
1 inspector principal.
5 controlori principali.
23 personal bugetar (6
mecanici principali,10
mecanici, 4 lampisti, 3
fochisti).
g) Centrala electria. Distribu-
tie:
2 controlori principali.
7 personal bugetar (2
mecanici, 1 manip., 3
lampisti, 1 suprave-
ghetor).
11,) Telefoane:
1 mecanic principal.
3 personal bugetar (1
mecanic, 1 elefonist, 1
päzitor).
i) Miscarea ì tractiunea:
1 telegrafist.
14 personal bugetar (1
supraveghetor princi-
pal, 3 mecanici, 4 fo-
chisti, 3 sefi manevrä,
3 franari).
3. Serviciul Intretinerii:
1 sef de serviciu, ingi-
ner.
a) Biroul secretariatului:
1 $ef de birou.
1 impiegat.
b) Sectia de Intretinere:
1 sef de sectie (conduc-
tor).
1 subinspector.
Intretinerea liniilor ferate:
1 picher principal.
39 personal bugetar (3
sefi echipX, 1 sef de
manevrä, 35 lucrätori).
Intretinerea soselelor si plat-
formelor:
1 supraveghetor princi-
pal.
28 personal bugetar (1
supraveghetor princi-
pal, 3 sefi de echipd, 24
luerätori).
www.digibuc.ro
Intretinerea clädirilor si ma-
gaziilor:
2 controlori princinal;
7 personal bugetar (1
supraveghetor, 1 sef do
echipä principal, (for
maistri de atelier, 2
päzitori si I marinar).
c) Sectia marinei:
1 sef de sectie (inspector
principal).
1 controlor principal.
Remorchere i lucrari Ia Mare:
6 capitani de vase.
46 personal bugetar (2
capitani secunzi, 9 me-
canici, 22 marinari, 12
fochisti, 1 päzitor).
Intretinerea bazinelor, piloti-
neri ì scafandrieri:
2 cäpitani de vase.
40 personal subaltern (/
clpitan secund, 1 cä-
pitan de vas principal,
2 apitani de vas, 1
controlor principal, 3
mecanici, 2 scafandrie-
ri, 1 ef de echipl, 2
supraveghetori, 1 sef
de echipaj, 20 mari-
nari, 1 fochist).
d) Radiofaruri, sirene i apa-
rate de semnalizare:
1 inspector.
1 f3ef de birou.
20 personal bugetar (2
radiotelegrafist, 6 me-
canici, 5 reviz. de a-
parate, 5 lampisti, 3
paznici).
4. Serviciul lucrárilor noi:
1 sef de serviciu, ingi-
ner.
1 ajutor al sefuliii de
serviciu, inginer.
a) Biroul secretariatului:
1 sef de birou.
2 impiegati.
 26
b) Biroul de desen si biblio-
tea,:
1 sef de birou (inspector
principal).
5 personal bugetar
desenatori, 1 geome-
tru, 1 heliografist).
c) Sectia de lucräri noi:
1 ef de sectie conduc-
tor.
3 impiegati.
d) Cariera Canara:
1 controlor principal.
4 personal bugetar (1
manipulant, 1 meca-
nic, 2 päzitori).
Total 594.
VI. Directia hidraulicei :
1 director, inginer ins-
pector general.
1 subdirector, inginer
inspector general.
I. Servicii inferioare :
1. Serviciul tehnic i harta hi-
drograficá:
1 $ef de serviciu, ingi-
ner.
a) Biroul tehnic:
1 sef de birou tehnic.
2 geometri principali.
1 cartograf.
b) Biroul härtii hiclrografice:
1 geometru.
1 desenator.
1 autograf.
2. Serviciul secretariatului, re-
gistraturii, arhivei, personalulw
Si mobilizärii:
a) Biroul registraturii si ar-
hivei:
1 sef de birou.
1 impiegat.
b) Biroul personalului, cores-
pondentei
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
2 impiegati.
c) Biroul controlului venituri-
lor:
1 sef de birou.
2 impiegati.
www.digibuc.ro
Mai 1936 835
II. Servicii exferioare :
1. Serviciul porturilor Bazias-
T.-Severin: .
1 ef de serviciu, ingi-
(3 ner.
1 conductor tehnic.
9 personal bugetar (1
verificator, 5 ponto-
nieri, 2 cantonieri, 1
mecanic).
2. Serviciul porturilor Gruia-
Bechet:
1 *ef de serviciu, ingi-
ner.
28 personal bugetar (1
geometru, 1 mecanic,
3 picheri, 7 pontonieri,
16 cantonieri).
3. Serviciul porturilor Cora-
bia-Oltenita:
1 §ef de serviciu, ingi-
ner.
1 *ef de sectie, inginer.
2 conductori tehnici.
56 personal bugetar (1
subsef de birou, 2 ve-
rificatori, 1 impiegat,
1 mecanic, 3 picheri,
11 pontonieri, 37 can-
tonieri).
4. Serviciul porturilor Silistra-
Cernavodä:
1 eef de serviciu, ingi-
. ner,
1 contabil.
18 personal bugetar (1
dactilograf, 2 picheri,
7 pontonieri, 8 canto-
nieri).
5. Serviciul porturilor Hârso-
va-Bräila-Galati-Tulcea-Välcov:
1 ef de serviciu, ingi-
ner.
3 conductori tehnici.
1 ef de sectie, inginer.
69 personal bugetar (4 cä-
pitani, 2 sefi de birou,
2 verificatori, 1 subsef
de birou, 1 conabil a-
jutor, 1 magaziner, 7
mecanici, 3 fochisti, 19
pontonieri, 7 picheri,
21 cantonieri, 1 mari-
nar).
836 26 Mai 1936
6. Serviciul intretinerii cana-
lului navigabil, semnalizare Si
dragaje:
1 sef de serviciu, ingi-
ner.
1 sef de sectie, inginer.
2 2onductori tehnici.
148 personal bugetar (20
cdpitani, 1 inspector
de vase, 1 inspector
mecanic, 1 verificator,
1 agent plätitor, 2 ma-
gazineri, 22 mecanici,
2 motoristi, 38 fochisi,
43 marinari, 1 picher,
5 piloti, 5 sefi de echi-
paj, 6 sefi de echipa).
7. Serviciul de intretinere si
exploatare al Prutului si Nis-
trului:
1 sef de serviciu, ingi-
ner.
3 conductori tehnici.
17 personal bugetar (1 ar-
pentor, 2 apitani, 2
mecanici, 1 motorist, 2
verificatori, 2 scafan-
drieri, 1 picher, 2 *efi
de echipaj, 3 marinari,
1 paznic).
Total 386.
VII. Directia Navigaiiei Fluviale Ro.
mône (N. F. R ):
1 director, inginer ins-
pector general.
1 subdirector, inginer in-
spector general,
1. Serviciul tehnic si aprovizio-
narea:
1 sef de serviciu, ingi-
ner.
1 ajutor al sefului de
serviciu.
a) Controlul vaselor:
1 controlor mecanic.
1 mecanic principal.
b) Biroul materialelor:
1 sef de birou.
2 subsefi de birou.
6 personal bugetar (2 ve-
rificatori, 2 impiegati,
2 mecanici).
www.digibuc.ro
e) Depozitul Giurgiu:
1 mecanic.
2 fochisti.
d) Depozitul T.-Severin:
1 impiegat.
e) .Depozitul Galati:
1 mecanic principal.
1 paznic.
2. Serviciul de navigatie, per-
sonal si mobilizare:
1 sef de serviciu (inspec-
tor principal).
a) Biroul personalului si mo-
bilizärii:
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
4 impiegati.
b) Inspectoratul de navigatie
T.-Severin:
1 inspector principal.
1 impiegat.
3. Serviciul de exploatare co-
raer cialä:
1 sef de serviciu (inspec-
tor pr:ncipal).
a) Biroul miscdrii vaselor, na-
vlosirei si conosamente:
1 *ef de birou (verifica-
tor).
1 verificator.
1 impiegat.
b) Agentii in porturile române
si sträine:
1 controlor.
125 personal bugetar (2
*efi de birou, 9 subsefi
de birou, 17 verifica-
tori, 15 impiegati, 1 cä-
pitan secund, 2 piloti,
57 avizeri, 22 agenti).
4. Serviciul de control, tarife
$i reclamatii:
1 sef de serviciu.
a) Biroul tarifelor, verificärii,
taxärii si permiselor:
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
7 impiegati.
b) Biroul reclamatiilor si con-
trolul agentiilor:
1 sef de birou (cäpitan
comanclant).
1 controlor.
 26fMai
5. Serviciul eontabilitätii i ca-
sei:
1 *ef de serviciu (conta-
bil sef).
a) Biroul Inregisträrii,
cárij *i cheltuielilor:
1 *ef de birou.
2 subsefi de birou.
5 impiegati.
b) Casieria directiei:
1 casier.
1 *ef de birou.
1 impiegat.
6. Secretariat, arhiv i regis-
tratura:
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
11 personal bugetar (4
irnpiegati, 7 avizeri).
7. Contenciosul.
1 avocat.
8. Biroul de statistick
1 *ef de biroul (inspec-
tor principal).
1 subsef de birou.
3 impiegati.
9. Serviciul administrárii va-
selor canturate (P. C. A.).
1 *ef de serviciu.
I inginer mecanic.
1 controlor.
1 dpitan comandant.
(Acest personal este cuprins
cadrele precedente).
10. Parcul de navigatie:
1 mecanic principal.
49 mecanici.
5 ajutori mecanici.
107 fochisti.
2 dpitani principali.
22 dpitani comandanti.
25 dpitani secunzi.
9 maninulanti.
61 piloti.
36 set de echipai.
426 personal bugetar (254
m arinari, 155 cArmaci,
17 restauratori).
Total 946.
VIII. Direcfia 5anfierului Naval
Turnu-Severin :
1 director, inginer.
1 subdirector, inginer.
www.digibuc.ro
1936 837
1. Secretariat, registraturk ar-
hiva, personal, mobilizare si dis-
pensar:
1 *ef de birou.
1 impiegat.
2. Serviciul contabilitatii ca-
sei:
1 sef de serviciul (con-
tabil sef).
a) Biroul contabilitätii:
1 *ef de birou (contabil).
1 impiegat.
b) Biroul intocmirii foilor de
platil:
1 *of de birou.
1 impiegat.
c) Casa:
1 easier.
d) Biroul contabilitgii, mate-
rialelor si magaziilor:
1 *ef de birou (contabil).
1 impiegat.
3. Biroul tehnic:
1 *of de birou (inspec-
tor).
1 desenator principal.
4. Serviciul atelierelor:
1 *of de- serviciu (inspec-
tor principal, inginer).
a) Atelierul mecanic:
1 *of de atelier.
2 maestri.
b) Atelierul forjei navale:
1 *ef de atelier.
1 maestru.
c) Atelierul
1 sef de atelier.
1 maestru.
d) Uzina electrid:
1 maestru, sef al uzinei.
1 maestru electrician.
Total 24.
IX. Direcfia Docurilor Galafi :
1 director, inginer.
1 subdirector. inginer.
I. Serviciul contabilitätij si ca-
sei:
1 sef de serviciu (con-
tabil sef).
838 26 Mai 1936
a) Biroul angajárii si ordonan-
arii:
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
3 impiegati.
b) Biroul verificdrii cheltuieli-
lor, controlului si
1 sef de birou.
4 impiegati.
c) Casieria:
1 casier.
1 verificator.
1 impiegat.
d) Biroul magaziei de mate-
riale:
1 sef de birou (contabil).
4 impiegati.
2. Secretariatul, arhiva, regis-
tratura, personal si mobilizare:
1 sef de birou.
1 subsef de birou.
5 impiegati.
3. Serviciul exploatárii:
1 sef de serviciu (inspec-
tor principal).
1 ajutor al sefului de ser-
viciu (easier).
a) Biroul manipularii marfu-
rilor:
1 sef de birou (verifica-
tor).
1 impiegat.
b) Biroul de expeditie:
1 sef de birou.
2 impiegati.
c) Biroul de taxare:
1 sef de birou (inspec-
tor).
1 subsef de birou.
3 impiegati.
d) Magazia de mArfuri:
4 impiegati de magazie.
19 veghetori.
e) Biroul cerealelor:
1 sef de birou (inspec-
tor).
2 impiegati.
f) Magazia cu silozuri:
1 mecanic principal.
23 personal bugetar (3
mecanici, 19 manipu-
lanti, 1 laborant).
www.digibuc.ro
g) Elevatoare de cereale:
1 mecanic.
5 personal bugetar (1
. mecanic ajutor, 1 un-
gator, 1 manipulant,
1 marinar, 1 fochist).
4. Serviciul tehnic i ateliere:
1 sef de serviciu, ingi-
ner.
a) Biroul tehnic i inventarul:
1 sef de birou.
1 impiegat (verificator).
b) Ateliere si reparatiuni:
1 sef de instalatie.
1 subsef de birou. -
c) Ateliere:
10 maestri de atelier.
d) Centrala
1 sef de instalatie.
8 personal bugetar (4
mecanici, 1 ungItor, 2
fochisti, 1 ajutor elec-
trician).
e) Iluminat i telefoane:
1 mecanic.
f) Macarale electrice:
2 mecanici.
6 personal bugetar (4
mecanici ajutori, 2
manipulanti).
g) Draga:
1 mecanic principal.
5 personal bugetar (2
mecanici, 2 marinari,
1 fochist).
h) Remorcaj:
1 apitan de remorcaj.
5 personal bugetar (1
mecanic ajutor, 3 ma-
rinari, 1 fochist).
i) Intretinerea liniilor, cheiu-
rilor, soselelor si platformelor:
1 controlor principal.
5 personal bugetar (1 sef
de coloanä, 1 revizor
de linii, 2 luergtori, 1
grädinar).
j) Docuri plutitoare:
1 mecanic principal.
7 personal bugetar (1
mecanic, 1 manipu-
lant, 2 fochisti, 3 ma-
rinari).
Taal .155.
 26 Mai 1936 839

X. Directia Docurilor e) Biroul cerealelor:

1 ef de birou.
1 director, inginer. 3 impiegati.
1 subdirector, inginer. f) Magazia cu silozuri:
1. Serviciul contabilitatii si ca-
sei: 1 ef de instalatie, ingi-
1 ef de serviciu (con- ner.
tabil sef). 34 personal bugetar, 2
a) Biroul angajarii si ordo- maestri ajutori, 1 ex-
nantarii: pert de cereale, 2 me-
1 ef de birou (verifica- canici, 4 lacatusi, 3 su-
tor). praveghetori, 22 mani-
1 impiegat. pulanti).
b) Biroul veniturilor, cheltuie- g) Elevatoare de cereale:
lilor, controlului, centralizare:
1 *ef de instalatie, me-
cani c.
1 *ef de birou (contabil). 17 personal bugetar, (2
1 subsef de birou (veri- mecanici, 1 lacatus, 6
ficator). manipulanti, 4 ung5,-
3 impiegati. tori, 4 fochisti).
c) Casieria: 4. Serviciul tehnic si ateliere:
1 easier. 1 sef de serviciu tehnic
1 sef de birou. (inspector principal).
2 impiegati. a) Biroul tehnic i inventarul:
d) Biroul magaziei de mate- 1 ef de birou, conduc-
riale: tor.
1 *ef de birou (verifica- b) Atelierul de reparatiuni:
tor). 1 mecanic principal.
2. Secretariatul, registratura, 16 personal bugetar (1
arhiva, personal si mobilizare: mecanic principal, 1 ma-
1 sef de birou. estru, 14 lucrátori).
1 subsef de birou. c) Centrala electria:
4 impiegati. 1 mecanic principal.
3. Serviciul exploatärii: 7 personal bugetar (1
1 ef de serviciu (inspec- mecanic principal, 1
tor principal). mecanic ajutor, 3 lit-
a) Biroul de taxare: catusi, 2 fochisti).
1 §ef de birou (inspec- d) Iluminat i telefoane:
tor). 1 mecanic.
1 subsef de birou. 3 personal bugetar (1
5 impiegati. electrician, 2 lacatusi).
1)) Biroul de expeditie: e) Macarale electrice:
1 *ef de birou. 1 electrician.
1 impiegat. 4 personal bugetar (3
c) Biroul manipularii märfu- manipulanti, 1 a ju-
rilor: tor mecanic).
1 sef (le birou. f) Dragl:
2 impiegati. 1 maestru dragor.
(1) Magaziile de märfuri: 4 personal bugetar (1
1 controlor principal de ajutor mecanic, 2 fo-
lucrari. chisti, 1 mariner).
8 personal bugetar (4 g) Remorcaj:
impiegati de magazii, 1 manipulant.
4 supraveghetori). 2 lucrätori.

www.digibuc.ro
840 23 Mai 1936
h) Intretinerea liniilor, cheiu-
rilor $i platfornaelor:
1 picher principal.
14 personal bugetar (1
sef de coloand, 2 cu-
rieri, 7 lucrätori, 4 tia
paznici).
Total 159.
XI. Inspecforaful General al Naviga-
fief ;i Porfurilor.
1 inspector general.
1 subinspector general
(din inspectorii regio-
nali).
I. Serviciul cenfral:
1. Serviciul regulamentelor,
personalului marinei comerciale,
vaselor române, statisticei, per-
sonalului $i mobilizärii:
1 *ef de serviciu (cdpi-
tan de port principal).
a) Biroul de studii, regula-
mente $i tehnic;
1 $ef de birou (cdpitan
de port).
b) Biroul vaselor $i
1 $ef de birou (cdpitan
de port))
c) Biroul contabilithtii, statis-
ticii $i personalului:
1 $ef de birou (cdpitan
de port).
1 ofiter de port.
2 verificatori.
d) Biroul de registraturd $i ar-
hivd:
1 $ef de birou (ofiter de
port).
1 agent.
Servicii exferioare:
1. Inspectoratul Regional I:
1 inspector fäcând func-
tia $i de cdpitan de
port.
Cdpitänii $i agentii in portu-
rile române i strdine:
2 cdpitani principali de
port.
5 capitani de port.
www.digibuc.ro
10 ofiteri de port...
1 mecanic.
8 agenti.
Inspectoratul Regional II:
1 inspector fäcând func-
$i de cdpitan da
port.
Cdpittinii $i agentii in portu-
turile române $i strdine:
2 cdpitani principali de
port,
4 cdpitani de port.
12 ofiteri de port.
30 personal bugetar (21
agenti, 3 verificatori,
4 piloti $efi, 2 meca-
nici $alupieri).
3. Inspectoratul Regional III
inspector fäcând func-
tia $i de cdpitan de
port.
Cpitnii si agentii in portu-
turile române $i strdine:
3 cdpitanj de port prin-
cipali.
6 cdpitani de port.
13 ofiteri de port.
51 personal bugetar (7
verificatori, 14 pilotf,
1 cdpitan de $alupd,
3 mecanici *alupierf,
25 agenti de port, /
marinar).
Total 160.
Recapifu lore
1 director general, ingi-
ner inspector general.
1 subdirector general,
inginer inspector ge-
neral.
Total 2.
I. Direcfia confabilifeifil r
1 director.
3 $efi de serviciu.
2 $efi de divizie.
6 $efj de birou.
2 *efi de birou, contabilf.
2 sub$efi de birou.
1 impiegat, contabil.
11 impiegati.
Total -28.
 26 Mai 1936 841,

Confenciosul : 5 sub*efi do birou.

1 avocat *ef al conten- 16 impiegati
ciosului. 1 verificator.
2 avocati. 3 dactilografi.
1 *ef de birou. 1 oficiant sanitar.
1 dactilograf. 1 infirmier.
6 personal bugetari, çon--
Total 5. form indicatiei.
111. Servicial secretariatului general b) Servicii exterioare:
al personalului P. C. A. §i t4. O. N. T 4 *efi de serviciu.
2 ajutori *efi de servi-
1 *ef de serviciu. du.
4 *efi de birou. 1 ef de birou tehnic, in-
4 impiegati. giner.
Total-9. 9 *efi de birou.
5 inspectori, diferit
V. Direcjia Navigaliei Maritime Ro- grade.
meme (S. M. R.): 1 sub*ef de birou.
1 director. 17 impiegati.
1 subdirector tehnic 3 *efi de sectie, tehnici,
administra tiv. 2 subinspectori.
1 subdirector de exploa- 13 controlori principali.
tare. 1 verificator,
o) SerNicii interioare: 1 copist.
3 *efi de serviciu. 1 pontator.
1 ajutor de *ef de ser- 3 mailtri de silozuri.
viciu. 3 mecanici principali.
1 *ef de divizie. 2 supraveghetori princi-
8 *efi de birou. pali.
4 sub*efi de birou. 2 supraveghetori.
13 impiegati. 1 picher principal.
21 personal bugetar, con- 1 *ef de laborator.
form indicatiei. 3 *di de ateliere.
1)) Servicii exterioare: 1 geometru.
1 inspector de vapor. 1 telegrafist.
1 *ef de serviciu. capitani de vas.
1 *ef de birou tehnic. 7 manipulanti.
4 *efi de birou. *efi de echip5., paznici,
1 subsef de birou. 1 mecanic.
9 impiegati. 450 personal bugetar, con-
1 desenator, form indicatiei.
678 personal bugetar, con- Total T-94.
form indicatiei.
VI. Directio hidraulicci :
Total 750.
1 director.
V. Direciia Porfurilor tvforifrne 1 subdirector.
1 director. a) Servicii interioare:
1 subdirector. 1 *ef de serviciu.
a) Servicii interioare: 1 ef de birou tehnic, in,.
2 *efi de serviciu. giner.
1 easier general. 3 *efi de birou.
1 medic. 1 sub*ef de birou.
7 *en de birou. 5 impiegati.

www.digibuc.ro
:842 26 Mai 1936

3 geometri de diferite 4 impiegati.

grade. 3 sefi de atelier.
1 desenator. 6 maestri.
1 cartograf. Total 24.
1 autograf.
b) Servicii exterioare: Directia Docurilor Galati:
7 sefi de serviciu, ingi- 1 director.
neri. 1 subdirector.
3 sefi de sectie, ingineri. 1 ef de serviciu, ingi-
11 conductori tehnici. ner.
1 contabil. 2 sefi de serviciu.
345 personal bugetar, con- 1 ajutor de sef de ser-
form indicatiei. viciu.
Total 386. 9 sefi de birou.
1 easier.
VII. Directia Navigatiei Fluviale Ro- 2 sefi de instalatie.
mane (N. F. R,). 4 subsefi de birou.
1 director. 1 verificator.
1 subdirector. 26 impiegati.
5 sefi de serviciu. 4 impiegatj de magazie.
1 ajutor de sef de servi- 1 capitan.
ciu. 10 maestri de atelier.
1 easier. 1 controlor principal.
9 sefi de birou. 7 mecanici de diferite
1 inspector principal. grade.
1 avocat. 19 veghetori.
3 controlori. 64 personal bugetar, con-
form indicatiei.
8 subsefi de birou. Total 155.
23 impiegati.
1 verificator. X. Directia Docurllor :
49 capitani principali, 1 director.
comandanti secunzi. 1 subdirector.
58 mecanici de diferite 3 sefi de serviciu.
grade. 1 ef de instalatie, ingi-
109 fochisti. ner.
61 piloti. 1 easier.
36 sefi de echipa. 10 sefi de birou.
9 manipulanti. 3 subsefi de birou.
1 paznic. 21 impiegati.
568 personal bugetar, con- 1 controlor principal de
form indicatiei. lucrAri.
Total 946. 1 ef de instalatie, me-
canic.
VIII. Directia 5anfierului Naval 1 picher principal.
T.-Severin-: 1 maestru dragor.
3 mecanici de diferite
1 director. grade.
1 subdirector. 1 electrician.
2 sefi de serviciu. 1 manipulant.
5 sefi de birou. 109 personal bugetar, con-
1 easier. form indicatiei.
1 desenator principal. Total 15-9.

www.digibuc.ro
 26 Mai p936 843

XI. inspectoratul General al Naviga- 6 *efi de telier.

Pei 0 Porfurilor : 1 impiegat-contabil.
1 inspector general. 158 impiegati.
a) Serviciul central: 4 impiegati de Magazie.
1 *ef de serviciu. 3 inspectori regionali.
4 *efi de birou. 7 cdpitani principali de
1 of iter de port. port.
2 verificatori. 15 cdpitani de port.
1 agent. 1 cdpitan.
b) Servicii exterioare: 36 ofiteri de port.
3 inspectori regionali *i. 49 cdpitani principali, co-
cäpitan de port. mandanti secunzi.
7 capitani principali de 8 cdpitani de vas.
port. 18 controlori de diferite
15 cäpitani de port. grade.
35 ofiteri de port. 2 subinspectori.
1 mecanic.
1 *ef de laborator.
4 geometri.
8 agenti. 1 telegrafist.
81 personal bugetar, con- 1 contabil.
form indicatiei. 3 desenatori de diferite
Total 160. grade.
Recapitulare generald
1 cartograf.
1 autograf.
1 director general. 4 dactilografi.
1 subdirector general. 6 verificatori.
8 directori. 1 copist.
1 avocat *ef al conten- 1 pontator.
ciosului. 9 agenti.
1 inspector general. 2 supraveghetori princi-
8 subdirectori. pali.
8 *efi de servicii, ingi- 2 supraveghetori.
neri. 2 picherj principali.
28 *efi de serviciu. 3 maestri de silozuri.
5 ajutori de *ef de ser- 10 maestri de atelier.
viciu. 1 maestru dragor.
1 medic. 72 mecanici de diferite-
3 avocati. grade.
1 inspector de vapoare. 17 manipulanti.
1 casier general. 1 oficiant sanitar.
3 *efi de divizie. 1 infirmier.
3 *di de birou tehnici, 19 veghetori.
ingineri. 1 mecanic
2 *efi de birou, conta- 109 fochi*ti.
bili. 61 piloti.
70 *eft de birou. 36 *efi de echipd.
29 sub*efi de birou. 1 electrician.
6 *efi de sectie tehnici. 1 *a de echipd de pazil._
6 inspectori de cliferite 5 paznici.
grade.
4 casieri. Total 2.328 personal bugetar,
1I conductori tehnici. conform inclicatiilor.
4 *efi de instalatie. Total general 3.218.

www.digibuc.ro
844 26 Ma1 1936
CAPITOLUL V
Directia genera-Id a pogelar, fete-
grafelor §i felefoanelor
107. Directia Genera la P. T.
T. functioneazá in baza legii de
organizare din 1927, modificata
prin legea privitoare la Regiile
Autonome, publicatä in Monito-
rul Oficial Nr. 102 din 4 Mai
1934 si dispozitiunilor regula-
mentului din 8 August 1934, pu-
blicat in Monitorul Oficial Nr.
184 din 11 August 1934, precum
prin legea publicatä In Moni-
torul Oficial Nr. 82 din 8 Apri-
lie 1931, cii exceptia art. 30, alin.
V din aceastä lege, privitor la
gradul de subdirector general,
grad care se reinfiinteazä prin
decretul de fatä 1).
Directia Genera lä P. T. T. este
condusä de un director general
si un comitet de directie, com-
pus din 3 membri, fiind ajutati
de un subdirector general. Atri-
butiile directorului general si
ale comitetului sunt cele prevä-
zute in art. 32-40 din regula-
mentul din 11 August 19342).
Directiile sunt conduse de un
director, ajutat de un inspector
general sau un inspector cu
functia de subdirector, serviciile
de dare un oficiant superior cl.I
si birourile de un oficiant su-
perior.
Fiecare birou are numärul de
functionari astfel cum se ara-
tä, la art. 121 din prezentul de-
cret, in care numär se cuprind
Si oficiantii superiori, sefi de bi-
rou.
1) A se vedea Legea p. organiz.
administratiei i personalului P. T.
T., din 2(1 Aprilie 1927, la pag. 583,
vol. XV--XVI, eu mod. 8 April%
1931, la pag. 360, vol. XIX.
2) A se vedea Regulamentul pen-
tru funetionarea Regiilor autonome,
din 11 August 1934, partea relativä
la P. T. T., pag. 600, vol. XXII.
www.digibuc.ro
Organizarea si efectivul per-
sonalului central si exterior al
Directiei Generale P. T. T. pot
fi modificate prin decret regal,
dat in baza unui jurnal al Con-
siliului de Ministri in raport cu
cerintele tehnice sau comerciale.
Se poate modifica repartizarea
personalului intre diversele uni-
täti, prin decizii ministeriale, po-
trivit cerintelor tehnice sau co-
merciale.
108. Pe Mug-A Directia Gene-
ralä P. T. T., functioneazA ur-
mdtoarele organe nerepartizate:
1. Biroul Comitetului de Di-
rectie, care:
Preparä si ingrijeste lucrärile
comitetului.
2. Cabinetul directorului gene-
ral, condus de un inspector, care
face parte ain personalul P. T.
T., având atasate urmätoarele
birouri:
a) Biroul de studii i docu-
mentare, care:
Claseazä si tine la curent, a-
dunä si coordoneazà, textele cu
caracter de ordin general din
legislatia P. T. T. si internatio-
nail;
b) Sectia M. O. N. T.:
Tine situatia militarä a perso-
nalului, coordoneazd, mischrile
ordonate in interesul superior al
tärii, face legAtura intro Direc-
tia Genera IA P. T. T. si Serviciul
Central M. O. N. T., aranjeazâ
tablourile personalului pentru.
mobilizäri i manevre;
c) Biroul contenciosului:
Contenciosul P. T. T. este con-
dus de un avocat pledant si se
ocupä cu .sustinerea proceselor
P. T. T. in fata instantelor jude-
catoresti si cu toate chestiunile
in legáturä cu aceste procese,
eu exercitarea tuturor cäilor de
atac ordinare si extraordinare,
impotriva hotaririlor judecäto.
rest:: date in cauzele in care Ad-
ministratia P. T. T. a figurat ca
parte.
 26 Mai 1936
Contenciosul drt avize prin
.consiliul de avocati, oridecateori
.este consultat, in legaturd cu a-
facerile de resortul administra-
tiei si oridecateori, prin legi, se
cere avizul Contenciosului.
Avocatii contenciosului repre-
zintrt administratia in fata in-
stantelor judecdtore$ti. Seful
contenciosului poate da delega-
tii avocatilor din provincie, In
numele directorului general, pen-
tru sustinerea intereselor admi-
mistrat ei in fata instantelor ju-
decdtoresti, precum i exercita-
rea oricarei cdi de atac inmo-
triva hotrtririlor judecdtoresti In
care figureazd ca parte.
Avocatii referenti aj contenc:o-
sului, impreund cu personalul
administrativ, se ocupd 'cu pre-
grttirea closarelor, 'referate, re-
.gistratura si arhiva, lucrdrile
comisiilor de disciplind, popriri.
Pe langd contencios figureazd
comisia centrald de disciplind si.
comisia de apel;
d) Inspectoratul de control ge-
neral, care:
Cereeteazd $i ancheteazd toate
chestiunile date prin delegatii
de directorul general sau de co-
mitetul de directie, In toatd tara,
$i din proprie initiativil, este o-
bligat ca in timpul cereetárii
sau inspectiei sä ancheteze ime-
diat ceea ce crede cd este in in-
teresul institutiei, dad' a luat
cunostintá de vreo nereguld;
e) Biroul arhivei $i registra-
turi i genei ale.
Sectia I
Direcpia administrativd si a
personalului
109. Directia personalului In-
depline$te toate lucrdrile pe care
legea de organizare P. T. T. le
pune In sarcina administratiei.
Pe längd aceastá directie func-
tioneazd comisia de numiri si
inaintdri i comitetul special,
conform legii.
www.digibuc.ro
845
110. Directia administrativd
$i a personalului se compune
din urmAtoarele servicii $i bi-
rouri:
1. Serviciul personalului de
conducere, cu birourile:
a) Biroul miscdrii personalu-
lui si permiselor C. F. R.:
Executá lucrdrile referitoare
la: transferdri, deta$dri, numiri
$i reprimiri de personal; trime-
teri la comisia de disciplind pe
bazd, de rezolutii superioare;
concedii, certificate de pensA
diferite situatii; puneri in dis-
ponibilitate pe baza hotäririlor
comisiei de discipl_nd si a diver-
selor lucrdri In legiltura cu mis-
carea personalului; pedepse, lu-
crdri pentru decordrj si distinc-
tiuni acordate personalului.
Elibereazd carnete C. F. R., f ;l-
eant' si lucrárile aferente;
b) Biroul cazierelor:
Tine caz:erele intregului per-
sonal $i face toate notdrile ce
privesc situatia fiecdrui funet o-
nar;
cl BirouI verificárii actelor de
cheltuieli pentru drepturi de
personal:
Verified toate actele de chel-
tuieli trimese spre ordonantare;
d) Biroul $coalei elementare
$i superioare P. T. T.:
Tine situatia elevilor scoalei
si toate lucrrtrile aferente.
2. Serviciul personalului de
executie si. serviciu:
a) Biroul misedrii personalu-
lui de exereutie i serviciu:
Executd lucrdri referitoare la:
transfefdri, deta$ari, numiri $i
reprimiri de personal; trimeteri
la comisia de disciplind, conce-
dii, certificate de pensii i dife-
rite situatiuni; puneri In dispo-
nihilitate, reclamatiuni $i dife-
rite luerrtri, In legaturd, cu mi$-
carea personalului; lucräri pen-
tru decoratiuni $i distinctiuni
acordate personalului;
846 26 Mal 1936
b) Biroul cazierelor persona-
lului de executie si serviciu:
Tine cazierele intregului per-
sonal de executie i serviciu
face toate notarile ce privesc si-
tuatia fiecarui functionar;
c) Biroul buletinului i anua-
rului:
Public& toate ordinele i dife-
rite situatiuni de ale personalu-
lui, tine evidenta intregului per-
sonal pe grade, prepara, luord-
rile pentru inaintari $i buget;
d) Biroul garantiilor:
Administreazd, prin Casa de
Credit $i Ajutor P. T. T., garan-
tiile $i depunerile permanente a
intregului personal si prepara
lucrärile pentru eliberarea lor.
3. Birouri comune ale directiei
sunt:
a) Diroul medical si sanitar:
Se ocupii cu aranjarea diver-
selor categorii de medici, chi-
rurgi, internisti etc., pentru vi-
zitarea $i asistarea bolnavilor;
b) Biroul farmaceutic i labo-
rator:
Preparä $i elibereaza medica-
mente functionarilor, pe baza de
ordonante medicale;
c) Biroul de informatii:
Face legatura intre diferite di-
rectii i persoanele care solicite.
larnuriri in legaturä cu servi-
ciul;
d) Biroul registraturii i ar-
hivei:
Inregistreaza i expediaza lu-
crarile tuturor serviciilor din
administratie (directiei adminis-
trative $i a personalului);
Formeaza dosarele, dupa care
le predä arhivei generale pen-
tru pästrare;
e) Biroul dactilografilor:
Transcriu corespondenta tu-
turor serviciilor directiei.
Scotia II
Directia contabilitdtii
111. Directia contabilitatii
are In atributia sa strângerea
www.digibuc.ro
datelor in vederea pregatirii
alcatuirii bugetului de venituri
cheltuieli, executarea bugetu-
lui; verificarea, lichidarea $i or-
donantarea cheltuielilor; intoc-
mirea inventarului averii mobile
imobile a Directiei Generale
P. T. T.; alcätuirea bilantului a-
nual $i a contUlui de profit si
pierdere, precum i toate lucra-
rile In legatura cu contabilita-,
tea $i controlul veniturilor
cheltuielilor bugetare. De aseme-
nea are in atributiunea sa con-
tabilizarea, controlul $i lichida-
rea tuturor fondurilor particu-
lare, Inânuite pe baza de legi,
regulamente i conventii interne
internationale.
112. Directia contabilitatii se
compune din urmatoarele ser-
vicit $i birouri:
I. Serviciul ordonanfärii
bygefului cu:
1. Biroul ordonantárii si aI
scriptelor:
a) Verifica, angajeazä si or-
donanteazá toate cheltuielile de
personal si material prevazute
In bugetuI Directiei Generale P.
T. T.;
b) Prezintä pentru viza consi-
lierului-controlor toate actele
pentru angajári de cheltuieli;
el Inregistreazil in scriptele
preVäzute de legea contabilitätii
publice toate ordonantele de
platä si de delegatie.
2. Biroul bugetului si al mie-
carii fondurilor:
a) Pregäteste lucrärile pentru
intocmirea proiectului de buget
de cheltuieli i ingrijeste de a-
plicarea lui;
1)) Alcatueste luordrile pentru
delegarea fondurilor bugetare
ordonatorilor secundari;
c) Incheie situatii generale lu-
nare de angajdri $i ordonantäri
pe articole $i credite bugetare;
Intocmeste lucrärile pentru
deschideri si anuläri de eredite
 26 Mai 1936
bugetare, suplimentare si extra-
ordinare;
e) Intocmeste, in conditiunile
si la epocile fixate de legea con-
tabiiitäii tabloul crean-
telor bugetare, rAmase nelichi-
date, neordonantate sau neplg-
tite si tine evidenta la zi a aces-
tor tablouri cu toate lucrarile
necesare 1).
II. Serviciul lichidärii conturilor
centralizarii veniturilor cu
1. Biroul contabilizdrii si li-
chidiirii conturilor:
a) ContabilizeazA Intregul pa-
trimoniu P. T. T., dupA. sistemul
de contabilitate in partidA du-
blA, iar la finele anului, prepard
lucrarile pentru incheierea bi-
lantului, contului de exploatare
si contului de profit si pierdere,
prevAzute de legea contabilità-
tii;
b) VerificA si contabilizeazA
zilnic operatiile de pläti si in-
casári fäcute de Casieria gene-
ralg P. T. T., iar lunar, opera-
tiile de incasAri si plAti fäcute
de oficiile din tara;
c) Incheie lunar balanta de ve-
rificare si situatii contabile pe
conturi de fonduri pentru toate
operatiile financiare ale Direc-
tiei Generale P. T. T.
2. Biroul centralizärii venitu-
rilor si al timbrelor:
a) Alchtueste bugetul anual de
venituri si ingrijeste de aplica-
rea lui;
b) ConstatA si controleazd toate
veniturile ordinare provenite din
timbre i taxe postale, telegra-
fice, interne si externe, precum
si veniturile accesorii exploatA-
rii;
c) Verificä jurnalele recapitu-
lative de venituri ale oficiilor de
resedintá;
1) A se vedea Legea contabilitätii
publice, din 31 Iulie 1929, la pag.
783, vol. XVII, eu mod. 24 Deeem-
vrie 1932, pag. 871, vol. XX.
www.digibuc.ro
847
d) Intocmeste situatiile lunare
si anuale de venituri pe cate-
gorii;
e) Intocmeste, in conditiile
la epocile fixate de legea conta-
bilitätii publice, tablouri de cre-
antele provenite din servicii pre-
state si rAmase neincasate la fi-
nele anului;
f) Ingrijeste i intocmeste for-
;i malitátile emisiunile noi
de timbre, retragerea lor din cir-
culatie si distrugerea celor rl-
mase neutilizabile;
g) DA comenzile cAtre fabrica
de timbre pentru confectionarea
timbrelor si aprovizionarea de-
pozitului general de timbre, cu .
timbre si efecte postale;
h) Tine registrele pentru in-
scrierea pe categorii a timbrelor
efectelor postale primite dela,
fabrici i intrate in depozitul
generale de timbre;
i) Face lucrarile si intocmeste-
formalitätile relative la deschi-
derea corespondentii cäzute in.
rebut, ingrijind de publicatiile
licitatiile preväzute de legea
de exploatare;
j) Tine registrele inventar&
pentru colectionarea timbrelor si
efectelor postale române i strä-
Me, intocmind corespondent a.
relativá cu Biroul international
din Berna i Statele sträine.
3. Biroul conventiilor i de-
conturilor externe:
a) Tine partizi pe täri pen-
tru conturile postale, telegra-
fice, radio si mandate, In con-
f ormitate cu conventiile in-
cheiate cu Statele strAine;
b) Stabileste lunar soldurile
fiecArei partizi, procedAnd
decontarea lor;
c) Primeste devizele pentru
soldurile In favoarea Admini-
stratiei P. T. T., negociindu-le
prin Banca Nationalä a Romä-
niei;
d) Ingrijeste de obtinerea de-
vizelor necesare pentru plata
4348
soldurilor cuvenite tarilor strä-
ine;
e) Executa orice plata data-
rata in strainätate de catre Di-
rectia Genera la P. T. T.;
f) Executa obligatiile finan-
ciare izvorate din conventiile
internationale incheiate :le Di-
'rectia Genera la P. T. T.
4. Biroul verificarii ordonan-
telor de plata:
a) Primeste dela oficii toate
-ordonantele si mandatele
plata achitate si le verifica din
unct de vedere legal, daca su-
mele ordonantate stint bine jus-
tificate i bine achitate, autori-
ând oficiile sa, se scada cu va-
loarea ordonantelor si mandate-
lor de plata achitate, prin situa-
Vile de contabilitate;
b) Intocmeste la finele anului
.situatia generala a platilor bu-
getare, iar pe baza acestor si-
tuatii, prin verificare cu
ordonantarii, stabileste or-
donantele si mandatele de plata,
neprezentate la achitare in ter-
menul legal.
Serviciul confabilifeifii materiale-
lor $i bunurilor, cu:
1. Biroul.inventarierii Si veri-
licarih
a) Verifica actele de miscare
materialelor inaintate lunar
de oficii si inregistreaza, in fise-
inventar, toate operatiile de in-
trári si ie,iri pe conturi, mate-
riale si dupa starea lor;
b) Executa toate lucrarile in
legaturà cu intocmirea inventa-
'rului general la finele anului.
2. Biroul evaluarii i nomen-
a) Calculeaza valoarea mate-
rialele manipulate de oficii in
cursul lunii, confOm actelor jus-
tificative, verificate de. Biroul
inventarului si tine la curent
nomenclaturile de materiale Si
Jcle preturi;
b) Stabileste nreturile de in-
www.digibuc.ro
26 Mai 1936
ventar a materialelor in veclerea
alcatuirii bilantului anuaL
3. Biroul centralizarii meca-
nice:
a) Perforeaza pe cartele ope-
ratiunile lunare de miscari de
materiale, in vederea centrali-
zarii;
b) Centralizeaza miscarile lu-
nare de materiale in situatii, pe
conturi de Carte-Mare, pentru
inregistrarea lor in contabilitat3
cte dubla si pentru verificarile ne-
cesare la inventar.
IV. Serviciul de cecuri po§fale
Cassa de Economie, cuprinde:
1. Biroul verificarii operatiu-
nilor de economii:
a) Apnea dispozitiunile referi-
toare la executarea serviciului
de economii prin oficiile P. T.
T., cuprinse In legea si regula-
mentul Cassei Nationale de E-
conomii i);
b) Centralizeaza, verifica si
controleazà toate actele de ma-
nipulatie lunare ale oficiilor pri-
vind efectuarea operatiunilor de
economii;
c) Tine statistica operatiuni-
lor de economii, efectuate de ca.-
tre oficii.
2. Biroul verificarii operatiu-
nilor de cecuri:
a) Aplicá dispozitiunile referi-
toare la executarea serviciului
de cecuri postale prin oficiile P.
T. T., cuprinse in legea si re-
gulamentul de organizare (CEC);
b) Verifica. controleaza si con-
tabilizeaza, zilnic borderourile o-
peratiunilor de cecuri, efectuate
de oficii, si stabileste soldul;
c) Centralizeaza, verifica
controleaza actele de maninula-
tie, lunare ale oficiilor, privind
efectuarea operatiunilor i sol-
dul lunar;
1) A se vedea Legea de reorgani-
zare a Cassei de eeonomie, din 21
Oetomvrie 1932, la pag. 733, vol.
XX.
 26 Mai 1936
t/) Avizeazd si urmareste achi-
larea ordinelor de plat& emise
de (CEC).
3. Biroul verificarii taxelor In-
casate:
a) Verifica zilnic taxele Inca-
sate din operatiuni efectuate la
oficii;
b) Dicteaza si urmareste Inca-
sarea si lichidarea mancurilor
din taxe?,
c) Calculeaza taxele cuvenite
Administratiei P. T. T. din ope-
ratiunile de economii.
4. Biroul de reclamatii:
a) Rezolva reclamatiile ce pri-
vest operatiunile de economii si
cecuri;
b) Comunicá organelor de con-
trol, la cerere, situatiile de in-
casári i pliti din economii si
cecuri la oficii.
c) Controleazá j verifica pro-
cesele-verbale de inspectii si dis-
pune asupra mäsurilor de ur-
mat.
V. Serviciul de incasso cuprinde :
1.Biroul de incasso, corespon-
dent& si studii:
a) Pune in aplicare dispozi
tììle previtzute In regulamentul
Serv. incasso, cu privire la: in-
casarea, protestarea, acceptarea
preschimbarea efectelor de co-
rned, prin oficiile P. T. T., pre-
cum sl a facturilor, cupoanelor
de renta, obligatiuni iesite la
sorti, bilete de loterie ale Statu-
lui, polite de asigurare, i in ge-
nere, a tuturor valorilor comer-
ciale plätibile, färä cheltuieli din
nartea Directiei Generale P.
T. T;.
b) Rezolva corespondenta pri-
rnitä dela Directia Generalä, o-
icìi P. T. T. si clienti, privitoare
la operatiunile de incasso. Re-
zolvä reclamatiile primite dela
public si autoritäti, luând ma-
suri pentru inlaturarea incon-
venientelor semnalate;
c) Propune i Intocmeste di-
C. Ilamangiu, vol. XIII,. 31.
www.digibuc.ro
849
ferite instructiuni in legaturá cu
operatiunile de incasso, In ve.
derea unei perfecte exploatäri;
completeaza dispozitiunile pre-
vazute in regulamentul incasso,
cu instructiuni de detalii, nece-
sare oficiilor P. T. T.
2. Biroul Ioteriei:
a) Primeste dela Directia Ge-
nerald a Loteriei de Stat lozuri
pentru distribuire prin oficiik
P. T. T.;
b) Executa toate lucrärile in
legaturá cu plasarea lozurilor si
decontarea bor.
VL Birouri centrale:
1. Biroul depozitului general
de timbre.
2. Casieria generalä.
3. Biroul registraturii si. arlui-
vet
4. Biroul de control.
5. Biroul dactilografilor.
Sectia III
Directia constructiei i intre-
tinerii
113. Directia constructiei si
Intretinerii are in atributia sa
conducere a si supr aveghere a
studiilor $i executarea lucrári-
lor de ordin tehnic;
Avizeazá asupra chestiunilor-
tehnice -care li sunt propuse In
interesul general al administra-
tiei;
Executa schitele, planurile
devizele pentru orice lucrári noi
si reparatii la localurile Direc-
tiei Generale;
Ingrijeste de buna stare a cla-
dirilor directiei;
Stabileste conditiunile pentru
executarea diferitelor lucrAri de
arhitectura ce urmeaz& a se pre-
vedea In contractele de lucrári,
conducând si supraveghind la
fata locului lucrárile;
Ingrijeste buna intretinere a
liniilor telegrafice din fntreaga
tall, in care scop prin serviciul
 850 26 Mal 1936
respectiv alcâtueste planurile si
devizele necesare pentru lucrá-
rile de linii;
StucliazA i proiecteaz5, orga-
nizarea rationalä a serviciilor
tehnice in subordine;
Studiazd caietele de sarcini
intocmeste planul in veclerea im-
bunätätirii, unificärii si stan-
dardizdrii aparatelor si mate-
alelor.
Alte atributij se pot da de cg-
tre directorul general prin de-
legatie, dupá caz i in conf or-
imitate cu legea de organizare
P. T. T.;
Directia preparà luergrile de
licitatii pentru aprovizionäri cu
materiale sau alte luerari, Ina-
intandu-le Directiei economatu-
lui, care face licitatia.
114. Directia constructiei
1ntretinerii se compune din ur-
mätoarele servicii:
Serviciul de consfrucfii i infrefineri
de linii felegrofice i felefonice:
Serviciul liniilor are in sar-
cina sa constructia si intretine-
rea liniilor telegrafice in in-
treaga
El se compune din urmátoa-
rele birouri:
1. Biroul proiectelor i devi-
zelor tehnice, constructiilor
reparatiilor de linii telegrafice
contabilitätii, conturilor
materialelor.
Acest birou studiazg i intoc-
meste pdanurile de constructii
si reparatii ale retelei;
Urmäreste j experimenteazá
noile procedee de constructii de
linii;
Pregáteste bugetul de aprovi-
zionarea cu materiale de linii;
Intocmeste instructiunile de
constructii si executarea servi-
ciului de linii;
Conduce lucrärile de reparatie
constructie, in baza devizelor
stabilite, verificând executarea
lor;
www.digibuc.ro
Tine eviclenta miscdrii fondu-
rilor, face formele de angajarea
sumelor necesate luerarilor, ve-
rificä actele justificative si li-
chideazd cheltuielile efectuate;
Intocmeste i urrnäreste Inca-
sarea conturilor pentru luera-
rile fäcute particularilor sau al-
tor institutii de Stat;
Intocmeste conturi pentru dau-
nele aduse liniilor telegrafice
urmäreste incasarea lor;
Tine situatia materialelor din
depozite si distribue materialuL
la lucrärile ordonate.
2. Biroul de pontaj, personal
si referenti:
Opereazä statul liniilor tele-
grafice, verified rapoartele jus-
tificative ale lucrdrilor de linii;
Tine situatia de rtispunderi a
personalului de linii i formeaza.
coloanele de lucräri;
Opereazg fisele personalulul
de linii;.
Intocmeste si tine la curent
härtile de Brill i executä schi-
tele tehnice, necesare ale ser-
viciului;
Luereazá corespondenta de ser-
viciu.
11. Serviciul de construcfii ;i infrefi-
nere de insfolalii felegrafice ;i felefo
nice de inferior:
Are atributiunile urmätoare:
a) Studiaa, i proiecteazä lu-
crarile de intretinere si imbuná-
tgtire a aparatelor i materiale-
lor tehnice, apartinând instala-
tiilor telegrafice i telefonice de
serviciu dela toate oficiile din.
tará;
b) Conduce si supravegheaza
lucrarile relative la montarea,
inabungtAtirea i refacerea in-
stalatiilor telegrafice, telefonice
de serviciu si a insta/atillor de
alimentare.
Serviciul se compune din dougr
birouri:
1. Biroul de studu, proiecte si
devize:
a) Studiazá si proiecteazA or-
 26 Mai 1936
ganizarea rationabl a servicii-
lor tehnice in subordine, coor-
doneazd eforturile pentru a a-
sigura o eficacitate ekt mai mare
in serviciu;
b) Studiazd caiete de sarcini
intocmeste planuri exacte in ve-
derea imbundtAtirii, unificárii si
standardizärii aparatelor si ma-
terialelor, precum si a procedee-
lor de lucru intrebuintate In in-
stale:tiile telegrafice i telef o-
nice;
c) Intocmeste proiectele im-
portante i devizele de lucrdri
relative la instalatii telegrafice
si telefonice si la sursele de cu-
rent;
d) Controleaza si Intocrneste
statistica activitätii serviciului
si tine la punct statistica deran-
jamentelor, pronuntând solutii
pentru Indreptarea si Imbund-
tätirea serviciului;
e) Studiazd, intocmeste si tine
la punct regulamentul pentru
constructia instalatiilor telegra-
fice de interior, cu materialele
standardizate j procedee de lu-
cru unificate.
Biroul lucrárilor de intre-
tinere i montaj:
a) Supravegheazd si conduce
lucrarile de Intretinere i ur-
märeste lucrarile de repararea
aparatelor, materialelor si in-
stalatiilor telegrafice de interior;
b) Supravegheazd i dispune
repartizarea cât mai rationald
a aparatelor si materialelor res-
pective;
c) Tine la curent toate cazie-
rele tehnice referitoare la insta-
latiile telegrafice i telefonice
interioare;
d) Tine Ia curent fisele de a-
parate telegrafice, masini, apa-
rate de mäsurd etc., cuprinse in
oficiile telegrafice;
e) Stabileste cantitativ neeesi-
Wile In apArate si materiale
respective, ce urmeazd a se a-
www.digibuc.ro
851
proviziona sj urmdreste mersul
lucrdrilor de aprovizionare dând
toate relatiile tehnice cerute.
III. Serviciul de consfrucfii ;i infrefi+
neri orhitecfonice, bunuri ;i insfala:ii
elecfro-fehnice ;i sonifore:
Are urmätoarele atributii:
Dä directive si unified lucra-
rile prezentate de arhitectii, in-
ginerii i personalul superior
relativ la: proiectele de clddiri
instalatii, cu devizele respec-
tive; devizele de reparatii la lo-
calurile P. T. T., de evaludri de
imobile, propuse de vânzare
fixdri de chilli, referatele de a-
probdri de oferte, ofertele pen-
tru procurdri de materiale de
Intretineri de localuri si de in-
stalatii etc.
Verified modul de executie al
cládirilor, reparatii etc., din in-
treaga tard.
Serviciul are urmAtoarele bi-
rouri:
I. Biroul proiectelor i devize-
lor, pentru constructii i repa-
ratii de localuri, care:
a) Intocmeste proiecte de eld-
diri P. T. T., cu devizele respec-
tive;
b) Face devize pentru repara-
ti1 la diferite localuri de oficii
P. T. T., proprietatea Directiei
Generale P. T. T. si Inchiriate;
c) Face verificdri j evaludri
de imobile, propuse spre vân-
zare sau inchiriere;
d) Face releveuri dupd actua-
lele clddiri P. T. T.;
e) Face mäsurdtori de tere-
nuri propuse spre vânzare, veri-
ficdri de oferte Inaintate de di-
feriti furnisori, pentru lucrdri,
materiale, furnituri etc.;
f) Verified actele relative la
plata taxelor cOmunale.
2. Biroul bunurilor imobiliare,
proprietäti i inchiriate:
Se ocupd cu: cládirile i tere-
nurile proprietatea Directiei Ge-
 852 26 Mal 1936
nerale P. T. T., precum $i a ce-
lor inchiriate, si astfel:
a) Intretine si confectioneaza
mobilier, supravegheazA admi-
nistrarea tuturor imobilelor, a
terenurilor virane proprietatea
Directiei Generale P. T. T.;
b) Ileciacteaza si semneazä con-
tractele respective dupà ce s'a
luat avizul conform al Consiliu-
lui de avocati P. T. T., aplica-
rea lor si plata chiriilor respec-
tive;
c) Centralizeazä, intocmeste
programe de reparatii;
d) Pregäteste propunerile si
lucrärile de imbunatatire a a-
cestor bunuri;
e) Vegheaza ca aceste bunuri
sä nu fie insträinate;
f) Intocmeste caziere si fise
fiecärui oficiu.
3. Biroul instalatiilar tehnice
(sanitare, luminti, incalzit si
fort a):
Are in sarcina sa executia,
transform area si intretinerea in-
stalatiilor de luminä si fortà e-
lectricä, calorifer, ascensoare,
sanitare si ventilatii; in provin-
cie studiazä devize, caiete de sar-
cini, supravegheazA lucrArile in
timpul executiei, intocmeste si-
tuatil asupra lucrarilor, iar in
provincie si In Capitalà studiazg
devize, caiete de sarcini, con-
duce lizinele de iluminat si In-
ciilzit, expediazg materiale in
provincie, tine contabilitateama-
terialelor si procurà oferte pen-
tru aprovizionarea de materiale.
La uzinä personalul suprave-
gheaza instalatiile electrice de
lumina si fortd, supravegheazg
reparatia instalatiei de calori-
fer, apa si canal, .executä lucrti-
rile si reparatiile necesare.
4. Biroul -administratiei pale-
tului, bunurilor mobiliare si in-
tendenta se ocupà cu:
Controlul si supravegherea
personaiuluj insärcinat cu curä-
tenia palatului, executarea mä.-
surilor de pea, si intretinerii
www.digibuc.ro
instalatillor de Incälzit, ilumi-
nat, apä, ventilatoare etc.
IV.Serviciul afelierelor §i gorajul ore:
1. Biroul atelierelor centrale
pentru constructii de aparate
telegrafice si telefonice:
Supravegheazd, confectioneazä
si repara intregul material si a-
parat telefonic si telegrafic ne-
cesar Administratiei P. T. T.,
precum si executarea lucrä'rilor
de turnátorie, ajustaj, repara-
tiuni de aparate si obiecte de
specialitate, Hughes, Baudot,
Teltype, grafor pentru furnisa-
rea oricárui fel de stampilil,
strungärie, elemente pentru fa-
bricarea surselor de curent slab,
tämplarie de aparate, croitorie,
iar administratia face contabi-
litatea materialelor si persona-
lului.
2. Biroul vehiculelor, garajelor
si atelierelor mecanice se ocupä
cu:
a) Furnisarea vehiculelor ne-
cesare pentru transportul expe-
ditiunilor intre gal% si oficii,
colectarea corespondentelor dela
cutii, transportul materialelor la
locul de intrebuintare etc.;
b) Repara toate masinile tri-
mese de catre oficiile din pro-
vincie, reparä si construeste pie-
sele necesare, confectioneaa, mo-
biller, confectioneazA cutii de
scrisori simple, mecanice, casete
de fier, cumpene si decimale, a-
ripi de autoradiatoare, intretine
acumulatorii masinilor admi-
nisfratiei, repara instalatiile e-
lectrice etc.
V. Birouri centrale:
1. Biroul de studii, verificari
si laborator:
Verifica si face analiza tutu-
ror furniturilor care-i sun{ tri-
mese si care fac parte din apro-
vizionarea Directiei Generale P.
T. T.
Laboratorul de chimie exe-
 26 Mai 1936
cutg, in mod curent, urmgtoa-
rele analize: de articole medi-
cale si farmaceutice, substante
chimice, combustibil solid *i li-
chid, hârtie, materii colorante,
cerneluri si tusuri, metale si a-
liajuri, textile, uleiuri etc. La
laboratorul. mecanic se executg
aparate electrice si mecanice,
materiale si unelte pentru ate-
Here, masini de scris, de adunat
*i contabilizat, de francat, bate-
rii de acumulatori, pile electri-
ce, aparate telegrafice si stu-
diazg si dg formg definitivg tu-
turor caietelor de sarcini rela-
tiv la furniturile de materiale si
aparatajul necesar administra-
tiei, intocmind instructiunile
tehnice de functionarea diferi-
telor instalatiuni de specialitate.
2. Biroul biblioteeii *i
Colectioneazg tot felul de ma-
nuale de specialitate necesare
Administratiei P. T. T., reparti-
zeazá i intocmeste fisele pen-
tru cgrtile aflate in bibliotecg,
intocmeste si stucliazg organize-
rea bibliotecilor dela alte insti-
tutii similare, colectioneazá si
conservg toate piesele utile pen-
tru Muzeul P. T. T.
3. Biroul registraturii si arhi-
vei:
Inregistreazg, repartizeazg, pri-
meste si expediazg toatá cores-
pondenta directiei.
4. BirouI dactilografilor:
Transcrie la masing toate lu-
crgrile din directia respectivg.
Sectia IV'
Directia Exploatarii Pogale
115. Directia Exploatgrii Pos-
tale are in atributiile sale: lu-
crgrile referitoare la executarea
serviciului de postg, de cgtre o-
ficiile de Stat autorizate, atât in
interiorul tárii, cat si in rela-
tiunile externe pe care le are Ad-
ministratia P. T. T., cu toate
www.digibuc.ro
853
Statele din Uniiinea Postal:a U-
niversalg;
Supravegheazil stricta apli-
pare a legii de expioatare in re-
gimul intern al Conventiei Pos-
tale Universale, cu Aranjamen-
tele anexe in regimul internatio-
nal, dând indrumäri si rezol-
vând toate reclamatiile ce se
primesc cu privire la efectua-
rea serviciului;
Intocmeste tarifele postale
terne si internationale i urmg-
reste de aproape activitatea tra-
ficului postal, prin serviciul sáu
statistic, in vederea imbungttiti-
rii normelor de exploatare si a
mijloacelor de transport, prin
curse de factori urbani si ru-
rah, prin birouri ambulante,
prin antreprize postale si prin
curse de avioane sau vapoare;
Urmiireste executarea servi-
ciului de distributre a citatiilor
si actelor de procedurg prin fac-
tori si dà indrumitri pentru cles-
voltarea acestui serviciu:
Intocmeste conturi pentru co-
respondenta si mesageriile auto-
ritgtilor de Stat si stabileste su-
mele ce are de primit sau de pig,
tit pentru schimbul de corespon-
denta i mesagerii in relatiu-
nile externe;
Studiazá conventiile si aran-
jamentele postale in vigoare $i
face propuneri in vederea revi-
zuiril cu ocaziunea convocg-
rii congreselor si conferintelor
postale internationale.
116. Directia Exploatgrii se
compune din urmätoarele servi-
cii:
I. Serviciul exploatärii po;fale cu
1. Biroul postei de scrisori
mesagerii interne, care se ocu-
pg cu:
a) Rezolvarea lucrgrilor In le-
ggturg cu aplicarea si interpre-
tarea legii si regulamentului de
exploatare postalg;
854 26 Mal 1936
b) Pregätirea instructiunilor
si ordinelor de serviciu;
c) Contraventii la legea mono-
polului postal si controlul biro-
urilor de comisionari;
d) Infiintari j desfiintäri de
oficii;
e) Controlul publicatiilor strä-
ine admise a intra In tail, lu-
crari In legä'turä, cu censura;
f) Indeplineste formele pentru
desptigubirile legale si tine evi-
denta lor;
g) Se ocupä cu rezolvarea ches-
tiunilor postale pendinte Intre
Administratia P. T. T. si C. F. R.
ordonantarea indemnitätilor
cuvenite sefilor de garä;
h) Rezolvá lucrArile In legá-
turá cu masinile de francarea in
numerar;
i) Tine cazierele oficiilor % a-
gentiilor P. T. T.
2. l3iroul postei de scrisori
mesagerii externe:
a) Rezolvá lucrárile In leg&
turá cu aplicarea Conventiunii
Postale Universale si Aranja-
mentele postale internationale;
Pregäteste instructiile si
b)
ordinele de serviciu, referitoare;
c) Aplicá dispozitiile preväzute
de legea vämilor si aranjamen-
tele Incheiate en Directia Vämi-
lor, pentru urmárirea coletelor
postale externe;
d) Tine evidenta exneditori-
lor autorizati de Directia Várni-
lor st a garantiilor depuse de
acestia.
3. Biroul de postä aerianä se
ocupá cu:
a) Fxploatarea postei aeriene
pe liniile interne si internatio-
nale. pe baza conventiilor res-
pective;
b) Intocmeste orariul curselor
aeriene, care se trimet oficiilor
din tará si tärilor cu care s'a
stabilit schimb de corespon-
dentä;
c) Tine tablourile cartarilor
prin avion;
d) Intocmeste lista A. V. 1 a
www.digibuc.ro
tärilor, liniilor aeriene etc., ta-
riful si harta liniilor aeriene;
e) Pregáteste Incheierea de
conventii cu companiile române
sträine pentru postä aeriana
interná.
4. Biroul de rebuturi:
a) Inregistreazá cotele rebut din
Intreaga tail;
b) Emile ordinele de scädere
pentru taxele cu care sunt In-
carcate, colete rebut si a celor
distruse;
c) Urmáreste si Incaseazd man-
curile constatate din taxele pos-
tale la mesageriile rebut si dis-
truse;
cl) Aprobá retragerea obiecte-
lor de mesagerii dela rebut, con-
tra taxelor postale;
e) Executá lucrárile de secre-
tariat ale Directiei Exploatärii,
referitoare la personal, salarii,
buget si contabilitatea materia-
lelor.
5. Biroul abonamentelor la
ziare i publicatii periodice, se
ocup5, cu:
a) Organizarea serviciului de
abonamente la publicatiuni pe-
riodice, pe baza aranjamentului
international §i a dispozitiilor
preväzute de legea si regulamen-
tul postal aerian;
b) Pregáteste instructiunile si
ordinele de serviciu pentru ofi-
cii;
c) Executá comenzile de ziare
si publicatii periodice interne %
externe si tine situatia Incasäri-
lor si plätilor;
d) PregAteste lucrärile In le-
gáturá cu colportajul postal si
afisajul postal prin oficiile P.
T. T.
6. Biroul tarifelor interne si
reclatnatii se ocupd cu studiul
pregätirea tarifelor interne %
face pronnnert pentru modifi-
carea lor:
a) Rezolvá chestiunile In le-
gaturá cu aplicarea tarifelor
dä ordinele si instructiunile pen-
 26 Mai 1936
tru aplicarea i interpretarea
lor;
b) Rezolvil reclamatiile publi-
cului si ale autoritätilor con-
form legii, regulamentului si in-
structiilor in vigoare;
c) Pregateste tiparirea nomen-
claturii oficiilor din Ora.
7. Biroul tarifelor internatio-
nale si reclamatiuni:
a) Pregateste i aplica tari-
lele internationale;
b) Dà ordinele si instructiu-
mile in legaturä cu modificarea
si interpretarea lor;
Rezolva reclamatii privi-
toare la trimiterile postale ex-
terne, in spiritul prevederilor
conventiei i Aranjamentelor in-
ternationale.
8. Biroul de studii j confe-
rinte:
a) Studiaza si face propuneri
de reorganizarea diverselor ser-
vicii si introducerea de metode
noi, care sä simplifice si sa a-
duca un randament mai mare
serviciilor postale;
b) Face propuneri pentru mo-
dificarea legii si regulamentului
de exploatare interna;
cl Studiaza propunerile pri-
mite prin Biroul International
din Berna si fixeaza punctul de
vedere al Administratiei P. T.
T. române;
d) Pregateste lucrärile pentru
conferintele postale internatio-
nale;
e) Studiazà nroiectele de aran-
jamente cu diferite administra-
tii postale din Uniunea Postala,
Universald.
9. Biroul controlei postale in-
terne si externe:
a) Intocmeste si tine evidenta
conturilor postale pentru cores-
pondenta si mesageriile diferi-
telor autoritati si institutii de
Stat sau particulare;
-b) Pregateste lucrárile pentru
incheierea de conventii pentru
plata taxelor postale sub forma
de sume forfetare;
www.digibuc.ro
855
-e) Intocmeste, pe baza mivenT
tiilor speciale si tine evidenta
conturilor pentru corespondenta
postala externd, transportatä
prin diferite companii (Wagons-
Lits, American-Export-Liness, S.
M. R. etc.);
d) Intocmeste conturile cu ad-
ministratiile postale straine,
pentru transportul coletelor pos-
tale, pe baza Aranjamentului in,
ternational al coletelor postale.
II. Serviciul po§felor rurale cu :
1. Biroul miscarii personalului
rural:
Executa lucrarile referitoare
la: transferäri, detasari, numiri
si reprimiri de personal rural,
trimeteri la comisia de disci-
plina, concedii, certificate de
pensii i diferite situatiuni, pu-
neri in disponibilitate, reclama-
tii si diverse lucrari in legatura
cu miscarea personalului, pe-
depse, lucrari pentru decora-
tiuni acordate personalului.
2. Biroul cazierelor personalu-
lui rural si garantii:
Tine cazierele personalului de
mai sus si face toate notarile
in ce priveste situatia fiecarui
functionar i lucrarile ref eri-
toare la garantii.
3. Biroul reclamatii si verifi-
carea activitätii organelor de
control:
Rezolvarea reclamatiunilor pu-
blicului si autoritätilor, contra
personalului postal rural, pre-
cum si verificarea activitatii or-
ganelor de control.
4. Biroul oficiilor, agentiilor
autorizate si cazierelor se ocu-
pà
a) Infiintari si desfiintari de
oficii i agentii autorizate, veri-
ficarea si stabilirea unitatilor
de munca;
b) Rezolvarea reclamatiilor
publicului i autoritatilor contra
personalului oficiilor autorizate;
c) Instructiunile relative la e-
856 26 Mai 1936
xecutarea serviciului postal, con-
form legij de exploatare;
d) Transformdri de oficii au-
torizate in oficii de Stat i no-
'Larne la cazurile respective.
5. Biroul itinerariilor:
Tine itinerariile circumscrip-
tiilor rurale, modifiedrile lor, in-
tocmeste inventarul serviciului,
Infiintäri i clesfiintárj de agen-
tii, verificarea proceselor-verbale
de inspectii a factorilor rurali
agentii speciali, evidenta no-
menclaturii comunelor din tail,
statisticd i buget, cum si exe-
cutarea contractului cu Soc.
Chibriturilor.
HI. Serviciul controlei mandafelor in-
terne 0 externe cuprinde:
1. Biroul contabilitdtii manda-
telor interne:
a) Verified mandate interne,
achitate dui-a situatiile primite
dela oficii si registrele de pre-
zentarea lor la ghisee;
b) Verified perceperea taxe-
ler;
r) Stabileste diferentele (man-
curi si plusuri), dand cuvenitele
ordine oficiilor;
dl Incheie bilantul lunar al
mandatelor interne, manipulate
de oficiile din intreaga tard;
e) Verified i imbordereazd
rnandatele nesosite la pieta si a
celor cäzute in rebut;
f Rezolvd diferite reclamatii.
2. Biroul controlului mandate-
lor externe:
a) Executá eonvertirea In va-
lutd strdind, dupd cota-bursd a
mandatelor emise de Romania;
b) Verified conturile sj man-
datele emise de Romania si a-
chitate de tärile strdine, dupä
registrele de prezentare, precum
si a celor emise de diferite täri
si achitate in Romania, intoc-
mind conturile lunare de debit;
c) Identified j imbordereazd
Mandate le nesosite la platd;
d) Incheie bilantul lunar al
www.digibuc.ro
mandatelor externe manipulate
de oficii;
e) Lichideazil rebuturile in-
terne si externe, conform. regu-
lamentuluj legii de exploatare P.
T. T.;
Rezolvd, reclamatille In le-
gAtura cu mandatele externe.
IV. Serviciul curselor mfale
cuprinde:
1. Biroul curselor postale, am-
bulante si maritime, se ocupa
cu:
a) Indurmári i cartár cje ea-
respondentd internd i interna-
tionald;
b) Reclamatii interne si ex-
terne, in leg:I-turd cu birourile
ambulante;
c) Infiintdri i desfiintAri de
curse postale ambulante;
d) Situatia vagoanelor postale
arnbulante si a cdrucioarelor de
peron, intretinerea si repararea
lor;
e) Intocmirea si tinerea in evi-
dentd a tablourilor (brosurilor)
de cartare a birourilar ambu-
lante;
f) Situatia si reclamatiile pri-
vitoare la sacii postati interni
si externi;
g) Corespondent& cu C F. R.,
C. F. P., S. M. R., N. F. R., S.:
O. E., etc. si cu administratiile
in legáturd cu mersul
trenurilor sau vapoarefor, an-
chete pentru litigii si arice lu-
cräri referitoare:-
h) Aplicarea conventiilor pri-
vitoare la efectuarea aerviciilor
postale, de cdtre C. F'. R., C. F.
P., S. M. R., N. F. R. j S. O. E.
si administratiile
2. Biroul antreprizelor postale
concesiunilor, se oeupd cu: Iu-
crári referitoare la antreprize:
a) Pregätirea licitatiilor, rezol-
varea actelor de licitatle si in-
cheierea contractelorz
b) Hezilieri de contracte ce-
siuni, garantii etc.;;
 26
c) Lucräri referitoare la con-
cesiunile acordate de Ministerul
Lucrärilor Pub lice si al Cornu-
nicatiilor;
d) Lucrari cu Ministerul de
Finante (O. C. L.), privitoare la
antreprizele postale;
e) Reclamatii, contestatii cu
privire la antreprize j conce-
siuni;
f) Situatia vehiculelor pentru
transportul expeditiilor postale
intre gäri si oficii i alte locali-
tali;
g) Situatia cutitlor de scrisori,
fixe si dela tramvaiele din in-
treaga tard, intretineri, repara-
inlocuiri;
h) Amenzi aplicate pentru con-
traventii la legea de exploatare
P. T. T.
V. Inspectoratul ambulanfelor:
Coordoneazä si supravegheaza
birourile postale ambulante din
intreaga tara, cu legaturi de
cale ferata i aranjeaza birou-
rile postale ambulante in con-
cordanta cu mersul trenurilor.
Inspectaratul are urmatoarele
birouri:
1. Biroul reclamatiilor:
Verified foile Marsrout, cerce-
teaza reclamatiile survenite din
manipularea eronata, atat la bi-
rourile locale cat si la ambu-
lanta, tine in evidenta situatia
compunerii birourilor ambulante
si face propuneri concrete, in
cazurj cânct nu aunt filcute de
inspectoratul ambulantelor; so-
lutioneaza in prima instantä re-
clamatiile pentru saci si coordo-
neaza, toate birourile postale
ambulante.
2. Biroul registraturii si ar-
hivel:
Inregistreaza, expediaza si re-
partizeazä inspectoratului.
3. Biroul materialului rulant:
Verifica i repara vagoanele
postale ambulante, ingrijeste de
tlistribuirea vagoanelor pe bi-
www.digibuc.ro
Mai 1936 837
rouri si curse, dupa insemna-
tate; ingrijeste de lumina., cal-
dura si tine cent de combustibi-
lul ce se ia dela C. F% R.
VI. Birouri centrale:
1. Biroul statistic se ocupa cuz_
a) Lucrari de ordin general,.
buget, statistica, clari de searna;,
h ) Verifica formularele statis-
tice, inaintate la finele fiecarut
an de oficiile, agentiile P. T. T.
gärile din tara, in ceea ce pri..
veste corespondentele inregis-
trate i neinregistrate, interne *t
internationale;
c) Intocmeste tablourile sta-
tistice In veclerea publicarii lor
in brosura anuala;
d) Completeaza tablourile sta-
tistice trimese la finele fiecarui,
an, de birourile internationale-
dela Berne, (nostal *i telegra-
fie);
e) Alcätueste instructiunile. St
conduce operatiunile de statis-
ticä pentru stabilirea cheltuieli-
lor cle transit postal internatio-
nal;
fi Verifica, rezultatele acestor-
operatiuni si incheie conturi Cu
tirile straine.
2. Biroul tie proceduri se ocu-
pa cu:
a) Preclarea si comunicarea,
prin intermediul serviciului pos-
tal, a citatiilor, copiilor de pe
actiuni, chemari la interogato-
rii, notificaxi, somatiuni, carti tie
judecata, sentinte, deciziuni si
altele emanate dela judecatorii,.
tribunale, Curti si alte instante
judeciitoresti sau instante admi-
nistrative, ori dela partile in-
teresate;
b) DA, instructiuni cu privire
la executarea acestui serviciu si
face propuneri pentru desvolta-
rea lui;
c) Instrueste reclamatiile ca.
primeste si ia la timp toate ma-
surile de indreptare.
 1358 26 Mai 1936
$. Biroul registraturii i ar-
hivei.
4. Biroul dactilografilor.
Sectia V
Dfreclia telecomunicatiilor
1117. Directia Telecomunica-
tiilor se ocupg cu serv ciul de
exploatare telegrafica, serviciul
de exploatare telefonick
controlei telegrafice i tele-
fonice, serviciul de radio-cornu-
nicatii, radiodifuziune, având
trei birouri independente, si a-
flume: biroul registraturii, bi-
roul dactilografilor i biroul de
studii, trafic i. conferinte in-
ternationale.
118. Serviciile indicate la art.
precedent indeplinesc lucrärile
ce le sunt atribuite, dupg cum
urmeazil:
1. Serviciul ex,dloofdrii telegrdice se
compune din 4 birouli:
1. Biroul telegramelor interne
Se ocupg cu:
a) Interpretarea legii. i regu-
lamentului de exploatare;
b) Elaborarea instructiunilor
.cu privire la serviciul telegra-
fic intern;
c) Rezolvarea reclamatiunilor
asupra telegramelor interne;
d) Studii privitoare la alcdtui-
rea noilor legi si regulamente
de exploatare telegraficg;
e) Alcgtuirea nomenclaturii bi-
Tourilor telegraf ice interne;
f) Evidenta si eliberarea auto-
rizatiilor pentru folos'nta codu-
rilor telegraf ice;
g) Evidenta si lucrárile privi-
toare la adresele cuvenite;
h)- Intocmirea diferitelor con-
wentiuni cu administratiile de
Stet, judet si comung, sau dife-
rite institutii particulare;
i) Studii privitoare la infiin-
' tarea liniilor telegrafice interne
si internationale.
www.digibuc.ro
2. Biroul telegramelor interna-
tionale se ocupg cu.;
a) Interpretarea conventiei
regulamentului international te-
legrafi c;
b) Elaborarea instructiunilor
privitoare la serviciul telegrafic
international, conform comuni-
cgrilor primite dela biroul inter-
national;
c) Rezolvarea reclamatiilor a-
supra telegramelor externe;
d) Alcgtuirea j tinerea la cu-
rent a nomenclaturii birourilor
telegrafice internationale.
3. Biroul tarifelor se ocupg cu:
a) Studiile i alcgtuirea tari-
felor interne;
b) Studiile si alcgtuirea tari-
felor externe dupg tablourile in-
tocmite de biroul international;
c) Diferite interpretgri asupra
perceperii taxelor.
4. Biroul cazierelor si orelor
suplimentare se ocupg cu:
a) Alcgtuirea cazierelor oficii-
lor telegrafice;
b) Alcatuirea nomenclaturii fi-
selor telegrafice;
c) Cazierele personalului (se-
cretariat, concedii, peclepse
transfergri);
d) Verificarea statelor de
plata orelor suplimentare (nopti
mari);
e) Verificarea statelor de plata
tantiemelor.
11. Serviciul Radio-Camunicatillor cu:
1. Biroul tehnic se ocupg cu:
a) Studiul tehnic al necesitä-
tilor serviciului radio-telegrafic,
atat in ce priveste statiunile de
emisie dela Bucuresti (Hergs-
trgu) cât si al statiunilor din
tard (9 statiuni);
b) StudiuI tehnic al necesitäti-
lor serviciului radio-telegrafic in
ceea ce -priveste serviciul de re-
ceptie;
c) Intretinerea in bung stare
de functionare a instalatiunilor
existente;
 26 Mai
d) Asigurarea leggturilor ra-
clio-telegrafice din Bucuresti cu
restul tärii, atunci and necesi-
tatea o cere;
e) Asigurarea legaturilor ra-
dio-telegrafice cu straingtatea;
2. Biroul administrativ se o-
cupg cu:
a) Contabilizarea materiale-
lor la magaziile apartinând Di-
rectiei Radio;
b) Miscarea personalului;
c) Procurarea de materiale ne-
cesare posturilor de emisiune si
receutie;
d) Controlul consumului de
apg, electricg si comubstibil.
III. Serviciul Radio-Difuziune:
1. Biroul cazierelor si evidenta
se ocupg cu:
a) Tinerea in evidentg, a cazie-
relor anulate;
6) Anularea autorizatiilor de
radio, cerute de abonati sau din
oficiu;
c) Rezolvarea reclamatiilor a-
bonatilor referitor la taxgri e-
ronate, anulgri din oficiu, etc.
2. Biroul radio-difuziune:
a) Legatura cu Soc. de Radio-
Difuziune in ceea ce priveste e-
videnta abonatilor si situatia
lor;
b) Leggtura cu oficiile in ceea
ce priveste schimbgrile surve-
nite in situatia abonatilor si le-
ggtura intre Societatea de Ra-
dio-Difuziune si oficii;
c) Legátura cu oficiile si cu
Soc. de Radio-Difuziune pentru
lucrarile de descoperire ale clan-
destinilor.
IV. Serviciul Centre lei Telegrafice ;i
Telefonice cu :-
1. Biroul de control al telegra-
melor interne se ocupg, cu intoc-
mirea conturilor de sumele de
primit si de plgtit pentru radio-
telegramele schimbate intre va-
poare j diferite statii de coastä
din tara si strgingtate.
www.digibuc.ro
1936 859
2. Biroul controlef telegrame-
lor oficiale:
Intocmeste conturile telegra-
melor prezentate, pe credite in
toatg tara, de diferite autoritgti
institutii.
3. Biroul controlei telegrame-
lor externe:
Intocmeste conturile de sumele
de primit si de pläti dela dife-
rite State si societgti particulare
cu care avem leghturi directe te-
legrafice si de telegrafie fgra
fir.
4. Biroul controlei telefonice se
ocupg cu leggturile telefonice
narti cul are.
V. Birouri cenfrale:
1. Biroul registraturii i ar-
hivei.
2. Biroul dactilografilor.
3. Biroul de studii, tarife si
conferinte internationale, care se
ocupg cu: preggtirea lucrgrilor
si propunerilor pentru conferin-
tele internationale de telecomu-
nicatii.
Studiazg tarifele, fácând pro-
puneri pentru o cât mai bung a-
plicare, cerând modificarea lor,
atunci and nu mai corespund
situatiei economice.
Sectia VI
Directia economatutui
119. Directia economatului
are in atributia sa aprovizio-
narea pe intreaga targ a tutu-
ror materialelor, obiectelor si a-
paratelor, in leggturg cu mersul
serviciilor de postg, telefon
telegraf.
120. Directia economatului
are 2 servicii:
I. Serviciul aprovizioneirii cu :
1. Biroul licitatiilor, care:
a) Intocmeste referatele pen-
tru tinerea concursurilor de o-
ferte i licitatiilor publice;
b) Pastrarea caietelor de sar-
860 26 Mal 1936
cini si toate instructiunile dttpa
care se fac aprovisionarile;
c) Intocmeste invitatiile nece-
sere cätre furnisorii de speciali-
tate, cum si publicatiile privi-
toare la tinerea licitatiilor;
d) Tine evidenta garantiilor
depuse si referä pentru elibera-
rea lor, ciind sunt solicitate.
2. Biroul furniturilor:
a) Tine evidenta tuturor ce-
rerilor í intocmeste referatele
pentru procurarea din comert a
aparatelor telegrafice i acceso-
riile necesare Intretinerii insta-
latiilor telegrafice, aparatelor te-
lefonice si accesoriilor necesare
fnlocuirii celor uzate, precum si
a materialelor necesare Intreti-
nerii i repar'arii instalatWor te-
lefonice In uz, procurarea de a-
parate de radio si accesorii si a
materialelor necesare bunei In-
tertinerii a instalatiilor de ra-
dio; procurarea de materiale ne-
cesare yeparatiilor, funetiondrii
si fntretinerii retelelor telegra-
fice si radio; procurarea de ge-
neratori de electricitate si a ma-
terialelor necesare repararii §i
Intretinerii acestor generatori;
b) Are de procurat obiecte pos-
tale destinate completarii lipsuri-
lor, cum si fnlocuirii celor uzate:
procurarea a diverse obiecte de
mobilier, inclusiv masini de scris
si de calculat; procurarea mate-
rialelor, aparatelor si uneltelor
necesare Intretinerii i functio-
ndrii atelierelor mecanice, uzi-
nelor si garajelor P. T. T.;
c) Ingrijeste de procurarea de
vehicule i tractiune aMmala,
(carute, camioane, trasuri), ve-
hicule eu tractiune mecanica
(automobile. autocamioane, mo-
tociclete), i vehicule cu trac-
thine manuala (carucioare de
peron si necesare exe-
cutarii serviciului P. T. T., in-
clusiv intretinerea si repararea
lor; procurarea materialelor ne-
cesare Intretinerii i desinfectd-
rii vagoanelor postale, inclusiv
www.digibuc.ro
carbidul si instalatiile de lumina,
electrica; procurarea mäteriale-
bor i aparatelor necesare func-
tiondrii laboratoarelor de verifi-
cari si chimie, inclusiv cabine-
tele medicale; procurarea corn-
bustibilului lichid (päcura nece-
sera functionarii caloriferelor),
cum si benzina necesara auto-
mobilelor; procurarea becurilor
electrice, conform cerintelor din
intreaga tara;
d) Are aprovizionarea cu lem-
ne, carbuni, lignit, gaz metan,.
precum si cheltuieli referitoare
ca: transport, taiatul lemnelor,
etc., procurarea uniformelor si
ajutoare de Imbracaminte si in-
caltäminte personalului obligat
sa pOarte uniforma, conform sta-
tutului;
e) Are aprovizionarea cu im-
primate de tot felul, necesare
executarii serviciului P. T. T.;
procurarea hârtiei de imprimat,
hartie-bandd, pentru aparatele
telegrafice i masini de calculat,
harti, planuri, inclusiv
brosatul si legatul, precum i ti-
parirea Buletinului P. T. T.; pro-
curarea rechizitelor de cancela-
rie; intocmeste referatele pentra
anunturi i diferite publicatii
Monitorul Oficial si ziare, incht-
siv abonamentele la Monitorul
Oficial, ziare, reviste si publica-
tii periodice.
In legaturä cu receptiile:
a) Primeste si friregistreaza.
lucrarile care urmeaza a fi pre-
zentate Comisiei de receptie;
b) Fixeazd programul de se-
dinta, dupa avizul Servichtlui a-
provizionärii;
Dupd_ actul de receptie, corn-
pleteaza lucritrile cu procesele-
verbale, Incheiate de Comisie
le Inapo!aza cu forma biroului
furniturilor.
3. Biroul contabilitatii pentru
centralizarea si repartizarea
fondurilor pe articole bugetare:
Detine evidenta scriptelor de
 26 Mai 1936 861

aprovizionare In registre spe- dosare, registre, opise etc., in

ciale si a fondurilor angajate care opereazá corespondentele
asupra articolelor bugetare, re- si actele primite, pe care la cla-
partizate acestei directii. seazá;
b) Expediaz1 corespondenta
II. Serviciul inventarulul ;i depozi- serviciului, descarcá din regis-
telor cu: tre hârtiile iesite i lucrate si,
1. Biroul inventarelor: in fine, ingrijeste de paza si con-
a) Inventariazä', toate materia- servarea actelor serviciului.
lele ce inträ in Depozitele cen- 2. Biroul dactilografilor.
trale de materiale, intocmind bo- 121. a) Personalul serviciilor
nul de intrare; centrale ale Directiei Generale
b) Urmäreste j executá toate P. T. T. este urmätorul:
lucrärile in legaturti, cu inven- 1 director general.
tarul si sub inventarele din bi- 1 subdirector general.
rourile si serviciile pendinte de I. Biroul comitefului de direcfie :
aceastä directie;
c) Intocmeste bonurile respec- 1 inspector.
tive pentru materialele si obiec- 2 functionari.
tele repartizate pe birouri, sc5,-
zancl obiectele _scoase din uz; II. Cabineful direcforului :
d) Inainteazá la timp Direc- 1 inspector cu functia de
tiunii contabilitätii, Serviciul sef de cabinet.
bunurilor, situatia materialelor a) Biroul de studii j docu-
aflate In uz; mentare:
e) Intocmeste lucrárile defini- 7 functionari.
tive pentru miscarea obiectelor, b) Sectia M. O. N. T.:
scAderea materialelor consume- 6 functionari.
bile si le depune directiei spre c) Biroul contencios:
aprobare. 16 avocati.
2. Biroul depozitelor: 20 functionari.
a) Verifica fisele magaziilor de d) Inspectoratul de control ge-
materiale, dacä sunt in concor- ner al:
dantit cu acelea ale biroului con- 1 inspector general
tabilitätii; 12 inspectori.
b) Opereaza In fise materia- 3 functionari.
lele iesite din depozit, pe baza e) Biroul arhivei si registra-
bonurilor de comandá, aprobate turii generale:
mai intdiu de directia economa- 24 functionari.
tului;
-c) Inainteazä, la timp Directiei Recapiiulare
contabilitätii, Serviciul bunuri- 1 cabinet al directiei ge-
lor $i materialelor, situatii des- nerale.
-pre miscarea tuturor materiale- 1 inspectorat de control
lor din depozite, inclusiv scdde- general.
rea celor uzate. 5 birouri.
III. Birouri comune : 95 functionari.
1. I3iroul arhivei si registratu- b) Personalul directiei adminis-
rii: trative si a personaluivi
a) Arhiva si registratum pri- 1 director.
mese si inregistreazd toate ac- 1 inspector general sau
tele si corespondenta repartizatä, inspector cu functia
serviciului pendinte, forrnând de subdirector.

