-

lull C. Pia rozz-i.

RiPERTOliifir USER Acti

de
.,

ITRISPR,Li 1)fl NA Rom ANA

1862 1.1 :3-

Volumul IV
R. - Z.

:)?

-a.

uF

d
Ca

www.dacoromanica.ro
 Reperforiul General
d2

3urinruaenfa gomana
a
bialIci gurti de ga5atie *i 3uAfifie
COPRINZAND
TOATE PRINOIPIILE, TOATE SOLUTIILE $1 TOATE INTERPRETARILE DE LEGI
DATE

ASUPRA TUTUROR LEGIUIRILOR TAREI ROMINETI

CU INCEPERE DELA 1 IANUARIE 1862 $1 PANA LA 1 IANUARIE 1906
____,,,..._
LUCRAT 51 ADFICAT PE ORDINE DE MATERIE ALFABETICA, CU TABELA DE MATER11 - IN
FORMA DE CESTIONAR ASUPRA F1ECAREI MATERII IN PARTE, CU TRIM1TERE, SPRE CONTROL,
LA PAGINELE BULETINELOR INALTEI CURTI DE CASATIE, $1 CU 0 TABELA PE ARTICOLE
DE LEGI 81 REGULAMENTE
DE

IOAN C. BAROZZI
LICENTIAT IN DREPT
AVOCAT

--4---44-if

VOLUMUL IV
Coprinzand m aterifle literilor R Z

-41.1,....

BUCURETI
EDITURA ZIARULUI CURIERUL JUDICIAR, CALEA RAHOVEI, 5
1908 c. 8088

www.dacoromanica.ro
Toate exemplarele VOr pure& semndtura autorului
0 a editorului

www.dacoromanica.ro
 VOLUMUL IV COPRINZIND :
TOATE PRINCIPIILE, TOATE SOLUTIILE SI TOATE INTERPRETARILE DE
LEGI DATE DE MALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE ROMANA.
ASUPRA URMATOARELOR MATERII :

1. Raniri cu vointa 30. Seductiune 58. Tentative

2. Ratificare 31. Seminaristi 59. Terminele
3. Recensamant (lege) 32. Separatiune de pa- 60. Tell() persoane
4. Recidiva trimoniu 61. Testamente si do-
5. Reconventionala 33. Sechestrare ilegala natiuni
(cerere) 34. Sechestru asigura- 62. Timbru (lege)
A. Recrutara (lege) tor 63. Tipograf
7. Recunoastere 35. Sechestru judiciar 64. Titluri la portor
(marturisirea) 36. Servitori (lege) 65. Tocmeli agricole
8. Recurs 37. Servitute 66. Transcriptiunea ac-
9. Recuzatiune 38. Silvic (delict) telor
10. 1- tegulamente co- 39. Simulatiune 67. Transferare
munale 40. Sistem metric 68. Transport (contract
11. Regulament de 41. Societate (asocia- de transport)
competinta tiuni, tovarasi)
12. Remiterea titlului 42. Solda 69. Tranzactiune
original 70. Tutela
43. Solidaritate 71. Ultragiu
13. Renta viagera 41. Stabilimente de u-
14. Renuntare 72. Urmariri
tilitate publica 73. Uzufruct
15. Repaus duminical
(lege) 45. Stare civil& 74. Uz gi abitatiune
16. Rechizitiuni (lege) 46. Statul 75. Vacante (lege de)
17. Responsabilitate 47. Straini 76. Vagabonzi
18. Responsabilitate 48. Stramutare 77. Varna (taxa)
ministeriala 49. Subrogatiune 78. Vanat (lege)
19. Retentiune 50. Succesiuni (mo- 79. .Vanzari
20. Retract litigios teniri) 80. enituri (fructe)
21. Rev end i care 51. Surdo-mut 81. Verificare de
22. Revizuire 52. Sustractiuni si de- scripte
23. Rurale (legea de lapidari 82. Vicii redebitorii
improprietarire) 53. Tagada de drep- 83. Violare de lege
24. Salariu tate 84. Violare de do-
25. Saline (exploatare) 54. T6,inuire miciliu
26. Sanitare (lege) 55. Taxe 85. Zaharina
27. Schimb 56. Teatre 86. Zapis
28. Scrisori misive 57. Telegrafo-postala 87. Zestre
29. Secularizarea ave- (lege) 88. Zid comun
rilor monastiresti

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII A VOLUMULUI IV

RANIRI CU VOINTA
1. Castratiunea este ea prevazuta i pedepsita de
Codul penal roman ? V. c Rdniri cu vointd*
2. Vezi cuvintele : .Delicte i crime) qi cJurati,. No. 1
RATIFICARE
1. Cand se poate spune ca exists o ratificare ex- .
press ? V.c Batificare* No. 3,8
2. Se poate ratifica un apel facut de o persoana
"are n'a avut mandat de a-1 face ? idem ' 1
3. In ce termen se poate ratifica un recurs ? idem , 2
4. In ce termen se poate ratifica opozitiunea fa-
cuta de o persoana care n'a avut mandat a o
face i semna ? idem * 12
5. Se poate ratifica o dispozitiune fidei-comisara
continuta intr'un testament ? idem , 4
6. Se poate ratifica un testament printr'o execu-
tiune voluntara? idem ) 6
7. Se poate ratifica un act nevalabil ? idem , 7
8. Se poate ratifica o donaiiune care contine viii
de forma ? idem , 9
9. Obligatiunea de a plati procente la o obliga-
tiune care nu e reala, implica oare recunoa-
terea acelei datorii ? idem ) 14
10. Recunoa0erea sau aprobarea data poate ea ca-
de& cand la mijloc e frauds ? idem * 13
11. Se poate ratifica un act contrariu ordinei pu-
blice ? idem * 7 bis
12. Neinvocandu-se dinaintea instantei de fond rati-
ficarea unei imparteli provizorie, se poate ea in-
voca, pentru prima oars in Casatie ? idem , 5

www.dacoromanica.ro
VI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

RATIFICARE
13. Actul de confirmare, odat5, ce s'a dat, mai poate
fi retras sau revocat ? V.t.Rctetificare No. 10
14. Chestiunea de a se sti dac5, un apel a fost ra-
tificat in termen, constitue ea o chestiune de
fast ? idem 11
15. Vezi cuvintele : .Executare. si (Recurs. No.
16 $i 130.
RECENSAMANT
1. Vezi cuvantul : COntributiunix.
RECIDIVA.
1. Ce trebue se constate instants de fond cand
condamna pe un delicuent ca recidivist ? V. R Reci dial) No. 1, 5
2. Cine trebue s& constate starea de reeidivA a
unui acuzat ? idem. . 2
3. Mild delicuentul a comis un delict care atrage
o pedeaps5, criminals, ins:, din cauza de mino-
ritate sau alto scuze legale, a fost condamnat
la o pedeaps5, corectionala, art. 41 din Codul
penal iii mai poate avea, aplicatiune ? idem * 3
4. Cum reguleazs legea pedepsele cari trebuesc a-
plicate acelora cari cad in recidivii, de crime
sau delict pe timpul cand dansii sufereau pe-
deapsa primei condamnatliuni ? idem 4
5. Chestiunea de a se sti dacA un delicuent este sau
nu recidivist, este ea o chestiune de drept sau
o chestiune de fapt ? idem 6
6. In materie de contraventluni exists recidiv5, ? idem ' 7
RECONVENTIONALA
1. Peutru ca o cerere reconventionala sA, poata fi
discutatA in instal*: este care nevoe ca ea s5,
fie formulat5, inscris si comunicata partii ? V. Reconventionald'
2. Instal*, de fond este ea suveranA ea, cereetand No. 1
seriozitatea cererii reconventionale sa nu o ad-
mita cand ea prezinta dificultati si invaluiri de
procedurA ? idem 2,3
3. Instal* de fond este in drept a respinge jude-
carea cererii reconventionale, numai pe motivul
ca, creanta opus& in compensare nu este lichida? idem , 4
RECRUTARE
1 notararile Consiliului de revizuire sunt ele su-
puse recursului in Casatie ? V. gReeratare, No. 1
2. Hotararile Consiliului de revizuire, date asupra
scutirilor invocate de recrut, pot fi ele ata-
cate inaintea tribunalelor civile ? idem ,2,3

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATER!! LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA VII

RE CRUTA RE
3. In ce termen recrutul are dreptul a produce ac-
tele sale de scutire ? V. (.Recrutare. No. 4
4. Cine este in drept a face recurs contra 'unei
hogritri data in materie de recrutare ? idem . 5
5. Care este competinta tribunalelor civile in ma-
terie de recrutare ? idem ,6,8
6. Ministerul public are el dreptul a face recurs
in materie de recrutare ? idem ) 7
7. Recursurile in materie de recrutare sunt ele
supuse la taxa timbrului ? idem ' 9
RECUNO/WTERE
1. Vezi cuvitntul : tRatificare,.
2. Ce se intelege prin tact de recunoaatere, ai ce
valoare probatorie poate el produce ? V.(Becunoaftere, No.1
3. Primirea unei sume de bani ce se depusese a-
supra caatiurilor datorite proprietarului unei
moaii, de cittre cumparatorul productelor de pe
acea movie, constitue, din partea proprietarului
moaiei, o recunoaatere a validigtii contractului
de \Taman a productelor ? idem '2
4. In ce caz actul de recunoaatere face proba,' des-
pre existentia datoriei ai dispenseaza pe creditor
de a prezenta titlul originar al acelei datorii ? idem ,3
5. Iregularitatea eomunickii apelului Ministerului
public, flicut conform art. 200 din Proc. penalk
poate fi acoperitit prin recunoaaterea tacit5. a
prevenitului ? idem .4
6. Recunoaaterea ce o face o parte in instal*,
face ea deplin5, creding despre cele recunos-
cute si este ea opozabil5, partii care a fAcut-o ? idem .5
7. Obligatiunea de a plitti procente la o datorie,
care, in urma, se dovedeate ea nu are fiing
realit, implicit oare recunoaaterea acelei datorii ? idem '6
RECURS
1. Can sunt cele dou5, conditiuni esentiale pentru
facerea ai admiterea in principiu a unui recurs ? V. (Recurs. No. 32
2. Curtea de casatie este ea competing a verifica
data iscalitura din petitia de recurs este pro-
prie a recurentului ? idem )116 bis
3. Recursul nesubscris de partea recurentA este
el nul ? idem No. 50,130
4. Recursul iscalit de un avocat ai-1 poate in-
suai mandantul in15,untrul termenului de re-
curs ? idem , 68
5. Recursul 'sent printr'o simple enunciatiune :
tObatia moanenilor., far& sit fie iscalit de veri
www.dacoromanica.ro
VIII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

1ECURS
o persoana fizicit sau de un reprezentant al
mopenilor, este el valabil ? V. e Recurs* No. 86
6. Recursul fAcut de o femee maritata, fare auto-
rizatiunea barbatului sau, se poate ratifica in
instants de catre sotul recurentei ? idem * 16
7. Se poate face recurs printr'o singura telegrams
neinsotita de copia hotararii atacata $i de
taxa de recurs ? idem 1. 1
8. NealAturarea copiei de pe hotarare, atrage ea
neadmisibilitatea recursului ? idem * 40
9. Cand Curtea de apel adopts pur $i simplu mo-
tivele sentintei tribunalului, este oare nevoe a
se alatura la recurs $i copia hotararii tribu-
nalului pe langa copia deciziunii Curtii de apel ? idem * 206
10. In ce anume cazuri se cere alaturarea copiei
de pe hotararea atacata cu recurs ? idem ' 141, 151
11. Dad, nu s'a comunicat hotararea atacata cu
recurs, taxa recursului se poate depune in
urma facerii lui ? idem * 105,146
12. De catre clue trebue$te sa fie legalizata co-
pia de pe hotararea ce se alatureaza la recurs ? idem ' 64, 113
13. Care e sanctiunea nefacerii recursului pe har-
tie timbru de 25 lei ? idem 202
14. Inalta Curte de casatie poate ea acorda un
termen pentru depunerea taxei intreit5.? idrm * 188
15. Cand se face recurs cu act de paupertate este
oare nevoe a se prezenta biletul de contributie ? idem , 2, 29, 63
16. Actul de paupertate fare data este el valabil ? idem 73
17. Actul de paupertate trebue oare sa fie special
pentru instants de recurs, sau e suficient cand
e dat pentru instantele de fond ? idem * 214
18. In ce timp trebue$te alaturat actul de pauper-
tate ? idem . 88, 173
19. Cand partea se serve$te cu act de paupertate
poate ea alaturit copia de pe ordonanta de ad-
judecare pe hartie libel% ? idem * 96
20. Cand se face recurs in numele minorilor cu
act de paupertate, este oare nevoe ca acest
act de paupertate sa fie facut pe numele mi-
norilor ? idem , 132
21. Din care zi incepe a se calcula termenul re-
cursului ? idem * 69
22. Cui incumb5, sarcina de a dovedi ca recursul
e in trmen ? idem * 66
23. Terme ul de recurs curge oare dupg natura
instantei care a judecat afacerea ? idem * 77

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA. REPERT. G-L DE JURISPR. ROM NA IX

I\ECURS
24. Dacit recurentul e in termen, poate el depune
in audienta taxa recursului ? V. c Recurs) No. 105
25. Recursul facut in ultima zi la ora apte seara
este el in termen ? idem . 87
26. Arhivarul Curtii de casatie poate el primi va-
labilmente introducerea unui recurs ? idem , 125
27. Neregularitatea inregistrarii unui recurs, savar-
itg de organele grefei Curtii de casatie, poate
ea vatama drepturile pArtilor ? idem . 126
28. Partea care, in mod voluntar executa decizia
data contra-i, mai este ea indreptatita a face
recurs contra deciziunii pe care a executat o ? idem ) 54
29. Doug pgrti distincte, pot ele ataca printr'o sin-
gura, cerere de recurs i printr'o singura taxi
invocand aceleai motive, o ordonanta de
adjudecare? idem x. 30
30. Doug persoane, cari au roluri diferite in in-
stanta, pot face recurs in Casatie cu o singurg
taxa ? idem x. 59
31. Se poate ataca cu recurs i cu o singura taxa
atat deciziunea data asupra fondului, cat i a-
ceea data asupra revizuirii ? idem . 9
32. ['agile cari au interes comun de luptg intr'un
proces, pot ele ataca deciziunea printr'o singurg
petitiune de recurs i cu o singurg taxa. ? idem , 7 2 , 106
33. Cand intr'o judecata interesele partilor sunt
distincte i divizibile, pot face ele un singur
recurs i cu plata unei singure taxe ? idem . 101
34. Dinaintea Curtii de casatie pot figura, alte
pgrti decat cele ce au figurat dinaintea instantei
de fond ? idem . 115
35. Partea, care n'a figurat dinaintea instantei de
fond, este ea in drept a face recurs contra
deciziunii date ? idem ) 139, 205
36. Se poate face i sustine in Casatie un recurs
intr'o alta calitate de cat aceea in care a fi-
gurat partea la instanta de fond ? idem x. 150
37. (Ind dintre mai multi reclamanti, can au fi-
gurat dinaintea instantei de fond, numai unii
dintean0 au facut recurs, este oare nevoie
a se cita dinaintea Curtii de casatie i ceilalti
reclamanti can n'au facut recurs ? idem 169
38. Respingerea recursului ca iregulat facut, o-
preqte oare pe parte de a mai face un al
doilea recurs ? idem . 70
39. Recursul este el admisibil contra deciziunii

www.dacoromanica.ro
 TBBLA DE NIATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

RECURS
Curtii de apel care s'a conformat doctrinei sta-
bility de Ina lta Curte de casattie in sectiuni
unite ? V. * Recurs* No. 17
40. Materie civi/d. Hotararile preparatorii inter-
locutorii, pot fi ele atacate cu recurs ? idem * 133
41. * Hotararile preparatorii pot fi ele atacate
cu recurs ? idem * 153, 207
42. ' Recursul este el prematur cand se face con-
tra hotararilor pregatitoare si deslusitoare ? idem . 36
43. * Incheierile tribunalului date pe calea gra-
tioasa pentru punerea in posesiune asupra
unei averi de mostenire, se pot ele ataca pe
calea recursului in Casatie ? idem .. 93
44. ' Sentinta tribunalului, r'Smasa definitivfi prin
nefacerea apelului, se poate ataca omisso-
medio prin recurs in Casatie ? idem * 23
45. ' Recursul este el admisibil contra unei deci-
ziuni pronuntata cu drept de opozitie, dar pe
care partea n'a opozat-o ? idem * 159, 178
46. , Recursul este admisibil in contra unei de-
ciziuni data asupra incompetintei, fara, ca
fondul procesului sa fie judecat ; idem * 8
47. * Incheierile tribunalului si ale Curtii de apel,
date cu titlu de deslusiri la impiedicarile ivite
cu ocazia punerii in lucrare a unei hotarari
definitive, eau a aducerii ei intru indeplinire
si cari sunt contrarii hotararii definitive ce
se execute, se pot ele ataca, pe calea recur-
sului in Casatie ? idem . 31
48. * Hotararea, care suspends judecata papa ce
pe cale principals se va rezolvi chestiunea
relative la validitatea unui act de cesiune,
este ea o hotartire definitivfi supusfi recur-
sului in Casatie ? idem , 109
49. * Hotararile infante de Domn se puteau ele
ataca pe calea recursului in Casatie ? idem * 196
50. * and poate fi loc la facerea unui recurs in
interesul legii ? idem ' 197,198
51. * Clue este in drept a cere Inaltei Curti de i
Casatie anularea actelor facute de catre un
Presedinte de Curte de apel ? idem . 76
52. ' airti de judecatd. In ce termen se pot ataca
cu recurs cartile judecatorilor de ocoale? idem . 123
53. * * Cartile de judecata date fare apel se pot
ele ataca cu recurs in Casatie ? idem , 13
54. * ' Recursurile contra sentintelor Tribunale-
lor de ocoale din Dobrogea, date in ma-

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XI

1\EcURS
terie civila i comerciala, sunt ele su-
puse taxei timbrului ? P. Recurs, No. 55
55. Materie eivild.Adoptiune.Hotkaxile de adop-
thine pot fi ele atacate pe calea recursului
in Casatie ? idem ' 133 bis
56. Arbitragiu. Se poate ataca pe calea recur-
sului hotararea arbitralg, pe motive de
nulitate ? idem . 48
57. 1 , Hotilrarile a rbitrale, date intre Creditul
Funciar i debitorii sai, se pot ele ataca
cu recurs in Casatie ? idem 180
58. Materie comerciald.In ce termen trebuesc ata-
cate cu recurs in Casatde deciziunile corner-
ciale ? idem . 119,129
59. ' In materie comerciala este oare nevoie a se
aratura la recurs copia legalizata de pe son-
tinta atacatA. ? idem . 17 2, 191,
60. Procesele-verbale ale tribunalului, constata- 201
toare de vanzarea unor lepuri, pot fi ele
atacate pe calea recursului in Casatie ? idem * 144
61. Materie comunald.Recursul in materie de ve-
nituri comunale este el admisibil daca nu
este insotit de justificarea pl'atii citatiilor ? idem *142, 184
62. ' In materie de Legea maximului unde tre-
buete declarat recursul ? idem * 152
63. Materie de contraventiuni. In materie de con-
traventiuni unde trebueste declarat recursul? idem . 45
64. In materie de contraventiuni. recursul este
el supus la plata taxei timbrului ? iclem, * 97
65. ' Care e termenul recursului in materie de
contraventiuni la Legea monopolului tutu-
nurilor ? idem * 136
66. , Contravenientul la Legea monopolului tu-
tunurilor, a caruia amends a fost transfor-
mata in inchisoare, poate el sa faca recurs
frtra a se constitui prizonier sau a fi liberat
pe cautiune ? idein * 56
67. ' In materie de contraventiuni la Legea bait-
turilor spirtoase unde trebueste declarat re-
cursul ? idem . 107
68. , In materie de contraventiuni la Legea licente-
lor, recursul este el supus la taxa timbrului? idem * 112
69. Materie de contributiuni.In materie de contri-
burtiuni directe, deciziunile Comisiunilor dis-
trictuale erau ele supuse recursului ? idem . 122
70. . Unde urmeazit a se declara, recursul contra
deciziunilor Comisiunilor de apel? idem , 143,154

www.dacoromanica.ro
XII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROM U1 A.

1\ECURS
71. Materie de contributiuni. Deciziunile date de
Comisiunile de apel in urma unei prime casari,
mai sunt ele supuse recursului in Casatie ? V. Recurs* No. 145
72. Cut-tea de compturi. Incheierea Curtii de comp-
turi, prin care se refuz5, liberarea certifica-
tului de anii serviti, sau prin care caleuleadi
in mod gresit anii serviti, este ea suscepti-
bill de a fi atacata pe calea recursului in
Casatie ? idem * 174
73. Materii electorate. In ce termen urineaza a se
face recurs in materie electorala ? idem * 81, 91
74. In materie electoral& este oare nevoie a se
alatura, la petitia de recurs copia legalizata
de pe sentinta atacata ? idem 65, 79
75. Recursul contra deciziunii Curtii cu jurati,
data in materie de delicte eleetorale, se face
oare cu plata de tax& si cu indatorire pen-
tru condamnat a se constitui prizonier sau
sa fie liberat pe cautiune ? idem 185
76. 3 Se poate face recurs contra incheierii Curtii
cu jurati care a respins incidentul de a se
declares nula actiunea intentata, intrucat nu
era sustinuta de cei zece alegatori ? idem 213
77. Materie de hotarnicie. Care este termenul re-
cursului contra deciziunilor cari confirm& pla-
nul si hotarnicia unei mosii ? idem 193
78. Materii militare. In materii militare unde tre-
bueste declarat recursul ? idem 67, 118
79. * Recursurile in materie de recrutare se fac
oare cu plata taxei timbrului ? idem 147
80. In ce anume cazuri se poate face recurs con-
tra hotararilor Consiliilor de razboiu si de re-
vizie ? idem No. 82,104,134,
81. Se poate face oare recurs contra deciziunii 14.9, 167, 179
Consiliului de reforms prin care un ofiter este
reformat din armat5,? idem No. 165
82. Militarii condamnati la o pedeapsa privativ5,
de a for libertate, se pot ei prezenta in Ca-
satie, far& a fi constituiti prizonieri sau sa
fie liberati pe cautiune ? idem 140, 176
83. Materii penale.Care este termenul recursului
in materii criminale, corectionale si politie-
neasca ? idem 21
84. In materie penala unde trebueste declarat
recursul ? idem 34
85. * Uncle trebueste declarat recursul facut con-
tra ordonantei Camerii de punere sub acuzare ? idem 26

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XIII

P\ECURS
86. Materii penale.Pet4iunea de recurs, semnata,
de recurenti, prezentata la grefa instantei
care a judecat procesul de catre avocatul care
a pledat pentru clamii, este ea valabila ? V. Recurs No. 210
87. Recursul in materie corectionala, trimis prin
posts la grefa instantei care a judecat, este
el regulat facut ? idem 200
88. Recursul declarat telegrafic la grefa instantei
de fond, in materie penala, este el valabil ? idem 209
89. llaca. Inalta Curte printr'o eroare de fapt a
respins recursul condamnatului ca tardiv, mai
poate ea reveni asupra deciziunii sale ? idem 22
90. Recursul in materie corectionala trebuete
el sa fie insotit de taxa timbrului ? idem 27
91. Recursul in materie corectionala trebuete
el sa fie insotit de copia hotararii ce se ataca, ? idem 78
92. In materie corectionala in ce termen condam-
natul recurent are dreptul a depune taxa
recursului sau actul de scapataciune ? idem 47,131,211
93. Condamnatii la o pedeapsa privative de a
for libertate, pot face recurs dad. nu sunt
constituiti prizonieri sau liberati pe cautiune ? idem 1 4
94. Condamnatii la o pedeapsa privative de a for
libertate, pot face recurs far& a fi constituiti
prizonieri, atunci cand instanta de fond i-a
liberat fare cautiune ? idem 190
95. Prevenitii, cari fac recurs contra deciziunii
Camerei de punere sub acuzare, relativ la li-
berarea for provizorie, au ei nevoie sa fie
constituiti prizonieri sau sa fie liberati pe
cautiune ? idem 24, 28
96. ' Prevenitul, care a fost liberat pe cautiune de
catre judele-instructor, poate el face recurs
in Casatie, far& a se constitui prizonier sau
a depune o alts cautiune ? idem 53,111,156,
97. Acuzatul, care e trimis dinaintea Curtii cu 161
jurati, poate et sa faca, recurs contra deci-
ziunii Camerei de punere sub acuzare, Mfg sa
fie constituit prizonier sau liberat pe cau-
tiune ? idem 108
98. Se poate acorda de catre Inalta Curte de Ca-
satie un termen prevenitului pentru a se cons-
titui prizonier sau pentru a cere liberarea
pe cautiune ? idem 189
99. De cand incep a cargo tale cinci zile preva-
zute de art. 318 i 321 din Procedura penala,

www.dacoromanica.ro
XIV TABLA. DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

RECURS
acordate acuzatului pentru a face recurs con-
tra deciziunii Camerei de punere sub acuzare ? V.e.Recurs, No.42,170
100. Materii penale. Sentintele preparatorii si de
instructiune se pot ataca pe calea recursului
in Casatie ? idem * 157, 207
101. , Prevenitul, poate el face recurs direct la Ca-
satie contra ordonantei judelui-instructor prin
care se preschimba mandatul de depunere in
mandat de arestare? idem * 44
102. Ordonanta judelui-instructor, data fara com-
petinta, se poate ataca direct de ca.tre pre-
venit dinaintea Curtii de casatie ? ideal, ' 61
103. ' Prevenitul are dreptul a recurge in Casatie
contra deciziunii Camerei de punere sub acu-
zare care, dupa opozitia partii civile, reforms
ordonanta de neurmaxire a judelui-instructor
si ordona trimiterea sa dinaintea tribunalului
corectional ? idem , 194
104. ' In ce anume cazuri se pot ataca cu recurs
deciziunile Camerei de punere sub acuzare ? idem , 182
105. ' Se poate face recurs in Casatie contra hota-
rarilor date in materie de competinta penal& ? idem , 183
106. Recursul contra sentintelor de judecata date
in materie corectionala poate oare atinge ac-
tele primei instructiuni ? idem 52
107. ' Pentru rea calificare a faptului imputat, se
poate face direct recurs in Casatie inainte de
a se face apel contra sentintei tribunalului ? idem 18
108. , Chestiunea minoritatii prevenitului poate ea
fi propusa pentru prima oars, in Casatie ? idem * 95, 137
109. , Functionarul politiei judiciare care, in loc sa
fie judecat deadreptul la Curtea de apel, a
fost judecat de tribunal pe calea ordinara,
este el in drept a invoca aceasta incompe-
tinta pentru prima oars in Casatie ? iderr, 163
110. , Se poate cere casarea unei deciziuni pentru
motivul ca nu se arata in ea locul nude con-
damnatul are sa-si fad. osanda sa ? idem 2 138
111. Deciziunile Inaltei Curti de casatie, date in
lipsa in materii penale, sunt ele supuse drep-
tului de opozitie ? idem , 110
112. ' Partea civill, in materie criminals,, corectio-
nail sau politieneasca este ea obligata a de-
pane taxa timbrului odata cu facerea recur-
sului sail ? idem 6
113. ' La recursul partii civile este oare nevoie a

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE MRISPR. ROMANA XV

1\ECURS
se alatura, copie legalizata de pe hotgrarea
atacata? V. c_Re,curs, No. 204
114. Materii penale.Partea civila, are ea dreptul a
face recurs in Casatie contra deciziunii Ca-
merei de punere sub acuzare, care declara
ca nu e loc de urmarire contra prevenitului ? idem * 6, 171
115. , Partea civila, in materie criminals, poate ea
sg, tears anularea unei deciziuni de achitare
sau de absolutiune ? idem , 7, 175
116. , Partea civilg,, poate ea ataca, cu recurs o ho-
tarare corectionala care achita pe prevenit ? idem x 90, 100
117. , Partea civila, are ea dreptul a face recurs
contra deciziunii Camerei de punere sub a-
cuzare, prin care se califica de delict politic
faptele iraputate prevenitilor ? idem * 123
118. , Denuntatorul, are el drept a face recurs in
Casatie contra deciziunii care it condamng,
la daune cg.tre denuntatul achitat ? idem * 212
119. , Ministerul public, poate el sa fad, recurs
contra deciziunii Camerei de punere sub acu-
zare, care declara a nu e loc a se pune in-
culpatii sub urmarire ? idem * 89
120. , La care grefa trebueste declarat recursul
facut de Ministerul public contra deciziunii
Camerei de punere sub acuzare ? idem * 127
121. , Recursul Ministerului public trebueste el no-
tificat prevenitului ? idem * 80
122. , Procurorul-general al Curtii de apel este el
in drept sg, facg, recurs in Casatie in into-
resul legii ? idem * 12
123. , Ministerul public, este el in drept sa fad,
recurs in materie corectionala contra unei
deciziuni achitatoare ? idem * 60
124. , Ministerul public, poate face el recurs contra
unei deciziuni care s'a conformat concluziu-
nilor sale ? idem * 116
125. ' Uncle trebueste declarat recursul facut de
Ministerul public contra unei deciziuni care
statueaza asupra contopirii pedepsei ? idem * 158
126. ' Procurorul Curtii cu jurati, este el in drept
a face recurs, in interesul vendictei publice,
contra ordonantei de achitare pronuntata de
presedintele Curtii in virtutea art. 381 din
Proc. penala ? idem * 35
127. , In ce anume cazuri Ministerul justittiei poate
cere anularea actelor judecatoresti ? idem * 198

www.dacoromanica.ro
 .
XVI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

RECURS
128. Materie de pensiuni.Recursurile in materie de
pensiuni comunale trebuesc ele sa*, fie inso-
tite de copia hotaraxii atacata cu recurs ? V. ( R e c u r s No. 181
129. Materie de presd. Recursurile in materie de
press sunt ele supuse Legii timbrului, si re-
curentul trebueste oare sa se constitue pri-
zonier sau s'o, fie liberat pe cautiune ? idem 57
130. Materie rurald.Recursurile relative la sentin-
tele date pentru revendicarea pamanturilor
rurale sunt ele supuse legii timbrului ? idem 160
131. Recursurile contra ordonantelor de adjudecare
a pamanturilor rurale sunt ele supuse Legii
timbrului ? idem 192
132. Sentintele date asupra inalienabilitiitii pa-
manturilor rurale aunt ele supuse recursului
in Casatie ? idem 84
133. Chestiunea inalienabilitlitii pAmanturilor ru-
rale se poate propune pentru prima oar& in
Casatie ? idem 166
134. Materie silvicd.Deciziunea Curtii de fond, care
pune in suspensiune judecarea unui delict
silvic pitra ce se va rezoivi procesul relativ
la hotararea proprietatii si a padurii in li-
tigiu, se poate ataca pe calea recursului in
Casatie ? idem 124
135. Materie de timbru.Care e sanctiunea nefacerii
recursului pe timbru special de 25 lei ? idem 202
136. Care este termenul de recurs contra sentin-
%dor date asupra evaluarii averilor de moste-
nire ? idem, 162
137. Se poate invoca, pentru prima oara; in Ca-
satie, motivul di partea a facut apel la tri-
bunal f5,r5, a satisface cerintele Legii tim-
brului ? idem 177
138. Materie de urmdrire. Care este termenul in
care se poate face recurs contra ordonantelor
de adjudecare ? idem 49
139. Nealaturarea copiei de pe ordonanta de adju-
decare, atrage oare neadmisibilitatea recur-
sului ? idem '92,102,203
140. Dac5, partea se serveste de un act de pau-
pertate, copia de pe ordonanta de adjudecare
poate ea s5, fie scrisg pe hiatie simply ? idem ' 96
141. Recursurile contra ordonantelor de adjude-
care a pamanturilor date conform Legii ru-
rale sunt ele scutite de plata taxei timbrului ? idem 192

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XVII

RECURS
142. Materie de urmarire. Recursurile contra sen-
tintelor date asupra, contestatiunilor la ur-
marire trebuesc ele sa fie insotite de copia
hotarkii atacata cu recurs ? P. c.Recurs, No.199.216
143. , Intervenientul la o urmarire, a caruia in-
terventiune a fost respinsa de tribunal, are
el drept a face 'recurs ? idem , 38
144. , In materie de urmarire silita, calea recursului
este ea deschisa contra incheierilor ce le pro-
nunta tribunalul in cursul urmaririi asupra
opozitiunilor sau altor incidente ridicate de
parti ? idem 39
145. , Partile, cari n'au figurat in instanta de ur-
marire, sunt ele in drept a face recurs ? idem 103
146. ' Lipsa de comunicare a titlului e x e c u to r
catre moOenitori, poate ea sa fie propusa
pentru prima oars in Casatie ? idem , 155
147. ' Se poate propune pentru prima oars in Ca-
satie ca adjudecatarul unui imobil rural e
strain ? idem 75
148. , Contra ordonantslor de adjudecare, date dupa
urmarirea Creditului funciar, se poate oare
propune motive cari n'au fost invocate
dinaintea instantei de urmarire ? idem ) 16'4
149. Urmcirire dupd Legea StatuluiFlotararile tri-
bunalului, date in apel contra incheierilor
cassierilor-generali, sunt ele supuse rocursului
in Casatie ? idem , 74
150. ' La judecarea recursurilor facute contra ho-
tararilor, date in virtutea Legii de urmarire
a Statului, se aplica oare art. 151 din Proc.
civila ? idem , 168
151. Materie vamald. In materie de delicte vamale
unde trebue0e declarat recursul ? idem , 71
152. Mijloace de easare.In ce termen urmeaza a se
formula motivele de casare ? idem , 19
153. ' Dupa ce s'a discutat motivele propuse inain-
tea Curtii de casatie, i Inalta Curte a ama-
nat procesul numai in scop de a se aduce
dosarul de la instanta de fond la noua infati-
are, se mai pot propune alts motive noui ? idem , 85
154. , In urma unei diverginte de opiniuni asupra
motivelor propuse se mai pot invoca, noui
motive de casare ? idem , 37, 51
155. , Motivele de casare, cari n'au fost propuse
in audienta, au ele nevoie de a fi examinate
de Inalta Curte ? idem , 14
I. C. Barozzi. Vol. IV 2

www.dacoromanica.ro
XVIII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

I\ECURS
156. Mijloace de casare. Ceeace nu s'a invocat si
nu s'a discutat dinaintea instantei de fond
poate forma un mijloc de casare ? V. (Recurs, No. 33
157. ' Apreciarea faptelor scapa ele de controlul
Inaltei Curti ? idem 25
158. * Niste motive eronate ale instanter de fond
pot ele. s. des loc la casarea deciziunii, cand
&Ansa confine un motiv bazat pe lege ce
poate justifica dispozitivul acelei deciziuni ? idem * 41
159. , In contra motivelor unei deciziuni se poate
face recurs ? idem 2. 58
160. * Se poate face un motiv de casare pe faptul
ca judecatorii, prin deciziunea lor, ar fi acor-
dat gresit dreptul de apel ? idem, ' 62
161. 1 Se poate propune pentru prima oar5, in Ca-
satie ea adjudecatarul unui imobil rural este
strain ? idem , 75
162. * Orice cerere noun, facuta in apel in dispretul
art. 327 Proc. civil& poate forma un mijloc
de casare ? idem * 78 bis
163. Contrarietatea de hotgrari poate forma un
mijloc de casare ? idem * 83
164. ' Erorile de calcul facute de instantele de fond
pot forma un mijloc de casare ? idem * 94
165. Chestiunea minoritatii prevenitului poate ea
fi propus pentru prima omit', in Casatie ? idem 0 95, 137
166. * Se poate propune pentru prima oars, in Casa-
tie ca judele de ocol n'a propus impacarea
parfilor ? idem ' 98
167. * Constatarea relei credinte poate forma un
un mijloc de casare ? idem * 99
168. * Mijloacele de casare intemeiate pe chestiuni
relative la ordinea judecatoreasca sunt ele
de ordine publics pentru a putea fi propuse
pentru prima oaf& in Casatlie ? idem . 114
169. . Nepronuntarea instantei de fond asupra unui
mijloc de apa'rare poate ea atrage casarea
deciziunii sale ? idem * 117
170. ' Prescriptiunea dobanzilor se poate invoca
pentru prima oars in Casatie ? idem 1 121
171. 1 Se poate propune pentru prima oar& in Ca-
satie motivul intemeiat pe aceea ca instanta
de fond a admis proba testimonial& pentru
a se dovedi exercitiul unei servituti necon-
tinue si aparenta ? idem * 148
172. Se poate propune pentru prima oara in Ca-

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XIX

I\ECURS
satie lipsa de comunicare a titlului execu-
tor dare mostenitori ? V. =Recurs No. 155
173. Mijloace de casare.Functionarul politiei judi-
ciare care, in loc sa fie judecat de a dreptul
de Curtea de apel, a fost jndecat de tribunal
pe calea ordinarl, este el in drept a invoca
aceasta incompetinta pentru prima oars in
Casatie ? idem * 163
174. , In ce mod se poate invoca, in Casatie mo-
tivul bazat pe ultra-petitum ? idem ' 195
175. > and instanta de fond a acordat mai molt
de cat s'a cerut, deciziunea sa se poate a-
taca pe calea recursului ? idem ' 10, 187
176. ' and instal*, de fond se pronunta asupra
unui lucru ce nu s'a cerut, aceasta poate
da loc la un motiv de casare ? idem * 15
177. , and instal*, nu se pronunta asupra unui
lucru cerut, aceasta poate da loc la casarea
deciziunii sale ? idem * 135
178. Efertele casdrii. Carl sunt efectele ce le pro-
duce casarea unei deciziuni ? idem . 11, 43, 60,
179. ' and se caseaza o deciziune in parte. cele- 120
lalte acte $i dispozitiuni ale deciziunii ata-
cate rAmiln ele valide dobandind autoritatea
lucrului judecat ? idem 3
180. ' and se caseaz5, o parte din dispozitivul unei
hotaraxi, care este accesorie si independent&
de faptul principal, mai este nevoie a se face
trimitere la o alts instanta judeatoreasca, ? idem 20
181. ' Casarea unei deciziuni poate ea ingreuia, po-
zitiunea recurentului dinaintea Curtii de tri-
mitere ? idem * 46'
182. Care este instanta competintit a judeca, re-
cursurile contra cartilor de judecata pronun-
tate inaintea legii din 2 Iulie 1905 ? idem 208
183. , Dup'a earl forme si procedura urmeaza a se
judeca recursurile contra cartilor de judecat5,
cari, fiind pendinte dinaintea tribunalului,
prin legea din 2 Iulie 1905 au fost deferite
Inaltei Curti de casatie ? idenz * 215
184. Vezi cuvantul : .Casatie,.
RECUZATIUNE
1. Dupg legiuirea din Colec%ia I-a, pagina 259 $i
304, judeatorul recuzat putea, el sa.' fie pre-
zinte in sedinta and se cerceta, procesul in V. gRecutatiune,
care se recuzase ? No. 30

www.dacoromanica.ro
XX TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

FkcIJZATILINE
2. Cazurile de recuzare a judecatorilor sunt ele de
Mores of de ordine publica ? V. ,Recuzatiune.
3. In ce moment al procesului urmeaza a se pro- No. 27,29,33
pune cererea de recuzare ? idem , 10, 22
4. Procuratorul, care propune o recuzare, trebueote
oare sa aiba o procure specials ? idem * 21
5. Recuzatiunea se poate ea propune verbal ? idem . 24
6. Judecatorul recuzat, poate el lua parte la ju-
decarea recuzatiunii sale ? idem , 19, 26
7. Recuzatiunea unui judecator, in materie penala,
urmeaza ea a se judeca cu prezenta procuro-
rului, sub pedeapsa, de nulitate ? idem * 19
8. Dispozitiunile art. 283 din Proc. civil& relative
la recuzatiuni, sunt ele aplicabile of in materie
penala ? idem , 9, 16
9. In ce moment se exercit5, dreptul de recuza-
tiune acordat prin art. 290 din Procedura pe-
nala procurorului oi acuzatului dinaintea Curtii
cu jurati ? idem 7
10. Partite litigante pot ele consimti ca judecatorul
recuzabil sa is parte la judecata procesului
for ? idem . 32, 33
11. Expertii se pot ei recuza pentru alte cauze de cat
cele ar5,tate pentru judecatori ? idem . 23
12. Judecatorul care are fie personal, fie ca pro-
curator, un proces asupra unei chestiuni ase-
manate intocmai cu aceea care se judeca intre
parti, este el dator sa se recuze ? idem 11
13. Dad, judecatorul nu s'a recuzat singur of nici
partea n'a propus yeti o recuzare dinaintea in-
stantei de fond, se mai poate ea plange in Ca-
satie ca judecatorul trebuia singur sts, se re-
euze ? idem . 25, 27
14. Atunci cand, prin calea opozitiunii, revizuirii sau
a contestatiunii, acelao proces revine dinaintea
acelorao judecatori sau procurori cari au luat
parte la darea hot5,rarii, partea poate ea invoco,
recuzarea for pe motiv ca aceoti judecatori au
mai luat parte la acelao proces ? idem * 1
15. Judecatorul sau supleantul cari intr'un proces
au %inut loc de procurori, fall ins& sa -Si fi dat
parerea for in public, mai pot ei judeca acelao
proces ca judecatori ? idem . 13
16. Procurorii se pot ei recuza cand joaca rolul de
parti principale in exercitarea actiunii publice ? idem . 4, 5
17. Procurorii se pot ei recuza dinaintea Curtii cu

www.dacoromanica.ro
 TABLA. DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XXI

FkcuzATIuNE
jurati pe motiv ea, au sustinut acuzatiunea di-
naintea Camerei de punere sub acuzare ? V.eRecuzatiune,
18. Judecatorul, care la prima instants a luat parte No. 8
la proces si a admis proba testimonials pentru
dovedirea simulatiunii unei vanzari, mai poate
lua parte ca judecator la Curtea de apel in a-
colas proces ? idem * 2
19. Judecatorul, care in instruirea unei afaceri co-
rectionale a luat parte la Camera de punere
sub acuzare, mai poate lua parte la judecarea
procesului in fond dinaintea Curtii de apel ? idem * 12
20. Judecatorul, care a instruit o afacere criminals,
poate el lua parte si judeca aceias afacere la
Curtea cu jurati ? idem 3, 16
21. Judecatorul, care a instruit o afacere criminals,
poate el lua, parte la judecarea procesului in
fond dinaintea Curtii de apel ? idem, , 28
22. Judecatorul, care la Camera de punere sub a-
cuzatie a luat parte la cererea liberarii pe eau-
tiune a prevenitului si a respins-o, mai poate
lua parte la judecarea procesului in fond dinain-
tea Curtii de apel ? idenz > 17
23. Incheierea judecatii asupra reeuzatiunii, urmeaza
ea a se pronunta si ceti in sedinta publics sub
pedeapsa, de nulitate ? idem 1 15
24. Hotararea data asupra recuzatiunii, se poate ea
ataca pe calea recursului in mod separat sau
deodata en sentinta asupra fondului ? idem * 31
25. Recuzatiunile se pot invoca deadreptul inaintea
Inaltei Curti de casatie ? idem 1 6
26. Nulitatea raportului facut conform art. 204 din
Procedura penala de catre un judecator care
luase parte la Camera de punere sub acuzare,
se poate invoca pentru prima oars in Casatie ? idem * 14
27. llaca in mod gresit instal*, de fond ar fi ad-
mis o recuzare, aceasta ar putea da loc la ca-
sarea deciziunii ? idem * 18
28. Partea, care n'a propus recuzarea dinaintea in-
stantei de fond, se poate oare plange in Casa-
tie ca, respingerea recuzatiunii propusa de alt-
cineva nu s'ar fi cetit in sedinta publics ? idem 20
1\EGULAMENTE COMUNALE
1. Primarul are el dreptul a da ordonante cu pe-
depse de amenzi, fara ca acele ordonante sa fie V. c Regulamente co-
intemeiate pe regulamente comunale ? munale' No. 3

www.dacoromanica.ro
XXII TABLA DE MATER!! LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

I\EGULAIVIENTE COMUNALE
2. Consiliile comunale pot fixa amenzi pentru cal-
catorii regulamentelor qi ordonant,elor for inte-
rioare care sa, intreadi suma de 25 lei ? V. .Regulatuente co-
3. Comisarii de politie gi politaii au ei dreptul gi in- munale. No. 1
datorirea a urmari descoperirea contraventiuni-
lor !acute de regulamentele comunale ? idem < 9
4. Primarul este el in drept ca, conformanduse
formaliatilor previlzute in regulamentele co-
munale sa darame cladirile cari ameninta, mina ? idem 4, 7
5. Alinierile constructiunilor se pot ele efectuA, in
lipsa unui plan aprobat de Consiliul comunal gi
sanctionat de Rego ? idem ? 6
6. Care e distanta ce trebueqte pitzit5, la construi-
rea unei privAti Tanga un zid vecin ? idem 0
7. Vezi cuvintele : (Contraveniuni politdeneti. qi
.Primarie,.
REGULAMENT DE COMPETINTA.
1. In ce caz Inalta Curte de casatie e chiematit a
pronuntA regulamente de competint5, ? Vezi Regulament de
2. Vezi cuvintele : .Casatie, i .Competint5... rompetinici. No. 1
REMITEREA TITLULUI ORIGINAL
1. In contra prezumtiunii de liberatiune ce rezult5,
pentru debitor prin remiterea titlului original a
datoriei, se poate admite dovada contrarie ? V. Remiterea titlului
2. Ce mijloace de probatiune poate invoca, credito- original. No. 1, 9,3,4
rul in contra prezumtiunii de liberatiune ce re-
zult6 din faptul remiterii originalnlui titlu in
mainele debitorului ? idem . 1, 2, 3, 4
3. Vezi cavantul : Obligatiuni).
RENTA VIAGERA
1. In ce consists o ninth viagera ? V. a R entd viagerci.
2. Renta viagera este ea supus5, supra-taxei de 3 No. 1
la sut5, prevlizut5 de art. 46, alin. 7 din Legea
timbrului ? idem . 2
RENUNTARE
1. Codul Caragea prescria. el verio forma pentru re-
nuntarea la moOenire ? V. Renuntare No. 6
2. Renuntarile la drepturi se pot ele presupune, sau
trebue ca ele s5, rezulte dintr'o declaratie ex-
presa a pktii litigante ? idem No. 5, 7, 15, 19
3. Renuntarile la drepturi in ce caz se pot ele ad-
mite prin deductiuni ? idem = 18
4. Prin cererea partii de a se urmari cheltuelile

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XXIII

RENUNTARE
de judecata acordate printr'o deciziune, se poate
deduce renuntarea ei la dreptul de recurs con-
tra aceleias deciziuni ? V. cRPnuntarer No. 1
5. Reclamantul are el dreptul a-si intinde sau mar-
gini pretentlunile sale asupra unuia sau mai mul-
tor persoane in contra carora reclamase ? idem , 2
6. Neinpotrivirea paratului la cererea reclamantu-
lui poate ea sa fie considerate ca o renuntare ? idem , 2 bis
7. Renuntarea la un cap de cerere cuprinsa in pe-
titia de apel, se poate ea presupune ? idem , 4
8. Renuntarea la audierea martorilor, facuta de a-
vocat in prezenta clientului sau, se poate ea
consider& ca facuR de insus clientul ? idem , 3
9. Renuntarea la facultatea acordata de art. 13
din Codul civil, se poate ea deduce din faptul
a romanul a reclamat dinaintea unui tribunal
din strainatate ? idem ' 8
10. Se poate renunta la un legat in mod tacit ? idem 3 9
11. Urmarirea unei judecati pe o tale gresita, im-
plica ea o renuntare ? idem , 11
12. Tutorul poate el renunta la un apel fall au-
torizatiunea Consiliului de familie ? idem ' 12
13. Renuntarea la conditiunea rezolutorie se poate
ea deduce prin simpla interpretare a unei con-
ventiuni ? idem , 13
14. Renuntarea la revocarea donatiunei pentru nay -
tere de copii este ea nula ? idem , 14
15. Renuntarea la o mostenire este ea valabila data
s'a facut printr'o conventiune intervenita intre
erezi, farii, a se trece in registrul special al gre-
fei tribunalului ? idem x, 16
16. Actlunea publica, poate ea fi suspendata prin
renuntarea reclamantului ? idem , 10
17. Partile, pot ele renunta tacitamente la beneficiul
primei instance ? idem , 17
REPAUS DUMINICAL (LEGE)
1. Stabilimentele industriale cad ele sub prevede- V. . Repaus duminical,
rile legii din 1877 pentru repausul duminical ? (lege) No. 1
1 \.EcHlziTiuNi (LEGE)
1. Deciziunile pronuntate de Comisiunile de lichi-
dare, conform Legii din 1877 relative la rechi-
zitiuni, pot fi ele atacate dinaintea instantelor
judeca'toresti ? V.. Rechizitiuni' (lege)
2. Data cu ocazia rechizitiunilor s'ar lua cetates- No. 1, 5
nului mai mutt cleat prescrie Legea de rechi-

www.dacoromanica.ro
XXIV TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA.

i\EGNIziTium (LEGE)
zitiuni, cet5.teanul daunat ar putea, oare cere
desp5,gubire dinaintea instantelor judeckoreoti ? V. e 1-"? e c h i z i f i u n i (lege)
3. Daca lucrul rechizitionat nu s'a ridicat, proprie- No. 2
tarul lucrului are dreptul a cere dela Stat
plata lui ? idem x. 3
4. Beneficial prescris de art. 10 din Legea din 1877
ca repartitiunea s nu covitroeasca a treia parte
din productele proprietarului mooiei, in favoarea
cui a fost el creat ? idem * 4
5. Legea rechizitiilor militare se aplic5, ea in timp
de pace ? idem . 6
RESPONSABILITATE
1. Gaud exist5, neglijenta in sensul art. 999 din
Codul civil ? V. c Responsabilitate .
2. Buna credintA a acelui care produce vatamarea, No. 32
il scuteote oare de repararea prejuditiului cauzat? idem , .96
3. Gaud e vorba de a se acorda, daune, legea face
oare verio deosebire intre prejuditiul material
oi prejuditiul moral ? idem 115
4. In materie de responsabilitate civila, legea face
oare verio deosebire intre delictul si quasi-
delictul care a cauzat dauna ? idem 73
5. Prejuditiatul, poate exercita actiunea in despa-
gubire cand se constata ca dansul a fost ne-
glijent of de rea credinta ? idem 46
6. In materie de quasi-delicte, reclamantul are el
dreptul oi interesul a mentine in instant5, atat
pe autorul material al daunei cauzate, cat oi
pe patronul sau comitentul responsabili civil-
mente ? idem * 98
7. and cineva comite un fapt, exercita un drept,
sau implineote o obligatiune, poate el fi res-
ponsabil de prejuditiul ce ar cauza, altora atunci
cand nu i se poate imputa nicio greoa15, in co-
miterea faptului, in exercitarea dreptului sau
in indeplinirea obligatiunii ? idem 16,56
8. Chestiunea de a se oti dac5, partea, care a cau-
zat prejuditiul, a uzat sau nu de un drept al
ei, este ea o chestiune de fapt de suverana a-
preciare a instant/ei de fond ? idem ) 84
9. Cel ce prin denuntari neadevkate cauzeaz5, pre-
juditiu altuia, este el dator sa it despagubeasca
pe baza art. 998 of 999 din Codul civil ? idem 43
10. Faptul de a instreina o avere din partea aceluia
care otia c5, nu ii apartineA, in mod legal, con-

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA. XXV

RESPONSABILITATE
stitue oare o vin care atrage dup5, sine res-
ponsabilitatea sa civi15, ? V. . Responsabi2itate
11. Calcarea unui regulament de administratiune No. 59
publics, poate da loc la o actiune in daune in
contra calcatorului ? idem , 92
12. Poate cineva sa fie obligat a raspunde cheltue-
lele facute de un tertiu in socoteala sa, fare
ptirea si invoirea sa ? idem ' 112
13. Gaud cineva a fost achitat de un fapt penal,
pe motiv a se gases in legitima aparare, dan-
sul poate fi condamnat la daune civile ? idem , 7
14. tin fapt ilicit, rezultand din luptele religioase,
exclude oare responsabilitatea faptuitorului pen-
tru daunele comise ? idem ' 27
15. Responsabilitatea antreprenorului. Daca intre-
prinzatorul unor lucrari de constructiuni este
o persoang morale, precum ar fi o comuna,
raspunderea pentru vitiurile pamantului poate
ea fi consacrata ? idem , 83
16. . Antreprenorul unor lucrari publice, care lu-
creaza sub directiunea si comanda unor ar-
hitecti oficiali pi a unei comisiuni insarci-
nata cu supravegherea lucrarilor, si pe cari
antreprenorul e dator sa-i asculte, este el
supus la raspunderea prevazuta de art. 1483
din Codul civil ? idem , 77
17. , Societatea de constructiuni laud, prin lici-
tatiune publics, facerea unui canal in inte-
resul Ministerului lucrarilor publice, este ea
responsabila de daunele cauzate celor de al
treilea prin greselile savitrpite in executarea
acestei lucrari ? idem 0 72
18. Antreprenorii unor lucrari sunt ei responsabili
de daunele aduse unui proprietar, prin fap-
tul taierii mai multor arbori din padurea sa
de &Are lucr5.torii acestor antreprenori ? idem . 31
19. Responsabilitatea arhitectilor. Care e diferenta
responsabilitatii intre arhitect $i construc-
tor ? idem , 81
20. , Responsabilitatea arhitectului $i a construe-
torului este ea comuna, sau ea poate sa fie
limitata dupa imprejurari ? idem 82
21.. , Arhitectul poate el raspunde de reaua cali-
tate a materialului de care se servete la o
constructiune, atunci cand dansul a desteptat
pe proprietarul cladirii despre aceasta im-
prejurare ? idem , 19

www.dacoromanica.ro
XXVI rABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

RESPONSABILITATE
22. Responsabilitatea armatorilor de vase.Armatorii
de vase pot fi ei responsabili de cuantumul
productelor aratate in politele de incarcare
semnate de &ash ? Vezi cuvantul : (Tran-
sport,. V. c .Responsabilitate *
23. Responsabilitatea bcirbatului (sot).Barbatul r5s- No. 101
punde el de deteriorarile aduse averii dotale
ca,nd se stabilete ca ea a fost administrate
de sotie in tot cursul casatoriei ? Vezi en-
vantul : 'Dote,. idem 0 1
24. Responsabilitatea celilor ferate. Directiunea crti-
lor ferate, raspunde ea pentru dauna pro-
dusa prin distrugerea unui vlastar, care a ars
prin comunicarea focului dela o locomotive
a zisei directiuni ? idem , 96
25. , Directiunea tailor ferate, raspunde ea pen-
tru daunele pricinuite din arderea unor era-
diri, datorita scanteelor unei locomotive ? idem No. 74,79,87
26. ' Directiunea tailor ferate este ea responsa-
bila de accidentele intamplate din cauza oa-
menilor sal de serviciu ? idem ' 63, 90
27. , Directiunea tailor ferate, raspunde ea de
daunele cauzate functionarilor sal prin cioc-
nirea a don& trenuri ? idem , 80
28. , Cand accidentul intamplat se datoreste culpei
victimei, Directiunea tailor ferate mai poate
fi chemata la raspundere ? idem , 64
29. ' Directiunea tailor ferate, poate ea raspunde
de moartea unui om neexperimentat, care era
in serviciul sat' si care s'a intamplat din
ca,uza unei gresite manevre a masinistului
care conduce& trenul zisei directiuni? idem , 108
30. , Dace acel ce a fost ucis intr'un accident de
drum de fier calatoria Mei bilet, aceasta
imprejurare descarca de raspundere pe Direc-
tia cailor ferate? idem ) 116
31. ' La care domiciliu se poate indrepta actiunea
in daune intentata de victims contra Direc-
tiunii calk'. ferate ? idem 0 93
32. > Directiunea &Mbar ferate, raspunde ea pen-
tru pierderea marfurilor ce i s'a incredintat
spre a le transport& ? Vezi cuvintele : cTrans-
port, si .Caile ferate3. idem , 60
33. Responsabilitatea Casei de consemnatie. Direc-
torul, poate el sa fie responsabil de sustra-
.
Berea unor efecte ce i se depusese spre a le
converti in efecte ale Statului roman ? idem , 41
www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XXVII

i\EsPoNSABILITATE
34. Responsabilitatea Casei de consemnatie. Direc-
torul Casei de consemnatiuni poate sa, fie
responsabil pentru faptele agentilor gi ? V. < Responsabilitate,
35. .Responsabilitatea cassierilor Statului. Care No. 52
este natura si intinderea responsabilitAii
privitoare pe cassierii generali ai Statului ? idem , 54
36. , Cassierul Statului, care i-a dat toate silin-
tele pentru incasarea veniturilor Statului,
poate el raspunde de ram4itele neincasate ? idem , 4
37. , Dupti, Legea comptabiliatii generale a Sta-
tului din 1864, cassierii generali ai Statului
erau ei civilmente responsabili de toate defi-
citele provenite dela sub-cassierii for ? idem ' 15
38. Conform Legii comptabiliatii generale a Sta-
tului, cei ins6rcinati cu manuirea banilor
publici i cei insarcinati cu privigherea lor,
sunt ei responsabili fag de Stat pentru de-
ficitele ce nu se pot acoperi ? idem , 33
39. , Responsabilitatea cassierilor si controlorilor
fiscali este ea solidara pentru sumele dela-
pidate de perceptori ? idem , 62
40. In virtutea carui titlu pot fi urm'ariti cas-
sierii generali ai Statului ? Vezi cuvantul :
.Curtea de compturi,. idem 1. 63
41. Responsabilitatea comisionaraor. Comisionarul,
din a ca'rui culpa s'a stricat porumbul ce i
se depusese spre vanzare, raspunde el fats
de proprietarul porumbului stricat ? idem , 57
42. Responsabilitatea Comitetului permanent. Mem-
brii Comitetului permanent al judeturui sunt
ei responsabili atunci cand, incuviintand li-
berarea unei Rune de bani in primirea pre-
sedintelui Comitetului, acesta i-a delapidat ? idem , 23
43. ' Comitetul permanent are el dreptul a chiema
la raspundere pe Stat pentru delapidarea
fondului judetului de atm cassierul Statului ? idem , 30, 104
44. Responsabilitatea comunei. Rgspunde oare co-
muna pentru daunele pricinuite proprieta-
rului unei case din cauza nivel'arii stradei ? idem D 18
45. ' RIspunde oare comuna pentru delictele i
quasi-delictele comise de ciltre primarul sail ? idem , 24
46. ' Negligenta primarului de a urmari pe pre-
decesorul sau pentru delapidarile de bani ce
le comisese, se poate oare lichidA qi urmari
cu Legea de urmarire a Statului ? idem 28
47. , Faptul comunei de a opri pe antreprenorul

www.dacoromanica.ro
XXVIII TABLA DE MATER!! LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

RESPONSABILITATE
WI de a Vila vita, o obliga oare de a repara
dauna cauzata prin acest fapt ? 1'. Besponsabilitate.
48. Responsabilitatea comunei.Comuna, poate ea fi No. 34
chiemata la raspundere pentru faptul ca
primarul sau a distrus niste laptoace cari
amenintau inundarea orasului ? idem > 40
49. . Membrii Consiliului comunal, cari au votat
un contract de arendare, dar care n'a fost
aprobat de Ministerul de interne, sunt ei
responsabili fata de arendas ? Vezi cuvantul:
.Primarie.. idem 91
50. Besponsabilitatea controlorilor fiscali.Controlorii
fiscali aunt ei responsabili de sustractiunile
comise de perceptori ? idem 61
51. , Controlorii fiscali sunt ei solidar responsa-
bili cu casierii Statului pentru delapidarile
comise de catre perceptori ? Vezi cuvantul:
cCurtea de compturi.. idem 62
52. .Responsabilitatea creditori/or.--Creditorul, care a
urmarit $i expropriat pe cineva fara sa fi
avut veri un titlu, este el dator a restitui
lucrul cumparat ? idem 2
53. ' Creditorul urmaritor care, in scop de a rama-
nett adjudecatarul unui imobil, induce in e-
roare pe concurenti, aratand prin publica-
tiuni o intindere de pamant mai mica de
cat aceea ce o avea imobilul $i pe care
dansul o cunostea, poate el s5, fie tras la
ragpundere pe baza art. 998 din Codul civil ?
Vezi cuvantul : .Daune.. idem 65
54. _Responsabilitatea Creditului agricol.In ce caz
administratorul Creditului agricol poate el
raspunde de sustragerile comise de catre
functionarii sai inferiori ? idem 66
55. Responsabilitatea debitorului.Debitorul care, in
scop de a intarzia pe creditorul sau cu in-
casarea sumei ce i se cuvine, face recurs in
Casatie contra vanzarii imobilului sau, este
el obligat a despagubi pe creditorul sau cu
plata integrala a procentelor stipulate in
obligatiunea originala pana in momentul in-
destulitrii sale? Vezi cuvantul : (Daune . idem 17
56. Responsabilitatea expeditorilor Expeditorii unor
marfuri cari, prin falsa for declaratiune a-
supra calitatii marfii la biuroul vamal, pro-
voaca confiscarea marfurilor, sunt ei res-
ponsabili fats de mandantul for ? idem 78
www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA. XXIX

1\ESPONSABILITATE
57. Responsabilitatea expeditorilor. Falsa declara-
tiune facutit de expeditori asupra naturii mar-
f urilor transportate care, fiind descoperita,
a obligat pe proprietarul marfurilor a plati
o supra-taxa si o amends, indritueste oare pe
proprietarul acestor ma.rfuri sa ceara toate
aceste daune expeditorului sau ? Vezi cuvan-
tul : =Transport =. V. . _Responsabilitate
58. .Responsabilitatea functionarilor. Manualul ad- No. 105
ministrativ supunea el oare la raspundere pe
functionarii administrativi pentru pagubele
savarsite de dansii cu exercitarea func-
tiunii for ? idem . , 111
59. ' Functionarii superiori sunt ei responsabili
de greselile comise de functionarii for in-
feriori. idem 3
60. ' Functionarul superior, raspunde el pentru or-
dinul ilegal dat si executat de functionarii
sai inferiori ? idem , 25
61. Responsabilitatea judeecitorilor.Judeatortil, care
prin neglijenta sa a cauzat o daung 'Arta
litigante, poate el s5, fie tras la raspundere
pe baza art. 998 din Codul civil ? idem , 109
62. Responsabilitatea militard. Ajutorul sefului de
corp este el responsabil de sustractiunile co-
mise de catre comptabilul Corpului de ar-
math. ? idem , 58
63. ' Sefii de corp si sefii de regiment, pot ei ras-
punde de sustragerile comise de catre cas-
sierii regimentelor ? idem 1, 6
64. , Ajutorii de comptabili sunt ei raspunzgtori
de gestiunea comptabililor atunci cand nu li
s'a dat o anume insarcinare de a conclucra
cu comptabilii, sau a le tined locul ? idem . 70
65. Responsabilitatea Societcitii de navigatiune. So -
cietatea de navigatiune pe Dunare poate ea
fi responsabila de accidentele intamplate prin
surparea unei punti ce leaga pontoanele ei
cu malul Dunarei si care formeaza o conti-
nuare a malului ? idem . 86, 99
66. Responsabilitatea ote2ieri2or Fi hangiaor.Otelierii
i hangii sunt ei responsabili de lucrurile
aduse in localul for de catre calatori ? idem ' 36
67. Responsabilitatea pdrintelui de familie. Paxin-
tele de familie este el responsabil de pagu-
bele suferite de un tertiu din cauza lovitu-
rilor primite dela copilul sau minor ? idem 88

www.dacoromanica.ro
XXX TABLA DE hIATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

RESPONSABILITATE
68. Responsabilitatea parintelui de familie. Care e
condit,iunea esentiala pe care o cere legea
pentru ca p5,rintele sa poata raspunde fats
de tertii de pagubele comise for de atm co-
pilul sail minor ? V. c Responsabilitate
69. Responsabilitatea Directinnii postale. Ranirea No. 89
prin imprudenta, cauzata de un factor pos-
tal biciclist in exercitiul serviciului ce i s'a
incredintat, atrage oars responsabilitatea Di-
rectiunii generale a postelor ? idem 97
70. Responsabilitatea proprietarilor. Daca, cu oca-
ziunea aplicarii unui sechestru din partea
proprietarului unei mosii asupra productelor
arendasului sail pentru neplata de arenzi,
s'ar intampla ca productele sechestrate sa se
strice sau sa sufere o micsorare de pret, pro-
prietarul poate el sa fie responsabil de dau-
nele cauzate arendasului sau ? idem 8
71. , In ce anume cazuri proprietarul poate ras-
punde de turburarea folosintei adusa aren-
dasului sau ? idem . 8 bis
72. Proprietarul. poate el raspunde de daunele
cauzate vecinilor sai prin faptul facerii unor
lucrari menite a apara proprietatea sa ? idem ,.. 29
73. * Proprietarul, care zideste alaturea cu casele
vecinului sau, este el responsabil de daunele
pricinuite proprietatii acestuia prin sapatu
rile facute, atunci cand dansul n'a luat ma-
surile dictate de regulele arhitectonice spre
a apara proprietatea vecinului sau ? idem 37
74. . Proprietarul, care &drama casele sale spre a
construi altele noui, tar5, a lua masurile de
precautiune pentru asigurarea proprietatii ve-
cinului sau, astfel ca din aceasta cauza s'ar
dar5.ma, casele acestuia, este el responsabil
a repara prejuditiul cauzat proprietatii ve-
cinului sau ? idem z. 102
75. Pronrietarul unei case incendiate, raspunde
el de daunele cauzate prin comunicarea a-
cestui incendiu caselor vecinului sau ? idem 50
76. , Proprietarul, care depusese lucruri sau efecte
in mainele cuiva $i aceste lucruri sau efecte
in urma s'ar lurk pierde el dreptul de a cere
despagubirea sa dela depozitarul sau fats cu
dispozitiunile art. 1909 din Codul civil ? Vezi
cuvintele : cArenda si locatiune,. idem 38

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REF'ERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XXXI

RESPONSABILITATE
77. Responsabditate in materie rural& Care era res-
ponsabilitatea care privea pe membrii con-
siliului de lichidare a bunurilor rurale ? V. 4 Responsabditate
78. , Secretarul comitetului de lichidare era el res- No. 44
ponsabil pentru faptul eh' ar fi indus in e-
roare pe membrii consiliului si i-a facut sit
elibereze bonurile rurale altuia decat adeva-
ratului proprietar al mosiei ? idem * 55
79. .Responsabilitatea stciptinului. Care este baza le-
gala a principiului responsabilitatii stapani-
lor si comiten%ilor pentru pagubele cauzate
de servitorii $i prepusii lor ? idem * 13
80. . Determinarea conditiunilor cerute de lege
pentru ca comitentul sa poata fi declarat res-
ponsabil de prejuditaul cauzat de care pre-
pusul sau, constitue oare o chestiune de drept ? idem 118
81. . Stapanul $i comitentai, pot ei sa fie trasi di-
rect la raspundere pentru faptele servitorilor
si prepusilor lor, Ma ca acestia sa fie trasi
in judecata ? kiwi, 14, 47
82. . Stapanul unei b5,nci, raspunde el oare civil-
mente de furtul comis de un comptabil al
sau a unor bijuterii ce fusese incredintate
stapanului acelei banci ? idem ' 118
83. ' Pentru ca stapanul sau comitentul sa fie
responsabili de faptele servitorilor sau pre-
supusilor lor, este oare nevoie ca instal*,
de fond sa constate ca cauza prejuditiului a
fost fapta servitorilor sau a prepusilor ? idem * 20
84. . Comitentul, respunde el de daunele cauzate
de oamenii sai prin faptul c5, dansii, impin-
gand un vagon pe linie, au lovit un alt va-
gon cauzandu-i stricaciuni ? idem . 51
85. 2 Stapanul unui cal, raspunde el de daunele
cauzate de calul sau ? idem * 68, 69
86. . Stapanul, raspunde el de daunele cauzate
prin punerea focului din partea oamenilor sai ? idem . 85
87. ' Stapanul unei mori este el responsabil de
accidentele intamplate prin imprudenta lu-
catorilor sai ? idem * 94
88. ' St5,p5,nul unei fabrici, raspunde el de acci-
dentele intamplate lucratorilor sal ? idem ' 103
89. ' Stapanul unei masini de treerat, raspunde el
de accidentele intamplate unui lucrAtor mi-
nor din cauza acelei masini ? idem * 117
90. * StApanul este el responsabil de prejuditiul

www.dacoromanica.ro
XXXII TABLA DE MATERTI LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

RESPONSABILITATE
cauzat de servitorii s5,i in exercitiul servi-
ciului ce le-a incredintat ? V. Responsabilitate *
91. Responsabilitatea stopanului. Chestiunea de a No. 95
se sti daca, leziunile suferite de un patient
au provenit din chiar imprudenta, sa, sau
din faptul prepusilor aitcuiva, este ea o ches-
tiune eminamente de fapt care scapa con-
trolului Inaltei Curti de casatie ? idem ' 110
92 ' Faptele daunatoare, cari atrag responsabili-
tatea cuiva, sunt ele lasate la suverana a-
preciare a judecatorului de fond ? idem , 11
93. Responsabilitatea Statului. Sub Codul Caragea
Statul era el raspnnzator de faptele functio-
narilor sai ? idem , 113
94. , Dupa Regulamentul organic, Ministrul de
finante (vistierul) era el responsabil pentru
toti cassierii si samesii (secretarii) prefectu-
rilor insarcinati cu implinirea banilor ? idem , 9
95. , Statul, raspunde el pentru sustragerea unui
grop de bonuri rurale comis de catre un
functionar al sau ? idem * 5
96. , Statul, poate el fi responsabil pentru no-
executarea unei conventiuni incheiate !Ara
a fi prtzit formalitatile prescrise de Legea
comptabilitatii generale a Statului ? idem , 6
97. ' Statul, poate el raspunde de daunele cauzate
prin prepusii sai, atunci cand nu i se poate
imputa nici o neglijenta ? idem * 10
98. . Statul este el dator a despagubi pe direc-
torul unui seminar care, in marginele bu-
getului Ministerului de culte, a facut q,i chel-
tuit suma anume prevazuta in buget pen-
tru imbracamintea elevilor seminarului ? idem * 12
99. ' Statul, poate el raspunde pentru faptul co-
mitetului de lichidare a bonurilor rurale de
a fi liberat aitcuiva bonurile rurale cuvenite
adevaratului proprietar ? idem , 21
100. , Magistratii si profesorii sunt ei considerati
ca prepusii Statului pentru ca deturnarile
facute de dansii sa atraga raspunderea Sta-
tului ? idem , 22
101. . Perceptorii fiscali sunt ci considerati ca
prepusii Statului pentru ca daunele prici-
nuite cetatenilor din partea acestor percep-
tori sa atraga responsabilitatea Statului ? idem , 114
102. 2 Statul, poate el raspunde de sustragerile de idem * 35, 39, 42,
bani comise de catre un grofier de tribunal? 76

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XXXIII

i\ESPONSABILITATE
103. Responsabilitatea Statului. Statul este el res-
ponsabil de obiectele sustrase din cabinetul
unui judecator de instructie ? V. c Responsabilitate
104. , Statul este el responsabil de sustragerea No. 49
comisa de un functionar de prefecture a
unei garantii depusa de un concureiit cu o-
cazia tinerii unei licitatiun publice ? idem. 107
105. , Statul, raspunde el fate de Comitetul per-
manent al judetului do delapidarea fondu-
lui judetean, comisa de catre un cassier al
Statului? idem 30, 104
106. ' Ordinul dat de Ministerul de interne catre
o primarie pentru a impiedica pe un antre-
prenor de a percepe taxele la cari aye& drept
angajaza responsabilitatea, Statului ? idem 45
107. ' Ordinul dat de guvernul roman capittiniei
unui port roman, de a opri on vas ca sa
debarce un numar de calatori strkini fare
*Alai si far& mijloace de existenta, si earl
nu fuseserii, mai inainte domiciliati in Ro-
mania, silind, astfel, vasul de a-i transport&
aiurea, poate da drept capitanului acelui
vas de a trage la raspundere pe Statul ro
man pentru daunele ce i s'a cauzat din a-
cest fapt ? idem r 100
108. ' Statul, poate fi tras la raspundere pentru
faptul ca prepusii sai au impiedicat tinerea
unui balci la care o persoana avea drept ? idem 106
109. , Statul roman poate el sa fie responsabil de
consecintele unui sechestru arbitrar ordonat
de un general rus, care reprezenta armata
rusk asupra averii unui cetacean roman pe
timpul cand acea armata ocupa Moldova ? idem 48
110. ' Statul, poate el s'a fie responsabil de dau-
nele cauzate prin masurile preventive luate
de autoritatea militara romang in stop de a
impiedica isbucnirea unei revolte ? idem 71, 75
I\ESFONSABILITATE MINISTERIALA
1. Judecata ministerului din 13 Iulie 1860, com-
pus din d-nii : Manolaki Kostaki, Gheorghe
Costaforu, general I. L Florescu, Ion I. Fili-
pescu, Basilie Boerescu si general Barbu Vla-
doiann, prin care Inalta Curte de casatie de-
clara ca sunt si raman apa'rati de acuzatiunea
ce li se aducea de catre Adunarea elective Vezi 4Responsabilitate
din 1862. ministeriald' No. 2
I. C. Barozzi. Vol. IV 3

www.dacoromanica.ro
XXXIV TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JUILISPR. ROMANA

1\ESPONSABILITATE MINISTERIALA.
2. Prin simple denuntari ale particularilor, ministrii
puteau ei sa fie trasi de-a dreptul in judecata Yeti tReeponsabditate
Inaltei Curti de casatie ? ministeriald* No. 3
3. Legea responsabilitattil ministeriale din 1879,
core oare ca conditiune constitutive a delictu-
lui imputat unui ministru, ca dansul sit fi lu-
crat cu dol sau rea credinta ? idem 1
P\ETENTIUNE
1. Dreptul de retentiune se poate oare acorda de ju-
decator atunci cand el nu e anume prevazut
in lege $i cerut expres de partea litigants ? V. cRetentiune. No. 2
2. Dreptul de retentiune recunoscut constructorului
de buns credinta pe un loc strain, este pe un
drept real care sa, poata urmari imobilul in
mainile tertiilor achizitori cu titlu particular ? idem 8
3. Despagubirile pentru cladirile gi imbunatatirile
facute pe un loc strain, indritueste oare pe cre-
ditorul constructor sa exercite un drept de re-
tentiune asupra acelui loc ? idem , 6
4. Dreptul de retentiune se poate exercita atunci
cand cel obligat la restituirea lucrului nu e
obligat sa, inapoieze decat o parte din el ? idem 6
5. Anulandu-se o vanzare pe calm judecatoreasca,
gi hotarandu-se a se restitui cumparatorului
suma de bani ce dansul o daduse, acest cum-
Orator are el oare dreptul de a refine imo-
bilul /Ana la plata sumei ce i se adjudecase
prin hotararea care a anulat vanzarea ? idem , 8
6. Comisionarii transporturilor de marfuri, au ei
dreptul a retinea marfurile pana la plata chel-
tuelilor facute de &dash cu transportarea for ? idem 1
7. Pentru o datorie anterioara, decursa d intr'un
transport de marfa, se poate exercita dreptul de
retentiune asupra transportului unei alto marfi
posterioare ? idem, , 4
8. In materie comerciala, mandatarul are dreptul
de retentiune pentru sumele datorite lui de catre
mandantul sau ?
9. Vezi cuvintele : cObligatiuni, No. 55, (Privilegii,
idem ' 8
No. 22 si .Transport. No. 5.
RETRACT LITIGIOS
1. Vezi cuvantul cCeSiune., No. 18. 20, 24, 29,
31, 33, 34, 35, 36, 40 si 43.
2. Vezi cuvantul (Vanzare., No. 10, 11, 36, 37,
79, si 97.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA. MY

FiraNDICARE
1. Proprietarul al carui imobil a fost urtnarit i
adjudecat de tribunal, fara ca in cursul urm5.-
ririi lui sa se fi prezentat la tribunal, conform
deOeptarii ce i s'a facut prin publicatiile de van-
zare conform art. 506 din Proc. civila, mai are
el dreptul a intents actiunea in revendicare a
zisului imobil in mainile adjudecatarului ? V. c Revendicare, No. 1
2. In ce consists actiunea in revendicare ? idem No. 9, 10
3. Actiunea in revendicare tontine ea in sine i pe
a unei servituti? idem . 2
4. Calitatea reveudicantului urmeaza ea a se in-
voca in limine litis sau in orice stare a pro-
cesului ? idem . 12
5. In contra cui urmeaza a se intent& actiunea in
revendicare ? idem ' 13
6. Titlul proprietatii revendicantului cum se poate
stabill ? idem , 3
7. Simpla calitate de fiu legiuit al raposatului sau
parinte, este el un titlu indestulator spre a se
putea sustine actiunea in revendicare ? idem 4, 14
8. Revendicantul se poate servi de actele adver-
sarului sau pentru a cere a i se da tot prisosul
pe care dansul it stapaneqte in virtutea acelor
acte ? idem , 5, 10
9. Ac %iunea in revendicare este oare ea subordo-
nata facerii in prealabil a unei hotarnicii a te-
renului revendicat ? idem , 6
10. Posesorul lucrului revendicat este el oare ne-
voit a dovedi titlurile de proprietate in baza
carora el stap5,neqte ? idem , 15, 17
11. Instanta sesizata cu cererea de revendicare este
ea in drept a examina 1; i judeca nulitatea titlului
opus pe tale de aparare de catre detinatorul fara
drept al bunului revendicat ? idem . 11
12. Cel care revendica cupoane de bonuri furate,
este oare el dator a despggubi pe posesorul for
cand dansul dovedeqte ca le-a cump5rat dela
un negustor care aye& meseria obicinnita de a
vinde asemenea bonuri ? idem . 7
13. Cand se revendicA averea miwatoare ce se af15,
in posesiunea detinatorului, proba testimonials
este ea admisa pentru stabilirea proprietatii re-
vendicantului ? idem . 16'
14. Vezi cuvantul cRural. No. 25.
15. Vezi cuvintele : ,Actiuni., ePosesiune., ePropri-
etate i .Prescriptiune,.
www.dacoromanica.ro
XXXVI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

FEVIZUIRE
1. Care e procedura ce trebueqte urmata in ma-
terie de revizuire ? V. cRevizuire. No. 23
2. Nearatarea numelui qi a prenumelui partilor li-
tigante, atrage oare nulitatea cererii de revizuire? idem ' 55
3. Prin faptul ca partea a uzat de dreptul recur-
sului in Casatie, se poate oare deduce cg. (lama
a renuntat la dreptul de revizuire ? idem * 56
4. Cererea de revizuire are ea un efect devolutiv,
ma Ca motivele permise de lege pentru a se
putea cere revizuirea unei hotarari sa se poat5
mvoca on cand, chiar peste termenul acordat
de lege ? idem , 4
5. Minori.Tutorii sunt ei in drept a cere in nu-
mele minorilor revizuirea hotararii in care
danii n'au fost aparati ? idem , 9
6. , Tutorii minorilor an ei dreptul a cere revi-
zuirea hotararii pentru un motiv de drept
comun ? idem 2 58
7. , Minorii, deveniti majori, pot ei sa ceara re-
vizuirea hotararii pe motivul ca aparatorul
for nu i-a aparat in mod complet ? idem * 30
8. &imdrie. Lipsa de aparare a primariei dinain-
tea instantei de fond, constitue un motiv de
revizuire sau un motiv de casare ? idem * 1
9. Statul, primdria, stabilimentele publice fi minorii.
Care e dovada ceruta de lege cand ea per-
mite Statului, minorilor i stabilimentelor
publice de a core revizuirea pe motivul ca
n'au Cost aparati ? idem No. 18,.22
10. , Statul, comuna, stabilimentele publice qi mi-
norii pot ei s5, ceara revizuirea pe motivul
c5, aparatorii for n'au prezentat o aparare
complete ? idem 25, 29
11. , Statul, poate cere el revizuirea pe motiv ca
nu s'au invocat in instanta toate argumen-
tele de drept ce ar fi trebuit a se invoca ? idem * 45
12. , Statul, minorii i stabilimentele publice, pot
face revizuire in contra unei hotarari data
in lipsa for i care a ramas definitive ? idem ' 19, 32
13. De cand incepe a curge termenul de revi-
zuire pentru Stat, comuna qi stabilimentele
publice ? idem , 38
14. In contra caror hotarari se poate face revizuire ? idem , 33
15. Sentinta tribunalului, care a ramas definitive
prin neapelare, se poate ataca prin revizuire ? idem , 5
16. Sentinta tribunalului, care a ramas definitive

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA. XXXVII

REVIZUIRE
prin anularea apelului, se poate ataca pe calea
revizuirii ? YeRevizuire No.6,57
17. Deciziunile Inaltei Curti de casatie se pot ele
ataca pe calea revizuirii ? idem * 24
18. In materie de divort. un mandatar special al
partii este el in drept a face cererea de revi-
zuire ? idem b 21
19. Sentintele date asupra contestatiilor urmate
conform Legii de urmarire a Statului, sunt ele
supuse revizuirii ? idem , * 49
20. Sentintele date in materie de contestatiuni la
executarea unei hotarari definitive, se pot ataca
pe calea revizuirii ? idem s> 7
21. Sentintele date in materie de expropriatiuni
pentru cauza de utilitate publica, sunt ele su-
puse revizuirii ? idem 50
22. In materie de hotarnicie, care este instanta in
drept a ordona rectificarea dispozitivului unei
hotarari de confirrnare a unei hotknicii, cand
din eroare s'a confirmat alte semne de hotar
decat cele ce rezultau din actele supuse ju-
decatii ? idem 41
23. In materie de contraventiuni la Legea licen-
telor, exista oare dreptul de revizuire ? idem * 44
24. In materie de contraventiuni la Legea pescui-
tului, exist dreptul de revizuire ? idem * 46
25. In materie de contraventiuni la Legea timbru-
lui, exista dreptul de revizuire ? idem * 43
26. Care e termenul de revizuire contra cartilor de
judecata a judecatorilor de pace ? idem * 52
27. In materie comerciala, de cand incepe a curge
termenul de revizuire ? idem > 37
28. In materie penala, la care instant5, urmeaza a
se adresa cererea de revizuire ? idem * 51
29. Dispozitiunile art. 447 din Procedura penala,
care permite a se cere revizuirea unei hotarari
criminale, se aplica ele atunci cand e vorba de
o hotarare corectionala ? idem * 17
30. Cand cei condamnati pe nedrept si-au implinit
pedeapsa, dansii mai au dreptul a cere revi-
zuirea hotararii condamnatoare ? idem ' 42
31. Motive de revizuire. Se poate cere revizuirea
pe motiv c5, s'a descoperit niste acte cari se
aflau in dosarul Ministerului ? idem ' 15
32. ' Can sunt conditiunile pe can le reclama le-
gea pentru a face admisibila cererea de revi-
zuire intemeiata pe descoperire de acte ? . idem * 2

www.dacoromanica.ro
%XXVIII TABLA DE MATERII LA REPER,T. GL DE JUAISPR, ROMANA

FkViZUIRE
33. Motive de revizuire,--Cari aunt actele descope-
rite cari pot da loc la revizuire ? V. cRevisuiret No. 13
34. ' Se poate cere revizuire pa, motiv ea s'a des-
coperit o hotarare judecatoreasca ? idem t 27
35. , Constatarea facuta de instanta de fond e&
actele au fost retinute qi deseoperite in urma
judecAii, constitue ea o chestiune de fapt
Igsata la suverana apreciare a inatantei de
fond ? idem a 10
36. ' Cand exist& for major& in procurarea unui
act ? idetn, . 35
37. , Neprezentarea unui act probatoriu din cauza
de fort& major& este ea o chestiune lasata
la suverana apreciare a instantei de fond ? idem . 34
38. a Se poate cere revizuirea pe motiv ea instanta
de fond a omis a se pronunta asupra unui
mijloc de aparare ? idem . 8
39. a Se poate cere revizuirea pe motivul ca nu
s'a precizat data de and lump a curge do-
banzile ? idem ) 11
40. ' Se poate cere revizuirea cand instanta a a-
cordat dobanzi mai mari decat cola permise
de lege ? idem . 12
41. ' Se poate cere revizuirea intemeiata pe acela
motiv care formase obiectul discutiunii din-
tre parti la judecarea fondului procesului ? idem . 39
42. ' Se poate cere revizuirea pe motiv a& ar
exists eontrarietate intro considerantele qi
dispozitivul unei hotarari 2 idem 31
43. , Obscuritatea considerantelor unei hotarari
poate da loc la revizuirea ei ? idem 40
44. . Cand se core revizuirea pentru descoperire
de acts noui, cine trebue sit dovedeasca ca
cererea e facuta in termen de don& luni dela
descoperirea actelor ? idem 86
45. . Se poate cere revizuirea pentru erori simple
materiale ? idem 16
46. . Se poate cere revizuirea pentru erorile comise
in considerantele hotarfuli ? idem 26
47. a CAM e vorba de o cerere de revizuire inte-
meiata pe executarea in parte a hotararii
pronuntata, legea cere oare ca aceasta exe-
cutie sa fi avut be dupa, pronuntarea.hota-
rarii atacata pe calea revizuirii ? idem . 14, ,90
48. ' Ordonanta judecatorului de instructie, data
asupra imputarii unui fals care deciara ca

www.dacoromanica.ro
 .TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. R031ANA XXXDK

I\EVIZUIRE
faptul e prescris, poate ea servi pentru admi.
terea unei cereri de revizuire ? V. . Revizuire, No. 53
49. Motive de revizuire.La care persoana se refera:
recunoaaterea falsitatii unui act, prevazuta
in art. 290, alin. 2 din Procedura civil. ? idem ' 54
50. Cand se poate care revizuirea intemeiata pe
motivul ca actele pe cari s'a intemeiat ju-
decata sunt false ? iden; 3
51. * Constatarea facuta prin rechizitorul procu-
rorului ca niate acts ar fi false, indeplineate
oare conditiunile legii pentru ca o cerere de
revizuire sa devina admisibila ? idem 47
52. Hotitrarea pronuntata in lips& asupra unei ce-
reri de revizuire este ea supusa opozitiunii ? idem 28
53. Hotitrarea pronuntata in lips& asupra unei ce-
reri de revizuire, facuta contra unei hotarari
data in materie de contestatie la urmarirea pro-
cedata conform Legii de urnfarire a Statului,
este ea supusit opozitiunii ? idem , 48
54. Vezi cuvantul (Rural. No. 69.
RURALE
1. Cum se dobandea proprietatea rural& in 1810? V. cRztrale, No. 41
2. Dupit Legea rural. din 1864, dupit Constitutie,
art. 7 alin. 5, ai dupa dreptul comun, ce se
poate intelege prin imobile rurale ? ' 108
3. Dispozitiunile art. 4 din Legea rurala din 1864 idem
sunt ele restrictive ? idem ' 50
4. Locuitorii cari n'an fost impropriegriti, pot ei
care prin canalul justitiei ca Statul sa-i impro-
prieareasea pe moaiile Statului? idem , 13
5: In ce anume cazuri prtmantul unui s'atean in-
proprietarit trecea in proprietatea comunei ? idem , 101
6. Legea rural& dat-a locuitorilor dreptul a se
folosi de locurile cu vii ? idem 11
7. Legea rurara oferit-a dreptul arendaailor Sta-
tului ca 85, opteze intre reziliarea contractelor
incheiate, sau scaderea for din cant cu va-
loarea muncii i celorlalte servicii ce se des-
fiintou prin Legea rurall ? idem , 1
8. Contestatiunile relative la proprietatea locurilor
ocupate de plitule, ivite intre primarii ai cei
de altreilea, pot fi ele judecate de dreptul co-
mun ? idem , 63
9. Care era insta:ta in drept a status asupra
rratinatiilor privitoare la mitsuratoarea color
ilotia treimi de pAmant destinate locuitorilor, .
con!oiin art. 3 din Legea rural& ? idem , 5, 16

www.dacoromanica.ro
XL TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

RURALE
10. Comisiunea de plug era ea in drept a modi-
fica primele sale lucrari cand constata ca nu
se respectase treimea rezervata proprietarnlui ? V. Eurale, No. 31
11. Dupe incetarea efectiva a Comisiunilor de plasa,
Curtile de apel aveau ele competinta a constata
numarul clacapilor, deosebitele for categorii pi
despagubirea cuvenita proprietarilor ? idem * 3
12. Lucrarea Comisiunii de plasa, instituita dupe
Legea rurala pentru delimitarea pamantului
cuvenit locuitorilor, servepte ea oars de titlu
de proprietate care sa nu poata fi atacat pe
dale ordinare ? idem * 14,90
13. Tabela de inproprietarire a locuitorilor, constitue
ea un titlu definitiv de proprietate pe care in-
stantele judecatorepti sa nu-I poata modifica ? idem * 51
14. Neintelegerile relative la modul cum urma sa,
se fad, comassarea pamanturilor de hrana, a lo-
cuitorilor, erau ele de exclusiva competinta a
supra-arbitrului ? idem 10
15. Lucrarile supra-arbitrului, relative la determi-
narea localitatii undo urma a se da prunfintul
satenilor, sunt ele supuse apelului pi recursului
in Casatie ? idem 2, 12
16. Incheierile contencioase ale Comitetului perma-
nent sau ale Consiliului judetean, luate cu oca-
ziunea apliarii Legii rurale, sunt ele suscepti-
bile de apel ? idem *4,6,32
17. Chestiunea inalienabilitatii pamanturilor &rale
este ea de ordine publics, spre a se putea in-
voca pentru prima oars in Casatie ? idem 2 7
18. Incapacitatea unui satean de a putea cumpara
un pamant rural, se poate invoca pentru prima
oar& in Casatie ? idem * 87
19. Incapacitatea unui strain de a putea cumpara
un pamant rural, se poate invoca pentru prima
oars in Casatie ? idem * 56, 80
20. Locuitorii au ei dreptul a cede pentru un ter-
men nedeterminat exploatarea puturilor de pa-
cura aflatoare pe pamantul for rural? idem * 19
21. Dota constituita chntr'un fond rural se poate
ea instraana ? idem 3. 20
22. Care este exceptiunea introdusa, in favoarea
satenilor la principiul inalienabilitatii pamantu-
rilor rurale ? idem * 65
23. Sateanul improprietarit, poate el legs prin testa-
. went pamantul sau rural ? idem , 73 z75

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA. REPERT: G-L DE JURISPR. ROMANA XLI

RURALE
24. Sateanul, care posed, 11 pogoane pfimant rural,
mai poate el dobandi pamant prin testament ? V. Ricralez No. 84
25. Sateanul, care nu poseda 11 pogoane pamant
rural, are el drept a cumpara dela un consatean
al situ pfimant rural piing la completarea in-
tinderii de 11 pogoane ? idem 2 97
26. Constituanta din 1884, ridicat-a dreptul sfi-
tonilor de a putea instraina, plimantul for rural
la alti sateni ? idem , 28,34
27. Preotul poate cumpara un piimant rural dela
un satean inproprietarit ? idem a 74
28. Dupa Legea ruralg, ckor preoti proprietarii erau
datori a le da eels 17 pogoane pamant rural ? idem x. 82
29. Pamtinturile date bisericilor skesti, pentru in-
tretinerea for gi a clerului, sunt ele inalienabile ? idem , 29
30. In cazul dad nu se mai alga preoti la biseri-
cele sfitegti, cui revine pfimantul ce se afectase
pentru intretinerea acestor biserici ? idem . 30
31. Pamanturile destinate pentru intretinerea bise-
ricilor sunt ele imprescriptibile ? idem o 39
32. Ce intelege Legea rural prin cuvantul s5.teans,
cfiruia sit i se poata vinde un pamant rural ? idem a 22
33. Carciumarul care in mod accidental cultiv5, pa-
mantul rural, poate cumpAra, dela sateni pa-
mantul for rural ? idem ' 105
34. Prin cuvantul enevfirstniefi, intrebuintat de
legiuitor in art. 4 din Legea rurala dela 1864,
se intelegea oars gi fiicele sateanului wort? idem , 109
35. Improprietkirea, Mout& pe numele vkluvei unui
satean care a I5.sat copii minori, poate ea sa
fie privity ca facutfi acestor minori? idem , 85
36. Vaduvele cu copii, pot ele dobandi pfimant ru-
ral prin toate modurilo de dobandire a proprie-
tfitii gi chiar prin prescriptie ? idem , 102
37. Femeile skence au ele dreptul a cumpfir'a pa-
mant rural ? idem ' 79
38. 0 sfiteancii cultivatoare, poate ea dobandi fie
prin testament, fie ab intestat un pfimant rural? idem '46,47,
39. Cui revine pamantul rural al unui satean de- 60, 98
cedat fare testament gi care n'a htisat erezi ? idem , 55
40. Vfiduva cu copii minori, poate ea s deg decla-
ratio la primkie ca renunta la pamantul rural
asupra earuia fusese inproprietkit raposatul ei
sot ? idem , 68
41. Pfimantul rural se poate el dobandi de supugii
Statelor strain can sunt de origin& romantt? idem , 78

www.dacoromanica.ro
XLU TABLA DE MATERU LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

..RURALE
42. Locuitorii improprietAritti Hunt ei in drept a se
intelege cu Directiunea cailor ferate asupra pre-
tului pitmantului expropriat pentru cauza de
utilitate publics, ? V. , Rural, No. 9
43. In ce conditiuni se poate face schimbul unui
pamant rural ? idem No. 67, 100
44. Se poate face schimbul unui panAnt rural cu
un pamitnt care nu este rural ? idem 96
45. Atunci and un locuitor improprietarit dupe le-
gea din 1878 nu s'ar strtimuth, in timp de doi
ani asupra phmantului ce i s'a dat, Statul este
el in drept sit dispung, de acest pamant in fa-
voarea unui alt tatean, MIA urmare de jude-
catb. ? idem , 37, 44, 76
46. PamtInturile date locuitorilor conform legii ru-
rale, Bunt ele imprescriptibile ? idem , 33, 43, 72,
47. Cine poate dobandi prin prescriptiune proprleta- 99
tea pamanturilor rurale ? idem 92
48. Cel ce invoac5, pre:.;criptiunee, unui pamant ru-
ral, este el obligat a dovedi ca se gaseste in
oonditiunile prescrise de Legea rurala, spre a
putea dobandi acest plmant ? idem . 104
49. Can sunt actele de instrainare menite a fi a-
nulate dupe legea din 1879 ? idem , 48
50. Care este instanta competintit a judeca actiu-
nile relative la anularea actelor de instrainarea
pamanturilor rurale? . idem 64
51. HoMarile date pentru anularea instraina'xilor
Mout de locuitori, Bunt ele supuse apelului si
recursului in Casatie ? idem , 15, 17, 35,
52. Dace sentinta tribunalului datS asupra anuladi 61, 89
unei instrainali a ramas definitive, partea mai
poate revendia imobilul sau pe calea princi-
para. ? idem , 21, 24
53. Incompetinta Curtii de apel de a putea judeca
sentintele tribunalului, date asupra anularii in-
strainitrilor pamanturilor rurale, este ea de or-
dine public& pentru a se putea, invoa pentru
prima oar& in Casatie ? idem z 36
54. Sentintele date in puterea legii din 1879, con-
stitue ele autoritatea lucrului judecat pentru
partite can n'au luat parte la judecata for ? idem , 71
55. Casele construite pe pamant rural, pot fi ele ur-
marite de creditori ? idem , 18
56. 135,mantul rural se poate el urmari si vinde prin
licitatiune public& ? idem , 40, 66, 91,
93

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA ELUL

RURALE
57. Can aunt persoanele can pot urmarl gi vinde
prin licitatiune public& un p&mant rural ? V. eltecrale) No. 45
58. Creditorii unui s&tean, pot ei 85, eeara tribu-
nalului sa se arendeze Cu licitatie publie4 pa-
mantul Eau rural spre despAgubirea, lox ? idem a 86
59. Se poate invoc,a dinaintea tribunalultri, care
urm&reste un pamant rural, principiul fnalie-
nabilitatii, far& ca s& fie nevoie de o contes-
tatie &cut& in conformitatea art. 525 din Pr.
civil& ? idem 1 88
60. Dec& piimantul rural dat locuitorilor conform
Legii rurale este mai mio de cat cel ce li se
cuvenea dupe invoiala cupring in aetul de van-
zare incheiat intro ace0i locuitori i vechiul
proprietar al moiei, ace0i locuitori aunt ei in
drept a cere rezilierea vanzArii ? idem 26
61. Care este instant.% competint& a statue asupra
actiunii in revindecare pornit5. de locuitori pen-
tru completarea lipsei de p&mant ce li se cu.
vine dup& legoa rural idem 8, 27
62. Dm& s'a adjudecat in mod definitiv un pamant
rural declarat inalienabil prin Legea rura16, pro-
prietarul expropriat it poate revendica pe calea
principal& ? idem 7
63. Sateanul poate el revendica pamantul stapanit
in codevolmaqie inainte de a cere ieqirea din
indiviziune ? idem D 25
64. Se poate revendica de la locuitori prisosul pl-
mantului ce-I stApanese peste cel dat for con- ,
form Legii rurale ? 62
65. Tertii aunt ei in drept a ataca vanzarea pa- idem
manturilor rurale facute de primarie far& au-
torizatiunea Comitetului permanent ? idem 49
66. Actiunea in revendicarea pamanturilor rurale
este ea scutita de plata taxei timbrului ? idem , 52, 59, 94
67. Actiunea pentru cotropirea unui pAmant rural
este ea scutita de plata taxei timbrului ? idem a 53
68. Recursurile in materie de pAmanturi rurale, date
conform Legii rurale, sunt ele supuse taxei tim-
brului ? idem , 42,81
69. Recursurile contra ordonantelor de adjudecare
privitoare la pamanturi rurale, sunt ele scutite
de plata taxei timbrului ? idem , 77
70. Sentintele date in materie de revendicare a pa-
manturilor rurale, aunt ele supuse apelului qi
recursului in Casatie 2 idem ? 58,89

www.dacoromanica.ro
XLIV TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMAN21.

RURALE
71. Sentintele tribunalului, date conform art. 8 din
Legea interpretative din 1879, pot fi atacate
pe calea revizuirii 2 V. (Rum le. No. 69
72. Sentintele Comisiunei de apel, date asupra con-
testatiunilor relative la Improprietarirea insu- 1
rateilor, conform legii din 1882, sunt ele su-
puse recursului in Casatie ? idem . 38
73. Cererile de perimare in materie rurala sunt ele
supuse taxei timbrului ? idem . 83
74. La judecatile privitoare la pamanturile rurale,
prezenta Ministerului public este ea necesara ? idem * 54,95
75. Bonurile rurale ale unei mosii constituita ca
dots, sunt ele considerate ca capital dotal sau
ca un venit al mosiei care se cuvine barbatului
in calitatea sa de uzufructuar legal ? idem 67
76. Legea din 27 Decembrie 1900, care declare va-
labile toate cumparaturile de locuri rurale in
raza orasului Ramnicul-Valcii, se aplica ea nu-
mai la locurile de case, sau si la pamanturile
de aratur5, dobandite conform legii rurale ? idem 70
77. Atunci cand proprietarul unei mosii, in loc sa
dea clacasilor pamant din trupul mosiei sale,
dup5, cum era obligat prin Legea de improprie-
tarire din 1864, le a dat pamant din trupul
unei mosii limitrofe care apartinea Statului, a-
cest proprietarsau succesorii saieste el da-
tor a despagubi pe Stat de valoarea reala a pa-
mantului uzurpat, sau sa restitue numai des-
pagubirea ce primjse de la acesti clacasi 2 idem 2 103
78. Prin aceea ca instal* de fond stabileste in
fapt Ca pamantul vandut era, rural, dat in baza
legii din 1864 $i, ca atare, nu se putea vinde,
recunoaste ea implicit va, cumparatorul nu era
in conditiunile exceptional ale legii rurale spre
a putea deveni proprietar asupra acestui pa-
mant ? idem . 106
79. Cumparatorul unui pamant rural, care a dat o
arvuna si care nu se afla in exceptiunile pre-
vazute de Legea rurala, spre a putea deveni
proprietar asupra pamantului cumpargt, poate
el, in caz eand vanzatorul sail nu executa van-
zarea, sa ceara rezilierea contractului en resti-
tuirea arvunei indoite ? idem . 107
SALAR
1. Dupe Regulamentul organic, care era instal*,
competinta a judeca cererea servitorilor contra
patronilor for pentru plata de salar cuvenit for ? Ti. gSalar No. 1
www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPENT. G-L DE JURISPR. RONIANA XLV

SALAR
,
() . Cine e obligat a plkti salariul cuvenit custo-
zilor ? V. Salar* No. 3
3. Func(;ionarii comunali, can au consimtit in scris
a li se retina, din salariu pentru crearea unui
fond de pensiuni, mai pot care restituirea re-
tinerilor facute ? idem , 6
4. Retinerile facute din salariul unui functionar
vi destinate fondului de pensiuni, sunt ale res-
tituibile cand nu existrt nici o lege care s5 re-
gulamenteze acel fond ? idem, * 4
5. Se poate deferi juramantul patronului care in-
voaca prescrip(;iunea salariului ? idem , 2
6. Salariul functionarilor Statului se prescrie oare
in termen de cinci ani de la deschiderea exer-
citi ului bugetar ? idem, * 5
7. Mijlocitorii unei c5satorii au ei dreptul a care
un salar pentru serviciile prestate vi cari au
contribuit la realizarea clisatoriei proiectate ? idem ) 7
8. Se poate popri salariul unui impiegat corner-
dal pe un timp viitor ? idem , 8
9. Vezi cuvintele : (Juramantul patronului, cPo-
prire, vi cSanitare) (lege) No. 16.
SALINE (EXPLOATARE)
1. Dreptul de zeciuiala acordat prin art. 127 din
Regulamentul organic proprietarului pe mosia
caruia s'a deschis gura de ocna, il are sau nu
si proprietarul din a cgrui movie Statul extrage
sarea prin sistemul de galerie subteran5,, adica
farli sa deschid5, gur5, de ocna pe suprafata
mosiei sale ? V. Saline (exploa-
SANITARE (LEGE) tare) No. 1
1. Care este instanta competint5, a judeca contra-
ventiunilela Legea vi Regulamentul sanitar ? V. c Sanitare. (1 e g e)
2. Care e instanta competinta a judeca contraven- No. 12, 23
Vile la Regulamentul sanitar pentru vaccinare
vi revaccinare ? idem * 8
3. Cari sunt agentii in drept a constata infractiu-
nile comise la Legea sanitara ? idem , 2
4. Prirnarul poate da autorizatiune verba15, agen-
tului sanitar pentru constatarea unei infractiuni
la Legea sau Regulamentul sanitar ? idem * 9
5. Faptul unui medic de a exercita profesiunea sa
peste termenul acordat pentru prezentarea di-
plomei sale, constitue oare un delict ? idem , 1
6. Medicii de plasa, sunt ei obligati a face servi-
ciul for atat in comunele rurale, cat si cele ur-

www.dacoromanica.ro
XLVI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

SANITARE (LEGE)
bane earl sunt in cuprinsul plasii pentru cari
stint numiti ? V. Sanitare, (1 e g e)
7. Ajutorii medici-veterinari, angajati de comuna No. 3
cu 300 lei lunar, pot ei pretinde salariul de 400
lei pe lung prevazut in Legea sanitara ? idem , 16
8. Dreptul de a fi diriginte de farmacie, acordat
printr'un act a autoritatii administrative com-
petinte, inainte de promulgarea Legii sanitare
din, 1893, constitue el un drept patrimonial si,
ca atare, un drept castigat care sa nu poata
fi atins printr'o lege posterioara ? idem , 5
9. Sub-chirurgii stint ei in drept a exercita me-
dicina ? idem , 7
10. Medicii militari in ce caz pot ei beneficia de
tin spor de solda ? idem , 4
11. In ce caz se poate spune ca exists epidemie in
sensul Legii si Regulamentului sanitar ? idem , 15
12. Cand se poate spune ca moartea unui medic a
provenit dintr'o boala infectioasa capatata in
timp de epidemie ? idem ' 18
13. In ce conditiuni se acorda pensiunile medicilor
sanitari ? idem 2 10
14. Punerea in consumatiune a unui yin fabricat
din stafide, constitue ea o contraventie la Le-
gea sanitara ? idem 11
15. Faptul de a tine in curte o mare cantitate de
gunoi si baligar, constitue el o contraventie la
Legea sanitara ? idem , .14
16. Persoanele cari culeg porumbul for inainte de
maturitatea lui, aunt ele pedepsite ca contra-
veniente la Legea sanitara ? idem . 13, 20
17. Pedepsele prevazute in art. 119, alin. 1 din Le-
gea sanitara din 1893, care prevede pedeapsa .
amendei si inchiderea farmaciel, sunt ele cu-
mulative sari se pot ele desparti ? idem , 6, 24
18. Amenda pronuntata pentru comiterea unei in-
fractiuni la Legea sanitara, se poate ea pres-
chimba in inchisoare in caz de insolvabilitate ? idem , 19
19. Principiul acordarii circumstantelor usuratoare,
prev5zute in art. 60 din Codul penal, se apnea
oare in materie de contraventini)l la Legea sa-
nitara ? idem . 24
20. Primaria unei comune, poate ea face recurs con-
tra unei hotric4,4 aohitatoare in materie de con-
traventiuni la Legea sanitara ? ides i 17
21. Chestiunea de a se 01 dad, o persoaria practic5.

www.dacoromanica.ro
XLVII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

SANITARE (LEGE)
in mod ilegal medicina, constitue ea o chestiune
de fapt de atributul suveran al instantei de
fond ? V. (Scmitare (1 e g e)
22. Hotararea prin care s'a achitat cel, dat in jude- No. 21
cats pentru practicare ilegala a artei de a ta-
madui fats de o persoana, poate ea fi invocata
ca autoritatea lucrului judecat and se imputa
delicuentului acelas fapt fata de alte persoane ? idem
23. Legea sanitary, pedepseste oare pe acele per-
soane cari exercit'a arta mositului fara, a po-
sed& titluri liberate de scoala de mosit gi far%
a poseda autorizatiunea Ministerului de interne
pentru exercitarea acestei arte ? idem y 22
SCHIMBUL
1. Cum se pita, face schimbul unei mosii mo -
nastiresti sub regimul Codului Calimah $i al
Sobornicescului Hrisov ? V. eSchimbul* No. 1
SCRISORI MISIVE V. cScrisori misive'
1. Secretul scrisorilor misive. No. 1
SECULARIZAREA AVERILOR MONASTIRESTI
1. Statul and a secularizat averile monastiresti,
facut-a aceasta in virtutea unui drept pre-
existent de proprietate asupra acestei averi ? V. cSecularizarea a-
2. Prin secularizarea averilor monastiresti Statul verilor monctstiregi.
devenit-a succesor al monastirilor si al egu- No. 3
menilor cari stapaneau aceste averi gi, ca atare,
obligat a raspunde de obligatiunile contractate
de zisele monastiri sau egumeni ? idem No. 2, 3, 6, 8
3. Inventariile facute de Stat asupra averilor se-
cularizate, constituesc ele un titlu de proprietate
pentru Stat ? idem 13
4. Prin secularizarea averilor monastiresti des-
fiintatu-s'a existents, de persoane juridice a
acestor monastiri ? idem r 5, 9, 14
5. Monastirile Tiganeti gi Caldarusani cad ele
sub aplicatiunea Legii secularizarii averilor
monastiresti ? idem . 7
6. Monastirile ei bisericile de mir, in urma Legii
de secularizare, pot ele primi liberalitati ? idem i 11
7. Bunurile ce nu fac parte integranta din mo-
nastirile secularizate, formeaza ele un patri-
moniu privat si un comert care poate sa fie
alienat ei prescris conform dreptului eomun ? idem . 12
8. Liberalitatea testamentary Melia unei monas-

www.dacoromanica.ro
XLVIII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

SECULARIZAREA AVERILOR MONASTIRESTI

tiri cu clauza .ca $i in cazul eventual de se-
cularizare a averilor monastiresti acea mo-
nastire sa continue a avea in al sau patrimo-
niu acea liberalitate', este ea o liberalitate fa- V. tSecularizarea a-
cia sub o clauza nula ? verilor monastiregtri.
9. Egumenii aveau ei dreptul a ierta pe arendasii No. 1
for de o parte din castiurile datorite ? idem . 4
10. In virtutea Legii de secularizare, Statul este
el in drept a revendica o proprietate detinuta
de un Schit ? idem, , 10
SEDUCTIUNE
1. Simpla seducatiune, fara intrebuintarea de
manopere frauduloase, poate ea da be la o
actiune in daune-interese bazata pe art. 998
din Codul civil ? V. tSeductiune No. 1,
2. De ce natura trebuesc ea fie manoperile intro- 3, 4
buintate pentru ca seductiunea sit poata da
lac unei actiuni in despagubire ? idem, No. 2
3. Martorii sunt ei admisi pentru a se proba ma-
noperile frauduloase ce s'au intrebuintat pen-
tru a seduce pe o femeie ? idem , 5
SEMINARIST'
1. Statul poate urmarl, pentru spesele semina-
rului, pe copilul care a terminat studiile semi- V. tSeminarigt i.
narului si care refuza a se face preot ? No. 1, 2
SEPARATIUNE DE PATRIMONII
1. Cand se poate zice ca dote este un pericol
spre a se putea obtine separatiunea de patri-
moniu ? V. Separatiune de pa-
2. Instants de fond este ea suverana in apre- trimoniul No. 19
ciarea cererii de separatiune de patrimoniu ? idem . 6
3. Neafigerea hotararii de separatiune de patri-
moniu la localitatile aratate prin art. 632 din
Procedura civil., atrage oare nulitatea hota-
rarii ? idem .7,14
4. Care este sanctiunea Iipsei de publicare a hota-
rarii care pronunta separatiunea de patrimo-
niu dintre soti si a neexecutarii ei in terme-
nul prescris de lege ? idem No. 2, 4, 13
5. Nulitatea, rezultand din nepublicarea deciziu-
nii Curtii de apel, data in materie de separa-
tiune de patrimoniu, poate ea forma un mij-
loc de casare ? idem 9
6. Care este termenul in care se poate executa
hotararea de separatiune de patrimoniu ? idem a 8

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE SURISPR. ROMANA XLIX

SEPARATIUNE DE PATRIMONII
7. Hotararea care pronuntA separatiunea de pa-
trimoniu, se poate ea execute inainte do a fi V. .Separatiune de pa-
famag definitivg ? trimonii No. 15
8. Aplicarea unui sechestru, farg urmare de van-
zare, se poate oare considera ca un inceput
de executiune a hotararii care admite separa-
tiunea de patrimoniu ? idem 16
9. Dup5, epxirarea termenului de un an dela pu-
blicarea hotararii care admite separatiunea de
patrimoniu, creditorii sotului pot ataca Uchida-
tiunea pretentiunilor dotale sau extra-dotale
ale femeei, facuta in prejuditiul for ? idem ' 1, 11, 17,
10. Dupg pronuntarea si executarea hotararii de 22
separatiune, femeea este ea in drept a percepe
veniturile averii sale dotale ? idem 21
11. Separatiunea de patrimoniu are ea de efect a
schimba, earacterul dotal al averii femeei ? idem 10
12. Primirea cu. anticipatie din partea barbatului
a castiurilor mosiei dotale, este ea opozabilg
femeei care a obtinut separatiunea de patri-
moniu ? idem D 20
13. Inprumuturile facute de femeie, in timpul cand
barbatul avea administratia averii dotale, se
pot ele urmari din veniturile averii dotale, dupg
ce a urmat separatia de patrimoniu ? idem y 3
14. Sentinta tribunalului, care anuleazg separatiu-
nea de patrimoniu dupa cererea unui creditor
at sotului, este ea opozabila $i tertiilor cari n'au
luat parte la aceasta judecata ? idem 5
15. Cum se conserve privilegiul separatiunii de
patrimoniu csrut de creditorii mortului asupra
imobilelor succesiunii ? idem 12
16. Transcrierea cererii de separatiune de patri-
moniu asupa bunurilor succesiunii ridicg oare
dreptul mostenitorilor de a instraina bunurile
succesiunii ? idem 18
17. Actiunea pentru separatiunea de patrimoniu,
intentatg de sotie contra sotului sau, de cand
isi produce efectele sale ? idem 23
SEGHESTRARE ILEGALA.
1. Preotul care define in bisericg un copil adus
spre al boteza, contra vointei femeei ce-1 adu-
sese si caruia nu i se da libertatea decat dup5,
intervenirea prhnarului, comite oare prin a- V. = Sechestrare ile-
ceasta o sechestrare ilegala ? gala. No. 1
I. C. Barozzi. vol. N 4

www.dacoromanica.ro
L TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

SECHESTRU ASIGURATOR
1. Proprietarul unei mosii poate el lua masuri a-
siguratoare pentru deteriorarile cauzate acare-
turilor, de catre arendasul sau inainte de ex- V. Sechestr u. asigu-
pirarea contractului de arendA ? ratan No. 7
2. Pentru aplicarea unui sechestru asigurator este
oare nevoie a se face mai intai o somatie de-
bitorului ? idem * 1
3. Daca pe productele arendasului exists deja
aplicat un sechestru din partea unui creditor
at arendasului, proprietarul mosiei are el drep-
tul de a mai aplica, tin alt sechestru pe baza
art. 610 din Procedura civila ? idem *2
4. In materie comerciala se poate ordona, seches-
trul asigurator fait dare de cautiune ? idem *3
5. In materie comerciala se poate ordona seches-
trul asigurator cand creditorul nu poseda veri
un titlu de creanfia ? idem * 4
6. In materie de sechestru asigurator este loc la
aplicarea art. 151 din Procedura civild ? idem * 6
7. Cu ocazia judecarii cererii de aplicare a unui
sechestru asigurator, se poate invoca o hota-
rare data asupra fondului procesului si care as
constitui autoritatea lucrului judecat ? idem . 5
SECHESTRU JUDICIAR
1. Cand exists litigiu asupra proprietatii sau pose-
siunii unor bunuri, se poate cere aplicarea unui V. .sechestru judi-
sechestru judiciar ? dm-, No. 4
2. Cand s'a cerut iesirea din indiviziune a unui
imobil care apartine la mai multi si exists. ne-
intelegeri asupra modului sau de exploatare, se
poate cere numirea unui sechestru judiciar? idem 5
3. Creditorii si legatarii succesiunii pot ei sa ceara
indepartarea eredelui beneficiar din administra-
tiunea averii si incredintarea acelei averi in
mainile unui sechestru judiciar ? idem . 7
4. Se poate admite sechestrul judiciar asupra unei
fractiuni din avere asupra careia exist& litigiu ? idem * 10
5. Creditorul ipotecar, care a reclamat anularea
unor contracte de exploatari de paduri, poate el
cere aplicarea unui sechestru judiciar ? idem * 14
6. Cand exists neintelegeri si litigiu intro co- aso-
ciati asupra administratiunii averii sociale, se
poate oare cere numirea unui sechestru judiciar
asupra fondului social ? idem '11,16
7. Cand exista proces asupra bunurilor unei suc-

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA LI

SECHESTRU JUDICIAR
cesiuni, se poate oare cere aplicarea unui se- V. cSechestru judi-
chestru judiciar ? ciar No. .1, 17
8. Cand e vorba de admiterea unui sechestru ju-
diciar, instants de fond este ea tinuta sa cer-
ceteze titlurile in virtutea dirora partea se in-
temeiaz5, pentru a face o asemenea cerere ? idem 1. 3
9. Mid e vorba de aplicarea unui sechestru ju-
diciar, legea deosibete oare cazul in care bunul
in litigiu se staptine0e de singurul defendor, de
cazul cand acel bun se stapanete de defendor
in indiviziune cu o terta persoang? idem 6
10. Instanta de fond este ea suverana de a aprecia
utilitatea i necesitatea aplicarii unui sechestru
judiciar i hotgrarea sa in aceasta privinla,
. scapa ea de controlul Inaltei Curti de casatie ? idem 8, 9
11. In materie de sechestru judiciar, judecatorul
poate el hofari respingerea cererii, sau ridicarea
sechestrului judiciar aplicat pe baza cautiunii
depusa de debitor ? idem 13
12. Cererea de sechestru judiciar nefiind facuta la
tribunal, se poate ea face pentru prima oars la
Curtea de apel ? idem 2
13. Cari sunt atributiunile sechestrului judiciar ? idem 15'
14. Hotararile date in materie de sechestru judiciar
au ele autoritatea lucrului judecat? idem 12
SERVITORI (LEGE)
1. Cartile de judecat pronuntate in apel asupra
uniei contraventiuni la Legea servitorilor sunt V. .Servitori, (lege)
ele supuse recursului in Casatie? No. 1
2. Judecatoriile comunale sunt ele competinte a ju-
deca contraveniunile la Legea servitorilor ? idem , , 2
3. Pazitorul de padure intra oare in enumeratiu-
nea facuta de art. 2 din Legea servitorilor ? idem 3
4. Vezi cuvintele : (Competinta i (Judecatori de
ocoale.
SERVITUTE
1. Dupa Codul Caragea se putea oare prescrie ser-
vitutea de vedere prin faptul ca vecinul n'a ri-
dicat un zid contra ferestrelor cari db.deau in
curtea sa ? V. .Servitute, No. 4
2. Codul Caragea permitea oare ca o servitute sa
se poata dobandi in urma efectuarii unor lu-
crari, cand sfapanul locului servient nu se im-
potrivett, dei nu exists o contiguitate sau o
vecinatate a fondului servient cu acele lucrari ? idem , 31

www.dacoromanica.ro
LH TABLA. DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

SERVITUTE
3. Dupe Codul Caragea, cum se putea, stinge ser-
vitutea de trecere pe fondul vecinului ? V. (Serritute) No. 36
4. Servitutile neaparente si ne continue se pot ale
dobandi prin prescriptiune de treizeci ani ? idem , 23
5. Particularii pot ei face constructiuni pe locuri
apartinand domeniului public ? idem 25
6. Se poate cere exercitiul dreptului de a p&suna
pe o proprietate in vecinatatea caruia partea nu
are nici o proprietate ? idem 7
7. Judecatorul in posesor are el dreptul a consult&
actele partilor pentru a deterzning, modul cum
trebueste exercitat& o servitute ? idem . 33
8. Tribunalul, ca instant& de apel. este el in drept
a cerceta, si judeca, existents chiar a dreptului
de servitute ? idem ) 41
9. Servitutea asupra unei ape curgatoare, indri-
tueste oare pe proprietarul servitutii sa schimbe
acea scurgere dup& cum interesele sale ar care,
far& a ave& nevoie de consimtimantul proprie-
tarului fondului supus servitutii ? idem ). 1
10. Acela care are dreptul de servitute asupra in-
trebuintarii unei ape curgatoare, poate el face
lucari de captare a apei care sa aduca inun-
darea proprietg.tilor vecinilor ? idem No. 14, 24
11. Proprietarul unei mori asezatiti pe o ape curga-
toare, poate el cere desfiintarea unei roti de
irigatie infiintata de proprietarul superior al apei
atunci and dovedeste a aceastg roata de iri-
gatie ii imputineaza asa de mult volumul apei
inat moara lui nu mai poate function& ? idem . 40
12. Locatarul unei mori fiind chiemat printr'o ac-
tiune posesorie ca sa desfiinteze un baragiu
construit pe. proprietatea vecing., poate el cere,
conform art. 1428 din Codul civil, scoaterea sa
din proces si chemarea proprietarului in numele
caruia posed& ? idem ) 19
13. Locatarul unui fond, poate el fi chiemat in ju-
decat& spre a suferi exercitiul unei servituti ? idem . 35
14. Constatarea instantei de fond ca din cauza po-
zitiunii terenului scurgerea apelor se face pe
proprietatea vecinului, este ea o chestiune de
fapt care scapg, de controlul Inaltei Curti de
ca.satie ? idem 5
15. Instantele judecatoresti sunt ale in drept a re-
gula drepturile respective ale proprietarilor mar-
ginasi asupra exercitiului dreptului de intrebuin-
tare a unei ape curgatoare ? idem . 15

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA LIII

SERVITUTE
16. Actiunea, care tinde la restabilirea unui drept
de servitute de vedere preexistent, este ea de
competinta judelui de ocol de a o judeca, ? V. c8erritztte, No. 18
17. La deschiderea unor ferestre asupra proprietatii
vecinului, ce distanta trebueste sa existe intro
zidul pe care s'a deschis aceasta fereastra $i
proprietatea vecinului ? idem 12
18. Cand se reclama inchiderea unor ferestre si usi
can dau intr'o ulicioara, si se contests dreptul
de proprietate a ulicioarei, judele de pace este
el competinte a judeca, aceasta actiune ca 0 ac-
tiune posesorie ? idem 2
19. Deschiderea unor ferestre pe o proprietate ye-
cina prin toleranta proprietarului ei, poate ea
conduce la prescriptiunea dreptului de vedere ? idem 29
20. Instal*, de fond este ea suveran5, a aprecia
data exist& sau nu veri o diferenta intre feres-
trele unei case reconstruita din nou si acelea
ce existau din vechi ? idem 3
21. Cand se pretinde ca o servitute de vedere a
fost modificata din ceeace era, anterior, tine e
obligat a face dovada despre aceasta ? idem 20
22. Discutiunea asupra existentei dreptului de sei-
vitute consistand in construirea unui balcon si
al unor ferestre can dau spre locul vecinului,
constitue ea obiectul unei actiuni posesorie sau
al unei actiuni petitorie ? idem 6
23. 0 servitute de vedere dobandita prin prescrip-
tiune, d5, oare dreptul la deschiderea altor fe-
restre si cu alto dimensiuni ? idem 34
24. Construirea unei usi in curtea vecinului, cons-
titue ea o servitute de vedere ? idem 16
25. Servitutea de vedere cagtigata sub regimul legii
vechi, constitue ea un drept dobandtt fats cu
legea nou5, ? idem 17
26. Dreptul de vedere asupra proprietatii vecinului
se poate el dobandi prin prescriptiune ? idem 21
27. Se poate trece pe locul vecinului spre a se face
reparatiuni la imobilul invecinat cu proprieta-
tea sa ? iden 11
28. Cand se reclama exercitiul servitutii de trecere
pe un be strain, ce constatari trebueste sa fats
instanta de fond ? idem 8
29. Linia de pamant ocupata de un drum de fier
este ea susceptibil5, de a fi supusa la diferitele
servituti rezultand din situatiunea locului ? idem 10

www.dacoromanica.ro
LIV TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

SERVITUTE
30. Exercitiul servitutii de trecere poate el sa dea
loc la o actiune posesorie ? V. cServitute? No. 26
31. Deschiderea unui drum din partea parintelui de
familie pe o proprietate a sa, constitue oare un
titlu de servitute fata de succesorii sai ? idem . 27
32. Cand se contests dreptul de trecere, pe motiv
ca nu exists pe acolea un drum public, judele
de pace este el competent a judeca aceasta con-
testatiune ? idem 22
33. Cum se poate stabili servitutea dreptului de
trecere ? idem . 28. 32
34. Proprietarul, al carui loc este infundat, poate el
care dreptul de trecere pe un domeniu public ? idem , 37
35. Servitutea de drum pe marginea raurilor navi-
gabile sau plutitoare, da oare dreptul la acos-
tarea plutelor pe malul Dunarei ? idem .98
36. Dreptul de trecere a unui lot infundat se poate
stabili prin martori ? idem 39
37. Judele de pace este el competinte a judeca ac-
tiunea in daune izvorate dintr'un drept de ser-
vitute, tend acele daune sunt mai man de
1500 lei ? idem > 13
38. Sub Codul Calimah, ca i sub Codul civil nou,
se poate oare pierde exercitiul dreptului de ser-
vitute prin prescriptiune ? idem . 9
39. Mijlocul de casare intemeiat pe aceea c5. judele
. de ocol a admis proba testimonials spre a sta-
bill exercitiul unei servituti necontinue i apa-
rente, poate el fi invocat pentru prima oar& in
Casatie ? idem . 30
40. Vezi euvintele : .Domeniul public, i .Posesiune..
SILVIC (DELICT)
1. Care este instanta competenta a judeca delictele V. . S ilv i c. (delict)
silvice ? No. 2, 6
2. Delictele silvice comise de militari, sunt ele de
competinta tribunalelor civile ordinare de a fi
judecate ? idem . 46
3. Judele de pace are el competinta a judeca de-
lictele silvice ? idem 109, 140
4. Judele de pace este el competent a judeca de-
lictele silvice comise de mai multi delicuenti
separat Si a carora amenda nu trece de 300
lei de fiecare ? idem . 144
5. Cand sunt mai multi delicuenti, cari au comis
delicte silvice separate i amenda fiecaruia din
ei nu intrece suma de 300 lei, sentinta tribu-
nalului este ea supusa apelului ? idem . 92
www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MA.TERII LA REPERT. G-L DE JIIRISPR. RONIANA LV

sILVIc (DELICT)
6. Care este marginea pe care o pure legea pentru
ca un delict silvic sa, fie judecat in prima ei V. cASI il v i c* (delict)
ultima instanta, fara, drept de apel ? No. 89
7. Ministerul public este el chiemat a hi& parte la
constituirea tribunalului in materie de delicte
silvice ? idem * 7, 24
8. In ce cazuri Ministerul public poate el lug con-
cluziuni in numele Ministerului domeniilor ? idem 2. 103
9. Pentru ca sa, exists delict silvic este oare nevoie
ca sa fie constatat ca padurea in care s'a co-
mis delictul este proprietatea Statului ? idem * 107. 118 N,

10. Padurile persoanelor juridice cari sunt in co-

proprietate cu particularii, sunt ele supuse re-
gimului silvic ? idem , 42
11. Proprietarii padurilor, can sunt in iudiviziune
cu Statul, pot ei Ma copaci file& consimtiman-
tul Statului ? idem * 96,127
12. Proprietarul care a taiat din padurea sa supusa
regimului silvic, dar caruia nu i se comunicase
deciziunea Consiliului technic, poate el sa fie
privit ca un delicuent la Legea silvica ? idem ' 54, 117
13. Cand este in discutie dreptul de proprietate a-
supra unei paduri in care s'a comis un delict
silvic, ei dac5, nu se poate stabili data delictul
imputat intruneete conditiunile unui delict silvic,
instal*, de fond este ea in drept a achita pe
delicuenti ? idem > 52
14. Cand se contest& dreptul de proprietate a tere-
nnlui de pe care s'a, taiat arborii, instanta de
fond este ea in drept a suspend& cercetarea
procesului pan& cand pe calea civi15, se va sta-
tornici dreptul de proprietate al acelui teren ? idem * 57, 128
15. Tribunalul, constatand buna credinta a delicuen-
tului, este el 'In drept a respinge cererea de
suspendare pang la tranearea chestiunii pro-
prietatii ei a achita pe delicuent ? idem * 77, 108
16. Ce dovada trebueete sa facg delicuentul cand
pretinde di proprietatea padurii este a sa, pen.
tru ca tribunalul sa poata suspend& judecarea
delictului silvic pang la tranearea pe calea ci-
vil& a chestiunii proprietatii ? idem * 71
17. Tribunalul poate admite martori spre a se do-
ve& ca copacii taiati sunt de pe proprietatea
delicuentului ? idem * 73
18. Chestiunea de a se eti data incidentul prejudi-
cial al proprietatii se poate judeca odat5. cu

www.dacoromanica.ro
 LVI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

SILVIC (DELICT)
actiunea penalk sau pe calea principalk este
ea de suverana apreciare a judecatorilor de V. 'Si 1 v i c (delict)
fond ? No. 106
19. Hotararea prin care se suspends actiunea pe-
nala pans la transarea pe calea civila a ches-
tiunii proprietatii, se poate ataca pe calea a-
pelului ? idem , 114
20. Locurile emigrantilor din comunele rurale din
Dobrogea situate in vatra satului, sunt oare
ele proprietatea Statului supuse regimului silvic? idem 2 95
.. 21. Arendasii sunt ei responsabili pentru introdu-
cerea vitelor lor in padurea Statului de catre
servitorii lor, insa fare stirea lor ?
. idem 3.3, 125
22. In ce mod trebuesc constatate taierile de co-
paci facute de catre un arendas ? idem 41, 122
23. Faptul arendasului de a taia, varfurile unor ar-
bori roditori dintr'o livada luata in arenda de
la Stat, poate el constitui un delict silvic ? idem , 85
24. Exploatatorul unei paduri a Statului, poate el
raspunde pentru delictele silvice comise de ca-
tre vecinii padurii pe care dansul o luase in
exploatare ? idem 101
25. Delictele silvice comise de catre arendasii Sta-
tului, pot fi ele urmarite cu Legea de urmarire
a Statului ? idem 1.0,132
26. Preseriptiunile art. 62 din Codul penal, care se
ocupa de minori, se aplica oare in materie de
delicte silvice ? idem . 93
27. Parintii sunt ei penalmente responsabili de de-
lictele silvice comise de copii lor ? idem ' 37
28. Stapanii vitelor can au intrat in padurea Sta-
tului fare stirea lor, aunt ei responsabili fats
de Stat ? idem 137
29. Stapanul este el penalmente responsabil de de-
lictele comise de dare servitorii sai ? &ern ' 1.32,36,
30. Stapanul poate el invoca martori spre a dovedi 104, 113
ca delicuentul nu era in serviciul sail in mo-
mentul comiterii delictului silvic ? idem 40
31. Stapanul unei mosii, care a insarcinat pe un
inginer cu facerea hotarnicii sale, este el res-
ponsabil de thierea copacilor facuta de inginer
cu ocazia facerii acelei hotarnicii ? idem 48
32. Stapanul achitat pentru delictul silvic, poate el
..
fi condamnat la despagubiri civile ? idem . 98
33. Faptul de a lua lemne taiate de altul in padu-
rea Statului, constitue oare un delict silvic ? idem . 10

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA. LVII

SILVIC (DELICT)
34. Faptul ca delicuentii s'au introdus in padure in-
t'o alts zi decat aceea ce li se invoise de Stat
pentru luarea de uscaturi, constitue oare un de-
lict silvic? V. <8 il v i c. (delict)
35. In ce caz introducerea vitelor in 'Muffle Sta No. 13
tului poate constitui un delict silvic ? idem , 18, 22
36. Buna credinta a delicuentului face oare sa dis-
para delictul silvic ? idem . 199
37. Faptul de a tAia, lemne in padurea Statului, fara
sa le fi ridicat, constitue oare un delict silvic ? idem . 90
38. Faptul servitorului de a fi taint lemno din pa-
durea Statului, dup5, ordinul stapanului sau, it
constitue ca delicuent ? idem > 21, 30
39. Faptul de a introduce vite in padurile Statului,
fara a ti ca este proprietatea Statului, consti-
tue oare un delict silvic ? idem .. 31
40. Faptul de a p'kuna, vitele intr'o padure a Sta-
tului, fara sa se fi comis verio stricaciune, con-
stitue oare un delict silvic ? idem, ) 45, 100,
41. Intrarea vitelor in padurea Statului, fare', tirea 131
proprietarului lOr, constitue oare nn delict silvic ? idem 1, 137
42. Atunci cand a dat strechia in vite gi ele an in-
trat in padurea Statului, aceasta poate oare
constitui nn delict silvic ? idem , 55
43. Prin faptul ca s'a scapat vitele in padurea Sta-
tului, fara sa fi urmat verio stricaciune, se comite
prin aceasta un delict silvic? idem ' 66. 91
44. Faptul de a introduce vitele intr'o localitate unde
in totdeauna a fost permisa pkunarea, consti-
tue oare un delict silvic ? idem . 68
45. Simplul fapt al gasirii vitelor in pildurea Sta-
tului, fara a fi constatat de tine a fost intro-
duse, poate constitui un delict silvic ? idem 94
46. Pkunarea vitelor locuitorilor in padurile Sta-
tului, dup. invoirea data de Ministrul Domenii-
lor i sub anume conditiuni, poate oare da loc
la un delict silvic atunci cand aceti locuitori
n'ar fi indeplinit acele conditiuni, sau cand danii
ar fi comis verio dauna in detrimentul Statului ? idem , 139
47. Existenta faptului ca vitele au pkunat in pa-
durea Statului, se poate dovedi cu martori ? idem 135
48. Delicuentul poate el core martori spre a dovedi
ea nu vitele sale an intrat in padurea btatului ? idem . 84
9. Delicuentul poate el cere martori spre a dovedi
cti. a Wnt arborii din ordinul stapanului sau,
sau cu autorizatia agentului silvic ? idem . 89

www.dacoromanica.ro
LVIII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

SILVIC (DEucT)
50. Faptul de a lila din padurea Statului o butu-
ruga, constitue oare un delict silvic? V. . 8 i 1 2; i c (delict)
51. Luarea crengilor cazute din copaci din cauza po- No. 35
leiului, constitue oare un delict silvic ? idem > 41
52. Luarea uscaturilor din padurea Statului, con-
stitue oare un delict silvic ? idem * 49
53. Luarea uscaturilor din padurea Statului intr'o
alts zi decat ceea covenita cu Statul, constitue
oare un delict silvic ? idem * 105
54. Scoaterea m5racinilor de pe o padure a Statu-
lui, care se afla in co-devalmaaie en altul ai cu
permisiunea administratorului co-proprietarului,
constitue oare un delict silvic? idem * 51
55. Taierea maracinilor cari n'au o circonferinta mai
mare de un decimetru, constitue oare un delict
silvic ? idem ' 90, 112
56. Extragerea ai luarea lutului din pitmantul unde
se afla padurea Statului, constitue oare un de-
lict silvic ? idem 75
57. Cosirea fanului dintr'o padure a Statului, con-
stitue oare un delict silvic ? idem * 76
58. Faptul unui primar de a WA copaci dintr'o pa-
dure a Statului pentru construirea unui podet pe
soseaua vicinala, constitue oare un delict silvic ? idem * 80
59. Faptul de a taia spini verzi dintr'o padure a
Statului, constitue oare un delict silvic? idem . 88
60. Proba testimonials este ea admisibila pentru a
se dovedi ca lemnele s'au ridicat dupa cererea
padurarului Statului ? idem * 56
61. Cum trebueate incheiat un proces verbal consta-
tator al unui delict silvic ? idem " 61
62. Procesul-verbal de constatarea unui delict silvic,
face el dovada pans la inscrierea in fals ? idem * 12
63. Ce se intelege prin flagrant delict in materie de
delicte silvice ? idem * 50
64. Primarul este el in drept a incheia, un proces-
verbal de constatarea unui delict silvic ? idem * 136, 153
65. Procesul-verbal incheiat de primar, poate el fi
combatut cu martori ? idem 2. 4, 29, 69
66. Ce dovada pot face procesele-verbale incheiate
de ofiterii politiei silvice ? idem * 64, 67
67. Agentii indrituiti de lege cu constatarea delic-
telor silvice, au ei competinta, a constata drep-
tul de proprietate a locului uncle s'a facut ta-
ierea ? idem . 78
68. Procesele-verbale incheiate de agentii silvici, pot

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA LI X

SILVIC 41)ELIcT)
ele face dovada de starea de co- evalmasie intre
Stat si delicuent ? V. cS i 1 v i c, (delict)
69. Atunci cand faptuitorii nu sunt prinsi asupra No. 130
faptului, procesul-verbal de constatarea delic-
tului poate el sa fad, credinta data agentul
silvic n'a lost asistat de un agent adminis-
trativ ? idem 47
70. Procesul-verbal semnat de padurar, fara asis-
tenta celor doi martori prevazuti in art. 41 din
Codul silvic, se poate el completa dinaintea
tribunalului ? idem , 83
71. Agentii silvici pot ei face perchezitiuni domi-
ciliare fart autorizarea judelui de ocol ? idem .. 27
72. In caz de flagrant delict, cum trebue sit pro-
cedeze padurarul care nu tie carte ? idem , 16, 59
73. In caz de flagrant delict, procesul-verbal tre-
bueste el sa fie semnat de delicuent si, in caz
de refuz, sa se fara cuvenita mentiune in pro-
cesul-verbal ? idem , 2
74. In caz de flagrant delict, procesul-verbal se
poate el incheia a doua zi sau a treia zi dela
constatarea lui ? idem , 39
75. Este oare nevoie ca delicuentul 0, fie citat ca
sa asiste la incheierea procesului-verbal de con-
statarea delictului silvic ? idem , 119, 147
76. Procesul-verbal de constatarea unui flagrant de-
lict, trebue oare sa cuprindh data cand s'a co-
mis faptul imputat ? idem , 149
77. Procesul-verbal de constatarea delictului silvic,
comis prin aprindere de foc in aproprierea pa-
durii, trebue oare sa constate distanta unde pre-
venitul a aprins foc ? idem , 150
78. Procesul-verbal neiscalit de delicuent, si Fara
mentiune de cauza care a impiedicat pe deli-
cuent sa subscrie, este el valabil ? idem . 62, 87,
79. Mentiunea facut5, in josul procesului-verbal ca 123
cdelicuentul n'a voit a subscrie., far& atestarea
nimanui, este ea valabila ? idem , 60
80. Mai este necesara iscalirea procesului-verbal din
partea delicuentului, cand se constata ca dansul
a dosit ? idem ) 44
81. Procesele-verbale cari nu poarta data incheierii
lor, sunt ele nule ? idem , 97
82. Procesele-verbale, trebuesc ele sa fie semnate
pe toate paginile de catre agentul care a in-
strumentat ? idem ) 79

www.dacoromanica.ro
LX TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMAN .1.

SILVIC (DELICT)
83. Procesele-verbale constatatoare de comiterea
unui delict silvic se pot completa cu mar -
tori? V. 8 it 1. i c. (delict)
84. Dedaratiunile facute de delicuent in procesul- No. 141
verbal de constatarea unui flagrant delict, se
pot ele modifica inaintea tribunalului $i cona-
bate prin orice fel de probe ? idem . 148
85. Proba testimonials este ea admisibila contra
unor procese-verbale de constatarea unui de-
lict silvic cand nu e vorba de flagrant delict? idem * H. 19,34
86. Proba testimonials este ea admisibila contra
unui proces-verbal care constatA un flagrant
delict silvic ? idem Rti , 146
87. Instanta de fond este ea in drept. chiar cand
e vorba de un flagrant delict, sa admits mar-
tori sau prezumtiuni pentru stabilirea posesiu-
nii proprietat,ii lemnelor taiate ? idem 38
88. Neindeplinirea dispozitiunilor art. 36 din Codul
silvic, cu privire la luarea lemnelor furate $i
incredintarea for primarului comunei, poate a-
trage nulitatea procesului verbal de constatarea
delictului silvic ? idem 7.2, 152
89. Pentru constatarea delictului silvic, pAdurarii
pot ei fi chiemati ca martori la tribunal ? idem 6
90. Guardul silvic poate fi chiemat ca martor, cand
procesul-verbal de constatare nu intruneste
conditiunile cerute de Legea silvica ? idem 28
91. Cand din procesul-verbal de constatare nu re-
zulta proba de culpabilitate in greutatea deli-
cuentului, se mai poate cere chiemarea ca mar-
tori chiar a acelor persoane can redactasera pro-
cesul-verbal ? idem 11
92. In materie de delicte silvice se pot acorda cir-
cumstante atenuante ? idem 14
93. Exists recidivA in materie de delicte silvice ? idem 116
94. Cum trebueste calculate amenda si despagubi-
rea la care urmeaza, a fi condamnat delicuen-
tul in materie de delicte silvice ? idem 1.7, 99
95. Cum trebueste calculate amenda cand e vorba,
de introducerea vitelor in pAdurile Statului ? idem . 22
96. Cand copacii taiati au o circonferinta mai mica
de un decimetru, delicuentul poate fi condamnat
la amendA ? idem . 63
97. Amenda, in materie de delicte silvice, urmeaza
ea a se pronunta in favoarea Statului sau in
favoarea comunei ? idem 194

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA LXI

SILVIC (DELICT)
98. In caz de insolvabilitate a delicuentului, tribu-
nalul poate el inlocul amenda prin inchisoare ? V. .Si / v i c (delict)
99. Cum trebuesc calculate despagubirile civile re- No. 115
zultand dintr'un delict silvic ? idem . 65
100. Exists prejuditiu pentru Stat cand lemnele
taiate au fost lasate in padure ? idem x. 151
101. Partea vatamata poate ea cere despagubiri ci-
vile in afar& de pedeapsa amendei ? idem . 9
102. Despagubirile civile fixate de Legea silvica, pot
fi ele reduse de judecatori ? idem . 74, 134
103. Cand instantia de fond constata ca faptul im-
putat constitue un quasidelict, poate ea status
asupra daunelor-interese ? idem . 102
104. Solidaritatea, in condamnatiunea amendei si a
daunelor civile, este ea admisa in materie de
delicte silvice ? idem 2.43, 58,
105. Hotathrea, data in lips& in materie de delicte 70, 1 21
silvice, este ea supusa opozitiunii ? idem . 25, 138
106. Hotartirea data in lipsa Statului, dar In care a
participat procurorul, po.tte fi ea opozata din
partea Statului ? idem > 154
107. Statul, facand opozitiune la o hotarare achita-
toare data in lipsa sa, poate el cere martori
spre a stabill existenta delictului silvic ? idem . 143,145
108. Cand faptul atrage pedeapsa inchisoarei, hota-
rarea tribunalului este ea supusa apelului ? idem , 110
109. Hutararea, care condamna pe delicuent la o
amenda care nu trece peste 300 lei, este ea
supusa apelului ? idem 26
110. In ce cazuri hotitrarel, data in materie de de-
licte silvice nu poate fi supusa apelului ? idem 89, 92
111. Cine este in drept a face apel contra sentin-
telor date in materie de delicte silvice ? idem ) 111, 133
112. Apelul, in materie de delicte silvice, se face oare
cu plata taxei de timbru ? idem, 126
113. Revizuirea este ea admisa contra hotararilor
date in materie de delicte silvice ? idem 33
114. Recursul, in materie de delicte silvice, unde
trebue declarat ? idem 17
115. Se poate invoca pentru prima data in Casatie
incompetint,a, judelui de pace de a fi judecat un
delict silvic care atrage dupa sine o amenda
mai mare de 300 lei ? idem 142
116. In ce termen se prescriu delictele silvice ? idem x. .9
117. Atat actiunea publics, cat si actiunea privata
pentru despagubiri, rezultand dintr'un delict

www.dacoromanica.ro
LXII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

SILVIC (DELICT)
silvic, se pot ele prescrie in termen de un an
dela comiterea delictului ? V. gS i 1 v i c* (delict)
118. Delictele silvice, cari atrag o condamnatiune No. 3
mai mare de 25 lei, se pot ele prescrie prin a-
plicatiunea art. 595 din Proc. penal& ? idem * 8
SIMULATIUNE
1. Care este scopul actiunii in simulatiune ? V. cSimulatiune*
2. Cine este in drept a cere anularea unui act si- No. 11
mulat ? idem * 5
3. Partea co-contractantit este ea in drept a cere
martori spre a dovedi simulatiunea actului ce
1-a incheiat ? idem No. 8, 15, 20
4. in ce caz partea co-contractanta poate invoca
prezumtii pentru dovedirea simulatiunii actului
ce 1-a incheiat ? idem * 21
5. Se poate admite martori pentru a se dovedi si-
mulatiunea actelor publice ? idem * 1
6. Actele publice de vanzare se pot ele ataca ca si-
mulate sau facute in frauda legii ? idem * 7
7. Simulatiunea, care are de obiect a ascunde o
frauda la lege, cum se poate dovedi ? idem * 14
8. Se poate declare un act simulat pe simple pre-
zumtiuni ? idem * 5
9. Simulatiunea concordatului se poate dovedi cu
martori ? idem 19
10. Hot5.thrile judecatoresti si ordonantele de ad-
judecare pot fi ele atacate prin actiunea, Pau-
liana ? idem ' 12
11. Partite, eari au luat parte la dares unei hotit-
rani definitive si executorii, o mai pot ataca
pe motiv de dot $i simulatiune ? idem 3
12. Simulatiunea actelor se poate ea invoca, in mod
incidental ? idem 10
13. 0 avere instrAinata printr'o vanzare simulat5.,
se poate ea revendica, pe calea incidenta15.? idem * 13
14. In materie de simulatiune, proba cu martori
este ea lasat5, la facultatea judecatorilor a o
admite sau a o respinge ? idem * 9
15. Instantia de fond, care nu se pronunt5, asupra
admiterii probei testimoniale ceruta pentru do-
vedirea simulatiunii, comite ea o omisiune e-
sentiala ? idem * 2
16. Apreciarea instantei de fond, daca, dovezile pro-
duse in constatarea simulatiunii unui act fac
sau nu deplina sa convingere, constitue oare o
deciziune de fapt ? idem * 16

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA LXIII

SIMULATIUNE
17. Constatarea coniventei dintre soti in scop de a
prejuditia pe creditori, constitue ea o apreciare
de fapt care naps controlului Inaltei Curti ? V. . Simulatiune, No. 6
18. Sentinta prin care se anuleazil o vanzare pri-
mitive ca simulate, este ea opozabila tertiului
achizitor care n'a luat parte la proces ? idem 4
19. Creditorul care ataca un act simulat, lucreaza
el oare ca reprezentant al debitorului sau ? idem 0 18
20. In apel se poate oare ataca pentru prima oars
un act ca simulat ? idem . 17
21. Cesionarul unor chiriL care cunostea siEnulatiu-
nea contractului de inchiriere constatata prin-
tr'un contra-inscris incheiat intre proprietar si
locatarul sau, poate el invoca beneficiul artico-
lului 1175 din Codul civil ? Vezi cuvantul :
c Actiune Pauliana,. idem 22
SISTEM METRIC
1. Cine este in drept de a sesiza pe judele de
pace pentru judecarea contraventiunilor la Le-
gea aplica'rii sistemului metric ? V. ,Sistem metric,
2. Procesele-verbale, relative la contraventiunile No. 1
la Legea sistemului metric, sunt ele supuse
veriunei legalizari tend ele sunt incheiate de
verificatori ? idem , 1
SOCIETATE
1. Dupa, Codul Calimah, tovarasia incheiata intre
doi tovarasi, inceta ea oare prin moartea unuia
din ei? V. ,Societate, No. 10
2. Dupa Codul Caragea, tovaraia incheiata intre
doi tovarasi, inceta ea oare prin moartea unuia
din ei? idem . , 47
3. Cum se poate dovedi contractele diferitelor so-
cietati comerciale ? idem ' 34
4. Contractele tuturor societatilor comerciale ur-
meaza ele a so face in forma autentica sau $i
prin acts sub semnatura privat5, ? idem ' 1
5. 0 societate al carui obiect este ilicit poate ea
avea o existents legala ? idem . 17
6. Cum trebuese iscalite actele judecatoresti din
partea unei societati legalmente constituita ? idem . 45
7. Cand o societate are mai multe case de comert,
uncle trebueste adresata actiunea intentata in
contra unei asemenea societati ? idem . 13
8. Nulitatea, rezultand din lipsa de transcriptiune
i publicitate a actului de tovarasie, poate fi
ea invocata de creditorii societatii ? idem . 5

www.dacoromanica.ro
LXIV FABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

SOCIETATE
9. Registrele unei societati cari au fost iregulat
tinute, pot ele face probe contra on caruia din
tovarasi ? V. ,Societate, No. 50
10. Penalitatile prescrise de noul Cod comercial, pot
fi ele aplicate societatilor constituite anterior
promulgarit noului Cod comercial ? idem ' 46
11. Este oare loc a se numi un expert socotitor,
atunci sand nu se face dovada existentei so-
cietatii ? ' 24
12. Contractul de societate incheiat cu un minor idem
este el nul din cauza de incapacitate a mino-
rului, sau este el supus resciziunii din cauza
de leziune ? idem , 32
13. Societate anonimd i in comanditd. Dup.& cari
regale urmeaza a se procede pentru recu-
nomterea societatilor anonime i in coman-
dita ? idem , 9
14. . 0 societate anonima are ea dreptul a cum-
par& imobile rurale in Romania ? idem * 19
15. , Creditorii unei societati in comandita au ei
dreptul a intent& actiune contra comandita-
rului pentru a-I sill sa verse miza sa, s'b.0
pentru a controls evaluarea fondului pus ca
capital ? idem , 16
16. Concesiunea facuta de administratorul unei so-
cietati de petrol dare o persoana, pe termen
de 30 de ani, pentru a instal& pe moia socie-
tatii o fabrics de sticlarie, dandui-se tot terenul
de care ar avea trebuinta, precum gi materialul
lemnos, i tot in vederea acestei concesiuni,
arendandui-se mo0a pe timp de 15 ani cu o
plata anuala de 16.000 lei, toate acestea con-
stituesc ele un act de administratlune pe care
era in drept sa -1 face acest administrator, sau
constituesc ele un act de dispozitie pe care dan-
sul nu era in drept sa-1 face ? idem 51
17. Societate in nume cuprinzalor.-- Cine poate o-
pune lipsa formalitatilor de publicitate a
unei societati in nume colectiv ? idem , 31
18. , Creditorii unei societati in nume cuprinzator
sunt ei admii a dovedi existenta unei ase-
menea societati prin orice mijloace de probe. ? idem , 7
19. , Juramantul prestat de un co-asociat at unei
societati in nume colectiv, profit oare tu-
turor celorlalti co- asociati asa ca sa nu mai
fie necesar a presta i danii un asemenea
juramant ? idem 23

www.dacoromanica.ro
 - TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA LXV

SO CIETATE
20. Societate in nume cuprinzdtor. Cum $i cand se
poate ataca bilantul lichidatiunii unei socie-
tati in nume colectiv ? V. (Sucietate* No. 29
21. ' 0 societate in nume colectiv mai poate ea
fi declarata in stare de faliment, dup5, ce
dansa fusese disolvatit prin moartea unuia
din tovaeasii sai ? idem * 37
22. ' Prin declararea in stare de faliment a unei
societati in nume colectiv, se produce oare
declararea falimentului tuturor membrilor sai ? idem * 38
23. * Cari sunt creautele cari sunt opozabile unei
societati in nume colectiv $i cari o oblig'a
la plata for ? idem ' 39
24. Societate in participare.Societa.tile in partici-
pare pot fi ele dovedite prin darea unui ju-
rilmant supletoriu uneia din partile prigoni-
toare ? idem * 1
25. ' SocietAtile in participare pot fi ele dovedite
prin martori ? idem )6,27
26. * Pentru a se putea opune tertiilor un, con-
tract de asociatie in participare, este oare
nevoie de o prob5, scrisa a acelui contract ? idem * 52
27. * In caz cand un asociat cade in stare de fa-
liment, co-asociatul sau poate el avea un
drept de preferinta asupra activului ce se
&este in patrimoniul co-asociatului sau
falit ? idem No. 26, 28
28. Mandatul ce-1 au asociatii, dupa art. 1517 dill
Codul civil, de a administra Societatea, le con-
ferli, oare si dreptul de a incasa banii cuveniti
societati ? idem , 14, 21
29. Se poate pretinde plata de procente dela un
co-asociat pentru sumele retanute de dansul din
banii societati ? idem P 35
30. In ce caz asociatul administrator poate fi pri-
vit ca a comis delictul de abuz de incredere ? idem * 43
31. Averea indiviza a unui asociat, poate ea fi
puss in urmarire de ciitre un creditor al sau
personal ? idem 3, 48
32. Instantele judecgtoresti sunt ele suverane a in-
terpreta clauzele contractelor de Societate ? idem 2. 25
33. Incetarea Societeitilor.Instantele judecatoresti
pot ele pronunta reziliarea asociatiunii cu
daune-interese, cand unul din co-asociati
face imposibila orice lichidare a societiltii ? idem , 36
34. * Prin declararea falimentului unuia din
asociati, se poate cere desfiintarea Societatii
I C. Barezzi. Vol. IV 5
www.dacoromanica.ro
 LXVI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JIIRISPR. ROMANA

SOCIETATE
de dare reprezentatii asociatului chzut in
stare de !aliment ? V. . Societate. No. 4
35. Incetarea Sorietdtilor. -- Cauzele ar5.tate in art.
1529 din Codul civil pentru care se poate
cere desfacerea unei societati, chiar inainte
de expirarea termenului convenit, sunt ele
limitative? idem * 8
36. . Chestiunea de a se ati dacii, sunt sau nu
cauze binecuvantate pentru a atrage ince-
tarea societatii inainte de expirarea terme-
nului hothrat prin contract, este ea o ches-
tiune de fapt sau o chestiune de drept ? idem, a 8
37. . Dup5. Codul Calimah ai Codul Caragea, to-
vargaia incheiata, intro doi tovar5,ai ineeta
ea oare prin moartea unuia din ei ? idem , 10, 47
38. ' Duph Codul actual, societatea inceteaza ea
oars prin moartea unuia din asociati ? idem * 18
39. . Erezii asociatului mort, pot ei s cearh a li
se da in bani partea ce se cuvenea a se
1u5, in nature', de cltre rhposatul for autor ? idem * 22
40. ' Un asociat are el dreptul a cere o pensiune
alimentar5, ai de intretinere pe tot timpul
cat dureazh lichidarea societatii ? idem * 40
i 41. Societatea de arendare a moaiilor constitue ea
un fapt do comert pentru a fi judecath de tri-
bunalul comercial ? idem . 2
42. Societatea de drum de for este ea considerath
ca o societate comerciala ? idem 2 11
43. 0 societate incheiat5, pe timp de 95 ani pen-
tru exploatarea titeiului, inceteaza ea oare prin
moartea unuia din asociati ? idem ' 30
44. Societatile economice, cari au fost recunoscute
ca persoane morale, au ele exercitiul actiunilor
dinaintea instantelor judechtoreati ? idem * 44
45. Societatea equestra romans poate ea fi legal-
mente reprezentath in justitie prin preaedintele
consiliului sau de administratie ? idem . 15
46. Societatea (Dacia-Romania la care tribunal iai
are domiciliul spre a putea fi trash in judecat5, ? ideal?, * 20
47. Functionarii Societatii (Dacia-Romania. au ei
veriun drept asupra fondului Casei de prove-
dere a acestei societati ? idem * 33
48. Societhtile straine de asigurare an ele exercitiul
actiunilor dinaintea instantelor judechtoreati din
Romania ? idem * 42
49. Societhtile strhine, cari n'au Indeplinit formali-
tatile prescrise de art. 237 ai urmktorii din

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA LXVII
1

SOCIETATE
Codul comercial, pi cari nu sunt recunoscute
de Stat, pot ele sa, fie declarate responsabile
fats de conventiunile ce le ar fi incheiat in Ro-
mania cu romanii ? V. c Societate No. 49
50. Actul intitulat 'Act de imparteala., prin care
o firma socials trece un imobil social in exclu-
siva proprietate a unuia din asociati in schim-
bul milli pret anume determinat, constitue el
oare un act de imparteala, sau un act de van-
zare ? idem 41
51. Vezi cuvintele : cAsigurare. (Societate de) pi
,Faliment).
SOLDA
1. Ofiterul dat in judecata, de cand inceteaza
de a mai area dreptul la solda? V. c Soldcb. No. I
2. Legea asupra soldelor dela 8 Martie 1896, res-
pectat-a, gradatiile prevazute in Legea dela 15
Aprilie 1880, modificata prin Legea dela 19
Mai 1894 ? idem 2
3. Ofiterul, care demisioneaza din armata, de cand
inceteaza a avea dreptul la solda sa ? idem 3
4. Dreptul la gradatie de vase ani, desfiintat prin
Legea dela 1896, se poate el dobandi dupa pro-
mulgarea acestei legi ? idem 4
6. Ofiterul care, in interesul serviciului, a fost mu-
tat dintr'o garnizoana intealta, are el drept a
cere indemnizarea pentru mu tare pi plata chi-
riei pe vase luni? idem 5
SOLIDARITATE
1. Codul Caragea prescrie el oare solidaritatea intre
curatorii sau administratorii unei biserici sau
alt stabiliment public ? V. c Solidar it at e . No. 5
2. Arendapii unei mogii Bunt ei solidar responsa-
bili pentru plata arenzii cuvenita proprietarului? idem No. 3. 6
3. Reclamantul creditor este el in drept a-pi re-
trage reclamatia intentata contra debitorului
principal pi a o indrepta in urma contra garan-
tului solidar ? idem 9
4. Chestiunea de a se pti daca o garantie e simply
sau solidara, constitue ea o chestiune de inter-
pretare de contract care sil, scape de controlul
Inaltei Curti? idem 9
5. Obligatiunile isvorite dintr'un contract de intre-
prinderi de constructiuni, supun oare pe co-de-
.biton la plata solidara a sumelor datorite ? idem 10
www.dacoromanica.ro
LRVIII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

SOLIDARITATE
6. Datoria solidara a unei succesiuni, se divide
ea oare intro mostenitorii aceleiasi succesiuni ? V. Solidaritate. No.11
7. In cazul cand s'a deferit jur5mant la trei debi-
tori solidari, din can unul 1-a prestat, iar cei-
lalti doi 1-au refuzat, juramantul depus din partea
unuia dinteinsii poate el profita celorlalti doi
can 1-au refuzat ? idem 8
8. 0 deciziune castigata de catre un co-debitor so-
lidar, profit& ea tutor co-debitorilor solidari ? idem 4
9. Articolul 1003 din Codul civil face el verio dis-
tinctdune in privinta diferitelor grade de culpa-
bilitate a mai multor persoane conlucratoare la
la paguba rezultand dintr'un delict ? idem = 1, 7, 12
10. Tainuitorul poate el fi declarat responsabil so-
lidar pentru tot prejuditiul cauzat printr'un fapt
penal stIvArqit de altii ? idem 2
11. Judecatorii sunt ei datori a pronunta solidari-
tatea rezultand dintr'un delict atunci and partea
civila n'a cerut-o ? idem y 1
sTABILINIENTE DE UTILITATE PUBLICA
1. Stabilimentele de utilitate publics sunt ele a-
semanate cu stabilimentele Statului ? V. Stabilimente de u-
2. Administratorul unui spital poate el reduce sa- tditate public& No. I
lariul prevazut in bugetul spitalului si a fixa,
salariul unui functionar la o sum& mai mica de
cat aceea ce era prevazuta in acel beget? idem ' 2
STARER CIVILA
1. Legea Calimah facea ea verio restrictiune in pri-
vinta mijloacelor de prolyttiune a nasterii cuiva ? 1. (Starea civild. No. 8
2. Dupa. Codul Caragea si Regulamentul organic,
proba cu martori era ea adnaisa pentru dove-
direa nasterilor, cununiilor si mortilor ? idem No. 6,8,14,16
3. Care este tribunalul competent a indeplini lipsa
actelor de stare civila ? idem 11
4. Cum se dovedeste starea civila a persoanelor ? idem 10
5. Cum se poate dovedi filiatiunea legitima ? idem 2
6. Cand, in lipsa de acte de casatorie, se invoaca
posesiunea de Stat pentru dovedirea filiatiunei
legitime, instanta de fond este ea suverana a
aprecia data s'a stabilit sau nu aceasta pose-
siune de Stat ? idem ' 18
7. In cazul cand nu exists registrele de stare ci-
vila, cum se poate proba starea civila a cuiva ? idem , 1
8. Adeverintia unui preot, constitue ea un act de
nastere ? idem . 1

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. RONIANA LXIX

STAREA CIVILA
9. Cui incumba sarcina a declara ofiterului starii
civile, naaterea unui copil ? V. Starea civild No.19
10. Termenul de trei zile, preva,zut de art. 41 Co-
dul civil, relativ la declaratiunea ce trebueate
facuta despre naaterea unui copil, se socoteate
el oare pe zile libere ? idem * 5
11. Actul de dovedirea naaterii, facut conform arti-
colelor 57 ai 58 din Codul civil, poate el servi
la altceva decal la casatorie ? idem , 4
12. Dovada naaterilor cu martori, permisa de arti-
colul 33 din Codul civil, urmeaza ea a se face
contradictoriu Luta fiind partile interesate ? idem , 7
13 Cum se poate dovedi omisiunea statului cuiva
de a fi trecut in registrele starii civile ? idem , 9, 13
14. Se poate admite proba cu martori sau prezum-
tiunile in contra declaratliunilor facute de parti
gi consemnate in actele de stare civila ? idem > 15
15. Se poate oare invoca pentru prima oars in Ca-
satie lipsa legalizarii extractelor dupa registrele
starii civile prescrise de art. 32 din Codul civil ? idem , 17
16. Vezi cuvintele : (Casatorie. ai
STATUL
1. Diferitele ministere formeaza ele atatea persoane
distincte, aaa ca fiecare din ele sa fie conside-
rate ca un terOu fats de celalalt minister ? V. eStatul. No. 1
2. Statul are el calitatea a face recurs contra unei
sentinte prin care s'a respins cererea sa de a se
transforms in inchisoare amenda pronuntata
contra unor contravenienti la legea licentelor ? idem 2
3. Legea atribue oare Statului dreptul de control ai
de supraveghere in administratiunea averilor
donate pentru intretinerea institutelor gi stabi-
limentelor publice, pioase si de bine facere ? idem 3
4. Unde ai cum se citeaza Statul in procesele ce
i se inteuta ? idem r 4
5. Vezi cuvintele: (Ministers, Responsabilitate.
ai (Testament ai Donatiunis.
STRAINI
1. Strainii aflatori pe pamantul I-tomaniei gt cari
nu au nici o autoritate tutelars proprie, pot ei,
conform art. 11 din Codul civil, sa se bucure
in persoana gi .averea for de protectiunea legi-
lor i autoritatilor romane? V. &Mini. No. 1
2. Strainii pot ei moateni imobile rurale in Ro-
mania ? idem > 2

www.dacoromanica.ro
LXX TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

STRAINI
3. Ace la care se af15, in serviciul unei primilrii ru-
rale de mai multi ani, poate el fi considerat ca
strain i, ca atare, condamnat la amenthi pe mo-
tivul ca n'ar posedet un bilet de liber5, petre-
cere in tars ? V. Straini. No. 3
4. Vezi cuvintele : (Electorale., Rurale, i cSuc-
cesiuni,.
STRAMUTARE
1. In ce cazuri Inalta Carte de casatie poate or-
done, stramutarea judecarii unui proces dela
un tribunal la altul ? V., Stnimut are No.6,8
2. In ce caz se poate cere stramutarea pentru le-
gitimit banuiala ? idem ' 13
3. Amftnarile neintemeiate pe lege, pot ele sit dea
loc la stramutarea procesului ? idem ' 14
4. Imposibilitatea de a judecit in care se pune
un tribunal din cauza recuzatiunilor tuturor
judecatorilor cari compun acel tribunal, este
oare un motiv de stramutarea procesului ? idem ' 1
5. Inalta Carte de casatie poate ea statutt asupra
cererii de transferare format5. de un avocat, a
judecatii supus5, unui Consiliu de disciplinit? idem , 5
6. Cari sunt partite can au dreptul a cere stra-
mutarea unui proces ? idem 2
7. Care este procedure dupe care urmeazil. a se
cerceta i rezolvi de c5,tre Inalta Curte de ca-
satie a unei cereri de stramutare intro pri-
gonire civiI5, ? idem , 3
8. Stramutarea procesului se poate oare decide
f5.1.5, citarea p'artilor ? idem 3,12
9. Inalta Curte de casatie ch,nd ordon5, stramu-
tarea procesului este ea indatorita se trimita
judecarea lui la cea mai apropiata NAB de
apel ? idem 10
10. Deciziunile date de Malta Curte de casatie in
materie de stramutari judeciltore0i sunt ele
susceptibile de a fi opozate din partea celor
judecati in lips& ? idem , 9
11. Dreptul de opozitie se acord5, oare partii careia
i s'a respins in lips& cererea de stramulare ? idem , 4
12. Dace in urma striimutarii unui proces dela un
tribunal la altul, intervine o lege care refor-
meaz5, organizarea judeditoreasci ksi judecarea
se judeca de alte organe ale tribunalului la care
s'a stramutat procesul, aceasta reform5, poate
ea aved, de efect a inlatura, efectele steamu-

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA LXXI

STRAMUTARE
tarii, adica, a sustrage procesul judec5rii tri-
bunalului la care s'a stamutat si a-1 deferi
iaras primitivului tribunal ? V. (Sirdmattare, No.11
13. Cand veri una din sectiunile tribunaltilui Ilfov
e sesizata de judecarea unei afaceri comerciale,
poate ea sa se desesizeze de aceasta afacere
si a o trimite tribunalului comercial, fara ca
partea sa fie nevoita a face veri o alto actiune
sau apel ? idem 2. 7
SUBROGATIUNE
1. Dupa cari norme arms a se stabili existenta
unei subrogatiuni sub Codul Caragea ? Vezi . Sitbrogatiune.
2. Pentru a se putea, opera o subrogatiune con- No. 9
ventionall, partite sunt ele nevoite ca in ac-
tele ce le incheie sa intrebuinteze cuvantul :
4a subroga , ? &ern No. 5, 10
3. Dupe', art. 1108, aliniatul 1 din Codul civil,
cand poate avea loc o subrogatie de drept in
folosul unui creditor ? idem > 2
4. Acela care imprumuta o sums de bani unui aren-
das pentru plata castiului datorit proprietaru-
lui, este el subrogat de drept in drepturile pro
prietarului fats de arendasul sau ? idem , 4
5. Acela care a luat obligatiunea de a plati da-
toria unui fidejusor, si o plateste, este el su-
brogat in drepturile fidejusorului fat5, de de-
bitorul principal? idem , 8
6. Cand se face o subroga tie partials intro creanta
ipoteeara pentru asigurarea unui inprumut ba-
nesc, se poate oare urmari debitorul subrogat
mai inainte de a se fi facut o somatie in re-
gul5, creditorului subrogat ? idena x. 1
7. Subrogatia de drept, prev% zutg. de art. 462 din
Codul comercial, este ea de ordine publics pen-
frit ca partite sa nu poata deroga la ea prin
conventiunea for ? idem 3, 6
8. Codul comercial opreste oare pe locuitorii ro-
mani sa nu poata face asigurari la o societate
stating, asa ca, data s'a facut o asigurare, si
data societatea strains a platit-o, sa i se poata
refuza exercitiul actjunii in virtutea subrogarii
legale prevazuta de art. 462 din Codul comer -
cial ? idem , 7
9. Vezi cuvantul : ,Garantie. No. 54.

www.dacoromanica.ro
LXXII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

SUCCESIUNE
1. Codul Caragea. Sub Codul Caragea existau
oare codiciluri pi sub ce forma se puteau
ele face ? V..Succesiune, No.116
2. Sub Codul Caragea, sand m rtul rasa in urmai
feciori pi fete, acestea din urma puteau mop-
teni pe parintele lor ? idem No. 26.167,183
3. Fetele inzestrate sub Codul Caragea pi Cali-
mah sunt ele chiemate la mostenirea pa-
rintelui lor, deschisa sub regimul legii noui? idem 4
4. P Dup5. Codul Caragea, mama avea ea drept
a cere dobanzi dela moptenitori asupra por-
tiunii ce i se cuvenea in aceast5. &Rate ? idem 1
5. Sub Codul Caragea, creditorii puteau ei s'a
cearit primirea moptenirii cuvenita debitoru-
lui lor ? idem 45
6. Sub Codul Caragea, creditorii mortului pu-
teau ei sa urmareasca bunurile declarate ina-
lienabile prin testamentul lui de-cujus ? idem 181
7. Codul Caragea prescria el veri o forma so-
lemner pentru renuntarea la moptenire ? idem 63
8. Codul Caragea prevedea el oare separatiunea
patrimoniului defunctului de acela al eredelui ? idem 16
9. Codul Calimah. Fetele inzestrate sub Codul
Calimah, aveau ele dreptul a cere comple-
tarea rezervei lor ? idem 59
10. Codul Calimah admitea el oare ca fosta
sotie a mortului, and era shrug pi avea
copii cu dansul, depi remaritata, sa villa la
moptenirea fostului el sot ? idem 184
11. Sub Codul Calimah, mopii buni de amandoi
parintii, veneau ei la moptenirea nepotilor lor,
cu preferinta asupra mopilor buni numai de
un parinte ? idem ' 182
12. Dupa Codul Calimah. logatarul particular a-
supra unei sumo de bani, avea el drept la
dobanzi din ziva mortli testatorului ? idem i 31
13. Codul civil nou.Care este tribunalul competent
a judeca cererile gi pretentiunile dintre mopte-
nitori provenind dintr'o moptenire ? idem 2
14. * Ce anume contestatiuni pot formula erezii
dinaintea tribunalului succesoral ? idem 54
15. * Dupa care statut se reguleaza moptenirile ? idem 185
16. , Dupa care lege se reguleaza succesiunea
imobiliara a unui minor strain domiciliat in
Romania? idem 100
17. Strainii au ei dreptul a mopteni imobile ru- idem ,11.9,124,126,
rale in Romania ? 200

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATEILII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA. LXXIII

SUCCESIUNE
18. Codul civil nom Cand unul din mostenitori e
strain, imobilul rural se roate imparti in
nature ? V. .SuccesiuneNo.123
19. .Ridicarea sigiliilor. Pentru operatiunea ridi-
&aril sigiliilor, aplicate pe averea de
mogtenire, este oare necesar a se chiema
toti erezii cunoscuti din lucrarile tribu-
nalului ? idem 5
20. Judecatorii de pace sunt ei competinti
a judeca cererile relative in ridicarea si-
giliilor aplicate pe o avere succesorala ? idem ' 111
21. ' Inventarul averii.Inventarele facute in re-
gula, pot face ele credin0 ca averea
descrisa in ele este a defunctului si ca
obiectele din cari se compun au valoa-
rea acolo indicata, ? idem ' 66
22. , Acceptarea succesiunii.Cum se face accepta-
rea unei succesiuni ? idem 139
23. ' Eredele care se apara intr'o instants
judecatoreasca fats de un creditor al
succesiunii, si care discuta in fond va-
liditatea datoriei r eclamate, poate el sa
fie considerat ca a acceptat tacit sue-
cesiunea ? idem * 163
24. * * Chestiunea acceptarii unei mosteniri
constitue ea o chestinne de fapt rezer-
vata instants de fond ? idem 152, 168
25. , Beneficii de inventor. Eredele beneficiar,
care e condamnat pur si simplu la plata
unei datorii succesorale, poate el sa fie
urmarit asupra averii sale proprie ? idem 169
26. ' , Eredele beneficiar, care vinde averea
miscatoare fare verio formalitate si
ascunde obiecte de ale mostenirii, pierde
el beneficiul de inventar ? idem , 96
27. Sustractiuni.Erezii aceluia care a sustras
o parte din averea succesorala, sunt ei
solidar responsabili la restituirea sumei
sustra,sa de autorul for ? idem 138
28. , , Art. 703 din Codul civil isi are oare
aplicatie la bunurile sustrase inaintea
mortii lui de-cujus ? idem 218
29. , , De tend incepe a curge dobanda la su-
mele sustrase de catre unul din co-
mostenitori ? idem 1 146
30. Separatiunea de patrimonii.Legatarul uzu-
fructuar al unei mosteniri are el nevoie

www.dacoromanica.ro
LXXIV TABLA DE MA.TERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

SUCCESIUNE
a cere inscriptiunea prevazuta de art.
1743 din Codul civil ? V. g Surcesiune* No. 194
31. Codul civil nou. Separatiunea de patrimonii.
Cum se conserve privilegiul separatiunii
de patrimoniu pe imobilele succesiunii ? idem ' 87
32. , * Cererea de separatiunea patrimoniilor
hind formulate q,i inscrisit, ridica oare
moOenitorului dreptul de a putea alien&
lucrurile de motenire ? idem * 142
33. * * Ce drepturi poate conferi creditorilor ce-
rerea de separatiunea patrimoniului de-
functului for debitor ? idem * 151
34. * Inscriptiunea luatit de creditori asupra
*
imobilului debitorului for incetat din
viata, constitue ea, fats de tertii, un a-
devarat privilegiu care sit des drept la
urmarirea imobilului in orice mama ar
trace, sau ea confers numai un, simplu
drept de preferinta fat5, de creditorii
personali ai eredelui ? idem 171
35. * Punerea in posesiune.Punerea in posesiune,
previtzuta de art. 653 din Codul civil,
este ea o simply investire pe care o da
justitia, sau este ea o punere in pose-
siune de fapt a bunurilor succesorale ? idem ' 196
36. * * Punerea in posesiune asupra averii suc-
cesorale, constitue ea o masura provi-
zorie? idem 62
37. , , Cand e vorba de o cerere de punere in
posesiune, tribunalul este el Bator a cite
pArtile? idem * 38
38. , , Cand legatarul universal e strain, poate
el cere punerea sa in posesiune asupra
unui imobil rural din Romania lasat lui
motenire ? idem ' 126
39. , ' Cum trebue s5, proceada tribunalul tend
e sesizat de mai multe cereri relative
la punerea in posesiune asupra uneia i
aceleai averi de mWenire ? id, m * 133
40. * ' Incheierile tribunalului. date pe cale gra-
tioasa pentru punerea in posesiune asu-
pra unei averi de mostenire, pe ce cale
se pot ele ataca ? idem * 34
41. 2 Fixecutori testamentari. Sezina executorilor
testamentari, poate ea pune piedic5, ac-
tiunilor ce competosc erezilor rezervatari ? idem * 61

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA LXXV

SUCCESIUNE
42. Codul civil nou. -- Executori testamentari.
Executorii testamentari sunt ei solidar
responsabili pentru gestiunea for ? 7 (Succesiune. No. 145
43. 2 Stare de indiviziune. Eredele, care se af15,
in stare de indiviziune, are el dreptul,
in timpul indiviziunii, sit revendice dela
un tertiu portiunea de pamant ce s'a
uzurpat din imobilul ce se gilseste in
indiviziune ? idem I. 90
44. * * Legea cere oare ca un mostenitor sit
obtina mai intai iesirea din indiviziune,
pentru a putea in urmti revendice dela
un tertiu partea indiviza uzurpata de
acesta ? idem 2 134
45. * * Co-proprietarii ce se Oa in stare de in-
diviziune, au ei un mandat legal de a
se reprezenta, unii pe altii pentru a-si
face pozitiunea for mai rea, asa ca ho-
tararile obtinute in contra unora din ei
65, produce elect fata cu toti ceilalti ? idem 2. 55
46. * * Co-eredele poate el instraina valabil-
mente un bun determinat al succesiunii,
inainte de facerea imp5,rtelii ? idem ' 136
47. * * Cand se poate spune ca un act pane
sfarsit unei stari de indiviziune ? idem ' 178
48. * Succesiunea deferitci erezilor reterratart.
Erezii directi au ei nevoie de punere in
posesiune pentru a putea exercita dreptu-
rile autorului for ? idem, * 196
49. 1 . Eredele rezervatar, care se vede recom-
pensat in uzufruct de ceeace parintele
situ i-a luat din proprietate, are el dreptul
de optiune intre legat si rezerva ? idern . 44
50. 2 D Ce intelege legea prin cuvintele erede
cunoscut' cuprinse in art. 724 din Co-
dul civil ? idem 7. 50
51. * * Pentru ca descendentii sit aibri de drept
posesiunea succesiunii din momentul
mortii defunctului, au ei nevoie sit de-
clare ca accepts mostenirea ? idem I. 77
52. * * Dupa care lege se reguleaza rezerva
unui erede de nationalitate straina a-
supra succesiunii unui strain deschisit
in Romania ? idem ... 161
53. ' 7. Cand sunt mai multi erezi, unul singur
dinteansii poate el reclama intregul o-
biect al mostenirii ? idem * 94, 122, 188

www.dacoromanica.ro
LXXVI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR ROM ANA

SUCCESIUNE
54. Codul civil nou. Suceesiunea deferitcl erezilor re-
zervatari.Erezii rezervatari, in actiunea
for de raport pi de imparteala, sunt ei
considerati ca terti fats de ceilalti co-
erezi ? V. a Succesiune, No. 99
55. a . Erezii rezervatari pot ei sa tears mar-
tori, spre a dovedi avantagiile facute de
de-cujus unora din co-erezii sai ? idem * 99
56. * . Cand este vorba de o actiune in petitie
de ereditate, intentata de acela care are
vocatie la moptenire in contra detina-
torului averii succesorale, este oare ne-
voie a se pune in cauza pe toti aceia
cari aveau vocatie la aceasta, moptenire ? idem , 176
57. . * Fetele inzestrate sub Codul Calimah, au
ele dreptul a cere completarea rezervei
for ? idem * 52
58. a Succesiune colateralci. Eredele colateral,
care a intrat in posesiunea averii mor-
tului fare permisiunea justitiei, pi care
n'a renuntat in mod formal la mo:;4te-
fire, este el obligat la plata datoriilor
succesorale ? idem ' 15
59. * * Eredele nerezervatar, de cand incepe a
aye& dreptul la exercitiul actiunilor ce
competeau defunctului situ autor ? idem ' 3
60. * . Inactiunea rudelor cele mai apropriate,
autoriza oare pe rudele cele mai depar-
tate a exercitit actiunile succesorale ? idem ) 97
61. * a Erezii colaterati cand declara ca se de-
zista dela actiunea intentata de autorul
lor, au ei nevoie de a cere mai intai pu-
nerea for in posesiunea averit succeso-
rale ? idem * 64
62. a . Erezii colaterali pot ei exercita actiunea
in petitie de ereditate Lira investitura
just tiei ? idem 81,164
63. a * Erezii colaterali stint ei in drept a face
actele conservatorii ale moptenirii inainte
de a fi pupi in posesiunea ei ? idem * 115
64. 2 Erezii, cari nu au de drept posesiunea
mostenirii, pot ei revendicit moptenirea
inainte de a fi pupi in posesiunea ei ? idem 130,164,189
65. Cand sunt mai multi moptenitori pi nu-
mai unii dinteanpii reclama averea de
moptenire, aceptia pot aveet vocatie la
intreaga avere succesorala ? idem * 165

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G -L DE JURISPR. ROMANA LXXVII

SU CCESIUNE
66. Codul civil nou.Succesiune colaterald.Moste-
nitorii cari n'au sezina pot ei sh fie siliti
s'a fats optiune $i a se pronunta dad
primesc sau renunta la mostenire ? V. ...Succesiune. No. 197
67. . , Erezii colaterali pot ei fi apucati la
plata datoriilor succesorale ?
68. * Succesiunea fratilor. Cand sunt mai multi
frati nascuti din douA casatorii si unul
din ei moare, renuntlarea unuia din fratii
supravietuitori poate ea profit& tuturor
celorlalti frati deopotriva ? idem ' 27
69. P . In ce mod se imparte succesiunea unui
hate intre fratii ramasi in viata cari
sunt nascuti din diferite casatorii ? idem , 46
70. , , Rudele colaterale, cari sunt nascute din
diferite datorii, an ele dreptul s villa
deopotrivl la succesiunea unui colateral ? idem , 57
71. ' Succesiunea copiilor adoptati. Cine este in
drept a mosteni averea rrtmasa in urma
mortii unui copil adoptat decedat, far5,
a rasa descendenti legitimi ? idem , 215
72. Eredele aparent este el in drept a intents
once actiuni si a face once acte legale pen-
tru ap5.rarea drepturilor intregii mosteniri ? idem 2. 212
73. * Eredele aparent, poate el valabilmente arenda
imobilul succesoral Virg consimtimantul ce-
lorlalti erezi co-proprietari ? idem ' 210
74. . Eredele aparent, care a instdinat imobilul
mostenirii, este el obligat a restitui adev&-
ratului mostenitor imobilul insus, sau pretul
cu care 1-a vandut ? idem ' 148
75. ' Succesiunea deferitd minorilor. 1.Ylinorii pot
ei mosteni f5,ra beneficiu de inventar ? idem , 14
76. * D Tutorul poate el primi, Wit autoriza-
tiunea Consiliului de familie, legatul par-
ticular cuvenit minorului epitropisit de
dansul ? idem , 28
77. * . ImpArteala de averi in care si minorii
fac parte, se poate ea face prin transac-
tiune incheiata de tutor cu autorizatiu-
nea Consiliului de familie si aprobarea
tribunalului ? idem 2. 93
78. * , Dui:4 care lege se reguleazg succesiunea
mobiliaa a unui minor domiciliat in
Romania ? idem ' 100

www.dacoromanica.ro
LRRVIII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

SUCCESIUNE
79. Codul civil nou. Succesiunea deferitd minorilor.
Parintele poate el accepts sub beneficiu
de inventar. insit fara autorizarea Con -
sijiului de familie, o motenire deferita
minorului situ copil ? V. (Swcesiune*No. 137
80. * * Minorii pot ei cere anularea actului de
imparteala pentru nepazirea formalita-
tilor prescrise de lege i pentru cauza
de leziune ? idem , 2,05
81. Succesiunea copiilor naturali.Care este drep-
tul de mostenire al copiilor naturali dupa
Codul Calimah, Codul Caragea i noul
Cod civil ? idem , 102
82. * * Copiii naturali au ei drept la moteni-
rea tatalui for natural ? idem 8, .9
83. * * Copiii naturali au ei veri un drept de
motenire asupra averii fratilor for ieiti
dintr'o casatorie legitima ? idem , 42,159
84. * * Copilul natural are el yeti un drept de
motenire in averea fratelui i surorii
sale dup5, mama ? idem , 120, 153
85. * * Calitatea de copil natural, constitue oare
o cauza de incapacitate pentru el de a
primi dela fatal situ liberalitati prin dis-
pozitiuni intre viui sau testamentare ? idem ' 76
86. * Succesiunea deferitei ascendentilor.Care este
rezerva parintelui supravietuitor atunci
cand vine in concurenta cu fratii i su-
rorile raposatului dm fiu sau fiica ? idem , 32, 84
87. * , Posesiunea de d r e p t a ascendentilor
poate ea excede vocatiunea for ereditara ? idem , 39
88. Succesiunea deferitei sotiei sdrace. Codul Ca-
limah, admitea el oare ca fosta sotie
a mortului, cand era siirac5. i aye& copii
cu dansul, dei remaritata, sit vina la
motenirea fostului sail sot ? idem * 184
89. * ) Dreptul treat de art. 684 din Codul civil
in favoarea femeei vaduva i s5raca,
este el un drept de creanta sau un drept
succesoral f5r5, rezerva ? idem ' 48, 166-a,
90. * * Portiunea virila in uzufruct a unei va- 166-b, 199
duve in succesiunea barbatului sau, ii
creeaza oare calitatea de mostenitoare ? idem . 22
91. * * Femeia care a trait separat de sotul sau,
poate ea reclama portiunea de avere ce
i se cuvine in succesiunea raposatului
sau sot ? idem ' CO

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA. LXXIX

SUCCESIUNE
92. Codui civil nou.Saccesiunea de feritci sotiei sarace.
Prin faptul remaritarii, femeia iqi pierde
ea dreptul la succesiunea raposatului
ei sot? V. . Succesiune)No. 150
93. * ' Vaduva, care in momentul mortii sotului
sau era sarack gi care in urma a do-
bandit o avere din succesiunea parin-
telui situ, este ea in drept sit ceara parte
din mostenirea raposatului ei sot ? idem * 170
94. * * Cand se naste dreptul succesoral al fe-
meei sarace asupra averii de mostenire
a raposatului ei sot ? idem * 80
95. , 1 Lipsa de avere a femeei vaduva, se
poate dovedi cu martori ? idem , 211
96. , . Cum se determine, in caz de imparteala,
portiunea vaduvei sarace asupra careia
are un drept de uzufruct ? idem 2. 121
97. , , Uzufructul femeei stance asupra averii de
mostenire a raposatului ei sot, find
transformat intr'o creanta ce i s'a dat
din partea fiului raposatului ei sot cons-
tatata printr'o hotarare judecatoreasca,
inceteaza oare el de a mai afecta bunu-
rile succesiunii ? idem , 117
98. * * Dup., ce imobilul de mostenire a lost
urmarit si vandut prin licitatiune pu-
blica de catre un creditor a lui de-cu-
jus si s'a adjudecat asupra creditorului
urmaritor, fat& fiind erezii aparenti ai
mortului, femeia saraca ale carei drep-
turi ii au fost recunoscute printr'o ho-
tarare judecatoreasca data in urma ad-
judecarii, poate ea revendica contra ad-
judecatarului portiunea din i m o b i I u 1
asupra caruia avea un drept de mo-
tenire ? idem 177
99. * * Chestiunea dd a se sti dad, femeia, chiar
dotatk este sau nu bogata in propor-
tiune cu averea ramasa dela raposatul
ei sot, este ea o chestiune pure de fapt
lasata la suverana apreciare a instantei
de fond? idem * 11,13,40,60
100. * , In ce caz succesiunea poate trece la
sotul in viata ? idem , 217
101. * Succesiunea episcopilor. Episcopii pot ei sit
dispuna prin testament de averea casti-
gat& in timpul calugariei ? idem * 158

www.dacoromanica.ro
 LXXX TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JUIUSPR. ROMANA

SUCCESIUNE
102. Codul civil nom Succesiunea episcopilor.
Dup. dreptul in vigoare in Romania,
rudele au ele dreptul a mosteni averea
ramasa de la un episcop ? V. ,Succesiunes No. 21
103. * Succesiunea monahilor gi ccilugeirilor. Dupl.
care lege se ocarmueste mostenirea unui
monah ? idem * 107
104. * * Cui se cuvine mostenirea monahului care
s'a calugarit la dansul acasa ? idem ' 43
105. D I Sub imperiul legislatiunii actuale, se pot
aplica in materie de succesiune canoa-
nele bisericesti dupa cari monastirile ar
fi in drept a mosteni pe calugari cu ex-
cluderea rudelor de sange ? idem , 156
106. ' Legatarul universal. Cam! se poate spune
ca legatarul este universal ? idem * 154, 155
107. , Daca inaintea mortii testatorului a in-
1.

cetat din viata unul din cei doi legatari

universali instituitii prin testament, cui
revine partea legatarului universal ince-
tat din viata ? idem ' 24
108. * Nulitatea legatelor particulare profits ea
A

oare legatarului universal cu excluderea

mostenitorilor legitimi ? idem 37
109. * * Din ce moment legatarul universal are
drept a pretinde fructele bunurilor cari
compun legatul sau ? idem * 74
110. * , Legatarul universal, care poseda de fapt
mostenirea f a r a investitura justiiei,
poate el invoca prescriptiunea contra re-
vendicantului mostenirii ? idem 85
111. * * Atunci cand legatarul universal e strain,
poate el cere punerea sa in posesiune
asupra unui imobil rural lasat lui mos-
tenire ? idem , 126
112. * Instituirea unui legatar aparent, atrage
*
oare nulitatea testamentului, si acbasta
dovada se poate ea face prin martori,
sau prezumtiuni ? idem * 37
113. / Legatarul uzufructuar. Legatarul uzufruc-
tuar poate el sa fie pus in posesiunea
legatului mai inainte de a da cauOunea
prevazuta de art. 541 din Codul civil ? idem * 12
114. * , Legatarul uzufructuar al averii de mos-
tenire are el nevoie de a cere inscrip-
tiunea prevazuta de art. 1743 din Codul
civil ? idem ' 194

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JITRISPR. ROMANA LXXXI

SUcCEsIUNE
115. Codul civil nou.Legatarul particular. Legatul,
consistand in totalitatea rnobilelor si imo-
bilelor anume determinate prin testament,
constitue el ()axe un legat particular ? V.; &caesium* No. 118
116. , , Legatul, facut in stop de binefacere sau
de un folos general si lasat unei per-
soane incerte nedeterminata, se sonoteste
oare prin interprctarea vointei testato-
rului ca facut stabilimentului public sau
ramurei de administratiune publica ce
reprezinta interesul general pe care tes-
tatorul 1-a avut in wedere ? idem , 127
117. * , Dela care data legatarul are drept la
fructele legatului eau ? idem 0 .179
118. , , Veniturile unui legat se pot ele sere
pentru prima oars in apel ? idem, , 72
119. * , Cererea legatarului particular poate ea fi
respinsa ca premature pana la transa-
rea procesului e,e exists intre mosteui-
torii defunetului relativ la stabilirea drep-
turilor for succesorale ? id em , 82
120. * , Odata ce s'a executat dispozitiunile tes-
tamentare si s'a .predat legatul, se mai
poate oare sere nulitatea lui ? idem ' 91
121. * , Legea tarmureste strainului tdieptill de
a contests calitatea persoanei care, in
baza art. 859 din Codul civil, core dela
dansul liberarea legatului? fidem , 131
122. , , Nulitatea legatelor particulare, profits
ea oare legatarului universal cu exclu-
derea mostenitorilor legitimi ? idem , 37
123. * , Actiunea pentru diviziunea luorului le-
gat, facuta contra eredelui, confine ea
in sine implicitamente cererea legatului
lust's ? idem ' 202
124. , 2 Legatarul particular, poate el fi apucat
si urmarit in legatul sau pentru plata
datoriilor defuneti4ui ? idem 2 129
125. , ., Legaturile testamentare suet ele supuse
formalitkii transcriptiunii, conform arti-
colulni 1801 din Codul civil i art. 722
din Procedura (Avila ? idem , 198
126. , , Creditorii legatarului, care n'a acceptat le-
gatul, pot ei, exercitand drepturile Jul, sil
accepte un asemenea legat ? idol?, ' 192
127. , , Dad, dinaintea instantiei de fond nn s'a
invocat divizibilitatea plata legatului,
I. C. Barozzi. Vol. IV 6

www.dacoromanica.ro
LXXXII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

SUCCESIUNE
conform art. 896 din Codul civil, se poate
oare ea invoca pentru prima oars dinain-
tea Curtii de casatle ? Y. cSuccesiune, No.20
128. Caul civil nou.Plata legatelor.Care este di-
ferenta intro acela care e obligat la plata
legatelor si un debitor ordmar ? idem * 136
129. * ) Cum se face plata legatelor atunci cand
disponibilul nu ajunge pentru plata for
integral& ? idem * 135
130. ' .Reducerea legatelor.Actiunea in reductiunea
legatelor are ea de efect ca legatele re-
duse sa reintre in patrimoniul eredelui,
libere de orice sarcini ? idem * 71
131. Plata datoriilor succesiunii. Copiii mortului
sunt ei obligati a plati datoriile pada-
telui for ? idem * 25, 36
132. * ) Erezii colaterali cand pot ei fi apucati
pentru plata datoriilor succesiunii ? idem ' 49
133. * * In ce caz legatarul particular poate fi a-
pucat si urmarit in legatul situ pentru
plata datoriilor defunctului ? idem ' 12.9
134. , , Datoria solidari a lui de-cujus se di-
vide ea intro toti mostenitorii sal ? idem. ' 147
135. , ) Cumparatorul unei mosteniri raspunde el
de toate sarcinele mostenirii ca si un mos-
tenitor ? idem ' 95
136. Renuntare la moftenire.Unde trebueste fa-
cut& renuntarea la mostenire ? idem , 86
137. , , Pentru a se putea renunta la o moste-
nire este oare nevoie ca acela care re-
aunt& sit aibi vocatiune la mostenire ? idem , 113
138. , , Renuntarea for la legat se poate ea face
in mod tacit ? idem , 125
139. , , Se poate renunta la o mostenire in mod
tacit ? idem * 187
140. , , Se mai poate renunta la o mostenire ac-
ceptata ? idem * 47
141. , , Renuntarea la o mostenire, poate ea fi
conditionals? idem ' 67
142. , * Eredele rezervatar care, in viata hind pa-
rintele sau, a primit de la dansul o dot&
sau o donatie care cuprindea atat coti-
tatea disponibil5. cat si partea sa de re-
zerva, poate el, la moartea parintelui sau
ca, pe de o parte sit renunte la succe-
siunea sa, iar pe alta sa pastreze in-
treaga dots sau donatie, &lie& nu nu-

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA LXXXIII

SUCCESIUNE
mai cotitatea disponibila, ci $i partea sa
de rezerva ? V. Succesiune, No.
143. Codul civil nou. Renuntare la mogenire. 10, 68
Mad sunt mai multi frafi nascufi din
doua casatorii si unul din ei moare, re-
nunfarea unuia din frafij supraviefuitori
la mostenirea decedatului sill frate
poate ea profit& deopotriva tuturor ce-
lorlatfi frafi ? idem 27
144. . Impdrfeala succesiunii. Filiatiune. La peti-
fiunea de ereditate se aplica oare dispo-
zifiile art. 292 pans la 303 din Codul
civil ? idem ' 17
145. * * Cum se stabileste gradul de rudenie in
materie de mostenire ? idem , 75, 172, 180
146. * * Acfiunea de partagiu este ea indivizibila,
in acest sans ea, unul din co erezi sa
reprezinte pe toti ceilalfi co -erezi indi-
vizi in toate actele ce le aunt spre
folds ? idem * 53
147. * * Cand se Coate exercita acfiunea de par-
tagiu ? idem ' 104
148. * * Asupra carei averi se poate cere iesirea
din indiviziune ? idem * 191
149. * * Actiunea suplimentara de partagiu este
ea o acfiune indivizibila asa di ea sa
nu poata fi rezolvita Mfg prezenfa tu-
turor mostenitorilor ? idem ' 103
150. * * La imparfeala unei proprietafi indivize
este oare nevoie sit se citeze toti co-
proprietarii ? idem * 109
151. ) * Acflunea pentru imparfirea lucrului legat
facuta contra eredelui, confine ea in sine
imnlicitamente cererea legatului insus ? idem ' 202
152. * ) Pentru a se putea procede la imparfeala
sau vanzarea publics a averii succeso-
rale, trebueste oare ca acfiunea pentru
iesire din indiviziune sa, fie judecata in
mod definitiv ? idem * 56
153. a Formarea massei succesorale.Cum trebueste
a se opera pentru stabilirea rezervei si
cotitafii disponibile, si cari sunt dona-
fiunile cari urmeaza mai intaiu a fi re-
duse pentru a se putea, complete re-
zerva ? idem * 101
154. * * Daca s'a redus dota constituita, femeea
inzestrata este ea obligata, a platl fruc-

www.dacoromanica.ro
LXXXIV TABLA DE MATERli LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

SUCCESIUNE
tele portiunii care excede cotitatea dis-
ponibil5, cand venitul dotal 1-a perceput
sotul sau ? V.*S11ccesiune,No. 213
155. Codul civil nou.Formarea massei succesorale.
Cum se face calculul donatiunilor intre
viui Monte persoanelor succesibile ? idem ' 98
156. * * Bonurile rurale, cand nu mai exist& in
naturk trebuesc ele calculate la massa
succesorala ? idem * .110
157. 2 2 Veniturile bunurilor artruite in viatil, de
la care epoca urmeazit ele a se calculi
la mama ? idem * 112
158. * * Erezii, Vim% in ce moment sunt ei in
drept all formula pretentiile for asupra
compunerii messei succesorale ? idem * 173
159. * * Raport.Care este termenul in care mos-
tenitorul poate formula cererea de ra-
port ? idem , 157
160. * * Actiunea de raport poate ea fi intentata
in contra unui erode care a renuntat la
mostenire ? idem 18
161. * * Fata care a fost dotat5, sub Codul Ca-
ragea este ea obligatA, a raporta dota la
succesiunea raposatului sau parinte des-
chis5, sub legea noua, atunci cand dansa
renunta la mostenire ? idem * 33, 108
152. * * In ce anume caz dota e scutita de a fi
raportatit la massa succesorala a dona-
torului ? idem * 92
163. * * Donatarul unui imobil, care este chiemat
la mostenirea donantului si care inain-
tea deschiderii mostenirii a ipotecat imo-
bilul donat, este el obligat a raporta i-
mobilul liber de mice sarcine ? idem ' 6
164. * * Creditorii unuia din erezi sunt ei in drept
a cere ca ceilalti co-erezi s5., faca ra-
portul ? idem , 65
165. * Impcirtealei.Dupa cari norme urmeaza a se
forma si compune loturile de irnp'artit ? idem I 51, 105
166. ; * Cand s'a fgcut o expertizit care stabile-
ste a imparteala nu se poate face in
natura, tai cand ins'asi partile au recu-
noscut aceasta in instantlk mai pot cere
ele in urma ca imparteala s5 se fad., in
n at aril ? idem * 68
167. * * Ilotararea care Orlon& vanzarea imobi-

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA LXXXV

SUCCESIUNE
lului, ca unul ce nu se poate impart' in
natura, este ea supusa apelului ? V.. Sacc esiune ) No. 143
168. Codul civil nou.Impcirteald. Hotararea data,
pentru iesirea din indiviziune $i pentru
fixarea loturilor co- erezilor este ea supusa
apelului ? idem x. 208
169. , , Imprejurarile din cari instants de fond
consta,ta ca imobilul nu se poate impart.'
in natura. este ea o chestiune de fapt
care scapa de controlul Casatiei ? idem ' 144
170. , , Atunci cand unul din mostenitori e strain,
imobilul rural se poate el imparti, in na-
tura ? idem , 123
171. , , Imparteala unei averi de motenire in
care face parte $i un minor, se poate ea
face printr'o transactiune incheiata de
tutor cu atttoriza0a Consiliului de fami-
lie si aprobarea tribunalului ? idem , 93
172. , , Care e partea care poate reveni erezilor
asupra unei creante succesorale ? idem , 35
173. ) X Creantele cazute in lotul unui mosteni-
tor, in urmarea unei transactiuni inche-
iata intro co-mostenitori, au ele nevoie
de a fi notificate debitorilor lor, conform
art. 1393 din Codul civil ? idem 149
174. . , Odata ce tragerea loturilor a capatat
confirmarea judecatii, se mai poate ea
ataca de catre erezii can au asistat la
tragerea for ? idem * 162
175. . , Imparteala Meath. numai intre tinii din
mostenitori este ea opozabila mosteni-
torilor cari n'au luat parte la dansa ? idem, , 190
176. , , Creditorii unuia din co-motenitori, pot
ei sa, tears imparteala bunurilor imobile
posedate in comun pentru a individua-
lize partea cuvenita debitorului for pen-
tru ca in urma sa o poata urmari? idem v 175
177. , * Curtea de apei este ea in drept a pro-
procede la faci-rea tuturor luCrarilor atin-
gatoare de imparteala unel mosteniri ? idem , 7 3, 114
178. 1 . In ce caz are be prezumtiunea ca ere-
dele a mostenit singur Si iinediat toate
bunurile cari compun partea sa, asa ca
ipotecile constituite de catre un co -erode
sa dispara prin faptul impartelii ce s'a
incheiat intro toti co-erezii ? idem , 207

www.dacoromanica.ro
LXXXVI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

SUCCESIUNE
179. Codul civil nou. Imparted& Sentinta prin
care se omologa o imparteala este ea
supusa apelului ? V. (Succesiune, No. 70
180. 0 ' and se poate spune ca un act a pus
sfarsit unei stgri de indiviziune ? idem , 178
181. ' * Actele de partagiu sunt ele supuse tran-
scriptiunii pentru a putea fi opozabile
tertiilor ? ident 1, 206
182. * * Actele de imparteala voluntary a unei
mosteniri, sunt ele supuse la plata taxei
de inregistrare ? idem , 174
183. * ' In ce mod se poate aduce la indeplinire
o imparteala de imobile constatata prin-
tr'o hotarare judecatoreasca ? idem 2. 29
184. * * Privilegiul erezilor. Cum se conserva
privilegiul erezilor asupra imobilelor suc-
cesiunii pentru garantarea impartelii si a
sumelor ce au 'limas datori unul &atm
altul ? idem ' 78
185. , * In ce anume conditiuni, si in ce anume
termen erezii sunt ei in drept a cere
inscriptiunea privilegiului prevazut de
art. 1737, aliniatul al 3-lea din Codul
civil ? idem 141
186. * D Gauze de desfiintarea ei. Cari sunt
cauzele cari pot da loc la desfiintiarea
impartelii ? idem 2. 89
187. * * Imparteala facia de un ascendent, este
ea nula data s'ar fi omis veri unul din
copiii s5,i ? idem ' 203
188. * * Minorul devenit major, poate el sh ceara
nulitatea actului de partagiu pentru ne-
respectarea formalitatilor cerute lege, si
pentru cauza de leziune ? idem ' 205
189. * * Erezii majori, cari au consimtit la o Im-
parteala facuta cu un minor, pot ei a-
taca o asemenea imparteala sub cuvant
ca nu s'a f5.cut cu indeplinirea forma- '
litatilor prescrise de lege ? idem , 41
190. * * Imparteala se poate ea desfiinta pentru
dol, cand se stabileste ca s'a tainuit avere
succesorala in mod fraudulos ? . idem 83
191. * * Creditorul unuia din co-partasi, poate
el sa atace impateala $i sa ceara nu-
litatea ei, pe motiv ca a fost facuta in
lipsa-i ? idem , 204
www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. RONIANA LXXXVH

SUCCESIUNE
192. Codul civil nou. Imvdrteald. Evictiune. In
ce caz poate fi tras la raspundere eredele
pentru evictiune ? V. g Succesiune, No. 30
193. , * Eredele, sau cumparatorul, care a fost
evins de un tertiu din posesiunea unui
imobil cazut in iotul sau, sau cumpa-
rat dela vanzator, are el oare o actiune
personaki. sau o actiune reala contra
co-erezilor sai, sau contra vanzatoru-
lui sau ? idem 2 88
194. * * Prescriptiune.Meeteniterul, care a re-
clamat in timp util moatenirea, isi pune
dreptul sau la adapost de once pros-
criptiuni fats cu detinatorii bunurilor
ereditari ? idem 216
195. Calitatea de succesor, poate ea constitui
un just-titlu pe care sa se poata inte-
meia in mod valabil prescriptiunea achi-
zitiva de buna credinta. ? idem ' 193
196. * * Se poate aplica prescriptiunea de 10
ani prevazuta de art. 1900 din Codul
civil pactului succesoral care nu e Mout
prin contractul de casatorie ? idem x. 140
197. * * Legatarul universal, care poseda de
fapt moatenirea fara investitura justi-
tiei, poate el invoca prescriptiunea in
contra revendicantului moatenirii ? idem 1 85, 106
198. * * Cand s'a stapanit separat o parte din i-
mobilul comun un timp de 30 ani, e-
redele dobandeate el oare prescriptiunea
proprietatii exclusiva a acestei portiuni
determinate ? idem x 59, 69, 160
199. * * Eredele rezervatar. care 6 stat in inac-
%lune timp de 30 ani fats de moateni-
rea ce i se cuvine, ramane el strain
de acea moatenire ? idem 1. 214
200. * * Timbru. Cari sunt moatenitorii cari
pot beneficia de scutirea taxei de inre-
gistrare asupra averii succesorale imo-
biliare papa la 5 hectare ? idem . 195
201. * * Desmogenire. 0 moarte ocazionata
din lipsa de indestula aptitudine a e-
rezilor, dar fara, o rea vointa din partele,
poate oare sa, dea, loc la piezderea drep-
tului de moatenire ? idem. 2. 7
202. ' x. Cand se poate zice Ca o succesiune e
vacanta ? idem p 128
www.dacoromanica.ro
LICXXVIII TABLA DE MATER!! LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

SUCCESIUNE
203. Codul civil nou. Dreptul de a fi ctitor, sau
epitrop, intr'un apezamant public, in baza
testamentului fondatorului acelui apezamant,
poate el sa fie valabilmente eedat sau vandut ? V.. Succesiune. No. 132
204. Clauzele testamentare, concepute in termeni
clari si precipi, pot fi ale inlaturate de ju-
decatorii fondului sub cuvant de suverana
for apreciare ? idem s 79
205. Inalta Curte de casatie are ea competinta
a examine termenii unui testament pentru
a vedea dace nu cumva constituesc o sub-
stitutiune fidei.comisara ? idem 201
206. Vezi cuvintele cOrdonanta de adjudecare, No.
11, 46, 197, 224, 242, 251, 294, 317, 320, 418
pi (Sechestru judiciar.
SURDb -MUI'
1. Surdo-mutul este el capabil de a incheia, orice
act pe care 1-ar putea incheia mice alt indi-
vid capabil ? 1r Surclo-mut" No. 1
SUSTRACTIUNI DELAPIDARI
1. In materie de sustractitini legiuitorul core oare
ca acel care a comis delictul sa fie insupi de-
pozitarul lucrului sustras, precum si ca faptul
sustragerei sa dea be la un prejudiciu ? V Sustractiuni ri de-
2. V'arsarea sumelor sustrase dupe dovedirea fap- lapiddri" No. 9
tului ti trimiterea prevenitului inaintea Jude-
catei, stabile ?te oare saxistenta culpabilitattei yi
intentiunea frauduloasa a prevenitului ? idem 18
3. Pentru consumarea delictului prevazut de art.
140 din Codul penal, intentiunea frauduloasa a
delicuentului poate ea sa reias'a' din insusirea
banilor publici ? idem 20
4. Cand se poate zice a s'a consumat delictul de
sustractiuni de bani publici ? idem 21
F. Pentru ca sa existe delictul de deturnate, este
oare nevoie ca obiectele deturnate sau sustrase
s'a fie depuse la delicuent in puterea insarci-
narei sale? idem r 4
6. Simplul fapt al sustragerii unui act din depozitul
public, in mod fraudulos si fare stirea depozi-
tarului. constitue oare delictul de sustractiune
prevazut si pedepsit de art. 204 din Codul
penal ? idem 26
7. Simplul fapt al unui primar de a facut o
fi
cheltuiala neprevazuta in buget, este oars su-

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA LXXXIX

SUSTRACTIUNI SI ,DELAPIDARI
ficienta pentru a '1 face pasibil de delictul pre-
vazut si pedepsit de art. 140 din Codul penal? V. tSitstractiuni fi de-
8. Agentii comptabili pot ei fi urmariti pentru de- lapiddri No. 22
lapidari inainte ca gestiunea for sa fie verifi-
cata de catre Curtea de compturi ? idem * 24
9. Agentii insarcinati fie de guvern, fie de depo-
zitarii publici cu manuirea banilor publici, sunt
ei pasibili de delictul prevazut de art. 140 din
Codul penal ? idem * 11
10. Agentul postal care isi insuseste cuprinsul unui
grop, este el pasibil de delictul prevazut si pe-
depsit de art. 140 din Codul penal ? idem * 15
11. Agentul prevenit de o delapidare, care are de
push' o cautiune mai mare decal deficitul ce i
se reclama; este el pasibil de delictul prevazut
de art. 14Q din Codul penal ? idem * 16,25
12. Casierul care a intrebuintat banii ce i-au fost
depu0 la o alts destinatiune, dupe ordinul su-
periorilor sal poate fi el pasibil de delictul de
deturnare do bani publici ? idem 2
13. Casierul care a primit o suma de bani in corn-
tul da'xilor fiscale, !Ara a o trece la incasari,
comite el delictul prevazut si pedepsit de art.
140 din Codul penal ? idem 7
14. Casierul Casei de consemnatiuni, este el respon-
sabil de sustragerea unor efecte ce ii fusese
depuse spre a le converti ? ideal, * 13
15. Functionarii vamali, pot ei fi pasibili de delic-
tul prevazut de art. 140 din Codul penal ? idem ) 12
16. Grefierii tribunalelor, sunt ei pasibili de delictul
de deturnare de acte publice, atunci tend de-
turneaza, sustrag sau stria, veriun act sau title
ce le-a fost incredintat in aeeasta calitate ? idem ) 3
17. Notarii primariilor, can sustrag actele si obiee-
tele depuse la primaria unde functioneazil, sunt
ei pasibili de delictul prevazut de art. 140 din
Codul penal ? idem * 19
18. Prefectul Capitalei poate el fi prevenit de de-
lictul de sustragerea a banilor ce i-a cheltuit
i pe cari nu ii poate justifica ? idem * 27
19. Pensionarul care e condamnat pentru delictul
de sustragere sau deturnari, pierde el dreptul
la pensiune ? idem . 6
20. Procurorul tribunalului este el pasibil de delic-
tul de deturnare pentru banii ce i-a primit in
depozitul sau prin intermediarul agentilor poli-
tiei judecatoresti ? idem ' 5

www.dacoromanica.ro
XC TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

SUSTRACTIUNI gi DELAPIDARI
21. Proprietarii de mosii, erau ei responsabili civil-
mente de delapidarile comise de perceptori in
virtutea legii din 1871 ? V. 'Sustractiuni fi de.
22. Registratorul unei judeatorii de ocol care sus- lapiddri No. 10
trage un inel ce ii fusese incredintat de ajuto-
rul judecrttorului spre a it inainta tribunalului,
ca corp de delict, este el pasibil de delictul pre-
vitzut si pedepsit de art. 140 din Codul penal? idem 14
23. Telegrafistul elev care isi insuseste taxele per-
cepute dela telegrame, este el pasibil de delic-
tul prevazut de art. 140 din Codul penal ? idem 17
24. De cand incep a curge dobitnzile la sumele sus-
trase dintr'o mostenire de care unul din erezii
acelei mosteniri? idem * 23
25. Instants de fond sand condamnit pe un depo-
zitar de bani publici pentru delictul de sustra-
gere, este oare ea datoare sa constate ca de-
pozitarul a fost somat a depune banii i ca
ditnsul a refuzat ? idem > 1
26. Pentru ca insta,nia de fond sa poata condamnit
pe delicuent pentru faptul prev5,zut de art.
204 din Codul penal, este oare nevoie ca &Ansa
sa constate mai intai lipsa actelor sustrase fats
cu depozitarul for ? idem 8
27. Instants, de fond este ea datoare s constate
prin holararea sa, intentiunea frauduloasa a
sustragittorului ? idem 28
TAGADA. DE DREPTATE
1. and se poate zice c exists trtgada de drop- V. Tclgadei de drep-
tate ? tate" No. 1
TAINUIRE
1. Ce vrea sa zica .a Wind un lucru. in sons ju-
ridic? V. Tdinuire" No. 13
2. Can sunt elementele constitutive ale delictului
de tainuire? idem No. 3,8, 17
3. Cunostinta autorului si primirea obiectului dela
insusi autorul crimei sau al delictului, sunt
ele cerute ca elemente pentru stabilirea delic-
tului de trtinuire ? idem 15
4. Pentru ca sa existe delictul de trtinuire, legea
cere, oare, ca buna stiinta a tainuitorului asu-
pra provenientei delictuase a obiectului ce i
s'a incredintat sa existe numai in momentul
incredintarii obiectului, sau i chiar atunci cand
aceasta stiintri a dobandit-o in urma incredin-
tarei obiectului ? idem 1

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERH LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROXINA XCI

TAINUIRE
5. Duna stiinta a tainuitorului poate ea rezulta
din pretul minim cu care dansul a cumparat
lucrul ? V. Tdinuire. No. 16'
6. Acela care primeste lucrul furat cu stop de a-1
vinde, este el pasibil de delictul de tainuire ? idem . 4, 5, 9
7. In materie de tainuire, este oare necesar a se
sti dad, tainuitorul a profitat sau nu de obiec-
tele tainuite ? idem 6'
8. Pentru functionarii publici, legea cere oare ca
tainuirea sa se fi comis in exercitiul functiunei
for pentru a li se putea apnea art. 165 din
Codul penal ? idol? . 12
9. Tainuitorul poate el fi urmarit $i condamnat mai
inainte ca autorul furtului sa fie urmarit si
condamnat ? idem 2. 10
10. Tainuitorul poate el a& fie declarat solider res-
ponsabil pentru tot prejudiciul cauzat dintr'un
fapt penal savarsit de altii ? idem . 2
11. Tainuitorul averei falitului, poate el sa fie ci-
. vilmente condamnat nu numai la restituirea
averei tainuite, ci inc $i la reparatiunea pa-
gubei ce aces tainuire a putut pricinui ? idem 2. 7
12. Faptul depunerei banilor dupe deschiderea ur-
marirei, este el de natura a face BA dispar&
intentia culpabila a tainnitorului ? idem 14
13. Instanta de fond este ea datoare a constata
prin hotararea sa ca delicuentul avea cuno--
tint& Ca lucrurile cumpiirate sau tainuite pro-
vin dintr'un furt ? idem . 3, 17
14. Instants& de fond este ea datoare a constata
prin hotararea sa atat lucrurile tainuite cat $i
modul cum s'au tilinuit ? idem 13
15. Judele de pace este el competinte a judeca de-
lictul de tainuire ? idem 11
16. Judele de pace este el competinte a judeca de-
lictul de tainuire a unor lucruri furate de la
stapan ? idem , 18
TAXE
1. Taxele judecatoresti cad ele in domeniul ordinei
publice, pentru a se putea propune lipsa for in
orice stare s'ar afla procesul ? V. Taxe" No. 3
2. Taxa judecatoreasca este ea curat personal&
so in cat sa nu poata fi aditionata de pe mai
multe capete in favoarea unuia singur ? idem, > 4
3. In materie de taxe, cand intelesul legal al unui
cuvant este pus in discutiune, si. cand de la
www.dacoromanica.ro
XCII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

TAXE
acest inteles depinde recunoaaterea unui drept,
instantele judecatoreati sunt ele competinte a
deslega, aceasta discutiune ? V. c T a x e * No. 12
4. Fabricile de zahar infiintate in urma legii din
1873. care scutea zaharul de once taxa, puteau
ele fi impuse la o asetnenea taxa prin legile
posterioare? idem * 1
5. Cui se poate splice, amenda prevazuta de art.
10 din Legea asupra taxei zaharului ? idem * 15
6. Taxa de 5 0 asupra retributiunei functionarilor
publici este ea aplicabila ai functionarilor privati? idem * 10
7. Taxa de 5 0 asupra retributiunei functionarilor
este ea aplicabila asupra, taxelor pe care le in-
caseaza portarei dela parti pentru diferitele Acte
de procedure ai de executare ? idem 6
8. Taxa de 5 0 asupra retributiunei functionarilor
este ea aplicabila asupra remizelor cuvenite
percept orilor Statului ? idem r 10
9. Taxele de teatru ai de oriee alto reprezenta-
tiuni cuvenite comunelor, stint ele Aplicabile
acelor stabilimente cari aduc o orchestra, ai o
fac sa, cante pentru a dilecta publicul ? idem 4 9
10. Taxele de teatru ai de once alte reprezenta-
tiuni cuvenite comunelor sunt ele aplicabila
acelor stabilimente care au cantarete ai or-
chestra, aduse spre a atrage mai mita 'rime
ai a o distra ? idem } 13
11. Vechiele taxe create in favoarea cornunelor prin
hrisoave Domneati, fost-au ele abrogate prin
Constitutie ? idem 8
12. Taxa mahalitului prevazuta in legea din 1871,
ai necuprinsa in legea din 1875, poate ea so,
fie considerate ca abrogata ? idem 2
13. Diva legile din 1871 ai 1881, minima, Bucu.
reati avea ea dreptul a percepe veriq taxa dela
vanzarile de vita efectuate la domiciliul parti-
cularilor ? idem, 5
14. Legea maximului care prevede o taxa, pentru
vinurile introduse in oral, este ea aplicabila
strugurilor introduai in oraa ai destinati a fi
prefacuti in yin ? idem * 7
15. Dupa, Legea maximului, in momentul exporta,
rei fabricatelor dintr'o comuna, se putea cere
restituirea taxelor incasate atat pentru fabri-
catele supuse unei taxe de consumatiuni, cat
$i pentru fabricatele nesupuse unei asemenea
taxa ? idem * 14

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERH LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XCII1

TAXE
16. Cand se isca contestatie asupra felului i cali-
tatei m5,rfei introdus5, ei supush unei taxe co-
munale, tribunalul este el competente a ordona
facerea unei expertize conform regnlelor drep-
tului comun ? V. c Taxe y No. 11
17. In ce termen se prescriu taxele de acciz cu-
venite comunelor pentru m5,rfurile intrate in
raionul for ? idem 16
TEATRE
1. Artistul amendat sau exclus din teatru, poate
el deferl hotararea directiunei teatrului apre-
cierei qi cenzurei instantelor judecatoreti ? V. Teatre" No. 2
2. Artiqtii societari ai Teatrului national, pot ei
sa fie trecuti la pensie far5, consimtimantul lor? idem 1
3. Directiunea teatrelor este ea o institutie care
face parte din Stat, i ca atare scutita de plata
taxei timbrului in facere de recurs ? idem 3
TELEGRAFO-POTALA (LEGE)
1. Dispozitiunile art. 125 din Codul penal sunt ele
aplicabile aceluia care a contrafacut timbre pos- V Telegrafo-postald"
tale sau s'a servit cu timbre deja intrebuintate? (lege) No. 1
TENTATIVA.
1. Care este caracterul esential al ten'tativei care
o face pasibil5, de o penalitate ? V Tentativci" No. 1
2. Vezi cuvintele : (Crime i delicte, ei (Jurati,.
TERMENE
1. Dace o lege nu fixeazit un termen pentru fa-
cerea unui act de procedure, ei intervine o lege
posterioara care fixeaza un asemenea termen,
acest termen fixat prin noua lege de tend in-
cepe el a curge ? V Termene" No. 3
2. Termenul pentru facerea unui apel in contra
unei sentinte, fixat de legea in vigoare in mo-
mentul pronuntarii acelei sentinte, poate el sa
fie modificat printr'o lege posterioara ? idem 15
3. Legiuitorul prin cuvantul =price termen, intro-
buintat in art. 1731 din Procedura civila, into-
lesa el atat termenile pe zile libere cat qi tale
insemnate cu lunele ? idem 1, 1
4. Pentru termenile fixate cu lunile sau saptama-
nile, se computit oare ziva plecarii termenului
ei aceia tend se impline#e termenul ? idem YY
2
5. Cum trebue s se inteleaga principiul inscris in
art. 732 din Procedura civilA dupe care, terme-

www.dacoromanica.ro
$C1V TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROM ANA

TERMENE
title prevazute de lege nu se pot nici scurta,
nici prelungi de catre judecator ? V. . Termene. No. 24
6. Termenul ordinar de patruzeci zile, prevazut
de art. 152 din Procedura civila, pentru a se
putea da o hotarare in lipsa, trebue$te oare ob-
servat atunci cand a urmat mai multe infati-
$eri in proces ? idem 4
11
7. Pierderea termenului pentru a exercita dreptul
de opozitie, aped, revizuire, contestatiuni $i re-
curs, constitue oare un incident care sa nu se
poata propane decat in 471imine litisi, sau din
contra, constitue el un incident de fond de or-
dine publics care se poate propune in once stare
a procesului, si chiar din oficiu se poate invoca
de judecatori ? idem . 18
8. Partile pot ele transige asupra termenilor fixate
de lege pentru exercitiul dreptului de opozitiune ? idem 77 21
9. Termenile de cinci $i zece zile pentru facerea
opozitiunii $i apelului in materie penala, preva-
zute de art. 183 $i 198 din Procedura penala,
se calculeaza, ele pe zile libere ? idem 19
10. Interpretatiia clauzelor unui contract qi a ter-
menului in care obligatia urmeaza a se execute,
constitue oare o chestiune de suverana apre-
ciare a instantei de fond ? idem 17
11. Acordarea termenului de plats, prevazut de ar-
ticolul 1366 din Codul civil, este el facultativ
sau obligator pentru judecator ? idem 77 5
12. Facultatea data judecatorului pentru acordarea
unui termen de plata, cads ea sub controlul
Inaltei Curti de casatie ? idem ,, 5
13. Termenul pe care it poate acorda judecatorul in
virtutea art. 1366 din Codul civil, urmeaza oare
a-I da atunci cand lichideaza datoria, sau it
poate da, cut ocazia urmaririi hotararii definitive ? idem 8,14
14. Cand se poate acorda debitorului un termen
pentru executarea obligatiunii sale, conform ar
ticolului 126 din Procedura civil& ? idem , 16
15. Cand se poate acorda termenul de gratie ? idem No. '10, 14
16. Dupa adjudecarea provizorie, debitorul urmarit
poate el care un termen de gratie ? idem ,, 12
17. Inauntrul termenului de gratie, creditorul poate
el face veri un act de urmarire ? idem ,, 23
18. Debitorul gagist, are el dreptul a care un ter-
men de gratie ? idem ,, 9
19. Cand intr'un contract de vanzare p a r t i 1 e au
stipulat clauza rezolutorie express, qi dupe ce

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XCV

TERMENE
termenul a expirat si debitorul a fost pus in
intarziere, judecatorul mai poate acorda un ter-
men de plata cumparatorului ? V. ., Termene" No. 22
20. Termenile de vanza,re fixate prin Legea de ur-
marire a Statului, trebuesc ele sa fie calculate
pe zile libere ? idem ,. 6
21. Termenul de zece zile pentru facerea contesta-
tiunii, prevazuta de art. 20 din Legea de urma-
rire a Statului, se calculeaza oare pe zile libere ? idem 13
22. Recursul in Casatie fault in ultima zi la ora
7 seara, este el dat in termen ? idem 7
23. In calculul termenului pentru facerea recursului,
intr.& oare ziva in care incepe a surge termenul
si aceia in care se sfarseste ? idem ,. 11
24. Neobservarea termenilor legale si prescurtarea
for din partea judecatorilor, constitue ea o ches-
tiune de ordine publics care sa se poata pro-
pune pentru prima oars in Casatie ? idem ,. 20
25. In urma casarii unei deciziuni, Curtea de tri-
mitere poate ea invoca din oficiu tardivitatea
apelului ? idem 25
26. Vezi cuvintele : (Apel., (Contestatie., (Opo-
zitiune,, (Ordonanta de adjudecare, si (Recurs..
TERTE PERSOANE
1. Ce inclege legea prin cuvantul (terta per-
soana, ? V. .Tertei persoane,
2. Actele incheiate de o femee in militate de tu- No. 1
trice, fare insa, ea &Ansa sa fie mama sau as-
cendenta minorului, sunt ele opozabile tertiilor
de bun credinta ? idem Il 3
3. Cei de altreilea interesati pot ei ataca ca simu-
lat un act public la care dansii n'au participat? idem 4
4. Obligatiunile stipulate intre proprietar si aren-
dasul sau, sunt ele opozabile celor de altreilea ? idem ,, 5
5. Creditorul daruitorului este el o a treia persoana
caruia sa nu i sa poata opune un act ce nu are -
o data certa ? idem 6
6. Creditorii, decate on urmaresc bunurile debito-
rului lor, sunt ei considerati ca terse persoane,
$i ca atare, pot ei ataca ca simulate: o hota-
rare intervenita intre un alt creditor cu debi-
torul situ ? idem 7
7. Vezi cuvintele : (Acte, No. 22, I Actiuni. No.
39, cArendare, No. 62, (Creditori., (Ipoteca.
No. 20 si (Urmarire, No. 31.

www.dacoromanica.ro
XCVI PABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROM,(NA

TESTAMENTE BSI DONATIUNI

1. Donatiuni.Codul Caragea. Can erau condi-
tiunile cerute de Codul Caragea pentru
existenta unei donatiuni ? . Testamente gi do-
2. Donatiunea facuta cu punerea degetului natiuni" No. 28
i adeverita de scriitor .ai martori, era
ea valabila sub Codul Caragea ? idem )1 76
3. 3 3 Codul Caragea cerea oare, pentru vali-
ditatea donatiunii, acceptarea .ti de catre
donatar ? idem 30
4. , , Sub Codul Caragea, minorul pute& el
P1

accept& donatia fare concursul parin-

telui sau tutorului dm ? idem 30
5. Codul Caragea, cerea oars legalizarea
actului de donatie ? idem 100
6. , Codul Caragea, cerea oare transcrierea PP

donatiunilor ? idem Jf 74
7. Cum se puteau dovedi darurile imobi-
hare ? idem 17 127
8. Donatiunile se puteau ele dovedi prin
simple prezumtiuni ? idem 7/ 186
9. , Copia legalizata dupti, actul de donatie
transcris in registrul tribunalului, pad),
avea yeti o valoare ? idem PI 69
10. Data conk anterioara casatoriei, era ea
o conditie esentiala pentru validitatea
unei donatii uni ante-n uptiale ? idem PI 27
11. * Cum se consider& donatiunea facuta de
catre uu sot celuilalt dupa efectuarea
casatoriei ? idem )1 187
12. , Donatiunea facuta in vederea casatoriei,
in care se stipule ca la caz cand cas-
nicia dintre soti nu s'ar pastra cu sfin-
tenie si en nepatare de ambii soti, lu-
crul donat sa treaca in proprietatea co-
pidor ce se vor naste, era ea valabila ? 'idem 7) 22
13. ,, . Darurile necinstite se puteau ele revocti? idem 77 166
14. Se putea oars consider& ca o ingratitu-
dine tictiunea insotita de un sechestru
asigurator Mouth. din partea donatarului
asupra averii donatorului ? idem ff 188
15. .Regulamentul organic. Dela Regulamerrtul
organic si panit la aplicarea legii noui,
se cerea oare ca donatlunile imobiliare
sa fie constatate printr'un act soils si
legalizat de tribunal? idem 40, 47
16 Vechea legiuire din 1840, cared oare ca ac-

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XCVII

TESTAMENTE SI DONATIUNI
tele de donatiune sh fie adeverite de
dike judecatorie ? V. eTestamente gi do-
17. Donatiuni.Codul Calimah. Codul Calimah si natiuni No. 183
Regulamentul organic cereau ele ca do-
natiunile sa fie fa'cute prin acte au-
tentice ? idem ll 48, 167
18. * * Un simplu inscris de da'ruire era el va-
labil ? idem If 185
19. , * Care era ratiunea pentru care Codul Ca-
limah cerea transcrierea actului de danie ? idem Pf 41
20. * * Darurile dintre soti erau ele permise
sub Codul Calimah ? idem ff 125
21. ' Prezumtiunea Muciana era ea conside-
rata sub Codul Calimah ca o sanctiune
a principiului general al proibitiunii do-
natiunilor dintre soti, $i privea, ea capa-
citatea for in aceasta materie ? idem PI 193
22. * * Acela care propunea exceptiunile preva-
zute de art. 1689 din Codul Calimah in
privinta darurilor permise dintre soti, era
el dator a dovedi ca daruitorul n'a de-
venit mai sO.rac ? idem ff 29
23. * * Codul Calimah cerea oare formalitatea
acceptarh donatiunii ? idem 20, 49
24. * * Codul Calimah admitea el acceptatiunea
posterioar5, si facia a donatarului ? idem f1 25
25. * * Codul Calimah cerea, oare traditiunea
real& a lucrului donat, ca o conditiune
sine qua non a on carei donatiuni ? idem ff 25
26. * * Persoana moralit care nu incepuse a
functiona, plied ea accepts o donatinne ? idem yy 25
27. Codul civil nou. Care este semnul distinc-
tiv al on carol donatiuni ? idem 158
28. * * Donatinnea este ea un act solemn ? idem No. 38, 52,122
29. * * Mandatarul insAreinat cu facerea unui
act de donatie, trebue oare s aiba o
procure autentica ? idem PP
98
30. * * Donatiunile cari nu se fac prin acte
autentice, sunt ele nule ? idem If 52,123
31. * * Mandatarul insarcinat de a accept& o
donatiune, trebue el s5, aibii, o procures
autentica ? idem ff 95
32. * * Constatarea acceptarii unei donatiuni,
constitue ea o chestiune curat de fapt
care scapa de controlul Curtii de casatie ? idem 28, 30
33. * * Cei de altreilea sunt ei in drept a cere
nulitatea unei donatiuni pe motiv ca
I C. Earorv. Vol. IV 7

www.dacoromanica.ro
XCVIII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

TESTAMENTE BSI DoNATIUNI

femeea acceptant& n'a avut autorizatia
maritala ? V. e Testamente ri do-
34. Donatiuni. Codul civil nou. Retrodonatia si natiuni' No. 33
acceptarea ei, trebuesc ele facute prin
acte autentice ? idem YY
95
35. , * Pentru autentificarea unei donatiuni,
presedintele tribunalului este el in drept
a delega, pe judecator sa mearga la
domiciliul donatorului ? idem 1Y 34
36. , , Judecatorul delegat cu constatarea con-
simtimantului donatorului, are el nevoie
sa fie asistat de grefier ? idem YY
34
37. , * Donatorul $i reprezentantii lui, pot ei
invoca lipsa de transcriptiune a actului
de acceptarea unei donatiuni ? idem PI h8
38. , , Se poate face o donatiune unei persoane
certe si determinate in vederea infiin-
Orli unui stabiliment pe viitor ? idem 71 62
39. * * Statul si primarul, au ei dreptul de a
supraveghea administratia bunurilor da-
mite stabilimentelor publice de binefa-
cere, institutelor pioase si bisericilor din
comune ? idem 60
' '
YY

40. Donatiunea consistand din obligatia de

a da o sunlit de bani, sau a cumpgra
cu et o moie, este ea facultative pen-
tru donator ? idem 1, 80
41. * * Vanzarile %cute intre barbat ci femee,
in afar5, de cele trei cazuri de exceptiune
admise de lege prin art. 1307 din Codul
civil, pot ele dobandi caracterul unor
donatiuni deghizate sub forma unui con-
tract cu titlu oneros ? idem YY
70
42. * , Donatiunile fitcute unui succesibil sub
Codul Caragea, care nu impunea raportul,
trebuesc do raportate la mostenirea des-
chisa sub imperiul legii noui ? idem If 35
43. ' ' Donatiunea unei case facut5, de care o
muma unuia din fii 0'1 printr'un act
sub semnatura privat5 in care a iscalit
muma, fiul donatar si un al doilea al
salt frate, este ea valabila fat5, de toate
partile subscrise acolo ? idem YY 21
44. * , Donatiunea de bunuri prezente, facuta
prin contractul de casatorie, este ea re-
vocabila ? idem YY
42

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XCIX

TESTAMENTE BSI DONATIUNI

45. Donatiuni. Codul civil nomDonatiunea remu-
neratorie este ea revocat5, de drept prin
survenirea de copii legitimi ai donato-
rului ? V. 4 Testamente ri do-
46. * * Donatiunea este ea de drept revocata natiuni* No. 104
dad donatorul dobandeste un copil le-
gitim, un postum, sau chiar cand legi-
timeaz5 un copil natural prin ca'satoria
subsecuenta ? idem , 176
47. * , Se poate renunt& la revocarea donatiunii
pentru nastere de copii legitimi ? idem , 177
48. * * Dad, s'ar pierde originalul act de do-
natie, dovada lui se poate oare face cu
actul de daruire trecut in registrele tri-
bunalului ? idem , 165
49. * * Donatiunea fiicut5, sub conditiunea ca,'
darul se va reintoarce donatorului data
guvernul va seculariza monastirile, este
ea valabil5. ? idem * 169
50. In urma legii secularizgrii averilor mo-
nastiresti, monastirile $i bisericile de
mir mai pot primi liberalitati ? idem , 131
51. * * Calitatea de copil natural constitue oare
o cauza de incapacitate pentru el de a
primi dela tatal sail natural liberalitati
prin acte intre viui sau prin testament ? idem ' 119
52. * ' Donatiunile (mortis causa', sunt ele per-
mise de Codul civil nou ? idem ' 118
53. 2 a In ce anume cazuri o conditiune se poate
consider& ca contrail legilor si bunelor
moravuri ? idem ' 169
54. * * Care este efectul ce-1 produce o condi-
thine ilicita asupra unei donatiuni sub-
ordonata unei asemenea conditiuni ? idem , 179
55. * Se poate invoca, pentru prima oar5.
dinaintea Curtii de casatiune nulitatea
unei donatiuni care se afla subordonata
unei conditiuni ilicite ? idem 179
56. * * Institutiunea contractual& este ea re-
cunoscut5. de Codul nou civil ? idem , 143
57. * * Donatiunile dintre soti, se pot ele revoca
dup5, moartea donatarului ? idem * 111
58. * * Donatiunile deghizate facute de soti in
cursul cAsatoriei, se pot ele ataca in
simulatiune de atm insasi partile con-
tractante, si proba testimonials este ea

www.dacoromanica.ro
C TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

TESTAMENTE I DONATIUNI
admisa fare s existe un inceput de
proba scrisii? V. 4 Testamente Fi do-
59. Donatiuni. Codul civil non. Cum trebueste natiuni* No. 111
dovedita revocarea donatiunilor facute
intre soli in timpul casatoriei ? idem , 195
60. * * Cari sunt erezii cari, in virtutea alinia-
tului al 2-lea de sub art. 940 din Codul
civil au drept a cere nulitatea donatiu-
nilor facute intre soti ? idem ' 194
61. . . Strainii pot dobandi prin donatiuni pa-
manturi rurale in Romania ? idem * 196
62. ' * Darurile manuale intre sotti sunt ele
revocabile ? idem * 205
63. * * Darurile manuale sunt ele supuse taxei
de inregistrare ? idem ) 206
64. * * Donatiunea deghizata sub forma unui
contract cu titlu oneros este ea valabila ? idem ' 52,123
65. * * In ce anume cazuri e valabila o dona-
tiune deghizata ? idem ' 144
66. * * Donatiunea, care excede cotitatea dis-
ponibila, este ea supuse reductiunii ? idem , 126
67. * * Cum se face calculul donatiunilor intre
viui facute persoanelor succesibile? idem 133
68. * * Faptul ca, donatorul si-a rezervat admi-
nistratiunea mosiei daruita, dovedeste
oare ca donatiunea nu e serioasa? idem 136
69. 2 . Donatiunea facuta, in bani sau in orice
alte valori apreciabilo in bani unui aye-
zamant pios, sau oricarei alto persoane
morale, poate ea intra, in calculul pen-
tru formarea massei succesorale ? idem 141
70. * 1 Cari sunt persoanele interpuse de cari
vorbeste art. 941 din Codul civil ? idem 153
71. * 2 Donatiunile manuale sunt ele supuse la
taxa de inregistrare ? idem ' 150
72. * * Nulitatea unei donatiuni pentru cauza
de dol $i frauda, se poate proba cu
martori ? idem ' 73
73. * * Actiunea in anularea unei donatiuni
pentru vitiuri de forma, se poate ea
prescrie in termen de zece ani conform
art. 1900 din Codul civil ? idem * 157, 159
74. * * 0 donatiune nula $i inexistenta fata cu
donatorul, poate ea fi confirmata sau
ratificata, in mod expres sau tacit de
catre erezii donatorului ? idem 157
75. * * Simpla recunoastere a unui mostenitor,

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT, G-L DE JURISPR. ROMANA CI

TESTAMENTE BSI DONATIUNI

a un imobil a fost diiruit de catre pa,
rintele Om MA confectionarea veriunui
act in regula, i ca acest bun a fost
stapanit de catre donatar mai bine de
zece ani, constitue aceasta o confirmare
sau o ratificare a vitiurilor donatiunii,
susceptibilh' de a stinge actiunea in nu-
litatea donatiunii ? V. a Testamente gi do-
76. Testamente.Codul Caragea. Ce conditiuni ce- natiuni' No. 159
rea Codul Caragea pentru ca a deverirea:
testamentului facuta de un arhiereu sa,
fie valida *i legala ? idem a 182
77. a * Ce forma trebuia pazita pentru o diata
care nu era scrisa de insns acela care
o Meuse ? idem , 4, 31
78. * * Testamentul subscris cu punerea dege-
tului i adeverit de trei martori i pre-
topopul locului, era, el valabil ? idem a 6, 160
79. 1 * Testamentul subscris cu punerea de de-
get i legalizat de primar, era el va-
labil ? idem a 15, 16
80. * * Sub Codul Caragea se poate oare delega
un judecator pentru a 1ua declaratia
testatorului la domiciliul sau ? idem a 91
81. 1 * Testatorul putea oare R trimita testa-
mentul sau la tribunal printr'un vechil
spre legalizare ? idem a 53
82. * * Sotii, puteau ei sa-qi face reciproc testa-
mentul for printr'un singur act ? idem , 58, 173
83. * * Erezii can au primit o suma de bani
in virtutea unui testament subscris cu
punerea degetului, puteau ei fi conside-
rati ca an ratificat nulitatea testamen-
tului ? idem a 16
84. * * Substitutiunile fidei-comisare eras ele
admise ? idem a 44
85. * * DesmoOenirea. devenea ea inoperanta
atunci tend eredele instituit nu putea
dovedi cauza care a determinat pe testa-
tor sali desmoteneasca copilul ? idem a 43
86. * 2. Instrainarea unor legate facute prin
testament, putea oare sa dea lot la pre-
zumtiunea ca testatorul a revenit asu-
pra vointei sale ? idem a 12 '
87. * * Sub Codul Caragea, strainii puteau ei
doba,ndi proprietati imobiliare in Ro-
mania prin acte de ultima vointa ? idem a 1

www.dacoromanica.ro
CII TABLA DE MATEFUI LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

TESTAMENTE SI DONATIUNI
88. Testamente. Codul Caragea.Testaterul, putea
oare pune clauza de inalienabilitate a
bunurilor testate ? V. 4 Testamente gi do-
89. ' Codul Calimah. Conditiunile rezolutorii in- natiuni' No. 184
serate in testament, erau ele valide ? idem ' 10
90. , ) Codul Calimah recunosteit oare de valid
testamentul conjunctiv ? idem 147
91. . Codul civil nou.Testamente autentice.Inde-
plinirea formalitatilor cerute de lege
pentru testamentele publice. trebuesc ele
sa fie cuprinse in textul adeveririi ce o
face tribunalul, si aceasta sub pedeaps5,
de nulitate ? idem 8, 55
92. , , Formalitatile de cari vorbeste art. 886
din Codul civil, Bunt ele aplicabile la
testamentele autentice ? idem * 37
93. , ,
Incheierea tribunalului pentru autenti-
ficarea unui testament, trebueste oare
sli, fie contrasemnata de grefier ? idem , 128
94. , , Este oare nuI5, petitiunea prin care se
core delegarea unui judecator pentru au-
tentificarea unui testament, and ea nu
e semnata de care insus testatorul ? idem 154
95. , ) Tribunalul poate delega, pe un judeca-
tor de ocol pentru a autentifica un tes-
tament ? idem * 109,191
96. , , Ordonanta presedintelui tribunalului re-
feritoare la delega %ia ce o poate da in
virtutea art. 33 din Legea autentificarii
actelor, pentru instrumentarea unui tes-
tament la domiciliu, este ea susceptibila
de a fi atacata cu recurs ? . idem I 110
97. . Care este misiunea judeeittorului delegat
cu instrumentarea unui testament ? idem D 55
98. . Expresiile cuprinse in art. 862 din Co-
dul civil, relative la declaratiunile ce are
a face testatorul, si cari au a fi men-
tionate in procesul-verbal al judecato-
rului delegat sau in adeverirea tribu-
nalului, pot fi ele inlocuite prin alto
expresii echipolente ? idem ' 18,71,114
99. , ) Daca testamentul e subscris cu pune-
rea degetului $i aplicarea sigiliului, ;hi-
decatorul delegat sau tribunalul este el
dator a face mentiune in adeverirea sa
despre cauza pentru care testatorul a
pus degetul si pecetea sa ? idem ' 82, 202

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CIII

TESTAMENTE BSI DONATIUNI

100. Testamente.-Codul civil nou.-Testamente autentice.
Atunci cand testatorul nu tie carte, ur-
meazg oare ca in procesul-verbal de au-
tentificare a testamentului sa,' se faca
mentiune a cetirea testamentului s'a
facut in auzul scriitorului acelui testa-
ment ? V. c Testamente Si do-
101. , . Proeesul-verbal al judecatorului delegat natiuni. No. 201
cu autentificarea testamentului, trebue-
qte oars s5, fie contrasemnat si de catre
grefier ? idem ,, 79
102. ) ) Mentiunea f5,cut5, in adeverirea judec5,-
torului delegat ca testatorul i-a decla-
rat ca testamentul e f5.cut din liberit sa
voint5., poate ea fi combalut5, prin proba
contrarie ? idem 73, 83, 155
103. * * Tribunalul este el tinut a trece in le-
galizarea testamentului vorbele textuale
din procesul-verbal incheiat de care ju-
decittorul delegat ? idem 1, 17
104. 1 * Articolul 33 din Legea autentific5,rii ac-
telor, desfiintat-a, dispozitiunea din ar-
ticolul 867 din Codul civil cu privire la
misiunea ce o avea iudecatorul delegat
de a constata, autentificarea testamen-
tului ? idem y, 108
105. * , Chestiunea de a se qti dac5, omisiunea
cutilrui sau cutarui cuviint din auten-
tificarea unui testament atrage sau nu
nulitatea lui, este ea oare o chestiune
de interpretare a legii care cade sub con-
trolul Inaltei Curti de casatie ? idem 71 67
106. * * Chestiunea de a se ti dac5, pentru un
testament filed intr'o tar5, straina s'a
pazit formele legale nentru a-1 investi
cu caracterul antenticitatii, constitue ea
o chestiune de fapt lasata la suverana
apreciare a instantei de fond ? idem ff 199
107. * * Testamente olografe. Duplicatul unui
testament scris qi subscris de testator,
este el considerat ca un alt exemplar
original ? idem ff 11
108. * * Neariltarea locului unde a fost scris un
testament olograf, este ea de natufa, a
atrage nulitatea lui ? idem 96
109. . * Ce loc trebue sit, ocupe data inteun tes-
ment olograf ? idem 71 152
www.dacoromanica.ro
CIV TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

TESTAMENTE BSI DONATIUNI

110. Testamente.-Codul civil non.- Testamente olografe.
Data antidatata intr'un testament olo-
graf, echivaleaza ea cu lipsa de data
care sa poata atrage nulitatea testa
reentului ? V. Testaments i do-
111. > Testamente mistice.Cari sunt formali- natiuni' No. 203
tatile pe cari le cere legiuitorul pentru
ca un testament mistic sa fie valabil ? idem 71 45
112. a La cari formalitati se refers principiul
continuitatii in materie de testamente
mistice ? idem ff 86
113. Lipsa iscaliturii testatorului in actul de
subscriptiune incheiat de tribunal, poate
oars sa fie inlocuita prin aplicare de pe-
cetii cu initialele testatorului ? idem 7, 92
114. > Testamentul calugcirilor.Monahul, odata
calugarit, mai poate dispune de averea
sa in favoarea altor persoane de cat
aceea a monastirii unde s'a calugarit si
unde a trait ? idem ., 24
115. > Testamentul unui strain, facut in Ro-
mania i legalizat de consulul situ res-
pectiv, este el valabil ? idem ., 14
116. Dobrogea. Ce forme se cereau prin circu-
lara viziriala din 1282, anul Egirei. pentru
validitatea unui testament faeut in Do-
brogea ? idem ., 61
117. Dupa care lege trebuete apreciata validi-
tatea intrinseca a unor dispozitiuni testa-
mentare ? idem J, 181
118. Legile relative la capacitatea persoanelor, pot
ele avea veri un efect asupra drepturilor
dobandite legalmente sub regimul unei legi
anterioare ? idem ., 3
119. Calitatea de copil natural este ea o cane"
de incapacitate pentru el de a primi libera-
litali de la tatal sau natural, fie prin acte
intre viui, fie prin testament? idem 71 119
120. Executori testamentari. Daca sunt numiti
mai multi executori testamentari, pot ei
lucra separat ? idem ., 56
121. Care este durata mandatului conferit
executorilor testamentari ? idem ,. 57
122. Substitutiuni /ldei- comisare. Cari sunt
elementele caracteristice ale unei substi-
tutiuni ? idem 59, 129, 145

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATHEW LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA. CV

TESTAMENTE SI DONATIUNI
123. Testamente.Substitutiuni fidei-comisare. Can
sunt drepturile dobandite in virtutea
unei substitutiuni create sub imperiul
legii vechi, pe cari legea noua urmeaza
a le respect& ? V. cTestamente i do-
124. 0 , Cui profit& nulitatea legatului facut sub natiuni' No. 46
conditiunea fidei-comisului ? idem 22 64
125. ' , Prin cuvintele intrebuintate de testa-
tor si prin cari zice : gas dori..., etc.',
se poate presupune o substitutiune ? idem 11 5, 134
126. ' ' Legatul lasat ca zestre unei scoli care
urmeaza a se infiiinta, cuprinde ea o
substitutiune ? 65
127. ' ' Dispozitiunea testamentara prin care idem 1)
testatorul dispune ca sotia sa sa lase
unui copil crescut de danpii ceeace va
'imam& din avere 1a moartea ei, con-
stitue oare o substitutiune fidei-comi-
sara ? idem .904
128. , , Legatul unei portiuni de pamant, Mout 71

sub conditiunea de perpetua inaliena-

bilitate si cu indatorirea de a conserva,
pi transmite, constitue el o substitu-
tiune ? idem 21
66
129. , , Obligatiunea impusa legatarului de a nu
instraina averea imobila, ci numai de a
se bucura, de venitul ei pe cat ar fi in
vista, iar dupe moarte-i sa treaca la ur-
masii lui, 16.sandu-i facultatea de a testa
$i dreptul de a desemna prin deosebit
testament pe urmasii sai, constitue oare
aceasta o substitutiune ? idem 77
130. 0 , Dispozitiunea testamentara prin care
J1

universalitatea bunurilor se lass insti-

tuitului legatar spre a o conserve papa
la moarte-i, iar dupe moarte acea avere
sa trPac5, in proprietatea substituitului,
constitue ea o substitutiune ? idem ), 102
131. , , Dispozitiunea testamentara, prin care
testatorul declare ea in caz de moarte
al veriunuia din cei doi legatari uni -
versali ai sai, partea predecedatului sa
treaca in avorea legatarului supravietui-
tor, constitue oare o substitutiune ? idem 117, 200
132. ' * lnterpretarea intentiunii testatorului de-
dusa din examinarea pi aproprierea clau-
zelor testamentare, spre a stabill data
www.dacoromanica.ro
CVI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

TESTAMENTE qI DONATIUNI
exists sau nu o substitutiune fidei-co-
misara, este ea de atributul suveran al
instantei de fond ? V.. Testaments gi do-
133. Testamente.Substitutiuni ftdei-comisare. - Inalta ratiuni. No. 94,
Curte de casatie are ea competinta a 194, 161)
examine. insult termenii testamentelor
pentru a recunoaste dad, constituesc sau
nu o substitutiune oprita ? idem 11
197
134. * , Se poate confirm& de catre erede o dis-
pozitiune fidei-comisara continua intr'un
testament ? idem )f 89, 130
135. * Legate. Dispozitiunea testamentara prin
care testatorul lase', pe sotia sa legatara
universal& cu sarcina de a zidi o bise-
rica, este ea valabila ? idem ff 135
136. ' 2. Dispozitiunea testamentara prin care se
lass averea pentru infiintarea unui azil
de copii saraci si orfani, este ea valabila ? idem 1, 138
137. * , Dorinta testatorului de a se infiinta un
spital intr'un orris anume denumit, cu
insarcinarea data comunei acelui oral
de a-1 era& si de a-1 intretinea din ave-
rea pe care i-o lega, constitue aceasta un
legat facut unei persoane incerte ? idem 164
138. . ' Dispozitiunea testamentara prin care tes-
p)

tatorul face douil legate deosebite, unul

pentru uzufruct, in persoana fiului situ,
iar altul pentru nuda proprietate, in per-
soana nepotului sau, in caz tend ar exists
la moarte-i, sau in lipsa lui la o a treia
persoana, este ea o dispozitiune valida ? idem 172
139. ' , Cand testatorul lega un obiect cert si
)2

determinat 10.000 lei in efecte pu-

blics , iar la moartea sa nu se gasesc
asemenea efecte, mostenitorii sai ar pu-
tea oars fi obligati a de. echivalentul
acestui legat in bani ? idem 178
140. * , Dispozitiunea testamentara prin care se
lass un legat unei monastiri sub condi-
tiunea ca Statul sa nu aiba nici un drept
sau amestec in mostenirea sa, este ea
nula 0 de nature. a atrage nulitatea le-
gatului ? idem f) 181
141. * Clauza de inalienabilitate a obiectului
legat, impusa de testator legatarului sau
universal, atrage ea nulitatea testamen-
tului ? idem 2) 149

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA. CVIT

TESTAMENTE SI DONATIUNI
142. Testamente. Legate. Legatul facut in per-
soana unei mow este el valabil ? V. c Testamente Fi do-
143. , , Legatul unei pensiuni viagere Irtsat prin natiuni. No. 19
testament sotiei testatorului, este el oare
revocat prin faptul c5, testatorul, in viata
hind, a instriiinat o parte din averea sa ? idem 11 23
144. , , Legatul l'asat cpentru inv545.tura studen-
tilor romani, este el valabil ? idem 11 50
145. , , Se pot face liberalitati unei persoane
certe si determinate, in vederea infiin-
Orli unui stabiliment pe viitor ? idem 62,105,106,
146. , * Legatul facut unei persoane incerte este 189
el nul ? idem 11 85
147. 5 Legatele lasate pentru fondatiuni de
burse in folosul instructiunii publice, pot
fi ele considerate ca litsate unor persoane
mcerte si necunoscute ? idem PP
88
148. , , Legatul prin care testatorul it lase. ,co-
piilor din pgrinti saraci dela scoalele din
Piatra., este el oare fAcut unor persoane
certe si determinate ? idem 11 101
149. , * Instituirea unui legatar universal cu sar-
cina de a fondtt, cu toata averea lasatti,
lui, un institut de crestere, educatiune
si inzestrare de fete romane, este ea
valabila ? idem 77 116
150. , , Dispozitiunea testamentary pin care tes-
tatorul declare, : cCa lasit pe sotia sa
desAvarsit5, clironoma, pe toatrt averea
mentionata in testamentul 86.u), cons-
titue ea un legat universal care sa, au-
torize pe sotia testatorului a mosteni si
cealaltit avere ce o dobandise el dela fa-
cerea testamentului si pang la moat-
tea sa ? idem 11 112
151. , , Monastirile si bisericile de mir, in urma
legii secularizArii averilor monastiresti,
mai pot primi liberalitati ? idem 71 131
152. , Nulitatea legatelor facute unei persoane
morale strAine, nerecunoscuta de Stat,
poate ea fi acoperit6. prin recunoasterea
si executarea testamentului ? idem 71 121
153. , , Cui profit5,.nulitatea legatului facut sub
conditiunea fidei-comisului ? idem ,) 64
154. , , Cui profits nulitatea legatelor particu-
late ? idem 11 85 k7
www.dacoromanica.ro
CVIII TABLA DE MATER11 LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

TESTAMENTE SI DONATIUNI
155. Testamente.Legate.Autorizatiunea ceruta de
art. 811 din Codul civil, este ea rela-
tive la executarea legatului ? V. t Testamente gi do-
156. * , Gresita calificare a unui legat data de natiuni' No. 107
instants de fond, constitue oare o ches-
tiune de drept supus& controlului Ca-
satiei ? idem ' 112
157. , 2 Discutiunea asupra obiectului sau intin-
derii unui legat, constitue oare o ches-
tiune de suverana apreciare a instantei
de fond ? idem No. 113,120
158. * , and se poate zice e& testatorul a in-
strAinat obiectul legat ? idem * 146
159. * , Chestiunea de a se sti daca un legat
este remunerator eau constitue o simpla,
liberalitate, constitue ea o chestiune de
interpretare a vointei testatorului lama
la suverana interpretare a instantei de
fond ? idem * 137
160. * , Hotararea instantei de fond care declara
ca dispozitiunea testamentary relative
la obiectul legat este indoioasg, sau care .
stabileste anume obiectul ce testatorul
a inteles a legs, scapa ea de controlul
lnaltei Curti de casatie ? idem * 161
161. , , Chestiunea de a se sti daca prin testa-
ment s'a legat in persoana cuiva numai
uzufructul, iar altuia nuda proprietate,
este ea de suverana interpretare a ins-
tantei de fond ? idem * 171
162. , , Cui profits nulitatea legatului de uzu-
fruct lasat sub o conditiune ilicita ? idem * 163
163. * , In ce caz neindeplinirea conditiunii sau
modalitittii unui legat lasat prin testa-
ment poate atrage revocarea lui ? idem * 207
164. * Revocarea testamentelor.Cum se pot revoca
testamentele ? idem * 174
165. , , 0 simpla petitiune data tribunalului prin
care testatorul declara, ca revoaca testa-
mentul sau, este ea suficienta, conform
art. 920 din Codul civil, pentru a atrage
revocarea testamentului ? idem * 26'
166. * ' Un testament posterior, neinvestit cu
formele cerute de lege, atrage oare re,o-
carea primului testament ? idem * 54, 115
167. * , Clauza de revocare a unui testament,
cuprinsit intr'un act de donatiune radi-

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA MX

TESTAMENTE qI DONATIUNI
calmente nul, este ea de natur5, a des-
fiint.a testamentul anterior ? V. c Testamente gi do-
168. Testamente..Revocarea testamentelor.Se poate natiuni' No. 84
oars revoca un testament in mod tacit ? idem ' 170
169. ' Interpretarea testamentelor. Interpretarea
intentiunii testatorului, este ea lasata la
suverana apreciare a instantei de fond ? idem ' 7, 63, 75,
170. 1 * Vointa testatorului poate ea fi dovedit5. 120, 178
prin interogatorul eredelui ? idem * 87
171. * * Intentiunea testatorului poate ea fi do-
vedita printr'un alt act sau fapt in afara
de testamentul sat' ? idem * 180
172. * * Judecatorii fondului sunt ei suverani ca,
cu ocaziunea interpret5.rii dispozitiunilor
unui testament, sa interprete si vointa
ce a avut-o testatorul ? idem * 189
173. * i Hotararea instantei de fond care declara
ca dispozitiunea testamentary relativa la
obiectul legat este indoioasa, sau care
stabileste anume obiectul ce testatorul
a inteles a legs, scapa ea de controlul
Curtii de casatiune ? idem x. 161
174. * , In caz de indoiala asupra intentiunii
testatorului, cum trebuesc interpretate
dispozitiunile sale testamentare ? idem . 175
175. ' . Care este marginea ce se pune judeca-
torului de fond in interpretarea clauze-
lor testamentare ? idem ' 124, 132,
176. 1 ' Chestiunea de a se sti (lath' o dispozi- 168
tiune testamentary este lama sub con-
ditiune sau cu termen, este ea o ches-
tiune de fapt sau o chestiune de drept ? idem , 51
177. * * Chestiunea .de a se st1 dacg consimti-
mantul unui testator a fost sau nu
smuls prin violent:5,, constitne ea o ches-
tiune de fapt lasata la suverana apre-
ciare a instantei de fond ? idem 3 139
178. * * Chestiunea de a se sti data o clauza
puss in testament era, facuta cu inten-
tia de a face pe eredele rezervatar sa
nu-si poata avea rezerva, $i ca dansa
avea, de stop a garanta executarea unei
dispozitiuni ilicite, este ea o chestiune
de suverana interpretare lasata instantei
de fond ? idem, * 140
179. * Nulitdti gi incapacitdti. Eredele ab intestat,
care nu -$i stabileste calitatea sa, poate

www.dacoromanica.ro
CX TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

TESTAMENTE BSI DONATIUNI

el cere nulitatea testamentului care cu-
prinde conditiunea inalienabilitatii bunu-
rilor testate ? 1'. Te,stamente fi do.-
180. Testamente.Nulitcifi fi incapacitiiti. Cel care natizeni, No. 2
nu poate dobandi drepturire aceluia in
favoarea cruuia ele au lost stipulate
sub o conditiune impusa prin testament,
poate el cere anularea acestor drepturi
pentru nerespectarea clauzelor ci con-
ditiunilor impuse de testator ? idem 9
181. . , Cel care ataca in nulitate un testa-
ment pe motiv de smintire a testato-
rului, ce prob& e dator sa facrt? idem , 13,99
182. , , Alburile lasate intr'un testament, skint
ele de natura, a putea vitia ? idem , 36
183. , 2 Clauza ilicita inserata, intr'un testament,
atrage oare nulitatea lui ? idem , 78, 181
184. 2 , Dispozitiunile art. 1008 din Codul civil,
sunt ele aplicabile in materie de testa-
mente ? idem ' . 190
185. . , Clauza pus& de testator ca legatul it
face sub conditiunea : 'Ca Iegatara sa
nu se remarite, este ea o clauza theft& ? idem , 163
186. 2 , Captatiunea si sugestiunea este oare o
cauza de nulitate a testamentului ? idem 90,97,151,
187. 2 , Concubinajul este oare o cauza de nu- 156
litate a testamentului Mout in favoarea
concubinului ? idem. ' 156
188. 2 , Testamentul conjunctiv. facut sub impe-
riul Codului Caragea, este el oare valid
Baca succesiunea testatorilor s'a deschis
sub regimul legii noui ? idem , 173
189. , 2 Strainii, pot ei dobandi prin testament
sau donatiune pamanturi rurale in Ro-
mania ? idem , 1,96
190. , , Uzufructul legal al mumei asupra a-
verii copiilor sal minori, poate el fi res-
trans prin testamentul parintelui ? idem , 81
191. . R,ecunoafterea ri executarea testamentelor.
Eredele care a executat testamentul, it
mai poate atacti ? idem ' 39, 93 121
192. ' , Simpla recunoactere a testamentului, fri-
cut& printr'un act scris, este oare sufi-
cienta pentru a dovedi existents sa va-
labia ? idem , 103
193. 2 , Prin executarea voluntary a testamen-
tului, se poate oare deduce ratificarea
www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CXI

TESTAMENTE SI DONATIUNI
tacita asupra nulitatilor de form5, cari
vitiau testamental executat ? V. R Testamente gi do-
194. Testamente. Recunoagterea gi executarea testa- natiuni* No. 93,148
mentelor.Erezii, pot ei eonfirma dispozi-
tiuni testamentare contrare ordinei pu-
blics ? idem * 121, 130
195. , Legiuitorul core oare transcrierea testamen-
tului care creeaza, drepturi reale, precum ar
fi constituirea unui uzufruct asupra unui imo- idem , 149
bil al moatenirii ?
196. ' Nulitatea unui testament se poate oare in-
voca, pe tale de aprtrare ? idem , 192
197. , Tribunalul este el suveran de a-ai forma
convingerea asupra veracifatii confectiongrii
unui testament din ascultarea martorilor ce
se aflau subscriai in acel testament ? idem , 32
198. ' Supleantul tribunalului, este el in drept a
delega, pe judele sindic pentru autentificarea
unui testament la domiciliul testatorului ? idem , 198
TIMBRU
1. Actele judecAtoreati cari nu sunt scrise pe tim-
bru legal, aunt ele nule gi far5, fiinta ? V. g Timbru' No. 179
2. Actele cari nu poarta, timbru legal Inc 5, dela
formarea lor, li se poate da curs de catre au-
toritittile publice ? idem 1
3. Actele care nu poart5, timbru legal inca dela
formarea lor, sunt ele nule ? idem * 44, 81,
4. In ce anume cazuri legea permits pgrtii a de- 95,129,215 ,243
pune de trei on valoarea taxei timbrului pen-
tru actele netimbrate ? idem , 4.9
5. Acei cari s'au servit de un act de paupertate,
mai pot cerg s5, plateasc5, taxa intreit5, a tim-
brului ? idem ' 57,117
6. Se poate acordii un termen partii pentru a de-
pune taxa intreita a timbrului ? idem , 97
7. Se poate refuza, acordarea unui al doilea ter-
men pentru depunerea taxei intreita a timbrului? idem D 139
8. Amenda intreita a taxei timbrului se retell ea
la timbrul fix, sau ai la taxele speciale ce tre-
buiau alriturate actului ? idem , 183
9. Instants, judeatoreasca este ea obligata a a-
trage luarea aminte a p5xtii pentru depunerea
taxei intreite, atunci cand diinsa nu cere acor-
darea unui termen pentru depunerea ei ? idem * 190
10. Actele de procedur5, cari nu poartrt timbru le-
gal inc5, dela formarea, lor, an ele verio fiinta
legala ? idem * 12, 72

www.dacoromanica.ro
UXII TABLA DE MATERR LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

TIMBRU
11. Apelul este el neadmisibil dacit in termenul util
de doua luni nu s'a depus taxa legala ? V. c Timbru* No. 8
12. Cand se face un apel cu act de paupertate, este
oare nevoie a se alatura biletul de- contributiune? idem 7
13. Actiuni. Partea reclamanta, cand isi modifica
ac%iunea, este ea datoare a plati o noua taxa? idem > 76
14. , Obligatiunea de a se consemna o taxa de
judecata, este ea curat personals, sau se poate
ea aditiona pe mai multe capete in favoarea
unei singure parti ? idem > 24
15. ' Cand mai multe persoane au acelas interes,
decurgand din acelas fapt generator de drep-
turi sau obligatiuni, pot ei face toate actele
judecatoresti printr'o singura, taxa: de timbru? idem * 66,103,
16. ' Cand partea care pierde procesul este pau- 136
pera, poate ea sa fie condamnata a plati tim-
brul pe care reclamantul nu 1-a plait fiind
ca s'a servit si dansul cu un act de pau-
pertate ? idem * 85, 178
17. Asigurare.Contractul de asigurare asupra vietii,
este el supus taxes proportional prevazuta
de art. 26, 2 din Legea timbrului din
1886 ? idem 56
18. Bonurile de casa pentru regularea compturilor
intre banchieri, sunt ele supuse veriunei
taxe ? idem 93
19. Cambii. Politele trase din stra'inatate asupra
Romaniei, trebuesc oare sa poarte pe ele
timbrul roman aplicat pe ele chiar in strai-
nittate, sau urmeaza ca acest timbru sa se
aplice in Romania inainte de plata, gir, ac-
ceptare sau protestul for ? idem ) 16, 17
20. , Acei can fac opera %iuni de scout, incasttri
si negocieri cu efecte susceptibile de a fi
puse in circulatiune, sunt ei condamnati la
amends in cazul and dansii n'au apozat
timbrul suficient la efectele negotiate ? idem * 116
21. Carnetele cu cotoare ale exploatatorilor de pit-
duri, sunt ele supuse la plata timbrului de 10
bani de fiecare lila ? idem * 196
22. Cekurile la ce taxa de timbru stint ele supuse? idem 191
23. Chitantele nescrise, nesemnate $i nedetasate din
registre, trebuesc 85, fie timbrate ? idem D 169
24. Chitantele date plutasilor ca, s'au primit trans-
porturile de lemne adresate comerciantilor, sunt
ele supuse la timbrul de 10 bani ? idem * 174

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA. CXIII

TIMBRU
25. Comercianti. Cari sunt registrele pe can co-
mercian tii trebue sa le timbreze ? V. c Timbru. No. 79
26. , Registrele farmacietilor in can se tree or-
donantele medicale sunt ele supuse tim-
brului ? idem 111
27. , Farmacietii sunt ei obligati a Linea toate re-
gistrele prescrise de Legea comerciala ? idem 2. 122
28. , Registrele otelierilor in cari se inscriu lista
calatorilor sunt ele supuse timbrului ? idem > 26
29. , Registrele timbrate mai sunt ele supuse la
verio taxa pentru foile ramase neintrebuintate? idem 2. 38
30. ' Corespondenta diutre comercianti prin care
se recunoaete existenta unor operatiuni de
conto- curent, constitue ea recunoaeterea unei
creanie pentru care urmeaza a se plati taxa
timbrului ? idem 2 220
31. , Legea timbrului cere oare ca pe fibcare an
comerciantii sa prezinte noui registre ? idem 2. 53
32. ' Atunci cand comerciantul refuza prezentarea
registrelor, sau cand declara ca nu are re-
gistre, este el supus amenzei ? idem 2. 54
32. , Faptul data un comerciant are sail nu are
registre, sau ref uzul sau de a le prezenta,
poate el rezulta, dintr'o declaratiune strains? idem 2 175
34. , Bragagii sunt ei obligati a tine& registre
timbrate ? idem 2) 77
35. . Proprietarul unei mori, undo yin oameni de
mating productele lor, sunt ei ebligati a
tines registre ? idem . 84
36. Brutarii ei fabricantii de paine, sunt ei da-
tori sa alba registre timbrate ? idem 2 114
37. , Registrul inventar este el oare distinct de
registrul jurnal ? idem , 121
38. a Fotograful este el dator sa aiba registrele
sale timbrate ? idem . 144
39. a Oaror comercianti se aplica taxa ei amenda
prevazuta de art. 65 din Legea timbrului ? idem No. 35, 45,132
40. Contractul prin care o persoang. se obliga ca
cu oamenii, maeinele ei vitele sale sa secere
productele de pe moeia altuia, este el supus la
plata de timbru ? idem 2. 184
41. Contraventiuni.La judecarea contraventiunilor
la Legea timbrului, prezenta Ministerului pu-
blic este ea necesara ? idem 2. 19
42. ' Cari sunt functionarii publici pe cari ii vi-
zeazit Legea timbrului, supunandu-i la amenda
pentru a fi dat curs unui act netimbrat ? idem 2. 120
I. C. Barozzi. vol. IV
www.dacoromanica.ro 8
CRIV FABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

TIMBRU
43. Contraventiuni. Primarul, care DU tie carte,
cade el in contraventiune cand legalizeaza
o procura care nu a scrisil pe timbru legal ? V. Timbr u) No. 2
44. , Portarelul, care dreseaza un proces-verbal
pentru comunk area unei citatiuni pe o har-
tie libera, in loc sa it dreseze pe timbru,
cade el in contraventiune ? idem * 3
45. , Comisarul, care a legalizat o procura care
nu era, scrisa pe timbru legal, cade el in
contraventiune ? idem ) 15
46. ' Judecatorul, cade el in c ntraventiune cand
da o interpretare gresita Legii timbrului ? idem ) 62, 127, 165
47. ' Grefierul, care a contrasemnat un act care
nu poarta timbru legal, cade el in contra-
ventiune ? idem * 151
48. ' Grefierul, care a legalizat o copie de pe o ho-
tarare pe o coals timbrata continand mai
mult de 144 randuri, din cauza adaogirii
formulei executorie, comite oare o contra-
ventie la Legea timbrului ? idem . 239
49. Cand la o contraventiune la Legea timbru-
lui a participat verio autoritate chiematit dupe
lege a taxa, a legaliza, sau a lua in orice
mod parte la formarea actului, cui incumbil
sarcina de a plati amenda stabilita, de lege ? idem II 201
50. , Pedeapsa aplicata contravenientului, poate ea
apara de penalitate pe functionarul care a dat
curs actului netimbrat ? idem 47
51. ' Condamnarea functionarului care a dat curs
unui act neinvestit cu timbru legal, scuteste
de amends pe particularul care a incheiat actul? idem f 104
62. > Cand la formarea unui contract supus tim-
brului au cooperat mai multe parti, condam-
natiunea la amenda trebueste oare pronun-
tata contra tuturor sub pedeapsa de nulitate ? idem 100
53. ' In materie de contraventiune, legen, face oare
deosebire intro aceia cari n'au platit de loc
taxa de inregistrare $i aceia cari au platit-o
numai in parte ? idem y 128
54. ' Acela care a sters cu clor o semnaturti, a-
pozata pe o coals h'artie timbrata $i a pres-
chimbat o la un debitant luand o sum& de
bani, comite el oare contraventiunea preva-
zuta de art. 61 din Legea timbrului ? idem 145
65. Ce putere de proba poate face in justitie un
proces-verbal de contraventiune ? idem 199, 223

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MA.TERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. RONIANA CXV

TIMBRU
56. Contraventiuni.Un prods- verbal de contraven-
tiune nefiind datat, este el nul? V. c Timbru. No. 208
57. In ce caz mostenitorii unei succesiuni sunt
considerati ca contravenienti pentru nedepu-
nerea taxei succesorale? idem ' 141, 149
58. ' Amenda de zece la suta din valoarea actu-
lui, previlzuta de art. 61 din Legea timbru-
lui, se aplica oare fitra distinctie atat la ac-
tele comerciale, cat $i la actele civile ? idem , 14
59. , Agentul fiscal este el in drept a comunica
contravenientilor procesul-verbal de contra-
ventiune ? idem . 156'
60. , Prima cuvenita agentilor cari an descoperit
contraventiunea la Legea timbrului, este ea
obligatorie sau e lasata la facultatea Minis-
trului de a o acorda ? idem ' 211, 244
61. ' Factura trirnisa din strainatate netimbrata,
cade in contraventie ? idem , 198
62. Controlorul fiscal, este el in drept a desco-
perl $i constata o contraventie la Legea tim-
brului ? idem ' 232
63. , Hotararea data in Iipsa, in materie de con-
traventiune la Legea timbrului, este ea su-
pus& opozitiunii ? idem , 21, 28,126'
64. ' De cand incepe a curge termenul de 10 zile
pentru facerea opozitiunii la hotararile date
in lips& ? idem 3 235
65. , Apel. Termenul de zece zile pentru a face a-
pel contra procesului-verbal de contra-
ventiune se calculeza oare pe zile libere ? idem 9, 110
66. , , Dupit legea noug, a timbrului, contrave-
nientul este el obligat a consemna a-
menda si taxa pentru a putea face apel
contra procesului-verbal de contraven-
thine ? idem ' 168
67. , , Alegerea domiciliului din partea apelan-
tului, ceruta de art. 57 din Legea tim-
brului, este ea prescrisa sub pedeapsa
de nulitate? idem ). 23, 67
68. , , Ce intelege legea prin alegerea dotnici-
liului in orasul de resedinta a tribuna-
lului in rezortul caruia s'a constatat con-
traventiunea ? idem 71, 172
69. , , Alegerea domiciliului trebueste oare fa.
cuts prin insasi cererea de apel, sau se
poate ea face si prin deosebita cerere
data in termen util? idem , 115
www.dacoromanica.ro
CXVI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

TIMBRU
70. Donatiunile manuale stint ele supuse taxei de
inregistrare ? V. (Timbru, No. 118,
71. Exproprierile sunt ele supuse la plata taxei de 136, 181
inregistrare ca si vanzarile ? idem ' 131 149
72. Hotararile definitive de divort. cari n'au lost
transcrise in registrul ofiterului starii civile,
continua ele a-si produce efectele for incat pri-
ye* plata timbrului ce ar fi trebuit sa fie pla-
tita in virtutea for ? idem 1. 63
73. Imprumutul contractat in vederea completarii
pretulni unei vanzari publice si trecut anume
in ordonanta de ta djudecare, pentru a tine local
chitantei vanzatorului conform art. 1737 Codul
civil, este el supus In taxa de inregistrare ca
un act de imprumut ipotecar ? idem * 241
74. inchirieri. Inchirierile de venituri comunale sunt
ele supuse la taxa timbrului ? idem 39
75. . Contractele de sublocatiune stint ele supuse
taxa timbrului proportional ? idem ' 46
76. ' Cum se pot dovedi arendarile facute in
frauda legi timbrului ? idem * 68
77. ' In ce moment trebueste platita taxa pentru
arendarea sau inchirierea verbala, spre a nu
da, loc la contraventie ? idem * 70,150
78. ' Contractele de areiidare trebuesc ele formate
pe timbru din momentul incheierii lor, spre
a nu da, loc la contraventiune ? idem ' 226
79. Interpretarea si clasificarea actelor, din punc-
tul de vedere al timbrului la care trebue a fi su-
puse, este ea lasata la suverana apreciere a
mstant,ei de fond, 1;4 i ca atare scapa ea de con-
trolul Inaltei Curti ? idem ' 86, 89, 137
80. Narlu. Contractul de navlu la ce taxa de tim-
bru este el supus ? idem . 152
81. Onorariu. Cand trebue$e platita taxa de inre-
gistrare de 50 bani la suta de lei la actele.
pentru plata de onorariu ? idem 94
82. Prescriptiune. Taxa legal& si amenda cuvenita
pentru netimbrarea unui act se prescriu ele
in termen de un an ? idem ' 6
83. In ce termen se prescriu contraventiunile la
Legea timbrului ? idem * 229
84. . De tend incepe a se prescrie dreptul Statului
asupra taxelor succesorale ? idem ' 11,238
85. Cererea relative la restituirea unei tare de
transmitere ce pe nedrept s'a incasat, se pres-
crie oare ea in termen de cinci ani, conform
www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. R()MANA CXVII

TIMBRU
art. 79 din Legea comptabilitatii generale a
Statului ? Ti. (Timbru2 No. 29
86. Prescriptisne.In ce termen se prescrie cererea
pentru restituirea taxelor rau percepute ? idem * 42, 60
87. 2 Simpla cerere adresata, Statului pentru res-
tituirea taxelor rau percepute, este ea de na-
tura a intrerupe prescripOunea ? idem ' 48
88 2 Dup.& legea din 1877 in ce termen se pres-
cria actiunea Statului pentru taxele datorite
pentru mosteniri? idem 58
89. 2 De cand incepe a curge prescriptia de trei
ani pentru actele sub semnatura privata ne-
timbrate? idem 3. 108
90. 2 In ce termen se prescrie dreptul Statului de
a putea reclama taxele pentru succesiuni si
legate ? idem * 154, 238
91. 2 Can sunt efectele ce le produce prescrip-
tiunea trienala? idem * 166. 227
92. : Cererea de restituirea taxei de Inregistrare
a unui imprumut nerealizat. se poate oare
prescrie in termen de trei ani, si din care
moment incepe a curge prescriptiunea ? idem * 185
93. Recurs. Recursul in materie de contraventiune
la Legea timbrului este el supus la taxa tim-
brului ? idem * 25
94. 2 La recursul %tut in materie de contraven-
tiune la Legea timbrului, este oare nevoie a
se alatura copia de pe sentinta ? idem ' 160
95. 2 Care este termenul de recurs in materie de
contraventiune la Legea timbrului ? idem .' 105
96. Care este termenul de recurs in materie de
evaluare a averilor succesorale ? idem * 123
97. 2 Care este termenul de recurs contra sentintei
data asupra cererii de restituirea taxei de
timbru ? idem * 73
98. 2 Recursurile in materie de contraventiune co
munala, sunt ele supuse la taxa timbrului ? idem * 30
99. 2 Recursurile in materie vamala pe ce timbru
trebuesc facute ? idem * 33
100. , Recursurile contra sentintelor tribunalului 1

date ca instanta de apel pe ce timbru tre-

buesc facute ? idem ' 52
101. * Recursurile in materie de recrutare, sunt ele
supuse la taxa timbrului ? idem * 92
102. 2 Recursurile contra deciziunilor cari reguleaza
contopirea pedepselor, sunt ele supuse la
taxa timbrului ? idem * 133

www.dacoromanica.ro
11XVIII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

T1MBRU
103. Recurs.Recursurile in materie relativA la Legea
numelui, sunt ele supuse la taxa timbrului ? V. . Timbru, No. 167
104. . Recursurile contra deciziilor Consiliului de
revizie, sunt ele supuse la taxa timbrului ? idem > 171
105. ' Recursurile contra ordonantelor de adjude-
care a pAmanturilor rurale, sunt ele supuse
taxei timbrului ? id ) 200
106. , Recursurile in materie de iesire din indivi-
ziune a piimanturilor rurale, sunt ele supuse
taxei timbrului ? idem , 202
107. , and s'a facut un recurs cu o taxa insufi-
cienta, este loc a se oblige, recurentul a pliti
amenda intreia? idem , 95
108. . Recurentul, in materie penalil, poate el s5,
ceara un termen pentru a depune taxa in-
treitA ? idem , 189
109. . Recursul este el nul dad,. partea, in timp
util, n'a satisfacut cerintele Legii timbrului ? idem 41,210
110. ' Care e sanctdunea nefacerii unui recurs pe
timbru fix de 25 lei coala ? idem 213
111. , Care este sectiunea Inaltei Curti de casatie
competinta a judeca recursurile in materie
de contraventiuni la Legea timbrului ? idem , 40
112. Renta viagera este ea supuse, la suprataxa
de 3 la sut5. ? idem 188
113. Restituire. Cererile relative la restituiri de
taxe, sunt ele de competinta tribunalului a le
judeca tend valoarea for intrece 1500 lei ? idem ) 158
114. ' Restituirea taxelor rau percepute se poate
ea cere pe calea sumara ? idem 51
115. . Cererea relativa la restituirea de taxe, se
hotareste oare de tribunal en citarea partilor ? idem ' 75
116. . In ce anume cazuri legea permitea restituirea
taxei de inregistrare percepute de Stat? idena ' 13, 162
117. ' Cazurile prevazute in art. 46 al Legii tim-
brului, relative la restituire de taxe, sunt
ele limitativo sau numai enuntiative ? idem 90
118. Dace, imprumutul ipotecar nu s'a realizat,
este oare loc la restituirea taxei de inre-
gistrare perceputa, ? idena , 22
119. ' Baca contractul s'a reziliat prin acordul co-
mun al partilor, se poate oare cere resti-
tuirea taxei percepute ? idem , 69,221
120. . Anulandu-se, pe tale judecatoreasca, un con-
tract de vanzare fa.cut in dispretul art. 514
din Proc. eivila, se poate oare core restituirea
taxei percepute ? idem , 69

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CXIX

TIMBRU
121. _Rest ituire.Se poate oare cere restituirea taxei
platita pentru un protect de vanzare care nu
s'a realizat ? V. c Timbru, No. 96,
122. * Se poate oare cere restituirea unei take pia- 130, 155
tits pentru o vanzare care s'a anulat pe cale
judecatoreasca ? idem . 37
123. * Co-proprietarul, care a devenit adjudecatar
asupra intreguiui imobil pi care a pl5tit
taxa de inregistrare pi pentru partea aferent5
lui in imobilul cumparat, are el dreptul a
cere restituirea taxei perceputa pe nedrept ? idem , 43
124. Moptenitorii, can platise taxa succesorala atat
pentru dampii cat pi pentru legatari, pot ei
cere restituirea taxei ce pe nedrept s'a per -
ceput dela legatari ? idem 1. 55
125. Moptenitorul, care platise taxa succesora15,
pentru nipte creante gasite in moptenire,
poate el veni in urm5, sa reriunte la acele
creante pi s ceara restituirea taxei platita
pentru ele ? idem * 203
126. Se poate cere restituirea taxei succesorala
platita pentru un imobil care in urm5, s'a
reluat din posesiunea moptenitorllor ? idem 1. 209
127. De cand incepe a curge termenul de apel
contra unei sentinte date in opozitie in ma-
terie de restituire de take ? idem ' 237
128. ' Prescriptiune.Cererea relative la restituirea
unei taxe de inregistrare ce pe nedrept
s'a incasat, se prescrie ea in tennen de
cinci ani conform art. 79 din Legea
comptabilitatii generale a Statului ? idem ' 29
129. * a In ce termen se prescrie tererea pentru
restituirea taxelor rau percepute ? idem * 42, 60
130. * a Care este momentul de nand incepe a
curge prescriptia pentru cererile relative
la restituirea taxelor de inregistrare pen-
tru imprumuturile nerealizate ? idem ' 185
131. * * Simpla cerere adresata Statului pentru
restituirea taxelor ran percepute. este ea
de natura a intrertipe prescriptjunea? idem . 48
132. ' Sentintele in materie de restituire de take,
date fats cu Fiscul, constitue ele autoritateit
lucrului judecat ? idem 1 143
133. a Sentintele date in lips5,, in materie de resti-
tuire de taxa, sunt ele susceptibile de dreptul
de opozitiune? idem * 102, 119, 231

www.dacoromanica.ro
laX TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA.

TIMBRU
134. Restituire. Procedura relativa in materie de
restituire de taxa este ea gratuita ? V. cTimbru, No. 88
135. Revizuire. Statul este el in drept a cere revi-
zuirea hotaraxilor date in materie de contra-
ventiuni la Legea timbrului ? idem ' 153
136. _Rurale.Actiunea in revendicarea unui pamant
rural, este ea supusa la plata taxei timbrului ? idem . 138, 146
137. , Cererile de perimare in materii rurale, sunt
ele supuse la plata taxei timbrului ? idem , 206
138. , Recursurile contra ordonantelor de adjude-
care a pamanturilor rurale, sunt ele supuse
la plata taxei timbrului ? idem , 200, 202
139. Scutiri.-104a cu tine urmeaza a se judeca ce
rerea relativa, la scutire de taxa ? idem 134
140. , Cari sunt mostenitorii cari pot beneficiA de
scutirea taxei de inregistrare asupra unei
mosteniri imobiliare rurale de cinci hectare ? idem , 212
141. 2 Cari sunt ipotecile legale scutite de taxa tim-
brului ? idem , 27
142. Contractele dotale Si asigurarea for prin luare
de ipoteca, stint ele scutite de plata taxei
timbrului ? idem . 61, 101, 192
143. Inzestrarea fa.cuta de un parinte fiului sau
prin contractul de casatorie, este ea scuba
de taxa de inregistrare ? idem , 187
144. , Sotia este ea obligate a plati taxa de inre-
gistrare pentru legaturile lasate de sotul sau
decedat ? idem , 32
145. , Vanzarile de producte sunt ele scutite de
taxa de inregistrare ? idem , 65
146. Chitantele sau adbverintele liberate de un
Comitet de binefacere, trebuesc ele sit poarte
timbrul de zece bani ? idem , 82
147. ' Bisericile de mir $i monastirile sunt ele scu-
tite de plata taxei de inregistrare pentru do-
natiunile sau legatele ce le-ar primi in vir-
tutea unui testament ? idem , 124
148. Societate. Actul intitulat e Act de imparteala,,
prin care o firma sociala trece un imobil so-
cial in exclusiva proprietate a unuia din a-
asociati in schimbul unui pret anume deter-
minat, constitue el un act de imparteala sap
un act de vanzare ? idem , 161
149. , Ipotecile ce sunt obligate a da Societatile de
asigurare, conform art. 147 din Codul co-
mercial, sunt ele supuse la taxa de inregis-
trare ? idem , 173, 214

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CXXI

TIMBRU
150. Saccesiune. Care este Legea timbrului care tre-
bue sa reguleze taxele succesorale? V. . Timbruz No. 64
161. ' In ee anume cazuri Statul poate avea, drop-
tul a cere taxa de inregistrare pentru o mo-
tenire ? idem . 233
152. 2. In ce termen i in ce mod mqtenitorul este
dator sa declare deschiderea motenirii cu-
venita lui ? idem . 31
153. * Care e momentul cand moOenitorul e dator
a plati taxa suceesorala ? idem, , 98
154. 2. MoOenitorul, care n'a declarat deschiderea
moOenirii sau care n'a depus taxa bucceso-
rala in termen de ease luni de la deschi-
derea moOenirii, poate el fi urmarit cu le-
gea de urmarire a Statului pentru plata taxei
succesorale ? idem . 125
155. In ce anume cazuri mqtenitorii sunt consi-
derati in stare de contraventiune pentru ne-
plata taxei succesorale ? idem . 141,149,222
156. * Atunci cand erezii sunt in contraventiune
pentru neplata taxei succesorale, pot ei s. fie
condamnati in mod solidar ? idem >, 195
157. * Cum trebue#e facut calculul unei mosteniri
pentru a se putea percepe taxa succesorala ? idem, . 107
158. * Scutirea de plata taxei de moOenire asupra
imobilelor prevazute de art. 63, al. 2 din Le-
gea timbrului, este ea limitativa ? idem . 236
159. * Din care avere au a fi deduse datoriile suc-
cesorale pentru aflarea activului curat al
moOenirii, supus taxei succesorale ? idem ' 197
160. Dupi can norme se face evaluarea imobile-
lor unei succesiuni ? idem . 177
161. * Cand Statul nu se multume0e cu evaluarea
declarata de erezi, poate el face o noua e
valuare pe care sa o urmareasea cu legea sa
speciala de urmarire ? idem , 186
162. * Cari sunt moeenitorii cari pot beneficia de
scutirea taxei succesorale asupra unui i-
mobil rural de o intindere de cinci hectare ? idem , 212
163. * Un legat lasat in nurnerar, se considers
el ca o avere imobiliara producatoare de ye-
nit, sere a fi supus suprataxei de 3 la suta, ? idem . 216
164. * Dota producatoare de venit este ea supusa
suprataxei de 3 la suta ? idem D 180
165. 3 Cambiile, sau creantele gilsite intr'o mqte-
fire, sunt ele considerate ca avere mobiliara

www.dacoromanica.ro
MB TABLA DE MATE RII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMAN-A.

TIMB RU
producatoare de venit ai, ca atare, supuse
suprataxei de 3 la RAO V. Timbru. No. 193,
166. Succesiune. Actiunile Bancii Nationale gasite 228
intr'o moatenire sunt ele scutite de suprataxa
de 3 la suta ? idem 230
167. ' La succesiunea mini strain deschisa in Ro-
mania, se pot impune la, taxa succesorala
niste vapoare ale defunctului purtand stea-
gul grecesc ai atarnand de un port grecesc ? idem 163
168. ' Care este instanta competinte a judeca con-
testatiunile relative la evaluarea unei moa-
teniri ? idem ' 113
169. * Sentintele date asupra evaluarii averilor de
moateniri sunt ele supuse dreptului de opo-
zitie ? idem * 157
170. Sentintele, cari stabilesc valoarea unei moa-
teniri, spre a servi de norma la plata taxei
succesorale, pot fi ele invocate ca autoritate
a lucrului judecat la cererile de restituire ce
le-ar face moatenitorii pentru o parte din
taxa incasata pentru o avere scutita de
taxa? idem * 147
171. Co-proprietarul unui imobil care, in urma
unei hotarari de leaire din indiviziune, de-
vine adjudecatarul intregului imobil, este el
dator a plat taxa de inregistrare pentru
partea aferenta lui ? idem . 4, 43
172. Capitalul batten ga' sit intr'o moatenire, con-
stitue oare o avere mobiliara producatoare
de venit ai supusa suprataxei de 3 la suta ? idem 218
173. 0 cantitate de timbre ai marci postale, ga-
site intr'o moatenire, constitue eke o avere
mobiliara producatoare de venit ? idem * 240
174. * Moatenitorii legitimi, legatarii universali, le-
gatarii cut titlu universal, sau executorii tes-
tamentari, sunt ei tinuti ca, pe langa taxa
succesorala aferenta portiunilor lot, sa mai
plateasca ai taxa datorita de. legatarii par-
ticulari ? idem * 207
175. , Taxa succesorala se plateate ea de fiecare
moatenitor in proportie cu partea sa eredi-
tar& ? idem * 20
176. ' Taxa succesorala urmeaza, ea a se plati dupa
scaderea tuturor cheltuelor succesiunii ? idem * 83
177. , Instanta de fond este ea suveranit de a a-
precia realitatea creantelor pasive indicate
de moatenitori ? idem ' 242

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA Mani
TIMBRU
178. Succesiune. Care e taxa succesorala pe care
urmeaza a o plati afinii ? V. c Timbre, No. 170
179. ' Odata ce la moartea testatorului, care lass
sotiei sale uzufructul iar unui nepot al sau
nuda proprietate, se praise de catre nudul
proprietar taxa succesorala, la moartea uzu-
fructuarului ii so mai poate cere nudului pro-
prietar o noua taxa ? idem * 176
180. . Mo$tenitorul, care a plata taxa succesorala
pentru creantele gasite in mo$tenire, poate
el veni in urmit, $i renuntand la acele creante,
sa ceara restituirea taxei ce o platise pen-
tru ele ? idem, * 203
181. , Tribunalul poate el refuza acordarea unui
termen mo$tenitorilor pentru plata taxei suc-
cesorala atunci tend Statul consimtise la
acordarea acestui termen ? idem ' 140
182. ' Fata, de tine i$i poate exercita Statul privile-
giul sau pentru incasarea taxelor succeso-
rale, atunci tend imobilul succesoral nu a-
junge pentru acoperirea creantfelor ipotecare
constituite de defunct ? idem * 164
183. ' Actele de imparOala voluntara a mo$tenirii,
stint ele supuse taxei de inregistrare ? idem * 194
184. , Compensarea prin bani, pentru egalizarea
loturilor ereditare, se poate ea consider& ca o
vanzare de bunuri $i supuse la plata taxei
de inregistrare ? idem * 194
185. , Dupa legea din 1877 in ce termen se prescriau
drepturile Statului pentru taxele cuvenite lui
asupra mostenirilor deschise ? idem 58
186. , In ce termen se prescrie dreptul Statului de
a putea reclama taxa de inregistrare pentru
mosteniri si legaturi ? idem * 154, 234
187. Timbrul fix se poate inlocui cu mai multe tim-
bre mobile? - idem . 99
188. Timbrul mobil se poate el anula prin aplicarea
unei stampile in loc de semnatura partii care
a iscalit actul ? idem . 87
189. Vamale.Apelurile in materie de contraventinni
vamale sunt ele supuse la plata taxei tim-
brului ? idem 2, 148
190. Vdnzare. Proiectele de vanzare sunt ele supuse
taxei de inregistrare ? idem , 96, 130, 156
191. , Taxa de inregistrare urmeaza ea a fi pia-
tit& chiar de la formarea actului de van-
zare ? idem * 225

www.dacoromanica.ro
CXXIV TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA.

TIMB RU
192. Vdnzare. Concordatul, prin care falitul trece
toata averea sa catre o persoana cu insar-
cinarea de plati datoriile sale, constitue el
o vanzare supusa, taxei de inregistrare ? V. (Timbru. No. 106
193. * Policitatiunile de vanzare sunt ele supuse
taxei de inregistrare ? idem * 34
194. Actul care constata vanzarea unei masini de
cusut este el supus la taxa tnnbrului atunci
.
tend vanzatorul n'a iscalit actul dar a pre-
dat masina ? idem ' 36
195. * Vanzirile orale stint ele supuse taxei de in-
registrare ? idem ' 50
196. * Vanzarile de vinuri sunt ele supuse taxei
de inregistrare ? idem * 65
197. Vanzarile de producte prinse de radacini
*
sunt ele supuse taxei de inregistrare ? idem ' 224
198. * Vanzarile de lama, branza si miei, facute de
tin agricultor, sunt ele supuse taxei tim-
brului ? idem . 112
199. * Creditul urban este el dator a plati taxa de
inregistrare pentru itnobilele ce s'ar adjudeca
asupra-i ? idem ' 74
200. Transmiterea averii sotului, in urma sepa-
ratiunii de patrimoniu, in patrimoniul sotiei
sale pentru plata dotei, constitue ea o ade-
varata vanzare supusa taxei de inregis-
trare ? idem . 78
201. . Curnparaturile ordinare casnice facute dintr'o
pravalie sunt ele supuse taxei de inregis-
trare ? idem P 80
202. * Cum se percepe taxa de inregistrare asupra
va'nza,rii unei paduri ? idem . 109
203. ' La ce taxa e supusa ceziunea milli contract
de exploatare de padure ? idem . 159
204. ' Adjudecatarul unui imobil, care renunta la
titlul salt de adjudecatar in favoarea debito-
mini urmarit inainte ca ordonanta de adju-
decare sa devina definitive, are el drept a
cere restituirea taxei de inregistrare ? idem 5
205. Transmiterea din partea adjudecatarului a
imobilului adjudecat asupra altcuiva, con-
stitue oare o adevaxata vanzare pentru care
trebueste platita o noua, taxa, de inregistrare ? idem, 182
206. * In materie de vanzare imobiliara, taxa de in-
registrare se calculeaza ea $i asupra ipote-
cilor cari greveaza imobilul vandut ? idem 2. 204

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. RO \LkNA CXXV

TIMBRU
207. Vanzare. Biletele de vanzarea vitelor locuito-
rilor din comunele urbane sunt ele supuse la
timbru fix de 10 bani biletul ? Ti. . Timbot, No. 10,
. 208. . Statul, poate el intervene la o vanzare de bung 19
voie imobiliara si aratand ca pretul e mai
mare decat cel arrttat de parti sa tears a
i se plati taxa de inregistrare dup.& adeva-
rata valoare a imobilului ? idem , 205
209. . Co-proprietarul unui imobil, care devine ad-
judecatarul intregului imobil, este el Bator a
plati taxa de inregistrare pentru partea a-
ferenta lui ? idem 4, 43
210. > Atunci card cererea in garantie e cuprinsa
in actiunea principals este ea supusa la o
noun taxa ? idem 91
211. > Asigurarea facuta in profitul unei terse per-
soane, constitue oare un act de liberalitate
care sa oblige pe beneficiar la plata taxei
de in, egistrare ? idem , 219
212. Vezi cuvintele : (Lege, No. 9 ; g Paupertate. $i
Credit funciar urban. No. 9 si 50.
TIPOGRAF
1. Indatorirea pusa tipografilor, prin legea din 2
Aprilie 1885, de a remite din oriee carte, ziar
sau alta tiparire ce se va executa in atelierul
for Cate trei exemplars la fiecare din bibliote-
cile aratate in zisa lege, se poate ea oare con-
sider& ca o masura de restrictiune a liberali-
tatii presei, sau a dreptului de proprietate $i,
ca ataro, contrarie dispozitiunilor art. 24 si 108
din Constitutie ? V. e Tipograf, No. 1
TITLURI LA PORTOR
1. Indatorirea pusa mijlocitorilor de schimb si ca-
selor sau institutelor de banca, prin legea din 21
Ianuarie 1883, de a justific& ca au luat toate
masurile necesare pentru a se asigura de iden-
titatea persoanei cu care au tratat, este ea sa-
tisfacuta numai prin faptul. ca au luat inscris
borderou dela acea persoana, cu aratarea nu-
melui, locuinta si profesiunea ? V. . Titluri la portor,
2. Prin simplul fapt al inscrierii in registru a o- No. 2
peratiunii titlurilor cumparate, cu aratarce nu-
melui, locuinta, profesiunea vanzatorului si data
operatiunii, se justifica oare ca s'a luat masu-
rile necesare spre a se asigura de identitatea,
persoanei vanzatorului ? idem > 9
www.dacoromanica.ro
CXXVI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

TITLURI LA PORT01
3. fin titlu la portor rupt, ale carui fragment@ a-
laturate nu lass nici o indoialrt asupra identi-
Valli si substantei lui, este el valabil, sau este
nevoie a se indeplinI in privinta lui formalita-
tile combo de legea din 21 lanuarie 1883 pentru
titlurile la purtator perdute, distruse sau furate ? V. R Titluri la portor,
4. Constatarea instantei de fond in 'fapt Ca titlu No. 3
nu este distrus, constitue ea o apreciare suve-
rana din partea-i care scapa controlului Inal-
tei Curti de casatie ? idem , 3
5. Dupe, ce s'a publicat prin (Monitor. furtul unor
bonuri, aceste efecte mai pot fi negotiate in
Oath' ? idem , 5
6. Cel care revendica niste cupoane de bonuri fu-
rate este el dator sa despagubeasca pe pose-
sorul for de buns credint5,? idem 7
7. Cand se inscriu titlurile la portor iesite la sorti ? idem 6
8. Care este termenul pentru facerea recursului in
Casatie contra deciziunilor pronuntate conform
legii din 21 lanuarie 1883 pentru titlurile la
portor pierdute, distruse sau furate ? idem . /
9. Care este termenul pentru facerea recursului in
Casatie contra deciziunilor date asupra unei ac-
tiuni care are de obiect a stabili proprietatea
unor titluri sau unor cupoane revendicate ? idem , 4
10 Atunci cand cei de at treilea an dobandit in
regula, si mnainte de a se fi facut verio notifi-
care sau publicatie prin (Monitor., niste titluri
la portor si contesta, prin judecata, opunerea
primului proprietar, dupa care lege so regu-
leaza termenul de apel contra sentintelor in-
tervenite in asemeiiea contestatiuni ? idem , 8
TOGMELI AGRICOLE
1. Legea tocmelelor agricole prescrise oare, sub
pedeapsa de nulitate a actului, de a se trece
in legalizarea ce-o face Consiliul comunal ca
actul a fost cetit partilor ? V. c Tocmeli agricole.
2. Indatorirea ce o puns legea de a se trece con- No. 1, 3
tractul de munci agricole in registrul respectiv
ce sa define in archiva comunelor rurale, in-
cumba oare partilor contractante ? idem ' 2
3. Conventiunea prin care o parte se obliga a
treera cu masina sa productele de pe o movie,
in schimbul unei sume de bani, constitue ea un
contract de munci agricole de competinta Con-
siliului comunal de a-1 judeca, ? idem , 4

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA ()XXVII

TOCMELI AGRICOLE
4. Cererea de daune formulata, de catre arendasul
unei mosii, suferite din cauza neindeplinirii
obligatiunilor contractate de locuitori, este ea
de competinta Consiliului comunal de a o judeca? V. . Tocmeli agricole.
5. Judecatorul de pace este el competent a judeca, No. 5
ca instants de apel, asupra daunelor provenite
din neindeplinirea conditiunilor muncii agricole ? idem 6
6. Cand executarea coiitractului de tocmeli agri-
cole intl.& in discutiunea instantelor judecato-
resti, plata sumelor ce se decide a se restitui
de catre locuitori, urmeaza ea a se face en do-
bang& legal& ? idem 7
7. Dacti tocmeala agricole n'a fost alcatuita dupe
formele anume specificate in Legea tocmelelor
agricole, contractul si daraverile decurgand din
el pot oare fi probate priu mijloacele extraor-
dinare prevazute de Legea tocmelelor agricole ? idem * 8
8. Cine este in drept a invoca, proibitiunea cu-
prinsa in art. 8 din Legea tocmelelor agricole
din 1882, referitoare la aceea ca lucrkile a-
gricole Ed nu poata fi indeplinite decat in lo-
ealitatea pentru care au fost contractate, si
aceea ca acele lucrari s& nu poata fi cedate
decal celuia ce i-a succedat in exploatarea
aceleias mosii ? idem * 9
9. Socotelile derivate din tocmelele agricole si con-
statate prin procesul-verbal at primarului, sunt
ele obligatorii pentru ambele pIrti contractante,
si pot ele sa fie atacate cu apel ? idem * 10
10. Care este instanta judecgtoreasa competinta a
judeca plangerile provenite din tocmeli agricole? idem * 11
11. Cand pot deveni executorii datoriile provenite
din munci agricole ? idem * 12
TRANSCRIPTIUNE
1. Dupti vechea lege de Proced. civilh. ordonantele
de adjudecare aveau ele trebuint& de a fi tran-
scrise ? Vezi c Transrriptiune,
2. Dreptul de proprietate ce it dobandesc copiii a- No. 1
supra jun:Math din averea parintilor lor, di-
-vortiati prin consimtimant mutual, este el su-
pus formalit&tii transcriptiunii ? idem * 2
3. Testamentele cari creeaz& drepturi reale pentru
legatari, precum ar fi legarea nzufructului asu-
pra unui imobil, urmeaza ele a fi transcrise ? idem * 3, 7
4. Transcrierea unui act de donatiune in registrul
de inscriptiune at tribunalului care 1-a autenti-
I ficat este ea valabila ? idem * 4
www.dacoromanica.ro
CXXVIII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

TRANSCRIPTIUNE
5. Uncle trebueste facuta transcriptiunea actelor
constatatoare de proprietatea vaselor straine ? V. a Transcriptiune
6. Creditorii chirografari, au ei dreptul a invoca No. 5
lipsa de transcriptiune a unei cesmni de creante
de arenzi ? idem . 6
7. Legaturile testamentare sent ele supuse forma-
litatii transcriptiunii in virtutea art. 1801 din
Codul civil $i art. 722 din Pr. civila ? idem * 7
TRANSFERARE
1. Sentinta tribunalului care respinge cererea de
stramutare, dobandeste ea autontatea lucrului
judecat data nu a fost apelata in termen de
trei zile prevazute de aft. 272 din Pr. civila, ? V. (Transferare, No.1
TRANSPORT (CONTRACT DE)
1. Contractul de transport este el un contract
solemn $i cum poate el sa fie dovedit ? Vezi . Transport (con-
2. Partite contractante, pot ele prevedea in con- tract de). No. 4
tractul de transport o clauza penala pentru
intarzierea predarii $i in acest caz se poate
cere dovada pagubei ? idem * 2
3. Neexactitatea doclaratiunilor predatorului marfii,
care ar atrage o plata de taxa indoita, a tran-
sportului. poate ea obliga pe destinatorul mar-
fii la plata ei ? idem * 3
4. Politea de incarcarea marfii, liberata in regula,
constitue ea o proba despre incarcarea marfii
si -atrage ea responsabilitatea armatorului, pro-
prietarului sau a capitanului vasului cari au
eliberat-o ? idem * 6
5. Cum se stabile$te posesiunea productelor incar-
cate intr'un vas ? idem * 8
6. Omisiunea formalitatilorl prescrise de art. 519,
521 qi 671 din Codul comercial, pot ele prelu-
ded drepturile celor de al treilea cu cari ca-
pitanul a contractat pentru salvarea vasului ? idem . 11
7. In co termen destinatorul marfii poate el exer-
cita drepturile derivand din contractul de tran-
sport ? idem * 5
8. Ce conditiuni cere art. 667 din Codul comer-
cial pentru admiterea actiunii in despagubire
pentru daunele pricinuite din lovirea vaselor ? idem * 12
9. Clasificatiunea avariilor in comun $i particular,
facuta de art. 655 0i urmatorii din Codul co-
mercial, este ea limitativa ? idem * 9
10. Proprietarul vasului raspunde el pentru actele
gi faptele capitanului sau ? idem , 7, 1 i

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERH LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CXXIX

TRANSPORT (CONTRACT DE)

11. Cu ce forma agentii Cai lor ferate pot constata
contraventiunea rezultand din neexactitatea
declaratiunilor predatorului marfii ? V. c Transport (con-
12. Daunele izvorite dintr'un quasi-delict, savaxsit tract de)* No. 13
cu ocazia executarii unui contract de transport,
se pot ele reclama dinaintea tribunalului de
convert ? idem 14
13. Directia Cailor ferate este ea responsabila de
daunele cauzate proprietarului marfii, prin fap-
tul ca a predat marfa transportata unei alto
persoane decal aceleia la care marfa era des-
tinata ? idem 15
14. In ce termen se prescriu actiunile derivand
dintr'un contract de transport. idem 1
15. Vezi cuvintele : (Mile ferate $i cNavigatiune).
TRANZACTIUNE
1. Sub Codul Calimah o transactiune confirmata
printr'o hotarare judecatoreasca mai putea con-
serve, in sine conditiunea rezolutorie ? Vezi c Tranzactiune.
2. Sub Codul Caragea impricinatii puteau ei sa No. 2
se invoeasca $i sa ceara executarea invoelei
for ? idem , 18
3. Sub Codul Caragea, ca si sub Codul civil ac-
tual, hotaraxile confirmatorii unor tranzactiuni
aveau ele puterea lucrului judecat ? idem 4
4. Guvernul, poate el sa incheie o tranzactiune
far& o anume lege special& ? idem , 1
5. Eforia spitalelor civile din Bucuresti, poate ea
transige asupra unui proces deferind juraman-
tul decizoriu, taxa ca sa alba autorizatiunea
prealabila eeruta de lege ? idem , 3
6. Primaria cu indeplinirea caror forme poate ea
valabilmente incheiti, o tranzactiune ? idem , 6
7. Tutorul, poate el, cu autorizatiunea consilului
de familie si aprobarea tribunalului, sa pre-
curme prin tranzactiune drepturile ce le au
minorii intr'o succesiune ? idem , 13
8. '1'ranzactia incheiata de un minor de nationa-
Mate strains, asupra unor imobile, se regu-
leaza ea oare dupa statutul personal al mino-
rului ? idem , 19
9. Pentru validitatea tranzactiunii, legea cere oare
ca concesiunile reciproce ce $i -le fac *tile,
sa fie egale ? idem 14
10. Prin faptul ca tranzactiunea a fost iscalita de
o persoana care n'avea, nici un drept asupra
I. C. Barozzi. Vol. IV 9

www.dacoromanica.ro
CXXX TABLA DE MATEREI LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

TRANZACTIUNE
obiectului tranzactiunii, se poate cere invali-
darea ei ? V. Tranzactiune, No.5
11. Chestiunea divizibilitatii sau indivizibilitatii
tranzactiunii, constitue ea o chestiune de drept
sau o chestiune de fapt ? idem . 11
12. Dovada tranzactiunii se poate ea face prin
marturisirea partii adverse? idem * 9
13. Dupg cari norme se poate determine natura
civil& sau comerciala a unei tranzactiuni ? idem * 15
14. Prin faptul ca, partea n'a executat tranzactiu-
nea ce a incheiat, urmeaza oare ca acea tran-
zactie sa cada ipso-jure ? idem * 7
15. Tranzactia este ea nula tend e Meal spre
executarea unui titlu nul ? idem * 10
16. Cunoptinta ce a avut-o partite ca titlul asupra
caruia transigea era nul, este ea suficienta
pentru validarea tranzactiunii ? idem * 17
17. Tranzactiunea se poate ea anula pe calea in-
cidentals. sau este nevoie de intentarea unei
actiuni principale ? idem * 12
18. Spre a se putea cere executarea unei tranzac-
tiuni, este oare necesar ca sa se fi dat asu-
pra-i o hotarare de expedient ? idem * 8
19. Executiunea voluntary a unei tranzactiuni,
constitue ea o chestiune de fapt lasata la su-
verana apreciare a instantei de fond ? idem ' 16
20. Interpretarea intentiunii pi vointei partilor cari
an facut o tranzactiune, constitue ea o che-
stiune de fapt care scapa de controlul Inaltei
Curti de casatie ? idem 20
21. Interpretarea intentiunii pi vointei partilor, cu
privire la intinderea obiectului tranzactliunii
constitue ea o chestiune de fapt de atributui
suveran al instantei de fond ? idem * 21
TUTELA
1. Codul Caragea. Cum se alegeau tutorii sub
Codul Caragea ? Y. . Tutelar No. 8.2
2. 1 Codul Caragea cerea, oare autorizatiunea Con-
siliului de familie pentru ca tutorul sa stea
in judecata unei actiuni in revendicarea unui
imobil ? idem * 3
3. 0 Sub Codul Caragea, tutorul putea oare in-
strain& averea minorilor fara permisiunea
justitiei ? idem ' 11, 80
4. ' Sub Codul Caragea, tutorul putea el con-
simtil la o imparteala, a averii minorului Rah
permisiunea justitiei ? idem D 11

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CXXXI

TUTELA
5. Codul Caragea. Sub Codul Caragea, tutorul
puteit oare cheltui mai mult decal veniturile
averii minorilor ? E. cTutela. No. 12
6. * Sub Codul Caragea, tribunalul putea oare
vinde imobilul minorilor fora licitatiune pu-
blics ? idem * 14
7. , and erau oranduiti mai multi tutori, erau
ei solidari raspunzatori pentru intreaga for
gestiune ? idem * 49
8. , In ce termen se prescria actiunea pentru
darea socotelilor din partea epitropului ? idem A .9
9. Codul Calimah. Minora, emanicipata prin fap-
tul casatoriei, reintra ea sub tutela de drept
a parintilor la caz de desfacere a casatorii
sale? idem * 17
10. * Sub Codul Calimah, prescriptiunea curgea ea
in contra minorilor ? idem * 50
11. Codul civil nou. Legile privitoare la epitropii
si la reprezentarea drepturilor nevarstnicilor
inaintea judecatii, sunt ele de ordine publics,
si nulitatile izvorite din nepaza for pot ele
fi propuse in tot cursul procesului $i chiar
pentru prima oar& dinaintea Inaltei Curti de
casatiune ? idem * 81
12. ' Care este tribunalul competent a veghea a-
supra averii unui minor de nationalitate
strains , ? idem * 84
13. * Sediul tutelei se poate stramuta fail avizul
Consiliului de familie ? idem * 25
14. ' Consiliul de familie.Regulele privitoare la
compunerea Consiliului de familie sunt
ele prescrise sub pedeapsa de nulitate ? idem * 40
15 * . Reaua compunere a Consiliului de familie,
poate ea prejuditia drepturile color de
altreilea ? idem * 47
16. . * De cateori nu este unanimitate in Con-
siliul de familie, membrii Consiliului sunt
ei tinuti a-si motive parerile for ? idem * 38
17. * ' Legea prescrie oare sub pedeapsa de nu-
litate ca toti membrii cari compun Con-
siliul de familie sa is parte la deliberare
si sa iscaleasca procesul-verbal incheiat ? idem * 41
18. . * Avizul Consiliului de familie prin care nu
se incuviinteaza", destituirea tutorului,
fiind omologat de tribunal, se mai poate
apelii la Curte ? idem * 51

www.dacoromanica.ro
CXXXII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

TUTELA
19. Codul civil nou. Consiliul de familie.In ce
anume cazuri tribunalul este in drept a
se substitui in lucrarile Consiliului de
familie ? V. cTute,la No. 27
20. * Judele de pace este el competent a omologa
un proces-verbal al Consiliului de familie re-
lativ la emanciparea unei minoare a cArei tu-
tea. nu intrece suma de 5000 lei ? idem , 74
21. * Tuteld legald Pans unde se intinde dreptul
de administratiune al parintelui, in ca-
litatea sa de tutor legal si administrator
legal al averii minorilor sai copii ? idem ' 78, 83
22. * * Parintele, este el in drept a ridica si
incase. capitalurile hanesti ale minorilor
sai copii, faro darea unei cautiuni ? idem No. 2, 78, 83
23. D D Parintele, in virtutea puterii sale pa.-
rintesti, poate el accepts sub beneficiul
de inventar o mostenire cuvenita mino-
rilor sai copii, feel autorizatiunea Con-
siliului de familie ? idem , 75
.24. * 1 Femeea divorta,th si remitritat5, inaintea
mortii fostului ei sot, are ea de drept
tutela minorilor sai copii re.masi in urma
mortii fostului ei sot ? idem , 37
25. . , Muma remttritata, si care a fost menti-
nuti ca tutrice a minorilor sai copii,
este ea datoare a plati procente asupra
excedentului veniturilor averii copiilor
sai ? idem ' 59
26. * Tutor ad-hoc. Gelid este loc la numirea
unui tutor ad-hoc ? idem ' 62, 71
27. Tutor de fapt.--Poate oare sit exists un tu-
tor de fapt, atunci cand o persoane. isi in-
suseste administratiunea averii unor minori? idem ' 6
28. * Tutela dativel.Incapacitciti.Sofia defunc-
tului poate ea sa fie tutricea copiilor mi-
nori re.masi in urma sotului sau si cari
stint nascuti dintr'o altii casatorie an-
terioarg ? idem ' 1
29. * * Femeea poate ea se., fie tutricea unor
copii minori straini si sit stet), in jude-
cata ca reprezentanta a for ? idem , 19, 56
30. * * Incapacitatea femeei de a Li tutricea
unor minori straini, poate ea fi acope-
rita prin faptul ca," Consiliul de familie
si-a dat avizul sau care a fost omologat
de tribunal ? idem 66, 76

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CRXXIII

TUTELA
31. Codul civil nou.T utela dativci.Ivcapacitate.
Creditorul minorului, poate el fi numit
tutorul sau, si in aceasta calitate sa ur-
mareasca si sa reprezinte pe minor in
instanta de urmarire ? V. c Tutela, No. 53
32. * ' Incapacitatea tutorului de a putea re-
prezenta pe minor lute() instants jude-
catoreasca, poate ea sa fie invocata pe
calea de contestatiune la executare ? idem * 76, 81
33. ' Descarcarea de sarcina tutelei, se poate
ea opera prin simpla cerere data de tutor
tribunalului ? idem ' 29
34. ' Tutorul, care a cerut descarcarea sa de
sarcina tutelii, este el in drept a primi co
municarea unei h o t a r a r i privitoare pa
minor ? idem * 69
35. ' Din ce moment tutorul se considers le-
galmente intrat in functiune ? idem * 68
36. . ' Caparitatea tutorului. Tutorul, poate el
Mira autorizatia Consiliului de familie
sa apere, ca intimat, drepturile mino-
rului ? idem * 5, 30
37. * * Mud se urmareste averea imobila a
minorului, tutorul poate el sta in in-
stanta de urmarire fara autorizatia Con-
siliului de familie ? idem * 7, 36, 57
38. , * Pentru a putea exercita actiunile pose-
sorii, tutorul are el nevoie de autori-
zatia Consiliului de familie ? idem * 13
39. * , Tutorul, poate el, fara autorizatia Con-
siliului de familia, sa urmareasca un imo-
bil in numele minorului si s devina
adjudecatarul imobilului urmarit ? idem * 87
40. * * Tutorul, este el in drept a recunoaste
competinta unui Consul strain in regu-
larea tutelei minorului ? idem ' 15
41. . * Tutorul mai poate face recurs in Casatie
dup.& ce minorul devenise major ? idem ) 20
42. * , Tutorul, este el in drept a intrerupe o
prescriptiune in dauna minorului ? idem ' 21
43. Recunoasterea tutorului ca donatia fa-
cuts minorului ar conssta intro sum&
de bani, iar nu intr'un imobil, cum cu-
prinde actul, este ea opozabila minorului ? idem * 23
44. * * Tutorul, e,;te el in drept a primi un
legat singular cuvenit minorului fara
autorizatia Consiliului de famile ? idem 3 24
www.dacoromanica.ro
=CV TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

TUTELA
45. Codul civil nom Tutela datityl. Capacitatea
tutorului. Cererea de executarea unei
hotaraxi fAcata de tutor, poate ea fi o-
pusa minorului ca o fine de neprimire a
recursului salt? V. (Tide laz No. 31
46. * * Actiunea tutorului, care tinde a se re-
cunoate minorului un drept de succe-
siune in averea lui de-cujus, are ea
nevoie sA fie autorizatA de Consiliul de
familie ? idem 1 32
47. * * Tutorul, ffind investit cu autorizatia
Consiliului de familie gi aprobarea tri-
bunalului, polite el precurma printr'o
tranzactie drepturile ce le are minorul
intr'o succesiune ? idem . 66
48. * * Tranzactia incheiata de un minor de
nationalitate strains asupra unor imo-
bile, se reguleazg ea oare dupsa statutul
personal al minorului ? idem 87
49. * * La o actiune imobiliara, inceputa, de
defunct i continuata de minorii sAi
sal copii, este oare nevoie de autorizatia
Consiliului de familie ? idem ' 33, 54
50. * * In ce anume cazuri se poate deferi tu-
torului juramantul de credulitate ? idem * 35, 55
51. * * Tutorul, poate el deferi jurgmantul de-
cizoriu WA autorizatia Consiliului de
familie ? idem 63
52. La o actiune de impartealA a unei moste-
niri cuvenita minorului, tutorul are ne-
voie de autorizatia Consiliului de familie ? idem, * 42
53. * * Tutorul poate el invoca pentru prima
oare in Casatie lipsa autorizatiunii Con-
siliului de familie ? idem * 43, 81
54. * , Cine este in drept a invoca lipsa auto-
rizatiunii Consiliului de familie bite()
judecatA avand de obiect un drept asu-
pra imobilului minorului ? idem * 26
55. * * Tutorul, este el in drept a prelungi terme-
nul de plata, a unei sume de bani cuvenita
minorului ? idem * 45
56. * * Tutorul, este el in drept a renunta la
un apel fait autorizatia Consiliului de
familie ? idem 48
57. * 1 Tutorul, poate el retrage un recurs fara,
autorizatia Consiliului de familie ? idem ' 58

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CXXXV

TUTELA
58. Codul civil nou. Tutela dativd. Capacitatea
tutorului. Tutorul, are el nevoie de
autorizatia Consiliului de familie cand
in aceiaa cauz& cu minorul sunt ai ma-
jori avand acelaa interes ? V.. Tutela, No. 61, 62
59. * * Tutorul, poate el form& o cerere in ga-
rantie intr'o aetiune imobiliara inten-
tat5, minorului far& autorizatia Consi-
liului de familie? idem , 65
60. * * Tutorul, are el nevoie de autorizatia
Consiliului pentru a putea cere inter-
dictia unei rude a minorulului ? idem , 67
61. * * Tutorul, are el nevoie de autorizatia
Consiliului de familie pentru a consimci
la adoptiunea minorului ? idem ' 73
62. * Tutorul, poate el cere revizuirea unei
judecati pentru un motiv de un drept
comun, precum ar fi acela al descope-
ririi de acte retlnute de partea advers5,? idem , 85
63. * Incompatibilitate.Tutorul, poate el de-
veni cumpliratorul averii debitorului
minorului ? idem , 10
64. * Proibitiunea prescris5, de art. 1308 din
Codul civil se aplica ea co-tutorului de
fapt ? idem , 72
65. * * Socoteli. Tribunalul, este el in drept a
ordon& sechestrarea intregii averi a tu-
torului spre a-1 sill s5, dea socotelile
tutelei ? idem , 6
66. ' Tutorul, poate el pone in sarcina mino-
rului o sums de bani far5, s5, o justifice ? idem , 46
67. * * Intrucat tutorul n'a dat compturi defini-
tive asupra desfacerii tutelei, ratificarea
data de moatenitorii ajunai la majoritate
este ea valabil& ? iclem , 8
68. 1 * Cciscitorie. Minorul asistat de tutor,
poate el valabilmente contract& casa-
torie ? idem , 16
69. * ' Destituire. Imprejurarea c5, mama a
fost destituit5, din tutela, atrage oare
dupa sine pierderea dreptului de educa-
tlune asupra copiilor sal ? idem, 2. 34
70. * * Pazintele care a fost indepgrtat dela tu-
tela copiilor sal, pierde el oare uzufruc-
tul legal ce i-1 acorda legea asupra a-
verii copiilor s'ai ? idem , 39

www.dacoromanica.ro
CXXXVI TABLA DE MATERII LA. REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

TUTELA
71. Codul civil nou. Tutela dativd. Destituire.
Chestiunile de rea credinta si de negli-
genta ce se invoaca pentru destituirea
unui tutor, sunt ele chestiuni de fapt
cari scapa de controlul Inaltei Curti de
casatiune ? V. Tutela" No. 52, 60
72. Cari sunt faptele represibile cari se pot
imputa tutorului in virtutea art. 330
din Codul penal ? idem 64
73. 1 Parintele, in calitate de tutor legal al
minorilor sai copii, poate el fi dat in
judeca.ta pentru abuz de incredere pen-
tru instrainarea averii miscatoare a mi-
norilor sai copii ? idem 77
74. Tribunalul, poate el omologa procesul-
verbal al Consiliului de familie care des-
titue pe tutor, faro a city $i a asculta
pe tutor ? idem 4
75. Cine trebue ca fie citat la judecarea
apelului facut de tutor contra sitintei
de destituire a lui ? idem , 86
76. Incetarea tutelei.Tutorul, poate el primi
cesiunea unei creante a minorului dupa
ce acesta devenise major ? idem 28
77. Daca, in cursul urmaririi averii mino-
rului, acesta devine major, este oare ne-
cesar ca dansul sa fie citat la vanzarea
imobilului sau ? idem 22
78. Daca incetarea functiunei tutorului n'a
fost puss in cunostinta instantei de fond,
poate ea fi propusa pentru prima oath
la Casatie ? idem 79
79. ' Tutorul, ca uzufructuar legal, poate el in-
tents in numele sau propriu actiunea pentru
perceperea uzufructului sau ? idem 44
80. Daca minorii sunt reprezentati prin doi tu-
tori, si dinaintea instantei judecatoresti nu
se prezinta decat numai unul din ei, este
oare loc la aplicarea art. 151 din Procedura
civila ? idem 70
81. Mostenitorii tutorului sunt ei obligati a da,
seam& de gestiunea autorilor for pentru ad-
ministratiunea averii minorilor ? idem 18
82. Vezi cuvantul : (Consiliul de familie*.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. RONIANA CXXXVIT

ULTRAGIU
1. Cari sunt elementele delictului de ultragiu ? V. c Ultragizo No. 2
2. Care este deosebirea ce trebue facutit intre in-
jurii si ultragiu ? idem . 6
3. Legea penal& determine oare ce anume expre-
siuni injurioase pot constitui delictul de ul-
tragiu ? idem . 7
4. Cuvintele injurioase si amenintarile adresate
Ministerului public in sedinta public& si cu oca-
ziunea judecarii unui proces, constitue ele de-
lictul de ultragiu ? idem . 3
5. Cuvintele injurioase pronuntate afar din se-
dinta la adresa judecatorilor, constitue ele de-
lictul de ultragiu ? idem . 4
6. Cuvintele injurioase pronuntate in asa mod in
cat sa parvina negresit la cunostinta functio-
narului, pot ele constitui delictul de ultragiu ? idem . 5
7. Faptul de a maltrata pe un gardian campean
in exercitiul functiunii sale, constitue el un de-
lict de ultragiu ? idem , 10
8. Faptul de a maltrata, pe un prirnar care intrase
in casa unui locuitor spre a descoperi rapirea
unei fete, constitue el delictul de ultragiu ? idem , 11
9. Faptul unui condamnat care, vazandu-si recursul
respins, scoate revolverul si trage in Consilierii
Inaltei Curti de casatie, ranind chiar pe unul
din ei, constitue oare delictul de ultragiu ? idem , 12
10. Chestiunea de a se sti data delictul de ultragiu
corals contra unui functionar, a fost savarsit
sau nu cu ocazia functiunii sale, constitue ea o
chestiune de fapt lasata la suverana apreciare
a instantei de fond ? idem 1 8
11. Can sunt elementele pe cari instanta de fond
trebue s5 le constate in hotararea sa pentru a
putea condamna pe cineva pentru delictul de
ultragiu ? idem , 1
12. Judecatorii, sunt ei datori a arata in deciziunile
for cuvintele rostite sau faptele implinite cari
constituesc delictul de ultragiu ? idem 7 9
URMARIRE
1. Creditori thirografari. Ce intelege legea prin
Adatorie lichida, ? V. c Urmarire, No. 33
2. Prin faptul di creditorul a primit procentele
la capitalul ce i se datora, se poate oare
presupune ca dansul a consimtit la prelun-
girea termenului de plata ? idem ' 9

www.dacoromanica.ro
CXXXVIII TABLA DE MATERII LA. REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

URMARIRE
3. Creditori chirografari.Creditorii pot ei incepe
executarea debitorului for inainte de a-i fi
comunicat copia titlului for executor ? V. = Urtncirire, No. 73
4. , Lipsa comunici%rii copiei titlului executor, se
poate ea propune pentru prima oath in Ca-
satie ? idem a 75
5. > Creditorul chirografar se poate el opune si
cere suspendarea urniaririi imobiliare proce-
data de un creditor ipotecar, pe motiv ca
ipoteca acestui creditor n'ar fi valabila ? idem 2
6. Creditori ipotecari.Creditorul ipotecar, care are
mai multe creante ipotecare, poate el urmari
imobilul numai cu una din ele ? idem 61
7. a Urmarirea creditorului ipotecar este ea null
daca ar fi cerut o sum& mai mare decat
aceea ce i se datorecte? idem No. 22, 77
8. 0 Daca bunul ipotecat nu ajunge pentru plata
integrals a creantei, creditorul ipotecar are
el dreptul a urmari cealalta avere a debito-
rului sau ? idem 102
9. , Dupa inchiderea tabloului do ordinea credi-
torilor i trimiterea extractului la Casa de
consemnatdune, creditorul ipotecar, care din
eroare n'a fost trecut in acel tablou, poate
el cere a i se da lui sumele destinate pen-
tru plata creditorilor chirografari trecuti in
acel tablou ? idem 7
10. Urmarire mobiliard. Cand asupra averii mo-
biliare a debitorului s'au intins doua urma-
riri, una din partea atatului, cu legea sa
specials, i alta de un creditor al sau par-
ticular, cu legea comuna, dupa care lege ur-
meaza a se face vanzarea averii sechestrata ? idem No. 70, 81, 82
11. > Libretele Casei de economie, pot fi ele ur-
marite de catre creditorii depunatorilor ? idem No. 83
12. > Se poate opune creditorului sechestrant o seri-
soare sub semnatura privata a debitorului
sau, doveditoare ca marfa sechestrata a fost
vanduta unui comerciant inainte de aplicarea
sechestrului ? idem > 31
13. Urmdrire de pdduri. Cu ce anume formalitati
trebue procedat pentru urmarirea i vanza-
rea lemnelor din padure ? idem 99
14. Popriri. Un creditor al Statului, poate el sa
popreasca caOiurile datorite de catre un a-
renda4 al au ? idem * 8, 26

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROM ANA CXXXIX

URMARIRE
15. Popriri.Creanta dotal& fiind transmisa in pa-
trimoniul erezilor sotiei, poate ea servi de
titlu acestora spre a urmari pi popri leafa
sau pensiunea debitorului dotei ? V. Urmdrire" No. 52
16. * Primaria, poate ea popri pensiunea unui lost 72
al ei functionar pentru sumele ce i s'ar cu-
veni din delapidarile de bani comise de acesta ? idem , 95
17. * Indemnitatea de locuinta a functionarilor
Cailor ferate romane, poate ea fi poprita de
catre creditorii acestor functionari ? idem ) 96
18. * Pentru can anume datorii pot fi urmarite
pi poprite lefurile militarilor pi functionarilor
civili ? idem , 97
19. ' Calitatea alimentary a unei creante stability
printr'o hotarare definitive, mai poate ea fi
puss in contestatiune cu ocazia facerii unei
popriri ? idem ' 103
20. ' Pensiile acordate militarilor pi asimilatilor
de once grad, se pot ele urmari pi popri ? idem ) 105
21. ' Statul, poate el urmari taxa foncierii in mai-
nile chiriapilor imobilului ? idem * 100
22. Fructele moOilor. Fructele mopiilor arendate,
se pot ele urmari de catre creditorii aren-
dapului ? idem , 6 bis
23. Urmdrirea veniturilor imobiliare.Cum trebuepte
s5, se proceada la urmarirea veniturilor unui
imobil ? idem ' 18, 87
24. Ordonanta tribunalului prin care se arendeaza
veniturile unui imobil, se poate ea ataca pe
calea recursului in Casatie ? idem , 18
25. ' Prin faptul vanzarii imobilului ale carui ve-
nituri erau sechestrate, inceteaza oare urma-
rirea asupra acelor venituri ? idem ) 71
26. , Hotararile, date in materie de urmarire a
veniturilor imobiliare, sunt ele supuse drep-
tului de opozitie ? idem , 94
27. * In ce termen se pot ataca cu apel hotkarile
date in materie de urmarire a veniturilor
imobiliare ? idem , 60
28. Avere scutitcl de urmarire.Instrumentele agri-
cole pi animalele afectate la serviciul pi ex-
ploatarea fondului dotal, pot fi ele urmarite ? idem , 38
29. * Mapinile de tipografie pot fi ele urm5,rite ? idem , 49
30. Ce intelege art. 409 din Procedura civi15, prin
cuvantul datorii catre Stat" cari pot fi ur-
m5site asupra pensiilor, recompenselor na-

www.dacoromanica.ro
CM, TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JUIUSPR. ROMANA

URMARIRE
tionale $i salariilor militarilor sau functiona-
rilor Statului ? V. ,, Urmeirire" No. 43
31. Avers scutitd de urmarire. Libretele Casei de
economie pot ele fi urmarite de catre credi-
torii depunatorilor ? idem , 83
32. Urnadrire imobiliard. Tribunalul de vacanta
are el 6ompetina a ordona o urmarire imo-
biliara ? idem 39
33. ' Ordonanta de urmarire imobiliara trebue$te
ea iscalita de completul tribunalului ? idem , 21
34. , Construc%iunile facute pe un teren strain,
se pot ele urmari si vinde dup5, formele
prescrise pentru vanzarile silite? idem 93
35. . 0 urmarire inceputa de un creditor, dupa
dreptul comun, se poate ea conexa, cu aceea
facuta de Societatea creditului funciar ru-
ral dup5, legea sa speciala ? idem , 88
36. ' Care e scopul conexarii urmaririlor ? idem , 89
37. ' Cand poate awe, loc conexarea urmaririlor ? idem * 55
38. ' Stare de indiviziune. Cand se poate zice
ca, exista stare de indiviziune, care sa
impiedice pe creditor de a urmari par-
tea nediviza a debitorului sau? idem ' 15, 87
39. . , Cand starea de indiviziune se raporth.
numai la un singur imobil determinat,
creditorii unuia din co-propietari pot ei
urmari partea sa ideals ? idem No. 15, 56, 74
40. , , La urmarirea portiunii unui co-proprie-
tar este oare nevoie a se city $i tom
ceilalti co-proprietari ai sai ? idem . 78
41. , . Creditorii unuia din co-mo$tenitori, pot
ei sa ceara impartirea bunurilor imo-
bile posedate in comun, pentru a indi-
vidualize partea cuvenit5, debitorului for
$i apoi a o urmari? idem , 101, 104
42. , , Cand se poate urmari partea indiviza a
unui asociat ? idem, 13
43. . , Creditorii unuia din co-asociati, aunt ei
in drept a urmari beneficiile cuvenite
debitorului lor, inainte de lichidarea So-
cietatii? idem 106
44. , , Czufructuarul unei parti din venitul i-
mobilului urmarit, poate el sa ceara sus-
pendarea urmaririi pans la diviziunea
imobilului ? idem , 19
,

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATER1I LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CXLI

URMAR1R,
45. Urmdriria imobilelor minorilor. Cui trebuesc
indreptate toate actele de urmarire ale imo-
bilelor minorilor ? V. g Urmarireg No. 14
46. * Cui trebuesc indreptate actele de urmarire
ale averii minorului devenit major ? idem ,, 40
47. * Daca afiptele pentru vanzarea imobilului mi-
norului n'au stat afipate cel putin 30 zile
inainte de vanzare, conform art. 687 din
Procedura civila, atrag ele nulitatea urma-
ririi ? idem f) 66
48. Urmarirea imobiliarci.Contestafiuni.Se poate
cere nulitatea urmaririi pe motiv ca cre-
ditorul urmAritor pretinde o suma mai
mare de cat aceea ce i se datorepte ? idem I, 22, 77
49. * , Debitorul este el in drept a cere anu-
larea urmaririi pe motiv ca s'a trecut in
publicatiuni o sarcina pe care dansul o
constituise in urma punerii imobilului
in urmarire ? idem lf 48
50. , Contestatia ridicata din partea aceluia
care pretinde c5, nu este garantul dato-
riei ce se execute, este ea de naturA a
provoca suspendarea urmaririi ? idem JJ 17
51. * , Uzufructuarul unei parti din venitul i-
mobilului urmarit, poate el cere suspen-
darea urmaririi pana la, diviziunea imo-
bilului ? idem )1 1.9
52. , , Se poate cere suspendarea urmaririi pe
motivul mortli debitorului intamplata
dup5, inceperea urmaririi ? idem ff 23
53. ' 0 Se poate cere suspendarea urmaririi pe
motivul ca suma urmarita de creditor e
poprita in mainile debitorului de cb.tre
un creditor al creditorului urmaritor ? idem ff 58, 107
54. , D Ce destinatiune are suma depusa de de-
bitor cu ocazia facerii unei contestatiuni
pi in virtutea careia s'a suspendat ur-
marirea ? idem 2, 50
55. 2 . Cine este in drept a cere nulitatea in-
strainarilor sau a sarcinelor constituite
asupra imobilului pus in urmarire ? idem ff 48
56. ' Tabloul creditorilor.Inainte de a se Inchide
tabloul de ordinea creditorilor, se mai
poate admite inscrierea pi altor creditori
intervienti ? idem ,, 6
57. > * Pana in ce moment se pot face contes-

www.dacoromanica.ro
CXLII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

Ufl'salRII\E
tatiuni la tabloul de ordinea credito-
rilor ? V. Urindrire" No. 47
58. Urmdrirea imobiliard. Tabloul creditorilor.
Printr'o contestatiune la tablou, se pot
cere reducerea dobanzilor inscrise ? idem .. 34
59. * * pupa inchiderea tabloului gi trimiterea
extractului la Casa de ebnsemnaOune,
creditorul ipotecar, care din eroare nu
fusese trecut in tablou, este el in drept
a cere sa i se des lui sumele destinate
pentru plata creditorilor chirografari ? idem .. 7
60. . , Odata ce tabloul de distribuire a r5,mas
definitiv, instanta de fond mai poate ea
opri executarea lui ? idem .. 111
61. , . Odata ce plata s'a efectuat conform ta-
bloului de ordinea creditorilor, credito-
rul primitor este el aparat de orice con-
testattiune ulterioara ? idem ,. 25
62. ' Creantd anulatd.Odata ce titlul de creanla
in virtutea caruia s'a facut urmarirea
s'a declarat nul, urmeaza oare ca toate
actele de urmarire, adjudecare, ordonanta
i punerea in posesiune sa fie declarate
nule i inexistente ? idem ,. 30
63. * Urmdrire casatd. ermarirea sau execu-
tiunea inceput5 in virtutea unei hota-
rani casate, este ea nu15. i fare efect ? idem 1.1 10
64. Legea de urmarire a Statului. Legea de urma-
rire a Statului din 1862, se aplicit ea la da-
toriile izvorate din diferite contracte inche-
iate de Stat cu particularii ? idem yy 1, 3
65. t Conform Legii de urmarire din 1862, Sta-
tul putea el urmari imobilele arendailor
sai pentru plata arenzilor datorite ? id
idem y, 11, 16
66. * Dupa Legea de urmarire din 1862, Statul
avea el dreptul a cere apozarea formulei e-
xecutorie pe actul de garantie data pentru
arendaul sau, i cu acest titlu sa urma-
reasc5, pe garant ? idem 1, 28
.67. Care era titlul ce se cerea Statului, in vir-
tutea Legii de urmarire din 1877, pentru a
putea, urmari pe debitorii sai ? idem 71 24
68. * Statul poate el urmari pe debitorii sai pen-
tru o sums mai mare de cat aceea preva-
zuta in autorizatia ministeriala ? idem 1, 32
69. 2. Cari sunt creantiele ce se pot urmari in vir-
tutea legii din 1877 ? idem 57, 64, 65

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CXLIII

u FIA. A P_I
70. Legea de urmarire a Statului. Statul, poate el
urmari pe arendaii sai pentru pagubele cau-
zate in padure, cu legea sa speciala ? V. Urmeirire" No. 79
71. } Statul, poate el urmari cu legea sa speciala
pe arendaul care n'a construit acaretele la
cafi se obligase prin contract ? idem PP 84
72. 0 Statul, poate el urmari, pe baza constatarii
agentilor sai silvici, pe cumparatorul unei
paduri a Statului care a pricinuit daune in
padurer ? idem 11 85
73. Statul sau stabilimentele publice pot ele
urmari cu legea sa speciala a Statului, pe
arendaii for pentru daunele cauzate lasta-
rului, sau prin taierea unor rezerve din pa-
dure, sau pentru ca au semanat de doua, on
grau pa acela loc, sau pentru ca n'a lasat
pamant de odihna, ? idem 11 92
74. Crmarirea imobiliara, procedata, dupa Legea
0
de urmarire a Statului, poate ea fi conexata,
cu o alts urmarire imobiliara procedata dupa
dreptul comun ? idem 11 110
75. 0 Cassierii Statului. Cassierii Statului sau ga-
rantii lor, puteau ei sa fie urmariti in
virtutea legii din 1862 ? idem 4
76. , ' Conform legii din 1877, contestatiile
11

cassierilor urmariti de Stat unde tre-

buesc indreptate ? idem 11 46
77. , . Cassierii Statului pot ei sa fie urmariti
de Stat in virtutea legii din 1877 ? idem 11 59
78. ' Controlorii Statului. Controlorii Statului
pot ei sa fie urmariti cu Legea de ur-
marire a Statului pentru sustractiunile
sau delapidarile comise de catre percep-
ton ? idem 11 62
79. , Perceptorii Statului. Statul, putea el ur-
mari pe perceptorii sai cu Legea de ur-
marire din 1868, mai inainte ca gestiu-
nea for sa, fi fost verifica,ta, de Curtea de
compturi ? idem 17 5
80. , * Autorizatiunea Ministerului de finan0
pentru urmarirea unui perceptor, con-
stitue ea un titlu executoriu ? idem 11 20
81. 0 La urmarirea imobilulului unui minor, pro-
cedata dup.& Legea Statului din 1877, este
oare nevoie a se pazi formalitalile prescrise
de art. 499 din Proc. civila ? idem )7 27

www.dacoromanica.ro
CXLIV TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

URMARII\E
82. Legea de urmdrire a StatuluiLegea de urma-
rire a Statului, scuteste care pe Stat de a
face afiptele $i publicatiunile de vanzare pen-
tru imobilul ce-1 urmareste ? V. Urmdrire" No. 29
83. ' Termenele de vanzare prevazute de legea
de urmarire a Statului, trebuesc ale calculate
pe zile libere ? idem 7, 41
84. D La o urmarire imobiliara procedata dupa le-
gea specials a Statului, creditorul ipotecar
poate el concurs fall a fi obligat a depune
garantie ? 7, 35
85. * In ce termen trebuesc (acute contestatiunile idem
contra urmaririlor procedate in virtutea legii
specials a Statului ? idem 2, 42
86. ' Termenul de zece zile acordat de art. 20
din Legea de urmarire a Statului din 1877
pentru a face contestatiuni, se apnea el nu-
mai debitorilor Statului, sau si tertiilor per-
soane cari n'au nici un raport juridic cu
Statul ? idem 1, 91
87. ' Creditul urban, care a luat in posesiune imo-
bilul asupra caruia Statul are dreptul a per-
cepe taxa de mostenire, este el conuiderat
ca un tertiu fatO. de Stat pentru ca sa poata
ridica contestatie dupa expirarea termenului
de 10 zile ? idem ,. 112
88. Caror persoane art. 20 din Legea de urma-
rire din 1877 impune obligatiunea de a de-
pune suma pentru cari sunt urmariti, spre
a li se putea admite in principiu contesta-
tiunea dinaintea autoritatilor financiare ? idem 36, 51, 54
89. * Locatarul, care ridica eontestatie contra ur-
maririi ce i se face pentru plata foncierii
datorita de proprietarul sau, este el obligat
a depune suma urmarita spre a i se putea
admite contestatia ? idem, 11 98
90. Contestatorul, poate el depune in parte suma
pentru care este urmarit, $i so, nu depuna
suma pe care o contests ? idem f1 63
91. * La judecarea contestatiilor ce se fac con-
form art. 20 din legea din 1877, se aplica
art. 151 din Proc. civila ? idem ), 53,86
92.. Sentintele date asupra contestatiunilor fit-
cute conform art. 20 din legea, din 1877,
sunt ele supuse opozitiunii ? idem 69, 90
93. * Tribunalul in apel poate status asupra con-
testatiunii celor de al treilea cari ar pretinde

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATEFtll LA REPERT. G-L DE JCRISPR. ROMANA CXLV

URMARIRE
ca lucrurile urmArite de Stat sunt proprie-
tatea for ? V. . Urmeirire, No. 76
94. Legea de urmarire a Statului. Cassieria, salt
tribunalul, cu ocazia judecAril contestatiunii,
pot ele status asupra simulatiunii actelor
produse de contestatori ? idem * 80
95. Prin faptul c5, s'af introdus ape/ direct la tri-
bunal in contra unei urmAriri procedate dupes
Legea de urmarire a Statului, se poate oare
deduce ca tribunalul a fost sesizat de actiu-
nea principal& in anularea primului motiv de
contraventie, aaa c& srntinta ce ar du-o tribu-
nalul sa fie supus5, apelului la Curte ? idem * 213
96. Comuna este ea in drept a urmAri cu legea
specials a Statului despagubirile ce i se cuvin
pentru sumele delapidate de functionarii ski ? idem = 12
97. Comuna, cand urmareate plata unei chirii cu
Legea specials a Statului ai i se tag&dueate
titlul de proprietara, este ea obligates a face do-
vada ca posed& acest titlu de proprietate ? idem , 68
98. Comuna poate ea popri pensiunea unui fost
al ei functionar, pentru sumele delapidate de
pe timpul functiunii sale ? idem r 95
99. Administratorii moOlor Statului cautate in re-
gie, pot ei fi urmariti de Stat cu legea sa spe-
cials ? idem * 44
100. Cheltuelile de timbru ctivenite Statului pi ta-
xele cuvenite port5,reilor intr'un proces, se pot
ele urmari pe baza unui proces-verbal incheiat
de capul portareilor ? idem = 108
101. Casatie.La judecarea unui recurs contra/ ho-
tArarii data in materie de contestatiuni la
Legea de urmarire a Statului, este loc la a-
plicarea art. 151 din Proc. civil& ? idem , 53
102. , Incothpetinta tribunalului de a judeca contes-
tatiile ridicate conform Legii de urmarire a
Statului, este ea o incompetintA de ordine
public5, spre a se putea invoca pentru prima
oar& in Casatie ? idem No. 46, 76
103. Se poate invoca pentru prima coat in Ca-
satie lipsa de consemnare a sumei pentru
care se urmarea contestatorul ? idem 109
104. Vezi cuvintele : iCreditori, No. 28, 29, 30, 31,
32 ai cOrdonanta de adjudecare,.
L C. Barozzi. Vol. IV 10

www.dacoromanica.ro
CXLVI FABLA DE MATERII LA RSPERT. G-L DE JURISPR. ROMA.NA

UZUFRUCT
1. Codul Caragea. Dreptul de uzufruct ce-1 avea,
sotul supravietuitor in averea sotului mort,
era, oare considerat de Codul Caragea ca un
drept real in virtutea ctiruia sotul supravie-
suitor intra in co-devAlmasie cu mostenitorii
mortului, intra in administratiunea averii
dimpreun5, cu acei mostenitori, si in caz de
neintelegere intro dansii, ii dadeb, dreptul
de a cere prin justitie arendarea prin licita-
tie a imobilelor mostenirii pa,n5, la facerea
impiirtelii ? V. . Uzufruct* No. 1
2. Codul civil nou. Prin testamentul tatalui de-
cedat, se poate oare restriinge uzufructul le-
gal at mamei asupra averii ramasa copiilor
BM ? idem * 2
3. , Dreptul de uzufruct asupra unui imobil,
poate el fi opus color de at treilea dacii n'a
fost trauscris in registrele tribunalului, con-
form art. 722 din Proc. civil' ? idem 3
4. , P5,rintele indepartat de la tutela copiilor sili,
pierde oare uzufructul legal asupra averii
copiilor sai ? idem * 4
5.. and se poate zice ca transmiterea uzufruc-
tuarului null pierde fiinta sa, ci continua a
exists in milinele transmitatorului ? idem * 5
6. ' Parintele supravietuitor, in calitate de uzu-
fructuar legal asupra intregii averi a mino-
rilor s51 copii, are el dreptul a primi in ad-
ministrarea sa intreaga for avere mobilit si
imobila? idem P 6
7. * Muma natural& are ea dreptul de uzufruct
legal asupra averii minorilor sal copii ? idem , 7
8. ' Clauza inserata in contractul de uzufruct ca
,obiectul dreptului de uzufruct 65, nu poata
fi urmarit,, este ea nula gi, ca atare, atrage
ea nulitatea actului insus ? idem . 8
9. , Uzufructuarul unei pArti din venitul imobi-
bilului urmarit, poate el sa ceara suspenda-
rea urmaririi pana la diviziunea imobilului ? idem * 9
10. In ce mod se poate stinge dreptul de uzu-
fruct ? idem * 10
UZ 1 ABITATIUNE
1. Proibitiunea cuprinsa in art. 571 gi 572 din
Codul civil, care opreste pe uzuar de a instfaina,
dreptul sau, este ea aplicabila si in cazul and
uzuarul ar renunta la dreptul sau in favoarea V. , Uz fi abitatiune'
nudului proprietar ? No. 1

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA BEPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CXLVII

UZ 1 ABITATIUNE
2. Cum se poate stings dreptul de uz pi de abi- V. e Uz gi abitatiune,
tati tine ? No. 1
VACANTE
I. Tribunalele de vacante sunt ele competinte a
judeca, afacerile corectionale de un caracter ur-
gent ? V. , Vacante, No. 1
2. Membrul sectiunii vacantei de la Curtea de a-
pel, care a luat parte la Camera de punere sub
acuzare pi a trimis pe acuzat dinaintea Curtii
cu iurati, poate el la, parte ca prepedinte la
Curtea cu jurati pi sa judece pe acest acuzat ? idem . 2
3. Cererea de alimente se poate ea judeca, in sec-
tiunea vacantelor ? idem 3
2.

4. Tribunalul de vacant are el competinta a or-

dona o urmarire imobiliara ? idem , 4
5. Vezi cuvintele: cConstituirea Tribunalelor pi a
Curtilor. pi cOrganizarea judecatoreasca,.
VAGABONZI
1. Art. 222 din Codul penal face el verio distinc-
tiune intro vagabonzii nascuti in Ora pi vaga-
bonzii veniti din tarn, strains, astfel in cat saa
nu poata acorda acestora din urma dreptul de
a putea fi liberati pe cautiune ? T'.. Vagabonzi, No. 1
2. Codul penal roman considers oars vagabonda-
jul ca un delict, pentru ca prin hotararea care
constata pe individul vagabond sa-i aplice pi o
pedeapsa corectionala ? idem ,3
3. Cine este in drept a ordona izgonirea din tars
a unui vagabond strain ? idem ,2
VAM A (TAxA)
1. Se poate cere restituirea taxelor de yam& ce
s'a plata pentru nipte marfuri cari se expor-
teaza dup& ce an intrat in tar& ? V. V am d, (taxd)
2. Seful vamii este el responsabil pentru dife- No. 1
rents in evaluarea marfurilor importate pi pe
care ar fi constatat-o Directiunea vamala ? idem ' 2
3. Sustractiunile comise de catre oricare functio-
nar vamal, se pot ele consider& ca delapidari
de bani publici prevazute pi pedepsite de arti-
colul 140 din Codul penal ? idem ' 3
4. Seful vamii este el in drept ca cu ocazia con-
tra revizuirii ce o face asupra calificarii marfii
admisa de taxator pi pe care acesta din urm5,
o constat& ca este conform& cu declaratia co-

www.dacoromanica.ro
OVilT,111 T,A,EpAi DE maxER4 LA EEPEliT, Q-12 tog JURIEPEt EQMANA

vAitiA, (TAxA)
inerciantului, A, dreseze proces-verbal contra
comerciantului pe baza art. 85 din Legea va-
math. ? V. .Vamci; (taxd)
5. Taxele vamale se prescriu ele dacist n'au fost No. 4
reclamate in termen de un an dela epoca cand
trebuiau platite ? idem. , 5
6. Vezi cuvantul : .Contraventiuni vamale).
VANAT (LEGE A)
1. Care este instanta competiut5, a jildocia contra-
ventiunile comisq la Legea vanatului ? V, (Vcina.t; a e g e)
2. Cand se posts nice ca exist4 eontraventiune la No. 2, 7
Legea vanatului ? idem ; 1
3. Simpla intentiune de a vans in pfidurile Sta-
tului se pedepseste ? idem ; 6
4. Vanarea aprioarelor de sex femeniti este ea
permisa in tot timpul anului ? idem, , 3
5. Vanittoarea epurilor Mfg arpie, poate constitui
o contraventiune ? idem ; 8
6. Procesul-verbal de constatarea unui flagrant de-
lict de contravention la Legea. vanatului,
poate el fi combAtot prin alto, mijloace de
proba ? idem 2 5
7. In ce termen se prescrie actiunea publich de-
rivand din Legea vanatului ? idem ; 4
VANZARE
1. Codul Caragea.Cum se faceau vanzarile imo-
bilelor rurale sub Codul Caragea'? V. Vdnrare' No.127
2. Pentru ca vanzarea unui imobil s fie per-
fect& ai pentru ca imobilul Efa fie conside-
rat ca ieait din patrimoniul vanzatorului,
cerea oare ca Codul Caragea, ca conditiune
sine qua non, darea zapisului de vanzare in
mana cumparatorului adeverit de judecritoyia
locala ? iden No. 3, 159
3. 2 Un act de vanzare, fricut de o persoana ce nu
atia carte, se putea el adeveri la doruiciliul
sal prin,tr'un judecator delegat ? ' 15
4. a Actele de vanzare din partea celor ca. nu idetTh
stiau carte, fund adeverite de scritor si doi
martori, erau valabile, ? idem ; 70
5. ) Codul Caragea cerea el oare ca actul de
vanzare s5. fie transcris in registrele Mare
Logofetii? idem. ' 70
6. , Vanzarea iinobiliari nefiind constatatk prin-,
tr'un act legalizat, era ea obligatorie intro
pArtile contractante ai mostenitorii for ? idem ' 46, 113

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MKT EMI LA REPINE G-L DE JURPOR. ROALVNX CXLIX

vik'NAlkg
7. Codul Caragea. Codul Caragea cereh el oare,
pentru perfectibihtatea vanzarii. traditiuhea
lucrului vandut ? V. .cfrdhzare, No. 141
8. Cum se putea proba ivanzarea unui imobil
sub Codul Caragea ? idein ' 74, 113
9. , Cumparatorul nnui imdbil suptis SerVituitii,
putea el ,cere sfri.ramarea, vanzarii pe motiv
c5., in aCtul de Vanzare nu i 13!a, pus in veddre
existenta unei asemenea servituti ? lidem , 158
10. Legea din 1849 mbdificat -a prescriptiunile Co-
dului Caragea, cu privire 'ca vanzarile de ne-
Iniscatoare sa 'se fad. prin act stria, legalizat
de iudecatorie ? idefit , 162
11. Regulamentul organic, tpermitea, oare str5.inilOr
de a cumpara, imobile irurale in Romania ? tideku , 21
12. Legea din 20 August 1864, *mita, oare is-
raelitilor pamanteni de h cumpara imobile ur-
bane ? idem ) 124
13. Imobilele bisericildr ei tnonaAirilor se puteau
vinde ? iderh ) 42
14. Egumenii greci aveau ei dreptul de a vindepa-
durile aflatoare ph mosiile monastireqti ? idem ' 14
15. Codul Calimah. Cum se stramuta -si se c4-
tiga, proprietatea lucrurilor miscatoare sub
Codul Calimah ? idem , 6
16. '
Cum se putea face tOcmeala de vanzare din
partea acelora ce tiu stiau carte ? idem , 156
17. ' Pentru ca proprietatea imobiliara, sa fie tran-
smisa cumparatorului si opozabila color de
al treilea, Codul Calimah cerea el oare a
traditiunea nemiscatorului sa fi Post prece-
data de un act de vtuizare adeverit de ju-
decatoria competinta ? idem , 4
18. ' Vanzarea prin licitatiune publics purga oare
imobilul de once sarcini ? idem , 34, 160
19. , Cumparatorul de ja, mezat, era el garantat
de verice actiune in revendicare ? idem 6
20. , Cu ce acte se puteau dovedi vanzarile de
case ? idem ' 163
21. Codul civil. Vanzari mobiliare. Obligatiunea
vanzatorului de a preda lucrul vandut
in conditiunile stipulate, precede oare
obligaiunii cumparatorului de a plati ? idem 2. 13
22. * * In ce be urmeaza, a se face predarea
lucrurilor vandute ? idem , 76
23. , , Nepredarea lucrurilor vandute, atrage
oare rezilierea vanzarii cu daune-interese ? idem ' 109

www.dacoromanica.ro
CL TABLA DE MATERI! LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMA.NA

VANZARE
24. Coda l civil. Tql nzeiri mob iliare. Prin expirarea
termenului stipulat pentru ridicarea o-
biectelor misc'atoare vandute, se rezolva
oare vanzarea de drept, $i can sunt efec-
tele ce ea produce? V. (Vanzare, No. 9
25. , , Vanzatorul unei cantita.ti de miere poate
el sa fie scutit de obligatiunea predarii
marfii vanduta cand dansul ar dovedi
ca stupii sai au pierit ? idem , 18
26. * , Cand vanzarea e facuta cu numar, sau
masura, rizicul-pericolul 'imam oare in
sarcina vanzatorului ? idem * 27, 80
27. * * Cand vanzarea s'a fa.cut sub o condi-
tiune suspensiva, rizicul-pericolul ra-
mane oare in sarcina vanzatorului ? idem , 76
28. * , Cand s'a vandut prin licitatie o canti-
tate de producte en masura, cumpara-
torul poate el fi obligat la plata pretului
inainte de a i se face predarea produc-
telor ? idem ' 164
29. , , Vanzatorul, care din cauza, secarii putu-
rilor sale de petrol n'a putut precla
marfa vanduta, poate el sa fie condamnat
la daune ? idem 82
30. * Vanzarile de producte prinse de rada-
cini, constitue ele o vanzare imobiliara ? 'idem ' 168
31. * , Cand se face o vanzare de producte cu
dare de arvuna, si cumparatorul nu
executa contractal, acest contract este
el reziliat de drept, conform art. 1298
din Codul civil, ,Si arvuna pierduta in
favoarea vanzatorului, lath sa fie nevoe
de facerea unei somatiuni sau proces de
reziliare ? idem , 103
32. * , Determinarea obiectului vandut si acee-
soriile lui, constitue ea o chestiune de
fapt lasata la suverana apreciare a in-
instantei de fond ? idem ' 78, 111
33. , * Determinarea intinderii lucrului vandut,
constitue ea o chestiune de fapt lasatii,
la suverana apreciare a instantei de fond ? idem ' 96, 118
34. * , Determinarea cuantumului pretului van-
zarii, constitue ea o chestiune de fapt
lasata la suverana apreciare a instantei
de fond ? idem 114
35. * , Constatarea culpei a uneia din partile

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERU LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMAN, CLI

VAN z ARE
contractante, constitue ea o chestiune
de fapt lasata la suverana apreciare a
instanter de fond ? V.. Vanzare, No. 121
36. Codul civil.Vanzeiri m9biliare.Vanzarea bu-
nurilor miscatoare urmarite, se poate ea
face partial sau cu grA,mada, fara ca a-
ceasta sa fie prescrisa sub pedeaps5, de
nulitate ? idem , 147
37. 2, , In contra cui se poate intenta actiunea
pentru anularea unei vanzari de avere
mobila efectuata prin licita.tiune publica? idem x. 56,146
38. ) 3 Art. 449 din Proc. civil& isi are el apli-
catia la vanzarile de drepturi incorpo-
, rale, precum ar fi la vanzarea dreptului
de farmacie ? idem . 168
39. , , Vanzarea lucrului altuia este ea ultra
in mod absolut sau numai anulabila ? idem ' 137
40. , ' La vanzarile cu dare de arvunk mai
poate avea aplicatiune art. 1298 din
Codul civil atunci cand contractul s'a
executat in parte? idem . 86
41. 1.
' Nulitatea, rezultand din neindeplinirea
formalitatii prescrise de art. 403 din
Proc. civila, se poate ea invoca pentru
prima data in Casatie ? idem , 169
42. Vdnzdri comerciale.Dispozitiunile art. 1298 din
Codul civil sunt ele aplicabile in materie de
vanzari comerciale ? idem . 84
43. , In cazurile prevazute de art. 60 si 61 din
Codul comercial fixarea pretului vanzarii
marfurilor este ea lasata la suverana apre-
ciare a instantei de fond ? idem . 94
44. , Din momentul de marfa vanduta a intrat in
magazia cumparatorului, mai pot partile con-
tractante sit rezilieze de bunavoe acea Van-
zare, pentru ca ea O. fie opozabila credito-
rilor cumparatorului ? idem ' 166
45. Vanzarea marfii in contul cumparatorului,
prevazuta de art. 68 din Codul comercial, se
poate ea face de catre agentul judecatoresc ? idem . 101
46. In ce termen cumparatorul este obligat a
denunta vanzatorului sau vitiile marfurilor
cumparate ? idem 3 153
47. ' In ce termen cumparatorul unor masini agri
cola este el obligat a denunta, vanzatorului
sau vitlile masinelor cumparate ? idem . 99

www.dacoromanica.ro
CLII TABLA. DE MATERII LA REPERT. G-L DE 41.IRISPR.1ROMANA

VANZAA.RE
48. Vansdri comerciale. -1- Constatarea judecatorului
fondului ca refuzul cumparatorului de a primi
marfa e nejustificata si ca dansul este in
culpit, constitue ea o chestinne de fapt care
scapa de cuntrolul Casatiei ? V. (Vanzare, No. 104
49. * Se poate oars dovedi cu martori ca cump&-
ratorul prin licita%ie a unei onasini n'a foot
decal o persoana interpus5, ins'arcinata de
a cumpara pentru altul 0 cu banii acestuia ? idem . 93
50. * Procesele-verbale constatatoare de vanzarea
unor slepuri, se pot ele ataca cu recurs in
Casatie? idem , 108
51. * Cumparatorul prin lioita,tie publics, a unui
vas, poate el sa fie in urina evins ? idem ' 29
52. Vanzdri de pciduri.Vanzarea unei paduri, ti-
nut& licitativ dinaintea unui Consul strain
din Romania, se poate ea consider& ca M-
elia in tars strain& pe temeiul principiutui
de eexteritorialitate*,? idem , 30
53. * Vanzarea unei paduri spre Were, constitue
ea o vanzare mobilise& sau imoblliara ? idem 20
54. * Vanzarea unei paduri, care se Oa in stare
de indiviziune pi care pune pe cumparator
in imposibilitate de exploatare, expune pe
vanzator, care n'a aratat starea de indivi-
ziune, la daune-interese care cumparator ? idem ' 58
55. * Contractul de vanzarea unei .paduri, auten-
tificat dar netranscris, este el opozabil cum-
paratorului mosiei undo se afla situata pa-
durea si al carui contract P transcris ? idem ' 92
56. Cumparatorul unei paduri spre taiere, poate
el constitui o ipoteca pe padurea cumparata? idem , 105
57. . Adjudecatarul este el tinut sa respecte con-
tractul de vanzarea padurii aflatoare pe mo-
sia cumparata, atunci dud acest contract
fusese transcris inainte de inceperea ur-
maririi ? idem , 133
58. . Cumparatorul unei paduri are el dreptul sa
. tears tribunalului urmaritor ca s se men-
tioneze in afipte si publicatiuni respectarea
contractului sal.] ? idem x. 157
59. * Prin faptul ca vanzatorul n'a incunostiintat
pe cumparittorul sau ca padurea este supusa
regimului silvic, cumparatorul este el in drept
a cere reziliarea vanzarii ? idem zf 148
60. ' In ce anume caz Statul poate raspunde de
lipsa intinderii padurii vandute ? idem . 155

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATFIRU LA REPERT. G-L DE ITURISBR. -ROMANA 011111

VaNZA,REE
61. Voinzciri intro sofi. Care a fost seopul legiui-
torului tend a odictat proibitiunea continuta
in art. 1307 din Codul oivil ? Ti. c Vantzatre. No. 31,
62. a Vanzarile intre soti, in afara de cele trei excep- 116
tiuni prevazute de art. 1807 din Codul civil,
aunt ele absolut nule ,i nulitatea for s'ar
putea ea cere atat de partile contractante
cat si de erezi pi creditori for ? ridem 0 50
63. Regulele prescrise pentru vanzarile intre soti
stint ele aplicabile pi la contractul de schimb
ce 1-ar incheia intre dansii ? idem A 64
64. Caror persoane compata, aetiunea in nulitate
prevazut5, de art. 1307 din Codul civil ? idem 66
65. . Obligatiunea luata de soti de a vinde un
be dotal diva ce se va obtine autorizatiu-
nea tribunalului de a-1 schimba printr'un alt
loc, poate ea da be la o actiune de daune
tend o asemenea autorizare n'a putut .fi ob-
tinutii, ? idem 88
66. ' Chestiunea de a se sti Baca, intenn caz a-
nume dat, exists sau nu o cauza jegitima
de a se admite de buna o vanzare facuta
intre doi soti, conatitue ea o chestiune de
fapt sau o chestiune de arept ? idem A 151
67. Exploatare de cdrbuni.Conventiunea prin care
se trece dreptul de ra exploata carbuni din-
tr'o mina pe un timp determinat, cu dreptul
de a -ui insupi pi dispune de substanta lueru-
lui, constitue ea o vanzare imobiliara ? idem A 45
68. Exploatare de ,pdcurd. Contractul prin care se
cedeaza dreptul, pe un timp nederminat, de
a face puturi pe o proprietate rum% pentru
a extrage p5.cur5,, este el un contract de lo-
catiune sau un contract de vanzare ? idem . 62
69. Vdnzarea drepturilor succesorale.Inteo ceziune
de drepturi succesorale, este nevoie a se a.
rata cauza conventiunei, adic5, pretul ei? idem 43
70. , In caz tend cauza nu este ar5.tata in actul
de ceziune, tine este obligat a face dovada
. existentei cauzei ? idem );, 43
71. . Cumparatorul une; mosteniri, poate el fa's-
punde de toate sarcinile mostenirii camp.-
rate ca insu motenitorul ? idem 112
72. Vanzarea drepturilor litigioase. Cand se poate
zice c5, dreptul e litigios, pentru ca art. 1309
din Codul civil s-$i primeasca aplicatiu-
nea sa ? idem . 10, 11, 97
www.dacoromanica.ro
CLIV TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

VANZARE
73. Vdnzarea drepturilor litigioase. Cand se vinde
un imobil si vanzatorul stipuleaza garantia de
. evictiune, se poate oare zice ca s'a vandut
un drept litigios ? V. a Vanzare, No. 10
74. * Un avocat este el in drept a cumpara prin
adjudecatiuni un imobil pus in urmarire? idem * 36
75. * Baca ceziunea unor drepturi litigioase este
facuta cu titlu gratuit, este oare loc la apli-
carea art. 1402 din Codul civil ? idem * 52
76. ' Cine este in drept a core nulitatea unei van-
zari de drepturi litigioase ? idem * 37
77. * In ce caz se poate exercita retractul litigios? idem ' 79
78. Tanzare imobiliard voluntard. Romanul din
orice Stat, poate el dobandi imobile rurale
in Romania chiar daca nu i s'a recunoscut
calitatea de roman conform art. 9 din Con-
stitutie ? idem * 95
79. Care este instanta competinta, a judeca ac-
tiunea in liberarea lucrului vandut ? idem * 49
80. . Consimtimantul la a vanzare se poate oare
da de un procurator a caruia procure e le-
galizata de comisarul de politie ? idem * 63, 72
81. . Lipsa duplicatului-act de vanzare, se poate
el suplini prin recunoasterea partii ? idem ' 136
82. . Actul neiscalit de catre cumparator, dar at
carui consimtimant e constatat prin legali-
zarea tribunalului, este el valabil ? idem * 91, 115
83. * Predarea terenului cuprins intr'un act de
vanzare, se poate stabili prin martori si pre-
zumtiuni ? idem * 165
84. Care este instanta competinta a judeca ac-
tiunea pentru scadere din pret pentru lipsa
de continents ? idem ' 2
85. 2 Conditiunea pug in contractul de vanzare
ca, la caz cand mosia s'ar masura si s'ar
constata o intindere mai mare decat cea van -
duta, diferenta, sa se plateasca in bani, dupa
pretul vanzarii, da ea loc la o actiune per-
sonata sau la o action real& ? idem * 140
86. . Partile pot ele deroga in mod tacit la pres-
criptiunile art. 1329 din Codul civil ? idem * 142
87. In ce termen se prescrie actiunea pentru sca-
dere din pret pentru lipsa, de continents ? idem 1 48, 71
88. 2 Actul de vanzare autentificat dar nepredat
in mainile cumparatorului face el dovada ca
pretul s'a plait? idem 59, 67

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERU LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMAN A CLV

VANZARE
89. Vanzare imobiliara voluntarci.Remiterea origi-
nalului-act de vanzare, dupe autentifieare, in
mainele cumparatorului, face oare dovada cA,
pretul s'a pla.tit ? V. , Vanzare No. 67,
90. Luarea prin fraud& a actuluioriginal de van- 149
zare autentificat, se poate oare dovedi cu
martori ? idem , 57
91. Proba testimonials este ea admisa pentru a
dovedi capacitates ce o avea vanzatorul in
momentul vanzarii ? idem 61
92. In contra unui act autentic de vanzare se
poate oare deferi jurAmantul decizor cumpa"-
ratorului pentru a dovedi ca dansul e o per-
soan6 fictive care ascunde pe adevaratii pro -
prietari cari sunt evrei i, ca atari, incapa-
bili de a cumpara un imobil rural ? idem 28
93. In act translativ de proprietate poate el
servi ca just titlu pentru o intindere de te-
ren mai mare decat aceea corrtinuta in el ? idem 143
94. Cel ce vinde un lucru fara% a face verio re-
zerva, it vinde el cu toate drepturile ce le
avea asupra lucrului vandut ? idem 139, 161
95. Vanzarea unui teren cu conditia ca intr'un
termen hotarit sa se cladeasca pe el, este ea
supusa rezilierii la caz tend nu s'ar face zi-
sele clAdiri ? idem 119
96, Se poate stipula, ca echivalent al pretului
vanz'arii, ca cumparatorul sa fie insArcinat
cu intretinerea i ingrijirea vanzatorului pe
tot timpul cat va trai ? idem 102
97. Cand se poate spune ca exists o simplA pro-
misiune de vanzare ? idem 135
98. Mid s'a vandut acela imobil la doi cum-
parAtori, cari din acetia poate fi preferit ? idem 81, 90, 128,
99. 2 Cum trebue sa se proceada atunci cand unul 131
i acela imobil a fost vandut de catre doi
pretini proprietari la doi diferiti cumpAra-
tori ? idem 123
100. Maxima de drept : cresoluto jure dantis re-
solvitur jus accipientis ii are oare aplica-
tiunea in cazul and rezolutiunea vanzarii
s'a urmat din cauza vointei pa.rtilor ? ideal?. 51
101. Ac.tiunea in revendicare, intentata inainte de
vanzarea lucrului, atrage ea nulitatea van-
zArii ? . idem ' 8
102. Actele acute i hotArarile date cu vanzato-

www.dacoromanica.ro
CLVI TABLA DE MATERII LA REPERT.1114, DE JURISPR. ROMANA

VANZAWE
rul, cu privire la lucrul vandut, 1nainte de
vanzare, sunt ale Qpozabile cumparatorului? V. Vcifizalfe* No. 23,
.103. Vein:are imobiliard voluntar4.Hotkirea, inter- 106
venal intro 1:mendicant ?i vanzatorul lu-
crului, este ea opozabila cumparatorului ? idem -) 6'4,100,106
104. Daca s'a stipulat bxpres clauza rezolutorie
pentru cazul de neplata pretului vanzarii,
mai este nevoie de o puller() in intarziere
prin facerea unei somatiuni ? 'idem ) 26
105. * Dupe facerea somatiunii pentru plata pre-
tului, tribunalul mai poate acorda un termen
de plata ? idem 26, 12
106. * Cumparatorul est? el in drept a actions pe
aceia cari ii inca.lea o parte din pamantul
cumparat ? ' 25
107. * Vanzarea I mobilului dotal facuta de femeia idem
maritata minors, fatal indeplinirea formali-
tatilor cerute pentru Vanzarea imdbilelor mi-
norilor, este ea nula ? idem . 98
108. Vanzarea facuta de mama minorului, cu au-
torizatia Consulatului unde era aeschisa tu-
tela, se poate ea ataca de minorul devenit ma-
jor, cu toate ea dansul primise dela Consulat
pretul vanzarii ? 24
109. * Proibitiunea prescrisa de art. 1308 din Codul idem
civil, este ea aplicabfla co- tutorutlui de fapt? idem * 126
110. ' Tutorul poate el cumpara imobilul eel ur-
mare?te pentru indestularea minordlui ? idem 4. 17
111. Mandatarul creditorului poate el cumpara
imobilul ce-1 urmare?te pentru indestularea
mandantului sau ? idem * 35, 47
112. , Cine este in drept a linvoca nulitatea .pres-
crisa, de art. 1308, alin. 2 din Codul civil ? idem s 35
113. Vanzatorul este el responsabil fate de cum-
parator pentru vitiile ascunse ale imobilului
vandut ? idem * 195
114. ' In ce caz vanzatorul poate fi tras la ras-
pundere pentru evictiune ? idem * 55, 68, 110
115. ' Dace cumparatorul, in momentul vanzarii, a
cunoscut pericolul evictiunii, mai poate el care
dela vanzator sau restituirea pretului ? idem ' 22
116. * Nechiemarea in garantie a `vanzatorului in
procesul de evictiune, atrage are iresponsa-
bilitatea vanzatorului fats de cumpara1torul
situ ? idem ' 69
117. * In caz de evictiune, vanzatorul este el tinut
a restitui pretul ?i dobanda lui ? idem ' 65

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE Mi4JFERII LAI REPERT. G'L DL JURISPRA ROMANA CLVII

VINZARE
118. Vanzare imobiliard voluntard.Eredele sau cum-
paratorul care a fost evins, au ei o actiune
personals sau o actiune real& in contra van,
zatorilor for ? V. Veinearei No. 107
119. . Cumparatorul este el in drept s'a detina si
imobilul si parte din pretul datorit din van-
zare sub cuvant ca s'ar time de evictiune ? idem 138
120. Anulandu-se vanzarea pe cale judecittoreascl,
cumparatorul are el dreptul a retina imobilul
pans cand i se va restitui pretul? idem . 154
121. . Este oare valabila vanzarea facuta de ere-
dela aparent critre un tertiu de bun& ere"
dint& ? idem ' 145
122. . Cari aunt efectele ce le produce anularea unei
vanzari pe cale de actiune Paulianft, fat&
de cumpargtor ? idem * 129
123. ' In ce termen se prescrie actiunea in nulitate
a vanzarilor facute in timpul minoritatii ? idem * 85
124. ' 0 vanzare consimtita ca non domino'', este
ea un just title spre a consolida dreptul de
proprietate prin prescriptia achizitivA ? idem * 41,123
125. Interpretarea actului $i constatarea Wen-
tiunii si vointei partilor de a incheia un act
de vanzare, aunt ela lasate la suverana a
preciare a instantei de fond ? idem 2. 167
126. Vanzare cu pact de rescumparare. In ce con-
dititmi se poate exercita pactul de rescum-
parare ? idem ' 122
127. , Odata ce termenul de rescumparare a fost
defipt in actul de vanzare, acest termen se
mai poate prelungi dup.& consimiimantul am-
belor p5rti ? idem ' 60
128. . Dace vanziltorul ui -a rezervat dreptul de a
rascumptira total sau partial lucrul vandut,
$i dansul ar face o somatie cumptirri.torului
pentru rriscumpararea totalg, mai poate el in
urma sri vine si sa propunit rgscump&rarea
partial& ? idem ' 83
129. ' Prin simpla expirare a termenului fixat pen-
tru exercitiul dreptului de rescumparare, cum-
paratorul r5,mane oare de drept definitiv pro
prietar, sau mai are nevoie de a pune pe
vanzator in intarziere prin facerea unei son
matiuni ? idem ' 73
130. ' Anulandu-se dreptul vanzgtorului prin efec-
tul resciziunii actului de rescumparare, van-

www.dacoromanica.ro
 CLVIII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

VANZARE
zarea facuta de acesta catre o a treia per-
soana mai are valoare ? V. I Vanzare. No. 40
131. Vtinzare silita imobiliard.Dupti legea din 1864,
un strain putea el concura, la licitatia pu-
blics a unui imobil ? idem , 16
132. * Vanzarea imobilului debitorului se poate ea
suspend& prin faptul Ca s'a poprit in rnainile
debitorului suma datorita creditorului sau ? idem P 87
133. Cumparatorii unei paduri au el dreptul a
cere tribuualului insarcinat au urmarirea
imobilului. ca stt se anunte prin afipte pi pu-
blicatiuni respectarea contractului lor ? idem * 157
134. . Adjudecatarul este el tinut sa respecte con-
tractul de vanzare de padure, transcris inainte
de a incepe urmarirea ? idem , 133
135 * Punandu-se in vederea concurentilor ca s'a
platit captiul mopiei urmarite pe un anume
timp determinat, adjudecatarul este el obli-
gat a respects aceasta clauza a vanzarii ? idem 7
136. . Dreptul de a fi ctitor sau epitrop al unui ape-
zamant public, se poate el vinde ? idem ' 130
137. * Prin efectul adjudecatiunii, se transmite
oare adjudecatarului pi actiunile personale
ale debitorului urmarit derivand din im-
prejurarea unei parti a. locului vandut pi
cari erau in litigiu in momentul adjude-
catiunii ? idem ' 89
138. * Deteriorarile intamplate imobilului prin ca-
zuri fortuite, cad ele in sarcina adjudeca-
tarului care nu depusese pretul adjude-
&aril ? idem ' 44
139. * Art. 1329 din Codul civil este el aplicabil
in materie de vanzare silita ? idem 1
140. * Art. 1364 din Codul civil se poate el a-
plica la vanzarile silite ? idem * 77, 117
141. * Avocatul, poate el cumpara prin adjudeca-
tiune un imobil pus in urmarire ? idem * 36
142. Vdnzarea bunurilor Statului. Acei cari posed
cinci hectare pamant mai pot cumpara pa-
mant dela Stat ? idem ' 15,9
143. . Aprozii tribunalului pot ei cumpara dela
Stat mici loturi de pamat ? idem . 120
144. Care e modalitatea prescrisa de legea in-
strainarii bunurilor Statului cu privire la
vanzarea unui corp de movie separat, pi lo-
turile vandute din o mopie mai mare ? idem * 19

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CLIX

VANZARE
145. Vtinzarea bunurilor Statultti.pupa Legea din
1866, in ce termen trebuia sa se aprobe ad-
judecarea ? V. a Vtineare, No. 38
146. Odata, co vanzarea a fost confirmata de
min,istru, se mai poate cere anularea ei ? idem * 144
147. Conrstatarile facute de Comisiunile judetene
si comitetele centrale, continand erori oca-
zionate prin uneltirile doloase ale interesa-
tilor, pot ale constitui autoritatea lucrului
judecat opozabila, Statului ? idem , 39, 53
148. La caz de neplata a anuitatilor din partea
cumpgratorilor, Statul este el in drept a
procede la revinderea terenului vandut fara
sa, fie silit a observa formalitatile prevazute
pentru vanzarile silite ? idem a 33, 74
149. Cand eroarea cade asupra intinderii lucrului
vandut, iar 1111 asupra substantei acelui lu-
cru. Statul este el in drept a cere resci-
ziunea vanzarii ? idem , 12
150, Statul, poate el fi responsabil de incalcarile
facute de vecini asupra pamantului vandut ? idem , 32
151. Clauza cuprinsa, in actul de vanzare : olupa,
posesiunea avuta,), ridica, oare dreptul cum-
paratorului a revendica pamantul cotropit
de vecini ? idem , 134
152. Cari loturi sunt proibite de lege a se in-
strain& in timp de 30 ani ? idem , 160
153. Vezi cuvintele : cHotarare No. 135, 137, 154,
250, 259, cOrdonanta de adjudecare
eCeziuni si (Urmariri.
VENITURI
1. Vezi cuvantul: A Fructe si venituri).
VERIFICARE DE SCRIPTE
1. Instanta de fond este ea in drept a proceda
la verificarea de scripte fait concursul veri u-
nei expertize prealabile ? P. cyerifi care de
2. Instants, de fond poate ea procede la verifica- seripte. No. 1, 12
rea de scripte prin comparatiune inainte de a
hotiiri scriptele cari an a servi la aceasta o-
peratiune ? idem ' 2, 13
3. Instants de fond este ea in drept a refuza
verificarea de scripte pe motiv ca, ar da loc
la intarzierea solutiunii judecatii ? idem , 3, 11
4. Instants, de fond este ea suverarfa, sa apre-
ciezet emeinicia inscrierii in fals si sa o res-
pine'. data trade ea nu este serioasa ? idem , 21
www.dacoromanica.ro
CLX TABLA DB MATERII LA REPERT, G-L DB JIIRISPRI ROMANA

VERIFICARE DE SCRIPTE
5. Instanta de fond are ea facultatea de a alege
mijloacele de probatiune menite a Beryl la ve-
rificarea de scripte ? V. eVe,rificare de
6. Instanta de fond cum trebue sa proceada Mild scripte, No. 4
actul e declarat de fals ? idem , 5
7. In ce cazuri instanta de fond e datoare a sus-
penda cercetarea procesului cand se atacii, un
act de fals ? idem No. 6, 9, 10, 19,
8. Instanta de fond, in materie de verificari de 22, 23
scripte, este ea legatil de parerea expertilor ? idem * 7, 15
9. Odata ce s'a procedat la verificare de scripte
dinaintea prime' instante, mai este nevoie a se
repeta aceias formalitate dinaintea Curtii de
de apel ? idem * 8, 16
10. Chiemarea in persoana a pArtilor litigante,
spre a face cuvenitele declaratiuni in privinta
actului deraimat de fals, este ea absolut ne=
cesarrt atunci cand mandatarii partilor staruese
a se precede la verificarea actului far& a in-
sists asupra chiemkii prior in persoana ? idem * 13
11. Instanta de fond este ea obligati a cite parr
tile in persoana atunci cand procede la veri,-
ficarea actului defaimat de fals ? idem * 14
12. Se poate cere verificarea unei semnaturi, cer
tificatit de un agent de portarei, relatives la
inmanarea unui act judecatorese? idem * 17
13. 0 procure legalizata de comisarul de politie
poate ea servi car act de comparatie7 idem * 18
14. Cand, cu ocaziunea defaimarii unui aet fats,
partea arata pe autorul sau complicele falsului,
instants, de fond are ea facultatea de a sus-
pends sau nu procesul ? idem 19
15. Modul cum instanta de fond are a procede la
verificarea, scriptelori este ea 'beta la suve-
rana apreciare a sa ? idem * 20
16. Constatarea material& a falsului este ea o che-
stiune de fapt de suverana apreciare a instan-
ter de fond ? idem 24
VICIE REDElaITORIE
1. In ce termen urmeaia a se intents actiunea
pentru vicie redebitorii, bazata pe art. 1359 V. < Vide redebitorie'
din Codul civil ? No. 1
VIOLARE DE LEGE
1. Cand se poate zice ca judecatorul a violat le- V. t Violare de lege
gea $i a comis un exces de putere ? No. 1

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CLXI

VIOLARE DE LEGE
2. Se violeaz5, legea cand judecatorul nu acord5,
ultimul cuvant prevenitului ? V. Violare de lege.
3. In materie de contraventiuni la Legea mono- No. 2, 3
polului tutunurilor, neacordandu-se ultimul cu-
vant contravenientului, se violeaz5. legea ? idem a 3
4. bastanta, de fond, care e chiemat5, a se pro-
nunta numai asupra unei exceptiuni dilatorie
ci cari, dup. be o respinge, judeca. fondul pro-
eesului Mr& a acorda cuvantul spre a se a-
p5ra asupra fondului, comite prin aceasta o
violare de lege ? idem . 4
5. 1nstanta de fond, chiemat5, a judeca, o recidiv5,
de contraventiune $i aplicand contravnientu-
lui numai amenda f5,r5, inehisoare. comite prin
aceasta o violare de lege ? idem . 5
6. Violarea unei legi atrage ea nulitatea virtuala
a actului prin care ea a fost infranta ? idem z 6
7. Cand prin considerantele unei hotarari se cu-
prind violari de legi, aceasta poate da, loc la
casarea hotgrarii ? idem s. 7
8. Vezi cuvintele : Lege', cHotarari,, cExces de
putere, si Recurs .
VIOLARE DE DOMICILIU
1. Ce conditiuni core legea pe-ntru ca un particu-
lar sa devie pasibil de delictul de violare to
domiciliu ? V. Violare de domi-
9. Vezi cuvintele Contraventiuni la Monopolul cilia, No. 1
tutunurilor, Crime Si delicte .
ZAHARINA
I. Vezi cuvantul: Contraventiuni la Legea za-
harinei,.
ZAPIS
1. Caul Caragea. Zapisul de imprumut care
nu mita, nuinele imprumuta.torului, era el
valabil ? V. cZapis' No. 1
ZESTREA
1. Vezi cuvantul : Dotb.
ZID COMUN
1. Se poate ridica un zid pe proprietatea vecinu-
lui pi a-1 obliga si< sufere aceasta. sarcina faro
consimtimantul sau ? V. eZid comun, No. 1
2. Vezi cuvantul: Servitute,.
1. C Barnzzi Vol. lV 11

www.dacoromanica.ro
 TABLA PE ARTICOLE DE LEGI I REGULAMENTE
A

VOLUMULUI IV
BAS1LICALELE LEGIEJIREA MATEI HR1SOVUL din anul 1776,
Cartea 5, titlul 2, pag. 505 BASARAB 7, pag. 255, 317
V, glava 97, pag. 505
CODUL CARA GEA
Art. 1 dela dovezi, pag. 320 Art. 8, capit. 2, partea 6, pag. 335,
2, capit. 2, partea 4, pag. 365 358.
* * * D D 2 * 158 * 10 dela tocmeli , 320
3 > 21 * 3 * 209 13 'dela zestre * 277
D dela dovezi ' 313 , * vanzari * 495,
* *. I robiri ' 165 530, 534.
4, capit. 2, partea 2, pag. 164 14 * , pag. 495
dela tocmeli 1 360 * , vechilit * 209
* capit. 4, partea 3, ' 366 16, capit. 3. partea 2, ' 162
D 7 * > * 542 * 17, lit. If dela mosteniri , 487
5 dela dovezi , 212, * * cap. 3, partea 4 * 229,
366. 241, 277, 282.
capit. 3, partea 4 233, * 19, lit. c dela mosteniri, pag. 233
366. * capit. 1, partea 4 1 441
* D 2 D 3 * 505 . 20 * * * D b 441
6 dela daruri ' 366 * 21 3 , 4 * 253,
* * vanzAri ' 327 259.
* * capit. 2, partea 3 * 513, 22 dela vecinAtati * 158
522, 525. , , * Epitropie , 445
7 ' 1 dela mosteniri p. 228,
313.
3 cap. 14, partea 3,
23 dela vecintitilti
* 204
1 158
, 8 *. 2, partea 4, 315, , * Epitropie ' 445
499, 512, 513, 525. * 24 dela mqteniri D 313

www.dacoromanica.ro
CLXIV TABLA DE MATERU LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

CODUL CARAGEA (urmare)

Art. 25, capit. 2, partea 6 pag. 542 Art. 39 dela mosteniri pag. 257
a 26 A 3 D 4 a 314, * 40 * a * 314
322, 358 D D capit. 3, partea 4 * 282
a a 17 3 pug. 456 a 41 despre vanzari , 533
28 a 3 . 2 161 y D capit. 3, partea a 282
, ;-10 a . 4 253 D 42 D 2 2 a a 282
32 a 21 I 3 a 209, a D despre vanzari a 533
283,451 * 43 D dovezi 339
33 11, 3 a 4 a 282 a a a vanzari , 534
34 a a 325 D 44 a a 2 534
. 38 a 257

CODUL CALIMAH
Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina
2 495 762 232 965 235 1290 318, 366
5 495 769 232 1010 235 1402 140
6 495 785 366 1013 235 1413 495, 498
10 495 787 366 1016 235 1414 495, 535
17 316 849 229 1017 235 1431 525
223 254 868 314 1153 327 1600 196
381 160 881 314 1176 533, 535 1601 196
437 141 883 314 1179 533. 535 1687 350, 368
441 141 908 355 1196 360 1688 350
494 496 915 233, 282 1197 360 1689 321
554 160 936 233 1198 360 1693 235
570 495 940 282 1199 360 1695 368
575 495 942 253 1235 327 1696 256
576 495 944 253 1236 440 1697 321
577 495 945 253 1258 318 1817 440
578 495 957 241, 283 1261 318 1909 451
623 160 958 283 1265 318 1913 160
632 157 959 283 1268 318 1914 160
735 355 962 141 1269 318 1945 159
740 366 963 141, 272 1272 318 1964 451
LEGIUIRI VECHI
Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina
Anaforaua din Sobornicescul Legiuirea din co,
1828 hrisov lectia 1-a
17 498 8 534 259 )-
1 00
13 140 304
REGULAMENTUL ORGANIC
Art. 1, cap. 8, anexa 3, Anexa litera a si Art. 3, anexa li- 4 495
pag. 212, 214, 495 10, pag. 327, 495 tera T, p. 535 5 360

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JIIRISPR. ROMANA. CLICV

REGULAMENTUL ORGANIC (urma.re)

Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina
9 360 127 132 241 273 332 350
10 360 133 59 256 339 336 350
126 132 178 132 309 132 379 500
Man7talul admi- Legea din 1840 Legea din 184.9
nistrativ 1. 960 Art. 2, partea 2, pentru legalizarea
391 84 pag. 365. 495 actelor
Legea din 1836, Art. 4 pag. 495 pag. 506, 513,
rare permitea ' 72 , 445 534
strainilor de a Legea din 1843
pag. 498, 505 Legea din 1864,
cumpara imobile care privegte drep-
0 fisul Domnesc
pag. 500 din 1845 turile strdinilor
Legea din 1839, pag. 498 de a cumpeiret
care Meirginefte Legea din 1847, imobile
dreptul strdindor care oprefte pe pag. 499, 500,
de a cumpdra egumeni de a da 524
imobile locuri cu embatic Consilial de Stat
pag. 500 pag. 505 Art. 7, pag. 106
INALTA CURTE DE CASATIE
Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina
13 9, 36 9, 13, 21, 8,9, 11,
22 12 38 27, 39 12, 14,
35 22 40, 367 16, 19,
9. 16, 17, 111, 119, 46 26, 27,
22,29.39, 39 34, 36,
1218
36 88, 104, 40 10 37, 38,
216, 217, r14, 17, 39, 430
344 41
36, 40
11, 39, 42 88
72 {8,
462
9' 13'
37 344, 367, 18, 19, 38, 73 218
44
542 1309, 431 89 36
CONSTITUTIA
30, 131, 9 519 110 302 127 129, 130
198, 258, 5111, 112,
7 21 272 J 122, 125, 132
261, 262, 121 1113, 116
288 93 185 [126 133 106, 125
CODUL CIVIL
1 309, 313 )211, 212, 57 211, 213 199 322
33
2 275, 315 1213, 214 58 211 207 322
5 33 ti, 351 37 75 117 269 280 372
11 216, 500 41 211 179 215 J211, 213,
292
13 55 52 393 194 372 1226, 240
32 213, 214 56 213 196 372 293 215

www.dacoromanica.ro
CLXVI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA N gE
CODUL CIVIL (urmare)
Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina
294 215 446, 231, 234, .1
(235, 239, c:
303 226 413 448, 451, 240, 262,
307 254 453 653 276, 285, 736 1)27339, 261,
316
337
291
488
1337, 455,
417
419
423
444
445
454
g
654
286, 290,
I 399, 419
223
737 1267
1235, 273,
280
338 434 659 223, 228 738 {235, 251,
14s8 469
(337, 338, 465 420 f222, 223, 252, 268
339 1455 466 518, 521 1225, 274 {234, 254,
E 482 282 670 225 741
280 EE
340 452 672 233 742 413
341 337 483 282, 393
489 134 229, 233, 743 254, 260
j454, 455, 236 744 275
343 495 166
1456 675 236
518 488 746 273
344 449 522 393 231, 747 452
347 449, 453 526 455 677 253, 260, 256,
348 454 974 749 275, 285,
352 455 1225.444'
541 223, 231, 90 E
353 455 E 1457
678 1253, 260,
542 457 )251, 252,
355 451 270, 274 751
557 408, 489 1328, 349
357 449, 450 {223, 277, 752 225, 238
359 449 565 489 1 679 291
571 489 761 245
367 447, 455 680 258, 288 762 268
368 447, 455 572 489
582 160, 167 225, 228, 763 237, 252
380 453 231. 234, 765 222
)312, 446, 583 160, 167
383 1451 587 159, 166 E 684 237, 241, 769
{222. 247,
E FA
610 52 260, 269, 1251
389 457 f278, 288, 772 248
612 159, 161
390 j446' 448' 290 i230, 265,
1453 616
j159, 164, 268, 376
1166 685 278
397 450 689 276 775 262
399 452 622 163, 164 695 f243, 261, J246, 265,
401 119 623 163, 166 1284 1268, 376
402 119 162, 696 229 i 1244, 269,
405 446 624 163, 164, 697 229 ' ' 1279
407 457 166 700 290 782 266
289, 444, 625 164 703 1242, 268, 783 244, 270
447, 448, 630 162 1291 785 288
408 450, 451, 634 157 704 278 )226, 284,
452, 453 635 158, 162 708 286 1289, 463
1289, 450, 644 91, 225 712 246 j244, 245,
409 452 645 225 716 246 u' 1522
410 289, 451 651 241 724 234 788 244, 522
411 245, 289 f223, 253, 1194, 241, 790 244, 275
245 652 728
412 1260, 274 1285, 462 797 288

www.dacoromanica.ro
 00
TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CLXVII
f2S' _4-Eg
COMM CIVIL (urmare)
Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina. Art. Pagina
800 328, 348 247, 928 145 2, 175,
{252, 328, 849 251, 252, 929 228 1003 177, 208,
801
340, 349 353 932 324 1209
802
) 328, 349,
1363
326,
850
852
253
264
5256, 268,
"
999

937
)324, 325,
1353
193, 372
1008
1014
1336, 362,
1364, 367
524
854 )1290
332, 333, 938 330 1017 327
803
347, 369, {330, 355, 1328, 349, 1020 513
857 940
370, 372 361 1368 1022 327
335, 858 338 941 356 1042 210
804 351, 354, 1263, 341, 942 363 1056 209
859
361 1356, 372 943 516 1058 209 E
805 340, 361 1316, 323, 951 289 1059 265, 269
861
808 146. 360 1330, 336 952 231 {260, 265,
1060
810 316
313,
NN
862
316, 323,
{329, 330,
959
965
341
353 1062
1
269
209
gg
327, 342, 334 966 197 1079 '520
811
343, 348, 863 337, 371 967 506 1081 520
352
864
1326, 338, 969 308 1082 509, 515
{328, 349,
1339 973 51 1101 308, 309 3.81
812 360 1329, 330, 246, 261, 1107 221
867
)328, 341, 343 974 280, 286, 1108 220
813
1342, 348 885 315 383 )52. 53,
814
)321, 324, 886 323, 328 975 191 54/ 1138
1328, 349 R
1341, 342 887 258 978 349 1157 289
816 291 332, 59,60,61, 1163 501
888 1258'
817 327, 342 345, 346 63,64,66, 1164 317
819
821
826
333
325
325
`08,
889
890
225, 239
239
240,
998
70,71,73,
74,75,80,
85,
E
1167
245,
339, 348,
356, 357,
EH
830 508 891 242, 254, 146, 147, 501
834 508 262, 426 298, 492 1168 357
836 343, 362 893 225 59,61,63, 1169 123
839 156, 362, 894 258 64,66,67, 1171 342, 441
999
1450 1225, 271, 75,80,82, 191, 214,
895 1426
234, 86 1173 {342, 356,
841 1238,
238, 239, 896 226 58,59,60, 531
252 898 282 61,62,64, 1174 509
843
f224, 229, 899 288, 426 65,66,67, 1175 194
1242 909 262, 447 68,73,75, 1178 537
844 1000
225 911 330 78,79,80, 1179 528
846
)225, 234, 918 267. 330 81,83,84, 1182 311, 467
1251 )320. 329, 85, 86, 1183 467
920
847
)239, 251, 1346, 361 172 1189 7, 8.
1252 923 317, 354 1001 59 )1, 2, 339,
848 239, 251 59, 67 1190
925 327 1002 1351

www.dacoromanica.ro
C LXVIII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

CODUL CIVIL (urmare)

Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina
52, 192, 454, 1482 77 240, 266,
1191 509, 1308 499, 503, 1483 61, 76, 77 1737 267, 279,
610 507, 525 1492 197 28
1197 53 1309 496, 503 1504 202 1741 240
147, 191, 1312 498 1517 196, 198 243, 266,
1198 214, 1319 514 1519 205, 462 1743 {269, 270,
248, 509 1327 507 1523 194, 200 279, 286
1200 52 1329 495 1526 197, 201 1745 270, 279
1201 120 1330 530 1527 195 1750 521
1202 52 1334 507, 512 1529 195 1751 521
1203 52, 192, 1337 512 1194, 289, 1753 377
1340 501, 522 1530 1762 444, 456
1208 503 1462
1244, 611 1767 444, 456
1218 198, 210, 1341 1607 269
1256 150
1522 1770 508
1623 64 1775 503
1331 512 1624 64
1259 1148, 149, 1354 525 1790 240, 267
150 1625 64 1801 287, 436
1356 525
1261 150 1359 541 (152, 153, 1802 508
1632
1154, 156 1810 435
1262 )148, 150, 1361 529
1642 328, 349 1817 75
1388
1364
514, 523,
1264 149, 150
1
529 1669 221 1824 462, 465
1265 148 1365 513 1705 442 1825
(223, 465,
1268 150 1366 308, 502 1706 440, 451 1479, 482
1282 245 )311, 502, 1711 442 1826 414
1367 1828 482
1294 520 1527 1712 441
1368 508 1713 442, 443 1835 465, 477
506, 512, 1846 128
515, 517, 1369 508 1716 441
1370 496, 515 1847 128, 275
1295 i 520, 523, 92 264,
1372 524 1853 275
526, 535, 1718 279, 312, 1888 308
536 1373 510 62, 521
1374 510 1900 265, 357
1298 J515, 516 1375 512, 523 192, 264, 1904 132
1 520, 523' 1719 I279, 312, 1906 448, 451
1380 508
1300 502, 514 1393 269 466, 621 1909 64
1303 506 1402 508, 519 1722 1267, 269, 191, 431,
1910
387, )497, 514, 1270 153
1403
1307 503, 507, 1519 1725 406 1911 383
511, 523, 1409 511 1729 481 1912 255
532 1428 161 1730 478 1914 230, 255
PROCEDURA CIVILA
5 132 63 221, 236 126 309 30, 152,
27 10 69 14, 204 137 476 151 (453, 471,
58 131 109 218 479
61 5, 236 111 310 142 209 152 307

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE .JURISPR. ROMANA CLXIX
&It
PROCEDURA CIVILA (urmare)
Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina. Art. Pagina
j45, 396, 18, 25, 469, 471,
659
112,14,19,
154 120, 38
1423, 425, 34,93, 94, 409 475, 480,
156 308 288
3 E t481 90, 289,
195,96,98,
159 231, 537 199, 100, 411 467, 536 {474, 508,
1101, 105, 422 59 565 527
162 1537, 538, 119 426 475, 477
1539 Fri 566 527
289 95 428 26, 470 567 435, 506
j537, 538, 92,94, 95, 430 46
163
1539
569 461, 470
290 99, 102, 437 26 570 461
168 538 104 443 40, 531 574 461, 468
169
170
538
538, 540
95, 448 65
126, 509,
576 468,470 El' 5
96, 98, 449 578 470
171 539 291 1531, 536
100, 101, 580 470
467 469
173 540 gg2;..gl 102, 105
468 469
587 461
465
A
LV
174 539 119, 95, 588
292 477 464 604 524
176 540 199, 101 491 464, 475
f45, 93, 610 151, 152
[537, 538, 462 , 464,
179 293 492 613 151
1539 (95, 98 '481 614 152
180 538 294 99, 104 462, 617 155
181 540 296 100, 104 494 465, 472, 629 149
214 49 297 93, 101 482 632 148 co-
.71:f 298 98 496 220
222 mttj 1147, 149,
227
268
231
539
218
. 305
316
319
84
25
426
499
501
nng
466
466
189, 474,
633
638
1151
449
272 642 451
274
436
49, 50
323 24 "'" 1527
671 222
324 16 509 220 E
275 46, 50
F2,
687 474
327 18, 239 512 220 705 246
276 x45,46,48, 336 14 t385, 470, 287, 289,
149, 50 367 14 475 t434 , 436,
371 463 N14
278 146. 47, 515 470 722 487
149, 50 373 148 523 460 723 434, 526
f 47, 49, 376 148 525 90, 124, 724 527
279 378 466, 468
150, 51 460 307,
381 462 526 217 729 308, 310,
280 146, 47, 391 476
149, 50 528 464 469
397 465, 476 531 464 730 307
281 49, 50 398 27, 476
282 49, 50 532 463 731 307, 310
400 45 539 217 732 310, 311
283 46, 48,50 [45, 470,
402 542 65, 217 733 310
285 48, 49 1472 546 217 735 19
286 45, 46 403 537 548 217 124, 39,
741
287 46, 48 407 470 558 40 1309

www.dacoromanica.ro
CLXX TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JUMP& am/ANA

LEGEA JUDECATORIILOR DE OCOALE

Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina
15 256 51 236 35, 115, 71 188, 189
19 157 53 159 116, 117, 72 20
62 80 104
20 157 55 131 123, 124,
22 183 56 163 127, 400 82 23
65 454 92 104
42 126 60 167
69 136, 138 98 42, 44
43 126 61 167 125 125, 127

CODUL COMERCIAL
3 210 (199, 200, 237 205 501 438, 439
88 1201,
22 393, 400 202 239 198 519 439
24 395 89 88, 202 247 198 521 439
34 393 90 202 253 199 557 402
38 195 91 202 254 199 565 438
41 195 92 202 256 199 566 436
42 196, 210 93 202 269 204 568 437
43 196 94 202
95 202 328 298 655 439
44 196 330 298 667 439
48 194 99 201, 202
413 437 671 439
106 198, 203
52 205
110 202 414 437 703 202
55 199, 200 116 203 417 437 881 100
60 519 434 436 897 22, 23
123 203
61 519 147 407, 417 462 203, 220 899 152
68 515, 520 150 467 490 405 900 152
70 519, 532 209 202 491 435 927 26
78 404 210 200 493 405, 435 958 204

CODUL PENAL
8 494 58 59 181 457, 458 257 1
9 494 60 139, 177 182 457, 458 272 151
28 137 62 180 183 310, 459 273 490
38 307 64 25 184 310, 460 276 213
41 3, 4 99 167 185 459, 460 294 458
44 3 120 306 188 460 297 458
47 168 124 306 203 293, 295 298 458
50, 300 125 306 293, 294, 299 458
204
52 209, 297 135 296 1295, 296 300 458
209, 293, 218 491 323 204
53 97, 298, 140 294, 295, 219 491 330 453
99, 300 297, 492 220 490 383 51
mA 1208, 297, 151 542 221 491 385 f 51, 52,
u' 1298, 300 159 62, 167 222 490 1136, 138
55 208, 297 165 299 240 1 396 541

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERP. G-L DE JURISPR. ROMANA CLXXI

PROCEDURA PENALA
Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina
1 172 248 )46, 47, 404 40 427 13
16 51 148. 490 405 31 428 21
34 293 266 217 407 9, 12 429 21, 45
41 175, 178 290 46 409 12 435 10
67 317 54 19, 20, 489 8
86 411
184 318 13 123, 31 443 41
97
28 321 13 116, 19, 444 8
117 412
322 12 143 445 172
119 28 113, 18,
120 28 324 .113, 27, 447 95
131 416 484
113, 16, 133, 43 452
137 325 11, 13 11, 12, 493 28
128 359 541 13, 22, 518 459
147 45 381 12 417 37, 42, 523 13, 483
152 171 383 296 43, 104, 524 13, 16
176 168 10, 14, 170 525 52
178 168 17, 18, 418 8, 38 532 218
185 168 2 22, 8, 11, 15, 539 218
195 184 396 23, 25, 21, 27, 545 218
197 168, 189 31, 32, 422 218
2 32, 546
200 8, 18 104, 170, 34 595 168
204 48 310 424 12 603 39
DIFERITE LEGI I REGULAMENTE
Autentificarea ac- 51 531 78 504 16 72
telor (legea) 57 532 83, lit. a, p. 503 24 72
7 540 69 136 Bursa (legea) 139 72
18 370 105 139 57 431 Po zitia ofiterilor
33 343, 344 107 135 58 431 (legea)
Alegerea Mitropo- 111 135 Consiliu de Stat 16 29
litilor (legea) 113 138, 139 (legea) 18 29
2 226, 255 1135, 139, 7 106 19 29
8 226, 255 119 Codul justitiei mi- 68 29, 30
1140
Bunurile Statului 155 136, 138 litare 70 29
(legea instriii- 71 30 Regutamentul a-
ndrii) 1135, 136, 74 25 supra legii pozi-
175
1139 i 18, 20,
2 523
75 tiunii ofiterilor
8 503, 527 177 1361 137 27 28 207
11 527 Regulamentul in- 76 25 Contabilitatea
15 508 strciindrii bunu- 142 16 Statului (legea)
17 532 rilor Statului 264 174 18 460
18 122, 530 3 508 Begulamentul
19
63, 69,
19 504, 530 17 508 administratiei mi- 460
21 504 18 504, 508 litare 45 58
25 499, 504 22 508 14 70, 72 79 132, 378
26 503, 513 31 508 15 70, 72 85 465

www.dacoromanica.ro
CLXXIJ TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURJSPR. ROMANA

Art. Pagina Art. Pagina Art Pagina Art. Pagina

h7 69 Regulament comu- Farmacii (regula- Regulamentul le-
106 210 nal de construc- ment) gii (lc perceptie
108 296 tiuni fi alinieri 11 395 35 293
109 296 2 52 Hotdrnicii (regu- 36 293
112 69 55 52 lament) 37 29.3
Curtea de Conturi Regulament la 19 229 72 293
15 331. constatarea gi per- 30 229 Portdrei (regula-
18 296 ceperea venituri- Instructia publiccl ment)
20 296 lor commie (legea) 33 21
30 210.A 8 304 9 338 203 483
66 303 238 147 Rechizitiuni (le-
Casa de depuneri 338 327
Contributiuni yea)
fi consemnatie 339 327 3 57
2 64 (legea de constata-
rea fi perceperea) Licentcl (legea 10 57
Regulamentul spirtoaselor) 12 57, 58
Casei de economic 27 473 35 102
28 473 13 58
141 68 36 105 40 58 .
144 68, 69 43 27 37 21, 105
44 71
44 58
156 69 42 102 Recrutare (legea)
46 26
157 69
65 71
Regulamentul 33 5, 6
158 69 bciutlrrilor spir- 35 6
67 84
Cdile ferate ro- toase 36 5
84 84 110 105
mane 40 5
2 78 Conditiuni gene- 111 105 41 6, 7
rale pentru ex- Ministerul de 42 6
RU
9 74, 76, 78 rI
12 79 ploatarea pciduri- Externe 44 5, 6
13 74, 76 lor Statului (organizarea) 47 5, 6
15 78, 79 1 532 31 78 Repaus duminical
23 79 19 181 Monopolul tutu- (legea)
64 70 Regulament de li- nurilor 2 56
Regulamentul citatiuni a bunu- 89 138 7 56
rilor Statulni Maximul (legea) .Responsabilitatea
tailor ferate 6 533
45 436
1 301 ministeriala
50 436 Credit Urban gi 2 301, 303 3 87
Rural 6 304 .Ritraki (legea)
70 440 55 303
58 485 109, 113,
Comunalci (legea) Organizarea ju- 118, 121,
1% 462 Domeniile Statu- 1
lui (legea) deccitoreasal 124, 125,
53 441 90 65 128
77 51
31 465
91 65, 292 2 113. 118
89 65 Electorald ( legea) 96 302 3 106
104 51 9 18 118 47 115, 117,
107 295 Expropriere Pensiuni (regu- 119, 121,
Constatarea ei (legea) lament) 4 122, 123,
perceperea venitu- 16 107 90 33 128, 129,
rilor comunale 17 107 Perceptie (legea) 131
43 26 67 397 8 293 5 111, 113

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATHEW LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA. CLXXIII

Art. Pagina, Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina.

28. 107, Regulamentul Le- 12 185 Regulamentul dis-
6
111, 113, gii rurale 13 185 ciplinei monahale
114, 116, (113, 114, 14 178, 181 77 146
120, 127 1121 15 185 78 146
106, 108, Sanitard (legea) 169, 170, 79 146
109, 110, 36 134 172, 174, Sistemid metric
112, 113, 37 134 19 177, 178, (regulament)
116, 117, 38 134 1179, 181, 47 196
7 39 134 182
118, 120, 48 194
121, 122, 40 134 22 185 Solda militardor
124, 125, 51 134 170. 172, (regzdament)
126, 128 69 136 1173, 174,
105 139 23 180, 182, 1 207, 208
108, 109, 5 208
107 125 184, 186,
113, 114, 22 208
115, 116,
111 135 187, 188
8
113 138, 139 24 177, 178 23 208
117, 119, 24 207, 208
119 135, 139 25 190
125, 129 136, 138 175, 178 25 208
155 27
9 174 135, 136 40 207
175 439 28 1168. 169, 49 207
11 109 1177, 182
107, 116 176, 179 52 20
_1 116, 177 136 31
13 1

67 208
1125 Regulamentul sa- 33 176, 187
111, 112, nitar 170, 173, Spitale (regula-
9 137 174, 176, ment)
113. 114, 36
31 135 177, 180, 21 210
14 115, 117,
118, 121, 38 135 186, 190 Straini (legea
123 41 134 37
1169; 176, asupra)
110
72 136, 137 1190 2 82
15
106, 107 Secularizarea ave- {169, 171, 3 82
16
rilor monastirefti 39
174, 176, Taxe judeatorefti
20 118 (legea) 180, 182,
22 105, 109 (legea din 1847)
i141, 142, 187, 188 3 301
106, 108, 1145 1171, 174, 4 301
24 112, 118. 41
2 143 1179 6 301
125 Seminarii (regu- 42 1184, 187,
1189
Taxa de 5 I, (im-
25 118 iamen 9 pozit)
26 106, 108 26 147 43 171, 179 1 302, 303
27 106, 112 Servitors (legea) (169, 171,
46 1176, 184 Taxa zandrului
30 108, 118 2 157
21 157 Regulamentul Le- (impozit)
32 66 9 304
22 157 gii silvice
3i 66 10 304
Sark- (legea) 11 175, 185
47 70 1 181, 187 Sinodul (legea) Teatre (organiza-
51 107 2 182, 190 14 272 rea)
55 107 [173, 180, Schima monahald 21 305
58 107 3 1185 (legea) 23 305
63 105 11 165 8 145 87 305

www.dacoromanica.ro
 CLXXIV TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA c,

Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina, Art. Pagina

Pensiunea artig- 186, 377, 397, 402, 64
000, 415,
tilor (regulanient) {410, 419, 403. 404, 1428
w 29 427, 428 409, 410, 1378, 389,
2 304 46 65
3 :304 18, 374, 411, 412, 1393, 397
Telegrafo-postal 30 388, 395, 417, 418, 6- 66 415, 416
89
(legea)
305
399, 409
)384, 394,
"qtR 422, 427
1482, 383,
396, 401,
{402, 415, 7,1
31. 1407, 488 68 419
Timbru gi inre- 392, 408,
gistrara (legea) 377, 388, 47 69 415
411, 412,
1 397, 404 389, 394, 488 rmi 1419, 425,
3 391
32 4.
398, 419, 48 388 ta 3 12 1"
71
1428
j381, 391,
22
8 389 421 1376, 392,
379, 380, 1373, 374, ' 1414, 420
49 393, 395, 1106, 407,
382, 397, 380, 385, 4u9, 421
10 14, 420,
402, 404, 33 j388, 392, 1382, 408,
419 1393, 397, 50 72 1425
1411, 417 382. 392,
14 374 398, 400, 1374, 390,
375, 376, 403, 404 51 74 { 402, 422,
ra 1399 426
377, 388, 34 378, 386 52 408 M 2%1,4 j380, 384,
15
3 406, 1375, 386, 53 378, 401 75
407, 426 35 1398
(410, 429
54 390
1412, 413, 36 386 1378, 396, -,s-
76
4 1414,
485
;13
16
1424 37 390 Ya4 55 1401 77 425,
1427
17 419 38 385, 404 56 403 1408, 411,
18
ill, 374, 40 379, 391 101, 374, 79 1421, 424
1392 35, 123, 1373, 376,
19 402DOM D o8 126, 374, o
57
14 377, 383,
80
84
424
;413, 421, 0
20 1379,378,
j373,
389
380, 381, 385, 386, 1422
41 )383, 388, 392, 393, 87 413
116, 374, 1390, 393, 421 88
21 414
1388, 394 397, 399, 58 374, 416 91 422, 424
119, 377, 415 59 375 95 123, 127
22 378, 382, 42 483 60 406, 416 119 14
1388, 398 43 ) 382, 408, 375, 3(6, Tipografi (legea)
23 375, 428 1483 381, 391, 1 429
31,32,34, 61
44 1396, 409, 394, 396, 2 429
25 35, 44, 1427 401, 423 Titluri la portor
403, 416, 381, 403, 382, 387, (legea)
417 {409, 412, 395, 407, 2 431
45 420, 421 62
134, 379, 409, 410, 3 431
381, 383, 54, 375, 415, 428 11 429, 430
26 j394, 398, 377, 379, 378, 380, 19 430, 432
1401, 411, 381, 382, 385, 388, 20 1430, 431,
46
1416, 417, 384, 387, 63 401, 413, 1432
428 389, 391, 415, 425, 430, 431,
28 412 394, 396, 428 1 432

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JIIRISPR, ROKANA. CLXXV

Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina

22 431, 432 Urmdriri (dupii (13, 30, 85 492
Tome li agricole Legea Statzdui) 103, 309, 172 304, 493
(legea) 465, 468, Begulament va-
1 434 471, 1469, 470,
1 472, 473, mat
4 434 20 471, 473, 23 492
8 434 474, 483 1475, 479, Vacante (legea)
9 432 2 469 t480, 481, 5 468
11 434 3 472, 478 483, 485, 12 489
12 433 5 481 486 13 489, 490
13 433, 434
14 433 6 1468, 470, 25 1460, 462, Vanat (legea)
1471, 473 1466 14 493, 494
15 434
17 434 14 466 Vamald (legea) 21 494
20 434 1462, 466, 31 293, 492 Begulamentul Le-
21 434 15 37 492 gii vtinatului
1468, 483
32 434 40 293, 492 14 494

...4-111-

www.dacoromanica.ro
 REPERTOR1UL GENERAL
DE

JURISPRUDENTA
A

INALTEI CURTI DE CASATIE I JUSTITIE ROMANA

R
Rcinirt cu vointei Rdniri cu voinki
1. Dupg art. 257, alin. 3 din Co- trarea unei fiice a for nu a de na-
dul penal, omuciderea, ranirile gi lo- tufa, a ridica, criminalitatea acestui
virile facute de o femeie, sunt scut- fapt. de oarece faptele imorale, con-
zabile dace ele au fost provocate trarii naturei ei oprite de lege, nu
imediat prin o siluire exercitata a- pot servi de obiect al conventiunilor
supra persoanei sale ; dintre parti.
Ca dispozitiunile art. 325 din Co- Buletinul 1872, p. 305
dul penal francez, pe care legiuitorul 2. Vezi cuvintele :4Delicte ai crime.
nostru le-a reprodus in art. 257 sus 6i (JuraV
citat, vizeaza in special crima de
castratiune ; Ratificare
Ca deal Codul roman n'a adoptat 1. Nu se poate ratifica un apel
art. 316 din Codul penal francez facut de o persoana care n'a avut
care considers castratiunea ca o crima, un mandat dela partea in numele
cu toate acestea legiuitorul roman cgreia s'a facut apel N dupa expi-
prin art. 240 din Codul penal con- rarea termenului de apel.
sidera ca crima ranirile ai lovirile Buletinul 1876, p. 322
can au de rezultat ridicarea facul- 2. tin recurs nu se poate ratifica
tatii de a procrea ; catre mandant decat in timp
de
Ga din toate acestea rezultit nu ca util, adica inauntrul termenului re-
castratiunea nu ar fi prevazuta in cursului.
lege, ci ca ea este inglobata de le- Buletinul 1882, p. 36'2
giuitorul nostru in categoria gene- 3. Cand e vorba de o confirmare
rals a omuciderilor, ranirilor ai lovi- express, legiuitorul, prin art. 1190 din
turilor cu vointa ; Codul civil, cere indeplinirea a don&
Oonsimtimantul parintilor la cas- conditiuni esentiale ai anume :
I. C. Barozzi. Vol IV 1

www.dacoromanica.ro
2 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Batificare Ratifleare
1 Sit se arate vitiul pe care par- cat in cazurile prevkute de lege,
tea a voit sa-1 ratifice ; si ceeace nu avusese loc in speta
2 Intentia de a-1 ratifica ; Buletinul 1891, p. 303
Cand e vorba insa de o ratificare 7 bis. Se poate ratifica, un act
tacita prevazuta de art. 1167 din contrariu ordinei publice ? Vezi cu-
Codul civil, se care numai ca acela vantul : (Acta, No. 35.
care a facut ratificarea sa cunoasca Buletinul 1893, p. 1193
viiul si sa execute voluntar obli- 8. Considerand ca exist& o rati-
gatiunea, cunoScand acel vitiu. ficare sau confirmare express in con-
Buletinul 1885, p. 270 ,si 1888, ditiunile prescrise de art. 1190 din
p. 470 Codul civil si o ratificare fa,cuta pre-
4. Se poate ratifica o dispozitiune cum o prevede art. 1167 din Codul
fidei-comisara continua intr'un tes- civil cand partea, in mod voluntar,
tament? Vezi cuvantul : cTestamente a executat conventia sa ;
si Donatiuni. No 89. Considerand ca., in spew, nu e
Buletinul 1897, p. 528 vorba de observarea conditiunilor
5. Neinvocandu-se dinaintea ins- art. 1190 din Codul civil, ci numai
tantei de fond ratificarea unei im- de conditiunile art. 1167 din Codul
parteli provizorie, ea nu se poate car- civil, de oarece era vorba de o or-
ceta gi judeck pentru prima oath' in donanta de adjudecare prin care una
Casatie. din parti devenea proprietara imo-
Buletinul 1887, p. 1008 bilului $i d-na Gaman a pretulai ;
6. Ratificarea unui testament prin Ca d-na Gaman, ridicand banii pe
o executare voluntary.Conditiunile cand procesul era pendinte $i viiile
cerute de lege intru aceasta. vanzarii, a carei nulitate se cerea,
Buletinul 1888, p. 470 bine cunoscute $i desbatute de parti,
Vezi euviintul: ,Testamente siDonatiunia ridicarea banilor estP o confirmare
No. 93. voluntary in sensul art. 1167 din
7. Ratificarea unui act nevalabil Codul civil, pentru ca e cea mai e-
nu se poate face decat atunci and nergica expresiune a ratificarii vo-
persoana ce ratifica are dreptul de luntare a vanzarii ;
face din nou asemenea act valabil Ca, dar, cand Curtea, intPmeiatit
in momentul ratificarii, caci, altfel, pe circumstantele de fapt desbatute
ratificatiunea ar fi numai repetirea si supuse aprecierii sale, constata ca
efectuarii unui act nevalabil ; recurenta prin ridicarea banilor a
facut o executare voluntary a ac-
Considerand ca, in spew, deli este
constatat in fapt ca intimata a de- tului a carui nulitate o cerea, apre-
clarat ca admits ca valabila cum- ciarea sa in aceasta privinta scapa
pararea imobilului sau dotal la lici- de cenzura Curtii de casatie.
tatiune publics de cake recurent, Buletinul 1895, p. 126
pentru datorii contractante in timpul 9. Cum se poate ratifica o dona-
casatoriei, dar aceasta ratificatiune tiune care confine vitii de forma si
nu poate sa fie valabila pe cats cum se poate prescrie actiunea in
vreme ea a avut loc in timpul nulitatea ei ? Vezi cuvantul: cTesta-
casatoriei, atunci and intimata nu mente si Donatiuni, No. 157.
putea s instraineze fondul dotal de Buletinul 1899, p. 950

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA a

Ratificare .Recenscim,ant
10. Actul de confirmare este un 1. Vezi cuvantul: cContributiuni,.
act unilateral, caci legea nn cere
pentru validitatea lui concursul a Becidivci
(Iona voint,e, ci numai consimtiman- 1. Dup.& art. 41 din Codul penal
tul aceluia care este in drept arl face ; spre a se condamna cineva la o pe-
Acest act, odata ce s'a facut, in deaps& cu un grad mai mare decal
mod autentic, nu mai poate fi retras aceea ce hotareste legea pentru crima
sau revocat. ce a savarsit, trebue ca aceasta
Buletinul 1899, p. 1373 crim5, s& o fi s'avarsit dupg impli-
11. Chestiunea de a se sti dac& nirea unei pedepse criminate la care
un apel a fost ratificat in termen a fost osandit, prin o hotarare irevo-
util, constitue o chestiune de f apt. cabila, pentru o altA crim5, savarsita
Buletinul 1899, p. 976 mai inainte :
Vezi euvantul: ,Apel", No. 197. De unde se deduce ca judecAtorii,
12. In ce termen se poate rati- cand agraveaza pedeapsa pe baza ci-
fica opozitia facuta de o alts persoan& tatului articol de lege, trebue s&
decat tea in drept a o face $i semna ? constate ca toate elementele cerute
Vezi cuvantul : Opozitie. No. 36. de acel articol se gasesc intrunite,
Buletinul 1904, p. 973 caci, altmintrelea, f Ara. o asemenea
13. Orice recunoastere sau apro- constatare, agravarea nu are nici o
bare cade cand la mijloc este o baz& legala, si, prin urmare, hota-
frauds ; rarea for este vitiata prin nemoti-
Considerand c5., in spats, din expu- varea si reaua aplicare a legii.
nerea faptelor prevazute in deciziu - Buletinul 1870, p. 29
nea supusa recursului se constatit 2. Starea de recidiv5, a unui acu -
ca Tenow, cu toate ca a dat apro- zat este un element de agravare a
barea sa tuturor bilanturilor dela pedepsei, independent& de faptul a-
1989-1894, insa, ffind ca mai tar- cuzatiunii ce trebue constatat $i
2iu a descoperit nereguli grave in apreciat numai de magistratii Curtii.
tinerea registrelor, neregularitati sta- Buletinul 1871, p. 109 fi 1873, p. 4
bilite judecatoreste, a fost in dreptul 3. Legea determine caracterul de-
sau a arata c5 aprobarile bilanturi- lictului dup.& penalitatea ce i se aplica ;
lor, ca $i conventiunea dela 17 Fe- Ce, prin urmare, oridecateori deli-
bruarie 1895, nu-1 oblig& $i ca nu cuentul, desl a comic un delict asu-
poate s& i se opuna ca sume dato- pra caruia legea aplica o pedeaps5,
rite de el Societatii decat acelea pen- criminals, insa, dac5, a fost pedeps it
tru cari se va prezenta acte justifi- cu o pedeapsa corectionalA, sau pen-
cative. tru euvantul minoritatii, sau pentru
Buletinul 1904, p. 1056 ca s'a admis o chestiune de scuz&
14. Obligatiunea de a p15,ti pro- legala, on circumstance atenuante
cente la o datorie ce in urma se in favoarea lui, sau din orice alt5,
probeaz& c5, nu e realg, nu implicit mug, art. 41 din Codul penal nu -$i
recunoasterea acelei datorii, ci cade mai poate avea aplicatiune, cad pe-
deodata, cu anularea datoriei. nalitatea suferita de dansul nu a
Buletinul 1904, p. 1057 fost criminals.
'1.5. Vezi cuvintele: cExecutare, si Buletinul 1872, p. 133 Si 1878, p. 187
*Recurs, No. 16 si 130. 4. Art. 44 din Codul penal pre-

www.dacoromanica.ro
4 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

_Reciclivii Becidivel
vede pedepsele can trebuesc aplicate Considerand ca aceasta interpre-
acelora cari cad in recidiva de crima tare a citatului articol, rezulta mai
sau delict pe timpul pe cand su- intai clar din textul lui, prin care
f ereau pedeapsa primei condamna- nu se zice, ca in articolul urmator 42,
tiuni ; ca acuzatul sa fi suferit mai inainte
Pentru cazul cand pedeapsa faptei o condamnatiune pentru crima, care
a doua este mai grave decat cea condamnatiune poate, prin urmare,
intaia, acest articol prevede absor- sa fi fost pi corectionala, prin admi-
iunea pedepselor $i ordona, aplica- tore do circumstance atenuante, ci
rea maximului pedepsei, hotarata, de sa fi suferit acuzatul o pedeapsii.
lege, pentru cea din urma fapta ; criminals :
Pentru cazul cand pedeapsa faptei apoi, mai rezulta, asemenea in-
a dons, este mai usoara decal cea terpretare si din ratiunea ce a putut
dintaia, acest articol prevede ca, con- sa aiba legiuitorul pentru a ridica.
damnatul sa-si implineasca pedeapsa pedeapsa la un grad mai mare pen-
cea dintaia, care este mai grea, Cara,' tru acuzatul care, suferind deja o
alt adaos ; grea pedeapsa criminals, mai comite
Ca in ultimul aliniat al acestui in urma una sau mai multe alto
articol se prevede cazul cand pe- crime, cad asemenea acuzat da proba
deapsa este egala pentru ambele de multa rautate in caracterul sau,
fapte, insa de diferite lungimi, E;1i cea pi, astfel, merits o simtitoare agra-
din urma pedeapsa este mai lungs vare de pedeapsa ; pe cand suferinta
decal cea dintaia, $i legea, in acest numai a unei pedepse corectionale
caz, ordona ca condamnatul sa su- nu face proba deciziva pentru eau-
fere pedeapsa pe timpul cat priso- tate mare de caracter la condamna-
seste, dupa ce se va scridea, din tul care, dupe expirarea numai a a-
timpul secundei condamnatiuni, tim- celei pedepse corectionale, mai co-
pul cat a facut din prima condamna- mite una sau mai multe crime ;
tiune. Buletinu11892, p. 258 fi 1898, p. 1345
Buletinul 1875, p. 201 6. Chestiunea de a se sti data un
5. Dupe art. 41 din Codul penal individ tradus inaintea justitiei este
nu se pedepseste ca recidivist cri- sau nu recidivist, este o chestiune
minal la o pedeapsa cu un grad mai de drept, pi numai Curtii cu jurati ii
mare cleat aceea cuvenita unui in- incumba sarcina sa vada data in-
divid acuzat pentru comiterea uneia teadevar exist& sau nu recidiva, fara
sau mai multor crime, decat atunci sa se poata face $i din aceasta o
cand clansul va fi fost mai inainte chestiune de supus aprecierii juratilor.
condamnat definitiv la alta, pedeapsa, Buletinul 1895, p. 1490
criminals pentru comiterea uneia sau 7. Cand exists recidiv& in materie
mai multor alto crime, $i pe care pe- de contraventiune ? Vezi cuvantul ?
deapsa, ar fi expiat-o deja, iar nu .Contraventiune politieneasca 'No. 37.
s fi fost condamnat numai la o Buletinul 1897, p. 559
pedeapsa corectionala, fie chiar pen-
tru comiterea uneia sau mai multor Beconventionalci (cerere)
crime, prin admitere de circumstance 1. Pentru ca o cerere reconven-
atenuante ; tionala, sa poata fi discutata in ins-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE .JURISPRUDENTA ROMANA
Reconvention,alci (cerere)
tantA, trebue ca ea sa fie formulate
in scris si comunicat5. pArtii.
Buletinul 1876, p. 432
2. Este lAsat la apreciatiunea ju-
decgtorilor fondului s5, judece core-
rea reconventionala formatil de una
din partite impricinate, sau, gasind
c5, &Ansa e de nature a intarzia ju-
decarea cauzei principale, O. nu o ju-
deco, sub rezerva% expres5, sau impli-
cit5, pentru ca partea care a invocat-o
85, se prevaleze de dansa pe tale se-
parat& ;
De asemenea, judecatorii fondului
sunt in drept s5, nu admit& o cerere
reconventionala cand ea este de na-
tura a ocaziona dificultiti si inv&-
luiri de procedure.
Buletinul 1883, p. 40 ,i 1893, p. 304
3. Dup.& cum rezult& din dispozi-
tiunile art. 61 din Proc. civila, ches-
tiunea de a se sti data o cerere re-
conventional& este in legatura cu ce-
rerea principal5, si de nature de a fi
judecata impreun& cu dansa, sau dac&
trebue sa se judece seprat prin o-
sebita actiune, e lasata la suverana
apreciare a instantelor de fond si
scapa controlului Inaltei Curti.
Buletinul 1901, p. 1482
4. Cererile reconventionale, avand
de obiect de a micsora sau a nimici
pretentiunile reclamantului, ele cons-
tituesc niste adevarate mijloace de
aparare, si, ca atare, ele trebuesc a
fi cercetate si t,inute in seam& de
instantele judecatoresti on de cate
on ele prezint5. un caracter serios, si
nu sunt de nature a zadarnici pen-
tru un timp nomarginit actiunea re-
clamantului ;
Considerand a, in spetI, ambele
cereri ale partilor litigante izvorau
din acelas contract de toviirasie, era
deci natural si echitabil ca la pre-
tentiunile formulate de Buhori in vir- gea de recrutare din 1864 se pre-
tutea acelui contract, Metaxa s& poata vede c5, Consiliul de revizie este in
www.dacoromanica.ro
5
Beconventionalei (cerere)
opune ca mijloc de apArare preten-
tiunile sale intemeiate pe acelas con-
tract ;
Considerand eh', dac5, creanta lui
Metaxa nu era lamurita, era de da-
toria tribunalului sa rgfuiasca soco-
telile de tovarasie de unde izvora
acea creanta si, in caz de a cons-
tata existenta ei, sa pronunte com-
pensatia datoriilor dintre partile liti-
gante, caci tocrnai aceasta constatare
si lamurire de creante formeaza o-
biectul compensatiei judiciare, si o
deosibeste de compensatia legal& ;
Considerand ca tribunalul, ref uzand
de a intra in cercetarea pretentiuni-
lor lui Metaxa, si respingandu-i ce-
rerea reconventionala numai pe mo-
tivul ca creanta lui nu este lichida,
i-a violat prin aceasta regulile pri-
vitoare la compensatia judiciare, si
a comis un exces de putere.
Buletinul 1903, p. 687
Recrutare
1. Din dispozitiunile art. 40 si 44,
combinate cu art. 47 din Legea pen-
tru recrutarea armatei din 1864 re-
zultA ca Consiliile de reviziune sunt
singure competinte a judece si hotari
asupra reclamatiunilor de scutiri sau
api-uqri prevazute la titlul III (arti-
colele 33, 36) din acea lege, si hot-
rarile for sunt definitive si nesupuse
la nici un recurs ;
Dac& cu ocaziunea cercetarii acelor
reclamatiuni se iveste o chestiune de
Stat sau de drept civil, atunci Con-
siliul de revizie suspends judecata sa
pan& ce tribunalul civil se va pro-
nunta asupra chestiunilor de Stat
sau de drept civil.
Buletinul 1870, p. 23 ; 1875, p. `218;
1880, p. 198 fi 1886, p. 97
2. Desi prin art. 40 si 44 din Le-
6 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Recrutare Recrutare
drept a ceresta, ei hoar' i asupra ce- respingand apel ul recurentului ca.
rerilor de scutire din armata, si ca, tardiv, pe motiv ca nu s'a facut in-
dupa dispozitiile art. 47, deciziunile nauntrul acelor doua zeci zile, rau a
for nu sunt supuse la nici un recurs, interpretat citatele articole, de oarece
insa, tot prin acest art. 47, se pre- legiuitorul, prin citatele articole, n'a
vede ca cazurile in priviata dreptu- regulat gf termenul de apel.
rilor civile pentru cercetarea ci ho- Bidetinul 1881, p. 772
tararea for sunt de competinta ju- 5. Avand in vedere ca, deli dupa
decatoreasca ; art. 41 din Legea de recrutare, tri-
Ca cererea formata inaintea tribu- bunalul de cate on este chiemat a
nalului prin care se arata cca re- judeca, o chestiune de stare civila,
crutul fiind din comuna Chiajna, una cu ocaziunea, unei cereri de scutire
din comunele granicere la 1b69, cand facuta de un recrut,urmeaza sa chiema
dansul avea 21 ani, atunci era de pe presedintele Consiliului de revizie,
drept granicer i, dupa legea din a- totus, intru cat pentru recursul in
nul 1868, era scutit de sort; ca, Casatiune nu se mai deleaga repro-
asa fiind, ram Consiliul de revizie zentarea intereselor Statului acelui
1-a taxat de fraudulos, este presedinte, dreptul de a face recurs
o cerere care intra in cazurile pre- contra sentintei tribunalului nu poate
vazute de art. 47 si de competinta reveni decat Ministerului in at carui,
tribunalului de a o judeca ; resort cade, dupa natura ei, afacerea ;
Ca, tribunalul, constatand dreptul Considerand ca afacerile de recru-
civil al intimatului, neaparat ca, dup5, tare sunt de resortul Ministerului de
lege, trebue sa se pronunte ci sa ho- rasboiu ;
tarasca asupra cererii lui de scutire. Ca. chiar Legea de recrutare, prin
Ruletinul 1875, p. 353 art. 35, in oarecari anume cazuri,
3. Cererea de scutire, bazata, pe indica ca acestui Minister ii apartina
art. 33, alin. 3 din Legea recrutarii, dreptul de a ataca deciziunile rela-
e de singura competinta a Consiliului tive la inscrierea recrutilor dinaintea
de revizie a o judeca in ultima ins- instantelor administrative superioare ;
tants ;
0 atare necompetinta ratione ma- Considerand &, in cazul and dup.
teriae poate fi invocata in orice starelege intervine in asemenea materie
a procesului. o hotarare judecatoreasca, nu este-
Buletinul 1880, p. 103 nici un motiv legal pentru a se in-
4. Dupa, art. 42 $i 44 din Legea siircinet cu salvgardarea intereselor
de recrutare rezulta ca, se acorda un Statului o alta, autoritate adminis-
termen de douazeci zile tanarului in- trative decat aceea care este insarci-
scris si care reclama scutirea Consi- nata in genere cu directiunea $i in-
liului de revizie de a educe mice acte grijirea tuturor afacerilor relative la
spre a dovedi ca n'are etatea ceruta, puterea armata
iar nu aceste articole ar ,privi $i a- Buletinul 1896, p. 687 fi 1891, p. 24
supra termenului de apel ce are 6. Tribunalele civile, ca instance
tanarul inscris contra incheierilor de apel in materie de recrutare, nu
Consiliului de revizie; sunt competinte a rezolvi cleat nu-
Ca, in speta, tribunalul de Bacau, mai chestiunile de stare civila, toate

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 7

Recrutare Recunoastere (act de)

celelalte chestiuni fiind de exclusive, prinde cauza $i obieettil datoriei, pre-
decadere a Consiliului de revizie. cum $i data titlului primordial ; sau
Buletinul 1886, p. 688; 1888, p. 445 2 Cand actul recognitiv, avand o
Fi 1890, p. 982 data de treized ani, este ajutat de po-
... $i nu pot hotari stergerea unui sesiune i de mai multe acte de re-
individ din controalele armatei. cunoastere conforme cu dansul (art.
Buletinul 1894, p. 872 1189 din Codul civil) ;
7. Chestiunile de recrutare atinga- CA nu este de esenta actului de
toare de starea civil fiind de corn- recunoastere de a fi faeut cu anume
petinta tribunalelor civile in can Mi- scop de a servi de titlu de recu-
nisterul public nu are nici o actiune, noastere ;
urmeaza de aci ca Ministerul public CA st o recunoastere unilateralA
nu are dreptul a face recurs in ase- facuta intr'un chip incidental, cu oca-
menea materie. ziunea constatarii unui alt fapt, poate
Buletinul 1890, p. 983 sa fie considerate, dupe imprejurari,
8. Considerand ca, dupA prescrip- ca dovadA sau ca inceput de dovada,
tiunile art. 41 din Legea recrutarii caei a recunoaste nu se chiama a
armatei, cercetarea si hotararea ca- contracts, ci a declare, a marturisI
zurilor cari se ating de drepturile ci- existenta unui titlu anterior ;
vile, sunt de competinta tribunalelor Ca actele de recunoastere fileute
ordinare ; fie cu consimtimantul reciproc al
Considerand ca stabilirea identi- partilor, fie unilateral, nu sunt des-
tatii persoanei, precum $i aceea a tituite de once putere doveditoare
varstei, sunt chestiuni de drept civil, eand nu s'a indeplinit conditiunile
pentru ea sunt conditiuni de Stet civil, prescrise de art. 1189 din Codul ci-
materie curet civila ; vil, ci pot fi considerate ca inceput
Ca, astfel fiind in spet,A, tribunalul de dovadA.
era dator sa le judece $i sa hota- Buletinul 1880, p. 311
rasa. asupra lor, indiferent data re- 2. Primirea unei sume de bani ce
curentul le-a propus sau nu si Main- se depusese asupra eastiurilor dato-
tea Consiliului de revizie. rite proprietarului unei mosii de
Buletinul 1891, p. 587 Fi 1892, p. 538 &etre cumparAtorul productelor de
9. Recursurile in materie de recru- pe acea mosie, constitue, din partea
tare nu sunt supuse la taxa tim- proprietarului mosiei, o recunoastere
brului. a validitatii contractului vanzarii
Buletinul 1894, p. 701 productelor.
Buletinul 1882, pag. 405
Recultoaftere (act de) 3. Dupa, art. 1189 din Codul civil,
1. In principiu, once recunoastere actul de recunoastere nu face probe
e o marturisire ; despre datorie si nu dispenseazA pe
CA o mArturisire eonstatata prin creditor de a prezenta titlul original
inseris face depling credinta (art. de cat numai :
1204 din Codul civil) ; 1 Cand actul de recunoastere cu-
CA, insg, recunoasterea unui titlu prinde cauza $i obiectul datoriei, si
anterior nu face deplina credinta data titlului primordial ; sau
decat numai : 2 Gaud actul recognitiv, avand o
1 Cand actul de recunoastere cu- data de treizeci ani, este ajutat de

www.dacoromanica.ro
8 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Recunoastere (act de) Recurs

posesiune pi de until sau mai multe biletului de contributiune, este inad-
acte de recunoaptere conforme cu misibil conform art. 46 din Legea
dansul ; organic& a Inaltei Curti de Casatie.
Considerand ca, in spetk Curtea Buletinul 1870, p. 12
de apel, admitand ca act de recu- 3. Din spiritul pi litera art. 439,
noaptere o declaratiune scris& far& ultim aliniat din Proc. criminals pi
a stabili ca intrunepte conditiunile art. 72 din Legea Curtii de Casatie,
cerute de art. 1189, in care caz nu- rezult& ca Curtea de Casatie anu-
mai creditorul putea fi dispensat de leaza o deciziune numai in parte
producerea titlului original, a violat data nulitatea corals& la pronunta-
citatul articol de lege. rea ei atinge numai unele din dispo-
Buletinul 1888, p. 462 zitiunile sale, iar toate actele pi for-
4. Iregularitatea comunicarii ape- malitatile ce preced nulitatea raglan
lului Ministerului public, facut con- bune, dobandind puterea lucrului
form art. 200 din Proc. penala, poate judecat.
fi acoperita prin recunoapterea ta- Buletinul 1870, p. 13
cit5. a prevenitului ? Vezi cuvantul: 4. Dup& art. 422 din Proc. penala,
,Apel. No. 151, 189. condamnatii in materie corectionala
Buletinul 1894, p. 407 la o pedeaps& privativ& de a for Ii-
5 Recunoapterea ce face o parte bertate, nu sunt admipi a face re-
inaintea instantei judecatorepti, face curs in Casatie decat numai and
deplina credinta despre tale recuno- vor fi in stare de inchisoare sau li-
scute, pi judecatorii .sunt in drept, berati pe cautiune, actul de inchi-
pentru descoperirea adevarului, a soare sau liberare pe cautiune ur-
pune intrebari partilor, iar raspun- mand a fi al&turat de recursul lor.
surile ce dau leaga pe parti pi li se Buletinul 1870, p. 16 ; 1872, p. 357 ;
pot opune. 1876, p. 86 gi 152 ; 1878, p. .265 gi
Buletinul 1904, p. 398 409 ; 1880, p. 35 gi 43 ; 1883,p. 1223 ;
6. Obligatiunea de a plati pro- 1888, p. 775 ; 1891, p. 59 ; 1892, p.
cente la o datorie ce in urma se 91; 1893, p. 71; 1894, p. 179 ; 1.904,
probeaza ca nu e reala, nu implica p. 59 gi 1905, p. 58
recunoapterea acelei datorii, ci cade 5. Din art. 44 din Proc. penala,
deodata cu anularea datoriei. ce se rapoarta prin al doilea aliniat
Buletinul 1904, p. 1057 la art. 418 din aceiap lege, rezulta in-
Vezi cuvantul : aftatificare". tr'un mod pozitiv ca partea civila,
facand recurs in Casatiune in ma-
Recurs terie criminals, corectionala sau po-
1. Recursul este iregulat facut litieneasca, trebue sa depuna, odath
printr'o simpla telegrama neinso- cu recursul sau, o amend& de zece
tit& de copia hotararii pi de taxa sau cinci galbeni, dupa distinctiunile
recursului inauntrul termenului de art. 418 citat, Mit de care recursul
trei luni. Art. 44 pi 46 din Legea Curtii gm este inadmisibil.
do Casatie. Buletinul 1870, p. 23
Buletinul 1870, p. 22. Contra: 6. Este neadmisibil recursul Mout
1873, p. 81 de partea civila in contra deciziunii
2. Recursul, facut pe baza unui Camerei de punere sub acuzatiune
act de paupertate pi Rua prezentarea care declar& ca nu e caz de urma-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROIVIANA 9

Recurs Recurs
Tire fie in materie criminals, fie in Iar data se ataca doua sau mai
materie corectionala. multe hotarari distincte gi diferite in
Buletinul 1870, p. 45, 261; 1871, p. obiectul si in efectele tor, atunci tre-
4, 41, 64 ; 1872, p. 3 ; 1875, p. 264 ; bue sa se depuna atatea taxa ate
1879, p. 857 ; 1882, p. 1002 $i 1098 ; sunt $i hotararile ce se ataca, ;
1884, p. 816 ; 1885, p. 679 0: 1891, Daca, prin urmare, se ataca cu
p. 52. Contra: 1884, p. 721 recurs doua, hotarari definitive, una
Vezi mai jos : No. 100. asupra fondului iar cealalta asupra
7. Dupa art. 411 din Proc. penala revizuirii, cu o singura depunere de
partea civila in materie criminals nu taxa, partea recurenta are dreptul
poate in nici un caz sa tears anu- de a opts intre ele.
larea unei deciziuni de achitare sau Buletinul 1870, p. 276
absolutiune, afara de cazul cand, prin 10. Cand instantele de fond au
deciziunea pronuntata in contra sa acordat mai mutt decat s'a cerut,
pentru daune interese cerute de par- ultra petita., aceasta constitue un
tea achitata sau absolvita, s'ar fi caz de revizuire conform art. 288,
acordat sume mai maxi decat cele alin. 3 din Proced. civila, iar nici
cerute de cel achitat sau absolvit, cum un motiv de casare.
i ca, in acest din urma caz, se poate Buletinul 1870, p. 276; 1884, p.
anula numai dispozitiunea privitoare 919; 1905, p. 972
la condamnaxi civile. 11. Dupa art. 72 al Legii orga-
Buletinul 1870, p. 160 ; 1876, p. nice a Inaltei Curti de casatie, cand
151 Fi 1982, p. 1002 o hotarare s'a casat, toate actele de
8. 0 deciziune data asupra incom- asigurare si de executiune, ce se vor
petintii nu se poate ataca cu recurs fi facut in virtutea unei atari hota-
cleat odata cu deciziunea data asu- rani, sunt anulate $i toate actele
pra fondului cauzei, .'i aceasta con- executorii, la can a putut procede
form art. 36 si 37 din Legea Curtii partea castigatoare a acelei hotarari
de casatie ; casate in intervalul posesiunii sale
Numai Ministerul de justitie poate provizorii, sunt nule $i de nul elect,
ataca cu recurs sentintele sau deci- fiind facute pe baza unei deciziuni
ziunile preparatorii atunci cand sunt care se socoteste ca si cum n'ar fi
date cu exces de putere si necom- existat, iar partite sunt puse iaras
pet*, $i aceasta conform art. 38 in starea de mai inainte.
din Legea Curtii de casatie. Buletinul 1871, p. 32 0 232 ; 1875,
Buletinul 1870, p. 244 p. 136 ; 1877, p. 84 fi 1884, p. 918
9. Din dispozitiunile art. 46, com- 12. Conform art. 13 din Legea or-
binat cu art. 38 din Legea Curtii de ganica a Inaltei Curti, numai pro-
casatie, rezulta evident ca trebue de- curorul general al Curtii de casatie
pusa o singura taxa cand se ataca poate face recurs in interesul legii,
cu recurs o singura hotarare sau si iar procurorul general al Curti de
mai multe hotarari data insa ele apel nu poate exercita acest drept
sunt o consecinta una alteia, pre- decat in cazul previtzut de art. 407
cum hotararea definitive in fondul din Proc. penala, adica cand s'a dat
pricinei este consecinta hotararilor o ordonanta de achitare.
mterlocutorii, preparatorii sau de Buletinul 1871, p. 147; 1883, p. 208
mstructiune ; Si 991; 1884, p. 596

www.dacoromanica.ro
10 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Recurs Recurs
13. Carti le de judecata date Ur& qi in urma unei diverginte a Curtii,
apel nu se pot ataca cu recurs in ramanand insa paitii intimate drep-
Casatie decat pentru exces de putere tul de a core comunicarea lor, spre
pi necompetinta (art. 27 din Proced. a nu fi surprinsa.
Buletinul 1873, p. 281 $i 1865, p. 221.
Buletinul 1872, p. 34 Contra: 1880, p. 94
14. Mijlocul de casare care nu e 20. Din dispozitiunile art. 435 din
propus in audienta, astfel ca partea Procedura crim. pi art. 40, lit. a din
intimate s& fie pusa in pozitiune de Legea Curtii de casatie rezulta ca,
a-1 discuta, Ina lta, Curte it respinge precum nu se face trimitere spre
fare a-1 mai examina. din nou5, judecata cand Curtea de
Buletinul 1872, p. 84 casatie caseaza o hotarare prin care
15. Cand judecata se pronunt& a- s'a condamnat un fapt nepedepsit de
supra unui lucru care nu s'a cerut, lege, tot asemenea nu trebue sa se
aceasta constitue nu un motiv de face trimitere cand se caseaza o parte
casatiune ci de revizuire, de oarece din dispozitivul unei hotarari care
interpretarea legii in asemenea caz este accesorie pi independents de fap-
presupune constatarea unor puncte tul principal ;
de fapt cari trebuese sa fie facute de In asemenea caz casarea se face
instanta, de fond. pe cale de retranpare, iar celalalt dis-
Buletinu11872, p. 195 0 1905, p. 1167 pozitiv al hotararii ra.mane neatins.
16. Recursul facut de o femee ma- Buletinul 1873, p. 300
ritata, fare autorizatiunea sotului sau, 21. In materie criminals, corectio-
poate fi ratificat in instant& de catre nal& $i politieneasca, termenul de re-
sotul recurentei. curs in Casatiune este de trei zile li-
Buletinul 1872, p. 319 bere, socotit din ziva pronuntitrii de-
17. Recursul este neadmisibil cand ciziunii condamnatoare, conform ar-
este facut in contra unei deciziuni a ticolului 396 din Proc. penal5,.
Curtii de trimitere care s'a conformat Buletinul 1874, p. 1; 1875, p. 263 ;
doctrinei stability de Malta Curte in 1876, p. 165 ; 180, p. 1,95 0 1882,.
sectiuni-unite. p. 1210
Buletinul 1873, p. 1 22. Cand Malta Curte de casatie
printeo eroare de fapt a respins re-
18. Pentru rea calificare a faptului
imputat nu se poate face direct re- cursul unor condamnati, crezand ca
curs in Casatie, cand mai intal nu aceptia n'au declarat in termen re-
s'a facut apel spre a se obtine re- cursul lor, dovedindu se in urma c&
formarea sentintei tribunalului. recursul lor era declarat in forma pi
Buletinul 1873, p. 254 termenul legal, Inalta Curte poate,
19. Prin nici un text de lege nu dup& intervenirea procurorului situ
se prescrie termenul in care partile general, sa revoace deciziunea sa an-
trebue a-pi formula mijloacele for de terioara pi sa declare recursul admi-
casare ; sibil in principiu.
Ca de aci rezulta in mod constant Buletinul 1875, p. 13
ca recurentul, pana, in momentul pro- 23. 0 sentint& judecatoreasca, ra-
nuntarii hotararii definitive, poate masa.' definitive, prin nefacerea ape-
formula mijloace noui de casare, chiar lului, nu se poate ataca omisso me-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Recurs
dio pe calea recursului (art. 39, ali-
niatul 2 din Legea Curtii de casatie).
Buletinul 1875, p. 46, 51, 72 9i 1881,
p..203
24. Dispozitiunile art. 422 din Pr.
penala sunt relative numai la cei Ca, lipsa biletului de contributiurie
condamnati pi nu se pot intinde la atrage neadmisibilitatea recursului.
aimplii preveniti cari ar face decla-
ratie de recurs contra unei deciziuni
a Camerei de acuzatie prin care s'a
statuat asupra cererii de liberare pro-
vizorie.
Buletinul 1875, p. 52
25. Apreciarea faptelor sunt de do-
meniul suveranitatii instantei de fond
si scapa, de sub controlul Inaltei
encl.
Buletinul 1575, p. 118
26. Recursul in contra ordonant,ei
Camerei de punere sub acuzatie tre-
bue declarat la grefa Camerei de pu-
nere sub acuzatiune, iar recurentul
trebiie sa se constitue prizonier (ar-
ticolele 325 $i 417 din Proc. penala).
Buletinul 1875, p. 176
27. Conform art. 18 din Legea tim-
brului, nici o cerere de recurs in Ca-
satiune, chiar in materie corectionala,
nu este admisibila data nu este in-
sotita de recepisa cassierului general
constatand plata sumei de una, suta,
lei.
Buletinul 1875, p. 194
Aceasta taxa trebue depusa, inaun-
trul termenului recursului, sub pe-
deapsa, de nulitate.
Buletinul 1881, p. 950 fi 1905, p. 59
28. Pentru admisibilitatea recur-
sului, in materie de eliberare pe cau-
tiune, trebue ca prevenitul recurent
sa, se constitue prizonier sau ad, fie
eliberat pa cautiune, conform artico-
lului 422 din Proc. penala.
Buletinul 1875, p. 194; 1876, p. 37
fi 1878 p. 409
29. Conform art. 46 din Legea or-
www.dacoromanica.ro
11
Recurs
ganica a Inaltei Curti, cererile de re-
curs in Casatie facute cu act de pau-
pertate trebuesc sa fie insotite pi de-
biletul de contributiune ce platesc
adus inguntrul termenului ;
Buletinul 1875, p. 199 ; 1876 p. 33,
79, 150, 165, 462 ; 1877, p. 75
1878, p. 10, 297 ; 1879, p. 62, 153,
211, 488, 972 i 1880, p. 5, 32
30. Doua part& distincte pot ataca,
printr'o singura cerere de recurs pi
printr'o singura taxa pi invocand a-
celeasi motive de casare, o ordonanta,
de adjudecare.
Buletinul 1875, p. 210
31. Conform art. 37, alin. 5 din
Legea organica a Inaltei Curti, ce-
rerile in Casatiune sunt admise in
contra incheierilor tribunalelor sau a
Curtilor de apel date cu titlu de
deslusiri la impedecarile ivite cu o-
caziunea punerii in lucrare a unei
hotaraxi definitive sau a aducerii ei
intru indeplinire, cand vor fi atacate
ca contrarii hotararilor definitive ;
Astfel, deciziunea pronuntata, asu-
pra nedunaeririi ivite la executarea
unui hrisov Domnesc, pi prin dispo-
zitivul careia se decide cum are a
se regula linia despartitoare defini-
tive intre dou5, invecinate proprie-
tati imobiliare, e susceptibila de a
fi atacata printr'un recurs in Casatie.
Buletinul 1875, p. 266
32. Dupa art. 46 din Legea or-
ganics a Inaltei Curti, doua sunt
conditiunile esentiale in facerea unui,
recurs :
1 De a fi insotit de copia hota-
thrii atacate ;
2" De plata, taxei legiuite modi-
Beata, prin Legea timbrului ;
Lipsa uneea din aceste conditiuni
12 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Recurs Recurs
atrage inadmisibilitatea recursului. mijloace de casare, de oarece Curtea,
Buletinul 1875, p. 268 ; 1876, p. 23 compusa conform art. 22 din legea
fi, 32; 1877, p. 232 ; 1878, p. 206 ; sa organics, nu este competinta a
1879, p. 487; 1881, p. 79; 1884, p. se pronunta decal asupra mijloace-
781; 1885, p. 739 0 903 ; 1888, p. lor cari au ocazionat diverginta de o-
100 ; 1889, p. 982 ; 1890, p. 991; piniuni.
1991, p. 769; 1893, p. 129 ; 1895, Buletinul 1876, p. 187 gi 1880, p. 94
p. 108.9; 1897, p. 1 ,57; 1899, p. 758; 38. In materie de urmarire silita
1901, p. 46; 1903, p. 548 0 1904, calea recursului in Casatie este des-
pag. 18 chis'a numai debitorului expropriat,
33. Ceeace nu s'a invocat si nu creditorilor si persoanelor cari au
s'a discutat inaintea instantei de fond avut interes la tribunal in cursul
nu poate forma un mijloc de casare. urm5,ririi ;
Buletinul 1875, p. 303; 1882, p. 565 Ca un intervenient la urmarire,
gi 1892, p. 537 a carui interventiune a fost respinsa
34. In materie penala recursul de tribunal, ca nesustinuta, nu are
trebue declarat la grefa instantei a calitate a face recurs in contra or-
carui hotarare voeste a ataca, iar donantei de adjudecare.
grefierul este dator a constata a- Buletinul 1976, p. 298
ceasta declaratiune in scris, conform 39. In materie de urmarire silita,
art. 417, combinat cu art. 424 din dupil art. 559 din Proc. civila, calea
Proced. penala ; recursului in Casatie este deschis5,
Recursul facut deadreptul la grefa numai in contra ordonantelor de
Curtii de casatie nu e valabil (art. adjudecare definitive, nu insa $i in
417, combinat cu art. 427 din Proc. contra celorlalte incheieri ce se pro-
penala). nunta de tribunal in cursul urma-
Buletinul 1876, p. 15, 131 0 323; ririi asupra opozitiunilor sau altor
1878, p. 273 ; 1880, p. 44 0 159 ; incidente ridicate inaintea sa, caci
1889, p. 325 ; 1891, p. 54; 1893, p. asemenea incheieri fiind susceptibile
43 ; 1896, p. 1983; 1904, p. 58 gi de apel, conform art. 402 din Proc.
1905, p. 77 civila, nu se pot ataca cu recurs
35. pupa art. 407 din Proc. pe- deadreptul in Casatie.
nala procurorul Curtii cu jurati nu Buletinul 1876, p. 313
poate face recurs in interesul ven- 40. Prin art. 46 din Legea Curtii
.dictei publice contra ordonantei de de casaba se prescrie ca cererea de
achitare pronuntata de presedinte in recurs are sa fie insotita de hota-
virtutea art. 381 din Proc. penala, rarea ce se supune recursului ;
dar nici poate un asemenea recurs, Ca prin aceast5, dispozitiune nu
dupa art. 409 din Proc. penala, va- se stabileste verio sanctiune ca, a-
t5.ma veriodata pe acuzatul achitat. dica, recursul sa nu se admits dac5,
Buletinul 1876, p. 39 hot5,rarea nu s'ar fi alaturat in mo-
36. Recursul este prernatur cand mentul facerii recursului ;
se face contra hotararilor pregati- 05,, asa fiind, partea recurenta
toare si deslusitoare. poate ca infatiseze hotararea ce se
Buletinul 1876, p. 62 gi 1878, p. 349 supune recursului in tot timpul, de
37. In urma unei diverginte de la facerea lui si pana la cercetarea
opiniuni nu se mai pot invoca noui lui, chiar dad, recursul se cerceteaza

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA la
Recurs Recurs
in urma opozitiunii facuta chiar de tere era in drept a se pronunta a-
recurent ; supra apelului contra zisei sentinte,
Ca aceasta procedare are a se iar nu a tine cont de o deciziune
urma $i in ceeace priveste alatura- desfiintat5,, dupa cum recurentul
rea copiei de pe ordonanta de adju- pretinde.
decare. Buletinul 1877, p. 84
Buletinul 1876, p. 431; 1884, p. 870 ; 44. Din cuprinderea art. 324 si
1886, p. 213.--Contra : 1878, p. 206; 416 din Procedure penala, rezulta
1881, p. 79; 1884, p. 781; 1885, p. ca calea extraordinara a recursulni
364; 1886, p. 424, 1887, p. 522; in Casatie nu este deschisa contra
1888, p. 100 qi 1905, p. 680 actelor de instructiune decat dupa
Vezi mai dos : No. 102. darea definitivei hotarari pentru care
41. Niste motive eronate nu fac nu exista o alta cale ordinary de,
ca o hotArare sa fie casabila data reforrnare ;
se Oa un singur motiv bazat pe Ca, in spate, recursul este recut.
lege ce poate justifica, dispozitivul contra ordonantei judelui instructor
acelei hotarari. , prin care se preschimb& mandatul
Buletinul 1876, p. 435 de depunere in mandat de arestare ;
42. Prin art. 318 si 321 din Proc. Ca dupa art. 524 din Procedure
penala se stabileste ca declaratiunea penala, prevenitul in caz de necom-
de recurs contra deciziunii Camerei petinta, nu este admisibil a recurg
de acuzatie se face de acuzat in direct in Casatie contra ordonantei
urmatoarele cinci zile dela interoga- judecatorului de instructiune ;
torul ce i se is de presedintele Curtii Ca afara de cazul acesta $i de ca-
cu jurati si, apoi, prin art 325, se zul liber5xii pe cautiune, prevenitul
explica ca acea declaratie se face la nici este admisibil a forma opozi-
grefa Curtii cu jurati. tiune la ordonantele judecatorului
Ca, de asemenea, prin art. 322 din de instructiune, dupa, art. 137 din
Proc. penala se explica ca la caz Procedura penala, de oarece art.
tend acuzatul n'a fost instiintat, 523, vizat in acel text, cuprinde a
dupa cum s'a aratat mai sus, drep- evident& eroare de tifra, ceeace re-
turile sale de recurs sunt conservate zulta din comparatia sa cu art. 135
si le poate exercita dupa definitive din Codul fra,ncez dup5 care este
deciziune. tradus.
Buletinul 1876, p. 585 Buletinul 1877, p. 348
43. Prin art. 38 si 72 din Legea 45. Recursul contra sentintelor
organic& a Curtii se prevede ca ho- tribunalelor, date in materie de con-
tararea casata se socoteste ca cum traventiune, se declare la grefa a-
n'ar fi fost, si fara putere, si ca celor tribunale conform art. 417,
pricina se va pleda din nou in in- combinat cu art. 427 din Procedure,
tregul ei ; penala.
Ca, in speta, decizia Curtii din Buletinul 1878, p. 124
Iasi prin casarea ei, in virtutea ci- 46. Casarea unei deciziuni sau a
tatelor articole de lege, socotindu-se once alt act judecatoresc supus re-
ca neexistenta, n'a ramas pentru cursului, nu poate avea de efect
parti decat sentinta tribunalului a- ingreunarea pozitiunii recurentului
tacata cu apel, si Curtea de trimi- inaintea instantei de trimitere, dad,

www.dacoromanica.ro
14 REPERTOMUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Recurs Recurs
anularea acelei deciziuni a avut lot men de trei zile, dupa cum cere
numai dupg recursul partii con- art. 396 din Procedura penala.
damnate ; Buletinul 1878, p. 398 gi 1879, pag.
Ca acest principiu trebue a fi a- 686 gi 696
plicat la toate materiile in general, 48. Dupa art. 367 din Procedura
ratiunea de echitate fiind aceea.. civila, nulitatea hotararilor arbitrale
Buletinul 1878, p. 31:1; 1883, pag. poate fi ceruta, numai pe calea re-
770 ; 1889, p. 799 vizuirii inaintea tribunalului care a
47. Dupa art. 46 din Legea Curtii legalizat actul de compromis incheiat
de casatie $i art. 119 din Legea intro parti, data prin acel act s'a
timbrului, condamnatii in materie renuntat la dreptul de apel, si nu-
corectionala nu sunt admisi a face mai in cazurile anume specificate
recurs fait a depune o taxa de una prin art. 336 din aceea procedure ;
suta lei, sau, in lipsa, sa alature un De undo rezulta ca calea recur-
certificat de paupertate insotlt de sului in Casatie nu este deschisa
biletul de contributiune ce plateste ; decat in contra hotararii ce se va
Ca formalitatea aceasta pentru pronunti, de tribunal care a legali
cei pauperi, del este esentiala pen- zat actul de compromis asupra ce-
tru admiterea recursului caci are de rerii de revizuire sau de nulitate ;
stop a justifica, starea de sc5.pata- Ca, in speta, fiind atacata cu re-
ciune a recurentului, singurul eaz in curs o hotarare arbitrala a carol nu-
care este dispensat de taxe, totus, litate nu a fost cerut'a pe calea re-
prin lege nefiind fixat un termen vizuirii, recursul cata a se respinge
anume in care sa se depue aceste ca neadmisibil.
acte, de aci nu se poate deduce ca, Buletinul 1878, p. 350
ar trebui depuse inauntrul terme- 49. Termenul de recurs in contra
nului de recurs, caci termenul pen- ordonantelor de adjudecare este de
tru a face declaratia de recurs fiind patruzeci zile libere dela pronun-
numai de trei zile, iar unii din con- tarea ei, conform art. 559 din Pro-
-damnati fiind detinuti in arestul cedura civila.
preveritiv ar fi imposibilitate mate- Buletinul 1879, p. 41
rials de a-si putea procure aseme- 50. Considerand ca, in ce priveste
nea acte inauntrul acestui termen formele relative la modal cum are
si astfel ar fi privati de dreptul de a se face recursul in Casatiune, are
recurs pe care legiuitorul a voit a-1 a se observe principiile relative la
acorda ; petitiuni, dupa caci principfi, aratate
Ca, dar, in lipsa de un text for- anume in art. 69 din Procedura
mal de lege prin care A. fixeze un petitia trebue sa cuprinda
anume termen, si pentru a inlesni intre alto enunciatiuni si aceea a
beneficiul dreptului de aparare, ceea numelui Si pronumelui reclamantului,
ce a fost si intentiunea legiuitoru- formalitate prescrisa sub pedeapsa
lui, cata a se admite depunerea u- de nulitate a petitiunii ;
nor asemenea acte chiar pang, in Ca chiar din cuprinderea art. 41
prima zi fixata pentru cercetarea din Legea organizarii Curtii de ca-
recursului, destul numai ca decla- satie, care cere ca declaratia de re-
ratia de recurs sa fie facuta, in ter- curs ss fie facuta inscris, reiese ca,

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 15

Recurs Recurs
in ce priveste recursurile in Casatie, tate trebue sa fie incuviintata de
trebuesc scrise si subscrise de recu- Curtea care a pronuntat hotararea
rent, singurul mijloc din care se condamnatorie, sau de catre judo-
poate constata persoana care a fa- catorul de instructiune, on de catre
cut acel recurs ; _ tribunal ;
Ca iscalitura petitiunii de recurs Ca, pe cat legea nu face o ase-
fiind o formalitate substantiala, caci menea distinctiune, judecatorii nu
prin ea se arata persoana care a pot era, dela sine dispozitiuni can
facut recurs spre a-i se putea da n'ar fi prevazute, $i, prin urmare,
curs, omisiunea ei atrage nulitateacats a admite ca regulat facut re-
cursul de catre un condamnat, de
recursului, afar& de cazul cand recu-
rentul inauntrul termenului de re- Cate on se constata ca el a lost li-
curs ar veni sa iscaleasca sau ar berat pe garantie mai dinainte de
face .0 declaratiune ca acel recurs, catre judele instructor.
care a omis a-1 iscali, este al sau Buletinul 1879, p. 697 gi 1887,
si ca si-1 insuseste. p. 474
Buletinul 1878, p. 392; 1879, pag. Vezi mai jos No. 111.
214 ; 1884, p. 253: 1885, p. 312 54. Partea, care in mod voluntar
1894, p. 499 ; 1899, p. 834 gi 1904, execute deciziunea, data in contra-i,
pag. 1663 nu este indreptatita a face recurs in
Vezi cuvautul ,Apel neiscillit". contra deciziunei pe care ea insas
51. Partea care a f5.cut un recurs a executat-o.
poate, pana la ziva fixata pentru ju- Buletinul 1879, p. 675 ; 1884, p.
decarea recursului sau, sa invoace 20 ; 1885, p. 833 gi 1895, p. 1034
oricate mijloace de casare va voi, Vezi cuvamtul Executare" No. 14.
ins& odata produse $i judecate acele
mijloace de Curte, recurentul nu mai 55. Recursurile ce se fac contra
poate produce noui mijloace in urma sentintelor tribunalelor de ocoale din
unei diverginte ivite asupra mijloa- Dobrogea, date in materii civile si
celor propuse, precum nu poate pro- comerciale, trebue sa fie fb.Cute in
duce noui mijloace cand, recnnos- conditiunile prescrise de Legea tim-
candu-se ca nefondate mijloacele brului ;
propuse, i s'a respins odata recursul. Buletinul 1880, p. 60
Buletinul 1879, p. 25 gi 221 56. Cel care a fost condamnat la
52. Recursul contra sentintelor de o amend& pentru o contraventiune
judecata date in materii corectio- la Legea monopolului tutunurilor $i
nale nu poate atinge actele primei care din cauza insolvabilitatei sale
instructiuni contra carora trebue fa- i s'a preschimbat amenda in inchi-
cut osebit recurs in cazurile anume soare, poate face recurs in Casatie,
determinate de lege. Mfg, a se constitui prizonier sau a
Buletinul 1879, p. 339 fi liberat pe cautiune, de oarece na-
53. Art. 422 din Proc. penal& core tura pedepsii fiind amenda, nu se
in mod general ca conditiune pentru pot aplica dispozitiile art. 422 din
admisibilitatea recursurilor in ma- Proc. penala.
toile penala, ca recurentul sa fie sau Buletinul 1830, p. 88
arestat, sau liberat pe cautliune, far& 57. Recursul in materie de delict
insit sa distinga data aceasta liber- de presa, se face fara taxa si fart.

www.dacoromanica.ro
 16 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Recurs Recwrs
a se constitul prizonier. Vezi cuvan- mentioneaza in deciziunile for acest
tul .Presa ) No. 2, 6 si 7. drept de apel intr'un mod gresit,
Buletinul 1880, p. 191; 1885, pag. sau acordandu-1 sau refuzandu-1.
936; 1889, p. 788. Conk& : 1888, Buletinul 1881, p. 84
p. 994 63. Dupa art. 21, aliniatul 1 din
58. In contra motivelor unor ho - Legea timbrului, numai barbati ma-
tarari nu se poate face recurs in jori can fac recurs in casatiune cu
Casatiune. dovada de paupertate, sunt indato-
Buletinul 1880, p. 402 rati a prezenta si biletul de plata
59. Este neadmisibil recursul fa- contributiunii, iar nu si femeile cari,
cut de doua persoane cari au roluri dupes legea specials, sunt scutite de
diferite in instants cand platesc o impozitul personal.
singura taxa. Buletinul 1881, p. 97
Buletinul 1880, p. 420 64. Copia de pe hotarare anexat5,
60. Ministerul public are &Mere a la recurs trebue sa fie legalizata de
face recurs in contra unei deciziuni grefier, conform art. 133 si 134 din
achitatoare pronuntata in materie Procedura civila, iar nu de por-
corectional5 si efectul casarii unei tarel;
asemenea deciziuni este de a repune Copia legalizata de portarel si a-
dinaintea Curtii de trimitere atat ju- nexata la recurs neputindu-se lua in
decarea actiunii privates cat si a consideratie, recursul ra, manand, fares '
celei publice (art. 412 din Procedura copie de pe deciziunea ce se ataca,
penala) . el urmeaza a se respinge ca inad-
Buletinul 1880, p. 437 ,si 1883, misibil in baza art. 46 din Legea
p. 208 organic& a Curtii de casatie.
61. Ordonantele judelui instructor Buletinul 1881, p. 127.Contra:
date fares competinta, nu se pot a- 1887, p. 522
tad, de catre prevenit direct pe calea Vezi mai jos No. 113.
recursului in Casatie, ci pe calea o- 65. In materie electorala recursut
pozitiunii sau a apelului dinaintea este inadmisibil data papa in ziva
Camerii de punere sub acuzatiune, judecatii recursului nu se prezinta
conform art. 137, combinat cu arti- Curtii copia de pe hotararea atacat&
colul 524 din Proc. penal5, ; cu recurs.
Ca exceptiune la aceasta regula Buletinul 1881, pag. 281; 1883,
art. 36, alin. 2 din Legea organics pag. 199
a Curtii de casatie, des dreptul Mi- 66. Recurentului ii incumba sar-
cin a de a dovedi ea recursul e fa-
nisterului de justitie 8a atace direct
prin recurs niste asemenea ordonante cut in termer.
si aceasta intr'un interes de ordine Buletinul 1881, p. 310
publics a carei paza incumba spe- 67. Dupl. art. 142 din Codul jus-
cialmente Puterii executive. titiei militare, declaratia de recurs
Buletinzd 1881, p. 62 trebue facuta la grefa consiliului
62. Dupa art. 324 din Procedura care a pronuntat deciziunea sau la
civill. beneficiul apelului fiind acor- directorul inchisorii.
dat partilor de care lege, iar nu de Buletinul 1881, p. 537
judecatori, partile nu pot forma un 68. Considerand ca deli recursul
motiv de casare cand judecatorii nu este subscris de recurenta, inset

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Recurs
da,nsa, prin petitiunea registrata la
No. 3595 din 31 August, inaun-
trul termenului de trei luni al re-
cursului, declara ca, recursul in cauza,
este al ei, ass ca, on asemenea re-
curs e admisibil.
Buletinul 1881, p. 798
69. Termenul recursului tirmeaza,
a se calcula din ziva comunicarii
actului judecatoresc de catre partea
castigatoare careia ii incumba o
atare obligatiune, pe cat legea nu
dispune altfel
Buletinul 1881, p. 891
70. Considerand ca deal Curtea
printr'o incheiere precedent& s'a pro-
nuntat deja, asupra unui recurs fa-
cut de Ion Mihail, tot in contra sen-
tintei tribunalului de Galati No. 118
din 1881 ai a Cartii de judecata
No. 10.413 din 1881, declarand a-
cest recurs inadmisibil, ca facut Mra
observarea legii timbrului, aceasta
incheiere insa fiind relativa numai
la forma recursului, far& sa se o-
cupe de mijloacele de casare, nimica
nu opreate pe recurent de a se in-
fatio, cu un nou recurs, dach acesta
este facut in termen ai cu observa-
rea formelor cerute de lege ;
Considerand ca. Ion Mihail a fa-
cut recursul ce sustine astazi, in
termen ai cu indeplinirea formelor
cerute de noua lege a timbrului, ei
ca, prin urmare, acest recurs este ad-
misibil.
Buletinul 18b1, p. 849
71. Considerand ca in materie de
delicte vama.le, cand tribunalul ju-
deca ca instanta de represiune, tre-
buesc observate formele prescrise de
procedura Codului penal ;
Ca in materie penala, art. 396
din Procedura penal& prevede ca re-
cursul trebue declarat la grefa tri-
bunalului in termen de trei zile,
calculat dela pronuntarea sentintei ;
I. C. Barozzi. Vol. IV
www.dacoromanica.ro
17
Recurs
Ca, in speta, recurentul, indreptand
recursul sau de-a dreptul la Inalta
Curte, recursul este inadmisibil.
Buletinul 1881, p. 882 ; 1882, p. 1910
72. Partile cari an un interes comun
de lupta, intr'un proces pot ataca
deciznmea propuntata printr'o sin-
gura petitiune ai cu o singura taxa,.
Buletinul 1882, p. 41; 1899, p. 910
73. Recursul este neadmisibl cand
se face pe baza unui act de plimper-
tate care nu poarta nici o data, de
oarece nu se poate stabili printfun
asemenea act, starea actuala a re-
curentului.
Buletinul 1882, p. 165
74. De cate on este vorba de un
act judecatoresc pronuntat in ultima
instanta, recursul in Casatiune este
admisibil dupa art. 36, aliniatul a
din Legea organic& a Inaltei Curti.
pe cat o dispozitiune special& a unei
legi exceptionale nu proiba, aceasta ;
Ca. dupa, art. 20 din Legea de ur-
marire, tribunalul pronuntandu-se
in apel contra incheierilor cassierilor
generali si sentintele fiind defini-
tive, ele cunt susceptibile de recurs
in Casatiune.
Buletinul 1882, p. 397
75. Motivul de recurs relativ la
aceea ca adjudecatarul imobilului
este un strain neimpamantenit ai, ca
atare, nu putea cumpara, nu poate
fi produs pentru prima oara, la Ca-
satie.
Buletinul 1882, p. 727
76. Dupa art. 41 din Legea Curtii
de casatie numai Ministerul de justi-
tie, prin procurorul Curtii de casatie,
sau de-a dreptul, poate cere anularea
actelor facute de care un preaedinte
de Curte de apel.
Buletinul 1882, p. 1097
77. Este de principiu general ca
termenul de recurs curge dup.& na-
9
18 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Recurs
tura instantei care a judecat o a-
facere.
Buletinul 1882, p 1210
78. Formalitatea anexarii copiei
de pe hetarare pe langa recursul
in materie penalk nu este substan-
tiara.
Buletinul 1882, p. 1212
78 bis. Orice cerere noug facuta
in apel, in dispretul art. 327 din
Procedura civila, nu poate forma
un mijloc de casare.
Buletinul 1883, p. 21
79. Dupa legea comunala cea noua
nu se mai comunica partilor copia
dupa sent*, $i ca, in atare caz, nu
pot fi indatorati a alatura acea copie
pe langa recurs.
Buletinul 1883, p. 199
80. pupa art. 396 din Procedura
penala, Ministerul public e dator nu-
mai sa declare la grefa recursul sau
Ca, neexistand in lege ca recursul
procurorului e supus la notificare,
nu se pot crew prin analogie forma-
litAti ce n'au fost prevazute in lege.
Dad, art. 200 din Procedura pe-
nal& a obligat pe procuror s no-
tifice apelul sau, aceasta provine
din cauza ca in acel articol e vorba
de un apel ce nu se face la grefk 88. Dupa art. 30 din Legea tim-
pentru ca paratul sa poata lua cu- brului orice cerere de recurs in Ca-
nostinta de el.
Buletinul 1883, p. 208
81. Conform art. 9 din Legea elec-
torala interpretative, recursul in Ca-
satie se face in termen de zece zile
libere dela pronuntarea hotararii tri-
b unalului.
Buletinul 1883, p. 358
82. Dupa art. 75 din Codul de jus-
titie militark recursul in Casatie con-
tra hotararilor Consiliilor de rasboiu
$i Consiliilor de revizie, nu este ad-
misibil decal pentru cauza de necom-
petintk
Buletinul 1883, p. 707
www.dacoromanica.ro
_Recurs
83. Contrarietatea de hotarari cons-
titue un mijloc de revizuireart. 288,
alin. 1 din Proc. civilaiar nisi cum
un mijloc de casare.
Buletinul 1S83", p. 1042
84. Sentinte le pronuntate in ma-
terie relative la neinstrainarea pa-
manturilor rurale, nu sunt supuse
recursului in Casatie. conform art. 8
din legea din 1879.
Buletinul 1884, p. 6
85. Motive le prezentate in Casatie,
dupa ce Curtea discutase deja toate
motivele de casare si amanase pro-
cesul numai in scopul de a se educe
dosarul, nu mai pot fi puse in dis-
cutiune.
Buletinul 1884, p. 218
86. Recursul, iscalit prin o simple
enunciatiune tobstia mosnenilor Al-
besti, fara sa fie iscalita aceasta
enunciatiune de veri o persoana fi-
zica. in calitate de mandatar sau ca
co-partas, nu se poate considers ca
emanand dela acei mosneni Alberti.
Buletinul 1884, p. 253 $i 1899, p. 223
87. Recursul facut in -ultima zi
la orele 7 seara e valabil.
Buletinul 1884, p. 475
Vezi ei cuvantal : Termeni" No. 7.
satie trebue sa fie insotita de o taxa
de 200 lei, sau, in caz de scapata-
ciune, de un certificat liberat de pri-
marul locului undo recurentul are
domiciliul, vizat de cassierul general ;
Ca, atat taxa, sau, in lipsa de taxa,
certificatul de paupertate, trebue sa
se depuie la Curte odata cu cererea
in Casatie, sau eel mult inauntrul
termenului de trei luni acordat de
lege pentru recurs.
Buletinul 1884, p. 547; 1885, p. 903
9i 1902, p. 652
89. Dupa art. 324 din Pr. penalk
mijloacele in el prevazute de recurs
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 19

Recurs Recurs
nu sunt deschise Ministerului public a ordonantei de adjudecare sau de-
decat in contra deciziunilor de trimi- punerea ei in termenul recursului,
tere dinaintea Curtii cu jurati, iar nu nu poate fi erijata intr'o formali-
$i in contra acelor deciziuni a Ca- tate esentiala, pentru validitatea re-
rnerei de punere sub acuzatie care cursului. fara a se viola principiul
declara ca, nu este loc a se pune in- ca nulitatile sunt prescrise numai
-culpatii sub urmarire. pentru cazurile pentru cari anume
Buletinul 1884, p. 596 legea prescrie nulitatea (art. 735, a-
Vezi si cuvantul : Camera de punere sub liniatul 3 din Proc. civila.
acuzatie" No. 25. Buletinul 1884, p. 870, 943 fi 1904,
90. Partea civila are drept a a- p. 267
taca cu recurs o hotarare corectio- Vezi No. 40 mai sus.
nala prin care se achita prevenitul, Vezi No. 102 mai jos.
gi aceasta conform art. 412 din Proc. 93. Recursul nu e admisibil in con-
penala. tra ineheierilor tribunalului pron un-
Buletinul 1884, p. 721 tate pe cale gratioasa prin cari se
Vezi gi cuvantul : Partea civila", No. 8. reguleaza punerea in posesiune asu-
91. Conform art. 46 din Legea e- pra averii de mostenire. Asemenea
lectorala, termenul de apel la Curtea incheieri se ataca prin contestatiuni
de casatie este de zece zile dela pro- la executare, sau pe cale principals.
nuntarea hotararii ce se ataca.. Buletinul 1884, p. 887
Buletinul 1884, p. 834 Vezi gi cuvantul : ellotarari. No. 156.
92. Vazand art. 44 $i 46 din Le- 94. Erorile de calcul facute de in-
gea organics a Curtii de casatie, pre- stantele de fond nu constitue un
cum $i art. 559 din Proc. civila, ; mijloc de casare, caci, dupa art. 292
Consider'and ca formalitatea ala- din Procedura civila, asemenea erori
turarii pe lang5 petitiunea de recurs se pot indrepta de instanta care a
in Casatiune a actului sau sentintei pronuntat hotararea in urma unei
judecatoresti ce se ataca e prescrisa simple cereri facuta de partea care
de legiuitor intr'un mod expres gi se trade vatamata prin acea eroare.
-special ca formalitate esentiala a Buletinul 1884, p. 929
validitatii recursului, numai in cazu-
rile in cari actul, sau sentinta ce se 95. Chestiunea minoritatii preve-
ataca, se comunica si se insemneaza nitului nefiind invocata dinaintea
partii in drept a-1 ataca ; instantei de fond, nu poate fi pro-
Ca o formalitate de rigoare ca a- pusa pentru prima oath in Casatie.
.ceasta nu se poate aplica in drept Buletinul 1884, p.960
strict decat in acele cazuri in vede- 96. Cat timp o parte se serveste
rea carora ea a fost anume prescrisa cu un act de paupertate pentru fa-
de legiuitor ; cerea unui recurs in contra unei or-
Ca ordonantele de adjudecare ne- donante de adjudecare, urmeaza ca
fiind nici comunicabile partilor inte- gi copia acelei ordonante sa nu fie
resate altfel decat dupa, cererea for scrisa pe timbru.
proprie, nici termenul de recurs con- Buletinul 1884, p. 964
tra for nepornind dela comunicare, 97. Dupa art. 22 din Legea tim-
ci dela pronuntarea lor, formalitatea brului, sunt supuse la taxa timbru-
.alaturarii pe langa petitia de recurs lui numai recursurile in materie ci-

www.dacoromanica.ro
 20 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Recurs
vila,i corectionala, iar nu si
materie de contraventie.
in
Buletinul 1885, p. .930 ,si 1893,
pag. 88
98. Obligatiunea impusa judeca-
torilor de ocoale prin art. 72 din Le-
gea judecatoriilor de ocoaleimpa-
carea partilornefiind de ordine pu-
6E6, ca atare, no se poate invoca
pentru prima oars in Casatie, atunci
cand n'a fost propusa dinaintea in-
stantei de fond in apel.
Buletinul 1885, p. 483
104. Dupa art. 75 din Codul de
99. Constatarea relei credinte fiind
o chestiune de fapt pe care instan- justitie militant, militarii in activi-
tele de fond o deduc din impreju- vitate no pot aye& recurs in Casa-
rarile cauzei in mod suveran, ca tie, si, in nici un caz, in contra ho-
atare, no se poate formula un mijloc
de casare in aceasta privint,a.
Buletinul 1885, p. 518
100. Din art. 396 din Procedura
penala rezulta ca partea civil& nu
poate face recurs de cat in contra
dispozitiunilor relative la interesele
mulls:
Ca prin art. 111 din aceeas Pro-
cedura se stabileste ca partea civila
nu va putea in nici un caz s& ceara
anularea unei deciziuni de achitare
pe tale de recurs.
Buletinul 1885, p. 679 ,si 1894,
p. 1163
Vezi mai jos: No. 171.
101. Cand intr'o judecata intere-
sele partilor sunt distincte si divi-
zibile, fiecare parte e tinuta sa faca
recurs si sa plateasea taxa separat,
conform art. 22 din Legea timbrului.
Buletiuul 1875, p. 917
102. Considera,nd ca, nicaieri le-
giuitorul no cere ca recursul in Ca-
satie contra ordonantelor de adju-
decare sa fie insotit de copia ordo-
nantfei atacata ;
Ca indeplinirea unei asemenea for-
, malitati nici nu poate fi ceruta, in-
trucat ordonanta de adjudecare nu
Recurs
se notifica partilor ca sentintele or-
dinare.
Buletinul 1886, p. 213 ri 364
Vezi mai sus: No. 92.
103. Avand in vedere ca, in ma-
terie de urniarire silita, dupa art.
559 din Procedura civil a, calea
recursului in Casattie este deschisa.
numai debitorului expropriat, credi-
torilor $i persoanelor cari au inter-
venit la tribunal in cursul urm5,-
ririi.
Buletinul 1886, p. 213
tararilor Consiliilor de rasboiu si Con-
siliilor de revizie.
Buletinul 1896, p. 234
105. ti ecurentul, fiind in termen,
poate depune in audienta, taxa re-
cursului.
Buletinul 1886, p. 405
106. Avand in vedere ca deli sunt
doi recurenti, totus, ei urmarind a-
celas obiect, care este anularea or-
donantei de vanzare, Si, prin urmare,
sporirea pretului, interesul for este
comun, si, in lipsa de un text spe-
cial de lege, Curtea, apreciind, Wise-
Ste ea, in speta, recursul facut cu o
singura taxa este facut in conformi-
tate cu legea.
Buletinul 1886, p. 978
107. Hecursul in materie de con-
traventiuni la Legea bauturilor spir-
toase trebue sit se declare la grefa
Curtii de casatie, iar nu la grefa
tribunalului care a pronuntat sen-
tinta $i, in acelas timp, cu plata
taxei de 100 lei.
Buletinul 1887, p. 308
108. L:n acuzat nu poate fi admis
a cere nulitatea deciziunii Camerei
de punere sub acuzare care ordona,
trimiterea lui inaintea Curtii cu ju-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 21

Recurs Recurs
rati spre a fi judecat pentru un fapt fost liberat pe garantie mai inainte,
ce trage dupe sine o pedeapsa cri- de catre judele de instructiune.
minala., de cat data se af15, in in- Buletinul 1887, p. 474 ,1i 1903,
chisoare. pag. 969
Buletinul 1987, p. 3.92 Contra: Vezi mai jos No. 156.
109. Hotararea, care suspends ju- 112. Considerand ea contrayen-
decata pang ce pe tale principals se tiunile la Legea licentelor nu au ca-
va rezolva chestiunea prejuditiala racterul unui contencios curat civil ;
relativa la validitatea unui act de Ca aceasta rezultg din impreju:
cesiune, nu este o hotarare prepa- rarea c5, legea speciala prescrie un
ratorie, ci definitiva, $i, ca atare, alt termen de recurs decat acela
susceptibila de a fi atacata cu re- pentru procesele civile ordinare :
curs in Casatie, conform art. 38, Ca prin art. 37 din legea specia15,
alin. 2 din Legea organiea a Inaltei nu se prevede verio taxa pentru fa-
Curti. cerea recursului in aceasta, materie ;
Buletinut 1887, p. 425 Ca, astfel fiind, si intrucat legile
110. In materie corectionala Cur- financiare, ca aceea despre care e
tea de casatie judeca recursurile in vorba in spots, sunt de drept strict,
termen de o hla, fara citatiuni si ca atare, recursul urmeazg a fi de-
fara, drept de opozitiune pentru cei clarat admisibil desi e facut farg
judecati in lipsa, si aceasta conform plata de taxa.
art. 428 si 429 din Procedura pe- Buletinul 1887, p. 516
nala.
Buletinul 1992 p. 489 If i 1901, 113. Din combinatia art. 33 din
p.8.94 Regulamentul portareilor din 1886
pentru tariful actelor de procedura
111. Vazand art. 422 din Proce-
dura penala ; si executare, cu art. 93 din Legea
organizarii judecatoresti, rezulta ca
Considerand cg acest articol cere si portareii stint agenti competinti
in mod general ca conditiune pentru de a scoate copiile cari sunt chie-
admisibilitatea recursului in materie mati de a le inmana partilor ;
penalg, ca recurentul sa fie sau a-
restat sau liberat pe cautiune, fara Ca, prin urmare, si copiile de pe
insa sa distinga dacg aceasta liber- hotarari pot fi legalizate de por-
tate trebue sa fie incuviintata de tarei.
Curtea care a pronuntat hotararea Buletinul 1887, p. 599
condamnatorie, sau de catre judeca- 114. Mijloacele de casare, inte-
torul de instructiune, on de catre meiate pe chestiuni relative la or-
tribunal ; dinea jurisdiotiunii, fiind de ordine
Considerand ca, pe cat legea nu publica, se pot invoca cu succes no
face o asemenea distinctiune, jude- a dreptul in Casatiune, macar ca
catorii nu pot trees dela sine dis- ele n'au fost propuse si discutate de
instanta de fond.
pozitiuni cari n'ar fi prevazute, si,
prin urmare, cats a admite ca regu- Buletinul 1888, p. 93 (Sect.- Unite)
lat facut recursul de catre un con- 115. Dinaintea Curtii de casatie
damnat cand se constata a el a nu pot figura decat aceleasi pet-

www.dacoromanica.ro
22 REPERTORJUL GENERAL DE JURISPHUDENTA ROM ANA

Recurs Recurs
soane cari au figurat qi dinaintea satiune contra sentintelor sau deci-
instantei de fond. ziunilor pronuntate in ultima instantA.
Buletinul 1888, p. 345 este de patruzeci zile libere, care curge-
Vezi mai jos No. 205. pentru sentintele sau, deciziunile date
116. Considerand c5, Ministerul public contradictoriu, din ziva pronunt5rii
este indivizibil ; lor, iar pentru celelalte, date in lipsa,
Considerand ca odat a ce deci- din zi'-a comunicarii lor.
ziunea ce se ataca cu recurs n'a facut Buletinnl 1889, p. 679
alta decat s5 admits cererea Minis- 120. Cari sunt efectele ce le pro-
terului public, acesta nu mai este duce casarea unei deciziuni, si earl
in drept sa tears reformarea ei ; sunt chestiunile ce raman a le ju-
CA, astfel fiind, recursul sau cata deca Curtea de trimitere ? Vezi cu-
a se respinge ca inadmisibil. vantul : .Casatie. No. 44.
Buletinul 1890, p. 894 Buletinul 1949, p. 1031
116 bis. Curtea de casatie este 121. Nu se poate formula un mo-
competinta a verifica data iscali- tiv de casare privitor la prescriptiu-
tura din recurs este a recurentului ? nea dobanzilor, data aceasta. cerere
Vezi cuvantul : Casatie No. 35. n'a fost propusa mai intai dinaintea
Buletinul 1884, p. 562 instantei de fond.
117. Nepronuntarea instantei de Buletinul 1589, p. 1035
fond asupra unui mijloc de apArare 122. V5zand art. 35 $i 36 din
nu atrage casarea hotararii sale de- Legea organics a Inaltei Curti de
cat atunci cand a fost prop us in casatie ;
mod serios. Considerand ca recursul in Casa-
Buletinul 1859, p. 278 tiune este o cale ce legea o des-
118. Considerand ca prin Codul chide in contra sentintelor $i de-
de justitie militar5, nu se arat5, a- ciziunilor judecatoresti cari. purtand
nume modul cum trebue sa, se faca in ele caracterul lucrului judecat,
doclaratiunile de recurs la Casatie pot leza intern mod irevocabil un
in contra hotArarilor pronuntate de drept civil, public sau politic, nu
catre Consiliile de rasboiu ale Corpu- insa $i in contra actelor sau decizi-
rilor de armata ; unilor date de orice autoritate cari,
Ca, in lipsa de un text de lege functionand in virtutea unei legi spe-
special, urmeaza sa se aplice drep- ciale, ar atinge prin dispozitiunile luate
tul comun penal ; de dansele veri unul din aceste
Ca, din combinatia art. 396 $i 417 drepturi, cari o asemenea atingere
din Procedura penala, rezulta ca nu poate fi irevocabil5,, acele acte
atat condamnatul cat si partea ci- sau deciziuni nepurtand in ele ca-
vila urmeazit s5, faca declaratiunea racterul lucrului judecat:
de recurs la grefa instantei a carei CA acest caracter al lucrului ju-
hotarare se ataca ; decat, dupa legea din 1882 asu-
Ca, in speta, recursul, fiind adre- pra constatarii $i perceperii contri-
sat direct la aceasta, Curte, cats a butiunilor directe, deciziunile Co-
se respinge ca neadmisibil. misiunilor de apel districtuale nu -1
Buletinul 1889, p. 648 pot avea in acele dispozitiuni ale
119. Conform art. 897 din Codul lor cari ar atinge veri un drept
comercial, termenul de recurs in Ca- civil, public sau politic, drepturi

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONANA
Recurs
cari, in caz de contestatiune intro
administratiune si particulari, sunt
de resortul Puterii judecatoresti, care
singurk prin organele sale ordinare
$i de drept comun, e chiemata a se
pronunta asupra for intr'un mod de-
finitiv si irevocabil fats, cu partite
in litigiu.
Buletinul 1890, p. 157
123. IMO. art 82 din I egea ju-
decatoriilor de ocoale, MO le de ju-
decatil pronuntate de judecatoriile
de ocoale in ultima instants, fie a-
supra apelurilor venite dela judeca-
toriile comunale sau a Consiliilor
comunale. lie asupra actiunilor in-
tentate de-a dreptul inaintea tor,
pot fi atacate pe calea recurului
inaintea tribunalului din judetul res-
pectiv, in termen de o Luna dela
comunicarea tor. pentru exces de
putere si incompetinta, sau pentru
violare de lege ;
Ca aceasta dispozitiune fiind ge-
nerals $i nefacand nici o deosebire
intro Cartile de judecata date in
materii civile $i acelea pronuntate
in afaceri de contraventiuni politie-
n esti, sau de abateri in Legea po-
litiei rurale, este evident a recur-
surile ce se fac in contra unor ase-
menea Curti de judecata, inaintea
tribunalului de judet, cat& sa se re-
guleze dupit termenile $i conform
prescriptiunilor art. 82 din Legea
judecatoriilor comunale $i de ocoale,
iar nu dupa art. 396 din Procedura
penala.
Buletinul 1890, p. 696
124. Nu se poate face recurs in
contra hotarkilor preparatorii ;
De unde urmeaza ca deciziunea
Curtii de fond, care pun in suspen-
shine judecarea unui delict silvic pang
la rezolvarea definitiva a hotarniciei
www.dacoromanica.ro
23
Recurs
proprietatii $i padurii in litigiu, nu
poate fi atacata cu recurs.
Buletinul 1890, p. 1024
125. Primirea unui recurs sax ce-
rare de opozitiune la Curtea de ca-
satie, in orele reglementare, de &a-
tm arhivarul Curtii, in lipsa primu-
lui grefier, a grefierilor qi a ajutoa-
relor tor, este valabila.
Buletinul 1890, p. 1029
126. Neregularitatea inregistrarii
unui recurs, savar$ita de organele
grefei Inaltei Curti, nu poate vatilma
drepturile partilor.
Baletinul 1590, p. 1030
127. Recursul Ministerului public
contra deciziunii Camerei de punere
sub acuzare, trebue sa se fats prin
grefa acelei instance, iar nu direct
la Curtea de casatie.
Buletinul 19.90, p. 1036
128. Conform art. 396 $i 411 din
Proc. penalk partea civila n'are drep-
tul de a face recurs in Casatie in
contra deciziunii Camerei do punere
sub acuzatie, prin care se califica de
delict politic faptele imputate pre-
venitilor.
Buletinul 1891, p. 93
129. Dupe prescriptiunile art. 897
din Codul comercial, termenul de re-
curs in Casatiune contra sentintelor
sau deciziunilor pronunt ite in ultima
instants este de patruzeci zile, $i acest
termen curge, pentru sentintele pro-
nuntate contradictoriu, din ziva pro-
nuntarii tor.
Buletinul 1891, p. 262
130. Petitiunea de recurs, care nu
poarta iscalitura recurentului, se
poate ratifica in termen util de care
recurent.
Buletinul 1891 p. 123 0
131. De$1 recurentul a facut recurs
pentru un rapt corectional in ziva
de 1 Octombrie $i a alaturat actul
24 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Recurs Recurs
de paupertate la 11 Octombrie, adica reasca asupra lor, si a voit ca in
peste termenul de trei zile cat e a- contra unor asemenea hotarari ape-
cordat pentru declarateia de recurs, lul sa nu se face decat odata cu
insrt, de oarece legiuitorul nu a pre- hotararea asupra fondului ;
vazut sub pedeapsa de nulitate si Considerand ca intre prejuditiul ce
cazul cand la recurs nu se alatura ar putea rezulta pentru parte din
in timp util un act de paupertate in intitrzierea de a repara o dispozi-
loc de taxa, de oarece nulitatile nu tiune nedreapta lima de instanta,
se presupun, ele trebuesc anume pre- de fond prin neacordarea dreptului
vazute printr'un text de lege, apoi de apel contra unei asemenea hota-
urmeaza ca recursul lui G. D. C. rari decat odata cu hotararea asu-
este admisibil. pra fondului, si intre rezultatul la
Buletinul 1891, p. 12.97 care s'ar ajunge acordandu-se un a-
Vezi mai jos : No. 209. semenea drept, de a face, adica, ca
132. Recursul, facut in numele mi- dintr'un singer proces mai multe
norilor cu act de paupertate, tre- procese sa is nastere i sa, se dea
bueste ca actul de paupertate sa fie uneia din parti mijlocul de a strr3.-
liberat pe numele minorilor. iar nu gani pe cealalta, suspend'and, prin
pe numele tutorului. fiecare apel ce s'ar face, rezolvarea
Buletinul 1892, p. 149 definitiva a procesului, legiuitorul a
133. Nu se poate face recurs in crezut ca constitue un rau cu con-
contra hotararilor preparatorii ; secinte mai putin daunatoare pentru
Considerand ca pentru a se sti parti, acela de a nu le acorda dreptul
cari sunt hotararile definitive contra de apel contra acestor hotarari de
carora legea a acordat partilor drep- cat odata cu hotararea fondului ;
tul de recurs in Casatie, si cari sunt Considerand ca orice distinctiune
acele hotarari in contra carora re- intre aceste diferite hotarari, pentru
cursul nu poate fi exercitat de parti, a recunoaste pentru unele dintfan-
decat dupa, pronuntarea hotararii de- sale dreptul de apel inainte de darea
finitive, in fond, trebue sa ne ra- hotararii asupra fondului, nu numai
portam la dispozitiunile procedurii ca nu este intemeiata pe nici un
civile, dispozitiuni ce, in virtutea ar- text de lege, dar rezulta, din apro-
tiolului 741 din Proced. civila, devin prierea ce s'ar face acestui articol
aplicabile si pentru Curtea de Casa- $i a articolelor in cari ezte vorba
thine ; de dreptul de apel cu articolele co-
Considerand ca art. 323 din Proc. respunzatoare din legiuirile pe cari
civil& a inteles a cuprinde, sub de- nu se poate contest& ca legiuitorul
numirea de hotarari preparatorii, ho- nostru le-a luat ca norm& la redac-
tararile ce judecatorul este chiemat tarea Codului de procedure, adica cu
a da in privinta incidentelor ce se art. 451 din Procedura civila frau-
ivesc in cursul instantei $i cari fiind ceza si 303 din Proc. geneveza, ca
de nature a pune obstacol la jude- dansul a voit sa inlature orice fel
carea imediata a fondului, sau a a- de distinctinne facuta de acele le-
duce o lumina asupra acestei judo- giuiri in privinta acestor hotarari, pi
ti, judecatorul este silit, pentru a ca principiul general ce pune in a-
putea, ajunge la judecarea definitiva ceasta materie este ca dreptul de
a procesului, ca, mai intai sa hota- apel contra unor asemenea hotarari

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 25

Recurs Recurs
ce judecatorul ar da, inainte de ju- asimilatii cu militari nu pot in nici
decarea fondului, sa, nu se poata un caz avea recurs in Casatiune con-
exercita, decat odata' cu apelul asu- tra hotararilor Consiliului de revi-
pra acestei din urma hotarari; ziune.
Ca aceasta rezulta neindoios din Buletinu11892, p. 808 $i 1898, p. 288
faptul ca art. 323 din Proced. civila 135. Dupa, dispozitiunile art. 288,
n'a mai facut distinctiunea ce face alin. 4 din Proc. civila, cand o ins-
art. 451 din Procedura franceza, co- tanta, a uitat a se pronunta asupra
respunzator art. 323 din Proc. civila unui punct cerut, este lbc la revi-
romana, intro hotararile preparatorii zuire, iar nu la recurs in Casatiune.
pi hotararile interlocutorii, pi n'a a- Buletinul 1893, p. 2 fi 1900, p. 1300
cordat, dupa cum acorda, citatul ar- 136. Termenul recursului contra
ticol din Proced. franceza, dreptul sentintelor pronuntate in materie de
de apel in contra acestor din urma, contraventiuni la Legea monopolului
hotarari inainte de judecata fondului ; tutunurilor, este de trei zile dela pro-
Ca aceasta mai rezulta pi din corn- nuntarea sentintei, conform art. 396
paratiunea art. 316 din Proc. civila din Proc. penala.
cu art. 303 din Proc. geneveza, al Buletinul 1893, p." 203
carui text legiuitorul nostru 1 -a avut137. Starea minoritatii, data n'a
in vedere, pi din care se vede ca fost invocata dinaintea instantei de
uncle in acest din urma articol se fond, nu poate fi ptopusa pentru
zice ca dreptul de apel este acordat prima oara dinaintea Inaltei Curti
in contra tuturor hotararilor date de de Casatiune.
tribunalele inferioare in cauzele Si Buletinul 1893, p. 211
asupra incidentelor pe cari nu le 138. Nu se poate formula un mo-
putea jadeca decat in prima instants, tiv de casare pe violarea art. 64 din
art. 316 suprima cuvantul de cinci- Codul penal, intru cat acest articol
dente), pi nu las& decat cuvantul este relativ la executarea pedepsei,
ceauza, &licit nu prevede dreptul executare ce nu se face de instanta
de apel decat in contra hotararilor judecatoreasca care pronunta con..
asupra fondului ; damnatiunea, pi, deci, acea instants
Considerand ca., odata stabilit care nu e tinuta sa arate prin deciziunea
este intelesul ce Procedura civila a sa locul uncle condamnatul are sa-pi
dat cuvantului de hotarare defini- faca osanda sa.
tiva, din punctul de vedere al admi- Buletinul 1893, p. ,911
sibilitatii apelului, este invederat ca 139. Este de principiu ca tertiile
acelap inteles trebue sa aiba acest persoane, cari n au figurat la judecata
cuvant pi cand este vorba de admi- inaintea judecatorilor de fond, nu pot
sibilitatea recursului in Casatiune. fi admise a se porni cu recurs con-
Buletinul 1899, p. 477; 1395, p. 256 tra hotararilor pronuntate intro alto
133 his. Hotararile de adoptiune persoane.
pot fi atacate cu recurs in Casatie ? Buletinul 1893, p. 575 0 1896, p. 26
Vezi cuvantul : (Adoptiune, No. 15 140. Avand in vedere ca dupa
pi 16. art. 76 din Codul de justitie militara,
Buletinul 1892, p. 783 numai dispozitiunile art. 433, 441,
134. Dupa art. 74, alin. 1 din Co- 445, 446, 447, 448, 449 pi 539, alin. 1
dul de justitie militara, militarii pi din Codul de Procedura penala, sunt

www.dacoromanica.ro
26 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Recurs Recurs
aplicabile ei la hotararile Consiliului pentru leziune, in conformitate cu
de fasboiu ; art. 437, combinat cu art. 449 din
Ca, prin urmare, de aci reiese ca Proc. civi15, in contra agentului de
dispozitiunile art. 422 din Codul de urmarire or a celorlalti ofiteri pu-
Procedure penala nu sunt aplicabile blici ce au executat ;
in ceeace priveete hotararile Consi- Mai poate partea s5, exercite mij-
liilor de ritsboiu. si, deci. cei condam- loacele admise de art. 428 din Proc.
nati de aceste Consilii se pot pre- civila, care dispozitiune a procedurii
zenta liberi spre a-si sustine recursul civile se poate aplica conform arti-
]or in Casatie. colulni 927 din Codul de comer, care
Buletinul 1893, p. 640 admite. pentru tot ce nu este expres
141. Deel dupe art. 46 din Legea regulat, aplicarea dispozitiunilor Co-
organics a Curtii de casatiune, cere- dului de Procedure civila relative la,
rea in Casatiune trebue sit fie inso- urmarirea silita a bunurilor mobile ;
-OM de copia hot5.rarii ce se ate* Dar, partea nu poate recurge la,
insa aceasta se intelege numai in ca- Curtea de casatie contra acelor pro-
zurile cand legea impune comunica- cese-verbale, precum s'a f5cut in
rea hot5,rarii, si cand termenul de spet5, nu numai fiindca in contra
recurs incepe a curge dela comuni- ultimului act constatator vanzarii de
care, nu ei in cazul cand hotararea bunuri mobile nu e recurs admis in
este din acelea cari nu se notific5 Procedura civila, ci ei pentru consi-
partilor, si cand termenul de recurs deratinnea c in aceasta procedura
incepe a curge dela pronuntare. specials, precum o organizeaza Codul
Buletinul 1893, p. 853 Si 1905, p.1649 de comert, dreptul do recurs nu e
142. Pupa dispozitiunile art. 119, admis.
alin. 4 din Regulamentul pentru cons- Buletinul 1894, p. 461
tatarea, perceperea vi urmarirea ve- 145. Dupa art. 46, alin. 2 din Le-
niturilor comunale. cererile de recurs gea pentru constatarea si perceperea.
in Casatiune vor fi respinse de nu contributiunilor directe din 1893, de-
vor fi insotite de justificatiunea plaii ciziunile date de Comisiunile de apel
taxelor pentru citatiuni. in urma casarii nu mai aunt supuse
Buletinul 1893, p. 1114 recursului.
143. Dup5 art. 43 din Legea pen- Buletinul 1894, p. 598
tru constatarea vi perceperea contri- 146. Partea recurenta este in
butiunilor directe din 1893, recursul drept a depune taxa legala a recur-
contra hotararilor Comisiunilor de a- sului sau un act de paupertate, chiar
pel se declare la Cassieria generala a in urma facerii recursului, data se
judetului. constata ca hotararea atacate cu re-
Buletinul 1894, p. 199 curs nu-i fusese comunicata. ass ca
144. Considerand ca recursul de se ggseete Inca in termen de a face
feta este facut in contra unor pro- un nou recurs.
cese-verbale constatatoare de adju- Buletinul 1894, p. 659
decarea unor vase, adic5 de bunuri 147. Recursurile in materie de re-
mobile ; crutare nu sunt supuse prin Legea
CA in privinta unor asemenea pres- timbrului la nici o taxa.
cripte-verbale, p a r t ea interesanta Buletinul 1994, p. 701
p oat e exercite actiunea recursorie 148. Mijlocul intemeiat pe faptul

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 27

Recurs Recurs
ca judeca',torul fondului a admix recurs la Curtea de casatie, intru cat
proba testimonials, spre a stabili ea a ajuns induntrul termenului pres-
exercitiul unei servituti necontinue ells de lege pentru recurs.
si aparente, nu poate fi invocat pen- Buletinul 1895, p. 254
tru prima our in Casatie. 153. Hotararile preparatorii sunt
Buletinul 1894, p. 850 susceptibile de a fi atacate cu re-
149. Avand in vedere ca dupa, stirs ? Vezi cuvantul : <llotarari.
art. 75 din Codul de justitie military No. 240.
condamnatii pot ataca hotdrarile Con- Buletinul 1895, p. 256
siliilor de rdsboiu si Consiliilor de 154. Recursul in materie de con-
revizinne cu recurs inaintea Curtii tributiuni directe se declard la Cas-
de casatie, ins& numai pentru cauza sieria generald a judetului, conform
de necompetinta. art. 43 din Legea din 1893.
Buletinul 1894, p. 877; 1902, p. 983 Buletinul 1895, p. 306'
150. Nu se poate face $i sustine si recursul Administratiei finan-
recursul in Casatiune de crttre o parte ciare trebue declarat tot la Adminis-
litigants, decal in aceias calitate in tratia financiara.
care a figurat in cauza la instanta Buletinul 1905, p. 1561
de fond. 155. Lipsa comunicd.rii copiei
Buletinul 1894, p. 1177 de pe titlul executoriu, mostenitorilor,
151. Dispozitiunea art. 46 din Le- prescrisa de art. 398 din Procedura
gea organicd. a Curtii de casatiune civil"., nefiind o formalitate de or-
care prevede ca recursul trebue sa dine publics, nu se poate propune
fie insotit de copia hotararii ce se pentru prima oara in Casatie
ataca, sau, cel mult, sa fie depusa, Buletinul 1895, p. 1138
inauntrul termenului de recurs sub 156. Cautiunea depusd de preve-
pedeapsa de nulitate a recursului, nit, in cursul instructiunii afacerii,
aceastd, dispozitiune isi are aplica,- pentru punerea sa in libertate, fiind
tiunea numai in cazul cand hot5,ra- depusa in vederea asiguarii sco-
rea supusa recursului a fost comu- purilor instructiunii si a judecarii
nicata partilor si termenul de recurs dinaintea instantelor de fond, nu
incepuse a curge, iar in cazul cand poate servi prevenitului condamnat
deciziunea n'a fost comunicata, par- pentru facerea recursului in Casa-
tile stint in termen de a aldtura, tiune (art. 422 din Procedura penala).
hotd,rarea pima la judecata recur- Buletinul 1896 p. 1125
sului. 157. Dupa dispozitiunile art. 416
Buletinul 1895, p. 5 Fi 1225; 1900, din Prosedura penald, si art. 38,
pag. 772 aliniatul 2 din Legea Curtii de ca-
152. Avand in vedere ca deli de- satie, recursul in Casatiune, fdcut
claratia se vede prezentata la grefa in contra deciziunilor si sentintelor
tribunalului, ins., intro cat petitiu- preparatorii si de instructiune, nu
nea de recurs era adresata primului va fi deschis decat dup. darea celei
presedinte al Casatiei, imprejurarea definitive deciziuni sau sentinte ;
ca ea a fost prezentata la grefa Ca singura exceptiune la aceasta
tribunalului, ca de acolo sa, fie inain- regula este prevazuta de aliniatul 1
tate', Curtii de casatie, nu poate a- de sub acelas articol care declard
trage nulitatea acelei declaratiuni de ca dad. acele sentinte sau deciziuni

www.dacoromanica.ro
28 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Recurs Recurs
-sunt date asupra competintei, pot fi drept atat Ministerului public cat si
atacate la Curtea de casatiune in- partii civile, a face opozitiune la Ca-
data ce vor fi date, si fara a se mera de punere sub acuzatiune a
astepta iesirea acelei definitive deci- Curtii de apel in contra unei ase-
ziuni. menea ordonante data de judecato-
Buletinul 1896, p. 1418; 1905, p. 785 rul de instructie, si Camera de acu-
158. Recursul procurorului contra zatiune este datoare a status asupra
unei hotarari, care statueaza asupra unei asemenea opozitiuni ;
contopirei pedepsei unui condamnat, Considerand ca aceasta fiind in-
trebueste declarat la grefa instantei tinderea ce legea a voit sa sea cau-
care a pronuntat contopirea. tiunii si, in asemenea conditiuni, sa
Buletinul 1896, p. 1663 se poata ineuviinta liberarea provi-
159. Recursul e admisibil in con- zorie, art. 422 din Procedura penalii
tra unei deciziuni pronuntata, cu nu poate fi interpretat in intelesul
drept de opozitie, desi recuren- ca, recursul in Casatiune este inad-
'tul n'a facut opozitie in contra misibil, daca cei condamnati la, o
acelei deciziuni, si, prin urmare, nu pedeapsa privative de a for liber-
se poate zice ca recursul e facut tate nu au obtinut liberarea for pe
comisso-medio ; cautiune dupe pronuntarea hotararii
Ca singura decadere ce ar putea condamnatorie ;
Tezulta, pentru recurent din acest Ca art. 422 nu cere alts condi-
fapt, e ca s'ar mai putea plange in tiune pentru a se putea prezenta li-
Casatie de lucruri pe cari le-ar fi ber in judecarea recursului decat
putut propune dinaintea instantei aceea de a fi fost liberat pe cau-
-de fond pe calea opozitiunii. tiune, fart a distinge daca acea li .
Buletinul 1897, p. 352 berare pe cautiune a fost obtinuta
160. Dupe art 6, 'Min. 3 din Le- inainte sau dupa hotararea condam-
gea rural& din 1879, sunt scutite natorie ;
-de orice taxa actiunile intentate pen- Ca, a se face o asemenea distinc-
tru pamanturi rurale, prin urmare, tiune pentru a se declare recursul
$i de taxa de recurs. inadmisibil, and liberarea pe cau-
Buletinul 1897, p. 679 tiune a fost obtinuta inainte de ho-
161. Considerand ca, conf. art. 117 tarare, este a se face distinctiuni pe
-din Proc. penala, cautiunea ce pre- cari lege4 nu le face si a se aching&
venitul este dator a da judecatorn- cazuri de inadmisibilitate necerute
lui instructor pentru a obtine libe- de legiuitor.
rarea sa provizorie, are de stop a Buletinul 1897, p. 726 (Sect.- Unite)
garanta nu numai prezentarea sa la 162. Termenul de recurs in con-
toate actele procedurii, dar si pen- tra sentintelor date asupra evaluarii
tru executarea hotararii cand ea va averilor de mostenire este de trei
fi ceruta ; luni dela data comunickii hotararii.
Ca, in virtutea art. 119 si 120 din Buletinul 1897, p. 849
-acelas Codice, cautiunea sa cerce- 163. Functionarul politiei judiciare
teaza atat fats cu Ministerul public, care, in loc sa fie judecat de a drep-
-cat si cu partea civila chiemata dupe tul la Curtea de apel, conform arti-
formele legale ; colului 493 din Proc. penala, a lost
Ca art. 137 din Proc. penal& dil judecat de tribunal pe calea ordi-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 29-

Recurs Recurs
tiara, este in drept de a invoca a- revizie a fost suprimat cu ocazia re-
ceasta incompetinta pentru prima vizuirii Codului de justitie militara
cars in Casatie. de oarece e o incom- la 1894, sau data recursul contra
petinta de ordine publica. unei deciziuni a Consi]iului de re-
Buletinul 1897, p. 1278 forma se poate indrepta la Consiliul
164. In contra ordonantelor de ad- de revizie, aceasta pe temeiul si din
judecare, date pe temeiul urmaririi cauza dispoziflilor art. 70, 1 al Co-
facuta in virtutea Legii Creditului dului de justitie militara in care se.
urban, nu se poate propune pentru face mentiune $i de Consiliul de an-
prima oars in Casatie motive cari cheta, aceasta nu e acum in discu-
n'au fost propuse dinaintea instan- tie, de oarece nu este deferita Curtii
fei de urmarire. de casatiune o decisiune a Consiliu-
Buletinul 1498, p. 673 (Sect.- Unite) lui de revizie prin care acesta ar fi
Vezi cuvantul : *Credit Funciar urban* avut a se pronunta asupra recur-
No. 14. sului facut contra deciziunii Consi-
165. Considerand ca dupa dispo- liului de reforma de catre recurenti ;
zitiunile Legii pozitiei ofiterilor, re- Considerand ca nu se poate recu-
forma se pronunta printr'un Decret noaste dreptul de recurs la Curtea
Regal, in urma raportului Ministe- de casatiune pe temeiul art. 36, alin.
rului de razboiu, facut pe temeiul c din Legea Curtii de casatiune,
verdictului Consiliului de reform& pentru ca Consiliile de ancheta, sau
constituit conform acelei legi (art.19 de reforma nu sunt tribunale mili-
din Legea pozitei ofiterilor) ; tare, precum le prevede Codul de
Ca Consiliile de reforma sunt Con- justitie militara, ci Comisii militara
silii militare cu insarcinarea de a spre a da avizuri, si data aceste a-
da avizul for in oarecari cazuri pen- vizuri se dau prin observarea unor
tru trecerea in pozitie de reforma, forme, si data ele se intituleaza
intro altii, si a ofiterului de rezerva, verdict sau decizie, totus nu sunt
ca masura de discipline pentru mo- decizii ale unui tribunal militar in
tivele prevazute de art 18 al Legii sensul art. 36, alin. c ;
pozitiei, astfel, pentru purtare rea Considerand ca ehiar data s'ar
din obicinuinta, pentru greseli grave sustine c5, si Consiliile de reform&
contra onoarei (conform art. 16 gi sunt tribunale militare in sensul
18 al Legii pozitiei) ; art. 3(i, al. c, Legea Curtii de casa-
Considerand ca in Franta decizia tie, totus, pentru admiterea recur-
prin care un ofiter este reformat, sului in Casatie, indreptat contra
este un act de administratie contra deciziei Consi]iului de reforma. ar
carui se poate recurge la Consiliul trebul ca recursul sa, fie indreptat
de Stat, pentru exces de putere si de un civil, iar nu de un ofiter in
pentru violarea formelor substan- rezerv'a, precum e recurentul care,
tiate ; fie ca e reformat sau nu, e supus
CO. prin Codul de justitie militara jurisdictiei Consiliilor de reform& de
al Romaniei din 1881, art. 68, se o potriva, conform art. 16 al Legii
recunostea dreptul de a recurge, con- pozitiei ;
tra avizelor Consiliilor de ancheta, Considerand ca, dealtmintrelea, e
la Consiliul de revizie ; Meg utilitate a tercets data Con-
Ca, data recursul la Consiliile de siliul de reform& era necompetinte,

www.dacoromanica.ro
 0 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA MAUNA

Recurs Recurs
incat priveste persoana sau obiectul, Lisa, intrucat motivul e legat de
fiindd, numai Consiliul de revizie la, faptele cari trebuesc propuse la tri-
care s'ar indrepta recursul, fiind a- bunalul insarcinat cu constatarea lor,
teasta cu putinta, ar avea a cerceta, ei, intrucat ele nt sunt in speta cons-
data Consiliul de reforms, a fost sau tatate, motivul nu poate fi luat in
nu competinte ; consideratie.
Considerand ca, data am putea, pre - Buletinul 1899, p. 342
supune ca un Consiliu de reforms, 167. Vazand art 71 din Codul jus-
far& competinta, far& indeplinire de titiei militare ;
forme esentiale procede, si, in mod Considerand ca dupe dispozitiile
abuziv, reformeaz5, pe un ofiter sub acestui articol nici intr'un caz nu pot
motive c5, onoarea militara ar fi a- avea recurs in Casatiune contra ho-
tinsa ; dad, s'ar presupune ca consi- tararilor Consiliilor de fasboiu si de
deratii straine de exigeatele adeva- reviziune : militarii, asimilatii cu mi-
rate ale disciplinii sau ale onoarei mi- litarii, si toti ceilalti indivizi ar6.tati
litare an militat rand s'a dat verdic- la art. 51, 52 si 53, precedente ;
tul pentru reformarea unui ofiter in Considerand. in speta, Ca se cons -
rezerva, $i, dac5. pentru asemenea tata ca recurentul a savaxsit delictul
cazuri am crede ca trebuia a se da, de insults a superiorului prin rove-
mijlocul pentru a putea cere anula- lari care altii, cari au comunicat prin
rea verdictului de catre Curtea de ziare pe timpul cand se g5,sea con-
-casatiune in caz cand n'ar fi recursul centrat pentru instructie ;
posibil conform Codului de justitie C5,, intrucat este constatat ca re-
militara din 1881, art. 68, la Consi- curentul este militar, recursul de fat5,,
liul de revizuire, totus, in actuala in baza art. 71 sus-citat, area fi de-
stare a legilor nu se poate creea, un clarat neadmisibil.
drept de recurs la Curtea de casa- Mdetinul 189.9, p. 455
tiune, aceasta Curte neavand dreptul art. 36 din Legea Curtii de casatie.
si competinta de a anula once act Buletinul 1902, p. 1068
-a,dministrativ, nul sau abuziv, precum 168. Avand in vedere art. 20 din
e decizia Consilmlui de reform5,, ce- Legea de urmarire a Statului care
rinta a card realizare ar fi, in sine, prescrie c5, apelul contra incheierilor
neaparata pentru ocrotirea on caror date in materie de contestatie la ur-
drepturi, contra on carei atingeri a- marire se judeca de tribunal de ur-
buzive ; genta, f5,rm drept de opozitie si prin
C6., astfel fiind, si sub toate aceste derogare la dispozitiunile art. 151 din
Taporturi, recursul in sine este nead- Proc. civila ;
misibil. Considerand ca legea specials pre-
Buletinul 1898, p. 1135 ;18.99, p. 216 , vazand o anume procedure pentru
1902, p. 1068 ; 1.903, p. 428, 1264 aceasta materie, deroga la dreptul
gi 1905, p. 243 comun, si, ca atare, acea procedure
166. Violarea art. 7 din Constitu- specials urmeaz5, a se aplica si cand
tie, adica c5, un pamant dobandit se judeca asemenea procese dinain-
-conform Legii rurale este inalienabil tea Curtii de casatie ;
in mod absolut, este un motiv de De aceia, in spetA, nu e be a se
ordine publics ei poate fi invocat ape& art. 151 din Proc. civila.
fleadreptul la Curtea de casatie ; Buletinul 1899, p. 999

www.dacoromanica.ro
 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 31

Recurs Recurs
169. Cand din mai multi recla- motivul ca partea civila, in materie
manti cari au figurat dinaintea ins- criminala, nu exercita actiunea pu-
tantei de fond numai unii din ei au blica, ea nu face nici un act de ur-
facut recurs, nu e nevoe ca O. se ci- marire ;
teze dinaintea Curtii de casatie gf pe Ca dreptul partii civile e determi-
.ceilalti reclamanti cari n'au facut re- nat prin dispozitiunile art. 396 si 411
curs, de oarece d'atiOi nu au calitate din Proc. penala, din care rezulta
de recurenti, intrucat n'au facut re- ca partea civila nu poate recurge La
curs, si nu pot avea calitatea de pa- Curtea de casatie decat numai in ce
riti in recurs, intrucat interesul for priveste interesele sale civile ;
e comun cu acela al celorlalti recla- Considerand ca actiunea publica,
manti can au facut recurs. in urma unei deciziuni a Camerei de
Buletinul 1899, p. 1119 punere sub acuzare, care declara c5,
170. Termenul de recurs contra nu e lot de urmkire, este stinsa si
deciziunilor Camerei de punere sub partea civila n'are dreptul si nu poate,
acuzare, atat pentru acuzat cat si prin recursul ce ar face, a face a se
pentru partea civila, nu poate curge conserva actiunea publica.
decat dela notificarea acelei deciziuni, Buletinul 1899, p. 1156; 1902,p. 875;
cad Camera de punere sub acuzare, 1903, p. 1144 gi 1904, 684
neputand pronunta in public deciziu- Vezi euvantul : ,Partea civila" No. 31.
nile sale nici acuzatul, nici partea 172. Cu ocaziunea facerii unui re-
civila, nu pot sa aiba cuno*tinta de curs in materie comerciala nu e
cat data 9f intrucat li se aduce la nevoie de a se alatura copia de pe
tunostinta printr'o notificare in re- decizia atacata cu recurs.
gula ; Buletinul 1899, p. 1359
Ca dispozitiunea art. 396 din Pr. 173. Considerand ca dup5, dispo-
penala nu se poate aplica decat la zitiunile art. 25 din Legea timbrului'
sentinte si deciziuni cari s'au pro- cererile de recurs in Casatiune, pre-
nuntat in public. cum si opozitmnile facute in contra
Buletinul 1899, p. 1156 deciziunilor pronunate in lipsa de
171. Considerand in aceasta pri- Curtea de casatie, sunt supuse la taxa
vinta, ca in contra deciziunilor Ca- timbrului fix de 25 lei coala, la care
merei de punere sub acuzare nu pot se va alatura taxa specials de 200
recurge decat Ministerul public si a- lei, in materie civila ;
cuzatul, precum aceasta rezulta din Ca in caz de scapataciune, toate
art. 324, 396, 405 si 411 din Proc. actele se fac fara hartie timbrata si
penala, fiindca dupa art. 324, care fara plata de taxa, in virtutea u-
se refers, la deciziunile de trimitere nui act de paupertate vlzat de ad-
la Curtea cu jurati, numai procurorul ministratia financiara, conform art.
si acuzatul au dreptul de a recurge, 42 din aceeas lege ;
si, fiindca dupa art. 405 din Proced. Considerand ca din combinatiunea
penala, care se aplica la toate deci- acestor doug texte de lege rezulta
ziunile de condamnare ale Camerei ca atunci cand o parte se serveste
de punere sub acuzare, asemenea, de un act de paupertate, el trebue
numai procurorul si acuzatul pot re- sa fie depus in acelas termen in
curge in Casatiune pentru diferite care care art. 25 sa se alature re-
nulitati, $i aceasta se explica prin cipisa de plata taxelor specials:), a-

www.dacoromanica.ro
 32 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RQMANA

Recurs Recurs
did, in termenul preva'zut de lege curenta putea numai a-I ridica ai
pentru recurs ai opozitiune. discuta la tribunal, ceeace insa nu
Buletinul 1900, p. 1285; 1903, pag. a fttcut.
793 ; 1904, p. 1158 Buletinul 1901, p. 253
174. incheierea Curtii de compturi, 178. Hotararea, data in lipsa, care
prin care se admite sau se refuza nu a fost atacata pe calea opozitiei,
liberarea unui certificat de consta- nu poate fi atacata omisso-medio
tarea anilor serviti in armata, sau prin recurs in Casatie, de oarece
in orice alts functiune publics, sau partea trebue sa recurga la toate
asupra modului cum Inalta Curte de caile ordinare de reformarea unei
compturi calculeaza anii serviti, este sentinte, 71 fiindca (lama nu poate
ea susceptibila de a fi atacata pe critics deciziunea instantei cand n'a
calea recursului in Casatiune ? Vezi fost fata spre a lua concluziuni.
cuvant ul: teurtea de compturi., Buletinul 1901, p. 337
No. 69. .
Buletinul 1900, p. 1361 179. Considerand ca Codul de jus-
175. Partea civil& are dreptul de title military nu prescrie o tax&
a face recurs in contra deciziunii a- oartcare nici pentru recursurile la
chitatoare a Curtii cu jurati ? Vezi Consiliul de revizie contra deciziilor
cuvantul : Partea civilax., No. 26. Consiliului de rasboiu, nici pentru
Buletinul 1866, p. 549 reeursurile la Curtea de casatie con-
176. Potrivit art. 422 din Proce- tra deciziilor Consiliului de revizie ;
dura penala, pentru ca recursul ce- Considerand ca, nici din art. 25
lor condamnati la inchisoare sa fie din Legea timbrului nu rezulta ce-
admisibil, se cere ca recurentul sa rinta pentru depunerea unei taxe ;
fie in stare de inchisoare sau libe- Ca necesitatea unei taxe pentru
rat pe cautiune ; orice recurs la Casatie, pe care o
Astfel, cand un ofiter condamnat formuleaza aliniatul 1 al art. 25 este
la inchisoare face recurs in Casatie, aparenta, ti aliniatul at 2-lea al a-
ai fiind inchis pentru aceasta, con- celuiaa articol determine anume in
damnare la Garda Pietii, i se da, cari cazuri cererile de recurs, ca sa
permisie pentru cate-va zile ca sa fie valabile, trebuesc sa fie insotite
yin& inaintea Curtii de casatie spre de plata de taxa ;
a-ei suatine recursul, aceasta permi- Considerand ca daca, aliniatul 2
sie nu satisface conditiile art. 422 al art. 25 prescrie plata unei taxe
din Procedura Codului penal pentru de 100 lei pentru recursul in ma-
a face admisibil recursul, de oarece terie corectionala, nu se poate con-
recurentul, prezentandu-se liber di- chide ca ai in eazul cand un militar
naintea Curtii de casatie, da,nsul nu ar fi fost condamnat de justitia mi-
este nici in stare de inchisoare, nici litary la inchisoare, pentru regula-
liberat pe cautiune. ritatea recursului, ar aye& a se cere
Buletinul 1901, p. 139 taxa, Elude& o afacere se consider&
177. In privinta taxei timbrului ce corectionala dad, a fost judecat& de
paratii aveau a plati cu ocazia a- jurisdictii corectionale, p r e c u m e
pelului rntrodus la tribunal, aceasta tribunalul ai Curtea de apel ; nici
chestiune nu poate face obiectul u- data insa o infractie penala, ce se
nui motiv de casare, ci partea re- savaraeate de un militar, ai care se

www.dacoromanica.ro
 REPER.TORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Recurs
judeca de jurisdictii militare, nu e
corectionala ;
Ca criteriul dupa care deosebim
infractiunile penale in politienesti, co-
rectionale si in crime, nu e justifi-
cat in sine si nu are ratiune decat
din punctul de vedere al legislatiei
pozitive civile, dupa care s'a deferit
spre judecare infractiunile asupra tri-
bunalelor, infractiunile mai grele tri-
bunalelor si Curti lor de apel, ca ju-
risdictie corectionala, si crimele
Curti lor cu jurati ; dar acela crite-
riu nu se aplicit la infractiunile penale
deferite a fi judecate de jurisdictiile
speciale si cari judeca nu numai
infractiunile prevazute prin Codul pe-
nal ordinar, dar si alte infractiuni
prevazute prin Codul militar ;
Considerand ca plata unei taxe,
precurn nu se cere pentru recursu-
rile contra deciziilor Curtii cu jurati,
conform art. 396 din Procedura pe-
nala si art. 25 din Legea timbrului,
tocmai fiindca nu e anume prescris,
asemenea si contra deciziilor juris-
dictiilor militare nu se poate cere o
taxa, pentru ca nu e anume pres-
crisa ;
Ca, astfel si Consiliile de razboiu
sunt institutii judecatoresti cari nu
pot fi comparate is constituirea for
nici cu tribunalele corectionale, nici
cu Curtea cu jurati, dar se apro
prie mai mult de institutta juratilor
si pentru aceasta nu poate fi indi-
cat a cere o taxa pentru admisibi-
litatea recursului, care nu e ceruta,
nici pentru recursurile contra deci-
ziilor Curtii cu jurati.
Buletinul 19 01 p. 720
180. Hotararile arbitrilor, pronun-
tate asupra contestatiunilor ce se i-
vesc intro Societatea Creditului Fun-
ciar i debitorii sai, nu pot fi ata-
I. C. Barozzi. Vol. IV
www.dacoromanica.ro
33
Recurs
cate pe calea recursului in Casa-tie.
Buletinul 1901, p. 1214
Vezi cuvantul .Credit Funciar Rural.,
No. 25.
181. Considerand ca dupa art. 90
din Regulamentul legii pentru in-
fiintarea caselor de pensiuni ale func-
tionarilor judeteni si comunali din
1897, termenul de recurs este de o
Irma dela data comunicarii hotararii
Curtii de apel ; iar dupa art. 46 din
Legea organics a acestei Inalte Curti,
cererea in Casatie trebue sa fie in-
sotita de copia hotararii supusa. ro-
cursului ;
Considerand ca se constata ca re-
curenta a primit copie de pe decizia
Curtii de apel din Bucuresti la 6
Octombrie 1899, bib', a o alatura in
termenul de o Irma pe Tanga cererea
de recurs, ass ca acest recurs este
inadmisibil.
Buletinul 1901, p. 12 92
142. In ce anume cazuri se poste
recurge la Casatie in contra deciziu-
nilor Camerei de punere sub au-
zatie ? Vezi cuvantul : =Camera de
punere sub acuzatie) No. 45.
Buletinul 1901, p. 1232
183. Asupra admisibilitatii in prin-
cipiu a recursului facut de. I. Con-
stantinescu contra jurnalului tribu-
nalului Olt prin care isi decline com-
petinta a judeca delictul de distru-
gere ce i se impute
Considerand ca dace recursul in
Casatie se admite numai contra de-
ciziunii definitive, cand insa e vorba
de competinta, recursul este admis
tlupa, aliniatul 2 al art. 416 din Pr.
penala, chiar inainte de a se fi pro -
nuntat decizia definitive, aceasta fart
deosebire fie ca instanta si-a insusit
competinta, sau si-a declinat corn-
petinta.
Buletinul 1901, p. 1943
3
34 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA .ROMA.NA

Recurs Recurs
184. Recursul in materie de con- taxa speciala de lei 100, taxa co
traventiuni la veniturile comunale, trebue depusa odata cu declaratia de
precum si opozitiunile la deciziunile recurs, sau in termenul prevazut de
Inaltei Curti de casatie, date in a- lege pentru facerea recursului ;
ceasta materie, sunt nule daca o- Ca prin dispozitiunile art. 26 sus
data cu facerea for nu s'a platit taxa citate se prescrie ca, daca din eroare
citatiunilor. o cerere de recurs se va fi facut
Buletinul 1901, p. 1311 fara a se achita in acelas timp si
185. Recursul in contra deciziu- taxa speciala prescrisa de art. 25 sus
nilor Curtii cu jurati, date in materie aratat, cererea nu va fi nula de drept,
de delicte electorale, se face fara ci, daca, partea la ziva infatisarii va
plata de taxa $i fara ca condamnatul vol sa se dea curs cererii sale, va
s se constitue prisonier. trebuI sa justifice plata unei amenzi
Buletinul 1901, p. 1523 egala cu de trei on taxele datorite ;
Vezi i euvautul : ,,Delict politic' No. 21. Considerand c5. aceste dispozitiuni
fiind generale, ale au fi aplicate de
186. Uncle trebue declarat recursul
ce se face contra sentintelor tribu- o potriva si in materie corectionala
nalului date in apel in materie de ca si in materie civila.
contraventiuni la Legea monopolului Buletinul 1902, p. 1194
hartiei de tigarete ? Vezi cuvantul : ... Daca pana in termenul acordat
.Contraventiuni la monopolul hartiei de Inalta Curte de casatie nu s'a
de tigarete. No. 2. depus taxa intreita, nu se mai acorda
Buletinul 1902, p. 235 alt termen.
187. Desi este exact, in drept, ca Buletinul 1904, p. 113
art. 288, alin. 3 din Procedura civil& 189. Dispozitiunile art. 422 din
acorda partii dreptul de a care re- Proced. penal& trebuesc a fi inde-
vizuirea unei judecati cand s'a dat plinite inauntrul termenului de re-
mai mult decal s'a cerut ; curs sau cel mult pana la cel din-
Considerand, insa, Ca partii ii este taiu termen de infatisare, astfel ca
deschisa si calea recursului in Ca- un non termen in acest stop nu se
satiune cand hotararea pentru a da mai poate acorda.
mai mult decat s'a cerut violeaza
legea sau comite un exces de putere ; Buletinul 1909, p. 1208
Considerand ca dobanzile neputand 190. Dupa dispozitiunile art. 422
fi datorite decat pentru timpul nu- din Proc. penala, cei condamnati la
mai cat creditorul a fost lipsit de inchisoare nu vor fi admisi s'a fad,
capitalul sau, Curtea de apel, in recurs daca nu vor fi in stare de
speta, a comis un exces de putere inchisoare, sau liberati pe cautiune ;
cand a acordat dobanzi pentru un Ca liberarea pe cautiune fiind o
capital care era deja platit. conditiune speciala pentru admisibi-
Buletinul 1902, p. 1143 litatea recursului nu se poate zice
188. Vazand art. 25 si 26 din ca aceasta conditiune este indeplinita,
Legea timbrului ; cand un recurent este liberat de ins-
Considerand ca, dupa dispozitiunile tanta de fond fara O. fie supus la
acestor texte de lege, recursurile in darea unei cautiuni. -
materie corectionala sunt supuse la Buletinul 1903, p. 216
taxa timbrului de lei 25, plus o 191. Vazand dispozitiunile art. 46

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 35

Recurs Recurs
din Legea organic& a Inaltei Curti primului aliniat de sub acest articol,
de casatie ; sunt supuse la taxa timbrului de 25
Considerand ca, desi dup.& dispozi- lei si la o tax& special& de 200 lei
tiunile acestui articol cererea in Ca- toate cererile de recurs in Casatie,
satiune urmeaza a fi insotit& de co- precum si opozitiunile ce se fac in
pia hotararii in contra careia se face contra deciziuniior pronuntate in lipsa
recurs, aceasta dispozitiune ins& isi de Curtea de casatie ;
are aplicarea numai in cazul cand Ca aceasta tax& fiind general& se
termenul de recurs curge dela comu- aplic& deopotriv5, si pentru recursu-
ninrea hotArarii, nu ins& si atunci rile ce se declar in contra ordonan-
cand termenul de recurs curge dela telor de adjudecare ;
pronuntare, cum este in materie co- Considerand ca desi se sustine ea
merciala ; pamantul care a format obiectul
Considerand ea, data prin Legea vanzarii silite ar fi fost un pamant
organic& a acestei Curti dispozitiu- rural, si, prin urmare, recursul facut
nile art. 46 erau aplicabile deopo- contra ordonantei de adjudecare ar
triva si in materie civil& ca si in fi scutit atat de taxa timbrului cat
materie comerciala, ratiunea era c& si de taxa specials, insa, dispozitiu-
sub vechiul Cod comercial termenul nea preVazuta de art. 62 din Legea
de recurs curgea dela comunicarea judecatoriilor de pace, ca si aceea pre
deciziunii, astfel c& partea ce voia a vgzut& de art. 41, alin. 31 din Le-
recurge era, in stare de a alatura pe gea timbrului, se refers numai la ac-
MO recurs si copia deciziunii, pe tiunile imobiliare si la cererile pen-
cat timp sub noul Cod de comert tru iesire din indiviziune privitoare
termenul de recurs incepe din mo- la pamanturile date locuitorilor s&-
mentul pronuntarii deciziunii, si, deci, teni conform Legii rurale, exceptiuni
comunicarea neexistand, partea care ce nu se pot intinde si in vanzarile
recurge in Casatie nu are la lade- silite, chiar pentru pamanturi rurale,
man& copia deciziunii ce voieste a nefiind anume scutite, urmeaz& a
ata,ca, cu recurs; intl.& in Legea generals.
Considerand, afar& de aceasta, ca, Buletinul 1903, p. 1182
prin Legea comercia15, prevazandu-se 193. Termenul de recurs contra
un termen de recurs mult mai scurt deciziunilor date asupra unei contes-
decal in materie civila, termen in tatiuni facuta contra executarii unei
care adeseaori nu se pot chiar re- sentinte definitive prin care se con-
dact& deciziunile, partea ce voieste a firm& planul si hotarnicia unei mosii,
recurge se gaseste in imposibilitate este de una lung de zile dela pro-
de a-si putea procure o copia dup.& nuntarea deciziunii supusa recursului.
deciziunea in contra careia recurge, Buletinul 1903, p. 1339
astfel ca din ambele aceste puncte de 194. Prevenitul are drept a re-
vedere, incidentul ridicat in aceasta curge in Casatie in contra deciziunii
privinta este neintemeiat. Camerei de punere sub acuzattie care,
Buletinul 1903, p. 1114 dup5, opozitia partii civile, ref ormeazit
192. V5,zand art. 25 din Legea ordonanta de neurmArire a judelui
timbrului ; instructor si ordona, trimiterea sa
Considerand , dupa dispozitiunile dinaintea tribunalului corectional ?

www.dacoromanica.ro
36 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Recurs Recurs
Vezi cuvantul : tCamera de punere lui unui recurs si in materie crimi-
sub acuzatie. No. 52. nals, el nu poate a se transform&
Buletinul 1904, p. 262 de Curte in recurs facut in interesul
195. Considerand ca cel ce pro- vendictei publice, daca odata s'a
pune eultra- petitumr ca mijloc de ca- &Mat expres in recurs ca se face
sare trebue sa precizeze cum si in ce in interesul legii.
fel s'a dat acel tultra-petitum.. iar Buletinul 1864, p. 525
nu numai sa zica, in termeni vagi, 198. Considerand ca din combi-
ca altele a cerut partea pi altele i natia art. 13 cu art. 41 din Legea
s'a dat de judecata, $i, ca, prin ur- Curtii de casatiune rezulta, ca pe
mare, este c ultra-petitum y, caci o ase- cand legiuitorul a acordat Ministru-
menea alegatiune nu constitue un lui justitiei dreptul de a denunta
mijloc serios de casare, fiindca nu-i Curtii de casatiune actele $i hota-
de datoria Curtii de casatie, ci de da- rarile judecatoresti ca facute de ju-
toria recurentului, de a dovedi pozitiv decatori cu insusiri de atributiuni
clar alegatiunile facute. peste competinta for pi cu exces de
Buletinul 1864, p. 322 putere, spre a fi anulate, nu s'a o-
196. Hotararile intarite de Domn, cupat nici de interesele private ale
sub Hegulamentul organic sunt de- partilor, nici chiar de teoria pi in-
finitive si neatacabile ; teresul gtiintific, ci era dominat de
Ca insus art. b9 din Legea orga- ideia de a se lua masuri ca orga-
nics a Curtii de casatie, permitand nizatia socials si ordinea public& sa
a se ataca, hotararile intarite de Cai- nu fie turburate prin amestecul pi im-
macam, stabileste a contrario ca ho- pietarea puterilor Statului intre dan-
-Waffle intarite de Domn nu mai pot sele, uzurpftnd una dintrInsele in
fi primitoare de recurs in Casatiune. atributiunile unei alteia pi tocmai
Buletinul 1864. p. 333 de aceea legiuitorul a lasat intere-
197. Considerand ca in teza gene- solo private in singura aparare a
rala, un recurs facut in interesul partilor interesate, chiar cand se in-
legii nu poate a-ei avea loc decat voaca, o violare de lege sau un ex-
numai cand hotararea atacata este ces de putere comis de judecatori ;
pronuntata in mod definitiv, gi cand sustinerea teoriei si a adevaratei in-
termenul recursului a expirat Tara terpretatiuni a legilor a ittsat-o sub
nici o reclamatie a partilor litigante ; ingrijirea procurorului general de pe
Considerand ca, o hotarare se in- rang& Curtea de casatiune si a re-
vesteste cu autoritatea lucrului ju- zervat acest drept de interes social
decat Qi atunci cand *tile au con- numai Ministrului justitiei care face
simtit la efectele hotararii, sau and parte din guvernul tariff, dovedindu-
ele insusi au cerut executarea ei, se prin aceasta ca ministerul, cand
si in cazul acesta Procurorul gene- exercita acest drept, face un act
ral ar putea s faca, un recurs in guvernamental si social ;
interesul legii, pi inaintea expirarii Considerand ca aceasta inalta mi-
termenului prescris de lege, de oare siune rezervata de lege, prin art. 41
ce partile nu mai pot a o ataca ; din Legea Curtii de casatie, minis-
Considerand ca, chiar in caz cand trului justitiei, rezulta chiar din ex-
un recurs s'ar face de procurorul ge- presiunile citatului art. 41, cad de-
neral cu greseala inaintea termenu- nuntarea ttrebue facuta cand jude-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORJUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Recurs
catorii, cumulativ, pe land. insu$i-
rea de atributiuni poste competinta
lor, ar fi comic un exces de putere.
din cari expresiuni rezulta ca cazul
trebue sa fie foarte gray, iar nu nu-
mai un simplu amestec in compe-
thita unei alte instants judecato-
resti, pentru ca ministrul s'a, uzeze
de acest drept de denuntare, $i, ca,
prin urmare, este evident ca daca
actele sau hothrarile judecatoresti,
denuntate in baza art. 41, nu pre-
zint5, gravitatea indicata, Curtea nu
poate incuviinta anularea, care poate
so, aibit consecinte insemnate ;
Considerand ca, in speta. inche-
ierea Tribunalului Buzau din 28
Noembrie 1868, denuntata de d-1
Ministru al justitiei prin ordinul
No. 17.316, nu prezinta o incalcare
$i uzurpatiune in drepturile $i atri-
butiunile unei p uteri a Statului, caci
chiar ad mi tand ca. Tri bunalul Buzau
a pasit, prin violatiunea art. 372
din Procedura civil5 la executarea
unei invoIeli ce fusese intarita de
desfiintata Inalta. Carte, ale carei a-
tributiuni, in aceasta privinta, au
trecut la Curtea de apel, totu$, vio-
latiunea unei legi de competinta intre
instantele judecatoresti nu poate
constitui uzurpatiunea de putere pre-
vazuta de art. 41 din Legea Curtii
de casatiune pentru ca sa poata fi
anulat'a acea. incheiere.
Buletinul 1869, p. 289
199. Recursul tacut in materie de
contestatiuni la urmariri trebueste
sa fio insotit de copia de pe hota-
rarea atacata cu recurs, conform ar-
ticolului 46 din Legea Curtii de ca-
satie.
Buletinul 1904, p. 754
Contra: Vezi mai jos No. 216.
200. Considerand ca. art. 417 din
Procedura penala prevede ca partea
condamnata, care voe$te sa faca, re-
www.dacoromanica.ro
37
Recurs
curs, va trebul sa faca sau in per-
soana sau prin al eau imputernicit,
la grefa instantei a carei decizie a-
taca, declarare verbala ca voieste sa
mearga, inaintea Curtii de casatie ;
Considerand ca scopul legiuitoru-
lui a fost sa ceara ca cel condam-
nat sa -$i manifesteze in mod formal
pi neindoios vointa sa de a face re-
curs ;
Ca scopul legii este atins nu nu-
mai in cazul cand declaratiunea se
face verbal, ci $i in cazul cand de-
claratia de recurs se face inscris $i
se trimite prin posts la grefa ins-
tantei de fond ;
Ca, intrucat, in speta, recurentul
$i a manifestat in mod neindoios
vointa sa de a face recurs printr'o
cerere semnata de dansul ei trimisa
prin posts la grefa Curtii de apel,
recursul este regulat facut.
Buletinul 1904, p. 1316
aceia$ solutie pentru recursul
declarat telegrafic la grefa instantei
de fond
Buletinul 1905, p. 204
201. Considerand ea, daca prin Le-
gea organics a acestei Curti, dispo-
zitiunile art. 46 erau aplicabile de
o potriva in materie civila ca $i in
materie cornerciala, ratiunea era ca
sub vechiul Cod comercial termenul
de recurs curgea dela comunicarea
deciziunii sau sentintei, astfel c a
partea ce voia a recurge era in
stare de a alatura, pe langa, recurs
$i copia deciziunii, pe cat timp, sub
noul Cod de comert, termenul de
recurs incepe a curge dela, pronun-
tarea deciziunii, $i, deci, comunicarea
ne mai existand, partea nu are la
indemana, copia deciziunii ;
Ca, de asemenea. Legea corner-
ciala prevazand un termen de recurs
mult mai scurt ca in materie
termen in care adesea on nu se pot
38 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Recurs
chiar nici redact& deciziunile, partea
ce voeste a recurge se &este in litatea.
imposibilitate de a-si putea procure
copia de pe deciziune ;
Ca, prin urmare, in materie co-
merciala nu e be a se alatura co-
pie de pe decizie.
Buletinni 1904, p. 1508
202. Care e sanctiunea nefacerii
unui recurs pe timbru special de 25
lei ? Vezi cuvantul : eTimbrux, No. 213.
Buletinul 1904, p. 1561
203. Vazand art. 44 si 46 din
Legea organics a Curtii de casatie,
precum si art. 559 din Procedura
civila ;
pentru ca copia nu s'ar fi alaturat
Considerand ca formalitatea alatu-
rarii pe langa petitia de recurs in ca aceasta nu se poate pentru ca.,
Casatie a actului sau a hotararii in genere, decizia nici nu e redac-
judechtoresti ce se ataca cu recurs tata pentru ca sa se ceara partii
e prescrisa de legiuitor intr'un mod
expres si special ca o formalitate
esentiala a validitatii recursului, nu-
mai in cazurile in cari actul sau
hotararea ce se ataca se comunica
si se inmaneazii, partii in drept a
face recurs;
Ca o formalitate de rigoare ca, a-
ceasta nu se poate aplica in drept,
strict, decal la acele cazuri in ve-
.derea carora ea a fost anume pres-
crisa de legiuitor ;
Ca ordonantele de adjudecare ne-
fiind nici comunicabile partilor in-
teresate altfel decat dupe cererea
for proprie, nici termenul de recurs
contra for nepornind dela comuni-
care, ci dela data transcrierii for in
registrele tribunalului de urmarire,
formalitatea alaturarii pe Maga pe-
titia de recurs a ordonantei de ad-
judecare, sau depunerea ei in ter-
menul recursului nu poate fi con-
siderate ca o formalitate esentiala
pentru validitatea recursului, f5.re a
se viola principiul ca nulitatile sunt
prescrise numai pentru cazurile pen-
Recurs
tru cari anume legea prescrie nu-
Bnletinul 1904, p. 1660 (Sectietni-
Unite).
204. Considerand ca rezulta din
dispozitiunile art. 418 din Procedura.
penala ca partea civila care va.
face recurs in Casatie este da-
toare sa alature, pe langa cererea
sa de casare, $i o copie adeverita
de grefier a deciziunii sau sentintiei
in contra ca'reia recurge ;
Considerand ca daca a,r fi in mod.
literar a ne conforms art. 418 din
Procedura penala, ar trebui a se
declara recursul inadmisibil numai
civile alaturarea ei ; ca, de aceia, tre-
bue pentru admisibilitatea recursului
partii civile, a admite ca poate in-
fatisa copia, chiar in ziva infatisarii
cauzei la Curtea de casatie.
Buletinul 1904, p. 1708
205. Asupra inadmisibilitatii re-
cursului, propus de intimatii in re-
curs, pe motivul ca recurentii ne-
figurand la instanta de fond nu
pot face recurs ;
Considerand ca nimeni nu poate
face recurs in Casatie in contra unei
hotarari data in ultima instanta,
data n'a fost parte in proces, si
dach n'are interes a se casa, deci-
zia din cauza neajunsului ce-i eau-
zeaza;
Ca numai sub aceste doua con-
ditiuni un recurs este admisibil din
punctul de vedere at calitatii partii
care-1 face;
Considerand ca recurentii Ion $i
Gh. Plesea n'au figurat inaintea
Curtii de apel in apelul facut de
Elena Kancea, tutoarea minorului
sau fiu, asupra caruia s'a dat de-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA. 39

Recurs Recurs
cizia atacata, duph cum rezulth. din in acele cazuri (art. 559-564 din
acea decizie ; Proc. civiN ;
Ca, prin urmare, conform princi- Ca Procedura criminals, singua
piului de drept stabilit mai sus, re- in materie penalh, prescrie nista re-
curentii, neavand calitate sa fach gule generale privitoare la compe-
acest recurs, recursul for cats a fi tinta Curtii de casatiune prin art.
declarat inadmisibil. 404-444 din acea lege ;
Buletinul 1905, p. 320 Ch, insa, aceste dispozitiuni nu fac
206. Asupra ineidentului de ne- decal a repeti regula generala din
admisibilitatea recursului, ridicat de art. 36--38 din Legea Curtii de ca-
partea intimate, pe motiv ca pe satiune, care nu exclude exceptiu-
langh petitia de recurs nu este alh- nile anume prevhzute de lege ;
turath si sentinta tribunalului ale Ca exceptiunea principalk care se
carei motive au fost adoptate de rapoarta la toate cazurile de aceias
Curtea de apel, ci numai copia de- nature si constitue o derogatiune la
ciziunii Curtii care nu arath moti- regula generals, admish in Legea
vele ; Curtii $i in Procedura criminalk este
Considerand ca, dupa dispozitiu- acea prevhzuta in partea II, aliniatul
nile art. 46 din Legea organics a 2 din art. 36 din Legea Curtii de
Curtii de casatiune, cererea in Ca- casatiune ;
satiune trebue se fie insotith de Ch aceasta dispozitlune, neabrogatr2
copia hothraxii atacata cu recurs ; prin nici o anume lege ulterioark nu
Considerand ca acest text de lege se poate admite ca s'a abrogat im-
necerand ca, pe langh copia deciziu- plicit prin dispozitiunile art. 603
nei Curtii de apel, care adopth pur din Procedura criminals $i prin art.
$i simplu motivele din sentinta pri-741 din Procedura civila, pe cat
timp aceste legi nu contin o dispo-
milor judechtori, sh aPiture $i copie
de pe aceasta sentinta nu se poate tiune contrarie care sa se refere di-
trees, in lipsa unui text expres de rect la zisa exceptiune ;
lege in acest sens, o nulitate din Ca aliniatul 2 din partea II a art.
nealhturarea acestei din urmh ho- 36 din Legea Curtii priveste evi-
tarari ; dent la dreptul phrtilor interesate,
Considerand ca, astfel fiind, inci- iar on la dreptul Ministerului justi-
dentul este neintemeiat. tiei prevazut de art. 41. si aceasta
Buletinul 1905, p. 833 rezulth chiar din termenii aliniatului
207. Considerand ca articolele de care se serveste cu cuvantul cere-
legi cari reguleaza in mod general rilor), cuvant intrebuintat si la in-
competinta Curtii de casatiune in ceputul art. 36, pe cand art. 41 se
materie de recurs din partea fetelor serveste cu cuvantul de .denuntare.,
private, sunt art. 36. 37 si 38 din repetat in art. 443 din Procedura
Legea Curtii ; criminals, cuvant ce denote un drept
Ca procedura civila n'a vorbit de de o nab-n.6 cu totul deosebith ;
recurs decal in niste cazuri speciale, Ca aceasta rezulta si mai mult
precum expropriatiunile silite si altele, din consideratiunea ca aliniatul 2
uncle legiuitorul a voit sa admits din partea II din Legea Curtii, de ar
niste regule osebite aplicabile numai privi la cazul art. 41 din aceias lege,

www.dacoromanica.ro
40 REPERTORIUL GENERAL, DE JURISPRUDENTA ROMANA

Recurs Recurs
n'ar fi avut cuvant de a exists, pe conform cu regulile sanatoase in ma-
cat timp exists art. 41. indestulator terie de interpretatiune, trebue sa, se
si fara dispozitiunea aliniatului se admita ca legiuitorul, acordand Mi-
constata dreptul Ministerului ; nisterului un drept special in intere-
De unde se invedereaza si mai sul ordinei publice, n'a inteles sa
mult, ca acea dispozitiune se raporta margineasca drepturile partilor, ci,
la facultatea acordata partilor in mai ales, a le rezerva prin expresiu-
caz de exces de putere si necompe- nile cfara vatamarea dreptului par-
tinta; tilor interesate. ;
Ca art. 41 din lege, privitor la Ca, dar. argumentele trase din ar-
frumosul drept ce are Ministerul de ticolul 558 si urmatorii din Proced.
cateori s'ar izbi fatis ordinea consti- civila si din art. 404 si urmatorii din
tutional' si mentinerea distributiunii Proc. criminala, precum si din art. 38
puterilor Statului, si s'ar viola into- din legea Curtii, nu probeaza nimic
rese de ordine superioara, sa denunte In contra doctrinei admisa constants
actele patate de exces de putere si de Curte ;
necompetinta, sau cari ar cuprinde Ca scopul legiuitorului in alin. 2,
delicte comise de magistrati in exer- partea II din art. 36 n'a putut fi
citiul functiunii for intins si mai altul decat a provoca mai curand, si
departe, prin art. 443 din Procedura omisso-medio, desfiintarea unor acte
criminala, este cu totul strain inte- patate de exces de putere, fara a se
resului partilor si fara efect pentru preocupa de o intreruptiune a cursu-
dansele, caci nu se preocupa data lui judecatilor ce in cazuri de excese
ele au uzat sau nu inca de dreptu- de asemenea natura, producatoare de
rile ce be da legea, ceeace rezulta evi- daune, uneori neraparabile, poate fi
dent din expresiunile cf5,rit prejudi- mai prejuditiabile chiar partii adverse,
tiul dreptului partilor interesate. ; decat asteptarea pang la pronunta-
Ca argumentelor de mai sus nu rea celei desavarsite hotarari ;
se poate opune art. 38 din legea Ca, data legiuitorul ar fi avut de
Curtii pe cat timp acest articol, re- stop sa permit& numai ministerului
ferindu-se la regula generals, nu dreptul de recurs in asemenea cazuri,
modifica intru nimic tale privitoare ar fi facut aceasta distinctiune chiar
la aplicatiunea aliniatului 2 din par- in alin. 2 din partea II al art. 36,
tea II al art. 36 ce-1 precede, si data ceeace n'a facut, si, unde legiuitorul
mentioneaza art. 41, nu se chiama n'a distins, judecatorul nu poate
ca margineste dreptul partilor sta- distinge ;
bilit in art. 36, care nu se afla in Ca urmeaza sa se inteleaga ca
nici o opozitiune cu dreptul Ministe- chiar prin art. 41 din legea Curtii cu
rului ; expresiunile: cfara vatamarea drep-
Ca art. 36 si 38 facand parte din tului partilor interesate., legiuitorul
aceias lege si, prin urmare, fiind a inteles rezerva facuta in favoarea
contimporane, nu se poate admite impricinatilor prin alin. 2, partea II
ca legiuitorul a voit sa abroage prin din art. 36, rezerva nementionata in
dispozitiunea art. 38, ceeace a sta- art. 443 din Proc. criminala, unde
bilit prin aliniatul 2. partea II din se intinde facultatea ministerului si
art. 36 ; la cazuri de simple violatiuni de
Ca, dar, da,ndu-se legii un inteles lege, pentru care n'a avut intentiune

www.dacoromanica.ro
 REPERTORJUL GENERAL DE JIMISPRUDENTA ROMANA 41

Recurs Recurs
a stabill verio exceptdune in favoarea thine corespunzatoare cu dispozitiu-
partilor ; nea alin. 2, partea II al art. 36:
Ca in acest sens art. 41 din legea Ca, din contra, din art. 1, titlu IV,
Curtii si art. 443 din Proc. crimi- No. 193 din Regulamentul din 1738,
nala n'a stipulat ca sa se profite combinat cu art. 2 din Regulamen-
partile de recursul ministrului, ceea tul dela 1790, cu art. 80 si 88 din
ce, din contra, a prevazut in art. 36 Legea dela VII Ventose, anul VIII,
No. 1 si 2, litera C din legea Curtii, gi cu Legea din 26 Vendemaire, a-
uncle anume a ref uzat partilor mili- nul XII, legi gi astazi in vigoare,
tare once recurs ; rezulta ca legiuitorul francez a ple-
Ca a zice ca legiuitorul a avut de cat din alt punct de vedere, gi ca a
stop a ref uza, partilor comiso- medio', voit expres sa rezerve ministerului
once recurs in cazuri de exces de singur dreptul de a ataca, pentru
putere $i necompetinta, numai pen- exces de putere $i necompetinta, re-
tru ca asemenea recurs ar avea ele fuzand acest drept partilor in cazul
facultatea a-1 face dupa pronuntarea actelor gi hotararilor nedesavarsite ;
i impreuna cu desavarsita hotarare, Ca, cu toate acestea, jurisprudent/a
$i a pretinde ca rezerva dreptului franceza n'a aplicat in mod stator-
partilor din art. 41 din legea Curtii nic acest principiu, ci, de multe ori,
ar privi la acest de pe urma caz, ar a admis, interpretand legea intr'un
fi a necunoaste evidenta intentiune mod mai larg, recursuri pentru ex-
a legiuitorului roman de a preveni ces de putere Monte do parti in
perturbatiunea i daunele ireparabile contra unor hotarari nedesavarsite :
ce aduc excesele de putere neinfra- Bernard pag. 106 si 107 Arrot Cass.
nate in pripa ; 21 Iuliu 1836 s. 31, 1, 30 ; Arret
Ca regula, generals din aliniatul Cass. 11 Ianuarie 1841 s. 41, 1,
a din partea I al art. 36 din Legea 236 ; Dalloz, torn. VII, pag. 345,
Curtii, in ceeace priveste la sentin- 1743, alin. 3 ; 23 Noem. 1826,
tele primei instance, implica, in a- C. Liege Aff. Hauterol C. Min.
devar, ca sentiii4ele apeiabile, prin Public ;
neapelare, devin irevocabile gi nesu- Ca aceasta Curte si-a format, in
puse la recurs, dar aceasta nu tre- aceasta privinta, o jurisprudent/a
bue a se in tolege decat pentru ca- constanta, din care n'a deviat nici
zul cand inguntrul termenului nu odata pana astazi, si dupa care, re-
s'a taut nici apel, nici recurs gulandu-se parGile, i s'au adresat
pentru exces de putere, caci, altfel, un mare numar de recursuri de a-
s'ar nimicl indirect dreptul bazat pe ceasta natura, gi aceasta s'a urmat
aliniatul 2 din partea II din acelas in unire cu concluziunile intregului
art. 36, ceeace n'a putut fi cugetul Parchet : (Buletinul Curtii. vol. II :
legiuitorului, care, tot in acelas ar- pag. 62, No. 17 ; pag. 609, No. 216 ;
tool, a prevazut acest drept ; vol. III : pag. 672, No. 339 ; pag. 685,
Ca, argumentele trase din legea $i No. 345 ; vol. IV : pag. 76, No. 35 ;
jurisprudenta franceza nu poate a- pag. 290, No. 141; pag. 517, No. 259 ;
yea valoare in fain cu Legea ro- pag. 522, No. 261; vol. V: pag. 32,
mans, care difera in privinta aceasta No. 16 ; pag. 293, No. 152 ; pag.
Ie Legea franceza,- caci citata Lege 338, No. 178 ; pag. 352, No. 186 ;
franceza nu cuprinde nici o dispozi- pag. 717, No. 384 ; pag. 719, No.

www.dacoromanica.ro
42 REPERTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA. ROMANA

Recurs Recurs
385, pans in anul 1867 cand, cu o- competinta o are, precum era regu-
cazia a doua. cazuri speciale, d-1 lat, gf dreptul partii de a face recurs
procuror general $i cu un domn in termenul prevazut de legea vechie.
procuror de sectie, au admis doctrina $i de a se judeca de tribunal, nu
contrarie; poate fi atins de noua dispozitie a.
Ca argumentele trase din utilitate, art. 98 din Legea din 2 Iulie 1905,
deli $i acestea nefundate, nu au lot fiindc5, procesele au a fi judecate-
a se discuta aici, caci judecatorul dupa formele $i in modul prevazut
nu este chiemat a rations din uti- de legile ce erau in vigoare, afar&
litate, ci numai asupra literii legii data noua lege ar suprima jurisdic-
$i spiritului legiuitorului spre a aplica tia care avea sa, judece dupes vechea
legea in adevazatul ei sens ; lege, sau data noua lege tontine a
Ca, dar, pe cat timp exists alin. dispozitie tranzitorie express ;
2, partea II din art. 36 din Legea Ca, intrucat legea din 2 Iulie 1905-
Curtii, of pe cat timp nu este anume nu tontine o asemenea dispozitie, gf
abrogat prin o dispozitiune poste- intrucat, de astfel, tribunalul in cons-
rioara, Curtea nu poem) dead sa. tituirea lui de odinioara nu a ince-
admits recursurile partilor in contra tat de a fi, urmeaza ca recursurile
actelor $i hotaraxilor nedesavaxsite, contra Cartilor de judecata a jude-
atacate pentru exces de putere si catoriilor de pace, pronuntate inam-
necompetinta. tea Legii din 2 Iulie 1905, sa fie ju-
Buletinul 1868, p. 338 fi 1901, decate in modul of cu formele pre-
pag. 242 vazute de legea veche, astfel ca tot
208. Avand in vedere ca se cons- tribunalul e competinte a is judeca.
tata ca recursul contra Cartii de ju- Buletinul 1905, p. 1648
decata. a judecatoriei ocolului III din 209. Considerand ca se constata
Bucuresti cu No. 557 din 1905 este ca recurentii fiind condamnati de
facut la 15 Iulie 1905 $i adresat Curtea de apel din Bucuresti la a
Curtii de ca,satie ; sums de trei mii cinci sute lei des-
Considerand ca. conform art. 98 din pagubiri derivate dintr'un delict pe-
Legea judecatoriilor de pace, precum nal de care numitii recurenti fuses&
era inainte de modificarea lui prin achitati, au declarat telegrafic recurs
Legea din 2 Iulie 1905, recursurile la grefa Curtii de apel, alaturand la
contra Cartilor de judecata aveau a telegrama $i taxa de una suta doul
fi facute la tribunal $i judecate de zeci si cinci lei in coale timbrate,
tribunal ; cari au fost anulate de oficiul tele-
C5, Legea din 2 Iulie 1905, voind grafic din Constanta, indicandu-se a-
a modifica, aceasta modificare pro- ceasta anume in telegrama expediata.
duce efecte in viitor pentru judeca- Curtii de apel ;
rea contraventiunilor ; Considerand ca pentru cazurile-
Ca, dad, la punerea in aplicare a normale recursul in materie penala
Legii din 2 Iulie 1905, judele de pace are a se face conform prescriptiilor
ce judecase o contraventie si pro- art. 417 din Proc. penala, insa, in
nuntase o carte de judecata, pentru cazurile anormale, cand partea nu
facerea recursului of pentru judeca- se poate prezenta la grefa instantei
rea lui continua a se observes tot ve- penale spre a declares recurs, recursul
chea dispozitie a art. 98, de oarece se poate face valabil printr'o decla-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 43.

Recurs Recurs
tie predate la post& spre a fi expe- prin al sau imputernicit la grefa ins-
diata sau printr'o telegram&, precum tantei a carei decizie ataca, decla-
in spotlit' s'a facut ; rare verbal ca voieste sa mearga
Ca asemenea mod uri lesnicioase inaintea Curtii de casatie ;
de a face recurs, continuu au fost Considerand ca scopul legiuitorului
admise, si nu se intrevede pentru ce a fost sa ceara ca cel condamnat
de acum nu s'ar mai admite, voind sa-si manifesto in mod formal si ne-
a ne tine strict de litera art. 417 indoios vointa sa de a face recurs;
din Proc. penala ; Ca scopul legii este atins nu nu-
Considerand ca daca recursul facut mai in cazul cand declaratia se face
prin telegraf este valabil, intrucat e verbal, ci si in cazul cand declaratia
primit la grefa Curtii de apel in ter- de recurs se face inscris si se trimite
men de trei zile, el e valabil si in prin posta, sau prin procuratorul sau
privinta taxei ceruta de 125 lei, a la grefa instantei de fond ;
caror depunere, odata cu facerea re- Ca intru cat, in speta, recurentul
cursului, se constata la biuroul te- i-a manifestat in mod neindoios
legrafic ; vointa sa de a face recurs printr'o
Ca constatarea acelei autoritati cerere semnata de dansul $i trimisa
publice pentru depunerea sumei e su- prin procuratorul salt la grefa Curtii
ficienta pentru scopul urmarit prin de apel, recursul este regulat facut.
Legea timbrului ; Buletinul 1905, p. 217
Cal asa fiind. recursul e admisibil 211. Considerand ca intru cat se
ca forma. constata ca taxa de recurs a fost
Buletinul 1905, p. 204 depusa inainte de ziva fixata pen-
210. Asupra incidentului de nead- tru judecarea recursului, ea este re-
misibilitatea recursului ridicat de d. gulat depusa, dupa cum s'a admis
procuror pe motiv ca partile recurente alts data pentru actul de pauper-
nu s'ar fi prezentat in persoana a tate, care poate sa fie inaintat tot.
face declaratiune de recurs ; OA, la acea data.
Avand in vedere ca ambii recu- Buletinul 1905, p. 614
renti fiind condamnati de Curtea de 212. Considerand ca in materie
apel la sate una suta cinci zeci lei penala calea recursului in Casatie
amenda, pentru contraventiune la Le- nu este deschisa decat inculpatului,
gea minelor, B. Folticener a declarat partii civile, $i Ministerului public,
recurs la grefa Curtii de apel, atat conform art. 412 din Procedura pe-
in numele salt personal, cat si ca nala ;
mandatar al lui Sigmund Rapaport, Ca denuntatorul, care nu este un
pe temeiul unei procuri autentificate denuntator calomnios, putand fi con-
la No. 916 din 1900, iar petitiunea damnat la daune pentru prejuditiul
astfel semnata a fost prezentata cauzat, nu are caracterul de parte
grefierului Curtii de atm avocatul civila, pentru ca sa poata face recurs ;
P. Sadoveano, care aparase pe nu- Ca prin urmare, recursul de fata,
mitii la Curtea de apel ; urmeaza a fi respins ca inadmisibil.
Considerand ca art. 417 din Proc. Buletinul 1905, p. 961
penala, prevede ca partea condam- 213. Considerand ca dupa dispo-
nata, care voieste sa faca recurs, va zitiile art. 416 din Procedura penala,
trebui sa faca, sau in persoana sau recursul in Casatie nu este deschis.

www.dacoromanica.ro
44 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Recurs Recurs
de cat in contra hotararilor defini- care sa intruneasca conditiile pres-
tive, iar nu si in contra hotararilor crise de art. 42 din Legea timbrului ;
preparatorii si de instructiune, cari Considerand ca, rezulta din corn-
nu pot fi atacate decat odata cu binatia acestor texte de lege ca, cer-
recursul in contra hotararii defini- tificatul de paupertate, pentru a fi
tive ; valabil, urmeaza ca sa fie relativ la
Ca singura exceptiune dela acest recursul ce se introduce la Curtea
principiu o face art. 416 in privinta de casatie ;
hotararilor date asupra competintei, Considerand ca, in speta, recurenta,
cari pot fi atacate cu recurs, fara, a in lipsa de taxa s'a referit prin pe-
astepta, darea hotararei definitive ; titia de recurs primita in ziva de 2
Considerand ca, in speta, se con- Maiu 1905, la actul de paupertate
stet& ca recursul este facut in con- No. 31352 din 31 Iunie 1904, pe
tra incheierii prin care Curtea cu care 1-a anexat in copie, liberat de
jurati a respins incidentele ridicate Primaria comunei Bucuresti, numai
de recurent de a se declare nula ac- pentru intentarea procesului la tri-
tiunea intentata in contra sa pentru bunal ;
delict electoral, de oarece este lip- Ca, ase hind, recurenta, neavand
sit& de obiect si nu este sustinuta un certificat referitor si la Curtea
in instanta de toti reclamantii, si a de ca,satie, nu se putea servi de men-
amanat cercetarea si judecarea fon- tionatul certificat pentru facerea re-
dului procesului pentru un alt ter- cursului ;
men ; Considerand ca, recurenta, a pre-
Ca, intrucat aceasta hotarare este zentat acestei Curti in ziva de 29
preparatorie iar nu definitive, si in- Septembrie 1905, posterior facerii re-
trucat nu este pronuntata asupra cursului, un act de paupertate No.
competintei, recursul in contra ei este 28740 B. din 23 Julie 1905 pentru
inadmisibil, de oarece este facut mai Curtea de casatie ;
inainte de de darea hotararii defi- Ca acest act aducandu-se de re-
nitive. curenta dup. trecerea timpului in-
Buletinul 1905, p. 1266 launtrul caruia avea dreptul sa, face
214. Asupra incidentului de ne- recurs, nu i se poate tine in seams
admisibilitatea recursului, ridicat de fiind tardiv ;
intimat, pe motiv ca actul de pau- Ca, a$6, fiind, incidentul cats a
pertate cu care s'a servit recurenta se admite $i a se declare recursul
pentru a face recursul este acel li- inadmisibil.
berat pentru instanta de fond, si nu Buletinul 1905, p. 1309 Fi 1345
priveste recursul in Casatie, iar ac- 215. Considerand ea prin artico-
tul depus in urma, nu e in termen ; lul 98 din Legea judecatoriilor de
Avand in vedere ca prin art. 25 pace, modificata la 2 Iulie anul cu-
din Legea timbrului se prescrie ca, rent, s'a deferit Curtii de casatie ju-
.orice cerere de recurs in Casatie va decarea recursurilor contra Cartilor
fi nula si neavenita, data, in ter- de judecata fie civile sau comerciale,
menul prevazut de lege pentru re- fie penale, pronuntate in ultima in-
curs, ea nu va fi insotita de plata unei stanta ;
taxe speciale, sau, in caz de scapa.- Ca dela 2 Julie 1905, data pro-
taciune, de un cercificat de grade mulgarii si a punerii in aplicare a

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 45.

Recurs Recurs
Legii judecatorillor de pace, modifi- dura civila, nu avea a fi alaturata.
cata, a incetat competinta tribuna- pe langa recurs o asemenea copie.
lelor de a judeca acele recursuri, si, Buletinul 1905, p. 1649
prin urmare, formele de judecati si
procedura de urmat, pentru recur- Recuzatiune
surile Mute posterior acelei date, 1. Desi un judecator sau procuro
se reguleaza dupa Legea organics, a (art. 286 din Proc. civila) poate fi
Curtii de casatie. recuzat daca a mai luat parte la
Considerand ca, din dispozitiunile acelas proces ca judecator, (art. 276
art. 147 si 429 din Procedura penala alin. 7), ins& aceasta cauza de recu-
rezulta ca inaintea Curtii de casa- zatiune nu poate sit aiba loc cand
recursurile in materie penal se acelas proces vine inaintea judeca -
judeca fare citarea partilor, de unde torului sau procurorului prin calea
urmeaza ca cei judecati in lipsa, n'au opozitiunii (art. 154 din Proced. ci-
dreptul de opozitie, lucru ce este vila), prin aceea a revizuirii (art. 293
stabilie sf prin jurisprudenta, cons- din Proc. civila), sau prin aceea a
tants a acestei Curti ; contestatiunii la executare (art. 400
Ca, in spats, se constata ca recur- din Proc. civila), caci legea cerand
sul facut de Milos Dumitru in con- ca opozitiunea, revizuirea sau con-
tra Carteii de judecata pronuntata, de testatia sa fie adresate la instanta
judele ocolului Severin sub No. 480 care a pronuntat hotararea opozata,
din 1904, a Post respins, in lipsa re- push in revizuire sau contestatie la
curentului de tribunal, prin sentinta executarea ei, prin aceasta chiar a
cu No. 1094 din 1905 ; aratat ca departe de a vol ca jude-
Ca, in contra acelei sentinte, nu- catorii sau procurorii cari au luat
mitul a facut opozitie in ziva de 23 parte la hotararea atacata prin acele
Iulie 1905, adich dupa ce tribunalul, chi sa fie recuzati, din contra a ti-
prin sus mentionata lege, a fost de- nut ca tot ei sa examineze aceste
clarat incompetinte de a judecit, ; atacuri si sa o reforme daca va fi
Ca, prin urmare, pentru judecarea vitiate, si sa o mentina data, ar fi
acelei opozitii trebuind sa aplicam bine data ;
regulele stabilite pentru judecarea Osebit de aceasta, dad', exista, o
recursurilor la Curtea de casatie in cauza de recuzatiune in persoana
materie corectionala, acea opozitie judecatorului sau a procurorului pi
este inadmisibila. acesta uita a propane dela sine re-
Buletinul 1906, pag. 1426 cuzarea sa, partea interesata e da-
216. Considerand ca copia dupa toare a propune recuzarea WI de
deciziunea atacata cu recurs nu are care nu poate formula un motiv de
a fi alaturata la recurs in caz cand casare.
termenul curge dela pronuntarea de- Buletinul 1870, p. 260 ; 1874, p.
ciziunii ; 263 gi 1875, p. 234
Ca, in speta, fiind vorba de o 2. Judecittorul, care la prima in-
contestatie la executare in care ter- stanta a luat parte la judecarea unui
menul de recurs este de o lung. de proces si a admis proba testimonials,
la pronuntarea deciziunii Curtii de pentru dovedirea unei vanzari simu-
apel, conform art. 402 din Proce- late, nu mai poate lua parte ca ju-

www.dacoromanica.ro
-46 REPERTORIUL GENERAL DE JIIRISPRUDENTA ROIVIANA
Recuzat4une
decator la Curte in acela4 proces,
dansul fiind recuzabil, conform art.
276, al. 7 din Proc. civila.
Buletinul 1872, p. 158 gi 1874, p. 263
3. Judecatorul, care a instruit o
afacere criminals, nu poate lua parte
i judeca aceias afacere la Curtea cu
jurati. (Art. 248 din Legea infiintarii
'Curtii cu jurati).
Buletinul 1872, p. 146
4. Procurorii, dupit art. 286 si
287 din Proc. civila, nu se pot re-
buza cand joaca rolul de parti prin-
cipals, ceeace dansii fac in totdeauna
cand exercita actiunea publica pen-
tru urmarirea infractiunilor la Legea
penala.
Buletinul 1876, p. 240 gi 1889, p. 118
5. Conform art. 248 din Proced.
penal& numai membrii Curtii de apel,
cari au pronuntat deciziunea de pu-
nere in acuzare, si judecatorul tri-
bunalului, care a facut instructlunea,
nu pot face parte din Curtea cu ju-
rati, nu insa si procurorul care nu
pronunta, ca judecatorul de instructie,
ordonanta de achitare sau de ur-
marire.
Buletinul 1876, p. 543
6. Recuzatiunile nu se pot invoca
deadreptul la Curtea de ca.satie.
Buletinul 1877, p. 109 gi 1891, p.1096
Contra: 1880, p. 294
Vezi mai jos: No. 11.
7. Dreptul de recuzatiune, acordat
prin art. 290 din Proced. penala Mi-
nisterului public si acuzatului, tre-
bue exercitat in momentul scoaterii
din urns a numelui fiecarui jurat in
parte, fare. ea acest drept al recu-
zatiunii sa. se poata exercita mai
tarziu, ca.ci s'ar viola regulile privi-
toare la regulate, constituire a ju-
riului, prescrisa de legiuitor, atat in
interesul Societatii, cat si al acuza-
tului;
Aceste regule, privitoare la regu-
www.dacoromanica.ro
Recmapune
lata constituire a juriului, fiind de
ordine publica, trebuese observate
sub pedeapsa de nulitate.
Buletinul 1877, p. 343
8. Procurorul in materie penala,
fiind parte principala in proces, nu
poate fi recuzat pentru cuvantnl ca
a sustinut acuzatiunea si inaintea
Camerii de acuzati une. de oarece pro-
curorii au dreptul si datoria dupe
lege a urmari si sustine acuzatiunea
inaintea oricarei instance, si a care
pedepsirea culpabililor.
Buletinul 1878, p. 386
9. Dispozitiunile art. 283 din Pr.
civila relative la recuzatiune tIrmand
a fi observate si in materie penala
uncle concluziunile Ministerului pu-
blic sunt obligatorii, Curtea sau
tribunalul nu se pot socoti regulat
constituite si deciziunea for este lo-
vita de nulitate, data la cercetarea
oricarui incident nu se constata ca
Ministerul public a fost reprezentat
i ca a luat concluziuni.
Buletinul 1879, p. 459 gi 1884,
pag. 160
10. Dupe', art. 280 din Procedura
civila eel ce va voi sa recuze, va
trebui sa fad, propunerea sa de re-
cuzare mai inainte de inceperea dez-
baterilor.
Buletinul 1879, p. 949 fi 1880,
pag. 72
11. pupa art. 275, combinat cu
art. 278 din Procedura civila, once
judecator este dator a se recuza
dad, are un proces asupra u-
nei chestiuni asemanate intocmai cu
aceia care se judeca intro parti ;
Legea nu distinge data judecato-
rul are un asemenea proces personal
sau ca procurator ;
Ca, departe de a face o asemenea
distinctiune, legea desfasura o ri-
goare mai mare Inca in cazul al
doilea pronuntand in acest caz chiar
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 47

Becuzafiune Becuzariune
oprirea judecatorului de a reprezenta fixate de art. 280 din Procedura ci-
pe parti inaintea justitiei, sau de a vila, termene cari au in vedere nu
substitui pe altul de a le reprezenta datoria judecatorilor consacrata de
(art. 118 din Legea organizarii ju- art. 278 din Procedura civila, dato-
catoresti) ; rie care 0 nelimitata, ci numai re-
Ca, asa fiind, se naste intrebarea cuzarile ce partile sunt libere a pro -
daca concursul unui judecator re- pune ;
euzabil face sau nu nula deciziu- Ca, in speta, partea recurenta a
nea ce a dat, data el n'a declarat cunoscut cauza de recuzare abia
.cauzele de recuzare ce stia ca exista dupa pronuntarea deciziunii atacata
in persoana sa ?. ; cu recurs, si, dar, nu se poate sus-
Desi nu exista nici o dispozitiune tine ca ea a 15.sat cu stiinta sa se
care sa pronunte textualmente nu- procedeze la judecata fara a propu-
litatea unei deciziuni data in aceste ne recuzarea, lasand a zice ca legea
conditiuni, $i, desi este adevarat ca noastra, diferind in acest caz de le-
legile, concernand recuzarea judeca- gea franceza, care se multumeste cu
torilor, nu stint legi de ordine pu- un consimtamant tacit, core prin
blics (arg. art. 279 din Procedura art. 279 din Procedura civil& ca
civila), totus, e stint ca nu numai *tile sa declare consimtamantul
legile cari intereseaza ordinea pu- lor, si hotararea sa faca mentiune
blics, dar $i tole de interes privat expresa despre aceasta ;
atrag nulitatea virtual& a actelor Asa, dar, hotararea e vitiata, in
prin cari ele se infrang de cate cat& vreine este data de un judo-
on scopul ce urmaresc aceste legi cator care stiind ca exista in per-
nu se poate realiza firs sanctiunea soana sa un motiv de recuzare, a
nulitate ; omis de a-1 declara Curtii.
Ca imports sa nu confund'am a- Buletinul 1880, p. 294
ceasta nulitate virtuala, care este 12. In materie corecOonara nu
sanctiunea art. 278 din Procedura exista nici un text de lege care sa
civila, cu decaderea pronunta.ta de opreasch pe judecatorul care a luat
art. 280 din Procedura civila nepu- parte la Camera de punere sub a-
tandu-se trage din acest de pe ur- cuzatiune, de a nu lua parte si la
ma articol un argument de analo- judecarea procesului in fond Main-
gie in senz ca judecatorul nu poate tea Curtii ;
sa declare cauzele de recuzare ce Ca art. 248 din Procedura pena1&
stie ca exista in persoana sa, decal ffind privitor numai la cauzele pur
numai pang in momentul inceperii criminale cari se judeca de juriu,
dezbaterilor ; nu se poate aplica prin analogie Si
Ca, din contra, art. 278 din Pro - la materiile corectionale.
cedura civila impune judecatorilor o- Buletinul 1880, p. 196 ,.i 206 ; Con-
bligatiunea de a declara, cauzele de tra : 1882, p. 1103
recuzare ce stiu ca exista in per- 13. Intro cazurile de recuzatiune
soana lor, rara a adauga, ca-i dis- nu se cuprinde gi aceea a persoa-
penseaza, dupa inceperea desbaterilor, nei care a ocupat fotoliul Ministeru-
de indeplinirea acestei datorii, caci lui public f5.ra sa-si fi pronuntat
scrupulele judecatorilor trebue sa se opiniunea in public in acel proces,
producg, neimpiedicat de termenile cand aceasta persoana in calitatea

www.dacoromanica.ro
 48 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROM ANA

Recuzaliuni _Recuzatiuni
so de judecator qi suplininte este fi admiterea unei recuzatiuni, aceasta.
chiemat a judeca acela$ proces. nu poate provoca casarea deciziunii
Buletinul 1831, p. 245 unei Curti, caci, dupa art. 285 din
14. Nulitatea raportului facut Procedura civila, numai respingerea
conform art. 204 din Procedura pe- recuzatiunii a unui judecator dela o
nala, de catre un membru al Curtii judecatorie ce pronunta, in ultima
care luase parte ca judecator la Ca- instants, este un motiv de casare a.
mera de punere sub acuzatie, nu se hotararii.
poate invoca, pentru prima oars la Buletinul 1883, p. 289
Casatie daca n'a fost invocata mai 19. Dupa art. 283 din Procedura
intai dinaintea instantii de fond. civila, indata ce s'a facut o recu-
Buletinul 1881, p. 570 zatie printr'un act scris in persoana
15. Prin art. 283, ultimul, aliniat unui judecator, acel judecator nu
din Procedura civila legea zicand ca poate lua parte la judecarea ei ;
incheierea judecatii asupra recuza- Ca, pe Lang aceasta, dispozitiu-
tiunii se va putea citi in sedinta, nea aceluia$ text de lege mai pre-
publics, prin aceasta chiar, declare vede ca tribunalul sau Curtea ina-
ea necitirea acelei incheieri in $e- intea carora s'a produs recuzarea,
dinta publics nu poate constitui o va delibera asupra-i dupg ce va as-
nulitate a acelei incheieri. culla, $i concluziunile Ministerului
Buletinul 1882, p. 138 public ;
16. Pupa art. 287 din Procedura CA, chiar daca n'ar fi scris in lege
civila cazurile de recuzare, prevazute aceasta dispozitiune, intrucat in
in materie civila, sunt aplicabile $i speta era vorba de o materie pe-
in materie penala ; nala, concluziunile Ministerului pu-
CA. art. 276 din acel Codice de- blic sunt obligatorii ;
clara, intro altele, pe un judecator CA legiuitorul prescriind in pri-
recuzabil fie cand $i -a dat opiniu- vinta recuzarii unui judecator nista
nea inscris in procesul ce are a ju- forme anume determinate, ele tre-
deca, fie cand a luat parte la acest buesc observate cu rigurozitate in-
proces ca judecator ; trucat e vorba de regulata compu-
De unde urmeaza, ca judecatorul nere a Curtii.
care a luat parte la Camera de pu- Buletinul 1884, p. 160
nere sub acuzatie, nu poate lua 20. Pupa art. 285 din Procedura
parte nici la Curtea cu jurati art. civila. numai in caz cand recuzatiu-
248 din Procedura penala nici la nile sunt facute de parti contra u-
Curtea de apel. nui membru al Curtii, respingerea
Buletinul 1882, p. 1103 recuzatiei poate provoca casarea de-
17. Judecatorul Camerei de punere ciziunii Curtii ;
sub acuzatie, care n'a luat parte de Ca, in speta, recuzatiile n'au por-
cat la cererea pentru liberare pe nit din partea recurentilor, $i, dar, nu
cautiune $i carele a respins-o, nu pot invoca vitiul de procedure ca, de-
poate sa fie recuzat cand este chie- ciziunea data asupra acestor recuza-
mat a judeca fondul. tiuni n'ar fi fost pronuntata in public.
Buletinul 1883, p. 106 gi 1890, Buletinul 1885, pag. 14.9; 1889, p.
pug. 201 219; 1890, p. 260; 1895, p. 1113;
18. Oricat de gre$ita in drept ar 1897, p. 1346

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 49

Reematiuni Reematiuni
21. Nicaieri legiuitorul nu ordona ni]e ce ar exists in persoana sa in
ca uu procurator sa aiba o procura fiecare proces ;
special& spre a face recuzatiunile pe Ca aceasta reiese vadit din art.
can el le va crede necesare in in- 285 din Proced. civila care prescrie
teresul apararii cauzei. ca numai respingerea recuzarii con-
Buletinul 1887, p. 160 tra unuia din judecatori poate pro-
22. Dupa, prescriptiunile art. 280 voca casarea hotararii.
din Proc. civila once recuzatiune tre- Buletinul 1893, p. 510
bue sa fie propusa inainte de ince- 26. Avand in vedere art. 274,
perea desbaterilor ; 276, 280, 281 $i 282 din Proc. civila ;
De unde rezulta consecinta ca Considerand ca din mentionatele
data partea n'a uzat fata de un ju- texte de lege reiese ca atunci cand
decator de dreptul recuzatiunii, ta- una din partite in litigiu propune o
cerea sa face sa, se prezume ca ea recuzare, fie in persoana unui Jude-
a consimtit a fi judecata de dansul, cator, fie in persoana a doi sau mar
$i hotararea nu este nula chiar data multi judecatori, aces judecatori re-
judecatorul era recuzabil si nu s'a cuzati nu pot ei insusi sa discute
abtinut, afara de cazul cand dansul propunerea de recuzare, ci trebue sa
ar fi fost personal interesat in cauza. o judece judecAtorii nerecuzati, data
Buletinul 1890, p. 395 sunt in completul prevazut de lege,
23. Conform art. 214 din Proced. sau, in caz contrariu, sa se corn-
civi1"& expertii se pot recuza, pentru pleteze tribunalul sau Curtea cu
aceleasi cauze ca si pentru jude- alti judecatori, si, in lipsa de jude-
catori; catori, cu avocati, conform dreptului
Cazurile de recuzare sunt preva- comun, si aceasta chiar cand moti-
zute anume in lege $i ele nu se pot vele de recuzare n'ar intra in acele
intinde la alte cazuri nementionate prevazute de lege. caci procedura ju-
in Procedura civila. decarei recuzatiunilor nu prevede nici
Buletinul 1890, p. 801 o distinctiune in aceasta', privinta.
24. Dupa art. 281 din Proced. ci- Buletinul 1893, p. 911 fi 1900, p. 823
vira, orice recuzatiune in persoana 27. Dupa, intelesul art. 279 din
veriunui judecator se va propune Proc. civila, cauzele de recuzare a
printr'un act scris dat presedintelui ;judecatorilor nu sunt de interes
Ca, in speta, recuzatiunea fiind ordine publica, $i, in consecinta, se
propusa verbal tribunalul nu era prevede prin art. 285 din Proc. civila,
tinut sa se pronunte asupra ei. ca participarea unui judecator la ju-
Buletinul 1890, p. 1470 decarea unei afaceri in care era re-
25. Legiuitorul nu a voit nici cuzabil, nu atrage casarea hotararii
nu a putut sa, fac5, din lipsa decla- decal atunci cand partea interesata
ratiunii ce art. 278 din Proc. civila a facut cerere de recuzare la Curtea
prescrie judecatorului care va sti ca de apel contra careia a facut recurs,
exist& in persoana sa o cauza de sau la tribunalul de judet, atunci
recuzatiune, un mijloc de casare, cand sentinta acelui tribunal e data
data partea interesata nu a propus in ultima instanta.
recuzatia la timpul oportun, cad se Buletinul 1893, p. 920 ; 1898, p. 170
poate ca un judecator sa nu -$i aduca fi 1901, p. 398
aminte despre cauzele de recuzatiu- 28. Incompatibilitatea prevazuta
I. C. Barozzi. Vol. IV 4
www.dacoromanica.ro
50 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Recuzat tuni _Recuzatiuni

de art. 248 din Proc. penala nu se drept cu reguli si conditiuni de admi-
poate intinde la alte cazuri decAt la sibilitate si de seriozitate, si a supus
cele prevazute inteansul ; judecarea si controlul suprem al
Ca, dupe zisul articol, numai mem- apreciatidi unei recuzari, constiintei
brii Curtii de apel cari vor fi votat si nepArtinirii semenilor judecatorului
punerea sub acuzare, nu pot. in a- recuzat, si, in urma, altor judecatori
ceeas cauza, face parte si din com- mai inaltii ;
pletul Curtii care judeca afacerea Ca legea ordon5, ca recuzatia s5,
in fond. fie propusa inainte de orice desba-
Buletinul 1896, p. 1097 teri sau luceari ; ca dansa sa fie
29. Avand in vedere ca in spiritul scrisa si s5, precizeze anume cazul
si vointa legii recuzarea unui ma- pe care it vizeaza, astfel incat si ju-
gistrat, in genera, nu este o chestiune decatorul recuzat, in camera de chib-
de ordine publics., ci numai un drept zuire, sa poata da deslusirile cate-
sau o facultate lasatA, pe de o parte, gorise asupra acelui fapt, si com-
justitiabililor, cand voesc si gasese plectul tribunalului sau al Curtii s
necesar de a uza de dansa, iar, pe poata aprecia justetea acelei recuzari,
de alta, un fel de obligatiune mora15, dacA cazul este anume prevazut de
impusa judecatorului, cand constiinta, lege, si data nu, in fine, recuzatiu-
si delicateta sa ii dicteaza astfel ; nea propusa n'ar fi numai un mijloc
Ca scopul si vointa legii devin de icati5, si de posibilitate de ama-
evidente cand dansa, prin art. 274, nare a judecatii la care tinde pro-
275, 276 si 278 din Proc. civila, aratA punatorul sau.
si fixeaza anume cazurile in cari si Buletinul 1898, p. 600
pArtile si judecatorii pot s5, fac5, uz 30. Dupe legiuirea din Colectia 1-a,
de dreptul de recuzare, si cand prin pagina 259 si 304, un judecator re-
nici o aka dispozitiune pozitiva legea cuzat nu numai nu poate participa
nu presto pe nimeni a revenI asu- in lucrarile privitoare la procesul in
pra recuzatiunii propusa, si nici nu care este recuzat, dar nici este in-
declare aceasta sub pedeapsa de nu- voit a fi prezinte in sedint.a child se
litate, adic5, de ordine public5. ; cerceteaza un asemenea proces.
Ca, din contra, legea, prin art. 279 Buletinul 1865, p. 21
din acela Cod, autorizeaza pe un 31. Hotararea prin care se res-
judecator recuzat s5, is parte la pro- pinge cererea de recuzare fAcut5, in
ces cand p5,rtile declare formal cA persoana presedintelui unui tribunal,
voieste ca dansul s5. judece ; nu se poate ataca separat pe calea
Considerand, apoi, ca din combi- recursului, ci odat5, cu hotgrarea a-
natia art. 280, 281, 282 si 283 din supra fondului.
Codul de procedurg civila rezulta, de Buletinul 1903, p. 211
asemenea, cs legiuitorul acordand 32. Recuzarea, propusA de insus
justitiabililor un drept asa de exor- judecatorul, este o chestiune de fapt
bitant de a depart& dela judecatA pe pe care trebue a o constata si apre-
unul dintre judecatorii sai naturali cia instants inaintea careia s'a pro-
si legali, n'a voit sa lase pe jude- pus, fAra ins& a fi ea supusa de lege
catori la discretia sau la banuiala, la verio formalitate fie in privinta
adesea neintemeiatA, a oricui, ci constatarii, fie a deliberarii sau a
dansa a ingradit exercitarea acestui pronuntarii ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Becuzatiuni
Ca, ass fiind, numai dad, instants
a constatat existenta cauzei recuzarii
propusa de judecator, si in urma a
trecut peste ea, din cauza acceptarii
partilor de a-1 avea ca judecator, ar
putea Curtea de casatie s aprecieze
data aceste pa'rti an fost capabile a
face, in conformitate cu art. 279 din
Proced. civila, o atare acceptare.
Buletinul 1903, p. 1469
33. Recuzatiunea nu este un mijloc
de ordine publics ca sa poata fi pro-
ps& in once stare a procesului, de
oarece, dupe art. 279 din Proc. ci-
vila, un judecator, chiar recuzat, poate
lua parte la cercetarea procesului
cand partile vor declare c6.-1 primesc
de judecator ;
Ca,, dar, cazul de recuzatie fiind
sulevat pentru prima (Ara in Casatie,
nici poate fi discutat ;
Buletinul 1869, p. 439
Regulamente comunale
1. Consiliile comunale, conform
alin. ultim. al art. 77 din Legea co-
munale pot fixa pedepse pentru
calcatorii regulamentelor si ordonan-
telor for interimare, insa aceste pe-
depse nu pot trece peste maximum
pedepselor de simple politie deter-
minate de art. 383 din Codul penal
care, intrucat priveste amenda, de-
termine maximul de 25 lei vechi :
Ca contractele incheiate intre Co-
muna si contracciu nu poate cu-
prinde obligatiuni decat intro partite
contractante, conform principiului
general stabilit prin art. 973 din
Codul civil ;
De uncle urmeaza ca amenzile
stabilite in vederea gasirii unor pe-
rechi de carti de jot fara sa poarte
stampila primariei, si cari ar fi mai
marl de 25 lei vechi, se considers
ca ilegale si nu se pot percepe.
Buletinul 1872, p. 3
www.dacoromanica.ro
51
Regulamente comunale
2. Dupe art. 16 din Proc. penala ,
comisarii de politie si politaii au
dreptul si indatorirea de a urmari
descoperirea vericarei contraventiuni
politienesti si a le constata prin pro-
cese-verbale ;
Ca, prin urmare, tot ei sunt in
drept a constata contraventiunile la
regulamentele facute de Consiliile co-
munale pentru administratia inte-
rioara a comunei, cand paza dispo-
zitiunilor acelor regulamente este pre-
scrisa cu sanctiunea unei pedepse
politienesti.
Buletinul 1874, p. 9
3. Avand in vedere ca recurentul
s'a condamnat de tribunal la amend&
pentru ca contra ordonantei data de
d-1 primar din Giurgiu, a vandut
paine in niste gherete, fara ca sa
aiba autorizatie pentru aceasta ;
Considerand ca, tribunalul recu-
noaste ca aceasta ordonanta a pri-
marului nu fusese data in executa-
rea unui regulament sau deciziuni a
Consiliului comunal ;
Considerand ca art. 385, alin. 9
din Codul penal nu autoriza pe in -
stantele judecatoresti a condamna la
amenda prevazuta in acel articol de
cat pe acei ce calca regulamentele
facute dupe lege, de catre puterea
administrative sau autoritatea co -
munala ;
Considerand ca art. 77 din Legea
comunale da Consiliului comunal
dreptul de a face regulamentele pen-
tru administratiunea interioara a
comunei si ordonantele de politie
comunale ;
Ca art. 104, pe care tribunalul s e
intemeiaza pentru a condamna pe
recurent la amenda, si urmatorii din
Legea comunale, nu recunoaste pri-
marului alt drept, in privinta aces-
tor regulamente sau ordonante, de
cat a be semna si a le execute, dar nu
52 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Regulamente comunale Regulamente comunale

ridica Consiliului dreptul de a face din Regulamentul comunal din 1881
regulamente pentru a le da prima- se da drept primarului de a darama
rului. o cladire dupa indeplinirea formali-
Buletinul 1884, p. 729 tatilor cerute prin zisul articol :
4. Dup5. art 55 din Regulamentul Ca, in speta, tribunalul constata
comunal pentru construiri si alinieri in fapt ca toate aceste formalitati
se da drept primarului de a &Aram& au lost indeplinite si, cu toate ace-
o cladire, dupd indeplinirea formali- stea, recurentul s'a opus la darama-
tatilor cerute prin acest articol ; rea acelei cladiri ;
Ca, in speta, tribunalul constata Ca, in asa caz, se nastea pentru
in fapt ca toate aceste formalitati primarie dreptul de a darama acele
au fort indeplinite si c5, recurentul pravalii, atat in virtutea art. 55 din
s'a opus de a d5.rama, cladirea. ; Regulamentul pentru aliniore, cat i
Ca, in atare caz se nastea pen- dup5, art. 385, alin. 5 din Codul pe-
tru primarie dreptul de a &drama nal, care prevede o pedeapsa pentru
casa, atat in virtutea art. 55 citat, proprietarii cari nu darama zidurile
cat si dupa art. 385, alin. 5 din Co constatate de primarie ca ameninta.
dul penal care prevede o pedeaps5, ruins, si care pedeapsa nu se putea
pentru proprietarii cari nu darama pronunta decat de instantele jude-
zidurile in stare proasta pi alin. 10, catoreti in competinta carora sunt
acela articol, contra acelora can vor lasate asemenea contraventiuni.
cake'. regulamentele facute de auto- Buletinul 1888, p. 188
ritatea comunala. 8. Vezi cuvintele : .Contraventliuni
Buletinut 1884, p. 955 politienesti. $i .Primarieb.
Vezi cuvantul : Primarie" No. 22.
5. Desi dup5. art. 610 din Codul Regulament de competinfd
civil i se lass alternative aceluia ce 1. Dupa art. 523 din Procedura.
construete o private Tanga un zid penala Curtea de casatiune este
vecin sau de a se retrage, sau de a chiemata a pronunta regulamente
face lucrari pentru a nu aduce va- de cornpetinta numai atunci cand
ttimare vecinului ; exists nn conflict de jurisdictiune,
Considerand insa ca acel articol se rezultand din doua hotarari defini -
refer& si la regulamente $i obiceiuri tive $i irevocabile.
particulare ; Buletinul 1880, p. 337
Ca prin regulamentul de salubri- 2. Vezi cuvintele: c Casatie. si . Com-
tate publics, votat de Consiliul co- petint5,..
munal al Capitalei, pe Yang& lucra-
rile de arta, se cere qi distanta de Remiterea titlului original
un rnetru de proprietatea vecinului. 1. Vazand art. 1138, 1191, 1200,
Buletinul 1885, p. 281 1202 si 1203 din Codul civil ;
6. Pupa art. 2 din Regulamentul Considerand c5, dupa art. 1138 din
de alinieri, once aliniere nu se poate Codul civil prin remiterea voluntary
electua decat in virtutea unui plan a titlului original al unei creante ce
aprobat de Consiliul comunal $i sane- un creditor face debitorului sau, se
tionat de Rege. da probe despre liberatiune, vericare
Buletinut 1887, p. 711 ? 1888, p. 50 ar fi cauza acestei liberatiuni fie cu
7. Considerand ca dupa art. 55 titlu gratuit (remiterea a insasi da-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 53

Remiterea titlului original Remiterea titlului original

toriei), fie cu titlu oneros (plata ei) ; ca deauna admis pentru a combate
in contra acestei prezumtiuni a legii prezumtiunea stability de art. 1138
despre liberatiunea debitorului, nu din Codul civil, sa, stabileasca prin
se poate admite, dupe art. 1202 toate mijloacele de proba si chiar cu
din Codul civil, nici o dovada con- ajutorul de simple prezumtiuni, ca
trarie, de oarece, prin citatul arti- aflarea titlului in mama debitorului
col 1138, nu s'a rezervat o asemenea nu era rezultatul unui fapt personal
dovada; si voluntar din partea sa.
Ca, insa, dam contra prezumtiunii Buletinul 1882, pag. 1202 gi 1884,
de liberatiune nu este permisa nici p. 928
un fel de dovada cand titlul original 3. Remiterea titlului de creanta
este remis voluntar de creditor, de- atuncea numai este considerata de
bitorului, nu este tot astfel cand lege ca dovedind liberatiunea debi-
contra debitorului, care, posedand a- torului cand acest titlu de creanta
cel titlu, invoaca prezumtiunea le- nu este inlocuit in mainele credito-
gala de liberatiune, se pretinde sau rului cu nici un alt act de creanta,
ca acel titlu nu a fost voluntar re- Mei, in acest caz, creanta stinsa prin
mis de creditor, pentru ca i s'a r5,- remiterea titlului fiind in acel mo-
pit, de exemplu, on sustras, sau ca ment inlocuita prin alta contra ea-
remiterea titlului s'a facut pentru o reia remiterea vechiului titlu nu poate
cauza determinata, cum depozit sau dovedi, absolut nimic, aceasta remi-
mandat ; tere nu dovedeste o plata, ci numai
Ca in asemenea imprejurari este o novatiune.
permis creditorului a dovedi preten- Buletinul 1888, p. 121
tiunea sa, de oarece tinde a stabili 4. Art. 1138 din Codul civil pre-
ca elementul esential al remiterii vo- vede ca remiterea voluntara, a titlu-
luntare cerut de art. 1138 din Co- lui original facuta de creditor debi-
dul civil lpseste, dar atunci dovada torului da proba liberatiunii ;
trebue Si. fie facuta dupe dreptul co- Considerand ca, in speta, credito-
mun, adicy prin martori sau pre- rul Mares neprezentand originalul
zumtiuni, on juramant supletoriu, .titlului, nici dovedind pierderea lui,
cand e vorba de un quasi-delict si instanta judecatoreasca era in drept
celelalte cazuri prevazute de art 1198 sa traga prezumtiunea ca. 1-a remis
din Codul civil ; iar data este vorba debitorului. si ea aceasta este o do-
de o valoare mai mare de 150 lei, vada, conform art. 1138 din Codul
chiar pentru depozit voluntar, prin civil, ca debitorul s'a liberat.
act scris emanat dela partea ad- Buletinul 1994, p. 537
versa (art. 1191 din Codul civil) sau 5. Vezi cuvantul cObligatiuni.
si prin martori. prezumtiuni, on ju-
ramant supletoriu, Maid exists un Rents viagerci
ineeput de dovada scrisa emanate 1. Considerand, in drept, ca o rents
dela partea adverse (art. 1197 din viagera consists in darea periodica a
Codul civil), si care dovada scrisa unui venit pe timpul cat traeste per-
face a fi de crezut faptul pretins. soana pe capul careia s'a constituit
Buletinul 1881, p. 37 ; 1894, pag. renta ;
298 gi 1892, p. 1005 Considerand ca o rents viagera se
2. In principiu, creditorul este tot- poate constitui nu numai ca echiva-

www.dacoromanica.ro
54 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONLANA

Renta viagera _Ven,untare

lent al unui capital banesc sau fun- 2 bls. Neimpotrivirea pa.ratului la
ciar, dar $i cu titlu gratuit, adick cererea reclamantului poate ea sa fie
fara, ca debitorul rentei sa fi primit considerate ca o renuntare ? Vezi cu-
vefi un capital, si, prin urmare, renta vantul : cApel, No. 67.
viagera nu presupune un capital ; Buletinul 1882, p. 143
Considerand ca chiar calid renta 3. Renuntarea la audierea marto-
viagera se constitue drept echivalent rilor de mitre avocat, fate fiind clien-
al unui capital primit de cel ce a tul sau, se considers ca facuta, de
constituit-o, ea nu presupune exigi- catre client cand dansul nu face
bilitatea acelui capital, ci, din contra, nici o contestatie.
neexigibilitatea, fiindca, cel ce cons- Buletinul 188?, p. 737
titue renta nu poate nici data fi 4. Avand in vedere ca recurentul
indatorat la raspunderea capitalului, prin petitia de apel a cerut a i se
ci numai la plata anuala a rentei ; pl'ati gi dobanzi la sumele ce pre-
Considerand ca renta viagera se tindea a i se restitul, si la care Curtea
stinge cu moartea persoanei pe capul a condamnat pe intimate ;
careia s'a fost constituit, $i din acel Avand in vedere ca in ziva fixate
moment inceteaza once indatorire a pentru cercetarea apelului nu se cons-
debitor ului rentei. tata ca recurentul a renuntat la acesf
Buletinul 1865, p. 685 cap de cerere privitor la dobanzi ;
2. Renta viagera este ea supusg, Considerand ca renuntarea la un
supra-taxei de 3 , prevazuta de ar- cap de cerere cuprins in petitia de
ticolul 46, alin 7 din Legea timbru- apel nu se presupune ;
lui? Vezi cuvantul : cTimbrui No. 188. Ca o asemenea renuntare trebue sa
Buletinul 1902, p. 1161 fie facuta expres inaintea instantei
care este chiemata a judeca apelul ;
Renuntare Ca, in speta, Curtea apelativa, pen-
1. Dupe art. 317 din Proc. civila tru a respinge cererea de revizuire $i
declaratia de multumire din partea a stabili ca recurentul a renuntat la
unui condamnat pe o hotarare judo- dobanzi cu ocazia cercetarii procesului
toreasca, si, in consecinta, renuntarea in fond, se bazeaza numai pe ple-
la dreptul de apel $i de recurs, ce doariile orale, netinand seams de ce-
sunt acordate prin loge, trebue sa fie rerea inscris facuta inaintea sa, si
express ; admite, in acest mod, o renuntare ba-
Ca prin petitia data de recurent zata numai pe presupuneri.
catre Corpul de portarei, prin care a Buletinul 1884, p. 335
cerut a se urmari cheltuelile de ju- 5. C5,, astfel fiind, din faptul ca inti-
decata, acordate intimatului prin de- mata n'a cerut dinaintea tribunalului,
ciziunea atacata, nu declare a este cu ocazia revinderii, de a se con-
multumit pe deciziune si el renunta damna recurentul la plata diferentsi
la dreptul de recurs de pret, nu se poate deduce o renun-
Buletinul 1876, p. 102 tare din partea sa.
2. Este in dreptul reclamantului Buletinul 1890, p. 330
de a-si intinde sau margini preten- 6. Codul Caragea nu prescria o
tiunea asupra unuia sau mai multor forma oarecare pen tru renuntarea la
persoane in contra carora reclamase. mostenire.
Buletinul 1882, p. 131 Buletinul 1890, p. 1145

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 55

Renuntare Renuntare
7. In principiu, pentru ca o renun- bunalele romane, pe cand francezul,
tare sau o dezistare sa fie valabila, reclamant in Romania, si contra ca-
urmeaza ca ea, on sa fie Lent& in ruia s'a pronuntat la tribunalele no-
mod expres, on sa reiasa, in mod po- mane, ar avea dreptul a se adresa
zitiv si absolut din oarecari fapte cu aceea cerere si la tribunalele
savarsite de cei interesati in cursul franceze ;
litigiului, si pentru circumstance cari Considerand ca, in Franta o juris-
au cel mai intins raport cu litigiul ; prudenta ce se priveste ca stabilita, nu
Considerand, in speta, ca Curtea de deduce pentru francez, din singurul
fond, pentru a respinge ea neadmi- fapt al reclamatiunii sale la un tribu-
sibil apelul Lent de recurent contra nal strain, si renuntarea la dreptul
sentintei tribunalului Mehedinti cu ce-i este acordat de art. 14 din Codul
No. 55 din 1887, se bazeaza pe faptul civil francez, corespunzator cu ci-
ca recurentii cu ocaziunea judecarii tatul art. 13 din Codicile roman ;
apelului facut de fratii Gheorghiu Ca, ad fiind vorba de renuntarea
adversarii lor contra aceleeas sen- la un drept, tribunalele franceze cer
tinte s'a marginit a cere pur si sim- ca aceasta renuntare sa fie certa si
ple respingerea apelului facet de nu- manifests ;
mitii intimati, fara nici o rezerva in Ca o asemenea certitudine dispare
ce privet', apelul hint de dansii : on decate on reclamantul a Post ne-
Considerand ca Curtea de apel, a- voit, din imprejurarile cauzei, a se a-
preciand, in suveranitatea ei acest dresa la tribunalele straine ;
fapt, si deducand dintr'ansul renun- Considerand, in speta, ca Curtea
tarea recurentilor la apelul ce Meuse de apel, marginindu-se a deduce a-
contra zisei sentinte, departe de a se ceasta renuntare din singurul fapt al
fi abatut in ceva dela regulile si prin- reclamatiunii adresata calre tribuna-
cipiile de drept dupa care trebue sa lele franceze, fara a avea in vedere
se eonduca judecatorul de fond, din si a exarnina data imprejurarile can-
contra, s'a conformat lor. zei 1-au silit sau nu a se adresa la
Buletinul p.1266 fi 1905,p. 1227 acele tribunale, a nesocotit, si din
S. Considerand ca prezumtiunea ce acest punct de vedere, principiul re-
se trage contra romanului reclamant ciprocitatii.
din hotararea data de tribunalele Buletinul 1896, p. 943
franceze contra sa, este invederat, un 9. Se poate renunta la un legat
efect ce se recunoaste acelei hotarari ; in mod tacit ? Vezi cuvantul : cSuc-
Ca, dar, cum si cand se poate de- cesiune, No. 125.
duce din acea hotarare contra roma- Buletinul 1899, p. 39
nului reclamant renuntarea la facul- 10. Actiunea publica poate ea fi
tatea ce-i este acordata prin art. 13 suspendata prin renuntarea reclaman-
din Codul civil, urmeaza sa, fie re- tului ? Vezi cuvantul : (A cti un iy
gulates tot dupa, principiul recipro- No. 51.
citatii ; Buletinul 1893, p. 902
Ca ar fi a se nesocoti acest prin- 11. Urmarirea unei judecati pe o
cipiu data romanul, reclamant in cale gresita, implica ea o renuntare ?
Franta, si condamnat de tribunalele Vezi cuvantul : cActiune. No. 52.
franceze, ar pierde dreptul a se mai Buletinul 1894, p. 173
adresa cu o asemenea cerere la tri- 12. Tutorul poate renunta la apel,

www.dacoromanica.ro
56 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Renuntare Renuntare;
fara sit tuba nevoie de autorizarea claratiuni cari nit implied necesar-
Consiliului de familie. mente ideia Irani unei renuntaxi.
Buletinul 1889, p. 506 Buletinul 1.905, p. 1227
Vezi cuvantul : ;rate la" No. 48.
13. Renuntarea la conditiunea re- Repaus duminical (lege)
zolutorie se poate deduce prin sim- 1. Avand in vedere art. 2 ai 7
pla interpretare a conventiunii ? Vezi din Legea din 1897, pentru repausul
cuvantul : cArendare, No. 10. duminical.
Buletinul 1874, p. 283 Considerand ca prin art. 2, se pre-
14. Dup.& dispozitiunile art. 839 vede ca in comunale rurale carciu-
din Codul civil, renuntarea la revo- mile ai orice alte stabilimente co-
carea donatiunii pentru naatere de merciale vor trebui Eta ramana in-
copii este nuld si far& nici un efect.
chise in toate Duminicile si sarba-
Buletinul 1901, p. 1462 torile aratate la art. 7 ; iar prin a-
15. Renuntarile la drepturi nu se cest articol, dupa ce in primul sa,9
presupun, ai ele nu pot sa rezulte, aliniat se arata ca in cornunele ur-
in lipsd de declaratiune expresa, de bane este obligatorie inchiderea sta-
cat dintr'un fapt care sd implice nea- bilimentelor comerciale ziva intreaga
parat o asemenea renuntare, adica, in sarbatorile ce incepe a enumera,
care sa nu se poata explicit decat ca prin aliniatul at 2-lea se prevede ca
o renuntare. in aceste sarbatori enumerate, sta-
Buletinul 1903, p. 186; 1904, p. 1620 bilimentele industriale din toata Cara
gi 1905, p. 1624 vor fi inchise ziva intreaga ;
16. Renuntarea la o moatenire este Considerand ca in lege, numai art,
ea valabila dad, s'a facut printr'o 2 sa refera la observarea repauzului
conventiune intervenita intro erezi, duminical in comunele rurale, pre-.
fard a se trece in registrul special cum aceasta se afirma prin desba-
al grefei tribunalului ? Vezi cuvantul : terile legiuitoare asupra art. 7 al
.Succesiune, No. 187. legii ;
Buletinul 1904, p. 585 Ca, apoi, tot din acele desbateri
17. Partile pot ele renunta tacita- urmate asupra art. 2, mai reiese
mente la beneficiul primei instance ? ca stabilimentele industriale nu prin
Vezi cuvintele : ,Competintd. No. 529 scapare din vedere s'a omis a se
ai ,Actiuni No. 52. trece pe Lang& stabilimentele comer-
Buletinul 1905, p. 889 ciale, ci intr'un mod voit, ai, in
18. Renuntarile la drepturi nu se urma explicatiunilor date de rapor-
pot admite prin deductiuni, decat a- torul legii asupra acestei omisiuni
tunci numai cand faptul din care se exprese, amendamentul propus de a
trage acea deductiune nu ar putea fi se trece pe langa stabilimentele co-
inteles decal ca implicand neaparat merciale ai cele industriale s'a re-
o renuntare. tras :
Buletinul 1905, p. 708 Ca, astfel, se constatil din desba-
19. Renuntarile fiind de drept strict teri, ca la formarea art. 2 intentiu-
nu se pot nici presupune ai nici de- nea a fost de a se tine inchis in
duce prin interpretare din niate de- comunele rurale numai carciumile

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA. 57

Repaus duminical Bechizifiuni (lege)

qi orice alte stabilimente comerciale, dresandu-se la Comisiile administra-
cu excluderea stabilimentelor indus- tive instituite prin legile de rechi-
triale. zitii, ci e in drept a se adresa, la
Buletinul 1898, p. 954 justitia ordinara, la judecatoriile or-
dinare, cari singure sunt chiemate
Bee hizifiuni (lege) conform Constitutiei $i a Legilor or-
1. De$1 legea din 1877, relative ganice, a apara viata, averea $i o-
la Rechizitiuni, este o lege excep- noarea locuitorilor, qi a hotari re-
tionala $i prin art. 12 din Legea din pararile cuvenite.
1878, care prevede modul platii re- Buletinul 1883, p. 323
chizitiilor, declara definitive decizi- 3. Dupa, art. 3 din Legea asupra
unile pronuntate de Comisiunile de rechizitiilor militare, orice rechizi-
lichidare, totu$. partile vatamate tiuni implica responsabilitatea pecu-
prin reaua aplicare a acestei legi, niara a Statului catre proprietarul
au facultatea a se adresa la jurisdic- lucrului rechizionat ;
tiunile ordinare. Ca, in spew, din momentul ce
Buletinul 1882, p. 1196; 1883, p. 674 Curtea de apel constat& in fapt, ca
2. Conform Legii rechizitiilor $i a intimatilor li s'a rechizitionat acea,
Regulamentului pentru aplicarea ei cantitate de fan, $i ca ei aveau un
din 1877, nu se poate lila ca rechi- titlu in contra Statului, faptul el
zitie decat a treia parte, avand pen- Statul n'a, ridicat acel fan, nu-1 pu.-
tru plata, acestor lucruri luate ca re- tea apara, de plata, de oarece odata
chizitie, ca verificarea $i lichidarea liberate chitantele de o Comisiune
sti, se fac& de catre Comisiunile in- intomita, conform legii, vanzarea era
stituite ; perfect& $i intimatii nu mai puteau
Ca in cazul insa cand s'ar lua dispune de fanul rechizitionat.
cuiva ca richizitie mai mult de cat Buletinul 1885, p. 376
a treia parte, pentru tot ce trace 4. Beneficiul prescris de art. 10
poste a treia parte, proprietarul lu- ca repartitiunea sa nu covar$easca,
crurilor nefiind despagubit de va- a treia parte din productele proprie-
loarea lucrurilor, dup.& valoarea lor, tarului mo$iei, arenda$ului sau on
e in drept a se adresa la instantele carui locuitor din comuna, este creeat
judecatore$ti ordinare, spre a cere a de lege numai in favoarea proprie-
se hotara plata ce i se cuvine pen- tarului rechizitionat.
tin lucrurile luate mai malt, fiindca Buletinul 1885, p. 376
legile din 1877 $i 1878 n'au avut 5. De$1 art. 12 din Legea pentru
de scop a institui comisiile pentru plata rechizitiilor, promulgate la 6
a judeca in mod definitiv orice fel Main 1878, care prevede modal platii
de neintelegeri pentru lichidarea platii rechizitiilor, declara definitive hota-
rechizitiilor, ci numai acele neinte- raffle pronuntate de Comisiunile de
legeri pentru lichidarea platii a- lichidare, totu$, acele comisiuni ne-
color rechizitii facute conform legii avand alt drept decat acela de a
$i a regulamentului din 1877, in verifica $i lichida bonurile de rechizi-
colo, cetateanul caruia se is lucru- tiuni, hotararile for au putere nu-
rile pe calea rechizitiilor, n'are tre- mai in cat prive$te verificarea $i
buinta a cere repararea daunelur lichidarea cantitatii $i pretului obiec-
cauzate $i despagubirea cuvenita, a- telor rechizitionate, Dia, insa, a ri.

www.dacoromanica.ro
58 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

_Reehizit tun', (lege) Responsabilitate

dice partilor dreptul intemein- propriatul ii core proprietatea sa sub
du-se pe constatarile acelor Comi- titlu de reparatiune, satisfactiunea
siuni sa ceara dela instantele ju- cea mai dreapta ce trebue sa i se
decatoresti sumele de despagubiri ce dea este de a i se restitul bunul de
li se cuvine. care a Post deposedat ;
Buletinul 1886, p. 410 Prin urmare, in asemonea caz ad-
6. Din intreaga economie a Legii judecatiunea poate O. fie facuta dupe
rechizitiilor militare din 1877, toate formele prescrise de lege, pa-
mai cu seams, din art. 12, 13 si 40. zits cu cea mai mare exactitate,' si
rezulta c5, aceasta lege regulamen- tot ea va fi nula si fara nici un
teaza dou'a feluri de operatiuni, ope- efect despre urmaritor.
ratiunile recens5,mantului cari se Buletinul 1870, p. 337
fac in fie care an in timp de pace 3. Functionarii superiori nu sunt
si cari nu are alt stop decat a se raspunzatori de greselile functiona-
sti. in caz de rasboiu, numarul si rilor for inferiori.
calitatea tailor ce s'ar 'mite& rechi- Buletinul 1871, p. 98
zitiona, cum si numele proprietarilor 4. Cassierul Statului, care si-a dat
lor, si operatiunile rechizitiilor, cari toate silintele pentru incasarea ye-
nu se fac decat in cazul unei mo- niturilor Statului, nu poate fi tras
bilizari a armatei ; la raspundere pentru ramasitile nein-
Ca art. 44, care dispune ca, a- casate.
ceasta lege nu se aplica de cat in Buletinul 1872, p. 268
caz de rasboiu, se refer& numai la 5. Cand un functionar al Statului,
rechizitii cari se fac in caz de ras- Insarcinat cu primirea banilor desti-
boiu, nu insa si la operatiunile re- nati cetatenilor. printr'un fapt ilicit,
cenzamantului anual, pe baza caruia --substragerea unui grop de bonuri
se fac acele rechizitii ; ruralea cauzat un prejuditiu cuiva,
Ca, prin urmare, Curtea de apel, Statul e responsabil de paguba cau
achitand, in speta, pe R. Popescu zata de catre functionarul sau. con-
de faptul ca nu si-a prezentat caii form art. 1000, alin. 3, Cod. civ. ;
in timpul recens5,mantului anual, pe Pierderea unei scrisori recoman date
motiv ca Legea rechizitiilor mili- fiind rezultatul unui caz de forts
tare nu se aplica de cat in caz de majora, nu trebue confundata, cu sus-
rasboiu, a dat o interpretare gresita tragerea unor bani, care este un fapt
art. 44 citat. ilicit imputabil cuiva.
Buletinul 1902, p. 989 Buletinul 1872, p. 324, 1875 p. 178
si 1884 p. 707
Responsabilitate 6. Statul nu poate fi raspunzator
1. Barbatul nu raspunde de de- pentru neexecutarea unei conventi-
teriorarile aduse averii sotii sale, uni, care nu s'a facut cu formele pres-
cand se stabileste ca administratiu- crise de art. 45 din legea comptabi-
nea acestei averi a avut-o femeea litatii generale a Statului, afar& de
in tot cursul casatoriei. exceptiunile prevazute in art. 46 din
Buletinul 1870, p. 312 acea lege ;
2. Cel ce urmareste far& titlu cau- Functionarii Statului, nefiind decat
zeaza expropriatului o daun5, pe care niste mandatari ai lui, dansii nu pot
este dator sa o repare si cand ex- lucre si nu pot angaja respunderea
www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Responsabilitate
Statului fat5. cu cei de al treilea, de
cat in marginele mandatului lor.
Regulile mandatului be sunt apli-
cabile ;
Buletinul 1873, p. 153
7. CAM cineva se &este in le-
gitimg aparare $i instantla penalg it
achita ca unul ce nu poate fi pedep-
sit dupa, Legea penala, art. 58 Codul
penal, dansul nu poate fi condamnat la
daune civile, alma numai dad. in-
stanta de fond, ar constata d d*an-
sul a excedat marginile unei legi-
time apgari.
Buletinul 1873, p. 258
8. Proprietarul este in drept a se-
chestra productele arendasului sau
pentru neachitarea castiurilor, si data
acele producte ar fi suferit oarecari
stridciuni sau micsorime de pret din
faptul sechestrului, aceasta nu poate
fi imputafa, proprietarului creditor, ca
unul ce n'a fkcut decat a-si exercita
un drept, ci numai arendasului de-
biter, ca unul ce n'a indeplinit da-
toria sa, de a plati la timp arenda ;
CA art. 422 Pr. civ., face faspun-
dtor pe custode pentru negligentA
care creditor, $i, astfel, dispozitiunea
acestui articol este in favoarea nu-
mai a creditorului, si nu poate fi in-
vocat contra sensului sau de dare
debitor ;
Ca sechestrul, ca ndsurA, simplu
asigurAtoare contra instrain'arii, nu
dispensead pe proprietarul debitor,
de a veghea el insus la conservarea
lucrului sechestrat, care ii este lasat
in posesiune ;
Buletinul 1874, p. 52
8 bis. Proprietarul cand respunde
pentru turburarea folosintei arenda-
sului sau ? Vezi cuvantul : c Arenda)
No. 12, 13, 55, 64, 72, 75.
Buletinul 1874, p. 52; 1875, p. 23 si
1885 p. 672
9. Dupit art. 133 din Regulamen-
www.dacoromanica.ro
59
Responsabilitate
tul organic, vistierul (ministrul de
finante) era responsabil pentru toti
cassierii $i samesii (secretarii) pre-
fecturilor, cari ii avea insarcinati cu.
indeplinirea baniior;
Buletinul 1875, p. 158
10. Din combinatia art. 998, 999,.
1000, 1001 $i 1002 Cod. civ. rezulta,
c Statul, ca fiinta juridid, nu poate
fi exclus dela obligatiunea prevazuta
prin ele spre a respunde ca oricare
individ de prejuditiul cauzat altuia,
prin prepusii sai in functiunea ce li
s'a incredintat ;
Ca art. 1000 din Cod. civ. nu presu-
pune yeti o negligentA in persoana
stapanilor sau comitentilor, ci numai
faptul material al prejuditiului cau-
zat de dtre servitorii sai sau pre-
pusii for ;
Ca legiuitorul n'a facut nici o dis-
tinctiune in persoanele fizice si per-
soanele juridic in materie de quasi-
delicte.
Buletinul 1876, p. 20
11. Desi dupa principiul prev'azut
de art. 998 $i 999 din Codul civil,
orice fapte ale omului, cari cauzead,
altuia prejuditiu, obliga pe acela
din a druia gresala, s'a ocazionat,
a-1 repara, totus apreciarea si cum,
pAnirea acelor fapte sunt lasate la
suverana apreciare a judedtorilor
fondului.
Buletinul 1876, p. 155
12. Directorul unui seminar care,
in marginile budgetului ministerului
de culte, a facut si cheltuit suma
anume prevazuta prin buget pen-
tru imbradmintea elevilor semina-
rului, este in drept a core Statului
ceeace a cheltuit, desi Statul nu-1
autorizase a face aceasta cheltuiala,
pe baza principiului cca nimeni nu.
trebue a se imbog4 in paguba al-
tuia..
Buletinul 1877, p. 48
T30 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Responsabilitate liesponsabilitate
13. Atat persoanele fisice cat pi tate pe liegie, cad agentii Statului
-cele morale, cand sunt obligate de cata sa ordone arestarea pe cat timp
lege a raspunde pentru pagubile procesul verbal de constatare nu
pricinuite prin faptele altnia art. continea veriun vitiu de forma.
1000 din Codul civil -- ele raspund Buletinul 1877, p. 158
pentru o grepeala ce legea prezuma 15. Dup5. Legea Comptabilitatii
ca este a for proprie, pi astfel, in generale a Statului din 1864, cassierii
cazul responsabilitatii stapanilor pi generali raspund civilmente de toate
-comitentilor pentru pabuba cauzata deficitele provenite dela sub-cassierii
de servitorii pi prepupii for in func- lor.
tiunile ce li s'a incredintat, grepeala Buletinul 1877, p. 190
prezumata de lege este, ca stapanii 16. Legea, prin art. 998 din Co-
Si comitentii a facut o rea alegere dul civil, face responsabil pe un om
in persoana servitorilor pi prepupilor, pentru prejuditiul ce a cauzat prin
p. prin urmare, responsabilitatea for faptul sau, gi numai atunci cand
este directs pi principala, pi tocmai acest fapt i se poate imputa ca o
de aceea lege dispune ca ei raspund grepeala
de prejuditiul cauzat. prin urmare, cand cineva face
Buletinul 1877, p. 167; 1884, p. 11 un fapt, exercita un drept sau in-
14. Prin art. 1000 din Codul ci- deplinepte o obligatiune, nu poate fi
vil, se dispune ca comitentii raspund responsabil pentru prejuditiul ce ar
de prejuditiul cauzat de prepupii for cauza altora, daca nu i se poate im-
in functiunile ce li se s'a incre- puta ea ar fi comis verio grepeala
dintat ; in comiterea faptului, in exercita-
C5, motivul acestei responsabili- rea dreptului sau in indeplinirea o-
tati fiind o grepeala ce legea pre- bligatiunii, caci grepeala atrage res-
zuma ca e proprie a comitentilor, ei ponsabilitatea celui ce a comis-o,
chiar cand exercita un drept, daca
pot fi actionati direct prin o actiune
principala de &atm cei cari an su- prin aceasta s'a cauzat un prejudi-
ferit paguba prin 'faptul prepupilor tiu, fiindca legea, nici prin art. 998
Tor pi fara ca sa chieme in judecata din Codul civil, nici prin verio alta
pi pe aceptia ; dispozitiune, nu scutepte de respon-
Ca, in speta, Curtea de apel con- sabilitate pe cel ce ar comite verio
stata ca agentii Regiei monopolului grepeala in exercitarea veriunui
tutunurilor, cand au procedat la drept, pi o asemenea scutire nu
constatarea pretinsei contraventiuni, poate rezulta nici din imprejurarea
imputata intimatului Canarescu pi ca cel ce a suferit prejuditiul ar fi
la incheierea procesului verbal, au putut sa-1 inlature prin deosebite
lucr at cu rea intentiune pi ma mijloace, daca nu era indatorat la
vointa ; aceasta de lege, ci aceasta impreju-
Ca, dar, Regia cats a raspunde de rare poate fi numai luata in seam5,
pagubile cauzate prin faptul agenta- pi apreciata de judecatori in fixarea
lor sai in exercitiul functiunii ce Ii cuantumului despagubirilor. .
se incredintase de Regis ; Buletinul 1877, p. 193
Ca imprejurarea ca. agentii Sta- 17. Debitorul care in stop de a
tului au ordonat arestarea lui Ca- intarzia pe creditorul sau cu Inca-
narescu, nu apara de responsabili- sarea sumei ce i se cuvine, face re-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 61

Responsabilitate .Responsabilitate
curs in Casatie contra vanzarii i- de prejuditiu) cauzat de catre ser-
mobilului sau, dator este conform vitorii si prepusii lor, pe atat insa
art. 998 din Codul civil de a des- urmeaza a se constata ca, cauza
pagubi pe creditor cu plata inte- prejuditiului a fost fapta servitoru-
grals a procentelor stipulate in o- lui sau sau a comitentului ;
bligatia originals pane in momentul Ca, in spqa, instanta de fond ba-
achitarii sale integrale. zandu-se numai pe faptul inchiderii
Buletinul 1878, p. 370 cailor, de catre omul recurentului, in
18. Dupe dispozitiunile art. 998 si obor, undo peste noapte au murit,
999 din Codul civil, once fapta a fare a ccinstata intr'un mod legal
omului care cauzeaza altuia preju- data cauza tnortii cailor a provenit
ditiu, oblige pe acela din a caruia din faptul inchiderii lor la obor, si
greseala s'a ocazionat, a-1 repara, ; fare a admite proba cu martori in-
Ca, in speVa, este constant a prin vocata de recurent, in apararea sa
inaltarea stradei Foti in fata casei spre a dovedi ca cauza mortii cailor
intimatei, s'a cauzat un prejuditiu, a fost independenta de faptul inchi-
de oarece zidul din fata prinzand derii lor, a facut o rea aplicatiune
umezeala, ameninta constructia in a art. 1000 din Codul civil.
genere ; Buletinul 1879, p. 930
Ca, data primaria, in interesul ge- 21. Statul, prin Legea rurala, voind
neral al orasului, a fost in drept de a regula pozitiunea fostilor clacasi
a face o asemenea lucrare, nu este vis-a-vis de proprietar, a si insti-
mai putin adevarat ca si intimata, tuit Comisiunea insgrcinata cu de-
suferind un prejuditiu la proprieta- terminarea pretului rascumpararii,
tea sa din faptul insltarii stradei, precum si Comitetul rural insarcinat
este asemenea in drept a care dau- cu modul despagubirei proprietarului,
nele cauzate dela primarie, de oare cari autoritati urmau sa formeze
ce nimeni nu poate fi vatiimat in titlurile gi sa elibereze obligatiunile
proprietatea sa, fara verio desdau- rurale adevaratilor proprietari, $i in
nare, ceeace s'a prevazut $i chiar caz and aceste autoritati din eroara
prin legea de expropriere cand este ar fi eliberat alt cuiva bonurile cu-
pentru utilitatea publics. venite adevaratului proprietar, acesta
Buletinul 1879, p. 102 este in drept a chiema la raspundere
19. Mesterul arhitect care cu- pe Stat care, conform art. 1000 din
noaste ca materialul ce i se pro- Codul civil, e responsabil de faptele
cure nu e de buns calitate, e dator prepusilor sai.
sa nu construiasca cu el, si dansul Buletinul 1880, p. 7
nu Kap', de raspunderea pe care 22. Persoanele juridice se deose-
i-o pune legea prin art. 1483 din besc de celelalte persoane, intro al-
Codul civil, prin faptul ca a pus in tele, prin aceea ca si viala lor interns,
vederea stapanului aceasta impre- adica vointa lor $i limitele acestei
jurare. vointi, este regulate prin anume legi,
Buletinul 1879, p. 906 astfel ca chestiunea de a se sti data,
Vezi mai jos : No. 76. ideile de comitent si de prepus, se
20. Pe cat este de adevarat ca aplica sau nu raporturilor dintre Stat
dupa art. 1000 din Codul civil, sta- si functionarii sai, este a se aprecia.
panii si comitentii sunt responsabili dupa Constitutiunea si legile cari
www.dacoromanica.ro
62 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Besponsabilitate Responsabilitate
reguleaza vointa persoanelor juridice ; Darzeanu, a violat si 1.5 u interpretat
Actiunea centralizatoare a Statului art. 1000 din Codul civil.
este esentialmente limitata mai cu Buletinul 1880, p. 80
seams in privinta distribuirii justitiei 23. Membrii Comitetului perma-
si a invatamantului public, cari nu nent can a incuviintat liberarea unei
sunt de resortul Statului decal in- sume de bani in primirea presedin-
tr'o masura foarte redusa ; telui Comitetului carele, la randul
Ca, magistratii si profesorii nu sunt sau, i-a delapidat, comit un quasi-
a se considers ca prepusii Statului, delict de care raspund in mod soli-
in senzul art. 1000 din Codul civil, dar conform art. 1003 din Codul ci-
ca(4, odata numiti, isi exercita o mi- vil, de oarece banii districtului, atat
siune socials independents, ca organe dupa Legea Consiliilor judetene cat si
a suveranitatii nationale ; dupa I.egea comptabilitatii generale
Regula art. 1000 din Codul civil, a Statului, urmeaza a se incase', de
se aplica Statului numai cand orga- eatre cassierul judetului care face si
nizeaza o administratiune publics, in- platile dupa mandatele ordonate de
tr'un interes de monopol sau de spe- Comitet, iar nu de catre membrii Co-
culatiune industriala, si cand fon- mitetului.
tleaza stabilimente de servicii publice Buletinul 1880, p. 235
ca.ri sunt exclusive de resortul sau; 24. In materie de delicte si quasi-
delicte, comise de un functionar cu
Ca deosebit de aceasta, ca, chiar ocaziunea atributdunilor conferite prin
presupunand ca Statul este, a se functiunea ce ocupa, autoritatea de
considers ca comitent, in raportul care depinde acest functionar devine
care ne preocupa, art. 1000 din Co- responsabila pentru prejuditiul cauzat,
dul civil mai cere insa ca el sa fie conform art. 1000 din Codul civil ;
responsabil cand prepusul ar fi comis Ca, in speta, primarul de Galati,
prejuditiul in functiunile atribuite permitrand locuitorilor Baduleni de a
lui de lege ; pasuna un imas care apartinea unui
Ca nici o lege nu confer& suplean- tertiu arendas, face responsabil pe
Vor tribunalurilor atributiunea de a Comung de prejuditiul cauzat de pre-
se amesteca in gestiunea unei tutele ; pusul sau in functiunea ce i s'a in-
De unde rezulta, in speta,- ca credintat si in puterea earei func-
supleantul Darzeanu, executand ordi- tiuni a putut numai comite un atare
nul tribunalului de a incasa niste quasi-delict.
bonuri dela Casa de consemnatie, Buletinul 1880, p. 282
can iesise la sorti, si sa cumpere 25. Conform art. 159 din Codul
alto efecte in locul lor, cu care ocazie penal, raspunderea sau neraspunde-
a deturnat efectele ce i fusese incre- rea agentilor inferiori pentru execu-
dinta,te, ordin care a fost dat cu tarea unui ordin ilegal, dat de su-
exces de putere, n'a lucrat in exer- penorul lor, nu modifica intru nimic
citiul functaunii ce-i atribue legea raspunderea agentului superior care
CA, prin urmare, Curtea de apel a dat acel ordin ;
declarand prin hotararea in recurs, Ca chiar de s'ar presupune ca a-
ea Statul trebue sa raspunda pentru gentii inferiori ai politiei sunt ras-
prejuditiul cauzat de supleantul I. punzatori pentru faptele comise de

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 63

Responsabilitate Responsabilit ate

dansii, aceasta nu ridica raspunderea atunci cand din forta lucrrilor pro-
penala a agentului superior pentru prietarul este indrituit de a lua oare
ordinul ilegal ce dansul a dat si s'a cari masuri prin construirea unor
executat lucrari destinate a apara proprieta-
Buletinul 1880, p. 387 Fi 1885, p. 672 tea sa.
26. Distrugerea unui vlastar de Buletinul 1882, p. 24
focul provenit dela marina directiunii 30. Ministerul de finante fiind, dupa
tailor ferate, obliga pe aceasta direc- lege, in drept de a numi pe cassierul
tiune a despagubi pe proprietarul Statului si a-i lua garantie, lui in-
vlastarului de pagubele suferite. cumba si sarcina de a raspunde de
Buletinul 1881, p. 1.99 delapidarile facute, ca pentru un pre-
27. Considerand ca Curtea de fond, pus al salt ;
deli recunoaste ea faptul intimatilor Ca facultatea ce o are Comitetul
vechi hahami, prin ex-comunicarile permanent de a revizul pe cassier,
facute sl afiptele imprastiate spre nu poate scuti pe ministru de ras-
a-I impiedeea pe recurent de a se bu- pundere, pe cat atare delapidari se
cura de dreptul ce i se arendase de PH- pot opera in once moment si pe cat,
marie asupra taxei vitelor ar fi un in speta, instanta de fond constata
fapt daimator pentru recurent, totus ca fostului cassier, in urma, revizuirii
apara pe intimati pe motiv ca un Matta de inspectorul general al mi-
nistrului, i s'a fost si facut elogiuri
atare fapt, iesit din luptele religioase,
nu ar fi ilicit si nu atrage respon- prin 'Monitors despre buns gestiune
sabilitatea celor ce 1-au comis ; a compturilor sale, din care Comitetul
Considerand ca dupa prineipiile ge- a putut fi indus in eroare.
nerale prevazute de art. 998 din Co- Buletinul 1882, 39 $i 1898, p. 727
dul civil, once fapta a omului, care 31. Antreprenorii unor lucrari sunt
cauzeaza altuia prejuditiu, obliga pe responsabili de daunele aduse unui
acela de a-1 repara, ; proprietar prin fapt u l taierii fara
Considerand ca nici un text de lege drept a mai multor lemne din padu-
nu exclude responsabilitatea ce ar re- rea sa de catre lucratorii lor.
zulta pentru dauna cauzata altuia Buletinul 1882, p. 46
din un fapt rezultat din luptele reli- 32. Nu exista, o neglijenta in in-
gioase, pe cat timp a fost constatat telesul art. 999 din Codul civil, care
acel fapt, si prin el s'a cauzat o dating sa atraga obligatiunea de a repara
altei persoane. un prejuditiu, cand aceluia caruia i
Buletinul 1881, p. 312 se imputa neglijenta, nu era tinut
28. Neglijenta primarului de a ur- sa Lc& lucrarea care sa pretinde ca
marl pe predecesorul sau pentru de- a neingrijit-o.
lapidari de bani. nu se poate urmari Buletinul 1882, p. 81
cu Legea de urmarire a Statului, ci 33. Conform art. 19 din Legea
urmeaza a se stabili neglijenta si comptabilitatii generale a Statului si
raspunderea prin o judecata obtinuta din intreaga economie a acestei legi,
pe calea ordinara. rezulta ca oricare insarcinat cu bani
Buletinul 1881, p. 858 publici, este responsabil catre Stat
29. Nu exists gresala, si, prin ur- pentru sumele ramase asupra-i, si
mare, nu-si an loc aplicatiunea ar- Statul in drept de a-i urmari atat
ticolelor 998 si 999 din Codul civil, pa acestia cat si pe acei insarcinati

www.dacoromanica.ro
64 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Responsabilitate Besponsab ilitate

cu supravegherea lor, pentru orice de- pentru lucrurile aduse de calatori este
ficit ce nu se va putea acoperi. ass de general& si intinsa, este evi-
Buletinul 1882, p. 419 dent ca un hangiu, ca sa se poata
34. Faptul de a opri pe un antre- apara de aceasta raspundere cata sa
prenor al Comunei de a taia vite, probeze ca in adevar furtul s'a comis
constitue un fapt daunator care obliges prin forta majora.
pe acela care 1-a cauzat de a-I re- Buletinul 1883, p. 163
para. conform art. 998 din Codul civil. 37. Daces cineva nu poate fi res-
Buletinul 1882, p. 857 ponsabil de prejuditiul cauzat prin
35. Prin legea infiintarii Casei de faptul sau, cand uzeaza de un drept
depunere si consemnatiune din 1864, al sau, cats, insa sa nu vateme
art. 2, prevazandu -se c5, mice sume dreptul altuia, caci atunci acea va-
de bani fie in efecte sau in moneda tamare i se poate imputa ca o gre-
sunatoare, trebue sa fie depusa la sala si trebue, prin urmare, dupa
acea cash. rezulta ca atat grefierul art. 998 si 999 din Codul civil, sa
cat si mice alt depozitar public, nu fie reparata ;
mai au dreptul a primi in numele Ca, in speta, nu s'a contesfat la
Statului in depozitul lor veri o suma instantele de fond dreptul intima-
de bani ; tului, vecin cu recurentul, de a avea
Ca, fates cu acest text de lege, gre- casele sale cladite pana in linia des-
fierul ne mai putandu-se privi ca pre- partitoare dintre proprietatile lor ;
pus al guvernului, nu se poate atri- Ca dar Curtea nu a violat nici o
bui verio responsabilitate Ministe- lege, cand a condamnat pe recurent
rului, conform art. 1000 din Codul la repararea prejuditiului cauzat prin
civil, pentru sustragerile unor bound, faptul ce i se imputa ea gresala, caci
comise de catre un grefier de tribunal. Curtea constata ca cu ocaziunea sa-
Buletinul 1882, p. 1183 fi 1884, p. 11 paturilor pentru cladirile ce recu-
36. Vazand art. 1623, 1624 si 1625 rentul voia sa faces iii alaturare cu
din Codul civil ; cladirile intimatului, nu a luat ma,-
Considerand ca, din cuprinderea a- surile necesare dictate de regulele
cestor articole rezulta &, hangii si arhitectonicesti spre a impiedeca o
ospatatorii sunt raspunzatori in tot- asezare brusca a zidului dela casele
deauna de lucrurile aduse in localul intimatului, ceeace a produs dislo-
lor de catre calatori; carea lor.
Ca responsabilitatea lor nu este Buletinul 1883, p. .241
marginita numai la faptele ce dansii 38. Dispozitiunile art. 1909 din
sau oamenii lor ar comite, ci ei ras- Codul civil, au a fi aplicate on de
pund si pentru furtisagul si strica- cateori este vorba de cereri pentru
ciunea lucrurilor caratorilor ce s'ar restituirea unor efecte furate, nu
comite de celelalte persoane (strain* ins& si cand e vorba de cereri pen-
can in mice chip frecuenteaza in lo- tru daune de dare partea vatamata,
calul acelor hangii ; dela acela din a caruia, culpa i s'a
Ca numai cand furtisagul s'a co- cauzat prejuditiu, de oarece in pri-
mis cu mana armata sau cu forta vinta acestor din urma cereri, partea
majora, ei scap de raspundere ; vatamata este in drept, dupa art.
Ca data responsabilitatea hangiilor 998 din Codul civil, a be pretinde de

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Respon qab ilitate
la acela prin a carui culp5, i s'a
cauzat prejuditiu.
Buletinul 1883, p. 1179
39. Vazand art. 1000 din Codul
civil ;
Considerand el instanta de fond
constata in fapt, a suma rezultat5,
din vanzarea unei mosii a Lost de-
pus5 in mod regulat la Casa de de-
puneri si consemnatiuni, si ca gre-
fierul tribunalului de comert a sus-
tras acea suma de bani ;
Considerand ca, odat'a ce se cons-
tata &a, depozitul acestor bani a fost
regulat facut la autoritatea compe-
Unlit, tot ce s'a putut petrece in
urma roman@ lucru strain Vartilor,
de oarece nu incumba for sarcina
responsabilitatii modului alegerii si
numirii personalului acelei autoritati,
si nici a procedurii ce se urmeaza in
asemenea caz ;
Ca, astfel, Curtea, ca si tribunalul,
condamnand pe Stat la rgspundere,
departe de a viola art. 1000 din
Codul civil, din contra, a facut o justa
aplicattiune a principiului acestui ar-
ticol.
Buletinul 1884, p. 11 -i 244
Vezi mai jos : No. 42 ei 74.
40. Conform art. 89, litera b din
Legea comunala, primarul fiind spe-
cial insarcinat de a execute masu-
rile relative la siguranta publics, lu-
creaza in limitele competintii sale
cand ordona distrugerea unor lap-
toace cari ameninta inundarea ora-
sului, si nu poate fi declarat respon-
sabil de prejuditiul cauzat proprieta-
rului laptoacelor decal atunci cand
s'ar dovedi eh dansul a abuzat de 448, 542 si urm'atorii din Proc. civila,
puterea sa si a atins nista drepturi fie in toate cazurile in eari tribu-
anterioramente dobandite de catre nalul ordona depunerea de valori la
proprietarul acestor 15ptoace.
Buletinul 1884, p. 126
41. Cassierul Casei de depuneri
si consemnatiuni nu poate fi res-
./. C. Barozzi. Vol. IV
www.dacoromanica.ro
65
_Responsabilitate
ponsabil de sustractiunea unor ac-
tiuni ce i se depusese, spre a le con-
verti in alte actiuni ale Statului
roman, de oarece insarcinarea con-
versiunii nu intra in atributiunile
sale normale si, prin urmare, nu
poate raspunde pentru cazurile de
forta majors.
Buletinul 1884, p. 562
42. Considerand ca art. 1000, alin.
1 si 3 din Codul civil stabileste un
principiu general, responsabilitatea
st5panilor, a comitentilor de preju-
ditiul cauzat de servitori si prepusi
in functiunile ce li s'au incredintat ;
CA acea responsabilitate exists,
oricare ar fi natura faptului prin
care s'a cauzat prejuditiul, fie negli-
jenta, imprudent& sau delict, numai
ca fapta sa fi fost savarsita, in exer-
citiul functiunii, si responsabilitatea
se aplica la toti de o potriva, fie
simplu particular, fie Stat, judet sau
comuna ;
Considerand ca, incat priveste pe
Stat, el trebue sA, faspunda de acei
functionari cari sunt alesi, numiti si,
cari pot fi inlocuiti de Puterea execu-
tive, intrucat e numai vorba de fapte
savarsite in exercitiul functiunii, con-
ditiuni cari trebuesc a fi constante,
pentru a declare pe Stat faspunzator ;
Considerand c5, grefierii au inda-
torirea, dupe art. 90 si 91 a Legii
de organizare judecatoreasca, a pA.s-
try acte, si do aceia ei au a da cau-
tiune ;
Ca, astfel, grefierul poate fi depo-
zitar de valori, fie anume in caza-
rile prevazute, de exemplu, prin art.
gref5, ;
Ca data grefierul, in general. are
a depune sau a versa valorile is
Casa de depuneri, insa, inainte de a
5
69 REPERTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA ROMANA

Responsabilitate Responsabilitate
face depunerea dacA si-le insuseste, tionar subaltern ca sa amageasca, pe
nu se poate zice ca grefierul n'a sg- functionarii superiori, este, Mil in-
varsit faptul in exercitiul functiunii doialA, o forty majors, care face s'a
si ca otatul sau ministerul de justitie inceteze orice rAspundere a acestora
n'ar trebui sa rgspunda, fiindcA gre- de pe urma,, dacA nu se dovedeste
fierul are dreptul fj indatorirea, dupA ca o culpa, a premers cazului for-
lege, a conserve acte si valori, si tuit ;
fiindca, in speta, grefierul era depo- CA, dar, constatand existenta unei
zitarul valorilor in virtutea Incheierii forte majore care excludes, in spetA,
tribunalului. orice ideie de culpA, Curtea, departe
Buletinul 1885, p. 83 gi 1896, p. 191 de a comite o omisiune esentiala,
Vezi mai sus : No. 39, Si mai jos : No. 74. din contra, a statuat expres asupra
43. Cel ce prin denuntAri neade- propunerii specificate mai sus a Sta-
vArate cauzeaza, prejuditiu altuia, tului.
este dator sA-1 despagubeasca in vir- Buletinul 1885, p. 261
tutea principiului art. 998 si 999 din 45. Ordinul dat de Ministerul de
Codul civil ; interne catre o primArie pentru a
Buletinul 1885, p. 108 impiedica pe un antreprenor de a
44. Considerand cA dupe artico- percepe taxele la cari avea drept
lele 32 $i 39 ale Legii rurale, mem- dup. contractul incheiat cu acea
brii comitetului de lichidare a bu- primArie, angajeazA responsabilitatea
nurilor rurale aveau atributiunea de Statului gi 1 oblige de a despagubi
a schimba in .obligatiuni rurale de- pe antreprenor pe baza art. 998 din
finitive, titlurile de despagubiri libe- Codul civil ;
rate proprietarilor de catre Comisiu- Buletinul 1885, p. 672
nile de plasi respective, dupe trece- 46. Dace este adevarat ea arti-
rea de trei luni dela data lor, colul 1000 din Codul civil declare
atributiune care implica evident si response bill pe comitenti de preju-
indatorirea pentru dansii de a lug ditiul ce cauzeaza prepusii for in e-
toate precautiunile necesare pentru xercitiul functiunii ce li s'a inere-
evitarea a orice frauda sau surprin- dintat, acest principiu nu poate fi
dere ; invoca,t de catre cei ce se cred pre-
Considerand, in spetA, ca ratiunea judiciati, decal in cazul cand ei au
de a decide pe care se intemeiaza fost de bung credinta, ;
instants de fond ca s& respinga ce- Ca, in speta., Curtea de apel prin
rerea Statului in punctul emisiunii o serie de considerante stabileste in
de obligatiuni pentru m a i multe fapt : ea recurentul Byk a fost de o
mosii inchipuite este ea Petre Asian, imprudenta $i o neglijenta atat de
seful biuroului al II-lea, a indus in mare in cat it facea, sa cada, in o
eroare pe secretar gi pe membrii co- culpA lata ;
mitetului printr'un sir de acte plas- CA, in atare caz, comuna BacAu
muite ; nu mai putea, fi responsabilA fata, cu
ConsiderAnd ca partea vAtamatA dansul ;
nu are nici o actiune in daune-in- CA, dar, Curtea de apel cu drept
terese, cand dauna rezulta, din o cuvant i-a respins cererea de des-
fort& majora ; pagubire.
CA' o crime cornisA de un func- Buletinul 1886, p. 27

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA. 67

Responsabilitate Responsabilitate
47. Desi dup.& art. 1002 din Codul ca nici o suma de bani din averea
civil, Comitetul este responsabil de sechestrata n'a intrat in casa tezau-
faptele prepusului sau, totus prin a- rului public al Moldovei ;
ceasta legiuitorul n'a ridicat partii 05, odata constatate aceste impre-
vatamate dreptul de a intents ac- jurari de fapt, cu drept cuvant a
thine chiar in contra aceluia care a respins actiunea intentata de Prin-
cauzat prejuditiul. cipele Sturdza contra Statului, re-
Buletinul 1886, p. 36 lative la darea de socoteli.
48. Considerand ca pentru a fi Buletinul 1886, p. 389
vorba de verio raspundere din par- 49. Avand in vedere ca actiunea
tea Statului trebuia ca recurentul sit recurentei avea de obiect de a se
dovedeasca dinaintea instantelor de condamn a Ministerul justitiei la plata
fond : ca sechestrul a fost infiintat sumei de 20 galbeni, valoarea unui
de Stat si ca Statul &tine veriun ceasornic care a fost sustras din-
lucru sau o suing de bani prove- tr'un dulap din cabinetul judecato-
nind din averea sechestrata ; rului de instructie ;
Considerand ca Curtea de apel Ca aceasta actiune ei-o intemeia
constata in fapt ea, ordinul de se- pe dispozitiunile art. 1000 din Codul
chestrare a averii recurentului a fost civil, dupa care comitentii sunt res-
dat de catre generalul rus Rudberg, ponsabili de prejuditiul cauzat de
comisar extraordinar si plenipotent prepusii for in functiunile ce li s'a
pentru ambele principate, iar guver- incredintat ;
nul Moldovei a executat numai or- Considerand ca judecatorul de in-
dinele generalului ; structiune e prepus al Statului pi,
Ca aplicarea sechestrului era un in virtutea legii (art. 86 din Proce-
fapt de resboi intrebuintat de ar- dura penala), are insarcinarea de a
mata ruseasca ca un mijloc de os- pastra corpurile de delict dupa cum
tilitate contra recurentului Principele era, in speta, acel ceasornic ;
Gr. Sturdza, pentru ca face& parte Ca, astfel fiind, Ministerul de jus-
din armata inamica Rusiei, si gu- titie era, raspunzator de faptul pre-
vernul Moldovei s'a gasit sub pre- pusului sau.
siunea unei forte majore, exercitata Buletinul 1886, p. 513
de armata ruseasca, cand a luat a- 50. Considerand ca dup5, princi-
ceasta masura ; piul general, prevazut de art. 998 din
Ca chiar de s'ar admits ca din Codul civil, once fapta a omului,
faptul functionarilor Statului, cari care cauzeaza altuia prejuditiu, o-
fusese numiti custozi, averea seches- bliga, pe acela de a-1 repara ;
trata s'a nimicit intrucat acesti Ca, prin art. 999 din acelas Cod,
functionari in timpul cand au sa- legiuitorul statueaza ca omul e res-
varsit acele acte nu erau prepusii ponsabil nu numai de prejuditiul ce
Statului, deoarece acela care le-a dat a cauzat prin culpa sa, dar si de
delegatii era generalul rus si stran- acela cauzat prin neglijenta sau im-
gaud veniturile faceau un fapt care prudenta sa ;
nu intl.& in atributiunile lor, apoi Ca, in speta, recurentul, imputand
Statul nu era, tinut des soco- intimatului o neglijenta, un atare
teli ; fapt atrage responsabilitatea persoa-
05, pe langa aceasta mai constata nei ce 1-a comis ;
www.dacoromanica.ro
68 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENT[ ROMANA

_Responsabilitate Responsabilitate
Ca Curtea de apel, aparandu 1 de 52. Avand in vedere ca dupa 144
raspundere, violeaza principiul con- din Regulamentul Casei de econo-
tinut in articolele citate mai sus, mie din 1880, directorul Casei de
cari nu vorbesc numai de culpa, depuneri n'are dreptul a numi a-
dupa cum pretinde instanta de fond, genti directi pentru serviciul Casei
ci $i de neglijenta. de economie decat dupa recoman-
Buletinul 1887, p. 546 datia cassierului ;
51. Considerand ca art. 1000 din Considerand, ca recomandatia cas-
Codul civil stabile$te in principiu sierului facanau-se pe raspunderea
responsabilitatea stapanilor $i a co- lui, aceasta raspundere urmeaza a
mitentilor de prejuditiul cauzat de inceta pentru acei agenti la a caror
servitori si prepu$i in functiunile numire el n'a fost chiemat a con-
ce li s'a incredintat ; lucra.
Considerand ca, in speta, actiunea Buletinul 1887, p. 712
intentata, de directia tailor ferate 53. Considerand ca Curtea de a-
avea de obiect de a se condamna pel constata in fapt ca nici o gre-
intimatul la plata sumei de de 630 $eala sau imprudenta n'avea sa -$i
lei $i 10 bani, costul reparattiunii impute defuncta Funiac ;
stricaciunilor ce s'ar fi pricinuit tre- Ca, din contra, cauza accidentului
nului cu No. 423, din cauza ciocni- care i-a pricinuit moartea se dato-
rii lui cu un vagon care a fost im- reaza neglijentei si imprudentei oa-
pins pe linie de catre servul inti- menilor din serviciul Companiei cari
matului dimpreuna cu alti oameni calcasera regulamentele administra-
straini ; tiei $i nu observasera regulile dictate
Ca tribunalul respinge cererea pa de prudent,a;
motiv ca intimatul nu putea fi ras- Considerand ca o atare neglijenta
punzator de daunele cauzate, decat $i imprudent,5, a oamenilor de ser-
data s'ar fi dovedit & el a avut viciu, atragand raspunderea Compa-
$tiinta de faptele oamenilor sai ; niei de exploatare in virtutea prin-
Considerand ca dupa, art. 1000 cipiului : ca oricine e raspuzator
din Codul civil nu era nevoie de atat de gre$elile sale, cat $i de gre-
stiinta. ; selile prepusilor sai., cu drept cu-
Ca, din contra, acest text de lege vant instanta de fond a condamnat
face pe stapan $i comitent respon- pe Companie la despagubiri.
sabil de pagubele cauzate de servi- Buletinul 1887, p. 893
torii si prepusii lor, cu toate ca a- 54. Considerand ca dispozittiunile
ce$tia au lucrat dela sine ; art. 141 din Regulamentul Casei de
Ca, dar, ceeace trebuia sa constate economie facand pe cassierii generali
tribunalul era ca nu s'a comis fap- responsabili de operatiunile lor si
tul de oamenii intimatului ; justitiabili de Curtea de compturi,
Ca, intrucat instanta de fond n'a nu arata, natura $i intinderea aces-
facut acea,sta constatare, aparand pe tei responsabilita,ti cand a vorba de
intimat de raspundere, a violat art. operatiuni efectuate nu direct de
1000 din Codul civil, pronunt'and in dan$ii ci de agentii lor, agenti a
acela$ timp qi o hotarare nemoti- caror atributiuni $i mod de lunatic-
vatil. flare se prevad prin acelas regu-
Buletinul 1887, p. 550 lament ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 69

Responsabilitate
Ca aceasta responsabilitate pentru ficit a provenit din o forte', majors
faptele altora nu rezulta decat din bine constatata, si pe care pazirea
art. 144 at Regulamentului si din scrupuloasa a regulamentului nu ar
art. 19, 87 si 112 al Iiegii asupra fi putut-o inlatura ;
comptabilitatii generale a Statului ;
Considerand ca aceasta responsa-
bilitate a cassierilor este generals si
absolutes, intinzandu-se la toate fap-
tele agentilor lor, intrucat ea este
bazata pe dispozitiunile art. 144 din
Regulamentul Casei de economie,
acest articol facandu-i responsabili
de alegerea celor numiti dupa a for
recomandare ;
Ca ea nu poate fi intinsa prin
cale de interpretare si la alte cazuri
cari nu implica conlucrarea activa a
cassierului la numirea efectuata, lip-
sind in aceste cazuri motivul legii
care a imps aceasta raspundere
limitata ;
Ca, dar, in speta, aceasta respon-
sabilitate nu se poate invoca con-
tra recurentului, intrucat agentul
ale carui fapte delictoase a ocazionat
deficitul, a fost numit in afara de
dispozitiunile acelui articol Si
calcarea lor ;
Considerand ca astfel responsa-
bilitatea recurentului nu ar putea fi
dedusa decat din dispozitiunile art.
19, 87 $i 112 din Legea comptabi-
litatii generale a Statului, combinate
cu dispozitiunile art. 156, 157 si
ale Regulamentului Casei de eco-
nomie din 1880 ;
Considerand ca art. 87 din Legea
comptabilitatii generale a Statului
pune deficitul provenit din faptele
subalternului numai atunci in sar-
cina impiegatului insarcinat special
si direct cu supravegherea lui, cand
acel deficit a provenit din cauza
lipsei de verificatiune ;
Ca, asemenea, art. 19 din aceeas
lege, la care se refers si art. 112,
it apara de raspundere cand acel de-
Responsabilitate
Considerand ca pentru a se putea,
dar, dupa, aceste texte de legi, invoca
cu succes contra recurentului respon-
sabilitatea dedusa, din ele, ar fi tre-
buit ca Inalta Curte de compturi sa
stabileasca, delapidarile comise de a-
gentul Apostolescu, nu s'ar fi putut
comite daca. recurentul nu se free&
la randul sau culpabil de negligen-
tele in observarea Regulamentului
pe care Curtea be constata in sar-
cina sa ;
Considerand ca faptele agentului
Apostolescu consists in falsuri inte-
lectuale in actele ce el era chiemat
a face in virtutea atributiunilor sale ;
Ca aceste acte, dupa. art. 150 din
Regulament, agentul le faced direct
5i fara conlucrarea sau interventiu-
nea cassierului, catre care era, numai
dator a da compt in fiecare seara de
operatiunile zilei ;
cu Considerand ca, de asemenea, toate
mijloacele de control prevazute prin
art. 156, 157 si 158 din Regulament,
nu an de obiect, si nu pot dupa, na-
tura for sa constate buna credinta si
probitatea agentului direct care ope-
reaza, ci numai regularitatea exte-
158 rioara a acelor acte si concordanta
intre ele ;
Ca tocmai aceasta lacuna a mij-
loacelor de control, la care s'a reme-
diat prin decretul cu No. 639 din 28
Februarie 1885. a fost invocata, de
recurent ca mijloc de aparare inain-
tea Inaltei Curti de compturi ;
Considerand ca Curtea, netinand
seams de acest mijloc de aparare, a
pus in sarcina recurentului un deficit
pentru niste lipsuri de control $i su-
praveghere, fora a fi stabilit ca exists
veri o legatura necesara intre negli-

www.dacoromanica.ro
70 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Responsabilitate
jenta sa vi deficitul rezultat din fap-
tul criminal al altuia ;
Ch, dar, astfel Curtea de compturi
a violat dispozitiunile citatelor texte
de legi, dandu-le o gresit5, interpre-
tare.
Buletinul 1888, 85 gi 765 (Sect. Unite)
55. Considerand ca Curtea de apel
pentru a deduce responsabilitatea re-
curentului St. Boranescu in ce pH-
veste despagubirile reclamate de Stat
pentru mo;ia Shuceinita, constata in
fapt : eh, aceasta movie era afectath de
sarcina unei ipoteci cunoscuta d-sale
prin notificarea ce i se f5.cuse de ca-
ire presedintele tribunalului Dorohoi ;
Ca, in atare caz, art. 47 din Legea
rurala proibh de a se libera
datorite stapanului acestei Considerand, in speth, ca Curtea.
mosii, ci trebuia a se depune la viu- de apel constata in fapt ch, incas5.-
terie prin tribunalul uncle s'a infiintat
ipotee5, ;
Ca mai stabileste, asemenea, ca re
curentul netinand seam5, de incunos-
tiintarea ce i se facuse vi de proibi-
tiunea cuprinsh in art. 47, lit. b, in
urma referatelor iscalite de dansul
in calitate de secretar, afirmand eh
pe aceasta movie nu exist& nisi o
sarcina, a indus pe comitetul de li-
chidare in eroare si 1-a facut sa li-
bereze obligatiunile definitive la o
persoang ce n'avea, drept din care
cane), Statul a incercat o paguba de
oarece a trebuit sa le plateasch inch
odat5, cumphratorului mosiei caruia
nu i se mai cuveneau dupa lege.
Buletinul 1888, p. 134
56. Cine nu face cleat a uza, de
dreptul situ, nu poate fi responsabil
de paguba ce altul sufer5, de acest
uz legitim.
Buletinul 1898, p. 205
57. Comisionarul din a carui eulpa
s'a stricat porumbul ce Ise depusese
spre vanzare, e responsabil fata de
www.dacoromanica.ro
Responsab ilitate
proprietarul porumbului de toata pa-
guba pricinuita.
Buletinul 1888, p. 894
58. Considerand ca din art. 14 si
15 din Regulamentul de administra-
tie militarg, care determind atribu-
tiunile ajutorului sef u1ui de corp,
reiese ideia ca nu poate fi vorba de,
o comunitate de gestiune, et de tin
verificator vi controlor ;
CA, in atare caz, conform artico-
lelor citate, singura indatorire a a-
jutorului sefului de corp, cu privire,
la aceasta materie, nu poate fi decat
cle a supraveghea, vi control& opera-
tiunile de incasari vi phlti constatate
prin acte efectuate conform legii, sau
trecute prin registre ;
rile s'au facut de acel comptabil prin
procedilri neregulate, vi ca numitul
vi -a insusit banii in afar& de opera-
tiunile obicinuite vi prescrise de lege ;
Ca mai declara, asemenea, ca inti-
matului nu i se poate imputa veri o
negligenth in descoperirea incashrii
vi sustractiunii acelei sume, de oarece
se facuse in conditiuni ca intimatului
ii era imposibil de a cunoaste acele
operatiuni ;
Considerand eh in fata acestor im-
prejurhri de fapt cu drept cuvant
instanta de fond a aphrat pe intimat
de raspundere.
Buletinul 1889 p. 42
59. Faptul de a instraina o avers
din partea aceluia care stia, ca nu ii
apartine in mod legal, constitue n
vinh, gi-1 face responsabil de daune-
interese conform art. 998 din Codul
civil.
Buletinul 1889, p. 46
60. Conform art. 64 din Regula-
mentul tailor ferate, directiunea tai-
lor ferate romeme raspunde de va-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 7(

Responsabilitate Besponsabilitate
loarea marfurilor ce i s'a predat $i dinand Bring reclamand dela direc-
care s'a piordut, precum $i de daune- tia C. F. R. a fi despagubit pentru
interese in favoarea proprietarului faptul ca in 1878 fiind in serviciul
acelor mArfuri. drumului de tier ,$i voind a-$i Inde-
Buletinul 1889, p. 556 plini datoria sa, a pus piciorul pe
scara unui vagon care scara ru-
61. Considerand ca rezulta din ter-
menii art. 65 al nonei Legi de ur- pandu-se el a cazut $i vagonul, pu-
niarire $i perceptie ca controlorii nu nandu-se in miscare, i-a zdrobit pi-
sunt responsabili de delapidarile $i ciorul ;
sustractiunile comise de perceptori, CA Curtea, in apel, apreciind de -
decal in cazul cand Statul nu se va pozitiunile martorilor, constata ca
putea indestula din propria avere a scara vagonului nu se dovedeste ca
percepto rului ; s'a rapt $i ca, daca accidentul s'a
CA,' art. 44 din aceea$ lege obliga intamplat, cauza este culpa recuren-
pe cassieri de a lua o garantie dela tului de astazi care, contra regula-
perceptori la numirea for in func- mentelor, a voit sa se sue in vagon,
tiune ; pe and vagonul se punea in mis-
CA, in spats, tribunalul constata in care, $i, astfel, apara directia ;
fapt, ca cassierul nu s'a conformat legii Considerand ca, dupa cum rezulta,
de a indatora pe perceptor sa depue din cele expuse, Curtea pentru a a-
o garantie cand a fost numit in lune- para pe directie de pretentiunile lui
tiune ; ca mai constata, asemenea, ca F. Bring, a avut in vedere declara-
daca s'ar fi urmat astfel, suma de- tiunile tuturor martorilor, pe cari
lapidata ar fi fost toata acoperita, apreciindu-le, a constatat ca cauza
din garantie $i Statul n'ar mai avea accidentului este culpa recurentului
nevoe de a urmari pe controlor ; F. Bring :
Ca, dar, perceptorul nefiind numit Ca aceste aprecieri $i constatari
in conformitate cu legea, $i, prin ur- de fapt fiind lasate la suverana a-
mare, neindeplininduse conditiunea preciare a instantelor de fond, nu
sub care numai Statul putea avea cad sub cenzura Curtii de casatie.
recurs contra controlorului, cu drept Buletinul 1891, p. 204
cuvant tribunalul a statuat ea dansul 65. Creditorul urmaritor, care, in
nu e responsabil de delapidarile co- scop de a ramanea adjudecatarul bu-
mise de perceptor. nului urmarit, induce in eroare pe
Buletinul 1890, p. 312 concurenti prin aratarea gre$ita in
62. Responsabilitatea cassierului publicatiuni $i afipte cA imobilul ar
general $i a controlorului e solidara avea o intindere mult mai mica de
pentru sumele delapidate de un per- cat aceea ce o avea in realitate $i pe
ceptor. care dansul o cunostea, e responsabil
Buletinul 1890, p. 526 de prejuditiul cauzat prin fapta sa
63. Cassierii generali se pot ur- personala in baza principiului conti-
marl numai in virtutea unei deci- nut in art 998 din Codul civil.
ziuni a Curtii de compturi. Buletinul 1893, p. 133
Buletinul 1890, p. 1119 66. Gaud raspunde administrato-
64. Avand in vedere deciziunea a- rul Casei de credit agricol de sus-
tacata din care se constata ca Fer- tragerile comise de catre functionarii

www.dacoromanica.ro
72 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Responsabilitate Responsabilitate
sai inferiori ? Vezi cuvantul : c Credit uaa, ferestrele, dulapuri, rafturi ai
agricol. No. 3. marfa
Buletinul 1893, p. 140 Ca, pentru acest fapt, tribunalul
67. Avand in vedere art. 14 ai 24 ai Curtea de apel au condamnat pe
din Legea asupra administratiunii ar- Ministerul de rasboiu in baza art. 1001
matei dela 5 Martie 1883 ai art. 13, din Codul civil, sa plateasca comer-
15 ai 16 din Regulamentul de ad- ciantului daunele pricinuite ;
ministratiune militara dela 3 Ianua- Ca atat inaintea tribunalului cat
rie 1884 ; ai inaintea Curtii, Statul s'a aparat
Considerand ca prin art. 14 din invocand ca ai comerciantul este in
zisa lege ai art. 13 din regulament, culpa pentru ca a tinut uaa magazi-
aefii de corpcum e aeful unui re- nului deschisa ;
giment sunt declarati, in anumite Inalta Curte decide :
cazuri, responsabili chiar pecuniar de Considerand a din momentul ce
administratiunea for si de executa- instantele de fond gasesc c5, Statul
rea legilor, regulamentelor, etc. ; iar este in culpa, prin aceasta raspund
art. 24 din aceiaa lege prescrie ca implicit la mijlocul de aparare al
prescriptele verbale dresate de ofi- Statului cum ea ai comerciantul era
terii de control, prin cari constata in culpa, ai, deci, omisiune nu exists;
deficite de fonduri ai materiale sau Ca, de altmintrelea, instantele de
alte abuzuri in administratie, fac fond motiveaza in de ajuns pentru
probe legale in justitie ai nu se pot ce gasesc pe Stat in culpa.
combate decat prin inscriere in fals, Buletinul 1894, p. 521
sau pentru motiv de eroare bine con- 69. Considerand c5, Curtea de apel
statata ; constata pe deoparte, ca calul era
Considerand ca, fat,5, cu aceste proprietatea recurentului Geblescu, ai
texte dare ai precise ale legii, tri- ca el era naravaa, iar pe de alta
bunalul era tinut sa se pronunte a..- parte ca dansul, Geblescu, cunoatea
supra mijlocului de aparare ce se in- ca acel cal era naravaa, ai c5, faptul
voca, de Ministerul de rasboiu acela ca 1-a legat dindaratul trasurii, con-
ca colonelul regimentului fiind res- stitue pentru el o culpa Brava de
ponsabil de sustractiunile comise de care trebue sa raspunda;
cassierul regimentului sau, ministe- Buletinul 1994, p. 5'24
rul a fost in drept sa retina asupra 70. Avand in vedere ca art. 139
apuntamentelor sale suma sustrasa din Regulamentul din 1874 asupra
de acel cassiermijloc care fiind e- administratiunii interioare a corpu-
sential in eau* hotararea sa este lui de trupa, face raspunzatori pe
casabila ca nefiind motivata. comptabili ai pe ajutorii for de ges-
Buletinul 1893, p. 440 tiunea lor, insa ajutorii sunt ras-
68. Responsabilitatea stapanului punzatori numai in cazul cand an
pentru daunele cauzate printr'un cal avut o anume insarcinare data de
al sau. Spet5,: In ziva de 3 Septem. cel in drept ;
1892 un soldat de tren trecand cu doi Considerand ca, in speta, Curtea
cai inhamati pe strada unde un co- de apel constata in fapt, ca guardul
merciant iai Ewa, o pravalie, unul din de artilerie Waillant, ca,nd a gerat
cai s'a speriat ai a intrat in maga- gestiunea cassierului capitan Petra-
zinul acestui comerciant, stricandu-i scu, nu a avut nici o insarcinare for-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 73

Responsabilitate Responsabilitate
male, fie din partea ministrului de au suferit pagube data, pe deoparte
rasboiu, fie din partea autoritatilor lupta in contra dusmanului, sau in
militare in drept, ci a fost lasat in contra rebellion era inceputa cand
mod particular de capitanul Pe- faptele pagubitoare au fost savar-
trescu ; site, si data pe de alta parte, aceste
Ca, asa fiind, Wail lant nu putea fapte erau, din cauza acestei lupte,
fi raspunzator de gestiunea capita- necesare si urgente ;
nului Petrescu. Ca, din contra, masurile ordonate
Buletinul 1894, p. 655 de autoritatea militara intr'un mod
71. Avand in vedere ca, dupa ar- preventiv, masurile de prevedere si
ticolul 998 din Codul civil, orice de siguranta, luate inainte de ince-
fapte cari cauzeaza altuia un preju- perea ostilitatilor si cari nu au nici
ditin, oblige pe acela din a &gni o legatura directs cu actiunea in-
greseala s'a ocazionat a-1 repara ; sits, si cari nu stint luate dec'at in
Considerand cal, Statul, ca putere prevederea unei viitoare lupte sau
executive, este raspunzator, in prin- rebeliuni, nu constituesc fapte de
cipiu, de pagubele ce ocazioneaza rasboiu, $i consecintele for pa'gubi-
prin violarea dreptului altuia atunci toare pentru particulari fac pe Stat
cand, investit cu puterea suverana, raspunzator ;
comanda oarecari mb.suri in numele Ca de aci reiese ca, acelas fapt,
ordinei sociale, a sigurantii publice, poate fi considerat ca fapt de raz-
sau a conservarii, on prosperitatii boiu sau nu, dupa timp, dupa, im-
Statului, si aceasta responsabilitate prejurarile in cari s'a savarsit ;
nu inceteaza decat numai in caz de Considerand ca, in speta, tribu-
forth majora ; nalul constata in fapt prin sent*,
Ca, de aci reiese ca pagubele can- sa, sent* ce a fost adoptata in
mate particularilor in timp de ras- total prin deciziunea supusa recur-
boiu sau de resmerit.a, sunt de doua sului, ca in comuna Jilava-Mierlari
categorii distincte : unele cari se 0,- nefiind nici o rascoala, masurile
sesc cuprinse sub denumirea gene- luate de autoritatea militara, intro
cari a fost si varsarea bauturilor
rics de cfapte de rasboiu,. cari sunt
considerate ca nite evenimente de lui Dobrescu, reclamant, nu consti-
forts majora, si nu dau loc la des- tuesc fapte de rasboiu, ci o simply
pagubiri in folosul acelora ce au masura preventive in stop de a im-
fost victimele for ; iar altele, cand piedeca isbucnirea unei revolte ;
s'au produs in oarecari circumstance Ca, ass fiind, Statul, cu drept cu-
speciale, si cari dau drept la o in- vant a fost declarat raspunzator
clemnitate ; de pagubele pricinuite lui Dobrescu.
Considerand ca prin fapte de ras- Buletinul 1894, p. 698
boiu se considers acele masuri de 72. Societatea de constructiuni e-
aparare luate de autoritatea mill- xecutand lucrarea unui canal pen-
tara, and ele se impun ca o nece- tru Ministerul lucrarilor publics, dupa
sitate a luptei contra inamicului sau principiile stabilite de art. 1000 din
contra rasvra'titilor ; Codul civil, urmeaza a raspunde, in
Ca, in atare caz, nici o raspundere calitatea sa de comitent al minis-
nu incumba Statului, nici o despa- terului NO cu tertiile persoane de
gubire nu se datoreste acelora cari greseala savarsita cu ocaziunea exe-

www.dacoromanica.ro
74 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Responsabilitate Responsabilitate
cutarii lucrerilor ce i-au fost incre- la acea epoca. cu observarea condi-
dintate ; tiilor ce se vor prescrie de Ministe-
Aceasta obligatie exists in toate rul lucrarilor publice ;
cazurile, fie ca Statul sau ministe- Considerand, in spew, ca atat tri-
rul s5 fi dat o asemena insarcinare bunalul cat $i Curtea de apel, fats
in urma unei intelegeri private, fie cu cercetarea locals ordonata $i de-
in urma unei licitatiuni publice ; pozitiunile martorilor, constata ca.
Tinerea unei licitatiuni nu schimba imobilul incendiat din cauza scan-
indatorirea ce decurge din art. 1000 teilor locomotivei drumului de her,.
din Cod. civil, c5.ci,',cand se tine licita- era construit Inca din anul 1860, a-
tia, Statul e comitent si acela care dica cu mult anterior promuleirii.
a obtinut lucrarea este prepus. Legii invocate de directia cailor fe-
Buletinul 1894, p. 1056 rate, iar pe de alta parte, ca, deli in.
73. Art. 998 din Codul civil, nu 1874 s'au facut oarecari reparatiuni
distinge intre delict civil si quasi- la acel imobil, insa acele reparatiuni
delict, ci stabilWe regula generals nu s'au facut decat in a schimba, un
ca orice fapt nelicit care a cauzat grajd in hambar, Fara ins5, sa se c-
cuiva prejuditiu, poate provoca o rate ca cu aceasta ocaziune s'ar fi
responsabilitate pecuniarb. ; schimbat si acoperisul, intrebuintand
Ca acel fapt nelicit insa, se cali- materiale incendiabile, prevazute de,
fica delict, daca s'a savarsit cu in- art. 9 din mentionata lege ;
tentie de a cauza prejuditiul ; iar CA, dar, in atari imprejurari de.
dach' e fare intentie, atunci se ca- fapt, directiunea cailor ferate nu se-
lifica quasi-delict ; poate prevala catus de putin de dis-
C5. art. 998 se aplica la ambele pozitiunile art. 9 yi 13 din Legea din
cazuri, fie vorba de consecintele gre- 1870, cari nu pot fi aplicabile in
selei celei mai slabe, fie vorba de spet5..
consecintele imprudentei eau negli- Buletinu11895, p. 325 i 1896,p. 1068'
jent,ei ; Vezi mai jos : No. 85.
Ca judecatorii fondului sunt su- 75. Considerand c5, Statul, ca puterer
verani a aprecia $i a constata daca executiva, este raspunzator in prin-
este greseala, imprudenta sau ne- cipiu de pagubele ce ocazioneaza
glijenta ; prin violarea dreptului altuia, atunci
Buletinul 1895, p. 139 cand, investit cu puterea suverana,
74. Considerand ca, dupe dispozi- comanda oarecari masun in numele
tiunile art. 9 din Legea asupra po- ordinei sale, a sigurantei publice, sau
litlei of exploatarii cailor ferate ro- a conservarii on prosperitatii Sta-
mane din 26 Martie 1870, nu se tului, si aceasta responsabilitate nu
permite a se infiinta acoperisuri de inceteaz5, decat numai in caz de forts
stuf sau de sindrila la o distanta majors, precum sunt faptele de fas-
mai mica de 27 metri dela imprej- boiu ;
muirile liniei ferate ; iar prin art. 13 Considerand ea, in spats, Curtea
se prevede ca constructiunile ce se de apel constata, in fapt ca., in co-
vor Oa in fiint5, la promulgarea a- muna Magurele-Otetelesanu, ca ma-
celei legi sau la epoca infiintarii surile luate de antoritatea military,
unei noui linii ferate, se vor putea, intre can a fost 9i varsarea b5,utu-
mentine in starea in care se vor afla rilor lui N. I. Pascu, nu constituesc

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 75-

Besponsabilitate Responsabilitate
fapte de rasboiu, ci o simple masura, fapta unui functionar considerat fate
preventive, in stop de a impedica cu Statul ca prepus ;
isbucnirea unei revolte ; Considerand ca Statul, are a ras-
Ca, asa fiind, Statul cu drept cu- punde pentru faptele functionarilor
vant a fost declarat raspunzator de sal, ca depozitari publici, $i asemenea
pagubele pricinuite lui Pascu ; pentru faptele unui grefier, intrucat.
Ca distrugerea marfii intimatului e si el depozitar public ;
s'a facut de catre armata, totus, Ca, inteadevar, toti functionarii,
dupe cum constata Ciirtea de apel, in Stat, de diferite categorii, insar-
armata a dat concursul sau in urma cinati cu primirea si conservarea de
intervenirii Ministerului de interne, depozite de valori nu sunt decal pre-
care insu dase ordin in aceasta pri- pusi ai Statului, pentru a caror fapte
vinta ; de sustragere Statul trebue sa ras-
Ca Ministerul de interne, avand a punda fat& cu particularii cari au
mentine ordinea in Stat, a putut si depus ;
a trebuit a cere concursul armatei, Caci sunt prepusi pentru ca sunt
care, pentru si intru aceasta, este la supusi ordinelor, instructiunilor $i
dispozitia acelui minister ; supravegherii Statului, si Statul, ca
Ca, in asa conditii, armata fiind $i un particular, trebue sa raspunda
numai un instrument in mainile Mi- de faptele unor asemenea functionari
nisterului de interne, cu drept cu- indeplinite in exercitiul functiunii,
vant s'a decis de Curte ca daunele $i prin care se cauzeaza prejudicil
cauzate intimatului sa fie platite nu- particularilor, pentru ca se poate im-
mai de Ministerul de interne. pute Statului, sau ca a tinut in func-.
Buletinul 1895, p. 694 tiune persoane cari nu meritau a fi,
76. Considerand ca recepisele pen- sau ca el nu a exercitat controlul
tru sumele depuse la Casa de depu- si supravegherea suficienta asupra,
neri, rezultand dintr'o vanzare silica, acelor functionari ;
trebuesc a fi depuse grefierului ; Ca, data Statul trebue s raspunda,
CA, intru aceasta el e un depozitar si pentru un grefier pentru valoarea
impus prin lege ; sumelor $i a obiectelor lui incredin-
Ca, data grefierul isi insuseste si tate ca depozitar public, de ad nu
sustrage acele chitantf+, el indeplineste rezulta ca. Statul are a raspunde
aceste fapte in exercitiul functiunii pentru orice fel de prejuditii ce se
ce ocupa, si, asa fiind, trebue sa ras- cauzeaza unui particular de un gre-
punda Statul pentru prejuditiul cau- fier, ca functionar public, in exercitiul
zat de grefier ; funetiunii ;
Considerand ca art. 1000 din Co- Ca, intrucat nu sunt dispozitii spe-
dul civil are a se aplica in toate im- ciale cari sa reguleze responsabili-
prejurarile in cari concurg conditiile tatea grefierului, ca in cazurile pre-
stabilite de art. 1000 ; vazute de art. 37 $i 1817 din Codul
Ca, de aceea, si Statul, ca si un civil, responsabilitatea lui se deter-
particular, are a raspunde sub ace- mina prin regulile art. 998 si 999
celeas conditii, conform art. 1000 din din Codul civil, cu alte cuvinte, prin
Codul civil, si decateori el stapan $i regulile dreptului comun, ca, precum
comitent, si decateori e vorba de pagubitul urmareste deadreptul pa

www.dacoromanica.ro
76 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Responsabilitate Responsabilitate
-comitent, asemenea, in speta, credi- ca cel ce cauzeaza un prejuditiu,
torul e in drept a urmari pe Stat. trebue a-le repara chiar atunci cand
Buletinul 1895, p. 897; 1896, p.191 cauza generatrice ar fi greseala sau
77. Avand in vedere ea, dupe ar- nesocotinta ;
ticolul 1483 din Codul civil, intro- Ca, dar, casa Schenker, ca man-
prinz5,torii de constructiuni, raman datary a casei Bogdan, cauzand prin
raspunzatori de daune timp de zece faptul declaratiunii sale prejuditiul
ani dela terminarea cladirii, cand confiscarii marfii, si fiind lipsit man-
eonstructiunea se darama, sau ame- dantele de folosul ce putea, trage din
ninta d5.r5.mare in acest timp de zece vanzarea marfii confiscata, cats a-i
ani, din cauza unui vitiu de con- plati ca daune suma de 300 lei.
-structiune, sau a solului ; Buletinul 18.96, p. 609
Considerand ca, in speta, Curtea Vezi mai jos : No. 103.
de apel constata in fapt ca nu s'a 79. Avand in vedere ea, din decizia
dovedit cu nimic ca vitiul provenit suptisa recursului rezulta ca, scan-
din scurgerea apelor in subsol, ame- teele dela trenul ce merge dela Buda
ninta daramarea totals san partaalit la S15,nic, aprinzand casa lui M. Po-
a edificiului ; pescu si arzand-o de tot, acesta a
C5, asemenea constatari de fapt chiemat in judo:1mM pe directiunea
sunt de atributul suveran al instan- generala a C. F. Romane spre a-1
telor de fond despagubi ;
Considerand ca Curtea de apel Ca atat tribunalul cat si Curtea
stabileste in mod absolut ca Solo- de apel, constatand ca desi casele lui
monica nu poate fi considerat ca un Popescu, invelite cu sindrila, erau la
antreprenor responsabil de vitiurile o distent,5, mai mica de 27 metri de
lucrarilor, sau a le solului, pentruca la linia ferata, prin urmare, in con-
lucre sub directiunea si comanda u- tra dispozitiunilor art. 9 din Legea
'nor arhitecti oficiali, precum si a u- din 26 Martie 1870 asupra politiei
nei comisiuni insarcinata Cu supra- si exploatarii cailor ferate, insa ca
vegherea lucrarilor, si pe care antre- erau construite inainte de deschide-
prenorul era dator sa o asculte, nefiind rea acelei linii ferate, astfel ca men-
cleat executorul lucrarilor ordonate tinerea for era permisa de art. 13 din
de acei ce aveaii directiunea lucra- aceias lege, si ca in adevar au luat foc
rilor, ass c5, dansul nici nu cade sub si an ars dela scanteele locomotivei
aplicatiunea art. 1483 din Codul unui tren, admit cererea lui Po-
civil ; pescu si condamna pe direetiune sa
Buletinul 1896, p. 521 plateasca despag ubiri ;
78. Considerand ea tribunalul con- Considerand ca desi, prin art. 9
Btata in fapt ea culpa este a recu- din Legea din 26 Martie 1870, asupra
rentilorexpeditoriicari au deela- politlei si exploatarii c5,ilor ferate,
rat biuroului vamal ceie don& colete se presto infiintarea acoperisurilor
ca continand numai muselin, pe cand de stuf sau de sindrila la o distant&
-ele contineau 4i tamartina, ass ca mai mica de 27 metri dela imprej-
din cauza lor. si prin gresita decla- muirile liniei ferate, insa, prin arti -
ratiune facuta de catre dansii, s'a colul 13 din aceias lege, se prevede
provocat co nfi scatiunea ; ca constructiunile ce se vor afla in
Considerand ca este de principiu flint& la promulgarea legii de fata,

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 77

Besponsab Wit ate Responsabilitate

sau la epoca infiintarii unei noua Ca, inteadevar, cand e vorba de-
linie ferata, se vor putea mentine in lucrari publice ale Statului, ale ju-
starea in care se vor afla la acea detului sau ale unei comune, ca 13u-
epoca : cureptii, ele se executa dupl, planu-
CA, dar, in spew, intrucat tribu- rile facute in urma studiilor unor-
nalul pi Curtea de apel au constatat barbati competinti in serviciul Sta-
in fapt ca constructiunea lui Popescu tului, al judetului sau al comunei,
invelita cu pindri15., era in fiinta, la cari sunt competinti a-pi da seama
epoca infiintarii liniei ferate Buda- de soliditatea solului pe care au a
Slanic, cu drept cuvant nu au gasit se executa lucrarile, pi ca ar fi ne-
in culpa pe reclamantul Popescu, ci drept a supune raspunderii pe intre--
pe directiunea tailor ferate, pe care prinzator, care nu poate critics te-
a condamnat-o la daune interese. renul ales pi care trebue, obligat
Buletinul 1896, p. 675 fiind prin contract, a executa lucrarea
Vezi si euvantul: Expeditor" No. 1. pe terenul ales de serviciul tehnic
80. Directiunea C. F. R. e raspun- al acelor administratiuni publice ;
z5.toare pentru infirmitatile survenite Ca aceasta, neraspundere a antre-
unui functionar al sau din cauza a prenorului trebue sal fie chiar si
doua ciocniri de trenuri, pe timpul data, de fapt, comuna ar fi intre-
serviciului pi din vina prepupilor di- prins poate lucrari publice Insemnate
rectiunii. prea repede, si dupa studii nesufi-
Buletinul 1896, p. 1355 ciente in toate privintele, de oarece
81. ronsiderand in speta, ca Curtea tot comuna trebue sal r5.spunda pentru.
de apel apnea bine art. 1483 din Co- executarea unor lucrari concepute
dul civil, stabilind diferenta respun- grepit sau nesuficient studiate de un
derii ce incumba arhitectului pi con- personal poate pi neapt ;
structorul ui ; Considerand ca intru cat, in spatial,
Ca, inteadevar, arhitectul trebue Curtea constata, in fapt ca, lucrarea
sal raspunda pentru reaua conceptde a fost conceputa de serviciul tehnic
pi pentru vitiile planului ; iar con- al comunei, si ca intreprinzatorul, in
structorul numai pentru neexecuta- speta, nu putea fi raspunzator in to-
rea planului pi reaua calitate a mate- tul pentru vitiurile pamantului ;
rialului intrebuintat. Ca, dadt, dupa descoperirea vitiu-
Buletinul 1896, p. 1375 rilor palmantului din partea intreprin-
82. Daca art. 1482 din Codul ci- zatorului, Curtea ii imputa c5, a con-
vil proclama, in acelap timp, respon- tinuat lucrarea, pi de aceea nu a a-.
sabilitatea pi a arhitectului pi a in- cordat acestuia decat jumatate din
treprinzatorului, aceasta responsabi- paguba cauzata prin surparea lucra-
litate poate sal fie comuna, ea, ins5., rilor executate pe un teren vitios,
poate sal fie limitata, dupa imprejurari; aceasta e conform cu art. 1483, pen
Ca, in deosebi, pentru vitiurile pa- tru ca este grepala pi din partea co-
mantului, un intreprinzator de lu- munei, care prin serviciul sau teh-
crari publice, depi asemenea supus nic a conceput, hotarat, cerut pi con-
raspunderii obicinuite a art. 1483 dus executarea lucrarii pe un teren
din Codul civil, el nu poate raspunde constatat vitios, precum pi din par-
de acele vitii, ci numai de buna exe- tea intreprinzatorului, intru cat, a-
cutare a lucrarilor ce a interprins ; vand cunoptinta de nesoliditatea te-
www.dacoromanica.ro
78 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDEIVTA ROMANA
Responsabilitate
renului, a continuat a incl.& pe acel
teren nesolid ;
Ca, intru cat instanta de fond cons-
tata astfel, ca este culpa nu numai
din partea comunei, ci $i din partea
intreprinzatorului, trebuia sa imparts&
indemnitatea la care are a urma,
,condamnarea, dup., intinderea gre-
$alei fiecaruia, precum a $i facut
Curtea de apel.
Buletinul 1896, pag. 1384
83. Dad, stapanul afacerii este o
persoana moral5, raspunderea intre-
prinzatorului pentru vitiurile paman-
tului, nu poate fi consacrata, fie ca
o persoana morals, precum e comuna,
e in conditie deosebita decat fiecare
individ inexpert, care e silit a se re-
feri la un arhitect pentru facerea unui
plan $i la un antreprenor pentru exe-
cutare, conducandu-se, pentru a a-
corda incredere cutarui arhitect $i
cutarui artreprenor, de nesuficiente
indicii ; pe and administratiunea pu-
blica are un personal pregatit $i exer-
sat pentru a concepe $i face planul
unor lucrfiri, $i a conduce executa-
rea lor.
Buletinul 1896, p. 1385
SC Chestiunea de a se sti, daca
partea care a cauzat prejuditiul uz&
sau nu de un drept al ei legitim, este
o chestiune de apreciare pe care ins-
tantele de fond o desleaga in mod
suveran.
Buletinul 1897 p. 336
85. Considerand ca, dup& art 1000
din Codul civil, comitentii sunt res-
ponsabili pentru prejuditiul cauzat de
prepusii lor, in exercitiu sau cu oca-
-ziunea exercitiuhd serviciului ce le-au
incredintat ;
Considerand ca, in speta. este cons-
tatat faptul ca condamnatii Vecsler
$i Dorn erau prepusii recurentului
Froim Fifer, la fabrics, sa de spirt,
-0 ca in exercitiul acelei calitati, dansii
www.dacoromanica.ro
.Responsabilitate
au pus cu vointa foc la depozitul de
spirt, foc care s'a comunicat astfel
$i la magazia societatii Nationale, ;
Considerand ca in asemenea cir-
cumstante, recurentul trebue sa fie
responsabil de prejuditiul cauzat nu-
mitei societati prin arderea magaziei,
caci dansului trebue s i se impute
consecintele role a alegcrii gre$ite
facuta in persoana acelor prepusi cari
aveau asemenea dispozitiuni delic-
toase in indeplinirea serviciului lor.
Buletinul 1897, p. 556
86. Societatea de navigatiune pe
Dunare, nu poate fi rasp unzatoare
de accidentele intamplate prin sur-
parea unei punti ce leaga pontoanele
ei cu malul Dunarei $i care formeaza
o continuare a malului, de oarece,
dupa art. 31 din Legea organica a
Ministerului de externe $i ordinele
circulars ale inspectoratului portu-
rilor, obligatiunea de a executa re-
gulamentele de navigatiune $i de a
priveghea buna ordine in porturi, este
impusa capitanilor de porturi.
Buletinul 1897, p. 732
Contra: Vezi mai jos No. 97.
87. Considerand ca art. 9 din Le-
gea de politie gi exploatare a cailor
ferate, proiba in mod formal infiin-
tarea de acoperisuri cu sindrila $i in
general orice depozit de materie aprin-
zatoare la o distant& mai mica de
27 metri dela imprejurimile drumu-
rilor de fier ;
Ca, pe de alta parte, art. 15 din
aceeas lege, acorda administratiunii
cailor ferate puterea ca in interesul
sigurantei publice sa suprime, dupa
o dreapta despagubire, constructiu-
nile ce ar impieta, peste zona sus-
aratata ;
Ca, dad, in contra acestor dispo-
zitiuni, $i chiar dupa plata expro-
priatiunii, ca, in speta, directiunea
cailor ferate nu ordona masurile ne-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 79

Besponsabilitate Besponsabilitate
cesare de paza pe cari o prudent& constata in fapt ca Petre C. Ion,
ordinary si lugs legea i le comanda, fiul lui C. Ion, nu locueste cu tatal
ea are a-si imputa sic -ei aceast& ne- sau, ci era dus din casa parinteasca,
glijenta, si e tinuta, a repara pagu- spre a invata o meserie la un stapan
bele cauzate din vina ei ; din Ploiesti.
Considerand c& dispozitiunile pre- Buletinul 1898, p. 335
vazute in Legea de politie si exploa- 90. Avand in vedere deciziunea
tare a tailor ferate, find prevazute supusa recursului care, adoptand in
intr'un interes general si pentru si- totul sentinta tribunalului, constata
guranta, publica, dupa cum se zice in fapt ca din neglijenta, $i impru-
expres in art. 2, 9, 12, 15 $i 23 din denta impiegatilor dela dile ferate,
acea lege; instanta de fond, in speta, cari au manevrat un sir de vagoane
nu a avut nici un temeiu legal spre far& a da semnalele cuvenite, s'a in-
a. socoti ca,.aceste masuri ar fi pres- tamplat accidentul in care Tanase
crise numai in interesul exploatarii, Iliescu, cotar al rampei, a fost calcat
si legiuitorul care nu face distinc- si omorat pe cand voia a trace dru-
tiuni, a lasat la arbitrarul directiunii mul in interes de serviciu ;
a ordona sau nu suprimarea cons- Ca apreciarea sumei cuvenita ca
tructiunilor ce ar primejduI siguranta, despagubire fiind intemeiata, pe im-
publica, Cara, a avea s& se preocupe preiurarile de fapt ale cauzei, intra
acea directiune, decat de interesele in atributul suveran al instantei de
particulare ale calatorilor, fara ras- fond.
pundere fat,a de ceilalti leza9. Buletinul 18.98, p. 864
Buletinul 1897 , p. 1414 i 1904 p. 1452
88. Pozintele e responsabil de pa- 91. Considerand ca din momentul
gubele suferite de un tertiu din cauza ce persoanele dela cari Societatea re-
loviturilor ce le-a primit dela copilul curenta detinea contractul, nu con-
sau minor, care locuia cu dansul, con- tractase decal in calitatea for de
form art. 1000 din Codul civil. reprezentanti ai Comunei, urmeaza,
Buletinul 1897, p. 1459 ca atunci cand ministerul, uzand de
89. Tatal. dupa art. 1000 din Co- un drept ce legea ii da, nu aproba,
dul civil, este responsabil de preju- acest contract, dansele nu pot deveni
ditiul cauzat de copilul lui minor, personal ra,spunzatoare i, prin ur-
cand locueste en dansul ; mare, nu putea fi vorba de chiema-
Ca de aci rezulta ca copilul minor rea for in garantie.
putand parasi casa parinteasc& cu Buletinul 1898, p. 867
voia tatalui, acesta nu are a raspunde 92. Calcarea unui regulament de
de prejuditiul cauzat de copil, cand administratiune publica, poate da loc
nu locueste cu dansul ; la o actiune in daune ? Vezi cuvan-
Considerand ca, dad, prezumtiunea tul : .Daune No. 41.
este c& copilul minor i i are domi- Buletinul 1898, p. 884
ciliul la tatal sau, insa, chiar dup& 93. Directiunea find raspunz&-
art. 328 din Codul civil, copilul poate toare de faptele prepusilor sai, iar
parasi casa pazintelui cu autorizatia acestia fiind personal raspunzatori
sa, si aceast& prezumtie incetead, pentru culpa lor, victima accidentului
cand contrariul e consta.tat ; intamplat este in drept a cere daune
Considerand, in speta, ca Curtea atat dela directiune, cat $i dela pre-

www.dacoromanica.ro
 80 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

_Responsabilit ate _Responsabilitate

pusul ei, in baza art. 998 gi 1000 97. Considerand ca Curtea de apel,
Codul din civil ; pentru a condamna pe directiune in
Ca., in speta, prepusul directiunii virtutea art. 1000 din Codul civil la
avand domiciliul sau in Constanta, despagubiri civile dare partea recta-
tribunalul din acea localitate era in manta, constata in fapt ca in mo-
drept a judeca aceasta, actiune, dupa mentul comiterii faptului de catre
alegerea reclamantului, conform art. condamnatul N. Stoenescu, dansul
58 din Proc. civila, se gases in exercitiul functiunii sale,
Buletinul 1898, p. 1188 ca factor postal, insarcinat de geful
94. Stapanul unei mori are inda- sucursalei a 4-a, unde igi facea ser-
torirea sa is toate precautiunile ne- viciul, de a duce in grabs o recipisa
cesare, chiar gi in contra unei im- la Ministerul de finante ;
prudent a lucratorilor sai, pentru a Considerand ca, intrucat delicuentul,
vita un pericol evident, lasand sa prin indeplinirea insarcinarii sus a-
functioneze far& gard de aparare ratate Picea un act nu de guverna-
roata care misca, intregul mecanism mant, ci un act administrativ care,
al fabricii sale, obligat fiind a re- inta in atributiunile lui de a inde-
para., prejuditiul suferit de victima lini ; intrucat printeansul s'a cauzat
accidentului intamplat. un gray prejuditiu, cu drept cuvant
Buletinul 1898, p. 1301 Curtea de apel a decla rat ca direc-
95. Considerand ca, dupa art. 1000 tiunea postelor esi e responsabila de
din Codul civil. stapanul este ras- daunele cauzate prin faptul savarsit
punzator nu numai de prejuditiul ce din imprudenta impiegatului sau.
a cauzat prin fapta sa, ci gi de pre- Buletinul 1899, p. 432
juditiul cauzat de servitorii sai, in 98. Considerand ca dupa dispozitiu-
functiunile ce le-a incredintat ; nile art. 998 combinat cu art. 1000
C5, aceasta raspundere se into- din Codul civil, legiuitorul spre a
meiaza pe o prezumtiune legala de asigura mai bine pe patient pentru
culpa din partea stapanului in ale- repararea prejuditiului cauzat prin
gerea gregita, ce a facut in persoana faptul servitorilor gi al prepusilor a
prepusilor gi servitorilor sai. facut raspunzator civilmente, pe langa
Buletinul 1898, p. 1307 autorul material al faptului, si pa
96. Art. 998 gi 999 din Codul ci- stapan sau comitent;
vil prevad, in principiu, ca, orice fapta, Ca de aci rezulta ca, dad, legea,
neglijenta sau imprudenta a omului ii considers pe amandoi (adica pe
care cauzeaza altuia un prejuditiu, autor gi stapan sau comitent) co-
()Nig& pe acela din a carni gregeala obligati la repararea prejuditiului,.
s'a ocazionat a-1 repara ; reclamantul are dreptul sa chieme
Ca buna credintA, a aceluia care numai pe unul din ei in judecata,
produce vatamare nu-1 scutegte de sau pe amandoi, dupa cum intere-
repararea prejuditiului cauzat prin- sele ii dicteaza, spre ai duce la un
tr'o credinta eronata ; bun rezultat actiunea ce i-o da le-
Ca buna sau reaua credint5, in a- gea, gi nimeni nu -1 poate indatora
semenea cazuri nu pot avea cel ca sa chieme in judecata numai pe
mult inraurirea decat asupra cuan- unul din ei, intrucat interesul in ad-
tumului despagubirilor de acordat. mistrarea probelor pentru dovedirea,
Buletinul 1899, p. 22 actiunii it face sa-i chieme gi sa -i

www.dacoromanica.ro
 EEPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 81

Responsabilitate Responsabilitate
tins pe ambii in instant& si intrucatunei ape de pontonul ce serva de
nici un text de lege nu-I ridica re- ambarcader pentru vapoarele unei
clamantului acest drept; societati de nay gatie pe Dunare a
Considerand ca interesul reclaman- fost facut de societate si pentru uzul
tului de a chiema in judecata pe au- sau, faptul ruperii acelui pod pre-
torul faptului i pe comitent si de cum $i conseeintele si tirmarile din
a-i mentine pe ambii in instants, cauza acelei ruperi, privesc pe socie-
este si legitim, eaci din totalitatea tate, conform art. 1000 din Cod. civil.
principiilor puse de legiuitorul no- Buletinul 18.99, p. 713
stru in materie civila, $i in special 100. .Avand in vedere ca motivele
din art. 998 din Codul civil, reiese cuprinse in decizia Curtii de apel de
ca pentru a fi loc la aplicarea a- a descarca pe Stat de orice raspun-
cestui articol, si pentru a se puteet dere pentru faptele functionarilor. in
sustine ca o !apt& a omului con- speta, a Ministerului de externe, care
stituie un quasi-delict, legiuitorul care a ordonat oprirea vasului, si a ea-
trei elemente esentiale ca constitu- pitanii, care a executat ordinul, sunt :
tive a quasi delictului ea faptele de guvernamant sau de
1 Ca faptul care cauzeaza un administratie inlatura orice respon-
prejuditiu altuia, sa fie un fapt ili- sabilitate ;
cit, adica ca el sa nu consiste in Ca' masura luata de 1.linisterul de
exereitjul unui drept; externe, in virtutea careia s'a oprit
2 Ca acel fapt sa* fie imputabil debarcarea acelor calatori, a fost
autorului i sa lezeze un drept al luata in interesul sigurantei publice,
altuia ; i, pentru ea ar fi fost pericol pentru
3 Ca acel caruia ii se imputa ordinea public& dad). li s'ar fi per-
faptul daunator, 0, fie in culpa, sa mis intrarea ;
i se poata imputa data nu inten- Ca guvernul are dreptul a inter-
tiunea rea cel putin o greseala, o zice intrarea strainiior de acel soiu ;
imprudenta sau o neglijenta ; el, de oarece. Statul avea dreptul a
Or, pentru ca reclamantul sr), poata lua masuri, nu are a raspunde ;
stabili in judecata toate aceste ele- Considerand ca actele Puterii e-
mente, prezenta autorului material xecutive sunt, sau acte de adminis-
al faptului in instants, este inve- tratie, sau acte de guvernamant ;
derata ; i, deci, reclamantul avand Ca aceasta rezulta nu numai in
interes, si acest interes fiind si le- virtutea principiilor generale ale
gitim, cu drept euvart se poate o- dreptului public, ci si prin natura
pune la scoaterea autorului mate- lucrurilor in sine, fiindca, corespund
rial din proces ; la atributii diferite ale Puterei exe-
astfel fiind, si intrucat, in cutive de a administra si de a go-
spew., s'a scos din proces unul din vern& ;
paratii in contra vointei reclaman- Ca ceiace deosibeste actul de ad-
tului, instanta de fond procedand in ministratie de actul de guvernamnt
acest mod, a violat principiile de este caracterul politic at acest&a,
drept i textele de lege mai sus- pentru care Statul nu poate ras-
aratate. punde dinaintea jurisdictiilor ordi-
Buletinul 1899, p. 476 nare si pentru care guvernul ras-
99. Cand podul ce leaga malul punde nnmai politiceste ; de vreme
I. C. Barozzi. Vol. IV G

www.dacoromanica.ro
82 REPERTORIUL GENERAL DE JURISRODENTA. ROMANA

Responsabilitate Responsabilitate
ce actul de administratie, inspirat poate fi vorba de violarea art. 9 at
chiar prin consideratii de ordine Legii Ministerului de externe, de
trebue sa fie conform $i in oaece siguranta publica justificand
limitele legilor, pi supune pe Stat la oprirea debararii strainilor adusi cu
raspundere pentru faptele functiona- vasul cSmyrni, acest vas avand
rilor cari s'au abatut sau nu s'au sa-i inapoiasca, administratia pu-
conformat legilor in savarsirea ace- tea sa supravegheze acel yas pans
lor acte ; la intrarea lui in mare, precum in
Ca, astfel, din acest punct de ve- speta a fost.
dere e gresit and Curtea nu deo- Buletinul 1900, p. 92
sibeste actele de administratie de 101. Responsabilitatea armatori-
actele de guvernamant in sensul a- lor pentru politole de incarcare sub-
rf. tat ; semnate de dansii.
Considerand ca acum este a se Buletinul 1900, p. 95
stl care e natura actului de care e Vezi cuvantul: ,Transport", No. 6.
vorba, adica oprirea debarcarii ca- 102. Responsabilitatea aceluia care
latorilor adusi de vaporul cSmyrni, darama clhdirea sa pentru a cons-
din cauza, pi pentru ca ar fi fost trui una noua, si care, neluand ma-
straini, nedomiciliati in tars $i Mel surile de precautiuni pentru pro-
apataiu ; prietatea vecinului sau, i-a provocat
Ca, intrucat scopul acelui act era, daramarea caselor sale.
precum constata Curtea de apel, de Buletinul 1900, p. 137
a apara Statul in contra invaziunii Vezi cuviintul: Dame", No. 44.
de straini fara capataiu, este un act 103. Avand in vedere ca rezult5,
de guvernamant, pentru a era o din principiile generale, in materie
masura pentru asigurarea sigurantii de responsabilitate, si in special din
Statului ; art. 999 din Codul civil, ca patro-
C5,, intrucat nu exists legi cari sa nul este dator sa is toate rnasurile
margineasca dreptul Statului de a de siguranta pentru lucratorii sai,
opri invazia de straini, chiar data mai cu seamy and intrebainteaza
prin masura opririi s'ar atinge oare copii cari nu an experienta necesara
cari interese, nu are sa raspund5. pi prudenta, ce se cere la o lucrare
Statul pentru faptul Ministerului de ce nu este scutita de pericol ;
externe care a ordonat oprirea, si Ca, afara de aceasta, faptul in
numai din punctul de vedere al sine de a pane copiii sa lucreze la
responsabilitatii politice s'ar putea masini $i aparate a caror intrebuin-
discuta neutilitatea, neoportunitatea tare poate da nmtere, data nu se
sau excesivitatea ma.surii ordonate iau toate precautiunile necesare, la
pentru Stat ; accidente, constitue o imprudenta
Considerand a nu se poate zice din partea patronului, independent
ca masura de oprire ar fi contra de masurile de siguranta ce va fi
dispozitiunilor citate ale art. 2 $i 3 luat si recomandatiile ce va fi fa-
al Legii asupra strainilor, fiindca nu cut acelor copii, intrucat, din cauza
e vorba de strainii ce se aflau in varstei lor, copiii nu-si pot da in
tars, la care, de altmintrelea, se a- deajuns seams de pericolul ce-i a-
plica Legea asupra strainilor ; menintg, data nu se in de acele re-
Considerand, de asemenea, ca nu comand atii ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 83

Responsabilitate Besponsabilitate
Ca, dar, imprudenta patronului de judetene, Ministerul de finante puns
.a intrebuinta copii la maaini ai a- la dispozitiunea Comitetelor perma-
parate al caror uz . nu e scutit de nonte, numai la fiecare inceput de
pericol, face pe patron raspunzator trimestru, sumele percepute de im-
de once accidents ce s'ar intampla piegatii Statului pe seama judetelor,
.acelor copii ; pi sumele ce legea acorda acestor
Ca, aaa fiind. Curtea de apel ran judete din visteria generala ;
a respins pretentiunile recurentului Ca de aci rezulta ca pentru ju-
ai a declarat pe Iosek, patronul fa- det sumele aflate in mainile cassie-
bricii, neraspunza.tor de nenorocirea rului ales ai numit de minister, con-
intamplata copilei reclamantului, pe stituesc un depozit ordonat si im-
motiv ca regulamentul industriilor pus de lege ;
insalubre permits intrebuintarea co- C5 prin urmare, facultatea acor-
piilor de 14 ani. data prin art. 96 din citata lege a
Buletinul 1900, p. 624 ; (Sect.- Unite) Comitetului permanent, de a face re-
1904, pag. 592 vizuirea cassei judetene cand va gasi
104. Considerand ca art. 1000 din de cuviinta, ai a reclama la minister
,Codul civil dispune, in general, ea contra abuzurilor ce ar descoperi,
oricine raspunde nu numai de pre- nu poate sustrage pe minister dela
juditiul cauzat prin fapta sa, dar ai raspunderea ce are dela lege pentru
de prejuditiul cauzat prin fapta per-faptele prepusului sau.
soanelor pentru care este tinut a B?detinul 1900, p. 1125
raspunde ; 105. Falsa declaratiune a expedi-
Ca., in special, comitentii sunt torului unor marfuri care, fiind des-
raspunzatori de prejuditiul cauzat coperita, a obligat pe proprietarul for
de prepusii for ; a plati o supra-tax5, ai o amends,
Ca motivul acestei raspunderi e indritueate pe proprietarul acestor
tras dintr'o prezumtiune legala de marfuri de a core aceste daune dela
culpa din partea lor, in ce priveate expeditor ? Vezi cuvantul .Expedi-
alegerea persoanelor de care ei se tor. No. 1.
servesc ; Buletinul 1900, p. 1407
Considerand ca ai Statul, repre- Vezi mai sus No. 76.
zentat prin diferite ministers ai ra- 106. Statul prin prepuaii sai im-
muri de administratie public5, este, piedecand tinerea unui balciu la care
ca once comitent raspunzator pe partea avea drept, e responsabil de
tale civila de daunele ad use altora prejuditiul cauzat.
prin prepuaii sai ; Buletinul 1901, p. 836
Ca Ministerul de finante, fiind 107. Ministerul de interne e res-
singurul care alege 5i numeate in ponsabil de sustractiunea comisa de
functiune pe cassierii de judete, el catre un functionar de prefecture
urmeaza sa fie raspunzator de de- care, cu ocaziunea unei licitaciuni
lapidarile comise de prepuaii sai, a- publice, primind o garantie in bani,
dica de fapta cassierului de judet din partea unui concurent, a sustras-o
comisa in e x e r c i c i u l insarcinarii in paguba acestuia.
sale ; Buletinul 1901, p. 1472
Considerand ca dup5. art. 94 din 108. Directiunea tailor ferate are
Legea dela 1864, asupra Consiliilor a raspunde pentru moartea unui om

www.dacoromanica.ro
84 . REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

.Responsabilitate _Responsabilitate
intrebuintat la munca ocazionata prin atilt mai mult acei amploiatti ur-
nerespectarea ordinelor si a instruc- meaza a fi supusi la raspunderea.
tiunilor date unui masinist pentru unei pagube pricinuit5, cand ei, pe
serviciul de manevra, intrucat, fie lacga ca lucreaza Mu, ies si din corn-
direct, fie prin oamenii s5,i, nu is ma- petinta lor slivarsind lucrari afar5,
suri si nu a luat mAsuri pentru asi- din sfera atributiilor piirtii adminis-
gurarea vietei lucr5.torilor ce intre- trative.
buinteaza, fie permanent, fie provizo- Buletinul 1867, p. 159
riu $i aceasta pe temeiul art. 1000 112. Dup5, principiul consacrat de
din Codul civil ; legi nimeni nu poate fi obligat la
C5, responsabilitatea directiei nu raspundere pentru cheltueli facute
dispare nici cand lucratorul, in in- de o a treia persoana in socoteala
deplinirea lucrarii ce aye& 55, inde- sa, fax% mandatul sau ordinul sau
plineasca, ar fi fost inexperient. expres.
Buletinul 1902, p. 865 Buletinul 1867, p. 688
109. Considerand c5, din dispozi- 113. Considerand ca in lips5 de
tiunile art. 305 din Proc. civila re- un cod administrativ care s5 preci-
zult5 ca judecatorii, pentru toate lap- zeze raporturile persoanelor private-
tele savarsite in atributiunile func- cu functionarii Statului, aceste ra-
tiunii lor, fie de natura contencioasa, porturi trebuesc regulate dupa prin-
fie gratioasa, nu sunt raspunzatori cipiile dreptului comun ;
c5.tre partea ce se pretinde prejudi- Ca dupa aceste principii consa-
ciata, $i nu pot fi urmariti decat crate de Codul Caragea, in partea III,
prin actiunea recursorie civila, in Ca- cap. XIX $i XXII, oricine lucreaz5,
zmile $i in conditiunile determinate in numele altuia in puterea unui
prin sus citatul text de lege si ur- mandat, it face raspunzator chtre un,
matorii ; al treilea de toate actele ce a s5,-
Considerand c5 astfel fiind, cu drept varsit in aceasta calitate ;
cuvant Curtea de fond a respins ca prin urmare, functionarii lu-
nefondat5 actiunea, in daune interese, crand in numele Statului, it fac Ms-
de fat,A, intentata in baza art. 998 punzAtor catre narticulari de toate
din Codul civil. actele ce au s5,varsit cu calitatea ci
Buletinul 1903, p. 834 cu autoritatea functiunei lor.
110. Chestiunea de a se sti data Buletinul 1869, p. 387
leziunile suferite de patient au pro- 114. Considerand ca, deli dupa
venit din chiar imprudenta lui, sau art. 67 din Legea pentru constata-
din faptul prepusilor unei societhti, rea pi perceperea contributiunilor di-
constitue o chestiune eminamente de recte, perceptorii se numesc de Mi-
fapt care scap5, controlului Curtii de Minister, dup5 recomandatia cassieri-
casatiune. lor general $i sub a lor raspundere,
Buletinul 1904, p. 171 insa, din toata economia legii, rezult5
111. Dac5, Legiuirea cu No. 260 din ca, pe deoparte aceasta priveste nu-
Manualul administrativ, pagina 391, mai raporturile si raspunderile func-
supune, in tez5, generals, la raspun- tionarilor intro dansii $i eatre Stat,
dere pe amploiatii administrative can ear pe de alta, c5, prin art. 84 din
lucreaza Mu in materie de executare, noua lege, se stabileste ca percepto-
chiar cand ei sunt competenti, cu rii sunt comisionati de minister pi

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 85

Responsab ilitate Responsabilitate

cunt considerati ca agenti publici in din mijloacelo lui necesare de munca,
raport cu particularii pentru a continua a-si imbunatati
Considerand ca, astfel, cu drept traiul vietei sale ;
.cuvant tribunalul a considerat pe Considerand a sub aceasta pri-
perceptorul Niculescu ca prepus al vire, suferinta morals poate deveni
ministerului, $i, prin urmare, bine, in
cauza unui prejuditiu material, si ra-
baza art. 1000 din Codul civil, a mane in sar ina instantelor judeca-
facut raspunzator pe minister pentru toresti de a constata, pentru fiecare
prejuditiul suferit de intimatul N. caz in special, data dansa a produs
Pandele, din culpa numitului per- un asemenea efect, si in ce masura
ceptor. el a tost produs ;
Buletinul 1904, p. 350 Considerand ca, in speta, partea
115. Avand in vedere ca instanta recurenta voind a restrange sensul
de fond constata ca din culpa impiega- art. 998 din Codul civil, altereaza acest
tilor Administratiunii tailor ferate s'a text de lege, introduce in mod arbitrar
-cauzat moartea sotiei locotenentului distinctiuni ce legiuitorul nu a facut,
G. N. Grigoratu si a fiicei sale Amalia, 1i violeaza principiile de drept si de
$iCurtea, drept daune materiale si echitate.
morale, pricinuite prin acest indoit Buletinul 1904, p. 1619
deces, a acordat suma de 14000 lei 116. Considerand ca, chiar de ar
locotenentului Grigoratu $i 10000 lei fi fost dovedit in fapt, ca victima
lui The Zagorski parintele sotiei sus- Gheorghe loan calatorea fats bilet,
numitului locotenent ; aceasta imprejurare nu ar fi descar-
Considerand ca, dupa art. 998 Co- cat complet de orice raspundere di-
dul civil, vericine, prin greseala lui, rectia tailor ferate ; $i, intrucat cuan-
cauzeaza, altuia un prejuditiu, este tumul daunelor este lasat la suve-
dator a-1 repara $i legea nu face in rana apreciare a instantelor de fond,
aceasta privinta nici-o deosebire intre omisiunea instantei de fond de a se
prejuditiul material si eel moral ; fi pronuntat asupra acestei chestiuni,
Considerand ca este logic si drept nu este esentiala.
ca victima unui delict sau quasi-de- Buletinul 1905, p. 849
lict s dobandeasca deplina indem- 117. Avand in vedere ca se constata
nizare a intregului prejuditiu suferit ; din deciziurjea atacata ca Curtea de
Considerand ca nu se poate ad- fond, in apel, a condamnat pe recu-
mite ca prmcipiu si regula absoluta rentul de astazi, Jacques M. Elias, a
de drept, ea in nici intr'un caz su- plati minorului Ion V. Bobet, repre-
ferintele morale, provenite din culpa zentat acum prin muma si tutoarea
altuia, nu pot da loc la daune civile, sa legala, Maria Vlad Bobet, suma
ca unele ce nu se pot apretui in de 6000 lei ca daune-mterese pro -
bani ; venind din faptul ca numitul minor
Ca, in adevar, data este castigat in etate de 15 ani, si-a rupt bratul
stiintei ca moralul influenteaza a- stang la marina de treerat dupa mo-
supra corpului, devine invederat Ca sia Sascut, tinuta in arenda de re-
o durere moral& adanc simtita este enroll t ;
de natura a zdrobi nervul activita- Avand in vedere ca recurentul
tii, a micsora puterea productive a Jacques M. Elias a invocat, pe langa
omului, ,si, prin consecinta, a-i reduce un al mijloc de aparare in contra
www.dacoromanica.ro
86 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA.

Responsabilitate
actiunei intentata in contra sa, si pe
acela dedus azi in judecata acestei
lnalte Curti, sustinand c5, nu i se poate mitentii sunt responsabili de preju-
atribui nici o cull* do oarece mi ditiul cauzat de servitorii si prepusii
norul Ion V. Bobet a fost primit in lor in functiunile ce li s'au incre-
lucru si i s'a desemnat ca serviciu dintat. ;
sa scoat5, pleava de sub batoth, ceeace
it punea la adapostul orinarui pericol,
si numai prin faptul lui. c5, a para-
sit serviciul ce-i fusese incredintat,
si s'a incercat sa pun la be cureaua
dela roata masinii, care cazuse in
timpul functionarii, ceiace nu era
treaba lui, a devenit victima acci-
dentului care i-a rapit bratul ;
Considerand ca, Curtea de fond
constata in fapt ca prepusii re-
curentului, can conduceaii masina, nu
au avut destula supraveghere, si chiar
lipseau de lang5, locomobilg, in mo-
mentul cand s'a intamplat acciden-
tul, care, nu s'ar fi intamplat data
acei prepusi ar fi fost fat/6 si ar fi
oprit pe minor de a incerca, sa pue
la loc cureaua c5zuta ;
Considerand, dar, ca din momentul
ce Curtea de fond stabileste in fapt
si, prin urmare, in mod suveran, ca
accidentul s'a intamplat din vina pre-
pusilor recurentului Elias, de cari a-
cesta este raspunzator, in baza arti-
colului 999, combinat cu art. 1000.
alin. 3 din Codul civil, nu poate fi
vorba de gresita interpretare a acestui
articol si nici de nemotivare sau exces
de putere, dup5, cum se pretinde prin
mijlocul de casare invocat.
Buletinul 1905, p. 853
118. Considerand ca interpretarea
art. 1000, aliniatul 3 din Codul civil,
si detorminarea conditiunilor cerute de
acest articol, pentru ca Comitentul s5,
fie declarat responsabil de prejudi-
tiul adus unei a treia persoan5, de
care prepusul sau, Constitue o ches-
tiuno de drept a carei solutiune cade
sub controlul Curtii de ca,satie ;
Besponsabilitate
Considerand ca, art. 1000, alin. 3.
zice in mod express <stapanii si co-
Considerand ca. Curtea de apel,
prin sentinta ataeafa cu recurs, in-
terpretand aceasta dispozitiune, ja-
deca ca comitentii nu sunt respon-
sabili de prejuditiul cauzat de pre-
pusii lor, decat in cazul tend prepusii
au cauzat acest prejuditiu in exer-
citiul functiunii lor, si, aplicand a-
cest principiu cazului de fati, res-
pinge cererea reclamantei si declare,
c5. Finkels nu este responsabil de,
furtul comis de prepusul s'au Mos-
covici, pentru motivul ca acel pre-
pus era comptabil in banca lui Fin-
kels, iar nu cassier, si ca, nefiind
insarcinat cu paza casei, n'a comis
furtul bijuteriilor in exereitiul func-
tiei sale ;
Considerand ca interpretatiunea,
data de Curtea de apel, ca prepusul
atrage responsabilitatea comitentului
numai atunci nand el a cauzat pre-
jud4hil in exercitiul functiunii sale,
aduce aplicatiunii acestui articol G
restrictiune mai mare decat aceea
previlzuta de lege, adaugand artico-
lului cuvintele : In exercitiul. cari
nu exista in acel articol ;
Considerand ca tot ce core art.
1000, pentru a face pe comitent
responsabil, este ca prejuditiul sa
fie cauzat de prepusul in functiune,
fie ca acest prejuditiu a fost cauzat
de modul cum acest prepus a inde-
plinit functiunea sa, fie di, preju-
ditiul a fost cauzat do prepus prin
gresa15, sau delict din partea sa,
destul numai cb. functiunea sa sa-i
fi servit ca mijloc pentru a In co-
mite prin inlesnirile en i-a procurat,
inlesniri pe can nu le-ar fi avut

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA. S7

liespon,sabilitate
data nu se gases in acea functiune;
Considerand ca aceasta interpre-
tatiune rezulta in mod logic din
motivul care a edictat acea dispozi-
tiune de lege, si anume culpa comisa
do comitent cand a incredintat o
functiune in case unui prepus ne-
demn de a fi ales de &instil ;
Cousiderand ca interpretarea data
de Curtea de apel ar face ea art.
1000 sit fie aplicabil numai in caz
de nedibacie din partea prepusului
in exercitiul functiunii sale si ar
exclude cazurile de delicte sau crime
comise de dansii, cad nimeni nu
are in functiunile sale comiterea de
delicte sau crime, si ar exclude, ast-
fel, tocmai cazurile cele mai grave ca pentru aceasta sa ceara anume,
in can prepusul a abuzat de func- ca conditiune constitutive a delictu-
tiunea sa $i in cari cei prejuditiati lui, dol sau rea credinta din parte-i,
au mai mare interes ca eomitentul a voit, cu drept cuvant, sa pedep-
sa fie responsabil de prejuditiul ce
li s'a adus, ceeace desigur nu poate
fi scopul legitntorului ;
Considerand ca atunci numai
Curtea de apel ar fi putut apara pe
Finkels de raspundere, cand ar fi
judecat ca Moscovici a putut cu-
noaste faptul depunerii bijuteriei in
cassa de fier, a putut avea acces in
biuroul uncle se afla acea cassa, a
putut deschide acea cassa, fara in-
lesnirile ce i a dat functiunea sa ;
Ca, in adevar, dispozitiunea legii
fiind intemeiata pe o prezumtaune
de gresala a comitentului in alege-
rea persoanei, intra in vointa le-
giuitorului de a fi considerate, ca
comisa in functiune $i a atrage ras
punderea comitentului orice fapta a
unui prepus necorect, care nu ar fi
putut fi comisa fara acea functiune
adica, fara inlesnirea ce i-a procu-
rat functiunea incredintata de co-
mitent, iar nu numai faptele comise
in exercitiul functiunii, caci aceasta
Responsabilitate
conditiune de exercitiu nu este ce-
ruta de lege ;
Considerand, in fine. ca expresiu-
nea legii 'in functiunile ce li s'au
incredintat,, se aplica tot asa de
bine la abuzurile comise de un pre-
pus in functiunea sa, ca si la exer-
citiul functiunii.
Buletinul 1905, p. 1175
Responsabilitatea ministerialn
(legea din 2 Main 1879)
1. Art. 3, aliniatul a din Legea
as upra responsabilitatii ministeriale
declarand, penalmente, raspunzator
pe ministrul care violeaza un text
expres al unei legi existente, fara,
seasca faptul functionarului pus pe
cea mai inalta treapta a ierarhiei
guvernamentale $i administrative a
Statului, care, nesocotind o lege clang,
neprimitoare de veri o indoiala ra-
tionale, din incapacitate, incurie. ne
glijenta, sau dispret manifest al le-
galitatii, turbura el cel insarcinat,
mai presus de toti, cu executarea
legilor, ordinea juridica stabilita,
izbind, astfel, in ceeace este chiemat
tocmai sa intiireasca in inima tutu-
ror cetatenilor ; sentimentul legali-
ttaVi Ruh de care Statul e lipsit de
una din bazele sale morale cele mai
solide ;
Considerand ca responsabilitatea
juridica, creeata, de lege pentru mi-
nistru, prin acest text nu trece peste
marginile unei stricte justitii dace,
precum aceasta reiese clar din chiar
tacerea legii in asta privinta, ea a
inteles sa rezerve ministrului pus in
acuzatiune, dreptul de a propune si
probe, spre apararea, sa in fata ju-

www.dacoromanica.ro
88 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Responsabilitatea ministeriald _ResponSabilitatea ministerial 'd

(legea din 2 Maim 1879) (legea din 2 Maim 1879)
decatii, cauzele de justificare admise mura, asemanat glasuirii alin. 2 de
de dreptul penal ordinar in materie sub art. 36 din Legea organic& a
de crime si delicte, cat $i de drep- acestei Curti.
tul constitutional al tuturor State lor Buletinul 1864, p. 202
$i can sunt, pe o parte cnecesi-
tatea., adica o neputinta neprove- Retentiune
nita din veri o gresala a sa, $i pe 1. Art. 89 din Codul comercial
care ministrul nu o putea inlatura dand comisionarilor dreptul a se
cu mijloacele de cari dispunea, iar despagubi cu precadere din pretul
pe de alta. si independent de orice vanzarii marfurilor pornite c a t r e
necesitate in senzul teoriei dreptului dansii de sumele ce ei au avansat,
comun, cratiunea de Stat., adica le-a recunoscut implicit dreptul na-
un interes public important $i supe- tural de a putea refine lucrurile a-
rior dispozitiunii legii violata. fectate la acest privilegiu pans la
Buletinul 1888, p. 1067 plata creantei ce ei au de primit.
2. Judecata ministerului din 13 Buletinul 1881, p. 630
Iulie 1860. coinpus din d-nii Ma- 2. Nu este exact a se zice ca dre-
nolaki Kostaki, Gheorghe Costaforu, ptul de retentiune nu se poate a-
general 1. I. Florescu, Ion I. Filipescu,
corda de cat cand e anume fixat
Basilie Boerescu si general Barbu prin lege si cerut expres de parti ;
Vladoianu, prin care Inalta Curte Ca din potriva, acest drept este
de casatie declara ca sunt si raman lasat la apreciarea judecatorului de
aparati de acuzatiunea ce li se a- a-1 acorda de ate on ffind vorba
duce& de catre Adunarea electiva de un debitum in no adjunctum, pen-
din 1862. tru motive de echitate it gaseste ne-
Buletinul 1862, p. 112 cesar pentru a salvgarda realizarea
3. Desi dupg art. 42 din Legea eficace a despagubirilor ce el acorda.
organica a Curtii de casatie ea este
competint& a judeca pe ministrfi, Buletinul 1883, p. 678
insa numai cand acestia sunt tri- 3. Dreptul de retentiune, recuno
mesi inaintea sa de Domnitor sau scut constructorului de buna cre-
de Camera, asemanat art. 15 din dinta pe un loc strain, nu este un
Conventiune, caci, prin expresiunea drept real. ci personal si, ca atare, nu
din citatul art. 42 ca ,Curtea ju- urmareste imobilul in mainile tertii-
deca de-adreptul., so intelege ca lor achizitori cu title particular ;
inaltii functionari se judeca de a- Acest drept se exercita pe cat
ceasta Curte fir a trece prin filiera timp acela care 1-a castigat se all
instantelor inferioare, iar nu ca ar in posesiunea imobilului, de indatit
pate& fi chiemati inaintea Curtii insa ce a pierdut posesiunea d'ansul
dupa simple denuntari ale unor par- nu mai poate urmaxi plat% despi-
ticulari ; gubirilor in mainele tertiilor achizi-
Asemenea, cererile de despagubiri tori cu titlu particular
(prise a partie) se judeca de aceasta Bztletinztl 1490, p. 808
Curte cand ele sunt facute contra 4. Pentru o datorie anterioara de-
unor dregatori judeeatore$ti, iar nu cursa, dintr'un transport de marfa,
si contra functionarilor de alta ra- nu se poate exercita dreptul de re-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANI
Retentiune
tentiune asupra transportului altei
math posterioare.
Buletinul 1896, p. 720
5. DespAgubirile pentru cladirile
$i imbunatatirile fatute pe un loc
strain indrituesc pe creditorul cons-
tructor sa exercite un drept de re-
tentiune asupra acelui loc.
Buletinul 1899, p. 157
6. Dreptul de retentiune este mij-
locul de a garanta indestularea ce-
lui ce a devenit creditor din cauza
cheltuelilor facute pentru imbunAta-
ttirea lucrulni supus restituirii ;
CA legiuitorul creand acest drept
n'a facut si nici n'a putut face dis-
-tinctiune intre cazul cand eel obligat
la restituire trebue sa inapoiasc5, tot
lucrul sau numai o parte din el, fie
acea parte determinat5, actualmente
sau ramasa a se determine mai tar-
ziu, (ubi eadem est legis ratio, ubi
eadem est legis dispozitio,.
Buletinul 1899, p. 931
7. Mandatarul, in materie corner-
ciala, are dreptul de retentiune pen-
tru sumele datorite lui de care
mandantul sau? Vezi cuvantul: ((Man-
dat. No. 72.
Buletinul 1999, p. 721
8. Avand in vedere ca recurenta
a facut contestatie contra urmaririi
imobiluliii, pe motiv c5, nu poate fi
urmarit imobilul pentru c5, are dre-
ptul a-1 retitle panes i se va plati
suma de 1842 lei, pentru care a
produs sentinta Tribunalului Pra-
hova din 26 Maiu 1887: iar tribu- 18, 20, 24, 29, 31, 33, 34, 35, 36,
nalul a respins contestatiunea pen- 40, 43, si .Vanzare, No. 10, 11, 36,
tru ca dreptul detentiei n'ar rezulta 37, 79 $i 97.
din acea sentinta :
Considerand c5,, intr'adevar, prin
sentinta Tribunalului Prahova se dis-
pune anularea unui contract de van-
zare a unui imobil cumpArat de d-na
Ionescu si ca are a se restitui cum-
pArAtoarei pretul de 1842 lei ;
www.dacoromanica.ro
89
Retentiune
CA d-na Ionescu a retinut si re-
tine imobilul dela pronuntarea sen-
tintei, tocmai fiindca, nu i &at platit
acei 1842 lei, si ca ea are dreptul
a refine imobilul cat timp nu i se
vor plAti acei 1842 lei ;
Considerand ca dreptul de reten-
tie d-na Ionescu it are si nu nu-
mai fat5, cu vanzatorul, dar si fates
cu oricare care, in urma urmaririi
silite, ar obtine sa fie adjudecatar,
astfel ca adjudecatarul nu poate sa
intre in stApanirea obiectului adju-
decat, retinut de acel care are dre-
ptul de retentie ;
Considerand ca nu se poate sus-
tine, precum face tribunalul, ca re-
curenca n'ar fi avand retentia, find
ca chiar dac5, aceasta nu se declares
anume prin sentinta Tribunalului
Prahova, rezult5, insa dela sine, de
oarece cumpAratorul totdeauna are
dreptul a refine imobilul pans cand
i se va restitui pretul ;
CA tribunalul, nerecunoscand, In
spet,A, recurentei dreptul de retentie,
afirma, ceiace in sine nu e inteme-
fat, si prin aceasta se compromite
acest drept in cat sa nu-1 poata o-
pune eventual nici adjudecatarului.
Buletinul 1903, p. 737
9. Vezi cuvintele Obligatiuni
No. 55, cPrivilegii, No. 22. (Tran-
sport No. 5 si .Vanzare No. 154,
Retract litigios
1. Vezi cuvintele : .Cesiune No.
Revendicare
1. Art. 506 din Proc. civila are de
obiect a determine indicatiunile ce
trebue sa fie cuprinse in afiptele unei
vanzAri silite, si a arata (aliniatul al
3-lea) pans la ce punct si cu ce con-
90 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMSNA

Revendicare _Revendicare
ditiuni drepturile de proprietate, uzu- rite drepturi, i se dobandesc prim
fruct, servitute, chirie, privilegiu, ipo- diferite moduri.
tecrt, etc., ale tertiilor asupra imobi- Buletinul 1877, p. 27
lului urmarit se pot pastry intacte 3. Dei baza actiunii in revendi-
prin singura autoritate a tribunalului care este dreptul de proprietate, probe.
dinaintea caruia se urmare#e van- complecta a acestui drept urmeaza.
zarea silita ; sa se fad prin titlul proprietatii ;
Ca, astfel, conditiunile de publici- Sunt insa, cazuri ca, in speta, in
tate aratate la aliniatul 3 de sub care o asernenea proba, este imposi-
art. 506 din Proc. civil' nefiind fost bila, i in care chiar posesiunea de-
indeplinite, rezulta, din zisul articol fendorului nefiind exclusiva, i bine
ca drepturile de ipoteca, privilegiu, etc. caracterizata, judecata nu poate avea.
de care este vorba nu se mai On in alts baza decat prezumtiunile res-
seam& de tribunalul de urmarire pe pective invocate de parti i alte do-
calea sumara a opozitiunilor de cari vezi cari concords cu dansele, pre-
se trateaza la art. 525 Gi urmatorii cum ar fi cercetari la fata locului,
din Proc. civil', dar nimic nu auto- masuratoare, martori i altele.
riza a intinde chspozitiunea art. 506 Buletinul 1881, p. ,932
chiar i la &dile ordinare ale tribuna- 4. Calitatea de fiu legitim al rapo-
lelor de judecata ; satului sau parinte este un titlu in-
Ca in adevar, dreptul tertiilor de destulator spre a-i intemeia o ac-
a-i cauta recunoaterea dinaintea tiune in revendicare, fara ea fie tre-
instantelor ordinare de judecata al buin ta, de prezentarea unui testa-
unor ipoteci, privilegii, servituti, etc., ment sau veri un act de imparteala.
asupra imobilului adjudecat, pe care urmat intre co-moOenitorii raposa-
tribunalul de urmarire s'a gasit in tului.
cazul art. 506 de a nu li se tine' in Buletinul 1881, p. 904
seams, acel drept este implicit dar 5. Intr'o actiune in revendicare nu
foarte clar recunoscut la art. 565 din este destul de a se servi o parte cu
Proc. civil' dupe care adjudecatiunea actele partii adverse spre a dovech
transmite adjudecatarului fara nici Ca aceasta ar stapani mai mult, ci
o distinctiune trasa din art. 506, nu trebue sa rezulte din acele acte ca,
mai drepturile ce avea urmaritul a- ceeace reclama, i se cuvine ca pro-
supra lucrului vandut ; prietar.
Ca aceasta se invedereaza i prin Buletinul 1882, p. 677
consideratiunea ca art. 506 se gase0e 6. Regulamentul de hoarnicie nu
la partea unde se trateaza despre ridica partii dreptul, cand ea cunoa0e-
intr'un mod precis i determinat locul
cCum se fac adjudeca.tiunile., iar ar- qi intinderea calcarii ce i se face, de-
ticolul 565 sty sub rubrics. .Despre e putea revendica prtmantul calcat
efectele adjudecatiunilor facute,. printr'o actiune ordinara, MIA a fi
Buletinul 1876, p. 109 trebuinta, de o prealabila lucrar6 de
2. Nu este exact a se sustine ca hotarnicie.
o actiune curat de revendicare ar Buletinut 1889, p. 686
continea, in sine i pe aceia a unei 7. Cel care revendica, nite cupoane
servituti, de oarece sunt data dife- de bonuri furate e dator a despagubi

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROALkNA 91

Revendicare Revendicare
pe posesorul for cand acesta dove- cat, si, o asemenea chestiune ridicata
deste ca cumpaxatoarea s'a facut la in cursul procesului, nu se poate res-
targ sau la tin negustor care avea pinge ca tardiva.
meseria obicinuita de a vinde ase- Buletinul 1900, p. 653
menea bonuri (art. 1910 din Codul 13. Actiunea in revendicare tin-
civil). zand a obliga pe cel ce ocups imo-
Buletinul 1886, p. 831 bilul sa-1 lase in stapanirea acelui
8. Actiunea in revendicare de pa- ce it revendica, urmeaza ca. aceasta
mant rural. Vezi cuvanttil : 'Rural. actiune este regulat intentata, contra
No. 25. acelui ce detine acel imobil;
Buletinul 1887, p. 315 Ca simpla alegatiune a detinato-
9. Actiunea prin care o persoana rului imobilului ca it poseda pentru
tinde a i se recunoaste dreptul sail altul, chiar cant( aceasta persoana
de proprietate si a se depart& celalt este anume aratata, nu obliga, pe
de pe un teren asupra caruia n'are instanta, judecatoreasca data cel ce-
nici un drept, e o actiune in reven- a intentat actiunea contests acest
dicare. faptsa adita cererea detinatoru-
Buletinul 1887, p. 790 lui de a fi scos din proces si sa de-
10. Cel ce revendica un lucru nu cide chiemarea persoanei in numele
este tjnut numai a stabili ca obiec- careia pretinde ca poseda ;
tul revendicat este in stapanirea al-
Ca, cestiunea de a se sti dad. pa-
tuia, ci trebue sa mai dovedeasca ratul poseda in numele sau, sau in
ca acel lucru ii apartine lui, proprie- numele altei persoane, facand, in urma
tarul revendicant. unei asemenea contestatiuni, obiec-
Buletinul 1898, p. 598 tul unui diferend intre parti, instanta
11. Nu exists nici o ratiune ca judecatoreasca este in drept a apre-
instanta sesizata cu o cerere in re- cia temeinicia acestei cereri, si a o
vendicare s'a nu poata examine $i respinge cand nu este dovedit ca
judeca nuiitatea titlului opus pe tale imobilul ce se detine de parat se
de aparare de detinatorul fare drept poseda de dansul in numele persoa-
al averei revendicate ; nei aratate, fara, neaparat, ca prin
Cti, a mentine pe aceasta inteo sta. aceasta hotarare sa se atinga in ceva
panire intemeiata pe un titlu nul, dreptul persoanei ce n'a figurat in
papa ce printr'o deosebita actiune, instanta.
s'ar pronunta de justitie nulitatea Buletinul 1901, p. 1193
titlului exhibat, ar fi o straganire 14. Titlul de mostenitor ffind, in
inutila, si nejustificata prin nimic. virtutea art. 644 din Codul civil tin
Buletinul 1898, p. 852 titlu translativ de proprietate, mos-
12. Chestiunea de calitatea par- tenitorul este in drept, intemeindu-se
tilor este o chestiune de fond, iar pe aceasta singura calitate, sa re-
nu o exceptiune din cele prevazute vendice, in urma oricarui detinator,
de lege a fi propusa irtainte de orice un bun ce face parte din patrimo-
aparare asupra fondului ; niul autorului sau ;
Ca, prin urmare, in orice stadiu al Ca aceasta actiune fiind interne-
procesului se poate cere ca revendi- iata, pe un titlu recunoscut de lege,
cantii sa-si justifice calitatea de pro- ca atare, detentorul unui asemenea_
prietari asupra pamantului revendi- bun nu poate invoca in apararea sa

www.dacoromanica.ro
92 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
.Revendicare
simplul fapt al posesiunii si sa ceara
ca mostenitorul sa dovedeasca drep-
tul de poprietate al autorului sau
asupra acestui bun ;
Ca,, in spet,a, din momentul ce era
dovedit ca bunul ce se revendica de
mostenitor faces parte din patrimo-
nial lasat la moartea autorului sau,
i ca recurentul ce it define n'avea
niciun drept asupra acestui bun, tri-
bunalul care a admis cererea de re-
vendicare a intimatului n'a rastur-
nat sarcina probelor, nici a scutit
pe parti de verio proba ce era da-
toare sa faca.
Buletinul 1901, p. 1338
15. INA, in principiu, eel ce se
&este in posesiunea unui imobil are
in favoarea sa prezun4unea ca este
si proprietar, aceasta insa numai intru
cat eel ce revendica acel imobil nu
ii sprijina reclamatiunea lui pe acte
translative de proprietate ; dar, de in-
data ce exhiba asemenea acte, po-
sesorul este tinut sa dovedeasca c5,
posesiunea sa este ,de natura a-i
conferi proprietatea asupra acelui i-
mobil si sa combat5, astfel valoarea
juridica a probelor administrate de
revendicant.
Buletinul 1902, p. 934
16. Cand se revendica averea mi-
catoare ce se afla in posesiunea de-
tinatorului, proba testimonials este
ea admisibila pentru stabilirea pro-
prietatii revendicantului ? Vezi cu-
vantul .Prescriptiune. No. 195.
Buletinul 1909, p. 1154
17. Cel care se g5,seste in stapa-
nirea unui imobil n'are nimic de do-
vedit pana ce acel care revendica acel
imobil nu i5i stabileste calitatea si
dreptul pe baza carora a intentat tru cari se core revizuirea hind cir-
actiu n ea.
Buletinul 1904, p. 1755
www.dacoromanica.ro
.Revizuire
1. Lipsa de aprtrare a primariei
dinaintea instantei de fond, constitue
un motiv de revizuire, iar nici cum
un motiv de casare (art. 291 din
Proced. civila).
Buletinul 1870, p. ,96 ; 1874, p. .901
,si 1884, p. 890
Vezi mai jos No. 22.
2. Pentru ca o cerere in revizuire,
intemeiata pe. cazul prevazut de alin.
1 al art. 290 din Proced. civila sa
fie admisa, se cere, pe langa condi-
tiunea ca actele sa, fie probatorii,
adica decizive in calla., si alte doua,
conditiuni
1 Ca actele sa fie descoperite,
adic5,sa nu fi avut partea cu-
nostinta despre existents for in ju-
decata in urmarea careia s'a pro-
nuntat hotararea atacata in revi-
zuire, caci de ar fi avut cunostinta,
urma sa aura comunicarea lor, si
data n'a cerut-o, cererea sa in revi-
zuire nu mai poate fi admisa; si
20 SA nu fi lost in putinta sa a pro-
duce acele acte in judecata, caci, de
ar fi fost in putinta a si le procure,
singura necunostinta sa despre dan-
sole nu-i poato profita.
Buletinul 1870, p. 98; 1872, p. 109
gi 207; 1887, p. 631
3. Pentru a cere revizuirea unei
hotarfixi pentru motivul prevazut de
art. 290, alin. 2 din Proc. civila este
esentialmente necesar ca acel fals sa
fie constatat judiciarmente inainte
sau dup5, pronuntarea deciziunii, si
in acest din urma caz inca, sa fie si
in termenul acordat de lege pentru
formarea cererii de revizuire.
Buletinut 1871, p. 67 gi 1881, p. 480
4. Cererea de revizuire nu are im
efect devolutiv, a0, ca cazurile pen-
cumscrise prin insus termenele in
cari este deschisa aceasta cale, ele
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 93

Revizuire
nu se pot invoca, cu succes decat a se pronunta asupra unui cap de,
data a. fost prezentate inauntrul cerere, iar nu 'i cand omisiunea ar
termenelor acordate de lege.
Buletinul 1871, p. 403
5. Conform art. 293 din Proc. ci-
vil& cererea de revizuire nu este ad-
misibila decat contra unei sentinte
sau deciziuni pronuntate numai in
ultima instants, nu insa Si in con-
tra unei sentinte susceptibila de apel,
dar ramasa, definitive prin neapelare.
Buletinul 1872, p. 80 ; 1881, p. 817
Contra : 1883, p. 246
6. Cererea de revizuire fiind o cale
extraordinary acordata de lege in
cazurile i terminele anume determi-
nate, partile nu pot beneficia de a-
ceasta cale, decat data a uzat de ritate, de a cere revizuirea unei ho-
caile ordmare in care le sunt Inuit
mai intinse drepturile de aparare ;
Ca partea care nu s'a prezentat
nici la judecarea apelului situ, nici
la opozitiunea ce o facuse contra
respingerii apelului sail, nu mai poate
uza de dreptul de revizuire.
Buletinul 1874, p. 57; 1875, p. 300
-i 1877, p. 163
7. Cererea de rovizuire avand de
obiect a interprets, in cazurile de-
terminate de lege, erorile de fapt
strecurate intr'o hotarare judecato-
reasca, data in ultima instants, este
evident ca pentru acelaq stop o ase-
menea cerere poate fi indreptata ai
contra hotararilor pronuntate asupra
contestatiunilor ridicate cu ocaziunea
executiunii unei hotarari definitive,
destul numai ca acea cerere sa fie 1885, p. 523 ;pag.
facuta in cazurile determinate de
lege, i, tocmai de aceea, nici prin ar-
ticolul 288, nici prin art. 293 din
Procedura civila, nu se face nici o
distinctiune intro hotararile date.
Buletinul 1874, p. 200
8. Dupii, art. 288, 4 din Proced.
civila, revizuirea poate fi ceruta a-
tunci numai cand judecata a omis
Reviruire
exist& asupra veri unor mijloace de
aparare invocate de parti in cursul
desbaterilor, caci asemenea omisiuni,
data in adevar ar exista, pot con -
stitui cel mult un mijloc de casare ;
Omisiunea de a se pronunta asu-
pra probei testimoniale, ceruta pen-
tru stabilirea unui alibii, poarta asu-
pra unui mijloc de aparare, iar nici
cum asupra unui cap de cerere.
Buletinul 1875, p. 112
9. Legiuitorul, prin aliniatul din
urma, al art. 297 din Proc. civila,
prevede, pentru minori, termenul de
patru luni dela venirea for la majo-
tarari in caz cand n'au fost aparati
de catre cei ce au fost insarcinati da
a-i apara, sau, data intr'un mod
fraudulos, au omis a arata justitiei
acte importante, sau a lasat a se
cake, formele esentiale prescrise in
favoarea for de procedure sau lege,
dupe cum cuprinde art. 291 din Pr.
civila, :
Ca, de aci rezulta ca tutorul mi-
norilor nu poate exereita acest drept,
care e conservat de legiuitor numai
minorilor dup. venirea for la majo-
ritate, tocmai spre a nu be compromita
din nou interesele for cei insarcinati
cu apararea, i a le inchide i aceasta
cale exceptionala.
Buletinul 1875, p. 200; 188.3, p. 652 ;
1887, p. 794 fi 1903
669
Aceasta regula se aplica i inter-
ziilor.
Buletinul 1883, p. 652
10. Constatarea facuta de instanta,
de fond cum ca actele au fost reti-
nute i descoperite in urma pronun-
trail deciziunii ceruta in revizuire,
constitue o chestiune de apreciara

www.dacoromanica.ro
94 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDNTA ROMANA
Revizuire
de fapt a instantei de fond care acte facute fare stirea sa, facute intre
sc,apa de controlul Inaltei Curti.
Bu letinul 1875, p. 9.97 ; 1876, p. 382 ;
1884, p. 783 gi 1889, p. 21
11. Conform art. 288, aliniatul 4
din Procedura civila, se poate cere
revizuirea unei hotarari care nu s'a
pronuntat asupra termenului de cand
au a curge nista dobanzi cari se
-ceruse de partea reclamanta.
Buletinul 1875, p. 312
12. Deciziunea instantei de fond,
care acord& dobanzi mai maxi decal
prevede legea, constitue o violare
de lege care da be la casarea ace-
lei deciziuni, insa nu poate da loc
la revizuirea ei.
Buletinul 1876, p. 57
13. Conform art. 290, alin. 1 din
Procedura civila, nu orice act, care
s'ar descoperi dela pronunjarea u-
nei sentinte a carei revizuire se cere,
si care s'ar fi retinut, poate constitue
un motiv de revizuire, ci numai
descoperirea unui act probatoriu ;
Ca prin aceasta se intelege ca
actul trebue sa fie astfel incat sa
poata serve ca proba pentru relatia
de drept contra cuiva, trebue ca a-
-costa sa fi luat parte la facerea lui,
in cat, orice act facut intro unele natul ar pretinde si ar vroi sa dove-
persoane, nu poate fi opus aceluia
care n'a participat la facerea lui ;
Ca, in speta, actul de a caruia
descoperire e vorba gi pe temeiul
caruia s'a admis cererea de revizuire,
e un act Mout intro debitorii cuiva,
prin care se determina partea con-
tributiva a fiecarnia la plata sumei
de 30.000 lei datoriti lui Cacale-
teanu ;
Ca, intrucat acest act s'a facut in-
tr'un mod unilateral numai de debi-
tori, regularea facute printr'nsul e
indiferenta, pentru Cacaleteanu, caci
treditorul Cacaleteanu nu urmareste
pe debitorul Jianu in virtutea unor
www.dacoromanica.ro
Reviruire
Jianu si ceilalti doi codebitori, ci in
virtutea actului prin care se constata
creanta si care e in mainele lui Ca-
caleleanu ;
Ca, asa, fiind, actul facut intre Jianu
Si ceilalti doi codebitori nu se poate
opune lui Cacaleteanu, nu este pro-
batoriu, si, astfel, nici revizuirea nu
se poate admite pe temeiul unui a-
semenea act.
Buletinul 1877, p. 30
14. Dupe art. 288, alin. 6 din Pr.
civila se poate cere revizuirea unei
hotararii, data in ultimo, instanta,
data condamnatul va dovedi ca a
indeplinit deja parte din dispozitiu-
nile hotararii cu care care a se scadea;
Ca aceasta dispozitiune are sor-
gintea ea in art. 18, alin. 6 din Legea
de impiedicari, dupa care este caz
de impiedicare a executarii unei ho-
tarari desavarsite cand, dupa hota-
rarea desavarsita, osanditul va do -
vedi ca a indeplinit deja parte din
dispozitiunile hotararii cu care cere
a se scadea ;
Ca, atat in Legea de impiedicarii, cat
si in Proc. civil& nu se face nici o
distinctiune intro cazul cand condam-
deasca ca indeplinise parte din dis-
pozitiunile hotararii inainte de pro-
nuntarea ei, qi intre cazul cand el
ar pretinde si ar vroi sa dovedeasca
ca a indeplinit parte din dispozitiu-
nile hotararii, in urma pronunta-
rii ei ;
Ca, undo legea nu distinge, nici
judecatorul nu poate sa face dis-
tinctiune.
Buletinul 1877, p. 203; 1883, p. 923
15. Dosarele ministerului fiind
nista acte publice, de unde partile
i0 pot procura copiile de cari au
trebuinta, nu se poate cere revizui-
rea unei deciziuni pe temeiul art.
 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Revizuire
290, alin. 1din Procedura along,
sustinandu-se ca s'a descoperit acte
noui retinute de partea care a caa-
tigat procesul, sau ca asemenea acte
au fost retinute de o forth majors.
Buletinul 1879, p. 890
16. Prin art. 292 din Procedura
.eivila se stabileate principiul de a
se putea indrepta, intr'o hotdrare, e-
rorile simple materiale asupra carora
nu poate incapea verio contestare
sau discutiune contrazicatoare, dupa
cererea partii interesate, de catre
instairta care a pronuntat-o, printr'o
simply nota trecuta in marginea sau
dosul hotkarii, iar nu printr'o ho-
tarare de revizuire.
Art. 292 din Procedura civil& este
numai enunciativ.
Buletinul 1871, p. 366
17. Art. 447 din Procedura pe-
nal& deal vorbeate numai de deci-
liunile Curtilor cu jurati, ai ca, dar,
s'ar putea zice ca el nu se aplica in
corectional, dar motivul ce a Mout
pe legiuitor a admite revizuirea, a-
cela, adica, ca un inocent sa nu fie
prin eroare condamnat, existand si
in criminal ca ai in corectional, nu
este ratiune de a face distinctiune ;
Ca dar, principiul pus de legiuitor
in acest articol ai cele ce-1 precod in
capitolul 111 nu este limitativ cleat
in cauzele cari pot intemeia o ce-
rere de revizuire, nu ins& ai in a-
acest inte18s ca trebue a nu-1 aplica
decal in materie criminal& ai a-1
restrange la deciziunile j u r a t ilor
numai.
Buletinul 1881, p. 169 fi 1902,
pag. 581
18. Prin art. 291 din Procedura
.civi15, se stabileate in mod clan cum
ca Statul, minorii sau stabilimen-
tele publice pot cere revizuirea in
cazul cand ar putea sa probeze ca
cei insarcinati a-i apara nu i-au a-
www.dacoromanica.ro
95
_Revizuire
parat, far& ca legiuitorul in privinta
acestor persoane morale sa Lica verio
restrictiune alta deck acea a probei
c5, nu au fost apkati.
Buletinul 1832, p. 892 0 1884,
pag. 890
19. Din combinatia art. 291 cu
art. 293 din Procedura civil., re-
zulta ea Statul, Stabilimentele pu-
blice ai minorii pot cere revizuirea
unei hotarari data in ultima instant&
dela judecatorii cari au pronuntat-o,
nu numai pentru cazurile prev5,zute
de art. 288, 289 ai 290 din Proce-
dura civil., dar in consideratie ca
drepturile acestor persoane ar putea
&a fie pierdute din neglijenta sau
rea credinta a color insarcinati a-i
apara, Inca ai pentru cazul cand a-
ceatia nu i-au aparat sau au facut-o
in mod fraudulos ;
Insa, daca legea nu admite calea
extraordinara a revizuirii in contra
hotararilor pentru care era deschisa
calea ordinary a apelului, chiar ai
cand aceasta cale a fost abandonata,
vericare ar fi cuvintele cari au con-
dus pe legiuitor la aceasta dispozi-
tie, fie chiar o prezumata achiesare
a partii interesate, de aci nu rezulta
in fata dispozitiunii dare a art. 291
din Procedura civila, ca se poate
face o distinctiune, pe care legea
nu a fiicut-o, intre cazul cand Sta-
tul ai ceilalti au fost judecati prin
o hotkare data in ultima instants,
insa in lipsa, pentru ca cei insar-
cinati nu i-a aparat, ai intro cazul
cand dupa aceasta judecata in lipsa,
opozitia facuta nu a fost sustinut&
de cei insarcinati a-i apara, cad ai
intr'un caz ai in cel-lalt, Statul ai
ceilalti se aflau judecati in ultima
instants, far& ca sa fi fost aparati
in realitate, in vreme ce vointa le-
giuitorului este ca pentru Stat ai
ceilalti apararea sa le fie posibila
98 REPERTORIUL GENERAL DE JTJRISPRUDENTA ROMANA

Revizuire Revizuire
pang la expirarea termenului de (vezi art. 480 No. 4 Genovez ; 543
revizuire. No. 4 German) a mers din contra_
Buletinul 1883, p. 246 in grija sa pentru interesele Statu-
20. Art. 288, aliniatul 6 din Pr. lui, comunelor, stabilimentelor pu-
civil& a prevazut anume ca revi- blice si minorilor pans acolo ca a
zuirea unei hotarari se poate cere permis acestor persoane incapabile
data partea dovedeste ca tdeja, a sa ceara revizuirea si in cazul and
implinit in totul sau o parte din cei interesati a-i apara, intr'un mod
dispozitivul hotararii ; fraudulos au omis a arata justitiei
Prin cuvantul cdeja, legiuitorul acte importante (art. 291 din Pr.
a inteles plata datoriei sau o parte civila, compara. art. 324 si 325 din
din ea inainte de pronuntarea ho- Codul pond!), de undo urmeaza ca
tararii, iar nu posterior pronuntarii intentiunea sa a fost sa largeasca
gi aceasta este si rational, caci n'ar pe cat se poate dispozitiunea tute-
avea nici un senz ca plata datoriei lar& a art. 291 citat, iar nu sa o-
f5.cuta posterior hotaraxii s& dea stramteze ;
loc la revizuire, de oarece in ase- Considerand ca art. 481 din Pro-
menea caz este be a se ridica con- cedura franceza s'a reprodus de le-
testatie la executare. giuitorul nostru in art. 291 citat,
Buletinul 1883, p. 923 gi 1884, p. 146 numai in parte, si in intelesul sau
21. Revizuirea in materie de di- gramatical si logic, abstractiune fa-
vort sa poate face de catre un and de interpretarea uzuala ce s'a
mandatar special al WO, intru cat dat acelui articol in Franta, inter-
legea n'a derogat la principiul gene- pretare care se alipeste de dispozi-
ral a once act judecatoresc sa poate tiunea care a fost intocmita pentru
face printr'un mandatar, in afara de a face parte din ordonanta francez&
cazurile exceptdonale undo legea, in din 1667, si in care s'a cautat a
materie de divort, cere prezenta a se arata cazurile in care revizuirea
insusi partilor. are loc ;
Buletinul 1884, p. 876 Ca dar, cu toate ca este adevarat
22. Considerand a in lipsa unui cajurisprudenta franceza e datoare
sistem perfect de organizare adminis- sa primeasca si sa aplice art. 481
trative, si de organizare solid& a francez asa cum el a fost uzual in-
tutelei minorilor, toate garantiile u- terpretat, chiar cand ea ar fi con-
nei bune justitii s'ar invedera ca vinsa de falsitatea acestei interpre-
iluzorie, dac5, nu s'ar acord& Statului, tari, la noi, din contra, in lipsa unei
Comunelor, Stabilimentelor publice, asemenea traditiuni care sa ne in-
minorilor care au fost condamnati catuseasca, interpretarea art. 291
prin hotarare definitive, o crestitutio citat este si trebue sa fie un act Ti-
in integrum in contra greselelor atat ber al inteligentii ;
de frecuente a le reprezentantilor for ; Ca deosebit de aceasta, insasi acea
Considerand c& legiuitorul nostru interpretare traditional5, atribue vor-
care a lasat de altmintrelea atatea bii, es'ils n'ont ate defendus,, un
lacuna in lucrarea sa, caci el a ne- inteles restrans nu intr'un chip ab-
gles, de exemplu, sa admita in ge- solut, ci numai din cauza corelatiu-
neral revizuirea si pentru motiv de nei concrete in care se g5seste aceasta
dol, aceea ce e o imperfectiune vadita vorba cu cealalta expresiune care s'a.

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 97

Revintire Bevincir6
mai adaogat in art. 481 francez, cs'ils intrebninteaza legiuitorul nostru in
n'ont ote valablement defendusx., ex- art. 291 citat : 'nu i-au aparat, cri-
presiune care s'a sters de legiuitorul teriului interpretarii gramaticale si
nostru ; logice, ne vom incredinta indata c5,
Considerand ca vointa de a ex- nu e permis sa distingem acolo unde
clude interpretarea uzuala francez& legea nu distinge, si, apoi, & este ab-
e neindoelnic proclamat& de legiui- solut indiferent, din punctul de ve-
torul nostru prin aceea chiar, a el dere al inrauririi ce o are lipsa de
a sters vorba prea vaga, cs'ils n'ont aparare asupra procesului, data ea
ete valablement defendus), de care consist& in aceea ca Statul, comu-
se serveste legiuitorul francez, vorba nele. stabilimentele publice si minorii
ce a inlocuit-o prin o dispozitiune au fost judecati in lips5, sau prin
care reduce revizuirea in folosul Sta- forcluziune, sau in aceea ca CO in-
tului, comunelor, stabilimentelor pu- sarcinati a-i apara au pledat cauza
blice, minorilor, pentru motiv de ne- cu argument evident contrare ade-
valabil& aparare numai in cazul varurilor universal cunoscute (in o-
and s'a lasat a se &aka forme esen- pozitie cu adevarurile contestate, con.-
Vale prescrise in favoare-le de proce- troversele), sau in stare de smintire,
dure si lege, de exemplu, and fiind distractiune absolute, etc.;
vorba de un minors tutorul nu avea Considerand, in speta. ca reiese
din actele exhibate de parti ca ad.-
autorizarile necesare in actiunile unde
art. 408 din Codul civil cere ase- vocatii prim5riei Galati au propus o
menea autorizari ; exceptiune de nulitate a contractului,
Ca, dar, dupa acest sistem al legii exceptiune care era, in contrazicere
noastre, revizuirea articolului nostru evident& cu legea din 28 Noembrie
291 citat, se deosibeste sub diferite 1875, prin care s'a consfintit formal
raporturi esentiale de revizuirea ce contractul de antrepriza, din 1872, $i
o admite art. 481 francez, in acest ca ei au refuzat apoi, dup& respin-
inteles ca, ea este in acelas timp gerea acestei exceptiuni temerare, a
mai intinsa Si mai restransa ; mai conchide in fond ;
restransa, eaci nevalabila aparare Ca respingerea acestei exceptiuni
ca. cauza de revizuire, s'a circumscris, de nulitate, care s'a pronuntat pe cab
cum s'a aratat, in limite juste, si incidentalk dup.& con duziunile for -
mai intinsa, cad ea se aplica, in male luate de parti, are efectul lu-
reeace priveste lipsa de aparare, nu crului judecat si nu se poate, dar,
numai in caz de neobservare a ter- zice ca concluziunile luate asupra
menilor prescrise pentru infatisarea incidentului, care formeaza un proces
in judecata, si de omisiune de a deosebit, constitue o aparare a cauzei
face opozitiune la hotararea data. in principale ;
lipsk ci, fare deosebire, in toate ca- C5, Curtea supreme este competinta
zurile do lipsa total& de aparare ; a aprecia, data o comuna, care face
Considerand ca dupa inlatPrarea cerere de revizuire pentru lipsa totala
interpretarii uzuale franceze, care ne de ap5,rare, a fost sau nu total lip-
e strains, nu se mai pune nimic sita de aparare;
in calea interpretarii rationale a art. Ca o aparare facuta in chipul a-
291 citat ; ratat mai sus echivaleaz& evident
Ca, data', vom supune vorba ce o cu o lips& totala de aparare ;
I. C. Barozzi. Vol. IV 7
www.dacoromanica.ro
98 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Beviruire Revizuire
Considerand ca chiar de am admite atunci nu se da decat o singura, ho-
ca memoriul care a fost prezentat de tarare care e supusa recursului ;
avocatii primariei cupiinde o com- Considerand ca nu se poate zice
pleta aparare in fond, aceea ce nu ca daca s'a declarat o cerere de re-
este, e evident ca., fats cu principiul vizuire admisibila sub raportul for-
esential al oralita.tii procedurii, la mei, in modul aratat mai sus, in-
care o persoana incapabil5, nu poate cheierea sau dispozitia instants de
renunta, nu se poate sustine ca un revizuire, luata in aceasta privint,a,
memoriu dat de un avocat care re- ar constitui lucru judecat, astfel ca
fug de a conchide oral, este o apa,- instal*, de revizuire, judecand apoi
rare in intelesul legii (art. 104 din in fond motivele, sa nu mai poata
Proc. civila, arg. a contrario). respinge, fiindca, instanta de revizuire
Buletinul 1884, p. 890 nu e legata prin declararea de admi-
23. Considerand ca. dup. Proce- sibilitate a cererii de revizuire, care
dura civila, in materie de revizuire, nu e decat sub raportul formei, nu
instanta, de revizuire are mai intaiu insa ai sub raportul fondului, astfel
a constata daca cererea de revizuire ca judecand insaai motivele de revi-
s'a facut in termen ai daca, prin ce- zuire, sa, poata, sa le gaseasca nein-
rerea de revizuire partea a propus temeiate ai sa, le respinga ai, prin
unul din motivele admise de Proce- aceasta, sfi respinga cererea de revi-
dura civila prin art. 288 291 ; zuire care fusese de altmintrelea ad-
Ca., daca se constata admisibilita- misa sub raportul formei.
tea cererii de revizuire sub acele doua Buletinul 1895, p. 26
raporturi, atunci se cerceteaza, ft ju- 24. Considerand ca revizuirea, ca
deca in fond fiecare motiv de revi- ai recursul in Casatiune, fiind un
zuire propus, daca a sau nu into- mijloc extraordinar de reformarea ho-
meiat, Si daca se &este unul sau tararilor definitive, pronuntate de ins-
altul din motive intemeiat, atunci se tantele de fond, ea nu poate fi in-
reformeaza hotararea data, contra ca- voca,ta decat in contra unei deciziuni
reia s'a cerut revizuirea, in total sau sau sentinte pronuntata de instants,
in parte, precum aceasta o declare de fond, precum se arata la art. 293
art. 298 din Proc. civila ; din Proc. civila ;
Ca, aaa, fiind, instanta de revizuire Ca, precum legiuitorul civil, prin ar-
se pronunta mai intaiu asupra ad- ticolul 288 gi urmatorii din Proced.
misibilitatii ai apoi judeca data mo- civila, a lasat litigantilor, pentru re-
tivele de revizuire propuse sunt sau formarea hotararilor definitive, calea
nu intemeiate ; extraordinara a revizuirii, tot astfel
Ca, in caz cand instanta de revi- le-a lasat o a doua cale extraordi-
zuire a respins cererea de revizuire nara, aceea a recursului in Casatie ;
ca neadmisibila sub raportul formei, De undo reiese evident ca numai
atunci hotararea aceasta e supusa in contra hotararilor of sentintelor
recursului la Curtea de casatie ; date de instantele ordinare se poate
In caz insa cand instal*, de re- cere revizuirea.
vizuire a declarat cererea de revi- Buletinul 1885, p. 84 ; 1887, p. 184 ;
zuire admisibila in forma ai judecand-o 1891, p. 314 i 1893, p. 656
in fond a admis-o sau a respins-o, 25. Dreptul Statului, comunelor,

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Revizuire
stabilimentelor publice pi minorilor
de a core revizuirea deciziunilor sau
sentintelor date contra for se poate
exercita de aceste persoane nu numai
cand ale n'au fost de loc apdrate, dar
si cand cei insdrcinati de a-i apdra
n'au prezentat o aparare completa
care sa cuprinda toate punctele de-
duse in instanta.
Buletinul 1886, p. 102; 1895, p. 1090
gi 1898, p. 1159
26. Art. 292 din Proc. civil& pre-
` verse rectificarea numai pentru ero-
rile de calcul facute in dispozitiv, iar
nu pi pentru erorile din considerante.
Buletinul 1888, p. 603
27. Nu se poate core revizuire
conform art. 290 din Proc. civila
pe temeiul descoperirii unei hotarari
judecatorepti de oarece o asemenea
hotarare ffind un act public, trecut
in registrele tribunalului, era la dis-
pozitia part ii a mua cunoptinta de
dansa, pi nu se poate zice ca a fost
retinuta de partea adverse sau de o
for majora.
Buletinul 1491, p. 740
28. Dupd, art. 294 din Proced. ci-
vila cererile de revizuire trebuind s
fie instruite pi judecate ca pi oriee
alto cereri principale, urmeaza ca
partile litigante, asupra cererilor de
revizuire, pot sd uzeze pi de dreptul
de opozitiune in asemenea judecati,
caci asemenea drept face parte din
cursul judecd.tilor pe cale principala.
Buletinul 1892, p. 751
29. Considerand at' din combina-
tiunea art. 291 din Proc. civild, cu
legea interpretative din 13 Aprilie
1885 rezulta ca Statul este inta alto euvinte, o aparare completa.
admis a care revizuirea, data cei in-
teresati ii apard,, nu 1-au aparat, sau
au facut o aparare necompleta care
nu ar imbratipa toate punctele de-
duse in instants;
Avand in vedere, in speta, sen-
www.dacoromanica.ro
99
lieviruire
tinW. atacata din care se constata
ca la una din audientele tribunalului,
Statul a fost reprezentat in instantd.,
pi avocatul sau a cerut o descindere
locala sa dovedeasca pretentiunile
sale contra intimatului de astazi, ce-
rere care, admitandu-se de tribunal,
s'a dispus efectuarea ei, amanand
cauza ;
C5, dupa aceea, Statul nu a mai
fost nici reprezentat in instants, nici
aparat :
Considerand ca singura cerere Va-
cua de avocatul ministerului de a i
se admite cercetarea locala nu poate
fi privita chiar ca o aparare propriu
zisa i completa, caci, numai dupa
ce s'ar fi efectuat cercetarea ii s'ar
fi vazut elementele de dovedire ga-
site, ar fi putut avea loc o aparare
completa in senzul prescris de lege ;
Ca, dar, cand tribunalul a consi-
derat-o ca atare, a tagaduit dreptul
Ministerului cultelor de a care revi-
zuirea, pi a violat textele de lege
cuprinse mai sus.
Buletinul 1893, p. 115 gi 1902, p. 753
30. Din termenii destul de clari pi
exprepi ai legii interpretative din 13
Aprilie 1885 rezulta, lath cea mai
mica indoiala, ca legiuitorul a admis
revizuirea unei hotarari in care a
fost in joc interesele acelor incapa-
bili -- nu numai in cazurile in cars
ei n'au fost nici de cum aparati, dar
pi atunci cand reprezentantii for an
omis de a prezenta in sustinerea for
veriun mijloc de apdrare de natura
a avea o influents deciziva asupra
solutiunii procesului, n'au Mout, cu
Buletinul 1893, p. 554
31. Art. 288, alin. 1 din PrOced.
civild admite revizuirea unei hota-
rari numai in cazul cand exista con-
trarietate sau obscuritate intro dife-
ritele dispozitiuni ale insup dispo-
100 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Revizuire Revizuire
zitivului hotararii, iar nu si atunci batoriu din cauza, de forth majora,
cand aceasta ar exist& intre moti- e o chestiune lasata la apreciarea
vele hotararii $i dispozitivul ei ; instantei de fond $i, ca atare, scapa
Ca, oricat de contrarii sau obscure de cenzura Curtii de casatiune.
ar fi motivele unei hotarari, fie intre Buletinul 1894, p. 416 (Sectii- Unite)
ele, fie fats cu dispozitivul ei, a- 35. Considerand ca legiuitorul nu
ceasta nu poate da nastere la revi- defineste forte, majora ;
zuire, ci numai la recurs in Casatiune. Ca, daca faptele constituesc o forth'
Buletinul 1893, p. 556' majora, aceasta e o chestiune lasata
32. Art. 291 din Proc civila nu la apreciarea suverana a instantelor
face nici o distinctiune dad, Statul, de fond ;
care cere revizuire, a uzat sau nu Considerand ca, dealtmintrelea, nu
de toate &ail() ordinare, destul numaise poate zice ca intrucat arhiva ar
ca Statul sa fi lasat hotararea, a fi publica, toate actele depuse in ea
carui revizuire se cere, sa ramana ar fi publice sau cunoscute;
definitive $i, ca la pronuntarea ei, Ca, in aceasta privinta, poate foarte
Statul sa nu fi figurat sau sa nu fi bine judecatorul sa declare ca actele
fost aparat ; nu erau cunoscute si ca era o forts
Avand in vedere ca a pune la majora $i, de aceea, scapa de suh
admisibilitatea revizuirii alte condi- cenzura Curtii de casatie.
tiuni, ar fi a restrange acest drept ; Buletinul 18.95, p. 125 gi 1896, p. 974
Avand in vedere ca, data Statul 36. Acela care cere revizuirea unei
ar fi facut apel, atunci el ar fi fost hotarari, pe motiv de descoperire de
aparat si nu ar mai fi fost admis acte nouiart. 296 din Pr. civila
a cere revizuirea ; dator este a probit, c5, cererea sa e
Ca Procedura civila acorda dreptul introdusa in termenul de doua luni
de a cere revizuire Statului, tocmai dela descoperirea acelor acte.
pentru ca nu a fost aparat Si, prin Buletinul 1895, p. 1178
urmare, Si and n'a facut apel. 37. Considerand ca legiuitorul, prin.
Buletinul 1894, p. 23 diferite texte ale Codului de comert,
33. Legiuitorul roman indepar- a prevazut anume cum trebue sk
tandu-se de sistemul atat al Proce- se calculeze termenele de apel, opo-
durii franceze, cat si a celei geneveze, zitie, etc.; iar, in ce priveste cererea
in materie de revizuire, a adoptat de revizuire, legiuitorul comercial nu
redactiunea legiuirii din 1852, asu- a prevazut cum trebue sa se cal-
pra impiediecarilor, prin introducerea culeze termenul ;
in art. 288 din Proced. civila a cu- Considerand ca, dupg art. 881 din
vintelor gramase definitive., ass ca, Codul comercial, exercitiul actiuni-
a acordat calea revizuirii in contra lor comerciale se reguleaza de Co-
hotararilor ramase definitive, chiar dicele de Procedura civila, afara de
cand n'au fost date in ultima in- dispozitiile Codului de fats.;
stant', adica cand, fiind susceptibile Ca, asa, fiind, intrucat dupe arti-
de opozitie sau ape], partea n'ar fi colul 296 din Procedura civil& cere-
recurs la acest drept. rea de revizuire se face in termen
Buletinul 1894, p. 410 (Sectii-Unite) de o luna, dela primirea copiei der
1903, p. 828 sentinta, termenul de revizuire si
34. Neprezentarea unui act pro- in materie comercial nu poate surge
www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. RONIANA 101

Revizuire Revizuire
decal tot dela significarea deciziunii sta tale, iar nici cum omisiune sau
a carei revizuire se care, iar nu dela obscuritate in motivele sau conside-
data pronunt5,rii acelei deciziuni, cum rantele acelei deciziuni.
prescrie Codul comercial pentru apel Buletinul 1897, p. 180
si recurs prin art. 896 si 897. 41. Dispozitiunile art. 292 din
Buletinul 1896, p. 94 Procedura civila sunt enunciative, iar
38. Considerand c'5, art. 297 din nu limitative :
Procedura civila nu a cora', Statului, Astfel, cand printr'o hotarare de-
comunelor si stabilimentelor publice, finitiva, data asupra confirmarii unei
pentru a cere revizuirea unei hota- hotarnicii, din eroare se confirma
rari pentru cazul prevazut de arti- alte semne de hotar de cat cele ce
colul 291, decat un termen de don& rezulta din actele supuse judecatii, in-
luni dela primirea hotararii ; stanta care a pronuntat sentinta de
Ca, din termenii acestui articol, re- confirmare este in drept a ordona
zulta invederat ca comunicarea de rectificarea dispozitivului hotararii
care se vorbeste este a hotararii chiar sale.
a carei revizuire se cere ; Buletinul 1498, p. 66
Ca a se pretinde pentru ca ter-
menul revizuirii sa curga, sa se faca 42. Revizuirea in materie crimi-
o noun comunicare a acelei hotarari nala se poate admite chiar data cei
cand ea a faunas definitive, este ca condamnati pe nedrept au implinit
judecittorul sa ceara iudeplinirea unei pedeapsa fiindca interesul justitiei
formalitati pe care legea nu o cere. este de a se constata cari sunt ade-
Buletinul 1896, p. 208 vara4ii culpabili, si a se procure ce-
39. 1tevizuirea fiind o cale extra- lor condamnati pe nedrept o reabi,
ordinary de reformare a deciziunilor litare morale.
ce au ramas definitive, ea nu este Buletinzd 1899, p. 1337
deschisa partilor de cat in cazurile 43. Considerand ca in ce priveste
anume aratate de lege ; contraventinnile la Legea timbrului,
Ca, in speti, Curtea de fond con- pentru cuvinte de celeritate ce corn-
statand c5, motival do revizuire invo- porta materia fiscal., legiuitorul a
cat de M. D. V. este intocmai ace treat o procedura speciala si samara
lag cu eel propus de dansa la dis- admitand ca mijloc pentru anularea
cutarea fondului si ca acest motiv proceselor-verbale deco nst at area
nu e prevazut printre cele limitativ contraventiunilor, dreptul de apel la
determinate de art. 288-291 din tribunal, in termen de zece zile dela
Proc. civila, a respins cu drept en- data notificarii procesului-verbal a-
vant cererea ei. probat de minister (art. 57 din Le-
Buletinul 18.97, p. 34 gea timbrului), si recursul in Casa-
40. Art. 288 din Procedura civila tiune, in termen de o lung dela data
prevazand revizuirea deciziunilor cand sentintei tribunalului (art. 57 bis din
ar cuprinde dispozitiuni obscure, ce aceeas lege) ;
nu se pot intelege si aplica sau cand Considerand ca intr'o lege spe-
instants, a uitat sa so pronunte a- ciala, care are procedura ei proprie,
supra unui pullet cerut acelei ins - nu se pot admite, prin interpretare,
tante, are in vedere insus dispozi- alte cai pentru reformare sau retrac-
tivul deciziunii ce se ataca pe acea- tarea hotar'arilor, date in baza unei

www.dacoromanica.ro
102 REPERTORTUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA RO3IANA
Reviruire
asemenea legi, decat acelea anume
create prin acea lege special& ;
Ca un mijloc extra-ordinar de a-
tacare a unei hotarari, precum este
.revizuirea, nu poate fi admis de cat
atunci cand este in mod expres a-
cordat prin lege, pi cum acest mijloc
nu este prevazut prin Legea timbrului
nu poate fi admisibil in materie de
contraventlune la aceasta lege.
. Buletinul 1900, R. 175
44. Considerand ca in ce privepte
contraventiunile la Legea licentelor,
pentru cuvinte de celeritate ce re-
clama materia fiscala, legiuitorul,
prin art. 118 din Legea licentelor,
combinat cu art. 35-42 din Legea
pentru apezarea impozitului spirtoa-
selor, a creat o procedura speciala ei
alma* admitand ca mijloc pentru
anularea proceselor-verbale de cqn-
statarea contraventeiunilor dreptul de
apel la tribunal in termen de zece
zile libere dela data notificarii pro-
cesului-verbal aprobat de minister,
cu opozitiune in termen de cinci zile,
pi recurs in termen de doua, zeci zile
libere dela comunicarea sentintei tri-
bunalului ;
Considerand ca intr'o lege specials,
care are o procedura a ei proprie, nu
se pot admite prin interpretare alto
cai pentru reformarea sau retracta-
rea hotararilor date in baza unei a-
semenea legi, decat acelea anume
create prin legea special& ;
Ca un mijloc extraordinar de ata-
care a unei hotarari, cum este revi-
zuirea. nu poate fi admis decal a-
tunci cand este in mod expres acor-
dat de lege, Ffi cum acest mod nu
este prevazut prin Legea licentelor, nu
poate fi creat prin interpretare in
materie de contraventiuni la aceasta,
lege.
Buletinul 1900, p. 306
Vezi mai jos : No. 69.
www.dacoromanica.ro
Revizuire
45. Considerand ca prin Legea in-
terpretative din 13 Aprilie 1885 le-
giuitorul n'a putut intelege a des-
chide calea revizuirii in favoarea
persoanelor aratate in art. 291, pi
atunci cand cei insaninati cu apa-
rarea for n'au invocat, in privinta
chestiunii de drept dedusa in judo-
cat& cl asupra careia instant, jude-
catoreasca s'a pronuntat, toate ar-
gumentele de drept ce s'ar fi putut
invoca ;
Considerand ca, necontestat fiind,
ca erorile de drept comise de o in-
stanta judecatoreasca se indrepteaza.
de instants superioara, este inadmi-
sibil ca legiuitorul sa fi vroit a des-
chide, in favoarea acestor persoane,
pentru asemenea erori, pe Tanga a-
ceasta cale @f pe aceea a revizuirii,
caci legea nu deschide. pentru in..
dreptarea unei asemenea erori comise
de o instants judecatoreasca, decat
o singura cale.
Buletinul 1900, p. 795
46. Dreptul de revizuire nefiind
conferit nici uneia din parti prin Legea
pescuitului, nu li se poate acorda.
acest drept nici dupe procedura civila,
de oarece dreptul comun, in aceasta
privinta, nu este eel civil.
Buletinul 1900, p. 1080
47. Considerand dispozitiunile ei
termenii art. 290, alin. 2 din Proc.
civila ;
Considerand ca revizuirea avand
de obiect rasturnarea autoritatii lu-
crului judecat, legiuitorul nu a per-
mis aceasta cale de retractare a ho
tararilor definitive decal intr'un mod
restrictiv in cazurile pi sub condi-
tiunile anume determinate prin lege ;
Considerand ca, data printre ca-
zurile de revizuire, legiuitorul a ad-
mis pi pe acela cand in urma unei
judecati s'ar dovedi ca actele pe cari
s'a intemeiat judecata an fost false,
 REPERTORILTL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 103

Revimire Bevivtire
revizuirea, in acest caz ins& este su- cuvant Curtea din Galati a respins
bordonata conditaunii ca falsitatea acea cerere, dand o buna, interpre-
acelor acte sa fie constatata in prea- tare art. 290 din Proc. civila.
labil, fie prin marturisirea partii care Buletinul 1900, p. 1296
s'a servit cu acele acte, fie prin pro- 48. Avand in vedere ca art. 20
nuntarea unei hotarari definitive, care din Legea de urmarire prevede ca
sa suplineasca aceasta marturisire $i apelurile contra deciziunilor cassie-
sa MIA caracterul unui adevar ne- rului general, se vor judeca de tri-
contestat ; bunal, in ultima instants, de urgenta
Considerand cal deelararea actelor si far& drept de opozitie ;
ca false nu poate sa fie facuta de Considerand a este de principiu
cat printr'o hotarare judecatoreasca, ca, partile nu pot avea pe cale ex-
aceasta rezulta nu numai din ter- traordinary mai multe drepturi decal
menii legii, dar inca si din conside- li se recunoaste pe calea ordinary;
ratiunea expusa mai sus. ca legiui- Ca, in speta, data Statul era lip-
torul nu a permis revizuirea in acest sit prin lege de dreptul de opozitiune
caz decat sub conditiunea ca falsi- la sentinta data de tribunal pe cale
tatea actelor sa fie in prealabil do- de apel contra deciziunii cassierului
vedita intr'un mod neindoelnic, $i o general, cu atat mai mult acest drept
asemenea dovada nu poate sa emane nu i se putea admite contra sentintei
decal din hotararile definitive, &gal data de tribunal pe cale de revizuire
numai asemenea hotarari au o au- in aceeas materie.
toritate suverana $i poarta cu dan- Buletinul 1900, p. 1316
sele prezumtiunea legal& a adevaru- 49. Considerand Ca este de principiu
lui ; netagaduit in procedura, ca hotararile
Considerand ca nici o autoritate de judecatoresti, date in orice materie,
asemenea nature nu se poate atribui sunt primitoare de a fi atacate de
rechizitorului unui procuror sau or- partea nemultumita pe toate caile
donantei unui judecator de instruc- ordinare si extraordinare stabilite de
tiune, caci acesti magistrati sunt in- procedura $i, deci, si pe calea revi-
sarcinati cu adunarea probelor $i pu- zuirii, in cazurile si sub conditiunile
nerea in miscare a actiunii publice ; stabilite de procedura, daca veriuna
iar constatarile facute de dansii sunt din aceste cai n'a fost inchisa par-
supuse aprecierii jurisdictiunilor ce tilor prin o dispozitiune formals a
judeca, can le pot reform& sau ni- veriunei legi ;
mici ; de unde rezulta ca declararile Considerand ca Legea de urmarire
de acte false ce constata acesti ma- prin nici o dispozitiune a sa nu de-
gistrati, neavand caracterul unei ho- cleat nesusceptibila de a fi atacate
tarari irevocabile, nu pot servi de pe calea revizuirii hotararile pronun-
bazA pentru admiterea unei cereri de tate asupra contestatiunilor ridicate
revizuire ; la o executare facuta pe temeiul a-
Considerand ca, intrucat, in spet,A, celei legi ;
primarul comunei Cernavoda nu se Ca, dar, existand dreptul de re-
intemeia decat pe constatarile de vizuire in contra unor asemenea ho-
fals ale procurorului Tribunalului de tarari, urmeaza ca hotararile pro-
Constanta, pentru a ceze revizuirea nuntate asupra revizuirii sunt, la ran-
hotararii acelui tribunal, apoi, cu drept dul lor, supuse recursului in Casatie,

www.dacoromanica.ro
104 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
_Revizuire
conform prescriptiunilor art. 36 din
Legea organics a Inaltei Curti.
Buletinul 1902, p. 752
50. Sentintele date in materie de
expropriere pentru cauza de utilitate
publics nu sunt supuse revizuirii.
Buletinul 1909, p. 1188; 1903, p. 88
Vezi si ouvantul : cExpropriere. No. 89
si 91.
51. Considerand ca din combina)-
tiunea art. 396 $i 417 dm Proc. pe-
nala rezulta ca deelaratiunea de re-
vizuire urmeaza sa se faca la grefa
instantei a carei hotarare il con-
d amna.
Buletinul 1903, p. 82
52. Considerand ca nicaieri in Le-
gea judecatoriilor de pace nu se pre-
vede care este termenul de revizuire
in contra cartilor de judec,ata ;
Ca Legea judecatoriilor de pace
neprevazand aceasta, urmeaza sa se
aplice procedura dreptului comun,
care, prin art. 296, alin a din Proce-
dura civila, prevede ca cererea de revi-
zuire se va face in termen de o lima
dela primirea copiei ;
Ca, in afara de aceasta, art. 80
din Legea judecatoriilor de pace pre-
vede aceeas procedura inaintea tri-
bunalului numai pentru afacerile ye-
nite in apel inaintea sa, iar nu si
procedura de urmat cand se ataca
hotararea tribunalului cu revizuire
cand, adica, tribunalul n.t judeca un
apel ;
Ca, prin urmare, art. 80 si 92 din
Legea judecatoriilor de pace nu-si au
aplicatiunea in spet.a, si tribunalul
numai printr'o gresita interpretare a
aeestor texte de lege a respins cere-
rea de revizuire ca tardiva, judecand
ca recurenta trebuia sa faca o ase-
menea cerere in termen de o lung de
la pronuntarea hotararii.
Buletinul 1903, p. 1490
53. Considerand ca e de principiu
www.dacoromanica.ro
_Revizuire
pentru ca un fapt incriminat sa
poata avea valoaro legala in civil,
trebue ca el sa rezulte dintr'o decla-
ratiune de culpabilitate indiscutabila,
emanand dela o instants penala care
judeca $i care sa se fi pronuntat in
mod definitiv asupra lui ;
Considerand ca ordonantele de in-
structiuno, on cum ar fi motivate,
ele sunt simple acte de trimitere,
cari atesta numai suficienta probe-
lor pentru a autoriza urmarirea si
indica jurisdictiunea competinta a
status asupra for ;
Cl, prin urmare, ele nu pot fi con-
siderate ca hotarari definitive, pu-
tand intemeia in civil prezumptin-
nea autoritatii lucrului judecat ;
Ca, afara de aceasta, constatarea
faptelor ce hotararile judecatoresti au
de obiect sa stabileasca, rezida in
dispozitivul acelor hotarari, iar nu
in considerante ;
Ca, in spats, ordonanta pe care se
intemeia cererea de revizuire decla-
rand, orcare ar fi fost motivul, ca
nu exista caz de urmarire contra in-
culpatului, si Curtea, din acest punct
de vedere, nu putea lua legalmente
acea ordonanta drept o hotarare con -
stutatoare a unui fals.
Buletinul 1904, p. 614 gi 1.905, p. 1011
Vezi si cuvantul : eProbe, No. 138.
54. Recunoasterea falsitatii unui
act, prevazuta de art. 290, alin. 2 din
Proc. civila, ca motiv de admitere a
revizuirii, nu se poate referi decat
la o recunoastere facuta de dare in-
sas partea care a produs acel act.
Buletinul 1904, p. 615 ; 1905, p. 1011
Vezi si ouvantul: Probe" No. 138.
55. Art. 294 din Procedura civila
nu prescrie ca neindicarea numelui
i profesiunii partilor litigante atrage
nulitatea cererii de revizuire ;
Ca nulitatea prescrisa de art. 69
din aceeas procedura, pentru peti-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 105

Revizuire .Revizuire
tiunile de intentarea actiunilor, nu se 111 din Regulamentul din 2 August
poate aplica, prin analogie pi la Curtea 1903, pentru aplicarea acestei legi,
de revizuire, intrucat legea nu o pre- legiuitorul a aratat cane prin cari
aerie pi nulitatile nu se pot tree se pot ataca deciziunile administra-
prin interpretatiune. tiei superioare, in aceasta materie,
Buletinul 1904, p. 1263 desemnand numai apelul la tribu-
56. Prin faptul ca partea a uzat nal in termen de zece zile, opoziia
de calea recursului in Casatie nu se in termen de cinci zile pi recursul in
poate deduce ca ea a renuntat la Casatie in termen de doua.zeci zile
dreptul de a core revizuirea deci- dela comunicare ;
ziunii. Considerand ca, data ce legiuito-
Buletinul 1904, p. 1265 rul a determinat caile de reformare
57. Dupe art. 288 din Procedura a sentintelor date asupra contra-
civila, se poate cere revizuirea unei ventiunilor la Legea bauturilor spir-
hotarari ramasa definitive in instanta toase, nu se mai poate introduce
de apel, sau prin neapelare ; prin interpretare, intr'o asemenea
Ca acest articol nu distinge intro materie specials, Si calea de retrac-
cazul cand in instanta de apel se tare ca revizuirii, , tale extraordi-
judeca fondul procesului sau numai nary care, data s'ar admite, printr'o
conditiunile cerute pentru admisibi- juste reciprocitate, pi in favoarea
litatea lui, apa ca o hotarare remane contravenientilor in cazurile art. 288
definitive in instanta de apel chiar pi urmatorii din Procedura civila,
ar fi de nature a intarzia repedea
pi in cazul cand se anuleaza un apel
pentru lipsa de forme sau de alto judecare a contraventiunilor la sus
conditinni cerute pentru regularita- mentionata lege, pi aceasta nu a
tea lui, pi ea nu se poate asimila putut fi intentiunea legiuitorului.
acest caz cu acela in care hotararea Buletinul 1905, p. 1352
tribunalului a ramas definitive prin
neapelare. Rurale
Buletinul 1904, p. 1438 1. Legiuitorul in vederea celor ce
58. Considerand ca art 291 din erau stipulate de Stat cu arendapii
Procedura civila, care da minorilor mopiilor sale de a se desfiinta con-
un drept special de revizuire, cand tractele do arendare cand s'ar pro-
n'au fost aparati, nu ridica tutorului mulga o nou'a lege rurala a venit,
dreptul de a cere, in favoarea mi- prin art. 63 din Legea rurala, a o-
norilor, revizuirea pe un motiv de feri un avantaj acelor arendapi ai
drept comun ca once alta persoana, mopiilor Statului cari n'ar vrol a se
cum este motivul pe care tutoarea folosi de cele stipulate pentru des-
it invoaca in aceasta cauza desco- fiintarea contractelor de arendare pi
perire de acte doveditoare cari s'au acel avantaj consists in a fi scazuti
retinut de partea adverse. din captiurile stipulate in contractele
Bzdetinul 1904, p. 1614 de arendare, cu valoarea muncii pi
Vezi i cuvantul : ,Rural" No. 69. a celorlalte servicii ce se desfiintau
59. Considerand ca prin articolele prin acea lege pi care valoare este
36 pi 37 din Legea pentru apezarea statornicita prin art. 22 al acelei legi,
pi administrarea impozitului asupra dupe numarul pi categoria satenilor '
bauturilor spirtoase, pi art. 110 pi pi acest avantaj este oferit arenda-

www.dacoromanica.ro
106 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Rurale Rurale
silor ce ar opts pentru mentinerea form Legii rurale, dansii an actin-
contractelor de arendare, far& nici o nea in revendicare in contra cotro-
restrictiune privitoare la pAmantul ce pitorului pAmantului lor.
ar rama,nea, pe seama Statului, dupg, Buletinul 1873, pag. 17; 1875, p.
ce s'ar da cel cuvenit satenilor. 370 gi 1882, p. 305
Buletinul 1871, p. 103 gi 106 ; 6. Cererile formate in baza arti -
1872, p. 37 gi 74 fi 1880, p. 158 colelor 24 $i 27 din Legea ruralA i
2. Duptt art. 16 din Legea rurala care se judeca de catre Comitetul per-
lucrArile supra-arbitrului, relative la manent sunt de competinta Curtii de
determinarea localitatii unde are a apel de a le judeca ca a doua in-
se da sAtenilor pamantul cuvenit stants care inlocueste desfiinteatul
for dupg, Legea ruralk sunt defini- Consiliu de Stat.
tive $i nesupuse recursului in Ca- Buletinul 1873. p. 133
satie. 7. Desi principiul inalienabilifatii,
Buletinul 1871, p. 134 consacrat in art. 7 din Legea ru-
3. In chestiuni de constatare a nu- rail $i art. 133 din Constitutiune,
marillui clAcasilor $i a deosebitelor este de ordine publics superioarli i
for categorii, precum $i despagubirea se poate invoca, fAril a fi fost pro-
proprietarilor de c'gre Comisiunea de pus la tribunal in cursul urmAririi,
plash, Curtile apelative judeca in totus aceastg, chestiune de drept a.
local Consiliului de Stat in ultiml inalienabilitatii depinde de chestiu-
install.* conform art. 7 din Legea nea de fapt $i anume a se sti data
din 12 Iulie 1866 pentru impArtirea in adevar imobilul vandut este din
diferitelor atributiuni ale Consiliului acele date dupa Legea rural& sau nu ;
de Stat. CA, ceeace priveste constatarea fap-
Buletinul 1871, p. 218 gi 1872, p. 62 telor, fiind de exclusiva competinti
4. Curtea de apel nu e compe- a instantelor de fond, Curtea de ca-
tenth' a judeca, in apel de cat hota- satiune nu poate infra in examina-
rarile Comitetului permanent sau ale rea for
Consiliului judetean care ar fi date CA, dack in adevar, imobilul van-
in conformitatea art. 24 $i 26 din dut ar fi din acelea care s'a dat
Legea rurala ; dup5, legea rura15, i pentru care a-
Orice alte incheieri contencioase ceastA, lege opreste in mod formal
ale acestor autoritati, luate cu oca- instrainarea intr'un timp determinat,
ziunea aplicarii Legii rurale, nu sunt oricand se poate cere pe calea prin-
susceptibile de apel, ci ele pot fi a- cipala revindecarea lui, far& sit fie-
tacate in nulitate pe calea ordinarA. impiedicat de ordonanta de adjude-
Buletinul 1872, p. 301 care.
5. Toate reclamatiile privitoare la Buletinu11876, p. 557 gi 1885 p. 171
mAsuraoarea color doua treimi de 8. Actiunea in revendicare por-
pamant destinate locuitorilor, con- nit'a de locuitori pentru completarea
form art. 3 din Legea ruralk trebuesc lipsei de pamant ce li se cuvine
adresate Comisiunii de plash. sin- dup5, tabela litera A din Legea ru-
gura autoritate competinta a exa- ralk este de competinta tribunalelor
mina, asemenea tanguiri ; ordinare de a o judeca pe cat timp
Numai in cazul de verio incAlcare autoritatile speciale instituite prin
al pamantului dat locuitorilor con- Legea rurala $i -au fAcut lucrarea $i

www.dacoromanica.ro
 REPER'CORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 10T

Rwrale Rurate
s'au desistat epuizandu-Si compe- liniatului 2 din art. 13, cat $i dupa.
tinta si astazi ele numai exist& circulara Ministerului de interne cu
Buletinul 1877, p. 178 No. 24.375 din 17 Septembrie 1864,_
9. Legea rurala departe de a ere& data cu ocazia aplicarii Legii rurale,
o incapacitate in privinta locuito- nu intra, in categoric locurilor cu
rilor tarani, le-a acordat dreptul pometuri $i, prin urmare, locuitorii,
asupra pogoanelor for cedate, cu res- in privinta lor, nu pot profit& de in
triqiune de a nu le putea, vinde in voelile savarsite inaintea promulgarii
termen de 30 de ani catre straini, Legii rurale.
ci numai catre comuna sau la alti Buletinul 1870, p. 95
locuitori sateni si aceasta din punc- 12. Hotararile supra - arbitrului
tul de vedere de a deveni prea cu- date in materie de improprietarire, nu
rind far& propriet&ti, fara ca prin a- sunt supuse nici apelului si nici re-
ceasta dispozitiune sa, izbeasca, in cursului in Casatie, conform art. 16
drepturile for civile, cad in aseme- din Legea rurala.
nea caz legiuitorul ar fi indicat si Buletinul 1867, p. 634 gi 1870, p. 92
modul cum trebuiau sa fie reprezen- 13. Din combinatia art. 6 cu art.
tati in atari conventiuni ; 54, 55 si 58 din Legea rurala rezulta.
Ca Legea de expropriere pentru ca locuitorii de asemenea categori
utilitate publics fiind o lege poste- au dreptul de a fi improprietariti pe
rioara Legii rurale, qi locuitorii ru- mosiile Statului ; ins& acest drept
rali bucurandu-se de toate dreptu- este supus la indeplinirea oare-caror
rile for civile, fara a li se crea veri formalitati si reglementari ce urmeaza
o incapacitate. dansii au putut, legal, a se indeplini de Stat, lucrari ce sunt
conveni asupra pretului locului ex- pe cale de a se execute*, de Stat dar
propriat prin actul din 22 August earl pana astazi n'au fost indeplinite;
1873 cu Societatea tailor ferate ro- Ca, in atare caz, locuitorii n'au
mane, de oarece ei nu intrau intro dreptul de a se adresa directamente
persoanele incapabile de a contracts, la justitie pentru a cere a fi impro-
anume prevazute de art. 16 si 17 prietariti de dansa, caci ar fi a ras-
din Legea d e expropriere pentru turn& cu totul dispozitiunile prescrise
cauzii, de utilitate publics.' ale art. 55 i a viola in totul spi-
Buletinul 1877, p. 271 ritul Legii rurale ;
10. Dupa art. 16 din Legea ru- Ca, ins& nu poate depinde dela
ral& neintelegerile privitoare la mo- placul Statului ca neexecutand art.
dul cum s se Lea comasarea pa- 55 din Legea rurala sa priveze pe
manturilor de hrana ale locuitorilor, cei in drept a deveni proprietari pa
stint de competinta numai a supra- mosiile Statului ;
arbitrului, iar nu a instantelor ju- Ca in asemenea ipoteza, persoana.
decatoresti. interesata, n'are cleat a cere dela
Buletinul 1870, p. 5 justitie a se obliga Statul a executa
11. Art. 13, alin. 2 din Legea ru- in termenul presoris, lucrarile preva-
rala prevede ca roman in folosul lo- zute in art. 55 din Legea rurala si,
cuitorilor numai acele locuri pe cari in caz contrariu, (Mush sa fie indri-
sunt sad* pometuri ; tuiti in cererea ce fac de a fi impro-
Ca, in ceeace priveste locurile Cu prietaxiti ;
vii, acele locuri atat dupa, textul a- Ca instal*, de fond recunoscand,

www.dacoromanica.ro
108 REPERTOR1IIL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

_Burgle Burate
in speta, intimatilor dreptul de a fi rului ; iar incheierile acestor Comi-
imediat improprietariti, pans a nu fi siuni de plasa, la caz de nemultu-
Statul prealabil pus in intarziere prin mire a partilor, erau supuse recursu-
darea unui termen a executa, Legea lui catre Consiliile judetene, conform
reran%) a violat si Ha interpretat art. 26 din zisa lege, in termen de
titatele articole. zece zile, dupa art. 30 ;
Buletinul 1878, p. 129 Ca, in speta, pe cat timp Curtea
14. Lucrarea Comisiunii instituita constata ca intimatul Enachi Voicu
dupa Legea rurala pentru delimitarea n'a fost trecut in procesul-verbal
pamanturilor cuvenite locuitorilor, dresat de Comisiunea de plasa ca
-serveste de titlu atat locuitorilor, in erica pe acea movie, en patru boi,
privinta clasificarii for si alegerea ci numai alte patru persoane, si pe
pamantului ce li se cuvine, cat si cat dansul n'a facut recurs contra
proprietarului in privinta dreptului acelei incheieri catre Consiliul jude-
sau de despagubire, titlu care, dup5 tian sau Comitetul permanent, in
art. 30 din Legea rurala, nu mai termenul prescris de Legea rurala,
poate fi atacat de nici una din parfl nu mai poate prin o actiune princi-
pe cat n'a fost contestat dup5, for- pars sa, ceara a fi obligat proprieta-
mele si in termenile prevazute de rul mosiei de a-i da acele 11 pogoane
acea lege. ce i s'ar fi cuvenit dupa Legea ru-
Buletinul 1869, p. 131; 1879 p. 267 ; ral', pe cat intimatul nu s'a con-
1881, p. 833; 1882, p. 305; 1894, format cu dispozitiunile acelei legi ;
p. 649; 1897, p. 831; 1902, p. 171 Ca trecerea intimatului in tabloul
0, 1904, p. 941 liter* A la No. 150 ca clacas de
15. Prin Legea din 9 Februarie catre prefectura districtului tocmai
1879 se declare ca hotararile tribu- la anul 1869, nu-i poate constitui
nalului date pentru anularea instrai- un drept de a reclama contra pro-
niirilor facute de catre locuitori ai prietarului recurent, pe cat aceasta
pamantului for dobandit conform trecere nu s'a probat de Curtea de
Legii rurale din 1864, suet definitive fond ca a fost urmat5, conform cu
si executorii, MIA apel si recurs : dispozitiunile Legii rurale, dup5, un
Ca din aceasta rezulta ca sen tin- recurs facut in termen de catre in-
tele tribunalului pronuntate in ma- timat contra incheierii Comisiunii de
terie de aplicare a acelei legi. nu pot plasa.
fi nici susc,eptibile de revizuire. Buletinul 1882, p. 305 Fi. 1904, p. 941
Buletinul 1881, p. 482 ; 1883, p. 267 17. Art. 8 din Legea din 1879
-,yi 166; 1892, p. 334 $i 1896, p. 674 pentru mentinerea si executarea ar-
Asemenea hotarari nu se pot ataca, ticolului 7 al Legii rurale din 1864,
in recurs decat pentru necompetinta previlza'nd in mod categoric ca sen-
,sau exces de putere. tintele ce tribunalele pronunta in a-
Buletinul 1997, p. 524 semenea materie sunt definitive, fail
16. Dupe: art. 24 din Legea rurala drept de apel sau recurs, de aci ur-
numai Comisiunile de plasa erau in- meaza ca ele an se pot ataca pa
drituite cu constatarea numarului calea recursului.
clacasilor de pe fiecare movie, deo- Buletinul 1884, p. 6; 1890, p. 170
sebitele for categorii, precum si suma ,i 1901, p. 981
de despagubire cuvenita proprieta- Vezi mai jos No. 21.

www.dacoromanica.ro
 REPERTORJUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 109

Rurale Rurale
18. Dupa art. 7 din Legea rurala se desfasura, stint necesitati de o.
locurile si obiectele legate de ele, inalta ordine sociala $i politica, a
casele nu se pot urmari ffind ca'ror realizare este in mare parte in-
inalienabile. dependenta de regulele de drept co-
Buletinul 1884, p. 457 mun ;
19. Legiuitorul cand a declarat Cr). numai astfel se explica, intre
pe tarani de proprietari asupra pa- altele, pi alienabilitatea silita a unei
manturilor rurale a inteles a-i face portiuni din fondul dotal impusa de
proprietari atat asupra solului cat $i legiuitor in favoarea unor auume de-
sub sol, cu restrictiune insa, de a terminati cumpara'tori, si cu pretal
nu 1 putea instraina sau ipotecA in de el insus defipt, toate aceste dis-
termen de 30 ani (art. 7 din Legea pozitiuni nu conforme dreptului co-
rurala din 1864 si art. 1 din Legea mun.
interpretative din 1879) ; Buletinul 1834, p. 528
Considerand ca contractul prin care Vezi ei cuvantul : eDot114, No. 79.
recurentii cedeaza intimatilor drop- 21. Dupa art. 8 al Legii interpre-
tul, pentru un timp nederminat, de tative din 1879 sentintele tribuna-
a face puturi pe proprietatea for ru- lului nu sunt supuse apelului cand
rala pentru a extrage 'Acura, nu tribunalul ar fi avut a se pronunta
poate fi privit ca contract de loca- conform procedurii prescrisa de Legea
tiune, ci ca contract de vanzare, caci din 1879 si in termenul prevazut de
prin el se instraineaza sub fata so- acea lege;
lului, ceeace n'a voit legiuitorul; Ca procedura prescrisa de Legea
Ca Curtea apelativa judecand con- din 1879 nu poate fi repetata, par-
trar, in adevar a denaturat contrac- tea interesata nu mai poate a se re-
tul si a comis exces de putere. feri la procedura extra- ordinara pres-
Buletinul 1884, p. 526 crisa de legea din 1879 odata ce a
20. Legiuitorul, prin art. 1 din Le- trecut termenele prescrise de aceasta
gea rural& din 1864, declare pe satenii lege, ci, ea nu are, spre a core anu-
clacasi de proprietari pe locurile a- larea instraidarfi de pamant dobandit
flate in stapanirea lor, iar prin ar- conform legii din 1879, decat drep-
ticolele 11 si 22 ii indatoreaza ca, tul ce it avusese si inainte de 1879,
drept claca, dijma si alte sarcini im- acela de a care inapoiarea Oman-
puse for prin legile anterioare, sa pia- tului prin actiunea de revendicare,
teasca o indemnizatiune baneasca in dupa regulile Procedurii civile.
curs de 15 ani, ca rescumpa'rare a Buletinul 1885, p. 171
unor redevente personale ; 22. Dupa art. 7 al legii din 1864,
Considerand ca din combinatia a- instrainarea pamantului dobandit con.
cestor texte de legi rezulta ca s5,- form Legii rurale se admite din par-
teanul clacas avea, de fapt un drept tea unui satean, numai daca cum-
real netagaduit asupra pamantului pitratorul este comuna sau un satean ;
ce poseda, si ea, prin Legea rurala Ca prin satean nu se intelege un
nu se face altceva dedt ca li se re- individ care simplu locueste in co-
cunostea acest drept in mod necon- muna in circumscriptiunea careia se
ditionat ; afla pamantul dat conform Legii ru-
Ca Legea rurala si consecintele ei rale, ci acel individ care prin profe-
neaparate cari continua $i astazi a sia obicinuita este satean ca si van-

www.dacoromanica.ro
110 REPERTORML GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Rurabe Rurale
-zatorul, adica Oran, care este sa-
Si intent& decal contra aceluia care de-
tean nu la 1864, ci la epoca instrai- tine imobilul nostru in totul sau in
narii. parte ;
Buletinul 1885, 171 $i 1901. p. 1498 Ca data foptii locuitori clacapi nu
23. Membrii comitetului de lichi- posed& pamanturile decal in urma
dare a bonurilor rurale cand sunt ei unei imp&rteli de fapt operata de ei
responsabili ? Vezi cuvantul : cRes- data unul din ei are lipsit,
ponsabilitate, No. 44. acesta e in drept a revendica, dela
Buletinul 1885, p. 261 oricare fost clacas care define peste
24. Inalienabilitatea pamanturilor numarul de pogoane cuvenit lui, far&
date de Lagoa rurala foptilor clacapi ca pAmantul acestuia sa se inveci-
a fost stability prin art. 7 din acea neze cu pa',ina,iitul aceluia, fiindc&
lege ; acesta asemenea define MIA titlu din
Ca, conform ei, s'a p u t u t pi se Intregul pamant dat conform legii
poate abstractiune facuta de le- rurale tuturor clacapilor din circum-
gea din 1879 revendica p&mantul scriptiunea unei comune, poste nu-
de aceasta categorie ce ar fi ins- marul de pogoane determinat prin
tr&inat ; tabela Mora A ;
Ca, data legea din 1879 a venit Ca, precum revendicantul iii reven-
confirmand reinoind acest principiu dica lucrul sau on uncle it &este,
de inalienabilitate sa prescrie forme asemenea trebue sa zicem ca fostul
de procedura sumara pi exceptionara, clacap poate revendica partea lui cu-
acesta nu a fost motivat decat de venita dela on care fost clitcap care
ingrijirea ce a avut-o legiuitorul de define f5,r5, un titlu oarecare poste
a lichida intr'un termen scurt situa- numarul de pogoane cuvenit lui ;
tiunea imobilelor instrainate in dis- C5, dace ar fi ca mai intaiu sa se
pretul dispozitiunilor art. 7 din Le- rear& iepirea din indiviziune sau pi
gea rurala, pentru a nu ramanea in- indeplinirea operatiei prescris5, de art.
teresele particulare ce pot fi in cauza 15 al Legii rurale, aceasta ar in-
prea mult timp in suferint5,; semna a impiedica, in realizarea drep-
Ca aceasta procedura sumara pi tului si deocamdata a mentine uzur-
exceptionala, prescrisa in interesul Odle sau detinerile de pamant in
partilor, are de altmintrelea, formele mod arbitrar ;
ei speciale ; Ca, data ar fi util a se face o-
Ca prin aceasta nu s'a luat insa peratia prescris& de art. 15 al Legii
dreptul partilor de a uza, de proce- rurale, aceasta presupune cheltueli
dura comun5, de ale on ele o vor mari cari in cele mai multe cazuri,
considers ca mai conform& intereselor nu se pot acoperi de foptii clacapi,
lor ; decat dac5, toti foptii clacapi con-
C5 intrucat legea din 1879 nu simt, ceeace rare on se intampla
prevede dupa ce procedura asemenea tocmai din cauza acelora cari detin
speta an a fi judecate, la ele nu se mai mult decat li se cuvine lath
poate aplica decal dreptul comun, titlu ;
adica procedura civila. C5 dar, singurul mijloc pentru fos-
Buletinul 1887, p. 50 tul clamp de a obtine numarul de
25. Considerand ca in general ac- pogoane cuvenit lui nu e decal
tiunea pentru revendicare nu se poate exercitiul actiunii de revendicare

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 111

Rwrale Rwrale
contra acelui fost clams care ar de- plenitudinea jurisdictiunii lor asupra
tine mai mult. tuturor conflictelor ce se se nasc
Buletinul 1987, p. 315 intro justitiabili ;
26. Considerand din aceasta pri- Ca aceasta competinta generals
vire ca Legea rurala, pentru consi- inceteaza numai atunci card prin
deratiuni de ordine socia15., a des- anume legi le este proibit& in mod
-flint/at asemenea invoieli $i a regu- expres ;
lat si determinat in lege chiar Considerand ca, de$1 prin Legea
.drepturile ce partile au in urma din 1879 s'a instituit Comisiuni cari
desfiintarii unor asemenea invoieli ; sa verifice, in mod sumar 0 excep-
Ca, in alto cuvinte, invoielile pri- tional, data insuratteii au pamantu-
mitive au fost inlocuite prin dispo- rile in conformitate cu art. 5 $i 6
zitiunile legii chiar, care a desfiintat din Legea rurala, aceasta insa a
acele invoieli ; facut-o legiuitorul numai pentru
Ca, prin urmare, legiuitorul a sub- controlarea executarii zisei legi, iar
stituit vointa sa, vointa de care nu pentru a ridica instantelor Jude-
judecatorul este dator a tine sea- catoresti, ordinare, competinta gene-
ma vointei partilor contractante ; ral& ce o au dela lege de a judeca
Considerand ca, astfel ffind, din once diferend s'ar na$te intro im-
neexecutarea acelei invoielidesfiin- proprietariti pentru o deposedare ar-
lath' si inlocuit& prin alte drepturi, bitrary ei Regal& ;
de lege chiar nu se poate deduce Considerand c5,, data Legea din
rezolutiunea contractului de vanzare, 1b87 nu a ridicat tribunalelor ordi-
de$1 acele invoieli au fost stipulate nare competinta de a judeca, acele
.ca c 1 a u z e rezolutorii ale vanza'rii, diferende, apoi, cu atat mai mult nu
precum nu s'ar fi putut pronunta le-a ridicat-o regulamentul fault in
rezolutiunea and partile ar fi mo- 1882 pentru executarea, art. 5 $i 6
dificat prin bun& invoire dispozitiu- al Legii rurale.
nile primitivei invoieli ; Buletinul 1891, p. 582
Considerand care acestea ca, in 28. Nici din textul art. 132 din
spet;a", invoiala din 1847 continand Constitutiunea dela 1884, nici din
obligatiuni din partea ambelor parti dezbaterile ce au avut be la vota-
contractante, pentru ca locuitorii sa rea acestui articol, nu rezulta ca
poata fi in drept a cere rezolutiu- Constituanta a avut intentia sa mo-
nea vanzarii pentru neexecutarea o- difice Legea rurala din 1864 in sen-
bligatiunii din partea Casei Ghica, zul de a opri pa sateni de a instrainet
trebuia ca clan$ii mai intai O. exe- pamanturile lor la alti sateni, sau
cute obligatiunea lor, $i pentru ca familii de sateni.
dan$ii nu mai pot executa obliga- Buletinul 1891, p. 739
tiunea lor, este invederat ca ei nu Vezi mai jos : No. 34.
se pot plange de neexecutarea obli- 29. Considerand ca din cuprin-
gatiunii de care partea cealalta, $i, derea art. 14 din Legea pentru re-
dart ar fi in drept sit ceara pentru gularea proprietatii rurale din 1864
aceasta rezolutiunea vanzarii. reiese ca pamanturile date bisericilor
Buletinul 1889, p. 837 satesti pentru intretinerea lor $i a
27. Considerand ca in principiu clerului, sunt considerate tot ca pa-
instantele judeciatoresti ordinare au manturile date satenilor, intrucat yi

www.dacoromanica.ro
 112 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
.Rurale
biserica este a comunei, prin urmare,
a obstei locuitorilor din comuna ;
Ca, prin urmare, ai aceste paman-
turi apartinand bisericii care este o
persoana morals, sunt inalienabile
$i imprescriptibile conform art. 7 din
Legea rurala $i art. 132 din Con-
stitutia din 1884.
Buletinul 1891, p. 985
30. Comisiunea do plasa instituita
. prin Legea rurala din 1864 a vea
cb.dere conform art. 14 sa reguleze pa-
manturile cuvenite pentru intreti-
nerea preotilor bisericilor satesti, ai
lucrarile ce acele Comisiuni savar-
iau, in special tabela Mem Q, con-
stituia un titlu de proprietate al
improprietaritului asupra terenului
ce i s'a recunoscut ;
Ca, intrucat aceasta lucrare n'a
fost atacata in termenul util ai pe
tails prescrise de Legea rurala, ea a
rams definitive ai neatacabila pe
orice alts cale $i din toate punctele
de vedere, astfel ca a dobandit pu-
terea lucrului judecat intro proprie-
tar $i partea improprietarita ;
Avand in vedere ea, in cazul cand
nu se mai afla preoti la biserica,
uzufructul acelor falci revine bi-
sericii care este nuda proprietary a
lor, iar nu proprietarului mosiei ;
Avand in vedere ca, in cazul cand
biserica s'ar afla in derapanare, acele
Mei revin comunei care este obli-
gates dupa Legea comunala a ingriji
de cult $i de biserica (art. 11 $i 119
din Legea comunala), iar nu pro-
prietarului mosiei care a pierdut
proprietatea lor prin Legea rurala
din 1864.
Buletinul 1891, p. 1101
31. Din intreaga economie a Legii
rurale rezulta ca incheierile Comi-
siunii de plasa, instituite conform
art. 24 din acea lege, in tot tim-
pul "cat nu deveneau definitive, pu-
www.dacoromanica.ro
_Rurale
teau fi modificate de ele insile daca
se constata ca nu se respectase tre-
imea rezervata proprietarului ;
Asa, dar,.odata facute asemenea
modificari $i din momentul ce in-
cheierea modificatoare a ramas de-
finitive, once efect al primei in-
cheieri revocate, inceteaza $i nu mai
este obligatoare pentru parti.
Buletinul 1892, p. 358
32. Hotararile Comitetului perma-
nent pronuntate in materie de im-
proprietarire a fostilor clacasi, con-
form Legii .rurale din 1864, $i ra-
mase definitive prin neapelarea lor
la instantele superioare in termenul
prevazut de art 27 din zisa lege,
constituesc autoritatea lucrului ju-
decat, a$a ca instantele judecato-
resti ordinare nu sunt competinte
de a examine ai judeca vitiurile de
procedura $i calcarile de lege ce
Comitetul permanent ar fi comis cu
ocaziunea pronuntarii lor.
Buletinul 1892, p. 649 ; 18,97,p. 831;
1.909, p. 630
33. Considerand ca din Legea dela
1864, relative la improprietarirea ta-
ranilor, legea interpretativa din 1879
$i din art. 132 din Constitutie, re-
iese ca legiuitorul roman, in timp de
aproape 30 ani, a reinoit principiul
ca toate pamanturile acordate fie fos-
tilor clacasi, fie insurateilor, sunt ai
raman inalienabile ;
Ca, in fata acestog texte precise,
ramane a se sti daca aceste paman-
turi declarate inalienabile sunt ai im-
prescripti bi le ;
Considerand ca, in principiu, nu
sunt susceptibile de prescriptiune de
cat lucrurile can sunt obiectul unei
proprietati private, sau can pot fi
puse in comer, ;
Considerand insa ca prin articolul
1844 din Codul civil se prevede ca nu
se poste prescri domeniul lucrurilor
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 113

Rurale Rurale
cari prin natura for proprie, sau prin mentinand inalienabilitatea paman-
o declaratie a legii, nu pot fi obiec- turilor rurala, cu exceptiunile preva-
tul de proprietate privat5, ; zute in Legea rura15. din 1864 si cea
Considerand ca prin art. 7 din Le- interpretativa din 1879, nu a voit a
gea din 1864, art. 1 si 2 ale Le- face altceva decat sa dea inaliena-
gii interpretative din 1879 Februarie bilitatii pamanturilor date satenilor
si art. 132 din Constitutiune se zice: un caracter constitutional, si sa pre-
ca numai dupa trecerea de 30 ani lungeasc5, termenul fixat pentru a-
locuitorul improprietarit dup5, Legea aceasta stare de inalienabilitate.
rural& va putea, dispune de proprie- Buletinul 18.93, p. 934 ; 1895 p.1088 ;
tatea sa ; 1896, p. 1508 ; 1898, p. 1054 ; 1899,
Ca, din momentul ce legea a dis - p. 978 ; 1.900, p. 119, 1901, p. .984 ;
pus ca cel improprietarit nu poate 1903, p. 205; 1905, p. 685
dispune de acel pamant in timp de 35. Dupa art. 8 $i 14 din Legea
30 ani, el nu e proprietar absolut $i, dela 13 Februarie 1879, pentru men-
prin urmare, aceste pamarituri fiind tinerea gi executarea art. 7 din Le-
scoase din comert prin lege chiar gea rurala din 1864, hotararile date
ele nu sunt susceptibile de prescrip- de tribunate in actiunile intentate
tiune ; pentru anularea vanz'arilor p5,nian-
Considerand ca, in speta, Stefan turilor date dupa Legea rurala sunt
Greceanu cumparand dela Stat o definitive si executorii, fara drept
parte din pamantul vandut clacasi- de apel sau recurs in Casatiune.
lor improprietariti, actul sau era, nul
atat pentru cuvantul ca cump5rarea Buletinu11893,p. 952; 18.94, p. 1207
o facea a non domino., de oarece p. 1895, p. 1324 ; 1896, p. 811; 1897,
actul de cumparatoare era posterior 679 ; 1901, p. 372 ; 1909, p. 754
improprietaririi fostilor clacasi, cat si 36. Incompetinta Curtii de apel
pentru ca acel pamant era declarat de de a putea, judeca sentintele tribu-
lege inalienabil; nalului date conform art. 8 si 14
C5 astfel fiind, Stefan Greceanu din Legea dela 13 Februarie 1879,
neavand un just titlu nu putea in- fiind o chestiune de ordine publica,
voca, prescriptiunea de bun& credinta. ea poate fi invocata pentru prima
Buletinul 1993, p. 436; 1.905, p. 38 oars in Casatie.
34. Avand in vedere c5, nici din Buletinul 1893, p. 956
textul art. 132 din Constitutiunea 37. Art. 8 din Regulamentul de
dela 1884, nici din desbaterile ce au aplicatiune pentru executarea art.
avut loc cu ocaziunea discutarii $i 5 si 6 din Legea rurala, promulgat
vota'xii acestui articol, nu rezulta ca la 20 Iunie 1878, prevede ca in caz
Constituanta a avut iFitentia sa mo- tend un locuitor improprietarit in
difice art. 7 din Legea rura15, din 15 noua comuna, nu s'ar stramuta in-
August 1864, precum pi executarea tr'un mod efectiv in acea comuna,
sus mentionatului art. 7 in sensul in curs de doui ani dela punerea
de a opri pe sateni de a instraina lui in stapanire, Statul va fi in
pamanturile la alti sateni in condi- drept a-s relua pamantul ce a fost
tiunile prat, &ante de acele legi ; dat acelui locuitor si a dispune de
Considerand ca prin art. 132 din dansul dandu-1 altui salaam in drept
Constitutdunea din 1884 legiuitorul fara ca aceasta masura sa dea loc
I. C. Barozzi. Vol IV 8

www.dacoromanica.ro
 114 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ij,01[ANA

Burale Burale
la veri o pretentie de despagubire manturi rurale, prin urmare, pi de
din partea on cui. taxa de recurs.
Buletinul 1893, p.1109 ; 1900, p. 1013 Buletinul 1897, p. 679
38. Sentintele Comisiunilor de apel 43. Pamanturile date dupa. Legea
date asupra contestatiunilor relative rurala putand fi instrainate catre
la improprietarirea insurateilor, con- sateni, urmeaza c& ele se pot do-
form jurnalulu' Consiliului de minis- bandi de catre aceptia prin toate
tri cu No. 2 din 20 August 1882, modurile prevazute de dreptul comun,
nu pot sa fie desfiintiate pentru orice prin urmare, pi prin prescriptiune.
calcare de lege, de cat pe calea extra- Buletinul 1897, p. 868; 1898, p. 588;
ordinary a recursulni in Casatiune, 1900, p. 809 ; 1909, p. 1229 ,fi 1903,
ca pi oricari alte hotarari date in pug. 189
epel de catre instantele de fond.
Buletinul 1895, p. 560 44. Dupa art. 8 din Legea rurala,
39. Dupit art. 14 din Legea rurala combinat cu art. 8 din Itegulamen-
din 14 August 1864 locurile de is- tul dela 20 lunie 1878 pentru exe-
laz, &atm.& pi tan*, ce prin legi cutarea art. 5 pi 6 din sus zisa lege,
speciale stapanii de mopii sunt da- da.ca locuitorul improprietarit pe mo-
tori a da preotilor bisericilor satepti, pia Statului in virtutea acelui regu-
nu se ating ca,Aup de putin prin a- lament, nu se stramuta efectiV in
aceasta lege ; noua comuna pi nu achita ratele de
Ca, prin urmare, aceste locuri n'au rascumparare, atunci Statul este au-
lost declarate imprescriptibile ca pa- torizat a -gi wild' pamantul dat ace-
manturile date foptilor clacapi prin lui locuitor, Oi a dispune de el den-
acea lege ; du-1 altui siitean in drept, far& ca
06, age fiind, aceste pamanturi pot aceasta masura ea poata da be la
face obiectul unei actiuni posesorie. veri o pretentiune de despagubire din
Buletinul 1896, p. 18 partea on cui.
40. Din momentul ce vanzarea de Buletinu11897, p.1148; 1902, p. 1056;
bung voie a pamanturilor date dupft 1903, p. 1052
Legea rural& este permisa, este in- 45. Din momentul ce Legea din
contestabil ca pi vanzarea silita a 1864 pi cea interpretativit din 1879
acestor pamanturi se poate face cu a dispus ca pamanturile date fopti-
conditiune insa ca sa nu se prirneasca lor clacapi improprietariti nu pot fi
de tribunalul de urmarire, ca adjude- instrainate sau ipotecate de bun&
catari, decal persoanele carora Legea voie decal numai unor anumite per-
din 1864 $i cea interpretative din soane, aceste pamanturi au fost
1879, le permita a cumpara paman- scoase din comert, prin lege chiar,
turi date de aceste legi. pentru toate celelalte persoane ce nu
Buletinul 1897, p. 16 Fi 1909, p. 278 sunt mentionate in lege, pi, deci, nu
41. Cum sa, dobandea proprietatea pot fi instrainate nici silite de alte
rural& in 1810? Vezi cuvantul : .Pro- persoane de cat de cele aratate de
prietate. No. 14. lege ca pot dobandi asemenea pa-
Buletinul 1897, p. 359 manturi ;
42. Dupa art. 6, alin. 3 din Legea Ca Statul nefiind din acesta per-
rurala din 1879 sunt scutite de orice soane, cu drept cuvant Curtea de
taxe actiunile intentate pentru pa- apel a respins cererea Statului de a

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 115

Burale Rurale
se urmari si vinde pamantul rural primariei, si numai dansa s'ar pu-
-al intimatei Maria Gavril Smeu. tea prevala de acest motiv de nuli-
Buletinul 1897, p. 1:215 (Sect.- Unite) tate, iar nu si tertiile persoane.
46. 0 sateanca cultivatoare are Buletinul 1898, p. 589
calitate a posed& p5.mant rural ve- 50. Dupe art. 4 din Legea rura15,
nit of prin mostenire testamental* dela 14 August 1864, numai vadu-
Buletinul 1897, p. 1319 vele fara' copii, nevolnicii $i satenii
47. Legea rurala neschimband or- cari n'au fost cultivatori i nici au
dinea succesorala qi neexcluzand pe avut pamant de hrana, nu aveau
satence dela mostenire fie testamen- drept s fie improprietariti decal
tal* fie ab intestat acelui impaman- pentru locuri do casiii de grading ;
tenit, restrictiunea prevazuta pentru Ca aceste dispozitiuni fiind restric-
vaduvele fara copii in momentul im- tive, ele n'au aplicatiune in afara de
proprietaririi lor, nu poate fi intinsa cazurile prevazute in sus zisul articol.
in afar& de cazurile prevazute in art. Buletinul 1898, p. 595
4 din Legea rurala dela 1864. 51. Tubela de improprietarire con-
Buletinul 1898, p. 585 stituind un titlu definitiv de proprie-
48. Procedura edictata prin Legea tate pentru cei cuprinsi intr'insa, in-
din 13 Februarie 1879 pentru anu- trucat nu a fost atacata in terme-
larea actelor facute de tarani cu nele si formele cerute de Legea rurala,
privire la pamanturile co li s'au dat instantiele judecatoresti nu pot pros-
in virtutea legii pentru proprietatea chimba si nimici cele definitiv sta-
rurala din 14 August 1864, este o bilite prin aceste titluri.
procedure exceptional& ; Buletinul 1898, p. 696 fi 1904, p. 941
Ca, dar, ea nu poate fi aplicata 52. Considerand ca dupe art. 62,
de cat in cazurile prevazute intr'insa ; ultimul aliniat din Legea judecato-
Considerand ea, din dispozitiile a- riilor de ocoale dela 1896 legiuito-
celei legi rezulta ea aceasta proce- rul, pentru a garanta si mai bine
dure exceptionala se aplica intr'un color improprietariti inalienabilitatea
mod general numai la actele petre- pamanturilor date for conform Legii
cute inainte de promulgarea legii din rutale, a scutit de taxa timbrului si
1879 ; de orice alto cheltueli de procedure,
Ca dintre actele facute de tarani toate actiunile imobiliare privitoare
in urma promulgarii acelei legi, art. la aceste bunuri ;
14 din zisa lege nu supune dispozi- Considerand ins& ca, in spew., in-
tiunilor art. 8 decal actele de cum- timawii intentand o actiune in par-
paratoare, facute de un Oran, sau tagiu si pentru iesirea din indivizi-
actele de ipoteca, constituite de dansul. une, iar recurentul revendicand pentru
Buletinul 1898, p. 585 sine averea succesorala, adica o in-
49. Dace primaria ar vinde un treaga universalitate, nu mai poate fi
pamant rural far& paza formelor ce- chestiune in cauzrt de o actiune, in in-
rute de Legea comunala, adica fara au- telesul art. 62 citat, imobiliara ei
torizatiunea Comitetului permanent, privitoare la un pamant dat unui
totus acest act de vftnzare nu poate locuitor satean, declarat inalienabil
fi considerat nul in mod absolut, ci in favoarea sa.
ca un titlu anulabil, intrucat este Buletinul 1898, p. 1256
'vorba de un consimtimant viciat al 53. Actiunea pentru cotropirea u-

www.dacoromanica.ro
 1

116 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Rurale
nui pamant rural pe care reclamanta
pretinde ca decedatul sau tats it
avea dup5, Legea din 1864, nu e o
actiune in intelesul art. 62 din Le-
gea judecatoriilor de pace din 1896
pi privitoare la un pamant dat unui
locuitor satean declarat inalienabil
in favoarea sa prin legile de impro-
prietarire pi, astfel, nu poate fi scu-
tita de plata taxei de timbru.
Buletinul 1898, p. 1277
54. Considerand Ca (hip& art. 6 din
Legea dela 1879, pentru mentinerea
art. 7 al Legii rurale, procurorul este
tinut a lua concluziuni dinaintea tri-
bunalului, chiemat a cerceta in mod
sumar alienarile constatate prin ta-
bloul general prevazut de aceasta
lege ;
Considerand insa ca participarea rural al defunctului Ciocoida, pamant
Ministerului public nu este cernta ce se stapanepte de comuna Holboca,
prin sus zisa lege decat numai pentru a dat o buns interpretare citatelor
analarea acestor instritinki ; texte de lege.
Ca, apa, hind, procurorul nu are a
lua concluziuni in judecarea pe cale
ordinary a alienarilor posterioare Le-
gei din 1879.
Buletinul 1898, p. 1310
Vezi mai jos: No. 95.
55. Avand in vedere art. 8 din
Legea rura15,;
Considerand ca din acest text re-
zulta ca legiuitorul din 1864, reguland
proprietatea rurala pi despagubirea
datorita de sateni pentru rascumpara-
rea clacii desfiintate, a dispus ca
atunci dad un afttean va muri IAA
testament, sau fara a avea, mo0e-
nitori legitimi, partea lui de pamant
o va lua comuna cu indatorirea de
a plati datoria lui pentru desp5,gu-
birea clacii ;
Considerand ca aceasta dispoziti-
une hind prescrisa de Legea specials
din 1864 in interesul regularii pro-
prietatii rurale, nu se poate admite
ca a fost abrogata. prin Codul civil,
_Rurale
care a fost promulgat in urma acelei
legi, pi case, reguland in general or-
dinea succesiunilor, a dispus prin ar-
ticolul 652 ca Statul are vocatiune
la o moptenire deschisa veri decate-
ori nu exists nici moptenitori legi-
timi sau naturali, nici sot supravie-
tuitor, caci abrogarea tacita a dis-
pozitiunilor cuprinse in legile can
reguleaze materii speciale nu decurge-
din promulgarea unei legi generale
posterioare dead numai atunci cand
intentiunea contrarie a legiuitorului
rezulta clar din obiectul sau din spi-
ritul legii generale, ceeace nu este
in cazul de fats;
ca, dar, tribunalul. judecand in
speta, ca Statul nu este in drept a
revendica ca mWenitor pamantul
.
Buletinul 1898, p. 1430
56. Nulitatea vanzarii unui pa-
mint rural, intemeiata pe aceea ca
pamantul rural s'a vandut unei per-
soane care nu era consatean, nu se
poate invoca pentru prima oars di-
naintea Curtii de casatie.
Butetinul 1899, p. 978
57. Considerand ca dispozitiunile.
art. 132 din Constitutie, combinat cu
art. 13 din Legea interpretative din
13 Februarie 1879, rezulta ca sin-
gurele conditiuni ce le care legea
pentru schimbul unui pamant rural
dat dup.& Legea dela 1864, aunt ca
acel pamant sa alba aceeap intindere
pi aceeap calitate ;
Ca, a mai care pi alte conditiuni
pe Fang& acelea prevazute de lege,
inseamna a adaoga la lege, iar nu
a o interprets;
C5,, dar, in speta, recurentul cerand
la instanta de fond sit inlocuiasca
pamantul ce cumparase pi pe care-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 117

Rurale Rurale
sadise vie pamant ce este in li- al I,egii judecatoriilor de pace din
tigiu cu uu altul in aceeap intin- 1896 sunt scutite de taxa timbrului
dere Si calitate, gi tribunalul refu- actiunile privitoare la pamanturile
zand cererea pe motiv ca trebue date locuitorilor sateni prin legile de
sa-1 inlocuiasca- tot printeun pamant improprietarire din 1864 pi 1879 ;
rural, prin aceasta, procedare a violat Ca, din citatul articol rezulta ca
textele de lege aratate mai sus ; numai actiunile relative la instrai-
Considerand ca scopul legii dela narea pi desproprietarirea de Oman-
1861 nu se eludeaza intru nimic turile ce le-au avut satenii in vir-
daca in schimbul unui pamant ru- tutea mentionatelor legi, sunt scu-
ral, dat dupa acea lege, se da, un tite de taxa timbrului, nu pi orice
.altul de aceeap intindere gi calitate alte actiuni relative la aceste
chiar data pamantul dat in schimb manturi derivand din Codul civil ;
nu a fost concedat in virtutea Legii Astfel actiunea in revendicare a
rurale, caci acest pamant devine gi unui asemenea pamant, facuta, de
ansul supus regulelor prevazute de catre erezii colaterali ai improprie-
Legea rurala pi, dar, inalienabil. taritului, nu este scutita de timbru.
Buletinul 1899, p. 1004 ; 1903, p. 816 Buletinul 1899, p.1123 ; 1900, p. 1199
58. Avand in vedere art. 62 din nici actiunea in revendicare por-
Legea judecatoriilor de ocol prin care nita de fiul raposatnlui improprie-
li se Ala dreptul a judeca in prima thrit.
instanta, prin urmare, cu drept de Buletinul 1900, p. 1305 ; 1901, p.1493
apel pi recurs in Casatie, in genere Contra : Vezi mai jos No. 94.
orice actiuni imobiliare pans la va- 60. Legea rurala neschimband or-
loare de 1500 lei capital inclusiv, dinea succesorala pi neexcluzand pe
sau 150 lei venit. pi prin ultimul satence dela moptenirea fie testa-
aliniat de sub acelap articol decla- mentara, fie ab intestat, acelui im-
randu-se scutite de taxa timbrului proprietarit, restrictiunea prevazuta
pi de orice alta cheltuiala de pro- pentru vaduvele fare copii in mo-
cedure toate actiunile imobiliare pri- mentul improprietaririi for nu poate
vitoare la pamanturile date locuito- fi intinsa in afara de cazurile pre-
rilor sateni gi declarate inalienabile vazute in art. 4 din Legea rurala
prin legile de improprietarire, ur- din 1864;
meaza invederat ca, legiuitorul a in- Ca, din contra, intinzand intele-
leles a cuprinde in acest articol, sul acestei restrictiuni pi scotand, in
pentru a le da in judecata judeca- speta, pe recurenta din partea unei
toriilor de ocol cu drept de apel pi stapaniri ce are Inca dela 1892, in
recurs, pi aceste din urma actiuni; virtutea unui testament al sotului
Ca, dar, in virtutea art. 125 din ei, instal*, de apel a comis un a-
citata Lege a judecatoriilor de pace, devarat exces de putere violand
dispozitiunile art. 8 at legii din 13 dispozitiunile Legilor rurale din 1861
Februarie 1879 fiind contrarii aces- pi 1879.
tei legi sunt abrogate. Buletinul 1900, p. 2.90: 1903, p. 706
Buletinid 139.9, p. 1109 ; 1900, p. 113 61. Conform dispozitiunilor _art. 7
1901, p. 1299 ; 1902, p. 363; 1903, din Legea rurala din 1864, combinat
pag. 1066 cu art. 8 pi 14 din legea dela 18
59. Dupe art. 62, ultimul aliniat Februarie 1879, hotararile date de

www.dacoromanica.ro
118 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

_Rural Rurale
tribunale in anularea vanzttrilor de 64. Considerand c5, prin art. 14 al
primanturi de asemenea nature sunt legii din 1879 pentru regularea pro-
definitive si executorii, fare drept prietatii rurale. se d in competinta
de apel sau de recurs in Casatiune. tribunalului de judet judecarea tuturot
Buletinul 1900, p. 643 actelor relative la instrainarea pa-
62. Considerand ca instantele in- manturilor rurale, chiar cand acestea
drituite del egea rurall a regula ra- ar fi filcute posterior promulgarii a-
porturile dintre proprietari si sateni celei legi ;
ei prefazute in art. 25 si 30 din Considerand ca aceasta lege Nutt
Legea rural& din 1864 nu erau o lege speciall, dispozitiunile ei n'au
chiemate in virtutea art. 24 din ci- putut fi abrogate prin Legea judo-
tata lege, decal a constata num5,- catoriilor de pace care da in compe-
rul clacasilor de pe acea mosie, deo- tinta acestor judecatorii actiunile i-
sebitele for categorii, precum suma mobiliare pa,n5. la valoarea de 1500 lei.
de despagubire cuvenita proprieta- Buletinul 1900, p. 1475
rului ; 65. Exceptiunea introdusa in fa-
Considerand ca actiunea intim-t- voarea s5tenilor la principiul inalie-
tului de asazi in recurs n'a avut nabilitatii prtmanturilor date dup5, Le-
drept obiect inaintea instantelor de gea rurala, a fost marginit5, prin ar-
fond anularea acestor incheieri, pen- ticolul 1 al legii din 1879 numai in
tru a se putea, pretinde ca s'au vio- favoarea cultivatorilor sat e n i carl
lat citatele art. 25-30 din Legea n'au avut *dint dupa Legea rurala,.
rurala, ci, dansul, recunoscand aces- din 1864, si numai pentru intinderea
tor incheieri autoritatea lucrului ju- de p5ma,nt recunoscut5, unui fost cla-
decat, a revendicat dela locuitori cas prin acea lege ;
pamantul ce ei posed poste suma De unde urmeaza ca instrainarea
prevgzuta in acele incheieri, sau, cu facut5, in favoarea unui Bateau, pen-
alte cuvinte, a revendicat ceeace tru a fi valabil5, trebue ca sit do-
dansii posedau peste titlul lor ; vedeasca tiu numai ca dansul n'a
Considerand cg o asemenea ac- avut pamant dup5, Legea rurala, dar
tiune este de competinta instante- Inca c5, dansul nu posed5, pamant
lor judecatoresti a o rezolva. de aiurea.
Buletinul 1.900, p. 843 Buletinul 1901, p. 230
63. Din dispozitiunile art. 20 al 66. Avand in vedere c5, dupa ar-
legii din 1864 pentru regularea pro- ticolul 7 din Legea rural& ci art. 1
prietatii rurala, care declare proprie- $i 2 din legea dela 13 Februarie 1879,
tate a comunei locurile ocupate de interpretative a legii din 1864, in
patule, nu se poate deduce c atunci termenul prefazut de acele articole,
cand la promulgarea legii aceste lo- nici sateanul improprietarit nici mos-
curi nu erau ocupate de patule, ci tenitorii sai nu vor putea instraina,
se stapaneau de o persoana in vir- nici ipotecit pilmantul ce li s'a dat,
tutea unui just titlu, anterior pro- nici prin testamente, nici prin acte.
mulgaxii legii, ca legea a inteles a intre vii ;
sustrage judecata contestatiunii, in Considerand c5., intru cat legea a
privinta dreptului de proprietate, de dispus ca painanturile date fostilor
la regula tlreptului comun. clgcasi improprietariti nu pot fi ins-
Buletinul 1900, p. 1027 trainate sau ipotecate de bung, voie

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT/ RONIANA 119

.Rurale lturale
decat unor anume persoane, aceste de instrainare, in sensul Codului ci-
parnanturi fiind scoase din comert vil, pe care dame, in calitate de tu-
prin lege chiar, ele nu pot fi urma- toare legala a minorilor, sa nu-1 fi
rite de creditor pentru datoriile con- putut face decal cu paza formelor
tractate de recurenti ; cerute de art. 401 ai 402 din Codul
Considerand ca stabilit fiind chiar civil, ci numai o facultate acordata
de cake tribunalul de urmarire ca de Legea ruralrt de a se oferi, daca
terenurile scoase in vanzare erau sta- poate, sa plateasca despagubirea clii-
panite de recurenti in virtutea Legii cii, ai in acest caz, pa'streaza pro-
rurale, vanzarea unor asemenea te- prietatea pamantului pentru minori,
renuri ramane fAra efect, si, dar, or- sau de nu poate plati, sa declare a-
donanta de adjudecare urmeaza a fi ceasta catre primarie, $i in acest caz,
casata fara trimitere in virtutea ar- conform alin. 2 de sub art. 8 citat,
ticolului 39 dir Legea organics a a- proprietatea pamantului trece de drept
cestei Curti. catre comuna.
Buletinul 1901, p. 2.90; 1904, p. 917 Buletinul 1902, p. 140
67. Bonurile rurale ale unei moaii 69. Considerand ea prin art. 8 din
constituite ca cloth' sunt ele consi- legea din 1879 se declara ca hotrt-
derate ca un capital dotal sau ca un rarile tribunalelor pronuntate in ma-
venit al moaiei care se cuvine so- terie de pamanturi rurale date sate-
tului in calitatea sa de uzufructuar nilor prin Legea de improprietarire
legal ? Vezi cuvantul : (Doe, No. 175. dela 1864 sunt definitive, fara apel
Buletinul 1901, p. 1642 ai recurs ;
68. Considerand ca dupa dispozi- CA prin art. 288 din Proc. civila,
tiunile art. 8, alin. 2 din Legea ru- se acorda, dreptul de revizuire contra
ralA dela 1864, va trece catre co- tuturor sentintelor sau deciziunilor
muna proprietatea sateanului care, 'Ammo definitive ;
pans la lichidare, nu va fi in stare Considerand ca legiuitorul nedes-
de a raspunde, din orice imprejurari, chizand calea revizuirii decal in con-
despagubirea cuvenitA stapanului mo- tra hotararilor ce au un caracter de-
alai, ai care va declara ca nu voeate finitiv, urmeaza, ca, din faptul ca a-
a plistra proprietatea sa ; ceste hotarari se dau fara drept de
CA, dupa dispozitiile art. 4, ultimul apel sau recurs ai, dar, sunt defini-
aliniat din aceeaa lege, nevarstnicilor tive, nu se poate deduce, dupa cum
unui satean li se va da acelaa pa- se pretinde, ca prin aceasta chiar le a
mant ce a avut ai parintele for la inchis ai calea revizuirii ;
epoca, mortii sale, daca vaduva va CA, din contra, aceste hotarari a-
()fed a plati despagubirea prevazutl vand, in virtutea legii, caracterul de
in lege ; definitive, urmeaza ca., in lipsa unui
Considerand ca', din aceste dispo- text do lege care A. ridice partilor
zitiuni rezulta neindoios cA declare- acest drept, calea revizuirii le este
tiunea Meath, de vaduva cu copii deschisa ;
minori, catre primarie, Ca nu mai Considerand ca hotararile defini-
poate plati despagubirea clacii pen - tive putand fi atacate pe calea re-
tru pamantul care fusese improprie- cursului sau pe aceea a revizuirii, nu
tarit defunctul ei sot, ai ca renunta se poate deduce ca legea. inchizand
la acel pamant, nu constitue un act calea recursului, implicit le-a inchis

www.dacoromanica.ro
120 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Rurale Rurale
gi calea revizuirii, caci motivele pen- 'aril tuturor actelor de instrainare
tru cari se poate ataca pe una sau 'acute in dispretul legii din 1864,
pe cealalta, cale ffind cu totul dife- sfarait pentru care, prin derogatiune
rite, legea a putut inchide una din la dreptul comun, s'a treat o proce-
aceste cal ai a lasat deschisa pe cea- dure sumara ei exceptionala (art. 3,
lalta ; 4 ai urm.) iar hotararea tribunalului
Considerand, in afar& de aceasta, data pe aceasta tale este Rua apel,
ca legea recunoscand tribunalelor o nici recurs, definitive gi executorie
deplina competinta de a judeca in (art. 8 ai 14), de aci insa nu poate
mod definitiv aceste actiuni, nu pu- rezulta ai nu se poate admite ca le-
tea sit le ridice dreptul de retractare giuitorul dela 1879 a intins dero-
in cazurile prevazute de lege, caci garea la dreptul comun pans la ne-
ar fi fost a le reduce acea compe- socotirea elementelor cari, potrivit
tina ; dispozitiunilor art. 1201 din Codul
Considerand, in fine, ca exami- civil, constituesc autoritatea lucrului
nandu-se cazurile de revizuire pre- judecat, Mfg ca s o spuna aceasta
vazute de lege, este inadmisibil in in mod expres ;
lipsa unui text expres de lege, ca Ca, de altmintrelea, cu toata pro-
in contra unei hotarari intemeiate, cedura sumara ai exceptionalk creata
de exemplu, pe un act recunoscut prin legea interpretative dela 1879,
judecatoreate de fals, sau pe mar- din chiar art. 6 al acestei legi, prin
tori declarati mincinoai, etc.) partea care se dispune ccitarea partilor sau
sit nu alba dreptul a cere retracta- a reprezentan4ilor lor* rezulta ca nu
rea ei. se poate opune cuiva ca autoritate
Buletinul 1902, p. 174 de lucru judecat o hotarare data in
70. Legea din 28 Decembrie 1900, puterea acelei legi, de cat data dan-
care a declarat valabile toate cum- sul sau reprezentantul sat' a luat
pararile de locuri rurale in raza ora- parte la acea judecata.
aului Ramnicu-Valcei, se apnea nu- Buletinul 1903 p. 55
mai la locurile de cast, iar nu ai la 72. Pamanturile date in virtutea
acelea de aratura, dobandite con- Legii rurale din 1864 nu se pot do-
form Legii rurale, cari au ramas bandi prin prescriptiune de cat in
inalienabile ; conditiunile sub cari acele paman-
Prin urmare, data s'a vandut un turi ar putea fi dobandite prin once
ke de aratura pi .cumparatorul nu alt mod de achizitiune ;
este un satean, ci un comerciant, Ca, dupa. Legea din 1864 ai aceea
vanzarea efectuata este nula ai de din 1879, instrainarile pamanturilor
nul efect, ai motivul bazat pa o a- rurale nu se pot face de cat la sa-
semenea nulitate fiind de ordine pu- teni cari nu an alt pamant.
blics, se poate invoca de a dreptul. Ezdetinul 1903, p. 189 ri 1459
inaintea Curtii de casatie. 73. Un satean improprietarit asu-
Buletinul 1902, pag. 446 pra unui pamant rural it poate legit
71. Deal Legea dela 13 Februarie prin testament care un alt satean
1879, pentru mentinerea qi execu- care s'ar gasi in conditiunile preva-
tarea art. 7 din Legea rural dela zute de Legea rurala.
14 August 1864, este o lege de or- Buletinul 1903, p. 205 fi 627
dine socialk edictata in scopul anu- Vezi mai jos : No. 75.

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 121

literate
74. Considerand ca din dispozi-
-tiunile art. 4 $i 7 din Legea rurala
dela 1864, combinate cu art. 1 din
Legea interpretative din 1879 rezult&
ca instiainarea pamanturilor rurale
nu e permisa de cat catre comuna,
sau &Are satenii cultivatori de pa-
mant, can se ggsesc in conditiunile
terute de acele legi ;
Considerand ca inalienahilitatea
pamanturilor rurala constituind un
principiu de ordine publics, violarea
lor, sub orice forma s'ar ivi, tre-
bueste reprimat& de justitde, pentru
ca garantia edictat5 de legiuitor s5,
nu ramana iluzorie ;
Considerand ca Legea rurala, cat
qi toate instructiunile cari s'au dat
pentru aplicarea ei, nu a pus pe
preoti in categoria sItenilor culti-
vatori de pamant $i nici an i-a asi-
niilat cu dansii ;
Ca prin sateni cultivatori de pa-
mant, legiuitorul nu a putut inte-
lege de cat pe satenii cari an ca
profesiune principal& si obicinuit&
cultura p5.mantului ea propriile for
maini, iar nu Si pe preoti a carer
principala $i obicinuita profesiune e
cu totul alta de cat cultura paman-
tului ;
Considerand ca, in conformitate cu
aceste principii, cari exclud pe preoti
dela dreptul de a dobandi paman-
turi rurale, prin art, 14 din Legea relua si dispune de dansul, dand acel
rural& dela 1864 li s'a concedat nu- pamant altui satean in drept a-1
mai dreptul de uzufruct asupra pa- primi dupa Legea rura15, faro ca a-
manturilor date bisericilor ; iar prin ceasta masura s5, dea loc la verio
legile posterioare (art. 33 din Legea
clerului din 1883 $i art. 7 din Le-
gea Casei bisericii din 1902) li s'a
respectat acest drept ;
Considerand ca, din toate acestea
rezult& intr'un mod neindoios ca
preotii nu au calitatea juridic& de a
putea dobandi, ca proprietari, p&-
manturi rurale date sgtenilor in baza
Burale
Legii rurale din 1864 $i a Legii in-
terpretative din 1879.
Buletinul 1903, p..307 fi 1904,
p. 392 0 1415
75. Considerand a din dispozi-
tiunile art. 132 din Constitutie, corn-
binat cu art. 7 din Legea pentru re-
gularea proprietatii rurale din 1864
qi art. 1 al Legii interpretative din
1879, rezulta c& pamanturile rurale
ale satenilor improprietariti d u p
Legea dela 1864, nu sunt absolut
inalienabile, ci se pot instralna co-
munei sau la altii sIteni in condi-
tiunile prevazute de acele legi ;
Ca, asa, fiind, tribunalul da o gre-
sia interpretare acestor texte de
legi, cand consider& pamanturile ru-
rale inalienabile intr'un mod ab-
solut ;
Ca dansul avea s'a examineze data
recurentul intrunea conditiunile ce-
rute de Legea rural& pentru a do-
bandi pamant, $i nu putea considers
testamentul nul pe motivul inalienabi-
litatii absolute a pamanturilor rurale.
Buletinul 1903, p. 527
76. Prin art. 8 din Regulamentul
legii din 1878 se prevede ca atunci
cand unul din improprietariti nu s'ar
stramuta intr'un mod efectiv, in curs
de doi ani dela punerea lui in stapa-
nine in comuna uncle i s'a dat pa-
mant, Statul va fi in drept a i-1
pretentiune de despagubire din partea
oricui ar fi ;
Ca aceasta dispozitiune a Regula-
mentului, care face parte integranta
din contractul de improprietarire in-
tervenit intre s'ateni ei Stat, find
aplicatI recurentului, dansul nu se
poate plange c5, deposedarea nu s'a
fIcut pe calea judecatii, de oarece

www.dacoromanica.ro
122 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDEN7A ROMANA

Iturate kurale
improprietarirea lui fiind %tufa poste- dela 1879 a fost si este de a se-
rior Regulamentului din 1878, adica restabili $i a se asigura exacta apli-
la 1879, el a avut in vedere condi- care a regularii proprietatii rural-
tiile de improprietarire intre cari era, facutg la 1864, pe cata vreme in ea
nu exists nici o dispozitiune prin
si aceea de a se stramuta efectiv in
comuna unde i s'a dat pamantul ; care sa se modifice citata lege de
Considerand a neindeplinirea a- la 1864 ;
cestei conditiuni, a stramutarii efec- Considerand ca atest scop al le-
tive a improprietaritului pe pamantul giiiitorului, bazat pe interes general
sau, se face filet nici o chiemare in de ordine politica, sociala, si econo-
judecatA sau punere in intarziere, ci mica, s'a mentinut $i prin legea de
numai printr'o simpla constatare fa- la 7 Aprilie 1889 si a modificarilor
cut& de Comisiunea de recensamant. ei posterioare, relative la instrainarea
Buletinul 1903, p. 1084 bunurilor Statului, caci prin art. 18
77. Recursurile facute contra or- din aceasta lege se prevede in mod
donantelor de adjudecare privitoare expres ca loturile de cinci hectare
la pamanturile rurale sunt ele scu- nu se pot vinde decat comunelor
tite de plata taxei timbrului ? Vezi si locuitorilor roman, capi de familii,
cuvantul: cRecurs. No. 192. iar femeile nu se consider& ca capi
Buletinul 1903, p. 1182 de familii decat atunci cand aunt
78. Pamanturile rurale se pot do- vaduve $i au copii ;
bandi de supusii statelor straine ce Considerand, in fine, ca prin art.
sunt de originit romans ? Vezi cu- 132 din Constitutiune prevazandu-se
vantul : ,Constitutiune, No. 7. ca. pamanturile date fostilor clacasi
Buletinul 1903, p. 1217 (Sectii-rfnite) si insurateilor, precum $i cumpara-
79. Considerand ca, prin cuvintele torilor de loturi mici din mosille Sta-
de cSateni ,Si spornici sau insuratei 3., tului, Milan inalienabile in timp de-
intrebuintate in diferite dispozitiuni 32 ani, prin asemenea dispozitie s'a
ale legii din 1864, cu privire la acei avut in vedere iaras mentinerea a-
ce urmau sit fie improprietariti, sau celuias scop, ca acele pamanturi sa
sa cumpere pamant rural, s'a avut ramana in proprietatea acestor sateni
in vedere numai pe barbati, capi de cultivatori, cari an avut drept de a
familie si cultivatori de pamant, iar primi sau a cumpara pamant, con-
nu si pe femei, caci prin art. 4 din form legilor respective, relative la
aceeas lege se prevede in mod spe- regularea proprietatii rurale, legi cari,
cial ca pentru femei legiuitorul a dupl cum s'a aratat, n'Etu dat si fe-
regulat de a se da numai loc de meilor asemenea drept.
cast pentru vaduvele fa'r5, copii, iar Buletinul 1903, p. 1371 ,si 1449;
pentru acele cu copii sa se des nu- 1904, p. 153 Si 159; 1905, p. 565
mai acestora pamantul cuvenit ta- De aceea femeile sittence nu pot.
talui for ; invoca prescriptiunea pentru doban-
Considerand ca qi prin legea dela direa pamantului rural.
13 Februarie 1879, relativa la exe- Buletinul 1904, p. 1440
cutarea art. 7 din legea din 1864, 80. Considerand ca, data prescrip-
legiuitorul a dat acelas inteles cu- tiunile art. 7 din Legea rurala dela
vantului Wean, cultivator de pa- 1864 si ale legii din 1879, relative-
mant, cad scopul mentionatei legi la inalienabilitatea pamanturilor ru-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 12a

Rural Iturale
rale sunt de ordine publics, chestiu-nile in revendicare de pamanturi
nile de fapt insa pe baza citrora se rurale, ca toate actiunile imobiliare
poate stabili dad, un satean se ga- relative la aceste pamanturi, sunt
seste sau nu in conditiunile excep- scutite de taxa timbrului $i de on
tionale ale acestei legi de a dobandi ce alte cheltueli de procedurA.
un pamant rural, trebuesc propuse Buletinul 1904, p. 192
si discutate dinaintea instantelor de 82. Considerand ce atat dup5, le-
fond, singurile chiemate a constata gea din 1847, cat si dupii, art. 14
si stabili faptele; din Legea ruralA, care n'a facut de-
Considerand ca, astfel hind, si cat a consacra legile anterioare pri-
intrucat, in speta, se consta,ta din vitoare la aceasta materie, numai
sentints, atacata, ca recurentul, caruia preotilor bisericilor satesti sunt da-
ca reclamant in actinne, conform ar- tori a da proprietarii cele saptespre--
ticolului 1169 din Codul civil, ii in- zece pogoane de pAmant destinate
cumba sarcina probei, n'a cerut sa pentru hrana si intretinerea for si
dovedeasca, ca intimatii nu se gAsesc a familiei lor, pe cat timp vor servo
in conditiunile exceptionale ale Legii la acele biserici.
rurale de a putea dobandi pamant Buletinul 186.9, p. 50
rural, nu poate sa ridice hzi in Ca- 83. Cererile de perimare in ma-
satiune pentru prima oars in aceasta terii rurale se fat ele pe timbru ?
chestiune. Vezi cuvantul : eremptiun e.,.
Buletinul 1904, p. 168 No. 47.
81. Considerand ca dupe art. 41, Buletinul 1.904, p. 359
alin. 3 din Legea timbrului sunt 84. Sateanul care poseda unspre-
scutite de taxa timbrului si de orice zece pogoane pamant rural, nu mai
alte cheltueli de procedura, toate ac- poate dobandi prin testament o alts
tiunile imobiliare, fare nici o distinc- intindere de pamant.
tiune, si cererile de iesire din indivi- Buletinul 1.904, p. 562
ziune privitoare la pamanturile date nici prin cumparatura.
.......
locuitorilor sateni si declarate inalie- Buletinul 1905, p. 310
nahile prin legile de improprietarire; 85. Considerand ca prin dispozi-
Considerand ca actuala Lege a tiunile art. 4 din Legea rurala din
timbrului prin art. 95 a abrogat 1864, vaduvelor farA copii nu li s'a
toate dispozitiunile contrarii, ante - dat decat dreptul la loc de cad, ;
rioare acestei legi ; CA minorii unui satean puteau fi
Considerand a de aci rezulta ca improprietariti cu acelas pamant ce
discutiunile cari au avut loc in Ca- a avut si pririntele for la epoca
mera cu ocaziunea votarii art. 62 mortii sale, dace vaduva se va oferl
din Legea judecatoriilor de pace din sa, pla.teasca despagubirea pentru a-
1896, discuttiuni din cari putea re- cel pamant ;
zulta ca actiunile in revendicare de Considerand ca de aci rezulta, ca,
pamanturi rurale nu sunt scutite de femeile neputand fi improprietArite
taxa, nu mai pot avea loc :astazi, in numele for propriu, chiar dacA in
fats cu dispozitiunile categorice ale tabela de improprietArire s'a trecut
sus citatului art. 41 din Legea tim- numele unei femei cu copii minori,
brului; aceasta improprietarire iu realitate
Considerand ca, astfel find, actiu- s'a fAcut pentru mmori ca succe-

www.dacoromanica.ro
124 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROD/14NA

_Rurale Rurale
son ai tatalui lor, iar nici de cum Considerand ea, astfel fiind, qi
pentru femeie. intrucat in speta se constata ca re-
Buletinul 1904, p. 599 curentul, caruia, ca reclamant in
86. Considerand ca dup.& art. 7 actiune, conform art. 1169 din Co-
din Legea rurala din 1864 sateanul, dul civil, ii incumbit sarcina probei,
sau moptenitorii sai, nu vor putea n'a cerut sit dovedeasca ca intimatii
instraina nici ipoteca proprietatea sa, nu se gaseau in conditiunile excep-
decat care comung sau catre un alt tionale ale Legii rurale, de a putea
satean ; iar prin art. 1 al legii din 1879 dobandi pamantul rural, nu mai
pentru mentinerea ei executarea art. poate sa ridice astazi in. Casatie
7 din Legea rurala, se prevede ca pentru prima oara aceasta chestiune.
toate actele prin cari sateanul va fi Buletinul 1904, p. 802
instrainat sau va instraina, va fi i- 88. Principiul inalienabilitatii pa-
potecat sau va ipoteca catre altit manturilor rurale este un principiu
persoana decat comuna sau veriun de ordin pi interes public, ma ca,
Wean, sunt pi vor fi nule ; poate sit fie invocat in once stare
Considerand ca la principiul ina- a procesului, ei chiar din @rich.), de
lienabilitatii pamanturilor rurale le- catre tribunal ;
giuitorul nu a creat decat o singura Ca, apa, fiind, nu era necesar, in
exceptie cvanzarea voluntara), pi spec., pentru anularea urmaririi in-
aceasta numai care comuna sau un dreptata contra unui pilmant rural,
alt satean, cultivator de pamant ; ca sa se faca cerere scrisa pi in
Ca exceptiunile fiind de stricta termenul de douazeci zile, dupa cum
interpretare nu se pot intinde la prevede art. 525 din Proced.
alte cazuri decat acelea anume pre- aplicabil numai la imobile cari pot
vazute de legiuitor ; fi urmarite silit, iar nu pi la acelea
Ca, apa fiind, cu drept cuvant si a caror urmarire e, intr'un interes
prin o buns interpretare a textelor de ordine publica, oprita de lege.
-de lege mentionate, tribunalul a Buletinul 1904, p. 918
respins cererea recurentului de a se 89. Considerand ca din dispozitiu-
arenda pamantul dat dupa Legea nile art. 62 din Legea judecatoriilor
rurala lui I. Provantu pentru plata de pace rezulta ca legiuitorul a creat
datoriei sale de 3000 lei. doua grade de jurisdietiune pentru
Buletinul 1904, p. 762 toate actiunile imobiliare privitoare
87. Considerand ca dad, prescrip- la pImanturife date locuitorilor sa-
tiunile art. 7 din Legea rurala deta teni pi declarate inalienabile prin le-
1864 pi ale Legii interpretative din gile de improprietarire $i, prin ur-
1879, relative la inalienabilitatea mare, le-a dat in competinta jude-
pamanturilor rurale sunt de ordine catoriilor de ocoale ca prima instanta,
publics, chestiunile de fapt insa, pe cand valoarea imobilului in litigiu
baza carora se poate stabili data este pana, la 1500 lei inclusiv, pi a
un satean se gasete sau nu in con- tribunalului, ca prima instants, cu
-ditiunile exceptionale ale acestei legi, apel la Curte, cand trace de aceasta
de a dobandi un pamant rural, tre- valoare ;
buese propuse ei discutate dinaintea Considerand ca acesta fiind prin-
instantelor de fond, singurele chie- cipiul stabilit de legiuitor prin art. 62
mate a constata pi stabili faptele ; sus citat, in privinta competintei a-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 125.

.Rurale Rurale
supra actiunilor relative la paman- toresti n'au cadere s5 face acte de
turile rurale si, prin art. 125 din ci- improprietarire.
tata lege a judecatoriilor de pace Buletinul 1904, p. 941
abrogandu-se Coate dispozitiunile con- 91. Considerand ca rezulta atat din
trarii acestei legi, remade invederat art. 7 din legea din 1864 cat si din
ca dispozitiunile art. 6, 7, 8, 9 si 14 art. 1 din legea din 1879, interpre-
din legea dela 13 Februarie 1879 tative a sus zisului articol, combinat
stint abrogate, ca find contrarii Legii cu art. 133 din Constitutia din 1866
judecittoriilor de pace, astazi in vi- si art. 132 din Constitutia din 1884,
goare ; ca regula fundamentala care consti-
Considerand &, astfel fiind, ei intru tue dreptul comun in aceasta mate-
cat sentinta tribunalului Buzau cu rie este inalienabilitatea sau inter-
No. 1508 din 1881, a carei executare zicerea in mod absolut de a se ins-
se constata prin procesul de fat5, este traina p5.manturile date conform sus
privitoare la un pitmant rural de o ziselor legi, ei aceasta regula este
valoare de 2500 lei, tribunalul a ju- considerate de legiuitor ca de incline
decat contestatia ca prima instants, publica si de interes general, car nu
cu drept de apel la Curte si, prin ur- numai in interesul particular al sa-
mare. and Curtea de fond respinge tenil or ;
apelul ca neadmisibil, sub cuvant ca CA singura exceptiune la acest prin-
sentinta tribunalului, in baza art. 8 cipiu este aceea ea,' se permits lo-
din legea dela 13 I ebruarie 1879, ar cuitorilor sateni schimbul contra altui
fi definitive ei executorie, fare drept pamant de aceeas calitate si intin-
de apel, comite un adevarat exces dere, si vanzare de bung voie a pa-
de putere. mantului la alt sateen neimproprie-
Buletinul 1904, p. 927 fi 1905, p. 682 tarit sau comunei, exceptiuni anume
90. Legiuitorul prin art. 24 pi ur- prescrise de art. 13 din lege a din
matorii din Legea rurala dela 1864, 1879 si art. 7 din legea din 1864,
a instituit comisiuni si instant ad- interpretat prin art. 1 din legea din
hoc, cari aveau chemare sa constate 1879;
num5.rul cliteasilor de pe fiecare mo- Considerand ca nu se poate sus-
eie, deosebitele for categorii, sa fixeze tine ca pe temeiul acestor exceptiuni
intinderea pamanturilor cu cari ur- ar fi adinisibila ei vanzarea silita sub
man s5, fie improprietariti acei c15- aceleeasi conditiuni, de oarece aceste
casi, precum $i suma de desph'gubire exceptiuni fiind de drept strict, nu
cuvenith proprietarilor, si sa judece se pot intinde prin analogie si la alto
toate neintelegerile si contestatiunile cazuri neprescrise de Legea rurala;
ce se puteau ivi in aceste privinte Ca, de altfel, aceasta restrictiune
intre proprietari si clacasi; a legiuitorului iei are ratiunea sa din
Ca lucrarile si hot5,rarile definitive punctul de vedere al pericolului so-
ale acelor comisiuni si instants, cons- cial ce s'ar crea, caci, altceva este
tittles lucru definitiv judecat intre o vanzare silita si altceva un schimb
proprietari $i Stat, ca garant al platii sau o vanzare de bunit voie, undo
despagubirilor, si cele constatate ei sateanul iii da seams de ceeace face ;
judecate nu mai pot fi din nou puse Considerand, afara de acestea, c5,
in discutiune pe calea judechlii or- intentia legiuitorului de a declare,
dinare, pentru ca instantele judea- inalienabile p5manturile date locui-

www.dacoromanica.ro
 126 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

_Rurale Burale
-torilor, conform Legii rurale, reiese clkapi in deplina proprietate, aunt
clar pi din dispozitiunile art. 42 pi inalienabile, pi ca, prin exceptiune,
43 din Legea judecatoriilor de ocoale se permite instrainarea for numai
din anul 1896, care pune aceste pa- catre comuna sau vreun alt satean
manturi, dimpreuna cu casele pi o- care ar intruni conditiunile de im-
grazile locuitorilor sitteni, date for proprietkire rura15, ;
prin legile de improprietkire, pe a- Considerand ca acest principiu
-ceeap linie cu obiectele mobile de pentru neinstainarea aratatelor pa-
prima necesitate, declarandu-le pe manturi este o prevedere a legiuito-
toate nesupuse urmaririi silite, dispo- rului pentru apararea unor mari in-
zitiune care nu este decat o conse- terese generale a Varii pi, prin ur-
cinta a principiului ivalienabilitatii mare, excep %iunea de neinstrainare
-decretatil prin legile de improprie- trebue sa fie aplicata in modul eel
tkire. mai restrans, numai la cazurile pe
Buletinul 1904, p. 1047 cari legiuitorul le-a avut in vedere ;
Vezi mai jos : No. 93. Considerand ea prin citatul art. 7
92. Considerand ca, conform cu din legea dela 1864, permitandu-se
-art. 7 al Legii rurale din 1864 pi instrainarea prin testamente sau alto
art. 132 din Constitutiune, sunt, in acte intre vii, catre comun5, sau
principiu, declarate inalienabile pa- catre vreun alt skean prin aceasta
manturile date foptilor clacapi, ele se dispozitiune legiuitorul a inteles, de
pot insa instraina numai catre co- sigur, de a permite numai instrAina-
muna sau catre vreun alt skean pi, rile de bun& voie, cad. scopul lui fiind
-deci, proprietatea unor asemenea pa- de a permite cat mai putine instrai-
manturi se poate dobandi prin pres- nari, acest scop n'ar fi atins dad,
criptiune numai de dare aceste per- s'ar admits pi acele instrainari re-
soane ; zultate din vandri silite, ptiut fiind,
Considerand, in spetA, d tribunalul ca contractarile de datorii cari ar
-constatand in fapt, prin sentints, a- avert de consecinta, vanzarile silite,
tacata, d pamantul in litigiu este se efectuiazit cu mutt mai multa
din eel dat autorului intimatului in upurinta. pi in conditiuni cu mutt
recurs pe temeiul Legii rurale dela mai role decat vanzitrile de buns voie;
1864, pi ca recurentul nu este satean Considerand, in fine, ca asemenea
cultivator de pamant, ci targovet, re- mod de interpretare a citatelor texte
curentul n'a putut, prin urmare, do- de legi, se impune, in mod expres,
Wadi prin prescriptia de zece ani prin dispozitiunile art. 42 pi 43 din
proprietatea pamantului rural pe care Legea judecatoriilor de ocoale, dupe
it define, pi cu drept cuvant instants cari pamanturile foptilor clkapi pi a
-de fond i-a respins ca nefondat mij- moptenitorilor tor, nu pot sa fie ur-
locul de aparare intemeiat pe aceasta marite nici sechestrate.
prescriptie. Buletinul 1.905, p. 50
Buletinul 1905, p. 38 94. Asupra incidentului ramas jn
93. Considerand ca prin art. 7 din diverginta, consistand in chestiunea
Legea rurala dela 1864, combinat cu de a se 01 dad in materie de re-
Legea interpretative dela 1879 pi ar- vendicare de p5,mant rural, recursul
ticolul 132 din Constitutiune, se dis- trebue sau nu fkut cu plata de taxa.;
pune ca pamanturile date foptilor Considerand ca dup5, art. 41, alin.

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA. 127

_Rurale Rurale
31 din Legea timbrului sunt scutite din legea dela 13 Februarie 1879
de taxa timbrului si de orica alte aunt abrogate, ca fiind contrarii Legii
cheltueli de procedure toate actiunile judecatoriilor de pace ;
imobiliare, lath nicio distinctiune, si Oa, prin urmare, dispozitiunile ar-
cererile de iesire din indiviziune, pri- ticolului 6 din legea dela 1879, dupa,
vitoare la pamanturile locuitorilor care tribunalul trebuia a se constitui
-sateni si declarate inalienabile prin cu asistenta Ilinisterului public, fiind
legile de improprietarire ; abrogate, mijlocul de casare se gaseste
Considerand ca actuala lege a neintemeiat.
timbrului, prin art. 95 a abrogat Buletinul 1905. p. 310
toate dispozitiunile contrarii, anteri- 96. Ayand in vedere deciziunea
-oare acestei legi ; supusa recursului, din care so con-
Considerand ca, de aci rezulta ca stata ca Ilie Stoiculescu, urmarind
discutiunile cari au avut loc in Ca- in baza unei hotarari judecatoresti
mera cu ocaziunea votarii art. 62 din pe debitorul sau Ion Cristescu, a-
Legea judecatoriilor de pace din 1896, supra veniturilor unui loc din ra-
discutiuni din cari putea rezulta ea pt Ramnicu-Valcea, la aceasta ur-
-actiunile in revendicare de paman- marire, Ilie Comanescu, reprezentat
turi rurale nu sunt scutite de taxa, prin Ana M. Georgescu recurenta de
nu ,mai pot alma 1oc azi, fat& cu azi, a facut contestatiune sustinand
dispozitiunile categorice ale sus ci- ca acel loc ii apartine ei, fiind cum-
tatului art. 41 din Legea timbrului ; parat dela un M. Georgescu, care si
Considerand ca, astfel fiind, actiu- acesta 1-a avut dat de catre Bica
nile in revendicare de pamanturi Cristescu, in schimbul unui alt toe
rurale, ca toate actiunile imobiliare de most e n i r e din orasul Ocnele-
relative la aceste pamanturi, stint Mari ;
scutite de taxa timbrului si de orice Ca Curtea de ape'. din Craiova
alto cheltueli de procedure. a respins aceasta contestatiune ca
Buletinul 1905, p. 146 nefondata, pentru motivul ca Iocul
95. Considerand ca prin art. 62 pe care Bica Cristescu 1-a cedat lui
din Legea judecatoriilor de pace s'a M. Georgescu este dat dupa Legea
dat in competinta judecatoriilor de rurala, iar cel primit in schimb dela
ocol, ca prima instants, toate actiu- acesta este loc de mostenire ;
nile in revendicare si, in genere, toate Ca, dupa art. 132 din Constitu-
actiunile imobiliare papa la valoarea tiune, locurile rurale nu pot fi
de 1500 lei capital inclusiv, sau 150 schimbate decal cu locuri date tot
lei venit ; dupa Legea rurala, ask' ca schimbul
cit din dispozitiunile acestui text unui pamant rural cu un pamant
de lege si din desbaterile ce au avut $i, prin ur-
de mostenire este nul,
loc cu ocazia votarii lui, rezulta ca mare, actul de schimb nu poate fi
legiuitorul a inteles a era, doug opozabil debitorului I. Cristescu ;
grade de jurisdictiune pentru toate Considerand ca, dupa art. 132 din
actiunile imobiliare ; Constitutiuno, schimburile de pamant
Ca prin art. 125 din citata lege rural sunt permise, sub conditiune
abrogandu-se toate dispozitiunile con- ca parnautul primit in schimb sa, fie
trarii acestei legi, ramane invederat de aceea intindere si calitate ;
ca dispozitiunile art. 6, 7, 8, 9 si 14 Ca acest text de lege nu proiba

www.dacoromanica.ro
128 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Rurale Rurale
schimbul unui pamant rural cu u- i art. 1 din Legea interpretativa de
nul care nu este rural, ci prevede la 1879, rezulta ca legiuitorul a re-
numai ca pamantul primit in schimb, gulat a se da. vaduvelor far. copii
sa fie de aceeap intindere pi aceeap numai loc de casa in vatra satului,
calitate ; iar pentru acele cu copii, sa se dea..
Ca scopul legii este atins cand numai acestora pamantul cuvenit ta-
schimbul se face cu un pamant care talui for ;
nu este rural, caci un asemenea pa- Considerand, dar, ca tribunalul ad-
mant, schimbat cu unul rural, de- mitand, prin sentinta atacata, ca in-
vine pi el rural ; timata Ioana Stan Ghencea a fost
\Ca, Curtea de apel din Craiova improprietarita, dansa personal, iar
motivand ca pamantul rural nu nu in numele minorilor ramapi pe
poate fi schimbat decat tot cu pa- urma decedatului ei sot, Stan Ghen-
manturi rurale, a adaugat la lege cea, pi respingand fara nici un cu-
pi a violat prin aceasta art. 132 vant legal mijlocul de aparare in-
din Constitutaune ; voeat de recurenta, in sensul ca dansa.
Buletinul 1905, p. 359 define pamantul revendicat ca mop-
97. Considerand ca prin art. 7 din tenitoare a decedatului ei fiu Nicu-
Legea rurala, permitandu-se instrai- lae, prin aceasta procedare violeaza
narile de pamant care un alt sa- sus citatele texte de lege pi comite
tean care n'a avut pamant, prin a- un adevarat exces de putere.
ceasta nu s'a ridicat dreptul satea- Buletinul 1905, p. 675
nului de a dobandi pamant papa la 99. Considerand ca dupa, art. 7 din.
intinderea recunoscuta, unui fost legea dela 1864 pi art. 1 din cea in-
claca,p prin legea din 1864, caci a- terpretativa dela 1879, satenii pu-
ceasta invoire este acordata expres tandu-pi instraina, pamanturile for
de art. 1 al legii din 1879, pentru care comuna sau alt satean, acele
mentinerea gi executarea art. 7 pam'anturi sunt susceptibile pi de
mentionat ; prescriptiune, daca cel ce pretinde ca
Ca, prin urmare, sateanul depi im- a dobandit un asemenea pamant prin
proprietarit, care insa n'are intinde- prescriptiune poate dovedi ca se ga-
rea de pamant ce i se cuvine dupa septe in conditiunile cerute de Legea.
Legea ruralk poate dobandi pamant rura15, spre a-1 dobandi, pi daca poate
pans la completarea acelei intinderi ; dovedi ca are captigata prescriptiu-
Ca, apa, fiind, principiul pus de tri- nea in conformitate cu cerintele Co-
bunal ca, Legea rurala oprepte in mod dului civil, (art. 1846 pi 1847 din Co -
absolut instrainarile de pamant in- dui civil) ;
tre alte persoane decat satenii ne- Buletinul 1.905, p. 710
improprietariti, este eronat in drept 100. Avand in vedere deciziunea.
tribunalul respingand prescripti- supusa recursului din care rezulta ca
unea invocata de recurent in doban- intimatii de astazi in recurs Mihai
direa pamantului revendicat prin P. Ciobanu gi Gh. P. Ciobanu au
schimb, violeaza citatele texte din intentat actiune in contra recuren-
Legea rural& tului Dumitru Mihalache, cerand a-
Buletinul 1905, p. 568 Fi 843 nularea actului de schimb, autenti-
98. Considerand ca din combina- ficat gi transcris la Tribunalul Ro-
rea art. 4 din Legea rurala dela 1864 man sub No. 84 din 1886, interve-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 129

Burale Rurale
nit intro defuncta Maria P. Ciobanu, 102. Considerand ca, potrivit dis-
muma intimatilor, i intimatul Mihai pozitiunilor art. 4 din Legea rurala
P. Ciobanu, de o parte, vi recurentul dela 1864 vi spiritul acestei legi, va-
Dumitru Mihalache, de alts parte ; duvele cu copii putand fi improprie-
Ca ambele instance de fond au tarite, ele pot dobandi pamant rural
admis actiunea ca intemeiata ; prin toate modurile de dobandire a
Considerand ca tribunalul vi Curtea proprietatii, vi, prin urmare, vi prin
de fond, care adopt& in totul moti- prescriptiune ;
vele de fapt vi de drept din sentinta 05, asa fiind, posesiunea mamei re-
primilor judecatori, constata in fapt curentului trebuia a fi considerate
ca prin actul de schimb in cestiune, ca utila in speta, vi tribunalul, in-
Maria P. Ciobanu a predat recuren- laturand acea posesiune, ca neputand
tului Dumitru Mihalache 200 prajini duce la prescriptie, a violat dispozi-
piimant claeasese din Cuza-Voda vi tiunile art. 4 din Legea pentru regu-
a primit dela acesta. 100 prajini pa- larea proprietati rurale din 1864.
mant clacasesc din comuna Scheia, Buletinul 1905, p. 877
plus suma de 60 lei ; 103. Avand in vedere ca Curtea
Considerand ca dupa art. 132 din de fond, prin decizia atacata, a con-
Constitutiune, schimburile pamantu- damnat pe curentul C. Stoenescu sa
rilor date in baza Legii rurale, nu plateasca Statului suma de 19.315
se pot face decat cu pamanturi de lei, valoarea celor 34 hectare, 4920
aceea intindere vi calitate ; m. p. pamant din uaovia Statului Gov -
Considerand ca, in speta instantele tile sau Fundulea, pe care s'a irn-
de fond constatand in fapt ca pa- proprietarit la 1864 clacasii din mo-
mantul dat in schimb nu este de sia Crangul ;
aceeas intindere, cu drept cuvant au Considerand ea Curtea de fond con-
anulat actul de schimb. stata in fapt ca Nicu Mimi, autorul
Buletinul 1905, p. 828 recurentului de azi, in loc sa dea
101. Considerand ca dupa dispo- cliicasilor de pe mosia sa Crangul,
zitiunile art. 8 din Legea rurala p5,- pamant din aceasta movie, dupa cum
mantul unui satean improprietarit era obligat prin Legea de improprie-
nu poate sa treaca in proprietatea tarire din 1864, le-a dat pamant din
comunei, decat dace sateanul nu e mosia Gostile sau Fundulea, proprie-
in stare sa plateasca despagubirea tate a Statului, punandu-se, astfel,
clacei, vi dace dansul a declarat ca prin acest fapt al sau, in imposibi-
nu voieste sa pastreze proprietatea ; litate sa restitue terenul a carui va-
Considerand ca o atare declara- loare se pretinde azi de Stat, in
tiune trebue sa fie facuta in mod ex- contra caruia a avut loc uzurparea ;
pres, renuntarile la drepturi nepu- ca, din cauza acestui fapt, savarsit
tandu-se deduce din prezumtiuni ; de autorul recurentului, acesta e da-
Considerand ca tribunalul, prin tor sa despagubeasca pe Stat de pre-
sentinta atacata, constata in fapt, juditiul cauzat, care contra in va-
eh decedatul G. Must*, autorul in- loarea exacta a pamantului uzurpat,
timatei, n'a facut o asemenea decla- dupa cum cu drept.cuvant a judecat
ratiune prin care sa fi renuntat la Curtea de fond, iar nu numai din
dreptul sau de proprietate. despagubirea primita de Mimi dela
Buletinul 1905, p. 869 clacasi, de oarece recurentul nu este
I. C. Barozzi. Vol. N 9
www.dacoromanica.ro
130 REPERTORIUL GENERAL DE JUIIISPRUDENTA ROMANA
Rurale
in masura sa predea pamantul Sta-
tulul numai din cauza faptului co-
mis de autorul sau Nicu Mimi ;
Considerand ca fate cu aceasta
constatare cu totul de fapt, care nu de cultivator de pamant, pi ca,
scapa de sub controlul Curtii de ca-
satie, pi pe care se mentine deciziu-
nea atacata, nu poate fi vorba de in bani locuitorilor de a-i face munca
exces de putere pi de violarea in acestui pamant ;
spetta a principiilor pi regulator sta-
bilite in Legea rural& dela 1864, dupe
cum se pretinde prin mijlocul de ca-
Bare invocat.
Buletinul 1905, p. 1025
104. Considerand a, dupg art. 132
din Constitutine, pamanturile date
satenilor pe temeiul Legii rurale din
1864, sunt, in principiu, inalienabile
pi, deci, imprescriptibile, pi numai prin
exceptiune sunt alienabile catre per-
soanele, pi in e,azurile stabilite prin
zisa Lege rurala, pi pot, deci, fi pi
prescrise in acele c,azuri ;
Ca cel ce pretinde ca are dreptul
sa dobandeasca prin cumparare sau
prin prescriptie un asemenea pamant,
gasindu-se in exceptiune la principiul
inalienabilitatii, lui ii incumba sar-
cina sa invoace exceptiunea pi sa
ceara a o dovedi ;
Considerand, in speta, ca recuren-
tii cari pretind ca se gaseau in ca-
zul exceptional de a dobandi pamant
declarat inalienabil prin art. 132 din
Constitutiune, n'au invocat pi n'au
cerut sa dovedeasca aceasta la in-
stanta de fond ;
Ca, apa, fiind, cu drept cuvant tri-
bunalul le-a respins prescriptia in-
vocata, intemeindu-se pe imprescrip-
tibilitatea pamanturilor date sateni-
lor in virtutea Legii rurale din 1864,
tezultand din inalienabilitatea acelor
pamanturi, proolamata prin art. 132
din Constitutiune.
Buletinul 1905, p. 1166
105. Considerand ca Curtea de
www.dacoromanica.ro
Burale
fond din depozitiunile martorilor as-
cultati in cauzit, constata in fapt, ea
Vasile Popa Barbu, autorul recuren-
tilor, avea profesia de carciumar, iar
in mod accidental, lua dela ceilalti
locuitori pamant cu arenda $i plata,
Ca, dar, fiind constant ca autorul
recurentilor la 1882, and a cumpa-
rat pamantul rural, stazi in litigiu,
nu era cultivator de pamant, cu drept
cuvant Curtea de fond, pl printr'o
buns aplicatiune a principiilor pi re-
gulelor din Legea rurala, a judecat
ea dansul nu avea calitatea pi nu
putea sa cumpere in mod valabil a-
cel pamant, pi, prin urmare, nisi sa
it transmits moptenitorilor sai, re-
curentii de astazi.
Buletinul 1905, p. 1180
106. Considerand ca din momen-
tul ce instantele de fond stabilesc in
fapt ca pamantul pentru vanzarea
caruia se daduse o parte din pret,
era rural, dat in baza legii din 1864,
si ca atare inalienabil, rezulta de aci
ca irpplicit instantiate de fond con-
stata ca cumparatorul nu se gases
in conditiunile exceptionale ale Legii
rurale, spre a putea deveni proprie-
tar asupra acelui pamant.
Buletivul 1905, p. 1194
107. Avand in vedere ca se con-
stata din sentinta atacata ca inti-
matul de azi in recurs Vasilie Pe-
trescu, a intentat actiune la judele
de ocol IV din Bucurepti, in contra
recurentului I. Cioc, cerand sa fie
condamnat a-i restitui suma de 200
lei indoita, adica 400 lei primita de
I. Cioc ca arvuna pentru vanzarea
unui pamant din comuna Militari
care, hind rural, dat in baza legii
din 1864, era, deci, inalienabil pi ca
atare nu i se putea vinde ; ea I. Cioc
 REPER TORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 131

Rurale Rurale
a opus la aceasta actiune o cerere ritul si litera art. 7, alin. 5 din Con-
reconventionala prin care tindea sa stitutie, combinat cu principiile Legii
se declare reziliata vanzarea Oman- rural din 1864, cat si din acelea
tului in litigiu, pe motiv ea cutnpa- ale dreptului comun, rezulta ca prin
ratorul V. Petrescu n'a respins la timp timobile rurale. se intelege toate
pretul convenit, cerand sa se declare cite sunt situate in afar5, de terito-
caOigata, do vanzator arvuna de 200 riul comunelor urbane, in opozitie cu
lei ; ca instantsle de fond, constatand tot ce fiind situat in interiorul a-
in fapt, ca pamantul vandut era din cestor din urma, sunt urbane ;
acel dat pe temeiul Legii rurale dill Considerand ca distinctiunea ce se
1864, deci, inalienabil, scos din co- face de recurent si prin care pre-
mert, au declarat inexistenta van- tinde ca, un pamant situat in alert
zarea, si au condamnat pe I. Cioc de o comuna urbana, dar destinat spre
Ea restitue lui V. Petrescu sums de a se face pe el construc%iuni, ar de-
200 lei ce se constata din conven- veni, prin aceasta, urban, neputand
tiunea scrisa intervenit5, intro parti, rezulta, din nici o dispozitie a Legii
ca fusese data ca acont al pretului
rurale pe care a avut-o in vedere
vanzarii, iar nu ca arvuna, $i au legiuitorul constituant din 1884, nu
Tespins cererea reconventionala; poate fi admisibila.
Considerand ca obiectul actiunii Buletinul 1905, p. 1223
intentata de V. Petrescu in contra 109. Considerand ca, prin art. 4
recurentului I. Cioc, consistand in al Legii rurale din 1864 legiuito-
restituirea unei sume mai mica de rul reguleaza ca nevarstnicilor unui
1500 lei, ca detinuta de acesta din satean li se va da acelas pamant
urma fara cauza, intrucat vanzarea, ce a avut si parintele for la epoca
in contul careia o primise, era, nula mortii sale, data vaduva va oferi a
de drept in baza Legii rurale, $i, deci, plati despagubiri clacii ;
actiunea fiind personals mobiliara, Ca aceasta dispozitie n'ar axed,
bine, fata cu dispozitiunile art. 55 nici un sans, data legiuitorul ar fi
din Legea judecatoriilor de pace $i voit sa des copiilor un drept dis-
art. 58 Proc. civila, a fost judecata, tinct de acela al parintelui lor, $i
de judele ocolului IV, domiciliul pa,- ar fi inteles improprietareasea
ratului I. Cioc, in prima instant,a, si in numele for propriu ;
de Tribunalul de Ilfov in apel (art. c5, de aci rezulta, invederat, ca
.55 Proc. eivila); nevarstnicii unui sateen au fost im-
Considerand ca, constant fiind ca proprietariti tot cu dreptul tatalui
contractul de vanzarea pamantului for
in litigiu este nul de drept, in baza donsiderand ca, ass fiind, cuvan-
Legii rurale, nu mai puts fi vorba tul (nevarstnici, intrebuintat de le-
de reziliare, care implica existent, giuitor in art. 4 din Legea rurala
valabila a unei vanzari, si, prin ur- dela 1864, se refers numai la fiii
mare, orice motive ar fi invocat re- dar nu si la fiicile sateanului, caci
curentul I. Cioc, in sprijinul cererii numai pe dansii u cheam5, legiuirea
sale reconventionale, devin neinte- Caragea la succesiunea parintilor
meiate in drept. ion;
Buletinul 1905, p. 1191 fi 1194 onsiderand ca aceasta solutiune
108. Considerand ca atat din spi- este in concordanta $i. cu ideea c5,

www.dacoromanica.ro
132 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Rurale Salariu
e obligat a faspunde salariul cu-
legiuitorul din. 1864 n'a, putut i n'a
inteles sa schimbe ordinea succe- venit custodelui.
siunilor stabilite de legea sub impe- Buletinul 1879, p. 473
ri ul ckeia legifera ; 4. Retanerile facute din salariul
CA, dar, bine a judecat tribunalul unui functionar pi destinate fondu-
cand prin sentinta atacat5, nu a lui de pensiuni sunt restituibile a-
recunoscut recurentilor dreptul de a tunci cand nici o lege nu regula-
impart'. cu fratii lor, reprezentati menteazA acel fond.
azi prin motenitorii lor, averea in Buletinul 1880, p. 370
litigiu (compusA din unsprezece po- 5. Salariul functionarilor Statului
goane be arabil la camp pi patru trecut Intr'un budget se prescrie in
sute nouAzeci i opt stanjeni pa- termen de cinci ani dela deschide-
trati the cu case pe el). rea exercitiului budgetar, conform
Buletinul 1905, p. 1384 art. 79 din Legea comptahiliatii ge-
nerale a Statului.
S Buletinul 1891, p. 986
6. Retinerile din salariile lactate
functionarilor comunali nu se res-
Salariu tithe acestora cand ei insuqi au
1. Din combinatia art. 5, aliniatul consimtit in scris sa li se facA, ase-
3 din Proc. civila, cu art. 309 din menea retineri.
Regulamentul organic rezultA, el nu- Buletinul 1896, p. 189
mai acei servitori al ckor servieiu 7. Mijlocitorul unei cAsatorii are
prive#e la comertul patronului se dreptul de a core un salariu pentru
judeca do instantele comerciale, iar serviciile prestate i cari au rontri-
nu toti ceilalti servitori ale cAror buit la realizarea, cAsAtoriei proec-
consestatiuni se judea de catre ins- tate ? Vezi cuvantul CasAtorie,
tantele civile. No. 21.
Buletinul 1876, p. 324 Buletinul 1897, p. 8
2. Cand in contra unei preten- 8. Se poate popri salariul unui
tiuni de salariu se invoac5, prescrip impiegat comercial pe un timp viitor ?
tiunea de un_ an prevkuta de art. Vezi cuvantul (Poprire, No. 25.
1904 din Codul civil, de care pa- Buletinul 1901, p. 449
tron, i se poate deferi jurAmant Vezi cuvintele: ohniimantul patronului",
spre a declare data in adevar a Poprire" qi Sanitare" (lege) No. 16.
plAtit salariul reclamat.
Buletinul 1876, p. 343 Saline (exploatare)
3. Custozii nu reprezinta deck in- 1. Vazand art. 126 i 127 din Re-
teresele creditorului urmAritor i ur- gulamentul organic ;
raeaza a fi despAgubiti de salariul Considerand ca dreptul de proprie-
tate asupra unei mine consista in
lor, cu preferinta, din pretul obiecte-
lor urmArite, chiar de atre cre- dreptul de a extrage i de a-pi in-
pi
ditor in caz de a nu ieqi un pret sa41 produsul acelei mine ;
suficient, i in caz cand creditorul CA, dar, cand in art. 126 din Re-
a provocat ridicarea sechestrului a- gulamentul organic se ridica pro-
plicat pe averea debitorului, &maul prietarului solului dreptul de a-pi

www.dacoromanica.ro
 REPERTORRIL GENERAL bE JURISPRUDENTA ROMANA 133

Saline (exploatare) Saline (exploatare)

extrage sarea $i a $i -c) ins* adau- intr'un astmenea caz ; ca, prin ur-
gaud : (hinder), acest drept este al mare, art. 127 nu prevede $i nu re-
stapanirii,, rezulta invederat Co. le- glementeaza de cat acest drept de
gea a recunoscut ca proprietar al despagubire in caz de prejuditiu ;
Aril, nu pe stapanul solului sub Considerand ca aceasta rezulta
care se afla, mina, dar pe 8tat ; din chiar continutul acestui articol,
Considerand, de asemenea, ca in cad, el statuand pentru cazul des -
virtutea sus citatului articol pro- ihiderii de acum inainte a unei ocne
prietarul solului neputand &Alga pe qi, dar, a necesita.tii de a se Ma, in
Stat a deschide o omit de sare, chiar acest stop, o portiune de teren din
cand ar fi dovedit ca. o asemenea o proprietate particulars, prevede, pe
mina se afla in proprietatea sa, re- de o parte, modul de despagubire a
villa ca legea nu 1-a privit ca pro- proprietarului solului, iar pe de alta,
prietar al acelei mine, caci nu putea, obligatiunea acestuia do a cede Sta-
data i-ar fi recunoscut acest drept, tului terenul necesar ocnel pentru
sa-i ridice pentru totdeauna, si a- guru, curte si batatur5, de case ;
ceasta dupit bunul plat al stap'anirii, Considerand ca chiar din lucra -
mijlocul de a se putea folosi de pro- rile pregatitoare rezulta c5, ceeace
prietatea sa; se da, proprietarului in acel articol,
Ca, aceasta proibitiune dovedeste nu s'a prevazut de legiuitor de cat
cu atat mai mult ca legiuitorul n'a ca despagubire a terenului de care
inteles a recunoaste stapanului so- proprietarul solului are sa fie lipsit;
lului nici un drept de proprietate a- caci, cu ocaziunea cetirii paragra
-supra minei de sare cand, compa- fului din art. 126, ca : (nimeni nu
randu-se acest art. 126 cu art. 178 va putea deschide ocn5, pe a sa mo-
din aceea$ legiuire, se observa ca in vie, hind acesta un drept al stapa-
virtutea acestui din urma articol, nirei, s'a propus urmatorul amen-
care prevede toate celelalte mine, dament : (ca stapanirea sa despa
alma de cele de sare, Statul nu gubeasca pe proprietar pe tot anal
poate lipsi pe proprietar in Oman- cu o plata hotarata pe masuratoare
tul caruia s'ar descoperl veri-o mina, de pogoaue, in tooth' vremea cat lo-
de dreptul de a se folosi de produ- cul acela nu va fi in stare de a se
sul ei ; art $i a se semana. (Analele parla-
Con siderand ca art. 127, pe care mentare, vol. I, partea 1, pag. 9) ;
partea recurenta iii sprijina, motivul Ca, de$1 art. 127, care a fost in
de casare, nu poate fi interpretat, trodus in lege in urma acestui a-
abstractiune facandu-se de dispozi- mendatnent, n'are aCeea, redactiune,
tiunile articolului precedent 126, ca no se poate insa deduce ea in ideea
in moinentul ce prin acel articol legiuitorului, and .s'a dat acestui ar-
-s'a stabilit dreptul exclusiv de pro- ticol redactiunea ce o are, a fost de
proprietate a Statului asupra mine- a modifica dreptul exclusiv de pro-
lor de sare, artivolul urmator n'a prietate ce rezulta. pentru Stat din
-avut in vedere de cat prejuditiul ce dispozitiunile art. 126, nici ca, a voit
s'ar putea aduce proprietarului so- sa acorde proprietarului solului o
lului prin exercitarea acestui drept despagubire chiar atunci cand nu
de proprietate a Statului, $i, deci, i-ar lua nimic din terenul sau ;
lixarea despagubirii ce i s'ar cuvenI Ca aceasta rezulta din chiar de-

www.dacoromanica.ro
184 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Saline (exploatare) Sanitare

claratiunea propunatorului amenda- tiunile la Legea sanitara, pe lang51
mentului a &Arai redactiune a de- agentii politiei judiciare, pot fi cons-
venit art. 127 cand dup5 ce face tatate si prin Consiliul de igmna.
mentiune de continutul amendamen- Buletinul 1890, p. 1054
tului de mai sus, propune amenda- 3. Din dispozitiunile art. 36, 37,
mentul sau nu pentru a modifica i-, 38, 39 qi 40 din Legea sanitara 0
deea continuta in acel amendament, art. 41 din Regulamentul sanitar re-
in ceeace privete cazul cand pro- zulta c5, medicii de plasa sunt obli-
prietarului i se cuvenea despagubire, gati a face serviciile for medicale in.
dar pentru a o face, dupa cum in- comunele rurale i in cele urbane
sus declare, mai desluOt ; cari sunt in cuprinsul pla0i pentru.
Considerand ca aceasta fiidd le- cari sunt numiti.
gislatiunea ce reglementeaza minele Buletinul 1891, p. 298
de sare, dreptul de proprietate pre- 4. Legea din 15 Aprilie 1882 tre-
vazut in art. 489 din Codul civil se bue combinata cu legea anterioara.
af15, modificat, in puterea art. 491 din 12 Aprilie 1880 0 cu legea ex-
din aceia, Codice, in ceeace prive0e plicative din 28 Maiu 1883, care asi-
aceste mine i supus, prin urmare, mileazit inaintarea in corpul sani-
dispozitiunilor cuprinse in Regula- tar cu inaintarea in armata i din.
mentul organic. combinatiunea acestor legi rezulta
Buletinul 1902, p. 618 ca numai atunci medicii avand ase
ani de serviciu ar putea beneficia de
Sanitare un spor de solda, cand darqii n'ar
1. Faptul medicului de a exercita putea inainta din cauza de lipsit de
profesiunea sa poste termenul de trei locuri, dar ar fi trecuti pe tabloul
luni ce i se acordase pentru prezen- de inaintare fie la alegere, in urma
tarea diplomei sale nu constitue un unui examen trecut, fie la vechime,
delict intrucat n'a fost in0iintat de cand sunt recunoscuti apti de ins-
a nu mai exercita, aceasta profesiune pectorii generali qi au un tali]. aca-
si intrucat el, mai in urma, a prezen- demic.
tat diploma de doctor care ii lipsea Buletinul 1896, p. 653
la inceput. 5. Dreptul de a fi diriginte de far-
Buletinul 1880, p. 352 macie, acordat printenn act in re-
2. De0 prin art. 51 din Legea sa- gula al autoritatii administrative coin-
nitara se specifics ca Consiliul de petinte, inaintea Legii sanitare din.
igiena gi salubritate public& prive- 1893, are caracterul unui drept pa-
gheaza, in circumscriptiunile lor, exer- trimonial ; odata dobandit, el consti-
citiul medicinei i al farmaciei, insa tue un drept c4tigat i nu poate fi
acest articol nu este o derogatie la atins prin o lege posterioara, fart
principiul general din art. 46 i ur- dispozitie specials ;
matorii din Proced. penala, uncle se Ca, data legile sanitare au putut,
stabilete ca once ofiter de politie ju- determinand conditiile de a fi diri-
diciary, auxiliar al procurorului, poate ginte, a cere ca conditie calitatea de
i trebue sa constate infractiunile roman, i ,de0, in teza generals, regu-
dela legi ; larea in asemenea conditiuni trebue
Ca art. 51 din Legea sanitara nu sa se aplice in general la toti, insa
_face aliceva cleat arata cii, infrac- afara de aceia pentru care autoriza-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORRIL GENERAL DE JURISPRUDENTA. RONIANA 135

Sanitare Sanitare
rea acordata f5,r5, restrictie constitue sub pedeapsa prevazuta de art. 113
un privilegiu individual. din aceem lege.
Buletinul 1896, p. 929 Buletinul 1998, p. 249
6. Art.'119 din Legea sanitara din 8. Contraventiunile la Regulamen-
1893 prevede ca calcarea legilor $i tul pentru vaccinare pi revaccinare
regulamentelor farmaceutice se va se judeca de tribunale, iar nu de ju-
pedepsi cu amenda i cu inchiderea decatoriile de male.
farmaciei ; Buletinul 1898, p. 506
Considerand c5, din dispozitiunile Vezi si cuvantul4. ,Competintia" No. 364.
acestui articol rezulta, in mod cate- 9. De1 Regulamentul privegherii
goric ca pedepsele acolo prevazute sanitare autoriza pe primarul comu-
sunt cumulative i nu se pot des- nei de a da delegatie pentru consta-
parti ; tarea infractiunilor la Legea sanitara,
Considerand ea, in speta, Curtea insa, nicaieri in acest regulament, sau
constatand faptul prevazut de citatul in Legea sanitara, nu se prescrie
articol, care fapt atrage dupa sine, forma cum acea autorizatie are a fi
conform art. 119, alin. I din Legea data ;
sanitara, qi amend& i inchiderea Thr- C5 intrucat, in speta, se constata
maciei, trebuia, sa aplice ambele pe- ca primarul a dat autorizatiune ver-
depse, afara data instanta constata, balaagentului sanitar de a proceda
gi motive ea este numai unul din ca- la constatarea infractiunii imputata
zurile prevazute de art. 119. alin. 2 delicuentilor, acea autorizatiune are
al Legii sanitare, in care caz se poate a fi considerata' ca valabila qi legal&
pronuntA numai amenda ; data de tetra primar, mai cu osebire
Ca, intrucat Curtea subsumeaza fap- ca era data unui functionar care avea
tul imputat sub art. 119, alin. 1 al tocmai calitatea de agent sanitar al
Legii sanitare qi pronunta numai a- comunei.
menda, prin aceasta violeaza dispo- Buletinul 1898, p. 990
zitiunile art. 119, alin. 1 citat. 10. In ce conditiuni se acorda
pensiunile medicilor sanitari? Vezi cu-
Buletinul 1896, p..1678 vantul (Pensiune) No. 69.
Contra: Vezi mai jos : No. 24. Buletinul 18,98, p. 946
7. Dup5, art. 30 din Regulamentul 11. Punerea in consumatiune a
pentru exercitiul mica' chirurgii pi al unui yin fabricat din stafide pi al-
masagiului, sub-chirurgii cu oficine terat constitue o c.ontraventiune in
sunt datori sa vine in ajutorul bol- sensul art. 31 i 38 din Regulamen-
navilor oricand vor fi chiemati de tul asupra privegherii sanitare i ar-
acetia spre a le da ajutor ; ticolul 175 din Legea sanitara de
Ca prin art. 107 i 111 din egea competinta tribunalului de a o ju-
sanitara numai medicii sunt admipi deca.
la exercitiul medicinei, iar sub-chi- Buletinul 19.99, p. 201
rurgii chiemati numai la executarea Vezi $i cuvantul : Competintii" No. 377
rnanipulatiunilor de mica chirurgie qi 12. Contraventiunile la dispozitiu-
masagiu ; nile Legii sanitare atragand dup5,
Ca de aci rezult5. Ca exercitarea ole o condamnatiune la amends.. care
medicinei este prat'', sub-chirurgilor nu este de competinta judecatorilor

www.dacoromanica.ro
 136 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Sanitare Sanitare
de pace, ele urmeaza a fi cercetate ive*te numai un singur caz de ase-
gi judecate de tribunal. menea boala.
Buletinul 1899, p. 324 gi 570 gi Buletinul 1900, p. 851
1905, p. 1438 16. Ajutorii medicilor veterinari.
Vezi mai jos : No. 23. angajati de comund cu un salar de
13. Din dispozitiunile art. 155 din 300 lei lunar, conform bugetului ei,
Legea sanitara rezulta ca adminis- pot ei pretin,de la salariul de 400
tratiunile locale vor ingriji ca po- lei lunar prevazut prin art. 69 din
rumbul sa se culeaga, la timpul po- Legea sanitara? Vezi cuvfmtul: (Me-
trivit, fard insa, ca acel articol sa dici, No. 12.
pedepseasca pe acele persoane ca Buletinul 1900, p. 1288
culeg porumbul inainte de timp ; 17. Primaria unei comune nu poate
Ca, intrucat Legea sanitara im- face recurs in Casatie in contra unei
pune numai autoritatii administra- hotdrari prin care se achitd persoana
tive sarcina de a lua cuvenitele ma- careia ii se imputii, un delict in baza
suri, de aci rezulta ca persoanele Legii sanitare veterinare.
care vor contravene dispozitiunilor *i Buletinul 1901, p. 258
regulamentelor facute de adminis- 18. Considerand ca legea prin ar-
tratie in aceasta privinta, au a se ticolul 177 din Legea sanitara pare
pedepsi conform art. 385, alin. 9 a consider& ca stare de epidemie,
din Codul penal, care, dup. art. 69 nand exist& mai multe cazuri de
din Legea judeditoriilor de ocoale, a- boala infectioasa ;
semenea contraventiuni se judeca de Ca, in aceasta, privinta, conditiile
judecatorul de oeol. starii de epidemie, precum le forma-
Buletinul 1899, p. 438; 1900 p. leaza, legea, poate sa fie completate
453; 1901, p. 1546 gi 1902, p. 289 sau modificate prin regulament, caci
14. Faptul de a tine& in curtea scopul unui regulament este de a
locuintei sale, in mod permanent, o obvia, la insuficienta legii qi aceasta
mare cantitate de gunoiu gi baligar, cand se face, nu se poate zice ca
constitue contraventiunea prevazuta dispozitiile din regulament ar fi ne-
de art. 175 din Legea sanitara, gi legale ;
care, pedepsinduse cu o amenda, de Ca starea de epidemie poate sa
la 50-1000 lei, e considerat ca de- fie *i un singur caz, cand e vorba
lict *i, ca atare, de competinta tri- de aparitia unei boale contagioase *i
bunalului de a-1 judeca. infectioase foarte primejdioase, ca
Buletinul 1900, p. 722 holera sau ciuma ;
15. Exist& epidemie, in sensul ar- Ca acest caracter do epidemie
ticolului 72 din Regulamentul sani- poate sa nu fie recunoscut, cand
tar din 1894 *i al art. 177 din Le- s'ar fi ivit un singur caz de boald
gea sanitara, care reguleaza dreptu- infectioasa gi contagioasa, precum e
rile la pensie ale mo*tenitorilor me- in speta febra tifoida. ;
dicilor morti in urma unei boli Ca, a.*& fiind, nu se poate zice in
infectioase contractata in timp de e- mod absolut, ca un singur caz de
pidemie *i in exercitiul functiunii, nu orice board', contagioasa *i infectioasa
numai 'dad aunt mai multe cazuri constitue gi starea de epidemie ;
de boala, infectioasa, ci qi (And se Cd urmeaza a se tine seams, dad,

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RO1VIANA 137

Sanitare Sanitare
.43 vorba de aparitia veriunei boale Ca, in genere, dispozitiunile din
foarte primejdioase, precum holera Codul penal si din Procedura penala,
sau ciuma, sau a altui soiu de an a fi observate in totul, cand
boala ; avem a cerceta si judeca o infrac-
Ca, intr'un caz, exists epidemie tiune conform unei legi penale ac-
.chiar si un singur caz data ar fi do- cesorii, fie incat priveste pedeapsa,
vedit si constatat ; pronuntarea si aplicarea pedepsii, fie
Iar in celalt caz, epidemia va re- in privinta modului de judecare, a-
zulta numai din aparitia a mai mul- lma data legile penale accesorii ar
tor cazuri in acelas timp ; tontine dispozitiuni speciale, fiind ca
Ca deosebirea aceasta ce facem, regulele $i dispozitiunile din Codul
care are a servi ca criteriu, ne o da penal si din Codul de procedura pe-
art 9 din Regulamentul pentru pre- nala, ca regule $i dispozitiuni gene-
ventia boalelor infectioase din 15 rale, se impun a fi observate oride-
lunie 1897 ; cateori e vorba de judecarea unei
Considerand ca, in spetA, fiind fapte declarata infractie penala qi
-vorba de o alts boala contagioasa si prin o lege penala speciala, dar a-
infectioasa de cat holera sau ciuma, ceasta numai &ad, legile penale ac-
starea de epidemie se poate declara, cesoril n'ar tontine dispozitiuni con-
data se va fi dovedit mai multe ca- trare ;
zuri de boala in aceeas epoca $i in Considerand ca din acest punct
aceeas localitate ; de vedere, data pentru o fapta oare-
Ca, astfel fiind, Curtea de apel care, prevazuta de o lege penala ac-
nefacand acea distingere $i decla- cesorie, aceasta lege tontine o dis-
rand primita existenta starii de epi- pozitiune speciala in privinta pedepsei,
demie prin aparitia oricarui fel de sau in privinta jurisdictiei, sau in
boala contagioas5, gi infectioasa, chiarprivinta judecarii, sau a modului de
intr'un singur caz, n'a aplicat bine judecare si de aplicare, numai dis-
art. 177 al Legii sanitare, combinat pozitiile din Legea penal& accesorie
cu art. 72 al Regulamentului si pen- sau speciala au a fi observate ;
tru aceasta $i numai in acest sens Considerand ca amenda, care a
admitandu-se motivul, Curtea de tri- fost pronuntatrpentru o infractie la
mitere va avea a cerceta si stabili Legea sanitara, e pedeapsa, si are a
data in speta se poate zice ca a e- fi transformata, in caz de insolva-
xistat stare de epidemie. bilitate, conform art. 28 din Codul
Buletinul 1.901, p. 318 penal, pentru ca aceasta dispozitie,
19. Considerand c5, pe laugh, $i afara ca o dispozitie generalk are a se
de Codul penal, sunt legi penale ac- aplica la toate pedepsele consistand
cesorii speciale precum Legea va- in amenzi, pronuntate pentru o in-
malk Legea monopolului tutunurilor, fractie prevazuta fie de Codul penal,
Legea sanitara, Legea silvica, Legea fie de legile penale accesorii ;
pescuitului, Legea vanatului, Legea Ca acea' regula numai atunci va
carOlor de joc, si altele ; avea a nu fi aplicata, cand Legea
Ca, pentru a determine raportul sanitara ar tontine anume o dispo-
intre Codul penal si diversele legi zitie, ceeace nu e;
penale accesorii, avem a urma, ur- Considerand ea nu s'ar putea sus-
matoarele regule tine ca in genera infractiile preva-

www.dacoromanica.ro
138 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Sanitare Sanitare
zute prin legile penale speciale ar fi soane ce culeg porumbul inainte de
simple contraventii, pi ca. era, a ne timp ;
margini numai la aplicarea dispozi- Ca, intrucat Legea sanitara impune-
tiilor din aceste legi, fara a mai re- numai autoritatilor administrative-
curge la dispozitiile Codului penal sarcina de a se lua cuvenitele ma-
sau ale Codului de procedure penala, suri, de ad rezulta ca persoanele
pentru ca, odatl ce o fapta nepre- can vor contravene dispozitiunilor pi
Wang de Codul penal este declarata, regulamentelor facute de administra-
prin o lege Speciala, ca infractie, fiind tie in aceasta privinta, au a se pe-
penala, trebue sa ne conducem in depsi conform art. 885, alin. 9 din
totul pentru apreciere, judecare pi Codul penal. care, dupe art. 69 din
condamnare, de regulele din Codul Legea judecatoriilor de ocoale, aceste
penal pi din Codul de procedure pe- contraventliuni se judeca de judeca-
nal& can sunt regule g e n era 1 e pi torul de ocol.
pentru toate infractiile prevazute de Buletinul 1904, p. 806
legile penale speciale ; 21. Avand in vedere deciziunea.
Considerand ca, asemenea, nu se supusa recursului, din care se con-
poate sustine ca legile penale spe- stata ca recurentul Toma Simionescii
ciale find posterioare Codului penal, a fost dat judecatii pi condamnat la.
dispozitiile art. 28 din Codul penal n'ar amends pentru faptul ca practice
avea a se aplica, fiind ca faptul ca medicina fara autorizatia cuvenita pi
legile penale speciale sunt mai toate fara sa poseada veriun titlu academic,
posterioare, nu se poate serve ca ar- &Ind consultatiuni la diferite per-
gument de folos, afara dace insap soane suferinde, prescriindu-le bai i
Legea penala ar confine dispozitii un regim alimentar vegetarian, in
contrarii regulelor generale din Codul schimbul unui onorariu, fapt preva-
penal sau Codul de procedure penala; zut pi pedepsit de art. 113 din Legea
Considerand ca, asemenea, nu se sanitara
poate sustine ca regula transformarii Considerand ca chestiunea de a se
amendei in inchisoare ar trebui sa ptl dace o persoana practice in mod
fie declarata anume de legea penala ilegal medicina este o chestiune de-
special& pentru ca sa fie admisa, pre- constatare de fapte, de atributul su-
cum prevede art. 89 din Legea mo- veran al judecatorilor fondului pi care,.
nopolului tutunurilor, pentru ca, din dar, scapa controlului Curtii de ca-
contra, aceasta dispozitie confirms nu- satie ;
mai principiul ce-lsustinem, ea, adica Considerand, de asemenea, in ceea
toate regulele. din Codul penal se a- ce privepte partea finals a motivului
Oka pi la legile penale speciale, pi nu de casare pi relative la violarea auto-
e trebuinta ca aceasta s fie procla- ritatii lucrului judecat, invocand ca
mata prin fiecare lege penal& specials. pentru acelap fapt a mai fost judecat
Buletinul 1903, p. 1272 de sectia I-a a tribunalului Ilfov pi
20. Considerand ca rezulta din achitat, hotarare care a fames defi-
dispozitiunile art. 155 din Legea sa- nitive;
nitara ca administratiile locale se Considerand ca din aceasta hota-
vor ingriji ca porumbul sit se culeaga rare, invocata de recurent, se constata
la timpul potrivit, fara insa ca acel ca el a fost dat judecatii pentru a-
articol BA pedepseasca pe acele per- celap fapt de practicare a artei de a

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROAIANA 139,

Sanitare Sanitare
tamAdui, fats de alte persoane si cu deapsa pentru persoanele ce exer-
alt5, ocazie ; citeaza arta mositului, far/ autori,
Considerand ca sAvarsirea de ca. zatiunea prescrisa de art. 105, cu,
tre un inculpat a aceluias delict la drept cuvant Curtea de apel a a-
diferite intervale, daca nu au intro chitat pe Adela Herscovici de fap-
ale nici o legkturA de continuitate, tul ce i se impute, si n'a violat nici
constitue atatea delicte separate si, un text de lege.
ca atare, hotitrarea data in privinta Buletinul 1905, p. 787
unuia din aeeste fapte nu poate 23. Avand in vedere deciziunea,
constitui lucru judecat fatla de ce- supus5, recursului, prin care Victor
lelalte, caci ii lipsea elementele con- Iacobi este condamnat la 1000 lei
stitutive ale autorit5tii lucrului ju- amendA, pentru ca a liberat medi-
decat; camente, toxice, fArA prescriptie me-
Ca, asa hind, motivul de casare dicall ;
are a fi respins ca neintemeiat. Considerand ca in materie pe-
Buletinul 1905, p. 416 nal& natura pedepsii determine dac5,
22. Considerand ca, deli art. 105 faptul este crime, delict sau contra-
din Legea sanitara din 22 Iunie ventie, si, prin urmare, jurisdictiu-
1893 prevede ca Ministerul de in- nea competinte ;
terne acordrt dreptul de a exercita CA calcarea Legii sanitare si a
arta mositului acelor cari poseda Regulamentelor farmacentice, pedep-
titluri liberate de 8coala de mosit, sindu-se, duo'. art. 119 din Legea
insik art. 113 din aceeas lege, care sanitara, cu amendA dela 100-2000
prevede sanctiunea acestei dispozi- lei si cu inchiderea farmaciei, in-
n'a edictat pedepse pentru trece pedeapsa pentru contraventiu-
persoanele cari exerciteaza arta mo- nile politienesti, asa cA, contraven-
sitului, ci numai pentru acele per- tiunile la Legea sanitara, din cauza
soane cari exerciteaza, profesiunea pedepsii, aunt de competinta tribu-
de medic, farmacist, medic-veterinar nalelor de a le judeca in prima in-
9i dantist ; stanta, iar nu a judecAtoriilor de-
CA, ceeace a determinat pe legiui- pace.
tor ca sit exclude dela pedeaps5, Buletinul 1905, p. 1438
moasele ce exerciteaz5, arta mosi- 24. Considerand CA dup5, art. 119
tului, fara autorizatiunea legala, a din Legea sanitara, calcarea legii ci
fost lipsa de moase cu diploma pen- a regulamentelor farmacentice se-
tru trebuintele populatiunii ; pedepseste cu amendA, ci cu inchi-
CA nici pedeapsa prevrtzuta de derea farmaciei ;
art 175 din Legea sanitara nu se Considerand ca art. 60 din Co-
poate aplica acelora cari exercitsaz5, dul penal are a fi aplicat si tend
arta mositului Ma diploma sau per- e vorba de pedepsele prevAzute da
misiunea ministerului, de oarece a- Legea sanitara ;
cest articol prevede pedepse pentru CA nu era trebuiata ca aceast5,
aceia can contravin masurilor pres- lege s5, prevad5, anume aceast a,
crise in interesul higienei si salu- fiindcA art. 60 din Codul penal sta-
britAtii publice ; bilecte un principiu general, cara
CA, dar, intrucat nici un text din doming toate legile penale, generale
Legea sanitara, nu prevede vireo pe- sau speciale ;

www.dacoromanica.ro
140 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Sanitare
Ca numai atunci poate fi exclusa
observarea principiului din art. 60,
cand e vorba de o lege penal& se-
cundarii, cand anume in aceasta lege
ar fi dispozitie proibitiv& ;
Ca, dad, in unele legi penale se-
tundare se prevede anume ca se cum se arata in chiar expunerea de
poate aplica art. 60, aceasta nu face
decat a confirm& principiul ca art.
60 e totdeauna aplicabil cand e
vorba de pronuntare de pedepse ;
Considera'nd ca fiind admis ca
instants, judecatoreasca, putea aplica
art. 60, conform acestui principiu ea
putea pronunta numai una din pe-
depsele prevazute de art. 119 din
Legea sanitara ;
Ca inchiderea farmaciei este o torul cu aceasta lege rezulta, ca ni-
pedeapsa princiaa15, conform art. 119,
nu ins& o consecintg, ceeace indica
modal cum e formulat art. 119 ;
Ca, as& dar, dup.& art. 119 fiind
dada pedepse, amenda $i inchiderea
farmaciei, instanta de fond admi-
tand numai amenda si neadmitand
inchiderea farmaciei, prin aceasta a
voit sa mitijeze pedepsele art. 119,
intrucat admisese ca sunt circum-
stance usura,toare.
Buletinul 1905, p. 1440
contra: Vezi mai sus : No. 6.
Schimbul
1. Din combinatia art. 1402 din
Codul Calimah cu art. 13 din So-
bornicescul hrisov rezult& ea pen-
tru a fi valabil schimbul unei mo-
sii monastiresti, se cere neaparat sa,
existe lucrari prealabile doveditoare
de folosul ce ar pute& s& aiba mo-
nastirea, realizand schimbul, si apoi
consimtamantul mitropolitului si al
ministerului pe aceste lucrari.
Buletinul 1871, p. 373
Scrisori misive
1. Secretul scrisorilor misive. Dis-
curs pronuntat de procurorul gene-
www.dacoromanica.ro
Scrisori misive
ral al Inaltei Curti de casatie in
1895.
Buletinul 1895, p. 1060
Secularizare (lege)
1. Legiuitorul din 1863, inspirat,
motive a Legii de secularizare a a-
verilor monastiresti, de principiile ci-
vilizatrice ale secolului, si spre a face
s inceteze ca o parte insemnata, din
p&mantul Romaniei s'a fie avere de
mans -moarta, a decis : ca toate ave-
rile monastiresti sunt $i raman a-
vere a Statului ;
Ca, din aceasta dispozitiune a legii
$i din scopul ce isi propunea legiui-
meni nu poate contraveni e; prin
dispozitiuni contrarii, caci tdasura
secularizarii intereseaza ordinea pu-
blic& si, prin urmare, orice dispozi-
tiuni prin care s'ar fi facut o libe-
ralitate unei monastiri cu clan* ca,
chiar in cazul eventual de seculari-
zare a averilor monastiresti, acea mo-
nastire sa continue a avea in al sau
patrimoniu acea liberalitate, ar tre-
bui sa fie considerat& ca nulk de
oarece aceasta dispozitiune, cu ase-
menea clauzii, ar contraveni la vointa
legiuitorului ca monastirile s ince-
teze de a mai poseda un patrimoniu;
Ca, data legiuitorul din 1863, a
voit cu drept cuvant sa, desfiinteze
proprietatea de mana-moarta,, consti-
tuita in favornl monastirilor, nu s'a
gandit ins& ca sa isbeasca si sa de-
posedeze pe particularii can ar avea
un drept de proprietate sub condi-
tiune suspensiva, asupra unor bunuri
daruite monastirilor sub conditiune
rezolutorie. ca,ei, dac& intereseaza or-
dinea public& ca monastirile sa, nu
mai aiba un patrimoniu propriu, acel
interes de ordine publica nu se mai
poate invoca cand, prin indeplinirea
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 141.

Secularizare (lege) Secularizare (lege)

unei conditiuni rezolutorie, unele bu- 3. Statul declarand, prin Legea se-
nuri devin proprietatea privata esen- cularizarii din 1863, ca averile mo-
tialmente alienabila ; pi tocmai de nastirepti sunt pi raman ale lui, vrea
aceea legea din 1863 nu dispune ni- sa zie5 secularizand a facut aceasta,
mic despre liberalitatile facute mo- nu in virtutea vreunui drept preexis-
nastirelor sub conditiunea rezoluto- tent de proprietate asupra acestor
rie. De unde rezult5 nu ca acele con- averi, ci in virtutea dreptului de su.
ditiuni sunt desfiintate, ci ca ele au praveghere ce it avea asupra averi-
sa fie carmuite dup.& dreptul comun, lor monastirepti pi care it indrituiau
caci derogatiunea dela dreptul comun s decreteze disolvarea acestor per-
nu se poate prezuma nici chiar in soane juridice, convins fiind ca ave-
legislatiune, ci trebue sa rezulte e- rea acestor monastiri nu se afecta
vident ceeace nu este in legea din la scopul pi in modurile hotarate de
1863 ; donatori ;
prin urmare, valabilitatea sau Ca, prin disolvarea acestor persoane
anulabilitatea unei conditiuni rezo- juridice, Statul a intrat in stapani-
lutorie, a carei indeplinire depinde rea acelor averi, ca in bunuri va-
de un eveniment viitor pi incert, pus& cante, pi pentru aceasta va avea a
in termeni exprepi de un testator raspunde din acele relatii de drept
sau donator la o liberalitate facuta ce au existat in favoarea celor de
unei monastiri, precum pi efectele al treilea conform principiilor drep-
ei, au sa fie regulate dupa legea drep- tului Roman aflate in Cod. de bonis
tului comun ce doming in timpul fa- vacantibus 10. 10 ; frag. 228, D. de
cerii liberalitatii sau in timpul ince- Reg. Juris ; pi in Codul Calimach,
tarii din viata a testatorului. 962,--963 ;
Buletinul 1871, p. 386 Ca, astfel fiind, Statul, intrand in
2. Statul, prin secularizarea averi- posesiunea averilor monastirepti (sue-
lor monastirepti, nu a devenit succe- cessorio nomine., raspunde .pentru
sorul universal al monastirilor pi, inca obligatiile decurgand d i n relatiile
mai putin, al egumenilor, pentru ca ce au existat inainte de secularizare,
sa fie tinut de obligatiunile for per- ca pi un succesor. Drept aceea el are
sonale, caci Statul, cand a decretat a raspunde pentru valoarea fructelor
acea secularizare, a invocat pi s'a imobilului pe timpul inainte de se-
intemeiat pe un drept al sau propriu cularizare, pi, adica nu numai pentru
asupra averilor ce pan atunci se de- fructele percepute, ci pi pentru fruc-
tineau de egumeni, pi de aceea la tele cari puteau fi percepute, caci,
art. 1 din Legea secularizarii din in urma intentarii actiunii de re-
1863 se dispune ca toate averile vendicare, detinatorul imobilului re-
monastirepti din Romania sunt pi vendicat, adica monastirea, trebue
raman averi ale Statului ; sa raspunda atat pentru unele cat pi
Prin urmare, Statul nu poate fi pentru celelalte conform 437, 441
obligat la restituirea fructelor ce pe Cod. Calimach cat si conform frag. 33
nedrept ar fi fost percepute de catre pi 62. D. d. 2. v. 6. 1; c. 2. Cod. de
egumeni asunra unor mopii ce au fruct. titl. 7, 50; pi aceast5, obligatie
fost secularizate decat din momentul de a raspunde pentru fructe privepte
secularizarii. si pe Stat, ca succesor.
Buletinul 1872, p. 228 Ca in aceast5, privinta e indiferent

www.dacoromanica.ro
142 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Secularizare (lege) Secularkare (lege)

a mai cerceta daca. monastirea a averea monastirilor s'a secularizat de
fost de buns sau de rea credintit, Stat, acele monastiri s'au $i desfiin-
fiiiidca cauza pe care se reazemit tat ca stabilimente pioase, de care-
cererea de fructe, posterioarA inten- ce, chiar din averea secularizata, Sta-
Vasil actiunii de revendicare, $i drep- tul intretine acele stabilimente si
continua in calitatea for sub ingri-
turile revendicantului in privinta fruc-
telor sunt aceleasi, putand core atat jirea Statului, care are administra-
fructele percepute, cat si pe acelea tiunea bunurilor for ;
-earl au putut 11 percepute. CA averile monastiresti fiind si
Buletinul 1873, p. 265 (Sectiuni- remanand ca avere a Statului, aceste
Unite) i 1876, p. 179 stabilimente nici ca mai pot a re-
4. In drept, oricine are capacita- clam& sau a se apara deceit prin per-
tea de a dispune de averea mobi- soana juridica a Statului, care le re-
liara are capacitatea sa renunte la prezinta, ;
to sutra oarecare ; Ca, atat pentrthbunurile aflate in
CA, egumenul, avand capacitatea a posesiunea monastirilor, in momen-
primi sumele datorite de arendas si tul legii de secularizare, cat si pentru
a dispune de da,nsele, putea gi sa bunurile ce ar dobandi in urma a-
renunte la plata unei cote care- cestei legi, numai Statul poate re-
-care ; clama un bun legat unui stabili-
Daca Statul are dreptul a reclama ment pios
sumele datorite din contractele Inche- Buletinul 1875, p. 111.Contra : 1878,
iate de cAtre eel de al treilea cu mo- p. 356
nastrile, aceasta in sine e adevarat, 6. Atat din legile vechi ale Mol-
intrucat Statul, prin secularizaiea a- dovei cat si din Legea secularizarii
verilor monastirilor, a succes intr'o averilor monastiresti, rezultit ca mo-
avere vacantA, a succes in drepturile nastirile au fost depline proprietare
si obligatiunile ce constitue averea ; ale averilor ce posedau, iar nu numai
ca aceasta implica in sine ca. Statul dansele uzufructuare si Statul nud
trebue sa recunoascl renuntArile fa- proprietar ;
cute de egumen la stoma la care CA Statul, in virtutea Legii de se-
avea capacitatea a renunta. cularizare, devenind proprietar al a-
Buletinul 1875, p. 95 celor averi, s'a investit chiar si ca
5. Prin legea de secularizare din simplu succesor de fapt al monasti-
mini 1863 averile monastirilor din rilor, cu drepturile si indatoririle for
Zara trecand la Stat, acelor monas- nascute din faptul posesiunii acelor
tiri ii s'a pAstrat existena lor, chiar bunuri si verice teorie ar tinde sa
prin acea lege, ca stabilimente pioase, separe pe unele de altele, este, radi-
sub controlul Statului, care le si in- cal, contrail regulelor de interpretare
tretine ; adonis() in dreptul civil.
Ca Statul reprezentand, dela a- Buletinul 1875, p. 341
coast& lege de secularizare, persoana 7. Dup., art. 1 din Legea secula-
juridica, a schiturilor, da,nsul singur rizarii, toate averile monastiresti din
pate accepts sau ref uza un legat Romania sunt si raman averi ale
lasat acelor stabilimente pioase-, pen- Statului ;
tru a carora existents sa ingrijeste ; CA instanta de fond constata c5,
Ca nu se poate sustinea ca, dacA spitalul monastirii Tiganeti si bi-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL 1::)E JURISPRUDENTA. ROMANA 143

Secularizare (lege) Secularizare (lege)

serica dela Cociocul monastirii C51- tretinerii schiturilor, pe principiul ca
-d&rueani ar constitui niete persoane eel ce primegte beneficiile, urmeaz&
.juridice distincte de acele monastiri a primi ei obligatiunile contractate
ei &A, astfel, legea sus citat& de se- pentru intretinerea schitului care a
cularizare nu Ii s'ar putea aplica ei treed. imbunatatit, la Stat ei pe baza
intemeiaza aceasta asertiune pe vo- principiului ca nimeni nu se poate
inta, prezumta a testatorilor, fratilor inavutl cu paguba altuia.
135.tcoveni, pe care o deduce din in- Buletinul 1878, p. 327
terpretarea testamentului for de a da 9. In urma Legii de secularizare
averilor, de daneii lasate, o afecta- din Decembrie 1863 monastirile au
tiune specials, consistand in intre- incetat de a exist& ca persoane ju-
'inerea ziselor spital ei biserica; ridice, cu capacitatea de a avea drep-
C. tot ce se atinge de conditiunile turi, de avea averi, de a administra
existentei persoanelor juridice cade in aceasta avere, ei de a se folosi de ea,
domeniul ordinei publice ; cad Statul, ca sa-ei insmeascii, averea
Ca instanta de fond constat& in monastirilor, a trebuit ca acestea s5,
fapt ci, spitalul ei biserica in ches- inceteze a exists ca persoane dis-
tiune au fost cilidite pe proprietatile tincte ; altmintrelea, Statul n'ar fi
monastirilor Tigane0i ei Caldarmani, putut sa-ei insmeasca averea mo-
ei de aci rezult& in drept ca acel spi- nastirilor, precum in general Statul
tal ei bisericg dela inceput nu le-au
nu poate sa ei insueesca averea ori-
apartinut for pentru ca s& fi putut carei persoane juridice, de orice na-
constitui persoane morale cu exis- tura ar fi ea, decat dupa ce persoana
tenta proprie ; juridic& inceteaza a exist& ;
Ca in aceeae deciziune nu se a- Ca, aea dar, pentru savareirea se-
rata nici un eveniment posterior care cularizgrii averilor monastireeti a tre-
sa fi putut modified, in ceva condi- buit sl. preceada actului de seculari-
tiunea existentei for primitive ; iar zare, in mod logic pi necesar, disol-
simpla intentiune a unor privati de varea sau incetarea monastirilor ca
a vroi sa des averilor, de daneii la- persoane juridice ;
sate prin testament, o afectatiune Ca a recunoaete faptul necontes-
special& nu este un fapt de naturd: tabil 4g Statul ei-a insugit averile
-a schimba nimic in domeniul ordinal monastirilor, ei a sustine, totue, eca
publice in ceiace priveete conditiu- monastirile ar mai continua a exist&
nile existentei persoanelor morale ; ca persoane juridice), este o contra-
Ca, astfel, Curtea zicand ca art. 1 dictie pi, pentru aceasta, ca opinie de
si 2 din Legea seculariz5.rii nu se 'nesustinut, &lei nici Legea de secu-
aplied spitalului monastirii Tigsaneti larizare nu prescrie in nici una din
ei bisericii dela Cociocul monastirii dispozitiile ei ca, cu torah,' seculari-
Cald&rmanilor, a violat zisele articole. zarea averilor, monastirile sil, con-
Buletinul 1876, p. 87 tinue a exist& ca persoane juridice ;
8. Statul, care a luat averea schi- ceeace ar fi fost uecesara, ca sa, pa-
turilor in virtutea Legii de secula- tem, ei in urma Legii de secularizare
rizare ei care a succedat pe supe- recunoaete monastirilor capacitatea
riorii acelor schituri, cata a fi obligat persoanelor juridice ;
ei la plata sumelor intrebuintate de Ca. incetarea monastirilor ca per-
acei superiori pentru necesitatea in- soane juridice se confirm& ei prin

www.dacoromanica.ro
144 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT./ ROMANA

Secularizare (lege) Secularizare (lege)

faptul ca monastirile. in urma secu- monastiri, si, de aceea, ipoteza re-
larizarii, nu administreaz& nici nu prezentarii Statului nu se poate ad-
se folosesc de averea ce avusese, mite ;
nici exercita direct in numele pro- Asemenea nu s'ar pute& zice ea.
priu drepturi in privinta acelei averi ; monastirile ar continua a exist& ca.
Ca, pentru continuarea monasti- persoane juridice, fiindc& n'au in-
rilor ca persoane juridice, nu s'ar cetat a fi institutii pioase, caci, daca
pute& sustine ca Statul, in urma e adevarat ca monastirile continua,
secularizarii, ar reprezent& pe mo- a fi ca, in trecut, locasuri in cari
nastiri si de aceea Statul ar pute& vietuesc acele persoane cari au im-
administra averea, ar pute& exercita bratisat tagma monahala, conform,
drepturi sau face acte pentru mo- canoanelor si prescriptiilor Bisericii,
nastiri numai ca al for reprezentant, aceasta existent& a monastirilor, ca
caci dreptul de a reprezenta, ar tre- institutiuni pioase, in sensul aratat,
bui ad fie consacrat prin o dispozitie nu dovedeste ea, ele au si capacita-
de lege, ceeace nu e ; tea persoanelor juridice, si dela exis-
Ca, in lipsa unei asemenea dispo- tent& for factice nu se poate con-
zitie formalk nu putem deduce acel chide ca ele sit continue a exists ca.
drept de a reprezenta nici chiar din persoane juridice, intrucat nu ori
principiile relative la persoanele ju- care institutie ce exista in Stat are
ridice, caci, in virtutea acestora, per- pentru aceasta si caracterul de per-
soanele juridice a carora infiintare soana juridic& ;
s'a recunoscut de Stat. au o sfera, Ca, in realitate, Statul a conser-
de existent& si de actiune distinct& vat si conserv& monastirile, ca insti-
de a Statului ; ca Statul, in urma tutii pioase, farce personalitate juri-
infiintkii unei persoane juridice, nu dica,, si el ingrijete, din veniturile
are alt drept decal dreptul supra- sale, pentru intretinerea monastiri-
vegherii, drept in virtutea caruia lor si a persoanelor ce vietuesc in.
Statul poate decret& disolvarea unei acele monastiri, in cat prin aceasta
persoane juridice cand cumva ar se releveaza c& monastirile sunt nu-
crede ca aceea nu mai urmareste mai institutii pioase ale Statului, a-
scopul pentru care s'a infiintat, sau vand scopul intrettinerii persoanelor
poate lua masuri pentru ca sa se earl au imbratisat tagma monahala,
realizeze scopul pentru urmarirea dar ele n'au, din cauza scopului a-
caruia s'a infiintat persoana juridic:a, ratat, o personalitate, tot asemenea.
insa acest drept de supraveghere nu precum si bisericile, sau spitalurile,
implies& in sine dreptul de a repre, sau orice stabiliment public ce are
zent& persoana juridica; Statul, tocmai fiind ca sunt ale Sta-
Ca, admitand dreptul de reprezen- tului, nu pot fi in acelas timp si
tare al Statului, aceasta ar insemn& persoane juridice ;
ca; persoanele juridice n'au o exis- Considerand ca monastirile, ince-
tent& proprie a lor, si ca ele nu Vaud in urma secularizarii, a fi per-
sunt decal dependente ale Statului ; soane juridice, ele n'au capacitatea
Ca, daca, dar, Statul n'are dreptul de a avea, avers sau drepturi si pen-
de a reprezenta, persoanele juridice tru viitor ;
ce exist& in Stat, acest drept nu-1 Ca daca, dar, cineva ar dispune,
poate ave& si nu-1 are nici pentru in urma Legii de secularizare, in fa-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
, Secularizare (lege)
voarea unei monastiri, asemenea
dispozitie testamentary are sa cads
conform art. 928 din Codul civil,
intrucat monastirea n'are capacitatea
de a primi ;
Ca, insa, spre a mentine o dispo-
zitie testamentary facuta in favoa-
rea unei monastiri, nimic nu impie-
dic5, ca Statul, apreciind, ea recu-
noasca in mod special monastirii ca-
racterul de persoan5, juridica, incat,
in urma unei asemenea recunoasteri
speciale, monastirea, dobandind ca-
pacitatea unei persoane juridice, sa
poatit primi averea ce i s'ar fi lasat
de cineva ca legat, ca donatie, tot
asemenea precum and cineva ar fi
dispus de o parte de avere pentru
infiintarea unui stabiliment de uti-
litate publics, dispozitia nu cade
(e) ipso., ci ea se mentine dac5, Sta-
tul recunoaste si admite infiintarea
acelui institut.
Buletinul 1878, p. 537
Contra : Vezi mai jos : No. 11 si 14.
10. In virrutea Legii de secula-
rizare Statul are dreptul s5, reven-
dice o avere de myna moarta, iar
nici cum o proprietate privatA deti-
nut5, de un schit care nu era o per-
soana juridica, recunoscut5, in mo-
mentul aplicarii Legii de secularizare.
Buletinul 1884, p. 108
11. Monastirile ai bisericile de mir,
chiar in urma Legii pentru seculari-
zarea averilor, pot primi liberalitati,
cu singura conditiune ca ele s5, fie,
conform art. 811 din Codul civil, au-
torizate prin ordonante regale.
Buletinul 1894, p. 857
Vezi si eavantill : Persoana moral" No.
13 si mai jos: No. 14.
12. Bunurile ce nu fac parte in-
tegrant5, din monastirile secularizate
prin legea dela dela 1863, formeaza
un patrimoniu privat $i un comert,
care pot sa fie alienate si prescrise
I. C. Barozzi. Vol. IV
www.dacoromanica.ro
145
Seeularizare (lege)
in termenele si conditiunele prev5-
zute de lege.
Buletinul 1898, p. 740
13. Lista de inventar a mosiilor
Statului din districtul Olt, facuta de
. autoritatea publics in urma secula-
rizarii bunurilor monastiresti, nu pu-
tea constituI un titlu de proprietate
pentru Stat, precum nu putea fi nici
pentru monastiri, caci el nu mama
dela autorul comun al pgrtilor sau
dela vechii proprietari ai acelor mosii ;
Ca un asemenea inventar nu pu-
tea constata decat o stare de fapt,
$i, ca atare, el nu putea servI ca o
proba decisiva in cauza, ci ca un ele-
ment de convingere, ce era lasat la
aprecierea instantelor de fond.
Buletinul 1901, p. 192
14. Considerand c5, art. 1 al legii
din 1863, cand declara ca averile
monastirt*i stint si raman averi .ale
Statului, n'a inteles a ridica acestor
monastiri prin aceasta dispozitiune si
caracterul ce aveau de persoane ju-
ridice;
C5, o masur5, luata de legiuitor in-
tr'un interes de ordine publics, cu
privire la averea acestor persoane,
nu implica ideea c5, legea a inteles
prin aceasta masura a le ridica si
chiar acea personalitate ;
Ca, persoana juridica creata intr'un
anumit scop, $i, in sputa, ca local
al pietatii, continua a exists, ca atare,
din momentul ce scopul pentru care
a fost creata, poate fi urmarit, in-
diferent data pentru realizarea aces-
tui scop, are un patrimoniu al sau,
sau este o sarcina ce incumbA Sta-
tului ;
Considerand ca ceeace dovedeste si
mai mult c5, legea din 1863 n'a in-
toles a ridica monastirilor caracterul
de persoane juridice, este c5, in legiui-
rile ce au urmat li s'au recunoscut
acest caracter, asa art. 8 al Deere-
10
 146 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

SecularLzare (lege) Seductiune

tului organic din 6 Decembrie 1864 ceasta seductiune a fost rezultatul
pentru regularea Schimei monahi- unor manopere dolosive, intrebuin-
cesti, prevede ch se poate inching, tate de dansul, a invederat a un
adica dhrui, de chlughri si ch.lugarite, asemenea caz intrh, in previziunile
averea for monastirii ; citatului art. 998 din Codul civil ;
De asemenea, art. 77 si 78 ale Re- Considerand, in spew, ca Curtea
gulamentului pentru disciplina rno- de apel constata in fapt ch, mano-
nahalh, din 7 lunie 1873, intocmit in perile intrebuintate, de seducator it
puterea legii din 19 Decembrie 1872, constituiau in culph, ;
pentru alegerea mitropolitilor, prevede Ca aprecierea naturii si gravitatii
acestor manoperi, din aceasta pri-
eh ofrande si donatiuni se pot face de
vire, e o chestiune cu totul de fapt,
piosii crestini monastirilor ; si art. 79
din acelas Regulament declarh, ca si, dar, ca atare, sca,ph, de sub con-
avere a monastirii, lucrurile ramase lul Curtii de casatie.
in monastire duph, moartea unui ch,- Buletinul 1891, p. 1093
lughr ; 2. Dupa art. 998 din Codul civil
Considerand ca aceste drepturi nu oricare, prin fapta sa, causeaza altuia
puteau fi recunoscute monastirilor, un prejuditiu, este obligat a-1 re-
conform art. 808 si 654 din Codul para ;
civil, dach aceste monastiri nu exis- Ch, intre faptele prejuditiabile intl.&
tau ca persoane juridice. si seductiunea unei fete prin promi-
Buletinul 1902, p. 1001 siune de casatorie nerealizata, dad
seductiunea a avut consecinte ph-
Seduefiune gubitoare precum, in spot& nasterea
1. Duph, art. 998 din Codul civil a doi copii ;
orice fapta a omului, care cauzeazh Ch, pentru ca seductia sa deg toe
altuia prejuditiu, obligh pe acela din la actiunea in despagubire, nu se
a chrui greseala s'a ocazionat, a-1 re- cere ca seducatorul sh, fi facut uz
para., ; de manopere frauduloase, ca la es-
Ch de aci reiese ch., pentru ca un crocherie, ci este suficient ca pro-
fapt sa dea, be la daune interese, misiunea de chsatorie sh, fi fo at
nu a suficient ca, faptul sa fi adzes cauza determinants a raporturilor in-
altuia prejuditiu, dar trebue inch ca time can sh, fi avut, pentru fata se-
autorului acelui fapt sa i se poath dush, efecte prejuditiabile prin pier-
imputa fie chiar o gresa15,; derea consideratiunii ce avea in so-
Ca, prin urmare, seductiunea on cietate.
cat de prejuditiabile a putut fi pen- Buletinul 18.99, p. 1091
tru femee, nu poate, prin ea insasi, 3. Legea nefacand nici o clasifi-
da nastere la o actiune in despagu- catiune intro faptele prejuditiabile
bire in favoarea sa, caci o asemenea can obliga, pe faptuitor la repara-
seductiune a putut fi rezultatul unei tiuni, de aci reiese ch, o femee se-
greseli comune, si, dar, femeea nu-si dusa este in crept a core daune-in-
poate fonda pe propria sa greseala, terese dela seduchtorul ei, cand se-
baza unei asemenea cereri ; ductiunea a provenit din faptul si
Dar cand seduchtorul, pentru a manoperile acestuia ;
ajunge la scopul sau, a intrebuintat Considerand ch., in speta, Curtea
mijloace in ele insusi ilicite, cand a- de apel cons tata in fapt eh, recuren-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 147.

Seductiune Seminar4ti
tul, prin mijloace reprobate de mo- parintii sau patronii copiilor, ce intr.&
ral& ai prin artificii seducatoare a in seminare, sa dea chezaaie inscris&
facut pe Elena Ignatescu sa can, in ai intarita ca dupa terminarea cursu-
greseala, ai, prin manoperile intro- lui sa se faca preoti, iar, la din con-
buintate, recurentul a Cunt in culpa tra, chezaaii vor plati cheltuelile se-
eauzand fetei prejuditii morale ai ma- minarului ;
teriale, apreciabile de justitie ; Ca, in virtutea acestor dispozitiuni,
Ca, aaa fiind, Curtea, condamnand Statul, pentru spesele seminariei, nu
pe recurent la &mile, a Mut o buns poate urmari decat pe chezaai, iar
aplicatiune a art. 998 din Codul nici cum pe copilul care a terminat
civil. studiile seminarului ai care refuza a
Buletinul 1894, p. 20 se face preot.
4. Dup5, art 998 din Codul civil Buletinul 1875, p. 99
pentru ca un fapt al omului sa dea 2. Din art. 238 din Legea instruc-
Joe la daune-interese, nu e suficient tiunh publice se vede lamurit, ca orice
ca acel fapt sa fi adu4 altuia pre- student, seminarist, care nu va im-
juditiu, dar trebue ca autorului ea- bratiaa, dup.& terminarea studiilor,
ruia i se atribue acel fapt sa i se cariera preoteasca in timp de trei ani,
poata impute cel putin o greaeal5 ; este dator a despagubi pe Stat de
Ca, deci, seductiunea nu poate da cheltuelile facute cu intretinerea sa ;
loc prin ea insaa la o actiune in Ca, in speta, din deciziunea ata-
despagubire, tend asemenea fapta e cata cu recurs se vede ca. recurentul
imputabila unei greaeli comune, nu Nicolescu nu s'a conformat dispozi-
de mai putina gravitate pentru pre- tiunilor acestui articol ;
juditiata, caci atunci dansa null Ca alegatia facuta ca ministerul
poate intemeia, pe propria sa gre- nu I-a chemat a-i oferi functiune
aeala sau vine, o asemenea actiune ; preoteasca nu este intemeiata, de
Ca, intrucat, in speta, nu se con- oarece functiile de asemenea natura
stata ca N. B. Inca minor pe acel nu se dau decat preotilor, ai recu-
timp, a intrebuintat, fats de recu- rentul nu s'a ingrijit a se hirotonisi
renta cu mai multa experienta ca pentru ca, in urma, dupa cererea sa,
dansul, mijloace in ele insua ilicite sa ingrijeascrt ministerul a-i oferi
sau manopere frauduloase, este in- functiune bisericeasca.
vederat ca acest caz, din punctul de Buletinul 1880, p. 143
vedere legal, nu intra in previziunile
art. 998 din Codul civil. Separatiune do patrimonii
Buletinul 1897, p. 311 1. llaca art. 633 din Proc. civila
5. Seductiunea constituind un dispune ca, dupa expirarea termenului
quasi-delict, dovada prin martori este de un an al publicarilor, creditorii
admisa in virtutea art. 1198 din Co- barbatului nu vor mai putea inter-
dul civil. vene spre a ataca hotararea asupra
Buletinul 1900, p. 994 separattiunii patrimoniilor; aceasta dis-
pozitiune nu se poate intelege in alt
Seminarioti sens decat ca, dupa acest termen,
1. Prin art. 26 din Regulamentul creditorii nu mai pot ataca hotararea
anului 1848, pentru organizarea se- de separatiune propriu zis5,, adica
minariilor, se prevede conditiunea ca acea part e a dispozitivului care
www.dacoromanica.ro
148 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Separatiune de patrimonii Separatiune de patrimonii

declarA pe soti separati de bunuri, au luat parte la judecata ce a pro-
modificA raporturile juridice dintre ei nuntat anularea.
si schimba statul personal al femeei Buletinul 1878, p. 8
in modul prevazut in art. 1265 din 6. Instantele de fond sunt suve-
Codul civil, iar nu ca creditorii nu rane in apreciarea cererilor privitoare
vor putea, ataca lichidatiunea de pre- la separatiunea de patrimoniu.
tentiunile dotale sau extra-dotale a le Buletinul 1880, p. 6
femeei, facuta in prejudithl lor. 7. Dup5, art. 632 din Proc. civilA
CA decaderile de drept sunt de orice hotArke judecAtoreasca data
drept strict, si ca art. 633 din Proc. asupra, separatiunii bunurilor dintre
civila, nevorbind de prescriptiunea de soti, pentru ca sit-si alba efect si sa
un an, decat in ceeace priveste ho- fie opozabila tertiilor persoane (cre-
tara,rea de separatiune, la ea nu se ditori ai sotului), trebue A, stea, afiptA,
mai aplicA acest fine de neprimire. in sala audientelor tribunalului care
Buletinul 1873, p. 176 a pronuntat-o, a tribunalului corner-
2. Sanctiunea atat a lipsei de pu- cial, precum $i in sala primAriei co-
blicitate a unei hot5,rari prin care se muniei uncle bArbatul isi are domici-
pronunta separatiunea de patrimoniu liul, in timp de un an ;
dintre soti, cat $i a neexecutarii ei CA tot din acest articol, aliniatul
in termenul prescris de lege, este c5, penultim, rezultA, ca observarea a-
acea separatiune se considerA ea nu15, cestor formalitati e prescrisa, sub pe-
si c5,, prin urmare, sotii se afla tot deapsa de nulitate.
sub regimul matrimonial convenit la Buletinul 1884, p. 148
casAtorie. 8. In sistemul legii noastre nici o
Buletinul 1877, p. 22? hotarare nu se poate executa,, daca
3. Femeea care s'a obligat in tim- n'a dobandit autoritatea de lucru
pul cand b5rbatul avea, administra- judecat;
tiunea averii sale dotale, nu e obli- CA n'are putere de lucru judecat
gati, dup5, obtinerea separatiunii decat o hotarke ce se da de o Curte
patrimoniului, ca sa plateasca aceste sau un tribunal care judecA in ulti-
datorii cu din venitul imobilului sau mul resort, sau de un tribunal care
dotal. (Vezi motivele la cuvantul : judeca in primul resort, data pArtile
.Dot A. No. 44). au lasat .so. treac5, termenul de apel,
Buletinul 1877, p. 287 fi 1879,p. 170 sau sa se perime judecata (art. 373
4. Sentinta tribunalului, prin care $i 376 din Proced. civila) ;
se admite separatiunea patrimoniilor, CA executiunea in termen de o
trebueste executata in termen de o lung dela data pronuntarii hotArarii
luna dela pronuntarea ei, sub pe- e imposibila si din cauza ca se poate
deaps5, de a -ui pierde toate efectele ei interjects apel indata dup5, pronun-
(art. 1259 din Codul civil). tarea hotararii, $i hotararea atacat5.
Buletinul 1878, p. 8.Contra : 1884, Cu apel se considerA ca neavenita
paq. 497 pang, ce se pronunta asupra apelului ;
5. Sentinta care anuleaz5, separa- CA, dar, termenul pentru indeplini-
tiunea patrimoniilor, dupA cererea rea formalitatilor preserise de art.
unui creditor al sotului, este opozabila 1262 din Codul civil, nu poate sa, in-
tuturor si tertiilor persoane ce nu ceapA sa, curga decat din momenta

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 149

Separatiune de patrimonii Separatiune de patrimonii

cand hotararea dobandeste autorita- drept o avere ca avere a sa dotala,
tea de lucru judecat, caci acesta este sau cand ii s'a recunoscut o avere
sensul art. 1262 citat care se dove- mai mare decat aceea la care ar
doste pe calea interpretarii logice, si avea drept ;
acest inteles trebue sa fie mentinut C5, nedovedirea de catre creditori
chiar cand el s'ar departa de sensul a fraudei, in cererea de separatiune
literal al legii. de patrimoniu, adica nedovedirea ca
Buletinul 1884, p. 497 femeea nu s'ar afla in cazurile pre
Vezi mai sus No. 4 i mai jos No. 15. vazute de lege de a obtine aceasta
9. Nulitatea resultand din nepu- separatiune, nu poate ridica credito-
blicarea deciziunii Curtii de apel data rilor dreptul de a stabili frauda, do-
in materie de separatiune pe patai- vedind inexistenta creantei ce s'a re-
moniu, nu poate forma un mijloc de cunoscut femeei in hotararea de se-
casare, ci obiectul unei actiuni se- paratiune de patrimoniu, sau dove-
parate. dind ca cuantumul creantei sale nu
Buletinul 1884, p. 498 e acela ce i s'a recunoscut ;
10. Separatiunea de patrimoniu CA, astfel fiind, in spew, cand
n'are de efect de a schimba carac- Curtea de apel chiemata a judeca
tern! dotalitatii a averei femeei. ambele aceste contestatiuni, de oarece
Buletinul 1884, p. 519 fi 1885, p. 728 N. Jitianu se afla Inca Inlauntrul
Vezi euvantul : Dote" No. 78. termenului de un an prevazut de art.
11. Desi e adevarat ca din dispo- 633 din Pr. civila, respinge contesta-
zitiunile art. 629 din Proc. civila, re- tia facuta de recurenta in privinta
sult& ca actiunea de separatiune de existentei si cuantumului creantei
patrimoniu si aceea a lichidarii drep- dotale, pentru motivul ca dansul n'a
turilor femeei trebuesc a fi judecate, dovedit frauda in ceeace privea ce-
din cauza conexitatii lor, simultaneu, rerea de separatiune de patrimoniu
nu e insa mai putin adevarat, ca a femeei, da o gresita interpretare
aceste actiuni sunt distincte prin o- art. 1264 din Cod. civil si pronunta
biectul lor, caci cea dintili are de o hotarare nemotivata.
obiect cererea femeei de a se lua din Buletinul 1892, p. 435
mana barbatului si a se da ei admi- 12. Cum se conserva privilegiul
nistratiunea averei sale dotale, pe separatiunii de patrimoniu, cerut de
cand cea de a doua are de obiect creditorii mortului, asupra imobilelor
cererea femeei de a i se determine succesiunii ? Vezi cuvantul Succe-
aceasta a sa avere ; siune. No. 87.
Ca aceste actiuni diferind prin o- Buletinul 1894, p. 104
biectul lor, judecata asupra uneia 13. Dupa art. 1259 din Codul civil,
dinteansele nu poate avea autoritatea este nula o sentiuta care, admitand
lucrului judecat asupra celeilalte ; separatiunea de patrimonii, nu este
Ca aceasta hotarare poate fi ata- publicata.
cata de creditorii b5,rbatului, ca data Buletinul 1895, p. 723
in frauda drepturilor lor, fie cand se- 14. Principiile puse de legiuitor
paratiunea de bunuri e admisa in a- prin art. 633 din Proc. civila, au
fara de cazurile prevazute de lege, efect numai atunci cand acea hota-
fie cand femeiei i s'a recunoscut lath rare data asupra separatiunii de pa-

www.dacoromanica.ro
150 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Separatiune de patrimonti Separatiune de ,patrinionii

trimonii, a fost supusa publicitatii, scrisa, ridica ea dreptul mostenitoru-
conform art. 1259 din Codul civil. lui de a ahena bunurile mostenirii re
Buletinul 1895, p. 724 Vezi cuvantul : Succesiunel No. 142
15. Legiuitorul, prin art. 1262 din si 151.
Codul civil, consacrA o exceptiune la Buletinul 1899, p. 1241 fi 1900, p. .998
regula generala, dup& care hotararile 19. Considerand ca conditiunile ce-
nu se pot execute decal numai dupg rute pentru a se putea cere separa-
ce au ramas definitive, dispunand ca rea de patrimoniu sunt, dupit art.
hota'rarea prin care se pronuntlit o 1256 din Cod. civil, pericolul pentru
separatiune de patrimoniu, este nu% dot& de a se pierde, si dezordinea
dad. in curs de o luny de la pro- daraverilor barbatului ; pentru ca sa .
nuntarea ei, i in urma publicatiu- fiedota in pericol nu e trebuinta
nilor ordonate de art. 1259 din Codul ca sa fie obiectul dotei in pericol,
civil, nu se va fi inceput executarea ei. cad, atunci cand obiectul dotei este
Buletinul 1897, p. 676 un imobil in sine, el nu poate fi in
16. Intrucat se stabileste a se- pericol, de oarece el nu poate fi ur-
chestrul e serios si adevarat, deli marit si vandut decal conform con-
vanzarea n'a avut loc, executarea ditiunilor stabilite de lege;
hotgrarii de separatiune de patrimo- CA, ceeace se intelege prin cperi-
niu se consider& inceputa (art. 1262 col. este numai ca veniturile zestrei,
din Codul civil). destinate pentru sustinerea sarcinilor
Buletinul 1897, p. 677 casatoriei, sit nu fie instrainate dela,
17. Dace, in timpul cal dureazit aceasta destinatie ;
instant& de separatiune de patrimo- Ca e suficient, daca', aceasta con-
niu, creditorii sotului pot intervene ditie e stability de judecatorul fon-
in baza art. 1261 din Codul civil, dului. indiferent fEnd incapacitates
spre a contest& cererea de separare sau inexperienta sotului in adminis-
a patrimoniilor, indata ins& ce aceasta trarea averii dotale.
separatiune a fost pronuntata defi- Buletinul 1902, p. 1184
nitiv, creditorii nu mai pot sa o atace 20. Considerand ca, in urma ob-
decal dovedind intentiunea doloasa, tinerii prin sentintA in regulit a se-
a prirtilor desavarsit judecate ; paratiunii de patrimoniu, sotia do-
C. art. 1264 din Codul civil, certind bandeste dreptul de a administr&
imperios aceasta conditiune esentiala zestrea, si de a intrebuinta, venitu-
pentru a se putea, &Aram& o deciziune rile la sarcinile casatorii ;
definitiv castigate, instanta de fond Ca sotia n'are a tine seam& de ac-
nu este in drept s& anuleze hotara- tele shvarsite de sot, care implicit
rea care pronunt&" definitiv, si far& on cum ar fi si constitue dinainte 0
intervenire la timp, o separatiune de instrainare a veniturilor mosiei pe
patrimoniu, and nu constata ca ea mai multi ani, caci cum si din ce
a fost pronuntat& sau executata in s'ar satisface sarcinile casatoriei, dac&
frauda drepturilor creditorilor ce o toate actele sotului ar fi respectate ;
ataca. Ca, apoi data hArbatul are dreptul
Buletinu11898, p. 1424 gi 1902, p; 418 a arend& o mosie dotal& pe un ter
18. Cererea de separatiune de pa- men prevrtzut de art. 1268 din Codul
trimoniu, a defunctului de acel al civil, sotia, in urma separarii, are a,
mostenitorului, fiind formulate si in- respect& contractul de arena, dar

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 151

Separatiune de patrimonii Sechestrare ilegald

cand sotul arendeaza astfel ca Inca- dat libertatea dec'at in urma in-
sena castiurile inainte pe timpul tervenirii primarului ;
stipulat, sotul nu e in drept ; Ca faptul acesta intrunind etemen-
Ca, asemenea, nu e in drept a cede
tele unei sechestrari ilegale, Curtea
veniturile can nu insemneaza decat bine a urmat condamnandu-1 con-
o incasare anticipate. si data ase- form art. 272 din Codul penal.
menea acte in sine sunt nule, cum Buletinul 1879, p. 461
sotia in urma separarii de patrimo-
niu, are a le respects. Sechestru asigurator
Buletinul 1902, p. 1185 1. Dace oricarei urrdariri mobiliare
21. In urma separatiunii bunurilor sau imobiliare trebue set preceadei, o
intre soti, venitul este al femeei care somatic, sau un comandament pentru
are administratiunea averii sale do- plata, aceasta forma nu se poate cere
tale, si este afectat la sarcinile ea- si in cazul art. 610 din Procedura
satoriei, pe cat casatoria exists ; civila, fiindca art. 610 nu o prescrie ;
Ca, tocmai pentru a iesi dintr'o si- Ca, data la infiintarea sechestru-
tuatiune nedreapta $i ruinatoare -- lui au a se observe formele prescrise
sechestrarea venitului dotal pe seama cm care se fac si urmaririle pentru
creditorilor sotuluis'a admis de le- vanzarea silita a mobilelor', precum
giuitor separatiunea patrimoniilor din- declare art. 612 din Proc. civila, a-
tre casatoriti. ceasta nu implica indeplinirea tuturor
Buletimd 1867, p. 556 formelor si, prin urmare, si a unei so-
22. Art. 633 din Proc. civila, care matiuni ci a acelor forme cari sunt
opreste pe creditorii barbatului, trei prescrise de art. 411 din Procedura
luni dupe afisarea hotararii de se- civila $i urmg.torii ;
paratiune de patrimoniu dintre bar- Ca sechestrul ce obtine proprie-
bat si femee, de a intervene pentru tarul conform art 610 din Procedura
a ataca acea hotaxare, nu le ridica civila ; e numai un mijloc de conser-
inset dreptul de a o ataca pe cale vare si de asigurare, nu inset in mod
principals i prin actiune deosebita de executare, tot asemenea precum
pentru frauds la drepturile lor, con- si in cazul art. 613 din Proc. civila ;
form art. 1264 din Codul civil. Ca, de altmintrelea, data in drep-
Buletinul 1904, p. 1476 tul francez o somatiune trebue sa
23. Actiunea in separatiune de pa- preceada, aceasta are loc pentru ca
trimoniu, conform principiilor gene- art. 819 din Proc. civila franceza cere
rale, are efect dela data introducerii anume aceasta, Mfg, ca inset set mai
unei asemenea actiuni. fie trebuinta de permisiunea jade-
Buletinul 1905, p. 561 catoru lui ;
Ca, chiar dupe acest articol, ro-
Sechestrare ilegala mandamentul nu se cere cand se ob-
1. Considerand ca prin deciziunea tine sechestrul in virtutea permi-
atacata cu recurs se constata ca re- siunii presedintelui tribunalului.
curentul preot a detinut in biserica Buletinul 1887, p. 131
pe un copil, care era adus spre a-1 2. Dace pe productele unui aren-
boteza, contra vointei femeei care it das mai este un sechestru infiintat
adusese in acel loc, si ca nu i s'a in regula, aceasta nu constitue un

www.dacoromanica.ro
152 aEPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Sechestru asigurdtor Sechestru asigurdtor

obstacol pentru proprietarul neplatit Considerand insa, ca refuzul in-
de a cere un sechestru deosebit, con- stantei de fond de a aplica art. 151 ci-
form art. 610 Procedura civila, cu tat, nu poate da lot la casare cand
toate ca proprietarul, caruia nu i s'a recurentul, hind prezetit in instanta,
platit catiurile datorite, daca g5,seste nu dansul a putut suferi veri-un pre-
ca e un alt sechestru infiintat pe juditiu din neaplicarea acelui articol.
productele arendasului, poate aseme- Buletinul 1898, p. 881
nea sa se margineasca a core a in- 7. Inainte de expirarea contractu-
terveni la sechestrul infiintat, daca lui de arenda proprietarul poate el
acesta e sinter infiintat ; lua masuri asiguratoare pentru de-
Ca, cu toata existenta unui seche- teriorarea acareturilor mosiei ?
stru infiintat in urma cererei altuia, Buletinul 1891, p. 612
proprietarul are dreptul a cere se- Vezi ei euvantul : eArendas, No. 66.
chestru conform art. 610 din Proce-
dura civila si a cere vanzarea pro- Sechestru judiciar
ductelor sechestrate. 1. Dreptul de proprietate asupra
Buletinul 1887, p. 132 averei de mostenire fiind pus& in
3. Considerand ca desi este im- contestatiune in urma unei recla-
perativ dispozitiunea art. 900 din Cod. matiuni introdusa la tribunal, in-
comerc., care cere darea de cautiune stantele de fond pot, in virtutea art.
pentru infiintarea unui sechestru a- 1632 din Codul civil, sa ordone pu-
sigurator, totus, tribunalele sunt su- nerea sub sechestru a averii imo-
verane sa aprecieze solvabilitatea bile din care se compune mostenirea.
creditorului sechestrant, intrucat le- Buletinul 1876, p. 140
gea nu indica modul in care trebue 2. Cererea de sechestru judiciar
sa sa dea, o asemenea cautiune ; nefiind Med.& la prima instanta si
Ca, astfel fiind, dm& tribunalul discutata de parti, nici ca poate fi
n'a cerut creditorului cautiune la ad- admisa asemenea cerere in apel, de
miterea cererii de sechestru, lipsa ei oarece s'ar viola principiul celor dou&
nu poate sa atraga nulitatea se- trepte de jurisdictiune prevazute de
chestrului. legiuitor in favoarea partilor.
Buletinul 1890, p. 834 Bzdetinu11876, p. 329; Contra : 1881,
4. Conform art. 899 din Codul co- pag. 18
mercial, nu e nevoie de nici un titlu 3. Sechestrul judiciar, dupa art.
pentru infiintarea unui sechestru a- 1632 din Codul civil, combinat cu
sigurAtor, ci numai darea unei cau- art. 614 din Procedura civila, nepu-
tiuni. tand fi incuviintat decat cand exists
Buletinul 1894, p. 774 un litigiu intre doua sau mai multe
5. Chestiunea existentii lucrului ju- persoane, asupra dreptului de pro-
decat urmeaza a fi judecat in fond, prietate al bunurilor in chestiune, si
odata cu noua actiune intentata, iar sub indatorire, pentru partea care it
nu intr'un mod incidental cu admi- reclama, de a da cautiune in cazul
terea sechestrului asigurator. de prejuditiu, tribunalulul nu este
Buletinul 1895, p. 783 dator sa cerceteze titlurile in vir-
li. In materie de sechestru asigu- tutea carora partea interesata este
rator, este loc la aplicarea art. 151 autorizata a face asemenea cerere
din Proc. civila ; de asigurare, intrucat acesta fiind

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL" GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMINA. 153

Sechestru judiciar Sechestru judiciar

tocmai obiectul principal al litigiu- indiviziune contra caruia se core se-
lui de care este totdeauna prece- chestrul de a instraina portiunea sa
data cererea de sechestru, prin a- indiviza, pan la terminarea proce-
semenea procedare s'ar prejudeca sului intentat de cel ce a cerut se-
insult fondul procesului. chestrul, de acea portiune indiviza.
Buletinul 1881, p. 19 Buletinul 1883, p. 953
4. Art. 1632 din Codul civil, a- 7. In virtutea principiilor generale
cora', facultatea judecatorului de a de drept este permis oricarei per-
ordona sechestrul judiciar asupra soane interesata intr'o avere admi-
bunurilor imobile sau mobile, on de nistrata de un altul, sa, is masuri
cate on proprietatea sau posesiunea de conservarea dreptului sau ;
acelor bunuri e obiectul unui litigiu Ca art. 1632 din Codul civil, face
intre dou5, sau mai multe persoane. numai o aplicatiune specials a a-
Buletinul 1883, p. 919 cestei regule generals, dictate atat
5. Cand se cere iesirea din in- de ratiune cat si de echitate, $i, dar,
diviziune a unui imobil care apar- este invederat ca dispozitiunile sale
tine mai multor eo-proprietari, si a- nu sunt limitative si ca sechestrul
supra caruia exists contesta,tie in judiciar poate fi incuviintat de jus-
privinta portiunilor de pamant ce titie. on de cate on exists ratiunea
fiecare din acei proprietari voesc s care 1-a dictat ;
exploateze. pentru a face sa ince- Ca dovada ca acest articol este
teze aceste -neintelegeri papa la di- numai enuntiativ, reiese $i din im-
viziunea acestui imobil, sechestrul prejurarea ca legiuitorul nu intre-
judiciar se poate core in conformi- buinteaza formula proibitiva, for-
tatea art. 1632 din Codul civil. mula generalmente adoptata, cand
Buletinul 1893, p. 928 este vorba de cazuri restrictive ;
6. Prin art. 1632 din Codul civil, Considerand, de alts parte, ca e-
legiuitorul, autorizand punerea se- redele beneficiar nefiind decat un
chestrului judiciar pe un bun mobil administrator al succesiunii, insar-
sau imobil, pentru a ca'rui proprie- cinat de lege cu lichidarea ei, atat
tate se judeca doua sau mai multe creditorii cat si legatarii succesiunii,
persoane, nu deosibeste cazul in care pot core dela justitie indepartarea lui
bunul in litigiu so stapaneste de si incredintarea averii succesorale
singur defendorul, de cazul cand a- in mama unei alto persoane, data
cel bun se stapaneste de defendor vor constata rea credinta, sau chiar
in indiviziune cu o tort& persoana ; numai neglijenta din parte-i ;
Ca, in acest din urmri, caz, pune- Ca 1 u a r e a administratiunii din
rea sechestrului nu poate fi impie- mana eredelui $i incredintarea ei
dicata prin consideratiunea trasa din unui altreilea, nu este in definitiv
neputinta de a se putea determine decat tot Jun sechestru judiciar,
portiunea de proprietate a acelwa eredele avand si el un drept even-
contra caruia se cere sechestrul, caci tual in succesiune, ceeace dovedeste
punerea sechestrului n'are de elect Inca odata mai mult ca, art. 1632
de a modifica in nimic, in prejudi- nu este limitativ.
tiul tertiilor co-proprietari, dreptul Buletinul 1890, p. 602
for de co-proprietari indivizi, ci a,- S. Legiuitorul, prin art. 1632 din
cola de a impiedica pe posesorul in Codul civil, lasa la facultatea jude-

www.dacoromanica.ro
154 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Sechestru judiciar Sechestru judiciar

carorului fondului de a aprecia dad in litigiu, judenatorul fondului poate-
&este sau nu utila ei necesar& sit o Lea fare ca prin aceasta so
infiintarea sechestrului judiciar ; vatame veri un text de lege ;
De unde urmeaz& ca hotgrarea sa, Considerand ca, in speta, intima-
prin care respinge o asemenea ce- tul facand in instant& probabil c&
rere, este suverana ei scapit de cen- e proprietar pe trei parti din patru,
zura Curtii de casatiune ; tribunalul era suveran s& aprecieze
Ca, de altmintrelea, in speta, de- (lac& mai e trebuint& a se infiinta.
ciziunea atacata cu recurs nu con- sechestru numai pentru 1/4 si, in
tine nici un exces de putere sau once caz, sa aprecieze ca cel mai
lips& de motivare, intrucitt Curtea bun si zelos insarcinat cu sechestrul
se refer& la actele produse de parti, e acela care este pe 3/4 proprietar ;
in apreciarea sa, ggseste ca nu e Ca, Wand ass, nu se poate zice-
lot la infiintarea sechestrului judi- c& instanta de fond s'a pronuntat.
ciar cerut de redurent, nefiind nici chiar asupra dreptului de proprie-
un pericol pana la rezolvarea liti- tate asupra acelor parti, caci intin-
gi ului. derea dreptului de proprietate a li-
Buletinul 1893, p. 1003; 1897, pag. tigantilor se stabileste ca probabil
1151; 1899, pag. 250 nu ins& se prelude*
9. Dupg art. 1632 din Codul ci- Considerand a instants, de fond,
vil, se las& la facultatea judecato- intru cat stabilea c&, dupa, probabi-
rilor sa aprecieze dad, este sau nu lit&ti, una din partiile litigante e-
locul de a se aplica sechestrul ju- proprietar& pe 8 4, nu pute& sit nu
diciar asupra unui imobil pentru a admit& infiintarea de sechestru de-
earui proprietate on posesiune se ju- cal pentru 1/4.
deca dou& sau mai multe persoane Buletinul 1895, p. 176
Ca, prin urmare, in spetft, Curtea 11. In virtutea principiilor de drept
de apel apreciind ca nu este lot a este permis oricarei persoane inte-
se aplica sechestrul judiciar, din resate intr'o avere adminstrat& de
cauz& c& recurentul nu a staruit sa un altul, s& is masuri de conserva-
se de& curs actiunii in revendicare, rea dreptului sau;
deciziunea sa scap& de cenzura Ca art. 1632 din Codul civil face
Curtii de casatie. numai o aplicatiune special& a aces-
Buletinul 1894, p. 1064 tei reguli generale, dictat& atat de
10. Considerand ca sechestrul ju- ratiune cat si de echitate, si, dar,
diciar are lot and posesiunea on este invederat ea dispozitiunile sale
proprietatea unui lucru este nesi- nu sunt limitative, si c& sechestrul
gur& ; judiciar poate fi incuviintat de jus-
Considerand ca aplicarea seches- title on de sate on exist& ratiunea
trului judiciar este lasata de lege care 1-a dictat ;
la aprecierea suverana a instantelor Ca dovad& ca acest articol este
de fond ; enuntiativ, reiese si din imprejura-
Considerand &, deka este in spi- rea ca legiuitorul nu intrebuinteaza
ritul Iegii ca s& fie numit seches- formula proibitiva, formula, gene-
tru o ter persoana, insa, cand ralmente, adoptat& nand este vorba
circumstantele cu totul speciale ar de cazuri restrictive ;
justifica numirea uneia din pArtile Considerand ca de aci reiese ca',.

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Sechestru judiciar
judecatorul poate ordona sechestrul
judiciar on de cate on i se pare
util spre a se asigura dreptul par-
tilor (pendente lite, ;
Ca, prin urmare, se poate infiinta
sechestrul judiciar si asupra fondu-
lui social, dupa cererea unuia din
asociati, cand stint neintelegeri si li-
tigiu intro dansii asupra adminis-
tratiunii averii sociale.
Buletinul 1895, p. 815
12. Hotararile date in materie de
sechestru judiciar, nu au autorita-
tea lucrului judecat.
Avand in vedere ca. sechestrul ju-
diciar fiind o masura de siguranta,
si o asemenea masura neputandu-se
lua ,de cat in caz de absoluta ne-
cesitate, este invederat ca hotararile
date asupra unei cereri de sechestru
nu se pot opune ca lueru defini-
tiv judecat intrucat infiintlarea se-
chestrului a putut, la un moment
dat, sa, nu fie considerate ca o ma-
sura absolut necesara si, cu toate
acestea, in urma sa devina necesar5,:
Ca, de aitmintrelea, in speta, Curtea
constata in fapt ca a doua cerere
de sechestru judiciar nu este Into-
meiata pe aceleias fapte pe care a
fost intemeiata si prima cerere res-
pinsa prin hotararea ce se invoaca ca
lucru judecat, ci pe fapte cu totul noui,
si ca aceasta constatare hind de a- ricol ;
tributul suveran al instantelor de
fond, scapa cenzurei Curtii de ca-
satie.
Buletinul 1895, p. 816
13. Din cuprinsul art. 617 din
Procedura civila reiese lamurit ca
numai in caz de sechestru asigura-
tor, nu si in caz de sechestru ju-
diciar, judecatoria va putea respinge
cererea de sechestru sau ridica se-
chestrul infiintat in baza unei cau-
tiuni suficiente, depusa de debitor.
Buletinul 1895, p. 819
www.dacoromanica.ro
155
Sechestru judic tar
14. Considerand cA creditorul ipo-
tecar se poate opune si poate lua
masuri judecatoresti, cand debito-
rul face acte prin can deterioreaza,
sau micsoreaza obiectul dat ca ga-
rantie ;
Ca, asa, el poate a se opune dad
debitorul ar vroi a &Aram& o cas5,
ipotecata, asemenea and o padure
fiind ipotecata, debitorul o exploa-
teaza contra regulelor admise si de
bun simt, incat prin aceasta se
desfiiirteaza cu totul padurea ;
Ca, desi debitorul si in urma con,
stituirei ipotecei conserva dreptul
de a dispune si de a se folosi, insa
aceasta, fara ca obiectul ipotecat sA
fie nimicit sau deteriorat in sub -
sta n ;
CA masurile ce poate lua credi-
torul ipotecar, pot consist& in cere-
rea pentru anularea contractelor in-
cheiate de debitor, ca fiind facute-
in frauda, iar pang la judecarea a-
cestor actiuni, in cererea de a se-
infiinta un sechestru judiciar spre a
impiedica executarea contractelor
Considerand cA acordarea unui
sechestru judiciar este o masura la-
sata la apreciarea judecatorilor de
fond ;
Ca judecatorii an a aprecia, cand
o acorda, data este intones sl pe-
Ca aceasta masura asiguratoare
n'are a se acorda numai cand ne-am
afla intr'un caz de proces asupra
dreptului de proprietate sau de po-
sesiune, ci ea poate fi ceruta si de un
creditor ipotecar spre a impiedeca
deteriorarea si nimicirea obiectului
ipotecat, pada cand justitia, se va
pronuntia asupra actiunilor de anu-
lare a contractelor inchriate de de-
bitor si a caror executare ar con-
sacra nimicirea obiectului ipotecat,.
Buletinul 1895, p. 890
156 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROIANA

Sechestru judiciar Sechestru judiciar

15. Considerand ca sechestrul ju- conservarea averli litigioase care 1-a
diciar, numit fara specificare a atri- dictat ;
butiunilor si drepturilor conferite, nu Ca dovada ca acest articol este
are de cat dreptul de administra spre numai enuntiativ, reiese si din im-
a conserva ; prejurarea ca legiuitorul nu intro-
CA din acest punct de vedere, el buinteaza formula proibitiva, for-
n'are in sine dreptul de a intent& mul5, generalmente adoptata cand
a,ctiuni sau de a respunde la o ac- este vorba de cazuri restrictive ;
thine, hind ca aceasta nu insem- Considerand ca de ad reiese ca
neaza a administra spre a conserva ; judecatorul poate ordona si din oficiu
CA, daca sechestrul judiciar, chiar sechestrul judiciar, oridecateori i se
in urma numirii si in fata unei im- pare util spre a asigura dreptul par-
prejurari nepreva.zute, poate a se tilor .pendente lite. ;
adresa la tribunalul care 1-a numit, CA, prin urinare, se poate infiinta
spre a-i conferi sau specific& oare sechestru judiciar si asupra fondului
cari drepturi necesare, dupa impre- social dupa cererea unuia din aso-
jurari, si daca tribunalul poate con - ciati cand sunt neintelegeri si litigiu
feri si drepturi unui sechestru foarte intre (Mush.
varii, insa, fara aceasta conferire Buletinul 1897, p. 865
anume din partea tribunalului nu 17. Sechestrii judiciari sunt niste
poate fi admis ca sechestrul sa exer- depozitari insarcinati de a ingriji si
-cite drepturi nerecunoscute : conserva averea partilor ce se ga-
CA, in speta, intrucat nu se con- seste in litigiu ;
stata de Curtea de apel ca seches- Ca imprejurarea ca acesti seche-
trului s'ar fi conferit drepturi de a strii sunt numiti de justitie nu ri-
sta in judecata, fie la numirea lui, did partilor litigante dreptul de a
fie in urma, ci Curtea ii recunos- cere dela instantele judecatoresti in-
cuse facultatea aceea numai in vir- hintarea mAsurilor conservatoare ce
tutea principiilor, aceasta constitue le-ar credo necesare intereselor lor,
o violare a art. 1632 din Codul obi aceasta numire de sechestrii, de
civil. catre justitie, nu implica in sine o
Buletinul 1896, p. 1570 asemenea decadere de drepturi a
16. Considerand ca in virtutea pArtilor in lipsa unui text de lege,
principiilor generale de drept este nici renuntarea partilor la toate drep-
permis oricarei persoane interesata turile lor, renuntari ce nu se pot
intr'o avere administrate de un al- presupune ;
tul, sa is masuri de conservarea CA fiecare mostenitor avand vo-
dreptului sau ; catie la intreaga mostenire, iar pang
CA art. 1632 din Codul civil face la iesire din indiviziune el avand un
numai o aplicatiune special& a ace - drept indiviz asupra tuturor lucru-
stei regale generale, dictate atat de rilor ce compun mostenirea, de aci
ratiune, cat si de echitate, si, dar, rezulta, ca, fiecare mostenitor are in- i
este invederat ca dispozitiunile sale tres de a se conserva intreaga
nu sunt limitative si ca sequestrul mostenire si a cere masurile con-
judiciar poate fi incuviintat de jus- servatoare in atingerea acestui scop.
titie oridecateori exist& ratiunea de Buletinul 1909, p. 1,995

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 15T

Servitori (lege) Servitori (lege)

1. Avand in vedere ca prin Cartea Considerand ca prin 4ispravnicel.,
(43 judecata, supusa recursului s'a prevazut intre servitori de catre alin.
respins, ca tardiv, apelul facut de re-1 al art. 2, are a se intelege si pazi-
curent in contra Cartii de judecata torul de padure ;
a judecatoriei comunei Orlesti, jude- Ca, a0, fiind, cand recurentul a
tul Valcea ; tinut in serviciul sau servitor fara,
Ca prin aceasta din urm5 Carte manual, cu drept cuvant a fost con-
de judecata s'a judecat faptul ca, re- damnat ca contravenient la Legea
curentul, fiind slugs, a parasit ser- servitorilor.
viciul stapanului sau ; Buletinul 1905, p. 1998
Considerand ca, asemenea fapte se Vezi cuvintele: CompetintX, qi Jude-
judeca, dupa art. 21 din Legea ser- catorii de ocoale".
vitorilor, in comunele rurale de ju-
decatoriile comunale, iar dup.& art. 22, Servitute
hotararea se va pronunta in ultima 1. Dup5, art. 632 din Codul Cali-
instants; ea va fi definitive i exe- mah, proprietarul fondului erbitor
cutorie ; are facultatea sa intrebuinteze dupa
Considerand ca, aa, fiind, Cartea a sa placere dreptul sau, cautand
de judecata a judecatoriei comunale, insa s nu se intinda, ci, pe cat se
nu era supusa apelului i, prin ur- va putea sa se limiteze in marginile
mare, nici Cartea de judecata a ju- strict necesare uzului servitutii sale ;
decatorului de ocol nu este supusa Iar dupa art. 634 din Codul civil,
recursului ; nou, numai proprietarului fondului su-
Ca, prin urmare, recursul este Mad- pus servitutii i se acorda, dreptul in
misibil. oarecari cazuri, a stramuta exercitiul
Buletinul 1905, p. 1295 gi 1297 servitutii dintr'un loc intr'altul ;
2. Considerand ca in afara de con- Prin urmare, servitutea asupra unei
traventiile ce judecatoriile comunale ape curgatoare, spre a se putea fo-
au a judeca, conform art. 19 $i 20 losi de ea, nu indrituete pe proprie-
din Legea judecatoriilor de pace, acele tarul servitutii s5, schimbe acea scur-
judecatorii au a judeca i contraven- gere dupa cum interesele sale ar re-
tiunile date in competinta for prin clama, f5,ra consimtimantul proprie-
legile speciale ; tarului fondului supus servitutii.
Ca Prin art. 21 din Legea servi- Buletinul 1871, p. 347
torilor sunt date in judecata acelor 2. Cand se reclama inchiderea unor
judecatorii, contraventiunile comise ferestre i u$i, cari dau intr'o ulicioar5,,
in comunele rurale la aceasta, lege ; i se contesta dreptul de proprietate
Ca, prin urmare, in speta, judeca- al ulicioarei, judele de pace este in-
toria comunala a judecat cu compe competinte de a judeca, aceasta actiune
tint& contraventia comisa de recu- ca o actiune posesorie.
rent, si n'a violet nici un text de lege. Buletinul 1874, p. 208; 1880, p. 345
Buletinul 1905, p. 1297 gi 1881, p. 656
3. Considerand ca, in spats, se pre- 3. Instanta de fond e suverana de
a aprecia dace exists sau nu veri o
tinde ca pazitorul de padure nu intra'
in enumerarea Muth,' de art. 2 din diferenta intre ferestrele unei case
Legea servitorilor, care arata pe aceia reconstruita din nou i acelea ce exis-
cari se socotesc ca servitori ; tau la casele cele vechi, i consta-

www.dacoromanica.ro
 15S REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Servitute
tarea ce o face ca, nu rezulta nici o
greutate simtitoare a servitutii de ve-
dere dup6, cum a fost exercitata mai
itiainte asupra locului vecinului su-
pus acestei servituti, scap6, de con-
trolul Inaltei Curti (art. 635 din Co-
dal civil).
Buletinul 1876, p. 113
4. Prin art. 2 dela partea II-a,
capit. 2 din Codul Caragea, intre alte
servituti se preveda gi servitutea de
ved ere ;
Ca din combinatia art. 22 gi 23
dela vecinatati, rezulta ca simplul
fapt al deschiderii unor ferestre, de-
nota prin sine insult intentiunea pro-
prietarului de a uza de dansele, a-
dica db a cagtiga un drept gi este
cu totul de prisos ca acea intentiune
s mai fi fost manifestata prin veri
un alt mod, mai caracterizat ;
Ca, pe cat timp vecinul n'a exer-
citat dreptul s5,u de a ridica zid con-
tra acelor ferestre, in termenul pres-
cris de legiuitorul Caragea, spre a
impiedeca vederea ce se deschisese
din partea proprietarului acelor fe-
restre, acesta a dobandit servitutea
vederii de care se poate folosi gi in
viitor.
Buletinul 1976, p. 113 gi 1877, p. 321
5. Constatarea ce o face instanta
de fond gi prin care se stabilegte ca
numai din cauza pozitiunii terenu-
rilor scurgerea apelor se face pe pro-
prietatea vecinului reclamant, e o
chestiune de fapt a carei apreciare
soap& de controlul Inaltei Curti.
Buletinul 1876, p. 439 gi 1894, p. 677
6. Discutiunea pi judecarea asupra
existentii unui drept de servitute con-
sistand in construirea unui balcon gi
deschiderea unor ferestre spre locul
vecinului, constitue o actiune peti-
torie.
Buletinul 1878, p. 11 gi 1880, p. 345
7. Locuitorii urbei Ramnicu -Sarat
www.dacoromanica.ro
Servitute
ceruse primariei acelei urbe de a h
se recunoagte dreptul de servitute
asupra proprietatii oragului, de a pa-
guna cu vitele for pe acea proprietate,
cum a fost din. vechime. Curtea de
fond constata Ca oragenii n'au pro-
bat ca dangii ar avea un drept per-
sonal de servitute asupra acelui loc,
ci, in calitate de ortigeni, pretind a
avea dreptul de pagunare pe mogia
oragului ;
Ca nu poate exist& servitute pe
cat nu exist& un imobil dominant gi
un altul aservit, gi, in speta, lipsese
ambele conditiuni cerute spre a exist&
o servitute, de oarece orasenii nu au
o proprietate a for particulara, ela-
ting cu acea a comunei ;
In fata acestor constatari, cu drept
cuvant actiunea locuitorilor a fost
respinsa.
Butetinul 1878, p. 196
8. Actiunea, care are de object res-
pectarea unei servituti de trecere pe
proprietatea vecinului, oblige pe ju-
decatorul de pace gi pe tribunal, in
apel, nu sa cerceteze titlul constitu.
tiv al dreptului de trecere si sa faca
aplicatia art. 624 din Codul civil, ci
s5, examineze gi sa constate deck'
reclamantul s'a bucurat, in fapt, in
conditiunile legii de aceasta trecere,
gi constatand acest fapt, sa 6rdone,
de va fi loc, mentinerea lui in acest
drept, ramanand drept intimatului ca
prin o actiune petitorie sa pun& in
contestatiune titlul constitutiv al ser-
vitutii reclamantului.
Buletinul 1878, p. 217
Iar cand se contesta dreptul de
trecere, judele de ocol e incompetent
a judeca.
Butetinul 1890, p. 274
9. Aceeag prescriptiune, care duce
la dobandirea unei servituti, este a-
plicabila gi la pierderea servitutii,
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 159

Servitute Servitute
ceeace rezulta, pi din textul art. 1945 de exploatare, cari sunt permanente
-din Codul Calimah ; ci de lucrari de reparatie pi de in-
CC, atat sub imperiul Codului Ca- tretinere a imobilelor de pe locul
limah, cum pi sub noul Cod civil, a- infundat ;
-colas prescriptiune de zece ani, care Ca, in speta, tribunalul constatand
se cerea la dobandirea unei servituti, pe de o parte necesitatea reparatiu-
era aplicabilit pi la pierderea drop- nilor, iar pe de alta neputinta de a se
tului de servitute. face ele fara trecere prin locul veci-
Buletinul 1880, p. 128 nului, n'a violat legea and a acor-
10. Linia de pamant, ocupata de dat acea trecere sub rezerva despa-
un drum de fier, nu poate fi consi- gubirei intimatului.
derate ca un fond oarecare, suscep. Buletinul 1882 p. 164
tibil de proprietate particulars pi su- 12. Art. 612 Codul civil, care in mod
pusa, in favoarea proprietatilor pe formal ca nimeni sa nu poata avea
cari trece, la diferitele servitutii, re- vedere, sau fereastra cu vedere a-
zultand din situatiunea liniei pe acele supra proprietatii vecinului sau, de
proprietati ; nu va fi o distanta de 19 decimetri
Ca o asemenea linie constituind o intro zidul pe care s'a deschis acea
vale de comunicatie de interes na- vedere ei proprietatea vecina ;
tional pi destinata serviciului public, Ca, in speta, dupa cum rezulta din
Coate acele servituti recunoscute de chiar sentinta ce se ataca, intimatul
lege ca rezultand din situatiunea lo- deschizand fereastra cu vedere in
curilor pi admise pentru comoditatea curtea recurentului n'a respectat dis-
particularilor, inceteaza de a exists tanta de 19 decimetri ceruta de ar-
fats cu &Ansa ca incompatibile cu ticolul 612 Codul civil ;
interesul general ; Ca tribunalul in fata acestora, res-
Ca odata departate servitutile. re- pingand cererea tecurentului pentru
zultand din situatia locurilor, alto ser- inchiderea ferestrei vecinului sau, in
vituti nu pot exists decat in urma adevar a violat citatul articol de
unei conventiuni sau in virtutea unei lege ;
legi ; Buletinul 1884, p. 154
Ca din art. 587 Codul civil, rezulta 13. Este principiu constaht ca, ju-
ca lucrarile de utilitate publica impun decatorul cererii principals este com-
servitutii fond urilor invecinate, iar nu petent de a judeca pi cererea ac-
sufer servituti dela dansele. cesorie ;
Buletinul 1881, p. 814 Acest principiu este consacrat. pi
11. Vazand art. 616 din Codul civil ; prin art. 53 din Legea judecatornlor
Considerand ea proprietarul al ca.- de ocoale, undo se zits, ca, judecatorii
rui loc este infundat, fara iepire pe de ocoale sunt competinti de a ju-
calea publica, poate doba'ndi o tre- deca cu apel pana la once valoare
-cere pe locul vecinului, cu rezerva cererile de daune isvorand dintr'un
despagubirei acestuia ; drept de servitute, chiar atunci tend
Ca o asemenea trecere depi legea acele daune ar fi mai magi de 1500 lei.
o marginepte numai la necesitatile Buletinul 1884, p. 677
exploatarii locului infundat, poate ei 14. Considerand ca dreptul de in-
cu mai mare cuvant sa aiba lot qi trebuintare a unui curs de apa ca
atunci cand e vorba nu de lucrari once drept curat facultativ, scapa
www.dacoromanica.ro
 160 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Servitute Servitute
de once prescriptiune, in ace-st into- de o parte inecarea proprietatii ri-
les, ca el MI se pierde prin neintre- veranului superior, si facandu-se in
buintare decat cand un altreilea vine acelas timp posibila i o regulata
si ()presto intrebuintarea acestui drept functionare a morei, reiese lug din
caci din momentul cand se tolereaza hotararea atacata cu recurs ca d-na
aceasta oprire, I n c e p e stapanirea V. n'a facut o asemenea propunere
dreptului oprirei ( 1914 comb. cu dinaintea instantei de fond.
1913 si 381 din Codul Calimah) ; Buletinul 1884, p. 8.96
Considerand, in speta, ea chiar 15. Considerand in virtutea arti-
dace am admite ca d-na V. a cas- colului 582 combinat cu art. 583 Co-
tigat prin prescriptiune servitutea de dul civil, proprietarii marginasi au
luare ei conducere de apa pentru u- dreptul a se folosi de apa pentru
zul morei sale ( 623 Codul Calimah), scopurile agriculturei, pentru scopuri
de aci nu reiese catus de putin ca industriale, pentru scopurile familiei,
ea a dobandit servitutea de a lima, in mod egal insa fkra a aduce o va-
mosia Ceplenita, cad obiectul servi- tamare proprietarilor marginasi;
tutei era luarea ei conducerea apei Ca in caz cand un proprietar in-
pentru uzul morei si nu inecarea fiintand o moara, aseaza iazul in a-
proprietatei riveranului superior, (tan- semenea conditie, incat impiedeca
tum prescriptum, quantum 'posse- functionarea morel unui proprietar
ssum) ; superior, in lipsa de regulamente ad-
Considerand ea cea mai lung5, po- ministrative $i in lipsa supravegherei
sesiune nu poate servi de temei pres- si a necesitatei acordarei unei au-
criptiunii dreptului de a tine un ba- torizari din partea autoritatilor ad-
ragiu la o inaltime vatamatoare, de- ministrative, numai tribunalele, in
terminarea inallimei apelor ffind de urma unei contestatii in urma unei
domeniul administratiunii ( 554 Co- actiuni formate in regula sunt in
dul Calimah) ; drept a regula drepturile respective
Considerand ca insasi autorizarile ale proprietarilor marginasi, incat
administrative prin care se acorda priveste folosinta apei curg5,toare,
unui riveran de a stabili o luprare cautand intru aceasta sa concilieze
oarecare, pe un curs de apa (moara, dreptul unui proprietar marginal cu
uzina, baragiu) sunt date sub rezerva dreptut egal al celorlalti proprietari
drepturilor celor de al treilea ; marginasi, ceace tribunalele sunt in
Considerand ca oricine cauzeaza drept a face in virtutea articolului
altuia o vatamare, e dator sa o 583 Codul civil ;
repare ; Considerand, in speta, ca, actiunea
Ca cel vatamat e in drept a core, intentata de Gauthey contra lui Sta-
afara de daune interese ei desfiin- mai e, care s'a judecat de tribunalul
tarea lucrarei cari i-a cauzat va- de Tecuci $i de Curtea de apel din
tamarea ; Focsani, tindea t' cmai la aceasta, de
Ca deli nu se poate tagadul ca a provoca o regulare a drepturilor
vatamatorul se poate opune la des- respective intro Gauthey $i Stamate,
fiintarea lucrarei. dovedind de exem- incat priveste folosinta apei la sco-
plu c5, printr'o simple reducere a ni- purile morilor ce fiecare avea ;
velului iez5,turei s'ar putea impaca Ca actiunea asa intentata, este o
toate interesele, preintampinandu-se actiune intentata conform art. 582

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 161

Servitute Servitute
i 583 din Codul civil, care actiune i-1 poate rapi decat prin aplicatiune
e de competinta tribunalului si a cu efect retroactiv a dispozitiunilor
Curtii de apel ; sale, ceeace ar fi contrariu art. 1 din
Considerand ca nu e indoiala ca Codul civil ;
proprietarii margin* pot exercita Ca, astfel fiind, tribunalul a carui
unul contra altuia si actiunea pose- sentinta se ataca, obligand pe recu-
sorie, find ca apa curgatoare e sus- rent 85, se retraga cu zidurile con-
ceptibila de posesiune, si proprietarul struite la distanta de 12 palme fixate
marginal e in drept a cere a i se de legea veche (art. 28, p. 2, cap.
respects posesiunea, intentand actiune III din Codul Caragea), a facut o
posesorie, dad% a posedat in condi- junta, aplicatiune a legii.
tiile determinate de lege, insa, in Buletinul 1886, p. 10
spats, nu au fost si nu s'a sustinut l8. Actiunea care tinde la resta-
ca sunt conditiile pentru exercitiul bilirea unui drept de servitute de
actiunii posesorii, nici partea recla-
vedere preexistent, dela care a fost
manta nu a gandit ca actiunea in- privat prin faptul cladirii ridicata in
tentata e o actiune posesorie, ci o fata ferestrei reclamantului, e de
actiune precum s'a caracterizat mai competinta judelui de ocol de a o
sus, si tot asa s'a judecat si de judeca in prima instants si tribunal
Curtea de apel. in apel.
Buletinul 1484, p. 1005 Buletinul 1887, p. 109
16. Vazand art 612 din Codul civil ; 19. Locatarul unei mori, fiind chie-
Avand in vedere ca din modul re- mat in judecata printr'o actiunn po-
dactiunei acestui articol, rezulta ca sesorie spre a desfiinta un baragiu
el coprinde tot ce poate infra in ca- con struit pe proprietatea reclaman-
tegoria servitutilor de vedere ; tului, poate cere, conform art. 1428
Ca in cazul de fat& tribunalul din Codul civil scoaterea sa din pro-
constata in fapt ca aceasta usa poate ces, aratand pe locatorul in al carui
servi ca vedere in curtea vecinului. nume poseda.
Buletinul 1885. p. 282 Buletinul 1887, p. 531
17. Considerand ca sentinta ata- 20. Obligatiunea impusa de le-
cata constata ca Polimeride are do- giuitor prin art. 612 din Codul civil
banditti servitutea de vedere in fo- ca verice proprietar nu poate des-
losul caselor sale, inc5, de sub regi- chide ferestre de vedere asupra fon-
mul Codului Caragea ; dului vecinului sail mai aproape de
Considerand ca aceasta servitute, 19 decimetri, constitue o servitute
dupa vechea lege, obligand pe pro- pasiva ;
prietarul fondului robit de a nu cladi C5, din momentul ce va infra,nge
decat la o distanta de 12 palme de aceasta prescriptiune a legii, incepe
la ferestrele fondului dominant, drep- o reactiune de liberare a fondului
tul de vedere castigat de proprietarul sau de servitute pasiva ;
fondului dominant, in intinderea si Mai ca naturalmente, incepe in-
conditiunile legii sub care a dobandit teacelas timp, o reactiune de a ob-
acest drept, constitue pentru dansul tine si o servitute activa asupra fon-
un drept castigat, pe care legea noun, dului vecin, pentru a tine a des-
care restrange aceasta servitute la o chis ferestre spre vedere asupra fon-
distanta mai mica de 12 palme, nu dului vecinului la o distanta proi-
I. C. Barozzi. Vol. IV 11

www.dacoromanica.ro
162 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Servitute Servitute
bits, incepe a poseda asupra acelui competinti a status daca acele dru-
fond in sensul aservirei acelui fond muri erau sau nu publice.
la vederile sale, $i de oarece servi- Buletinul 1890, p. 439
tutea continua $i aparenta este sus- 23. Servitutile neaparente gi ne-
ceptibila de a fi dobandita prin pres- continue nu se pot dobandi nici prin
criptiunea de 30 ani, daca, continua prescriptie de treizeci ani, ci ele ur-
un asemenea exercitiu aparent pe meaza a fi stabilite prin titluri scrise,
intreaga aceasta durata, obtine ser- conform art. 624 din Codul civil.
vitutea activa de vedere ; altfel, ar Buletinul 1891, p. 325
fi derizoriu sa se admit& ea cineva Vezi gi euviintul : ,,Posesiune" No. 50.
a obtinut o servitute de vedere prin 24. Considerand ea din coprinsul
posesiunea de 30 ani, dacit s'ar per- art. 630 si 635 din Codul civil re-
mite vecinului s5.-i modifice vederea, zulta clar ca proprietarul fondului
on sa o obstrue complect prin con- dominant nu poate sa fa,c5, lucrari
structiuni ; pentru exercitaul dreptului de servi-
Considerand de alta parte, dupa tute asupra fondului supus acelei
principiile generale de drept, ca pre- servituti, de cat in limitele stabilite
cum un vecin are dreptul nu numai pentru exercitarea unui asemenea
de a se libera de o servitute pasiva, drept, fie prin titlul constitutiv, fie
dar $i de a obtine o servitute activa, prin prescriptiune ;
tot asemenea si celalalt vecin are Considerand ca tot numai in a-
dreptul a-1 tine in servitutea pasiva cest sons se poate interprets $i a-
prin obstruarea vederei sau priutr'alte pike, art. 16 dela partea II, cap. 3
mijloace legale ; din Codul Caragea, pentru cazul and
Considerand ca cine sustine a avea in urma construirii unei mod de
o servitute de vedere, naturalmeitte ca,tre proprietarul vecin din susul
sustine ca are aceasta servitute in unui curs de apa, vine si proprie-
plenitudinea ei, nepatata cu nimic tarul vecin din josul acelui curs de
care ar modifiea-o, on ar neutraliza-o, apa, a construl si dansul moara, pe
gi ca sarcina dovedirii modificarii sau vechiul vad ce a avut, fiind, adica
neutralizarii cade asupra aceluia pe dator, acest din urma proprietar de
care 1-ar interesa. a reconstrui sau repara mpara sa
Buletinu11888, p. 1036 fi 1889, p. 769 numai in limitele conditinnilor ce
21. Servitutea de vedere ce o are deja, exercitase conform cu titlul sau
cineva prin ferestrele privatei casei dreptul castigat prin prescriptiune,
sale in curtea vecinului, e o servi- cad numai in acest caz si in ase-
tute de ordine privata ce nu este menea mod poate sa invoace exer-
proibita nici prin lege, nici prin re- citarea unui drept castigat, farce sa
gulamentele municipalecare nu se fie responsabil de inecaciunea ce s'ar
ocupa decat de haznalesi care se cauza, morei vecinului d i n susul
poate dobandi prin prescriptie. apei ;
Buletinul 1888, p. 1040 Considerand ca, in speta, se con-
22. Cand se contests. dreptul de stata ca in anul 1886 recurenta, re-
trecere sub cuvant ca pe acolea nu constituind o moat% pe vadul vechiu
exists un drum public, judele de o- ce avea pe malul raului Dambovita,
col si tribunalul, in apel, nu sunt a ridicat stavilarul apei cu 75 cen-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIIIL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 163

Servitute Servitute
timetri 'mai sus de cat era la func- servituti, neputand fi dobandite prin
tionarea vechei mori, si, cu modul prescriptiune, posesiunea for nu poate
acesta, a produs innecul morei inti- da loc la actiunea posesorie ;
matului, care este proprietarul vecin Considerand ca nu se poate ad-
din susul apei ; mite ca posesiunea unei servituti ne-
Considerand ca in asemenea cir- continue poate sa des loc. la actin-
cumstante, Curtea de apel, obligand nea posesorie nici in cazul cand s'ar
pe recurenta de a scobori mentiona- pretindeprecum se face in speta
tul stavilar cu 40 centimetri, odic& ca prin ea s'ar fi dobandit servitu-
numai atarta cat s'a stabilit prin ex- tea inaintea Codului civil, sub im-
pertiza local& ca este necesitate pen- periul legiuirii Caragea, dupa care,
tru posibilitatea functionarii ambelor atare servituti erau prescriptibile,
.mori, si far5, sa aiba 'negresit nece- caci judecatorul de ocol nu ar putea,
sitate, dupii cum pretindea, recu- in acest caz, sa statueze de cat pro-
renta de a rezolva si chestiunea nuntandu-se asupra prescriptiunii, a-
Baca cu aceasta scoborare a stavi- dica judeca,nd chestiunea proprietatii,
larului s'ar inneca, sau nu moara re- ceeace, dup5. art. 56 din Legea ju-
curentei de catre aceea a vecinului decatoriilor de ocoale, excede limi-
inferior, care nu era chiemat in ju- tele competintii sale.
decata, n'a comis nici un exces de Buletinul 1891, p. 698
putere sau violarea art. 16, cap. 3 .... nici a se dovedi posesiunea for
.dela part. II din Codul Caragea, ci, prin martori.
.din contra, a Meat o bunk aplica- Buletinul 18,91, p. 964; 1892, p. 473
tiune a aratatelor texte de lege. fi 1902, p. 4
Buletinul 1891, p. 628 27. Avand in vedere deciziunea a-
25. Considerand ca constructiu- tacata din care reiese ca A. Petro-
aile facute pe locuri de domeniu pu- ianu a actionat pe sora sa Elena
blic de catre particulari, constituesc, Fratostiteanu spre a-i 15.ss libera co-
pentru particulari, un drept deplin de municatia unui drum ce a existat
proprietate pe cat Limp vor fi tole- din vechime si care ii serval, spre a
rati de catre autoritatile publice corn- trece la conacul proprietatii sale din
petinte de a urmari si executa dis- hotaral comunei S15.veni, districtul
trugerea lor, iar particularii nu pot Roman* inchis, far& drept, de catre
invoca, unii contra altora, lipsa drop- recurenta;
ului de construire pe domeniul pu- Considerand ca inaintea instante-
blic, caci n'au calite,te si interes di- lor de fond se constata c5, recla-
rect in aceasta privire, ci numai manta a cerut sa i se deschid5, dru-
lacultatea de a-si apara dreptul de mul pe care totdeauna trecuse, si
proprietate ce fiecare poseda. care s'a inchis de catre Elena Fra-
Buletinul 1891, p. 629 tostiteanu ;
26. Considerand c11 dreptul de tre- Ca acest drum, dupa chiar decla-
cere, dup5, art. 622 din Codul civil, ratiunea recurentei Fratostiteanu, a
este regulat in clasa servitutilor ne- fost deschis de catre decedatul for
continue, servituti cari, dupli, art. 623, p5,rinte I. Murgaseanu, pentru a se
combinat cu art. 624, nu pot fi sta,- pune in comunicatie cu calea pu-
-bilite de cat prin titluri ; blica ;
De unde consecinta ca asemenea Considerand ca odata, constatat ca

www.dacoromanica.ro
164 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Servitute Servitute
drumul exists deja i ca era des- 30. Mijlocul intemeiat pe faptul
chis de parintele lor, ca atare, inti- ca judecatorul fondului a admis
mata Petroianu area un titlu fata proba testimonials, spre a stabili
cu recurenta Fratotiteanu, sora sa, exercitiul unei servituti necontinue
derivand din destinatia proprietaru- i aparente, nu poate fi invocat
lui, conform art. 625 din Cod. civil ; pentru prima oar& in Casatiune,
Ca, astfel fiind, neexistand inte- daca n'a fost propus mai intai la
res de a se t1 daca drumul era pu- instanta de fond.
blic sau privat, intrucat intimate Buletinul 1894, p. 860
avea un drept dela autorul sau a- 31. 0 servitute se poate dobandi
supra acelui drum, i legea, nefa- in urma efectuarii unor lucrari, prin
cand o distinctiune in aceasta pri- neimpotrivirea stapanului lucrului
vinta, bine i corect a urmat Curtea servient, conform pastii a II-a, ca-
cand a recunoscut intimatei acel pitolul 2, 4 din Codul Caragea,
drept de servitute. fare sa fie necesitate de o conti-
Buletinul 1893, p. 267 nuitate sau de recinatatea fondului
28. Avand in vedere ca dreptul de servient cu acele lucrari.
trecere. dupa art. 622 din Codul ci- Buletinul 1895, p. 712
vil, este regulat in clasa servitutilor 32. Considerand ca dreptul de tre-
necontinue, servituti caH, dup.& art. cere fiind o servitute aparenta, dar
623, combinat cu art. 624 din Codul necontinue, el nu se poate stabill,
civil, nu pot fi stabilite decal prin conform art. 624 din Codul civil,
titluri, de unde consecinta ca ase- decat prin titluri emanate dela pro-
menea servituti, neputand fi doban- prietarul sau autorii proprietarului
dite prin prescriptiune, posesiunea for fondului supus ;
nu poate da loc la actliunea posesorie ; De unde rezulta ca, in lipsa de
Considerand ca de1 art. 616 din asemenea titluri, exercitiul de trecere,
Codul civil prevede ca proprietarul on cat de repetat i de indelungat
unui loc infundat poate reclama o ar fi, nu poate servi de temei nici
trecere pe locul veeinului sau pen- pentru a intents, nici pentru a res-
tru exploatarea fondului sau, insa, pinge o actiune posesorie, caci un
cum acest drept este un drept real, asemenea exercitiu nu presupune un
un drept de servitute legala care drept de servitute, ci un simplu
robete dreptul de proprietate al ve- drept de toleranta, de pru3uire.
cinului, el nu poate fi reclamat de Buletinul 1898, p. 691
cat pe tale petitorie inaintea tribu- 33. Judecatorul in posesoriu este
nalului, ca prima insta.nta, iar nu in drept a consults i hotararile dep.
pe calea posesorie. intervenite intre parti, pentru a de-
Buletinul 1893, p. 980; 1894, pag. termine modul de exercitiu al unei
102 gi 236 ; 18.95, p. 271; 1898, servituti, !Ara ca prin aceasta sa
p. 691; 1899, p. 644 prejudice insu fondul dreptului de
29. Faptul deschiderii unor fe- servitute.
restre pe o proprietate vecina, prin Buletinul 1898, p. 1287
toleranta proprietarului ei, nu poate 34. Exercitiul unei servituti, con-
constitui decat o posesiune precara, stituita prin prescriptiune, urmeaza
care nu conduce la prescriptiune. a fi restrans in limitele in can aces
Buletinul 1894, p. 427 servitute s'a posedat si prescris, caci,

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 165

Servitute Servitute
in principiu, orice servitute nu poate robire pe intreg acel fond ; dad.,
fi nici infiintata dela inceput, nici spre exemplu, o f'antana anume de-
latita sau micsorata in urma, decal terminate din curtea cuiva, este su-
prin vointa expres5, sau prezumata pusa robirii unei vecinatati de a lua
a partilor in cauz5 si cand este apa dintr'ansa, cu aceasta nu se
vorba de o servitute dobandita prin poate zice ca curtea intreaga (pe
prescriptiune, cert lucru este ca pro- care se af15, robita lantana) este su-
prietarul fondului aservit nu poate pusa robirii de a procure apa veci-
fi presupus ca a consimtit, prin th- natatii dominante ; precum aseme-
cerea lui, decat la servitutea astfel nea, nici cu robirea de trecere ce
cum ea se manifest& sub ochii lui, s'ar dobandi peste un drum anume
in decursul timpului necesar pentru determinat dintr'o mosie, nu se
a prescrie ; poate zice ca intreaga mosie este
Ca, intrucat intinderea si efectele supusa robirii de trecere absolute
unei atari servituti se determine pe acea mosie ;
dupe regula : gtantum praescriptum, Prin urmare, robirea dobandita
quantum possessum., apoi cel ce a peste obiectul ce face parte intr'un
doba,ndit prin prescriptiune o servi- fond, difera cu totul de robirea a
tute, cum ar fi aceea de vedere prin insult acelui fond, caci, dace dupe
o fereastra, nu poate, fara consim- principiu, robirea dobandita asupra
tamantul proprietarului fondului a- unui obiect nu poate dura mai mull-
servit, s5, deschida o a doua fe- decat existenta acelui object, apoi
reastra la o alts inaltime, chiar in este evident cA, la cazul cand un o-
dimensiunile si condititmile cele din- biect anume determinat intr'un fond
tai, nici sg. schimbe dimensiunea este supus unei robiri, acea robire
eunoscuta a ferestrei in privinta ca- inceteaza cu daramarea sau desfiin-
reia servitutea fusese dobandita prin tarea acelui obiect din veH un eve-
prescriptiune. niment oare care, de oarece, cand
Buletinul 1898, p. 1287 fondul intreg este supus la o robire,
35. Locatarul poate fi chiemat in aceasta robire nu poate inceta de
judecata spre a suferi exercitiul cat cu incetarea existenta insas
unei servituti ? Vezi cuvantul : g Lo- a acelui fond :
eatiune., No. 57. Spre exemplu, dace un drum a-
Buletinul 1899, p. 643 nume determinat dintr'o mosie este
36. Avand in vedere art. 3 dela supus robirii de trecerea unei inveci-
robiri din Codul civil care legiueste : nate mosii, si inceteaza existenta lui
*Verice lucru este robit la altul dinorice eveniment, inceteaz5, si robi-
pentru veriun sfarsit, negresit acel rea la care este supus, adica nu mai
glucru este supus si la mijlocul ce poate pretinde proprietarul fondului
gpriveste spre acest sfarsit ; de este, gominat alt drum pe fondul servant,
adici verio taring. indatorata a da adica pe mosia pe care se afla acel
gap& alteia, este dator a-i da qi drum robit, precum asemenea si cand
trecerea la apit, etc.. ; o fantana, anume determinate, din-
Considerand, in drept, c5, robirea tr'o curte, era supusa robirii de a
dobandita asupra unui determinat lua apa dintrInsa, de catre o veci-
anume obiect, ce face parte dintr'un natate ; incetand existenta acelei fan-
fond, nu poate impovora de acea tani nu se poate pretinde construi-

www.dacoromanica.ro
166 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Servitute Servitute
rea unei alteia in alts parte a curtii, Considerand ca. tribunalul, in spetg,
de oarece este de tot alt-fel cand respingaud cererea recurentului de.
fondul intreg este supus unei robiri a se da locului sau infundat acces
oarecare, spre exemplu, cand un la calea publica, pe motiv ca atunci
fond, o movie oarecare este supusg and recurentul a primit in schimb
robirii de trecerea unui alt fond, acest be dela co-permutantul sau,
altei mosii, atunci, de s'ar derapana R. Stroescu, locul era deja infundat
drumul determinat pentru exercita- si ea, primindu-1 in acea situatiune
rea acelei robiri de trecere, negresit prin libera s'a voint,A. nu poate im-
cg n'ar inceta robirea, negresit adica, pune vecinului sau o servitute a-
cA s'ar infiinta un alt drum care supra proprietatii lui, prin acest mod
care in orice alta, parte a mosiei de a judeca, instanta de fond face
servente, caci aceasta robire Bind o distinctiune pe) care legea, prin
datorita, de intreaga movie serventa art. 616 din Codul civil, nu o face ;
nu inceteazg de cat cu incetarea Considerand, de asemenea, ca tri-
existentei a insg.s acelei mosii prin bunalul respingand actiunea vi pen-
confundare sau prin verice alt e- tru motivul ca locul asupra caruia
veniment ; se cere dreptul de trecere fiind de
Considerand c5, mentionatul arti- de domeniu public vu, ca atare, Ma-.
col, din chiar litera vi spiritul lui, lienabil, nu poate fi grevat de o
se vede cA legiueste specialmente servitute de trecere, prin aceasta
numai pentru cazul cand fondul in- violeazg, chiar dispozitiunile citatu-
treg este supus unei robiri oarecare lui text de lege din art. 616 din
precum de dare de apg, de pap- Codul civil, caci, dacg este adevarat
flare, de vanare etc. c5, imobilele de domeniu public sunt
Considerand cg, la a c e s t e ca- inalienabile in principiu, nu este
zuri intamplandu-se a se derapana mai putin adevArat insg cA ele se
obiectul asupra cgruia se exercita pot alien& sau a servi cand legea o
robirea, ce datora fondul servent, permute in mod expres, cum este in
trebue neapgrat a se reinfiinta, in spet5 dreptul de trecere la calea pu-
altg parte a acestui fond de oarece, blica, prevazut prin acest text de
la acest caz, obiectul acela nu este de- lege.
cat numai un mijloc prin care se exer- Buletinul 1901, p. 425 ; 1903,p. 685
citg dreptul robirii, vu acest mijloc 38. Din dispozitiunile art. 495 si
trebue dat negresit prin ofi care 587 din Codul civil, rezultA nein-
alts parte a acelui fond spre a se doios ca servitutea de drum pe mar-
putea exercita acea robire. ginea raurilor navigabile sau pluti-
Buletinul 1865, p. 159 toare dA dreptul la acostarea plu-
37. Considerand CA, dup.& dispozi- telor pe malul Dungrei.
tiunile art. 616 din Codul civil, pro- Buletinul 1901, p. 968
pnetarul al cgrui be este infundat, 39. Considerand ca dispozitiunile
care nu are nici o iesire la calea publicg art. 623 vi 624 din Codul civil nu
poate reclama o trecere pe locul ve- aunt aplicabile decat la servitutile
cinului sau pentru exploatarea fon- stabilite prin faptul omului ;
dului, cu indatorire de a-1 despAgubi CA in privinta servitutilor stabi-
in proportiune cu pagubele se s'ar lite de lege, precum este dreptul de
putea ocaziona ; trecere in favoarea proprietarului u-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT/ ROiVIANA 167

Servitute Servitute
nui loc infundat, titlul unei aseme- tul intimatilor de a-ei aduce apa la
nea servituti este in lege chiar, ei morile for printr'un canal sapat pe
nu este necesitate pentru dobandi- terenul in discutiune, a intrat in cer-
rea unui asemenea servituti, decat cetarea ei judecarea a chiar existen-
de a dovedi faptnl ca locul este des- tei dreptului de servitute pretins de
fundat. intimati, ei a modalitatilor in cari
Buletinul 190 ?, p. 777 servitutea s'a exercitat in trecut ei
40. Considerand ca din combina- trebuia sa, se exercite in viitor, de-
tiunea art. 582 ei 583 din Codul paeind astfel competirrta sa, stator-
civil rezulta ca, data se ridicg, yeti nicita prin art. 60 ei 61 din Legea
o contestatiune intre proprietarii pe judecatoriilor de ocoale, dupa care
proprietatile carora tree apele ce le aceste instanta, chiar ei in materie de
sunt trebuincioase, tribunalele, la servituti, nu sunt competinte a ju-
darea hotararii, sunt datoare sa, caute deca, in prima instanta, cu apel la
a impaca interesul agriculturii cu tribunal, decat actiunile posesorii ;
respectul cuvenit proprietatii, obser- Considerand ca tribunalul proce-
valid in totdeauna regulamentele dand astfel, a comis un indoit exces
particulare si locale asupra curgerii de putere, mai intai pentruca partile
ei uzului apelor ; n'au dedus in judecata insue dreptul
Considerand ca de aci rezulta ca de servitute, ei in al doilea lot,
chestiunea de a se eti pang la ce punct pentru ca chiar data 1 -ar fi dedus nu
proprietarul fondului superior poate putea sa-1 judece ca instanta de apel.
sa intrebuinteze apa din garla ce trece Buletinul 1905, p. 1232
prin proprietatea sa, fara sa vateme Vezi euvintele: fDomeniul public, $i
ei dreptul proprietarului fondului in- ePosesiune..
ferior asupra acelei ape, este o ces-
tiune de apreciere lasata la intelep- Silvic (data)
ciunea judecnorilor de fond ; 1. In regula_generaI5, fiecare ras-
Ca, aea. Iliad, cand in speta tri- punde inaintea legii penale numai
bunalul, dupa ascultarea de martori pentru faptele sale proprii, sau daca
ei cercetari la fata locului, apreciaza a provocat pe altul la comiterea unei
c5, recurentul, prin facerea roatei de infractiuni, insa in conditiunile art.
irigatiune pentru udarea gradinariei 47 din Codul penal ;
sale, ia din garla care pune in mie- Ca, daca legiuitorul, pentru unele
care moara intimatului mai mult de delicte (art. 99 si 159 din Codul pe-
cat volumul de apa la care ar avea nal) comise de functionarii inferiori
dreptul ei cat ar trebul sa ia, astfel in exercitiul functiunii lor, prezuma
ca din aceast5, cauza moara acestui abuzul de autoritate ei de putere a
din urma nu mai poate functions, prin superiorilor, incat face responsabili
aceasta nu face de cat sa uzeze de inaintea legii penale pe aceetia, fara
un drept de suverana apreciere acor- a se mai dovedi acel abuz de auto-
dat de lege ei, prin urmare, hot5,- toritate ei de putere, destul numai
rarea sa in aceasta privinta scapa s5, se probeze ca functionarii infe-
controlului Curtii de casatiune. rioii au sava,reit acele delicte dupa
Buletinul 1902, p. 1026 ordinal superiorilor, in pricini ce pri-
41. Considerand, in speta, ca tri- vesc la atributiunile acestora ei pen-
bunalul ca sa ajung5, a stabili drep- tru cari functionarii inferiori sunt

www.dacoromanica.ro
168 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Silvic (delict)
datori sa le des supunere in ordinea
ierarchiei, ba Inca. prezumtiunea legii
merge pana a considers ca o con-
strangere morals ordinul superiorilor,
si de aceia apari de orice responsa-
bilitate penala pe functionarul infe-
rior, pedeapsa in asemenea caz avand
a se aplica numai superiorilor ; nu
este tot astfel pentru cazul cand in-
tro autorul infraetiunii si intre pro-
vocatorul ei, nu poate exists obli-
gatiunea unei supuneri pasive, $i a-
cest caz trebue sa fie dovedit ca,
provocatiunea la comiterea delictului
s'a comis, dupa cum se cere de art.
47 din Codul penal, prin daruri, on
prin amenintari, sau prin abuz de combinate cu art. 197 din Proc. pe-
putere, on de autoritate, sau prin nala, rezulta ca, in materie de delicte
uneltiri viclene, sau dandu-i instruc-
tiuni spre comitere, pentru ca pro-
vocatorul sa fie pedepsit intocmai
ca un autor ;
De unde rezulta ca stapanul nu
poate fi penalmente responsabil de de-
Haul silvic comis de _servitorii sau, a-
far% aumai dacks'ar dovedi ea clausal
1-a RN-cleat la comiterea acelui delict.
Buletinul 1374, p. 118; 1884, p. 597
Si 1025
Vezi mai jos : No. 30 si 36.
2. Pentru delictele silvi ce sin-
gure tribunalele de judete sunt corn-
petinte a le judeca, conform art. 176
din Procedura penala $i actiunea, atat
publics cat si private, in materie de
contraventiune, se prescrie printr'un
an implinit, chiar din ziva in care
s'a comis contraventiunea.
Buletinul 1874, p. 15?
3. Atat ,a,ctiunea publics cat si
actiunea private, pentru despagubiri
deri-vend dintr'un delict silvic, raman
stinse prin prescriptia rle un an de
la comiterea delictului, conform art.
595 din,Procedura penala.
Buletinul 1874, p. 159 gi 246 ; 1876,
pag. 16
www.dacoromanica.ro
Silvic (delict)
4. In materie de delicte silvice
cats a fi observate regulele prescrise
de Procedura penala in materie de de-
licte ;
CA, dupa art. 185 din Proc. penala,
procesele-verbale incheiate de primar,
pot fi combatute prin probe scrise
sau testimoniale ;
Cti, prin urmare, este admisibila
proba testimoniala in contra unui
proces-verbal de constatarea unui
delict silvic incheiat de un primar.
Buletinul 1875, p. 145. Contra :
1884, p. 594
Vezi mai jos : No. 29.
5. Diu cuprinderea art. 176 si 178,
silvice tribunalele corectionale sunt
competinte a judeca cererile admi-
nistratiei in prima instanta cu dreptul
de apel catre Curtea respective.
Buletinul 1875, p. 148
6. Pentru constatarea comiterii
delictelor silvice padurarii sunt ad-
misi a fi chiemati ca martori.
Buletinul 1880, p. 431
7. Pagubele izvorite dintr'un delict
silvic sunt chestiuni pur civile unde
Ministerul public nu are nici un rol
de a lua concluziuni, $i unde parti-
ciparea lui vitiaza constituirea tri -
bunalului.
Buletinu11881, p..991. Contra : 1884,
p. 209 ; 1885, p. 297
Vezi mai jos : No. 24.
8. Delictele silvice, cari atrag dupa
dansele o condamnatiune la o a-
mend& mai mare de 25 lei, nu se
pot prescrie prin aplicatiunea art.
595 din Proc. penald.
Buletinul 1881, p. 948
9. Art. 28 din Legea silvice con-
sacrand principiul ca pedeapsa a-
mendei se aplica fare prejuditiul ce-
rerilor de despagubiri civile, de aci
chiar rezulta ca partea vatamata are
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 169

Silvic (delict) Silvic (delict)

drept, independent de pedeapsa a- 14. Dupa art. 46 din Codul silvic,
mendei, so, ceara, si so, obtina des- in cazurile ueprevazute prin acea
pagubiri pentru daunele suferite prin lege. se aplica dispozitiunile dreptu-
faptul delicuentului. lui comun ;
Buletinul 1981, p. 954; 1892, p. 719, Ca, pe cat timp in Codal silvic nu
726 qi 791; 1483, p. 22? Si 710; se vorbeste nimic despre circums-
1884, p. 600 ; 1893, p. 477 tantele atenuante, apoi, conform prin-
10. 'Nu numai faptul thierii de ar- cipiului admis prin textul de lege
bori din padurile Statului, ci si faptul mentionat mai sus, trebue so, ne re-
de luare de lemne taiate de oricine ferim la dreptul comun ;
altul, constitue un delict silvic pre- Ch, dupa dreptul comun, circum-
vazut de art. 19 si 28 a Legii sil- stantele atenuante se acordh in on
vice, si do, dreptul Statului a cere ce fel de delicte ;
despagubiri civile.
Buletinul 1882, p. 723 Ch, faptul de a taia sau fury lemne
11. Cand din procesul-verbal dre- din phdurea Statului este calificat
sat la localitate no rezulta probe de de lege ca delict, si, ca atare, se
culpabilitate in greutatea delicuen- poate acorda circumstance atenuante.
tului, este inutil a mai amana pro- Buletinul 1983, p. .357 ; 1884, pug.
cesul pentru a se chiema ca martori 44, 585 i 832 ; 1885, p. 47 ; 1886,
chiar acele perspane can redactasera p. 893; 1887, p. 362 ; 1888, p. 48 ;
procesul-verbal, de oarece ei nu pu- 1889, p. 331; 1890, p. 841; 1891, p.
teau face alta decal so, confirme cele 658; 1892,.p. 79 ; 1894, p. 575 ;
aratate prin acel proces-verbal. 1900, p. 891
Buletinul 1882, p. 989 15. MTh art. 19 din Codul silvic
12. Dupa art. 39 din Legea silvich legea in caz cand se constath dia-
procesele-verbale de constatarea unui metral arborilor taiali, pedepseste pe
delict silvic fac proba deplinh pang delicuentii cu amendh, valoarea in-
la inscrierea in fals, munai in ca- treith a acelor arbori, duph tabloul
zurile de flagrant delict. anexat la acel codice ;
Buletinul 1849, p. 1933 ; 1983, Ca in acel tablou calculul fiind
p. 469, 550, 768 gi 1941 deja facut pe valoarea intreith, de
Neexistand flagrant delict, probe, oarece se arata in el amenda de plh-
testimonials e admisibilh contra pro- tit, iar nu valoarea arborilor, tribu-
cesul ui-verbal. nalul urmeaza so, 'pronunte, ca pe-
Buletinul 1885, p. 48 pi 219 ; 1886, deapsa in privinta amendei, chiar
p. 44; 1899, p. 105; 18.92, 61; 1997, suma cuprinsa in tablou, iar ca des-
p. 250 : 1899, p. 742 ; 1900, p. 434 pagubire cuvenita Statului, a treia
qi 1905, p. 752 parte din acea sums,
13. Mild instanta de fond constath
ca delicuentii aveau dreptul acordat Buletinul 1883, p. 647 ; 1884, p.953;
de Stat sa is uscaturi din paktum, 1885, p. 46 64
; 1887, p. 56 ; 1889. p.
gi 1891, p. 96
singura imprejurare ca dansii s'au
introdus in padure in alto, zi decal 16. Dina art._ 37 din Endul silvic,
acea hotarata anume, nu constitue in caz de flagrant delict, d.ach pa-
elementul delictului silvic. durarul no siie carte el e dator so,
Buletinul 1989, p. 1934 afirme constatarea sa inaintea pri-

www.dacoromanica.ro
170 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Silzic (delict)
marului, judelui de ocol sau oricarui
agent al forteLpublice.
Buletinul 183, p. 709 i 1107; 1886,
p. 591 fi 1887, p. 1039
.. Constatarile acestora fate .cre-
diata pci-na la inscrierea. in fals.
Buletinul 1902, p. 679
17. Din coinbinatia art. 396 si 417
din Proc. penala rezulta ca atat con-
damnatii cat si partea civilain ma-
terie de delict silvicurmeaza sa faca
declaratiune de recurs la grefa in-
stantei a carei hotarare se ataca.
Buletinul 1883, p. 775
18. Pentru a se putea aplica art.
23 din Codul silvic, trebue ca vitele
sa fi fost introduse in padurea Sta-
tului de persoana careia i se imputa
acel delict silvic ;
Ca, in speta, tribunalul constata
in fapt ca nu exista unul din ele-
mentele cuprinse in acel articol, si
anume acela al introducerii vitelor ;
Ca, astfel fiind, tribunalul achi-
tand pe intimatii de amenda, si con-
damnandu-i numai la despagubiri ci-
vile, n'a violat dispozitiunile art. 23
mentionat mai sus.
Buletinul 1883, p. 1106 si 1109; 1892,
p. 822
19. Procesul-verbal de constatare,
dresat de agentul silvic, nefiind in-
cheiat in ziva comiterii delictului
silvic neputandu-se referi la un fla-
grant delict, proba testimoniala e ad-
misibila.
Buletinul 1883, p. 1138
Vezi mai jos: No. 39.
20. Dupa art. 19 din Codul silvic
intentia de a-si apropria lemnele
taiate nu constitue unul din elemen-
tele delictului silvic, ci este destul
ca delicuentii sa fi taiat acele lemne
pe care stiau ca nu le apartine lor,
pentru ca delictul sa subsiste ;
Ca, dar, in speta, tribunalul co-
mite o gresala cand zice ca intro
www.dacoromanica.ro
Silvio (delict)
elementele constitutive ale delictului
silvic este si intentia, frauduloasa de
a- i apropria lemnele, de narece, deli
in regula generala sa cere intentiti-
nea culpabila, in ceeace se atinge de-
delictele silvice, legiuitorul a derogat
in aceasta privinta
Buletinul 1484, p. 40; 1893, p. 780
21. Art. 19 din Legea silvica nu
face nici o distinctie intre acela care
a taiat lemne pentru sine si acela,
care a taiat din orditiul stapanului
sau, ci stabileste in mod clar ca on
tine va taia arbori fara drept din
padurea Statului, se pedepseste cu
amenda, valoarea intreita a arbori-
lor taiai, dupa tarifele anexate la
acea lege ;
Ca, prin urmare, ceeace constitue
culpa in materie de delict silvic, e
simplul fapt al taierii, fiind indife-
renta cauza acelei culpe.
Buletinul 1884, p. 60.Contra :1884,
p. 597
22. Dupa art. 23 din Codul silvic,
oricine introduce vite intr'o padure
mai mare de zece ani, se pedepseste
cu amenda de 2 lei pentru o oaie ;
CA, prin-urmare, amenda se cal-
culeaza dupa numarul oilor introduse,
iar nu dupa numarul delicuentilor,-
Ca, dar, in speta, instants. de fond
divizand pedeapsa si condamnand pa
fiecare delicuent dupa numarul oilor
introduse, a interpretat intr'un mod
just dispozitiunile art. 23 citat.
Buletinul 1884, p. 174
23. Legiuitorol, prin art. 36 din
Codul silvic, stabilind anume forma-
litati pentru constatarea unui flagrant
delict, ca atare, trebuesc indeplinite
toate dispozitiunile cerute de lege in
aceasta privinta;
Ca, in speta, argumentul invocat
de avocatul Statului ca rezulta din
corpul procesului-verbal ca delicuen-
tii nu stiau carte, si, dar, nu mai era
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 171

Silvio (delict) Silvic (delict)

nevoe a se mai face menpne des- apel conform art. 43 din Cod. silvic.
pre aceasta in zisul proces- verbal, Buletinul 1884, p. .285 Si 584; 1885,
nu e deciziv in mug, de oarece ade- p. 49 ; 1886, p. 39 ; 1887,. p. 818 ;
rarea sau neaderarea la procesele- 1891, p. 68; 1892, p. 514 0 1897,
verbale incheiate de agentii silvici nu p, 262
se poate condtata decal din subscrierea 27. Dupa art. 41 din Codul silvic,
delicuentilor 'sari mentiunea cauzei ce in cazurile cand f5.puitorii nu sunt
i-a Inipedecat de a subscrie, iar nu prinsi asupra faptului, agentii silvici,
din corpul proCesului-verbal. cu ajutoarele fortei public, vor in-
Ca, astfel fiind, intrucat acele pro- cheia procesele-verbale inaintea pri-
cese-verbale nu insuseau formalita- marului on a sub-prefectului, sau a
tile prevazute de lege relativ la fla- ajutoarelor ; iar perchizitiunile nu se
grantul delict, cu drept cuvant n'au pot face decat cu autorizatiunea spe-
fost admise de tribunal. cials a judecatorului de pace.
Buletinul 1884, p. 176; 1886, p. 541; Buletinul 1884, p. 495 fi 966 ; 1899,
1887, p. 572; 1892, p..1111 si 1900, 329 ; 1891, p. 849 gi 1897, p. 756
p. 538 28. Nu este admisibila depunerea
Vezi mai jos : No. 87. cu juramant ca martor a guardului
24. In judecata contraventiunilor silvic, cand procesul-verbal incheiat
silvice participarea Ministerului pu- de dansul a fost anulat ca nefiind
blic e ceruta pentru legala constitui- f5cut in conditiunil legii.
re a tribunalului, chiar atunci cand Buletinul 1884, p. 591
apelul n'a foot facut decat de partea 29. Dupa. art. 152 din Proc. pe-
civila. nala procesele-verbale incheiate de-
Buletinul 1884, p. 209 ; 1885, p. 297 primari nu pot fi combatute prin proba
Fi 1886, p. 582 testimonial& insa ale fac credinta
Contra : Tezi mai sus No. 7.
in justitlie pans la inscrierea in fals ;
Ca tribunalul, in speta, admitand
25. Considerand ea prin art. 46 proba testimonials contra celor covs-
din Codul silvic se zice ca in cazurile tatate prin procesul-verbal incheiat
neprev5,zute de acea lege se aplica de ofiterul competinte, a violat ar-
dispozitiunile dreptului comun ; ticolul 39 din Legea silvica pi arti-
Ca, dup.& dreptul comun orice parte colul 152 din Proc. penala.
judecat5, in lips& are dreptul de opo- Buletinul 1884, p. 594
zitiune ; 30. Avand in vedere c& desi este.
C5, si in materiile penale partea constant ca inculpatii s'au introdus
civi15, urmeaza a avea dreptul de a in padurea Statului si au taiat lemne,
face opozitiune contra hotararilor lush' nu este mai putin adevarat, dup.&
date in lipsa, de oarece nici un text cum constata insus tribunalul in fapt,
de lege nu-i interzice aceasta. ca ei au mars in padure $i au taiat
Buletinul 1884, p. 284; 1887, p. 65 lemne din ordinul vechilului mnpiei,
fi 1901, p. 316 la care ordin ei, ca servitori pusi la
26. Cand hotararea tribunalului dispozitia vechilului, nu puteau re-
condamna pe delicuent la o amend& zista ;
care nu trece peste suma de 300 lei, Ca, prin urmare, faptul taierii lem-
acea hotarare nu e susceptibila de nelor neputandu-se imputa lor, tri-

www.dacoromanica.ro
172 REPERTORIUL GENERALS DE JURISPRUDENTA ROMANA

Silvic (delict) Silvic (delict) .

bunalul, cu drept cuvant gi fare a CA, in materie penalk dupli cum e

'viola veH un text de lege, i-a achi- in speta un delict silvic, existand o
tat de penalitate. procedure special& pi legiuitorul, prin
Buletinul 1884, p. 597 fi 1025, gi art. 445 pi urmatorii din Procedura pe-
1888, p. 615 nala aratand cazurile sand partea
31. Dupe art. 23 din Codul silvic poate cere revizuirea, nu se poate
este indiferent data a fort sau nu cu prin analogie a se intinde acest drept
ptiinta introduse vitele in zavoiu, de pi la cazurile prevazute prin Proce-
oarece numai faptul gasirii vitelor dura civilA.
intr'o padure se pedepsepte de legiui- Buletinul 1885, p 297'gi 580; 1886,
ior, singura numai forta majors poate p. 376, 436
apara pe un inculpat ; 34. data ce tribunalul a consta-
Ca intrucat din economia legii re- tat ca nu exists in eauza un proces-
zulta ca legiuitorul nu cere intentiune, verbal care sa stabileasca un flagrant
tribunalul, in spetA, achitand pe pre- delict, pi data ce tribunalul pentru
venit de orice pedeapsk a inter- constatarea faptului a admis proba
pretat eau art. 23 din Codul silvic. cu martori, numai prin exces de pu-
Buletinul 1894, p. 614; 1886, p. 38 tare pi violarea dreptului de aparare
gi 456 ; 1887, p. 60 gi 159 ; 1888, p. a putut respinge ascultarea pi a mar-
263 ; 1890, p. 373 gi 541; 1891. p. torilor propupi de avocatul Statului
999; 1892, p. 823; 1893, p. 354 ; in constatarea delictului silvic.
1897, p. 268 ; 1898, p. 294 Buletinul 1885, p. 463 gi 1.905,
32. Procesele-verbale incheiate de p. 1141
agentii competinti in materie de de- 35. Art. 19 din Codul silvic cali-
licte silvice sunt crezute pans la flea de delict silvic gi furtul lemnelor
inscrierea in fals numai despre fap- taiate sau a arborilor eazuti prin
tele constatate de visu Ide catre acei accidente ;
agenti; Ca buturuga find pi ea lemn, tri-
prin urmare, de cateori delicuenti bunalul, prin violarea art 19 din
ar alega ca danpii au primit ordinul Codul silvic, a achitat pe prevenit sub
stapanului for pentru a, tai& arbori, cuvant ca buturuga nu e lemn.
aceast5, alegatiune necoroborata cu Buletinul 1885, p. 557
nici un alt fapt sau alit% proba, nu 36. Avand in vedere ca din cuprin-
poate constitui o probe suficienta sul art. 1 din Proc. penal pi 1000
pentru condamnarea stApanului fie la din Codul civil. rezulta ca orice in-
amendk fie la despagubiri, gi nici fractiune la Legea penala da loc la
servitorii nu aveaa aceasta indirci- o actiune publics pi poate produce
nare obicinuita pentru ca sa se a- gi o actiune private, precum gf ca
plice principiul : ca stapanul este ras- stapanii pi comitentii sunt raspun-
punzator de prejuditiile cauzate din zatori de prejuditiul cauzat de ser-
neglijenta servitorilor ski. vitorii pi prepupii for in exercitiul
Buletinul 1884, p. 1025 functiunii ;
33. Revizuirea find un mijloc extra Avand in vedere ca, in spew, din
-ordinar de reformarea hotararilor de- procesul-verbal de constatarea delic-
finitive pronuntate de catre instan- tului rezulta ca delicuentii erau in
tele de fond, nu poate fi invocata de exercitiul functiunii for nand au co-
-cat in cazurile anume aratate de lege ; mis delictul, pi a in o apa Impreju-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Silvio (delict)
rare, stapanii erau responsabili de
prejuditiile cauzate de servitorii lor.
Buletinul 1885, p. 837 $i 1888, p. 615
Contra: 1892, p. 822
37. Parintii nu sunt reanonsabili
penalmente de delictele silvice comise
de copii for.
Buletinul 1886, p. 133
38. Des.' procesul-verbal constata
flagrantul delict, cu toate acestea de-
licuentul sustinand ca arborii taiati
se gdsese pe proprietatea sa, tribu-
nalul poate admite proba cu martori
sau prezumtiuni pentru stabilirea po-
sesiunii si achitarea delicuentului.
Buletinul 1886, p. 206 fi 1887, p. 150
39. Legiuitorul des.' prin art. 36
din Codul silvic cere ca pentru cons-
tatarea delictelor silvice in flagrant
delict trebue sa se incheie procesul-
verbal pe data, totus prin acel cu-
vant nu se intelege ca agentul silvic
este dator ca chiar atunci, asupra
faptului, s incheie un asernenea pro-
ces-verbal, ci e destul ea a constatat
flagrantul delict si procesul-verbal
se poate incheia si a doua si a treia
zi, si, intrucat lipsa de data a tim-
44. Avand in vedere ca din pro-
pului cand s'a comis delictul, nicaieri
nu este prescrisa sub pedeapsa de cesul-vorbal de constatarea delictului
nulitate, rau dar tribunalul a de-
clarat. in speta, nul procesul-verbal,
dand o gresita interpretare art. 36
din Codul silvic.
Buletinul 1886, p. 248
40. Faptul invocat de delicuent si astfel nu s'a putut subscrie pro-
cum ca nu recunoaste a fi avut in ser-
viciul sau pe servitorii prevazuti in
procesul-verbal de constatarea delic-
tului si ale carer marturisiri au fost
luate drept proba contra sa, formand
o chestiune care in afara din cons-
tatarea facuta prin procesul-verbal
a flagrantului delict, se poate corn-
bate cu proba contrarie.
Buletinul 1886, p. 458
www.dacoromanica.ro
173.
Silvic (delict)
41. Luarea crengilor cazute din
copaci din cauza poleiului, neputand
fi considerate nici ca arbori cazuti prin
accidente, nici ca lemne taiate din pa-
dure, nu constitue un delict silvic.
Buletinul 1886, p. 540
42. Dupa art. 3, alin. 3 din Codul
silvic, sunt supuse regimului silvic si
se vor administra conform Legii sil-
vice padurile Statului si ale celorlalte
persoane juridice cari sunt in co-
proprietate cu particularii si numai
pe cat timp se dia.' in indiviziune.
Buletinul 1886, p. 561
43. Avand in vedere ca pentru a
se admite solidaritatea in privinta
delictelor silvice, trebue ca infractiu-
nile comise de delicuenti sa alba a
corelatiune intre dansele ;
Ca, in speta, tribunalul constata
in fapt ca fiecare delicuent a comis
delictul silvic ce i se imputa. in mod
separat :
Ca., in atare caz, era in drept a
respinge cererea facuta de avocatul
Statului ca delicuentii sa fie condam-
nati so]idar la despagubiri.
Buletinul 1886, p. 579 P 1894, p. 43
imputat recurentilor, rezulta ca pri-
marul local cu ocaziunea anchetarii
faptului a cerut sa fie prezenti si
delicuentri, cari, fiind cautati si fiind
dositi, nu s'au prezentat la ancheta,
cesul-verbal de catre dansii ;
Ca, dar procesul-verbal este incheiat
in spiritul art. 36 din Codul silvic.
Buletinul 1886, p. 969
45. Legiuitorul, prin art. 23 din.
Codul silvic, nu cere ca conditiune
pentru a fi cineva pasibil de amenda
prevazuta in abel articol, ca pasu-
narea sa fi adus stricaciune padurii,
singurul fapt al pasunarii vitelor intr'a
174 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Silvic (delict)
padure a statului este suficient pen-
tru a stabili delictul.
Buletinul 1887, p. 363
46. Delictele silvice, comise de mi-
litari, sunt de competinta tribuna-
lelor civile ordinare de a le judeca,
conform art. 264 din Codul de jus-
titie militara.
Buletinul 1887, p. 466; 1888, p. 248;
1892, p. 1029 0 1894, p. 457
47. Dupa art. 36 combinat cu ar-
ticolul 41 din Codul silvic, in cazul
in care faptuitorii nu sunt prinsi a-
supra faptului, actul de constatare
nu poate face credinta contra lor,
data agentul silvic nu este asistat
de veriun agent administrativ.
Buletinul 1887, p. 723 fi 1893, p. 57
48. Proprietarul unei mosii, care
a insarcinat pe un inginer pentru fa-
cerea unei hotarnicii, nu e respon-
sabil pentru taierile de copaci ce le
ar fi facut inginerul in executarea
planului de hotarnicie ; iar inginerul
hotarniciei nu poate fi pasibil de un
delict silvic, ci numai la o simpla
despagubire.
Buletinul 1887, p. 1050
49. Luarea uscaturilor de pe mo- 52. Piind in discutie dreptul de
siile Statului unde sunt paduri nu proprietate asupra, pidurii in care s'a
constitue un delict silvic.
Considerand ca dupa art. 9 al Legii
rurale din 15 August 1864, se men -
tine satenilor dreptul de a lira usca-
turi de pe acele mosii ale Statului unde
vor fi paduri ;
Ca acest drept nu li s'a ridicat sa-
tenilor prin Codul silvic actual in
vigoare, caci au doar drepturi de
s ervitute ;
Ca, in speta, satenii, furand lemne
uscate dela copacii cazuti dintr'o pa-
dure a Statului, nu sunt pasibili de
a fi comis un delict silvic.
Buletinul 1888, p. 61 fi 1899, p. 1357
50. Vazand art. 36, combinat cu
art. 39 din Codul silvic ;
www.dacoromanica.ro
Silvic (delict)
Considerand ca flagrantul delict
este acela care se constata asupra
faptului. si de indata, de catre insus a-
gentul competent, propriis sensibusr
conform art. 39 din Codul silvic ;
Considerand, in speta, ca procesul-
verbal pe care tribunalul se into-
meiaza ca s declare ca ar fi con-
statat flagrant delict, nu este dresat
in fats locului si asupra faptului de
catre un agent silvic din cei preva-
zuti de lege, ci un proces-verbal in-
cheiat de primar nu proprio visu.,
dar dupa declaratiunea facuta de
catre confinistul (pazitorul) limitelor
mosiilor Statului in acea localitate ;
Cl., astfel fiind, acel proces-verbal
nu poate fi considerat ca constatand
flagrant delict.
Buletinul 1888, p. 75
51. Acela care scoate maracini de
pe o proprietate a Statului care se
afla in codevalmasie cu altul si cu
permisiunea administratorului copro-
prietarului. nu comite un delict silvic
in sensul si spiritul art. 19 din Co-
dul silvic.
Buletinul 1888, p. 76
corms delictul, si neputandu-se sta-
bill data delictul imputui inculpatilor
intruneste conditiunilc unui delict
savic, triftunalul _13 in drept a acnita
pe mcuipati, fara a viola art. 3-9 din
Codul silvic.
Buletinul 1888, p. 402 -i 786 ; 1890,
pag. 937
53. Considerand ca responsabilita-
tea arendasilor, intrucat priveste pe-
nalitatea prevazuta, prin art. 23, ulti-
mul aliniat, nu se poate intelege decat
numai camd faptul delictuos se im-
puta arendasului ca agent principal
sau provocator ;
Ca. intrucat in speta, din procesul-
verbal al agentului silvic nu se con-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMLNA 175

Silric (delict) S dtic (delict)

i ct)
stata ca introducerea vitelor in pa- de mai multi delicuenli, cu totii sunt
durea Statului ar fi fost facuta cu tinuti solidari la despagubire, con-
stirea arendasului, acesta nu era form art. 1003 din Codul civil;
obligat sa faca verio proba. Buletinul 1889, p. 353
Buletinul 1888, p. 419 fi 1892, p. 822 59. Cand phdurarii Jul -*tiu carte
54. Conform art. 11 din Regula- dansii trebue sa se adresezeprima-
mentul Codului silvic, deciziile Con- rului spre a incheia cuvenitul pio-
siliului tehnic referitoare la phdu- ces-verbal de contraventiune, conform
rile particularilor ce se supun regi- art. 27 din Legea silvica.
mului silvic. trebuesc aduse la cu.- Buletinul 1889, p. 472 i. 1890, p. 739
nostinta partilor atat prin 411onitorul 60. Mentiunea facuta in josul unui
Oficial. cat si in parte fiechruia pro- proces-verbal de contraventiune ca :
prietar ; delicuentut n a, void a--se -subscrie.,
Singura publicare prin (Monitor>, fara, atestarea nimhnuia, e o men-
nu e suficienta.; tiune nula, care 41..rage,.lautitatea pro-
Cii, prin urmare, proprietarul care cesului-verbal, de oarece asemenea
a thiat din padurea sa, nu poate fi indicatiuni, on trebue sa fie trecute
considerat c5 a contravenit la Legea in corpul actului dresat, on trebue
intrucat Statul nu-i comu- sa fie subscrise de ofiterul insarcinat
nicase deciziunea Consiliului technic. de tee a to constata.
Buletinul 1888, p. 652 Buletinul 1589, p. 958
55. Cand se constata ca din cauza- 61. Considerand ca in lips de un
strechiei, care a dat .in' vite, aceste text de lege special, trebue sa re-
vite au trrtrat JI1 padurea Statului, curgem la dreptul comun ;
aceasta impreinrare constitue un caz Considerand ca, dupa art. 41 din
.de iora maJora,-Si no _pate constitui Proc. penala, toate procesele-verbale
un dolief sitvie. de constatarea unui delict trebuesc
BulettnuT 1888, p. 784 si 1596, p. 1578 semnate pe toate foile de care a-
56. Proba testiinonialh este admi- gentul care le-a dresat, precum si
sibilh atunci cand delicuentii sustin de catre persoanele cari au asist la
-eh lemnele taiate din padurea Sta- dresarea procesului-verbal ;
tului si cari s'au gasit, in carele lor. Ca, in speth, procesul-verbal ne-
fusese incarcate dupa chiar invita- hiind semnat pe toate paginele de
tatiunea phdurarului Statului pentru dare agentul care 1-a dresat, nu
a le duce la primaria localh si a nu poate fi considerat ca un act legal
be lasa sa putrezeasca, pe loc. si, ca atare, netacand proba deplinh
Buletinul 1588, p. 956 in justite, cu --drept cuvant IDibunalul
57. Cand dreptul de proprietate al a achitat pe delicuenti, -eonforin4n-
terenului de pe care s'au thiat arborii tiu-s,eintpcmai dispozitinnilor art. 41
este pus in discutiune, si ca, in con- din Procedura penala'..
secinth no este bine constatat de- Buletinul 1889, p. 97.3
lictul, tribunalul e in drept a sus- Contra: Vezi mai jos : No. 79.
penda actiunea publich panh cand 6%. Procesul-verbal de contra-
pe calea civilh se va statornici drep- ventiune neiscalit de inculpat, si
tul de proprietate al acelui teren. fara sa existe mentiunea adeverita,
Buletinul 1889, p. 351 si 1892, p. 416 de agentul care 1-a dresat, arathtoare
58. Mud delictul silvic e coinis de cauza care a impiedicat pe in-

www.dacoromanica.ro
176 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

silvic (delict) ie (del i et)

culpat de a subscrie, nu face do: vic, urmeaza a se aplica dreptul
vada (art. 36 din Legea silvica). comun.
Buletinul 1889, p. 992 Buletinul 1890, p. 81
63. In virtutea tarifului hotarat 66. Prin___ faptul ca s'a scanat vi-
prin Legea silvica se prevede a- tele in padurea Statului, Para s.
menda numai cand lemnele taIate Lea verio qtricaciune, nu se comite
sunt de o circonferenta mai mare un delict Olivia.
de un decimetru ; Buletinul 1890, p. 119
Ca, in speta, tribunalul, atat din 67. Dupa art. 31 din Codul silvic,
proCesul verbal dresat la fata locu- padurarii Statului fiind agenti sil-
lui, cat $i din desbaterile urmate in vici, afirmarile for de vizu fact de-
in audienta, a constatat ca grosimea plina credinta, si procesele verbale,
lemnelor gasite la inculpat avea o cari constata acele afirmari, con-
grosime numai de cinci centimetri ; form art. 37 din zisul Cod, nu pot
CA, astfel fiind, inculpatii nu e- fi combatute decal prin inscrierea
rau pedepsibili, si tribunalul, achi- in fals potrivit prescriptiunilor art.
tandu-i, a facet o buna aplicatiune 39, aliniatul 1.
a legii. Buletinul 1890, p. 233
Buletinul 1889, p. 994 ; 1890, p. 81; 6S. Faptul de a introduce vi tele-
1892, p. 515 intr'o localittte unde in totdeauna
64. Dupa dispozitiunile art. 33 $i a fost permisa pasunarea, nu con-
39 din Codul silvic prescriptele ver- stitue un delict silvic ;
bale, dresate do ofiterii politiei sil- Buletinul 1890, p. 356
vice, fac proba deplina pana la in- 69. Dupa art. 33 din Codul silvic
scrierea in fals, numai cand redac- silvica se exercita si de pri-
politia
torii for an vazut ei insusi faptele marii comunelor
materiale specificate inteansele ; rurale ca functio-
nari administrativi
De unde urmeaza ca, data nu mul aliniat al art. ; iar dupa ulti-
sunt intfaceasta categorie, ele ea- Codice, chiar in cazurile 39 din acelas
man numai niste simple raporturi, cand nu e
consemnand aratarile ce s'au Meta re- vorba de un flagrant delict, pres-
criptele - verbale dresate de dansii
dactorilor lor, a caror apreciare este la-
sata la constiinta judecatorului fap- trebue sa fie crezute despre tot ce
constata, pang la proba con-
ele
tului. trarie.
Buletinul 1889, p. 1052 ; 1890, p.
79; 1892, p. 61; 1893, p. 688; Buletinul 1890, p. 357
1895, p. 1377 70. Considerand ca, ca element
65. Despagubirile civile sunt la- constitutiv al obligatiunii solidare.
sate la apreciarea instantei de fond ; pentru despagubirile ce nasc din de-
Ca Codicile silvic nu prevede nici bete sau quasi-delicte, se cere exis-
o derogare la acest principiu, de 'Alta unei intelegeri comune intro
oarece prin tariful anexat la el se delicuenti ;
fixeaza numai amenda cuvenita Sta- Considerand, in speta, ca nici din
tului, nu insa si despagubirile ci- sentinta atacata, nici din lucrarile-
vile ; de instructiune ce au avut lot, nu
Ca, in lipsa, dar, de un text spe- se constata ca intro delicuenti a
cial, conform art. 46 din Codul sil- existat o asemenea intelegere. ca sa

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 177

Si lvic (delict) Silvic (delict)

introduce vitele lor in padurea Sta- pacul taiat de catre delicuent ei
tului ; conslatat procesnhverba1, nu
Ca, astfel fiMd, cu drept cuvant era din padurea Statului,ci de pe
tribunalul i-a obligat in parte la re- locul cu care fusese_impropriatarit
paratiunile civile, in raport cu nu- autorul delicuentului.
marul de vita ce fiecare a introdus Buletinul 1890, p. 1473
spre pasunare in acea pa' dure, fare 74. Considerand ca din combina-
ca prin aceasta sa violeze prescrip- tiunea art. 19 din Codul sllvic, cu
tiunile art. 28 din Codul silvic si tarifele de cari in acest articol se
art. 1003 din Codul civil. face mentiune, rezulta ca. in caz de
Buletinul 1890, p. 842 delict silvic despagubirea civila este
71. Considerand & nu este sufi- fixate prin lege chiar ;
cient ca delicuentul sa se margi- Ca din momentul ce legea ins4
neasca a face o simple si \raga ale- determine cuantumul despagubirilor,
gatiune ca proprietatea de pe care a prin aceasta chiar a ridicat judeca-
comis delictul este a sa, pentru ca lui orice drept de apreciere in a-
aceasta sa constitue o chestiune ceasta privinta, si, dar, dansul nu
prejuditiala care sa, dea loc la sus- poate reduce cuantumul acelei des-
pendarea judecarii delictului, el tre- pagubiri, caci ar fi a substitui vointa
bue inca se produce cel putin oare sa vointei legiuitorului, ceeace nu-i
cari titluri aparente, din cari sa este permis ;
rezulte o prezumtiune serioasa des- Ca circumstantele atenuante pre-
pre veracitatea afirmatiunilor sale ; vazute de art. 60 din Codul penal,
Considerand, in speta, ca tribuna- si recunoscute in favoarea unui de-
lul admitand suspendarea judecatii licuent, nu da judecatorului decal
delictului imputat prevenitilor, fare dreptul de a reduce pedeapsa, dar
ca alegatiunile lor sa fi fost spriji- ele nu au nici o inraurire asupra
nite pe veriun titlu, si fare ca, in despagubirilor civile ;
tot cazul, sa fixeze un termen in Ca aceste despagubiri judecato-
care judecata in civil sa aiba loc, rul este dator sa be fixeze, abstrac-
lasand aceasta cu totul la discretia timne facandu- se de aceste circum-
lor, a comis un adevarat exces de stance, dupa aprecierea ce dansul
putere, care face ca hotararea sa fie face prejuditiului cauzat, cand o
casata. asemenea apreciere este lasata la
Buletinul 1890, p. 887 facultatea sa, si, din contra, este
72. Neindeplinirea dispozitiunilor dator a le incuviinta, ast-fel cum
cerute de art. 36 din Codul silvic, legea le-a hotarat, cand dansa, ca
cu privire la luarea lemnelor furate in materie silvica, a fixat cuantu-
si gasite in posesiunea delicuenti- mul lor.
lor, si incredintarea lor primarului Buletinul 1891, p. 110; 1802, p. 153;
comunei, fiind lucrari pesterioare 1893, p. 47 fi 690; 1894, p. 573;
incheierii procesului verbal de con- 1895, p. 480; 1897, p. 904
statarea contrkiventiunii, ele nu pot 75. Art. 24 din Codul silvic o-
anula acel proces verbal. preste pe oricine a face in padurile
Buletinul 1890, p. 1063 Statului sapaturi pentru a scoate
73. Tribunalul poate a dmite proba nisip, argil, sau alte produse mine-
testimoniala spre a se stabili ca co- rale ;
I. C. Barozzi. Vol. IV 19
www.dacoromanica.ro
178 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA

Silvio (delict) Silvio (delict)

Ca prin cuvantul argil se intelege tarea dreptului de proprietate al lo-
a orice fel de pamant, cum este in cului de pe care s'a facut taierea.
speta lutul luat de delicuenti. Buletinul 1891, p. 819
Buletinul 1891, p. 220 79. Prin Codul silvic nu se cere
76 Considerand ca din combina- ca agentul, care constata un delict
taunea art. 24 $i 27 din Codul silvic silvic, sii, semneze procesul-verbal
rezulta ca este oprit, in padurile pe toate paginele ;
supuse regimului silvic, a scutura, Ca, data prin articolul 41 din
a strange, sau a ridica ghinda, jirul, Procedura p e n a 1 5, se preNede ca
ranza sau alte fructe, seminte sau mice proces-verbal dresat cu ocazi-
productiuni ale padurilor, si a face unea unui fapt delictuos sa fie sem-
sapaturi pentru a scoate nisip, argil nat pe toate pagMele de agentul
sau alte produse minerale ; care it dreseaza si de parti cart
Avand in vedere ca, inteadevitr, vor fi asistat la facerea lui, aceasta
in aceste articole cosirea fanului dispozitiune insg. a Procedurii penale
nu este considerata ca un delict nu e prevazuta sub pedeaps5, de
silvic ; nulitate.
Ca deli Codul forestier francez, Buletinul 1891, p. 835
in art. 144, prevede anume fa- 80. Avand in vedere art. 14 si
nul intro produsele padurii, insa, 19 din Codul silvic ;
legiuitorul roman nu 1-a reprodus, Considerand ca legiuitorul prin
lasand cosirea fanului strain, din- articolele mentionate a pus princi-
tr'o padure supusa regimului silvic, piul ca oricine va taia lemne din
in dreptul comun. padurile supuse regimului silvic, in
Buletinul 1891, p. 341 afara de regulele stabilite anume
77. Costatarea elementului esen- pentru exploatarea unor asemenea
tial ce constitue un delict este 1a- p5,duri, comite un delict silvic ;
sat la apreciarea suverana a instan- Ca, desi prin deciziunea atacata se
telor de fond ; sustine ca delicuentul a taiat lemne
Ca, prin urmare, in speta, din mo- din padurea supusa regimului silvic
mentul ce Curtea de fond, f525, a se pentru un folos obstesc, ina,, pe cata
preecupa de chestiunea de a se 5t1 vreme legiuitorul nu se preocupi de
a cal este proprietatea, de uncle s'a intentiunea ce a condus pe un agent
facut taierea, constata ca, deticuen- la taierea lemnelor din asemenea pa-
tul era de buna credinta Wand dare, ci numai de faptul material al
acea taiere, chiar data ar fi fost fa- taierii fara drept, urmeaza ca Curtea
cuta in padurea Statului, nu a co- nu trebue sa aplice pentru mentio-
mis nici o eroare si nici un exces natul fapt comis de principiile gene-
de putere, respiugand cererea de sus- rale in materie penala, ci numai dis-
pendare facut5, do Stat si achitand pozitiunile Codului silvic, ca lege
pe prevenit. eminamente speciala pentru aseme-
Buletinul 1891, p. 78:? nea delicte ;
78. Agentii indrituiti de lege cu Ca, pe laugh' acestea, imprejurarea
urmarirea delictelor silvice nu au ca acea padure ar fi in co-devalma-
alt drept cleat constatarea faptului sie intro Stat si comuna si ca, prin
material al taierii, iar nu si consta- urmare, ar fi avand aceasta oarecare

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 179

Silvio (delict) Silvio (delict)

' drept asupra pridurii, nu exclude res- principiile gi regula generala stabi-
ponsabilitatea agentului, cand dansul lity in materie civila ;
n'a dovedit ca pentru acea taiere a Considerand, in speta, c5, din lu-
avut o ineuviintare prealabila a au- crarile urmate in cauza, si din chiar
Itoritatii competinte respectivk deciziunea atacata, se constat5. ca
Buletinul 1891, p. 1144 Statul, prin petitiunea introdusa in
81. Considerand ca desi in arti- mod regulat la tribunal pentru pre-
colul 41 din Codul silvic, care pre- tentiunile sale, ceruse ca amends o
vede cazurile cand friptuitorii nu sunt sums mai mare de 300 lei ;
prinsi asupra faptului, cum este in C&', prin urmare, Curtea, in fats,
-spetrt, nu se .mentioneaz5. ca in ar- prescriptiunilor art. 43 din Codul sil-
ticolul 36 din aceeag lege, care pre- vic si a regulei generale din Proc.
vede cazurile de flagrant delict, ca civila, era datoare sa considere afa-
procesul-verbal de constatare sa fie cerea susceptibila de apel, sa o retie
semnat de delicuent, insa, intrucat si sa o judece ;
citatul art. 41 cere sa se face car- Ca procedand din contra, a in-
cetari, gi aceste cercetari sa fie con- terpretat eronat art. 43 din Codul
statate prin proces-verbal, fat-a a se silvic.
arata cum trebue facut acel proces- Buletinul 1892, p. 174
verbal si ce formalitati s fie inde- 83. Prescriptul-verbal de consta,
plinite, in atare caz, trebue sa recur- tarea delictului silvic, semnat numai
gem la dreptul comun (articolul 46 de padurarul Statului, fara asistentfa
din Procedura penala); color doi martori prevazuti de arti-
Ca in dreptul comun, in materie colul 41 din Codul silvic, fEnd nul,
'de cercetari penale, principiul gene- un asemenea proces-verbal nu se
ral este ca orice delicuent trebue poate completa cu martori dinaintea
chiemat pentru a fi interogat asu- tribunalului.
pra faptelor ce i se imputa, si a fi Buletinul 1892, p. 532
ascultat asupra mijloacelor de apa- 84. Cand delicuentul pretinde ca
rare ce ar invoca, si pentru a semna nu vitele sale au intrat in padurea
procesul-verbal de constatarea fap- Statului, tribunalul poate admite
telor ce i se imputa, afar& numai proba testimonialk spre a stabili
.cand dansul, prin dosirea sa, sau proprietatea vitelor.
prin refuzul situ, se pune in impo- Buletinul 1992, p. 602
sibilitate de a fi interogat si a fi 85. Faptul unui arendas al Sta-
fat& la dresarea procesului-verbal gi tului de a taia varfurile unor ar-
la semnarea lui. bori roditori, dintr'o livede arendata
Buletinul 1891, p. 1252 lui, nu intruneste elementele cons-
82. Desi legiuitorul nu a indicat titutive ale delictului silvic prevazut
in Codicile silvice, ca in cel civil, ea, de art. 19 din Coda! silvic.
competinta se reguleaza dupa suma Buletinul 1899, p. 681
reclamata, iar nu duos aceea pe care 86. Dupa art. 31 din Codul silvic
o va gasi judecatorul ca este drept padurarii Statului fiind agenti sil
a se cere, dar toctnai lipsa unei ase- vici, prescriptele for verbale cari
menea dispozitiuni intro lege spe- constata de visu delictele no se co-
cia15, arata neindoelnic ca nu a voit mit in padurile Statului, nu pot fi
-FA deroage inteaceasta privinta dela combatute de cat prin inscriptiunea

www.dacoromanica.ro
1S0 REPERTORRIL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Silvio (delict) Silvic (delict)

in fals, conform dispozitiilor art. 39, licuent, ci ca au sca'pat dela na.sune
alin. 1 din Codul silvic ; si .au intrat in padure.
Ca, in speta, prin deciziunea ata- Buletinul 1892, p. 1124
cata admitandu-se proba testimo- 92. Cand sunt mai multi delin-
niala in combaterea zisului proces- cuenti cari au comis delicte silvice
verbal, s'a violat prin aceasta arti- in parte, si valoarea amenzii si a
colul 39 din Codul silvic. despagubiril or civile, privitoare pe
Buletinul 1892, p. 682 gi 1893, fiecare delicuent, nu intrece suma
p. 209 de 300 lei, sentinta tribunalului e
87. Dupa art. 36 din Codul silvic faro apel.
prezenta delicuentului se cere in- Buletinul 1892,. p. 1126
dispensabil in facerea procesului- 93. Art. 62 din Codul penal, care
verbal de constatarea delictului, pre- se ocupa, de minorii ce nu an 15
zenta care se va constata sau prin ani deplini, se aplica si in materie
subscrierea delicuentului, sau prin de delict silvic, intrucat Codul silvic
mentiunea facuta de functionar ca califica ca delict faptul de a taia si
delicuentul nu a vroit a subscri ; fura lemne din padurea Statului.
Avand in vedere ca aceasta men- Buletinul 1892, p. 1149
tiune ce trebue sa. Inca agentul ce 94. Din cuprinsul art. 23 din Co-
instrumenteaza, este o parte inte- dul silvic reiese ca, deli este ade-
granta din actul incheiat de dansul, varat ca faptul introducerii vitelor
si lipsind, procesul-verbal devine de- in padurile supuse regimului silvic,
fectuos si nul, se pedepseste independent de mice,
Buletinul 1899, p. 820 gi 1111; prejuditiu, insa nu este mai putin
18.93, p. 60 gi 1068 adevarat ca faptul introducerii, ca
SS. Faptul de a taia spini verzi, toate faptele, trebueste constatat ;
nu constitue un delict silvic. Ca, prin. airmare. simplul fapt art
Buletinul 1892, p. 932 gasirii vitelor in padure, fat4, a se
S9. Proba testimonials este ad- constata cine le- a introdus, nu poate
misibila cand delicuentul vroieste a constitul iir, deiret silvic in sensul
stabili Ca a thiat lemne din ordinul prevazut de art. 23 _din-4Qdul silvie_
stapanului sal]. ca. in speta, tribunalul, achitand
Buletinul 1892, p. 934 pe delicuent de verice penalitate pe
sau cu autorizatiunea agentului motiv ca desi vitele sale s'au gasit
silvic. in padurea Statului, lush' nu s'a con-
Buletinul 1899, p. 423; 1900, p. statat de cine an fost introduse a-
1384 fi 1905, p. 991 colo nu a violat intru nimic dispo-
90. Faptul de a taia maracini, cari zitiunile art. 23 din Codul silvic.
dam o circomferinta mai mare de Buletinul 1893, p. 59
un decimetre, nu constitue un de- 95. Locurile emigrantilor din co-
lict sivic. munele rurale din Dobrogea si si-
Buletinul 1892, p. 1112 tuate in vatra satului nu au devenit
91. Simplul fapt al gasirii unor proprietatea Statului, si, prin urmare,
vite ale cuiva in padure, nu Con- taIerea arborilor de pe aceste locuri
tit110 un delict silvin prevazut de nu constitue un delict silvic.
art. 23 din Codul silvic, data se con- Buletinul 1893, p. 371
stata ca hau fost introduse de de- 96. Pupa art. 3, alin. 3 din Co

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 181

Silcic {delict) Silvic (delict)

dul silvic, sunt supuse regimului sil- c,bitarea patronului de- amends pre-
vic 'Muffle Statului si ale celor- vazukA, de earful silvic, nu sunt corn-
lalte persoane juridice cari sunt in petinte a condamna pe propyietarul
co-proprietate cu particularii, pe cat vitehr la despagubiri civile de oarece
timp se afla in indiviziune ; instantele corectionale nu pot acorda
Considerand ca, dupa art. 14 si despagubiri civile decat atunci cand
19 din Codul silvic, oricine va faia constata,.. existenta unui delict .si
lemne din p5.durile supuse regimului condamna pe delicuent ;
silvic, in afar de regulele stabilite Ca responsabilitaten, patronului
anume pentru exploatarea unor a- pentru faptele savarsite de servitorul
semene paduri, comite un delict sau nu se licata Tarmac. de cat pe
silvic ; cale civila.
Considerand, iu speta, ca. recu- Buletinul 1893, p. 639
rentii pentru a justifica tAierea lem- 99. Din tariful anexat la Codul
nelor, au invocat numai calitatea silvic si dup5, art. 1 din legea dela
for de co-proprietari in indiviziune 28 Maiu 1892, prin care s'a modificat
cu Statul asupra padurii Pietrari, art. 19 din Codul silvic, amenda se
fara sa dovedeasca ca au avut o calculeaz5, conform tabelei anexata
incuviintare prealabila a autoritatii la acea lege, daca lemnele au mai
cornpetinte pentru a face acea taiere ; mult de doi decimetri in circomfe-
Ca aceasta calitate de co-proprie- rina, la inaltime de 1 m. 30 c. m.
tari, nu le dadea dreptul de a taia, dela primant ;
lemne din padurea ce se stapanea CA, in speta, din procesul-verbal
in indiviziune cu Statul, in preju- dresat de agentul silvic si din actul
ditiul co-proprietarului for ; estimativ al acestui delict. neconsta-
Cl. deci, prin acest fapt, ei au tandu-se ca spinii taiati de incul-
contravenit dispozitiilor sus-mentio- pati au fost masurati la inalthnea
natelor articole, si cu drept cuvant ceruta de lege, cu drept cuvant tri-
Curtea de apel is condamnat pentru bunalul a achitat pe delicuenti de
delict silvic. orice penalitate.
Buletinul 1893, p. 409 ,si 1894, p. 55 Buletinul 1893, p. 696
97. Considerand ca procesul-ver- 100. Faptul introducerii vitelor in
bal care constata existenta unui de- padurile Statului se pedepseste in-
lict trebue sa poarte data cand a dependent de orice stricaciuni *i
lost incheiat, aceasta data fiind una despagubirile civile nu se pot acorda
din conditiunile esentiale ale vali- decat in cazul cand s'ar dovedi ca
ditatii procesului verbal ; s'au urmat si stricaciuni.
Tribunalul, dar, in speta, nu a vio- Buletinul 1893, p. 924
lat nici un text de lege netinand 101. Desi art. 19 din conditiunile
seama de un proces-verbal ce nu era generale pentru exploatarea padurilor
dresat in conformitate cu legea. Statului prevede ca verice abateri
Buletinul 1893, p. 514 dela prescriptiunile acelor conditiuni
98. DacA instantele corectionale in exploatarea padurilor, cad in r5,s-
constata ca introducerea vitelor in punderea exploatatorului, insa acea-
padurile Statului nu _s'a Meta de sta numai intrucat acele abateri pro
catre proprietarat vitelor ci de un yin din faptul sau din neglijenta,
servitor at sau. ele, pronuntand a- exploatatorului, sau a prepusilor

www.dacoromanica.ro
182 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Silvic (delict) Silvic (delict)

sau si cand provin de la alte 2 Ca procurorul sa conchida la,
persoane can nu au fost dovedite, aplicarea pedepsei, fora care condi-
nu si in cazul cand acele abateri au tiuni dansul nu poate cere despagu-
fost facute de persoane cu totul birile civile.
straine exploatatorului gi dovedite, si Buletinul 1894, p. 274 fi 1898, p. 319.
cand acesta nu a participat intru 104. Considerand ca leginitorul
nimic la acele abateri ; prin Codul silvic pedepse$te infrac-
Considerand ea, in speta, tribu- tiunile diferite, independent de in-
nalul constata in fapt chiar din pro- tentia delicuentului ;
cesul-verbal de constatare, ca cio- Ca, in speta, fiind dovedit faptul
partirea si cojirea arborilor s'a facut material al gasirii vitelor, acesta e
de oamenii unui proprietar vecin cu suficient pentru a determine pedep-
padurea Statului din ordinul aces- siren stapanului vitelor, care are $i
tuia care pretindea ca acei arbori trebue sa raspunda de stricaciunile-
erau pe proprietatea sa, iar nu pe a cauzate de vitele lui ;
Statului ; Ca prin procesul-verbal de cons-
Ca, asa fiind, Statul, conform Co- tatare se constata gasirea vitelor in.
dului silvic, putea urmari pe autorii padurea Statului ;
dovediti ai faptului $i cu drept cu- Ca in contra acestui proces-verbal
va.nt tribunalul a aparat pe exploa- nu se putea admite martori, conform
tator de verice raspundere. art. 39 din Codul silvic, decal numai
Buletinul 18.93, p. .967 spre a se dovedi ca vitele sunt ale
102. Deal dup5, prescriptiunile ar- altuia decat ale acelui presupus pro-
ticolelor 19 si 28 din Codul silvic prietar, sau ca vitele au scapat in
instantele de fond trebue sa se pro- padure prin fort,s majora, nu insa ca
nunte qi asupra despagubirilor civile, proprietarul salt pazitorul pus de pro-
totus, cand se constat5, ca faptul prietar, n'ar fi introdus vitele in pa-
imputat este numai un quasi-delict, dure, ceeace ar insemna ca n'a fost
atunci competinta, for de a se pro- intentie, element care nu e necesar
nunta gi asupra despagubirilor civile in materie de aplicare a Codului silvic ;
inceteaza ; Ca, in speta, tribunalul, adrnitand
Considerand ca, in speta, nu nu- martori gi achitand pe proprietarii
mai faptul imputat partilor s'a cons- vitelor, a violat art. 23 si 39 din Co-
tatat a fi civil, dar ca chiar avocatul dul silvic.
Statului a declarat ca-si rezerva drep- Buletinul 1894, p. 456. 567 fi 784
tul de a face actiune separate pen- 105. Faptul de a fi ridieat usea-
tru daunele cauzate. turi din padurea Statului intr'o alta
Buletinul 1893, p. 1026 zi decat aceea stipulata prin conven-
103. Dup5. art. 2 din Legea dela tiunea incheiata en Statul nu consti-
4 Iunie 1892, relative la delictele sil- tue un delict silvic.
vice, se prescrie ca Ministerul public Buletinul 1894, p. 768
va lua, concluziuni, in numele Minis- 106. Avand in vedere ca exists o.
terului domeniilor, in procese de de- chestiune prejuditiala de cate on con-
licte silvice si pentru desp5gubiri ci- statarea faptului in penal depinde
vile, lush' sub doua conditiuni : dela rezolvarea unei controverse care
1 Ca avocatul Statului si agentul formeaza obiectul judecatii civile ;
silvicultor sa fie lips5, ; ei, Ca, in speta, dela rezolvarea ches-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA ROMANA 183

Silvic (delict) Silvic (delict)

tiunii dreptului de proprietate asupra pasunarea vitelor in locurile unde
padurii unde se pretinde ca s'a comis vitele se gasesc pascand ;
delictul, depinde insas existenta de- Ca, dar, on decate on se va probes
lictului ; ca, padurea nu este a Statului, sau
Ca aceast5, chestiune se poate ju- ca, pe locul unde s'au gasit vitele
deca dup. imprejurari, sau odata cu n'ar fi fost proibita pasunarea, delict
actiunea penala de instantele repre- silvic nu exists, si constatarea ca
sive, sau se poate suspenda pang se delicuentul s'a prins asupra faptului,
va decide pe calea civila diferendul nu se poate sustine ca este consta-
asupra proprietatii ; tarea unui delict flagrant silvic.
Ca in aceasta privinta nu este Buletinul 1895, p. 211
nevoie de un text anume al legii, 108. Intrucat proprietatea locului
intrucat legiuitorul a prevazut-o in unde s'a taiat lemne era in discu-
alte cazuri analoge, si intrucat re- tiune, si, intrucat, in spats, s'a cons-
zulta din insas natura Imprejurarilor; tatat in fapt ca stapanirea acelor
C5, chestiunea de a se pti data un locuri o aveau din vechime delicuen-
incident prejuditial trebue s5 fie ju-tii, prin aceasta chiar buna credinta
decat in prealabil, odata cu actiunea a delicuentilor era recunoscuta. si
public5,, sau pe cale civila prin ac- deci, urma ca tribunallil sa-i achite.
tiune principals, depinde dela apre- Buletinul 1895, p. 792
ciatiunea suverana a judecatorului 109. Dupes dispozitiile art. 22 din
de fond, care, dupa imprejurarile a- Legea judecatoriilor de pace, acele
facerii. are sa vada, s combine si judecatorii sunt tribunate corectio-
sa decides cum i se pare ca e mai nale, si judeca in prima instants de-
bine ; lictele silvice, rand delictul nu atrage
dupa sine o amenda mai mare de
Considerand ea in cauza de fats 300 lei ;
Curtea de apel din Iasi a apreciat Ca din momentul ce citatul text
ca chestiunea prejuditiala a proprie- de lege prescrie ca asemenea delicte
tatii trebue A. fie judecata intai in se judeca de judecatoriile de pace
civil, ca sa se constate cui apartine numai in prima instanta, urrneaza
proprietatea terenului care constitue neaparat ca in asemenea materii
baza existentei delictului, si ca pang cartile de judecata ale acelor jude-
atunci actiunea publics, sa fie sus- catorii sunt supuse apelului la tri-
pensa ; bunal ;
Ca Curtea n'a lasat la discretia Ca dach intentiunea Iegiuitorului
partilor aceasta suspenders. ci a mar- ar fi fost ca delictele silvice, sand
ginit-o la un termen fix ; amenda nu trece peste suma de 300
Ca aceasta apreciatitme fiind un lei, sa se judeca in prima si ultima
drept al judecatorului de fond, scapa instants de judecatoriile de pace, ar
de sub controlul Curtii de casatiune. fi declarat-o aceasta expres prin lege ;
Buletinul 1895, p. 62 Ca, din contra, art. 22 din Legea
Contra: Vezi mai jos : No. 128. judecatoriilor de pace prevede clar si
107. Delict silvic nu poate ss exists precis ca asemenea delicte se judeca,
data padurea in care s'a comis stri de judecatoriile de pace numai in
c5ciunea nu este a Statului, sau data, prima instants.
deli este a Statului, insa, este invoita Buletinul 19.95, p. 912

www.dacoromanica.ro
184 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Silvio (delict) Silvio (delta)

110. In cazul cand faptul atrage introduse, independent de faptul data
dupa sine pedeapsa inchisorii co- introducerea s'a Meat de chiar pro-
rectionale, Codul silvic nu arata data prietarul vitelor sau de un prepus
an a fi judecate acele delicte Vara al sau ;
drept de apel la Curte, si atunci tre- Ca, deli in principiu, nimeni nu
bue sa ne referitn la dreptul comun, poate fi urmarit in penal decat pen-
dupa care sentintele date in materie tru faptele savarsite de el, totus, in
corectionala sunt supuse apelului materia aceasta, a pasunarii de vita,
conform art. 195 din Proc. penalk Legea silvica declarand faptul in sine
Buletinul 1995, p. 834 ca contraventie la Legea silvica, fara
111. Considerand Ca prin Legea sa se fi constatat intentia, sau s5,
silvica nu se determina antune per- fie trebuinta a se constata intentia
soanele cari sunt in drept a face apel din parted cuiva, a voit a pedepsi
contra hotararilor corectionle date cu amenda numai pentru faptul in
in prima instanta ; sine, Para a mai tine seama data
Considerand insa ca art. 46 din vitele an avut pazitor sau nu, data
Codul silvic dispune ca in cazurile ele au fost-conduse de pazitor sau nu ;
neprevazute prin acel Cod sa se aplice Ca, prin urmare, amenda pronun-
dispozitiunile dreptului comun ; tata de lege nu poate privi decat pe
Considerand ca dup5, art. 97, alin. proprietarul vitelor c tire a avut negli-
3 din Proc. penalk administratiunea jenta, de a-$i fi ales pazitori carora
are facultatea de a apela sentintele nu putea a li se incredinta paza vi-
corectionale date in materie de delict telor.
silvic ;
Considerand ea art. 42 din Codul Buletinul 1995, p. 1143 gi 1896, p. 100
silvic da dreptul agentilor silvici de 114. Sentinta prin care tribunalul
a expune si sustine actiunea, si a suspenda judecata unui delict silvic,
cere despagubiri civile, cat $i aplica- pans ce pe cale civila se va status
rea pedepsei : cni apartine proprietatea terentilui
Considerand ca seful ocolului sil- de pe care s'a comic delictul, consti-
vic nefiind decat un prepus al admi- tuind un adevarat declinator de com-
nistratiunii domeniilor si padurilor petinta in privinta judecarii acestui
Statului, el este in drept a face si drept de proprietate, ea are, in cat
apel. priveste acest punct, caracterele unei
Buletinul 1895, p. 965 sentinte definitive si, ca atare, poate
112. Mama sau scoaterea de IA- fi atacata cu apel, independent de
dacini nefiind prevazuta de Legea hot6.rarea ce se va da, asupra fon-
silvica, nu constitue un delict silvic, dului ;
ci da dreptul Statului de a urmari Buletinul 1895, p. 1439 fi 1896, p. 70
despagubirea sa pe cale civila. 115. Considerand ca Codul silvic
Buletinul 18.95, p. 1002 este o lege speciala care are cuprinsa
113. Din prescriptiunile art. 23 din inteansa atat modul de constatarea
Legea silvica reiese ca legiuitorul, delictului, cat $i pedepsele $i despa-
pedepsind cu amenda pe oricine va gubirile ce aplica, asa, incat, in ceea
introduce vite intro padure supusa ce priveste aplicatiunea pedepsei, ea
regimului silvic, intelege a supune la se poate face de judecatori indepen-
o pedeapsa pe proprietarul vitelor dent de textele Codului penal, caci

www.dacoromanica.ro
 REPERTORICTL GENERAL DE JURESPRUDENTA ROMANA 185

Silvio (delict) Silvio (delict)

in Legea silvica sunt dispozitii spe- lege, dad. nu se constata ca este
ciale ; din categoria padurilor (art. 3 din
Ca dupa Codul silvic, data, ce se Legea silvica) ;
constata insolvabilitatea unui deli- Ca, asa fiind, ca sa se poata zice
cuent, judecatorii pot sa condamne si declare ca padurea recurentilor
pe inculpat dupa circumstantele lap- e pusa sub regimul silvic, de admi-
tului, dela minimum cinci zile si pana, nistratia publica, trebue ca tabloul
la trei luni, oricht ar fi amenda de prescris de art. 15 din Legea silvica
mica sau de mare la care a fost con- nu numai sa se publice prin Mo-
damnat anterioramente un inculpat. nitorul oficial., precum prescrie art.
Buletinul 1895, p. 1460 15 din Legea silvica, ci ca acel ta-
116. Asemanat art. 22 din Codul sil- blou sa se aduca la cunostinta pro-
vic, exists recidiva cand, dupa trecerea prietarului interesat, prin intermediul
de trei luni, s'a dresat asupra aceluias Prefecturii judetului, precum prescrie
individ un non proces-verbal de de- art. 11 al Regulamentului legii sil-
lict silvic, $i, prin expresiunile . dupa vice ;
trecere de trei luni. cuprinse in a- Considerand ca formalitatea in-
cost articol, trebue sa se inteleaga cunostiintarii, prescrisa de regula-
in interval de trei luni dela comi- ment, e tocmai spre a destepta pe
terea primului delict. proprietarul interesat alt-fel decat
Buletinul 1996, p. 1142 nu s'ar fi putut prin simpla publi-
117. Considerand di, in virtutea care a tabloului prin Monitorul
art. 3 din Codul silvic, sunt de drept Oficial. ;
supuse regimului silvic padurile do- Considerand ca proprietarul de pa-
meniului Statului si ale comunelor, duri, interesat, se poate intemeia pe
ale stabilimentelor publice, ale co- acea dispozitie a art. 11 din Regu-
munitatilor si bisericilor de mir. si lament, si a sustine, intru cat nu i
ale celorlalte persoane juridice, cari s'a comunicat tabloul in forma pres-
sunt in co-proprietite cu particulari crisa, ca padurea lui nu se poate
Ca padurile particularilor se su- considers supusA. regimului silvic,
pun regimului silvic data ele sunt 1 fiindca regulamentul sub rapor-
in conditiunile prevazute de art. 11, tul formei e valid, fiind Meat de
12 si 13 din Legea silvica, si dad, Puterea executive, conform art. 93,
tabloul ce are a se forma de admi- 8 din Constitutiune ; si 2 fiind ca
nistratia domeniilor, in privinta pa- formalitatea comunicarii, prescrisa
durilor particularilor ce au a fi su- de regulament, deli e un adaus la
puse regimului silvic, se va public& dispozitiile din Legea silvica, ca fiind
iu (Monitorul oficial, conform art. in folosul preprietarilor, poate fi in-
15 al Legii silvice, si data acest vocata de acestia contra adminis-
tablou se comunica proprietarului tratiunii publice, dela care emana
respectiv interesat precum prescrie acel regulament.
art. 11 al Regulamentului legii sil- Buletinu11896, p. 1542; 1909, p. 586;
vice ; 1903, p. 927
Considerand, in speta, ca padu- 118. Poate sa fie un delict silvic
rea recurentilor nu poate fi consi- si atunci cand e constatat ca delicuen-
derate supusa regimului silvic prin tii nu sunt proprietarii padurii, deli

www.dacoromanica.ro
186 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Si Lyle (delict) S ilv ie (delict)

nu e bine stabilit al cui este drep- tului sub pedeapsa de nulitate (art..
tul de proprietate. 36 din Codul silvic).
Buletinul 1896, p. 1652 Buletinul 1897, p. 711
119. Constatarea unui delict silvic, 124. Amenda in materie de de-
trebuind sa se face fate de delicuent licte silvice urmeaza a se pronunta
acesta urmeaza sa fie citat ca sa a- in favoarea Statului, iar nu in acea
siste la o asemenea constatare ; a comunei.
Ca, in speta, desl se afirma prin Buletinul 1897, p. 790
procesul-verbal ca delicuentul a fost 125. Responsabilitatea arendasilor,
citat ca sa asiste la incheierea lui, intrucat priveste penalitatea preva-
insA, intrucat delicuentul neaga a- zuta prin art. 23, ultimul aliniat din
ceasta, iar in dosarul cauzei nu Codul silvic, nu se poate intelege de
exista probe de predarea citatiunii, cat numai cand faptul delictuos se
prezumtia este ca aceasta formali- imputa arendasului ca agent princi-
tate esentiala n'a fost indeplinita. pal sau ca agent provocator.
Buletinul 1897, p. 41 Buletinul N97, p. 1001
120. Delictele silvice, comise de 126. Orice delict silvic se judeca
catre arendasii Statului, nu pot fi de jurisdictiunea corectionala con-
urmarite cu legea exceptional& de form regulelor de procedure penala ;
urmarire, decat numai dupa ce ele C5, intrucat dupa dispozitiunile art.
an fost judecate de care instantele 29, alin. 3 din Legea timbrului, sunt
coreetionale si s'a dat o hotarare scutite de timbru actiunile corectio-
condamnatoare in privinta amendei nale, delicuentul in delictul silvic nu
pe care trebueste sa o pl5,teasca a- e tinut a plati taxele prevkute de
ren dasul. Legea timbrului in apelul ce it M-
Buletinul 1897, p. 167 euse la Curtea de apel.
121. Solidaritatea nu poate urma Buletinul 1898, p. 643
data in acelas act estimativ sunt 127. Chiar dad, padurea in care
trecuti mai multi contravenienti, ci s'a taiat ar fi in indiviziune cu de-
numai din o cerere si o sustinere licuentii, totes taierea pe ascuns de
dinaintea instants de fond, necon- lemne din acea padure constitue un
trazisa. furt, fiindca asupra fiecarui copac
Buletinul 1897, p. 264 taiat are dreptul de coproprietate
122. Desi in contractul de arenda, si un altul care e vatamat prin taere.
incheieat intro Stat si un particular, Buletinu,11898, p. 645 $i 1.903, p. 1122
s'a stipulat clauza ca la caz cand 128. Considerand ca instanta corec-
arendasul ar comite un delict silvic tionala are a cercet& toate chestiunile
aceasta sa se constate de catre a- si toate incidentele dela cari atarna
gentii silvici, aceasta clauz5, nu im- existenta delictului ;
piedica pe arendas a produce mar- Ca chestiunea dreptului de proprie-
tori spre a stabili contrariul celor tate a Ta'clutil In tariff sta zomis de-
constatate in procesul-verbal al a- lictUf silvic. fiind cordestatii are a-
gentilor Statului. semenea.a, rezolvital tot de instanta
Buletinul 18.97, p. 698 corectionala ;
123. Procesul-verbal de constata- Ca ea nu poate suspend& pang,
rea unui flangrant delict silvic tre- cand alt tribunal civil ar judeca ches-
bue sa cuprinda semnatura delicuen- tiunea dreptului de proprietate pentru

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONLkNA 187

Silvic (delict) Silvic (delict)

ca dreptul de a suspenda nu e con- in sine fara a se tine seama de veri
sacrat ; un act de vointa al delicuentilor.
Ca, in genere, aceleas instance au Buletinul 1899, p. 453
dreptul de a judeca si cauzele civile, 132. Stipulatiunea inserata in con-
conform Legii de organizare ; tractul de vanzare a padurilor Sta-
Ca, astfel fiind, cand Curtea de a- tului, ca once contraventie se va con-
pel, in speta, a suspendat actiunea stata prin agentul silvic, ridica, drep-
publica in care delicuentii erau im- tul cumparatorului padurii de a se
plicati, pana ce se va stabili intro opune la constatarea ce s'ar face da.
dansii si Stat, pe tale principals, catre agentul silvic, ass ca aceasta
dreptul de proprietate a padurii unde constatare sa serve drept un titlu
s'a savarsit taierea, savarseste prin Statului pentru a urm'ari pe cum-
aceasta un invederat exces de putere. *atom' padurii cu legea exceptio
Buletinul 1898, p. 908 Fi 1900, p. 868 nal:1, de urmarire ?
Contra: Vezi mai sus: No. 106. Buletinul 1899, p. 773
129. Considerand ca la judecarea Vezi euvintul : Crmiirire" No. 86.
unui delict silvic important, consta- 133. lntrucat agentii silvici, con-
tarea intentiunii sau a bunei cre- form art. 42, au dreptul de a core
dinte nu e ceruta ; atat despagubirile civile cat si apli-
Ca. insa, cand e vorba de taierea carea pedepsei, tribunalele nu pot
de lemne dintr'o padure asupra ho- respinge ca fara, interes apelurile fa-
tarelor ca.'reia putea de buna credinta, cute de catre seful ocolului silvic.
sa, fie indoiala, in aceste impreja- Buletinul 1899, p. 837
rani constatarea bunei credinte ex- 134. Dupg dispozitiunile art. 1 din
clude imputarea delictului de taiere, Legea din 4 Iunie 1892, modificatoare
neputandu-se astfel imputa comiterea a art. 19 din Codul silvic, instantele
unui delict silvic, dintr'o padure care de fond acorda sau nu despagubiri
este a delicuentului, sau care era de civile, dupa, cum este cazul ;
buna credinta ca era a lui ; Ca prin cuvintele daca, va fi ca-
Ca, in speta, cu drept cuvant in- zulr legluitorul a Inteles..sa lase in-
stanta de fond inlatura, delictul sil- stantelor judecatoresti facultatea ale a
vic, tocmai pentru ca constata buna acorda sau j11) slespagubiri civile Ii,
credinta. prin urmare, de a aprecia asupra
Buletinul 1898, p. 1091 cu ant u mului for cantaupt ear ufe.
130. Procesele-verbale ineheiate de Bulegnut lagg, p. 1073 qi 1900, p. 220
agentii silvici nu pot face proba de 135. Existenta faptului ca vitele
cat pentru faptul taierii, nu insa si au pasunat in padurea Statului se
pentru a constata starea de co-deval- poata dovedi cu martori.
masie intro Stat si delicuent. Buletinul 1899, p. 1074
Buletinul 1899, p. 383 136. Considerand ca dupa dispo-
131. Expresia introducerii vita- zitiunile art. 33 din Codul silvic po-
!orf din art. 23 din Codul silvic nu lifia silvica se exercith' si de primarii
insemneaza ca dae5. nu e un act de comunelor rurale, ca functionari ad-
vointa a omului, fie proprietarul, on mmistrativi, iar prin ultimul aliniat
pazitorul vitelor nu poate fi contra- din art. 39 se prevede chiar in ca-
ventie, fiindca pentru contraventiile zurile cand nu e vorba de un fla-
la legea silvica se pedepseste faptul grant delict, procesele-verbale inche-

www.dacoromanica.ro
188 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Silvic (delict) Silvis (delict)

fate de dansii trebue sa fie crezute intrucat veriun caz de forts majors
despre tot ce ele constata, pana la nu e constatat.
proba contrarie ; Buletinul 1900,' p. 213 (Sect.- Unite)
Considerand ca., de aide', indepen- 138. Sentintele date in materie de
dent de aceste consideratiuni, chiar delict silvic sunt supuse dreptului
daca s'ar admite ca functionarii ad- de opozitie pentru partea judecata
ministrativi nu ar avea calitatea de in lipsa, intrucat nicaieri in lege nu
a constata asemenea delicte, tribu- se vede ea aceasta cale este inchisa
nalul, in speta, urma a audia mar- partilor.
torii propusi spre a dovedi existenta Buletinul 1900, p. 466
delictului ; 139. Pasunarea in pad urile Sta-
Ca, prin urmare, cand tribunalul a tului in lunile Main, Iunie si Iu-
refuzat ascultarea martorilor. a sa- lie din anal 1899 fiind invoita de
varsit un adevarat exces de putere catre Ministerul Domeniilor prin cir-
inlaturand acest mijloc de probatiune. culara cu No. 33.339 din acel an,
Buletinul 1900, p. 99 sub oarecari conditiuni de plata,
137. Vazand art. 23 din codul urmeaza c5, introducerea vitelor in
silvic ; padurea Statului de pe teritoriul co-
Considerand ca dupa dispozitiunile munei Bucovu-Adunati, in luna Iu-
acestui articol simplul fapt al in- nie 1899, de catre mai multi sateni,
troducerii vitelor intr'o padure su- nu poate sa constitue delictul silvic
pusa regimului silvic se pedepseste prevazut de art. 23 din Codul silvic,
de legiuitor, MA a se cere ca, ele- chiar daca acei sateni n'au indepli-
ment al delictului, vointa delicuen- nit conditiuuile preva7ute in circu-
tului de a introduce, si numai forta lars ministerialh, rarnanand negre-
majors poate apa'ra pe un delicuent sit ca Statul sa -si urrna'reasek pe
de pedeapsa ; cake judecatii civile, pretentiile ce
Considerand ca expresia : (intro- crede ca are contra acelor sateni
ducerii, nu insemneaza ca data nu pentru plata pasunatului si alto
e un act de vointa al omului, fie daune.
proprietarul, on pazitorul vitelor nu Buletinul 1900, p. 718
poate fi contraventie, fiindca pentru 140. In materie de delicte silvice,
contraventie la Legea silvica se pe-
cand amenda nu trece de 300 lei,
depseste faptul in sine, fara a tine judecatorul
seams de veriun act de vointa al judeca, conform de pace e competent a le
delicuentilor ; art. 71, aliniatul 6
Ca, a da o alts interpretare cita- din legea acelor judechtorii.
tului art. 23, ar fi ca aplicarea dis- Buletinul 1900, p. 948 .

pozitiunilor Codului silvic in a- 141. Intrucat constatarea facuta

ceasta, privinta sa devina iluzorie prin procesul-verbal constitue in sine
si fara efect ; un flagrant delict, tribunalul ur-
Considerand ca, astfel fiind, cand meaza a consider& acest aci ca fa-
tribunalul a achitat pe delicuenti cand deplina prob.& pana la inscrie-
numai pe simplul motiv ca vitele rea in fals, conform art. 39 din Co-
s'ar fi introdus in padure fara vointa dul silvic ;
si cunostinta lor, a nesocotit dispo- Ca, in tot cazul, chiar daca un a-
zitiunile art. 23 din Codul silvic, semeaea act nu poate constitui o

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA. 189-

Silvic (delict) Silvio (delict)

proba completa, el se poate corn- alin. 6 din Legea judecatoriilor de,
pieta cu proba testimonials. pace.
Buletinul 1901, p. 286 Buletinul 1909, p. 1193
142. Incompetinta judecatorului 145. Agentii silvici au dreptul nu
de pace de a judeca un delict silvic, numai a cere despagubiri civile, ci si
care atragea dup5, sine o amends a exercita actiunea publics, precum
mai mare de 300 lei, fiind o incom- aceasta rezulta din art. 42 din Le-
petinta din cauza materiei care tre- gea silvica $i art. 197 din Proce-
buia a fi ridicata din oficiu, poate dura penal5, ;
fi propus5, deadreptul in Casatie. C5, astfel fiind, in materie de de-
Buletinul 1901, p. 491 licte silvice Ministerul public nu are
exclusiv exercitiul actiunii publice,
143. Precum in materie de con- ca in genera ;
traventie la Legea pescuitului si a Ca de aci rezulta ca agentul sil-
vamilor, asemenea $i in materie de vic avand exercitiul actiunii publice,
contraventie la Legea silvica, repre- prin apel sau prin opozitia ce face,
zentantul Statului reprezinta nu nu- poate obtine nu numai daune civile,
mai interesele civile, ci are si exer- ci si condamnare ;
citiul actiunii publice, $i poate pro- Ca acelas drept it are agentul
pune in iimitele Procedurii penale, silvie si in cazul cand, in urma a-
tot ce a necesar pentru dovedirea ac- pelului facut de inculpat, in lipsa
tiunii publice ; agentului silvic ci numai dupa con-
Ca reprezentantul Statului, prin a- cluziunile Ministerului public, tribu-
pelul facut, putand dovedi culpabili- nalul a achitat, de oarece atitudi-
tatea, el putea dovedi culpabilitatea nea Ministerului public nu lipseste
ci prin opozitia facuta ; pe agentul silvic prin opozitiunea
11, dar, pe calea de opozitie putea facuta de dansul de dreptul ce-1 are
sa eeara a se admite proba cu mar-. de a care condamnarea inculpatului.
tori spre a se dovedi culpabilitatea Buletinul 1903, p. 235
aceluia caruia i se imputa, un delict 146. Proba testimonials nu este
silvic. admisibila cand s'a constatat un fla-
Buletinul 1.902, p. 567 grant delict.
144. Faptnl mai multor indivizi Buletinul 1904, p. 57
de a fi surprinsi in pAdurea Statu- 147. Intrucat prin procesul-verbal
lui taind lemne si incarcandu-le se- de constatarea contraventiunii silvice
parat fiecare in carul sau, nu con- se afirma ca delicuentii au fost so-.
stitue un singur delict colectiv, ci mati a se prezenta pentru ziva des-
sunt pe atatea singuratice delicte pa tinat5, a se face constatarea si clan-
cat sunt indivizii cari au taiat lemne qii nu s'au prezentat, cerintele art.
si au inc,ircat, 016 fiecare dinteansii 36 din Codul silvic au fost indepli-
au savarsit delictul deosebit, si data nite.
suma amenzei si a despagubirilor Buletinul 1904, p. 422
civile nu intrece pentru fiecare de- 148. Intr'un proces-verbal de an-
licuent suma de 300 lei, aceste de- chetarea unui flagrant delict au a
licte sunt de competinta judelui de se distinge doua feluri de constatari
ocol de a le judeca conform art. 71, unele facute K de visu. de agentul

www.dacoromanica.ro
190 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Silvic (delict)
care instrumenteaza, si altele cari
nu sunt decat consemnarea declara-
tiunilor si recunoasterilor inculpatu-
lui ;
Ca cele dintai fac deplina dovada
pana la inscrierea in fals, pe cats
vreme declaratiunile facute de incul-
pat si consemnate in procesul-verbal
pot fi schimbate inaintea judecatii si
combatute prin orice mijloc de pro-
bati une.
Buletinul 1904, p. 426
149. Pentru ca un proces-verbal
sa constate un flagrant delict trebue
neaparat sa arate ''data cand s'a co-
mis faptul, pentru ea numai atunci
se poate sti daca delictul s'a comis
de curand, in care caz numai con-
statarea, face deplina, dovad5, pana
la inscrierea in fats.
Buletinul 1904, p. 606
450. Art. 25 din Codul silvic pre-
vede, ca un element esential al delic-
tului, ea nu este ingaduit nimanui sa
aprinza foc la o distant, mai mica
de 100 tnetri dela padure ;
Ca, prin urmare, constatarea dis-
tantei la care s'a aprins focul, fiind
o conditiune esentiala pentru exis-
tenta delictului, trebueste ca in pro-
cesul-verbal de constatarea delictu-
lui sa se arate distanta uncle pre-
venitul a aprins foc.
Buletinul 1904, p. 699
451. Prejuditiul Statului intr'un
delict silvic, rezulta din chiar faptul
taierii lemnelor din padure, indepen-
dent de faptul daca lemnele taiate
au fost luate de delicuent, sau au veste despagubirile civile ale Statu-
fost ldsate in padure. lui, ci s'a marginit numai, in lipsa
Buletinul 1904, p. 729 avocatului Statului, a cere respin-
152.Neindeplinirea formalitatii, pre-
scrisa de art. 36 din Codul silvic, prin
aceea ca agentul silvic nu a dus vi-
tele la oborul cornunei, fiind lucrari
posterioare incheierii procesului-ver-
bal, care constata un flagrant delict,
www.dacoromanica.ro
Silvic (delict)
nu poate anula acel proces-verbal
cand formele cerute pentru validita-
tea lui an fost indeplinite.
Buletinul 1904, p. 1044
153. Considerand ca, deli dupa dis-
pozitiunile art. 37 din Codul silvic,
in caz cand padurarul nu stie carte,
dansul trebue sa afirrne constatarea,
sa inaintea primarului care va con-
stata intr'un proces-verbal aratarile
afirmate, insa prin niciun text din Co-
dul silvic nu se declara isbite de mi-
litate actole incheiate de primar, dup5,
declaratia padurarului care stie carte;
Ca, intrucat in speta, primarul,
ca si padurarul, era in drept a face
asemenea constatare dupa art. 33
din Codul silvic, aratarile paduraru-
lui cum Ca a prins pe delincuenti in
padure taind lemne, constituesc un
flagrant delict si, prin urmare, proce-
sul-verbal de constatare facea, proba,
deplina pana la inscrierea in fats.
Buletinul 1904, p. 1073
154. Considerand ca dupa dispozi-
tirmile art. 2 din legea dela 4 Iunie
1892, Ministerul public va lua con
cluziuni in numele Ministerului do-
meniilor in procesele de delicte sil-
vice si pentru despagubirile civile,
in lipsa avocatului public si a agen-
tului silvicultor, dac5 conchide la a-
plicarea pedepsei ;
Ca, in speta, din sentinta cu No.
129 din 1905. ataeata cu opozitie
se constata ca Ministerul public, Vara
a conchide la aplicarea pedepsei, n'a
luat nici o concluzie in ceeace pri-
gerea apelului ;
Considerand ca intrucat Ministe-
rul public n'a pus niciun fel de con-
cluziuni, ci a cerut numai respinge-
rea apelului, nu se poate zice ca
Ministerul de domenii a fost repre-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 191

Silvic (delict) Simulatiune

7entat, asa ca. avocatul Statului pu- sau, si ca, astfel, n'a fost cumparator
tea face opozitie ; de bung credinta. ;
Ca tribunalul respingand opozitia Ca din momentul ce noul achizitor
-ca inadmisibila a violat citatul text a primit a deveni proprietarul zisului
-de lege, si de aceea motivul este in- imobil in conditiunile expuse, el n'a
temeiat. putut sa castige alt titlu decat tot
Buletinul 1905, p. 1043 acela de proprietar aparent cec-lavea
$i autorul sau, de oarece, in urma
Simulaf tune sentintei care anuleaza acul de van-
1. Din combinarea art. 1173 cu zare ca simulat, vechiul proprietar
art. 1198 din Codul civil rezulta ca e considerat ca n'a incetat a fi ade-
si contra actelor publice se poate varatul proprietar al acelui imobil,
lace proba prin martori spre a se si, ca atare, obligat a suferi efectele
con s t a t a simulatiunea, de oarece zisei sentinte a tribunalului.
proba unei asemenea simulatiuni n'ar Buletinul 1880 p. 397
avea de object faptele atestate de 5. Instantele de fond pot declara
autoritate, ci tale shnplu declarate un act ca simulat pelsimple prezum-
ti de parti $i consemnate in act. tiuni, caci totul depinde dela con-
Buletinul 1870, p. 81; 1898, p. 192 vingerea co si-au afirmat judecatorii
fi 1903 pag. 167 fondului, convingere care si-o pot
2. Instant., de fond, care nu se forma si prin prezumtiuni ;
pronunta asupra probei testimoniale Ca dach un act e simulat, decla-
invocata pentru dovedirea unei simu- rarea lui ca simulat se poate care
latiuni de vanzare mobiliare, comite nu numai de partea care ar fi con-
13 omisiune esentiala. tribuit la facerea lui, ci $i de credi-
Buletinul 1872, p. 136 torii acestuia.
3. Partile cari au hint parte in Buletinul 1881, p. 316
klarea unei hotarari, care a ra.mas de- 6. Coniventa dintre soti in stop
finitiva $i executorie, nu o mai pot de a prejuditia pe creditorii barba-
-ataca sub motiv de dol si de simu- tului constitue o constatare $i o a-
latiune, do oarece o asemenea hota- preciere de fapt, care scapa de con-
rare a dobandit efectele autoritatii trolul Inaltei Curti.
lucrului judecat. Buletinul 1881, p. 454 ,si 1903, p. 166
Buletinul 1879, p. 879 7. Actele publice de vanzare se
4. In virtutea art. 975 din Codul pot ataca ca simulate sau ca facute
-civil, creditorii pot ataca actele vi in frauda legii ca $i tale private.
Ilene facute de debitor in prejuditiul Buletinul 198 ?, p. 1157 si 1890,p. 1104
drepturilor for ; 8. Pentru a se putea care nulitatea
Ca, daca tertiul achizitor n'a figu- unei vanzari facuta, cu toate solem-
rat in procesul in care s'a declarat nitatile ce legea exige, de catre una,
simulatiunea vanzarii mosiei ce o din partile contractante pentru cauza
cumparase dupa ce tribunalul de pri- de simulatiune, trebue ca simulatiu-
ma instanta, declarase simulatiunea nea sa fie probata printr'un contra
ei, aceasta nu-1 poate scuts de efectele inscris emanat dela insus pretinsul
acelei sentinte, intrucat instanta de cumparator, iar nu prin martori si
fond constata ca el a cunoscut si- prezumtiuni, probe ce sunt admisi-
mulatiunea cumparatorii autorului bile in drept numai in cat priveste

www.dacoromanica.ro
 192 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. RONIANA

Simulafiune Simulaf lune

pe tertile persoane cari, vroind sa a- scrise, se admite dovada cu martori
nuleze actele viclene facute de de- si prezumtiuni ;
bitor in preiuditiul lor, le-a fost Ca, conform acestui principiu, cre
imposibil a-si procura o contra proba ditorul care n'a participat la incheie-
scrisa. rea actului, poate invoca proba cu
Buletinul 1883. 917 ; 1886, p. 282 ; martori si prezumtiuni pentru a sta-
1887, p. 763 ; 1898, p. 176 ; 1899, bill simulatiunea.
p. 1382 fi 1905, p. 24 Buletinul 1888, p. 323
9. Cerandu-se proba cu martori, 12. Hotararile judecatoresti si or-
pentru dovedirea simulatiunii si a donantele de adjudecare pot fi ata-
relei credinte, nu se poate zice ca o cate prin actjunea Pauliana ca fa-
asemenea proba ar fi lasata la fa- cute si date in frauda creditorilor.
cultatea judecatorilor de fond, cad Buletinul 1990, p. 1104
atunci ar fi a lipsi pe parte intr'un Vezi cuvantul: Actioneu No. 39.
mod abuziv de proba singura ce o 13. 0 avere instrainata prin o
avea. vanzare simulata se poate revendica
Buletinul 1884, p. 644 si pe calea incidentala.
10. Simulatiunea actelor se poato Buletinul 1890, p. 1230
invoca, in mod incidental. 14. Considerand ca desi art. 1191
Buletinul 1887,p. 197 i 1890,15.1104 din Codul civil nu permite proba,
Vezi euviintul: Contestatiuniu, No. 21. prin martori, contra sau peste con-
11. In virtutea art. 1718 si 1719 tinutul actelor, aceasta dispozitiune
din Codul civil averea debitorilor. insa primeste o exceptiune in cazul
prezenta si viitoare, serva ca gaj al prevazut de art. 1203 din Codul ci-
creditorilor ; vil care admite, atat acest fel de
Ca, conform acestui principiu, cre- proba, cat si acela al prezumtiunilor,
ditorii sunt in drept de a face toate cand actul este atacat pentru cauza
actele de natura a mentine intregul de dol sau de frauda, fara deosebire
patrimoniu al debitorilor lor, precum intro cazul de frauda contra persoa-
si de a exercita orice actiune care nelor si acela de frauda contra legii ;
ar tinde la acest stop ; Considerand ca in cazul unei si-
Ca scopul actiunii in simulatiune mulatiuni care al e de o b ie c t a
tinde tocmai la aceasta, de a men- ascunde o frauda la lege, proba testi-
tine in patrimoniul debitorului un moniala 9i prezumtiunile nu pot fi
bun care n'a iesit decal in mod a- subordonate existentei unui incept
parent ; de dovada scrisa, chiar dad, simu-
Ca, astfel fiind, creditorii sunt in latiunea este invocata de una din
drept sa atace toate actele fraudu- partile contractante, caci urmeaza a
loase can au avut de rezultat sa le se presupune ca in momentul cand
sustraga valorile ce formeaza gajul partile incheie actul patat de frauda,
lor, chiar de ar fi facute de persoane ele isi propun de a-1 executa, si data
interpuse, undo simulatiunea consists in acest moment una din ele ar vol
tocmai in aratarea unei alto persoane sa ceara dela cealalta o proba scrisa
decal cea adevarat'a ; despre vitiul care poate sa-1 fats nul,
Ca in virtutea art. 1198 din Codul ea ar manifests o vointa in opozi-
civil, on de cate on creditorul a fost tiune formala cu intentiunea sa pre-
in imposibilitate do a-si procura probe zumta, ar distruge, cu alto cuvinte,

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 193

Simulatiune Simulatiune
dela inceput, actul caruia voeste sa-i rului, caci el este un tertiu fata, cu
des cel putin aparenta, unei legalitati ; actul ;
Cl, astfel fiind, dansa se ga,seste Ca el este in drept de a se servi
intr'o imposibilitate morals de a-si cu orice fel de probe si chiar mar-
procura o proba scrisa asupra simu- tori spre a anula existenta, actului
latiunii ; care it prejuditiaza, si intrucat este
Avand in vedere, in speta, ca din prejuditial.
deciziunea atacata cu recurs rezulta Buletinul 1895, p. 742
ca clack intimatul Capital' I. N. a 19. Simulatiunea concordatului
pretins ca actul de ipoteca ascunde se poate dovedi cu martori.
o donatiune deghizata, fa.cufa in Buletinul 1895, p. 776
timpul casatoriei in favoarea sotiei 20. Simulatiunea, conform arti-
sale, este evident eh aceasta simu- colului 1191 din Codul civil, nu poate
latiune a Post savarsita pentru a fi dovedita intro partile contractante,
face ca donatiunea sa fie irevocabila, decat prin contra-inscris, iar prezum-
pe cand art. 937 din Codul civil, tiunile sunt pgrmise numai cand
pentru consideratiuni de ordine pu- exists un inceput de dovada scrisa,
blics, a declarat ca asemenea dona- care sa emane dela insas partea
tiuni sunt in totdeauna revocabile ; contractantti, si care sa faca verosi-
Considerand ca, astfel fiind, Curtea mita, alegatiunea de simulatie.
de apel admitand, in speta, proba Buletinul 1997, p. 32 4 1905, p. 24
cu martori si prezumtiuni, departe 21. Considerand ca se constata din
de a viola in ceva, veriun articol de deciziunea atacata ca, recurentul nu
lege, din contra, n'a facut decat o a invocat faptele stabilite prin inte-
justa si corecta aplicatiune a artico- rogatorul luat intimatului ca un in-
lelor mai sus mentionate. ceput de proba scrisa, ci numai ca
Buletinul 1891, p. 757 o prezumtiune pentru simulatiunea
15. Proba cu martori devine admi- actului de vanzare ;
sibila si intro ambele parti contrac- 'Considerand ea, in lipsa de contra-
tante, cand insa este dol la mijloc inscris, nu se poate dovedi intre
si cand simulatiunea este rezultatul parti simulatiunea prin prezumtiuni,
dolului. decat in cazul cand exists un inceput
de dovada scrisa ;
Buletinul 1894, p. 961 Cti, prin urmare, in asemenea cir-
16. Apreciarea judecatorului de cumstante omisiunea Curtii de a se
fond dam dovezile produse in con- pronunta asupra raspunsurilor date
statarea simulatiunii unui act, fac de intimat la interogatorul ce i s'a
sau nu deplina sa convingere, con- Meat nu este esentiala, caci Curtea
stitue o deciziune cu totul de fapt. nu putea, Si. stabileasca simulatiunea
Buletinul 1995, p. 136 vanzarii prin prezumtiunea rezultata,
17. In apel se poate ataca pentru din interogator, in lipsa de orice in-
prima oars un act ca simulat ? Vezi ceput de prob.& scrisa.
cuvantul : cApel No. 156. Buletinul 1905, p. 24
Buletinul 1895, p. 25.9 22. Avand in vedere sentinta su-
18. Un creditor, care ataca un act push recursului din care se constata
al debitorului sau ca simulat, nu ea Marcu Tenenhaus, in calitate de
lucreaza ca reprezentant al debito- cesionar al drepturilor lei Mendel
I. C. Barozzi. Vol. IV 13

www.dacoromanica.ro
194 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Simulatiune Sistem metric.

Tenenhaus, a urmarit averea mobil& Ca, de asemenea, dupa dispozitiu-
a lui Toma Hagi Chirea, pentru plata nile art. 48 din acelas regulament,
sumei de 3200 lei, chiria datorita in judecatorii de ocoale se sosizeaza di-
baza unui contract de inchiriere au- rect de catre verificatori pentru ju-
tentic $i investit cu formula execu- decarea contraventiunilor de aseme-
torie ; nea nature.
Ca, in contra acestei executari, Buletinul 1394, p. 769
Toma Chirea a facut contestatie, pe
care tribunalul Romanati a admis-o Societate
ca. interneiata ; 1. Societatile in participare putan-
Avand in vedere ca tribunalul a du-se dovedi, intre pgrtile co-contrac-
constatat, in fapt, ca contractul de tante, prin martori, pot, prin urmare,
inchiriere pus in executare era si- sa fie dovedite $i prin juramantul
mulat, dup5, cum s'a dovedit printeun supletoriu dat uneia din partile pri-
contra-inscris intervenit intre par- gonitoare (art. 48 Codul comercial).
tile contractante ; - Buletinul 1872, p. 14
Ca si cesiunea facuta de Mendel 2. Nici dupg vechea legislatiune,
Tenenhaus fratelui sau Alarm este nici dupe cea noua, societatile de
simulata, de oarece acesta cunostea arenduirea mosiilor nu s'au conside-
insolvabilitatea cedentului, $i primea rat ca fapte comerciale, nici s'au ju-
cesiunea numai in senpul de a pa- decat de tribunalele comerciale.
gubi pe Chirea ; Buletinul 1874. p. 112
Considerand ca chestiunea bunei 3. Averea indiviz5, a unui asociat
stiinte a recuren.tului despre simu- nu poate fi pusa in urmarire de catre
latiunea actului de inchiriere, este o un creditor al sau personal, inainte
chestiune de fapt, care nu poate fi de a se fi f5,cut diviziunea ei, con-
cenzurata de aceasta Curte ; form art. 1530. combinat cu art. 728
Ca din momentul ce s'a constatat din Codul civil.
ca recurentul cunostea simulatiunea Buletinul 1875, p. 188
actului de inchiriere si ca si actul 4. Dace legiuitorul a prevazut prin
de cesiune ce el faces era in frauda alin. 4 de sub art. 1523 din Codul
intimatului, nu se poate sustine vio- civil ca societatea se desfiinteaza prin
larea art. 1175 din Codul civil, pe interdictiunea sau nesolvabilitatea u-
care recurentul 1-ar fi invocat numai nuia din asociati, aceasta a facut-o
cand n'ar fi fost frauda din parte-i i mai mult in favoarea asociatului sol-
n'ar fi lost constatata cunostinta sa. vabil, singurul cari ar fi in drept de
Buletinul 1905, p. 1472 a care desfiintarea asociatiunii din
Vezi i euvantul: Actiune Pauliana. atare cauza, iar nici cum in favoarea
Sistem metric reprezentantilor asociatului declarat
1. Dupg dispozitiunile art. 47 al insolvabil ;
Regulamentului pentru aplicarea Le- De unde urmeaza ca in caz cand
gii sistemului metric din anul 1866, un asociat a cazut in stare de faii-
modificat prin Legea din 24 Februa- ment si ceilalti asociati nu car des-
rie 1890, procesele-verbale relative la fiintarea asociatiunei, so ciet at ea
contraventiunile acestei legi nu mai poate continua pang la expirarea ter-
sunt supuse la nici o legalizare cand menului intre reprezentantii asocia-
ele sunt incheiate de verificatori ; tului falit si ceilalti asociati cari ii

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA. 195

Societate Societate
primese de a exercita drepturile a- loace existenta unei societati in nume
sociatului cazut in faliment. cuprinzator intre N. Cristu si fratele
Buletinul 1875, p. 381 sau T. Cristu.
40
5. Legiuitorul prin art. 41, ultima Buletinul 1877, p. 42
dispozitie a Codului comercial, ga- 8. Societatile contractate pe ter-
ranteazd interesul atat al co asocia- men nelimitat se pot desface prin
Illor intro dansii, Cat si al color de vointa unui asociat, chiar data a-
altreilea : ceasta vointa e arbitrary sau nemo-
Ca nulitatile, rezultand din lipsa tivata, conform art. 1527 Codul civil ;
de transcriptiune si publicitate a ac- Ca, din contra, societatile contrac -
tului de tovarasie, cerut de art. 41 tate pe un termen limitat ele nu se
.citat, pot fi invocate de creditorii pot desface prin vointa unui asociat
societatii cand lipsa acestei forma- decat numai data vointa se interne-
litati esentiale ar prejudeca intere- iaza pe o justa, eauza, pe un just mo-
sul lor. tiv, conform art. 1529 Codul civil ;
Buletinul 1876, p. 175 Ca art. 1529 Codul civil indica ca
6. Tovarasiile in participatiune, juste motive spre a pronunta desfa-
in caz cand se contests existenta cerea unei societati.
lor, se pot proba si cu martori ca 1 Cand unul din asociati nu-si
unele ce se pot constitui si far& in- indeplineste indatoririle sale ;
scris. 2 Cand o infirmitate de Coate zi-
Buletinul 1876, p. 290 lele it impiedica dela ingrijirea afa-
7. Intocmirea prin inscris a to- cerilor sociale ;
vanisiilor in nume cuprinzator si in Ca prin indicarea acestor cauze
comandita, prescrisa de art. 38 din nu sunt limitate cauzele pentru cari
Codul comercial, e o obligatiune un asociat poate core desfacerea so-
-care are in vedere numai pe negu- cietatii inaintea expirarii terme-
tatorii ce s'ar pretinde asociati unii nului ;
cu altii si cari, in virtutea unui act Ca art. 1529 nu e limitativ a-
social petrecut intre dansii, ar re- ceasta rezulta din ins expresiu-
clama in aceasta calitate unii con- nile (afara numai cand exista juste
tra altora ; motive cum sau alto cauze a-
Ca a intinde aceasta obligatiune (naloage., incat acele dou5, cauze
si la tertiile persoane, ar fi a cere sunt enunciate numai ca exempla
dela dansul proba scrisa a mini act de juste motive ;
juridic la a carui formatiune n'a fost, Ca, ass dar, se pot invoca si alte
nici au putut fi chiemati sa participe ; motive pentru a cere desfacerea so-
Ca, in speta, fiind vorba de niste cietatii ;
creditori cari reclama, nu in virtutea Ca diferitele imprejurari ce se pot
unui act special strain de participarea invoca ca un just motiv pentru
lor, ci in consideratiune ca T. Cristu desfacerea unei societati limitate, se
prin faptul sau i-ar fi facut sa cread5, apreciaza si se constata in mod su-
in calitatea lui de asociat al lui N. veran de judecatorul fondului ;
Cristu, Curtea de apel a facut o buns Ca acest judecator e suveran nu
aplicatiune a legii (art. 38, 40 si 41 numai incat priveste gravitates fap-
Codul comercial) admitand pe acesti tului sau a imprejurarii ce se in-
creditori sa probeze prin orice mij- voaca, ci si dad, el exista, cad a-

www.dacoromanica.ro
196 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Societate
cestea sunt chestiuni de fapt, ceeace
anume rezulta si din ultimul aliniat
al art. 1529 din Codul civil ;
Ca, astfel fiind, o decizie a Curtii
de apel nu poate fi supu&i. cenzurii
Curtii de casatie, cand, apreciind
oarecari imprejurari declarate ca
existand, ea pronunta desfacerea
societatii ;
ta, faeand aplicatie de acestea
recursului in speta, el are a fi res-
pins chiar Fara a mai tercets dife-
ritele m o t i v e invocate, intrucat
Curtea de fond, in urma expunerii
faptelor, conchide si declara ca sunt
juste motive pentru desfacerea so-
cietatii, caci chiar data unele din
motive, ca motive de drept, ar fi in-
temeiate. chiar data unele din con -
siderantele din deciziunea Curtii ar
fi bazate pe un principiu eronat de
drept, totes ele nu pot avea o in-
fluenta, ele nu pot motiva casarea,
intrucat chestiunea principals, de
este sau nu un just motiv pentru met% domiciliul societatii in tribu-
desfacerea societatii, nu e o ches- nalul caruia trebue sa se adreseze
thine de drept.
Buletinul 1877, p. 393
9. Dispozitiunile art. 42, 43 si 44
din Codul comercial cari reguleaza
modul cum are sa se proceada pen-
tru recunoasterea societatilor ano-
nime si in comandita, sunt aceleasi
ce reguleaza si modul disolutiunii
unor asemen ea societati
Ca aceste regule sunt : comuni-
carea in prescurtare a actelor de to-
varasie, adeverirea for (16 tribunalul
local si publicarea acestor acte.
Buletinul 1977, p. 430
10. Dupa art. 1600 $i 1601 din
Codul Calimah, tovarasiile alcatuite
numai de doll& persoane se disolva
prin moartea unuia din tovarasi, si
aceasta dispozitie este absoluta ;
Ca dispozitia relativa la conti-
nuarea tovar5,siei intre tovarasii su-
www.dacoromanica.ro
Societate
pra-vietuitori, in caz de predecesul
unuia dintr'ansii, si mostenitorii a-
cestuia, se aplica numai la tovara-
siile compuse din mai multi de doi,
cu aceasta singura distinctiune ca
in materie comerciala aceasta re-
gula se urmeaza in deobste, adica in.
teza generala, sau in lipsa de sti-
pulatiuni exprese conforme in con-
tractul de tovarasie.
Buletinul 1878, p. 170
11. Societatile de drumuri de fier
au fost si sunt considerate ca so-
cietati comerciale.
Buletinul 1881, p. 817
12. Legea comerciala neprescriind
ca contractele tuturor societatilor co-
merciale sa, se fats in forma auten-
tick ci numai acelea ale societatii ano-
nime, asemenea societatii se pot forma,
si prin acte sub semnatura privata.
Buletinul 1982, p. 783
13. In tern generala, cand o so-
cietate are mai multe case de co-
actiunile contra societatii, este acela
unde se afla principalul stabiliment
al societatii ;
Ca principalul stabiliment al unei
societati comerciale este acela al do-
miciliului sefului principal at acelei
societati.
Ca, in cazul cand nu se poate cu-
noaste loud stabilimentului social,
actiunea trebue sa se indrepteze
inaintea tribunalului competinte dupa
natura actiunii, adica la tribunalul
domiciliului cassei cu care s'a con-
tractat.
Buletinul 1882, p. 734
14. Daca este exact ca mandatul
conceput in termeni generali d5,
mandatarului puterea de a primi
plata (L. 12, Dig. de solutione 46, 3),
si ca mandatul ce-1 au asociatii dupa.,
art. 1517 din Codul civil de a ad-
 REFER [`OREM, GENERAL DE .JURISPRUDENTA RONIANA 197

Societate Societate
ministry se poate asemana cu un gandu-se actiunea celor de al treilea,
mandat general, nu este mat putin cu asemenea motiv, ar fi a legitima
adevarat ca mandatul de a admi- reaua credinta si frauda.
ntstra, al asociatilor, poate sa fie Buletinul 1886, p. 170
inteun caz dat, mai restrans de cat 17. Considerand ca in virtutea
un mandat conceput in termeni ge- art. 1492, combinat cu art. 966 din
nerali, intinderea puterilor asocia- Codul civil, o societate al carei o-
tilor determinandu-se dupa tibiectul biect este ilicit, neavand nici o
societatii $i scopul in care a fost existent :a legala, nu se poate sub nici
contractata, si ca, dar, nu se poate un motiv, fie chiar sub acela al e-
a linite in principiu chiar ca asociatii chitatii, recnnoaste partilor dreptul
au, dup.' art. 1517 din Codul civil, de a face si instantelor judecato-
p iterea de a primi pl tta. resti de a incuviinta verio cerere
Buletinul 1893, p. 263 intemeiata pe un asemenea con-
15. Societate ecaestrA romans e tract ;
legal reprezentata in justitie prin Ca, in speta, Curtea de apel can d
presedintele consiliului sau de admi- recunoaste, pe motiv de echitate, ca,
nistratie. partile au a impartI beneficiul, $i
Buletinul 1885, p. 39 cand este invederat ca acest bene-
16. Considerand ca creditorii unei ficiu a rezultat din operatiunile a-
societati in comandita au dreptul a celei societati, este, orice s'ar zice,
exercita o actiune directa in contra a se recunoaste ca o asemenea so-
comanditarului, nu numai in caz de cietate, dell ilicita, poate sa aiba
faliment sau de disolvare a socie- ins& un efect pentru parti, ceeace
tatii ci $i pentru orice canza, in tim- tocmai suscitatele articole proiba
pul duratei societatii, fiindc5, credi- Considerand, de asemenea, cO, nu
torii ar putea avea, interes prin in- se poate admite motivul de comu-
tentarea actiunii contra comandita- nitate de fapt pe care se intemeiata
rului, a sill pe acesta a varsa miza Curtea pentru a face sa, se ajunga
si a impiedica tocmai printr'aceasta la impartirea beneficiului, caci toc-
neputinta societatii de a face fats, mai pentru motivul ca, asociatiunea
cererilor celor can ar fi creditat so- pentru acest obiect fiind ilicit5, si,
cietatea, $i, prin urmare, o declarare dar, neavand nici o existents legal
de faliment ; capitalul depus de o parte in acest
Considerand ca creditorii unei so- stop Si detinut de partea cealalta,
cietati in comandita, stint in drept, se detinea Med nici o eau* $i, dar. ca
prin. intentare2 unei actiuni contra atare, trebuia Inapoiat.
comanditarului, a dovedi ca coman- Buletinul 1986, p. 95.9
ditarul nu a platit intreaga sums ce 18. Din litera $i spiritul art 1526
are a varsa, sau ca valoarea fon- din Codul civil rezulta ca societa-
dului pus ca capital s'a evaluat in tea, dupa moartea unuia din aso-
mod exagerat ; ciati, continua de drept a exists
Ca nu se poate zice ca societatea pans la expirarea termenului sti-
ar fi libera a evalua oricat activul pulat prin contract, pe cat timp
unei vechi societati fara ca cei de al erezii defunctului n'au provocat di-
treilea, can au tratat cu societatea, solvarea ei
sa, se poata plange, fiindca respin- Ca platile facute de debitori in

www.dacoromanica.ro
198 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Societate Societate
mainele asociatului supra-vietuitor, principiilor aplicabile in aceasta ma-
lucrand in numele firmei sociale. terie, din contra, a comis o mare
sunt valabile libereaza, rama- eroare rle fapt, stability prin act au-
nand singur asociatul ritspunzator tentic, $i a violat pi rau interpretat
chtre erezii defunctului. textele de lege mentionate mai sus.
Buletinul 1887, p. 78 Buletinul 1889, p. 431
19. Considerand ca chestiunea 20. Toate actiunile intentate a-
data o societate anonima e o so- cestei societati, trebueso adresate Tri-
cietate strains sau nationals, se bunalului comercial llfov.
leaga cu chestiunea data dansa isi Buletinul 1890, p. 694 (Sect.-Unite)
are scaunul pi obiectul principal al Vezi euvantul : Competint5," No. 216.
intreprinderii ei in tars strains sau 21. Dupa art. 1517 din Codul ci-
in Romania (art 239 din Codul co- vil asociatii sunt presupusi ca, si-au
mercial) ; dat reciproc mandat de a administra
Considerand, in speta, ca hotara- until pentru altul, avand fiecare ini-
rea supusa recursului admite ca un tiativa de a lucra in interesul so-
fapt constant ca Baum, Romaniei,
recurenta de astazi, e o societate Buletinul 18.91, p. 308
strains, aceea ce e o eroare evidenta 22. Facandu-se imposibila inven-
rezultand, din contra, din statutele tariarea, averii unei societati, erezii
Bancii Romaniei ca, dansa isi are asociatului mort pot care in bani
scaunul i obiectul principal al in- partea ce se cuvine a lua in natura,
treprinderii ei in Romania ; raposatul for autor.
Considerand ca. art. 7, 5 al Con- Buletinul 1991, p. 477
stitutiunii cuprinde ca numai roma- 23. Considerand ca dupa art. 106
nii pot dobandi imobile rurale in Ro- din Codul comercial asociatii in
mania; iar art. 247 din Codul co- nume colectiv sunt obligati solidari
mercial hotar este oil societatile pentru operatiunile Monte in numele
straine nu au alte drepturi decat si pentru comptul societatii sub sem-
cele acordate strainilor ; natura adoptatii de dansa de care
De unde urmeaza Ca societatile persoanele autorizate a administra ;
nationale au aceleasi drepturi ca ro- Ca dupa art. 1218 din Codul civil
manii. data legea sau actul for consti- juramantul facut de un creditor so-
tutiv no hotareste altfel ; lidar profits la toti creditorii soli-
Considerand ca actul constitutiv dari ;
(statutele) recunoaste expres Bancei Ca, in speta, Nathan, ca manda-
Romaniei dreptul de a face opera- tar at societatii $i co-asociat, jurand,
tiuni imnbiliare in Romania, aceea a profitat lui Fleisig, co- asociatul
ce nu e contrariu Constitutiunii, care sau, $i prin urmare nu mai era lot
nu pronunta in contra societatilor sa jure $i acesta.
nationale oprirea de a dobandi imo- Buletinul 1891, p. 1188
bile rurale in Romania ; 24. Considerand ca pentru a se
Consinerand, dar, ca statuand ca uumi un expert socotitor, trebue
Banca Romaniei e o societate strains mai intai sa fie recunoscuta ca exis-
si nu are dreptul de a cumpara imo- tenta intre parti societatea ;
bile in Romania, instants de fond, Ca, in speta, neprobandu-se cu acte
departe de a se con forma legii pi scrise existenta societatii comerciale,

www.dacoromanica.ro
 ftEPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 199

Societate Societate
virtualmente nu putea fi admisibila caracterele $i efectele asociatiunilor
cererea de a se numi un expert soco- in participatie, apoi de aci reiese in-
titor. tr'un mod evident ca, in caz cand
Buletinul 1892, p. 168 un asociat cade in stare de faliment,
25. In tot ce se raporta la inter- co-asociatul sail nu are nici un drept
pretarea clauzelor unui contract de de preferinta asupra activului ce se
asociatiune, judecatorul fondului are ga'sqte in patrimoniul falitului, ca
o putere suveranii de apreciatiune, unul ce nu se poate prenumara decat
$i hothrarea sa in aceasta privinth intro creditorii acestuia, fie pentru
scapa de controlul Curtii de casatie. fondurile ce i s'au incredintat a le
Buletinul 1892. p. 463 specula, fie pentru dare de socoteala
26. Considerand cg. asociatiunile a pierderilor sau a castigurilor aso-
in participatie, conform art. 253 din ciatiunii ;
Codul comercial, nu constituesc per- Considerand ca aceste principii
soane morale, n'au un patrimoniu consacrate de doctrinh $i traduse in
distinct de al asociatilor. si fiind scu- texte pozitive de lege, prin sus men-
tite, conform art. 256 din acelas Co- tionatele art. 253, 254 si 256 din
dice, de formele prescrise pentru cele- Codicile comercial, sunt fondate si
lalte societali, nu au existenta fats pe echitate, caci importA sigurantei
cu tertiele persoane ; comerciului de a nu rasa ca un aso-
Considerand ca acestea fiind ca- ciat ocult, care a urmat buna cre-
racterele speciale ale asociatiunilor dinta a co-asociatului sau falit. sa
in participatie, apoi din natura for vie sa-i insueasca. in virtutea unei
se deduc urmatoarele efecte: asociatiuni necunoscuta tertielor per-
Ca participantii, conform art. 254 soane, un activ format cu din ave-
din Codul comercial, n'au nici un rea acestora si care serves de gaj
drept de co-proprietate asupra mi- creantelor for ;
zelor respective sau asupra lucrurilor Considerand c5, in aceast5, stare
aduse in asociatiune ; de fapt si de drept, in spet5., Curtea
Ca fiecare din asociati lucreaza in de apel recunoscand un drept de pre-
deosebi. se obliga sau contracteaza ferint5. lui G. T. asupra activului fa-
in numele lui personal, si n'are alts litului D. R., fostul sau co-asociat,
indatorire decat de a da socoteala pentru miza lui, a nesocotit princi-
co-asociatilor sai de beneficiile rea- piile stabilite in materie de asocia-
lizate sau de pierderile suferite ; tiune in participatiune, $i a violat
05, de asemenea, fiecare asociat art. 251 din Codul comercial.
este singur proprietar filth cu tertiele Buletinul 1892, p. 1123
persoane asupra m5rfurilor curnpa- 27. Avand in vedere ea, art. 88
rate in numele lui personal Si cari din Codul comercial prescrie eh' con-
se gasesc in posesiunea lui, fie acele tractul de societate trebue facut prin
inArfuri cumparate cu fondurile sale act scris ;
proprii, fie ele cumparate cu fondu- Ca deli cerintele acestui articol nu
rile aduse ca parte de co-asociatul sunt prescrise ad-solemnitatem, Ins
lui, child acesta, urmand buna lui fiind cerute de ad-probationem, nea-
credintA, i-a incredintat acele fonduri parat ca existenta unui asemenea
spre a be specula ; contract trebue facuta prin act scris ;
Considerand ca ()data determinate Avand in vedere c art. 55 din

www.dacoromanica.ro
 200 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Societate Societate
Codul comercial prescrie ca atunci terminarea lichidarii, lichidatorii sunt
cand acel Cod cere proba scrisa, datori sa formeze bilantul lichida-
proba testimonia15, nu poate fi ad- tiunii si sa propuna repartitia intro
mis& decat in cazurile in cari ea este asociati, si c, in caz do contesta-
perinisa si de Codicile civil ; tiune, asociatul oponent va fi dator
Considerand ca, in spats, tribunalul sa-si expue motivele sale si s5, en-
declarand neadmisibila proba testi- tente actiune in tole treizeci de zile
monials pentru dovedirea existentei dela notificarea legala a bilantului
unui contract de asociatiune in par- si a proiectului de repartitiune;
ticipatiune, si respingand pretentiu- Considerand ca, in spet5 tribunalul
nile recurentului, urmand in aceasta constata in fapt Ca recurentul nu a
regulelor prevazute prin art. 55 si 88 facut contestatiunea la tabloul de li-
din Codul comercial, precum si color chidatiune si de repartitiune in ter -
prescrise de Codul civil relativ la a- menul prevazut de art. 210 din Co-
ceasta materie. in virtutea carora dul comercial si, deci, respingandu-i
contractul de societate nu se poate cererea nu a violat intru nimic dis-
dovedi decat prin act scris, departe pozitiunile acestui text de lege ;
de a fi violat Legea comercial si Considerand ca, de altmintrea, re-
de a fi facut o gresit& aplicatiune curentul ri a invocat un dol ce s'ar
a acestor texte de legi, din contra, fi exercitat de catre intimat, ci nu-
bine $i corect a procedat. mai eroare, care nu se poate remedia
Buletinul 1893, p. 97 decat in conditiile art. 210 din Codul
28. Asociatia in parlicipatie, nu comercial.
este o fiinta juridica distinct& de per- Buletinul 1994, p. 777
soana interesatilor ;
Ca de aci rezulta c5, societatea in 30. Considerand ca contractul de
participatie n'are firma socialit, nu societate este unul din contractele
poate fi declarata in faliment, ea nu cari se incheie numai in vederea
are o avere distinct& de averea aso- calitatilor si insu$irilor contractan-
ciatilor ; ;nor ;
C5, in relatiile dintre un asociat si rd, de aceea societatea inceteaza
cel de al treilea, acestia nu pot avea prin moartea unuia din asociati, con-
un drept deosebit, $i ei nu intra in form art. 1523, 3 din Codul civil,
relatii decat cu insa's persoana aso- atat intre ceilalti asociati cat si fat&
ciatului ; cu cei de al treilea, de drept si farce
Ca data se declar5, faliment asu- nici o distingere, fie societatea in-
pra averii unui asemenea asociat, cheiat5, pe un timp detorminat sau
nici un asociat nu poate cere sepa- pe un timp nedeterminat ;
rarea unei pArti de avere, sau un Considerand c5, de vreme ce once
drept de preferinta, precum $i ave- relatie obligatorie, once conventie
rea asociatului declarat falit se in- sau contract se transmute si ltt mos-
fatiseaz5, ca o mass& totals, atat sub tenitori, $i subsista si intre moste-
raportul activ, cat si sub raportul nitori, pentru contractul de societate
pasiv. regula generals din cauza naturii
Buletinul 1893, p. 1071 contractului, e contrarie ;
29. Avand in vedere ci art. 210 Ca societatea se poata continua si
din Codul comercial prescrie c& dupa dup5, moarte trebue ca aceasta s5, se

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMLNA 201

Societate Societate
fi stipulat\ expres, precum declara tractului sunt chestiuni de fapt can
art. 1536 din Codul civil ; sunt lasate la apreciarea judecatori-
Ca vointa asociatilor a continua lor de fond.
societatea st dupa moarte n'are a fi Buletinul 1894, p. 120.9
declarata prin termeni sacramentali, 31. Considerand ca formalitatile de
dar trebue si rezulte vointa parti- publicitate a societatilor in nume
lor intru aceasta destul de clar ; colectiv nu sunt impuse de lege de
Ca, data in speta, societatea era cat in interesul celor de al treilea ;
incheiata pe termenul de 95 ani, din Ca, dad, cu privire la asociati si
cauza limitei vietei omului nu se intro ei insile, fiecare dintrinsii au,
poate zice ca la incheierea acestui asemanat art. 99 din Codul de Co-
contract *tile ar fi voit a intelege Inert, dreptul de a care dizolvarea
ca sa, subsiste societatea si dupa societatii pentru ca ea n'a fost in-
moartea unora din asociati, pentru ca tocmita in conditiunile prescrise de
in sine stipularea unui termen mai lege, acelas articol de lege insa pre-
indelungat, nu echivaleaza cu decla- vede in mod expres ca lipsa acelor
ratia vointei pentru continuarea so- formalitati nu poate fi opusa color
cietatii dupa moarte in sensul art. de al treilea ;
1526 din Codul civil ; De uncle urmeaza, ca ramane la
Ca, prin stipularea unui termen, alegerea acestora de a considers so-
contractul de societate e un contract cietatea ca nula sau ca valabila. dupa
pe timp determinat care si el ince- cum ii povatueste interesele for ;
teaza prin moartea unui asociat in- Ca, ass fiind, creditorii unei ase-
tervenita iiiaintea termenului sti- menea societati au dreptul de a care
puha ; punerea ei in stare de faliment pen-
Ca, afara de aceasta, si in oricare tru incetare de plati, fara ca socie-
caz dad. partite au inteles prin fi- tarii sa se poata opune la aceasta
xarea unui termen mai indelungat pe motiv ca societatea n'a fost in-
,ScL stipuleze prelungirea societatii tocmita in conditiunile de publicitate
dupa moarte in sensul art. 1526 din prescrise de lege.
Codul civil, aceasta trebue sa fie Buletinul 1895, p. 407
constatat si declarat in fapt de ju- 32. Contractul de societate incheiat
decatorul fondului, ceeace in speta cu un minor e nul din cauza de
nu s'a admis ; incapacitate, sau e numai supus res-
Considerand ca asemenea nu se ciziunii in caz de leziune ? Vezi en-
poate zice ca contractul ar trebui sa vantul: .Minoritate. No. 1.
continue sa exists si dupa moartea Buletinul 1895, p. 1249
unui asociat, din cauza naturii con- 33. Functionarii scrcietatii .Dacia-
tractului, pentru ca, data e vorba de RomaniaD nu au nici un drept asu-
un contrat de societate pentru ex- pra fondului cassei de prevedere a
ploatarea unui titei de petroleu, nu acestei societati, de oarece acest fond
se poate zice care e termenul dura- nu se formeaza din contributiunile
tei exploatarii si in oricare caz in- functionarilor.
tentia partilor intru aceasta, precum Buletinul 1896, p. 1245
gi stabilirea necesitatii continuarii 34. Contractele de societate, con-
contractului din cauza naturii con- form regulelor stabilite de art. 88 din

www.dacoromanica.ro
202 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Societate Societate
Codul comercial, nu se pot dovedi menul prescris de art. 703 din Co-
de cat prin act scris. dul comercial, fiindca denumirea de
Buletinul 1896, p. 1594 comerciant cuprinde $i societatile co-
35. Din cuprinsul art. 1504 din merciale, si ceeace este admis si
Codul civil si 110 din Codul corner- consacrat, precum declararea starii
cial, rezulta clar ca nu se poate pre- de faliment pentru comerciant, sa
tinde plata de procente dela un co- admite si pentru o societate co-
asociat, pentru sume retinute de dan- merciala ;
sul din banii societatii, de cat atunci Considerand O. din art. 209 din
cand acea retinere a facut-o cu buns Codul comercial nu rezulta ca o so-
stiinta, iar nu prin eroare ; cietate comerciala n'ar putea fi de-
Buletinul 1897, p. 737 clarata in stare de faliment decat
36. Cand unul din asociati in par- data este in lichidare, ci articolul
ticipare in mod arbitrar, $i fara nicicitat dovedeOe ca chiar o societate
un motiv legal, ridica marfurile cu in lichidare poate fi declarata in
dela sine putere, precum i registrele stare de faliment.
si facturile, facand prin culpa sa Buletinul 1899, p. 99
orice lichidare a asociatiunii impo- 38. Prin declararea in faliment a
sibila, instantele judecatoresti sunt unei societati in nume colectiv sa
chiemate a pronunta rezilierea aso- produce declararea membrilor sai $i
ciatiunii cu daune-interese. vice-versa, conform art. 867 din Co-
Buletinul 1898, p..944 dul comercial.
37. Considerand ea dupa art. 193 Buletinul 1899, p. 375
din Codul comercial o societate in 39. Considerand ca, dup. art. 88,
nume colectiv se dizolva prin moar- 89 $i 90 din Codul comercial, so-
tea unuia din soti ; cietatile comerciale neputandu - sa
CO., de aci nu rezulta ca societa- constituI legalmente decat prin act
tea, deli dizolvata prin fictiune, nu scris in care O. se arate expres di-
se considers a subsists si in urm5. ; feritele conditiuni impuse de lege
Ca aceasta se cere pentru inles- pentru modul de constituire si de
nirea acestor drepturi ca in urma functionare, urmeaza ca oricine pre-
dizolvarii creditorii pot cere simpla tinde infiintarea unei asemenea so-
lichidare ; cietati, trebue sa se refere la con-
Ca insa, cand societatea era in tractul scris, cu toate conditiunile
stare de incetare de plati inainte cuprinse in el, independent data a-
de dizolvare, ei pot cere declararea eel contract este sau nu transcris
starii de faliment; in tribunalul respectiv si publicat
Considerand ca precum comercian- prin rMonitorul Oficial , conform
tul poate fi declarat in stare de fa- art. 91, 92, 94 $i 95 din Codul co-
liment, atat dupa retragerea sa din mercial, si numai in lipsa de act
comert, cat si dupa moarte, confom scris pot cei interesati sa invoace
art. 703 din Codul comercial, ase- existenta de fapt a unei societati,
menea si o societate in nume co- in conditiunile pe cari dansii ar
lectiv poate fi declarata in stare de putea, s5, le probeze prin alte mi-
faliment, data este incetare de plata jloace legale (art. 99 din Codul co-
din timpul exercitiului comertului, mercial);
si data actiunea s'a intentat in ter- Considerand ca intre conditiunile

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 203

Soeietate Soeietate
impuse de lege pentru constituirea Considerand ca in asemenea cir-
$i functionarea societatilor corner- cumstarte $i in vederea principiilor
ciale este Si aceea de a se arata de drept mai sus expuse, rezulta ca
in actul scris numele asociatilor, cari recurentul Lazarescu nu poate sa-
an semnatura sociala, sau a admi- invoace alto conditiuni pentru in-
nistratorilor, cari au dreptul sa% ope- fiintarea ei functionarea societatii
reze in numele societatii, iar din deal tole cuprinse in contractul
cuprinsul art. 106, 116 si 123 din scris, $i, astfel, polita subsemnata de
Codul comercial rezulta ca numai intimatul Simionescu, in numele fir-
operatiunile facute de asociati, cari mei sociale, nu poate obliga la plata
au semnatura socialk Si acelea ale ei Si pe co.-asociatul Eftimie Ionescu,
administratorilor societatilor, obliga ci trebue sa ramana in sarcina nu-
societatile ; mai a subscriitorului Simionescu ;
Considerand ca din tole expuse Considerand ca asemenea solutiune
rezulta, ca simpla afisare a unei urmeaza sa aiha, loc cu atat mai
firme sociale, precum gi declaratiu- mult, cu cat recurentul, ca recla-
nile personale ale unui co-asociat, mant, n'a produs alte mijloace de
nu se pot invoctt ca probe pentru probe legale pentru infiintarea si
existenta Si functionarea unei so- functionarea societatii in alte con-
cietati comerciale, in care fiecare ditiuni decat acele cuprinse in ac-
co-societar ar avea dreptul sit oblige tul produs de intimati.
societatea prin operatiunile facute Buletinul 1899, p. 1058
in numele firmei sociale, ci trebue 40. Un asociat poate cere o pen-
sa, se probeze de catre partea into- siune alimentara Si de intretinere,
resata, fie prin contractul scris al pe cat timp va dura, lichidarea so-
societatii, fie prin alto probe legale, cietatii ? Vezi cuvantul : Alimente)
in lipsa de contract scris, ca socie- No. 7.
tarul, care a efectuat operatiunea, Buletinul 1900, p. 148
avea dreptul sa lucreze in numele 41. Actul intitulat =act de impar-
societatii ; teala. prin care o firma social& a
Considerand ca,', in spew., s'a pro- trecut un imobil social in exclusiva
bat inaintea instantelor de fond ca proprietate a unuia din aso iati, in
intro intimatii Eftimie Ionescu $1 C. schimbul unui pret anume determi-
Simionescu a existat o societate in nat, constitue oare el un act de im-
nume colectiv, constituita prin act pa'rteala sau un act de vanzare ?
autentic, care n'a fost transcris si Vezi cuvantul : (Timbru, No. 161.
publicat prin cAlonitorul Oficial., si Buletinul 1900, p. 776
prin acel act recunoscut de recu- 42. Codul comercial nu opreste pe
rent se stipuleaza expres ca numai locuitorii Romaniei s nu poat5. sa
co-asociatul Eftimie Ionescu are sem- faca asigurAri la o societate strains,
natura socialA, iar polita, pe baza Si dad. s'a facut asigurarea, $i data
careia recurentul pretinde plata unei societatea straing a despagubit, nu
some dela acea societate, este is- i se poate refuza societatii strain&
cAlit5, in numele firmei sociale de exercitiul actiunii in virtutea subro-
Mire co-asociatul Simionescu, care, garii legale a art. 462 din Codul co-
dupa contractul societatii, n'avea a- mercial :
semenea drept ; Buletinul 1901, p. 870

www.dacoromanica.ro
204 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Societate
43. Considerand ca, dup.& art. 323
din Codul penal, se face culpabil de
abuz de incredere oricine va dispoza
in folosul sau si cu rea credinta de
banii si de orice alte valori ce i se
vor fi incredintat in calitate de man-
datar ;
Cosiderand ca orice asociat. care
administreaza averea si interesele so-
cietatii, fie in puterea unei autori-
zatiuni exprese, fie in puterea drop-
tului ce are fiecare asociat la ase- reri adresase instantelor judecatoresti.
menea administratiune, in lipsa de
autorizatiune specials, se considers
ea mandatar al societatii si urmeaza Cod de comert se prescrie ca so-
sa-si dea compt catre aceasta de mo-
dul de administratiune ;
Considerand ca, in speta, este con-
statat in fapt ca inculpatul I. Vasile
a facut luerari pentru pavarea a fer& numai la modul de administra-
doua strade din comuna Cuzgun in
calitate de asociat at reclamantului
C. Evgheni Si ca, in urma termina-
rii lucrarilor, numitul Vasile a dis-
pus in folosul Sall de garantia de-
pusa la primarie de &Are co-asociatul
eau, precum $i de uneltele cumparate
tot cu banii acelui co-asociat desi
stia bine ca trebuia sa dea compt de
acele valori, gi sa -$i primeasca nu-
mai partea provenita din castig_ul
neto, conform contractului de aso -
ciatie ;
Considerand ca in asemenea cir-
curnstante numitul inculpat a comis
nu numai un delict civil, pentru ne-
executare de contract, ci un adeva-
rat abuz de incredere, in calitate de
mandatar al societatii ;
Buletinul 1.901, p. 1365
44. Societatile economice, chiar
sand fac afaceri comerciale, sunt dis-
pensate de a mai cere si indeplini-
rea formelor de constituire ale Co-
dului de comertiu, cand ele au fost
recunoscute prin legi ca persoane mo-
Societate
rale, si, deci, au capacitatea sa stea,
in judecata.
Buletinul 1902., 3p0. 8241 1904,
p. 308
45. 0 firma socials constituind o
persoada juridica bine individualizata
actiunile si cererile adresate in nu-
mele $i iscalite cu firma socials, sa-
tisfac in destul cerintele art. 69 din
Procedura civila, privitoare la con-
ditiunile do validitate a oricarei ce-
Buletinul 1902, p. 320
46. Desi prin art. 958 din noul
cietAtile si asociatiunile existente la
epoca punerii in aplicare a acestei
legi vor fi regulate de legile ante-
rioare, aceasta dispozitie insa se re-
tie al acelor societati, nu insa si la
dispozitiunile penale prescrise de noua
lege, $i cari au a fi aplicate din' mo-
mentul promulgarii legii la faptele s5.-
varsite in urma promulgarii ei, fapt
ce reiese din dispozitiunile art. 269
$i 958 din noul Cod cornercial.
Buletinul 1.903, p. 1140
47. Considerand ca, dupa art. 22
alin. 11 si 12, capit. 14, partea III din
Codul civil, moartea unuia din to-
varasi nu desfiinteaza ipso-jure to-
v5,rasia, ci este numai unul din mo-
tivele cuprinse in acel articol, pentru
care tovarasii pot, de vor voi, 55,
strice tovarasia ;
Ca prin urmare mostenitorii mor-
tului precum pi eei in viata tovarasi,
de voesc iu asemenea caz sa strive
tovarasia, sunt datori a manifesta
vointa for despre aceasta;
Considerand ca asemenea mani-
festare de vointa, dupa art. 45, ur-
meaza a se face in =dui prescris de
art. 41, 42 $i 43 din Codul corner-
cial, caci acel articol nu scuteste pe

www.dacoromanica.ro
 REPERTORRIL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 205

Soeletate Societate
tovarasi de indeplinirea unei ase- face ca aceste societati straine na
menea formalitati, cand vroesc sa fiind recunoscute de Statul roman
strice tovarasia pentru evenimentul nu pot avea, o existents legala, si
mortii unuia nu pot face nici un act valabil in
Buletinul 1863, p. 669 Romania aceasta obiectiune nu este-
48. Considerand ca orice creditor decisivrt, cad daca ele nu pot in-
are drept gaj intreaga avers a de- voca drepturile unor persoane mo
bitorului sau, asa ca daca debito- rale, totus ele pot fi considerate ca
rul este asociat, beneficiile ce el ar societati de fapt, ce sunt reqponsa-
avea in aceasta societate, facand bile de obligatiunile luate de admi-
parte din patrimoniul sau, stint si ele nistratorii si prepusii for ;
cuprinse in gajul creditorilor ski ; Ca, de altfel, ar fi contrariu on
Considerand ca daca, creditorii per- carui principiu de drept si de echi-
sonali ai unui asociat nu poate ur- tate de a se admite, ca asemenea
marl si puns in vanzare partea sa societati pot trage, din neindeplini-
indiviza din fondul comun, caci prin- rea unor conditiuni prescrise de lege
cipiile generale si dispozitiunile arti- in interesul romanilor, un mijloc le-
colului 1519 din Codul civil, opreste gal pentru a fi descarcate de obli-
pe orice asociat de a asocia o per- gatirmile ce ar fi contractat cu,
soana straina la societate, si drep- dansii.
turile unui adjudecatar nu sunt de Buletinul 1904, p. 790
cat aceleas cu a le unui cesionar, nu 50. Considerand ca asemenea re-
tot astfel poate fi si in privinta be- gistre nu pot face credinta in con-
nefi-iilor ce un asociat are in o so- tra aceluia dintre asociati cari nu
cietate ; aceasta, parte din beneficii, is a tinut, caci societatea fiind o
ca object incorporal si distinct de persoana morala distincta, asociatul
fondul social, poate fi urmarita si fat& de d'ansa este un tertiu ;
vanduta de creditorii personali ai Ca in conformita tea art. 52 din
unui asociat, caci prin aceasta fon- Codul comercial, niste astfel de re-
dul social nu se atinge si nici in gistre fac proba numai in contra a-
administratia ei nu se amesteca ad- sociatului care le-a tinut ;
judecdtarul ; Ca insa, daca oricare alt asociat,
In ultra, nici o dispozitie de lege pentru a proba veriun drept al sau
nu opreste o asemen a urmarire. in contra societatii se refera la a-
Buletinul 1904, p. 612 ceste registre, text ul art. 52 ii mar-
49. Considerand ca dispozitiunile ar- gineste dreptul edictand ca nu poate
ticolului 237 si urmatorii din Codul primi ca probat numai aceea ce este
comercial se refera la conditiunile ce in favoarea sa, si sa refuze a i se
trebuesc sa indoplineasca societatile opune o alta mentiune din aceleasi
streine prin actiune pentru a putea registre ce desfiinteadt mentiunea
avea o sucursalb., un sediu stabil, unfavorabila, fiindea prin aceasta s'ar
centru permanent de operatiuni in viola si art. 52 din Codul comercial
Romania, dar ele nu privesc nici cum si art. 1184 din Codul civil.
validitatea actelor singulars ce ase- Buletinul 1904, p. 1054
menea societati strains pot face in- 51. Avand in vedere ca chestiunea
tr'un mod intamplator en romanii ; de drept dedusa in judecata acestei
Considerand eh obiectiunea ce se Inalte Curti consists in substanta in

www.dacoromanica.ro
 206 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Societate Societate
a se sti dact concesiunea, fa'cuta de la minori $i femei maritate, ci nu-
administratorul societatii intimatului mai de interesele unei persoane mo
Isidor Jung, pe termen de 30 ani de rale capabile, juridicamente vorbind,
a instals pe mosia Solontz o fa- precum si de drepturile mandata-
brics de sticlarie, dandu se tot te- rului ei legal, totul se reduce la o
renul de care avea trebuinta precum chestiune de fapt si de suverana a-
ai materialul lemnos, $i tot in ve- preciere a instantelor de fond, asu -
derea acestei concesiuni, areudandui- pra imprejurarilor cari pot deter-
se mosia pe timp de 15 ani, cu mina pe acele instance sa hottrascii,
plata anualt de 16.000 lei, coosti- ca eonventiunea facuta de adminis-
tue sau nu un act de administra- tratorul legal al unei asemenea per-
tiune, pe care administratorul legal soane, constitue numai un act de
al numitei societati putea sa-1 fact purl administratiune pe care, in pu-
in baza statutelor societatii si a terea mandatului sau, era in drept
principiilor rezultand din Codul civil sa-1 fact ;
ei comercial, tend e vorba de con- Considerand ca, in speta, impre -
cesiunea unor asemenea drepturi, sau jurarile cauzei fatt cu scopul si du-
ca constitue un act de dispozitie rata societatii de petrol si elemen-
pe care administratorul nu putea si tele din cari instanta de fond $i -a
nu era in drept sa-I faca ; format convingerea ca contractul de
Considerand ca nici Codul civil concesiune gi arendare la care a con-
sau comercial, si nici statutele So- simtit Gr. Andronescu, mandatarul
cietatii romane pentru industries $i necontestat al numitei societati, con-
-comertul petroleului, nedefinind prin stituind o chestiune eminamente de
vireo dispozitiune caH este caracte- fapt, scapt controlului acestei Curti.
rul legal al actelor de administra- Buletinul 1905, p. 837
tiune, care intra in caderea admi-
nistratorilor societatilor civile sau 52. Considerand ca proba unui
comerciale, trebue a se lass judect- contract de asociatie trebue sit fie
torilor de fond toata, latitudinea pen- facuta, prin act scris fat de o parte
tru ca dan$ii, tinand seama de im- necontractanta, cum este in speta in-
prejurarile in care a intervenit actul timata Societate Goetz et C-ie, gi
ce sunt chiemati al judeca, $i mai Curtea de apel, decizand astfel, nu a
-cu seama de scopul si durata so- violat intru nimic principiile relative
cietatii, sa vada daces acel act con- la proba contractelor de asociatie, de
stitue numai un act de administra- oarece Curtea nu zice ca int r e
tiune, or chiar de dispozitie, sau Griimberg si Hainsohn, (pretinsii a-
mai bine zis de o adevarata instrti- socia4i in participatie), contractul de
nare ; asociatie incheiat intre dansii ar fi
Considerand dar, et in chestiunea trebuit dovedit prin act scris.
care face obiectul procesului de fats, Buletinul 1905, p. 948
$i cu privire la sus aratatele mij- 53. Vezi cuvintele : tAsigurare,
loace de casare, neputand fi vorba (Societate de) si (Faliment..
de motive juridice, cari an determi-
nat pe legiuitor sa edicteze dispozi- Solder
tiunile tutelar si de protectiuni 1. Din articolele 40, 49 Si 52 din
pentru incapabili, ca cele relatate Regulamentul soldei militarilor re-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 207

So iclii Soldei
zulta ca nu se plateste solda lite- cuvineau doua gradatii, conform art.
rului in neactivitate din ziva d5,rei 1 din legea soldelor dela 19 Main 1894;
in judecata, ceeace in speta se con- Ca, prin urmare, la 1 Octombrie
stat5 ca s'a urmat cu recurentul 1896, data aplicarii legii din 8 Martie
care, nici in urma congediului acor- 1896, d'ansul avand zece ani de ser-
dat de treizeci de zile, tot nu s'a dus viciu in gradul de capitan, $i, dar,
la post, pentru care a fost dat ju- un drept castigat la doug gradatii,
decatii si condamnat de Comisia cri- conform art. 23 din aceasta lege
minal5, la isgonirea din armata pen- trebuia sa continue a primi solda sa
tru delictul de neindeplinire de or- sporita cu doua, gradatii pans la pu-
dine, sentinta ce a fost confirmata nerea sa in retragere, adica pana la
prin Inaltul Decret No. 448 din 3 1 Octombrie 1898.
Martie 1872. Buletinul 1901, p. 1211
Buletinul 1878, p. 223 3. Prin art. 28 din Regulamentul
2. Art. 1 din Legea soldelor dela pentru punerea in aplicare a legii a-
15 Aprilie 1880, astfel cum a fost supra pozitiei ofiterilor se dispune ca
modificat prin legea dela 19 Main ofiterul demisionat nu va putea pa-
1894, prevede ca ca'pitanii dup5. 6 rasi serviciul decat dupa ce va apare
ani de serviciu in gradul for primesc in cMonitorul Oastei. Decretul regal
o gradatie de 50 lei lunar, iar dapa prin care ii se primeste demisiunea,
ce implinesc zece ani, alta gradatie si dup5, ce ofiterul va fi predat
tot de 50 lei : serviciul sau conform regulamen-
Art. 23 din Legea asupra soldelor telor militare ;
din 8 Martie 1896 dispune ea ofi- Ca din art. 13, alin 3 din Legea
terii superiori, capitanii si asimilatii soldelor rezulta ca ofiterii pensionari
acestor grade cari, la aplicarPa a- cari temporal fac serviciu rn armata,
cestei legi, s6 gasesc primind gra- au dreptul sa primeasca pe acest
datii pentru zece ani de serviciu in timp diferenta intre pensia si solda
acelas grad, vor continua a primi de activitate cu accesoriile ei ;
aceeas solda. indemnitate si gradatie Considerand ca, in speti, tribu-
pana la inaintarea sau retragerea lor ; nalul constata prin sentinta atacata
Ca deli aceasta lege a fost pro- ca des1 intimatul major Codreanu a
mulgati si publicata la 8 Martie demisionat din armat5 la 1 Octom-
1896, insa prin art. 24 dintr'ansa s'a brie 1900, totus, abea la 17 Noem-
prevazut formal ca sporul soldelor brie a fost incunostiintat de primirea
din aceasta lege se va pune in apli- demisiunii sale, si Decretul regal
care la 1 Octombrie 1896 ; 'pentru primirea demisiunii a aparut
Ca, prin urmare, insus legiuitorul in cMonitorul Oastei. cu No. 50 din
a voit ca aceasta lege sa nu se puna 20 Noembrie acel an, timp in care
in aplicare la data promulgarii si pu- maiorul Codreanu a facut serviciu in
blicarii ei, care a fost la 8 Martie armata. :
1896, ci la 1 Octombrie 1896 ; Considerand ca faVa, cu aceste con-
Considerand Ca, in speta, din sen- statari cu drept cuvant tribunalul
tinta supus5, recursului reiese ca la a condamnat pe Ministerul de rasboiu
10 Main 1896, capitanul G. Sandu- sa plateasca intimatului major Co-
lescu a Implinit zece ani de serviciu reanu diferenta de 280 lei intre pen-
in gradul de capitan, si, dar, ii se sia si solda de activitate cu acceso-

www.dacoromanica.ro
 208 ttEPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROAIANA

So ldii Soldei
rifle ei, pe timpul cat a continuat vede facerea unui regulament privi-
Inc a, a face serviciul in armata, pans tor la aplicarea ei ;
la publicarea decretului de primirea Considerand ca, art. 67 din Regu-
demisiunii prin .Monitorul Oastei lamentul legii asupra soldei in ar-
si predarea serviciului conform re- mata, nu face decat a confirma prin-
gulamentelor militare. cipiul stabilit prin art. 5 din zisa lege ;
Buletinul 1904, p. 1435 Ca singura derogare ce regula-
4. Prin art. 1 din Legea soldelor mentul aduce acestui principiu pH-
din 31 Aprilie 1894 modificandu-se veste numai anumite cazuri excep-
art. 1 si 18 din Legea soldelor dela tionale in cari ofiterul nu poate
15 Aprilie 1880, s'a acordat capita- obtine plata indernnitatii fara auto-
nilor cu Base ani de serviciu, o gra- rizarea Ministerului de rasboiu ;
datie de 50 lei pe lung pe langa Considerand ca pe cat timp ins-
solda gradului, cu dreptul la Inca tanta de fond constata ca maiorul
50 lei lunar dup5, Implinirea a zece Leculescu a fost mutat in interesul
ani de serviciu ; serviciului dintr'o garnizoana intr'alta
Ca, insa prin art. 23 din Legea si pe cat timp nici nu s'a sustinut
promulgata. la 8 Martie 1896, se inaintea instantelor de judecata ca
mentine numai gradatiile pentru zece sus numitul major se gasea in vre-
ani deja obtinute. iar prin art. 25 unul din cazurile exceptionale pre-
din aceasta din urrna, lege se declar vazute de art. 67 din regulament, in
desfiintate toate dispozitiunile ante- aceasta stare de fapt si de drept a
rioare si contrarii ; procesului cu drept cuvant tribuna-
Considerand ca prin art. 24 din lul a recunoscut maiorului Leculescu
Legea dela 1896 se dispune c5, nu- dreptul la indemnitatea de mutare
mai sporul soldelor se pune in apli- ce i se cuvenea in virtutea legii.
care la 1 Octombrie 1896, iar in Buletinul 1905, p. 16
ceeace priveste toate celelalte dispo-
zitiuni se pun in aplicare dela 8 Solidaritate
Martie 1896, data promulgarii ei; 1. Art. 1003 din Codul civil nu
Considerand ca din acestea rezulta face nici o distinctiune in privinta
neindoios ca dreptul la gradatie de diferitelor grade de culpabilitate a
case ani, desfiintat prin legea dela mai multor persoane conlucratoare
1896, nu se poate dobandi dupa, pro- la paguba rezultand din delict.
mulgarea ei. Doctrina prevede ca in materie de
Buletinul 1904, p. 1569 delicte si crime solidaritatea este de
5. Considerand ca, prin art. 5 din drept asupra tuturor indivizilor, iar
' egea asupra soldei in armata se da judecatorii cats se,' o pronunte chiar
drept ofiterului mutat dintr'o garni- din oficio, fara chiar a fi propusa de
zoana, in alta, in interesul serviciului, partea civila.
atat la spesele de mutare, cat si la Buletinul 1873, p. 141 fi 1874, p. 70
plata chiriei pe semestrul ce este 2. Tainuirea, in diferitele cazuri
obligat a plati, daca mutarea s'a specificate de art. 53 din Codul pe-
facut dupa 15 Octombrie sau 15 nal, constitue un fapt penal inde-
Aprilie : pendent, un delict sui generis. pen-
Avand in vedere dispozitiile art. tru care si Codul penal prin art. 54
22 din aceeas lege, prin care se pre- si 55 stabileste o pedeapsa anume ;,

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Solidaritate
Ca de aci rezulta ca
in cazul art. 53 din Codul penal, nu
se considers a fi co-operat la sr).-
var*rea faptului penal, nici direct
nici indirect, ca, ei nu sunt nici co-
autori, nici complici, ceeace se pro-
beaza mai molt chiar si prin dispo-
zitiunea art. 52 din Codul penal ;
Ca, ass, fiind, tainuitorul nu poate
fi declarat raspunzator solidar pen-
tru tot prejuditiul cauzat printr'un
fapt penal savarsit de altii, ci el analogie si la alte persoane pentru
raspunde numai pentru prejuditiul care legea nu a prevazut aceasta
ce s'a cauzat prin propriul fapt al indatorire, de oarece curatorii sau
situ de tainuire.
Buletinul 1874, p. 70
3. Contractul de arenduire este un
contract comutativ, si, pe cat obli-
gatiunea proprietarului in predarea
rnosiei ce o arendeaza este indivi-
zibila, pe atat si obligatiunea aren-
dasilor acelei mosii, in plata regu-
lata a arendei, devine asemenea in-
divizibila.
De uncle urmeaza, ca natura aces-
tui contract facand s nasca obli-
gatiuni solidare intre partite co-con-
tractante, arendasii sunt tinuti so-
lidariceste la plata arenzii care pro-
prietar, conform art. 1058 si 1062 din
Codul civil.
Buletinul 1874, p. 193. Contra
1880, p. 31
Vezi mai jos : No. 6.
4. 0 deciziune castigate de catre
un debitor solidar profita, tuturor
debitorilor, intrucat numitii, ca soli-
dari, sunt mandatari unii altora
pentru tot ce se refers la ameliora-
rea pozithinii for fata cu creditorul
tor, dupe cum rezulta din dispozi-
tiunile art. 1056 din Codul civil.
Buletinul 1874, p. 165
5. Din definitiunea ce se da, ar-
ticolelor 3 si 32, capitolul 21. par-
tea III din Codul Caragea, legiuito-
I. C. Barozzi. Vol IV
www.dacoromanica.ro
209
Solidaritate
rul Caragea nu a avut in vedere de
cat pe epitropii unui minor si chiar
a unui interzis, si asupra adminis-
trarii carora a prevazut solidarita-
tea la raspundere, nefiind nicicum
vorba de o curatela care ar admi-
nistra averea unei fiinte morale,
cum, in speta, biserica Sf. Apostoli
din Braila ;
Ca solidaritatea la plata fiind o
exceptiune, nu poate fi aplicata prin
administratorii unui stabiliment pu-
blic nu pot fi asimilai cu epitropii
unui minor, pe care i-a avut in ve-
dere legiuitorul Caragea prin art. 32
dela epitropie ;
Ca, asemenea curatori nu sunt de
cat niste simpli mandatari si, in a-
tare calitate, nu pot fi responsabili
de cat conform art. 14 dela vechi-
let din Codul Caragea, care face res-
ponsabili pe comandatari, insa nu
inteun mod solidar.
Buletinul 1878, p. 89
6. Cand o proprietate a fost a-
rendata la mai multe persoane Mei
sa, fie stipulat prin contract solida-
ritatea intre dansii, arenda se pia,-
teste in parte potrivit portiunii ce
are fiecare.
Buletinul 1880, p. 31
7. In virtutea art. 1003 din Codul
civil, cand faptul este imputabil mai
multor persoane, aceste persoane
sunt tinute solidar pentru despagu-
bire ;
Ca, art. 142 din Procedura civila
da dreptul judecatorului, intre al-
tele, a pronunta solidaritatea in pri-
vinta cheltuelelor de judecata, cand
partile sunt condamnate pentru cattz5,
de frauda ;
14
210 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Solidar itate Sol idar itate

CA faptul de a furs si ascunde Ca in virtutea sus mentionatului
obiecte de furat e fapt fraudulos. articol reclamantul creditor este in
Buletinul 1881, p. 423 ; 1893,p. 664 tot dreptul sa-si retraga actiunea in
$i 1899, p. 12 04 privinta debitorului principal $i sa -$i
8. Avand in vedere dispozitiile saute drepturile numai in contra ga-
art. 1218 din Codul civil, dupa care rantului solidar ;
juramantul prestat de un debitor so- Ua chestiunea de a se sti daca o
lidar profits celorlalti co-debitori ; garantie e simpla sau solidara e o
Considerand ca dispozitiile acestui chestiune de interpretare de contract,
articol nu se apnea de cat in cazul care nu cade sub controlul Inaltei
cand creditorul a deferit juramantul Curti.
numai unui debitor, iar nici cum Buletinul 1991, p. 154
cand dansul a deferit simultaneu 10. Intreprinderile de construe-
juramantul la toti debitorii ce erau tiuni sunt fapte de comert (art. 3,
chiemati in aceias instants, de oare alin. 8 din Codul comercial) gi obli-
ce de s'ar decide intr'altfel nu nu- gatiunile izvorate din asemenea fapte
mai s'ar contraveni textului sus supun pe co-debitori la plata soli-
mentionatului articol, dar Inca s'ar dara a sumelor datorite (art. 42 din
surprinde religiunea creditorului si Codul comercial.
s'ar denature tranzactiunea ce dan- Buletinul 18.95, p. 121.9
sul a voit sa fad., pe cat timp el 11. Datoria solidara a succesiunii
n'a subordonat pierderea procesului se divide intre mostenitorii aceleasi
de cat la juramantul ce toti debi- succesiuni ? Vezi cuvantul : .Succe-
torii vor trebuI a presta; siune, No. 147.
CA de alta parte daca in ochii le- Buletinul 1900, p. 315
giuitorului, fiecare din debitorii so- 12. Toti inculpatii can au coope-
lidari este presupus a reprezenta pe rat la contrafacerea frauduloasa a
ceilalti co-debitori, in ce priveste a- unei marci de fabrica sunt solidar
meliorarea conditiunii .lor, un ase- raspunzatori pentru separarea pre-
menea mandat tacit nu se pricepe juditiului cauzat adevaratului pro-
de cat cand intervine un act juridic prietar al marcii de fabrica.
intre creditor si unul din debitori in Buletinul 1.905, p. 782
lipsa celorlalti, iar nici cum in. cazul
cand toti co-debitorii fiind chiemati Stabilimente de utilitate
in aceeas instanta, creditorul le ofera publied
tranzactiunea jurarnantului, cA.ci fie 1. Conform art. 106 din Legea
care din debitori fiind direct inter- comptabilitatii generale a Statului,
pelat, fiecare dinteansii este stapan art. 30 din Legea Curtii de compturi
pe interesele sale, $i poate dispune si art. 21 din Regulamentul spita-
on cum va vol in privinta lor. lelor din 8 Iunie 1868, stabilimen-
Buletinul 1883, p. 1034 tele de utilitate publica sunt ase-
9. Dupa prescriptiunile Clare si manate ca si acelea ale Statului.
precise ale art. 1042 din Codul ci- Buletinul 1989, p. 744
vil, creditorul unei obligatiuni soli- 2. Considerand, in speta, ca epi-
dare se poate adresa la oricari din scopul, in calitate de administrator
debitori, 'Ara ca acestia sa poata al spitalului din Buzau, avea cadere
opune beneficiul de discutiune ; BA fad, bugetul ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 211

Stabilimente de utilitate Starea civila

puldieci registrul starei civile, conform arti-
Ca numai organele instituite de colului 292 din Codul civil ;
lege pentru a supravegea pe acei Buletinul 1872, p. 287
a,dininistratori ii putea chiema la 3. Legea Calimah nu faces nici o
raspundere in cazul and bugetul ar restrictiune in privinta mijloacelor de
fi fost neregulat alcatuit, nu insa $i probatiune a nasterii cuiva, ass ca
functionarii cari au tratat cu acel Curtea de fond si-a putut forma con-
administrator, dupa cum se prezinta vingerea din inscrisurile prezentate,
cazul in speta ; din ascultarea matorilor Si din pre-
Ca atunci and S. S. Episcopul a zumtiuni spre a stabili data nasterii
redus cheltuelile, fiindca veniturile intimatul ui.
erau insuficiente, a uzat de un drept Buletinul 1878, p. 410
.al sau ; 4. Actul de dovedire facut con-
05, recurentul insus a recunoscut form art. 57 si 58 din Codul civil
aceasta stare de lucruri, prin faptul nu poate servi de dovedirea nasterii
a a primit sa serveasca cu un re- decat numai in vederea contractarii
munerar mai inic ; casatoriei, iar nici de cum pentru
Ca nu se poate zice ca d-sa a con- orice alts imprejurare ; cu alte cu-
tractat in vederea bugetului care Ii vinte n'are puterea probanta a unui
fix& o retributiune de 350 lei lunar, act de nastere ;
de oarece bugetul prin natura sa e Ca aceasta se dovedeste prin in-
anual Si supus la diferite variatiuni, susi termenii art. 57 din Codul civil :
dupa importanta veniturilor $i a (care va cuprinde pe cat se va pu-
cheltuelilor ; tea, mai nimerit epoca nasterii., ter-
meni cafi a r at a ca legiuitorul nu
Ca, astfel fiind, cii drept cuvant considers nasterea si varsta dove-
instanta de fond a statuat ca re- dita decat cu aproximatie, iar nu in-
curentul n'avea dreptul de a core tr'un mod cert pentru toate impre-
despagubiri, intrucat episcopul nu jurarile $i pentru toti ;
faces de cat sa exercite un drept 05., in lipsa unui act de nastere in
I egiti m. regula, instanta de fond poate re-
Buletinul 1897, p. 566 curge la alto dovezi spre a constata
Starea civila nasterea, intre altele si la scrisori de
fa,milie, si aceasta conform art. 33
1. Dupa, art. 33 din Codul civil din Codul civil.
starea civila a unei persoane, cand Buletinul 1979, p. 187
nu exist). registre de stare civila. se 5. Dup5, art. 41 din Codul civil
poate proba prin orice alto dovezi declaratiunea despre nasterea unui
inscrise $i prin martori Mfg ca le- copil se va face in termen de trei
giuitorul 85, ceara simultaneitatea zile dupg usurarea femeei, fara ins&
ambelor acestor spete de dovezi ; a specific& daca acele trei zile trebuesc
Adeverinta unui preot nu consti- sari nu socotite libere ;
tue un act de nastere. Ca, intrucat acest articol nu deroga
Buletinul 1872, p. 263 expres la principiile dreptului comun,
2. Dovedirea filia%iunii legitime se in ceeace prive$te termenile, urmeaza
face prin actul de nastere trecut in sa se aplice principiul general pre-

www.dacoromanica.ro
212 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Starea civilci
vazut de art. 729 din Procedura
dupil care termenile se inteleg
pe zile libere, nesocotindu-se nici ziva
de cand s'a inceput, nici ziva cand
se implinete termenul.
Buletinul 1892, p.923
6. Intre dispozitiunile Regulamen-
tului organic al Romaniei. capit. 8,
anexa 3, relative la inscrisurile starii
civile, nu exisa nici una prin care
sa se prescrie ca numai prin' aseme-
nea acte valabile se pot proba fap-
tele de na0ere, cununie i moarte,
ci se prevede numai prin art. 4 ca
partile interesate cari nu vor ingriji
pentru inscrierea regulata a actelor
in Codicile respective, vor suferi pri-
goniri contra dreptului for derivate
'din mentionatele fapte ;
Considerand c5, in vederea unor
asemenea dispozitiuni urmeaza ca, in
lipsa de inscrisuri valabile ale starii
civile, sa se admita i pentru stabi-
irea naterilor, cununiilor i morti-
lor, proba cu martori conform Co-
dului Caragea care permite asemenea
proba, in lipsa de acte scrise, pen-
tru stabilirea on caror fapte juridice,
afar numai de acele pentru cari
prevede special facerea de aete scrise.
Buletinul 1893, p. 391 1894, p. 440
7. De1 art. 33 din Codul civil
prevede ca atunci cand nu vor fi
existat registre, sau se vor fi pier-
dut, naterile se pot dovedi i prin
martori, insa, asemenea dovada nu
poate fi admisa decal contradictoriu,
fata, cu toate partile interesate, intru
cat legea nu exclude si proba con-
trarie pentru partea adversa partii
ce voiete a-i dovedi na0erea prin
martori.
Buletinul 18.95, p. 1106
8. Regulamentul organic al Mun-
teniei legiferand asupra modului dupa
care avea, sa se tins de autoritatea
in drept, registrele de stare civila, nu
www.dacoromanica.ro
Starea cirilii
tontine nici o dispozitiune prin care-
sa se ridice partilor dreptul de a pu-
tea dovedi cu martori starea civila
data mai intai nu dovedisera c5, re-
gistre nu au existat ;
Ca, din potriva, in Codul Caragea,
la 5 dela dovezi se prevede, prin-
tre probele admise, si asa zisele do-
vezi do judecati cu meteug., adic5,
prezumtiunile ce nu sunt anume ho-
tarate de lege, ci lasate la suverana
apreciare a judecatorilor ;
Ca. astfel fiind in speta, instants
de fond era in drept, chiar si dupa
legiuirea lui Caragea, a deduce din
posesia de Stat a capitanului I. Cris-
todorescu, unity cu proba testimo-
nials, c5, inteadev'ax dansul este fiul
legitim al lui Cristodor Ghiuli.
Buletinul 1896, p. 1331
9. Considerand ca dispozitiunile-
art. 33 din Codul civil trebuesc con-
siderate ca enuntative, iar nu ea limr-
tati e ;
Ca, data proba testimonials i pre-
zumtiunile pot fi primite, in baza
art. 33, cand finerea registrelor a
fost intrerupta, cand ele au fost ti-
nute f5ra ordine, sau cand ar fi ine-
xacte on incomplecte, de asemenea
aceste probe pot fi admise gi cand
registrele examinate de instants ar
avea aparenta sa fie regulat finute
i cand, totu, s'ar fi omis din eroare
a se trece in ele actul care stabile*e
starea civil5, a unei persoane ;
Ca dad. legiuitorul nu a prescris
in aceasta privinta o regula formals
este ca el a preferat sa se raporteze
la prudenta tribunalelor, 15,sandu-le
facultatea a admite sau a respinge
probele cerute dupa imprejurarile de
fapt, Si dup5, gravitatea gi seriozita-
tea prezumtiunilor deferite suveranei
for aprecieri ;
Ca desi instantele de fond asupra
acestui punct nu pot acorda, cu uu-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. RONIANA 213

Starea eh! Starea eivilci

rinta proba testimonials, numai fiind- mai dupa facerea unei asemenea
ca a fost cerut5, de partile interesate, probe, casatonile, na$terile $i ince-
dar de aci nu urmeaza ca instanta Virile din viata se pot dovedi cu
de fond poate refuza din principiu aide] de probe ;
aceasta proba, $i nici macar a primi Avand in vedere, in spats, ca re-
sa discute data grave probabilitati clamantii s'au marginit a prezenta
de omisiune in registrul ofiterului Curtii de apel actele for de na$tere,
competent nu justifica dreptul partii cerand a face proba despre casatoria
a stabill cu probele legale ce pro parintilor for prin martori ;
piine statul omis din acele registre Ca Curtea, intemeindu-se pe dis-
de ofiterul instruentator ; pozitiile art. 292 din Codul civil, $i
Ca nici exista veriun argument Lira a tine seamy ca se contests
serios de drept ca in caz cand din existents ch'satoriei, a admis deadrep-
eroare a fost omis a se heel) in re- tul proba testimonials pentru dove-
gistru un act civil, ca acea persoana direa ei ;
sa se afle dezarmata, de orice mijloc Considerand ca data s'ar admite o
de probatiune $i intr.() chestiune atat astfel de proba fara sa se dovedeasca
de vitals pentru dansa ; in prealabil imposibilitatea de a se
Ca aceasta teorie a admisibilitatii prezenta extracte de pe actele de
probei cu martori in caz de omisiune stare civila, ar fi Si se inlature cu
a fost $i parerea Consiliului de Stat totul regulele $i sistemul de probe
din Franta, cand a discutat art. 46 intocmit de legiuitor in materie de
din Codul Napoleon, $i este $i astazi acte de stare civila, ceeace nu se
parerea magistraWor francezi cari au poate adin;le ;
asupra materiei o jurisprudenta con- Buletinul 1497, p. 1180 ; 1903, p. 635
stuita. 11. Considerand, in principiu, c5,
Buletinul 1897, p. 859 tribiinalele sunt competinte a inde-
10. Considerand ca, dupa art. 32 plini lipsa actelor de na$tere on de
din Codul civil, starea civila a per- cate on li se von dovedi de catre
soanelor se dovede$te cu extracte din persoana ce face o asemenea cerere
registrele oficiului starii civile res- ca nu Si gase$te inscrisa in regis-
p ctive ; trele de na$tere ale starii civile sau
Ca art. 33 din acela$ Cod face ex- ca acele registre sunt pierdute ;
ceptiuno la aceasta regula numai in Considerand de asemenea ca, dupa
cazul cand nu se vor fi tinut registre dispozitiunile art. 56 din Codul civil,
pe timpul cand s'a, petrecut faptul tribunalul competinte a indeplini lipsa
civil alegat, sau cand acele registre acestor acte este acela al locului
se vor fi pierdut, admitand pentru na$terii sau al domiciliului p5rtii,
aceste cazuri $i proba inscrisa $i iar prin art. 57 din Codul civil se
proba prin martori ; prevede ea dovezile ce vor indeplini
Considerand, dar, ca, partea care lipsa unor asemenea acte sunt de-
voie$te a uza de una sau alta din claratiunea a cinci martori
aceste probe unneaza, conform art. Buletinul 18.97, p. 1258
33 citat, sa, dovedeasca prealabil ne- 12. Considerand ea art. 276 din
tinerea sau pierderea registrelor de Codul penal este o sanctiune a art.
stare civila in cari trebuia a fi tre- 42 din Codul civil ;
cut actul care constata faptul, $i nu- Ca pentru aplicarea art. 276 din

www.dacoromanica.ro
214 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Starea civila Starea civila

Codul penal, se cere ca acei cari au 14. Inainte de 1864 nefiind in-
asistat la nasterea unui copil s fi fiintate registre de stare civila in
omis de a face declaratiile de nastere regula, ca sub imperiul actualului
prescrise la ofiterul starii civile ; Cod, nasterile, casatoriile si decesele
Ca, in lipsa de asemenea persoane se puteau dovedi, in lipsa de alter
si in caz cand o femee naste intr'o dovezi scrise, si prin martori.
cases unde nu isi are domiciliul, obli- Buletinul 1901, p. 783
gatiunea de a declares o are acela 15. Desi dupa dispozitiunile anti-
in a carui casa. s a nascut, intrucitt colului 32 din Codul civil extractele
a fost acasa, a stint de nastere si date conform registrelor starii civil&
n'a lasat pe moase, sau 'fa, putut fac depliiia dovada pans la inscrierea.
moasa a-si indeplini obligatiunea. in fals, aceasta insa numai in ceeac&
Buletinul 1898, p. 2b2 priveste constatarile facute de ofite-
13. Avand in vedere diseozitiunile rul competent, prin propriile sale sim.-
art. 33 din Codul civil ; turi ;
Avand in vedere ca, dupa acest Considerand, in adevar, ca, din com-
articol, starea civila a persoanelor binatitinea art. 1173 si 1198 din Co-
nu se poate dovedi decat prin re- dul civil rezulta ca se poate face
gistrele starii civile, si, intr'un mod probe, fie prin matori, fie prin pre-.
exceptional, prin martori sau prin alto zumtiuni, chiar contra actelor publice,
probe luate de aiurea, cand nu exista cand aceasta proba nu are de scop
registre de acte civile, sau cand acele a contests faptele atestate de auto-
registre au fost pierdute sau distruse ; ritate, ci pe tale declarate ei de parti,
Considerand ca de s'ar admite proba sau de martori si consemnate in act.
testimonials pentru a dovedi un act
al starii civile si, in cazul cand exista Buletinul 1903, p. 7
asemenea registre, dar s'ar pretinde 16. Sub regimul legii vechi starea
ca s'a omis de a se trece actul in civila, dupa dispozitiunea art. 1 din
acele registre, admiterea probei tes- anexa 3, capit. 8 din Regulamentul
timoniale in asemenea caz nu numai organic, se dovedeste prin actele sta-
ar intinde exceptiunile prevazute de rii civile ;
lege, dar ar fasturna regula generals Ca numai atunci recurentul ar fi
pusa in art. 33 din Codul civil, caci putut pretinde sa dovedeasca varsta.
proba testimonials s'ar substitui in sa prin alto mijloace de dovedire,
toate cazurile probei ce trebue sa cand ar fi probat sau di actele sta.
rezulte din registrele starii civile : rii civic nu se Olean in fapt pe
Considerand ca. in speta, Curtea cand s'a nascut el in localitatea na,F,,-
de apel a admis de a se dovedi cu terii sale, sau ca a pierit din veria
martori un act at starii civile pe intamplare o a r e c a r e, aplicandu-se
simplul cuvant at partilor ca ofiterul maxima : cad impossibilum, nemo
civil a omis de a trece actul in re- obligatur',
gistrele destinate a-I constata ; Buletinul 1969, p. 251 .
Ca, Curtea, proeedand astfel. a dat 17. Considerand ca legalizarea ex-
o gresita interpretare art. 33 din tractelor dupa registrele starii civile,
Codul civil si, deci. deciziunea ei ur- prescrisA prin art. 32 din Codul ci-
meaza a fi casata. vil, se care de legiuitor in scop do
Buletinul 1.901, p. 790; 1904, p. 1755 a se constata autenticitatea seinna-

www.dacoromanica.ro
 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 215

Starea eivilci Starea (Avila

turii primarului care libereaza ase- incumba sarcina de a dovedi, ceeace
menea extracte ; nu s'a destoinicit sa o faca, cum
Considerand ca, pe cat timp partea constata tribunalul in hotararea a-
careia se opune un extract liberat de tacata, $i ar fi impus apararii mij-
primarul competent nu contesta dina- loace de contra-proba mai dificile
intea instantelor de fond autentici- decat cele admise in tavoarea recla-
tatea semnaturii primarului ca ne- mantilor pentru a-$ dovedi filia-
fiind legalizata de presedintele tribu- tiunea ;
nalului, &Ansa nu se poate plange in Ca, prin urmare, tribunalul n'a vio-
Casatie de neindeplinirea acestei din violat art. 179, 293 $i 294 din Co-
urma formalitati, caci tacerea partii dul civil ;
la instanta de fond implica recu- Buletinul 1.905, p. 142
noasterea ei ca extractiil din regis- Vezi cuvintelec Casiltorie) ei Filiatiune"
trele sfarii civile a fost liberat si
semnat de ofiterul competinte. Statul
Buletinul 1905, p. 118 1. Diferitele ministere nu formeaza
18. Considerand ca., in lipsa de act atatea persoane distincte asa ca fie-
de casatorie dintre Ion Oca $i Ga- care din ele s poata fi considerate
fita, pentru dovedirea filiatiunei Ma- ca un tertiu fata de celelalt minis-
riei, pretinsa fiica a acestora, apelan- ter, ci toate impreuna nu constituesc
tul a invocat posesiunea de Stat a decat persoana juridica a Statului.
acesteia de fiica a lui Ion $i a Gafitei ; Buletinul 1872, p. 196
Considerand ca posesiunea de Stat 2. Statul in materie de contraven-
de copil legitim fiind o chestiune de iuni la Legea licentelor reprezinta
fapt, a putut tribunalul, constatand dupa aceasta lege interesele fiscale,
din imprejurarile cauzei, din actele $i $i in aceasta calitate are dreptul la
martorii ascultati ca. la 1865 cand caz de neplata a amenzilor sa ceara
s'a nascut Maria mama acesteia, transformarea amenzii in inchisoare.
Gafita, era casatorita cu T. Ungureanu Ca, pe cata vreme amenda nu s'a
si sa -$i faca convingerea ca Maria transformat in inchisoare, acest drept
n'a avut posesia de Stat de copil le- al Statului perzista $i prin urmare
gitim a lui Ion Oca, ci pe aceea de dreptul de a face recurs in asemenea
fiica legitima a lui T. Ungureanu, caz este o consecinta naturala a
Elsa ca printr'aceasta sa fi savaisit dreptului sail primordial ;
excesul de putere invocat Si sa fi Ca numai la caz de transformarea
violat art. 179 din Codul civil ; amenzii in inchisoare interesul legal
Ca, afara de aceasta, tribunalul al fiscului fiind satisfacut, interesul
n'ar fi putut sa impuna intimatilor legal al Statului de a face recurs
in recurs sarcina de a proba cu act nu mai exista i recursul spre a fi
de stare civila prima casatorie a Ga- admisibil trebue sa fie facut de pro-
fitei cut Ungureanu, cum pretinde re- curor.
curentul. pentruca ar fi intervertit Buletinul 1875, p. 266
rolul partilor in materie de proba, 3. cDespre controlul si suprave-
de oarece recurentul, in numele mi- gherea atribuita Statului in privinta
norilor sai copii, a invocat posesiu- administratiunii aver ilor donate
nea de Stat, a Mariei de fiica legi- pentru intretinerea institutelor $i sta-
tima a lui Ion Oca $i lui, prin urmare bilimentelor publice pioase $i de bine-

www.dacoromanica.ro
216 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Statul Strciini
facere. Vezi cuvantul : cTestamenter timp indelungat at primariei si ca
si donatiuni, No. 60. plateste contributiile ;
Buletinul, 1881 p. 489 Ca judele de ocol in loc sa cerce-
4. In procesele intentate Statului teze data individul presupus contra-
cum are a fi citat Statul si unde are venient avea insusirile pe cari le
a fi citat ? Vezi cuvintele : ,Citatie, arata, it califica ca strain in mod
No. 33, .Ministere>, .Responsabili- cu totul nemotivat ;
tate, si cDonatiuni si Testamente,. Ca, de aceea, cartea de judecata este
Buletinul 1902, p. 1202 pronuntata cu exces de putere si
Striiini violarea legii si, prin urmare urmeaza
a fi anulata.
1. tin albanez din imperial Oto- Buletinul 1905, p. 1294
man nu poate fi privit politicete
decat ca otoman, oricare i-ar fi natio- 4. V e z i cuvintele : cElectorale,,
nalitatea ; (Rurale} si Succesiune,
Ca o asemenea persoana nu poate Strcimutare
fi privita, in drept, ca elin $i, prin
urmare, aflandu-se pe pamantul Ro- 1. Imposibilitatea de a judeca in
maniei, si neavand nici o autoritate care se pune un tribunal din cauza
tutelars proprie, urmeaz5. Sa se bu- recuzatiunilor tuturor judecatorilor
cure, conform art. 11 din Codul civil, cari compun acel tribunal este un
in persoana si averea sa de protec- motiv de stramutarea procesului la
tiunea sa, de proctiunea legilor si un alt tribunal, cati acest caz im-
autoritatilor romane. plica, in sine un motiv de legitima
Buletinul 1878, p. 173 suspiciune.
2. Vezi cuvintele : .Constitutiune, Buletinul 1871, p. 6?
No. 4, 5, 8 si .Succesiune, No. 119, 2. Numai partile interesate in
124, 126 si 200. materie civila. i procurorul, in ma-
3. Avand in vedere cartea de ju- terie penala, pot cere stramutarea
decata supusa recursului prin care procesului, iar nici cum judecatorii
Anghel Dumitru este condamnat la tribunalului, sau presedintele tribu-
amends pentru ca fiind supus strain nalului.
nu posedd un bilet de libera petre- Buletinul 1371, p. 211
cere in taxa ; 3. Dupa ce prin art. 36 din Le-
Avand in vedere ca Anghel Du- gea Curtii de casatiune se dispune
mitru a sustinut inaintea judecato- ca aceasti Curte are competinta a
rului de ocol ca e in serviciul pri- se pronunta asupra cererilor de stra-
mariei, ca lampagiu de mai multi ani mutare a pricinilor dela un tribunal
si ca sta in tara, de mult timp, cum la altul, sau dela o Curte de apel
dovedeste cu certificatul primariei No.la alta, pentru cauza de suspiciune
2654 din 1905 si chitantele de bir ; legitima sau de siguranta publica,
Considerand ca, lava a discuta sen- fara distinctiune data pricina este
sul expresiei cstrain, din Regulamen- civila sau penala, apoi nici prin a-
tul din 2 August 1900, nu se poate ceasta lege, nici prin Legea de Pro-
intelege ca ar putea fi considerat ca cedura civila nu se arata care este
strain acela care sustine ca este procedura dup.& care tirmeaza a se
nascut in tara, ca e functionar de cerceta si rezolva de aceasta Curte

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Stnintutare
o cerere de stramutare cand e vorba
de o prigonire civila ;
Ca dispozitiunile titlului 14, car-
tea II din Procedura civila (art. 266
si urmatorii) nu pot fi aplicabile
inaintea acestei Curti nici prin ana-
logie, de oarece ele reguleaza pro-
cedura pentru o cerere de stramu-
tare care urmeaza sa fie adresata $i
certata mai intai de judecatoria care
este sezisata de chiar prigonirea, si
a careia hotarare data pentru stra-
mutare este supus5, apelului si re-
cursului in Casatiune, iar nu pen-
tru o cerere de stramutare care ur-
meaza sit fie adresata la o instant&
superioara ce nu este Inca sesizata
de acea prigonire, $i care judeca
acea cerere definitiv Si faril nici un
recurs ;
Ca, in asemenea stare, mai nime-
rit se pot invoca, prin analogie, dis-
pozitiunile capitolului 2, titlul 5,
cartea II din Procedura penal& (art.
539 si urmatorii), de oarece prin ele
este regulat in complect atat pro-
cedura de stramutare pentru cauza
de suspiciune legitima $i de sigu-
ranta, publica, cat $i efectele legale
ce poate avea sau cererea de stra-
mutare, sau hotararea acestei Curti
asupra inersului prigonirilor instan-
telor de fond, cand aceasta Curte
este chiemata de lege a se pronunta
in materie penal& ;
De aceea Curtea admite ca se pot
aplica citatele articole din Procedura
penala la cazurile de cereri de stra-
mutare in pricine civile, conform cu
vechia j u r i s p r u d eno a acestei
Curti.
Buletinul 1874, p. 223 ; 1876,
p. 503 ; 1881, p. 99
stramutarea se decide lava ci-
.......
tarea partilor.
Buletinul 1899. p.984
4. Considerand ca prin. art. 548
www.dacoromanica.ro
217
Stnintutare
din Procedura penala, se reguleaza
ca art. 526 ielativ la cererile de re-
gulare de competinta se aplica, si la
cererile de stramutare, si art. 526
dispunaud ca atari cereri se judeca,
dupa cereri si acte, in mod sumar,
din aceasta se deduce ca nu exists
dreptul de opozitiune pentru cei a
carer cereri de stramutare s'au res-
pins ;
Ca, chiar dreptul de opozitiune
prevazut de art. 542, combinat cu
art. 546 din Procedura penala, este
acordat de lege nu aceluia care re-
clama stramutarea, ci partii celeilalte
si acesteia i se acorda acest drept
atunci numai cand nu i s'a comu-
nicat cererea de stramutare, ci s'a
dat hotararea de Curte diva, me-
moriul $i actele infatisate de recla-
mant pe langa cererea sa de stra-
mutare.
Buletinul 1882, p. 350; 1885, pay.
697 ; 1887, p. 333; 1898 p. 1390
5. Stramutarea judecatii unei plan-
geri adusa contra unui avocat dela
Consiliul de discipline, dela un dis-
trict la altul, ne intrand in previ-
ziunile veriunui text de lege relativ
la atributiunile Curtii de casatie, ca
atare, Inalta Curte n'are cadere de
a status asupra ei.
Buletinul 1885, p. 498 ; 1895,
p. 1029
6. Dupe art. 36, aliniatul 9 din
Legea Curtii de casatie, Curtea de
casatie nu judeca decat cererile de
stramutare in caz de banuiala le-
gitima, precum $i in cazul cand, la
tribunalul unde se afla judecata, e
lips& de numarul cerut de judeca-
tori pentru a se putea pronunta ho-
tararea.
Buletinul 1888, p. 928
7. Cand veriuna din sectiunile
Tribunalului Ilfov e sesizata, de ju-
decarea unei afaceri, care e de coin-
218 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROmANA
Streimutare
petinta Tribunalului Comercial, acea
instant& se poate desesiza $i trimite
judecarea afacerii la Tribunalul Co-
mercial fara ca partea sa fie nevoita
a face o alta actiune sau un alt
apel (art. 109 din Procedura civile,
combinat cu art. 883 si 887 din
Codul comercial).
Buletinul 1899, p. 784
8. Desi art. 539 din Procedura
penal5, nu prevetle stramutarea de
de catre Curtea de casatie in mate-
rie criminals, corectionala $i poli-
tieneasca, dela o instanta judecato-
reasca la o alta de aceeas calitate,
decat pentru cauza de siguranta
publica sau legitima suspiciune, insa,
cum cursul justitiei, in speta, este de stramutarea proceselor de la o curt&
intrerupt prin recuzabilitatea jude- la alta.
catorilor Tribunalului Muscel, si in-
trucat on de cite on printr'o lege
specia15, nu se determine instanta
care are s'a decide care este auto-
ritatea competinta de a judeca o
afacere, Curtea de casatie. in vir-
tutea competintii generale ce are in
aceasta materie, este in drept sa or-
done stramutarea, statuand care
este instanta judecatoreasc5, care
este competinta sa cerceteze afa-
cerea.
Buletinul 1891, p. 267 ; 1903, p. 87
9. Avand in vedere Ca, dup5 art. 73
din Legea organics a Curtii de ca-
satie, toate hotararile ce dansa pro-
nunta in lipsa uneia din parti sunt
supuse dreptului de opozitiune in ter-
menul stabilit de lege ;
Ca, de altmintrelea, dupa art. 532,
543 si 546 din Proc. penala, chiar
in materie penala, materie in care
recursurile se judeca lira drept de
opozitiune, cererile de stramutare se
judeca cu drept de opozitiune pentru
partea judecat5, in lips5.;
Ca, asa fiind, in virtutea sus cita-
telor texte de lege, hotararile date
www.dacoromanica.ro
Strcimatare
de Curtea de casatie in lipsa, in eel-
rerile de stramutare, se dau cu drep-
tul de opozitiune.
Buletinul 1894, p. 1288 ci 1899,p. 984
Acelas drept de opozitie it are si
procurorul de pe Ianga instantele de.
fond.
Buletinul 1895, p. 1358
10. Dup.& art. 539 din Procedura
penal& Curtea de Casatiune nu este.
indatorit5, ca sa trimita procesul la
cea mai apropiata Curte de apel, ci.
acolo unde va judeca de cuviinta,
caci o asemenea dispozitie se pb.s-
treaza numai la casarea deciziunilor,
conform art. 39 din Legea organic&
a acestei Curti, iar nu si la cazuri
Buletinul 1866, p. 646
11. Dace, in urma stramutarii unei
cauze dela un tribunal la altul, in-
tervine o lege care reformeaza orga-
nizarea juderatoreasca ei judecarea
se judeca de alts organe ale tri-
bunalului la care s'a stramutat, a-
ceasta reforms nu poate avea de e-
feet a inlatura efectele stramutarii,
a sustrage procesul judecarii tribu-
nalului la care s'a str5.mutat, $i a-I.
deferi iar5,s primitivului tribunal,.
Buletinul 1901, p. 320
12. Dupa cum rezulta din dispo-
zitiunile art. 268 din Procedura ci-
vila, hotararile in materie de stra-
mutare, in afaceri civile, trebuese
date dupa citarea partilor ;
Considerand ca ratiunea unei atare
dispozitiuni consta in aceea c5 par-
tile impricinate trebuesc a fi puss in
masura se arate intampinhile lor..
pentru ca judecata, avandu-le in ve-
dere, s5, se poata pronunta, in de-
plina cunotint5 de cauz5, si sa ho-
tareasc5, data cererea de stramutare
este sau nu intemeiata ;
Ca, prin urmare, in speta, Minis-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Streimutare
terul de final*, prin prezenta cerere
de stramutare neindicand care anume
sunt partile impricinate in procesul
ce se cero a se stramuta, pentru a
se putea cita de Curte, cererea este
neregulat f5,cut5, si ca atare urmeaza
a fi respinsa.
Buletinul 1.901, p. 999
13. Considerand, in principiu de
drept, ca justitia inceteaza de a mai
fi putincioasa cand increderea se des-
parte de magistratul chemat de lege
a se pronunta asupra chestiunii in
litigiu, si Ca, in caz de a se pune la
indoiala nepartinirea judecatorulni,
justitia trebue garantata prin stra-
mutarea procesului la alt tribunal ;
Considerand c5, este indestula'toare
cauza legitimei banueli in contra u-
unei judecatorii, cand ea procedeaza
in nedefinite amanari, lucrari con-
trazicatoare ce impedica marsa jus-
titiei si tot felul de pretexte ce ar
tine atarnat rezultatul pricinei ;
Considerand, in fine, ca din actele
extrase din dosarul si din circum-
stantele particulare ale acestei cauze
rezulta in destul motive spre a se
admite cererea de stramutare pentru
legitima banuiala in contra tribuna-
lului de Botosani.
Buletinul 1864, p. 455
14. Considerand in drept ca ama-
narile ce face un tribunal unui pro-
ces, chiar cand nu sunt intemeiate
pe lege, nu pot produce o banuiala
legitima pentru partinirea judecato
rilor, si nu pot fi considerate ca o
cauza suficienta, pentru a stramuta
procesul dela acel tribunal si a 1 sus-
trage dela cercetarea acelor judecatori;
Considerand ca amanarile neinte-
n'eiate si neadmise de lege pot da
nastere numai la o actiune recur-
sorie civila in contra judecatorilor
pentru tagada de dreptate si atunci
www.dacoromanica.ro
219
Stramutare
in formele si cazurile prescrise de
titlul XVII dia Procedura civila ;
Buletinul 1869, p. 71
Subrogatiune
1. Avand in vedere ca ipoteca
fiind constituita in persoana d-lui
Constantinescu, recurontul de astazi,
hforia spitalelor a fost subrogata in
drepturile acestuia numai pentru
suma de 2000 lei not cu care s'a
imprumutat Constantinescu ;
Ca chiar dupa termenii actului de
subrogatie, in puterea caruia Eforia
a urmarit averea lui Stoian, ipotecala
lui Constantinescu, nu rezulta c5.
Eforia era subrogata pur si simplu
in toate drepturile lui Constanti-
nescu ce rezultau din actul de creanta
ipotecara, si pentru intreaga suma
de care Stoian era debitor Cairo
Constantinescu, nici ca era chiar a-
devarata aceasta conventiune, ci nu-
mai o asigurare din partea lui Con-
stantinescu catre Eforie pentru suma
de 2000 lei ce imprumutase ;
Ca, astfel, nu putea avea efect de
subrogatie, si Eforia nu putea exer-
cita drepturile debitorului sau decat
dac5, acesta nu achita suma datorita
la expirarea termenului fixat ;
Ca, si chiar la expirarea terme-
nului fixat, pentru ca sa poat5, in-
cape urmarirea creantei ipotecare in
care era asigurata suma de 2000 lei,
trebuia mai intai aceasta urmarire
sa fie precedata de o somatiune de
plata facuta in persoana debitorului
salt Constantinescu, caruia trebuia
sa-i comunice comandamentul prea-
alabil ;
Ca, in fata acestora, procedandu-se
la vanzarea averii lui Stoian, care
era afectata cu ipoteca de catre Con-
stantinescu, fart ca acesta din urma
sa fi fost pus in intarziere pentru
220 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Subrogatiune Subroyatiune
plata creantei, si fara ca comanda- nalul constata in fapt ca, nu Corja-
mentul sa i se comunice, tribunalul nowski, ce pretinde ca s'a subrogat
a comis un exces de putere si a vio- in drepturile proprietarei Zenaide Ca-
lat legea (art. 496, 509 si 512 din limaki, a platit acesteia castiul Sf.
Proc. eivila). Gheorghe pe 1892, ci Botez cu ba-
Buletinul 1878, p. 1.93 nii imprumutati dela Corjanowsky,
2. Dupa art. 1108, alin. 1 din Co- si cari bani prin efectul imprumu-
dul civil, subrogatiunea se face de tului erau proprietatea lui Botez ;
drept in folosul aceluia care, fiind Ca, dar, plata castiului facuta
el insus creditor, plateste altui cre- catre proprietara mosiei, nefiind fa-
ditor ce are preferinta cuta de catre Corjanowski, acesta nu
Considerand ca. in speta., Curtea putea fi subrogat de drept, nefiind
de apel constata in fapt ca deli in conditiile art. 1108, alin. 1 citat.
Bruner a platit Epitropiei eastiurile Buletinul 1898, p. 1,:?75
datorite de Stourdza, insa aceasta 5. Pentru a fi subrogatiune con
plata Bruner nu a facut-o cu banii ventionala nu e trebuinta ca partile,
sai, ci cu banii lui Stourdza, bani in actele ce au incheiat, sa fi intre
ce acesta imprumutase prin actul buintat cuvantul de ca subroga, de
autentificat de tribunalul Covurlui la oarece in Codul nostru termenii sac-
No. 613 din 1'91, si cari devenisera ramentali nu mai sunt ceruti, ci e
ai lui Stourdza din momentul ce el destul ea, conform art. 1107 din Co-
se constituise debitorul lor, astfel ca dul civil, actul de imprumutare si
nicio asemanare nu se poate face chitanta sa se faca dinaintea tribu-
intro cazul prevazut de legiuitor prin nalului, sa se declare ca suma s'a
art. 1108, alin. 1 si speta de LW. luat pentru a se face plata, si ca,
Buletinul 1894, p. 539 plata s'a facut cu banii dati de noel
3. Dispozitiunea din art. 462 din creditor.
Codul comercial in privinta stibro- Buletinul 1901, p. 771
Orli de drept, nu e de ordine pu- 6. Subrogarea legali, prevazutii,
blics care sa nu poata fi modificata prin art. 462 din Codul comercial,
sau suspendata prin o conventiune poate fi suspendata prin intelegerea
contrarie ; partilor si aceasta nu e contraric or-
Ca aceasta e lasata la facultatea dinei publice.
acelora pentru cari si in interesul Buletinul 1901, p. 869
carora Legea comerciala le-a declarat 7. Codul comercial nu opreste pe
subrogarea de drept, si constant este locuitorii Romaniei sa nu poata sa,
in spew. ca ele au voit a suspends faca asigurari la o societate straina,
subrogarea prin o conventiune con- si data s'a facut asigurarea, si data
trarie. societatea straina a despigubit, nu
Buletinul 1997, p. 1478 i se poate refuza soeietatii straine
4. Avand in vedere ca dupa art. exercitiul actiunii in virtutea subro-
1108, alin. 1 din Codul civil subro- garli legale a art. 462 din Codul co-
gatia se face de drept in folosul a- mercial.
celuia care, fiind el insus creditor, Buletinul 1901, p. 870
plateste altui creditor ce are prefe- 8. In afara de subrogatiunea le-
rinta; gala, urmeaza sa, se tiny seama de
Considerand, in spetk ca tribu- principiul Ca cel care a luat indato-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 221

Subrogatiune Subrogatiune
rirea de a plati datoria unui fide- la clod, conditiuni: ca imprumutul
jusor, nu poate fi tinut de acea da- facut de debitor dela un al treilea,
torire decat in aceeas calitate de fi- pentru a si plati creditorul sa fie
dejusor, caci natura unei ebligatiuni constatat prin act autentic si ca
nu se schimba prin faptul ca, un chitanta data debitorului de catre
altul a luat indatorirea de a o exe- creditorul care primeste plata sa fie
cutes ; si ea asemenea autentica si sa con-
Ca, astfel fiind, in spetg Sava o- ting mentiunea ca plata s'a facut cu
rnanescu care a luat asupra sa da banii dati pentru acesta de noul cre-
toria mostenitorilor fidejusorei Ana ditor.
Petrescu, nu era tinut de acea da- Buletinul 1904, p. 967
torie si nu a platit-o decat tot ca Vezi 5i cuvantul : Garantrie" No. 54.
fidejusor ;
Ca in aceasta calitate avea drept Succesiune
de recurs in contra debitorului prin- 1. Muma, dupa Codul Caragea, fiind
cipal in baza art. 1669 din Codul comostenitoare, si in aceasta calitate,
civil, si ca, prin urmare, cambia data cand se deschidea mostenirea, avand
de acest debitor principal nu era dreptul a-i lua ceeace i se cuvenea,
rani cauza. comostenitorul ce i-ar fi detinut par-
Buletinul 1903, p. 640 (Sect.-Unite) tea sa, era dator a-i raspunde do-
9. Cliestiunea subrogatiunii trebue banzile acestei parti, numai dad., se
rezolvata dupa, principiile dreptului, dovedea ca i-a detinut-o cu rea cre-
si mai cu seama a dreptului roman, dinta.
de vreme ce nu-i niciun articol in Buletinul 1870, p. 353
Codul Caragea care sa o deslege. si, 2. Dupes dispozitiunile alin. 2 dela
in toate materiile nerezolvate de co- art. 63 din Proc. civilg, toate cere-
dica, trebue sa ne referim la dreptul rile si pretentiunile dintre mosteni-
roman, sorginte a Codului Caragea ; tori derivand din mostenire, pang nu
Considerand ca dreptul r o m a n sunt impartiti, nu se pot jndeca de
cerea : alt tribunal decat de acela al des-
1 Ca sa se dovedeasca ca s'a im- chiderii succesiunei.
prumutat spre a plati pe creditorul Buletinul 1871, p. 21
in al carui be pretinde a succeda 3. Indata ce un erede nerezerva-
imprurnutatorul si ca a servit spre tar dobandeste, prin permisiunea jus-
aceasta destinare ; si t4iei, posesiunea succesiunei, el se
2 Sa dovedeasea ca aceasta su- socoteste cal a avut posesiunea din
brogatiune s'a consimtit de catre de- momentul mortii lui de cujus, si are
bitor printr'un pact anume impru- prin consecinta, exercitiul acelorasi
mutatorului ; drepturi ca si defunctul.
Considerand ca chestiunea destina- Buletinul 1872, p. 140
tiunii banilor imprumutati este o 4. Succesiunea regulandu-se dupa,
chestiune de fapt Pasata la aprecia- legea in vigoare in momentul mortii
tiunea suverang a instantei de fond. lui de cujus, nimeni nu poate pre-
Buletinul 1864, p. 326 tinde Ca ar fi avand veri un drept
10. Art. 1107, alin. 2 din Codul dobandit asupra unei succesiuni in
civil nu subordona validitatea su- puterea unei legi anterioare deschi-
brogatiei consimtita de debitor decat derii ei ;

www.dacoromanica.ro
299 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Succes lune Succesiune

Ca, prin urmare, fetele inzestrate fel, cand donatarul a instrainat sau
sub Codul Caragea gi Codul Calimah, ipotecat imobilul &guilt inaintea des-
sent chemate la mostenirea parinti- chiderii succesiunei, art. 765 alin. 1,
lor lor, conform art. 669 din Codul declara ca raportul in natura nu e
civil, cu singura obliptiune de a ra- obligator, avand a se face raportul
porta dotele ce le-ar fi primit la ca.- scazandu-se valoarea imobilului ins-
satoria lor, gi aceasta conform arti- trainat sau ipotecat, conform art. 764
colului 1944 din Codul civil. $i 765, alin. 2 din Codul civil ;
Buletinul 1872 p. 358 C5, aceste modificari ale regulei
5. Conform art. 671: din Procedura stabilite, au de efect mentinerea ins-
civi15, nu se pot ridica sigiliile apli- trainarilor si ale ipotecelor consim-
cate pe averea de succesiune, decat site de donatari inaintea deschiderii
chemandu-se la aceasta operatiune succesiunei ;
toti erezii ce erau cunoscuti din lu- Ca legiuitorul a introdus aceste
crarile tribunalului. modificari, atat in interesul privat
Buletinul 1876, p. 37 al achizitorilor color de altreilea si
6. Din art. 765, alin. 1 din Codul al erezilor donatari, cat $i in inte-
civil, rezulta ca donatarul unui imo- resul public ;
bil trebue sa raporteze imobilul da- Ca insa imobilul nu are a fi ra-
ruit in natura, cand vine la succe- portat, fie c5, s'a instrainat fie ca s'a
siune, astfel incat succesiunei se afla ipotecat, aceasta rezulta din dispozi-
in aceeas stare ca $i arid donatiu- tia formala a alin. 1 din art. 765,
nea nu s'a facut ; prin care s'a modificat dispozitia co-
Ca o consecinta a acestei regale respunzatoare din Codul Napoleon ;
e intro altele, dispozitia art. 779, a- Ca in vederea acestei intentiuni
dica, ca bunurile intra in masa suc- invederate a legiuitorului nostru, ex-
cesiunei i i bare de toate sarcinile primate intr'un mod formal si gene-
create de donatar; ral, nu se poate sustine pe temeiul
Ca expresia sarcina., coprinzand art. 769 din Codul civil, ea ipoteca
in sine tot felul de sarcini, am tre- fiind sarcina 5i imobilul ipotecat
bui sa zicem ca imobilul ce are a fi inaintea deschiderii succesiunii ar
raportat intra in masa succesiunei, trebui a se raporta, caci expresia
liber $i de ipoteca care ar fi fost csarcina., se altereaza prin dispo-
-constituita de donatar, caci dreptul zitia formala a art. 765, incat prin
donatarului fiind dela inceput supus sarcina vom trebui sa intelegem
conditiunii raportiilui, aceasta con- toate drepturile caci pot fi conside-
ditie implinindu-se, $i ipoteca, ca sar- rate ca sarcini, afara de dreptul de
-cina, are a in c e t a prin aplicarea ipoteca ;
maximei : (soluto jure dantis, solvitur Ca din toate acestea rezulta, ca
jus accipientis,, si prin urmare, cre- imobilul fiind ipotecat inaintea des-
ditorul ipoteear nu ar mai putea ur- chiderii mostenirii, nu se poate or-
marl in u r ma deferirei mostenirei, dona raportarea lui, prin consecinta
imobilul ipotecat ; el nu intra in bunurile succesiunii
Regula stability prin art. 765 ca, ca sa se poata zice ca constitue o
dmobilul daruit poate si trebue sa fie masa indiviza, si de aceia, de impar-
.dat in natura, safer& modificari ; ast- tire nu poate fi vorba, conform art.

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Succes tune
1825 din Codul civil, si 494 din Pr.
civila.
Buletinul 1876, p. 100
7. Din combinatia aliniatului 1-iu
cu eel de al 3-lea de sub art. 655
din Codul civil, reiese ca legiuitorul
a avut in vedere un omor comic, de
a c5,rui comitere mostenitorul major
a avut cunostinta si n'a denuntat
aceasta justitiei, iar nu o moarte
cazionata din lipsh de indestula ap-
titudine a ingrijitorilor, far& o rea
vointa a acestora.
Buletinul 1876, p. 237
8. Din combinatiunea art. 652,
669, 677, 678 si 679 Codul civil re-
villa, c5, copii naturali nu pot avea
dreptul de succesiune in averea ta-
talui lor, ci numai a mumei, de oare
ce prin art. 632 dela capit. 1, titlul 1
din Codul civil se prescrie eh legea
reguleaza ordinea, succesiunilor intro
mostenitorii legitimi ;
Ch, astfel fiind, art. 659 ce-1 ur-
meaza, deferind succesiunile copiilor,
a avut in vedere pe copii legitimi
esiti din chsraorie, iar nu pe cei na-
turali al chror drept de succesiune
in averea mumei lor, legiuitorul 1-a
pravazut expres prin art. 677 si 678
sectia I, capit. 4 sub titlul Despre
succesiunile neregulate,, precum si
prin alin. 2 de sub art. 652 din Co -
dul civil ;
Ca legiuitorul roman, in privinta
dreptului de succesiune al copiilor
naturali, nu s'a departat de princi-
piul vechiului Cod Caragea, duph
care copii naturali mosteneau numai
pe murna lor, de oarece prin nici
una din dispozitiunile noului Cod ci-
vil, nu se acorda veriun drept de suc-
cesiune copiilor naturali in averea
tatalui, chiar cand prin exceptiune,
cercetarea paternitatii si, prin ur-
mare a filiatiunii naturale, sunt,
www.dacoromanica.ro
223
Succesiune
duph art. 307 din Codul civil per-
mise ;
Buletinul 1876, p. 316
9. De vreme ce Codul civil prin
nici o dispozitiune nu da nici un drept
de mostenire copilului natural in a-
verea tatalui natural, chiar in cazul
exceptional cand cercetarea paterni-
tatii si prin urmare, a filiatiunii
naturale sunt permise, apoi este evi-
dent ca posesiune de Stat de copii
natural, chiar dach prin o asemenea
posesiune s'ar putea dovedl o filia-
tiune naturals, nu poate da copilului
natural nici un drept in averea pre-
tinsului lor tats natural.
Buletinul 1876, p. 317
JO. Eredele rezervatar car e, in
viata fiind parintele sau, a primit
dela dansul o dota sau o donatie.
care cuprindea atat cotitatea dispo-
nibila cat $i partea sa de rezerva,
pate la moartea phrintelui sau ca
pe de o parte sa renunte la succe-
siunea sa, iar pe de alta sa conserve
intreaga dota sau donatia, adica nu
numai cotitatea disponibila ci si
partea sa de rezerva ?
Spre a rezolvi chestiunea push,
atarna mai intai a cunoaste care e
natura juridich a rezervei a dreptului
francez si a Codului nostru civil ;
Ca spre a defini natura juridic& a
rezervei, pe langa textele inshsi co-
prinse in Codul civil (Codul Napoleon),
e de trebuinth de a cunoaste si isto-
ria rezervei in Franta, inaintea re-
dactarei Codului Napoleon ;
CA in aceasta privinth, in partile
dreptului scris din Franta, se observa,
inaintea revolutiei, dreptul roman
cu oarecari modifichri, astfel, ca si
in dreptul roman, legitima era
creanta ce se atribuia copiilor in ve-
derea calitatii lor de copii-jure, san-
guinis. ; legitima era o parte din
 224 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA

Succestune Succestune
bunuri, si de aci consecinta ca se abroaga distinctiunea ce exists intro-
putea, cere legitima fara de a fi rezerva si legitima ;
erede ; Ca apoi, dreptul de a dispune se
Ca din contra dup5, tale mai multe margineste intrucat nu se poate dis-
obiceiuri franceze, dreptul de a dis- pune asupra celei mai mari parti din
pune in mod gratuit de bunurile sale, bunuri, conformandu-se prin aceasta
era marginit in privinta obiectului dreptului consvetudinar, invederat
in modul acesta spiritului dreptului consvetudinar ;
1 Ca asupra imobilelor neamului Ca art. 913 $i 915 din Codul fran-
(les propres), actualul posesor nu cez, au fost redactate conform spiri-
putea dispune sau in totul sau nu- tului dreptului roman, dar in urma
mai in limitele unei pars cota. ; observatiunilor tribunalului, ele s'au
iar partea asupra careia nu se putea redactat conform principiilor dreptului
dispune era rezerva consvetudinara ; consvetudinar, pe care in general se
Ca erezii cei mai apropiatii nu intemeiaza dreptul francez in materie
erau, incat priveste bunurile ce con - de succesiune ;
stitiiiau rezerva, simpli creditori, ci Legiuitorul roman a reprodus dis-
ei aveau un drept real in virtutea pozitiile art. 913 si 915 din Codul
legii, incat dreptul actualului posesor francez, afara de alin. 2 al art. 915;
de a dispune, era marginit prin acel iutocmai prin art. 841 $i 843;
drept, si consecinta era ca rezerva Este invederat O. nu putem zits
nu se cuvenea dec5,t erezilor ; ca legiuitorul nostru ar fi putut fi
2" Ca asupra celeilalte parti a a- preocupat de natura legitimei ro-
verii, actualul posesor putea sa dis- mane, precum era organizata in drep-
puna liber, insa, cu marginirea catre tul roman anterior, in Codul Calimah
on caror persoane se cuvenea o le- 965 si urmatori ;
gitima ;
Ca legitima adoptata de consve- Ca asa fiind, ca si in dreptul fran-
tudinile franceze din dreptul roman. cez, rezerva e si in dreptul roman o
nu avea caracterul legitimei Romane, portiune din succesiunea ab intestato,
ci se apropie de rezerva consvetu- garantata in folosul unor erezi in
dinara ; contra liberalitatilor lui decujus ;
Ca astfel legitima nu se cuvenea, Ca din aceasta rezulta, ca cineva
$i in partite dreptului consvetudinar spre a avea dreptul la rezerva, tre-
al Frantei, decat numai erezilor, caci bue ca el sa fie erede ;
Dumoulin, in .0raculu juris consue- Ca aceasta rezulta, pe langa ar-
tudinari', declar5, intfun mod nein- gumentele istorice, si originea texte-
doelnic capud nos non habet legi- lor art. 913 si 915 din Codul civil
timam, nusi qui haeres est., cu toate francez si din urmatoarele
ca, opinia contraria, impartasita de 1 Ca toate bunurile ce las5, de-
unii cari se intemeiau pe dreptul functul for man d succesiunea lui,
roman, admitea, ca daci. se care& tend sunt erezi rezervatari. o parte
calitatea de erede spre a cere legi- din aceasta succesiune determinate
tima prin mijlocul unei actiuni, acea prin art. 841 si 843 e nedisponibila.
calitate nu era necesara spre a o si intrucat defunctul n'a putut dis-
refine prin mijlocul unei exceptiuni ; pune asupra acestei parti, ea face
C5, prin dreptul intermediar, se parte din succesiunea ab intestat ;
www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Succesiune
2 Ca diferitele moduri prin cari
se dobandeste proprietatea, sunt de-
terminate prin art. 644 si 645 din
Codul civil ;
Ca calitatea de copil, tata sau
muma,u sunt intro acele moduri de
a dobandi si titlul copilului, tatalui
sau a mamei care reclama rezerva,
este numai calitatea de erezi con-
form art. 669 $i 670 din Codul civil ;
3 Ca ascendentii si descendentii
au dreptul prin moartea testatorului
la posesiunea bunurilor ce constitue
succesiunea si aceasta posesiune o
au numai in calitate de erezi, chiemati
la ereditate ; deci eredele rezervatar
are posesiunea legala a ereditatii ;
4 CA aceia carora se cuvine re-
zerva, sunt intitulati erezi rezerva-
tari conform art. 844, 889, 891, 893
si 895 ; ca in alte articole se chiama
aceia prin simpla denumire de erezi
conform art. 849 ;
Ca, astfel definita rezerva. dupa
Codul civil, de aci rezulta dela sine,
ca eredele care renunta, nu poate
reclama rezerva prin o actiune, niei
nu o poate retina prin mijlocul unei
exceptii ;
ca, in speta, eredele donatar sau
legatar. fara clauza art. 846 din Co-
dul civil, nu poate retine prin mij-
locul unei exceptii de cat numai
cotitatea disponibila, caci orice erede
fie chiar rezervatar, care renunta la
o succesiune, este un strain fats cu
succesiunea ;
Un strain fie donatar sau legatar
nu are drept de cat la cotitatea dis-
;
De uncle concluzia ca orice erede
fie chiar rezervatar, n'are drept sub
titlul de donatar sau legatar de cat
la cotitatea disponibila (art. 752 din
Codul civil).
Buletinul 1876, p. 499 $i 1891, p. 316
Vezi mai jos: No. 68.
I. C. Barozzi. Vol. IV
www.dacoromanica.ro
225
Succesiune
11. Art. 684 din Codul civil pre-
vede ca atunci cand barbatul moare
si vaduva n'are avere, iar mortul
n'are mostenitori de cat rude de a-
laturi, atunci femea succede la o pa-
trime in deplina proprietate din a-
verea mortului ;
Ca, in speta, dupa cum rezulta din
deciziunea atacata cu recurs, Curtea
de apel examinand probele produse
de parti, constata in fapt ca inti-
mata, vis-a-vis de averea raposa-
tului ei sot, se considers femeie fara
avere ;
Ca aprecierea faptelor si interpre-
tarea actelor, intrucat nu se schimba
natura lor, scapa controlului Inaltei
Curti.
Buletinul 1877, p. 68
Vezi mai jos : No. 13, 22, 40, 48, 60
si 80.
1'2. Legatarul uzufructuar nu poate
fi pus in posesiunea legatului sau
mai inainte de a da cautiunea pre-
valuta de art. 541 din Codul civil,
caci darea unei atare cautiuni este
una din conditiile ce se cere inainte
de a fi pus uzufructuarul in pose-
siunea lucrului legat.
Buletinul 1878, p. 73
13. Chestiunea de a se sti data o
femeie, care ar avea chiar o (iota
oarecare, poate fi considerata ca bo-
gata in proportiune cu averea de
succesiune ramasa dela sotul sau,
este o chestiune pura de fapt lasata
la suverana apreciere a judecatorilor
fondului, $i, ca atare, scapa contro-
lului Inaltei Curti de casatie (art. 684
din Codul civil).
Buletinu11878, p. 258 fi 1886, p. 432
Vezi mai sus: No. il $i mai jos : No. 22,
40 $i 48.
14. Minorii nu pot mosteni pe pa -
rintii for de cat sub beneficiul de in-
ventar, si nu pot fi obligati la plata
13
226 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Succes tune
datoriilor mostenirii de cat in mar-
ginea averii succesorale.
Buletinul 1879, p. 12
15. Eredele colateral care a in-
trat in posesiunea averii mortului
fara permisiunea justitiei si care n'a
renuntat in mod formal la moste-
fire, e obligat la plata datoriilor suc-
cesorale.
Buletinul 187.9, p. 87
16. Sub Legea Caragea nu era
cunoscuta separatiunea patrimoniu-
lui unui defunct de acela al erede-
lui, de oarece nici o dispozitiune a
legii nu prevede o asemenea sepa-
ratiune de patrimoniu, $i, prin ur-
mare, sub imperiul acelei legi, nici
ca se putea invoca veriun privilej
bazat pe o atare separatiune de pa-
trimoniu.
Buletinul 1879, p. 95
17. Art. 292 pana la 303 din Co-
dul civil, nu se aplica la petitiunea
de ereditate, ci la dovedirea filia-
tion ii.
Buletinul 1979, p. 116
18. Actiunea de raport nu poate
fi intentata de cat de tin erode in
contra unui alt mostenitor, astfel ca
o asemenea actiune nu poate fi in-
tentata in contra unui erede care a
renuntat la mostenire ; si precum acestea si acelea au a
Daca eredele care a renuntat la fi observate de instantele judecato-
mostenire, a primit in viata fiind resti civile ;
parintele sail, donatiuni cari intrec
cotitatea disponibila, acest erede e
supus numai la reductiunea dona-
tiunilor primite.
Buletinul 1879, p. 183
19. In ceeace priveste prezumtiu-
nea prescrisa de art. 786 din Codul
civil.
Vezi mai jos No. 207.
Buletinul 1879, p. 799
20. Daca dinaintea instantei de
fond nu s'a invocat divizibilitatea
platii legatului conform art. 896 din
www.dacoromanica.ro
S ucces tune
Codul civil, nu se poate invoca pen-
tru prima oara aceasta cerere di-
naintea Inaltei Curti.
Buletinul 1880, p. 209
21. Considerand ca existenta bi-
sericii ortodoxe si functionarea ei
in Romania a fost $i este recunos-
cuta in dreptul public al Romaniei ;
Ca dogmele, disciplina si cultul
acestei biserici au fost supuse si
sunt Inca supuse normelor a caror
complex este dreptul bisericesc, drept
ce era recunoscut ca fiind in vi-
goare nu numai Inainte de 1859 $i
1866, ci $i dup5, acesti ani, precum
aceasta rezulta, intro altele, din art.
2 si 8 ale Legii pentru alegerea mi-
tropolitilor si constituirea Sinodului
din 19 Decembrie 1872 ;
Ca afara de acele parti cari s'au
abrogat In mod formal prin dreptul
pozitiv al Statului in sfera dreptu-
lui public, a dreptului penal, a or-
ganizatiunii judecatoresti, sau a drep-
tului privat, dreptul bisericesc e o-
bligatoriu pentru toti, pentru ceta-
teni, pentru functionari, pentru ma -
gistrati, caci normele dreptului bi-
sericesc, ca drept pozitiv al biseri-
cii ortodoxe, sunt obligatorii ca $i
orice alto norme de drept pozitiv
Considerand ca dreptul bisericesc
con fine dispozitii in privinta drep-
tului de mostenire a monahilor $i
a episeopilor, cari sunt deosebite ;
Ca in privinta monahilor se dis-
pune : ca atunci cand cineva intra
in tagma monahala toata averea
ce o are e a monastirii, afara data
a dispus de ea sau data are copii,
ca, asemenea, orice avere dobandita
de calugar in urrn5,, se cuvine tot
monastirii, precum aceasta rezulta
din Nov. 123, Cap. 38; Basilic. Cart.
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 227

Succesiune Succesiune
4, titlul 1, cap. 9, si ceeace s'a con banditd, in urma prin mostenire, sau
sacrat anume si prin 7 a Hriso- daca nu a dispus de ea prin testa-
vului din 1776 in care se zice : ment, aceasta avere e a eparhiei ;
Acei cari vor imbratisa odat'a ca orice avere dobandita in timpul
viata monahald, va trebui ca ei sa episcopatului, sub alt titlu decat
curme mai intai verice incuraturi acela de mostenire, e a eparhiei,
de daraveri vor fi avand in viata de care episcopul nu poate dispune
lor de mai inainte, sa -si reguleze prin acts nici intre vii, nici dupd,
ca prin o diatd, do moarte toate tre- moarte (V. Can. 40 Apostolilor ; Can.
bile lor, impartind si avutul lor ba- 40 si 89 al Sinodului din Cartagina ;
tranilor si rudelor lor, sau si altora Can. 11 si 12 al Sinodului ecumenic
ce ei vor gdsi cu cale, iar cele rai- al 7-lea si Can. 24 din Antiochia ;
mase lor sd, Is inchine la monas- Vezi aguna, Compendiu de drept
tirea unde isi face metania si unde canonic. 159, 160 si 161) ;
va r5,manea pentru totdeauna ne- Ca, dar, din cele expuse rezultd,
clintite, si nu numai ca monastirea ca, (WO'. dreptul bisericesc in vi-
sa poata fi veri data', supdrata pen- goare, o ruda nu poate pretinde a
tru asemenea danie din partea ru- mosteni cab intestato. averea ra-
dolor lui (fie ele si din cele mai a- masa dela un episcop in speta
proape), dar nici chills el insus, la Climent Argesiu intru cat, afara
caz de a se cal, si ar vol sa be is de alte consideratii, nu s'a consta-
inapoi, sa nu poata nici sa fie as- tat provenienta averii, si episcopul
cultat, ca niste lucruri cari an fost defunct nu a dispus de ea prin tes-
data inchinate lui Dumnezeu ; tament ;
Considerand ca dispozitiile citate Considerand ca nu s'ar putea nega,
in privinta monahilor in general, incat priveste chestiunea ce for-
trebue sa se aplice si la episcopi, meazd obiectul recursului, aplicabi-
intrucat episcopii nu pot fi decat litatea dispozitiunilor dreptului bise-
din tagma monahiceasca, precum a- ricesc sub regimul Codului Caragea,
ceasta s'a consacrat prin canonul pe motiv ca materia succesiunilor
XII al Sinodului al saselea egumenic e de drept civil, organizata si re-
si precum aceasta s'a observat con- gulatd prin Codul Caragea, care nu
tinuu ; ar cunoaste nici o restrictie in pri-
Ca, in deosebi, so prescrie in pri- vinta daugb.rilor sau a episcopilor,
vinta episcopilor ca episcopii sunt caci, fdra a uita legdtura str'ansa
tinuti a arata averea lor privatd ce era intre biserica si Stat, Co-
cand incep a adrninistra eparhia si dul Caragea nu a avut de scop de
a o constata in reguld, ca sa nu so cat a stabill regulele dreptului pri-
confunde cu averea eparhiei ; vat, fara insa a se ocupa de nor-
Ch, asemenea, are sa se constate mele pozitive si speciale ale biseri-
si averea dobandita in timpul epis- cii, precum aceasta rezultd, din sor-
copatului, prin mostenire dela rudele gintele dreptului bisericesc, sau din
sale, ca numai de aceasta avere legiuirea lui Ipsilante din 1776 ;
episcopul poate dispune prin testa- Ca Codul Caragea nu a abrogat
ment, insa trebuind a da o portiune in mod formal dispozitiile in privinta
si bisericii, ca dacd nu s'a consta- mostenirii averii monastirilor, sau
tat averea avuta inainte sau do- episcopilor, si tdcerea Codului Ca-.

www.dacoromanica.ro
228 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROALANA

Su cees iune Succesiune

ragea nu constitue o abrogare, cand succesiunea este deferita numai co-
e vorba de un complex de dispozitii piilor cari au sezina de drept ;
special ; si, de aceea, si sub Codul Daca legiuitorul, prin art. 684 Co-
Caragea acele dispozitii ale dreptului dul civil, prevede ca vaduva are drept
bisericesc continua a fi aplicabile si la o portiune virila in uzufruct din
aplicate de catre instantele jude- succesiunea barbatului, aceasta dis-
catoresti, fara ca sa se schimbe in- pozitiune insa luata de legiuitor in
tru ceva si caracterul acestor in- favoarea feineei nu-i creeaza calita-
stal* ; tea de mostenitoare in concurenta cu
Considerand ca, nici nu exists ceilalti fii, ci i se poate acorda in
contradictie in Canoanele bisericesti, urma cererii sale si numai in caz
si parerea sustinuta de Curtea de cand va dovedi ca dare alta avere.
apel, in speta, nu rezulta nici Buletinul 1881, p. 270
din Canonul 24 din Antiochia, caci Vezi mai sub : No. 11 si 13, si mai jos
acest canon nu declara ca, data e- No. 40 si 48.
piscopul nu a dispus prin testament 23. Prescriptiunea de zece ani cu
de averea sa fara distingere, on buna credint5, din legea din anal 1847
cari ruda ar putea a-1 mosteni : ca pentru impresurarile de painant nu-s
asa fiind se inlatura si argumentul poate avea aplicatiunea in materie
Curtii de apel, intemeiat tocmai pe de mostenire de oarece Legea im-
acest canon reprodus de manualul presurarilor de pamant din 1847, fiind
de pravila bisericeasca ; o lege exceptionala nu poate fi apli-
Ca, de altmintrelea, spre a sti si cata decat cand este vorba de o ell-
cunoaste ceeace este dreptul biseri- culare ce trece impreuna cu fondul
cesc, nu avem a recurge la manua- asupra unei persoane ;
lul mentionat care e un extract si Ca prescrierea actiunii de moste-
care nu a putut inlatura, sorgintele nire este prevazut5, si regulata de
dreptului bisericesc, precum sunt cu- art. 7, a lin. 27, capit. I, 6 din Codul
prinse in canoanele Apostolilor a Caragea, pentru mostenire.
celor 7 Sinoade egumenice, acelor Buletinul 1981, p. 744
12 Sinoduri locale si altele, precum 24. lnaintea mortii testatorului
si in Hrisovul lui Ipsilante ; incetand din viata unul dintre le-
Considerand, in fine. ca e superflun gatarii universali, partea sa se cu-
a mai discuta si argumentul Curtii vine celuilalt legatar universal, con-
de apel ca neadmiterea rudelor a mos- form art. 929 Codul civil atunci cand
teni ab intestato. pe un episcop, ar testatorul prevazuse dreptul si vo-
fi contrariu dreptului omului, intru- catiunea fiilor sai pe cari ii numise
cat s'a stabilit ceeace dispune drop- legatari universali, la totalitatea a-
tul pozitiv al bisericii si ca aplica- verii sale.
rea normelor de drept pozitiv nu pot Buletinul 1882, p. 434
fi inlaturate prin argumente de ase- 25. Considerand ca deli este ade-
menea natura. varat ca copii reprezinta persoana ta-
Buletinul 1880, p. 300 gi 352 (Secti- talui lor, de aci insa nu rezulta ca
uni- Unite) ei sunt si respunzatori cu din averea
Vezi mai jos: No. 43 $i 107. lor, de obligatiunile contractate de
22. Dup5, art. 659 din Codul civil acesta pe cand era in viata ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Succesiune
Ca, pentru a li se impune aceasta
obligatiune, trebue mai intai M. se
constate ca ei au primit succesiunea
lui (de cuius, ;
Ca, in speta, recurentul neputand
dovedI cu nimic ca intimatii an M-
out declaratie pentru primirea suc-
cesiunii tatalui lor, nu pot fi obli-
gati la raspundere.
Buletinul 1942, p. 1055
26. Dula art. 17, litera c, partea
IV capitolul III din Codul Caragea,
despre tnosteniri, cand mortul are
feciori si fete numai feciorii moste-
nese de o potriva cu obligatie insa,
de a inzestra, pe fete, data nu vor
fi inzestrate.
Buletinul 1893, p. 52; 1894, p. 555 $i
96? $i 1905 p. 350
Contra : Vezi mai jos : No. 167 si 183.
Vezi cuvantul : Doti" No. 43 si 53.
27. Vazand art. 696 si 697 din
Codul civil ;
Considerand ca, dupa art. 696 din
Codul civil, eredele ce renunta este
considerat ca n'a fost niciodata erede
si, ca consecinta, dupa art. 697 din
Codul civil. partea renuntatorului pro -
fita coerezilor sai ;
Ca, de vreme ce la mostenirea u-
nui frate iau parte, diva, art. 674
din Codul civil, atat fratii din aceeas
crtsatorie cat si cei din casatorii de-
osebite, in cazul insa din urma, mos-
tenirea se divide pe jumatate intre
cele doua linii paterne si materne a
defunctului, si fratii primari iau parte
in amandoua liniile, iar consangenii
si uterinii in linia for numai, este e-
vident ca daca un consangean sau u-
terin renunta, partea renuntatorului
profita nu numai consangeanului si
uterinului, ci $i fratelui primar, fiind-
ca dansul este erede in fiecare ludo.
Buletinul 1883, p. 310
Vezi mai jos : No. 46.
28. Tutorul poate primi, fara au-
www.dacoromanica.ro
229
Succesiune
torizatiunea prealabila a consiliului
de familie, legatul particular cuvenit
minorului epitropisit de dansul.
Buletinul 1883, p. 427
Vezi euvaritul : Tatel'a* No. 24
29. Aducerea la implinire a unei
imparteli de imobile, constatata prin-
tr'o hotarare judecatoreasca, se face
printr'un inginer hotarnic autorizat
de tribunal $i fara O. fie nevoie de
a se proceda la formalitatile preva-
zute de art. 19 si 30 din Regula-
mentul de hotarnicii.
Buletinul 1883, p. 631
30. Co-eredele, ca si vanzatorul, nu
poate fi tras la raspundere pentru e-
victiune, decat cand co-eredele sau
cumparatorul a pierdut definitiva-
mente obiectul evins.
.Buletinul 1883, p. 682
31. Art. 849 din Codul Calimah .
prevede in mod formal ca, sporirea,
adica dobanda, banilor se cuvine le-
gatarului particular din ziva mortii
testatorului, f',-ra. a se distinge, cand
este vorba de sporire, data legata-
rul a fost sau nu in culpa.
Buletinul 1893, p. 792
32. Avand in vedere dispozitiile
art. 673 $i 843 din Codul civil ;
Considerand ca deli dupa art. 673
din Codul civil, fiecare din parinti
supravietuitori n'are dreptul decal la
o patrime din averea succesorala a
copilului sau, cand vine in concu-
renta cu fratii si surorile defunctu-
lui, totus nu este mai putin adeva-
rat ca prin art. 843 din Codul civil
legiuitorul a determinat expres re-
zerva ce cata a se pastra parintilor
supravietuitori, si a fixat intr'un mod
invariabil aceasta rezerva la. juma.-
tate din averea succesorala, fie ca
defunctul lass tata si mama sau nu-
mai pe unul ;
Ca, in fata unui text pozitiv de
lege atat de clar si precis, nicio
230 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT A ROMANA

Succesiune Su,eceslune
distinctiune nu se poate face pentru decat partea proportionala ce i se
a reduce sau a marl rezerva Orin- cuvine intr'o creantla succesorala, si
tilor supravietuitori, intre cazul cand aceasta pe baza art. 774 din Codul
defunctul testeaza in favoarea fra- civil.
tilor si a surorilor sau in favoarea Buletinul 1885, p. 81
unui strain ; 36. Succesorul apucat ca sa p15,-
Ca, in fine, orice contradictiune ar teasca datoriile autorului sau, ca sa.
exist& intre portiunea ereditara a fie scutit trebue sa dovedeasca ca a
parintilor si rezerva lor, aceasta deo- renuntat la mostenirea lui, iar nu
sebire facuta in favoarea rezervei, se ca nu a aeceptat succesiunea.
poate explica prin solicitudinea ce Buletinul 1986, p. 97
legiuitorul a putut avea pentru fra- 37. Considerand ca legiuitorul, in
tii sau surorile defunctului, departati interesul ordinei publice, voind a ga-
dela mostenire prin testament, eau- ranta atat formele testamentelor cat
land de a le pastry in patrimoniul si dreptul persoanelor interesate de
parintelui supravietuitor o particica a verified capacitatea de a primi a
din averea fratelui sau a surorei ce legatarilor, a considerat ca nula, mice
i-a desmostenit ; dispozitiune testamentary facuta in
Ca, in speta',, defunctul Negreanu, favoarea unor persoane incerte a
lasand o mama, $i mai multe surori, caror individualitate nu este deter-
Curtea de apel din Focsani cu drept minate sau nu se poate determina
cuvant a redus liberalitatile testa- prin continutul testamentului ;
mentare la jumatatea averii succeso- Considerand ca nimanui nu-i este
rale, taxa a viola art. 673 sau a da permis de a elude legea $i de a face
o interpretare grqitl. art. 843 din intr'un mod ascuns ceeace ii este
Codul civil. oprit de a face intr'un mod fatis ;
Buletinul 1883, p. 1069 Ca, prin urmare, veri de cats on
33. Des' inzestrarile s'au facut sub un testator disimuland intentiunile
Codul Caragea $i succesiunea s'a des- sale, institue expres un legatar apa-
chis sub imperiul legii noui, insa, rent, pentru a transmits prin aceasta
dupa art. 1914 din Codul civil, fata mijlocire averea lui unei alto per-
inzestrata sub Legea Caragea nu este soane ce nu este desemnata in tes-
obligate sa, raporte dota ce i s'a con- tament, apoi in Coate acele cazuri,
stituit la casatorie, data dansa nu persoanole interesate sunt in drept
voieste O. vie la mostenire deopotriva de a proba, ca legatarul instituit nu
cu ceilalti erezi rezervatari. este decat o persoana, interpusa, si de
Buletinul 1884, p. 394 a cere nulitatea legatului ca unul ce
34. Incheierile tribtinalului date este facut in favoarea unei persoane
pe cale gratioasa, pentru punerea in incerte ;
posesiune asupra averii de moste- Considerand ca dispozitiunile tes-
fire, nu se pot ataca nici prin opo- tamentare de aceasta natura, tinzand
zitie, nici prin apel, nici prin recurs, a elude legea, nu numai ca testato-
ci numai prin contestatiune la exe- rul cauta a nu lass in testament
cutare sau prin actiune principals. cea mai mica urma despre scopul lui
Buletinul 1884, p. 887 ascuns, dar inch cei interesati de a
Vezi cuvantul : Flotitrari" No. 156. descoperl frauda, se gasesc in impo-
35. Fiecare erede nu poate reclama sibilitate de a-si procure o proba

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 231

Succesiune Succesiune
scrisa, $i, in asemenea cazuri, este de, asemenea cazuri legiuitorul admite
principiu ca legea permite proba ac- tot felul de probe, si chiar prezum-
telor simulate $i fitcute in frauda ei, tiuni ;
prin toate mijloacele de drept, precum Ca, intrucat partea intimata isi
interogator, juramant, ascultare de sprijina pretentiunea pe probe ad-
martori si chiar prezumtiuni. mise de lege, si ca, dupa art. I 59 $i
Buletinul 1885, p. 819 222 din Procedura civil., incuviin-
Nulitatea legatelor particulare tarea unei cereri de ancheta este
profits legatarului universal, cu ex- 15sat5 la facultatea judecatorilor, ei
cluderea mostenitorilor legitimi. erau suverani sa refuze cererea de
Buletinul 1886, p. 937 ; 1889, p. a se numi o ancheta atunci cand
429 si 516 si-au facut convingerea ca e inu-
38. Niciun text de lege nu obliga tilA in cauza, si solutiunea data in
pe tribunal ca sa citeze pe parti cand aceasta privinta nu poate fi supusa
se face punerea in posesiune a mos- controlului acestei Curti.
tenitoril or ; Buletinul 1886, p. 432
CA art. 653 din Codul civil care Vezi mai sus : No. 11, 13 $i 22 $i mai
numai permisiunea justiiei, iar nu jos : No. 48.
desbateri. 41. Considerand ca comostenitorii
Buletinul 1886, p. 407 majori fiind legati prin consimta-
39. Avand in vedere ca, in drept, mantul ce au dat, conform eelor
posesiunea de drept a ascendentilor prescrise de art. 952 din Codul ci-
nu poate excede vocatiunea for suc- vil, nu mai puteau ataca imparteala,
cesorala. ci numai singur minorul in interesul
Buletinul 1986, p. 408 caruia s'a cerut de lege indeplinirea
40. Avand in vedere ca. dinain- acelor formalitati.
tea Curtii de fond intimata Maria Buletinul 1887, p. 7
Genescu, pentru a dovedi ca e femee 42. Dispozitiunile art. 677 si 678
fara avere in raport cu averea ra- din Codul civil fiind restrictive, nu
masa dela 8(4111 sau, $i co., prin ur- se pot intinde prin interpretatiune
mare, intra in previziunile art. 684 si deductiune, in afarA de cazurile
din Codul civil, care ii da dreptul prevazute de lege ;
de a reclama a patra parte din a- CA, deli prin art. 678 din Codul
verea sotulni, a produs un certificat civil se recunoaste copiilor legitimi
dup5, rolurile de contributiuni ; dreptul de a mosteni pe fratii for
Ca recurentii au cerut ca sa le naturali, legiuitorul, pentru conside-
permits a proba contrariu printr'o ratiuni de inalta ordine social., n'a
ancheta judecatoreasca ; voit sa admita reciprocitatea, si prin
Ca Curtea de apel a respins a- art. 677, acelas cod, a marginit drep-
ceasta cerere pe motiv ca din ac- tul de mostenire al copiilor naturali
tele reproduse de parti $i desbateri, numai .supra averii mamei, ascen-
gi -a facut deplina convingere ca a- dentilor $i colateralilor ei, nu insa
verea intimatei nu atinge nici a si asupra averii fratilor legitimi.
zecea parte din averea ramasa dela Buletinul 1887, p. 104. Contra :
sotul ei ; 1897, p. 844
Considerand ca, in speta, fiind Vezi mai jos : No. 120.
vorba de evaluarea unei averi, in 43. Avand in vedere ca desi e

www.dacoromanica.ro
232 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

S tuxes iune Succes tune

exact c5, sub vechia legislatie a Ca legiuirea Caragea nu face nici
,

Moldovei, atat dupa canoanele bi- o distinctiune intro averea corporals

sericesti, cat $i dupa dispozitiunile si cea incorporala a debitorului, si
cuprinse in Codul Calimah (art. 762- ca, dar, si drepturile actiunile de-
769). cei cari alegeau viata mona- bitorului, formand patrimoniul sau,
hala renuntau la dreptul de sta- creditorul avea un drept asupra-le,
panire $i ocarmuire a persoanei si $i, prin urmare, se putea substitui in
averii lor, dar aceasta lepadare de locul debitorului pentru a is exer-
sine si de avutul lor nu se cerea cita :
decal dela aceia can se stabileau Ca acelas drept avea creditorul $i
intr'o monastire de calugari sau ca- in privinta dreptului de mostenire
lugarits, autorizata ca atare, $i apoi, deschis in favoarea debitorului, si ca
dupa o ispitire indelungata, lua sar- dispozitiunile art. 5 si urtnatorii,
cina monahala inchinandu-$i acolo partea IV, capitolul 3 din Codicile
metania ; Caragea, cari nu fac decat sa recu-
Ca, in speta, Curtea de apel con- noasca dreptul de obtiune ce mos-
stata ca sotit Elena si Chiriac Po- tenitorul are de a renunta la o mos
pecu s'au calugarit la dansii acasa. tenire sau de a o primi, nu insem-
au vietuit la biserica ce o zidise pe neaza ca dreptul de mostenire este
proprietatea lor proprie, care nu era un drept exclusiv personal al mos-
o monastire inchinata, si au ramas tenitorului intr'acest inteles ca daca
pan. la incetarea lor din viata ab- el nici n'a primit, nici n'a renuntat
soluti stapa,ni pe proprietatea lor, la aceasta mostenire, creditorul sa
exercitand in tot acest interval nu fie autorizat ca, exercitand acest
dreptul de proprietate asupra mosiei drept al debitorului sau, sa pri-
ce se reclam5, astazi de Stat, in te- measca acea mostenire, 616, si drep-
meiul Legii de secularizare ; tul unei persoane la o mostenire
Ca., astfel fiind, cand a respins deschisa in favoarea sa, facand
actiunea Statului ca neintemeiata, parte din patrimoniul sau, averea
n'a violat intru nimic legea. ce ii este ramasa in virtutea aces-
Baletimtl 1887, p. 409 tei mosteniri, serva la despagubirea
44. Rezervatarul, pe care testa- creditorilor sai, 91, dar, creditorul
torul 1-a recompensat in uzufruct de este in drept a face sr', intro in pa-
ceeace i-a luat din proprietate, are trimoniul acestuia, aceasta avers.
dreptul de optiune intre legat si re- Buletinul 1887, p. 773
zerva ; el nu poate fi inlaturat dela 46. Considerand ca, dupa ordinea
reclamatiunea rezervei, decat numai fireasc5, fratii primari fiind rude
dovedindu-se ca a primit legatul $i atat dupa tata, cat si dup5, mama,
ca a inteles a accepts grevarea re- sunt intro dansi pe o treapta de ru-
zervei, din acest punct de vedere. denie mai mare de cat cu fratii con-
Buletinul 1887, p. 422 sangeni sau uterini, cu care nu se
45. Considerand ca si sub impe- inrudesc de cat on dupa tata, on
rial Codicelui Caragea, ca si sub le- dup. mama, si ca, din aceasta pri-
giuirea de astazi, in vigoare, credi- vire. ar urtna ca fratii primari si
torul era, in drept a urmari bunu- excluda dela mostenire pe fratii con-
rile debitorului pentru indestularea sangeni sau uterini ;
drepturilor sale ; Considerand ca intetneiate pe a-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 233

Succesiune Succesiune
teasta ideie, atat Codicile Caragea regula diametral opusa celei pang a-
in art. 19, litera c dela mostenire tunci existente ;
mice : cFratii cei buni se protimisesc Considerand ca, astfel fiind, este
la mostenire de cei vitrigi., cat si inexact a pretinde cri, art. 674 ar fi
Codicile Calimah in 936, combinat o exceptiune la veriun principiu pus
cu 915, litera b i v, nu chiama in actuala legiuire ; el tontine o re-
pe frati numai dupa tata sau nu- gula in virtutea careia se introduce
mai dupa mama la mostenirea fra- o inovatiune la legile anterioare,
telui, de cat in lipsa de frati drepti. modificandu-se regula pusa de acele
Considerand Ca legiuirea actuala legiuiri : ca fratii primarii exclud de
in nici un alt articol, de cat in ar- la mostenire pe fratii unilaterali ;
ticolul 674 din Codul civil, nu se Considerand ca acest art. 674 isi
ocupa de modul impartirii succesiunii are origina in art. 752 din Codicile
intre frati, fie cand ei sunt iesiti din francez, a carui traductiune este, si
aceeas casatorie, fie ea apartin dife- ca dar, intelesul ce trebueste a i se
ritelor casatorii ; da, nu poate fi altul de cat acela ce
Ca art. 672, afara de dreptul de se da art. 752 din Codicile francez ;
reprezentatiune ce-1 admite pentru Ca este necontestat ca acest ar-
copii descendentilor fratilor sau a ticol se interpreta in intelesul apli-
surorilor, nu face de cat a recunoa- catiunii lui, nu numai la cazul cand
ste fratilor sari surorilor defunctului, fratii vin la mostenirea fratelui in
in lipsa de tata si de mama, in concurs cu unul sau amandoi pa-
dreptul la intreaga mostenire a fra- rintii. dar si cand dansii vin la mos-
telui, cu excluderea ascendentilor si tenire, in lipsa de parinti ;
a celorlaltd colaterali, precum arti- Considerand catre acestea ca a se
colul 673 nu le recunoaste de cat pretinde ca in caz de predeces al
dreptul la o jumatate sau trei pa- parintilor, art. 674 nu mai este apli-
trimi din acea mostenire, dupa cum cabil, si ca fratii, fara distinctiune
mortultii i-a supravietuit amandoi de sunt primari sau unilaterali, sa
parintii sau numai unul dintransii ; impart in acest caz in portiuni e-
ea, prin acel art. 672, nu se a- gale, ar fi contrariu si ratiunii si
rata nu numai modul cum aceasta dreptatii, caci fratele primar, care, in
avere are a se imparti intre frati si speta, venind in concurs cu trei frati
surori, dar inch mai putin nu s'ar uterini, ar fi avut dreptul, traind
putea, deduce dinteansul ca fratii chiar ambii parinti, la o a patra
unilaterali sunt pusi pe aceeas linie parte, plus 'in din totala, mostenire,
cu fratii primari, si a se pretinde ca sa nu poata avea in caz de prece-
s'ar fi voit prin acest articol modi- des al parintilor, dreptul de cat nu-
fica dispozitiunile legilor existente in mai la o a patra parte din acea mos-
momentul promulgarii actualei le- tenire, sau in alto cuvinte, dreptul
giuiri, recunoscandu-se fratilor uni- sau in loc sa fie marit din cauza
laterali, ce prin legiuirile anterioare impatinarii mostenitorilor, din con-
erau exclusi dela mostenire, de catre tra, sa fie micsorat.
fratii primari, dreptul la o portiune Buletinul 1887, p. 881; 1889, p. 621
egala en acestia, si dar, a se zice ca si 1891, p. 206 fi 74?
acest art. 672 a introdus in lege o Vezi mai jos : No. 57.

www.dacoromanica.ro
234 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Succesiune Succesiune
47. Din momentul ce se constatt irdespre partea disponibila a bunu-
ca s'a facut acceptatiunea unei suc- rilor., art. 841-846, nu se face nici
cesiuni, ea este irevocabila $i o re- o mentiune de veri o rezerva pentru
nuntare posterioara nu se mai poate femei ;
opune. Considerand ca, in aceasta stare a
Buletinul 1888, p. 34 legislatiunii noastre, dreptul creeat
48. Considerand ca art. 684 este de art. 684 in favoarea femeei fart
asezat in cod in titlul : cDespre suc- avere, nu este cleat un drept de a
cesiuni., in capitolul : c Despre suc- participa, la succesiunea ab-intestat,
cesiuni neregulate., $i in sectiunea : fara drept de rezerva., adica Vara drept
,Despre dreptul de ino$tenire al fe- de a cere nimica, indata ce exists un.
meei., de uncle rezult5., precum $i din testament.
tot textul acestui articol, ca legiui- Buletinul 1888, p. 581; 1892, p. 1088'
torul a considerat dreptul ce da fe- .i 1901, p. 806
meei, nu ca un drept de creanta, ci Vezi mai sus: No. 11, 13, 22, 40 $i mai
ca un drept de mo$tenire ; jos : No. 60, 80, $i 166.
In ceeace priveste chestiunea de a se 49. Considerand ca. fratii Racotti,
$ti, daca art. 684 din Codul civil fiind mo$tenitori colaterali ai defunc-
creeaza sau nu un drept de rezerva : tului for frate Constantin Racota, $1
Considerand ca rezerva are de e- in virtutea art. 653 din Cod ul civil,
fect de a atinge dreptul de proprie- neavand de drept posedarea succesiv,
tate, micorandu-1 prin obstacolul ce -1 ci intrand in posesiunea ei cu permi-
aduce la libera dispozitiune a bu- siunea justitiei, urmeaza neaparat ca
nurilor, care este de esenta acestui pana la aceasta punere in posesiune,
drept ; dan$ii nu puteau exercita nici o ac-
Considerand ca o asemenea res- tiune care ar decurge din aceasta
trictiune a dreptului de proprietate succesiune, $i dar, nici nu puteau fi
fiind una din cele mai grave dero- urm5,riti in calitate de mo$tenitori.
gatiuni la dreptul comun, nu se Buletinul 1889, p. 828
poate creea prin deductiuni sau in- 50. Prin cuvintele 4, erede curios-
terpretatiuni, ci trebue sa fie stabi- cut= cuprinse in art. 724 din Codul
lity de legiuitor printr'un text for- civil, legiuitorul n'a inteles decat pe,
mal de lege : mo$tenitorii ce au de drept posesiu-
Considerand ca oricat de puter- nea succesiunii ;
nice ar fi motivele de legislatiune Ca ceeace invedereaza acest into-
fondate pe istoria dreptului. sau pe les este fraza ce urmeaza in acel
pe utilitate, pentru a se infiintra o articol .sau daca erezii cunoscuti
rezerv5, in favoarea femeei, aceste s'au lepridat de succesiune., caci,
motive nu pot fi luate in conside- pentru a putea, fi vorba de lepada-
ratio de un judecator, daca nu sunt rea de o succesiune, trebue s se pre-
traduse intr'un text de lege pozitiv, supuna ea acel erede a fost deja in-
judecatorul fiind chiemat a aplica vestit cu posesiunea acelei succesiuni.
leaea existents, iar nu a o creea ;
leaea Buletinul 1989, p. 828
ca nici in art. 684 nu 51. Considerand ca, dupa principiul
se gase$te veri un cuvant care sa consacrat de art. 741 din Codul civil,
contina macar ideea de veri un drept formarea $i compunerea ptirtilor tre-
de rezerva, nici in toata sectiunea bue sa fie factita astfel ca fiecare

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 235,

Succesiune
lot sa coatina aceea cantitate de bu-
nuri si de drepturi sau creante de
aceeas nature si valoare ;
Considerand ca, in speta, Curtea
de apel s'a departat dela aceasta re-
gala, de oarece, in loc sa-i de& d-nei
Varnali 1/3 parte din pretul imobi-
lului si 1/3 parte din creanta ce o
avea massa succesorala asupra d-nei
Gheorghiu, declara ca suma asupra
careia trebuia sa se faca lichidarea
este de 9000 lei, pretul rezultat la
prima licitatie, and in realitate nu
era decat de 4200 lei si o creant5,
de 4800 lei ce se datora succesiunii
de d- na Gheorghiu, ca adjudecatara
in culpa, si formeaza astfel un pa-
trimoniu succesoral fictiv, exagerand
portiunea de impartit.
Buletinul 1889, p. 840
52. Considerand ca 965, litera a
din Codul Calimah, nu recunoaste
fetelor inzestrate dreptul de a re-
clama legitima, cand dota for ar fi
mai mica decal acea legitima;
Ca 1010, litera g, dispense de
raport dota fiicei ;
Ca 1013 declara ca fetele inzes-
trate nu sunt silite sa. puna la mij-
loc zestrurile ;
Ca aceeace este si mai mult, 1016
vorbind de fii, ii oblige a suferi re-
ducerea darurilor facute for cand prin-
teansele s'ar rnicsora legitima color -
lalti si 1017 oblige
pe fii a raporta chiar darurile nun testi ;
Considerand ca Codicile Calimah,
in vederea obligatiunii impusa tatalui
prin 1693, de a inzestra pe fiica acea mostenire, si ca dar, instanta
dupe rangul si starea sa, a privit chemata a se pronunta asupra ce-
aceasta inzestrare ca executarea unei rerii principale de impartire, trebue
obligatiuni legale, si dar, n'a pus-o sa fie chiemata a se pronunta si a-
in categoria celorlalte donatiuni, care
sa fie reductibila in caz dad ea ar
covarsi cantitatea disponibira.
Buletinul 1889, p. 917
53. Considerand ea actiunea in par-
Succesiune
tagiu este indivizibila, asa incat unul
din co-erezi reprezinta pe toti ceilalti
in toate actele ce le sunt in spre
folos ;
Ca, in speta, ceilalti co-erezi indi-
vizi, facand in termen recurs in Ca-,
satie, recursul for profita si colone-
lului Formac a carui recurs e tardiv,.
Buletinul 1890, p. 29
54. Considerand ca din dispozitiu-
nile art. 733, 737 si 738 din Coda
civil rezulta ca tribunalul de judet
chiemat a face imparteala intre mos-
tenitori, este competent a judeca si
toate contestatiunile ce s'ar ivi intro.
mostenitori asupra acelei imparteli ;
Ca in acele contestatiuni sunt cu-
prinse si cererile re mostenitorii ar
avea unii in contra altora pentru,
sume datorite de dansii mostenirii
Ca, in speta, recurentul cerea inain-
tea instantelor de fond ca intimata,
sa fie obligate a-i plati jumatate ding
suma cheltuita de dansul cu inmora
mantarea parintilor, a ca'rora moste-
nire era a se imparti ;
Ca, prin urmare, aceasta cerere
intra in cele prevazute de sus cita-
tele articole, ca fiind de competinta
tribunalului a o judeca ;
Considerand ca dispozitiunea sus
citatelor articole isi are ratiunea in
ideea ca imparteala unei mosteniri,
avand drept obiect a determine par-
tea ce se cuvine fiechrui mostenitor
in acea mostenire, ea nu s'ar putea
face Visa a se hotari si ceeace fie-
care din mostenitori este dator la
supra unor asemenea cereri accesorii,
atat pentru a se evita, multiplicita-
tea proceselor, cat si pentru consi-
deratiunea ea tribunalul chiemat a se
pronunta asupra cererii principale,

www.dacoromanica.ro
236 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

S ucees lune Sucees tune

este mai in masura a se pronunta de ascendenti ai defunctului, succe-
si asupra cererii accesorie ; siunea se da rudelor colaterale, in
Considerand ca de aci urmeazd ca gradul cel mai apropriat ;
art. 63 din Procedura civild, care Cd, din punctul de vedere al vo-
face pe tribunalul unde s'a deschis catiunii succesiunii, acest articol nu
mostenirea, competent a judeca, intre face nici o deosebire data acele rude
altele, si cererile si pretentiunile ce colaterale sunt din o singura sat)
mostenitorii au unul contra altuia diferite casatorii ;
pang la impartire, si art. 61 din a- Considerand ca art. 660 din Codul
teeas procedure, care declare compe- civil prevede ca provenitatea (proxi-
tints a judeca actiunea accesorie pe mitatea) rudeniei se stabileste dupd
tribunalul competent a judeca actiu- numarul generatiilor ;
nea principals, nu pot fi interpretale Ca, in sped,, atat recurentii cat
decal in intelesul ca ele deroaga la si intimatii sunt ndscuti din acelas
dispozitiunile art. 51 din Legea jude- autor comun, dar din mame diferite,
catoriilor comunale si de ocoale, dup. ceeace face ca in raportul dintre ei,
care aceste din urma sunt compe- sunt in gradul al 2-lea, iar cu de-
tints a judeca, cu drept de apel, functul in gradul al 3-lea de rudonie ;
toate actiunile personale si mobiliare Considerand ca art. 674 din Codul
pang la valoare de 1500 lei, si ca, civil nu este aplicabil decat atunci
prin urmare, cererile ce intra in ca- cand e vorba de mostenirea intre
tegoria sus citatelor articole 63 si frati, fie ca vin singuri la mostenire,
61, tribunalele de judet sunt compe- fie ca vin in concurenta cu ascen-
tints a le judeca, ehiar cand dupe dentii, iar nu si cand e vorba de
valoarea for ar intra in competinta, mostenirea unui colateral.
judecatoriilor de ocoale. Buletinul 1890, p. 643
Buletinul 1890, p. 272 58. Del cerinta legii este ca par-
55. Co-proprietarii, ce se afla in tagiul sa se Ned in nature, cu toate
indiviziune, nu au un mandat legal acestea. cand, dup., cererea partilor
de a se reprezenta unii pe altii, pen- interesate, s'a facut o expertiza care
tru a-si face pozitiunea for mai rea, stabileste ca imparteala nu se poate
astfel ca hotararile obtinute in con- face in nature si cand insasi *tile
tra unora din ei, nu produc efect an recunoscut aceasta in instant,
fate cu ceilalti. apoi ele nu mai pot care, in urma
Buletinul 1890, p. 286 acestora, ca imparteala sa se facd in
Vezi gi cuvantul : Hotarariu No. 203. nature ;
56. Actiunea pentru impartirea suc- Chestiunea de a se sti data imo
cesiunii trebue s'a' fie judecatd in bilul poate sau nu fi impartit in na-
mod definitiv, inainte de a procede ture, constitue o chestiune de fapt
la imparteala sau la vanzarea pu- care scapa de controlul lnaltei Curti.
blics a averii succesorale. Buletinul 1890, p. 655
Buletinul 1890, p. 607 59. Cand s'a stapanit separat o
57. Considerand Ca, dup.& art. 675 parte din imebilul comun in timp de
din Codul civil, in lipsd de frati sau treizeci de ani, eredele sau reprezentan-
de descendenti dinteansii, si in lipsa tul sau dobandeste prin prescriptie pro-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 23?

Succesiune Succesiune
prietatea exclusive a acestei portiuni coast& masura sa se prejudice in ceva
determinate din acel imobil. drepturile acelora ce s'ar pretinda
Buletinul 1890, p. 763 mo sten itori ;
Vezi gi cuvantul : Preseriptiune" No. 112.
Considerand, in speta, ca atat tri-
60. Prin art. 684 din Codul civil bunalul cat $i Curtea de apel, res-
nu se face nici o distinctiune data pingand cererea recurentei de a fi tri-
soitia, care reclama acest drept de misa in posesie, pana ce nu se va,
mostenire, a trait impreuna cu bar- dovedl suficient calitatea sa, nu exista
batul sau, sau de fapt, au fost se- nici un motiv rational pentru a se
parati ; opri trimiterea in posesie a celorlalti
Ca singura conditiune impusa de mostenitori, intimatii de astazi, in-
lege este stabilirea existentei casa- trucat e constant gradul de rudenie
toriei si sa se dovedeasca ca e vorba cu defunctul si nici exista veri-o con -
de o femee saraca, pentru ca art. 684 testatie asupra lor.
din Codul civil sa devina aplicabil ; Buletinul 1890, p. 1137
Considerand ca chestiunea data fe- 63. Dupa dispozitiile Codului Ca-
meea are sau nu averP, e o chestiune ragea nu e prescrisa, veri-o forma.
de fapt lasata la suverana apreciare oarecare pentru renuntarea la mos-
a instantelor de fond, astfel ca so- tenire, si de aceea nu se poate zica
lutiunea data de judeca.torii fondului ca renuntarea ar trebui sa se face
asupra acestui punct, scapa de sub in forma ceruta si prescrisa pentru
controlul Curtii de casatiune. actele de instrainare sau de trans-
Buletinul 1890, p. 806 mitere. intrucat renuntarea directa
Vezi mai sus : No. 11, 13, 22 gi 40 $i mai nu e nici instrainare, nici transmitere.
jos : No. SO. Buletinul 1890, p. 1145
61. Considerand ca sezina de un 64. Succesorii colaterali pentru a
an si o zi, ce executorul testamentar putea, declare ca se dezista dela ac-
are asupra averii imobiliare, nu poate tiunea color ce succed, dupe nici un
sa impiedice in nimic sezina legala text de lege nu sunt obligati a core
a mostenitorilor, cari conserva si mai intai sezina.
proprietatea $i posesiunea de drept, Buletinul 1890, p. 1297
asupra intregii averi succesorale ; 65. Dupa art. 763 din Codul civil
Ca, de aci urmeaza, ca mosteni- creditorii nu pot pretinde ca erezii
torii au in tot timpul, $i independent sa fac5_ raport.
de existenta unei actiuni, care ar Buletinul 1890, p. 1300
t i n d e la anularea testamentului, 66. Avand in vedere, in principiu,
exercitiul oricarei actiuni, alta decat ca averea ce se &este la o per-
aceea care ar atinge administratiunea soana in momentul incetarii sale din
ce executorul testamentar are, in a- viata, e prezumpta pang la proba
ceasta calitate, asupra averii misca- contrarie ca este a ei ;
toare. Ca inventarele facute in regula
Buletinul 1890, p. 1131 pentru asemenea averi, pana la la-
62. Avand in vedere ca trimiterea muriri ulterioare legale, pot face ere-
in posesiune intr'o avere succesorala dinta atat Ca averea descrisa intr'in-
este o masura provizorie pe care in- sele este a defunctului, cat si ca
stantele de fond o constata si dis- obiectele din cari se compune are va-
cuta in mod sumar, fare ca prin a- loarea ce obisnuit li se recunoaste,

www.dacoromanica.ro
238 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Succesiune
on dupa indicatiunile lor intrinsece,
ca efectele publice, cambiile, etc., or
dupa preturile ce li se fac ;
CA, pentru a le ridica, acest carac-
ter probatoriu, cei interesati sunt da-
tori a-I combate. nu prin simple a-
legatiuni, ci prin dovezile cerute a-
nume de lege, dup5, natura si obiectul
contestatiunii ce face.
Buletinul 1890, p. 1423
67. Renuntarea la succesiune nu
poate fi decat pur5, gi simple.
Buletinul 1891, p. 317
63. Avand in vedere art. 841 din
Codul civil ;
Considerand ca acest articol de-
terminand portinnea bunurilor de
care pA'rintii pot dispune fie in fa-
voarea copiilor lor, fie la strAini, re-
zultd ca rezerva nu este altceva decat
ins succesiunea diminuata in li-
mitele aratate prin acest articol ;
Considerand ca nici o dispozitiune
a Codicelui nu separg calitatea de si au lAsat a se vinde imobilul in
rezervatar de aceea de mostenitor ; intregime din care fac parte si acele
Ca, din contra, art. 696 din Codul pArti posedate in mod exclusiv, ei
civil declare expres el eredele, care tot sunt in drept a opune dreptul
renunta la o succesiune, este consi-
derat ca n'a fost niciodatA erode ;
De undo consecinta ca calitatea
de rezervatar se pierde, in caz de re-
nunciatiune, ca si aceea de erode, si
ca copiii n'au drept la rezerva $i nu
o pot primi decat cu titlul de mos-
tenitori ;
Considerand ca, astfel fiind, in caz
cand parintele a facut unui moste-
nitor rezervatar o donatiune si el a
renuntat la succesiune, e loc a se
distinge dac5, donatiunea a fost fa-
cuta cu sau farA, dispense de raport,
caci numai cand donatiunea a fost
facuta cu aceasta dispensA, donato-
rul poate, venind la succesiune, sa
cumuleze cu cotitatea disponibila gi
partea sa de rezerva, de oarece in
acest caz donatarul este tinut, data
Succesiune
accepts mostenirea, sa rapoarte darul
ce a primit, iar data renunta la ea,
nu poate sa -1 retina decal cu titlu
de donatar si panA la concurenta por-
tiunii disponibile (art. 752 din Co-
dul civil).
Buletinul 1891, p. 316
69. Considerand ca impartirea nu
poate privi decat pe aceia cari de
fapt se afla in indiviziune, sunt co-
proprietari ;
CA ea nu poate privi pe aceia cari,
chiar odinioara de vor fi fost co-
proprietari, insa au posedat in decur
sul spatiului de timp cerut pentru
dobandire prin prescriptiune, o parte
determinate in mod exclusiv ca pro -
prietari, fare nici o opunere ;
CA acestia cari astfel s'ar fi facut
proprietari exclusivi ai unei parti
determinate dintr'un imobil ce e in
indiviziune, chiar dach in instanta
de iesire din indiviziune nu s'au opus
lor de proprietate asupra partilor lor,
aceluia asupra caruia, se adjudeca i-
mobilul, precum este in spet5,, a-
fara data sentinta de iesire din in-
diviziune si ordonanta de adjudecare
ar fi precise asupra punctului ca
are a se imp'arti gi partile posedate
in mod exlusiv, intrucat aceasta s'a
discutat gi hotArat prin sentinta
pentru iesirea din indiviziune ;
Considerand, ca in spet5., intrucat
nu se constata ca cu ocaziunea cer-
cetarii actiunii pentru iesirea din in-
diviziune s'ar fi discutat si hotarat
c5, $i grAdinile intimatilor sunt po-
sedate, nu exclusiv, ci in indiviziune,
$i intrucat se constata de instanta
de fond, pe temeiul de cercet5,ri i
din titlurile lor, c5, ei au posedat $i
poseda exclusiv gradinile revendicate

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 239

Succesiune Succesiune
cu toata vanzarea muntelui Soha- curs cu eredele rezervatar, de a plati
eau din care ar fi facut parte si acele sarcini.
gradinele revendicate, proprietarii a- Buletinul 1891, p. 1206
cestora sunt in drept a se opune si 72. Cererea de restituirea venitu-
a-si valorifica drepturile for de pro- lui unui legal, a caruia proprietate
prietate exclusive, neatinse prin ho- sa discuta inaintea Curtii de apel,
tararea pentru iesirea din indiviziune, poate fi formulate pentru prima oar&
gi nici prin ordonanta de adjudecare. in apel conform art. 327 din Proc.
Buletinul 1891, p. 575 civila.
70. Considerand ca dispozitiunea, Buletinul 1891, p. 1207
tribunalului, prin care se omoloaga 73. Considerand ca art. 736 din
un partaj gi sa fixeaza loturile par- Codul civil recunoaste fiecaruia din
tilor, este un act de jurisdictiune co-erezi dreptul de a putea sa ceara
contencioasa pentru parti ; el atribue partea sa in natura in mobilele gi
loturile ce are a stapani fiecare parte, imobilele succesiunii ;
si este o adevarata sentinta asupra Ca prin art. 733 si urmatorii din
actiunii de diviziune ; ca urmeaza a Codul civil se arata modul cum are
fi comunicata partilor si are a forma s'a se Lea partajul unei succesiuni ;
obiectul de discutiune si de cercetare Ca, dup. aceste texte de lege, nu-
a instantelor de reformare admise mai tribunalul este chiemat cand este
de procedura civiI5,; ea este ,dar, su- necesitate de interventiunea justitiei
push' apelului revizuirii si recursului la facerea unui partaj, sa expertizeze
in Casatie ; bunurile unei succesiuni gi sa atri-
bue fiecarui mostenitor partea sa,
Ca, asa fiind, in spate, Curtea de iar nu Curtea de apel ;
apel era datoare sa asculte motivele CI, prin urmare, Curtea de apel,
partii apelante, iar nu sa, respinga apreciand averea ramasa pe urma
ca neadmisibil, apelul, caci prin a- parintelui recurentei, gi atribuind
ceasta a violat principiul celor dou5, dansa recurentei partea ce a crezut
grade de jurisdictiune prevazute de ca i se cuvine, a nesocotit suscita-
legea de procedura civila in once fel tele texte lege.
de contestatiime, si a dat o gresita Buletinul 1891, p. 1241
interpretare art. 749 din Codul civil 74. Avand in vedere ca art. 890
Buletinul 1891, p. 1191 din Codul civil cand prevede ca le-
71. Din momentul ce art. 847 din gatarul universal are drept a pre-
Codul civil reduce once liberalitati, tinde fructele bunurilor cuprinse in
fie donatiuni, fie legaturi, cand ale testament din ziva cererii in jude-
covarsese cotitatea disponibila recu- cata, sau din ziva in care eredele a
noscut5, dispun5,torului in cazurile consimtit a-i da legatul, acest articol
prevazute de art. 811 si 848 din se refera la cazul cand legatarul uni-
Codul civil, urmeaza ca erezii pre- versal vine in concurenta cu erezii
vazuti in acele articole trebuesc sa-si rezervatari, ai testatorului, iar nu si
primeasca partea ce li s'a rezervat, la cazul cand testatorul nu a lasat
libera de once sarcina ; asemenea erezi ;
Ca de aceea art. 893 oblige pe le- In adevar, art. 890 vine imediat
gatarul universal, cand vine in con- dupe art. 889 care arata dela tine

www.dacoromanica.ro
240 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Succesiune
legatarul are a core punerea in po-
sesiune a bunurilor cuprinse in tes-
tament cand testatorul are erezi re-
zervatari, ai urmeaza. art. 891 care
prescrie legatarului, cand pe urma
testatorului nu au Minas erezi re-
zervatari, sa ceara punerea sa in po-
sesie dela justitie ;
Ca, prin urmare, atunci cand tes-
tatorul nu a lasat asemenea erezi,
bunurile testate infra din momentul
mortii testatorului in patrimoniul le-
gatarului universal, des1 punerea sa
in posesie de care justitie s'a facut
mai tarziu ;
Ca a se admite contrariul ar fi
ca din momentul mortii testatorului
$i pada la punerea legatarului uni-
versal in posesiunea bunurilor tes-
tate, veniturile acelor bunuri sa nu
apartina nimanui, sau sa apartina
mostenitorilor firesti, dar nerezerva-
tari, ai testatorului, ceeace ar fi a
anibila vointa testatorului.
Buletinul 1892, p. 139
75. Considerand ca pentru stabi-
lirea gradului de rudenie in materie
de succesiune, proba ce persoana care
reclama succesiunea este datoare sa
faca, nu este atat de riguroasa ca dera de cat ca persoane de al trei-
aceea ce art. 292 $i urmatorii din lea, in fata creditorilor persoanei
Codul civil cer pentru dovedirea fi-
liatiunii copiilor legitimi ;
Aceasta proba poate sa rezulte din
mice acte de corespondenta, titluri de
familie si chiar prezumtiuni ai apre-
ciatiunea judecatorilor fondului in
aceasta privinta este suvarana si
scapa de controlul Curtii de casatie.
Bidetinul 1892, p. 221
76. In sistemul legislatiunii noastre
romane, calitatea de copil natural
nu constitue o cauza de incapacitate
pentru el de a primi dela tatal sau
liberalitai prin dispozitiuni intro vii,
sau testamentare, fiind lasat in aceeas
www.dacoromanica.ro
Succesiune
stare de drept comun ca si orice alt
copil strain.
Buletinul 1892, p. 475
77. Art. 653 din Codul civil pre-
vede ca descendentii au de drept
posesiunea succesiunii din momentul
mortii defunctului, fara ca dansii sk
aiba trebuinta de a declara ca ac-
cepta aceasta succesiune.
Buletinul 1992, p. 826
78. Considerand ca, din combinatia.
art. 1737, alin. 3 cu art. 1741 din
Codul civil rezulta, ca privilejul co-
erezilor asupra, imobilelor succesiunii
pentru garantarea impartelei si a su-
melor cu cari au 'imas datori unul
catre altul, nu are efect in contra
celor de al treilea, de cat prin ins-.
criptiunea lui in termen de 60 zile
de la data impartelei in natura sau
a adjudecatiunii, in care termen, a-
ceie imobile nu pot sa fie ipotecate
sau instrainate de cat cu sarcina
mentionatului privilej, data insar-
cinarea s'a operat inainte de expi-
rarea lui ;
Considerand eh femeea inzestrata.
cu unul sau mai multe imobile, pre-
cum si sotului ei nu se pot consi
inzestratoare, caci dansii nu sunt de
cat achizitori cu titlu particular, $i
nu sunt responsabili, conform arti-
colului 1790 si urmatorii din Codul
civil, de alte sarcini si pretentiuni
ce s'ar pretinde ca exists asupra i-
mobilelor de zestre, de cat acele ce
s'ar gasi inscrise sau transcrise a-
supra for inainte de mzestrare ;
Considerand ca, in speta, desi in-
timatii aveau privilejul de garantie
asupra unor imobile cazute in lotul
d-nei Ana Vernescu, co-ereda d-lor,
pentru plata raportului dotei d-sale
de 10.575 lei si a sultei de 507 lei,
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 241

Succesiune Succesiune
dupa partajul averii de succesiune rata este cu atat mai evident, cu
ramash d e 1 a defunctul dumnialor cat mentionata dispozitiune a arti-
phrinte Stan Stanescu, totus nu mai colului 684 este introdusa in noel
aveau dreptul, conform principiilor Cod civil, din vechea legislatiune ro-
mai sus expuse, de a urmari unul mana, art. 17, litera k, capit. Iff,
din mentionatele imobile sit u a t e partea IV-a, Codul Caragea si arti-
in Buzhu pentru plata acelor sumo, colal 957 din Codul Calimah, prin
pe cata vreme dansii n'au facet care se prevede, iara$ expres, ca va-
a se inscrie privilejul dumnialor in duva vine la succesiunea barbatului
termenul de 60 zile conform citatului in concurenta cu copiii sai, sau alte
art. 1741 din Codul civil $i pe cath rude motenitoare ;
vreme acel imobil era deja constituit Considerand. apoi, ca dreptul mo$-
ca dota de catre d-na Vernescu ca- tonitorilor la succesiunea unei per-
tre intimatii soti German, cari, ca soane fiind deschis prin moartea
achizitori cu titlu particular, nu pot acesteia, urmeaza ca dansii pot sa-
O. fie responsabili de datoriile d-nei $i lichideze imediat un asemenea
Vernescu. drept, dupa starea in care se va fi
Buletinul 1892, p. 988 aflat fiecare din ei in momentul des-
79. Considerand ca orice clatiza chiderii succesitinii (art. 651 $i 728
testamentara conceputa in termeni din Codul civil) ;
clari si preci$i, si necontrazish prin Considerand ca desi prin alin. 2
alte clauze din testament, trebue din art. 684 se zice ca dreptul va-
luata asa precum e scrisa, fara ca duvei sarace la succesiunea barba-
judecatorul, sub cuvant de interpre- tului incepe dela incetarea uzufruc-
tare, sa o poata inlatura. tului legal, totu$ din aceasta dispo-
Buletinul 1S92, p. 995 zitiune nu rezulth ca vaduva nu-si
Vezi si cuvintele: Testamente" si Do- va putea stabili acel drept de cat
natiuni" No. 124. dupa incetarea uzufructului legal, iar
80. Considerand ca dreptul acor- nu imediat dupa moartea barbatului,
dat vaduvei sarace, prin art. 684 din ci rezulth, numai ca dansa nu va
Codul civil, de a lua o portiune din putea sa beneficieze in fapt de uzu-
averea decedatului ei bhrbat, fie ca fructul portiunii ei succesorale, de
uzufruct, cand vine in concurenth' cat atunci cand ii va inceta folo-
cu mostenitorii descendenti, fie in sinta uzufructului legal.
depli n proprietate, cand barbatul Buletinul 1892, p. 1088
lash ca mostenitori rude ascendente Vezi mai sus : No. 11, 13, 22, 40, 48
sau colaterale, este un drept de mos- si 60.
tenire iar nu o creanta alimentara, 81. Considerand ca actiunea in pe-
caci atat prin titlul sectinnei a III-a, titiune de ereditate e o actiune pe
sub care se afla citatul art. 684, cat care o persoana o intenta in nu-
si prin aliniatul al 2 lea si cel ultim mele sau propriu $i in temeiul vo-
al acestui articol, se prevede expres catiunii ce pretinde a avea la o ero-
ch, vaduva saraca succede in averea ditate si, ca atare, ea nu face parte
barbatului in concurenta cu ceilalti din acele actiuni ce apartin unei
mostenitori ai sai ; persoane ca reprezentanth a unui
Considerand ca acordarea unui a- patrimoniu, si pe care nu le pot in-
semenea drept pentru vaduva sa- tenth, de cat sub prealabila condi-
l. C. Barozzi. Vol.IV 16

www.dacoromanica.ro
242 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Succestune
thine de a fi pus in posesiunea a- de supravietuire a tatalui sau numai
celui patrimoniu ; a mumei, ar avea unul sau altul
Ca, in speta, de' iziunea atacata
avand a se pronunta asupra unei
actiuni in petitiune de ereditate, cu
drept cuvant a respins mijlocul de
aparare al recurentului, si a decla-
rat ca Preda, Guta si ceilalti sunt
in drept sa revendice, ca o ereditate
apartinand lor, patrimoniul defunctei
lor surori, fara a fi datori ca mai
intaiu sa ceara punerea lor in po-
sesiunea acelei averi.
Buletinul 1492, p. 38
St Cererea legatarului particular,
pentru plata legatului sau, poate fi
respinsa, ca premature, pans la tran-
sarea procesului ce exists intro sue-
cesorii defunctului, relativ la stabi-
lirea drepturilor lor succesorale, dupe
care se poate decide care dinteansii
e dator a plati acel legat.
Buletinul 1893, p. 111
83. In caz de tainuire de valori
ereditare nu este a se aplica numai
dispozitiunea art. 703 din Codul civil,
ci si imparteala se poate desfiinta
pentru dol, tend tainuirea este frau-
duloasa.
Buletinul 1893, p. 234
84. Avand in vedere ca dupe pros-
criptiunile art. 673 din Codul civil,
data tatal si muma unei persoane
made fara posteritate, i-au supra-
vietuit, fratii, surorile sau reprezen-
tantii lor iau jumatate din succesiu-
ne, data insa nnmai tatal sau nu-
mai muma i-au supravietuit, fratii,
surorile sau reprezentantii lor, iau
trei patrimi ale succesiunii ;
Considerand ca desi prin art. 843
din Codul civil s'a prevazut ca sa poata avea, exercitiul actiuilor re-
partea disponibila este de jumatate
din avere, atunci cand defunctul lasa,
tats si muma, sau numai unul din-
tfansii, totus nu se poate deduce
din textul acestui articol ca, in caz
www.dacoromanica.ro
Succesiune
dreptul de rezerva pentru jumatate
din avere, chiar $i atunci tend do-
natiunile ar fi facute fratilor sau su-
rorilor defunctului, caci pentru ase-
menea ipoteza negresit legiuitorul
inteles a se referi la dispozitiunea
precedents a citatului art. 673, prin
care se reguleaza in mod special
dreptul de succesiune a tatalui $i a
mumei in concurenta cu fratii sau
surorile defunctului, iar prin art. 843
a inteles a regal& dreptul de rezerva
a numitilor ascendenti numai fats
de donatari, cari nu au dreptul la
succesiune in concurenta cu
Considerand ca, in speta, la in-
stantele de fond fiind in discutiune
regularea dreptului de succesiune re-
zervatarg a intimatei la averea de-
functei sale fiice Ioana Stancescu, in
concurenta cu recurentii, ca fii ai
until frate al numitei defuncte, urnn,
sa se acorde intimatei, dupa, princi-
piul prescris de art. 673, numai o
patrime din avere, ca singur parinte
supravietuitor numitei defuncte ;
Ca, prin urmare, Curtea de apel
recunoscand acesteia dreptul la ju-
matate din averea acelei defuncte, a
facut o rea aplicatiune a art. 843,
combinat cu art. 673 din Codul civil.
Buletinul 1893, p. 306
85. Avand in vedere ca prin art.
891 din Codul civil, in lipsa de erezi
rezervatari, legatarul universal este
tinut sa ceara dela justitie posesiu-
nea bunurilor cuprise in testament ;
Ca, data aceasta formalitate este
necesara pentru ca legatarul universal
lative la acele bunuri, nu este insa
mai putin adevarat ca data da,nsul
n'a cerut punerea in posesiune, si
n'a fost pus de justitie in posesiunea
bunurilor legate, totug poate sa in-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMSNA 243

Succesiune Succesiune
voace posesiunea de fapt a acelor separatiune de patrimoniu pe case
bunuri pentru ca sal opting prescrip- principals ;
tiunea intr'o actiune in revendicare Ca, dach pentru a arata persoanele
ce i s'ar face de veriun succesor sau in drept de a invoca beneficiul se-
de veri o terta persoana, intrucat, paratiunii de patrimoniu, legiuitorul
pentru a prescrie, se care numai o a intrebuintat verbul .de a cere.,
posesiune de fapt, nu numai decat o apoi, din simpla intrebuintare a a-
posesiune ca'patata pe calea justitiei. cestui euvant, care are si intelesul
Buletinul 1893, p. 1099 de a einvocal, sau ea reclama), nu
86. Avand in vedere ca art. 695 se poate deduce ca legiuitorul a voit
din Codul civil prescrie ca renunta- sal arate modul cum trebue sal se
rea 1a succesiune nu se presupune, exercite privilegiul separatiunii de
si nu se poate face decal la grefa patrimoniu a defunctului asupra imo-
tribunalului de prima instants a ju- bililelor succesiunii, si sa. se pres-
detului, in care suecesiunea s'a des- crie, ca o conditiune esentiala, ca
chis, si trebue sal fie trecuta intr'un acest privilegiu sal se exercite numai
registru tinut anume pentru aceasta ; pe case principals, iar nu si pe case
Ca, din momentul ce legea deter- de exceptiune la colocarea credito-
mina o anume forma in care renun- rilor pe tabloul de ordine, astfel pre-
tarea sal fie facuta, urmeaza neapa- cum se exercita obisnuit toate pri-
rat ca o asemenea renuntare fa.cuta vilegiile ;
in alta, form'i deca,t aceea indicata Considerand &, de altmintrelea, in
de lege, O. nu fie tinuta in seamy ce priveste imobilele succesiunii, in-
ca act de renuntare unilateral ; tentarea unei actiuni principale in
dar, in spew, cand instantele separatiunea de patrimoniu a defunc-
de fond constatand in fapt ca a- tului n'ar prezenta nici un inter es
coast& renuntare n'a fost trecuta in de o utilitate practical, caci o ase-
registrul tribunalului deschiderii suc- menea actiune nu poate avea alt
cesiunii, a declarat inoperantlI acea obiect cleat acela de a manifesta,
renuntare, n'au facut decat sal se vointa creditorilor sau a legatarilor
,conforme dispozitiunilor citatului ar- defunctului, ca, inteleg de a se folosi
ticol ; de privilegiul for si de a aduce acest
Buletinul 1894, p. 99 privilegiu la cunostinta creditorilor
87. Avand in vedere dispozitiunile personali ai eredelui ;
art. 1743 din Codul civil ; Ca, data acestea sunt efectele ce
Considerand ca., pentru conserva- poate produce intentarea unei actiuni
rea privilegiului separatiunii de patri- principale, apoi aceleasi efecte se pro-
moniu pe imobilele succesiunii, sus duc cu prisosinta atat prin inscrie-
mentionatul articol nu prescrie nici rea privilegiului asupra imobilului
o alta conditiune decat inscrierea a- succesiunii, conform art. 1743 din Co-
celui privilegiu in termen de case dul civil, cat si prin invocarea acelui
luni dela deschiderea succesiunii ; privilegiu pe tale de exceptiune la
Ca din termenii acestui text de colocarea creditorilor pe tabloul de
lege nu rezulta ea legiuitorul ar fi ordine;
ubordonat onservarea zisului pri- De unde rezulta ca intentarea unei
vilegiu la intentarea unei actiuni in actiuni principale in separatiune de

www.dacoromanica.ro
244 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Suecesiune Succesi une

patrimoniu, cu privire la imobilele culpa, cea mai neinsemnata negli-
succesiunii, nu prezinta nici o utili- genta ;
tate practica, $i, deci, n'a putut fi im- Ca un asemenea rezultat ar con-
pusa de legiuitor ca o conditiune travene tuturor principiilor de drept
esentiala pentru conservarea privi- $i de echitate, si, desigur, cis putut
legiului prevazut de art. 1743 din fi consacrat de legiuitor care, prin
Codul civil ; organizarea separatiunii de patrimo-
Considerand ea, in afar de aceasta, nii, a cautat tocmai de a ocroti in-
data conservarea privilegiului asu- teresele creditorilor suscesinnii in con-
pra imobilelor succesiunii ar fi su- tra eredelui si a creditorilor sae ;
bordonata la mtentarea unei actiuni Considerand, dar, ca, din cele mai
principals in separatie de patrimoniu sus expuse rezulta ca privilegiul se-
a defunctului, apoi indeplinirea aces- paratiunii patrimoniilor asupra imo-
tei conditiuni, in cele mai multe ca- bilelor succesiunii se conserva nu-
zuri, ar face imposibila conservarea mai prin inscrierea acestui privilegiu
privilegiului, sf ar pune in pericol in timp util ;
chiar existenta lui ; Ca aceasta reiese atat din textul
ea, in adevar, dupa art. 783 din legii, cat si din spiritul legii.
Codul civil, actiunea in separatiunea Buletinul 1894,p. 104 ri, 190,4 p. 7.)8'
de patrimoniu, in ce priveste imobi-
lele succesiunii, nu se poate exercita 88. thipa prescriptiunile art. 787,
decat in timpul in care acele imobile 788 $i 1341 din Codul civil, eredele
ar ramanea in naa,inele eredelui iar sau cumparatorul care a fost evins
dup. art. 781, aceasta actiune cat& de un ter ti u, din posesiunea unui
a se intents in contra creditorilor imobil determinat, cazut in lotul squ,
personali ai eredelui, apoi, mai ade- sau cumparat dela vanzator, nu poate
sea on creditorii eredelui, tinandu-se avea contra co-erezilor sau a van
ascunsi si ramanand necunoscuti, zatorului, decal o actiune personals
creditorii defunctului nu le vor putea in despagubirea valorii acelui imo-
intents actiunea in separatiune de bil de care a fost evins, iar nu o
patrimonii, iar eredele, mai inainte actiune reala.
de a se face o asemenea actiune, va Buletinul 1894, p. 255
putea vinde imobilele succesiunii ; 89. Avand in vedere ca art. 790
Ca, in asemenea cazuri, in zadar din Codul civil prescrie ca', imparte-
creditorii succesiunii ar inscri privi- lile pot fi desfiintate pentru violenta
legiul for conform art. 1713 din Co- sau dol ;
dul civil, caci acest privilegiu ar fi Ca, de aci reiese ca atat impar-
nimicit prin neputinta in care s'ar teala cat si actul de executare pe
gasi de a intent& actiunea credito- fata pamantului al acestei imparteli,
rilor eredelui pe can nu-i pot cu- cu toate tranzactiunile f acute de
noaste, si astfel creditorii mostenirii, parti pentru a transa orice dificul-
lasati la voia intamplarii si la dis- tati relative la imparteala, sunt de-
cretia eredelui, ar deveni victimele finitive $i nu se pot desfiinta decat
relei credinte $i s'ar vedea amenin- pentru violent& sau dol ;
tati in mice moment de a pierde un Ca legiuitorul roman n'a admis le-
privilegiu acordat de lege, fara ca sa ziunea ca o cauza de desfiintare a
li se poata imputa cea mai mica impartelii ;
www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA 245

Succesiune Succesiune
CA singurele cauze admise de el Ca legiuitorul nostru introducand
suet doll si violenta,. dispozitiunea din art. 761 din Codul
Buletinul 1894, p. 646 civil din proiectul Codului civil ita-
90. Fiecare din co-proprietari in- lian, art. 1007, 2, n'a voit a abroga
divizi ai unui iinobil are dreptul, dispozitiunea echitabila a art; 1282
inainte de orice imparteala si in tim- imprumutata de legiuitorul francez
pul iridiviziunii, de a revendica dela din principiile Novelei 97, cap. VI,
tertiul detinator portiunea de pamant ci a voit a introduce la principiul
din imobilul indiviz ce se af15, uzur- raportarii dotei Inc. o exceptiune in
path, chci aceasta actiune tinzand la cazul cand, in general, ascendentul
conservarea lucrului asupra caruia platind zestrea, n'a luat asigurari
nu se poate contest ca si dansul sufi ciente ;
are un drept de proprietate, are, prin Considerand insA ea, in spet
urmare, si dreptul si interesul de a Curtea nu avea si nu putea aplica
intent& o asemenea actiune. decat dispozitiunile art. 1282, alin. 2,
Buletinul 1894, p 659 intrucat era vorba de dota consti-
91. Odata. ce s'a executat dispozi- tuita de mama, si intrucat sotul in-
tiunile testamentare, cu privire la pre- zestrat la epoca casatoriei avusese
dlrea unui legat, nu se mai poate profesiune si fusese solvabil, si in-
cere nulitatea acelui legat, conform solvabitatea urmase in timpul cash',
art. 1167 din Codul civil, oricare ar toriei.
fi motivul actiunii in nulitate. Buletinul 1894, p. 1026
Buletinul 1894, p. 858 93. Considerand ca, dupa dispozi-
92. Considerand Ca in dreptul fran- tiunile dare si imperative ale art.
eez principiul ca dota trebue sa fie 411. 412 si 787 din Codul civil, mice
raportata la succesiunea donatorului, operatiuni caH au de obiect evaluari
surer& o excvtiune, mai intal cand si impartiri de averi in cari fac parte
dota a fost remise unui incapabil, si minori sau interzisi, trebue sa se
apoi o a doua exceptiune, conform faca inaintea tribunalului respectiv,
art. 1573 din Codul Napoleon, caruia cu indeplinirea formelor speciale pre-
corespunde art. 1282 din Codul civil vazute de lege, chci on cum ar fi
roman, cu deosebire ca legiuitorul altfel indeplinite raman nelegale ;
nostru a Inserat expresiunile sau Considerand ca in vederea unor
mama ; de altmintrelea, dupa arti- asemenea dispozitiuni este evident
colul 1573 din Codul Napoleon, desi ca imparteala atingatoare de averea
nu se face mentiune in el decat nu- minorilor sau interzisilor nu se poate
mai de tatal, totus teoria si practica face nici prin indeplinirea formalita-
aplica dispozitiunea art. 1573 din Co- tilor de tranzactiune, caci, data s'ar
dul Napoleon nu numai cand e vorba permite asemenea mod de procedare,
de o dot& constituita de tatal, ci si atunci s'ar putea foarte usor si foarte
cand dota e constituita de mama, adesea on eluda precautiunile spe-
sau prin mice ascendent sau ascen- ciale ce legea le-a prevazut pentru
denta., pentru ca n'ar fi nici un mo- garantarea intereselor celor incapa-
tiv a distinge (vezi Demo lombe XVI bili, desfiintandu-se astral indirect o
No. 211 ; Rodiere et Pont 1, No. 136 ; masurA. privitore la ordinea si inte-
Guillouard, vol. I, Contrat de Mariage, resul public, ceeace nu este admi-
No. 185) ; sibil ;

www.dacoromanica.ro
246 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Sllecesiune Sueeesinne
Considerand ca data prin art. 413 mostenitori, acestia putand 1i avand
din Codul civil se permite tutorilor dreptul a.ai exercita dreptul for asu-
de a precurma prin tranzactiune pri- pra obiectutui de mostenire, contra
cini atingatoare de interesul minori- eredelui satisfacut.
lor cu indeplinirea formalitatilor spe- Buletinul 1894, p. 1097 ; 1896, p. 88?
ciale prevazute de lege, din aceasta 95. Considerand ca cumparatorul
dispozitiune nu poate sa rezulte ca unei mosteniri nu raspunde de
si impartirea de averi in care si mi- toate sarcinile mostenirii, pentruca
norii fac parte, se poate face prin tran- el nu reprezinta persoana rnosteni-
zactiune, caci este inadmisibil as prin torului, precum rezulta din art. 777
citatul art. 413 legiuitorul sa fi in- din Codul civil, prin urmare, credito-
tetes a desfiinta indirect $i imediat rii unei mosteniri nu pot actions
dispozitiunile precedente din art. 411 pentru sarcinile 9i datoriile succeso-
si 412, ci, de sigur, a inteles ca tran- rale pe cumparatorul mostenirii
zactiunile se pot face de Mori nu- Ca creditorii putand actions pe
mai atunci cand exists contestatiuni succesor ei pot exercita insa oblic
de drepturi intro minori cu alte per- actiunea for in contra cumparatoru-
soane, iar nu si atunci cand drep- lui, conform art 974 din Codul civil ;
turile le sunt necunoscute si urmeaza Ca din acest punct de vedere, in
numai de a- si deosebI 1i lua partea speta, cumparatorul mostenirii avea a
for din o avere indiviza ; raspunde gi pentru choltuelile de in-.
Considerand ca controlul ai apre- mormantare.
ciarea consiliului de familie precum Buletinul 1894, p. 1101
si a tribunalului cu ocaziunea efec- 96. Considerand ca deli art. 705
tuarii tranzactiunilor, relative la o im- din Proc. civila prescrie ca mosteni-
partire atingatoare de averea mino- torul beneficiar se considera moste-
rilor nu poate sa inlocuiasc5, forma- tailor pur $i simplu, data vinde imo-
litatile ce legea, a crezut necesar de bilele succesorale farce formtlitatile
a le prevede special pentru asigura- prevazute de lege, $i nu prevede ni-
rea intereselor.celor incapabili la ca- mic pentru cazul cand ar vinde si
zuri de asemenea operatiuni, caci pre- averea mobila, totus, prin aceasta ta-
scrierea acelor formalitati este int- care a legiuitorului, nu se poate sus-
perativa, iar nu facultative. tine ca s'ar fi abrogat dispozitiunea
Buletinul 18.94, p. 1069 formala si categorica prevazuta de
94. Un singur erede poate reclama art. 716 din Codul civil, care pre-
obiectul mostenirii, chiar data sunt vede ca eredele beneficiar nu poate
si alti mostenitori, fiindca fi ecare vinde averea mobila a succesiunii,
erede are vocatiune la intreaga avere farce nici o formalitate ;
de mostenire ; Considerand ca, afara de acestea,
Ca eel de altreilea, dela care se in speta, Curtea de apel pentru a
revendic5, sau se reclama ereditatea, stabill ca recurentii au pierdut cali-
de catre acela care are calitatea de tatea de erezi beneficiari, constata
erede, nu are niciun interes sa se in fapt ca recurentul Eustrat Calog-
opuna la exercitiul dreptului unui nomo a ascuns obiecte de ale suc-
erede pentru intregul obiect de mos- cesiunii mai inainte de facerea in-
tenire, sub cux ant ca, printeaceasta ventarului, fapt pentru care, fats cu
s'ar atinge drepturile celorlalti co- dispozitiunile art. 712 din Codul ci-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Succesiune
vil, pierde dreptul de erede benefi-
ciar, iar pentru recurentul Gheorghe
Calognorno, constata, de asemenea, ca
numitul, in calitatea sa de erede, a
facut o serie de acte, cari, fats cu
circumstantele cauzei, implica in mod
manifest vomta tacit& de a fi con-
siderat ca erede pur si simplu.
Buletinul 1894. p. 1219
97. Considerand ca, in caz de inacti-
une a unor rude mai apropriate, rAele
mai departate sunt de drept autori-
zate a lua in posesie ereditatea, caci,
pe de o parte, rudele mai departate
n'au actiune prin care sa poata sill
pe rudele tale mai apropriate de a se
pronunta data primesc sau nu suc-
cesiunea, iar pe de alta, facultatea de
a accepta o succesiune prescriindu-se,
cat priveste pe toti mostenitorii, Varo
deosebire, prin treizeci ani, a refuza
rudelor mai departate facultatea de
a se pure in posesiunea ereditatii pe
tot timpul cat cei treizeci ani acor-
dati rudelor mai apropriate pentru a
se pronunta data primesc sau re-
nunta, nu sunt Inca impliniti, ar fi
in definitiv a desfiinta drepturile suc-
cesorale ale rudelor mai departate, de
vreme ce aceste drepturi s'ar MIA is-
bite de prescriptittne inainte de a fi
putut fi exercitate :
Ca, asa fiind, tertiile persoane, cari,
&tin fara titlu o creditate, in con-
tra carora o actiune in petitiune de
ereditate e indreptata, nu pot opune
rudelor mai departate cari o intents,
existents alter rude mai apropriate,
caci rudele mai departate revendica
succesiunea pe temeiul legamantului
de rudenie dintre dansele $i defunct,
adica pe un titlu superior prezumti-
mill de proprietate rezultand din fap-
tul posesiunii bunurilor ereditare in
favoarea tertiilor cari detin aceste
bunuri, tertii carora, de altmintrelea,
nu le e permis sa se prevaleze de
www.dacoromanica.ro
247
Succesiune
drepturile altuia, de acelea ale rut-
dolor mai apropriate.
Buletinul 1895, p. 189
98. Considerand ca deli prin anti-
colul 849 din Codul civil se prevede
ra averea de care defunctul a dispus
prin donatiune intro vii, se calculeaza,
la massa succesorala dupa starea ei
din momentul donatiunilor, si va-
loarea din momentul mortii donato-
rului, faro a se face veri-o distinc-
thine intre diferitele categorii de do-
natori, totus, aceasta dispozitiune nu
se poate referi decat la donatiunile
facute la persoane nesusccesibile, sau
la acele facute succesibililor cu dis-
pensa de raport, on acelor cari re-
nunta la succesiune, caci, in ceiace
priveste donatiunile acute la succe-
sibili nedispensati de raport, ale ne
mai putandu-se considers ca exista,
indata ce acei donatori succesibili
nedispensati de raport au acceptat
succesiunea, fiindca, averea din care
se compune se raporteaza la succe-
siune, libera de orice sarcina, ca si
cum n'ar fi fost daruita (art. 769 Co-
dul civil) apoi este evident ca prin
citatul articol legiuitorul nu mai putea
sa aiba in vedere asemenea donatiuni ;
Considerand ca aceasta interpre-
tare a art. 849 rezulta clan si din
faptul Ca el se afra inserat de legiuitor
in capitolul IV, sectiunea II care tra-
teaza despre reducerea donatiunilor
si a legaturilor, adica despre dona-
tiuni si legaturi facute strainilor, sau
facute succesibililor cu dispensa de
raport, on succesibililor cari renunta
la succesiune, caci numai asupra u-
nor asemenea donatiuni se poate face
operatiunea reductiunii, iar acele fa-
cute succesibililor fara dispensa de
raport stint supuse raportulni, iar
nu reductiunii, indata ce asemenea
donatori accepta succesiunea ;
Considerand apoi ca, legiuitorul pre-
248 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Succesiune Succesiune
vazand deja, prin art. 772 din Codul tints, nu numai materials dar si mo-
civil un mod special dupa care sa se rala, de a-si procura o proba scrisa,
calculeze la massa succesorala averea ass ca diferitele aplicatiuni enuma-
mobila supu.sa raportului, adica dupa rate in mentionatul articol nu suet
valoarea ei, din momentul donatiu- limitative ci numai indicative ;
nilor, ar fi sa se desfiinteze cu total Considerand, in speta, ca desi in-
asemenea dispozitiune dad, aceea, a- timatii, ca erezi rezervatari in acti-
vere ar trebui sa se calculeze la massa unea de raport intentata contra re-
succesorala*, conform articolului pos- curentului, reprezinta persoana auto-
terior 849, adica dupa valoarea din rului for comun, insa, in ce priveste
momentul mortii donatorului, ceeace drepturile si datoriile succesiunii,
este inadmisibil, caci legea nu poate club si aceea a impartirii intro dansii,
sa cuprinda dispozitiuni inutile : neputand fi considerati decat ca ter-
Considerand ca este iaras inadmi- te persoane fata de recurent, in a-
sibil de a se rezerva aplicatiunea ci- semenea conditiune, dupa, cum declara
tatului art. 772 numai pentru caz 11 Curtea de apel, dansii au fost in im-
cand massa succesorala s'ar forma posibilitate de a-si procura probe
numai intre co-mostenitorii supusi ra- scrise in a dovedi ca total for a a-
portului, iar art. 849 O. se aplice a- vantagiat pe recurent dandu-i o suma
tunci cand la massa succesorala con- de bani sere a cumpara imobilele al
cureaza atat donatiunile raportabile carer raport se care ;
cat si acele neraportabile, caci nu Considerand Ca, in adevar, inti-
rezulta de loc asemenea distinctiuni rnatii erau tertii, int r u c a t erau
din cuprinsul acelui articol, si, astfel, straini de relatia dintre defunct si
aplicatiunea lui trebue sa aiba loc unul din rezervatari ;
atat in primul caz cat si in celalalt ; Ca, de altmintrelea, in asemenea
Considerand ca, in speta, d-na Olga conditii, imposibilitatea constatata in
Stolojan urmand sa raporteze la massa persoana acestora de a-si procura o
succesorala a defunctului sau parinte proba scrisa, este o chestiune de
Iulian Vrabiescu, averea ce i-a fost fapt, care putea fi stabilita in mod
(MmHg de catre acesta ca dots la suveran de instants de fond ;
casatoria d sale cu d-1 Anastase Sto- Ca, fiind aceasta admis, cu drept
lojan, consistand acea avere in bo- cuvant Curtea de apel a admis pro-
nuri domeniale si trusou, cu drept ba testimonials invocata de inti-
cuvant Curtea de apel, in -vederea mati ;
celor mai sus expuse, a calculat la Buletinul 1896, p. 333
acea massa succesorala mentionata a- 100. Considerand ca prin faptul
vere dupa valoarea bonurilor dome- ca un strain isi schimba domiciliul
niale si a trusoului in momentul do- din Cara originala in alte tari, buna
natiunii, conform citatului art. 772 oars in Romania, el nu inceteaza a
din Codul civil, fara sa violeze ast- fi strain ;
fel art. 849. Ca, asemenea, si un minor strain
Buletinul 1895, p. 317 data isi schimba domiciliul in Ro-
99. Considerand, in principiu, ca mania, la domiciliul tutorului domi-
dispozitiunea art. 1198 din Codul ci- ciliat in Romania,precum, in speta,
vil este generala si aplicabila in toate a fost cu defuncta Elena Guma
cazurile in cari cineva a fost in nepu- prin aceasta si minorul nu inceteaza

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA 249

Succesiune Succesiune
a fi strain, caci un strain nu do- nitate, dupa care fiecare Stat avea
bandeete calitatea de roman, atat dreptul de a impune ca, in limitele
sub regimul Codului Caragea ei a Statului, sa nu fie respectata ei a-
Regulamentului organic, cat ei a plicata decat legea acestui Stat, in
Codului civil ei a Constitntiunii ac- tot ei in toate ei la toti de o po-
tuate, prin dobandirea fie ei a unui triva, ceeace nu era in tarile ro-
domiciliu in Romania, prin perseve- mane in secolul nostru, fiindca le-
rarea in acest domiciliu in Romania, gile in vigoare in ta'rile romane au
on cat de prelungit sa fie, chiar cu continut ei contin dispozitii in pri-
gandul de a nu se mai intoarce, ci vinta conditiilor strainilor, si dm&
prin indeplinirea unor forme ei con- acestea s'au caracterizat ei se ca-
racterizeaza Inca, ca marginmd pe
ditii speciale prevazute de legile ro-
mane, in lipsa carora strainul con- straini de a avea aceleaei drepturi
tinua, a fi strain ; civile ca romanul, nu sunt insa de
Ca, asemenea, ei minorul strain fel de nature a denega strainului
domiciliat in Romania, oricat ei-ar recunoaeterea dreptului national
prelungi eederea in Romania, con- pentru apreciarea si judecarea rela-
tinua a fi strain ; tiilor lui de drept privat ;
Considerand Ca si relatiile de Considerand ca, a procede. precum
drept ale strainului nu pot fi regu- face Curtea de apel in speta, este a
late si judecate dupa, legile romane, nega teoria coliziunii legilor sub ra-
din cauza domiciliului ce strainul a portul teritorial si regulele zise de
avut sau a putut avea in Romania, drept privat international la a caror
de oarece in secolul nostru nici o- elaborare ei desvoltare, incepand de
data, fie acum, in Romani a, fie la tale dintai incercari contra siste-
inainte, in Principatele Valachia ei mului exclusiv teritorial, s'a lucrat
Moldova, nu era recunoscut. ei sta- ei se lucreaza,, de cunoetinta caror
bilit ca strainul cand avea, fie re- regule de drept nu poate fi strain
eedinta, fie domiciliul in Romania, nici judecatorul roman :
in cat priveete sfera dreptului pri- intrucat priveete pe straini,
vat si relatiile lui de drept privat, judecatorul roman e tinut, pentru a-
nu poate invoca normele de drept preciarea ei judecarea rolatiilor lui
privat ale tarii din can este origi- de drept privat, a aplica dreptul
nar, si ca judecatorul nu ar putel t/arii din care e strainul, pe cat pu-
declare ca relatia de drept privat, tintia cunoetintei acelui drept este
privitoare pe strain, nu poate fi ju- putinta, care ar fi oferita de tetra
decata decal dupa normele dreptului strain ; dar data, si intrucat se o-
privat roman ; fer5 judecatorul roman nu poate sa
Ca a sustine aceasta, ar fi a pre- nu tina, seama ei sa refuze de a a-
supune ca, actualmente Romania ei plica si dreptul strain la relatiile de
Principatele Romane, inainte erau drept ale strainului ;
intr'o izolare complete., revendicand, Considerand ea fiind vorba de
in virtutea principiului de suvera- moetenirea unui strain sub regimul
nitate, precum a existat ei exista in Codului Caragea, in deosebi, fiind
Europa pe timpul desvoltarii suve- vorba de moetenirea mobiliara a u-
ranitatii teritoriale, acele consecuente nei austrice, trebue a se aplica le-
si norme deduse din acea suvera- gea austriaca, de care judecatorul

www.dacoromanica.ro
250 REPERTORIITL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Succesi acne Suceesiune

roman nu poate zice ea nu are sau de a sti care e, in materie de drept
nu poate avea cunoetintk de oarece privat, legea Statului din care e strain
eunostinta ii este procurata ; not, si aceasta urmeaza a fi apli-
Considerand ca tocmai fictiunea cata, astfel ca, chiar de am recurge
la care recurge Curtea de apel, spre in materie de coliziune a legilor sub
a aplica dreptul roman, ca fiind raportul teritorial, la teoria statu-
dreptul domiciliului, adica ca mo- telor, domiciliul pus inainte nu
bila ossibus inhaerent., admisa in poate determine regularea moetenirii
teoria statutelor ca o mitijare ei ca unei straine, decat dupe legea tariff
o concesie a recunoasterii persona- din care este constant eh face parte,
litatii strainului, trebue sa deter- fiindca in aceasta tarn este si o
mine a consaera regularea moste- lege uniforma in materie de drept
nirii mobiliare a defunctei Guma, privet ;
dupe legea ei, adica dupe legea Considerand ea asertiunea Curtii ca
austriaca ; regularea moetenirii mobiliare a de-
Ca, in aceasta privinta, recurgand functei de legile romane, de legea,
la acea fictiune, trebue s5, se aplice Caragea. s'ar fi decis de Curtea de
in toata plenitudinea ei precum in casatie ei de Curtea de apel din
teoria statutelor se aplica ; Bucureeti, in procesul recurentilor
Ca eroarea de a sustine necesi- cu d-na Cretzeanu, aceasta este, pe
tatea legilor domiciliului, incat pri- de-o parte, inexact, pentru c5. Curtea
veete regularea moetenirii mobiliare, de casatie a respins recursul !dent
rezida nu numai in imprejurarea ca tot de recurenti, fara sa fi fost chie-
nu s'a tinut seams ca e vorba de o mata a se pronunta in fond asupra
strains, ci fiindca s'a acordat domi- chestiunii ce acum se discuta, si
ciliului insemnatatea ce nu poate data Curtea de ape] din Bucuresti
avea, ; atunci, ca ei acum, a denegat re-
Ca, in privinta aceasta, data in curentilor dreptul de a mosteni pe
teoria statutelor pentru aplicarea defuncta for sore, conform legilor
for se conduc statutorii principal- austriace, aceasta nu dovedeste ni-
mente de consideratia domiciliului, mic, do oarece efectele lucrului ju-
aceasta o faceau cu deosebire pen- decat se rnarginesc la cauza jude-
tru ca in diferitele parti ale ace- cata, dar asupra chestiunii ce e in
leiasi tari erau diforite norme de discutie, solutia Curtii de apel data
drept in vigoare, astfel ca la jude- acum e gresita, no inceteaza a fi
carea relatiilor de drept privat ale iarae greeita pentru ca aceeae Curte
unui individ din acelae Stet trebue s'a mai pronuntat in acelae mod in
ca sa intrebe care e domiciliul, spre contra recurentilor ;
a se sti ce norme au a fi aplicate ; Considerand, de asemenea, ca con-
Cand, insa, in Stat e aceeae le sideratia ca persoanele in proces
gislatiune in materie de drept privet fiind roman, legea romans ar tre-
ca in Romania, ei tend si in Cara bui a se aplica, este fara nici o in-
de unde este strainul, asemenea este sematate ei greeita, caci, data recu-
o 1.ege uniforms, precum este in rentii ei-au schimbat conditiile for
Austria, in materie de drept privat, personale ei nu mai suet straini, a-
atunci domiciliul e ceva indiferent, ceasta nu implic5, ca vocatiunea la
si se inlocueete prin consideratia averea mobiliara a defunctei for su-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMA_NA
Succesiune
rori, ca strains, ar putea si ar tre-
bid sa fie determinatA nu de legea
tarii din care aceasta apartinea, ci
de legea romans ;
Ca asemenea rezultat ar fi o de-
negare a regulelor de drept privat
international si a dreptului strai-
nului ;
CA, astfel fimd, vocatiunea la
mostenirea defunctei Elena Guma,
avand a fi regulate', dup5, legea aus-
tric5,, motivul e intemeiat, si deci-
zia urmeaza a fi casata.
Buletinul 1895, p. 562
101. Considerand ca din art. 849
din Codul civil rezulta ca stabili-
rea rezervei si a partii disponibile,
nu se opereaza pentru fiecare erede
in parte, ci se evalueaza mai intai
prin calcul intreaga avere a defunc-
tului, adica, atat acea considerate,
ca existents la moartea sa, cat si
aceea daruita la nesuccesibili, ori si
la succesibili dispensati de raport,
dupe care, scAzandu-se datoriile, se
calculeaza apoi intreaga parte din
averea nets cuvenita tuturor erezilor
ca rezerva, proportional cu num5,-
rul lor, iar restul ramane ca parte
disponibil5.;
Considerand ca averea daruita e-
rezilor prin acte intre vii, fare dis-
pense de raport, trebue a se consi- pusi de a raporta numai parte din
dera ca tavere existent& la moar- averea daruita lor, pe cand dansii
tea donatorului, data acei erezi pri- trebuiau sa o raporteze ctoata., con-
mese succesiunea, caci, in asemenea
caz dansii trebue sa raporteze la massa
succesorala, dup.& cum prescrie ex-
pros art. 738 si 751 din Codul civil,
(toata averea ce li s'a dAruit., si
acea avere intra astfel in massa
succesorala fiber& de once sarcina
ce donatarii ar fi creeat asupra ei,
dup.& cum se prevede aceasta expres
prin art. 769 din Codul civil, ceeace
insemneaza ca acele donatiuni se
rescindeaza si se considera ca gi
www.dacoromanica.ro
951
Succesiune
cum n'ar fi existat, indata ce men-
tionatii erezi rezervatari au primit
succesiunea ;
Considerand ca, dup.& formarea
massei succesorale, erezii rezervatori
trebue sa-si tug& rezerva mai intai
din averea existents, adica atat din
acea gasita la moartea lui de cujus
cat si din acea intrata in massa
succesorala prin efectuarea rapor-
turilor, si numai data nu li se va
acoperi acea rezerva din mentionata
avere proportional cu numarul for
si cu intreaga avere succesoralg, a-
tunci nu mai au dreptul sa si -o
completeze prin creaducerea do-
nazi unilor nesupuse raportului, con-
form art. 847 si 848 din Codul civil. ;
Considerand ca din combinarea
dispozitiunilor prescrise prin citatele
texte de lege rezulta ca erezii re-
zervatari, carora li s'au facut de
care defunct donatiuni intre vii,
far& dispensil de raport, nu pot sa
retina o parte din averea daruitA,
ca achitare a rezervei ce li se cuvine
individual, iar restul acelei averi
sa -1 impute asupra partii disponi-
bile cuvenite donatarilor nesuccesi-
bill, caci consecintele unei aseme-
nea operatiuni ar fi urmAtoarele :
1 Ca acei erezi ar ram'anea, su-
form dispozitiunii exprese a art. 751
din Codul civil ;
2 Ar fi sa ramana scutiti acei
erezi de a raporta cealaltA parte
din avere, fare ca defunctul sa fi
prevazut aceasta expres prin actele
de donatiuni, sau acte subsecuente,
ceeace este iaras contra dispozitiunii
categorice a art. 846 din Codul civil ; si
3 Ar fi s5, se calculeze rezerva
in parte. pentru fiecare erede, si
sa fie astfel posibil de a se micsora,
 252 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
S u cces tune
partea disponibila a defunctului prin
imputarea excedentului averii &Amite
unor rezervatari, peste rezerva lor,
asupra acolei parti disponibile, ceeace
este iaras contra dispozitiunilor art.
841 si 849 din Codul civil, prin care
se prescrie calcularea rezervei easu-
pra intregii averi succesorale., si
se acorda defunctului, in interesul
public, dreptul de a dispune de o
parte din averea sa in favoarea u-
nor persoane nesunuse la raport, fie
pentru afectiunea sau recunostinta
ce are catre ele, fie ca erezi spre a i
-compensa prin surplus de avere
peste rezerva lor pentru defectele
naturale ce ar fi avand, on pentru a
recompense pe erezi cu bung con-
-dui* si a pedepsi astfel pe cei cu rea
conduits, manifestand insa expres
asemenea vointa in actele de dona-
tiune, prin scutirea de raport a ere-
zilor avantajiati exceptional ;
Considerand, prin urmare, ca men-
tionata operatiune este neadmisibila,
pe cats vreme conduce la consecinte
atat de contrarii textelor si spiri-
tului legii ;
Considerand ci, deli prin neadmi-
terea acestei operatiuni se poate in-
tampla ca donatiile erezilor rezerva-
tari, nedispensati de raport, s5, se
desfiinteze pentru completarea re-
zervei taturor mostenitorilor, pe cand
donatiunile posterioare a nesuccesi-
bililor se mentin, cand nu sunt supuse
la reductiune pentru completarea
aceleeas rezerve, totus nici in aceasta
ipoteza nu se poate zice Ca in ase-
menea mod se violeaza principiul
irevocabilitatii donatiunilor prescrise
-de art. 801 din Codul civil, caci nu
prin faptul personal al donatorului,
adica prin donatiunile posterioare ce
el a facut, se revoacri, sau se rezol-
veaza mentionatele donatiuni ale
rezervatatarilor ceeace ar fi con-
www.dacoromanica.ro
S uceesiune
tra mentionatului principiu a irevo-
cabilii atii donatiunilor intro vii ci
prin faptul acceptatiunii succesiunii
de catre acei donatari rezervatari,
fapt care singer ii oblige de a ra-
porta intreaga avere ce li s'a daruit
(art. 738 si 751 din Codul civil), si
a se considers donatiunile lor des-
fiintate in praeteritum. ;
Considerand, de asemenea. ca desi
prin neadmiterea aceleeas operatiuni
legatarii pot sa reusasca de a-si a-
para de reductiune legatele lor, pro-
fitand astfel de averea ce ele contin.
totus din aceasta consecinta nu se
poate deduce ca se violeaza prin a-
semenea mod de procedare principiul
prescris de art. 763 din Codul civil,
care opreste pe legatari de a pretinde
facerea raporturilor de catre erezi,
caci intelesul acestui articol este nu-
mai ca legatarii sa nu pretinda de
a li se face plita legaturilor din a-
verea raportata, iar nu acela de a
fi opriti sa se apere contra reducerii
legaturilor lor pang la concurenta
partii disponibile, drept de aphrare
care li s'a trecut lor de catre de-
funct prin actele de daruire in vir-
tutea art. 841, 847 si 849 din Codul
civil ;
Considerand, apoi, c5, dac5, tot prin
neadmiterea aceleeas operatiuni s'ar
putea, intampla ca unii erezi rezer-
vatari sa nu gaseasca avere pentru
a-si complete rezerva for din cauza
insolvabilitatii co eredului lor dona-
tar nedispensat de raport, pe cand
legatarii solvabili si-ar mentine le-
gaturile lor, totus, din acest fapt de
paguba, accidentals a erezilor, nu se
poate conchide la necesitatea apli-
catiunii gresita a legii, ci numai la
aceea a reformarii ei, si aceasta cu
atat mai mult cu cat asemenea pa-
guba se poate intampla si in siste-
mul contrariu al admiterii mentio
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 253

Succesiune Succesiune
natei opera-011'11i, lojan, ci, dupa principiile mai sus
dace, presupunem
ca nesolvabilitatea se constata la expuse, bine a Meat de a obligat
donatorii posteriori supusi reductiu- pe ambii erezi rezervatari sa rapor-
nii, iar nu la erezii donatari supusi teze toata averea ce li s'a cania, .i
raportului ; a aparat de reduetiune donatiunea
Considerand, in fine, ca dad, se minorilor sotilor Stolojan, fiindca s'a
mai intampla prin efectuarea rapor- completat rezerva ambilor rezerva-
turilor de catre erezii rezervatari, ca tad numai cu averea raportata $i cu
se desfiinteaza donatiunile acestora, o parte din acea gasita la moartea
pe cand acele posterioare facute la lui Iulian Vrabiescu.
nesuccesibili se mentin din cauza ca Buletinul 1895, p. 702
prin averea existents ei acea rapor- 102. Considerand ca sub Codicile
tata se acoper rezervele tuturor re- Caragea qi Calimah dreptul de moste-
zervatarilor, prin asemenea procedare nire al copiilor naturali era regulat
nu se violeaza nici art. 850 din Co- in mod deferit de acel Codice ;
dul civil, 6.6 acest articol nu-$i are Ca de vreme ce, dupa dispozitiile
aplicatiunea cleat atunci cand este Codului Caragea, partea IV, capit. 3,
caz de reducerea donatiunilor, pres- art. 21 $i 30, copilul natural nu
crindu-se printeansul de a se pro- poate mosteni pe tatal, ei nici acesta
cede mai intai prin reducerea lega- pe copil, ci numai pe mama sa ei
turilor ei apoi a donatiunilor intre pe unchiu despre mama $i mow,
vii, in ordinea cronologica cu ince- despre mama sa, din contra, dupl,
pere dela cele mai recente $i ridi- 942, 944 $i 945 din Codul Ca-
candu-se treptat la cele mai vechi, limah, copilul natural adulterin, suc-
iar nu $i atunci cand rezerva este ceda $i in averea tatalui in modul
acoperita $i nu mai este necesitate regulat prin 944 $i 945 ;
de reducerea donatiunilor facute la C5, noel Cod civil n'a tinut de fel
persoane nesupuse raportului ; seams de dispozitiile drepte ale Co-
Considerand ca, in speta. fiind dului Calimah, $i conducandu-se nu-
constatat cs exista doi erezi rezer- mai de dispozitiile Codului Caragea.
vatari ai succesiunii rainasa dela Iu- in aceasta materie, prin art. 652,
lian Vrabiescu, din care d-na Olga 677 i 678, a consacrat dreptul de
Stolojan a primit o donatiune farce mostenire numai in averea mamei
scutire de raport, mai mica decat lor, a ascendentilor $i a colateralilor
rezerva ce i se cuvine, iar minorul mamei, ea $i copiii legitimi si vice-
Vrabiescu a primit $i dansul o do- versa ;
natiune tot filth scutire de raport, Considerand c5, prin Codul civil
dar mult mai mare decat partea sa admitandu-se formal un sistem in
de rezerva, cu drept cuvant Curtea privinta dreptului de mo$tenire a co-
de apel n'a primit cererea recurentei piilor naturali, prin aceasta, implicit
in senz ca minorul Vrabiescu sa im- $i tacit, s'a abrogat sistemul con-
pute o parte din donatiune asupra trariu consacrat de Codul Calimah,
rezervei sale, $i cealalta parte sa o astfel ca copilul natural, care ar fi
impute asupra partii disponibile, iar avut dreptul de mostenire, dupa Co
d-na Stolojan sa-$i completeze re- dul Calimah, conform 945, astazi
zerva prin reducerea donatiunii poste- nu mai poate avea, nici un drept de(
rioara facuta minorilor sotilor Sto- mostenire in averea tatalui, pentrt

www.dacoromanica.ro
254 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Succesi une Suecesiune

ca dreptul de mostenire se reguleaza precum ei au, dansul nu poate exer-
de Codul civil, sub regimul ca'ruia a cita o actiune pentru impartire ;
murit tatal, si ca, dupa dispozitiile 05, in speta, Curtea sta,bileste ca
acestui Cod, e consacrat un sistem partea reclamanta nu stipaneste a-
care exclude posibilitatea aplicarii verea ce cere a fi impartita;
945 din Codul Calimah Ca, prin urmare, nu poate cere
Considerand ca abrogarea poate fi impa.rtirea.
express si tacita ; Buletinul 1895, p. 911
Ca in cazul de fata abrogarea dis- 105. Art. 741 din Codul civil pune
pozitiunilor din Codul Calimah in ca regula, in materie de impartire a
privinta dreptului de mostenire in unei succesiuni, ca la formarea si
averea tatalui, nu se mai poate consi- compunerea partilor sa se evite cat
ders ca fiind in vigoare fata, cu dis- va sta prin putinta diviziunea explori-
pozitiile din actualul Cod civil care tatiunelor fondurilor imobiliare ;
cuprinde un sistem si exclude once Ca ultimul aliniat al art. 743 din
sistem contrariu ; Codul civil. ca o consecinta a acestui
Ca asupra genezei vointei $i asu- principiu, da drept autoritatii jude-
pra v o int e i legiuitorului nou, nu catoresti, in caz cand partile cu cari
poate fi indoiala cand tinem seam& mostenitorii vin la succesiune sunt
ca in Codul civil este oprita cerce- inegale, sa proceada, la impartire a-
tarea paternitatii, conform art. 307 tribuind fiecaruia din mostenitori par-
din Codul civil, principiu nedrept re- tea ce i so cuvine in total ;
cunoscut de Codul Calimah ; Ca, in speta, Curtea de apel cons-
Ca, de aceea un copil natural nas- tata in fapt ea pentra averea de mos-
cut sub Codul Calimah nu va putea tenire fiind mai multi mostenitori cu
sa, reclame nici alimente conform ar- narti neegale, tragerea la sort a lo-
ticolului 223 din Codul Calimah. turilor ar fi contrarie interesului unei
Buletinul 1895, p. 766 bune desvoltari economice a mosiei
103. Actiunea suplimentara de par- ce se imparte, $i ca, prin urmare, ga-
tagiu este o actiune indivizibila, $i, seste ca, este lot a se aplica art. 743
ca atare, nu pate fi rezolvata fara din Codul civil ;
prezenta in cauza a tuturor moste- Ca, procedand astfel, Curtea a facut
nitorilor. o buns aplicare a art. 743 din Codul
Buletinul 1895, p. 881 civil.
104. Pentru exercitarea actiunhi de Buletinul 1895, p. 1115
impartire trebue sa fie o avere care 106. Avand in vedere ca prin ar-
se cuvine unora $i care avere are a ticolul 891 din Codul civil, in lipsa
fi de impartit ; de erezi rezervatari, legatarul univer-
Ca nefiind aceasta, partea intere- sal este tinut sa ceara de la jusiitie
sata poate sa fie in conditie de a posesiunea bunurilor cuprinse in tes-
exercita sau actiunea de ereditate, tament ;
sau actiunea de revendicare, spre a Ca, data aceasta formalitate este
reclama partea ce se cuvine asupra necesara pentru ca legatarul univer-
unei averi ce se define de altii, a- sal s poata avea exercitiul actiu-
supra careia, nerecunoscandu-se recla- nilor relative la acele bunuri, nu este
mantului un drept sau acelas drept insa mai putin adevarat ca data dan-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Suecesiune
sul n'a cerut punerea in posesiune
i n'a fost pus de justitie in pose-
siunea bunurilor legate. totus poate
sa invoace posesiunea de fapt a a-
celor bunuri pentru ca sa opuna pros-
criptiunea bite() actiune in revendi-
care ce i s'ar face de veri un suc-
cesor sau de veri o terta persoana,
intrucat, pentru a prescrie, se cere
numai o posesiune de fapt, nu nu-
mai decat o posesiune capatata pe
calea justitiei ;
Considerand ca, in speta, tribunalul
constata in fpt ca partea intimata
stapaneste pamantul in litigiu de mai
bine de zece ani, si ca aceasta pose-
siune a fost de buns credinta, si a in urrna secularizarii, nu au violat
exercitat-o cu titlu de legatar in vir-
tutea testamentului.
Buletinul 18.95, p. 1183 i 1201
107. Considerand ca existeta bise-
ricii ortodoxe si functionarea ei a
fost i este recunoscuta in dreptul
public al Romaniei, ale carei dogme,
discipline si cult an fost $i sunt inc.&
supuse normelor, al caror complex
formeaa. dreptul Canonic, drept re-
tunoscut ca fiind in vigoare nu nu-
mai inainte de 1859 $i 1866, ci si in
urma, precum aceasta rezulta, intre
altele, $i din art. 2 si 8 al Legii pen-
tru alegerea Mitropolitilor si consti-
tuirea Sinodului din 19 Decemb. 1872;
Considerand ca nu se poate sus-
tine Ca Codicile civil, prin art. 1912,
ar fi abrogat legile bisericesti exis-
tents in momentul punerii in apli-
care a Codului civil, de oarece drop-
tul Canonic fiind o lege speciala, nu
a putut fi abrogat printr'o lege ge-
nerala posterioara, intrucat mentio-
natul articol nu cuprinde, precum nici
putea cuprinde o clauza expresa de
abrogare ;
Considerand ca fn privinta suc-
cesiunilor, dmptul Canonic confine
dispozitiuni deosebite de acelea ale
www.dacoromanica.ro
255
Succestune
Codului civil, in privinta monahilor,
prin aceea ca atunci cand cineva
intra in tagma monahala, toata a -
verea ce o are devine a rnonastirii,
afara de cazul cand, anterior tre-
cerii in viata monahala. dansul ar
fi dispus de ea in veri un mod oare
care, dispozitiune consacrata anume
prin 7 al Hrisovului din 1776 ;
Ca, astfel fiind, in speta, cand in-
stantele de fond au tagaduit recu-
rentului dreptul la succesiunea de-
functului Monah Gherasie Aposto-
lescu, si, in aceea s timp, a atribuit
Statului un asemenea drept, ca sub-
stituit in drepturile monastirii Crasna
intru nimic dispozitiunile art. 1912
din Codul civil.
Buletinul 1895, p. 1312
Contra: Vezi mai jos No. 156.
108. Conform art. 1914 din Codul
civil, fata inzestrata sub Legea Ca-
ragea nu este obligata sa raporteze
dota ce i s'a constituit la casatorie
dace nu voeste sa villa la moste-
nire de o potriva cu ceilalti erezi re-
zervatari si aceasta fie ca succesiu-
nea s'a deschis sub vechiul Cod, fie
ea s'a deschis sub noul Cod civil.
Buletinul 1896, p. 43
109. Imparteala unei proprietafi
indivize nu se poate face fare par-
ticiparea sau chiemarea tuturor par-
tilor cari au un drept indiviz de pro-
prietate din averea ce este de im-
partit.
Buletinul 1896, p. 51
110. Bonurile rurale reprezentand
valoarea pamantului cedat locuito-
rilor, ele fac parte din fond chiar,
si prin urmare, valoarea for trebue-
ste sa intre in calculul messei suc-
cesorale, atunci cand ele nu mai
exista in nature.
Buletinul 1896, p. 946
111. Punerea pecetilor fiind o
ip56 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT% ROMANA
Succestune
simple masura conservatorie si care
nu stabileste nici un drept de pro-
prietate asupra lucrurilor sigilate, ju-
decatorii de pace, cari dupa art. 15
din 1 egea judecatoriilor de pace sunt
competinti a aplica sigilii, pot ju-
deca cererile de ridicarea pecetelor,
oricare ar fi valoarea obiectelor si-
gilate.
Buletinul 1896, p. 976
112. Considerand ca. prin art. 849
din Codul civil, legiuitorul arata cum
are a se forma, si din ce bunuri are
a se compune massa succesorala
pentru a se determine cotitatea din-
ei partea crivenit5, moste-
nitorilor rezervatari ;
Ca prin acest articol nu se dis-
pune a se calcula, fictiv la massa
succesorala, de cat bunurile lasate
la moartea donatorului, si bunurile
de cari donatorul a dispus in viata
intr'un mod gratuit, iar nisi cum ve-
niturile bunurilor daruite ;
Ca, deosebit de aceasta, prin arti-
colul 854 din Codul civil, legiuitorul
nu oblige pe donatar de a restitui
de cat veniturile bunurilor ce depa.-
sesc cotitatea disponibil5, ;
Ca din aproprierea si combinarea
acestor texte de lege rezulta intr'un
mod invederat c5, legiuitorul condus
de o parte de ideea ca drepturile chiderea succesiunii sotalui ei ;
mostenitorului rezervatar nu iau nas-
tere de cat din momentul deschide-
rei succesiunii, iar impins de alto
parte de sentimentul de echitate ca
donatarul sa nu fie ruinat prin res-
tituirea unor fructe gramadite prin
zecimi de ani, a voit ca la formarea
massei succesorale sa nu se adune,
intr'un mod fictiv, de cat fructele
portiunii ce intrec cotitatea dispo-
percepute din momentul des-
chiderii succesiunii, si aceasta fora
a tine seama de buna sau reaua
credinta a donatarului, precum si de
www.dacoromanica.ro
Succesiune
modal cum au fost facute donatiu-
nile, in mod indirect sau deghizat ;
Considerand, in speta, Ca faptut
ca donatiunile facute do raposatul
Voda M. Sturdza sotiei sale au fost
declarate nule prin deciziunea Curtii
de Galati nu poate avea, nici o in-
fluenta decisive in cauza, caci a-
ceste donatiuni, permise sub actualul
codice, ce le declare numai revoca-
bile, nu au fost anulate de cat in
virtutea Codicelui Calimah, sub im-
periul caruia au fost facute si dup5,
dispozitiunile carui codice ele erau
oprite ;
Ca, dac5, dupa aceasta legislatiune
s'a judecat validitatea donatiunilor
si s'a, ajuns la anularea lor, apoi tot
dupa aceeas legislatiune cata a se
regula si efectele nulitiitii ce ea pro-
nuntri, si, conform dispozitiunilor ex-
prese si eategorice ale 1696 din
Coda! Calimah, sotul sau sotia da-
ruita nu sunt datori a restitui de
cat lucruriie din opritele daruri ce
vor fi de fata, adic5, existente ;
Considerand ca in urma color ex-
prise mai sus, ramane bine stabilit
ea Doamna Smaranda Sturdza nu
era datoare a restitui de cat fruc-
tele portiunii ce dep54esc cotitatea
disponibila si en incepere de la des-
C5, prin fructele acestei portiuni
trebue a se intelege atilt veniturile
irnobilelor, cat si interesele sumelor
de bani ce trebue a se restitui, caci
aceste interese reprezint5, fructele
capitalului datorit, si nu exist& nici
o ratiune juridic5. pentru ca inter)
materie uncle legiuitorul a avut grij5,
de a determine o epoc5, fixa pentru
restituirea fructelor, sa se face dis-
tinctiune si sa se aplice diferite re-
gule, dupa imprejurarea intamp15-
toare ca portiunea ce depaseste co-
titatea disponibila, se compune din-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. RONIANA
Succesiune
tr'un imobil sau dintr'o sums, de
bani.
Buletinul 1896, p. 994
113. Pentru a putea renuuta la o
mostenire, trebue a avea vocatie la
acea mostenire.
Buletinul 1898, p. 1511
114. In materie de partaj, ins-
tanta competenta a face partajul este
numai tribunalul ;
Ca deli apelul, ca si recursul in
Casatiune, e admisibil contra punc-
tolor ce in materie de partaj pot
face obiectul unui litigiu, dar, in ce
priveste operatiunile, in sine, ele nu
se savarsesc de cat de tribunal, fara
ca instanta de apel sa alba caderea
de a suplini dansa tribunalul in a-
cele operatiuni.
Buletinul 1496, p. 1517
115. Facerea unei opozitiuni con-
tra unei hotarari fiind un act de
conservare ea poate fi Melia de mos-
tenitorii legitimi fie chiar colaterali,
caci altfel acest drept s'ar pierde cele
mai adesea on din patrimoniul de-
functului, de oarece in practica e
foarte dificil a se obtine trimiterea
in posesiune in scurtul termen acor-
dat de lege pentru facerea opozi-
tinnii ;
C5, pe cat timp trimiterea in po-
sesiune echivaleaza sezinei legate, ea
produce cu efect retroactiv din ziva
cand a fost obtinuta, efectele atri-
buite de lege sezinei legale.
Buletinul 1896, p. 1526
116. Dm& in dreptul roman codi:
cilul nu era cunoscut pang la infiin-
tarea imperiului, dela aceast5, epoca
el devine frecvent si este un act ce
poate con tine dispozitiuni din cauza
mortii, dar care, spre deosebire de
testament, nu putea cuprinde o in-
stituire, o revocare sau o exheredare
de mostenitor si nici era supus la
verio solemnitate de forma ;
I. C. Barozzi. Vol. IV
www.dacoromanica.ro
257
Succesiune
Ca unificandu-se mai tarziu ca
forma exterioara codicilile cu testa-
mentele, aceasta institutiune trece
astfel in asezamintele imperiului bi-
zantin, si de aci in legiuirile roma-
nesti anterioare Codului Caragea, co-
dicilul putandu-se face dupa touts
acele legiuiri, pe carte deosebita de
diata si in forma olografa ;
Considerand ca si sub legiuirea
Caragea, 39 dela mostenirile cu
diata, proiba instituirea sau des-
mostenirea erezilor prin codicil ;
Ca sub aceasta legiuire insa, tes-
tatorul putea sa lase legaturi si sa
adauge, sa suprime sau sa modifice
dispozitiunile sale testamentare, nu
numai prin o insemnare in diata, ci
si prin deosebita insemnare in afara
de diata, adica prin un codicil sau
o paragrama, cum se numea codi-
cilul pe acele vremuri ;
Ca, deli din 38, partea IV-a, ca-
pitolul III al acelei legiuiri s'ar par-
rea c5, rezulta contrariul, nu se poate
sustine cu temeiu ca prin acest pa-
ragraf legiuirea Caragea a prefacut
intreaga institutiune a codicilului,
astfel precum era consacrata de tra-
ditiunea cea mai veche si precum o
prevede insas acea legiuire in para-
graful 1-iu dela legaturi ;
dupa cum rezulta din insus
textul original grecesc, vorbele (in
diata. din acest 38, can se afla
in traductiunea roma,neasca lipsesc,
astfel ca aceste vorbe in diata. din
textul romanese nu sunt adaugate
de cat pentru a explica vorbele c deo-
sebita insemnare', iar nici cum cu
intentiune de renovatiune asupra unui
punct traditional si atat de impor-
tant :
Ca, asa fiind, chiar si sub legiuirea
Caragea, precum de altmintrelea sa,
si urma in practica, se puteau face
17
258 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Succesiune Suceesi tune

codicile in afara de diata, si ele erau de a fi investit prin simplul fapt al
valabile ca si tale facute pe diata. mortii persoanei careia ii succede cu
Buletinul 1396, p. 1527 dreptul de proprietar al averii imo-
117. Uzufructul femeei sarace asu- bile cazuta in mostenirea sa ;
pra averii de mostenire a sotului Ca data 5 de sub citatul art.
ei. transformat intr'o creanta ce dansa 7 nu recunoaste strainilor drep-
a luat din partea fiului raposatu- tul de a dobandi imobile rural e
lui sau sot $i coiistatata pe tale in Romania, de aci insa nu se
judecatoreasca inceteaza de a mai poate deduce ca legiuitorul a voit
afecta bunurile succesiunii, ass ca o a admite, pentru transmiterea acestor
asemenea creanta ordinara nu mai bunuri, o alts ordine de suecesiune
poate fi opozabila cumparatorului de cat aces prevazut5, de Codicile
unui imobil din mostenire. civi 1, $i a chiema la succesiunea
Buletinul 1897, p. 186' acestor imobile alte persoane de cat
118. Dupa cum rezulta din com- acelea pe care acest Codice le recu-
binatia art. 887, 888 $i 894 din Co- noaste in gradul eel mai apropriat
dul civil, legatul unei fractiuni sau pentru a succede, nici a deroga la
chiar al tuturor mobilelor gi imobi- urmatorul principiu ce rezulta din
lelor, intrucat acestea sunt determi- Legea civil5,, ca, adica in regularea
nate fiecare in deosebi, nu poate fi ordinei transmiterii succesiunii, nu
socotit de cat ca un legat particular ; se tine seams de natura bunurilor ;
Considerand ca, in speta, prin tes- Ca o asemenea modificare si de-
tamentul sau defunctul Gr. C. Sutzu rogare la regulele stabilite de drep-
lass nepotului sau Gr. C. D. Sutzu, tul civil nu se poate presupune ; ca
in mod anume determinat, mosiile trebue sa rezulte dintr'uii text expres
sale Sutesti, Minda si Suligatu, casa de lege, text insa ce nu exists ;
din Bucuresti, str. Coltei 41, maga- Considerand, de asemenea, ca nu
zia de producte din Braila si casa se poate pretinde ca succesiunea
tot din Braila, de Tanga biserica sf. acestor bunuri are a trece la Stat,
Neculai ; dici art. 680 din Codul civil nu re-
Ca nepotul sau Gr. C. D. Sutzu, cunoaste Statului un drept de suc-
prin sus zisul testament, neavand cesiune in averea particularilor de
vocatiune eventuala nici la totalita- cat in lipsa de orice alt mostenitor,
tea mostenirii unchiului sau, nici la $i in ipoteza ce se rationeaza. mos -
o fractiune a acestei universalitati, tenitor exists ;
ci numai la bunurile anume deter- Considerand c5.. astfel fiind, sin-
minate, legatul sau nu este, dup5, gurul inteles ce se poate da acestui
cum a hotarat instant,a, de fond, de art. 7, inteles care sa fie in concor-
cat un legat particular. danta cu dispozitiunile Legii civile
Buletinul 1897, p. 519 in materie de mostenire, nu este
119. Considerand Ca art. 7 din Con- altul de cat acela ca legiuitorul a
stitutiune neridicand strainilor drep- voit, in caz cand in mostenirea de-
tul de mostenire in Romania, este In- feral unui strain se af15, $i imobile
vederat ca aceasta calitate dansii rurale, sa ridice acestui mostenitor
trebue sa o alba in principiu en toate dreptul de a posed& asemenea imo-
efectele ce legea civila recunoaste bile in natura, insa n'a putut inte-
unui mostenitor, si, dar, si cu aceea lege a nu-i recunoaste dreptul la va-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Succesiune
loarea acestor imobile, de oarece
asupra for Legea civild ii da, in ca-
litatea sa de mostenitor, un drept
de proprietate, si acest drept, dupa
cum s'a zis, nici o alts dispozitiune
de lege nu it atribue unei alte per-
soane ;
Considerand c5, din momentul ce
este stabilit ca mostenitorul strain
ale dreptul la valoarea imobilelor ru-
rale ce fac parte din succesiune ab
intestat la care este chiemat, urmeaza
neaparat ca si strainul instituit ea
legatar de imobile rurale sa aiba a-
cela drept, caci testatorul este pre-
supus ca a inteles sa se rapoarte la
lege in privinta intinderii ce are a
se da dispozitiunii sale testamentare ;
Considerand. dar, ca este exact in
{kept, ca atat succesorul ab intestat
cat si legatarul, cand sunt straini, au
dreptul la valoarea imobilelor rurale.
Buletinul 1897, p. 669 fi 1168 (Sec-
tiuni- Unite)
120. Considerand ca dispozitiunile
din Codul civil, privitoare la regularea
dreptului de succesiune a copilului
natural, isi au origina in vechea le-
giuire Caragea ;
Considerand ca. art. 21 din aceasta
lege recunoscand copilului natural
dreptul sa mosteneasca fare diata pe
mama sa si pe unchiul despre mama
sa, si pe moasa despre mama sa, n'a
inteles a-i restrange numai la ner-
soanele enumerate in acest articol
dreptul sau de mostenire ;
Ca, de s'ar da enumeratiunei din
acest articol un caracter limitativ,
s'ar ajunge la acest ruzultat ca co-
pilul natural desi mosteneste pe nn-
chiu si pe moasa despre mama, ar
fi insa exclus dela mostenirea matu-
selor si a mosului, ca nefiind cuprinsi
in acest articol, ceeace n'ar avea, nici
o justificatiune in drept ;
Considerand, afar5, de aceasta, ca
www.dacoromanica.ro
25g
Succesiune
enumeratiunea din citatul art. 21 nu
poate fi luata drept baza pentru a de-
termina persoanele la a caror avere
copilul natural este chiemat a suc-
cede, aceasta rezulta si din partea
intai a acestui articol in care legiui-
torul, voind a exclude pe acest copil
dela mostenirea tatalui si a rudelor
acestuia, se margineste a enumera
pe tatal Yi pe rudele numai din sus,
de unde s'ar putea deduce ea, copi-
lul natural ar putea, mosteni pe des-
cendentii si pe colateralii tatalui ca
nefiind cuprinsi in acest articol, ceea-
ce ar fi inadmisibil, caci legiuitorul
n'a putut sa recunoasca o legatura
intre copil si acele rude ale tatalui,
pe cat timp n'a recunoscut existentea
unei legaturi intre copil si tata ;
Considerand ca din momentele ce
enunciatiunea din acest articol nu
este restrictiv5, pentru a se determine
persoanele de a caror avere copilul
natural este chiemat a succede, tre-
bue a se avea in vedere ca data le-
giuitorul a admis dreptul de moste-
nire at copilului natural in averea,
mumei sale si a rudelor acesteea, este
ca a recunoscut ca ei sunt uniti intre
da,nsii printr'o legatura de sange, si ca
aceasta legatura, dupa cum zice legiu-
itorul Caragea, .este cunoscuta ion ;
Ca, dar, urmeaza ca copilului natu-
ral trebue a i se recunoaste un drept
de mostenire in averea fratelui si a
surorii sale de mama, caci ar fi fost
un co neinteles excluderea sa dela
aceasta mostenire, cand, invederat
este ca legatura de sange ce exista
intre dansii este mai apropriata de
cat aceea ce ar exista intre acest
copil si unchiu sau moasa sa, si cand
aceasta leg5,tura este natural s fie
presupusa eel putin tot asa, de bine
stint& de acesti frati sau surori. ca
de unchi si moase ;
Considerand ca, afar5, de aceasta,
260 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Succes tune Succestune

aceasta interpretare este conforms si fratilor si surorilor sale despre mama,
cu dreptul roman, pe care necontestat precum s'a recunoscut de citatul ar-
este Ca legiuitorul Caragea 1-a avut ticol 678 acestor frati si surori drep-
in vedere ; tul de mostenire in averea ramasa,
Ca in dreptul roman copilul natural de pe urma sa ;
are un drept de succesiune in averea Considerand ca din nimic nu re-
fratilor si surorilor de mama, caci zulta ca legiuitorul sa fi voit a de-
se nice .Vulgo quaesiti liberi matris roga in privinta mostemrii copilului
et mater talium liberorum, item ipsi natural, la acest principiu al recipro-
fratres inter se hac parte bonorum citatii, de altmintrelea admis in ar-
possessionem petere possunt ; quia ticolul 21 din legiuirea Caragea ;
sunt invicem sibi cognati,. (L. 2 C. Ca ceeace este si mai mult, din
38. t. 8 undo cognati Dig.); art. 652 rezulta ca legiuitorul a ti-
Considerand ca aceasta fiind inte- nut seama si in regularea acestui
lesul dispozitiunilor continute in le- drept de mostenire, de principiul re-
giuirea Caragea, nimic nu autoriza ciprocitatii, caci, dupg ce asimileaza
a se credo ca legiuitorul din 1864 pe copii naturali cu copii legitimi,
admitandu-le. sa fi voit a le modi- in ceeace priveste succesiunea ma-
fica, excluzand adica pe copilul na- mei si altor rude ale sale, recu-
tural dela mostenirea fratelui si su- noaste prin cuvintele : ei vice-
rorii sale despre mama. ; versa', aceleasi drepturi si acestor
Considerand ca enumeratiunea con- persoane in mostenirea copilului na-
tinuta in aceasta legiuire nu este tural.
restrictive precum nu era. restrictive Buletinul 1897, p. 844
nici sub aceea a lui Caragea ca. a- Vezi mai jos : No. 159.
ceasta rezulta din aproprierea arti- 121. Considerand ca dupa cum
colului 652 si 677 Codul civil ; reiese in mod evident din art. 743
Ca art. 652 nu vorbeste decat de din Codul civil, pentru a se deter-
mostenirea mamei si a colateralilor mina. portiunea ce, conform art. 684,
sai, si nu enumara in acest articol se cuvine vaduvei fare avere, in
pe ascendenti, pe cand in art. 677 concurenta cu descendenti, urnaeaza
recunoaste copilului natural dreptul neaparat ca expertii numiti de ju-
la mostenire nu numai a mamei si deca tori sa formeze atatea loturi
a colaterarilor sai, dar si a ascen- egale caci sunt descendenti in cauza,
dentilor acesteia ; plus unul, astfel ca fiecare copil sa
Considerand ea art. 678 din Codul aiba a lila un lot in deplina pro-
civil vorbind de succesiunea copilu- prietate, iar femeea defunctului sa
lui natural, mort fare posteritate, primeasca uzufructul lotului a carui
o atribue mamei, si in lipsa mamei, nude proprietate ramane in indi-
rudelor ei color de a mai aproape, si viziune descendentilor pane la moar-
prin urmare, si copiiilor acesteia, a- tea ei.
dica fratilor si surorilor defunctului ; Buletinul 1897, p. 1059
Considerand ca in virtutea princi- 122. Considerand ca, dupa art,
piului reciprocitatii care este de re- 1060 din Codul civil. creantele de-
gula in materie de succesiune, si co- functului, ca si datoriile lui, sunt de
pilului natural urmeaza a-i se recu- drept impartite intro co-mostenitori ;
'waste dreptul de mostenire in averea Ca, asa, fiind, co-mostenitorul, care

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
S ucees lune
poate deveni mai in urm5 si insol-
vabil, nu este in drept a cere plata
creantei succesorale decat in pro-
portiune cu partea sa ereditara, si
debitorul nu poate fi silit a-i remite
integral acea creanta peste ceeace
legalmente datoreaza, conform art.
1060 din Codul civil.
Buletinul 18.97, p.1443 fi 1898, p. 1437
123. Considerand ca on de cate
on este vorba de iesire din indivi-
ziune, regula generala este ca par-
tagiul se face in natura. ;
Considerand ca. art. 736, aliniatul
2 din Codul civil, dupa care, data
un imobil nu se poate imparti in
natural, se procede la vanzare 01,
prin urmare, se ajunge la facerea
partajiului in bani, consacrand o
exceptiune, e restrictiv, si nu se
poate aplica decat in cazurile anume
prevazute de lege, adica cand im-
pa.rteall in natura nu s'ar putea face
din cauza de imposibilitate de a se
imparti in fapt imobilul ;
Considerand, in spew, ca Curtea
de apel hotarand ea pentru a se sau.
face partagiul, trebue a se vinde i-
mobilele rurale aflate in succesiune,
de oarece until din mostenitori este
strain. a dat o gresita interpretare
art. 736 din Codul civil, nesocotind
dreptul eredelui recmant de a lua
in natura partea sa succesorala.
Buletinul 1898, p. 13
124. Considerand Ca din art. 7,
5 din Constitutiune, care declara
ca numai romanii sau naturalizatii
rotnani pot dobandi imobile rurale
in Romania, nu se poate deduce
vointa legii de a exclude pe straini
din randul mostenitorilor chiernati,
dupa ordinea succesorala stability de
Codul civil, de a dobandi proprie-
tatea bunurilor apartinand auto-
rilor for ;
Ca incapacitatea strainilor de a
www.dacoromanica.ro
201
Succesiune
deveni proprietari de imobile rurale
in Romania, nu le ridica dreptul ce,
in calitatea for de mostenitori, au
asupra averii autorilor lor, de a rea-
liza in bani valoarea bunurilpr suc-
cesorale care e patrimoniul for ;
Considerand ea, strainul, in lipsa
unui text formal contrariu, avand
calitatea de mostenitor, are si tre-
bue sal i se recunoasca toate drep-
turile si actiunile tinzand la con-
servarea intregului patrimoniu mos-
tenit, si. prin urmare, pang la rea-
lizarea in bani sau in valori mobile
a fondurilor rurale, dreptul de ad-
ministratiune asupra acestor fonduri,
cat si acela de a cere, precum e in
spetit. executarea deciziunilor jude-
catoresti prin can se alipesc fondu-
lui alte ptnanturi, drepturi ce nu
se pot tagadui mostenitorului strain
conform art. 974 din Codul civil,
chiar data nil i s'ar recunoaste alta
calitate decal aceea de creditor a
valorii imobilelor rurale facand
parte din patrimoniul aut or ului
Buletinul 1899, p. 20 ci 355 (Sect. -
Unite) ; 1899, p. 159 (Sect.- Unite)
125. Considerand ca renunOrea
la un drept e manifestatiunea unui
consimtamant ;
Ca, dupa dreptul comun, un con-
sutimant este valabil fie manifes-
tat expres, fie tacit ;
Ca, dar. cererea unei forme so-
lemne pentru validitatea lui este o
derogare la dreptul comun, si, prin
urmare, ca orice derogatiune, nu se
poate intinde prin interpretare la
alte cazuri decat acele prevazute de
lege ;
Considerand ca art. 695 din Co-
dul civil dand renuntarii la succe-
siune caracterul unui act solemn, si,
deci, derogand dela dreptul comun,
nu se poate pretide ca supus la a-
262 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROAIANA

Succesiu ne Succes tune

ceeas formalitate $i renuntarea la de administratiune publica, ce repe-
un legat, cand acest art. 693 nu zinta, interesul general pe care tes-
vorbeste cleat de renunlare la suc- tatorul 1-a avut in vedere ; nu e,te
cesiune, $i cand legiuitorul nu arata, tot astfel cand persoana legatarului e,
regulamentand legaturile, nici o for- din contra, existents si determinata ;
ma specials in care sa se manifests Ca. in asemenea caz, vointa testa-
vointa de a renunta la un legat ; torului ar fi calcata data, sub pre-
Ca. dar, aceasta renuntare rama- text de interpretare, spre a inlatura
ne supusa regulelor de drept comun o nulitate intemeiata pe motive de
$i, prin urmare, poate fi expresa ordine publica. s'ar substitui legata-
sau tacita. rului incapabil o persoana cu totul
Buletinul 1898, p. 39 diferita ;
126. Considerand ca, art. 7, alin. Ca, in speta, legatul facut in fl,-
5 din Constitutiune neridicand voarea g Comisiunii Olimpicelor sau
strainilor insus dreptul la mostenire, a legaturilor, de catre Evanghelie
este invederat ca aceastii, ca]itate Zappa, fiind facut unei epitropii cu
dansii trebue sa, o conserve in prin- patrimoniu si personalitate distincta
cipiu, cu toate efectele ce legea ci- de a Statului elin, bine a judecat
vila recunoaste unui succesor, fara instanta de fond nesubstituind in lo-
ca sa existe in aceasta, privinta cul comisiunii persoana cu totul di-
verio distinctiune legala intro suc- ferita a Statului elfin.
cesiunile deferite prin lege $i cele Buletinul 1899, p. 396
testamentare ; 128. Pentru ea o succesiune sa tie
Considerand Ca dupa art. 653, corn- vacanta trebue ca s nu exists nici
binat cu art. 891 din Codul civil le- o ruda in grad succesibil care sa o
gatarul universal este in drept a cere reclame.
dela justitie trimiterea sa in pose- Buletinul 1898, p. 402
siune in virtutea testamentului care 129. Considerand di in principiu,
it institue legatar ; dupa art. 775 din Codul civil, lega-
Ca aceast5, trimitere in posesiune, tarul particular nu contribue la plata
ce investe$te pe legatar cu dreptu- datoriilor, si nici chiar la sarcinile
rile defunctului, este un mijloc ce succesiunii fats de erezi ;
legea recunoaste legatarului spre a Ca, dupa art. 909 din acelas Cod,
conserva valoarea, a administra $i a el nu este obligat a plati datoriile
detine lucrurile succesorale, fara ca defunctului fat& de creditori ;
ea sa, modifice conditiunile $i validi- Considerand ca, asa fiind, credi-
tatea drepturilor sale in mostenire, torii succesiunii nu pot urmari pe
sau sa constitue, prin ea insas, o legatarul particular pentru plata cre-
posesiune ,animo domini.. antelor succesorale, conform prirrci-
Buletinul 1898, p. 189 (Sect.- Unite) piului stabilit mai sus, decal numai
1898, p. 605 $i 969 dup5, ce au pus in urinarire averea
127. Daca legatul facut in stop de mostenita de erezi, $i dupa ce au do-
binefacere sau de un folos general, vedit ca n'au gas i t nimic, sau ca
lasat unei persoana incerte, nedeter- ceeace au gash in aceasta avere n'a
minata, se socote$te, prin interpre- ajuns la acoperirea creantelor succe-
tarea voin ii testatorului, ca facut siunii, caci numai in acest caz nem.-
stabilimentului public sau ramurii marirea legatarului particular ar avea,

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA
Succesiune
de consecinta mentinerea unei libe-
ralithti a defunctului in dauna cre-
ditorilor sai cu titlu oneros :
Considerand ea, daca mostenirea a
fost acceptata feir5, beneficiu de in-
ventar si numai p u r si simplu de
erezi, creditorul succesoral poate ur-
marl patrimoniul personal al eredelui
confundat cu acel al succesiunii, si
numai cand n'ar fi gasit nimic, sau
child n'ar fi integral desinteresat, dupa
o asemenea urmarire el este in drept,
conform regulelor de mai sus, sa atace
si pe legatarul particular :
Ca, de altmintrelea, chiar in aceasth
ipoteza creditorul urmaritor nu poate
invoca dreptul de a fi platit cu pre-
ch.dere fat de acesta, intrucat n'a
cerut separatiunea de patrimoniu a
averii defunctului de aceea a erezi-
lor sai ;
Ca, in orice caz, legatarul particu-
lar fiind scutit, in puterea legii, de
contributiune si urmarire, nu dinsul
trebue s L dovedeasa, ci insus cre-
ditorul urmaritor care sustine urrna-
rirea sa, ca averea succesorala a fost
insuficientt si ca, erezii, spre a nu fi
personal urmi.riti, au primit succe-
siunea numai sub beneficiu de inven-
tar, sau ca separatiunea de patri-
moniu a fost ceruth, de creditor in
timp util.
Buletinul 1898, p. 843
130. Mostenitorul, care nu are de
drept posesiunea succesiunii, poate
sa revendice proprietatea acelei mos-
tenitori pe calea directs a unei ac-
tiuni principale, inainte de a fi do-
bandit prin justitie posesiunea ei.
Buletinul 1998, p. 851
131. Nici un text de lege nu tar-
mureste strainului dreptul de a con-
test& calitatea persoanei care, in baza
art. 859 din Codul civil, cere dela
dansul liberarea legatului.
Buletinul 1898, p. 1039
www.dacoromanica.ro
263
Succesiune
132. Dreptul de a fi ctitor sau
epitrop intr'un asezamant public, in
baza testamentului foudatorului ace-
lui asezarnant, fiind un drept de fa-
milie, nu poate fi valabilmente cedat
sau vandut,
Buletinul 1898, p. 1959
133. Instanta judecatoreasca cand
se gaseste in fata a mai multor parti
cari cer, in diferite calitati, sa fie
trimise in posesiunea unei averi suc-
cesorale, este in drept de a examina
si aprecia titlurile si calitatile acelor
persoane, si judecand cu privire nu-
mai la trimiterea in posesiune, sa
decida, dupg titlurile aparente pre-
zentate, cari din partite competitoare
are calitatea sa fie push' in posesiune,
rh.manand ca phrtile, pentru validi-
tatea drepturilor la mostenire, sa se
judece pe cale principals.
Buletinul 1898. p. 1964
134. Nici un text de lege nu obliga
pe co-mostenitori a obtine mai intaiu
iesirea din indiviziune pentru a putea
revendica dela un tertiu partea in-
diviza uzurpata do acesta.
Buletinul 1898, p. 1389
135. Considerand, in principiu, ca
intrucat printr'un testament nu se
lash, un legat cu preterit* asupra
celorlalti co - legatari, fiecare din-
teansii nu are dreptul si nu poate
s6. is din massy succesorala mai mult
deal in proportie Cu legatul salt ;
Considerand ca a admite contra-
riul, ar fi a se avantaja, fara nici
un drept si fara ca veriun text de
lege sa, o permith, unul sau unii din
legatari, spre paguba celorlalti ;
Considerand ca o asemenea solo-
tiune nu ar Ii nici justa, nici echi-
tabila ;
prin urmare, in speta, instal:*
de fond judecand in sPnsul ca recu-
rentul sa vie in concurs cu co-lega-
tarii sai, si indicandu i in acelas
264 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA
Succes tune
timp 1i calea actiunii principale. spre
stabili cats anume sums i se
cuvine din legatul sau in proportie
cu ceilalti co-legatari, a facut o justa
ei buns aplicatiune a principiilor ge-
nerale de drept.
Buletinul 1899, p. 316
136. Data intre legatari ei credi-
tori, intre erede ei legatarul uni-
versal, sunt oarecari asemAnari in
privinta situatiunii for juridice fats
cu debitorii lor, nu este mai putin
adevarat ca sunt ei deosebiri in-
semnate ;
Asa, creditorul este garantat pen-
tru plata creantei sale cu intreg
patrimoniul debitorului sau (art.1718
din Codul civil), pe cand legatarul
nu are dreptul decat asupra bunu-
rilor testate de de cujus ;
Un creditor venind in concurs cu
altul, in cazul cand averea debito-
rului nu-i indestuleaza pe ambii ei
este loc la reductiune, eel en titlu
privilegiat trece Inaintea celuilalt
(art. 1719 ei urmatorii din Codul ci-
vil), pe cata vreme, cand este vorba
de reductiunea legatelor, ele se re-
due cu analogie, atat cele universale,
cat ei cele particulare, faro distinc-
thine (art. 852 din Codul civil);
Ca, dar, nu se poate sustine cu
succes ca regulele admise de legiuitor,
cand este vorba de urmarirea debi-
torului unui legat, sunt absolut a-
celeasi, ca ei cand este urmarit un
debitor de once alt creditor.
Buletinul 1899, p. 317
137. Parintele, in virtutea puterii
sale parinteeti, poate accepts sub
beneficiul de inventar o moetenire
coborata, fiului sau minor, fara auto-
rizarea Consiliului de familia ? Vezi
cuvantul : .Tutela. No. 75.
Buletinul 19.99, p. 664
138. Considerand ca, faptul unor
moetenitori de a ascunde o parte din
www.dacoromanica.ro
Su ecesiune
averea unei succesiuni deschise, fiind
un fapt ilicit ei dand loc la penalitati
civile, constitue un delict civil ;
Ca, de aci rezulta ca., pe de o parte,
toti moetenitorii cari s'au facut cul-
pabili de un asemenea fapt, sunt ti-
nuti solidariceete de repararea pre-
juditiului cauzat, conform art. 1003
din Codul civil, iar de alt5, parte, ca
moetenitorul care n'a participat la
un asemenea fapt, este in drept de
a cere repararea prejuditiului, con-
sistand mai cu deosebire in resti-
tuirea lucrurilor sau a sumelor
ascunse, atat dela autorii delictului,
cat ei dela moetenitorii for ;
Considerand ca, deli este adevarat
ca moetenitorii sunt tinuti de obli-
gatitinile defunctului, in conditiunile
ei cu modalitatile de cari ele se ga-
sesc incarcate, dar nu este mai putin
adevarat, asemenea, ca, datoriile suc-
cesiunii, fie ele chiar solidare, se im-
part de drept intre moetenitori ;
Ca, prin urmare, in ipoteza cand
la o moetenire deschisa unii din
moetenitori au distras sau au ascuns
o parte din moetenire, ai cand unul
din acesti delicuenti a incetat din
viata lasand mai multi moetenitori,
obligatiunea acestora de a repara
prejuditml cauzat de autorul for tre-
bue a se regula dupa ambele prin-
cipii mai sus aratate ;
Ca, astfel, cu privire la aceasta
ipoteza, in virtutea principiului ca
mostenitorii sunt tinuti de obligatiu-
nile moetenirii in conditiumle in
cari ele se gasesc, moetenitorul in
detrimentul canna s'a sustras o parte
din moetenire, poate actions pentru
tot si pentru restituirea intregilor
surne sustrase fie pe unul din auto-
rii delictului ce se afla Inca in viat5.,
fie pe toti moetenitorii co-delicuen-
tului defunct, la olalta, caci moartea
unuia din delicuenti nu poate rupe
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Succes tune
legatura de solidaritate ce exista in-
tre dan$ii, $i, precum defunctul de-
licuent putea fi chiemat singur a
plati intreaga suing sustrasa, tot ast-
fel $i mo$tenitorii lui pot fi chiemati
impreuna a indeplini aceea$ obliga-
tiune ;
Ca, de alta, parte, insa, in virtutea
principiului divizibilitatii datoriilor
succesiunii, mo$tenitorul in detri-
mentul caruia s'a sustras o parte
din mostenire, nu poate actiona pe
fiecare dintre mo$tenitorii delicuen-
tului incetat din via45,, decat pentru
o parte din datorie proportionala cu
partea lui ereditara, caci numai in
aceasta proportiune fiecare dintre
mo$tenitori este tinut de a contribui
la plata datoriilor succesiunii, fie ele
chiar solidare, conform art. 774, 777,
1059 $i 1060 din Codul civil ;
Considerand ca, in speta,, Curtea
de apel constata ca din succesiunea
Principe lui Mihail Sturdza s'a dat
la o parte patru milioane lei de c5,-
tre sotia lui, Principesa Smaranda
Sturdza $i de catre fiica defunctului,
Principesa Gortciacoff ;
Ca asupra sumei inlaturate, Prin-
cipele Grigore M. Sturdza, unul din
erezii defunctului, nu are dreptul de
a reclama de cat doua miloane, a-
died jumatate din suma inlaturata,
cealalta jumatate cuvenindu-se fra-
telui s a u Principele Dimitrie M.
Sturdza;
Ca Principele Gr. M. Sturdza este
in drept de a reclarna intreaga suma
de doua milioane de la Mihail D.
Sturdza, pentru ca acesta este unul
din mo$tenitorii Principesei Smaranda,
Sturdza, incetata din viata, $i in a-
ceasta calitate el este tinut de obli-
gatiunile defunctei in acelea$i con-
ditirmi in cari sf dansa era tinuta ;
Considerand ca, judecand astfel,
Curtea de ape) nu tine seam5, ca
www.dacoromanica.ro
265
Succes tune
Mihail Dimitrie Sturdza n'a moste-
nit singur pe Principesa Smaranda
Sturdza, ci a venit la mo$tenirea ei
in concurenta cu Principesa Gort-
ciacoff, $i ca, prin urmare, sarcinile
succesiunii ei trebuiau a se imparti
intre ambii ace$ti succesori ;
Ca, condamnand pe Mihail Dimi-
trie Sturdza la plata intregii some
de doua milioane, intreaga suma de
care era tinuta defuncta Smaranda
8turdza, Curtea nesocote$te regula
dupa care datoriile de mo$tenire se
impart de drept intre mostenitori, sf
violeaza cu chipul acesta art. 774,
777, 1059 $i 1060 din Codul civil.
Buletinul 1899, p. 665 ci 1902,
pag. 53
139. Considerand ca acceptarea
unei succesiuni se face in mod ex-
pros, prin declaratiune formala, sau
in mod tacit, rezultand din diferite
acte din cari rezulta intentiunea de
a fi considerat ca erede ;
Considerand, in speta, ca tribu-
nalul n'a stabilit ca recurentul $i-a
manifestat vointa sa de a fi mo$-
tenitor prin veri unul din aceste
dou5 moduri, nu putea impuna
asemenea calitate, de oarece, con-
form principiului inscris in art. 68 i
din Codul civil, nimeni nu este obli-
gat a face acceptarea unei succe-
siuni ce i se cuvine ;
Ca, a$a fiind, tribunalul a facut
o gro ita aplicatitine a legii cand
prin hotararea sa, declara ca recu-
rentul e prezumpt a fi acceptat suc-
cesiunea, intrucat n'a renuntat la ea
in mod expres prin declaratiune
data la grefa tribunalului.
Buletinul 1899, p. 796
140. Se poate aplica prescriptiu-
nea de zece ani prevazuta, in artico-
lul 1900 din Codul civil pactului
succesoral care nu e Mout prin con-
266 REPERTORIM, GENERAL DE JURISPRLTDENTA. R0MANA

Succesiune Succesiune
tractul de ca.satorie ? Vezi cuvantul : Considerand ca, de altmintrelea,
(Prescriptiune No. 176. nici s'ar intelege pentru ce art. 781
Buletinul 1899, p. 972 din Codul civil nu da actiunea se-
141. In ce anume conditiuni si in paratinnii de patrimonin in contra
ce anume termen erezii sunt in drept eredelui, ci zice ca se indrepteaza in
a cere inscrierea si conservarea pri- contra oricarui creditor at acestuia ;
vilegiului prevazut de art. 1737, ali- iar art. 782 adauga ca pentru imo-
niatul 3 din Codul civil ? Vezi en- bile ea se exerseaza in timpul cat
vantul (Privilegiu, No. 34. acestea se afla in mainele moste-
Buletinul 1899, p. 991 nitorului ;
142. Considerand ca dreptul de De unde rezultil ea singurul efect
alienare este un atribut al dreptului al cererii separatmnii de patrimoniu,
de proprietate, absolut si nemargi- este de a se cere un drept de pre-
nit, care nu putea fi restrans de cat ferinta in favoarea creditorilor de-
prin o dispozitiune expresa a legii ; functului asupra averii acestuia fata
Ca mostenitorul facandu-se prin on creditorii mostenitorilor, ceeace se-
acceptatiunea mostenirii proprietar poate califica de privilegiu in intelesul
al averii defunctului, ca proprietar larg al cuvantului, care cuprinde
el are dreptul de a dispune de acea toate drepturile de preferinta, dar un
avere, precum it avea si defunctul, privilegiu .sui generis . care nici nu
oricare ar fi fost numarul creditori- restrange capacitatea mostenitorului
lor sai ; proprietar, nici permite urmarirea in
Considerand ca prin nici o dispo- mana celui deal treilea al imobilului
zitiune legiuitorul n'a adus veri o alienat de el ;
marginire la acest drept al moste- Considerand ca nu e admisibil ca
nitorului, negazind just a face cre- legiuitorul dupa, ce a caracterizat
ditorilor mostenirii, dupa moartea de- astfel cererea de separatiune de pa-
bitorului lor, o conditiune mai bursa trimoniu, la locul uncle este sediul
de cat aceea ce o aveau pe cand materiei, sa-i fi schimbat natura prin
debitorul lor era in vigil, ; art. 1743 din Codul civil, atunci cand
Considerand ca tot ce legiuitorul a regulat conditiile de publicitate ale
a voit sa faca este de a apara pe acelui drept si aceasta schimbare
creditorii mostenirii de inconvenientul atat de radicala si atat de impor-
rezultand pentru ei din confuziunea tanta, sa nu o fi facut in termeni
patrimoniilor, in cazul cand si mos- expresi, ci sa o fi lasat numai a se
tenitorul are creditori si, in acest sub-intelege ;
scop, a permis sa se faca separatiu- Considerand ea singurul adaus de
nea patrimoniului defunctului de acel garantie ce legea a voit sa dea cre-
al rnostenitorului pentru a conserva, ditorilor mostenirii prin art. 1743
spre indestularea creditorilor moste- este proibitiunea de a se infiinta,
nirii, cu excluderea celor al moste- verio ipoteca in dauna lor inaintea
nitorului, gajul ce ei au avut de la termenului de Sage luni, prescris pen-
debitorul lor, gaj insa care totus ra- tru inscriptiunea privilegiului lor, dar
mane expus la pierdere prin alie- aceasta a zis-o clar si lamurit in
narea ce ar face-o rnostenitorul, termenii cei mai neindoiosi, ceeace
precum era expus prin alienarea ce ar fi facut, do sigur, si in privinta,
ar fi facut-o insus debitorul lor ; dreptului de alienare al mostenito-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Succesiune
nitorului, dash i-ar fi fost vointa ase-
menea de a-1 proiba ;
Considerand et, din contra, pentru
a impiedeca orice confuziune in pri-
vinta efectelor intro cererea de se-
paratiune de patrimoniu, calificat de
prig ilegiu, si adevaratele privilegii
acele acordate creantelor asupra ace-
luias debitor, cari se deosebesc prin
calitatea for (art. 1722), legiuitorul
a avut ingrijire de a nu cuprinde in
aceeas enuuleratiune (art. 1737) acest
privilegiu csui generis,, care nici se
bazeaza pe calitatea create, nici se
exerseaza contra aceluias debitor sau
cel putin asupra aceluias patrimoniu,
si, prin urmare, nu are nimic de co-
mun cu adevaratele privilegii pentru
cari sunt edictate regulele din capi-
tolul respectiv si, in special, acela al
art. 1790 care prevede dreptul de prin urmare, dansa nu se poate con-
urmarire ; siders ca definitive fiind suscepti-
Considerand ca data aceasta so- bila de apel ;
lutiune este controversata in dreptul
francez. ea n'ar trebui sa fact, nici
un dubiu in dreptul nostru, stint
fiind ca legiuitorul nostru imprumu-
tand sistemul ipotecar, in cea mai
mare parte dela belgieni, n'a adoptat
si art. 39 din legea for ipotecart,
prin care ei, modificand textul art.
2111 al Codului Napoleon (art. 1743
din Codul civil roman), proiba in
mod expres mostenitorului, nu nu-
mai dreptul de a ipoteca dar si acel
de a alien& in cele case luni dupe
deschiderea succesiunii ;
Considerand ca nu se poate zice
ca prin aceasta solutiune creditorii
mostenirii sunt expusi a fi fraudati
de mostenitori, caci prin actiunea
Pauliana ei pot totdeauna ataca alie-
narile ce cu frauds s'ar face in pre-
juditiul for ;
Considerand, in fine, ca din tot ce
precede rezulta ca cererea de sepa-
ratiune de patrimoniu, chiar inscrisa,
www.dacoromanica.ro
257
Succesiune
nu da dreptul creditorilor mostenirii
de a urmari imobilul de mostenire
in mainele achizitorului.
Buletinul 189.9, p. 1241
Vezi mai jos : No. 151.
143. Considerand ca incheierea tri-
bunalului prin care se hotaraste ea
partagiul se va face nu in natura,
ci prin vanzare publics, nu este o
incheiere preparatorie, ci o hotarare
care nu poate fi executata pant nu
devine definitive, caci ridica co-pro,
prietarilor un drept ce le este recu-
noscut de lege, acela de a lua in na-
tura partea for din imobil (art. 73G
Codul civil) ;
Ca unul din co-proprietari opunan-
du-se la impart/eala prin vanzare, ho,
tararea primei instant poate fi re-
formats de instanta superioara, si,
Ca, prin urmare, tribunalul nu poate
sa urmeze inainte cu operatiunile par,
tagiului prin vanzare. pans ce hota-
rarea sa in aceasta privinta nu ra-
mane definitive.
Buletinul 1900, p. 115
144. Imprejurarile din cari instanta
de fond constata si is face convin-
gerea cs o avere ce este a se im-
parti prin justitie nu se poate comod
imparts]. in natura, consistand numai
in chestiuni de fapt, ele scapa de cen-
zura Curtii de casatie.
Buletinul 1900, p. 124
145. Considerand ca dupe dispozi-
tiunile art. 918 din Codul civil exe-
cutorii testamentari fiind responsa-
bili in mod solidar de a da socoteala
de miscatoarele ce li s'au incredin-
tat, obligatiunea lor, afara de cateva
exceptiuni, e solidara ;
Ca instanta de fond constatand in
fapt ca recurentii Iosef si Buiuin.
Naftalezon sunt in adevar executors
268 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Succesiune S ucces tune

testamentari insarcinati cu plata da- situ Voda Mihail Sturdza $i a mu-
mei sale, fosta Doamna Smaranda.
toriilor, a legatelor, etc., in termenul
de un an si ca ei si-au primit ave- Sturdza, si Mihail D. Sturdza, in ca-
rea ramasa pe urma testatorului pre- litate de mostenitor testamentar al
vazuta in inventar, pe care an si acestui din urma, la plata acestei
desfacut-o prin vanzare, cu drept cu- sume, cu aplicatiunea art. 703 din
vant, si fficand o buns aplicatie a Codul civil ;
textelor de lege, i-a c indamnat in Considerand ca din momentul ce
mod solidar catre Haia Feiga, inti- este constant ca averea ce Mew),
mata in recurs, la suma de 11.292 parte din mostenirea fostului Dom-
lei, portiunea de a cincea parte ce nitor M. Sturdza a fost sustrasa de
a constatat ca i se cuvine in suce- numitele doamne co-mostenitoare
siunea defunctului Ilie Naftulea. ale lui Gr. M. Sturdzanrmeaza, ca la
Buletinul 1900, p. 198 sum recunoscuta sustrasa' sa se
146. Avand in vedere ca decizi- datoreze de autoarele sustractiunii,
unea supusa recursului are de obiect si dobanzi dela data mortii lui Voda
cererea de revizuire facuta de Gr. M. M. Sturdza ;
Sturdza pe motivul ca Curtea de a- Ca aceste dobanzi sunt datorite,
pel din Craiova, s. I, in deciziunea sa fie ca autoare ale unui delict civil,
cu No. 84 din 1897, a omis a se si, deci, fiind de rea credinta, fie in
pronunta asupra cererii de a i se a- virtutea principiului rezultand din
corda dobanzi dela data mortii fos- combinatiunea dispozitiunilor art.
tului Domnitor Mihail Sturdza la 738, 762 si 854 din Codul civil,
suma recunoscuta sustrasa de fosta dupa cari sumele datorite succesiu-
Doamna. Smaranda Sturdza si de Prin- nii de un erode produc dobanzi dela
cipesa Gortceacoff din averea ramasa, data deschiderii succesiunii ;
la moartea numitului Domnitor ; Considerand ca, datoriile unei suc-
Avand in vedere ca citata decizi- cesiuni cu restrictitinea insa ce
une a Curtii de apel cu No. 84 din decurge din dispozitiunile art. 774 $i
1897, a obtinut, in urma deciziunii 777 din Codul civil tree la moste-
cu No. 209 din 24 Mai 1899 data nitori in conditiunile si cu sarcinile
asupra recursului facut de Mihail D. ce existau in persoana lui de cu.-
Sturdza, autoritatea lucrului judecat jus ;
in privinta urmatoarelor puncte Considerand ca data stabilit ca
Ca din succesiunea fostului Dom- fosta Doamna, Smaranda Sturdza
nitor Mihail D. Sturdza s'a sustras datora la capitalul sustras dobanzi
avere in valoare de patru milioane, dela moartea lui Voda M. Sturdza,
de catre sotia sa, fosta Doamna Sma- urmeaza ca si mostenitorii sai, Prin-
randa Sturdza si de fiica acesteia, cipesa Gortceacoff si Mihail D.
Principesa Gortceacoff ; Sturdza, sa datoreze dobanzi dela
Ca asupra acestei avert sustrase aceea$ data.
s'a recunoscut lui Gr. M. Sturdza Buletinul 1900, p. 313
dreptul la jumatate, &Tic& la doll/ 147. Considerand ca in virtutea
milioane, cealalta jumatate cuvenin- art. 774 si 777 din Codul civil da-
du-se fratelui sau Dimitrie Sturdza, toriile si sarcinile succesiunii se
si s'a obligat principesa Gortceacoff, divid intro mostenitori in propor-
in calitate de mostenitoare a tatalui tiune cu partea for ereditara, ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
) Succesiune
Considerand ca acest principiu, al
divizibilitatii datoriei intre moste-
nitori, isi are aplicatiunea in virtu-
tea art. 1059 si 1060 din Codul civil,
chiar atunci cand datoria succesiu-
nii ar fi fost solidara.
Buletinul 1900, p. 815
148. Dupa art. 117 si 1607 din
Codul civil reiese pans la evidenta
ca mostenitorul aparent, data este
de buna credintii, este dator sa res-
tituiasca, adevaratului mostenitor nu-
mai pretul primit dela vanzarea i-
mobilului succesoral ce o facuse,
dimpreuna cu dobanda dela data
reclamatiunii, sau sa cedeze actiu-
nea sa in contra cumparatorului,
data pretul n'ar fi fost platit.
Buletinul 1900, p. 333
149. Creantele cazute in lotul unui
mostenitor, in urmarea unei tran-
zactiuni incheiate intre dansii, an
nevoe de a fi notificate debitorilor
for conform art. 1393 din Codul
civil'? Vezi cuvantul : (Cesiune
No. 41.
Buletinul 1900, p. 514
150. Dreptul vaduvei fara avers
in succesiunea defunctului sau sot,
conferit prin art. 6b4 din Codul ci-
vil, nu se pierde prin faptul rema-
rithrii sale.
Buletinul 1900, p. 993
151. Considerand ca confuziunea
ce se ofera de drept prin acceptiu-
nea unei succesiuni, intro patrimo-
niul defunctului si acela al eredelui,
putand fi daunatoare creditorilor
succesiunii, cand eredele e oberat lul in mina celui de altreilea achi-
de datorii, pentru a inlatura acest zitor, adica, din creditori simpli, ce
inconvenient, legiuitorul prin art.
781 din Codul civil a dat dreptul
creditorilor unei succesiuni, de a cere
in contra on carui creditor al ere-
delui separatiunea patrimoniului de-
functului de acela al eredelui ; iar
prin art. 1743 a dispus ea acest
www.dacoromanica.ro
269
Succesiune
drept, pe care it califica de privile-
giu, pentru a fi conservat asupra
imobilelor succesiunii trebue sa fie
inscris in termen de ease luni dela
data deschiderii succesiunii
Considerand ca din aproprierea a-
cestor dispozitiuni de efectele pro-
prii ale acceptatiunii unei succesiuni,
rezulta ca ceeace legiuitorul nu-
meste privilegiu, in cazul de fata,
nu e alta decat dreptul creditorilor
unei mosteniri de a fi indestulati
din averea defunctului, cu preferinta,
inaintea on carui creditor al ere-
delui ;
Ca, prin urmare, acest privilegiu
(sui generis, nu poate sa confere
dreptul de a urmari imobilul asupra
caruia a fost inscris cand acel imo-
bil nu mai este in mainile eredelui,
caci el nu are nimic de comun cu
privilegiul propriu zis, care dup5,
art. 1722 se naste din calitatea
creantei, se exerseaza intro creditorii
aceluias debitor pe unul si acelas
patrimoniu, gajul comun al tuturor ;
Considerand ca data era echitabil
ca legiuitorul sa se ingrijeasca ca
soarta creditorilor cuiva sa nu de-
vina mai rea prin moartea debitoru-
lui, nu era insa nici o ratiune ca el
sa le creeze la o asernenea intam-
plare o soarta, mai buna decat aceea
ce si-au facut-o ei singuri, ceeace
ar fi fost, data permitea,, ca prin
simpla inscriptiune a cererii de se-
paratiune de patrinoniu, creditorii
chirografari sa poata urmari imobi-
erau in timpul vietii debitorului lor,
sa devina creditori ipotecari dupa
moartea acestuia ;
Considerand ca un asemenea drept
exorbitant, data ar fi fost in inten-
tiunea legiuitorului de a-1 da, el nu
s'ar fi multumit numai de a-I lasa
270 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Succesiune Succesiune
sa se subinteleaga, ci 1-ar fi creeat un erede a acceptat mostenirea ta-
prin texte exprese, dare vi nein- talui sau, sau nu, este o chestiune
tloielnice ; ca nu nu numai n'a fa- de fapt rezervata numai instantelor
cut aceasta, ci, din contra, dispu- de fond.
n5,nd prin art. 783 ca in privinta Buletinul 1900, p. 1024
imobilelor cererea de separatiune de 153. Art. 678 din Codul civil re-
patrimoniu se poate exercita tot cunoaste dreptul la mostenirea co-
timpul cat imobilul se gaseste in pilului natural, in lips5, de descen-
mainile debitorului, iar prin art. 1743 denti vi mama, rudelor celor mai de
impiedicand pe erede, inaintea celor aproape ale mamei si, prin urmare,
Base luni dela deschiderea succesiu- copiilor naturali ai acesteea.
nei, de a ipoteca, nu insa si de a Buletinul 1900, p. 1144
vinde imobilul succesiunii, el a in- 154. Considerand ca ceeace carac-
{beat destul de lamurit ca n'a inte- terizeaza legatul universal este vo-
les sa dea, veri un efect cererii se- catiunea legatarului la universalita-
paratiunii de patrimoniu in privinta tea bunurilor cari vor compune pa.
imobilelor, cand acestea au iesit din trimoniul testatorului la moartea sa ;
mainile mostenitorilor ; Ca legea, pentru a recunoaste u-
Considerand c5, daca privilegiul nui legat caracterul de universal,
separatiunii de patrimoniu nu este n'are in vedere ceeace de fapt le-
din acele definite de art. 1722, cari gatarul va obtine din averea de-
dau nastere la drepturi reale, e e- functului, ci ceeace el ar obtine, si
vident c5, si art. 1745, dup5, care considera legatul ca atare on de
privilegiile propriu zise degenereaza, cate ori, in virtutea lui, legatarul
in unele cazuri, in simple ipoteci cu ar avea dreptul eventual de a veni
erect dela data inscriptiunii lor, nu la intreaga avere ce defunctul ar
se poate aplica la privilegiul sepa- rasa la moartea sa ;
ratiunii decat in senzul ca inscrip- C6., prin urmare, ceeace instantele
tiunea va avea efect dela data ei, judecatoresti au a examina, pentru
-chiar cand a fost lint& dupa cele a recunoaste acest caracter unui le-
vase luni, insa numai pentru a pro- gat, este daca cel in favoarea cui
cure creditorului mostenirii dreptul s'a facut va fi chemat a profits de
de a fi preferit creditorului eredelui caducitatea sau nulitatea celor-
vi aceasta intru cat imobilul n'a lalte dispozitiuni din testament ;
iesit Inca din mainile eredelui ; Considerand, in speta',, ca Curtea
Considerand ca nu se poate zice de apel examinand diferitele dispo-
ca separatiunea de patrimoniu e fare zitiuni din testament, aproprindu-le
de efect daca nu i se recunoaste vi combinandu-le intro dansele, gi
dreptul de urrnarire, eredele putand avand in vedere mai cu seama dis-
prin vanzarea imobilelor succesiunii pozitiunea din testament in care e-
sa fraudeze pe creditori, stiut fiind rezii legitimi sunt exclusi intr'un mod
ca prin actiunea Paulian5, acestia formal de la participarea lor in a -
-au mijlocul de a face sa se revoace verea defunctutui, stabileste c5 prin
-actul incheiat in dauna lor. enumerarea averii ce testatorul a
Buletinul 1900, p. 998 f5,cut in testamentul sau n'a inteles
Contra : Vezi mai jos No. 171. a restrange numai la acea avere dis-
152. Chestiunea de a se sti daca pozitiunile sale testamentare, dar ca

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRIMENTA ROMANA 271

S uccesiune S uccestune
vointa sa a fost de a recunoaste au fost excluse, si, prin urmare, ele
nepotilor sai vocatiunea la univer- raman supuse indatoririlor ce le im-
salitatea patrimoniului ce se va gasi pune societatea, iar actele vietii for
la moartea sa. ; civile se carmuese de legea civila ;
Considerand ca aci fiind vorba de Considerand ca mostenirea este
interpretarea intentiunii testatorului, un mod de a dobandi proprietatea
si interpretarea data de instanta de ce izvoreste din legea civila, si se
fond in aceasta privinta, ne fiind in reguleaza, de legea care a infiintat-o ;
contradictiune cu nici o dispozitiune Ca, de alta parte, legea asupra
clara si precisa din testament, ea mostenirilor fiind in stransa lega-
scapa de sub cenzura acestei Curti. tura cu organizarea socials a Statu-
Buletinul 1900, p. 1159 lui, este o lege de ordine publics, si
155. Considerand ca din faptul ca se aplica fora deosebire la toate cla-
testatorul a fixat fiecarui din cei sele societatii, si nimeni nu se poate
cinci nepoti, chiemati la mostenire, a sustrage aplicarii ei, in lipsa unei
cincea parte din averea ce-ar ra- derogatiuni exprese;
manea dupa plata legaturilor, nu se Considerand ca nici o deosebire
poate deduce ca, prin aceasta chiar, nu se face in Codul civil intro mos-
aceste legaturi nu pot fi privite de tenirile ramase dela calugari si cele
cat ca legaturi cu titlu universal, ramase dela persoanele civile ;
caci si aci intelesul ce trebue a se Ca, prin urmare, in lipsa unei ase-
da unei asemenea dispozitiuni de- menea distinctiuni facute de legiui-
pinde de intentliunea testatorului re- tor si pe cat timp este vorba de
zultand dintomplexul dispozitiunilor exercitiul unui drept civil, aceeas lege
din testament ; care da fetelor bisericesti vocatiune
Ca din momentul ce instanta, de la mostenirea unei persoane civile,
fond constata ca, in speta, ca vointa urmeaza a se aplica, si la devolutiu-
testatorului a fost ca erezii legitimi nea mostenirii for ;
s fie exclusi dela mostenire, si, dar, Ca, de altfel, nu s'ar intelege, in
sa nu poata profits de caducitatea adevar, ca un calugar sa fie in drept,
sau nulitatea veriuneia din dispo- in calitatea lui de membru al socie-
zitiunile testamentare, si ea clausal tatii, sa mosteneasca un civil in vir-
a voit ca legatarii numiti sa aiba tutea legii civile, iar acelas calugar
vocatiunea la universalitatea averii sa, nu poata, fi mostenit de un civil
din care s'ar compune patrimoniul in virtutea aceleeas legi, cand nu
sau la moarte-i, urmeaza, invederat exista nici o dispozitiune exceptio-
ca instanta de fond nu i-a privit nala in aceasta privinta, si cand stint
ca legatari cu titlu universal, in in- este ca principiul reciprocitatii pre-
telesul de a nu putea obtinea pro- domneste in materie de succesiune ;
prietatea si posesiunea legatului for Avand in vedere obiectiunea ce se
decat in conformitate cu art. 895 face ca Constitutia prin art. 21 a
din Codul civil. recunoscut autonomia bisericii noas-
Buletinul 1900, p. 1160 tre ortodoxe de r5,sarit ; ca, in virtu-
156. Considerand ca persoanele tea acestei autonomii, canoanele cari
cari imbratiseaza viata monahala au fost incuviintate de autoritatea
nu inceteaza prin aceasta de a face sinodala au putere de lege, si, in
parte din corpul social din care nu puterea unor asemenea canoane, a-

www.dacoromanica.ro
272 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Sucees tune
verea ramasa dela calugari se mos-
teneste de monastiri ; ca exista dar,
in aceasta privinta o lege speciala
care deroga legii generale asupra
succesiunilor ;
Ca, de alta parte, dreptul de mos-
tenire al monastirilor a fost recu-
noscut in Romania din timpii cei
mai departati ; a fost respectat sub
toate legislatiunile anterioare si nu
se afla in legislatiunea actuara' nici
o dispozitiune expresa care sa fi a-
brogat acea lege speciala ;
Considerand ca aceasta obiectiune
nu este intemeiatd., cAci Constitutia
prin art. 21 a recunoscut in adevar
autonomia bisericii noastre ortodoxe,
in sensul numai ca autoritatea si-
nodala este in drept de a proclama
dogmele acelei biserici, si de a carmui
atat afacerile spirituale, cat si disci-
plina persoanelor cari au imbratisat
viata monahald ;
Dar, prin acel articol, Constitutia
nu a inteles insa a ridica societatii
dreptul de a regula raporturile din-
tre monahi cu corpul social din care
dansii nu au incetat de a face parte,
nici a lasat in atributiunile autori-
tatii sinodale de a reglementa drep-
turile ce izvoresc din legea civila ;
Ca puterea autoritatii sinodale a
fost restransa numai in limitele do-
meniului spiritual, aceasta rezulta
din chiar termenii art. 21 din Con-
stitutie, dar mai invederat Inca din
art. 14 al legii din 19 Decembrie
1872, dupe care autoritatea sinodala
este oprita de a infiinta regulamente
chiar bazate pe canoane, .cari nu
ar fi in conformitate cu legile civile
ale tarii, ;
Considerand ca data s'ar admite
ca in virtutea canoanelor bisericesti
monastirile sunt in drept de a mos-
teni pe calugari cu excluderea ru-
delor de sange, apoi autoritatea si-
www.dacoromanica.ro
Succes tune
nodala care ar incuviinta asemenea.
canoane ar iesi din sfera afacerilor
spirituale ce i-a fost ingtiduita prin
Constitutie, si ar incalca peste atri-
butiile autoritatii civile, care singura
este in drept de a determine si re-
glementa modurile civile de doban-
direa proprietatii printre can intra
si mostenirea ;
Ca, de alta parte, asemenea ca-
noane menite de a aye& autoritate
asupra fetelor bisericesti, si ar in-
tinde efectul for asupra persoanelor
civile cari si-ar pierde drepturile for
in puterea unor legi bisericesti, pe
can ele nu sunt tinute a le recu-
noaste, in virtutea libertatii cultului,
proclamata prin acelas art. 21 din
Constitutie, si pe ca,nd ele nu sunt
tinute a se supine de cat autoritii-
tii civile ;
Ca, in fata acestor consecinte ne-
drepte si contrarii organiztirii sociale
a Statului se invedereaza si mai
molt ca legiuitorul din Constituantti
nu a inteles a recunoaste autonomia
bisericii noastre ortodoxe decal pen-
tru sfera afacerilor spirituale, iar Ca-
noatiele ce se invoaca pentru a le-
gitima dreptul de mostenire a mo-
nastirilor asupra averii succesorale a
monahilor, fiind atingti'toare de drep-
turi civile pe cari autoritatea sino-
dala nu are cadere de a carmui, acele
canoane nu pot avea forth obligato-
rie fate de legea civila, si, prin ur-
mare, nu pot fi asimilate unei legi
speciale ce ar deroga legii generale
asupra mostenirilor ;
Considerand, in fine, ca veri cari
ar fi fost drepturile de mostenire ale
monastirilor asupra averii succeso-
rale a monahilor,, acele drepturi au
fost abrogate in urma proinulgarii
Codului civil, caci dincolo de Milcov
dreptul de mostenire al monahilor
era prevazut si regulat prin art. 963
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Succesiune
din Codul Calimah, iar dincoace de
Milcov acest drept fusese consacrat
prin ofisul Domnesc din 1851, qi prin
art. 1912 din Codul civil legiuitorul
declara abrogate toate legile $i toate
ordonantele Domnesti in tot ceeace
nu sunt conforme cu regulele pre-
scrise de actualul Codice civil, astfel
ca canoanele bisericesti, ce se invoc
in favoarea dreptului de mostenire
a monastirilor, au lost abrogate de
odata cu vechile legiuiri ce le con-
sacrau ;
Considerand c odata ce se inla-
tureaza autoritatea canoanelor bise-
ricesti, in ce priveste devoluteiunea
succesiunii monahilor, apoi ramame
statornicit principiul ca legea civila
se aplica deopotrivil atat la moste-
nirea ramasa dela monahi, cat si la
mo$tenirea ramasa, dela persoanele
civile ;
Ca aplicand acest principiu, in speta,
la averea succesorala a Protosighe-
lului Antonie Cornateanu; cu drept
cuvant instantele de fond au recu-
noscut ca mostenitori ai defunctului
monah pe rudele lui de sange, $i au
exclus dela mostenire atat pe mo-
nastirea Cernica, cat $i pe Stat, ce
venea cu drepturile acestei monastiri.
Buletinul 1900, p. 1311 (Sectiuni-
Unite)
Contra: Vezi mai jos No. 21 si 107.
157. Legiuitorul nu pronunt5, nici
o decadere in contra mostenitorilor
cari, cu ocazia cererii de iesire din
indiviziune, nu formuleaz5, tot data%
si pretentiuhile for de raport ;
Ca, din contra, tend rnostenitorii
nu se int,eleg intre dansii si provoaca
partagiul judiciar conform art. 733
din codul civil, mo,tenitorii sunt in
drept de a produce inaintea arbitru-
lui numit toate socotelile ce co-par-
tasii sunt datori a-si da unii altora
pentru a forma massa succesorala si
r. C. Barozzi. Vol. IV
www.dacoromanica.ro
273
Succesiune
pentru a compune formarea loturilor
astfel precum se prevede prin ulti-
mul aliniat de sub art. 737 qi prin
art. 746 din Codul civil,
Buletinul 1900, p. 146'5
158. Considerand ca institutiunea
calugariei a avut si are in Romania,
din cele mai vechi timpuri $i pana
in momentul de fate, o existenta le-
gala in puterea de canoane ale sfin-
tilor parinti, consemnate si perpe-
tuate prin condica lui Matei-Basarab
din anul 1658, prin asezamantul bi-
sericesc a lui Duca-Voda $i Cartea
Patriarchiceasca, amandoua din anul
1675, prin chrisobul lui Matei Ra-
covita-Voda din anul 1742, prin Cri-
sobul lui Ipsilante-Voda din anul
1776, prin hati$erifele din anii 1802
$i 1827, $i altele ;
Ca puterea indatoritoare a acestor
asezaminte pentru toti cati Lc parte
din tagma calugareasca, fie simpli
monahi, fie episcopi, nu se poate ta-
gadul fare ca prin aceasta sa se iz-
beasca in insa$ existenta institu -
tiunii cAlugare$ti, ca una ce sta $i
se tine in virtutea ziselor asezaminte ;
CA Codica civila a lui Ipsilante-
Voda, a lui Caragea-Voda, $i Regu-
lamentul organic, prin articolul ci-
tat 241. n'au abrogat legile biseri-
ce$ti pre cat timp aceste legiuiri
posterioare n'au avut in vedere a re-
gula, nici a atinge catu$ de putin
ordinea monastica, $i de oarece a$e-
z'amintele relative la acea ordine, ca
legi speciale, n'au putut fi abrogate
prin legi posterioare generale, intrucat
acestea nu cuprind, precum nici putea
cuprinde, o clauza expresa, de abro-
gare ;
Ca, din contra, din reforma legis-
lative a lui Ipsilante-Voda, facuta
la anul 1776, departe de a putea
eel putin O. se deduca abrogarea ca-
noanelor ordinei monastice, se co n-
18
274 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA.
Succest une
stata numai o simpla modificare de
codificatiune, dupa care acele canoane
n'au fost decat separate de legile ci-
vile $i criminale ;
CA, duph canoanele ordinei monas-
tice, calughrii $i episcopii obligati
a se supune for prin singura calitate
de calugari sau episcopi, nu pot testa
decat :
1 De averile for de mai inaintea
inchinarii metaniei for ;
2 De averile c4tigate in timpul
chlughriei prin mostenire sau dar .de
la rudele for ; si,
3 De averile ce 1i s'au daruit de
orice alt strain, insa cu privinta per-
sonals ;
Ca, in cazul de fath, averile de
care a testat fostul episcop de Bu-
zhu, Filotheiu, nu intra in nici una
din aceste trei categorii, ci testa-
mentul cuprinzand dispozitiune de
averi de can testatorul nu putea dis-
pune in calitatea in care a fost cas-
tigat aceleasi averi, el este nul.
Buletinul 1S65, p. 629
159. Considerand ca din intreaga
economie a legii rezulth ca legiui-
torul a considerat pe copiii naturali
ca faca,nd parte din familia mamei
lor, si, consecinte acestui principiu,
i-a asimilat cu copiii legitimi, in ce
priveste mostenirile provenind des-
pre linia materna' ;
Ca, urmator aceluias principiu, le-
giuitorul a dispus, prin art. 678 din
Codul civil, ca succesiunea copilului
natural se cuvine mamei lui si ru-
delor ei celor mai de aproape ;
CA dach, dar, copilul natural poate
fi mostenit in virtutea acestui text
de lege, de fratii si surorile sale ie-
siti dintr'o chsatorie legitimh, nu este
nici un inotiv rational pentru care
legiuitorul sa fi voit a depart& pe
copilul natural dela mostenirea sus
numitilor frati si surori, cu atat mai
www.dacoromanica.ro
Succes tune
mult cu cat reciprocitatea este ad-
mish ca un principiu primordial de
echitate in materie de succesiune;
Avand in vedere obiectiunea ce se
face ca mostenitorii nu se infiinteazh
prin interpretare, si eh nu sunt mos-
tenitori decat aceia can stint aratati
de lege ;
CA, pe cat timp prin articolul
677 din Codul civil legiuitorul
nu a dat dreptul copilului natu-
ral de a mosteni decat pe mama lui,
pe ascendentii $i colateralii mamei,
apoi nu se poate, prin interpretare,
intiude dreutul de mostenire al co-
piilor naturali si asupra mostenirilor
fratilor si surorilor iesiti dintr'o ca-
satorie legitimh ;
Considerand ea vericat de into-
meiata ar fi in principiu aceasta
obiectiune, ea nu poate fi decizivh
in ce priveste dispozitiile legii noastre
relative la drepturile succesorale ale
copiilor naturali, caci textele legii
se contrazic in aceasta materie, si
redactarea: for e cu totul neingrijita ;
Ch, in adevar, pe cand duph arti-
colul 677 din Codul civil copiii na-
turali pot mosteni pe ascendentii for
materni, acest drept ei nu-1 au duph
art. 652 din acelas codice ;
CA, de asernenea, interpretate in-
tr'un mod gramatical cuvintele.
.vice-versa. din art. 652, ar avea
intelesul ca. copiii legitimi sunt asi-
milati copiilor naturali, si mostenesc
numai pe mama for si pe colateralii
ei, ceeace duce la o concluzie ero-
nath si contrazice dispozitiile formale
ale art. 669 din Codul civil, privi-
toare la succesiunile copiilor legitimi,
dar ceeace dovedeste intfun mod va-
dit cu cata neingrijire au fost re-
dactate textele de lege in aceasta
materie ;
Considerand ca in fata acestei ne-
potriviri de texte si a vitioasei for
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT& ROMANA 275

Sueeesiun,e Succesiun e
Tedactivai este de datoria judecato- de fond de a tercets si de a hotari
rului de a restabili adevaratul sens data s'a facut intre parti o impar-
al legii, dupa intentiunea legiuito- teala numai de folosinta, sau data
rului, si vointa lui n'a fost alta de de fapt a avut lot o irnparteala a
cat aceea ca copilul natural sa face fondului chiar.
parte din familia mamei, si sa fie Buletinul 1901, p. 68
asimilat unui copil legitim, in ceeace 161. Considerand ca in priviuta
priveste mostenirea murnei si a ru- imobilelor, transmisiunea for pe cale
delor despre mama ; de succesiune este exclusiv guver-
Considerand ca, este cunoscut, de nata de Codul civil al fiecarui popor,
de altfel, ea in ce priveste devolu- dupa situatiunea acelor imobile, ast-
tiunea succesiunilor ab-intestat, le- fel ca, in speta, Curtea de Craiova,
giuitorul a tinut seams de presupusa aplicandu-le Statutul real, a facut o
vointa a mortului, luand de baza bung aplicatiune a principiilor ;
giadul de afectdune ce dansul putea Considerand, ins5,, ca in ceeace pri-
sa aiba pentru diferitelp sale rude ; veste averea mobiliara din succesiune,
Ca, data acesta a lost criterium ea face parte din statutul personal
legiuitorului la impartirea mosteni- al fiecarui cm, si devolutiunea ei tre-
rilor fara testament, apoi nu este de bue sa fie calculate dupa legea na-
crezut ca legiuitorul sa fi parasit a- tiunii carei apartine defunctul ;
cest criterium cu ocazia regularii Considerand ca aceasta rezulta din
drepturilor de mostenire ale copiilor art. 2 din Codul civil care, ap]icand
naturali, si sa fi admis in principiu imobilelor legea situatiunii, aplica
ca un copil legitim are mai multa implicit statutul personal mobilelor.
afectiune pentru rudele lui cele lnai Buletinul 1901, p. 224
departate decal pentru fratii si su- 162. Din dispozitiunile art. 744 *i
rorile lui despre mama, cari, deli 749 din Codul civil rezulta ca mai
copii naturali, dar datoresc impreuna inainte de a se procede la tragerea
cu dansul viala for aceleeas hintu, loturilor la sorti, fiecare compartitor
au crescut si vietuit cu dansul si este admis a propune reclamatiunile
impreuna au impartasit emotiunile sale contra formarii massei succeso-
vietii. rale si a loturilor, iar indata ce a-
Buletinul 1901, p. 26 ceste loturi au capatat confirmarea
160. Regula dup.& care actiunea in judecatii, ele sunt definitive, si par
partagiu este inprescriptibila nu se tile nu mai pot cere reformarea lor,
aplica cleat atunci tend e vorba de singura cale ce be ramane fiind aceea
o imparteala de folosinta ; indicate de art. 790 din Codul civil,
Considerand ea din principiile ge- de a cere un supliment de impar-
nerale si din combinatiunea art. 1847 teal& pentru averea omisa ;
si 1833 din Codul civil rezulta ca Considerand, dar, ca intru cat, in
un co-proprietar in indiviziune, care speta, prin Cartea de judecata cu
stapanete ill mod separat o parte No. 12 din 1896 s'a efectuat parta-
din imobilul comun in timp de trei- giul a.verii ramasa pe urma defunc-
zeci ani, dobandeste prin prescriptie tului S. Butuc, fara nici o contesta-
proprietatea, exclusive a acestei por- tiune din partea recurentilor asupra
tiuni determinate din acel imobil ; formarii loturilor, *i fara ca dansii
Considerand ca apartine instantei 85, fi atacat cu apel jurnalul sus men-

www.dacoromanica.ro
276 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
S ucces i une
tionat prin care se fixase massa suc-
cesorala si li se respinsese cererea
reconventionala, apoi, cu drept cu-
vdnt si printeo bung aplicatiune a
sus citatelor texte de legi, tribunalul,
prin sentinta atacata en recurs, a
respins ca inadmisibil apelul indrep-
tat contra sus citatei Carti de jude-
cata cu No. 12 din 1896.
Buletinul 1901 p. 657 fi 1903, p. 1342
163. Ca, inteadevar, opozitia fa-
cuta de recurent la tribunal e un
act de conservare, dar data fara a
cere amanarea spre a face inventa-
rul succesiunii spre a delibera, intra
in discutia fondului cauzei si obtine
respingerea actiunii intentata, nu s'a
marginit a face acte de conservare,
ci a procedat Ca un erede, lasand a
se presupune intentiunea de accep-
tare in sensul art. 689 din Cod. civil ;
Ca, intr'adevar, data recurentul void
sa se sustraga acestor efecte, trebue
si puted a cere amanarea pentru fa-
cerea de inventar si deliberare, dar
nu a intl.& in cercetarea fondului si
a se apara in fond ;
Considerand ca ()data' ce recurentul
a lucrat ca erede nu-i poate servi
renuntarea facuta in regula, caci ac-
ceptata fiind mostenirea in mod tacit,
liar puted sa mai renunte.
Buletinul 1901. p. 754
164. V azand art. 653 din Codul
civil ;
Considerand ca intrarea in pose-
siunea succesiunii ipso-jure., pen-
tru ascendenti si descendenti, si cu
permisiunea justitiei, pentru ceilalti
mostenitori, prevazuta de art. 653
din Codul civil, are de obiect de a
crew legatura intre patrimoniul de-
functului si acel al mostenitorului,
investind pe mostenitori cu dreptu-
rile si actiunile defunctului ;
lle uncle rezulta ca e fara, inteles
de a cere aceasta intrare in pose-
www.dacoromanica.ro
Succes tune
siune cand mostenitorul exerciteaza,
petitiunea in ereditate, care nu este.
o actiune a defunctului gasita in
patrimoniul lui, ci o actiune proprie
a mostenitorului, pe care o exerci-
teaza contra unui tertiu detiniitor al
averii de mostenire ;
Considerand dar, ca Curtea prin
deciziunea atacata recunoscand unor
mostenitori colaterali in grad suc-
cesibil ai defunctului Gr. Krupenski,
dreptul de a porni actiune contra
Statului, pentru a revendica moste-
nirea ramasa dela autorul lor, -Med
ca in prealabil sa fi obtinut dela
justitie permisiunea de a infra in
succesiune, departe de a viola art.
653 din Codul civil, a dat o justa
si legala, interpretare acestui articol.
Buletinul 1901, p. 795
165. Considererand ca e incontes-
tabil, in drept, ca fiecare erede in
grad succesibil are vocatiune la in-
treaga succesiune si, prin urmare,
cel ce de fine o mostenire fara drept,
nu poate opune eredelui reclamant
ca ar exista si alti erezi cari nu re-
clama, sau cari reclamand nu si-an
dovedit calitatea for pentru a fi
autorizat a refine partea acestora
asupra careea el nu are nici un
titlu.
Buletinul 1901, p. 796
Contra , : Vezi mai jos No. 188.
166. Avand in vedere obiectiunea
ce se ridica si care consists in a
zice Ca dreptul sotiei sannane in a-
verea de mostenire a sotului nu
prezinta conditiunile caracteristice
ale unui drept succesoral ; astfel, el
nu se intemeiaza, pe legaturile de
sange, nu respecta principiul de reci-
procitate si nu este transmisibil la
mostenitorii femeei ;
Considerand ca aceasta obiectiune
nu este deciziva in materie, caci le-
giuitorul a asezat dreptul de mos-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 277

Succesiune Succes inn,e

tenire al sotiei sarmane sub rubrica Considerand ca nici un text de
mostenirilor neregulate, tocmai pen- lege nu acorda dreptul de rezerva
tru a arata ca acest drept de mos- sotiei sarmane care vine la succe-
tenire a fost introdus in vederea siunea sotului ei ;
unor consideratiuni speciale si se Ca, in lipsa unei dispozitiuni ex-
prezinta in conditiuni anormale ; presa, dansa nu poate, prin urmare,
data in adevar conditiunile a fi considerata decat ca o simpla
aratate in obiectiunea de mai sus mostenitoare, Mea drept de rezerva ;
insotesc dreptul de mostenire in re- Considerand ca, de altfel, daca
gard, generala, aceste conditiuni insa legiuitorul n'a atribuit dreptul de
no stint de esenta acestui drept ; rezerva sotiei sarmane, aceasta se
astfel, dreptul de mostenire al so- poate justifica prin consideratiunea
tilor, conform art. 679 din Codul ci- ca legiuitorul a putut tine seama
vil, nu se intemeiaza pe legaturile ca uneori se poate intampla ca
de sange ; succesiunile dintre adop- barbatul sa alba, grave motive de
tat si adoptator nu respecta in to- nemultumire in contra purtarii fe-
tal principiul de reciprocitate ; meei sale, si sa le sufere in tacere
Ca, de asemenea, nici un argument fara a care divortul, pentru a nu
serios no se poate trage din faptul defaima, familia, lui ; ca, sub imperiul
ca dreptul de uzufruct al sotiei sar- unei asemenea, preocupatiuni, si cu
mane nu este transmisibil succeso privire la intamplari de aceasta na-
rilor sal, caci aceasta se daroreste tura, legiuitorul a putut crede mai
regulei generale dupa care uzufruc- nimerit de a nu atribul vaduvei
tul se stinge la moartea uzufruc- sarmane decat un siinplu drept de
tuarului. mostenire fara rezerva, de a se ra-
Buletinul 1901, p. 807 porta la constiinta sotului in cies-
166 bis. Considerand ca, stapan tiuni de ordine intima, si de a-i la*
pe averea lui, omul este in drept de in fine, deplina libertate de a testa,
a dispune de dansa atat in viata, puindu-i astfel la indemana un mij-
cat si pentru timpul cand n'ar mai loc discret de a-s rb.splati sotia
exista ; dupa purtarea ce dansa a avut si
Ca, restrangand libertatea de dis- dupa train]. de viata ce i-a procurat.
pozitiune a testatorului, rezerva Buletinul 1901, p. 808
stirbeste prin aceasta dreptul de 167. Considerand ca art. 17 dela
proprietate ; Capul pentru mostenitori din Codicele
Considerand ca, in vederea atin- Caragea deli chiama la mostenirea
gerii acestui drept, legiuitorul no a parintilor, cand au feciori si fete,
admis dreptul de rezerva decat intr'un numai pe feciori ;
mod exceptional, in aniline cazuri Considerand insa, ca acest articol,
si in favoarea unor categorii de precum si art. 13 dela Capul pentru
mostenitori ; zestre din acelas Codice obliga pe frati,
Ca, intrucat dreptul de rezerva cand au sora neinzestrata, sa o in-
este un drept exceptional, el nu zestreze din acel avut parintesc, ca
poate fi aplicat decat intr'un mod sa o marite dupa barbat de potriva
restrans, si 1111 se poate intinde si de cinstea ei, ;
prin deductiuni sau interpretari dela Ca de aci rezulta ca daca fetele,
o persoana la alta ; cand vin in concurenta, cu baetii
www.dacoromanica.ro
278 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Succesiune Succesiune
!fan un drept de mostenire in ave- 168. Intentiunea eredului de a
rea pArinteasc5, an insA dreptul de primi succesiunea la care are voca-
a obliga pe frati s le inzestreze din tiune, constitue o chestiune de fapt
avutul parintesc si, deci, au un drept lasata la suverana apreciare a in-
in acea avere ; stantelor de fond.
C5,, dar, cand fratii, in executarea Buletinul 1902, p. 84
acestei obligatiuni ce legea le im- 169. Considerand Ca in virtutea
pune, convin a atribul surorei lor, art. 685 din Codul civil o succesiune
la impArteala ce s'ar face averii pa- poate fi acceptatA curat si simplu,
rintesti, o portiune in natura in acea sau sub beneficiu de inventar si, dar,
avere, participarea ei, in acest caz, este erede .si acel ce aceept5 pur si
la acea imp5rteala, nu poate fi pri- sithplu, ca si acel ce accept5 sub be-
vita, dup5 cum pretinde Curtea de neficiul de inventar ;
apel, ca contrarie legii, nici actul de OA art. 704 si rubrica sectiunii sub
impartealA prin care o parte din a- care este pus, da denumirea de erede
ceasta avere este atribuitA satotii. si acelui ce primeste o succesiune
ca un act nul si neexistent ; sub beneficiu de inventar ;
Considerand, de asemenea. ca sus CA de aci rezult5, CA, eel condamnat
zisul drept de impart5sire co fata are ca erode. f5rA nici o altA adAugire,
in averea parinteasc5, nu inceteazA nu insemneaz5 ca a fost condamnat
prin simplul fapt al cAsAtoriei ei, ca erede pur si simplu ;
cAci legea nu impune fratilor obli- CA,, intr'un asemenea caz, el nu
gatiunea numai de a c5satori pe poate fi privit decat ca a fost con-
sora lor, dar si pe aceea de a to in- damnat in calitatea ce avea inainte
zestra ; de condamnare si, dar, ca erede be-
C5, inc5, acest drept nu inceteaz5, neficiar, daca astfel acceptase moste-
prin simplul fapt al unei dote pro- 'nirea.
mise, cand ea n'a fost achitatA Buletinul 1.902, p. 635
Considerand c5 este constant, in 170. Considerand ca prin dispozi-
fapt, ca in momentul cererii de im- tiunile art. 684 din Codul civil a-
p5,rteala si de atribuire a unei por- cordandu-se vaduvii s5.race un drept
tiuni din averea parinteasca. surorii, de mostenire in averea sotului, acest
dota promisA nu era platita ; drept, ca orice drept de mostenire,
Ca, dar, fratii, ca oricari debitori, luand nastere in momentul deschi-
puteau in locul sumei ce datorau su- derii succesiunii, la acel moment tre-
rorii lor ca cloth promisa, s5-i dea bue a se &luta daca cel chiemat la
dreptul. dansa consimtand. a lua o mostenire are capacitate de a sue-
parte din averea ce era de impartit ; cede si, dar, conditianea sArAciei, ce-
CA, prin urmare, si din aceasta ruta de citatul articol pentru ca fe-
privire, participarea surorii la impar- meea s5 poat5 succede, trebue sa
teala si atribuirea ce i s'a fficut, a existe in momentul mortii sotului
unei portmni din aceasta avere, nu Considerand, in spet5, c5. Curtea
poate fi de natura a face nula si respinge cererea recurentei, pe mo-
neexistent5, aceasta imp5rteala. tivul ca &Ansa nu intra in conditiu-
Buletinul 1901, p. 1430 gi 1902, p. 138 nile citatului art. 684, pentru ca a
Vezi mai jos : No. 183. mostenit avere dela fatal sau ;
Vezi si cuvantul Doth." No. 43 si 53. Considerand c5, este constant, in

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA ROMANA 279

Succesiune Sueces tune

spet,5., ca in momentul mortii sotului, ,cease luni de la deschiderea acelei
tatal recurentei se afla Inca in viata, succesiuni ;
si, ca, deci, in momentul deschiderii Considerand ca in zadar se sus-
succesiunii sotului, &Ansa nu moste- tine ca termenul de (privilegiu. in-
nise nici o avere dela tat,51 sau ; trebuintat de art. 1743 nu are .in-
Considerand ca Curtea deducand teles $i, prin urmare, efectele ce
ca femeea nu era sdrac5, dintr'un in drept se dau obisnuit acestui cu-
fapt ce nu exist& in momentul des- vant, de oarece privilegiul creditorilor
chiderii succesiunii sotului, da o gre- $i legatarilor nu e mentionat in ar-
sith interpretare sus citatului art. 684 ticolul 1737, care face enumerarea
si violeaza principiul, ce dominh in
privilegiilor propriu zise asupra imo-
niaterie de succesiune, ca conditiile bilelor, caci oricare ar fi expresiu-
do capacitate ce legea cere pentru a nea intrebuintata, intentiunea legiui-
succede trebue sa existe in momentul torului e manifest exprimata ca el
deschiderii succesiunii. a voit sh atribuiasca inscriptiuni
Buletinul 1902, p. 730 luate conform art. 1743, consecintele
oricarui privilej sau ipo tech fata cu
171. Avand in vedere ca art. 781 tertii detinatori ;
din Codul civil da, creditorilor unui Ca, prin urmare, dreptul credito-
defunct dreptul de a cere separa- rului rezultand din art. 1743 e un
tiunea patrimoniului debitorului for adevarat drept de privilegiu, iar nu de
de acela al eredelui ; simpla preferinta ;
Considerand ca fundamentul a- Ch de ar fi altfel, ar fi a se nesocoti
cestui drept este principiul inscris cele mai respectabile interese, ea i
in art. 1718 si 1719 din Codul civil, permitandu-se eredelui sa vanza. bu -
dupa care coricine se obliga e tinut nurile succesiunii, fara alto posibi -
sa indeplineasca obligatiunile sale cu lite() de aphrare pentru creditor i
toate bunurile sale mobile si imobile, defunctului de cat actiunea Paulian a
prezente st viitoare, st aceste bunuri care cere asa de grele conditiuni de
servesc spre asigurarea comuna a reusita, s'ar oferi o prima fraudei st
creditorilor sat y ; s'ar inlesni mijloacele pentru a dis -
C5, in baza acestui principiu, cre- trage patrimoniile de la adevarata
ditorii unui defunct cart, card au for destinatiune, ceeace e inadmisi-
tratat,i au avut persoana cii averea bil ca legiuitorul sh fi voit a face ;
acestu a in vedere, pot refuza pe Considerand, in speta, ca inscrip -
mostenitorul lui care nu le inspira tiunea creditorilor decii luata mai
destu15, incredere, drept debitor, cii a tarziu de ciease luni de la deschide-
cere a fi pliititi exclusiv gi cu pre- rea succesiunii, insh mai inainte ca
ferinta din bunurile defunctului ; imobilul sa fi fost cumparat de re-
Ca, pentru a da o consacratiune curent, nu-si pierde efectele fata cu
acestui principiu, care domin5, toata aceasta, caci dup5, art. 1745 din
legislatiunea civil., legiuitorul a in- Codul civil, privilegiul tardiv inscris
scris in art. 1743 din Codul civil, degenereaza in ipoteca, care fiind
regula ca creditorii si legatarii con - anterioara vanz5,rii, isi produce con-
serva privilejul for asupra imobilelor secintole legale fath de cump5,rator.
suscesiunii, bland o inscriptie in Buletinul 190?, p. 789

www.dacoromanica.ro
280 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROANA
Suecesiune
172. In materie de succesiune cum
se dovedeote rudenia ? Vezi cuvan-
tul : (Filiatiune. No. 21.
Buletinul 1903, p. 61
173. Considerand, in drept, ca, le-
giuitorul nu pronunta, nici o deca-
dere in contra mootenitorilor cari, cu
ocaziunea cererii de ieoire din indi-
viziune, nu formuleaza totdeodata si
pretentiunile for in privinta formarii
massei partagiabile ;
Ca, din contra, art. 737 din Codul
civil da drept coerezilor arata
nemultumirile for asupra socotelelor
formarii activului si pasivului, etc.,
inaintea arbitrului, de cere trebuinta
a so numi un arbitru, si daca co-
erezii pot formula pretentiunile for
inaintea arbitrului, cu atat mai mult
of in caz cand nu exists, arbitru,
pot face aceasta inaintea instantei
de judecatg. ;
Ca aceasta se invedereaza, oi prin
dispozitia art. 741 din Codul civil
dupe care fiecare co-erede este ad-
mis a propune reclamarile sale in
contra formarii partilor, pang,' in mo-
mentul tragerii la sorti ;
Ca. dar, coerezii au dreptul a re-
clama fie di nu s'a cuprins in massa
partagiabila toate bunurile succesiunii
fie ca, s'a cuprins mai mult, pang. in
momentul tragerii loturilor la sorti,
acest drept fiind prescris de mentio-
natele texte de lege in interesul tu-
turor partilor, ca o garantie eficace
a echitabilei compuneri a loturilor.
Buletinul 1903, p. 186
174. Actele de imparteala volun-
tara ale unei mooteniri sunt ele su-
puse la plata taxei de inregistrare ?
Vezi cuvantul : iTimbru No. 194.
Buletinul 1903, p. 348
175. Considerand ca pans ce nu
se face .imparteala bunurilor pose-
date in comun de co-mootenitori nu
se poate oti can din imobile va ca-
www.dacoromanica.ro
Succes tune
des in lotul succesorului, debitor ;
daca prin imparteala nu va primi
drept partea sa o sum5, de bani sau
o creanta, sau daca partea sa in-
treaga nu va fi absorbita prin ra,-
portul ce va fi obligat a face de ceea
ce-i va fi dat defunctul and era in
viata sau prin sumele ce ar debits
succesiunii ;
Ca prin efectul impartelii este
considerat ca n'a avut nieiodata yeti
un drept asupra bunurilor cuprinse
in loturile co-mootenitorilor sai, oi
este considerat singur proprietar din
momentul deschiderii succesiunii a-
supra bunurilor cazute in lotul sau;
Ca pentru aceste consideratiuni,
cari se gasesc a fi aceleaoi oi in ca-
zul bunurilor posedate in comun de
asociati, legiuitorul prin art. 494,
alin. 1 din Proc. civila., decide ca :
cCreditorii personali ai unuia impre-
.una mootenitor sau a unui asociat,
cnu vor putea, sa urmareasca 51 sa
cpuna in vanzare partea devalmaoa
Ca datornicului lor, in imobilele moo-
, tenirii sau ale societatii. Ei vor tre-
ebni mai intaiu sa ceara imparteala
csau licitatia imobilelor ce se afla in
devalmaoie ;
C nsiderand ca, daca prin aliniatul
al douilea de sub art. 494 din Proc.
civila, se recunoaote creditorului drep-
tul de a pune in vanzare partea de-
valmasa a debitorului sau in imobi-
lele succesiunii sau societatii, in cazul
cand catimea acelei parti este nein-
doelnic stabilita, si lamurita, pentru
ca, in acest caz nu mai exists con-
sideratiunile cari motivasera, regula
din primul aliniat al citatului arti-
col 494, printr'aceasta dispozitiune
insa, nu se ridica creditorului dreptul
ca of in acest caz, dad. are interes,
sa poata, cere in prealabil imparteala,
in scop de a se individualize partea
din imobile cuvenita debitorului sau
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 281

Suceesiune Succesi une

pentru a o pune in vanzare, de oarece instant& decat pe acei can au cali-
nimic nu se opune la aceasta, si prin tatea de mostenitori in momentul ur-
nici o dispozitiune a legii nu se ri- caci numai ei reprezinta in
diet creditorului acest drept, ci, din acel moment persoana defunctului
contra, ii este formal recunoscut in prin urmare, intreaga mostenire ;
art. 974 din Codul civil, pe temeiul Ca nu poate fi obligat a cunoaste
caruia creditorii pot exercita toate si a cita in instan-ta pe cei cari nu
drepturile si actiunile debitorului lor, au in acel moment nici o calitate
afara de acelea caH ii sent exclusiv de a reprezenta mostenirea si ale di-
personale, si dreptul de a provoca o ror drepturi nu au fost stabilite de
asemenea imparteala nu este un drept cat mai tarziu, mai cu seams cand,
din acele atasate de legiuitor exclu- ca in speta, acele drepturi erau su-
siv persoanei debitorului. bordonate unei constatari si aprecieri
Buletinul 1903, p. 362 de fapte din partea justitiei ;
176. Daca, se controverseaza in Considerand ca, in spew, credito-
(loctrina si jurisprudenta valabilita- rul ipotecar chiemand in instanta de
tea actiunii de imparteala care n'a urmarire pe nepoii defunctului, ru-
fost indreptata in contra tuturor suc- dele de sange cele mai apropiate in
cesorilor, nu este tot astfel en actin- grad si cari singure reprezentau in
nea in petitie de ereditate pe care acel moment mostenirea, a Mout tot
acela care se pretinde chiemat la o ce-i era cu putinta si tot ce era da-
mostenire. o poate valabil intenta tor sa fac5,, pentru ca procedura, din
numai contra aceluia care detine a- acest punct de vedere, sa fie in per-
verea succesorala, fa.ra sa fie tinut fecta regula, sr pentru ca ordonanta
a pune in cauza pe toti cati ar avea de adjudecare sa fie opozabila tutu-
vocatie la mostenire. ror si, prin urmare, si intimatei, re-
Buletinul 1903, p. 506 prezentata in instant& prin mosteni-
177. Considerand ca deciziunea torii do sange cari erau la acea epoca
Curtii care acorda intimatei dreptul reprezentantii legali ai intregei suc-
ca mostenitoare la a patra parte din cesiuni ;
averea sotului ei, nu infirm& intru
nimic ipoteca constituita de autorul Considerand ca Curtea de fond
ei asupra mosiei Locusteni care a declarand ordonanta de adjudecare
fost urmarita de creditorul ipotecar ; neopozabila intimatei, si condamnand
Ca singurul motiv pentru care s'a pe adjudecatar sa delase in posesiu-
declarat ca ordonanta de adjudecare nea ei a patra parte din mosia Lo-
nu era opozabila intimatei, este ca custeni, a nesocotit principiile de
nu a fost citata si ea in continuarea drept aratate mai sus.
instanei de urmarire de data cu Buletinul 1903, p. 632
mostenitorii de sange, deli nu a a- 178. Considerand ca incetarea unei
ratat nici un mijloc prin care ar fi stari de indiviziune, ca si imparteala,
putut impiedeca acea urmarire, nici este actul acela juridic prin care co-
veri un interes legitim si opozabil proprietarii fac sa inceteze indiviziu-
care a fost lezat prin acea urmarire ; nea prin substituirea de p'arti ma
Considerand ca creditorul, care ur- terialmente determinate, in locul al-
mareste bunurile unei mosteniri, nu tora nederminate, atribuind astfel
poate sa fie indatorat s& chieme in fiecaruia din co-proprietari uu drept

www.dacoromanica.ro
 282 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Succes tune
exclusiv asupra unui lucru deter-
minat.
Buletinul 1903, p. 1208
179. Considerand ca legatarul deli
devine proprietar al legatului sau
din ziva deschiderii succesiunii si, ca
atare, ar urmA ca conform dreptului pe legiuitor a lua aceleasi dispozi-
comun (art. 482, combinat cu 483 tiuni in amandorra ipotezele si ca,
din Codul civil), sa aiba dreptul la precum fratii de paxinti buni sr tit
fructele legatului chiar dela acea data,
prin exceptie insa (art. 898 din Codul
civil) el are acest drept din ziva ce-
rerii in judecata, sau din ziva in care
i s'a oferit de bursa voie legatul ;
Considerand insa ea de ad nu re-
zulta ca, pi atunci (And, ca in speta,
legatarul care Tara sa fi obtinut pre-
darea legatului nici de buns voe,
nici pe cale judecatoreasca, dar care
de fapt k perceput fructele, poate
sa fie obligat sa le restitue unui
mostenitor colateral, cad acesl a, in
aceasta calitate numai, neavand po-
sesiunea de drept asupra mostenirii,
si nici permisiunea justitiei de a in-
fra in posesiunea ei, nu are nici un
titlu legal in baza caruia A poata
reclama fructele.
Buletinul 1903, p. 1461
180. In materie de succesiune cu
ce acte sau probe se poate stabili
rudenia si gaidul ei ? Vezi cuvantul :
.Filiatiune, No. 21.
Buletinul 1903, p. 51 1904, p. 145
181. Considerand ca, principiul
.bona non intelliguntur nisi a aere
alieno deduct. nu se pune in in-
doiala ca este adevrtrat ca datoriile
mortului trebue sa se plateasca, si
restul numai sa ramaie la mosteni-
tori ;
Considerand eh pentru aceste da-
torii fie ipotecare, fie chiar simple, fie
chiar chirografare, bunurile mortului
se pot vinde sau ipoteca ;
Ca conditia de inalienabilitate sau
de neipotecabilitate nu se poate aplica
www.dacoromanica.ro
Su c ces tune
cleat pentru datorii contractate da
catre chiar mostenitori sau legatari,
Buletinul 186'4, p. 325
182. Din 915, combinat cu art.
940 din Codul Calirnah, rezulta ca
aceleasi consideratiuni au determinat
lor yin la mostenirea mosilor, cu prefe-
rinta asupra fratilor buni numai de
un parinte si a fiilor lor, tot ase-
menea si mosii buni de amandoi pa-
rintii yin la mostenirea nepotilor, cu
preferinta asupra rnosilor buni nu-
mai de un parinte, conform legilor
de reciprocitate i spiritului legiuito-
rului.
Buletinul 1864, p. 709
183. Considerand ca. art. 33, Capit.
3, partea IV din Codul Caragea regu-
leaza partea disponibila in averea
parintilor testatori, numai dup5, nu-
marul ascendentilor sau descenden-
tilor lor, pi Mfg a distinge daca aceia
sunt parte barbateasca sau femeiasca,
de uncle rezulta ca atat baietii cat si
fetele sunt recunoscuti, in principiu,
ca mostenitori rezervatari ai Orin-
tilor lor in succesiunile testamentare
Ca in aceeas ordine de idei via,
spre complectarea acestei sisteme,
dispozitiunile art. 40, lit. b , art. 41,
lit. a, b i c, art. 42 dela acelas cap
si parte, si altele ;
C5, rezerva fiind in succesiunile-
testamentare, o portiune de succe-
siune tab-intestato3, si legiuitorul
avand recunoscut in cele dintai, co-
piilor de parte femeeasca ca si color
de parte barbateasca, directa voca-
tiune, apoi este cu desavarsire nead_
misibil ca acelas legiuitor, dispunand
la succesiunile leg time, prin art. 17
lit. C dela Capit. 3 partea IV, ca, edaca,
Orintii au feciori rti fete, numai
feciorii mostenesc do o potriva' s
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
SUcces tune
fi inZeles prin aceasta ca feciorii se
fac absolut proprietari pe parZile de
mostenire, asa, incat dreptul fetelor
neinzestrate nu ar putea prevalida
in acele pairti asupra dreptului cre-
ditorilm' personali ai fratilor for ;
Ca asemenea interpretare a cita-
tului art. 17 este contrarie aseza-
mantului mostenirilor la not dup5,
Codul Caragea, caci sistema dupa,
care averea parinteasca trece in maini
barbate$ti, derivand dintr'un vechiu
obiceiu al psamantului format sub
influenza necesitaZii de a da familiei
o constituZiune puternick nu a fost
niciodata exagerata pans la punctul
de a $terge drepturile surorilor de-
curgand din acelea$i legaturi de
pins departe de sine eventualitatea
sange, ci din contra ea se vede in unei mo$teniri in care fratii sa be-
toate tiMpurile, atat in lege cat $i neficieze de mai tot, ia4 surorile de
in obiceiuri, pe deplin armonizata cu
principiul egalit5,Zii de drepturi suc-
cesorale intro fraZi $i surori ;
Ca aceasta rezulta :
1 Din textele Codului Caragea
mai sus citate ;
2 Prin argument a fortiori
din obligaZinnea push de legiuitor
fratilor de a inzestra pe surori cu
al for chiar propriu avut, cand moste-
nitea paxinteasa nu este de ajuns
sau lipseste cu totul (art. 13 dela
zestre din Codul Caragea) ;
30 Prin argument ca contrario)
tras din art. 32 dela mosteniri care
creand in favoarea fratelui, ce din
al sau propriu avut a inzestrat pe
a sa sora, o rezerva de jumatate din
mostenirea acelei surori, da &A se
Intel e a g a indestul ca surora in-
zestrat'a de frate cu din avut Orin-
tesc $i, prin urmare, scutita de sar-
cina unei asemenea rezerve, este
mo$tenitoare in al sau propriu numo,
deli mediata, a parintilor sai ;
4 Din Codul civil a lui Ipsilanti-
Voda care, cu mai mult de 40 ani
www.dacoromanica.ro
293
Succesiune
inainte de Codul Caragea, consacrand
acest vechiu obiceiu al pAmantului,
stabile$te la Caput ,despre mo$te-
nire, privilegiul copiilor de partea
barb'ateasca, a mosteni curat $i
simplu cizminurile parintesti, adica
fondurile dela cari se trage numele
familiei, iar afar5, de acelea, pune
principiu ca fratii nu pot inzestra
pe surori ramase ]a moartea parin-
Zilor nemaritate, cu mai putin decat
pa'rinZii au fost inzestrat ei in$ii
verio alta surora mai inainte mari-
tata ; din care toate acestea rezulta
ca legiuitorul care a depus porZiu-
nea creditara a copiilor de once sex
sub provide* parinteasca, a res-
mai nimic.
Buletinul 1867, p. 141
Contra: Vezi mai sus No. 26.
184. Avand in vedere ca, Curtea,
prin hotararea atacata. r e s p i n g e
pretenZiunea recurentei de a reveni
la mo$tenirea intaiului ei sot, pe
temeiu ca art. 957, 958 $i 959 din
Codul Calimah sunt complinitori ii-
nul altuia, ei ca s'a bazat pe regula
existentii de copii si nerecasatorire ,
Considerand ca art. 957 $i 958,
desi in adev5x prevad cazul nere-
casatoriei $i a existentii de copii, ca
conditiuni de a putea mosteni, dar
tot din textul acelor articole re-
zult5, ca soul st fie $i bogat, adick
numai pe soul bogat care are copii
$i se recasatore$te, legea it ()presto
a intl.& la mostenirea celuilalt ;
Considerand insa ca art. 959 pre-
vede o ipoteza cu totul alta, adica
cazul cand soZia mortului este srt-
rack $i in asa caz, dupa textul a-
celui articol, recasatoria nu mai
este un obstacol pentru a intra la
mostenirea solului sau. data i-a ra-
284 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Succesiune Suecestune
mas dela el pans la trei copii, caci tul decesului autorului comun, un
-despre recasatorire, acest articol nu drept distinct de al co-eredelui sau ;
face nici o mentiune ; Ca nici o dispozitiune din lege nu
Considerand ca pe cat timp se autoriza pe un erede s se imbrace,
constata, in speta, ca recurenta, fara mandat, cu drepturile co-ere-
cand s'a casatorit intai a fost sa- delui sau, sau s le exercite in con-
raca, si ca dela acel sot, i-a ramas tra tertiilor ;
pans la trei copii, apoi Curtea ad- Ca dac5, vocatdunea la intreaga
mitand ca reciisatoria ar fi un ob- succesiune a unui erede, ii confera
stacol ce ar departa-o dela mote- dreptul de a beneficia de toata suc-
nirea intaiului ei sot, a interpretat cesiunea, in caz de renuntare a co-
rau art. 959 din Codul Calimah. erezilor sal, sau de prescriptiunea
Buletinul 1869, p. 460 dreptului for de mostenire, aceasta
185. Mostenirile se reguleaza dup5, Ina, nu-1 poate indreptati de a se
statutul personal. prevala, fara mandat, de drepturile
Buletinul 1869, p. 473 lor, cand un tertiu a dobandit in
186. Considerand ca prin efectele mod legal un drept de proprietate
impartielii, dupa dispozitiunile art. asupra partii din succesiunea cuve-
786 din Codul civil, fiecare co-erede nita aceluia dintre erezi care nu
este prezumpt ca a mostenit singur si-a exercitat dreptul sau de mos-
i imediat toate bunurile cari com- tenire, sau care a lasat sa i se pres-
pun partea sa, sau cari i-au aunt crie acest drept ;
prin licitatiune, si ca n'a fost nici Ca prinurmare, din nimic nu rezulta
odata proprietar pe celelalte bunuri ca, putem sa admitem indivizibilita-
ale succesiunii ; tea unor drepturi perfect divizibile,
Considerand ca de aci rezulta, Co. si s derogam, fara, o dispozitiune
soarta instrainarii unui bun din suc- express din lege, la principiile drep-
cesiune de afro unul din co-erezi, tului comun, dupa care, nimeni nu
depinzand de rezultatul impartelii, poate, fara mandat, s5, exercite drep-
instrainarea fa.cut5 a unui imobil turile altuia ;
determinat din succesiuneiar nu a Considerand ca astfel fiind, nu
unei portiuni indiviza a acelui co- este far5, interes, in spet5., de a se
erede din imobilele succesiuniinu sti data intimate, Elena Sterie Io-
este valabila. nescu mai are sau nu un frate, co-
Buletinul 1904, p. 577 erede cu dansa, ale carui drepturi
187. Renuntarea unilaterala la o de mostenire nu au fost exercitate
succesiune, este supusa formalitati- de dansul, lasand ca in acest timp
lor prevazute de art. 695 din Codul un tertiu, autorul recurentilor, sa
civil; dar child ea se face prin con- dobandeasca, in b a z a unui just
ventie intro co-erezi, este supusa titlu si cu buna credinta. prin pres-
dreptului comun, adica se poate face sciptia de 10 ani, un drept de pro-
prin orice act, si chiar tacit. prietate asupra unei parti de mos-
Buletinul 1904. p. 585 tenire, reclamata si aceasta astazi
188. Considerand ca din princi- de intimata Elena St. Ionescu, prin
piile generale rezulta ca succesiunea actiunea care face obiectul proce-
unei persoane este divizibila, si fie- sului de feta.
care erode dobaudeste, din momen- Buletinul 1904, p. 948

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Succesiune
189. Considerand ca prin dispozi-
tiunile art. 653 din Codul civil, se
cere permisiunea justitiei pentru ca
ceilalti mostenitori afara de des-
cendenti si ascendenti sa intre in
posesiunea unei succesiuni deschise ;
Considerand ca acest control al
j u s tit i e i, este cerut in interesul
mostenitorilor, pentru ca succesiunea
sa nu caza in mainele unor per- ceptiunea dilatorie ce dansul ii o-
soane ee nu ar avea dreptul de a pune, imprumuta caracterul unei
o dobandi ;
Considerand ca in ce priveste pe
tertiul detinator al unui imobil suc-
cesoral. el are interes, in caz de re-
vendicare, do a verifica titlurile si
calitatea mostenitorului revendicant,
si nu sufera nici un prejuditiu din
faptul Ca acest mostenitor nu a fost
trimes mai inainte in posesiunea
succesiunii de catre justitie, caci, fie
ca aceasta conditiune a fost sau nu
a fost indeplinita, el ramane totus,
in ambele cazuri, in drept de a dis-
cuta revendicantului calitatea lui
de mostenitor ;
Ca pe cat timp, dar, cu ocaziunea
actiunii in revendicare, justitia este
tinuta, pentru a dezlega litigiul, de
a cotrola in prealabil calitatea de
mostenitor a revendicantului, scopul
legii este atins si cerinta legiuito-
rului indeplinita ;
Considerand ca pe langa aceasta,
controlul justitiei se exercita intr'un
mod mutt mai eficace and inter-
vine cu ocazia unui proces succeso-
ral de cat cand intervine cu ocazia
unei simple cereri, facuta de moste-
nitor pen tru trimiterea lui in posesie,
caci, in primul caz, calitatea mos-
tenitorului se cerceteaz5, fato. de un
contrazicator interesat, pe cand in a
doua ipoteza, se poate intampla ca
permisiunea justitiei sa fie data
fara contrazicator pe tale gratioasa,
si aceasta cu atat mai adesea ori,
www.dacoromanica.ro
285
Succestune
cu cat in legislatiunea noastra Ilu
se prescrie nici o masura de publi-
citate pentru trimiterea mostenito-
rilor in posesiunea succcesiunilor des-
chise ;
Considerand ca intrucat detinatorul
imobilului succesoral nu poate suferi,
din lipsa neindeplinirii unei forma-
litati a mostenitorului revendicat, ex-
straganiri pe care justitia o poate
in latura.
Buletinul 1904, p. 1237
190. Considerand ca dupa dispo-
zitiunile art. 749 din Codul civil im-
partirile facute conform cu regulele
prescrise in asemenea materie arti-
colul 728 din Codul civil si urma-
tori, sunt definitive ;
Ca de aci rezulta neindoios, ca
imparteala la care nu au luat parte
toti co-mosteniterii, este nula fata, de
cei absenti;
Considerand ca, astfel fiind, cu
drept cuvant instantele de fond, au
judecat ca sus citata sentinta, in:
tervenita numai intre recurent si
surora sa Maria Pradatu, nu poate
fi privity ca un just titlu care sa
duca la prescriptia de zece ani iit
contra intimatilor din cari unii, dupa
cum constata tribunalul, erau chiar
minori si astfel prescriptia nu poate
curge in contra lor.
Buletinul 1904, p. 1262
191. Considerand ca actiune pen-
tru esire din indiviziune nu se poate
face de cat asupra unei averi sta.-
panita in comun de toti copartasii ;
Ca nu exista stare de indiviziune
cand o parte din averea ce s'ar pre-
tinde a fi de impartit nu este sta
panita in comun ;
In acest caz trebue mai intaiu
stability comunitatea, adica adusa
aeon avere la masa de impartit si
 286 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

$llecesittne Suceesi une

apoi are a se face cerere de impar- suseesiunii, presupune ca orice privi-
teala ; login, un drept principal de creanta
Ca dar, cand unul din copartasipe care it garanteaza, iar nu un
pretinde a stapani o parte din a- drept real pe care nu are nevoe de
verea ce se care a fi impartita pe nici o garantie reala. de oarece prin
baza de acte in regula, trebue, mai chiar natura lui confera titularului
intaiu, pe calea unei actiuni prin- atat dreptul de preferinta cat $i
pale a anula aceste acte $i in urma dreptul de urmarire, atribute esen-
a fi supus5, acea avere impartelei. tiale al on c5rui drept real ;
Buletinul 1904, p. 1967 Considerand ca, in speta, Marga-
192. Considerand ca dupa dispozi- rota rerticari a devenit din momen-
tiunile art. 974 din Codul civil, ere- tul mortei testatorului, tiu simpla
ditorii pot sa exercite toate dreptu- cred,itoare a succesiuni, ci uzufrue-
rile $i actiunile debitorului lor, afara tuara asupra bunurilor succesiunii,
de acele cari-i sunt exclusiv perso- si c5,, prin urtnare, nu avea nevoe,
nale ; nici nu era supusa inscriptiurui pre-
Considerand ca dreptul de a primi vazuta dp art. 1743, care nu poate
un legal, este un drept ce apartine avea nicio aplicatiune in speta.
exclusiv persoanei legatarului, caei Buletinul 1904, p. 1418
el poate avea legitime ratiuni de a 195. Cari stint mostenitorii cari
nu profita de liberalihtea ce i s'a lasat pot beneficia de scutirea taxei de in-
prin testament ; registrare asupra averii succesorale
Ca aceste rattuni4 putand atinge imobiliara pans la 5 hectare ? Vezi
consideratiunea $i onoarea legata- cuvantul : (Timbru, No. 212.
rului, numai constiinta sa le poate Buletinul 1.904, p. 1421
judeca ; 196. Erezii directi, avand mina
Ca, asa fiind, chiar dac5. el nu in paza art. 653 din Codul civil, nu
arata motivele refuzului sau, cre- au nevoe de nici o punere in po-
ditorii sai nu pot fi autorizati a care sesiune pentru a exercita drepturile
sa primeasca legatul in locul debi- autorylui lor ;
torului lor. 05, in orice caz, punerea in pose-
Buletinul 1904, p. 1270 siune prevazuta de art. 653 pentru
193. Calif atea de succesor, fie uni- a exercita aceste drepturi, este o
versal, fie cu titlu universal sau simpla investire pa care o ell jus-
particular, poate constitui un jjusttitia, iar nu o posesiune de fapt a
titlu pe care sa se poata intemeia bunurilor succesiunii pe care mos-
in mod valabil prescriptiuuea achi- tenitorii nu o pot obtine decat pe
zitiva de buns crediata ? Vezi cu- caile ordinare ale actiunilor petitorii
vantul : Prescriptiune. No. 209. sau posesorii.
Buletinul 1904, p. 1281 Bitletinid 1904, p. 1433
194. Considerand ca, dispozitiu- 197. Mostenitorii cari n'au sezina,
nea art. 1743 care acorda credito- nu sunt in drept de a paraliza la
rilor succesiunii $i legatarilor privi- infinit actiunile intentate in contra
legiul separatiunii patrimoniilor, ca mostenirii, si aceasta rezulta din
garautie a drepturilor lor, impiedi- chiar art. 708 din Codul civil, eaci
cand astfel concursul creditorilor per- .data dansii nu pot fi siliti de a se
sonali ai eredelui asupra bunurilor pronunta asupra primirii sau res-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 287

Sueeestune Succesiune
vingerii mostenirii in termenile fixate Ca on cat de mare ar fi fost
de lege pentru a face inventariu si solicitudinea legiuitorului de a asi-
a delibera, dupa expirarea acestor gura creditul public, aceasta soli-
termene insa ei pot fi siliti de par- citudine nu putea merge pang a de-
tea reclamanta de a face optiuriea ; termine pe legiuitor ca nesocotind
Considerand ea de altfel, in speta, toate principiile de drept Si de echi-
recurentii facuse aceasta optiune tate, sa impuna ceatenilor, pentru
prin faptul ca., dansii ceruse de a conservarea drepturilor lor, indepli-
se pune sub sechestru judiciar par- nirea unor conditiuni ce stia de mai
tea din imobilul ce faces obiectul inainte ca nu sta., in puterea for de
acestui proces, ceeace dovedea im- a le executa ;
plicit ca dansi primise de fapt mos- Considerand ca, in adevar, daca
tenirea. este constant de oparte ca testato-
Buletinul 1904, p. 1566 rul este in drept de a tine secret
198. Considerand ca nu exists dispozitiile sale de ultima vointa,
nici un text de lege care sa supuna si dach se tine seams, de alts parte
intr'un mod expres legaturile for- Ca testamentele nu se gasesc de o-
malitatii transcriptiunei, si urmeaza biceiu in mainile legatarilor, reiese
a se examine daca legaturile pot fi invederat de aci ca legiuitorul, con-
supuse acestei formalitati in virtu- dus de cea mai simpla logics, nu
tea articolelor 1801 din Codul civil putea, fan), a lua nici o alts precau-
i 722 din Procedura civila ; thine, sa subordoneze drepturile
Considerand ca dispozitiile acestor legatarilor la transcrierea unui act
texte de lege, sent coneepute, este pe care aceasta nu erau in stare de
adevarat, in termen generali, $i sta- a-1 cunoaste ;
bilesc in principiu, ca stramutarea Considerand ca fats de o aseme-
proprietath imobiliare si constituirea nea situatiune, interpretul nu poate
de drepturi reale asupra imobilelor admite ca legiuitorul a inteles sa
trebuesc a fi transcrise, pentru a fi supuna transcriptiunii alto acte de
opozabile tertiilor persoane ce au stramutare a Rroprietatii imobiliare
dobandit drepturi reale asupa imo- sau de constituire de drepturi reale
bilelor; asupra imobilelor, decat actele in-
Considerand insa ca, transcriptiu- tre vii, contractele cu titlul oneros
nea actelor de constituire a acestor sau cu titlul gratuit, caci 'n pri-
drepturi nu se poate face decat dupe, vinta acestor acte, partite contrac-
cererea titularilor tor, ai legiuitorul tante au posibilitatea de a executa
nu a putut irnpune intr'un mod ra- masurile de publicitate prescrise de
tional iudeplinirea acestei obliga- lege, si sunt in culpa daca nu le
tiuni de transcriere, decat persoa- indeplinesc ;
nelor cari participa la faptul juridic Considerand ca aceasta este inter-
ce le transmite drepturile, si care pretarea logic5, ce trebue a se da
se gasesc, prin urmare, in masura dispozitiilor art. 1801 din Codul ci-
de a satisface cerinta legii. iar nici si art. 722 din Procedura civila ; ea
cum legatarilor pentru can testa- este intarita printr'o jurisprudenta
mentul defunctului, sorgintea drep- constanta, corespunde sentimentului
turilor tor, poate ramanea mult timp de dreptate, si a fost consacrat de
necunoscut ; chiar Corpurile legiuitoare, caci, cu

www.dacoromanica.ro
288 REPERTORML GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA

Succesin n,e Sueces inn e

ocazia revizuirii Codicelni de proce- competinta de a examind insusi ter-
dura civila, se introdusese in proec- menii testamentelor pentru a recu-
tul acestei legi transcrierea jurnale- noaste data constituesc sau nu a
lor de trimitere in posesiune pe baza substitutiune oprita de lege ? Vezi
legatelor, si aceasta dispozitie de cuvantul :.Testaments si Donatiunix,
lege a fost suprimata ca excesiva, No. 197.
in urma unui amendament propus Buletinul 1904, p. 1760
in Senat cu consimtimantul guver- 202. Dupa art. 899 din Codul ci-
nului. vil,once legat da legatarului un
Buletinul 1904, p. 1579 drept asupra lucrului din ziva mor-
199. Din dispozitiunile art. 684 tii testatorului ;
din Codul civil rezulta, ca dreptul CA, actiunea pentru legat, fiir d
vaduvei in averea sotului ei defunct o actiune reala, rezulta evident ca
este un adevarat drept de moste- actiunea pentru diviziunea lucrului
fire. subordonat numai conditiunei legat, facuta contra eredelui, con-
ca femeea sa, fie sAraca la deschi- tine in sine implicitamente cererea
derea succesiunii, cand is nastere legatului insusi caci actiunea de
acest drept ce i-1 acorda legea prin diviziune este singurul mijloc prac-
acest articol. tic pentru obtinerea legatului :
Buletinul 1904, p. 1630 Ca a pretinde ca legatarul sa
200. Avand in vedere art. 7 5 ceara intai legatul, si pe urma di-
din Constitutiune ; viziunea lui, este in adevar a face
Considerand ca este de principiu, dintenn singer proces mai multe
tras din jurisprudenta constants a procese, 5i a obliga pe legatar a se
acestei inalte Curti, din combinatiu- judeca intai in principiu pentru le-
nea sus citatelor texte de lege cu gatul pro indiviso), si pe urma in
art. 680 din Codul civil, ca art. 7 realitate pentru diviziunea lui.
din Constitutiune neridicand strai- Buletinul 1873, p. 211
nilor dreptul de mostenire si pe de 203. Imparteala facuta de catre
alts parte, ca Statul neavand un un ascendente prin testamentul sau
drept de succesiune la averea par- este nula, clack a omis de a trece
ticularilor, de cat in lipsa de once inteansa veriunul din copii sai (art.
alt mostenitor, strainii conserva a- 797 din Codul civil).
ceasta calitate cu toate efectele ce Buletinul 1870, p. 241
legea civila recunoaste unui moste- 204. Dupa cum rezulta din dispo-
nitor, cu singurul temperament ca zitiunile art. 7b5 din Codul civil
pentru imobilele rurale, ei nu pot creditorul u n u i a din co-partitori,
posed& semenea imobile in natura, poate sa atace imparteala si sa ceara
slush' au dreptul la valoarea lor ; anularea ei, numai atunci cand va
Considerand ca aceasta interpre- fi facuta in lipsa lui $i fara sa se
tare a art. 7, aliniatul 5 din Con- fi tinut seams de opozitia lui
stitutiune. aplicabila la succesianile Ca, in spew., Curtea de apel con-
ab intestat $i la legate, trebue pen- stata in fapt ca imparteala a lost
tru aceleiasi motive, sa se aplice $i facuta in lipsa intimatului si n'a El-
la donatiuni. va cunostinta de facerea ei pentru
Buletinul 1904, p. 1653 (Sect.- Unite) ca sa fie pus in stare de a o cu-
201. Inalta Carte de casatie, are noaste, 5i cu atat mai mult ca zisa

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 289

Succes tune S uccesiune

imparteala nu s'a facut cu formele cumparatorului drepturilor unuia din
prescrise de lege, cari forme, de s'ar erezi sau asociati impartiti.
fi indeplinit, intimatul ar fi fost Buletinul 1879, p. 382
desteptat de a intervene la impartiala. 207. Prezumtiunea in temeiul ca-
Buletinul 1877, p. 80 reia fiecare co-erede e considerat ca
205. Instanta de fond constata, in a mostenit singur si imediat toate
fapt, ca actul de partagiu din anul bunurile cari compun partea sa, sau
1869 nu s'a facut cu indeplinirea cari i-a cazut prin licitatie, si ca n'a
formelor prescrise de art. 411 din fost niciodata proprietar pe celelalte
Codul civil si ca este lipsit de cauza bunuri ale succesiunii, este o pre-
si de obiect, caci partagiul averii era zurOune care isi are aplicatiunea
deja facut de raposatul Iarca prin numai in caz de partagiu, adica in-
testamentul sau din 1865 ; tre co-erezi cand averea succesiunii
Curtea mai constata ca in adevar se imparts intre dansii atribuindu-se
s'a cauzat intimatei leziune prin cel fiecaruia in natura portiunea ce i se
de al douilea partagiu facut la 1869; cuvine in temeiul dreptului sau suc-
Asupra acestei spete Malta Curte cesoral, sau cand unul din co-erezi
a dat unnatoarea deciziune: devine singur adjudecatar al averii
Considerand ca un act de partagiu succesiunii ;
privitor la averea minorilor, data nu Cand insa nu e chestiune de par-
este facut in formele prescrise de tagiu, ci de o curata vanzare, pre-
art. 408, 409, 410 si 411 din Codul cum e cazul cand o tertta persoana
civil, este izbit do nulitate; devine adjudecatar al unuia sau tu-
Asemenea el este nul si cand se turor bunurilor succesiunii, atunci a-
constata de judecata leziunea pre- ceasta prezumtiune, creeata pentru
vAzuta de art. 951 si 1157 din Co- cazul special al partagiului succeso-
dul civil ; rilor, nu-si mai are nicio aplicatiune ;
Ca Curtea de apel, anuland actul De unde rezulta ca adjudecatju-
de partagiu pentru ambele cazuri nett prin licitatiune, in favoarea u-
prevazute in articolii citati, a dat o nui tertiu, a unui imobil succesoral,
deciziune conforma cu legea. fiind, intrucat priveste raporturile
Buletinul 1877, p. 97 dintre adjudecatar si co-erezii co-
206. Din combinatiunea art. 786 licitantin o adevarata vanzare, regu-
si 1530 din Codul civil ca art. 722 lele si principiile vanzarii isi au sin -
din Proc. civil& rezulta ca legiuitorul gure aplicatiunea in asemenea caz ;
n'a supus la formalittitile transcrip- Ca dupa regulele generale ale van-
tiunii actele de imparteala intre co- zarii si acelea ale vanzarii prin lici-
erezi sau asociati. de oarece prin tatiune. in special, cumparatorul sau
citatul art. 722 din Codul civil se ad j udecatarul neav and mai multe
specifica cari anume acte aunt trans- drepturi decat acelea ce to avea
criptibile, fara a fi vorba si de ac- expropriatul asupra imobilului van-
tele de iesire din indiviziune sau dut (art. 565 din Proc. civila), ipo-
imparteala intre co-erezi ; teca constituita de catre unul din
De aci urmeaza consecinta natu- co-erezi pe partea sa indiviza, ra-
rala ca un asemenea act de impar- mane neatinsa si continua a afecta
teala deli netranscris este opozabil imobilul adjudecat in many tertiului
I. C. Barozzi. Vol. IV 19

www.dacoromanica.ro
290 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

S Items tune Succesiune

adjudecatar, daca acesta n'a avut Considerand, dar, ca tribunalul res-
grija de a purga mai inthiu de acea pingand, in speta, proba unei cons-
ipoteca imobilul ce a cumparat la tatari locale en martori, propusa de
licitatiune; recurenta Ioana G. I. Pelin, spre a-si
Ca, in speta, Curtea netagaduind dovedi lipsa de avere, a comis un
lui Anastasio Fatu calitatea de cre- exces de putere.
ditor ipotecar in partea indiviza a Buletinul 1905, p. 172
eredului C. D. Moruzi in mosia Var- 212. Eredele sau erezii aparenti
ful-Campului, cumparata prin licita- au dreptul de a intenta orice actiuni
tiune de terta persoana Smaranda si a face mice acte legale pentru a-
Moruzi, si refuzandu-i dreptul de a pararea drepturilor intregii moste-
urmari aceasta mosie in maim, ac- niri ca mandatari legali a on caror
tualului detinator, a violat mani- altor mostenitori, cari nu intervin in
fest art. 565 din Proc. civila, apli- asemenea actiuni.
cand gresit art. 786 din Codul civil. Buletinul 1905, p. 293
Buletinul 1879, p. 799 213. Considerand ca dota fiind
208. Hotararile date pentru iesi- pentru femee o donatitine, odata ce
rea din indiviziune si pentru fixarea aceasta donatiune e redusa, donatara
loturilor co-erezilor sunt supuse a- datoreste, conform art. 854 din Codul
pelului si, in privinta, lor, art. 749 civil, fructele portiunii ce excede co-
din Codul civil este aplicabil. titatea disponibila din momentul mor-
Buletinul 1879, p. 830 tii defunctului ;
209. Vezi cuvantul cOrdonanta Ca dispozitiunile art. 854 din Co-
de adjudecare No. 11, 46, 197, 224, dul civil fiind categorice si nef5,cand
243, 251, 294, 317, 320 si 418. nici o distinctiune intro cazul in care
210. Eredele aparent poate arenda, fructele stint percepute de donator,
valabilmente imobilul succesoral Mira sau de alta persoana, isi are aplica-
consimtimantul celorlalti erezi co- tiune, in spew., si, ca atare, instanta
proprietari cu dansul ? Vezi cuvan- de fond a facut o buna aplicare a
tul : .Proprietate) No. 96. acestui text de lege.
Buletinul 1905, p. 154 13uletinul 1905, p. 847
211. Considerand ca lipsa de a- 214. Considerand ca art. 700 din
vere a femeei vaduve, spre a -9i pu- Codul civil trebue interpretat in sen-
tea exercita aliunea prevazuta prin sul ca un mostenitor, care a stat in
art. 684 din Codul civil, constituind inactiune timp de treizeci de ani fata
o chestiune eminamente de f a p t, cu mostenirea ce i se cuvine, ramane
poate fi dovedita printr'o constatare strain de acea mostenire, indiferent
locala cu martori ; daca are sezina sau nu ;
Ca recurenta, in speta, era cu atat Iii adevar, nimeni nu poate fi silit
mai mult in drept sa ceara a i se sa accepte o mostenire contra vointii
admite aceasta dovada, cu cat par- sale, si atatl, timp eat o vointa ma-
tea adversa nu aduce a, pentru a nifest5, pentru acceptarea mostenirii
proba existenta averii, decat un sim- nu exista din partea mostenitorului,
plu certificat al primariei locale a el nu poate fi considerat ca a accep-
carui fort& probatorie putea fi in15,- tat mostenirea ;
turata prin constatarea locala con- Ca art. 653 din Codul civil tre-
trarie cu martori ; bue inteles in sensul Ca sunt inves-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RO:NIANA 291

Succesiune Succesi une

titi de drept cu posesiunea succe- torsi lui Haim Beer Segal din Vaslui
siunii, din momentul mortii defunc- au intentat actiune contra fratilor
tului, descendentii $i ascendentii cari Moise, Gustav, Zalman $i Iancu Se-
au manifestat vointa de a accept& gal, autorii recurentului, spre a fi
succesiunea, dar nu $i acei cad a'i obligati sa restitue la massa succe-
stat in inactiune timp de treizeci sorala suma de 60.535 lei, valoarea
de ani averii sustrasa de dansii din succe-
Buletinul 1905, p. 846 si 1198 siune Inca de pe cand traia ade cujus.;
215. Considerand ca din dispozi- Ca atat tribunalul cat $i Curtea
tiunile art. 316 din Codul civil re- de apel, prin deciziunea atacata de
zulta intr'un mod neindoios Ca ave-recurs, a condamnat pe autorii re-
rea intrata prin dar sau mostenire curentului sa aduca la massa succe-
in patriinoniul adoptatului, care a in-
sorala suma de 24.155 lei, valoarea
cetat din viata fara descendenti le- averii sustrasa inaintea mortii lui
gitimi, nu se poate intoarce deck la Haim Beer Segal din averea succe-
adoptator sau la descendentii sai, iar sorala ;
nu $i la rudele colaterale ale adoptato- Considerand ca, in drept, art. 703
rului, cum, in speta, este recurentul din Codul civil isi are aplicatiune
de azi Petre Dita care, in calitate on de (-ate on e vorba de o sustrac-
de frate al adoptatorului Negrea Dita, tiune coinisa de un mo$tenitor in
revendicA pamantul in litigin ; scopul de a sustrage dela massa suc-
Considerand ca., astfel fiMd, on cesorala o parte din avere, indiferent
drept cuvant si printr'o bun& inter- data sustragerea a avut loc inainte
pretare a art. 316 din Codul civil, sau dupes moartea lui (de cujus ;
instantele de fond au respins actiu- Ca, in speta, instantele de fond
nea ca neintemeiata. constatand in fapt ea autorii recu-
Buletinul 1905, p. 1002 rentului au sustras o parte din ave-
216. Considerand ca tin mostenitor rea succesorala inca de pe timpul cand
intentand in timp util actiunea prin traia cde cujus, au facut o justa
care reclama mostenirea, isi pune aplicatiune a art. 703 din Codul civil.
dreptul sau la adapost de prescrip- Buletinul 1905, p. 1420
tiune, $i it pastreaza in contra de-
tentorilor bunurilor ereditare. Surdo-mut
Buletinul 1905, p. 1198 1. Cauzele de incapacitate sunt de
217. Dup5, dispozitiunile art. 679 drept strict $i nu se pot intinde prin
din Codul civil bunurile succesorale analogie ;
tree la sotul in viata, numai cand Ca, in adevar, art. 816 din Codul
defunctul n'are rude in grad succe- civil tontine o dispozitiune esentiala
sibil, nici copii naturali, iar nu $i
la acceptatiunea unei donatiuni de
un surdo -mut, dispozitiune care nu
cand a lasat rude in grad succesibil
can au dreptul sa reclame mo$teni- se aplica la celelalte acte facute de
rea time de trei zeci ani (art. 1890
asemenea persoana care este presu-
din Codul civil). pusa ca are capacitatea legala ;
Buletinul 1905, p. 1202 De unde urmeaza ca pang a nu fi
218. Avand in vedere ca la ins- pus sub interdictie formala, surdo-
tantele de fond parte din mo$teni- mutul e capabil de a se prezenta in

www.dacoromanica.ro
292 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Surdo-mut Sustraettuni, sau deturnare

instanta si a incheia once act ar de bani, publici
tea incheia once alt individ capabil. mentelor ce li se vor incredinta de
Buletinul 1378, p. 85 portarei sau particulari, cand un
grefier de tribunal cu intentiune
Sustraeriun,i, sau deturnare frauduloasa deturna, sustrage sau
de bani publici strica verice act sau titlu ce i s'a
1. Pentru a fi aplicabil art. 140 fost incredintat in aceasta calitate si
din Codul penal se care, intro alts din aceasta ar pate& rezulta un pre-
conditjuni, si aceea ca depozitarul de juditiu altuia, este pasibil de pena-
bani publici sh. nu corespunda in- litatea prescrisa de art 140 din Co-
sarcinarii sale de a da bani dupa dul penal chiar in cazul cand el nu
destinatiune la timpul ce i se vor a savarsit deturnarea, sustragerea
cere ; sau stricarea pentru a iinpartasi
De unde urneaza eh, instanta de folos.
fond trebue mai intaiu sa constate Buletinul 1874, p. 244
ca depozitarul a fost somat de a de- 4. Spre a cadea sub previziunile
pune banii ce i s'au incredintat si, in art. 140 din Codul penal nu e des-
caz de refuz, 85. 1 condamne. tul ca functionarul, care a facut de-
Buletinul 1873, p. 9 turnarea sau sustragerea, sh, fie de-
2. Intrebuintarea la o alta desti- pozitar, ci trebue inch, ca obiectele
natiune, de care un cassier, a unor deturnate sau sustrase sg, fie de-
bani depusi la dansul si aceasta puse la dansul in puterea insarci-
dupa ordinele superiorilor sai, nu nari sale ;
poate sa -1 faca pasibil de penalita- Ca, in speta, dupa cum si Curter,
tea prescrisa pentru crima de de- de apel constata, atributiunile func-
turnare de bani publici, prevhzuth la tiunii locotenentului N. Popescu,
art. 140 din Codul penal, ci cal mult gard de depou, fiind a conserva lu-
raspunzator civilmente catre acea cruri ce privesc Arsenalul armatei,
cassa de bani ce administra. precum iarba de pwg., arme si
Buletinul 1974, p. 91 altele de felul acestora, depunerea
3. Prin art. 110 din Codul penal spre pastrare la locotenentul Po-
se pedepseste nu numai deturnarile pescu a untului de lemn, ce in urma
de bani publici sau privati ce un s'a deturnat, nu se Meuse in pute-
depozitar sau comptabil public ar rea insarciniirii si in cercul atribu-
face, ci inca verice deturnare sau tiunilor lui Popescu.
stricare de acte si titluri ce s'ar co- Buletinul 1876, p. 400; 1877, p.
mite de vent una din persoanele sus 130 si 1834, p. 941
enuntate, sau chiar de once func- 5. Legiuitorul, prin art. 140 din
tionar public, destul numai ca acele Codul penal, pedepseste pe depozi-
acte sau titluri sa fi fost depuse la tarii publici cari au deturnat bani si
dansul sau incredintate, on comu- obiecte cari se vor fi aflat in mai-
nicate 1 u i in virtutea functiunii nile for in puterea insarcinarii ce le
sale ; este anume data prin lege ;
Ca grefierii, dupa art. 91 din Le- Ca procurorii tribunalului n'au in-
sarcinarea de a primi si conservh,
gea organica judecatoresca, fiind in-
sarcinati sub a for raspundere cu bani sau alto obiecte de cat in cazul
phstrarea tuturor actelor si docu- de flagrant delict, cand procede in.

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Sustractiuni sau deturnare
de bani publici
virtutea art. 34 din Proc. penala, insult depozitarul lucrului sustras,
caz in care e autorizat de a pure $i nici a se cerceta data prin fap-
mana pe arme sau once alt lucru
care ar pare& ca product al faptului
$i pentru descoperirea crimei sau de-
lictului ; precum este in alte materii ;
Ca, in speta, suma de bani pentru
care recurentul Emilian este acuzat
ca a deturnat, fiind inaintata par
chetului de care agentii politii judeca-
toresti, de$1 se constata in fapt ca nu-
mitul le-a deturnat, totus, el neavand
calitatea de depozitar public. nu-i
putea fi aplicabil art. 140 din Codul
penal.
Buletinul 1976, p. 617
6. Art. 140 din Codul penal pre-
vede in termeni generali pierderea
dreptului la pensiune fern sa face
verio distinctiune intre acei can in
momentul condamnatiunii exercitetu
wtu nu acest drept.
Buletinul 1877, p. 34
7. Instanta de fond stabilind ca
recurentul, in calittte de cassier, a
prima dela (1-1 Giurgea acea suma
de 13.553 lei in comptul darilor sale
catre Stat, prin urmare, nici mrti
este indoiala ce acea sumi. desi
netrecuta la incisari, ea tot este
considerate ca b tni publici. $i de
aceea art. 140 din Codul penal isi
are aplicatiunea in cauza.
Buletinzd 1877, p. 283
8. Dupe art. 204 din Codul penal
se pedepsesc toti aceh cari vor fi
sustras, ascuns san desfiintat acte
de cari se mentioneazk in art. 203
din rodul penal, Earn s ti fie tre-
buinti a se cerceta si constata
lipsa acelor acte sustrase mai intaiu
latit cu depozitarul tor.
Buletinul 1979. p. 13?
9. In materie de sustractiuni, le-
giuitorul nu cere ca . acel care a
omis delictul de sustractiune sa fie
www.dacoromanica.ro
. 293
Sustraejiuni sau deturnare
de bani publici
tul sustragerii s'a dat loc la preju-
ditiu care nu este un element con -
stitutiv al delictului de sustractiune,
Ca, in ceeace priveste apreciarea
faptelor din cari rezulta delictul de
sustragere, aceasta fiind de exclu-
siva competinta a judecatorilor fon-
dului, ea scapa de cenzura Casatiei.
Buletinul 1879, p. 637 psi 1896,
pag. 861
10. Avand in vedere art. 8 din
Legea, de perceptiune din anul 1871
$i art. 35. 36. 37 $i 72 din regula-
mentul acestei legi ;
Considerand Ca din dispozitiunile
citatelor articole rezulta ca numai
locuitorii domiciliati in comuna, cari
au dreptul la alegerea perceptorului
$i la revocarea lui. sent responsa-
bili de delapidarile urmate de catre
perceptor. iar nu $i persoanele cari,
desi au proprietati in acea comuna
si pl5tesc impozitul, insa nu-si au
domiciliul in area comuna si nu pot
fi considerati de locuitori ai comu-
nei, cum se prevede prin art. 72.
Buletinul 198 ?, p. 280 i 293
11. Penalitatea prescrisa de art.
140 din Codul penal nu se aplica,
absolut numai deturnatorilor de bani
publici cari aveau calitatea de func-
tionari insarcinati en percepere a, on
de depozitari sau comptabili, ci, con-
form acelui articol, $i on -carui a-
gent sau insarcinat, or al guvernu-
lui. or al depozitarulni public.
Buletinul 1882, p. 77.9; 1896, p.
161)0 ; 1904, p. 1706
12. Dupii, art. 31, combinat cu art.
40 din Legea vamalk toti functionarii
vamii pot fi intrebuintati la once fel
de serviciu, fie chiar $i la percepere
de bani ;
294 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROAIANA

Sustractiuni sau deturnare Sustractiuni sau deturnare

de ban! public! de bawl, publici
Ca, in atare caz, sustractiunile de grop, fiindca, prejuditiul cauzat prin
once fel de taxe vainale comise de insusirea gropului subsists, cu toata
acei functionari sunt calificate de despagubirea materiala a pacientului,
lege ca o delapidare de bani publici si nu se inlatura, urmele delictului
si intra in previziunile art. 140 din savarsit fiind ordinea publica lezata,
Codul penal. si chiar dupa repararea materiala,,
Buletinul 1883, p. 540 pentru care partea vatamata a pu-
13. Cassierul Casei de Depuneri tut avea o actiune civila, caci ac-
si consemnatiuni nu e responsabil tiunea publica nu se stinge prin
de sustractiunea unor efecte ce i se neexercitiul sau imposibilitatea exer-
depusese spre convertire si care o- citiului actiunii civile ;
peratiune nu intra in atributiunile Considerand ca depunerea in in-
sale normale. tarziere ar putea fi vorba la un
Buletinul 1884, p. 562 comptabil care gireaza bani publici,
14. Faptul unui registrator al ju- un agent postal insa nu are a gira,
decatorului de ocol, care a sustras el are a raspunde de gropuri ass
un inel de our ce i se incredintase precum i s'au dat, si deosebita pu
de ajutorul acelei judecatorii, pentru nere in intarziere nici nu mai e
a-I inainta tribunalului ca corp de trebuinta.
delict, constitue o sustractiune pre- Buletinul 1885, p. 700
vazuta, si pedepsita de art. 204, a- 16. Agentul prevenit de o delapi-
liniatul 1 din Codul penal. dare avand depusa o cautiune mai
Buletinul 1884, p. 960 mare decat deficitul ce. i se reclama
15. Un agent postal prin aceea nu poate fi condamnat pe baza art.
ea isi insuseste cuprinsul unui grop, 140 din Codul penal, intrucat nu
neputand restitui insus gropul, sau s'a constatat reaua lui credinta.
ca nu este in stare a da insus gro- Buletinul 1886, p. 81
pul ce i se cere, incat priveste suma 17. Telegrafistul-elev, fiind insar-
declarata de trimitator, are a se cinat de seful sau cu manuirea te-
considera, ca a comis delictul de de- legramelor si perceperea taxei cuve-
lapidare, conform art. 140 din Codul nite, e considerat 'ca un functionar
penal ; public si pasibil de art. 140 din Codul
Ca, intfadevar exista, pentru a penal pentru delapidarile comise a-
putea, subsuma faptul sub dispozi- supra taxelor telegramelor ce le in-
tiile art. 140 din Codul penal, toate casa.
elementele art. 140 din Codul pe- Buletinul 1888, p. 611; 1889, p. 990
nal ; 18. Varsarea sumelor sustrase,
Ca exista si elementul prejuditiu- dupa dovedirea faptului si trimite-
lui care, in acest caz, este tocmai rea prevenitului inaintea judecatii,
ca, nu se poate restitui. insus gro- stabileste prin aceasta existenta cul-
pul astfel precum a Post predat, si pabilitatii si, prin urmare, intentiune4,
acest prejuditiu nu inceteaza prin franduloasa a prevenitului.
aceea ca in urma, agentul postal ar Buletinul 1890, p. 372 gi 1189;
despagubi pe partea reclamanta ca- 1899, p. 1168
reia s'ar cuveni gropul, sau i-ar plati 19. Notarii primariilor fiind pas-
ceeace fusese declarat ca fiind in tratorii directi ai hartiilor si obiec-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORJUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Sustracriuni sau deturnare
de bani publici
telor depuse la primariile uncle func-
tioneazh, urmeaz5, ca dan$ii sunt
responsabili de sustractiunile unor
asemenea hartii sau obiecte, $i su-
pusi pedepselor prevhzute de art.
203 $i 204 din Codul penal.
Buletinul 1893. p. 9$2
20. Pen tru consumarea delictului
prevhzut de art. 140 din Codul pe-
nal, intentia frauduloasa este ase-
menea necesafa $i ea reiese din fap-
tul constatrii insusirii unor bani
publici.
Buletinul 1897, p. 1092
21. Considerand ca delictul de
sustragere de bani publici, conform
art. 140 din Codul penal, este con-
sumat, $i intentia frauduloash de
sustragere exist& atunci cand, in
urma cercethrilor judecatoresti $i a
celor dinthi acte de urmarire, acel care
a sustras nu e in stare sa restitue ;
Ca, dach dar, un functionar, care
define bani publici, nu-i poate res-
titui nici cip& cele dinthi cerce-
tari, nici duph ordonanta judelui de
instructie, ci chte-va, zile inainte de
a fi judecat de tribunalul la care a
fost trimis sere judecare, faptul este
a se considers ca consumat si in-
tentia frauduloash nu mai poate fi
pusa in indoialh.
Buletinul 1898, p. 340
22. Considerand ca, dupa art. 107
din Legea comunala, nici o cheltu-
iala nu se poate face de cat in mar-
ginele tifrelor autorizate prin buget,
$i ca acei cari vor contraveni la a-
ceasta dispozitiune vor fi urmariti
potrivit art. 140 din Codul penal ;
Considerand eh chestiunea este
de a se 5t1 daca, numai simplul fapt
de a se face o cheltuialh neprevh-
zuta in buget, contrariu dispozitiu-
nilor art. 107 citat, este suficient
pentru a se aplica pedeapsa edictata
www.dacoromanica.ro
293
Sustraefiuni sau deturnare
de bani publici
de art. 140 din Codul penal pentru
contravenienti, sau trebue de a se
stabili elementele esentiale cerute de
acest articol ;
Considerand ca Legea comunalit
dispunand ca contravenientii dispo-
zitiunilor art. 107 sa He urmariti po-
trivit art. 140 din Codul penal a
inteles ca mutatis mutandis ar-
ticolul 140 are a fi aplicat ;
Ch., pent r u aceasta tinandu-se
seama de deosebirea dela o speta la
alta, ceeace este indispensabil pen-
tru aplicarea art. 140 din Codul pe-
nal, la acela care ar fi contravenit
la art. 107 din Legea comunala, e
sa se ceara, ca element esential, din
partea agentului intentiunea frau-
duloasa, care este eel mai caracte-
ristic element al oricarui delict, pre-
cum $i al delictului de deturnare de
bani publici, prevhzut $i pedepsit de
art. 140 din Codul penal ;
Ch nu se poate sustine ca. legiui-
torul ar fi yoit sa se refers la acest
articol numai in ce prive$te aplica.-
rea pedepsei, de oarece atunci arti-
colul 107 al Legii comunale s'ar fi
exprimat altfel ;
Ca, in oricare caz, ar fi straniu a
condamna pe un primar in impre-
jufarile spetei ca delicuent, conform
art. 140, farh, a constata elementul
primordial al intentiuni frauduloase ;
Considerand ca, in speta, Curtea
aplicand in contra lui Gh. P. pe-
deapsa prevazuth de art. 140 din
Codul penal, Mr& sa constate ca e-
element intentiunea frauduloasa, a
violat citatul articol de lege.
Buletinul 1898, p. 1463
23. De child incep a curge do-
banzile la sumele sustrase dintr'o
mo$tenire de catre un co-erede ? Vezi
cuvantul : Succesiune, No. 146.
Buletinul 1900, p. 314
296 REPERTORJUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Sustraetiuni, sau deturnare
de bawl publici
24. Considerand, in drept, ca data
in regula genera15, numai Curtea de
compturi este competinta a deter-
mina si judeca situatiunea in care
se poate afla un agent comptabil in
fata tezaurului public, conform ar-
ticolului 18 din Legea acelei Curti,
aceasta este adevarat numai in sta-
rea normala a lucrurilor cared, adica,
comptabilul preda Curtii socotelile
sale la finele fiecarui an, fara a fi
complicata acea lucrare de verio lu-
crare criminalg. de deturnare de bani
publici adusa asupra acelui comp-
tabil ;
Ca, de asemenea, in regula gene-
rala numai Curtile civile sunt coin -
petinte a judeca procesele civile de
despagubiri. dar, ca indata ce acea
despagubire civila rezulta dintr'o
fapta criminals, autoritatile corec-
tionale si criminals dobandese, in crimei prevb.zutil de acest art. sunt
virtutea art. 383 din Proc. penal5, o
competinta exceptionala de a judeca, s fie agent strangator sau pastrator
pe tang& delict, si despagubirea ce
iese dinteansul pentru persoana va-
tarnata ;
0a doctrina dupa care nu se poate
da in judecata un agent comptabil
de cat de Curtea de compturi, con-
form art. 20 al legii acelei Curti, a-
dica, numai la finele anului, cand
Curtea examineaza acele compturi,
este nu numai contrariu acelor ar-
ticole 108 si 109 din Legea comp-
cari a c o r d a directiunii
comptabilitatii generale, instituita la
Ministerul financelor, dreptul de ve-
rificare a socotelelor comptabililor,
dar Inca ar fi cu total funesta, cad
ar impiedica actiunea publics in tot
timpul anului contra agentilor comp-
tabili culpabili de deturnare a ba-
nilor publici si de fals, sub pretext
ca nu se pot denunta asemenea
crime de cat in mod incidental cu o-
www.dacoromanica.ro
Sustraettuni, sau deturnare
de bani, publici
caziunea cercetarii compturilor for.
Buletinul 1868, p. 45
23. Prin faptul ca prevenitul are
depusa la primarie o cautiune care
acopera suma delapidata nu poate
inlatura delictul savarsit, intrucat,
in speta, nu era, vorba de o simply
neregularitate sau eroare din partea
prevenitului, ci de un delict sa,varsit
gi constatat.
Buletinul 1909, p. 99
26. Simplul fapt al sustractiunii
unui act din depozit public, in mod
fraudulos ai lard stirea depozitarului,
constitue in sine delictul de sustrac-
tiune, prevazut $i pedepsit de art.
204 din Codul penal.
Buletinul 1909, p. 426
27. Avand in vedere art. 135 din
Codul penal ;
Considerand, in drept, ca elementele
1 Ca functionarul public actionat
de bani publici ;
2 Sa fi pus la o parte sau sa-si
fi insusit cu viclenie bani publici
sau particulari cari s'ar fi aflat in
mainele lui, in puterea atributiunilor
postului sau ;
Considerand ca prefectul politiei
Capitalei nu este nici cassier, nici
contabil-strangator, sau pastrator de
bani publici ;
Considerand, din contra, ca, pe
langei prefectura de politie a Capi-
talei, este o inadinsa cassierie, insti-
tuita prin legea reglementara din
1847, sanctionata cu Oficiul Domnesc
sub No. 100, insarcinata cu tinerea
comptabilitatii, en pastrarea depozi-
telor gi sumelor de bani ce se impli-
nesc de politic) din feluritele impre-
jur5ri, precum si din datorii parti-
culars, sechestruri, pavele si alte de
asemenea impliniri ;
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Sustraefiuni sau deturnare
de bani publici
Considerand ca insusire cu vicle-
nie sere a exists se cere luare sau
punere la o parte in mod tainic, si
marturisirea numai in momentul des-
coperirii, cum in speta de lath', Roset
nu numai ca n'a tagaduit nici odi-
nioara, luarea banilor, ci, din contra,
se vede a-i fi primit cu chitante slo-
bozite cassierului ; si, astfel, lipsind
cele dou5, elemente esentiale ale art.
135, care constitue crima pedepsita
de acest articol, acest articol nu este
aplicabil in speta de fata, ;
Pentru aceste cuvinte, fapta deli judeca si a da dreptatea, sau ar
tragana darea ei fara pricing bine
este netagaduita si blamably, dar ne-
cuvantata, $i altele de asemenea.
fiind reprehensibila. penaliceste, prin
nici unul din articolele Codului nostru
penal in vigoare ;
Considerand ca, dupa prmcipiile
dreptului penal, nici o pedeapsa nu
poate fi aplicata fara a fi prescrisa
de o aniline lege ;
Curtea absolva pe Radu Roset si-1
condamna civil la restituire catre
Stat a sumei de 147.414 lei insusiti
in anul 1855. scazandu-se cu cat le-
galmente va dovedi ca a rafuit.
Buletinztl, 1864 p. 667
28. Pentru ca delictul prevazut
de art. 140 din Codul penal sa sub-
siste, so cere, ca element esential, in-
tentiunea frauduloasa a delicuentului
de a-si apropia sau deturna bani
sau efecte tinand loc de bani ;
Considerand ca., in sped, Curtea
de apel, pentru a considera pe re-
curent culpabil de delictul imputat,
se ma'rgineste numai a afirma ca re-
curentul, in calitatea sa de depozitar
public, nu a predat inlocuitor dui sau
timbre postale in valoare de 7 lei,
77 bani, ce-i fusese incredintate, fara
insa a stabili intentiunea numitului
de a-si fi apropiat acele timbre in
propriul sau folds ;
CS, intrucat elementele delictului
www.dacoromanica.ro
297
Sustractiuni sau deturnare
de bani publici
nu sunt stabilite ei constatate in
sarcina recurentului, deciziunea Curtii
este nemotivata $i urmeaza a fi ca,
sata
Buletinul 1904, p. 1318
T
Tcigadd de deptate
1. Considerand ca tagada de drep-
tate nu poate urma decat cand un
tribunal sau Curte ar refuza de a
Buletinztl 1863, p. 475
Tainuire
1. Prin art. 53 din Codul penal
nu se declara data buna stiinta din
partea inculpatului, despre prove-
nienta delictoasa, a obiectului ce i
s'ar fi incredintat, ar trebui sa existe
numai in momentul incredint,arii o-
biectului, sau ca ar fi suficient ca
buna stiinta, sa se fi dobandit si in
urma.
Buletinul 1874, p. 67
2. Tainuirea, in diferitele cazuri
specificate de art. 53 din Codul pe-
nal, constitue un fapt penal inde-
pendent un delict sui-generis, pen-
tru care Si Codul penal prin art. 54
si 55 stabileste o pedeapsa anume ;
Ca de aci rezulta ca tainuitorii,
in cazul art. 53 din Codul penal, nu
se considera a fi co-operat la savar-
sirea faptului penal, nici direct, nici
indirect, ca ei nu sunt nici co-autori
nici complici, ceeace se probeaza mai
mult chiar 5i prin dispozitiunea art.
52 din Codul penal ;
Ca, astfel fiind, tainuitorul nu
poate fi declarat raspunzator solidar
pentru tot prejuditiul cauzat printr'un
298 REPERTORMI, GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Tdintt ire
fapt penal savarsit de altii, ci el stitutive ale delictului de tainuire.
raspunde numai pentru prejuditiul ce
s'a cauzat prin propriul fapt al sau
de tainuire.
Buletinul 1874, p. 70 fi, 1875, p. 99
...In aceasta privintA legiuitorul
roman n'a urmat legiuirea franceza,
ci legiuirea prusaca.
Buletinul 1899, p. 726
3. Elementul constitutiv at delic-
tului de tainuire prevazut de art. 53
din Codul penal este buna stiinta, ;
Faptul de a se sti data tainuito-
rul a avut cunostinta ca lucrurile
cumparate sau tainuite provin din-
tr'un furt, trebue sa fie anume con-
statat de catre judecatorii fondului,
prin decizia pronuntata.
Buletinul 1975, p. 2.97 ; 1981, p. 66 ;
1885, p. 629; 1896, p. 134; 1887,
727; 1888, p. 162; 1891, p. 1138
gi 1892, p. 1066
4. Dupa art. 53 din Codul penal
se pedepseste, ca tainuitori, nu nu-
mai acei cari cu buna stiinta, vor
cumpara obiecte provenite din verio
crima sau delict, dar si acei cari au
luat asemenea lucruri cu stop de a
le vinde ;
Ca, in speta, Curtea constatand in
fapt ca recurentul cu buna stiinta a
primit untdelemn care provenea din-
tr'un furt si pe care 1 a vandut, n'a
violat intru nimic dispozitiunile art.
53 si 54 din Codul penal.
Buletinul 1876, p. 475
5. Curtea de fond, pentru a justi-
Lea calificarea faptului de tainuire,
constatand in fapt ca prevenitul a
avut in mainele sale efecte publice aplicatia a principiului
deturnate de cassierul C. Anion, in
valoare de 300.000 lei, pe cari le-a
negutitorit in piata, avand cunotinta
ca aceste efecte apartineau Casei
de depuneri si consemnatiuni, prin
aceasta a constatat elementele con-
www.dacoromanica.ro
Tci i nu ire
Buletinul 1877, p. 35
6. Atat jurisprudenta constant a,.
cat si doctrina stabileste ca singu-
rul element constitutiv al delictului
de tainuire este cunostinta ca blend
era de furat, si ca nu este necesar
a se sti data tainuitorul a profitat
sau nu de obiectele tainuite.
Buletinul 1864, p 590 $i 1973, p. 141
7. Vazand art. 998 din Codul civil
si art. 328 si 330 din Codul comer -
cial ;
Considerand ca prin art. 330 din
Codul comercial se dispune ca la caz
de a se dovedi dinaintea instantelor
represive ca s'a urmat verio vicleana
tainuire, inteun faliment, de alte per-
soane, afar. de falit, acele instant&
vor hotari:
1" SA se intoarca la massa credi-
torilor toate lucrurile, drepturile sau
reclamatia falitului, ce se vor fi luat
sau se vor fi tainuit cu viclenie ;
2 Asupra pagubelor ce se vor
cere si cari se vor lamuri dupa ga-
sirea cu tale a acelor instance ;
Ca din aceste dispozitiuni rezulta
ca chiar atunci cand o persoana este
condamnata pentru ca a tainuit din
averea falitului, ea poate si trebue
sa fie condamnata civilmente nu nu-
mai la restituirea lucrului tainuit,
ci Inca si independent de restitu-
tiune, si la reparatiunea pagubei ce
a putut pricinui cu oclzia acelei
tainuiri ale care' reparatiuni cuan-
tumul este lasat de lege la suverana
apreciare si la prudenta judecatorilor
fondului, ceeace nu este alta decal
de eterna.
dreptate, consacrata de art. 998 din
Codul civil dupa care orice fapt al o-
mului, care cauzeazi altuia prejuditiu,
obliga pe acela. din a carui gresall
s'a ocazionat, a-1 repara.
Buletinul 1982. p. 884
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Tainuire
8. Avand in vedere ca dupa art.
53 din Codul penal elementele con-
stitutive ale tainuirii consists in
buna stiinta, a provenientei lucrurilor
tainuite dintr'un delict sau dintr'o
crima, si al douilea, dintr'un fapt care
are de scop insusirea in folosul tai-
nuitorului a lucrului, sau disparitiu-
nea, sau ascunderea lui ;
Avand in vedere ca, in speta,
Curtea prin decizia atacata cu re-
curs constata in fapt numai primi-
rea obiectelor fara a arata, cum cere
art. 53, alin. 2 din Codul penal, eh
le-a primit spre a $i le insusi, sau
spre a face ca ele sa dispara ;
Ca, de asemenea, nu se constata,
ascunderea obiectelor, ceeace ar con-
stitui singur elementul al douilea sub-
stantial de culpabilitate ;
Ca. Curtea a aplicat astfel rau
art. 53 din Codul penal, nemotivand
deciziunea asupra unui element sub-
stantial al delictului, ca primirea s'a
facut in scop de a ascunde lucrurile
provenite din furt.
Buletinul 1886, p. 211; 1887, p. 168
$i 1891, p. 1138
9. Conform art. 53 din Codul pe-
nal, sunt tainuitori si acei ce cu buna
stiinta vor lua sa negustoreasca lu-
cruri provenite din veri o crima, sau
delict ;
Constatarea bunei stiinte este o
chestiune de fapt lasata la suverana
apreciare a instantei de fond.
Buletinul 1889, p. 642 Fi..1902, p. 412
10. In delictul de tainuire nu este
nevoie ca mai intaiu sa, fie urmarit,
judecat si pedepsit autorul principal
al furtului obiectelor tainuite si nu-
mai dupa aceasta sa se poata exer-
cita actiunea publica in contra tai-
nuitorului ; este destul ca faptul de
tainuire sa fie constatat in toate ele-
mentele sale pentru ca culpabilul in
acest delict sa fie urmarit si con-
www.dacoromanica.ro
299
inuire
damnat, independent de actiunea pri-
vitoare pe autorul furtului.
Buletinul 1890, p. 539 gi 1895, p. 893-
11. Atat delictul de fond, cat si
acel al tainuirii data suma nu ex-
cede competinta judelui de ocol
sunt de competinta judelui de ocol a
le judeca.
Buletinul 1890, p. 543
Vezi si cuvantul : Competinta" No. 212.
1'2. Art. 165 din Codul penal are-
in vedere numai calitatea de func-
tionar a delicuentului, Fara sa ceara
ca sa fi comis delictul de tainuire
in exercitiul functiunii sale ;
Ca, in speta, fiind constatat ca re-
curentul a comis delictul de tainuire
ce i se imputa pe timpul cand se
gases ca primar, functiune care-1
obliga sa privegheze si sa infraneze-
asemenea delicte, Curtea a facut o
justa aplicatiune a citatului art. 165
din Codul penal.
Buletinul 1890, p. 866
13. Una din conditiunile constitu-
tive ale tainuirii este si aceea ca
cel ce tainueste, sa fi cunoscut ca
lucrul tainuit provine din savarsirea
veri unei crime sau delict;
Considerand, in speta, ca Curtea
de apel prin deciziunea sa nu cons-
tata nici anume ce lucruri a tainuit.
prevenitul, si nici modul cum le-a
tainuit, caci a tainui un lucru, in
sans juridic, urea sa zica a posed& sau
a define cu intentinne frauduloasa
un lucru sustras de altul ;
Considerand ca. Curtea in deciziu-
nea sa nu releveaza decat simpla
imprejurare ca autorii unui furt de
cai, dupa ce an savarsit furtul, ar fi
venit in gazda la recurentul de as-
tazi, care le-a dat niste bilete de vite-
spre a le vinde intr'alte parti, si ca,
cu ocaziunea unei perchiziuni facuta
la locuinta recurentului, s'ar fi mai
gasit asemenea bilete de vite ;
300 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
.Tainuire
Ca, argumentand astfel, Curtea nu
stabileste elementele delictului de tai-
nuire, asa ca eau $i fare nici un te-
mein legal a facut aplicatiunea ar-
ticolelor 53 $i 54 din Codul penal, in
cazul de fate.
Buletinul 1893, p. 10310 1899, p 614
14. Faptul depunerii banilor, dupa,
deschiderea urmaririi, nu face sa dis-
para intentiunea culpabila a tainui-
torului.
Buletinul 1896, p. 1099
15. Pentru imputarea $i stabilirea
delictului de tainuire nu se cere ca
tainuitorul sa fi prima lucrul prove-
nind dintr'o critna sau dintr'un de-
lict, dela insu$ autorul crimei sau
al delictului, sau ca sa fi insusit lu-
crul de furat cu $tire% $i cu instiin-
tarea autorului furtului ;
Ca aceasta poate fi adevarat, dupa
art. 62 din Codul penal francez, dupa,
care tainuirea constitue o complici-
tate speciala ale carei elemente cons-
titutive sunt primirea dela autor a
unui object provenind dintr'o crime,
sau dintr'un delict, nu insa dupa ar-
ticolul 53 din Codul penal roman,
dupa care tainuirea nu este o corn-
plicitate speciala, ci totdeauna un
delict special cu caracterele aratate
in acest artieol ;
Ca, prin urmare, cuno$tinta auto-
rului $i primirea obiectului, provenind
dintr'o crima sau delict, dela insus
autorul crimei sau al delictului, nu
sunt cerute ca elemente pentru sta-
bilirea delictului de tainuire, conform
art. 53 din Codul penal.
Buletinul 1898, p. 789
16. Buna *Writ& a tainuitorului
poate rezulta din pretul minim cu
care dansul a cumparat lucrul, din
aratarile prevenitilor $i din impre-
jurarea ca acestia fiind minori nu
-dispuneau de asemenea lucru, mai
www.dacoromanica.ro
Tdinuire
cu deosebire ca, acestia nu aveau nici
o mesPrie.
Bzdetinzt11899, p.1285 Fi 1900, p. 1420
17. Considerand, in drept, ca dupa
definitia data delictului tainuirii, de
art. 50 din Condica penala, elemen-
tul constitutiv este buna stiinta din
partea prevenitului ca obiectele fu-
rate provin din delictul furtisagului ;
Considerand ea judecatorul, ca s5,
poata declare pe ucuzat culpabil de
delictul tainuirii, urmeaza mai intaiu
ca sa fi constatat ca acel delict ec-
sisti on toate elementele lui ;
Considerand ca, in lipsa acestei
constatari pe o hotarare de culpa-
bilitate, este o hotarare co nu cu-
prinde in dispozitivul ei temeiurile
pe cari este bazata.
Buletinul 1462, p. 153
18. Delictul de furt dela stapan
fiind de competinta tribunalului de
a-I judeca in prima instanta, $i de-
lictul de tainuire a obiectelor furate
in acest mod este tot de competinta
aceleias instance.
Buletinul 1904, p. 1670
Taxe
1. Avand in vedere ca in urma
legii din 1873, prin care se seutea
zaharul de mice taxa. d. N. G. Bi-
bescu a infiintat fabrica sa ;
Avand in vedere ca orice legi poste-
rioare, cari infiintau taxe asupra za-
harului, nu puteau fi interpretate si
aplicate cu Elect retroactiv, $i nu pu-
teau privi decat fabricile cari s'ar fi
infiintat in urma acestor legi, iar nici
cum pe acelea infiintate inaintea for ;
Avand, dar, in vedere ca atat le-
gea din 1875, cat $i conventiunea co-
merciala incheiata la 1876, nu-0 pot
gasi aplicatiunea pentru fabrica de
zahar a d-lui N. G. Bibescu.
Buletinul 1883, p. 4 25
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA. 301

Taxe Taxe
2. Considerand ca, legea din 1875, .Ca, dar, ele nu sunt, dupa legile
prin art. 2, declara : emaximul impo- noastre regulamentare, de cat simple
zitelor, fixat prin Legea maximului, amende civile, cpmnw temere litigan-
este obligatoriu pentru capitala Bu- tium., si, ca atari, ele cad in domeniul
curesti, cu modificarile, adausele sau ordinei publice, ass incat lipsa for se
scaderile urmatoare. ; poate propune in orice stare a proce-
Ca legea din 1875, in diferitele ei sului, papa la pronuntarea hotararii,
dispozitiuni, neprevitzand ceva in pri- ca motiv de admisibilitate.
vinta taxei matilitului dela butoaele Buletinul 1885, p. 275
de here puse in consumatie este in- 4. Obligatiunea de a consemna o
vederat ca trebue sa zicem ea legea taxa de judecata este curat perso-
din 1875 n'a abrogat expres taxa nal& $i nu poate, Vara arbitrariu, a
mahalitului, prevazuta prin legea din se aditiona, de pe mai multe capete,
1871, si ca, incat priveste aceasta in favoarea unuia singur.
taxa a mahalitului prevazuta in le-
gea din 1871, ea este Inca' in vigoare Buletinul 1885, p. 276
pentru capitala Bucuresti ; 5. Avand in vedere ca prin legea
Considerand ca in virtutea art. 1 din 1871, asupra maximului taxelor
din Legea maximului din 1875 nu comunale se da dreptul comunelor
s'ar putea zice ca legea din 1871 ar de a percepe o taxa de un leu dela
avea a se considers ca abrogata in 100 lei in sus din pretul unei vita
mod tacit, intrucat ar fi contrarie cc se vinde in zilelo de targ, balciu
legii de fata, caci e tocmai a se sti san iarmaroc :
data dispozitia din legea din 1871, Ca, in urma, intervenind legea spe-
in privinta taxei mahalitului, e con- ciala. din 8 Iunie 1881, pentru comuna
Bucuresti, in tabela litera B, No. 5
trarie unei dispozitiuni din legea din
1875 ; se prescrie ea =se va percepe o taxa
Ca sub acest raport, data legea de 2 bani la suta de bani din pretul
din 1875 nu tontine nimic in pri- cu cari se \rand vitele , si se adaoga
vinta taxei militilitului, nu putem in paranteaza cca, aceasta lege nu
zice ca taxa mahalitului ar fi con- e decat o modificare pentru regula-
trarie legii din 1875, si ca ea avea rea in mod proportional a taxei de
a se considers ca abrogata, in mod 1 leu de cap de vita, care regulare
tacit. va spori venitul. ;
Buletinul 18'34, p. 923 i 1885, p. 814 Ca rezulta, din expresiunile cuprinse
3. Taxele judecatoresti sunt niste in paranteza, ca legea din 1881 n'a
avut alt stop decat a spori taxa,
consemnatduni predlabile introductive
de instant, dupa cum aceasta se luandu-se si dela vitele ce se vor
vede in art. 3, 4 si 6 din legiuirea vinde cu mai putin de 100 lei, fara,
intarita, cu Ofisul Domnesc No. 181 sa modifice legea din 1871, in ceeace
dela 28 Februarie 1847, $i au fost priveste locurile de vanzare ;
instituite cspre a se pune o stavila Ca, prin urmare, atat dupa legea
la acei ce se indemneaza, numai din din 1871, cat si dupa acea din 1881,
cduh viclean, ca sa straganeze pe comuna Bucuresti nu e in drept a
(protivnicii lor. (art. 6, sectia 2 dela percepe taxa decat dela vanzarile de
capit. 2 din leginirile dela 1835- vita petrecute in locul si timpul cat
1836) ; tine targul, balciul, san iarmarocul,

www.dacoromanica.ro
-302 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Taxe Taxe
nu insa $i dela vinzarile efectuate ocol confirmand incheierea Comisiei
la domiciliul particularilor. interimare prin care consider& pe
Buletinul 1886, p. 673 recurent ea contravenient pentru
6. Vazand art. 1 din Legea pentru faptul ca n'a platit taxa pentru vi-
fixarea taxei de 5 , asupra retri- nul fabricat in ora$ din strugurii
butnmilor tuturor functionarilor, pro- adti$i afar& din ora$, a comis un
mulgata la 4 Mai 1877; exces de putere, violand, in acela$
Considerand ca din termenii acestui timp, $i Legea rnaximului taxelor
articol, in care se vorbeste numai de comunale.
impiegatii diferitelor servicii publice Buletinul 1989, p. 463
$i altor stabilimente cari primesc o 8. Vechile taxe creeate in favoa,--
retributiune periodicay, mensuala rea comunelor prin Hrisoave Dom-
sau anuala, recompense nationale, ne$ti, sunt $i raman abrogate con-
pensiuni viagere, diurne $i accesorii, form art. 110 $i 130 din Constitutie.
sau diferite indemnizari, $i articolele Buletinul 18.90, p. 588 i 773; 1891,
cari urmeaza, rezulta ca pentru a pag. 14
putea percepe taxa de 5 la suta pre- Vezi 41 euvantul: AHrisov Domnesep
vazuta prin acea lege trebue sa fie No. 3.
ceva periodic ; 9. Avand in vedere legea din 1b75,
Considerand ca, dupa, art. 96 din pentru perceperea taxelor comunei
Legea orga,nizarii judecatore$ti por- Bucuresti, care prin aliniatul g pres-
tareii nu sunt retribuiti ; crie ca. comuna Bucuresti are drep-
Ca taxa care o incaseaza dela parti tul a percepe 30 lei pe zi dela
pentru diferitele acte de proccdura $i teatru $i orice reprezentatiune ;
executare ce fac n'are caracterul de Considerand ca. dupa cum rezulta
periodicitate, de oarece nu vine la din deciziunea atacata, intimatul de
termene regulate : astazi facand sit canto in stabili-
Ca, prin urmare, el nu intra in pre- mentul sau o orchestra, tribunalul
viziunile art. 1 al legii citate mai sus. apreciaza, in fapt, $i grisind ca nu
Buletinul 1888, p. 140 ,Fi 201 este o reprezentatiune in senzul le-
7. Legea maximului, care arata gii mai sus annulate, aceeace a
anume ohiectele ce se pot impune, intales $i primaria, Lath cu alti an-
nu prevede o taxa, decat pentru vi- treprenori cari au asemenea orhes-
nurile introduse in ora$, iar nu $i tr5., $i dela cari nu primeste nici o
pentru strugurii intro lusi in ora$, taxa, dup cum s'a probat, tribuna-
chiar cand ar fi destinati de a se face lului, en certificatele ce a prezentat
vin ; il scuteste de plata unei asemenea
Considerand ca legile fiscale, dup5, taxe ;
cum e, in spot% Legea maximului, Ca asemenea aprecieri de fapt
sunt de strict& interpretare, $i nu fiind lasate la suverana apreciare a
se poate, prin analogie, sa se creeze instantelor de fond, nu cad sub cen-
o taxa neprevazuta in lege ; zura Curtii de casatie.
Ca, in speta, Comisia interimara, Buletinul 1891, p. 139
nefiind in drept de a infiinta o taxa, 10. Avand in vedere ca legea din
comunala pentru strugurii introdusi Martie 1877, pentru fixarea unei
in ora$, de oarece Legea maximului taxe de 5 0 asupra retributiu-
nu-i supune la taxa, judecatorul de nilor tuturor functionarilor, dupit

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROALLNA 303

Taxe Taxe
ce face prin art. 1 o enumeratiune alti materie, atunci cand intelesul
de toti aceia cari sunt supusi la 10 al al unui cuvant este pus in
taxa de 5 si in aceastd e- discutiune, si cand dela acest inte-
numeratiune fiind cuprinsi nu nu- les depinde recunoasterea unui drept,
mai functionariii publici, propriu zisi, instantele judecatoresti sunt, in prin-
dar si impiegatii privati, adaugd cipiu, singurile competinte a deslega
prin mentionatul articol : .si iu ge- contestatiunea, afara numai cand
nere toti impiegatii cari primesc o legea ar fi atribuit unei alto au-
retributiune periodica, mensuala sau toritati un asemenea drept.
anuala etc. ; Buletinul 1893,p. 1096 ; 1894, pag.
Ca prin cuvintele: cin genere toti 231; 1895, p. 26 ; 1900, p. 159;
impiegatii., legiuitorul n'a putut in- 1902, p. 1125
telege a vorbi numai de iinpiegatii 13. Avand in vedere ca prin art.
can intrau anume intr'una din ca- 55 din legea din 1871, $i prin legea
tegoriile ce dansul prevazuse mai din 1875, asupra maximului taxelor
sus, &del atunci aceste cuvinte ar fi si contributiunilor taxelor comunale,
fost de prisos, ci a voit sa genera- se prevede ea primdria este in drept
liceze aceastd dispozitiune, adica s. sd perceapa dela teatruri $i orice
o faca aplicabila nu numai la func- reprezentatie cate 30 lei pe zi ;
tionarii publici $i la impiegatii pri- Considerand ca, in speta, tribu-
vati enumerati in acel articol, dar nalul constata in fapt ca recurentul
la toti impregatii cari primesc o re- a avut angajate cantarete si orhes-
tributiune periodic., mensuala sau tra in stabilimentul sau de cafenea
anuala,, fie dansii impiegati publici, spre a atrage mai multd lume si a
fie dansii impiegati privati. o distrage ;
Buletinul 1891, p. 1190 ; 1992 p. 19 Ca, asa fiind, un asemenea spec-
Remizele cuvenite perceptorilor tacol oferit clientilor sai de care
Statului, sunt supuse taxei de 5 0. recurent, intrd iu termenul general
Buletinul 1893, p. 243 de .reprezentatie, prevazut de sus
11. Tribunalele ch;emate a judecd mentionatul articol.
contestatinnile, ce se ridic asupra Buletinul 1994, p. 500
platii taxelor comunale, stint in drept 14. Legea asupra maximului taxe-
a ordond, dupd regulele dreptului co- lor i contributiunilor comunale,
mun, facerea unei expertize in pri- dupa ce in art. 2 pune ca principiu
vinta felului si calitatea marfli in- ca taxele de acsiz se vor percepe
troduse ; asuora obiectelor la intrarea for in
Art. 66 din Regulainentul pentru comund, recunoaste in aliniatul 2
constatarea, perceperea gi urmdrirea de sub acelas articol, dreptul de a
vemturilor comunale, dela 21 Aprilie se percepe taxe si asupra unora nu-
1887, care cere ca aceastd consta- mai din obiectele prod use, fabricate,
tarea sa se Lica prin comisarul ex- preparate sau recoltate in interiorul
pert al comunei, cand s'a, introdus comunei :
marfa, nu poate ridicd dreptul tri- ca in citatul aliniat se prevede
bunalului de a incuviinta o aseme- ca taxele dela aceste obiecte se vor
nea expertizd. percepe in momentul scoaterei for
Buletinul 1892, p. 540 din fabricd sau depozit, pentru a fi
V. In materie de taxe, ca in mice puse in consumatiune ;
www.dacoromanica.ro
304 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Tare Teatre
Considerand ca aliniatul 2 de sub ai Teatrului National decretat la 14
art. 6 prevede, pentru obiectele fa- August 1889 ;
bricate in interiorul comunii, si des- Considerand ca, dupa prescriptiu-
tinate exportatiunii, inapoierea, in nile art. 2 din acest regulament,
momentul exportarii, a valorii taxe-. dreptul la pensiune de retragere se
lor incasate de comuna la materiile capita la etatea de ease zeci ani
prime si combustibile ; pentru barbati si de cinci zeci si cinci
Ca acest aliniat nu face nici o ani pentru femei, afara de cazurile
distinctiune intro fabricatele supuse de infirmitate, dovedita legalmente ;
taxei de consumatiune locala si a- Ca din textul zisului articol, si
celea ce nu sunt supuse unei ase- mai cu seama din termenul (se ca-
menea taxe ; pata,, reiese evident ca dreptul de
Ca, dar, a admite, dupa cum pre- retragere la pensie este acordat si
tinde recurentul. ca acest aliniat nu se poate exercita numai de societa-
vizeaza decal fabricatele supuse unei rul artist cand atinge acea etate. iar
taxe de consumatiune, si ca pentru nu si de catre Directiunea generala
fabricatele nesupuse unei asemenea a teatrelor ;
taxe nu se poate core restituirea Ca aceast t, so confirms si prin
valorii taxelor materiei prime si dispozitiunea cuprinsa in art. 3 din
combustibile. ar fi a se face o dis- acelas regulament, singurul care pre-
tinctiune pe care legea nu o face. vede cazul in care Directiunea, ge-
Buletinul 1901, p. 9 nerals a teatrelor are dreptul s de
15. Din combinatiunea art. 9 si cid& din oficiu retragerea sau ex-
10 din legea asupra taxii zaharului, cluderea unui societar, si numai pen-
rezulta ca indatorirea prevazut5, prin tru cauza de incapacitate vadita sau
primul articol este impusa numai pentru once vitiuri cari ar impie-
fabricantilor de rthar, si numai dansii, dica pe artist sa-0 indeplineasca da-
neconformandu-se acestei indatoriri, toriile ce i le impune Legea si Re-
pot fi supusi la atnenda prescrisa gulamentul teatrelor ;
prin art. 10 sus citat. C5,, in speta, Directia teatrelor ne-
Buletinzd 1903, p. 356 imputand nici un vitiu sau incapa-
16. Taxele de acsiz, cuvenite co- citate artistei societare Eufrosina
munelor pentru marfurile intrate in Popescu, ci numai imprejurarea ca
raionul lor, se prescriu in termen de &Ansa a atins etatea de cinci zeci
un an dela introducerea acelor mar- si cinci de ani, Curtea de apel a
furi in comuna, conform art. 172 Rica o justa aplicatiune a art. 2 si
din Legea vamala, aplicabila in a- 3 din Regulamentul pensiunilor ar-
ceasta materie dupa art. 8 al legii tistilor societari, anuland dispozitiu-
din 1877 pentru constatarea, perce- nea luata de zisa directiune de a a
perea si urmarirea veniturilor co- trece din oficiu la pensiune.
munale. Buletinul 1890, p. 703
Buletinul 1903, p. 1366 2. Considerand ca prin Legea si
Regulamentul pentru organizarea si
Teatre administrarea teatrelor, Directia ge-
1. Avand in vedere Regulamentul nerala are dreptul, cu avizul Comi-
pentru pensiunile artistilor societari tetului, de a pronunta verice pedepse

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 305

Teatre Teatre
disciplinare $i excluderea din socie- Craiova era in conditiunile stabi-
tate cu pierderea tuturor dreptu- lite in drept a decline competinta.
rilor ; Buletinul 1399, p. 1015
Ca aceste masuri disciplinare se 3. Considerand ca daca, prin Le-
pot pronunta tend prin purtarea $i gea, de organizare $i administrare a
faptele artistului s'ar desconsidera $i teatrelor acesta institutie este puss
ruins teatrul, va aduce vatamare sub auspiciile directe $i controlul
intereselor asociatiunii conform arti- Statului, din aceasta nu se poate
colelor 21 $i 87 a regulamentului ; deduce ca aceasta institutie face
Considerand ca in caz de pronun- parte din Stat $i, ca atare, are a fi
tare a amendei sau a excluderii din scutita de taxele de timbru, intrucat
rtea Directiunii teatrului a unui chiar daca Statul, sub ale carui aus-
artist. pentru una din cauzele mai picii se and, teatrul, exercita o su-
sus aratate, artistul nu poate deferi praveghiere asupra lui, aceasta nu
hotararea Directiunii teatrului apre- implica ca adrninistratia teatrului
cierii $i cenzurii instantelor judeca- este a Statului propriu zis, cati tea-
tore$ti, pentru ca asemenea recur- trul are o personalitate deosebita, de
gere este proibita, in afara de pre- a Statului, cu o administratie deo-
tentiile de dattne-interese. precum sebita, avand venituri $i cheltueli,
aceasta rezulta, din art. 23 din Le- $i Statul nu raspunde de cat in li-
gea teatrului 5i art. 21 al Regula- mitele sumei ce acorda ca subven-
mentulni Legii teatrului ; tiune ;
Considerand ca daca in genere Considerand ca daca se zice ca ac-
instantele judecatore$ti ordinare, an tuala organizatiune a teatrelor e-
dreptul a cerceta legalitritea tuturor xists in virtutea unei legi, ca prin
actelor administrative $i a constata acea lege se indica ca directorul $i
daunele cauzate prin acts adminis- membrii Comitetului se numesc prin
trative nelegale $i a pronunta repa- decret regal $i se prescrie $i sak-
rarea, aceasta nu poate fi cand a- riul directorului, toate acestea nu
nume intervenirea instantelor jude- dau teatrului caracterul de institu-
catore$ti este exclusa ; tiune a Statului, tot atat de putin
Ca, in cat prive$te modalitatile precum nici Academia, nici persoa-
varii ale disciplinei ce pronunta Di- nele morale, ca EforidSpitalelor, nici
rectia teatrului, inclusiv en prontin- comunele nu stint institutiuni cari
tarea amendei sau a excluderii, in- sa se confunde cu Statul ;
stantele judecatore$ti n'au dreptul a Ca, prin urmare, Directiunea tea-
interveni daca ele sunt pronuntate trelor e obligate a depune t ax a
in limitele regulamentului $i cu ob- timbrului pentru recursul facut in
servarea lui ; spetri.
Ca, in aceasta privinta, constant Buletinul 1902, p. 853
fiind ea decizirt de excludere fiind
pronuntata en avizul Comitetului, ea Telegrafo-postalci (lege)
e legala $i instantele judecatore$ti 1. Dupiti art. 89 din Legea tele-
nu sunt competinte a statua, asu- grafo-postala din 22 Alartie 18S0,
pra-i ; acei ce se vor servi, spre francare,
Ca, a,$a. flint]. Curtea de apel din de timbre postale cari an mai fost
I. C. Barozz/. Vol. IV 20
www.dacoromanica.ro
306 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Telegrafo-postalci (lege) Telegrafo-postalci (lege)

iutrebuintate, sau cari vor contra- Ca era, dar, vortia de un adevarat
face timbre postale sau mandate inscris emanat dela un functionar
postale, vor fi pedepsiti ca autori de public, lucrand in exercitiul atribu-
falsificare publica, conform Codului tiunilor sale ;
penal; Ca, dar, nici litera, nici spiritul
Ca legiuitorul, prin sus citatul text art. 120 nu se opun la subsumarea
de lege, se refera la dispozitiunile sub dispozitiunile lui a infractiunii
dreptului penal comun ; prevazuta de art. 89 din Legea te-
Considerand, insa, ca legiuitorul legrafo-postala, intrucat ea consist),
din 1880 nu vizeaza anume arti- in intrebuintarea de t i m b r e sau
colele Codului penal care urmeaza a marci postale contrafacute, sau in-
se aplica la infractiunile deosebite trebuintate deja ;
pe cari le prevede art. 89 din Legea Considerand ca din comparatia
telegrafo-postala ; art. 124 si 125 din Codul penal
Ca adevaratul sens al acestui ar- reiese cu evidenth ca prin tact pu-
ticol urmeaza a se fixa prin inter- blic. sau cautentic3, in sensul art.
pretatinne ; 125, avem a intelege inscrisurile de
Considerand ca data in Franta cari vorbeste art. 124 :
s'ar fi putut naste nedomerire asu- Ca aceasta reiese si din compa-
pra intelesului cuvintelor: csigiliu, ratiunea art. 146 $i 147 din Codul
timbru sau marca, din art. 142, penal francez, in care cuvintele de
caruia corespunde ad-literam art. cecrits. $i cactes sunt intrebuin-
120 din Codul nostru penal, fiindca tate in acelas inteles ;
la timpul publicarii textului de lege Considerand ca orcare ar fi ca-
francez marcile sau timbrele postale racterul juridic ce s'ar atribui tim-
nu erau inch cunoscute, la not o brului sau marcii postale, aceasta
asemen ea nedumerire nu poate march nu poate fi subsumata intre
exists, marcile sau timbrele postale scripte ;
fiind deja de mult uzitate cand s'a Ca nici din imprejurarea ca art.
publicat Codul nostru penal ; 89 din Legea telegrafo-postala vor-
Ca, de alinintrelea, si in Franta beste de falsificarea timbrelor $i a
doctrina a subsumat sub denumirile mandatelor postale, supunand a-
art. 142 (120 din Codul penal ro- mandoua aceste falsuri la pedepsele
man) timbrele sau marcile postale prevazute de Codul penal pentru
(Faustin Hobe, II, pag. 319, editiu- falsurile publice, nu se poate trage
nea 4-a) ; un argument valabil pentru aplicarea,
05. deciziunea Curtii de casatiune in speta, a art. 125 din Codul pe-
franceza din 4 Octombrie 1849 nu nal ; caci art. 89 din Legea tele-
infirma aceasta interpretatiune a grafo-postala nu are de scop de a
doctrinei, caci, in speta, nu era vor- indica anume pedeapsa, ci numai de
ba de intrebuintarea unei marci a stabili responsabilitatea, conform
postale deja intrebuintata sau con- dreptului comun, la care se refera
trafacuta, ci de insemnari facute de pentru ambele aceste spate de fal-
un agent postal pe plicul unei seri- suri, justa pozitiune a for in acel
sori, insemnari cari aveau de scop text de lege ; nu insemneaza, dar. ca
a indica catimea portului de per- legiuitorul a voit sa loveasch pe fal-
ceput ; sificatorul de timbre cu aceeas pe-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 307

Telegrafo-postalci (lege) Termen

deapsa ea pe falsificatorul de man- Ca, data pentru termenii fixati pe
date postale ; zile legea a dispus ca nici 'dies a
Ca, dar, deli este neindoielnic ca quo. (ziva de caud s'a inceput) nici
lalsul de mandate postale cade sub dies ad quern. (ziva card se im-
dispozitiunile art. 125 din Codul pe- plineste termenul) sa nu se com-
nal, de aci nu rezulta ca acest ar- pute, (sa nu se socoteasca,) n'a
ticol trebue aplicat si aceluia care fixat tot ast-fel 0i pentru termenii
a contrafacut timbre postale, sau s'a insemnati cu lunile 0i saptamanile, 0i
servit cu timbre deja intrebuintate. cuvantul este ca termenii fixati pe
Buletinul 1888, p. 69 zile, fiind uneori prea scurti, legea
a voit ca ei sa fie prelungiti prin
Tentativii necomputarea zilei de plecare si a
1. Caracterul esential al tentati- zilei de implinire, inconvenient ce
vei, care o face pasibila de o pena- nu exista nici chiar pentru termenii
litate, este ca executiunea crimei sa insemnati cu saptamanile, osebit ca
se fi curmat din imprejurari eu to- in computatia termenilor fixati cu
tul neatarnate de vointa autorului luni sau sapt5,mani, astfel cum este
(art. 38 din Codul penal) ; regulat de art. 730, cdies a quo.,
De aceea, aceasta trebue sa for - nu este computat (socotit) de insus
meze obiectul unei chestiuni a parte legiuitorul, si de aceea se dispune
pusa juratilor, pentru ca sa se cu- ca acesti termeni se implinesc in
noasca imprejurarile din can s'a ziva lunii sau saptatnanii corespun-
curmat crima. zatoare cu ziva punctului de plecare,
Buletinul 1879, p. 137 ci, 144 caci de ar fi fost computat (dies a
Vezi cuvintele: Crime gi denote" gi ,Ju- quo , atunci acesti termeni s'ar fi
_rail". implinit in ajunul zilei corespunza-
toare cu ziva punctului de plecare.
Termer. Buletinul 1877, p. 211; 1878, p. 63 ;
1. Dupa art. 731 din Procedura 1880, p. 121; 1884, p. 475
civila. once termen care se impli- 3. Daca o lege DU fixeaza un
neste intro Duminica, zi do yam*, termen pentru exercitiul unui drept
sau alta zi de sarbatoare lega15., ur- pentru facerea cutarui act de pro-
ineaza a se prelungi pentru cea din- cedura si o alta lege posterioara
tale zi de lucru urmatoare fixeaza un termen, noul termen
Legiuitorul prin euvantul corice fixat incepe a eurge dela punerea
termen, a inteles atat termenii pe in aplicare a legii din urma.
zile libere, cat 1i cei insemnati cu Buletinul 1377, p. 392
lunile. 4. Termenul de patruzeci zile pre-
Buletinul 1872, p. 301: 1878, p. 339 vazut de art. 152 din Procedura ci-
2. Din combinatia art. 729 cu art. vila nu poate fi observat decat pen-
730 din Procedura civila reiese ca tru intaia chemare in prima instanta,
legiuitorul prin art. 729 a regulat la apel sau in recurs, spre a fi e-
computatia termenilor ce sunt in vitata surprinderea si a avea partea
lege fixate pe zile, iar prin art. 730 timpul necesar de a se pregati, iar
a dispus despre computatia termeni- nu, ca in speta, unde se urmase
lor ce in lege sunt fixate cu luni mai multe infatisari si amanari dupa
sau saptamani ; care recurentul era obligat, ca opo-

www.dacoromanica.ro
308 REPERTORIUL GENERAL DE .IURISPRUDENTA ROMANA

Termen, Termen
nent, de starui pentru reformarea influenta intru nimic, intru cat e
Iotararii pronuntata in lipsa. constant din alte lucfari, si anume
Buletinul 1890, p. 12 din telegrama prin care s'a facut
5. Dace dupa art. 1366 din Co- recurs, cd. recursul s'a prezentat in
dul civil instanta de fond are drep- termen.
tul de a acorda un termen de plata, Buletinul 1884, p. 475
acest drept insa fiind o facultate S. Din textul art. 1366 din Codul
ce legiuitorul a acordat judecatorilor, civil nu rezultd ca termenul ce se
iar nu o obligatiune, de aci rezulta poate da de tribunal e acela care
ca judecatorii au dreptul suveran de se da printr'o hotarare definitive.
a aprecia de este util sau nu a a- Buletinul 1885, p. 477
corda asemenea termen. 9. Cn debitor gagist are dreptul
Buletinul 1884, p. 33; 1885, p. 477; a cere un termen de gratie ? Vezi
Aceasta facilitate nu cade sub cuvantul : Gagiu, No. 5.
controlul Inaltei Curti. Buletinul 1885, p. 930
Buletinul 1898, p. 648 ; 1991, p. 817 ; 10. Considerand ca dacri, art. 969
1897, p. 160 din Codul civil declare ca conven-
6. Termenile de vanzare, fixate .tiunile legal facute au putere de
dupa Legea de urmarire a Statului, lege intre partite contractante, to-
trebuesc calculate tot pe zile libere, tus aliniatele 2 si 3 ale art. 1101
conform regulei generale prescrisa stabilesc, in mod general, ca jude-
de art. 729 din Procedura civila. catorii au dreptul a acorda un ter-
Buletinul 1984, p. 288 men de gratie pentru plata si st
7. Dupg, art. 729 din Procedura opreasca executiunea urrndririlor ;
civild, termenile din procedure se Considerand ci judecatorii an fa-
calculeaza, pe zile libere ; cultatea a acorda termenul de gra-
Ca prin art. 1888 din Codul civil tie, cand debitorul e urmarit sau in
unde vorbeste de prescrilii, legiui- virtutea unui act sub semnatura
torul stabileste ca ziva incepe a privath, sau in ' virtutea unui act
curge dela miezul noptii; autentic. investit cu formul execu-
Ca, intru cat nu se prevede nici torie, sau chiar in virtutea unei
o restrictie, urmeaza, sa decidem ca sentinte, crici motivul de umanitlte
se aplica aceiasi regula si in pri- care a determinat pe legiuitor a da
vinta termenilor de procedure ; judecatorilor facultatea (le a acorda
Ca, in speta, e constant ca recur- un termen de gratie, e de o potrivd
sul s'a prezentat in ziva de 1 Fe- in toate cazurile ;
bruarie la 7 ore seara, prin urmare, Ca si insus art. 1101 nu distinge,
inainte de miezul noptii, cand recu- incat aplicarea art. 1101 e, in toate
rentul era inch in termen de a face cazurile, acelea indicate ;
recurs, dar s'a primit si inregistrat Ca art. 156 din Proc. civila nu.
in ziva de 3 Februarie, din cauza, margineste dreptill acordarii terme-
ca in ziva de 1 Februarie era can- nului de gratie, a carui dispozitie
celaria inchisd, iar a doua zi sarba- n'are nimic de comun cu chestiunea
toare ; ce formeaza obiectul discutiunii.
Ca imprejurarea ca nu s'a primit Buletinul 1886, p. 83.Contra : 1887
si inregistrat chiar in aceea zi, fiind p. 250
independenta, de vointa lui, nu poate Vezi mai jos : No. 14.

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 309

Termen
11. Art. 741 din Proc. civila a-
broga expres dispozitiunile legii Curtii
de casatie contrarii dispozitiunilor
acestui Codice si, prin urmare, si par-
tea final a art. 44 din legea Curtii
de casatie, dupa care nu intro in cal-
culul termenului de recurs ziva in
care incepe termenul si ziva in care
se sfarseste.
Buletinul 1396, p. 521
12. data ce a avut loc adjude-
carea provizorie, debitorul nu mai
poate core un termen de gratie, caci
prin aceasta ar ataca drepturile cas-
tigate ale adjudecatarului.
Buletinul 1886, p. 547
13. Dupa art. 20 din Legea de ur-adica ca una sa adaste rezolvirea
marire a Statului orice contestatiune
cererii ce a facut, si alta sa fie in-
trebue facuta de urmarit in termen datorata a executa o obligatiune,
de zece zile dela notificarea soma- fara a se sti care va fi pentru dan-
tiunii ;
Ca, intrucat prin legea special& nu
se deroga expres la dispozitiile drep-
tului comun, urmeaza sa aplicam
principiul general prevazut in Proc.
civila, dupa care termenile se soco-
tese pe zile libere.
Buletinul J896, p. 77:? si 1391, p. 307
14. Art. 1101 din Codul civil lash*
judecatorilor facultatea de a acorda
debitorilor un termen de gratie in
cursul judecatii, iar nici cum in cursul
executarii.
Buletinul 1887, p. 250 fi 13.90,p. 1313
15. Termenul pentru a face apel in
contra unei sentinte, acordat de lege in
momentul pronuntirii acelei sentinte,
constitue pentru parte un drept cas-
tigat $i nu se poate inodifica acest
termen printr'o lege postprioara, fara
a da acestei legi un efect retroactiv
in contra dreptului deja castigat de
o parte, ceeace este contrariu art. 1
din Codul civil.
Buletinul 1889, p. 372
16. Din dispozitiuniie art. 126 din
Proc. civil& rezulta ca legea cere ca
Termen
judecatorul, cand ar credo ca, este
caz de a se acorda partii un termer
pentru executarea obligatiunii sale,
sa judece fondul si sa nu acorde ter-
men decat pentru executarea hota-
rarii sale ;
Ca aceasta dispozitiune i i are ra-
tiunea atat in consideratiunea ca le-
gea a voit ca termenul sa nu fie a-
cordat de judecator decat in deplina
si intreaga cunostinta a contesta-
tiunii dintre parti, cunostinta ce nu
poate sa aiba decat fiind obligat a
judeca mai intaiu acea contestatiune,
cat si in motivul de a evita o stra-
gamire desarta pentru parti, aceea
sele rezultatul executarii sau neexe-
eutarii acelei obligatiuni in termenul
acordat ;
Considerand ca, astfel fiind, cand
judecatorul acorda termen, rezervan-
du- si in urma judecarea fondului,
acorda un termen in afar& de con-
ditiunile sub cari se putea acorda pi,
dar, violeaza sus citatul art. 126 din
Procedura civila.
Buletinul 1890, p. 282
17. Interpretatia clauzelor unui act
si a termenului in care obligatia din
el cata a fi executata"., constitue o
chestiune cu totul de fapt, care, fiind
lasata in apreciatiunea instantelor de
fond, nu cade sub cenzura Curtii de
casatie.
Buletinul 1891, p. 123
18. Termenele pentru exerritarea
dreptului de opozitiune, apel, revi-
zuire, contestatiuue si recurs fiind
fixate de lege in interesul ordinei
public, pentru incetarea cat mai cu-
rand a conflictelor si judecatilor ce
se nasc intro locuitorii Orli, urmeaza,
ca pierderea unor asemenea drepturi,

www.dacoromanica.ro
310 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Termen
prin neexercitarea for in termenile
legale de care partea interesat5,, se
poate invoca nu numai de ci tre cea-
laltA parte interesata, ci si din oficiu,
de catre magistrati in tot timpul ju-
dec5tii ;
Ca, prin urmare, incidentele ce se
ridica in cursul judecAtilor, pentru a
se declare pierderea acelor drepturi,
nu se pot consider& ca exceptiuni
relative la nulitatile actelor de pro-
ceduril, cu obligatiunea impusA pir-
tilor interesate de a le propune inain-
tea on c5rei aparari asupra fondului
procesului, dupA cum prescrie anti-
colul 111 din Proc. civila, ci ele cons-
tituesc exceptiuni cari ating direct
fondul procesului si se pot propune
in tot cursul judecatii relative la exer-
citarea acelor drepturi.
Buletinul 1898, p. 1064
19. Considerand ca termenile de
cinci si zece zile, prevazute de arti-
colele 183 si 198 din Proc. penalA,
pentru declararea opozitiunilor si ape-
lurilor in materie penalA, nu se so-
cotesc in totul in materie penalA, pe
zile libere, caci citatele articole nu
prevad aceasta expres, dupe cum s'a
prevazut pentru termenul de recurs
in Casatiune, prin art. 896 din Proc.
penal5, si de art. 729 din Procedura
civilA, pentru termenile judecatilor
civile, ci numai ziva in care se pro-
nunta sentintele contradictorii si acea
in care se comunica copia sentinte-
lor date in lipsa, nu se socoteste in
mentionatele termene de opozitie si
apel. caci din citatele art. 183 $i 198
rezultA ca aceste termene se calcu-
leaz5 cu incepere dupA arAtatele zile,
si deosebit apoi se mai acordA de le-
giuitor Cate o zi pentru fieca re dis-
tant& de doi miriametri dela locuinta
oponentului sau apelantului, pana la
resedinta tribunalului ;
Considerand, insa, c5, precum este
www.dacoromanica.ro
Termen
adevArat c5, ziva din urma a arata-
telor termene de cinci $i zece zile-
intra in calcul, fiind ca acest calcul
nu se face pe zile libere, tot astfel
este adevarat ca in cazul tend este.
DuminicA sau alt.& sarbatoare legala,
atunci implinirea termenelor se pre-
lungeste in zinc urmatoare de lucru,
caci, pe de o parte, in lipsA de a se
fi previlzut expres asemenea caz prin
veri un text de ProcedurA peenala,
urmeaz5, sa se aplice art. 731 din
Proc. civila, ca dispozitiune de drept
comun gi pentru termenile din jude-
catile penale. iar, pe de altA parte,
asemenea procedure se impune vir-
tualmente prin insAsi interpretarea
art. 183 si 198 din Proc. penalii, in
sensul ca termenile de cinci gi zece
zile nu se pot scurta, ceeace negre-
sit ar avea loc, dacA s'ar pone in
calcul $i ziva din urma care ar fi
Duminica sau alt5 sa.rbAtoare legalA
in care oponentii sau apelantii n'ar
putea ca sit dea la tribunal declara-
tiile de apel sau opozitiile, si astfel,
s'ar face o gresita aplicatiune a cita-
telor articole.
Buletinul 1894, p. 328 i 1895, p. 1162:
20. Instantele judecatoresti suet
datoare a examine i observe din
oficiu termenile prescrise de lege ;
Ca ele nu pot dela. sine prescurta.
termenile legale ;
CA neobservarea termenilor legate,
constitue un motiv de casare care e
de ordine publics, conform art. 732
din Procedura civila, $i, ca atare,
poate sit fie propusa pentru prima
oath in Casatiune, chiar dace nu au
fost propuse din oficiu sau de pArti
dinaintea instantei de fond.
Buletinul 1497, p. 861
21. Art. 732 din Procedura civilA
prescrie ca termenile regulate de le-
giuitor nu se pot scull& nici pre-
lungi de judecatori, deal in cazu-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Termen
rile cand legea le da aceasta facul-
tate ; iar art. 733 din aceeas proce-
dure declare c& expirarea unui ter-
men acordat de lege pentru exerci-
tiul unui drept, atrage dupa sine
caderea dreptului ;
Ca, fats cu dispozitiunile acestor
texte de lege, in speta, tribunalul
era in drept sa nu tins seams de nea termenului nu a fost judecata
declaratia lui Ioachimovici pri-
meste ca opozitiunea s fie judecata
chiar data ar fi tardiva), caci ter-
menul fiind de ordine publica, par-
tile nu pot transige asupra lor.
Buletinul 1498, p. 170
22. Considerand, in drept, ea in
cazul cand in actul de vanzare este
prevazuta clauza rezolutorie expresa,
judecatorul nu mai poate acorda,
termen de plat& cumparatorului du-
pa expirarea termenului si punerea
in intarziere (art. 1367 din Codul
civil).
Buletinul 189.9, p. 4.99
23. Dace se acorda un termen de
gratie, inauntrul termenului, execu-
tarea silita este suspendata si, prin
urmare, nici un act de executare nu
se poate indeplini, si data, totus, se
opereaza executarea, indrituita e
partea interesata a cere anularea,
facand intru aceasta contestatie.
Buletinul 1902, p. 65
24. Principiul inscris in art. 732
din Procedura civila, dupa care ter-
menile prevazute de lege nu se pot
nici scurta, nici prelungi, trebue s&
se inteleaga in senzul ca nu se
poate prelungi un termen in care
legea cere 85, se indeplineasca un
act, precum asemenea nu se poate
scurta un termen pe care legea it
cere sa fie trecut, pentru facerea u-
nui act.
Buletinul 1902, p. 869
25. Considerand ca data Curtea
din Bucuresti, a carei decizie a fost
www.dacoromanica.ro
311
Termen
casata, judecase apelul in fond fara
a se preocupa de chestiunea terme-
nului, nu se poate zice prin aceasta
ca a judecat implicit, ca apelul este
in termen si ca, deci, Curtea de
trimitere din Galati ar fi violat au-
toritatea lucrului judecat cand 1-a
respins ca tardiv, de oarece chestiu-
de Curtea din Bucuresti, ass ca., in
urma cashrii acestei deciziuni, Curtea
de trimitere a putut invoca, din ofi-
ciu tardivitatea apelului, termenul
fiind de ordine publica.
Buletinul 1905, p. 461
Vezi cuvintele: Apel", Contestatie",
Opozitiuni", Ordonanca de adjudecare" si
cRecurs,.
Terre persoane
1. Vazand art. 1182 din Codul
civil ;
Considerand, in drept, ca prin cu-
vantul cterta persoana) legea nu
intelege pe orice persoana care, spre
a se apara de o pretentiune format&
in contra sa, in temeiul unui act sub
semnatura privata, ar invoca faptul
material ca nu se afla figurand cu
numele sau, sau a autorilor sai, in
acel act, ci pe acele persoane cari,
pe Tanga & nu au figarat in act, se
afla investite. sub orice titlu, cu
drepturi reale sau personale a carer
existent& sau eficacitate ar fi eom-
promisa, dad. o conventiune sau un
fapt juridic constatate prin un act
subsemnatura privata la care n'a,
participat, ar putea sa le fie opuse ;
De undo rezulta ca in temeiul unui
act sub semnatura privata o persoang
poate reclanaa, veriun drept dela o
alta persoan'a care n'a figurat in act,
cand dreptul reelamantului recunos-
candu-se de fondat nu jigneste nici
compromite existenta sau eficacitatea
unui drept al defendorului ;
412 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Terte persoane
Ca, prin urmare, in asemenea caz
defendorul nu se poate apara invo-
cand principiul art. 1182 din Codul
civil, ca actul nu face credinta des-
pre data sa, ci regulele generale pri-
vitoare la forta probanta a conven-
tiunilor constatate prin acte sub
semnatura privata.
Buletinul 1879, p. 885
2. Vezi cuvintele : d Ur m ri re No.
31 si tIpoteca. No. 20.
Buletinul 1882, p. 281 5i 1157
3. Dupa art. 3c,3 din Codul civil
femeile afara de mama, si alto
ascendente sunt incapabile de a fi
tutoare :
Ca, deli in general actele unui tu-
tor. in persoana caruia exista o cauza
de incapacitate, trebuesc mentinute in
favoarea tertelor de buns credinta,
aceasta dispozitiune favorabila, fun-
data pe maxima: efactum tutoris,
factum pupili. nu poate avea apli-
catiune in cazul unei tutele gerata
de o femee pe care tertiul, care a
contractat cu dansa ca cu o tutoare,
stia ca, nu e nici muma, nici ascen-
denta a pupilului, nimeni fiind pre-
supus ca ignoreaza legea ;
De uncle urmeaza ca o sentinta
data in contra unui minor, repre-
zentat prin o femee ca tutoara, nu e
opozabila, nici minorului, nici moste-
nitorilor sai.
Buletinul 1982, p. 559
4. Cei de altreilea interesati pot
ataca ca simulat un act public la
care dansii n'au participat si pentru
care n'au putut sa-si procure o proba
scrisa.
Buletinul 183, p. 437 5i 1890, p. 1106
Vezi gi cuviutele : ,Acte" No. 22 4i Ac-
tune' No. 39.
5. Obligatiunile stipulate intre pro-
prietarul si arendasul sum sunt opo-
www.dacoromanica.ro
Terre persoane
zabile celor de altreilea ? Vezi cu-
vantul : (Arendare, No. 62.
Buletinul 1888, p. 475
6. Orice creditor al daruitorului
este o a treia persoana, careia nu i
se poate opune un act ce nu are o
data certa, cand acesta tagadueste
tiinta lui ;
Buletinul 1865, p. 264
7. Creditorii de cateori urmaresc
bonurile debitorului nu sunt decat
terti ;
Ca $i un creditor care cere pro-
prirea este un tertiu ;
Ca, pe temeiul art. 1718 si 1719
din Codul civil, bunurile debitorului
servesc spre asigurarea creditorilor ;
Ca creditorul, fie ca urmareste
imobilele ipotecate, fie ca cere poprire
de sume datorite, este, in ambele
cazuri, tertiu, caci cum am nags a-
ceasta ca creditorul e tertiu cand el
urmareste pe debitor intr'un fel sau
altul.?
Ca, fiind asa, in speta, recurentul
creditor fiind un tertiu, putea cere
a dovedi ca sunt simulate actele o-
puse lui (o hotarare) de un alt cre-
ditor al debitorului comun.
Buletinul 190, p. 798
Vezi gi cuvantul : Creditori".
Testantente st donatittni
1. In Legea Caragea capacitatea
fiind regula, iar necapacitatea ex-
ceptiunea, dispozitiunile d i n acea
lege relative la necapabili si neca-
pacitati sunt de drept strict $i, prin
urmare, nesusceptibile de nici o ex-
tenziune ;
Ca dispozitiunile aflate in legile
anterioare, astazi in vigoare, asupra
incapacitatii strainilor de a deveni
proprietari de imobile in Romania,
prin cumparaturi, formand nista dis-
pozitiuni excep.tionale, nu se poate
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA. 313%

Testamente pi donatiun,i, Testamente fi donatiuni

in duce dinteansele necapacitatea persoanelor in virtutea principiului
strainilor de a dobandi proprietati neretroactivitatii consacrat prin ar-
imobiliare in Romania, prin acte de ticolul 1 din Codul civil, nu poate
ultima vointk persoanele beneficiate avea nici un efect asupra drepturi-
prin asemenea dispozitiuni, fie ele lor dobandite legalmente sub regimul
persoane fizice, fie persoane mo- unei legi anterioare ;
rale ; Ca moartea testatorului avand de
Ca aceasta incapacitate nu rezulta efect de a face pe legatari proprie-
din textul art. 24 dela mosteniri din tari ai lucrului legat, dreptul asupra
Codul Caragea, care n'a,re de obiect lucrului legat dobandit de dansul in
de a regula o chestiune de capaci- momentul mortii testatorului nu i se
tate. mai poate rapi, prin o lege poste-
Buletinul 1870, p. 33 rioara.
2. Chestiunea de a se sti dad, Buletinul 1870, p. 33
facultatea de a alien& era sau nu 4. Dupa art. 7 dela cap. 1, part. VI
de ordine publica sub regimul Co- din Codul Caragea, o diata care nu va
dului Caragea si daca, prin urmare, a fi scris5, de insus cel ce a facut-o,
interdictiune de a aliens, continuta pentru ca sa aiba tarie, trebue sa
intr'un testament, trebuia conside- fie adeverita de trei martori, singuri
rata ca valabila sau ca nescrisa, nu vazatori sau singuri auditori, sau
e de nici un interes de a se discuta de arhiereul locului, sau de judeca-
in fata unei persoane care, cerand tori.
anularea unui testament, voieste sa Buletinu11870, p. 148 fi 150 ; 1872,
vino la succesiunea testatorului cu p. 25 fi 1874, p. 33
titlu de erede ab intestat ; 5. Dupa dispozitiunile art. 803 din
Ca, asemenea, nu are nici un in- Codul civil o substitutiune trebue sa
teres fat& cu dansul cercetarea daca contina in sine o obligatiune express
legea secularizarii mosiilor fostelor din partea unui testator in persoana
monastiri, zise inchinate, a declarat mostenitorilor ce si-a ales, adica ca
ca avere a Statului averile imobi- ei sa conserve averea ce 1.i se lass,
liare ale tuturor asezamintelor de papa la moartea lox, si dupa aceea ss
mama moarta, sau numai ale acelor o treaca la o a treia persoana nu
monastiri, si aceasta pentru cuvan- mit5, expres de testator ;
tul ca conform principiului general, Daca prin cuvintele intrebuintiate
tontinut in art. 3 dela dovezi din de testator si prin cari ar zice as
Codul Caragea, admis si in legisla- don., s'ar presupune o substitu-
tiunea actualk cel ce reclama, ur- tiune, totus, aceste cuvinte n'ar avea
meaza a-si vedea, respinsa cererea sa nici un efect, daca in acelas act tes-
cand nu pro beaza ca ceeace reclama i tatorul ar da voie mostenitorilor sal
se cuvine lui, deli ar proba, ca M- sa dispuna on cum vor vol de ave-
end reclamat de dansul nu trebue rea ce li se lass ;
sa fie al adversarului sau. Judecatorii fond ului sunt suve-
Buletinul 1870, p. 33 rani in interpretarea unor asemenea
3. Art. 811 din Codul civil are de acte.
obiect de a regula, o chestiune de Buletinul 1870, p. 210 fi 1884, p. 241
-capacitate ; 6. Testamentul subscris cu pane-
Ca legile relative la capacitatea rea degetului si adeverit de &atm

www.dacoromanica.ro
314 REPERTORRIL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Testamente ,fit don,afiun,i,
trei martori si protopopul locului e
valabil ca unul ce indeplineste ce-
rintele art. 26, partea IV, capit. 3
din Codul Caragea ;
Pecetea s'a obianuit a se suplini
prin punerea degetului.
Buletinul 1870, p. 271 ; 1871, p. 12 ;
1983, p. 435 fi 1901. p. 1601
7. Interpretarea intentiunii testa-
torului fiind lasata la suverana a-
preciare a instantelor de fond, ea
scapa de sub controlul Inaltei Curti
de casatie.
Buletinul 1870, p. 315
8. Testamentul public spre a fi
valabil, trebue sa fie adeverit de tri-
bunalul competinte, care va citi tes-
tatorului dispozitiunile facute de el,
inaintea caruia va declara, data el
1-a iscalit ai, in caz de a nu-1 fi is-
calit el insua sa faca declaraiunea
care a fost cauza ce 1-a impiedicat, ai
despre toato aceste formalitati tri-
bunalul e tinut a face mentiunea in-
deplinirii for
Testamentele fiind de drept strict,
oricari din formalitatile sus mentio-
nate, ce concura spre perfectionarea
lor, sunt cerute sub pedeapsa de nu-
litate, si mentionarea Indeplinirii a-
celor formalitati cuprinso in textul
adeveririi tribunalului s u n t, iaras,
prescrise sub pedeapsa de nulitate.
Buletinul 1871, p. 80 ; 1881, pay.
91 i 1882, p. 321
9. Neobservarea clauzelor sau con-
ditmnilor impuse prin testament, rea unui al douilea testament poate
poate da nastere la pierderea drep- strica testamentul anterior.
turilor din partea aceluia in favoa-
rea caruia erau stipulate asemenea 13. Acel ce ataca in nulitate un
drepturi conditionals ;
Ca, pentru a reclama in justitie
anularea unor atari drepturi, nu este
destul a proba neexecutarea condi-
tiunilor impuse prin act, dar trebue
Inca a demonstra ca pierderea drep-
tului din asemenea imprejurari, o-
www.dacoromanica.ro
Testamente I, dona!iuni
pera transmisiunea for in persoana
celui ce reclama.
Buletinul 1871, p. 382
10. Conditiunile rezolutorii inse-
rate in testament erau valide sub
Codul Calimah ;
Din dispozitiunile art. 868, 881 si
883 din acea lege se deduce ca drep-
tul ce naate dintr'o liberalitate M-
alta prin testament sub conditiune
rezolutorie, inceteaza indata ce con-
ditiunea, oricare ar fi, s'a indeplinit,
afara numai de cazul cand conditiu-
nea este anulata si socotita ca ne-
scrisa din cauza imposibilitatii ei, sau
materialmente sau moralmente, sau
prin neintelegerea ei, in care caz,
acea liberalitate produce efectele ca
si cand ar fi fost facuta simpla si
fara, nici o conditiune.
Buletinul 1871, p. 38?
11. Originalul unui act fiind chiar
actul care este semnat de inscia par-
tea dela care emana, iar copia, repro-
ductiunea de dare un al treilea a
unui act oarecare, de aci urmeaza
ca testamentul scris ai subscris de
testator nu este decat un alt
exemplar original.
Buletinul 1872, p. 151
12. Din instrainarea unor legate
facute printr'un testament nu se
poate trage prezumtiunea ca, testi-
torul a revenit asupra vointii sale,
de oarece dupa art. 40, dela moate-
nire, din Codul Caragea, numai face-
Buletinul 187 ?, p. 151
testament pe motiv de smintire a
testatorului, dator este a proba ca
testatorul in momentul facerii testa-
mentului sau nu se afla cu mintile
sanatoase.
Buletinul 1872, p. 317
14. Testamentul unui strain facut
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Testamente si don atiuni
in Romania si legalizat de consulatul
sau respectiv este nul, data nu in-
truneste veriuna din formele testa-
mentare prescrise de legea romana
Prin art. 2 din Codul civil se con-
sacra principiul de drept international,
admis in general, ca forma exteri-
oa ra a actelor se reguleaza dupa le-
gile loculuini cari sunt facute, prin-
cipiu rezumat in adagiul (locus regit
actuin' ;
De unde rezulta ca numai astfel
actul unei persoane, facut in tara
straina, poate sa produca efectele
sale, nu numai in patria sa, dar si
chiar in alte tari straine, si cu mai
mare cuvant ca actul str5inului tre-
bue sa aiba forma exterioar5, a legii
tarii in care domiciliaza sau resale
in momentul confectionarii actului,
data is propune a-1 executa in acea
Cara ;
Ca acest principiu aplicandu-se la
toate actele publice si private, se
aplica de asemenea si la testament,
sub oricare din formele prtvazute de
legea tarii in care se confectioneaza ;
Ca, dupa acest principiu, testa-
mentul facut de un strain in Ro-
mania nu poate produce efectele sale
in Romania si nu pot fi valabile
dec5,t numai pe cat timp el va fi
redat in veriuna din formele exte-
rioare cerute de legea ; nerea de deget, orice primire a veri
Ca art. 885 din Codul civil este o
exceptiune la regula generala, stabi-
lity prin adagiul ,locus regit actum.,
si, ca atare, nu se poate intinde mai
departe de cazul ce prevede, de per-
misiunea ce acord5, legea pamantea-
nului de a testa in t,,ara strama in
tale doua din formele prescrise de
legea patriei, pentru forma exteri-
oara a testamentelor. cand voeste ca
testamentul sa-a produca efectele in
Sara sa. caci aceasta nu poate s
oblige si alte tari straine in care
www.dacoromanica.ro
315.
Testamente st don,atiuni,
testatorul ar vol sa se execute testa-
mentul sau si, cu atat mai mult, nu
obliga tara in care s'a format testa-
mentul f ara observarea formelor
exterioare prescrise de legea acelei
taxi.
Buletinul 1872, p. 337
15. Prin art. 8, dela Carti, din Co-
dul Caragea legiuitorul, tocmai sere
a garanta conventiunile celor necu-
noscatori do carte . a cerut punerea
pecetilor negresit, iar nici cum pu-
nerea de deget care nu echivaleaza
cu pecetea ;
Ca nulitatea unui testament cu
punerea de deget, rezulta din cerinta
imperativa a legiuitorului, de a se
pune negresit pecetea pe cartile celor
ce nu stiu carte, cat si din viola-
tiunea conditiunilor sau formalita-
tilor a caror indeplinire o prescrie
legiuitorul ca indispensabile pentru-
perfectionarea actului
Un testament, prin urmare, cu pu-
nerea de deget si legalizat de o pri-
marie, sub Codul Caragea, nu putea
avea tarie.
Buletinul 1873, p. 241
16. Atat sub legea Caragea, cat si
sub legea noun un act care, dela in-
ceput a fost nul si desbracat de for-
malitatile esentiale cerute de lege,
precum un testament iscalit cu pu-
unei same de care mostenitori, nu
poate fi o ratificare cand nu se cu-
nostea inc5 vitiile ce izbea de nuli -
tate actul.
Buletinul 1873, p. 241
17. Desi tribunalul, prin legaliza-
rea pusa asupra unui testament, nu
trece textual aceleasi vorbe din pro-
cesul-verbal incheiat de catre judo-
catorul delegat si anume (cca testa-
torul a declarat ca este facut din,
llbera sa vointa. ci se margineste a.
zice: ca testamentul a fost martu-
316 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROAIANA.

Testamente st don,attun,i, Testamente $i, don,ariunt

risit inaintea judecatorului, conform urmeaza a fi marginite numai acolo
art. 861 $i b62 din Codul civil,, cu undo legiuitorul a voit a le impune ;
toate acestea, termenii din u r ma: De unde urmeaza ca legatul facut
marturisit inaintea judecatorului, in persoana unei moase este legal si
conform art. 861 $i 862,, suplinesc va labil.
chiar vorba : cfacut din libera sa Buletinul 1876, p. 121
voint5,) trecuta, in procesul-verbal 20. Sub imperiul vechei legislatiuni
al judecatorului ce a fost la fata lo- nu se cereau la donatiuni aceleasi
cului, de oarece tribunalul adauga formalitati ce se pretind de noul Co-
in legalizare ca acea m.arturisire dice civil, de oarece particularilor le
s'a facut conform citatelor articole. era permis a cladi din nou institute
Buletinul 1875, p. 140, 1881, p. 91 pioase inzestrandu-le prin donatiuni,
i 1883, p. 651 spre a se putea intretine, si acele do-
18. Prin sistemul Codicelui civil natiuni se puteau accepta de monas-
nefiind admise expresii sacramentale tirea la care se inching acel institut,
este invederat ca expresiile cuprinse sau, in caz de ref uz din partea acelei
in art. 862, relative la declaratiunea monastiri, acceptarea privea pe Mi-
ce are a face testatorul si cari au a tropolitul tarii sau Ministerul de Culte,
fi mentionate in procesul-verbal al sub privegherea car o r a se gaseau
judelui delegat sau in adeverirea tri- toate bisericile din Cara ;
bunalului, pot fi inlocuite prin alte Personalitatea juridica a institu-
expresii, cari insa trebuesc sa indite telor pioase era recunoscuta chiar prin
intoemai ideea acelor expresii, asa art. 17 din Legea Calimah $i, prin
ca expresiile cuprinse in art. 862 din care lege, nu se cerea acceptatiunea
Codul civil nu sunt prescrise sub pe- donatiunilor catre atari institutiuni
deapsa de nulitate, ci cuprinsul a- can puteau fi inzestrate de catre
cestor expresii ; ctitorii for ;
Ca expresiile mentionate intr'un Ca, in speta, refuzul znonastirei
proces-verbal de adeverirea unui tes- Neamtu de a primi inchinarea bise-
tament in care se zice eh testatorul ricii Sfantului Gheorghe, nu face ca
a declarat : (ca. testamental e propriu aceasta biserica sa fie lipsit5, de un
al saw>, sunt echivalent suficiente, bun donat ei prin actul din 16-17,
can exprim5, in totul ideea expre- de oarece fiinta ei juridica exists sub
siilor : =din libera sa voint5,), con- privegherea Mitropolitului tarii si a
tinute in art. 862. Ministerului de Culte de pe acea
Buletinut 1375, p. 160; 1876, p. 353; vreme si, de oarece dansa, in locul
183:?, p.665 ; 1883, p. 651; 1887, p. celor 60.000 lei donati, a prima in
14 i 1890, p. 26:1 posesiune imobilul cumparat cu acei
19. Intre persoanele ce nu pot bani, conform dispozitiunilor actului
primi prin dispozitiuni intre viui sau de danie.
testamentare, prevazute de art. 810 Buletinul 1876, p. 151. Contra:
din Codul civil, nu se cuprind si 1880, p. 243
moasele ; 21. Donatiunea unei case, Lentil
Ca, acolo unde legiuitorul n'a pros- de catre o muma unuia din fiii sai
cHs o restrictiune, judecatorul nu o printr'un act sub semnatura privata
poate infiinta prin analogie, de oarece in care a iscalit muma, fiul donator
restrictiunile sunt de drept strict si si un al douilea al sau Irate, este va-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 317

Testazente gt don,afiun,i, Testantente $1 donaltunt

labila fats de toate partite contrac- tru care s'a Invrednicit tunderii mo-
tante, conform art. 1164 din Codul nahale.
civil, de oarece autentificarea unui Ca, in speta, Curtea de fond con-
asemenea act nu e ceruta decal nu- stata ca raposata Safta Brancoveanu
mai in ceeace priveste pe cei de al a avut un singur mostenitor direct
treilea. pe d-na Zoe Brancoveano ;
Buletinul 1976, p. 219 Ca inainte de a se calugari, si
22. Donatiunea facuta in vederea Inca din anul 1838, au dat acestei
unei casatorii in care se stipuleaza unite fiice jumatate din toata ave-
conditiunea ea la caz cand casnicia rea parinteasca ;
dintre soti nu s'ar pastra cu sfintenie Ca d-na Safta Brancoveanu, ca-
si cu nepfitare, de ambii soti, lucrul lugarindu-se in urma la monastirea
dornt sa treaca in proprietatea co- Varaticu, ramasita averii sale de
piilor ce se vor naste din aceasta care, sau n'a dispus de loc, sau a
casitorie, era valabila sub imperiul dispus, fara, veriun efect, a devenit
Codicelui Caragea ; de drept, prin faptul calugariei, pro-
Parintele donator, prin incheierea prietatea monastirii ;
unui asemenea act, nu a avut de dupa Canoanele bisericesti si,
scop decal, a asigura moralitatea cas- prin urmare, dupa Hrisovul din 1776,
niciei nouilor soti. punand conditinnea Zoe Brancoveanu, ca unica flick
din acel act in favoarea copiilor ce n'avea dreptul de cat la partea le-
s'ar naste din a cea casatorie, iar nu gitima, parte care, in fapt, inca din
in favoarea sa anul 1838 a intrat in posesiunea sa ;
Ca o asemenea conditiune, care a Ca, deli Ultimata Zoe Branco-
avut un scop moral, no era proibita veanu a sustinut ea monastirea Va-
de legiuitorul Caragea pe cat parin- raticul, astazi Statul, nu ar putea
pretinde proprietatea a ce 1 o r doua
tele indeplin ea, obligatiunea inzestrarii
fiicei sale, cuantumul carei zestre nu rnosii, caci, inca din anul 1851 sa
era determinat. daruise aceste mosii Spitalului Bran-
Buletinul 1976, p. 231 covenesc si, ca, in urma Safta Bran-
23. Logatul unei pensiuni viagere, coveanu, calugarindu-se, dupa Hri-
lasat prin testament sotiei testatoru- sovul citat nu mai putea dispune de
lui, nu se poate considers ca re- dansele, de oarece, spitalul nepri-
vocat din partea ttatorului prin mind acel legat, caducitatea lui s'a
faptul vanzarii unei parti din averea operat in favoarea intimatei. ca mos-
sa in viata fiind, de oarece un ase- tenitoare ;
menea legat nu poate fi considerat Ca aceasta interpretare data ca-
ca un legat asupra unui obiect de- ducitatii legatului este eronata, de
terminat pe care testraorul in vials oarece Ultimata, ca mostenitoare, nu
fiind 1-ar fi instrainat (art. 923 din avea dreptul de cat la legitima sa,
Codul civil). pe care si a primit-o, si, dar, cadu-
Buletinul 1876, p. 253 citatea n'a putut sa se opereze de
24. Dupa dispozitiunile Hrisovu- cat in favoarea monastirii, ca con-
lui din 1776 percoanele ce voesc a tinuatoare a persoanei fostei Safta
se calugari pot testa inainte in pri- Brancoveanu, atunci calugarita. ;
vinta mo3tenitorilor, iar remasita a- Ca toate actele posterioare Monte
verii for priveste pe monastirea in- de monaha Brancoveanu in privinta

www.dacoromanica.ro
 318 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Testamente p1 donatiani Testamente pi donatiuni

acestor proprietati nu pot fi de cat prin acele dispozitii din actul de-
nule $i de nul efect. funetului Romaru ;
Buletinul 1876, p. 272 CA, incat priveste chestiunea daca
25. Prin titlul unui act nu se ho- aceasta donatie intro vii e valida,
1ar54te irttura actului juridic ; dupa parerea Curtii de apel a, nu
Pe lang5, aceasta, in acelas act ar putea fi valida, caci pe langa
scris se poate constata diferite act() lipsa de acceptare, nu s'ar fi efec-
juridice ; tuat traditiunea ;
Ca, ask in spet 5,, actul in Ca in aceasta privinta opinia a-
virtutea caruia epitropia reclama nu. cestei Curti e crt efectuarea tradi-
este numai testament, caci nu con- tiei e o conditie neaparata pentru
fine numai dispozitii asupra averii orice donatie ;
sale, dupa incetarea din viata a lui La aceasta opinie se confirma
Romascu, ci tontine gi dispozitii prin prin textele 1258, 1268 $i 1269
caci transmite cea mai mare parte din Codul Calimah ;
din averea sa, de indatk $i in mod Ca, daca aceasta ar fi adevarat,
irevocabil, spitalului Draghici din o consecinta ar fi ca o donatie nu
Vaslui ; s'ar putea savarsi decat prin o
Ca, asa, fiind. avem a cerceta daca transferare imediata a dreptului de
prin aceste dispozitii se constata exis- proprietate (rerum donatio) ;
tenta unei donatii si daca donatia e Considerand, insa, ca desi o do-
valida ; natio, prin imediata transferare a
Donatia este un act prin care dreptului de proprietate este unul
cineva confera unui al treilea, intr'uu din cele mai obicinuite moduri prin
mod voluntar $i gratuit, ceva din cari se efectueaz5. donatia, totus nu
averea sa, cu stop de a imbogati pe e singurul ;
acesta si care se accepta de catre C5,, in aceasta privint5,, o donatie
eel de al treilea conform cu 1258 devine perfecta prin srtvarsirea a-
din Codul Calimah ei argumentole celui act juridic prin care are a se
art. 1261, 1265, 1268 si 1272 din realiza, acea conferire de avere in-
Codul Calimah ; telin mod gratuit ;
Ca deosebirea intre donatia intre Ca, de aceea, o donatie se s5.var-
vii gi aceea intre morti consista in sesta prin traditia imediata a obiec-
-aceea ca pe cand existenta dona- tului, prin constituirea unui drept
tiei mortis causa, atarn5, dela moar- real sau prin renuntarea la aseme-
tea donatorului, o donatie intre vii nea drept, sau prin cesiunea sau
exista in toate celelalte cazuri, con- deslegarea unei creante, prin renun-
form 1290, combinat en 1272 tarea la o creanta, sau prin promi-
din Codul Calimah ; siunea de a drtrui ;
Ck in speta, defunctul G. Ro- Ca unele din aceste moduri prin
mascu conferind o parte din averea cari se poate efectua donatia re-
sa spitalului Draghici, cu spirit de zulta :
liberalitate, astfel ca spitalul sa aiba 10 Din expresiile 1258, caci
de indata dreptul de proprietate asu- expresiile a unul luau) iniplica in
pra acelei averi, invederat ca e vorba sine atat lucrurile corporale cat si
de o donatie intre viui ce se consacra cele necorporale gi clasarea a desa-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA ROAIA.NA 319

Testamente i donatiuni, Testamente fi donafiuni

varsitei proprietati= a unui lucru Ca din acestea rezulta ca traditia
necorporal, care nu este decat ce- nu se cere ca o conditie sine qua
siunea unei eremite, nu presupune non la orce donatie, ca traditia e
efectuarea unei traditii ca conditie ; necesara atunci cand e vorba de o
2' Din 1261, care consacra, a- <donatto rei,, adica de o transferare
semenea, unele din acele moduri imediata a dreptului de proprictate
prin cari se serveste donatia, la asupra unui lucru canimo donandi.,
care kirk de traditie nu poate fi ceeace nu se poate face decat prin
vorba ; traditie ;
Ca, incat priveste si 1269, din- Ca in spew, donatia averei e per-
teansul nu rezulta ea la oricare do- fecta, cand aceasta rezulta dintr'un
natie ar trebui si traditia sa con- act in scris faro, sa fi urmat nisi o
cure, caci sensul acestui paragraf e traditie, caci donatia s'a, savarsit
ca atunci cand cineva a prom's, nu- din partea donatorului prin confec-
mai oral, de a daral ceva, daruitul tionarea actului ;
nu are o actiune pro-donato., caci Ca in cat priveste lipsa acceptarii,
obligatiunea rezultand din acea pro- nu putem zice, precum pare a crede
misiune e nutnai naturals si de a- Curtea de apel. ca nu ar fi accep-
ceea lipsita de o actiune ; tare intrucat consensul din partea
Ca daruitul, ca so, alba o actiune, donatarului, a Ep tropiei, n'ar fi si-
trebue ca acea promisiune sa se multaneu cu facerea actului in care
constate printr'un act scris, afara e cuprinsa donatia, caci data in a-
data in urma promisiuuii orale ar devar si la o donatiune se cere con-
fi urmat tradarea, caci in acest caz simtamantul atat al donatorului cat
am trebui so, zicem ca promisiunea si at donatarului, incat in acest sans
s'a realizat prin tradarea obiectului. donatia e o tocmeala conform
si de intentarea de actiune nu va 125Sdiferitele moduri prin cari se
mai fi necesitate ; savarseste o donatie, esclude posibi-
Ca ass dar, 1269 se refera nu- litatea unui consimtamant simulta-
mai la o promisiune de a Emil, neu ce are a da donatarul ;
pentru care se prescrie o forma pen- CA de aceea, consimtamantul se
tru posibilitatea intentarii actiunii, poate da de care donatar atat si-
dar nu continua ca traditia s'ar cere multaneu cat si in urma manifes-
pentru savarsirea orcarei donatii; tarii vointii de a darui din partea
Ca daca 1269 ar putea sa ofere donatorului ;
verio indoiala asupra acestui punct, Ca afara de acestea, donatarul
ea dispare comparand textul roman poate da consimtamantul atat ex-
cu textul grecesc si cu articolul co- pros cat si tacit ;
respunzator din Codul austriac, Ca asa dar, faptul intentarii ac-
943 din care e luat acel 1269 ; tiunii prin care donatarul reclama
In fine, si expresiile din 1268 lucrul daruit, implica o acceptare
ca trada darul. nu implica in sine tacita ;
necesitatea unei traditii la orce do- Ca din acest punct de vedere ar
donatie, ci se explica ea legiuitorul fi indiferent a sti, daca spitalul
are in vedere ceeace e mai obicinuit, exists la epoca confectionarii actu-
o <donatio rei,, care se savarseste lui de donatie, caci spitalul, daca
inteadevar prin o traditie imediata ; ar fi in c e p u t a exists abia din

www.dacoromanica.ro
320 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Testamente $1 donatiuni Testamente y4i donatiuni

1864 ceeace se declare de Curtea revocarea unui testament nu se
de apel fara nici un fel de motivare, poate face decal, sau printr'un act
de$1 existenta spitalului se presu- legalizat de tribunalul competinte in
pune prin insu$ actul de donatie al care sa se cuprinda mutarea vointii
defunctului Roma$cu totus $i a- testatorului, sau printr'un testament
tunci, adica in urma mortii donato- posterior ;
rului, putea, sa accepte donatia fa- Ca o simpla petitie adresata tri-
cuta in favoarea sa ; bunalului de care testator $i invo-
C5,, pe de alta, parte, nu se poate cata de recurent, nu poate constitui
zice, precum s'ar pares ca e opinia acel act legalizat prevazut de men-
Curtii de apel. ca nu se poate face tionatul articol in puterea carnia
o donatie in favoarea unei persoane numai se face revocarea testamen-
morale care nu exists, Cad dad, tului, cu atat mai mult ca. Curtea
am admite ca spitalul, la epoca fa- de fond constata in fapt ca acea
cerii actului de donatie, nu exista pretinsa petitie a fost respinsa de
de$1 contrarul rezulta din actul de- tribunal $i respingerea a fost coma-
functului Roma$cu donatia fa- nicata testatorului fara ca acesta
craft astfel implica in sine $i crea- sa fi adresat verio alts cerere in
rea persoanii morale careia se d'a forma prescrisa de lege pang la in-
averea, gi prin acceptarea din par- cetarea lui din viata ;
tea administratiei, persoana morals Ca pe cat leginitorul a inconju-
astfel create, se realize si conditia rat de toate garantiile facerea tes-
in privinta intervenirii consimt5.- tamentelor, pe atat 4i in privinta
mantului $i din partea donatarului ; revoc5rii for a vroit prin citatul art.
Ca afara de acestea, existenta 920 din Codul civil sa fie ingradite
unei persoane morale nu incepe dela de aceleasi garantii $i fara de care
functionarea sa in regula, ci din revocarea nu poate sa* existe.
momentul destinarii a v e r e i spre Buletinul 1876, p. 177; 1691, p. 87
realizarea unui stop de utilitate pu- 27. Data certa, anterioara cash"-
blics, incat persoana juridica incepe toriei, fiind o conditiune esentia1a
a exists, de$1 epoca functionarit pentru validitatea unei donatiuni
poate s5 fie amanata ; ante-nuptiale, on de cat() on cel
Ca astfel, fie c5 persoana juridic5., interesat contests certitudinea ante-
spitalul, a existat la epoca facerii rioritatii acelei date, judecatorul fon-
actului de donatie, fie ca n'a exis- dului este suveran in apreciarea e-
tat, in ambele cazuri acceptarea se lementelor de fapt $i a probelor pro-
putea savar$1 mai tarziu, $i data duse spre sustinerea propunerii ca
an ar fi alt fapt decat insa$ inten- actul in litigiu nu are data certa
tarea actiunii de fats, trebue sa zi- anterioara, nuntii (Art. 10 dela toc-
cem ca donatia are a se considers meli $i art. 1 dela dovezi din Codul
prin aceasta ca acceptata din par- Cara gea.
tea donatarului ; Buletinul 1870, p. 194
Ca asa dar, donatia e valida sub 28. Donatiunea este un act de
toate raporturile. liberalitate din partea unei persoane
Buletinul 1876, p. 464. Contra : care alta ;
1850, p. 243 Ca atare, ea este pe langa con-
26. Dupe art. 920 din Codul civil ventiune, pe langa alienare $1 re-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROALkNA 321

Testamente fi donariuni Testamente 9i donatiuni

nuntare, o forma generals a unui dul Calimah, ii incumba sarcina de
act juridic sui generis ; a probe ca daruitorul sau daruitoa-
Ca in vederea locului ce-1 ocupa rea acestor daruri n'au devenit mai
donatiunea in Codul Caragea, si a saraci, iar nu acela care cere nu-
dispozitiunilor relative cuprinse in litatea darurilor, ca fiind oprite in-
acelas Codice, nu s'ar putea sustine tro soti.
ca donatiunea este o conventiune, Buletinul 1874, p. 21,9
luat cuvantul in senzul general, pen- 30. Prin Codul Caragea partea
tru perfectiunea careia s'ar core, pe IV-a, capitolul 1 an se stabileste
Tanga vointa de a darul, $i vointa conditiunile in privinta validitatii
de a primi darul, acceptare care de donatiei ;
altmintrelea nu este ceruta de unii Ca circulara Departamentului drep-
nici dupa dreptul roman ; tatii din 1848, Ianuarie 2 fiind o-
Pentru existents unei donatiuni, bligatorie, prin aceasta nu se regu-
Codul Caragea nu cere alte condi- leaza decat numai in privinta for-
tiuni decal : mei donatiilor, adica in privinta le-
10 Manifestarea vointei ; galizarii $i a transcrierii ;
2 Acordarea unei parti din a- CE, afara de aceasta dispozitie in
ver ; privinta formei, spre a determine
30 0 persoana determinate ; si, conditiile de validitate a unei dona-
4 tin mod gratuit ; tiuni facuta sub Codul Caragea, tre-
Codul Caragea nu core acceptarea bue sa recurgem la ideile generale
din partea donatarului ; ale dreptului ;
Ca daca s'ar admite ca prin cma- Ca, din acest punct de vedere, tre-
nifestarea vointei., de care vor- bue sa recunoastem ca donatia este
bests Codul Caragea, s'ar intelege un act prin care o persoana se des-
acceptarea din partea donatarului, poaie de ceva in favoarea altuia, in-
totus o asemenea acceptare se poate tr'un mod nerevocabil si gratuit
manifests atat expres cat si tacit ; Ca donatia fiind o relatie de drept,
Constatarea acceptarii unei do- la care concurs douti persoane, acel
natiuni este o chestiune curat de care darueste si acel in favoarea
fapt, care scapa de controlul Inaltei caruia se darueste, e invederat ca
Curti. pe lane, vointa donatorului se cere
Buletinul 187,9, p. 305 $i vointa donatarului, precum se
29. Prin art. 1687 din Codul Ca- cere aceasta in general la once re-
limah se prevede ca donatiunile intro latie de drept la care concurs mai
soti sunt poprite, afara de deosebite mult de o persoana, caci, fare de
exceptiuni ; vointa donatarului, donatia n'ar pro-
Ca una din acele exceptiuni, dup. duce efect ;
care se admite darul, este prevazuta Ca, insa, vointa de a primi darul
prin art. 1689 acela Cod anume se poate manifests on tend $i in
(-Jand daruitorul sot sau darui- once mod, atat expres cat $i tacit,
toarea sotie, din pricina darului, nu $i in privinta aceasta nu avem a
s'ar face mai sarac, nici primitorul ne influenta de ideile Codului civil
sau primitoarea darului mai bogata' ; nou, art. 814 si urmatorii ;
Ca acela care propune exceptiu- Ca, ass fiind, consimtimantul tacit
nile prevazute de art. 1689 din Co- al donatarului poate fi dedus din
I. C. Barozzi. Vol. IV 21

www.dacoromanica.ro
322 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Testamente $1 donafiuni
orice fapte sl imprejurdri, on cand
s'ar fi petrecut ;
In cat priveste manifestarea voin-
tei de a primi darul, ea e valabila,
chiar fiind din partea unui minor,
caci dupa regulile Codului Caragea
partea I, cap. 3, 2 si 3, minorii
pot sa se oblige, pot sa daruiasca
lath adeverirea parintelui sau a e-
pitropului, si obligatia sau donatia
minorilor nu e nula intr'un mod
absolut ;
Ca validitatea unei asemenea o-
bligatii sau donatii atarna dela im-
prejurarea data ele sunt gspre fo-
los sau spre stricaciune) ;
Ca de aci rezulta cd, capacitatea
minorului e marginita numai in cat
priveste actele la care s'ar obliga in
mod oneros ;
Ca, din contra, in cat priveste
actele can nu intrunesc caracterul
unei obligatii sau unui act oneros,
minorul e deplin capabil ;
Ca, asa fiind, minorul are capa-
citatea de a prinal un dar ;
In cat priveste faptele si impre-
jurarile din cari instanta de fond
poate deduce o manifestare tacita a
vointei, ale sunt lasate cu totul la
apreciarea instantelor de fond.
Buletinul 1877, p. 119
31. Dupe dispozitiile art. 26, cap.
3, partea VI-a din Codul Caragea,
un testament spre a fi valabil in
forma, trebue ca sa fie subscris de
eel care il face $i marturisit de ar-
hereul locului, sau de judecatorie,
sau de trei martori can au vdzut
sau au auzit dela acel ce 1-a Mout,
ea este al sau.
Buletinul 1877, p. 130
32. Instantele de fond sunt suve-
rane in apreciatiunea sinceritatii ara-
tarii martorilor ;
Ca, in speta, Curtea de apel, dupa
ce a ascultat in aratarile lor, atat pe
www.dacoromanica.ro
Testamente I donafiuni
martorii propusi de recurenta, cat si
pe cei propusi de intimati, pi cari
martori se aflau subscrisi in testa-
mentul in chestiune, a putut, com-
binand aceste aratari, des] contrarii,
in unele parti, sa-si formeze convinc-
tiunea asupra veracitatii confectiunii
testamentului si asupra starii men-
tale a testatorului, fara sa violeze
nici o lege.
Buletinul 1877, p. 131
33. Legiuitorul prin art. 804 din
Codul civil se ocupa despre modul
si timpul cum are a se face accep-
tatiunea unei donatiuni, iar nu des-
pre autorizatiunea ce cata a avea
acceptantul si care este prevazuta de
art. 199 din Codul civil ;
Ca, in speta, acceptatiunea din par-
tea intimatilor s'a urmat in momen-
tul constituirii actului de donatiune
si numai autorizatiunea sotilor a fost
posterioara ;
Ca nulitatea unei donatiuni pen-
tru lipsa de autorizatiune nu poate
fi invocata de oricine si on cand, si
aceasta rezulta din dispozitiunile ex-
prese ale art. 207 din Codul civil,
care determine ca numai femeia, bar-
batul si mostenitorii for pot cere a-
nularea tocmelelor facute fara auto-
rizati une ;
Ca autorizatia sotului fiind ceruta
in inteiesul puterii conjugale, iar nu
spre a complete incapacitatea femeei,
nu poate fi invocata ca nulitate ab-
soluta de catre cei de al treilea pe
cat autorizatiunea, in speta, a urmat
indata dupa, acceptatiunea donatiunii.
gi pe cat nulitatile fiind de drept
strict, nu pot fi intinse prin analogie
si invocate de alte persoane, carora
legiuitorul nu le-a permis a le in-
voca.
Buletinul 1877, p. 306
34. De cate on o persoana voeste
a forma un act autentic si se &este
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROIsiNA. 323

Testamente $i donatAun,i Testamente fI donattun,i

in imposibilitate de a se transports la unui om sanatos la minte, necoprin-
tribunal, actul se instrumenteaza de zand dispozitiuni contrarii una alteia.
catre un judecator trimis la domici- Buletinul 1878, p. 30
liul persoanei, care primeste decla,- 37. La testamentele autentice lipsa
ratiunea si o raporteaza tribunalului; formalitatilor cari atrag nulitatea lor
Ca art. 861 din Codul civil, care sunt expres enumerate in art. 862
prevede cazul cand testatorul nu se din Codul civil, si formalitatile de
poate duce la tribunal, se aplica si la cari vorbeste art. 886 din Codul civil
.orice alt act autentic, fie o donatiune, nu sunt relative la testamentele au-
tie un act dotal : tentice, ci la celelalte feluri de tes-
C5, a decide contrariu, este a im- taments, de oarece legiuitorul, in pri-
piedeca libera dispozitiune a persoa- vinta testamentelor autentice, pre-
nelor in fortnarea unor atari acte, vazuse care anume lipsa de forma-
de cate on nu s'ar putea transport& litate atrage nulitatea lor.
la tribunal, spre a fi fats la instru- Buletinul 1878, p. 31
mentarea actului ; 38. Donatiunile fiind nista acte so-
Ca singur presedintele, iar nu corn- lemne, ele nu pot fi facute decat in
plectul tribunalului, este in drept a de- conditiunile prevazute de lege spre
lega pe judecator sa, mearga la do- a putea avea forta probanta, si nu
miciliul partii spre a-i lua declara- pot produce nici un efect decat din
tiunea, pe care, in urma, o supune de- ziva cand au fost acceptate.
liberatiunii tribunalului ; Buletinul 1878, p. 190 fi 1880, p. 243
Ca judecatorul delegat dare nevoe 9. Testa mentul executat din par-
sa fie asistat de grefierul tribunalu- tea unui mostenitor nu se mai poate
lui, de oarece legea nu core aceasta. ataca din partea acestui mostenitor.
Buletinul 1977, p. 307 ; 1878, p. 31; Buletinul 1878, p. 202
1882, p. 1176; 1884. p. 404 ; 1887, 40. Dup.& Codul Caragea darul pen-
p. 558 i 1890, p. 261 tru imobile, ca si vanzarea lor, nu
35. Donatiunile Monte unui suc- se putea face decat in scrisi conform
.cesibil, sub imperiul Legii Caragea, art. 6 dela vanzari ;
care nu impunea raportul, urmeaza a Ca, in urma aplicarii Regulamen-
fi raportate la succesiunea donato- tului organic, vanzarile de imobile
rului, cand acesta a incetat din via prescriind a se face prin acte auten-
sub imperiul Legii noui, care impune tice, legalizate de tribunalul compe-
intr'un mod imperios conditiunea ra- tinte. aceeas formalitate a prevazut
portului la orice co- erode. a se pazi circulara ministeriala din
Buletinul 1877, p. 442 (Sect.- Unite) 2 Ianuarie 1848, si in privinta acte-
36. Alburile lasate intr'un testa- lor de dar, relative la imobile. de
ment nu sunt de natura a-1 putea oarece se face o transmitere de pro-
vitia, intrucat instants de fond de- prietate imobiliara ;
clara ca o asemenea impreiurare nu CA dupa aceasta circulara minis-
i-a putut forma convinetiunea ca tes- terial5 s'a urmat o jurisprudenta
tatorul nu era in intregimea mintii, constanta in privinta legalizarii ac-
de oarece toate dispozitiunile testa- telor de dar pentru imobile pans la
mentului in regularea averii, sunt aplicarea noului Cod civil ;
15,cute cu toata, claritatea si logica Ca, in speta, juramantul deferit de

www.dacoromanica.ro
324 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Testamente gi donatiuni
recurenta fiului sau Enachescu si pe
care acesta l'a savarsit, aratand ca
imobilele ce i se reclama de dire
muma sa, i-ar fi &Amite, nu poate
constitui pentru dansul un titlu tran-
slativ de proprietate, in lipsa do un
act in scris din partea recurentei, de
oarece recurenta nu reclamase inain-
tea instantelor de fond desfiintarea
darului pentru cauze de acele pre-
vazute la art. 6 dela daruri, ci re-
vendica acele proprietati ca detinute
fara, drept de intimat.
Buletinul 1878, p. 245 fi 1880, p. 928
41. Desi dupa legile in vigoare in
Moldova, pentru actele de donatiune,
se cereau a fi ingradite de oarecari
formalitati de transcriptiune spre a
se putea opune celor de altreilea,
dar aceasta se cerea ca cei de altrei-
lea, cari nu au contractat cu darui-
torul, in urma sa poata avea, cu-
nostinta, despre faptul daruirii
Ca, in speta',, intimatul Butcowski,
cand a contractat cumparatoarea ca-
selor dela batranul Pihowski, mogul
recurentilor minori, a avut cunostinta
ca acel imobil este dank lui Iohan
Pihowski, inch mult mai inainte, si
aceasta trezulta chiar din legalizarea
facuta de tribunal actului de cum-
paratoare, in care se prevede impre-
jurarea ca casele sunt trecute prin
actul de casatorie catre Iohan Pi-
howski, parintele minorilor ;
Ca aceasta, imprejurare esentiala
a cunostintei cumparatorului, trecuta
chiar in actul cu care pretinde ca-
sele, Curtea de fond, inlaturandu-o
pe simplul motiv ca ar fi particulars,
a facut o rea interpretare a legii si
a dat o forts actului de cumpara-
toare mai mare decat o avea, ca a-
dica cumparatorul a recunoscut ca
imobilul ce cumpara nu este al van-
zatorului, caci trecuse dela acesta
www.dacoromanica.ro
Testamente ,st donatiuni
prin dar la casatoria fiului sau Johan
Pihowski, parintele minorilor.
Buletinul 1878, p. 287
42. Considerand ea Codul civil ro-
man prevede in art. 932 din Codul
civil donatiunile de bunuri prezente
facute sotilor prin contractul de ma-
ritagiu, in art. 933 donatiunile da
bunuri viitoare, si in art. 934 dona-
tiunile cumulative, atat de bunuri
prezente cat si de bunuri viitoare
Considerand ca legiuitorul, pentru
a favoriza casatoriile, a dorit a in-
lesni liberalitatile ce se fac sotilor
de bunuri prezente, gi le-a dispen-
sat in art. 932 de formalitatile la
can sunt supuse donatiunile infra
viui gi can sunt prevazute la art. 814,
adica acceptatiunea solemn5 ;
Considerand ca de altmintrelea,
donatiunile de bunuri prezente fa-
cute sotilor, se aseamana intru toate-
cu donatiunile intre vii prevazute la
capit. 3, titlu 2, cartea 3, intru cat
nu exists verio dispozitiune contrarie-
si express in capitolele 8 i 9 ;
Considerand ca donatiunile de bu-
nuri prezente tree imediat in pose-
siunea gi proprietatea sotului dona-
tar, ca toate donatiunile in genere,
iar acele de bunuri viitoare numai
la moartea donatorului ;
Ca, prin urmare, de aceste din
urma donatiuni, adica de bunurile-
viitoare, ca traeste donatorul el poate
dispune de ele cu titlu oneros, pre
cum prevede alin. 2 al art. 933 ;
Ca aliniatul 3 al aceluias art. 93
vorbind de revocabilitatea donatiu-
nii, cand donatorul supravietueste
sotului donatar, n'are in vedere de
cat donatiunile de bunuri viitoare ;
Considerand ca data s'ar aplica
aliniatul 3 de sub art. 933 nu numai
la donatiunile de bunuri viitoare,
dar si la donatiunile de bunuri pre--
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Testamente of donatiuni
.zente prevazute la art. 932, cu a-
ceiaa ratiune ar trebui sa se aplice
la donatiunile de bunuri prezente ai
aliniatul 2 al aceluiaa art. 933 care
permite donatorului sa dispuna, cat
traeste, cu titlu oneros, de donatiu-
nile facute, ceeace nu poate fi ad-
misibil nici dup5, principiile de drept,
nici dupa ratiune ;
Considerand c5, aceasta interpre-
tare de a aplica la art. 932 alinia-
tele 933, ar aduce dezordinea aface
rilor pecuniare in casnicie, ai ar se-
ri:ana dezolatiunea in familii. MA, a
vorbi de confuziunea ce ar produce
in societatea cand sotii donatari ar
fi transmis si ei, sau la copii sau la
tertii persoane bunurile primite ca
dona %iune 1.a m5,ritagiul lor, ceeace
n'a voit si n'a putut vol legiuitorul ;
Considerand ca donatiunile intro
vii sunt irevocabile, ai ca numai do-
natiunile intro vii de bunuri viitoare
dup5, art. 821 sunt revocabile ;
Considerand ca legiuitorul cand a
prescris expres in art. 826 din Co-
dui civil, ca revocabilitatea donatiu-
nilor intro vii prescrisa de art. 821
sa nu fie aplicabila ai la donatiunile
facute sotilor, a dorit, evident, ca a-
liniatul 3 de sub art. 933 s5, nu fie
aplicabil deal la donatiunile de bu-
nuri viitoare fticute sotilor ai preva-
zute in art. 933 ;
Considerand ca ai in legislatiunea
franceza (chapitre 8, titre 2, livre 3
Code Napoleon, art. 1081-1090), do-
natiunile facute sotilor prin contrac-
tul de maritagiu, cand coprind bunuri
prezente (des biens presens) sunt ire-
vocabile (art. 1081);
Considerand ca" donatiunile de bu-
nuri viitoare (des biens que les do-
nateurs laisseront a leur dotes), sunt,
dupa art. 1089, caduce, cand dona-
torul supra- vietueste sotului donatar ;
Considerand ca art. 1089 zice
www.dacoromanica.ro
325
Testamente vi donatiuni
.Les donations faites a l'un des
epoux dans les termes des art. 1082,
1084 et 1086 ci-dessus, deviendront
caduques si le donateur survit a
l'epoux donataire et it sa posteritep ;
Considerand c5, acest art. 1089 ne-
mention-and ai art. 1081 privitor la
donatiunile de bunuri prezente, n a
vorbeate, prin urmare, decat de do-
natiunile de bunuri viitoare, iar nu
ai de cele prezente, si n'a voit ast-
fel ca donatiunile de bunuri prezente
sa fie caduce cand supravietueste
donatorul sotului donatar ;
Considerand c5, deosebirile ce exists
intro textul roman ai col francez,
in materia donatiunilor in genera,
n'au raport cu chestiunea care face
obiectul procesului de fat5,, ci pri-
vesc alto dispozitiuni legislative.
Buletinul 1878, p. 407
43. Vazand art. 34, lit. B, cap. 3,
partea IV din Codul Caragea, astfel
conceput :
,xArt. 34: Au putere parintii cari
cfac dieti ai celelalte rude din sus se
cdepgrteaze din moatenire pe copiii si
(pe celelalte rude de jos, pentru ur-
cmaoarele pricini ; lit. B. Cand bol-
.navindu-se sau satheind, nu vor in-
,griji de dansii $i nu-i vor cauta
dup5. putere, ;
Avand in vedere ea dup5, cum re-
zulta din hotararea atacata cu recurs,
raposatul Waduta. Muic5, prin testa-
mentul gal din anul 1862 a des-
moatenit pe fiul sau Iordaki, tatal
recurentei Maria Popescu Strihoianu,
sub cuvant ca nu-1 ar fi ingrijit nici
odata si a instituit mostenitorii pe
fii sal vitrigi, intimatii de astazi ;
Avand in vedere ca dup5. Novela
115, cap. 35, 14, exheredatiunea
se considers ca inoperant5, (nullum
exheredatis liberis praejudicium ge-
nerari) 1 dad, cauza desmoatenirii
nu era indicata ; si 2 data eredele
320 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Testamente si donatiuni Testarnente pi donatinn,t

instituit nu putea sa dovedeasca ye- cator pe o hartie deosebita, cand a.
rii atea cauzei indicate (scripti here- fost la domiciliul testatorului ;
des nominatam causal veram esse Ca in fata unor atari fapte, Cur-
monstrarerint) ; tea de fond a fost in drept a de-
Avand in vedere ca, consequent elara nulitatea testamentului mistic,
acestor principii realitatea cauzei de fara ca prin aceasta sa fi violat
desmostenire indicata in testamentul dispozitiunile art. 864 din Codul
de mai sus, nefiind probata de mos- civil.
tenitorii instituiti, intimatii de as- Buletinul 1880, p. 50
tasi, desmostenirea urma a se con- 46. Spetti : G. Varlam e legatarul
siders ca neavenita. unor imobile, in temeiul unui testa-
Buletinul 1879, p. 681 ment din 1844 in care se zice : ca,
44. Atat sub vechiul drept ro- numitul Varlam nu va putea in-
man cat $i sub imperiul Codului Ca- straina zisele imobile, $i ca le va,
trece la moartea sa copiilor sai, i
ragea, substitutiunile fidei-comisarie
nu erau proibite, ci din contra din dupa aceea din neam in neam in fa-
combinatia osebitelor dispozitiuni a milia sa ;
acestei legi, rezulta ca era admise Copiii minori ai lui G. Varlam,
asemenea sustitutiuni pans la pro- care s'a, pretins ca sunt nascuti sub
mulgarea gi punerea in lucrare a imperiul noului Cod civil, fara ca a-
noului Codice, carele proiba expres ceasta sa se conteste de catre tu-
aceste substitutiuni. torul for care i-a reprezentat in in-
stanta, au pretins a se stabili ca, le-
Buletinul 1879, p. 806 gatarul, parintele for G. Varlam, nu
45. Pentru ca un testament mis- a putut valabil ipoteca in favoarea
tic sa poata fi valabil, urmeaza a fi preotului Constantin Nicolae imobi-
observate cu stricteta dispozitiunile lele in chestiune ,
art. 864 din Codul civil care sunt o Curtea de fond admisese actiunea
garantie luat5, de legiuitor in pH- minorilor ;
vinta unor atari testamente, $i a- Asupra recursului intimatului preot
nume : Subscriptiunea sa se fad, pe Constantin Nicolae, Inalta Carte de
plic de judecatorul numit in fata, casatie a dat urmatoarea deciziune :
testatorului, fara ca aceasta lucrare Vazand art. 803 din Cod. civil ;
sa poata fi intrerupta de nici o alta, Considerand, in drept, ca Codul
operati une ; civil actual proiband substitutiunile
Ca, in speta, se constata in fapt sau fidei comisele, n'a inteles a res-
ca sigiliurile pe plic au fost puse pects, conform principiilor generale
astfel ca au putut cu inlesnire a se de d r e p t asupra neretroactivitatii
introduce un alt testament, si ca legii de cat drepturile dobandite in
subscriptiunea pe plic nu s'a facut temeiul legilor anterioare ;
de judecatorul numit in fata testa- Ca, chiemati intro substitutiuna
torului la domiciliul sau, ci in urma fidei-comisorie, care nu s'a nascut
la tribunal, astfel ca, s'a intrerupt de cat sub regimul noului Cod. ne-
lucrarea strecurandu-se un spatiu de putand invoca nici un drept doban-
timp, in care plicul a existat fad dit, nu poate avea nici o actiune re-
nicio subscriptiune, ceeace rezulta lativa la imobilul care e obiectul
din procesul-verbal facut de jude- substitutiunii ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Testamente t donatiuni
Ca, in speta, Curtea de apel din
Bucure$ti recunoscand copiilor lui G.
Varlam dreptul de a cere cunserva-
rea in folosul parintelui for a imo-
bilului care face obiectul substitu-
tiuni, sub motiv ca ar fi nealiena-
bil in mainele sale, a violat art. 803
din Codul civil Band o gre$ita in-
terpretare principiului neretroactivi-
tatii legi.
Buletinul 1880, p. 104
47. Sub imperiul Legii Caragea
donatiunile de imobile ca $i vanza-
rile nu se puteau face de cat in- lor la care ele sunt destinate ;
scris conform art. 6 dela vanzari ;
Ca, in urma aplicarii Regulamen-
tului organic $i a Circularii minis-
teriale din 2 Ianuarie 1848; actele
de donatiune ca $i actele de van-
zare, urmau a fi legalizate de tri-
bunalul competinte, dupa care s'a
urmat o jurisprudenta continua 'Ana
la aplicarea noului Cod civil.
Buletinul 1880, p. 228
48. Sub imperiul Legii Calimah $i
a Regulamentului organic, donatiu-
nile se cereau a fi facute prin acte
autentice, ceeace rezulta din dispo-
zitiunile anexei lit. A $i 10 din Re-
gulamentul organic.
Buletinul 1880, p. 243.--Contra
1881, p. 716
49. Atat dupa Codul Calimah
art. 1153 $i 1235cat $i dupa noul
Codice civil, una din conditiile esen-
tiale in privinta validitatii donatiu-
nilor este acceptatiunea din partea
primitorului, $i notificatiunea aces-
tuia eatre donante despre acceptati-
unea sa.
Buletinul 1880, p. 243
50. Considerand ca din art. 338,
339 $i urmatori din Legea instruc-
tiuni publice rezulta, pe de o parte,
ca particularii pot fonda stipendii in
favoarea dezvoltarii instructiuni, $i,
de alts parte, c5, in caz cand ase-
www.dacoromanica.ro
327
Testamente si donatittni
menea fonduri se incredinteara gu-
vernului, intrebuintarea for se va
face conform vointii fondatorilor, $i
in lipsa de dispozitiuni exprese, dupa
regulele intocmite pentru stipendiile
Statului ;
Considerand ca $i dupa art. 811 $i
817 din Codul civil dispozitiunile tes-
tamentare pentru bine-facere sau veri
ce fel de utilitate publics nu numai
ca nu sunt oprite, dar Inca sunt pre-
vazute $i regulate de lege in ceeace
priveste a for primire in favoarea co-
Ca in speta, fiind vorba de o fon-
datiune in favoarea instructiuni pu-
blice, $i singura autoritate tutelars
in aceasta sfer5, Bind Ministerul Cul-
telor, este de sine inteles ca admi-
nistrarea fondurilor legate de I. Ni-
colesco pentru invatatura studentilor
romani in tot viitorul, a fost incre-
dintata Ministerului Cultelor, la care
numitul a $i depus un exemplar al
testamentului sau ; iar adjonctiunea
descendentilor directs in aceasta ca-
litate nu este deck o garantie mai
mull pentru ca fondurile legate sa
nu fie in nici un caz deturnate dela
destinatiunea ce le-a hotarat testato-
rul Nicolesco.
Buletinul 1880, p. 268
51. Din combinatia art. 925, 1017
$i 1022 din Codul civil rezulta eh' ces-
tiunea de a se sti data o dispozitiune
testamentary este facuta sub con di-
tiune sau cu termen, este o cesti-
une de drept ;
Dupa art. 1022 din Codul civil ter-
menul nu suspends angajamentul, ci
numai amana executiunea in vreme
ce obligatiunea sub conditiune sus-
pensive, depinde de un eveniment
viitor, $i o atare obligatiune chip&
art. 1017 din Codul civil nu este per-
fect5, decal dupa indeplinirea eveni-
mentului ;
32S REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONLkNA

Testamente fi donatiun,i Testament .si donafiuni

Ca in speta, defunctul A. Dasota nile art. 886 din Codul civil, dupa
legand prin testamentul sau la toti care formalitatile la cari sunt sup use
copii botezati de dansul cate o 100 deosebitele testamente, se vor observa
galbeni, care nu li se acorda cleat sub pedeapsa de nulitate, caci dis-
dupa ce vor fi terminat studiile in pozitiunile acestui art. 886 ar fi fost
scoala ce avea sa faca sau in allele superfluu, dad. art. 800 sus citat ar
din tiara., aceasta dispozitiune co- fi avut de tint). de a regula princi-
prinde doua conditiuni : 1 De a fi palmente in termeni proibitivi nu
botezat de testator ; 2 De a terming modul transmisiunii gratuite, ci for-
studiile, care era o conditiune suspen- male acestei transmisiuni ;
siva, caci depindea de evenimentul Ca din toate aceste rezulta ca
terminarii studiilor, ceeace nu s'a in- forinalitatea actului autentic pentru
deplinit ; donatiunile intro viui nu este pros-
Curtea de Iasi, negand acest prin- crisa de lege sub pedeapsa de nuli-
cipiu de drept si sustinand c5, dis- tate, nici ordonata in mod proibitiv ;
pozitiunea testamentary este supusa, Ca chiar aceasta formalitate nu
numai la un termen, a violat cita- este de esenta donatiunilor intro viui,
tele articole. precum rezulta ;
Buletinul 1880, p. 288 1 Din dispozitiunile art. 751 din
5,2. Considerand ca desi dupa ar- Codul civil undo se dispune ca ra-
ticolul 813 din Codul civil toate dona- portul intro co-erezi se face de tot
tiunile se fac prin act autentic, totus ce au primit prin dar, atat direct cat
din aceasta singura dispozitiune nu si indirect, ceeace invedereaz5, ca da-
rezulta necesarmente ca donatiunile rul indirect nu este nul, ci valabil,
ce n'ar fi facute prin act autentic si numai raportabil cand donatorul
sunt nule ; n'a dispus altfel ;
Ca, prin dispozitiunile proibitive 2 Din dispozitiunile art. 1138 din
ale art. 800 din Codul civil dupa care Codul civil, dupa care remiterea vo-
nimeni nu va putea dispune de a- luntary a titlului unei creante pre-
vutul sau cu titlu gratuit decat cu zuma sau plata sau remiterea dato-
formele prescrise de lege pentru do- riei, care remitere poate sa fie facuta
natiuni intro viui, sau prin testament, $i cu titlu gratuit, fara ca legea sa
nu-si propune legiuitorul principal- supue acest din urma caz la forma
mente a ordona ca, numai dupa for- unui act autentic ;
mele ce va indica trebue O. se lac& 30 Din dispozitiunile formals ale
donatiunile sau testamentele, ci mai art. 1642 din Codul civil, dupa care
cu seamy Ca numai prin modul do- cand se stipuleaza o rendita viagera
natiunilor intro viui, prin cari dup. in favoarea unei a treia persoan5., ce
art. 801 din Codul civil, donatorul n'are nici un drept la rendita, ceeace
da irevocabil donatarului sau, prin intruneste insusirile unei liberalitati,
modul testamentului, act, dup. arti- totus aceasta nu este supusa for-
colul 802 din Codul civil, revocabil melor stabilite pentru donatiuni ;
esentialmente, iar nu prin alt mod, Ca, in fine, legiuitorul in doua ran-
cum erau donatiunile (mortis causa), duri la art. 812 si 940 din Codul ci-
poate cineva sa dispuna cu titlu gra- vil, recunoaste implicit ca donatiu-
tuit de avutul sau ; nile deghizate sub forma unui con-
C5, aceasta reiese din dispozitiu- tract oneros sunt valabile, de oarece

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 329

Testamente st don,atiuni Testamente gi donatiuni

prin aceste articole de lege se de- pot deosebi logicamente unele de
clara de nule dispozitiunile cu titlu altele ;
gratuit facute in favoarea unui in- Ca clauza revocatorie cuprinsa in-
capabil, fie ele facute sub zisa forma. tr'un testament posterior, departe de
lle unde rezulta evident ca in spiri- a fi expresiunea unei vointe inde-
tul legiuitorului niste atari dispozi- pendents de nouile dispozitiuni tes-
tiuni, sub forma de contracte one- tamentare, nu este, in cele mai
roase, nu sunt nule ci valabile cand multe cazuri, decat o clauza de stil
sunt facute in favoarea unei per- pe care testatorul a inserat-o, ass
soane capabile zicand, mecaniceste, Lag sa alba
Ca, in speta, Curtea de apel din catus de putin in vedere a separa
Iasi cand a declarat nula si nevala- soarta clauzei de soarta nouilor dis-
bila cesiunea creantelor in sums de pozitiuni testamentare
10.133 galbeni, cat si vanzarea ca Art. 920 din Codul civil oferind
selor cari faceau obiectul prigonirii, testatorului alegerea intre cele doua
pentru motivul ca era o donatiune moduri de revocare, prin act legali-
sitnulata si deghizata sub forma de zat, sau nrin testament posterior,
cesiune si vanzare, a violat si a a- n'a inteles ca un testament nul ca
plicat rau precitatele articole de lege. testament, poate sa fie valabil ca
Buletinu11380,p. 342 si 1892,p. 1030 act legalizat, ci a inteles ca testa-
Vezi mai sus: No. 123. torul e dator sa observe formele a-
53. Sub imperiul Legii Caragea nu celui din cele dou' diferite moduri
era oprit ca un testator sa isi tri- de revocare pe care it va alege, caci
mita testamentul sau la tribunal, pen- clauza de revocare fiind adesea o
tru a fi legalizat, printr'un vechil cu clauza banala, cum s'a aratat mai
procura legalizat de comisie, care sus, legiuitorul nu se putea gandi
avea sa declare ca testamentul este a confunda acele doua moduri da
al mandantului sau. revocare si a da, astfel, fara nici o
Buletinui 1890, p. 403 o insemnatate superioara
ratiune,
54. Art. 920 din Codul civil dis- unei simple clauze de stil.
pune ca un testament nu poate fi Buletinul 1881, p. 87
revocat decat, sau printr'un act le- 55. Ar fi contrariu, atat logicei ju-
galizat de tribunalul competinte, sau ridice, cat si textului legii (art. 867
printr'un testament posterior ; din Codul civil) data s'ar presupune
Ca numai un testament posterior, ca legiuitorul prescriind in art. 862
facut cu toate solemnitatile prescrise din Codul civil ca indeplinirea tutu-
de lege, are puterea de a revoca un ror formalitatilor prescrise de lege
testament anterior, caci un testa- se va mention& sub pedeapsa de nu-
ment posterior neformal este a se litate atat in raportul ce va face ju-
consider& ca neexistent, atat in ceea decatorul, cand este numit, cat si in
ce priveste noile dispozitiuni ce cu- adeverirea tribunalului. d a c a s'ar
prinde, cat si in ceeace priveste presupune, zicem, ca legiuitorul ser-
clauza de revocare ; vindu-se de aceasta expresiune a in-
Ca maxima futile per inutile non toles ca judecatorii, cari n'au vazut
viciatur, nu se aplica decat cand poate in viata for pe testator, cari
diferitele clauze ale aceluias act se n'au auzit declaratiunile sale de ul-

www.dacoromanica.ro
330 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Testamente si donatiuni Testamente tisi donafiuni

time vointa, sa constate ca testa- dar, afar& de acest eaz exceptional,
mentul s'a citit intr. adevar testato- mandatul ]or nu este restrans la un
rului si ca acesta a declarat c5, tes- timp determinat.
tamentul este al sau, iscalit de el Buletinul 1881, p. 298
si facut din libera sa vointa ; 58. Desi dispozitiunea prescrisa,
Dupa adevaratul inteles al art. 862 prin art. 857, combinat cu art. 938
din Codul civil judecatorul numit din Codul civil este imperative si
de tribunal spre a se -duce la domi- de natura a face sa se considere
ciliul testatorului (art. 861 din Co- negresit nul un testament prin care
dul civil) nu este numai un simplu sotii ar testa unul in favoarea celui
informator al tribunalului care l'a de- lalt, sau in favoarea unei a treia,
legat, ci are o deplina jurisdictio man - persoana, dar aceasta dispozitiune
danta', adica atributiunea de a in- este privitoare numai la forma tes-
tamentului, si nu se poate aplica
cheia un testament autentic perfect,
testament pe care tribunalul este decat la testamentele facute sub le-
dator s& it legalizeze (art. 867 din gea noua ;
Codul civil), autenticitatea testamen- C5, prezumtiunea ; (toti trebue sa
tului fiind independents de aceasta. cunoasca legile= nu-si poate avea
formalitate ; locul, in speta, cad aceasta prezum-
Ca din combine-Oa art. 862 cu art. tiune nu se poate cere dela cei ce
867 din Codul civil reiese, clar si la- seara si-au facut un testament in
murit, a se cere 'sa se constate sub regul5, dupe legea careia erau Inca
pedeapsa de nulitate Indeplinirea tu- datori sa se supuna, si inceteaza din
turor solemnitatilor prescrise de lege, viata a doua zi, cu o ore. spre exem-
atat in adeverirea judecatorului de- plu, inainte de promulgarea legii noui
legat, cat si in adeverirea tribunalu- ce abroga pe cea veche si prescrie
lui, nu fara nici o deosebire, ci dupe alto forme pentru testamente ;
deosebirea ipotezelor, atat in adeve- Ca o asemenea prezumtiune numai
rirea judecatorului cand este numit, atunci s'ar fi putut aplica, cand le-
cat si in adeverirea tribunalului cand giuitorul cel nou ar fi pus un .ter-
nu s'a randuit un judecator. men pana la care eel ce testeaza era
Buletinul 1881, p. 91 dator sa dea testamentului ce facuse
56. Dupa art. 918 din Codul ci- dupe formele legii vechi, forma ce-
vil, dace sunt mai multi executori ruta de legea noua, ceeace prin noul
testamentari cari au primit aceasta Codice civil nu s'a facut.
sarcina, unul singur va putea, lucre Buletinul 1881, p. 300
in lipsa-le : 59. Unul din elementele esentiale
De unde urmeaza ca plata facuta ale substitutiunii fiind ca legatarul
de un debitor unuia din legatari in sau eredele instituit sa fie negresit
mainile unui singur executor testa- insarcinat sa, conserve si sa remita
mentar, e o plata lega15, si valabila. la o a treia persoana lucrul legat
Buletinul 1881, p. 297 sau lasat de mostenire, trebue ca, on
57. Durata mandatului executo- testatorul sa fi zis aceasta expres,
rilor testamentari este limitata la on partile celelalte ale testamentului
un an, numai in ceeace priveste sa invedereze o asemenea intentiune
gestiunea mobilelor ce i s'a incre- din partea lui ;
dintat art. 911 din Codul civil Ca, in speta, in testamentul ata-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JITRISPRUDENTA ROMANA 33I

Testamente ft donatiuni Testamente 9t donatiuni

cat nefiind nicairi zisa aceasta ex- guvernului., enuntare care nu poate-
pres din partea testatorului, si ne- avea de efect a denega organelor Sta-
probandu-se cu nimic ca Curtea de tului dreptul de supraveghere, ci nu-
apel, facandu-i ',aprecierile sale, ar mai de a consacra, ea institutele a-
fi gresit in ceva, chiar daca s'ar fi avand o personalitate distincta de
marginit numai la fraza pe care ii personalitatea Statului, an $i o ad-
intemeiaza argumentatiunea sa in ministratie deosebita, ramanand de,
sensul ideei ce sustine, recursul ur- altmintrelea intact dreptul de supra-
meaza, a se respinge ca neintemeiat. veghere al Statului ;
Buletinul 1881, p. 301; 1884, p. 241 Considerand ca dreptul de supra-
qi 408 veghere asupra stabilimentelor pu -
60. Considerand ca Statul avand su- blice de binefacere, asupra institu-
pravegherea asupra tuturor institu- telor pioase i, intre altele, asupra
telor de binefacere sau pioase, sau bisericilor din comune, s'a recunos-
a stabilimentelor publice, el are drop- cut, prin Legea comunala revizuita
tul a control& daca averile acelor la 1874, primarului comunei res-
institute sau stabilimente se admi- pective ;
nistreaza de care efori sau ctitori, Ca aceasta fiind constant, dupa
sau on cum s'ar denumi, adminis- modul si intinderea in care si cu
tratorii sau reprezentantii lor, astfel care Statul, prin organele sale, era
ca scopurile carora au fost afectate in drept a exercita dreptul de su-
sau destinate averile de catre dona- praveghere i primarul e in drept a
tori, sa fie indeplinite ; exercita dreptul de supraveghere, si
Ca in caz de negligent& din par- aceasta far& nici un concurs al jus-
tea administratorilor, in caz de nein- titiei.
deplinire a scopurilor pioase pentru Buletinul 1881, p. 489
care s'a afectat o avere, Statul, in 61. Dupa circulara viziriala din
virtutea acelui drept, e in drept a 1282 anul Egirei, conditiunile ce se
lua orice fel de masuri spre asigu- cer pentru validitatea unui testament,
rarea indeplinirii scopurilor pioase i este ca el sa alba martori si s fie
de binefacere, putand, intre altele, legalizat de episcopii sau reprezen-
destitui pe administratorii negligenti tantii comunitatilor la cari apartinea
sau contravenienti, si numi alti ad- testatorul.
ministratori $i putand dispune cum Buletinul 1881, p. 708
sa se administreze averea ; 62. Considerand ca Curtea a putut
Ca dreptul de a control& si veri- in mod juridic sa considere pe epis-
fica gestiunea wzilmintelor de bine- cop ca reprezentand pe spital, deli,
facere, este consacrat i prin art. 15 nu exists Inca, caci nu se poate sus -
al Legii Curtii de compturi, din 14 sine ca nu se poate face unei per-
Martie 1874 ; soane certe si existente o donatiune
Considerand ca dreptul de supra- in vederea infiintarii unui stabili-
veghere al Statului in intinderea a- ment pe viitor.
ratata, exista si atunci cand prin ac- Buletinul 1881, p. 716
tele constitutive ale donatorilor s'ar 63. Dreptul de a apreca intentiu-
enunta : cat ctitorii, dupa vremi, sa nea testatorului prin examinarea i
administreze fara nici un amestec al apropierea clauzelor testamentului,

www.dacoromanica.ro
332 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA
Testamente f i donatiuni
apartine suveran judecatorilor fon-
d ului.
Buletinul 1881, p. 763 ; 1888, p. 441
64. Avand in vedere c5. dacd, este
exact, pe de o parte, ca nulitatea si
caducitatea legatelor particulare fo-
loseste numai legatarului universal,
cu excluziunea mosteniprilor ab-in-
testato, de oarece obiectele acestor
legate fac parte din universalitatea
bunurilor care este devolutd legata-
rului universal (art. 888 din Codul
civil), este evident, de alts parte, ca
acest principiu inceteazd, de a fi a-
plicabil cand legea, bazata pe un in-
teres de ordine publics, declard, o
dispozitiune particulars nula chiar
in privinta legatarului universal ;
Ca art. 803 din Codul civil pro-
nunta expres nulitatea dispozitiu-
nilor cu sarcina, de a conserva si a
remite, atat in privirea eredelui nu-
mit, adica a legatarului universal,
cat si in privirea celui de al treilea
in folosul earuia eredele numit e
insarcinat a conserva si a remite
tam quod institutum quam quod
substitutum ;
Cd, in fata textului clar al art.
803 citat, care pronuntd, aceasta du-
bla nulitate, fara sa deosibeasca
daca legatarul universal este insar-
cinat a conserva si a remite insus
universalitatea bunurilor sau numai
un object particular a ereditatii, in
desert se sustine ca atunci cand le-
gatarul universal este insarcinat a
conserva si a remite numai un o-
biect particular al succesiunii, nuli-
tatea care atinge titlul sau particular
nu izbeste in acelas timp in ceeace
priveste acest obiect particular si
titlul sau universal ;
Ca aceasta distinctiune nu are
pentru dansa nici textul legii, nici
principile de ratiune, fiind, din con-
tra, constant ea clauza care reguleazd,
www.dacoromanica.ro
Testamente vi donatiuni
drepturile legatarului universal asu-
pra veri uuui obiect particular al e-
reditatii, departe de a constitui un
titlu particular pentru legatarul u-
niversal, nu este decat un corolar,
o consecinta a titlului sau universal
care singur it investeste atat cu le-
gatul ereditatii ca atare, cat $i cu
legatul fie carui object cuprins in ere-
ditate ;
Ca, pe langa aceasta se mai adauga
ratiunea art. 803 citat, care, si ea
exclude cu desavarsire admiterea
ideei cd, legatarul universal poate sa
profite de nulitatea dispozitiunii prin
care i s'a impus sarcina de a con-
serva si a remite un object parti-
cular al ereditatii ;
Avand in vedere, intiadevar, Ca
ceeace a determinat pe legiuitor sa
pronunte nulitatea dispozitiunii fd.-
cutti in opozitiune cu art 803 citat,
atat in privinta substituitului, cat si
in privinta grevatului a fost :
1 Considera,tiunea c5, proibitiu-
nea n'ar fi eficace dac5, s'ar lua lucre
substituit numai din mina substi-
tuitului, si nu si din mana grevatului,
care, din pietate care testator, ar
preferi sa respecte mai biiie vointl,
acestui de pe urma decat proibitiu-
nea legii ; si
2 Imposibilitatea de a se divide
cele doua liberalitati, fdrd, a se in-
terverti vointa, testatorului ;
Ca aceasta fiind ratiunea si mo-
tivul esential al legii, este evident
ca legatarul universal se va gasi in-
tre doua datorii contrarii, adica da-
toria ce-i impune legea de a consi-
dera de nula dispozitiunea grevata
de substitutiune, si datoria ce-i im-
pune testatorul de a o executa si in
cazul cand va fi insarcinat a con-
serva si a remite tin obiect parti-
cular al succesiunii ;
Ca imposibilitatea de a se scinda
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Testamente $1 donatiuni
cele doua liberalitati, este fondata
pe un interes de ordine superioara
ei nu pe vointa presupusa a testa-
torului, de unde urmeaza ca vointa
autorului actului de ultima vointa
este neputincioasa in contra vointii
legii ;
Avand in vedere ca complicatiu-
nea, care ar putea sa rezulte din a-
plicarea legii, din cauza ca nu s'a
regulat tine are sa plateasca dato-
riile, legaturle, ei in ce proportiune ; in calitate de fiica 3i ereda a dona-
daca are sa le plateasca legatarul tricei este obligati ca, ai donatricea,
universal, care este stapan pe a desdauna pe donatar do evectiu-
massa bunurilor, sau moetenitorul
ab intestat, care a profitat de lu-
crul substituit, nu poate avea nici
o inraurire asupra interpretarii art.
803 citat, organele justitiei avand
datoria a executer vointa clar ex-
primata a legiuitorului, on can ar
fi neajunsurile cari ar rezulta dintr'a-
ceasta.
Buletinul 1981, p. 763
65. Legatul unei averi lasate ca
zestre unei ecoli care este a se in-
fiinta, nu cuprinde o substitutiune
fidei comisara, legatarul insarcinat
a infiinta ecoala avand numai a
administra bunurile legate ei a le
remite apoi singurului proprietar,
care este stabilimentul ecolar ca
persoana juridica.
Buletinul 1881, p. 767
66. Legatul unei portiuni de pa-
mant, facut sub conditiune de per-
petua inalienabilitate, ei cu indato-
rire de a conserver ei transmite, con-
stitue o adevarata substitutiune proi-
bita de lege prin art. 803 din Co-
dul civil ei, ca atare, un asemenea
legat e nul.
Thdetimd 1882, p. 434
67. Chestiunea de a se eti daca
omisiunea cutarui sau cutarui cu-
vant din autentificarea unui tes-
tament, atrage sau nu nulitatea a-
www.dacoromanica.ro
333
Testamente ,st donaliunt
cestui testament, este o chestiune
de interpretatiune a legii ei con-
stitue, nu o aparare de fapt, ci a
chestiune de drept a carei solutiuna
este supusa controlului Inaltei Curti.
Buletinul 1882, p. 665
68. Duper art. 819 din Codul civil
donatorul ei reprezentantii lui nu pot
invoca lipsa de transcriptiune a ac-
tului de acceptatiune ei notificatiune ;
Prin urmare, in speta, recurenta,
nea ce i s'ar cauza prin culpa sa.
Buletinul 1882, p. 682
69. Sub Codul Caragea numai ac-
tul de donatie facut de parti i pe-
care s'a pus adeverirea tribunalului
este original, aea ca copia legali-
zata dupa actul de donatie transcris
in registrultribunalului nu poata
avea nicio valoare intru cat nu a
o copie dupa original.
Buletinul 1882, p. 869
70. Vanzarile facute intre barbat
ei femee, in afara de cele trei cazuri
de exceptiune admise de lege prin
art. 1307 din Codul civil, nu pot do-
bandi caracterul unor donatiuni de-
ghizate sub forma unui contract cu
titlu oneros, de oarece aceste van-
zari fiind nule, nu pot sa producer
absolut nici un efect juridic ;
Ca, inteadevar, ca sa se poata as-
cunde o donatiune sub forma van-
zari, trebue ca actul de vanzare sa
fie valabil, ca atare, caci vanzarea
fiind nula, dispare orice forma, fie
chiar gi aparenta, mice umbra sub
care s'ar putea ascude o donatiune.
Buletinul 1882, p. 1030
71. Deel testamentul autentic este
nul, cand judecatorul sau tribunalul
care ii da autenticitatea nu constata,
ca testamentul s'a citit testatorului,
ea dansul a declarat ca este al sau,
334 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Testamente ti4i donatiani, Testamente t donaftun I

iscalit de el si facut din libera sa 72. Conform principiilor cari re-
vointa, insa pentru toate aceste guleaza materia actelor autentice, un
mentinni ideia legiuitorului n'a fost testament autentic face credinta des-
de a prescrie. termeni sacramentali ; pre existenta faptelor enuntate de
Ca existenta termenilor echipo- ofiterul public ca indeplinite de dan-
lenti, cari sa manifeste indeplinirea sul, sau petrecute in fata sa, in e-
formalitatilor prescrise sub pedeapsa xercitiul functiunei sale ;
de nulitate, fiind suficienta, jude- Ca astfel, mentiunea dintr'un tes-
catorul de fond e dator, pentru a tament, primit de judecator, ca tes-
declara nul un testament din acest tatorul i-a declarat ca testamentul e
punct de vedere, sa arate cuvantul facut din libera sa vointa, nu poate
pentru care cutare sau cutare expre- fi combatuta prin proba contrarie $i
siune nu implica lamurit ideia in- mai putin Inca prin prezumtiuni,
deplinirii formalitatii ce i se pare ca chiar cand acele prezumtiuni ar pu-
lipseste ; tea rezulta dintr'un act autentic pos-
Ca, in speta, deciziunea atacata terior.
anuleaza testamentul autentic in dis- Buletinul 1883, p. 958
cutiuue, afirmand ca formalitatile 73. Considerand ca donatorul care
art. 862 din Codul civil nu se vad care nulitatea unei donatiuni facuta
constatate ca indeplinite =in sensul prin act autentic i cu formele ce-
prevazut de lege : ca mentiunea a fi rute de lege, este admis de lege a
citit in fata $i in auzul testatorului proba prin martori ca vointa sa a
nu s'a indeplinit ; ca judecatorul nu fost smuls5 prin manoperi dolozive
specifica domiciliul testatoarei prin intrebuintate de donatar, caci prin
aratarea stradei si a numarului caseix.; aceasta nu se contrazice nimic din
Ca suveranitatea judecAtorului fon- tale constatate in act de autoritatea
dului in privinta aprecierei termeni- publica in limitele atributiunilor
lor intrebuintati nu implica puterea sale ;
arbitrar5, de a declara neindeplinite Ca prin urmare, judecatorul fon-
cerintele legii, prin o simply afir- dului violeaza legea cand declara
matiune ca dar fi indeplinite in neadmisibila proba cu martori in a-
sensul legii, si fara a reproduce ter- semenea caz.
menii actului cari au de obiect de a Bulelinul 1883, p. 1026
constata indeplinirea acelor forma- 74. Donatiunile facute sub regi-
lit5.ti ; mul Codului Caragea, n'aveau tre-
Ca pe langa o asemenea arbitrara buinta de a fi transcrise, ci numai
procedura, deciziunea atacata mai legalizate de tribunal.
-creaza si o noua nulitate a testa- Buletinul 1883, p. 1049
mentului autentic, peste nulitatile 75. Considerand c5, afar5, de ca-
specificate in art. 862, aceia rezul- zul cand o dispozitiune clara si ne-
tand din lipsa specificarii din partea susceptibil5, de nici o interpretare
judecatorului a domiciliului testa- aflata intr'un contract sau act se
tortrei prin aratarea stradei si nu- violeaza sau se nesocoteste de jude-
marului casei. catorul fondului pe tale de pretinsa
Buletinul 18,43, p. 957 ; 1890, p. 261; interpretare a termenilor literale sau
1897, p. 1211; 1899, p. 14 fi 1905, a intentiuni prezumate, judecatorul
p. 1034 fondului e suveran apreciator in ma-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 335

Testamente ft donatittn,i Testamente gi don,atiuni

terie de interpretare de contracte insasi Curtea prin deciziunea atacata,
sau acte si de intentiunea prezu- actul de danie este facut de o per-
mata a partilor ; soana ce nu stia carte, subscris prin
Ca acest drept suveran de apre- tragere de deget si adeverit de scriitor
ciare si interpretare isi are aplica- si de martori ;
-Vane, intro alto, si in cazul in care Ca Curtea marginandu se par si
este vorba de a se sti daca cutare simplu de a anula actul de danie pe
sau cutare clauza dinte un testa- singurul motiv ca nu este pecetluit
ment constitue sau nu o conditiune cu pecetea donatoarei, in adevar ran
a unui legat sau e numai o moda- a interprotat $i violat art. 8 dela
litate a legatului, cand fara a se partea 6, capit. 2 din Codul Caragea.
denatura efectele atributive de lege Buletinul 1884, p. 296
conditiunii in materie de legat, ju- 77. Defunctul C. V. prin testa-
decatorul fondului interpretand ter- mental sau a legat nepotului sau
menii si intentiunea prezumata a tes- G. D. V. tortt5, averea mobila si imo-
tatorului, declara ca acei termeni nu bila, cu obligatiunea insa, incat pri-
constituesc, in ideia tostatorului, o ve$te averea imobila, de a nu o in-
conditiune ce el ar fi voit sa pue in straina, ci numai de a se bucura de
efectuarea legatului si fara impli- venitul ei pe cat ar fi in viata, iar
nirea careia, legatul ar urina O. de- dup5, moarte-i, sa treaca la urmasii
vie caduc ; lui, lasandu-i facultatei de a testa
Ca, in speta, deciziunea atacata, si dreptul de a desemna prin osebit
prin motivele sale, interpretand bine testament pe urmasul sau.
sau rau in fapt, dar in limitele pu- Considerand ca pe cat timp se
terei sale, clauza in discutiune din constat5, ca in testament nu se arat5,
testamental lui C. Orascu si gasind anume terta persoana la care trebue
ca ea nu constitue o conditiune a sa treaca averea dupa moartea in-
legatului lasat de Orascu, Cleopatrei stituitului G. D. V., si nici se inter-
Gugiu, chestiunea pusa astazi in zice acestuia dreptul de a dispune
discutiune inaintea Curtii de casatie prin osebit testament in favoarea
si anume : dac5, maritisul legatari a oricarei persoane pe care el ar vol
fost o conditiune impus5, de testator sa o declare de urmas al sau, apoi
realizarii legatului sau nu, e o ches- nu exista substitutiune in intelesul
tune de fapt care scapa controlului art. 803 din Codul civil.
acestei Curti. Buletinul 1384, p. 242 i 408
Buletinul 1833, p. 1174 78. Considerand ca nici un text
76. Art. 8 dela partea VI, cap. 2 de lege n'a prevazut nulitatea abso-
din Codul Caragea prevede ca Car- luta a testamentelor din cauz5, ca in
tile acelor cari nu stiu carte, sa fie continutul for ar exista o clauza
pecetluite cu pecetea for si adeverite cita ;
de scriitor si de martori sau de ju- Ca, pe Tanga aceasta, mai reies5,
decatori ; este evident insa ca pentru ca clauzele ilicite cuprinse in corpul
cei cari nu obieinuiau de a avea pe- unui testament nu pot da, be la nu-
cote, tragerea cu degetul, dup5, un litatea lor, si din imprejurarea ca, le-
uz vechiu, inlocui5, pecetea giuitorul cand a voit sa declare ase-
Ca, in speta, dup5, cum constata menea nulitati, a prevazut anume

www.dacoromanica.ro
 336 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Testamente fi donatiuni
aceasta, precum in art. 803 din Co-
dul civil uncle se vorbeste despre
substitutiuni ;
Ca data art. 5 din Codul civil
()presto de a se deroga prin conven-
tiuni sau dispozitiuni particulare la
legile care intereseaza ordinea pu-
blica $i bunele moravuri, aceasta
proibitiune nu are sanctiune express
la testamente, ci numai la conven-
tiuni (art. 1008 din Codul civil) ;
C. de asemenea nu se poate de-
duce nulitatea testamentului si din
imprejurarea ca legiuitorta in redac-
tiunea Codului civil, n'a reprodus si
art. 900 din Codul civil francez, de
oarece nulitatile sunt de drept strict
$i de oarece supresiunea zisului ar-
ticol din Codul nostru se explica in-
destul prin inutilitatea unei dispozi-
tiuni care de sine se sub-intelege,
dupa, cum pentru acelas cuvant se vad
asemenea omise din legea noastra
art. 109 $i 903 din Codul civil francez ;
Ca, prin urmare, in fata celor ex-
puse, testamentul defunctului C. V.
neputand fi afectat de nulitate din
imprejurarea ea s'a prevazut intrIn-
sul o clauza, care nu este admisa de
lege, $i care trebue inlaturata, mij-
locul este nefondat.
Buletinul 1884, p. 266 fi 409
79. Procesul-verbal incheiat la lo-
calitate de catre judecatorul delegat
a constata, autenticitatea unui tes-
tament, tine loc raportului despre
care vorbeste art. 861 din Codul
civil ;
Ca data unui asemenea act i s'a
dat o denumire improprie de catre
judecator sau de tribunal, aceasta
nu schimba intru nimic adevarata
nature a actului ;
Nici un text de lege nu cere ca
judecatorul delegat O. fie asistat de
grefier, si ca incheierea sa care con-
www.dacoromanica.ro
Testaments ft donaftun,i
stata operatiunea, sa fie contra-sem-
nata de acest grefier.
Buletinul 1884, p. 405 ; 1887, p. 215
80. Considerand ca obligatiunea,
raposatei Elena Doni, coprinsa in ac-
tul de donatiune de mai sus, de a
da 60.000 lei, cu rezerva facultatii
de a cumpara cu acesti bani o mo-
vie, care va inlocui obiectul obliga-
tiunii, sa infatiseaza ca o obliga-
tiune facultative, care poarta, asupra
unui singur obiect care este suma
de 60.000 lei, caci celalalt obiect,
adica mosia, e coprins nu in obliga-
tiune ci numai in cfacultatea solu-
tionis', datornicul avand numai fa-
cultatea iar nu indatorirea de a-1
plati.
Buletinul 1894, p. 636
81. Avand in vedere ca precum
rezulta din deciziunea atacata cu re-
curs si din desbaterile urmate astazi
inaintea Curtii, defunctul B. lasand
ca mostenitori trei copii legitimi, Is
lase for toata averea sa, si apoi prin.
art. 2 al testamentului sau, dispune
ca din veniturile averii sale sa se-
intrebuinteze anual 300 galbeni cu
cresterea si educatia copiilor, iar 300
galbeni sa se i-a de sotia sa, muma
copiilor, pe viata ; iar prin art. 3, ca
excedentul veniturilor sa se capita-
lizeze impreuna cu procentele ce
acest excedent va produce, si la time
sa se imparta in portiuni egale intro
copii ;
Avand in vedere ca, dupe, cum re-
zulta din desbateri, partea de avers
ale carei venituri se destineaza a se
capitalize, este cu mult mai insem-
nata decat acea afectata pentru cres
terea copiilor si ca uzufruct pentru
mama, intrece partea disponibila a de-
cedatului care era de a patra parte
din averea ramasa la moartea sa ; ca
astfel, dispozitiunile 2 si 3 din tes-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 33 7

Testamente 0 donariuni Testamente .i donatiuni

tament, a caror anulare o cerea re- prin jurnalul de autentificare nu se
curenta sotie a defunctului, au de efect arata cauza pentru care testatoarea
a intinde proibitiunea uzufructului nu a semnat cu pr opria sa semna.-
legal al murnei si la partea rezer- tura, dar aceasta era si de prisos a
vat& copiilor ; se mai zice, de oarece chiar testa-
Considerand ca, dup5. art. 338 din toarea declarase prin corpul testa-
Codul civil, sotul supravietuitor con- mentului sau &A nu stie carte si ca
serva dreptul de folosinta asupra a- a iscalit prin punere de deget si a-
verii copiilor papa la varsta de plicarea sigiliului sat' ;
dourtzeci ani ; Considerand CA, in urma unei a-
Ca, dupd art. 339 din Codul civil, semenea categorice declaratiuni, once
acest drept are ca corolar indato- alts constatare este de prisos a se
rirea cresterii copiilor in proportiune mai face si, dar, Curtea nu se vede
cu averea lor ; a fi comis verio violatiune a art.
Considerand ca chiar de s'ar ad- 863 din Codul civil.
mite ca dispozitiunile testamentare Buletinul 1885, p. 934
ale defunctului B. contin un legat Vezi mai jos : No. 202.
al partii sale disponibile in favorul 83. Cand tribunalul, cu ocaziunea
copiilor s5,i, si ca acest legat este autentificarii unui testament, con -
ingradit cu clauza ea uzufructul lui stata ca acel testament a fost calf
sa nu revie sotului supravietuitor, din cuvant in cuvant, in fata si au-
totus aceasta. clauza, intrucat intrece zul testatorului, care a raspuns la
partea disponibile, trebue conside- intrebarile ce i s'au facut ca este
ratA ca neexistenta, fiind contrarie testamental sau, nu se poate admite
legii, cAci rezerva copiii nu o pri- proba testimonials spre a se dovedI
mesc in puterea legatului, ci in pu- ca testatorul era surd, ci o aseme-
terea legii, si in privinta ei, prin menea constatare facuta de tribu-
urmare, nu poate fi vorba de apli-. nal nu se poate combate decat
catiunea art. 341 din Codul civil, prin inscrierea in fats.
care presupune o liberalitate ; Buletinul 1886, p. 415 si 879
Considerand ca Curtea de apel 84. VAzand decizia atacata care
dirt Iasi, prin deciziunea atacata, constata ca reclamatia recurentilor
deli pare a recunoate aceste dis- avea de obiect anularea actului de
pozitiuni ale legii si a face aplica- donatiune din 23 Aprilia 1868, e-
tiunea lor, totus prin aceea ca zice manat dela defunctul Soroceano, si
ca testatorul, intrucat nu dispune delasarea avarii cuprinsg in acel act
decat de o parte din venituri si nu in posesiunea lor, ea mostenitori de
de fond, n'a atacat legitima in nici sange ;
un caz, face a jail), in partea dis- CA aceasta actiune si-o intemeia
ponibilA a defunctului nu numai ye- pa motivul ca actul de donatiune e
nitul a patrimii averii lui, ci si ve- nul, nefiind facut sub forma auten-
nitul pArtilor rezervate pentru a in- ticA ;
Iatura, astfel, in mod piezis dispo- CA intimatii au opus ca mijloc de
zitiunile art. 338 din Codul civil. aparare ca actiunea reclamantilor
Buletinul 1894, p. 987 este fara interes, chiar in ipoteza
S. Considerand ca, deli nici prin cand s'ar considers actul de dona-
jurnalul judecAtorului de/egat, nici tiune ca afectat de un vitiu care it
I. C. Barozzi. Vol. IV 22
www.dacoromanica.ro
338 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

_Testamente I donatiani Testamente fi donaftuni

face radicalmente nul, de oarece ra- intervalul petrecut din minutul in
mane in picioare testamentul din care a fost scris, $i acela in care a
1867 prin care defunctul le conferee fost prezentat, destul numai ca lu-
aceleasi drepturi asupra averii ce se crarea judecatoreasca sa nu fie in-
revendica astazi de recurenti ca gi trerupta, dupa prezentarea lui si
prin actul de donatiune ; pang cand se sfarseste actul de sub-
deli recurentii au invocat ca scriptiune.
actul de donatiune tontine o clauza Buletinul 18S7, p. 96
prin care se revoaca acel testament ; 87. Testamentul fiind un act so-
Considerand, insa, ca pe cat timp lemn, vointa testatorului nu se poate
acea clauza e inserata intr'un act manifests decat in formele cerute
ce se pretinde a fi radicalmente de lege, si data s'ar admite intero-
nul, e nula 3i pretinsa clauza, de gatorul pentru a dovedi aceasta
revocare si, dar, testamentul primi- vointa, s'ar contravene dispozitiuni-
tiv ramane in vigoare cu toate dis- lor art 858 din Codul civil, dupa
pozitiunile ce cantina. care, once dispozitiune testarnentara
Buletinul 1836, p. 507 pentru once valoare nu se poate
85. Legiuitorul, in interesul ordi- face decat prin act scris. fie sub
nei publice, voind a garanta atat forma olografa, autentica sau mis-
formele testamentelor, cat si dreptul tica.
persoanelor interesate de a verifica Buletinul 1887, p. 98
capacitatea de a primi a legatarilor, 88. Din combinatia art. 338 si
a considerat ca nula orice dispozi- 339 din Legea instructiunii publice
tiune testamentad facuta in favoa. rezulta ca legaturile pentru fonda-
rea unor persoane incerte a caror tiuni de bursa in folosul instructiu-
individualitate nu este determinata nii publice nu pot fi considerate
sau nu se poate determine yin con- ca lasate unor persoane incerte si
-Omani testamentului. necunoscute ;
Buletinul 1485, p. 819 ; 1389, p. 429 Ca, on de cate on e vorba de
Nulitatea legat elor particulare asemenea dispozitiuni, legatul tre-
profit& legatarului universal, cu ex- bue considerat ca facut stabilimen-
cluderea mostenitorilor legitimi. tului public insarcinat cu serviciul
Buletinul 1886, p. 9.97 la care se raporta fondatiunea ;
Vezi cuvantul: ,,Suecesiune" No. 37. Ca, dupa legile noastre can con-
86. Avand in vedere ca principiul fers Statului sarcina instructiunii
continut in art. 864, ultimul aliniat, publice (art. 9 dill Legea instruc-
al Codului civil nu se aplica decat tiunii) organul lewd at invatiman-
numai in privinta indeplinirii for- tului public este Statul, reprezentat
malitatilor relative la validitatea prin Ministerul instructiunii publice.
testamentelor mistice, can incep in Buletinul 1887, p. 217
momentul prezentarii for dinaintea 89. Confirmarea are de stop a da
tribunalului, sau a judecatorului de- tarie actelor can exists legalmente,
legat ; dar care stint mile si can pot fi
Ca, intrucat legea nu care conti- declarate nule prin exercitiul actiu-
nuitatea pentru exprimarea vointei nii de nulitate ;
testatorului, prin urmare, testamen- Ca, insa, prin confirmare nu se
tul mistic este valabil, oricare ar fi poate inlatura o militate care este

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT& ROMANA 839

Testamente .i donatiuni Testamente i donatiunt

-de ordine publica si din cauza ca- in lege, pentru ca s'a delegat un sin-
reia actul nu exists legalmente ; gur judecator, Curtea cu drept cu-
Ca nulitatea ce rezulta din o sub- vant a statuat ca testamentul era
stitutiune fidei-comisara este de or- valabil.
dine publica si aceasta nu poate fi Buletinul 1887, p. 767
mentinuta prin o confirmare, fie chiar 92. Pentru validitatea unui tes-
dacuta conform art. 1190 din Codul tament mistic legiuitorul, prin art.
civil, caci si aceasta trebue s se 864 din Codul civil, cere, pe langa,
considere ea vitiate $i, prin urmare alte formalitati, ca testamentul sa
asemenea, ca nula, ; fie iscalit de persoana care testeaza
Ca pentru mentinerea substitutiu- si aceasta iscalitura sa figureze si
nii ar trebui ca erezii in drept s in actul de subscriptiune incheiat
Inca nu numai o confirmare, ci o de tribunal.
noun conventiune. Ca lipsa de iscalitura nu poate fi in-
Buletinul 1887, p. 528 locuita prin alte echipolente precum ar
90. Captatiunea si sugestiunea nu fi aplicarea de pecetii cu initialele tes-
este o cauza de nulitate a testamen- tatorului, de oarece legiuitorul cere,
rtului and nu sunt insotite de ma- pentru ea un testament mistic sa
noperi frauduloase ; fie valabil, punerea pecetilor ca o
Ca, in speta, instanta de fond cons- formalitate deosebita si indepen-
tata, in fapt, ca din depozitiunea mar- dents de iscalitura care trebue sa
torilor si imprejurarile cauzei nu re- existe pe actul de subscriptiune.
zulta ca s'a exercitat manopere do- Buletinul 1887, p. 785
loase asupra testatorului, pentru a-I 93. Vazand art. 1167 si 1190 din
determine sa dispue in favoarea per- Codul civil ;
soanei prevazuta in testament ; Considerand ca, dupa termenii a-
Ca, din contra, se dovedeste in mod cestor doll& articole combinate, con-
clar si precis din depozitiunile acelor firmarea sau ratificarea unui testa-
martori. ca testamentul a carui nu- ment nu atrage dupa sine renun-
litate se cere era rezultatul deplinei tarea la vitiile de forma, ce pot fi
si iiberei vointe a testatorului. opuse contra-i decat atunci cand a
Buletinul 1887, p 559 si 1990, p. 263 avut loc in deplina cunostinta de
91. Avand in vedere ca sub im- vitiile de cari este infectat acel tes-
periul vechei legiuiri delegatiunea tament, si cu intentiunea de a re-
nu era interzisa ; para a cele vitii ;
Ca, din contra, era autorizata for- Ca, sub acest raport, nu exist&
mal pentru unele acte si anume, deosebire intre ratificarea express si
cand e vorba de a se lua declaratia ratificarea tacit& ;
unui martor (art. 43 din Legea Ca- Ca, pentru una, ca si pentru alta,
ragea, capul despre dovezi si art. 256 aceasta cunostinta si aceasta inten-
din Regulamentul organic) : tiune sunt conditiuni esentiale a ori-
Considerand, in speta, ca pe cat carei confirmari ;
tirnp tribunalul si-a insusit ulte- Considerand ca in speta, recurenta
rior lucrarea judecatorului delegat d-na Vidal, cerand nulitatea testa-
pentru a lua declaratia testatorului mentului lui Donat Hugues pe motiv
care nu se putea, prezenta la tribu- ca a fost facut de un magistrat in-
nal, si nefiind prescrisa o nulitate competent, Si. fara a se fi observat

www.dacoromanica.ro
310 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Testaments i donatiuni Testaments 541, donaguni

formaliratile cerute de lege, Curtea pans, pentru acest sfarsit, cuprinsul
de apel i-a respins cererea fondan- intreg al testamentului ;
du-se pe argumentul ca, oricare ar Ca, analizand testamentul si corn-
fi vitiul testamentului, nulitatea lui binand diversele dispozitiuni in. in-
nu mai putea fi ceruta, de oarece el tregul lor, ajunge la convingerea ca
a fost executat voluntar in urma ac- nu cuprinde o substitutiune proibita,
tului cu data de 29 Noembrie 1879, de lege, de oarece ii lipseste elemen-
intervenit intro d-1 Vidal, lucrand tele esentia1e ce caracterizeaza sub-
ca procurator al sotiei sale, si inti- stitutiunile ;
matul I. B. Mars ; Considerand ca in al douilea rand,
Considerand ca o executiune vo- Curtea mai declara, in urma exami-
luntary a unui testament nefiind narii si interpretarii acelor dispozi-
alta de cat o ratificare tacita a a- tiuni, ca testatorul n'a voit sa lac&
celui act, partea care invoaca in fa- o substitutiune ;
voarea sa acea executiune trebue Ca, din contra, intentlunea defunc-
sa dovedeasca ca ea a fost in rea- tului a fost de a lasa uzufructul
litate voluntary din partea adversa- fondului Obedeni lui Pandele Obe-
rului sau, cu alts cuvinte, ca. el 1-a denaru, iar nuda proprietate Acade-
executat in cunostinta vitiilor ac- miei romane, ceeace era permis a
tului ; face in virtutea art. 805 din Codul
Ca, in spet,a, deciziunea atacata nu civil $i, dar, respinge cererea de anu-
constata altceva decat ca. Vidal a lare a acestei dispozitiuni din testa-
avut cunostinta de dispozitiunile tes- ment ;
tamentului, ceeace nu implica de be Considerand ca, aceasta, interpre-
cunostinta vitiilor de can el ar fi tare a intentiei testatorului, pe care
fost infectat ; Curtea o deduce din examinarea si
Ca, procedand astfel, Curtea de apel aproprierea clauzelor testamentului,
rau a interpretat gi violat articolele apartinand in mod suveran instan-
de lege citate mai sus si a pronuntat telor de fond, ca atare, scapa de sub
o hotarare nemotivata controlul Curtii de casatie.
Buletinul 1888, p. 470 Buletinul 1888, p. 554
94. Avand in vedere ca prin ac- 95. Considerand ca. art. 801 din
tiunea de fate recurenta cerea de a Codul civil declara ca donatiunile
se anula, ca constituind o substitu- sunt irevocabile ;
Ca, de aci urmeaza ca donatarul
tiune fidei-comisara, dispozitiunea din
testamentul defunctului Doctor Obe- nu poate renuntra la o donatiune o-
denaru, in care se zicea: cpartea data primita, $i ca proprietatea o-
mea din Obedeni care aduce 12.000 biectelor date nu poate reveni dona-
lei o las fratelui meu Pandele cat torului decat prin efectul unui nou
va trai., pe urma si mosia sa fie a act de donatiune, care act trebue re-
Aeademiei'. vestit cu toate formele cerute de
Considerand ca Curtea de apel, prin lege, pentru donatiuni ;
deciziunea atacata cu recurs, exa- Avand in vedere, in speta, ca re-
minand aceasta dispozitiune nu s'a tro-donatiunea pretinsa de intimata a
marginit a deduce numai din terme- fost acceptata, de mandatarul sau
nii ei ea, ea nu tontine o substitu- Matei Popescu in virtutea unei pro-
tiune fidei-comisara, ci a pus in cum- curi care nu era autentica;

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 341

Testa:mente i don Want Testamente 0 donafiuni

Considerand ca. art. 814 din Co- Considerand ca., in fata acestora,
dui civil cere, ca o conditie esentiala Curtea de apel recunoscand ca va-
pentru existenta donatiunii, ca ac- labila si legala sus mentionata de-
ceptarea sa fie facuta prin act au- claratie autentica a d lui I. Condea,
tent c; si decizand ca acceptarea donatiunii
Ca, data legea cere chiar partii sa poate fi facuta de un procurator, Rua
accepteze autentic, sub pedeapsa de procura autentica, a creat un mijloc
nulitate, de aci urmeaza ca si man- de dobandire a proprietatii, care nu e
datul dat pentru acceptare, in caz prevazut de lege si a violat arti-
de impiedicare a partii. trebue sa fie colele 813 si 814 din Codul civil.
autentic,. de earece mandatarul nu Buletinul 1888, p. 591,si 1889, p. 1041
poate avea, mai multe drepturi decat 96. Avand in vedere ca dupa dis-
mandantul sau ; pozitiunile art. 859 din Codul civil,
Ca, deli legiuitorul nostru n'a re-
este suficient, pentru validitatea tes-
produs dispozitiile art. 933 si 934tamentului olograf, ca sa fie scris in
din Codul Napoleon, cari cer, in pH-
intreg datat,.si semnat de mana tes-
vinta aceeptarii donatiunii, o procura tatorului ;
autentica, nu se poate deduce din a-
ceasta tacere a legii ca se permite Ca, dell nu se indica local unde
ca acceptarea sa fie facuta si prin s'a facut aceasta omisiune nu poate
procuratiune sub semnatura privata, atrage intru nimic validitatea testa-
caci atunci vointa donatarului de a mentului, de oarece legiuitorul nu
accepts donatiunea nu s'ar manifests core aceasta mentiune si nu e per-
prin forma autentica astfel cum cere mis a se creea nulitati neprevazute
legea, iar, pe de alta, parte, scrierea de lege.
sau subscrierea unei procuratiuni Buletinul 1888, p. 701
private. putandu se tagadui, aceasta 97. Avand in vedere ca instanta
ar (la loc la verificarea de scripturi, de fond eonstata ca din marturisirea
si, astfel, soarta si existents a insas facuta de recurent in instanta re-
donatiunii ar atarna dela acea veri- zulta ca captatiunea si violenta se
ficare, ceeace ar fi incompatibil cu exercitase asupra persoanei testa-
caracterul donatiunii. care este de a toare in anul 1874, mai inainte de
fi actuala si irevocabila, iar nu su- facerea testamentului ;
pusa la niste asemenea intamplari Ca, dela data acelui testament si
vi itoare ; pang, la incetarea din viata a tes-
Ca, a admite ca nu se cere pro- tatoarei, trecuse mai mutt de 10 ani
cura autentica pentru acceptarea do- Ears ca numita sa se fi plans in
natiunii, ar fi a se permite ca o per- acest interval de asemenea violente
soana sa faca, prin mandatarul sau, sau amenintari ;
ceeace nu poate face singura, si con- C. astfel fiind, `martorii invocati
secinta ar ti ca s'ar putea constitui de partea recurenta pentru dovedirea
o donatie si prin acte neautentice, captatiunii si violentei nu mai putea
ceeace e contrariul articolelor 813 si fi de nici o utilitate in cauza, de
814 din Codul civil, cari prevad for- oarece, conform art. 959 din Codul
mal Ca toate actele necesare pentru civil, nu se mai putea ataca testa-
constituirea donatiunii trebuesc sa fie mentul pe aceste motive.
!acute in forma autentica ; Buletinul 1888, p. 702

www.dacoromanica.ro
342 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Testamente donatiuni Testamente ft donatiuni

98. Considerand, in drept, ca do- la verificare de scripturi, rezultatul4
natiunea este un act solemn ; ar fi ca soarta donatiunii ar depinde-
Ca pentru acest motiv legiuitorul, de sansele verificarii de scripturi, ceea
prin art. 813 din Codul civil, a pre- ce este incompatibil cu conditiunea
scris ca actul care constata dona- proprie a donatiunii, care este de a
tiunea, sa fie facut in forma au- fi actual si, pe langa aceasta, si-
tentica ; guranta irevocabilitatii donatiunii ar
Considerand ca neindeplinirea for- deveni cu totul iluzorie ;
melor in actele solemne atrage dupa Ca, de altmintrelea, legea prin art.
sine nulitatea actului, de oarece, in 814 din Codul civil cerand o procura
asemenea materie, formele sunt ce- autentica pentru o simply, accepta-
rute de legiuitor ca un element sub- tiune a donatiunii, urmeaza de aci.
stantial $i constitutiv al existentii ca asemenea procura, autentica se-
contractului ; cere si pentru facerea donatiunii.
Considerand ca, intre elementele Buletinul 1888, p. 938
constitutive ale donatiunii, este si 99. Actiunea in nulitate a testa-
manifestarea vointii partilor cari par- mentului pentru caz de smintire sau
ticipa la act : imbecilitate. Vezi cuvantul : ((Inter-
Considerand ca, art. 813 din Co- dictie, No. 1, 2, 3. 4 $i 5.
dul civil statuand ca toate dona- Buletinul 1889, p. 530
tiunile se fac prin act autentic, a
inteles ca toate actele al caror con- 100. Codul Caragea nu cerea le-
curs este necesar pentru a constitui galizarea actelor de donatiuni pen-
actul de donatiune, sa, fie Matte in tru ca ele sa fie valabile intre par-
forma autentica, de unde rezulta ca tile contractante, sau succesorii for
si vointa donatorului trebue sa fie universali.
manifestata in forma" autentica ; Buletinul 1889, p. 900
Considerand ca un act de dona- 101. 0 dispozitiune testamentary e
tiune facut in virtutea unui mandat valabila cand persoana instituita si
sub semnatura private a donatoru- care urmeaza sa beneficieze de legat
lui, nu manifests vointa acestuia in este susceptibila, de a fi determi-
forma autentica, de oarece consim- nate ;
timantul sau, care e conditiunea cea Ca, in speta, tostatorul prin cu-
mai esentiala pentru validitatea do- vintele : eCopii din parinti saraci de
natiunii, n'a fost primit si constatat la scoalele din Piatra> a inteles sa
de un functionar public in drept de se refere la o speta de saraci si, prim
a instrument& si de a face asemenea urmare, determine persoanele cari iL
constatari, age dupa cum cere art. institue ca legatari ;
1171 din Codul civil ; Ca, dar, vointa sa e clar manifes-
Ca un asemenea act nu face de- tata c;1. acele legate se adreseaza sa-
plina credinta despre dispozitiunile si racilor, in care caz, legiuitorul, prin
conventiunile ce constata, astfel dupa art. 811 si 817 din Codul civil au-
cum prescrie art. 1173 din Codul ci- toriza virtual legaturi de asemenea.
vil, caci donatorul sau mo$tenitorii nature.
sai n'ar avea decat sa tagaduiasca Buletinul 1890, p. 152
iscalitura aflata pe procura, $i, in a- 102. Decateori un testator dispune.
tare caz, fiind nevoe de a se recurge prin testamentul sau ca universali-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Testamente 0 donatiuni
tatea bunurilor sale sa treaca la in-
stituit, spre a o conserva, 'Ana la
moarte, iar dupa moarte averea aceea
sa treaca in proprietatea substitui-
tului, aceasta constitue o substitutie
fidei-comisara, conform art. 803 din
Codul civil.
Buletinul 1890, p. 1150
103. Simpla recunoastere facuta
de catre o parte printr'un act scris,
prin care recunoaste existenta ori-
ginalului testament. nu este sufi-
cienta ca sa probeze existenta unui
testament valabil, cad, cand e vorba
despre restabilirea unui testament in
lipsa originalului. trebue ca, inde-
pendent de o asemenea recunoastere,
sa se mai probeze si ca originalul
testament era investit de toate for-
mele cerute pentru validitatea tes-
tamentelor.
Buletinul 1890, p. 1387
104. Considerand ca, dupa art. 836
din Codul civil, once donatiune prin
acte intro viui, facute de persoane ce
n'aveau copii sau descendenti in tim-
pul facerii lor, sub once titlu, fie
chiar o donatiune remuneratorie, sunt
revocate de drept data donatorul,
in urma donatiunii, dobandeste co-
pii legitimi ;
Considerand ca, deli in adevar
aceasta revocatiune lass sa sub-
siste, in profitul donatarului, dreptul
de a obtine o indemnizatiune, in caz
cand serviciile pentru cari donatiu-
nea a fost facuta, sunt apreciabile
in bani, intrucat insa, in spew, re-
curentul n'a, facut inaintea tribuna-
lului nici o cerere in acest senz, dan-
sul nu poate propune pentru prima
mull in Casatiune un tnijloc de ca-
sare in aceasta privinta.
Buletinul 1891, p. 134
105. Considerand ca, liberalitatea
facuta pentru infiintarea unui spital
pentru primirea bolnavilor, este fa-
www.dacoromanica.ro
343
Testamente gi donatiuni
cuta in favoarea unui stabiliment de
utilitate publica ce intr'adevar este
a se crea, ;
Ca, marginandu-se intru aceasta,
am trebui sa zicem ca liberalitatea
nu e valabila ;
Ca, in speta insa, testatorii ara-
Vaud prin testamentul for persoana
morala care are interes la infiinta-
rea spitalului, aratand comuna Ba-
cesti, aratand, mai cu seams, si ju-
detul Roman a rani reprezentanta,
Consiliul general, are a reprezentd, a
supraveghed si administra averea la-
satA pentru spitalul ce ar fi treat,
este invederat ca poate fi considerat,
ca subiect al liberalitatii, sau comuna,
sau, cu deosebire, insus judetul Ro-
man, ambele avand calitatea de per-
soana morala recunoscuta prin legi ;
Ca liberalitatea facuta, in speta.,
pentru infiintarea unui spital in ju-
detul Roman, cu deosebire pentru
folosul bolnavilor din judet, e facuta
in folosul judetului Roman, este, dar,
facuta in folosul unei persoane mo-
rale existents.
Buletinul, 1891 p. 162
106. Epoca inceperii zidirei si a
functionarii unui spital e indepen-
dents de chestiunea validitatii dis-
pozitiei testamentare in privinta unui
spital de infiintat.
Buletinul 1891, p. 163
107. Autorizarea ceruta. de art. 811
din Codul civil e relativa la execu-
tarea legatului ;
CA persoana indrituita de a core
autorizarea, conform art. 811 din Co-
dul civil, e cu totul indiferent5,, fiind
ca validitatea liberalitatii nu atarna
dela aceasta.
Buletinul 1891, p. 164
108. Art. 33 din Legea autentifi-
carii actelor a desfiintat dispozitiu-
nea din art. 867 a Codului civil,
prin care se pune judecatorului de-
344 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Testamente fi don,afiani
legat a instruments, indatorirea de
a comunica prescriptul sau verbal
tribunalului, ca, apoi, acesta se, pro-
nunte autentificarea, dandu-i putere
a indeplini singur formele autentifi-
&aril, atat la locuinta testatorului,
cat si la tribunal.
Buletinul 1891, p. 577 fi 1896, p. 217
109. Tribunalul nu poate delega
pe un judeeator de ocol ca se, auten-
tifice un testament.
Buletinul 1891, p. 579
Vezi of cuvantul Autentilicare, No. 10.
110. Ordonanta presedintelui tri-
bunalului referitoare la delegatiunea
ce o poate da, in virtutea art. 33
din Legea autentificarii actelor, pen-
tru instrumentarea unui testament
la domiciliu, constitue un act Jude-
catoresc care, dupe, art. 36 alin. 2
din Legea Curtii de casatie, este sus-
ceptibil de recurs, cand cuprinde un
exces de putere sau este facut fara
competinta.
Buletinul 1891, p. 579
Vezi of cuvantul: Autentifica,re" No. 11.
111. Donatiunile deghizate facute de
soti in timpul casatoriei, se pot a-
taca in simulatiune de catre insusi
partile contractante, si so pot proba
cu martori si prezumtiuni fara sa
fie subordonate un ii inceput de do-
vada scrisa ;
Ca asemenea donatiuni fiind emi-
namente revocabile, si revocatiunea
fiind un act unilateral, donatorul, in
lipsa de o dispozitiune contrarie a
legii, are o intreaga libertate de a
alege epoca la care dansul voeste sa
faca revocarea, fara ca moartea do-
natorului sa-i poata inchide dreptul
la aceasta.
Buletinul 1891, p. 758
Vezi of cuvantul : Simulatiune" No. 14.
112. Considerand ca deli e necon-
testat, in principiu, ca instantele de
www.dacoromanica.ro
Testamente fi don,atiuni
fond sunt suverane a interprets in-
telesul unei conventiuni sau unui act
juridic, pentru a arata persoana ca-
reia se cuvine dreptul ce formeaza
obiectul litigiului, si a determine, in-
tinderea acestui drept, aceasta insa
nu este adevarat decat atunci nu-
mai, cand natura juridica a actului
sau a conventiunii nu e in discu-
tiune, caci intr'un asemenea caz, in-
terpretarea instantelor judecatoresti
n'are de obiect decat o chestiune cu
totul de fapt ;
Dar cand legea a aratat elemen-
tele dupe, cari se determine natura
unui act sau unei conventiuni, si
cand dela determinarea acestei na-
turi depinde dreptul persoanei si in-
tinderea acestui drept, interpretarea
instantelor de fond inceteaza de a fi
suverana on de ate on natura chiar
a actului sau a conventiuni este de-
dusa in judecata, caci in acest caz,
pentru a se putea statua asupra drop-
tului ce se reclama, trebuind mai in-
taiu sa se examineze dace, actul sau
conventiunea intruneste elementele
ce legea cere pentru ca dansele sa
aiba natura ce se pretinde a avea,
si in aceasta lucrare de apreciatiune,
putandu-se da actului sau conven-
tiuni un efect, fara ca sa existe ele-
mentele dela a carora existents nu-
mai legea a facut sa depinda acel
efect, e invederat ca o asemenea in-
terpretare putand viola legea, trebue
s caza sub controlul Curtii de ca-
satie, ca on si ce interpretare data
asupra acestei chestiuni de drept ;
Considerand ca acest principiu e
recunoscut in materie de conventiuni
prin art. 37 alin. 6 din Legea orga-
nice', a acestei Curti, cand declare, ca :
,cererea in Casatie, pornita in contra
cunei hotarari sub cuvant de rea
interpretare a tocmelei, nu va fi pri-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 345

Testamente gi donafiuni Testamente si, donafiuni

*mita, cleat cand interpretatia data sa de a lasa sotiei sale nu numai
ctocinelei prin acea hot ar a r e, ar averea mentionata in testament, dar
cschimba insas natura tocraelei ; inert si orice alta avere ar rasa la
Ca nu exists nici un motiv juridic moartea sa ;
care sa, autorize a se crede ca legiui- Ca din contra, din cuvintele : co
torul s fi voit, in materie de lega- las desavarsita clironoma pe toata
turi, a deroga la acest principiu, re- mentionata mea stare), rezulta ca
cunoscand, adica, instantelor de fond n'a voit sa o constitue legatar& de
dreptul suveran de interpretare asu- cat numai asupra averii enumerata
pra naturei unui legat, caci legea in testament;
definind diferitele naturi de legaturi Considerand ca circumstanta de
si determinand, dup.& natura lor, si fapt, ca averea mentionata in testa-
efectele ce ele trebuesc sa aiba, e in- ment era toata averea testatorului
vederat ea gresita calificare a unui in momentul facerei testamentului,
legat, ca si gresita calificare a unei nu poate face ca legatarul sa fie
conventiuni, constitue o violatiune a universal, caci nu dreptul la intreaga
legii ; avere ce testatorul avea in xnomen-
Considerand in speta, ca Marin tul facerei testamentului constitue
Cristu, prin testamentul sau din 29 pe cel in favoarea caruia s'a facut
Octombrie 1865, dupa ce mentioneaza un asemenea legat, legatar universal,
in ce consta averea sa, declara ca ci dreptul eventual la intreaga avere
lass pe sotia sa, intimata de astazi, ce ar lasa la moartea sa ;
desavarsita clironoma pe toata men- Ca afara de aceasta, cand in testa-
tionata sa stare ; mentul salt testatorul nu reguleaza
Ca, este constant, in fapt, ca testa- decal averea sa prezenta, si nu lasa
torul murind dupa 20 ani dela fa- in termeni expresi pe sotia sa lega-
cerea acestui testament, a lasat la tara decat asupra acestei averi, a se
moartea sa si alta avere decat cea deduce ca clansul a voit sa o lase
prevazuta de testament ; legatara si asupra averei sale vii-
Ca Curtea de apel, prin decizia toare, e a se adauga de judecator
atacata cu recurs, recunoaste inti- la cuvintele cu care testatorul si-a
matei dreptul nu numai la averea manifestat vointa sa, ceeace nu e
mentionata in testament, dar la toata permis.
averea ee defunctul a lasat la moar- Buletinul 1891, p. 1062
tea sa, pe motiv ca dansa era le- 113. Oridecateori natura unui le-
gatara universals; gat nu este dedusa in judecata, si
Considerand ea dupa definitia data ca discutiunea Ware loc decat asu-
de art. 888 din Codul civil, pentru pra obiectului sau intinderea unui
ca un legat sa fie universal, trebue legat, judecatorul fondului are o pu-
ca din termenii si coprinsul testa- tare suverana de apreciatiune asupra
mentului sa rezulte pentru legatar interpretatiunii testamentului si a
vocatiunea eventuala la intreaga a- intentiunii ce testatorul a avut.
vere ce testatorul ar putea lasa la Buletinul 1891, p. 1247
moartea so, ; 111. Desi este adevarat ca legea
Ca din nici unul din termenii in- neprescriind nicairi formula sau ter-
trebuintati de testator, in testamen- menii sacramentali ce trebue sa in-
tul sau, nu se poate deduce vointa trebuinteze judecatorul delegat cu

www.dacoromanica.ro
346 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Testamente fi, donatiuni, Testamente fi donatiun,i

instrumentarea unui testament, ju- zitiuni testamentare printr'un nou
decatorul nu e silit a intrebuinta testament, testatorul n'a volt doua.
chiar termenii legii. si ca el se poate lucruri distincte $i fare nici o lega-
servi cu echipolente ; tura intre ele, adica deoparte a testa,
Ca dar, mentiunea unei declara- iar de alta a revoca, el n'a voit de
tiuni din partea testatorului ca dan- cat un singur lucru, a testa, revo-
sul a Mout testament nesilit de ni- catiunea, nu e decat consecinta, testa-
meni, echivaleazit cu mentiunea ca mentului sau ;
a facut testamentul din libera sa Ca dar, a se recunoaste cit testa -
vointa ; torul n'a voit sa testeze, pentru ca
Insa, din momentul ce e necon- actul ca testament e nul, dar a voit
testat ca', judecatorul, in raportul sau, sit revoace, pentru ca actul, ca act
nu face mentiunea ea testatorul i-a revocator e valabil, ar fi a se scinda
facut o asemenea declaratiune, $i ca vointa sa ;
mentiunea di testatorul a declarat Ca din momentul ce actul prin
ca testamentul e (dictat de dansul, care dansul isi manifests vointa sa
nesilit de nimeni , nu exists decat e nul, el este presupus ca n'a volt.
in legalizarea ce tribunalul a dat nimic, nici a testa, nici a revoca.
acelui testament, e neinteles a se
pretinde ca cuvintele (nesilit de ni- Buletinul 1892, p. 128 ri, 1897,p. 1176-
menb din legalizarea tribunalului 116. Considerand ca prin defini-
inaintea caruia testatorul nici nu s'a tiunea legii (art. 888 din Codul civil),
prezentat, sa se is ca echipolente a ca legatul universal e dispozitiunea
unor mentiuni ce trebuiau sa existe, prin care testatorul lash la moarte-i,
sub pedeapsa de nulitate, in raportul la una sau mai multe persoane, uni-
chiar al judecatorului. versalitatea bunurilor sale, rezultk
Buletinul 1892. p. 125 ca pentru ca o persoana sit poata fi
115. Art. 920 din Codul civil prin privita juridicamente ca legatar&
aceasta chiar ca a prescris ca un universals, se cere ca ea sit aiba vo-
precedent testament sa nu poata fi catiune, sa fie adica chiemata co
revocat decat sau printr'un nou testa- dupes incetarea din viatiti a testato-
ment, sau printr'un act autentic care rului si ca continuatoare juridica a,
sa cuprinda mutarea vointei tasta- persoanei acestuia in ceeace priveste
torului, $i a aratat aceste cloud mo- patrimoniul, sit vaza intrand in patri-
duli de revocatiune perfect distincte moniul sau, intregul patrimoniu at
unul de altul. urmeaza ca atunci persoanei decedate ;
ca,nd testatorul a revocat precedentul Ca, pe langa aceasta intrare a a -
sau testament printr'un nou testa- veri testatorului in patrimoniul le-
ment, ca acest testament sa fie fa- gatarului, legea ne mai cerand, ca
cut cu paza formelor ce legea pres- conditiune a existentei calitatii de
crie pentru testamente, caci aceste legatar, ca averea legate sa $i fa-
forme fiind cerute pentru existenta mana in patrimoniul legatarului, se
actului chiar, neindeplinirea for face invedereaza ca profitul precuniar at
sa nu fie testament, si dar sa nu acestuia emolumentul, cu toata im-
fie revocatiune prin testament ; portanta lui practice din punctul de
Considerand, afara de aceasta, ca vedere al acceptatiunii sau refuzului
in caz de revocatiune a unor dispo- legatului, nu a fost privit de lege

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 347

Testamente fi donatiuni Testamente ft donatiuni

ca conditiune esentiala a validitatii smita prin act de ultima vointa de-
lui juridice ; la o persoana la alta ;
GA, prin urmare, in dreptul nos- Ca, in speta, Curtea de apel pri-
tru civil, o persoana careia testato- vind cu drept cuvant, ca sarcina im-
rul transmits, ca un continuator al pusa de Oteteleseanu lui Kalinderu
sau juridic, intreg patrimoniul sau, consta, in a fonda si inzestra un in-
e in toata puterea legala a cuvan- stitut de crestere, educatiune $i in-
tului un legatar universal, supus, o- zestrare de fete romane, n'a violat
data legatul aeceptat, tutulor drep- legea validand legatul $i din punctul
turilor si indatoririlor inerente ace. de vedere at caracterului licit al
stei calitati, abstractiune facand de sarcinei ;
iinprejurarea ca in conditiunile in
care e facut legatul, earcina ar ex- gatConsiderand ca existenta unui le-
universal cu sarcina, atarnand
clude de a priori once ideie de e- de conditiunea capacitatii legatarului
molument ; si de aceea a naturei licite a sar-
C5,, asa, fiind, in spew, deciziunea
cinei, Curtea de apel valideaza lega-
atacatA nu violeaza legea, cand de- tul recunoscand, in speta, existenta
clara ca Joan Otetelesanu a putut ambelor acestor conditiuni, si de-
valabil institui pe Ion Kalinderu, le- clara pe legatar in drept gi obligat
gatar universal al sau, cu sarcina prin testament, nu de a crea o per-
ca intreaga avere legata sa o con- soana, morals, ci de a face ca prin
sacra institutului de care e vorba in mijloacele legale Si cu autorizatiunea
testamentul sau ; Statului, sa dea fiinta juridica ase-
Considerand ca pe cat e de exact zamantului ce e chiemat sa inzes-
in drept, ca, ceeace legea opreste de treze.
a se face direct, nu se poate face Buletinul 1892, p. 185
nici indirect, pe atat este si adeva-
rat ca ceeace legea permite sa se atacata,Avand
117. in vedere ca decizia
interpretand termenii tes-
faca, se poate indeplini prin once
mijloc, fie direct, fie indirect, cu tamentului defunctei Z. C. si inten-
conditiunea sub inteleasa ca mijlocul tia numitei, constata ca testatoarea
intrebuintat sa fie si el permis : prevazand imprejurarea predecesoru-
Ca, as fiind, nu se poate declara lui unuia din cei doui legatari ai sai
nul un legat care confine ca sarcina universali, survenit dupa incetarea
ei din viata, a dispus ca partea pre-
pentru legatar implinirea unui fapt decedatului
pe care insusi testatorul Far fi putut sa treaca in averea le-
savarsi in viata, fara ca prin acea- gatarului supravietuitor ;
sta sa se aduca o arbitrara atingere Ca, Curtea, vazand in aceasta dis-
libertatii de a testa : pozitiune testamentara o sarcina pen-
Ch, prin urmare, data netagaduit tru unul din legatari, de a conserva
fiind ca once persoana poate, traind $i a remite celui-alt cu drept a anu-
s5 faca a se da viata. fiinta juri- lat aceasta dispozitie testamentara,
dica, unei institutiuni permisd de ca constituind substitutiunea sau
lege, sa o organizeze si sa o inzestreze fidei-comisul proibit de art. 803 din
in conditiuni de asemenea permise, Codul civil.
legea nu se opune ca aceasta facul- Buletinul 1892, p. 209
tate, ca acest drept civil, sa se tran- Contra : Vezi mai sus No. 200.

www.dacoromanica.ro
 348 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA
Testamente si, donaftuni
118. Donatiunile mortis causa, sunt
nepermise de Codul nostru civil.
Buletinul 1492, p. 344
119. In sistemul legislatiunei noa-
stre romane, calitatea de copil na-
tural nu constitue o cauza de inca-
pacitate pentru el de a primi dela
ULU sau liberalitati prin dispozi-
tiuni intre vii sau testamentare, fiind
lasat in aceias stare de drept comun
ca $i orice alt copil strain.
Buletinul 1892, p. 475
120. Judecatorul fondului este su-
veran in interpretatiunea ce da unui
testament spre a se stabili vointa
testatorului $i a se determine obiec-
tul, intinderea si sarcinile la cari ar
fi supus un legat, fare ca deciziunea
sa in aceasta privinta sa mil sub
controlul Curtii de casatie, deka prin
ea nu se atinge in nimic caracterul
sau calificatiunea legala a legatului.
Buletinul 1892 p. 592 gi 1905, p. 183
121. Considerand ca art. 1167, ali-
niatul 3 din Codul civil, se aplica
nu numai la donatiuni, ci si la tes-
taments, fiind ca regula coprinsa in
acea dispozitiune, nu e nici o ra-
tiune a o aplica numai la donatiuni
intre viui $i nu $i la testamente ;
Ca astfel, erezii $i reprezentantii
testatorului data executa sau con-
firma un testament, a carui nuli-
tate se poate cere pentru vitii de
forma, prin aceasta nulitatile dis-
par ;
Considerand insa, ca data e vorba
de vitii ale testamentului care pri-
vesc interesul general sau ordinea
publica, executarea sau confirmarea
din partea erezilor nu poate avea
acest efect ;
CA,, in deosebi, data e vorba de
dispozitiuni testamentare in favoarea
unor persoane morale straine, aceste
dispozitiuni sunt nule, fie pentru
www.dacoromanica.ro
Testamente si donatiuni
ca aceste persoane nu exista, fie
pentru ca n'a urmat autorizatiunea
prescrisa de art. 811 din Cod. civil !
Ca asemenea dispozitiuni nu pot
dobandi o existenta legala, fie ca
s'ar executa expres sau tacit, fie ca
s'ar confirma, cad dispozitiunile tes-
tamentare in favoarea persoanelor
straine, data n'au o existent5, le-
gala, ale nu o pot dobandi sub nici
un fel, nici prin executare, nici prin
confirmare din partea erezilor, de
oarece, ceeace juridiceste nu exista,
nu poate prin nimic sa existe ;
Ca data am admite contrariul, s'ar
da viata $i existenta unor instituti-
uni cari nu pot exist& sub raportul
juridic, ar fi a elude scopul legiui-
torului, violand regulele de ordine
publica carora sub nici un fel nu se
poate contravene.
Buletinul 1999, p. 869
122. Donatiunea fiind un contract
solemn (art.813 din Codul civil), exis-
tenta sa este subordonata la inde-
plmirea formalitatilor externe pres-
crise de lege.
Buletinul 1899, p. 945
123. Considerand ca desi dup5, ar-
ticol ul 813 din Codul civil, toate dona-
tiunile se fac prin act autentic, totus
din aceasta singur5, dispozitiune nu
rezulta necesarmente eh donatiunile
ce n'ar fi facute prin act autentic
sunt Buie ;
Ca prin dispozitiunile proibitive ale
art. 800 din Codul civil, dupe care
nimeni nu va putea dispune de a-
vutul sau cu titlu gratuit, decal cu for-
mole prescrise de lege pentru dona-
tiuni intre viui sau prin testament,
nu -$i propune legiuitorul principal-
mente a ordona, ca, nnmai dup5, for-
mole ce va indica trebue sa se Lea
donatiunile sau testamentele, ci mai
cu seama c5, numai prin modal do-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 349-

Testamente ,gt donatiuni Testamente si donatiuni

natiunii intre viui, prin care cip&
art. 801 din Codul civil, donatorul
da irevocabil donatarului sau prin
modul testamentului, act dupa arti-
colul 802 revocabil esentialmente, iar
nu prin alt mod, cum erau donati- Ca, in fine, legiuitorul in doua ran-
unite mortis causa, poate cineva sa duri, la art. 812 si 940 din Codul
dispuna, cu titlu gratuit de avutul civil, recunoaste implicit ca donati-
sau ;
C5, aceasta reiese din dispozitiu-
nile art. 886 din Codul civil, dupg
care, formalitatile la care sunt su-
puse deosebitele testamente, se vor
observe/ sub pedeapsa de nulitate,
caci dispozitiunile acestui articol 886
ar fi fost superfine data art. 800 sus
citat ar fi avut de tint/ de a regula
principalmente in termeni proibitivi
nu modul transmisiunii gratuite, ci
formele acestei transmisiuni ;
Ca din toate aceste rezulta ca
formalitatea actului autentic, pentru
donatiunile intre viui, nu este pros-
crisa de lege sub pedeapsa de nuli-
tate, nici ordonata in mod proibitiv ;
Ca chiar aceasta formalitate nu
este de esenta. donatiunilor intre viui,
precum rezulta :
1 Din dispozitiunile art. 751 din
Codul civil, unde se dispune ca, ra-
portul intre ,co-erezi se face de tot
ce au primit prin dar, atat direct cat
si indirect, ceeace invedereaza, ca da-
rul indirect nu este nul, ci valabil
si numai raportabil, (sand donatorul
n'a dispus astfel ;
2 Din dispozitiunile art. 1138 Co-
dul civil, dup5, care remiterea vo-
luntar5, a titlului unei creante pre-
zuma sau plata sau remiterea, dato-
riei, care remitere poate sa fie filcuta
si cu titlu gratuit, far& ca legea sa
supuna acest din urma caz la forma
unui act autentic;
3 Din dispozitiunile formale ale
art. 1642 din Codul civil, dupa care,
cand se stipuleaz'a o renta viagera interpretatiune ;
in favoarea unei a treia persoana ce
n'are nici un drept de renta, ceeace
intruneste insusirile unei liberalitati,
totus aceasta nu este supusa forme-
lor stabilite pentru donatiuni ;
unile deghizate sub forma unui con-
tract oneros sunt valabile, de oarece
prin aceste articole de lege se declara
de nule dispozitiunile cu titlu gratuit
facute in favoarea unui incapabil, fie
ele facute sub zisa forma, de unde
rezulta evident ca in spirituf legiuito-
rului niste atari dispozitiuni sub forma
de contract oneros nu sunt nule, ci
valabile, cand sunt facute in favoa-
rea unei persoane capabile ;
Ca dar, in speta, Curtea de apel
din Craiova cand a declarat nula ei
nevalabila vanzarea pentru motivul
ca era o donatiune simulates $i de-
ghizat5,, a violat ei ram aplicat cita-
tele articole de lege.
Buletinul 1892, p. 982 ; 1903, p. 200
Vezi mai sus : No. 52.
124. Considerand ca orice clauza
testamentary conceputa in termeni
clari si precis, si necontrazisa prin
alto clauze din testament, trebue in
principiu, luat5, asa precum e, chiar
data astfel luata acea clauza ar fi
nula $i fara efect, caci preceptul
tras din art. 978 din Codul civil,
dupa care clauzele testamentare, ca
Si cele contractaule, trebuesc inter-
pretate in sensul in care pot avea
un elect, iar nu in acela care n'ar
putea avea nici unul, nu-si are a-
plicatiune decat atunci cand terme-
nii literali a unui testament pot des
loc la dou'a interpretari ;
Acest precept insa nu are aplica-
tame, cand termenii unui testament
fiind clari si precis, nu dau be lat

www.dacoromanica.ro
 330 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Testamente pi donatiuni
Acest precept nu autoriza pe ju-
decator sa inlature o clauza testa-
mentary pe motiv ca ar fi nula dupa
-continutul ei literal, i sub pretext
de interpretare a intentiunii testato-
rului, sa-i substitue o alts clauza
-care sa poata avea efect ;
Considerand in speta, ca termenii
testamentului Alexandrinei Giulo-
glu cu data de 5 Septembrie 1865 $i
carora I. G. Mavrodolu le unputa ca
contin o substitutiune proibita sunt :
(Until din fratii mei $i anume Iancu,
fiindca n'are copii, iar ceilalti. doui
tinse au existat in realitate, $i ca
Iordachi i Elena avand copii, las
moOenitori pe acWi doui frati pe intra in veriuna din categoriile pre-
londul moii mele Ciupa in doua parti
egale, iar venitul mo0i se va imparti
Intro trustrei frati, avand i fratele
meu Iancu motenire a treia parte
din venit cat va trai ;
.flotarasc ca fondul m4ei s nu
cse instraineze, nici a se ipoteca,
cnici de fratele meu Iordachi pre-
cum nici de sora mea Elena, ci se
cvor bucura, numai de venit pe cat
cvor trai, iar dupa incetarea for din
eviata moia va trece in stapanirea
ccopiilor lore ;
Ca acestor clauze, cari contin in-
vederat doua, legate in plina proprie-
tate a aceluia$ obiect, cu obligatiune
pentru legatari de a conserva $i
transmite, deciziunea atacata be ta-
gadue0e caracterul unei substitu-
tiuni proibite, declarand ca contin
un legat de uzufruct in favoarea
fratilor testatoarei, Iordache $i E-
lena, i un legat al nudei proprie-
tati in profitul copiilor acestora, ne-
poti ai testatoarei ;
CA, aa facand, judecatorii fondu-
lui $i -au exercitat dreptul de inter-
pretatie acolo unde nu era loc de
interpretare, caci, oricat de plauzi-
bila ar fi, in spew afirmatiunea lor,
in ceeace privete presupusa inten-
www.dacoromanica.ro
Testamente 0 donatiuni
tiune a testatoarei, aceasta afirma-
tiune ei nu o puteau face, de oarece
nici termenii actului, nici consecin-
tele juridice, ce decurg dinteanii
nu o justifica.
Buletinul 1892, p. 995
125. Dupa prescriptiunile 1687
din Codul Calimah darurile intre
soti erau oprite, i nu erau perthise
decat in cazurile prevazute de
1688 $i urmatorii ;
ca, in speta, recurentii erau da-
tori sa dovedeasca i Curtea de fond
sa stabileasca, cum ca darurile pre-
vazute de citatele paragrafe ;
Ca chestiunea stabilirii existentii
acelor daruri este o chestiune pura
de fapt.
Buletinul 1893, p. 316
126. Donatiunea, ca $i legatul,
trebuind a fi adaogate pentru cal-
culul rezervii la massa cuccesorala,
sunt supuse reductiunii cand exced
cotitatea disponibila.
Buletinul 18.93, p. 317
127. Avand in vedere ca Codicile
Caragea nu cerea, pentru dovedirea
darului de avere nem*atoare, un
act scris ;
Ca art. 332 $i 336 din Regula-
mentul organic al Valahiei nu ce-
rea un act scris $i inregistrat decat
pentru imprumuturile cu zalog i
pentru foile de zestre ;
Considerand ca, astfel fiind, sub
imperiul acestor legiuiri darurile se
puteau stabili prin orice dovada i,
dar, $i prin martori.
Buletinul 1593, p. 835
128. Din momentul ce incheierea
originals de autentificare, trecuta
chiar in josul testamentului, este
semnata de grefier, nesemnarea in-
cheierii, ramasa in tribunal, de &Are
grefier, nu poate atrage nulitatea
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 331

Testamente gi donaftuni Testamente gi donafiuni

'testamentului, intrucat autentifica -
rea facuta pe testament este facuta
cu paza tuturor dispozitiunilor le-
Buletinul 1893, p. 1099
129. Avand in vedere ca din art.
803 din Codul civil reiese ca, pen-
tru ca sa existe o substitutiune fi-
dei- comisara, trebue ca testamentul
s contina doua liberalitati, doua
donatii sau doua legate, cari suc-
cesiv, sa villa la doug persoane, cu
alto cuvinte, instituitul sa fie in-
sarcinat in mod provizoriu de tes-
tator numai cu conservarea averii
-cat va teal, iar dup5, moartea lui,
-averea sa treaca, la persoana aceea
pe care testatorul a avut-o in ve- proibita de art. 803 din Codul civil.
dere si a voit sa o beneficieze, faxa sub imperiul caruia s'a deschis suc-
ca i n s t it u i t u l sa aiba drept a cesiunea Alexandrinei Ghiuloglu, si,
instraina sau a testa acea avere u- prin urmare, cu drept cuvant Curtea
nei alte persoane, afara de aceea a-
ratata anume de de cujus prin tes-
tament ;
Considerand, in spet,a, ca din ter-
menii testamentului Alexandrinei
Ghiuloglu si anume :
1.1nul din fratii mei, si anume
.Iancu, fiindca nu are copii, iar cei-
lalti doi, Iordachrsi Elena, avand
(copii, las mostenitori pe acesti doi
fratii pe fondul mosiei mole Ciupa,
(in doua parli egale, iar venitul
mosiei se va imparti intro toti trei
(frati, avand si fratele meu Iancu
.mostenire a treia parte din venit
-'cat va teal Hotarasc ca fondul
moeiei sa nu se instraineze, nici a
cse ipoteca, nici de fratele men Ior-
dachi, precum nici de sora mea E-
(lena, ci se vor bucura numai de
.venit pe cat vor trai, iar dupa in-
. cetarea for din viat5, mosia va
(trece in stapanirea copiilor lor., nu
rezulta ca. testatoarea ar fi voit a
face o dispozitiune in favoarea fra-
ilor avand de obiect uzufructul,
$i alta dispozitie in favoarea copiilor
acestora, avand de obiect nuda pro-
prietate, ci reiese lamurit ca, a facut
dou5, institutiuni de erode : a insti-
tuit pa fratii sal Iordachi si Elena
mostenitori pe nude, prorietate a
mosiei Ciupa, lasandu-le si uzufruc-
tul acelei mosii spre a-I imparti i
cu fratele for Iancu, impunandu-le
insa conditiunea de a nu instraina
acea mosie, ca dup5, moartea for
mosia sa treaca in proprietatea co-
piilor for instituiti ca erezi in al
doilea rand ;
Considerand ca aceasta clauza a
testamentului prezinta toate carac-
terele substitutiunii fidei-comisara,
de apel a anulat, prin deciziunea su-
pusa recursului, testamentul acesta
ca fiind facut contra dispozitiunilor
art. 803 din Codul civil.
Buletinul 1893, p. 1122
130. Avand in vedere ca un act
contrariu ordinei publice, fiind lovit
de o nulitate absoluta, partile nu-i
pot da taria legala nici prin ratifi-
care, nici prin executare ;
Considerand ca nulitatea ce re-
zulta dintr'o substitutiune fidei-co-
misara, interesand ordinea legala
a mostenitorilor, este de ordine pu-
si nu poate fi acoperita, prin-
tr'o confirmare fie si facuta conform
art. 1190 din Codul civil, caci si
aceasta, confirmare trebue s5, se con-
siders ca vitiata, si prin urmare,
asemenea ca nula, intru cat un act
lovit de nulitate dela inceput si
considerat de lege ca nul, conform
art. 5 din Codul civil, nu mai sta
in puterea partilor a-1 valida fie
prin recunoastere, in orice mod, fie

www.dacoromanica.ro
352 REPERTORIUL GENERAL DE JTJR,ISPRUDENTA ROMANA

Testamente I donatiuni Testamente fi donafiuni

prin executarea lui intr'un timp oare este o persoana care nu exists, pen-
care. tru care testamentul ar avea sa fie
Buletinul 1893, p. 1123 nul, ci beneficiarul era o persoana
131. Monastirile si bisericile de distincta, cunoscuta. si careia numai
mir, chiar in urma legii pentru se- testatorul i-a impus sarcina, adica
cularizare averilor monastiresti, pot de a zidi o biserica.
primi liberalitati, cu singura con- Buletinul 1895, p. 587
ditiune ca ele sa fie, conform art. 136. Faptul Ca donatorul si-a re-
811 din Codul civil, autorizate prin zervat administratiunea mosiei da-
Ordonante regale. ruita, nu dovedeste ca donatiunea
Buletinul 1894, p. 857 nu ar fi serioasa, intru cat, in speta,
Vezi $1 euvantul: =Persoanii, morals prin actul de donatiune parintele
No. 13, $i cuvantul: ,Seeularizare, No. 9. declares ca darueste fara nici o re-
132. In contra interpretaxii in- zerva, afara. de dreptul de adminis-
tentiunii testatorului pe care in- tratiune, cats 150 falci de mosie
stanta de fond o deduce din exa- la fiecare din fiii sai, in deplina
minarea clauzelor unui testament, proprietate si cu folosinta lor.
numai atunci s'ar putea forma o- Buletinul 1895, p. 626
biectul unui motiv de casare cand 137. Chestiunea de a se sti daces
textul testamentului, in mod clar un legat este remuneratoriu sau
9i neindoelnic, ar fi contrariu inter- constitue o simpla liberalitate, de-
pretarii si constatarii facute de in- pinzand de intentiunea ce a avut
stanta de fond. testatorul cand 1-a facut, urmeaza
Buletinul 1895, p. 107; 18.99, p. 109 ca interpretarea acelei vointe este
133. Cum se face calculul dona- lasata la suverana apreciare a in-
tiunilor intre viui facute persoanelor stantelor de fond si, deci, seep& de
succesibile ? Vezi cuvantul : -Sucre - sub cenzura acestei Curti.
siune No. 98. Buletinul 1895, p. 1197
Buletinul 1895, p. 317 138. Dispozitihmea testamentary
134. Simpla rugaciune 9i dorinta prin care se lass averea pentru in-
exprimata, de testator ca la moartea. fiintarea unui azil de copii grad
legatarului averea sa treaca la o a si orfani e valabila, ca una ce se
treia persoana, nu implica o vointa considers facuta in persoana co-
formals sau un ordin cu urmari si munei care, ca persoana morals exis-
cu drepturi pentru persoana pe care tent& dupes lege, este in drept de a
ar fi voit a o substitui si, prin ur- reprezenta asemenea institutiuni de
mare, nu poate constitui o substi- bine-facere si care poate, in mod le-,
tiune fidei-comisara de natures a a- gal, sit execute vointa testatorului.
trage nulitatea testamentului. Buletinul 1895, p. 1317
Thdetinul 1895, p. 581 139. Chestiunea de a se sti daces
135, Considerand ca Curtea con- consimtimantul unui testator a fost
state*, ca defunctul a instituit pe so- sau nu smuls prin violenta, este
tia sa ca legatara universals, si i-a o chestiune de fapt lasata la suve-
impus ca sarcina fundatiunea unei rana apreciare a judecatorilor fon-
biserici ; dului, scapand de cenzura Inaltei
Considerand ca nu se poate zice Curti de casatie.
ca beneficiarul din acest testament Buletinul 18.96, p. 918

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 353

Testamente I donatiuni Testamente ,gt donatiuni

140. Chestiunea de a se sti daca urma s'a adoptat si de legiuitorul
o clauza push in testament era fa- roman ;
cuta cu intentiune de a face pe e- Ca, desi legiuitorul din 1865 nu a
redele rezervatar sa nu-si poata avea reprodus literar textele corespunza-
rezerva ce legea it indreptateste a toare din Codul francez, in ce pri-
avea contra chiar a vointei testa- veste, insa, pe soti el a tradus in
torului, si ch, dansa ar avea de scop substanta ideea cuprinsa in art. 1082
a garanta executarea unei dispozi- francez ;
tiuni ilicite, este o chestiune de su- Ca, asa fiind, prin bunuri viitoare
verana apreciare a instantei de fond, din art. 933 roman se inteleg bunu-
care scaph de cenzura Inaltei Curti rile pe can daruitorul le va lasa, la
de casatiune. moartea sa, caci criteriul esential al
Buletinul 1896, p. 947 institutiunii contractuale este ca do-
141. 0 donatiune facuta in bani, natorul poate instraina cu titlu one-
sau in mice alto valori apreciabile ros bunurile sale, fara a le puts&
in bani, unui asezrmant pios sau on instraina insa cu titlu gratuit, iar
carei alto persoane morale, constitue donatarul nu are drept a culege bu-
o donatiune si, deci, conform art. nurile ce i s'au (lama decat numai
849 din Codul civil, trebueste sa in- la moartea inzestrhtorului sau ;
tre in calculul pentru formarea massei Considerand ca legiuitorul neordo-
succesorale. nand termeni sacramentali pentru
Buletinul 1896, p. 948 formatiunea si existenta unei aseme-
142. Nicaieri legea nu impune trans- nea donatiuni, interpretatiunea con-
crierea testamentelor cari creiazh drep- tractului se face conform dreptului
turi reale, precum, in spetta, consti- comun, adica dupa vointa clar ma-
tuirea unui uzufruct asupra unui nifestath a partilor contractante ;
mobil. Ca, in speta, cum in mod exact
Buletinul 1896, p. 1212 constata instanta de fond, fiind vorba
143. Considerand, in drept, ca le- de o promisiune de egalitate, care nu
giuitorul nostru, ca si cel francez, e decat o varianta a institutiunii
deli nicairi nu intrebuinteaza cuvin- contractuale, neproibita in Codul nos-
tele de .institutiune contractuala., tru, efectul unei asemenea clauze
recunoaste insa, ca si acesta, dona- este a impiedeca pe dispunator sa
tiunea de bunuri viitoare pe care o mai poata darui celorlalti copii ai
inghdue exceptional in folosul sotilor sa' i liberalitati, directs sau qhdirecte,
prin contractul de casatorie, si dero- ce ar putea sfarama egalitatea pro-
gand la art. 965 din Codul civil, care misa unuia din ei ;
opreste invoielile asupra mostenirilor Ca, insa, nu este mai putin ade-
viitoare, le permite insa in institu- varat ca numai copilul in favoarea
tiunea contractuala ; caruia s'a stipulat acea fagaduialh
Ca institutiunea contractuala, ne- e singurul in drept a se prevala de
cunoscuta de dreptul Roman, a fost dispozitiile prevazute in contractul
admisa in Franta de Cutume si or- sau de casatorie ;
donantia din 1731, si aceasta ca in- Ca, daca ceilalti frati nu mai pot
lesnind si incuraiand casatoriile, ins- fi avantagiati in dauna sa, chiar in
titutiune ce a trecut in Codul Napo- limitele cotitatii disponibile, nimic
leon, tot urmarind aceias tinta, $i in nu se opune insa ca el sa fie, prin
I. C. Barozzi. Vol. IV Os .
www.dacoromanica.ro
354 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Testamente Si donatiuni Testamente p1 donatiuni

vointa inzestratorului sail, mai avan- numai o singura persoana instituita',
tagiati ca ceilalti. caci promisiunea de testator ;
Pacuta de acesta nu garanteaza men- Considerand ca, in speta defunctul
tinerea egalitatii absoluta si reciproca G. Cavadia instituind prin testamen-
intre toti mostenitorii sai directi. tul sau pe Sofia G. Cavadia, astazi
Buletinul, 1896. p. 1608 C. Radulescu, ca legatara universals,
144. Considerand ca, desi legea nu nu i-a determinat instituitului chiemat
opreste donatiunile ascunse sub forma ca, in virtutea testamentului sau sa
unui act oneros, totus, pentru ca ase- culeaga bunurile imobiliare ale sue- .
menea donatiuni sa fie valabile si sa cesiunii sale, desi adauga ca sotia
produca efectele lor, este de trebuinta sa cat va tral nu are drept sa ins-
ca actul sub care se ascund sa in- traineze acele imobile mostenite dela
truneasca conditiunile indispensabile dansul ;
ce se cer dela once act de asemenea Ca, pe cat timp testatorul numai
natura, adica, independent de cauza in forma precautiva lass la com-
si de capacitatea partilor, consimti- pieta discretiune a sus numitei le-
mantul lor, adic5, vointa lor de a da gatara s-si aleaga dansa legatarul
si de a primi ; ei, rugand-o sa destineze, child va
Ca apreciarea consimtimantului ai, inceta din viata. tot sau parte din
prin urmare, a intentiunii partilor acele imobile, fie pentru opere de
intr'un contract oarecare, constitue o binefacere, fie pentru opere de ins-
chestiune de fapt asupra careia ins- tructiune publica, cu drept cuva,nt
tantele de fond au o putere stiverana ; instanta de fond a hotarat in cauza
Ca, in speta, majoritatea Curtii, a- ca, neexistand substituit, nu poate
preciand ca nici pretinsa donatara, sa existe nici substitutiune fidei-co-
Elena N. Miron, nu si-a manifestat misar5,.
prin nimic intentiunea de a primi, Buletinul 1897, p. 318
nici pretinsul donator, Ion Georgias, 146. Considerand ca, dupa ar-
nu si-a manifestat pe aceia de a da, ticolul 923 din Codul civil, orice in-
caci, posterior cumpa'rarii, el a con- strainare a obiectului legal, chiar data
tinuat a face acte de proprietar, de- ar fi nula, revoaca legatul pentru tot
tinand titlurile proprietatii. platind ce s'a instrainat, de aci nu urmeaza
fonciera, inchiriind imobilul, etc.. de- inca ca o simply declaratiune ver-
ciziunea ei ramane inatacabila, ea ba15, de donatiune din partea, dispu-
hotarand un punct ce in fapt era, natorului, adresata unor tertii si
singura competinta s transeze. neacceptata in mod autentic de do-
Buletinul 1897, p. 17 natar, ar echivala cu o instrainare,
115. Dupa cum rezulta din arti- si ar putea produce efectele revoca-
colul 803 din Codul civil printre con- toare ale acesteia in ce priveste le-
ditiunile esentiale ale substitutiunii gatul ;
fidei-comisara, este existenta unei Considerand ca, in asemenea caz
indouite liberalitati facuta, unor per- nefiind o donatiune, nu se poate de-
soane diferite ; duce din acel fapt, nici intentiunea
Ca, de aci urmeaza ca substitu- donatorului de a aliens altuia obiec-
tiunea nu poate avea lot, cand nu tul legat, nici dovada unei asemenea
exists decat o singur5, liberalitate si intentiuni ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 355

Testamente pt donatiuni Testamente fi donaftuni

Considerand ca, in speta, Curtea de lase fiecare averea sa nepotului lor
'fond stabileste ca nici o instrainare, de sora Vasilie Timus, &arida de mic
Ivalabila sau nula, nu a avut loc ; i-au dat dreptul a le purta numele,
Ca desi Donescu a publicat prin socotindu-1 ca si un fiu al lor, cu
ziare ca, mosia Crasani, lasata Efo- restristrictinnea folosintei acestei a-
riei prin testamentul din 2 Iulie 1864, yen in favoarea fratelui supravie-
-e de vanzare sau de inchiriat, mosia tuitor ;
a ramas in patrimonial decedatului Ca aceasta mutuala institutiune,
pans la moartea sa, fart sa fi fost nici neputand in nimic sa fie asimilata
un moment instrainata de dansul ; unei dispozitiuni captatorie, era, prin
CA deli din depunerea martorilor urmare, perfect valabila dup5. Codul
audiati rezulta ca Donescu a mers Calimah.
la mosie impreuna cu Vasile A. Zo- Buletinul 1897, p. 1176
itescii si acolo a spus t5.ranilor sa 148. Considerand ca in Codul Ca-
cunoasca pe acesta ca stapan al mo- ragea, ca si in Codul actual, execu-
siei, dar aceasta declaratiune nu tarea voluntary de care mostenitor
poate constituI un act revocatoriu, a mini testament nul pentru viii de
in intelesul art. 923 din Codul civil ; forma, ridica mostenitorului dreptul
CA, prin urmare, cand instanta de de a mai invoca dupa executare,
fond o inlatura, constatand in fapt nulitatea de care dansul a avut cu-
ca nu s'a propus dovedirea unei dis- nostinta ;
pozitiuni verbale de revocatiune, ci Considerand ca aprecierea impre-
a unui testament scris si care ar fi jurarilor ce stabilesc ca mostenitorul
fost sustras de Sofia Donescu, de- a avut cunostinta despre aceste
parte de a fi interpretat rau art. si ca dansul voluntar a executat a-
923 din Codul si de a fi comis veri cest testament, constituesc o apre-
o omisiune esentiala, nu a facut decat ciere pura de fapt, care scapa de
-sa se conformeze textului legii. cenzura Curtii de casatie.
Buletinul 1897, p. 847 Buletinul 1897, p. 1184
147. Considerand ca proibitiunea 149. Clauza de inalienabilitate a
testamentului conjuctiv, continua in obiectului legat, impusa de testator
art. 857 din Codul civil, nu era pre- legatarului sau universal, constituind
vazuta in legiuirea Codului Calimah ; o clauza in intregul ei ilicita si ne-
CA data 735 din Codul Calimah obligatorie pentru legatar, ea nu
declar5, fart tarie mostenirea ce se poate atrage nulitatea testamentului,
randueste cu nadejde de rasplatire, ci urmeaza a se consider& ca nescrisa.
iar 908 repeta aceias proibitiune Buletinul 1897, p. 1315
in privinta legatelor, de aci nu poate 150. Donatiunile manuale sunt
sa rezulte implicit abolirirea testa- ele supuse la plata taxei de inre-
mentelor conjunctive ; gistrare ? Vezi cuvantul ,Timbru.
Ca, in speta, nefiind chestiune de No. 118, 135 si 181.
o institutine cu nadejde de rasplata, Buletinul 1898, p. 716
dupa cum stabileste, in fapt, Curtea 151. Considerand ca pentru ca su-
de apel, caci fratii Nicolae si Costaki gestiunea sau captatiunea sa fie o
Timus, ajunsi in varsta, dupa ce au cauza de anulare a unui testament,
fost nedespartiti in viata lor, decid, trebue ca ele sa fie insotite de ma-
prin unul i acelas testament, sa nopere frauduloase, care sa fi impe-

www.dacoromanica.ro
356 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Testamente st donatiuni Testamente 41, donafinni

decat liberul consimtimant al dispu- tra careia nici o alta dovada nu este
natorului ; permisa ;
Ca dovada acestor manopere, ur- Considerand insa ca in aceast a.
meaza O. fie facuta de cei ce in- exceptiune nu intra tatal natural,
voaca vitiul acelui consimtimant ; fats de care copilul nu poate fi so-
Considerand ca, in speta, instanta cotit ca persoana interpusa, pentru
de fond declara, ca din imprejurarile ca aceasta ar avea de consecinta re-
cauzei, pe larg expuse in concluziuni,cunoasterea judecatoreasca a pater-
cum si din dovezile aduse, nu reiesa nitatii, desi cercetarea el este proi-
pentru dansa convingerea. ca s'au bad de lege, care respinge oriee Ie-
exercitat manopere doloase de na- gatura de inrudire intre tatal natural
tura a influents vointa libera a i copilul recunoscut prin casatorie.
testatoarei ; Buletinul 1898, p. 840
Considerand ca aprecierea acestor 154. Petitiunea prin care se core
imprejurari, fiind o chestiune emina- delegarea unui judecator pentru a.
mente de fapt, ea cade in atribu- indeplini formele autentificarii unui
tiunile suverane ale instantelor de testament la domiciliul testatorului,
fond ; este ea nula data nu e semnata de
Ca judecand gi constatand lipsa catre insus testator ? Vezi euvan-
manoperilor frauduloase, a c e a s t a tul < A ut en ti fi car e No. 23.
apreciere a faptelor scapa, ca atare, Buletinul 1899, p. 19
de cenzura Casatiunii. 155. Pupa art. 1173 din Codul
Buletinul 18.98, p. 839 civil, constatarile fault@ de un ju-
152. Considerand ca in ce priveste decator delegat in procesul-verbal de
data testamentului olograf, art. 859 autentificarea unui testament, in pri-
din Codul civil nu tontine nici o vinta indeplinirii lormalitatilor ce-
prescriptiune relativa la locul ce data rute de lege, fac deplina credinta
trebue sa ocupe in testament ; pana la inscrierea in fals.
Ca, asa hind, nu este esential ca Buletinul 1899, p. 13
data unui testament sa preceada, 156. Avand in vedere deciziunea
sub pedeapsa de nulitate, semnatura supusa recursului din care rezulta,
testatorului, destul numai ca intre ca intimatii de astazi eerand anu-
data acelui act si dispozitiunile lui, larea testamentului facut de Elena
sa existe o asa legatura incat totul Sefendaki nascuta Socoteanu, prin
sa nu formeze decal unul i acelas care lass legatar universal pe toata
act ; averea sa pe Ilie Sanceleanu, Curtea
Ca, in sputa., deciziunea atacata de apel din Craiova, S. II, stabilind
constata un acelas context intro testa- ca testamentul a fost dobandit de
mentul defunctei $i data lui, consta- legatar numai prin captatiune si
tare suverana a instantei de fond. violenta, admite cererea i anuleaza
Buletinul 1898, p. 840 testamentul ;
153. Considerand ca deli dupa, Considerand ca prin hotararea sa,
art. 941 din Codul civil, sunt repu- Curtea sustine ca chiar data recla-
tate persoane interpuse coph ce so- mantii ar dovedi ca ar fi existat
tul donatar ii are din alt maritagiu, concubinaj intre testatoare si San-
prezumtiune juris et de jure, in con- celeano, aceasta nu creiaza in drept

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Testamente p1 donatiuni,
o incapacitate pentru concubin de a
primi o liberalitate de la concubina
sa ; si mai departe, examinand un
concubinaj patat de adulter, sustine,
eh nici chiar acest concubinaj, on
cat de odios ar fi, nu poate fi o
cauza de anulare a testamentului,
dar este o puternica prezumtiune a
manoperilor dolosive ce Sanceleanu
intrebuinta pentru a despuia pe con-
cubina de averea sa in profitul lui ;
Ca, astfel fiind, mijlocul de ca-
sare este neexact in fapt, de oarece
Curtea n'a anulat testamentul pentru
concubinaj, ci pentru captatiune si
violenta si, prin urmare, n'a creat
nici o incapacitate, dupa cum se pre-
tinde de recurent.
Buletinul 1899, p. 754
157. Considerand ca dup5, dispo-
zitiunile art. 1167, alin. II din Codul
civil, confirmatiunea sau ratificatiu-
nea, sau executitmea voluntary a
unei donatiuni, facuta de catre erezii
sau reprezentantii donatorului, dupa
moartea sa, tine loc de renuntare
atat in privinta vitiurilor de forma,
cat si in privinta oricarei alte ex-
ceptiuni ;
Considerand ca din aceasta dis-
pozitiune reiese in mod clar, ca ac-
tul de donatiune, nul si neexistent
fata cu donator, devine numai a-
nulabil fats cu mostenitori. si, in
acest caz, actul de donatiune infec-
tat de un vitiu de consimtimant,
poate fi confirmat sau ratificat in
mod expres sau tacit de catre mos-
tenitorii donatorului ;
Considerand ca, astfel fiind, si in-
trucat dupa dispozitiunile art. 1900
din Codul civil, actiunea pentru nu-
litatea sau stricarea unei conven-
tiuni se prescrie prin zece ani, in
toate cazurile cand legea nu dispune
astfel, apoi bine $i cu drept cuvant
Curtea de fond a aplicat, in speta,
www.dacoromanica.ro
357
Testamente gi donatiuni
prescriptiunea de zece ani prevazuta
de citatul text, ne fiind veri o alta,
dispozitiune contrarie in lege care
sa se opuna la aplicarea acestei pre-
scriptiuni, cand este vorba de con-
firmatiunea sau ratificatiunea unei
donatiuni Matta de catre mosteni-
torii donatorului, dupg moartea lui.
Buletinul 1899, p. 950 i 1370 ;
1.903, p. 1349 Si 1904, p. 151
158. Semnul distinctiv al oricarei
donatiuni. este gratuitatea ;
Ca, in speta, din chiar faptele
constatate de tribunal, rezulta ca o-
bligatiunea lui D. Gh. Chiriac era cu
titlu oneros, adica luata in schimbul
zestrei ce el primise dela Safta Pa-
raschiv ;
Ca, astfel fiind, tribunalul dand
legamantului dintre parti un alt ca-
racter de cat acele ce avea in rea-
litate, a denaturat firea contractu-
lui si a facut o rea aplicare a legii.
Buletinut 1899, p. 1211
159. Considerand ca in contrac-
tele solemne, intre cari se numara
si donatiunea, forma for prevazuta
de lege este ceruta pentru existenta,
lor, iar nu numai pentru proba-
tiune ;
De aceea si legiuitorul, prin arti-
eclat 1168 din Codul civil, a pre-
vazut ca donatorul nu poate repara
vitiile donatiunei prin nici un act
confirmativ, ci ca ea trebue refacuta
in formele legale ;
Ca insa, in privinta acestor vitii
de forma, art. 1167, alin. 3 din Co-
dul civil, prevede ca donatiunea se
poate confirma sau ratifica de catre e-
rezii donatorului dupa, moartea sa,
si aceasta confirmare sau ratificare
tine loc de renuntare la acele vitiuri,
precum si la once alte exceptiuni ;
Ca, dar, o donatiune care din lipsa
actului sau a viciilor lui, este nula
si inexistenta fats. cu donator, de-
358 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDEN'I'A ROMANA
Testamente ?i, donatiuni
vine dupa moartea lui numai anu-
labila fata cu mostenitorii lui, si in
acest caz, donatiunea, fie ca n'a fost
constatata prin niciun act, fie ca, a
fost constatata printr'un act infectat
de vicii de forma ceeace duce la
acelas rezultat , donatiunea poate
fi confirmata sau ratificata in mod
expres sau tacit de catre mosteni-
torii donatorului, la arbitrul &kora
ramane a se prevala sau nu de nu-
litate ;
Considerand ca astfel hind, si in-
trucat dupa dispozitiunile art. 1900
din Codul civil, actiunea pentru nu-
litatea sau stricarea unei conven-
tiuni se prescrie prin 10 ani, in toate
cazurile in care legea nu dispune
altfel, apoi bine si cu drept cuvant
Curtea de fond a aplicat, in speta,
prescriptiunea de 10 ani prevazuta
de citatul text, nefiind verio alts
dispozitiune contrarie in lege care sa,
se pun& la aplicarea acestei pres-
criptiuni, cand este vorba de con-
firmatiunea sau ratificatiunea unei
donatiuni facuta de catre mosteni-
torii donatorului dup.& moartea lui.
Buletinul 1900, p. 167
160. Considerand ca din art. 26,
partea IV, capit. 3, combinat cu art.
8, partea VI, capit. 2 din Codul Ca-
ragea rezulta, ca pentru ca un tes-
tament al unei persoane ce nu she
carte sa fie valabil, trebue sa fie
pecetluit cu pecetea testatorului si
adeverit de trei martori stiutori de
carte, cari sa fi vazut si sa fi auzit
de la cel ce a facut testamentul, ca
este al sau ;
Considerand ca, in ceeace priveste
pecetea ceruta, de Legea Caragea, de
oarece acea lege nu a ingradit prin
nimic posibilitatea de a nu sa, in-
locul cu inlesnire, dupa vointa celor
ce aveau interes de a se Beryl, cu
www.dacoromanica.ro
Testamente gf donafiuni
a altei persoane, ceeace de altfel era
si greu, data nu aproape imposibil,.
sa legifereze cu rezultat practic, dupil
un uz constant in acele timpuri, pe-
cetea s'a inlocuit in mod valabil prin
tragere cu deget ;
Ca, in speta, Curtea de fond, con-
statand in fapt, ca acest semn dis-
tinctiv tragerea cu degetulexista
pe testament in dreptul numelui tes-
tatoarei, si ea este afirmat de mar-
tori eari au fost fata la confectiona-
rea testamentului ;
Ca, dar, pe langa formalitatea pe-
cetii, care a putut fi inlocuita in
mod valabil, dupg cum s'a aratat
mai sus, prin tragere de deget, Curtea,
de fond constatand in fapt ca tes-
tamentul a fost adeverit de trei mar-
tori stiutori de carte, cari au fostr
fata la facerea testamentului, aceasta
constatare de fapt, facuta in mod
suveran de instanta de fond, scapa
controlului Curtii de casatiune.
Buletinul 1900, p. 187
161. Hotararea instantii de fond
care declara ca dispoz;tiunea testa-
mentary relativa la obiectul legatu-
lui este indoioasa, sau care stabileste,
din interpretarea acelor dispozitiuni,
obiectul ce testatorul a inteles a
legs, scapa de sub controlul Curtii
de casatie.
Buletinul 1900, p. 281
162. Considerand ca chestiunea de
a se sti data testamentul tontine o.
substitutiune fidei-comisara sau nu,
e o chestiune de fapt rezervata et-
clusiv instantelor de fond, suverane
in a o apreeia din termenii si clauzele
acelui testament ;
Ca, in speta, din termenii testa-
mentului, Curtea constata ca dansul
nu coprinde o substitutiune, caci C.
D. Marathea, prin vointa testatoru-
lui, a fost facut deplin si absoluti
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 359

Testamente fi, donation', Testamente $1 donatiuni

proprietar pe cotitatea disponibil5
putand dispune de dansa $i a o in-
streina ;
Ca dispozitiunea de a remite lu-
crul legat unui substituit, nu este de
cat o recomandatiune facuta legata-
rului, care poate sau nu sa o inde-
plineasca.
Buletimd 1900, p. 667
163. Considerand ca conditiunea
de a nu se casatori impusa unui le-
gatar, poate sa nu fie declarata de
ilicita, on de cate on judecatorul ar
recunoaste fiind data varsta inain-
tata a legatarului si celelalte circum-
stante luate in totul lor, Ca testa-
torul n'a fost pornit de a lua aceasta
masura, decat in interesul legataru-
lui si pentru a it protege contra spe-
culatiunilor la care ar putea fi expus
din cauza chiar a acelei liberalitati;
De unde urmeaza, ca nici judeca-
torul fondului nu poate din oficiu
privi o asemenea clauza ca theft*
nici poate sa fie propusa ca motiv
de casare, cand ea n'a fost supusa
desbaterilor instantii de fond
Considerand afara de aceasta, ca
diferitele dispozitiuni dintr'un testa-
ment putandu-sf produce efectul lor,
independent de validitatea sau ne-
validitatea a unora din ele. urmeaza,
ca clauza ilicita ce ar tontine una
din acele dispozitiuni, nu poate avea
do efect anularea intregului testa-
ment ;
Ca o asemenea clauza dintr'o dis-
pozitiune testamental* n'are efect
decat in privinta acelei dispozitiuni,
si dar, in spet,a, este fara interes
pentru partea recurenta a se recu-
noaste c& legatul uzufructului acelui
imobil a fost facut sub o conditie tiune testamentary prin care se lass
ilicita, caci chiar de s'ar admits ca o avere cu sarcina pentru o co-
clauza ilicita ar annla acea dispo- muna ca sa cladeasca si sa intretie
zitiune, rezultatul ar fi, ca legatul un spital, este un legat facut in fa-
uzufructului acelui imobil, facut
sotiii sale, ar fi nul ;
Considerand ca legatul nul profit&
acelui in sarcina cui cadea achitarea
lui sau in prejuditiul caruia era facut ;
De unde urmeaza, ca nulitatea le-
gatului de uzufruct profita nudului
proprietar, caci in prejuditiul acestuia
se executes acel legat, si deci, nuli-
tatea acelui legat neputand prolita
recurentei, motivul invocat urmeaza
a fi respins ca fara interes.
Buletinul 1900, p. 1146
164. Avand in vedere ca este con-
stant in fapt, ca defunctul C. G.
Movila, prin testamental salt din 19
Martie 1864, a voit ca dupa moartea
sa Primaria orasului Ploesti sa eta-
deasca si s intretie un spital in a-
cel oral, afectand la acest stop mo-
sia sa numita Cocoresti-de-Grind in -
trupata cu Crangul-Sasului, si re-
cunoscand primarii dreptul de a in-
fra in stapanirea acelei mosii dupa
moartea sa, cu conditiunile aratate
in testament si pe care testatorul
le-a crezut necesarii pentru a se
putea ajunge la acest stop;
Considerand ca aceasta dispozi-
tiune constitue in realitate un legat
de fondatiune al unui spital, legat
pus in sarcina primariei orasului ;
Considerand eh nu se poate con-
testa ca infiintarea unui spital este
de utilitate public* si dar, anula-
rea unui asemenea legat ar fi con-
tra interesului general. vointa ce nu
se poate presupune legiuitorului ;
Considerand ca crearea si intreti-
nerea unui spital, este, in virtutea
Legii comunale, o datorie a comu-
nei, de unde urmeaza ca o dispozi-

www.dacoromanica.ro
360 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Testamente i donatiuni Testamente fi donattuni

voarea acelei comune, de oarece acte prevazute in acel articol sa se
printr'ansul, comuna este ajutata in adevereze, si art. 10 dispune, ca
indeplinirea unei datorii ce avea de fetele contractante sa fie datoare ale
la lege, si este facut cu o sarcina infatisa ca sa se adevereze, dar nu
ce legalmente se putea pune comu- se poate intelege ca aceasta inda-
nei, de oarece intra, in virtutea le- torire sa fie tad-solemmtatem, adica
gii, in atributiunile sale indeplini- necesara pentru existenta chiar ju-
rea ei ; ridica a actului, ci pentru a-i da o
Considerand dar, Ca din momen- data certa spre a fi oposabil unei a
tul ce un asemenea legat este fa- treia persoana ;
cut in favoarea comuneipersoana Considerand ca de s'ar admite in-
morals existents, si dar capabila de terpretatia ca adeverirea este cad-
a fi instituita ca legatara, nu se solemnitatem., apoi art. 10 punand
aceasta indatorire si pentru actele
poate pretinde ca, acest legat este fa-
cut in favoarea unei persoane i- mentionate la art. 9, adica simplele
nexistentespitalulsi dar, ca atare acte de alcatuiri cu tot felul de
nul in virtutea art. 808 din Codul mesteri in orasul Iasi, nici aceasta
civil, nici ca. primaria Ploesti ne- n'ar pate& avea o existents juridica
fiind decat o executoare testamen- nefiind adeverite, ceeace nu este
tary sau o fiduciary, si dar o per- admisibil, caci ar face cu neputinta
soana interpusa a unui incapabil, chiar tocmelile zilnice pentru nevoile
acest legat urmeaza a fi nul, in casnice intre lucratori si cetateni.
virtutea art. 812 din acelas Codice. Buletinul 1868, p. 133
Buletinul 1900, p. 1320 : 1901, p. 57 168. Dreptul de interpretare al
165. Daca s'ar pierde originalul instantelor de fond, nu poate merge
act de donatie, totus donatia nu se pans a modifica, cu titlul de inter-
poate consider& ca neexistenta, in pretare, vointa express a testato -
cats vreme actul de daruire este rului ;
trecut in registrele tribunalului caci 0 asemenea vointa ce deriva din
in be de dovada autentica a exis- principiul dreptului de a testa, a
tentii unui act. fost respectat in toate legislatiunile,
Buletinul 1862, p. 91 in marginile fixate de fiecare din
166. Darurile necinstite, numai ele, ca un drept sacru.
atunci nu se pot revoca, cand ele Buletinut 1868, p. 196
au fost deja efectuate, iar nu si 169. Ca in drept, bine a judecat
cand ele au fost numai fagaduite, Curtea, cand a hotarat ca daruirea
caci, pe cat timp darul necinstit a fost cu conditiune rezolutorie, pe
este inca ne efectuat, ramane ca o cat timp recunoaste ca seculariza,-
simpla, tocmeala si fara nici un efect, rea averilor monastiresti a lost pre-
dupa, termenii art. 4 dela tocmeli vazuta ca o conditiune a desfiintarii
din Codul Caragea. daniei ;
Buletinul 1866, p. 44 Ca dup5, 1199 din Codul Cali-
167. Avand in vedere art. 5 si mah combinat cu 1196, 1197 si
10 din anexa lit. T. din Regulamen- 1198, conditiunea rezultorie putin-
tul organic al Moldovei ; cioasa, desleaga tocmeala, sau din
Considerand ca in adevar, art. 5 vointa aceluia caruia s'au dat drep-
cere ca actele de danie si celelalte tul, sau dad, din intamplare neatar-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 361

Testamente f t donattuni Testamente gi donafiuni

nata, de a sa vointa s'ar indepliul sau, in caz cand ar exists, sau in
conditiunea ; lipsa lui, o treia persoana, este o
Ca aceasta conditiune nu este con- dispozitiune permisa de legiuitor prin
trara nici legilor nici bunelor mo- art. 804 si 805 din Codul civil.
ravuri Buletinul 1901, p. 816
Ca numai atunci o conditiune se 173. Considerand ca dispozitiunea
poate considera contrary legilor si bu- art. 857 din Codul civil dupa care
nurilor moravuri, cand impune fapte doua sau mai multe persoane nu pot
contrare legilor sau presto fapte pres- testa prin acelas act, una in favoarea
crise de lege ; celeilalte, sau in favoarea unui al tre-
Ca, in speta, conditiunea rezolu- ilea, nu contine decat o conditiune
toile putincioasa prevazuta de mo- de forma ;
nahia Eupraxia in daruirea ce a fa- CA aceasta rezulta din titlu sec-
cut monastirii Verona, nu se afla in tiunii sub care se ana pus acest ar-
nici una din sus zisele categorii ; ticol, si care este consacrata regu-
Ca monahia, stapana pe averea sa lelor generale pentru forma testa -
in marginea legii, a putut dispoza de mentelor ;
dansa in favoarea monastirii, cu a- Ca afara de aceasta. aceasta con-
ceasta ca, sa-i se inapoieze la caz ditiune nu se poate pretinde ca se
cand acea avere ar trece prin veri-o raporta nici la capacitatea personals
lege in dispozitia fiscului, catre care a testatorilor, nici la validitatea in
numita monahie n'a inteles a darui ea insas a dispozitiunii continuta in
ceva. testament ;
Buletinul 1868, p. 227 Ca prin urmare, testamental con-
170. Revocarea unui testament junctiv, facut sub imperial unei le-
poate fi si tacit& ; giuiri in care aceasta forma nu era
Ca faptele si imprejurarile din care proibita, continua a fi valabil chiar
instanta de fond deduce intentiunea daca moartea testatorilor a avut loc
testatorelui de a revoca testamentul, sub imperiul actualei legiuiri ;
fiind o apreciare de fapt, ea scapa Considerand ca este constant ca
de sub controlul acestei Curti. acest testament a fost facut sub im-
Buletinul 1901, p. 181 periul Codicelui Caragea ;
171. Cestiunea de a se sti daca, Considerand ca prin nici un text
prin testament s'a legat in persoana de lege din acea legiuire, testamen-
cui-va numai uzufructul, iar altuia tul conjuctiv nu era proibit ;
nuda proprietate, constitue o cesti- Ca astfel fiind, acest motiv e ne-
tine de interpretare a termenilor si intemeiat.
clauzelor testamentului, lasate la su- Buletinul 1901, p. 949
verana apreciare a instantei de fond. 174. Considerand ca dupa artico-
Buletinul 1901, p. 815 lul 920 din Codul civil, revocarea
172. Dispozitiunea testamentara unui testament nu se poate face de
prin care testatorul face doua legate cat, sau printr'un act legalizat de
deosebite : unul pentru uzufruct, in tribunalul competinte, care act va co-
persoana fiului sau, care nu poate prinde mutarea vointsi testatorului,
avea decat uzufructul ; si altul pen- sau printr'un testament posterior ;
tru nuda proprietate, asupra caruia Considerand ca pe cat legiuitorul
testatorele a desemnat pe nepotul a inconjurat de toate garantiile facerea

www.dacoromanica.ro
362 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Testamente ft donatiunt Testamente f I donatiuni

testamentelor, pe atal si in privinta constata ca testatorul a legat un o
revochrii for a voit, edictand dispo- bject cert si bine determinat, a-
zitiunile sus citatului text de lege, dica 10.000 lei in efecte publice de-
a fi ingradite de aceleas garantii, puse la Casa de Depunere
Para care revocarea nu poate sa Ca comparand termenii intrebuin-
existe. tati de testator in art. 4 en acei din
Buletinul 1901, p. 951 art. 2, rezulta pentru Curte convin-
175. In caz de indoiala asupra in- gerea cit vointa evidenta a testato-
tentiunii testatorelui, interpretarea rului a fost de a legs in favoarea
trebue sa se dea in sensul validita- ministerului un object cert si deter-
tii testamentului, cad nu se poate minat, iar nu o sums de 10.000 lei
presupune ca testatorul a voit sit din toata averea sa, precum pretin-
violeze legea si sa introduce in dis- dea ministerul ;
pozitiunea sa o cauza de nulitate. Ca, la moartea testatorului, nega-
Buletinul 1901, p. 978 sindu- sein averea lui acel object,
176. Considerand ca dupe dispozi- ministerul nu poate reclama de la
tiunile art. 836 din Codul civil, orice executorul testa mentar sa plateasca
donatiune, chiar si aceea in favoarea acel legat ;
maritagiului facuta sotilor de oricare Considerand ca interpretarea clau-
alts persoana, afara de ascenden- zelor dintr'un testament, pentru de-
tii este revocata de drept, data terminarea vointei unui testator, este
donatorul in urma donatiuni, doban- o chestiune de fapt rezervata exclu-
deste un copil legitim, un postum, siv instantelor de fond.
sau chiar cand a legitimat pe un Buletinul 1902, p. 158
copil natural prin maritagiul sub- 179. Considerand ca, dup5, art. 1008
secuent ; din Codul civil, conditiunea imposi-
Considerand ca fate cu dispoziti- bila., sau imorala, sau oprita de lege
unile dare si precise ale acestui text desfiinteaza conventiunea ce depinde
de lege, cu drept cuvant Curtea de de dansa ;
fond a declarat nula donatiunea de Considerand ca legiuitorul stabi-
20.000 lei facuta de intimatul in re-lind acest principiu, a avut de stop
curs, in favoarea c5,satorii sotilor a face sa se respecte vointa parti-
loanovici, intrucat a constatat in lor contractante in intregul ei, cand
fapt c5 donatorul Cocoliceano, in actul juridic intervenit intre ele se
urma donatiunii a dohandit un copil poate realize si a despuia de orice
legitim. efect legal acel act, cand dansul nu
Buletinul 1901, p. 1461 se poate execute in intregul lui din.
177. Dupe dispozitiunile art. 839 cauza conditiunii imposibila sau ili-
din Codul civil renuntarea la revo- cita de care el atarna ;
carea donatiunii pentru nastere de Ca, data aceasta a fost intentiu-
copii este nula si fare nici un .e- nea legiuitorului, regula prescrisa de
feet. art. 1008 din Codul civil constitue
Buletinul 1901, p. 1462 un principiu general ce trebue a se
178. Considerand ca instal* de aplica fare deosebire la orice con-
fond interpretand art. 4 din testa- tract, fie el sinalagmatic sau unila-
mentul defunctului Cioran, in baza teral, fie el oneros sau cu titlu -gra-
chruia se cerea de minister legatul, tuit, caci aceasta regula de logic&

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. RONIANA 303

_Testamente ft don,artuni, Testamente fi donatinni

ce decurge din natura lucrurilor, car- prima data dinaintea Curtii de ca
mueste intreaga materie a conven- satie ;
tiunilor, si nu exists in aceasta ma- Considerand ca, daca'. aceasta Curte-
terie nici un text expres de lege este tinuta a respects existenta fap-
care sa deroage la acest principiu ; telor constatate de instanta de fond,
Considerand ca doqMiunea nepu- nu este mai putin adevarat ca cali-
tand lute flint& de cat prin concur- ficarea acelor fapte, in raport cu le--
sul de vointa al donatorului si a do- gea, si dreapta aplicare a legii, in
natarului, ea intruneste toate carac- raport cu acele fapte, cad sub con-
terele unui adevarat contract, astfel trolul direct al Curtii de casatie, ca
precum contractul este definit prin una ce este chiematg a nu Fasa, sa
art. 942 din Codul civil ; se schimbe natura actelor juridic
Ca, data inteadevar donatiunea nu si a impiedica violarea legii, atat
ar constitui un contract in ochii in ce priveste interpretarea, cat si
legii; nu s'ar pricepe pentru ce le- aplicarea ei ;
giuitorul a cerut acceptatiunea do- Considerand ca acest control
natarului si capacitatea lui in mo- Curtea de casatie este in drept de-
mentul acceptatiunii ; a-1 exercita veri de sate on este
Considerand ca data stabilit in vorba de violarea unor texte de legs -
principiu ca donatiunea este un con- sau principii de drept ce judecotorii
tract, si ca legea desfiinteaza verice sunt tinuti a aplica fara destepta-
contract care este dependinte de o rea partilor litigante, cand ele, fie-
clauza ilicita, famine, dar, invederat din negliienta, fie din nestiinta, o-
ca, aceasta regula se aplica si la do- mit de ale invoca.
natiunile ce se gasesc subordonate Buletinul 1902, p. 215
unor asemenea conditiuni ; 180. Considerand ca legiuitorul a-
Considerand ca, in speta, instanta ratand anumite forme sub caH se
de fond constata ca donatiunea fa- poate manifests numai ultima vointa,
cuta de Zoe Slatineanu fiului sau, rezulta ca dovada intentiunii testa-
era dependinte de o conditiune ili- torului nu poate rezulta decat din
cita : insa, cand aceias instanta, trage conttinutul testamentului sau ;
consecinta legala a faptelor asezate Ca,- dar, once dovada de aiurea,
de dansa si face aplicarea legii in prin care s'ar pretinde a se stabili
privinta lor, dansa in loc de a des- acea intentiune, nu poate fi adnaisa.
fiinla donatiunea, desfiinteaza nu- Buletinul 1902, p. 917
mai clauza ilicita de care donatiu- 181. Considerand ea o asemenea
nea, atarnh ; dispozitiune este contrara unei legi
Ca, procedand astfel, Curtea de de ordine publicalegea din 1863-
apel violeaza art. 1008 din Codul in vigoare in momentul mortii tes-
civil, respingand intr'un mod gresit tatorului ;
dispozitiile lui si nevoind ale aplica, Considerand ca, in virtutea art.
Mat deosebire, la orice contract ; 802 din Codul civil, testamentul fi-
Avand in vedere obiectiunea ce ind un act revocabil, prin care te-
se face, ca acest mijloc de casare statorul dispune pentru timpul in-
nu a fost discutat la instanta de cetarii sale din viata etc., rezulta
fond si nu poate fi propus pentru ca acel in favoarea cui este facut

www.dacoromanica.ro
864 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA MAUNA

Testamente yi donafittni Testamente $ donafiuni

testamentul nu are un drept casti- cipiul pus in citatul art. 1008 pen-
gat, ci numai o speranta cu totul tru conventiuni sr la dispozitiunile
precara, de oarece in fiecare mo- cu titlul gratuit este ca atunci cand
ment testamentul poate sa fie re- a voit a aplica acelas principiu si
vocat ; la aceste dispozitiuni, a declarat a-
Ca, dar, validitatea intrinseca a dis- ceasta intr'un mod expres ; asa, in
pozitiunilor testamentare trebueste art. 803 se deelara nula dispozitiu-
sa fie apreciata dupa legea in vi- nea care ar tontine o substitutiune
goare in momentul mortii testato- sau fidei-comis, chiar in privinta
rului, Ti, prin urmare, si conditiunea donatarului, a eredelui numit, sau a
pusa intr'o dispozitiune testamentare legatarului ;
dace este sau nu licita ; De uncle urmeaza ca anularea
Considerand ca astfel, in spew, dispozitiunii in intregul ei nu este
cand Curtea de apel declar5, ca con- regula in materie de dispozitiuni cu
ditiunea de neamestec at Statului titlul gratuit, caci, data aceasta ar
era licita, dupa legea in vigoare in fi fost regula, nu era nevoe de o
momentul confectionaril testamen- declaratiune speciala pentru o cate-
tului, da o gresita interpretare sus gorie numai din asemenea dispozi-
zisului art. 802; tiuni ;
Considerand ce din momentul ce Considerand ca, astfel fiind, face-
conditiunea pusa legatului era, rea legiuitorulului, in privinta efec-
chestiunea ce instantele judecato- tului ce trebueste sa aiba o condi-
resti erau chiemate a rezolva era tiune ilicita, intr'un testament, nu
aceea de a se sti data conditiunea insemneaz'a alt ceva decal ca in a
ilicite intr'un legat anuleaza legatul semenea materie chestiunea de a se
chiar, sau numai conditiunea ilicita sti data conditiunea ilicita anuleaza
este anulata ; legatul chiar sat', trebueste a fi pri-
Considerand ca. legiuitorul care vita ca nescrisa, depinde de inten-
in art. 1008 din Codul civil de- tiunea ce testatorul a avut, punand
clara desfiintata chiar conventiunea, acea eonditiune legatului sau;
cand ea este facuta sub o condi- Considerand ca instantele jude-
tiune ilicita, nu are nici o dispozi- catoresti, pentru a stabili aceasta
tiune generala cu privire la condi- vointa a testatorului, sunt da-
tiunea ilicita, dintr'un testament ; toare sa examineze, prin apropierea
Ca din aceasta tacere, $i in lipsa diferitelor dispozitiuni din testament,
unui text formal, nu se poate de- care a fost cauza ce a determinat
duce vointa legiuitorului de a aplica pe testator, scopul ce 1-a avut, ei
o regula ce nu a edictat-o de cat mobilul ce 1-a unpins de a face le-
pentru conventiuni $i in materie de gatul continut in testamentul sau;
testament, caci este de principiu ca, data cauza, scopul, on mobilul
ca nulitatile create de legiuitor sunt testatorului a fost nu legatul, dar
de drept strict, $i. dar, nu se pot a- conditiunea sub care acest legat a
Oita la o alts materie decat la a- fost facut, atunci este iiivederat ca,
ceea prevazuta de lege ; legatul si conditiunea fa' cand un
Considerand ca ceeace dovedeste singur tot, si scopul acestui legat
$i mai mult ca legiuitorul n'a in- fund ilicit, urmeaza, ca, atat condi-
teles a aplica o regula generala, prin- tiunea cat gi legatul sa fie anulate

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 365

Testamente fi donatiuni Testamente 0 donatiun,i

cand lush', din contra, din dispozitiu- zare a unui lucru nemiscator s so
nile testamentulul ar rezulta ca, nu adevereze de judecatorie ;
conditiunea din legat a fost cauza Considerand ca, dupa spiritul aces-
determinants, scopul ce 1 a avut si tei legi, adeverirea ceruta de dansa,
mobilul ce 1-a impins pe testator priveste mai mult la stramutarea
sa, fug acel legat, a declara si in- proprietritii lucrului nemiscator decat
tr'un asemenea caz ca condititmea la modul acelei stramutari ;
ilicita anuleaza legatul chiar, $i a face Considerand ca o asemenea stra-
astfel ca averea sa revie monstenito- mutare putandu-se face si prin do-
rilor sal firesti, cand din continutul natiune, urmeaza ca acea dispoziti-
testamentului ar rezulta ca nu a- une a legii sa se aplice neaparat i
ceasta a lost vointa sa, ar fi a nu se la acest mod de instreinare, caci nu
conform& vointei testatorului, ci a exists nici .un cuvant pentru care sa
anula vointa sa. se ceara mai multa rigoare pentru
Buletinul 1902, p. 1009 (Seer.- Unite) instreinare cu titlu oneros decat
182. Considerand ca dreptul ce pentru cea cu titlu gratuit, cand din
se da arhiereilor prin art. 2, cap. 2, contra, sunt o multime cuvinte pentru
partea VI-a din Codul civil, de a care ar trebui ca rigoarea sa, fie cu
adeveri dietele, este un drept excep- mult mai mare pentru instrainarile
tional, care urmeaza a fi aplicat de a doua categorie, decat pentru
stricto-senso ; cele dintai ;
Considerand ca dupa spiritul aces- Considerand ca prin mentionatul
tui articol, cei trei martori sau ar- articol, legiuitorul n'a inteles a ex-
hiereul locului, carora li se da drep- clude donatiunile de formalitatea a-
tul de a adeveri dietele, trebuo ca sa deverirei, ci, daca a vorbit numai de
fie singuri vazatori sau auditori, a- v'anzare, a facut-o ca pentru un lu-
dica sa fi vazut diata facuta, sau sa cru ce se face mai adesea decat do-
fi auzit po testator declarand ca natiunile.
aceasta este diata sa ; Buletinul 1864, p. 254
Considerand ca in cazul de fata 184. Considerand ca dreptul de
testatorul n'a declarat insus inaintea proprietate, este dreptul de a uza, de
prea sfintii sale ca diata este a sa, a se bucura si de a dispune de lu-
precum se constata aceasta din ra- crul ce formeaza obiectul proprietatii,
portul protopopului care arata sub conditiunile ai limitele prevazute
dupg ordinul prea sfintii sale, a fost expres de Legea pozitiva ;
la testatoare si ea ea a declarat ea Ca, prin urmare, afar& de limitele,
acea diata este a sa, declaratie care expres impuse dreptului de dispozi-
trebuia a fi facuta direct prea sfintii tiune, acest drent se poate exercita
sale pentru a valida adeverirea pusa liber ;
pe diata de prea sfintia sa, iar nu Ca dispozitiunea cea mai naturals
prin o a treia persoana adica prin gicea mai scumpa pentru un pro-
organul protopopului. prietar, este pentru timpul cand el
Buletinul 1864, p. 66 nu va mai fi, adica, dispozitiunea
183. Considerand ca art. 2, partea prin testament ;
II din legea din anul 1840, Martie Considerand dar, ca dreptul de a
in 15, cere ca once zapis de van- testa se poate exercita liber in cercul

www.dacoromanica.ro
366 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROIL

Testaments fi don,artun,i Testamente fi donafiuni

limitelor puse formal de Legea po- vocabilitatii, $i, prin urTnare, el e nul
zitiva, ; si neobligator pentru donator.
Ca trebue dar sa cttutam in Codul Buletinul 1867, p. 136
Caragea, Legea pozitiva pentru ra- 186. Considerand ca, in Legea Ca-
porturile private, sau in \Teri o lege ragea nu se prescrie un mod deter-
posterioara de drept privat, data se minat pentru probatiunea donatiuni-
pune veri o limits testatorului, data lor. $i de aceea ele.se pot proba, duptt
el se presto de a pune clauza de dreptul comun, prin toate modurile
inalienabilitate la institutiile de mo$- de probatiuni recunoscute de acea lege;
tenitori, sau la legaturile ce vrea sa Considerand ca prin art. 5 dela do-
faca ; vezi din acea lege, sunt, intre mo-
Considerand ca nicaieri, in legisla- durile de probtiune recunoscute, gi
4iunea noastr5, privata, nu se ana prezumtiunile omului, de uncle se de-
pug, o asemenea restrictie la facul- duce ca confesiunea partii, care este
tatea de a testa ; prezumtiunea cea mai tare, este unul
Ctt, prin urmare, testarea asupra din modurile de probare recunoscute
bunurilor sale cu conditiune de ina- de acea lege:
lienabilitate, este permisa ; Considerand eh confesiunea partii
Cl, prin urmare, un testator poate f5,cuta afara de judecata, cand jude-
lass bunurile sale la niste primi ins- catorii apreciindu-o gasesc inteansa
Aituiti, ea conditiune ca acestia sa le elementele necesare pentru convinc-
transmits dupa moartea lor, neinsar- tiunea lor, are aceia$ forta probanta
cinate, la ni$te secunzi instituiti sau ca $i cea Mena inaintea judecatii.
substituiti, $i ma mai incolo : Buletinul 1869, p. 23
Considerand ca aceasta conditiune 187. Considerand ca, conform ar-
sau legatura de inalienabilitate, ne- ticolului 5 dela daruri din Codul Ca-
fiind expres poprita de lege, este na- ragea, donatiunea Mena unuia din
tural, prin a contrario, permisa, gi soti de catre celalalt dup5, casatorie,
aceasta chiar in virtutea Codului Ca- se considers ca o imprumutare, in
ragea art. 4, partea III capit. 4, cDes- care caz femeia si cei interesati au
pre legaturi., in virtutea caruia le- o actiune in restitutiune contra bar-
gaturile $i prin urmare $i institu- batului.
tiunile de mostenitori se pot face Buletinul 1869, p. :33
cu legatura, Lira, a se excepts lega- 188. Considerand ca intre cauzele
tura sau clauza de inalienabilitate. de revocarea donatiunii, determinate
Buletinul 1864, p. 325 de art. 6 dela daruri din Codul Ca-
185. Dac5, un asemenea Inscris ragea, fiind $i necinstirea, aceasta e
s'ar asimila unui legat, trebueste ca o chestiune de fapt lasata cu totul
dansul sa fie investit cu formalitatile la aprecierea judecatorului de fapt,
cerute prin 740, 785 $i 787 li- 3i, in speta, Curtea apreciind infiin-
tera b din Codul Calimah ; tarea sechestrului, dup5, circumstan-
La caz insa, cand s'ar considers ca tele in care s'a petrecut, ca o ingra-
o tocmeala, dupa 1290 din Codul titudine din partea donatarei, n'a fa-
Calimah, el nu constitue o puternica cut nici o violatiune citatului art. 6.
scrisoare din partea donatorului cu Buletinul 1969, p. 984
dezistare din parte-i a dreptului re- 189. Considerand ca. Inalta Curte

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA HUMANA 367

Testarnente pi donatiuni Testamente fi don,artuni

.de casatie este instituit5, pentrn a suverana vi, ca atare, scapa de con-
face sa se respecte vointa legiuito- trolul Inaltei Curti.
rului, pentru a veghea ca legea sa Buletinul 1904, p. 364
fie interpretata in acelas sons $i a- 190. Considerand ca slispozitiunile
plicata in acela spirit ; art. 1008 din Codul civil, care pre-
De aceea, in Legea ei organics, vede ca conditiunea imposibil5, sau
art. 38 prevede ca dansa nu va ju- contrarie bunelor moravuri, sau proi-
tied, nici data', pricina in fond, iar bit5, de lege, este nula $i desfiinteaza
art. 37, alin. 6 prevede, c5, nici o ce- conventiunea care depinde de dansa,
rere in Casatiune nu poate fi primita fiind privitoare la nulitAti nu se
sub cuvant de rea interpretare a unui poate intinde pe tale de interpretare ;
act, afara numai cand prin aceasta Ca, asa fiind, ele nu se pot aplica
interpretare s'ar schimba insAs na- decat la conventiuni, opera ale par-
tura lui ; tilor contractante, iar nu vi la testa-
CA, asa fiind, judecatorii fondului, ment, oper5, numai a testatorului ;
examinand un testament in intregul Considerand, pe de alt5 parte, ca
lui vi termenii dispozitiunilor testa- lipsa unei dispozitiuni, ca aceea a art.
mentare al caror inteles urmeaza a 900 din Codul francez, lasa judeca-
se preciza, pot in mud suveran in- torului o latitudine care ii permite
terprets vointa testatorului, atat spre ca, facand sa se respecte proibitiu-
a determina, pe beneficiarii dispozi- nile legii, sa poata tine in acelas
tiunilor testamentare, cat si obiectul timp seamy vi de intentiunea proba-
$i intinderea liberalitatilor ; bil5, a testatorului, care este funda-
mental dispozitiunilor testamentare ;
Considerand ca, in speta, Curtea Ca, prin urmare, el poate, decla-
de apel examinand testamentul de- rand ca nescrise dispozitiunile ilicite,
lunctului Toma Tampeanu $i dispo- sa mentina legatul ca pur $i simplu
zitiunile lui, a stabilit CA vointa vi
intentia acestuia a fost ca partea atunci cand din natura $i termenii
dispozitiunii ar rezulta ca cauza de-
sa de movie numit5, Cochirleanca, sau terminate a acelei dispozitiuni a fost
Parlitii, ee i se nice vi Gageanu, sa ser- liberalitatea iar nu conditiunea ;
veasca la intretinerea scoalei publice i, din contra, sa anuleze totul a-
din comuna Galbeni, si ca prin cu- tunci cand ar fi convins ca ceeace
vantul cscoa15., n'a inteles decat a predominat in intentiunea testato-
ideia reprezentata prin scoala, adica rului a fost indeplinirea conditiunii,
instructia public5,, al careia reprezen- liberalitatea nefiind decat un mijloc
tant legal este Statul, reprezentat pentru a ajunge la indeplinirea ei
,prin Ministerul de instructie publics,
vi neputandu-se, prin urmare, men-
vi ca, ass fiind, acestuia este adresat
tine Ufa, dansa decat nesocotind cu
legatul, iar nu unei fondatiuni care totul vointa testatorului.
ar fi avand numai existenta de fapt, Buletinul 1904, p. 366
'Virg a avea fiinta ca persoana ju- 191. Presedintele tribunalului are
ridica : dreptul a delega pe judecatorul de
Considerand ca aceasta fiind in- ocol pentru autentificarea unui testa-
terpretarea dispozitiunilor testamen- ment ? Vezi cuvantul: .Autentificare.
'tare ale defunctului T. Tampeanu, No. 35.
data de instants de fond, ea este Buletinul 1904, p. 1241

www.dacoromanica.ro
 368 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Testamente Sgt donattun,i Testamente pi donaftuni

192. Nu e nevoe de o actiune prin- Considerand ca de se vor aplick
cipala pentru a ataca in nulitate un aceste principii la speta, se invede-
testament, putandu-se invoca nuli- reaza ca. defuncta Eufrosina Cosmo-
tatea lui pe cale de aparare. vici deel casatorita sub Codul Cali-
Buletinul 1904, p. 1242 mah a putut dobandi intr'un mod
193. Considerand ca., in afara de valabil jumatate din imobilul cum-
capitolele din lege privitoare la zestre parat de dansa impreuna cu sotul ei,.
ei conventiunile matrimoniale, legiui- in 1882, Si nu este datoare de a,
torul Calimah consacra un capitol justifica sorgintea banilor cu can a
deosebit privitor la donatiunile din- plata pretul, caci chiar daca s'ar-
tre soti, capitolul 35 intitulat : (Des- considera ca aceasta cumparare as-
pre teoritrele ei daruri intre insotiti. ; cunde o donatie deghizata a sotului,
Considerand ca. legiuitorul Calimah, totue, donatiunile intre soti sunt
dupes ce proclama prin paragraful permise in actuala noastra legisla-
1687 din acest capitol, principiul ge- tiune ei prezumtiunea Muciana nu
neral ca donatiunile dintre soti sunt a fost reprodusa prin nici una din.
proibite, cu exceptiunea unor anu- dispozitiile Codului civil.
mite cazuri, apoi, referandu-se la do- Buletinul 1.904, p. 1564
natiunile deghizate ce sotul poate 194. Aliniatul 2 de sub art 940
face sotiei, el declares prin art. 1695, din Codul civil. nu este detest sane-
ca lucrurile dobandite de femeie in tiunea primelor dispozitiuni din acest
timpul casatoriei se socotesc ca do- text de lege, ei are de obiect de a.
bandite din averea barbatului, data garanta drepturile moetenitorilor re-
dansa nu dovedeete de unde le are ; zervatari ;
Considerand ea din inlantuirea a- Ca de aci decurge consecinta, ca
cestor texte de lege ei din chiar in- numai aceetia au dreptul de a cera
titularea capitolului unde ele sunt nulitatea unor asemenea donatiuni
aeezate, rezulta, ca paragraful 1695 facute intre soti.
nu este detest sanctiunea principiului Buletinul 1904, p. 1566
general al proibitiunii donatiunilor 195. Revocarea unei donatiuni.
dintre soti gi priveete capacitatea constitue un act de o mare gravi-
for in aceasta materie ; tate, ai deci vointa donatorului in
Considerand, dar, ca pe cat timp aceasta privinta trebue dovedita in.
paragraful 1695 confine o dispozi- mod neindoelnic ;
tiune relatives la capacitatea sotilor Considerand ca instanta de fond
cu privire la donatiuni, de aci reiese constatii, ca o asemenea dovada nu
invederat ca nu statutul matrimo- s'a facut de catre recurenti, ei apre-
nial, ci legea ce guverna capacitatea cierea elementelor de convingere, fiind
sotilor trebue aplicata bunurilor do- lasata la conetiinta judecatorilor de
bandite de femeie in timpul cAsato- fond, ea scapa controlului acestei
riei ei, prin urmare, legea in vi- Curti ;
goare in momentul cand s'au do- Considerand ca in ce priveete re-
bandit acele bunuri, caci legile ce re- vocarea de drept a donatiunii prin
guleaza capacitatea persoanelor sunt predecesul donatarei inaintea ince-
de ordine publica, se aplica de in- tarii din viata a donatorului, Curtea
data ei nu se poate deroga la dan- de apel cu drept cuvant nu a ad-
Bele prin conventiuni particulare ; mis-o, ca una ce nu este prevazutg,

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT A ROMANA 369

Testamente pi donatiuni Testamente si donatiuni

de lege printre mijloacele de revo- proprietate a aceleeas averi, asa cum
care a donatiunilor facute Intro soti au sustinut recurentii ;
in timpul casatoriei. Ca, din potriva, testamentul cu-
Buletinul 1904, p. 1567 prinde o substitutiune oprita de art.
196. Strainii pot dobandi prin 803 din Codul civil, intrucat testa-
testament sau donatiuni imobile ru- torul a lasat lui Constantin Izvoreanu,
rale in Romania ? Vezi cuvantul eredele instituit, toata averea sa in
.Succesiunex. No. 200. plina proprietate, si 1-a obligat a o
Buletinul 1904, p. 1653 pastry, putand instraina numai o
197. Considerand ca chestiunea de casa, pentru plata unei datorii a de-
a se sti daca o dispozitiune testa- functului si de a remite acea avere
mentary prezinta sau nu caracterele dupa moartea sa copiilor sad ;
sau elementele unei substitutiuni Considerand ca aceasta cercetare
oprita de art. 803 din Codul civil, si constatare a intentiunii testato-
este prin natura sa o chestiune de rului intrand in atributiunea suve-
drept, iar nu o simply chestiune de rana a instantei de fond, Curtea, cu
fapt ; drept cuvant, a declarat isbit de nu-
Ca, dac5. apartine Curtii de casa- litate testamentul lui Ion Izvoreanu,
tiune, in materie de substitutiune, cand a constatat ca cuprinde ele-
de a examina insusi termenii testa- mentele unei substitutiuni oprita de
mentelor pentru a recunoaste daca lege ;
constituesc sau nu o substitutiune ea, dealtmintrelea, aceasta inter-
oprita, Si daca ea $i -a rezervat tot pretare se justifica pe deplin prin
deauna dreptul de a controls, in a- cuprinsul tuturor clauzelor din testa-
semenea materie, apreciatiunile ju- ment $i prin prezumtiunile co le re-
decatorilor fondului, acest control nu leveaza Curtea in deciziunea sa.
merge pana a intra in discutiunea Buletinul 1904, p. 1760
faptelor din cari ei deduc, in caz de in- 198. Supleantul tribunalului, este
doiala $i de incertitudine, care a fost el in drept a delega pe judele sindic
intentiunea testatorului, $i a revizul pentru autentificarea unui testament
deductiunile for in aceasta privinta, la domiciliul testatorului ? Vezi cu-
cand ele nu sunt formal desmintite vantul : (Autentificare. No. 42.
nici prin clauzele testamentului, nici Buletinul 1905, p. 644
prin consecintele juridice si legale 199. Considerand ca chestiunea
cari decurg din acele clauze ; de a se sti daca s'au Indeplinit sau
Considerand ca Curtea de apel, nu toate formalitatile cerute de o
prin deciziunea supusa recursului, lege straina, pentru ca un act sa
cercetand si interpretand diversele capete caracterul autenticitatii, con-
dispozitiuni din testamentul lui Ion stitue o chestiune de fapt, asupra
Izvoreanu, constata din examinarea eareia instantele de fond stint suire-
si aproprierea tuturor clauzelor si din rano apreciatoare $i care, ca atare,
termenii intrebuintati de testator, ca scapa coutrolului acestei Inalte Curti
el n'a voit a face o dispozitiune in care este chemata a mentine unita-
favoarea fratelui sau Constantin, a- tea si a veghea numai la strieta
vand de obiect uzufructul averii sale, aplicare a legilor nationale, iar nu si
si o alta dispozitiune In favoarea co- a altor legi straine ;
piilor acestuia, avand de obiect nuda Considerand ca, astfel fiind, si
I. C. Barozzi. Vol. IV 24

www.dacoromanica.ro
370 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDIZITA ROMANA.
Testamente f i donatiuni
intrucat in speta instantele de fond
constata in fapt ca testamentul de-
functului N. R. Danielescu, roman
naturalizat, a fost facut in Transil-
vania cu indeplinirea formelor cerute
de legea Austro-Ungar5,, spre a fi in-
vestit cu autenticitatea cerut5, de
acea lege, acel testament este valabil
aci in Romania si urmeaza, dar, sa-si
produca efectele lui, intru cat, dupa
art. 885 din Codul civil, romanul
aflat in tarn straina poate face testa-
mentul sau in forma autentica intre-
buintata in locul unde se face testa-
mentul.
Buletinul 1905, p. 178
200. Avand in vedere deciziunea
supusa recursului din care rezulta
ca Curtea de fond a decis c5, testa-
mental autentic at defunctului An-
drei Veluda este valabil, urmand
a-$i produce efectele sale in privinta
dispozitiunilor cuprinse inteansul in
favoarea intimatilor in recurs ;
Avand in vedere ea, recurenta E-
leonora T. Sterescu a sustinut dinain-
tea instantelor de fond c5, sus zisul
testament este nul, pe motiv ca clauza
inserata intr'ansul $i anume : =La
intamplare de a muri veri unul din-
teansii (din cei doi legatari instituiti
prin testament), fereasca Dumnezeu,
se vor mosteni unul pe altul ; iar in
caz de ar muri amandoi, atunci ii va
mosteni Academia Nationala, din ye-
nitul carora va trimite cate doi copii
in strainatate spre inv5,tatur5,,, ar
confine o substitutiune fidei-comisara
proibita de art. 803 din Codul civil ;
Considerand ca una din conditiu-
nile cerute de lege pentru ca sa existe
o substitutiune fidei- comisara este
ca instituitul sa fie insarcinat a pas-
tra, cat-va trai averea ce i s'a lasat,
$i dup5, moartea lui a o remite unei
alte persoane desemnate de testator ;
Considerand ca, in speta, din cu-
www.dacoromanica.ro
Testamente fi donafiuni
prinsul clauzei in chestiune nerezul-
tand pentru nici unul din instituitii
C. Potlogeanu sau Zoe Zerescu sar-
cina de a pastra $i de a remite le-
gatul celuilalt, sau unei alte per-
soane, Curtea de fond, cu drept cu-
vant, a decis ca aceast5, dispozitiune
din testament nu cuprinde o substi-
tutiune fidei-comisara, ci numai o
substitutiune vulgara, permisa de ar-
ticolul 804 din Codul civil.
Buletinul 1905, p. 181
201. Avand in vedere ca recurenta
a cerut anularea testamentului pe
motiv ca din procesul-verbal de au-
tentificare se constata ca testamen-
tul a fost citit in auzul testatoarei,
care s'a prezentat la autentificare
impreuna cu avocatul N. Botez, le-
dactorul $i scriitorul testamentului,
fiindca testatoarea nu stia sa scrie,
dar ca nu se constata ca citirea tes-
tamentului s'a facut $i in auzul scrii
torului, conform art. 18 din Legea
autentificarii actelor, prin care se dis-
pune ca citirea actelor sa se Lea,
sub pedeapsa de nulitate, in auzul
tuturor color prezenti la autentificare ;
Avand in vedere c5, ambele ins-
tante de fond au respins actiunea ca
nefondata ;
Considerand ca Curtea de fond cons-
tata in fapt, prin deciziunea ata
cata, ca chiar din modul cum este
redactat procesul-verbal de autenti-
ficare, din termenii in can este con-
ceput, din intregul acestei lucrari
se stabileste, intr'un mod neindoios,
ca la toata operatiunea judecatorului
care a instrumentat la autentificare
a asistat, pe langa grefier, testatoarea
si scriitorul actului, avocatul N. Bo-
tez, si ca testamentul c'a citit in au-
zul acestuia ;
Considerand ca, fata cu aceasta
constatare de fapt a Curtii de fond,
care, ca atare, scapa controlului Curtii
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIA_NA 371

Testamente fi donatiuni Testanzente si donatiuni

de casatiune si pe care se mentine sits sau necompleta nu este tot una
deciziunea atacata, devine fara inte- cu lipsa de data, caci ea nu poate
res, in speta, de a se mai discuta avea in totdeauna ca consecinta nu-
dad, legea cere sau nu, sub pedeapsa litatea testamentului ;
de nulitate, de a se cal actul si in Ca, daca se poate constata ca data
auzul scriitorului actului ; este neexacta, nu din cauza vointei
Considerand, ca astfel fiind, recursul testatorului, ci numai din cauza ne-
se gaseste neintemeiat. bagarii sale de seama, a intamplarii,
Buletinul 1905, p. 1006 si, daca pe langa aceasta, se poate
202. Considerand ca Curtea de fond indrepta eroarea si fixa in mod sigur
constatand ca din procesul-verbal de data cu ajutorul enuntarilor sau dis-
autentificare se stabileste ca testa- pozitiunilor din testament, atunci nu
torul a declarat ca testamentul este mai este nici un motiv ca sa se a-
iscalit de dansul prin punere de de- nuleze testamentul ;
get, a putut, cu drept cuvant, sa de- CA, in adevar, in acest caz solem-
duca din aceasta ca testatorul a de- nitatea ceruta de lege este indepli-
clarat ca n'a iscalit cu ma,na lui pro- nita, caci itt realitate data se stabi-
prie din cauza ca nu stia carte, ne- leste din testament chiar si nu din
cerandu-se nici pentru constatarea alta parte afara din testament ;
acestei formalitati vre-o formula sa- Ca, pentru a aprecia insemnatatea
cramental& (art. 863 din Codul civil). si intelesul acelor dispozitiuni din
Buletinul 1905, p. 1034 testament, cari servesc la rectifica-
203. Avand in vedere deciziunea rea datei, se poate recurge la fapte
attcata cu recurs prin care Curtea si la probe afar& din testament, pen-
de apel a respins actiunea intentata tru simplul motiv ca si in acest caz
de recurenta Elena H. Catopol, in ceeace serva ca baza pentru resta-
calitate de sora si mostenitoare le- bilirea datei este, in definitiv, tot tes-
gitima a defunctului sau frate Const. tamentul, iar nu acele fapte exte-
Catopol, actiune care are de obiect rioare si straine din testament ;
an ularea testamentului otograf prin Avand in vedere ca Curtea de apel
care defunctul a instituit legata.ra prin deciziunea sa s'a conformat a-
universals pe sotia sa Sofia ; cestor principii, caci examinand dife-
Avand in vedere ca motivul pe ritele dovezi produse de parti, a cons-
care se intemeiaza aceasta actiune tatat, in f apt, mai intaiu ca antida -
este ea data de 15 Iulie 1877 , a- tarea testamentului nu este facuta
ratata, in testament, nu este exacta, cu stiinta si vointa, cum pretinde
caci testamentul este facut posterior recurenta, ci este numai rezultatul
si ca testatorul, cu stiinta si vointa, inadvertentii testatorului ;
ar fi antidatat testamentul, astfel ca Ca, apoi, pentru a stabili ca ade-
aceasta antidata echivaleaza cu lipsa varata data este .15 Iulie 1897.,
de data care ar atrage nulitatea tes- Curtea de apel s'a intemeiat pe dis-
tamentului ; pozitiile din testament si pe faptul
Avand in vedere 6, data fiind un ca testatorul s'a casatorit cu sotia
element esential al testamentului o- sa in anul 1880, cum si pe faptul
lograf, testamentul este nul daca nu ca tocmai in anul 1887, luna Sep-
este datat ; tembre, au fost terminate casele cari
Avand in vedere, insa, ca data gre- prin testament sent lasate sotiei sale ;

www.dacoromanica.ro
372 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA R0MANA
Testamente fi donatiuni
Ca instanta de fond a putut sa
se intemeieze pe acele fapte, intrucat
ele sunt in stransa legatura si dau
intelesul dispozitiilor din testament
privitoare la acele case ;
Ca, dar, Curtea a interpretat bine
si n'a violat art. 859 din Codul
civil ;
Ca, in fine, apreciarea elementelor
cari au facut convingerea Curtii pen-
tru a fixa data de 15 Iulie 1897, fiind
suverana, nu poate sa fie controlat5..
Buletinul 1905, p. 1212
204. Considerand c5, tribunalul si,
prin urmare, si Curtea de fond, care
prin deciziunea atacata adopta in
totul motivele din sentinta tribuna-
lului, cercetand continutul testamen-
tului, constata ca testatorul a dis-
pus ca sotia sa Elena s lase copi-
lului Gheorghe, pe care l'au crescut
impreuna, ce-i va ramanea din avere
la moartea ei ;
Considerand ca o asemenea clauza
necontinand inteansa obligatiunea
pentru instituita de a pastry si re-
mite la moartea ei, de oarece nu-i
ridica dreptul de a dispune de avere
in timpul vietii, ass dupa cum va si nu se poate admite ca un ase-
voi, nu poate fi considerata de cat
ca o recomandatie in sensul ca s5,
des din avere, data i va ramane ceva,
la moartea ei ;
Considerand, dar, ca lipsind unul
din elementele substantiale cerute de
art. 803 din Codul civil, pentru exis-
tenta substitutiunii fidei-comisara, si
anume, obligatia de conservare si re-
miterea averii testate, cu drept cu-
vant instantele de fond au judecat
ca testamentul in chestiune nu este
nul pentru acest motiv.
Buletinul 1905, p. 1612
205. Avand in vedere ca, prin de-
ciziunea atacata, Curtea de fond a
respins pretentia recurentului de azi,
Filip Corlatescu, ca fosta sa sotie
www.dacoromanica.ro
Testamente i donafiun,i
Olga Vam5.sescu sa fie obligata a-i
restitui o pereche cercei de briliant
(solitari) sau valoarea for de 4.000
lei, daruiti de dansul in timpul ea-
s5.toriei ;
Considerand ca, data in principiu,
dupa cum rezulta din combinatiunea
art. 280 si 937 din Codul civil, da-
rurile manuale intre soti sunt revo-
cabile, aceasta insa nu se poate ad-
mite pentru darurile ass zise "de
uzagiu., cand sunt in proportiune
cu averea si pozitiunea sociala a so-
tului donator, de oarece, conform
principiilor generale, sotii isi dato-
resc ajutor reciproc (art. 194 din
Codul civil), iar barbatul este dator
a inlesni totul pentru vietuirea femeei,
dupa starea si pozitiunea sa (arti-
colul 196 din Codul civil) :
Considerand c5, un prezent de uza-
giu, facut de barbat femeei sale in
timpul casatoriei, nu poate fi privit
de cat ca un lucru pe care dansul,
fata cu starea lui materials, cu si-
tuatiunea for sociala si cu cerintele
timpului in care traesc, a crezut ne-
merit ca trebue sa-1 aiba, sotia lui,
menea dar 1-a Mout cu intentiunea
de a i se mai restitui ;
Considerand ca, in spet,5,, Curtea
de fond tinand seams de situatiunea
financiara si sociala a recurentului
F. Corlatescu, ca om bogat, constat5,
in fapt ca a da,ruit in timpul casa-
toriei, fostei sale sotii Olga Varna-
sescu, ca un prezent de uzagiu, soli-
tarii a caror valoare nu era excesiv5,
in raport cu starea sotilor si cu po-
zitiunea for sociala ;
Considerand ca aceast5, consta-
tare cu totul de fapt, scapa contro-
lului Curtii de casatie ;
Considerand ca, astfel fiind, si in-
trucat Curtea de fond nu prin apli-
catiunea in speta, a art. 280 si 937
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Testamente fi donatiuni
din Codul civil, dupe cum se sustine
de recurent prin mijlocul de casare,
a respins pretentiunea acestuia de a
i se restitui solitarii, ci pentru cg., in
fapt, $i-a filed convingerea ca au
fost daruiti pentru uzagiul sotiei sale ;
urmeaza ca mijlocul de casare este
neintemeiat.
Buletinul 1905, p. 1635
206. V e z i cuvantul : cTimbru.
No. 118, 135 $i 181.
207. Avand in vedere ca recu-
rentii, in calitate de succesori ai de-
functului Anastasie Ba$ota, au re-
clamat sa li se des averea fonda-
tiunii cInstitutul Basotil. pentru ca
M. S. Regele ref wand de a mai lua
parte la administrare, institutul nu
se mai poate administra conform
testamentului $i, prin urmare, fon-
datiunea nu mai poate continua ast-
fel cum o concepuse testatorul ;
Considerand ea, neindeplinirea con-
ditiunilor $i a modalitatilor prescrise
prin dispozitiunile unui testament,
da loc la revocarea legatului in fa-
voarea celor in drept, indiferent data
neindeplinirea acelor conditiuni sau
modalitati provine din faptul lega-
tarului. dintr'un caz fortuit sau din-
tr'o cauza, de forts majors, sub con-
ditiune insa ca testatorul sa fi su-
bordonat mentinerea legatului la
indeplinirea acelor conditiuni sau mo-
dalitati, en alte cuvinte, ca condi-
tiunile sau modalitatile sa fi fost
cauza impulsiva $i determinants a
liberalitatii ;
Considerand ca Curtea de fond
examin(nd $i interpretand dispozi
tiunile testamentului defunctului A-
nastasie Ba$ota, constata Ca inten-
tiunea si vointa testatorului a fost
de a se da instructiune copiilor de
pe mosiile sale, infiintand, in acest
stop, institutul cu numele salt pen-
tru intretinerea caruia in perpetuu a
www.dacoromanica.ro
373
Testamente qi, donatiuni
lasat averea aratata in testament
si, ca, data testatorul a instituit $i o
administratiune destinata sa execute
vointa lui $i sa administreze bunu-
rile fondatiunii, nu aceasta adminis-
tratiune a fost cauza impulsiva care
1-a determinat sa lase averea pentru
institut, ci insasi fondatiunea, $coala
in interesul instructiunii copiilor de
pe mo$iile sale ;
Considerand ca aceasta interpre-
tare a intentiunii si vointei testa-
torului, data de Curtea de fond este
suverana $i, ca atare, scapa contro-
lului acestei Inalte Curti, caci din
nici o dispozitiune clara pi neindo-
ioasa din testament nu se invede-
reaza ca modul de administrare al
averii lasate pentru institut ar fi
fost ceeace a determinat pe testato r
ca sa face legatul ;
Considerand ca fiind stabilit de
Curtea de apel ca, nu modul de ad-
ministrare a averii institutului a
fost cauza determinants a legatului
lasat pentru Institutul Ba$ota, ci
fondatiunea, faptul ca administrarea
acestei averi nu se mai poate face
astfel cum a conceput-o testatorul,
on cum s'ar califica acest mod de
de administrare. csarcina, modali-
tate sau conditiune,, nu poate a-
trage revocarea legatului.
Buletinul 1905, p. 1640
Timbru
1. Prin art. 20 din Legea tim-
brului numai Statul si persoanele
ce au probe legale de paupertate
sunt scutite de plata timbrului ; iar
prin art. 33 se prevede ca toate ac-
tele sa poarte timbru Inca dela for-
marea lor, $i autoritatile publice
sunt indatorate a nu primi $i a nu
da nici un fel de curs actelor ce nu
vor fi timbrate ;
Ca, prin aliniatul din urma de sub
374 REPERTORTUL GENERAL DE JURISPRUDEN TA ROMANA.

Timbru
art. 33, deli se zice cii lipsa timbru-
lui nu atrage nulitatea actelor cari
n'au fost investite cu timbru, si
dupa achitarea impozitului si a a-
menzilor, ele pot fi reproduse inain-
tea autoritatilor si tinute in seams,
se intelege, in termenile si conditiu-
nile legii.
Buletinul 1875, p. 81
2. Neperceperea timbrului legal la
legalizarea unei procuri, din partea
unui primar, care nu stie carte, con-
stitue o contraventiune, de oarece
ignoranta prunarului nu este o cauza
de scuza anume prevazuta prin veri
un text de lege.
Buletinul 1975, p. 155
3. Pupa art. 33 din Legea tim- pentru acea a amenzilor, consacra
brului orice act pentru care legea unul $i acelas mod de constatare,
cere aplicarea timbrului va purta judecata implinirii, si supune toate
acest timbru inca dela formarea lui,
sub pedeapsa prevazuta in art. 58
din aceeas lege ;
Ca art. 14, aliniatul 4 din Legea
timbrului prevede ca orice procese-
verbale incheiate de portarel sau de
catre functionarii si agentii admi-
nistrativi, in beneficial veri unei
parti, trebuesc sa fie serial pe o coals
de hartie de cincizeci bani ;
Ca, in speta, portarelul, cu ocazia
comunicarii unei citatiuni. dresand
un proces-verbal pe hartie libera, $i
tribunalul achitandu-1, a violat art.
14, 33 si 58 din Legea timbrului.
Buletinul 1876, p. 593
4. Conform art. 30 din Legea tim-
brului din 1874 co-proprietarul u-
nui imobil, care devine adjudecata-
rul intregului imobil, in urmarea u-
nei cereri pentru iesirea din indivi-
ziune nu e dator a plati taxa de
inregistrare aferenta portiunii ce i
se cuvine lui in calitate de co-pro-
prietar, ci numai taxa asupra celor-
lalte portiuni, cari au apartinut co-
Timbru
mostenitorilor sai $i cari, prin lici-
tatiune, i s'au vandut lui.
Buletinul 1876, p. 444
5. Adjudecatarul unui imobil, care
renunta la titlul sau de adjudecatar
in favoarea debitorului expropriat,
inainte ca ordonanta de adjudecare
sa devie definitive, are drept la res-
tituirea taxei de inregisi rare, conform
art. 41 din Legea timbrului.
Buletinul 1878, p. 232
a. Vazand art. 51-58 din Legea
pentru timbru $i inregistrare din 14
Maiu 1877 ;
Considerand ca legea punand pe
aceeas linie atat actiunile pentru
Implinirea taxelor neplatite, cat si
aceste actiuni la aceeas prescriptiune
care, dupa art. 57, este de un an,
socotit din ziva de tend taxa urma
s5, fie perceputa in folosul
Buletinul 1891, p. 152 ; 1895, p. 1347
7. Conform art. 21 din Legea
timbrului, apelul Ricut cu un act de
paupertate este neadmisibil data,
partea apelant5 nu va alatura $i bi-
letul de plata contributiunii.
Buletinul 1882, p. 175
S. Conform art. 18 din Legea
timbrului, apelul este inadmisibil
data in termen de doua luni nu s'a
depus taxa apelului.
Buletinul 188?, p. 547
Vezi euvantul: Po,upertate" No. 33.
9. Dupe art. 57 din Legea tim-
brului termenul de apel contra pro-
ceselor-verbale incheiate de agentii
fiscului, prin care se constata con-
traventiunile la aceasta lege Si se
pronunta condemnatiunea este de
zece zile, calculat dela data notifi-
carii ]or;
Ca aceste zece zile trebuesc calcu-

www.dacoromanica.ro
 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 375

Timbru Timbre
late libere, conform art. 729 din de vanzare, sau cand ordonanta de
Procedura civilh. adjudecare a fost casath.
Buletinul 1882, p. 716 Buletinul 1883, p. 627; 1885, p. 91
10. Prin art. 15, aliniatul 7 din -i, 1892, p. 188
Legea timbrului sunt supuse la taxa ...Prin legalizarea actului legiui-
timbrului fix de zece bani numai torul a inteles transcrierea lei.
biletele de vanzare de vite ce se Buletinul 1983, p. 818; 1890. p. 8
dau locuitorilor din comunele rurale, H. Din combinatiunea art. 59 $i
tar nu si acelea ce se dau locuito- 61 din Legea timbrului reiese, in mod
rilor din comunele urbane ; neindoios, eh amenda de zece la suth
Ca Legea timbrului fiind de drept din valoarea actului prevazuth in
strict, acest aliniat nu se poate in- art. 61 se aplich exclusiv numai la
tinde prin interpretatiune si la alte actele comerciale ce se scompteaza
cazuri ce nu sunt anume prevazute sau se negociaza de persoane comer -
in el. ciale, si ca de cate on este vorba de
Buletinul 1882, p. 999 ; 1884, p. 156 alte creante cari n'au caracterul co-
trebue a se aplica a-
11. Conform art. 57 din Legea menda prevazuta in art. 59.
timbrului din 1877, in privinta trans- Buletinul 1883, p. 680
misiunii unei succesiuni, dreptul Sta- 15. Art. 61 din Legea timbrului
tului se naste din zina punerii in pedepseste cu amenda, pe orice func-
posesiune a mostenitorilor, fie prin tionar public care va da curs unui
ordinul tribunalului, fie prin insus act netimbrat sau cu timbru insufi-
dreptul for ereditar ; cient care va adeveri, va transcrie,
Prin urnytre, Si punctul de plecare sau inscrie un asemenea act, sau va
de cand incepe a curge prescriptiu- face orice alts lucrare asuprh-i ;
nea este tot acela al posesiunii. Considerand ca, in speta, din chiar
Buletinul 1983, p. 71 corpul sentintei tribunalului rezulta ca
12. Dispozitia art. 35 din Legea intimatul, in calitate de comisar, a
timbrului din 1877, dupa care lipsa legalizat semnatura dintr'un act de
timbrului nu atrage nulitatea acte- cesiune incheiat intre d-nii P. si M.,
lor cari nu au fost investite cu tim- pentru care nu era platita taxa ce-
brul cerut de lege, ci supune pe ruth, de Legea timbrului ;
parti la penalitatea fiscala preva- Ca, in fata acestora, tribunalul, a-
zuta in acea lege, nu este aplicabila
*and pe intimat de amenda la care
la actele de procedure cari nu pot trebuia supus dupa Legea timbrului,
avea fiinta legala cleat numai cand in adevar, a violat art. 61 citat.
stint facute pe hartie timbrata pros- Buletinul 1984, p. 15
crisa de lege. 16. Art. 23, 2 din Legea tim-
Buletinul 1883, p. 294 brului din 1874 prevazand cazul po-
13. Art. 46 din Legea timbrului litelor trase din streinatate asupra
prevede formal ca taxa de inregis- Romaniei, nu cere, ceeace era impo-
trare are sa fie restituita cand van- sibil, ca timbrul Roman sa se pue
zarea nu s'a efectuat, sau din cauza pe ale in chiar tara streina unde s'a
ca partile au renuntat la vanzare $i confectionat, ci in Romania, si mai
actul nu s'a legalizat, sau cand tri- inainte de a for plata, gir, acceptare
bunalul a ref uzat legalizarea actului sau protest ;

www.dacoromanica.ro
376 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA.

Timbru
Ca, prin urmare, tribunalul supu-
nand la plata amendei pe persoana
care a acceptat in Romania o polite
trasa din streinatate, fare. a o tim-
bra, a facut o justa aplicatiune a la Legea timbrului nu e trebuinta
legii. ca Ministerul public sa is parte la
Buletinul 1884, p. 143
17. Legea supunand la plata de
amenda pe cel ce accepta in Roma-
nia o polite, din strainatate mai
inainte de a o timbra, a voit sa o- cipiu constant, stabilit prin art. 774
preasca faptul chiar al acceptarii far/
prealabila apozitiune a timbrului
legal ;
Ca, asa fiind, in speta, situatiunea
delicuentului fao cu alts persoana,
in numele careia se pretinde ca ar
fi lucrat, nu poate fi luata in con-
sideratie fara, a nesocoti scopul chiar
al legii ;
Ca, prin urmare, tribunalul supu-
nand la amenda pe V. I. Brener care
a facut acceptul pentru I. M. Brener.
a facut o aplicatie a Legii tirnbrului ;
Buletinul 1834, p. 144
18. Art. 15, alin. 7 din Legea tim-
brului se ocupa in special de calita-
tea persoanei care aduse la targ vite
de vanzare, si anume de locuitorii
de prin comunele rurale, iar nu de
calitatea persoanei care a eliberat
biletul, data acesta este un functio-
nal dintr'o comuna urbane, sau ru-
ral& ;
Considerand, in spete, ca persoana
careia s'a liberat biletul pentru van-
zarea vitelor aduse la targ fiind lo-
cuitori dintr'o comuna rurala, trebuia
ca pe acel bilet sa se aplice un tim-
bru de zece bani, conform art. 15,
alin. 7 din Legea timbrului ;
Ca recurentul neconformandu-se
dispozitiilor formale ale acestui text
de lege, tribunalul, cu drept cuvant,
i-a respins apelul si a mentinut in gistrare este un impozit pus asupra
total procesul-verbal incheiat de con-
Iimbrit
trolor prin care it supune la amenda,
conform art. 61 din zisa lege.
Buletinul 1884, p. 156
19. In judecarea contraventiunilor
constituirea tribunalului.
Buletinul 1884, p.156 fi 230 ; 1893,
p. 989 i 1894, p. 29
20. Avand in vedere ca, este prin-
si 777 din Codul civil, ca, datoriile
se divid de drept intro mostenitori,
si ca solidaritatea nu se poate admite
decat atunci cand rezulta direct din
lege, e stipulate', prin conventiuni,
sau obligatia e de nature. a nu putea
fi indeplinita in parte ;
Ca prin Legea timbrului, depalte
de a se deroge, la acest principiu,
din contra, prin art. 49 stabileste ca
fiecare co-mostenitor va plati taxa
de inregistrare numai in raport cu
partea sa de mostenire ;
Ca, astfel fiind, tribunalul decla-
rand apelul inadmisibil pe motiv ca
recurentul n'a depus si partea celor-
lalti co-mostenitori, a facut o gresita
interpretare a art. 57 din Legea tim-
brului si a violat principiul dupa
care nimeni nu poate fi tinut solidar
de o plata, decat numai in virtutea
legii, a unei conventiuni, sau a na-
turii obligatiunii.
Buletinul 1884, p. 713
21. Hotararile pronuntate in ma-
terie de contraventiuni la Legea tim-
brului nu sunt susceptibile de drep-
tul de opozitiune din partea acelora
cari au fost judecati in lipsa.
Buletinul 1885, p. 17 ; 1891, p. 213
Vezi 4i euvantul : Hotarari" No. 165.
Contra: Vezi mai jos, No. 28.
22. Considerand ca taxa de inre-
actului juridic intervenit intre parti,

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA
Timbru
iar nu o taxi pentru legalizarea in-
strumentului constatator acelui act ;
Ca, de aci rezulta ca de cateori ac-
tul juridic proiectat $i pentru care
s'a plata taxa de inregistrare s'a
revocat papa a nu fi devenit perfect,
intrucat acel act n'a avut fiinta,
taxa nefiind datorita trebue resti-
tuita, precum rezulta aceasta clar
din dispozitiunile legii timbrului rela-
tive la vanzari, ordonanta de ad-
judecare, etc. ;
Considerand ca dupe legea special.
a Creditului funciar, actele de impru-
mutare nu devin perfecto decat in
urma inscrierii asa numitului act
conditional, prin actul numit cde rea-
lizare. ;
Ca, in spew., pentru imprumutul
proiectat de recurent, se facuse nu-
mai actul conditional cu care ocaziune
s'a depus si taxa de inregistrare, dar,
ca inainte de facerea actului de rea-
lizare partite au renuntat la efec-
tuarea imprumutului $i a cerut ra-
diarea inscriptdunii luata pentru ac-
tul conditional ;
Ca, astfel, in realitate n'a urmat
nici un imprumut ipotecar intro parti,
ci numai proiectul unui asa, impru-
mut, project nerealizat ;
Ca, dar Curtea refuzand restituirea
taxei de inregistrare depusa de re-
curent, a facut o rea aplicatiune a
art. 46 din legea timbrului.
Buletinul 1885, p.91; 1891, p. 1244 fi
1897, p. 1330
23. Art. 57 din Legea timbrului
prevede, in termeni generali, ca re-
clamantul sa-si aleaga domiciliul in
orasul de resedinta at tribunalului in
rezortul caruia s'a constatat contra-
ventiunea, formalitate prescrisa sub
pedeapsa de nulitate.
Buletinul 1885, p. 124
24. Obligatiunea de a consemna o
taxa de judecata este curat perso-
www.dacoromanica.ro
377
Timbru
nala si nu poate, fara arbitrariu, a
se aditiona de pe mai multe capete
in favoarea unuia singur.
Buletinul 1886, p. 276
25. Dup'a art. 22 din Legea tim-
brului sunt supuse la taxa timbru-
lui numai recursurile in materie civila
si corectionalk iar nu $i in materie de
contraventie la Legea tutunurilor.
Buletinul 1885, p. 330
26. Din art. 15 din Legea timbru-
lui legiuitorul a inteles a se Umbra
numai acele registre in can hotelierii
sunt tinuti a trece daraverile lor, a-
dica venitul Si cheltuelile, iar nici
cum registrul pentru inscrierea ca-
latorilor.
Buletinul 1895, p. 491
27. Vazand art. 29, alin. 9 din Le-
gea timbrului, care scuteste de taxa
timbrului numai inscriptiunea ipo-
tecelor legale ;
Ca legiuitorul prin art. 1753 din
din Codul civil determine anume cari
ipoteci sunt legale ;
Ca, in speta., e vorba de ipoteca
conventionala, de oarece constituen-
tul dotei garanteaza fiicei sale plata
dotei printr'un act de ipoteca asupra
unui imobil al salt ;
Ca, dar. ea intra in previziunile ar-
ticolului 32 din Legea timbrului $i,
prin urmare, e supusa, conform aces-
tui text de lege, in taxa de inregis-
trare de 50 bani la suta de lei.
Buletinul 1885, p. 494
28. Avand in vedere ca opozitia
este strans legata cu dreptul de a-
parare ;
Ca numai atunci se poate ridica
dreptul de opozitie, cand vointa le-
giuitorului rezulta neindoios din dis-
pozitiunile legii :
Ca singura restrictiune admisa de
legiuitor prin art. 57 din Legea tim-
brului, pentru judecarea contraven-
tiunii la aceasta lege, e de a ridica
378 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Tim bru
eel de al douilea grad de jurisdictiune,
adica apelul, iar nu si dreptul de
opozitie ;
Ca argumentul de analogie invocat
in speta, de tribunal, a aceste con-
traventiuni au un caracter penal $i,
in asemenea materie, partea civila
n'are drept de opozitie, nu este locul
a fi examinat aci, de oarece contra-
ventiunile la Legea timbrului sunt
afaceri civile, neputand fi conside-
rate amenzile prevazute prin lege
decat ca despagubiri civile gi, prin
urmare, li se apnea dreptul comun,
astfel ca dreptul de opozitie exist&
pentru fiecare parte.
Buletinul 1885, p. 605 i 607 ;
1897, p. 1040
Contra: Vezi mai sus No. 21.
Pentru: Vezi mai jos : No. 126.
29. Cererea relativa la restituirea
unor taxa de transmitere ce le in-
casase Statul pe nedrept dela o mos-
tenire nu se prescrie in cinci ani,
conform art. 79 din Legea compta-
bilitatii generale a Statului.
Buletinul 1885, p. 643
Vezi mai jos : No. 42.
30. Dupa art. 22 din Legea tim-
brului taxele prevazute in acest ar-
ticol sunt obligatorii numai pentru
recurentii in materie civilo-corectio-
nale, iar nici cum pentru contraven-
tiuni comunale.
Buletinul 1885, p. 769
31. Dupa art. 53 din Legea tim-
brului mostenitorul sau legatarul
este dator, mai inainte chiar de a fi
pus in posesiunea bunurilor, sa se
prezinte la tribunalul respectiv, in
term en de sale luni, calculat dela in-
.cetarea din viata a defunctului, sau
din epoca in care a cunoscut ca suc-
cesiunea s'a deschis si sa declare
averea ramasa, valoarea ei si partea
ce i se cuvine, dupa, care, indican-
www.dacoromanica.ro
Timbru
dui-se taxa ce are a se plati, sa e-
fectueze plata ;
Ca, in speta, tribunalul constatand
in fapt ca aceasta conditiune n'a
fost indeplinita de chtre recurent,
conform art. 55 din Legea timbrului,
care nu distinge, individul e consi-
derat ca contravenient, on de unde
ar izvori cauza de interzicere care
l'a itnpiedecat sa plateasca, taxa cu-
venita Statului.
Buletinu1 1885, p. 8,96 fi 1897, p. 854
Vezi mai jos : No. 141.
32. So1ii intre dansii neputand fi
priviti ca straini nu li se poate a-
plica dispozitiile art. 34 din Legea,
timbrului, incat priveste legaturile,
lasate de sotul decedat celui supra-
vietuitor.
Buletinul 1885, p. 186 fi 1886, p. 96'
33. Recursurile in materie de con-
traventiuni vamale se fac pe tim -
bru de 25 lei, alaturandu-se taxa
de 200 lei, ca si in materii civil,
conform art. 22 din Legea timbrului.
Buletinul 1886, p. 99
3-1. Dupa art. 20, alin. 11 din Le-
gea timbrului numai actele de van-
e)
zare sunt supuse taxei de 5 lei, iar
nu po-licitatiunile de vanzare.
Buletinul 1896, p. 690
35. Din modul de redactiune al
art. 63 Si 65 din Legea timbrului
rezulta invederat ca, art. 65 se a-
plica numai la acea categorie de per-
soane,fie civile,fie comerciale, insa cari
au ca meserie de a face incasa'ri,
scompturi, negocieri, sau a pune in
circulatiune orice efecte, precum za-
pise, bilete de ordine, etc., si cari
nu vor purta timbrul legal ;
Ca, intru cat, in speta, nu s'a do-
vedit ca recurentul facea in mod
obicinuit asemenea acte, tribunalul
cu drept cuvant a decis ca, in speta,
era loc la aplicatiunea art. 63.
Buletinul 1886, p. 748
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA 379.

.Timbru Timbru
36. Actul care constata cumpa- intrebuintate la punerea in vigoare.
rarea unei masini de cusut, pretul a unei legi.
ei, arvuna prima& de vanzator si Buletinul 1897, p. 178
diferitele conditiuni de garantie si 39. Avand in vedere art. 26 din
de privilegii, nu poate fi calificat Legea timbrului dupes care sunt su-
decat ca act de vanzare $i supus puse la taxa timbrului proportional
taxei prevazuta de art. 20 din ali- de 50 bani la 100 de lei contractele-
niatul 2 din Legea timbrului de inchiriere si arendare, fie scrise,
Ca vanzatorul n'avea nevoe sa fie verbale, care taxa se va calcula
subscrie actul, de oarece isi execu- asupra pretului pentru un an, on
tase de fapt obligatiunea sa care care ar fi termenul pentru care con-
era aceea de a preda lucrul vandut. tractarea se va face ;
Buletinul 1896, p. 844 ; 1887, p. 23 Ca acest articol stabilind princi-
37. Viczand art. 10 din Legea tim- piul cum au sa se perceapa taxele
brului, care consacra principiul ca pentru atari contracte, rezulta ca
taxele de timbru, legal percepute dispozitia finales a citatului text de
nu se restituesc in nici un caz ; iar lege se aplica si cand e vorba de
cele de inregistrare se pot restitui inchirierea unor venituri comunale.
numai in anume cazuri prevazute Buletinul 1887, p. 420
de lege ; 40. Contraventiile la Legea tim-
Ca acele cazuri stint cuprinse in brului sunt de competinta Curtii de-
art. 46, aceea lege ; casatie, sectia I-a, de a le judeca,
Ca, in afar& de cazurile, limitativ conform art. 2 din Legea promul-
enumerate de lege, o taxa' care in gate la 12 Martie 1870.
momentul confectionarii unui act a Buletinul 1887, p. 482
fost bine perceputa, nu se mai poate 41. Din cuprinsul art. 40, aditio-
restitui pentru evenimente ulterioare; nal al Legii timbrului din 1886, re-
Ca, in speta se constata ca e zulta ca atunci cand o parte va fi
vorba de o vanzare anulata pe ca- facut cerere de recurs, Lea sa achite,
lea judecatii, caz care nu intra in in acelas timp, si taxele speciale
termenii art. 46 citat ; asa cum se statueaza prin art. 22
dar, tribunalul obligand pe din zisa, lege, acea cerere nu va fi
Stat sa dea inapoi intimatului suma nula de drept, dace', la ziva infatis5,-
de lei 500 ce a platit Statului ca rei partea care a Meat cererea. ca
taxa, de inregistrare pentru inarfa sa dea curs cererii sale, va justifick
cumparata dela Pdraschiva Radu- plata unei amenzi egala cu de trei
lescu, a facut o gresita aplicare a on taxele cuvenite ,
art. 46 din Legea timbrului, violand, Ca, in spetk recurenta a facut ce-
in acela timp, si dispozitiunile art. rare de opozitiune numai pe coal&
10 din aceea lege : de 25 lei, fara sa achite $i taxa de-
Buletinu11886, p. 950 ; 1887, p. 304; 200 lei ;
1890, p. 8 ; 1895, p. 1185 Ca astazi dinaintea acestei Curti
38. Negutatorul care si-a timbrat recurenta pentru a se conforma dis-
registrul sail, conform legii in vigoare, pozitiunilor art. 40 sus citat, a de-
cand a inceput sa se serveasca de pus vase coli a una suta lei, adica
dansul nu poate sa fie supus la o taxa de 200 intreita
noun taxa pentru foile ramase ne- Ca, intru cat legiuitorul nu indica

www.dacoromanica.ro
W30 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Timbru Timbru
modul cum ei unde amenda intreita proprietari, aceasta vanzare nu este
trebue raspunsa, nu se poate zice ca supusa la alt.& tax& de transmitere
acea amends nu a fost depusa in decat pentru pretul aferent la partea
conformitate cu legea. ce avea in imobil ceilalti co-proprie-
Buletinui 1887, p. 495 tari ;
42. Vazand art. 75 din Legea Considerand ca, in speta de fats,
timbrului, dupa care orice preten- cumparatorul platind taxa pentru
tiuni ale particularilor, pentru taxe pretul Intreg al vanzarii, fara a se
sau adause ran percepute de fist, tine in seams ca, dansul era co-pro-
se prescriu prin trecerea de trei ani, prietar pentru o parte, perceperea de
din ziva tend s'a efectuat perce- taxa aferenta la partea sa era ;
perea ; Considerand, dar, c& dup5, art. 10
Considerand ea, in speta, s'a pla- aceasta parte se poate restitui, nein-
tit o taxa de inregistrare sub con- trand in categoria taxelor legal per-
ditie de a se realize un imprumut, cepute ;
tare, din imprejurari, a ramas neefec- Considerand c5, 2 al art. 10 nu
tuat ; se poate invoca in cazul de fats, pen-
Considerand ca condititmea rezo- tru a sustine ca acea tax& nu trebue
lutorie are un efect retroactiv ; restituita, eaci acest paragraf se re-
Ca, dar, indeplinirea conditiunii fera la taxa de inregistrare legal per-
tpereaza revocarea obligatiunii, to cepute si care, prin exceptiune se poate
purse lucrurile in aceeas stare ca si restitui.
-cum aceasta obligatie n'ar fi existat Buletinul 1837, p. 757
nici data : 44. Considerand ca din cuprinderea
Ca, in virtutea acestui principiu, art. 41 aditional din Legea timbrului
orice taxa percepute sub conditiune din 1836 rezulta ca., data din eroare
rezolutorie care s'a indeplinit, se se va fi facut vefi o cerere in jude-
-consider& ca rau percepute dela in- cata far& a se achita taxele speciale,
ceput ; cum se specific& prin sus citata lege,
Ca, prin urmare, in acest caz se a- acea cerere nu va fi nula de drept. ci
plica art. 75 din Legea timbrului, instautele judecatoresti sunt datoare
care declare prescrise cererile de res- numai a nu da curs actelor judeca-
tituire a taxelor de timbru r5,u per- toresti pal cand partea nu va do-
epute, data acea cerere n'a fost fa- vedi ca a satisfacut dispozitiunile
cuta in termen de trei ani dela data legii in privint taxelor speciale, phi
perceperii ei, dup5, cum se prezint& tind o arnenda.egala cu de trei on
cazul in speta. taxele datorite, iar nici cum a res-
Buletinul 1887, p. 544 gi 1892, p. 115 pinge cererea facuta, facand astfel
43. Avand in vedere ca art. 10 din sa se stings din cauza neindeplinirii
Legea timbrului 0i inregistrarii zice: acestei dispozitiuni a Legii timbrului,
acs taxele legal percepute nu se res- insus draptul p5,rtii.
tituesc in nici un caz,, de unde re- Buletinul 1887, p. 843 gi 1900, p. 549
.zulta. ca tale nelegal perceptite se 45. Din modul de redactiune al
pot restitui ; art. 63, alin. 2 din Legea timbrului
Considerand ca. art. 33, 5 din a- rezulta c5, acest text de lege se a-
ceeas lege zice ca atunci tend van- plica numai la acea categoric de per-
zarea se face asupra unuia din co- soane, fie civile, fie comerciale, care

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROANA 381

Timbru Timbru
an meseria de a uza, de registre sau rubrica scutirilor, rezulta si de aci ca.
a libera facturi, compturi sau chitante legiuitorul a inteles ea ai acest con-
cari nu vor purta, timbru legal; tract intra in regula generala, $i, ca
Ca, in speta, instanta de fond, pen- atare, trebue impus la taxa de timbru ;
tru a condamna pe recurent si la a- Ca, astfel fiind, cu drept cuvant
menda special& de 50 lei, nu stabi- tribunalul a statuat ca contractele
leste ca, el avea o profesiune in care de sub-locatiune sunt supuse la taxa
uza de registre, chitante, etc.. si ca timbrului proportional de 50 bani la
in aceasta calitate a liberat chitanta suta de lei.
netimbrata, in care caz nu mai era, loc Buletinul 1888, p. 130 fi 1891, p. 1316'
la aplicarea art. 63, alin. 2 din Le- 47. Pedeapsa aceluia care contra-
gea timbrului ; vine Legii timbrului nu apara de pa-
Ca, astfel fiind, singura amenda la nalitatea prescrisa de lege pe func-
care- putea ti supus recurentul era tionarul care a dat curs actului far&
acea prevazuta de art. 63, al. 1 din timbru legal (art. 61 $i 71 din Le-
Legea timbrului, adica o amenda corn- gea timbrului).
pusa din cifra inzecita a valoarei tim- Buletinul 1888, p. 458
brului legal. 48. Simpla cerere adresata Statului
Buletinul 1888, p. 110 pentru restituirea unei taxe pe ne-
46. Considerand ca in regula ge- drept perceputa, intrerupe prescrip-
neral& (art. 26 din Legea timbrului)tiunea fara a fi nevoie de o cerere
toate contractele de locatiune sunt in judecata formala, (art. 45 din Le-
supuse la plata de taxa ; gea timbrului din 1881 $i adausul la,
Ca Legea timbrului neocupandu-se art. 46 din Legea timbrului din 1886.
decat de natura juridica, a contrac- Buletinul 1888, p. 732
telor, scopul sau e de a percepe o 49. legiuitorul, prin art. 41 adi-
taxa asupra fiecarui fapt juridic pe- tional din Legea timbrului din 1886,
trecut intre parti ; cand acorda facultatea partii care a
Ca din punctul de vedere juridic, facut cererea in judecata fara a se
nu exista deosebire intre contractul supune taxelor legale sa plateasca o
de inchiriere si acela de sub-inchi- amenda egala cu de trei on taxele
riere, de oarece obligatiunile ce izvo- datorite, in cazul cand ar voi sa dea
resc dinteansele sunt aceleasi in am- curs cererii sale, s'a referit la cazul
bele contracte ; cand cererea in judecata s'a facut din,
Ca, dec.& legiuitorul ar fi vrut sa eroare fara taxa de timbru ;
scuteasca, de taxa timbrului sub-in- Ca, in speta, Curtea de apel con-
chirierile ar fi spus-o categoric, dupa stata, in fapt, ca recurentul a facut
cum o Meuse prin legea din 1877 ; apelul sau dinaintea acelei Curti cu
Ca aceasta scutire prevazuta in un act de paupertate, ai ea, cu bung
legea din 1877 suprimandu-se din stiinta s'a servit de acel act spre a
legea posterioark din aceasta impre- se sustrage dela plata taxelor pre-
jurare rezulta vointa legiuitorului legii vazute prin acea lege ;
din 1881 de a supune contractele de Ca, dar, neexistand eroare din par-
sub-locatiune la aceeas taxa de in- tea recurentului, nu era . loc a se
registrare ca contractele de locatiune ; aplica art. 41 din zisa lege, $i ca,
Ca, din contra, contractul de sub- prin urmare, cu drept cuva,nt Curtea,
inchiriere nefiind prevazut acum in de apel a respins cererea recuren-

www.dacoromanica.ro
 8S2 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDE NTA ROMANA
Timbru
tului de a se supune unei amenzi
intreite, conform art. 41 citat.
Buletinul 1888, p. 856 i 1899, p. 957
50. In virtutea art. 43 din Legea
timbrului mutatiunile de proprietate operatii sa fie trecute pe un registru
sunt supuse taxei timbrului de inre- timbrat, fare sa proibe comercian-
gistrare in momentul formarii actului ;
Ca nu exista nici un text in Legea
timbrului care sa, puna la taxa de
inregistrare, sub pedeapsa amenzei. o
mutatiune de proprietate imobiliara
facuta inaintea redactiunii actului ;
Ca, din contra, rezulta din spiritul
art. 46, 47, 50 si 74 ale aceeleas
legi, ca veridecateori legiuitorul in-
trebuinteaza, cuvantul de act, a in-
tales chiar instrumentul in sine, si
t a, dar, sensul in care trebuo luat
acel cuvant, nu insemneaza numai
conventia (gala, ci inscrisul care
ronstata conventia.
Buletinul 1888, p. 921
51. Considerand ca prin art. 46
din Legea timbrului se prevede nu-
mai trei cazuri in care, prin excep-
Vane, legea permite restituirea taxe-
lor pe tale sumara 9i anume
1 Cand actul nu se va legaliza din
cauza ca partile an renuntat de a-1
mai face ;
2 Sau ca tribunalul a refuzat le-
galizarea ; si
3 Sau cand o ordonanta de adju-
decare s'a casat ;
Ca, in afara, de cazurile limitativ
enumerate de acest articol, restitui-
rea unei taxe percepute nu se poate
cere decat pe calea unei judecati
contradictorii.
Buletinul 1889, p. 48 fi 1891, p. 319
52. Conform art. 22 din Legea
timbrului recursurile contra sentin-
telor tribunalului, can statuiaza in
apel contra cartilor de judecata, se
fac pe timbru fix de 25 lei si cu
taxa de 50 lei.
Buletinul 1889, p. 289
www.dacoromanica.ro
Timbru
53. Legea timbrului nu cere ca
pe fiecare an comerciantii sa pre-
zinte un nou registru ;
Ideea legiuitorului a fost ca aceste
tilor de a se serve cu un registru
parafat gi timbrat in regula ei pe
anii urmatori ;
Ca legea timbrului fiind o lege
exceptionala este de stricta interpre-
tatiune.
Buletinul 1889, p. 743 gi 1903, p. 156
54. Art. 62 din Legea timbrului
impune comerciantilor obligatiunea
de a prezenta registrele cand li se
vor cere de catre agentii fiscali, sub
pedeapsa, in caz de refuz, osebit de
penalita tile prevazute de Codul co-
mercial, de o amenda in folosul Sta-
tului egala cu taxa patentei pe un an ;
Considerand ca nu e nici o ra-
thine de a distinge intre cazul cand
comerciantii au registre si cand nu
au de loc, de oarece termenii legii
sunt generali, si in ambele ipoteze
prejuditiul este acelas pentru Slat ;
Considerand, in speta, ca interpre-
tarea data de tribunal, dupe care
contraventiunea prevazuta de acest
articol presupune existenta registre-
lor, e contrarie scopului legiuitorului
care a voit, prin edictarea acestei
pedepse, sa constranga pe comercianti
de a tine registrele timbrate, si de
a nu eluda Legea timbrului, sub pre-
text ca, n'au registre
Buletinul 1889, p. 847; 1891, p. 288
gi 311; 1892, p. 222 ; 1894, p. 1034 ;
1895, p. 1309 ; 1396, p. 508 ; 1897,
p. 19 ; 1898, p. 64 ; 1900, p. 810 ;
1902, p. 156 fi 1905, p. 120
55. Considerand ca dupa art. 10
din Legea timbrului, numai taxele
legal percepute nu se restituesc, de
unde urmeaza ca pentru taxele ce
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 383

Tintbru Timbru
se percep ilegal se poate cere resti- talizate si adaugate cu procentele si
tuirea ; profitele ce au produs, sau se distri-
Considerand ca, conform princi- buesc intre membrii grupului din cari
piului stabilit de art. 974 din Codul face parte asiguratul, in caz de pre-
civil, care prevede ca creditorii pot daces al acestuia mai inaintea ter-
exercita toate drepturile si actiunile minului de implinirea terminului de
.debitorului lor, afara de acelea cari asigurare ;
ii sunt exclusiv personale, mosteni- Considerand ca legile fiscale fiind
torii sunt in drept O. se substitue de stricta interpretare, nu este per-
in locul legatarei si sa ceara resti- mis ca pentru motive de analogie
tuirea taxei ce se platise de doua sa se decida dela un caz prevazut
on fiscului, atat din partea moste- la altul neprev5zut anume in lege.
nitorilor, cat si din partea legatarei. Buletinul 1890, p. 35
Buletinul 1889, p. 938 57. Conform art. 41 din Legea tim-
56. Vazand art. 26, 2 din Legea brului din 1886 se acorda dreptul
timbrului dela 1886 ; acelora cari din eroare, n'au achitat
Considerand ca, dup5 acest articol, taxele speciale, sa plateasca o a-
sunt supuse la taxa timbrului pro- menda intreita a taxelor datorite
prtional de 50 bani la suta de lei pans in ziva infatisarii procesului ;
contractele sau politele de asigurare Acest articol fiind o esceptiune
ale societatilor indigene sau straine, nu poate fi invocat de catre acei
jar prin aliniatul al 2-lea se dispune cari se servesc cu un act de pau-
ca aceasta taxa are a se calcula a- pertate ;
supra sumei primelor platite pentru De unde urmeaza ca certificatul
termenul contractului sau politei de de paupertate, care dela inceput nu
asigurare ; era regulat format, nu poate fi coin-
Considerand ca din acest text de pletat decat padg la expirarea ter-
lege rezulta ca intentiunea legiuito- menului de apel.
rului a fost de a supune la plata Buletinul 1890, p. 187
taxei numai contractele de asigurare 58. Avand in vedere c5 contra-
propriu zise, adica acele contracte ventiunea a luat nastere sub impe-
in cari asiguratorul, in schimbul riul Legii timbrului din 1877, si ca,
unei sume ce i se platise de asigu- dar, dup. acea lege are a se regula
rat, fie de odata, fie in mai multe si termenul si punctul de plecare al
rate, si care suma poarta denumirea prescriptiunii, in virtutea principiu-
de prima sau premiu de asigurare, lui recunoscut de art. 1911 din Co-
se obliga a despagubi pe asigurat dul civil, Ca o prescriptiune inceputa
Ile daunele ce ar incerca prin cutare sub imperiul unei legi, trebue sa fie
eveniment ; regulata dupa acea lege ;
Considerand ca in contractul de Considerand ca, dupa art. 47 din
asigurare asupra vietei nu exists o citata Lege a timbrului din anul 1877,
asemenea prima caci suma ce asi- dreptul Statului la perceperea taxei
guratul se obliga a v5,rsa, pe fiecare de inregistrare is nastere case luni
an nu intra in patrimoniul societ5,tii dupa moartea persoanei a &Arai suc-
asiguratoare. ci aceste varsaminte cesiune s'a deschis, si prin art. 57
succesive, eau se restituesc asigura- din aceeias legiuire se declara prescris
tului la implinirea termenului capi- dreptul fiscului la plata taxei de

www.dacoromanica.ro
 384 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Timbru, Tintbru
timbru si inregistrare, dupA trecerea CA aceasta scutire trebue inteleas5.
de un an din ziva de tend Statul pentru intregul contract matrimonial,
avea dreptul s'a perceapa acea taxa. in toate stipulatiunile lui principale
Buletinul 1490, p. 189 si accesorii, iar nu numai pentru
59. Cand s'a incheiat un contract parte dintr'nsele si anume pentru in-
de intreprindere cu o comunA si s'a zestrare numai ;
plAtit taxele timbrului, nu se mai CA interpretarea aceasta, conform
pot cere restituirea for sub cuvant regulei (accesorium sequitur princi-
c5, contractul s'a reziliat de comun pale. intra in spiritul si intentiunea
acord Intre partite contractante, de legiuitorului care a voit sa favori-
oarece o asemenea restituire nu intrA zeze si sa inlesneascA casAtoriile, scu-
in exceptiunile prevAzute de art. 46 tindu le de asemenea taxe ;
din Legea timbrului. Considerand, dar, in spetg, cA pe
Buletinul 1890, p. 277 cat timp tribunalul constata, prin
Vezi mai jos: No. 221. sentinta atacata cu recurs, ca. atat
60. Vazand art. 75 din Legea tim- inzestrarea, cat si asigurarea prin
brului, care statuiaza ca : corice pre- ipotecA a dotei promise s'au facut
tentiuni ale particularilor pentru taxe printr'unul si acelas act, contractul
sau adause rAu percepute de fist, se de cas5,torie, apoi, el nu putea ca
prescriu prin trecere de trei ani din scutind inzestrarea de taxa de inre-
ziva cand s'a efectuat perceperea ; gistrare, sa. pretinda totals o aseme-
Considerand cA, in spetA, s'a plAtit nea taxi pentru asigurarea ei prin
taxa de inregistrare pentru realiza- luarea unei inscriptiuni ipotecare in
rea unui imprumut la Societatea Ore - averPa constituentului, pe motivul ca
ditului Urban din Bucuresti, care, din aceasta nefiind o ipoteca legalA nu
imprejurAri, a rAmas neefectuat ; putea intra in dispozitiile art. 31,
Considerand ca prin cuvantul crAu alias. 4 citat ;
percepute. legiuitorul a inteles atat CA, facand astfel. el a violat, in-
taxele percepute contra legii si pe terpret5,nd gresit, art. 31, alias. 4 din
nedrept, cat si taxele cari urmeaz5, Legea timbrului.
a se restitul de Stat, dupA cum se Buletinul 1890, p. 637
prezinta cazul in speta ;
C5, prin urmare, si in acest caz 62. JudecAtorul chiemat cu oca-
art. 75 dif Legea timbrului isi are ziunea judec5,rii unei afaceri s5, in-
aplicatia sa, articol care declarA pre- terpreteze Legea timbrului nu poate
mise cererile (le restituire a taxelor fi supus la amends ca contravenient
de timbru dacA n'au fost facute in la acea lege, sub cuvant ca i-a dat
termen de trei ani dela data perce- o interpretare gresit5,.
perii tor. Buletinul 1890, p. 1096
Buletinul 1890, p. 414 63. Hotararea de divort r5,masa
61. Vazand art. 31, alias. 4 din Le- definitive, dar ne transcrisa, continua
gea timbrului ; a produce efecte incat priveste plata
Considerand c5 dupA acest text timbrelor ce ar fi trebuit s5, fi fost
de lege sunt scutite de plata taxei plAtite, fiindc5, neglijenta sau ne-
de inregistrare inzestrarile copiilor vointa partii de a fi executat sen-
de care parinti, sau alti ascendenti tinta, nu ridic5, hotararii caracterul
ai for ; de lucru judecat si nu dispenseaza

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 385

Timbru Timbru
pe partea obligata a . nu plati tim- raul de revdinta al tribunalului in
brele. resortul caruia s'a constatat contra-
Buletinul 1890, p. 1125 si 1891, p. 967 ventiunea. i aceasta fara veri-o de-
64. Taxa succesorala urmeaza a osebire daca contravenientul $i -ar fi
se plati diva, legea in vigoare in avut domiciliul real chiar in acel ora
momentul deschiderii succesiunii. sau in alta parte.
Buletinul 1890, p. 1142 Buletinul 1891, p. 187
65. Dupa aliniatul 2 dela para- ...Trebue sa se desemne clar i
graful 5 de sub art. 33 din Legea precis locuinta din orwl unde se
timbrului,promulgata la 31 Iulie 1881, face alegerea domiciliului.
vanzarile de producte sunt scutite de Buletinul 1894, p. 494, 18,95, p. 1344
taxa de inregistrare ; 68. Dupd prescriptiile art. 38 din
Considerand ea, in materie de dari Legea timbrului arendarile se pot
fiscale legea cats a fi interpretata dovedi, cand partile s'au sustras de
in sens strans ; la plata taxei, prin rolurile de con-
C.d, in spetd, fiind vorba despre tributiuni, prin posesiunea de fapt a
vanzarea unei cantitati de yin, pro- imobilului, prin folosinta si perce-
dus al viilor intimatului si legea ne- perea veniturilor ;
fb.cand nici o deosebire prin citatul Considerand, insd, ca, in speta, din
articol asupra naturii Si felului ace- decizia atacata se constata ca. repro-
lor producte, o asemenea vanzare ur- zentantul Ministerului n'a dovtdit
rneaza a fi scutita de taxa de inre- tribunalului prin aceste mijloace con-
gistrare. traventiunea imputata intimatilor.
Buletinul 1890, p. 1984 Buletinul 1891, p. 219
66. Dupa dispozitiunile art. 33 al 69. Prin anularea judecatoreasca
Legii timbrului din 1886, cand mai al unei vanzrtri facuta in dispretul
multe persoane au acelm interes, de- prescriptiunilor art. 514 din Proce-
curgand din acela, fapt generator de dura civila, nu se poate cere resti-
drepturi sau obligatiuni, va fi unica tuirea taxei de inregistrare ce sa phi-
taxa de actiune, opozitiune, apel, etc. tise Statului pentru o asemenea van-
cand vor fi facute printr'una i a- zare.
ceea cerere ; Buletinul 1891, p. 929
Ca, in speta, fiind vorba de un 70. Art. 63 din Legea timbrului
contract prin care intimatul a aren- supune la amenda compusa din cifra
dat recurentilor un teren drept plata inzecita a valoarei timbrului legal,
unei sume gi alto accesorii. recurentii pe once persoana care in tranzac-
aveau un interes comun, decurgand tiunile indicate in Legea, timbrului nu
din acela, titlu, $i, conform art. 33 se va fi servit de timbrul cerut de
din Legea timbrului, o singura taxa lege ;
do apel era suficienta pentru toti. Ca, prin urmare, din moment ce
Buletinul 1891, p. 18 Si 1900, p. 1008 in Legea timbrului se prevede ca eel
67. Dupa art. 57, alin. 3 din Legea care contracteazd verbal o arendare
timbrului, once reclamatiuni in jus- sau o inchiriere, trebue sa plateasca
title contra prescriptelor-verbale de timbru proportional de 50 bani la
constatarea contraventiunilor la Legea 100 de lei, este invederat ca eel care
timbrului este nula. de drept, data n'a pldtit acest Umbra. trebue s fie
nu se face alegere de domiciliu in o- supus la plata acestei amenzi ;
r. C. Barozzi. Vol. IV :13

www.dacoromanica.ro
386 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA.

Timbru
Considerand ea art. 35 din aceeas
lege voind a fixa cand trebue sa se
faca plata taxei timbrului si inregis-
trarii, dispune ca ele trebuesc facute,
sub pedeapsa amenzii prevazuta de
lege, in momentul formarii actului
pentru care legea care plata taxei
timbrului Si inregistrarii, si, dar, con-
tractele verbale do inchiriere sau a-
rendare formandu-se intro parti, in
momentul cand ele au convenit ver-
bal asupra pretului si obiectului in-
chiriat sau arendat, urmeaza ea in
acel moment plata taxei de timbru aceasta dovada de primirea deci-
sa fie facuta. ziunii este nula $i, prin urmare, trebue
Buletinul 1891, p. 950 considerat recurentul ca $i cum nu
71. Prin alegerea unui domiciliu in i s'ar fi comunicat acea copie de pe
orasul de resedinta al tribunalului in
resortul caruia s'a constatat o contra-
ventiune la Legea timbrului, ceruta
de art. 57 din aceasta lege, nu se
intelege simpla denumire a orasului
in care e tribunalul, ci o desemnare
clara $i precisa a locuintei din acel
oras, la care urmeaza sa se faca', acea
alegere ;
Ca, a se admite contrarul, este a
nu se atinge scopul ce legiuitorul a
avut, de a evita, once discutiuna a-
supra regularitatii indeplinirii proce-
durilor in aceasta materie, discutiuni
cari, adese on s'ar ridica data nu ar
fi anume desemnata strada, casa si
numarul ce poarta, la care s se a-
dresoze reclamantului diferitele acte
de procedure;
Considerand ca tribunalul consta-
Vaud in speta ca recurentul prin acti-
unea sa, s'a marginit a indica, in mod
cu totul vag ca -$i alege domiciliul in
orasul Severin, fara sa desemne acest
domiciliu in sensul aratat mai sus,
apoi n'a facut decat o justa aplicatie
a art. 57 din Legea timbrului, cand
a declarat nula aceasta petitiune.
Buletinul 1891,p. 1073 $i 1894, p. 494
Timbru
...Procuratortil poate face alegerea
de domiciliu la locuinta sa.
Buletinul 1899, p. 351 $1 1899, p. 292
72. Art. 36, aliniatul final din Legea
timbrului din 1881, prevede ea toate
actele de procedura cari nu vor purta
timbru $i taxe speciale cerute de lege
vor fi considerate ca fara fiinta ;
Ca, in speta, intrucat este cons-
tant in fapt ca dovada data de re-
curent pentru primirea deciziunii a-
tacato a Post data fara timbru, cand
Legea timbrului o supune la taxa',
deciziunea atacata, din momentul ce
nu a dat dovada de primirea ei in
regula si, deci, dansul urmeaza a se
considera inch in termer pentru a
face recurs.
Buletinul 1891, p. 1112
73. Termenul do recurs in casa-
tiune in contra sentintelor date a-
supra cererilor de restituirea taxelor
de timbru este de trei luni dela, co-
municarea hotararii.
Buletinul 1892, p. 187
...Acelas termen contra sentintelor
date asupra evaluarii succesorale.
Buletinul 1897, p. 849
74. Societatea Creditului funciar
urban e tinuta sa plateasca taxa de
inregistrare prevazuta de Legea tim-
brului pentru imobilele ce se adja-
dee& asupra sa dela licitatiuni pu-
blice, imobile ipotecate la acea So-
cietate si puse in vanzare pentru
neplata ratelor datorite ? Vezi cuvan-
tul : (Creditul funciar urban. No. 11.
Buletinul 1892, p. 197
75. Avand in vedere art. 34 al
Legii pentru modificarea si comple-
tarea unor dispozitiuni din Legea
timbrului si inregistrarii, promulgate

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA 387

Timbru Timbru
la 21 Martie 1886, si, prin care din proiect a devenit sus citatul ar-
se dispune a se intercala ca a- ticol 34 din lege in care, dupa cum
liniat la art. 46 din Legea timbrului, se vede, nu mai exista, cuvintele
intre altele, caderea tribunalului ci- .fara a cite pe partii ;
vil in resortul caruia s'a efectuat Considerand ca astfel fiind, vointa
plata taxei de timbru si inregistrare, legiuitorului de a cite pe parti, este
de a statua in Camera de consiliu, invederaa.
printeun jurnal motivat, asupra ce- Buletinul 1892, p. 207 3i 454 ; 1893,
rerilor de restituire e acelei taxe ; p. 100 ci 1895, p. 893
Considerand ca deli, e adevarat ca 76. Partea reclamanta este in tot
sus-citatul articol nu prevede data dreptul sa-si modifice, sau sa-si re-
tribunalul, pentru a decide asupra forme actiunea in tot timpul cat ea
unei asemenea cereri, e dator sau este pendinte inaintea tribunalului
nu a chiema, pe parti ; de prima instants, fara ca pentru
Considerand insa ca, jurnalul co va aceasta modificatiune sa fie obligati
incheia tribunalul, fie pentru a ad- de Legea timbrului a plati o noua
mite cererea, fie pentru a o respinge, taxa.
va avea drept rezultat a atinge sau Buletinul 1892, p. 447
dreptul fiscului, sau acela at partii 77. Persoanele cari fac micul co-
ce a cerut restituirea si, ca, in prin- mert, de braga, ca ambulanti, nefiind
cipiu, o instant& judecatoreasca nu obligate sa tins registrele prevazute
poate face aceasta fara a asculta pe de Legea comerciala, nu pot fi con-
parti si, dar, fara a-le chierna. ; damnate la amenda prevazuta de
Ca nechiemarea partilor e o dero- art. 62 din Legea timbrului pentru
gatiune la dreptul comun in materie netinerea acelor registre.
de procedure si, dar, ea once excep- Buletinul 19.92, p. 450
tiune, ea nu poate fi admisa de cat 78. Art. 1307 din Codul civil e-
in virtutea unei dispozitiuni express numarand cazurile cand vanzarile se
a legii ; pot face intre soti, dispune Ca van-
Considerand ca acest articol nu zarea se pouts face intre soti in caz
nu mai ca nu zice aceasta. dar, ceea de separatiune de patrimoniu, si a-
ce e si mai mult, in proiectul de lege ceasta vanzare consta, cand unul din
propus de guvern se zicea cTribu- soti da celuilalt drept plata unei
nalul, fara a chiema pe parti, va datorii, o avere a sa ;
statua, etc.., si , cu ocazia desbate- Ca de aci reiese ca legea consi-
rilor acestui proect in Camera depu- dera ca o vanzare faptul ca unul
tatilor, s'a prop us ca amendament, din soti cedeaza celuilalt sot, pentru
suprimarea cuvintelor (MA a chie- a se achita de o datorie, averea sa ;
ma pe parti., declaranduse atat de Ca, in asemenea caz, sotul care
propunktorul amendamentului, cat si cedeaza averea sa pentru plata da-
de acei ce au luat cuvantul in urma toriei, transmite celuilalt sot chiar
ea suprimarea acestor cuvinte insem- pro prietatea lucrurilor sale cedate
neaza obligatitmea pentru instanta Ca, prin urmare, cesiunea averii
judecittoreasca a cite pe parti ; ce sotul face sotiei sale drept plata
Ca acest amendament in acest dotei, in caz de separatiune de pa-
inteles propus si sustinut s'a admis trimoniu, fiind o adevarata transmi-
de Adunarea deputatilor si articolul tore de proprietate, iar nisi de cum

www.dacoromanica.ro
368 REPERiORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Timbru Tinibru
actul de constatarea p15,tei reale pre- insa' prin modificarea la Legea tim-
vazuta, de art. 1262 din Codul civil, brului, introdusa, de legiuitor la 21
$i transmiterile de proprietati fiind Martie 1886, s'a pus art. 41 care
supuse la taxa de inregistrare, con- prescrie ca <daca din eroare veriuna
form art. 33 din Legea timbrului, din cererile prevazute prin art. 20,
rau tribunalul, in spent, a admis ce- 21 $i 22 se va fi facut. fara a se
rerea intimatilor obligand pe Stat sa, achita in acela timp $i taxele spe-
le restitue taxele de inregistrare per- ciale, cererea nu va fi nula de drept,
cepute, intrucat nu se afla in veri ci partea care a facut-o, data vrea
unul din cazurile prevazute de arti- sa dea curs cererii sale sa justific
colul 43 din Legea timbrului, cand plata unei amenzi ogale cu de tree
se pot restitui asemenea taxe. on taxele datorite. 1

Buletinul 1992,p. 453 i 1993, p. 302 Buletinul 1893, p. 250

79. Din combinatiunea art. 15 si 82. Chitantele sau adeverintele li-
63 din Legea timbrului rezulta ca berate de un comitet de binefacere,
se vor pedepsi cu amenda, ca con- nu intro. in prevederile alin. 5, arti-
travenienti la Legea timbrului, co- colul 15 din Legea timbrului, caci
merciantii cari nu vor timbre $i viza acest aliniat nu supune la taxa de
registrele prevazute de art. 22 si ur- 10 bani decat actele de comptabili-
matorii din Codul comercial ; tate ale societatilor si diferitilor in-
Ca pentru celelalte registre ce co- treprinzatori pentru operatiunile ce le
merciantii in pentru diferitele for produc castig, iar nu si actele savar-
afaceri, dar can nu sunt obligatorii site cu stop de binefaceri publice.
dupa Codul comercial, dansii nu sunt Buletinul 1893, p. 333
tinuti a le avea timbrate, afar:a nu- 83. Conform art. 48 din Legea tim-
mai cand vor libera din asemenea brului motenitorii sau legatarii sunt
registre chitante si adeverinte de pre- datori a plati taxa de inregistrare
dare, plata, sau descarcare, sau cand numai in raport cu partea sa de mos-
s'ar servi cu ele in justitie. tenire sau de legat, insa dupa ce se
Buletinul 1892, p. 594 fi 1897, p. 2 vor deduce toate cheltuelile de suc-
80. Prin art. 32 din Legea tim- cesiune.
brului, legiuitorul nu a inteles a su- Buletinul 1993, p. 348
pune la taxa de inregistrare de cat 84. Proprietarul unei mori unde
contractele sau invoielile relative la altii yin de macina producte $i pen-
aprovizionari de furnituri, iar nu la tru care dansul is o taxa fie in na-
cumparaturi ordinare ; tura, fie in bani, nu poate fi consi-
Ca, in speta, fiind vorba de o derat ca face acte de comert $i, prin
simpla cumparatura facuta, intr'o ma- urmare, nu poate fi obligat a tine
gazie pentru care comerciantul a li- registre timbrate ca comerciantii.
berat o factura, achitata pe timbru Buletinul 1893, p. 754
de 10 bani, cu drept cuvant tribu- 85. Dup5, ultimul aliniat al arti-
nalul 1-a aparat de plata amenzii. colului 30 din Legea timbrului, child
Buletinul 1893, p. 241 partea parata pierde, ea trebue sa
81. Desi prin art. 21, 5, alin, 1 fie obligati a plati care fist $i in-
$i 2 din Legea timbrului se declara demnizatia timbrului ce ar fi trebuit
nul apelul pentru care nu se va fi depus sa. plateasca reclamantul pentru tim-
inauntrul termenului taxa de 100 lei, brul uzat ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA 889

Timbru Timbru
Ca chestiunea de a se sti data si judecatii sale si s oblige pe parti
partea intimate trebue condamnatd, la plata taxei ceruta de Legea tim-
cand este pauperd, este o chestiune brului
lase& de lege la apreciarea instan- Buletinul 1894, p. 189
telor de fond. 90. Avand in vedere ca cazurile
Buletinul 1893, p. 1032 cand urrneaza a se restitul taxa de
86. Interpretarea si clasificarea ac- inregistrare enumerate in art. 46
telor, din punctul de vedere al tim- sunt enuntiative, iar nu limitative ;
brului la care trebue a fi supuse, Avand in vedere, in speta, ca con-
este lasata de legiuitor la suverana tractul de sub-locatiune ne mai pu-
apreciare a instantelor de fond $i nandu-se in lucrare dela inceput $i
aceasta apreciare scapa de cenzura ne mai avand o existents juridicd,
Curtii de casatie. taxa perceputa se gaseste perceputd
Buletinul 1894 v. 89 fard nici o cauza legate,.
87. Avand in vedere ca art. 8 din Buletinul 1894, p. 516
Legea timbrului prescrie ca in toate 91. Considerand c., dupil. art. 20,
cazurile in cari se va intrebuinta tim- aliniatul 2 din Legea timbrului, chie-
bru mobil, semnatura se va scrie chiar cafe', ea se face
marile in garantie
pe timbru $i, ha caz cand asemeneape hartie timbrata de 5 lei coala,
timbre se vor gAsi neanulate prin plus o taxa special. de 20 lei ;
semnatura, actul se va considera, ca Ca, prin exceptiune, numai in caz
netimbrat ; cand o asemenea chiemare in ga-
Considerand ca legiuitorul cerand rantie este facuta de data cu ac-
ca timbrul mobil sa fie anulat prin tiunea principals, nu este supuse la
semnatura celui ce it intrebuinteaza, aceasta taxa.
scrisa chiar pe timbru, prin aceasta Buletinul 1894, p. 681
nu a facut altceva decat sa.' impuna 92. Recursurile in materie de re-
anularea timbrului in momentul chiar
al confectiuni actului. fard insd a crutare nu sunt supuse prin Legea
care ca semnatura sa fie scrisa nu- timbrului la nici o taxa.
mti de mans, putandu-se face anu- Buletinul 1894, p. 701
larea si prin mijloace mecanice, cum 93. Bonurile de casd, pentru re-
s'a facut, in speta, prin stampilA ; gularea compturilor intre banchieri
Ca a cla o alta interpretare aces- nu sunt supuse la plata timbrului
tui articol, este a pune in imposi- prevAzut de art. 65 din Legea tim-
bilitate pe cei ce nu stiu semna de brului.
a se conforms acestui articol, ceeace Buletinul 1894, p. 849
legiuitorul nu a putut face. 94. Contractele de mandat, dupe
Buletinul 1894, p. 116 art. 32 din Legea timbrului, sunt
SS. Dupa art. 46, ultimul aliniat supuse la o taxa de inregistrare de
din Legea timbrului, procedura este 50 bani la suta de lei, si aceasta
gratuitd pentru partea care voeste taxa trebue platita atunci cand
a core restituirea unei taxe de in- mandatarul reclamd onorarul sdu si
registrare. fixeaza suma ce i se cuvine in vir-
Buletinul 1894, p. 188 tutea mandatului ce i-a fost con-
89. Tribunalul este suveran sa a- ferit.
precieze natura contractelor supuse Buletinul 1894, p. 969

www.dacoromanica.ro
390 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Timbru
95. Din cuprinderea art. 41 adi-
tional din Legea timbrului, promul-
gati la 19 Martie 1886, rezulta ca
legiuitorul acordand facultatea partii
de a plati o amenda egalrt cu de trei
on taxele datorite, s'a referit si la
cazul cand cererea de recurs s'a fa-
cut cu o plats de taxa de timbru
insuficienta ;
Ca singurul drept ce se acorda
instantei judecatoresti in acest caz,
este de a obliga pe parti sa justifice
plata amendei intreite, iar nici de
cum de a respinge cererea.
Buletinal 1894, p. 1064
96. Considerand ca taxele nu se
pot cere cleat pentru actele perfecte ;
Ca e invederat ca nu se poate per-
cepe o taxa pentru o vanzare care
c numai proiectata ;
Considerand ca daea, in speta,
partea a fost silita a plati taxa spre
a se conforma dispozitiilor tribuna-
lului dinaintea caruia so served de
acea zdelca, acel ordin al tribuna-
lului de a plati taxa si amenda nu
are caracterul de autoritatea lucrului
judecat, pentru ca n'a urmat un li-
tigiu si o judecata asupra legitimitatii
perceperii taxei, precum in 'Irma s'a
urmat.
Buletinul 1394, p. 1 ? ?-1; 1895, p. de unde ar urma ca un act supus
577 fi 1996, p. 814 la o taxa de timbru mai mare de
97. Din dispozitiunea art. 41 adi- douazeci si cinci bani
Timbru
tele judecatoresti sa fie in drept a
pronunta nulitatea unor asemenea
acts, fiind, do altmintrelea, la apre-
ciarea instantelor termenul ce este
a se acorda.
Buletinul 1895, p. 163
98. Plata taxei de inregistrate de
catre mostenitori sau legatari, are
a se plati dupa deschiderea testa-.
mentului sau la punerea in posesiu-
ne a succesiunei, de tribunal, con-
form art. 51 din Legea timbrului;
Ca punerea reala in posesiune e u
conditie ceruta de art. 54 al Legii
timbrului ;
Ca contrariul nu rezulta din art.
33 din Legea timbrului ;
Ca, ash fiind, in speta, intr teat
intimatul nu fusese pus in posesiune,
si nici nu se constata, in fapt, de tri-
bunal ca intimatul este in posesia
averii, este invederat eh tribunalul
trebuia sa apere pe intinaat de pl tta
unei amenzi ca contravenient ht care
el fusese condamnat.
Bidetinul 1995, p. .?83
99. Desi este adevarat ca prin
dispozitiunile art. 37 din Legea tim-
brului se prevede ca se poate in-
trebuinta timbrul mobil numai pang
la suma de douazeci si cinci bani,
fie fault
SE-1

tional al Legii timbrului din 18n6, pe timbru incrustat, ins& prin nici
nu se poate deduce intentiunea le- o dispozitirme a Legii timbrului nu
giuitorului de a eonstrange pe parti se prevede verio sanctiune pentru
sa se conforma cerintelor legii chiar cazul cand cineva nu s'ar conforma
in ziva fixata, pentru infa.tisare si celor prevazute prin art. 37 din
indata cu ocazia cercetarii cauzei, ci mentionata lege;
din insasi termenii intrebuintati in Ca, afara de aceasta, interesul e
art. 41 rezulta ca prin aceasta dis- sa, nu se comitit o frauds in detri-
pozitiune legiuitorul a inteles a se mentul fiscului ;
acorda, partilor un termen spre a se Ca in privinta aceasta, data la
conforma obligatiunii ce le impune, un act se aplica mai rnulte timbre
si numai cand dupa acest termen mobile, chiar in momentul formarii
nu se vor fi conformat legii, instan- lui si se anuleaza, pentru a nu mai

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Timbru
putea servi la un alt act, nu se
poate zice ca, este fraudd ;
CA totul e sa fie constant anula-
rea marcilor la time:
Buletinul 1895, p. 682
100. Cand la formarea unui con-
tract supus timbrului au co-operat
mai multe parti, condamnatiunea la
amenda trebue pronuntata in con-
tra tuturor partilor cari au partici-
pat la incheierea lui, sub pedeapsa
de nulitate a procesului-verbal de
con traven tiun e.
Buletinul 1995, p. 692
101. Considerand ca. dupa art. 3,
aliniatul 4 din Legea timbrului, stint
scutite de plata taxei de inregistrare
inzestrarile copiilor de catre parintii
sau ascendentii for ;
C. asa fiind, aceasta scutire tre-
bue inteleasa pentru intregul con-
tract matrimonial, in toate stipula-
tiunile lui principale si accesorii, iar
nu numai pentru parte dintr'ansele,
si anume, pentru inzestrare numai ;
Ca aceasta interpretare, conform
regulii cca acresorul urmeaza prin-
cipalul , infra' in spiritul si inten-
tiunea legiuitorului, care a voit sa
favorizeze si sa inlesneasca casato-
riile, scutindu-le de asemenea taxe ;
Considerand ca astfel fiind qi in-
trucat tribunalul constata. in speta,
ca atat inzestrarea cat si asigurarea
prin ipotecd a dotei, s'a facut prin-
tr'unul si acelas act, adicd prin con-
tractul de casatorie, care conform
Legii timbrului este scutit de orice
taxa, cu drept cuvant tribunalul a
obligat pe Stat sa restitue intima-
tului taxa de inregistrare perceputa
la acel act pentru asigurarea dotei
promistt.
Buletinul, 1895. p. 737
102. Considerand ca in materie
de legi speciale, nu se aplicd drep- brului este o luna de la data sen-
tul comun ; tintei tribunalului, fie ea data prin
www.dacoromanica.ro
391
Timbru
Ca dupd art. 46, aliniatul 3, par-
tea care nu se multumeste pe jur-
nalul tribunalului inaintea caruia s'a
facut o cerere de restituiri de taxe,
are dreptul de apel in termen de o
lung dela notificarea jurnalului ;
Ca prin acest articol nedispnnan-
du-se ca, in contra unor asemenea
jurnale ar fi si dreptul de opozitiune,
nu se poate recurge la dreptul co-
mun prin deductiune ;
Ca, data din desbaterile Corpurilor
legiuitoare rezulta ca dispozitia din
proiectul de lege, prin care se inter-
zicea dreptul de opozitie, s'a supri-
mat, crezandu-se ca ar trebui sit, fie
acordat dreptul de opozitie fiincicd
acest drept ar fi dupd dreptul co-
mun, aceasta parere nu poate fi ad-
misa intro lege speciala si ca drep-
tul de opozitie trebuia sa, fie inscris
in lege anume pentru ca sa fie
admis.
Buletinul 1995, p. 867
Contra.Vezi mai jos: No. 119.
103. Dupa art. 40 din Legea tim-
brului, cand mai multe persoane au
acelas interes, decurgand din acelas
fapt generator de drepturi sau obli-
gatiuni, taxa de actiune, opozitiune,
apel, etc., va fi unia, cand vor fi
faeute printr'una si aceeas cerere.
Buletinul 1895, p. 1071 gi 1899,
p. 810
104. Condamnarea la o amenda a
a functionarilor cari au dat curs unui
act neinvestit cu timbrul cerut de
lege, nu scuteste de amenda pe par-
ticularul care a incheiat actul Vara,
a plati timbrul legal (art. 61 si 71
din Legea timbrului.
Buletinul 1995, p. 1092
105. Termenul do recurs in ma-
terie de contraventiune la Legea tim-
392 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. RONIANA

Timbru Timbru
actiune principals, fie ea data cu o- dar, nu poate invoca in favorul sau
oaziunea revizuirii. prescriptiunea.
Buletinul 1895, p. 1187 Buletinul 1996, p. 31 qi 1901, p. 405
106. Concordatul prin care falitul 109. Avand in vedere ca dupa
trece averea sa catre o persoana in- art. 33, alin. 1 din Legea timbrului,
sarcinata cu plata datoriilor sale se in ceeace priveste vanzarile de pa-
considers ca un act de vanzare su- duri, cand plata pretului s'ar fi sti-
pus la plata taxei de inregistrare. pulat a se efectua in mai multe a-
Buletinul 1895,p. 1319; 1996,p. 34 ri nuitati decat pe cinci ani, atunci
1897, p. 661 plata taxei de inregistrare se va im-
Vezi euvantul: Faliment" No. 52. parti asemenea in proportiune cu fie
107. Avand in vedere ca dupa care anuitate, cu deosebire ca pentru
art. 47, alin. f, taxele de inregis- anuitatile relative In cei dintai cinci
trare pentru transmisiunea succe- ani, plata taxei se va face prin antici-
siunilor se vor calcula dupa valoa- patiune si deodata cu facerea actului ;
rea declarata de mostenitori si dupa, Ca de aci reiese ca numai pentru
art. 49, aceeas lege, administratiunea primul period de cinci ani taxa de
timbrului va putea contests suma inregistrare se plateste prin antici-
evaluariior facute de parti : patiune ;
Ca, dar, din cuprinsul acestor douta Ca, in ceeace priveste celelalte a-
texte de lege, reiese in mod clar si nuitati dupa expirarea primilor cinci
precis ca evaluarea imobilelor unei ani, legea necerand plata prin anti-
succesiuni nu se face inmultindu-se cipatiune, urmeaza ea plata taxei de
venitul cu 10, nici eu 20, calcul inregistrare se poate face si in tot
ce se face numai atunci cand lega- cursul periodului pentru care se pla-
tarul a mostenit numai uzufructul testa o anuitate.
sau numai nuda proprietate, ci acest Buletinul 1896, p. 909
calcul se face dupa declaratiunea 110. Termenul de zece zile pre-
partii si in caz de contestatiune din vazut de art. 57 Legea timbrului, in
partea Statului, printr'o expertiza care se pot ataca en apel la tribu-
ordonata de judecata. nal procesele-verbale de contraven-
Buletinul 1896, p. 16 tiune la Legea timbrului, cats a fi
108. Avand in vedere ea, dupa calcula,t pe zile libere.
dispozitiunile art. 71, al. I din Legea Buletinul 1896, p. 505
timbrului, contraventiunile in ma- Vezi euvantul: Apel" No. 169.
terie de timbru se prescriu prin tre- 111. Registrul in care farmacistii
cerea de trei ani ; copiaza ordonantele medicale nefiind
Ca. pentru actele sub semnatura cerut de Codul de comerciu, un ase-
privata, acest termen curge din mo- menea registru nu trebue s fie
mentul cand actul a dobandit data timbrat.
certa in modul prevazut de Codul Buletinul 1896, p. 510
civil ; 11g. Avand in vedere ea, dupa ar-
Considerand, in speta, ca chitan- ticolul 18, aliniatul 10 din Legea
tele semnate de recurent ne avand timbrului, sunt supuse la plata tim-
data certa, clausal nu poate prevala brului fix de un leu coala, contrac-
de aceasta dispozitiune a legii, i, tele de vanzare si cumparare de pro-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 393

Timbru Timbru
ducte si prin art. 33, aliniatul 5 din ocoale, sa, se judece tot de tribunal
aceas lege, vanzarile de producte in prima si ultima instanta.
sunt scutite de plata taxei de in- Buletinul 1896, p. 1196
registrare ; 114. Dup. art. 34 din Codul comer-
Avand in vedere ca prin aceste cial, numai colportorii, comerciantii
articole legea timbrului nu face nici cari fac micul trafic ambulant, ca-
o distinctiune intre diferitele fructe, fausii, sau aceia al caror comert
si nici nu arata anume cari sunt nu iese din cercul unei profesiuni
productele ce sunt scutite de plata manuale, nu sunt obligati s tins
taxei de inregistrare ; registre pentru comertul lor, preva-
Ca, in asemenea caz, trebue sa ne zute de art. 22 si urmatorii din Co-
referim la dreptul comun, spre a dul de Cornell ;
putea vedea ce a inteles legiuitorul Ca comertul facut de brutari, fa-
prin cuvantul producte. ; bricanti de paine, este un comert
Avand in vedere ca, din combina- care iese din cercul unei profesiuni
rea art. 483 si urmatorii, cu art. 522 manuale, si, prin urmare, pentru un
din Codul civil, rezulta in mod ne- asemenea comert sunt obligati a
indoios ca legiuitorul nu a putut tine registrele impuse comerciantilor
intelege prin cuvantul tproducte, de de catre Codul de Comert, tim-
cat ceeace se intelege si prin cuvin- brandu-le conform art. 15 din Legea
tele cfructe naturale,, cari, dupa art. timbrului.
52 din Codul civil, sunt acelea ce pa- Buletinul 1896, p. 1202
mantul produce dela sine, precum si 115. Alegerea de domiciliu pe care
productiunea si prasila animalelor ; it impune art. 57, alin. 2 din Legea
Ca, in speta, fiind vorba de van- timbrului, se poate face nu numai prin
zarea lanai, branzei si mieilor, pro- petitiunea introductiva de instants.,
ductiunea verii 1894, ceeace consti- ci si prin o deosebita petitiune data
tuia productiunea si prasila oilor in termenul legal de zece zile.
vanzatorilor, acest contract de yin- Buletinul 1896, p. 1317
dere-cumparare a fost bine facut nu- 116. Dupb. art. 65 din Legea tim-
mai pe timbru de un leu, fara plata brului, acei cari obisnuit fac opera-
veri unei alto tare. tiuni de scompt, incasari sau nego-
Buletinul N96, p. 655 cieri cu efecte susceptibile de a fi
113. Art. 49 din Legea timbrului puse in circulatiune, se supun la o
prevede c5, contestatiunile la eva- amenda de zece la suta din valoa-
luarile facute unei mosteniri se ju- rea acelor efecte, intrucat se con-
deca de urgent5, de tribunal in prima stata ca ele nu poarta timbru legal,
si ultima instants; Para a distinge data au sau nu un
C5 intrucat Legea judecatoriilor de timbru insuficient.
pace, care a dat in competinta acelor Buletinul 1896, p. 1327
judecatorii mostenirile ce nu tree paste 117. Facultatea acordata parti-
3000 lei, nu a adus nici o modifi- lor prin art. 41 din Legea timbrului
care art. 49 din Legea timbrului, nu e aplicabila decat atunci card ele
urmeaza, de aci ca contestatiunile re- prin eroare ar fi facut un act jude-
lative la evaluarea mostenirilor cari catoresc fara de plata taxei timbru-
sunt de competinta judecatoriilor de lui, iar nu si atunci cand ele cu buns

www.dacoromanica.ro
391 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Timbru
$tiinta s'ar fi servit de un act de
paupertate spre a se sustrage dela
plata taxei prevAzuta de lege.
Buletinul 18.97, p. 67 gi 1899, p. 1248
118. Vazand art. 21, 8 $i 9 din
Legea timbrului (art. 1 din legea dela
24 Martie 1884) ;
Considerand ca dupa', acest articol
sunt supuse la taxa timbrului de 10
lei coala, deosebit de taxa de inre-
gistrare, atat donatiunile intro vini,
cat $i acceptatiunile de donatiuni in-
tre viui, cand ele stint facute prin
act separat ;
Considerand ca, de$i art. 31 din
Legea timbrului dela 9 Martie 1886,
supune la taxa de inregistrare toate
donatiunile de orice bunuri mobile
sau imobile, insa prin aceasta nu
se poate intelege ca stint supuse la
taxele de inregistrare acele donatii
si cand ele nu sunt facute prin act
separat, caci legile fiscale hind de
stricta interpretatiune, ele nu se pot
aplica decal asupra cazurilor anume
prevazute prin acele legi ;
Considerand ca aceasta reiese din
chiar Legea timbrului, ca'ci ]egiuito-
rul data ar fi voit a supune la taxa
de inregistrare si donatiunile ma-
nuale cari nu se constata prin act
scris, ar fi spus-o anume cum face
cand supune la taxa de timbru pro-
portional contractele de locatiune
verbale (art. 26, alin. 1, modificat
prin legea din 11. Martie 1886) pre-
cum, asemenea, $i contractele sau in-
voielile facute in baza unei adjude-
catiuni sau unei comande, fie scrisa,
fie verbal'a, etc., pe care le supune
la taxa timbrului de inregistrare (art.
32, alin. 2) ;
Considerand, dar, ca este constant
ca nici un text de lege nu supune
la taxa de inregistrare donatiunile
www.dacoromanica.ro
Timbru
cari nu sunt constatate prin act
scris.
Buletinul 1897, p. 198; 1899, p. 716'
Vezi mai jos: No. 135 si 181
119. Avand in vedere ca art. 46
din Legea timbrului, care se ocupa
cu cazurile in cari taxa de inregis-
trare odata perceputa se poate res-
titul, vorbe$te numai de termenul de
apel acordat parGilor contra incheie-
rilor tribunalului cari statuiaza as 1-
pra cererilor de restituirea unor ase-
menea taxe, nu $i de dreptul de o-
pozitiune, fora insa ca prin acest
articol sau prin veri un alt articol
din Legea timbrului s'a, se interzica
partilor, in asemenea caz, dreptul de
opozitiune ;
Ca, dar. intrucat nici un articol
din Legea timbrului, lege speciala,
nu interzice in materie de restituire
de taxe de inregistrare dreptul de
opozitiune pentru partea judecata in
lipsk urmeaza a se lua de baza, in
asemenea caz, dreptul comun $i a se
acorda, prin urmare, fie partei care
cere restituirea, fie Statului, dreptul
de opozitiune ;
Considerand c5 chiar din desbate-
rile Corpurilor Legiuitoare urmate
cu ocaziunea discutiunii gi votaiii
sus mentionatului art. 46, reiese in-
vederat intentiunea legiuitorului (le
a acorda partilor dreptul de opoti-
thine in materie de restituire de taxe
de inregistrare, caci, in cursul des-
baterilor propunandu-i-se un articol
aditional prin care sa ridica dreptul
de opozitiune pa'xt,ilor in asemenea
materie, dup'a', mai multe discutiuni,
acest articol a fost retras, ramanand
astfel pentru parti deschisa calea o-
pozitiunii.
Buletinul 1897, p. 202 (Sect.- Unite)
18.98, p. 695 ; 1900, p. 1203 ; 1901,
p. 22 si 1905, p. 1316
Vezi mai jos: No, 231.
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 395

Ttmbru Timbru
120. Considerand ca art. 61 din de vedere fiscal, cat vi din punctul
Legea timbrului are in vedere numai de vedere comercial.
pe functionarii publici, cari, in exer- Buletinul 1897, p. 364
citiul functiunii lor. ar da curs, ar 122. Farmacivtii fiind comercianti,
adeveri, ar transcri, sau ar inscri acte sunt obligati a tine registre ca vi
infativate autoritatii i incheiate de orice alt comerciant, intrucat nici un
particulari intre dan$ii, Rua sa fi text de lege nu-i scuteste de aceasta
plata taxele de inregistrare Si tim- obligatiune ;
bru, sau pentru cari au phitit taxe Imprejurarea ca art. 11 din regu-
mai mici decat cele cuvenite ; lamentul pentru organizarea farma-
Considerand chi nici Eforii, nici cas- ciilor, sanctionat prin decretul cu-
sierul sau ceilalti impiegati ai unui No. 1842 din 1889, prevede anume
asezamant ca Spiridonia din Iasi, ce registre trebue sa tins farmacivtii,
nu sunt functionari de ramul admi- nu exclude obligatiunea puss prin
ni strativ sau judecatorese, ava pre- legea comerciala tuturor comercian-
cum ii prevede art. 61 din Legea tilor, prin urmare, vi farmacistilor, ci
timbrului, caci dansti nu detin, in acest articol insemneaza ca pe 'Aiwa
numele Statului, nici o portiune mentionatele registre, farmacistii sa
din autoritatea publick ci sunt sim- mai tiny $i altele ce profesiunea be
plii agenti sau insarcinati ai unui a- impune.
vezamant treat din binefacerile par- Buletinul 1897, p. (905'
ticularilor $i pus, din cauza scopului 123. Termenul de recurs contra
for social, sub ocrotirea ei tutela sentintelor date in materie de eva-
Statului ; 1uarea averilor de mostenire este de
Considerand ca, asa, fiind, art. 61 trei luni dela comunicarea hotararii.
din Legea timbrului nu .vi poate gasi Buletinul 1897, p. 949
aplicatiune in afara de cazurile ex- 124. Locavurile public de ruga-
prese ar5tate intransul. ciune, cum sunt bisericile do mir $i mo-
Buletinul 1897, p. 351 qi 1199 nastirile, fiind asimilate cu avezamin-
121. Art. 62 din Legea timbrului tele de binefacere stint scutite de
se refers la Codul de comert ; mice taxa de inregistrare pentru do-
Ca art. 24 din acel cod ordona natiunile sau legatele ce le-ar prim
expres CA registrul ir ventar trebue in virtutea unui testament, conform
sa fie un registru special pentru a- art. 30 din Legea timbrului din 1886.
ceasta, deosebit de registrul jurnal, Buletinul 1897, p. 850
tot registru special, dup5, art. 23 ; 125. Art. 49 din Legea timbrului
Ca, prin urmare, trecerea ex post se refers la cazul cand Administra-
facto $i in mod accidental a unui in- tia financiara contests suma evalua-
ventar, nu in registrul sau special, rilor facute de movtenitorul sau le-
ci inteun registru declarat tribuna- gatarul care s'a conformat art. 48 vi
lului ca are sa serve ca registru jur- 53, depunand taxa cuvenita, in ter -
nal, nu apara pe contravenient de menul util de vase luni ;
pedeapsa edictata in art. 62 al Legii CA, data insa" mostenitorul sau le-
timbrului ; gatarid s'a pus in stapanirea averii
CA solutitinea contrarie ar putea succesorale, fara sa fi facut declara -
da loc la frauds, atat din punctul tiunea ceruta de acele articole, sau

www.dacoromanica.ro
396 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA.

Timbru Timbru
sa fi plait taxa de inregistrare in restituiri de taxe exista dreptul de
termenul util de sase luni, atunci opozitiune pentru partea judecata in
afland acest fapt, Ministerul dupa lipsa, nu exista nici o ratiune pentru
art. 55, poate pune in urmarire pe a fi astfel pentru contraventiuni. in-
contravenient prin cassierul general, trucat aceeas lege prevede ambele
pentru amenda si taxa dupa eva- cazuri $i nu cuprinde nici o dispozi-
luatiunea fa,cuta de acesta, remanand tiune contrarie pentru contraventiuni.
partii nemultumite dreptul de a face Buletinul 1897, p. 1040 si 1340 : 1898,
contestatiune la tribunal numai dupa p. 1299 ; 1899, p. 746 Si 1900, p. 303
ce va fi achitat plata taxei ceruta 127. Considerand ca art. 44 din
de cassierie. Legea timbrului da presedintelui tri-
Buletinul 1997, p. 855 bunalului, in ca., cand este chiemat
126. Considerand ca art. 154 din a da autenticitatea unui act, dreptul
Proc. civila dispune ca partea jude- s5, faca clasificarea, in ceeace pri-
cata in lipsa are dreptul de a face veste taxa la care trebue sa fie supus ;
opozitiune ; Ca dandu-i un asemenea drept,
05, dar, dreptul de opozitiune este este invederat ca i-a recunoscut $i
general ; pe acela de a interprets, din aceasta
Ca pentru a se ridica partilor in privire, natura juridic5 a acelui act ;
anume cazuri sau materie specials Considerand ca legea referindu se
acest drept, trebue sa existe o dis- la interpretarea data de dansul ac-
pozitiune express chiar in lege ; tului nu putea, sub motivul ca in-
Considerand Ca, in speta, fiind terpretarea data de dansul actului
vorba de o contraventie la Legea ar fi eronata, sal considere in acest
timbrului, nici un text nu exista in caz ca a comis o contraventiune si,
acea lege care sa interzic5, partilor dar, sa-1 supuna in o pedeapsa ;
dreptul de a face opozitie, cand ju- Ca este de principiu ca atunci cand
decata s'a urmat in absenta for ; legea recunoaste unui functionar un
Ca in asemenea cazuri urmeaza a drept de interpretare, aceasta inter-
se lua de baza dreptul eomun, si, pretare on este suverana, on este
prin urmare, a acorda si in aceast5, supus5, unor cal de reformare, dar,
materie dreptul de opozitie ; nici intr'un caz ea nu poate face pe
Considerand ca chiar din desbate- cel ce a dat-o, sa fie privit ca a co-
rile Corpurilor legiuitoare, cu ocazi- mis o contraventiune ;
unea discutiunii art. 46 din Legea Ca art. 61 din citata lege nu $i -at
timbrului $i inregistrarii, reiese inve- fi avut aplicatiune, in spet5,, decat
derat intentiunea legiuitorului de a atunci cand presedintele tribunalului,
acorda partilor dreptul de opozitie desi ar fi clasificat actul de cvan-
in asemenea materie, caci in cursul zare., i-ar fi dat, cu toate acestea
discutiunilor propunandu-se un ar- autenticitatea, far5, sa fi platit taxa
ticol aditional prin care se ridica par- de inregistrare ceruta de lege pentru
tilor dreptul de opozitiune cand era vanzari
vorba de restituiri de taxe, dupa mai Buletinul 1897, p. 1052
multe discutiuni acest articol a fost 123. Art. 68 din Legea timbrului,
retras, ramand astfel pentru parti care prevede ca acei cari nu vor plati
deschisa calea opozitiunei ; taxele dreptului de inregistrare in
Considerand ca, de oarece pentru modul i termenile prescrise prin

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 397

Timbru, Timbru
acea lege, vor plati ca amenda taxa cu drept cuvant a ordonat restitui-
indoita; rea ei.
Ca acest articol nu face nici o dis- Buletinul 1898, p. 206 pi 849 ; 1899,
tinctiune data taxa de inregistrare p. 18 1i 762
n'a fost platita de loc, sau data n'a 131. Considerand ea, dupa art. 1
fost platita decal in parte, si nici din Legea timbrului, numai mutatiu-
daca contravenientul a intrebuintat nile de proprietate sunt supuse la
sau nu frauda pentru a plati. plata taxei de timbre $i inregistrare ;
Buletinul 18.98, p. 52 Ca mutatiunea de proprietate im-
129. Dupa art. 41 din legea dela plicand ideea ca proprietatea trans-
21 Martie 1886, neachitarea taxelor misa ramane in aceeas calitate si in
speciale prevazute de Legea timbru- aceleasi conditiuni noului proprietar,
lui, nu are de elect anularea cererii, ea nu se poate confunda cu o expro-
ci numai tinerea cursului ei in sus- pratiune in care proprietatile, dupes
pensiune pans cand partea va justi- expropriere, ies din comert fara a iin-
flea plata taxei cuvenita, impreuna bra.ca pe autoritatea exproprianta in
cu amenda egala cu de trei on taxa toate drepturile proprietarului expro-
datorita prevazute de sus zisul articol. priat, acesta putand cere proprieta-
Buletinul 1898, p. 195 tea sa inapoi, conform art. 67 din
130. Considerand ca, dupa cum re- Legea pentru exproprieri, indata ce
zulta din dispozitiunile art. 10 si 46 ea nu se va fi intrebuintat pentru
din Legea timbrului, taxa de inregis- lucrarile de utilitate, in vederea ca-
trare, deli perceputa, urrneaza a fi rora numai s'a facut expropriatiunea ;
restituita cand conventiunile sau ac- Considerand ca, asa fiind, cu drept
tele ce *tile au proiectat a face, nu cuvant instanta de fond a respins
s'au operat in mod definitiv, fie prin pretentiunea Statului de a se asimila
vointa lor, fie din diferite circum- expropriatiunea cu o mutatiune de
stance independente de a for vointa ; proprietate spre a o supune la plata
Considerand c5, enumerarea cazu- taxelor prevazute in art. 33, alin. 4
rilor cand urmeaza a se restitui taxa din Legea timbrului, pentru vanz5.ri ;
de inregistrare, conform art. 46 din Ca, in lipsa unui text de lege care
Legea timbrului, este enuntiativa, iar sa impun5, la taxa de inregistrare si
nu limitativa, si ca printr'aceste ca- expropriatiunile, bine a urmat ins-
zuri se prevede expres acela cand tanta de fond ordonand restituirea
actul nu se legalizeaza sau se au- taxei perceputa.
tentifica din cauza ca partile au re- Buletinul 1898, p. 419
nuntat a-1 mai face ;
Considerand ca, in speta, dupes cum 132. Art. 65 din Legea timbrului
constata in fapt deciziunea atacata, nu se aplica detest numai persoanelor
contractul de vanzare nefiind trans- civile sau comerciale, cart au ca me-
cris 1i ne mai punandu-se in lucrare serie a face, incassa, scompta, nego-
cia, sau a pune in circulatiune efec-
inca dela inceput, nu a avut, prin ur-
mare, pentru parti o existent5, con- tele prevazute in acel articol.
tractuala, gi deci, taxa primita pen- Buletinul 1898, p. 436
tru el se gaseste perceputa pentru 133. Recursul facut in contra unel
Stat faro nici o cauza legala deciziuni care reguleaza contopirea
Ca, astfel fiind, instanta de fond pedepselor, nu are nevoie de plata

www.dacoromanica.ro
398 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Timbru
timbrului $i a taxei prevazut5, de
art. 22 din Legea timbrului.
Buletinul 1898, p. 456
Scutirea de taxa nu poate fi ju-
decata decat contradicturiu cu fiscul,
iar nu cu partea cu care a urmat
litigiul $i care nu are nici un amestec
in ce prive$te drepturile fiscului ;
Ca, o asemenea cerere de scutire
nu poate fi judecat5, decat atunci
cand partea condatnnata va fi ur-
marits de fist pentru plata acestor
taxe.
Buletinul 1898, p. 535
135. Considerand ea darurile ma-
naale sunt valabile prin simplul fapt
al traditiunii, far5, sa fie necesitate
de un act de donatiune scris ;
Considerand ca nici o taxa fisc,a15,
neputandu-se percepe decal in vir-
tutea unei legi, rezulta ca legile fis-
cale sunt de stricta interpretare, $i
ca, dar, nu se pot aplica, decat in
cazurile anume prevazute de acele
legi ;
Considerand ca din dispozitiunile
art. 35 $i urmatorii din Legea tim-
brului, privitoare la modul de per-
cepere a taxelor de timbru si inre-
gistrare, rezulti ea in regula gene-
rals, aceste taxe nu sunt datorite
decat atunci cand conventiunea sau
faptul care ar avea de elect trans-
miterea unui drept, se constata prin-
tr'un act scris ;
Ca aceasta regula se confirms prin
aceea chiar ca art. 26 din citata lege
supune la taxa timbrului proportional
contractele de Inchiriere $i arendare
facute chiar verbal, alin. 2- lea, $i
art. 32 supune la taxa de inregis-
trare contractele sau invoelile facute
verbal in baza unei adjudecatiuni
sari comande ;
Ca mentiunea express in aceste
doua cazuri ,si a contractelor ver-
bale, dovede$te c5, ele sunt o excep-
www.dacoromanica.ro
Timbru
tiune, si ea, dar, regula genera15, este
ca taxele de timbru si inregistrare
nu se percep decat la actele scrise;
Considerand, de asemenea, ca ci-
tatul art. 35 cerand ca taxa de tim-
bru $i de inregistrare sa fie perce-
puta in momentul chiar cand obli-
gatiunea is nastere, urmeaza ca nu-
mai actele cari fac a se na$te o obli-
gatiune sunt supuse unor asemenea
taxe, $i ca, dar, actele cari nu fac
decat a se constata executarea unei
obligatiuni preexistente, stint scutite
de aceste taxe ;
Considerand ca acest principiu este
aplicabil in afar5, de orice indoiala,
cand actul de descarcare este relativ
la o obligatiune constatata inscris
si in privinta careia se p15.te$te taxa
de inregistrare ;
Ca acelas principiu trebue sa de-
termine $i atunci cand descarcarea
este relativa la o obligatiune, ce in
forma cum dansa a luat na$tere a-
dic5, fara act scris, era scutita de o
asemenea taxa ;
Ca a face o distinctiune intro a-
ceste doua cazuri, pentru a obliga
la plata de taxa actul de descarcare
in acest din urma caz, este a aplica
o tax5', fiscala prin interpretare, ceea
ce nu este permis judec5,torului a
face.
Buletinul 1898, p. 716 si 1899, p. 610
Vezi mai sus : No. 118 si mai jos : No. 181.
136. Dupa art. 33 din Legea tim-
brului dela 1886, taxa recursului
este unica pentru toate persoanele
cari au un acela$ interes, decurgand
din acela$ fapt generatoriu de drop-
turi sau de obligatiuni ;
Ca, de$1 acest text prevede ceeace
se intamp1a mai des, adica o decla-
ratiune de recurs prezentata de p'a'rti
printr'una $i aceia$ petitiune, el insa
nefiind restrictiv, nu exists nici o
ratiune deosebita pentru ca dispozi-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 399

Timbru Timbru
tiunile lui sa nu se mai aplice in dand o bung interpretare art. 30 si
cazul cand partea interesata declark 41 din Legea timbrului.
prin deosebita petatiune prezentata Buletinul 1898, p. 1295
inauntrul termenului de recurs, ca 140. Considerand c5, din dispozi-
aderg, sau isi apropriazil recursul tiunile citatului text de lege, rezulta
dela interjectat de o alta persoank Ca tribunalul, dupg cererea ce i se
cu acelas interes ca si dansa. face, poate acorda mostenitorilor un
Buletinul 1898, p. 838 termen pentru plata taxei de inre-
137. Considerand ca interpretarea gistrare, etc. ;
unui act, dupa cuprinsul si intele- Considerand ca aceasta dispozi-
gerea termenilor intrebuintati in- tiune din lege nu poate sa fie in-
teansul, sau dupa celelalte impreju- teleasa de cat in sensul ca tribuna-
rani de fapt, pentru a da actului ca- lul nu are dreptul si nu poate s5,
lificarea sa legala, infra in atribu- uzeze de facultatea ce i se acordg
tiunile suverane ale instantei de fond, prin acest text de lege, de cat nu-
si, deci, scapa in aceasta privinta, de mai dupa ce mai intaiu Ministerul
sub controlul Oasatiunei. de finante, singurul in drept, ca carte
Buletinul 1898, p. 1051; 1899, p. 301 exclusiv interesata, ar refuza cererea
i 1905, p. 11 pentru acordarea unui tormen ;
133. Actiunea prin care se reven- Cu alto cuvinte, legiuitorul prin
died, un imobil rural, pe motiv ca acest text do lege a stabilit ca a-
revendicantul, iar nu parintele sau, ceia ce Ministerul de finante, ca
ar fi trebuit sa figureze pe tabloul parte interesata la incasarea taxelor
de improprietarire este ea scutita de de inregistrare, ar refuza sa poata
plata taxei de timbru ? Vezi cuvan- face instantele judecatoresti ;
tul : .Rural No. 52. Dar, din moment ce ministerul a-
Buletinul 1398, p. 1256 corda sau consimte la termen, jus-
139. Dacl dupg, art. 41 din legea titia nu mai poate refuza.
dela 1896 se poate da curs unei Buletinul 1899, p. 263
cereri ce din eroare nu s'a facut cu 141. Considergnd ca dupa art. 51
plata de timbru, cand partea justi- din Legea timbrului, taxa de inre-
fica la ziva infatisarii ca a plata o gistrare se plateste sau inainte sau
amenda egalg cu de trei on taxele in momentul punerii in posesiune a
datorite, in speta insa, dupg ce s'a succesorilor, conform art. 653 din
amanat procesul si s'a acordat partii Codul civil ;
apelante tin termen spre a justifica Ca, in tot cazul, punerea in pose-
aceasta plata, la ziva infatisarii ur- siune nu se poate efectua, decat dupa
matoare apelantul a cerut o noun plata taxei cuvenita Statului ;
amanare, neputand justifica efectua- Considerand ca dispozitiunile arti-
rea sus zisei plati ; colului 53 din Legea timbrului, se
Ca instanta de fond. judecand in apnea numai in cazul cand succe-
fapt ca apelantul a avut timpul ne- siunea n'a fost inca acceptata si pu-
cesar pentru a pla.ti amenda, i-a re- nerea in posesiune n'a avut loc ;
fuzat amanarea si i-a respins apelul Ca, astfel fiind, si intru cat, in
Lout rani taxa', ; spet5,. recurentul a intrat de fapt in
Ca, urmand astfel, Curtea de fond posesiunea averii succesorale, Mfg, a
nu a comis nici un exces de putere, plati mai intaiu taxa cuvenita Sta-

www.dacoromanica.ro
400 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Tinibru
tului, cu drept cuvant si fara sa in-
terpreteze gresit dispozitiunile art. 53
din Legea timbrului. i- a respins ape-
lul ce Meuse.
Buletinul 1899 p. 291 .i 1904, p. 162
142. Asemanat art. 1 din Legea
de la 16 Martie 1899, pentru inter-
pretarea art. 33 din Legea timbrului,
expropriatiunile pentru cauza de uti-
litate publics, stint supuse la taxa
de inregistrare ca si orice act de in-
strginare imobiliara.
Buletinul 1899, p. 669 i 1901, p. 640
143. Cand in urma expertizei unei
mosteniri ordonat5 de tribunal, mos-
tenitorii intemeiati pe valoarea con-
statata de aceasta expertiza cer de
la tribunal s li se restitue ceeace
platisera mai mult ca taxa catre fisc
pentru mostenire, dupa evaluarea
declarata de dansii cu ocazia cererii
de trimiterea for in posesiunea ave-
rei si tribunalul admite cererea de
restituire dup5, o desbatere contra-
dictorie fats de agentul fiscului, a-
ceasta sentint5, a tribunalului poate
fi opusa ca lucru judecat, atunci cand
administratia financiara ar face con-
testatie la evaluarea acelei moste-
niri, intrucat exists identitate de o-
biect, de cauza si de persoane lu-
crand in aceeas calitate.
Buletinul 1899, p. 756
144. Considerand ca productele
ce le da fotografia printr'un proce-
deu industrial, intrand in clasa ar-
telor mecanice, este invederat &A a-
cela care are un stabiliment de fo-
tografie si care, cu intentiunea de a
specula, face din exercitiul acestei
intreprinderi industriale profesiunea
sa obisnuit5,, cumparand aparate si
materialul necesar spre a produce si
vinde fotografii, este un comerciant
obligat a tine toate registrele pe cari
legea comercia1a le impune oricarui
comerciant ;
www.dacoromanica.ro
Tintbru
C5., de altfel, in speta, recurenta
dupa cum constata tribunalul prin
sentinta supusa recursului, avand o
firma inscrisa in registrul tribuna-
lului, aceasta dovedeste si mai mult
ca dansa este comercianta ;
art, astfel fiind, bine instanta de
fond a considerat pe recurenta ca
comercianta si constatand in fapt ca
dansa nu avea registrul jurnal si re-
gistrul inventar cerut de art. 22 din
Codul comercial, bine si fara violare
de 1 e g e a mentinut atnenda la
care a fost condamnata prin proce-
sul-verbal d r e sat de controlorul
fiscal.
Buletinul 1899, p. 769
145. Acela care asters cu clor
sernnatura apozata pe o coals do
hartie timbrata de cinci lei, deja in-
trebtuntata, preschimband-o la un
debitant de timbre si realizand ast-
fel un beneficiu de patru lei si cinci
zeci bani, comite o frauda ce avea de
scop a disimula contraventiunea ce
rezulta din intrebuintarea unei coli
timbrate ce deja servise si aceasta
frauda constitute contraventiunea pre-
vazuta si pedepsita de art. 64 din
Legea timbrului.
Buletinul 1899, p. 888
146. Actiunea in revendicare a
unui pamant rural, facut5. de care
erezii colaterali ai improprietaritului
este ea scutita de plata timbrului
conform art. 62 ultim aliniat al Legii
judecaloriilor de ocoale din 1896?
Vezi cuvantul : (Rural. No. 59.
Buletinul 1899, p. 1123
147. Hotararea prin care se sta-
bileste judecatoreste valoarea unei
succesiuni spre a servi de norms
la plata taxei de inregistrare, nu
poate fi invocat5, ca autoritate a lu-
crului judecat la cererea ce ar face
in urma mostenitorii spre a li se
restitui o parte din taxa incasata
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 401

Timbru Timbru
faro drept, de Stat, ca una ce era Considerand ca, duph ce s'a acor-
scuff& de taxa prin lege, de oarece in dat mostenitorilor un termen de
ambele aceste actiuni nu exista i- plata taxei si s'a luat o garantie
dentitate de obiect. ipotecara pe un imobil pentru acea
Buletinul 18.99, p. 1215 plata, intre Stat si mostenitori
148. Apelurile in materie de con- exista noui relatiuni de creditor si
traventiuni vamale nu sunt supuse debitor si Statul nu mai poate de-
la plata taxei de timbru. cat sa urmareasca, pe tale civila in-
Buletinul 1899, p. 1259 deplinirea creantei sale.
Vezi euvantul : Contraventiuni vamale" Buletinul 1900, p. 4
No. 137. 150. Dupa art. 26 din Legea tim-
149. Avand iii vedere ca., dupa brului sunt supuse la plata unei
art. 55 din Legea timbrului, cand taxa proportionate de cinci zeci bani
un mostenitor sau legatar nu va la suta de 16 contractele de inchi-
face declaratiunea prescrisa de art. riere, fie scrise fie verbale ;
53 si va poseda mostenirea sau le- Iar dup.' art. 63 din aceeas lege
gatul cuvenit lui, fara, a plati taxa se pedepseste cu o amenda compusa
prin acest fapt va cadea in din cifra inzecita a valoarei tim-
contraventiune si va fi supus la brului legal, oriee persoana care in
plata taxei cuvenite si a amendei tranzactiunile indicate in sus zisa
prevazuta de art. 68 din aceeas lege ; lege nu se va fi servit cu hartia
Considerand ca de aci rezulta ea purtand timbrul legal ;
de indata ce mostenitorul sau lega- Considerand ca aceste dispozitiuni
tarul a Limit la tribunal declaratiu- se aplica pentru once contract de in-
nea conform art. 53, chiar data va chiriere, fie din nou facut, fie re-
posed& succesiunea, fara a fi platit inouit prin tacita reconductiune data
prealabil taxele, prin aceasta dan- nu s'a intrebuintat timbrul legal
sul (mostenitorul sau legatarul) si-a chiar la facerea, la prelungirea, sau
indeplinit obligatiunea impusa de la reinoirea lui.
art. 55, sub pedeapsa de amenda si, Buletinul 1900, p. 36
deci, numai pentru posesiunea mos- 151. Considerand ca aprecierea
tenirii inainte de a plati taxele nu taxei si a timbrului necesar unui
poate fi pasibil de amenda ; act ce se prezinta spre autentificare,
Ca, astfel, si intru cat, in speta, inscriere sau transcriere, fiind la-
se constata s recurentii an facut sata de lege cu totul in sarcina ju-
declaratia prescrisa de art. 53 din decatorului care .1 primeste si -i da
Legea timbrului ; ea, au cerut si ob- curs (art. 61, lit. t), asa ca el, in
tinut chiar dela tribunal un termen caz de insuficienta de timbru sau
de plata taxei si au dat o siguranta de taxa, poate s refuze a da curs
Statului prin inscriptiunea ipotecara actului ; iar grefierul fiind chiemat
ce s'a luat asupra unuia din imobi - prin legea autentificarii actelor nu-
lite mostenirii, apoi recurentii nu mai a asista pe judecator la lega-
mai pot fi considerati ca contrave- lizare sau autentificare, pentru ca
nienti in sensul Legii timbrului si actul sa poata avea putere legala
supusi la amenda, caci nu mai pot si doveditoare, de aci rezulta ca
fi ba,nuiti ea au cautat a se sus- data se constata lipsa sau insufi-
trage de la plata taxei impusa de lege ; cienta de timbru, on neplata taxei
I. C. Barozzi. Vol.1V 26
www.dacoromanica.ro
402 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Tintbr u
de inregistrare, adica o contraven-
tiune la Legea timbrului, aceasta
nu poate privi decat pe judecatorul scrise prin acest text de lege, este
care a instrumentat fara paza cerin- o adevarata amenda de care s'a ti-
telor Legii timbrului, iar nici de cum ent pasibil eel care n'a plata taxele
pe grefier, care nu poate avea drep- de inregistrare in modul si in ter-
tul sa, refuze contrasemnarea actu-
lui, chiar data ar credo ca timbrul
este insuficient sau ca trebue
tita o taxa mai mare de inregistrare
si care, in definitiv, nu poate sa
dispozeze nimic in aceasta privinta.
Buletinul 1900, p. 140
152. Considerand ca contractul de
navlu prevazut de art. 557 din Co-
dul cumercial, desi este pus sub ti-
tlul contractului de inchiriere, ins&
acest contract are de principal o-
biect transportul lucrurilor incarcate
pe vasul ce se inchiriaza pentru a-
cest stop la o destinatiune anumita
si fixate de mai inainte ;
Ca, dar, inchirierea nefiind decat un
mijloc pentru transport, iar ideea de
transport fiind dominants si de e-
senta contractului de navlu. urmeaza
ca in privinta taxelor fiscale, par-
tile sa se conforme prescriptiunilor
Legii timbrului pentru contractul de
transport, si tribunalul in spetA
judecand astfel, n'a violat art. 557
citat si, in consecinta, bine a aplicat
art. 19, 7 din Legea timbrului.
Buletinul 1900, p. 150
153. Statul poate core revizuirea
hotararilor date in materie de con-
traventiune la Legea timbrului ? Vezi
cuvantul : (Revizuire. No. 43.
Buletinul 1900, p. 175
154. Considerand ca, dupa dispo-
zitiunile art. 68 din Legea timbru-
lui, cei cari nu vor plati taxele drep-
tului de inregistrare in modul si ter-
menele prescrise prin aceasta lege,
vor plati ca amenda taxa indoita,
fara ca amenda sa poata fi mai
mica de 100 lei ;
I imbru
Considerand ca din aceasta dispo-
zitiune rezulta ca taxa indouita, pre-
menele prescrise prin Legea timbru-
lui, adica acela care a cazut in con-
traventiune la aceasta lege ;
Considerand ca neplata taxei de
inregistrare pentru succesiuni si le-
gaturi in modul si termenele prescrise
de Legea timbrului, ca si neplata on
carei alto taxe prevazuta de aceasta
lege, constituind o contraventiune la
Legea timbrului, se prescrie conform
art. 74 prin trecerea de trei ani,
dupa care Statul nu mai poate fi in
drept sa recla me taxa de inregis-
trare ;
Iar dovada invederata, ca este ass,
rezulta din aceea ca legiuitorul, prin
citatul text, ocupandu-se de terme-
nul de cand are a curgef prescrip-
tiunea in materie de contraventiuni
la Legea timbrului, prin aliniatul 4
spune .ca pentru succesiuni si le-
gaturi prescriptiunea de trei ani
curge din momentul punerii in po-
sesiune de tribunal, ceeace era, inutil
a mai spune data ar fi inteles ca
dreptul Statului de a reclama taxa
de inregistrare se prescrie prin 30
ani, conform dreptului comun
Ca, astfel fiind, si intrucat, in
speta, Curtea de fond constata in
fapt ca dela data de cand intimata
a fost puss de justitie in posesiunea
legatului si pana la data cand Sta-
tul a reclamat taxa de inregistrare
trecuse mai mult de trei ani, apoi
cu drept cuvant a aparat-o de pre-
tentiunea Statului.
Buletinul 1900, p. 177
Vezi mai jos : No. 23t.
155. Considerand ca din combina-
tiunea art. 10 si 46 din Legea timbru-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA 403

Timbru Timbru
lui reiese ca legiuitorul a inteles a se in resortul caruia s'a efectuat plata,
restitui taxa de inregistrare perce- singurul competent a status asupra
puta atunci cand conventiunile si unor asemenea actiuni in ultima in-
actele ce *tile au proiectat do a stant& pan& la 1500 lei, si in prima
face nu s'au operat in mod definitiv, instant& cand este vorba de o suma
fie prin vointa lor, fie prin circum- mai mare ;
stance independente de vointa lor ; Considerand ca aceasta dispozi-
Considerand ca taxa de inregis- tiune dintr'o lege specials materiei,
trare la vanzgrile imobiliare fiind nu poate fi privita ca abrogata prin
un drept al fiscului pentru mutatiu- Legea general& a organizarii judech"-
nea proprietatii nu poate fi perce- toriilor de ocoale, in virtutea prin-
puta decat in cazul cand mutatiunea cipiului c5, o lege general& nu abrog5,
a avut loc in realitate, iar nu si dispozitiunile unei legi speciale ;
cand a ramas in stare de proiect. Considerand ca, astfel fiind, deli
Buletinul 1900, p. 184 suma care face obiectul procesului
156. Agentul fiscal fiind un agent de fat& nu excede competinta jude-
administrativ el este in drept, con- catoriilor de pace, dar, intrucat a-
form art. 56 din Legea timbrului, sa ceasta suma provine dintr'o resti-
comunice contravenientilor procesele - tuire de tax& de inregistrare perce-
verbale de contraventiuni. puta pe baza Legii timbrului si, in-
Buletinul 1900, p. 285 trucat dupa art. 46 din aceasta lege,
157. In materie de contestatiuni toate cererile pentru restituirea unor
la evaluarea facuta de mostenitori asemenea taxe, far& nici o excep-
asupra averii defunctului, hotararea tiune, sunt date in competinta tri-
tribunalului data in lipsa e supus5, bunalelor, apoi, cu drept cuvant tri-
dreptului de opozitie, fie din partea bunalul prin sentinta atacata astazi
mostenitorilor, fie din partea Sta- cu recurs s'a declarat competinte a
tului. judeca o asemenea actiune.
Buletinul 1900, p. 303 ; 1901, p. Buletinul 1.900, p. 322
641 f i 1903, p. 637 159. Considerand ca intimatii cum-
158. Considerand ca, deli din dispo- pitrand dreptul de a exploata o pa-
zitiunile art..46 din Legea timbrului dure, care este un drept incorporal,
din 19 Martie 1886 rezulta ca nu- cesiunea acestui drept de exploatare
mai in cele trei cazuri anume ar5,- constitue cesiunea unui drept incor-
tate in prima parte a acestui articol, poral supus dup& art. 25, aliniatul 2
tribunalul este in drept, dupa citarea din Legea timbrului la taxa timbru-
partilor, s& ordone pe calea sumark lui proportional de zece bani la suta
printr'un jurnal motivat si dat in de lei ;
Camera de consiliu, restituirea ta,- Ca, dar, in speta, nefiind o van-
xelor, iar in toate celelalte cazuri, zare de padure, precum se pretinde
cand n'ar fi vorba de restituirea unei de recurent, nu era loc la aplicarea
taxe nelegal perceput5, (art. 10 din art. 33 si tribunalul anuland pro-
Legea timbrului), care poate face o- cesul-verbal pentru acest motiv, n'a
biectul unui proces (art. 45 aceeas violat legea, nici n'a comis yeti un
lege), restituirea nu se poate cere de exces do putere.
cat pe calea judec&tii contradictorie, Buletinul 1900, p. 505
$i aceasta numai la tribunalul civil 160. Recursul in materie de con-

www.dacoromanica.ro
404 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Timbru Timbru
traventiune la Legea timbrului nu tiv, fie prin vointa lor, fie prin cir-
e nul, data nu se alatureaz5, copia cumstante independente de vointa
de pe sentinta tribunalului, intrucat lor, de oarece taxa de inregistrare
nu se cere aceasta prin Legea spe- este un impozit pus asupra actului
ciala a timbrului si intrucat tonne- juridic intervenit intro parti, iar nu
nul de recurs curge, nu dela data o taxa pentru legalizarea instrumen-
comunicarii hota'rarii, ci dela data tului constatator acelui act.
pronuntarii ei. Buletinul 1900, p. 828
Buletinul 1900, p. 772 163. Considerand ca orice impozit
161. Considerand ca, dupa dispo este teritorial, din punctul de ve-
zitiunile art. 78, aliniatul 3 din Co- dere c5. nu poate fi aplicat decat
dul comercial, o societate comercia15, inauntrul teritoriului Statului care
constituind o persoan5, juridica, dis- 1-a infiintat, caci, altmintrelea, s'ar
tincta de aceea a asociatiilor, de in- incalca drepturile de suveranitate
data ce un imobil a trecut din pa- ale Statelor strainer
trimoniul ei in acela exclusiv al u- C5, taxa proportionala de inregis-
nuia din asociati, si pe cat timp so- trare pe mosteniri intrunind toate
cietatea subsista, nefiind in stare de caracterele unui adeviirat impozit,
lichidatiune, Invederat c5. nu poate urmeaza a fi aplicata, in lipsa unei
fi vorba de imparteala $i, prin ur- dispozitiuni exceptionala si expresa
mare, nici de vanzare pentru iesire a legii, in limitele principiului sta-
din indiviziune a unuia dintre co- bilit mai sus si, prin consecinta, a-
proprietarii devalmasi, adica a unuia ceasta taxa nu poate atinge decat
din asociati, spre a se putea sustine averea succesorala situata pe teri-
c5. nu s'a petrecut o adevarata mu- toriul roman ;
tatiune de proprietate, ci numai o Avand in vedere obiectiunea ce
inipartea15, caz prevazut de art. 33, se face ca taxa de inregistrare pe
No. 5, aliniatul 3 din Legea tim- mosteniri, are de fondament asi-
brului ; gurarea si ocrotirea din partea Sta-
Considerand dar, ca, actul inter- tului a insus drepturilor de mo$te-
venit intro Solomon I. Halfon si nire, considerat ca mijloc legal
Moritz N. Halfon nu poate fi privit de dobandire a proprietatii $i, ca
altfel decat ca operand o mutatiune atare, aceasta taxa reprezent5,nd
de proprietate intro firma G. Halfon rasplata unui serviciu adus de Stat,
& fii $i Solomon I. Halfon si, ca ea trebue a se percepe pe intreaga
atare, bine a judecat tribunalul cand avere succesorala, fara deosebire do
a decis ca trebue a se aplica dispo- locul undo acea avere este asezata;
zitiunile art. 1, 33 si 38 din Legea Considerand ca oricare ar fi mo-
timbrului. tivele justificative ale taxei de inre-
Buletinul 1900, p. 776 gistrare pe mosteniri, si chiar admi-
162. Considerand ca din combi- tandu se c5, aceasta taxa reprezinta
natia art 10 si 46 din Legea tim- rasplata Statului pentru asigurarea
brului reiese ca legiuitorul a inteles dreptului de mostenire, considerat
a restitul taxa de inregistrare per- ca mijloc legal de dobandire a pro-
ceput5, atunci cand conventiunile si prietatii, totus, obiectiunea ce se a-
actele ce partile au proiectat de a duce nu poate avea un efect deci-
face nu s'au operat in mod defini- siv asupra principiului de teritoria-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA 405

Timbru Timbru
litate statornicit mai sus, caci, pri- percepe ca orice impozit decat pe bu-
vind chestiunea sub punctul de ye- nurile asezate in Romania, ramane
dere al obiectiunii, Statul, nu ar a se vedea care este, dupa lege, se-
avea un motiv legitim de a pereepe diul vaselor plutitoare si unde tre-
taxa de inregistrare decat in raport buesc a fi considerate ca sunt ase-
cu drepturile ce dansul este in stare zate ;
a le ocroti si stint este ca, un Stat Considerand ea vasele plutitoare
nu poate asigura dreptul de moste- formand un puternic instrument de
nire decal asupra bunurilor situate comert, au atras cu deosebire ingri-
pe teritoriul lui ; jirea legiuitorului, care le-a consti-
Ca, astfel fiind, motivul justifica- tuit cu o stare civila, obligandu-le
tiv al taxei de inregistrare nu stir- de a purta bandiera nationalitatii lor,
beste intru nimic pricipiul de teri- si de a fi inscrise in registrele por-
torialitate a impozitelor si nu poate tului de care ele ataxna, din care ele
avea nici o inraurire asupra aplica- fac parte ;
rii acestui principiu ; Ca, sub imperiul acelorasi consi-
Considerand ca, de altmintrelea, deratiuni si in aceeas ordine de idei,
dad. s'ar admite ca intemeiat5, o- legiuitorul, cu toate ca, a declarat
biectiunea ce se face, apoi teoria in vasele putitoare ca bunuri mobile,
ea cuprinsa ar produce consecintele n'a permis insa ca instrainarea lor
cele mai nedrepte, caci adeseaori un sa fie opozabila tertelor persoane,
mostenitor ar fi silit sal plateasca data acea instrainare n'a fost ins-
de doua sau mai multe on taxa in- crisa in registrele portului din care
registrarii pentru mosteniri, dupa vasele fac parte, astfel precum se pre-
cum s'ar intampla ca [Atli din a- vede prin art. 490, 493 si urmatorii
verea succesorala s se afle situate din Codicele comercial ;
pe teritoriul diferitelor State straine, Considerand ca in fata acestor dis-
pi, ceeace este mai isbitor, Inca s'ar pozitiuni de lege nu mai ramane nici
putea intampla cats odata ca o o indouiala ca nationalitatea vaselor
persoana chiemata la o succesiune plutitoare se determine dupa ban-
deschisa in Romania, sa fie tinuta diera ce poarta, iar sediul sau domi-
de a plati taxa de inregistrare pen- ciliul lor, dupa portul de care atarna
tru o parte de mostenire situata pe si unde sunt matriculate, principiu
teritoriul unui Stat strain, pe care care, de altmintrelea, este admis in
dansa nu ar putea, o dobandi dupa dreptul international si necontrazis
legile de succesiune ale acelui Stat ; de legislatiunile pozitive ;
Ca asemenea consecinte nedrepte Considerand ca acestea fiind re-
nu se pot admite fare un text expres gulele ce earmuesc materia, din con-
de lege, si nu se pot presupune ca siderantele de mai sus rezulta ca pe
au fost incuviintate intr'un mod tacit cat timp taxa de inregistrare pe mos-
de legiuitor, astfel ca obiectiunea ce teniri nu se poate aplica decat pe
se face devine neadmisibila si din averea succesorala asezata in Roma-
acest punct de vedere ; nia, si po cat timp domiciliul vaselor
Considerand ca, odata inlaturata plutitoare este in portul unde ele sunt
obiectiunea de mai sus, si fiind sta- matriculate, apoi, in speta, A. Tibaldo
tornicit principiul ca taxa de inregis- Bassia era in drept de a cere dela
trare pe mostenitori nu poate a se justitie ca sa fie scutit de plata de

www.dacoromanica.ro
406 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Timbru Timbrit
inregistrare pentru cele trei vase ce puts Si, dar, nu poate fi supus la nici
le primise mostenire dela Constantin o pedeapsa.
Valsamaki si cari, iii aveau domi- Buletinul 1900, p. 1344
ciliul for intr'un port grecesc unde 166. Considerand ca prescriptiunea,
eran matriculate. avand de efect a ridica, Statului drep-
Buletinul 1900, p. 1163 ; 1901, p. 1316 tul de a constata contraventiunea,
(Sect.- Unite) adic5, neplata taxei, urmeaza ca el
164. Considerand ca, dupa art. 1725 nu mai poate, dupa trecerea de trei
din Codul civil, combinat cu art. 60 ani, reclama plata ei, caci pentru
din 1,egea timbrului Si inregistrarii aceasta Statul ar trebui sa constate
din 1881, tezaurul public are on pri- ca aceastri, taxa' n'a fost platita, si
vilegiu pentru sumele datorite din prescriptiunea ii ridica dreptul de ti
timbru ai inregistrare asupra averii face aceasta constatare.
mobiliare ,i imobiliare a debitorului Buletinul 1900, p. 1474
sae ; Vezi mai jos : No. 227.
Considerand, in spet.5,, ca debitorul 167. Recursurile in materie rela-
Statului nu era raposatul C. An- tiva la legea numelui se fac en plata
driopulo, ci N. Nanu, legatarul saa taxei timbrului.
universal, care, acceptand mostenirea, Buletinul 1901, p. 19
era obligat sa plateasca taxele de in- Vezi si cuvantul: Hume patronomie"
registrare prevazute de lege ; (lege) No. 2.
Considerand. deci, ea, intrucat pri- 168. Prin dispozitiunile art. 72 din
vilegiul Statului trebue a se exercita noua lege a timbrului, legiuitorul, mo
asupra averii acestuia, el rainane fara dificand art. 57 din vechea lege a
efect fats cu ipotecile consiintite in- timbrului, nu a mai cerut ca con-
nainte de moa..tea sa, de raposatul travenientul, data cu reclamathinea
C. Andriopulo, care n'a avut nici un in justitie, sa alature si recepisa. Casei
raport juridic cu Statul; de Depunere prin care si se constate
Ca, astfel fiind, cu drept cuvant a ca s'a consemnat amenda si taxele,
hotarat Curtea de fond ea creanta si s'a dat Statului numai dreptul de
Statului pentru taxa de inregistrare, a lea masuri de asigurare pentru
nu poate prima pe aceea ipotecarg, a garantarea drepturilor sale.
creditoru]ui r5posatului C. Andriopulo. Buletinul 1901, p. 407
Buletinul 1900, p. 1189 169. Vazand cuprinderea Min. 5
165. Considerand a., in principiu, din art. 15 din Legea timbrului din
once amenda fiind o pedeapsa, pre- 1881, relativ la chitantele $i adeve-
supune din partea celui supus la a- rintele ce se dau de catre societati
menditi eel putin o negligenta ; $i diferiti intreprinzatori pentru ope-
Ca actul in chestiune fiind suscep- ratiunile ce fac ;
tibil de dou5, intelesuri, ca act de Considerand ca, dupa aceste dispo-
vanzare, sae ca inscris pentru o da- zitiuni legislative, stint supuse la
torte, judeditorul de bun5, credinta plata timbrului fix de 10 bani nu-
a putut interprets actul ce i s'a pre- mai chitantele si adeverintele ce se
zentat pentru autentificare, cu lute- libereaza tertelor persoane de catre
lesul eel din urma, si, prize urmare, societati $i diferiti interprinzitori
nici o negligenta nu i se poate im- pentru operatiunile ce fac ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT ROMANA 407

Timbru Timbru
Ca de aci rezulta, in mod nein- asupra chestiunii de a se sti uncle
doios, ca data asemenea chitante au dansul urmeaza a fi citat ;
ra'mas in alb, nescrise si nedetasate Considerand ea, in speta, and re-
din registru, ele nu sunt supuse la curentul arata prin petitia de apel
plata timbrului fix de 10 bani; ca domiciliaza in Piata legumelor,
Ca cotoarele din registre aseme- si cand prin procesul-verbal de con-
nea nu sunt supuse prin nici un statarea contraventiei se stabileste
articol la plata veri unui timbru ; ca contravenientul domiciliaza in
Ca administratorii acestei societari, Piata legumelor, nici o indoiala nu
in spetil, cand au eliberat chitante mai poate fi asupra determinarii do-
la acei din societari cari le cereau miciliului sat];
dansii au timbrat acele chitante Ca, dar, cand tribunalul anuleaza
eliberate apelul pe motiv ca recurentul prin
Avand in vedere ca legiuitorul, petitia de apel n'a precizat indestul
cand a voit sa supuna la plats con- domiciliul sau, violeaza dispozitiunile
tractele orale nescrise, a spus-o sus citatului text de lege,
expres ; Buletinul 1901, p. 1173
Ca Legea timbrului este de stricti- 173. Ipotecile pe cari sunt obli-
sima interpretatiune si nici un act gate a le da societatile de asigurare
nu poate fi supus veriunei taxe, in conformitate cu art. 147 din Co-
cand nu este expres si deslusit pre- dul comercial, neputandu-se consi-
vazut in lege. ders decat ca niste ipoteci canyon-
Buletinul 1901, p. 638 gi 1902, p. 382 tionale, ele sunt supuse la plata
170. Liberalitatile fticute la afini taxei de Inregistrare.
urmeaza, a fi supuse la taxa de in- Buletinul 1901, p. 1-138
registrare de 9 la sutaconform art. 174. Adeverintele ce se dau plu-
31 din Legea timbrului din 1886 tasilor ce transpoarta lemne pe plu-
mei nu numai intre afini nu exista tele for si cu care dansii dovedesc
nici o legatura de singe ceeace la locul de incarcare ca au trans-
constitue semnul caracteristic al ru- portat si predat lemnele la destinatie,
deniei naturale dar Inca afinii nu constituesc adevarate chitante de pre-
sunt chiemati cip", lege a se mosteni dare sau descarcare, supuse prin art.
intre dansii si nu au nici o voca- 15, 11 la taxa timbrului fix de 10
tiune la mostenirea unui altuia. bani.
Buletinul 1901, p. 650 Buletinul 1901, p. 1590
171. Recursurile facute contra de- 175. Faptul, data un comerciant
ciziunilor Consiliului de revizie au a are sau nu registre si refuzul lui
fi facute cu plata taxei timbrului de a le prezenta nu poate rezulta
conform art. 25 din Legea timbrului ? din declaratiuni straine;
Vezi cuvantul: (Recurs, No. 179. Ca, Inainte de a pune in stare de
Buletinul 1901, p. 720 contraventiune pe un asemenea co-
172. Considerand ca ceeace legea merciant. fiscul, prin agentii sai, tre-
sere prin dispozitiunile art. 72, alin. bue sa-1 intrebe personal la facerea
4 din Legea timbrului este ca con- procesului-verbal, sau eel putin di-
travenientul sa-si indite prin petitia naintea instantei unde se judeca a-
de apel intr'un mod astfel domiciliul facerea (art. 62 din Legea timbrelor).
sau, incat indouiala sa nu poata fi Buletinul 190?, p. 31

www.dacoromanica.ro
408 REPERTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA ROMANA

Timbru Timbru
176. Considerand, in principiu, ca cesta nu mai poate fi tinut a plati
o singura dispozitiune testamental* o noua taxa de inregistrare.
relative la un bun nu poate sal des Buletinul 1902, p. 180
loc decat la o singura impunere de 177. Considerand ca dupe dispozi-
taxa de inregistrare ; tiunile art, 62, lit. f din Legea tim-
Considerand ca fa0. cu acest prin- brului, valoarea imobilelor nu va fi
cipiu, in cazul cand printr'o dispo- nici intr'un caz inferioara venitului
zitiune testamentara ge da unei per- dupe roluri inmultit cu 20 ;
soane uzufructul, si alteia nuda pro- Considerand ca inmultirea veni-
prietate ale aceluias imobil, taxa cu- tului cu 20, fiind un minimum sub
venita fiscului nu poate fi decat aceea care tribunalul nu poate nici intr'un
prevazuta in Legea timbrului pentru caz cobori valoarea imobilelor unei
transmiterea uzufructului si a nuclei succesiuni, rezulta de aci ca in caz
proprietati, care, odata plata* ridica cand are elemente de apreciare, este
fiscului dreptul a mai percepe alta in drept si poate sa ridice valoarea
taxa pentru aceasta transmitere, caci, imobilelor, iar aceasta chestiune fiind
in speta, nefiind decal un singur le- lasata la suverana sa apeciare, scapa
gat cu sarcina uzufructului, incetand controlului Curtii de casatie.
sarcina, nu se opera o noua trans - Buletinul 1902, p. 338 gi 766; 1903,
mitere spre a se plati o noua taxa p. 1324 gi 1904, p. 618
de inregistrare ; 178. Din dispozitiunile art. 43 din
Considerand ca, in conformitate cu Legea timbrului din 1900 rezulta ca
acela principiu, atat art. 47, ali- o persoana litigants, care a facut a-
niatul d din Legea timbrului de la pel cu act de paupertate, nu poate
1886, sub imperiul careia s'a des- fi condamnata la plata timbrului ce
chis succesiunea def. H. Tomaide, ar fi fost cerut in procesul in care
cat si art. 62, alin. d din actuala se judeca si ca e scutita prin actul
Lege a timbrului, in concordanta si de paupertate cu care se serval.
cu art. 52 din aceasta lege, impune Buletinul 1902, p. 448
la taxa de inregistrare numai tran- 179. Considerand ca dei prin ar-
smiterea uzufructului de la o per- ticolul 50 din I.egea timbrului se
soana la alta, cu drept deosebit, prescrie ca autoritatile publics nu
transmitere care nu-si poate avea, vor da nici un fel de curs actelor
locul de cat numai atunci cand uzu- ce nu vor fi timbrate, sau nu vor
fructul are sa se continue, in ceea purta timbru suficient, totus, prin
ce priveste fiinta lui, tot in condi- alin. 1 din zisul articol, se prevede
tiunile in cari a fost si in mainele ca aceasta lipsa nu atrage nulitatea
transmitatorului, adica cand noul u- actelor cad nu au fost investite cu
zufructuar s'ar gasi fata de nudul timbru, ci supune pc) parti la pena-
proprietar tot in aceleasi raporturi ju- litatea prescrisa in aceasta, lege ;
ridice ca si primul uzufructuar, iar nu Ca, in ceea ce priveste penalitatea
cand incetand uzufructul prin moar- de care acest articol face mentiune
tea uzufructuarului, cum e in cazul o gasini in art. 79 din lege, care, in
de fata, uzufructul revine de drept cazurile sus aratate, supune pe parti,
nudului proprietar, in puterea legii, in caz de descoperire, la o amends
art. 557 din Codul civil, caz in egala cu de zece on valoarea tim-
care, cum mai sus se stabileste, a- brului legal ce urma a se intrebuinta

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Timbru
sau la diferenta ce ar exista intre
timbru uzat gi aceea a timbrului
legal ;
Considerand ca, data prin ultimul
aliniat al art. 50 se prescrie ca toate
actele de procedura cari nu vor purta
timbru ei taxele speciale legale, vor
fi considerate ca lath fiinta, aceasta
dispozitiune insa se refers numai la
acele acte pentru cari partile nu au
indeplinit cerintele legii in privinta
taxelor si amenzilor prescrise.
Buletinul 1902, p. 459 fi 924; 1903,
p. 176 Si 1905, p. 990 Si 1075
180. Suma constituita ca dots
fiind producatoare de venit, ea intra
in categoria prevazuta de art. 46,
ultimul aliniat din Legea timbrului,
gi, prin urmare, pentru o asemenea
cloth, gasita in massa succesorala, are
a se plati supra-taxa de 3 la suta.
Buletinul 1902, p. 757
181. Considerand ca darurile ma-
nuale sunt valabile prin simplul fapt
al tra.ditiunii, fa'ra sa fie necesitate
de un act de donatiune scris ;
Considerand ca nici o taxa fiscala
neputandu-se percepe decat in vir-
tutea unei legi, rezulta ea legile fis-
cale sunt de stricta interpretare fi
ea, dar, nu se pot aplica de cat la
cazurile anume prevazute de acele
legi ;
Considerand ca din dispozitiunea
art. 49 si urmatorii din Legea tim-
brului, privitoare la modul de per-
cepere a taxelor de timbru ei inre-
gistrare, rezulta ca in regula gene-
rala aceste taxe nu sunt datorite de
cat atunci cand conventiunea sau
faptul care ar avea de elect trans-
miterea unui drept, se constata prin-
tr'un act scris ;
Ca aceasta regula se confirms prin
aceea chiar ca. art. 30 din citata
lege supune la taxa timbrului pro-
portional contractele de inchiriere si
www.dacoromanica.ro
409
Timbru
arendare facute chiar verbal si ar-
ticolul 44, alin. 2 supune la taxa de
inregistrare contractele sau invoielile
facute verbal in baza unei adjude-
catiuni sau comande ;
Ca mentiunea expresa in aceste
cazuri dovedeste ca ele sunt o ex-
ceptiune si ca, dar, regula generals
este ca taxele de timbru si inregis-
trare nu se percep de cat la actele
scrise ;
Considerand ca prin cuvintele: csi
orice alto liberalitati intre viui' din
art. 46 al Legii timbrului nu se
poate deduce ca legiuitorul a inteles
a cuprinde si darurile manuale, cari
sunt valabile fara nici un act scris
gi sa deroage, astfel, in privinta a- .
cestor daruri, de la regula stability
de citatul art. 49 care presupune
existents unui act scris pentru ca
obligatiunea de a plati taxa de in-.
registrare sa is nastere ;
Considerand, in afara de aceasta,
ca legiuitorul in art. 45, alin. 3 nu
supune la taxa de inregistrare si
vanzarile de buns voie a bunurilor
mobiliare decat atunci cand se va
dress un contract legalizat de tri-
bunal sau de alts autoritate ;
Ca deci, aceste vanzari sunt scu-
tite de aceasta taxa cand sunt mo-
biliare ;
Ca, pentru a admits aceasta scu-
tire, legiuitorul a avut in vedere si
a voit a inlatura mijloacele vexa-
torii la cari ar da nastere consta-
tarea $i taxarea unor asemenea
vanzari
Considerand ca acelas motiv pentru
care s'a scutit vinzarile verbale de
bunuri mobiliare ekista si pentru da-
rurile manuale si, deci, este inadmi-
sibil, in lipsa de un text expres, sa
se pretinda ca legiuitorul a voit a
supune la taxa de inregistrare da-
rurile verbale de bunuri mobiliare,
410 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Timbr u Tini,bru
pe cand a scutit de asemenea taxa timbrului din 1886, fiind privitor la
vanzarile verbale de bunuri mobi- secerisul rapitei $i graului de pe mo-
liare. sia sa, constata o invoiala agricola,
Buletinul 1902, p. 761 qi 1903, p. ca atare, e scutit in baza sus cita-
643 (Seetiuni Unite) tului text de lege, de once taxa de
Vezi mai sus: No. 118 $i 135. timbru si inregistrare.
182. Transmiterea de catre un ad- Buletinul 1902, p. 1019
judecatar a imobilului adjudecat a- 185. Considerand ca daca legiui-
supra sa catre altcineva, constitue o torul prin art. 75 din Legea timbru-
adevarata vanzare pentru care tre- lui dela 18b6, a dispus ca prescrip-
bueste platita o noua taxa de inre- tia de trei ani prevazuta prin acest
gistrare. articol, curge din ziva de cand s'a
Buletinul 1902, p. 780 efectuat perceperea, nu s'a ocupat
Vezi euvantul ; Ordonanta de adjude-
care" No. 247. decat de cazul cind actul sau con-
183. Considerand ca taxa intreita tractul a fost perfect $i s'a produs
ce legea prevede ca amenda in caz efectele sale in momentul confectio
narii chiar ; in acest caz cand taxa
cand ea n'a fost platita inch' dela ce s'a perceput a fost rau perceputa,
inceput, nu se raporta decat la taxele termenul prescriptiunii incepe a curge
speciale ce legea prevede a se ala- dela data cand s'a efectuat perce-
tura pa langa unele cereri ; perea, caci dreptul partii de a core
Ca, dar, in spetii, tribunalul nu
putea in baza acestei dispozitiuni a restituirea
momentul
a luat nastere chiar in
cand a platit aoea taxa ;
legii sa condamne la plata intreita
a timbrului fix pe care trebuia sa Cand, insa, dreptul la restituire a
se faca apelul, caci ar fi fost a a- luat nastere dupa plata taxei de in-
plica legea la un caz ce dansa nu registrare, mile& in cazurile preva-
prevedea, ceeace nu este permis in zute de art. 46 din aceeas lege, ter-
materie fiscala. menul prescriptiunii nu poate curge
Buletinul 1902, p. 924 $i in aceste cazuri din ziva cand s'a
184. Avand in vedere art. 29, alinia- platit taxa, ci din ziva cand s'a nas-
tul 15 din I egea timbrului din 1886 ; cut obligatiunea de restituire, caci
Considerand Ca prin acest articol este inadmisibil ca legiuitorul. contra
legiuitorul voind a inlesni desvoltarea principiului pus de art. 1886 din Co-
$i avantul agriculturii, a scutit de dul civil, s fi voit a fare sa in-
taxele de timbru $i inregistrare invoie- ceapa a curge o prescriptiune inainte
lile agricole ; de a se naste actiunea supusa acestui
Ca, data acesta a fost scopul le- mod de stingere.
giuitorului, $i pe cata' vreme terme- Buletinul 1902, p. 1061
nii legii sunt generali si covarsitori, 186. Considerand ca, dupa dispo-
scutirea acordata prin sus tnentio- zitiunile art. 62, lit. f din Legea tim-
natul articol urmeaza a se aplica la brului, taxa de inregistrare pentra
toate invoielile privitoare la munca transmiterea succesiunilor se calcu-
campului ; leaza dupa valoarea averii declarata
Considerand ca contractul inter- de mo$tenitori, iar in caz de nemul-
venit intro recurentul I. I. Sabareanu tumire Statul are dreptul, conform
$i I. Ganescu sub imperiul Legii art. 64 din aceea$ lege, de a face con-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE jURISPRUDENTA ROMANA
Timbru
testatie la tribunal, tar nu sa fact
alts evaluare prin agentii shi;
Considerand, apoi, ca duph, art. 1
$i urmatorii din Legea de urmarire,
nu se poate urmiiri, duph formele a-
cestei legi, incasarea sumelor dato-
rite Statului sau altor institutiuni
publice, decat in virtute de titluri
legale prin can se stabileste sumele
datorite ;
Considerand ca, in spew, Statul
nu putea sa aiba, ca titlu legal de
urmarire, pentru incasarea taxei de
inregistrare ce i se cuvened, decal de-
claratia mostenitorilor pentru valoa-
rea averii de succesiune, sau sen-
tinta ce ar fi pronuntat tribunalul
respectiv, asupra contestatiunii ce ar
fi facut in caz de nernultumire pe
acea declaratiune.
Buletinul 1902, p. 1151 gi 1903, p. 178
187. Considerand ca, duph dispo-
zitiunile art. 47 din legea timbrului,
inzestfarile si donatiunile len titlu de
doth do orice bunuri imobile sau mo-
bile, in linie descendents, sunt scu -
tite de taxe ;
Considerand ca prin acest articol,
legiuitorul, creand o exceptiune la
principiul general ce-1 puno in pre-
cedentul art. 46 prin care impune
la taxa de inregistrare succesiunile,
donatiunile de orice bunuri, $i orice
alto liberalitati intro viui, aceasta
exceptiune nu se poate intinde prin
interpretare si la alte cazuri ;
Considerand ca prin sus citatul
art. 47 scutindu-se de taxa inzes-
trarile si donatiunile cu titlu de doth
in linie descendenth, rezulta de aci
ca numai dota constituita in aceasth
linie, cu caracterul ei juridic, astfel
cum e definith prin Codul civil, adich
dota constituith unei fete, este scu-
tith de taxa de inregistrare, iar nu
si orice altt liberalitate Mouth de
ascendentii unui baiat prin contrac-
www.dacoromanica.ro
411
Timbru
tul de chshtorie sau in vederea ca-
satoriei.
Buletinul 1902, p. 1160
188. Considerand ca Legea tim-
brului prin art. 46, alin. 7 supune
la o supra-taxa', de trei la suta orice
a v e r e mobiliara produchtoare de
venit ;
Considerand ca donatiunea unui
venit mensual nu poate fi conside-
rate ca un capital producator do
venit, fiind chiar prin sine insu un
venit cab rents ;
Ch. prin urmare. o asemenea do-
natiune nu poate fi impush la su-
pra-taxa de trei la suth prevazuta de
suscitatul articol 46, alin. 7.
Buletinul 1902, p. 1161
189. Recurentul poate cere un ter-
men pentru depunerea taxei intreite
cand odath, cu recursul, sau in ter-
menul prevazut de lege n'a depus
taxa ceruta de Legea timbrului? Vezi
cuvantul : .Recurs. No. 188.
Buletinul 1902, p. 1194
190. Din combinatiunea art. 26,
50 si 79 din Legea timbrului re-
zultt ca dach, partea a Malt verio
cerere la o instanta judecatoreasch,
fart a se servi de timbru sau taxa
legala, este in drept ca la ziva in-
fatiserii sa cearh a se da curs ce-
rerii sale, sub conditiune lush ca sit
justifice plata unei amende egala cu
de trei on valoarea taxei prevazuta
de loge ;
Considerand ca legiuitorul prin sus
citatele texte de lege dand partii un
drept facultativ, numai &Ansa poate
sa uzeze de el, lift ca instanta ju-
decatoreasch, sh, fie obligatil a-i pre-
tinde acest uz ;
De uncle rezulth ca., dach partea
n'a facut cerere expresa in aceasta
privire, instanta judecatoreasch este
in drept sa anuleze cererea nefacuth
pe titnbru legal, lat ca din aceasta
412 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT& ROMANA
Tim bru
s'a se poata face un motiv de casare
contra hotararii sale.
Buletinul 1902, p. 1219
191. Considerand ca Legea tim-
brului fiind o lege fiscala ea nu
este primitoare decat de o interpre-
tare restransa ;
Considerand ea, dupa art. 16, li-
tera c din Legea timbrului, cecul
este supus la timbru fix de zece
bani. si, in fata acestui text expres
de lege, cecul nu poate fi cuprins in
categoria actelor prevazute de art.
28 din aceeas lege, pentru a fi su-
pus la timbru proportional, oricat de
covarsitori ar fi termenii acestui din
urma articol ;
Considerand ca, de altfel, deosebirea
de timbru pentru cecuri $i celelalte
efecte negociabile &este explicatia
ei logics in chiar natura actelor, caci
cecul este un instrument de plata,
lipsit de orice caracter de specula,
intrebuintat pentru inlesnirea parti-
lor $i, ca atare, poate fi asemanat
unei chitante, pe child cambiile $i
$i celelalte efecte de comertiu nego-
ciabile sunt instruments de credit,
intrebuintate pentru dobandirea unui
capital de specula si investind, ca
atare, caracterul unui adevarat Im-
prumut de bani.
Buletinul 1903, p. 154
192. Considerand ca, dupa dispo-
zitiunile art. 47, alin. 1 $i urmatorii
din Legea timbrului, inzestrarile fa-
cute de parintii copiilor sunt scutite
de taxa de inregistrare ;
Considerand ca legiuitorul a facut
aceasta scutire in scopul de a inlesni
casatoriile ;
Considerand ca asigurarea zestrei
prin ipoteca, facand parte din insus
actul de casatorie, constitue pentru
partile contractante o conditiune e-
sentiala a inzestrarii, fara de care art. 45, alin. 3 din Legea timbrului
casatoria nu s'ar fi facut : nu sunt supuse la plata taxei de
www.dacoromanica.ro
Timbru
Considerand ca, data scutirea in-
zestrArii copiilor de care parinti,
prevazuta prin sus-mentionatul ar-
ticol, are de scop de a inlesni ase-
menea casatorii, favoarea legii tre-
bile a se aplica la toate conditiunile
$i accesoriile ce cuprinde actul ma-
trimonial, caci, intr'altfel, casatoriile
in asemenea cazuri nu s'ar putea
efectua fara Indeplinirea conditiuni-
lor si scopul legii nu ar fi atins ;
Considerand ca ipoteca nu este de
cat un accesoriu al obligatiunii prin-
cipale si este de regula eh accesoriul
urmeaza conditiunea obligatiunii prin-
cipale.
Buletinul 1903, p. 180
193. Considerand ca, dupa dispozi-
tiunile art.46,ultimul aliniat din Legea
timbrului, taxele prevazute prin acest
articol se vor spori cu Inca trei la
suta pentru averea mobiliara produ-
catoare de venit ;
Considerand ca, in spet5,, s'a gasit
in massa de mostenire mai multe
cambii ;
Considerand ca cambiile prin na-
tura for fiind negociabile, nu pot fi
considerate ca avere mobila nepro-
ducatoare de venit ;
Considerand ea, astfel fiind, cam -
biile ajunse sau nu la scadenta tre-
buesc O. fie considerate ca avere
mobila producatoare de venit, si, prin
urmare, intra in categoria prevazuta
de citatul art. 46, ultimul aliniat.
Buletinul 1903, p. 305
194. Considerand c5, Legea tim-
brului fiind de stricta interpretare,
taxele de timbru si inregistrare nu
se pot percepe decat la actele pen-
tru cari aceasta lege prevede in
mod expres si lamurit asemenea
taxe ;
Considerand ca, prin dispozitiunile
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 413

Timbru, Tinibru
inregistrare decal vanzarile frIcute urmari intr'un mod solidar dela fie-
inaintea tribunalului pentru iesire care contravenient ;
din indiviziune si cand bunul pus Cg, de aci rezulta ca contrave-
in vanzare se adjudeca asupra unui nientii sunt tinuti la plata' de a-
co-mostenitor, in care caz taxa nu menda taxa indouita in mod solidar
se percepe decal pentru pretul afe- si tribunalul nu are facultatea de a
rent la partea ce aveau in imobil condamng pe fiecare faptuitor nu-
ceilalti co-proprietari ; mai la partea s'a de amenda, ci tre-
Considerand ca actele de impar- bue sa condamne, cand sunt mai
tial& voluntara nefiind supuse prin multi contavenienti, pe toti la a-
nici un text din Legea timbrului la menda intreagg, in mod solidar.
plata taxei de inregistrare, partite Buletinul 1903, p. 509; 1904, p. 136
nu pot fi obligate la plata unor a- 196. Carnetele cu cotoare ce le
semenea taxa ; adopta exploatatorii de paduri pen-
Considerand ca compensarea prin tru tinerea comptabilitatii i contro-
bani pentru egalizarea loturilor nu lul personalului de care se servesc
poate if considerate ca o vanzare la exploatare nu sunt supuse la
de bunuri, aceasta compensare fiind plata taxei de 10 band de fiecare
create de legiuitor, prin art. 742 fila, de oarece, dupg art. 16, lit. b
din Codul civil, ca operatie speciala din Legea timbrului, se supune la
in interesul mostenitorilor pentru aceasta plata. numai registrele de
ca bunurile sa nu se imbucatateasca can se servesc exploatatorii de pa-
prea mult si sa se deprecieze. duri.
Buletinul 1903, p. 348 Buletinul 1903, p. 534
195. Considerand ca, dupa art. 84 197. Considerand ca art. 63 din
din Legea timbrului, cei can nu Legea timbrului si inregistrarii su-
vor plati taxele dreptului de inre- pune pe succesori si lega.tari la
gistrare in modul si termenile pres- plata taxei de inregistrare, numai
crise de acea lege, vor plat] ca a- asupra activului net al succesiunii,
menda taxa indouita, fara ca amenda adicg numai asupra valorii bunuri-
se poata fi mai mica de 25 lei ; lor ce raman din succesiune, dupa.
Considerand ca prin aceasta dis- ce se vor deduce toate datoriile suc-
pozitiune: =ca amenda nu va fi mai cesiunii ;
mica de 25 lei se intelege ca a- Considerand ca in zisa lege nu se
menda va fi de 25 lei, chiar cand reguleaza din ce anume avere suc-
taxa neplatita n'ar ajunge, indouin- cesorala mobilg, producatoare de ve-
du-se la suma de 25 lei, jar nu ca nit, sail imobila, au a fi deduse
in toate cazurile judecatorii pot re- datoriile succesjunii pentru aflarea
duce amenda la un minim de 25 lei, activului succesoral supus la plata
caci, din contra, amenda e fixata taxei de inregistrare ;
de lege in mod invariabil la taxa Ca, in lipsa de o asemenea dispo-
indouita, fara ca judecatorii sa o zitiune, Legea timbrului si inregis-
poata modificg, afara de cazul cand trarii, ca once lege fiscala, fiind
nu ajunge la 25 lei ; de stricta aplicar e, trebueste in-
Considerand ca, dupa art. 87 din terpretata in favoarea contribuabili-
aceea lege, amenda se va putea lor, astfel ca taxa de perceput sa

www.dacoromanica.ro
414 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Tinibru
fie cat mai putin oneroasa pentru
cel ce o datoreste ;
Considerand ca este si rational a
se deduce datoriile succesiunii mai
intai din valoarea averii mobiliare
producatoare de venit sau nu, si nu-
mai in caz de neajuugere sa se &-
dud. si din valoarea averii imobi-
liare, pentru ca un debitor, care ar
poseda bani, avere mobiliara si a-
vere imobiliara, nu-si vinde imobi-
lde pentru plati datoriile, decat
atunci cand nu le-a putut achita cu
bani si cu valoarea bunurilor sale
mobiliare, realizate ;
Considerand ca aceasta este sin-
gura norma admisibila, dupa care
are a se face lichidarea unei suc-
cesiuni, pentru a se afla activul suc-
cesoral supus taxei de transmisiune,
mai rezulta si din dispozitiunea in-
scrisa in art. 1826 Codul civil, pri-
vitor la expropriatiunea silita, dupa
care imobilele unei minore, chiar
emancipate, sau unui interzis nu pot
fi puse in vanzare inaintea vanzarii
mobilelor sale.
Buletinul 1903, p. 671 .psi 806 ; 1905,
p. 8 Si 1539
198. Considerand ca, dupa art. 77
din Legea timbrului, once act facut
in Cara streina care ar fi supus, ta-
xei de timbru nu va putea fi pre-
zentat inaintea autoritatilor din Ro-
mania, si nici nu se va putea in- formarea actului, functionarul
trebuinta in Cara, in once mod, mai
inaints de a fi investit cu timbrul
legal ;
Ca, in speta, tribunalul constata
in fapt ca factura gasita, la Polin-
gher n'a fost intrebuintata in nici
un mod in Cara de catre comisio-
narul Hirchorn, de oarece simplul
fapt al transmiterii facturii de ca-
tre acesta lui Polingher nu consti-
tue o intrebuintare a ei ;
www.dacoromanica.ro
Timbru
Ca,fata de aceasta constatare, cu
drept cuvant Hirchorn a fost achi -
tat si tribunalul procedand astfel
n'a violat nici un text de lege.
Buletinul 1903, p. 693
199. Daca in adevar, dull cum
rezulta din dispozitiunile art. 71 si
72 din Legea timbrului, procesul-
verbal de constatarea unei contra-
ventiuni la Legea timbrului face
proba in justitie pe atat time cat
nu este combatut cu o proba con-
trarie, aceasta insa nu se poate ad-
mite decat pentru constatarile fa-
cute prin insus functionarul care a
dresat procesul-verbal, iar nu si
pentru simplele informatiuni culese
dela alto persoane, st pe cari in-
formatiuni s'a intemeiat acel func-
tionar sere a constata pretinsa con-
traven ti une.
Buletinul 1903, p. 1069
200. Recursurile facute contra or-
donantelor de adjudecare privitoare
la pamanturi rurale sunt ele scu-
tite de plata taxei timbrului ? Vezi
cuvantul =Recurs, No. 192.
r
Buletinul 1903, p. 1189
201. Art. 88 din Legea timbru-
lui dispune ca in cazul cand o con-
traventie la Legea timbrului a fost
sa,varsita, cu participarea unei auto-
ritati chiemata a taxa, a legaliza
sau a lua in once mod parte la
sin-
gur devine responsabil de amenda,
iar partite sunt ra.spunzatoare nu-
mai de taxe ;
Considerand ca. Legea timbrului
lege fiscala st, ca atare, de stricta
interpretare nefacand nici o dis-
tinctiune prin sus citatul text de
lege, intro cazul cand autoritatea a
luat parte la facerea actului, auto-
ritate chiemata de lege a sanctions
acel act, si cazul cand a participat
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Timbru
ca parte contractanta, o atare dis-
tinctiune nu poate fi admisa.
Buletinul 1903, p. 1202
202. Conform art. 41, aliniatul 31
din Legea timbrului sunt scutite de
taxa timbrului, si orice alte chel
tueli de procedure, recursurile facute
contra sentintelor date in materie de
iesire din indiviziune a pamanturi-
lor rurale.
Buletinul 1903, p. 1204
203. Considerand ca prin art. 68
din Legea timbrului, mostenitorii
sau legatarii sunt indatorati sa se
prezinte in termen de sease luni,
socotit dupe cazurile acolo preva-
zute, inaintea tribunalului sau a ad-
ministratiei financiare si sa declare
averea ramasa, valoarea ei si par-
tea ce li se cuvine, dup5, care, indi-
candu-se taxa ce au de plata, sa admisa pentru vanzarile voluntare
efectueze plata ;
Ca prin art. 63, aceeas lege, nu
se socotesc in valoarea mostenirii
si nu sunt supuse taxei de inregis-
trare creantele la cari mostenitorii
vor declare ca renunta ;
Ca, dupe art. 66 din Legea tim-
brului, punerea in posesie nu se va
putea efectua decat dup5, plata taxei
cuvenite, ear restituirea unor ase-
menea taxe nu se poate admite de
cat Intr'un singur caz, cand moste-
nitorii sau legatarii au renuntat la
succesiune in conditiunile si terme-
nile prescrise de Codul civil (art. 69
din Legea timbrului) ;
Ca din combinatiunea acestor texte
rezulta ca, pang la punerea for in
posesie, mostenitorii sunt in drept
de a accept& sau renunta la succe-
siuni, in conditiile si termenile
prescrise de Codul civil si, in caz de
renuntare, fiscul inapoiaza taxa ce
a primit ,
Ca data, insa, efectuata punerea
reala in posesiune, mostenitorii nu
www.dacoromanica.ro
415
Timbru
mai pot cere restituirea taxei, caci
e presupus ca ei si-au dat bine sea-
ma de valoarea mostenirii inainte
de a o accepta.
Buletinul 1903, p. 1234
204. Taxa de inregistrare de 2 la
suta pentru vanzarile de buns voie
de bunuri imobiliare, urmeaz5, a se
calcula nu nutnai asupra pretului pe
care it primeste vanzatorul, ci si a-
supra ipotecii ce greva imobilul van-
dut si pe care a luat-o asupra-i
cumparatorul.
Buletinul 1904, p. 22
205. Considerand ca data admi-
nistratia timbrului poate, dupe art.
64 din Legea timbrului, contest& e-
valuarea facuta de parti, conform
prevederilor celor doua articole pre-
cedente, aceasta contestatie nu este
constatate prin act, decat ca',nd ar
exists contra-inscrisuri cari vor cu-
prinde un pret mai mare, sau s'ar
descoperi frauda, caci altfel taxa de
inregistrare are a se calcula dupe
pretul cuprins in act, conform art.
62, aliniatul b din Legea timbrului ;
Considerand ca Statul nu poate
intervene, intr'o conventie in care
pretul fixat de parti este sinter,
pentru a pretinde o taxa de inre -
gistrare mai mare, sub cuvant ca
lucrul vandut are o valoare mai
mare decat pretul cu care s'a van-
dut ;
Ca, as& fiind, tribunalul nu poate,
fare a constata ca exist contra-in-
scrisuri sau frauda, sa fixeze o taxa,
alta decat aceea cuvenite la pretul
din act, avand a compta, ca pret si
sarcinele luate de cumparator pe
seama sa ;
Considerand ca tribunalul, in speta,
nu constata ca s'a comis o frauda,
adica ca altul este pretul aratat in
actul de vanzare si altul acel plata
416 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Timbru Timbru
in realitate de cumparator, ci area rat ca cererea de restituire a taxei
numai cateva circumstante de fapt de inregistrare, platita pentru acel
cari fac probabila o evaluare sca- imobil, intra in cazurile prevazute
zuta prin comuna intelegere intro de Legea timbrului.
parti, ceeace nu echivaleaza cu con- Buletinul 1904, p. 1202
statarea ca pretul aratat in act nu 210. Dupa dispozitiunile art. 26
este acel ce in realitate s'a plata, din Legea timbrului, daca din eroare
singurul f apt care ar constitui o o cerere de recurs se face fare a se
frauda. alatura taxa prescrisa de art. 25,
Buletinul 1904, p. 39 aceeas lege, acea cerere' nu e nula
206. Cererile de perimare in ma- do drept, daca, la ziva infatisarii
terii rurale se fac ele pe timbru? Vezi partea care a facut-o va justifica
cuvantul: .Peremtiune. No. 47. plata unei amende egale cu de trei
Buletinul 1904, p. 359 on taxele datorite.
207. Dupa art. 66 din Legea tim- Buletinul 1904, p. 1.949
brului, mostenitorii legitimi, legata- 211. Considerand ca, dupe art. 58
rii universali, legatarii cu titlu uni- din Legea timbrului din anal 1881,
versal, sau executorii testamentari, Ministrul finantelor este autorizat a
sunt tinuti ca, pe langa taxele afe- acorda denuntatorilor ei agentilor
rente parlilor lor, sa face; si plata cari au constatat contraventiunea, o
taxelor datorite de legatarii particu- prima egala cu a treia parte din
lari, avand dreptul de a si le refine suma atnendei la care contravenien-
din legate. tul este condamnat, iar denuntatorii
Buletinul 1904, p. 372 si agentii pot intervene in procesele
208. Formalitatea datarii proce- dintre fist si contravenienti ;
sului-verbal pentru constatarea unei Considerand ca de ace rezulta ca
contraventiuni fiind substantiala, ne- Ministerul de finante are obligatiu-
observarea ei atrage nulitatea unui nea de a da denuntatorilor $i agen-
asemenea proces-verbal. tilor, cari au constatat contraven
Buletinul 1904, p. 950 tiunea, prima fixata prin acest ar-
209. Considerand ca intro cazurile ticol de a treia parte din suma
de restituire a taxei de inregistrare, amendei la care contravonientul este
prevazute de art. 60 din Legea tim- condamnat ;
brului, este si acela tend actul ju- Ca, daca legiuitorul a intrebuintat
ridic, in virtutea caruia se fa.'cuse cuvintele cea Ministerul este auto-
plata, nu s'a efectuat din cauza, ca rizat., iar nu cobligat., el a facut
justitia a refuzat sa 11 consfinteasca ; acesta pentru a procure ministeru-
Considerand ca, in speta, actul ju- lui mijloacele de a plhti acele prime
ridic in virtutea caruia intimatul stint fiind ca, conform legilor organic
platise taxa de inregistrare era trans- ale Statului, ministerul nu poate dis-
miterea prin succesiune a mosiei Co- pune de nici o suma decat in baza
coresti in patrimoniul for ; unui text formal de lege, iar nu ca
Ca, pe cat timp transmiterea acestei legiuitorul a putut intelege ca sa
proprietati nu a fost consfintita, rle lase la facultatea ministerului in-
justitie, care a admis ca bun legatul cuviintarea primei.
acelei proprietati in favoarea prima- Buletinul 1904, p. 14 00
riei orasului Ploiesti, ramane invede- Contra,: Vezi mai jos No. 244.

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 417

Timbre Timbru
212. Considerand ca prin art. 46, lid, in ziva infatis5,rii plata unei a-
alin. 1 din Legea timbrului este mende egal cu de trei on taxele
scutita de taxa de inregistrare nu- datorite, iar in caz contrariu, jude-
m a i averea succesorala imobiliara, cata va pronunta nulitatea cererii ;
pan& la cinci hectare, deferita des- Considerand ca dispozitiile art. 26
cen dentilor ; cerand o exceptiune la regula, pusa
Considerand ca aceasta scutire in art. 25, nu se poate aplica la alto
fiind o exceptiune in materie de taxe cazuri decat aeelea anume prevazute
de inregistrare asupra succesiunilor, in acele dispozitii ;
nu se poate intinde prin interpretare Ca, intruca,t, in speta, recursul este
si la succesiunea deferita ascenden- facut pe hartie liberk fara a se a-
tilor si colaleralilor ; chita taxa timbrului fix, el are a fi
Considerand ca, in speta, moste- declarat neadmisibil, conform art. 25
nitorii fund parintii i fratele de- din Legea timbrului.
functei, rau tribunalul si numai prin Buletinul 1904, p. 1551
violarea sus citatului text de lege i-a 214. Ipoteca ce, in baza art. 147
scutit de plata taxei si amendei. din Codul comercial, o Societate de
Buletinu11.904, p. 1421 si 1905, p. 525 asigurare o ofer5 ca garantie Sta-
213. Considerand c6. art. 25 din Legea tului este ea supusd taxei de inre-
timbrului prevede ea sunt supuse la gistrare ? Vezi cuvantul cIpoteca.
taxa timbrului fix de 25 le coala, No. 74.
toate cererile de recurs in Casatiune. Buletinul 1904, p. 1648
si ca va fi unit pi neavenita orice 215. Dup6. art. 50 din Legea tim-
cerere in asemenea materie daca de brului, autoritatile publice nu vor da
data cu dansa, in termenul preva nici un curs actelor ce nu vor fi tim-
zut de lege pentru recurs, nu se va brato, sau cari vor purta un timbru
constata plata unei taxe specialo de mai scazut decat col stabilit prin a-
200 lei, in materie civil& sau comer- ceastO. lege : ca insa linsa sau insu-
cial5 ; ficienta timbrului, nn atrage nulita-
Considerand ca pentru plata tim- tea actelor cari n'au lost investite
brului fix de 25 lei nu exista nici cu timbru, ci supune pe parti la pe-
un articol in Legea timbrului care nalitatea prevazuta de aceasta lege,
sa indulceasca sanctiunea nulitat si acele acte pot fi tinute in seam&
din cauza nealaturarii acelui timbru, dupa achitarea amendei.
ceeace dovedeste ca legiuitorul a voit Buletinul 1904, p. 1648
ca in toate cazurile cererea de re- 216. Considerand ca prin cuvintele
curs sa fie insotita de timbrul fix, .avere mobiliara producatoare de ve-
sub pedeaps5, de nulitate a cererii ; nit. , trebue inteleasa averea mobiliara
Considerand ca pentru taxele spe- care prin natura ei poate produce Si
ciale de 100 lei in materie corectio- a carei destinatii este de a produce
nala $i 200 lei in materie civila, venit, prin osebire de aceea care nu
legea a prevazut prin art. 26 ca daca este destinatii a produce nici un ye-
cererile anume specificate in acel ar- nit, precum: hijuteriile, argintariile,
ticol se vor fi rata din eroare Tara mobilele din casa pi altele ;
a se achita si taxa specialk cererea Considerand, in spet6., ca distinc-
nu va fi hula de drept $i partea tiunea ce face instanta de fond intro
poate .s& -i dea curs dacil va justi- sumele de bard cari, actualmente pro-
I. C. Barozzi. Vol. IV 27

www.dacoromanica.ro
 418 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Timbru Timbru
due un venit, $i tole cari sunt numai este destinata de a produce nici un
susceptibile de a produce venit, este venit, precum : bijuterii, argintarii,
cu totul arbitrary $i coutrarie sen- mobile din casa $i celelalte ;
sului juridic acestor cuvinte, caci nu Considerand ca dinstinctiunea ce
se poate ca legiuitorul sa, atribue un se pretinde de partea recurenta, intre
caracter diferit unui capital banesc sumele de bani, cari actualmente
dupa cum, in mod accidental, in mo- fiind plasate produc venit, si tole
mentul deschiderii succesiunii ar care sunt numai susceptibile de a
produce sau n'ar produce venit ; produce venit, este cu totul arbi-
Considerand Ca o asemenea inter- trary si contrary sensului juridic al
pretatiune ar conduce la rezultatul acestor cuvinte, caci nu se poate ca
ca intr'o mostenire, capitalul banesc legiuitorul sa asigure un caracter di-
ar fi supus la supra-taxa de 3 la ferit unui capital bane,4c, dupa cum,
suta, pentruca in momentul deschi- in mod accidental, in momentul des-
derii succesiunii ar produce dobanda, chiderii succesiunii, ar produce sau
pe cand intealta mostenire capitalul nu venit ;
banesc n'ar fi supus la acea taxa, Considerand ca o asemenea inter-
numai pentru circumstance acciden- pretare ar conduce la rezultatul ca
tale ca capitalul ar fi incetat de tin intr'o mostenire capitalul banesc ar
timp mai scurt sau mai lung de a fi supus la supra-taxa de 3 la suta,
produce dobanda, rezultat cu totul pentru ca in momentul deschiderei
n eadmisibil ; succesiunii ar produce dobanda, pe
Considerand, prin urmare, ca banii cand intr'o alta, mostenire capitalul
in numerarin sunt, prin natura lor, banesc n'ar fi supus la acea taxa
avere mobiliara producatoare de venit numai pentru circtunstanta acciden-
dupa sensul ce legiuitorul a voit a tal& ca capitalul ar fi incetat de un
da acestor cuvinte, caci banii sunt timp mai scurt, sau mai lung, de a
destinati a produce venit, gi chiar produce dobanda. rezultat cu totul
producerea de venit este modul o- neadmisibil ;
bicinuit de a se bucura de un capi- Considerand, prin urmare, ca ca-
tal banesc ; ca, dar, banii in natura pitalul banesc gasit intr'o mostenire
intra in prevederile art. 46 ultimul constitue, prin natura lui. o avere
aliniat al Legii timbrului $i, ca a- mobiliara producatoare de venit, dupa
tare, sunt supusi la supra-taxa de sensul ce legiuitorul a voit sa dea
3 la suta. acestor cuvinte, de oarece banii sunt
Buletinul 1904, p. 1772; 1905, p. 7 destinati a produce venit si chiar
217. Vezi cuvintele (Lege. No. 9; producerea de venit este modul o-
.Paupertatel si (Creditul funciar ur- bicinuit in care cineva se poate bu-
ban, No. 9 si 50. cura, de un capital banesc ;
218. Considerand ca prin cuvintele Ca, dar, banii intra in prevederile
cavere mobiliara producatoare de ve- art. 46, ultimul aliniat, si, ca atare,
nit. din ultimul aliniat de sub ar- sunt supusi la supra-taxa de 3 la
ticolul 46 din Legea timbrului se suta, clnform acestui articol din Le-
intelege averea mobiliara care prin gea timbrului.
natura ei poate produce venit, si a Buletinul 1905, p. 7
c5.rei destinatie este de a produce 219. Asigurarea facuta in profitul
venit, prin osebire de aceea care nu unei torte persoane constitue oare

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 419

Timbru Timbru
un act de liberalitate care sa oblige mai s'a confirmat existenta unui
pe beneficiar la plata taxei de in- cont-curent ce exists deja, intre ele ;
registrare ? Vezi cuvantul : Asigu- Considerand ca o atare interpre-
rare. (Societate) No. 17. tare constituind o chestiune de fapt,
Buletinul 1905, p. 826 scapa controlului acestei Inalte Curti.
220. Avand in vedere sentinta su- Buletinul 1905, p. 10
pusa recursului din care rezulta ca 221. Considerand ca, dup. art. 10
intimatul do astazi, in recurs. Isac I. din Legea timbrului, taxele de tim-
Blaunstein avand cont-curent cu bru, legal percepute, nu se restituesc
Stefan Mihailescu a trimis acestuia in nici intr'un caz ; iar taxele de in-
spre examinare, acel conticurent, si registrare se pot restitui numai in
Mihailescu i-a raspuns printr'o scri- cazurile prevazute prin art. 60 si 61
soare din 19 Februarie 1903 ca, con- din Legea timbrului ;
firma contul-curent, $i se recunoaste Considerand ca, taxa ce se percepe
dator catre Blaunstein cu suma de la un contract de arendare, conform
56.170 lei, 75 bani, cu aceias dobanda art. 32 din Legea timbrului, este o
de 8 la suta ca $i mai inainte ; tax5, de timbru proportional ;
CS aceasta operatiune fiind con- Ca, deci, o asemenea taxa perce-
siderate de catre ad ministratiunea putS, in mod legal (art. 32 sus citat)
iinanciara Dolj ca o creanta, pentrn pentru facerea unui contract de a-
care partile ar fi trebuit sa plateasca rendare, nu poate fi restituitS, nici
taxa proportional. de 20 bani la suta intr'un caz, dupa, dispozitiunile art.
de lei, prevazute de art. 29, alin. 2 10 din zisa lege.
din Lege timbrului, prin procesul- Baletinul 1905, p. 46'
verbal dresat la 15 Noembrie 1903, 22. Considerand ca din dispozi-
aprobat de Ministerul de finante, a tiunile art. 70 din Legea timbrului
condamnat pe parti la amends 9i rezulta ca contraventiunea prescrisa
taxa in suma totals de 1.304 lei ; prin acest text de lege consta in
Ca in contra acestui proces-verbal faptul ca un mostenitor, sau legatar,
IsAc I. Blaunstein facand apel, tri- care n'a facut declaratiunea prescrisa
bunalul, prin sentinta, supusa azi re- de art. 68, sa se fi pus in stapani-
cursului, 1-a admis si a anulat pro- rea averii de succesiune, fie de fapt,
cesul-verbal, pe motiv ca intre parti fie conform art. 653 din Codul civil,
nu s'a operat un act de creanta, ci far5, sa fi platit in prealabil taxa de
s'a urmat numai corespondents des- inregistrare cuvenita. fiscului ;
pre operatiuni de cont-curent, astfel Considerand ca tribunalul, in sneta,
ca nu este loc a se aplica art. 29, da o gresita interpretare art. 70 din
alin. 2 din Legea timbrului, ci art. Legea timbrului cand stabileste in
17, alin. 5, dup.& care, orice conturi principiu ca mostenitorul sau lega-
sunt supuse numai la taxa fix5. de tarul nu este tinut a plati taxa de
30 bani, ceeace s'a plait, in spet,5, ; inregistrare pentru mostenitori, de
Considerand ca tribunalul inter- cat in cazul cand au fost trinaisi in
pretand continutul scrisorii trimis5. posesiunea averii de catre justitie,
de Mihailescu recurentului Blaunstein, caci, prin sus mentionatul articol le-
constata, in fapt. ca nu s'a petrecut giuitorul dispune, intr'un mod expres,
intre parti un act de creanta, ci nu- ca considera ca contravenient pe

www.dacoromanica.ro
420 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Timbru
mostenitorul sau legat'irul care po-
seda mostenirea sau legatul, faril
plata taxei legale, fara a distinge
data dansii au intrat in posesiunea
averii succesorale cu sau fara in-
voirea justitiei ;
Considerand, pe langa aceasta, ca
sus mentionatul art. 70, are de stop
a inlatura frauda si a asigura fiscu-
lui plata taxei de transmitere a
mostenirii ;
Ca, data acesta este scopul legii,
devine invederat ea legiuitorul a avut
nevoie mai ales de a indrepta mij-
loacele lui de coercitiune in contra
rnostenitorilor sau legatarilor can se
pun de fapt in posesiunea averii
succesorale fgra stirea justitiei, caci
in ce priveste pe cei ce se adreseaza
la justitie pentru a obtine trimiterea
for in posesiune, plata taxei legale
este asigurata prin faptul ca tribu-
nalul nu acorda o asemenea autori-
zare fara a se face in prealabil ce-
rintele Legii timbrului.
Buletinul 1905, p. 129 qi, 1600
223. Procesul-verbal de constata-
rea unei contraventiuni, aprobat de
Ministerul de finante, face proba in
justitie pana la dovada contrarie, a-
vand chiar caracterul unei hotathri
data in prima instant:). ;
Considerand, dar, ca tribunalul, in
speta, impunand fiscului sarcina pro-
bei ca intimatii au intrat in stapa-
nirea succesiunii, cu toate ca prin
procesul-verbal se constata ca dansii
stapanesc de fapt averea ramasa pe
urma defunctului for unchiu, prin
aceasta procedare violeaza art. 71 si
72 din Legea timbrului si restoarna,
in acelas timp. ordinea in materie
de probatiune stabilita, prin art. 1169
din Codul civil.
Buletinul 1905, p. 194
224. Considerand ca vanzarile de
producte prinse de radacini, n'ar
www.dacoromanica.ro
Timbru
putea sa fie supuse la plata taxei
de inregistrare, decat atunci cand
s'ar putea consider& ca vanzari de
bunuri imobiliare $i ar intra. astfel,
in dispozitiunea 2 din art. 45 al
Legii timbrului, caci, altfel, vanzarile
de producte considerate ca vanzari
de bunuri imobiliare stint scutite de
acea taxa in mod expres prin ultirna
dispozitiune a 3 din citatul art. 45;
Avand in vedere ca, dup.& intelesul
art. 465 din Codul civil, recoltele sau
productele prinse de radacini se con-
siders ca avere imobila, numai liana
atunci cand proprietarul pamantidui
a dat vreunei persoane dreptul de a
dispune de ele, prin despartirea for
de pamant, caci, in acest caz, re-
coltele se au in vedere numai sub
aceasta forma sau stare gi, prin ur-
mare, numai ca avere mobiliara des-
partita de pamant, del nu s'a efec-
tnat Inca aceasta desparteire :
prin urmare, din acest punct
de v e d e r e. vanzarile de producte
prinse de radacini nu se pot consi-
ders decat ca vanzari de bunuri imo-
biliare $i, ca atare, stint scutite de
plata taxei de inregistrare, conform
citatei ultime dispozitiuni a paragt-
fului 3 din art. 45, pe catil vreme
prin aceasta dispozitiune de scutire
nu se prevede nici o distinctiune
intre vanzarile de producte deja cu-
lese ei intre acele de producte 'Inca
prinse de radacini gi, pe can vreme
in asemenea circumstance interpre-
tarea si aplicarea Legii timbrului,
ca a on carei legi fiscale, trebue a se
face in favoarea contribuabililor, iar
nu prin marirea sarcinilor ce nu sunt
expres prevazute prin lege:
Considerand ca, in speta, Curtea de
apel calificand vanzarile de producte
prinse de radacini, ca vanzari de bu-
nnri imobiliare $i, ca atare, supuse la
plata taxei de inregistrare, conform
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 421

Timbre T imbru
2 din art. 45 al Legii timbrului, a tand o arendare era supus, conform
facut o gresita aplicatiune a art. 465 art. 32 din Legea timbrului, la taxa
din Codul civil vi a 3 din citatul timbrului proportional de un leu la
articol 45. suta de lei ;
Buletinul 1905, p. 147 Ca, dupa art. 49 din Legea tim-
225. Considerand ca tribunalul brului, pentru toate actele pentru
constata, prin sentinta atacata, ca care legea core plata taxei timbrului
vanzarea intervenita intre Martin vi inregistrarii, *tile vor plati a-
Bejan vi M. Batalion, prin sus men- ceasta tax5, inca dela formarea lor,
tionatul act facut intro dansii, a fost
sub pedeapsa prevazuta de lege ;
perfectO, de oarece partile s'au invoit Ca, dupa art. 79 din aceeas lege,
asupra lucrului vi asupra pretului orice persoana care, in tranzactiunile
(art. 1295 din Codul civil) ; indicate in prezenta lege, fie civile,
Considerand ca, rata cu aceasta fie comerciale, sau pentru confectio-
constatare, *tile trebuiau ca sa pla- narea actelor cuprinse intr'ansa, nu
teasca taxa de inregistrare, preva- se va servi cu hartie purtand timbrul
zuta la art. 45, alin. 2 din Legea legal, inca dela formarea actului, sau
timbrului. pentru vanzarile imobiliare se va servi cu un timbru inferior celui
visa plateasca aceasta taxa chiar stabilit de lege, in caz de descoperire,
dela formarea actului de vanzare, se va pedepsi cu o amends compusa
conform art. 57 din Legea timbrului ; din cifra inzecita a valoarei timbrului
Ca recurentii neplatind taxa de in - legal, sau a diferentei ce ar exist&
registrare conform dispozitiunilor ci- intro timbrul uzat vi valoarea tim-
tatelor texte din Legea timbrului au brului legal ;
cazut in contraventiunea prevazuta Considerand ca, in speta, contrac-
de art. 84 din Legea timbrului vi, tul de arendare intervenit intro re-
prin urmare, cu drept ciivant tribu- curenti fiind facut numai pe tibru
nalul le-a respins apelurile in contra de 2 lei, pe cand, conform art. 32
procesului-verbal dresat de adminis- sus citat, trebuia facut anulandu- se
tratia financiara. timbrul sau platinclu-se taxa in sum5,
Buletinul 1905, p. 398 de 1,0 lei, cu drept cuvant a judecat
226. Considerand ca tribunalul tribunalul ca dansii au cazut in con-
constata prin sentinta atacata c5, la traventia prescrisa de art. 79 din
27 Septembre 1902 a intervenit un Legea timbrului ;
act scris pe o coals timbrata a 2 lei, Considerand ca pe langa acestea,
intitulat act de invoiala intro Em. tribunalul constata c5 sus zisul act,
M. Nicolau, de o parte, in calitate de intro parti, a $i fost executat in parte,
proprietar al mosiei Ghibarteni din prin faptul ca arendasul Em. Nicolau
judetul Covurlui, vi Ioan P. tefa- a primit suma de 12.000 lei din pre-
nescu de alts party, ca arendas, tul arendei la facerea invoielii, dupa
prin care Nicolau da cu area,' a- cum constata a,ctul de invoiala ;
ceasta movie lui teffinescu pe timp Considerand ca facerea unui nou
de 6 ani, cu incepere dela 1 Aprilie contract de arendare pe alt pret, fa-
acelas an, vi cu arenda anuala de cut in urma constatarii contraven-
17.000 lei, din care a vi primit 12.000 tiunii, nu face ca aceasta contraven-
lei la facerea acelui act ; tiune sa nu fi fost comisa.
Considerand ca acest act consta- Buletinul 1905, p. 372

www.dacoromanica.ro
422 REPERTORIUL GENERAL DE JUHISPRUDENTA RUMANA

Timbru Timbru
227. Considerand art. 84 din
ca. Considerand dar, ca dreptul Sta
Legea timbrului (art. 68 din legea tului de a reclama taxa de inregis-
veche) priveste ca contravenienti pe trare, fiind stins prin prescriptiune,
cei ce nu vor plati taxele dreptului rau tribunalul, si numai prin viola-
de inregistrare in modul si termenile rea si gresita interpretare a art. 91
prescrise prin acea lege, si ii supune din Legea timbrului, a mentinut con-
ca amenda, la plata taxei indouita ; damnarea recurentului Joan Urseanu
Ca art. 91 din aceeas lege (art. .74 la plata de inregistrare care face o-
din vechea lege) declara. prescrise, biectul procesului de fatal.
dupa trecerea de trei ani, contraven- Ruletimtl 1905, p. 678 fi 1548
tiunile atat in materie de timbru, 228. Vazand art. 46, aliniatul 7
cat si in materie de inregistrare ; din Legea timbrului ;
Ca, dar, este neexact a se sustine, Considerand ca, dupa, dispozitiunile
dupd cum pretinde tribunalul, prin acestui articol, taxele de inregistrare
sentinta atacata, ca citatul articol anume prevazute de acest articol, se
nu declara prescrise prin trecere de sporesc inca cu 3 la suta de lei, pentru
trei ani, decal numai contraventiu- averea mobiliara producatoare de ve-
nile in materie de timbru, iar nu si nit, exceptandu-se numai aceea con-
taxele de inregistrare ; sistand in actiuni de ale societatilor
Considerand ca prescriptia avand comerciale si industriale din Cara. ;
de efect a ridica Statului dreptul de Considerand ca. dupa sensul ce
a constata contraventiune, adica ne- legiuitorul a voit a dal acestor cu-
plata taxei, urmeaza ca el nu mai venite, trebue inteles ca se supune
poate, dupa trecere de trei ani, re- la suprataxa, averea mobiliara care,
clama plata ei, caci pentru aceasta prin natura ei, poate produce venit,
Statul trebue sal constate ca taxa si a carei destinatie este de a pro-
n'a fost platita si prescriptiunea Ii duce venit, spre deosebire de aceea
ridica dreptul de a face o asemenea care nu are aceasta destinatie, pre-
constatare ; cum ar fi : bijuteria, argintaxia, mo-
Considerand ea dovada invederata bilele din cas5. si altele ;
ca este asa rezulta din aceea ca, le- Considerand ca, in speta, fiind vorba
giuitorul, prin citatul text, ocupan- de o creanta, adica o surna de bani,
du-se de termenul de cand incepe a aceasta creanta intra in prevederile
curge prescriptiunea contraventluni- art. 46, alin. 7, gi, ca atare, sunt su-
lor in materie de timbru si inregis- puse la suprataxa de 3 la suta, intru
trare, prin aliniatul 1 spune, ca pen- cat stint, prin natura lor, destinate a
tru actele sub semnatura privata, produce venit.
prescriptiunea de trei ani curge din Buletimtl 1905, p. 693
momentul ce au dobandit data certa 229. Avand in vedere ca, in fapt,
in modul prevazut de Codul civil, este constatat de instanta de fond
sau dela expirarea termenelor acor- ca, contraventia s'a comis la 15 De-
date de lege pentru plata taxelor, cembre 1889, si a fost descoperita la
ceeace era inutil a mai spune data 8 Ianuarie 1903 ;
ar fi inteles ca dreptul Statului de Considerand ca, atat art. 74 din
a reclama taxa de inregistrare se Legea timbrului dela 1881, in vi-
prescrie prin treizeci de ani, conform goare cand s'a facut actul, precurn
dreptului comun ; si art. 91 din actuala lege a timbru-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 423

Timbru Timbru,
lui, declares prescrise contraventiunile Ca fata de aceasta stare de fapt
in materie de timbru si inregistrare si de drept a procesului, mijlocul de
dupa trecere de trei ani ; casare urmeaza a se admite ca in-
Ca, dupa aceste texte, termenul de temeiat.
prescriptie incepe a curge din mo- Buletinul 1905, p. 111.9
mentul ce actele au dobandit data 231. Considerand ca, dreptul de
certa ; opozitie este bazat pe principiul de
Ca, ash fiind, in speta, actul in- inalta justitie ca, nimeni nu trebue
tervenit intre recurenti la 1889, fiind a fi condamnat prin surprindere fara
autentificat la acea data, contraven- a fi ascultat ;
tia comisa de dansii e prescrisa ; Considerand ca intemeiata pe acest
Considerand ca, nu se poate sus- principiu opozitia are un caracter
tine, cum zice tribunalul si avocatul general, constitue o tale de refor-
Ministerului de finantel as termenul mare de drept comun si nimeni nu
(le prescriptie curge dela data des- poate fi lipsit de beneficiul acestei
coperirii contraventiunii, de oarece cai, far5. vointa expres manifestata
toate faptele delictoase, si chiar cri- a legiuitorului ;
mele, se prescriu dela comiterea lor. Considerand ca nu exista nici un
Buletinul 1905, p. 872 text de fege care s:1, ridice partilor
230. Considerand ch. actiunile unei dreptul de opozitie in materie de
institutiuni de banch, sunt, prin na- restituire de taxe ;
tura lor, avere mobiliara produca- Considerand ca, data prin art. 61
toare de venit, dupa sensul ce legiui- din Legea timbrului, legiuitorul a
torul a voit a des acestor cuvinte, prescris ca cererile de restituire de
de oarece actiunile sunt destinate a taxe au a se judeca in Camera de
produce un venit prin incasarea cu- consiliu, nu este mai putin adevarat
poanelor ce cuprind ; ca instantele judechtoresti nu se pot
Considerand ca natura unei Socie - pronunta, asupra unor asemenea ce-
thti, se determina dupa natant ope- reri decal dupa ascultarea partilor,
ratiunilor pe care le face ; si din faptul eh legiuitorul n'a ce-
Considerand ca Banca Nationalh, rut prezenta publicului la judecarea
din Bucuresti, dupa cum rezulth din acestor procese de aci, nu se poate
legea si Statutele acestei institutiuni, deduce ca el a voit a lips1 pe parti
face fapte de comert, prevazute de de dreptul de opozitie, calea deschisa
Codul comercial ; apararii, garantia ordinara a unei
Considerand ca, imprejurarea ca bune judecati ;
numita institutiune se bucura de oare Considerand ca, ass fiind, in speta,
cari privilegii; si ch, cercul operatiu- Curtea din Bucuresti face o gresita
nilor sale se gaseste limitat prin ar- aplicare a art. .61 din Legea tim-
ticolul 9 al legii sale organice, aceasta brului, violeazh principiul general sta -
nu poate schimbh natura operatiu- bilit prin art. 154 din Proc. civila si
nilor sale, cari sunt acelea ale unei deciziunea ei urmeaza a fi anulata.
societati comerciale, si, ca atare, ur- Buletinul 1905, p. 1316
meaza ca actiunile s5, intre in cute- 232. Avand in vedere ca tribu-
goria actiunilor scutite de mentio- nalul a aparat pe Itic Maer Solo-
nata supratax5, prevazuta de art. 46 mon de amenda la care a fost con-
din Legea timbrului ; damnat pentru ca se serves de re-

www.dacoromanica.ro
424 REPERTORIUL GENEItAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Timbru Timbru
gistre necimbrate, sub cuvant ca (acela care, in speta, revendicase a-
odata ce comerciantul declara ca nu verea de la zigii minori) ;
are registre, agentul fiscal nu mai Considerand ca, instantele de fond
are cadere dela lege de a controls au pntere suverana de apreciare cand
sinceritatea declaratiunei sale gi de este vorba de a interprets obiectul
a constata ea sa servegte de regis- gi intinderea unei conventiuni, gi a-
tre netimbrate ; preciarea for in aceasta privinta
Considerand ca intru cat legea scapa de sub controlul Curtii de ca-
impune agentilor fiscali obligatiunea satie, destul numai sa nu contina o
de a constata contraventiunile la eroare grava de fapt ;
Legea timbrului, prin aceasta chiar Considerand ca., in speta, tribunalul
le recunoagte intr'un mod implicit, nu a fa.cut de cat sa interpreteze o-
dreptul de a descoperi acele contra- biectul tranzactiei dupa intentiunea
ventiuni : partilor gi nu. s'a dovedit in ce a-
Ca, a le pune obligatiunea de a ceasta interpretare confine o eroare
se referi la simpla declaratiune a grava de fapt ;
comerciantului este a paraliza ac- 01. aga, fiind, gi intru cat inti-
tiunea for gi a face dreptul Statului matul nu define averea cu titlu de
cu totul iluzoriu ; mogtenire, ci in virtutea unei simple
Considerand ca, in speta, tribu- tranzactii, cu drept cuvant tribunalul
nalul tagaduind controlorului fiscal a admis apelul intimatului gi l'a a-
dreptul de a descoperi gi constata parat de taxa de inregistrare pentru
contraventia de netimbrare a regis- mog ten iri.
strelor, a violat art. 16, 1, alin. a Buletinul 1905, p. 1338
79 gi 80 din Legea timbrului. 234. Avand in vedere recursul fl-
Buletinul 1905, p. 1335 cut de Ilie Radu Opran, Ion Radu
Opran, Alexandru Radii Opran gi
233. Considerand ca, pentru ca Paulette Nelian in contra sentintei
Statul se poata avea dreptul de a Tribunalului de Ialomita cu No. 66
cere taxa de inregistrare pentru rnog- din 25 Februarie 1905 ;
tenire la o avere ce se define de o Avand in vedere ca prin aceasta
persoaua, trebuegte ca sa fie mai in- sentinta, tribunalul judecand ca. in -
tai constatat cum ca acea persoana stanta de apel, a condamnat pe sus
define averea cu titlu de mogtenitor ; numiti recurenti sa, plateasca, Sta-
Ca, in speta, tribunalul analizand tului suma de 850 lei, ca taxa de in-
gi interpretand actul de tranzactie, registrare pentru mogrenirea primita
constata in fapt ca acest act nu de la defuncta for mama ;
constitue o imparteala de mogtenire, Avand in vedere ca in apararea
dupa cum se pretinde de Stat, ci nu- lor, sus numitii recurenti au invocat
m&i o simpla tranzactie facuta in la instanta de fond, prescriptia de trei
scop de a stinge un proces ani, prevazuta de art. 91 din Legea
Ca pentru a stabili acest punct de timbrului, iar tribunalul a inlaturat
fapt, tribunalul argumenteaza din acest mijloc de apirare, sub cuvant
chiar termenii tranzactiunii dupa care ca prescriptia ii scutegte numai de
calitatea de mogtenitor nu este re- plata amenzi, dar nu gi de plata
cunoscuta de cat numai copiilor mi- taxei de inregistrare pentru primirea
nori, iar nici de cum lui D. Filiadis mogtenirii ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 425

Timbru Timbru,
Considerand termenii generali in Considerand ea este de principiu,
can este conceput art. 91 din Legea ca legile generale, cum a procedura ci-
timbrului si a inregistrarii ; vila, nu abroga legile speciale, cum
Considerand Ca prin acest text de este Legea timbrului ;
lege, legiuitorul declara prescrise Considerand ca Legea timbrului si
dupa trecere de trei ani, contraven inregistrai, este o lege speciala ce
bile comise in materie de timbru si se carmueste dupa regulele ei pro-
inregistrare, si, cand e vorba de ta- prii ;
xele de efectuat pentru primirea de Considerand ca, asa fiind, art. 154
mostenire, contraventia consists toc- din Proc. civila nu- si poate avea, a,-
mai in neplata acestor taxe in ter- plicatiunea in speta si tribunalul in-
menile cerute de lege ; laturandu-1, a facut-o justa si sa-
Considerand eh' acesta este intele- natoasa aplicatiune a principiilor de
sul ce trebue a se da art. 91, acea- drept.
sta rezulta nu numai din intreaga Buletinul 1905, p. 1516
economie a Legii timbrului si inre- 236. Avand in vedere dispozitiu-
gistrarii, dar chiar din textul arti- nile art. 63, alin. 2 din Legea tim-
colului 70, caci legiuitorul, constitue brului ;
in contraventiune pe mostenitorul
care nu face declaratiunea prescrisa Considerand ca, potrivit acestui
de lege ; text de lege, sunt scutite de taxa
Considerand, ca, asa fiind, tribu- de mostenire urnaatoarele categorii
nalul da o gresit5, interpretare ar- de obiecte mobilierul din casa de
ticolului 91 din sus mentionata lege. locuinta, obiectele de arta, hainele
Buletinul 1905, p. 1361 fi 1548 si rufaria, precum si creantele ce
235. Avand in vedere dispozitiu- s'ar gasi in mostenire $i la cari
nile art. 77 din Legea timbrului ; mostenitorii vor declara ca renunta ;
Considerand ca, potrivit acestui Considerand ca acest text trebue
text termenul de zece zile pentru o- a fi interpretat in mod strict si li-
pozitie, are a se calcula dela data mitativ, ca unul ce prevede in mod
pronuntarii sentintei ; cu totul exceptional si enumerativ
Avand in vedere, ea tribunalul anurnite categorii de scutiri, ei ca
constata in fapt, ca sentinta opozata nu se poate intinde aplicatiunea lui,
a Post pronuntata la 7 Octombrie prin analogie, $i la alto categorii ne-
1904, iar cererile de opozitie au fost prevazute ;
introduse tocmai la 25 lanuarie 1905 Considerand ca tribunalul, cand
adica dupa expirarea termenului a scutit de taxa de inregistrare bi-
legal : juteriile si trasura, considerandu-le
Considerand ca, fara, cuvant recu- ca fomand, in principiu, obiecte de
rentii pretind, prin mijlocul de ca- arta, a violat art. 63, aliniatul 2
sare, ca, tribunalul trebuia sa calcu- din Legea timbrului $i a comis o
leze termenul de opozitie dela data eroare gravy de fapt, pentru ca bi-
comunicarii sentintei opozate, con- juteriile, ca si trasura, nu puteau fi
form art. 154 din Proc. civila, care. privite, in principal si in teza ge-
fiind posterior Legii timbrului, ar fi nerala, ca obiecte de arta, dupa
abrogat, in aceasta privinta, art. 72 cum a facut tribunalul, in mod .a
din Legea timbrului ; priori. si fara ca eel putin sa fi

www.dacoromanica.ro
426 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA

Timbru Timbru
vazut i examinat fiecare din acele regula de mai sus in privinta sen-
obiecte in parte ; tintelor date asupra opozitiei ;
Considerand ca, in adevar, se Considerand ca, intrucat Legea
poate intapla uneori ca asemenea timbrului nu distinge, si intrucat in
obiecte sa constitue un lucru de speta, urma a se apnea, Legea spe-
arta, in anumite cazuri speciale, ciala a timbrului, cn drept cuvant
cum ar fi de exemplu atunci and instanta de fond a declarat ca ter-
arta, talentul sau mestesugul fabri- menul de apel in materie de resti-
cantului sau artistului ar fi mai tuire de taxe curge dela comunica-
presus decat valoarea materialului rea sentinte data asupra opozitiei.
brut din care e Malt obiectul, insa, Buletinul 1905, p. 15'28
in asemenea caz, trebueste consta- 238. Considerand ca., data prin
tat de instanta de fond, anume in art. 74 din vechea Lege a timbru-
ce consists partea artistica. a obiec- lui din 1881, legiuitorul dispune ca
tului, luat $i apreciat in concret, pentru mosteniri Si legaturi pres-
pentru a-1 putea clasifica in cate- criptiunea taxelor (le inregistrare nu
goria obiectelor scutite conform art. incepe a curge decal dela trimite-
63, aliniatul 2 din Legea timbrului ; rea in posesiune a tribunalului, a-
Considerand ca, asa thud, tribu- ceasta dispozitiune a legii nu- gi
nalul a violat dispozitiile acestui poate gasi aplicarea ei decat in ca
text de lege $i sentinta sa cats a zurile in cart mostenitorii sau lega-
fi casata din acest punct de ve- tarii au trebuinta de intervenirea
dere. tribunalului, pentru a fi pusi in po-
Buletinul 1905, p. 1522 sesinea averii succesorale ;
CA, in adevar, nu se poate pre-
237. Avand in vedere ca, in speta, supune ca legiuitorul cu ocazia Le-
mai inainte de a intra in cerceta- gii timbrului sa fi voit a deroga la
rea fondului, Curtea de apel a res- regulele stabilite in Codicile civil, in
pins incidentul de tardivitate a a- ce priveste succesiunile $i testa-
pelului facut de Stat, incident ba-
zat pe faptul ca, conform art. 319 naentele ;
Considerand ca, dupa. art. 891 din
din Procedura civila, termenul de Codul civil, numai legatarul univer-
apel, in privinta hotararilor date a- sal este dator sa tears punerea in
supra opozitiei, curge dela. pronun- posesiune dela tribunal, tar ceilalti
tarea hotararilor, tar nu dela co- legatari pot fi pusi in posesiune de
municarea for ; buns voie de care erezii rezerva-
Avand in vedere ca legile spe- taH sau legatarul universal, conform
ciale deroga dela legile generale; art. 895 $i 899 din acelas Codice ;
Considerand ca, dupa art. 61 din Considerand ca, in speta, Marieta
Legea specials a timbrului $i inre- Dabija fiind legatara particulars ea
gistrarii, termenul de apel in con- putea fi puss in posesiune de bona
tra sentintelor privitoare la restituire
vole de cei in drept $i, ca atare,
de taxe curge dela notificarea sen- dela aceasta data a inceput a curge
tintei; prescriptiunea taxei de inregistrare.
Considerand ca acest articol e Buletinul 1905, p. 1549
conceput in termeni generali $i le- 239. Considerand ca art. 15 din
giuitorul nu face nici o derogare la Legea timbrului prevede ea numt-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 42?

Timbru Timbru
rul Iiniilor ce se pot scrie pe o coal& III, supusa recursului din care re-
timbrata, nu poate sa, fie mai mare zulta :
de 144, iar art. 77 din aceeas lege Ca intimatul Pompiliu Antonescu
pedepseste cu amenda once func- cumparand la licitatia publica mo
tionar public care va adeverl un act sia Voetenul din judetul Ramnicu-
cu timbru insuficient, on va face a- Sarat, pentru completarea pretului,
supra lui once fel de lucrare ; s'a imprumutat dela Banca Generalrt
Considerand ca contrasemnarea a Romaniei din Bucuresti cu 300.000
formulei executorie de catre grefier, lei, in baza actului autentificat de
precum $i certificarea investirii ho- Trib. Ilfov, sectia de Notariat, la No.
tararii cu acest titlu, sunt acte ce 542 din 1904;
infra in atributiile grefierului ; Ca o conditie a imprumutului a
Ca aceste acte fac corp $i parte fost ca acest imprumut sa fie trecut
integranta din copia de hotarare ce in intregime in corpul ordonantei de
se elibereaza partilor castigatoare ; adjudecare, spre a tine locul chitan-
Ca, Lisa fiind, ele urmeaza a fi tei vanzatorului, ca pretul s'a platit
facute pe hartie timbrata, cu res.- cu banii imprumutati, asa cum pre-
pectul randurilor reglementare. in scrie art. 1737 din Codul civil;
conformitate cu Legea timbrului si Ca Administratia financiara de 11-
grefierul devine responsabil de neob- fov, cu recipisa No. 30.584 din 1904,
servarea acestei legi. a perceput dela Pompiliu Antonescu
Buletinul 1905, p. 1569 suma de lei 1500 ca taxa de inre-
240. Avand in vedere ca fiscal gistrare, socotit 50 bani la suta, ca-
se plange, in speta, ca rau tribunalul lificand mentionatul act de impru-
a considerat ca avere neprodu- mut ca act de ipoteca, Mfg, ca cre-
catoare de venit, o cantitate de tim- ditorul sa fi luat verio deosebita
bre $i marci postale gasite in suc- inscriptiune ipotecara ;
cesiune ; C5, intimatul nemultumit cu a-
Considerand ca prin cuvintele : ceasta taxare cere Tribunalului 11-
cavere mobiliara producatoare de fov, sectia de Notariat ca Statul sa
venit' din ultimul aliniat de sub fie condamnat a-i restitui suma de
art. 46 din Legea timbrului. se in- lei 900, de oarece Administratia fi-
telege averea mobiliara care prin nanciara de llfov eau i-a luat ca
natura ei poate produce venit si a taxa de inregistrare cate 50 bani la
carei destinatie este de a produce suta de lei, aplicand art. 44 din Le-
venit ; gea timbrului, in loc de 20 bani la
Ca a ceasta fiind norma i crite- suta de lei, taxa timbrului propor-
riul dupa care are a se deosebi a- tional in conformitate cu art. 29 a-
verea producatoare de cea neprodu- liniatul 2 din aceias lege ;
catoare de venit, urmeaza a se de- Ca tribunalul, prin incheierea No.
cide ca tribunalul cu drept cuvant a 7713 din 1904, respingandu-i cere-
considerat timbrele si marcile pos- rea, numitul face apel;
tale ca avere neproducatoare de Ca instanta de apel, prin decizia
venit. sus mentionata, reformand jurnalul
Buletinul 1905, p. 1589 tribunalului, admite in totul cererea
241. Avand in vedere decizia si obliga pe Stat sa restitue lui An-
Curtii de apel din Bucuresti, sectia tonescu suma de 900 lei ;

www.dacoromanica.ro
42,3 REPERTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA RONIANA

Timbru Timbru
Considerand ca legea speciala a amenda si taxa, dupa evaluarea fil-
timbrului fiind de stricta, interpre- cuta de acesti agenti, remanand partii
tare, nicio taxa nu poate fi perce- nemultumite dreptul de a face apel
puta decat atunci cand se Wisest la tribunal ;
formulate $i prevazuta printr'un a- Considerand ea, in spet6., tribuna-
numit text de lege ; lul constata ca recurentul a contes-
Considerand ca, desi prin inscrip- tat evaluarea succesiunii si a pre-
tie privileginlui facuta dupa prescip- tins a pasivul intrece cu mult ac-
tiunea art. 1737 din Codul civil, cre- tivul, exiband cele trei cambii in
ditorul se gaseste garantat ca prin- valoare de 2000 lei ;
tr'un act de ipoteca, dar, intrucat le- Ca, insa, instanta de fond stabi-
giuitorul nu prevede nicio taxa, pentru leste ca pasivul indicat de recurent
conservarea acestui privilegiu in mo- nu este real ;
dul indicat de art. 1737 din Codul Ca aceasta apreciere a valabilitatii
civil, cu drept cuvant Curtea de apel creantelor constituind o cestiune de
din Bucuresti apreciaza, ca sus men- fapt, scapii controlului Inaltei Curti.
tionata creanta trebue considerate ca Buletinul 1905, p. 1601
o creanta chirografara, garantata 243. Avand in vedere ca tribuna-
printr'un privilegiu la care trebue sa lul, prin sentinta atacata cu recurs,
se perceapa taxa timbrului propor- a anulat opozitia facuta de recurent,
tional de 20 bani la suta, in con- in apel pe hartie simple ca nefiind,
formitate cu art. 29, aliniatul 2 din timbrata in conformitate cu dispo-
I.egea timbrului, iar nu cum hota- zitiunile art. 23, aliniatul 18 din Le-
rase tribunalul. gea timbrului, deli recurentul cerute
Buletinul 1905, p. 1596 sa plateasca taxa intreita, potrivit
242. Considerand ca, dupa dispo- dispozitiunilor art. 26 din sus citata
zitiunile art. 62, litera f, 63 si 64 lege, judecand ca acest text de lege
din Legea timbrului, priricipiul in ma- nu e aplicabil decat pentru taxele
terie de plata tuxelor de inregistrare speciale cerute de iegea timbrului
relative la succesiune este a aceasta pentru anumite acte judecatoresti,
plata i se face dupa, declaratiunea iar nu si pentru timbru fix pe care
insas a mostenitorilor asupra, acti- trebue scrisa petitiunea ;
vului succesiunii, deducandu-se toate Considerand ca, daca legea tim-
datoriile succesiuni, si ca Adminis- brului este de stricta interpretare,
tratia timbrului are dreptul sa, con- ca orice lege de impozit, cand e vorba
testeze sumele evaluarii declarate de de a aplica taxele prevazute de dansa,
parti ; este, din contra conform cu princi-
Considerand ca, daca mostenitord piile, sa se dea interpretarea cea mai
sau legatariii s'au pus in stapanirea large dispozitiunilor privitoare la in-
averii, fare a fi facut declaratiunea lesnirile acordate de dansa pentru
ceruta de lege si fare sa fi plata plata acelor taxes
taxa de inregistrare, atunci fiscul Considerand ca tot ce voeste legea,
are dreptul. in conformitate cu dis- e ca actul facut fare impozitul pre-
pozitiunile art. 70 din Legea tim- vazut de dansa sa nu se poata men-
brului, a dispune prin agentii sai sa tine decat cu plata intreita a acelui
Lea proces -verbal de contraventiune impozit ;
.i sa condamne pe contravenient la Ca nu exista, nici nu e o ratiune

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 425

Timbru,
serioasa ca sa distingem intre timbru
fix si taxele speciale, si ea scopul
legii fiind atins prin plata amenzii,
intram cu totul in spiritul legii a-
plicand dispozitiunea art. 2(3 si pentru
timbrul fix ;
Ca, tribunalul a facut oare apli- obiectul unni drept ;
care a art. 26 si in consecinta ho- Considerand ca asa fiind, numai
tararea sa iirmeaza a fi casata. printr'o gresita interpretare a art. 75
Bulefinul 1.905, p. 1631 din Legea timbrului, tribunalul a
214. Avand in vedere dispoziti -
!mile art. 75 din Legea timbrului
din 1900 ;
Considerand ca, potrivit a cestui
text, Ministerul finantelor este auto-
rizat a acorda denuntatorilor si a -
gentilor cari au constatat contraven-
tiunea, o prima egara en eel mult a
treia parte din suma amenzii la care
contravenientul a fost condamnat ;
ronsiderand ca., din modul cum
este conceput sus mentionatul arti-
col de lege, si mai ales din termenii
intrebuintati Ministerul finantelor
este autorizat a acorda), etc. reiese
invederat ca legiuitorul nu .a voit a
impune obligatiune Ministerului, ci
a inteles a'i Visa facultatea de a ras-
plati, cand va gasi cu cale pe de-
nuntatorii cari au avut meritul de a
constata contraventiuni la Legea tim-
brului si inregistrarii ;
Considerand ca, din contra, legiui-
torul se exprima cu totul intr'altfel
si in termeni imperativi, cand dansul
voeste a impune Ministerului obliga-
tia de a rasplati pe denunta.torii de
contraventiuni, astfel precum rezulta
din diferite alto texte de lege, si mai
ales. din art. 43 din Legea bautu-
rilor spirtoase ;
Considerand ca, ceeace invedereaza
si mai mult intentiunea legiuitorului,
ca dansul a lasat la facultatea Mi-
nisterului de a acorda o prima de-
nuntatorilor in materie de timbru,
este si imprejurarea ca, legiuitorul
Timbru,
fixeaza maximul primei ce se poate
acorda, dar nu fixeaza si ininimul,
astfel ca, recompense sau prima ce.
Ministerul are facultatea de a acorda,
poate fi derizorie si, pe cat timp ea
nu poate fi discutata, nu poate face
condamnat prin sentinta supusa re-
cursului. pe Ministerul de finante sa.
plat asca o prima lui V. Braescu,
pentru denuntul unei contraventiuni
la Legea timbrului si inregistrari.
Buletinul 1905, p. 1713
Tipograf
1. Considerand ca din spiritul si
coprinderea art. 1 si 2 din Legea din
2 Aprilie 1885, publicata prin Mo-
nitortil cu No. 11 din 1885, rezulta
ca. orice tipograf este obligat a re-
mite din orice carte, ziar sau orice
alts tiparire ce se va execute in a-
telierul sau. cate trei exemplare la
fiecare din bibliotecile sus enuntate ;
Ca aceasta obligatiune nu se poate
considera ca o masura de restrictinne
a libertatii presii sau a dreptului
de proprietate, ci este o simple sar-
cina a proprietatii literal* creata de
legiuitor in interesul a unor institu-
tiuni a Statului, in care urmeaza a
se numara si Academia Romana,
care este creata prin o lege, si a
carui stop este un stop public, si de
interes comun, iar nici cum privat ;
Ca asa fiind, acea lege nu este
in contradictie cu dispozitiunile ar-
ticolului 24 si 108 din Costitutiune.
Buletinul 1987, p. 1021
Titl al la portor
1. Conform art. 11 din Legea din
21 Ianuarie 1883 pentru titlurile la
portor perdute, distruse, furate, etc.,

www.dacoromanica.ro
430 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Titlul la porkor
in cat priveste termenul de recurs
contra deciziunilor pronuntate de
eurtile apelative, legiuitorul a de-
rogat in mod formal in termenul de
trei luni prevazut in art. 46 din Le-
g-a organizarii Curtii de casatie, a-
cordand partii nemultumite numai
un termen de trei zile libere, calculat
din ziva pronuntarii deciziunii, iar
nu dela significare;
Ca aceasta fiind o dispozitiune de
procedure, ea se apnea cu efect retro-
activ chiar gi in acele cauze cari,
desi an fost instrutte $i judecate
dupe dreptul comun, dar care nu
luase sfarsit pana in momentul pro-
mulgarii ei;
Ca, in speta, decizia Curtii ce se
ataca cu recurs, fiind pronuntata in
timpul pe cand aceasta lege era puss
in lucrare, cats a se observe ternienii
cuprinsi inteansa.
Buletinul 1894, p. 249
2. Art. 19 din 21 Ianuarie 1883,
pune indatorirea mijlocitorilor de
schimb si caselor sau institutelor de
banca, intre altele, de a inscrie in
registrele lor numele, locuinta $i pro-
fesiunea persoanelor cu care au tra-
tat, $i art. 20 ultim aliniat ii obliga,
pentru a-i scuti de orice respundere,
nu numai de a indeplini dispozitiu-
nile citatului art. 19, dar inca a
justifica ca au luat toate masurile
necesare pentru a se asigura de iden-
titatea persoanei cu care au tratat;
Ca, dar, a se deduce justificarea
pentru dansii ca au luat toate ma-
surile necesare pentru a se asigura
de identitatea persoanei cu care au
tratat, din faptul ca an luat inscris
borderou dela acea persoana, cu a-
ratarea numelui, locuinta gi profe-
siunea, cand o asemenea declaratiune
si art. 19 ii obliga de a o lua, de
oarece acest articol le pune indato-
rirea de a trees in registrele lor nu-
www.dacoromanica.ro
TWILL la portor
mele, locuinta si profesiunea acelei
persoane, este a suprima cerinta ci-
tatului art. 20, $i dar a viola acel
articol.
Buletinul 1990, p. 338 qi 719
3. Un titlu in portor rapt, ale ca-
nd fragments alaturate, nu lase nici
o indoiala asupra identitatii si sub-
stantei lui, e valabil si nu e nevoie
de a se indeplini in privinta lui for-
malitatile cerute de Legea din 21
Ianuarie 1883 pentru titlurile ht pur-
tator perdute, distruse sau furate ;
Ca intrucat instanta de fond con-
stata in rapt ca un asemenea titlu
nu e distrus, apreciarea aceasta su-
verana' soap. de controlul Inaltei
Curti.
Buletinul 1890, p. 1120
4. Prescriptiunile art. 11 din legea
pentru anularea titlurilor la purtator
perdute, distruse sau furate, sunt
aplicabile numai in cazul cand e
vorba despre cererea in judecata, ce
se exercita de catre proprietarul unor
asemenea titluri contra emitentu-
lui lor, spre a fi obligat acesta fie
la plata in mainele sale a dobanzilor
sau dividentelor lor, fie la liberarea
unor altor titluri (duplicate) in locul
celor declarate perdute, distruse sau
furate ;
Considerand, in spetk c5, actiunea
de care an fost sesizate instantiele
de fond, are de obiect cererea Bancei
Romaniei, ca fate cu 1. Cobilovici,
reprezentat in urma prin cesionarul
sau, recurentul Gherson Balli, sa se
stabileascil ea titlul de rents amor-
tizabila. 5 la suta No. 59.446, in po-
sesiunea caruia se &este Banca,
este proprietatea sa, iar nu a recu-
rentului, care a facut opozitiune la
plata cupoanelor lui si, prin urmare,
s se admita ridicarea acelei opozi-
tiuni ;
Ca, astfel fiind, nu e loc, in ce
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 431

Tit lul la portor Titlul la portor

priveste facerea recursului, la apli- de a vinde asemenea lucruri (art.
carea prescriptiunilor art. 11 din zisa 1910 din Codul civil.
lege specials, ci a regulelor ordinare Buletinul 1886, p. 831
dupa care, asemanat art. 44 din Le- 8. Considerand ca se constata, ca
gea Curtii de casatiune, recursul se recurentul, in anul 1902 a cumparat
face in termen de trei luni calculate dela. bancherul Benzal o rents de
dela predarea copiei de pe hotararea patru la suta, in valoare de cinci
ce se ataca. mii lei, pe care insa i-a lasat-o
Buletinul 1891, p. 188 acestuia ca imprumut pe un termen
5. Dupa art. 21 din Legea rela- oarecare;
tiva la titlurile la purtittor, pierdute Ca, Benzal instreinand acest titlu
sau furate, orice cumparari, vanzari, si, prin urmare, ne mai putandu-1
schimb, amanetare sau report de ti- preda proprietarului, acesta la ran-
tluri la purtator, efectuate in urma dul sau s'a conformat art. 2 si 3
publicatiunii popririi. sunt nule in din Legea asupra titlurilor furate,
privinta oponentului ; pierdute, distruse, etc., notificand
Ca, dupa art. 22 din zisa lege, ca- Ministerului de finante sustragerea
sele sau institutele de band). si mij- acelui titlu si pnblicand aceasta si
locitorii de schimb sunt responsabili prin .Monitorul Oficial. ; di, in fine,
de toate operatiunile facute prin in- parata Constanta Souto, care de-
termediul lor, dupa publicatiunea po- 0116, acel titlu, ca fiind cumparat
pririi in .Monitorul Oficialn ; in regula si inainte de notificare,
dela casa Steriu, a contestat opu-
Considerand, in speta, ca, tribuna-
lul, prin sentinta atacata, constata nerea primului proprietar, conform
cu bunurile furate lui Gheltu erau art. 20 din legea sus aratata ;
in posesiunea Casei de economie in Considerand ca in cazurile in cari
mornentul cand Gheltu a intentat un titlu la. purtator este furat, pier-
actiunea in revendicare a titlurilor dut sau distrus. precum si in alte
furate si ca Gheltu a indeplinit toate cazuri analoage, sau in cari este o
cele cerute de art. 21 si 22 din sus incertitudine oarecare asupra proprie-
zisa lege : tarului titlului, formele ce an a be
Ca, astfel fiind in speta, neputand aplica stint tot acelea prevazute prin
fi de loc vorba de aplicatiunert art. Legea din 1883 asupra titlurilor la
57 si 58 din Legea burselor, tribu- purtator ;
nalul n'a violat legea, admitand ce- Ca, data se obiecteaza Ca legea n'ar
rerea de revendicare. putea fi aplicabila, in speta, intrucat
Buletimd 1893, p. 19 n'ar fi vorba de titlu fund, pierdut
G. Cand se prescriu titlurile la sau distrus, se raspunde ca dispoai-
portor iesite la sorti? Vezi cuvantul: tiile legii se pot aplica si la site
.Prescriptiunel No. 164. cazuri cand e vorba de un titlu 1I
Buletinul 1898, p. 405 purtator asupra caruia emote conte,-
7. Cel care revendica, niste cu- ta%ie, ceeace se justifica prin ins4
poane de bonuri furate e dator sa titulatura legii ;
despagubeasca pe posesorul lor data Considerand ca, astfel thud faptele,
dansul dovedeste ca cumparatoarea si intrucat toate formalitatile de o-
a facut-o la targ sau la un negu- punere, cum si judecata urmat,i, 11-
Valor care avea meseria obicinuita candu-se cu observarea dispovinlor

www.dacoromanica.ro
432 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

TWILL la portor Tittal la portor

art. 2, 3 $i 20 din Legea asupra ti- identitatea persoanelor cu cari au
tlurilor furate, pierdute sau sustrase, tratat ; in spetd, insa, tribunalul,
cu drept cuvant Curtea de apel a dupa ce constata in fapt ca intima-
declarat tardiv apelul ce recurentul tul N. D. Moroianu a indeplinit forma -
facuse peste terenul de zece zile litatea inscrierii in registre a ope-
prescris de art. 11 din legea sus ratiunii, asa cum prescrie legea, ho-
citata. tareste el N. D. Moroianu, prin singura
Buletinul 1905, p. 93 indeplinire a acestei formalitdti de
9. Avand in vedere ca se constata Inscriere a operatiunii in registre,
din sentinta atacatrt ca recurenta a justificat $i a luat toate masurile
de azi Anastasia Stdneseu a inten- necesare pentru a se asigura de i-
tat actiune in contra intimatului N. dentitatea persoanei cu care a tratat;
D. Moroianu, banchier din Bucuresti, Cd, hotaxand astfel, tribunalul a
pentru a fi condamnat ca sd-i pia- comis un adevarat exces de putere.
teased, suma de 1300 lei ca daune a violat dispozitiunile art. 19 $i 20
ce a incercat din f iptul cd, N. D. 5i, in acela$ timp, a aplicat gre.$it
Moroianu a cumpdrat un scris al art. 21 $i 22 din sus citata lege,
Creditului funciar urban din Bucu- cari scutesc de raspundere numai
re$ti, in valoare nominald de 1000 dated pe langa formalitatea inscrierii
lei, ce s'a furat lui Mihalachi Gheor- operatiunii in registre, mijlocitorii de
ghie, autorul reclamantei, fArd ca schimb $i casele sau institutele de
numitul bancher sa se fi asigurat banca ai justitifica $i ca au luat
de identitatea persoanei ce i-a van- masurile necesare pentru a se asi-
dut acel efect, dupd cum era inda- gura de identitatea persoanelor en
torat sa o facd prin art. 19 $i 20 cad au tratat.
din legea dela 1883, asupra titluri- Buletinul 1905, p. 6'53
lor la purtAtor furate, pierdute sau
distruse, pentru ca srt nu fie tinut Tocineli agricole
de rdspundere ; ca tribunalul, in apel, 1. Prin art. 9 din Legea tocme-
prin sentinta supusd recursului, a lilor agricole nu se prescrie, sub pe-
respins actiunea ca neintemeiatd ; deapsa de nulitate a actului, de a se
Considerand c5, de$1 tribunalul sta- trece in legalizarea Consiliului co-
bile$te prin sentinta atacatd ca, dupd munal ea a fost citit partilor, cu
art. 19 din sus citata lege, mijloci- atat niai mult, cand Consiliul comu-
torii de schimb $i easel() sau institu- nal constatii ca locuitorii venind in
tele de balled sunt indatorate a in- pretoriul primariei au carat legali-
seri in registrele for numarul titlu- zarea acelui act fiind primite de
rilor la purtator, asupra carora fac dansii conditiunile continute in acel
0 operatiune oarecare, numele, lo- act.
cuinta $i profesiunea persoanelor cu Buletinul 1875, p. 12.9
cari au tratat $i data operatiunii ; 2. Trecerea in registrul respectiv
iar dupa art. 20 din aceea$ lege, ca a contractului de munci agricole de-
sunt scutiti de orice raspundere data pinde de Consiliul comunal care face
indeplinind dispozitiunile sus aratate, legalizarea, iar nu de parti, carora
justified $i ca au luat toate asu- nu li se poate imputa intru nimic
rile necesare pentru a se asigura de dacd, trecerea s'ar fi facut intr'un

www.dacoromanica.ro
 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROIIANA
Tocnieli, agricole
alt registru de cat acela destinat
pentru asemenea contracte.
Buletinul 1875, p. 129
3. Daca in legalizarea actului de
munci agricole nu se face mentiune
ca actul a fost citit partilor, lipsa
unei asemenea mentiuni nu poate
atrage nulitatea actului, de oarece
legiuitorul nu prescrie aceasta for-
malitate sub pepeapsa de nulitate,
si, de oarece nulitatile fiind de drept
strict, nu pot fi create de judecator
acolo unde legiuitorul nu le-a pre-
scris expres.
Buletinul 1877, p. 59 Si 1879, p. 980
(Sectiuni- Unite)
4. Legea pentru tocmeli agricole
si executarea for din 10 Martie 1866,
precum si modificatiunile aduse a-
cestei legi la 7 Aprilie 1872, este o
1, ge esceptionala care reguleaza mo-
dul cum an a se forma tocmelile lo-
cuitorilor pentru munci agricole si
cum cat a se executa :
Iar prin munca agricola se inte-
lege acea munca pe care locuitorii o
fac pentru exploatarea pamantului
(legea .din Aprilie 1872);
Ca, in aceasta privinta, legiuitorul
a prescris intr'un mod esceptional si
formalitatile ce au a fi inmplinite
la atari tocmeli agricole de care
Consiliile comunale ca, astfel, s fie
de jurisdictiunea for a judeca si exe-
cuta acele tocmeli ;
Ca, in speta, nu este vorba de
tocmeala agricola intervenita intre
locuitori si proprietar pentru ex-
ploatarea pamantului, cum prevede
legea, ci de o conventiune urmata
intre d-na E. State, locuitoare in
oral si reclamantul S. Casagioglu,
prin care acest din urma se obliga a
platI celei dintaiu o suing de bani
pentru treeratul productelor de pe
mosie cu masina de aburi, conven-
tiune pe care chiar partile n'a con
I. C. Barozzi. Vol IV
www.dacoromanica.ro
433
Tocmeli agricole
siderat-o de tocmeala agricolk de
oarece e lipsita de formalitatile pre-
tinse de legea tocmelilor agricole ;
Ca, astfel fiind, atari conventduni
intra in dreptul comun si sunt de
competinta instantelor ordinare de a
le judeca si rezolva, iar nu a Con-
siliilor comunale, cari, intr'un mod
exceptional, li s'a dat dreptul de a
judeca si executa numai tocmelile
agricole incheiate de locuitorii mutt-
citori.
Buletinul 1477, p. 256 ; 1879, p. 700
Si 1881, p. 661
5. Din combinatia art. 12, 13 si
14 din Legea pentru tocrneli agri-
cole, rezulta ca Consiliul comunal
judeca parerile provenite din nein-
deplinirea contractelor pentru lucrari
agricole si le executa imediat in
modal prescris de citatele articole,
putand partea reclamanta chiar toc-
mi alti oameni cari sa savarseasca lu-
crul in socoteala locuitorilor inda-
ratnici prin indeplinirea formelor a-
ratate ;
Ca, in spetk nefiind vorba de e-
xecutarea muncei dupa contract de
care locuitori, ci arendasul recta-
mind pagubele suferite din neinde-
plinirea obligatiunii locuitorilor, nista
atari pretentiuni de pagube. dupa
ultimul aliniat al art. 14 din zisa
lege, este de competinta instantelor
judecatoresti a le cerceta si judeca.
Buletinul 1878, p. 164 Si 1882, p. 532
6. Conform dispozitiunii catego-
rice prevazute in art. 12 din Legea
tocmelilor agricole, judecatorul de
plasa, cand este sesizat de apelul u-
neia din parti, contra sentintei Con-
siliului comunal, nu poate sa se pro-
nunte de cat numai asupra ches-
tinnii data conditiunile din contrac-
tele agricole incheiate intre parti
s'au indeplinit si data locuitorii 5i-
au indeplinit sag nu obligatiunile
28
434 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Tocateli agricole
luate, nici cum nu poate judecatorul
de plasa a se pronunta si asupra
daunelor provenite din neindeplinirea
conditiunitor agricole ;
Ca, in sprijinul acestui principiu
vine art. 14 din Legea tocmelilor
agricole stabilind, prin ultimul ali-
niat, ca pentru once pretentiuni .de
pagube reclamantul urmeaza a se
se adresa inaintea autoritatilor ju-
diciare.
Buletinul 1869, p. 384 pi 1881, p. 40
7. Conform art. 15 din Legea do
invoeli agricole numai cand neinte-
legerea dintre locuitori cu proprie-
tarul se transeaza prin primarul local
sau administratie, se reintoarce de
locuitori banii ce au primit, fara, do-
banda ;
Cand. insa, executarea contractului
de tocmeli agricole intra in discu-
tiunea instantelor judecatoresti, plata
sumelor ce se decide a se restitui
urmeaza a se face cu dobanda le-
gala, conform cu legea comuna.
Buletinul 1881, p. 245
8. Legea tocmelilor agricole prin
art. 4, 11 si 17, stabileste ca, aceste
contracte, pentru a putea beneficia
de procedura speciala si privilegiata
ce le acorda legea, trebuesc sa fie al-
catuite in anume forme ;
Cat, oridecateori aceste formalitati
nu se indeplinesc, contractul si da-
raverile decurgand din el nu pot fi
probate prin mijloacele extra-ordi-
nare prevazute de Legea tocmelilor
agricole.
Buletinul 1895, p. 378; 1889, p. 269
9. Proibitiunea cuprinsa in art.
8 al Legii tocmelilor agricole din 14
Main 1882 ca lucrarile agricole sa
nu poata fi indeplinite decal in lo-
calitatea pentru care au fost con-
tractate si aceea ca acele lucrari
nu pot fi cedate decat dela agricul-
torn! actual catre cel ce i-a succedat
www.dacoromanica.ro
Tocnteli agricole
in exploatarea aceleeas mosii, sunt
niste dispozitiuni luate de legiuitor
in interesul exclusiv al satenilor
plugari ;
Ca, prin urmare, ele nu pot fi in-
vocate decat de dansii si in favoa-
rea lor.
Buletinul 1886, p. 178
10. Dupa, art. 20 din Legea toc-
melilor agricole socotelile ce derivil
din contractele de invoeli agricole,
constatate prin proces-verbal incheiat
de primar asistat de un consilier si
un scriitor, devin indatoritoare pen-
tru ambele parti, cu drept de apel
la judecatorul de plasa in termen de
15 rifle dela comunicare.
Buletinul 1886, p. 297 psi 1990, p. 975
11. Dupa art. 32 din Legea toc-
melilor agricole toate plangerile pro-
venite din tocmeli agricole se judeca
de dare instantele judiciare ordinare
ale locului unde tocmeala trebuia sa
se execute.
Buletinul 1887, p. 783
12. Dupa principiul stabilit prin
art. 1 din Legea tocmelelor agricole,
toate daraverile intervenite intre pro-
prietari sau arendasi cu locuitorii,
relative la exploatarea unei most,
constituesc invoeli de munci agri-
cole :
Ca dupa art 13 si 21 din aceeas
legedatoriile provenite din munci
agricole, pentru a fi executorii, ur-
meaza sa fie autentificate de auto-
ritatea comunala.
Buletinul 1889, p. 11
Transcriptiune
1. Avand in vedere ca. art. 722
din Proc. civila enunerand actele ce
trebuesc transcrise pentru ca con-
form art. 723 din Proc. civila sa
poata fi opuse tertelor persoane cari
au drepturi asupra imobilului, nu
prevede si ordonantele de adjudecare;
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA. 435

Transcript tune Transcr iptiune

Considerand ca ordonantele de ad- o condica deosebita pentru transcrie-
judecare fiind asimilate cu hotararile rea actelor autentice, este valabila.
judecatoresti si in privinta for le- Buletinul 1896, p. 1334
giuitorul necerand formalitatea tran- 5. Considerand ca in cat priveste
scriptiunii, cats sa decidem ca aceasta formele transcrierii prevAzute de art.
regula se aplica si la ordonantele de 491 si 493 din Codul comercial nu
adjudecare ; se poate sustine si dovedi ca legiui-
Ca, de altmintrelea, fats cu dis- torul italian s'ar fi inspirat din for-
pozitiunile art. 567, alin. 2, care de- mele inscrierii unui imobil in carti
clara in mod absolut ca ordonanta fonciare, precum exista in Germania,
de adjudecare are efect retroactiv ca o conditiune neaparata pentru
din momentul adjudecatiunii si face dovedirea si existenta dreptului de
pe adjudecatar proprietar Lira nicio proprietate asupra unui imobil in
restrictiune, si cu art. 1810 din Co- persoana cuiva, si ca el ar fi apli-
dul civil, dupa care actele de adju- cat in aceasta m aerie institutul ger-
decatiune nu se transcriu, a admite man de inscrierea titlurilor de pro-
transcriptiunea si pentru ordonantele prietate in cartile fonciare ;
de adjudecare este a admite in mod CA, leguitorul comercial italian, ca
tacit o formalitate pe care legea nu si dupa el cel roman, acorda dreptul
o prevede si a crea pentru neinde- celui de al treilea de a opune lipsa
plinirea ei o nulitate pe tale de in- transcrierii in regisrele consulatului,
terpretare ; a instrainarii sau cesiunii totale sau
Ca din toate acestea rezulta ca partials a proprietatii sau a folosintii
ordonantele de adjudecare nefiind unui vas ;
supuse transcriptiunii nu intaietatea Considerand ca in materie de trans-
transcriptiunii trebue sa declare care criptiune au a se considers ca cei
e adevaratul proprietar. de al treilea, acei cari au putut do-
Buletinul 1888, p. 137 handl drepturi asupra imobilului sau
2. Dreptul de proprietate ce it do- asupra vasului, sau dela cel din
bandesc copiii asupra jumatatii din urma proprietar, sau dela reprezen-
averea p5,rintilor lor, divortati prin tantii lui, sau dela precedentii pro-
consimtimantul mutual, nu e supus prietari, drepturi pe care le-au con-
formalitatii transcriptiunii. servat, ass, dar. achizitorii si credi-
Buletinul 1882, p. 157 qi 1890, p. 788 torii ;
Vezi Si cuvintul: Proprietate" No. 4. Considerand ca data ehiematii in
3. Nicaieri legea nu impune tran- judecata pentru a raspunde de pa-
scrierea testamentelor cari creeaza guba cauzata prin ciocnirea si scu-
drepturi reale, precum in spetk con- fundarea unui vas, ca autorii quasi-
stituirea unui uzufruct asupra unui delictului sent in drept a opune
imobil. prescrierea actiunii in despagubire,
Buletinul 1896, p. 1212 fiind di a trecut un an dela savar-
4. Transcrierea unui act de do- sirea quasi-delictului, aceasta nu le
natiune in registrul de inscriptiuni da dreptul a tercets data acel care
al tribunalului care 1-a autentificat, reclama este proprietar real sau a-
registru in care se transcriau actele parent al vasului, sau data in timp
de mutatiune a proprietatii pe tim- s'a transcris titlul lui, tocmai fiind
pul cand la acel tribunal nu exista ca n'au nici un drept si ca nu este

www.dacoromanica.ro
436 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Transcriptiune Transport (cdriin&

un al treilea, si numai intrucat n'a datortil raspunde pentru exactitatea
trecut anul el e obligat a plati. declaratiunilor din scrisoarea de tra-
Buletinul 1497, p. 1475 sura. avand a suferl toate consecin-
6. Creditorii chirografari pot invoca, tele cari rezulta din declaratiuni
lipsa de transcriptiune a unei ce- neexacte; iar prin aliniatul al 2-lea
siuni de creante de arenzi ? Vezi cu- al aceluias articol, se prevede c5.
vantul : .Cesiune. No. 42. Calea ferata are totdeauna dreptul
Buletinul 1900, p. 1172 ss examineze conformitatea conti-
7. Legaturile testamentare stint ele nutului transporturilor cu indicatiu-
supuse formalitii.tii transcriptiunii in nile de trasura ;
virtutea art. 1801 din Codul civil si Ca, dupa art. 50, taxele de trans-
art. 722 Proc. civila ? Vezi cuvan- port nepliitite la predarea transportu-
tul : .Succesiune, No. 198. lui, se considers ca transmise in sar-
Buletinul 1904, p. 1.579 cina destinatarului ;
Transferare Considerand ca din aceste texte
reiese ca predatorul avand a rasi
1. Sentinta tribunalului care res- punde de neexactitatea declaratiuni-
pinge o cerere de stramutare si care sale, si de toate consecintele decla-
nu s'a apelat in termen de trei zile, ratiunii sale, destinatarul n'are a
conform art. 272 din Pr. civila, do- plati alte taxe transmise prin art.
bandeste autoritatea lucrului Weed. 50 asupra sa, decat acelea din scri-
Buletinul 1870, p. 58 soarea de trasura ;
Cs aceasta este asa, se dovedeste
Transport (cc-irau& si prin art. 134 din Codul comercial,
1. Actiunile derivand dintr'un con- care (Wig& pe destinatar care pri-
tract de transport in ce termen se meste lucrurile a plati ceeace se da-
prescriu ? Vezi cuvantul : Prescrip- toreste pentru transport dupa scri-
thine, No. 127 si 155. soarea de carat, a cam regula e
Buletinul 189?, p. 81.5 Si 1897, p. 723 consacrata si prin Regulamentul de
2. Partite contractante intr'un con- transport ;
tract de transport pot, conform art. Considerand ca, in speta, marfa
439 din Codul comercial si art. 70, fiind predata destinatarului care a
aliniatul ultim din Regulamentul achitat taxele de transport dupa scri-
tailor ferate romane, prevede o soarea de trasura, data in urrna
clauza penala pentru intarzierea pre- descoperit ca marfa transportata a
darii, in care caz nu se care ca pa- fost rau declarata si ran taxata, si
guba sa se probeze ; ca taxa urmeaza a fi platita indouit,
Ca singura conditiune pentru va- pentru aceasta nu e tinut destina-
liditatea unei asemenea clauze este tarul, pentru ca el nu poate raspunde
pentru consecintele unui fapt care
ca ea sa fie inscrisa in litere la locul
anume aratat in scrisoarea de tra- nu este lui imputabil ;
sura. Ca, deocamdata, impiegatul care a
Buletinul 1898, p. 760 predat marfa fora sa fi observat na,-
3. Avand in vedere art. 45 si 50 tura ei adevarat5, si taxa care avea
din Regulamentul de transport al a fi platith, e in culpa, pentru ca
Cailor ferate romane ; n'a pus diligenta ceruta a observa,
Considerand ca, dup.& art. 45, pre- si de aceea, acest impiegat nu poate

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDE'NTA ROMANA 437

Transport (ccirciuf) Transport (cars uf)

a se despagubi pentru plata taxelor scrisoarea de trasura, $i, deci, en
dela destinatar, intru nimic vinovat. drept cuvant zice Regulamentul ca :
Buletinul 1898, p. 973 <Contractul de transport se consi-
4. Considerand ca din dispozitiu- dera incheiat din momentul cand
nile combinate ale art. 413, 414 $i statiunea de expeditiune aplica stam-
417 din Codul comercial rezulta ca, pila sa pe scrisoarea de trasura, ;
contractul de transport este un con- dar scrisoarea de trasura forman-
tract consenzual, iar nu un contract du-se numai pentru marfuri incar-
literal sau solemn ; cate in vagon, numai in acest caz
i, in adevar, art. 414 prescrie : se poate dovedi remiterea marfii, si
(Expeditorul trebue sa des carausu- deci, incheierea contractului de trans-
lui care i-ar face cerere: o scrisoare port prin aplicarea stampilei in scri-
de carat., iar art. 417 a : ,,C15,rauul soarea de trasura;
va da expeditorului, cand acesta In cazul, insa, cand din cauza
i-ar face cerere, un exemplar al scri- lipsei de vagoane marfa se depozi-
sorii de carat, subscris dP dansul, ; teaza in gall, tot regulamentul de
De unde rezulta eh scrisoarea de exploatare prescrie ca amploiatul
carat nu este de esenta contractului primitor sa dea o adeverire de pri-
de transport, intruca,t partite pot mirea marfii remisa, spre transpor-
sa-si pretinda asemenea scrisoare ; tare, si printeaceasta dovada, fiind
Dar scrisoarea de carat este actul stabilita remiterea marfii, din acel
care serva mai intotdeauna la do- moment contractul de transport tre-
vedirea contractului de transpot, pu- hue considerat ca incheiat.
tand, ins& partite, cand scrisoarea de Buletinul 1899, p. 879 fi 1904, p. 82
trasura lipseste, sa faca proba con-
tractului de transport dup. regulile 5. Dupa, ajungerea lucrurilor trans-
dreptului comun in materie corner- portate. sau dup.& trecerea zilei in
ciala ; care ele trebuiau sa ajunga la locul
Considerand ca, dad, in Regula- de destinatiune, destinatarul poate
mentul de transport pe chile ferate exercita toate drepturile derivand din
se zice ca contractul de transport contractul de transport, precum si
se considers incheiat din momentul actiunile de despagubire (art. 432 din
cand statiunea de expeditiune aplica Codul comercial).
stampila sa pe scrisoarea de trasura, Buletinul, 1899, p. 880
aceasta insemneaza ca, deci Calle fe- 6. Polita de incarcare liberata, in
rate, ca si oricare alt callus, este regula constitue o proba despre in-
valabil obligat prin singurul sail con- earcarea marfii aratata, prin acea
samtimant, sa transpoarte dintr'un polita, conform art. 568 din Codul
loc intr'altul marfurile ce i se incre- comercial ;
dinteaza de o persoana, dar contrac- Ca pe temeiul unei asemenea po-
tul de transport presupune ca remi- lite se pot face varii transactii,
terea marfurilor era deja facuta, fara vanzari, acordari de credit, cu deo-
de care contractul nu putea Wa sebire ca polita de incarcare avand
nastere din cauza lipsei obiectului atata insemnatate si putand servl
de transport si tocmai ca o dovada in diferite directii, ca titlu de cre-
a remiterii marfii, se aplica de catre dit, trebue ca cuprinsul politei sa,
statia de expeditiune stampila pe corespunda realitatii ca intr'a-
www.dacoromanica.ro
438 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Transport (ceirciuf) Transport (ecircius)

devar s5, se poata, pune temeiu.pe actele pi faptele capitanului, con-
enuntarile din polite ; form art. 501 din Codul de co-
Ca responsabilitatea armatorului, mart ;
proprietarului sau a capitanului care Ca aceeas indatorire exists $i in
a liberat polita de incarcare este cazul cand este un armator deosebit,
intreaga in aceasta, privinta, avand cand vasul e inchiriat, ca in spet5,
sa predea ceeace e cuprins in po- fiindca celor de altreilea nu e cu-
lita ; noscut cleat proprietarul vasului at
Considerand ca responsabilitatea carui nume este inscris pe vas ;
poate fi modificat5, prin inserare de Ca cei dealtreilea pot sa actioneze
oarecari clauze in polita ; pe proprietar, pot, insa, dupa im-
Ca asemenea clauze cu stop de prejurari, sa actioneze pi pe arma-
a margini responsabilitatea au a fi tor ;
respectate, insa sub conditie sa nu Considerand ca in cazul cand nu
se impute aceluia care a liberat pa- e vorba de un fapt sau un act al
ntile responsabilitatea complet a, capitanului, ci de un act al arma-
far5, ca clauza din polit5, sa.-1 poat5, torului vasului, asemenea, proprie-
exonera ; tarul vasului are a raspunde fats
Ca aceasta trebue sa se admita, cu cei de alteilea si de faptele ar-
atat dup5 regulele comune de drept matorului, precum de consecintele
in materie de responsabilitate, cat unei polite de incarcare emisa si
pi pe temeiul consideratiei ca ad- subscrisa de armator, nu numai
mitand exonerarea aceluia care li- fiindc5, numele lui e legalmente cu-
berea,za o polita de incarcare, cu- noscut celor dealtreilea, ci fiindca
prinzand clauza de marginirea res- polita de incarcare emisa de arma-
ponsabilitatii, cu tot dolul sau culpa tor, ca in speta, nu ar oferi nici o
gravy dovedita pi constatata, ar fi garantie celor de altreilea pentru
a recunoaste posibilitatea inselarii cuprinsul ei, decat prin vasul in
posesorilor politelor de incarcare pi, care era cuprins5, marfa enuntat5,
in definitiv, a micsora valoarea pro- in polita de incarcare ;
batorie a politelor de incarcare ; Ca recunoscand responsabilitatea
Considerand c5, un armator sau un proprietarului vasului $i in cazul
capitan de vas. care sub-semneaza cand e vorba de raspunderea arma-
pi libereaza polite de incarcare fara torului fat5, cu cei de altreilea, prin
ca marfa sa fi fost incarcata, co- o polita de incarcare ce a (mins,
mite sau un dol, sau o gresala gravy, este o garantie in realitate a credi-
conform art. 565 $i 566 din Codul tului in toate privintile ce cei de
comercial $i trebue s5, raspund5, de altreilea acord5, politelor de incar-
daunele cauzate posesorului polite - care, fara de care ele ar inceta de
lor care, pe temeiul lor, a acceptat a putea fi obiectul celor mai varii
cambii sau a acordat credit i clauza transactii ;
din polite 'cantitatea necunoscuta. Considerand ca, in afar5, de a-
nu poate servi pentru a exonera de ceasta, dac5, armatorul are calita-
acea responsabilitate. tea de armator girant, precum Curtea
Buletinul 1900, p. 95 Fi 1901, p. 153 declara ca G. Caravia avea, in rea-
7. Considerand ca., in genera, pro- litate, un asemenea armator girant
prietarul vasului raspunde pentru este un adevarat mandatar al pro-
www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Transport (carciuf)
prietarului vasului, si din acest
punct de vedere proprietarul vasu-
lui asemenea trebue sa, raspunda
pentru obligatiile contractate de el,
iar hotararile obtinute de cei de al-
treilea contra armatorului girant,
pot fi opuse proprietarului vasului
ca mandante si pot fi executato pe
averea lui, adica pe vasul lui.
Buletinul 1901, p. 284
8. Dad, inteadevar posesia pro-
ductelor incarcate, in genera, se sta-
bileste prin polita de incarcare fa-
cut& conform dispozitiunilor Codului
de comer, in speta, si dup5, cum se
uziteaza la Dunare, inearearea sA-
varOta nu se constata prin polita judice celui de altreilea cu care ca-
de incarcare propriu zisa, ci prin
manifestul biuroului vamal al locu-
lui de incarcare si prin declaratia
de export, iar vanzarea productelor
nu se poate savarsi decat prin re-
miterea acestor acte, cari in locul
de polita de incarcare.
Buletinul 1901, p. 888
9. Clasificatiunea avariilor in co-
mun si particular, facuta de art.
655 si urmAtorii din Codul comercial,
nu este limitativk ci enuntativa ;
Ca, dar, apreciarea faptului care
dupa imprejurari, poate constitui a-
varia, fie comma, fie particulara,
apartine cu totul judeca' torului de
fond si, ca atare, scapa de sub
controlul Inaltei Curti.
Buletinul 1901, p. 1509
10. Dupa dreptul maritim, art. 506
din Codul comercial, aplicabil deopo-
triva la navigatiunea pe mare, pe
rauri si pe lacuri, capitan sau patron,
se numeste acela eAruia sa incredin-
teaza comanda sau conducerea unui
vas, oricare ar fi marimea lui si mo-
dul prin care el este pus in miscare,
legea nefacand nici o distinctiune in
aceasta privinta ;
Considerand ca, dupit art. 501 din
www.dacoromanica.ro
439
Transport (card-a)
Codul comercial, capitanul vasului
este un mandatar legal al proprieta-
rului, care e tinut sa respecte obli-
gatiunile contractate de acesta eu cei
de altreilea pentru tot ce priveste
vasul si expeditiunea, afara numai
dad, proprietarul vasului dovedeste
ca capitanul a fost de rea credinta
si in coluziune cu cel de altreilea.
Buletinul 1.901, p. 1509
11. Indatoririle puse de art. 519,
521 si 671 din Codul comercial
capitanului unui vas, au importanta
for in relatiunile acelui capitan cu
proprietarul vasului ;
Ca omisiunea for nu poate sa pre-
pitanul a contractat pentru salvarea
vasului.
Buletinul 1.901, p. 1510
12. Dupa dispozitiunile art. 667
din Codul comercial, actiunea de des-
pagubire pentru daune provenind din
lovirea vaselor, nu poate fi admisa
dad, nu s'a facut protest in terme-
nul de trei zile catre autoritatea lo-
cului uncle s'a intamplat faptul sau
a primului port in care s'a oprit ;
Considerand ca, in speta, se cons-
tata ca a doua zi dupa abordagiu,
eapitanii vaselor ajungand la Tulcea,
au facut cunoscut prin raport catre
capitanul portului de faptul intam-
plat, cerand constatarea faptului si
a pagubelor cauzate, pentru care au
declarat formal ea car despagubiri ;
Considerand ca, intrucat nici arti-
colul 667 din Codul comercial, nici
veri o alta dispozitiune din zisul Cod
nu arata forma in care trebue facut
protestul, nici autoritatea careia sa-1
adreseze, raportul adresat de pariti
capitanului portului Tulcea sus ara-
tat, inlocueste cu suficienta protes-
tul pretins de art. 667 din Codul co-
mercial.
Buletinul 1902, p. 124
440 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Transport (cariz-u?)
13. Agentii tailor ferate sunt in
drept a controls si verifica dac5, con-
tinutul coletelor corespunde cu indi-
catiunile din scrisoarea de trasura si
aceea de import, precum $i de a core,
in caz de aratari inexacte, diferentea,
de transport si o amends egala cu
indouitul taxelor de transport, si a-
ceasta pe temeiul regulamentelor fa-
cute in virtutea Legii de exploatarea
tailor ferate, cari au putere de lege
intre parole contractante ;
Comunicarea procesului.verbal de
constatare nu este necesara cand el
este f5,cut in prezenta unui reprezen-
tant al contravenientului ;
Constatarea contraventiunii este
valabil5., facuta chiar in lipsa con-
travenientului sau a imputernicitului
sau, prin prezenta si semnarea a doui
martori atat in procesul-verbal cat si
pe probele m5,rfurilor in contraven-
tiune.
Buletinul 1902, p. 127
14. Daunele izvorite dintr'un quasi-
delict, savarsit cu ocazia executarii
unui contract de transport, se pot
reclama dinaintea tribunalului de co-
mert ? Vezi cuvantul .Competinta.
No. 371.
Buletinul 1898, p. 432
15. Considerand ca, in speta, ins-
tal* de fond, fats cu dovezile pre-
zentate constata in fapt ca intima-
tul a depus in ziva de 24 Februarie
1904 in gara de Nord, pentru gara
Merisani, trei butoae ce urmau a fi
predate lui Pandele Dragomir din B5.-
diceni, judetul Arges ;
Ca aceste butoae au fost eliberate
altuia decat adevaratului destinatar,
din culpa sefului Orli Merisani, care
a eliberat butoaele fara sa se con-
vinga dad), cel ce le cerea era chiar
Pandele Dragomir, si ca din aceasta
cauza recurentul a suferit o pagub5,
de 609 lei. 40 bani :
www.dacoromanica.ro
Transport (eiirciu.g)
Considerand ca inaintea Curtii de
casatie, recurenta (Directia tailor fe-
rate) nu sustine ca constatarea ins-
tantei de fond este bazat5, pe o e-
roare gravy de fapt, ci invoaca, nu-
mai ca, in speta., urmeaza a se aplica
art. 70 din Regulamentul de trans-
port al Cailor ferate romane ;
Considerand ca mentionatul text
de lege se refers la intarzierile in-
tamplatoare transportului, iar nu si
la neindeplinirea obligatiunilor direc-
ttiunii Cailor ferate romane, provenite
din negligenta sau culpa prepusilor
sal ;
Ca, in speta, fiind vorba de nein-
deplinirea unei obligatinni constatata
de catre instanta de fond ca prove-
nind din culpa sefului garii Merisani,
Ma. cuvant recurenta directiune se
plange ca sentinta tribunalului a fost
data cu violarea art. 70 din Regula-
mentul de transport al Cailor ferate
romane.
Buletinul 1905, p. 1312
Vezi gi cuvintele : CM Ferule' gi NaN
gatiune",
Tramactiune
1. Conform art. 1706 din Codul
civil, nu pot transige asupra unui
obiect decal aceea can au $i deplina
dispozitiune a acelui obiect ;
Guvernul nefiind proprietarul averii
nationale, nu poate prin urmare nici
transige asupra averii publice, $i nu
poate dar avea facultatea de a tran-
sige asupra bunurilor nationale, de
cat atunci cand va obtinea aceasti
facultate printr'o lege speciala.
Buletinul 1871, p. 68
2. Conform art. 1236 $i 1817 din
Codul Calimah, transactiunea fiind
un contract bilateral. ea tontine con-
ditiunea rezolutorie chiar atunci cand
o asemenea transactiune e confirmata
prin o hotarare judecatorease5..
Buletinul 1874, p. 269
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Tpanzact tune
3. Persoanele morale, ca $i persoa-
nele incapabile, nu pot transige decal
(hip& o autorizatiune prealabila data
in modurile si conditiunile prescrise
de lege ;
Ca, in speta, neconstatandu-se ca
Eforia spitalelor civile din Bucuresti
a obtinut o asemenea prealabila au-
torizatiune spre a fi putut deferi ju-
ramantul decizoriu partii adverse si,
prin urmare, a transige, Curtea de
fond n'a comis o omisiune esentiala
nepronuntandu-se asupra unui ase-
menea juramant.
Buletinul 1877, p. 326
4. Atat dupa Codul Caragea, ar-
ticolele 19 $i 20, capit. 1, partea IV,
hotararile confirmatoare unor tran-
sactiuni aveau puterea lucrului ju-
decat, de oarece interventiunea jus-
titiei la facerea unei asemenea tran-
sactiuui era obligatorie si intarirea
for nu era o simpla autentificare, ci comunei ;
se Mesa prin hotararea instantei in-
naintea careia se gasea, pendinte pro-
cesul, cat $i dupa Codul civil actual,
hotararile confirmatoare unei tran-
sactiuni pronuntata de instantele ju-
decatoresti an puterea lucrului ju-
decat (art. 1171 din Codul civil) $i
cazurile in cari o transactiune se
poate ataca, in nulitate pe tale prin-
cipala, sunt limitativ prevazute la
art. 1712 Si urmatorii.
Buletinul 1878. p. 1.97
5. Art. 1716 din Codul civil pre-
vede cazul cand una din partite ce
au subscris transactiunea, n'ar avea
yeti un drept asupra obiectului de
care trateaza transactiunea, iar nici
cum si cazul cand mai multe per-
soane formeaza o singura parte in
transactiune, $i cand una din acele
persoane fara drept ar fi subscris acea
tranzactiune, caci in acest din urma
caz, aceasta iregularitate nu poate da
loc decat la o contestatiune intre Buletinul 1884, p. 398
www.dacoromanica.ro
441
Tranzactiune
acele persoane ce formeaza o singura
parte in transactiune, iar nici cum
nu poate da loc la un motiv in ca-
satitme.
Buletinul 1881, p. 74
6. Considerand ca, in principiu,
nimeni nu poate transige sau a com-
promite asupra unui object de care
nu este capabil de a dispune ;
CA, pe de o parte legiuitorul din
1882, prin art. 53, alin. 14 din Le-
gea comunala, prescrie ca toate in-
voelile comunei, pentru a fi valabile,
sunt supuse aprobarii Comitetului
permanent, autorizarii Ministerului de
interne, ordonantei Regelui sau do-
bandirii unei legi ;
Iar pe de alts parte, acelas legiui-
tor prin diferite dispozitiuni, regu
leazh, dupa, n at u r a $i importanta
obiectului, care din aceste autoritati
este chiemata a completa capacitatea
Ca, data legea din 1882 nu arata,
in adevar, cari sunt invoielile ce sunt
supuse dobandirii unei legi, din a-
ceasta tacere nu se poate deduce alt
ceva decat ca sunt subordonate unei
asemenea conditiuni toate acele in-
voieli de o importanta mai insemnata
si cari nu se gasesc in categoria a
nici unuia din actele pe cari comuna
be poate face, fie cu aprobarea Co-
mitetului permanent sau a Ministe-
rului de interne. fie in virtutea unei
ordonante regale ;
Ca, de altmintrelea, nu se poate
sustine ca Ministerial este in drept
sa autorize valabil o comuna de a
compromite pentru o suins mai mare
de 23.000 lei, de oarece el insus nu
poate compromite in asemenea cazuri
pentru interesele Statului fara inter-
venirea unei legi, si nu s'ar pricepe
cum ar putea transmite o capacitate
pe care nu o are chiar da,nsul.
1885, p. 744
442 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
T ra azact lutie
7. 0 tranzactie nu cade ipso jure
prin aceea ca,' o parte nu s'a tinut de
ea, ci trebue intentat un proces de Considerand c5,, astfel fiind, sand
reziliere a contractului de tranzac- prin tranzactiune s'a recunoscut d-nei
tiune. Stourza in virtutea acelor titluri de
Buletinul 1885, p. 399.
8. Legea nu cere ca conditiune ne-
cesara validitatii unei transactii ca
sa fi mijlocit o hotarare de expedient ;
Ca art. 1705 din Codul civil pres-
crie numai ca transactia sa, fie cons-
tatata printr'un act scris ;
Ca, in o atare situatie, partea este
in drept a cere executarea transac-
tiei, dupe cum poate cere executarea
oricarei conventiuni.
Buletinul 1890, p. 14
9. Desi dupa, art. 1705 din Codul
civil tranzactiunea trebue constatata
printr'un act scris, insa, in lipsa unui
asemenea act, partea care invoaca
existenta unei asemenea transactiuni,
poate sa, se refere la marturisirea
partii adverse.
Buletinul 1891, p. 675
10. Considerand ca din continutul
articolului 1713 din Codul civil rezulta,
c5,, in principiu, o tranzactiune e nula
oridecateori ea este fa.cuta spre exe-
cutarea unui title nul si, ca excep-
tiune la acest principiu, articolul ad-
mite cazul tend partile ar fi tratat
expres despre nulitati ;
Considerand, in speta., ca, singura
cauza ce indreptatea pe intimatii de
astazi a define Intr'un mod exclusiv
sus zisa avere, nu era decat drep-
tul de proprietary ce d-na Stourza
se pretinde a avea cu titlu de cum-
pa'ratoare ;
Ca din momentul ce Curtea de a-
pel declare ca aceasta avere trebue
sa, fie considerate ca avere a Dom-
nitorului Mihail Stourza, printr'a-
ceasta chiar a declarat nul titlu de
cumpara.toare al d-nei Stourza, caci
data acest titlu nu era, nul averea
www.dacoromanica.ro
Tramactiune
trebuia sa, fie considerate ca avere
a acesteia, iar nu a lui Mihail Stourza ;
cumpAr5,toare dreptul de proprietary
a acestei averi, o asemenea transac-
tiune era facuta in executarea unor
titluri nule, si, dar, nula in virtutea
primei parti a sus zisului art. 1713
din Codul civil ;
Ca aceasta nulitate n'ar fi putut
fi acoperita decat dac5, s'ar dovedi
vointa partilor de a tranzige asupra
nulita,tii acelui titlu ;
Ca Curtea de apel nu numai ca
n'a cautat a stabili aceast5, vointa,
dar, ceeace este si mai mult, ocu-
pandu -so de aceasta cerere de nuli-
tate a pactului, si vorbind de acele
cumpara,turi, zice ca nu era in cpri-
vinta for nici un vitiu de ratificat.,
nici (nu exists faptul presupus>, a-
deca titlu nul,, cu toate ca, dupe
cum s'a zis, dansa ehiar recunoscuse
nulitatea acelor titluri de cumpa-
ratura ;
C5,, dar, Curtea de apel respingand
cererea de nulitate intemeiata pe dis-
pozitiunile art. 1713 Codul civil, a
violat si rau interpretat acest articol.
Buletinul 1892, p. 108
11. Indivizibilitatea s a it divizi-
bilitatea transactiunii nu este un
principiu de drept, ci o chestiune de
fapt de suverana apreciare a instan-
tei de fond.
Buletinul 1893. p. 235
12. Considerand in drept, ca tran-
sactiunile avand de obiect termina-
rea unui proces inceput, au intro parti
autoritatea lucrului judecat in ultima
instants, conform art. 1711 din Co-
dul civil ;
Considerand ca instantele judeca-
toresti nu pot, pe tale incidentals,
judeca motivele de nulitate ce se in-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 443

T ranza etiun e Trangact iun e

voaca in contra unor asemenea tran- fapt care intra in atributiile suverane
sactiuni ; ale instantei de fond.
Ca pentru a se putea redeschide Buletinul 1901, p. 958
instanta inchisa, trebuie mai intai 17. Din dispositiunile art. 1713 din
anulata pe cale principals transac- Codul civil reiese in mod evident ca
tiunea care a avut de scop stinge- cunostinta despre nulitatea titlului
rea procesului ; pe care o au partite in momentul
Considerand ca, in speta, Curtea cand transig asupra executiunii lui,
constatand ca judecata apelului f u- este insuficienta, pentru validarea
sese inchisa in urma unei transac- transactiunii, ci trebue ca ele sa fi
tiuni intervenita, intre partite liti- tratat expres asupra acestei nulitati.
gants, respinge cererea de redeschidere Buletinul 1903, p. 1210
fara a discuta si rezolva chestiunea 18. Nu este lege ca sa popreasca
sustinuta de recurenti ca procuratorii pe impricinati de a precurma proce-
for n'aveau dreptul de a transige, a- sul dintre dansii prin invoiala, si de
ceasta chestiune urmand a face obiec- a cere dela autoritatile judiciare ca
tul unei actiuni principale ; sa des formula executorie invoelii
Ca procedand astfel, Curtea de a- urmata, ci, din contra, opisul Printu-
pel departe de a comae un exces de lui Bibescu No. 1172 din 1843, obstit
putere a facut, din contra, o dreapta prin circulara Ministerului justitiei,
aplicare a principiilor materiei ; sanctioneaz& acest drept firesc al im-
Buletinul 1894, p. 966 pricinatilor si impune instantelor ju-
13. Tutorul, poate, cu autorizati- decatoresti de a da formula execu-
unea consiliului de familie si apro- torie invoelilor precurmatoare jude-
barea tribunalului, sa precurme prin catilor, cand aceasta se cere de
transactiune drepturile ce le au mi- ambele parti litigante ;
norii intr'o succesiune ? Vezi cuvan- Considerand ca partite litigants
tul : ' Succesiune' No. 93. sunt totdeauna in drept a suplea in
Buletinul 1894, p. 1069 privinta-le, autoritatea instantelor
14. Desi in contractul sinalagma- judecatoresti dictand ele insasi ho-
tic de tranzactiune partile sunt ti- tararea ce o gasesc mai dreapta', sub
mite a-si face reciproc concesiuni sau forma de invoiala si declarand-o exe-
sacrificii, insa inegalitatea concesiu- cutorie, caci sentintele judecatoresti
nilor nu exclude reciprocitatea tor. nu sunt menite a intervene decal
Buletinul 1898, p. 710 intre partite can nu se pot intelege
15. Natura transactiei este civila intre ele si can car arbitragiul. jus-
sau comerciala, dup& felul afacerii titii pentru a curma diferendul dintre
care provocase neintelegeri carora se dansele, iar nu si intre *tile can
pune capat prin incheierea ei ; renunta la judecata invoindu-se intre
Ca, data fiind constant ca aface- dansele.
rea era comerciala, asupra urmaririi Buletinul 1864, p. 319
card neintelegeri s'a ivit, si tran- 19. Formele cerute de lege pentru
sactia urmata are caracterul co- ca minorul sa faca in mod valabil
mercial. un act de transactie, fiind relative
Buletinul 1899, p. 730 nu la imobile ci la capacitatea lui,
16. Executarea voluntary a unei aceste formalitati sunt acelea pres-
transactiuni constitue o cestiune de crise de statutul personal al mino-

www.dacoromanica.ro
444 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Tranzacriune Tutela
rului, iar nu de legea romana, dupa tag si nici pentru ridicarea si in-.
cum se pretinde azi de partea re- casarea capitalurilor banesti aparti-
curenta ; nand minorilor s'ai copii (art. 541,
Considerand ca, astfel fiind, si in- 1762 si 1767 din Codul civil).
trucat Curtea de fond, in speta, con- Buletinul 1873, p. 15
stata in fapt si prin urmare in mod 3. Codul Caragea nu cerea ca tu-
suveran, ca au fost indeplinite toate torul ca fie autorizat de catre Con-
formalitatile cerute de legea perso- siliul de familia, pentru a putea sta
nals a minorilor, adica de legea in judecata in numele minorului,
Austro-Ungar5 apoi si motivul de cand era vorba de revendicarea unui
casare relativ la aceasta cestiune se imobil.
gaseste neintemeiat. Buletinul 1873, p. 195
Buletinul 1905, p. 180 4. Tribunalul nu poate omologa
20. Considerand ca interpretarea procesul-verbal al Consiliului de fa-
intentiunii si vointii partilor cari an milie prin care se is de sub ingriji-
facut transactiunea constituind o rea parinteasca pe un copil minor,
chestiune de fapt, scapa controlului fora ca mai intai parintele minoru-
acestei Inalte Curti, intrucat nu este lui sa fi fost citat si ascultat dinain-
in contradictiune cu vre .0 stipula- tea tribunalului.
tiune dintr'insa Buletinul 1874, p. 61
Buletinul 1905, p. 140q
21. Considerand ca interpretarea 5. Nu se core tutorilor autoriza-
intentiuni si vointoi tilor, cu pri- tiunea Consiliului de familie preva-
vire la intinderea obiectului transac- zuta de art. 408 din Codul civil cand
tiuni, constituind o chestiune de fapt, dansii apara interesele minorilor, de
este Yuan,' la suverana apreciare a oarece nici intenta actiune, nici in-
instantei de fond. cuviinteaza o cerere facpta in contra
Buletinul 1905, p. 1645 minorilor
Buletinul 1874, p. 143 ; 1876, p. 900
Tutela si 1884, p. 676
1. Tutela fiind o sarcina public. 6. Sotul unei tutrice, care a pri-
dela care sunt excluse femeile, nu- mit averea dup5, inventar si a facut
mai prin exceptiune legea a admis toate actele de gestiune acestei averi,
pe muma ca tutrice natural& a co- insusindu-si aceast5, administratiune
piilor sai proprii ; in locul sotiei sale decedata, poate
Prin urmare, data a incetat pa- fi considerat ca un tutor de fapt si
rintele 15.sand copii minori din intaia responsabil de consecintele acestui
si a doua casatorie, ultima sa sotie fapt ;
nu poate fi tutricea minorilor din Ca instantele de fond obligand pe
intaia c5,s5.torie, ci numai a minorilor un asernenea tutor a preda socotelile
sai copii. administratiunii averii minoarei in
Buletinul 1870, p. 335 care se ingerase, conform art. 417
2. Parintele fiind tutor legal al din Codul civil, nu violeaza intru ni-
minorului sau copil i uzufructuar mic citatul articol, de oarece constata
legal al averii sale, legea nu-1 obliga in fapt ca dansul singur prin auto-
a da cautiune nisi pentru admini- ritatea maritala 0-a insusit gerarea
stratiunea averii ce i este incredin- acestei averi.
www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 445

Tutela
Ca legiuitorul, prin citatul art. 417
din Codul civil, da facultatea tribu-
nalului de a executa, pe tutor pen-
tru predarea socotelilor administrarii
averii ce i-a fost incredintata Si, in
consecinta, se poate ordona seches-
trarea intregii averi a tutorului pen-
tru a-1 sill sa-si dea socotelele.
Buletinul 1875, p. 270
7. Tutorul fiind administratorul
averii epitropisitului sau, el trebue
sa primeasca toate actele de urma-
rire indreptate in contra imobilului
apartinand minorului.
Buletinul 1875, p. 242
$i sit stea in judecata urrnaririi,
MIA sa aiba nevoie de autorizarea
Consiliului de familie.
Buletinul 1892, p. 1058
S. Intrucat tutorul n'a dat compturi
definitive despre desfacerea tutelei,
orice ratificare din partea mosteni-
torilor ajuni la majoritate nu poate
fi considerata decat ca o invoiala cu
fostul for tutor, care, dup5, art. 72
din Legea din 1840 si art. 419 din
Codul civil non, este hula.
Buletinul 1876, p. 31
9. In virtutea vechei legislatiuni
de sub Codul Caragea, calitatea de
staroste impunea $i calitatea de
epitrop gi darea socotelelor epitro-
piei se prescriau in termen de patru
ani.
Buletinul 1876, p. 277
10. Dispozitiunile art. 1308 din
Codul civil sunt relative la urmari-
rea bunurilor imobile ale minorilor
asupra carora tutorul este oprit a minor de jurisdictiunea tribunalelor
concurs $i a deveni adjudecatar, iar roman e.
nu $i in cazul cand, pentru despa-
gubirea minorilor (le creantele ce au
a lua, se urmarecje averea debito- poate valabilmente incheia contrac-
rului lor. tul sail de casatorie.
- Buletinul 1876, p. 306
11. Din eombinarea art. 22 dela
Epitropie, cu art. 13 $i 25 din Codul
Tutela
Caragea rezulta ca sub Legea Ca-
ragea nu era permis Epitropului de
a instraina, sub verice titlu, averea
minorilor ce epitrupisea, fora stirea
si aprobarea justitiei.
Buletinul 1876, p. 396
Aceias autorizare ii era necesara
pentru a putea consimti la o impar-
teala.
Buletinul 1830, p. 411
12. Dupa art. 23 dela epitropie
din Codul Caragea, tutorul nu pu-
tea de ordinar sa cheltuiasca pen-
tru minor mai mult decat venitul
lui, afara numai de cazul unei mari
trebuinte.
Buletinul 1877, p. 217
13. Pentru exercitiul actiunilor po-
sesorii tutorul n'are nevoie de o
prealabila autorizatiune a Consiliu-
lui de familie, pe care legea nu o
cere decat pentru actiunile petitorii.
Buletinul 1878, p. 255
14. Sub imperiul Codicelui Cara-
gea nu era obligatoriu pentru epi-
tropiile regulate de tribunal ca van-
zarea imobilelor sa se faca prin li-
citatie publics, pe cat tribunalul,
spre a se asigura de adevarata va-
loare a imobilului, ordona o exper-
tiza la fata locului ce se efectua de
catre un membru insotit de catre
doi proprietari vecini, conform cu
dispozitiile Regulamentului organic.
Buletinul 1879, p. 893; 1884, p. 802
15. Tutorul nu poate, valabil, sa
faca o recunoastere a competintei
unui consulat strain, si a lipsi pe
Buletinul 1880, p. 116
H. Minoru' asistat de tutorul sau
Buletinul 1980, p. 161
Vezi gi cuvantul Casatorie" No. 5.
17. Dupa Legea Calimach minoara

www.dacoromanica.ro
446 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Tutela
cas'atorita deli se emancrpa, insa, in-
cetand cauatoria, ea trecea sub tu-
tela de drept a parintilor pang la
a iungerea ei la majoritate.
Buletinul 1881, p. 729
18. Mostenitorii tutorului sunt o-
bligati a da seama de gestiunea au-
torului for asupra administratiunii
averii unui minor.
Buletinul 1882, p. 177
19. Considerand ca, dupa art. 383
din Codul civil, femeile, afaril de
mama $i alto ascendente, sunt inca-
pabile de a fi tutoare ;
Ca, des.' in general actele unui tu-
tor in persoana, canna exists o cauza
de incapacitate, trebuesc mentinute in
favoarea tertiilor de buns, credinta,
aceasta dispozitiune favorabila fon-
data pe maxima ,factum tutoris,
factum pupili., nu poate avea apli-
catiune in cazul unei tutele girata
de o femee pe care tertiul, care a
contractat cu dansa ca cu o tutoare,
stia ca nu e nici mums, nici ascen-
dents a pupilului, nimeni fiind pre-
supus ca ignoreaza legea ;
De unde urmeaza ca o sentinta
data in contra unui minor reprezen-
tat prin o fernee ca tutricea lui, nu
este opozabila nici minorului devenit
major, nici erezilor acestui minor.
Buletinul 1982, p. 559
Vezi mai jos: No. 56.
20. Din momentul ce minorul a
devenit major, tutorul nu mai are
calitatea de a face recurs in numele
epitropisitului sau ; iar acesta nu-si
poate insusi recursul facut de fostul
sau tutore de cat in termenul util,
adica inlauntrul termenului de re-
curs.
Buletinul 1882, p. 729
21. Considerand ca, tutorul, care
are capacitatea de a administra bu-
nurile minorilor ca un bun parinte
de familie (art. 390 Cod, civil), are,
www.dacoromanica.ro
Tutela
in puterea acestei atributiuni ce i
confers legea, dreptul pi datoria de
plati o datorie devenita exigibila gi
interesele acestei datorii, sau de a
cere un termen de plata, sau de a
solicits un scazamant ;
Considerand ca data se admite,
ceeace nu se poate contest* ca ad-
ministratorii unui patrimoniu pupilar
sunt capabili de a intrerupe pres-
criptiunea prin plata, nu este nici o
ratiune de a le refuza de a intro-
rupe prescriptiunea in orice alt chip,
sub conditiune numai ca actul tu-
torului, care cuprinde implicit o re-
cunoastere, s fie facut in limitele
puterii sale.
Buletinul 1939, p. 930
22. Din momentul ce minorul de-
venise major, tutorul ne putand sta
in instan1a de urmirire, majorul tre-
buia sa fie citat la vanzarea imobi-
lului sau, iar nu fostul sau tutore.
Buletinul 1982, p. 1092 Si 1983 p. 863
23. Dupa art. 413 din Codul civil,
tutorul nu poate precurma prin in-
voire pricini atingatoare de intere-
sale minorului de cat cu autorizarea
Consiliului de familie ;
De unde urmeaza ea o declara-
tiune data de catre un tutor prin
care ar recunoaste ca o donatiune
Manta minorului epitropisit de clan-
sul, ar consist& intro sums de bani,
iar uu intr'un imobil, dup.& cum se
cuprinde in actul de donatiune, nu
e opozabila. minorului.
Buletinul 1893, p. 160
21. Considerand ca dispozitiunea
art. 405 din Codul civil, dup.& care
tutorul nu poate accept& o moste-
fire cazuta unui minor Mfg, auto-
rizatia Consiliului de familie, si a-
tunci cu beneficial de inventar, nu
are aplicatie cand este vorba -de un
legat particular, de oarece accepta-
tiunea unei mosteniri, fie ab intes-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 447

Tutela Tutela
tat, fie testamentara (legat univer- rea sediului tutelei, fara ca asupra
sal), poate sa devie din pricina sar- acestei cereri sa ss fi luat avizul
cinilor si datoriilor mostenirii, in loc Consiliului de familie, a comis un
de folositoare, impovaratoare, si de exces de putere.
de aceea legea care, in asemenea caz, Buletinul 1883, p. 1067; 1892, pag.
ca tutorul s fie autorizat de Con- 40 ; 1894, p. 435
siliul de familie ; 26. Lipsa autorizatiunii Consiliu-
insa, pentru primirea unui le- lui de familie pentru ca tutorul sa
gat particular, pe langa ca din textul stea intr'o judecata avand de obiect
citatului articol nu rezulta aceasta, un drept asupra unui imobil, ca
apoi nici exista un cuvant pentru una ce este creata exclusiv in inte-
ca sa, se ceara o asemenea autori- resul minorului, numai el singur
zatie, de vreme ce legatarul particu- este in drept a care nulitatea judo-
lar nu este, dupa art. 009 din Codul catii, cand prin neobservarea for-
civil, obligat a plati datoriile succe- malitatii edictata de art. 403 din
siunii : Codul civil s'ar fi jignit interesele
prin urmare, predarea lucrului sale.
legat in primirea tutorului unui mi- Buletinul 1883. p. 1177
nor legatar particular, fara o prea- 27. Vazand art. 367 $i 363 din
labila autorizatie a Consiliului de fa- Codul civil ;
milie, este bine facuth de dare mos- Considerand ca deli legluitorul
tenitorul sau legatarul universal o- prin aceste texte de lege & drept
bligat cu aceasta sarcina. tribunalelor a se substitui in locul
Buletinul 1883, p. 497 Consiliului de familie $i a pasi cu
25. Considerand ca in once cerere lucrarile din oficiu, indeplinind da-
care tinde a modifica o regula ase- toria ce acest Consiliu are dupa lege,
zata de lege in aceasta privinta ad- insa un atare drept be este dat nu-
ministrarii tutelei, $i astfel este si mai in caz cand se constata in fapt
aceea de a stramuta sediul unei tu- ca afacerile supuse desbaterii Con-
tele recunoscut de instantele judeca- siliului de familie, pentru care a
toresti a fi dupa lege la un alt dis- fost convocat si nu s'a adunat, sunt
trict de cat acela unde s'a hotarat de natura urgenta, asa ca, nu pot
a fi stramutat, instantele judecato- fi prelungite fara a se compromite
resti nu pot incuviinta aceasta stra- interesele minorilor, in care caz tri-
mutare dupa o simpla petititine a bunalul trebuo sa arate anume a-
tutorului, ci, fiind datoare a exa- ceasta in jurnalul ce va incheia ;
mina data o asemenea cerere este Considerand ca in cat priveste
sau nu in interesul unei bane ad- constatarea si apreciarea urgentei,
ministratiuni a averii minorului, sunt, numai tribunalul, care este sesizat
prin aceasta chiar, datoare a lua a- cu regularea tutelei, este compe-
vizul tuturor acelor persoane ce le- tent ;
gea a crezut, in vederea acestui in- Ca, in speta, atat tribunalul, cat
teres, ca trebuesc a participa la ac- si Curtea apelativa prin deciziunea
tele f acute de tutor, adica ale atacata declarand ca afacerile pen-
Consiliului de familie ; tru cari Consiliul de familie a fost
Ca astfel fiind cand, in speta, convocat nu sunt de natura asa, in
Curtea de apel a admis stramuta- cat prin intarzierea Consiliului de

www.dacoromanica.ro
 448 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Tutela
familie de a se pronunta sa se puie
in pericol interesele minorului, si, ca
atare, respingand cererea de a se
substitui tribunalul in locul Consi-
liului de familie, n'a violat intru ni-
mic articolele de lege citate si nici
a comis veriun exces de putere.
Buletinul 1883, p. 1189 Si 1390,
pag. 454
28. Desi legiuitorul prin art. 390
din Codul civil opreste pe tutor de
a primi in timpul tutelei cesiunea
veri unei creante contra pupilului
sau, aceasta proibitiune insa ince-
teaza. indata ce pupilul, devenind
major, a luat in a sa administrare
averea.
Buletinul 1884, p. 261
29. Cat timp cineva a primit sar-
cina de a fi tutore, nu se mai poate
descarca decal in cazurile preva-
zute de lege si pastreaza aceasta
calitate pana cand nu e dispensat
de aceasta prin o incheiere a tribu-
nalului ;
Ca, astfel fiind. in speta, declara-
tia tutoarei facuth inaintea tribu-
halului nu putea avea nici o tarie,
si, dar, ea continua de a reprezenta
pe minori in instants.
Buletinul 1884, p. 367
30. Prin art. 408 din Codul civil
se cere autorizarea Consiliului de
familie numai in cazul cand tutorul
porneste judecatii, relativa la drep-
turile imobiliare ale minorului, sau
se invoieste la o cerere relativa la
aceste drepturi ;
Ca, dar, rezulta din acest articol,
ca. tutorul poate raspunde la o ac-
thine fie si imobiliara, adica s res-
pinga pretentiile unui altreilea fara,
a fi autorizat.
Buletinul 1884, p. 676
31. Avand in vedere ca prin art.
413 din Codul civil se determina a-
www.dacoromanica.ro
Tutela
nume forrnalitaOle ce trebue sa in-
deplineasca un turor pentru a pre-
curma prin tranzicere pricinile atin-
gatoare de averea minorilor ;
c5,, in speta, nefiind indeplinite
aceste formalitati, si intrucat recu -
renta figureaza in acest proses ca
tutoare legalii, in numele minorilor
sai fii, acest act nu se poate opune
minorilor in privinta carora nu pu-
tea sa renunte numai ea singura la
dreptul de a-i apara.
Buletinul 1884, p. 716
32. Actiunea intentata de tutor
avand de obiect cererea de a se re-
cunoaste minorilor un drept de sue-
cesiune in averea lni de cujus, nu
are nevoie de a fi autorizata con-
form art. 408 din Codul civil.
Buletinul 1885, p. 106
33. La o actiune imobiliara ince-
puta, de defunct si continuata de
catre minorii sai copii nu e nevoie
de a se indeplini dispotitiunile art.
408 din Codul civil.
Buletinul 1895, p. 383
34. Dreptul de educatiune fiind
un atribut al puterii parintesti, im-
prejurarea ca mama a Post desti-
tuita din tutela nu o face sa piarda
acest drept ;
Ca ,in speta, Curtea de apel deci-
zand ca intimata ca mama legitim'a
era in drept de a exercita singura
puterea parinteasca asupra copilului
sau, in ceeace priveste directiunea
educatiunii lui, n'a violat art. 390
din Codul civil.
Buletinul 1886, p. 661
35. Considerand ca in principiu
tutorul neputand transige, art. 1906
din Codul civil care permite a se da
tutorului unor minori juramantul de
credulitate, nu se aplica in toate
cazurile ci numai in speciile despre
care trateaza sectiunea .1V, capit. IV
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Tutela
din Codul civil, cand se poate opune
mica prescriptiune.
Buletinul 1887, p. 428
36. Tutorul n'are nevoie de auto-
rizatiunea Consiliului de familie spre
a asista la urmarirea ce se face imo-
bilului apartinand minorului.
Buletinu11887, p. 838 $i 1909, p. 1182
37. Considerand ca in virtutea ar-
ticolului 347 din Codul civil muma,
din faptul remiterii sale, pierde de
drept tutela ce avea in virtutea ar-
ticolului 344 asupra copiilor sai, i dul civil, relative la compunerea
ca nu poate fi tutoare de cat data
Consiliul de familie o mentine in a-
ceasta tutela si cu conditiune numai
a numirii celui de al doilea sot ca
co-tutor ;
Considerand di a celas prin-
cipiu urmeaziti a se aplica in speta
de fata, adica in cazul cand femeia
fiind divortata se remaritase ina-
intea mortii fostului sau sot, caci
din moment ce faptul remaritarii
face pe mama a-$i pierde de drept
tutela legala ce avea in virtutea ar-
ticolului 344, este invederat ca ace-
lag fapt trebuia B5, o faca a nu pu-
tea, pretinde ca ar avea un asemenea
drept ;
3i, dar, Si in acest caz, ca si in
cazul prevazut de art. 347, mama
neputand fi tutoare de cat daca Con-
siliul de familie o va alege, tutela o
are in acest caz nu de la lege, ci
dela vointa Consiliului de familie.
Buletinul 1887, p. 849
38. Art. 638 din Proc. civila nu
statur.aza alt ceva de cat ca in ca-
zul cand hotararea Consiliului de fa-
milie nu este data in unanimitate,
fiecare membru este dator a-$ arata
parerea sa ;
Ca de aci nu rezulta ca de cate
on nu este unanimitate Consiliul de
familie sa fie dator a-si motiva ho-
thrarea sa, chiar cand ar fi vorba
I. C. Barozzi. Vol. IV
www.dacoromanica.ro
449
Tutela
de hotararea ce Consiliul de familie
nu este obligat a le motiva, ;
Legea cere ca toti membrii sa-si
arate parerea lor.
Buletinul 1837, p. 850
39. Parintele indepartat de la tu-
tela copiilor sal nu pierde uzufruc-
tul legal ce i-1 acorda legea asupra
averii copiilor sad.
Buletinul 1888, p. 13
40. Avand in vedere ca regulele
prevazute de art. 357 si 359 din Co-
Consiliului de familie, nu sunt pre-
scrise sub pedeapsa de nulitate ;
Ca ele sunt introduse de legiuitor
in stop de a ocroti interesele mino-
rilor ;
Ca de aci unneaza ca chiar da,c5,
acel Consiliu a fost ran compus, a-
partine tribunalelor de a aprecia in
mod suveran, dup5, circumstantele
cauzei, daca neobservarea formelor
a putut sa cauzeze veriun prejuditiu
minorilor ;
Ca, in speta, Curtea de apel con-
stata in fapt ca Consiliul de familie
astfel dupa cum a fost compus, era
in avantagiul minorilor ;
Ca, astfel fiind, Curtea de apel era
in drept de a anula deciziunea luata
de acel Consiliu de familie.
Buletinul 1888, p. 332 si 1889,p. 505
41. Nu e prescris sub pedeapsa de
nulitate ca toti membrii can corn-
pun Consiliul de familie s is parte la
deliberare, ci e destul s fie numai
prezentt ;
Ch, in speta, Curtea de apel con-
stata ca deciziunea Consiliului de fa-
milie a fost data cu majoritate de
voturi ;
Ca desi doi membri can au fost
fata in Consiliul de familie an re-
fuzat de a delibera si a iscali pro-
cesul-verbal, intru cat insa majori -
29
450 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Tutela Tutela
tatea de patru membri a fost de Codul civil are folosinta bunurilor
opinie unanima, nevointa celor doi minorului ;
membri de a iscali procesul-verbal Ca, in speta, fiind vorba de plata
nu poate fi considerate de cat ca o unei chirii care dup. lege ii apartinea
opinie separata care nu vitiaza de- numitei in calitate de tutoare
ciziunea consiliului. ca atare, era in drept sa intente ac-
Buletinul 1888, p. 333 tiune Si in numele ei personal.
42. Considerand ca art. 408 din Buletinul 1888, p. 719
Codul civil prescrie ca nici un tutor 45. Tutorul, care e in drept a primi
nu va putea intents actiune in nu- o sumii, de bani datorita pupilului,
mele minorului, avand de obiect un neaparat ca poate sa prelungeasca pi
drept asupra veriunui imobil, nici a termenul de plata, de oarece aceasta
incuviinta la o asemenea cerere f5,- constitue un act de simply adminis-
cuta in contra minorului, fara auto- trare pe care tutorul poate sa-1 faca
rizatiunea Consiliului de familie; singur, cu conditiune s5, nu fie frauds.
Considerand ca, dup5, art. 409 a- Buletinul 1888, p. .955
celas Cod, asemenea autorizare va 46. Tutorul nu poate pane in sar-
fi trebuitoare tutorului pentru face- cina minorului o suma de bani fara
rea de o imparteala pornita in con- sa o justifice.
tra minorului; Buletinul 1888, F. 956
Considerand, in speta, ca Curtea 47. Avand in vedere ca regulele
de apel prin deciziunea atacata cu prevrtzute in art. 357 si urmatorii
recurs respinge acest mijloc de nu- din Codul civil, relative la compune-
litate, pe motiv ca asemenea auto- rea Consiliului de familie nu sunt
rizare e necesara numai pentru a face prescrise sub pedeapsa de nulitate ;
un partagiu voluntar ; Ca chiar data ar fi existat nere-
Considerand ca aceasta interpre- gularitati in aceasta compunere, cei
tare e contrarie atat mentionatelor de altreilea nu pot suferi consecin-
texte de lege, dupa care tutorul chiar tele ei, cad legea nu le impune da-
ca Oral pi car& a se face yeti o toria de a controls lucrarile tribu-
distinctiune intre partagiul voluntar nalului care, de altmintrelea, nici
si cel silit, are nevoie de autoriza- dansul nu poate $ti, cand compune
tiunea Consiliului de familie, cat si un Consiliu de familie, data acei in
art. 749 din Codul civil care nu de- teresati nu-i arata la timp tine sunt
clara definitive de cat impartirile fa- adevaratele rude, in ce grad, 5i des-
cute de tutor cu autorizarea Consi- pre care parte.
liului de familie. Buletinul 1889, p. 505
Buletinul 1888, p. 443 43. Avand in vedere ch. Curtea de
43. Tutorul, care n'a invocat dina- apel constata ca prin renuntarea la
intea instantei de fond lipsa auto- dreptul de apel tutorul n'a facut de
rizatiunii prescrisa de art. 408 din cat sa scape pe minors de o paguba,
Codul civil, nu poate formula pentru platind o datorie la care era condam-
prima oars in Casatie un motiv de nata prin sentinta judecatoreasc5,;
casare bazat pe aceasta imprejurare. Ca, astfel fiind, en drept cuvant
Buletinul 1888, p. 699 Curtea de apel a respins acest mij-
44. Avand in vedere ca intimata loc de nulitate, de oarece in cazul
fiind tutrice legala, dupa art. 397 din de fats nu era vorba de o transac-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 451

Tutela Tutela
tiune in sensul prevazut de art. 413 tuire a tutorului nu incuviinteaza
i 1706 din Codul civil, ci de plata acea destituire, a creat o distinctiune
unei datorii pe care tutorul putea s care nu e prevazuta de lege, violand
o face fara indeplinirea prescriptiu- cu modul acesta dispozitiile art. 389
nilor acestor articole. din Codul civil si 642 din Procedura
Buletinul 1889, p. 506 civil&
49. Conform art. 32, partea III, Buletinul 1890, p. 12
capit. 21 din Codul Caragea, relativ 52. Chestiunile de rea credinta si
la epitropi si conform principiilor der negligenta ce se invoaca pentru
Codului actual, cand sunt oranduiti indepartarea unui tutore sunt ches-
doi sari mai multi tutori peste toata tiuni eminamente de fapt, cari fiind
averea minorului, atunci este solidar lasate la suverana apreciere a ins-
responsabil fiecare din ei de intreaga tantelor de fond, ele scapa de con-
gestiune ; trolul Inaltei Curti.
Ca formalitatile prescrise de arti- Buletinul 1890, p. 683
colul 15 din Codul Caragea face- 53. Art. 383 din Codul civil prep
rea inventariului sunt create nu- vede ca nu pot fi tutori WO aceia
mai in interesul minorilor. si tutorul cari insi-le sau al caror tata si mama.
nu se poate plange de neindeplinirea au cu minorul un proces in care este
lor, de oarece dansul nu este admis compromise averea acestuia sau parte
a invoca propria sa negligent5,. insemnata din ea, $i, in atare caz,
Buletinul 1889, p. 910 conform art. 355 din Codul civil Con-
50. Din combinarea art. 1909 si siliul de familie al minorului va in-
1964 din Codul Calimah reiese papa griji pentru numirea unui alt tutor ;
la evidenta ca sub imperiul Codicelui Ca, in speta., tutorul minorului fiind
Calimah prescriptiunea curgea in con- $i creditorul sau, nu putea pune in
tra minorilor de indata ce li se nu- urmarire averea minorului si a-I re-
mea un tutor care sa poata apara prezenta la acea urmarire, ci trebuia
drepturile lor. ca acea urmarire sa se suspende !Ana
Buletinul 1889, p. 948 la numirea unui alt tutor, minorului.
Vezi si euvantul : Preseriptiune" No. 104. Buletinul 1891, p. 66
51. Art. 642 din Proc. civila, fiind 54. Actiunea imobiliara introdusa
conceput in termeni generali. de aci de autorul minorilor
urmeaza ca on decate on tribunalul nua de catre tutorul se poate conti-
lor fara sa fie
e chiemat a se pronunta asupra unei nevoie de autorizarea Consiliului de
contestari in materie de destituire sau familie (art. 408 si 410 din Codul
excludere din tutela, hotararea data civil).
asupra deliberatiunii Consiliului de Buletinul 1891, p. 606
familie poate fi atacata cu apel ;
Ca, in speta, Curtea de apel sta- 55. Conform art. 1906 din Codul
tuand c5, sunt susceptibile de apel civil se poate deferi tutorului jura-
numai incheierile tribunalului cari au mantul de credulitate.
confirmat avizul Consiliului de fa- Buletinul 1891, p. 752
milie prin care pronunta destituirea Vezi $i cuvantul : Jurilmant" No. 96.
unui tutore, iar nu si atunci cand 56. Considerand ca, dupa. art. 383,
Consiliul de familie, chiemat a deli- alin. 3 din Codul civil, nu pot fi tu-
bera asupra unei propuneri de desti- tori, nici membrii unui Consiliu de
www.dacoromanica.ro
452 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMAN A
Tutela
familie femeile, afar% de mama $i
femeile ascendente ;
Ca de aci reiese ca femeile, afara
de mama si ascendente, fiind inca-
pabile de a fi tutoare, aceasta inca-
pacitate a for rezultand din lege nu
poate fi acoperita prin nimic, nici
prin avizul Consiliului de familie, nici
prin omologarea unui asemenea aviz
de catre tribunal, si actele facute de
un tutore incapabil sunt nule, ca a-
cute de o persoana ce nu avea pu-
terea a le face ;
Ca. in speti, intrucat este cons-
tant in fapt ca, Sevastit,a Dimitriu,
tutoarea recurentei, era matusa ei,
prin urmare, nici mania, nici ascen-
denta, ci ruda colaterala, dansa nu
putea, fi tutoare si, deci, nu putea re-
prezenta pe minora la nici un act.
Buletinul 1892, p. 225 0 1899, p. 1324
Vezi mai sus : No. 19.
57. Avand in vedere ca art. 408
din Codul civil prescrie, intre altele,
ca tutorul nu poate, fara autoriza-
tiunea Consiliului de familie, s in-
cuviinteze, adica sa adereze la o ce-
rere in contra minorului avand de
obiect un d r e p t asupra veri unui
imobil ;
Ca, in speta., faptul tutorului Ca-
ragea de a fi asistat inaintea tribu-
nalului la vanzarea silita a imobi-
lului pupilului sau nu este echiva-
lent cu ipoteza prevazuta de citatul
articol ;
Ca, afara de aceasta, admitand ca
autorizarea Consiliului de familie ar
fi necesara si la urmarirea imobiliara,
nu s'a propus la instanta de fond
lipsa de autorizare.
Buletinul 1992, p. 636
Vezi mai jos : No. 87.
58. Tutorul nu poate retrage re-
cursul faeut in numele pupililor sat,
www.dacoromanica.ro
Tutela
fara. antorizatiunea Consiliului de fa-
milie.
Buletinul 1892, p. 927
59. In cazul cand tatal sau mama
sunt t u t o r i ai minorilor for copii,
dansii nu platesc procente pentru
intrebuintarea excedentului venitu-
rilor ce incaseaza din averea copiilor,
caci au dreptul de folosinta asupra
acelor venituri, conform art. 399 din
Codul civil ;
Iar mama, care se remarita, urineaza
sa plateasca asemenea procente pen-
tru excedentele veniturilor, caci dansa
pierde uzufructul legal indata, dupa,
remaritate (art. 340 si 399 din Codul
civil).
Buletinul 1892, p. 948
60. Chestiunea de a se 5t1 data
tutorul a dat dovezi de rea credinta
sau necapacitate este o chestiune de
fapt asupra carora Consiliul de fa-
milie $i instant,ele de fond sunt chie
mate a decide, dupg circumstance.
Buletinul 1892, p. 975
61. Autorizatiunea Consiliului de
familie nu este necesara cand mino-
rul nu figureaza singur in instanta,
ci este alaturi cu un major care are
un interes identic si intr'o cauza indi-
interesele minorului fiind ast-
fel complet salvate (art. 409 din Co-
dul civil).
Buletinul 1893, p. 236
62. Necesitatea numirii unui tutor
ad-hoc presupune ea sunt interese
opuse intre minorul $i tutorul sau,
iar nu $i atunci cand interesele for
sunt identice (art. 747 -din Codul civil).
Buletinul 1893, p. 236
Vezi mai jos: No. 71.
63. Tutorul nu poate deferi jura-
manful decizoriu farg., autorizatia
Consiliului de familie $i avizul a trei
jurisconsulti ara'tati de procurorul
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 433

lutela Tutela
tribunalului $i aprobat de tribunal spre a intent& o actiune de punere
(art. 413 din Codul civil). sub interdictiune a unei persoane
Buletinul 18.93, p. 395 ruda cu minorul.
64. Legiuitorul prin art. 330 din Buletinul 1895, p. 758
Codul penal considers ca fapte repre- 63. Din cuprinderea art. 390 si
sibile din partea tutorilor nurnai pe urmatorii din Codul civil rezulta ca
acelea care le-au savarsit cu rea tutorul nu intra in functiune, adica,
credinta $i vatamarea intereselor nu reprezinta legalmente pe minori,
persoanei incredintate administratiu- si nu se poate ocupa cu administra-
nii sale. tiunea averii for si cu ingrijirea per-
Buletinul 1893, p. 667 soanei for &cat dupa ce va depune
Vezi cuvantul: nAbuz de incredere" No. garantia fixata de Consiliul de fa-
6 i 17. milie $i dupa ce averea minorilor,
65. Din art. 408 din Codul civil legalmente catagrafisita, i se va in-
rezulta ea tutorul poate raspunde la credinta ;
o actiune fie si imobiliara, adica sa De unde urmeaza ca unui tutor
respinga pretentiunile celor ce ar care nu indeplinise aceste conditiuni
reclama, contra minorului, fara a fi nu i se poate comunica un coman-
autorizat, avand dreptul de a se a- dament relativ la urmarirea averii
para prin toate mijloacele ce legea minorului pe care legalmente nu-1
ii pune la dispozitiune $i sa theme poate reprezenta.
in garantie pe cei de altreilea, intru Buletinul 1895, p. 813
cat chiemarea in garantie nu este o 69. Tutorul ales, care a cerut de
actiune propriu zisa, ci un mijloc de la tribunal dispensarea sa. fiind da-
aparare prin care tutorul tinde a ga- tor, conform aft. 380 din Codul civil,
ranta pe minor la caz cand actiunea sa administreze provizoriu tutela
intentata in contra sa s'ar admite; pang la deciziunea tribunalului, este
Ca, de asemenea, in ceeace pri- in drept a primi comunicarea unei
veste dreptul de apel al tutorului a- hotarari judecatoresti, inainte ca tri-
supra acestor chestiuni, acest drept bunalul sa admita demisiunea sa
se recunoaste tutorului in cazul cand din tutela.
la prima instanta a fost defendor, Buletinul 1897, p. 1154
intrucat apelul facut contra unei 70. Daca din doi tutori, unul
sentinte nu constitue o noua actiune, lipseste, este loc la aplicatiunea art.
ci este o continuare a primei instance, 151 din Proc. ciVi15. ? Vezi cuvantul :
prin apel nu face altceva decat ss (Hotarari. No. 270.
continue apararea sa. Buletinul 1897, p. 1281
Buletinul 1894, p. 507 71. Dads]. este adevarat ca trebue
66. Tutorul avand autorizatiunea sa se numeasca minorului un tutor
Consiliului de familie si aprobarea ad-hoc, cand interesele sale sunt in
tribunalului, poate precurma prin opozitiune eu acele ale tutorului, nu
transactiune drepturile ce le au mi- este mai putin adevarat ca chestiu-
norii intr'o succesiune ? Vezi cuvan- nea ins de a se sti de exists sau
tul: fSuccesiune, No. 93. nu interese opuse este o chestiune
Buletinul 1894. p. 1069 de fapt $i de apreciare.
67. Tutorul n'are trebuinta de Buletinul 1897, p. 1983
autorizatiunea Consiliului de familie 72. Considerand Ca deli art. 347
www.dacoromanica.ro
454 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Tutela
din Codul civil declaril pe mama, care
a trecut in a doua casatorie fara a
indeplini formalitatea prevazuta in
acest articol, ca a perdut de drept
tutela, de aci insa nu se poate de-
duce ea atunci cand &Ansa a conti-
nuat de fapt a gira afacerile acestei
tutele ca gestiunea sa, in acest caz,
nu mai este supusa regulelor si ga-
rantiilor ce legea is in favoarea mi-
norilor ;
Ca este inadmisibil ca obligatiu-
nile impuse ca garantie pentru mi-
nori celor cari au obtinut gestiunea,
acestei tutele, dupa ce s'au con for-
mat cerintelor legii, ca aceste obliga-
tiuni s5, inceteze pentru cei ce au
continuat in contra legii a define
aceasta administratiune, caci ar fi a
se pretinde ca legea a voit s5, creeze
celor ce au violat-o o pozitiune mai
avantagioasa decat aceea ce o are
acel ce s'a supus ei ;
Considerand, afard de aceasta, ca
art. 347 calificand de tutela aceasta
gestiune tinutit de mama fara drept,
gi facand pe soti raspunzatori soli-
dari de toate urmarile acestei tutele,
este invederat ca a considerat aceasta
gestiune ca o tutela de fapt, $i a
inteles a face pe soti raspunzatori
de violarea oric5rei obligatiuni ce
legea impune tutorilor ca garantie
in favoarea minorilor si, dar, a-i su-
pune la toate aceste obligatiuni ;
Considerand ca art. 1308 din Co-
dul civil, in vederea acestei garantii
proiba, sub pedeapsd de nulitate, ca
tutorii sa se faca adjudecatari ai a-
verii minorilor de sub a for tuteld ;
Ca aceasta proibitiune aplican-
du-se invederat si sotului care ar fi
fost numit co-tutor in cazul preva-
zut de art. 348 din Codul civil, ur-
meaza, dupa cele sus zise, ca aceasta
www.dacoromanica.ro
Tutela
proibitiune exists gi pentru sotul ce
s'ar afla in cazul art. 347.
Buletinul 1897, p. 1332
73. Tutorul poate consimti la adop-
tiunea minorului epitropisit de dan-
sill, fart avizul Consiliului de fa-
milie? Vezi cuvantul : (Adoptiune)
No. 17.
Buletinul 1898, p. 742
74. Considerand di art. 65 din Le-
gea judecatoriilor de ocoale da in
mod precis judecatorilor de ocoale
atributiunea de a orandul tot ce pri-
veste tutela, intrucat valoarea for
nu trece de suma de cinci mii lei ;
Considerand ca asa fiind in ma-
terie de tuteld, $i in ce priveste o-
mologarea avizului unui Consiliu de
familie relativ la emanciparea de
sub tutela a unui minor, judecdtorul
de ocol este in drept a da omologa-
rea prevazuta in art. 423 din Codul
civil, intrucat valoarea tutehi in
chestiune nu trece de cinci mii lei ;
Buletinul 1898, p. 1049
75. Considerand ca, dupa dispozi-
tiile formate ale art. 343 din Codul
civil, tatal in timpul casatoriei ad-
ministreaza singur averea personals
a minorilor sai copii ; ca el este in
drept, prin urmare, de a face toate
actele de administratiune, fara alti
formalitate, pe cat timp legiuitorul
n'a incredintat controlul acestei ges-
tiune decat dragostii si inteleptiunii
parintilor ;
ConSiderand ca acceptatiunea suc-
cesiunii cuvenit5, unui minor nepu-
tand fi primita decat sub beneficiu
de inventar si neconstituind nici o
instreinare partials eau tota15, a bu-
nurilor minorilor, o asemenea accep-
tatiune nu poate intra, decat in ca-
tegoria actelor de administratiune ;
Ca. dac5, aceasta este natura ac-
tului, apoi tatal care exercita pute-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 455

Tutela Tutela
rea parinteasca, it poate face singur capabila de a reprezenta, pe minorii
WA Rita formalitate si actul nu Thury in procesul intentat contra
poate fi decat valabil in ochii legii; for ;
Considerand ea deli dupa art. 405 Considerand ca incapacitatea tu-
din Codul civil, tutorul nu poate torului poate fi invocata si prin con-
primi mostenirea coborata minorului testatie la executarea hotArarii pro-
taxa autorizarea Consiliului de fa- nuntata contra minorului, in care
milie, insa nici o concluziune deci- minorul fusese reprezentat printr'un
ziva nu se poate trage din acest ar- incapabil, caci hotararea aceea este
ticol, caci el nu se refera decat la un res inter alios si nu poate privi
tutor, prevede cazul unei tutele des- pe minorul nereprezentat in regula;
chise $i pe tot timpul cat tine pu- Considerand ca buna credinta ace-
terea parinteasca nu exists tutela lui de al treilea nu poate fi un ar-
$i fatal nu este tutor. gument pentru a mentine o hotarare
Buletinul 1899, p. 664 in care o parte in contra carei se
76. Avand in vedere ca e cons- invoaca o hotarare n'a fost repro-
tatat ca in procesul intentat de zentata de fel sau in mod legal ;
Staehly et C-ie contra minorilor I. Considerand ca asemenea gi dis-
Thury, acestia au fost chiemati si pozitiunile art. 367 $i 368 din Codul
reprezentati prin Ana Buna, buna civil nu pot servi spre a sustine ca
minorilor, ca tutrice legala ; ca hota- cartea de judecata obtinuta contra
rarea obtinuta contra minorilor ra.- minorilor Thury e bine data, caci
manand definitive $i executandu-se, tribunalul recunoscand din eroare pe
minorii s'au opus la acelsta execu- Ana Buna ca tutoare legala, n'a in-
ire, care contestatie s'a admis de deplinit oficiul recunoscut de lege
Tribunalul Ilfov prin sentinta su- tribunalului, cand Consiliul de fa-
pus5, recursului, anulandu-se titlul milie nu se aduna spre a nu se com-
executoriu pus pe cartea de judecata promite interesele minorului, inde-
obtinuta contra minorilor ; plineste o lucrare oarecare din o-
Considerand ca, prin art. 352 si ficiu.
urmatorii din Codul civil, femeea, Buletinul 1900, p. 432
afara de mama, nu poate fi tutrice 77. Parintele, in calitate de tutor
legala ; legal al minorilor sai copii. poate el
Ca aceasta incapacitate, consa- fi dat in judecata pentru abuz de in-
crat5, si prin art. 353, 3 din Co- credere pentru instraivarea averii
dul civil este in interesul minorilor ; miscatoare a minorilor sai copii ? Vezi
Ca incapacitatea nu dispare prin cuvantul : Abuz de incredere' No.
faptul ca tribunalul din eroare ar fi 21 i 23.
recunoscut ca tutrice legala pe buna Buletinul 1894, p. 896 si 1898 p. 776
minorilor Thury, printr'un act oare- 78. Considerand c5, din combina-
care, precum sustine recurentul, pre- tiunea art. 338, 339, 343 si 526 din
cum si chiar data un incapabil ar Codul civil rezulta ca data in prin-
voi s5, fie tutor si cand chiar Con- cipiu parintele, tutor legal al mino-
siliul de familie ar consimti, el totus rilor sai copii, are dreptul de a ad-
nu poate fi tutor spre a administra ministra averea for $i de a dispune
interesele minorului : de ea, cand consta in lucruri cu cari
Ca, de aceea, Ana Buna a fost in- nu se poate cineva servi fara a le

www.dacoromanica.ro
456 REPERITORUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Tutela Tutela
consume, precum : bani, grane, bau- cinii i inaintea Curtii de casatiune,
turi (art. 526), acest drept insa nu neputand s fie acoperite data nu
poate trace peste limitele unei bune s'a propus intai inaintea judecato-
administratiuni ; rului de fond $i pot fi propuse, atat
Ca tutela fiind create de lege in de catre interesat, cat si de catre
interesul minorilor, tribunalele sunt procuror, ce este dator mai cu ose-
datoare a supraveghea modul de ad- bire a priveghea asupra nejignirit
ministratiune a unor asemenea averi, drepturilor minorilor, precum, aseme-
$i in drept a nu incuviinta un act nea, $i de catre judecator,
care ar fi de nature a compromite indata ce faptul nevarsniciei este ne-
aceste averi ; contestat $i necontestabil.
CA, prin urmare, tend in spetti, Buletinul 1863, p. 513
instantele de fond au ref uzat cererea 82. Dupa Legea Caragea, rudele
recurentului Carabini de a ridica, de minorilor ramasi fora tata $i, in spe-
la Casa de depuneri si consemnatiuni cial, mama, nu puteau deveni tutore
suma de 2.833 lei, avere a minorilor minorilor decat data ar fi lost alese
sai copii, spre a o intrebuinta in co- de catre judecatorie.
mertul de cismarie si gaseste ca a- Buletinul 1869, p. 104
ceasta intrebuintare ar putea aduce 83. Considerand ca legea nu s'a
pierderea acestui capital al minorilor, ocupat de garantiile ce sunt obligati
prin aceasta procedare nu a facut de a da tutorii in interesul minorilor
cat sa uzeze de un drept de control decat la art. 1762 papa la art. 1767
pe care it au dela lege, si pe care inclusiv din Codul civil ;
it pot exercita intr'un mod suveran. CA din singura obligatiune irnpusa
fare ca hotararea for in aceasta pri- tatalui prin art. 343 din Codul civil,
vinta sa poata fi controlata de a- de a da seams despre fondul averit
ceasta Inalta Curte. minorului sa,u fiu, nu poate rezulta,
Buletinul 1901, p. 671 obligatiunea de a da cautiune pentru
79. Incetarea functiunilor tutoru- primirea acelui fond ;
lui prin ajungerea la majoritate a Prin acel articol de lege nedespo-
minorului, nefiind puss in cunostinta zandu-se alta decat ca tatal, ca veri
instantei de fond, nu se poate invoca care mandatar, este dator a da so-
pentru prima (Nara dinaintea Inaltei coteli despre fondul ce i s'a incre-
Curti de casatie. dintat,$i, dupe cum din imprejura-
Buletinul 1902, p. 1033 rea ca un mandatar este dator a da
80. Diva art. 26, capit. 17, partea socoteala despre averea ce i s'a in-
III din condica civila Caragea un credintat, nu poate rezulta, in lipsa
epitrop nu poate, fora stirea judecatii, de stipulatiune ca el trebue sa des
sa instreineze nemisc5,toarea avere a si cautiune pentru buna sa gestiune :
nevarsnicului de sub epitropia sa. Tot asemenea si tutorul, fie tatal,
Buletinul 1863, p. 214 fie strain, nu poate fi obligat sa dea
81. Legile privitoare la epitropii cautiune pentru aceasta, data nu
si la reprezentarea drepturilor ne- este stipulate, sau nu este supus de
varstnicilor inaintea judecatii, sunt lege, deli este dator a da socoteli ;
de ordine publics si nulit5tile iz- Considerand ca desi singura garan-
vorate din nepaza for sunt absolute tie ce sunt obligati de lege, prin ar-
si pot fi propuse in tot cursul pri- ticolul 1762 din Codul civil, a da

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Tutela
tutorii in genere, este ipoteca legala,
si aceasta inscrisa prin staruinta Con-
siliului de familie, legiuitorul prin
art. 1767 din Codul civil a voit ca
nici aceasta, garantie sa nu alba loc
cand tutorul minorului este chiar
tatal sau mama lui ;
Considerand c5, aceasta incredere
a legiuitorului in tats si in mama
se face si mai evidenta din dispo-
zitiile art. 541 din Codul civil. dupa
cari acestia, cand au uzufructul legal
al averii copiilor lor, sunt dispensati
de darea cautiunii la care sunt obli-
gati ceilal %i uzufructuari ;
Considerand ca dispensarea facuta
de lege prin prezisul art. 541 in fa-
vorul parintilor cand au uzufructul
legal, nu este numai pentru cazul
cand uzufructul cuprinde lucruri ne-
miscatoare, dar inca si pentru cazul
child el cuprinde si lucruri misca-
toare, si chiar numai bani ; ceeace
rezulta, mai evident, din dispozitille
art. 542 din Codul civil, dupa care
banii cuprinsi in uzufruct se pun la
dobanda, daca uzufructuarul, care nu
este dispensat de lege a da cautiune,
nu gaseste sa ofere o cautiune ;
Buletinul 1469, p. 191
84. Care e tribunalul competent
a veghea asupra averii unor minori
apartinand unei nationalitati staine ?
Vezi cuvantul : .Competinta. No. 495.
Buletinul 1869 p. 419
85. Tutorii minorilor pot ei cere
revizuirea judecatii pentru un motiv
de drept comun, precum ar fi mo-
tivul descoperirii de acte doveditoare
cari s'ar fi retinut de partea adversa,
sau dintr'o cauza de forta majora ?
Vezi cuvantul Revizuire' No. 58.
Buletinul 1904, p 1614
86. Considerand ca, dupa art. 389
din Codul civil, daca va urma plan-
gere din partea tutorului asupra des-
tituirii lui, tribunalul va hotart de
www.dacoromanica.ro
457
Tutela
urgent& asupra plangerii, remanand
dreptul de apelatiune, in caz de ne-
multumire, atat rudelor sau afinilor
cari au provocat destituirea, cat si
tutorului ;
Ca din acest articol rezulta nein-
doios, in speta, ca F. I. Draganescu,
care provocase destituirea tutorului
A. Trifu si care era fratele defunctei
El. Trifu, muma minoarei, trebuia
sa fie citat inaintea tribunalului fiind
parte in procesul de destituire ;
Ca tribunalul pronuntand hota-
rarea sa, fara a cita pe acela ce ce-
ruse destituirea, a violat dispoziti-
unite mentionatului articol si a co-
mis un exces de putere.
Buletinul 1904, p. 1784
87. Considerand ca nici un text
de lege din procedura de urmarire
silita, imobiliara, nu prevede ca tu-
torul trebue sa fie autorizat de Con -
siliul de familie pentru a cere urma,-
rirea in numele minorului, sau pentru
a deveni adjudecatar al imobilului
ce a urmarit, asa ca dispozitille ar-
ticolului 407 din Codul civil nu sunt
aplicabile in instanta de urmarire si-
lita, imobiliara ;
Considerand ca, pe langa aceasta,
numai minorii pot invoca neindepli-
nirea unei asemenea formalitati cand
din acea cauza vor fi vatamati, iar
nu si celelalte parti, cum este, in
speta, debitorul urmarit.
Buletinul 1905, p. 492
Vezi cuvintul : Transactiee No. 19 si
cuvintul : tConsiliu de familie".
U
Ultra g iu
1. Din combinatia art. 181 cu
art. 182 din Codul penal rezulta ca
prin acest din urma articol se pe-
depseste nu verice ultragiu savarsit
prin gesturi ofensatoare on prin a-
458 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Uttragiu
menint,ari, ci numai acel ultragiu
care savarsit prin zisele dota mo-
duri, ar atinge onoarea unui ma-
gistrat administrativ sau judecato-
rose ;
De unde s5, deduce c5, judecato-
rii cari sunt chiemati a aplica, pe-
deapsa trebue ca sa constate nu
numai ca s'a comis un ultragiu
prin unul din modurile indicate in
in art. 182, el' Inca ca ace1 ultragiu
avea de tints a atinge onoarea ma-
gistratului, cAci numai atunci se
justifica pedeapsa aplicata cand ju-
decatorul constata ca faptul pedep-
sit intruneste toate elementele ce-
rute de Legea penala pentru cali-
ficarea lui in infractiunile penabile.
Buletinul 1870, p. 80
2. Elementele constitutive ale de-
lictului de ultragiu prevAzut de art.
181 din Codul penal sunt ca ul-
tragiul sa fie adresat functiduarilor
prevAzuti de acest articol, in lucra-
rea sau cu ocaziunea exercitiul
functiunilor atribuite for de lege si
ca ultragiul sa fie facut verbal sau
prin scris ;
Aceasta penalitate este aplicabila
la toti in genera ce ar comite ul-
tragiul, fara distinctiune de condi-
tiunea agentului, dupA,' cum aceasta
rezulta intr'un mod evident din li-
tera si spiritul art. 181 din Codul
penal.
Buletinul 1870, p. 130; 1889, p. 775
1897, p. 271
3. Cuvintele injurioase si ame-
nintarile adresate Ministerului public
in sedinta publics ei cu ocaziunea
judecatii unui proces, constitue de-
lictul de ultragiu prev5zut de art.
182 din Codul penal.
Buletinul 1871, p. 81
4. Dup5, art. 182 din Codul pe-
nal injuriile 1i ultragiile aduse unui
magistrat se pedepsesc nu numai
www.dacoromanica.ro
Ultragiu
cand ale sunt proferate in sedinta
in timpul exercitiului functiunii, dar
chiar gi afara din sedinta, data ut-
tragiul s'a facia pentru un fapt sA-
varsit de judecator cu ocazia exer-
citiului functiunii sale.
Buletinul 1881, p. 555
5. Din contextul art. 182 din Co-
dul penal nu rezulta di, se care ca
ultragiul fAcut prin cuvinte sau scrieri
injuratoare in contra unui functionar
administrativ sau judecatoresc in lu-
crarea sau cu ocazia exercitiului
functiunii sale s5, fi fost adresat di-
rectamente la persoana lui, ci este
destul ca ultragiul prin care se a-
tinge onoarea functionarului s5, fi
fost facut cu intentia ca sA, parvie
negresit la cunostintia acestui func-
tionar, fie si prin tin mod indirect.
Buletinul 1882, p. 841
6. Prin art. 299 din Codul penal
nu se pedepsesc orice injurii sau
expresiuni oc5rAloare, chiar cand ar
fi comise prin mijloacele enumerate
la art. 294 din Codul penal, ci nu-
mai acelea prin cari s'ar aduce a-
supra cuiva imputare pentru un nn-
rav sau vitiu aratat anume, caci in-
juriile sau expresiunile fara aseme-
nea imputare, chiar comise prin mij-
loacele enumerate la citatul art. 294,
sunt pedepsite de art. 300 din Co-
dul penal cu pedeapsa politieneasca,
iar iniuriile si expresiunile ocara-
toare prin care, prin mijloacele in-
dicate la art. 294 din Codul penal,
s'ar imputa cuiva fapte mincinoase
cari insA, de ar fi fost adevarate, ar
supune pe imputat (prepusul) la
pedepso sau la ura, on dispretul ce-
tAtenilor, este penat de art. 297 din
Codul penal, iar denuntarile minci-
noase sunt pedepsite de art. 298 din
Codul penal.
Buletinul 188?, p. 841
7. Legiuitorul, prin art. 182 din
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 459

Ultragiu Ultragiu
Codul penal nu determing, ce anume lementului celui mai esential al de-
expresiuni injurioase constitue de- lictului de ultragiu ;
lictul de ultragiu, ci le lash' cu to- Ca, astfel. Curtea a violat si rau
tul la suveranitatea instantelor de interpretat dispozitiunile art. 183 din
fond ; Codul penal.
Ca in privinta acestor aprecieri Butetinul 1886, p. 56
de fapt, instantele de fond nu sunt 10. Faptul de a maltrata pe un
supuse controlului Inaltei Curti. gardian campean in exercitittl func-
Buletinul 1885, p. 311 tiunii sale constitue delictul de ul-
8. Chestiunea de a se stl dace tragiu prevazut si penat de art. 185
delictul de ultragiu, comis contra din Codul penal.
unui functionar public, a fost savar- Buletinul 1887, pag. 492 ; 1889
sit sau nu cu ocazia functiunii sale, pag. 775
constitue o chestiune de fapt care 11. Faptul de a maltrata pe un
scap5, de sub controlul Inaltei Curti primar, care merges in casa unui lo-
de casatiune. cuitor in timpul noplii, spre a des-
Butetinul 1495, p. 556 coperi r5pirea unei fete, constitue
9. Avand in vedere ca Curtea, pen- delictul de ultragiu.
tru a face aplicatia art. 183 din Buletinul 1891, p. 562
Codul penal, s'a bazat pe cuprinsul 12. Vazand ca Constantin Mara-
procesului-verbal dresat de sub-pre- cineanu este adus inaintea acestei
fectul Tartasescu ; Curti spre a fi judecat, conform art.
Considerand ea prin acel proces- 518 din Procedura penala, pentru
verbal nu se arata cari ar fi fost faptul ca in audienta de astazi,
expresiunile injurioase sau amenin- dupe ce i s'a respins recursul in-
tarile intrebuintate de inculpati ; dreptat in contra deciziunii Curtii cu
Ca chestiunea de a se sti daca jurati din Ilfov cu No. 31 din 1904,
cutare sau cutare expresiune sau ac- a descarcat mai multe gloante de
tiune constitue sau nu o injurie sau revolver in incinta Curtii $i in di-
o amenintare in senzul art. 183, rectiunea oonsilierilor si a procuro-
este de atributiunea judecatorului rului din sedinta, ranind pe unul
de a o transa ; din consilieri anume d-1 Ciru CEco-
Ca pentru aceasta el trebue sa nomu ;
cunoasca termenii intrebuintati sau Considerand ca acest fapt se sta-
gesturile facute ; bileste prin procesul-verbal incheiat
Ca, intrucat din procesul-verbal asupra faptului chiar de completul
nu rezulta cari erau acele expresiuni Curtii, care face proba deplina prin
gi gesturi, ei intru cat nici Curtea sine insas ;
nu le arata prin deciziunea sa, nici Considerand ca atat din impreju-
nu indica macar ca si-a format raffle faptului, cat si din instructiu-
convinctiunea despre natura inju- nea facuta in sedinta rezulta ca in-
rioase sau amenint,5,toare a acelor tentiunea lui C. Maracineanu a fost
ciivinte, din alte probe decat proce- de a se rasbutia contra judecatori-
sul-verbal citat, Curtea a facut apli- lor, omorand pe unul sau mai multi
catiunea art. 183, lath a constata din ei in timp tend acestia se a-
mai intai existenta, in spet,a, a e- flau in exercitiul functiunii for ; ca

www.dacoromanica.ro
460 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Uttragiu Urmarire
el insa n'a isbutit decal a lovi si a Stat cu particularii, precum ar fi con-
rani pe unul din acesti judecaton ; tractele de arena,' si tale de loca-
Considerand ca scuza invocata de tiune.
aparare ca, adica acuzatul n'ar fi Buletinul 1870, p. 254 gi 1889, p.727
avut uzul ratiunii sale in morrumtul 2. Un creditor chirografar n'are
comiterii faptnlui, rui se intemeiaza dreptul a core suspendarea unei ur-
pe nimic, ci, din contra, atat din mariri procedate do catre un credi-
pregatirile ce Maracineanu a facut tor ipotecar sub cuvant ca acesta
cu multe zile inainte spre a-s pro- n'ar avea o ipoteca valabila, de oare
cure revolverul, din atitudinea sa ce acest drept apartine numai debi-
calm in timpul judecatii si din mo torului urmarit ;
dul precipitat cum a intrat in in- Singurul drept ce-1 are un credi-
cinta, dupa ce i s'a respins recur- tor chirografar, este acela de a se
sul, si a tras intaiu in consilieri si asocia la urinarirea procedatil de ca-
apoi in procuror, si urmand drumul tre un creditor ipotecar si cu oca-
spre Camera de chibzuire, pe uncle ziunea tabloului de distributiune sa
stia ca poate gasi o iesire pentru conteste prioritatea ce ar reclama-o
a fugi. rezulta ca el isi avea in a- acesta data va dovedi ca ipoteca sa
cel moment toata ratiunea si, prin nu e valabila (art. 430, 523 si 525
urmare, responsabilitatea lui e in- din Proc civil5).
treaga ; Buletinul 1871, p. 40
Vazand art. 188 din Codul penal, 3. Din combinatiunea art. 23 din
care s'a cetit in sedinta public& in Legea de urmarire si art. 18 si 19
urmatoarea cuprindere din Legea comptabilitatii generale a
.De s'a urmat lovirea on ranirea Statului rezulta dreptul pentru Stat
'Cu cugetul de a omori asupra veri de a urmari bunurile mobile sau
.unuia din functionarii citati la art. mobile, spre a realize incasarea di-
184 si 185 (functionar administra- feritelor datorii de once nature, fie
ctiv sau judecatoresc) in timp cand chiar acele sume ramase asupra a-
.acestia se aflau in lucrare, sau cu gentilor sai fiscali insarcinati cu per-
.ocaziunea functiunii lor, culpabilul ceptiunea darilor publice, sau altor
.se va pedepsi cu munca silnica pe creante ce are a lua de la parti-
.toata, viata. ; culari ;
Pentru aceste motive : Ca acest mod de incasarea bani-
Curtea, in unanimitate, de acord lor Statul it poate exercita provi-
cu d-1 procurer St. Statescu, in nu- zoriu in persoana debitorilor sai la
mele legii, condamna pe Constantin epocile stabilite prin lege sau con-
Maracineanu la munca silnica, pe tracte, independents de verice titlu
toata viata. cerut pentru urmaririle facute de
Buletinul 1904, p. 1165 particulari dup. legile de Procedure
civila.
Urutdrire Buletinul 1871, p. 395 ; 1878, p. 419
1. Legea de urmarire a Statului gi 1880, p. 23
din 1862 nu se aplica de cat la da- 4. Cassierii nefiind supusi urma-
torii izvorite din contributiuni, iar ririi conform legii din 1862, prin
nici de cum la cele izvorite din di- consecinta nici garantii for ;
ferite contracte incheiate de catre Ca, asa dar, fie vorba de cassieri,

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 461

Urm arire Urmarire

fie vorba de garantii lor, averea lor intinde asupra pretului obtinut, si a-
nu se poate urmitri pentru sumele cest drept asupra pretului inaintea
ce are a lua Statul de cat numai altor creditori simpli subsista, chiar
dupa dispozitiunile Proc. civile. data s'ar fi incheiat tabloul de or-
Buletinul 1873, p. 281 dine sau s'ar fi trimis extractul ;
5. Urmarirea perceptorilor conform Ca, de altmintrelea, ceilalti credi-
legii din 1868 nu poate avea be de ditori simpli inscrisi in tablou nu
cat atunci cand raspunderea si li- se pot opune cererii creditorului ipo-
chidarea ramasitelor se va face de tecar de a i se plati suma destinata
catre Curtea de compturi prin o de- spre plata acelor creditori, caci si ei
cizie definitive. stiu ca pretul serve mai intai spre
Buletinul 1874, p. 353 plata creantelor privilegiate sau ipo-
6. Din combinatiunea art. 569 si tecare, si ca ei pot fi chiar expusi
587 din Proc. civile rezulta ca ina- unei actiuni din partea creditorului
intea inehiderii tabloului de ordine ipotecar pentru restituirea pretului
este permis a se adresa cu preten- plata Mre de drept ;
tiuni creditorii, spre a cere inscrie- Ca prin art. 5b7 din Proc. civil&
rea creantelor lichide dupa natura nu s'a putut abroga principiile aici
lor si dupa prioritatea lor, din ave- mai sus stabilite, caci ar fi a le a-
rea urmarita a debitorului lor. broga, data creditorul ipotecar n'ar
Buletinul 1874, p. 980 avea dreptul a cere plata pretului
6 bis. Fructele mosiei arendate in urma inchiderii ordinei ;
cand pot fi urmarite de catre cre- Ca, de aceea, acest art. 587 din
ditorii arendasului ? Vezi cuvantul : Pr. civila, nu se aplica cand e vorba
cArenda' No. 11. de un creditor ipotecar a carui creanta
Buletinul 1874, p. 364 nu s'a trecut in tabloul de ordinea.
7. Creditorul ipotecar, avand un creditorilor.
drept real asupra imobilului, el are Buletinul 1875, p. 25
dreptul a fi satisfacut inaintea altor Vezi $i cuvantul : .Ipotedt No.27, in sells
creditori simplii ce are debitorul din contrar.
pretul imobilului scos in vanzare a- 8. Regulele de urmariri, de asigu-
supra caruia exista dreptul de ipo- rare si de oprire in mainile debito-
tech' ; rului sau in mainile color de al treilea,
Ca data creanta ipotecara nu s'a stabilite prin procedure civila sunt
inscris in tabloul ordinei, in contra regule generale cari se aplica la toti
prescriptiunilor art. 570 si 574 din de o potriva ; ca ele an a se aplica
Proc civile, chiar in urma inchide- si la Stat, intrucat prin nici o dis-
rei tabloului si a trimiterii extrac- pozitiune a procedurii nu se stabi-
tului de tabloul de consemnatiune, leste verio exceptiune sau veriun pri-
creditorul ipotecar poate cere a i se vilegiu in privinta lui, si nici se poate
plati suma destinata a se plati cre- zice Ca se violeaza Legea comptabi-
ditorilor simpli, caci dreptul de ipo- litatii generale a Statului.
teca fiind o siguranta reala pentru Ca, prin urmare, un creditor al
plata unei creante, vanzandu-se imo- Statului poate valabilmente face o
bilul ipotecat fie in urma cereri cre- poprire in mainile unui arendas al
ditorului ipotecar sau a altor credi- Statului.
tori, dreptul creditorului ipotecar se Buletinul 1875, p. 61 1i 1880, p. 135
www.dacoromanica.ro
462 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Urmcirire Urmiirire
9. Prin faptul ca creditorul a pri- Ca o asemenea diviziune nu o
mit procentele la capitalul ce i se poate face portarelul cu ocazia ur-
datora, dansul a consimtit la pre- maririi, ci ea trebue a se face con-
lungirea termenului de plata $i, in form regulelor stabilite prin art. 1530
consecinta, nu poate procede la nici din Codul civil, combinat cu art. 728
o urmarire a averii debitorului sau din Codul civil.
mai inainte de expirarea termenului, Buletinul 1875, p. 188
conform art. 381 din Proc. civila. 14. Toate actele de urmarire asu-
Buletinul 1875, p. 199 pra unni imobil apartinand unui mi-
10. Dupa, dispozitiile art. 72 din nor, trebuesc indreptate in persoana
Legea organic& a Curt Ili de casatie tutorului acelui minor.
orice urmarire sau executare ince- Buletinul 1875, p. 242
puta in virtutea unor hotarari casate, 15. Legiuitorul, dupa ce prin art.
este nula si fara efect. 1718 din Codul civil, dispune ca ori-
Buletinul 1875, p. 136 eine este obligat personal, este tinut
11. Dupa dispozitiunile exprese a indeplini indatoritile sale cu toate
ale art. 15 din Legea de urmarire bunurile sale mobile si imobile, pre-
din 1862, arendasii cari nu vor raful zente $i viitoare, prin art. 1824 din
datoria la termenile fixate prin con- Codul civil si art. 492 din Proc. ci-
tract, sunt supusi cazului de urma- vilA arata ca creditorul poate urmari
fire, iar prin art. 25 se prevede ca expropriatiunea imobilelor debitorului
modul urmaririi averii imobiliare a sau :
debitorilor sa se Lea fara urmare Ca, insa, prin art. 1825 din Codul
de judecata ; civil si art. 494 din Proc. civila se
De uncle urmeaza ca Statul poate educe o exceptiune la dreptul acordat
urmari pe arendasii siti cu legea sa creditorului prin sus citatele articole
specials, pentru plata deficitului ce-1 de lege ;
datoresc, ca unul ce reprezinta o Ca prin acesta exceptiune se po-
portiune din arenda datorita de dansii. presto creditorul personal al unui
Buletinul 1875, p. 152 co-mostenitor sau co-asociat de a
12. Prin art. 11, ultimul aliniat din urmari si pune in vanzare silita par-
Legea din 21 Martie 1871, se dit tea nediviza a debitorului sau intr'un
dreptul comunei a se despagubi de imobil al mostenirii, sau al societatii,
la delapidatori pentru sumele dato- mai inainte de a se -face partagiul
rate, conform legii de urmarire. acelei mosteniri sau societati ;
Bzdetinul 1875, p. 180 Ca aceasta exceptiune isi are ra-
13. Din dispozitiunile art. 728. tiunea, caci mostenirea sau societa-
1519 $i 1530 din Cod. civil, combinate tea fiind o universalitate, o massa de
cu art. 494 din Proc. civila rezulta bunuri, ce poate fi de deosebite na-
ca urmarirea averii unui asociat nu turi, creante, mobile $i imobile, s'ar
se poate face decat dupa iesirea ei putea intampla la partagiu ca in
urma socotelilor dintre co-mosteni-
din indiviziune, conform regulelor sta-
bilite prin art. 728 din Codul civil, tori sau co asociati, on a preluarilor,
spre a se cunoaste portitmea averii von unul din ei sa nu is nici o parte
asociatului debitor urmarit, iar nu a din imobilele mostenirii sau ale so-
se face urmarirea inainte de a pre- cietatii ;
ciza diviziunea sa ; Ca chiar de ar lua in lotul sau
www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 463

TIrmarire 77rnacirire
imobilul, ar putea sa se intample ca in dispozitiunea sa popritoare nu
tocmai partea din imobilul vandut numai nediviziunile ce au de cauza
pentru datoria unui co-mostenitor or o universalitate de bunuri, ci veri
co-asociat, 8a nu cads in lotul expro- care alta cauza, ar fi formulat dis-
priatului, ci in lotul celorlalti co- pozitiunea sa in termeni largi, iar
mostenitori on co-asociati. din care nu restrictivi, cum a facut prin ci-
cauza si Intr'un caz $i intr'altul acea tatele art. 1825 din Codul civil i
vanzare, prin efectul partagiului, care 494 din Procedura civila ;
dupa, art. 786 din Codul civil este Ca ceeace legea n'a facut, jude-
declarativ iar nu atributiv de pro- catorul nu poate face, mai cu seama
prieta te, este nula, si adjudecatarul cand e vorba de o derogatiune la o
poate fi evins de mostenitorul sau dispozitie generala $i de drept co-
asociatul in at carui lot a cazut mun cum este cea dela art. 1718 si
partea din imobilul vandut silit ; 1824 din Codul civil si art. 492 din
C. data urmarirea si vanzarea si- Procedura civila ;
lita a partii nedivize din imobilele Ca, in speta, nefiind vorba de un
unei universalitati unei masse de imobil ce faces parte dintr'o moste-
bunuri are acest inconvenient care fire sau societate la care recurenta
nu poate fi inI5,turat decat prin par- ar fi fost partasa ca co-mosteni-
tagiu, astfel ca creditorii personali toare sau co-asociata, creditorii per-
ai partasilor universalitatii sa nu sonali ai recurentei au fost in drept
poata, vinde decat partea ce se va a urmari si vinde partea nediviza a
determina prin partagiu ca apartinea imobilului determinat in care recu-
debitorului lor. nu se poate pre- renta are o parte alicuota de pro-
tinde ca acelas inconvenient poate prieta te dobandita prin cumparatoare
sa existe si in cazul cand nediviziu- de mai inainte.
nea se raport'a la un imobil deter- Ca este lasat de art. 532 din Pr.
minat, care nu face parte dintr'o civila, in suverana apreciare a tri-
universalitate, massa de bunuri, caci bunalului,
adjudecatarul nu poate fi evins din rirea, data prin care se face urma-
se cuvine a se amana
imobilul vandut pentru partea ali- adjudecatiunea in caz cand opozi-
cota (partea ideals) cumparata prin tiunea sau contestatiunea ar fi de
efectul partagiului de catre co-pro- natura, a putea sa infiuenOze asu-
prietarul sau ; pra pretului imObilului urmarit.
Ca, daca nu se poate invoca acea
ratiune a legii pentru cazul din urma, Buletinul 1876, p. 60 gi 100; (Sect. -
a nediviziunii intr'un imobil deter- Unite) 1878, p. 437 ; 1882, p. 563
minat, evident ca dispozitiile excel). gi 647 ; 1891, p. 585 i 785
tionale ale art. 494 din Proc. civila Vezi mai jos : No. 56.
$i art. 1825 din Codul civil 'nu pot 16. Dispozitiile art. 371 din Proc.
avea loc cand e vorba de urmarirea civila sunt aplicabile iu cazul cand
si vanzarea silica, ce un creditor o urmarire se face pentru o datorie
personal al unui co-proprietar voeste care se reguleaza de legea generala
a face partii nedivize dintr' tin imo- a dreptului comun, nu insa si in ca-
bil determinat ; zul cand datoria rezulta dintr'o obli-
Ca daca legiuitorul, pentru veri gatie care este regulata anume prin
care ratiune, ar fi voit sa, cuprinza o lege specials prin care se deroaga
www.dacoromanica.ro
 464 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Urmarire
la principiile generale ale dreptului
comun ;
Ca, in speta, datoria pentru care
recurentul este apucat de Stat, rezul-
tand dintr'un contract de arenda,
urmarirea trebue a se face conform
legii exceptionale din 1862 care pre-
vede cu totul alto formalitati deck
acelea prescrise in procedura drep-
tului comun.
Buletinul 1876, p. 97
17. Dupa art. 528 $i 531 din Pr.
o urmarire se poate suspenda
de tribunal papa la rezolvirea in
mod definitiv a contestatiunilor ri-
dicate de debitorul urmarit sau un
altreilea, cand prin acele opozitiuni
sau contestatiuni se revendica, insu$i
imobilul tirmarit ;
Ca, in spet5., contestatia recuren-
tului avand de stop a proba c5, nu
este garant $i, ca atare, nu poate fi
obligat la plat5,, iar nu pentru re-
vendicare, tribunalul refuzand cere-
rea de suspendare n'a violat intru
nimic dispozitiunile acestor texte de
lege.
Buletinul 1876, p. 97
18. Dupa Procedura civila, credi-
torn! are facultatea nu numai de a
core vanzarea silita a imobilului de-
bitorului sail, conform regulelor pros-
crise de art. 492 $i urmatorii din Pr.
civila, ci el poate urmari numai ve-
nitul imobilului, conform dispozitiu-
nilor cuprinse in Cartea V, titlul 3,
sectia 2, art. 477 -491;
Ca pe cand in cazul intaiu debi-
torul isi pierde dreptul de proprie-
tate asupra imobilului sau, in cela-
lalt caz, el e lipsit numai de folosinta
imobilului pe un timp oarecare ;
Ca natura urmaririi veniturilor este
un sechestru ce se ordona de tri-
bunal prin hotarare, in urma cererii
creditorului asupra imobilului ale
c5.rui venituri au a se urmari ;
www.dacoromanica.ro
fIrmcir ire
Ca, prin aceia$ hotarare sa dis-
pune ca data veniturile imobilului
an a se aduna de a dreptul la Casa de
depunere $i consemnatiuni, sau dac5.
este a se numi un girant cu drep-
tul de a arenda, sau inchiria imobi-
lele $i de a incasa chiriile sau a-
renzile spre a le depune la Casa de
depunere ;
Ca, a$A, dar, daca debitorul se fo-
lose$te insu$ de imobilul sau, tri-
bunalul prin hotarkea prin care va
ordona sechestrul in general va numi
un girant, cu misiunea de a arenda
sau de a inchiria imobilul pe terme-
nul de ani obicinuit.
Astral cand e vorba de urmarirea
veniturilor unui imobil de care e
folose$te insu$ debitorul, arendarea
sau inchirierea nu se noate efectua
de tribunal prin licitare, ci aceasta
se va face numai de catre girant,
in virtutea facultkii de administra-
tie, regulates, de altmintrelea, de tri-
bunal prin hotarare ;
Ca fiind vorba de urmarirea veni-
turilor unui imobil, nu putem aplica
deck formele pe cari le prescrie pro-
cedura in art. 477 $i urmitorii, si
a aplica formele prescrise pentru ur-
marirea imobilului insu$, este con-
trariu dispozitiunilor Proc. civile ; c5,,
dealtmintrelea, a aplica dispozitiu-
nile pentru urmarirea imobilului este
$i in detrimentul debitorului, caci e
invederat ca arendarea de buns voie,
sau de debitor, sau de girant, pro-
duce alt rezultat deck arendarea
silit5,;
C5,, 1irin 'urmare, atunci cand prin
formele urmaririi imobiiiare s'a a-
rendat veniturile unui imobil pe un
timp determinat $i constatarea a-
cestei arendari rezulta dike() anume
ordonanta a tribunalului care a pro-
cedat in acest mod la o asemenea
arendare, acea ordonanta neputand
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA
Urine-D.1re
fi susceptibila de recurs in Casatie,
urmeaza a se retracts prin calea a-
pelului.
Buletinul 1976, p. 278
19. Uzufructuarul unei parti din
venitul unui imobil pus in urmarire
neputand fi considerat ca co-proprie-
tar asupra nudes proprietati, nu poate
cere suspendarea urmaririi pand la
diviziunea imobilului conform arti-
colului 1825 din Codul civil, combi-
nat cu art. 494 Proc. civila, ci nu-
mai are dreptul a cere ca tribunalul
sa is act de intinderea dreptului salt
de uzufruct i ca vanzarea imobilului
s5, se faca cu respectarea acestui
drept.
Buletinul 1876, p. 384
20. Autorizatiunea data de Minis-
terul de Finantre pentru urmarirea
unui perceptor, care a retinut niste
remize ce nu i se cuvineau, tine loc
de titlu executoriu fata de manui-
torii sai de bani.
Buletinul 1877, p. 152
21. Intrucat priveste urmarirea
silita a imobilelor, legiuitorul prin
nici un text de lege n'a prescris ca
ordinal de urmarire sit se dea titre
insus tribunalul ;
Ca a recunoaste exclusiv tribuna-
lului intreg, iar nu $i presedintelui,
dreptul de a da un simplu ordin de
a se face afiptele, ar fi a se neso-
cotI spiritul si litera legii intr.() ma-
terie care reclama celeritatea prin
natura sa si uncle actele de urma-
rire propriu zise sunt lasate partii
urma.ritoare ;
Ca, astfel fiind, ordonanta de ur-
marire fiind data de cdtre Presedinte
iar nu de titre tribunal, o asemenea
ordonanta e legalmente data.
Buletinut 1377, p. 176
22. Dupa art. 1835 din Codul ci-
vil, o urmarire nu poate fi anulata
numai sub singurul pretext ca cre-
r. C. Ban) zi. Vol. IV
www.dacoromanica.ro
465
Urnuirire
ditorul a cerut urmarirea pentru o
suma, mai mare decat aceea ce in
realitate avea sa is dela debitoare,
de oarece este destul sa se justifice
existenta unei datorii. pentru ca ur-
marirea sa alba toate efectele ei. ra-
manand ca in privinta cuantumului
sumei datorite sa se reguleze in urma
la facerea tabloului si distributiunea
pretului iesit.
Buletinul 1978, p. 154
23. Dupa art. 397 din Procedura
civila, o urmarire inceputa inainte
de moartea debitorului are a con-
tinua in persoana mostenitorilor fara
alte amanari
In s p et a, urmarirea imobilului
fiind inceputa de creditor in persoana
tatalui recurentului pe ca,nd era in
vista, imprejurarea ca acesta, poste-
rior, a inurit, nu poate da loc la
suspendarea urmaririi.
Buletinul 1878, p. 218
24. Dupa legea esceptionala de
urmarire din 1877 nu se cere ca
Statul sa alba un titlu executoriu,
dupd cum prevede dreptul comun ;
Ca, dup5, art. 20 din zisa lege,
pentru datorii rezultand din arenzi
sau alte dari fiscale, Statul poate
sa urmareasca pe debitorii sai cu.
autorizatiunea Consiliului de mi-
nistrii sau Administratia domeniilor.
Buletinul 1880, p. 74
25. Odata efectuata plata dupa
ordinea, tabloului creditorilor, credi-
torul primitor ramane apd.rat de
once fel de contestatiune s'ar pa-
tea ivi si aceasta conform art. 588
din Procedura civila.
Buletinul 1880, p. 99
26. Vazand art. 1824 si urmhto-
rii din Codul civil, precum $i art. 31
din Ldgea domeniilor si art. 85 din
Legea Compttbilitatii generale a Sta-
tulTii ;
Considerind ca averea debitorului
30
466 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Urmeirtre
este, dupa dreptul comun (art. 1719
din Codul civil), gajul comun al cre-
ditorilor sai, si ca aceasta regula
nu sufera exceptiune decat in ca-
zurile uncle legea dispune anume
intr'altfel, fie in consideratiunea per-
soanei debitorului pentru un tiny
oarecare, fie in privinta unor anu-
me categorii de bunuri ;
Considerand ca nici art. 85 din
Legea Comptabilitatii generale a
Statului n'are de obiect de a crea o
esceptiune la a c e a st a regula de
drept comun, caci el n'are alt obiect
decat de a indatora pe Ministru de
finante de a pune in buget o alo-
catiune pentru acoperirea diferitelor
datorii ale Statului, fara a lasa ma-
car sa se intrevaza ideea ca dace
Ministrul de final* nu-s va inde-
plini datoria prescrisa in acest arti-
col, creditorul Statului ramane de-
zarmat $i in neputinta de a uza de
drepturile ce-i da legea comuna fata
cu totI debitorii sai fara' nici o dis-
tinctiune ; nici art. 31 al Legii Ad-
ministratiunii domeniilor nu creeaza
o esceptiune la dreptul comun, de
vreme ce dispozitiunea continuta in
acest text nu are alt obiect decal
de a indatora Administratiunea do-
meniilor sa Lea cunoscut Ministe-
rului de finante diferitele condam-
natiuni judecatoresti suferite de Stat
ca proprietar, fara a lasa macar sa
se intrevada ideea, ca. dad, Admi-
nistratiunea domeniilor n'ar indeplinI
aceasta a sa datorie, creditorul Sta-
tului s'ar afla paralizat, prin aceasta
lips& de incunostiintare, de faculta-
tea de a uza, fata cu Statul, de
Coate drepturile acordate de lege
creditorului contra tuturor debitori-
lor in genere ;
Ca, is speta, Curtea de apel din
Iasi dand dreptul lui Adamescu, cre-
ditor a lui Palada, mostenit $i re-
www.dacoromanica.ro
7.7).mcipire
prezentat azi de Stat, de a popri in
mana lui Ghimicescu, arendasul u-
nui imobil al debitorului raposatul
Palada, aflat astazi in posesiunea
Statului, veniturile acelui imobil, n'a
violat nici un text de lege.
Buletinul 1880, p. 135
27. Dupa art. 14 $i 15 din Le-
gea de urmarire a Statului din 1877,
nefiind trebuinta de facerea unui
comandament, nu e loc a se obser-
ve la asemenea urinariri art. 499 si
501 din Procedura civila.
Buletinul 1580, p. 101
28. Daca, dupa. Legea de urmil-
rire din anul 1862 arendasii si ga-
rantii for se pot urmari pentru su-
mete datorite din arenzi, acelsta nu
se poate face decat conform art. 25
din zisa lege, in baza unei incheieri
a Consiliului de ministrii care sa
determine sumele debitate de aren-
das ;
Ca, in speta, formula executorie
pusa pe actul de garantie nu for-
meaza un titlu pentru sums ce da-
toreaza arendasul, intrucat aceasta
sums nu este certa si lichida con-
form art. 378 din Procedura civila.
Buletinul 1880, pag. 335 ; 1882,
pag. 539
29. Considerand ca clack' art. 15
din Legea de urmariri deroga dela
principiile generale ale procedurii
dreptului comun, prevazand ca ur-
marirea sa se ordone imediat de
tribunal in teineiul autorizatiunii
Ministerului de finante sati a acelui
a Administratiei domeniilor, fara sa
fie trebuinta de comandamentul ce-
rut de art. 496 din Procedura ci-
vi15, pentru urmaririle ordinare, de
aci nu rezulta ca nu trebuesc ob-
servate rlispozitiunile art. 504 $i 505
din aceeas procedura, can stint re-
lative la afipte ei publicatii, de
oarece chiar in acest art. 15, ultim
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA R0MANA 467

17rmeirire 172.2)2(12. ire

aliniat, se prevede ca vanzarea va Ca dispozitiunile exceptionale de-
fi precedata de publicatiuni. rogatorii in dreptul comun n'au in
Buletinul 131, p. 547 vedere decat relatiunile dintre co-
30. Actul de creanta in virtutea mercianti si nu ating pe acei ce nu
caruia s'a Lent urmarirea, fiind de- sunt comercianti, chiar cand acestia
clarat nul, prin urmare, si toate ac- au contractat cu un comerciant (art.
tele de urtnarire, adjudecarea, ordo- 1183 din Codul civil) ;
nanta si punerea in posesiune au Ca acest principiu consacrat for-
devenit nule si ca neexistente, re- mal in ceeace priveste pe necomer-
punandu-se averea debitorului in ciantul care a contractat ea comer-
starea in care se afla mai dinainte, ciant, is are si cu mai mare cuvant
si creditorit sunt in drept de a ur- aplicatiunea, cand e vorba de a se
marl bunul reintrat in patrimoniul opune actul unui comerciant unei
debitorului lor. persoane care nu se afla in nici o
Buletinul 1881, p. 733 relatiune juridich cu dansul ;
31. Creditorul, care conform Legii Ca nici un raport juridic nu exista
de procedura civilaart. 411 si ur- intre creditorul personal al unui ne-
matori,popreste sau sechestreaza in comerciant si comerciantul care a
mana debitorului sau bunurile mo- cumparat dela acesta obiecte mobile
bile aflate in posesiunea acestuia, spre a le revinde
exercita un drept pe care it tine de Ca, asa fiind, titlul sub semnatura
la lege, iar nu dela debitorul sau ; privata a comerciantului cumparator,
Ca, in asemenea caz, el lucrand fata cu creditorul personal al van-
contra debitorului sau nu poate fi zatorului necomerciant, nu poate face
privit decat ca un tertiu care apara credinta despre data sa in fata a-
beneficiul si efectele sechestrului con- cestui din urma, decal in limitele
tra actelor debitorului sau ; dreptului comun, caci in asemenea
Ca a decide altfel, ar fi a tagadul caz se afla in conflict nu doi coiner-
sechestrului (saisie) efectul juridic ce cianti reprezentantii lui (ses ayant-
prin esenta lui el e destinat a pro- cause), sau persoane tertie dar cari
duce, acela adica de a face sa se au contractat cu dansul, ci dou5,
persoane lath raport juridic direct
priveasc5, ca neavenite instrein5,rile
bunurilor consimtite de debitori in intre dansele, dar ale caror interese
urma sechestrului ; se era in conflict prin faptul ca a-
Ca acesta fiind beneficiul si efec- mandoi au contractat cu una si a-
tul legal al sechestrului, actele de ceias persoana care n'are calitate de
instrainare sub semnatura privata, ale comerciant ;
debitorului sechestrat nu pot face Ca, in asemenea caz, este a se
credinta despre data lor in fata cre- aplica regulele dreptului ce guver-
ditorului sechestrant, cand ele i se neaza actele persoanelor necomer-
open in urma sechestrului, decal sub ciante dela cari ambele parti in li-
conditiunile prescrise de art. 1182 tigiu trag drepturile lor, adica
din Codul civil ; regulele dreptului comun, iar nu
Ca aceasta regula de drept comun acelea ale dreptului comercial ;
nu sufera exceptiune decat in ma- Ca, in speta. Curtea de apel, fara
terie comerciala (art. 150 din Codul a stabill calitatea de comerciant a
comercial) ; lui N. G. Bibescu, nerecunoscand, pe
www.dacoromanica.ro
468 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Urnieir ire Urine-D.1m

deoparte, creditorului sechestrant Ca- zarii imobilului ipotecat, nu se poate
lerghi, calitatea de tertiu, iar pe de admite fira a face iluzoriu dreptul
alta, acordand, far& alta probes, in sau de a nu i se recunoaste, in vir-
rata zisului Calerghi care a trtgA- tutea acestei calitati, numai dreptul
duit-o, credinta datei inscrisului sub de a putea concur& la cumparatoarea
semnatura privates emanat dela Bi- imobilului ipotecat ci,nd creant, cre-
bescu si prin care vinde lui Ionescu ditorului urmaritor este primates de
zaharul dela Chitila, ram a interpre- creanta sa ;
tat si violat art. 1182 si 1183 din Ca data art. 16 din Legea de ur-
Codul civil si art. 130 din Codul co- marire a Statului recunoaste Sta-
mercia I. tului dreptul de a inlatura dela li-
Buletinul 1889, p. 2.92 citatiune orice concurent asupra unui
32. Procedura sumara si exceptio- imobil urmarit de dansul cand n'ar
nala. a Legii de urmarire a Statului depune garantia ceruta de acest drept
nu poate sa fie aplicata afara din real asupra imobilului urmarit.
termenii ei ; Buletinul 1889, p. 978
Autorizatia ministeriala fiind data 36. Obligatiunea prescrisa de art.
pentru o suma determinate, ea nu 20 din Legea de urmarire din 1877
poate sa aiba efect executoriu pen- de a depune contestatorii mai intai
tru o suma mult mai mare decat suma pentru care se face urmarirea
cea cuprinsa in autorizatie. spre a putea admite contestatia for
Buletinul 1882, p. 539 inaintea autoritatilor financiare, este
33. Prin cuvintele de: -edatorie li- impusa numai celor care au o lega-
chida' din art. 378 din Pr. civila, tura, juridica cu Statul si carora Sta-
se intelege o datorie a &Arai canti- tul le-a facut o somatiune prealabila,
tate este determinate si lamurita, iar nu si celor de at treilea intere-
mai cu seama in suma de bani. sati pentru exercitarea yeti unui
Buletinul 1882, p. 540 drept real asupra imobilului urmarit,
34. Considerand ca prin contesta- in care caz, dupes art. 15 aceeas
tie la tablou se poate discuta legiti- lege, contestatille se vor adresa si
mitatea creantelor si a dobanzilor ce judeca de tribunalul local de urgenta
se cer, caci tot ce cuprinde un tablou conform regulelor de procedures civila.
poate sa formeze obiectul unei con- Buletinul 1983, p. 257 0, 755 ; 1884,
testatii, precum aceasta rezulta din p. 21 0 977 ; 1886, p. 175: 1889,
art. 574 si 576 din Pr. civila ; p. 727 ; 1.900, p. 503 gi 1.901, p. 74
Ca, asa fiind, prin o contestatie 37. Sechestrarea veniturilor imo-
la tablou se poate cere si reducerea biliare. Vezi cuvautul (Fructe si
dobanzilor inscrise, fara ca sa fie venituri, No. 10.
cineva obligat a apuca calea ordi- Buletinul 1883, p. 281
nara. 38. Nu se pot urmari instrumen-
Buletinul 1892, p. 948 tele agricole si animalele afectate la
35. Considerand ca ipoteca dand serviciul si exploatarea fondului do-
persoanei creditoare dreptul de a fi tal, ca unele ce prin destinatiunea
despagubita cu precadere inaintea for sunt considerate ca imobile con-
tuturor creditorilor chirografari, sau form art. 467 si 468 din Codul civil.
ipotecari posteriori, pana la concu- Buletinul 1853, p. 755
renta creantei sale din pretul van- 39. Dupes art. 5 din Legea sectiu-
www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 469

Urmcirire Urmarire
nii vacantelor se da drept ac'estei Considerand ca acest articol pre-
sectiuni a cerceta contestatiunile re- vede in mod clar $i neindoios ca
lative la urmariri, precurn $i de a pensiunile, recompensele nationale,
rezolvi ttctele de notariat $i de pro-
etc., nu se pot urmari decat pentru
cedure gratioasa ; datorii catre Stat, etc. ;
Ca ordonrea urmaririi fiind un Ca prin cuvantul cdatorie catre
act de procedur5 gratioasa facut in Stab), intrebuintat de legiuitor, nu
Camer5 de consiliu. ca atare, sectia se poate intelege altceva decat ca
vacantelor avea atributie dupe lege Statul este direct creditor, in alte cu-
a-1 face ; vinte ea Statul are O. primeasca sume
Pe langa aceasta. sectiunea va- datorite din impozite, amenzi sau
cantelor putand sa rezolve contesta- alte venituri ale sale ;
tiile relative la vanz5.ri, cu atat mai Ca, in speta, fiind vorba de o da-
ales poate sa ordone vanzarea. torie a lui C. Varzaru catre deceda-
Buletinul 1883, p. 844 tul Episcop Clement, pe care 1 a mo$-
40. Din art. 434 din Codul civil tenit Statul, acesta din urraa (Sta-
rezult ca tutela inceteaza ipso jure tul) nu se poate prevala de dispozi-
prin ajungerea minorului la majori- tiile art. 409, de oarece nu este
tate ; creditor direct al lui C. Vrtrzaru, ci
Ca, in spet5., se dovede$te ca atat creditor cu titlu de succesor al unei
cotnandamentul cat $i publicatiunile persoane private, $i, ca atare, trebue
vanzarii au fost facute in persoana sa, se supue regulelor prescrise de
tutorului, cu toate ca recurenta, care dreptul comun, urmarind orice alt5,
fusese minora la acea epoc5,, deve- avere ar avea debitorul, afara de
nise majora : pensiune.
Ca, astfel fiind, nu se poate zice Buletinul 1885, p. 138
ca a fost incunostiintata intr'un mod 44. Considerand ca, dup5', Legea
legal de aceasta vanzare. de oarece de urmarire administrativa din 24
nici comandamentul nici publicatiu- Martie 1877, Statul are dreptul sa
nile vanzarii nu i-au fost adresate ei. procedeze ,de piano, pe cale de e
ci tutorului care n'avea calitate a o xecutiune in contra datornicilor sal
mai reprezenta. in temeiul unui articol administrativ;
Buletinul 1883, p. 863 Considerand ca reiese din art. 2,
41. Vanzarile efectuate dupa Legea 3 $i 6 al acestei legi ca sunt su-
de urmarire a Statului trebue sa pusi Legii de urmarire administra-
cuprinda termenile calculate pe zile tiva :
libere, conform regulii generale pre- 1 Contribuabilii ;
scrisa de art. 729 din Pr. civila. 2' Arenda$ii de mosii, paduri, etc.,
Buletinul 1594, p. :289 sau orice alti intreprinzatori ai Sta-
42. Conform art. 20 din Legea de tului, judetului, comunelor, stabili-
urmarire a Statului, orice contesta- naentelor publice $i garantii lor ;
tiuni trebuesc Mcrae de urmarit in 3 Perceptorii, cassierii 5i verice
termen de 10 zile dela notificarea comptabili $i garantii for ;
somati unii. Considerand ca nu se zice nicaieri
Buletinul 1984, p. 416 i 1904, p. 410 in aceasta, lege ca $i administratorii
43. Vazand art. 409 din Proc. mo$iilor Statului cautate in regie
civila ; cad sub rigoarea Legii de urmarire ad-

www.dacoromanica.ro
470 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROM.iNA

Urntarire Urmarire
ministrativa, care, ca, o lege escep- a cere pentru acest motiv anularea
tionala, nu se poate interprets in acelei publicatiuni.
sens extensiv. Buletinul 1887, p. 605
Buletinul 188.5, p. 232 49. Avand in vedere art. 407, alin.
45. Din combinatia art. 402, 576 7 din Procedura civila, care prevede
si 580 din Proc. civila rezulta ca eh nu se pot urmari si vinde ma-
contestatiile de once nature, ce s'ar sinile in lucrare;
ridica de parti contra formarii ta- Ca, in speta, este necontestat ca
bloului de ordinea creditorilor, se ju- marina de tipografie functions;
deca cu drept de apel. Ca, asfel fiind, ea intra in preve-
Buletinul 1886, p. 181 derile art. 407, aliniatul 7 citat mai
46. Considerand ca, dupe art. 6, sus si, dar, Curtea de apel cand a
aliniatul 2 din Legea de urmarire decis c5, nu poate fi urmarita., s'a
din 1877. contestatiile in urmarire conformat in totul dispozitiunilor a-
din partea cassierilor se fac la Curtea cestui text de lege.
de compturi, care singura are ca- Buletinul 1887, p. 749
dere de a decide asupra lor; 50. Conform art. 42b din Proc.
Ca, in speta, tribunalul era in- civila urnirtritul, spre a opri efectele
competent de a judeca aceasta. con- urmaririi, are a depune valoarea ce
testatie ; i se cere;
Considerand ca aceasta incompe- Ca aceasta valoare este nu numai
tents a tribunalului fiind ratione ca cautiune, ci ea reprezentand insasi
materiae, ea este de ordine publics
si, deci, poate fi invocata pentru
suma ce se datoreste, astfel ca li
opozitia urmaritului se respinge, in-
prima oar5, inaintea Inaltei Curti de sasi valoarea depusa are a servi
cas.ttie ; spre achitarea creditorului urmritor.
Buletinul 1836, p. ?84 Buletinul 188.9, p. 236
47. Dupe art. 569, combinat cu 51. Considerand cti obligAiunea
art. 578 din Procedura civila, con- prescrisa de art 20 din Legea de
testatiile din partea creditorilor se urmarire din 1877 de a depune con-
fac pans la momentul distribuirii testatorul mai intai suina pentru
pretului. care se face urmtrirea, spre a se
Buletinul 1886, p. 382 putea tercets in urina contestatiu-
48. Considerand ca nulitatea in- nea sa, este impusa numai acelort
strainarilor Monte de debitor a i- cari sunt direct si personal respon-
mobilului urm5rit, in urma, celei sabili catre Stat ;
dintai afisari, fiind proclamata in Considerand ca legiuitorul a cerut
favoarea creditorului sau creditori- dela debitorul urmarit consemnarea,
lor urmaritori, dupe cum aceasta sumei datorite, in stop de a pune o
rezulta din combinarea art. 514 si stavila sicanelor debitorilor recalci-
515 din Procedura civila, ea nu tranti, si a infrana reaua credinta
poate fi invocata decal de acestia, a debitorilor cand ar incerca sa frus-
jar nu si de debitorul ce a facut in- treze pe Statul creditor pentru jus-
strainarea si, dar, dansul neputand tele sale creante ;
cere nulitatea sarcinei, nu poate Avand in vedere ca pentru tertiile
nici a se plange ca o asemenea sar- persoane eu cari Statul nu are nici
cilia era. trecuta in publicatiuni, nici un legamant juridic, nu exists nicio

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Urincirire
ratiune legala, $i juridical de a le
care consemnarea sumei datorita de
altii cand fac o opozitiune la urma-
rire, sau pentru a-$i apara proprie-
tatea, sau pentru a face sa valoreze
veriun drept al for legitim,
Buletinul 1989, p. 859 ; 1893, p. 237 ;
1896, p. 198; 1997, p. 26 i 1998,
p. 409
52. Vazand art. 409 din Proc.
civila :
Considerand ca prin acest articol
se stabile$te regula ca pensiunile de
retragere ale functionarilor civili san
militari nu se pot nici cede, nici
urmari ;
Ca, in ce prive$te urmarirea, le-
giuitorul a admis cateva esceptiuni
la rigoarea acestui principiu, intre
care $i aceea ca pensiunile se pot
urmari pana, la jumatate pentru
plata dotei legiuitei sotie, precum $i
pentru alimentele acordate de lege
atat sotiei, cat si copiilor ;
Considerand ca edictand aceasta
dispozitiune de favoare, legiuitorul
n'a inteles sal creeze un privilegiu
pentru creanta dotala sau alimen-
tara, materia privilegiilor fiind de
domeniul dreptului civil, ci a voit
sal avantajeze persoana, adica pe so-
tia 9i copiii pensionarului ;
Ca aceasta rezulta atat din spiri-
ritul legii, care a dat $i restituirii 54. Considerand ca legiuitorul prin
de (iota un caracter alimentar, ca art. 1 $i 6 din legea de urmarire
nu cumva sotia inzestrata, dupe determina anume categoria persoa
despartenie, sa nu aiba cu ce tral, cat
si din textul art. 409 ;
In adevar neputand fi vorba de
(iota decat numai cand exista cash%
torie, cuvintele clegiuitei sotie= nu
se refera la (iota, ci la plata ;
Considerand ca aceasta dispozi-
tiune de favoare, in ce prive$te
plata dotei, fiind personals sotiei,
ea nu trace la mo*tenitorii ei, on
care ar fi ace$tia, fara insa ca prin
www.dacoromanica.ro
471
Urnairire
aceasta sal se poata zice el creanta
dotala $i-a schimbat caracterul in
mana mo$tenitorilor ;
Considerand ca exceptiunile fiind
de stricta interpretare, elo trebuesc
marginite la cazul prevazut de le-
giuitor ;
Ca, prin urmare, cand Curtea de
apel a respins cererea recurentei de
a se urmari jumatate din pensiu-
nea intimatului Ion Zottu, ea n'a
violat citatul art 409 din Procedura
civila, ci, din contra, s'a conformat
atat spiritului, cat $i literei lul.
Buletinul 1890, p. 135
Contra : Vezi mai jos : No, 72.
53. Avand in vedere art. 20 din Le-
gea do urmarire care prescrie ca a-
pelul contra incheierilor date in ma-
terie de contestatie la urmarire se
judeca, de tribunal de urgenta, fara
drept de opozitie $i prin derogare la
dispozitiunile art. 151 din Procedura
civila ;
Considerand ca legea speciala pre-
vazand o anume procedure pentru
aceasta materie, deroga dreptului
comun, $i, ca ataro, acea procedural
speciala urmeaza a se aplica $i cand
se judeca asemenea procese dinaintea
Curtii de casatie, neavand loc apli-
carea art. 151 din Proc. civila.
Buletinul 1890, p. 167
nelor supuse legii de urmarire, pre-
cum : perceptorii, cassierii, comptabilii
qi garantii for $i prevede $i natura
creantelor ce se pot urmari in te-
meiul acelei legi, precum contribu-
:
tiunile directe $i indirecte, veniturile
domeniale, taxele de timbru, amenzile
si orice alte venituri neachitate la
termen ;
Ca fiind vorba de o lege speciala,
ea se aplica intr'un mod restrictiv, 9i
472 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA
Urinciri re
numai in cazurile anume prevazute
de dansa.
Buletinul 1890, p. 168 $i 1909, p. 918
1903, p. 1475
55. Consikrand ca atunci cand
mai multe urmariri concurs asupra
aceluias imobil, conexitatea for se
impune ;
Ca, in speta., cu drept cuvant tri-
bunalul a intrunit urmaririle facute
de o parte de C. Corsin, de alta de
Creditul Urban din Bucuresti, am-
bele avand de object vanzarea ace-
luias imobil al debitoarei.
Buletinul 1890, p. 564
56. Considerand c, deli proibiti-
unea din art. 494 din Proc. civila,
de a nu se urmari 9i vinde partea
indiviza a unui co-mostenitor sau co-
asociat in imobilele mostenirii sau
societatii, panS ce mai intar nu se
va face imparteala sau licitatiunea
imobilelor in comun, is are aplica-
tiunea sa si in toate celelalte cazuri
in cari debitorul urmarit poseda cu
orice alt titlu, un drept indiviz in
acele imobile, totus este de exceptat
cazul cand co-proprietarul are in pro-
prietatea unui imobil cornun, o parte
necontestatS Si sigura, si care nicio-
dat't prin efectul unei imparteli nu -$i
va schimba calitatea ei, pentruca dis-
pozitrunea, art. 494 fiind prescrisa in
vederea de a face sa fie certa, si de-
terminanta partea indiviza a debito-
rului in imobilele mostenirii sau so-
cietatii, din momentul ce incertitu-
dine nu exists, ratiunea aplicarii ei
dispare, 9i vanzarea efectuata USIA
ebservatiunea ei este bine facuta ;
Considerand, atat
in s p et A, c r
din ordonanta de adjudecare, cat $i
din desbaterile orate ce au avut loc
dinaintea acestei Curti rezulta con-
stant ca nu e vorb5 de verio uni-
versalitate de bunuri asupra careia
debitorir urmAriti sa aiba un drept
www.dacoromanica.ro
T_Trimiripe
oarecare, ci de singurul imobil vandut
in care dansii an un drept determi-
nat si sigur de jumatate parte ;
Considerand ca astfel fiind, credi-
torii for au putut, cu toata indivi-
ziunea in care sa gasese, sa urma-
reasca vanzarea fortatA a acestei
parti din imobilul in chestiune.
Buletinul 1990, p. 734 pi 1162; 1896,
p. 615; 1997, p. 813: 1898, p. 98;
1901. p. 1997
Vezi mai sus : No. 15.
57. Considerand ca legiuitorul prin
art. 1 si 3 din legea pentru uvula-
rire din 1877, arata anume natura
creantelor ce se pot urmari in teme-
iul acelei legi, si cere ca conditiune
esentiala ea acele creante sa, rezulte
din roluri. contracte sau alte acte
legale de datorii, in care caz numai
acele creante sunt supuse legii do
urmarire.
Buletinul 1990, p. 767; 1895, p.
1419 ; 1896. p. 1340 ; 1897, p. 96
58. Urintirirea imobilului debito-
rului nu poate fi anulata sau sus-
pendata pentru motivul, ca suma
pentru care it urmareste creditorul,
e popritit in mainele sale de catre
un alt creditor al creditorului ur-
maritor.
Buletinul 1890, p. 769
Vezi $i cuvalitul: Vanzare" No. 87.
59. Cassierii generali nu pot fi ur-
mariti decat in virtutea unei deci-
ziuni a Curtii de compturi.
Buletinul 1890, p. 1119
60. Hotararile date in materie de
urmarirea veniturilor imobiliare, stint
supuse apelului in termen de una
luna, conform art. 402 Proc. civilk
Buletinul 1890, p. 1428
61. Un creditor ipotecar avand mai
multe acte de ipoteci asupra unui
imobil, poate pune in urmtrire acel
imobil numai in virtutea unui act
de ipoteca, ramanand ca validitatea
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 473

TIrmar ire Urnicirire

diferitelor acte de eremite ipotecare pentru drumuri, ramane evident ca
sa fie discutata la caz child ar fi tribunalul cu drept cuvant a anulat
depuse drept pret. sau la distribu- urmarirea, de oarece cazul nu infra
tiunea pretului. in previziunile art. 1 din Legea de
Buletinul 1890, p. 1472 urmarire.
62. Statul nu poate urmari decat Buletinul 1992, p. 121 5i 1898, p. 18
dupd &dile ordinare pe controlori 65. Considerand ca legiuitorul, prin
pentru sustractiunile sau delapida- art. 1 si 6 din Legea de urmarire,
rile comise de perceptori, iar nici cum determind, anume categoria persoa-
dupa legea de urmarire a veniturilor nelor supuse Legii de urmarire pre-
Statului din 1877. cum : perceptorii, cassierii, eompta-
Buletinul 1891, p. 35 i 1895, p. 1462 bilii si garantii lor, si prevede si
63. Prin art. 20 din Legea de ur- natura creantelor ce se pot urmari
marire legiuitorul nu face distinc- in temeiul acelei legi precum : con-
tiune intro cazul cand contestatia tributiunile directe si indirecte, ye-
se face pentru intreaga suma ce se niturile domeniale, taxele de timbru,
urmareste de fist si cazul avid con- amenzile si orice alto venituri nea-
testatorul recunoaste si consemnd chitate la termen ;
numai o parte, contestand restul ;
De undo urmeaza ca in ambele Ca fiind vorba de o lege speciald,
aceste ipoteze, contestatorul trebue ea se aplica intr'un mod restrictiv
sa consemneze intreaga suma pen- si numai in cazurile anume preva-
tru care este urmarit de fist. zute de dansa ;
Buletinul 1891, p. 334 Considerand ca, in spetd, nu s'a
64. Dupa prescriptiunile art. 1 tagaduit de palli dinaintea instantii
din Legea de urmarire, Statul nu de fond ca apelul era fdcut in ter-
poate uza de aceasta lege decat pen- menul si formele aratate de legea
tru creantele rezultand din rolurile speciald ;
de contributiuni, contracte sau orice Ca. in atare caz, era do datoria
alte acte legale de datorii ; tribunalului sa examineze in preala-
Considerand ca zecimele pentru bil data si persoana apelantului si
drumuri constituind o contributiune creanta pentru care se urmarea, in-
care nu poate lua nastere si nu trau in previziunile Legii de urma-
poate fi constatata decat prin in- rire ;
scrierea for in rolurile de contribu- CA, astfel fiind, cand tribunalul,
tiuni, conform art. 27 si 28 din Le- intemeindu-se pe Legea de urmarire,
gea pentru constatarea si percepe- a refuzat de a judeca apelul, pe mo-
rea contributiunilor, urmarirea la tiv ca nu fusese depusa suma pen-
plata for nu se poate face decat tru care era urmarit odata cu con-
data insuseste conditiunea de a fi testatiunea, fara sa constate exis-
fost inscrise in zisele roluri ; tenta conditiunilor cerute de acea
Considerand ci, instanta de fond lege, atunci cand recurentul prin
constatd, in fapt, ca mosia Burila- mijloacele invocate tilde& tocrnai
Deveselu, ce intimatul Linea in a- de a stabill ca in procesul sau nu
renda dela Stat, n'a fost inscrisa in era aplicabil art. 20 din Legea de
rolurile de contributiuni ale perio- urmarire, care core in prealabil de-
dului 1886 1b91 cu acele zecimi punerea sumei, a comis un exces de

www.dacoromanica.ro
474 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
1Trin eir ire
putere de nature a atrage casarea
sentintii atacata cu recurs.
Buletinul 1892, p. 745
66. Avand in vedere ca legiuito-
rul a prescris, in interesul minorilor,
ca vanzarea sa se Lea cu anume
formalitati cuprinse in sectia V din
titlul IX din Procedura civila;
Avand in vedere art. 687 din Pr.
civila, care prescrie ca afiptele pen-
tru publicatiuni trebue sh se Lea
nu numai la usa tribunalului, ci si
la usa primariei nude se afla situat
imobilul ce se vinde, stand afisate
cel putin treizeci zile inainte de
vanzare ;
Ca aceste conditiuni sunt esen-
tiale ca publicitath sa fie corn-
pieta, ;
Ca, prin urmar e, neindeplinirea
prescriptiunilor sus citatului articol,
atat pentru afiptul de la usa tribu-
nalului, cat si pentru eel dela usa
primariei, constitue un vitiu care a-
trage nulitatea vanzarii ;
Considerand, in speta, ca in ceeace
priveste termenul de treizeci zile a
fost indeplinit numai in ce priveste
afiptul dela usa tribunalului, iar nu
si dela usa primariei, unde a stat turi neachitate la termen ale Statu-
afisat numai cu nova zile inaintea lui, judetelor, comunelor si diferitelor
vanzarii ;
Ca, astfel fiind, publicitatea pen-
tru vanzarra averii minorului G. V.
nu este facuta in conditiunile ce-
rute de art. 687 din Procedura ci-
vila.
Buletinul 1893, p. 465
67. Dupa, art. 506, alin. 3 din Pr.
civila, cei cari se pretind ca au veri
un drept de proprietate, uzufruct,
servitute, chirie, ipoteca, etc., sunt
datori a se prezenta la tribunalul
prin care se face urmarirea spre a-s
arata pretentiunile lor, sub pedeapsa
de a nu li se mai tine in seamy ;
Considerand 1'1'14 ca afar& de a-
www.dacoromanica.ro
eir ire
ceasta dispozitiune mai exists in
Codul de procedure civila si aceea
din art. 565, care prescrie ce adju-
decatiunea nu transfers adjudecata-
rului dead a celeasi drepturi ce le
avea si urtnaritul asupra lucrului
vand ut ;
Co., astfel fiind, aceste douti dis-
pozitiuni nu pot trai impreuna si
nu se pot aplica decat in sensul Ca,
aceea din art. 506 recunoaste pen-
tru neglijenti numai o decadere
provizorie, iar aceea din art. 565 ii
poate (la drepturile ce are, data le
va cere si le va valor& pe cale prin-
cipals :
Considerand in speta, ca din de-
ciziunea atacati se constata ca re-
curentul nu a facut in tiinpul util
contestatiunea ceruta de art. 506
spre a-s dovedi drepturile sale asu-
pra imobilului urmarit :
Ca prin urmare. printeaceasta ne-
glijenta s'a expus la o decadere
provizorie.
Buletinul 1893, p. 470
6S. Avand in vedere ca dup. art. 1
din Legea de urmarire, se vor ur-
marl dupe aceasta lege, orice veni-
administratiuni sau stabilimente pu-
blice de binefacere, rezultand din ro-
luri, contracte sau din alte acte le-
gale de datorii ;
Ca, prin urmare, din cuprinderea
acestui text de lege reiese ca urma-
rirea nu se poate face decal in baza
unui titlu si ca validitatea acestui
titlu trebue discutata si considerate
de instanta judecatoreasca, cand par-
tea urmarita i-1 contesta ;
Considerand, in speta, ca primaria
urmarind ca proprietary pe Petre Calin
pentru plata chiriei locului in litigiu,
si intrucat acesta contesta dreptul
de proprietate al primariei, pretin-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Urmcirire
zandu-se dansul proprietar al acestui
lot, tribunalul, desi sezisat pe cale de
contestatiune, totus era tinut sa sta-
bileasca ca primaria este proprietara
locului pentru care pretindea chirie,
din momentul ce Petre Ca lin contests
tocmai titlul in virtutea caruia pri-
maria faces urmarirea ;
Ca nefacand aceasta si respingand
contestatia recurentului Petre Cabin,
pe motiv ca mijloacele invocate de
dansul nu pot face decat obiectul
unei actiuni principals in posesoriu,
tribunalul a comis un exces de pu-
tere.
Buletinul 1894, p. 91
69. Considerand ca scopul Legii de
urmirire este de a asigura o inca-
sare prompts a veniturilor Statului,
a comunelor si a altor stabilimente
publice ;
Ca, de aceea, prin dispozitinnea
art. 20 din lege se prevede o judo-
cata exceptionali si urgenta, cu un
termen scurt de apel la tribunal si
fara drept de opozitiune ;
Ca, in fata unei atari situatiuni,
tribunalul, in speta, conform dispo-
zitiunilor citatului articol, era tinut
a declare inadmisibila opozitiunea.
Buletinul 1994, p. 656
70. Considerand ca, dupa art. 426
din Proc. civila, cand asupra unei
averi apartinand unui debitor se ga-
sesta deja, o alts urmarire efectuata
si averea miscatoare puss sub peceti
si sub paza de custode, agentul ur-
maritor dupa ce constata, conform
acestui text de lege, ca averea este
deja, urmarita, nu mai poate face
urmarirea asupra acelorasi obiecte, ci
numai asupra lucrurilor cari nu au
fost deja urmarite ;
dar, dupa aceste principii, tre-
bue admis sistemul prioritaiii dupa
care, cand se gaseste o urmarire deja
inceputa de Stat, creditorii, fie chi-
www.dacoromanica.ro
47
Urmarire
rografari, fie privilegiati, caH au in
favoarea for procedura dreptului co-
mun, nu pot cere a se suspends ur-
marirea inceputa deja de Stat, con-
form legii sale speciale, si a substitul
procedura dreptului comun ; precum,
de asemenea, cand ceilalti creditori
vor fi inceput urmarirea dupa pro-
cedura dreptului comun, Statul nu
poate opri continuarea acelei urma-
riri, ci trebue sa, astepte terminarea
urmaririi inceputa deja, si s inter-
vina cu drepturile si calitatea sa de
creditor, la tabloul de ordine.
Buletinu11894, p. 866 $i 1895,p. 1019
71. Considerand, in principiu, ea
veniturile unui imobil fiind conside-
rate de legiuitor ca fructe civile, ele
se socotesc dobandite zi cu zi, si se
cuvin de drept cumparatorului, din
momentul cand dansul a devenit pro-
prietarul acelui imobil ;
Ca, prin urmare, urmarirea veni-
turilor imobilului nu e de nature a
afecta imobilul intr'un mod oarecare,
ceeace implicit rezulta si din art. 491
alin. c din Proc. civila, care se aplica
de o potriva, fie vorba de o vanzare
silita, fie vorba de o vanzare volun-
tara, si dispozitia art. 514 din Proc.
civila nefiind aplicabila decat cand e
vorba de urmarirea imobilelor lugs ;
Considerand, in speta, ca din mo-
mentul co se constata in fapt ca imo-
bilul ale carui venituri se urmarise
de recurent, a fost cumparat prin act
in regula de catre intimat, cu drept
cuvant instantele de fond au declarat
incetata acea urmarire fata de inti-
mat, in calitatea sa de achizitor al
imobilului.
Buletinul 1994, p. 95 fi 1995, p. 716
7'2. Considerand ca, dupa art. 409
din Proc. civila, pensiunile, recom-
pensele nationals si lefile functiona-
rilor in genere, civili si militari, se
476 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. HOMANA
Urmcirire
pot urmari pang la jumatate in ce
priveste plata dotei legiuitei sotii
Considerand a in principiu gene-
ral, toate bunurile si drepturile apar-
tinand defunctului sunt trausmisibile
mostenitorilor sai, afara numai de
acelea care, fie din cauza naturii lor,
fie pe temeiul titlului prin cari au
fost dobandite, fie in sfarsit in vir-
tutea unei dispozitiuni speciale a legii,
sunt inerente unei persoane ce se
bucura de dansele ;
Ca in acest principiu de drept co-
mun al transinisibilitatii patrimoniu-
lui intra si dreptul legitimei sotii
pentru plata dotei sale, din leafa sau
pensiunea sotului sau, drept recunos-
cut prin art. 409 din Proc. civila, caci
acest drept nu e nici prin natura sa
inerent pesoanei sotiei legitime, nici
legea, prin termen i sai textuali, nu
pronunta netransmisibilitatea lui ;
Ca, din contra, termenii act ualului
articol 409 din Procedura civila, pusi
in fats cu acela ai vechiului art. 409,
fac sa se vaza lamurit ca pe cand chiar contra careia exista un titlu
dupe', vechiul text legiuita sotie n'a-
yea drept asupra lefii sau pensiunii
barbatului decat pentru intretinerea
sa, in noul text jumatate din leafa
sau pensiunea sotului poate fi urm5.-
rita pentru plata dotei ;
Ca, in speta, Curtea respingand
cererea de poprire facuta de rudele
colaterale ale raposatei Efrosina Cons-
tantinescu asupra lefii lui G. Cons -
tantinescu pentru plate de dota. fan
a interpretat Si violat art. 409 din
Procedura civila.
Buletinul 1894, p. 1208
Contra : Vezi mai sus No. 52.
73. Dupe art. 387 din Proc. civila,
nici o hotarare sau titlu executoriu
nu se va putea execute decat nu-
mai dupa ce se va fi incunostiintat
debitorul, conform art. 137 din Pro-
cedura civila ;
www.dacoromanica.ro
Eirmcir i re
Aceasta formalitate, dupa art. 391
din Proc. civila, este prevazuta sub
pedeapsa de nulitate ;
Aceasta notificare trebue sa se faca
inainte de executare.
Buletinul 1994, p. 131,?
74. Se poate urmari $i vinde par-
tea unui co-proprietar cand este
cearta $i determinata, in culntumul ei.
Buletinul 1893, p. 780
75. Formali1 atea prescrisa de ar-
ticolul 398 din Proc. civild, relativii
la comunicarea mostenitorilor a co-
piei de pe titlul executorm, nefiind
o formalitate de online publica, nu
se poate propurie pentru prima ()aria
in Casatie.
Buletinul 1695, p. 1138
76. Considerand ca din textul si
spiritul Legii de urmarire rezulta ca
pentru ca o contestatiune ivita cu
ocaziunea unei urmariri sa poatti, fi
judecata de instantele exceptionale
prevazute in acea lege, ca acea con-
testatiune sa fie facuta de persoana
de urmarire, fie ca debitor principal,
fie ca garant ;
Ca competinta acestor instante ex-
ceptional inceteaza cand contesta-
titmea este facuta de o tort), per-
soana ce pretinde a stapani obiectul
urmarit in virtutea unui titlu ;
Ca temeinicia unei asemenea con-
testatiuni, depinzand de validitatea
ei intinderea ce urmeaza a se (la a-
celui titlu, este invederat ca legea,
nu a putut deferi judecata unei ase-
menea actiuni nici cassierilor in prima
instanta ;
Cd, in afara de un text formal al
legii, este inadmisibil a sustine ea
pretentiunea unui drept de proprie-
tate asupra obiectului urmarit, cand
o asemenea pretentiune este indicat
de o persoana ce nu se afla cu Statul
in nici o legatura juridica, poate fi
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 477

17-Pmeirire Tirmarire
judecata. de alte instance decat ins- ca acele delicte sa fie constatate con-
tantele ordinare ; form Codului silvic.
Considerand ca, astfel fiind, in Buletinul 1896, p. 1218
speta, cand tribunalul, ca, instants 80. Considerand ca in lipsa unui
de apel asupra incheierii facuta de text expres de lege, care sa confere
cassier, judeca, pentru a respinge acestor instance exceptionale judeca-
contestatiunea facuta de recurent, rea chestiunilor de competinta exclu-
validitatea si intinderea legala ce tre- siva a instantelor ordinare, nici cas-
bue a se da titlului cu care dansul sieria, ca prima instants, nici tribu-
se pretinde proprietar al acelui lep, nalul, in ultima instants, nu pot ju-
judeca o chestiune ce nu era de corn- deca, chestiunea simulatiunii, fara a
petinta sa a o judeca ca instants trece peste competinta pe care le-o
exceptionala acorda. Legea pentru urmariri.
Ca aceasta incompetinta consti- Buletinul 1896, p. 1325
tuind o incompetinta ratione mate- 81. Dupa principiul pus in art. 420
riae, poate fi ridicata in oriee stare din Proc. eivilii, ca adica, asupra
a procesului, 1i, prin urmare, pentru aceleeas averi miscatoare nu se poate
prima oars in Casatiune. face mai multe urmariri, trebue ad-
Buletinul 1895, p. 1175 mis s is temul prioritatii urmaririi,
77. Dupa art. 1835 din Codul civil, dupa care, o urmarire inceput5, dupa
urmaririle nu pot fi anulate sub pre- oarecari regule speciale de urmarire,
text ca creditorul a cerut urmarirea are a continua dupa aceleasi regule
pentru o suma mai mare decat aceea speciale dup5, cari a inceput, chiar
ce se datord ; data intervin alti creditori, cari, diva
Ca de aci reiese ea este destul sa procedura dreptului comun, pot ur-
se justifice existenta unei datorii, marl, ;
pentru ca urmarirea sa aiba toate Ca, in speta, se constIta ca Sta-
efectele sale si ramane Ca, in pri- tul Meuse urmarirea mai intai dupa
vinta cuantumului sumei datorite, legea specials de urmarire, prin ur-
aceasta sa se reguleze in urma la mare, procedura ce trebuia conti-
facerea tabloului de ordine si distri- nuata era aceasta, iar nu a dreptu-
buirea pretului. lui comun inceputa in urma de re-
Buletinul 1895, p. 1437 curenta.
78. Considerand ca legea nu pres- Buletinul 1397, p. 947 fi 1438
crie de a chiema la vanzarea unei 88. Considerand ca, in principiu,
parti indivize dintr'un imobil gi pe contra aceluias debitor si pentru a-
proprietarii celorlalte parti, &gel prin ceias avere, urmarirea poate fi exer-
substituirea adjudecatarului, Ca nou citata deosebit de unul sau mai
proprietar in locul debitorului, nu se multi creditori, ramanand ca, dupa
face nici nn prejuditiu acelor co-pro- ce se va efectua vanzarea, sa si pri-
prietari measca fiecare creanta sa dupa ran-
Buletinul 1896, p. 615 gul $i pe baza tabloului de distri-
79. Pentru ca arendaiul Statului buire ;
sa poata fi urmarit cu Legea spe Considerand ca, ass fiind in speta,
ciala de urmarire pentru pagubele Statul care a inceput urmarirea nu
cauzate pentru delicte silvice, trebue are deck sa si-o continue in baza

www.dacoromanica.ro
478 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

/Tr mei ire Urmarire

legii sale speciale, dar el nefiind articol, cat si in art. 3 din Legea de
jignit in nimic de o urmarire poste- urmarire, este ca s'a ocupat de aceea
rioara nu poate, in virtutea nici ce se intampla mai des ;
unui text de lege, sa impiedece la Ca, astfel fiind nu mai incape nici
randul sau urmarirea exercitata de o indoiala ca recurenta Eforie, in
un alt creditor asupra aceleias averi, baza textelor sus mentionate si a
ramanand ca dupa efectuarea van- contractului de arenda, in care va-
zarii, fie dupa urinarirea inceputa loarea constructiunilor era determi-
de Stat, fie dupa aceea a lui Staade- nate la suma fixa de 3000 lei, aved
cker, sa se discute chestiunea, in caz un titlu in senzul cerut de art. 1 si
de insuficienta pentru indestularea 3 din Legea de urmarire, intrucat
ambilor creditori, care din doi sa intimatul n'a pretins la instanta de
aiba preferinta. fond ca ar fi facut ecaretele sau
Buletinul 1898, p. 119.9 parte din ele, pentru ca sa se poata
83. Libretele Ca,sei de economie se sustine cu succes ca suma nu era
pot urmari de catre creditorii depu- lichida gi ca, prin urmare, ar fi fort
natorului ? Vezi cuvantul : .Casa de roc la o prealabila lichidare si deter-
economie, No. 1. minare a sumei ce o urmarea Eforia.
Buletinul 1899, p. 294 Buletinul 1899, p. 748
84. Considerand ca, principiul pus 85. Considerand ca dell prin art.
de legiuitor in materie de locatiune, 7 din conditiunile de vanzare a lem-
in general, este de a garanta, in nelor, cumparatorul este responsabil,
destul pe proprietar pentru tot ce in tot timpul taierii si transportarii
priveste executiunea contractului, lemnelor vandute, pentru orice daune
creandu-i in acest scop chiar un drept s'ar cauza, in padure, fie de dansul,
pe privilegiu (art. 1730 din Codul fie de oamenii sai, $t obligat, in caz
civil). de abatere constatata',, a plati Sta-
Bulelinul 1881, p. 676 tului, fare judecata, valoarea preju-
Considerand ca, deli prin art. 3 ditiului cauzat, dupa, estimarea ce
din Legea de urmarire a Statului se s'ar face de agentul forestier, iar des-
vorbeste numai de arenda, totus a- pagubirca se va implini cu Legea de
cest text este aplicabil si la celelalte urmarire, insa, din o attire stipula-
datorii derivand din contractul de tiune nu se poate deduce ca cumpa-
locatiune, destul numai sa nu se ratorul a putut intelege a se mul-
conteste existenta datoriei, caz care tumi. in tot cazul, in mod necondi-
neaparat ar face obiectul unei ose- tionat, pe constatarea ce ar face-o
bite actiuni ; agentul forestier, indrituit prin a-
Considerand ca ratiunea unei ase- ceasta stipulatiune cu constatarea si
menea solutiuni este aceias pentru estimarea eventualelor daune la cari
care privilegiul prevazut de art. 1730, ar pate& fi expus fata. cu Statul,
alin. 1 se acorda nu numai pentru caci o asemenea solutiune ar fi de
chiriile si arenzile datorite, ci si pen- nature a rasa pe acei ce cumpara
tru celelalte datorii derivand din con- lemne spre Were din padurile Sta-
tract, cu toate ca nu se vorbeste in tului, la bunul plac al agentilor fo-
text decat despre chirii si arenzi ; restieri, si o astfel de consecinta nu
iar dace legiuitorul a intrebuintat a putut fi calls de putin in inten-
numai aceste cuvinte, atat in acest tiunea si vointa partilor ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 479

trincipire Ur tii r tre

Considerand, dar, ca aceea ce par- tului art. 7 din conditiunile Sta-
tile au inteles prin stipulatiunile cu- tului.
prinse in art. 7 din conditiunile de Buletinul 1899, p. 773 $i 1902,
vanzare 1111 poate fi decal indato- p. 632
rirea pentru cumpa.rator ca, indata 86. La judecarea recursurilor fa-
ce se va pune in sarcina sa verio cut,. contra hotararilor date in ma-
pretinba paguba pentru Stat si a- terie de contestatiune la executiu-
ceasta s'ar constata de agentul fo- nea procedata conform Legii excep-
restier si s'ar estima de dansul, tionale de urmarire a Statului se
cumplifatorul sa plateasca imediat aplica art. 151 din Proc. civila? Vezi
suma, caci, in caz contrariu, se va cuvantul (Recurs, No. 168.
inmlini cu legea de urmarire insa, Buletinul 1899, p. 999
indata ce a depus banii, ii ramane 87. Considerand ca ceeace proiba
deschisa calea contestatiunii la cas- art. 1825 din Codul civil este ca un
sieria generala, cu dreptul de apel creditor personal al unuia din erezi
la tribunal, drept prevazut de art. sa nu poata urmari partea indiviza
20 din Legea de urmirire si pe a- a acestuia, dar cand partea cuvenita
ceasta cale de judecata se bucura, acestui mostenitor este determinata
indiscutabil, de toate drepturile de prin imparteala ce s'ar face a obliga
aparare consfintite de dreptul comun pe creditor, pentru a urmari aceasta
si, prin urmare, si de acela de a do- parte, sa faca a se procede la im-
vedi ca nu dansul sau oamenii lui partirea si a acestei park intro mos-
ar fi taiat lemnele, sau Ca au taiat tenitorii debitorului, este a intinde
mai putine decal se pretinde, de a- dispozitiunile acestui articol la un
gen tul forestier. etc. ; alt caz de cat cal prevazut intr'ansul
Considerand ca aceasta este atat si a core indeplinirea unei proceduri
de adevarat in cat, in speta, insus inutile, caci ipoteca fiMd indivizibila
tribunalul, patruns de la inceput de fie ca, in speta, averea lui Fr. Mar-
spiritul dispozitiunilor cuprinse in copulo ar fi atribuita intreaga sorei
art. 7 din contract a si admis, dupa acestuia, Maria Marassi, in virtutea
cererea recurentului, dovada cu mar- testamentului, fie ca s'ar imparti pe
tori spre a stabili ca nu era, ade- jumb.tate intro dansa si nepotii sai,
varat faptul ca dansul sau oamenii fiii lui Ion Marcopulo, ca mostenire
lui ar fi taiat mai multe lemne de ab intestat, data, testamental ar fi
cat avea dreptul prin contract ; dar, anulat aceasta mostenire in orice
mai in urma cand a judecat aface- maini si on pentru cat s'ar gasi,
rea in fond fara nici un motiv to- raspunde pentru intreaga creanta
meinic, a inlaturat rezultatul consta- datorita de Fr. Marcopulo.
tarilor judecatoresti ce Meuse, into- Buletinul 189.9, p. 1098
meindu-se pur si simplu pe dispozi- 88. 0 urmarire facuta de un cre-
tiunile art. 7 din contract si caruia ditor dupa dreptul comun se poate
dandu-i o interpretare cu totul lite- conexa cu aceea Meat& de Societa-
rara, a denaturnat printeaceasta pro- tea Creditului funciar rural dupa le-
cedare vointa si intentiunea partilor gea sa speciala ? Vezi cuvantul : (Cre-
comitand astfel un adevarat exces dit funciar rural. No. 14.
de putere si violarea mai sus cita- Buletinul 1899, p. 1365

www.dacoromanica.ro
430 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA.

Uryncirire Urnaarire
89. Conexarea urmaririlor are de cedura civila pentru vanzarea silita
stop a simplifica procedura urrnaririi a unui imobil.
avand a se face comandamente si Buletinul 1900, p. 1427
publicatii, in numele tuturor credito- Vezi gi cuvantul : Conbtractor" No. 8.
rilor urmaritori, numai de catre un 94. In materie relative la urma-
singur creditor. rirea veniturilor unui imobil, hota-
Buletinul 1900, p. 946 rarile date in lipsa sunt susceptibile
90. liespingandu-se in lipsa cere- de opozitiune ? Vezi cuvantul: Fructe
rea de revizuire facuta contra ho- si Venituri. No. 29.
tararii tribunalului data in confor- Buletinul 1901, p. 7
mitatea art. 20 din Legea de urma- 95. Avand in vedere deciziunea
rire a Statului, partea judecata in Curtii de apel cu No. 176 din 1900,
lipsa are dreptul de opozitie ? Vezi supusa recursului din care rezulig. ca.
cuvantul : (Revizuire. No. 48. Primaria Capitalei facand poprire pe
Buletinul 1900, p. 1316 a treia parte din pensiunea lui I. N.
91. Termenul de 10 zile prevazut Bratianu, in virtutea unei hotarari
de art. 20 din Legea de urmarire a ramasa definitive, prin care acesta
Statului, pentru facerea contesta- a fost condamnat sa desprigubeasca,
tiunilor, se aplica el numai debito- pe Primarie cu sum, de 75.123 lei,
rilor Statului sau si tertiilor per- pentru faptul de deturnare de bani
soane cari nu au nici un report ju- publici, Curtea din Bucuresti a in-
ridic cu Statul ? Vezi cuvantul: ceon- validat aceasta poprire, pentru mo-
testatie. No. 35. tier! ca nu intra in prevederile ar-
Buletinul 1900, p. 1335 gi 1901, ticolului 409 din Proc. civila ;
paq. 983 Considerand ca prin acest text de
92. Arenda4ii Statului si a Stabi- lege se stabileste principiul ca pen-
limentelor publice nu pot fi urma- siunile de retragerea functionarilor
riti cu legea exceptional: de urma- nu se pot nici cede, nici urmari ;
rire a Statului pentru daunele ce le Ca la acest principiu, acelas text
ar fi ocazionat urin vatamarea las- prevede cate-va exceptinni in favoa-
tarului, care a fost pasunat de vi- rea unor anumite persoane si da-
tele for si prin taierea unor rezerve torii ;
de padure. Ca exceptiunile fiind de stricta in-
Buletinul 1900, pag. 1337 i 1903, terpretare nu se pot intinde peste
pag. 1046 cazurile prevazute de legiuitor ;
... Sau pentru faptul ca ar fi se- Considerand ca, in speti, Curtea
manat de doua on pe acelas loc. de apel constatar, in fapt, ca datoria
Buletinul 1902, pay. 372 gi 1903, pentru care s'a infiintat poprirea nu
pag. 1071 este o datorie catre Stat, ci catre
Sau pentru ca nu au lasat de comuna ;
odihna in fiecare an o portiune de Ca. data Bratianu, ca functionar
parnant. al comunei, implinea si impozitele
Buletinul 1903, pag 1192 si 1904, datorite Statului nu se poate de-
pag. 756 duce de aci ca despagubirea acor-
93. Constructiunile facute pe un data comunei pentru delapidarea
teren strain nu se pot urmari si fondurilor sale este o datorie catre
vinde dupa formele prescrise de pro- Stat ;
www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Urns dr ire
Considerand, de asemenea, ca a-
ceasta datorie catre comuna, desi
rezulta dintr'un delict, are insa de
obiect repararea unui prejuditiu, des-
pagubirea civila a unei vatamari si
nu poate fi considerata ca o pena-
litate in sensul legii, precum ar fi
amenda
Ca, prin urmare, poprirea pentru
o asemenea creanti, nu intra in ex-
ceptiunile prevazute de art. 409 din
Proc. civila.
Buletinul 1901, p. 659
96. Indemnitatea pentru locuinta
ce o platise Directia C5ilor ferate
functionarilor sii poate fi urmqrita
si poprita de catre creditorii aces-
tora ? Vezi cuvantul : P o pr ire
No. 26.
Buletinul 1901, p. 691
97. Considerand ca, dupa art. 409
din Proc. civila, modificat prin legea
din 30 Ianuarie 1901, leafa milita-
rilor si a functiona.rilor civili nu
poate fi urmarita de cat pentru da-
torii catre Stat, penalitati, creante
privilegiate prevazute de art. 1729
din Codul civil si alimente acordate
sotiei si copiilor ;
Ca exceptiunile fiind de stricta in-
terpretare nu se pot intinde peste
cazurile anume prevazute de lege ;
Ca, intru cat, intre exceptiunile
indicate de art. 409 nu intra si ali-
mentele acordate parintilor, o urma-
rire in lefurile functionarilor pentru
asemenea alimente nu se poate e-
fectua ;
Ca nici intre creantele privilegiate
prevazute de art. 1729 din Codul ci-
vil nu infra o asemenea datorie ne-
fiind previizuta de acest text de
lege.
Buletinul 1901, p. 1205 i 1903,
p. 845
9S. Considerand ca Legea de ur-
mirire nu se poate apnea cu rigo-
r. C. Barozzi. \ ol. IC
www.dacoromanica.ro
481
TIrmcir ire
rile ei de cat in contra debitorilor
directi ai Statului sau ai comunei,
si pentru sumele cerute si determi-
nate ce ei sunt obligati a plati ;
Considerand ca locatarul unei parti
din imobil nu raspunde impozitul
imobilului de cat pang la concurenta
chiriei ce datoreste proprietarului ;
Ca, sub acest punct de vedere, lo-
catarul nu poate fi asimilat in totul
unui debitor direct al Statului si
cand dansul face contestatie in con-
tra unei urmariri nedrepte ce este
indreptata in contra lui pentru fin-
pozitul imobilului inchiriat, el nu
poate fi constrans la depunerea sau
consemnarea sumei ceruta de per-
ceptor, conform art. 20 din Legea de
urmarire, caci chestiunea de a se sti
cat dansul datoreste din chiria pro-
prietarului, este o chestiune ce tre-
bueste a fi cercetata in prealabil ;
Ca, data s'ar admite ca contesta-
tia locatarului asupra acestei ches-
tiuni nu poate fi judecata de cat
dupa ce dansul va consemna intreaga
suma pentru care este urmarit, a-
tunci poarta justitiei i-ar ramanea,
rnai adesea- ori inchisa si locatarul
s'ar vedea urmarit pentru sume ce
intrec chiria partii din imobilul ce
ocupa, ceeace ar fi inadmisibil in
drept.
Buletinul 1901, p. 1334
99. iirmarirea si vanzarea lem-
nelor din padure se efectuiaza con-
form disnozitiunilor Procedurii civila,
relative la lucrurile miscatoare, iar
nici cum prin procedura relativa la
urmarirea silita a imobilelor, de oare
ce lemnul din padure constitue un
lucru imobil (art. 492 din Procedura
civila).
Buletinul 1902, p. 106
100. Conform art. 5 din Legea de
urmarire a Statului, arendasii si chi-
riasii stint datori a popri din chirie
31
482 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Urnicirire Urincirire
si a o plati. Statului, taxa impozitu- 1825 din Codul civil si 494, alin. 1
lui fonciar in tot timpul duratei din Proc. civila sunt intemeiato pe
iiichirierii fare sa fie nevoie de neputinta de a se sti, inaintea ha-
verio punere in intarziere prin so- partelii, cari sunt bunurile cari vor
matiune din partea Statului. c5.dea in lotul fiecarui co-devalmas ;
Buletinul 1903, p. 40 Considerand ea aceias imposibili-
Vezi cuvantul: Arendare" No. 95. tate se prezinta', oridecateori averea
101. Creditorul unuia din co-mos- de impartit constitue o universalitate
tenitori poate cere imparteala bu- de bunuri si, mai cu seama, o suc-
nurilor imobile posedate in comun, cesiune in care sunt nu numai imo-
pentru a individualize partea cuve- bile, dar si alte bunuri mobile cor-
nita debitorului sau si apoi a o pune porale si incorporate si in care, pen-
in urmarire ? Vezi cuvantul : (Suc- tru determinarea lotului fiecaruia,
cesiune No. 175. poate fi nevoe de alte operatiuni si
Buletinul 1903, p. 362 calcule precum plati de datorii, ra-
102. Din dispozitiunile art. 1828 porturi si preluari ;
din Codul civil rezulta ca credito- Considerand ca, astfel fiind, nu se
rul poate urmari vanzarea imobile- putea sti cu siguranti, in speta, unde
lor cari nu-i sunt ipotecate, cand e vorba nu de o simpl i manure do
bunurile ce-i sunt ipotecate nu a- asignrare, ci de o adevarata urma-
jung spre plata creantei sale. rire, data mobilele urmirite de cre-
Buletinul 1903, p. 453 ditor vor face parte din lotul debi-
103. Calitatea creantei de a fi a- torului stu. si ca, prin urmare, dis-
limentara. consacrata printr'o hot5.- pozitiunile ait. 1825 din Codul civil
tarare definitiva, mai poate fi pusa si 499 din Proc. civila trebuesc in-
in discutiune cu ocazia, facerii unei tinse prin identit rte de motive si 11
popriri ? Vezi cuvantul : c Lucru ju- cazul de fata ;
decat No. 87 Ca, prin urmare, cu drept cuvant
Buletinul 1903, p. 6911 judele de ocol, ca si tribunalul, an a-
104. Considerand ca din combina,-
tinnea art. 1825 din Codul civil si nulat urmarirea facuta de recurent
in averea mobila prevazuta prin pro-
494 din Procedura civila rezulta ca cesul-verbal al portarelui Jitianu, ur-
creditorii personali ai unui impreuna marire care tindea la vanzarea unei
mostenitor sau a unui asociat nu averi mobile ce apartinea, nu personal
vor putea sa urmareasca si s5, puny debitorului, ci mostenitorilor indivizi
in vanzare partea devalmasa a da- ai defunctului H. Gheorghiu.
tornicului for in imobilele mostenirii
sau societatii, ci ei vor trebui mai Buletinul 1904, p. 90 2i 12'24
intai s5, ceara partagiul sau licitarea 105. Pensiunile acordate militari-
imobilelor ce se af15, in devalmasie ; lor si asimilatilor de orice grad, ra-
Ca singura exceptiune la acest masi infirmi din cauza serviciului
principiu este aceea prescrisa de art. comandat in timp de pace, precum
494 din Proc. civila, care admite si familiilor celor morti din cauza
vanzarea partii indivize in cazul cand serviciului comandat in timp de pace,
catimea ei este neindoelnic stabilita prin Legea dela 16 Aprilie 1886, sunt
si lamurita ; ele insesirtbile. conform art. 15 din
Considerand ca dispozitiunea art. Legea dela 4 Ianuarie 1878, sau ele

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
TIrmarire
se pot urmari, potrivit art. 409 din
Proc. civil& ?
Buletinul 1904, p. 185
Vezi covantal : cPensiune, No. 104.
106. Creditorii unui co- asociat
sunt ei in drept a urmari beneficiile
cuvenite debitorului for inainte de
lichidarea societatii ? Vezi cuvantul :
cSocietate, No. 48.
Buletinul 1904, p. 612
107. Poprirea facuta in mainele
datornicului constitue oare un mo-
tiv legal de suspendarea executarii
silite ce se face asupra averii imo-
biliare a acestuia ? Vezi cuvantul :
.Poprirel No. 44.
Buletinul 1904, p. 740
108. Dupe art. 203 din Regula-
mentul port5reilor, in baza unui pro-
ces-verbal dresil conform acestui ar-
ticol, Capul port5,reilor, prin admi-
nistratia financiara, este in drept sa
urmireasca, pe oricare din partile acele privitoare la comandament, la
cari au figurat in proces, cari sunt termenul publicatiunilor, la supri-
considerate ca obligate solidar, atat
pentru despagubirea Corpului de
taxele si cheltuelile facute, cat $i
pentru despagubirea fiscului de in-
demnizatia timbrului ce ar fi trebuit
s intrebuinteze partile, potrivit art.
42 si 43 din legea asupra taxelor
de timbru $i inregistrare ;
Considerand ca creanta fiscului
pentru care a fost pus in urmarire
recurenta M. Vasilescu fiind consta-
tata in conformitate cu sus citatul
articol din regulament idea in pu-
terea unei legi, constitue un titlu le-
gal de datorie in sensul art. 1 din
Legea pentru urmariri $i, prin urmare,
cu drept cuvant tribunalul a judecat
ca, conform art. 20 din aceasta lege,
contestatia ridicata de recurenta in
contra masurilor de urmarire indrep-
tate contra sa nu poate fi primita
www.dacoromanica.ro
483
77rmeirire
-Cara consemnarea prealabila a sumei
datorita fiscului.
Buletinul 1904, p. 1405
109. Considerand c5, primaria n'a
invocat la instalnt de fond lipsa de
.
consemnare a sumei datorite de catre
intimat si acea lipsa nu se putea
invoca din oficiu de care tribunal,
caci ea nu era relativa la o chestiune
de ordine $i interes public, ci relativa
numai la veniturile comunei ;
Ca, astfel, primaria nu poate sa
invoace direct la aceasta Curte reaua
aplicare a citatului art. 20 din legea,
de urmarire.
Buletinul 1905, p. 130
110. Considerand ca, dupa art. 15
din Legea de urmarire a Statului,
vanzarea imobilelor scoase in licita-
tie publica pe baza acestei legi se
face conform Legii de Procedura ci-
vila, afara de exceptiunile anume
aratate in zisa lege, precum sunt
marea supra-licitatiei, termenile la
vanzare in compt si cal de recurs ;
Considerand ca dispozitiunile pri-
vitoare la conexarea urmaririlor,
prevazute in art. 523 din Procedura
civila, nefiind trecute intre excep-
tiunile cuprinse in Legea de urma-
rire. se aplica $i in cazul cand un
imobil este scos in vanzare pe baza
acestei legi ;
Considerand ca, in interesul bu-
nei administratiuni a justitiei, pen-
tru ca pe de o parte sa se evite
contrarietate de ordonante, iar pe
de alta, in interesul debitorului,
spre a nu se deprecia valoarea imo-
bilului gasindu-se urmarit de odata
de mai multi creditori, si pentru a
nu se imparti concurenta, logiuito-
rul a edictat dispozitiuni in art. 523
din Procedura civila dup5, cari, in
484 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Vrnairire
cazul cand mai multi creditori ur-
maresc acelas imobil, toate urma-
ririle trebuesc a fi intrunite ca sa
se faca una si singura pentru toti,
si aceasta dupa cererea creditorilor
sail chiar din oficiu ;
Considerand ca, in speta, dupa
cum se constata din afiptul cu o.
31.495 din 1904, pe langa urrnitrirea
Administratiunii financiare pentru
taxa de inregistrare, imobilul a fost
urmarit de creditorul Gh. Dinescu
pentru suma de 8000 lei (dosarul No.
2049 din 1904) si tribunalul a res-
pins cererea de conexare propusa de
debitorul urmarit Marin Simionescu,
cu toate ca, dupa dispozitiile art. 523
sus citat, era dator sa, pronunte co-
nexa rea ;
Ca, prin aceasta procedare, a vio-
lat acest text de lege.
Buletinul 1905, p. 978
111. Avand in vedere decizia su-
push', recursului, prin care Curtea a
respins apelul Pica de recureut in
contra jurnalului Tribunalului Ilfov,
sectia notariat No. 5661 din 12 Maiu
1908, prin care s'a respins cererea sa si
a altor creditori ai defunctului Colo-
nel V. Obedeanu, de a se libera su-
mole cu cari sunt trecuti in tabloul
de destribuirea pretului, incheiate de
grefier in ziva de 11 Noembrie 1902,
tablou ce a fost facut dupa cererea
lui I. Fuchs ;
Ca Curtea de apel, pentru a res-
pinge apelul, se intemeiaza pe reaua
credinta a recurentului si motiveaza
ca dansul a cautat sa induca in e-
roare sectia de notariat si sa, obtie
astfel o suma care facea obiectul u-
nui tablou format la sectia de notariat
a Tribunalului Ilfov si dupa care
tablou nu i se cuvinea nimic
Considerand ca, art. 452 din Proc. ci-
vila prevede ca data in termen de
opt zile dela comunicarea tabloului
www.dacoromanica.ro
trmeirirc
de distribuirea pretului, facuta dator-
nicului si creditorilor, nu s'a facut
nici o opunere in contra acelui ta-
blou, tribunalul va distribui pretul ;
Ca aceasta dispozitie de lege este
imperative, astfel ca tribunalul nu
poate opri, sub nici un motiv, exe
cutarea tabloului odata ce a ramas
definitiv ;
Considerand ca, in speta, din sen-
tinta Tribunalului notariat No. 5668
din 1903, se constata ca, tabloul in-
cheiat de sectia de notariat in ziva
de 11 Noembrie 1902, si a term exe-
cutare a cerut o recurentul si alti
creditori, a ramas definitiv, de oarece
au expirat tale opt zile cerute de ar-
ticolul 452 din Proc. civila dela, comu-
nicarea facuta, datornicului si credi-
torilor, fara, sa se Lea nici o opunere ;
Ca, prin urmare, Curtea de apel a
comis un exces de putere si a violat
dispozitiile art. 452 din Proc. civila
cand a respins cererile facute de re-
curent impreuna, cu ;ilti creditori, de
a li se libera suznele de bani alocate
in acel tablou, si di a adaugat res-
trictiuni pe cari legea nu le prevede.
Buletinul 1905, p. 14.35
12. Considerand ca, in sped, din
consta,tarea faptelor facute de tribu-
nal se stabileste ca Statul a urmarit
veniturile imobilului situat in Iasi,
strada Sfantul Andreiu No. 31 si 32,
pentru plata taxei de inregistrare la
care sunt impusi mostenitorii defunc-
tului Strut Velicu, dela care a ramas
acel imobil ; ca la aceasta urmarire
Societatea Creditului funciar urban
din Iasi face contestatie la Admi-
nistratia financiara, dar i se respinge
ca tardiva ; ca. Societatea apeleaza
la Tribunalul Iasi s. II, insa aceasta
instants, prin sentinta cu No. 63 din
24 Martie 1905, respinge apelul si
confirma deciziunea Ad ministratiei
financiare ;
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 485

Urnteirire Urnuir ire

Considerand ca., in contra acestei privilegiul tezaurului provenit din
sentinte, Creditul face recurs $i core impozitul fonciar sau din acela a-
casarea pentru eronata interpretare supra succesiunilor, etc., fiindca acest
a art. 20 din Legea de urmarire, privilegiu este statornicit $i de ar-
caci, zice Creditul, termenul de zece tieolul 58 din Legea Creditului care
zile nu i se poate aplica, el fiind arata ca din veruturile imobilului
tertiu ; asupra caruia este pus in posesiune.
Considerand ca legiuitorul. ca si se va scadea intkiu drepturile tezau-
asigure incasarea taxelor timbrului rului, termer generic, in care intro
fix sau proportional a taxei de inregis - $i taxele de inregistrare asupra mos-
trare $i a amenzilor, prin art. 76 din tenirii ;
Legea timbrului, pe de o parte, dis- Ca, de alta parte, I egea de ur-
pune ca pentru perceperea for se va marire nu prevede ca la, caz cand
aplica Legea de urmarire, iar de alta, imobilul succesoral s'ar define de a-
prescrie ca aceste creante sunt pri- cela ce este pus de justitie in pose -
vileiriate $i ca privilegiul. la caz cand siunea lui, pe lama somatiunea ce
se executi asupra averii imobiliare. se face debitorului, sa se dea 5i tut
este dispensat de formalitatea in- exemplar acelui detinator ;
scriptiunii Ca, in lipsa unei asemenea dispo-
Considerand ca art. 20 din Legea zitiuni, urmarirea este legala $i Cre-
de urmarire prevede ca cei intere- ditul data are interes sa o desfiin-
sati la desfiintarea unei astfel de ur- teze, trebue sa indrepteze contesta-
mariri pot face contestatie la Achill- tiunea sa la Administratia finan-
nistratia financiara in termen de zece ciara in termenul prevAzut de sus
zile dela data primirii sari lasarii la citatul text de lege ;
domiciliu a somatiunii ; Ca numai data agentii Statului
Considerand ca instanta de fond din eroare ar fi urmArit, pentru o
constata ca Societatea Creditului, asemenea plata, o avere straina, in-
pusa de justitie in posesiunea sus a- trucat intro proprietarul averii ur-
r'atatului imobil p-ntru neplata a- marice, debitor $i Stat, nu exista
nuitatilor creantei sale ipotecare, a nici un raport juridic, invederat ca,
contestat urmarirea peste termenul pentru evitarea daunelor ce ar pu-
de zece zile ; tea rezulta din o urmarire ulegala,
Ca, dar, din acest punct de privire , tertiul p ate sa contesteze urmari-
tribunalul, respingand contestatiunea rea papa in momentul cand se s'a-
ca tardiva, n'a violat mentionatul varse$te cel din urma act de exe-
text de lege ; cutare :
Considerand ca $i obiectitinea ca Considerand ci, in speta, instanta
acest termen scurt prive$te exclusiv de fond constata ca imobilul luat in
pe debitor este, de asemenea, nefon- posesiune de Credit este ramas mos-
data. fiindca, desi creditorul ipotecar, tenire succesorilor lui Strul Velicu ;
fata de cei ce ar obtine posterior in- Ca, dar, Creditul sta ca acei mos-
scriptiunii sale veriun drept asupra tenitori sunt datori sa plateasca taxa
imobilului ipotecat, este un tertiu de inregistraie ;
caruia nu i se poate opune acel drept Ca ei neachitand-o, Creditul tre-
ins, de aci nu rezulta ca Societatea buia sa se astepte ca Statul sa in-
trebue privita ca tertiu $i relativ la ceapa urmarirea in contra lor ;

www.dacoromanica.ro
486 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Urmarire Tirmcirire
Ca, prin urmare, Creditul avea po- mitand apelul, a anulat procesul-
sibilitatea sa afle cand au fost so- verbal sus aratat ;
mati mostenitorii lui Strul Velicu ca Considerand ca. astfel stand fap-
sa phateasca si sa faca contestatie tele. chestiunea dedusa in judecata
in termenul de zece zile, daca ere- Curtii este aceea de a se sti dac5
dea ca acea urmarire era ilegala ; potrivit Legii impozitului funciar, in-
Ca, facand contestatie peste acest timatii, prin petitia introdusa la tri-
termen, legalmente instantele de fond bunal, au inteles a face apel in con-
au respins-o ca tardiva. tra procesului-verbal de condamna-
Buletinut 1905, p. 1583 tiune, sau au inteles a cere pe calea,
213. Avand in vedere deciziunea actiunii principale anularea acelui
Curtii de apel supusa recursului ; proces verbal ;
Avand in vedere ca faptele cari Considerand ca din imprejurarea
au dat nastere acestui proces sunt ca intimatii au consemnat suma la
urmatoarele : cari erau condamnati si ca an in-
Defunctul Luca Cociu, reprezentat trodus petitiunea la tribunal pe har-
astazi prin intimatii, voind a pune tie simpla, prin care declara anume
in exploatare padurea dup.& proprie- ca fac apel, rezulta neindoios ca
tatea sa, situata pe teritoriul comu- vointa for a fost de a face apel in
nei Bucsani, judetul Vlasca, a Lent contra procesului-verbal, dupa cum,
declaratie la primaria zisei comune, de altfel, au $i declarat atat la tri-
conform Legii impozitului funciar, ca bunal, cat $i inaintea Curtii de apel
cu incepere dela 1 Aprilie 1901 in- din Galati, a carei deciziune este su-
cope taierea, aratand tot de odata pusa recursului $i tot ca apel 1-a
si portiunea de padure ce va ex- considerat si judecat tribunalul, cand
ploata, : a anulat acel proces-verbal ;
Ca, in urma, intimatii, fara a mai Considerand ca, daca in adevar
face o noua declaratie, au taiat si Legea impozitului fonciar nu prevede
alto portiuni de padure, in afara de anume dispozitiuni in privinta mo-
tole declarate, sustragandu-se astfel dului de judecare a condamnatiuni-
dela plata impozitului funciar, fapt lor interneiate pe acea lege, cum insa
pentru care numitii au fost condam- asemenea impozite se urmaresc si se
nati prin procesul-verbal incheiat de executa conform legii de urmarire,
administratorul financiar la plata su- in aceasta lege, prin art. 20, se pre-
mei de 9003 lei, reprezentand intreit vede anume procedura de urmat pen-
impozitul fonciar, dimpreuna cu ze- tru partile ce au fost condamnate,
ciinile aditionale ce avea a se plati procedura care a $i avut-o in vedere
pentru padurea taiata, peste cea de- intimatii, atunci cand au consemnat
clarata ; in prealabil suma la care erau con-
Ca, in fine, intimatii, dupa ce mai damnati si in urma s'au adresat cu
intaiu an consemnat suma sus ara- apel la tribunal ;
tata., au declarat apel in contra pro- Considerand ca, din singura im-
cesului-verbal de constatarea contra- prejurare ca intimatii nu an uzat
ventiunii, iar Tribunalul de Vlasca, mai intaiu de calea contestatiunii la
pentru consideratiunile aratate in Administratia financiara, nu se poate
sentinta cu No. 272 din 1900, ad- deduce intentiunea for de a cere pe

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 487

Urniiirire Uzufruet
calea unei actiuni principals anula- multumi ea asemenea masuri n'are
rea procesului-verbal de constatarea decat s r tears iesirea din deviilm5,-
contraventiunii, intrucat din toate sie, prin partagiu ;
tale aratate mai sus. plangerea for CA, asupra folosului (uzufructului)
1t. tribunal constituia un apel ; averii comune, sot rl supravietuitor
Considerand ca, astfel fiind, cu avand ua drept real, un desmein-
drept cuvant Curtea de apel a de- bramant al proprietatii, iar nu un
clarat neadmisibil apelul Statului in drept personal, acel drept poate fi
contra sentintei tribunalului, intrucat exercitat Lard intormedittl nu lului
tribunalul, judecand ca instanta de proprietar, si c5, numai din pricing,
apel, sentinta sa nu mai putea fi co-devalma'siei ce exists intro cei-
din nou supusa apelului. lalti mosteaitori si soul supra-vie-
L'uletinul 1905, p. 1604 (Sect.- Unite) uitor, pans la partagiu, este nevoie
Vezi 51 cuvantul : Creditor" No. 28, 29, 30, de o intelegere intro dansii astpra
31 si 32 si cuvantul Ordonantil de adju- comunei administratiunei si, in caz de
deeare". neintelegere, intervine justitia.
Buletinul 1870, p. 276; 1891, p. 1314
Uziufruet 2. Prin testamental tatalui dece-
1. Din dispozitiunile art. 17, lit. k dat nu se poate restrange uzufruc-
cielti mosteniri fart diata din Codul tul legal al mumei asupra averii co-
Caragea, rezulta ca hrisis-uzufructul- piilor sai, decat in marginea coti-
la care are drept sotul supravietui- tatii disponibile ; orice clauza con -
tor in averea sotului mort, cand ra- trarie se considers inexistenta.
man mostenitori descendenti, este Buletinul 1894, p. 987
un drept real asupra alicotei parti Vezi $i cuvantul : Testamente 51 Dana
a acelei averi, de oarece are o parte tiuni" No. 81.
de mostenire in aceea avere, insa 3. Pentru ca dreptul de uzufruct
numai pentru folosul (uzufructul) par - existent asupra unui imobil sa pota
tii sale ; ca, prin urmare, soul su- fi opus celor do altreilea e necesi-
pravetuitor, ca mostenitor pentru tate sa fie transcris in registrele
fobs, se afla in stare de co-deval- tribunalului, conform art. 722 din
masie si nediviziune cu descendentii Procedura Myna,
mortului-sot, in ceeace priveste fo- Buletinul 1887, p. 837
losul averii intregi ; eh, pant la ie- -1. Parintele indepartat dela tu-
sirea din indiviziune prin partagiu, tela copiilor sa nu pierde uzufruc-
comunistii (co-devalmasii) urmeaza tul legal asupra averii acelor copii.
sa administreze averea comunta prin Buletinul 1888, p. 13
intelegere intre dansii, iar, la caz de 5. Transmiterea de uzufruct dela
neintelegere, pot recurge la justitie, o persoana la alta este numai a-
care poate, dupa imprejurari, incu- tunci cand uzufructul are sa, se con-
viinta masurile ce i se par mai ni- tinue, in ceeace priveste fiinta lui,
merite intro care poate fi si aren- tot in conditiunile in cari a fost si
clarea prin licit 4ie, data intro o- in mainile transmitatoralui, adica
biectele comune se gasesc si imobile ; and noul uzufructuar se gaseste
tie prin o asemenea masura nu se care fluidal proprietar tot in aceleasi
ataca nici un drept de proprietate raporturi juridice ca si primul uzu-
al nimanui, caci partea care nu s'ar fructuar ;

www.dacoromanica.ro
488 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Usufruct
Considerand, in speta, ca uzufruc-
tul ce-si rezervase donatoarea nu-
mai s'a stins. iar nu s'a transmis,
numai a reintrat pentru a completa
nuda proprietate, disparand de a
mai figura in mainile straine ca
drept deosebit, iar n.0 a trecut la
alts persoana pentru a exists inca ;
Cd, prin urmare, este numai o stin-
gere, iar nu o trutsmisiune in sea-
sul cerut de lege :
Deci, nu se datoreste taxa de in-
registrare, conform art. 31, alin. 3
si art. 47, alin. D $i G din Legea
timbrului.
Buletinul 1593, p. 560
6. Dupa, art. 338 din Codul civil
sotul supra-vietuitor avand uzufruc-
tul legal asupra intregii averi a mi-
norilor sai copii, rezulta de aci ca
dansul este is drept a administra
aceea avere cum va credo de cu-
viinta ;
Ca, prin urmare, parintelo supra-
vietuitor, tutor si uzufructuar legal,
putand administra averea minorilor
sai copii cum va erode de cuviintil
$i fara a di, cautiune, intru cat este
dispensat de aceasta prin art. 541
din Codul civil, rezulta, de aci in
mod cert ca nu se poate refuza de
juAitie de a i se libera in admi-
nistratiunea sa intreaga avere a
minorilor sai copii, atat mobiliara
cat si imobiliara.
Buletinul 1396, p. 1345
7. Considerand ca nici un text de
lege nu acorda un drept de folosinta
mamei naturale ;
Ca, din contra, din termenii Iii
can stint concepute art. 337 si 338
din Codul civil, din ordinea in cari
sunt asezate dispozitiunile relative
la dreptul de corectiune Si la drep-
tul de folosinta legala prin sus men-
tionatele articole, rezulta evident ca
egiuitorul n'a voit a acorda folo-
www.dacoromanica.ro
TIzufritet
sinta legala cleat pa'rintilor legitimi,
adica tatalui in timpul casatoriei, si
dupa desfacerea ei, acelui din doi
soti ramasi in viata ;
Considerand ca, dupa principiul ge-
neral consacrat prin art. 518 din
Codul civil, uzufructul nu se poate
stabili decat prin lege sau vointa
omului
Ca folosinta legala a parintilor a-
vand de rezultat de a ridica mino-
rilor principalul atribut al proprie-
tatii lor, constitue o grava atingere
a proprietatii, de unde consecinta
logics, ca un drept atat de excep-
tional, precum este folosinta legala,
nu se poate infiinta, fara un text
expres de lege $i, in lipsa unui ase-
menea text, el nu se poate intinde
prin interpretare sau analogie dela
parintii legitimi la inam naturala;
t
Considerand ca, de altmintrelea,
nici un argument deciziv nu se poate
trage din imprejurarea cat m tma na-
turala sufera si dansa sarcina de a
creste si intretine copiii sai. caci a-
ceasta sarcina decurge din legea na-
turii $i folosint legala a parintilor
nu este corolariul indispensabil al
sarcinei lor, caci, in autunite cazuri,
parintii legitimi pierd folosinta legala,
fara a fi descarcIti de sarcina ce li
se impune de a intretine si creste
copiii lor, astfel precum se intampla
ciad divortul se pronunta in contra
unuia din soti, sau cand mama va-
duva trece in a doua casatorie ;
Considerand, in fine, ca data s'ar
admite dreptul de folosinta si in fa-
voarea mamelor naturale, pe langa
eh s'ar face pozitil lor mai favora-
bila decat a mumelor legitime, caci
ele n'ar avea a se tome de a pierde
acest drept prin trecerea lor in mai
multe casatorii, dar s'ar incuraja,
concubinagiul $i o asemenea inter-
pretare ar fi de natura a intnulti le-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA 110MANA
U,..lufruct
gaturile nelegitime, ceeace este cu to-
tul contrar spiritului si intentiunii
legiuitorului.
Buletinul 1898, p. 688
8. Clauza inserata intr'un contract
de uzufruct, ca obiectul dreptului de
uzufruct sa nu poata fi urmarit, e
nula, fiindca e contrarie legii ;
Ca nu se poate zice ca nu s'ar pu-
tea declara clauza nula fara a de-
clara si insus actul nul. fiindc i actul
exista, deli o clauza din el e nula,
fie ca ar fi contrarie legii sau bu-
nelor moravuri.
Buletinul 1901, p. 856'
9. Uzufructuarul unei parti din ve-
nitul imobilului urmarit poate el sa
ceara suspendarea urmaririi pana la
diviziunea, imobilului ? Vezi cuvantul :
cUrinirire. No. 19.
Buletinul 1876, p. 384
10. Legiuitorul, prin art. 565 din
Codul civil, prescrie categoric el drep-
turile de uz si de abitatiune se sta-
bilesc si se pierd in acelas chip ca
si uzufructul ;
Ca intre modurile de stingere a
uzufructului, art. 557 din Codul civil
prevede si consolidarea si intrunirea
asupra aceleeas persoane a ambelor
calititti de proprietar si uzufructuar ;
Ca, in speta, Curtea de apel cons-
tatand in fapt ca recurentul prin ac-
tul de vanzare legalizat de tribunal
a renuntat la dreptul sau de locuinta
in folosul nudului proprietor, Cu drept
cuvant a statuat ca prin aceasta re-
nuntare s'a stins prin consolidare
dreptul recurentului.
Buletinul 188.9, p. 749
lfz! $i abitatiune
1. Proibitiunea cuprinsa in art. 571
si 572 din Codul civil, care opreste pe
uzuar de a instraina, dreptul sau, se
aplica numai fata cu tertiile persoane,
i nimic nu poate opri pe uzuar ca
www.dacoromanica.ro
489
ITz t abitatiune
sa vauda dreptul sau nudului pro-
prietar, aceasta fiind o dispozitie de
ordine publica ;
Ca', legiuitorul, prin art. 565 din
Codul civil, prescrie categoric ca, drep-
turile de uz si de abitatiune se sta-
bilesc si se pierd in acelas chip ca si
uzufructul ;
Ca intre modurile de stingere a
uzufructului, art. 557 din Codul civil
prevede si consolidarea si intrunirea
asupra aceleeas persoane. a ambelor
calitati de proprietar si de uzufruc-
tuar ;
Ca, in speta, Curtea de apel cons-
tatand in fapt ca recurentul prin ac-
tul de vanzare legalizat de tribunal
a renuntat la dreptul sau de locuinti
in folosul nudului proprietar, cu drept
cuvant a statuat ca prin aceasta re-
nuntare s'a stins prin consolidare
dreptul recurentului.
Buletinul 1889, p. 749
V
Tracante
1. Art. 12 si 13 din Legea pentru
vacantele Curtilor si tribunalelor si
constituirea sectiunilor acestor va-
cante din 22 Aprilie 1886, prevede
ca sectiunea vacantelor mari, atat la
tribunale cat si la Curtile de apel,
vor judeca si afacerile corectionale
de un caracter urgent ;
Ca aprecierea urgentei si necesi-
tatea de a se judeca o cauza fara,
amanare, apartine, dupa cum pre-
vede aliniatul final al art. 12 din
sus mentionata lege, fiecaruia din
sectiunile vacantelor
Ca, asa fiind, afacerea de fata fiind
o afacere corectionala, sectiunea va-
cantelor fiind suverana a-i aprecia,
urgenta, era competinta a o judeca.
Buletinal 1899,p. 909 si 1903, p. 30
490 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Vacanie Vagabom I
2. Prin art. 13, alin. 2, din legea rantie, fie de comuna unde sunt nas-
din 22 Aprilie 1886, pentru vacan- cuti, fie de o persoana cunoscuta si
tele Curti tor si tribunalelor, lege pos- solvabila, este invederat ca si legiui-
terioar5, Codului de Procedura penala, torul nostru, calauzit de acelas in-
se prevede expres ca dispozitiunile teres cerut de siguranta interioara a
art. 24b din Procedura penala nu se Statului si de linistea publica, a in-
vor aplica si la membrii Curtii de toles a face o distinctiune intre va-
apel cari vor fi compus sectiunea va- gabonzii nascuti in Cara si intre cei
cantelor, seetiune ce, dupe mentio- veniti de afara, in ceeace priveste
natul articol 13, are de rezolvat si reclamarea for pe garantie;
chestiunile ce dupe lege sunt de corn- Ca aceasta reiese lamurit din fap-
petinta Camerilor de punere sub a- tul ca legiuitorul roman a privit mult
cuzatie ; mai rau pe vagabonzii veniti din a-
Considerand, in speta, ca din de- far& decat pe cei nascuti in Ora,
ciziunea Camerii de punere sub acu- cilci prin art. 220 din Codul penal se
zatiune, prin cari recurentii au fost dispune ca cei de nationalitate straina,
trimisi in judecata Curtii cu jurati, declarati vagabonzi, se vor putea si
se constata ca presedintsle Curtii cu izgoni din tare;
jurati, M. Paleologu, deli a luat parte Ori, cum expulzarea din tarii, apar-
ca membru la Camera de punere sub tine puterii executive iar nu instan-
acuzatiune ins& nu ca membru al telor judeca'toresti, acestea avand nu-
acelei Camere, ci ca membru al sec- mai dreptul de a constata si declare
tiunii vacantei, deciziunea fiind data starea de vagabodagiu, a se admite
in timpul vacantei mari. ca vagabonzii de nationalitate straina
Buletinul 1893, p.140 fi 1896, p. 1672 pot fi liberati pe cautiune, ar fi a da
3. Cererea de alimente se poate ea
judeca in sectiunea vacantelor ? Vezi loc, in multe cazuri, la contradictiuni
cuvantul : cAlimente. No. 12. flagrante, data nu si la conflicte,
4. Tribunalul de vacante are el intre puterea executiva yi puterea
competinta a ordona, o urmarire imo- judecatoreasca, cand un tribunal li-
biliara ? Vezi cuvantul : cCrmarire, berand pe cautiune pe un vagabond
No. 39. strain, puterea executiva 1-ar izgoni
5. Vezi cuvintele : .Constituirea tri- din tars ;
bunalelor si Curtilorr si cOrganiza- Ca legiuitorul roman a cautat tot-
rea judecatoreasca,. deauna sa face o distinctiune intre
vagabonzii bomb. si cei straini, fiind
Vagabond mai favorabil pentru cei nascuti in
1. Deyi din cuprinderea art. 222 tars si cautand totdeauna sa is ga-
Codul penal ar parea ca, in ceeace rantiile cele mai mari contra strai-
priveste liberarea pe cautiune, nu se nilor, yi aceasta, atat in interesul si-
face nici o distinctiune intre vaga- gurantei interioare yi exterioare a
bonzii nascuti in tiara si intre vaga- Statului roman, cat si pentru a nu
bonzii veniti din tarile straine, insa, se turbura linistea publica, reiese si
intrucat acest articol este luat din mai lamurit din faptul ca prin legea
art. 273 din Codul penal francez, unde asupra strainilor din 7 Aprilie 1881,
se spune ca vagabonzii nascuti in guvernul poate, pe cale administra-
Franta vor putea fi reclamati pe ga- tiva, yi fara railcar sa interving, veri
www.dacoromanica.ro
 REPERTORML GENERAL DE .JURISPRUDENTA ROMANA 491

Vagabonzi Vagabonzi
o hotarare judecatoreasca, s& expul- autoritatii administrative de sign-
zeze din tars pe orice strain ; ranta ;
Considerand, dar, ca adevaratul in- Ca insas detinerea in acel stabili-
toles al art. 222 din Codul penal fiind, ment, prescrisa de art. 219 din Codul
ca numai vagabonzii nascuti in Cara penal, nu este o pedeapsa corectio-
pot fi liberati pe cautiune, Curtea de flair), in sensul pedepselor Codului pe-
apel din Iasi, in speta, liberand pe nal, ca sa fie pronuntate prin sen-
cautiune pe S. N., venit in OA din tinta judePatoreasca, ci tot un mij-
Rusia si declarat in stare de vaga- loc pentru asigurarea educatiei indi-
bondagiu, prin hotrirare ramasa defi- vidului; dar, spre a evita arbitrariul
nitive, a dat o gres;ta interpretare administrativ, s'a fixat termenul de-
sus inentionatului text de lege. tinerii dela 6 pana la 12 luni, pen-
Buletinul 1892, p. 924 ; 1893, p. 51; tru ca astfel sa nu se perpetueze
1894, p. 558 i 1897, p. 1501 starea de detinere ;
2. Cine este in drept a ordona iz- Ca prin toate acestea se confirm&
gonirea din pea a unui vagabond ca vagabondagiul nu e un delict ca
strain ? Vezi cuva,ntul Expulzare. sa aiba a fi pedepsit prin o pedeapsa
No. 4. in sensul pedepselor Codului penal,
Buletinul 1897, p. 1501 ci numai o stare care poate sa fie
3. Considerand ca, dupes art. 218 primejdioasa, cu vremea societatii, si
din Codul penal, se declara cineva pentru aceea se prescriu numai ma-
vagabond numai prin sentinta judo- suri cari sunt lasate apoi autoritatii
catoreasca ; iar art. 219 si 221 din administrative, care e independents
Codul penal prescriu adunarea intr'o in Romania de autoritatea judecato-
monastire sau in alt Joe determinat, reasca, intrucat chiar administrarea
spre a iuvata, o meserie, timpul se- penitenciarelor nu e incredintata ju-
derii avand a fi dela 6 pana la 12 decat orilor sau Minister ul ui de justitie;
luni ; dar, inainte de a fi trimisi, se Ca, daces Codul penal prevede va-
lasa individului declarat vagabond gabondagiul, aceasta nu implica ca,
termenul de o lava spre a-si gasi un in caz de declarare a individului ca
mijloc regulat de existent& ; vagabond, si o pedeapsa ar trebui
Considerand ca Codul penal roman pronuntata, caci aceasta este ade-
nu considers vagaboiidagiu propriu varat pentru toate infractiile propriu
zis ca un delict, precum este in Co- zise, pentru cari in caz de consta-
dul penal francez sau in Codul penal tare si condamnare, are a fi pronun-
prusiac, si de aceea, autoritatea ju- tat& si o pedeapsa, nu insas pentru
decatoreasca n'are decat sa declare vagabondagiul pe care Codul penal
pe individ, vagabond, Meg, insA a-1 nu 1-a privit ca un delict.
condamna si la o pedeapsa in sensul Buletinul 1898, p. 1232
pedepselor Codului penal ;
Ca autoritatea judecatoreasca n'are Vamd (taxes)
a pronunta prin decizie masurile pres- 1. Taxa vamala este un impozit
crise de art. 219 si 221 din Codul pe care it percepe Statul asupra mar-
penal, fiind ca, acestea sunt m'asuri furilor si obiectelor ce se importeaza
de preventie si de educatie, a ca.ror in tali, si asupra careea Statul nu
impunere si observare are a fi lasata e obligat de a restitui decat ceeace

www.dacoromanica.ro
499 REPERTORIUL GENERAL DE JURISTRUDENTA. ROM 'NA
Varna' (taxa)
s'ar fi perceput in mai mult decat si intra in previziunile art. 140 din
ceeace trebuia sa i se plateasca;
Daca o marfa autorizata de Stat,
s'a nnportat in Cara si sa plata
taxele vamale pentru ea, la caz de
export a aceleeas marfi, Statul nu e
obligat a restitui taxele vamale ce
le percepuse dela ea ;
Numai sand s'ar dovedi ca din
cauza administratiunii Statului, pro-
prietarul acestei marfi a fost silit s5.
o exporteze. numai atunci proprie-
tarul marfii ar avea dreptul la o
actiune in despay,tibire. in virtutea
principiului art. 998 din Codul civil.
Buletinul 1874, p. t?85
2. Seful vatnal are facultatea, de
a face evaluarea mArfurilor importate
dupa aprecierile sale, conform Regu-
lamentului vamal, aprecieri can pot
diferi in plus sail in minus :
Ca Directiunea vamala, la caz
cand descopere verio diferenti la
evaluarea marfurilor importate, dupa
ttltimul aliniat al art. 23 din Regu-
lamentul vamal. poate sa ceara a-
ducerea la indeplinire a acelei dife-
rente ;
Ca legiuitotul Regulamentului va-
mal, prin mentionata dispozitiune a
art. 23. an a voit a face responsabil
pe seful vamal, caruia ii lasase fa-
cultatea evaluarii marfurilor la apre-
ciere, ci pe aceia ce introduce mar-
furile si se folosesc din minima apre-
ciere a evaluarii acelor marfuri.
Buletinul 11375, p. 168
3. Dupe art. 31. combinat cu art.
40 din Legea vamala, toti functio-
narii vainii pot fi intrebuintati la
orice fel de serviciu, fie chiar si la
percepere de bani ;
CA, in atare caz, sustractiunile de
orice fel de tare vamale, cornise de
acei functionari, sunt calificate de
lege ca o delapidare de bani publici
www.dacoromanica.ro
Varna (taxci)
Codul penal,
Buletinul 1883, p. 540
4. Avand in vedere ca se constata
din sentinta atacata, ca printr'un
proces-verbal dresat de agentii va-
mali din Galati, si aprobat de Mi
nisterul de finante, i n t imat u 1 de
astizi in recurs, Iosef Bernstein, co-
merciant de manufactnra din acel
oral, a fost condamnat la 100 lei a-
menda si confiscarea unei marfi,
pentru ca a cazut in contraventia
prevazuta de art. 85 din I egea va-
milor, prin faptul ca a facut o de-
claratie false in ceeace priveste ea-
litatea a 175 kilograme tesatura de
bumbac, marfa pe care a declarat-o
ca tesatura grea in loc de uso-tri,
precuin a gasit-o seful vamii cu oca-
ziunea contra-revizuirit ;
Ca intimatul Bernstein, facand
apel in contra acestui proces-verbal,
tribunalul, Fin sentinta atacati azi
cu recurs, a admis apelul si a anulat
procesul-verbal, aparandu-1 de a-
menda in care era condamnat si dis-
punand a i se lib ra marfa con-
fiscate ;
Considerand ca, dupa dispozitiu-
nile att. 37 din Legea vamilor, ve-
rificatorii taxatori sunt responsabili
pentru erorile ce se vor dovedi in
lucrarile lor, mai ales in ce priveste
aplicat,iunea tarifei, si nu vor putea
sub nici un pretext sa fie aparati
de responsabilitate ;
Considerand ca, dupl art. 33 din
aceeas lege, sefii-perceptori (setii de
vama) au indatorirea de a rectifica
neexactitatile ce se vor dovedi iii
lucrarile verificatorilor-taxatori, fiind
responsabili de exactitatea verifica-
rilor si a taxarilor
Considerand cA din aceste dispo-
zittuni rezulta ca data seful vamii
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 493

TranIci (taxa) Vamci (taxa)

ggseste, cu ocazia contra revizuirii, Considerand ca rezulta neindoios
o diferenta in calificarea admisa de din aceste dispozitiuni ale lega va-
taxator $i pe care acesta din urma male, ca i taxele vamale sunt pres-
o constata ca este conforms cu de- crise data n'au fost reclamate in-
claratia comerciantului, astfel ca nu tr'un an dela epoca cand trebuiau
poate fi vorba de vre-o lalsitate a platite, adicg, din ziva importirii
acestei declaratinni, dansul seful sau exportarii marfurilor supuse
\Tamil nu este &cat in drept de taxelor vamale, fiind inadmisibil ca
a rectifica eroarea, supunand pe im- o asemenea taxa sa poata fi recla-
portator la plata diferentii in plus a mata in timp de treizeci de ani, con-
taxei vamale si facand pe verifica- form dreptului comun ;
torul-taxator responsabil, conform Cg, asa, fiind in spet5,, numai prin
art. 37, pentru eroarea comisg, iar violarea sus citatului text de lege
nu sg, dreseze proces-verbal in con- instanta de fond a respins exceptiu-
tra comerciantului pe blza art. 85, nea de prescriptiune opusa, de recu-
intrucat din prima taxare facuta de rent, judecand ca, art. 172 din Legea
verificatorul-taxator se constata c5, vamale nu se aplica $i taxelor va-
nu este vorba de o declaratiune false male.
din partea, acelui comerciant ; Buletinul 1905, p. 717
Considerand ca, inteun asemenea Vezi 5i euvantal : ,ContraventiuM vamale".
caz, ivindu-se neintelegere amnpra
taxarii, intre verificatorul-taxator Si Vit n a t (lege)
seful vamal, nu poate fi vorba de 1. Considerand ca contravenirea
aplicatiunea art. 89 din Legea va- la Legea vanatului consists in dife-
male, care se ocupa de czul cand ritele imprejurari prevazute de art.
conflictul s'a ivit intre comerciant si 14 din Legea vanatului ;
agentii vamali, dispozand ca intfun Ca, intre altele, dupe 1 al art.
asemenea caz sa hotareasci Comi- 14, simplul fapt al vanarii pe teri-
siunea de experti prevazuta prin a- toriul altuia, fora consimtimantul in-
cest articol ; scris al proprietarului p5.mantului,
Considerand cg, astfel fiind, si constitue o contraventie ;
intrucat, in speta, tribunalul constata Ca, dar, pentru stabilirea contra-
prin sentinta atacata ca taxatorul ventiunii se cere vanarea si pe te-
vamal a gasit calitatea marfurilor ritoriu strain farg autorizare ;
corespunzand en declaratia de im- Ca ambele aceste conditii sunt,
port a intimatului Bernstein, cu drept in speta, de oarece se constata ca
cuvant a judecat ea nu se poate vanatorii an fost surprinsi pe teri-
impute acestuia contraventiunea pre- toriul Statului cu pusti i cu haitasi
vazuth prin art. 85 sus citat. spre a vane ;
Buletinul 1905, p. 369 Ca nu e trebuinta, spre a se zice
5. Considerand ca, potrivit dispo- ca este vanare, sa existe faptul uci-
zitiunilor art. 172 din Legea gene- derii de animale salbatice, ci existents
raid a vamilor, urmarirea faptului dispozitiilor si a tuturor masurilor
de contrabanda sau de participatiune menite spre a vane, e suficientg;
la contrabanda, se va prescrie prin- Ca admitand aceasta interpretare,
tr'un an dela comiterea acestui rapt ; se poate obvia la abuzurile pentru

www.dacoromanica.ro
494 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA R0MANA
Vanat (lege)
infranarea carora s'a facut Legea
vanatului.
Buletinul 1895, p. 1943
2. Avand in vedere ca, dupd. art.
8 si 9 din Codal penal, se pedepsesc
cu amends dela 26 lei in sus, de-
lictele, tar dela 25 lei in jos, contra-
ventiunile ;
Cd, dup. art. 14 din Legea vana-
tului, infractiunile la aceasta lege se
pedepsesc cu amendd dela 10 rand
la 100 lei ;
Ca de aci rezultd ca infractiunile
la Legea vanatului putand fi pedep-
site cu o amendd mai mare de 25
lei prescrisa pentru contraventiuni
de art 9 citat, aceste infractiuni nu
pot fi decat delicte ;
Considerand ca obiectiunea ca,
dupd. art. 14, 18, 19 si 20 din Legea
vanatului, infractiunile la aceasta
lege constituesc aisle contraventiuni,
nu poate determina caracterul acelor
infractiuni, fiindca legiuitorul intro-
buinteaza expresia contrwentie in
senz de infractie ai, pe langd ele, mai
gisim in legea respective $i expre-
siile : cdelict si delicuenti ; leste in fapt, intemeindu se pe insw7
Ca ceeace determind caiacterul
unei infractiuni ca contraventie sau
ca delict, este pedeipsa, si intrucat a-
menda pronuntati de lege e mai mare
de 25 lei, este invederat ea infrac-
tiunile la Legea vanatului sunt de-
licte si, prin urmare, judecarea for
e de competinta tribunalului.
Buletinul 1597, p. 1107
3. Considerand ed. deli prin art.
14 din Regulamentul de aplicatiune
al Legii vanatului. vanarea caprioa-
relor de sex femenin este oprita in
tot timpul auului, dar, intrucat prin
lege nu se pronunta nici o penalitate
pentru vanarea in asemenea condi-
tiuni a caprioarelor, dispozitia din
regulament nefiind conformil legii si
neputaudu-se prin ea deroga la lege
www.dacoromanica.ro
nat (lege)
precurn declare art. 14 din regula-
ment, decat numai data legea ar fi
autorizat a face asemenea dispozitii,
invederat ca urmarirea contraven-
tiunii pe temeiul art. 14 din regu-
lament, nu se poate face,
Buletinul 1898, p. 546
4. In ce termen se prescrie ac-
tiunea publica derivand din Legea
vanatului ? Vezi cuvantul : .Pres-
criptiunel No. 182.
Buletinul 1900, p. 934
5. Procesul-verbal constatand un
flagrant delict de contraventiune la
Legea vanatului nu poate fi com-
batut prin alte mijloace de proba, de
oarece contraventiunea este pe deplin
stabilita conform legii, $i este suti-
cient, pentru existenta contraventiu-
nii si aplicarea legii, faptul ca in-
culpatii au fost prinsi cu un vanat
pe proprietatea Statului, fart a avert
permisi tine.
Buletinul, 1900, p. L984
6. Considerand ca tribunalul, pen-
tru a apara pe delicuenti de verice
penalitate in cauza de fats, stabi
procesul-verbal de constrtare, ca nu-
mitii au fost numai vazuti iii padu-
rea Stttului, fard insa ca procesul-
verbal sa stabileascd cS ar
fi xranat verio cdprioara ;
Ca intru cat, in asemenea delicte
simpla intentiune nu se pedepseste.
cu drept cuvant triburyllul a pro-
nuntat achitirea delicuentilor.
Buletinul 1900, p. 1378
7. Din dispozitiunile art. 21 din
Leget vanatului, orice infractiuni
la aceasta lege se judeca de tribu-
nal.
Buletinul 1903, p. 1980
Vezi gi cuvtintul : 4Competinta No. 481,
8. Vanatoarea epurilor putandu-se
face nu numai cu arme, dar si prin
mijlocul ogarilor de vanatoare, este
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 495

Venial (lege) retn,wre

invederat ca tribunalul nu putea 3. Dup5. art. 13 si 14 din Codul
deduce ca prevenitii nu contraveneau Caragea si art. 2 si 4 din Legea din
Legii vanatului numai din singura 1840, pentru ca o vanzare de ne-
imprejurare ca ei s'au gasit ne- miscator sa fie perfecta, trebuia ca
avand arme si vanat asupra lor. zapisul de vanzare ce se da cumpa-
Buletinul 1.903, p. 1519 ratorului sa fie adeverit de judeca-
toria local& si c5, pana a nu se face
Vi nzare vanzarea perfecta prin dare de zapis
1. Regulele contractului de van- adeverit, cumparatorul nu se face
zare voluntary se aplica si vanzari- stapan al lucrului, si ca, astfel fiind,
lor silite, afara de cazurile in cari pana la o asemenea perfectionare a
legea specials asupra vanzarilor si- vanzarii, imobilul trebue s fie re-
lite a dispus contrariul sau a pre- putat ca ne iesit din patrimoniul
scris niste dispozitiuni incompatibile vanzatorului si, ca, prin o consecuenta
cu acele regule ; ulterioara, creditorii vanzatorului pot
Ca dispozitiunea art. 1329 din Co- urmari acel irnobil ca facand parte
dul civil, pe langa ca nici un text din patrimoniul debitorului lor.
special de la vanzarile silite nu de- Buletinul 1870. p. 339
roaga la dansa, nu e nici incompa- 4. Pentru ca proprietatea imobi-
tibila cu diferitele digpozitiuni pre- hash s5, fie legalmente transmisa
scrise pentru aceste vanzari ; cumparatorului si opozabila celor de
C5, actiunea, acordatil cumparato- al treilea, Codul Ctlimah cares ca
rului prin citatul text fiind fondata traditiunea neiniscatorului sa fi fost
pe principiul repetitiunii in debitum, precedata de un act de vanzare a-
ea are erect nu numai in privinta deverit de catre judecatoria compe-
vanzatorului, ci si in privinta credi- tinta, conform 570, 576, 577, 578,
ditorilor acestuia al c.trora gaj a- 1413 si 1414 din Codul Calimah si
ceasta actiune are de object de a-1 art. 3, 4 si 10, litera F din Regu-
restrange in singura avere proprie a lamentul organic al Moldovei.
debitorului lor, ridicandu-1 de asupra Buletinul 1570, p. 367
portiunii de avere aflata far& cauza 5. Numai prin tradare se stramuta
in patrimoniul acestuia ; si se castiga proprietatea lucrurilor
Ca nici un text de lege neacor- miscatoare ;
dand creditorilor expropriatului drop- De aceea, Codul Calimah prin ar-
tul exorbitant de a se plati din o ticolul 575, dispune ca dintre mai
avere alta de cat aceea a debito- multi dobanditori al aceluias lucre.
rului lor, actiunea art. 1329 urmeaza este si ramane proprietar numai a-
neaparat a-i atinge si pe dausii, pre- cela care a fost pus in posesiunea
cum ea atinge pe creditorii vanza- lucrului prin tradare, oricare ar fi
torului de bunavoie. fost data castigarii lui mijlocite, fie
Buletinul 1870, p. 1 chiar posterioara celorlalte, iar cele-
Vezi mai jos : No. 77. lalte persoane sa aiba actiunea per-
2. Actiunea pentru scadere de pret sonals in despagubire.
pentru lipsa de continent5, e o ac- Buletinul 1770, p. 296
tiune ordinary de competinta instan- 6. Dupa art. 5, 6 si 10 din Ane-
telor de fond a o judeca. xa II, Codul Calimah, cumparatorul
Buletinul 1870, p. 2 de la mezat este garantat de yeti
www.dacoromanica.ro
496 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRIMENTA ROMANA

Vamare Vilmare
ce actiune in revendicatiune, chiar zut de acest text si interpretat in
in cazul cand lucrul cumparat n'ar sons restrans ;
fi al aceluia, ce 1-a vandut. Ca. pentru a fi aplicabil acest ar-
Buletinul 1871, p. 373 19S0, p. 280 ticol, trebue ca obiectul vanzarii sa
7. Vanzarea silita a unui imobil fie un lucru necorporal, ceeace re-
asupra caruia tribunalul a pus in zulta din dispozitiunile legiuitorului
vederea concurentilor ca s'a plata care intrebuiinteaza cuvantul de <drep-
castiul pe tin time anuine determi- turi= pentru a desemna lucrurile
nat, oblig5 pe cumparator a res- necorporale ;
pect& aceasta clauza a vanzarii, ca crt nu poate fi vorba de drepturi
until ce hcitamente a consimtit litigioase atunci cand se vinde un
la ea. imobil ce se poseda si se poate po-
Buletinul 1872, v. 54 sed& de vanzator, si art. 1309 este
S. Lucrul instrainat de detinator, aplicabil numai in cazul cand s'ar
dupa intentarea actiunii in reven- vinde nu un imobil, ci un drept sau
dicare, atrage nulitatea vanzarii, con- actiune asupra acelui imobil, ceeace
form art. 494 din Codul Calimah. este un drept necorporal, si prin ur-
Buletinul 187:1, p. 153.Contra : mare numai atunci ar ultra in pre-
Buletinul 188?, p. 1137 ; 1883 p. 613 viziunile art. 1309 ;
in privinta nulitatii ipotecii consti- Un al dollen, caracter ce trebue
tuite dupa intentarea actiunii in re- sa intruneasca vanzarea pentru a
venlicare. ch.dea sub proibititine art. 1309 din
Codul civil, este ca obiectul contrac-
P. Dupes art. 1370 din Codul civil, tului de vanzare, 0, tie, nu un o-
vanzarea so rezolva de drept $i fara biect cert $i determinat $i girantat
interpelatie, in folosul vanzatorului, de evictiune, ci numai sansa alea-
dup5, expirarea termenului de ri- torie a procesului, eventus dubius
dicare : litis ;
Ca de aci rezulta ca vanzarea re- C5, in cazul cand se vinde un i-
zolvindu-se de drept, cand s'a stipulat mobil si vanzatorul stipulea7a ga-
intre parti termenul luarii lucrului rantia de evictiune, in acest caz a-
miscator, prin aceasta legea a fost plicatiunea art. 1309 din Codul civil
riguroasa pentru cumparator, caci nu -$i mai are loc.
vanzatorul nu mai are trebuinta de Buletinul 1874, p. 181
o somatiune ; 11. Dispozitiunea art. 1309 din
Prin a zice Ca vanzarea se re- Codul civil difern de art. 1397 din
zolva, prin aceasta se indica ca o- Codul Napoleon, intrucat prin acest
bligatiunile impuse cumparatorului articol se presto ca oarecari per-
se sting : ca, intre altele, nu mai soane sa poata fi cesionari de pro-
poate fi vorba pentru cumparator de cese. drepturi si actiuni litigioase
obligatia de a plAti pretul si vanza- Ca legiuitorul nostru a suprimat
torul urmeaza a restitui ce a pri- expresiunile procese si actiuni,,
ma. fiindca ele i s'au pirut superfine, si
Buletinul 1874, p. 205 ; 1975, p. 238 ca ideel art. 1597 din Codul Napo-
10. Dispozitiunile art. 1309 din leon, este reprodusa prin mentine-
Codul civil fiind proibitive, urmeaza rea numai a expresiunilor drepturi
a fi aplicate numai in cazul preva- litigioase, ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 497

Vanzare Vanzare
Ca, inteadevar, trebue ss presu- civil,ele vor avea a insemna in
punem ca legiuitorul nostru intro. sensul larg nu numai drepturile
ducand oarecari modificari in dispo- cari sunt in proces, ci si acele in
zitiunile primite din Codul Napoleon privinta carora se poate naste o con-
a tinut seams de opiniunile consa testatiune serioasa ;
crate prin jurisprudenta i teoria Ca prin expresiunea clitigios se
Frantei ; indica, sau ca dreptul este contestat,
Ca in aceasa privinta legiuitorul sau ca poate fi contestat. (V. Pothier
nostru trebuia sa stie & in gene- par Bugnet, traits du Contrat de
ral art. 1597 din Codul Napoleon Vente, tome III, No. 583) ;
se interprets astfel ; ca printr'ansul Prin dispozitiunea art. 1309 din
s'ar opri functionarii din ordinea Codul civil legiuitorul a voit sa im-
color mentionati, sa se faca cesio- piedice ca magistratii sau avocatii
nari de un drept, fie ca dreptul sa nu abuzeze de influentkce o au,
formeaza, obiectul unui proces, ceeace in virtutea functiunii ce o ocupa
se deduce din expresiunea cproces,, sau a profesiunii ce o exercita, spre
fie ca poate s formeze obiectul u- a satisface dorinele de specula si
nui proces, ceeace se deduce, intre de cupiditate ;
altele, din expresiunile cdroits et Ca un functionar poate sa abu-
actions litigieuses.. (V. Duranton, zeze de influenta sa, nu numai cand
vol. VI, edit. 4-a din 1844, No. 140, dreptul ce ar voi sa cumpere e in
pag. 165 $i No. 533, pag. 576 ; litigiu, ci si atunci cand litigiul nu
Troplong dela Vente, 5-eme, edit. s'ar fi inceput ;
din 1856, No. 200, p. 268 ; Mar- Ca, de aceea, ar fi a contraveni
cade, 5-eme, edit. din 1859, art. scopului dispozitiunii si intentiei le-
1597 ; Zaharia, edit. C. Aubry et giuitorului data am sustine ca prin
C. Rau, tome III. 3-eme, edit. din drepturi litigioase ar trebui sa in-
1856, 359, pag. 329: Dalloz, telegem numai acelea in privinta
Vente No. 1995 ; Sirey, Codes an- carora s'a inceput procesul ;
notes, edit. ref. par Gilbert, art. Prin expresiunile cdrepturile liti-
1597, No. 11 ; gioase se intelege toate drepturile,
Ca legiuitorul mai trebuia sa stie fie ele personale sau reale, mobiliare
ca definitiunea cuprinsa in art. 1700 sau imobiliare (C o n f or m Demo-
din Codul Napoleon $i 1403 din Co- lombe, vol. IX, No. 341, pag. 193 ;
dul civil asupra dreptului litigios Aubry et Ran, vol. IV, edit. 4-a,
nu se aplica decat la cesiunea de page 455, urm.) ;
drepturi litigioase prevazuta prin art. Ca dreptul e litigios nu numai
1699 din Codul Napoleonart. 1402 cand s'a cesionat dreptul ca un ce
din Codul civil Sirey, art. 1700 ; necorporal deslipit de bunul la care
Marcade, art. 1700, p. 351 ; Zaha- se aplica, caci drepturile litigioase
ria par C. Aubry et. C. Rau, tome ca toate drepturile n'au o valoare
IV, 4-eme, edit. din 1871, 359 ca abstractiuni, ci numai cu privire
quater 1455 ; la obiectul la care se aplica, deci
Ca, ass dar, expresiunile (drepturi ele exists prin acest obiect, deci, si
litigioase, din art. 1309 din Codul insus obiectul fiind in litigiu sau
civil neputand fi interpretate prin putand fi in litigiu, o un drept liti-
dispozitiunea art. 1403 din Codul gios in sensul art. 1309 ;
I. C. Barozzi. Vol. IV 32
www.dacoromanica.ro
498 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. RO91ANA
Vanzare
Ca, pe de alt parte; nu se poate
zice ca in art. 1309 din Codul civil
dreptul litigios e sinonim cu actiu-
nea, sau ca ar fi insemnaud numai
actiunea, nu insa si insus obiectul,
caci actiunea reprezinta dreptul, prin
aceasta se refers totdeauna la insus
obiectul ; de aceea si se zice in
frag. 15 de regulis juris : .Is qui
actionem habet ad rem recuperan-
dam, ipsam rem habere videtur, ;
Ca, ass dar, fie vorba de cesiu-
nea unui drept litigios, sau de ce-
siunea Linei actiuni, sau de vanza-
rea unui lucru mobil sau imobil
care este in litigiu, sau asupra ca-
ruia poate fi litigiu, in toate cazurile
de o potrivA, exists un drept liti-
gios in sensul art. 1309 din Codul
civil. (V. Troplong, t. II, No. 1004
Dalloz, Vente, No. 2015);
CA, incat priveste vanzarea unui
imobil litigios, e indiferent daca
vanzatorul are sau nu posesiunea
imobilului vandut ci data este sau
nu in stare a-1 posed& ;
CA cesiunea oricArui drept sau lu-
cru litigios implica in sine ceva a-
leatoriu, fiind pentru cumparator
sau cesionar incert care va fi re-
zultatul procesului intentat sau al
procesului ce se va intents du-
bius eventus litis ;
Instantele de fond nu sunt obli-
gate sa, mai constate daca din cir-
cumstan(ele cauzei rezulta ca func-
tionarul sau avocatul a cumparat
dreptul cu scop de a specula.
Thdetinul 1875, p. 49 gi 1876
pag. 497
12. Dimitrie Orbescu a cumparat
dela licitatia publics via Statului din
Valea Dobroteni in marime si veci-
nAtAtile publicate prin (Monitor, ;
In urma acestei vanzari, Statul a
actionat pe cumparator pentru re- se vinde si a se faia, contractul re-
www.dacoromanica.ro
Vi m-4:am
zilierea acestei vanzari, pe motiv ca
dansul a luat mai mult in posesiuue
poste cele 11 pogoane vie ce s'a a-
vut in vedere la vanzare ;
Considerand CA instantele de fond
constata in fapt ea cumpAratorul Or-
bescu a avut in vedere vecinatAtile
aratate prin procesul-verbal dresat
de Comisiunea expertilor, oranduitA
de Stat, in cari vecinatati se mar-
gineste posesiunea intimatului $i ca
eroarea nu cade asupra substantei o-
biectului,cum prevede art. 954 din
Codul civil, de oarece pArtile au in-
teles ca vand i cumparA via cu ac-
cesoriile ei in limitele vecinAtatii in-
dicate, ci asupra intinderii acelei
vii, care cade in sarcina vanzatorului,
dupa art. 1312 Codul civil, caci era,
dator sa mate deslusit ceeace inte-
legea a vinde.
Buletinul 1875, p. 212
13. Obligatiunea vanzatorului de a
preda lucrul vandut in conditiunile
stipulate, precede obligatiunea cumpa-
ratorului de a plati, caci nefiind marfa
in conditiunile stipulate, se rezolvA
obligatiunea sa de a plati si a priml.
Buletinul 1875, p. 244
14. Conform legiuirilor din Mol-
dova si anume : Anaforaua din 1828,
art. 17 din legiuirea din 1843 si 0-
fisul Domnesc din 22 Noembrie 1845,
egumenii greci n'aveau dreptul de a
vinde spre tAiere padurile de pe mosii,
paduri cari au fost i sunt conside-
rate ca avere imobila, pe cat dansele
in de teren.
Ca una din conditiunile esentiale
la cumparaturi si vanzari era, dupg
art. 1413 din Codul Calimah, sa fie
un lucru a carui negociatiune sa nu
fie popritA, si pretul cumpararii ;
Ca pAdurile monastiresti fiind
niste lucruri, dupa legi, poprite de a
 REPERTORIUL GENERAL DE SURISPRUDEN. TA ROMANA 49

Vanzare Vanzare
lativ la vanzarea for este izbit de sub pretextul pierderii stupilor din
nulitate. cauza secetei, de oarece nurnai cor-
Buletinul 1875, p. 356 purile certe ei determinate pot sa
15. Nu se putea adeveri, sub dom- piara, iar nu ei cantitatile ei lucru-
nia Codului Caragea, un act de van- rile determinate prin specia for (ge-
zare facut de o persoana ce nu eta nus non peHt);
carte, prin delegatiunea unui judo- Ca fiind vorba de despagubire
cator langa una sau alta din partile pentru pagube ce ar rezulta din sim-
contractante ; ple interzieri, nu e nevoie de o pu-
Aceastd, interpretare a art. 8 dela nere in intarziere care, de altmin-
carti din Codul Caragea este bine in- trelea, are loc prin faptul reclama-
temeiata ei bine aplicatd la actele tiunii.
intro viui ; iar procedura diferita, ad- Buletinul 1876, p. 305
misa in materie de testamente, se 19. Vanzarea unui corp de moeie
explicd ei este pe deplin justificata separat, facutd, in conformitate cu le-
prin imposibilitatea in care obicinuit gea pentru instrainarea bunurilor
se afla testatorii de a se prezenta la Statului, nu poate intra sub previziu-
tribunal. nile aliniatului b de sub art. 25 din
Buletinul 1875, p. 364 zisa lege, de oarece acel aliniat are
16. Prin art. 1 din legea din 1864 in vedere loturile vandute din o mo-
dreptul de a cumpara imobile este a- eie mai mare, pentru cari loturi le-
cordat nurnai strainilor de ritul cre- giuitorul a cerut raspunderea intro-
tin, domiciliatd in Ora, iar nu ei ce- gului pret, iar nu ei pentru un trup
lorlalti ; de moeie separat cu numirea lui dis-
Ca, prin urmare, un strain de un tincta, cum este in speta trupul Co-
alt rit neavand capacitatea de a tul Mihului cumparat de intimat ;
cumpara, nu are nici capacitatea de Ch, astfel fiind, Curtea de apel
a concurs la o licitatiune publica de care a obligat pe Stat a libera ac-
imobile. tul de vanzare intimatului, n'a violat
Buletinul 1867, p.86 ; 1876, p. 110. intru nimic dispozitiunile legii pentru
Contra 1882, p. 144 instrainarea bunurilor Statului.
17. Proibitiunea edictata de arti- Buletinul 1876, p. 342
colul 1308 din Codul civil este re- 20. Vanzarea unei paduri spre
lativa la urmarirea bunurilor imobile taiere e o vanzare de obiecte mobile,
ale minorilor asupra carora tutorul caci cu toate ca arborii netaiati inca,
este oprit a concurs ei a deveni ad- din natura for stint nnobili, vanzarea
judecatar, iar nu ei in cazul cand, insa a unei p5duri spre taiere e o a-
pentru despagubirea minorilor de devarata vanzare de obiecte mobile,
creantele ce au a lua, se urmareete 6,6 contine toate elementele unei
averea debitorului lor. vanzari care tirade la mobilizatiunea
Buletinul 1876, p. 306 fi 1890 p. 1477 unor obiecte imobile.
18. Vanzarea unei cantitati de Buletinul 1876, p. 495; 1893, p. 1007
miere predata la un termen fix, cu fi 1899, p. 624
indatorire ca la caz de nepredare sa Vezi mai jos : No. 105 si 133
se plateasca cumparatorului o des- 21. Dreptul de a cumpara ei vinde
pagubire anume convenita, nu poate din natura lui este un drept natu-
fi nimicita din partea vanzatorului ral gi, prin urmare; orice persoand

www.dacoromanica.ro
500 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Van,zare Vanzare
capabila de a contracts it poate exer- Regulamentul organic $i Legii de la
cita cumparand sau vanzand tot ce 1 Martie 1836 a fost in privinta bu-
este in comert, afara numal data o nurilor rurale, adica a mosiilor, des-
anume lege stabileste veri-o proibi- fiintat prin Legea de la 15 Martie
tiune ; 1839, care margineste dreptul pro-
0 asemenea proibitiune n'a existat timisis de vanzare in tara roma-
inaintea Regulamentului organic in neasca ;
Romania in privinta strainilor, fie Ca in art. 1 al acestei legi se nice
crestini sau necrestini ; ca, prin ur- formal ca dobandirea proprietatii de
mare, pana la aceasta legiuire once mosii, vii tii tigani nu so poate cu-
strain putea cumpara in Cara ro- veni de cat fetelor de rit crestinesc ;
mans imobile urbane sau rurale ; Ca legea de la 19 August 1864 a
Regulamentul organic insa, prin venit, in ceeace priveste pe strainii, de
art. 379, 5 a admis ca strainii, fara rit numai crestinesc, a largi, a in-
distinctiune, comercianti sau indus- tinde $i mai mult dreptul restric-
triali, can se inscriu in veri-o con- tiunii ce-1 avea pana atunci aceasta
poratiune si platesc patente, etc., in class de straini de a cumpara imo-
alte cuvinte, cari isi stabilesc domi- bile in Romania. admitand chiar pe
ciliul in Romania, se pot bucura, de an strain domiciliat, ftira a fi comer-
drepturile obicinuite de cari se bu- ciant sau industrial, la dreptul de a
cura negustorii si industriasii indi- cumpara imobile, destul numai
geni ; ca, necontestabil, in aceste dre- romanul sa se bucura de un ase-
turi obisnuite este $i acela de a putea menea drept in Cara careea apartine
cumpara un imobil ; strain ul ;
Ca, de la acest regulament, drep- Ca, astfel fiind, aceasta lege cu
tul nelimitat ce-1 aveau strainii de a totul sneciala si extensiva a drep-
putea cumpara a fost restrans si dat tului de a cumpara a strainilor cre-
numai strainilor domiciliati si cari stini, nu poate fi invocata pentru a
exercitau un comert sau o industrie denega intr'un mod absolut unui
in Romania ; israelit dreptul restrictiv ce-1 are de
Ca dovada cea mai puternica ca a cumpara un imobil urban, con-
acesta e sensul art. 379, 5 din re- formandu-se la formalitatile ce se
gulament este Legea de la 1 Martie pot indeplini astazi si cari sunt pre-
1836, care recunoaste dreptul strai- scrise de art. 379, 5 din Regula-
nilor de a cumpara imobile in orasul mentul organic ;
Braila rani a fi negatatori sau in- Ca, daca strainii nu se bucura as-
dustriasi, sau a plati patents; tazi in Romania de aceleasi drep-
Ca, data strainii ar fi avut drep- turi civile de can se bucura un pa-
tul nelimitat dup. Regulamentul or mantean si, prin urmare, si de acela
ganic de a cumpara imobile, nu s'ar de a cumpara once imobil, nu ur-
intelege confectionarea acelei legi, meaza de aci ca strainii de ritul
care este incontestabil o lege ex- mozaic au aceleasi drepturi ca toti
tensiva iar nu restrictiva, a unor ceilalti straini, de oarece art. 11 din
dispozitiuni legislative anterioare ; Codul civil, care proclama aceste
ca dreptul de a cumpara imobile drepturi civile ale strainilor, face o
recunoscut israelitilor ca straini, in restrictiune in privinta cazurilor unde
virtutea numai a art. 379, 5 din legea hotaraste altfel ; ca aceste legi

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Vetnzare
restrictive sunt : art. 379 al Regu-
lamentului organic $i Legea din 15
Martie 1839, care proiba izraelitilor
de a cumpara imobile rurale, ci nu-
mai urbane $i aceasta inch indepli-
nind oare cari conditiuni ;
Ca dovada $i mai mare O. izrae-
litul nu putea in urma promulgarii
Codului civil a cumpara in nici un
mod un imobil rural, iar urban nu-
mai indeplinind oarecari conditiuni,
este tractatul de comert incheiat
intro Romania $i Austro-Ungaria,
prin care se mentine proibitiunea an-
terioara existents in privinta israe-
litilor de a nu putea cumpara imo-
bile rurale in Romania, recunoscan-
du-se numai dreptul israelitilor su-
pu$i Austro-Ungariei de a putea
cumpara, imobile urbane (art.1, No. 2
$i 4 din protocolul final);
Ca, in speta, Curtea de apel din
Bucure$ti negand recurentului drep-
tul intr'un mod absolut de a putea
cumpara un imobil urban in capi-
tala, bazandu-se pe legea din 19 Au-
gust 1864, fara a tine cont de cele
dispuse in art. 379, 5 din Regu-
lamentul organic, si Lira a constata
in deciziunea sa ca recurentul n'a
dovedit ea indeplineAe conditiunile
din acest art 379, 5 Regulamen-
tul organic, ca nu este comerciant
sau industria$, sari ca nu plate$te
patenta, sau ca nu e domiciliat in
Romania, a violat $i ran interpre-
tat legea din 19 August 1864.
Buletinul 1877, p. 34 ; 1880, p. 311;
1881, p. 7?9 ; 198,?, p. 144
22. Dupa cum rezulta din arti-
colul 1340, Codul civil, vanzatorul
este scutit de a restitul, pretul in caz
de evietiune. daca cumparatorul a
cunoscut la facerea vanzarii perico-
lul evictiunii sau daca a cumparat
pe raspunderea sa proprie ;
www.dacoromanica.ro
501
Trel mare
Ca, in speta, Curtea de fond con-
stata din actele ce i s'a prezentat
ca cumparatorul P. Bal$ avea cu-
no$tinta Inca, cu 12 ani inainte de
contractarea f a c ii t a cu intimatii,
despre existenta testamentului pos-
terior al defunctului Arhip, facut in
favoarea d-nei Elena Tencu, si ca
intimatii Ciuca nu i-a transmis decat
pretentiunile for la mo$tenirea lui
Arhip spre a se putev opune in ju-
decata acelui testament d-nei Tencu,
ceeace s'a si urmat din partea d-lui
Bals.
Buletinul 1877, p. 94
23. Cumparatorul pentru toate ac-
tele facute sau hotararile date cu
vanzatorul in privinta lucrului van-
dut, inainte de vanzare este repre-
zentat de acesta, si ele se pot opune
cumparatorului care n'a putut prin
cumparare dobandi mai multe drep-
turi decat avea vanzatorul sau.
Buletinul 1877, p. 2?3
24. Vanzarea imobilului unor mi-
nori facuta din partea mumii acestor
minori in calitate de tutricea legala,
$i prin canalul consulatului austriac,
care era tribunalul tutelar al acestor
minori. nu se poate ataca in nulitate
intrucat minorii deveniti majori, pri-
mind dela consulatul austriac pretul
acestui imobil ce fusese depus la el,
au ratificat prin aceasta acea van-
zare conform art. 1163 combinat cu
art. 1167 din Codul civil $i deci nu
mai pot exercita actinnea in resfi-
ziune.
Buletinul 1878, p7 40
25. Daca se vinde un imobil de o
intindere determinat din care o parte
e incalcata de un al. treilea, altul
decat vanzatorul, precum vanzatorul
ar fi putut intenta o actiune contra
acelora cari ar fi incalcat o parte
din intinderea pamantului sau, ase-
502 REF'ERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

nzare Vanzare
menea aceias actiune o poate intent& de al treilea, ci este o persoana in-
si insus cumparatorul. terpusa, un proprietar fictiv, care
Buletinul 1878, p. 313 voieste sa" ascunda pe adevaratul
26. Din combinarea art. 1366 si proprietar, pentru &A este o persoana
1367 din Codul civil rezulta ca data incapabila de a dobandi dup. lege
s'a stipulat in mod expres rezolva- proprietatea, mai cu seeing cand
rea vanzarii din cauza neplatii pre- proibitiunea legii are in vedere un
tului imobilului vandut, nu se ope- interes general public;
reaza rezolvarea decat dupa facerea Caci data se admite ca proprie-
unei somatii ramasa far& efect; tarul aparent reprezinta, in folosul
CA data s'a 'dent somatia ins5, celor de altreilea, pe adevaratul pro-
fara s produce efect, vanzarea e prietar, este pentru ca, se prezuma
rezolvata si cumparatorul nu poate ea acesta are dat un mandat tacit
obtine un termen pentru plata, con- la eel dintaiu, ceeace nu se poate
conform art. 1366 din Codul civil ; concepe legalmente in cazul proprie-
Ca data nu s'a facut somatia pre- tarului fictiv, acesta neputand avea
scrisa de art. 1367 diu Codul civil, un mandat privitor la exercitarea
judecatorul e in drept a acorda un dreptului proprietatii dela o persoana
termen dupa apreciarea imprejura- care, in baza legii proibitive data in
rilor. interesul ordinii publice, nu poate
Buletinul 1878, p. 348 sa fie proprietar si legalmente nici
27. Dup5, art. 1300 din Codul civil, ca este, caci altmintrelea ar fi a se
marfurile vandute cu numar sau cu permite eludarea, fraudarea si vio-
masura, raman in rizicul-pericolului larea atisa a legilor proibitive de
vanzatorului papa ce vor fi nume- ordine public& ;
rate si masurate cumparatorului ;
CA', in spew, recurenta nepredand Ca in speta, recurentul prin jura-
productele vandute cumparatorului mantul decizoriu deferit intimatilor
prin numararea clailor de fan si ma- tindea sa dovedeasch ca acestia e-
suratoarea orzului, dansa a devenit rau persoane interpuse, proprietari
responsabila de daunele cauzate prin fictivi ai mosiei Slobozia, si ea ade-
sechestrarea acelor products, de oare varatul proprietar ce se ascunde
ce nu putea fi liberata decat prin sunt evrei. persoane adica ce dupa
faptul traditiunii reale a lucrurilor legile existente sunt poprite de a
vandute. cumpara si a avea mosii ;
Bzdetinul 1879, p. 190 Ca o asemenea dovada putea sa
Vezi mai jos : No. 80. fie administrate prin toate modu-
28. Dace poate fi indiferent in rile de probe, cu atat mai cu searni
regula generals, cum cineva stapa- prin juramantul decizoriu, chiar in
neste pentru sine sau in numele contra celor ce se cuprind in acte,
altora, nu este tot astfel cand se fie chiar autentice, fiindca era, vor-
pretinde de eel ce se (15, de proprie- ba de o frauda la o dispozitiune
tar, ca el este nu un proprietar a- proibitive a unei legi de ordine pu-
parent care poate, in interesul celor blics;
de al treilea de buns credinta, sa Asa dar, Curtea de apel, in a-
reprezinte pe proprietarul cel adeva- ceasta stare a lucrurilor, declarand
rat care Inca este necunoscut la cei neadmisibil jurAmantul deferit de re-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 503

Van anre Van are

curent, a violat si a aplicat rau art. i art. 83, litera a din regulamen-
1208 si 1775 din Codul civil. tul aplicarei acelei legi rezulta ca,
Buletinul 1879, p. 603 Statul avand un dept de ipotech
20, Actul eliberat de Comisiunea asupra imobilelor vandute, la caz
rush oranduita pentru vanzare cu de neplata a anuithtilor din partea
licitatie a tuturor vaselor abando- cumparhtorilor, el nu poate precede
nate in timpul rasboiului de turci, la revindere decat conform legii co-
face probh pentru dobanditorul unui mune pentru vanzarile silite.
vas ca dansul 1-a cumphrat de buns Buletinul 1880, p. 167; 1882, p. 36
credinth la o vanzare publica, si 1883, p. 273 relativ la interp-etatia
prin urmare conform art. 1910 din legii din 1868
Codul civil, dansul nu poate fi e- 34. Sub imperiul Codului Calimah
vins, cu atat mai mult ca bastimen- cutnphrhtorii dela licitatie publica,
tul n'a fost nici furat, nici pierdut, fie silith fie de 'Nina voie, primeau
dup . cum prevede citatul articol. imobilul cumparat purgat de once
Buletinul 1880, p. 92 sarcini. Anexa 2, 1, 2 si 10 din
30. 0 vanzare facuth prin licita- Codul Calimah.
tie la Consulatul elin relativa la ex- Buletinul 1880, p. 280 ; 1831, p. 917
ploatarea unei phduri, nu poate fi 35. Creditorul urmaritor nefiind
presupush ca efectuata in tara. straina, vanzatorul imobilului, mandatarul
do oarece principiul exteritorialithtii, shit nu este mandatarul inshrcinat
care este o fictiune relativa la per- sa \Tanza si dar nu cade sub proi-
soana reprezentantilor Puterilor bitiunea art. 1308, 2 din Codul
straine, nu poate fi aplicat unor civil ;
acte judecatoresti ce in realitate s'a Ca afara de aceasta, nulitatea ne
petrecut intr'o Sara, Ca sa fie con- fiind creeata de cat in interesul
siderate ca facute intr'o alts tara. mandantului, ea nu poate fi invo-
Buletinul 1380. p. 116 cata decat de creditorul urmaritor,
31. Din spiritul art. 1307 din Co- Buletinul 1880, p. 418 ; 1890, p. 1477
dul civil reiese ca scopul legiuito- 1897, p. 1126
rului a fost de a opri coluziunea 36. Un avocat poate deveni ad-
intro soti, in frauda tertiilor per- judecatarul unui imobil pus in ur-
soane. mhrire, Med a i se pules opune proi-
Buletinul 1880, p. 119 ; 1882, p. 1099 bitiunea art. 1309 din Codul civil
32. Dupa art. 8 din Legea anu- sustinandu-se ca exists drept liti-
lui 1868 relativh la vanzarile bunu- gios.
rilor Statului, mosiile se vand in Buletinul 1880, p. 418
intregul lor, cum se stapanesc de 37. Dupa principiul pus in art.
Stat, si toate drepturile si indato- 1309 din Codul civil nulitatea pre-
ririle for in ceeace priveste vecina- scrisa contra cesiunilor de drepturi
tatea trec asupra cumparatorului ; litigioase catre magistratii cuprinsi
De unde rezulta ca Statul, ca in acel articol, nu poate fi pronun-
vanzator, nu raspunde pentru cal- tata decat duph, cererea proprietaru-
chrile facute de vecini. lui drepturilor cedate, si pentru o
Buletinul 1880, p. 163 cesiune care la facerea ei continea
33. Dupa. art. 26 din Legea van un drept litigios chiar numai apa-
zarilor bunurilor Statului din 1868 rent sa. fi fost ;

www.dacoromanica.ro
504 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Vanzare
Ca in spetA, proprietarul dreptu-
rilor cedate nefacand yeti o cerere
in nulitate, presumtiunea este ca
cesiunea nu tontine intfansa veri
un drept litigios, iar recurentul Gre-
ceanu, care nu are alt titlu decat
de creditor al debitorului comun,
nu poate avea dreptul sit formuleze
o asemenea cerere de nulitate din
faptul ca cesionarul Aman i-a pus
in discutiune creanta sa nerecunos-
cand-i dreptul de prioritate, caci a-
tunci nulitatea cesiunilor de drep-
turi litigioase ar fi a se lasa la
vointa exclusiv& a p&rtilor, ceeace
legiuitorul nu a voit O. fax& prin
citatul articol.
Buletinul 1881, p. 9
38. Dupa Part. 19 al legii din 20
Iulie 1866 pentru instrainarea u- catoresc de cat in singurul caz cand
nei parti din domeniul Statului, comitetele centrale pronunta asupra
adjudecatia nu e definitivg de cat unor contestiatiuni facute, cand a-
numai dupe aprobarea ei de catre tunci deciziunile for date in termen
Consiliul de ministrii si Domn, care
urmeaza a se da in termen de doua
zeci zile din ziva adjudecarei,
ceeace se reproduce si in art. 19
modificat al legii din 31 Martie 1868 ;
Ca din acest text rezulta, ca ziva
adjudecarei e punctul de plecare
pentru calcularea acelor dad& zeci zile
ceeace se confirm& si prin textul
art. 25 ;
Ca repetandu-se in doll& articole
ca aprobarea are sa urmeze in ter-
men de doua zeci zile din ziva ad-
judecarei, nu e nici un motiv a
sustine ca acele doll& zeci zile ar
trebui sa', inceap& dela a zecea zi
fixate prin art. 21 a aceleasi legi
pentru supra-ofertare, caci atunci
termenul pentru aprobare ar fi nu
de doua zeci zile ci de trei zeci, si
o asemenea interpretatie contrarie
textelor formale a legii, ar fi o re-
facere a legii :
Vanzare
CA data regulamentul legii de in-
strainare prin art. 78 determinA ca
acele doua zeci zile curg din ziva
supra-ofertarii, acest regulament toc-
mai pentruca nu se m'argineste a
execute legea, ci a adaoga la lege,
nu poate fi in aceasta parte obli-
gator pentru instantiele judecatoresti.
Buletinul 1881, p. 81
39. In sensul legilor din 15 Julie
1866 si din 9 Maiu 1868 pentru
vanzarea domeniilor Statului, pre-
cum si a regulamentului din 9 Maiu
1868 pentru aplicarea acestor legi,
comisiunile judetene si comitetele
centrale nu sunt in realitate de cat
niste mandatare ale Statului pen-
tru constatarea proprietatilor, si in-
chierile for nu au caracterul jude-
de (Iota zeci zile, dupa, art. 18 din
Regulament, au recurs la tribunal,
si cand atunci numai pot sa con-
stitue autoritatea lucrului judecat ;
Ca in cazul cand, neexietand nici
o contestatiune, ele constata simplu,
pe baza documentelor prezentate,
drepturile de proprietate ca simplii
mandatari ai Statului, ele nu se
oblige, nici obliga, Statul prin con-
statarile facute din eroare, ocazio-
nata din uneltiri doloase ale inte-
resatilor.
Buletinul 1881, p. 119
40. Pe cat timp s'a anulat drep-
tul vanza.torului prin efectul resciziu-
nei actelor de rascumparare, van-
zarea facute de acesta atre o a treia
persoana, nu poate sa mai aib& va-
loare pe baza principiului 4resoluto
jure dantis rPsolvitur jus accipientis ;
Cel de al treilea cumpArator nu
poate invoca bursa sa credinta in

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 505

Van,zare Vanzare
mod util, decat daca ar fi avut in sarab, nici Codul Caragea nu fac
favoarea sa prescriptiunea. distingere in privinta capacitatii de
Buletinul 1881, p. 1,93 fi 1883, p. 65 a instraina intro monastiri si chi-
41. Spre a consolida dreptul de novii, astfel ca sa se poata sustine
proprietate prin prescriptia achizitiva, ca Cernica ca chinovie, ar fi aunt
se cere un titlu just, adica acel titlu dreptul de a instraina imobile ; incat,
prin care se poate transmite dreptul proibitiunea de instrainare a imobi-
de proprietate ; vrea sa zica, oricare lilor rnonastiresti exista si pentru a-
titlu admis de lege, care insuseste cele monastiri can s'au numit sau
solemnitatile cerute pentru validitate, a fost chinovii, chinoviile fiind tot
dup5, natura lui, este un titlu just, monastiri ;
fara a tine seams daca persoana de Ca asemenea, nu poate fi dedusa
la care provine titlul e sau nu pro- capacitatea de a instraina imobile
prietary a imobilului instrainat ; pentru Cernica prin hrisovul lui Radu-
Vitiul, in persoana aceluia care Voda, caci neatarnarea acestei mo-
transmite dreptul de proprietate a- nastiri, la care s'a gandit fondatorul,
supra imobilului instrainat, nu is nu poate insemna decat ea monasti-
titlului de transmitere, caracterul de rea sa poata exista si sa-si poata
titlu j u s t, caci tocmai pentru ca administra averea singura, fara un
exista acel vitiu, uzucapiunea are amestec, fara a fi subordonat5. Mitro-
de stop a-1 inlatura. ; poliei sau Episcopiei, sau veri unui
Ca, asa dar, o vanzare consimtita, loc sfa,nt din afara din tars, nu insa
ca non domino, este un titlu just, ca ar fi vroit prin acea, fondatorul,
numai ca vanzatorul sa fi dispus de sa recunoasca, dreptul de instrainare
imobilul vandut ca de un lucru al averii imobile, ceeace fondatorul nu
sau ; numai nu a facut, dar nici nu putea
Ca aceste regale ale dreptului Ro- face, caci odata o monastire infiin-
man, stint presupuse si de legiuitorul tata, toata averea ce i se daruieste
Caragea ; devine inalienabila dup5, dreptul po-
Buletinul 1881, p. 181 zitiv al tarii ;
42. Inalienabilitatea imobilelor bi- Ca neindicarea monastirii Cernica
sericilor si a monastirilor a fost re- in dispozitiile Regulamentului organic
gula nestramutata, dupa dreptul po- nu dovedeste ca legiuitorul nu ar fi
zitiv al Romaniei ; fost sub un regim special, regim care
Ca aceastil inalienabilitate e con- nu ar putea fi, in privinta capaci-
sacrata, prin Basilicale, Cartea V, tatii, altul decat acela care era pen-
titlul 2 ; apoi, pentru Romania din- tru toate monastirile dupa legile tarii ;
coace de Milcov, prin legiuirea lui Ca denumirea superiorului unei
Matei Basarab, V, glava 97 ; prin monastiri de starit, e g u men sau
legea Caragea partea 3-a, capitolul nastavnic, nu implica in sine o di-
2 5 dela vanzari, si se presupune ferenta in privinta capacitatii mo-
inalienabilitatea prin Regulamentul nastirii, diferenta care nu reiesa nici
organic, prin art. 2 al Legii din 1843 din legile tarii, mai sus citate, nici
si art. 3 al Legii din 1847 in pri- din jurnalul sfatului administrativ
vinta opririi egumenilor de a mai da din anul 1838;
locuri cu embatic ; Ca, asa fiind, nici staritul singur
Ca nici Basilicalele, nici Matei Ba- a monastirii Cernica, nici impreuna

www.dacoromanica.ro
506 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Vanzare
Soborul, nu au avut dreptul a vinde
imobilul revendicat astazi de Stat,
ca succesor al Cernicai.
Buletinul 1881, p. 936
43. Considerand ca daca este ade-
varat Ca art. 967 din Codul civil
declara o conventiune valabila cu
toate ca cauza nu este expresa, a-
ceasta insa nu este adevarat decat
atunci cand este vorba de o obliga-
iune unilateralk dar nu cand este
vorba de un contract sinalagmatic
precum este o vanzare, in care, cauza
obligatiunii uneia din parti, este o-
biectul obligatiunii celeilalte ;
CA, in acest caz, actul trebue sa
contina cauza, $i dar cade in sarcina
celui ce se prevaleaza, de dansul a
dovedi existenta cauzei, cand o ase-
menea mentiune s'ar putea admite
sa nu fie coprinsa in act, caci cel
ce cere in virtutea unui contract,
trebue sa dovedeasca existenta tu-
turor conditiunilor fara de care el
nu poate exists ca atare. cand actul
ce constata conventiunea nu le en-
prinde ;
Ca, astfel fiind, in speta, Curtea
cerand, intr'un contract sinalagmatic,
ca neexistenta cauzei cand ea nu
se mentioneaza in act sa fie dove-
dita de partea ce aleaga lipsa ei, a
violat $i interpretat rau art. 967,
1295 $i 1303 din Codul civil.
Buletinul 1881, p. 759
44. Considerand ca, prin adjude-
care, adjudecatarul devine proprietar
sub conditiune rezolutorie, pentru c5,
efectele adjudecarii incep din ziva
adjudecarii, precum declara art. 567
al. 2 din Proc. civila, iar nu dela
depunerea pretului, astfel ca prin
nedepunerea pretului se revoaca drep-
tul de proprietate al adjudecatarului;
Ca a$a, fiind, adjudecatarul fiind
proprietar, toate deteriorarile fortuite
ca in spew arderea casei,il pri- lucru, ci in vederea timpului ce s'a
www.dacoromanica.ro
Vitn,zare
vest pe el conform regulei .res perit
domino, $i de aceea nici nu poate
adjudecatarul, din cauza deteriorarii
intamplate, sa, fie scutit a nu depune
pretul sau sa zica, daca cumva s'ar
adjudeca imobilul pus in vanzare pe
un pret mai mic, tocmai din cauza
acelei deteriorari si ca plata dile-
rentii nu i-ar incumba lui, tocmai
pentru ca deteriorarile fortuite ale
imobilului sunt o pierdere pentru ad-
judecatar, ca proprietar.
Buletinul 1881, p. 809
45. Avand in vedere ca d. doctor
N. a cedat d-lui G. dreptul de a ex-
ploata pe timp de nouazeci ani car-
buni etc. de pe proprietatea sa, pla-
tindu-i-se un avails de 40.000 lei la
epoca in contract stipulata, $i pentru
fiecare tong de carbuni ce s'ar ex-
trage, cat) 50 de bani ;
Considerand ca, din aceste stipu-
latiuni rezulta ca contractul nu trans-
fers numai folosinta lucrului cedat
pentru un timp, ci transmite in rea-
litate proprietatea portiunilor de car-
buni etc. extra$i pe fiecare an, caci
aceste portiuni extrase ne mai pu-
tandu-se reproduce, sunt de natura
a imputing cantitatea $i a o face
dupa, un timp mai mult sau mai pu-
tin lung chiar sa dispara, si aceasta
in profitul concesionarului ;
CA, astfel fiind, concesionarul are
dreptul nu de a se folosi de un lucru
$i de a-1 lass la expirarea contrac-
tului neatins in substanta sa, drept
ce-1 da contractul de locatiune, ci
dreptul de a-si insu$1 $i dispune de
substanta chiar a acelui lucru, drept
ce nu-1 poate avea daca contractul
nu e o vanzare ;
Ca, termenul de nouazeci ani stipu-
lat ca durata concesiunii, nu e stipu-
lat in vederea timpului in care con-
cesionarul are a se folosi de acel
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Van,;:wre
crezut itecesar pentru a-si putea in-
susi substanta chiar a acelui lucru ;
Cd, fixandu-se ca pret 50 bani de
fiecare tons de carbuni extrasa, pre-
tul era stipulat nu in vederea folo-
sintei unui lucru, ci in vederea apro-
prierii a substantei acelui lucru, era
dar stipulat nu ea pret de locatiune,
ci ca prat de cumptratoare
Considerand ca, astfel fiind, Curtea
cand a interpretat acest contract, ce
nu era decal o vanzare mobiliart, ca
contract de locatiune, si a aplicat
principiile stabilite de lege pentru a-
ceste din urmrt contracte, a denatu-
rat acel contract si a violat acele
principii.
Buletinul 1881, p. 909
46. Legalizarea actului de vanzare
ceruta de art. 2 din legiuirea din
anul 1849, era numai in privinta ce-
lor de altreilea interesati, iar nu in
ceeace priveste pe vanzator si cum-
p5rator in privinta carora vanzarea
era perfecta ;
Ca, in speta, recurentul care re-
prezinta drepturile autorului sau, este
tinut de a respects actele savarsite
de autorul sau, si nu poate exercita
revendicarea contra aceluia pe care
este tinut a-1 garanta.
Buletinul 1881, p. 922
47. Art. 1308 din Codul civil in-
telege a opri sa cumpere pe manda-
tarii averii ce sunt insarcinati a
vinde, nu insa si pe acei insarcinati
cu urmtrirea unei avert straine, iar
nu a mandantului.
Buletinul 1882, p. 237
48. 0 vanzare de imobil cu ar5,-
tare de cuprinsul sau si pe atata m5.-
sura este o vanzare care dupt ar-
ticolul 1327 din Codul civil d5, drep-
tul cumptratorului de a cere o sc5,-
dere proportionalt la pret ;
C5,, in asemenea caz, actiunea pen-
tru scaderea proportionala la pret si,
www.dacoromanica.ro
509
Vanwre
in spett, pentru retinerea acestui pret
e supust prescriptiunii de treizeci ani,
iar nu aceleea de un an, prevazutt
la art. 1334 din Codul civil care pri-
veste vanzarile altele decat acelea pe
atata masura.
Buletinul 1882, p. 535
49. Actiunea in liberarea lucrului
vandut rezultand din actul de van-
zare e o actiune care tinde la impli-
nirea obligatiunilor luate de vanzator,
si, ca atare, de competinta tribuna-
lului de a o judeca, iar nici cum de
a iudecatorului de ocol.
Buletinul 1889, p. 693
50. Considerand ca nulitatea van -
zarilor proibite, de cari se ocupa ar-
ticolul 1307 din Codul civil, rezulta
atat din termenii proibitivi de cari
s'a servit legiuitorul, cat si din mo-
tivele pe can se intemeiaza art. 1307
din Codul civil ;
Considerand et toate actele pe cari
legea be declart nevalabile sunt a se
considers in general ca absolut nule,
dact legiuitorul n'a statuat expres ca
numai unele persoane pot invoca nu-
litatea sau dact aceasta restrictiune
nu rezulta din ratiunea legii ;
Considerand ca motivul si scopul
principal al art. 1307 din Codul civil
a fost nu ca sa impiedice liberalit5.-
tile cari tree peste partea, disponibila,
ci mai cu seams ca st se impiedice
abuzurile ce ar puted s fact sotii
de irifluenta cc au unul asupra al-
tuia ; de undo urmeaza ca facultatea
de a se invoca nulitatea actelor (a-
cute fart observarea formelor pros-
crise de art. 1307 din Codul civil nu
se poate restrange numai la persoa-
nele cari au un drept de rezerva.;
Considerand ca dispozitiunea fi-
nals a art. 1307 din Codul civil, care
indritueste pe mostenitorii rezerva-
taxi a ataca, vanzArile incheiate intro
soti, daca ele ascund beneficii indi-
508 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Vanreare Vanzare
recte are in vedere o vanzare fa- actiunea vanzatorului pentru rezo-
cuta Intre soti cu formele cerute de lutiunea vanzarii este reala, adica
art. 1307 din Codul civil, $i, prin ur- ea poate fi exercitata in contra unei
mare, valabila ca atare, nefiind su- a treia persoana. ; in vedere insa ca
pusa criticei de cat numai in ceeace sa nu fie jignite drepturile doban-
priveste calcarea rezervei prin bene- dite de acesta, legea prin art. 1369
ficiile indirecte can au fost acordate din Codul civil, o face s'a depinda de
cumparatorului, pe cand, din contra, o forma de publicitate ;
cand vanzarea nu e facuta pentru Astfel, dupa art. 1380 din Codul
cauza de lichidatiune, ea nu poate civil, pentru cazul cand s'a stipulat
sa valoreze nici ca avand forma unei un pact de rascumparare, de$1 ras-
vanzari ; cumpararea atarna de pura vointa a
Considerand ca, dupa tale aratate vanzatorului, pentru ca insa rezo-
mai sus, vanzarile savar$ite intre lutia sa aiba, elect numai pentru vii-
soti, in afara de cazurile prevazute tor $i sa nu se resfranga asupra
de art. 1307 din Codul civil, sunt teriiilor, cari au contractat mai ina-
absolut nule qi se pot, dar, ataca into de rezolutiune, trebue sa existe
atat de soti cat $i de mo$tenitorii o dispozitiune a legi, $i astfel este
rezervatari $i colaterali $i de credi- dispozitia art. 834 din Codul civil.
tori. Buletinul 1883, p. 66
Buletinui 1882, p. 1029 52. Data cesiunea unor drepturi
Contra: Vezi mai jos : No. 66. litigioase este facuta cu titlu gra-
51. Maxima de drept : cresoluto tuit nu este loc a se aplica dispo-
jure dantis resolvitur jus accipien- zitiile art. 1402 din Codul civil, care
tis., ca un corolar al principiului de prevede dreptul de retragerea ce-
drept ca : cnimeni nu poate trans- siunei numai in caz cand se constata
mite la altul mai multe drepturi de ca un drept litigios a fost vandut,
cat are., sanctionat prin art. 1802 cedat, cu title oneros, iar nu cu titlu
din Codul civil, art. 565 din Proc. gratuit.
civila $i art. 1770 din Codul civil, littletinttl 1883, p. 174
pentru transmisiunea $i ipotecarea 53. Comitetul central instituit prin
proprietatii imobiliare, iii are apli- Legea din 1866 1868 pentru van-
catie chiar in cazul cand rezolutia zarea domeniilor Statului (art. 15 al
s'a urmat din cauza vointei partilor, legii) $i Comisiunile districtuale iii -
exceptandu-se frauda gf coniventa ; stituite de regulamentul facut pe
Astfel, degi neindeplinirea condi- temeiul art. 30 din lege, pentru a-
tiunilor unei donatiuni a putut sa plicatia acestei legi, si determinarea
fie din cauza vointei donatarului, atributiunilor Comitetului central,
totu$, dupa art. 830 din Codul civil, erau in drept, d upa art. 17 din re-
in caz de revocatiune pentru nein- gulament, a lua, ca baza pentru con-
deplinirea lor, bunurile reintra,' in statarile bunurilor Statului, nu nu-
mana donatorului libere de orice mai titlurile i documentele prezen -
sarcine sau ipoteci ; tate de cei interesati, dar Inca, $i
Astfel, de$i rezolutia vanzarii pen- posesiunea, in lipsa de documente, $i
tru neplata pretului este din cauza Comitetul central avea, dupa art. 3,
vointei cumparatorului, totu$ artico- alin. 2 $i 3, combinat cu art. 18, 22
lul 1368 din Codul civil dispune $i 31 din regulament, dreptul a ho-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT ROMANA 509

Vanzare Vanzare
tari, fie asupra sinceritatii actelor fie se crede in drept a care nulitatea
asupra posesiunei, $i hotararea acelui sau rezolutiunea vanzarii obiectelor
Comitet era atacabila la tribunal de mobile, si aceasta numai in contra
catre particularii nemultumiti ; creditorului urmaritor sau a agentu-
De unde rezulta ca. pentru Stat, lui de urmarire si nici data contra
constatarile $i hotararile Comitetului adjudecatarului, afar& numai dad. a
central erau definitive, singur acest fost frauda din parte-i.
Comitet, dupa art. 22 citat, avand Buletinul 1883, p. 1024
cadere a se pronunta, asupra ras- 57. Considerand ca in sistemul le-
cumpararii embaticurilor. gislatiunii noastre civile, in privinta,
Buletinul 1883, p. 250 actelor autentice, faptul remiterii ori-
54. Considerand ca un cumpara- ginalului act autentificat de tribunal
tor fiind un succesor cu titlu parti- in mana cehui in drept a-1 primi, e
cular, acesta nu poate fi reprezen- principala formalitate dela care de-
tat de autorul sau in cat priveste pinde puterea de credinta ce catil a
hotararea definitive ce se pronunta se da celor continute in acel act ;
in contra lui dupa transmiterea drep- Ca intrucat priveste plata pretului
tului real, fiindca dupa transmitere vanzarii, mentiunea din act ca acel
succesorul avand drept asupra lu- prat s'a raspuns, nu face deplina cre-
crului si interes in privinta conser- dinta, intro parti decat in cazul cand
varii lucrului, dreptul $i interesul nu tribunalul, chiar cu consimtimantul
pot fi stinse sau compromise prin vanzatorului, a remis originalul act
hotararea definitive pronuntata, in in mana cumparatorului ;
urma transmiterii ; Ca, in speta, vanzatorul sustinand
Cit, astfel, hotararea definitive inaintea Curtii de fond, Mfg sa, fie
data contra autorului, in urma tran- combatut asupra acestui punct de
smiterii, este pentru succesor : cres cumparator, ca actul nu s'a remis
inter alios judicata ; acestui din urma de catre tribunal cu
Ca solutiunea ramane aceeas, fie consimtimantul sau (vanzatorul), ci
ca procesul inceput contra autorului ca, s'a sustras prin frauda de catre
era judecat de tribunal contra auto- cumparator din mainele unei terse
rului t;;i pendinte la Curte, fie ca persoane, proba testimonials invocata
sentinta tribunalului era favorabila de vanzator spre a proba acest fapt,
lui si se facuse ape), de oarece o a- era admisibila, si, prin urmare, Curtea
semenea judecata nu avea inca au- rau a interpretat si aplicat art. 1174,
toritatea lucrului judecat. 1191 $i 1198 din Codul civil.
Buletinul 1883, p. 612 (Sectiuni Buletinul 1884, p. 228 fi 1486, p. 931
Unite); 1893, p. 30 fi 1894, p. 121 Vezi mai jos : No. 59 si 67.
55.Vanzatorul, ca si co-eredele, nu 58. Vanzatorul unei paduri, care
poate fi tras la raspundere pentru nu specifica in contract ea padurea
evictiune, de cat cand cumparatorul este in indiviziune, $i din aceasta
sau co-eredele a pierdut definitiva- cauza cumparatorul nu poate intra in
mente obiectul evins. exploatarea ei, ramane raspunz'ator
Buletinul 1883, p. 682 de daune-interese catre cumparator,
56. Considerand ca art. 449 din conform art. 10b2 din Codul civil.
Procedura civila nu deschide decat Buletinul 1884, p. 276
calea actiunii principale aceluia ce 59. Un act de vanzare autentificat

www.dacoromanica.ro
10 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

1117-i mare Viinzare

dar nepredat inca in mana cumpa- vant, ca neavenit i Mfa efect in fata
ratorului, fie de vanzator, fie de tri- textului formal al art. 1374 din Co-
bunal, cu consimtimantul vanzato- dul civil.
rului, nu face proba despre plata pre- Buletinul 1884, p. 428
ului, chiar data in acel act se zice 61. Considerand ca transcriptiunea
ca pretul s'a platit ; in materie de vanzare, n'are de efect
Ca, in asemenea imprejurare, ce- de a crew in favoarea cumparatorului,
randu- se de vanzator anularea van- care a facut sa se transcrie actul sau,
zarii pentru neplata pretului, cump4- proba sau prezumtiunea ca vanza-
ratorului ii incumba sarcina de a proba torul sau era proprietar i capabil de
ca a platit acel pret, abstractie fa- a vinde ;
cand de clauza de stil continuta in Considerand ca proba testimonials
actul autentificat, dar nepredat lui poate fi admisa, spre a se dovedi capa-
de vanzator ; citatea vanzatorului de a vinde, fara
Ca, in speta, deciziunea atacata ca prin aceasta sa se poata zice ea
netinand nici o socoteala de raspun- s'a violat principiul continut in ar-
sul cumparatorului la interogatoriul ticolul 1191, alin. 2 din Codul civil,
la care a fost supus, Si prin care ras- in temeiul caruia este oprit de a se
puns afirma ca n'a platit la facerea admite proba testimonials, contra sau
aetului decat o mica arvuna, dar ca poste tale continute in act ;
diva ce actul s'a autentificat ar fi Ca, in speta, Curtea n'a violat nici
raspuns tot pretul, n'a violat princi- un text de lege and a primit o ase-
piul indivizibilitatii marturisirii, care menea proba spre a dovedi faptul ca
nu-i are aplicatiune decat atunci cand N. P., vanzator cake E. F., nu era
sarcina probatiunii unui fapt incum- proprietarul imobilului vandut, ci un
band reclamantului, defendorul face insarcinat al adevaratului proprietar
o marturisire in privinta acelui fapt, N. 0., de a transmite averea in litigiu
iar nu i in cazul cand sarcina pro- catre Sita Cocorescu.
batiunii faptului incumba insu de- Buletinul 1884, p. 513
fendorului. 62. Contractul prin care se cadenza
Buletinul 1884, p. 413 dreptul pentru un timp nedetermi-
Vezi mai sus: No. 57 si mai jos: No. 67. nat, de a face puturi pe proprietatea
60. Considerand ca facultatea de rurala, pentru a extrage pacura nu
rascumparare, nu numai ca no poate poate fi privit ca un contract de lo-
fi stipulata cu un termen mai lung catiune, ci ca un contract de van-
de cinci ani (art. 1373 din Codul civil), zare, caci prin el se instraineaza sub
dar, data termenul defipt in actul fata solului.
de vanzare fie acel termen mai scurt Buletinul 1884, p. 526
de cinci ani acel termen odata de- Vezi ci cuvantul : Contraete" No. 25.
fipt nu se poate prelungi uici chiar 63. Avand in vedere ca vanzarea
de parti (art. 1374 din Codul civil) ; nefiind un act solemn nu se care
Ca, in speta, deciziunea atacata pentru validitatea acestui contract
constata ca termenul pentru rascum- alto conditiuni de indeplinit de cat :
parare, fixat in actul de vanzare la consimtimantul partilor, l u c r u l i
doi ani, s'a prelungit de parti Inca pretul ;
pe trei ani, ceeace, fiind contrar legii, Ca, in speta, Curtea de apel con-
considerat de Curte, cu drept cu- stata i afirma, in fapt ca la van-
www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 511

ranzare Vi nzare
zarea ce a avut loc intre intimata lativa, la vanzari, se aplica ei cand
ei defuncta Chirana Mihu, aceasta este vorba de schimb.
din urma a fost reprezentata la tri- Buletinul 1885, p. 752
bunal, pentru a da consimtima,ntul 65. Art. 1341. alin. 2 din Codul
ca vanzatoare, printr'un procurator civil indatoreaza pe vanzatorul, ras-
imputernicit cu procura ; punzator de evictiune, a restitui cum-
Ca, deli recurentul pretinde ca., in paratorului evins gi fructele, daca el
speta, n'a fost consimtimant, fiindca a fost obligat a le intoarce.
acea procura era semnata prin pu- Buletinul 1886, p. 119
nere de deget ei legalizata de comi- 66. Considerand ca. art. 1307 din
sar, iar nu de tribunal ; Codul civil nu rezerva actiunea in
Considerand insa, ca pentru mani- nulitate pentru cauza de beneficii in-
festarea consimtimantului nu se cere directe acordate prin actul de van-
o forma solemna, i instantele de zare decat erezilor rezervatari ;
fond sunt in drept de a aprecia, Ca, de asemenea, actiunea care
dupa', imprejurari, daca a existat con- ar avea de scop de a stabili ca, van-
simtimantul ; zarea nu este decat o donatiune
Ca dar, Curtea putea sa deduca d eghizat a si nula, ca atare, nu
din acea procura darea consimtiman- poate reveni decat acelorasi erezi
tului rezervatari, motivul legiuitorului fiind
Ca, prin urmare, actul nu era nul de a impiedica liberalitatile caH in-
pentru lipsa de forme, $i deci, consti- tree partea disponibila, sau can sunt
tuia un just titlu pentru a conduce irevocabile.
la prescriptiune. Buletinul 1886, p. 692
Buletinul 1885, p. 736 67. Considerand ca, dupa', legisla-
64. Vazand art. 1409 din Codul tiunea noastra. o [item' public chiemat
civil prin care se stabileste ca regu- de lege a da autenticitatea actelor
lele prescrise pentru vanzare se aplica nu instrumenteaza singur actul ;
$i la contractul de schimb ; Ca, prin urmare, nici declaratiu-
Considerand ca, dupa art. 1307 din nile cuprinse in act nu se fac direct
Codul civil, vanzarea nu poate avea care dansul, nici faptele enuntate
loc intro soti, afara de cazurile excep- in el, precum numararea pretului
tionale exprimate prin acel articol ; nu se face in prezenta sa, in cat el
Ca motivul care a determinat pe sa be poata constata de visu ;
legiuitor de a crea aceasta proibi- Ca, din potriva, atat declaratiunea
%iune, este ca sa nu lase sotilor mij- vointei cat si faptele materials en.un-
locul ca prin ajutorul vanzarilor si- tate prin act se petrec intro pa' rti,
mulate sa-si acorde beneficii indi- in afara de prezenta judecatorului ;
recta, sau sa fraudeze pe creditori, Ca toata procedura de autentifiare
facand sa tread. averea sotului, care se margineste la constatarea ca actul
are datorii, in patrimoniul aceluia emana dela parti ei tontine expre-
care nu are ; siunea liberii for vointe ;
Ca aceias ratiune existand si in Considerand ca in aceasta stare a
privinta contractului de schimb, ur- legislatiunii, si spre a preintampina
meaza, sa decidem ca, regula preva- inconvenientele ce nasc din lipsa de
zuta de art. 1307 din Codul civil re- concordanta in timp a enuntarilor

www.dacoromanica.ro
512 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA
.
Vanzare Vanzare
din actele autentice sinalagmatice, tie, n'ar fi avut nici un mijloc sa
cu faptele reale pe cari le enunta, castige judecata.
s'a stabilit o practice judecatoreasca Buletinul 1887, p. 512
constants $i obsteasca, dup5 care 70. Actul de vanzare din partea
exemplarele actelor autentice depuse celora ce nu stiau carte, si care se
spre legalizare se inapoesc persoanei gaseste adeverit de scriitor $i WO
ce le-a depus, care nu incredinteaza doi martori sau de judecator, in con-
instrumentul probatoriu co-contrac- formitate cu partea VI, capitolul 2,
tantului decal dup.& ce si acesta a 8 din Legea Caragea (titlu Despre
indeplinit conditiunile din actul ce-i carti), e valabil si legal, intrucat
incumba ; Legea Caragea nu prescria alte for-
Ca, astfel, inainte de remiterea in- malitati relative la actele f5,cute de
strumentului probatoriu despre con - persoanele ce nu stiau carte ;
ventiunea incheiata, actul deli facet Ca trecerea in registrele marei lo-
sub forma autentice, nu poate fi pri- gefetiei, era ordonata numai pentru
vit decat ca un proiect de conven- ipoteci si foi de zestre, iar nu si
thine consenzual definitiv a vointelor . pentru actele de vanzare.
care nu se stabileste cleat in mo- Buletinul 1887, p. 554
mentul preschimbarii instrumentelor 71. Actiunea cumpar5,torului pen-
constatatoare conventiunii ; tru restituire din prel, pentru o lipsa
Ca, astfel, deaf art. 1295 din Codul din intinderea prevazuta in actul de
civil prevede ca, intre parti vanzarea vanzare, se prescrie in termen de
e perfecta indata ce ele s'au invoit un an, conform art. 1334 din Codul
asupra pretului si asupra lucrului, civil, f5r5, distinctiune, data preva-
totus, in speta, find date circum- zandu-se intinderea pamantului van-
stantele cauzei, Curtea de apel prin dut, s'a stipulat sau nu pretul cu
deciziunea ata,cata a !dent o gresita atata la masura.
aplicatiune a dispozitiunilor citatului Buletinul 1887, p. 667
articol. 72. Mandatarul insarcinat de a
Buletinul 1886, p. 931 vinde nu are nevoie de o procure',
autentice, de oarece procure auten-
68. Cumparatorul care a fost tica, nu poate fi ceruta decal pentru
evins prin exercitiul unei servituti actele solemne, si vanzarea nu este
de vedere care n'a fost declarat5, la un contract solemn.
facerea contractului, are dreptul de Buletinul 1887, p. 754
a cere despagubiri conform art. 1337 73. Fiind vorba de o vanzare cu
din Codul civil. pact de rescumparare, cumparatorul
Buletinul 1887, p. 511 ramane in virtutea art. 1375 din
69. Nechiemarea vanzatorului ca Codul civil, proprietarul irevocabil
garant din partea cumpar5,torului, al imobilului din momentul ce van-
potrivit art. 1351 din Codul civil, zatorul n'a inceput a exercita, in
nu poate area nici o inraurire a- termenul prescris in act, dreptul sau
tunci tend instanta de fond constata de rescumparare, farce sa fie nevoie
in fapt, ca din actele prezentate si-a de veriun act de punere in intar-
facet convingerea ca chiar data van- ziere.
zatorul ar fi fost chiemat in garan- Buletinul 1887, p. 777

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 513

Vilmare Vanzare
74. Art. 26 partea finals din le- cu seams fats cu cei de altreilea,
gea din 1868 dispune, ca nerespec- decat prin inscris ;
tarea conditiunilor vanzarii de c5,tre Intro parti insa, vanzarea unui
cumparator, atrage revinderea bu- imobil, se putea dovedi de altmin-
nului pe comptul sau ; trelea, si prin marturisirea, si prin
Ca de aci urmeaz5 ca principiul juramantul partii, ceeace dovedeste
general pus in art. 1020 din Codul ca contractul de vanzare, chiar al
civil, dupa care conditiunea rezolu- unui imobil, nu e un contract so-
torie e sub inteleasa totdeauna in lemn, insa, modul de dovedire a con -
contractele sinalagmatice, in caz tractului, e marginit :
cand una din parti nu- si indepli- Considerand ca, sub legiuirea Ca-
neste angajamentul sau, se aplica si ragea, data actul de vanzare al i-
in materie de vanzare a bunurilor mobilului are a se legaliza de tri-
Statului : bunal si a se transcrie intr'un re-
Ch astfel fiind, prin indeplinirea gistru, conform art. 8, partea III-a,
conditiunii rezolutorie a neplatii pre- capitolul 2 si art. 2 al legii din 1849,
tului de cumparator, contractul de vanzarea avea a se considera ca de-
vanzare se reziliaza (art. 1365 din finitive prin remiterea actului lega-
Codul civil) ; lizat de tribunal, dupa ce transcrie-
Ca dar, in speta, mosia Bleoturile rea se efectuase ;
intra in patrimoniul Statului libera Ca data nu exists acest act in-
de orice sarcina, si de aci inainte sus, transcrierei din registru nu i se
orice raporturi juridice ce an existat poate denega orice valoare cand
Intre Stat si primul cumparator erau transcrierea din registrul tribunalu-
stinse ; lui, pe langa iscaliturile judecatori-
De unde urmeaza. ca data Statul lor, cuprinde si iscaliturile par-
ar revinde altuia aceasta mosie cu tilor ;
un pret mai mare decat acela cu CA insa in spet5., si aceasta ce-
care Statul cumparase aceasta rinta se constata de Curte ca nu
primul cumparator nu are ac exists, si de aceea Curtea era in
tiune pentru a-i care diferenta pre- drept a nu se intemeia pe transcriere,
tului. avand a considera vanzarea unui
Buletinul 1888, p. 336 mobil, in aceste conditii si iu lipsa
74 bis. Considerand ea sub le- actului primitiv, ca un simplu proiect
giuirea Codului Caragea, contractul caruia partile n'au vroit a da ur-
de vanzare nu era un contract so- mare ;
lemn ; Considerand ca in asemenea im-
Ca de aceea, vanzarea exists si prejurari, proba cu martori nu pu-
era perfect& prin consimtamantul tea fi admisa, caci aceasta proba,
partilor si traditiunea obiectului ; este oprita de legiuitor prin artico-
Ca dm& pentru vanzarea imobi- lele citate din Codul Caragea sari
lelor, art. 6, partea III, capitolul 2, prescriu constatarea prin inscris si
prescrie ca vanzarea s5, se face nu- legalizare, forme a caror stop era
mai in scris, aceasta nu insemneaza de a nu face proprietatea imobiliara
alta deck, ca pentru siguranta drep- nesigura si atarnand total dela de-
tului de proprietate imobiliara, van- punerile unor martori ;
zarea sa nu se poata constata mai Ca data,, in general, sub legiuirea
I. C. Barozzi. Vol. IV 33

www.dacoromanica.ro
514 REPERTORIUL GENERAL DE .JURISPRUDENTA ROMANA

Vanzare Viimare
Caragea, proba prin martori e ad- timei rate din pret ne transmi-
/nisi pentru dovedirea mai tuturor tand proprietatea lucrului vandut,
relatiilor de drept, aceasta nu a a- toate riscurile raman in sarcina van-
devarat cand texte formale a legiui- zatorului conform principiului : (Res
rii Caragea cer oarecari forme, si petit domino,.
anume forma scrisa ; Buletinul 1888, p. 716
Ca proba testimonials dact s'ar 77. Art. 1364 din Codul civil care
admite, ar insemna ea existenta autoriza pe cumparator sa nu pit-
insils a vanzarii imobilului s'ar pu- teasea pretul, cand are juste motive
tea dovedi prin martori, ceeace nu de a sa teme de evictiune, nu se
se poate ; aplica de cat la vanzarile de burnt
Considerand ca dace, existenta vole, iar nu si cand e vorba de ur-
cumpararii imobilelor revendicate din maririle silite.
partea autorului recurentii nu e do- Buletinul 1889, p. 950
vedith., pentru ca nu este un act 78. Determinarea obiectului van-
scris in conditiile discutate mai sus, dut fiind o chestiune de apreciare
Curtea nu avea trebuinta a se preo- suverand a instantelor de fond, ca
cupA de diferitele prezumptiuni pe atare se sustrage controlului acestei
cari le-ar fi invocat partea recurenta, Curti.
caci, dac5, nici martorii nu puteau Buletinul 1889, p. 760 $i 766
fi admi$i, apoi de sigur ca nici de 79. Pentru exercitarea retractului
prezumptiunile invocate na avea a litigios conform art. 1403 din Codul
se tine seaml, astfel ca, omisiunea, civil, urmeaza sa exist() proces sau
data e, ea nu poate fi considerata contestatiune asupra fondului drep
ca esentiala. tului ;
Buletinul 1894, p. 37 Ca atunci cand e vorba num Li
75. Avand in vedere ca legiuito- asupra modului de compensare, re-
rul prin art. 1319 din Codul civil tractul litigios nu poate avea loc.
stabileste ca predarea sa se fats la Buletinul 188.9, p. 854
locul unde se At lucrul vandut, a- Vezi $i cuvantul Ceiutieu No. 24.
fart de cazul cand partite au sta- SO. Considerand ea, dupi princi-
tuat altfel ; piul stabilit prin art. 1300 din Co-
Ca, in speta, instanta de fond dul civil, in caz cand marfurile s'au
constata in fapt ca *tile n'au vandut dupa masura, dupa greutate
stipulat alt be de predare decal a- sau dupa nurdar, vanzarea nu e per-
colo uncle se afla produsul vandut fecta in privinta transmiterii pro-
care in speta, era magazia recuren- pritatii si a riscului cumparatorului,
tului ; ca astfel fiind, Curtea decizand ci lucrul ra.mane. pant la masura-
ca din momentul ce s'a efectuat pre- toare in rizicul si pericol vanzatoru-
darea in magazie, recurentul a de- lui ;
venit proprietarul lucrului vandut, Ca prin urmare, data in interva-
si in atare caz toate riscurile it pri- lul dela vanzare $i pant la masu-
yea pe dansul, s'a conformat in to- ratoare, graul care facea obiectul
tul art. 1319 din Codul civil. vanzarii a pierit din cauza unui
Buletinul 1888, p. 713 incendiu, pericolul priveste pe vahza-
76. Vanzarea supusa unei condi- tor, si graul din magazie este conside-
tiuni suspensive acea a platii ul- rat ca a pierit pentru vanzator;

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA .RONIANA. 515

mare Vetnw re
Considerand ca lucrul vandut ne- dupa analoghia sumei ce o va de-
fiind determinat gi individualizat. pune, instal*, de fond nu poate res-
nu se putea sti daca a ars graul pinge cererea pentru rascumparare
vandut sau at gran, i prin urmare, partials bazandu-se pe aceea ca prin
riscul nu poate privi pe cuinparator ; somatiunea facutd cumparatorului,
Considerand cii art. 1370 din Co- vanzatorul si-a rezervat dreptul de
dill civil, dupa care la vanzari de a rescumpara intregul imobil, de
denariate, vanzarea e rezolvita de oarece o asemenea somatiune nu
drept si fdra alto interpelatiune in constitue o renuntare la dreptul de
folosul vanzatorului cand e stipulat rescumparare partials stipulat prin
mi termen pentru ridicare, nu (la actul de vanzare.
alt drept vanzatorului de cat a cere Buletinul 1890, p. 97
daune interese care sunt o conse- 84. Art. 68 din Codul comercial
cinta directs a culpei cumparato- n'a abrogat art. 1298 din Codul
rului care n'a ridicat acele denariate, civil ;
iar acest articol nu autoriza pe van- Art. 68 din Codul de comert, acorda
zator sa detina intregul pre al van- pe de o parte vanzatorului, dacd
MAL cumparatorul nu-si indeplineste o-
Buletinul 188.9, p. 856 bligatiunea, dreptul de a depune lu-
Si. CumpiIratorul care a transcris crul vandut in mana unui al treilea
actul sau, conform art. 1295 din pe socoteala si cheltuelile cumpara-
Codul civil poate opune cu succes torului, sau s-1 vanz5, in forma a-
aceasta transcriptiline primului cum- nume indicate iar, pe de alta. a-
Orator, a carui titlu nu e transcris, cora, cumparatorului, daca vanza-
cu toate Ca ar fi avut cunostinta torul nu executa, contractul, dreptul
despre aceasta prima vanzare, de de a-si cumpara lucrul de aiurea
oarece simpla acesta cunostinta, nu printr'un ofiter public insarcinat cu
constitue prin ea insasi o manopera asemenea acte ;
frauduloasa, si tom-Li art. 1293 din Ca aceasta dispozitiune, dupa cum
Codul civil, are de stop a nu per- rezulta din chiar textul citatului ar-
mite cercetarea unor asemenea fapte, ticol, este create de legiuitor ea sa
greu de stabilit, adieu ce a stiut si se poata, stabili cu certitudine di-
ce n'a stiut o parte sau alta in mo- ferenta de pret si cuantumul dau-
mentul cumpararii. nelor la cari poate fie obligata par-
Buletinul 1999. p. 898 tea care nu execute contractul :
Vezi mai jos : No. 90. Art. 1298 din Codul civil prevede
82. Vanzatorul care, din cauza sanctiunea neexecutiunii unui ase-
secarii puturilor de petrol, a fost menea contract de vanzare aeon-
pus in imposibilitate materials de a dand partii care nu e in culpa, lath
preda cump5,ratorului cantitatea de de aceia cu care a contractat $i nu
petrol vandut, nu e supus la daune voeste sa execute contractul, drep-
interese. (Art. 1082 din Codul civil). tul de a alege, on executiunea van-
Buletinul 1899, p. 920 zarii, ori obligatiunea celui in culpa
Vezi si euvamtul : Daum" No. 30. de a pierde arvuna, daca e cumpa-
83. Dace prin actul de vanzare, zatorul, sau de a o restituit indoit,
vanzatorul si-a rezervat dreptul de daca e vanzatorul ;
rascumparare fie totals fie partials Ca aceasta dispozitiune nefiind
www.dacoromanica.ro
516 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROM ANA

Van,lare Van,zare
abrogatit prin Codul de comert, ea toria, de oarece, pentru a inlatura
ramane aplicabila 4i in materie de aceasta. el n'avea de scat sa arate
vanzari comerciale. . tribunalului ca sa nu libereze pre-
Buletinul 1890, p. 86 tul vanzarii creditorului urmaritor,
85. Actiunea in nulitatea unei fiind facuta o poprire in mainele
vanzari facuta in timpul minoritatii sale.
se prescrie in termen de zece pi cu Buletinul 1890, p. 769
incepere din ziva majoritatii. 88. Obligatiunea luata de a vinde
Buletinul 1890, p. 612 un loc dotal, dupa ce mai intai sotii
86. Aplicatiunea art. 1298 din Co- vor obtine de la tribunal autoriza-
dul civil, de a se pierde arvuna sau tia de a schimba intro dansii acel
a se restitui indoita, are loc numai loc dotal in contra unui altuia, nu
atunci cand contractul n'a primit nici poate da loc la o actiune in daune
o executare si cand suma a fost pri- in caz cand acel schimb n'a putut
mita ca arvuna, iar nici cum atunci fi obtinut, intrucat instanta de fond
cand contractul s'a executat in parte. constata ca nu din cauza vanzato-
Buletinul 1890, p. 674 rilor acel schimb n'a putut fi o-
87. Considerand ca, in principiu, perat.
vanzarea nu se poate anula sau sus- Buletinul 1890, p. 815
penda de cat in cazurile anume pre- 89. Avand in vedere ca prin de-
vazute de lege ; ciziunea Curtii de apel se constata
Ca nici un text de lege nu im- ca Anastase Botez posedand un loc
pune instantelor judecakresti dato- din care o parte fusese impresurat
ria de a anula sau suspenda o van- de Compania Cailor ferate la si-Cer-
zare pentru cazul de poprire ; nauti-Lemberg, el a intentat actiune
Ca, in speta, intimatul Papavrana contra Companiei spre a fi desph-
avand un titlu executoriu constatat gubit ;
Vrintr'o hotarare ramasa definitive, Ca in urma, urmarit fiind irno-
era in drept sa urmareasca creanta bilul lui Botez, s'a adjudecat asupra
sa punand in vanzare averea debi- recurentei, care s'a crezut in drept
torului ; a continua actiunea contra Compa-
Ca faptul existentei unei popriri niei ;
in mainile debitorului urmarit nu Ca, astfel, scopul actiunii inten-
schimba intru nimic situatiuuea par- tata odinioar6. de Botez fiind de a
tilor, cad era indiferent in ce mane obtine indemnitate de la Compania
intrau banii rezultati din urma- Cailor ferate este intrebarea : dace
rire ; acea actiune poate fi continuata si
Considerand pe langa aceasta ca, exercitata de catre recurenta ;
dupa, cum constata Curtea de apel, Considerand ca chiar in urma ex-
creditorul urmaritor a declarat in proprierii de fapt pentru cauza de
instanta ca pretul rezultat din van- utilitate publics, ca in speta, pro-
zare sa se consemneze pana, ce va- prietarul n'are alt drept de cat la o
liditatea popririi va fi hotarata, de- indemnitate si aceasta indica ca ca-
finitiv de justitie ; racterul actiunii ce este a se intent&
Ca, de altmintrelea, nici nu putea pentru obtinerea indemnitatii, este
exista, teams pentru debitorul ur- personala si mobiliara ;
marit de a mai plati Inca data, da- Ca, ass fiind, aceasta actiune nu

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 517

Vanzare Vanzare
poate trece la un succesor cu titlu serves cu dansul era de 'Duna cre-
particular, precum e un cumparator dinta, ci de o vanzare simulata, fa-
asupra caruia nu se transmit de cat cuta in scop de a frauda pe cel ce
drepturile reale asupra locului si, deli nu avea un act transcris, dar
prin urmare, numai actiunile reale ; trebuia sa fie respectat pentru ca,
Ca, de aceea, actiunea pentru in- adversarul sau cunostea ca dansul
delimitate nefiind transmisa asupra devenise deja proprietarul lucrului
cumparatorului, ea poate sa fie exer- inaintea sa ;
citata sau de primitivul proprietar Ca, in asemenea caz, nu era loc
Botez, sau de creditorii lui ; de a se aplica dispozitiunile legii pri-
Ca recurenta n'ar putea continua vitoare la -aria ce transcriptiunea
a exercita actiunea pentru idemni- da actului de vanzare, fail a se exa-
tate de cat numai daca actiunea mina daca acel act nu este patat de
pentru indemnitate ar fi fost rezer- vitird fraudei ce se invoaca, ;
vata anume cumparatorului, ceeace Ca, Curtea de apel facand con-
nu e in speta. trariul, a aplicat gresit dispozitiu-
Buletinul 18.90, p. 1092 nea art. 1295 din Codul civil.
90. Avand in vedere art. 1295 Buletinul 1890, p. 1293 ; 1894, pag.
din Codul civil ; .97 Si 1895, p. 575
Avand in vedere ca in virtutea 91. Desi contractul de vanzare e
principiului cfrauda conrupe totul', bilateral sau sinalagmatic, totus, din
in caz de vindere succesiva a ace- circumstanta neiscalirii de care una
luias imobil la doi cumparatori di- din parti a actului prin care se con-
feriti, secundul cumparator nu se stata vanzare, nu rezult5, nevalidi-
poate prevala contra celui d'antaiu tatea acestei conventiuni, daca con-
de anterioritatPa transcriptiunii sale, simtimantul mutual al partilor con-
cand achizitiunea sa a fost rezulta- tractante este necontestat, sau este
tul unPi simulatiuni sau al unei constatat prin alte mijloace legale
fraude concertate intre el si vanza- de probare, caci prin nici un text de
tor, pentru a face s5, caza aceea pe lege nu se prevede ca pentru vali-
care primal cumparator nu o tran- ditatea vanz5,rilor trebue a se face
scrisese la timp, sau chiar nu o tran- un act scris si iscalit de ambele
scrisese de loc ; Orli (art. 943 din Codul civil):
Considerand ca transcriptiunea ce- Considerand ea, in speta, actul de
rut5, de legiuitor, nu este o condi- vanzare fiind iscalit de recurenta, iar
tiune care numai pentru ca s'a in- intimatul necontestand consimtiman-
deplinit, face vanzarea opozabilii on tul sau de cumparator, ormeaza c5,
cand si in toate cazurile tertiilor per- vanzarea constatata prin act este
soane, ci tin inijloc de publicitate, valabilii ;
spre a protege pe acele persoane con- Ca, apoi, aceasta validitate se sta-
tra manoperilor fra,uduloase la care bileste cu atat mai molt en cat con-
ar fi expose prin nepublicitatea ei ; simtimantul ambelor parti este sta-
Considerand, in speti, ca dupa bilit prin legalizarea actului de catre
cum reiese din deciziunea supusa re- tribunal.
cursului, se constata, ca aci nu era Buletinul 1890, p. 1411
vorba de un act de vanzare tran- 92. Considerand ca, vanzarea unei
soils in regula, pentru care cel ce se paduri spre taiere si cu scop de ex-
www.dacoromanica.ro
151S REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Fa ii, g.,ez r e
ploatare obisnuita a mosiei pe care
se afla padurea, nu constitue pentru
cumpArator de cat un titlu de creanta
asupra vanzatorului care, este obli-
gat personal de a-i permite regularea
ttlierii si transportarii de pe movie a
materialului lemnos, pentru desti-
natia ce va voi a-i da, mai fiind in
acelas timp opozabila asemenea con-
ventiune de vanzare, constatata prin
act cu data certa, si on caror cre-
ditori personali sau succesori ai pro-
prietarului vanaltor, fiindca sidansii
sunt reprezentati la vanzare prin
debitorul for personal sau autorul for ;
Considerand, insa, ca asemenea con-
tract nu poate sa fie opozabila unui
cumparator al mosii, pe care se afla
padurea vandut5, si al c5rui act de
cumparare a mosiei ar fi autentifi-
cat si transcris in urma datei certe
a mentionatului contract de vanza-
rea padurii, cAci pe de o parte cum-
paratorul mosiei fiind castigator cu
titlu particular al unui drept real
asupra intregului imobil, cu tot ce
se detine de dansul, atat pe supra-
fata cat si in interiorul lui, papa la
proba contrarie, si nefiind repre-
zentat de care fostul proprietar la
conventiunea anterioara a vanzarii
padurii, urmeaza c5, nu i se poste
opune si lui obligatia personal a
acelui fost proprietar, pentru a per-
mite taierea si exploatarea padurii ;
Considerand c5., pe de alts parte,
pretentia cumparatorului padurii de
a avea veriun drept asupra arbori-
lor ce se tin inca de rAd5,cina, in-
semneaza de a i se recunoaste un
drept imobiliar asupra unei portiuni
din fondul mosiei pe care se afla pa-
durea, cAci panA la taierea lor, ar-
borii sunt considerati ca imobili (ar-
ticolul 466 din Codul civil), insa, a-
semenea drept nu poate sa, aiba in
fata cumparatorului mosiei, al &drill
www.dacoromanica.ro
Ertimare
titlu de cumpArare este transcris con-
form legi, de cat numai data si ac-
tul sau de cumpararea padurii ar fi
transcris inaintea acelui de cumpl-
rare a mosiei, dupa cum se prevede
aceasta expres prin art. 1295 C. civil.
Buletinul 1891, p. 147
93. Considerand c5, in virtutea
art. 105 din vechiul Codice comer-
cial, cumparArile si vanzarile se pot
dovedi si prin martori :
Ca, in materie comerciala, proba
testimonials nefiind subordonata pro-
bei literale, precum este in materie
civila, urmeaza neaparat, eri, judeca-
torul este in drept sa o admit5,, chiar
in cazurile uncle legea civilA o de-
fiinde fie din cauza val 'arei Might-
lui, fie din cauza existentei unei
probe scrise, si inca din momentul ce
in materie comercia1a partite pot
contract& verbal, on care ar fi va-
loarea obiectului contractului, este
invederat ca dansele pot s5, modi-
fice, prin o conventiune verbala, o
conventiune anterioara ce ar fi VI-
cut-o in scris ;
Considerand, in spet5., ca este ine-
xact in drept a se pretindo ca ac-
tul de licitatiune facut pe numele
lui Ionescu de cAtre judecatorul de
ocol nu putea fi combatut de cat
prin inscriere in labs, caci Tumpah,
prin dovada cu mar tori ce o ceruse,
nu tindea a dovedi contra faptelor
constatate de judecAtorul de ocol,
adica, Ca Ionescu a fost cel ce li-.-1,
citat si c5, asupra sa s'a adjudecat
sus zisa marina, singurile fapte ce ju-
decatorul de ocol constata, dar, pri-
mind ca adevArate aceste fapte, dansul
vuia s dovedeasca ca deli Ionescu a
licitat, ca dell asupra lui s'a adjude-
cat marina, dansul n'a fost de cat
o persoana interpusA, si c5 cumpa-
rarea se Meuse pentru socotela lui
Tumpah si cu banii sai ;
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 519

Viimare Vin rare

Ca o asemenea dovad5. putandu-se Ca retractul litigios prevazut de
face in materie civila printr'o simpla art. 1402 din Codul civil poate fi
contra-litera sl Mra sa fie trebuinta propus in once stare s'ar afla pro-
de verio inscriere in fals, este inve- cesul, pang la definitiva sa termi-
derat, dupa cele ce s'a zis mai sus, nare, si inaintea oricarei instance,
ca in materie comerciala ea putea chiar cand procesul este pendinte
sa fie facuta prin martori. inaintea Curtii de casatie, caci drep-
Buletinul 1891, p. 239 tul inaintea chiar a acestei instante,
94. In cazurile prevazute de art. tot continua a fi litigios ;
60 si 61 din Codul comercial, fixa- Ca ceva mai mult, efectul propu-
rea pretului vanzarii unor marfuri nerii retractului litigios nu poate fi
este lasata la suverana apreciare a anulat printr'o retrocesiune, poste-
instantelor de fond, cari au si facul- rioara acestei propuneri, ce ar face
tatea de a numi si o expertizi. cesionarul in profitul cedentului.
Buletinul 1691, p. 859 Buletinul 1891, p. 1109
95. Romanul.din once Stat, poate 98. Vanzarea unui imobil dotal
dobandi imobile rurale in Romania, efectuata de care femeea maritata
chiar data nu i s'a recunoscut cali- minoara Mfa indeplinirea formalita-
tatea de roman conform art. 9 din tilor cerute pentru vanzarea imobi-
Constitutiune ? Vezi cuvantul : (Con- lilor minorilor, e nula.
stitutiune. No. 3. Buletinul 1891, p. 1399
Buletinul 1891, p. 1082 Vezi euvantul Minori emancipati, No. 6.
96. Interpretatia data de instanta 99. Intr'adevar, art. 70 din Codul
de fond asupra intiuderii lucrului ce comercial se aplica la vitiuri apa-
a format obiectul vanzarii, constitue rente, cat si la vitiurile ascunse ;
o deciziune de fapt care intra in Ca, pentru vitiile aparente, cum-
atributul for suveran si, ca atare, paratorul dup5. art. 70 din Codul
scapa de controlul Curtii de Casatie. comercial, este obligat a le denunta
Buletinul 1891, p. 1103 vanzatorului in timp de (lona zile
97. Considerand ca din coprinde- dela primire, data n'ar fi un timp
rea art. 1403 si 1403 din Codul civil mai lung neeesar din cauza condi-
lucrul se socoteste litigios cand exista tiunilor exceptionale, iar cele ascunse,
proces sau contestatiune asupra fon- in cele dintai doua zile dela desco-
dului dreptului, si ca acela contra perirea for ;
caruia exista un drept litigios van- Ca, dada, in speta, cumparatorul
dut, se va putea libera de cesionar a terminat munca cu masinile pri-
numarandu-i pretul real al cesiunii, mite, si daca el tocmai la 6 Septem-
spezele contractului si dobanda din brie intents proces, esi e invederat
ziva cand cesionarul a plait pretul ca nu poate fi vorba de rea aplicare
cesiunii ; a art 70, de oarece, oricare ar fi
Considerand ca un drept contestat natura vitiurilor descoperite, nu in
in fond inaintea unei instance jude- termenile prescrise de art. 70 s'a in-
catoresti, prin aceasta chiar ca este tentat actiunea, si dacti cumparato-
contestat, trebue sa fie considerat rul ar pretinde o prelungire a ter-
ca litigios, mica de puternice ar fi menului pentru a reclama din cauza
mijloacele de apirare opuse de de- do conditii exceptionale de acestea,
fendor contestatiunii ; ar fi trebuit a le propune si a le do-
www.dacoromanica.ro
520 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. RONIANA

Vanzare Van,zare
vedi la instanta de fond, ceeace nu legea Bursei, iar nu de care agentul
s'a facut. judecatoresc.
Buletinul 1892, p. 609
100. In virtutea ultimului aliniat 102. Legea nu proiba de a se
al art. 1295 din Codul civil, cum- stipula intr'un contract de vanzare,
paratorul unui imobil devenind, prin ca raspunderea pretulni s6. se Lea
transcrierea actului de cumparatoare, fie care un altreilea, fie cu sarcina
proprietar al acelui i mobil erga pentru cumparator ca, drept echiva-
omnes), urmeaza invederat ca once lent al lui, sa intretie si s ingri-
drepturi dobandite asupra acestui jeasca pe vanzator in tot timpul vie -
imobil, in urma acestei transcrieri, tii ;
de o a treia persoana dela fostul Ca, prin urmare, un asemenea mod
proprietar, fie printr'un contract de de stipulatiune nu poate schimba
buns voie incheiat cu acesta, fie caracterele $i natura conventiunii,
printr'o hotarare judecatoreasca obti- transformand-o dintr'un act cu titlu
nuta contra sa, nu sunt opozabile oneros, intr'un act de simpla libera-
cumparatorului, caci sunt dobandite litate ;
dela persoana sau contra unei per- C5., in speta, Curtea de apel cali-
soane ce legea o considers, in pH- ficand actul incheiat Intro p5.rti ca
vinta tutulor, a fi incetat sa fie un contract de vanzare, departe de
proprietar al acelui imobil ; a viola in ceva principiul stabilit prin
Considerand ca argumentul ce se art. 1294 din Codul civil, din contra
trage din principiul ca o hotarare n'a facut decat o just& aplicatiune
judecatoreasca avand efect retroactiv a lui.
la data intentarii actiunii, vanz5,to- Buletinul 1992, p. 1096
rul trebue sa, fie considerat el a in- 103. Considerand ca din cuprinsul
cetat a fi proprietar dela acea data, art. 1081 din Codul civil rezulta, ca
si dar vanzarea f5.cuta de dansul o parte contractanta nu este tinut5,
titre intimat era facuta de o per- de a face celeilalte parti, conform
soana ce nu era proprietar, e necon- art. 1079 din Codul civil, notificare
cludent. in speta, caci o hotarare de punere in tarziere pentru execu-
judecatoreasca neavand nici o auto- tarea conventiunii, decat atunci cand
ritate in privinta celor do al treilea, voeste s obtina prin justitie con-
nici efectul retroactiv al hotararii damnatiunea acestei parti ca sit -$i
nu li se poate aplica, si este ade- execute conventiunea, sau sa se de-
varat. ca cumparatorul care ui -a clare reziliata cu plata de daune-in-
transcris titlul, e un al treilea. terese ;
Buletinul 1892, p. 195 Considerand ca aceasta lips5, de in-
101. Vanzarea lucrului in comptul datorire, pentru indeplinirea formali-
cumparatorului, prevazut5, de art. 68 talii de punere in intarziere, are o
din Codul comercial, se face prin li- aplicatiune specials, conform art. 1298
citatiune, in caz cand lucrul nu este din Codul civil, in contractele de van-
din acelea can au un pret curent, zare in can *tile stipuleaza darea
$i dach aceasta licitatiune se efec- unei arvune de catre cumparator, $i
tuiaza la Bursa, ea se face numai vanzarea nu se executa din culpa
de agentul miilocitor a lucra dup. cumparatorului, caci in asemenea caz,

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 521

Vanzare Vanzare
vanzatorul are dreptul de a-$i apro- tiune de fapt care scapa de controlul
pia $1 a retine arvuna primita, mai Curtii de casatiune.
ales cand aceasta se stipuleaza ex- Buletinul 1893, p. 660
pres de parti, $i, prin urmare, n'are 105. Considerand ca cumpararea
necesitate de reclamatiune in justitie unei paduri pentru exploatare prin
pentru reziliarea contractului, ci nu- taiere nu constitue pentru cumpara-
mai cumparatorul poate sa alba in- tori un drept real asupra acelei pa-
teresul pi necesitatea de a obtine prin duri, ci numai dreptul incorporal de
justitie executarea on reziliarea van- a face sa, se taie $i sa se ridice ar-
zarii cu daune-interese, proband exis- borii WOO, $i, prin urmare, aseme-
tenta culpei din partea vanzatorului ; nea cumparatori nu pot constitui o
Considerand ca, in speta, se cons- ipoteca valabila asupra padurii su-
tata prin deciziunea atacata, ca prin push taierii, &del prin asemenea des-
conventiunea facuta, de recurent cu tinatiune ea nu mai reprezinta decat
intimata, pentru cumpararea dela a- o valoare mobila care nu este sus-
ceasta a unei cantitati de porumb la ceptibila de a fi ipotecata (art. 466,
31 Ianuarie 1891 $i darea unei ar- 1750 $i 1751 din Codul civil);
vuna de 800 lei, s'a stipulat expres Considerand insa, ca data cumpa-
ca aceasta arvuna va fi pierduta de ratorul unui asemenea drept de -Calera
recurent data nu va mai da intimatei a unei paduri, a constituit ipoteca
Inc a 3200 lei tot ca arvuna, pang. la asupra ei, $i creditorul o scoate in
expirarea a zece zile, $i ca, in rea- vanzare silita pentru achitarea crean-
litate, recurentul n'a oferit a mai da tei sale acel cumparator nu poate sa
intimatei acei 3200 lei decat la 13 opreasca vanzarea pentru motivul ca
Februarie 1891, adica dupa expira- ipoteca nu este valabila, caci, in lips&
rea color zece zile ; de obligatiune ipotecara, dansul ra-
Considerand ca in asemenea cir- mane obligat personal, $i tinut astfel
cumstance, Curtea de apel constatand de a indeplini indatorirea sa cu toate
Ca neexecutarea vanzarii provine din bunurile sale, fie mobile, fie imobile,
culpa recurentului, cu drept cuvant urmand numai ca $i alti creditori sa
a facut aplicatiunea art. 1298 din poata discuta drepturile for asupra
Codul civil, recunoscand intimatei pretului averii vanduta, dupa mari-
dreptul de a $i apropia arvuna de mea $i gradul de preferinta a crean-
800 lei ca pierduta de recurent, fara telor for (art. 1718 $i 1719 din Co-
necesitate de a mai face acestuia no- dul civil).
tificare de punere in intarziere $i pro- Buletinul 1893, p. 1007 1899, p. 624
ces de reziliarea vanzarii. Vezi mai sus No. 20 si mai jos No. 133.
Buletinul 1893, p. 104 106. Cumparatorul fiind, in ceeace
101. Constatarea judecatorului de priveste lucrul cumparat, succesorul
fond ca refuzul cumparatorului, in fostului proprietar, urmeaza neaparat
materie de vanzare comerciala, de a ea hotararile obtinute contra aces-
primi marfa cumparata este nejusti- tuia ii sunt opozabile ;
ficat, $i ca dansul este in culpa $i Ca acest prineipiu este adevarat,
ca atare raspunzator de daunele cau- fie vorba de o vanzare de buna, voie,
zate vanzatorului, constitue o ches- fie vorba de o vanzare silita, ceeace

www.dacoromanica.ro
522 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Viirveare Vanzare
de altmintrelea este recunoscut si prin vandut si mai cu seams accesoriile
art. 565 din Procedura civila cari serveau la uzul unui nemiscdtor
Buletinul 1894, p. 224 vandut, constitue o chestiune de fapt,
107. Dupa prescriptiunile art 787, lasata cu totul la aprecierea suve-
788 si 1341 din Codul civil, eredele rand a judecatorului de fond ;
sau cumparatorul care a fost evins Considerand ca, in spew, Curtea
de un tertiu din posesiunea unui imo- de apel interpretand intentiunea par-
bil determinat cazut in lotul sau, sau tilor, si stabilind ca obiectele de care
cumparat dela vanzator, nu poate e vorba in actiunea de fata intentata
avea contra co-erezilor sai sau a cum- de recurenta Izvoreano, n'au fost van-
paratorului, decat o actiune perso- dute de odata, cu via cumpa.rata de
nals in despagubirea valoarei acelui dansa dela licitatiunea publics, deci-
imobil de care a fost evins, iar nu ziunea sa in aceasta privinta nu cons-
o actiune reala. titue decat o deciziune de fapt, care
Buletinul 1894, p. 255 scapa do controlul Curtii de casatie.
10S. Procesele-verbale constata- Buletinul 1894, p. 681
re de vanzarea unor slepuri nu pot 112. Cumparatorul unei mosteniri,
fi atacate pe calea recursului in ca- raspunde el de toate sarcinile mos-
satie. tenirei cumparate ca insus rnosteni-
Buletinul 1894, p. 461 torul ? Vezi cuvantul: cSuccesiune
Vezi $i euvantul: nRecurs" No. 144. No. 95.
109. Predarea lucrului vandut in Buletinul 1894, p. 1101
stapanirea cumparatorului. constitue 113. Conbiderand ca dispozitiunile
o conditiune principals a contractului art. 6, partea III, capit. 2 din Legea
de vanzare, si neindeplinirea acestei Caragea, cum ca vanzarea celor ne-
obligatiuni din partea vanzatorului, miscatoare sa se faca numai cu in-
atrage dela sine reziliarea vanzarii scris, nu are sensul ca insas exis-
si daune-interese (art. 1340 din Codul tenta vanzarii chiar intre parti, a-
civil). tarna dela confectionarea unui act
Buletinul 1894, p. 553 scris, fiindca constatarea prin inscris
110. Cuvantul de evictiune. presu- nu e conditie esentlala pentru exis-
pune neaparat, ca cumparatorul sa tenta vanzarii, aceasta putand de
aiba deja posesiunea lucrului cum- sigur, in lipsa de act scris, fi do-
parat din care apoi s fie evins, pe vedita prin confesarea uneia din par-
cat timp, in speta, cumparatorul nu tile contractante sau prin juramant ;
a avut nici un moment aceasta po Ca sensul acelei dispozitiuni din
sesiune, din cauza, ca livedea ce cum- Codul Caragea nu poate fi decat Ca,
parase prin licitateiune fusese van- pentru probatia vanzarii se cere in-
duta mai inainte unei alte persoane scris, putand insa in lipsa de inscris,
de acelas proprietar, astfel ca', cum- sa fie dovedita prin alte moduri de
paratorul nefiind pus nici odata in probatiune.
posesiunea obiectului cumparat, nu Buletinul 1895, p. 28
poate fi vorba de aplicarea regulelor 114. Chestiunea de a se sti care a
relative la evictiune. fost pretul unei vanzari depinzand
Buletinul 1894, p. 554 de interpretarea data clauzelor unui
111. In materie de vanzare, ches- contract, si, deci, aceasta interpre-
tiunea de a se sti care este lucrul tare fiind o chestiune de fapt lasata

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT) ROMANA 523

Van,:zare reilm'are
la suverana apreciare a instantelor scapa de sub controlul Curtii de ca-
de fond, ea scapa de sub controlul satiun e.
Inaltei Curti. Buletinul 1896, p. 1531.
Buletinul 1895, p. 1114 119. Vanzarea unui teren facuta
115. Din cuprinderea art. 1295 din sub conditiune ca intr'un termen de-
Codul civil rezulta, ea actul de van- terminat sa so cladeasca pe dansul,
zare nu este un act solemn, qi van- e supusa rezolutiunii la caz cand
zarea este perfecta intro parti si pro- cumparatorul nu indeplineste condi-
prietatea este de drept stramutata la tiunea de a construi.
cumparator in privinta vanzatorului, Buletinul 1897, p. 23
indata ce partile s'au invoit asupra 120. Art. 2 din 7 Aprilile 1889
lucrului si asupra pretului ; impune ca conditiune pentru a putea
Considerand ca, in speta, vointa dobandi dela Stat micile loturi puse
vanzatorului de a vinde si a cumpa- la dispozitiunea taranilor, ca locui-
ratorilor de a cumpara, rezulta din torul achizitor sa fie cultivator de
faptul ca vanzatorul a subscris ac- pArnant ;
tul, si cumparatorii au cerut trans- C5, prin (cultivator de pamant,, se
crierea sa ; intelege acela care i i face din a-
Ca, asa, fiind, intrucat partite s'au griculture . principala sa ocupatiune ;
invoit asupra lucrului $i asupra pre- C5, a intinde intelesul acestui cu-
tului, vanzarea a fost perfecta, deli vant la toti acei cari mai mutt sau
instrumentul doveditor al vanzarii, mai putin, au interese atasate la
adicO actul incheiat intre parti, nu a cultura pamantului, este a devia
fost subscris si de cumparatori. scopul legii si a priva o clasa spe-
Buletinul 1896, p. 22 ciala de locuitori, in vederea careia,
116. Prin art. 1307 din Codul civil a fost facuta., de beneficile legii ;
s'a avut in vedere, ca numai van- rrt prin urmare, un aprod de tri-
zarile de buna voie nu sunt permise bunal, nu poate beneficia de favoa-
intre soti, iar in ce priveste vanza- rea acestei legi.
rile prin licitatiune publica legiuito- Buletinul 1897, p. 172
rul nu le-a putut proibi, intrucat co- 121. Aplicarea art. 1298 din Co-
luziunea intre barbat si femeescop dul civil presupune constatarea tine
urinarit de legiuitor nu mai este e in culpa ;
posibil. C5, constatarea aceasta, constitue
Buletinul 1896, p. 118 Si 893 o chestiune de fapt.
117. In materie de vanzari silite Buletinul 1897, p. 636
122. Considerand, in drept. ca dup.
imobiliare. are loc aplicatiunea arti- art. 1375 din Codul civil data van-
colului 1364 din Codul civil ? Vezi zatorul, in termenul ce i s'a prescris
cuvantul : Ordonanta de adjudecare, nu a exercitat dreptul sau de ras-
No. 245. cumparare, cumparatorul ramane
Buletinul 1896, p. 903 in virtutea paetului incheiat, nro-
118. Interpretarea asupra intinderii prietar irevocabil, fare sa fie tre-
lucrului care a format obiectul van- buinta de o deciziune judecatoreasca
zgrii intre parti, constitue o deciziune cat timp termenul pentru exercitiul
de fapt ce intra in atributul suveran rescumpararii a fost fixat de 'Asti
al instantelor de fond, si, ca atare, prin conventiunea for ;

www.dacoromanica.ro
524 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Tramare Tramare
Ca in sens invers, data vanzato- a complecta acele sume sau a rasa
rul dovedeste ea a faeut tot ce le- pe cumparator sa -$i exercite drep-
galmente era tinut a face, conditiu- tul de retentiune pentru sumele con-
nea rescumpararii se prezuma inde- testate pana la liehidare ;
plinita in baza art. 1014 din Codul Ca art. 1372 din Codul civil care
civil ; defineste dreptul vanzatorului eu
Ca de ad rezulta, ca data van- pact de rescumparare, nu prevede o
zatorul cu pact de rescumparare a simpla fagaduiala de plata, ci o plata
comunicat formal cumparatorului vo- efectiva si la care cumparatorul are
inta sa de a executa clauza de ras- drept ;
cumparare, facand Inaintea expira- Ca deci, cumparatorul nu poate
rei termenului stipulat de rascumpa- fi constrans a se multumi numai
rare, oferte reale pentru suma restitu- cu promisiunea vanzatorului, promi-
tiunilor ce este dator sa faca sau si o- siune ce poate nu o va putea tine.
ferte simple cand aceste oferte ar fi Buletinul 1897, p. 898
sincere si serioase si vanzatorul ar fi 123. In cazul cand un imobil este
in stare sa le realizeze imediat. sau vandut la doui eumparatori de ca-
data vanzatorul depune apoi in mod tre doua, persoane diferite ce se pre-
efectiv sau plateste direct in mana tind proprietare, nu mai poate fi
cumparatorului pretul rescumpararii, vorba de efectele transcriptiunei, care
el numai atunci isi rescumpara si nu reguleaza de cat relatiile juridice
iii reia proprietatea de care con- dintre persoane, detinand drepturile
tractual s'a despartit, beneficiind de for dela acelas autor, ci este ches-
efectele clauzei prevazuta in con- tiune de a se sti cari dintre van-
tractul sau ; zatorii imobilului instrainat era a-
Considerand insa, e nu este su- devaratul proprietar, si prin urmare
ficient, o simpla manifestare in ter- era in drept de a-1 instraina cunos-
men a intentiunei de rescumparare cut fiind de mai inainte, ca tran-
fara oferte reale $i faxa posibilitatea serierea eumpararii unui imobil dela
pentru cumparator de a-si recaphta un (a non domino , nu poate da
pretul plata ramanand un simplu cumparatorului insusi dreptul de pro-
creditor chirografar al vanzatorului prietate.
sau pentru a se nimici numai de Buletinul 1897, p. 1087
una din parti contractul perfectat 124. Considerand ca din chiar
intre ele, eaci dreptul de retentiune textul legii : (Pentru drepturile stra-
ce Curtea in speta acorda, cum- inilor de a cumpara imobile, rezulta
paratorului $i pe care i i reazima evident ca legea din 1864 vizeaza
argumentatiunea sa, devine iluzoriu numai pe straini apartinand altor
$i ineficace cand vanzatorul are alti State, carora le acorda dreptul de
creditori si este insolvabil : a cumpara, imobile in Romania sub
Ca asa fiind, vanzatorul care do- condititinea reciprocitatii:
reste sa-si rescurnpere imobilul van- Considerand ca israelitii Oman-
dut, e tinut a oferi in formele pre- teni, deli nu se bueura de dreptu-
vazute de art. 604 si urmatoarele rile politico, dar nu este mai putin
din Pr. civila sumele ce datoreste adevarat ca ei nu pot fi considerati
pentru a exereita, rescumpararea, $i ca straini, in inte]esul strict al cu-
in caz de insuficient5 a intregi $i vantului, caci straini sunt acci cari

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Vanzare
apartinand unui alt Stat politic or-
ganizat, se bucura de toate dreptu-
rile in general, fie civile fie politice
in acel Stat ;
Considerand ca astfel fiind, nici
dispozitia din art. 3 din legea citata
care zice ca : ctoate dispozitiunile
contrarii acelei legi, sunt si raman
abrogate, nu se poate sustine ca
a abrogat dispozitiile art. 1431 din
Codul Calimah, prin care se permite
evreilor de a cumpara case si du-
ghene in oral, caci art. 3 citat, vi-
zeaza dispozitiile contrarii legii pri-
vind pe straini ;
Considerand in fine di legea, din
1864 nu face nici o mentiune in
privinta drepturilor evreilor de a
cumpara imobile urbane ;
Prin urmare, trebue sa conchidem
ca situatiunea for ramane aceias
cum era regulata de legile si regu-
lamentele anterioare.
Buletinul 1897, p. 1904
125. Avand in vedere deciziunea
supush recursului din care rezulta
ca Maria Ciucurescu a chiemat in
judecata pe Adam si Rozina Beier-
lein, spre a o despagubi de faptul
ca imobilul vandut de sus zisii a
avut vitiuri ascunse, din cauza ca-
rora zidurile an crapat, amenintand
edificiul cu o complecta mina ;
Considerand ca reclamanta a in-
vocat atat art. 1354 si 1356 cat si
art. 998 din Codul civil ;
Considerand ca dupa art. 1354,
vanzatorul este dator, in caz de vi-
tiuri ascunse, sau sa intoarca pre-
tul, primind inapoi lucrul vandut,
sau sa sufere un scazamant din pret,
dup. alegerea cumparatorului ;
Considerand insa ca, in speta, in-
stantele de fond n'au condamnat pe
vanzator numai la scadere din pret,
dar si la despagubire, conform art.
1356 si 998 ;
www.dacoromanica.ro
525
Vanzare
Considerand ca pentru a justifica
o atare condamnatiune, instantele
de fond stabilesc, conform cerintelor
acestor articole, ca vanzatorii au cu-
noscut vitiurile ascunse, caci constata
Ca, in momentul vanzarii, interogati
fiind de cumparatoare despre crapa-
turile ce se zicea ca exists la casa,
cumparatorii au afirmat ca acele era-
paturi fusesera astupate de dansii
prin reparatiuni serioare si au ga-
rantat soliditatea casei ;
Considerand ca, astfel fiind, si in-
stantele de fond constatand in fapt
ca, vitiurile ascunse au existat si ca
vanzatorii au cunoscut acele vitiuri
in momentul vanzarii, cu drept cu-
vant au facut aplicatiunea art. 1356
si 998 din Codul civil, caci arnan-
dona le da dreptul, in asemenea caz,
de a condamna pe vanzatori nu nu-
mai la scadere din pret, dar si la
t oat e daunele-interese suferite de
cumparator ;
Considerand ca constatarea exis-
tentii vitiurilor ascunse, precum si
cunostinta ce vanzatorii au avut de
existenta acestor vitiuri, sunt ches-
tiuni de fapt, cari apartin in mod
suveran instantelor de fond, si in-
data ce aceste chestiuni de fapt sunt
stabilite de ele, condamnarea la des -
pagubirile rezultand din acele fapte,
este pe deplin justificata.
Buletinul 1897, p. 1326
126. Proibitiunea prescrisa de art,
1308 din Codul civil, este ea apli-
capila co-tutorului de fapt ? Vezi cu-
vantul : Tutela No. 72.
Buletinul 1497, p. 1332
127. Dupa Codul Caragea, prin
art. 6, capit. 2 despre vanzari. art.
6, partea 3 despre tocmeli, combinat
cu art. 8, capit. 2 despre card, par-
tea 6, despre judecati, vanzarile de
nemiscatoare trebuia sa se faca in-
scris, si cartile celor ce nu stiau
526 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROM kNA

Trei &Tare Vanzare

carte, trebuiau sa se adevereze de din Proc. civila, transcriptiunea este
scriitori si de alti doi martori sau o conditiune esentiala pentru trans-
de judecatori. misiunea proprietatii imobiliare fata
Buletinul 1898, p. 68 de tertii, cari legalmente nu sunt
128. Considerand ca deli este a- socotiti ca au cunostinta de o muta-
devarat ca drepturile care rezulta tiune, decat numai data s'a indepli-
din vanzarea perfecta intre parti, nu nit in privinta for formalitatea trans-
se pot opune celor de altreilea decat criptiunii ;
prin transcriptiunea actului de van- Considerand ca intre doi achizitori
zare, de uncle ar rezulta consecinta de buna credinta al aceluias imobil,
ca data un imobil s'ar vinde de pro- cel ce a transcris mai intai contrac-
prietar la doua sau mai multe per- tul sau, are precadere ;
soane, mai intai prin act netranscris Ca legiuitorul, pentru a garanta
si in urma prin act in regula tran- siguranta transmisiunilor si a evita
scris, cumparatorul din urma care a turburarea ce ar aduce-o creditului
transcris actul sau it poate opune cu si valoarei proprietatilor. discutarea
succes celorlalti, acest principiu insa in fapt data cel ce a cumparat tun
nu-si are aplicatiunea si in cazul imobil a avut sau nu cunostinta de
cand se stabileste ca a doua van- o vanzare netranscrisa, care cele mai
zare a fost rezultatul unei simula- adesea ar fi simulata sau fraudu-
tiuni sau al unei fraude concertata loasa, a prescris formalitatea trans-
intre vanzator si cumparatorul ulte- criptiunii, ca singurul mijloc de pu-
rior contra primului achizitor. blicitate al transmisiunilor imobiliare ;
Buletinul 1998, p. 181 Considerand ca aceasta formali-
129. In caz de anularea unei van- tate fiind prevazuta intr'un interes
zari din partea creditorilor fraudati general, ea nu poate fi prin nimic
in urma exercitiului actiunii pan - alt suplinita ;
liane. cumparatorul nu se poate des- Ca, prin urmare, lipsa ei poate fi
pagubi din insasi vanzarea imobilului invocata de tertiul achizitor, care se
cu insusi creditorii asupra carui imo- pretinde ca ar fi avut cunostiinta de
bil acestia isi exercita urm5rirea : mutatiunea anterioara, caci aceasta
Ca cumparllorul se poate despa- nautatiune nefiind transcrisa, nu-i
gubi numai din prisosul ce ar ra- este opozabila, si o simpla cunos-
mane din vanzarea imobilului, in tinta nu constitue prin ea insasi o
urma satisfacerii creditorilor. manopera frauduloasil, asa ea tertiul
Buletinul 1898, p. 557 care a uzat de o dispozitiune legala
130. Dreptul de a fi ctitor sau transcr ind actul, nu a flieut de cat
epitrop intfun asezamant public, in sa indeplineasca cerintele legi, si
baza testamentului fondatorului a- deci, nu poate fi socotit cu rea ere-
celui asezamant, fiind un drept de dinta fata de achizitorul anterior,
familie, deli transmisibil erezilor, el case numai siesi isi poate imputa
insa nu poate fi nici cedat, nici van- ca a neglijat transcrierea actului
dut, neputand face obiectul veriunei sat' ;
tranzactiuni. Considerand ca, asa fiind, in speta,
Buletinul 1898, p. 1260 este gresit considerantul Curtii de
131. Considerand ca dupa art. 1295 fond care aseaza principiul, ca un
din Codul civil combinat cu art. 723 achizitor e de rea credinta indatil ce

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 527

Van fare Velmare

a avut cuno$tiinta chiar $i indirect curg din acest drept nu pot fi de
de o mutatiune anterioara ; cat tot persoanele mobiliare ;
Ca singura exceptiune stability de Considerand ca o asemenea ac-
legiuitor ca mutatiunea nu are loc tiune nu poate fi indreptata de cat
fa0, de tertii de cat prin transcrip- in contra vanzatorului padurii, iar
tiunea actului de mutatiune, este nu in contra achizitorului mo$iei,
cand transcriptiunea posterioara ar contra caruia nu se poate exereita
fi in adevar patata de dol sau de de cat o actiune reala imobiliara ;
fraud5,, caci legiuitorul, prescriind Considerand ca transcriptiunea
publicitatea, nu a inteles a incuraja vanzari nu poate avea nici o inrau-
frauda $i reaua credinta. rire in speta, de oarece transcriptiu-
Buletinul 1998, p. 1395 nile nu au efecte de cat atunci cand
132. and in actul de vanzare este vorba de drepturi imobiliare ;
este prevazuta clauza rezolutorie ex- Considerand ca art. 506, 565, 566
presa, judec5.torul nu mai poate a- $i 724 din Proc. civila ce se pretind
eorda termen da plata cumparato- a fi violate, nu se refera de cat la
rului dupe expirarea termenului $i drepturile reale ce ar avea tine -va
punerea in intarziere (art. 1367 din asupra imobilului, $i pe cat timp
Codul civil). cumparatorul unei paduri spre ex-
Buletinul 1899, p. 499 ploatare nu are un asemenea drept,
133. Considerand, in principiu, ca el nu se poate plange ea textele sus
ceea ce serve a determine data un aratate au fost violate.
drept este mobiliar sau imobiliar, Buletinul 13.99, p. 624
este natura, obiectul acelui drept ; Vezi mai jos : No. 157.
Ca dreptul cumparatorului unei 134. Considerand ca legiuitorul
paduri spre taiere, este un drept mo- prin art. 8 din 1 egea pentru van-
biliar, caci natura obiectului acestui zarea unei parti din domeniile Sta-
drept este mobiliar ; tului promulgata la 31 Alartie 1868
Cel ce cumpara o padure spre ta- dispune ca mo$iile se valid in in-
iere nu are dreptul de cat la arborii tregul lor. a$a precum se stapanesc
considerati ca taieti ; de Stat, $i toate drepturile $i inda-
Considerand ca din caracterul mo- toririle for in ceeace prive$te veci-
biliar al dreptului cumparatorului natatea, tree asupra cumparatorului ;
unei paduri spre exploatare, se de- Considerand ea prin legea dela
duce ci acest drept este personal iar 12 Aprilie 1b81, in baza careia Sta-
nu real, caci nu se poate concepe tul a vandut recurentului mo$ia in
un drept real mobiliar aplicandu-se chestiune, nu se ridica cumparato-
la nn imobil sau la o portiune din rilor dreptul consacrat de legiuitor
imobil, si acel ce cumpara obiecte prin mai sus citatul text relativ la
incorporate la imobil, sub conditiune actiunile si indatoririle in ce pri-
de a le sepal* n'are nici un drept ve$te vecinatatea, ci numai spre a
real asupra imobilului (Demolombe, se asigura si mai bine statul de ras-
T. I, No. 153); punderea de evictiune, s'a edictat
Ca, dar, dreptul cumparatorului dispozitiunile art. 11 din aceasta,
unei paduri spre taiere, fiind un drept din urma lege, ramanand cumpara-
personal mobiliar, $i actiunile ce de- torului neatinse toate drepturile si

www.dacoromanica.ro
 528 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Vanzare Rinzare
actiunile inerente imobilului, ca drep- facut de catre Stat vanzarea mosiei
turi reale imobiliare cum sunt; in chestiune.
Considerand ca o asemenea solu- Buletinu11899, p. 6'28 si 1901, p. 1281
tiune este si conforma principiului 135. Considerand ca promisiunea
tras din regulile de transmisiune a de a vinde, pentru a fi lipsita de
bunurilor reale imobiliare, chip& care forta odligatorie, trebue sa constitue
cumparatorul ca succesor cu titlu o simpla policitatiune, adica sa nu
particular intra in toate drepturile fie acceptata de partea cealalta :
ce le avea vanzatorul asupra lucru- Ca in spew, dupa cum rezulta,
lui vandut ; din stabilirea faptelor petrecute, G.
Considerand ca clauza din actul P. Bratianu nu numai ca a primit
de f,vanzare prin care se spune ca sa, cumpere dela Gil. Ceausescu o
s'a vandut imobilul .a$A, precum s'a portlune din pamantul dobandit de
posedat de predecesorii cumparato- acesta dela Stat, dar Inca a si fost
rului., nu poate fi privita decal ca pus in stapanirea acelei portiuni si
o clauza adoptata de Stat pentru a a cultivat-o mai multi ani;
se garanta si mai bine de raspun- Ca prin urmare, tribunalul, cand
derea de evictiune, dar care nu poate atribue acestui fapt caracterul unei
tidied cumparatorului niste drepturi simple promisiuni unilaterale, dena
acordate de lege $i pe care Statul tureaza conventiunea dintre parti si
nu si le-a rezervat in mod expres, face o rea aplicare a legii.
aci imediat dupa aceasta clauza se Buletinul 1899, p. 1138
spune: =ca vanzarea s'a facut cu 136. Lipsa dublicatului cerut de
conditiunile si Indatoririle prevazute art. 1179 din Codul civil, se poate
in mai sus citata lege ; suplini prin recunoasterea insas a
Considerand dar ca intr cat prin partii in instanta despre existenta
contractului de vanzare ? Vezi cu-
aceasta lege, dupa cum s'a aratat vantul :
mai sus, nu se ridica cumparatoru- 4Contracte, No. 67.
lui dreptul la actiunile reale imobi- Buletinul 1399, p. 1269
liare existente la vanzare, si intru 137. Considerand ca deli in Codul
cat nici prin actul de vanzare Sta- civil francez exists un text art.
tul nu si-a rezervat pe seama sa, 1599 care declar'a nula in mod
printr'o clauza expresa, un asemenea formal vanzarea lucrului altuia, to-
drept, apoi instanta de fond, res- tug, doctrina si jurisprudenta Iran-
pingand pretentiunea recurentului, ceza este aproape unanima in a re-
sub cuvant ca interpreteaza con- cunoaste si sustine, ca o asemenea
tractul de vanzare si pe motiv ca vanzare nu este nula, neexistenta
in acest contract recurentul nu ar in mod absolut, ci numai anulabila ;
avea dreptul la actiunea in reven- Considerand ca legiuitorul nostru
dicare ce ne preocupa, prin aceasta suprimand ci t a t u l text, invede-
procedare a violat legea si a neso- rat rezulta ca in sistemul Codului
cotit principiile de drept mai sus nostru civil, 'Amalie in afara de
aratate, neputand fi vorba in spew, once discutiune, a o asemenea
de interpretare de contract, ci de le- vanzare este numai anulabila, si
gea dela 1881 in baza careia s'a deci susceptibila ca prin confirmare

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Viinzare
San ratificare sa-si produca toate
efectele unei perfecte vanzari ;
Considerand ca astfel fiind, si in-
tru cat, in speta, Curtea de fond
constata ca vanzarea imobilului in
litigiu s'a confirmat printr'un act
autentic intitulat .Declaratie), dat
de catre recurentul Stavru Anghe-
lidi, actualul proprietar, prin care
act recurentul recunoaste de bung
vanzarea facuta de dare V. Butu-
noiu lui N. Nedu, si intru cat acest
act juridic confirmare fiind uni-
lateral, fiindca legea nu care pentru
validitatea lui concursul a doua vo-
inte, ci numai consimtimantul ace-
luia care este in drept a-I face. ast-
fel ca nu mai putea fi retras de re-
curentul Stavru Anghelidi sub pre-
textul Ca nu a fost oferta sa accep-
tata de V. Butunoin, apoi, cu drept
cuvant si fara a interprets gresit
textele legii aratate in motivele de
recurs, au judecat instantele de fond
cand au recunoscut ca proprietar al
imobilului pe intimatul N. Nedu.
Buletinul 1899, p. 137.3
138. Avand in vedere ca se con-
stata ca Bertolan Solomon, cumpil-
rand imobilul din strada Arhanghel-
Teiu, a achitat parte din pretul a- de a se sti, cui se cuvine restul
cestui imobil, iar restul s'a opus al pretului pentru intobilul in litigiu,
achita pentru motivul ca acel imo- conform art. 1364 din Codul civil ;
bil apartinand la doui proprietari,
recurentul de astazi $i sotii sale
Francisca, si achitand pe recurent
cu mai mult de jumatate din valoa-
rea convenita, acesta nu poate pre-
tinde si partea din pretul care se
cuvine sotiei sale decedate si al ca.-
rei mostenitor nu a probat ca este ;
Avand in vedere ca Curtea de
apel din Bucuresti sectia 3-a prin
decizia supusa recursului, primind de
bune argumentele defendorului Berto-
lan Solomon, respinge actiunea re-
curentului care, zice Curtea, nu poate
I. C. Barozzi. Vol. IV
www.dacoromanica.ro
529
Vetn,twre
pretinde nici inapoerea imobilului,
care nu- i apartine decat pentru ju-
matate, nici parte din pretul care se
cuvine sotiei sale ;
Avand in vedere ca Curtea con-
statil ca Benedek Ianos, vanzatorul,
a recunoscut ca imobilul vandut lui
Bertolan, a fost cumparat de dan-
sul gf sotia sa Francisca ;
Ca. Bertolan, obtinand imobilul cu
pretul de 3000 lei, fara sa se fi in-
cheiat yeti un act de cumparatoare,
nu a dovedit cu nimic ca a platit
mai mult de 1800 lei din acel pret,
suma recunoscuta ca primita de
vanzator ;
Considerand ca astfel fiind lucru-
rile, cumparatorul nu poate define
intregul imobil MIA a raspunde o-
bligatiunei sale de a achita pretul
integral (art. 1361 din Codul civil)
$i, prin urmare, nu poate profits de
o parte a imobilului pe care nu a
platit-o sau de o parte a pretului ;
Ca temerea cumparatorului de a
fi evins de jumatatea locului cum-
parat, riu-i da drept de a profits de
suma ce mai are de complectat la
pret, Si aceasta suma urma sa fie
depusa pang la transarea chestiunii
Ca in speta, prin judecarea Curtii
dandu-se loc la o deposedare a re-
curentului, fara cauza, sau la o a-
vantajare a cumparatorului de a be-
neficia pe nedrept de o parte din
pret, deciziunea Curtii e data cu
violarea regulelor dela vanzAri.
Bidetinul 1900, p. 506
139. Acel ce vinde un lucru, ii
vinde cu toate drepturile ce le are
asupra acelui lucru, afara de stipu-
latiune express contrarie :
De uncle urmeaza ca, drepturile
cumparatorului nu pot fi marginite
34
530 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Verna re
numai la posesiunea ce avea lucrul
in momentul vanzarii, ci la toata,
intinderea lui, prevazuta prin actele
de proprietate referitoare la lucrul
cumparat.
Buletinul 1900, p. 115 2
140. Stipulatiunea inserata intr.()
conventiune de vanzare prin care se
zice : ca,' la caz cand s'ar face ma-
soristea unei mosii si s'ar 031 c5,
unul din cumparatori ar poseda o
portiune mai mare de parnant decal
celalalt, acela sa intoarca aeestuia
in bani diferenta duper pretul cum-
pararii, der loc la o actiune perso-
nals iar nu la o actiune realer.
Buletinul 1874, p. 958
141. Codul Caragea prin art. 13,
partea 3, capit. 2 nu cerea, pentru
perfectibilitatea vanzarii, traditiunea
lucrului vandut.
Buletinul 1865, p. 65
142. Considerand ca, in virtutea
art. 1330 din Codul civil, partile pot
deroga la dispozitiunile legii care re-
cunoaste cumparatortilui, in anume
cazuri, dreptul de a care scazamant
in pret pentru lipsa continutului pre-
vazut in actul de vanzare;
Ca, legea necerand ca o asemenea
derogare sa, nu poat5, rezulta decal
dintr'o stipulatiune express, ea poate
fi si tacita, si dar sa rezulta din in-
tregul continut al actului, si din im-
prejurarile in care el a fost convenit;
Considerand, in speta, ca instan-
tele de f o n d, din examinarea si
aproprierea diferitelor c l a u z e ale
contractului de vanzare, si din cu-
nostinta ce cumparatorul a avut, la
incheierea contractului, de faptele ce
au avut de rezultat a imputing in-
tinderea indicata in acel act, isi for-
meaza convingerea c5, intentiunea
nici a lui Ghica n'a fost de a vinde
si garanta lui Vernescu intinderea
prevazuta in act, nici a lui Vernescu
www.dacoromanica.ro
Vilmare
ea Ghica sa-i garanteze acea intin-
dere, de oarece si unul si altul stiau
ca lucrul vandut nu mai avea acea
in tinders ;
Considerand ca aceasta constatare
a intentiunii partilor contractante,
scapand de sub cenzura acestei Curti,
motivele de recurs invocate devin
neintemeiate.
Buletinul, 1901, p. 767
143. Un act translativ de proprie-
tate nu poate servl ca just titlu, de
cat pentru terenul coprins intr'ansul;
Buletinul 1901, p. 1983
144. Avand in vedere art. 18 si
19 din Legea vanzarii bunurilor Sta-
tului din 9 Mai 1806 ;
Considerand c5, din dispozitiile a-
cestor articole rezulta Ca, locuitorii
stabiliti pe mosia in vanzare, sunt
admisi cu preferinta la cumpararea
loturilor inainte de oricare altii, si
chiar de aceia cari locuesc pe o mo-
sie imediat vecina cu cea scoasa in
vanzare in loturi ;
05, paza ordinei prevazuti de lege
pentru acordarea loturilor, este puss
in sarcina Comisiunii numita de Mi-
nisterul domeniilor pentru a efectua,
vanzarea ;
05, cei interesati pot ridica con-
testatiuni cand inscrierea locuitorilor
pentru cumpararea loturilor nu s'a
Lent cu paza ordinei stability de le-
giuitor, si aceste contestatiuni se
examineaza de sus numita Comisiune
care se si pronunta asupra for ;
Ca lucr5,rile Comisiunii terminate
si constatate prin proces-verbal, se
trimet Ministerului domeniilor care,
data &este ca vanzarea s'a efectuat
ca paza formelor si regulelor stabi-
lite de lege, con firm5, vanzarea si
pune pe cump5,rator in posesiune de
fapt a lotului cumparat ;
Considerand ca fats cu aceste dis-
pozitiuni ale legii, data ce vanzarea
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA 331

Viinvtre Vanzare
s'a facut fara nici un fel de con- litate, partite pot renunta la aceasta
testatie din partea acelor locuitori dispozitiune edictata in favoarea for
cari ar fi aviit dreptul sit fie prefe- si, prin urmare, neobservarea ei se
riti recurentului la cumpararea lo- poate acoperl prin ticerea partilor.
tului, si s'a confirmtt de Ministerul Buletinul 1909, p. 750
domeniilor, vanzarea este desavarsita 14S. Neincunostiintarea cumpara-
si Ministerul n'are actiune sa tears torului unei paduri din partea van-
nulitatea ei, intrucat dreptul de pre- z5,torului sau, Ca padurea vanduta
ferinta este acordat de legiuitor nu- era supusa regimului silvic si, ca
mai acelor din locuitorii stabiliti pe atare, in imposibilitate de a putea fi
mosia scoasa in vanzare, doritori de exploatat5. de catre cumparator, in-
a cumpara asemenea Intel, si acest dritueste pe acesta de a care rezilie-
drept nu se poate propune si exer- . rea contractului de vanzare.
cita decat inaintea Comisiunii insti- Buletinul 1909, p. 854
tuita de lege spre a efectua vanza- 149. Actul autentic de vanzare
rea, care singura are competinta a constatand ca pretul a fost p15,tit,
judeca, contestrttiunile ivite in aceasta face credinta de aceasta afirmare
privinta. art. 1173 din Codul civil pang 1.a
Buletinul 1909, p. 13 inscriptiunea in fals, si nu se poate
145. Este valabila vanzarea M- d'arama prin simple alegatiuni ca ac-
edi de ea' tre eredele aparent unui tul a fost dat cumparatorului Lira,
tertiu de bung credinta.. consimtimanktl vanz5,torului.
Buletinul 1902, p. 350 Buletinul 1902, p. 1145
140. Considerand ca dupa dispo- 150. Avand in vedere Legea din
zitiunile art. 449 din Proc. civila, 7 Aprilie 1889 pentru instrainarea
nici o cerere de nulitate sau de stri- bunurilor Statului si rascumpararea
care a vanzarii nu se primeste in embaticurilor ;
contra acelui asupra carui s'a adju- Avand in vedere ca aceasta lege
decat lucrul si care a platit pretul; in virtutea art. 51 declara inaliena-
Considerand ca hind constant, in bile, in timp de treizeci ani, loturile
speta, ca in ziva facerii contestatiu- de cinci hectare si ca, in ce priveste
nii pretul nu era inca plata ; loturile de zeta si de douazeci si cinci
Ca dar, adjudecatarul nu se afla hectare, acelas articol dispune ca nu
in conditiunile sus citatului art. 449, se vor putea instr5.ina pang la amor-
urmeaza ca contestatiunea facuta de tizarea intregei datorii, si plina for
debitor nu era tardiva, si dar, cand liberare, iar ca, in caz de plata an-
instantele de fond declara nea,dmi- ticipate, vanzarea este permisa
sibila acea contestatiune, violeaza Considerand ca din aceasta dispo-
dispozitiunile sus citatului text de zitiune rezulta, in modul cel mai evi-
lege. dent, ca legiuitorul nu a inteles sa
Buletinul 1902, p. 732 pue sub aceias sanctiune proibitiu-
147. Dispozitiunile art. 443 din Pr. nea de instrainare a tuturor catego-
civila relative la modul cum are a riilor de loturi, caci pe cand declara
se face vanzarea bunurilor raisca- inalienabile in time de treizeci de ani,
toare urmarite fiecare obiect a fara nici o rezerva si intr'un interes
parte sau cu gramada nefiind esen- de ordine publick loturile de cinci
Vale si prescrise sub pedeaps'a de nu- hectare, opreste instrainarea loturilor

www.dacoromanica.ro
532 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Fneingare
de zece $i doudzeci ei cinci hectare
numai pand la plata pretului, adicd
numai in interesul vanzAtorului ;
Nulitatea rezultand din aceasta din
urma proibitiune, nefiind decal rela-
tivd, ea nu poate fi invocatd decal
de Stat, in interesul cdruia a lost
opritd. instrainarea.
Buletinul 1908, pag. 77 si 677 (Sect.
Unite)
151. Chestiunea de a se $ti daed
intr'un caz anume dat, exista sau
nu o cauza legitima de a se admite
de build o vanzare facuta intre doi
soti, ca conform& cu unul din cazu-
rile exceptionale prev5zute de arti-
colul 1307 din Codul civil, constitue
judecarea unei chestiuni de drept, termen ;
caci aceasta judecare consistd in in-
terpretarea art. 1307 $i in aplicarea
acestui articol la faptele constatate
de instanta de fond ;
Considerand, prin urmare, ca jude-
carea chestiunii de a se sti dacd ins-
tanta de fond, admit:and de bund o
vanzare L.-tenth intre doi soti, s'a con-
format sau nu cu art. 1307 $i a fa-
cut o buna aplicatiune acestui articol,
intra in atributiunile Curtii de ca-
satie.
Buletinul 1903, p. 115
152. Considerand ca, din dispozi-
tiunile art. 17 din Legea pentru ins-
trainarea hunurilor Statului din 1889,
rezultd ca locuitorii cari au cinci hec-
tare de pAmant nu pot s5, cumpere
loturi mici din mosiile Statului ;
Ca prin art. 57 din aceea$ lege, se
declard nula de drept vanzarea fa-
rata cu violarea prescriptiunii men-
tionatei legi ;
Ca, pe langd. aceasta, Legea pentru
instrainarea bunurilor Statului fiind
creata intr'un interes de ordine so-
cials, nulitatea instrainarii facut5, cu
chicarea prescriptiunilor ei, rezulta in
mod virtual dinteansa ;
www.dacoromanica.ro
Vanzare
Considerand ca, in spetd, fiind cons-
tant ca., in timpul cand Statul a van-
dut lotul cu No. 206 recurentului Do-
bre Nitulescu, acesta aye& o portiune
de phreant mai mare de cinci hec-
tare, acea vanzare e nu1a de drept.
Buletinul 1903, p. 537
153. Considerand ca, dupd dispo-
zitiunile art. 70 din Codul comercial,
cumparatorul unor marfuri sau pro-
ducte provenind dintr'o alta plata,
este dator sa denunte vanzatorului
vitiile ascunse ale lucrului cumparat,
- in tale dintai doua zile dela descu-
perirea lor, sub pedeapsa de a nu
mai fi primit a reclama, in contra
vanzatorului dupa expirarea acelui
Avand in vedere ca, in spetd, dupd
cum se constata de cdtre instanta de
fond, recurentul cumparand dintr'o
alta piata dela W. I. Buch et Corn-
pagny Limited din Londra, o canti-
tate de esenta de rom prin interme-
diul lui :blather, de$1 analizeaz& st cu-
noaste vitiile mdrfii primite in ziva
de 16 lunie 1901, totus dansul nu
a facut cunoscut vanzatorului acele
vitii descoperite, cleat tocmai la 4
lunie 1902, adic5, dupa aproape un
an dela descoperirea for ;
Deci, cu drept cuvant instantele de
fond au respins reclamatia ca tardiva.
Buletinul 1903, p. 618
154. In caz de anularea vanzarii
pe calea judecatoreasca, cumparato-
rul are el dreptul de a refine imo-
bilul pan& cdnd ii se va restitul pre-
tul ? Vezi cuvantul : Retentiune.
No. 8.
Buletinul 1903, p. 737
155. Considerand ca din art. 1 din
conditiile generale pentru exploatarea
padurilor Statului se prevede ea
afara de clauze speciale contrarii,
vanzarea padurilor Statului se face
pe numar de hectare ;
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Vanzare
Considerand ca prin art. 6 ultim
aliniat, din Regulamentul de licita-
tie se prevede de asemenea ca con-
ditie speciala, ca pentru padurile din
ostroavele Dunarei si din billti, lici-
tatiunea se tine asupra niimarului
padurilor can compun seria ce se
scoate in vanzare, iar adjudecarea
for se face pe unul si singur pret ;
Considerand ca prin art. 4 din con-
tractul de exploatare se stipuleaza
capadurea cumparata de recurentul
Cocias fiind de bait& licitatiunea se
tine pe serie, conform aliniatului ultim
de sub art. 6 din Regulamentul sus
citat ;
Considerand ca din cele de mai
sus rezulta inteun mod invederat
ca Statul n'a vandut recurentului
Cocias padurea pe masura de hec-
tare, ci pe grupuri ;
Ca, in acest caz, Statul negaran-
tand decal numarul grupurilor sau
al parchetelor ce da in exploatare,
iar nu si numarul hectarelor din
acele parchete, si, in speta, fiind con-
stant ca recurentul Cocias a primit
si exploatat parchetele cutnparate,
cu drept cuvant Curtea de fond a
hotarat ca dansul nu mai poate avea
dreptul la nici o despagubire si i-a
respins actiunea.
Buletinul 1903, p. 810
156. Tocmeala de vanzare facuta
sub regimul Codului Calimah de ca-
tre o persoana ce nu stie carte, tre-
bue sa fie facuta inscris in asistenta
a doi sau trei martori cari toti tre-
buiau sa stie carte (art. 1176 si
1179 din Codul Calimah).
Buletinul 1903, p. 1472
157. Considerand ca se constata
ca in contra urmaririi mosiei Coroesti,
recurentii au facut contestatie si au
cerut ca in afipte si publicatiuni s
se prevad5, ca padurea aflata pe
pe acea mosie este vanduta for prin-
www.dacoromanica.ro
533
mare
tr'un contract incheiat inainte de
urmarire ;
C5, tribunalul prin sentinta No
a respins aceasta contestatie, pentru
motivul ca cumparatoarea unei pa-
duri spre thiere nu are papa la there
decat un drept rnobiliar si personal,
si un asemenea drept nu are a se
fi respectat de tertiul cumparator
al fondului ;
Considerand ca vanzarea padurii
aflata pe mosia urmarit5., trebue sa
fie trecuta, in tot cazul, in afipte
si publicatiuni, daca existenta acelei
vanzari e probata, pentru ca noul
proprietar al mosiei s5, fie incunos-
tiintat ca va avea sa respecte drep-
tul cumparatorului acelei p5.duri ;
Ca cumparatorul unei paduri de
pe mosia urmarita in mod siht, spre
a obtine respectarea contractului din
partea eventualului cumpar5,tor, tre-
bue sa starue a-si trece acel contract
de vanzarea padurii in afipte, cad
altfel este expus ;
Considerand ca, deli recurentii au
cautat prin contestatia facuta a ob-
tine recunoasterea contractului de
cumparare a padurii si mentionarea
in afipte, ca o imprejurare neaparat
de stiut, si, desi tribunalul trebuia
sa admita contestatia si sa ordone
a se face mentiune in afipte de acel
contract, tribunalul o respinge prin
o discutiune cu totulfara scop asu-
pra naturii dreptului cumparatoru-
lui unei p5.duri ;
Pentru aceste motive caseaza, etc.
Buletinul 1904, p. 1146
15S. Considerand, in drept, ca art.
41 si 42 din Codul Caragea, ca si
cele trei ce preced acestora, sunt
regulatoare, in genere, pentru toate
smintelele aparente si neaparente ale
lucrului ce face obiectul contractului
unei vanzari, exceptandu-se numai
servitudinile lucrurilor nemiscatoare
534 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

filn;vare 117t,nzare
cari se reguleaza anume prin spe- Considerand ca recurentul cumpa-
cialul art. 43, $i 1rin care se lasa rator, prin raspunderea pretului $i
asemenea sminteli izvorite din ser- vanzatorul, prin predarea actului de
vitudine, fora distinctie de aparenta vanzare, au facut tot aceea ce le-
sau neaparentd, in singura indato- gea cere spre a socoti vanzarea de-
rire a vanzatorului de a le arata savarsita.
cumparatorului, s u b osanda inca, Buletinul 1964, p. 75
pentru neurmare, de a se Lisa, con- 160. Art. 8 din Sobornicescul Hri-
tractul vanza'rii in facultatea cum- sov de$1 a legiuit ca, cdac5. in ter-
paratorului de a-1 strica sau de a-i menul publicatii de $ease luni a
scridea pretul ; unei vanzari de avere nemiscatoare
Considerand ca aliniatul 8 dela nu se vor ivi cu pretentii acei in
art. 44 nu este decat mai mult o drept, (Mpg expirarea acelui termen
afirmare a precedentului art. 43 ; nu se mai tine in seama nici o re-
Considerand, in fapt, ca asupra clamatiune din parte -le', dar acea-
locului vandut de Eforia Spitalului sta nu se poate intelege de cat nu-
Coltea lui Carol Lucaci, era doban- mai pentru o avere nemiscatoare ce
dith servitudinea de lumina de catre se afla in stapanirea vanzatorului,
until din vecinii acestui lot in tim- iar nu $i pentru aceea ce nu se afla
pul contract5rii acelei vanzari, $i ca in a sa stapanire in timpul publi-
vanzatorul n'a aratat acea servitu- catii acelei vanzari.
dine cumparatorului $i, prin urmare, Buletinul 1864, p. 363
Curtea de apel hotarand stricarea 161. Odatil cu transmiterea unui
acelei vanzari, bine a aplicat art. 43 fond pe obrazul altei persoane, tree
si alin. 8 de la art. 44 din Codul catre aceasta toate drepturile doban-
civil. dite din partea persoanei co i-a tran-
Buletinul 1864, p. 61 smis proprietatea.
159. Considerand ca dupa art. 13 Buletinul 1867, p. 521
partea III, capit. 2 din Codul civil, 162. Vazand art. 2 din Legea din
o vanzare de nemiscator este desa- 1849 ;
varsita indata ce s'a predat inscrisul Considerand ca, de la punerea in
de vanzare $i s'a primit pretul ; lucrare a Codului Caragea, pana la
Considerand ca legalizarea dand promulgarea legii din 1849, vanza-
actului o publicitate si o data certa, rea nemiscatoarelor era regulata de
are de scop a constitui titluri legi- art. 6 de la vanzari din acel Cod,
time pentru cumparator $i in contra dup5, care, vanzarea celor nemi$ca-
unei a treia persoana ; toare trebue O. se faca numai in-
Considerand ca tocmelile, in prin- scris, fara sa se faca in lege veri o
cipiu de drept general, intre partite distinctiune data se cere inscris nu-
tocmitoare in be de, lege, cand too- mai pentru cei de at treilea sau $i
meala este incontestabila $i ca, de intre partite contractante de unde
s'ar admite teoria tribunalului $i a remit& evident ca inscrisul se cerea
Curtii de apel, adica, ca vanzarea lu- $i chiar pentru partite contractante,
crurilor nemiscatoare nu se poate pe cari mai cu seama le avea, in ve-
socoti des5,var$ita de cat din mo- dere art 6 precitat ;
mentul legalizarii, s'ar lovi expusul Considerand ca dela promulgarea
principiu de drept ; legii din 1849, precitatul art. 6 de

www.dacoromanica.ro
 REPERTORDIL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 535

Veen care Viinzare

la vanzari este abrogat prin art. 4 se aplica regu tele asezate la\ ocmeli in
din legea din 1849, iar prin art. 2 rleobste, cari se pot dovedi prin
din aceias lege se dispune ca orice martori, inscrisuri particulare, in ta -
act de vanzare a lucrurilor nemis- rite sau neintarite de judecatorie si
catoare sa se adevereze de judeca- chiar prin inscrisuri cu punere de
toria locala, dupa ce va face cerce- deget din partea celor ce nu stiau
tarile prescrise de acel articol ; carte, facute fata de doi sau trei
Considerand ca din dispozitiunea martori ;
generala a precitatului art. 2 din Ca regula prescrisa la art. 3 din
legea din 1849, rezulta ca adeveri- Anexa litera. T din Regulamentul
rea actelor de vanzare a nemisca- organic nu se aplica de cat la van-
toarelor de catre judecatoria locala zarile sau schimburile de mosii, la
este prescrisa, de lege nu numai pen- cari era dreptul de protimis, iar nu
tru ca acele acte sa poata, fi opuse si la vanzarile de case si imobile a-
color de al treilea, dar Inca pentru flatoare in orase, la cari nu era un
ca s poata avea tarie chiar intro asemenea drept.
partile contractante, legea din 1849 Buletinul 1904, p. 603
nefacand nici o distinctiune in acea- 164. Considerand ca este constant
sta privinta ; ca tribunalul a incuviintat a se face
Considerand ca de s'ar admite vanzarea graului in chestiune cu ma-
contrariul, rezultatul ar fi ca prin sura ;
legea din 1849 s'a facut un progres Ca portarelul, in executarea ace-
prin transcriptiunea actelor de Van- stei dispozitiuni a tribunalului, a van-
zare a nemiscatoarelor, insa numai dut intimatului Griinfeld ca la 4.000
in cat priveste pe cei de at treilea, hectolitri grau, pe pretul de 8 lei, 85
in vreme ce pentru pretinsele parti bani hectolitru ;
contractante s'a facut o inapoiere, Considerand ca vanzarile cu ma-
caci, pana la acea lege, numai prin sura nu pot fi considerate de cat
inscrise se putea proba intro parti ca facute pe bani gata, cand, treptat
vanzarea nemiscaroarelor, iar de la cu predarea sa, numara pretul, caci
promulgarea acelei legi, vanzarea nu se poate pretinde si din nici un
lor, la orice suma s'ar urea valoarea, text de lege nu rezulta ca cumpa-
ar fi putut sa fie probata intre parti "'Morn' este obligat a numara pretul
prin martori si chiar prin prezum- pentru o cantitate de graa ce nu-i
tiuni de fapt, dupa dreptul cumuli al s'a predat inca.
Legii Caragea, ceeace ar fi Lost stra- Buletinztl 1904, p. 784
niu, mai cu seamy cand legea la 165. Chestiunea de a se sti data
art. 2, nu face nici o distinctiune s'a predat sau nu un teren cuprins
intre parti si cei do al treilea, cum intr'un act de vanzare, constituind o
se face in art. 1295 din actualul chestiune de fapt care se poate sta-
Cod civil. bill cu prezunatiuni si cu martori,
Buletinul 1869, p. 333 (Sectiuni- judecatorii, in speta, paean si pot
Unite) 1905, p. 1037 to tdeauna sa uzeze si de aceste mij-
163. Considerand ca din dispozi- loace legale de convinctiune, fara sa
tiunile art. 1414, combinat cu arti- comity un exces de putere.
colele 1176 si 1179 din Codul Ca- Buletinul 1905, p. 170
limah, rezulta ca la vanzari, in genera, 166. 0 marfa ce intra in magazia

www.dacoromanica.ro
536 REF'ERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Fit mare Vet mare

unui cumparator este proprietatea 167. Considerand, in spetk ca
acestuia, dac5 acesta a cumparat-o tribunalul cercetand toate clauzele
in regula si data vanzarea s'a men- din conventiunea intervenita intre
tinut ; dar, in caz contrar, precum si p5.rti, precum si cele ad5.ugate pe
in cazul cand, in urma vanzarii, chitantele de plata ratelor, constata,
marfa s'a primit in magazie si con- in fapt, ca, intentiunea si vointa
tractul de vanzare s'a reziliat, marfa, partilor contractante a fost de a
deli se afla in magazie, nu este a face un adevarat act de vanzare a
cumparatorului ; unui imobil cert, si care trebuia, sa
Ca, in deosebi, dac5, vanzarea s'a aiba de efect transferarea proprie-
reziliat, marfa primita in magazie ta.tii acelui imobil, intrucat partile
nu mai e a cumparatorului, si a- erau intelese asupra pretului si asu-
cesta o define pang cand vanzato- pra lucrului (art. 1295 din Codul
rul se va destoinici a o primi : civil) ;
Considerand ca, in spetk totul a- Considerand ca constatarea in
Varna dela chestiunea de a se sti fapt a intentiunii si vointei parti-
data rezilierea vanzarii se constata lor contractante, lasat5, la aprecie-
printr'un act cu data certa, anterior rea suveran5, a judec5,torilor de fond.
sechestrului ce unul sau altul din scapa de sub controlul Curtii de
creditorii cumparatorului ar fi pus casatiune cand nu se reazama pe
pe marfa ; fapte eronate, ceeace nu s'a putut
Ca tribunalul sustine ca rezilie- invedera in speta, si o atare con-
rea vanzarii, deli dovedita printr'un statare nu poate fi criticata sub cu-
act cu data certa, nu poate fi o- vant ca judecatorii de fond si-ar fi
pusa creditorului sechestrant, intru putut forma o alts convingere din
cat contractul de vanzare nu se elementele de apreciere puse in dis-
poate rezilia prin buna intelegere a cutiune de parti.
partilor contractante ; Buletinul 1905, p. 1920
Ca aceasta e. de sigur, fals, fiindc5, 168. Considerand ca art. 449 din
un contract se poate desface prin Procedura civila nefacand nici o dis-
buna intelegere a partilor, nu se tinctiune, se aplica de o potrivk
poate insa desface intr'un mod uni- atat cand este vorba de vanzarea
lateral, prin vointa uneia sau a ce- mobilelor corporale, cat si cand e
leilalte p5.rti contractante vorba de vanzarea mobilelor incor-
Ca, dar, constatat fiind ca vanza- porale ;
rea era reziliata, atunci cand un Considerand ca ceeace invede-
creditor al societatii de granit a in- reaza aceasta regula e ca acest ar-
fiintat sechestrul, contestatia recu- ticol este in capitolul II care tra-
rentului trebuia sa fie admisa ; teaza despre executarea silica, asu-
Ca tribunalul, prin necunoasterea pra bunurilor miscatoare ;
principiilor de drept, si prin exces Ca prin art. 411 din sectiunea a
de putere, declara ea scrisoarea in- II-a de sub acest articol, se von'
vocata pentru dovedirea rezilierii beste despre urmarirea bunurilor
vanzarii, chiar avand data certa, miscatoare, corporale sau incorporale ;
n'ar putea servi pentru motivul mai Ca, mai departe, sectiunea a Ili-a
sus criticat. se ocupa de modul cum se face
Buletinzd 1905, p. 602 vanzarea sau licitatia acestor bu-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 537

Vanzare Veriflectre de scripte

nuri miscatoare urmarite, iar prin tila cand instanta de fond, avand ele-
art. 449 din aceasta sectiune, se mentele necesare, procede ea insas la
dispune ca nici o cerere de nulitate verificarea scriptelor, si dupa compa-
sau de stricare a vanzarii nu se va ratia Mena cu actele necontestate,
primi in contra celui asupra carui isi poate forma convingerea despre
s'a adjudecat lucrul si care a platit sinceritatea act ului, fara, sa aiba ne-
pretul, afar& numai de nu a fost voie de luminele expertului.
viclesug din parte-i, ceeace nu s'a Buletinul 1871, p. 126 3i 1891, p. 197
adus azi in discutiune prin mijloa- 2. Verificarea de scripte prin corn-
cele de casare invocate ; paratiune nu o pot face judecatorii
Considerand Ca, astfel fiind, recur- decal numai la a treia audienta, fi-
sul se gaseste nefondat. xate prin a doua ordonanta prepa-
Buletinul 1905, p. 1423 ratorie care a ordonat verificarea prin
169. Considerand, in spetk ca comparatiune si a hotarat scripturile
prin nimic nu se constata ca recu- ce au a servi la aceasta, conform
rentii ar fi cerut a se declare nula art. 179 din Proc. civila ;
vanzarea, pentru ca nu sunt inde- Procedand altfel, instanta de fond
plinite prescriptiunile art. 403 din comite un exces de putere.
Procedura civil& ; Buletinul 1872, p. 105
Considerand ca. astfel fiind, acest 3. Instanta de fond care ref uza. de
mijloc urmeaza a fi respins ca ne- a procede la verificarea de scripte pe
propus dinaintea instantelor de fond, motiv ca ar da loc la intarzierea so-
caci nu se poate judeca, chiar de lutiunii judecatii, violeaza art. 162,
ar fi de ordine publics, fara a se alin. 2 combinat, cu art. 163 din Pro-
constata data in fapt s'a indeplinit cedura civila.
sau nu formalitatea ceruta de art. Buletinul 1872, p. 140
403, ceeace nu se poate face de 4. Din textul art. 1178 din Codul
Curtea de casatie. civil si 162 din Procedura civila re-
Buletinul 1905, p. 1423 zulta pentru instantele de fond, inda-
Vezi cuvintele: f Hotilrari. No. 135, 137,
torirea de a ordona verificarea scrip-
154, 250 $i 259, Ordonant5, de adjudecare". telor, cand scriptura si subsemnatura
,,Urmari" $i ,,Timbru" No. 224. nu se recunosc de cel caruia se opune ;
iar dispozitiunile facultative ale arti-
Venituri colului 159 din Procedura civila se
1. Vezi cuvantul : cFructe si ve- reduc la libertatea judecatorului de
nituri.. a alege unul sau altul din mijloacele
acolo aratate de probatiune, dupa na-
Verificare de scripte tura procesului.
1. Cand un act nu este recunoscut Buletinul 1877, p. 448
de partea careea se opune, e cons- 5. Din art. 162, 163 si urmatorii
tant ca judecatorii trebue sa parvina din Procedura civil& rezulta ca, odata
a-si forma convinctiunea asupra lui, ce un act a fost declarat de fals,
dupa modul stabilit in acest caz de instanta urmeaza, sau a suspenda
procedure prin titlul Kdespre verifica- procesul pana a se judeca falsul, data
tiunea scriptelor, ; avocatul are mandat de a ataca ac-
Verificarea prin experti este inu- tul, sau a amana procesul spre a

www.dacoromanica.ro
583 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA

Verifleare de seripte rerifiectre de seripte

chiema pe parte spre a declara clack' fals, $i persoana care face o aseme-
starueste in falsitatea actului. nea defaimare arata pe autorul sari
Buletinul 1582, p. 58 complicele falsului care este in viata,
6. Suspensiunea unei actiuni, fie instanta civila este datoare sa sus-
chiar in materie comerciala, are loc pende actiunea $i sa trimita la Jude-
atunci cand declaratia in fals a unui catorul criminal actul declarat de fals,
act produs s'a facut in mod expres impreuna cu procesul verbal $i alts
$i in conditiile cerute de art. 170 din lucrari ce s'au facut en acea ocaziune.
Procedura civila., aratand pe autorul Buletinul 1885, p. 109 ; 1889, p. 30?
f alsului. Contra : Vezi mai jos No. 19.
Buletinul 18S ?, 749 ; 1384, p. 711 fi 11. Dupa art. 162 $i 163 din Pro-
861 i 1904, p. 95 cedura civila, data nu se recunoaste
7. Judecatorii, conform art. 179 din' un act infatisat de o parte, instan-
Procedura civila, sunt in drept a face tele de fond sunt obligate sa procemla
verificatiunea prin comparatiune de la verificare de scripturi, in caz cand
scripturi putand a se ajuta in aceasta acel act e folositor pentru hotararea
de avizul expertilor, fara ca insa. sa cauzei ;
fie legati de aces aviz. Ca numai modul verificarii scrip-
Buletinul 1493,p. 169 Si 1900,p. 1400turei e laqat la apreciarea acelor ins-
8. Dispozitiunile art. 168 $i 169 tante, fiind libere de a face imediat
din Procedura civila au a fi obser- $i singure verificarea, fara a inde-
vate atunci cand, pentru prima oaf& plini toate formele prevazute de Pro
in cursul cercetarii unui proces, se cedura civila in aceasta materie ;
produce veri un act care se declara Ca, in speta, tribunalul refuzand
fals. sau a canna scriere $i subscriere de a procede la verificare de scrip -
nu se recunoaste ; turi, fara sa, motiveze pentru ce re-
Ca, in spew., actele in puterea ca- fuza acest mijloc de proba, a violat
rora recurentul pretindea & a plait textele de legi citate mai sus.
intimatei datoria din actul de ipoteca, Buletinul 1888, p. 994
fiind produse la prima instants, acolo 12. Numai judecatorii an caderea
s'a, $i indeplinit formalitatile pres- a se pronunta asupra tuturor ches-
crise de art. 168 $i 169 citate, asa .tiunelor de drept $i de fapt, princi-
c5, nu era be a se mai repeta $i in pale sau incidentals, ivite in cursul
apel. procesului ;
Buletinul 1889, p. 286 Ca, data legea autoriz5, a recurge
9. 1 iind vorba de un fals criminal, in unele cazuri, $i numai cand vor
conform art. 170 din Procedura civila, socoti de cuviinta, la explicatiunile
judecatorul nu este suveran a sus- $i luminele oamenilor de arta, prin
pend& sau nu procesul, ci e obligat aceasta insa nu le-a ridicat catu$
a suspend& actiunea civila pana ce de putin dreptul absolut ce-I au, de
se va judeca chestiunea, falsului pe a judeca $i decide singuri asupra
calea criminals. punctului litigios ;
Buletinul 1884, p. 861 Ca, facand aplicatiunea acestor prin-
10. Art. 170 din Procedura civila cipii generale de drept la materia de
prevede in mod categoric ca, on de verificare de scripturi, art. 180 din
cate ori, cu ocaziunea cercetarii unei Procedura civila acorda judecatorului
actiuni civila, se defaima, un act in facultatea de a se ajuta printr'un

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Verifteare de scripte
avis de experti, Fara, insa a-i ridica
dreptul ce-I are dat prin art. 179 din
zisa procedura, de a face insas ve-
rificarea prin comparatiunea scriptu-
rilor ;
Ca, astfel fiind. card Curtea de
apel, in speta, dupa ce a luat act de
avizul expertilor favorabil recuren-
tului, facand insasi verificarea scrip-
turilor, si uzand de puterea discre-
tionara ce instanta de fond are in
aprecierea actelor, si-a facut convin-
gerea contraria, ea s'a couformat in
totul adevaratelor principii de drept
ce guverneaza, materia.
Buletinul 1890, p. 672 gi 1892, p. 445
13. Din dispozitiunile art. 162 si
urmatorii din Proc. civila rezultand
ca verificarea de scripte pe tale ci-
vila are be numai dup., cererea par-
tilor interesate, urmeaza ca si seria
diferitelor dispozitiuni ale legii pen-
tru modul efectuarii verificarii, tre-
bue a se indeplini de judeeatori tot
numai dupe cererea si staruinta, a-
celor parti, iar nu din oficiu ca o
procedura de ordine publica ;
Ca, prin urmare, in cazul tend
lor si a semnaturilor dintr'un act
procuratorul unei parti litigante pro-
duce in judecata un act folositor incriminat pentru fals, oricand din
pentru hotararea ca,uzei, si cealalta
parte, care este prezenta, declare ca
nu recunoaste acel act, dar nu cere
ca partea adverse sa fie chiemata in
persoana spre a declare data intelege
a se servi de act, ci, din contra, sta.-
rueste de a se procede imediat la
operatiunea verificarii in comun a-
cord cu procuratorul partii absente,
urmeaza ca chiemarea in persoana a
acestei parti, conform art. 163 din
Proc. civila, nu este obligatorie pen-
tru judecatori, afara numai data
dansii ar credo aceasta util pentru
descoperirea adevarului (art. 227 si
urmatorii din Proc. civila) ;
Ca, de asemenea, tot pentru mo-
www.dacoromanica.ro
539
Verificare de scripte
tivul de mai sus, nu este impusa
judecatorilor nici fixarea unui termen
la care partile sa, produce titluri si
mijloace pentru sustinerea veracitatii
sau falsul actului, conform art. 171
din Proc. civila, si nici fixarea unui
al doilea termen pentru a se procede
la verificare prin comparatiune de
scripte, precum si de a se asculta
martori, conform art. 174 si urma-
torii din Proc. civila, data ambele
parti, in lipsa de a posed& titluri si
mijloace pentru sustinerea veracitatii
sau falsul actului, staruesc ca ime-
diat dupa contestarea actului pro-
dus, sal se faca verificarea prin coin-
paratiunea scriptelor pe cari dansele
le aveau pregatite deja, spre a be pro-
duce chiar in aceias sedinta.
Buletinul 1894, p. 1239
14. Instanta de fond, procedand la
verificarea scrierii si subscrierii ape-
lantului, fare ca dansul sa fie fat&
sau legalmente citat pentru aceasta,
violeaza. art. 163 din Proc. civila.
Buletinul 1896, p. 1258
15. Judecatorii fondului sunt in
drept a face insusi verificarea acte-
expertizele ce ordona nu-si pot com-
pieta convingerea for asupra faptului.
Buletinul 1899, p. 689 gi 1902, p. 335
16. Instantele de fond sunt in
drept de a respinge masurile de in-
structiune cari nu sunt de natura a
lumina constiinta magistratilor si a
schimba convingerea. lor ;
Considerand ca Curtea de ape!
constata, in speta, ca o verificare
de semnaturi fusese deja facuta la
tribunal ;
Ca raportul expertilor era de na-
ture a face deplina convingere a
magistratilor ;
Ca, prin urmare, incuviintarea unei
nuoi expertize si verificari devenea
540 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Verificare de scripte VerifIcare de scripte

inutile in cauza, cu atat mai mult, lasata, la facultatea judecatorului de
cu cat elementele de confruntare a a o admite sau nu.
scrierilor examinate de judecatorii Buletinul 1902, p. 1096 gi 1905,
Curtii, nu erau de natura a schimba pag. 967
convingerea lor. Vezi mai jos : No. 22.
Buletinul 1901, p. 197 20. Dupa art. 173 din noua pro-
17. Se poate care verificarea unei cedura civila, modul cum instanta
semnaturi, certificate de un agent de fond va procede la verificarea
de portarei, relativa la inmanarea scriptelor este lasat la apreciarea sa
unui act judecatoresc ? Vezi cuvan- care este libera de a face imediat Si
tul : .Autentificare, No. 28. singura, verificarea prin comparatia
Buletinul 1901, p. 956 actelor ce are la indemana, fare sa
18. Considerand ca art. 176, alin. fie obligata a indeplini toate forma-
a din Proc. civila prevede formal ca, litatile prevazute de procedura civila
in caz cand partile nu se invoiesc in aceasta materie.
asupra scripturilor ce au a servi ca Buletinul 1904, p. 243
acte de comparatie, judecatorii vor 21. Considerand ca in cazul cand
primi ca asemenea acte numai ac- o parte defaima un act de fals, in-
tele autentice ; stanta judecatoreasca conform arti-
Ca o procure legalizata de comi- colului 170 din Proc. civila, este su-
sar nu poate fi considerate ca un verana sa aprecieze temeinicia in-
act autentic, caci art. 7, alin. A din scrierii in fals gi sa decide data este
Legea autentificarii actelor da, in sau nu serioasa ;
competinla comisarilor numai lega- Ca, in speta, tribunalul gasind ce-
lizarea procurelor pentru a repre- rerea recurentului de inscrierea in
zenta inaintea autoritatilor admini- fals in contra proceselor-verbale de
strative $i judecatoresti, si adauga predarea afiptelor neserioasa $i, ca
acest articol ca, ei n'au acest drept atare, respingand-o, nu a facut de
in cazurile in can legea cere o pro- cat sa uzeze de dreptul sau suveran
cure autentica ; de apreciere.
Ca, din momentul ce dansii nu Buletinul 1905, p. 105 gi 187
sunt competinti a legaliza o procure 22. Dupa dispozitiile art. 181 din
ce legea cere a fi autentica, urmeaza Proc. civila, instantele civile nu sunt
invederat ca ei n'au caderea a da tinute a suspend& judecarea proce-
autenticitate unui act, si, dar, pro- sului, de cat cand se ivesc indicii a-
cura legalizata de dansii nu poate supra autorului sau complicelui fal-
fi privita ca act autentic $i, deci, a sului.
intra in categoria actelor prevazute Buletinul 1905, p. 661
de citatul art. 176, alin a din Proc. 33. Considerand ca din faptul ca
civila. instanta judecatoreasca gaseste ca
Buletinul 1902, p. 15 depunerile unui martor asupra unui
19. Dupa dispozitiunile art. 170 act defaimat de fals nu sunt vero-
din Proc civila, chestiunea suspen- simile si nu sunt de natura a-i face
darii instantei civile, cand o parte convingerea, din acest fapt nu se
defaima un act ca fals si arata pe poate deduce 6, instanta era obli-
autorul sau complicele falsului, este gata de a conchide neaparat la e-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Verificare de scripte
xistenta unor indicii dup.& cari, mar-
torul necredincios ar fi autorul sau
complicele falsului ;
Considerand ca aprecierea si ca-
racterizarea depunerilor de martori,
sub acest punct de vedere, sunt 1a-
sate la cunostiinta judecatorului ei
chestiunea de a se sti data din in-
structiunea urmata, rezulta indicii
asupra autorului sau complicelui fal-
sului, constitue o chestiune de fapt
co scapa controlului Curtii de ca-
satie.
Buletinul 1.905, p. 662
24. Considerand ca constatarea ma-
teriala a falsului este o chestiune
de fapt de competinta instantei de
fond ;
Ca intrucat, in speta, tribunalul,
examinand procesul- verbal incrimi-
nat, a constatat ca nu este falsificat,
aceasta constatare de fapt nu poate
fi cenzurata de Curtea de casatie.
Buletinul 1905, p. 96'6
Vicii, redeb itor 1
1. Dup. art. 1359 din Codul civil
actiunea pentru vicii redibitorii tre-
bue sa fie intentata in termen scurt,
dupa natura lucrului, obiceiul locului
gi natura vitiului, si toate acestea
cad in apreciarea judecatorului de
fond.
Buletinul 1873, p. 153
Violare de lege
1. Desi in principiu, orice violare
de lege nu constitue un exces de pu-
tere, insa, de cate on judecatorul nu
se margineste la interpretarea doc-
trinal& a legii, ci, depasind limitele
competintei sale, vatama prin deci-
ziunile sale veri unul din principiile
fun darnentale ale legii care atinge in -
sasi organizatiunea sociala gi ordinea
publics, la asa caz el comite nu nu-
www.dacoromanica.ro
541
Violare de lege
mai o simply violare de lege, ci si
un exces de putere.
Buletinul 1870, p. 335
2. Se violeaza art. 359 din Proc.
penala si dreptul de aparare, cand
instanta de fond nu acorda cuvan-
tul prevenitului dupa concluziunile
procurorului.
Buletinul 1874, p. 295
3. Contraventiunile la Legea mo-
nopolului tutunurilor judecandu-se
de tribunalul corectional, dispozitiu-
nile legii penala le sunt aplicabile,
si, conform art. 359 din Proc. penala,
contravenientul avand eel de pe urma
cuvant, tribunalul, refuzand contra-
venientului ultimul cuvant, violeaza,
art. 359 din Proc. penala.
Buletinul 1974, p. 333
4. Se violeaza, dreptul de aparare
si se comite un exces de putere a-.
tunci cand instanta judecatoreasca,
chiemata a se pronunta numai asu-
pra unei exceptiuni dilatorii, dansa
respingand aceasta exceptiune judeca
si fondul procesului fara sa fi dat
cuvantul partii spre a se apara a-
supra fondului procesului.
Buletinul 1875, p. 135
5. Art. 396, 2 din Codul penal
in materie de contraventiune, pre-
scrie pedeapsa inchisoarei ei amenda ;
Ca, tribunalul aplicand contrave-
nientului numai amenda, fgra% a fi
insotita si de inchisoare, violeaza
acest text de lege.
Buletinul 1875, p. 195
6. Violarea unei legi nu atrage
nulitatea virtuala a actului prin
care ea a fost infranta cand indepli-
nirea complecta a scopului ce ei-a
propus legiuitorul sa atinga cu acea
lege, atarna dela vegherea gi dill-
genta partilor.
Buletinul 1883, p. 981
7. Dupa aliniatul 3 de sub art,
'542 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Vio lave de lege
37 at legii Curtii de casatie, spre a
putea fi casata o hotarare, trebue
sa cuprinda o violatie de lege in
dispozitiv, iar nu in considerentele
ei ; ca prin urmare, on cat de gre-
sita ar fi aceasta, nu o pot infirma
cand dansa in dispozitivul ei nu cu-
prinde o asemenea violare.
Buletinul 1862, p. 27
Vezi si cuvintele: feLegeo,
.Exces de putere* gi ellecurs,.
Violare de dontleilla
1. In virtutea art. 151, ultimul
aliniat, din Codul penal, pentru ca
un particular sa devie pasibil de
pedeapsa prevazuta in acest aliniat,
este suficient ca sa se fi introdus
in domiciliul unui cetacean prin a-
menintari ;
Ca, in speta, Curtea de apel con-
stata in fapt ca recurentul s'a in-
trodus prin amenintari in domiciliul
proprietarului mosiei Ringhilesti ;
Ca o asemenea constatare de fapt
facuta de catre instantele de fond,
scapa de sub controlul lnaltei Curti.
Buletinul 1895, p. 44
Zaharina
1. Vezi cuvantul : (Contraventiuni
la Legea zaharinei'.
FINELE TOLUMULUI IV
www.dacoromanica.ro
Zapis
1. Considerand ca nici art. 4 dela
partea III-a, capitolul 7 din Codul
Caragea, si nici veri un alt text de
lege nu prevede ca in inscrisele de da-
torii s se treach numele imprumu-
tatorului, pentru a se putea invoca
nulitatea unor asemenea acte din
cauza nearatarii numelui imprumu-
tatorului;
Considerand ca, afara de aceasta,
art. 25 dela partea VI-a, capitolul 2
din Codul Caragea, prevede ca a-
cela care incepe sa plateasca parte
din datoria sau din dobanda, nu
poate sustine ca n'a luat sum cu-
prinsa in cartea de datorie pentru
care a facut plata, caci, chiar prin
faptul acesta, singur s'a recunoscut
dator.
Buletinul 1883, p. 177
Zestrea
1. Vezi euvantul : aDota.
Zid coinun
1. Se poate ridica un zid pe pro-
prietatea vecinului Si a-1 obliga sa
sufere aceasta sarcina, fara consim-
trunantul sau ? Vezi cuvantul : .Pro-
prietatea, No. 5.
Buletinul 1883, p. 625
 SPIRE REAMINTIRE
Aceasta mare i utila lucrare ce se compune din patru marl
volume s'a inceput a se intocmi i lucra in continuu, de autorul
ei d-1 advocat I. C. Barozzi, dela 1901 Julie i s'a terminat ea
manuscris la 15 Ianuarie 1908 cand, luandu se in editurd de d-1
Ion S. Codreanu, proprietarul Ziarului Curierul Judiciar, s'a iuce-
put culegerea i imprimarea in Tiparnita sus zisului ziar de catre
culegatorii:
Ilie $tefd nescu, Illihaii Cdlinescu, Avram Schimscha, Florea 11Ia-
teeseu, Loan Crdinescu, Dumitru Andreescu, Vasile Ionescu, Ioan ..1Ii-
hetilescu,ajuta0 de elevii practicanti Marina T. Ghitd i Alexandru
Dumitrescu, sub conducerea d-lui George Calinescu. eful atelie-
rului. Imprimarea s'a facut de d-1 Nicolae Christescu, eful-mainist,
ajutat de puitorul Ni( d Georgescu.
La corectura au ajutat, sub supraregherea autorului si a editorului :
Dumnisoara N. I. Codreanu. patroana atelierului $i D-nii : Alexe, arocat ;
G Nicolescu, magistrat-stagiar ; G. D. Simionescu, corector la Illonitorul O-
ficial si Stefan Mateescu, functionar la cCuriend Judiciar.
Hartia s'a furnizat dela Fabrica Busteni, prin LibrCiria Socec .
yi, cu ajutorul lui Duinnezeu, s'a terminat in anul nuintuirei 1908.
August 10, broOndu-se si legandu-se de d-1 Nae Ionescu-Penu.
Tutulor celor ce au contribuit ca aceasta lucrare sa vada lu-
mina, autorul si editorul le aduce multumiri.
10 August 1008

www.dacoromanica.ro
TIPOGRAFIA ZIARULUI CURIERUL JUDICIAR, BUCURETI, 5, CALLA RAHOVEI 5

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro