ANUL DECEMBRIE 1923 2

DIRECTOR = I. G R. = AVOCAT
REDACTOR! = H. AZNAVORIAN AURELIAN
CORDELIA DOBRESCU = V. DONGOROZ G. LISKEN
MARGARETA PAXIMADE I. ROSETTI-BALÂNESCU
PETRE STRIHAN AL. VELESCU =
SECRETAR DE REDACTIE = V. STANCIU = AVOCAT

Drama Technica
de asasinat, dar

1LUSTRATU A. MURNU

EDITURA ANONIME CURIERUL

CURE5T1 5

PRETUL 85 LEI.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
ANUL I DECEMBRIE 1923 NRUL 2

DIRECTOR G R. AVOCAT
REDACTORI H. AZNAVORIAN AURELIAN BENTOIU
CORDELIA DOBRESCU V. DONGOROZ = G. LISKEN
MARGARETA PAXIMADE I. ROSETTI-BÄLÄNESCU
PETRE STRIHAN AL. VELESCU = AVOCATI
SECRETAR DE REDACTIE = V. V. = AVOCAT

Drama dela Technica

Indoltä de asasinat, dar neisbutitä

DE A. MURNU

SOCIETATII CUR1ER UL
Calea Rahovei

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 Cu celui de al doilea numar, Biblioteca Marilor
Procese" se crede datoare, in prim a tutulor ace-
lora cari incurajat apantia, fie prin abonamente, fie
elogioase recenzii, prin verbala recunoastere a ei.
Toate aceste binevoitoare manifestäri constituesc
un pretios pentru cei grupati in jurul publicatinnei,
mai au pornit bund parte dela persoane ale
opinii au valoarea unor adevdrate consacrdri.
Favorabila demonstratie, in care am moralmente,
o a noastre, nu poate
regretul pe care avut de a constata nu toti cei pe
am crezut servim prin opera si-au dat
de rostul importanta ei.
atmosferd de de preocupdri pur materialiste
se pare domind lumea barourilor noastre. Nici
nici un elan acele spirituale orizonturi ce se des-
chid spre viitor, de Multi,vai,
loarte multi dintre indeplinit, nu vor
mai sus, vultureste, ci vizual,
ca de la pe cari le au dinainte.
ce este mai gray, tocmai generatie e aceea care ne
aceste amare reflexii.
De aci consecinte. Pe de o parte, refuzul de abona-
mente pe cari primit de la numerosi confrati din
vreme ce s'au gräbit se aboneze cari
le direct publicatia medici, rentieri, agri-
cultori, negustori, etc. Pe de parte, indiferenta
nirile unora dintre tinerii colegi ale pledoarii am voit
le scoatem de sub pe un Matei
Cantacuzino, un Mihail Antonescu, un Rosental,
tasi ai barei, - al renume, ar fi fost egoisti. le

www.digibuc.ro
 nu acorde mare Bibliotecei Pro-
cese, au rdspuns, delicateld si promptitudine soli-
noastre ; dimpotrivd ce de-abia
curs de cucerire a reputatianei, au cd ne o mare
fie corectand stenogramele pledoariilor fie reconstituind
pledoarii, sau procurdndu-ne datele biografice necesare.
Din nu numai cd in
coordonarea materialalui destinat dar
trebuit chiar noastre. La
pentru obtinerea stenogramelor, revizuirea
nuscriselor, facerea corecturilor, intocmirea istoricului portre-
literare, s'a addogat pierderea de vreme pe care
pus-o neincetatele dreapta in pentru a
aproape a cer$i, nostri, note biografice, ste-
-nograme manuscrise de pledoarii reconstituite.
aceste nu ne ci
o stare de lucruri ingrijitoare, nu e totusi
de a ne descuraja. de editurd,- e
bine se nu-i ci de sacrificii. Publi-
pledoariile nostri, nu ni se face, ci facem un
serviciu, si vreme cdt vom putea
idealisti ce suntem, vom merge pentru atingerea
mare si folositor scop. Acest lei se poate realiza
colaborarea a cari nu voesc sd-i
cari, greoi, se cred indispensabili
Bibliotecir noastre.
De aceea, dorim se cd nu pledoariile rostite
proces sant absolut necesare pentru publicarea cd
ire putem lipsi de unele dintre ele, vom
cd, in caz-,
de a prezenta autorilor stenogramele spre revizuire, va
fi cu nepdsare sau vom publica pledoa-
ride respective noi stenogramele.
Cititorii ne vor desigur
milie. Din cuprinsul usor vor putea da
cd obstacolele pe cari si le
in drumul
cornitetul de al
Procese" si-a intrarea in lui
d-lor Rosetti-B5lanescu, G. Petre
Semnaldin, a incheia, pe care am
biografice portretal al
acesta, pe care de a crea o antologie
e pe cale de
Numarul 3 al Bibliotecei e rezervat in prima parte proce-
stilui Amira (Testament evacuat la Moscova. Reconstitairea

www.digibuc.ro
 -
anume rostite Curti de Casa-
tie de S. Rosental, C. G. Disescu, Mih. Antonescu, Istrate
Micescu Longin Heliade ; in partea a pie-
doaritlor d-lor Cantacuzino Mihail Cristea,
Sectiunilor-Unite ale Curti de in pro-
ces al exproprierii pddurilor din
4 va fi consacrat disparut Barbu Dela-
vrancea, ale pledoarii din procesele Carageale-Caion (ca-
prin Architect Socolescu de incendiu).
le vom reproduce, precedate de un portret literar al
de o biografie.
Vor urma, pe alte mari procese curs de steno-

I. OR. PERIETEANU.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 PARTEA I

istoric. - Acte judiciare

www.digibuc.ro
 - 10 -
fi tolerat fraudeIe. Neasteptata jignitoarea esire impotriva
d-lui Antonescu, prilej de indispozitie sânut
adundrii, fu urmatá de o vie altercatie presedinte si
tarul surexcitat. Cuvintele tari agraveze explozia de
invinuiri reciproce. Tumultul deveni general, determinând
terventia a d-lor N. Mihdescu, Al. Georgescu
C. Frunzescu.
In larma produsä, inginerul Cristescu scoase
un revolver dintr'o servietá pe care o avea el, si
un foc aslinra d-lui Antonescu. Acesta, lovit cap, se prä-
spre Mihdescu, care,
grozit, tugi pe Al. Geor-
gescu, cuprins la rându-i de spaima care atmosferd,
fugi directia lui Mihdescu, astfel glontul asupra
atinse pe el, ränindu-1 regiunea a torace-
lui. Un al treilea foc de revolver efect,
inginerul Cristescu, elan, se repezi du-
Mihdiescu. Acesta se refugie magazinul Leon Pinchas.
Cu arma spre fugar, Cristescu
mazazin. Trase, de data
torentul mâniei nu secase revolverul mai avea un
glont, o a cincea, lui Mihdiescu o
la cap.
Din fericire ingrijirile primite, au
a fost totusi, primul moment,
generald. La aceasta s'a uimirea provocatd
cul acelora, cari, cunoscând pe inginerul Cristescu
tele lui vieti, nu-si puteau explica contrastul produs de
cruzimea aproape nebuneascd a gestului
Presa, secondatd de opinia fu a
fiera faptul de trei ori criminal. Parchetul de Ilfov
actiune contra inginerului I. Cristescu, care, urma
instructiunii efectuate, prin ordonanta definitivd No. din
21 Dec. 1922 a cabinetului I de Instructie, a fost declarat culpa-
bil de de asasinat, dar neisbutitä, asupra per-
soanei Antonescu, N. Al. Georgescu,
conf. art. 225, 226, 227, 232 al. I combinat art. 38 al. II cod

Camera de punere sub acuzare a Curtii de Apel

www.digibuc.ro
 ordonanta judelui instructor, prin decizia sa
No. 738 din 29 Decembrie 1922, a prevenitul nu poate
fi sub acuzare pentru crima de asasinat
asupra persoanei d-lor Antonescu N. Mihaiescu, deoarece
nu era doveditä intentia de omucidere sau ce priveste
lui Al. Georgescu.
Afacerea fu cu Jurati din judetul
In ziva de 27 Februarie 1923, zi pentru judecatd,
marea incintä a justitiei populare suferi asaltul unui val de
curiosi. Procesul, pe senzationalul pe care oferea la un
potential se poate de ridicat, o
destul de aträgatoare. Crima desläntuitä atât de frenetica
ponrire, o atât de mânie, echivalenta dementa subitä
trecatoare, de care se stiinta penala, era susceptibila de
a sugera constiintei juratilor chestiunea iresponsabilitatei.
Pledoariile, cari au ziva de 28 Februarie 1923 la
2 p. si s'au terminat aceleasi zile la orele 8, au
curs valuri abundente, Uneori insinuante ca un lac ce se
varsä lenes ca sä te fure sigur ; alteori au tâsnit impetuoase,
o arteziana. elocinta darnic
cheltuita, la chiar, a fost aproape toatä de
consideratiuni caracter stiintific social, cari, pro-
cesele banale de fiecare zi sunt deplasate, erau
bine venite.
Cauza lacune a fost desigur marea pe care au
avut-o distinsii avocati ai de a-si adecva pledoariile
instantii care se gäseau. Desbaterile au
ca un cinema la premiera unui film de aventuri ultra-
12 snecta tori privilegiati, afundati in fotolii de or-
comode, erau gravi ca zeita Thernis. Defilarea
numerosilor rnartori, desi a fost interesantä variata.
Unii au gläsuit patetic, altii pe un ton vesel, dupä temperament.
De pildä, depozitia d-lui o
cu si-o de orn, a inseninat desbaterile, descre-
tind chiar fruntea d-lui Procuror General.
Pe ce se ascultau martorii situatia grea a incul-
patului se usura. Trecutul celui apäsat de grava acuzare
cea vrednic de compätimire. adevärata peregrinare a

www.digibuc.ro
 in diferite orase informathini de inculpatului
depozitiile luau aspect de pledoarii, impresie a
produs iaräsi atitudinea admirabil de pe care acuzatul a
tot timpul desbaterilor. Sala curente de
dela inceputul pledoariilor. De aceea partea civilä si-a
vársat tânguirea atmosferä ei.
Vorbind de partea trebue sä subliniern
a gestului fäcut de d. Em. Antonescu.,Distinsul avocat
profesor universitar a dovedit multä märinimie. Cu toatä pri-
mejdia prin cari trecuse,
tescu, ertat, partea a pierdut mai impor-
'tant atout".
vehementul rechizitoriu
energicului procuror d-1 Origore lonescu n'a isbutit
fixeze culpabilitatea nici sä risipeascä
simpatie pe care instructia desprinsese jurul
E cunoscutä de multimilor. Atunci
vorba de contra persoanelor, ajun-
ge, de tnulte printr'un ciudat miraj, sä transforme
mä pe invinuitul contra se desläntue oprobiul
prin rechizitoriul Ministerului public.
cazul de cum realele dispáruserä,
vehementa acuzärei a izbutit sä provace in
tele juratilor, ca ale asistentei, deja pregAtitä, mirajul

Aceasta e .una din explicatiile neobisnuitei a

ditorului pentru inginerul Cristescu, simpatie, care la
deciziunei de achitare, ajsbuenit aplauze furtunoase
de sala Dacia

www.digibuc.ro
 ACTUL No. I
TRIBUNALUL JUDETULU1 ILFOV, CABINETUL DE INSTRUCTIE No.

ORDONANTA No.
21 Decembrie 1922

Noi, Jude Instructor la Ilfov, Cabinetul toate actele

proceduri dresate la cabinetul nostru In dosarul No.
lui Gr. Cristescu, In etate de 42 ani, näscut
domiciliat Timisoara, str. Paul Chinezi No. 7, de profesiune inginer
mine, profesor la Politechnicd-Timisoara, fost locotenent In ca-
valerie, fost inginer inspector la C. F. R., n'a mai fost dat judecata co-
rectionald criminalä, arestat In preventie cu mandatul nostru No. 3944
din 14 Septembrie 1922; prim-procuror la primele
verbal cu data de 14 Septembrie 1922, a declarat pune In
miscare actiunea publica contra numitului art. 225, 226, 227, 232 38
al. Il c. ; rechizitoriul definitiv No. 71742 din 21 Decembrie 1922 ;
Expunem urmätoarele:
Prevenitul Ion Gr. Cristescu In anul 1905 era sub-locotenent reg
2 rosiori din Bucuresti, voind se insoare d-ra E. Fiulescu din
govte, care nu avea avere, a fost sä demisioneze din armatá astfel
a putut se ne mai nevoe de zestre. Dupä aceasta a
trecut in Germania uncle a fäcut studiul de inginer de mine In anul
1910, apoi, venit in a reusit intre serviciul C. F. R. ca inginer,
in 1915 a la de inginer-inspector la serviciul de tractiune
a servit aceasta calitate 1918. Cu aptitudinile prin stu-
diile ce a fäcut prin experienta de functionar la Ferate, s'a hotrdt
a se aventura exploatarea de mine, in scop de a-si schimba soarta
alta mai bun& a realiza mari pe cale expeditiva
rizicuri El nu avea capital, dar a ca prin
sale capete dela de Industrie Comert o conce-
aiune exploatarea minei dela Corcioveni, Bolgrad, Ba'sara-
cum am mai spus, nu avea capital deck mii de lei,

www.digibuc.ro
 - 14 -
din economii, ceeace nu era suficient pentru exploatarea acestei
mine, atunci, ajutat de Imprejurári, a reusit se asocieze cu avocatul
Stavär un oarecare inginerul Drägulänescu, cad au
depus un capital cu totii au a face exploatarea
care nu a durat cinci luni, dupä cum din cercetarile fa-
cute la instructie, scopul nu era atäta de a aduce la un
succes aceastä intreprindere, aceia de a da acestei exploatäri o
sare de seriozitate atractiune pentru ca poatä s'o altora, dela
care realizeze beneficii reale. Efectiv au reusit contracteze
tatea Basarabia", chiar In acest scop, de a cumpara mina Cor-
cioveni. societate Basarabia a cumpärat mina, drept
al minei s'a emis de atre aceastä nouä societate actiuni
valoarea de 1.000.000, cari au fost repartizate Intre cari
Cristescu, care a fost ales ca administrator delegat al acestei societäti ;
dar el n'a functionat douä s'a retras, atunci societatea. Basa-
rabia a fost silitä rAscumpere actiunile emise, astfel din acest pret s'a
plätit avocatul Drägulescu, lui Cristescu i-a revenit actiuni
valoare de 300.000 el mai a aceste actiuni societätei
de Industrie Comert, noua societate, mai de ace-
leasi persoane din care fusese formatä societatea Basarabia, de exemplu
Maltezeanu din persoanele mai sus notate
Rezultatul a fost aceste douä au fost Incurcate In aceastä
ploatare, ele, desi mai nu mai pot functiona In con-
de prosperitate, chiar amenintate de a dispare. Cu toate acestea
inginerul Cristescu, care le-a Injghebat, care a luat o parte activä de
scurtä a se strecoare tnat astäzi nimic nu mai este
amestecat In interesele acestor societAti, desi el a reusit realizeze un
beneficiu aproximativ de 300.000 lei prin actiunile nici
un rizic personal. un care are darul de a pe In
exploatdri de fericire care la un moment dat
se retragä realizAnd numai pentru astiguri, pe fostii lui aso-
sä-i lase pe marginea präpastiei. toate acestea reprezintA purul adevär,
In parte, din recunoasterile prevenitului, din avocatului
Stavär Cismigiu din declaratia inginerului Ion care face parte
din acele societäti cu numele de Basarabia Industria de
Era pentru prevenit un gen de intreprinderi foarte
crative rizic, drept pe oricine n'ar avea prea multe
scrupule, l'ar ca urmäreasa astfel de
Cristescu deci, elanul acestor aventuri comerciale, se
tarea unei alte pe care s'o creeze mijloace ademeniri,
momentuf oportun, potrivit abilitätei sale, s'o dupá
ce va realiza In acest scop reuseste afle In
se o la Curtea de Arges, care ar putea fi exploatatä
mai bine zis despre care s'ar putea reprezintä o
unindu-se N. Mihäescu cari sunt con-
siliului de administratie, plänuesc formeze o societate numele de
Technica scop de creare si desvoltare de industrii miniere in

www.digibuc.ro
 - 15 -
de a contribui prin studii, proecte, lucrári, exploatári explorári
de mine, la desvoltarea industriei miniere române. In acest scop, dânsul
un expozeu (a copie e la dosar) din care la
mina de la Curtea de ar fi de lignit In cantitäti mari de
de a realiza un extras sau o productie medie de cinci vagoane pe
Odatá cu aceste preparative se la Infiintarea soci-
cu acest scop, dar mai trebuia ceva care dea acestei
tisare de credulitate a reusitei seriozitatea de intreprindere. Pentru a-
ceasta un personaj cu un trecut bine reputat, o valoare
o greutate atunci s'a numai d-1 An-.
tonescu, care este de argesean, ar fi omuf ce le trebuia. Pentru a-
ceasta, prevenitul cu N. se duce la Em.
Antonescu propune a deveni presedintele soc. Technica
pe care voiau s'o Infiinteze scop de exploatare a industriei mi-
niere, ce o serie persoane marcante, cari I.
Purcdreanu dela Arges, A. Mares, fost secretar general director al
Ferate altii, ca aderenti ai formärei acestei ce des-
crise cuvinte mari de perspectivä exploatarea de de
la Arges, reusesc consimtimAntul d-lui Antonescu. Astfel s'a format
societatea cu o emisiune de capital social In valoare de 2.000.000
in 400 de actiuni la purtätor a 500 lei bucata. Ca aport social s'a adus
mina de dela Arges, proprietatea P. Marinescu, D.
Luca Manescu. cari figura tot ca coproprietar prevenitul Ion
Gr. Cristescu, caci reusise a se afacere a obtine
,calitate drept onorariu interventiei sale. Acest aport social s'a evaluat de
comun acord la suma de lei pentru care ei vor primi, ca echiva-
lent, actiuni In valoare de 500.000 lei, care aport social s'a
dintre cari Cristescu a luat actiuni In valoare de
200.000 lei ceilalti in valoare 100.000 lei, iar restul de 1.500.000
s'a subscris actionari cum urmeazá: Em. Antonescu 200.000 lei,
Ion Gr. Cristescu 500.000 lei, M. Mihdescu-Syrius 100.000 lei, C. L. Nau-
mescu lei, Th. C. 100.000 lei, C. Solomon 100.000 lei, N. N.
300.000 lei, Al. Georgescu 100.000 lei.
S'a prin actul constitutiv al societätei ca prevenitul Ion Gr.
Cristescu Indeplineascd functiunea de director, iar N. Mihäescu ca
ministrator-delegat, astfel sä se desfäsoare toatá activitatea In directia
exploatärei dela Curtea de Arges, primul aport al societätei Technica
Minierä, Infiintatä prin contractul autentificat la Trib. sectia de nota-
riat la No. 5776 din 12 Martie 1920.
societate a mers dela inceput se poate de nu numai
cä era administratâ, dar s'ar putea zice nu era administratä,
administratorii nu se ocupau serios de dAnsa, aceasta mai ales
pentru dela prevenitul Cristescu (In calitate de director) N.
(in calitate de ad-tor delegat) erau in acu-
reciproc de neglijenta, din aceasta prevenitul
Cristescu, de functionare, dat demisia.

www.digibuc.ro
 - -
In timpul a functionat a facut cheltueli autorizarea
consiliului, anume : a cumpärat pentru transportarea lignitului mai multe
camioane automobile cari au costat mult cari nu puteau sä fie utilizate
sensul de a face ca productiunea fie prosperä, pe o parte
de capital suficient, pe de parte din mina dela Curtea
de nu avea valoarea pé care o prezentase Cristescu (vezi dosar
expozeul sau) straturile de lignit erau doua straturi de hum&
a necesitá cheltueli deosebite. Toate aceste, precum
oarecari greutáti provenite din greva lucrätorilor, cari nu putuse fi
la au contribuit ca societatea in datorii mari sa fie
de faliment (ceeace caci actualmente societatea
este declarare se in unei cereri da IR
situatie s'a urmat convocari de consiliu se dea
o
actionarii societati se informatorul C.
matiu, proprietar de terenuri petrolifere, acesta,
cu mostenitorii fratelui se ca proprietar al minei Rovi-
din judetul Gorj, influentat de Cristescu Mihäescu, a convenit
aceastä soc. Technica Aprilie 1920 pe de
1.000.000 lei, din care a primit 500.000 lei numerar, pentru rest s'a con-
venit ca soc. sä facä ca sa se transforme Societatea
din societate In nume (cäci formatá de
vanzare), In societate anonlmä pe actiuni, soc. mai
plateasca Inca 100.000 lei numerar restul de 400.000 lei la complec-
tarea de un milion) sä se in actiuni ale societatii. Aceasta a
rämas un simplu proect, nu s'a adus la indeplinire, pentru nu
s'a platit 100.000 lei nici nu s'a obtinut concesia de exploatare.
Din cauza aceasta s'a ivit conflict executarea contractului de
Stamatiu soc. Technica astfel acesta devine un
creditor al societatii. Aceasta stare de a motivat convocarea
consiliului de administratie din 14 Septembrie 1922, pentru cAnd d. Em.
Antonescu, presedintele care vazuse pornirea rea a acestei
amenintarea de a distrusa, luase initiativa de a face demersuri
pentru indreptarea soartei ei.
La aceasta la sediul societatei din strada Biserica Enei, a venit
aproape consiliul, care d. Em. Antonescu, presedinte, Purca-
reanu, cenzorul Al. Georgescu, Nicu Mihaescu, cenzor, inginer
Solomon, C. prevenitul loan Cristescu, a cárui prezentä nu
era de timp nu mai pe la societate aproape
se desinteresase.
Deschizându-se d-1 Antonescu, societätii, a
a fäcut expunerea situatiei, cät este de ame.
nintarile creditorilor, a in timp o solutie, aratând ca a luat
diversi creditori, cari ar voi sa acorde de platä,
Antonescu va garanta personal averea sa aceste creante, atunci
d-sa a aratat consiliului este dispus de a da aceasta garantie, simtindu-se
de a salva mersul societätei, dar a cerut singura conditie ca aiba

www.digibuc.ro
 17 -

subgarantia societätii. A mai schimbarea consiliului de administratie

complectarea formalitätilor pentru Infiintarea nouei Rovinari, care
garantie pentru valoarea ei a cerut
rerea d-lor membri din consiliu. La aceste cuvinte s'a ridicat deodatá
N. Mihäescu prevenitul Cristescu, d-1 Antonescu, apreciind, a dat
vântul d-lui Cristescu. Acesta a prin a spune i-a perdut averea
prin aceasta afacere, a voit sä atingá oarecari chestiuni din care rezultä
in adrninistratia societätei s'a comis fraude, i atunci
Antonescu, care la ce face aluzie Cristescu adicá la o afacere care
fusese deja cercetatä de (vezi dos. 129/922 al 5 atasat la
dos. Trib. lifov s. III corn. No. 25051922), Intrerupt spunandu-i e
se discute aceasta este bine se rezolve grabá solu-
tiunea de in binele societätei. Atunci prevenitul Cristescu,
Intr'un mod violent amenintátor, räspunde d-lui Antonescu ca sä
rabdare astepte pentrucä d-sa este vinovat, fiindcä a tolerat fraude.
aceste cuvinte, Antonescu, care se gäsise situalia omului de
;redintä cu o deosebitä stäruintä de a da o solutie mersului socie-
a ripostat, desigur, mod violent indignare,
este vinovat in societate, trebue sä fie d-sa (Cris-
care a avut conducerea ei (din declaratiile informatorilor M. Tudor
C. Frunzescu, ar rezulta ca d-I Antonescu ar fi pronuntat cuvintele de
excroc canalie, dar ceilalti martori nu confirma aceasta); tot cazul,
este cert ca o s'a ivit, ca urmare la s'a produs
in consiliu o miscare sensul informatorii Georgescu au
inaintat putin spre Cristescu aceeasi a facut-o de partea cea-
lalta informatorul C. Frunzescu, totii aerul de a interveni, de a
spiritele. Prevenitul Cristescu n'a läsat nici un moment pierdut
din vieta sa revolverul, cu care se preparase a veni la con-
vocarea consiliului, tras un foc asupra d-lui Em. Antonescu lovindu-1 in
cap, din aceasta cauza ranitul a cäzut jos birou, mod
de fulgerätor, la un moment dat a fost considerat ca mort.
acesta n'a impresionat pe prevenitul Cristescu, care nu pierdut
cumpatul arma a inceput sä urmáreascá pe N. Mihdescu,
care, Inspäimântat vederea focului, a sä se salveze fugind pe
scara care conducea din sediul societätei localul Bäncei Române,
dupä dânsul a Al. Georgescu. Cristescu, trage
al doilea foc de armä izbeste pe AI. Georgescu partea a
racelui, pe dânsul se pe scara Cristescu trece in
goanä, ca tin disperat, arma mâna, se care fugise
strada se strecurase de haine a lui Leon Pinchas, aci
trage un foc de asupra lui, izbindu-1 gura ; acesta cade jos, Cris-
tescu trage un al doilea foc care il izbeste cap. In mersul lui, Cristescu
a mai uzat de un care nu a nimerit pe nimeni. Victimile sunt
transportate de la spital anume: N. Mihäescu Georgescu la
spitalul d-1 Em. Antonescu la sanatoriul Gerota. In ce priveste pe
pacientul Al. Georgescu, a avut pulin de suferit, el a fost de
in regiunea anterolateralä dreaptá a toracelui, orificiul de in-

www.digibuc.ro
 - 18 -
trare nivelul a 7-a orificiul de esire cam la 2 cm. sub mame-
lonul drept. Prin acest orificiu s'a observat glontul, care a fost extras
o sectiune. Bolnavul s'a bucurat inceput de o stare
a esit din spital In aceeasi zi a fost vindecat complect
zile. In ce priveste pe pacientul N. Mihdescu, examinat la
spital, s'a constatat era stare constientä, värsäturi o
hemoragie turburdri motrice vedere La examenul
rect s'a observat regiunea occipitald dreaptä, o tumefactie de märimea
unei nuci, prin orificiul se scurgea materie un lichid
hemoragic. La examenul cavitdtei bucale s'a observat maxilarul superior
drept rupt hernoragie ; iar la examenul ränei craniene un orificiu rotund
de unei alune de unde s'a extras glontului. Mai s'a
extras din un glonte turtit de calibru mic (vezi la filele 15 125 din
dosar adresa Spitalului Coltea cu No. 265/922 certificatul medical al d-rului
Zähäreanu). In ce priveste pe pacientul Em. Antonescu, s'a constatat a
presentat o prin de foc, In regiunea temporo-auriculard
prin al orificiu de intrare esea substantä cerebrald. S'a
radiografia bolnavului, prin care se aratä glontele, dupä ce a spart osul
a rämas orificiul f os, o portiune de proectil, a pätruns
mai departe in creer, oprindu-se In lobul occipital micä parte din
prcectil, care se aci a fost extras a fost inaintat cabinetului.
Starea bolnavului a fost o astäzi este perfect
vindecat (vezi adresa sanatoriului Gerota No. 64/922).
Arma de care s'a servit prevenitul la comiterea acestui fapt, este un
revolver sistem Velaloc", calibru 6 de calitate inferioarä, cu
in care este de plumb (vezi
in dosar, p. 55, procesul verbal cu data de 26 Septembrie 1922, In care se
vede avizul expertului armurier Solomon Favelovici). Aceste
expuse, se stabilesc in sarcina prevenitului, primul prin constatdri
de fapt rezultate din procesul verbal dresat de noi la 14 Septembrie 1922,
am fost sesizati prin alarmalpublicä, din märturisirile prevenitului din
din declaratiunea martorilor Leon Pinchas, N. Tudor, St. Chicos, Ion Pur-
cäreanu, Ion Athanasiu, C. Frunzescu, C. Solomon, Al. Georgescu, din
victimelor Em. Antonescu N. Mihdilescu, precum din actele
medico-legale mai sus notate, prin cari se cari au fost ränile pri-
mite prin Acest fapt, astfel stabilit, constitue sarcina prevenitului
crima de asasinat, dar neisbutit, preväzutd pedepsitä de art. 225,
226, 227, 232, 38 al. c. p. anume pentru prevenitul s'a servit de o
armä de foc cu care a tras, o distantä foarte interiorul
mere asupra victimelor, loviturile urmärind pe victime, ceeace
denotä vointa sa criminald de a ucide ; acest fapt l'a precugetat rezulta
din Imprejurarea a adus cu la intrunirea unui consiliu de admi-
o armä purtand-o In mod neobisnuit in servieta
acte, pentru a o avea la pentru executarea crimei.
sa purta revolverul pentru era obligat
calätoria dela la Timisoara, este neintemeiatä, de-
oarece mai nu dovedeste cu nimic mod obisnuit purta revol-

www.digibuc.ro
 -- 19 -
verul, al doilea rând, chiar ar fi adevarat avea
poarte revolverul la dânsul, nu e natural credem o asemenea
se In servieta cu acte, de obicei revolverul se buzunar ;
dar ceva care premeditarea la comiterea acestei este
faptul arätat de martorul N. Tudor, care spune prevenitul intrând In
societätei pe la orele 12 färä 5 minute, o atitndine foarte
a trecând prin localul Bäncii (pe unde se inträ
societate), a trântit ziva la nimeni, ceeace
cä venea acest un scop bine determinat, reflectat mai dinainte,
aceasta era hotärdrea de a extermina pe pe cari in mod injust,
credea vinovati de pagubele sale, astfel se poate explica
ocuparea sa de a local a da obisnuitul repeziciunea
unui furios. Mobilul acestei crime in sentimentul de a
se fázbuna pe acei pe cari credea dânsul au fost cauza care
piedicat realizeze astiguri mari prin formarea Technica
societate pe care dânsul a Injghebat-o nu pentru a Intreprinde o afacere de
prosperitate, dar pentru procura dânsului ocaziunea unor
beneficit erabnice, independent de urmärile viitoare ale societätei,_asa
cum s'a mai sus a procedat cu societatea Industria Basarabia
sau societatea Romând de Industrie de unde s'a retras
o ce a realizat plata actiunilor emise ; s'a retras,
un interval de cinci dela soc. Technica nu mai
venise nu mai parte consiliile de administratie de foarte
timp. In aceastä socictate n'a putut avea succesul de-a Incasa la lu-
mari, cu toate aici a primit o parte din actiunile pe
cari le-a negociat, cum se vede mai jos. Cu acestea, el a rAmas
nemultumit nu putut Indeplini scopul societatea a in-
trat In datorii cam dela astfel nu era mijlocul de a profita. Pre-
venitul, mentalitate, pentru dânsul neobisnuitä
oamenilor sinceri de mari, a sustine
societatea Technica n'a dat rezultatele dorite, cauza
a fost s'au comis nereguli conducerea ei, ceeace a
ca el averea. Sustinerea aceasta este din mai
multe puncte de vedere de a pune evidentA vinovätia. sa
comiterea faptului ce i se a recunoscut,
aceasta se dovedeste informatorii la el este
initiatorul Injghebärei societdti el este acela care a recomandat
a pus valoare mina dela de Arges, tot el este a-
cela care a condus in primele luni societate ; prin urmare
societatea a mers se datoreste In parte d-sale dânsul a fäcut la
un expozen de exploatarea minei dela Curtea de (vezi p.
volum. din dos.) de a Infläcära sperantele celor cari au aderat la
formarea societätei.
Dar aceastä lucrare nu a corespuns realitatea, deoarece mina
dela Curtea de nu a avut valoarea arätätä de Cristescu prin studiile
sale, mult mai inferioarä, cu un strat numai de 1,50 m. de lignit
alte straturi de humA, pentru selectiunea era nevoie de

www.digibuc.ro
 -
mari (vezi aceasta declaratiile inginerului Lupascu ale
festului director de exploatare Marius N. Mihdescu, precum ale unei
consiliului); dar inferioritate a mlnei precum
eheltuelile mari ce se exploatare insuficienta mijloacelor de a
exploata, au fost cauza dezastrului. atunci ce
prevenitul pe altii ? Este adevärat societatea a mai avut la dispozitia
exploatarea minei dela Rovinar are o valoare
contine straturi insemnate de cari, ar fi fi valoare,
fi dat venituri ar fi putut scdpa societatea de
(vezi declaratia inginerului Lupascu acelea ale lui Iliescu Con-
stantin fost director de exploatare), nenorocirea a fost societatea
era deja incurcatd cheltueli mari, conflict de chiar
acestei mine C. Stematiu (vezi p. 26-35 vol. 11).
Prevenitul a mai sustinut conducerea societatei s'au comis
reguli, aluziuni la faptele lui N. Mihdescu. aceasta privintk
s'au speciale cercetári la Cab. 5 de Instructie, unde prin
No. 103/9 2 s'a dat caz de neurmarire contra lui N.
ad-tor-delegat (vezi dos. Cab. No. 129921, atasat la dos. Trib.
s. 3 cu No. 2505/922). In acest se vede s'a imputat alte nereguk
'eat din eroare se emisese un numär mai mare de actiuni cele
previzute prin constitutiv al societätei, la moment
dat, s'a observat eroarea, a anulat aceste actiuni ca societatea
perdut Dealtfel din ordonanta definitivd. Pentru a nu
se putea sustine aceastá afacere la Cab. 5 de
structie au fost incomplecte, s'a instituit de noi o a doua expertiza de ve-
rificare expert contabil N. Papudof, care a verificat registrele
dela centrul societätei, registrele dela exploatare dela mina Curtea de
dela Rovinari rezultatul se vede in raportul depus de expert
din care reese registrele au fost tinute in actiunile emise
plus, despre cari am mai sus, au fost emise din eroare iar nu
ele au fost semnate de inginer Solomon preve-
nitul Ion Cristescu. nici o nu s'a fäcut coducerea societatei,
dar din cauza lipsei de mijloace societatea a intrat datorii mari (vezi
anexa No. 9 la actul de expertizá, p. 93) pierdut din capitalul
social la 31 Decembrie 1921, 558.887 lei 90 bani, la 31
lulie 1022 s'a urcat pierderea la lei 754.718, 40 bani. Mai din actul
de expertizd prevenitul se gaseste ca debitor allsocietatei suma
de lei 22.383 65 bani printre actionarii restanta cu värsämintele
un sold de lei 34.900. Prin urmare din toate aceste rezulta foarte ca
spetä nu este cazul de a se imputa consiliului de administratie al acestei
o rea credinta conducerea ei nici o
asupra dividendelor favoarea consiliului In detrimentul
deoarece societate a mers rau deci n'a putut
meni speculeze sens sau ; ca ceva mai mult, din toate

facute prin declaratiunile informatorilor, In special ca

societätei Antonescu a depus o stäruintä pentru bunul
mers cl societätei in cele din s'a oferit a garanta averea sa

www.digibuc.ro
 - -
personali a termen de din partea creditorilor, atunci cAnd
acesta este adevarul In acestei societdti s'a un per-
senaj cu asemenea porniri bune desinteresate, vinovatia prevenitului se
manifestO toate probele sunt potriva sa. Caci
definitiv prevenitul este care a fost initiatorul acestei so-
; el a indus eroare pe societarii aderenti prin evaloare a
minei dela de Arges; cA el este parte vinovat daca societatea a
fest conclusd, oarece a condus societate; dacA el a
aproximativ, actiuni valoare de 300.000 lei, a la timpul
portum parte din ele beneficieze de valoarea ;
nu are dar dreptul se a din cauza acestei
eietäti deoarece societate care mina dela Rovinari de
valoare exceptionald) este In a prospera va fi de
abili diligenti astfel nimic nu vine favoarea sa pentru a
se admite fi avut dreptul sA la pornire
Pentru aceste motive
unire Prim-Procuror
:

CA caz de contra lui Ion Gr. Cristescu pentru faptele

pedepsite de art. 225, 226, 227, 232 al. I comb. cu 38 al. cp.
anume cA, mai dinainte de a ucide, s'a dus ziva de
14 Septembrie 1922 sala de consiliu a soc. Technica In plin
a tras revolverul un foc asupra presedintelui Em. Antonescu,
rinindu'l gray la a pe N. a tras asupra lui focuri
armA la cap, acelasi timp a pe Al. Georgescu,
independent de vointa sa victimele, o suferinta, au cu
crimä de asasinat dar neisbutitd.
Dispunem
Ca prevenitul arestat provizoriu sub puterea mandatului
cu No. 3944 din 14 Sept. 1922. Se va Inainta dosarul nostru,
suplimentul de dos. la care e atalat dos.
129/921 corpul delict un revolver calibru mic, cu cartuse trase, un
proectilul extras dela Em. Antonescu alt un proectil
*as N. Mihdescu, d-lui Prim-Procuror pentru a face ca se
plineascd dispozititle art. 135 pr. pen.
azi Decembrie 1922 la Cabinetul nostru In
Jude instructor, C. Negrea
Grefier,

www.digibuc.ro
 ACTUL No. 2
CAMERA DE PUNERE SUB ACUZARE A DE APEL
DIN BUCURESTI
Sedinta dela 29 Decembrie 1922
d-lui O. T. lonescu, consdier

DECIZIUNEA No. 573

Ascultänd raportul No. 12168/922, Procuror General,

despre procedura la Cabinetul de Instructie No. al
In contra lui Ion Grigore Gristescu, Inginer, major, de 42
arestat cu mandatul No. 3944/922, prevenit pentru faptul de asasinat
dar neisbutit.
rechizitoriul scris al d-lui Procuror General subscris de
Procuror de sectie C. Protopopescu, rechizitor se la
deciziune.
Grefierul a dat citire, fata d-lui Procuror de sectie N. D. Hariton,
rechizitorului tutulor actelor din dosarul instructiunei No. 192/922,
dosarul Trib. S. cor. No. 25051922, ce s'au
retras Procuror Grefierul,
Camera deliberand,
Asupra faptelor cari rezultä din instructiunea asupra pro-
belor aduse,
cä prin ordonanta definitivä No. 116 din 21
cembrie 1922, de de al Tribunalului Ilfov Cab.
No. 1, se caz de in contra prevenitului Ion Grigore Cris-
tescu, pentru faptul preväzut pedepsit de art. 225, 226, 227, 232, al.
comb. art. al. din codul penal, anume : luând dinainte
hotärârea de a ucide, s'a dus In ziva de 14 Septembrie 1922, In sala de
consiliu a societätei Technica Minierä", consiliu a tras re-
volverul un foc asupra presedintelui Emanoil Antonescu, ränindu-1 la
cap, a urmärit pe N. a tras asupra lui focuri de rdnindu-1
cap In timp a pe Alexandru Georgescu, independent de
vointa ; victimele, o au scäpat viatä ;

www.digibuc.ro
 - 23 -
in vedere Procuror General rechizitorul scris cu
data de 28 Decembrie 1922, aläturat la deciziune, cere Camerei ca
prin deciziunea ce va pronunta, sä declare cä este de a fi pus sub acu-
zatiune numitul prevenit, pentru faptul In acea zi de 14 Septembrie 1922,
a comis omucidere cu voint, dar neisbutitä asupra persoanelor :
Al. Georgescu, Antonescu ; cä mai faptei, luase ho-
de a se asupra vietei acestora, crimä pedepsitä
de aceleasi texte de lege, fie trimis prevenitul in judecata Curtii
Jurati din judetul in care judet s'a comis crima s'a fäcut instruc-
;
In vedere cä reese din actele de instructiune In ziva de 14
Septembrie 1922, convocat consiliul de administratie al societätii Tech-
nica Minierd", de cätre presedintele Emanoil Antonescu, la sediul societätii
din str. Biserica Enei, s'a aproape consiliul anume : pre-
Emanoil Antonescu, : Alexandru Georgescu St.
membrii : I. Purcäreanu, Nicu Mihdescu, inginer Solomon C. Frunzescu;
pela orele 12 5 minute a la prevenitul, agitat, cu
servieta la subtioark sä salute pe vreunul dintre cei de fatä; pre-
sedintele societätei Em. Antonescu, expunând greaua situatie in care se
seste societatea, amenintärile creditorilor, a mijloacele pentru
obtinerea ; cä deodatä cerându-se cuvântul de Nicu
Mihäescu prevenit, presedintele a dat mai cuvântul prevenitului, care
a Inceput a spune pierdut averea acea societate, cä
ministratia societätel s'a comis neregularitate fraude, fäcând aluzie la ad-
ministratorul-delegat atunci Intrerupt de presedinte,
nu este timpul se mai discute chestiune, prevenitul
violent amenintätor sä räbdare ; cä a urmat apoi un
schimb de cuvinte prevenit Antonescu, imputându-si
until altuia, este vinovat de mersul al societätei, discutiunea Intre
dânsii devenind din ce In ce mai furtunoasä, s'a produs un tumult, atunci
N. Mihäescu, Al. Georgescu C. Frunzescu s'au sculat picloare, spre a
interveni calmeze spiritele, dar prevenitul profitänd de a
scos din servietä revolverul cu care se Inamase, cu hotärärea mai
dinainte de a suprima pe acei pe care-i credea el adusese societatea la
faliment, cä printre acestia socotind pe d-1 Antonescu, presedintele
rebolverul spre dânsul trase asupra sa un foc, lovindu-1
cap, acesta jos, crezut cä este läsat,
tându-se cu arma spre N. Mihäescu, socotit asemenea ca un
nätor al societätei trage asupra lui, timp ce numitul, la vederea
cautä scape pe ; ptevenitul mereu pe
escu trage dupä el un foc, dar cum odatä fugea pe
aceiasi directiune Alexandru Georgescu, nemereste pe acesta
räneste In partea a toracelui ; prevenitul cä nu-si
scopul, trece In arma Mihaescu,
mai trage un al doilea foc, nemeri Mihäescu reusind sä
stradä, intrá In hainarului Leon Pinchas aci prevenitul
trage asupra lui un alt foc isbindu-1 cä jos, pre-

www.digibuc.ro
 -
venitul mai trage asupra sa un foc, cu loveste in cap;
care prevenitul s'a la sediul societätei victimele transpor-
tate Emanoil Antonescu la sanatoriul d-rului Gerota,
Georgescu la Coltea, ce s'au dat, au esit
vindecati ;
ConsiderAnd faptele cum reese din ins-
sunt expuse mai sus, prevenitul are a omucidere
cu premeditare, dar neisbutitä, asupra persoanei lui
manoil Antonescu asupra persoanei lui N. N. MihAescu, cari comise
irnediat una alta, aceiasi ocaziune, constituesc agravatiunea
art. 234 al. I cod. penal deci prevenitul este de crima pre-
pedepsitA de art. 225, 226, 227 234 al. I din codul comb.
ca art. 38 al. ultim din cod ;
prin al. I al art. 234 cod. penal se cere ca omorul
fi fost mai sau urma altei crime, natura
este indiferentA ; prin expresiunea legei altei crime" se
distinctä de ar fi ea oricare va
fost de executiune ce ea va fi atins, consideratiuni pentru care
urmat un alt omor, in prevederile art. 234 al. ;
prin aliniat al art, 234, a voit a pedepsi
aspru reiterarea imediata, constituitä prin simultanitatea atentat la
a doua oricare ar fi ei, text, nimic nu india
a se o crimä de ;
ConsiderAnd dace, in executarea celor atentate la
viata victimelor Emanoil Antonescu din
trase asupra acestuia din a pe Alexandru Georgescu.
Imprejurare poate da nastere in favoarea numitului o actiune ci-
In nici un caz nu angaja responsabilitatea
a prevenitului o infractiune deosebitA, este constatat
din instructiune conceptiunea prevenitului, intentiunea sa ur-
marit de el, a de a numai pe Antonescu
crima asupra celor urmáriti, ea este perpetratA, terminata
tregime mai poate transmite elementele sale intentionale asupra altei
persoane care ar fi putut suferi vreunul din actele care au contribuit la
ei ;
Ca se ca agentul infractiunea
o serie de fapte. cari toate constituesc o singura infractiune, con-
o unitate de conceMie, de rezolutiune de scop, din existenta uni-
tatei de conceptiune se deduce unitatea de infractiune.
fata cu cele expuse mai sus, ce i se
prevenitului de a fi comis un atentat la viala lui Alexandru
Georgescu, a numai de cele omucideri cu vointä
premeditare neisbutite, mentionate mai sus, cari sunt calificate
de lege prevenitul major el este justitiabil de Curtea cu
ConsiderAnd ca din instructiunea In sunt in
contra prevanitului probe suficiente culpabilitate, astfel

www.digibuc.ro
 - 25 -
este a se pronunta, conform art. 216 226 proc. crim., punerea sub acu-
zatiune trimiterea lui Inaintea Curtii cu Jurati.
Pentru aceste motive,
Adoptand, in parte, faptele motivele din rechizitorul d-lui Procuror
General.
In unire cu concluziunile ale d-lui Procuror N. D.
Camera,
Reformeazá ordonanta definitivá cu No. 116 din 21 Decembrie 1922,
de judecator de Instructie Tribunalului Ilfov, Cab. No. 1,
Declarä este de a fi pus sub acuzatiune :
Ion Cristescu, major; 1. In ziva de 14 Septembrie 1923,
a comis omucidere cu asupra persoanei lui Emanoil Antonescu,
mai dinaintea faptei, hotärdrea de a se asupra vietei acestuia
dar neisbutitä.
2. In aceiasi zi de 14 Septembrie 1922, a comis omucidere cu
asupra persoanei lui N. Mihdescu, de asemenea mai
faptei, de a se asupra vietei acestuia,
dar neisbutitä.
3. de omor premeditare a fost
ocaziune, ori imediat in urma crimei de omor specificata, fapt
ce constitue crima pedepsitá de art. 225, 226, 227 234 al.
comb. art. 38 al. ultim din codul penal.
In consecintä trimite pe acuzatul de mai sus judecata Curtii cu
Jurati din judetul Ilfov care s'a comis crima s'a fácut instruc-
tiunea ca fie judecat conform
D-1 Procuror General va redacta, conform art. 236 proc. crim.,
acuzare in lui.
In baza art. 120 din legea libertätii Individuate, Camera mentine
arestarea acuzatului,
se transfere acuzatul de la Casa de arest a tribunalului
la Casa de a Curtli cu Jurati, inaintea cäreia este trimis sä se
inscrie In registrul acelei case, potrivit dispozitiunilor art. 580 pr. crim. ca
de faptul dispozitivul deciziunei de
Pronuntatä In Camera de punare sub acuzare azi zeci noua
Decembrie 1922, sub presedentia D-lui Consilier G. T. Ionescu, membri
Gr. Pherekyde Sp. Popescu
(ss) G. T. (ss) Gr. Pherekyde
(ss) Sp. Popescu Grefier, (ss) D. Mladoveana

www.digibuc.ro
 ACTUL No. 3
PARCHETUL GENERAL AL DE APEL DIN

ACT DE ACUZARE
Camera de punere sub acuzare a de Apel din Bucuresti
deciziunea No. 753/922 cA este de a fi pus sub acuzajiune
Ion Grigore Cristescu major : 1. In. ziva de 14 Septembrie 1922 a comis
omucidere asupra persoanei lui Emanoi Antonescu, mai
dinaintea faptei hotärtrea de a se asupra acestuia,
dar neizbutitä.
2. CA In aceiasi zi de 14 Septembrie 1922 a comis omucidere
asupra persoanei lui N. Mihäescu, de asemenea mai
Intea faptei hotärlrea de a se asupra acestuia,
dar neisbutitä.
3. CA aceastä crimA de omor premeditare a fost
aceiasi ocaziune imediat urma de omor sus specificatä, fapt ce
constitue crima pedepsitä de art. 225, 226, 227 234 1,
combinat art. 38 ultim din codul penal.
In trimite pe acuzatul de mai sus Inaintea
din jud. Ilfov care s'a comis s'a fäcut instrucjiunea ca
fie judecat conform
Noi Procurorul General,
executarea menjionatei deciziuni o nouA examinare a
tuturor actelor din dosarul cauzei expunem urmAtoarele:
Acuzatul Ion Grigore Cristescu, In anul 1905, pe cAnd era
tenent Reg. 3 Rosiori din Bucuresti, a demisionat din armatA spre a se
putea zestre d-ra Elena Fiulescu din
S-a dus apoi Germania a studiat ingineria de mine la
1910, cAnd s'a in a intrat ca inginer In serviciul Fe-
rate. In 1915 a fost inaintat ca inginer-inspector la serviciul de tracjiune,
servind aceastä calitate la 1918. In acest an serviciul C.
F. R. dorind a se repede, desi nu avea un capital de
mii lei, a reusit capete dela Ministerul de Industrie concesiunea
pentru minei dela Corceoveni de Basarabia.

www.digibuc.ro
 - 27 -
Cum nu avea capital suficient pentru exploatarea acestei mine, s-a
asociat cu advocatul Stavär cu un oare care Klein
nerul Drägulänescu care au depus un capital mai mare. ce acesti
asociati au exploatat mina Corceoveni timp de vreo cinci luni, au räs-
vorba vor In scopul de a o cumpära s-a format
cietatea Basarabia",. care a cumpärat mina Corceoveni, iar
drept al cumpärärii s-a emis de cätre aceastä nouä societate actiuni
in valoare de 1.000.000 au fost repartizate
Acuzatul Cristescu a fost ales administrator delegat al acestei so-
cietäti, dar vreo de zile s-a retras atunci societatea Basarabia
a fost nevoit rascumpere actiunile emise. Din pretul realizat s-a plätit
avocatului Cismigiu ing. DrägUlänescu, lui Cristescu i-a revenit ac-
tiuni valoare de 300.000 lei pe care le-a Societätii ro-
de Industrie Comer' o societate formatä din
persoane din care fusese fortnatä societatea Basarabia, in plus ativa
bogätasi ca: Maltezeanu din Rezultatul a fost aceste
societäti au fost incurcate exploatare dubioasä, cä ele desi
existä astäzi, nu mai pot functiona In conditiuni de prosperitate,
chiar amenintate sä dispará.
Cu toate acestea, acuzatul Cristescu, care a fost initiatorul
societäti, a sä se strecoare astäzi numai este nimic ames-
tecat in interesul acestor societáti, desi el a reusit realizeze un bene-
ficiu aproximativ de 300. J00 lei din actiunile räscumpärate. Incurajat de
asemenea rezultat, acuzatul se gäsea unei alte intreprinderi
ar putea sä-1 ducä la un mai mare. In aceastá asteptare aflä
in judetul Arges, la Curtea de Arges, este o care ar putea fi ex-
ploatatä. Se N. ale cäror sunt
ca parte din consiliul de administratie, ca infiinteze o societate
sub numele de Miniera", de scop crearea desvoltarea de
industrii miniere in de a contribui prin studii, proecte, ex-
exploatári de mine, la desvoltarea industriei miniere. Ca
lucrare pregátitoare un expozeu (este copie la
din care la mina dela Curtea de ar fi zäcäminte de lignit
cantitäti mari de a realiza un extras sau o productie medie de
vagoane pe zi.
Pentru ca o asemenea societate se poatä prezenta ca
perspectivd, acuzatul s'a in capul ei ar trebui
figureze un personaj bine reputat, valoare
cu greutate socialá. A gäsit astfel Emanoil Antonescu ar fi persoana
de care ar avea nevoie.
atunci N. s'au dns la
Em. Antonescu propus ca sä primeascd presedentia societätei Tech-
pe care voiau o infiinteze scop de exploatare de indu-
strii miniere. A d-lui Antonescu mai multe persoane greutate
materiald ca lancu Purcäreanu din Pitesti, Alecu Mares, fost
cretar general director al C. F. R. altii sunt aderenti la formarea a-
acestei societäti, dupe ce i-au descris In culori tnflorite viitorul frumos

www.digibuc.ro
 --

al minei de cárbuni dela Arge§, au reu§it sá

d-lui Em. Antonescu.
S'a format astfel societatea Technica Minierä eu emisiunea anui ca-
pital social in valoare de milioane lei, In 400 actiuni la pur-
a 500 lei actiugea. Ca aport social adus mina de lignit dela
Curtea de Arge§, proprietatea d-lor P. Marinescu, D. Luca, C. Mänescu
a acuzatului de azi Grigore Cristescu. Acesta din reu§ise
capete calitatea de coproprietar al minei de lignit Curtea de
drept al interventiei sale. Aportul acesta social s'a evaluat de
comun acord la suma de lei 500.000 pentru care coproprietarii acestei
mine vor primi ca din valoare nominalä de 500.000 lei, din
acestea acuzatul Cristescu a luat actiuni valoare de ceilalti
coproprietari de 100.000 lei. Restul de 1.500.000 lei, la complec-
tarea capitalului emis de 2.000.000, s'a subscris de actionari in modul
: Emanoil Antonescu 200.000 lei, Ion Grigore Cristescu, acuzatul de
azi, 500.000, M. Mihäescu-Sirius 100.000 lei, C. L..Naumescu 100.000 lei,
C. Vasiliu 100.000 lei, C. lei, N. N.
300.000 lei Alex. Georgesca 100.000 lei.
Actul constitutiv al societätei Technica Minierá s'a autentificat de
Trib. Ilfov Sectia de Notariat sub No. 5776 din 12 Martie 1920.
Prin acest act s'a stipulat ca acuzatul Grigore Cristescu sä
deplineascä functiunea de director, N. administrator-delegat.
Aceastä societate a mers chiar dela Inceput, acuzatul Mihäescu
nu ocupat nu se ei, repro§indu-§i
reciproc nu pun nici o activitate stint Acuzatul Cristescu
de calitatea sa de director, a fäcut mari In parte
autorizarea Consiliului, pentru transportarea lignitului mai multe
camioane automobile mare. Pe acestea s'a chiar
Inceputul exploatärei cä mina dela Curtea de nu avea valoarea pe
care a prezentat-o acuzatul prin expozeul deoarece straturile de
lignit erau §i straturi de pentru selectiunea cärora
cheltueli deosebite, A urmat apoi greva lucrätorilor cari nu puteau fi
plätiti timp. situatiunea grea care se societatea
technica-minierä, injghebatä de prin mijloacele mai sus
tocmai corecte intrebuintate de el, Nate diligentele ne-
cesare §i sA eforturi spre salva situatiunea, a gäsit cu cale ca
numai dupA cinci functionarea ei dea dimisia din functiunea
de director Toate greutätile In care se societatea au
contribuit intre datorii mari §i fie amenintatä de faliment,
chiar chematä declarare la care-a ajuns o cerere de moratoriu.
sceastä situatiune a de Consiliu,
la vre-o solutiune. aceasta care
gäsea societatea Technica MinierA a determinat pe Constantin Stematiu,
proprietar de terenuri petrolifere, devenit actionar cum-
párarea mai actiuni numitei societäti, ca sa .sä-i dea
de spre a salva din se afla. In
minei Rovinari

www.digibuc.ro
 - 29 -
cu fratelui In 1920 a convenit cu
stescu ca mina Rovinari societMei Technica
pe de 1.000.000 lei din care a primit 500.000 lei In numerar, iar penfru
rest ca societatea Technica Minierä ca se transforme
societatea din societate nume colectiv, cum era, In societate
pe Societatea Technica s'a mai
lui Stematiu 100.000, pentru 400.000 lei la
acoperirea de 1.000.000 se emitä actiuni ale noei
Acest proect de vAnzare nu s'a adus Indeplinire, nu
lui Stematiu suta de mii lei nici nu s'a obtinut concesiun_ea de ex-
ploatare a noei ce era se formeze.
Din s'a ivit conflict In contractului de
zare Stematin societatea Technica Stematiu devenind un
nou creditor al societätei
In aceastä stare de lucruri Em. Antonescu, presedintele Societätii
Technica In dorinta de a societatea de dezastrul de care
amenintatd, a consiliul de administratie pentru ziva de 14
Septembrie 1922, la sediul societätei din Biserica Enei.
S'a aproape Intreg consiliul, presedintele Em. Antonescu,
cenzorii Al. Georgescu St. Chicos, membrii I. Purcdreanu, Nicu Mihdescu,
Ing. Solomon C. Frunzescu.
la orele 12 5 minute apare In acuzatul Ion Grigore
Cristescu, cu o atitudine cu servieta la subtloarä färä
salute pe cineva. lui nu era societate se pärea
desinteresase de mersul ei. In acuzatul avea un revolver Inarcat
care pregätit ca uz de el, In acelora din
pe care-i credea el, In mod eronat, prin modul de conducere adusese
societatea la faliment. era cu totul
cum s'a arätat mai sus, el a fost cafe, pe pusese
la cale Injghebarea se mina dela Curtea
de avea o mai mare decal In realitate,
apoi o mare parte din vina societatea a mers chiar dela
a ajuns se asupra sa.
Dar ori cum, chiar alti membri din de administratie
ar fi partea de contributie la mersul al societätei, aceasta
putea sä se la consiliu, cu un revolver de
care uz, un sentiment de contra
acelora pe socotea el, mod gresit, sunt de dezastrul
societätei. se revolverul, de a aceasta
invederat din faptul s'a dus revolverul in servietä pentru
avea mai la iar nu in buzunarul care se de
asemenea chiar s'ar admite avea obiceiul poarte
ceiace n'a dovedif la crimä, acu-
o In
Presedinte1e societätei, Em. Antonescu, ce greau
tuatie in care se societatea amenintärile creditorilor,
a boat Intelegere cu mai multi dintre ei, cari ar primi acorde

www.digibuc.ro
 - -
de d-sa, Antonescu, ar garanta averea sa acele ;
d-sa este dispus sä dea garantie, simtindu-se fericit a salva mersul
societätei, dar a subgarantia societätei. A mai
propus schimbarea consiliului de complectarea formalitätilor
pentru infiintarea nouei societäti Rovinari, a cärei este mina dela
vinari, care garantie valoarea ei Dupä
aceasta, a cerut pärerea membrilor din consiliu asupra acestor chestiuni.
Atunci s'au ridicat N. Mihäescu acuzatul Cristescu. Prese-
dintele Antonescu a dat cuväntul lui Cristescu. Acesta a spunând
perdut averea aceastä societate, administratia societätei
s'au cornis fraude, aluzie la o afacere care fusese
la Cabinetul V de Instructie care se terminase prin a se
gasindu-se nu este caz de urmärire in contra administratorului delegat
N. N. Mihäescu, acesta ar fi mari nereguli In administratia socie-
tätei (Vezi dos. No. al Cab. V, atasat la dos.
No. 2505/922).
Atunci d-1 presedinte Em. Antonescu la intrerupt nu e
timpul sä se mai discute aceastä chestiune se rezolve de
propunerea de d-sa (Antonescu) pentru binele societätei. La
aceasta acuzatul Cristescu, mod violent amenintätor, räspunde
d-lui Antonescu ca aibe räbdare astepte pentru este
novat a tolerat fraudele. D-1 Antonescu, care fäcuse eforturi
onorabile pentru salvarea societätii, indignat de atitudinea de cuvintele
nesocotite aleLacuzatului, i-a räspuns, drept este cineva
vinovat reaua stare In care se gäseste societatea trebue fie
dânsul, Cristescu, care a conducerea ei. Informatorii Nicolae Tudor
C. Frunzescu, care erau de spun ca d-1 Antonescu ar fi pronuntat la
adresa acuzatului cuvintele de excroc canalie; toti ceilalti
care se aflau In sala de nu Antonescu ar fi spus
aceste cuvinte. Ori care ar fi fost In e cert
cä, in urma schirnbului de cuvinte acuzat presedintele Antonescu,
s'a produs un tumult, atunci N. Al. Georgescu C. Frunzescu
s'au sculat In picioare aerul de a interveni pentru a calma spiritele.
Acuzatul Cristescu insä, profitând de acele momente de sta-
pânit de ideea de pune la executare planul criminal, a
din servietá revolverul a tras un foc asupra d-lui Emanoil Antonescu
lovindu-1 ; acesta a cazut biurou, crezandu-se de toti a fost
In acele de teroare N. a luat-o la fugä pe scara
care conduce din sediul societdtei in localul Bäncii Române
a fugit Al. Georgescu.
Acuzatul revolverul s-a luat Mihäescu ajun-
pe trage al doilea foc asupra lui, lovindu-1 pe Al.
Georgescu in partea a toracelui, In perete unde
a fost gasit de judecdtor de Apoi acuzatul trece
revolverul N. Mihäescu, asupra eäruia mai trage un
foc nu l'a fugind pe stradä, a intrat prävälia de
din apropiere a lui Leon Pinchas. Acuzatul l'a ajuns acolo,

www.digibuc.ro
 31 -
Mihäescu se Intorsese spre va putea
zarma, n-a mai avut acuzatul a descärcat un alt foc asupra
lui in Mihäescu a jos atunci acuzatul trage
un foc In lovind-o cap.
In urma acestora acuzatul, satisfácut cá-si potolise setea de
bunare, s-a lnapoiat la sediul societätei In timpul acesta sosind auto-
ritätile la fata locului, s-au cercetarile.
Victima Emanoil Antonescu a fost de la
toriul N. Mihäescu Georgescu la Spitalul Coltea. Dintre cei
räniti, AL Georgescu a avut putin de suferit, a fost de In
regiunea anterolateralä dreaptä a toracelui, orificiul de intrare la
velul coastei a jar orificiul de esire cam la 2 c. m. sub mamelonul
drept. Prin acest orificiu s'a observat glontul care a fost extras fäcându-se
o sectiune. Pacientul s'a bucurat dela de o stare generalä
esind din spital In aceiasi zi s'a vindecat complect In zile
N. Mihäescu la spital, s'a constatat cä era
stare värsäturi o usoarä hemoragie bucalá turbu-
motrice vederea La examenul direct s'a observat In regiunea
occipitalä o tumefactie de märimea unei nuci mari prin orificiu
lasá sä se materie cerebralä un lichid emoragic.
La examenul bucale s'a observat maxilarul superior drept
rupt emoragic, la ranei craniene un orificiu rotund de
rimea unei alune de unde s'a extras glentului. Mai s'a ex-
tras din glonte, un glonte turtit de calibru mic (p. 51 125).
Ränitul Emanoil Antonescu s'a constatat avea o plagä din de
foc In regiunea temporo-auricularä ; prin orificiul de intrare
substante cerebrate. S'a fäcut radiografia bolnavului prin care se
aratá glontele, ce a spart osul, s'a oprit orificiul fäcut In os, iar o
portiune de proectil a mai departe In creer, oprindu-se In
obul occipital parte din proectil a fost extras Inaintat
binetului de instructie. Din fericire serioaselor Ingrijiri
Antonescu a viatä este vindecat (vezi adresa Sanatoriului
Gerota No. 64/922).
Arma de care s'a servit acuzatul la comiterea crimei, este un revolver
sistem Volalok, calibru 6 de o calitate inferioarä, cu cartuse In cari
glontul este crna§e de otel plumb (p. 55).
faptul comis de acuzat, In Imprejurärile mai sus arätate,
se constatä In mare parte din chiar märturisirile lui, din arAtärile reclaman-
tilor coroborate cu ale martorilor informatorilor ascultati In cauzá, din
constatärlle fäcute de d-1 de Instructie, din actele de expertizá, din
constatárile medicale, cum din toate de instructie aflate la dosar.
Väzänd prin comiterea acestor fapte acuzatul Ion Grigore
toscu s'a fäcut culpabil de crimele de asasinat dar neizbutite,
prevazute pedepsite de art. 225, 226, 227 234 alin. I comb. art. 38
ultim din cod,
Prin
Este acuzat Ion Grigore Cristescu, major... (urmeazá dispozitivut de-
ciziunei Camerei de acuzare).
Procuror General, (ss) Mosgos

www.digibuc.ro
 ACTUL No. IV
MEMORIUL ADRESAT DE PREVENIT

Rechizitorul de acuzare sunt cea mai mare parte,

de N. N. Mihäescu Constantin Georgescu, cari
prin neexactitAtile
Expertizele fäcute, asupra operatiilor societätei Technica Miniere,
precum declaratiile altor membri din consiliul de administratie al acestei
societAti pot face acesti doi oameni aveau tot interesul sä
prezinte lucrurile vina mea altfel de cum ar fi In realitate.
instructia s'ar fi verifice aceste declarattuni ar fi
cautat cerceteze toate relatiunile pe care le-am dat, destul de precis de
la interogator, mai ales asupra tmprejurArilor cari la
societate, nu se ajungea la concluziile puse, care sunt netntemeiate.

Am venit la Bucuresti In ziva de 13 Septembrie de la

(unde am stat vara), pentru a depune rectorului Politechnice
din Timisoara o lucrare care trebuia sä fie apreciat& de trei pro-
fesori la Universitatea din Bucuresti, pentru a hotärt asupra
ca profesor definitiv la catedra de thermodynamicA la poli-
din Timisoara, pe care o ocupasem In cursul anulul 1921-
1922, ca suplinitor.
Modul cum mi-am tndeplinit misiunea, ca profesor ca
memoriul semnat de toti profesorii politechnice recon-
firma verbal, domnul rector VAlcovici.
Fusesem cAtre subclirectorul cA domnut
rector se va gäsi la aceastä In cA lucrarea mea trebue sA
depusä pAnA la 15 Septembrie 1922.
Aceste fapte erau usor de verificat, instructia ar fi cerce-
tAri, se la domiciliul rectorului, strada Caragiale No. 10, lu-
scrisoarea mea, In care cA spuneam rectorului cA seara de
trec la Timisoara cA peste zile voi la
adresa pentru räspuns.

www.digibuc.ro
 - 33 -
Deasemeni era usor de verificat mä duceam la Timisoara fiindca
avizasem acolo sosirea mea se pe cele luni, de
care nevoie.
perchezitia s'a gäsit biletut de edltorie servieta
mea, cursul pe care tineatn la plin de corecturile introduse pentru
reimprimare.
La venirea mea Capitald, nu se tinerea consiliului de
ministrate aveam intentiunea sä pe societate, pe de mai
mult de un mai duceam deloc. Prezenta mea la acest nenorocit
s'a datorit unor independente de mea, fapt de
aserneni de verificat
Pärerile unor oameni competent asupra caracterului lucrärei
asupra toncenträrei care o reclama dolutionarea unei
acest destinatä aplicatii generale, nu
ar fi putut stabili de la principiul imposibilitátei de a coexista
mintea unui cari prin natura de re-
mintea, imposibilitatea de a fi absorbit, acela

Pentru astfel de trebue existe motive puternice,

cari deasemenea era de lipseau, ocupatia de preme-
ditare e un sens.
cauzele care m'au sa In Ca-
parte la abia ziva de 13
aceste indicatiuni nu au fast cercetate.
Se poate dovedi niartorii: FrUnzescu, Solomon Mosgos,
rämänerea mea Capitalä s'a fäcut Intamplätor motive
mi la societate.
In rezumat, rámánerea pentru ziva de 14 Capitalk
urmätoarele
a) M'am Intálnit, pe la sau pe (Calea Victoriei)
Petre
seara la fi caut ca aflu la
Ferate putea avea Timisoara, ca unii
de-la multe de astea. El m'a de stadiul care se
gäseste societatea i-am spas ca se
pronttnte asupra reclamatiunilor acute; e la faliment,
la Cabinetul V reelamatiile clasare am aflat abia la
mi s'a
meu m'a sä mä din nou Pa-
latal insist sä se fackluminä, refuzat categoric ;
a insistat mi-a dat frátele procurorul
cu care a doua zi, pe la la
fast decis am acceptat retomandatia care, perchezitia
a test in M'am dus la restaurantul
mesel, are m'ain
cant vad avocatul Frunzesca,
zitarul mele,
Marilor

www.digibuc.ro
 - 34 -
b) dus pe la Frunzescu, unde am aflat socie-
tatea e de faliment atunci am de de a
salva societatea.
acolo, a primit Frunzescu convocarea la Consiliu, pentru a
doua zi.
Necesitatea de a participa la consiliu nu o vedeam era
cutá ; toate consiliile noastre erau desagreabile.
Pentru mine pentru Frunzescu, esirea din situatia care ne
era alta Consiliul, anume, unui creditor serios sau Intele-
gerea cu Stematiu.
In discutiile noastre ne-am fixat asupra interventiei pe inginerul
de mine Damaschin, cu care Frunzescu avusese oarecari Intrevederi,
care se dispus ne vie ajutor. Noi nu-i adresa
ca Frunzescu caute din nou
Fixat asupra ideii de a prin Damaschin prin Stematiu, o
solutie favorabila, nu mai bine viu la consiliu, mai ales nu
eram personal chemat.
Frunzescu a luptat sa ma trebue ; discutia

a fost violentä. In cele din m'a nu se mai

tereseaza de societate nu mai rämâne reprezentantul meu
nu viu la consiliu, pentru a de el.
Abia catre sear& m'a determinat am ramas.
Esind de la el, m'am dus la hotel Imperial, uncle mi-am retinut o
camera pe m'am la gara, de unde mi-am scos geamantanul
pe care aveam la depozit, vedere noaptea plec cu sim-
plonul la Timisoara.
Seara am fost la cinematograf, am venit sa culc Deve-
nisern optimist asupra situatiei. A doua zi, 14 Septembrie, m'am sculat,
era mai mult de 9 ceasuri. Am esit, mi-am luat ziarul duceam la
Riegler phocolata cu lapte. M'am pe Calea Victoriei cu
catul fostul la minele din Basarabia, cu care am stat
mult de cerut sfatul asupra modalitatilor de evitare a
limentului ; el a opinat pentru o cu creditorii sau lichidarea
fondul de exploatare, cele mine, au valoarea destul
de mare ca sa nu pierdem nimeni nimic.
Pe am plecat spre Riegler m'am in drum cu avocatul
I. Florian, deputat, - prieten vechi dela Pitesti, cu care am vorbit o mul-
time de nimicuri, simteam abatut. Buna dispozitie pe care o avu-
sesem disparea cu
De la un timp mi se de multe ori devin trist, mo-
tive, familia mea era mai ales fiziceste eram In
din
Dupa ce despartit de Florian la Riegler chocolata
lapte, m'arn indreptat spre strada Regal& spre Societate. In drum m'am
Sälceanu, din creditorii care societatea
avusese comerciale din desfacerea
Am stat de cu el nitel, pe i-am propus caute un a-

www.digibuc.ro
 - 35 -
ranjament societatea prin participatie §i nu s'a aratat ideii ; i-am
cerut mai reflecteze am plecat la Societate.
Cred era ora - nu 12, - - cum actul de acuzare, dar nu
pot preciza.
Nu se Incepuse sala Frunzescu, Chicos, Mihdescu,
Georgescu Purcdreanu. Ulterior a venit presedinte Emanoil
Antonescu, cu care am dat Nu-i intrând sala nu am
dat ziva, am vorbit Frunzescu iar pe
cu ; nu am pe Georgescu pe
nu meritau, sau mai exact socoteam eu nu
Venind d-1 Antonescu, a deschis expunând situatia generala
falimentului, gäsind culpabil, pentru producerea acestei
tuatii, pe C. Stematiu ; pe urmá a indicat stadiul care se de
proprietate minei Rovinari, propunerea de a se Complecta
de cumpdrare printr'o declaratie din partea a celor trei care sem-
actul de cumpärare am fost pentru
S'a redactat actul de eu am semnat, apoi am trecut
Frunzescu; venise inginerul Solomon, domnul Antonescu i-a
facut un rezumat de ce s'a discutat atunci.
Am stat de Solomon ce se va termina scrisul
telor aduc aminte i-am cerut adresa lui convenind
mergem la el, pentru a-i cere sprijinul In felul cum principiu
vorbisem deja cu Frunzescu.
Reluandu-se discutia d-1 Antonescu, a In pro-
In In actul de acuzare erau acceptabile ; am cerut
ca fac contra propuneri având de sustinut, cum con-
venisem Frunzescu, o cu creditorii sau lichidarea
Mi-am Inceput expunerea am interes sustin cale,
care nu numai averea dar prestigiul, falimentul este
desonorabil pentru accentuând raspundere, In cazul nu se
va evita falimentul, nu poate fi ferit nici domnul Antonescu, ori am
lumii autorii adevarati sunt fratii nu noi
ceilalti. Am spus avem vina de a fi tolerat atata vreme ca a-
cesti oameni scrupule administreze_singuri societatea de vina
nu poate fi scutit d-1 Antonescu...
pot continua, am fost deodatá atacat violent de Georgescu
de ; discutia a devenit furtunoasa nu-mi reamintesc deck
vag ca atunci de Georgescu, domnul Antonescu
mi-a strigat canalie".
Insulta a venit ca un mi-am pierdut echilibrul. Am pierdut
desigur mintea, nu recunosc in actiunea de care ma'm
facut vinovat ; nu-mi explic nimic nu pot mi-e oroare de tot ce
s'a ; ochilor vedeam ca printr'o un de
albastru, din reflectiile care fi trecut atunci prin minte
nu mi le amintese.
simt foarte nenorocit de mine de atunci.
Mi-a fost : nu räu ci moral, indefinisabil.

www.digibuc.ro
 - 36 -
Au aci la inchisoare, reintru calm
care sä poatä dètermina suport
fost curiosi care au venit nenorocirea care
am cäzut; poate ei mult mine dacä eram nu normal.
acum o m'am sunt stare
Simt acum de fapt? Dutnnezeu

Inexactitáti actul de :
1. Se d-1 Stematiu a cedat sociefatei
concesiunea era
ca sä poata's'o salveze.
Inexact,' Mina a Societate chiar de la
sau mai exact, de a se in Monitorul Oficial auto-
rizarea de functionare a societätei Technica (1 1920).
poate vedea din actul de cumparare,Lcare casä:la
tonescu, unde am dat 50.000 lei, ce anterior predasem
scu alti 225.000 lei cotei capitalur social.
Stematiu a fost dela membru consiliu-
lui de administratie, cota 100 actiuni. Aprecierile mele
asupra acestei mine fäcut scrisprintr'tm raport-memoriu, le
nientin. concesie dispune de o cantitate de vagoane
lignit poate fi pretuitä cel putin 9.000.000 lei. mnitä sigurantä
am nici un caz peate de o valoare mai de
8.000.000 lei.
Unde este meu asupra mine, cândie:constatat
prin i sondaj stratul de lignit are o de m.
prafata carirei este de 400 hectare.
2. Se aftrmä am aport mina de Arges,
aceastä coste beva. Inexact : pentru atfi acceptat ca
de cätre Luca,. Marinescu §i Mänescu71e-am plätit de a fi de
Technica o de 15.000 lei, luati lá mama mea de la
mama sotiei mele.
'Mina a ca aport, dar nu pentru báni ci pentru de
ale Societatei Technica Minierá", care azi valoare, numai
tot eu am aproape un sfert capitalul 'social al
Technicei Mlniere".
Actiunile le am, bani nimic.
Raportul de expertiza asupra care de;Camera
de comert darea avizului, a Jost de inginer Lupascu Magiaru.
Inginer Lupascu, Inginerul Solomon Stematiu au
cercetare raportul original e la dispozilie (rog a cere de la sotia mea).
Din el se vede rentabilitatea minei este asiguratd dacä se
arätate de mine raportul pe care aveti in copie. Mi s'au
refuzat mijloacele- concursul cätre fratii Mihäesti, cari toate consi-
separat In toate zilele terorizau ca plec.'
Am suntem de rusine. Actul de expertizá aflat
la dosar dovedeste In mod nendoelnic incorectitudinea frati Mi-

www.digibuc.ro
 - 37 -
societatea este sau defaimatä, ei singuri sunt de
vina. Modul cum au operat se vede din expertiza e cunoscut de: Luca,
Stematiu, Solomon, Frunzescu de toti, dar ceilalti toti se cred
se a nu
am condus eu, se vede din registre, Societatea a realizat Inca-
mina Curtea:de a fost productie.
mina a produs cheltueli foarte mid de exploatare, desi de la
se fac investitii mari:decapitaluri.
Dupa ce am plecat nu s'a mai produs, dar au dispärut
in locul compturi, prin care scoate Societatea datoare
Expertul spune aceste conturi nu au valoare probatorie,
cum s'au registrele ce mod a fost societatea de bani
la Ondlavea nevoie.
Am fost nevoiti facem de la cá banil
depusi de actionari erau retinuti de Mihdescu, registre ope-
ratia s'a in Martie de Mai acest interval nu aveam bani
In cassä. Studiind actul de expertizä se poate vedea cä suntem
moral material. Acest individ mai are la activul lui un faliment la
urma cäruia s'a procopsit. lar Mihäescu-Syrius, directorul Curtea
de are trei condamnäri la Tribunalul Arges.
Am fost la instructie de unde am avut bani pentru ca
apuc de intreprinderi ce am lucrat la minele din Basarabia.
Intrebarea este In principiu rost, cadrul organizatiei sociale
de azi, a o lucrare serioasä, cineva este de meserie,
se cere prea putin numai preget pricepere.
principiul cäutärei originei capitalului s'ar admite general, fi
foarte fericit, dar nu mi se aplice numai mie, pentru o meschina
de mii de lei, pe care cred nu e inginer nu o
Am dat relatiile cum trebuia simplitatea este frapanta.
Mi-a mostenire. de la tata, casele cu din
Calea Domneasca No. 163, pe care le-am prin 1912 pentru 23.000
lei, din:care duprplata datoriilor, pentru mama mea 12.000
lei pentru mine 1000. Soacra-mea avea ea niste casute, tot
viste, pe care le-a pentru 7000 lei.
Eu in cariera mea de inginer din lucrári particulare exper-
tize, mai aveam mii de lei, mi se pare vre-o 4000 lei.
Pot indica lucrärile care mi-au adus aceste venituri pe leafa
mea, pe atunci destul de bunk raport viata pe care o
duceam.
Tot acest capital a servit la punerea valoare a minei din Basa-
rabia.
lnstructia inexact capital, mi-am luat de la Inceput
asociati, acest lucru nu poate fi deck logic ; nu s'ar putea face
inceputul de industrie capital de catre pe
cale, munca titlul de achizitia unui fond de exploatare o
valoare.
Dar nu mi-am luat asociati de la mina din Basarabia mi-a

www.digibuc.ro
 - -
fost In arendä exploatare de cätre Ministerul de Industrie Comert
la Octombrie 1918 asociati mi-am luat la 15 August 1919 ; tot acest
timp am stat izolarea de la in acel pustiu marginea
Ialpug colonia mea de lucratori, ducând o viatä de de priva-
Drept aveam un bordel.
cu micul meu capital produceam un vagon de pe
zi, iarnä, desfacerea acestui combustibil era toata
Basarabia nu mai era nici o lipsea combustibilul.
Am in acest timp 70 vagoane de lignit preturi varlind
1800 4000 realizand un total de brute care trecea de
150.000 lei.
Toate aceste sume se Investeau, pe ce intrau, in
mina avea o desvoltare treptata, rationald, ingrijitä. In timpul
desfacerea lignitului m'am nevoit din desi de
pentru cantitäti de pe care
le desfac la particulari.
Ferate Particulare Basarabene Akerman, B. J. D., trimeseserd
pe subdirectorul liniei sä viziteze mina la cu mine asupra
stadiului unui contract de livrarea cärbunilor necesari exploatärei.
Se experientd au dat rezultate
fdcatoare.
Calea B. J. D. se obliga toatä productia pentru
un fix de 2000 vagonul, loco privindu-i transportul.
de extractie de predarea lignitului la gara min&
du-mi la 700 lei, aveam de realizat beneficii din care speram sä pot da
intreprinderii o mai mare desvoltare.
Când mi-am asociati pe inginer Drägulanescu, St. Cis-
L. Klein, mina era productie aveam o de locuit pentru
administratie, suficiente care sä cresterea productiei. Ei au
adus capitalul am mai luat in exploatare o vecinä o de
brichetat praful de lignit, la
De la 15 August 15 Decembrie 1919 am lucrat In eu
inginerul partea Cismigiu Klein afa-
cerile comerciale administrative.
Este de de la Octombrie 1918 la Decembrie 1919,
eu nu mi-am retinut un ban acest fond de exploatare a trecut
la Industria Basarabiei eu nu mai aveam bani, aveam numai un contract.
Intreprinderile noastre au trecut la finele lui Decembrie asupra so-
Societatea de Industrie sediul Bucuresti,
strada Bursei No. 5, reprezentatä prin inginerul care
tratase afacerea asociatii mei, ce vizitase mina lipsa mea de
acolo.
Aceste Intreprinderi, au fost aduse ca aport social pentru 1.100.000
lei, valoare inferioarä celei reale, aport care trebuia sä mi se dea
actiuni de ale Societätei Industria Basarabiel".
Aveam dreptul la 500.000 lei In pe cari nu le-am avut
nici Aveam numai contractul tot.

www.digibuc.ro
 - 39 -
Acest contract reprezintd deci : capitalul initial al familiei, produsul
minei munca mea de acolo, toate privatiunile vietei.
Noua societate m'a oprit pe mine ca administrator delegat la centru
pe Dräguldnescu ca director technic la exploatare.
salariu nici ce la Bucuresti caut o-
cupatie. tot ce am avut nu mai aveam nimic, abia mii
lei un alt rest de alte miL lei din plusul de salariu de pe vremea
când eram la
Nu puteam la Societatea lndustria Basarabiei, fiindcä
rectorul general al domnul Micsunescu nu agreia.
de aceste motive intervenise chestiunea capita-
lului social al acestei societäti, de la milioane la zece milioane lei,
care nu-mi convenea; este explicabil nu-mi fi convenit
pentru a face cum crede Micsunescu, se izbea -de opunerea mea.
Demisia mi-am dat-o lanuarie 1920, in act n'am semnat
nimic n'am primit nici un salariu.
Am decizia reintru la Calea venisem la Pitesti ca
sä de plecare, am de acord cu Luca Marinescu
asupra minei din Curtea de Arges. Credeam vom lucra cu
ajutorul noi singuri, prin Februarie, am dat peste
care au schimbat cursul lucrurilor.
afacerea a fost de cei frati la
acest timp avocatul Cismigiu a de acord societatea
de Industrie Comert ca rdscumpere actiuni
pentru 400.000 lei pe care primindu-i i-am plasat la Technica Minierd".
Actul de acuzare pretinde societatea de Industrie Comert
a fost cumpere actiunile de la Industria Basarabiei.
De ? Cum ? Ce putea forta pe aceastä societate dea
bani pe niste actiuni streine ? Absurd. Au vedeau,
de lucru, Societatea de ei ar putea le fie un

Eu nu aveam nici un amestec societatea de Industrie

actul de acuzare iar a fost de
mine. Fals.
Rog stdruitor se ia actul constitutiv statutele acelei societdti ca
se era o societate anterior habar nu aveam de
ea mai de a fi drepturile noastre.
societatea Industria Basarabiei nu ar merge bine, vina este a
celor care au condus-o care i-au capitalul de la 2.000.000 la
10.000.000 lei voia mea. Dar nu cred räu pentru
an social a dat un dividend de 8 la
pástram actiunile tot aveam ceva, pe vreme
banii la Technica nu am nimic sau :
zastrul moral material.
Confuziuni regretabile apar expunerea pe care o face rechizitorul
asupra societdtilor Industria Basarabiei Societatea de Industrie
:

www.digibuc.ro
 - -
Pezultatul a fost cd aceste societäti au fost incurcate
exploatare dubioasä, cd ele, desi mai exista nu mai pot
tiona in conditiuni de prosperitate chiar iamenintate disparä".
Este inexact din toate punctele de vedere.
In primul trebue observat cd Societatea Românä de Industrie
Comert, al director era inginer având ca prezident al con-
de Maltezeanu, a fost creiatä de a fi cedat noi mina din
Basarabia pe baze independente de intreprindere; din aceasta
societate, n'am parte odatä, nici eu, nici asociatii mei.
Daca chestiunea ar prezenta cândva un interes, adevärul este ur-
matorul :
Societatea Romana de Industrie, §i Comert a lansat pe piatä cursul
anului 1919-1920 patru societdti anonime:
1. Vulturul".
2. Industria Basarabiei".
3. Mica".
4. Creditul Forestier".
desi societatea de Industrie Comert nu avea drept capital social
1.000.000, acest capital se &sea deja angajat parte societatea
nume colectiv : Industria Pietrei", ca object o in Muscel,
parte de capital servise la diferite märunte (de paduri).
Repet precizez cd nu eu mei am societatea Industria
Basarabiei", ci cele persoane creatoare de care alcatuiau
consiliul de administratie al Societatei de Industrie din
strada Bursei No. 5, al cäror suflet era dr. Micsunescu.
Tratativele de cedarea fondului minier din Basarabia au fost duse
de catre avocatul Cismigiu inginer Dragulänescu cu

se citeasca actele constitutive ale acestor societäti convingerea

se formeazä imediat. Noi fostii proprietari ai minelor din Basarabia am
trecut toate drepturile noastre Societatil Industria Basarabiei", de
Societatea Romand de Industrie Comert, care de fapt nu a pus ca-
pital pentru lucräri, ci s'a multumit caute a spori capitalul social al
Basarabiei pentru ca, de ei p-rin subscriptie publica,
utilizeze cereale.
a) A se lua interogatorul domnului Klein. care afacerile, dom-
nului Drägulanescu, care conduce afacerile a
pompoase prin care s'a cerut sporirea capitalului de la 2.000.000 la
10.000.000 lei.
subscriptie s'a ce am plecat eu, care opuse-
sem categoric.
Eu am demisionat in lanuarie 1920, subscriptia s'a mine
prin Aprilie 1920, cam ceva.
Acest fapt este important daca se urmäreste stabilirea adevarului
prin creiarea conducerea acestor societati.
Pe urmä mai e fapt tendentios cum e prezentatd chestiunea dela
Se spune :

www.digibuc.ro
 - 41 -
In acest an, (1918), páräsind serviciul C. F. R., in dorinta lui de a
se repede, desi nu avea un capital de mil de lei, a
reusit capete Ministerul Industriei concesiunea pentru exploatarea
minei Corcioveni de Basarabia. Cum nu avea
pital pentru exploatare, s'a asociat cu avocatul Cismigiu, Klein,
Draguldnegcu, cari au depus un capital mai mare. ce acesti asociati
au exploatat mina timp de vreo cinci au räspandit vorba or sä o
etc. etc."
Va sä a trece dela viata de functionar la intreprinderi, pare dela
inceput curios ; eu, de mine, nu fi indicat sä fac Intreprinderi
dustriale, trag ponosul vreau numai mä repede.
Dar e acest fapt o notä ? In cum e redactat rechizitoriul,
pare, deli cadrul organizatiei sociale burghezo-capitaliste e nota
In ce mä priveste, condamn tendinta de capital, sunt
triva de civilizatie burghezo-capitalistd, consider ca
de conceptie umanitarä organizatia care nu ar avea la
capital
lucra pentru infäptuirea acestei idei marxiste, fi färä
doialá supus la torturi, ca toti au Incercat, iar daa, adopt conceptia
capitalistä lucrez conform care träesc, trebue sufär:procesul
de intentie, precis, categoric : doresc sä Intreprinderi.
Märturisesc regret incercarea a intreprinderi ; nu trebuia
deck un functionar, toate pe aceastä cale spinoasä am ajuns
mai in sä rostul teoriilor stiintifice, sä le cultiv sä devin un
biet profesor, amorezat de
la baza conceptiei despre ar fi fost domi-
nantä de pe terenul afacerilor ca toti colegii mei,
trati In viata zbuciumatä a intreprinderilor, dar desigur, mi-a lipsit
dorintá din momentul ce se constatd, de oameni cari au calitatea de a face
constatári, a fost mai puternicä de a o de
cetári de idealistä.
Cel mult mi s'ar putea imputa, pentru o m'am lasat
de curent ; ar fi un adevär, dar numai un oarecare, fiindcä
de fapt eram nevoit o ocupatie 1918, pe
de o parte casa, tot ce läsasem In ea la Pitesti, a fost de nemti,
iar pe de parte, leafa era sporuri, un biet 500 lei pe
Aveam familie nu vedeam am sä apuc din Moldova.
un cämin, fäcut din bordeiele cari am träit la un an
incheiat, nu ca patron, ci ca lucrätor, inginer, muncind intens in
zile mai bune.
Eu nu avearn drept atunci, la de 40 ani, dupä ce trecusem
prin sper lupt pentru un mai bun sub soare ?
luptat eu mai hain mai putin onorabil deck ceilalli, pentru
ca acum, merit nitia pentru nenorocirea care am cäzut,
Dumnezeu §tie cum, considerat de incorect ?
Oricum fi judecat, s'ar putea mine, nu primesc
sä mi se asvárle ochi altora, nu-mi pot revolta fata

www.digibuc.ro
 - 42 -
acestei barbarii, de a fi acoperit cu insulta sunt un care nu am
lucrat corect.
Este o calomnie murdark or de ar veni.
Am fost un care am suferit, se injoseasa,
se umileasck nimic nedemn. Ceiace am la 14 Sep-
tembrie, in ateva de inconstienlk nu-mi apartine. M'am judecat singur
am suferit mai mult poate da morala conventionalA a
lumii.
condamne pentru inconstientA, dar nu primesc
tingerea sufletului meu, care a fost perfect cinstit, toate manifestärile lui,
toate gAndurile care au cutreerat mintea mea.
Rechizitorul In chip meschin fiinda nu aceasta era calea
chiar atunci trebuia modalitatea de a scoate justitia
de sub povara In care a a clasat afacerea lui MihAescu.
Este calea cea mai din se puteau alege, de a un
escroc a turna In fata cinstit, care mult-putin, viata
lui, a in felul cum a muncit.

www.digibuc.ro
 PARTEA II
Pledoariile Rechizitoriul Ministerului Public

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
PLEDOARIA MARGARETA PAXIMADE

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
`

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 DOMNIWARA MARGARETA PAXIMADE

Era din toamna anului trecut, pe la

sease, am pentru prima pe domnisoara Paxi-
made.
Sala pierduti, nu de ce, mi-a atunci mai
mult ori and, impresia unui peron de plecarca
ultimului tren. In mdturilor, ce autau par'a zorite res-
turile materiale ale impuritätii care zilnic se filtreazd Pala-
tul de Justitie ; acea atmosferd de un cenusiu
lueta domnisoarei Paximade schita un contrast ce mi-a rämas
nesters amintire.
pe o bana sub una din imensele ferestre ce dau
in spre cheu, de indoelnica a amurgului, ce
se cernea prin geamuri, ochii mari negri, osteniti
de prea melancolie, d-soara Paximade nu m'a fäcut
de putin bänuesc, acea in fata mea aveam
o proselitd a d-nei Ella Negruzzi. Din decorul cu
care contrasta, te crezi ai o
toare nostalgia
De aceia, atunci i-am fost prezentat de un conf rate,
am avut o desamdgire; tot farmecul si poezia de care fu-
sese inväluitä risipit de regretul era legitim,
poezia se desprindea din a
era desarmonie cu proza asprá care, in chip necesar,
inträ definitia femeniste.
Sunt mai putin oricine un misoghin. Dar tocmai pen-
admir iubesc femeea, nu pot fi atras de feminism.
Femeea a fost va pentru mine o pago-
pe care vreau s'o vád totdeauna cu ingrijire vitri-
na sufletelor; o floare vie, parfumeze pururi
rile firea.
Or, femeea-avocat, ca femee forurile de
activitate toate aptitudinile pe cari din belsug

www.digibuc.ro
le are, nu poate uneori infringe rebele ale profesiu-
nei, a risca jertfeascd ce are ea mai scump
farmecul eternului feminin".
$i tot de adevärat este, aceia ce drept
ultima sa lucrare, L'Avocat, Henri-Robert,
decan al baroului parizian: avocatura o profesiune care
supune la puterile femeei, Palatul de
justitie n'a putut fi favorabil unora dintre ele pentru a le
da prilejul acolo un sot; pe cele mai multe
le-a sä la cariera
Obsedat de aceste de un estetism, poate, exce-
sly, putea spune pe cari le face, genere, la
femeea-avocat, mi-au trezit pururi sentimentul penibil pe
care avut de mult, am or-
o din contra-bas...
Penibil era sentimentul, feminitate a orches-
trantei era de masculinul instrumentului...
activitatea profesionald a d-soarei Paximade
mi-a opazionat impresiuni aproape similare.
Curtea Jurati din judetul era sa se
asupra cererii de punere in libertate provizorie a unui
acuzat pentru de asasinat, dar neizbutitä. Pro-
curorul, combaterea cererii, justifica necesitatea preventiu-
nei, altele, pericolul pe care liberarea prevenitu-
l'ar fi pentru partea
Mai chiar de pus sub santinela, d-soara
Paximade replica.
Frumosii sai ochi, cari atunci reflectaserd ceva din
calda melancolie a elenicelor de soare, pro-
pagau in preajmd-i fiori polari. - Gestu-i, care mai
te destinat doar desmierddrilor, acum era ca cutitul
unei ghilotine. gratioasd se viriliza
ochii. () aud ironizand concluziile par-
chetului acesti termeni:
Dacd socotiti eliberarea prevenitului ar fi o primejdie
civile, a d-lui X, atunci remediul e simplu:
chideti-1 pe acesta!".
Memorabild Femeea dispdruse cu totul, substituitd
de un la care masculinul era esaltat paro-
xism.
Acest episod nu e de aseze portretul d-soarei
Paximade in cadrul sumbru al femei-avocat tip. va
izbuti fericitä gin-
vigoare pe care avocatura, e
Indreptätitä un frumos succes, date
gdduitele sale
si expunere capteze atentia

www.digibuc.ro
 - -
decdtorilor, a se rataci in labirintul unei eruditiuni
dante, da totdeauna de serioase cunostinte juridice.
Mostenind claritatea caracteristicd a distinsul
nostru confrate d-1 . Paximade. d-sa a avut inca prilejul
sistematizeze cunostintele, prin neintreruptul legdmânt intelec-
tual dintr'un prielnic familiar.
Cu aceste calitäti, cu un minutios auto-control, d-soara
Paximade ar putea fi un fericit exemplar de feminitate, care
ideala pe care tot d-sa o preconiza
imprejurare : femeii bArbatul nu mimai in
ceri, ci
Avem credinta acea zi se a confunda cu idea-
femenin, rdvnit de Sorel visat de - acea
femee devotatd, de dragostea ei, care va
strecoare bdrbatului nesatiul si-o tinerete pururi
reaminteascd datoriile lui, uneori sca-
pere chiar scânteia genealitäter.
I. OR.

Note biografice. - Margareta Paximade s'a nascut In Bu-

curesti la 15 Aprilie 1898. Absolventä a secundare al
din Bucuresti, obtinu, lunie 1920, diploma de licentiatä drept, men-
Vunea magna cum laudae". In an, luna Octombrie, se
Baroul de Arges, la Aprilie 1923, ceru transferarea Baroul de Ilfov.
Desi colaboratoare a n'a dat chestiunea
menistä, pe care a tratat-o de vedere diferite articole
ce au apärut in coloanele ziarelor Dimineata" Adevärul". D-sa
dueste publicistei judiciare o pretioasä contributie de adnotári pe care
a inaugurat-o notä la decizia Curtii de Apel din Bucuresti S. Ill-a
No. 9'923, (Jurispr. Genera lä No. 10/923, speta 731). Regretäm n'a
avut norocul de a-si vedea consacrata de Casatie solutia pe care o pre-
coniza.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 PLEDOARIA MARGARETA PAXIMADE
din Ilfov, in dela 3 la 28
Februarie 1923

Domnilor
Desigur, daca m'as la slabele mele puteri de
marele interes, pe care am azi libertatea, ceiace
viata unui de inginerului Cristescu, nu
putea ridica fata d-v. Dar nu, nu preocu-
voi fi departe de la care s'a ridicat ora-
toria d-lui Procuror General voi in schimb sa mai
aproape de Ceeiace m'a adus aci, pe banca este
siguranta pe care o am azi fata d-v. nu stä un vinovat, pe
care aveti pedepsiti, care, o primejdie pentru
tate, aveti din mijlocul nostru, ci un nenorocit,
mai nenorocit vre-unul din noi ar putea inchipuie,
pe care aveti iertati redati societdtii,
care dela el de si
acuzatul povestea ieri cu vorbe simple
toare, pentru era sufletul lui in ele, viata pe care a
t-o nenorocite care Fau adus aci, am
lucind, perle rare, lacrimi, in ochii d-v. atunci mi s'a umplut
de nddejde de incredere.
D-lor Jurati, d-1 Procuror General a cercetdrile
sale trecutului lui Cristescu a adus in fata d-v.
treg arborele acestei vieti. Dar l'a pus sub o L'a
privit rea acum reiau
acestei vieti, un tablou mai
d-v. lumina care a fost träit.
In 1905, acuzatul era locotenent regiment de
cavalerie. Voind sä se cu o pe care o
iubea, si armata, slujea, se
Cristescu cariera, care se se
reste urmeze ingineria.
Atrag atentiunea d-v. este primul act pe care

www.digibuc.ro
 - 52 -
face pragul vietli lui, act de desinieresare, sacrificiu.
gestul unei generoase'si a unui caracter integru temelia
pe care se viata acestui ea n'a fost
de faptele
Cristescu Germania unde ingineria de
Ati auzit aci glasul celor cari l'au cunoscut ca ca-
marad de muncitor, stdruitor, cinstit. Un prieten
iubesti
Intors anul 1910 inträ rândul inginerilor de la
ferate, unde trece succes,
derea superiorifor, respectul inferiorilor iubirea tutulor,
toatä filiera de practia, anul 1915 câncl
spector 'general. am ad nu numai márturia
colegi care i-ati din
care vrea achitarea inginerului Cristescu, cerând
ei ce despre acest Am mai Am o petitinne
d-lui judeator de instructie, de toti cei
a lui l'au apropiaf,
câteva :

Inzestrat cu o fire caracter a fost

corect, rnultumirea tuturor
dat ocazie aibä violente".

bine, d-lor Jurati, dintre noi, ein-

cari suntem jurul acestui acuzat de o infamie,
suntem siguri s'ar spune tot atâta bine ziva ne-ar fi
trebuitor? L
In Cristescu s'a Moldova si-a
gäsit de lui avutie agoni-
cu distrusä. In situatie, modica retribuire pri-
dela Stat nu-i mai ajungea pentru traiul lui al
aceasta dea demisia din postul de inspector
pe ocupa se apuce de exploatare de mine.
D-lor Jurati, atrag
re a trecutului inginerului Cristescu nu are valoare pentru
actul, pe care azi aveti ludecati, decât aceia a Peisagiului,
care se proecteazd evenimentul din 14 Septembrie. $i d-v.
avea cercetati acest eveniment se
mod natural, peisagiului, se el, formând un sin-
gur tot, ori este un gest rdslet, venit ca afa-
ra vietii läuntrice a lui Cristescu, o nenorocire asupra
acestei vieti, nu un act vinovat iesit din
Acum continui firut acuzatului, de unde In
1919 inginerul Cristescu obtine dela Ministerul de Industrie
exploatare, mina dela Corcioveni, Bolgrad. Cu o
lucrátori, care el era primul lucrätor, pustietatea

www.digibuc.ro
 - 53 -
lacurilor având drept un bordei atunci
bat, acest se de serioasd, incordatá de
privatiuni, dar unor zile mai bune, a odihne
meritate. un an de mina era valoare,
câ$tigul inginerului Cristescu, pe ce se realiza, se
vestea mai departe in lucrkile de exploatare a minei.
stare infloritoare a minei i-a adus lui Cristescu multe
menzi de vagoane de de ar fi putut-o el cu mi-
cul capital ce avea investit. Aceasta determind o
avocat Cismigiu, inginer si Klein.
ce timp de 5 exploateazd mina ei
intreprindere Basarabia, emana-
tiune ad-hoc a societkei române de Industrie Comert, pentru
suma de 1.000.000 lei, actiuni emise de societate.
Inginerului Cristescu revenea dreptul la actiuni valoare de
lei. Mai târziu, prin interventia avocatului Cismigiu,
soc. de Industrie Comert, care lansase, cum
spus, soc. Basarabia, in vederea achizitiondrii minei dela
Corcioveni, actiunile la care avea dreptul inginerul
Cristescu, suma de 400.000 lei.
D-lor Jurati, s'a pus insistent de d-1 Procuror
General rdsfoirea acestor pagini din viata acuzatului, a
voit arate pe acest ca pe un speculator necinstit al
0, au fost aci, sub ochii d-v., toti fostii
ai acuzatului nu au putut ridica nici un incident de
nuire contra lui. Nu voi vorbi de márturia d-lui Cismigiu,
putea e pledoaria unui avocat, dar amintesc
punerea de evreul Klein, simplitate si convingere.
V'a spus: Noi negustorii, când facein cineva
de vom fi multumiti ne-o merge bine o tine
tot nu putem spune de acel cineva e sau nu de
decât momentul când ne desfacem de el. de ingine-
Cristescu 24 de ore am fost socotit, achitat,
nici o nepldcere.
care adevärul, el se pe realitatea fap-
telor care v'a fost prin vocea martorilor. Sustinerile d-lui
Procuror General erori se pe inchipuiri. Si,
atunci când d-sa, vorbind de actul lui Cristescu, dela 14
Sept., numeste asasinat, face o când svârle norol
asupra vieti a acestui care n'a fost
preget cinste face un Sufletul lui a
rämas curat atunci când i s'au mânjit de sânge.
D-lor Jurati, intru cercul de care strâng de
aproape gestul nenorocit, pentru care are sä azi
zatul.
ce d-1 Cristescu vinde intreprinderea de exploatare,
pe care o avea Basarabia, vine la Pitesti, gândul

www.digibuc.ro
 - 54 -
sa recapete de inginer inspector la caile ferate.
Intre timp de la Marinescu, Luca Mdnescu
coproprietarii mine de la de Arges pe care el o
cunostea mai demult, dreptul la o treime si plä-
nuiesc ca, cu concursul financiar al unor o el sin-
valoare. care nu e totdeauna bine
scoate in cale pe impreunä,
pe actiuni, de a face
Planuri, pentru desvoltarea
dustriei miniere noi in Societatea se formeazd. Ingine-
pe lângä d-1 Emonoil Antonescu primea-
ca pre$edintia de administratie. Se face de
Procuror un capät de acuzare din stäruintä, spu-
nându-se Cristescu a acopere numele d-lui
tonescu o afacere necinstitä. Explicatia gestului inginerului
Cristescu este mult mai Este fiece intreprindere,
la cautä interesul creditului. de care va
avea cursul functionärii ei, un presedinte care pre-
zinte autoritate. $i este asa, e d-1 Ema-
a primit numai decât. In societate,
Tehnica Minierä, Cristescu a adus ca aport social,
cu Marinescu, Luca si mina dela de
spre exploatare a adus suma de 400.000 lei, primiti
dela soc. de Industrie ca echivalent al actiu-
nilor ce avea de primit dela societatea Basarabia, urma vin-
derei de exploatare dela Cârcioveni. Inginerul
Cristescu este numit director al societätei, d-1 N. N.
häescu, ad-tor delegat.Primele societkei
se statornicesc la mina din de Arges. Cristescu
nu a stat de decât 5 luni; in Septembrie
1920 si-a dat demisia. Conducerea societätei a intâmpinat greu-
titi din pricina conflictului continuu dintre inginerul Cristescu,
care interesele societitei, N. N. care purta
mai mult grija intereselor sale personale.
D-lor jurati, se aduce o invinuire inginerului Cris-
tescu, de d-1 procuror general, aceea de a fi prezentat
rea credinti, ca o intreprindere rentabild exploatarea
Curtea-de-Arges, desi bine stia nu are
valoare, astfel d-sa e vinovatul principal al
Technica In al doilea rând, este rispunzdtor de reua
vinovata conducere a societätii, deoarece a fost d-sa un
timp director al ei.
Ei bine, vom faptele vom afla adevdrul.
rdspundem mai bunul simt. In societatea care
se pretinde a mers la faliment din pricina informatiunilor
trauduloase date de acesta avea tot avutul
400.000 lei. $i cazul când ci Cristescu era

www.digibuc.ro
 - 55 -
la minte, - si acest caz 1-ati putea face
tor, - el trebuia se mina societátii
mina cel mai mare dintre actionari. Dar prime
vinuiri opunem expertiza d-lui inginer Lupascu, pri-
lejul obtinerii concesiunei exploatare, raportul
cut de Consilieri inginer Lupascu, C. Stematiu si Luca, la
29 1920. un pasagiu din acest raport:
Rentabilitatea viitoare a minei credem este pe deplin asiguratä,
având vedere modul cum se zäcämäntul, precum conditiile
oarte favorabile pentru exploatare

De alel, inginerul Lupascu d-1 Stematiu,

de terenuri petrolifere, oameni competenti aprecieze
loarea au eri fata d-v. constatárile a-
rapoarte.
In ceea ce priveste cea de a doua invinuire, ce am a
d-lui procuror general. In scurtul timp Cristescu
a fost director, conducerea societätii a fost si
continua ciocnire, pe care o avea cu aptitudinile recinstite
ale administratorului-delegat, N. N. Mihdescu. amintesc
la inceputul lunei Septembrie 1920, acuzatul si-a dat demisia.
Or, ce 29 1920, raport, de care v'am
vorbit care este semnat de patru membri ai cousiliului de
administratie:
Lucrdrile acum care constau desvelirea straturilor
de puncte inceperea unei au fost bine concepute
executate. In aceste lucrári, explorarea punerea valoare a zäcamân-
tului sunt in mare parte fäcute".

lar martorul care a avut in

timpul raporturi
de Technica sub directiunea lui
spus
Cristescu, contractele se executaw livrarea eärbunilor se
cea la timp, dar demisiunea acestuia, a avut numai
cazuri societatea, nevoit reclamatii,
cari nici un rezultat.
.mai este up raport de expertizd de
membri ai consiliului de administi atie Stematiu, inginer Solo-
mon Luca, 1921 luna cererea d-lui prese-
dinte Antonescu, urma repetatelor reclamatiuni a-
duse consiliului de inginerul Cristescu, prin care acesta
nu de a se fraudeazd societatea si i se risipeste
vutul folosul Mihdescu. citesc numaf
duri care data de au dezordinele vino-
vate in administratia societätii:

www.digibuc.ro
 - -
asernenea se constata la corespondenta societatii
la rapoartele directorilor mine, nu se raspundea mai nici
cam dela Octombrie 1920 incoace ; ca raporturile comerciale cele-
institutiuni industriale se faceau ce

D-lor jurati, nu voi citi mult din acest de

care evidentiazd marea vinovätie, care
capabili administratorul delegat N. N. si fratele
Sirius Mihdescu, numit, a doua zi ce iesise din
rie, director al minei din Curtea-de-Arges.
un aranjament famihe, cât se poate de fructuos.
o fac tinta mea este fac un contra
fratilor Mihdescu, ci dovedesc, chip luminos, Cristescu
poate fi fäcut, nici un fel, de tul, la
care a ajuns Technica
jurati, aceasta era situatia, când acuzatul, scârbit de
tot ce vedea pretrecându-se jurul lui si neputincios de a
opri jaful ce se in societätii, pe care o vedea in
chip fatal ajungând la falirnent, se la Timisoara. A-
colo o si mai largi,
ocupând o de technico-dinamicd la politehnica.
o absentä de câtiva ani, el revine la calea adevdrului.
imi voi fac eu o invinuire inginerului Cristescu.
Trebuia ca acest pe lumea aceasta sunt
de oameni: care muncese iar altii care se
Or, el care face parte din rasa
nu-i bogätia. Trebuia o lase celor
care nu att o satisfactie si se drumul muncii
regulate, unde rniragiul pdtrunde.
greu de a se fi dela ea. Retras la Tirnisoara
Cristescu nu-si face numai o de a profesa la orele indi-
cate de programul obligator al
El vedea misiunea lui mai decât executarea unui
contract echivalentul unui primit; pe el preocupau
rezultatele sfortdrilor Pentru insuficiente orele
de program pentru luminarea cu adevärat a elevilor, a
luat ore suplimentare neretribuite, in care lucra neo-
bositä amintesc depunerile fäcute de colegii lui
profesori frumoasa rnärturie a d-lui rector Vâleovici. Dar am
aci cuvântul tutulor profesorilor, cari l-au cunoscut ca
tinerimii:
Subsemnatii, profesori ai acestei declaräm In tot acest timp
Inginer Cristescu a un coleg raporturile colegiale,
in discutiuni, aprig la datorii. Ca profesor, nu numai
cursurile cari cadeau multa competinta dar

www.digibuc.ro
 - -
mai asumat sarcina unui curs suplimentar, necesar mod gra-
tuit benevol, pe care l'a fäcut tot de ingrijit.
In tot acest timp, d-I Cristescu, a raportu-
rile dintre profesori elevi prin practice, excursiuni,
contact continuu, aproape zilnic, de care elevii au profitat necontenit".

Acum d-lor jurati, recunoasteti acest

pe speculatorul pe care vrea se
repede mai putine sfortdri, indiferent ce
ar intrebuinta, pe omul de care vorbea d-1 procuror general?
Munca istovitoare, de Cristescu in cursul
scolar zdruncinase putin nervii. In timpul el trece
la Dar nu se odihneste, are de preparat o
lucrare, care trebuia fie de un juriu de profesori
niversitari, si urma trebuia i se dea
la Koala politehnica. concentrarea si
incordarea mintii acestei 1-au obosit
mai mult. Pe starea de nervoasd, se zi
cu zi, pe de o tristete, a
nesc, in care Tehnica ca lui
- este absolut indiferent era 100.000 lei sau
500.000, sigur este ca era tot agonisise acest intr'o
-se distrugea gratie savarsite
Mihdescu in conducerea societdtii. multi din-
tre martori nu se mai acuzatul, acesca
nu-i se Tehnica l'a
Ceeace vä rog observati, din toatá
este niciodatd, vre-un cuvânt vre-un Cristescu
n'a porniri violente de cei pe care
cauza nenorocirii lui.
In 13 Septembrie acuzatul vine Bucviesti pentru
aduce de care se ocupase cursul verii, d-lui rec-
tor Vdlcovici, si era vara continue drumul la
avizase sosirea. De starea care se afla
nu mai stia nimic, precis. In zi se
cu inginerul Mosgos, care se intereseze la cabine-
5 instructiune de cercetdrilor in afacerca Mihdescu.
care urma expertizii a reclamatiei de d-1 Stematiu,
se instruia la parchet.
Tot de o i-a dat o scrisoare fratele pro-
curor general Mosgos, pe acesta
nu se va putea sä nu se Cristescu atunci se
pe avocatul Frunzescu, depozitarul actiunilor lui
si afle dela el mai ce s'a petrecut la societate dela
plecarea lui. Avocatul Frunzescu spune s'a
creditori o_cerere in In timpul vor-
beau a sosit adunarea

www.digibuc.ro
 -- 5S -

sihului de administratie pentru a doua este se

sustie Cristescu a venit dela Targoviste premeditând aten-
contra Antonescu Mihdescu, cand insasi convoca-
s'a de
tat, care erau preocupärile ordin malt, care frdrnântau
tea acuzatului ziva a venit la Bucuresti. Desigur nu
avea aläturi de aceste frumoase preocupdri, negru
al asasinat. multe insistente, avocatul Frunzescu a
pe Cristescu pentru a doua zi pentru
de administratie. dimineata zilei de 14 Sep-
tembrie, acuzatul oras fostul lui
migiu, i-a cerut sfatul pentru indreptarea
creditorul unul din acei cari
rere de declarare f aliment, i-a propus un aranjament
societatea prin participatie Crede procuror
aceste convorbiri se inläntuesc ipoteza premeditärii unui
omor ?
La orele 12 s'a dus la sediul societAtii. Avea el o ser-
vietä, de care nu se despártia niciodatd servietä era arma
nenorocitä. D-1 procuror vä prezenta arme ca pe
o ireatabild a premeditärii. D-sa nu poate nu
din instructia reese acuzatul purta
totdeauna asupra lui, dar spune prezenta revolverului
in servietd, a vrut la pentru
de asasinat. Or, mi-asi pun
toarea intrebare d-lui procuror: d-sa crede revolverul
e mai la decât buzunar, - ceeace
nu e mea, - nu gäseste d-sa mai natural lucru
din lume e ca atunci, când pleci la drum primejdia se
numai ca o eventualitate färä poti prevedea momentul,
care ai fi nevoit uzezi de revolver, - porti arma cät
mai la indemând,-pentru ca nepreväzutul nu te surprindA,-
deci tocmai servietd? Dar, jurati, amintesc deptine-
rea a inginer Vasiliu, care, fie
chemat, s'a ridicat din a fie ascultat.
spunea: ram de multe ori pe Cristescu
in servietá mai poarte armá
la el, mie mi s'a intâmplat o nenorocire numai din pri-
cina aceasta. mai târziu am fost trist
nu m'a ascultat.
atunci, pe ce se mai sprijma sustinerea preme-
ditärii? Pe ca tot restul.
Când inginerul Cristescu a intrat sala de a con-
siliului, a dat mâna Frunzescu au stat de
sosirea d-lui Antonescu s'a fäcut un act, o
claratie privitoare la achizitionarea de societate a minei
Rovinari, Cristescu a semnat acest act. aceia stat

www.digibuc.ro
 - 59 -
delung de vorba inginerul Solomon, studiind ar fi aran-
mentul mai bun salvarea societdtii. In timpul
solutia
pe care mai nimeritd. Inginerul Cristescu cere
pentru a contra si de data aceasta
prin a se el si-a pierdut tot avutul Tehnica
si vinovatii surit fratii Mihdescu, cari au nici
Pentru d-1 Antonescu oprit de a mai vorbi de
afacerea deja clasatá de cabinetul de
structie, - acuzatul atrage atentia urmárile falirnentului
le vor suporta materialmente prin atingerea demni-
Antonescu are vina de a nu fi oprit la timn
neregulile. Atunci Antonescu o canalie esti
de falirnentul pentru ca ai fost director".
pornit de la un care avea incredere si
pe care suma, a ca un asupra acuzatului, ai
nervi, v'am spus erau deja zdruncinati. Judecata s'a
intunecat, l'a masinal, a scos revolverul din
a tras. In timp d-1 Antonescu jos
lac de apare in fata acuzatului, N. N. Mihdescu. Atunci,
acesta exasperat mai de detundtura armii, vede in fata
chilor lui inebuniti, lui nenorocire, atrage ca o
prdpastie. Se repede revolverul el,
pe el in magazinul lui
Pinchas unde
focuri asupra lui. Apoi, nervii se destind
Cristescu deschise :
D-lor jurati, rog prindeti privire
treaga a acestui cum ea luminos de
din instructia fata d-v. Veti edea fi
imposibil de ea actul din 14 Lan-
tul a fost rupt si acesta nu vietii lui Cristescu. A
fost un moment, care masina pierdut arma, a
raiat. Or, este pe cine ati pedepsi d-v azi?
Pe Cristescu, omul integru dinainte de 14 Septembrie care e
de azi, pentru care n'ati putea avea motive de
miratie, sau pe omul lipsit de mintii, din
14 Septembrie, care nu poate de gestul lui? Apelul
d-lui procuror general nu poate avea ecou in constiintele dv.
in ele desigur convingerea acest
mintea caracter integru, e de gestul
care se
citesc din ceierile
lite de toti fruntasii Pitesti unde acest
a cea mai mare parte din sa:
-
nici când
peste
faca vre-un
de fire blajinä, ce n'ar fi fost in stare
cuiva; unul din cei distinsi ofiteri de ca-

www.digibuc.ro
 - 60
valerie, face studil strälucite la Academia Heidelberg, mai mo-
deste mijloace, devenind apoi din mai ingineri ai cäilor ferate".
Pentru un astfel de distins, noi, In cärora a trait,
admirat, punem cuvântul noasträ cerându-vä eliberarea lui".

Acesta este strigâtul vrea liberarea lui Cris-

tescu. Nu vrea ca acest plamädit dintr'un aluat superior sa
fundul de tot ce este mai räu mai de
dispretuit. Or, d-v. doisprezece kideatori trimisi de aceastä
societate pentru a o apära a-i pazi interesele, o putea
face mai bine, deck glasul ei?
D-lor gânditi-va aceasta sala sunt fernei,
sotia mama acuzatului, cari, de 6 luni de el zace in
tunericul inchisorii, avut o de Viata
de cuvântul pe care rosti. Fi-va el de, cuvântul
ditor de jale durere, fi-va el mr, cuvântul de iertare
tuire? Numai d-v o stiti am toatä încrederea verdictul pe
veti aduce; cu el va intra i
bertate!

www.digibuc.ro
PLEDOARIA D-lui

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 IORDACHE CHIHAIA

Era lanuarie a anului 1920.

Una din Curtii Martiale a Corpului II de
se mutase de in monumentalul al Cercuiui Militar.
salon imens - unde plafonul, superb
lemn, sfida din dusumelele-oarbe, sortite
a sub parchet, unde colonadele din mar-
ce acoperiti numai cu tencuiald,
reau nestimate prinse de o sdrentuitd unde intrárile
larg arcuite stäteau sub unui p'aici nu se tree"
din scânduri necioplite - fusese instalatä sala de
a nu câte cabinete de instructie ale comisarilor
regali.
Câteva mese, ceva mai multe scaune tot tâtea
bánci pretoriu. Nimic sever, nimic impu-
decât doar cumplitul frig, singurul care era martial,
acel templu improvizat Justitiei Martiale.
....Se judeca procesul sub-locot. de administratie P., acuzat
de fraude; de el doi complici, ordonanta un sergent,
plus o de tdinuitori civili, forman un pluton pe
banca acuzatilor.
Colonelul Cdlinescu presida Curtea compusä din maiorul
activ Viisoreanu, maiorul de Brezeanu (jude-presedinte
azi cab. 6 Trib. Ilfov), cdpitanul de rezervä Juan
dinte la I Buc.) activ Asian.
Comisar-regal era cdpitanul de rezervä Panaitescu (acum
consilier de Curte Ardeal). In jurul celor cari ser-
veau de - vorba vine, nu aveau
decât
pe
-o de avocati, unii mai la
cei mai multi pe deldturi,
altii mai
ordinea reputatiunei
formate, sau formatiune. Radu D. Rosatti, Popescu,
Toma Dragu, Mihai Virgil Mora, D. R. Ioanitescu,
cescu, subsemnatul altii parte din
Procesul se de zile. Apärätorii acuzatilor
principali, terminaserd tocmai pledoariile o

www.digibuc.ro
 - 64

de câteva minute se pe nesiintite. Curtea reintratd in

sedintd, presedintele - dar, pe banca
acesteia complectd dezordine, confratii se unii pe altii
la nu era dispus cedeze insigentelor ce-
lorlalti, fiecare socotea prudent a mai la fie pen-
tru a prinde ceva din pledoariile celorlalti, pentru a avea
posibilitatea pareze invinuirile ce s'ar artmca de vre'un con -
sarcina clientului
In de infructuoase invitatii de sâcâitoare
teptare, la un colt de apdru un sub-locotenent, strâns
peste mantaua-i svelt, figura eu mus-
tata abia vioi, din eari o privire
toare spatiul dintre masa Curtii.
ezitare, ernotie, glasul cald
fraza bine cumpdnite
spre multumirea tuturor, mien!
avocat, drept in f apt cauza tdinuitorilor.
Pe banca la altul toti ne intrebam,
o fi acest ofiteras, acest din care, contrar
in se fi evaporat bucuros dela salvat de pre-
zenta avocatilor ale$i, din contra pe pozitie,
a-si face datoria pentru a salva dintr'o si-
tuatie de meserie, - ne de
ne timp.
Atunci am aflat uniforma sub-focotenent un
conf avocatul Chihaia.,..
Au trecut de atunci patru ani.
din oficiu de odinioard, care satuse, retras
tr'un colt al modest neobservat, cucerit prin
serioasä nepregetatd un tot de pe
ceastä o reputatie in lumea justitiabililor
dela instantele militare dreptul de a o

la bara instantelor militare, acolo sarcina

e mult mai acolo unde nu se pe
câmpul larg fecund principillor de drept, ci pe
al unei conceptiuni rigide severe a de jus-
titie, confratele Chihaia se va decide cu greu numai
pentru o avocat la instantele civile.
Nu doar succesele vor urma directiune,
dar mai strdlucite izbânzi bara nu putea
nostalgia zilelor frumoase când rata
smulge prin grea libertatea a zeci de
de admiratie ale auditorului.
E suficient a
destul.
DONGOROZ

www.digibuc.ro
 - -
Note 1. Chihaia s'a anul 1892
absolvirea liceului din acel In 1911, cursurile Ju-
ridice Bucuresti, obtinând 1915 diploma de licentiat drept anul
1916 de Arges, avu timp practice avtca-
tura din cauza militar, odatä de de
fu Juat de generale din August
chiar exercitiu4 profesiunii, i-a impus
pe care a destásurat-o, dupä demobilizare, pledând exclusiv
innaintea instantelor militare. din 1920 d-sa face
parte din Baroul de

Biblioteea

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 PLEDOARIA D-lul 1. CHIHAIA
Curt« Jurati din jud. in de zi
28 Februarie 1922

Onoratd Curte, Domnilor

Daca procuror general rechizitoriul d-sale a fost
nu se poate mai moderat exprimare, ca prin aceasta
magistratura piarda ceva din prestigiul
schimb partea denaturând complect rolul pe avea,
s'a transformat calomniatoare, insulte,
forta glasului, de argumente, sä o acuzare
imposibild contra inginerului Cristescu.
Incontestabil o mare parte din simpatia care revärsat
asupra inginerului Cristescu, se datoreste acuzatorilor
nume fratilor
Cine sunt acestia?
dintre ei, anurne Sirius, are la activul un trecut
cum nu se poate mai murdar. Un räu toatä acceptiunea
cuvântului ; ori pe unde trecea era imposibil nu lase urma
decât discordie. dizolvant prin natura sa, nu a
deck o parazitard,
sau o nesuferit tuturor care venea
contact. Insinuant, târâtor, i-ar sta perfect de bine clasa
reptilelor.
Conflictele sale oarnenii faz parte
integrantd din conduita sa. A fost condamnat de nenumärate ori
pentru delicte infamante ca: excrocherie, abuz de incredere, de-
lapidare.
Un asernenea cu un asemenea trecut, totusi era tolerat
societatea de cari, sau
trecutul si aturici erau condamnabili, sau nu cunosteau pe
cest atunci vina revenea celorlalti, cari
dernaste.
In judetul Arges, de intrarea noastra räzboi, ajun-
omul zilei la un moment dat. glorie i-a fost

www.digibuc.ro
 - -
glorie ne cornpleCt
moralitate.
la este omul de
fapt care Ta determinat de pe plata
tiului,
Acest individ, asociatie fratele acuze
mai cinic posibil.
schimb, rare ori a bara un mai dis-
tins prin frumos ca
Magistratii procese, d-voastra, domnilor ca
prin lumea care o intreg auditorul
lost profund cuvinte acuzatului, care
se di-sculpe.
Vocea la de emotie, acest
v'a expus magistral sa, drum
spre achitare. Orice de ref
ar fi lost, cred nu a putut o durere
pornitä din simpatie pentru persoana care
dela a induiosat
este o a fratilor
ça puteti aprecia mai bine omul am
nu trebrie sä de de
cunoscut. trei
Cristescu a au pornit sute de d-1
de ca
tru la judecatd.
durprea in care se este
incalculabil mare, totusi
i-a fost End, se
dios al simpatiflor de cari se bucurd.
Dar, de aceste sense dela
pläcut martorilor se
cari de pe
de lot,
ceilalti martori, ai proiesori,
Ingineri, suPeriori, functionari
ascopereau mai frumoase cuvinte de persoana
sumar drastic pe
Pentru mine, care am a
proces, perfect bine sarcina
considerabil
avocatii in ce
priveste soarta procmlui, ertathmi ce am despre
postru,
e joe prin inginerul

www.digibuc.ro
 - 69 -
tescu culminanta lui Mihdescu-Sirius. In
imposibil.
ce acuzareá.
simplu:
dar
chesuunea din de vedere al
care recunoastem
Chestiunea care se pune
nostru are nu vre-o responsabilitate
Convingerea cá inginerul
tescu nu are fapta desi
revine sub raportul responsabilitdtii, de acel mo-
ment se de sine,
numai 5ub al legii, dar chiar de sub al
publice.
Din ordonanta eese un prim de acuzare si
anume afacere inginerul Cristescu
de a avea
astepta
fapt.
Noi sustinem acest de a
in -momentul faptinui, si,
permite fac o
meni nici chiar
trei : anterior, concomitent
crirnei, la analiza a vedem.
din toate trei momente, se premeditarea
sau nu.
s'a ziva de Septembrie 1922 la
ra
a venit Cristescu de ce
A zina de 13 dela
petrecuse a se
din urma sa-i predea o
trebuia fie apreciatd de profesori dela
a 'profesor
catedra termodinamica la din
era de,13
trecere, se declaratia
politehnice din Timisoara, spus anuntase
Cristescu acest sens pentru .ziva de 13 Septernbrie,
se rectorul; timp s'a
inginerul la rândul pe
veni Timisoara spre
-leafa pe cele
.eptembrie inginerul Cristesca, in
faptul de

www.digibuc.ro
 - 70 -
el la un hotel, face anume
cassa de doi tocmai motivul
ca seara continue urumul spre Timisoara, -
mai mult convingerea ca nu era trecere Ricuresti;
mai la hotel de pe
celor ce voi expune, a determinat
Bucuresti. De in seara de 13 trebuia
piece la Timisoara, se depozitia inginerului Mos-
gos. care declarase acest lucru..
vedem acuin ce a Bucuresti din momentul
sirei momentul fatal.
In s'a sa scopul pentru care
Bucuiesti. De primul care sosind Capi-
a indreptat spre strada Caragile No. 10.
Cine colo? Rectorul, predea teza, pe
care i-a teza o scrisoare.
Ce cuprindea acea scrisoare? Ati auzit cu totii
lector, autoritatea pe care i-o pozitiunea sa
a declarat, ce a jurat pe sfânta cruce, acea
care vi s'a citit, a primit-o dela inginerul Cristescu
zi de comiterea nenorocirii dela Telinica Minierd",
soare care coprindea, printre altele, afirmatia clientului nostru
seara acelei zile, de 13 Septembrie, trece spre
misoara peste zile va fi
adresa pentru eventual
Ce acum? Cristescu nici nu
a doua 14 Septembrie, s'a comis va
fi Bucuresti, de oarece din toate cele fie la
Thnisoara, apoi la uncle trebuia se
Ce a facut mai departe clientul
Pe la p. m., aceiasi zi, s'a ingmerul
tre Mosgos, care, altele, l'a ce mai face si
merge Tehnica din cauza lui Mihdescu-
Sirius, care a fost chemat pentru diverse ne-
reguli, societatea merge Mosgos a insistat pe
tul nostru profite de ocazia se in Bucuresti se in-
tereseze de de aproape.
Sub preslunoa acestor vorbe, reflectand mai Cris-
s'a n'ar face contact si
vocatul Frunzescu, procuratorul depozitarul actiunilor sale.
In tot acest timp Cristescu habar n'avea a donazi ur.na
se un la Tehnica Nu acest
pentru mai multe motive. de a se tine un consiliu
ziva de 14 Septembrie s'a luat chiar ziva de 13 Septem-
brie de presedintele consiliului administratie, di
Fmanoil Antoneseu. Contabilul societdtii, care era
a trimis la din consiliu invitatii,

www.digibuc.ro
 - 71 -
inginerul Cristescu. Acest fapt s'a dovedit cu nidrturisirea
care a motivat nu a invitat pe Cristescu, desi era
consiliul adtninistratie, prin aceea la
Timisoara, distanta era prea timpul scurt, nu
putea sä la consiliu.
inginerul Cristescu se duce la avocatul Frun-
zescu unde i-se vestea foarte societatea
,.Technica Miniere este pe pragul
tirnp, pe când clientul nostru era la Frunzescu, acesta
primeste convocarea la pentru a doua zi. Faptul acesta
rnärturisit de avocat Frunzescu
inginerul Cristescu nu avea absolut nici-o cunostintd de
consiliul ce urma se a doua zi.
Ce s'a discutat auzit
mod pe Cristescu parte el la consiliu;
Cristescu dernonstreze nu la consiliul de a doua
se va salva societatea; din discutie discutie fixat asupra
interventiunei pe inginerul de jnine Damaschin, care
bogat ar putea sä crediteze societatea. Adresa lui Damaschin nu
o cunostea nici cellalt.
S'a ajuns atunci la ideia a doua zi, la consiliu, se
intereseze Frunzescu de adresa lui Damaschin, care urma
ia contact aceiasi zi masá.
Frunzescu ce priveste necesitatea lui Cristes-
a la lasá
usor convins, amenintä cä nu se va mai interesa de societate,
nici de afacerile clientului nostru, calitate procurist ce era.
Tocmai pe Cristescu s'a sa a rämas.
Deabia in urma la
Imperial, ducându-se aceln timp la scoatä gea-
mantanul.
Ce toate acestea? Ca acest nici se
a doua zi la tragicul consiliu ca se
profesor Emanoil Antonescu.
Ce a urmat apoi a doua zi la ? peste
toate aceste ne d-v.
le-ati auzit totii.
In ziva de 14 Septembrie 1922, ora 11 sau 12 a. m. Cristescu
ajunge la societatea Technica Minierä".
Acest al doilea moment sä fie asemenea
studiat.
Cum a apärut Cristescu?
Actul de punere sub acuzare sustine a venit iritat,
scosi din orbite, dea ziva celor cari
prezenti consiliu. Toate afirmatiuni gratuite interesul
Cristeseu a venit foarte senin, linistit, a dat

www.digibuc.ro
 -
a dat eu
Un este de retinut la
inginerului Damaschin, pe care in amiaza
viziteze. Adresa a de
prezent consiliu care urma
Damasehin. Acest fapt i atitudini fost
de bine reconstituite fata de martorii
Atunci se pune o intrebare : tu inginerul
te-ai fi pragul crimei mod constient era
mai dai când la
de a merge la Damaschin
? este categeric
nici nu ce are se clipele
urmdtoare. De ce? nu premeditase
Ce a decurs mai de ce
Totul a trecut aela atitudine, si
lui Cristescu la una sguduitor de
iuteala vertiginos,de care s'a scurs acea
de aratá d-v. putea fi la mijloc deck
complectamente nereflectat
Antonescu, calitate de
sedinta; discutiile d-sa propune
d-sale Societatea, care la subgaranteze.
Imediat aceastä propunere, ia clientul
care tine un la adresa fratilor
escu, arate ca dezastrul nu se
deck acestora.
Fratii desi vinovati atare de tot
consiliul, vdzându-se atacati, tree violent la contra-ofen-
devine nimic nu se mai
lege, nimic nu se mai aude. Vacarm compleet, amenintdri de
o de alta. Incderarea era gata acest moment
Emanoil Antonescu nu i-ar fi strigat lui Cristescu cuvântut
canalie ca la anostrofa clientului care
nea dânsul a tolerat
atmosfera era foarte a trebuit decât
pentru ca inginerul Cristescu, asemdnátor
de sau fulmicoton, explodeze
mai -reflecteze domine gesturile din
Imedjat a revolverul
in d-1 cade la párnânt. Trage
atinge-
ios. Cristescn
el. fuge pe la

www.digibuc.ro
 - 73 -
Cristeseu in mod automat, cuprins o stare som-
pe N.
membri din
teqtele. sub grozav este
stinctul de Conservare.
face o se
Cristeseu pentru-a-1 dezarma. primit
drept
Rana
esteisuficient ale dis-
pentru a vedea unde este este
trebue ceva .Atunci te pe
ai de oprindu-te
Ei bine, care acele momente nu mai
.geta, de oarece stare de dispdruse din
mai putin, ar fi de o reactiune
lui insusi. Perfect a declarat Cristescu : dau
am dar atunci nu; de
fapte nu ele:
A! dar ehestiune foarte se poate pune. Ce
servietd? Ráspunsul este tot de Cris-
teseu purta mod obisnuit revolverul au
martorii, ca o mil, ea
de prevedere de pe vremea când la
R. si fäcea la oameni. revolver de data aceasta
in servieta de
a Cristescu d-lui
de instructie, chiar de .14 Septembrie, a fost
imediat a doua diligenta che-
prin mandat de aducere telegrafic dela Targoviste pe
elientului nostru, contact eu
se pentrn se bänui vre-o prealabild
a categoric revolver dânsa l'a pus
când pleca la drum.
un singur moment soda sa ar fi s'ar fi putut
vre-o nenorocire revolver, ea
fi fost care l'ar fi din
aseze acolo. d-lor cum revolverulai este com-
spulberatd.
Ce s'a momentul posterior
directoul contabilul inchisorii l-au avut
a v-a declarat era ade-
stare de s'a con-
dai dai sä bee, ;
Yorbia; spupeai stea, era stare

www.digibuc.ro
 -
depresiune Aproape de zile
lost incapabil un cuvânt din venea la confirma-
rea Mandatului de arestare
ca un gura mare: ce am ce am
sunt un nenorocit! Se bucura la inchisoare de o adevaratd aten-
tiune din partea intregului personal, atentiune
sentiment de de un care se
rat prdpastie, voia si sa.
ornul trebuia timp desmeticeascd si
vreme Cristescu n'a putut primi nimeni care
be vre-un cuvânt.
acum d-v. expunere a faptelor,.
se poate mai cineva inginerul Cristescu a
lucrat si sub raportul penale sau
are responsabilitate?
spuneam la legea nevinovat acela
care moment când pierde uzul ratiunei. Acest
moment de poate fie cuiva, sau
repete la intervale regulate, sau parte din
a lui atunci este bun de dus casa de nebuni.
La inginerul Cristescu n'a fost o eclipsa de
secutrde, viata sa, care a fost, este va fi un
fapte bine inläntuite luminos calduzite de o stra-
Daca la un moment dat si-a pierdut cumpdtul, ges-
tul cunoscut, acesta nu a putut fi rezultanta
fatale din ziva de 14 Septembrie care a transformat
tescu automatd, dar mecanic.
acum un ultim cuvânt. Nu uitati inginerul
este, un de societate ideal, dar tim9
un sot un copil
conditii cari onoare, de oarece a
mercantilizeze institutiune, a perfect de bine
atât pe mama sa, cât pe soacra sa, stau ambele
sotia ca adevdrate bune surori.
Cristescu nu are alt sprijin viata deck sa. As-
tazi ca eri, este un särac.
Nu uitati cele trei femei, batrâne si sotia sa nu
decât pe Cristescu, si
copilul iubit.
Dragostea de sotie este de la aceste
femei, d-v ati condamna Cristescu, tot dv.
ar trebui sä asistati la un grozav doliu, la
neputând mai lume alt rost, dispe-
rate ar bea din otrava pentru a curma
suferintelor cari ar trece peste puterile
In schimb, domnilor, am convingerea d-v. pro-

www.digibuc.ro
 75 -

un verdict de achitare, puternicd de aplauze va

sublinia verdictul d-v. care va da societdtil pe Cristescu, pe care
cu
In nesträmutata mea convingere, ca unul ce pe ingine-
Cristescu, totul dezinteresat, sentiment
dragoste de un pe care nu 1-am
ocaziune, permit a ruga binevoiti, a
un verdict de achitare unanimitate de

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
PLEDOARIA IOANITESCU

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 IOANITESCU

ilustratie a de Ilfov. Pentru unii o revelatie;

mai multi o autoritate, o competintd, un talent.
scrierea d-lui Pompiliu loanitescu in Capitalei este recen-
Devotat vietei publice din primele zile ale frumoasei sale ca-
de succese electorale politice, retinut
electoral, subjugat de tirania popularitdtei, d-1 Pompilin loanites-
eu de Buzeu - pare fi
cordat preferintä tribunei publice parlamen-
tare. Dupin a spus La tribune
taire offre seulement une cause de défendre et la
belle: celle du pays". Se poate. Solfegiul poate fi acus-
tica cele incinte.
La d-I Pompiliu Ioanitescu se
entusiast combativ, lipsit de violente, admirabil sus-
tinut de elocintd, claritate convins
statornic drepturilor imprescriptibile ale adevdrului, totdeauna
documentat obiectiv, esenta pledoariilor sale
ceva mai presus elocinta. din
care darul arta de a putea imprima altora propria
ta convingere.
Devotat catizelor in cele
mai dosarul, doctrina jurisprudenta, d-1
piliu Ioanitescu nu este improvizatiilor la ci al
celui scrupulos constiincios studiu din care cugetarea
disciplinatd, fraza limpede,
toare, adesea promptá la dar nu la
apostrofá, foarte rar de multeori delicatd,
incisivd, uneori vehementd, poate calculatd, nieiodatá
subversivd sau
a fi un estet suflet, D-1 Pompiliu Ioanitescu lasä
impresiune prin urbanitatea, atenttunea stima
confratele adversar.
In cauzele mari, pare de o -emotiune re-

www.digibuc.ro
 - -
tinutd,dar care se risipeste pe nesimtite primele cuvinte,
pentru ca la pledoariei linistit, mul-
Tumit a putut spune tot ce a avut de spus, sceptic
de rezultat, totdeauna convins de peremptoriul argumentelor
sale.
Religiozitatea, fanatismul, cu cari d-1 Pompiliu Ioanitescu
convingerile ce-i surit reamin-
tesc cuvintele celebrului Berryer : J'apporte la justice la
et une tete. pourra disposer de l'une, aprs avoir
tendu l'autre".
Numärul dosarelor diversitatea multiplelor cauze
tiuni ce are de studiat zilnic, intimidat niciodatá pe
Pompiliu Ioanitescu, o putere de muncä
un rägaz afacere mediocra,
sau chiar minuscula intereseazd. S'ar putea crede
Pompiliu Ioanitescu este un absorbant un extensiv. Nici
una alta, cochetárie de jurist care si-a
sectia textelor o pasiune, care toate nuantele
George Lisken

Note biografice. Näscut in.Noembrie 1873 comuna (jud

A urmat cursul secundar la liceul In 1903
obtinu de doctor la (Belgia) inscriindu-se de
1904).
A de 5 ani, redactor la
de pe director Al. la Epoca", La Ron-
- etc.
A militantä ales deputat pentru prima aarä ca o-
in 1911. De atunci a parlamentar in 1912, 1913, 1914
(prima alegere), 1914 (a 1919. e mem-
bru comitetul executiv al din capitald.
In Augut 1922 s'a transferat
A pledat procesul comunistilor; procesul N. Schina, a Cri-
etc'.

www.digibuc.ro
 din judetu1 de zi dela
28

Inainte de 'a mea pentru ingineral Cris-

tescu, am datoria de a multumi d-lui Presedinte al Curtei pen-
omenos cum a desbaterile
proces. nu a vázut acuzatul
nu l-a tratat ca ci a find drept impartial,
in adevär, ca pe un distins, este,
cn sufletul curat, un nenorocit, atá a unor
care a suferit de mult, care el nu
eum s'a nenorocirea, care a de profund
când spunea nu se recunoaste faptul
sit. Pentru aceasta, rnultumim
magistrat care ne prezideaza.
Am putea toti cati suntem ai lui Cris-
nu mai asupra nevinovätiti lui, din cauza
ce singur cu prilejut interogatorului
Cristescu, Care nu a avut
Curtei, care tiu se astepta la
Presedintelui, cari au toate
rile inginerul Cristescu, emotiune, cu suferintä
pe lui, simtitä glasul lui, zdro-
bit de v'a arätat mod intreaga lui nenorocire,
am spune el singur si-a cucerit achitarea, el
Intreaga a fost
a fost ori ce argument contra
el nu mai pot avea Inginerul Cristescu
singur adevárata de a
a de acurn, a oamenilor!
Sarcina este de manifestarea
roasä opiniei publice favoarea inginerului Cristescu, soco-
tit o neriorocitá eu care si-a zdrobit sufle-
tul, opiniune prin prezentarea inaintea Curtei

www.digibuc.ro
 --
a corpului profesoral de la din
a atâtor ingineri, profesori, etc. cari au märturisit pentru Cris-
socotindu-I nevinovat. Cetätenii Pitesti Tar-
goviste, pe unde a Cristescu, v'au prin tot ceia ce
mai distins cälduroase pentru a reda vietei pe eel
vinovat, mernoriul semnat de colegi ai lui Cristescu.
de ingineri de la ferate, este impresionant nu se
uita, dupa prezentarea fata Curtei a unor infor-
distinsi, cari ei singuri au cenit sa
favoarea lui Cristescu, au subliniat mai mult care este
tul publice, cum este acest a discerne a
descoperi publicul nostru adevarul
nevinovätia! Acestea toate numai ca ne usureaza sarcina
dar ne credinta noastra neclintita ca
va de aci liber, purificat prin suferinta, prin verdie-
tul d-voastra de nevinovatie, spre a-si continua find unei vieti
cinstite, demnitate! noua, o viata model.
sa se asupra trecutului!
Acest d-lor, a adus in discutiune o adeväratä
ladie, contra trebuiesc a se lua
a nu fi dusä tara la o catastrofa economica finan-
Contra ei trebue a se intrebuinta viguros desinfectiunea.
trebuie aplicata o profilaxie totul serioasa. In se
creiaza numeroase societati anonime, pentru diferite scopuri si
intreprinderi, cari fac
capitaluri. De in fata publicului nu apare acela .care va
va intrebuinta mai mult pentru societatea fon-
durile ei. Acela tine in e ;
executa scopurile rentabile, pentru
In fata publicului este pus un consiliu de administratie,
compus in majoritate, nu chiar in unamitate, din
politici, ca presedinte se un politic o suprafata
mare, de care parte din partidul de la putere.
ce se capitalul dela publicul subscriitor, care
societkei, de sperante, lui, rozdtorul
se pune pe roade se se
societatea este de anemiatä chiar
moare, in cazuri de ac-
tionari la pierderea intregului capital acolo depus. Am
oameni cari si-au incredintat economiile unor societäti al
sediu mai gäsesc mereu zadarnic!
Asemenea este primejdioasd pentru particulari,
dar mai pentru contra ei trebuiesc a se lua ma-
suri serioase; la noi societdtile anonime nu pot
control serios. Morala cere imperativ másuri, a nu
se mai asemenea vaste
Printre alte manifestatiuni de asemenea se

www.digibuc.ro
 societatea Tehnica Minierä", care a fost de od-
cinstiti, dar care pe a ajuns pe unor
ca fratii Mihaescu. la adapostul unor oarneni
s au numai de ei, s'au societatea a
ajuns la dezastru, actionarii pierzandu-si acolo depus.
tipic al speculei publice, in fruntea societätei
du-se un distins de valoare politician, care având
ple ocupatiuni, ca profesor universitar, etc., nu se putea ocupa
mersul societatei de ceia ce acolo rozatoarele, fratii
ce ironie a soartei ! Tocmai acest distins po-
intro vreme, in parlament, cu ocaziunea chestiunei tram-
din Capitald, pune problema neparticiparei
politici infiera participarea, numele
ralei publice, cerea ca omul politic nu
fruntea
caracter comercial, sa de suferit atâta, i se
ta primejdie, tocmai din a procedat altfel deck
arata, vremea proncipiile izvOrâte din suflet curat !
Din la noi in tara sunt dese asemenea tablouri de via-
ta publicá privata, ori manifestatiuni de crezuri frumoase,
ealcate ori aruncate ! Totusi trebuie sa fim optimisti pentru vii-
de oarece excesul raului a adus in totdeauna vindecarea
lui. lar acum räul este cu totul escesiv, nu se poate
sa mai fie vindecarea mult
Rozatoarele societätei Technica au
socotit societatea ca a facând tot ce voiau cu ei.
A fost destul de lamurit de atâtia martori orali tata Curtei,
au fost intrebuintate stricate automobilele camioane ale
interesul A fost prea cu o mare
bogatie de marturii ce de administratie au facut, au
ajuns la parchet instructie, unde prevaricatiunile au fost
plect stabilite. In fata d-voasträ au venit de oameni
de mare greutate, cu banii pierduti la Technica Miniera",
cari v'au arkat cele acolo, infaptuite toate de Mi-
S'au jeluit oamenii justitiei, dar aut reusit sa
se dezastrul venea naprasnic asupra
Emotionant a fost d-1 C. Stematiu, fost magistrat, care v'a spus
de mult l'a cele la societate pe
d-sa, actionar, nenorocirea intâmplata era fatal sa se
aceasta nu se cu inginerul Cristescu,
negresit s'ar fi cu un altul! Atka desnadejde era, din
cauza nepedepsirei celor vinovati, contra erau menti-
de acuzatiunile dovedite ce adus si
tat, d-1 Stematiu a dat d-sa era
stare un asernenea act!
La 16 Aprilie 1921 fusese o a consiliului de admi-
nistratie al societatei au fost aduse precise privi-

www.digibuc.ro
tor la administi'atia societatei. Acestea aduse de L
D. Luca de inginerul Cristescu.
cá la exploatári nu lost timp
trei luni de s'a abuzat de autocamioanele
chiar localului societätei nu a Yost plätitä,
tându-se societatea. Inginerul Cristescu a mai comunicat
un fapt precis, trecut in modul procesul al
societätei:
D. ristescu consiliulni contabAl cer-
cetat de d-sa asupra repartizArii actiunilor neputând o
a declarat s'a emis din un de 140 (mia
zeci) plus peste cele preväzute const tutiv
cere se urgent o cercetare".
aceste mai grave, le
procesul verbal consiliului unei societdti
care era tare mar; cáci
suspendat din numit o comisiune
din d-1 inginer Solomon, di D. Luca d-1 C. Stematin,
pentru a ceceta.
a lucrat, a grave descoperiri, le-a pus
raportul
precis i a cerut
din de delegat a lui .
administrare neregulr, precum a fratelui
N. N. Mihdescu-Sirius, pentru motivele cauzele aratate
Cu miscat, protectorii
au acoperit cu
protectoare!
Acei cum li se capitalul, averea
au'recurs la justitie, au reclamat formal, au cerut
,incheta Justitia sesizat,
5 a face
cest cabinet a expertul Petre Marinescu spre a
verifica comptabilitatea. se un fapt extrem de im-
portant, tare este de a pe Mi-
le 'contra lui
expertul tomptabil a avut sí sarcina de a
actele Cristescu pentru scurtul timp a lost director al
societdtei. El bine expertiza nu a nici un fapt contra
Cristesen, pe contra a dat
rezultat:
,,Spre a cele cercetArile
constatat:
1) sarcinad-lui N. delegat administratia
centrald:

www.digibuc.ro
 -
a) Diverse manopere de tnregistrare contabilitate, pentru aco-
peri avantaje materiale ce creiat in dauna societatei,
b) Punerea in circulatie a 300 de peste numarul actiuniior
prevazute actul constitutiv, in de a-si procura numerar pentru tre-
personale.
2) In sarcina d-lui Mihdiescu Sirius directorul exploatarii Curtea de

Intocmirea neregulata a actelor lustificative care le face insuficiente

ca spre descarcarea exploatare"

Cu toate acestea nu nimie.

pentru ca se o de teatru: de
le-a
In urma acestei aprobari, care este o solidarizare,
titia nu a mai avut ce clasarea-ataceret venit
spre a ea cele cari au doborât o societa-
cari au dus-o la falitent cari au facut ca alâtea averi
muncä chin sä se
Aceasta era situatiunea, de se vede inginerul Cris-
nu a avut o raspundere dezastrul societätei,
rmnele societatii, 5! marto-
vorbesc actele, au valoarea
cum a spus inginerul Cristescu, care este
pe care doare de cele intâmplate mai
pe oricine, cu el a urzit de ca din
actele sa fie victima care
a suferit de mult mereu din cauza
ce a reflex, un de discernämânt, acea
nenorocitä a consiliului de adminstratie al societatei.
Dezastrul societätei a desteptat pe principalul
politic din societate, Em. Antonescu N. N.
eanu, scandalul public ameninta nu societatea, dar
pe Acest lucru trebuia evitat, nu se
ajunga aci. Cererea de declarare falirnent a societätei
ta d-1 era care trebuia sa umple paharul
si scandalul public sa Aceasta a d-I
consHuilui, sub care se
sä convoace consiliul societätei ziva fatalä. se
noieze inginerul Cristescu nu a primit convocare, de
era membru in consiliu, de
Cristescu, Bucuresti chestiu-
nea definitivatului catedrei sale la din
cum s'a dovedit juratilor,- nici
nu a cunoscut nimic de convocare, nu s'a se
tereseze dacä este sau nu vre-o la consiliul
Tot fatalitatea i-a înainte pe advocatul C. Frunzescu,

www.digibuc.ro
care i-a spus: este acurn la societate, aide cu mine
colo". el membru consiliu.
La consiliu Antonescu a arätat ce i se cere pentru
ca creditorit astepte: garantia d-sale personalä, pe care este
dispus o dea, spune ordonanta de dare judecatä, dar
martorii d-sa fie asigurat la d-sale
de cinsiliului de adininistratie. Dându-se
tul membrilor care a vorbit a fost ingi-
nerul Cristescu la câteva ran-
duri din ordonanta de dare judecata:
Acesta a a spune prin aceasta
afacere, a voit oarecari chestiuni, din care ca in admi-
nistratia societatei s-au comis neregularitáti fraude, atunci d.
nescu, care la ce aluzie la o afacere care fusese
deja cercetatä de instructie, (vezi dosarul No. 129 din l-a
nu este timpul se discute aceasta bine se
rezolve in solutiunea de in binele societätei. Atunci
prevenitul mod violent raspunde
tonescu ca ribdare, d-sa este a
dele. La aceste cuvinte, d. Antonescu, care se gäsea situatiunea omului
de deosebitá stäruintd de da o solutiune mer-
sului a ripostat, desigur, In mod violent cu indignare,
ca este cineva vinovat in aceastä societate, trebuie fie d-sa
(Cristescu), care a avut coducerea ei. (Din informatorilor N.
Tudor C. Frunzescu, ar rezulta d. Antonescu ar fi pronuntat cuvintele
de excroc si dar eilalti martori confirma aceasta). In tot cazul,
este cert o s'a ivit"...

Ordonanta de instructie recunoaste

ripostarea violenta a d-lui Antonescu, care asupra sufletului
de pierderea suferitä, al inginerului Cristescu, a
efectul dezastruos al unei lipsiri cornplecte de
de cea mai a Ornul cinstit,
care prin de ceas ceas viatä adunat o ago-
nisire, care nu avut nici o raspundere, in dezastrul societätei,
s'a pomenit bruscat, violentat, Caci este sigur,
roasele marturisiri facute fata d-voastrd sub au
clovedit-o, d. Antonescu l'a facut escroc
Un pe nervii lui, asupra nu o
norocire, o pierdere mare, o reducere a lui sau o dis-
trugere a ei, pus astfel de situatie, pierde cumpdtul.
vointa lui, fief ratiunea lui nu mai nimic,
reflexe fac o rdspundere din partea ui, care nu-si
de ce face, care atunci când i se spune cele
este totul mirat se in adevär el este
autorul sau i se face numai o glumá când el este ca autor.

www.digibuc.ro
 -
Dar pentru inginerul Cristescu situatiunea este si
averea strdnsoarea lui spulberatd, - si
suferintd lipsuri pentru a economisi!-aiuns a
ta pentru o catedrá de profesor la o politehnicd spre a gäsi o
devotamentul cätre invätämânt si stu-
meritosi pe cari pregäteascd pentru viitorul tärei, -
aceastä situatiune tristä se vede injuriat, el care a denuntat
toate prevaricatiunile de la altii infaptuite.
Dinainte era desnädäjduit; provocarea a d-lui Antones-
a pe un teren cade lovitura pe un obuz spre a-i pro-
duce explozia! s'a produs instantaneu, nenorocirea s'a
amänuntele nu intereseazd odata- ce sunt stabilite cu
sigurantä cauzele cari au provocat-o, provocare de bine
clarificatá ca toate faptele
Dar atitudinea si misarile de atunci ale lui Cris-
tescu, stabilesc acelasi rezultat, el nu a ce face,
nu a avut A tras focuri in Atonescu,
a tras apoi advocat Al. Georgescu, contra mt
a avut nici o data nimic din care Camera de punere
acuzare nici nu-I mentine sub acuzare pentru acest fapt,
a alergat ca un farä de min te
sau A venit sus la biroul societdtii si
a voit a scri, pentru ca apoi se sinucidd, a decla-
rat chiar atunci celor din jurul lui. bine, miscarile,
titudinea lui Cristescu de atunci stabilesc sigur cä el acea
nu era normal. Inginerul Crisfescu a
sub o impulsiune subitä inconstientd, nici un
iect mintal stabilit. De alt nici nu' a
avut vreme lucreze, sä sa da sau ba
a se supune Totul a näprasnic, ca o
ca un cutremur. atacat onoarea lui, fostul ofiter,
muncitorul barnic, mai presus de toate cinstit la extrem
citat cele la societate unde triumfau cari adu-
dezastrul continuau a acolo, a fost victirna
impulsiuni contra conscientul lui nu a putut si a
se opune. ornului, bolilor vointei, si nevroze-
cunoaste recunoaste asemenea cazuri, lui
Cristescu nu poate decide alt fel de acest cult, bun,
drept, cumpätat, capabil de actiuni, a fost atunci sub o
pulsiune totul inconstientä, totul de
de raspundere. Aceasta, deoarece este sigur
nu se poate pedepsi coca ce este prin de
de pricepere, cum este
Sub acest aspect real privitä nenoro-
cire, mai este acuzatiunea de pre-
meditare. Premeditare cazul acesta? Dar este stabilit Cris-
tescu nici nu a este acea zi, la care

www.digibuc.ro
 - -
pldtor imperativ dus avocatul C. Frunzescu. Dar pentru
minti drepfe limpezi este sigur ca daca Antonescu
nu ar fi provocat pe Cristescu, care spunea
consiliu o expunere care avea dreptul o nimic
s'ar fi nimic nu ar mai fi fost de regretat, Cris-
nu mai fi avut atata, de si dureros, de
sufcrit. Arma, revolverul, i-a fost dat hotel de de acea
care a voi bit de emotionant la mare
greutate, de ce face pentru
i l'a dat, de suferinta indurata. Cu arma umbla Cristescu
din vremea era ofiter, nu a mai tras nimeni. Blânde-
sufletului lui, delicateta lui, sunt pentru
sa poata face un a. printre cari
inginerul Petre Mosgos, au aratat ca nu poate fi vorba o
de premeditare, Cristescu cautând calea justitiei a
bândi eptate pentru actionari singurul mijloc de
readus in societatii averea ei. Nu, nu. nu este
este de o
'provocata, o Cristescu apare sub cea
mai vie ca o a imprejurarilor, putea zice
ca o victimä a moravurilor de dupa razboiu, cari
anonime pe
Dar s'a de acuzare Cristescu trebuc negre-
a fi condamnat, pentru ca s'ar da un premiu crimei, iar
ordinea ar mai putea fi mentinuta. Slab argument, neconvin-
argument! se face justitie nu trebue ca nimeni sa puna
chestiunea acest mod, caci ar sa se ra-
tiunea existentei justitiei. Aici se cerceteazd existä vi-
novatie sau nu, alt nimic, a se
chiar dreptul suprein de judecata a juriului, ce nu este
mis. Juratii sunt suverani apreciatori ai faptelor, ei decid
constiinta d-voastrd dati ce verdict veti crede, ca sa
aveti dreptul de a gândi ca o achitare poate vre-o
semna premiu crimei, având datoria de a face dreptate,
cum achitând gasiti ca un acuzat e nevinovat,
condarnnând daca socotiti vinovat. numai astfel ordi-
nea este garantata asigurata.
Cristescu, d-lor, nu este vinovat, fi
vinovat, el a fost ursit de spre a face un gest
rocit, de pricepere, in complectd,
cari ori ce orn, de solid putea sa-si piardd
inintea lucreze tot ca el. a fost a dcspuiat
averea lui, el a suferit netarmurit de malt, de cele
tamplate, el va suferi toata viata Dar daca
si-ar fi dat de daca mintea lui nu ar fi fost atunci
umbrita impulsiunca care bratul. sigur
a nu ar fi a voit ca nu

www.digibuc.ro
 -
se poate ca tocmai Cristescu,
de suferi o
de dreptate. Juratii de
tori sociali de desvoltate, privite din
punct dé al vremurilor respective, sä constate
numai ca executiune de dreptate, dar
ca factor social, cum trebuie a fi justitia, ale
de minte celor cari speculeazd credulitatea
se astfel. Inginerul Cristescu
vinovat, opiniunea nevinovat, justitia nu
poate, nu
d-lor jurati,. declarati suS
tare lui Dumnezeu a oarnenilor verdictul d-voastrd
in constiintá este:
Inginerul Cristescu nu este vinovat, el a a
fost o victimele nici nu pot fi

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
PLEDOARIA RADU D. ROSETTI

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 PLEDOARIA RADU D.
cu Jurati din In 28 Februarie 1922

E onoratä Curte domnilor Jurati, sunteti

si mai am situatia ingratä de a pleda dupa distinsi
cari-au epuizat materia spunând tot ce era de dra-
al deznodämant fatal aveti judecati. Nu vreau
mai prelungesc nici chinul acestui care, ori-cum va
aid, pentru restul vietii va fi tot un nenorocit.
Voiu fi scurt, ; mai pledez n'o fac ca sä vä con-
ving - sigur hotärdrea d-voasträ in
acesta e deja - ci dintr'un scrupul de constiintä, ca
nu'rni reprosez nu mi-am fäcut Cine ?! Poate-a
mai rämas dubiu asupra vinovätiei lui sufletul unuia
dintre d-voasträ, si pe acest unu vreau sä'l conving,
avem ambitia ca inginerul Cristescu sä fie achitat unani-
mitate.
Din fericire, nu aveti de luptat cu din
crima s'a comis dar nu dovezile
sunt slabe. Nu. criminalul mdrturiseste, victime au fost.
singura intrebare care trebue v'o puneti este
torul trebue pedepsit sau ertat. un buzei
domnului procuror totusi repet
ticolul 366 din Procedura e :

Legea nu zice juratilor drept ori-ce fapt este

de sau de nu le zice aceasta: ca
aetndestulätoare ori ce care nu va consista In cutare proces-verbal,
In cutare acte, In san in Legea face
numai aceastä Intrebare care cuprinde datoriilor
avefi convingere?1

intimä convingere ? Nu c'a fapta, ci

convingere daca trebue sau nu pedepsit. $1 e asa, e
barea care vi se va pune va fi inginerul Cristescu a
faptele Prin urmare, nu n'a fapta,
conchide d-voastrd ci momen-

www.digibuc.ro
tul acela i-a c'a avut un moment de când,
ori care locul lui, pus in aceleasi imprejuräri, ar fi fäcut la
Acesta e rolul indicat de legiuitor Curtilor Jurati. Un
judecdtor nu poate erta un inculpat pentru un delict
cä el trebe sentinta, pe
scurt un da sau cu un nu. Care fie cauza puterii
ginite ce vi s a ? cred fiind-cá sunteti nu
decatorii acuzatilor ci si-ai _societdtii din fac parte,
tate care-o condamnati de cateori achitati un infractor
Când ertati o biatä femee care provocat avortul nu-'i
ceti prin aceasta Bine-ai facut ci, de soarta
intima convingere" de cetateni onesti liberi
cari-ati jurat sa judecati, fará pärtinire, socotiti cä
societatea are ea pat tea ei de când opreste cercetarea
paternittii, nu ia masuri pentru läuzia gratuitä, etc... etc...
Nu stabiliti prin o ci cercetati fie-care
caz parte, - când constatati oropsita de pe banca
acuzarii a fost i parasita, n'ar fi primit-o la
c'un brate, ca pe de-asupra suferea de epilepsie,-
o plângeti sa i aruncati piatra si-o redati libereátii eu
cd e dovedit.
Sa examinam acum cazul de fatá vedem daca e
de-o sau de räzbunarea ceruta de
domnul procuror.
lata un copil bun, o familie gându-si o
frumoasa, ofiter distinctie. iatá soarta
taränd in ziva când trebuind se si aleasa
neavând dota reglementara, ofiterul dimisia din
armata pleaca sa'si ia diploma de inginer la Freiberg.
simpla intâmplare dar care va da masura caracterului
omului pe care aveti judecati. secolul de arivisti care
a devenit o afacere de capatuia la. tânarul
dar bogat in sentimente nobile renunta la o situatie si
pleaca creeze alta, numai ca sa fie aláturi cea pe care
destinul i-o sorocise tovaräse de viata nedespärtita. Priviti-o !
e aici ; dupa de suferintd ochii de-atatea
devotatá zile bune ca zile rele... Când yeti
da gânditi si ea...
S'a lämurit deci cauza pentru care a plecat Cristescu din
mata si calomnie afirrnarea pärtii civile c'a fost
sa'si dea dimisia pentru purtari incorecte. De certificatele
dela dosar recomandatiile mai eloquent
toate pledoariife. Dela nagina 116 la pagina 121 a
nu sunt acte pe cari puteti le controlati si din cari
reese regretul ostasilor pentru camaradul de care se despart.
Nu repeta descrierea zilelor dela Heidelberg -

www.digibuc.ro
acuzatul a muncit zi noapte ca capete diploma de
giner, elogii - nu va timpul
cele spuse frumos de colegii relativ la servi-
aduse dânsul dela 1915 la 1918 Cäilor ferate
de unde a plecat exploateze, traind in cort
minele dela Coiceoveni basarabia.
Dar de oare-ce d-nul procuror general face o din
prejurarea a mica dela C. F. R. numai
rinta de-a se sunt dator protestez.
? Trecerea dela viata de la cea de conducdtor
de intreprinderi industriale, când ai facut speciale pentru
aceasta doar aia främântat creerul diploma
inginer de mine ! -e o ?
Adunarea de capital prin e o actiune
In sensul cum e redactat rechizitorul general pare,
desi in cadrul organizatiei sociale pe care o reprezintd domnul
procuror general - numita burghezo-capitalistä - inde-
letnicireá muncitorului pe care'l dispret este cea
mai recomandabild.
Dar moraiitatea lui Cristescu, lui, priceperea pre-
toate celelalte calitati ale lui, nu din afirmatiunile
stre patimase pot reesi, ci din toata seria martorilor ascultati
de d-voastra sub prestare de juramânt. Auzit-ati vre-
un imn mai S'ar fi zis suntem aula
Academiei, când se face prirnirea unui savant, - nu
antecedentelor unui ucigas. Ar. fi o fericire pentru tara
90 la din eetätenii ei ar obtine un astfel de certificat.
ce martori ! Incepând rectorul profesorii
din Timisoara - unde acuzatul ocupa ca catedra de
thermodinamicd - sfârsind spectatorii acestui proces
reros, cari elan de simpatie s'au oferit din
initiativä, n'a fost unul sä nu o sau o
miratie. In timpul cercetdrilor la instructie, petrecut ceva
: cum v'a d-soara Paxirnade, intelectua-
litatea din Timisoara, Târgoviste Pitesti, o multime de ingi-
neri dela ferate din regimentul de rosiori
din care-a parte Cristescu, au intervenit pentru punerea
lui in libertate provizorie. Ca se cine garanta pentru
dânsul ajunge sä citez câte-va nume : Lalescu, fostul
director al Politehnicei din Timisoara, T. Pârjolescu, pre-
fect al judetului Dâmbovita, directorii liceelor respective,
subdirector la C. F. R., colonelul $tefänescu, doctorul
Constantinescu, etc. etc. ejusdem farinae. ce-i mai ca-
racteristic, printre semnatarii acestor memorii figureazd
câti-va magistrati.
$1 un de e dat in pentru crimä pre-
meditare !

www.digibuc.ro
 - 102 -

Mu lte sunt cer pe despre care ta

spune celebra piesä a lui Scha-
kespeare.
Dar care mai uluit de cele e chiar
acuzatul. auzit vocea räspunsurile demne,
de impresionante cä ne-a pe Ascultati acum spo-
vedania lui, din memoriul depus la dosar, dupä ce s'a
nicat actul de acuzare.
Am fost un biet care-a suferit se
se nimic nedemn. Ceeace am la 14
Septembrie In de inconstientä, nu-mi apartin. M'am judecat
singur am suferit mai mult deck poate da morala conventionala
pocritä a lumii.
simt foarte nenorocit de mine de atunci. Mi-a
un fizic moral indefinizabil. Au trecut ad In
soare reintru calm care mä determina suport
viata. Au fust curiosi cari au nenorocirea care-am
poate §tiu mai multe deck mine eram sau nu normal. -
acum o Incepusem sau nu nebun
Dumnezeu §tie

scrise sânge, demne de toti aceia

se penalá.
- Nu sunt eu acela liberului arbitru- care-a
putut comite o asemenea !

a fatale ; lipsit
de-a face momentul acela nenorocit, e rolul meu
arät, in putinele cuvinte ce mai am de
Curte Jurati, procesul acesta nu e
procesul lui Cristescu, e procesul societätilor
cáci din cauza uneia din acestea s'a pe
decati, de-aceia sä credeti nu e lipsit de interes spun
câte-va cuvinte despre ele. meu coleg
Trancu-Iasi, specialist materie, va da explicatiuni
mai ample ; eu má voiu märgini la câte-va reflectiuni.
Suntem pe lumea asta un de oameni cari
istovindu-ne de dimineata seara.
mai ales acum, când viata s'a scumpit de enorm, ducem
o existentä chinuitä, - sunt o altä de indivizi, cari
larg, din expediente, veroase sinecuri. Trebue
sá recurioastem durere, de rare exceptii,
necuristi figureazA directorii, administratorii delegati, mem-
din consiliile de administratie si cenzorii societätilor ano-
nime. Cum se aleg acestia? Din tcate partidele, ca sä fie toti la
de surprinderi, ertati-mi expresia popularä

www.digibuc.ro
 - -
,tin'te traiu pe banii babachii" cu jetoane de prezentä
contul actionarilor, cari nu cä nu primesc dividende,
dar pierd capitalul depus. organizatie de excrocherie
ca s'o se cuvine.
Daca toti acesti ai societätilor anonime face
toria enzorii ar controla serios conturile, desigur toate
aceste dezastre financiare nu s'ar intâmpla, - si nu s'ar fi des-
tragedia dela Tehnica de care ne
Läsänd laoparte personalitatea distinsä a d-lui Emanoil
tonescu, al gest nobil de clementä apreciat cu totii
care e'n de discutie, cine erau persoanele pe
incredintaserä naivii actionari strânse
sudoarea ?
Domnul Manolescu-Sirius - nume predestinat strälu-
- fratele Marius - alt nume roman predestinat
fin. Afacerea se petrecea familie. Rezultatul
in raportul expertului contabil numit de instructie, Petre
Marinescu : s'au cheltuit 296.350.79 lei s'au 96.157.75.
lar ca concluzie d-sa adaogä :
Spre a rezuma cele afirm din cercetärite fäcute de
am :

1. In sarcina d-lui N. N. administrator delegat la adminis-

tratia centralá :
a) Diverse manopere de inregistrare contabilitate pentru a'§i aco-
peri unele avantaje materiale ce creiat dauna societätei
b) Punerea in circulatie a 300 actiuni peste numärul actiunilor
actul constitutiv, scop de a'§i procura numerar pentru trebu-
intele sale personate.
sarcina d-lui Mihaescu Sirius, directorul exploatärii Curtea de Arges.
Intocmirea neregulatá a actelor justificative care le face insuficiente
ca:mijloc probatoriu spre deschrcarea sumelor cheltuite spre exploatare".

In privinta finului adaog eu un codicil expertizei,

declaratiile martorilor din care a reesit concursul bine-
voitor pe care'l da in calitate de contabil pentru acoperirea
delor. este proaspätä memorie sfeterisirea celor 25.000
lei dati lui Lupascu, greseala" celor 3000 lei trecuti
trebuia, operatia machiavelicA a celor 70.000 de coroane, alte
la
Culme a usurintii banilor actionarilor, e se
dedea soarta pe mâna unui functionar cazier judiciar.
Ca nu se eu calomniez, citesc:
CERTIFICAT
Grefa Tribunalului Arge§, sectia I-a
Subscrisul, grefier, observänd registrele de condamnati tinute la acest
tribunal, de la anul 1898 In prezent, pe numele de Na-

www.digibuc.ro
 - 104

rius zis A. Mihaescu-Marin, am

damnatiuni :
1. Prin 306 din 27 lanuane 1900, numitu a
condarnnat in baza art. 338 Codul penal la o luna oare pentru
excrocherie.
2. Prin sentinta corectionala No. din 23 lunie 1900 baza
art. 140 al. I Codul penal §1 a fost condarnnat la un nchisoare
pentru delavidare de
Pentru care am liberal precentul certificat.
Grefier,
No. 35245
14 Oct. 1922

era ca fata unor astfel d

cari si-au batut joc de auttil actionarii, in frunte cu d-nu
Frunzescu, se adreseze ParchetUlut?
Fie pentru ca reprobabila a sus-numitilor nu mtrunea
eletnentele cerute de - excrocii de rasa
se strecoare tie pentru
alte motive, pe cai eu nu le dar cari au fost
aci de d-nul Frunzescu, - afacerea s a clasat...
atunci dintre actionari dreptate s:ngur.
zatul din fata d-voasträ, care, amenintat
din cauza jafurilor dela Tehnica a luat parte la
narea consiliului de administratie räu-fäcd-
torilor, care'n fie ascultat a fost tratat el: canalie!
Atunci pierdut cumpätul, a scos pe avea
in ghiozdan, si'ntr'un moment de indignare a tras.
Precugetare ? nu. Atat de scârbit era de cele ce se pe-
treceau in societatea careia toatä agonisirea
lui, nu mai dase de-un veac pe-acolo. fi ocolit
si-acum casa blestemaa daca un - v'a-spns=o
el, avocatul Frunzescu - nu l'ar fi oprit
du-I se cunostintele lui sa caute evitarea deza-
Dar revolverul din ? d-nu procuror general.
dovada avea totdeauna când pleca la drum.
si-apoi permit observatia cine are de extermine
nu'si o
fie aproape inofensiv. Ce vreti experientd mai convineitoare
victimelor ?! ptesitrei lovite in cele
pärii ale corpului, au Nu dibácia
dar nu-i putin
leasi ale corpului ar fi fost nimerite de un revolver de
calibru mare, azi tragedia ar fi fost mai ingrozitoare.
Cine are de gând comitá o nu trece in ajun pe la
rectorul universitätii, cum a fäcut Cristescu, làsându-i

www.digibuc.ro
 105 -

ludarea care trebuia trei profesori dela Uni-

versitatea din Bucuresti pentru ca fie
la universitatea din Timisoara. Detaliu interesant ;
adresa la unde urma ca rectorul
acolo.
Cine are comitá a doua-zi o Bucuresti
nu'si din vreme un bilet ca
la Târgoviste cum a Cristescu nu
la dnematograf. Toate acestea nu sunt simple afir-
ci fapte dovedite in fata instantei unde ne
Prin urmare, nu premeditare trimitere la
d-lor jurati, ci-un nenorocit, când acuzatul
in starea de surescitare care se nu mai dat seama
ce face a comis nebunia pe care eel d o deplânge el.
Nu Bine-ai acuzatule" zice d-voastrd veti
ci tot ca'n cazul fecioarei siluite pomenit la inceputul
mele, socoti in constiinta d-voastrd
de este societatea care nu ia de control suficiente
constituirea societâtilor anonime, - cazul
de este care n a arestat la
de fraude - asa exasperat, actionarul
a dreptate ertat.
$1 un argument. Se va
tara nu pedeapsa moarte, atât mai putin
poate aplica un particular, se va replica
nici teoria personale nu poate fi
asa.
Ei bine. nici ul acesta Cristescu nu poate fi
gestul lui pe care el nu disperat
Nu recunosc!", eu explic, cu'n sen-
timent de nespus pentru cruzinlea adevdrului care va fi
relevat ad sunt dator SA rnA
terti, biet nenoropit de pe banca acuzdrii,
toria, fi triste mizerii intime contra vointel
Dar ce ti-ai incredintat onoarea i ta mâna
mea, - ca care pe lui,
atunci când 1 va - nentru a te salva
oroarea ocnei, voiu spune tot.
Curie domnilor
VA voi aminti intrebärii mele, dacA acu-
a murit stare de neurastenie
tatea" explicatiile directorului functionarilor dela
imediat ce-a adus la penitenciat, Cristescu a
vut accese epileptice. $i toate le voiu In
foarte importantA parte din memoriul acuzatului,

www.digibuc.ro
 -
intâlnirea lui cu avocatul Florian, ateva ore mai 'nainte de
tuirea crimei.
am plecat spre Riegler, m'am cu L
Florian, deputat, prieten vechi de la Pitesti, cu care am vorbit o
de nimicuri, ; buna dispozitie pe care o avusesem,

Când ajunge la societate, unde se tinea adunarea consiliulut

de administratie, Cristescu are febrä 40 de grade
Un martor v'a spus precis, crezând :

A dea ninlänui, s'a asezat colt

congestionata".

Aici e grozavul adevär ! Nenorocitul o injectie

neosalvarsan, operatie care in unele cazuri produce delir.
Prin profesiunea avem un proces de speciali-
suntern tinuti sä ne documentdm. Pun la dispozitia
d-voasträ cartea Syphilis, volumul I de doctorii Sergent,
L. Ribadean-Damas L. Babonneix, unde, la pagina 118, discu-
tându-se accidentele arsenobenzenoterapiei, se aratä
cazuri de febre, de delir chiar de moarte. presedinte
crede cestiunea este discutabilä n'are cheme
clintä publia pe domnul medic-legist...
$1 n ajunge numai afirmatia noasträ ci
fäcutä proba, o aduc :
Subsemnatul medic primar al spitalului din in
ziva de 13 Septembrie 1922 am d-lui inginer Ion Gr. Cristescu o in
de neosalvasan
Medic Primar, Niculescu

Adaog tot cartea de mentionatä, la pagina

120, ne lämureste: febra poate surveni imediat, a doua
chiar a
cauza pentru care Cristescu, o noapte de
nie, s'a simtit de-odatá indispus, cauza pentru care, ars
de febrä, era congestionat, de ce a avut lesinuri la peni-
tenciar, - si iatä de ce scria incoherent mamei sale, imediat
sävârsirea faptei : Drag4 mam... eu..."
tul mai pretios dela dosar ,care este dovada definitivä a
de luciditate a acuzatului in comiterii crimei
Aveti in vedere structura atavicä, a bietului orn
care stä tremurând verdictului d-voastra, puneti-o
in revolta legitimä de care cuprins la
jafului fäcut in averea sa a actionarilor, nu uitati era.

www.digibuc.ro
 10'7 -

aproape stare de delir, provocarea ce i arun-

cat, tot lui ! presedirneie a gratificat
calificativul de excroc canalie, rdspundeti daca
rienorocitä când a revolverul, a cu
Nu domnibr jurati, a fost un ceas cum zice de
poporul, un moment de de pe urma
s'a petrecut actul care .din azi nu mai are
urmári, - si care, pentru invocate mai sus trebueste
ertat.
peroratia de rigoare, fac un ultim apel la
constiinta d-voastrd, pentru credinciosi
tului fäcut sä judecati färä i pdrtinire, sä un
verdict de achitare.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
REPLICA PROCUROR GEORGE IONESCU

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 JONESCU

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 GEORGE

De amicis, nil, nisi bene... La vechi

ciuni, transpuse lumea prieteniei, putea tot ce
desc despre procurorul spunem noi,
mod familiar iuteala profesiunei, Palatul Justitiei, noi
dincoace de rnagistraturii.
A vorbi de un magistrat, exercitiul functiunei si despre
modul acestui exercitiu, nu un ultragiu, e putin un act
de indelicatetd, ce vorbeste, nu mai are un alt titlu.
acela al fostului camarad de studii, din anii mai copti
entuziasti ai vietii.
Erain la Paris, vecini de camere, hotel ocupat in
mare parte de studenti, miezul Cartierului Latin.
se acest minunat colt al lumei. eu aceiasi
care se desfac. Tree urmele : un amestec
de inaintate naiv lirism, de
ale puterilor noastre
Student caracter integru intransigent pâna la as-
prime chiar fatä de el, pasionat subtilitätile dialecticei
ritului roman, urmärea intimidantele volume ale lui
Momsen, rostul unei interpolatii sau intelesul al unei
controverse cu cari se jrisconsultii Romei.
la masa de lucru, continua la Cämin, intre
frugale, pe la Facultate, pretutindeni. Simtea o nevoie
imperioasä de a-si verifica o cunostintä cäpatatd. Un text räs-
de el obseda ; papirologie greco-ro-
zel, aceiasi pasiune. Nu odatä discutia
contradictorie aprinsä care ne-am angajat zi, pri-
vire la originca actiunilor contrarii din Dreptul roman, sub
vera cenzura a marelui nostru dascal Cuq. Vesnic aceiasi
preocupare, cu o usoarä nuantä a satisfactiei pe
care ti-o meritul consacrat munca räsplätitä.
Succesul obtinut acolo, apoi la examen pentru
generatia de atunci, un distins romanist.
Au trecut ani de atunci. Räzboiul ne-a despärtit, aruncandu-ne
tabere de activitate profesionala, care

www.digibuc.ro
 112 -

disciplini sociale inrudite, realitate anta-

gonice.
Am si intre
cdutat, am vorbit. Ne-am adus
aminte o de Paris. Roba lui
pe o cere disciplina a acestei cariere de apostolat,
Domnule judecdtor !... Ciudat simtit
atunci ne despdrtia o lume, o conceptie, o prä-
desi ne la aceleasi izvoare de desi
aproape aceleasi Camaradul de de odi-
intrat altd categoric tiinta
lui, profesionald pe care
Magistratul, arbitru al mmi conflict de
drepturi patrimoniale sau morale, criteriul din
forma lui cea statornicd. e arhivarul
conservator, pe ayocatul, zelul lui de a procesul,
aceluiasi criteriu juridic dinamism treator
deformând, putin cadrul dez-
baterilor, technica regulei de drept.
De ad, atitudinea a maOstratului, reculegerea lui,
uneori chiar izolarea lui, contrast cu mobilitatea a
evocatului, vesnic agitat relatiuni sau tentatiuni de
relatii sociale. Pentru o sensibilitate mai rafinatd, ironia acestei
ar duce mod inevitabil la inactiune sau renuntare.
opresc acj reflectunilor. Cu ele se vor aseza,
greutatea unei convingeri care ti-o expe-
viata, cuprinzând aceastä perspec-
fireste, categoriile sociale deformate de sociale, defor-
la rândul fdrämitându-i unitatea de conceptie.
Sub aparenta ,colaborare conflictul latent
cari se pe fie-care,
.parte, atât ca individ mai ales ca grup, se perfectioneazd
acel fond de traditii deprinderi, care e la baza
Orei formatiuni sociale.
In zilele turburi amintirile din anii de studii, trebue
ne potoleascd pornirile, ne astâmpere simpatiile si
pe unii pe
Aduandu-ne aminte, pornit dela aceiasi dis
intelectuald, ne-am format sufleteste atmosfera
celeiasi culturi, vom aparentele.
Cu alât mai cerem aceasta procurorului
care are avantajul de a fi träit, de a fi cunoscut, treack
ambelor disciplini ptolesionale
un magistrat -de o serioasä vocatiune,
are avantajul trecut de cinste
independentg.
H. AZNAVORIAN.

www.digibuc.ro
 -
Biografice. - George Ionescu riescut Bucurefti la
1891. Studiile secun dare la liceul Gheorghe
din Bucuresti. obtinerea licentii in drept Facultatea din
Bucuresti (1913), s'a Inscris baroul de Ilfov, practicend avocatura
rezboiului. Mobilizat ca sub-locotenent de regi-
mentul 3 artilerie de a luptat efectiv decorat
Mihai Viteazul" pentru : eroismul s'a condus, In lup-
de la 6-9 Octombrie 1916, Bateria din care parte,
de artilerie grea a neclintit la postul
mandänd cu rece ultimul ce mai din Dupe
incheierea a fost mobilizat special la Curtea a
a face instructiunea apoi pentru a 4ace rechizitoriul
provocatorilor grevei generale.
La 20 Februarie 1919, a in magistrature, lar de la lunie 1920,
calitate de procuror pe Tribunalul Ilfov sustine aproape
rechizitoride la Curtea jurati.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 REPLICA D-LUI PROCUROR GEORGE IONESCU
in numele Parchetului General

Domnilor
Curte,
Asistäm de zile la desbaterile proces, care au pus
Oxlarea dvs. la o incercare.
Nu am intentiunea, pentru a
sä abuzez de aceastä pentru care simt
vä aduc, domnilor jurati, mele. Nu vreau nici
prezint o acuzatiune, care fie reeditarea a primului
Techizitor.
Dar, ce ati asistat la instructiunea oralä care s'a
dupä ce ati binevoit ascultati concluziunile ce le-am pus
in numele acestei societäti care-si face din ordine
-din dreptate fundamentalul ei principiu de viatä, dupä ce
apärätori - considerabili ca ca talent - v'au expus
mijloacele prin care cred pot sustrage pe acuzat dela o
ritata sanctiune, toate acestea, datoria judecdtorilor
partiali cari sunteti, este de a cumpäni prudentä si grijä
aratarile din o parte din alta, a veni hotärirea
se impune constiintei d-v.
Vreau, in cuvintele care am socotit mai pot fi spuse din
acest sa aduc o contributiune pentru acest bilant care trebue
faceti.
Vi s'a aratat, domnilor jurati, pretinsul motiv care a o-
din partea revolta disperarea
actele criminale pentru care este adus inaintea d-v., constä
ca el pierduse intrega sa avere intreprinde-
rea care functiona sub numele de Societatea Tehnica Minierd".
Aceasta este versiunea pe care acuzatul a s'o
crediteze in opiniunea recunoastem opiniunea pu-
in imposibilitate de a faptele in de a
o explicatiune a primit falaciosul argument care
aducea, iar revoltä dela s'a transformat
pede fel de compätimire, care pare cä insoteste pe acu-

www.digibuc.ro
 - 16 -
zat Din faptul nenumárate
au in ultimul tirnp cä, pe calea subscrip-
tiunilor de actiuni, banul muncit al celor multi a intrat
zunarele aventurierilor cari au reusit surprindä buna cre-
dintä a public putin experimentat, acuzatill a crezut
poate bate monedä cä, producând mintea judecätorilor
cceasi diversiune care a prins constiinta se va trans-
forma din asasinat victima interesantä
unor de pradä.
am fi, o oarecare mdsura putin. realitatea
n ar contrazice afirmatiuni.
In adevär, n'am avut un motiv sä a
cunoaste acuzatului dreptul de a fi ajuns la disperare,
a duce aceastä disperare pana la o crima, in
spectacolului dureros pe care i ar fi oferit pierderea
avut agonisit prin muncä stäruitoare de zi.
V'am arätat am dovedit, examinând fata d-v. regis-
trele societätii Tehnica Minierd", acuzatul ziva
sävârsit crima avea investit intreprinderile acestei societati.
nu 500.000 lei, curn a in primul moment, ci eel
suma de lei 110.000 ; zicern aceasta
110.000 lei mai reprezentau in Decembrie 1921
ce le mai poseda dispusi a-i face concesiunile, admitem.
Decernbrie 1921 la ziva asasinatului
o actiune. Adaogati la accstea faptul ca o mare
parte din o primise dar, ca tasplata pentru ca ser-
Ise de intermediar proptietarii minei
Arges persoanele care au constituit societatea Technica
nierä". apoi imprejurarea cä pentru a se cumpära a-
ceastä cumpardtorii sprijinit pe raportul
al unui pretins specialist materie specialist a fose
acuzatul, care, prin raport cautat sa
sus primul moment valoarea actiunilor, putin pâna va.
avea ca sä pe cea mare parte din ele.
in fine, multä vreme acest a avut un rol
in conducerea societätii oricare am fi fost situati-
unea a acesteia, Antonescu se oferise a
garanta averea sa datoriile a
salva de dezastru.
Veti vedea atunci, cä acest acuzat, departe de a putea
ca o denaddjduitä, in stare de a comite
un moment uitare de sine, trebuie privit in trista
realitatea faptelor anume situatiunea toc-
mai a acelor aventurieri ai zilelor noastre, impotriva
sigur dreptate) d-v. indig-
nare a d-lui Radu Rosetti.
Deci nu desfiintat materialiceste prin

www.digibuc.ro
 - 117 -

vina ci mult un indrdznetele sale spe-

rante, care le pusese imbeatire Un
revoltat impotriva celor
rut i-au intunecat acest nome, acesta este
atunci, domnilor, crima pentru care dea
are, explicatiunea sa aceasta con-
sistä invincibila de razbunare, de care Cristescu a
fost animat impotriva acelora cari, socoteala sa, au stat
calea sperantelor
Am asteptat, d-lor jurati, din partea onorabililor
tanti ai discute faptele si cifrele care
avut onoarea vi le expun acuzatiunea ce am sustinut.
Dar, nici avocati cari reprezintd aci acest corp ilustru
care este de Ilfov, nici care reprezintd con-
tributiunea pe care provincia o aduce la solutionarea acestul
proces, n'au vorbit nimic asupra acestei chestiuni
concluziunea la care am ajuns, cd acuzatul n a putut fie, cum
a pretins, a altora, fost
a conchide domnii apárdtori nu mai cred nici d-lor, cd
Cristescu a putut mintea momentul când s'a
dit la imensitatea inchipuitului dezastru, ce ar fi reprezentat
dânsul pierderea avecii sale de o milion.
$i atunci s'a adus primul explicatiunea, vreti
a atentatului dela Tehnica vi s'a spus
elementul generator al crimei trebuie primul nu
nu provocatiunile i-ar fi veni din mediul
inconjurdtor, felul de a fi al acuzatului, in ereditatea
sa morbida, nebunia o de care a fost cuprins,
fatald când a cornis crima, descArcând in trei persoan
toate unui revolver.
Recunoastem d-lor cd, sustinând acest de
d-1 Radu Rosetti a furnizat, nu eel din urma argument
ingator dar o agreabild baza
pentru
Este drept cd o ereditate majoritatea
cazurilor, accese nebunie la nenorocitii care au fost sortiti
de fatalitate suporte greutatea pe care nu
facut. Sunt epileptici cari,
crime. Si legea tin de aceste
ei nu in fata Curtii ca
de faptele pentru care n'au o responsabilitate. A-
ceste triste exemplare urnanitätii formeazá obiectul de mild
de al societätii nu nimeni act de
nedreptate si de inutild cruzime, ca de sub suprave-
gherea medicului alienist pentru a-i trimite fata ludecatorilor.
situatiune nici caz nu se poate aplica
acuzatului; realitatea faptelor chiar felul cum pretinsa ires-

www.digibuc.ro
 - -
ponsabilitate este prezentatA de. Radu Roseti,
trazic terna pe care a sustinut-o d-sa.
Intr acuzatul v'a fost prezentat de atre
rare de atre seria nenumAratilor martori ca un care,
pânä la data savârsirii linistit de ocupatiu-
nile sale nu a dat de banut in ofiterul din
in studentul Freiberg, inginerul de târziu, sau
profesorul dela din din
mul timp, se ascunde cineva care, prin sale de fel,
ar pe un pe un iresponsabil. Recunoastem
este este foarte comod a se sustine acuzatul a
putut sä fie in Septembrie 1922 un i s'ar
fi fäcut o ar fi fost asimilat nebun, dar
in ziva la mornentul crimei a cuprins de un irezistibil.st
de nebunie, nebunie care a durat o
dupA care a urmat starea de constientä care
pentrua nu a mai fost intreruptä de de
vre'un alt acces de nebunie. M'am la crimei,
ei bine precizez arnintindu-vd cA acuzatul, constient de
actul de rdzbunare pe care avea indeplineasa, nu a tras
la intâmplare un sau mai multe oricare din persoanele
ce se aflau in consiliul de administratie, ci dimpotrivä a ales
pe d-1 Antonescu, fiinda i s a acesta stânjenia
prin controlul asupra activitAtii sale si prin
rea energicA ce s'a crezut a-i aduce, pe MihAescu,
fiinda acesta i s'a o activitate ce nu avem dealtfel
intentiunea de a o scuza, oprise realizarea visurilor sale de
atrag deasemenea luarea aminte asupra faptului.
cA pe pe Miháescu, pe apArându-i
advocatul nu avea nimic, i-a spus
se dea la o parte voieste a trage
rece a posibilitatea pier-
derii nu nurnai totale dar chiar partiale a constiintei sale, in
momentul crimei.
Ati ascultat poate abila scrisoare a
care se ca un leit-motiv afirmatiune
faca impresiune Nu mA recunosc". Sunt aci cuvintele
ale unui constient de crima lui, constient de
rile pe care aceastá le-ar putea avea scopul
de a se sutrage acestor se gândia prepare o
rare, nu cuvintele de disperare, de de reculegere,
care de au lipsit din partea acuzatului.
ar fi de seduatoare, in
teorie a iresponsabilitátii, ea nu poate sA fie invocatA in favoa-
rea acuzatului, nu i se aplia. De de cele ce
am pAnA aci, sunt consideratiuni, care contrazic
mod evident sustinutA de apArare.

www.digibuc.ro
 In primul refer la cortegiu al martorilor
de acuzat care au defilat in fata d-v. Acesti mar-
tori, färä vre-o personald despre
crezut indreptätiti vorbeasca despre criminal: sunt
cente, cred, memoria d-v depozitiunile acestor martori
nu au nici de pe acuzat a dat vreodatä semne de
nebunie sau de fapte incoherente. Dimpotrivd, au fäcut chiar
apologia acuzatului, am putea zice au chiar apologia
asasinatului au crezut de pot
räta bunä-vointa fatä de 5i, amintindu-vä acestea,
pot nu retin dezaproba periculoasa pe
care au oferit-o persoanele care au sä la
public pe care l'a acuzatul, deschizand ca si o
de subscriptie pentru a i se atesta moralitatea. Fie, d-lor, ca
ceastä aprobatiune acuzatului,
asasinatului analele justitiei nostre
minale ca un trist singuratec exemplu!
In doilea mi s'a cä apararea, prin organele
versilor reprezentanti, se eontrazice ea vä
cere verdictul de achitare,
da prin aceasta posibilitatea acuzatului de a se ca
profesor la Politehnica din Timisora. Cum se
firmatiunea acuzatul, de ereditate de
acte inconstiente cu periculoase societätii, mate sä
fie timp capabil pentru o functiune de rasnundere
de demnitate cum este aceea care echivaleazá functiunea
unui profesor universitar?
Sunt obligat la o consideratiune care priveste
chestiune sub un alt aspect. Cred vi s'ar putea cere achita-
rea pentru un motiv sau altul, cred motiv
avea vedere, donmiile-voastre sunteti primiti
apelul care vi-1 face dar nu se
sustinea odatä achitat, acuzatul, verdictul d-v l'ar indica
reia locul din superior, de fapta sa
exclus pentru totdeauna. Oricare ar putea sä fie imo-
ralitatea vremii de azi, de ar fi opiniunea d-lor
pärätori despre simtul de demnitate al societatii noastre, nu
meritä aceastä societate suprema ce i se face. atunci
se crede ea ar putea tole reze ca sä stea o
a superior un pe care mila juratilor va
fi scos din fundul
domnilor jurati, la consideratiuni cari, prin lipsa
de interes deosebit, prin frecventa care sunt invocate, au
armele obisnuite ale fata Curtilor jurati.
acuzatul nu este un care a fost drept un
gest de sangeroasä el n'ar putea fie privit
de a nebun iresponsabil, el ar

www.digibuc.ro
 - -
merita putin solicitudinea d-v. prin fi
nit datoria catre cu marelui
Nu avem posibilitatea a activitatea acuzatului
cu ocaziunea azboiulut nos ru, socotim periculoasa
dreapta aceasta nedreapta pentru care
si-au facut datoria care facut aceastä nu pentru
a-si creia mai târziu o prima de imunitate. este
un verdict pe care dv. da pentru consideratiunea
ar fi netast prin aceia ca ar tinde sa la noul
fapte daundtoare pentru ordinea societatii. o fericire, este
spre cinstea neamului nostru faptul de a se cu
sutele de mii aceia cari au raspuns la chemarea dar
vedem prin ce logica s ar putea sustinea aceste sute de
mii do viteji se pot transforma tot atâtea cete asasini
neresponsabilitatea asigurata.
Tot atât de mult se poate apararea pe indulgenta,
pe mila, pe care se socoteste sa o ceara
dela d-v. ca dela niste judeatori to+ul suverani.
Stim aceste consideratiuni de consideratiuni
dine sentimentald, sunt argumentele din urma pe care
le-a invocat intotdeauna. judecdtorii, chiar
când ei sunt sunt reprezentanti ai societatii, ai
relor ei interese de ordine de dreptate, trebuie fie
constienti nu numai de itnensitatea puterilor ce le-au fost
credintate, cât mai ales de greaua pe care si-o iau
in fata societatii fata propriei
lui Dumnezeu care ne vede pe toti.
Domniile-Voastre nu puteti pierde vedere
pe care cuvântul justitiei populare este menit ca
fata societdtii.
Acest cuvânt poate fie trezitor de incredere, sau dimpo-
zdruncine profund increderea pe care lumea
o aceste Tribunale populare, care unii au vazut, pe
drept sau pe nedrept, cea dintâi cea mai dintre
realizAri ale dernocratiei.
Nu uitati domnilor, verdictul dv. poate bra-
altor criminali sau constituind un avertisment serios
gestul altor criminale. Nu uitati achitdrile
scandaloase pronuntate de unele Curti jurati, au fost motivul
care a inarmat bratul criminal al ucigasi.
Puteti sa aduceti dv. toate mitigatiunile pe care le-
gea vi le pune la dispozitie, dar nu refuzati verdictul afrmativ
pe care am onoarea vi-1 cer. cer acest verdict, pentru el
singur poate fie pentru societate un act de reparatiune, pen-
tru odioasa manifestatiun criminald a acuzatului o
fierare pentru ei bine, doninilor, pentru acest
o expiatiune meritatA.

www.digibuc.ro
 - 121 -

Vi s'a spus, este drept,

suntem de acord. Vi s a spus de
cesta a fost argumentul suprein
un lucru asupra
d-lui Radu Rosetti
a- -
domniile-voastre sunteti liberi aduceti ati
crede de cuviintd.
Ei bine, da, sunteti liberi ca, peste realitatea zdro-
bitoare a faptelor, calcând picioare constiinta de dreptate
lumi sunteti liberi deosebire de
rnagistrati cari au indatorirea de a-si decisiunile,
oricum la intrebarile care
Puteti, asemenea conditiuni incercati a reda socie-
pe intreitului asasinat care de s'a eliminat
din aceastä societate singur iremediabil.
Dar domnilor jurati, de drep-
tate de reparatie pe care am socoti puteti
obliga societatea reprimeascd nepedepsit acest
ei, va fi convins puteti apuca in
dv. de oameni onesti mâna care v'o acuzatul,
de lui Emanoil Antonescu, aveti acest caz o
datorire, aveti indatorirea de a merge ultimele conse-
cinte ale gestului d-v... atunci nu v'ar mai ramânca de
iesind din pretoriul acestui tribunal, aruncati noroi
legea care pedepseste pe asasini, mergeti in pietPle publice
blestemati amintirea acelora cari au infdptuit lezea,
cu fi aruncat un vot de achi-
tare, roba mazistratului care cere, cele din
resurse ale din puteri, faceti,
zitare, la capät datoria.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
PLEDOARIA D-lui

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 TRANCU-IASI

zi de vara, Arsita plumb topit din väzdu

hut palid-albastru, ca o moartd.
Oamenii agale, greu, pe ulita fierbinte, ar
purta in anemiat povara de veacuri.
elegantcle siluete femeesti se perinda un pas mai
subt de amiaz.
In aceasta semi-agonie a zilei, o merge
rit, grabeste, risipeste saluturi, imparte zimbete...
pluteste intr un de activitate, pe care, o pretuim dupä
masura satisfactiunei personale, este aproape de fericirea abso-
Cine este? sä fie?... un cetätean curios pe
un altul, pe agitata urmeaza
care pas o exploziune de vitalitate, ca in
nala cursa el ar calca din succes succes.
-
- Nu ? Trancu-Iasi, fostul ministru al muncei...
in afara de simpatia sä vrea,
zbeste mai straniu mintea curiosului cetdtean, este cum poate
desfasura viata neobositä pe acea caniculard, un
ale contururi amintesc gratiile lui ViteHius al cärui
picior se de zece m. asfaltul muiat de dogoreala
soarelui.
Dar Trancu-Iasi are D-sa nu se uitä la
ce-1 ca altadatá marea pe Faraon, adevärat de-
mocrat, se poporul asudä.
D-sa rabdä, partidul poporului
D-sa se agitä si deviza
litic este: Cinste, Legalitate, Noroc.
Trancu-Iasi este un fenomen interesant Ca
si lui Faust:
Zwei Seele wohnen in seinem Brust".

www.digibuc.ro
 D-sa a avut idealuri:
Cu un suflet a fericirea cu prospe-
ritatea sa personald. sa demonstreaza
al doilea ideal l'a realizat prisosinta.
Dar pentru a-1 dintâi, care se pare cá nu
e tocrnai de usor, d-sa a chibzuit desvolte
plex individualitatea moralä, pe care apoi o reverse ca pe o
asupra acestui obidit popor. De aceia Trancu
si-a ales mai multe tneserii. D-sa este profesor de contabilitate,
poet, advocat, de stat; - de stat... când la putere. când in
opozitie.
Intre studii asupra registrulul jurnal cartea mare,
d-sa sonet de amor (pe care pcsteritatea
pe In toiul pledoarli la de pildá pentru
vendicarea unui d-sa ar vrea desigur continue, des-
prins o din mizeriile acestei lumi: Cdci Curte,
partidul nostru a dat taranilor marea
de dreptate sociala".
D-sa este un cumulard de In toate profesiunile a
strälucit. Ca profesor autor, a dovedit o competintk
domeniul Dreptului Comercial.
Ca advocat, se confrate tânär
magiile sale colegului vechi, care a continuat practica
baroului traditiunea de lealitate camaraderie care face far-
mecul acestei trudnice meserii. d-I Trancu e un
si de
In pledoaria sa caldä, identificat interesele clientului, d-sa
adversarul elegant, care
trivnicul sfera a Idellor.
Ca de Stat, d-1 a suferit o tragedie. D-sa
era destinat de ieri. Aerele sale revolutio-
nare, talentul energia sa
oligarhia", care se vedea ori
scaun de deputat, ori un fotoliu ministerial. Dar azi,
pralicitatia demagogica ce este caracteristica vremei
d-sa s'a elemente mai democrate"
rämas un simplu burghez.
Ca ministru a fost activ. A legi, a organizat
muncitoreascá, a creiat o asistenta Mai mult
desbrdcat de numai unii au drept
constient dirige un departament al ocrotirilor sociale,
d-sa a procurat pâinea de toate unei pletore numeroase de
dactilografe, cari i-a dat guvernul liberal,
ca o pe sinecuristii rtidului.
Poet, Trancu-Iasi a fost este... Amorul,
i sunt d-sale, - de
Când rosteste un catren, d-sa
singura.
devine gingas ca o

www.digibuc.ro
 -- 127 -

Ware. In scurt, un de talent, harnic cinstit, care n'a

penal, desi a fost aproape ani ininistru. Plecat
se el drag,
va simti procurorului ceafa sa de burghez
cumintit: aceasta e un mare merit pentru orn, care a
eut epoca de
N. PORSENNA.

Biografice. - s'a la 1873 in comuna

Frumos Iasi). Fire neobsedatä de prejudecäti, nu avea
17 ani a intrat la Banca Nationald din Ani dea-
a depus tinereascal serviciul acelei institutiuni, in care
tnterval de timp terminat liceul a obtinut diploma de licentiat al fa-
ultatii juridice din Iasi.
Tocmai in 1890 a demisionat Banca Nationalä a practica
swvocatura in Ad exercitat in mod neintrerupt profesiunea
in anul 1922, s'a transferat in de
Cariera inceput-o in anul 1914. A intrat in camera
de revizuire din Februarie 1914 de atunci a fost färä Intrerupere parla-
mentar.
In sesiunea parlamentarä din 1917, Trancu-Iasi
deputati a pus bazele partidului muncii.
In Martie 1920 sub guvernarea d-lui general Averes,u, competinta
.activitatea indica ca cel ministru Muncii Ocrotirilor sociale.
aceasta a desfäsurat importantä activitate prin elaborarea ur-
mätoarelor proecte devenite asupra : regulamentärii conflictelor de
muna (1920); sindicatelor profesionale (1921); vagabondajului
(1921); incurajarii constructiilor (1921) asupra (1921).
Ca scriitor, d-1 de numeroase articole apärute
in Curierul din al comitet de redactie face parte, In Re-
vista porturilor navigafiunii",_Legea", Dreptul" in coloanele ziarelor
Argus", etc., a publicat numeroase caracter juridic,
conomic social.
pe cele mai importante :
cooperative (1899); Rolul registrelor comerciale in faliment
(1901); In chestia (1905); Administrafiunea anonime
Concepfia a bancrutei (1912); Responsabilitatea administra-
anonime (1912); spre fructificare (1913); Curs
de Contabilitate; Storea funclionarilor (1914); economice
financiare timpul rdsboiului actual (1915); Legea mdsurilor exceplionale
vederea mobiliarii (1915); Casele de pentru
(1915); Drept comercial, controverse (1916); Probleme
economice cu bugetul (1916); Reforma electorald (1917);
Probleme sociale (1923); Problema (1923); Colaborarea
(1923) etc.

www.digibuc.ro
 -
Avocatura, publiciatica chiar politica nu, a
ecreia sufletul 'ndeletniciri literare. D-sa a dat astfel concursul
pleiade de distinsi magistrati, pe atunci localitate:
Cortielitt C. Harnangiu, George Gr. Conduratu,
orasul un Salon Literar".
Cu concursul aceluiasi valoros cerc de intelectuali,
Trancu-lasi a contribuit 1910 la un ciclu de conferinte lite-
'rare initiativa", care din punct vedere practie
a realizat, allele, ridicarea monument lui Eminescu
perelor poetului B. Nemteanu, i-a dat prilejul rosteasca
conferinte:
Opiniuni economice in opera ; Filosoful
merson" (1911); Ideia de drept" (1912); Emit Verhaern
(1920)". Cu intelectuala, negustorescul cadru caracterip
frumosul port, apele a la un moment dat,
tot farmecul ape a esit din proza care era
O pildä gäsim urmatoarea din barcarola d-lui Trancu,
de d. Virgil actualul decan al Covurlui:
In apei
barca uor,
duke
Pe dol amanti
Maestrul Ctnccinat Pavelescu, care, vorba de o miscare.,. nu In
magistratura, ci artistico-literara, nu putea admite ca fie
clus, interveni pentru a mediul rachetele vervii sale inepuizabile.
la o scrisoare In versuri care adresase la Sinaia d-1
Trancu-14, poetul-magistrat spunea:
Eu nu ce s'admir malt
te citesc sau
Amice Trancu, s'ar
'ncep scrisoarea mea;
m4 de
Ca tu verva
De madrigale
rmdi simptu avocat.
talent ai la
Cum putea
pierd un poet
De-o calitate-asa de rard
mai departe, vorbind de Sinaia:
Imi place de
Dar de limp abia-I
ca sar din in port,
De ce nu faceti o

www.digibuc.ro
 - 129 -
In sfârsit, la o sezatoare la care
trebuia ia parte nostru scriitor Jean Bart, Cincinat
velescu exprimä dorinta, despre :
0 ez.6toare mai intimä
Cu procurorull) Jean Bart,
A e-un catart
In care pune-o
am depasit cadrul restrâns al unei notite biografice aceasta se
datoreste activitätii complexe a d-lui

1) E vorba de procurorul de sectie la Trib. Covurlui, regretatul

DrAgänescu, mort subit In tunctiunei.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 PLEDOARIA D-LUI GR.
inaintea din jud. de noapte dela
23 Februarie 1923

Domnilor jurati,
Ca vä puteti da de complex este sufletul orn
este de greu sä uncle din
amintiti-vd ultimul rechizitoriu al procuromlui general.
este explicatiunea psihologicd a acestui
chizitoriu care a tratat pe cari liberarea lui Cris-
tescu ca apologisti ai crimei, a cu desfiintarea
in cazul achitári, ne-a evocat statuia justitiei
atunci juratii ar da un verdict negativ.
Din cauza vehementei domnului procuror general ca o
de pentru mine, mai ales fac parte din alt
partid politic, meu se indreaptä victima Emanoll
Antonescu, eminentul profesor marele avocat, care desi a
.suferit pe urma lui Cristescu, a avut gestul larg de
a ierta.
deosebire inältarea d-lui Emanoil Antonescu
intre insistenta procuror general. pare pe
acuzatiunei nu se locul d-lui procuror, chiar
d-1 profesor Antonescu pentru el n'ar cere condamnarea lui
Cristescu, ci ar cere iertarea lui. $i ce bine ar fi
ar fi profesorul Emanoil Antonescu care ca iudecdtor
ar face gest nobil de iertare.
cari au cerut liberarea lui Cristescu fac apologja
! Profesorii Universitatea din Timisoara,
legii lui, cetátenii dela natal, care a cunos-
cut pe pärintele Ci istescu sub
crescut, inginerul Cristescu, fac apologia
Eu, prin urmare, care stau pe banca cer iertare
pentru Cristescu fac apologia
Dacä am venit ad, nu am venit nici pentru onorarlile cari
mi se dau, familia lui Cristescu se gäseste cea mai

www.digibuc.ro
 - 132 -

mizerie, nu am venit nici pentru alte interese, ci

venit impresionat de lacrimile de suterintd ale mamei ale
tiei lui Christescu.
Acolo unde este durere, este sfânt a zis Oscar Wilde
De la acest pdmânt sfânt al du-
pentru a aduce un prinos al dragostei omenesti,
rerea este o care sângereazd de
aceia a dragostei, o atinge. atunci chiar. spune Wilde,
dar nu de suferintd.
Am venit aci, ca cer iertare pentru Cristescu cum
acel a arui imagina de rästignit pe crucea pe care o aveti
fata dvs. verbul divin a pledat fata lui Dumnezeu,
pentru urmasii lui Adam, mai mult nenorociti decât vinovati.
Am venit aci pentru ca fac datoria de datoria
de ocat. Pe banca nu este numai Cristescu, sunt
trei, condamnarea lui condamnarea altor
femei aevinovate a nädejde este numai Cristescu.
In acest tat de Justitie, zidurile in fiecare
pentru drepturilor patrimoniale. Un proprietar care-si
chiriasul pentru mosier, care-si reven-
hectare de pämânt, un creditor care merge in
albe ca câteva mii de ; dar când unor
femei li se tot au, se afectiunea li se ia si
avere, pentru unica sursa deexistentd era
acest orn, atunci de pe banca Ministerului public, se spune
apärätorii lui fac apologia !

Avocatul trebue vocea sa când un inocent

plasat pe banca acuzatilor verdictul dvs., domnilor jurati,
chiar de legiferarea pedepsei rtea tara româ-
in cazul va fi afirmativ, trei fiinte
Avocatul, spunea Kasarinof, procesul Soukomlichof, tre-
bue cel sufletul, avocatul trebue
acolo unde forta sufletului ornenesc se lupta pen-
drepturile sale Prin urmare o de de
profesionist apärarea lui Cristescu.
Nu voi spune, cum Adler asasinul ministrului Stuck,.
spunea odinioard. E o a crestinismului ca
ucizi.
epoca când s'a Este Epoca când
câmpurile de sunt acoperite sute de mii de E
Când cade un care a coplesit organizarea Sta-
tuui, care a la drept lege, atunci
viata omeneasa e sfântä" amintiti porunca a 5-a nu
ucizi"
Când te gândesti câti au suferit murit victime ale
nesocotintei acelora cari au mânuit mod necinstit
strâns cu sudoare, 'te poate zlontele lui Cris-

www.digibuc.ro
 - 133 -

va fi avut efectul ca macar sa mod serios

atentia, acelora cari urma anonime,
nu este usurinta care interesele rnultimei sunt
tate, ajungi la concluzia ca pe Cristescu, nu faci
apologia crimei ci apologia bunei credinte!
La de Justitie, Lyon Caen vorbia de
Millerand, conflictele de sentimente, de pasiuni, de interese,
sunt tot de demne de a emotiona, ca acelea din care sunt
romanelor sau spectacolelor teatrale. ace-
probleme psihologice sociale. Viata se
sub forma cu acea particularitate la Palatul de Jus-
title se cere o solutionare practicd.
De aceia, domnilor jurati, dati voie ca prim
examinez problema societdtilor anonime.
din atâtea puncte de vedere, Societatea pre-
avantaje, are sau. Directiunea af
apartine actionarului, care alege pe conducdtorul intreprin-
derii, pe administrator. Cu timpul actionarul se desintere-
de mersul intreprinderei, mai eles atunci capitalul
se divizeazd in mai multe De Société Générale
de Paris, are actualmente 100.000 actionari si este foarte greu
ca majoritatea actionarilor se
rale, un din ce ce mai de actionari
parte la desbaterile care intereseazd avutul Mai ales
afacerile societátii actionarii se desintereseaza
preocuparea momentul când se svoneste
operatiunile merg mai slab. De fapt actionarul care nu detine
o portiune din abut social, nu intervine
mod direct in gestiunea societdtii. rezultatele sunt bune,
titlul, are vinde fara sa
exercite o activitate
e administratori cenzori, ca organe
reprezentând massa actionarilor, dar vom vedea cum
acestia fac datoria.
In timpul din urma, pe gratie acestei nenoro-
cite s'a pus problema societatilor anonime tot
largul ei. In toate sferele preocupate de interesele multimei,
chestiunea dramei din str. a avut repercusiune.
Camera de comert, ei dela 17 Septembrie, discutá
chestiunea societatilor anonime ocaziunea aMorizatiunei
de dat, conform codului de comert, pentru functionarea unei
societdti anonime, un membru al Camerei de Comert spune :
trebue mai multä aprobarea de societäti
pentru s'a timp efectele acestei usurinti (ca-
Technica Minierd"); crede este nevoie
de un comunicat al Camerei de Comert prin care se dea
avertisment prealabil publicului nu se vor mai da pe vii-

www.digibuc.ro
 - -
avize favorabile soeietätilor ce se constituese pe putin
solide" (Argus 17-IX-922).
Presa a fost ea alarmatä rticol a lui Viator
(Argus, 16 Octombrie 1922) se :
Multe din societätile noastre anonime recent sunt putrede,
umea recunoaste cum banii au de administratori inca-
pabili sau creduli la succes sau necinstiti. Autoritatea publica rärnâne
indiferentä. Se admite cä codul nostru de comert are gäuri de mari
milioanele risipite sau furate pot trece usor prin ele. Atunci trebue o
legislatie care astupe aceste gäuri transforme meseria de a injgheba
societati pe actiuni, intreprindere primejdioasa pentru cei ce
se lndeletnicesc cu dânsa. clasa subscriitorilor naivi este prea nume-
roasä la noi, deoarece experienta tocmai autoritatea e
chematä sä indrepte acest neajuns".
Voi citi câteva rânduri din Dinzineate dela 23 Sept.
1922, imediat drama din care se cere in
cluzie interventia guvernului, conchizând :

Verosii necinstitii fie justitiei. In gestiunea

carora s'ar gasi fapte de rea credinta, sä lichideze sa se salveze ce se
poate, iar pentru lipsuri cu averea membrii de
administratie, singurii dupa lege räspunzätori de mersul räu al afacerei
mai ales de incorectitudinile giatie tolerantei
Nu voi discutiunile economice asupra concentrarii
capitalurilor asupra cauzelor, cari produc crizele financiare
urma acestor concenträri ; nici asupra unuia din fenomenele
economice, cele mai importante, - acela
a supracapitalizärii (Lover capitalization) care a fäcut ca odi-
din mai marr trusturi americane, acela al ote-
sa-si actiunile sale präbuindu-se câteva zile de
Dar sd-mi dati sä examinez adininistratia societatilor
anonime :
Din cercetarea fenomenului concentràrii capitalurilor
treprinderi, pe de o parte, jar pe de parte din cauza infi-
nitei a acestor capitaluri a mii de aso-
prima linie importanta desävârsita a societätii
anonime in timpurile moderne, in a doua linie greutatea
bune administratiuni a acestor Intre
cum sunt concepute de dreptul
cietatea existá un contrast perfect. In dreptul român,
administratia societätilor se face de toti interesati
-totul se face de toti-aici stráini
administratie. Ei päräsesc frânele administratiel a par-
te din numai, sau chiar unor persoane sträine

www.digibuc.ro
 - -
de societate. Gasim separate doua elemente, cari, mod
general, in drept, se gäsesc reunite persoana subiectului de
drept anume : interesul dispozitiunea.
interesul, a avea dispozitiunea, pe când administratorul
dispune, ca interesul sä fie in Atunci din
numärul interesatilor e prea mare, se stabileste detentorii
de drepturi administratori un raport, care in drept
numele de reprezentare. elemente constituesc pozitiunea
a reprezentantului : puterea de dispozitiune asupra
unui drept apartinând obligatiunea de a uza de acest
drept numai interesul reprezetatului.
Acest din element face situatiunea precara socie-
tatea Nici o trädare nu interesul pro-
priu dirige afacerea. Dar, garantia ce acest interes dispare,
când pilotul e un sträin, el poate guverna interesul
particular, in de-a nu avea vedere decât interesul altora.
Situatiunea administratorului expune la multe ispite, având
averea dorinta usurinta de a apropia
sunt totdeauna iminente.
e usor, gäseste toate drumurile deschise.
Din cauza acestor pericolé, toate luate de
tie sunt neputincioase de a pe deplin reaua
din administratiunea societatilor anonime. Chestiuea atât de
a societätilor anonime, spune Paul Leroy Beaulieu, ar
trebui studiata din mai multe puncte de vedere, de din
punctul de vedere a ce dau oamenilor abili a se
in paguba publicului, pentru a trece acestuia toate re-
lele personale ; ele permit un gen nou de
rie, pe care legea o urmäreste rar pe care nu o atinge mai
nici societdtilor anonime e foarte defec-
favorizeazd escrocheria mare, e
contestabil. Drepturile obligatorilor nu's obiectul nici
rantii : responsabilitatea fondatorilor administratorilor e ilu-
controlul actionarilor nu se poate exercita chip
serios continuu ; publicitatea chiar, la care aceste societäti
sunt tinute, nu e deajuns de lämuritd.
Toti cunosc brigandajul, care se comite sub forma
societätilor pe
e nimic mai nerusinat mai criminal. E unul dintre
cele mai triste ale demoralizárii publice.
Ceiace erau spune tot P. L. Beaulieu, timpurile cele
mai ale evului mediu, de aventu-
briganzi cari jefuiau negustorii prädau satele, astäzi
sunt societätile pe actiuni, nu toate - - dar multe
dintre ele, mai multä mai multä impunitate,
mai mult rágaz mai mult pentru fundatorii directorii
o organizare de jaf. Statul lasä ca pretinsii fi-

www.digibuc.ro
 - 136

nanciari, unei prese venale, mod

la lumina zilei, economiile publicului ; nu face o .sfortare
pentru a opri al cdror martor este. care pe-
depseste mod sever pe escrocul de rând pe vulgar,
onoreazä, cu decoratii cordoane pe
hoti ai publicului. Coruptiunea anonime este astäzi
cauza principalä, aproape singura, a bogätiilor enorme. Dreptul
n'a reusit sä pue pe administratorii societätilor anonime.
directiunea socoteald adunärilor gene-
n'a impiedicat o fraudá, nici o minciunä. Ar trebui alte
rnijloace ; e färä aceasta. Ihering e convins
viitorului vor edicta pedepse publice private, cari vor servi
ca de garantie pentru faptele rele. Dreptul modern pre-
sintä aid o mare.
forma sa actualä, zice societatea anonimä este organizata
in modul mai imperfect mai periculos cataclismele, cari au turburat
lumea afacerilor timpurile din urmä, au izvorul in imperfectiunea
sau in cu ea.
Trecând asupra efectelor demoralizate, cari,
pärerea au fost aduse de reginiul actiunilor. ofrävind
onoarei, oneslitätii chiar, marele scriitor juridic n'are In
deck partea economica a chestiunei.
Ori cari avantatele sociale, ce au adus anonime, ble-
stemele qe au ridicat, spune au binefacerile
Dezastrele, ce au cauzat bogätia privatä, sunt grave, decât
daca focul sau apa, seceta, cutremurile de razboiul
s'ar fi sa mineze nationala. Comparati lista
rilor dela ultima catastrofa (1873) acelea din fundatiunei.
este zdrobitor rimic nu poate ; el ne
bloul unui de razboiu cimitir, - de cadavre,
morminte - ; numai acestia sunt in largul numai ei
au
$i mai departe Ihering continua :
cei interesati imediat ar avea de suferit cauza
fectelor dezastruoase ale societatilor anonime, lucrul n'ar fi de gray;
n'aveau decât fi fost mai prevázatori, cá ur-
mei, prostia nu iartä comise de in dauna Dar efectul e
simpt de societatea intreaga. Societatile anonime au parvenit a
echilibrul economic, pe care se bazeazá toatá ordinea toata siguranta
comerciul nostru : ele au distrus in echilibrul
pret in speculatiuni, profit perdere ; industrie, au
falsificat balanta nevoi productiune. Omul de nu lu-
crurile mai scump valoreazd; mai puternic negustor, in
de a face nu va scump pentru a
eftin deck concurentii sái; industriasul nu va producpunea sa peste
nevoi; in speculatiunile cele mai nu vor perde din vedere ra-

www.digibuc.ro
 - 137 -
porturile miza, beneficiu pierdere. Simplul calcul al egoismului le
lace o lege dintr'aceasta. Dece oare societatile anonime au tabula
rasa" din aceste consideratiuni ? Pentru directiunea cu banul
altuia. Mobilul interesului, acest supretn regulator relatiunilor sociale, nu
exista pentru ele sentimentul datoriei, care singur-poate tine locul inte-
resului, pentru un mare numar, o cantitate absolut necunoscuta.
directiune de a creia o intreprindere, nu plateasca peste
valoarea lucrurilor. Ea ia din buzunarul altuia, justul nu o importa.
Singurul ei scop e de a pune mai intreprinderea picioare.
Banut altuia e : produce totul e bine, speculatiunea
se anunta stralucitoare ; se adesea, afacerea e organizatd
asa, ca ce au pus-o in miscare, o pentru ei singuri. Daca
rodul lipseste ? Cu mai rau pentru proprietari".
Intr'o lucrare, Les sociétés commerciales en Allemagne",
Vavasseur, insärcinat de ministerul de comert cercetarea
cietatilor comerciale din Germania, cautä din examinarea sta-
tisticelor asupra societatilor anonime din Germania mai ales
din studiul ultimei crize germane sä câteva
ce legislatia societkilor. Relativ la
nismul societkei anonime reproduce imputdri, pentru admi-
nistratorii consacrá prea putin timp la afacerite sociale;
de administratie nu-si face niciodatä o ideie despre
situatiunea societkei, din multi administratori n'au
materialmente timpul serios datoria toate
tile care'i numeste contimporani : cei mai
des alesi sunt bancheri, interesati mod sau
cietatea a administratori devin. Pentru Germania s'a fäcut
calculul cä 70 de persoane administrator! la 1184 societäti,
persoanä era administrator la 35 societäti, 2 la 30,
la 28, 1 la 26, 2 la 23, 5 la 17 etc. Aceasta se mai mutt
sau mai putin Italia, toate cä u-s statistice aceastä
directiune. penal cu sarcina administratorilor societätei
Banca Sconto a fäcut cunoscut câte societki era administra-
tor presedintele In Germania s'a propus pentru a se evita
acest scandal, ca persoaná nu poatá fi administrator
deck 3 societäti deodatä.
La noi sunt persoane administrator! cenzori la 40
de societäti. vreti facá datoria; cum
neascä mandatul?
Cred e rolul legiuitorului sä interzicd limiteze drep-
turile de a fi administrator, cerându-se conditiuni de capa-
citate.
Dupä cum spunea Labory proces:
Toti nu sunt aci pe banca acuzárii, sunt altii raspun-
acei ce constienti de opera suferintele omenesti,

www.digibuc.ro
 - 138

care negandindu-se deck la beneficiile onorurile ce le pot obtine

fac un piedestal din mizeria publica".
Domnilor jurati, viata omeneascd este foarte complexd,
sunt lucruri pe lumea asta, de care se tot restul
omenesti, examinati fiecare viata dv. vedea
acte färä importantä sunt adesea determinante a fericirilor sau
nefericirilor prin care ati trecut.
Un romancier, mare cunosedtor al sufletului omenesc, Jo-
hann Bojer, un suedez, pune problema aceasta a efectului
din In Maternite, descrie o care
gratie intâmplärei nu a avut cinci coroane, care
restul pensiunei in sanatoriu, s'a prgbusit viata ei
i s'a luat copilul, restul sale exis-
tente a fost gäsirei acelui Atunci Bojer spune :
Ce este viata, o pe care o facem un model determinat ;
gresesti un singur fir tesätura aceasta viata se
gratie acestei mici greseli".
acum o altä lature a chestiunei:
Avocatul Lackenal vorbind de femeea Lombarde care si-a
ucis patru copii, spunea :
Chestiunea este de problema patologica ori
care ar fi atrocitatea faptelor imputate, nu poate fi declarata
pedepsita deck cazul faptul ar fi imputat
Acuzarea trebuia ne dovedeasca femee este raspunza-
toare. stabileasca ca are deplina a acte or fácute ca po-
seda libertatea vointei sale. afectiunei care se chiama melancolie"
escortatä de toate simptomele : depresiune, sentimente de inhibitiune
capacitate ; conceptia deliranta fixä de ruina, indignitatea, desesperarea,
sesiunea la care s'a unit l'angoisse grécordiale", termina tabloul boalei
care a armat irezistibil Emiliei Lombarde.
Sub influenta unei mintale patologice, liberul arbitru al acuzatei,
nu exista in momentul prin urmare nu poate fie responsabila".
Acest examen patologic, a confirmat de Kraft
celebretitatea dela Graz.
La baza tuturor actiunilor omenesti distingem de
doi factori determinanti.
1. Imprejurdrile, realitatea in care träim
2. Impresionabilitatea, sau modul cum aceste realitäti se
in fiecare
cari inginerul Cristescu a comis faptele ce
i se se cunosc din interogatorul luat martorilor in fata
d-v. din tot ce se destul de cá, totalitatea
aceste nu erau de
un prin pierderea lui averi.

www.digibuc.ro
 - 139 -

Se adevär inginerul Cristescu, venise

tor la consiliul de administratie care trebuia
asupra declardrii stare de falirnent a societätii,
care el avea aproape un sfert din tot capitalul social
lui avere.
Era pe de parte bine stabilit curs de trei ani de
zile societatea nu tinuse adunare pentru ca
pue la curent pe actionari mersul afacerilor din
aceastä discutia din consiliu se
greoae.
timpul discutiunilor inginerul Cris-
tescu a fost amenintat insultat.
Acestea de examinat fac-
tor determinant al actiunilor omenesti: impresionabilitatea
dividului.
Este deobste cunoscut de impresionabilitate
dela individ la individ.
Unuia spundndu-i-se: Excroc! Cana lie! poate pe
altul aceleasi cuvinte lasä rece; pe
altul, impresionabilitate mai face sä vibreze ca o
reactioneazd imediat.
Imprejurdrile si impresionabilitatea, la un au putut duce
la pierderea echilibrului unui al trecut e patä.
Odatä acest echilibru desfiintat, pasager, controlul faptelor
nu responsabilitatea inceteazä.
André Lorulot, Crime et Société", pag. :

Cu senzatia este mai puternica, mai bruscä mai neasteptatk

e mai repede mai puternic raspunsul organismului la actiunile
exterioare".
insulta a venit pe neasteptate, ingi-
nerul Cristescu se astepta la compatimire si sprijin.
El märturiseste nu se recunoaste ceea ce a fäcut
nu-si aminteste nimic din cele petrecute.
D-r. G. citat lucrare a lui Lorulot, la pag.
106, :

Ori de ori se acte izolate de viol : atentate contra

persoanelor, omucideri, sinucideri, incendii, pe care nimic nu pare sä le
provoace, §i and, un examen atent cercetari aprofundate, se des-
o pierdere a memoriei, dupa actiune... se poate diagno-
stica : epilepsia larvata", cum spunea colegul nostru Radu
Rosetti.

Emotiunea de - constitue ac-

omenesti Maudsley, Le crime et la
pag. :

www.digibuc.ro
 - 140 -
Ernoliunea este pentru intelectuali ceeace este
pentru sensoriali, actiunea prin care ea se este tot
de involuntara ca de durere sau ca contractiunea inusculara
spasmodica printr'o suferinta intensa".

Patru lucruri de notat in mania de omucidere:

1. Caracterul paroxismal a atentatului care atunci
ernotia a incetat de a fi suportabild.
2. Usurarea extraordinard a pacientului ce
actul e iricleplinit.
3. Frecventa care atentatul are de ca o
sau cineva, prieten sau care se aproape
mornentul paroxismului.
4. Indiferenta culpabilului actiune.
Indeplinit in rnomentul agentul era in de el,
actul nu mai este act al lui, dupa cum convulsiunea nu mai
este un efect al vointei (Mandsley, et folie", paz. 186).
Examinati starea lui Cristescu in timpul
comiterea actului vedea cum toate aceste conditiuni s'au
Imprejurárile au creat o suferintd morala ne prin
urmare alternative anurne: sau actiunea din
impotriva inginerului Cristescu, era destul de violentä ca
determine sa se considere brusc - sau a-
ceste stäri inconjurätoare au parut numai ca foarte grave
mintea lui atunci a trecut la o felul
dicat de dr. Fairet Maudsley, dar niciun caz, acest
cunoscut de toti ca bun, drept cinstit, nu putea facä
ceea ce a de natura lui.
ceea ce a facut.
de atermina, gândese ca domnul procuror spunea
statuia justitiei se va Cristescu va fi achitat.
Acea justitie, desigur, reprezintatd printeo fernee ochii
gati, tinând o platane, pe care
cape foarte putin din patimile suferintele Dar
aduc aminte de o emblema, despre care ne vorbea Matei
Cantacuzino. Un tablou muzeu din Roma,
tând o femee despletit. care ei
care cersea cu ochii o de dela
soare. Credeti, poate, sub acest tablou sta caritatea,
filantropia sau ceva ? Nici de cum. Sub acest tablou era
Justitia". Justitia care cuprinde umanitatea
lacrimile, toate toate durcrile si oate
cazurile ei. Justitia aceasta, cazul achitdrii lui Cristescu, va
fi vestmânt de sdrbätoare, este adânc
-teleatoare a sufletului omenesc a complexului de
in care el se sbate.

www.digibuc.ro
 - -
Societatea o acelora cari
jesc de pärintii de impozite, de servi-
ciul militar, pe aceia ce-si fac datoria pärintii cari le-au
dat viata. De aceia, dela aceastä judecatä a poporului, nu trebue
sä condamnat la moarte, mai nainte chiar ca
sä fi existat noastre, Cristescu, sotia sa
trâna care i-a dat viata.
dv. nu va spune omorul este permis, dar va a-
trage atentiunea tuturor jaful averea nu este
dv. nu va fi apoteDza asasinatului, apoteoza
cinstei a de toate zilele.
dv. nu va fiecare trebue sä-si
singur dreptate, dar va cä când esti chemat
administrezi banul strâns cu atâta greutate, trebue sä ai mai
multä bägare de mai mult spirit de prevedere, numai
aceasta ne poate duce la o socialä mai serioasä, -
putem ajunge la consolidarea econornicd si

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 TABLA DE MATERIE
Prefata 3

PARTEA
- Acte judiciare
Istoric 9
Ordonanta Cab. instructie Ilfov 13
No. 573/922 a Camerei de punere sub acuzare de pe
Curtea de Apel din Bucure§ti . 22
Actul de acuzare al general . 26
Memoriul adresat de prevenit 82

PARTEA
Peldoarille rechizitoriul Ministerului Public
Margareta Paximade. Portret literar de I. Gr. Perieteanu 47
Pledoaria D-rei M. Paximade . . 51
1. Chihaia. Portret literar de V. Dongoroz 63
Pledoaria D-lui I. Chihaia
Pompiliu Ioanitescu. Portret literar de G. Lisken 79
Pledoaria D-lui P. loanitescu 81
Radu D. Rosetti. Portret literar de V. V. Stanciu 93
Pledoaria D-lui Radu D. Rosetti 99
Procurorul George lonescu. Portret literar de H. Aznavorian . 111
Replica D-lui Procuror G. lonescu . . . .
. 115
Gr. Trancu-la§i. Portret literar de N. Porsenna 125
Pledoaria D-lui Gr. Trancu-la§i 131

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 IN AN. IICURIERUL

Noul Codice de al de Ocol, el adnot...

de D-1 Botez, noua editie, Pretul 85 lei, lei
Codul de L Gr. Conduratu, consilier
Apel L Al. Velescu, avocap. 50 Lei.
de Or, Conduratu, la de
I. Gr. Perieteanu Velescu, avocati. 60 lei..
In de losef Cohen,
Pretul 10 lei.
- Alexandra Djuvara, de

-
Pretul
la
lege a taxelor de Umbra de C.

Decretul de Amnistie din 15

Dr. E. C. Decusara. 10 lei.
de Proceduri Revizuirea In penal, de d-1 Dr. E.
15 lei.
Patru ani de decanat, Dem. Dobrescu,/ost at
Capitalei, care cuprinde Deciziunire Articolele
la de la lei,
- Despre Traficul de de Dr. Dongoroz. Pretal
asupra de 2969/919 de
Dr. V. 20 lei.
Pentru Unificare: Legislatia din Transilvania In
Peaal, Institutia magistrat G
P. Docan: 7 lei.
Femeea-Avocat de D-I Grigore Pherekyde, la de
Apel 5 lei.
pentru unificarea directe, de Constant C.
Georgescu. Pretal 80 lei.
de de C. ilamangiu, mare
hktie legat elegant. lei.
raporturilor contractuale
Contract de locatiane, de d-1 Preeedinte D. ei avocat L Gr. Perieteanu.
lei.
-
ou o
de
de d-I profesor C. G. Disescu.
de Dr
lei.
- Despre ldeea de Subrogatiune, juridic de AL
Doctor fa drept Pans, lei.
Blemente de Drept Roman, de Profesor S. Longinescu 120.

-
vol. p. H.
oomparativ asupra procedurei
Universitar el la de Pretal
Procedura ei Ungare valabile in Banat,
de Popp ei Xavrodineana. 60

www.digibuc.ro