www.digibuc.ro
862 26 Mai 1936

1. Serviciul personolului superior: 13 birouri.

71 functionari.
1 ef de serviciu, ofi-
ciant superior cl. I. c) Personalul directiei conta-
1. Biroul miscarii personalului bilitatti
permiselor de C. F. R.:
6 functionari. 1 director.
2. Biroul cazierelor: 2 inspectori generali sau
5 functionari. inspectori cu functia.
3. Biroul verificarii actelor de de subdirectori.
cheltuieli pentru drepturi de per-
sonal: I. Serviciul ordonanförii ;i oplicdrif
4 functionari. bugefului:
4. Biroul $coalei elementare
superioare P. T. T.: 1 oficiant superior cl. I,
3 functionari. cu functia de $ef de
serviciu.
II. Serviciul personolului de execulie 1. Biroul ordonantArii si scrip-
§i serviciu:
telor:
1 oficiant superior cl. I, 22 functionari.
cu functia de $ef de 2. Biroul bugetului $i mi$carii
serviciu. f ondurilor:
1. Biroul mi$carii personalului 7 functionari.
de executie i serviciu:
5 functionari. II. Serviciul Iichidárii conturilor §i
2. Biroul cazierelor personalu- centralizeirii venifurilor :
lui de executie i serviciu:
4 functionari. 1 oficiant superior cl. I,
3. Biroul buletinului i anua- cu functia de $ef de
rului: serviciu.
3 functionari. 1. Biroul contabilizarii $i
4. Biroul garantii $i inven- conturilor:
tare: 17 functionari.
2 functionari. 2. Biroul centralizarii venitu-
III. Birouri comune: rilor $i al timbrelor:
7 functionari.
1. Biroul medical si sanitar: 3. Biroul conventiilor i decon-
20 medici (P. T. T.). turilor externe:
2. Biroul farmacie i labora- 8 functionari.
tor: 4. Biroul verificarii ordonan-
3 farmaci$ti (P. T. T.).
3. Biroul informatii: telor de plata:
2 functionari. 7 fun ctionari.
4. I3iroul registraturi i arhi- III.Serviciul confabilitätii materialelor
vei: §i bunuri:
6 functionari.
5. I3iroul dactilografilor: 1 oficiant superior cl. I,
4 dactilografi. cu functia de $ef de
Recopifulare serviciu.
Directia administrativA a 1. Biroul inventarierii j veri-
personalului cuprinde: ficarii:
2 servicii. 18 functionari.

www.digibuc.ro
 26 Mai 1936 861

2. Biroul evaludrii si nomen- d. Personalul directiei construe-

claturii: tiei si Intretinerii
8 functionari. 1 director.
3. Biroul centralizdrii meca- 1 inspector general sau
nice: inspector cu functia de,
12 functionari. subdirector.
IV. Serviciul cecuri fi case de eco-
nomii: I. Servicful consfrucfiei í infrefinerif
de finii felegrafice ;i telefonice :
1 oficiant superior cl. I, oficiant superior cl. I,
cu functia de sef de 1
cu functia de sef de
serviciu. serviciu.
1. Biroul verificdrii operatiilor
de economii: 1. Biroul proiecte i devize
4 functionari. constructii si reparatii linii te-
2. Biroul verificdrii operatiul legr. si contab. conturi mate-
nilor de cecuri: rial:
11 functionari. 12 functionari.
3. Biroul verificexii taxelor In- 2. Biroul de punctaj, personal
casate: si referenti:
4 functionari. 10 functionari.
4. Biroul reclamatiilor: II. Serviciul consfructii i intrefinert
3 functionari. de insfalafit felegrafice i felefonice
V. Serviciul de incasso : din interior:

1 oficiant superior cl. I, 1 oficiant superior cl. I,

cu functia de sef de cu functia de sef de-
serviciu. serviciu.
1. Biroul de incasso, studii 1. Biroul studii, proiecte si de-
corespondentd: vize:
10 functionari. 4 functionari.
2. Biroul loteriei: 2. Biroul lucre-xi de Intretinere-
5 functionari. si montaj:
5 fun cti on ari.
VI. Birouri cenfrale: III. Serviciul consfructii ;i Infrefinerit
1. Biroul depozitului general arhitectonice, bunuri $i instalafii elec-
de timbre: fro-fehnice ;i sanifare:
10 functionari. 1 oficiant superior cl. 1,
2. Casieria generald: cu functia de sef de
12 functionari. serviciu.
3. Registratura i arhiva: 1. Biroul proiecte si devize pen-
15 functionari. tru constructii i reparatii loca-
4. Biroul de control: luri:
5 functionari. 13 functionari.
5. Biroul dactilografilor: 2. Biroul bunuri imobiliare,
10 dactilografi. proprietate si Inchiriate P. T. T.:-
Recapihrlare 15 functionari.
3. Biroul instalatiilor tehnice-
5 servicii. (sanitare), luminä, Inctilzit sir
20 birouri. fortd:
203 functionari. 36 functionari.

www.digibuc.ro
864
4. I3iroul administratiei pala-
tului, bunurilor, mobiliare ei in-
tendentil:
118 functionari.
IV. Serviciul atelierefor i garai :
1 oficiant superior cl.
cu functia de eef de
serviciu.
1, Biroul atelierelor centrale
pentru constructii ei Intretine-
rea aparatelor telegrafice i te-
lefoni ce:
91 functionari.
2. l3iroul vehicule, garaje si
ateliere mecanice ei tâmplarie:
168 functionari.
V. Birouri cenfrale:
1. Biroul studii, verifich"ri
laborator:
14 functionari.
2. Biroul registraturii ei
7 functionari.
3. Biroul bibliotecei i muzeu:
2 functionari.
4. Biroul dactilografilor:
3 dactilografi.
Recapifulare
servicii.
14 birouri.
503 functionari.
e) Person alul Directiei exploa-
tdrii pool ale
1 director.
1 inspector general sau
inspector, cu functia
de subdirector.
I. Serviciul exploafdrii poOale :
1 oficiant superior cl.
cu functia de eef de
serviciu.
1. Biroul poetal de scrisori
Inesagerii interne:
2 functionari.
www.digibuc.ro
26 Mai 1936
2. Biroul postal de scrisori
mesagerii externe:
2 functionari.
3. Biroul de poetA, aeriata:
2 functionari.
4. Biroul rebuturi:,
5 functionari.
I, 5. Biroul abonamentelor la
ziare ei publicatii periodice:
4 functionari,
6. Biroul tarifelor interne
reclamatii:
3 functionari.
7. Biroul tarifelor internatio-
Dale i reclamatii:
2 functionari.
8. Biroul studii i conferinte:
2 functionari.
9. Biroul controlei postale in-
terne ei externe:
el 3 functionari.
II. Serviciul poOelor rarale :
1 oficiant superior cl.
cu functia de eef de
serviciu.
1. Biroul micárii personalu-
lui rural:
5 functionari.
2. Biroul cazierelor personalu-
lui rural ei garantii:
5 functionari.
3. Biroul reclamatii:
3 functionari.
4. Biroul oficiilor, agentiilor
autorizate j cazierelor:
3 functionari.
5. Biroul itinerarii:
3 functionari.
Serviciul confrolei mandafelor in-
ferne I externe :
1 oficiant superior el. I,
cu functia de eef de
serviciu.
I, 1. Biroul controlei manclatelor
interne:
58 functionari.
2. Biroul controlei mandatelor
externe:
21 functionari.
 26
IV. Serviciul curselor po0ale:
1 oficiant superior cl. I,
cu functia de sef de
serviciu.
I. Biroul curselor postale am-
bulante:
5 functionari.
2. Biroul antrepozitelor postale
si concesiunilor:
5 functionari.
V. Inspectoratul ambulanfelor:
linspector general.
4 oficianti superiori -cl.
I, cu functia de sub-
inspectori.
9 oficianti superiori cl.
II sau III, cu functia
de controlori, din care
5 in exterior.
3 functionari.
I. Biroul reclamatii:
14 functionari.
2. Biroul reg-straturii si daC-
tilografilor:
3 functionari.
3. Biroul materialului rulant:
45 functionari.
VI. Birouri comune:
1. Biroul statistic:
10 functionari.
2. Biroul procedurií:
1 avocat pledant, condu-
cAtorul biroului.
2 functionari, toti deta-
sati dela contencias.
3. Biroul registraturii si arhi-
vei:
7 functionari.
4. Biroul dactilografilor:
7 dactilografi.
Recapifulare
.1 inspector al ambulan-
telor.
4 serviciL
25 birouri.
247 functionari.
C. liamangin, vol. XXIV. 55
www.digibuc.ro
Mai 1936 865
f) Personalul Direcfiei Telecomu-
nicatii
1. director.
1 inspector general sau
inspector, eu functia
de subdirector,
I. Serviciul exploafeirii felegrafice:
1 oficiant superior cl. I,
cu functia de Vef de
serviciu.
1. Biroul telegrameior interne:
2 functionari.
2. Biroul telegramelor inter-
nationale:
2 functionari.
3. Biroul tarifelor:
2 functionari.
4. Biroul cazierelor si orelor
suplimentare:
2 functionari.
II. Serviciul rodio-comunicatiilor:
1 oficiant superior cl. I,
cu functia de sef de
serviciu.
1. Biroul tehnic:
5 functionari,
2. Biroul administrativ:
4 functionari.
III. Serviciul rodio-difuziune:
1 oficiant superior cl. I,
cu functia de sef de
serviciu.
1. Biroul cazierelor si evidentá:
5 functionari.
2. Biroul radio-difuziune:
4 functionaii.
IV. Serviciul ,confrolei felegrafice gi
felefonice interne 0 exferne:
1 oficiant superior cl. I,
cu functia de sef de
serviciu.
L Biroul controlel telegrame-
¡or Anterne:
5 functimari.
866 26 Mai 1936

2. BirouI controlei telegrame- 1. Biroul inventarelor:

lor internationale: 12 functionari.
14 functionari. 2. Biroul depozitelor:
3. Biroul controlei telegrame- 61 functionari.
lor oficiale:
5 functionari. III. Birouri cenfrale :
4. Biroul controlei telefonice: 1. Biroul dactilografilor:
3 functionari. 4 functionari.
V. Birouri cenfrale : 2. Biroul arhivei si registratu-
1. Biroul registraturii si arhi- 10 functionari.
vei:
7 functionari. Recapifulare:
2. Biroul dactilografilor:
4 functionari. 2 servicii.
3. Biroul studii, tarife Si con 7 birouri.
ferinte: 108 functionari.
1 functionar.
Recapifularea Adminisfrafiei Cenfrale
Re capitulare
1 cabinet al Directiei ge-
4 servicii. nerale.
15 birouri. 1 inspectorat de control
71 functionari. general.
g) Per sonalul Dire ctiei Econo-
1 inspectorat al ambu-
lantelor.
matului 6 directii centrale.
1 director. 21 servicii.
1 inspector general sau 99 birouri.
inspector, cu functia de 1.298 functionari In Admi-
subdirector. nistratia Centrald.
I. Serviciul aproviziondrii: Sectia VII
1 oficiant superior cl. I, Administratia exterioaret
cu functia, de sef de 122. Fiinteazd 10 inspectorate
serviciu..
1. Biroul licitatiei: regionale.
2 functionari. Inspectoratele au resedinta In
2. Biroul furniturilor si re- urmdtoarele orase: Bucuresti,
receptiilor: Craiova, Timisoara, Oradea,
8 functionari. Cluj, CernAuti, Iasi, Chisindu,
3. Biroul contabilitätii pentru Galati, Constanta.
centralizarea. si repartizarea Fiecare inspectorat are la re-
fondurilor pe artiole bugetare: sedintd urmdtorul personal:
7 funcVionari. 1. Inspectoratul regional Bu-
II. Serviciul invenfarului §i depo- curesti:
zifelor : 1 inspector general.
1 inspector.
1 oficiant superior cl. I, 2 oficianti superiori cl.
cu functia do sef (de I, cu functia de sub-
serviciu. , , inspectori.

www.digibuc.ro
 26 Mai 1936
8 oficianti superiori, cu
functia de controlori.
2 oficianti superiori, cu
functia de controlori.
1 functionar (dactilo-
graf).
2 functionari pentru ar-
hiva.
17
2. Inspectoratul regional Cra-
iova:
1 inspector general.
1 inspector.
1 oficiant superior cl. I,
cu functia de subins-
pector.
9 oficianti superiori, cu
functia de controlori.
1 functionar pentru ar-
hivg.
2 functionari dactilo-
grafi.
15
3. Inspectoratul regional Tirai-
soara:
1 inspector general.
1 inspector.
1 oficiant superior cl. I,
cu functia de subins-
pector.
8 oficianti superiori, cu
functia de controlori.
1 functionar (clactilo-
graf).
2 functionari pentru ar-
hivd.
14
4. Inspectoratul regional Ora-
dea:
1 inspector general.
1 inspector.
1 oficiant superior cl. I,
cu functia de subins-
pector.
6 oficianti superiori, cu
functia de controlori.
1 functionar (dactilo-
graf).
www.digibuc.ro
867
2 functionari pentru ar-
12
5. Inspectoratul regional Cluj:
1 inspector general.
1 inspector.
1 oficiant superior cl. I,
cu functia de subins-
pector.
9 oficianti superiori, cu
functia de controlori.
1 functionar (dactilo-
graf).
2 functionari pentru ar-
hivä.
15
6. Inspectoratul regional Cer-
n6uti:
1 inspector general.
1 inspector. ,
1 oficiant superior cl. I,
cu functia de subins-
pector.
9 oficianti superiori, cu
functia de controlori.
1 functionar (clactilo-
graf).
2 functionari pentru
7. Inspectoratul regional Iasi:
1 inspector general.
1 inspector.
1 oficiant superior cl. I,
cu functia de subins-
pector.
8 oficianti superiori, cu
functia de controlori.
1 functionar (dactilo-
graf).
2 functionari pentru ar-
hivA.
14
8. Inspectoratul regional Chi-
sing=
1 inspector general.
868 26 Mal 1936
1 inspector.
1 oficiant superior cl. I,
cu functia de subina-
pector.
7 oficianti superiori, cu
functia de controlori.
1 functionar (dactilo-
graf).
2 functionari pentru ar-
hivd.
13
9. Inspectoratul regional Ga-
lati:
1 inspector generaL
1 inspector.
1 oficiant superior cl. I,
cu functia de subins-
pector.
8 oficianti superiori, cu
functia de controlori.
1 functiOnar (dactilo-
graf).
2 functionari pentru ar-
hivá.
14
10. Inspectoratul regional Con-
stants:
1 inspector general.
1 inspector.
1 oficiant superior eL 1,
cu functia de subins-
pector.
5 oficianti superiori, cu
functia de controlori.
1 functionar (dactilo-
gral).
2 functionari pentru ar-
hivA.
11
123. Controlorii sunt reparti-
zatj 0 desemnati la Inceputul
fiecárui an de catre Comitetul
de directie.
124. Numärul, märimea si se-
dine inspeetoratelor regionale
P. T. T. pot fi modificate dup4
necesitäti pe cale de decret re-
www.digibuc.ro
gal, dat In temeiul unui jurnal
al Consiliului de Ministri.
125. Personalul afectat astázi
Directiilor regionale va fi re-
partizat dupa cum urmeazá:
Functionarii insárcinati In
prezent cu verificarea seripte-
lor si cei dela contabilitate 0 ca-
sierie vor fi trecuti direct ofi-
ciilor de roedintá.
Daca numärul va fi prea ma-
re, cei care vor fi In plus se vor
trece la executie.
Celälalt personal, afará de cel
de control, va fi repartizat (Ai-
ciilor unde se simte lipsá de per-
sonal din intreaga tará.
Controlorii vor fi câte unul
de fiecare judet, iar pentru ju-
detele prea maii se vor des-
tina 2.
Se va retine tot la inspectorat
0 organul de control tehnic, ca
ajutor, daca va fi nevoie.
126. Fiecare oficiu de ree-
dint5, va avea in subordine toate
oficiile din judet, iar numärul
minim de personal la fiecare o-
ficiu este cel prevazut In tablou-
rile respective.
Se va proceda la distribuirea
mobilierului de prisos la oficiile
lipsite, retinându-se numat ab-
solut strictul necesar, fäcându-
se formele de värsare, conform
instructiunilor contabilitatii ma-
terialelor.
Rechizitele se vor distribui de
asemenea oficiilor.
127. Inspectoratele regionale
vor avea numai atributii de ins-
pectii, control, anchete 0 cerce-
täri si vor lucra direct cu Di-
rectiile centrale, raportand cele
constatate.
128. Personalul din serviciul
exterior minim pe oficii este ur-
mätorul:
 26 Mal 1936 869

Nr.
eurent OF ICIILE Pers.
sup.
Pers.
inf.
Pers.
rural

1. Judeful Alba
1
2
3
Of, Alba-Iulia
Abrud . . .
Aiud
......... , .
26
4
8
19
6
10
6
2
5
4 Alba-Iulia II 2 1
5 Ocna Mures 3 4 3
6 Sebes 6 9 3
7 Teius II 2 9 3
8 Vintul-de-Jos 1 2
52 59 22
2. Judeful Arad
1 Of. Arad 1 52 34 1
2 Arad II 29 75 1
3 Ag. sp. Ineu 2 4
83 113 2
3. Judeful Arger
1 Of. Pitesti 21 30 10
2 Costesti 2 6 12
3 Curtea-de-Arge§ 6 7 7
4 0. A, Rociu 6
6
6
7
0. A. 8uici
Ag. sp. Balcesti
Caineni
.

........ . . . . .
5
11
6
8 D'Anicei 9
9 Merisani 5
10 Mu§etesti 2
11 Richitele 11
12 Stroesti 4
13 Tigveni 7
28 43 96
4. Judeful Badiu
1 Of. BacIu , 35 26 13
2 Comanesti 2 4 3
3 Dgrmäne§ti 3 3 3
4 Moinesti 6 6 10
6 Onesti 2 4 8
6 ,, Parincea Tg. 1 1 4
7 RacIciuni 2 3 3
8 Tescani 1 2 4
9 Tg.-Ocna 7 10 5
10 Ag. sp. Aga's 2 3
11 II .I If Oituz 3
12 If If ff Secueni 1 7
13 0 7, 7, Valea-Rea 1 4
53 64 70

www.digibuc.ro
870 26 Mal 1936

Nr.
=rent OF ICIILE Pers.
sup.
Pers.
int.
Pers.
rural

5. Judeful Baia
1 Of. Fälticeni 26 20 13
2 Lespezi 3 2 7
3 Liteni . 1 3 2
4 Malini 1 2 2
6 Pascani gad. 3 12 2
6 Pascani tetrg 4 4 10
7 Ag. sp. Boroaia 7
38 43 43
6. Jude lea Bqi
1 , Of. MO 27 24 6
2 RI IV garb; 1 1
3 ,, MO III 4 1
4 Fälesti 2 5 4
6 Glodeni 1 2 4
6 Pärlita-Tg. 1 2 2
7 Räscani-Tg. 2 3 4
8 Ag. sp. Alexandreni 1 5
9
10
11
11
Chiscäreni
7/ Ciuciulea
Coresti-Tg
- 1
4
6
8
12 // 11
II. G. Duca 6
13 Sofrâncani 7
14 Valea lui Iliad 2
16 Zlbriceni 1 4
38 41 61
7. Judeful Bihor
1 Of. Orada I 110 69 2
2 Oradea II 66 145 --
3 Oradea III 6 3
4 Beiu§ 5 5
5 , Salonta 6 8
6 d. A. A1esd 2
7 Beliu 1
8 Cefa 1
9 Dobresti 1
10 Episcopia Bihorului 2
11 Gepiu 1
12 Husaseul-de-Tinca 1
13 Marghita 1
14
15
16
Popesti
Uilacul-de-Beius
Tileagd
4 - - 2
2
1
17 Vascäu , -- 1
193 231 17

www.digibuc.ro
 26 Mai 1936 871

Nr.
eurent OF ICIILE Pus.
sup,
Pers.
inf.
Pere.
rural

3. Judeful Botopni
1 Of. Botopni 30 35 13
2 Bucecea 2 3 4
3 Harlgu 3 4 4
4 Ricipeni 2 1 2
5 tefänegti 2 5 4
6- Sulita 2 4 10
7 Ag. sp. Dângeni . 1 7
8 DâmbrIveni 3
9 Frumu§ica . . . 1 6
10 Truse0i 1 6
41 55 58
9. Judeful Belau
1 Of. Brgi.1a Cl. 66 70 6
2 Bfaila Bursfi, 3 1
3 BrAila Docuri 1 1
4 Ianca . 1 3 5
5 L C. BrAtianu 2 4 4
6 Nicu1eqti Jianu 1 2 4
7 Viziru 1 3 7
8 Ag. sp. Cioara Doice§ti 3
9 Traian 8
75 84 36
10. Judeful Brapv
1 Of. Bralov I . . . . . 60 65 2
2 II 9 25
3 Bran 1 1 6
4 A. Dirste 1
5 ,, Intorsura Buzlului 3
70 91 11
11. Judeful Buzau
1 Of. Buzau I 34 25 19
2 II Garb', 3 13
3 Mizil. .. 6 7 10
4 Nehoiu 2 2 6
5 Parscov 1 2 9
6 PAt'gr1age 1 1 6
7 Pogoane I e 2 4 7
8 Slrata Monteoru. 1 2 9
9 Ag. sp. Beceni 3
10 Breaza 1
11 GAnqti 8
12 Cis16,u 1 6
13 Vintilit Von, ...... r . . . . 8
49 57 94

www.digibuc.ro
872 28 Mai 1936

Nr.
eurent 0 FICIIL.E. Pere.
sup.
Pers.
inf.
Pers.
rural

12. Judetul Cahul

1 Of. Caul 20 14 6
2 Baimaclia , 2 1 5
3 Cabei 2 2 4
4 Leova 4 6 5
6 Ag. sp. Albota 6
6 I. G. Duca 4
7 Mingir 7
8 Taraclia 4
9 Vi§ine§ti 4
28 23 45

13. Judetul Caliacra

1 Of. Bazargic . . . -. 23 23 13
2 Balcic 2 5 8
3 Cavarna 2 1 3
4 Ag. sp. Armutlia 9
5 I. G. Duca 10
6 Sabla 5
7 Spasova 8
8 Stejarul 8
27 20 64

14. Judetul Campulung

1 Of. Câmpulung-Moldov. . . . . 13 8 2
2 Breaza Bucov 1 1 1
3 Capu Codrului 1 1 6
4 Carlibaba 1 1 1
5 Doina Cândrenilor 1 1 2
6 Frasin 1 1 3
7 Frumosul 1 1
8 Fund. Moldovei 1 2
9 Gura Humorului 7 8 3
10 Moldova Sulita 1 1
11 Moldovita 2 1 1
12 Pojorâta 2 2 1
13 Poiana Stâmpii 1 1
14 Varna . 1 4 1
16 Vatra Dornei . 6 12 6
16
17
Moldovita
A. Iacobeni
, 1 1
1
18 Stulpicani 2
19 Ag. sp. 8aru1 Dornei 6
41 45 37

www.digibuc.ro
 26 Mai 1936 873-

Nr.
eurent OFICIILE Pers.
eup.
Pere.
inf.
Pere.
rural

15. Judetul Carag

1 Of. Oravita 12 12
2 Recita 8 9
3 0. A. Bazias 1
4 Bozovici 2
20 22 2
16. Judelul Cernciuli
1 Of. Cerrauti 149 176 7
-
2 II 25 43 2
3 III 3 2
4 VII 2 2
5 Aero-Port 1 1
6 Vain& 2 3 2
7 Radio 3 3
8 Boian 1 2 3
9 Cozmeni 3 3 2
10
11
12
Cuciurul-Mare
Gr. Gh. Vod6.
Jucica-Veche
....... ( . . . .
1
3
1
3
4
2
1
2
1
13 Ocna Bucovinei 2 1 4
14 Sadagura 4 1 5
15 Vrânceni 1 2 1
16 Zastavna 1 4 7
17 Zviniace . 1 2
18 0. A. Ivitnauti 1
19 Miinfaesti . . . . 1
20 , Plaiul Cosminului 4
21 tefânesti-Bucovina 2
249 252 47
17. Judefui Cetatea-Albei
1 Of. Cetatea-Albâ 35 22 3
2 Arciz 2 4 3
3 Bairamcea 2 3 1
4 Cazacii-Vechi 1 3 4
5 Sgrata 2 3 5
6 Tarutino 3 5 4
7 Taslfic 1 3 4
8 Tätärti 3 4 3
9 Volintir 1 4 3
10 Ag. sp. Budache -- 5
11 Cleustit 5
12 Culevcea 5
13 Ivânestii-Noi 5
14 Vechi 4
15 Olânesti 1 4
De reportat . . . 50 52 58

www.digibuc.ro
874 26 Mai 1936

Nr.
ourent 0 FICIILE Pers.
sup.
Pers.
inf.
Pers.
rural

Report . . . 50 -52 58

16 Ag. sp. Postal 1 6

17 Saba Tg. 2
18 , Tuzla 1 5
19 Gara Canton:Lk 1
50 55 71
18. Judeful Ciuc
1 Of. Miercurea Ciuc 21 15 1
2 Gheorghieui 5 5
3 Ag. sp. Bicazul Ardelean 1 1
4 Of. aut. Tulghe§ 2
26 21 4
19. Judelul Cluj
1 Of. Cluj I . 155 208 6
2 Cluj II 10 14 3
3 Huedin 3 7 1
4 aut. Apahida . 2
5 Ciucea , 1
6 Mociu 1
7 Zimborn 1
168 233 11
20. Judeful Constanta
I. Of. Constanta 54 85 4
2 ,, Constants, II 2 1 --
3
4
6
,I
Constanta Port
Carmen-Sylva
Cernavodg
. . . ...... .
4
1
4
3
1
9 4
6 Domnesti 1 3 7
7 Hirsova 1 5 4
8 I on-Corvin 1 2 8
9 Mangalla 2 4 4
10 Medgidia . . . . 3 11 5
11 Negru-Vod'a 1 4 4
12 Ag. s). Baia 3
13 Basarabia -- 6
14 Cobadin 1 4
15 Ferdinand 5
16 Oltina 5
17 Plopeni 7
18 Techirghiol 2
19 Carol I 3
74 129 74

www.digibuc.ro
 26 Mal 1936 875

Nr.
ourent OF ICIIL E Pers.
sup.
Pers.
inf.
Pers.
rural

21. Judetul Covurlui

1 Of Galati 105 123 6
2 h Galati II Gail 20 31
3 Ga1ati-Burs1 6 1
4 Galati IV 1 1
5 Beresti 2 8
6 I. G. Duca 1 3
7 Pechea 1 2
8 Ag. sp. Cudalbi 4

10
9 - Dráguseui
FoResti
6
8
11 ludependenta 6
133 158 43
22. Judeful Dâmbovita
1 Of. Târgoviste 36 20 8
2 Bi1ciuresti . . . . . . . 1 1 6
3 GAesti 5 4 19
4 Ghergani ....... . . . . . 2 2 5
5 Gura-Ocnitei 2 2 3
6 Petrosita . 3 2 3
7 Pucioasa - 3 4 6
8 Titu 2 2 6
9 Ag. sp. BIleni 4
10 Doicesti 1 3
11 Nucet 6
12 Potlogi 3
13 Valea-Lugg, Cricov ...... . . 5
14 Voinesti 2 7
43 40 84
23. Judetul Dolj
1 Of. Craiova 53 75 19
2 Craiova Jus 1 1
3 Ballesti 3 6 10
4 Bârca 1 1 4
5 Bistret 1 7 4
6 Calafat 7 10 3
7 Cetate , 2 4
8 Filiasi . 2 5 10
9 P1enita 1 5 5
10 Segarcea 1 3 4
11 A. Bechet 1 2
12 Sadova 2
13 Terpezita 5
14 Ag. sp. Pârza 4
15 Brabova 7
De reportat . . . . 72 118 79

www.digibuc.ro
876 26 Mai 1936

ourent OF ICIILE Pers.

sup.
Pers.
inf:
Pers.
rural

Report . . . 72 118 79
16 Ag. sp. Bratovoe§ti 6
17 Maglavit 3
18 ,, Melineqti 1 10
19 Poiana-Mare 1 5
20 Sc le§ti 7
72 120 109
24. Judetul Dorohoi
1 Of. Dorohoi 24 21 10
2 Darabani , , 2 3 6
3 Herta 2 3 9
4
5
6
Mihalieni
Rädauti
Skveni
. . . . . ...... 2
1
2 3
3
1
4
6
8
7 Ag. sp. Mitoi ,. 6
8 Virful Câmputui 8
33 34 56
25. Judeful Durotsor
1 Of. Silistra 22 18 11
2 Curtbunar 1 1 7
3 Ostrov 2 4 4
4 Turtucaia 4 7 3
5 Ag. sp. Acadânlar 1 18
6 Beibunar 6
7 Belica 5
8 Doimuslar 9
9 Sarsanlar 1 12
29 32 70
26. Judeful Feigära$
1 Of. Faeiral . 21 14 8
2 O. A. Cincu 6
3 Lovnic 1
4 Porumbacu-de-Jos . 1
5 Sercaia 1
21 14 17
27. Judetul Fälciu
1 Of. Hui 24 17 13
2 Dr'anceni 1 1 4
3 FAlciu 2 3 5
4 Raducâneni 2 2 5
5 Vutcani 1 2 8
30 25 35

www.digibuc.ro
 26 Mai 1936 877

Nr.
ourent . OF ICIILE Pers.
sup.
Pers.
ini.
Pers.
rural

28. Judeful Gorj

1 Of. Tg.-Jiu 24 16 18
2 C4rbunesti 1 3 11
3 . Novaci 1 4 7
4 Ag. sp. Albeni 8
5
6
7
Bibesti
BrAdiceni
Cilnic
. . ...... . . .
9
5
7
8 Hurezani 9
9 Pesteana 9
10 Rovinari 4
11 SAcelu 6
12 Tismana 6
13 Turceni 10
26 24 109
29. Judeful Hotin
1 Of. Hotin 19 16 4
2 Briceni-Tg. 4 7 7
3 Chelmenti . . . . 1 3 8
4 Melt* 1 2 7
6 Corjäuti 1 1 5
6 Edinti-Tg. 4 4 3
7 Lipcani 6 8 6
8 Noua-Sulitg 4 6 2
9 Românchuti 1 3 4
10 Secureni-Tg 5 4 3
11 Ag. sp. DinAuti 6
12 MamMiga 6
45 54 69
30. Judeful Hunedoara
1 Of. Deva 26 15 3
2 Hateg 6 4 1
3 Hunedoara 4 6 1
4 Lupeni , 6 4 1
6 Or4tie . 10 11 1
6 Petro§ani 9 13 1
7 Simeria i ; 4 12 1
63 65
31. Judeful Ialomila
1 Of. CA.16,rasi 27 26 7
2 CiochinI 1 2 7
3 Fetesti 3 6 5
4 Lehliu , , 2 4 11
5 Slobozia 3 6 6
De reportat . . . 36 44 36

www.digibuc.ro
878

Nr.
eurent U } U II E m m
sup.
m
rural

Report . . . 36 4A 36
6 Of. Tändárei .2 4 7
7 ,Uruvmb 8 6 5
8 K -- -- 2
9 ag.op.uwuvm 3
10 , , Bäreánesti --
4
11 , .' Piva-Pietri -- --
4
18
13
, , 8°ovloxuu
G. P. Oinloita -- --
3
1
14 , , Dmsmui . 1
40 56 64
88.Jwdof^Álqi
1 0f.IuViCl. 105 170 34
2 , , II - 32 81
--
3 ,, ,, HI 15 4
4 " " IV 11 4 --
S " " V 1 1 --
6 Of. Iasi VI VamI 6 6 . --
7 , Bivolari 1 2 2
8 " Podul-Iloaei ' . . . ' ' . . . . . 3 2 8
9 " 2 3
10 " 3 5 5
11 , u ' ._. . . ' . -- 4 4
12 P. Mill. KoQglniceanu 1
13 ,,Soldana, r 1
283 56
33. JwÁofulJlfon
.--
1 Of. Centraliz. Ilfov ' . . . . . . . . . . 78 50
2 " y 250 522 20
3 , 7gr,Ul. Bueuresti . . . . . ' . . . 400 342
-
4 , Gara de Nord Amb. 152 258
5 , 8umovstiD Grböta 30 138 --
6 , , I|z 9 98 --
7 , , IV 14 70 --
8 , , V - 10 71 --
9 , , VI Gib 8 70 --
10 , , VII Vomu 15 52 --
11 " , \nD[Fbaute .
8 6 --
--
12 , ,, IX . 4 6
13 , ,, X Dm"uúui 1 1 --
11
15
, , XI
XII
Filaret 3 1 --
--
" ,' 1 1
16 , .. Xlü Dionisie 0 3 --
17 , , XIV Uranus 2 1

De reportat . . . 984 1.790 20

www.digibuc.ro
 26 Mai 1936 879

Nr.
curent OF ICIILE Pers.
sup.
Pers.
inf.
Pers.
rural

Report . . . 984 1.790 20

18 Of. Bucure0i XV Academie . . . . . . 1 1

19 XVI UniVersul
17
4 .2
20 I/ XVII Parchet 3 2
21 XIX Interne 1 1
22 77
XXIV Senat 3 1
23 7) XXV Camera 3 1
24 11 XXVI Pre§edintie 3 1
25 17
XXX Banna National& . . . . 2 2
26 /I XXXII Adevärul 4 1
27 Baneasa Aviatie 1 3
28 Marele Stat-Major 1
29 Palatul Regal 4 13
30 Radio Difuziune 3
31 Radio Herestrau ..... ". . . 5 26
32 T. F. F. Vacaregti 2 13
33 Bolintin 3 3 5
34 *Bude§ti 1 3 10
36 Buftea 1 4 7
36 Domne0i 1 1 3
37
38
39
I. C. Bratianu
Oltenita
Militari
.....
. . . .
. . . . .
,
. .
1
4
2
3
8
2
8
4

40 ,. Per4 1 2 4
41 Ag. sp. Brane§ti 1 10
42 Chitila 3 1
43 Of. aut. Fierbinti 6
44 Ag. sp. Jilava 1 8
45 Of. Central Incasso 35 20
1.073 L909 86
34. Judeful Ismail
1 Of. Ismail 27 25 6
2 Bolgrad 15 14 3
3 Chilia-Noug 4 9 3
4 Neru§ai 1 2 4
5 Reni 2 7 2
6 VAlcov 2 3 2
7 Ag. sp. Cuza-Voda. 1 6
8 Cimelele 2
9 Regele Carol II 8
51 61 36
35. -0ficiul Leipufna
1 Of. ChiOnaai Cl 120 110 6
2 Chi§inau I 1 1
3 Calara§i 2 5 7
De reportat . . . . 123 116 13

www.digibuc.ro
880 26 Mal 1936

Nr.
eurent OFICIILE Pere.
sup.
Pere.
inf.
Pere.
rural

Report . . . 123 116 13

4 Of. FIâncesti 2 3 6
5 Nemteni 1 3 6
6 Nisporeni 2 1 4
7 , Sträseni 2 6
8 Ag. sp. Ialoveni 1 7
9 Läpusna 2 3
10 Vadul-lui-Voda. 1 9
11 Bolduresti ...... . . . . 3
12 Bujor 3
13 Cärpineni .
2
14 Ciuciuleni 5
15 Vorniceni 5
16 Pârjolteni 4
17 Mireni 1
129 130 74
36. Judeful Maramureg
Of. Sighet 26 24 7

37. Judeful Mehedinfi

26 24 7.
1 Of. T.-Severin 21 35 11
2 Baia-de-Aramá 1 1 9
3 Brosteni ....... . . . . . 1 4 9
4 Cujmir 2 3 4
5 Gruia 1 2 3
6 Strehaia 2 5 11
7 Vânjul-Mare 1 4 7
8 Ag. sp. Bâcles 10
9 Bäläcita 7
10 Balta 8
11 A Butoesti 2 8
12 CiovArnäsaui , 7
13 Prunisor 11
14 Sclptu .
12.
15 Slivilesti 11
16 Tâmna 1 8
17 Virciorova 1 2
29 58 138
38. Judeful Mureg
1 Of. Tg.-Mures 37 35 3
2 Reghin 8 13 1
3 Sovata . 1 2
4
5
6
Topl ita
A. Alunis . . . .
Mercurea-Ciucului
...... . .
5 4
1
1
2

7 Teaca 1
51 57

www.digibuc.ro
 26 Mal 1936 88 1

Nr.
ourent OF ICIILE- Pers.
sup.
Pers.
ht.
Pers.
rural

39. Judeful Museel

1 Of. Câmpulung 20 16 5
2 , A. Clucereasa 1 8
3 Ag. sp. Leordeni 1 6
4 Rucär 1 2
5 Schaal Gole§ti 1 3
6 Stâlpeni 1 7
7 Stefäne§ti 3
8 ,. Vitiche0i 5
9 Dragoslavele . . . . 2
10 Gole§ti 1 2
11 Donmelti 7
12 Botem 7
13 Malul cu. Flori 1
14 Topoloveni 1
20 23 58 .
40. Judeful Neisiiud
1 Of. Bistrita 20 17 3
2 Näsitud 4 7
24 24 8
41. Judetul Neamt
1 Of. P.-Neamt 30 28 14
2 Brolteni 1 1 2
3 , Buhu3i 4 6 4
4 Hangu 2 2 5.
5 Roznov 1 2 8
6 Tg.-.Nean4 8 12 16
7 Ag. sp. Bicaz 4

10
8
9
. Borca
Of. s. I. G. Duca .
Ag. sp. Râsboeni
. . ...... . . 1 1
4

11
1

11 Of. Tarcdu 1 1
48 53 69
42. Judelta Odorhei
1 Of. Odorhei 27 15
27 15

1
2
Of. Slatina . .
Drägäneqti
43, Judeful Olt
. . , . . . ..... 22
1
18
2
8
6
3 Potcoava , 1 3 7
4 Spineni 1 2 10
5 Ag. sp. BAlteni 3
6 Buze0i 9
7 Câmpul-Mare 7
8 Chilia . . . . . . . . . . . 3
25 26 53

C. Hamangiu, voL XXIV. 56.

www.digibuc.ro
882 26 Mal 1936

Nr,
ourent OF ICIILE Pers.
sup.
Pers.
inf.
Pere.
-rural

44. Judetul Orhei

1
2
Of. Orhei . t
Bravicea
. . . . . ..... . . 23
1
16
1
2
3
3 Ciniseuti 2 4 4
4 Ciodlteni . 1 3 5
5 Criuleni 2 2 3
6 Hârtopul-Mare 1 1 4
7 Rezina 2 4 2
8 Soldd.nesti 1 3 6
9 Telenesti 1 2 2
10 Ag. sp. Cázânesti 5
11 Chiperceni 7
12 Cobilca , 3
13 , Isacova 5
14 Peresecina 4
15 Susleni 6
34 36 60

45. Judeful Prahova

1 Of. Ploiesti I 50 61
2 P1oiesti II 6 21
3 Azuga . , 2 3
4 Ráicoi 1 4 2
5 Breaza 1 2 4
6 Busteni 4 5 1
7 Câmpina 8 12 5
8 Comarnic ..... . . . . . . 2 4 3
9 Crivina 1 2 3
10 Dr6,0nesti 1 1 4
11 Filipesti 2 2 3
12 Moreni 4 6 1
13 Predeal 2 4
14 Sinaia 6 13 1
15 Slänic . 2 4 3
16 Telega 1 4
17 Urlati 2 5 6
18 Valea-CillugAreasa . 1 2 5
19 Väleni Munte 2 4 5
20 A. Mâneciu Ungureni 3
21 Ag. sp. Bilicoi-Gara .. 1 2
22 BAltesti 2 9
23 Ceptura . . . . . . . . . . 2 6
24 Ciorani 1 3
25 Rânceni 5
96 163 82

www.digibuc.ro
 26 Mai 1936 883

Nr.
eurent CIF ICIIIE Pere.
eup.
Pere.
inf.
Pere.
rural

46. Judeful Puina

1 Of. Focsani .. . . . 35 32 .9
2 Adjud 4 10 6
3 MgrAsesti ._ 2 13 $
4 Odobqti 3 3 6
5 Panciu 4 4 6
6 Sascut 2 3 6
7 Vidra 1 2 4
8 Barsesti 8
9 Cimpurile 5
10 Jari§tea 3
11 Namoloasa 4
12 Naruja 11
13 Ag. sp. Päunesti , 1 6
14 Suraia 4
15 Tifesti 4
51 68 84

47. Judeful Rlidaufi

1 Of. RAda'uti 26 18 9
2 Brodina . 1 1
3 Cerepauti 1 2 1
4 Dornesti 1 6 1
5 Gura-Putilei 1 2 7
6 Marginea % 1 1 1
7 Puti la 1 2
8 p Putna 1 1 2
9 Seletin 3 6 1
10 8ipoteleSucev t 1 1 1
11 Siret 6 7 4
12 Tereblecea 1 2 1
13 Vicovul-de-Sus 1 3 1
14 Vicovul-de-Jos 1 1 3
46 62 32

48. Judeful R.-Scirat

1 Of. R.-8-árat 24 21 20
2 Cotesti 2 2 6
3 Dumitresti 2 1 9
4 Pläinesti 2 2 2
5 Ag. EMI e
6 sp. EaUceanu ,
7 Maicanesti
3A 26 60

www.digibuc.ro
884 26 Mai 1936

Nr.
eurent OFICIILE Pere,
sue.
Pers.
inf.
Pere.
rural

49. Judetul Roman

1 Of. Roman 26 25 14
2 BAce§ti 1 2 4
3 Damiene§ti 1 1 7
4 0. A. I. Duca ......... _ 4
6 Ag. sp. Galbeni 1 5
6 Mirce§ti 9
23 29 43
50. Judeful Romanali
1 Of. Caracal 22 20 9
2 Balg 3 6 12
3 Corabia 1 10 3
4 Islaz 1 1 3
5 P.-Olt 2 7 5
6 O. A. Osica, 3
7 Ag. sp. Celaru 6
8 D6bu1eni 2
9 Grojdilov 3
10 Obir§ia 6
11 Vradila 6
32 44 67
51. Judeful alai
1 Of. Zarau 19 19 4
2
3
4
Carei I
,.
Simläul-Silvaniei .
Valea lui Mihai .
.
.
.
.
.
. -
......
. . . .
13
7
4
15
12
4
5
1
1
5 0. A. Andrid 1
6 Cehul-Silvaniei 1
7 1/ Crasna i
° /1
1 Jibou 1
43 50 15
62. Judelul Satul-Mare
1 Of Satul-Mare 1 37 36 3
2 Satul-Mare II 12 40
3 ,, Baia-Mare 13 13 1
4 Ha men 3 3 2
6 0. A. Baia-Bicsad 1
6 Ormul-Nou 1
65 92 8
63. Judeiul Severin
1 Of. Lugoj 33 34 12
2 Bane Herculane 2 5
3 Caransebe§ . 10 15 1
4 Or§ova I 10 13 3
5 Or§ova H 1 3
56 70 16

www.digibuc.ro
 26 Mai 1936 885

Nr.
maul, OF ICIILE Pers.
sup.
Pers.
inf.
Pers.
rural

54. Jude NI Sibiu

1 Of. Sibiu I - 50 64 26
2 Sibiu II 8 20
3 _ Cisnädie 1 4
4 O. A. Saliste 2
5 Talmaci 1 2
59 81 28
56. Judeful Someg
1 Of. Dej 19 19 13
2 ,, Gherla 5 5 1
3 Tg. Läpusului 2 2 2
26 26 16
66. Judeful Soroca
1 Of. Soroca 22 20 6
2 Briceva 1 2 1
3 Cápresti 1 2 1
4 ,, Cotiugenii-Mari 1 3 2
6 Dondusani 1 3 5
6 » Florelti 2 5 3
7 Lipnic 1 3 2
8 Märculesti 1 2 3
9 Otaci-lârg 2 3 5
10 Vadul-Rascu 1 3 1
11 Vertiugeni 1 3 3
12 Zgurita 1 3 5
13 Ag. sp. Dumbräveni 3
14 ,, ,, Drochia 1 4
16 Târnava 1 4
16 V äscluti 4
36 54 62
57. Judeful Storojinef
1 Of. Storojinet 9 12
2 Adâncata 1 5
3 Bänila pe Cerenuil 1 2 2
4 ,, Berhomet pe Siret ..... - . . . 1 1 1
6 Carapciu pe Ceremu§ 1 2 4
6 ,, Ciudwu 2 3 7
7 Costesti 1 1 1
8 . D rkinet 1 1 1
9 Jadova A 1 2 1
10 LucavAtul pe Siret 1 1 2
11 PIträutii-de-Sus 1 1 3
12 Rästoace 1 1
13 Stänisestii-de-jos pe Ceremus 1 2 2
Do reportat . . 22 34 24

www.digibuc.ro
886 26 Mai 1936

Nr.
anrent OF ICIILB .
Pers.
aup,
Pers.
inf.
Pere.
rnral

Report . 22 34 24

14 Of. VAscAuti pe Ceremug . . . 2 1

15 Vilancea 1 2 1
16 Vijnita 4 3
17 U. A. 13Ani1a pe Siret 4
18 Barbe#i 1
19 Ciro 1
20 Ispas 1
23 42 36
58. Judetul Suceava
1 Of. Suceava 24 19 5
2 Bosancea 1 2 1
3 Burdujeni-Garli 1 6 2
4 Comäne0i 1 2 4
5 DArmAneti 1 5 3
6 IacobeOf 1 3
7 IOani-Garg. 3 3 2
8 Solca 2 2 2
9 ,. Ude0i 1 3
10 Ag sp. Burdujeni-TArg 2
11 0. A. Arbore 2
12 Cacica 2
13 ., Iliqti 5
14 ,. PAträuti Sucevei 1
35 40 36
59. Judeful Tdrnava-Mare
1 Of. Sighipara 25 20 6
2 Coma-Micl-GarA 2 7 1
3 M edial 14 14 3
4 0. A. AgArbiei 1
6 Agnita 1 2
6 Agostin
7 Baia . 2
8 Hendorf 1
9 Homorod II 1
10 Rupea 1
41 44 17
60. Judetul Tarnava-Jfica
1 Of. Dicio-San-Martin 15 11 1
2 , Blaj 8 11 2
3 DumbrAveni . . . . . . . . . 3 2 1
4 0. A. Balameni 8
26 32 4

www.digibuc.ro
 26 Mai 1936 887

Nr.
ourent 0F10 1 ILE Pers.
sup.
Pers.
inf.
Pere.
rural
,
61. Judeful Teenci .
1 Of. Tecuci 30 20 6
2 , Gäiceana -
1 1 10
3 Ivesti 2 6 4
4 ' Nieoresti 2 1 6
6 Podul Turcului 3 4 13
6 Stänisesti 1 1 6
7 Gara Hanul Conache 1
8 Ag. sp. Berheci 7
39 34 52
62. Judeful Teleorman
1 Of. T.-Mägurele 19 20 3
2 Alexandria 7 10 4
3 Balaci 1 4 11
4 Slävesti 1 1 4
6 Rosiorii-de-Vede 6 15 11
6 Zimnicea 2 6 2
7 Ag. sp. Beuca 1 4
8 Gärägäu 6
9 Piatra 6
10 Salcia 6
11 ., Smirdioasa 5
36 57 62
63. Judetta Tighina
1 Of. Tighina 22 21 4
2 . Ceadârlunga 3 4 4
3 Cismilia 2 3 3
4 Cäusani 2 3 5
: Comrat 3 4 2
6 Rom Anesti 2 4 3
7 Ag. sp. Buibova 1 9
8 Clinari 5
9 Ceagu 5
10 Gura Galbenä 7
11 Manzär ..... . . . . . . 7
12 ,. Bahmutea 3
13 Talmazn 1 4
14 Taraclia 4
34 41 65
64. Judelta Timil-Torontal
1 Of. Timisoara I 95 75 9
2 II 30 125 1
3 17 71 III 4 2
4 9 4 2
De reportat . . . 133 204 10

www.digibuc.ro
888 26 Mai 1936

Nr.
eurent OF ICIIL E Pers.
sup.
Pers.
inf.
Pere.
rural

Report . . 133 204 10

5 Of. Jimbolia 7 10 1
6 Lipova 4 6 1
7 Sanicolaul-Mare 4 7 2
148 226 13
65. Judetut Trei-Scaune
1 Of. Sf. Gheorghe 18 18 3
2 Tg.-Sgcuesc 1
6 6
3 0. A. Breton 3
4 Catälina 1
5 &Ile Malna§ 1
24 24 8
66. Judetul Tulcea
, 1 Of. Tulcea 21 23 6
2 Babadag 2 6 8
3 , Cerna 1 1 9
4 Isaccea 1 5 4
5 Mein , 1 5 4
6 Sulina 5 7 3
7 Carmen-Sylva 1 1
8 G orgova 1 1
9 Ceatal 1 1
10 Ag. sp. Cataloi 5
11 Casimcea . . . . . . . . 7
12 Chilia-Veche 2 2
13 J urilofca 3
14 Mahmudia 5
15 ,. Sf. Gheorghe 1 1
34 53 57
67. Judeful Turda
1 Of. Turda 19 14 8
2
3
4
Räsboeni-Gart
O. A. Câmpia Turzii
Ludo§
. . . . ... 2 8
2
1

1
1 24 10
68. Judetul Tutova
1 Of. Barlad 27 30 20
Ghidigeni 2 3 9
3 Murgeni 1 3 3
4 Puesti 2 2 8
5 Ag. sp. Zorleni 1 9
6 , Bogdânesti 1 8
7 ara Tutova 1
8 Banca . ,. 4
32 42 57

www.digibuc.ro
 26 Mai 1936 889

Nr.
eurent OFICIILE Pere,
sup.
Pers.
inf.
Pers.
rural

69. Judeful Volleea

1 Of. Rimnieul-Valcea 20 19 9
2
3
4
,,
,.
Chlim&nesti
Dragäsani
Govora
.
.
.

.
.
. .......
. . .
i i. . . . .
.
1
3
1
3
9
5
4
13
4
5 Oenele-Mari.
6
7
Horez ........
Ag. sp. Bábeni
. . . . .
1
2
3
4
2
10
2
8 Grádistra 6
9
10
11
Zátr.ni
Mdeinea .
Lidesti
....... . . . .
1 7
5
8
12 0. A. Bálkesti 8
13 Brezoi 1 3
28 45 81
70. Judeful Traslui
1 Of. Vasiui 21 20 20
2 CodAesti 2 3 8
3 Negresti 2 4 8
4 , Pungesti . . . 2 1 7
5 Ag. sp. Tibánesti 5
27 48 48
71. Judeful -Napa
1 Of. Giurgiu 23 24 10
2 Giurgiu-Port 1 4
3 Comana 1. 3 4
4 Giumpati. . . 1 3 7
5 Vida 1 2 6
6 Ag. sp. Balaci 1
7 Báneasa 5
8 Babaita 6
9 Diäganesti 4 10
10 Crevedia 2 8
Il
12
13
Mihai Bravul .
Calugáreni . .
Obedeni
.
. .
.
.
..... .
1
-5
10
2

14 0 Preajba 13
15 Gara Thrnavele . . . . 1
27 45 86

129. In afará de aceasta, in Oficiile i agentiile functio-

prezent mai fiinteazif 845 oficii neazd in Ardeal, Banat si Buco-
autorizate, respectiv 845 sefi de vina.
oficii autorizate, 81 agentii au- Distribuitorii rurali functia-
torizate, respectiv 81 sefj de a- neaz'a' numai In Bucovina si a-
autorizate si 78 posturi cola uncle nu exist& oficiu sau
de distribuitori rurali. factori rurali.
www.digibuc.ro
890 26 Mai 1936
Recapitularea acinzinistraiei
exterioare
10 Insp. regionale cu 140 func-
hionari, 71 judete cu 478 of icii,
212 agentii speciale, 76 oficii au-
torizate si 9 gäri postale, toate
cu 14.631 functionart
#1`
Recapifulare generalci
1 cabinet al Directiei ge-
nerale.
1 inspectorat de control
general.
1 inspectorat al ambu-
lantelor.
6 directii centrale.
21 servicii.
99 birouri.
1.298 functionari In Admi-
nistratia centrald.
14.771 functionari in exte-
rior.
Total general 16.069 functionari.
CAPITOLUL VI
Direclia generaki penfru ocrofirea ;i
aluforarea personalului C. F. R.
130. Directia general& O. A.
P. C. F. R. este institutie de asis-
tenta generald medicald, so-
ciald i culturalda personalu-
lui si pensionarilor C. F. R. si
functionarilor Directiei Gene-
rale O. A. P. C. F. R., precum
familiilor lor.
Directia generald are in atri-
butiile sale recrutarea, numirea
si disciplina intregului personal
al institutiei, atât din serviciile
centrale, cât si din cele exte-
rioare, care este supus in totul
leg4i statutului personalului C.
F. R. din 28 Aprilie 1933 si regu-
lamentului ei de aplicare 1).
1) A ee vedea Regulamentul de e.-
plieare al statutului personalului (Y.
F. R., din 4 Octomvrie 1933, la pag.
837, vol. XXI, eu mod. 1 Iunie
1934, 24 Octomvrie 1934 i 30 Sep-
temvrie 1905, la ordinea eronolo-
www.digibuc.ro
Directorul general este seful.
tuturor directiilor i serviciilor
din cuprinsul institutiei, al cd-
ror bun mers Il reglementeaz&
si-1 supravegheazd.
Directorul general exercitá
toate atributiile ce-i sunt date
prin legi specials in vigoare.
El poate da delegatii pentru
exercitarea unora din atributiile
sale, sau pentru anumite lu-
crárf directorilor si in genere,
oricdrui din subalternii sal_ A-
ceste delegatii se dau prin de-
cizii si se publicd in Foaia Ofi-
cialä C. F. R.
Revocarea delegatiilor se face
in acelasi mod in care au fost
date.
131. Directorul general este
ajutat de un subdirector gene-
ral, ale cdrui atributii sunt fi-
xate prin legile organice.
132. Directia general& este
administratá de un comitet de
directie compus din 3 membri,
a cdror numire j atributii sunt
reglementate de legea Casei Au-
tonome C.F.R. din 3 Mai 1930 1),
de legea privitoare la regiile au-
tonome din 4 Mai 1934 si de re-
gulamentul de functionare al
Directiei Generale O. A. P. C. F.
R., publicat in Monitorul Oficial
Nr. 104 din 11 August 1934.
Toate unitätile Directiei Ge-
nerale O. A. P. C. F. R. sunt con-
duse de sefii lor respectivi, du-
ng, prescriptiile legilor organice
acelea ale decretului da fatd,
sub indrumarea, controlul i su-
pravegherea directorului gene-
ral.
133. Administratia Directiei
1) A se vedea Legea Casei auto-
nome de ocrotire a personalului C. F.
R., din 3 Mai 1930, la pag. 261,
vol. XVIII, eu mod. din 1932, voL
XX, precum gi Legea Statutului per-
sonalului C. F. R., din 28 Aprilie
1933, la pag. 554, vol. XXI, eu mod.
11 Iulie 1934, 20 Aprilie 1935, 18
Iulie 1936 ai 2 Sept. 1936.
 26 Mai 1936
Generale O. A. P. C. F. R. cu-
prinde:
1. Patru organe, functionând
pe lângd Directia Genera ld, ei a-
nume: Contenciosul, Serviciul de
studii ei control, Sectia M. O. N.
T. ei Biroul secretariatului ei al
comitetului de directie.
2. Directia administrativa.
3. ,, asistentei.
4. de studii, constructii
ei intretinere.
5. Directia medicala.
6. Aeezdmintele exterioare de-
pinzând de directiile dela punc-
tele 3 ei 5 (orfelinate, cämine, li-
cee, gimnazii, scoli profesionale,
scoli primare, grädini de copii
ei parohii, spitale, policlinici, sa-
natorii).
134. Fiecare directie e con-
dusd de un director. Serviciile
sunt conduse de eefii de servi-
ciu.
Fiecare birou este condus de
un eef de birou, ajutat de perso-
nalul subaltern arätat in pre-
zentul decret.
Sectia I
Organe eentrale nerepartizate
135. Unitätile nerepartizate
sunt:
a) Contenciosul tare se ocupä
cu sustinerea proceselor Direc-
tiei Generale O. A. P. C. F. R. in
fata instantelor judecdtoreeti ei
cu toate chestiunile in legäturd
.cu aceste procese, cu exercitarea
tuturor cállor ordinare ei exte-
rioare de atac impotriva hotäri-
rilor judeatoreeti, date in cau-
zele in care Directia Genera la a
figurat ca parte.
Contenciosul dn, avize cede-
.cdteori este consultat de direc-
torul general, de comitetul de di-
rectie_ sau de oricare din direc-
-tiile sau serviciile Directiei Ge-
nerale, precum ei oridecâteori
:se cere prin legi avizul conten-
.ciosului.
Contenciosal pästreazä arhiva-
www.digibuc.ro
891
proceselor Directiei Generale ei
tine registrele de evident/ a a-
cestor procese, cu ardtarea par-
tilor care figureazd in fiecare
cauzd, a obiectului procesului, a
problemei juridice de sustinut
inaintea instantei in fata cdreia
se aná procesele, a fazelor in
care ele se gäsesc, a termenelor
sorocite pentru judecatd ei a so-
lutiilor ce s'au dat de instantele
de judecatd.
Contenciosul redacteazd con-
tractele ce se incheie de Direc-
tia Genera lä ei in genere se o-
cupd de toate chestiunile cu ca-
racter juridic in legaturd, cu ac-
tivitatea Directiei Generale O. A.
P. C. F. R.
Avocatii Directiei Generale O.
A. P. C. F. R. reprezint'd pe di-
rectorul general in fata instan-
telor judecátoreeti ei adminis-
trative, färd 0, fie nevoie pentru
aceasta de o delegatie speciald.
De asemenea, avocatii Directiei
Generale sunt investiti cu toate
drepturile, obligatiile ei atribu-
tiile prevdzute de legea pentru
organizarea corpului de avocati
publici, care se apnea avocatilor
Directiei Generale O. A. P. C. F.
R., In toate dispozitiile ce cu-
prind 1).
$eful contenciosului poate da
delegatii avocatilor Statului din
provincie sau avocatilor Regiei
Autonome C. F. R., in numele
Directiei Generale O. A. P. C. F.
R., pentru sustinerea intereselor
Directiei Generale in procesele
in care aceasta figureazd ca
parte, precum ei pentru exerci-
tarea oricdror cdi de atac impo-
triva hotäririlor judecátoreeti,
date in procesele in care Direc-
1) A se vedea Legea pentru orga-
nizarea Corpului de avocati publici
(contencios), din 9 Mai 1933, la
pag. 623, vol. XXI, ea mod. 10 No-
emvr% 1924, 18 Februarie 1935 §i
1 August 1936, la ordinea cronolo-
gicii.
892 26 Mal 1936
tia Genera lä O. A. P.. C. F. R. fi-
gureaza ca parte;
b) Serviciul de studii, control,
bunuri $1. inventare, care se o-
cupa cu efectuarea inspectiilor,
fie periodice, fie inopinate, la
toate serviciile j asezdmintele
centrale sau exterioare, face an-
chetele cu care este insärcinat
de Directia Genera 16 i referà a-
cesteia asupra rezultatului aces-
tor inspectii i anchete, studiazä,
felul cum se desfä.$oarà activi-
tatea in general a intregii admi-
nistratii, precum si modul cum,
functioneaza organele in subor-
dine $i face Directiei Generale
propunerile pe care le gäseste
utile, verifia, gestiunile in bani
materii $i controleazA concor-
danta dintre contabilizärile a$e-
zämintelor inspectate i acelea
ale administratiei centrale, sem-
nalând eventualele nepotriviri $i
cercetând cauza lor.
Stabileste inventarul averii mo-
bile $i imobile a Directiei Gene-
rale O. A. P. C. F. R. $i exercità
un control asupra veniturilor si
cheltuielilor.
Se compune din 2 birouri:
1. Biroul bunurilor mobile
imobile.
2. Biroul urmäririi veniturilor
$1 chel tu i elil or.
c) Sectia M. O. N. T.;
d) Biroul secretariatului $i al
comitetului de directie, care pri-
me$te toate actele e urmeazä, a
fi solutionate de comitet. Intoc-
meste ordinea de zi pentru se-
dintele comitetului de directie,
tine evidenta hotärtrilor comite-
tului si a tuturor aiutoarelor a-
cordate de comitet sau de Direc-
tia Generalà, redacteaa, proce-
sele-verbale de sedintä, i Inge-
ieste de trecerea lor in registrele
speciale; tine arhiva secretaria-
tu'ui si a comitetului de directie.
Prim este rerlamatille $i cere-
rile adresate Directiei Generale
transmite ordinele acesteia: dà
informatiuni si tine evidentà au-
www.digibuc.ro
dientelor la Directia General&
Indeplineste of iciile de grefä,
ale comisiilor de disciplina
tine arhiva acestor comisii.
Sectia II
Direcria administrativa
136. Directia administrativa,
are ca atributii: intocmirea pro-
ietului de buget al institutiei,
rezolvarea chestiunilor privi-
toare la excutarea bugetului, ti-
nerea scriptelor de contabilitate,
aprovizionarea unitätilor cu ma-
terialele necesare, precum
toate chestiunile privitoare la si-
tuatia personalului.
137. Directia administrativä,
se compune din urmätoarele ser-
vicii i birouri:
I. Serviciul contabilitatii cuprincle :
1. Biroul controlului preventiv,
ale earth atributii sunt al-Mate
in legea contabilitatii publice
in legea Curtii de Conturi.
2. Biroul scriptelor de contabi-
litate Inregistreazä, in contabili-
tate dublä, toate operatiile efec-
tuate de institutie prin cele pa-
tru directii.
Centralizeaea operaVile de ve-
nituri i cheltuieli, precum si
toate operatiile privind gestiunea
serviciilor centrale i exterioare.
Intocmeste si tine la zi inven-
tarul general al institutiei, in
baza comuncarilor celorlalte ser-
vicii, inregistreaza toate adaugi-
rile, scäderile si amortizärile a-
nuale ale patrimoniului.
Face toate formele pentru des-
chideri de credite, tinând evi-
denta bor.
Intocme$te contul general de
gestiune si incheie bilantul a-
nual aI institutiei.
Strange, elementele necesare $i
intocmeste proiectul de buget.
3. Biroul controlului j lichi-
dàrii toate operati-
unile privind gestiunea in bani
 20 Mal 1936
materii a serviciilor centrale
si exterioare.
Controleaz1 justa imputare a
cheltuielilor i veniturilor, intoc-
mind si trimitând la platä bor-
derourile de ordonante emise.
Urmä're$te plata ordonantelor
Incasarea veniturilor cuvenite
institutiei, contabilizând hartiile
de valoare.
Tine evidenta relatiunilor 135..-
nesti eu Regia Autonomä C.F.R.
Intocmeste tabloul creantelor
rämase nelichidate, neordonan-
tate sau neplätite, tinand evi-
denta la zi a acestor lucräri.
4. Biroul de avansuri al ges-
tiunii i garantiilor Inregistreazä
toate avansurile acordate, verifi-
când actele justificative referi-
toare la lichidarea lor.
Urmäre$te regulata gestimie
In bani i materie a tuturor ser-
viciilor exterioare, Inaintând bi-
roului scriptelor situatiile lunare
$i anuale privitoare la gesti-
unile respective, in vederea in-
cheierii contului general de ges-
tiune.
Contabilizeaza i. pästreaza
toate garantille de orice fel a-
flate in pästrarea institutiei.
5. Biroul arhivei primeste i in-
registreazA toate actele $i cores-
pondenta privind serviciul con-
tabilitätii $i ordonantärii f or-
meazA dosare, registre, opise, In
care opereaza corespondenta ac-
telor primite, pe care le plaseazä
si le predä serviciilor spre rezol-
vare.
Expediazä corespondenta $i or-
donantele de platä, pästreazä
toate actele justificative ale or-
donantelor emise, precurn si
toate registrele de contabilitate
si hârtiile de valoare ale exerci-
tillor Incheiate.
6. Casieria IncaseazA toate ve-
niturile cuvenite institutiei, fä-
când toate plätile de salarii, ma-
teriale $i plata lunarä a pensii,
www.digibuc.ro
893
lor cuvenite persnoalului parti-
cipAnci la casa de ajutor.
IncaseazA toate recipisele Ca-
sei de credit, cupoanele i titlu-
rile iesite la sorti din patrimo-
niul institutiei.
Consemneazä, la autoritätile
publice sumele indicate de ser-
viciul contabilitätii, privind se -
chestre, garantii, popriri etc.
II. Serviciul ordonanfdrii se corn-
pune din:
1. Biroul ordonantärii persona-
lului verificä si ordonanteazá sa
lariile Ruvenite intregului per-
sonal central si exterior al insti-
tutiei, constattt i ordonanteaza
drepturile cuvenite Casei pensii-
lor, verificä si ordonanteazA chel-
tuielile speciale cuvenite pentru
insärcinäri speciale ca: depla-
sari, diurne, indemnizatii, chel-
tuieli de transport cuvenite per-
sonalului.
Stabile$te i ordonanteazä, a-
jutoarele de nasteri i moarte
cuvenite personalului.
2. Biroul ordonantärii materia-
lului executä toate lucrärile ne-
cesare $i ordonanteaza toate
cheltuielile privitoare la chirii,
incAlzitul $i iluminatul localu-
rilor ocupate de serviciile admi-
nistrative, a instalatiilor si mo-
bilierului, la reparatiunea lor,
la taxele comunale, taxe de apä,
gunoiu, taxe de asigurare, si-
tuatiunile de lucräri privind
constructille, plata medicamen-
telor si instrumentelor necesare
precum $1 verificarea
ordonantarea tuturor contu-
rilor de spitali7are, potrivit con-
ventiilor Incheiate.
Ordonanteazä ajutoarele de o-
rice fel acordate personalului ce-
ferist, precum i restituirile de
taxe, despägubiri pentru acci-
dente, Intretinerea coloniilor de
varl
3. Biroul ordonantärii pensii-
lor stabile*te, In baza lucrärilor
894 26 Mai 1936
efectuate de catre serviciul de
pensii, pensia cuvenita pensiona-
rilor participanti la Casa de a-
jutor.
Tine partizile individuale ale
acestui personal, verificând si in-
tocmind lunar listele de plata
pensiilor.
Tine evidenta tuturor seches-
trelor, retinerilor, stabileste
ordonanteaza retinerile cuvenite
Casei Generale de Pensii, pentru
transferarea membrilor lor acea
casa.
Stabileste i ordonanteazä aju-
toarele de orice fel acordate pen-
sionarilor participanti la acea-
sta casä.
III. Serviciul economafului se corn-
pune din :
1. Biroul de aprovizionare, evi-
denta materialului si a licitatii-
lor, are ca atributil Intocmirea
preliminärilor generale de apro-
vizionäri, formalitati de licitatil
si tinerea lor, lucrärile pregatt-
toare pentru angajarea cheltu-
ielilor de catre serviciul de con-
tabilitate, facerca comenzilor
pentru furniturile adjudecate,
primirea lor In depozit, distri-
buirea lor diverselor unitati ale
Directiei Generale O. A. P. C. F.
R. i ale Regiei Autonome C. F.
R., contabilizarea tuturor mate-
rialelor primite si predate si In-
cheferea gestiunilor In materie.
2. Biroul bunurilor se ocupä
cu evidenta bunurilor mobiliare,
centralizarea lucrárilor in lega-
turn cu aceste bunuri si prega-
tirea lucra.rilor pentru Incheie-
rea contractelor.
3. Biroul intendentei si Intre-
tineril are fn sarcina
Intretinerea curateniei localului
Directiei Generale, paza lui, pre-
cum si Intretinerea bunei func-
tionari a instalatiilor de Incal-
zit, apa si iluminat.
www.digibuc.ro
W. Serviciul personalului ji al secre-
fasiafului se cornpune din:
1. Biroul personalului si al
carnetelor C. F. R. executa
crarile in legatura cu numirile,
demisiile, pensionarile, avansa-
rile, pedepsele i mutarile perso-
nalului Directiei Generale O. A.
P. C. F. R.
Into cmeste evidenta bugetara
a posturilor preväzute pentru
fiecare Imitate, cum si registrul
de personal cu toate notarile re-
feritoare la situatia persona-
lului.
Into cmeste si tine la curent
cazierele personalulut cu toate
scriptele cuvenite.
Executa lucrarile Ii legatura
cu propunerile de decoratii, cum
lucrarile pentru evidenta
membrilor Comisiilor de disci-
plina, Comisiilor financiare, Co-
misiei de numiri i Inaintari,
Consiliuluf consultativ i Comi-
tetului de directie.
Executa lucrarile In legatura
cu concediile personalului, no-
tându-le In registre i caziere,
cum F,; i luerarile In legatura cu
prezenta personalului la ser-
viciu.
Executa lucrari In legatura
cu sectia M. O. N. T. si
pasiva, cum si chestiunile
de dispensa de mobilizare, viz&
de livrete etc.
Intocmeste carnetele pentru
Intregul personal, cum si pentru
membrii famihei functionarului,
notându-le In registrul de evi-
dent&
Se Ingrijeste de publicatiile la
Monitorul Oficial si ziare.
Strange colectia foilor of iciale
C. F. R., Monitoarelor Oficiale
diverselor circulari, jurnale
ale Consiliului de Ministri, pri-
vMd chestiunile de personal.
2. Biroul registraturii generale
prirneste si Inregistreazä toata,
corespondenta of i ci al a si di-
 26 Mai 1936
verse cereri, repartizändu-le pe
directii FA eervicii.
Expediazd corespondenta, tre-
ce In indice toate actele primite.
Primeste toatd corespondenta
pentru arhiva generala, Inre-
strând-o In registrele respective.
3. Biroul arhivei primeste dela
toate directiile, prin registra-
tura generala, toate actele cla-
sate ad-acta.
Le clasificd pe numere i ani
si le Indosariazd.
Pdstreaza colectia de Moni-
toare Oficiale din anii prece-
denti, cum si toate condicele si
registrele exercitiile Inchise.
Sectia III
Directia asistentei
138. Directia asistentel are
In atributiile ei acordarea de
Imprumuturi lesnicioase tutu-
ror functionarilor activi si pen-
sionarilor Regiei Autonome C.
F.. R., precum i acelora ai Di-
rectiei Generale O. A. P. C. F. R.,
asezarea la pensie si achitarea
pensiilor personalului C. F. R.
participant la Casa de ajutor,
asistenta sociald a väduvelor si
orfanilor ceferisti, acordarea de
diverse ajutoare bänesti perso-
nalului si pensionarilor Regiei
Autonome C. F R., si acelora ai
Directiei Generale O. A. P. C. F.
R. pentru cazuri de nastere,
boald, accidente si decese, inter-
narea i Ingrijirea orfanilor de
ceferisti In amine si orfelinate,
asigurarea asistentei culturale
prin scoli primare, licee, scoli
profesionale si ateliere Infiin-
tate i Intretinute de Directia.
Genera id O. A. P. C. F. R. si
prin acordarea de diverse aju-
toare bänesti pentru taxe sco-
lare.
139. Directia asistentei se
compune din urmátoarele ser-
vicii i birouri:
www.digibuc.ro
89
I. Serviciul Casei de Credit i Eco.
nomii se cornpune din :
1. Biroul contabilitätii de par-
tizi (fise), care primeste i ve-
Mica cererile de Imprumut, de
restituiri de depuneri, Intocme-
ste borderourile de cereri de Im-
prumut, spre a ft supuse solu-
tionärii Comitetului de directie,
Intocmeste borderourile de reti-
nerea ratelor i cotizatiilor ce
se efectueazd lunar, precum si
a tablourilor de amortisment
lunar, pentru Imprumuturi, de-
biteazä partizile membrilor, In-
tocmeste balanta de verificare
a partizilor.
2. Biroul scriptelor de collie,-
bilitate, cu urnadtoarele Inda-
toriri: prepard lucrärile pentru
Intocmirea bugetului serviciului,
urmäreste Incasarea veniturilor,
centralizeazd veniturile i chel-
tuielile, centralizeazd operatiu-
nile de Imprumut i depuneri,
tine evidenta fondurilor dispo-
nibile, Incheie bilantul operati-
unilor Casei la finele fiecdrui
exercitiu, contul de gestiune si
inventar, precum r3i mice alte
lucrdri referitoare la contabili-
tatea serviciului, controleazd o-
peratiunile efectuate de birouI
partizilor.
3. Biroul ordonantärii si se-
cretariatului care tntocmeste
ordonantele de platä pentru tm-
prumuturi, restituiri de depu-
neri, rate eronat retinute i chel-
tuieli bugetare, primeste si re-
partizeazd actele intrate dupd.
ce au fost rezolvate de seful ser-
viciului, Intocmeste procesele-
verbale ale Comitetului de di-
rectie, cu privire la aprobarea.
Imprumuturilor, dd informatii
cu privi re la toate lucrdrile ser-
viciului, educe la Indeplinire
ordinele de serviciu, privind In-
tregul serviciu, Ingrijeste de pri-
mirea i expedierea tuturor ac-
telor, ordinelor de platd si co-
896 26 Mai 1936
respondentei ce intereseaz& In-
treg serviciul.
4. Biroul registraturii pi ar-
hivei avand atributiile urmä-
toare: primepte i inregistreaz&
toate actele adresate Casei de
Credit, face expeditia corespon-
dentei, conserv& actele de va-
Ioare.
5. Contenciosul Casei de Cre-
dit, care studiazd toate actele de
Imprumuturi ipotecare, redac-
teazä actele de imprumuturi ipo-
tecare, Indeplinepte procedurile
reprezintä Casa de Credit in
fate instantelor judiciare, pe
baza de procurä, urmärepte In
justitie pe debitorii Tai platnici
indeplinepte toate formalitä-
tile ce sunt de resortul conten-
ciosului pi Ij c15, avizul in toate
chestiunile deferite contencio-
sului.
II. Serviciul pensiilor si a ajytoarelor
se compune din :
1. Biroul de pensii, care exe-
cut& toate lucrArile referitoare
la acordarea de pensii, parti-
cipantilor, vaduvelor i orfanilor,
cum pi pentru acordarea ajutoa-
relor exceptionale in cazul când
väduvele sau orfanii nu au drep-
tul de pensie, examineaz& actele
dosarelor de pensionare, stabi-
lepte cuantumul, opereaa. Ins-
crierea dreptului de pensie sau
transmiterea pensiei, face revi-
zuiri pi rectific&ri de calcule, in-
tocmirea i emiterea livretelor
de pensii, a decretelor pi scriso-
rilor de inptiintare atre noii
pensionari, referate catre comi-
tet i corespondetele cu organele
C. P. R.
2. Biroul ajutoarelor, care exe-
cut& lucrarile referitoare la a-
cordarea ajutoarelor, pentru ali-
mente si imbräcäminte pentru
orfanii C. F. R., lucrarile pentru
acordarea de ajutoare de Inmor-
mântare pentru pensionarii Di-
rectiei Generale 0.._A. P. C. F. R.,
www.digibuc.ro
familiilor lor, cum pi lucrärile
pentru acordarea de ajutoare
de napteri intregului personal C.
F. R., pi pensionarilor Directiei
Generale O. A. P. C. F. R., tine
evidenta tuturor internärilor de
orfani in orfelinate pi elibereaz&
carnete pe C. F. R. pentru toti
pensionarii Directiei Generale
O. A. P. C. F. R., membrilor f a-
miliilor lor j orfanilor C. F. R.
3. Biroul de treceri dela Casa
de ajutor la Casa de pensii pi
reclamatii, care executà lucrä-
rile de registraturd, lucrarile re-
feritoare la trecerea personalu-
lui dela Casa de ajutor la Casa
general& de pensii, calculeazä di-
ferentele de retineri, dä infor-
matii pi lucreazä corespondenta
asupra tuturor chestiunilor in
general, privind dosarele de pen-
sii, executà lucrArile de arhivät
tinänd registrele de evident& a
actelor.
III. Serviciul inveitiimemiului se corn-
pune din :
1. Biroul de ajutoare scolare,
verific& situatia solicitantilor
de ajutoare, precum pi actele ju-
stificative produse, intocmepte
pi tine la curent cazierele per-
sonalului didactic, adminis-
trativ pi de serviciu al tuturor
pcoalelor Directiei Generale O.
A. P. C. F. R., tine evidenta
statisticii pcolare, precum
acea a inventarului general al
apezämintelor culturale ale in-
stitutiei,indeplinepte lucrarile
de registraturà i arhivä.
2. Biroul de inspectii pi evi-
dent& a corpului didactic are
In sarcinà controlul pcoalelor,
cäminelor pi orfelinatelor, re-
crutarea personalului didactic,
supravegherea programelor de
studii, intocmirea orariilor pi re-
partizarea catairelor pi orelor
de curs, verificarea ptatelor de
salarii, inzestra.rea pcolilor cu
material didactic, organizarea
 26 Mai 1936
in genere Indruma-
_ma si supravegherea activitätii
culturale a asez6m_ntelor in sub-
Sectia IV
Directia de studil, constructii
ci intretinere
140. Directia de studii, con-
Structii si intretinere are ca atri-
.butii toate chestiumle de ordin
tehnic, privitoare la alcâtuirea
studblor preliminare, antepro-
iectelor, proiectelor definitive de
executie, antemEtsurAtorilor, de-
vizelor, caietelor de sarcini, lici-
tärii, angajdrii, conducerii $i su-
pravegherii luerärilor, precum
si la intoemirea caietelor de ata-
sament, situatiilor provizorii
definitive, receptia $i lichidarea
tuturor lucrärilor de constructii
noi, completäri, transforrnitri, re-
paratii i intretinere a tuturor
cRldirilor Administratiei.
Directia i$i dtt avizul pentru e-
valudri. cercetari, expertize ne-
cesare pentru acordarea de im-
prumuturi personalului C. F. R,.
solicitate Casei de Credit O. A.
P., C. F. R., precum i pentru
orice alte propuneri in legâtur6
cu achizitionarea i executarea
de lucrari de constructii pentru
Ad-tie sau pentru personal.
Tot personalul tehnic al tutu-
ror asezämintelor de asistentá
educatie (spitale, scoli etc.), pre-
cut-3n: mecanici, fochisti, inten-
denti de intretinere etc., este din
punct de vedere tehnic in sub-
ordinea Directiei tehnice, care
propune mdsurile de intretinere
trebuitoare $i controleazI exe-
cutarea lor, precum si activita-
tea personalului respectiv, pro-
.puntind másurile disciplinare,
când este cazul, sau inaintárile
si schimbárile ce apreciazá.
Directia executá si mice
alte insárcinári nespecificate
mai sus si date de Directia Ge-
C. Hamangiu, vol. XXIV. 57.
www.digibuc.ro
897
neralä, in legaturâ cu destinatia
specialitatea sa.
141. Directia de studii, con-
structii i intretinere se compune
din urinatoarele servicii si bi-
rouri:
I. Serviciul de sfudii i consfructii se
compune din:
1. Biroul de studii, proiecte si
arhitecturá:
Adund toate datele trebuitoare
documenttirli i justificarii lu-
crärilor noi, cerute de Regia Au-
tonorra C. F. R., sau de O. A. P.
C. F. R. Intocmeste programele
de lucrári pe baza datelor de
mai sus, studiazâ i intocmote
proiectele lucrärilor corespun-
zatoare, alcätueste closarele tre-
buitoare indeplinirii tuturor f or-
malitàtilor administrative, pre-
mergiltoare tinerii licitatiilor
dupá tinerea lor intocmeste for-
mele administrative trebuitoare
aprobärii adjudecárii lucrárilor,
inclieierii contractelor si perfec-
tárij tuturor formalitätilor co-
respunzátoare. Completeazá pro-
iectele preliminárii cu proiectele
*i amánuntele de constructie,
precum i cu toate calculele sta-
tice trebuitoare.
2. Biroul de constructii:
Pe baza tuturor proiectelor
actelor intocmite de Biroul de
studii, proiecte si arhitecturá,
preclá $antierele si ingrijeste de
executarea Iucrärilor, contrOland
mersul lor, intocmind caietele
de atasament, situatii provizorii
$i definitive, completând prin
dispozitii de santier detaliile de
executie potrivit elementelor
dela fate locului; receptioneazä,
impreund cu biroul de studii,
proiecte $i arhitecturd, lucrArile
lichideazá situatia lor.
8. Biroul de instalatii:
Studiazä, proiecteaza, Intoc-
meste formele preliminarii, pre-
cum $i cele de licitatii $i adju-
decare, predarea antreprizelor,
898
situatii provizorii si definitive,
receptionarea i lichidarea lu-
crarilor privitoare la instalatii
de electricitate, fortá, apá po-
tabilá, ape uzate, canaliari,
Mare, sanitare, medicale, etc.,
trebuitoare tuturor cládirilor de
toMe felurile (locuinte, amine,
spitale, scoli etc.).
Serviciul de infrefinere se
compune din :
1. Biroul central, care:
Verifia mäsuratorile si devi-
zele preliminarii, precum i ac-
tele justificative de lichidare, tri-
mese de sectiile teritoriale. De a-
semenea se ocupá cu intretinerea
curentá a localului central.
2. Sectii teritoriale de Intre-
tinere, care:
Controleaa folosinta tuturor
imobilelor, atât cele de folosint6
publia (spitale, dispensare, po-
liclinici, scoli, amine, etc.), at
si a acelora de folosintg. indivi-
dualá (locuinte) Maud forme de
predare In folosintá si urmá-
rind atilt modul de folosintä
Intretinere, cât si incasarea
chiriilor i despAgubirilor pen-
tru stricáciuni din partea loca-
tarilor. Intocmeste másurátorile
devizele necesare intretinerii
curente i accidentale, execuiä,
prin antrepria sau in regie lu-
crärile trebuitoare i conlu-
creaa cu serviciul de studii
constructii la executarea, supra-
vegherea i lichidarea lucrári-
lor de completári, transformári
sau chiar lucrari noi din razele
respective, pe baza proiectelor
intocmite de serviciile centrale.
Furniseaa datele trebuitoare
proiectárii i executárii lucrari-
lor noi, ce vegheazá la buna ad-
ministrare a intregii averi imo-
biliare din raza de activitate co-
respunzaoare.
Prin personalul de maistri ca-
lificati, ce posed& fiecare sectie,
www.digibuc.ro
26 Mai 1936
execut ä. in regie directá luca-
rile de intretinere máruntá, cu-
rentd, urgentd.
HI. Serviciul adminisfratiei i cada-
sfrului se compune din :
1. Biroul administrativ, care:
Indeplineste toate formalitä-
tile de inregistrare, evidentä.
miscare a actelor, secretariat,
personal si angajári de fonduri,
tinând i evidenta acestora, pre-
cum si a materialelor. Primeste
Inregistreazá toate actele de
corespondenta repartizatá Di-
rectiei, formeazá dosare, regi-
stre, opise, etc., in. care opereaza.
corespomlenta i actele primite
pe care le claseazá si le dá di-
rectorului sau serviciilor spre
rezolvare, Impreunä cu lucarile
si referintele necesare executä-
rii lor.
Expediazá corespondenta TOI-
descara din registre
hârtiile iesite i ingrijeste de
paza si conservarea actelor di-
rectiet
2. Biroul de cadastru, care:
Alatueste si tine la zi evi
denta tuturor proprietátilor imo-
biliare ale Directiei Generale O.
A. P. C. F..R. Intocmeste dosare
de provenientd, valoare, chel-
tuieli de Intretinere i venituri
pentru fiecare teren i imobil-
Centralizeaa dela sectiile te-
ritoriale borderourile de veni-
turi de incasat i urmáreste
prin Serviciul contabilitátii in-
casarea si vársarea lor.
Tine la zi inventarele inobi-
hare definitive intocmite si le
trimete autoritätilor celorlalte
(R. A. C. F. R., Ministerul Lu-
crárilor Publice i al Comunica-
tiilor, Ministerul Finantelor).
Tine In evidentá inventarul de
carti, colectii, obiecte, materiale,
etc., urmärind folosinta i intre-
buintarea
 26 Mal 1936
Sectia V
Directia medicaid
142. Directia medicalä are
urmatoarele atributii:
Du directive asupra intregii
activitruti medicale a polichnici-
lor, spitalelor i sanatoriilor Ca-
sei de Ocrotire C. F. R. Prive-
gheazä la indeplinirea dispozi-
tiunitor cu caracter meaiCal,
date de Direct:a Genera lä si Co-
mitetul de directie, in conformi-
tate cu legile de organizare ale
institutiei si cu legiuirite
tare in vigoare.
Intocmeste referatele asupra
organizárii, dotárii i funct o-
närii tuturor institutiilor me-
dico-farmaceutice ale Directiei
Generale O. A. P. C. F. R. exis-
tente, precum i asupra infiin-
tärii si functionarii noilor insti-
tute sanitare ce urmeazá a se
crea, conform prevederilor le-
gii speciale de organizare a in-
stitutiei.
Intocmeste prevederile buge-
tare pentru Directia medicalä si
toate institutiile medico-farma-
ceutice ale Casei de Ocrotire C.
F. R., referind Directiei Gene-
rale asupra executärii bugetu-
lui, angajarea personaIului, a-
provizionärii etc.
Referá Directiei Generale asu-
pra ajutoarelor In bani si in
materiale (ajutoare bánesti, pro-
curarea de aparate ortopedice,
ochelari etc., interngri in spi-
tale, sanatorii etc.).
Controleazá i inspecteazá toate
asezämintele sanitare i farma-
ceutice, proprii sau cele cu care
institutia are conventit pentru
internarea si tratarea bolnavi-
lor C. F. R.
In conforrnitate cu legea sa-
nitarg1) directorul medical face
1) A se vedea Legea sanitari si de
ocrotire, din 22 Iunie 1935, la pag.
549, vol. XXIII, au mod. 18 Ianua-
rie 1936.
www.digibuc.ro
899
parte de drept si se numeste cu
clecret regal in Cornisia aamini-
strativä a Ministerului
Publice.
143. Directia medicalá se
compune din urmatoarele uni-
I. Serviciul medical se compune din :
1. Biroul administratiei medi-
cale, care:
Intocmeste lucrárile pentru
incheierea de conventiuni cu
spitalele publice sau particulare,
sanatorii, preventori etc., pen-
tru internarea i tratarea bol-
navilar C. F. R.
Controleazä gestiunea si orga-
nizeazá funct-ionarea policlinici-
lor. spitalelor si sanatoriilor pro-
prii.
Verificá conturile tuturor spi-
talelor proprii publice si par-
ticulare, cu care institutia are
conventii.
Face propunerile necesare a-
supra numirilor personalului
medical si auxiliar al institutii-
lor sanitare proprii, ca si asu-
pra cazurilor de demisie, conce-
dii, mutäri, transferári, licen-
tieri etc., a personalului medi-
cal si administrativ al Directiei
medicale.
Verificá pensionarea persona-
lului dela Casa de Ajutor, pus
in retragere, conform deciziilor
Comisiilor medicale de pensio-
nare.
Referä asupra subventiilor ce
urmeazá a se acorda diferitelor
institutii publice sau particu-
lare, care dau asistentá medi-
calá bolnavilor C. F. R., in li-
mita sumelor prevázute In bu-
get.
2. Biroul centralizärii asisten-
tii medicale, care intocmeste re-
feratele pentru acordarea de a-
jutoare bänesti, pentru cazuri
de board, invaliditate etc.
Intocmeste referatele pentru
aprobarea procurärii de aparate
 900 26 Mai 1936

ortopedice i obiecte medicale domiciliu, centralizeazA lucrArile

personalului C. F. R., suferind.
Intocmeste lucrarile pentru a-
probarea executdrii de lucrari
dentare la policlinici, personalu-
lui C. F. R.
OrganizeazA si intocmesta lu-
crárile pentru functiona.rea colo-
niilor balneo-climatice pentru a-
dulti si copiii C. F. R., având in-
treaga conducere a acestor in-
stitutiunii.
Organizeazil tratarea bolnavi-
lor C. F. R., la domiciliu, cu me-
dicii de specialitate, precum si
controlul functionarilor institu-
tiei cu medici de control la do-
miciliu.
Intocmeste referate asupra ce-
rerilor individuale de restituiri
de sume suportate de personalul
C. F. R. pentru tratamente me-
dicale, facute pe cont propriu.
Intocmeste referate asupra ce-
rerilor de ajutoare exceptionale
in bani, pentru cazuri de nas-
teri, decese etc.
ReferA asupra internärilor in
azile a invalizilor C. F. R., (WA.-
tranete sau invaliditate de boa-
lä), precum si pentru bolnavii
cronici sau nerecuperabili.
Referä asupra cererilor de in-
ternare in leagäne i azile de co-
pii, pentru copiii noi näscuti, or-
fani sau lipsiti de ingrijirea ma-
mei.
Referä a supra necesitätilor de
a se infiinta amine de gAz-
duire a bolnavilor C. F. R. ve- nerea concursurilor pentru re-
nitt pentru tratamente antira- crutarea personalului
bice sau alte tratamente medi- (medici, interni, externi etc.),
cale, de specialitate, la policli- conform legi sanitare si statutu-
nicile C. F. R., sau chemati in lui C. F. R.
vederea pensionärii sau revizui-
rii pentru controlul vederii, au-
zului etc., (personal din servi-
ciul de executie: mecanici, acari
etc.).
UrmAreste In deaproape, prin
anchete sociale. depistarea tu-
bereulozii la personalul C. F. R.,
activ si pensionari, precum si la
membrii familiilor acestora, la
si inregistreazA pe fisiere indivi-
duale la dispensarele de tuber-
culozA din Bucuresti, Iasi, Cluj,
Timtsoara si Galati, sau la alte
dispensarii de Tbc., ce se vor in-
fiinta.
Referä asupra ingrijirii si tra-
tärii bolnavilor C. F. R., cance-
rosi in institute de specialitate.
Referá asupra supravegherii si
organizArii asistentii infantile
la domiciliul mamelor C. F. R.
Ia mäsuri pentru combaterea
boalelor sociale (afará de tuber-
culozd).
ReferA asupra organizArii a-
sistentei prenatal:A, de nasteri si
postnatall.
Intocmeste referate pentru a-
probarea de atre Directia Ge-
nerald si Comitetul de directie a
taxelor de ingrijire cerute de
spitalele publice pentru interna-
rea bolnavilor C. F. R.
3. Biroul de studii, organizare
$i investitutiunj medicale, care:
ReferA asupra necesitätilor de
infiintare i inzestrare a noilor
institutii medico-sanitare.
Befell asupra cererilor de a-
provizionAri cu materiale si ne-
cesitätile de personal ale diver-
selor institutii medico-sanitare.
Intocmeste statisticile medicale
si centraIizeazá activitatea insti-
tutiilor medico-sanitare.
Intocmeste lucrarile pentru ti-
medical
Intocmeste caietele de sareini
in veclerea aproviziondrilor prin
licitatii, cu aparate, instru-
mente medico-chirurgicale, in-
stalatii sanitare etc., pentru in-
stitutiile sanitare ale Directiei
O. A. P. C. F. R.
Intocmeste luerárile referi-
toare la bugetul anual al Direc-
tiei medicale pentru necesitAtile

www.digibuc.ro
 26
de personal, materiale $i asis-
tentä medicala pe perioada exer-
citiului financiar.
Intocme$te o dare de seam5,
anualá de activitatea medicalä
a institutiei $i propune mäsu-
rile ce urmeazá a se lua pentru
ameliorarea stárit sanitare a
personalului C. F. R.
Toate lucriirile Serviciului me-
dical sunt executate dupâ indi-
catiile date de directorul si sub-
directorul medical, care le sem-
neazá, fiind contrasemnate de
seful servicuilui.
II. Serviciul formaceufic se cornpune
din:
1. Biroul farmaceutic, care:
Intocmote lucrArile r.eferi-
toare la prevederile bugetare
pentru comenzile de medica-
mente, pansamente etc.
Controleazá activitatea depo-
zitului central si a depozitelor
regionale de medicamente $i f ar-
maciilor Directiei Generale O. A.
P. C. F. R.
Verificl conturile, ordonante
medicale gratuite, efectuate la
farmacii parti rills re, pentru bol-
navii C. F. R.
Intocmeste inventarele anuale
ale tuturor formatiunilor servi-
ciului.
Controleazá $i dirijeaza acti-
vitatea laboratorului de prepa-
rate galenice.
Controleazá si dirijeazá acti-
vitatea laboratorului chimico-
tehnologic.
Executá toate lucrárile, refe-
ratele $i avizele de natura far-
maceuticá.
Organizeazh, de comun acord,
cu organele medicale C. F. R.,
furnisarea de medicamente gra-
tuite personalului C. F. R. din
provincie, dela farmacii particu-
lare, prin conventiuni cu aceste
farmacii.
2. Farmacia centralá, care:
Executä toate prescriptiunile
www.digibuc.ro
Mai 1936 901
0
medicale primite dela spitale,
policlinici, sanatorij $i circum-
scriptii medicale C. F. R.
Intocmeste inventare anuale
de primiri $i consum de medi-
camente, conformându-se in to-
tul prescriptiilor, legiuiriloy sa-
nitare $i legit contabilitiltii pu-
bhce.
Farmacia este condusrt de un
farmacist diriginte, gestionar,
cu atributine $i responsabilita-
tea previlzutá de legile in vi-
goare.
3. Depozitul central de medi-
camente, care se ocupá cu:
Primirea $i inregistrarea me-
dicamentelor brute $i preparate.
Distribuirea medicamentelor $i
preparatelor galenice la subde-
pozite, farmacii si laboratorul
de preparate.
Intocmeste inventarele anuale.
Depozitul condus de un far-
macist diriginte, gestionar. cu
atributiile si responsabilitätile
prevázute in legile in vigoare.
4. Laboratorul de preparate
farmaceutice si analize chimico-
tehnologice, care:
Primeste medicamentele brute
si le transformá In prenarate
galenice, pe care le predá apoi
Denozitului central.
Executá toate analizele chi-
mico-tehnologice pentru medi-
camente sau alte materiale.
Este condus de un farmacigt
diriginte, gestionar. cu atributii
prevkute de legile in vigoare.
Sectia VI
A$ezdminte exterioare
144. Asistenta medicala se
executä prin serviciile medicale
din policlinici, spitale si sana-
torii, proprietatea lDirectiei Ge-
nerale O. A. P. C. F. R., sau cu
care institutia are conventii.
145. Fiecare policlinicd, spi-
tal -sau sanatoriu este condus de
un medic-director. cu atributii
stabilite de legiuirile sanitare si
902 26 Alai 1936

legile si regulamentele C. F. R. vita-fete, Balti, Barb*, Basa-

Meclicul-director este ales de cb-
legiul medical al fiecdrei insti-
tutii si titulatura aceasta este
independentil de gradul real al
functiei.
Fiecare policlinicá, spital sau
sanatoriu este impgrtit in ser-
vicii medicale de specialitäti,
fiecare serviciu având urmato-
rul personal:
1 medic-sef (medic primar).
Medici altitätori.
Personalul medical ajutittor.
Personal de serviciu.
146. Recrutarea, disciplina-
rea, incadrarea si salarizarea
personalului medical i ajutd-
tor se face In conformitate cu
prevederile legiuirilor san3tare
si legilor i regulamentelor C.
F. R.1).
Personalul administrativ si de
serviciu se recruteazd ca si per-
sonalul similar dela celelalte di-
rect!, iar numdrul sdu este in
rabeasra, Burdujeni, FetWi, Gri-
gore Ghica-Vodit, Lipnic, Ora-
vita, Orsova, Palas-Constanta,
Pascani, Piatra-Olt, Predeal,
Reni, Simeria, Titu, Turnu-Rosu,
Vasile Lupu.
5. Grädini de copii, in numdr
de 9, in
Bc. Grivita, Bulti, Grigore
Ghica-Vodd, Lipnic, P alas-Con-
stanta, Pascani, Piatra-Olt, S'-
meria, Bc. Grant.
6. Parohii, in numilr de 4, in
Bc. Grivita, Palas-Constanta,
Lipnic, Simeria.
B. Asezdmintele, depinzand de
Directia medicaid:
I. Policlinici:
a) Policlinica C. F. R. Bucu-
rest ;
Polic. C. F. R. Steaua";
b
c) Policlinica C. F. B. Iasi;
C. F. R. Cluj;
d) 51

raport cu novelle fiecdrei iristi- e) C. F. R. Timi-

tutu In parte. soara;
147. Asezämintele, depinzând f) Policlinica C. F. R. Galati.
de Directia Genera 16 O. A. P. C. 2. Spitale:
F. R., sunt: a) Spitalul C. F. R. Nr. 1, Bu-
A. Asezdmintele depinzänd de curesti;
Directia asistentei: b) Spitalul C. F. R. Nr. 2, Bu-
1. Orfelinate: curesti;
a) Orfelinatul Burdujeni; c) Institutul de Maternitate
b) Predeal. Regina Elisabeta";
2. Camine: d) Spitalul de boli de piept C.
a) Cdminul Iasi; F. R., Ruginoasa;
It Chisindu; e) Spitalul C. F. R. Pascani;
c) 1) Targoviste. f) C. F. R. Simeria.
3. Scoli secundare: 3. Sanatorii:
a) Liceul Aurel Vlaicu"; a) Sanatoriul Carmen-Sylva;
bl Gimnaziul Lipnic"; b) Pucioasa;
r) fy Pa*carii``; r) CAlimänesti;
d) $cCala profesionald Burdu- cl) If Slänic-Moldova;
jen e) Bugaz.
4. Scoli primare, in numdr de 148. Sporirea numárului ase-
20 In zämintelor ce depind de O. A. P.
De. Bc. Bc. Gri- C. F. R., precum si sporirea per-
1) A se vedea Regulamentul pen- sonalului acestor asezdminte se
tru serviciul medical C. F. R., din va face dupd necesitäti, prin de-
27 Mai 1928, la pag. 1134, vol. cret regal, dat in baza unui jur-
xvxvI. nal al Consiliului de Ministri.

www.digibuc.ro
 26 Mai 1936 903

Sectia VII Recapitulare

Pozitia person alului Administra- 1 director general.
Vei generale a Directiei Generale 3 membri in comitetul
O. A. P. C. F. R. de directie.
149. Functiile in administra- 1 subdirector general.
Va Directiej Generale O. A. P. 1 avocat *ef al conten-
.C. F. R., precum *i retributiile ciosului.
stint cele preväzute in statutul 5 avocati pledanti.
personalului C. F. R. *i In regu- 1 inspector de control.
lamentul acelui statut, care se 1 ef de serviciu.
aplia In totul1). 1 ef de divizie.
150. Personalul administra- 3 *efi de birou.
liei generale a Directiei Gene- 7 referenti.
rale O. A. P. C. F. R., este urna5,- 2 impiegati.
torul: 2 dactilografi.
1. Directia Genera 16, *j comi- 1 ofeur.
tetul de directie: Sau In total 3 membri ai co-
1 director general. mitetului de directie *i 26 func-
3 membri In comitet. tionari.
1 subdirector general. a) Directia administrativa
1 inspector de control. 1 director.
2. Contenciosul: 1. Serviciul confabilifäHi :
1 avocat *ef.
5 avocati pleclanti. 1 ef de serviciu.
3 referenti. 1. Biroul contr. preventiv:
1 dactilograf. 1 $ef de birou (contabil).
3. Serviciul de studii, control, 1 referent.
bunuri si. inventare: 2. Biroul scriptelor:
1 sef de serviciu. 1 ef de birou.
a) Biroul averii mobile *i imo- 2 contabili.
bile: 4 impiegati.
1 $ef de birou. 3. Biroul controlului *i lichi-
1 referent. därii:
b) Biroul urmäririi venituri- 1 *ef de birou.
lor *i cheltuielilor: 1 contabil.
1 $ef de birou. 1 impiegat contabil.
1 referent. 1 copist.
4. Sectia M. O. N. T.: 4. Biroul de avansuri *i gestiu-
1 d de birou. nii *i. garantiilor:
1 impiegat 1 $ef de birou.
5. Biroul secretariatului *i al 1 referent.
comitetului de directie: 1 impiegat.
1 ef de divizie. 1 dactilograf.
2 referenti. 5. Biroul arhivei:
1 impiegat. 1 *ef de birou.
1 dactilograf. 1 referent.
1 $ofeur. 1 copist.
1 manip. de imprim.
1.) A se vedea Statutul personalu- 6. Casieria:
lui (J. F. R., din 28 Aprilie 1933, la 1 ca,sier general.
pag. 554, vol. XXI, cu mod. 11 ILI- 1 easier ajutor.
Re 1934, 20 Aprilie 1935 ai. 18 M- 1 manipulant de impri-
lle 1936, la ordinea cronologica. mate.

www.digibuc.ro
904 26 Mai 1936

11. Serviciul ordonanjärii : 5 imp:egati.

1 ef de serviciu. 2 copisti.
1. Biroul ordonantarii perso- 1 manip, de irnprim.
nalului: 3. Biroul arhivei:
1 sef de birou. 1 sef de birou.
3 impiegati. 1 referent.
2. Biroul ordonantiirii mate- 1 impiegat.
rialului: 1 manip, de imprim.
1 sef de birou. Recapifulare
3 referenti,
2 impiegati. 1 director.
3. Biroul ordonantgrii pensii- 4 seli de serviciu.
lor: 1 casier general.
1 sef de birou. 1 casier-ajutor.
1 contabil. 12 sefi de birou.
8 impiegati contabili. 1 sef de birou (contabil)-
6 referenti. contabili.
3 copisti. 24 referenti.
4 manip, de imprimate. 17 impiegati contabili.
9 imp,egati.
Serviciul de economaf : 9 copisti.
1 sef de serviciu.
3 dactilografi.
1. Biroul de aproviz., evidentil 1 magaziner.
licitatii: 10 manipulanti de impri-
1 sef de birou. mate.
3 referenti. 1 portar.
1 copist. 3 gardieni.
1 dactilograf. 2 fochisti.
1 magaziner. Sau in total 103 functionari.
2. Biroul bunurilor: b) Directia Asistentei:
1 sef de birou. 1 director.
3 referenti.
1 copist. I. Seryicful Casei de Credif
1 manipulant de impri, i Economat :
mate.
3. Biroul intendentii i Intre- 1 ef de serviciu.
tinerii localului: 1. Biroul contabilitAtii de par-
1 portar. tizi:
3 gardieni. 1 sef de birou.
2 fochisti. 1 contabil.
2 referenti.
IV. Serviciul personalului fi al secre- 14 impiegati-contabili.
fariafului : 7 copisti.
1 ef de serviciu. 2. Biroul scriptelor de conta-
1. Biroul personahilui si al bilitate:
carnetelor C. F. R.: 1 sef de birou (contabi4
1 sef de birou. 1 referent.
3 referenti. impiegati.
1 impiegat. 1 flactflograf.
1 dactilograf. 3. Biroul ardonantarii si se-
2. I3iroul registraturii generale: cretariat:
1 sef de birou. 1 sef de birou (contabil).
2 referenti. 3 impiegap-contabiIi.

www.digibuc.ro
 ...
26 Mai 1936 905s

2 manip, de imprimate. 1 avocat.

1 dactilograf. 2 sefi de birou (conta-
i
4. BiroUl registraturii si arhi- bili).
vei: 5 sefi de birou.
1 sef de birou. 1 contabil.
2 manip. de imprimate. 13 ref erenti.
5. Contenciosul Casei de Cre- 11 impiegati de birou.
dit: 17 impiegati-contabili.
1 avocat. 11 copisti.
1 referent. 4 dactilografi.
1 impiegat. 6 mamp, de imprimare.
1 dactilograf. Sau In total 77 functionari.
H. Serviciul de pensii, asigurclri c) Directia de studii, construc-
0 accidenfe : lii .si intretinere:
I sei de serviciu. 1 director tehnic (cu gra
1 referent. dul cel putin de ing.
1. Biroul de pensii: sef).
1 §ef de birou.
5 referenti. L Serviciul de sfudii 0 consfrucfli :
5 impiegati. 1 ef de serviciu tehnic,
1 copist. inginer sau arhttect-
1 manip, de imprimate. sef.
2. Biroul de ajutoare: 1. Biroul de studii, proiecte si
1 ef de birou.
1 referent.
arhitecturä:
1 impiegat. 1 sef de birou tehnic, in
giner.
1 manipulant de impri- 1 inginer constructor.
mate. 2 arhitecti,
3. Biroul de treceri dela Casa 1 conductor tehnic.
de Ajutor la Casa de Pensii si 2 desenatori.
reclamatiuni: 2. Biroul de constructii:
1 $ef de birou. 1 ef de birou tehnic, in
1 impiegat. giner.
2 copisti. 2 desenatori.
1 clactilograf.' 1 sunraveghetor de lu
III Serviciul invififilmemfului: crtiri.
1 ef de serviciu.
3. Biroul de instalatii:
1 subinspector scolar. 1 ef de birou tehnic, in-
giner.
1. Biroul de ajutoare scolare: 1 inginer electro-meca-
2 referenti. ni c.
2. Biroul de inspectii si evi- 1 desenator.
denta Corpului didactic si admi-
nistrativ: II. Serviciul de infrefinere :
1 inspector scolar.
1 copist. 1 *ef de serviciu tehnic,
inginer.
Recapifulare 1. Biroul central:
Directia Asistentei: 1 *ef de birou tehnic, in
1 director. giner.
3 sefi de serviciu. 1 desenator.
1 inspector scolar. 1 impiegat.
1 subinspector scolar. 1 dactilograf.

www.digibuc.ro
 26 Mal 1936

2. Sectii teritoriale de intreti- 1. Serviciul medical :

mere: 1 §ef de serviciu, medic.
1 inginer constructor. 1. Biroul administratiei medi-
2 conductori. cale:
7 supraveghetori de lu- 1 sef de birou.
crhri. 2 referenti.
1 desenator. 2 manipulanti de impri-
Personal subaltern (maistri mate.
calificati, intendenti si per- 2. Biroul centralizArii, asisten-
sonal temporar de lucru). tii medicale:
UI. Serviciul Adrninistrafiei i al 1 sef de birou principal.
Cadastrului : 2 referenti.
1 ef de serviciu tehnic, 1 magaziner.
inginer. 3 manipulanti de impri-
-1. Biroul administrativ: mate.
1 sef de birou. 3. Biroul de studii, organizare
1 impiegat. st investitii medicale:
1 telefonist. 1 sef de birou.
1 curier. 2 referenti.
2. Biroul Cadastrului: 1 manipulant de impri-
1 desenator. mate.
1 impiegat. Recapifulare
1 heliografist. Directia medicaid
Recapitulate
.Directia de studii, constructii 1 director, medic.
$i intretinere 1 sef de serviciu, medic.
1 sef de birou principal.
1 director tehnic. 2 sefi de birou.
1 sef de serviciu tehnic, 6 ref erenti.
inginer-sef sau arhi- 6 manipulanti de impri-
tect-sef. mate.
2 sefi de serviciu tehnic, 1 magaziner.
ingineri. Sau In total 18 functionari.
4 ingineri-sefi, birou teh-
nic. A. Recapifularea administrafiei
1 inginer electro-meca- Centrale:
nic. 1 director genetal.
2 ingineri, constructori. 1 subdirector general.
2 arhitecti. 3 dire ct ori.
3 conductori tehnici. 1 director tehnic.
8 desenatori. 1 inspector de control.
8 supraveghetori de lu- 9 sefi de serviciu.
cräri. 1 avocet, sef al conten-
1 sef de 13irou. ciosului.
3 impiegati. 6 avocati.
1 telefonist. 1 easier general.
1 dactilograf. 1 easier ajutor.
1 heliografist. 1 sef de serviciu tehnic
1 curler. (inginer-sef sau arhi-
"Sau In total 40 de functionari. tect sef).
Directia medicaid: 2 sefi de serviciu tehnic,
1 director, medic. ingineri.

www.digibuc.ro
 26 Mai 1936 907

4 ingineri, $efi de birou membt i ai Comitetului de direc-

tehnic. tie;
3 ingineri. b) Personal in Administratia
1 inspector scolar. exterioard 821 functionari.
2 arhitecti.
3 conductori tehnici. CAPITOLUL VII
1 subinspector $colar. Regia autonoma a Cdflor Ferafe
1 $ef de divizie. Române
1 $ef de birou principal.
23 sefi de birou. 151. Regia Autonomil a
3 $efi de birou, contabili. Ferate Române se conduce,
5 contabili. in ce priveste administratia ei,
50 referenti. dupd legea pentru crearea Re-
25 impiegati. giei Autonome a C. F. R." $i le-
34 impiegati-contabili. gea pentru modificarea art. 8
8 desenatori. din legea pentru crearea Regiei
8 supraveghetori de lu- Autonome C. F. R.".1)
cräri. Prin prezentul decret se mo-
10 dactilografi. difia art. 18, alineatul 1, din
20 copi$ti. legea pentru crearea Regiei Au-
22 manipulanti de impri- tonome C. F. R.", dupd cum ur-
mate. meazá:
2 magazineri. In capul Directiei Generale
1 telefonist. este un director general, ajutat
1 heliografist. de trei subdirectori generali. Di-
1 curier. rectorul general este numit cu
1 portar. decret regal, de cätre ministrul
1 $ofeur. comunicatiilor, luând in preala-
3 garclieni. bil avizul consiliului de admi-
2 fochi$ti. nistratie".
Sau In total 264 de functionari Subdirectorii generali sun t, In
si 3 membri ai Comitetului de genere, ingineri inspectori gene-
Directie. rali; unul din el poate avea un
alt titlu academic.
B. Recapffularea Adminisfratiei
Exterfoare : CAPITOLUL VIII

a) 2 orfelinate, 3 cämine, 4 AfribufiffeV reispunderile personalului

*con secundare, 20 scoli prima- 152. Secretarul general are
re, 9 gradini de copii $i 4 paro-' sub conducerea $i supraveghe-
hii, toate fun ctionând cu 339 rea sa toatá administratia Mi-
personal exterior, repartizat con- nisterului Lucrärilor Publice si
form schemei respective; al Comunicatiilor, In limitele ce-i
b) 6 policlinici, 6 spitale 0. 5 sunt fixate prin lege $i prin de-
sanatorii, toate functionând cu legatie ministerialä.
482 personal exterior, repartizat Ministrul poate delega atribu-
conform schemelor respective. tinnile sale secretarului general,
Recapifularea generalö a perso- 1) A se vedea Legea peutru crea-
nalului rea Regiei Autonome C. F. R., din
1 Tulle 1929, la pag. 544, vol. XVII,
a) Personal in Administratia eu mod. 5 Octomvrie 1932, pag. 668,
centralti 264 functionari si 3 vol. XX.

www.digibuc.ro
908 26 Mai 1936
care ajutd, pe ministru in con-
ducerea administratiei generale
a departamentului, in limitele
delegatiei ce i se dd.
153. Directorii concluc lucra-
rile si rezolvd chestiunile care
sunt in sarcina directiei respec-
tive $i care prin natura lor, sau
potrivit legilor in vigoare, nu cer
o aprobare superioard.
Ei supravegheazd personal sau
prin subdirectori indeplinirea la
timp si cu exactitate a lucräri-
lor date in atributiile directiei
ce conduc.
Ei pregátese lucrärile care cer
o aprobare superioard si le su-
pun celor in clrept.
Ei executá si supravegheazd
executarea tuturor mäsurilor a-
probate, semneazd, pe baza dele-
gatiei ce li se dä, In numele mi-
nistrului, corespondenta pentru
aducerea la indeplinire a hotd-
rlrilor luate de ministru sau de
secretarul general si face refe-
rate scrise (art. 99 din Constitu-
tie).
Corespondenta care priveste
chestiuni de mai mare impor-
tenth' sau care cere rezolvarea
unor chestii de principii, ori an-
gajeazd interese mari ale Statu-
lui, se semneazd de ministru sau
de secretarul general si se con-
trasemneazd de director.
Subdirectorii, In afard de atri-
butiile speciale ce le sunt date
prin decretul de fatä, ajutá si
inlocuesc pe director in toate
lucrárile, si au, in deosebi, su-
pravegherea serviciilor in limi-
tele fixate de regulamentul le-
gii si de autorizárile directoru-
lui respectiv.
Directorii rdspuncl impreunä
cu subdirectorii, atât de buna
functionare a serviciilor puse
sub conducerea si supraveghe-
rea 1er, cât si de exactitatea si
legalitatea luerdrilor pe care le
Trezintä ministrului ori secre-
www.digibuc.ro
tarului general pentru rezolvare
sau semnare. Ei mai rdspund
pentru actele lor ilegale fatá de
,persoanele vätdmate, conform
dispozitiunilor art. 99 din Con-
stitutie.
154. $efij de serviciu pregd-
tese si intocmesc lucrdrile spre
rezolvare, atât pentru ministru,
cât i pentru secretarul general
sau director.
Ei au in sarcina lor aducerea
la indeplinire a. tuturor lucrä-
rilor birourilor pe care le admi-
nistreazd i räspund, impreund_
cu sefii de birou, de executarea
lor la timp, conform cu legea
cu mäsurile luate de ministru.
155. Sefii de birou sunt da-
tori sä ingrijeascd, de efectuarea
la zi a tuturor lucrärilor ce sunt
date in sarcina birourilor.
Ei pregAtesc lucrdrile, le pre-
zintá sefilor de serviciu, pentru
rezolvare i räspund pentru f ie-
care lucrare emanatd, dela bi-
roul lor, impreund cu subsefii
de birou si subalternii care au
efectuat-o.
Subsefii de birou ajutá i in-
locuesc pe sefii de birou.
156. Toate chestiunile supuse
sore rezolvare ministrului, sub-
secretarului de Stat si secrétaru-
lui general trebue sh fie insotite
de un referat fácut de functio-
narii subalterni respectivi, in
care se aratä, pe scurt, situatia
de fapt cea legalä i obiectiunile
ce rezultà in examinarea lucrä-
rii.
Autorul referatului, indiferent
de gradul lui ierarhic, este rds-
punzAtor de cele cuprinse in re-
ferat.
TITLUL III
Dispozitil transitorii si finale
157. Personalul de serviciu
nu este prevdzut in prezentul
decret si va fi determinat prin
 28 Mai 1936
decizie ministeriali in limita lo-
curilor bugetare.
158. Decretul regal Nr. 2.471
din 14 Noemvrie 1935 se anulea-
za; orice dispozitie din legile
regulamentele azi In vigoare,
contrarii dispozitiunilor din pre-
zentul decret, sunt i rämân a-
brogate.
150. Decretul de fa% nu e-
duce nicio atingere art. 4 din le-
gea pentru evaluarea i percepe-
rea veniturilor i fixarea cheltu-
ielilor Statului pe exercitiul 1936
1937; in consecinti, posturila
actualmente vacante, precum si
tele ce ar cleveni vacante in
timpul exercitiuluj 1936 1937,
vor putea fi ocupate prin nu-
miri, avansiri sau incadriri
plätite cu salariile previzute In
buget.
160. Ministrul lucrärilor pu-
blice si al comunicatiilor este
autorizat a intocmi un regula-
ment care si desvolte, in ami-
nunt, dispazitiile cuprinse In de-
cretul de fati.
161. Anexele acestui decret,.
fat' parte integrantä, din ei.
162. Decretul de fati se pune
In aplicare pe ziva publicärii in
Monitorul Oficial.
163. Ministrul Nostru, secre-
tar de Stat la Departamentul
Lucrilrilor Publice si al Comu-
nicatiilor, este insärcinat cu a-
ducerea la indeplinire a prezen-
tului decret.
J. C. M.
pentru scutirea de drepturi de import
a Monitoruiui Oficial si lmprimeriei
Statului
DIN 28 MAI 1936 9
Cu mod. 24 lulie 1936
Consiliul de Ministri, in
dela 20 Mai 1936,
clinta
Luând In deliberare referatul
1) I. C. M. sub Nr. 983/936, s 'a
publicat in Monitorul Oficial, p. T,
www.digibuc.ro
909-
d-lui ministru secretar de Stat
la Departanaentul Finantelor cu
Nr. 20.918 din 5 Mai 1936;
Având In vedere dispozitiunile
art. 37 din legea vimilor, pre-
cum si art. 1 din jurnalul Consi-
liului de Ministri Nr. 2.301 din
1935,
Decide:
Art. I. Se scutesc de drepturile
de import ce se percep de vamá,
adici de taxele vamale, impozi-
tul pe lux si cifra de afaceri, ta-
xa de autorizatie, taxa de con-
sylmatie, taxa timbrului propor-
tional pe facturi, taxa de 12°/o
ad-valorem, taxa de jumätate la
sutd, taxa de drumuri:
a) masinile sj piesele de re-
zervä importate de cätre Direc-
tiunea generali a Monitorului
Oficial si Imprimeriilor Statu-
lui;
b) Materialele de fabricatie,
care, prin nature lor speciali nu
se gisesc in tari si care ser-
vesc exclusiv la confectionarea
timbrelor Statului.
Masinile, piesele de schimb
materialele contingentate, im-
portate direct de citre Directiu-
nea generalä a Monitorului 0-
ficial i Imprimeriile Statului,
sunt autorizate a fi importate
pe baza acestui jurnal, färä o-
bligatia de a se prezenta, pen-
tru fiecare caz, autorizatie de
import din partea Directiunii re-
glementirii conaertului exterior,
pre-cum i cu dispensa certifica-
telor de origine.
Aceste avantaje se vor acorda
de Directiunea vámilor din Mi-
nisterul de Finante, pe bazi cié
cereri, iar vimile vor fi obligate
e- Nr. 121 din 28 Mai 1936; ulterior
a fost eompletat eu J. C. M., sub Nr.
1.485 din 1936; a se vedea si J. C.
M., pentru unele furnituri ale Sta-
tului, din 18 Mai 1936, la pag. 766,
in acest volum.
9l0 28 Mai 1936

sä comunice Directiunii regle- tate in conditiunile acestui jur-

ment&rii comertului exterior,
imediat dupd efectuarea hea-
rth import, totalul exact al ma-
terialelor contingentate, impor-
tate conform preveclerilor pre-
zentului jurnal.
In cazul când Directiunea Ge-
neral& a Monitorului Oficial si
Statului refuzä la
receptie märfuri din cele impor-
nal, furnisorii vor fi obligati sà.
reexporte imediat acele mate-
riale refuzate, ori s. achite drep-
turile de- import ce li s'au scu-
tit, in caz contrar urmând a li
se aplica sanctiunile prevazute
de legea vämilor.
Art. IL D. ministru al finante-
lor este insärcinat cu aducerea
la indeplinire a dispozitiunilor
din prezentul jurnal.

www.digibuc.ro
 CATEVA CUVINTE

S'au Implinit 75 ani dela Infiintarea Inaltei Curfl de Casafie qi

de Justifie, trei sferturi de secol dela punerpa fundamentului le-
gislatiei noastre (L. 24 Ianuarie 1861). Se cuvine dar ca §1 noi sg
examingm noianul de legi §i regulamente din acest limp, §1 sg
redgm Inteun Repertoriu General stadiul legislatiei noastre
Lucrarea este gata. Materialul prea vast al anului 1936 ne-au
obligat sä-1 clivizgm In 2 parti; Indatg ce va fi Incheiatä §i a doua
parte, Ii va urma Reportorial. Aceasta explicg faptul cg §i la acest
volum dgm un Index-Alfabetic, redus mimai la materia legisla-
tivg dintre 1 lanuarie §i finele Mai 1936, ca §i la vol. ultime. Modul
de Intrebuintare e cunoscut.

DIRECTIUNEA

www.digibuc.ro
 COLECTIA C. HAMANGIII

CODUL GENERAL AL ROMANIEI

LEGI $1 REGULAMENTE
1936
I
VOL. XXIV

INDEX ALFABETIC
al tuturor codurilor, legilor, regulamentelor, conventiunilor, de-
cretelor, deciziunilor, instructiunilor etc., cuprinse In acest volum1)

Preseurtiri : C. = Circulgri ; Cony.. = Conventii ; D. = Decrete ;, Dc. Decizie ;

I. = Instructiuni ; J. C. M. =-. Jurnal. Consil. Ministri ; L. = Lege ; R. = Re-
gulament ; S. .= Statute.

A
CUPRINSUL DATA Pagina

Acord comercial provizor cu Egiptul. J. C. M. 27 April. 1936 588

de clearing cu Elvetia J C M. 18 Mai 1936 767
77 plgti ea Grecia. J C M. 27 April. 1936 588
Cehoslovacia J C M. 28 April. 1936 593
Ungaria . J C M. 28 April. 1936 597
17 71 17 /1 URSS J C. M. 16 Mart. 1936 339
Aetuari. Organiz. Corpului de L 28 Mart. 1936 421
Administratia comerciali a mosiilor armatei. .
Administrativg. Legea general&
Administratia in marina regalii.
Aeronautieg organiz.
Agricole si urbane.
Mod. art, din lege . .
Datorlile. Interpretarea art
.
.
R.
L.

L.
21 Ian. 1936
27 Mart. 1936
25 Mai 1936
1 April. 1936
291
342
771
451

din lege L. 8 April. 1936 542

Apgrarea viticulturii. L. 27 Mart. 1936 408
Apele potabile din Iasi. Concesionarea L. 1 April. 1936 471
Aranjament postal cu Grecia, Turcia, Cehoslovacia
si Iugoslavia. J C M. 31 Mart. 1936 427
Armati. Administratia comercial/ a mosiilor ei . R. 21 Ian. 1936 291

pentru Codul Penal gi Procedura Penalii, a se vedea Indexele speciale4 dela finale, lor,
pag. 119 gi 247.

www.digibuc.ro
4 INDEX ALFABETIC

CUPRINSUL DA TA Pagina
Asediu. Stare de D. 14 Mart. 1936 339
..
Asigurare.
Prelungirea starii de . . . . . . ,
Introprinddri de... god. dispez. din lege
L.
L.
14 Mart. 1936
10ApriL 1936
339
544
Asigurarea i mentinerea echilibrului bugetar. . . L. 7 April. 1936 531
Asiguriiri sociale. Org. i functionarea serv. far-
maceutic R. 3 Mart. 1936 336
Asiguritri. Casa de . a ginistertdul de Interne 4 Apri1.1936 514
Atributiile Casei Arhiepiscop. ChisinAu. Redu-

If
cerea lor
Aviatie. Fondul National p. .
t
. .....
Statutul Casei . . .
D.
L.
S.
23 Ian. 1936
1 Apri1.1936
7 Mai 1936
299
453
764
Avocati publici. Repartizarea locurilor J. C. M. 6 Mart. 1936 336
. Corpul de ... god, art. din lege L. 1 April. 1936 489
proles. dispos. L. 2 Apri1.1936 490

Bacalaureat. Programul examenului Dc. 6 Febr. 1936 310

Bann centraIrt eopperativis T Statut . . D. 25 Febr. 1936 312
Nationall. Conventie cu Statul . . L. 1 April.1936 465
Bancare societiti Fuzionarea lor. Prelungirea
termen, 7 Apri1.1936 531
Biserica ortodoxa Organizarea. Mod. art. 19 si
21 din lege L. 4 Mai 1936 746
Brevete de meseriasi. Vezi . . . . . . I, 30 Apri1.1936 662
Bugetark Lege . . . pe exercit. 1936/37 . . L. 1 Apri1.1936 432

Cadastru. Caiet de sarcini p. lucari . Dc. 29 Febr. 1936 336

Camera de agrioulturä. . . . Vezi Camere pro-
fesionale . L 29 Apri1.1936 601
Camere de oomert si de industrie. Vezi
Camera profesionale L 29 Apri1.1936 601
Camere de comert si de industrie. Fixarea cir-
cumscriptiilor D. 20 Mai 1936 770
Camere de maned. . . Vezi Camere profesionale L. 29 ApriI.1936 601
Camine de. ucenici. Functionarea lor, vezi . L, 30 ApriL 1936 662
C. F. R. -- Tarif p.cIlAtori , Dc. 7 April.1936 537
Transport redus in caz de incendiu sau
inundatii J C M. 22 Febr. 1936 311
C, F. R. r, Tsansport redus p. muncitorii agricoli J.C. M. 22 Febr. 1936 311

»
. Reduceri la statii balneare si climatice .
Smarm de taxa ad-valorem
Camere prelesionale. Organizarea lor .
... J. C. M. 12 Ian,
J.C.M. 6 ApriI.1936
L.
1936
29 Apri1.1936
284
530
601
Carte de lueritor in meserii. V ezi L 30 Apri1.1936 66a
Casàtoniile militarilor. Mod. art, din loge . . L. 7 ApriL 1936 531
C. A. M. Scutirea do taxa ad-valorem . . . . . J. C. M. 6 Mai 1936 754
Cass de asiguritri a N. de interne. p. imobile jud.
com. 4 Apri1.1936 514
Casa constructiilor. Prelungirea termenelor si re-
ducerea dobinzilor J C M. 18 Mai 1936 769

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC 5

CUPRINSUL DATA Pagina

Casa de economie p. magistrati. Mod. unor dispoz. L. 20 Ian. 1936 287
Casa fondului national al aviatiei. Statnt . . . . 7 Mai 1936 754
Casa ob§tei tfirgului Mr lad. Reinfiintarea ei . . L. 4 April. L936 524
Casa de pensiuni a ofiterilor. Organizarea . . . L. 2 Mai 1936 712
Apiicarea legii . . R 23 Mai 1936 739
Casatie 0 Justitie. Curtea de . . Mod. art. 54 . L. 1 Apri1.1936 489
Catedre la licee 0 gimnazii, teoretice. Graparea lor Dc. 25 Iau. 1936 300
militare. Gruparea lor Dc. 5 Mai 1936 750
Cifra de-afaceri. lmpozit pe .. Tarif valori medii Dc. 12 Ian. 1936 285
Cinematograf. Control si. cenzura filmelor de R. 30 April. 1936 698
Codul de procedurä penalä Carol II". . L. 19 Mart. 1936 133
penal Carol II" L. 18 Mart. 1936 3
Coduri de unificare.
Coloniziri. Regimul lor
Comunali 0 judeteani.
.....
Denumirea lor
.
Legea administrativl
. . .
L
L.
L.
27 Mart. 1936
7 April. 1936
47 Mart. 1936
341
632
342
Comercial. Organiz. invAtamintulni secundar L. 1 April. 1936 479
Comert de devize. .Mod. dispoz. din lega . . _ L. 28 Mart. 1936 920
Comert exterior. Ratil. dispoz. anterioare . . L. 1 April. 1936 445
Consiliu superior economic. Infiintarea _ . L. 29 April. 1936 601
Consumatie. Taxa de . . . pe MA, her etc. L. 1 April.1936 441
Contract de consignatie. Mod. art. din lege . . L. 1 Apri1.1936 440
Conventle eu Banca Nationala L 1 Apri1.1936 465
C. A. M. 0 ormul Tg.-Ocna. p. elec-
'4icitate L 1 ApriI.1936 468
Corespondentil po0alä. Aranjainent p... cu Grecia,
Turcia, Cehoslov si Jugoslavia M. J.C. 31 Mart. 1936 427
Corpul de actuari. Infiintarea si organizarea . L. 28 Martie 1936 421
avocati publiei. Mod. art. 14 si 65 din
lege L. 1 Aprilie 1936 489
Corpul de avocati. Mod. dispoz. din lege . . . L. 2 Aprilie 1936 490
Credite Funciare. Scutirea de impozite a scrisuril or L. 1 Aprilie 1936 467
Curtea de Casatie 0 justitie. Mod. art. 34 din lege L. 1 Aprilie 1936 489

Datorii agricole 0 urbane. Interpretarea art elf n

lege L. 8 Aprilie 1936 54g
Datoriile arierate, dintre Stat 0 diversi. Lichida-
rea lor L. 1 Aprilie 1936 446
Datoriile Statului eätre Casa de Depuneri. Lichi-
darea lor L 1 Aprilie 1936 465
Decorati din rizboiu. Aeordarea unor recompense
celor , , L. 6 Mai 1936 753
Depline putefi economice 0 financiare. L. 7 Aprilio 1936 531
Devize. Comert de Modif. dispoz. din lege L. 28 Martie 1936 420
Dobrogea-Nouä. Ore. Mod, art. din lege . . L. 8 Ianuarie 1936 283
Docurile Galati 0 Braila. Vezi . . D. 26 Mai 1936 785
Drumuri. Fondul pentru modernizäri de . . . L. 27 Martie 1536 419
0 sosele. Inspectorate 0 servicii tehnice,
vezi D, 26 11/jai 1936 785

www.digibuc.ro
6 INDEX ALFAEETIC

CUPRIN SUL DA TA Pagiñ a

Educatia Tineretului. O. E. T. R. Reorganiza-

rea oficiilor ...... . . L. 6 Aprilie 1936 526
rEforia Spitalelor Clyne. Cedarea unor terenuri L. 25 Apriie 1936 584.
Electricitate. Instalatie in oral Tg.-Ocna, Con-
ventie ea Q. A. M . L. 1 Aprilie 1936 468

Fabric! de vagoane. Mutarea lor la Brasov . . L. 4 Mai 1936 741

Facultatea de Drept din Bucuresti. Dizp. gener. R. 2 Aprilie 1936 495
Farmacia la Asiguririle Sociale.
fionarea . . .
Filme Cinematografice.
. .
Organiz. i func-
. .
Control si cenzura tor .
...... R. 3 Martie
R. 30 Aprilie 1936
1936 336
698
Financiare.... mäsuri exceptionale. Prelungirea
completarea L 1 Aprilie 1936 437
Finante locale, judetene i comunale.Vezi art 178
urm L 2.7 Martie 1936 385
Fondul National al Aviatiei. Organizare . . . L. 1 Aprilie 1936 463
Statutul Casei . . . . S. 7 Mai 1936 754
Fondul pe modernizIri de drumuri L 27 Martie 1936 419
de dezvoltare al Radiodifuziunii. Vezi art. 7 L. 4 Aprilie 1936 508
de temperang. Lichidarea lui L. 4 Mai 1936 747
Fonduri locale sanitare. Perceperea lor . . . L. 4 Mai 1936 746
Functionarii com. Bucuresti. Acordarea unor
avantaje ...... . . L. 1 Aprilie 1936 470
Fundatia Menachen p. institutii. Scutire de im-
pozite L. 1 Aprilie 1936 490

Gaz metan. Abrogatea legii mono:mot . . . L. 4 Aprilie 1936 526

Gradatiile membrilor ordin. judeciltoresc L. 4 Aprilie 1936 502

Impunerile din aunt trecut. Reportarea lor . . . L. 1 Aprilie 1936 438

Import si taxe.
Import 0 taxe.
.........
Drépturi de schtire admin. Minis-
terul Aerului . . . .
Drepturi de ... scutirea admin.
J. C. M. 8 Febr. 1936 310
Minister A. N. si Armament J. C. M. 3 Febr. 1936 305
Import si taxe. Drepturi de... scutire admin. P.C.A. J. C. M. 3 Febr. 1936 304
99 19 If 29 /9 99

R. I. M. M . A J C M. 9 Mart. 1936 338

Import si taxe. Drepturi de ... scutire admin.
Monitorul Oficial J Q M 28 Mai 1936 909
Import si taxe. Drepturi de ... scutire a furnitu-
rilor Statului J C.M 19 Mai 1936 766
Impozite l taxe comunale. Tabloul general . . L. 27 IA art. 1936 402
lux §i cifra de afaceri. Tarif. valori medii De. 12 Ian. 1936 285
Impozit. Sentire de ... a scrisurilor Creditelor
Funciare L. 1 April. 1936 467

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC

CUPRINSUL DATA Pagina

Inahitiiri in armatii. Mod, art, din. reg. . . . D. 28 April. 1936 591
Industrial învààmânt. (Profes. si al meseriilor) L. 16 April. 1936 555
Industria Prelungirea legii de incurajare L. 8 April. 1936 543
Insigna Premilitard. Infiintarea R. 10 April. 1936 552
lnstitutii Spitalicesti. Scutirea de impozit. Ex-
tinderea legii . . L. 1 April. 1936 490
Institut central de statisticil. Vezi art 109 si urm. D. 7 Ian. 1936 277
Inregistrare si timbre. Mod. art. din lege . . . L. 1 April. 1936 440
Intreprinderi de Asigurare. Mod. dispoz. din lege L. 10 April. 1936 544
I. 0. V. Plasarea lor L. 25 April. 1936 584
Invàlàniânt comercial secnndar. Organizarea . . L. 1 April. 1936 479
71 industrial (profesional si al meseriilor)
Organizarea L. 16 April. 1936 555
Inviltiimant seeundar, teoritic. Mod. art. din lege L. 2 Mai 1936 744
77 profesional si al meseriilor. Mod. art
32 din legea veche L. 2 Mai 1936 744
Inviitämint primar. Programa analitica p. . D. 13 Mai 1936 766

bend de noroe pe bani. Interzicerea lor. . . . L. 8 April. 1936 543

Judetanii i comunalii. Legea administrativä L. 27 Mart. 1936 342

Licee militare. Concurs pentru catedre la Dc. 4 Mai 1936 748

71 11 - Gruparea catedrelor la .. Dc. 5 Mai 1936 750
Licee si gimnazii. Comerciale, lndustriale Vezi
Invittamant Industrial. .
Licee si gimnazii teoretice. Gruparea catedrelor . Dc. 25 Ian. 1936 300
Licee si gimnazii militare. Gruparea catedrelor , Dc. 5 Mai 1936 750
Lichidarea datoriilor arierate. dintre Stat 0
diver0 L. 1 April. 1936 446
Lichidarea datoriilor Statului. cii,,-re Casa de De-
puneri L 1 April. 1936 465
Lux si cifra de afaceri. Tarif valori medii pentru
impozit Dc. 12 Ian. 1936 285

Magla i tiintele oculte. Interzicerea. J . C.M. 30 Martie 1936 425

Magistrati. Casa de economie p. . . Mod. unor
dispoz. L 20 Ian. 1936 287
Magistrati. Gradatiile p. L. 4 Aprilie 1936 502
Marina regall. Administratie, in bani i materiale. R. 25 Mai 1936 771
coal'à de . . . Mod. art de reg . D. 17 Aprilie 1936 683
Milsuri financiare exceptionale. Prelungirea si
completarea L. 1 Aprilie 1936 437
Nedicina. Concurs de internat (notii) . . . R. 9 Mai 1936 759
Recrutarea medicilor secundari . . R. 9 Mai 1936 759
Meserii. Exercitarea i pregAtirea p, . . Legea
generald L 30 Aprilie 1936 662

www.digibuc.ro
8 INDEX ALFABETIC

CUPRINSUL DATA Pagina

Mentinerea si asignrarea echilibrului bugetar .. . L. 7 Aprilie 1936 531
Meseriilor invitämânt. vezi Inviltämânt industr L. 16 Aprilie 1936 555
Miniere sooli. Organizarea lor , Dc. 6 Febr. 1936 306
Ministerul de Interne. Organizarea . . . . D. 7 Ianuarie 1936 255
Ministerul de Lueräri Pub lice si Comunicati. Orga-
nizarea D. 26 Mai 1936 785
Mitropolla Blajului. Vânzäri de terenuri . . . . L. 9 Aprilie 1936 543
Chisiniu. Reducerea atributiilor Casei Dc. 25 lanuarie 1936 299
Monetaria. Satire de diferite taxe ..... J.C.M. 15 April. 1936 564
Monopol. -- Mod. art. din lege p. cäräusii de sare L. 1 Aprilie 1936 468
Gaz metan. Abrogarea legii L 4 Aprilie 1936 526
Mosiile armatei. Administratia lor comerciall R. 21 Ianuarie 1936 291

N
N. F. R. Directia Navigatiei Fluviale, vezi . . D. 26 Mai 1936 785
Navigatie pe Dunäre. Politia, Aplicarea reg. D. 2 Martie 1936 336
Numele de familie. Legea generalä L. 8 Aprilie 1936 538

0
Obstea tfirgului Bilrlad. Reinfiintarea Casei . . L. 4 Aprilie 1936 524
Ocultism, magie, spiritism. Interzicerea . . . . J. C. M. 28 Mart. 1936 425
O. A. P. dela C. F. R.

O. E. T. R.
..... .
Ocrotirea, ajutorarea, perso-
nalului C. F. R. . . .
Organizarea oficiului educatiei ti-
vezi D. 26 Mai. 1936 785

neret L 6 Apr. 1936 526

Oficii de turism. Vezi art. 23 si urm. L. 29 Febr. 1936 329
Ofiteri, Casätorlile. Mod. art, din lege . . L. 7 Apr. 1936 531
Pozitia, ,, ,, .. ,. . . L. 7 Apr. 1936 632
Inaintdrile. Mod. art, din reg. ., . . D. 28 Apr. 1936 591
Ordine nationale. Mod. art. din reg. D. 27 Ian. 1936 302
Organizarea administrativit -- Legea generala . L. 27 Mart. 1936 342
Bisericii ortodoxe. Mod. art. 19 si 21
din lege L. 4 Mai 1936 746
5/ Comunelor. Vezi art. 28 si urm. . L. 27 Mart. 1936 348
Ministerul de Interne , , . . . . . D. 7 Ian. 1936 255
Lueriirilor Publice si Co-
municatii D. 26 Mai 1936 785
71
Pompierilor L 4 Apr, 1936 621
Radiodifuziuni L 4 Apr. 1936 506
Turismului L 29 Febr. 1936 323

P
Parcul si pidurea orasului Vaslui. Vinzare p. L. 10 Apr. 1936 552
Penal. Codul Carol II L 18 Mart, 1936 3
Codul de procedura Carol II L. 19 Mart. 1936 133
Rectificarea erorilor VII"
Pensiuni civile si militare. Sporirea si reducerea
for J C M. diferite 720
Pensiunile ofiterilor- Casa de L. 2 Mai 1936 712

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC 9

CUPRINSUL DA TA Pagi n a

Pensiunile ofiterilor. Aplicarea legii R. 23 Mai 1936 739

7/ Corpului didactic din peninsula Bal-
canid L. 4 Mai 1936 745
Plantarea viilor. -- vezi Apärarea viticulturii . . L. 27 Mart 1936 408
Plasarea invalizilor, orfani si viduve de räzboiu . L. 25 Apr. 1936 584
Politia generalä a Statului. Mod. art. din lege L. 4 Apr. 1936 525
Politia navigatiei pe Dunäre. Apiicarea reg. . D. 2 Mart. 1936 336
Pompieri. Corpul de... si serviciul lor. Orga-
nizare L. 4 Apr. 1936 521
Postä. Angajament cu Grecia, Turcia, Cehoslo-
vacia si Jugoslavia I C M. 31 Mart. 1936 427
P. T. T. Organizarea servic. P. T. T. vezi . . . D. 26 Mai 1936 785
Pozitia ofiterilor. Mod, art. din lege . . . . . L. 7 Apr. 1936 538
Preemptiune. Drept de... in Dobrogea Nona . . . L. 8 Ian. 1936 283
Prefectura politiei Capitalei. Vezi art. 85 si. urm. D. 7 Ian. 1936 272
Prelungirea si completarea misurilor financiare ex-
ceptionale L. 1 Apr. 1936 437
Prelungirea termen de fuzionare al societ. bancare . L. 7 Apr. 1936 531
Premilitarä insigni. Infiintarea . . R. 10 Apr. 1936 652
Prima de valorificare p. grain. Reducerea . . . . 1. C. M. 16 Ian. 1936 286
Prolesionali pregätire... si exercitarea meseriilor . L. 30 Apr. 1936 662
Profesional inviitämânt. Vezi invätäm. industrial. L. 16 Apr. 1936 555
Profesionisti, supusi striiini Dc. 7 Mar. 1936 337
Programa analitici a invätimântului primar . D. 13 Mai 1936 766
Protocol p. schimb de märfuri co Cehoslovacia I. C. M 28 Apr. 1936 593

R
Radiodifuziune. Organiz. si functionarea . L. 4 Apr. 1936 506
Recompense luptitorilor deeorati in rilzboin L. 6 Mai 1936 753
Regimul colonizarilor L 7 Apr. 1936 532
Reportarea impunerilor din an trecut L 1 Apr. 1936 438

S
Sanitarä si de ocrotire. Mod, art. din lege . . . L. 18 Ian. 1936 286
Sanitare. Perceperea fondurilor locale L. 4 Mai 1936 746..
Sare. Clräusii de... Mod. art. 33 din L. monopol p. L. 1 Apr. 1936 468
S. M. R. Directia Navigatiei Maritime vezi . . D. 26 Mai 1936 785
5coala marinei regalä. Mod. art, din reg . . . D. 17 Apr. 1936 583
Roll comerciale. Vezi Invätämânt comercial . L. 1 Apr. 1936 479
industriale. industrial .
profesionale. 77 L. 16 Apr. 1936 555
11 de meserii. 71 11

minere. Organizarea lor Dc. 3 Febr. 1936 306

Sfat negustoresc. Drept de folosinta in imobil Iasi L. 25 Apr. 1936 583
Societatea apelor din Iasi. Concesiunea . . . . L. 1 Apr 1936 471
Societatea de Radiodifuziune. Vezi art. 2 . . . L. 4 Apr. 1936 507
Societatea function. Primäriei Bucuresti. Acorda-
rea unor avantaje L 1 Apr. 1936 470
Societati bancare. Fuziunea lor. Prelungirea termen L. 7 Apr. 1936 531
5osele si drumuri. Inspectorate si servicii tehnice
Vezi D. 26 Mai 1936 785

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC

CUPRINSUL DATA Pagina

Stare de asediu. PreIungirea L. 14 Mart.1936 339
91 9)
99 Decret p D 14 Mart.1936 339
Statistica si vamala. Taxa pe märfuri . . . . L. 1 Apr. 1936 445
Statii balneare si elimatice. Reducere pe C. F. R. J. C, M. 12 Ian. 1936 284
Statut. Band] centrale cooperative . . . D. 25 Febr. 1936 '312
Statut. Soc. apelor din Iasi S 1 Apr. 1936 475
Straini. Sederea lor In teed Dc. 23 Ian. 1936 300
91 Exercitarea profesiilor Dc. 7 Mart.1936 337
Subsecretariatul Aerului. Infiintarea L 1 Apr. 1936 451

Tablou de meserii. Vezi L 30 Apr. 1936 662

Tarif p. calatori C. F. R. : . . . . ....

Tarif valori medii p. impozit lux si cifra afaceri . . Dc.
De.
12 Ian. 1936
7 Apr. 1936
285
537
Taxa ad-valorem.
Taxe comunale si impozite . .
Taxa drumurilor.
. .....
Ratificarea J. C. M.
Vezi fondul p. modernizari .
Vezi
L.
L.
1 Apr. 1936
27 Mart.1936
27 Mart. 1936
445
402
419
de consamatie pe Mud, fier etc. L. 1 Apr. 1936 443
Taxe. Scutire de drepturi de import si de taxe Vezi Import
Taxa timbrului aviatiei. Tablou L 1 Apr. 1936 460
vamala statistica, pe mfirfuri L. 1 Apr. 1936 445
speciala p. orasul Corabia L 19 Mai 1936 769
93 p. T.-111figurele L. 4 Mai 1936 747
Timbre de aviatie si taxe diverse. Tablou . L. 1 Apr. 1936 460
Timbre si inregistrare. Mod, art, din lege . L. 1 Apr. 1936 440
Turism. Organizarea L 29 Febr.1936 323

Ucenicia, in pregatirea profesionalri. Vezi . . . . L. 30 Apr. 1936 662

Unificarea legislatiei. Denumirea Codurilor de . L. 27 Mart.1936 341
Urbane si agricolp. Datoriile. Interpretarea art
din lege L. 8 Apr. 1936 542

V
Valorificarea graului. Prima p. J C M. 16 Ian., 1936 286
Vamalit statistici. Taxi pe marfuri . . L. 1 Apr. 1936 446
Viticulturi. Aptirarea ei L. 27 Ala,rt.1936 408

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro