1924

ANUL

NRUL 3

R. PERIETEANU = AVOCAT

DIRECTOR

H. AZNAVORIAN
REDACTOR(
AURELIAN BENTOIU
CORDELIA DOBRESCU
VINTILA DONGOROZ
G. LISKEN
M. MORA
MARGARETA PAXIMADE
I. ROSETTI-BALNESCU
PETRE STRIHAN
AL. VELESCU
AVOCATI
SECRETAR DE REDACTIE = V. V. STANCIU
AVOCAT

PROCESUL AMIRA
Testament evacuat la Moscova. Reconstituirea lui
IL EXPROPRIEREA PDURILOR DIN BASARABIA
1LUSTRATU DE A. MURNU

SOClETATU

Strada Artel 5

PRETUL LEI 110.

www.dacoromanica.ro

NRUL 3

MARTLIE 1924

ANUL I

LI
DIRECTOR

I. GR. PERI

EANU

AVOCAT

H. AZNAVORIAN
AURELIAN BENTOIU =
REDACTORI
LISKEN
=
CORDELIA DOBRESCU
MARGARETA PAXIMADE = I.
M. MORA

PETRE STRIHAN
SECRETAR DE REDACTIE

= AL. VELESCU = AVOCATI

V. V.
= AVOCAT

PROCESUL AMIRA
Testament evacuat

Moscova. Reconstituirea lui

II. EXPROPRIEREA PDURILOR DIN BASARABIA

ILUSTRATII DE A. MURNU

EDITURA SOCIETTII
5
::
Calea

::

::

www.dacoromanica.ro

Strada

www.dacoromanica.ro

PREFATA

In acest al
volunt cititorii gsesc in prima parte
Procesul succesiunei Amira,
in a doua parte Chestiunea
exproprierii pdurilor din Basarabia.
a ridicat innaintea instantelor noastre
probleme
priceea ce a
din cadrul
al pro ceselor importante
din
punctul de vedere al obiectului sau situatiunei
consideratie ne-a
aducein o
programului nostru,
literare ale
portretele grafice
gistratilor
cari au pronuntat remarcabila deciziune
confirmatd de
Curte de
portretul
literar al profesorului D. Alexandresco eminentul aretist al
noastre, a
de asemeo
in mod exceptional.
Se va intelege usor cd ar fi fost o
ca
tele literare ale
cari au pronuntat decizia Amira
semnate,
Comitetul de redactie se compune
din

pledanti.

viitor al Bibliotecei este cunsacrat

persoa lui Delavrancea, va cuprinde pledoariile sale, auten-

in procesele Carageale-Ca
Socolescu, prcccdate de
o reconstituire
a acestor
cari au
cu prilejul
d-lor O.
reconstituire
Minar
V. V. Stanciu. In plus profilul
al lui Caragiale
schitat de
pand a D-lui I. Al.
portrete literare ale lui Delavrancea datorite, unul distinsului
avocat
de litere E. Lovinescu,
publi:cist M. Mora.
Acest
cu care se
de
inzestrat
va
grafice
neuitatului
vrancea.

galeria marilor figuri

cu numeroase portrete

care a fost Dela-

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Procesul Amira
PARTEA I

istoric. ---Acte judiciare

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ISTORIC
Procesul Amira face parte din seria marilor lupte
ciare, adesea inerente succesiunilor importante, marcheazd un
nsemnat eveniment
viata
juridia,
melor pe cari jurisprudenta
a fost
pentru prima
le rezolve.
pe scurt faptele
jurul
au avut
lungile
cari au
atentia
au
din toamna anului 1919
la finele
anului 1923,
procesul a luat
prin deciziea Inaltei
Curti de Casatie.
N. D. Amira, o
bucuresteand,
care
din
1885
de 50 ani,
pnia o important avere
simtindu-se
bolnav,
pentru autarea

prim testament olograf prin care,

de descendenti legitimi, institue ca principali legatari
-ai
Azilul Elena Doamna" pe
sa d-na Cleopatra
urma
mira. Acest testament cu data de 18 Martie
fie
Trib. Ilfov, conform
forma mistia de
sale,

testatorului. Consecvent intentiunii sale, N. D. Amira, rein-

tors
la 12 Dec. 1888, prin petitia inregistrat la No.
20228, cere Trib. Ilfov
de Notariat investirea sus menfacerea
tionatului testament olograf cu forma mistia.
Tribunal depoziteazd la Cassa de Depu'subscriptiei de
prin petitia
plicul sigilat,
testamentul

www.dacoromanica.ro

acelei case
plicul acela se
testamentul
legalizat de tribunal.
Testamentul a
la Cassa de Depuneri
1894
N. D. Amira, care pe
se vede continua
chiar peste
sale, retrage testamentul

anul 1897, cnd redepune la Cassa de De-

la

puneri plicul, cu petitia

la No. 58. 625-28 Noembrie,.
declarnd
contine: testamentul mistic legalizat
Trib.
Ilfov s. Notariat la 12 Dec. 1888".
Reintrat
conservarea Cassei de Depuneri, testamentuf

nu a rmas
pdstrarea acelei Case deck
anul 1902,.
cnd testatorul, care-si verificase longevitatea de care un
pentru
ment se
retrase pentru a doua
peste 6 ani,
la 5 Julie 1908. $1 cu prilejul
acestei depuneri N. D. Amira
indicatiunea
plicul
pus
testamentul
din 12 Dec. 1888. De la aceast
ziva decesului
care a avut
1919, testamentului, care n'a mai avut parte
intre in
nele temurnde ale bdtrnului milionar, fu dat
in
crispata
a bolsevismului.
In ajunul ocupatiei dusmane,
odat
tezaurul public, valorile institutiunilor de stat depozitele Capentru a le pune
N. D. Amira, urmnd soarta tuturor valorilor salvate, ajunse,
peripetii odisiace la Moscova, pentru a fi
a uriasului urs
tit, de rnjitoarea
eveniment n'a putut de sigur
dispozitiile sale
de
care muri
cu credinta
ultim
se vor executa
dificultdti.
Amposibilitatea producerei testamentului
pe
numeroasele sale rude de snge, aflate
fata
ispititoare
averi s considere
succesiunea ab-intestat,
coninventarierea averei,
justitiei.trimiterea
posesie. Cum
casa de fier a defunctului se gsise, pe de o
parte o serie
de acte,
care mai multe concepte de
unele purtnd mentiuni semndturi ale defunctului,
de alta un caet
zis secret" care se aflau diferite
depune

referitoare la activitatea sa financiard, la testament,

diferitele date ale depunerii lui, pe baza acestor documente_

www.dacoromanica.ro

din al
complex se putea deduce
Amira testase cea mai mare parte din avere
favoarea Azilului Elena
Doamna",
sotiei sale o
parte din uzufructul acelei
-averi, o alt cerere de trirnitere
posesie fu formulata de
tre Min. Instructiunei
Cassa Scoalelor.
Concomitent, d-na Cleopatra Amira,
testatorului,
eru
dnsa trimiterea
posesie asupra
din
averc
de
cu rezerva
se va
testamentul,
se respecte dispozitiile lui.
Dup lungi desbateri, Tribunalul respinse cererile formulate de Minister
d-na Amira, att prin petitiile de trimitere posesie
prin interventiile
la cererea de trimitere
posesie a mostenitorilor de snge,
prin jurnalul
No. 16.692 din 15 Dec. 1919, a trimis
posesie pe mostenitorii
defunctului, acordandu-le executia provizorie. Prin acest jurtrib.
act de declaratia mostenitorilor
cazul
care
d-na Amira,
calitate de
va cere s fie
posesie pe o
din averea succesorala
a-si
face vre-o
nu se opun.
Att Ministerul
doamna Amira
apel
cernd suspendarea
contra susmentionatului jurnal
executaril provizorii
Curtea de Apel din Bucure$ti s. I, prin
decizia No. 7 din 5 Mai 1920, respingandu-le cererea de susrendare, ambele apeluri au fost retrase,
mentiunea
predarea
mentie cererile principale,
legatelor, d-na Amira predarea
legale, spre a fi judecate
de mostenitorii de
Curtea de Apel s. I prin jurnalul No. 350 din 17 Februar
acest sens.
act de retragerea apelurilor
sequestrul
judiciar infiintat
De mentionat,
cererea Ministerului, asupra mosiei
Trib. Ilfov s. IV,

asupra caselor din str. Clementei, Curtea de

sentinta Tribunalului, l'a
casele din str. Clementii.
judiciar.
a
Aceasta a fost prima
procesul propriu zis, deso
Cea de a doua
actiunile introduse, pe deoparte de Minister, pe de alta
chis
s fie obligati
de d-na Amira, prin care tindeau, primul
predea legatele lsate prin testaAmira
mo$tenitorii de

Apel din Bucuresti s.

asupra mobilelor

www.dacoromanica.ro

- 10 mentul su olograf din 15 Martie 1885, investit

forma
la 12 Dec. 1888 de Trib. Ilfov s. Notariat, precum prin actele
in
casa de fier a defunctului;
de ultim vointil gsite
de testament,
atribue d-net
zul care nu se va tine
Amira
legal ca
Trib.
s. II, prin sentinta civil
No. 299 din 11
1921,
ce admise Ministerului proba
martori
forma soprezumtiuni pentru a dovedi existenta, continutul
evacuat la
de defunctul Amira
lemn a testamentnlui
Moscova,
Ministerul n'a putut produce martori
s'a
servit numai de prezumtiuni, pe cari le-a socotit ca insuficiente
reconstituirea unui testament, a respins actiunea Minisrecunoscnd
Amira dreptul la o
proprietate din
avere, ca vduv
In contra acestei sentinte a fcut apel
Ministerul
d-na Amira.
Curtea de Apel s. IV, statund asupra acestor apeluri,
admis parte, oblignd pe mostenitorii de
ai

Amira s predea Ministerului Instructiunei, Cassei 5coalelor

Culturii poporului averea
urma acestuia, avere consistnd
mcsia
(jud.
imosituat
d-nei Amira
Bucuresti str. Clementii No. 17,
mobilierul afltor
casele din str. Clementii, recunoscnd
timp
Arnira dreptul de uzufruct asupra
nei jumtti din venitul net ai mosiei
integral asupra caselor situate
str. Clementii 17.
Pentru a ajunge la aoeast solutiune,
de apel
Bucuresti s. IV,
strlucit argumentare, att
fapt
drept, a fost chemat
rezolve probleme
ridice din cele mai subtile
de dificultti.
Chipul
care a judecat, a primit consacrarea
fost relevat prin elogioase note datorite aretistilor
nostri. Semnalm astfel interesanta documentata adnotatie a
avocat Alexianu,
8-1923, Partea II, pag. 198);

Panectele romne" (caetul

cuprinsul acestui

vor avea prilejul

remarcabila
pe care
ilustrul nostru jurisconsult, d-1 profesor Alexandresco, a
s ne-o acorde. Toate acestea, ca cuprinsul deciziunii
Curtii de apel s. IV, bogat arnanuntit pagin judiciar, ne

www.dacoromanica.ro

scutesc de a
schita chestiunile de drept inipletite cu
gui complex de fapte ce
procesul Amira.
Lectura pieselor judiciare pe cari le
in
gime va

complet edificAtoare.

Pentru a
credem nimerit
subliniem
nea
de desinteresare pe care a avut-o d-na Cleopatra Amira
proces
care, cu sacrificiul propriilor
sale interese, a luptat pentru realizarea operei filantropicede sotul
In
prin testamentul
N. D. Amira instituise pe
sotia sa ca
asupra uzufructului imobilului din str. Clementii No. 17 asupra
din venitul mosiei Fruniar mostenitorii de
dreptul asupra unei
din
avere
proprietate.
teresul d-sale dar, era
de mostenitorii de
snge s
pretentiunile Statului. A preferat
duc una din luptele cele mai grele ce
dat
justitie vreoimpotriva unei familii puternice
numeroase, pentru a
triumfe vointa
pentru a asigura Azilului
,,Elena Doamna" in centrul Capita lei un nou
pentru
lanii
Curtea de apel din Bucuresti s. IV, prin deciztunea sa,
partea
aceast atitudine
de abnegatie
termenii
:
Gestul
larg de renuntare la
avantaje materiale
scop de a
ultima dorhit a sotului mort,
ca o
ce
att elan pietate a fost
voltat in instanta de apel".
Interesele Statului au avut d-sa un sprijin important in
opera dificil de reconstituirea testamentului, deoarece
concursul pretios al d-nei Amira, care poseda toate actele probante ale procesului, succesul Statului, gratie
realizat o

ar fi fost problematic.
dar justificat,
de elogiul adus de Curte,
pe care i l'a
adus Ministrul Instructiunii
lice atunci cnd solicitnd M.
S. Regelui pentru d-na
Muncii pentru
mnt, a calificat ca gest de o frumusete
atitudinea
care a avut-o in cursul acestui proces.

atentiune pe care actualul ministru

www.dacoromanica.ro

- d. Dr. Anghelescu a avut-o pentru d-na Amira

fie inregistrat cu legitim satisfactie, cu
merit
trebue pus
cu perseverenta
mult
pe cari le-a dovedit eu prisosint
tact
pricepere,
tot decursul procesului, fr ca seninul justitiei
de
putin turburat.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No.
TRIBUNALUL ILFOV, SECTIA II C. C.
Aprilie 1921
Audienta dela
d-lui Al.

SENTINTA CIVIL No. 299

Tribunalul,

Ad-tia Casei
de Ministerul de Culte
Asupra actiunei
Scoalelor pentru ca s se oblige mo$tenitorii defunctului N. Amira s le
asupra
Doamna, precum
de defunct Azilului
predea legatul
de sotia defunctului pentru a i se recunoaste un sfert in
proprietate

posesie din averea

imobil

de

in vedere actele dela dosar, raportul de expertizd, sustinerile

concluziunile
Considernd

ale prtilor.

din toate acestea rezult in fapt urmtoarele:

o considerabild
N. Amira,
1919, a incetat din
Cleopatra Aimobil, pe sotia sa reclamanta de
numeroase rude de
fa cererea
posesie asupra
Ace$tia cer trimiterea
de d-1 N. Saegiu
fac
de interventie de
Cassa
calitate de executor testamentar al defunctului N. Amira, de Ministerul
de Culte
de d-na Cleopatra Amira, cereri cari se
prin sentinta
No. 741-919, care admite trimiterea in posesie a mostenitorilor de
In

avere
mira,

Paralel cu aceste cereri se mai fac

alte

- una

sechestru

de Ministerul de Instructie
d-na Cleopatra Amira, care
parte de Tribunal
Curte
o alta pentru suspendarea executrei provizorie in cererea de trimetere
posesie, care se respinge de
Curte. Din numeroasele cereri fcute
se rezolve astdzi cererea
de predarea legatului fcut de Minister
Cassa Scoalelor
cea de
cunoa$terea ptrimei
de vduv.
Considernd
Ministerul
drepturile sale pe testamentul fcut de defunct
1888, prin care se
nuda proprietate a mo$iei
jud.
a caselor din Bucuresti Str. Clementei,
zilului Elena Doamna", al
organ tutelar e Ministerul de
judiciar f
se admite

www.dacoromanica.ro

- 14 el
Ministerul aratii
de Depu-

in

ins, testamentul

a fost expediat la Moscova odat cu tezaurul

cu
c dovada sa poate fi
neri,

actele

aflate la dosar

serie de presumptii ;
art. 800 c. civ. testamentul e un act solemn,
Considernd
trebue fcut cu anume forme determinate, indispensabile pentru
liditatea sa ;
s justifice imposibilitatea de a produce originaMinisterul
evacuarea sa in Rusia
e un fapt de
pe consideratia
presenta ;
pierderea sa acolo care constitue un impediment absolut de
potrivit art. 1198 c. civ. dovada
Considernd, in adevr
prezumti cnd titlul s'a pierdut, dinmartori
conventii se poate face

tr'un caz de fort

ceea ce

se admit
admite pentru contracte, e firesc
ca
i in cazul de pierdere a unui
pentru testamente, pentru
cu
prepentru admiterea
a unei
de a procura actul,
zumptii, o identitate de motive:
2) neculpabilitatea ei ;
jurisprudenta : Huc. VIII, pag. 300; Fuzier-Herman
doctrina

art. 895, pag. 20; Laurent, vol. 13 pag. 113 (vezi concluziunile
o atingere principiului
tesmantilor) admitnd aceasta, nu aduc
tamentul e un act solemn
de oarece prin proba
martori sau prezumptii nu se
c legatul sau dispozitia testamentard a fost
II,

verbal,
oral ;

tot

numai confirmarea

ceia ce priveste
efctul
ca pierderea
fie definitiv consumat, ci
serioas probalitatea de perderea
sau chiar

acesta

se

majore, nu e nevoe
suficient fie ca s fie
nu e pierdut

fie deturnat, retinut sau sustras de o parte

(vezi Pandectes,
Test I, No. 614; Aubry et Rau, vol. 8, pag. 356, din concluziunile Ministerului) ;

mai ales in urma

mondial, proba unui inscris prin martori
prezumptiuni
gsit
aplicare pentru teritoriile ocupate
de
pentru care doctrina (Wahl, Droit civil et commercial, de la guerre, V. 2, pag. 198 (Concluziile Ministerului) a admis dovada,
inlesnire a
probei
martori
prezumptii, dat
imposibilitatea celor din
toriul neocupat
se serveasc de acte rilmase in regiunile ocupate ;
situatiunea e identic
ceeace priveste
trimise
Rusia,
specifice ale acestei
fac probabili distrugerea
dat
se prelungesc
pun in
in situatiunea
pe
-de a nu se mai folosi de
;
pierderea nu e ireparabil in
caz,
prtilor
calea
actiuni
revizuire, in cazul gsirei
;
stabilind astfel principial
spet s'ar putea reconstitui
tamentul cu presumptii
cati si vedem temeinicia acestor
be in spet ;
mai
trebue
constatm
reclamantul nu s'a folosit
de proba
care
faptul ci e o
direct ce stabileste

www.dacoromanica.ro

- 15 vie ce se poate controla prin confruntri

deadreptul anume fapte, o
garantii mai temeinice;
prin amnuntele date,
care se
reclamantii, e aceia
Considerand c prezumptia

c s'a gsit la Cassa de Depuneri o petitie din partea defunctului, prin

1908, un plic in care arat c era testamentul
care numitul depune,
sau, testament relativ la care reclamantii sustin c n'a putut avea alt
prins
a diferitelor acte gsite in casa defunctului, cu aceast
mire, acte prin care Azilul Elena Doamna obtinea proprietatea mosiei
a
din Str. Clementei, iar d-na Cleopatra Amira
Frunznesti
venitul
din venitul mosiei
case
in ceia ce priveste aceste testamente

va

s le examinm

mai
acte de ultim voint apoi,
de mai sus;
trebue
constatm
sunt in
de 5 purTestament, 2) Testament, 3) Preschimbri, 4)

dac pot constitui, prin ele

ales, dac pot servi, ca baz a
in primul
mentiunile de
elaratii, 5) Testament;

in
ce priveste primul act, cere
identifice prin acea
la
care poart la inceput mentiiunea copie,
nalul testament depus la 1897 la Cassa de Depuneri e identic cu actul ce
certamente e stabilit
nu e
de
defunctului Amira, in urma

pertizei

de
note
nenumrate stersaturi
marginale nu poate evident constitui tin testament original.
Ca nu pot avea aceast calitate nici actele dela No. 2, 3
5,
tru consideratia
nu-s semnate
datate de defunct
aceea
au
ele indreptri stersturi;
actul numerotat cu No. 4
o declaratie complimentar
lativ
raportul unor sume, constitue o
izolat
deci in nici un
caz un testament.
Considerand
vorbi de un testament original,
a cerceta
nu le putem socoti ca
de plecare a
testamentul evacuat a trebuit necesarmente
cuprinsul uneia
nefiind

din ele.

avem in vedere
pe prima copie de pe
testament care spune
un exemplar la
la 1888 s'a depus la
Cassa de Depuneri
mai ales aceia de pe cererea de depunere din urma
dela 1908, care
din
testamentul
din 1888, s'ar
prea
testamentul evacuat ar urma
cuprinsul coplei mentionate
de noi la No. 1;
sunt o serie
imprejurri care fac
nu
putem lua declaratia defunctului
ca un mod de exprimare;
dat
faptul
pe
prima copie s'au mai
alte
acte denumite tot testament, una cu prescurtri numeroase note
marginale, ce desigur sunt posterioare anului 1888, fiinda vorbesc de
intervenite in avere
se vad
unele persoane din
familie,
le testase, muriser,
dat
faptul esential
defunctul retrsese testamentul in
in 1894
1902, inseamn
afirmarea sa,
dispozitiile din copia
1888, el intro-

www.dacoromanica.ro

- 16 care explic
motivul retragerilor
preocuparea testatorului de a lua
alte dispozitii;
desigur, e foarte greu sa determin5m spiritul
care aceste
schimbari au fost fcute;

nu se poate afirma ca ele necesarmente au ca baza vointa testatorului din 1888, dup care Ministerul de Culte
mosia Frunznesti in
plin proprietate
casele din Str.
lar sotia venitul
case

jurntate uzufructul mosiei ;

dispozitii posterioare nu este exact

nu fac
s insereze
achizitiuni de bunuri, ci cuprind uneori dispozitii deosebite de prima copie;
nouile msuri ce
relativ la executilri testamentarii, acelea
lative la eventualitatea refuzului Azilului de a accepta succesinnea, acelea
relative la
Ghilase, la proportia
care se va
uzufructul
Stat
rude, etc. dovedesc ca nu
drept a constata
sa de rude, deoarece lasa continuu surorilor sale
Zottu, o parte
din uzufruct, ci dau drept a caracteriza mobilitatea msurilor ce
Ca dat
ceia ce-1 preocupa
caz
la unii batrni, era
continuu de a testa, se putea
bine ca dela data probabil a
concluzii, - sa fi
ultimelor sale insemnari - 1901 dupa
arata
in 1908, cnd depune testamentul
ultima oara,
mult diferite de cele
1888, din care face numai incvutul
dispozitii testamentare, lar nu testamentul
e vorba s ne intemeiem pe ceva
de
ca o pre-

c a putut, in

una

zumptie,

sa de a testa,

originale
testeze inca
de la 1888;
subliniata, e
ca
dovada puternic5 ce merita in
reintoarcerea Cassei de Depuneri din Moldova, intmplat
ales
1908,

a aflat ca tezaurul e plecat in Rusia

1919, cnd a decedat,

amdui 1918,

putut da
un

nu se mai intoarc5, a putut prea bine, daca-I

dorinta de a dispune in folosul Azilului, sa

Drimeidie mare
mare

testament;

chiar
o faca,
impiedica
Ca, desigur, c nu etatea
testamentului
la
cu
greu,
i-ar
fi
ramas
forma
autentic5
a
ar fi
dispozitie ;
Considernd

in
prin imposibil, am admite
chiar
aflate la dosar, totusi aminpoate reconstitui testamentul cu

testamentul e un act solemn, pentru existenta diruia e

prat nevoie de Indeplinirea unor conditiuni de form, trebue sa constaaiuta, cum ar fi facut-o martorii ce ar
prezumptiile nu ne-ar
tam
vazut
testamentul,
pentru
a
stabili
riguroasa indeplinire a conditiifi
tindu-ne

form5;

prime de pe testament a procesului

de Tribunal in 1888, prin care se constata depunerea tespentru
tamentului mistic, nu poate, evident, a avea nici o prezumptie
apoi la
la 1894,
l'a
ce s'ar fi depus in 1908, deoarece
reproducerea in

verbal

www.dacoromanica.ro

- 17 completeze, operatiuni ce necesitau

1902, a retras ca sa modif ice sau
de la 1888,
desfiintarea procesului verbal de pe
s'a mai
forma indeplinit atunci nu garanteazd absolut de

desfacerea plicului

-cbservat la cele 2 date deosebite ardtate;

jurisprudenta (Pandectes 31, III) care
dealtmintreli, doctrina
merge
a refuza recunoasterea indeplinirei formel unui testament,
intregul original a fost transcris in registrele Tribunalului, dac
chiar
s'a pierdut originalul, pentru motivul
se putea face o transcriere eroapoi distruge intentionat acel original, nu se putea s recunoasc
anteindeplinirea formelor unui testament puntru consideratia
rior evacuat ar indeplini conditiunile de form.

ca din toate cele de mai sus

reclamantii

nu au putut face dovada testamentului evacuat,

nu se pot prevala
de dispozitiile sale,
cere legatela ce
s'ar fi lsat;
in ceiace priveste cererea d-nei
de a i se

putin dreptul la o ptrime din intreaga avere, in baza art

cunoaste

civ. care reguleazd

in baza actului de
storie
a recunoasterei unanime a mostenitorilor
orale
ocazia judecarei
de trimetere in posesie a
bunalul cat a o admite
cum e formulatd.
Pentru aceste motive redactate de d-1 Presedinte Al.
c.

Tribunalul,

virtutea legei,

Admite in parte cererea facuta de catre d-na Cleopatra N. Amira

la No. 11029-919, in contra
def.
sot
N. D.
anume: Al. Zottu, N. Pilidi, Victoria Vera, Virginia Valsonoiu, Elena Chiriazide, Eliza
Emil Micsunescu,
Plastara,
petitia

Constantin Plastara, Eugenia Zottu, Elena Zottu, Virgil Plastara, Maria

Fortunatu, Ion Pilidi, Marta Orghidan, Maria Pancu, Ecaterina Corbescu, Matei Corbescu

in consecinta,
in conformitate
art. 684
civ. fata de
susnumitii mostenitori, dreptul in
proprietate la o patrime din
verea defunctului sau sot N. D. Amira, mobiliard
imobiliard, avere
in inventarul dresat de d. Jude Supleant al
Tribunal

inventarul d-lui Jude Stagiar al Ocol. Fundeni-Frunzdnesti.

Respinge cererile facute de catre Ministerul Instructiunei
Ad-tia Casei $coalelor in numele Azilului Elena Doamna" prin
petitiunile din 16
16 August 1919, inreg. sub No. 10615, 11875-919,
precum
cererea introdusd
petitia din 23 Octombrie 1919, pentru
punere in posesie
predare de legat
pe Ministerul Instructiunei
Ad-tia Casei $coalelor s
mostenitorilor defunctulut N. D. Amira
mai sus suma de
lei 5000 cheltueli de judecatd.
Sentinta

apel.

citit
(ss)

publica azi 11 Aprilie 1921.

; C.
(ss)

www.dacoromanica.ro

Georgescu.

ACTUL No. 2
CURTEA DE APEL DIN BUCURESTI, SECTIA IV
1923
Audienta dela 31
d-lui C. Romano, Preqedinte

DECIZIA CIVIL No. 21

Curtea, in majoritate,
Vznd

orale ale

actele din dosar

con-

in drept urmatoarele:
in fapt
La 18 Martie al anului 1885, un mare proprietar, Nicolae D. Amira,
spiritului de economie, agonisise o
preget
care, datorit
in preaima plecarei in
de descendenti, bolnav
frumoas avere, in
primul testament olograf, in care principalele
strinatate,
sale, d-na Cleopatra
legate erau lasate Azilului Elena Doamna"
testator, et
datat si semnat
Amira. La finele acestui testament,
forma mistica. Reintors
a fi investit de Trib. Ilfov
ca
la No. 20282 din 1888,
in
la 12 Decembrie 1888, prin petitia
Notariat, declara ca: depune
Prezidentului Trib.
datat de el,
scris,
plicul in care se
N. D. A. testament facut dinainte
cetluit
cinci peceti purtnd
in
c doreste s-1 investeasca pentru mai multa

zluziunile

forma
Tribunalul Ilfov S. Notariat, prin

verbal No. 1457 din a-

constatnd cele declarate de Amira, face superscriptia

testament,
No. 27943 tot din 12 Decembrie 1888, Amira depoziteazA la Cassa de Depuneri, testamentul cu plicul sigilat de Tribunal,
ar5tnd
prin
petitie c in plicul alaturat se
testamentul
mistic (mist") legalizat de Tribunal. La Cassa de Depuneri
testamentul
in anul 1894, cnd retrage
e pastrat la dnsul
in anul 1897,
petitia inregistrat la No. 58615 din 28 Noembrie
1897 redepune plicul, declarnd ca contine: testamentul
legalizat
de
Notariat
la 12 Decembrie
Il
la 1902
la 5
1908, ziva depunerei ultime
definitive,
petitia
la Cassa de Depuneri sub No. 37761-908, india
depune
un
care contine: Testamentul din
1888 Decembrie 12".
zi,

www.dacoromanica.ro

- 19 testamentului de la Cassa de Depuneri

Retragerile repetate
de petitiile la Cassa de Depuredepunerile lui se mai stabilesc,

dintr'o condic denumit Caet secret", gsit in cassa de fier

de la domiciliul defunctului Amira, in care

sa diferite
in Octombrie 1916, dat dela care,
mai ajuta pentru a
in vrsta de aproximativ 85 ani, vederea

insemnri,

1880

proprie. In acest caet secret, in care trecea toate operaschimbarile din averea sa, se gsesc vre-o opt
insemnri asupra testamentului, pe care
fiecare din aceste note
indica sub denumirea de: testamentul mistic din 12 Decembrie 1888".
Fiecare
aceste
intocmai cu datele de la
cu

importante

cele
Cassa de Depuneri. Astfel, spre pilda: la fila
90 a
caetului secret gsim o ultim not despre depunerea
din urm a
testamentului la Cassa de Depuneri,
din luna
1908,
care

tariat

numarul recipisei Cassei de Depuneri, pentru un

sigilat
Amira
cu 13 sigilii".
indeplinindu-si in Orient rolul istoric
in 1916
crncenul rzboi mondial, alturi de
contra puterilor centrale,
pentru infptuirea idealului national
pentru triumful drepttei, - datorita frontului prea
gray amenintata de invazia inamick
crei
e contine:

nelegiuiri
cunosteau margini, a decis sa evacueze din Capitala tarei
tezaurul public, valorile institutiunilor de stat
depozitele Cassei de
fata
asigurarile ce
marea
puternica
liata
tarii
sfatuit
indemnat
de aliati,
a indrumat tezaurul
toate
valori, documente, piese vechi de
arta
de pret, la Moscova,
dela cderea imperialismului
rusesc nimic precis nu se mai poate
de soarta acestor depozite, cari
urmau sa fie considerate sacre
inviolabile, datorit, mai ales, imprejurarilor in cari au fost incredintate. Dar, apreciind
furia bol$evismului care a distrus totul in cale, prefacnd in ruin
cenus progresul
tuturor ramurilor de activitate omeneasc, necrutnd nici institutiile de
cultur,
isvoarele
templele de
sfinte, mai este
ne intrebdm, dupa o
de
trist experient,

dac pentru depozitul fortat facut de

sngernda,

momente de cea mai grea cumpn cnd era la o

muche de cutit de prpastie, mai putem avea vreo
de
ca
se va restitui benevol
intact? Odata cu acest tezaur al tarei, rmas
la Moscova,
posibilitate de
recpta
cel putin de a-i afla
de
in prezent,
au fost trimise
toate valorile si
depozitele aflate la Cassa de Depuneri, intre cari se cuprindea
testamentul mistic al lui Amira, - fapt ce se dovede$te, osebit de deductia
a lucrurilor,
din certificarea Cassei
nici de mobtenitori de snge nu s'a contestat.
Dup decesul lui Amira, survenitt la 23
1919, ct vreme testamentul sau mistic
depozitat la Moscova, singurele documente
despre
referitoare la atribuirea averei sale in valoare de
multe zeci de rnilioane, mai
cele gsite in casa de fier a
functului
locuinta din str. Clementei No. 17, catagrafiate de

www.dacoromanica.ro

anurne : 1) Actul
Tribunalului Ilfov cu ocazia inventarierei
dar care are adaogat cu
intitulat : Testament" scris de o
pentru care
pagina I, mentiunea Copie"
mna defunctului, sus,

dupa acest cuvnt, a mai semnat

Amira a semnat
dupa
sa la
a mai scris cu
pagini
jurnalul Tribunalului Ilfov sectia Notariat din 12 Decemce a reprodus
la
este originalul testanzent
1888,
2) S'a
recipisa No.
Cassa de Depuneri la 28 Noembrie 1897
in intregime de Amira, un act intitulat
cassa de fier,
mai gsit
poarta
semnat,
la testament", care nu este datat
adaogiri de legate, deteracest act face
mai multe corecturi.
sale, in principal testnd tot Azilului
minate de
averea mobiliard, care dela primul testament din 1885 crescuse
Doamna"
actinumit secret, in care
considerabil. 3) Un caet
josul

plicuri
despre care am pomenit anticipat. 4)
vitate financiard
in ele se inchisese
ce
rezult
goale; din
desfcute

plicul ce continea testamentul mistic, in cele doua rnduri cnd

de testament, ambele
pusese la Cassa de Depuneri. 5)
cu primul testament olograf,
din care unul are aceiasi
nesemnate
cruce
cu cerneala
18 Martie 1888. Acest concept
care s'a recopiat spre
pe fiece
impresia
a fost o
nici o data
nea-i se da forma definitiv. Al doilea concept,
Despre
complectat, are aparenta a fi anterior datei
18 Martie
litigiu, nefiind
acte nu s'a insistat de partile
aceste din
unul de
a arunca vre-o
folositoare; dar inca
aceste
coprind pentru azilul Elena Doamna"
sotia testatorului tot
cunoscutele legate. 6) In fine, un act scris, datat
subscris de Amira la
10 Aprilie 1907
prin care
intruct a dispus
testament
se
averea la moartea sa, voeste ca mostenitorii surorisale moarte, s raporteze la masa succesorala ceea ce autoarele
au
dela el
cnd erau in
Prin copia de testament, a carei identitate cu originalul o
chiar Amira prin
cuvinte scrise de
lui pe aceasta

pie: Intocmai este originalul testament depus la Cassa de Depuneri la

28 Noembrie 1897 cu recipisa No. 20688", toata averea imobiliara a
din: mosia Frunznesti
in comuna Frunzanesti
jud. Ilfov, precum
padurea
pe aceast mosie
casele din Bucuresti
str. Clementei No. 17
Coltu Pitar Mow,
legate Azilului
functului,

Doamna.

sale ii
jumtate din uzufructul mosiei Frunzatiesti, dela
data incetarei lui din
precum tot
aceeasi data
uzufructul caselor situate in Bucuresti Str. Clementei 17 coltul Pitar
si
deosebit in
proprietate mobilierul din aceste case, iar mostenitorilor
de snge, vreo trezeci la numr, le
pe 20
jum. din uzufructul
mosiei Frunznesti,
trei ani in urma
testatorului.
afara.
de acestea, mai dispune de cteva legate mrunte
folosul saracilor,

comunei din

servitorilor, etc.

intitulat Preschimbri la

Azilului

www.dacoromanica.ro

- 21 restul valorilor mobiliare, dar,

s'ar mai lasa
acest act nu e semnat nici datat.

testament"

s'a

baza acestor acte gsite in cassa de fier la moartea lui

a Culturei Poporutui, ca
Casa $coalelor
Ministerul de Instructie
sotia defunctului, d-na
Doamna, precum
reprezentanti ai Azilului
de
oblige pe
Cleopatra Amira, au cerut Tribunalului
ai defunctului Amira la predarea legatelor particulare mai sus pomenite,
prin preschimbrile la
prin testamentul evacuat la Moscova
ldsate
subsidiar, in cazul in care testarnentut nu se va
acest testament, jar,
i se recunoascd dreptul la o
respecta, sotia defunctului a cerut
conf. art. 684 cod.
proprietate, ca vaduv
din succesiune in
civil
Pentru admiterea acestor actiuni, astfel cum sunt formulate,
forma
mantii cer sii probize prin prezumptiuni existenta, continutu!
testamentului, pe baza art. 1198 al. 4 c. dv. combinat cu art. 1203
cod.

profitnd de pierderea originalului testament

Mostenitorii de

ramas prin evacuare la Moscova, se opun la admiterea

la
principald a
defunctului, obiectncl ci testamentul nefiind infatisat, legatarii particulari
pot valorifica
mod legal drepturile pretinse, de oarece retentiunea testamentului la Moscova
o imposibilitate provizorie de a produce
nu poate echivala cu perderea lui prin caz de
in tot cazul, cta vreme n'au dovedit
aceast perdere din
s'a produs
data
din viat a lui Amira, nu pot
proba prin prezumptii existenta valabila a testamentului;
in
testamentul
un act solemn, reclamantii trebue sa dovedeasc
de exktenta
ctntinutul lui, ca intrunea conditiunile de validitate cerute
lege ; ca, in tot cazul aceasta din urm
in
un chip nu
poate fi facut prin prezumptii
in fine,
nici una din
de cart
se servesc legatarii particulari, nu are
probatorie care
poati
locui cu succes
scris sau dovada
martori; ci, de asemeciorna de act, nedatatil
intitulata preschimbari la testament", cu adaogiri stersturi, are o
juridic absolut nula.

Ministerului Instructiunei precum

Tribunalul

in primi instanti a respins ac-

s.

tiunea

principald a sotiei
Amira, recunosand acesteia dreptul la o patrime in
proprietat din
avere a defunctului, ca
siiraci.
Oprind aci
fapt, rezultate din actele dosarului
lundesbateri ;

principal a determinat tribunalul la

fi neputinta reclamantilor de a
martori, cari, aldturati la seria de prezumtii, sa confirme testamentul, sinprezumtiile neavnd destula tarie;
aceasta
ar fi invederat o argumentare eronat
drept ;
de asemeni, Tribunalul prin considerentele sale, mai comite eroarea de a inlitura puterea probatorie, ca simple prezumtiuni, a unor
acte, prin
ca nu indeplinesc conditiunile necesare unor testamente
in

de a valorifica legatele, pare a

www.dacoromanica.ro

- 22 testamente, din continutul

stattoare, desi fara a fi ele
de
testamentului pierdut.
s'ar putea proba
dar, chestiunile de drept deduse in speta Curtei sunt cele
:

Art. 1118 aL 4 din

testamentele?

civil, prin expresia: titlu pierdut", cuprinde

Afirmativa este de neinlturat. Denumirei titlu pierdut"

testamentele. Chiar mostenitorii de snge au terminat
nu s'ar putea sustine cu succes teoria contrara.
Dar simpla retentiune a titlulu este echivalent pierderei?
cum am
civ., care,
in vedere dispoz. art. 1198 al.
la testamente, creditorul, iecte legatarii, sunt dispenstatuat, se
nerica, incadreazd

prin a

sati a produce

din care le deriv legatele in cazul in care

testamentul care servea de proba literal s'a pierdut in urma unei intmplari
rezultata dintr'o
fortuite, neprevAzute, streina de vointa testatorului
;

Vznd ca in speta lipsa testamentului e cu totul streina de vointa tesdrept

pentru legatari, detinerea lui la Moscova constitue
tatorului,
de a-1 produce, de neinlaturat :
cuvnt o imposibilitate
dar, intr'un atare caz, testamentul neputnd fi prezentat, legatasunt in drept de a dovedi prin martori existenta continutul sau;

in vedere ca, desi in principiu dovada cu martori este

Avnd
admisibila in caz de pierderea testamentului, in litigiul dedus Curtei, cum
testamentul a fost investit
forma
testatml era o fire
tul precauta
ascunsa, legatarii nu
putinta de a uza de acest
de probatiune; rmne dar a se vedea, dac proba
nu poate
suplinit numai prin prezumtii grave, precise
concordante.
Avnd in vedere c, din aproprierea art. 1198 al. 4 cod. civ.
art.
1203
cod, chestiunea
solutioneaza, ultimul text preciznd
prezumptiile nu sunt permise dect numai in cazurile
este
dovada prin martori ;
in ipotezele in care un creditor neavnd posibilitatea de
prezenta un titlu
pe baza art. 1198 al. 4 cod. civil, poate uza de martori, acelas creditor are tot astfel
pe baza art. 1203 cod. civ. de
a se servi de prezumtii
ramnnd numai
sa
termine dac prezumtiile infatisate sunt serioase
au
putere
probatorie. Jurisprudenta
doctrina francez au aplicat acest
in ceea ce priveste actele ce au fost pierdute in urma
de
mai stabileascd gradatia probelor in sensul de a se
zumtiile, dndu-se preferint numai probei testimoniale.
mari s'au
ezitarea a perzistat asupra chestiunei
testamentul
numai detinut de guvernmntul bolsevic,
o probi evident despre distrugerea lui, legatarii particulari pot beneficia
de dispozitiunile art. 1198 al. 4
civ., care invoeste pe creditor a proba
exlstenta
continutul titlului perdut, numai atunci
perderea a survenit in urma unui caz de
Dar
legiuitorul ar fi
de
a titlului, complecta
definitivil, ar fi intrehulntat
expresla de
distrus, iar nu pierdut".

www.dacoromanica.ro

principial
deci proba prin prezumtii
Proba testimonial
despre
ori n'a fost posibil a se procura o
ori de
e distrus sau peractul juridic, imposibilitatea devine aceeasi, fie
nu se poate obeste retinut in astfel de conditiuni
dut definitiv, fie
este
opunerea
guvernului
bolsevic
din Rusia,
un
tine
motivare restituirea depozitului romnese.
care
obiectiune, ce Ia prima vedere ar avea o aparent mai
legatarii nu se
este aceia
care s'a ridicat de mostenitorii de
perderea
timp ei n'au dovedit
pot folosi de proba prin prezumtii
din
s'a produs
data
forta
testamentului
a lui Amira. In adevar, este stabilit
lui,
sau cu
testamentul a fost distrus de testatorul
treilea,
ori
fapta unui
lui, sau chiar prin
de aceast
a putut lua
dar in timpul cnd testatord
inssi revodistrugere
n'a refacut testamentul), aceasta echivaleazd
legatelor prevzute in
testament;
Dar in cazul de fat nu aceasta este speta.
formeze convingerea
actele depozitate
Testatorul n'a putut
de Cassa de Depuneri la Moscova sunt definitiv pierdute. Btrnul Amira,
in timpul
nostru a
in teritodul vremelnic ocupat,
de trist memorie, dintre
Puteca abia dupa semnarea
rile centrale, care a avut
in vara anului 1918, a putut
depozitele
dela Cassa de Depuneri sunt evacuate la Moscova, dar pe vremea aceia
nu se
curcntul bolsevic va triumfa deplin, sau se va stinge
ca
unui
de rae, la prima adiere de
la prima incercare
de redesteptare a imperialismului tarist ! Mai ales la noi in
vechii
instriti, cei batrni,
au trit impresionati viata
de a
totputernicia autocratismului
cari in deceniile trecute, au avut repetate prilejuri sa
sau sa
cum cnutul rusesc inabusea
vnt
pornire spre libertate, ori ct de bine ar fi fost organizate,
asemenea oameni, ca Amira, nu puteau s-si schimbe dintr'o dat convingerea
sa banaiasca
bolsevismul va
Rusia mai multi
ani
datorit acestei temporizdri se vor distruge toate depozitele
stre din Moscova; credeau
in cazul
mai
va insusi aurul
romnesc, poate
bijuteriile, dar documentele private, cari nu au valoare
baneasca pentru Rusi, nu au pentru ce le distruge. De altfel,
dinta, dainueste
astazi la o mare parte dintre noi. Aceasta a fost de
sigur,
credinta octogenarului Amira, care se stinse abia la vreo 6-7
retragerea trupelor inamice din Capita la tarei, interval in care, datorita celor
ani, nu mai putea
proprie. $1,
finitiv,
ipotetic se sustine totala peire a testamentului mistic,
concluziunile principale ale legatarilor sunt
sensul
este numai o
posibilitate invincibila provizore de a produce testamentul.
Avnd dar in vedere
o dat recunoscut dreptul legatarilor de a
uza de prezumtii, trebue statuat ce anume pot dovedi prin acest
osebit de existenta testamentului ;
cert
legatarii sunt obligati
probeze continutul testamentului mimai in ceeace
priveste. Cu alte cuvinte,
dovedeascd
Mate
de cum restul testamentului;

www.dacoromanica.ro

- 24 civ.
textele art. 1198 al. 4
1203
Astfel
seam
pierdut prin marsa se poat inlocui titlul
sunt generice,
dovada continutului unui astf el de titlu,
tori sau prezumtii,
prin martori sau
poate fi facut prin toate mijloacele, adica chiar
prezumtii. A se face vreo distinctiune intre mijloacele de a proba existenta
totul nelogic,
testamentului
cele pentru a proba continutul, ar fi
legatarii se gsesc in fata acelorasi imposibilitAti de a procura probe scrise
fie pentru prima parte, fie
a doua.
de asemenea,
vreme
testamentul n'a fost distrus sau
sustras de mostenitorii de
reclamantii legatari sunt obligati
faca
dovada
testamentul, la care se
indeplinea formele pretinse de
lege pentru testamentul olograf
mistic; dar totusi,
punct
tigat
prob,
tot pe consideratiunile trase din caracterul
-general al art. 1198 al. 4
1203 cod. civ., poate fi
prezumtii.
A se admite contrariul,
a cere o
regulat pentru forma testamentului, ar fi a face
totul
o aplicare practica,

inlesniri acordate legatarilor, pentru dovada existentei

testamentului ;

numai sa analizim puterea probatorie a prepentru existenta

pentru con tinutul
forma testamentului ;

Din deductie in deductie, din prezumtie in prezumtie, existenta testamentului in forma olografa
mistici este complect stabilita : In adevar, dupa cum s'a
nu se
contesta, la 18 Martie 1885 Amira,
bolnav,
primul testament olograf,
datat
semnat de
el
in care lasa Azilului
Doamna
sotiei sale legatele mai sus
acest testament, Amira,
din
il
forma mistica, la 12 Decembrie 1888 - spre mai multi sigu-

cum arata
in petitia catre Prezidentul Tribunalului. Acest testament il depune in
zi de 12 Decembrie 1888 la Cassa de Depuneri,

il

las

la 1894. De atunci

depnne tot acolo, testammtul e pastrat la

la 1897,
il
reia la 1902
la
de
in 1916, la
11

5 Julie 1908, ziva depunerei ultime

definitive,
ceputul rizboiului nostru,
tot tezaurul Orel, este incredintat
Rusilor, depozitat la Moscova
posibilitate de
recapata sau
putin de
afla
Dovada de indeplinirea formei
mistice
proba depozitarei la Cassa ed Depuneri, se
toata preciziunea prin petitiile
autorititilor in drept, de insusi testatorul

care se

1894

la dosar, dupa cum le-am descris la expunerea in

Ceea ce a determinat pe Amira

retraga
la
la 1902, testamentul
mistic dela Casas de Depuneri, a fost

desigur

de a face unele adiogiri, provocate fie prin mirirea

vend sale, fie prin incetarea din viati a vreunuia din midi legatari;

aceste
Amira le-a putut face
intact
sigilat care
testamentul
olograf din 1885, investit
forma mistici la
12 Decembrie 1888,
pe care exista superscriptia legali,

mai la

plictil

Tribunalului, lsat intact, o

www.dacoromanica.ro

- 25 al doilea
le
pe cari
provocase
depunea la Cassa de Depuneri.
procedare se deduce dintr'un complex de imprejurari.
la prima depunere la Cassa de Dcpueeri din 12 Dedrept
declare
la cea din 1897, Amira a avut prevederea
cembrie 1888
mistic
depune testamentul
care alatura plicul,
in petitille
la 12 Decembrie 1888. Tot astfel la
zat de tribunalul Notariat
in petitie,
de a
Amira
depunere din 1908, cu toate
ce

mistic, nu e mai putin adeviirat ca tot in aceasta petitie

depune

zeazd,

din
din

Ori, daca la

1888, Decembrie 12.

presupune ca Amira
depunere

superscriptia Tribunalului din 12 Decembrie 1888, nu l'ar

rupsese plicul
depune
petitia
depuneri din 1908, declarand
mai fi identificat
fi declarat testamentul din 18
testamentul din 1888 Decembrie 12, ci
testamentul olograf deveMartie 1885, cdci aceast din urma data
nit mistic abia
anul 1888 Decembrie 12.
Amira
la 1908 a depus.
in deosebit,
mai
rezult din
testamentul la Cassa de Depuneri respectandu-i forma
in
cercetarea caetului secret gasit in casa de
dela domiciliul lui,
am aratat, se vede la pagina 90, o inregistrare din
care,

lunie a

urmatoarea mentiune: Recipisa Cassei de

1908

neri No. 92612 pentru un

initiate".
sigilii are 13,

sigilat care contine testamentul Amira

Oare, la ce ar fi
Amira in caetul secret, ca testamentul ce
depusese in 1908 cu acea recipisa, avea forma mistica,
in realitate
nu i-ar
?
Cum
putea explica o astfel de mistificare din partea lui Amira?
Nu este nici de sustinut,
Amira a intrebuintat denumirea de testament mistic
sa H
rostul.
drept ca
mixt" in
de mistic, dar ori
de gresit, din cauza
lui de cultura,
aceasta denumire juridica, in schimb cunostea in tot amanuntul
conditiunile
formele legale
care se
un testament astfel
numit. Aceasta mai reese: din petitia
care a depus la Tribunal testa12
1888
in care se exprima astfel : Testamentul meu este facut mai dinainte in forma
doresc
investesc
pentru mai
forma misticd". De asemenea mai
din insemnarile facute de defunct de-asupra
plicuri
site desfcute in casa de fier in cari
inchisese de Amira plicul
testamentul
astfel, pe plicul
care a
depunerea In an
de

1888

mistic legalizat

lui Amira: In acest

este testamentul
12 Decembrie 1888 de onor. Tribunal Notariat'Distr.

Ilfov, sigilat co sigiliul meu". Tot pe acest plic mai gasim o a doua adnotare, in cuprinderea

Astazi 28 Noembrie 1897

acest mod
astazi
este depus
recipisa No. 20688".
asemenea pe plicul depus
18
gsim iarasi urmatoarea insemnare : Acest
conthie testamentot
u
mixt" legalizat de Tribunalul Ilfov la 12 Decembrie 1888, plicul sigilat
sigiliul meu N.
A. Depus
28 Noembrie 1897
Cassa ed

s'a &pus din

tot acest testament care a

www.dacoromanica.ro

- s'au gasit toate plicurile superficiale

Dar mai mutt, in casa de
ale testamentului depus, pe cari le schimba, cum am constatat, la fiecare
retragere, de sigur, in scop de a alatura la plicul testamentar, care purta
care
superscriptia Tribunalului, oarecari noui dispozitiuni,
de testament gasita
au fost insemnate de testator
pe marginele

tot in casa de fier

cele

actul intitulat:

Dac
superficiale, cu care facea depozitarea la Cassa de
in cari inchidea pe cel vizat de Tribunal, s'au gasit toate in
Deptmeri

casa de fier, numai acel vizat de Tribunal

in care era testamentul nu
s'a gasit,
cum din toate circumstantele reese ca Amira a
un
cu totul ordonat, lipsa numai a plicului ce purta superscriptia Tribunalului
duce la grava
logica prezumtie ca nu s'a gsit in casa de fier tocmai
fiindca Arnira nu-I violase; la
ridicare dela Cassa de D..puneri
intact, adaognd numai, in al doilea plic, un suplirnent de dispozitii

in form de codicil. $i
s'ar putea
ca omul acesta att de
precaut, care a investit testamentul sau
solemn, tocmai pentru mai
sigurant,
propriile sale marturisiri, sa-i fi
atta

validitatea desfcnd plicul vizat de Tribunal ?

dar in vedere cele

aci expuse, nu poate

cea

indoiala despre existenta testamentului Amira

despre forma
in care a fost conservat de autor
la ultima depunere din 1908,
careia i-a urmat evacuarea la Moscova.
Dar mai presus de toata aceasta argumentatie
de toate
serioase, grave, precise
concordante, din cari s'a format o deplina
convingere, ce mai adaog o proba care nu numai ca confirma, odat mai
mult, existenta testamentului
forma lui, dar preciz5az
continutul
cestui testament, aruncnd o deplin
asupra problemei dedus
Curtei : este afirmatiunea, destainuirea testatorelui, care valoreaza
conmai

vinge mult mai mult ca

marturie. Inteadevar: in casa de fier
dela domiciliul sau s'a mai gasit, dupa cum s'a expus in prima parte a
acestel deciziuni, un act intitulat testament"; el este copia testamentului
la 18 Martie 1885
investit
forma mistica la 12
cembrie 1888.
scris de un al treilea, dar este semnat pe toate cele 6
file, de testator, care a mai pus
cu
proprie la inceputul primei
pagine denumirea calificativa Copie", dup care a semnat, iar pe seria
de pagini a
tot cu propria
diferite
de mica importanta
cari nu influenteaza
nimic asupra legatelor
Elena Doamna
ale
defunctului. In aceasta copie de testament sunt cuprinse
prin care Amira las Azilului Elena Doamna
averea imobiliara,
cum s'a expus in corpul
decizii,
legatele referitoare la sotia testatorului. Identitatea ac.7stei copii cu originalul testament, o recunoaste
chiar Amira, prin urmatoarele cuvinte scrise pe acest act : Intocmai
este cu originalul testament depus la Cassa de Depuneri la 28 Noembrie
1897
recipisa No. 20688". Ca originalul acestei copii a fost investit cu
formula mistic la 12 Decembrie 1888,
din faptul
Amira, la fiacestei copli aflate
casa de fier, a transcris intreg jurnalul incheiat
de Tribunalul Ilfov sectia Notariat la 12 Decembrie 1888.
Evident,
copie",
toate
de 12
semntura lui

www.dacoromanica.ro

27 Amira nu poate fi pretuita drept mi testament valabil prin el

dar,

schimb, in cazul de fat devine prezumtia cea mai precis, cea mai probant, constituind

declaratiunea testatorelui, mrturisirea lui I

Vointa lui Amira ? Ce, oare, ar putea-o proba mai mult,

firmatiunea

a testatorului?

$i, in
cercetarea noastr, am putea
inaintnd
nu numai departe, dar chiar mai adnc sanctuarul sufletesc al
acelui
in jurul groapei caruia se razboesc attea interese
bgare de seam, evident,
am putea desprinde,
multa
din noianul de posibilitti diferite alaturi de fragilul
de date
sigure disponibil, trsatura caracteristica, starea
unitara strecurata

ca un fir de legtur printre toate sinuozittile

schimbarile

care ar forma o ultima prezumptie: vointa constant a tesprezumtia aceasta nu va fi, poate, cea mai
ea
sigurant cea mai grav, cea mai interesant
cea mai

ale vietei lui,

tatorului !

va fi

In adevar, am putea retine din cercetarea documentelor referitoare la

testamentul lui Amira, mai multe constatri extrem de importante, din

care am putea deduce cteva concluziuni luminatoare: Mai

Amira, intocmindu-si primul testament,
mult, mult inaintea mortei
sale - la o vreme,
foarte multi oameni - chiar btrni, chiar bolnavi, n'au
sufleteasca de a privi mai departe deck prezentul,
aincolo de
E o miopie spiritual - de ocazie, determinat sau de
lnconstient sau mai ales de o indistinct
- teama de
moarte. A
Amira? Nu se
Ceeace e cert ins, e
a avut o

alta mai puternic, acea team a

- o team in care

putin

egoism, multa prudenta, foarte multa vanitate.

$tim
Amira avea foarte multi nepoti. Dac murea
testament, averea lui s'ar fi farimitat
tot attea particele neinsemnate. $1
tocmai aceasta n'a voit Amira. Averea lui, acest
simplu
sobru o
agonisise

preget

neincetate combinatiuni.

Poate a simtit dragostea pentru opera

vieti
jalea de
o
la un moment
poate a fost
In pragul
durilor supreme, omul acesta, care nu reese
fi fcut vre-un bine
semnat pe pmnt, care, in tot cazul, n'a
fapte mari, a vroit, poate,
le
totusi,
gest postum, care
usureze sufletul
sa-i perpetueze amintirea. Astfel numai se explic
destul de lesne,
lui de
lasa averea nestirbit,
institutiuni, precurn
diferitele conditiuni ce inscrie testament,
de un orgoliu, care ajunge
la naivitate, ca de exemplu: Conditiunea ca comuna Frunzilnesti, in care
se va ridica din
o
o primrie, s-si schimbe
nume, pentru numele nou al donatorului, sau ca testamentul
fie
publicat in fiecare an prin Monitorul Oficial" (vezi in Preschimbri).
De altf el,
pe mo$tenitorii lui nu-i iubea
nu vroia
nici un
pret
le lase averea
ne-o mai probeaz, in afari de afirmatiunea vointei sale testamenfare, neobisnuit de puternic6
unitari, in
cursul anilor
attor ocazii de preschimri, ne-o mai
un
gsit inteunul din acte
prin care hotr4te, ca, in

www.dacoromanica.ro

- 28 jata

eventual refuz al Azilului Elena Doamna, averea lui sa treaca

la spitale, pentru intretinerea unor paturi cari s poarte numele sau

lase
Amira nu vroia
al sotiei sale. S'ar putea deci crede, nu numai
nu
vroia
dar chiar:
averea sa imobiliara mostenitorilor de
nesovaieste vointa
ca
rdmne deci, mai
constantd, stabilit dinteun inceput, dovedita din testamentul
in sfrsit, din toata acea impreudin copie, din addogiri, din declaratii
consideratiuni psihologice, cari ne duc tot acolo
de prezumtiuni
Ceea

toare
de

am pornit -

le putem considera ca sigure

la marturiile concrete, pe cari de astadata

nediscutabile.

vaznd ca Ministerul Instructiunei, in numele Azilului

referitoare la
Elena Doamna deosebit de legatele lasate de Amira
verea imobiliard prin testamentul investit cu forma mistica, mai cere sa i
la averea mobiliara testata printr'un codicil
se recun-asca dreptul
depus la Cassa de
mistic
turat plicului
;
al doilea
sotia testatorului cere sa i se valorifice de justitie
Vznd ca
prin acest codicil ;
legatele
Astfel

Avnd in vedere, ca actul intitulat: Preschimbari la testamentul

misfic al lui N. D. Amira", gasit in casa de fier nu este
tersaturi.
semnat de testator
ca

datat, nici

acest act, poate fi socotit

Ca chiar daca, in starea in care a
codicilul sau, Curtea
ept o prezumtie-ca Amira in acest sens ar fi
nu-si poate forma complecta
totusi, nu gaseste suficiente elemente
adaogirile aldturate la testamentul mistic depozitat la
vingere,
Cassa de Depuneri, Amira s'a opritt, in mod definitiv, la dispozitiunile
cuprinse in ciorna intitulata Preschimbari la testamentul mistic".

Dar daca acest act, pe motivele mai sus expuse, nu poate fi tinut
o prezumtie mai mult
pentru legatele ce el adaoga, aduce
a nu se fi gndit o clip macar
pentru statornica hotarre a lui Amira
din primele legate lasate prin testamentul mistic
Elena Doamna
sotiei sale; cci nemodificnd
nici prin
preschimbri, in desavantakul Azilului Elena Doamna sau a
defunc-

in mod luminos, ca a inteles sa pastreze neclintite

tului,

dispozitil.

ct Amira inainta in
modificarile lui veneau numai
in detrimentul mostenitorilor de
aceasta se mai deduce inca
din
intitulat Declaratie", scris datat
semnat de Amira la
August 1907,
numai
un an anterior
depozitari a testamentului mistic la Cassa de Depuneri
prin care declaratie arat
vointa
de
sa ca
dispozitie este ca urmasii surorilor sale
raporteze
masa succesoral ceeace primiserd 'in
de la Amira.
in ce priveste cererea subsidiar fcuta de vduva defunctului
Amira,
cazul in care Curtea nu va valorifica
legatele prevdzute
actul intitulat Preschimbri", s i se recunoasca dreptul la o ptrime
din avere in
proprietate, ca
prin concluziunile depuse la dosar la prima instant,

www.dacoromanica.ro

- 29 reese ca apelanta Cleopatra Amira a renuntat la dreptul vaduvei

care se va considera valabil testamentul mistic, depozitat la Cassa
evacuat la Moscova ;
avantaje materiale, nuastfel, gestul larg de renuntare la
ca o
a
mai in scop de a se respecta ultima
pietate a fost desvoltat la instanta de
ce cu
legatele din testament,
apel, n'ar
avea nici un inteles, daca, pe
s'ar mai reclama
sotie
ca
;
Ca, in deosebit, d-na Amira nici nu a dovedit in instanta
ar
valorice Curtea reconstitue
truni conditiunile art. 684 c. civ.
in cazul

Depuneri

o privesc coprinse in testamentul mistic evacuat la Moscova ;

in ce

Instructiune

Miniserului

a sus-

penda solutionarea acestui proces

se va stabili in mod definitiv despre
soarta depozitelor de
Moscova ale
Depuneri,
considerentele mai sus expuse,
propunere devine
Pentru aceste motive, redactate de D-nul Presedinte Romano,
In virtutea
Decide:
Admite
parte
apelul facut de Ministerul
de
Casa $coalelor
a
Poporului, reprezentand Azilul Elena Doamna
din Bucuresti,
apelul
de Cleopatra N. Amira impotriva sentintei
civile No. 299 din 11 Aprilie 1921, a Tribunalului
Sectia II c.
etc.
in

31

1923,

palatul

Justitiei din Bucuresti.

(ss) C. Romano; (ss) Gr.

(ss) Andrei

(ss)

Grefier, (ss) F. Chioveanu.

OPINIUNE

Subsemnatul conslier sunt de

a se cinfirma sentinta

a se respinge ca nefondate
pentru motivele

(ss) N. Radovici.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 3

MOTIVELE DE CASARE
a articolului 1198
1. Violarea
gresita interpretare
exces de putere.
4 cod. civ., a art. 1203 cod. civ.,
mistic la
Amira
depus
Curtea constat in fapt
Consemnatiuni, care l'a evacuat in tirnpul
Cassa de Depuneri
tot
la Moscova.
In aceste imprejurari, Curtea
reclamantii,
legatari,
acest
gsindu-se in imposibilitate de a produce testamentul lui Amira, fie
testament ar fi fost
de
impreun
tot tezaurul
fie c s'ar
la Moscova cu o parte din tezaur,
se
Guvernul Sovietic rus, va voi
restitue, se gsesc in
art. 1198 al 4 cod. civ.
trebue sa fie autorizati a face dovada
sa dovedeascd prin martori sau prezumptiuni.
gresit zisul
astfel, Curtea interpreta
din codul
o decizie nemotivatd,
comite un exces
putere.
Inteadevr, fundamentul acestei dispozitiuni, aplicabild de sigur
la
testamente, este
titlul ce reclamantul voeste
invoace este deiinitiv
perdut
in vederea
de forta
asemenea caz
exceptional, care pune
beneficiarul
in imposibilitate sa-si valorifice
dreptul, el e autorizat,
derogatiune
principiile legei,
odat

martori
premtiuni.
atunci
nu se poate afirma ca titlu
este perdut, ci c
numai o
provizorie ca el
fie
dispozitia art. 1198 aliniatul 4,
gseste aplicarea.
titlul

De

consecinta

cum s'ar putea justifica admiterea dovedirei unui

mai ales in materie da acte solemne cum e testamentul, cu martori
prezumtiuni, in cazul
titlul
definitiv perdut ar fi posibilitate ca
fie produs ulterior
incetarea piedipei,
cu ocazia produceref
lui
se constate
el nu
conditiunile
sau nu are
continutul alegate
stabilite
martori sau prezumtii? Care
fi calea

legali ventru a se putea reveni, in asamenea caz asupra unei

manifest
care o parte
drepturi Incontestabile ar fi fost
despoiat in favoarea prtii

un drept ?

www.dacoromanica.ro

- pe cale
pe cale of
In cazul nostru, este absolut cert c,
in
dela Moscova;
particulara, nu se cunoaste soarta tezaurului
privinta aurului Bncei Nationale, a bijuteriilor a diferitelor valori exist
c hrtiile
mai multi
justificat aprehenziune
cea mai grav
azi intacte.
diferitele acte se gsesc
familie

adversarii, dupa ce au cerut s

testamentul

transportat la Moscova trebue considerat ca

Prezumtii pe motiv
scrise, cum se eonorale
pierdut, au cerut formal Curtei prin
care nu li s'ar Incuviinta
din dosar, ca in
din deciziune
ce se va putea cunoaste
dovada, sa se suspende judecata procesului,
Moscova.
soarta definitiv a depozitului
a
Fat cu aceste
care cuprindeau recunoasterea
reclamantilor ca nu se
daca depozitul mai este in fiint sau nu, - ba
intre guvernul romn
cel
mai mult ei afirmau
se

rus pentru restituirea depozitelor existente din tezaurul nostru, - cum

putea Curtea considera testamentul lui Amira ca perdut in intelesul art.
1198

civil ?

Am mai invocat ca dat

multe alte acte, testamente
altele
se gasesc in aceiasi categorie transportate la Moscova,
nu se
$tie daca mai exista
daca vom obtine restituirea
legiuitorul
lege speciala
putea autoriza roconstituirea
de
acum,
acestei reconstituiri.
invocam
in ce priefectele evacuate la Moscova,
aveam o lege relativ la titlurile
,,perdute", distruse sau furate, totu$i legiuitorul intelegnd
ea nu poate
plicata acelor efecte pentru ca
se
sunt pierdute sau
retinute, a dispus
lege speciali ca acele
si poata fi declarate
anulate
inlocuite prin duplicate eliberate in anumite conditiuni.
Curtea, se mrgineste a spune,
legea intrebuinand expresia de
xnd

nu acea de titlu distrus, nu importa dac testameutul

e definitiv pierdut sau numai retinut,
legea autorizi proba prin
prezumtii de cte-ori o parte
imposibilitatea de a-si procura
o proba literala, cum e in
de fata
rezultnd din opunerea
motiv a guvernului
de a ne restitui depozitul. Curtea nu
nici un cuvnt la motivele invocate de noi
trase din ratiunea
scopul
din consecintele la care duce o asemenea interpretare,
anume,
de a dispuia
o parte de drepturile sale in folosul alteia care Ware nici
un- drept,
sa existe macar o cale
pentru a restabili lucrurile ;
la motivele trase din
specialit
la anularea efecteor
titlu

la Moscova
inlocuirea
prin duplicate.
In aceste conditiuni, deciziunea Curtei este din acest din
de vedere, nemotivat, data cu exces de putere,
intemeiat
o gresit
interpretare
aplicare a articolului 1198 al. 4. cod. civ,
1203 c. civ.

H. -

art. 1198 al. 4 cod. civ.

a principiului
p:erdut sau
in
testaa cunoscut pierderea sau distrugerea
alt
testament, aceasta
revocarea legatelor,
exces
in care s'ar fi decis ci testamentul evacuat la Moscova

mis, cd dac testamentul a

www.dacoromanica.ro

- 32 considerat ca pierdut in intelesul art. 1198 cod. civ., am sustinut

prezumtiuni nu este totusi admisibila deck in cazul
dovedi
pierderea lui s'a
moartea testatorului,
pierderea s'a intamplat in timpul vietei lui
in cazul
apierdere n'ar fi fost cunoscuta testatorului. In consecinta sustineant
evacuarea lui la Moscova
perderea" testamentului
fuzul bolcevicilor de a restitui depozitul, a
cunoscuta de
din primvara anului 1918,
capitularea care a
obiectul
au
relatiunile
dela Bucuresti,
schimbul de
intre Muntenia ocupat
Moldova libera.
in
caz dupa armistitiul
tombrie 1918
reintoarcerea Guvernului in Capita la,
toata lumea
direct interesat
toata presa se ocupa de soarta depozitului nostru
Moscova,
Amira a mai continuat
la
evident
el cunoscand
testamentul
altul,
legatari nu pot fi primiti a dovedi testamentul cu prezumtii.
burtea recunoaste principiul de drept pus de noi, ca trebue pentru
a face admisibil proba prin. prezumtii
prealabil sa
data
pierderei testamentului,
anume
el s'a pierdut fie dupa moartea
Amira, fie
timpul vietei lui
fra ca el
cunoasca pierderea ; Curtea
mai recunoaste
Amira a cunoscut pierderea" testamentului, dar pe
tiv
Amira a trebuit
creada
guvernul bolsevic ne va restitui tezaurul sau
putin
coprinse intr'insul,
de
n'a facut alt
testament, ne respinge obiectiunea,
deci constat
Amira a conoscut pierderea" testamentului,
n'a fcut altul, incuviinteaza
mantilor
dovedeascd testamentul prin prezumtii.
asemenea
apare ca
excesiva
jignitoare pentrto
simtul de drept
de dreptate: pe deoparte Curtea, pentru a putea incudovada testamentului prin prezumtiuni, judeca
el
retinut
Moscova trebue considerat ca pierdut" in intelesul art. 1198 cod. civ.
dovedirea lui

pe de alta, pentru a inlatura obiectiunea

aceast pierdere" s'a

produs in timpul
lui Amira care a cunoscut-o, judeca
retinerea
testamentului
Moscova nu trebue considerat ca o pierdere,
Amira a putut
trebuit
guvernul bolsevic va restitui din
pozit cel
intre care
testamentul, precum de
o
cred
cari
reclamantii, care cereau suspendarea
procesului
la terminarea negocierilor
rusii pentru restituirea

$i din acest punct de vedere, decizia e

dar cu violarea art.

1198 al. 4 cod. civ.,

a principiului unanim admis, ca. daca testamentul
a fost pierdut sau distrus
timpul vietei testatorului
acesta a cunoscut perderea sau distrugerea fard sa fi
alt testament, aceasta implica revocarea legatelor,
exces de putere.
Omisiune
exces de putere.
Pentru a se stabili existenta legatului, Curtea
ca
trebue
in primul
testamentul alegit este facut
forma cerutd de lege. Curtea
au
dovada ca
testamentul lui Amira a
regulat fcut
form
care

www.dacoromanica.ro

- 33 ar rezulta din copia procesului verbal al Tribunalului, din petitiunile sucredepus testamentul la Cassa de Depuneri,
cesive cu care Amira a depus
din propriile sale declaratiuni,
lasat de
coroborate cu
la finele copiei de testament gsit
specialmente din mentiunea
originalul testacare el afirm c intocmai este
In casa de fier,

ment depus la Cassa de Depuneri la 28 Noembrie

1897

recipisa

No. 20688".
nu
fata Curtii, c reclamantii n'au faCut
Or, noi am sustinut
regulate a testamentului
sunt in stare sa fac dovada formei
tru urmtoarele motive decisiye, trase din imprejurrile cunoscute ale

cauzei :

testamentul dela Cassa

Amira a retras in
l'a redepus ulterior, implica,
retinut ani de zile la
ca el a voit
prin coricluziile
adversarii
cum au recunoscut
schimbari. Aceasta se mai dovedeste prin faptul ca in lada
alte diferite ciorne.
copia de testament
de fier s'a mai gsit pe
Curtea insusindu-si argumentarea adversarilor rspunde ca este cert
deosele-a putut face pe
ca Amira a voit s fac schimbri, dar
procesul verbal de subscriptiune.
era
bite fara sa rupa plicul pe
pe
mai mult
care se gasea originalul testament, aceasta
s'a gasit in cassa de fier doua plicuri in care fusese introdus plicul,
procesul-verbal de subscriptiune, acest din
cuprinzand testamentul
nu s'a gasit, ceeace denot c a fost redepus la Cassa de Depuneri.
textul
Or, noi combateam aceasta sustinere a adversarilor
b) Faptul

de Depuneri,

petitiunilor de depunerea testamentului la Cassa de Depuneri prin care

Amira spune ca depune testamental sau din 1888

singular,

nici o

tiune despre vreun codicil sau act modificator. De aci trgeam concluzia
timp a facut modif iin
ca daca el a redepus testamentul singur,
note marginale
cari, este posibil ca el sa fi facut modifiCrile fie
acel
o alt
coprinzand aceste
a facut pe copie, fie
urina le-a reintrodus in plicul desfcut, iar acest
in alt
sigilat redepunandu-1 la Casa de Depuneri.
pe care
fac
vre-o
In
caz, pretindeam ca adversarii nu pot
plicul depus la Casa de Depuneri se gsea testamenzurntie dovada ca
tul lui Amira in forma mistica, adica cuprins
plicul pe care era
care e descris in
procesul verbal de subsIcriptiune
starea
acest proces verbal.
Curtea nu raspunde la motivele trase de noi din modul redactrei
petitiilor la Cassa de Depuneri,
din probabilitatea sau posibilitatea
perei plicului,
nu motiveaz4 pentru ce le inltur.

a) Am sustinut ca in nici un caz afirmarea lui Amira c a depus

la Cassa de Depuneri testamentul su mistic nu poate constitui dovada
formei regulate a testamentului, intru
regularitatea
prevzut
lege se dovedeste nu
afirmarea in abstracto,
dovedirea in
creto, c starea material a testamentului era astfel in
toate
conditiunile unui testament in forma mistia.
Adaugam c in mentiunea din copie se spune
ea e conform
testamentul depus in 1897, nu ca

depus in 1908.

Biblloteca Mari lor Procese.

www.dacoromanica.ro

- noastra, decide
Curtea far a motiva pentru ce
afirmarea lui Arnira constitue dovada
prin exces de putere
testamentului.

aplicare a art. 1198 al. 4 cod. civ.,

interpretare
exces de putere.
reclamantii sunt obligati pe
Curtea mai decide
nu continutul intreg,
continutul lui,
testamentului

nu-

Din acest punct de vedere

mai continutul prtei care coprinde legatul
un
aplica gresit textul, pentru ca testamentul
Curtea interpreta
nu s'ar admite ca atunci
dupa cum nu s'ar concepe
act
xista originalul legatarul sit produca

pasagiul

legatul

se reconstinu e admisibil ca atunci

el nu se concepe
sau, tot
tue ftsstamentul, legatarul sa dovedeascd numai continutul partei tare
pentru a se putea statua asupra validitdtei
prinde legatul sau.
legatului din punct de vedere al fondului, trebue sa se stabileasca contitoate clauzele lui.
testament
pentru stabilirea continutului, Curtea se intemeiaz
In al doilea
pe copia
lada de fier pe propria afirmare a lui Amira
este
de
in care
finele copiei
in mentiunea
originalul depus la Cassa de Depuneri la 28 Noembrie 1897,
recip. No. 20688.

Curtea mai adauga prezumtii trase din diferite manifestatiuni de

vointa ale lui Amira, prezumtiuni care
fi avut
proces de
anulare de testament pentru captatie sau sugestie, dar care nu au
o valoare pentru dovedirea continutului testamentului.
In ce priveste prezumtia trasa din copia gasita din afirmarea ca ea
e
cu testamentul depus la Cassa de
noi am opus urmatoarele prezumtif :

a) Ca copia gsita este

de tot
de note marginale, scrise
de insasi
lui Amira, posterior facerii testamentului,
nu se poate
in ce chip ele au fost introduse, intercalate sau adaugite
riginalul testament pentru a se putea
daca trebue considerat valabil.
b) Posterior acestei copii Amira, a facut diferite alte ciorne, care
s'au gsit in casa de fier,
de
lui, dar nesemnate
nedatate.
Or, faptul
el n'a distrus aceste ciorne, ci le-a lasat in casa de fier alaturi de copia testamentului din 1888, invedereazd
el era preocupat a
face unde schimbari,
nu se poate
in ce forma a facut aceste
mai mult
in aceste ciorne se vede
printre
cari daca ar exista in originalul testament, ar
aduce nulitatea lui.
c) In ce priveste afirmarea fcuta de Amira, coprinsa in mentiunea
zisa copie e
originalul, pe
n'ar suficient,
ea se refer
la testamentul din 1897,
nu la
depus finalmente
in 1908, care este singur in discutiune.
Or, cu nimic nu se dovedeste
la 1908 Amira a depus tot testamentul din 1897 frd niciun
de modificare,
in
caz
intentia lui de a introduce
manifestate prin notele marginale de pe

www.dacoromanica.ro

- 35 copie

prin celelalte dome gsite, este cel putin incertitudine in

deci nu se poate afirma c s'a facut dovada

tamentului.

Curtea omite a se pronunta asupra tutulor acestor

ale noastre, nu motiveazA pentru ce le inltur, printr'un vdit exces de putere
judec c s'a dovedit continutul testamentului alegat.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 4
INALTA CURTE DE CASATIE

JUSTITIE, S.

Audienta dela 28 Noembrie 1923

Gli. V. Buzdugan, Prefedinte
DECIZIUNEA No. 1183

Curtea,
Delibernd :

Asupra recursului fcut de mostenitorii de snge ai

petitia de recurs,
fanctului N. D. Arnira, anume indicati
1923,
din 31
contra deciziei No.
repreCassa
lice
Ministerul Instructiunii
zentnd Azilul Elena Doamna" Cleopatra N. Amira ;
coprinderea
vedere motivele de recurs
Avnd
:

I. Violarea

niatul 4

gresita interpretare

civil; a articolului 1203

aplicare a articolului 1198 aliexces de

civil, nemotvare

Curtea constata in fapt

depus testamentul mistic la

Amira
Consemnatiuni care l'a evacuat in timpul razboiului
cu tot tezaurul la Moscova.
reclamantii, pretin$i legaaceste imprejurari, Curtea
tari, gasindu-se in imposibilitate de a produce testamentul Amira, fie
acest testament ar fi fost distrus de bolsevici impreun cu tot tezaurul
la Moscova
o parte din tezaur,
fie
s'ar
$tie daca
cnd guvernul sovietic rus va voi
restitue, se
in
previziunile articolului 1198 aliniatul 4
civil
trebue s fie autorizati
a face dovada testamentului prin martori sau prezumtiuni.
Judecnd astfel, Curtea interpret
aplic
zisul text din
codul civil, da o decizie nemotivat
comite un exces de putere.
Intr`adevar, fundamentul acestei dispozitiuni, aplicabil desigur
la testamerite, este
titlul ce reclamantul
invoace este
tiv pierdut
cauz de
in vederea unui asemenea
Cassa

Depuneri

www.dacoromanica.ro

-87 vain imposibilitate

,caz exceptional, care pune pe beneficiarul
derogatiune dela principiile
lorifice dreptul, el e autorizat,
dovedeasa titlul prin martori sau prezumtii.
legei,
atunci cnd nu se poate afirma
consecinta logia,
De
provizorie ca el
fie
exist numai o
este pierdut, ci
produs, dispozitia artioolului 1198 alineatul 4, nu-si

aplicarea;

titlu
inteadevr, cum s'ar putea justifica admiterea dovedirei
pree testamentul, cu
mal ales in materie de acte solemne
titlul nefiind definitiv pierdut ar fi posibilitate ca
zumtiuni, in cazul
ocazia producerei
fie produs ulterior dupa incetarea piedicei
se constate ca el nu intruneste conditiunile de forma sau nu are
lui,
fi calea
sau prezumptii, care
continutul alegat
maasemenea caz asupra unei
pentru a se putea reveni,
prin care o parte avnd drepturi incontestabile ar if fost
nifest
niciun drept ?
despuiata in favoarea partii
In cazul nostru, este absolut cert ca, nici pe cale oficial, nici pe cale
in
particular, nu se cunoaste soarta tezaurului nostru dela Moscova;
a diferitelor valori
aurului Bancei Nationale, a bijuteriilor
justificata aprehenziune, cei mai multi
xist cea mai grav
diferte acte, se
azi intacte.
de familie
dovedeasa testamentul
Insasi adversarii, dupa ce au cerut
transportat la Moscova trebue considerat ca
prezumtii pe motiv
pierdut, au cerut formal Curtei prin concluzii
scrise
se constat din deciziune
din dosar,
in cazul in care nu li s'ar incuviinta
dovada, sa se suspende judecata procesului pna ce se va putea
soarta definitiva a depozitului dela Moscova.

Fat cu aceste

cari coprindeau recunoasterea

reclamantilor ca nu se
daca depozitul mai este in fiinta sau nu, ba
ei afirmau ca se urmeaza
guvernul romn
rus pentru restituirea depozitelor existente din tezaurul nostru,
putea Curtea considera testamentul
Amira ca pierdut in intelesul
1198 cod civil ?

Am mai invocat ca dat

in

se
giuitorul

multe alte acte, testamente

altele
categorie transportate la Moscova,
intruct nu
mai exista
daca vom obtine restituirea
numai

lege speciala ar putea autoriza reconstituirea

de

pe acum, fixnd conditiile acestei reconstituiri.

ca exemplu, invocau, ca
priveste efectele evacuate la
Moscova, desi aveam o lege relativ la titlurile pierdute", distruse sau
furate,
legiuitorul inteleand ca ea nu poate fi
acelor efecte
pentru
nu se
stint pierdute sau retinute, a dispus prinlege speciala ca acele titluri sa poate fi declarate anulate
cuite prin duplicate eliberate in anumite conditiuni.
Curtea se mrginote a spune
legea intrebuintnd expresia de
titlu pierdut, iar nu aceea de titlu distrus, nu importa
tesfamentul
e definitiv pierdut
numai retinut,
legea
prezumtii de cteori o parte se
in imposibilitatea de a-si procura

www.dacoromanica.ro

- 6 prob literala, cum e in cazul de fat aceia rezultnd din opunerea

motiv a guvernului bolcevic de a ne restitui depozitul.
nici un cuvnt la motivele invocate de noi
Curtea nu
duce o
scopul legei, din consecintele la
trase din ratiunea
pe o parte de drepturile sale in.
anume de a
interpretare
existe macar o cale
folosul alteia, care Ware nici un drept
la motivele trase din legea speciala repentru a se restabili lucrurile;
prin
inlocuirea
efectelor aflate la Moscova
lativ la
plicate.

In aceste conditiuni, deciziunea Curtii este, din acest punct de

interintemeiat pe o
dere nemotivata, data cu exces de putere
civil..
1203
aplicare a articolului 1198 alineatul 4 c. civil
pretare
a principiului una2. Violarea articolului 1198 aliniatul 4 c. civil
admis ca daca tcstamentul a fost pierdut sau distrus in timpul
sa fi faacesta a cunoscut pierderea sau distrugerea
testatorului
exces de putere..
implica revocarea legatelor
cut alt testament,
testamentul evacuat la Moscova
ipoteza in care s'ar fi decis
considerat ca pierdut in intelesul articolului 1198 cod civil, am
prezumtiuni nu este totusi admisibila
ca dovedirea tui
s'ar dovedi ca pierderea lui s'a intmplat dupa moartea tescazul
daca pierderea s'a intmplat in timpul vietei lui numai in
tatorului,
aceasta pierdere n'ar fi fost cunoscuta testatorului. In consecinta
zul
sustinem, ca intruct pierderea" testamentului prin evacuarea lui la
cunoscuta
refuzul bolsevicilor de a restitui depozitul, a
Moscova
dupa capitularea care a
din primavara
de Amira
schimbul de
obiectul pcii dela Bucuresti, cnd au inceput relatiunile
in
caz dupa
Muntenia ocupata
Moldova libera
presa
Capita la,
reintoarcetea guvernului
mistitiul din Octombrie 1918
toat presa se ocupa de soarta depozitutoata lumea direct interesata
lui nostru din Moscova, intruct Amira a mai continuat sa traiasca
la
1919, este evident ca el cunoscnd pierderea testamentului

altul, pretinsii legatari nu pot

prezumtii.

fi

primiti a dovedi testamentul

Curtea recunoaste principiul de drept pus de noi ca trebue,

a face admisibil
prezumtii, in prealabil s se stabileasc data
pierderei testamentului
anume ca el s'a pierdut fie dup moartea
Amira, fie in timpul
lui
ca el sa cunoasa pierderea ;
Curtea mai recunoaste ca Amira a cunoscut pierderea testamentului,

dar pe motiv ca Amira a trebuit sa creada ca guvernul bolsevic ne va

restitui tezaurul sau cel
hrtiile cuprinse
de aceia n'a
facut alt testament, ne respinge obiectiunea
desi
singura ca
Amira a cunoscut pierderea testamentulul,
n'a facut altul, incuviinteaz reclamantilor sa dovedeasca testamentul prin prezumtii.

O asemenPa judecata apare ca vadit excesiv

jignitoare

simtul de drept,
de dreptate:
deoparte, Curtea pentru a putea incudovada testamentului prin prezumtiuni, judea
el
retinut la
Moscova, trebuie
at ca pierdut in intelesul articolului 1198

www.dacoromanica.ro

- 39 ca
pierdere s'a
pe de alta pentru a inlatura
produs in timpul vietii lui Amira care a cunoscut-o, judeca, ca retinerea
testamentului la Moscova nu trebue considerat ca o pierdere c Amira
trebuit
guvernul bolsevic va restitui din depozit
a putut
putin
intre cari
testamentul, precum de
o
crede
multi, intre cari insasi reclamantii, cari cereau suspendarea procesului
la terminarca negocierilor
rusii
restituirea depozitulul.
Si, din acest punct de vedere, decizia e
dar cu violarea arti1198 aliniatul 4 cod civ.
a principiului unanim admis ca daca
testamentul a fost
sau distrus in timpul vietei testatorului
acesta
a cuncscut pierderea sau distrugerea
sa fi facut alt testament, aceasta
revocarea legatelor exces de putere".

3. Omisiune esentiala. Nemotivare

exces de putere.
Pentru a se stabili existenta legatului, Curtea judeci ca reclamantii
primul
ci testamentul alegat este facut in
trebue sa dovedeasca
forma
de lege.
reclamantii au facut dovada ca testamentul lui
Curtea judeca,

Amira a fost regulat facut in forma

dovadi care ar rezulta din
copia procesalui verbal al Tribunalului, din
succesive
cari
Ainira a depus
redepus testamentul la Cassa de Depuneri, coroborate
cu caetul lisat de
din propriile sale declaratiuni, specialmente
din mentiunea cuprinsa la
copiei de t2stament gasiti in cassa
fier in care el
intocmai este cu
testament
la Cassa de Depuneri
28 Noembrie 1897 cu recipisa No. 20.688".

Ori, noi am sustinut in fata

reclamantii n'au
sunt in stare
faci dovada
mistice regulate a testamentului pentru urmatoarele motive decisive, trase din imprejuririle cunoscute ale
cauzei :

a) Faptul ca Amira a retras

dou
testamen cul dela Cassa
de Depuneri l'a retinut ani de zile la
l'a redepus ulterior, implici,
cum au
formal
scrise, ci el a
voit
introduca schimbri. Aceasta se mai
prin faptul
in
cassa de fier s'a mai
copia de testament
diferite ciorne.
Curtea
argumentarea adversarilor,
ca este
cert ca
a voit
schimbiri dar ca le-a putut face pe
deosebite
plicul pe care era scris procesul verbal de
tiune, in care se gsea originalul testament, aceasta cu
mai
:u
s'a gsit in cassa de fier doui plicuri
care fusese introdus
plicul
testamentul
procesul verbal de subscriptiune,
acest din urm
nu s'a gisit,
a fost redepus la
de Depuneri.

Ori noi, combiteam

sustinere a adversarilor cu insusi textul
petitiunilor de depunerea testamentului la Cassa de Depuneri, prin care
Amira spune
depunerea testamentului
din 1908 la singular,
c
despre vreun codicil sau act modificator. De
trgeam concluzia

el a redepus testamentul singur

c5ri, este

ca el si fi ficut

in

timp a facut modififie prin note marginale cum

www.dacoromanica.ro

- 40 a fcut pe copie, fie adugnd in

hrtie coprinznd aceste
modificad
in urm le-a reintrodus in plicul desfacut, iar acest plic
pus in alt plic pe care
sigilat, redepunndu-1 la Cassa de Depuneri.
In
caz, pretindeam
adversarii nu pot s
vre-o prezumtie dovada
plicul depus la Cassa de Depuneri se gsea testamentul lui
in form mistic,
cuprins in plicul pe care era
de subscriptiune nedesfacut, in starea in care e descris
acest proces verbal.
Curtea, nu rdspunde la motivele trase de noi din modul
la Cassa de Depuneri
prin probabilitatea sau posibilitatea ruperei
nu motiveazd pentru ce le
b) Am sustinut
in nici un caz afirmarea lui Amira ca a depus
la Cassa de Depuneri testamentul
nu poate constitui dovada formei regulate a testamentului, intruct regularitatea formei prevazuta de lege
se dovedeste nu
afirmarea in abstractie, ci cu dovedirea in concreto
starea
a testamentului era astfel
toate conditiunile
unui testament in
Adaugam,
in mentiunea din copie se
spune
ea e conform
testamentul depus in 1897, nu
depus
1908.

Curtea
a motiva
ce
obiectiunea noastra, decide
prin exces de putere
afirmarea lui Amira constitue dovada
testamentului.

4. Oresita interpretare
civil. Omisiune esentiald

Curtea

decide

aplicare a articolului 1198 aliniatul 4 cod

exces de putere.

reclamantii sunt obligati pe lnga regula-

ritatea testamentului s dovedeasca continutul lui,

nu continutul intreg,
ci numai continutul prtii care cuprinde legatul
Din acest punct de
vedere Curtea interpret
gresit textul, pentru ca testamentul
act
cum nu s'ar concepe
nu s'ar admite
atunci cnd
xist originalul legatarul s produca numai pasagiul cuprinznd legatul
tot astfel nu se concepe
nu-i admisibil ca atunci cnd se reconstitue
tEstamentul, legatarul s dovedeascd numai continutul partit care
legatul

Intr`adevr, pentru a se putea statua asupra validitatii

din punct de vedere al fondului, trebue sa se stabileasc continutul
t(stament, cu toate clauzele lui.
al doilea rnd, pentru stabilirea continutului, Curtea se intemeiazd
pe copia gsit in casa de fier pe propria afirmare a lui Amira
mentiunea dela finele copiei
de
in care afirma ca este
cu originalul depus la Cassa de Depuneri la 28 Noembrie 1897,
recipisa No. 20.688.

,,Curtea mai
prezumtii trase din diferite manifestatiuni
voint ale lui Amira, prezumtiuni cari si-ar fi avut
inteun proces deanulare de testament pentru captatie sau sugestie, dar cari nu au nici o

loare pentru dovedirea continutului testamentului.

ce priveste presumtia trasa din copia gasita

www.dacoromanica.ro

din afirmarea

- 41 testamentul depus la Cassa de Depuneri, noi am opus

urmtoarele dou prezumtiuni:
de tot felul de note marginale, scrise
copia gasita, este
a)
nu se poate
mna lui Amira, posterior facerei testamentului
in originalul
dac in ce chip ele au fost introduse, intercalate
dac trebuie considerat valabil;
testament, pentru a se putea
Amira a facut diferite alte ciorne, cari
b) Posterior acestei
casa de fier, scrise de mna lui, dar nesemnate nedatate.
s'au gasit
el n'a distrus aceste ciorne, ci le-a lsat in casa de fier alfaptul
el era preocupat a face
turi de copia testamentului din 1888, invedereaz
aceste schimce
a
nu
se
poae
unele schimbari
printre rnduri
in aceste ciorne se vede
mai mult
cu
ar exista in originalul testament, ar aduce
fcea stersturi, cari
nulitatea lui.
de Amira, coprins in mentiunea
c) In ce priveste afirmarea
fi suficonform cu originalul, pe lng
zisa copie
linal
depus finalla testamentul din 1897, iar nu la
dent, ea se refera
in 1908, care este singur in discutiune.
la 1908, Amira a depus tot
,cu nimic nu se dovedeste
caz dat
in
tamentul din 1897 f ara nici un fel de modificare
intentia lui de a introduce modificki manifestate prin notele marginale de
aceaprin celelaite ciorne gasite, este cel putin incertitudine
copie
s'a fcut dovada continutului
privinta
nu se poate afirma

ea e

tamentului.
ale
Curtea omite a se pronunta asupra tuturor acestor
noastre, nu motiveaz pentru ce le inlatur, printr'un vdit exces de putere
judeca
s'a dovedit continutul testamentului alegat".

vedere decizia atacat cu recurs, din care reN. D. Amira, proprietar

1919,
din
Ministerul Instructiunii publice
Cassa
reprezentnd Azilul
Doanma, cum
Cleopatra N. Aoblige pe
mira, sotia defunctului, au cerut Tribunalului
legitimi, a le preda legatele testate favoarea
N. Amira, printr'un testament mistic depus la Cassa de
evacuat de aceast institutie la Moscova;
stabilirea drepturilor
de fort
legatarii invocnd

jor, al retinerii testamentului la Moscova de guvernul

au cerut, pe temeiul articolului 1198 cod civil, s fie autoa reconstitui testamentul prin prezumtiuni precise conocazia inventarierei averei
cordante, deduse din actele gsite
acestuia, cum
din toate circumstantele cauzei ;
aceste cereri, de predarea legatelor respinse de Tristabilirea dispozitiunilor
bunal pentru insuficient de probe

www.dacoromanica.ro

- 42 testamentare, au
cizia

apoi admise de Curtea de Apel prin de-

pentru a decide astfel, Curtea stabileste mai

1203 cod civil, prin deroccnformitate cu articolul 1198

regula generalii, proba cu martori

la

prin pre-

materie de conventiuni,
este admisibil,
imposibilireclamantul se gseste
de

de a produce actul scris

tate dintr'un caz de fora
statator al dreptului ce pretinde;
Curtea
lipsa testamentului este
la
pentru legatari,
de vointa testatorului,
produce
si
Moscova constitue o imposibilitate de
senindiferent
testamentul ar fi definitiv pierdut
legea nu cere aceasta, ei sunt autoride distrus,
in

de a dovedi prin

existenta sa,
cerute
de
lege
;
de
apoi faptele cauzei, Curtea conchide
depoexistenta testamentului, investirea lui cu forma
evacuarea la Moscova, toate
zitarea la Cassa de Depuneri
de
necontestate de mostenitorii legitimi, sunt
vedite pe
cu petitiunile adresate autorittilor drept de
testator
cari se
la dosar, cu certificarea Cassei de
Depuneri,
caet seinsemnrile
de testator
lada
de fier
cret" cum
copie de testament
ca
totut
certificat de testator sub proprie
testamentul
mistic din 12 Decembrie 1888
depus la Cassa de Depuneri tot la 12 Decembrie 1888;
ca
apoi, Curtea
mcstenitorilor cum
forma mistic a testamentului ar fi
tut fi
prin deschiderea
actul de subscriptiune de
testator cu ocazia ridicarii testamentului
dela Cassa de Depuneri;
acest scop, Curtea argumenteazd
riditestamentului dela Cassa de Depuneri in
randuri,.
la 1894
la 1902 a putut fi determinata de necesitatea de
se face
provocate fie de sporirea
fie de
tarea din
a vreunuia din legatarii
aceste
desigur, printeun act separat, care
plicul
testamentul olograf din 1885
cu for-

www.dacoromanica.ro

- 43 al doilea plic, cum obisnuia

la 1888, s'au pus
cu care depunea la Cassa de Depuneri
cassa de fier
prin faptul
se confirm mai
cari tesa defunctului s'a gsit toate plicurile superficiale,
care
ele Mcea depunerea testamentului mistic

purtnd actul de subscriptiune, dar nu s'a gsit

neatins, lucru ce conce implic,
cest plic,
el a
toate petitiunile de
cord
totul cu imprejurarea
punerea testamentului, nu numai la 1888 cnd a depus pentru
la 1908 cnd l'a depus pentru
dar la 1897
tima
formal, c depune testamentul
testatorul
a voit a-i pstra neani:stic din 1888, ceea ce inseamn,
mai
aceast form, care intentiunea testatorului
petitia din 1888,
rnult garantie,
cum o
form mistic a testamentului
a cerut investirea
graf din 1885;
cari, rnotiveazA Curtea,
de aceste
secret
caetul
cu mentiunea testatorului
1908, Curtea
pre depunerea testamentului su mistic sigilat
despre existenta
c nu poate fi
care a fost pstrat de teslui Amira despre forma
i-a urmat
tator pn la ultima depunere din 1908,
la Moscova;
ce priveste continutul testamentului, Curtea se raC,
la actul intitulat testament gsit casa de fier
persoan, acest act poart
desi
de o
special, mentusi semnAtura lui Amira pe toate paginile
originalul testament depus la Cassa
tiunea: Copie,
Depuneri la 28 Noembrie 1897" mentiune scris semnat
de Amira, iar pentru o confirmare mai mult a identittii
originalul

forma misticA---Amira a transcris la

Ilfov dn 12 Decembre
acestei copii jurnalul
pe acest act,
aceast mrturisire a testatorului
lada de fier,
acele
actele gsite
concordant deplin
la
ernai ate dela autoritti
toate circumstantele cauzei,
testamentul mistic
zice Curtea,
legatele prevzute
al lui Amira, retinut la Moscova,
copia-testament semnat
mentiunea identittii ei
o1888;

www.dacoromanica.ro

- 44 riginalul fcut de
anume arkate
Avnd
vedere

cererea de predarea acestor

deciziune, este
prin
motiv de recurs se pre-

Curtea de fond, ar fi dat o interpretare gresit arti1203 cod civil, atunci

spune, c legea
trebuintnd
articolul 1198 expresia de titlu pierdut,
aceea de titlu distrus, nu import
testamentul este definitiv pierdut, sau numai retinut,
zic recurentii, cu care s'ar
sibilitatea producerei ulterioare a
putea stabili o eroare
ca dispozitiunea exceptiodin articolele 1197
1043 cod civil s nu-si aib aplicatiunea deck
ipoteza extrem a unui titlu definitiv pierdut
se mai adaug, Curtea ar fi
o nemotivare un
exces de putere, atunci cnd omite a arka, care ar fi calea
Linde,

1198

legal pentru a se
in ipoteza aduceo judecat
asupra
rea testamentului dela Moscova, cum nu
argnmentului
numai legiuitorul ar putea
lege
curn s'a fcut pentru titlurile pierdute, s
tinta reconstituirei actelor afltoare acolo.
Considernd
articolul 1198 cod civil prevede,
regumartori nu
lele restrictive relative la admisibilitatea probei
au aplicatiunea, atunci
titularul dreptului nu a avut
de a procura sau de a-si conserva dovada

lual pentru stabilirea dreptului ce pretinde; c, enumernd

aliniatele urmkoare, cu titlu de exemplu
diverale principiului din primul
rnentionat prevede ipoteza
pierdut, ce servea de
scris, dinteo
de fort
;
termenii titlu pierdut" nu trebuesc
sens restrns al
definitiv pierdut implicnd ideia
lui
apoi,

sele cazuri de

prin aceasta s'ar reduce, contrar spiritului legei,

sfera de aplicatiune a principiului enuntat prima parte a
ticolului 1198, unde
vorbeste, sub forma cea mai general
cuprinzAtoare,
imposibilitatea, din
de

major, de a se fi putut conserva proba scris

scopul echitabil, ca
nu se impiedice stabilirea valorifidrept
justitie, printeun fapt ce nu este
imputabil titularului, care pretinde, ci
totul independent
presus de
lui; - de aceia, fie titlul este

www.dacoromanica.ro

dut, sustras, ori

mod abuziv - cum e cazul
toate aceste cazuri similare, exist aceiasi
tate a producerei
in momentul exercitrei actiunei in
justitie, deci,
toate aceste ipoteze, dovada scris neconservat din aceste cazuri de
poate fi
ba prin martori sau prezumtiuni;
nici nu este
de
susca, posibilitatea valorificArii unui drept s
un timp
la infinit,
de zile ca o avere
nelimitat
incertitudine
litigioas, pentru
eventualitate problematicA a descoperirei posibile a titlului, sau
tuirei lui ulterioare de
detindtorul abuziv, cci prin
sta s'ar periclita interesele private pe cari legiuitorul a
le proteje, cum interesele generale cari
o signcirculatiunea
a dreptului de proprietate o Inlesnire

cie, -

bunurilor ;

de aceea, interpretarea dat de Curtea de Apel

colului 1198 cod civil, aplicabil prin ratiunea legei
la testamente, este
totul
textul
spiritul acestei
iar imprejurarea
rspunde
la arguCurtea
mentele mentionate
acest motiv de recurs, nu poate duce la
deciziunei,
instantele de fond sunt obligate a
mina a se pronunta numai asupra mijloacelor de aprare, nu
asupra tuturor argumentelor
consideratiunilor
sprijinul acelor mijloace de
ralnice ce s'a invocat de
mai ales
o motivare prea amnuntita asupra tuturor
consideratiunilor propuse de
ar impiedica preciziunea
claritatea ce trebue
asupra
pstreze
cakelelor de cerere mijloacelor de
esentiale, cari
gure duc la solutiunea procesului.
vedere
prin al doilea motiv dc recurs se sus-

din alt punct de vedere Curtea

socotit dispozitiunile articolului 1198 cod civil

Apel ar fi
zic

curentii, - din moment ce Curtea constat,

testamentul
vacuat la Moscova trebue considerat ca pierdut
Amira,
nosand aceasta n'a fcut totusi alt testament, urma, in mod
cesar,
a
revoce
prin aceasta,
legatele
ca inadmisibil proba
stz.bilirea

Consider

este

de

www.dacoromanica.ro

Curtea

general,

un testament a fost distrus prin

testatorului acesin timpul

de fort
un alt testament, aceasta
ta cunoscnd faptul nu a
din parte-i o revocare
a testamentului;
lucrurile nu se
Curtea
c in cazul de
in timpul rzboiului
astfel
Amira a
dat
nu a putut afla desteritoriul vremelnic ocupat din care
pre evacuarea testamentului la Moscova dect abia in vara a-.
nului 1918
din viat, dnsul la
curnd, in 1919, a
nu
vrsta-i
in imprejurrile politice de atunci,
se
curentul bolsevic va triumfa sau se va stinge, nu
a putut s-si formeze convingerea
actele depozitate la Moscova
cari testamentul
ar fi pierdute;
Considernd
fat cu aceast motivare,
pe
apreciere
a
de fapt, din cari Curtea
nu se poate atribui lui Amira vointa de a revoca
gatele testate, nu poate vorba de violarea articolului 1198
cod. civil nici din acest punct de vedere ce se
al doilea motiv de recurs este nefondat ;
Avnd
vedere
prin al treilea motiv de casare, se
pretinde,
Curtea discutnd chestiunea formei mistice, a testamentului, ar fi
o omisiune
nemotivare
exces de putere, prin aceia
n'a discutat obiectiunea
curentilor
ocazia depunerei testamentului, Amira decladepune testamental
la sindin 1918,
nici o mentiune despre vreun codicil sau act
dificator, in vederea
de sigur ridicase testamental, din
aceasta s'ar fi putut deduce
aceste
ar fi fost
troduse prin
pe testament, ori prin act aditional, pus
plicul vizat de Tribunal, redeschis si apoi inchis din nou;
tot asernenea, instanta de fond nu s'ar fi putut
pe
ar
mrturisirea lui Amira de pe copia adeverit de el cum
fi depus testamental mistic spre a conchide
aceast forma
fusese

ci trebuia sa

fapt, satisfacerea in mod concret a acestei formalitati ;

Avnd
vedere
expunnd faptele cauzei, s'a putut
dea c Curtea
in mod amnuntit toate petitiunile
cari Amira depunea
toate actele gsite
lada
sa de fier din cuprinsul
diversele
expuse

www.dacoromanica.ro

- 47 deciziune,
sistemul de aprare al prtilor,
conchide
testatorul a pstrat forma
a testamentului,
incontesabil
la ultima depunere,
indeplinit,

urma creia s'a

evacuarea lui la Moscova ;

de
intrnd in atriaceste constatri
butul suveran instantei de fond, nu cad sub controlul
a acestei
Curti;
acest motiv de recurs
c,
Avnd
vedere
prin al patrulea motiv de recurs, se
pretinde
Curtea de Apel ar fi interpretat iarsi
mod gresit, dispozitiunile articolului 1198 cod. civil cnd a decis,
testamentului numai in
sunt tinuti a dovedi
;
lui
ceca ce priveste legatele
Curtea omite de a se
de aceasta,
sustin
dac
ce mod a introdus testatorul testamcntul
dissu mistic adnotrilor marginale de pe copia testament
lada de fier, penti u a se
pozitiile din niste concepte
putea
asupra validittii testamentului;
Curtea,
se vede
Considernd, c din decizia
dup ce limiteazd
drept obligatia legatarilor de a dovedi numai legatele
totusi,
expunerea foptelor motivarea sa

asupra continutului testamentului, Curtea nu se mrgineste a

stabili numai ce anume cuprind legatele
discutiune, ci, constat
testamentului, artnd astfel
toat
verea imobiliard a defunctului
din
din
de pe
Bucuresti srada Clementii No. 17, sunt testate Azilului Elena Doamdin
sotiei sale
mosiei artate
cu mobdierul
al
o
din
de snge
fine, mai
tul
Frunzanesti pe timp de
ani
testeaz ctieva legate
din comuna
folosul sracilor
enumernd
runznesti, acestei comune
servitorilor si;
de
toate legatele cuprinse
testament, dup copia
mai
chiar
testator ca conform cu originalul,
semnat
la finele testamentului scris, datat
a fi investit cu forma
de testator, acesta arat
ce s'a fcut la 12 Decembrie 1888;
deci. Curtea stabilind pe temeiul acestei copii-testa-

www.dacoromanica.ro

- 48 ea este totul ccmforpurtAnd declaratia testatorului

s'a
de Depuneri la 1897
m cu
depus la
ultima dat in 1908,-tot testamentul mistic
depus, ca
1888-cum pe temeiul presumtiunilor grave, precise
expuse,
cordante, rezultand din toate actele
al testamentului, care permite aprecierea
continutul
lidittii lui
sub acest raport al tuturor dispozitiunilor sale,
nu numai sub raportul formal, este indiferent pentru solutia
este exact
drept afirmatia Curtii cum

ar fi tinuti numai dovedirea legatelor ce pretind ;

Considernd
cea
tot asemenea, este
obiectiune din acest motiv
anume
Curtea ar omite
de a se pronunta
ce mod s'a introdus
testament
modificArile semnalate
actele gsite,
Curtea
o motivare amAnuntit,
s'a
mai sus, conchide
nu
mnea cea mai mic
despre forma mistic
care a

fost pstrat testamentul

la ultima lui depunere,
o modificare nu s'a introdus
continutul lui prin
derea publicului
cu
nu
nici o omisiune asupra punctului relevat
acest motiv;
de alt parte, Curtea constat
prin toate adnotrile
pe copia-testament in conceptul despre modificAri in
testament" provocate de sporirea
se
la legatul
testat
favoarea Azilului Elena Doamna,
detrimentul
tenitorilor,
le mai impune
raportul, ceea ce exclude

-zice Curtea-c aceste modificdri,

prin ipotez, s'au

fcut printr'un act deosebit alturat la testarnentul mistic,-ar fi
putut reduce legatele a
predare se cere,
ial, testatorul a
s pstreze neatinse primele sale disastfel

toate motivele de recurs

meiate.

aceste motive, Curtea respinge recursul.

www.dacoromanica.ro

PARTEA II

Pledoarlile

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui S. ROSENTAL

(din partea

or)

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

S. ROSENTAL
altora cum li
fi prnd, dar eu
de cte
vd pe d. Rosental
preajma unei pledoarii,
se prin fata
sau Curtilor de Apel,
pasii msurati,
nrile roze vibrnde,
puritatea sferelor
juridice, aceleasi senzatii neintelese care m
la inceputul
derbiu-ului.
In
stpnit ce-i
o
aprig instrunare a multiplelor sale calitti, care
clocotesc
asteptarea apropiatei isbucniri. Astfel se explia. poate, de ce, lupta aceasta premeratoare cu el
D-1 Rosental cum priveste vag,
irnpresia,
nu c se intretine
insotitorul, ci mai
supraveghiaz
vorbeste sbuciumului su luntric.
...$i acest sbucium, trdat
enervare,
maestrul Rosental
ce soseste...
S'a
auditorul,
s'astepta la o
rumpere. Nimeni mai calm ca d. Rosental la inceputul
sale... Vorbele ii picur pe un ton invariabil, cu o
sacadat. Prevestitor riumai
scurt,
un
ironic. ...Treptat,
debitul sporeste,-figura
trului se aprinde...
trei fraze...
d. Rosental, de
unde mai
discret, cu durita pintenilor, isbeste
acum cu avnt plinul calului su de
Pledoaria s'a
nit uragan
ploaia argumentelor prinse strns de o
pastoare,
din toate prtile adversarul,
la intervale trimite sgeti din ironia sa odat profund musNu

ori

atoare.

Aceasta e, de

unica slbiciune a

domniei

sale.

de o frgemine tinereasa, pururea iscodid. Rosental

pe ea o sete nepotolit de a
o dr puternia
lumea reputatilor nostri juristi...
Inteun timp,
bara
ilustrat de tot
ce a avut mai
talent tara acePsta, personalitatea
Cu

toare

www.dacoromanica.ro

- Rosental
mentinut strdlucirea proprie,
moment adumbrit de
luminos al celorlalti.

fi fost un

su a avut rsunet
eruditia-i redat in
autorisisteme clasice de argumentare, a impus,
tatea la care putini fericiti pot
rvneasc.
Desi, precocitatea realelor sale calitti de mare advocat
trece mai
partea ilustrei generatiuni ce e pe cale de
a dispare, totusi talentul d-sale,
floare, pstreazA
tualei
ca un admirabil model viu.
Tudor B.

Note
S.
s'a nascut in
la 27
prilie 1872. Fiu al doctorului Mauriciu Rosentat-fost profesor de
apoi medic
Bucuroti, - d-sa a absolvit
matici la liceul din
din
comunala No.
cursul secundar
clasele primare la

la gimnaziul

liceul

Basarab. 13acalaureat in Septembrie 1888,

dup ce a urmat un an cursurile

tatJa de drept din Bucuroti, unde a luat

de medicina s'a inscris la

1894, scriind teza Des-

naturala".
A fost secretarul marelui avocat Mihail Kornea dela 1892
la 1901,
mortii acestuia.
S'a inscris in Barou in
1900, data dela care exercita profesiunea de avocat in Bucuresti.
In 1918 a
numit membru in Delegatia la conferinta de pace din
Paris, in calitate de consilier jurist.
In 1920 a fost numit membru in Comisiunea pentru executarea tratatelor de pe
Ministerul de
continu a functiona
azi.
Tot in 1920 a mai
numit membru in Comisiunea de unificare a legis-

de pe

Ministerul

pentru unificarea Codului Civil,

justitie, facnd parte din subcomisiunea

din acea pentru unificarea

rnercial.
In

1922 a lost desemnat ca membru in Delegatia

la Confe-

din Genova.

In 1923 a fost numit Delegat plenipotentiar pe

Comisiunea de
Reparatiuni din Paris in chestiunea aplicarii art. 181 din Trat. dela Trianon.
Colaborator la Pandectele
membru al
de Bibbliofilie Socit du Livre d'Art" din Paris.

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui S. ROSENTAL

Curtei

Casatie s.

in

D-le Proedinte,

Noembrie 1923

Curte,

discutiune chestiuni
Recursul de fat aduce
portante, cari, la cunostinta mea, sunt supuse
examenului
deciziunei dvs.
a face o dezvoltare limpede a
dati voe,
d-1 Consilier raportor, si
tivelor de casare,
precizez,

foarte pe scurt, faptele

a
din viat in
1919
D-1 Nicolae Amira a
descendenti din trei suo serie de mostenitori de
Toti acesti mostenitori s'au adresat justitiei pentru a fi
pusi in posesiunea averei
de
avere constnd
mosie,
un imobil
Bucuresti,
teren
multe efecte. Ministerul instructiunei publice
doamna

un act intitulat testament"

mentiunea copie". care

pe

lada de fer a defunctului,

act prin care se ldsa
Elena Doamna" in
proprietate mosia Frunzdnestii,
casa din Bucuresti,
Cleopatra Nicolae D. Amira. sotia,
uzufructul
din

gsise

din uzufructul mosiei, mosiei

tirnp de 20 de ani fusese

sat chiar rudelor

- au
opunere la cererea
trimitere
posesiune a rudelor,
au pretins s fie ei
trimisi in
lucru curios,
Curte. desi
tul prezentat, indiferent de lipsa lui de valoare
rezulta
Azilul Elena
nici doamna Amira nu fuseser

instituiti legatari universali pentru a se putea adresa

a fi trimesi
posesie conform legei, ci aveau numai un legat particular, legat pe care
puteau cere
deck
rudele de
s'au opus
la
trimiterea
posesie. In zadar le obiectarn: opunerea
dvs. este inutil, pentru c chiar
ati
un act bun, un
testament original
netdgduit, dvs. sunteti legatari particujustitiei spre

www.dacoromanica.ro

-- 50 f;ind, nu
nu aveti
dar n'aveti nici
mcar interesul
v
la punerea noastr
posesie,
ca s ajungeti dvs.
pu5i
posesia legatului, trebue
in prealabil
averi ca s
noi pusi
posesia
cere dela noi legatele. Adversarii persistau
pretentiile
Lungi discutiuni, cari au durat zile
noi
intre
mai eminenti reprezentanti ai baroului de partea
de azi, regretatul Take
pe
altii. In
Tribunalul, aplicnd textul precis din codul civil a dispus ca
noi s fim trimesi
posesiune ca rude de snge pe
avere,
chiar
ar exista un testament valabil, nu
era nici o institutiune de legatar universal, pe baza
s se
cere justitiei trimeterea
posesie. Cu ocazia trimeterei
noastre
posesie, dat
executiune provizorie, noi mostenitori de snge, am declarat
nu
discutm drepturile
doamna Amira
de
ar putea s fie discutiune
dac poate
fie
ca
srac, nu
o opunere
are
calitate
se
cuvine un sfert din avere conform
Se face apel dinaintea
de Apel s. I
se
primul
suspendarea executdrei trimiterei noastre
posesiune
se sustine
este periculos a se mentine executia
vizorie pn la judecarea apelului.
Curtea respinge cererea de suspendare.
ce citim
decizia Curtei s. I No. 7
920 :
Avnd in vedere

ce priveste periclitarea drepturilor Ministerului

lice, Casa $coalelor, prin acordarea executiunii provizorii,
drepturile sale in succesiunea defunctului N. Amira pe un testament mistic al acestuia primit de Tribunalul Ilfov. S. de
sub No. 86061 din 12 Decembrie 1888 depus la Cassa de Depuneri
petitiunea din 28 Noembrie 1897 pentru care s'a
recipisa
No.
20.688-1897, retras in urma depus din
la Cassa de Depuneri la 5 Iunie
1908, sub No. 27761-908
evacuat apoi la Moscova;
in neputint de a fi
prezentat aceste testament, Ministerul invoac un act gsit printre hrtiile
defunctului cu ocaziunea inventarierei averei lui intitulat Testament" care
poart
semnata N. Amira de copie"
la sfrsit urmtoarea adnotatiune : Tntocmai este originalul testament depus la Cassa de
Depuneri la 28 Noembrie 1897 cu recipisa No. 20.688", copie
Instructiunei
ca Ministerul

ce

etc".

util s retineti aceast apreciere a

de
sectia
I asupra
materiale a copiei testamentului gsit
lada
de fier. De altfel, onorat
Curte,
vi s'a
trimes dvs. plicul
actele
lada de fier. Dvs. veti
nevoi
camera de deliberare s luati
dvs. cunostint,
tru ca s aveti o impresiune personal, a dvs. proprie, de a-

www.dacoromanica.ro

- 57 s'a admis de
copie de testament gsit, pe baza
se face reconstituiCurte liberarea legatelor, s'a considerat
de celelalte acte informe, cari s'au
rea originalului, cum
sit, despre cari voi spune mai arziu cteva cuvinte. Veti vedea
de note marginale, de stersturi, de
acea copie este
indreptri, de intercaldri.
Curtea, cum am spus, a respins cererea de suspendare a
executiunei
doamna Amira si-au reurm Ministerul
posesie. In
tras apelul, astfel c am
definitiv pusi
conformndu-se legei ne-au
actiune
mostenitorilor
snge, s le
legatele pe baza pretinsului testament.
D-lor, dinaintea primei instante, desi din actul gsit
lada de fer se constata la prima vedere c este
o
pie scris de alta
pentru
este
cu o scriere
care nu
a lui Amira nurnai semndtura este
mna lui
a lui,
numai notele mrginale sunt scrise de
contextul tesAmira, deci nu putea rmne nici o
cu mna lui Amira,
tamentului nu este
toate acestea
reprezentantii ministerului, cari tunci nu aveau poate atta
cauzei
probabil
amne
incredere
speranta c
mai mult judecata procesului,
se
atunci se va putea prola Mosova ne va fi
duce originalul, contrar evidentei, desi
actul purta mentiunea , copie" scris chiar de Amira, desi la sfrsit se spune
1897,
aceasta copie este conform cu originalul depus
sarii, zic, au sustinut
este
de Amira tot testaTribunalul cu toate opunerile noastre, a ordonat o
mentul,
expertiza
care
foarte usor a constatat
nu este scris de mna lui Amira ci numai semnat de dnsul,
fata Tribunalului,
a
bine stabilit
ca
versarii
este vorba numai de
mai insiste
pretentia
o copie. Dup ce s'a terminat aceast procedurd, dumnealor
sustinut c, desi actul este
copie,
ct este constatat
c originalul testamentului a fost depus la Cassa de Depuneri,
transportat cu tezaurul la Moscova, el poate fi reconstituit
prin simple prezumtiuni. Este
devr un fapt
de
discutiune,
Curte,
testamentul a fost
la 1885 de
a cerut
si
se dea forma
Amira, la 1888
Cassa de Depuneri; la 1891 Amira 1-a retras dela Cassa
pus
retrage iar in
1897
de Depuneri, l'a redepus
1908; iar cu ocaziunea intrrei
I redepune din nou
noastre
cnd
urma v'cisitudinilor dureroase, prin
guvern evacuarea tezauruam trecut, s'a dispus de
lui la Moscova, s'a trimis
acest testament
zaund Cassei de Depuneri.
modul urmtor : din mosustineau teza
Adversarii

www.dacoromanica.ro

- 58 el a fost depus
a existat un testament,
ment ce dovedim
evacuat din
aceast institutiune
la Cassa de Depuneri,
cazul prevtot tezaurul ei, ne
ordinul guvernului
un act se poate reconstitui
zut de art. 1198 c. care prevede
prezumtiuni atunci cnd actul a fost pierdut
martori
de fort
dinteo
Curte, sa reamintesc texdati voe,
tul dispozitiunei din codul civil.

se arat cum se face dovada

Dup

prin

scrisuri, art. 1198 edicteazd :

cnd credltorului nu-i a

ins
nu se
Ace le
ce pretinde,
iost cu putinta a-si procura o dovada scris despre
sau a conserva dovada luata, precum :

ne intereseazd aliniatele 1, 2

4. din o

3...)

creditoral a perdut titlul ce-i servea de dovada

de

nu putem proo vina

Adversarii spuneau: nu avem
aceas
Elena Doamna"
duce testamental. Mie,
dere nu mi se poate imputa nici un fel de neglijent. A fost o
exemplu in isimprejurare extraordinar, care este poate
am
Eram aliatii Imprtiei
un caz

tat un depozit sacru aliatilor nostri, depozit cuprinznd mare

parte dn arhivele noastre, acte relative la istoria Trei
attea docunesti, documente vechi dela Academic,
mente ale familiilor, documente private, corespondente, lucruri
pretioase,
cum
de bogate bijuterii ale M. S.
bijuterii alte lucruri pretioase, ale multor particulari. Toat
aceast prilumea se credea
cea mai
nimnui nu-i putea trece prin minte
s'ar
cataclism s'ar produce, acest depozit sfnt va putea vreodat fi considerat,
este in pericol. S'a intmplat
tusi cataclismul din Rusia, revolutia, venirea la putere a unui
regim, necunoscut
astzi, care n'a respectat nimic care
a refuzat,
o explicatiune,
restitue tezaurul. Prin
mare, conchid adversarii, n'avem
o
suntem tocmai
in caz de fort major, deci trebue
primiti s dovedim
continutul testamentului, a crui existent se
prin
punerea la Cassa de Depuneri, prin petitiunea care exist, cum
validitatea lui cu martori
stituit

Curte, desigur

persoana legatarului principal

proprietate, Azilul Elena Doamna", persoan

moral, este
de
solicitudinea. Este o
persoan moral o institutiune, care
foarte bine
nirei ei
d-lor, nimeni
s'ar fi
al
conteste un

www.dacoromanica.ro

- 59 oricare ar
acestei institutiuni. Dar nu e mai putin adevrat
fi persoana legatarului, ori
de respect de intede
res ar fi, totusi se cere ca, atunci cnd pretinde un legat,
aibe un titlu valabil, conform legilor. Or, noi
se manifeste
materie de testamente nu e suficient
tiunea cuiva de a
ci trebue ca aceast intentiune s fie
realizat
avut attea cazuri
forma
de lege.
celebre, dintre cari
amintesc mai
voi permite
Curti, pentru
cazul cunoscut acestei
a fcut obiectul
deciziuni judiciare, al defunctului membru al Academiei,
Ion Kalinderu, care prin attea acte publice manifestase intende
tiunea lui de a lsa averea sa pentru scopuri de
binefacere care a
a muri fr a lsa nici un tes-

tament, prin care s realizeze intentiunile sale de attea ori

manifestate. Nu este destul prin urmare,

tot
pe caavem pentru Azilul
Doamna", nu este destul a se
afirma o intentiune a defunctului deci trebue
ne fie permis
mostenitorilor de snge,
intrebm: aveti un titlu
valabil?
aveti un titlu
nici n'am gndi s-1 punem
discutiune.
Am

cu mirare
unul din repre2entantii prtei adverse a apreciat
sever,
mod mai mult
cred
a depsit oarecum
atitudinea mostenitorilor. spunnd
dnsii cu rapacitate au venit s
o avere, care a fost
Amira altora. Mostenitorii nu fac
s exercite
un drept, acela de a
averea,
nu se
dovedeste legalmente existenta unui testament valabil.
Pe ce motiv ne opuneam noi,
Curte la
testamentului prin prezumtii? Noi socoteam, Tribunalul a
mis punctul nostru de vedere, iar Curtea,
majoritate a admis
teza
a prtei adverse,
dispozitiunea din cod nu-si
are aplicatiunea
cazul de
chestiune
obiectul primului motiv de casare. Motivul nostru,
Curte,
era
fundamentul rational al dispozitiunii art. 1198 este bazat
pe regula de bun simt
la imposibil nimeni nu este tinut.
mea s'a perdut titlul,
printeun eveniment pe care eu nu-1 puteam
dica, de ce
fiu lipsit de dreptul meu?
dispozitiune
care este
contractelor, are aplicatiunea cea mai
mare cea mai
materie de
Am pltit cuiva,

m'am liberat de o obligatiune importantd, a survenit o nenorocire, un incendiu

un naufragiu sau o alt imprejurare, pe
care puterile omenesti mrginite nu o puteau prevedea,
impiedica. Ce sunt eu de
De ce
fi tinut s
ceea ce am achitat,
am
ca,
mod exceptional, prin martori prezumtiuni
liberator al

dovedesc
mele.

www.dacoromanica.ro

am poseAcesta este

fundamentul juridic pentru care legea a admis grava derogatiutrebue s

anume
ne dela principiul de drept comun
a incuviintat proba prin martori prezumtii,
ai act
o sperantd, nici o posibilitate omeneasnu mai exist
tru
a foLt un incendiu, care a
regsit.
c ca actul pierdut s
cutare contract
distrus casa cuiva in care se
c a
acel act.
sau cutare testament, nu e posibilitate s se mai
intentiunea legiuitoCurte, c
urmare

rului nu a putut s fie vorba deck de o pierdere definitiv a

actului, nu de o impiedicare de moment, provizorie de a-1 provoca. Bine

o parte interesat ar retine titlul,
de sigur
legea este mult mai
Dar aici nu este vorba
de aceasta; este vorba de o impiedicare provizorie:
anuimposibilitate

la o anume

epoc de a produce titlul, dar nu e exclus

pot produce mai
trziu.
nici
autori
vedea, am
verificat
am
toti autorii vechi noi-nimeni nici n'a
putut prevedea aceste
totul exraordinare
ceptionale, ca s
o
provizorie produsa printeun fapt
de nelegiuit, precum este
obligatiunei de a respecta
de a restitui un depozit
incredintat unui aliat.
Am
Inalt Curte,
lucrkile preparatorii, asupra
textului corespunzdtor din codul francez, pentru a vedea cari
au
ideile clduzitoare la intocmirea codului Napoleon. S'a
oare la o impiedicare provizorie? Nu. Iat
ce gsesc
Locr, Tomul XII pag. 408-409, in raportul asupra textului corespunzdtor francez:
Il peut encore arriver que le crancier ait perdu le titre qui lui servait de preuve littrale : mais la loi qui l'exige serait facilement lude, si
cette perte pouvait
autrement constate que par un fait susceptible
preuve positive; tels sont les cas fortuits, imprvus et rsultant d'une
force majeure,
incendie, le naufrage, le pillage".

S'a intmplat ca un vapor s se scufunde, cum au

attea cazuri

rzboiului in urma actiunei criminale a

submarinelor germane; sau a lost un incendiu, s'a distrus o

de sus
jos; sau a
un jaf, un oras distrus de
bombe
in
s'a jefuit tot: iat
care
un titlu poate fi considerat pierdut
de fort

neprevdzut.
rog pe confratii mei
nu
pretinde
aceste cazuri ar constitui exemple limitative, dar

vreau s
de ce natura trebue s fie evenimentul de fort
pe care l'a avut vedere legiuitorul cnd a
ceast dispozitiune. S'a presupus c s'a
un eveniment
fort

de

nu

exist posibilita-

te s se regseasc actul. De ce se cere aceast conditiune.

www.dacoromanica.ro

- 61 lnalta Curte ? Pentru motivul

am
la consecinte
grave. In cazul nostru eu recunosc
pentru moment este o
impiedicare de
de a se produce testamentul. Dar
ne inchipuim
d. Lenin, fie d. Trotzki sau altit
le vor lua locul, vor
la sentimente mai bune.
acum
se
oarecari
la Tiraspol pentru
stabilirea unor
ciale; desi nu
cum se vor putea face
comerciale,
ct de restrnse,
meni, cari nu-ti restitue
documentele
guvernului
la o
cnd
erau aliate. Dar se poate
ca guvernul rus
la sentimente
omenesti
tezaurul dvs., compus din aurul Bncei Nationale a
Romniei, din bijuteriile
din bituteriile
ttor alti particulari,
pretioase si
toate
nu mai
de aur am dispus noi, avnd nevoe;
bijuteriile, bldnurile, obiectele pretioase, s'au furat, ori s'au perdut; dar hrtiile le avem, acelea nu ne trebue, n'avem ce face cu
ele,
le inapoiem.
dinaintea
de apel chiar
din
adversari, onor. D-1 Stelian, spunea ca este informat
se
chiar
pentru restituirea prtei din lezaur care
iluziuni
banilor
mai
a obiectelor prede nimeni. In privinta hrtiilor
nu se prea
este posibilitate
le recdptm,
bolcevicii n'aveau ce face
ele, nici
nu le puteau pune vnzare,
n'au
valoare comerciald. Unii socotesc
ar putea
existe chiar
titlurile de
altele, pentru
nu le-au putut negocia. Dar
caz scrisorile private se crede de multi
existe
pot
zi
ne fie restituite. Ei, presupuneti
s'ar permite reconstituirea unui act
restituindu-se
din Moscova, s'ar
originalul,
s'ar constata
nu are valoare
pentru
de
sau de fond,
Care ar fi situatiunea noastr? Ce
fac eu, care
am perdut procesul, pentru
adversarul
a reconstituit
act cu martori prezumtiuni? Ce cale
pentru mine
spre a reintra
sunt lipsit
dreptul meu. Nu mai vorbesc
de
averea atta timp se
poate
ca
care
a primit averea pe baza actului reconstituit
devie insolvacnd
legatarul
fie o
ca
in
ar fi o
Dar ce cale am ca
reintru
intrebarea, in
stdpnirea averei, care mi se cuvine?
puneam
concreto" pentru noi. Ce am putea face
?
barea la Curtea de apel adversarilor: nu
la ce conpreocupati numai de interesele voastre
ce
facem
sacrificati complet pe ale noastre. Voi
testamentul nostru, pe care
putem produce din cauza
unui fapt de fora
independent de vointa noastr. Si
rdspundem: ce s facet!?
vie ziva, cnd se va

www.dacoromanica.ro

- 62 tezaurul dela
realiza speranta
de a vedea
Moscova, veti avea originalul, sau,
nu este numai acest
intervind legiuitorul
caz, ci mai sunt altele,
reconstituirea actelor evacuate la Moscova pe
anume
baza unor dispozitiuni speciale
anume sanctiuni.
codul civil, aceasta nu se poate. Pentru
?
Pentru
legea preceasta a
supune
este o distrugere, o perdere
;
mintea legiuitoruhii ;
altfel s'ar naste
lost
actele reconstituite prin martori prezumtii originalele
Dar noi la
timp mai
cari ar putea fi prezentate
rndul nostru
Ce vom putea
asupra
nu
noi
aducandu-se originalul testament s'ar constata
scape de gravitatea acestei
e valabil ? Adversarii, ca
nu izbeascd, ne spuneau: aveti calea
tiuni, care nu se putea
facem? Am cercetat si eu
revizuirei. Ce f el de revizuire
Cazul nostru nu ar intra nici until din.
dul de procedurd

cazurile de revizuire prevdzute de Procedura civila; nu ar fi

de acte
de adversari,
vorba nici de retinerea
false, nici de depuneri de martori constatate mincinoase, care
ne dea dreptul
cerem reviuirea. Prin urmare nu am avea
de aceasta, trebue avut vedere
ce face. Dar
ricolul insolvabilittei - nu vorbesc de cazul de
dar
general - pentru legatarii cari ar
de
pe
baza unui act reconstituit,
nu este certitudine
origi-

a dispdrut
totul.
aunci, insistam: nu vedeti ce
este dispozitiunea legei? Ca
consacre
exceptiune,
ce cere?
dovedesti
actul este perdut nu e suficient
afirmi ca este perdut, ci trebue sa dovedesti
este perdut
din cauza unui eveniment de fora
Pentru
ce se cere aceasta ? Ca
fie constatat
este
lut definitivd
nu este pericol,
vre-o
se
se
originatul
se constate atunci
originalul
nu are valoarea care a fost atribuit
marreconstituit
tori
prezumtiuni. La instanta de fond recunoastem
art.
1198 se
materie de testament,
mir, nu
prin ce
Curtea,
decizia sa, spune
am sfarsit"
prin a
acest text se
testamentelor : nu
am
ci totdeauna am recunoscut dela Tribunal
la
Curtea,
nici o
termenii cei mai categorici,
desi textul art, 1198 se
rubrica capitolului Despre
Contracte", el este aplicabil
in materie de testamente. De
ce?
ratio, idem jus. Spuneam,
toti
ce priveste testamentele, ele
acte solemne,
reconstituirea
va fi mai dificild, pentru
va
se
arate nu numai continutul actului, dar
el
conde solemnitate cerute d lege. Nu este nici o discutiune

www.dacoromanica.ro

privint. Imi permiteam

citez din Pandectele
Franceze", Donations et testaments, t. p. 743, n. 6119 in
care v cer voie a vi-1 aduce
6120, urmtorul pasagiu,
D-voastre la
d'abord prouver Pexistence du testament,
lgataire devra
majeure qui a
ensuite le cas de
d'articuler d'une
gnrale
ne lui suffirait pas,
as fortuit ou la force majeure, doit necessairement articuler d'une
a occessionn
prcise et prouver le fait particulier de force majeure
la perte du testament. En effet, la preuve testimoniale qui doit suppler la
par cas
production du titre n'ant admissible qu'autant que ce titre
fortuit ou force majeure, faut pralablement tablir que l'on se trouve dans
le cas exceptionet prevu par l'art. 1848-4. (Orleans, 13 Dcembre 1862
S. 63. 2. 75, S. P. 63. 2. 5. - Bonnier, Trait des preuves, p. 133;
Obligations sur l'art 1348, p. 42; Demo lombe, t. 4, no. 34). Considerant, dit la
1348-4
rsulte que
Cour d'Orleans, que des termes et de l'esprit de

pour que cet article

son application dans le cas exceptionel qu'il
le crancier doit prouver non seulement la perte du titre mais encore, en premier lieu la cause de la perte, c'est-A-dire le cas fortuit, l'acle fait particulier et determin de force majeure que l'a occasionn;
cette condition pralable et essentielle est subordonne l'admissibilit de
la preuve testimoniale de l'existence et de la validit du titre, laquelle sans
cela prsenterait les inconvenients les plus graves et des dangers

ce a indrituit partea advers s

in
aceste rnduri din Pahdecte nu au aplicatiune la
zul nostru. Adversarii au fcut ei citatiuni pentru a dovedi
n'ar fi nevoe de o perdere definitiv, ci este destul s fie o
impiedicare de moment, ca
fie autorizat a reconstitui
tul. Dar citatiunile fcute nu fac aceast
Inteadevr s'a citat Baudry-Lacantinerie
Barde Despre Obligatiuni".
ce se spune
pasagiul citat: (t. III, pag.
Nu

ziuni,

939-940
Les principes que nous venons
s'appliquent mme quand
Pacte perdu ou supprim tait soumis certaines formalits soit pour sa
force probante, soit pour la validit de Pacte juridique dont renfermait la
constatation. Mais, dans ce cas, le demandeur doit prouver pralablement
non seulement l'existence de cet acte instrumentaire, le cas fortuit et la
perte de son titre, mais encore l'accomplissemcnt des formalites speciales.
Il en est ainsi, par exemple, quand s'agit d'un acte
qui

redig en double.

en de

au cas de perte d'un testament.

Mai, lorsque
instrumentaire a
supprim par la
qui
avait intrt le faire disparaitre, on doit, en gnral, prsumer
satisfaisait aux conditions de forme exiges par la loi pour sa force probante

www.dacoromanica.ro

- 64 le supqu'on avait
pour la validit, de son contenu, car intrt
primer suppose que ces conditions avaient t remplies. C'est ce
un testament a t dchir, brul
faut dcider
dans les cas
soit par les hritiers, soit par toutes autres personnes intresses
sa disparition. En pareil cas, il suffit au lgataire d'tablir l'existence et
pas prouver que cet acte tait revetu
la perte du testament; il
formes lgales".

citatiune n'are
spet.
noi mostenitorii am distrus testarnentul, nu ar
privinta regularittii
o dovad
mai trebui
cci s'ar bucura de prezumptiunea c testamentul era
noi, care suntem vinovati de distrugere, ar trebui s fase atinge teoria sustinutd de noi?
proba contrara. Intru
S'a mai invocat din Aubry et Rau Vol. VIII, Ed.
Nu
urmatoarele rnduri: (pag. 356).
s'ar invoca

Toutefois, si le cas fortuit tait de nature rendre probable la

du titre invoqu, dont xistence se trouverait d'ailleurs tablie, la preuve
cette perte se confondrait avec celle du cas fortuit lui-mme. C'est ce qui
aurrait lieu, par exemple, dans le cas ou un crancier allguerait que Pacte
constatant Pexistence de sa crance, a pri avec tout ou partie de ses
dans Pincendie qui a consum sa maison.
Ainsi, lorsqu'un acte constatant une crance a t soustrait frauduleusement ou extorqu par violence au crancier, la preuve testimoniale
la souscription, de l'existence, et de
de cet acte, este admissible".

aceast citatie nu infirm sustinerile noastre.

aplicatiune principiilor la cazul
Ce avem sigur pozitiv?
tezaurul
de Depuneri,
care se cuprindea
testamentul
Amira, a fost tlansportat
la Moscova. Dar se poate afirma
testamentul este perdut ?
De attia ani de zile se
informatiuni; s'au publicat tot fede
contradictorii. Unii au spus
ar exista o parte
din bani, altii
nu; dar nu
nici un fel de relatiune oficiala, din care s rezulte
tezaurul este perdut,
numai atunci
gsi
termenii legei.
voi
da
alte motive, precum am dat
la Curtea de apel;
avut norocul ca onorata Curte
se ocupe de toate
tivele pe cari le-am invocat. D-voastra,
magistrati
mai bine deck oricine,
la dvs. este limanul nostru al tunu este durere mai mare pentru un impricinat, decat
s
pierdut cauza,
s
motivul pentru
care mijloacele lui de
au fost inlturate. De aceea se
prescrie ca o
D-lor,
judecatoresti
trebue s fie motivate. Se prescrie
instantele de fond au
suveranitate
Outere
aprecieze, s juclece,
facem

www.dacoromanica.ro

- putere mare, nesfrsit,

distribue dreptatea,
ca
putere
aib alt ingrdire dect obligatiune
tiveze hotrrile pentru ca atunci, cnd
nu ne
este favorabild,
putin s ne putem da
ce a
mintea judectorilor cari au
lucrurile
dect
Dedearn dinaintea Curtii de apel un motiv hotrtor avem o
lege pentru titlurile furate, distruse sau perdute, lege care s'a
refcut la 1918 printeun decret-lege care prevede, cnd se
perde un titlu,
forrnalitti
indeplinite. S'a evacuat
la Moscova,
Curte, o multime de actiuni, obligatiuni, rente de stat tot felul
publice
private. Dac s'ar
fi
dispozitiunea din codul civil sau din legea pentru
distrugerea titlurilor este suficientd, mai era nevoe de o
lege? Desigur
nu. Se putea interveni, pentru a se introduce

o modificare ca s se scurteze termenele sau s se simpli-

f ice formalittile. Dar

legiuitorul si-a dat
portarea efectelor la Moscova,
se

transpozitiv despre soarta

nu constitue un caz caz de perdere
intelesul
legj, pentru
exist
ca ele
fie aduse
prin
urmare
spus, ca pentru ca toti posesorii de efecte
actiuni
exercitarea drepturilor
trebue
nu fie
sa interviu
o lege
privitoare numai la aceste efecte
transportate la Moscova. Astfel, s'a
legea - nu
citesc dispozitiunile ei, la care
referit
motivul de casare - legea din 14 Octornbrie 1920, referitoare numai la titlu-

rile
la Moscova, pentru cari se pot libera duplicate
cu indeplinirea formalittilor prevAzute.
Nu va
dvs.
interventiune a legiuitorului, ca el a simtit
dreptul comun nu este suficient, nu se
pot considera ca perdute titlurile pe baza legei comune, ci trebue o dispozitie speciala pentru acest caz extraordinar neprenu 1-ar fi putut prevede,
vazut, pe care nici o minte
ca s se
tezaurul nostru,
ni se dea o informatiune,
ni se va restitui, sau
este retinut
titlu de gaj ori
alt cum? Ei, atunci, de ce
considerm perdut?
intrebare, care este ca un leit motiv, din
reviu la
prirnul
avea mine
de casare : ce se
dac
constata de exemplu c
testamentul
testarnentul,
dar c
a rupt plicul care se
pentru ca
introintentia lui, cum se
duc diferite modificri care erau
dovada
gsite
casa lui de fer
cu alto
diferite
prezumtiuni grave ? Cnd dar se va putea face dovada
testamentul este izbit de o nulitate absolutd, ca testament mistic,
pentru ca
valoarea
ar fi fost rupt;
el n'ar avea

unui testament olograf, pentru c n'ar fi scris de dnsul, cum

ar rmne
judecata definitiv, care a permis Curtii de apel
ca pe baza de pure prezumtiuni
reconstituie acest testament,
5

www.dacoromanica.ro

- 66 de exemplu s'ar dovedi cu ocaziunea

nulitate de
a
era aceast ode
aducerel criginalului? $1, d-lor,
unul din
mai
biectiune att de tare izbea pe
minent! adversari ai nostri, onorabilul d. Toma Stelian, care
ne-a combdtut, a recunoscut valoarea obiectiunei noastre a
testamentul este perdut, poate
este, nu se
spus:
- era
aflu
chiar
se
fie adus,
spunea d-sa
se negociazd. vorba pe atunci
se
trebue
concluziunile
fata Curtii o repeta
mne judecata asupra reguldrei succesiunei lui Amira,
testamentul
siguranta pe cale
se va
legiuitorul ar
este definitiv perdut sau, bine
anume modalitti pe cari le-ar gsi
s intervind
gsi cu
citesc din concluziunile
cer respectuos voe
de
din
la Curte,
semnate de d. Toma
au prezentat concluziuni separat :
e cert
Cum s'ar putea regula succesiunea intestat a lui Amira
act declarat testament de catre defunct? Si de aceea am pus

exist

ca

concluzii

intestat a lui Amira

Curte

suspende regularea succesiunei

definitiv chestia

ce se va rezolvi

testamentulut Amira.
E bine

nu cerem o suspendare procedural, adia a instantei

de judecata, ci din conta cerem ca Onor. Curte
judece dar
hotrasca
e caz la suspe,ndarea judecgrei a succesiunei ab intestat".

bine,
prtile adverse, prin organul unuia
mai eminenti reprezentanti, au recunoscut
este
sibil, ca originalul testament s fie adus, se putea admite
constituirea
? Indiferent
cererea de suspendare, pe
care noi am combdtut-o trebuea admis sau nu; faptul e
cerere implica credinta
pierderea testamentului nu e
definitivd.
dar a putut Curtea juridiceste sufleteste
peste aceast concluziune
pus chiar de dumnealor,
considerd testamentul ca definitiv perdut
reconstitairea lui prin martori
prezumtiuni?
se pare, d-lor,
Curtea a mers prea departe. Tot ce s'ar
fi putut face, ca
de garantie pentru drepturile eventuale
ale Azilului, era
precum se
din adverdesi Azilul nu este
astzi
testamentul
de for%
nu exist
o
lege speciald, pentru
se
titlul este perdut
telesul
ca s nu poat fi vreodat reprezentat
se
este un
s se suspende judecata asupra
reguldrii succesiunei. Eu nu
o asemenea
ar
fi fost intemeiat,
am
aceast cerere, dar din

din

www.dacoromanica.ro

- 67 punctul de vedere al echittii, ea ar fi fost explicabild. De

se va constata c mai sunt alte cazuri analoge,
giuitorul va trebui
intervie. Poate
a asteptat prea mult,
dar cred c
zi sau alta,
va avea convingerea
nu
e posibil s
recapete tezaurul, atunci va interveni,
nu vom avea o
tezaurul e definitiv pierdut
sau distrus. Luerul nu poate
mult, nu putem preciza
dar va trebui,
nu
s

mai exist arhivele transportate la Moscova,

interving
legiuitorul
s spun,
ce anume conditiuni se
poate reconstitui. Sau,
este dovad oficial a perderei,
atunci
se va aplica dreptul comun. Dar Curtea
s
peste
de departe,
ziunile adversarilor
testamentul mate a fi
determine
azi considerat definitiv pierdut ? Ce a putut
de
o asemenea
Curtea ? Nu s'a gsit
care
interpretare, vreo
de a produce un act, constitue o perdepiedicarea
legei. Dar a venit rgzboiul. Ce s'a
in
re

ca s
? Ce a putut d-lor, s se
pe autorii vechi
meze convingerea Curtei ? S'a zis:
Noi, au spus adversarii nostri, v aducem
dinnainte de
carte a profesorului de
autori din timpul rgzboiului, mai
la facultatea din Paris, Wahl, Dreptul civil comercial al
de
care a avut grozav de
boiului". Franta e o
vaziunea vrjmas; 10 departamente au fost invadate devasvedem ce scrie Wahl. Noi pretindem
tate de
citatia invocat nu infirm sustinerea noastr.
de cazul unui testament, ci
Wahl nu se
Mai
care constat liberarea unei obligatiuni,
de al unui
nu putea dodebitorul urmrit din nou de creditorul
fel
localitate
rmsese
vedi
s'a
aseinenea caz
dinteun departament devastat. Wahl spune
se admite
pentru ca debitorul s nu plteasc a doua
la reintoarcerea in teritoriile devastate,
s se apere
bitorul poate invoce perderea prin
Impotriva unei pretentiuni de a plti.
pasagiul invocat de
Wahl,
ce citim
concluziuni:
(t.
11,

1179,
p.
198,
Droit civil et
adversari
merciel de la Guerre):
timpul

Le paiement d'une dette peut n'tre constat que par une quittance
sous seing priv reste dans les pays envahis ou detruite par l'ennemi. Dans
le premier cas, y a perte provisoire de la quittance; dans le second cas,
la dlivrance
hypothse
perte irrvocable. Donc, dans la
dfinitive,
le
debiteur
peut,
en vertu
des pays, dans la seconde d'une

www.dacoromanica.ro

68 de l'art. 1348 c. civ., prouver par temoins ou par prsomptions, a plus forte
raison par d'autres moyens comme les livres du crancier, le paiement".

nu este vorba
dar d-lor, ce spune autorul ? Mai
ceva
baza
de un impricinat care este ac.kor", care
reconstitue pe
mai are pe care vrea
titlu pe care
un
N'am vzut
motiv
a fost perdut
care s se
caz
Wahl nu citeaz vre-unul
reconstitue un titlu, care ar fi retinut in mod
reclamant
provizoriu. Dar, pe baza principiilor de echitate s'a spus
bitorul pe care creditorul vine s-1 execute cerndu-i plata, poaare o chitant liberatoare, care a
tinutul
te dovedi
devastat,
venit germanii
a trebuit s fug cnd
n'a
putut s-si
arhiva cu dnsul, dar aceast
se face
in mod provizoriu, pe timp mrginit,
ct vreme nu se
atunci se va
poate intoarce
teritoriul invadat,
putea
actul e sau nu definitiv pierdut. Jusqu'd la deli-

vrance des pays", - spune autorul. pus dvs. concluziuni,

vine tezaurul" d-lor adversari? Nu. Dvs.
pus

concluziuni definitive. Numai d. Toma Stelian a spus: nu pususpendm

Aceajucleca acum,
cnd vine
sta era concluziunea la care trebuia s ajungeti
d-voastr
mai bun caz.
notati
in Wahl este vorba de un debitor, care se liberase care spune: cum o s-ti dau chitanta,
ea a
acolo?
adevrat
nu este perdere definitiv, dar
o da Dumnezeu
m
n'am cum
art chitanta.
s'a spus c,
atunci, se poate
dera chitanta ca perdut prin urmare se poate admite reconstituirea prin martori prezumtiuni;
creditorului care s'a
grbit
a voit s profite de ocaziune, spune: asteapt creditorule,
vom da
Germani afar atunci
voi face
dovada.
puteati sh spuneti
dvs.: s asteptm
atunci tot ce puteati face, era
o msur conservas cereti un sechestru,
cumva
temeati c mostenitorii, printre cari
oameni de cea mai
consideracei mai multi magistrati, medici, ingineri, advocati, mari
proprietari, vor
cu toti
se ruineze, numai ca
scape
de
de a
mosia mine, dac se va
c
exist un testament valabil.
Socotesc dar, Onorat
Curte,
pasagiul din Wahl
nu ese o infirmare a teoriei de
acum, consacrat de
de
In Wahl nu se vorbeste de reclamant", pe
cnd dvs. veniti
calitate de reclamant
s cereti, ce?
reconstituiti un testament care
un act solemn.
s
existe certitudine c este perdut definitiv !
d-lor, s-mi
voe s v citesc acum
spune

www.dacoromanica.ro

- 69 (Curtea de apel
comideratiuni

aceste

privint

conforme cu legea. Curtea

totul strin de vointa

lipsa testamentului este
Vazand in
pentru legatari detinerea lui la Moscova constitue cu drept
testatorului,
produce, de neinlturat .
de
o imposibilitate
atare caz, testamentul neputnd fi prezentat,
dar,
exitsenta
continutul
sunt in drept a dovedi prin

ezitarea au perzistat asupra chestiuDiscutiunile care s'au produs

detinut de guvernamntul bolsevic,
daca testamentul
evidenta despre distrugerea lui, legatarii particulari pot beneficia de

dispozitiunea art. 1198 al. 4 cod. civil, care invoeste pe creditor a proba
numai atunci cnd pierderea a survenit
eistenta
continutul
urma unui caz de
legiuitoru ar fi inteles o incetare de existent a
Dar
nu
definitiva, ar fi intrebuintat expresia de titlu distrus",
completa
perdut.
principial
prezumtii
"Proba testinioniald $i deci proba
literal dTspre actul
poshil a se procura o
ori de cte ori
e dstrus sau perdut definiimposibilitatea devine aceia$, fie
nu se poate obtine prin nici
este retinut in astfel de conditiuni
-tiv, fie
fr
un mijloc, cum este opunerea guvernul bolsevic din Rusia, care
motivare restituirea depozitului romnesc".

Argumentul Curtii nu pare

expresia titlu

Franta textul
prin acea-

autorii

expresie
e vorba de un titlu qui a
poate reprezentat. Acesta este intelesul,

care
am

ajunge la hotdrri nedrepte, contrazicdtoare

ar jigni e,chitatea.
Onorabilul d. Dissescu a mai adus la Curtea de Apel o
consultatitine a unui eminent profesor, Wahl, care a
distinctiune din partea Guvernului romn, care
avizul
o deciziune a
care-I da asupra chestiunei,
care se
curtei din Bziers,
intruct se dovedeste
- citez exact sub confie
un testament nu poate
trolul adversarilor - s'a admis reconstituirea lui".
tot una
aibe curaeste cu cazul nostru? Cine a stabilit cine poate
Suveranul, nici
care nu-1
jul
afirme un lucrn,
anume
testaonsiliul de minitri, nici nimeni pe lume
nu va mai putea fi regsit.
inentul lui Amira depus la
exact ce se mai
chiar guvernul bokevic nu
Eu cred
o
a
parte se
gseste
Poate
cnd se va face.
Numai cu ocaziunea restituirei,
un inventar de lucrurile restituite, se va
se va
rmas. Prin urmare nu se potriveste un caz
cte acte

www.dacoromanica.ro

altul degeaba s'a recurs la aceast consultatiune,

gsi nici un caz similar. Numai la noi
nu s'a putut invoca
de enorm din toate punctele de
s'a intmplat acest lucru
se restitue, desi
fie retinut,
depozit
vedere ca
sacre. In deciziunea curtei din
conditiuni
-cut
testamentul nu poate
ziers se spune
tesfcut convingerea
regsit"... Spune Curtea la noi
ar fi spus-o ar fi
fie adus ?
poate
tamentul Amira
curte din Bziers. Dar nu o spune. Curtea zice
judecat la
Si atunci,
este posibil ca testamentul s fie
din
cnd se va aduce tesam intrebat: ce se va
tamentur?;
Curtea recunoaste
poate s fie adus.
Care e soarta noastr ? Vom fi fost victima unei judeati nedrepte
foarte probabil
De aceea, Inalt Curte, in primul rnd, primul
motiv
-de casare este
s'a fcut o gresit aplicare a art. 1198
transportarea testamentului la Moscova
cand s'a cons1derat
constitue o perdere din fora
mod definitiv, care s
perrnit reconstituirea testamentului prin martori
prezumptii.
s'a
timp s'a dat o deciziune nemotivatd
la toate argumentele invocate de mine,
din legea
la titlurile transportate la Moscova din consecintele inadmisibile la care suntem expusi prin interpretarea
dat de Curte anume de a vedea drepturile noastre pierdute
chiar
cazul
care, aducndu-se originalul testament din
Moscova, s'ar constata
nu e valabil.
Curte,
mai departe. Pentru
noi, cari
vem cinstea
pledm naintea imtantelor judecdtoresti, nu punici odat
ce prere vor avea judecdorii cari ne
cult asupra sustinerilor noastre, ne-am pus
ipoteza:

Curte nu va admite modul nostru de a vedea,

Curte va
desi este exact

prerea adversarilor
va spune :
este o impiedicare
de moment, care
poate
desi nici
nu afirm
si-a fcut convingerea
nu se va readuce
testamentul original,
tusi consider
partea putea reconstitue prin
nu ne intereseazd ce se va intmpla,
se va aduce originalul se va vedea
nu este
Treaba
mostenitorilor,
ce vrea, s se
unde
Spuneam,
Curte admite un asernenea mod de a vedea, invoc un al doilea
de casare care mi se pare mai
hotrtor,
era relativ la o chestiune de interpretare
a unui text
niste
extraordinar de anormale, pe
cnd
cazul al doilea nu se prezint
o dificultate. de
terpretare. Textul
civil spune: dacd titlul s'a
Pierderea
trebue
se fi
moartea testato-

www.dacoromanica.ro

- 71 rului,

testamentul s'a pierdut in timpul vietei lui, nu

se poate autoriza
Or, sustlneam
fata
de Apel,
reclamante care, ca ori ce
au datoria
fac dovada
Ele nu
nici un fel de
pretins distrugere sau perdere a testamentului s'a produs
moartea lui Amira
nu fac
dovad dispozitiunea art. 1198 nu-si are aplicatiunea. Inteadevr,
testament poate s fie distrus de chiar testatorul in
lui. Nu este
dificultate
asemenea caz el
nu mai exis, nu se poate reconstitui, pentru
testatoa vrut
desfiinteze. Dar testamentul poate
fie perdut
timpul
testatorului. Dac el cunostea aceast perdere
nu l-a refcut, aceasta
revocarea. Toat lumea este de
acord
privhit, este un principiu necontestat nici
adversarii nostri nu au contestat. Dar,
voe o scurt
citatie
aceast
luat din Colin
spun
este perdut
timpul vietei testatorului el a cunoscut perclerea, atunci se consider
teslegatarul nu poate
fie admis
tamentul este
reconstitue. Iat ce citim in
p.
:
timpul

n'y a

Si c'est du vivant du testateur et par le testateur lui

pas de dificult. Nous venons en effet que la destruction quivaut
vocation des legs contenus dans l'acte dtruits.

la

Nous en dirons autant du cas ou la destruction allgue, quoique promajeure, ou du fait d'un tiers aurait eu lieu du vivant de
venant de la
testateur et d sa
effet, rien
le testateur s'il
Persverait dans ses intentions librales, de refaire son testament. Le seul
recours du prtendu legataire ls sera, dans ce cas encore, une action en
dommage-intrts contre l'auteur de la destruction".

Dans le cas, au contraire,

le fait invoqu, c'est-A-dire la destruction du testament, imputable la force majeure ou au fait d'un tiers, est
posterieur au
du testateur, la jurisprudence admet lgataire prtendu
tablir par tous les moyens,
par tmoins, ou au besoin par
4es simples prsomptions, pourvu qu'elles soient dcisives.

Dac dar,
aplicatiunea art. 1198
de
departe,
spuneti
impiedicarea momentan, provizorie
constitue o perdere definitiv
trebue totusi
vedit
perderea este posterioar decesului. Nu
Dar mai mult, spuneam
de apel, noi facem dovada con-

Inala Curte, Amira a murit

tezaurul s'a transportat la Moscova

drept cuvnt
nu s'a

1919,

1917. Se poate
bnui
se va

www.dacoromanica.ro

tmpla lucrul extrardinar care s'a Intmplat. Dar chiar

este regimul bolcevic.
cnd s'a vzut
1917, la
prea
fost amenintati cu rzboi, se
au
ne restibine cum ne-au tratat bolcevicii,
anului 1918,
putio la
victoria.
tue tezaurul.
din Moldova
era
presa
aliatilor, autorittile s'au
articole asupra chestiunei toat lumea ingrijat de soarta
avea, unul o parte
tezaurului nostru dela Moscova,
din averea lui, altul din sufletul lui, suvenire de familie,
cumente,
toat lumea se
Multi, cum se
tmpl cnd e omul amart, aruncau vina asupra guvernului,
judece prin ce
stea
a comis o asemenea imprudentd, fra
nimnui nu i-a puimprejurri am trecut,
s cugete
pereche
tut trece prin minte aceast monstruozitate
ca un stat aliat, ori cari ar fi vicisitudinile regimului su
interior, are s
mna pe un depozit sfnt. Prin urmare
s'a
nu se restitue tezaurul.
Amira a trit
1918
n'a refcut testamentul nici vre-un act
tnd
de
reface. Deci testamentul trebue, conform principiilor, considerat revocat. Ce rspunde Curtea la
acest
care era de
suprime
discutiune ?
testamentul este perdut din
Curtea constat
trei la Moscova refuzului guvernului rus de
restitui.
s'a produs perderea aceasta ?
constat ca Amira a
absent aceasta
dar, vedeti ce lucru curios, la ce contra,dictiune ajunge,
spune
considera
ca definitiv perdut, ca
permit reconstituirea lui prin prezumtiuni,
este
de stabilirea faptului
pierderea
s'a intmplat
care a
despre aceasta, Curtea zicea nu este perdere definitiva,
Amira a
putut sa
zi d. Trotzki ne va restitui tezaurul. De ce
judecati ? Ori spui
testarnentul este
siderat perdut mod definitiv, ca
admiti reconstituirea, dar
atunci
perdere definitivd, intmplat
lui
cunoscutd de
fr ca acesta
vre-o dispozitie
un
testament,
revocarea testamentului perdut; ori spui
perderea nu este definitivd, oce admiti
cu toate
a cunoscut perderea a
considerat-o ca momentand
tezaurul ne
avea speranta
va fi
cazul acesta nu
face aplicarea art.
c.

A se sustine

Amira nu cunostea retinerea tezaurului laeste imposibil,

spun aceasta

Moscova refuzul boicevicilor de a ni-1

pentru
Amira era mare proprietar

nu ca un motiv juridic - era un orn, care voiaja

in lume

nu era un
incult, care
nu
ce se petrece
nu era pe atunci suflet rornnesc, care
nu

www.dacoromanica.ro

-.73 vreocupat de acest lucru

de neobisnuit. Repet
Curtea-constat
Amira
despre perdere, dar
tezaurul.
putea crede c se va
aceast privintd:
ce spune Curtea de Apel

la prima vedere ar avea o aparenta mai

Oibectiunea
este aceia ca legatarii nu se pot
'care s'a ridicat de mostenitorii de
timp ei n'au dovedit ca perderea testafolosi de proba
prezumtii,
viat a lui Amira.
s'a produs
incetarea
mentulu prin aorta
testamentul
adevr, este stabilita doctrina jurisprudenta c
lui, sau
a fost distrus de testator
sau cu voia lui, sau numai
prin forta
ori
fapta unui al treilea, dar in timpul
testatorul
a putut lua
de aceast distrugere n'a refcut

revocarea legatelor prevazute in

lamentul, aceasta echivaleaza

acel testament".

Deci
drept Curtea admite teoria noastr intreag.
tunci pe ce motiv ne respinge
? Decizia continu :
Dar
nu
e
de
Testatorul n'a putut s-$i formeze convingerea
Cassa de Depuneri la Moscova sunt definitiv perdute.

actele depozitate

Ascultati, d-lor !
acum nu era vorba de notiunea
pierdere definitiva sau provizorie. Acum, cnd este vorba
ne
mijlocul, se spune
testamentul nu era perdut
definitiv".

mai departe :
Amira in timpul razboiului nostru a rinas in teritoriul vrede trista memorie, dintre
el
abia dupa terminarea
puterile centrale, care a avut
vara anului 1918, a putut
depozitele dela Cassa de Depuneri, sunt evcuate la Moscova, dar
vremea aceea, inc nu se
a deplin,
curentul bolcevic va

vmelnic ocupat,

sau se va stinge ca

unui foc de pae, la prima adiere de

la

incercare de redesteptare a imperialismului

Mai ales la noi,
vechii
au
impresionati viata
atot puternicia autocratismului rusesc, care in deceniile trecute au avut
repetate prilejuri s
sau
cum cnutul rusesc
aoice pornire spre libertate
de bine
fi fost organizate. Asemeoameni ca Amira, nu puteau sa-si schimbe
convingerea
deci
hnuiasca
bolcevismul va dainui in Rusia mai multi ani
dase vor distruge toate depozitele noastre din
Moscova.
Credem,

in cazul
mai
bijuteriile, dar documentele private,
au pentru ce le distruge.

se va
aurul
n'au valoare

poate

pentru rusi,

la o mare
noi.

www.dacoromanica.ro

- 74 ,,Aceasta a fost desigur

credinta octogenarului Amira care se stin-

la
retragerea trupelor inamice din
sese abia la vreo 6-7 luni
trei, interval in care datorit celor 6-7 ani, nu mai putea scri nimica cu
proprie".
se
definitiv, numai
concluziunile
prncipale
ale
legatarlor
mistic,

ma o

peire,

testamentului

in sensul cd este nuinvincibild provizore de a produce testamental".

testamentul trebuia condar, d-lor, de unde

Amira nu a
siclerat ca definitiv perdut, acum se spune
Curtea?
era definitiv perdut. 51 pe ce se
tut crede
de
undeva.
Dar
Curtea
avea o
Intelegeam
Amira n'a putut
socoteste
arate pe ce
testamentul e definitiv perdut
pe
bnuiald, aceast socotint. Dar ce
cheme judecdtorul
serie,
nu mai putea
Amira chiar
casa lui de fer o copie, pentru
avea
acas la el, mai ales
testament. Curtea spune: el nu
a cere autentificarea unui
la aceasta. De und are stiintele acestea Curtea ?
s'a
desigur, dup attia ani de exercitiu al profesiunei mele,
de fond sunt suverane s aprecieze, dar apreciepe ceva ? Pe ce element se
rea
trebue
fie
pentru a
este ceva arbitrar,
Curtea? Nu vedeti
transportarea tezaurului la Mosplica art. 1198 s se
o perdere definitiv a testamentului
cova
perderea s'a intmplat in timcnd e vorba de a se stabili
lui Amira
acesta a cunoscut-o, s se
pul
s se dea nici un
de
Amira a putut
partea ar fi
perderea nu este definitivd.
fi
invocat martori, cari
au vorbit
Amira
Amira a spus: este inutil
refac testamentul,
sunt convins
c ni se va
de bolcevici tezaurul. Dar cnd luni de zile
se
se
este nimic sfnt,
Rusia
sute
de mii de oameni,
lege, nici
pe ce
nu exist
motiv se poate afirma
Amira a crezut
restituirea tezaurului de aceea n'a luat
o dispozitie
? De ce Curtea
face aceasta ? Inteleg simpatia pentru legatarul Azilul
Doamna", dar mi se pare
s'a
dati
departe.
voe
v amintese cazul Kalinderu. Prin declaratiuni formale
fcute la Tribunalul de Notariat,
ocaziunea succesiunei lui
Eustatiade, el ceruse
fie scutit de taxe
averea lui
Eustatiade averea lui toat o va lsa Statului pentru binefaceri. Se
chiar
la un moment dat, Muse un
Acaurm,
pe nu
cine dela Academie, a
distrus testamentul
era pe cale s
alt testament,
n'a
timp,
surprins de moarte.
a venit procesul
dinaintea
desi existau zeci de acte oficiale,

www.dacoromanica.ro

- 75 el declarase
va lsa averea Academiei, din moment ce
nu s'a putut produce un testament
forma voit de lege, s'a
decis,
orict de
ar fi scopul aruia defunctul manifestase
are de
lase avere, succesiunea trebue atribuit
rudelor de sage. Nu este permis judecdtorului,
de interesant ar fi persoana legatarului
suplineasa la actul solemn care se cere, pentru ca un testament
fie considerat ca
valabil.

dar, d-lor, la baza

Cur
relativ acest
motiv este o inechitate flagrantA: se considerd
testamentut
ca pierdut definitiv in sensul
nu se tine seam
mate
fie reprezentat
a se putea dovedi c nu este valabil;
este vorba de a se stabili la ce dat a fost distrus, nu se

tine socoteala
a Yost distrus
vietei
se decide
desi este adevrat
testamentul s'ar fi pierdut timpul vietei
lui
el, Amira a
toate acestea Amira a putut
s
timpul vietel lui
testamentul va fi readus,
tezaurul.
ni se va
o judecat nedreapt de aceea am formulat acest
al doilea motiv de casare, pe care-I supui judecdtii
(Sedinta se

(La redeschiderea

pentru zece minute).

d-1 Rosental

continu pledoaria).

mijloaOnorat Inalt Curte, independent de primele

ce de casare
ipoteza
care adversarii nostri s'ar fi gsit
situatiunea de a cere instantei de fond
li se incuviinteze
prezumtiuni, ce areconstituirea testamentului prin martori
veau de dovedit ?
vorba de un testament, care este un
act solemn, este evident
n'ar fi
suficient
dovedeasa
numai continutul
ci trebuiau
dovedeasa si
actul
conditiunile solemne, cerute de lege pentru validitatea
din Laurent.
Voi cere voe
citesc ateva
rent
dnsul
autorii recunosc
materie de testaspecial proba este extrem de grea; trebue a se face
ment
dovada
testamentul era regulat ca
cum si
continu19 p. 594, n. 574 in fine:
ce spune Laurent
tul lui.
Les actes solennels prsentent une autre dificult. Tels sont les tesest de doctrine et de jurisprudence que les dispositions du code
sur les preuves s'appliquent toutes les matires, dona aussi aux testaments. On est donc admis prouver par tmoins qu'un testament a exist
et.
a t dtruit par un cas fortuit. Mais le testament de mme que tout
acte solennel,
d'une, obligation; celle-ci existe indpendamment de
l'crit qui la canstate, le titre West qu'une question de preuve; tandis que les
taments.

solemnits du testament sont de essence mbne de l'acte,

www.dacoromanica.ro

n'y a point de

-76 des formalites prescrites par la

testament sans
que les
declarent que ces formalites ont
remplies. La
que les
est
grande pour le testament olographe:
testament
du testateur et qu'il
naissent
que

con-

les
et sign par lui. Dans le testament par acte
si
plus nombreuses, et plus difficiles constater. C'est au juge
les tmoignages sont suffisantes pour attester
y a eu un testament vala...
ble en la forme.

De asemenea gsim
et testaments T. I, n. 6122

Pandectele Franceze,
6125 :

Le lgataire doit prouver, non seulement que le testament a exist&

de toutes les foret quel en tait le contenu, mais encore qu'il
mes legales. Vainement dirait-il, pour se soustraire cette prevue, que si letestament tait produit n'aurait rient prouver, que ce serait scn adverdu
de
saire en demontr l'iregularit, et qu'il doit en
qu'il tabli par tmoins l'existence et la perte du testament, cette preuve lui

tenant lieu de titre. La perte du testament influe necessairement sur la

charge de la preuve;

effet, celui qui ne produit pas de testament n'a point

de titre; s'il
y en avait un, doit le prouver; or, il n'y a de
titre que s'il este valable en la forme. Le legataire doit
prouver
prescrites ont
toutes les
observees, sans pouvoir
preuve sur
car celui-ci ne peut pas evidemment
batre un titre qui West pas produit; c'est ce que dcidait dej la loi romaine,

dont la doctrine avait t admise par nos ancienss auteurs et par

or-

donnances".

In sfrsit mai citm din Colin

Capitant, t. II, p. 846

La demonstration d fournir par le demandeur sera d'ailleurs

est complexe. En effet, ne suffira qu'il prouve
fait accdentel de la
ou de la perte du testament prtendu. faudra encore qu'il dmontre-

rexistence du testament dtruit et sa teneur, et ajoutons-le

au point de vue
la
du testateur (laquelle resultera de la
date du testament) qu'a celui de tobservation des formes
par la
Nu
gsi autori cari s nu spue c, dac principiu
se poate admite
reconstituirea unui testament, dovada este
foarte grea. De aceea nici nu se gsesc jurisprudent cazuri
decat extrem de rare de reconstituire de testamente.
In procesul nostru, dinaintea
instante,
Curte
spuneam:
este vorba de un testament, foarte greu se va
putea dovedi conditiunile lui de form
continutul lui prin
prezumtiuni,
este vorba de chestiuni pur materiale,
cum ar fi de a s
cnd
vorba de un testament olograf
e
datat
e vorba
semnat de testator sau,

www.dacoromanica.ro

- 77 de un testament

adevr era in plic

a rmas
altele. Cum se vor dovedi toate acestea prin
aici este vorba de fapte pur materiale, cari
nu se pot stabili prin simple rationamente? $1 tribunalul a
doptat acest mod de a rationa. 'Fribunalul spune
principle in asemenea materie dovada s'ar face prin martori. Dac
ar fi venit partea
prin martori, (cum a
spus
afirmat
a cercat s
apel la d. avocat
care
privint, a declarat c nu-si duce
aminte) cari afirme: da, am
cu ochii nostri
Amira a
scris testamental
lui,
cuprinsul lui, 1-am citit si
ne amintim
este
tocmai cu cel din copia prezentat
tzi
alti martori ar fi venit
afirme
a
fata
testamentul
la Cassa de
depus in fata
verosimile
Depuneri, toate aceste afirmatiuni precise ar fi
din cauza acestei afirmatiuni
e mai firesc
la martori de
se
la prezumtiuni, dinaintea Curtii de Apel a trebuit
o
de critici din partea advers pe tema
nu
se poate s se prefere proba cu rnartori,
prezumtiuni.
de critici nemeritat.
noi
recunoastem
principiu proba prin prezumtiuni este mult superioard probei
cu martori. Pentru ce? Pentru
prezumtiunea este
pe
rationamentul

pe

facem pe baza unui fapt cunos-

cut, deba care ajungem la o concluziune, care se

pe
proba
martori,
bazat pe declaratiunile oamenieste firesc
pot
simturile
fragile
s fie influentate de diferite cauze. Dar
este vorba de
terialitalea faptelor, e mai greu,
nu imposibil, a o stabili

prin rationamente, cci

pozitiv pe
constatate.
bunioard: testamentul e scris de defunct?
truneste cutare
? Plicul este
? Aceste
nu se
pot
prin rationamente. N'as putea da un mai bun
mei,
toti
se
chestiune,
intotdeauna
primul
proba
martori, pentru
vorba de chestiuni de ordin pur
stabilirea
se poate face mai usor prin martori
prin
In cazul de fat. d-lor, n'au
martori. Fireste nu era sa
ar fi fost
d. avocat
se invente. Adversarii au declarat
nu si-a adus
Tepe!us: 1-au intrebat,
primind rspunsul

aminte, au recurs la proba prin prezumtiuni. Aceast

este
mai greu de
in cazul nostru deck proba prin
martori. S'a invocat o serie de prezumtiuni. Cari erau aceste
prezumtiuni ? S'a spus de adversari:
avem
copie
procesul verbal de subscriptiune, care s'a
de Tribunal la 1888; avem petitiunea lui
cu care a de-

www.dacoromanica.ro

- 78 testamentul depus testamentul, avem propria lui afirmare

acela din 1908, cum mentitmea din caetul
pus este la
marturisirea, spunea distinsul meu coleg,
lsat de dnsul.

d. Micescu. Se mai poate discuta, cnd Amira

cu originalul testament ? Ce face

Curtea de fond ? Admite diferitele prezumtiuni invocate, ratiolase Azilului,
se dovedeste
nnd astfel, Amira a vrut
aceast copie este
-din copia de testament; el spune
originalul depus la Cassa de Depuneri, avem mrturisirea
el a redepus
testament de trei ori:
sfrsit,
s'au mai
de dispozitii testamentare
alte trei
Amira vrea s institue Azilul ca
cari de asemenea se vede
legatar. Din toate acestea
face convingerea
copia
cu originalul trimis la Moscocare se
este
va
adevr Amira a
legatul, astfel cum este
prins
copia care se prezint.
Ati putea
poate
Curte
mira
mai viu
desvolt aceste motive: bine, dar nu
dvs. recurentii,
anitatea de
instanta de fond are dela lege
ciere,
atunci cnd este vorba de prezumtiuni, este
nea
de convingere pentru Curte? Ea trebue
convingerea
aceste prezumtiuni sunt suficient de precise,
grave
de concordante pentru a stabili
adevr cuprinsul
testamentului conditiunile lui de validitate.
Curte,
nu mi-asi fi permis s
timpul,
avea mijloace, de casare, cari s nu infirme
de putin regula de
apreciere
a instantei de fond. De ce
plng eu
intea dvs. ? In primul
este o
de drept a
Curtei, extraordinar, care-mi
credinta
deciziunea ei nu
va putea
picioare. Curtea crede
partea reclamannu are dovedeasca continutul intregului testament, ci este
suficient
dovedeasca contirrutul legatului. Curtea
acest principiu nu se
pe
o prezumtiune,
a cunoaste continutul nu al intregului testament, ci numai continutul legatului pretins de reclamant.
dati voe
citesc din deciziunea Curtei :
Avind in vedere

odat recunoscut dreptul legatarilor de a uza

ce anume pot dovedi prin acest
osetrebue statuat
bit de exstenta testamentului ?
legatarii sunt
probeze
Este cert
,numal
ceea ce
dovedeascd
Cu alte cuvinte,
idsate
nid de
de

ca concluziune Curtea se
lative numai la continutul legatului.

www.dacoromanica.ro

de prezumtiuni
cred
nu este

- 79
reclamantii trebue
dovedeasca numai continutul
din
cred
este cert
trebue s dovecontinutul intregului testament. Pentru ce,
Curte?
Pentruca,
se
s'ar prezenta originalul, n'ar fi juridic
o parte ar putea
numai un
din
testament, care s'ar cuprinde legatul data precum toate
celelalte conditiuni de
Intradevar,
fi posibil s vie
partea s
este
iat testamentul lui Primus; se vede
partea
la legatul meu; de rest nu
datat, semnat
preocup. Dar eu
vreau
examinez tot testamenin restul testamentului nu este o
tul. De
se poate
de
care contrazice pe celelalte sau care trebue
efzct nulitatea intregului testament?
dar,
se
originalul, cred
ar fi antijuridic contrar bunului simt eleare dreptul s
mentar ca o parte
mai partea din testament care cuprinde legatul care este
partea cere
sat.
nu se poate produce originalul
reconstitue testamentul pentru c s'ar gsi cazul extraorpe care legiuitorul l-a admis numai pe
dinar de
principiu de bun simt,
la imposibil nimeni nu
baza
este tinut", atunci reclamantul
aib o pozitiune mai
de
legatului,

superioard deck aceea pe care ar avea-o un legatar, care are

originalul? De ce acest privilegiu? A,

voim
psihologiceste, pretentia adversarilor, este usor
pentru ce. Pentru
le era greu durnnealor
dovedeasc continutul unui testament, care este
pe opt pagini
de cele
este mult mai usor a se spune s ne
trei
din testament care ne
pe noi. In adevr,
pe ce prezumtiuni s'ar putea afirma
tot continutul este
exact conform cu originalul ?
Prin urmare, d-lor,
un vitiu
de
ciziunea s'ar
ce privcste celelalte
drept.
Din moment ce ea cuprinde aceast
reclamantil
nu erau obligati s
continutul intregului testament,
ci numai partea wlativ la
deciziunea este
nu poate sta picioare.
Dar merg mai departe d-lor. S'au admis prezumtiuni, ca
stabileasca conditiunile de
este vorba de un
testament mistic. In ce priveste continutul recunose
Curtea
era
aprecieze cum vrea prezumtiunile invocate. Cineva
poate
o convingere
sens sau
altul, dar se
cere o conditiune,
lt Curte.
se examineaza prezumtiunile invocate de reclamant,
se cerceteze prezumtiunile
invocate de noi
mostenitorii de
Nu este destut
ca Curtea
spue
face convingerea din prezumtiunile
vocate de reclamant
lase la o parte prezumtiunile invocate
de
pentru
atunci nu este o judecat
si

www.dacoromanica.ro

- 80 ce caz nu se motiveazd

ce se

mele, care,
trebuiau s rstoarne pe celelalte.

prezumtiunile

erau

de tari,

D-lor,
Dvs. nu ne
pe cuvnt
de
e posibil ca o parte autosugestionatd, sau gresitd,
invoace prezumtiuni
valoare. Recunosc
instanta de fond
nu
se preocupe de
fel de
care ar duce
la o schimbare de solutiune. Dar
voi invedera
am
invocat prezumtiuni
na
impresioneze, prezumtiuni
cari nu puteau
fie
ate
o motivare, pentru
erau
de
ristoarne proba rezultand din prezumtiunile
versarilor, atunci mai
in picioare ?
vizut
erninentul dvs. raportor, in raportul
pentru
bele motive, al 3-lea
al 4-lea
existi
o ornisiune din partea Curtei de fond, de a statua asupra mijloacelor
noastre, rezervnd pentru
Curte

nea este esentiald sau nu. Omisiune este; aceasta se constati

prin raportul d-lui consilier pe
verifica. Si ea este
esentiald
Curtea s'ar fi pronuntat asupra acestor
loace, deciziunea ei s'ar fi putut schimba, cum
ime-

diat. Dar Curtea nici

nu motiveazd. Si pentru ce
prezumtiunile noastre.
reviu la durerea de a vedea
milloacele noastre, sunt respinse,
si putem cunoa$tem
tivele. 5i-mi aduc aminte de acum 23 ani, pe la inceputul camele,
pledam
acestei
Curti, am avut
deciziuni a
,cinstea si obtiu casarea
de
tocmai pentru nemotivare. $i eram foarte fericit mndru
dela
am reu$it
o asemenea
cAci
mi-am dat
unul din principiile fundamentale din
ganizatiunea judecitoreasc este obligatiunea pentru instantele
:
de fond de a motiva
putea
in vedere
prezumtiunea
n'o
pentru cutare sau cutare motiv. Dar nu spue
!A
spiritul Curtei probabil o sugestionare foarte
interesul persoanei morale, care reclama, dar aceasta, nu era
suficient pentru ca Curtea si
prezumtiunile noastre
a le cerceta.
? Spuneam,
Care erau aceste prezumtiuni invocate de

ori - se
Curte: Amira a retras testamentul de
constati de
l'a retras la 1897 la
Curtea de Apel
1902
l'a redepus
prima
a doua
o petitiune
care se exprima astfel: depun testamentul". De ce a retras
redepus in
? Explicatiunea pe care am dat-o
noi pe care au dat-o adversarii nostri in concluziunile
este
a vrut
introduci modificdri.
se
de ce l'a
s'a asit casa de fer plicul al doilea in care
testamentul mistic in
pe urmi
pus

www.dacoromanica.ro

- 81 l'a redepus. Mai mult deck att,

casa de fer s'au

mai multe dome cu diferite dispozitiuni,

se vorbea de diferite mobile, legate tot Azilului, si alte dispoDe ce Amira a retras redepus testamentul? Pentru
este
atunci spuneam Curtei:
a vrut s
se fi modificat testamentul, ce garantie aveti dvs.
vorba

care se gsea testamentul mistic

pe copia
scris acolo modificarile pe care le-a vrut, cum a
Curte, veti
marginale
lui, unde se
lada de fier, care
copie
binevoi
controlati
este plin la fievi s'a adus dela Curtea de Apel.
mna
lui
care
de note marginale, scrise de
Cine ne garanteazd
sunt
intercaln
originalul
lucru si
poate s
Amira n'a crezut
pe testament
testament mistic ? A putut rupe plicul si-a
mintea
erau
mentiunile pe cari le-a vrut, modificdrile
alt plic pe
pus
lui
aceea plicul acela desfcut
ne dea garantie ? Adversarli
sigilat. Cine poate
rspunsul: este cert
Arspundeau,
Curtea
din faptul
schimbdri; aceasta
mira a vrut
retras redepus
mai multe rnduri din faptul c s'au
modificdrile pe
gsit mai multe ciorne. Dar el a putut
separate pe cari
de testamentul din plile pue
Aceasta spune Curtea. Or, pentru a rsturna aceast prezumtie, noi invocm textul celor trei pctitiuni date de Amira la Cassa de Depuneri pentru depunerea redepunerea tes
tamentului,
cari spune: depui pe
aceasta testamentul
meu din
cutare. Testamentul, la singular
s
testamentul
un codicil,
cu un adaos sau
altceva.
$1 atunci, argumentam: iat o prezumtiune puternicA,
el depunea numai
nimic
si
si partea
Curtea recunoaste
el l-a retras pentru a face
schimbri, intentiune care se mai dovedeste si prin faptul c
s'a gasit
copie
alte ciorne, atunci probabilitatea e
a facut modificdrile pe
testamentul. Prezumtiunea este
mintea lui a fost,
marcum a scris pe copie
gine
rnduri
a fcut toate modificrile pe cari le-a
vrut, tot
a fcut
original. Nu merita accast prezumdin textul
trei petitii depuse la Cassa
Depuneri din intentia lui Amira de a introduce modificdri,
afirmat de Curte, un
Nu era datoare Curtea s
tiveze de ce o inltur. Or, nu gsim
aceast privint
cizia
nici
nici o motivare.
Faptul
Curtea
lada de fier a
functului nu s'a gsit plicul pe care e scris procesul verbal de
subscriptiune,
acest
a rmas depus ru constituie

el n'a rupt plicul

www.dacoromanica.ro

indirect la prezumtia
sigilat, dar desfacut,
al doilea
ce Amira retrdsese testamentul pentru a introduce modificri
plicul desfacut.
reintrodusese
ar fi existat
fata Curtii artnd
Insistam
o
hrtie, ar fi
pe
dispozitiune a lui Amira,
copie, cum a pstrat de pe testament, ar fi spus: aceasta este
petitia de
etc. In al doilea
copia
codicilul
mistic sau mixt",
depunere ar fi spus: depun testamentul
codicil cu data cutare. Or,
expresia lui
a depus testamennu spune nimic de felul acesta, ci afirm
modifia rupt plicul si a
tul: de unde probabilitatea
pe copie.
chiar pe original, cum a
Ei bine, d-lor, nu meritam un rspuns? Toti ne-am munera vorba de prezumtiuni recit
aducem dovezi, pentru
lative la reconstituirea unui act solemn ca testamentul.
noi prezumtiuni ca s convingem
vocat
Amira a fcut schimbari, recunoaste chiar Curtea,
s'au gsit attea ciorne, aceste schimdovedite prin faptul
bri n'au putut fi fcute pe o foaie separat, cad Amira toate
cele trei petitiuni spune
depune testamentu': de
concluziunea
a trebuit s
plicul
s le
pe testament.
Nici un rspuns din partea Curtii,
o motivare. Dar, se va
Curtea nu era
cerceteze prezumtiunile
noastre, pentru
se baza pe o prezumtie hotartoare pentru
a decide existenta testamentului
anume marturisirea lui Amira
copia
casa de fer este
testamentul depus
1897. Spunea amicul
confratele
Micescu:
este marturisirea lui Amira, ce vreti mai
? Marturisesc
nu
marturisirea;
e vorba de o prezumtiune
din afirmarea testatorului,
copia e
originalul, o prezumtiune, care,
ar fi coroborat si
altele
constitue o
Dar mrturisire care s constitue
o
complectd Dar atunci
avea voe
cer s mi se arate un testament original,
ar exista o
semenea afirmare. Ar fi suficient
un legatar
are o scrisoare a testatorului
care
a
un
testament olograf,
de
lui
legatul cutare ca
s nu mai fie nevoe
judec
controlez
tul
conditiunile cerute de lege. Nu este de ajuns.
Dar,
prezumtiune noi o combateam
altele.
Aratam
primul
Amira spune
aceast copie este
cu testamentul din 1897. Dar nu era vorba de testamentul din 1897, pentru
la 1902
retras si 1-a redepus la
1908
partea cerea
reconstitue testamentul depus
1908
evacuat la Moscova.
ce se dovedea
la 1908 s'a
depus tocmai testamentul din 1897,
un fel de schimnici

un

cul a putut fi redepus

www.dacoromanica.ro

83

? Nici una. Singuri adverbri ? Ce dovad aveau

Amira a retras testamentul ca s
recunosteau
aceasta este singura explicatiuschimbdri, afirm ei
Amira le-a
ne a retragerei testamentului, dar
aceast ipotez e
am artat
pe o foaie separatd. Noi
exclus
modul de redactie al petitiunilor de depunere a testamentului.
In al doilea
sit
lada de fer

s'a dovedit
copia invocat
Amira avea obiceiul s fac note margiintercaDac copia aceea avea note marginale,
lri alte mentiuni, cu ce se dovedeste c Amira nu le-a fcut
pe
testamentul original ? A,
ar fi spus cineva de aceea sustineam
e vorba de o prob pur materiald -

ar fi fost cineva care s zic: am vzut c Amira cnd

la Cassa de Depuneri plicul era neatins
el
a afirmat c nu s'a atins de el,
schimbrile le-a fcut pe
s'a

hrtie, pe care a depus-o atunci, lucrul ar fi fost verosimil.

Aci era un punct esential. In lada de fier, pe

copia de
testament, s'au gsit mai multe alte ciorne. De ce le-a pstrat
Amira
lada de fier ?
Curtea nu putea deci decide
Amira a putut face

girile, lsnd plicul intact,

s cerceteze prezumtiunile
stre, tinznd a dovedi c plicul
putut rmne intact. fr
a motiva pentru ce le inltur, precum nu putea bazndu-se pe
afirmarea lui Amira
copia e conform
originalul, s se
dispenseze de a statua asupra prezumtiunilor invocate de noi.
Totala manifestare a intentiunei lui Amira de a lsa Azilului nu era suficientd, ct vreme nu se stabilea existenta unui
testament
Curtea, examinnd afacerea mod unilateral, se bazeaz
numai pe prezumtiunile invocate de adversari,
de prezumtiunile invocate de noi nici nu se ocup de ele si nu vrea s le
cerceteze
motiveze pentru ce le inltur.

Inalt Curte, am dezvoltat toate motivele de casare. Dvs.

binevoi a verifica preciziunile cuprinse
dispozitivele
cci, ca s nu
rpesc prea mult timp, am trecut peste unele
lucruri. Sper
judeca
sunt omisiuni esentiale
deciziunea este nemotivat
prin urmare veti ajunge la convingerea
deciziunea Curtii de Apel nu este nici
nici
dreapt.
Cer respectuos Inaltei Curti s-i plac a declara recursul
intemeiat a casa deciziunea Curtei de apel din Bucuresti
corclndu-ne cheltueli de judecat.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui
LONGIN HELIADE RADULESCIJ
(din partea Doamnei Amira)

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Curieria

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

LONGIN HELIADE-RADULESCU

Henri
una din strlucirile Baroului parisian de azi,
avocatul
elegantd, este de prere
o formul
trebue
convingd, nu
convingem pe
Dac Henri Robert ne pretinde numai

magistrati de dreptatea cauzei pe care o

pentru a fi

totul prerea lui.

buni profesionisti, evident
Cred
avocatului de ras, pe
puterea de convingere, mai trebue forta
dovada peremptorie este el
Henri Robert.
Cine nu
marele lui talent este o imbinare armonioas a unei irezistibile puteri de convingere cu prodigioas

fort de seductiune.
virtuosul cizelator al cuvntului francez. cruia i-a
smuls cele mai subtile nuante, este conferentiarul avocatul la
a crui
unul din auditorii si.
nu poate rezista
Este evident c stint exceptionale cazurile, mai ales
Baroul nostru, cnd apare cte un avocat care s
aceste calitti.
Baroul francez numeri pe degete: Waldek Rousseau, Poincar, Labori, Chenu,
Henri-Robert.
La noi, d-1 Rosental poate fi considerat ca
dintre
falangei de avocati cari conving pe magistrati fr
s-i seduc.
Istrate Micescu ar fi reprezentantul acelora cari
vrjesc fr s fie preocupati de a convinge.
Longin Heliade-Rddulescu, unul din tinerii avocati ai
roului nostru, ar putea fi privit ca un vrednic discipol al practicei maestrului Rosental.
auzit plednd o
succesiunei Amira. Dar m'a impresionat profund
siunea cu care oficia templul
Desi avea ca adversar
pe d. Rosental, nu prea de
intimidat,
ceva mai mult,

am avut impresia c este nerndtor s infrunte cea mai formidabil putere de argumentare, unit cu cea mai
for-

de combativitate pe care a cunoscut'o Baroul nostru.

Temperament impulsiv, Rdulescu profeseazA cu pasiune.

www.dacoromanica.ro

- 88 Impulsivitatea este uneori o calitaie, dar poate

fie
un defect.
In procese, unde pledoaria trebue s se
impulsivitatea este dunatoare,
a celei mai
Longin
este prea
are timpul
pasiunea trebue
stilizatd, pentru ca s contribue
la succesul
pledoarii.
Are calitti
care ne indrituesc s-1 socotim una din
promisiunile serioase de
ale
nostril.
Nicolae Josef

Note Biografice. - D-1 Longin Heliade-Radulescu s'a nascut in BuGeorge Lazr in 1908.
la 16 Apr. 1889. Absolv. al
din
1911, data
terminat studiile universitare
Facultatea
din
Bucuresti, s'a inscris
Baroul de Ilfov.

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui LONGIN HELIADE RADULESCU

Inaltei Curti

Casatie Sectia I-a, in

Domnule Presedinte, Onorat

23 Noembrie 1923

Curte,

pledoarie
Adversarii nostri au desvoltat
cele patru motive ale recursului
Aceste patru motive s'ar
putea reduce
realitate la
Este
o chestiune de
drept, care
obiectul motivului
2 si
al doilea
este o chestiune de fapt, care
obiectul motivului
3

4.

Pentru ca d-voastrd sa puteti fi ldinuriti asupra

chestiuni supusa judecdtei d-voastrd,
a
s'a
Amira,
de Curtea de Apel reconstituirea
lucru imprejurul
s'a
sgomot de adversari,
detalii de fapt.
este nevoe de dat
decizia
Istoricul faptelor este cu
mai distinsi magistrati
de Apel,
de patru din
de
ai acestei tari
anume de d. Presedinte Romano
care
Conduratu
Consilieri Andrei
punctele esentiale
unul
decizie este admirabil motivata,
care mod succint,
invocate de adversari aci nefiind omsi
situatie
perfect documentat se expune
precis
admiterea apecare au dus
fapt se trage
lului nostru la recunoasterea legatelor Ministerului de InstrucAmira prin reconstituirea testamentului lui Nitie
culae Amira din 18 Martie 1885.

Curtea de Apel a avut

vedere pentru a ajunge la

de fapte.
Amira, care nu avea copii, care
viata sa ca
agoniseascd
se strdduise din
averea numai prin munca sa, a vrut ca cel putin la moartea sa,
numele lui
neperitor
institutie pe care a
centrul Capita
Strada Clementei No.
vroit s o aseze
unde avea
case
un teren de circa 2000 m. p., spre

solutie o serie de
A avut vedere faptul

www.dacoromanica.ro

- 90 a se face acolo o sucursala a Azilului Elena Doamna. sucurcare s poarte numele lui al
sale s fie
din fondurile provenite de la
dere de 4000 pogoane situat
jud.

rog a retine

idee a sa

olografd,

sub

trebue apoi

de o

anul
-oziva de 18datat de dnsul.
testament
Se

de unde
atunci sftuit de prietenii
- si-a zis
care avea ca avocat pe regretatul
e mai bine ca acest testament
fie mai in siguranta,
testamentul olograf poate
a
dea forma
plece

1888 se

la 12 Decembrie 1888 rog a retine si

cu testamentul olograf din 18 Martie 1885
face o cerere Presedintelui
re spune
pentru mai
doreste testamentul
olograf,
subscris datat de dnsul
fie investit cu formula mistic. Se face
acea procesul verbal de superscriptie
ceiasi zi
dela Tribunal
duce la Cassa de Depuperi, uncle depune pentru o
mare siguranta. Avem la
dosarele de fond certMcate copii legalizate din care se dovedesc toate acestea. Mai trec
aceia ctiva
si Amira
1894 sccate acest testament dela Cassa de Depuneri spre
a-1 redepune la 1897, pentru a-1 scoate pentru ultima dat la
1902
pentru a-1 redepune la
1908
recipisa 92.612.
Testamentul
acolo
anul 1916 cnd a fost
evacuat
Cassa de Depuneri
Moldova si de acolo la Moscova cum
certificatele
de Depuneri.
Din acest testament rezult
precis
dispozitiuni: Amira
ca imobilul
din
strada Clemente!
Pitar
si mosia
s
Azilulni Elena Doamna, iar
sale
uzufructul
lului din strada Clementei, las
proprietate mobilierul
timp
mai las

- se

mosiei Frunznesti pe tot timpul vietei sale, iar ceadin uzufruct trei ani
moartea sa
mostenitorilor de snge pe timp de
de ani. Acestea
sunt dispozitiunile principale ale testamentului.
Curtea de Apel in cele
de pagini care
decizia sa, constat
aceasta a fost vointa
constant,
strmu

chestiune de fapt Curtea are o luminoas

care spune care
convingerile sale adnci care au
dus-o la concluzia, ce
nu o poate sdruncina,
Amira
nu
schimbat
odat gndul
aceasta a fost
tima lui
ca
conditiunile de
sus averea lui
In

tivare

www.dacoromanica.ro

91 la Azilul Elena Doamna. Curtea de Apel a avut

o alt imprejurare: are
pe care o
secrecare s'a dat
Amira acest testament era tocmai de

vedere
vedere
care
tul

arate de cine se ferea testatorul care-i era prin

mare gndul. De cine ar fi trebuit s se fereasc ? El fcea
lsa pentru Azilul Elena Doamna
o oper
nu ar fi fost
verea sa prin umare avea tot interesul
fie cunoscut.
dect o chestie de orgoliu ca acest testament
de dnsul si de care
Singurele persoane care trebuiau nu
de acestia se ferea el, de aceia
se ferea, erau rudele de
aceast
secret
care
testamentul
care
adineaurea pe d-1 Rosenthal
spun, sigur de
rspunsul
nu
De ce n'afi
? Evident
dnsul se ferea
nu
aducem martori,
puteam
ar fi
mostenitorii de
care sunt intentiile sale,
imposibil.
aflat i-ar fi fcut restul
aceste consideratiuni
de Apel mai conPe
voinf a
a lui Amira, prin un act care s'a gsit
cassa sa de fer, act intitulat testament" care contine 12 pagini,
act care poart
colt pe prima
mentitmea copie" care este semnat de propria lui
pe fiecare
de dou ori sus jos, care la
confine
de
Amira copia dupe procesul verbal de superscriptie al Trib.
Notariat din 12 Decembrie 1888, care
la
nea aceasta, care a fost de un ajutor
pentru reconstituirea testamentului, menfiune
de mna lui Amira
vnd irmatoarea coprindere: Intocmai este originalul testament depus la Cassa de Depuneri la 28
1897
pisa
mai jos tot cu mna sa:
acest
este testamentul meu, scris in totul
de mine" si
toate acestea mai
odat la sfrsitul actului.
atunci Curtea de Apel a putut
reconstitue testamentul
act care este copia certificat de defunct a
testamentului evacuat la Moscova, unit
alte acte care le-a
avut la
care s'au gsit casa lui
fer.
care
un caet, care a fost intitulat
cursul procesului caetul
secret" care confine de mn sa scrise dela 1866 si
la
moartea sa toate
operafiunilor financiare
actelor mai importante
la diferite epoce din viata sa
in acest caet s'au gsit nu mai
de 12 insemnri asunra
testamentului evacuat.
spune : astzi
numrul de inregistrare am depus la Cassa de Depuneri testamentul

mistic din 12 Decernbrie 1888,

azi l'am ridicat

mai departe.
rit
special

am depus

alt

Cassa mea de fer"

spune:

la care ne-am
acest caet o
concluziunile noastre din fata Curtei si care

este

www.dacoromanica.ro

- 92 fcea depunerea testamentului,

Amira explica modul
modul urmtor: Plicul cu superscriptia Tribunalului
le depunea astfel la Cassa de Depuneri. Si acest
alt plic
secret. In
cru spune mod precis Amira in caetul
din procesul
urmtoarele
timp Curtea mai
de Tribunalul de Notariat se converbal de superscriptie
Amira pusese cinci pecetii pe acest plic, ori Amira se
secret intotdeauna la cele cinci pecetii ale
in caetul
superscriptia cnd face ultima depunere, spune in
care a depus contine testamentul
acest caet,
plicul

plicul care a dcpus are

12 Decembrie 1888,
care avea data de 18 Martie 1885,
13 sigilii. Testamentul
cnd Anu devenise mistic dect la 12 Decembrie 1888 si
pstrase formira se
la acea
este tocmai
ma rnistca plicul Tribunalului
intact, deci
advrsarii nostri asupra faptului ca prin petitia adredar
sat
care el a depus
de Depuneri din 5
1908
ultima
testamentul este din 12
testamentul, desi spune
Decernbrie 1888 nu mentioneazd
este inistic, fiindc din
ssi data sa se vede
este
mistic.
din
Toate acestea sunt constatate de instanta de fond
toate aceste
din altele ce cu atta lux de arguformat convinge decizia Curtei, ea
mente
expuse
rea
pe care tot talentul adversarilor nostri nu a putut-o sdruncina,
vointa
a lui Amira este aceia care
in cassa de fer si cu
rezuM din copia de testament
a reconstituit testamentul evacuat la Moscova.
jutorul
moti$i atunci sub acest
al faptelor
vele de casare invocate de adversari.
Primul motiv de recurs a fost o chestiune de drept
nurne s'a
partea sa
art. 1198 al. 4 cnd spune
scris,
cnd creditorul a perdut titlul care-i servea de
din o
numai la distrugerea
de fort
el se
a
noi nu putem face
prin urmare
dovada
ne
actul a fost distrus, noi nu putem
de acest articol
de noi apre a
prezumptiile
reconstitui testamentul nu sunt admisibile.
si partea
Onorabilii nostri adversari
a
articol.
ce spune acea parte : Aceste
nu se admite proba
martori si
tiuni-nu se
totdeauna cnd creditorului nu
fost
putint a-si procura o
despre obligatiunea ce
pretinde, sau a conserva dovada
precum"si apoi articocele patru aliniate. Din aceasta se
ca
din
cuvntul precum"
enumerarea
este
ci
ca exemplu. De altmintrelea Laurent vol. 19 la No. 544
chiar
ar fi trebuit legiuitorul
pue

www.dacoromanica.ro

- 93 principiul mare universal admis in

toate drepturile este:
impossible nul
tenu". Prin urmare
este imposibilitate absolut de
a-ti procura actul sau
el a disprut nu poti
mai
atunci poci
reconstitui prin prezumtiuni martori
acel act.
ce spune Laurent
citatia mai sus mende

toate

On ne peut jamais demander l'impossible; si la preuve testimoniale

-este prohibe, c'est que les parties ont pu et
dresser un
pour constater le fait litigieux; si elles ne l'ont pas pus, la raison de la prohibition
cesse et, par suite, la prohibition doit aussi cesser".

On a dit que les cas d'impossibilit

des

que ce sont de cas qui n'ont jamais

et qui non jamais pu

dans la prohibition".

In sensul

enumerarea dela art. 1198 c. c. nu este

este
nu voesc a obosi Curtea
prea multe citatiuni, dar
nu
pot opri a face
spre a
cazul
disparitiei unui testament alinatul 4 al
are
treaga aplicatiune. Astfel
Fuzier Herman, vol. IV art. 1348
francez se
La N9.
ci

L'numeration donne par notre texte prsente simplement des

/temples de cas d'application du principe inscrit en tte, qui definit l'tendue
de l'excepticn et pourrait, cet
se suffire a lui-mme.

$i la

articol la No. 2

autor

Ainsi et en premier lieu cette numeration n'a rient de limitatif, et

l'exception comprend tous les cas dans lesquels aurait t impossible a
l'intres de se
une preuve crite de son droit".

Theophile

in vol. VII, No. 296 spune la rndu-i:

Quoi qu'il en soit l'art. 1348 indique pour la

qu'il edicte, certains
n'ont rient de limitatif.
cas d'application titre d'exemple
Mais
faut toujours supposer que
dans les cas indiqus y
a eu impossibilit de retirer une preuve crite".

la No. 295

autor, in

volum,

l'impossibilit physique
Cette disposition s'applique non seulement
absolue, mais encore l'impossibilit morale et relative".

spune:

vol. VI, No. 1 sub art. 1348 cod. civ. fr.

A l'impossible nul West tenue. Tel est le principe de la nouvelle

ception consacre par notre article".

www.dacoromanica.ro

- 94 No. 3 sub

articol

L'numeration de certains cas auxquels s'aplique cette seconde exception

est
n'a dans Particle 1348 aucun caractre limitatif. Comme le
que la preuve testimoniale est admissible toutes les fois qu'il n'a pas
possible de se procurer une preuve crite, s'ensuit que la preuve testiinvoque lorsque sans se trouver dans aucun des cas
moniale peut

noncs dans notre article, on a t namoins dans rimpossibilit de se procurer une preuve llterale".

Baudry Lacantinerie vol. 15 la No. 2640

a l'impossible
West tenu" continu :

ce arat

Au point de vue de Padmissibilit de la preuve testimoniale, il est

port sur la rdacton de l'crt ou qu'elle
porte sur sa reprsentation, pourvu que, dans ce dernier cas, elle ne soit
Indifferent que l'impossibilit

pas imputable au'creancier".

La No. 2643

Le demandeur peut donc

admis

tablir au moyen de tmoig-

nages que son titre a t perdu par le notaire qui le detenait ou par la
faute de la

laquelle il l'avait confi dans un deplacement d'ar-

effet les expressions cas fortuit, imprvu et resultant d'une

force majeure" doivent
interprtes dans un sens large et
chives.

ment

l'esprit de la disposition du

de Part. 1348. Or l'ide du legis-

lateur est que le demandeur ne saurait

mis, par un fait qui ne lui

est pas imputable dans l'impossibilit de prouver son droit".

Aubry et Rau vol. 7, pag.

No.
:
un acte solennel, rien

Bien que le testamert

qu'en
cas de perte d'un testament par suite d'un vnement rest inconnu du
testateur, ou de sa suppression par un autre individu que ce dernier, les
personnes au profit des quelles il renfermait des dispositions, ne puissent
en pousuivre l'excution ou reclamer le cas chant d'une part le fait de la
suppression du testament ou de sa perte par suite d'un accident de force
majeure d'autre part le contenu de cet acte et mme en principe sa
rgularit".

Pandecte Testamente", I, No. 6141 :

On peut prouver par tmoins le dtournement, la suppression, la
distruction, ou le retention d'un testament, etc."

Laurent, vol 13, No.

:
La loi donne sa sanction aux actes juridiques qui se font en vertu
des ses dispositions; c'est un principe lmentaire. Or,
testateur, on le
suppose, a fait un testament dans les formes voulues par la loi; donc sa
volont doit recevoir son xcution. On oppose au legataire qu'il ne produit
pas le testament,
repond en prouvant
et qu'il
le testament a
a t detruit par un vnement de force majeure.

www.dacoromanica.ro

-- 95 produit pas le testament, ce

Rejeter sa demande parce gull
serait lui imposer une obligation impossible et le legislateur ne demande
jamais l'impossible:

l'impossible nul n'est tenu.

En ce sens, il vrai de dire qu'il y a identit entre la perte

tament et la perte d'un ecrit qui contsate une convention".

timp la Edouard Bonnier, t. I, No. 173,

refer
No.
la Albert Wahl, Droit civil et commercial de la guerre.
2561; Fuzier Herman art.
1179;
lloz, Dispositions entre
Iranlloz, 1900. 1. 596;
895 No. 31;
82, Sirey 83 1. 127; idem Sirey 1904 1. 132; Curcez 12
tea Nancy, Sirey 96 2. 263; idem Grenoble, Sirey 1903. 2. 106,
etc., etc.
jurisprudent cuprinde
enumerare de
aceast
in esent cele mai importante preri ale autorilor
chestiune care
privint sunt unanime. Adversarii
de rea pe care o au in chesstri vznd aceast situatie
alt argument: limiteazd sau
atunci
tiunea de drept,
import,
nu enumerarea din articolul sus citat, aceasta
cazul nostru e ceva aparte;
lume nu s'a
o
in felul celei
cu tezaurul romn dela Moscova, cnd un stat aliat detine un depozit sacru incredintat
moment tragice de un alt stat aliat.
veniti dar D-voastr,
spun adversarii nostri s invocati acest articol, care nu-si poate avea
cazul nostru ?
adaug ca argument
impresionant: dar drepturile noastre ce devin ? De ce Curtea
de Apel n'a indicat ce se face cu drepturile noastre?
in ipoteza
testamentul nu este distrus, ci numai retinut, dac
se reintoarce acest testamen de la Moscova, drepturile
noastre ce au devenit,
se va constata poate c acest
tament este isbit de un vitiu de
sau de fond ?
Drepturile D-voastr
devin ? Dar este foarte precis
legea asupra
punct: art. 290 din proc. civ. spune la
stiunea revizuirei :
Revizuirea se mai cere : 1)
la pronuntarea
acte doveditoare, care s'au retinut
atunci
partea
folosul
s'a pronuntat judecata, sau

s'a
de

chiar

fort

dac este vorba de impresionare

avea Curtea
tie balanta, s
drepturi, care stau
fat
ea trebuia s ne aleg pe noi
pe deoparte
gsindu-se Ministerul de Instructie, care are fondul
noi nu avem dect nzufructul. pe de alt
parte gsindu-se circa 40 de mostenitori, din toate clasele
ciale, din cele mai onorabile,
intmplarea face ca
sau
din ei sunt de o solvabilitate indiscutabil, celede Apel

www.dacoromanica.ro

- 96 fi
ipoteza
lalti neavnd avere, prin urmare
deja averea motut dispare averea imobiliard cum a
in urma lui Amira.
de mai multe milioane,
a Curtii de Apel in chestiunea suspenRosenthal cita o
posesie a
executdrei unei sentinte de punere
mai bine cele de
va
evidentia
torilor de snge. Aceasta
Ministerul
de
att
noi
mai

ne-am retras cererea de suspendare, a acestei sentinte fiindd

luaverea
la judecarea ei se
asupra
apel,
oprim prin
cru care
verei imobiliare aveam sechestru judiciar
averea
interes, fiindd
ruse.
fata Curtei a fost
$i atunci chestiunea care s'a
cacum este
aceasta: simpla retentiune prin
reconstituirn
dea
nostru, este suficientd ca sa
prezumtiuni conform art. 1198 ?
testamentul prin martori
jurisprudenAceast chestiune nu face discutiune
pe deplin aceasta. In
citatiile
mai
aliniatul 4 al. art. 1198 nu se vorbeste de titlu distrus, ci de

cerere era

aceasta chestitlu perdut. Curtea de Apel motiveazd pe

ca
legea
constat
legea
nu este vorba nu se cere ca titlul s fi fost distrus. ci trebue
existe numai un element de forta
care
retie.
Am cerut
fata
instante s ni se admita
punct de vedere
se reconstituiascd testamentul prin prezumtiuni,
prima instanta
admis
drept punctul nostru de vedere
Tribunalul a pus
se
sentinta sa
adaopoate reconstitui testamentul prin prezumtiuni, dar a
gat: prezumtiunile nu le asesc suficiente;
pe care evident
aveam
sus.
Curtea de Apel combate pe
acest punct de vedere al Tribunalului admitnd
aceste prezurntiuni sunt suficiente pentru reconstituirea testamentului. Voesc
de a
cita din decizia Curtei
chestiune,
opresc putin
asupra consultatiei pe care profesorul
marele jurisconsult
Albert Wahl a dat-o in acest proces,
care hisist pe
asupra tutulor punctelor de drept
de fapt aduse in discutiune, analiznd
o
sentinta Tribunalului
trimitndu-ne
serie de jurisprudente franceze care sunt constante favoarea
dela 1860
frunte cu
astzi, care toate
satia
maretentiune prin
o
neimputabild mie
dreptul s invoc prezumtiunea
si proba cu martori pentru reconstituirea titlului. In
Belgia invadate au fost in cursul rdzboiului actual o
de chestiuni felul acesta. lata
d. Albert Wahl
intrebarea: La retention du titre est elle equivalente la perte?
tiune

www.dacoromanica.ro

- 97 est inutile de rappeler la jurisprudence constante

laquelle
l'article 1348 du Code civile (1198 du Code civile roumain), portant que
le crancier est dispens de produire rcrit duquel
son droit, au cas
ou le crancier a perdu le titre qui lui servait de preuve litterale, par suite
d'un cas fortuit, imprvu et rsultant
force majeure, este applicable
en matire de testament. Lorsque par suite d'une force majeure le testament ne peut
les lgataires on le droit de dmontrer par
xistance du testament et son contenu".

departe
consultatie
Ce qu'on entend par la perte, c'est
Si

Wahl adaug :

de reprsenter
le titre, sans
y ait lieu de distinguer suivant que le titre n'existe encore. Si en effet, la loi avait voulu exiger que le titre ait cess d'exister,
elle aurait
de titre dtruit et non de titre perdu. La perte temporaire
est une perte vritable aussi bien que la perte dfinitive. D'autre parte,
comme le dit formelement l'article 1348 lui-mEme, en permettant au crande prouver l'existence d'un titre perdu, on a voulu expliquer par la
une
plus gnrale formule en
de ce
article et
quelle la preuve testimoniale est admise toutes les fois
n'a pas t
possible au crancier de se procurer une
litterale de l'obligation
qui a t contracte envers lui. Or cette impossibilit est la
quand
le titre est retenu entre les mains d'une personne qui ne veut pas s'en dessaisire que quand le titre est ananti.
est plus vrai encore lorsque le
dteneur est un gouvernement contre lequel aucun moyen de coercition ne
peut prvaloir.

C'est ainsi que la question a t tranche pour la guerre de

Les tribuneaux on permis aux particuliers de faire la preuve de l'existence
d'un acte authentique retenu en pays envahi, sans s'inquieter de savoir
si cet acte existe encore ou non (tribunal de Senlis 22
1916 Gazette du Palais, 1916-1917, p. 188). Plus spcialement, en
de testament il a t jug que la preuve peut
apporte par des prsomptions
et que ces prsomptions suffisent si le juge les estime srieuses. Aussi la

Cour de Cassation a approuv une Cour d'appel d'avoir fait rsulter la

preuve de l'existence et de la teneur du testament olographe dont s'agit
ensemble de prsomptions graves, prcises et concordantes". (Arret
8 Dcembre 1902. Sirey 1904. 1. 32).

Dans
des preuves consiste
affirmation du testatear. C'est la prsomption la plus
que on puisse trouver".

vedem acum
Curtea de Apel a motivat bine sau
nu Decizia sa
prin urmare motivul
de recurs a
adversarilor este intemeiat.
Iat care sunt unele din considerentele mai importante ale
acestei deciziuni relative la acest motiv de recurs.
Articolul 1198 al. 4 din codul civil prin expresia titlu pierdut"
prinde

testamentele ?
Marilor Procese.

www.dacoromanica.ro

- 98 Afirmatia este de neinlturat. Denumirea titlul

testamentele. Chiar mogenitorii

incadreaz

prin a recun

nu

putea

au terminat

succes

Dar s'mpla

este echivalentd perderei ?

a
4 codul civil care
AvAnd in vedere dispozitiunile art. 1198
la testamente, creditorul, recte legatarii, sunt
cum am statuat se
legatele in cazul in
dispensati a produce testamentul din care le
unei
s'a perdut in
care testamentul care servea de
testatorului
rezultat
tmplri fortuite, neprevdzute, straine de
in spet lipsa testamentului este cu
fora
Vdznd
pentru legatari detinerea lui la Moscova
de vointa testatorului,
de a-1 produce de neconstitue cu drept cuvnt o imposibilitate
inlturat.

dar

sunt in drept

atare caz testamentul neputnd fi prezentat, legatarli

continutul
a dovedi prin martorl existenta

mai departe decizia

adaug :

Discutiuni marl s'au produs ezitarea a persistat asupra chestlunel

numai detinut de guvernul bolsevic,
o
testamentul
evident despre distrugerea lui, legatarli particulari pot beneficia de
4 ccd. civ. care invoeste pe creditorl a proba exispozitiunea art. 1198
tenta
continutul titlului pierdut, atunci cnd perderea a survenit in unna
unui caz de furtd
?
Dar
legiuitorul ar fi inteles o
de existenta
deflnitiv ar fi intrebuintat expresia de: titlu distrus"
nu

,pi

t".

Proba testimoniald
deci proba prin prezumtie
ori
de cte ori n'a fost posibil a se procura o
despre actul juridic, lmposibilltatea devine aceiasi fie
titlul e distrus sau pierdut definitiv, fie
e retinut in
de conditiuni
nu se poate obtine prin nid
un mijloc, cum este opunerea guvernului bolsevic din Rusia care
maivare restituirea depozitului romnesc".

Din aceast motivare a Deciziei

se vede
dnsa
si-a format pe deplin convingerea a constatat ceea ce trebuia s constate
fapt,
este o imposibHitate oentru noi de
a produce testamentul de o
echivaleaz
pierderea actului. Aceast situatie
de
ani de
zile
ipoteza aceasta ne gsim
prevederile art. 1198 cod.
civ.
4 ca
putem reconstitui conthrutul testamentului prin
sau prin prezumtiuni.
Aceast parte a motivului
de recurs
totul
tree la o alt chestiune invocat de adversari tot
ocazia
acestui motiv.
ce zic
versarii nostri: De ce Curtea de Apel nu se
asupra
unei cheStiuni foarte importante invocate de noi la prima
stant ca la Curte, adic asupra chestiunei titlurilor perdute? Aceasta nu constitue o omisiune esential ?

www.dacoromanica.ro

cum expun aceast chestiune

voi
concluziunile depuse la Curtea de Mel. Fac
dorinta
adversarii nostri
observatiunea
baza
la care
pe avere,
de a pune
mai
chiar lecTribunalului aveau mari sperante,
de ce
tiuni Guvernutui
Curtei Parlamentului,
aceasta
chestiune.
se
ce ar
nu vin cu o
concluziunile din fata Curtei: Mai
spun d-lor
ar fi vorba nu de un singur caz izolat azi la noi - ci de multe
acest caz este unicul de fapt
pentele,
ca ar fi interesul general s se ia o
asemenea siajutorul celor cari se
tru a se veni
s
intervie
tuatie, legiuitorul n'ar avea
constituirea testamentului pentru care se va face
anume norme
au
a fost evacuat a Moscova,
a procedat legiuitorul
speciale pe care le va chibzui.
evacuate la Moscova, intrua fost vorba de titlurile la
perla titlurile
in vigoare
procedura
la
dute sau distruse, nu putea fi aplicabild titlurilor
Moscova, pentru care nu se putea face dovada intr
anume
din aceste categorii, s'a facut o lege
titlunorme exceptionale pentru eliberarea duplicatelor
ce priveste
rile evacuate la Moscova. Tot asemenea
s'ar constata
mentele sau alte acte evacuate la Moscova,
care produc perturbamulte cazuri de asemcnea
ca
intervie
legiuitorul nu ar avea
in viata
norme speciale pentru reconstituirea
ar fi de interesant
Pentru singur caz izolat
extensiune,
cu
fie
nu se poate cere ca legea
aceste concluzomi ale adversarilor se vede ca nici
etc."
lucruri pe de o parte s ne
mult, nici mai putin voiau
pe
o lege
oblige pe noi sau pe Minister s struim
ipoteza de denegare de
pe judecdtori
de
pare s
sustinand
nu
o lege cum voesc d-lor,
Curte. am adus
se pronunte. Ori,
nu puteau
vedea
pentru titlurile perdute
aci toate aceste legi
unde
ca nici una din ele nu-si are aplicatiunea speta
a se aplica dreptul comun. Curtea deci nu face nici o
asupra acestei chestiuni
omisie
nu se
privinta titlurilor perduinvocate de adversari.
te
o lege din 21 lanuarie 1883 intitulatd: Lege asupra
care
distitlurilor la purttor perdute, distruse,
astepti
pozitiuni foarte drastice, ca de exemple,
trebue
perdut, si
zece ani
ce
opozitiunea pentru un
zece
nu se iveste
un fel de contestatie, numai
si numai
ani de zile vei avea dreptul
recapeti titlul
un an sau doi
aceasta cu depunere de
In prim
versarii nostri

www.dacoromanica.ro

a fost modificat
gsit prea
lege
care se reduce aprin un decret-lege la 15 Noembrie 1918
ceste tel mene la un an care coprinde o serie de disnozitiuni
cum spuintereseazd, dar care toate se
care nu
furate sau disne
titlul legei la titlurile la purttor
alte
truse. In aceast lege nu se vorbeste nici un cuvnt
acte sau testamente.
din 14 OctomS'au mai fcut apoi
decrete-legi.
se
brie 1920 altul
28 Noernbrie 1920, din care
locul titlurilor,
vorbeste despre liberarea de certificate
tiune.

evacuate din cauza rdzboiului. lar

cel de doilea se vorbeste de eliberarea de duplicate dup
fectele comerciale evacuate
Rusia. Aceste decrete-legi
dispozitiunea urmtoare: De cte ori
depus la o
un titlu am dovada depunerei mele fac o petitie Banca este

dea un alt titlu.

se opune am recurs la

Curtea de Apel
care
o
dea acel duplicat,
decretul-lege
se vorbeste
de efectele comerciale depuse la Bnci si evacuate la Moscova.
s
definitiv avem o lege moaltele
legi a tithirilor la purttor si
a
lative la titlurile efectele comerciale evacute la Moscova una
pentru particulari
alta pentru
Ce rezult din toate aceste legislatiuni care s'au fcut
materie? Un singur lucru
legiuitorul a voit
scurteze termenele lungi ca s nu astepte cineva ani de zile de calea
ca
valoritice drepturile
dreptului comun ca
comerciale perdute nu se aplia
este asa,este
legea
unui particular care nu poae uza de ea sustinnd
a perinstidut o polit pe care o avea depus, ci nmnai Bancile
tutele de credit, care prin organizatiunea pe care o au
toat increderea. Pentru toti ceilalti este dreptul comun, adic
art. 1198 cod. civ. A trage concluziunea din aceasta
torul a
o dispozitiune
pe de o parte s nu
ceast privint,
pe de
parte s'a legiferat si chestiunea
Curtea de Apel

noastr este absolut gresit. Legiuitorul n'a statuat deck pentru ipotezele
mai sus, rmnnd in toate celelalte cazuri dreptul comun
dispozitiile codului civil.
$i ce voiati atunci s rspund Curtea de Apel la o ase-

menea concluziune pe care ati

care spuneati
trebue
s se
o lege
Curtea de Apel sub sanctiunea denegrei de dreptate nu putea deat s hotrasa conform

actuale adia conform art. 1198 cod. civ Prin ur-

mare,
se spune
s'a fcut o omisie nementionndu-se
despre aceast chestie
decizie, ea nu este esential
cum
am
mai sus deci
aceast a
parte a motivului
trebue respins.

www.dacoromanica.ro

- 101 Trecu
la motivul al II-lea de recurs. S'a spus de
nostri: Curtea n'a tinut seama
decizia sa de o
prejurare foarte grav. Chiar
ar fi fost dreptul s recon-

stituiasc prin pezumtiuni testamental, dac Amira totusi a

na
un
$tiut de aceast disparitie a testamentului
o jurisprudent care spune
altul, este o
tinta din partea testatorului a disparitiei testamentului este considerat ca o caducitate a acestui testament. Ace asta este
gumentarea adversarilor.
In prim
o observatiune. Acest motiv formeaz un
singur tot cu motivul
de recurs,
dac se admite
c se poate reconstitui un testament
ipoteza detinerei sale,
nu
ipoteza distrugerei, dup cum a hotrt Curtea,
tunci motivul acesta cade dela sine
prezumtia de caducitate a legatului
ipoteza artat de adversari nu se aplideck la distrugerea testamentului
nu si la retentiunea
lui.

Curea de Apel, pentru ca

fie admisibil, ar
motiv
fi trebuit s constate ca instant de fond,
Amira
disparitia
perderea definitiv a testamentului su.
dicat de nici un
de imprejurare, n'a mai fcut un altul,
prin urmare a voit s revoce testamentul perdut.
aceasta
este chestiune de f apt lsat la suverana apreciere a instantei
de fond Curtea de Apel
foarte
rgumentare,
motivul acesta este absolut neintemeiat.
Inteadevr iat cum argumenteazA Curtea asupra acestui punct in prtile esentiale a acestor considerente :
jurisprudent ca daca tesstabilit in doctrin
a fost distrus de testator insusi, sau
lui, sau numai
lui,
chiar
forta major ori prin faptul unui al treilea, dar in
cnd testatorul tria
a putut lua
de
distrugere
revocarea legatelor

refAcut testamentul) aceasa

prevAzute in acel testament.

Dar in cazul de fat nu aceasta este speta.

Cassa de

formeze convingerea
acte depozitate
evacuate la Moscova
detinitiv perdut%

Apoi Curtea analizeazA pe

duc la aceast oncluziune, insistnd asupra faptului

care o
Amira

care rmsese in teritoriul ocupat, nu a mai trit deck 6-7

luni
retragerea trupelor inarnice dir Capital, adic de

cnd s'a cunoscut in mod mai precis situatia tezaurului la Mos-cova, interval
care datorit celor 87 ani ce-i avea. nu
putea scrie nimic
adaug ca concluzie
mna proprie

.asupra acestui punt

www.dacoromanica.ro

- 102 in definitiv

ipotetic se sustine totala peire a testamen-

concluzile principale ale legaturilor sunt in sensul

tului mistic,
provizorie de a produce testamentul"...
o imposibilitate
este

motiv Curtea motiveazd pe larg

Deci

Amira n'a putut crede

formase
fapt
prin
testamentul su a fost deflnitiv
moment
avea
mare nu se poate aplica principiul de rept,
de distrugere, este considerat ca revocat testamentul.
mod
Curtea
de fapt asupra
Aceasta este o
acest motiv
sa
deci
suveran
format

le desvolt tot
4 pe care urma
Asupra motivelor 3
eu din partea d-nei Amira, supunandu-m rugmintei d-lui Prea nu lungi la o
motivele de recurs
sedinte de a
voi referi si asocia la conclude Inaintat desbaterile,
vor fi desvoltate de d. Mihail Antonescu, asupra acesziile
cuvinte, asupra
tor
Voi spune doar numai
Din toate argumentele Curtii de Apel asupra acestor moprincipal urmtoarele:
tive, v rog s retineti
testasuperscriptia,
plicul
Curtea constat
Martie 1885
fcut de Amira la
mentul astfel cum
cu forma
la 12 Decembrie 1888, rmas intact

a fi atins de testator, depunandu-se tot astfel la cassa

de Depuneri
1908
din aceasta trage concluziunea
forma testamentului a fost perfect
In
timp din toate
actele aflate la
de fond Curtea
convingerea
lui Amira este cristalizat
copi de testament

casa de fer a defunctului.

timp convingerea c vointa

constant a lui Amira a fost totdeauna de a nu lsa averea sa
imobiliard mostenitorilor de
Toate acestea sunt chestiuni de fapt din care
forde fond s'a convins
ma este
ca conditiuni legale
ceea ce forrneaz obiectul motivului 3 a recursului adversarilor si
timp continutul testamentului este
constatat
acea decizie, ceea ce
o chesiune de fapt,
de sub controlul acestei IralteCurti
ac est punct care
obiectul motivului al 4-lea de recurs trebue resphis.
In acest proces d-nei Amira i s'a recunoscut dela
adversarii
dreptul la o ptrime din avere
Acest drept la un sfert din averea considece a rmas pe urma lui
reprezint mai mult
dreptul su de uzufruct.
n'a primit
oa adversarilor, este
a crezut
saeste o
pentru ea sa execute
calitate de
calitate de executbare testamentard.
Curtea

www.dacoromanica.ro

- 103 Curea de Apel

decizia sa constata acest lucru vorbind:

De gestul larg de renuntare la

avantagii materiale
de a respecta ultima dorint a
defunct, ca o
ral ce
elan
pietate a desvoltat-o
de aper.

mo-

vine astzi
fata D-voastr, suprema instant a
cu aceast
constiirit a unei datorii sacre ce-si
cere de la constiintele D-voastre dreptate, prili
respingerea acestui recurs fcut contra
care este
una din cele mai bune, mai temeinic mai frumos motivate
au existat vreodat
justitia noastr.
cestei

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui M. ANTONESCU

(din partea Ministerului

Publice)

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

M1HAIL ANTONESCU

Figura d-lui Mihail Antonescu e mai mult

expresiustrlucite cariere, ea este
un simbol.
Aplecat
sub povara gloriei
pleiade
strlucite,
mersu-i totdeauna domol, d. Antonescu s'ar zice
un legendar
acut, aduce
tinerilor generatii,
larma Palatului de justitie, darurile
experientii.
Cu
caracteristica-i modestie, personalitatea sa ne e-

voac pe marii dispruti cari au transformat pretoriul

adevrat altar, de unde oferiau

lumi iudiciare
din potirul elocintii
nil
reci invtminte si efemere
credintei.
convingeri, ci mai mult: ambrozia entuziasmului
D-1 Mihail Antonescu este o fericit quintesent a

tatilor generatiei de titani. Vorbele sale, rostite la bar, au

darul s restabileascd pentru

momente, atmosfera care
trebue
sanctuar al justitiei. Pledoariile sale
afirm
mod neindoelnic
d-sa a slujit alturi de
sacerdoti
templul justitiei
Totdeauna
de
tinerii confrati, D-sa nu are nimic din
binevoitor
exuberanta
tendirtte de
ivismul altora,
manifestatiuni timide. Dimpotriv. caractebusire a
ristica

aceast mare
nu a vrut s'o utilizeze
altui confrate mai
pentru ca sub auspiciile sale s permit
s se formeze. D-sa nu a avut niciodatd ucenici.
nu-i este dat satisfactiunea de a vedea un cone vina sa
tinuator care
prelungiascd
timp strlucirea-i profetrudnica-i ascensiune, s'a luptat
Ca
care,
lenta
toate greuttile de cari se isbesc toti acei cari se
s se ridice doar prin ei
d-sa era
mai

tutele profesionale.
aprecieze oportunitatea
st poate
temperamentul su de izolat meticulos.
D-sa este asemenea
constiincios uvrier, care ciuda
principiu al diviziunii muncii,
s
prin

www.dacoromanica.ro

- 108 intre-

sa toate lucrrile necesare

prinse.
De

arhive, studiind singur prdfuitele dovedem

sare;
tcerea biuroului rsfoind singur autorii, si tot singur
redactndu-si scriindu-si concluziile, pentru ca apoi s le transporte cu unicul nedespdrtitu-i insotitor: servieta - si

depue la gref manu proprie.

constiinciozitate constitue totusi prima

calitate a avocatului, cu
mai remarcabil la d. Antonescu,
cu
nu i-a putut-o
S'ar zice
c d-sa
are o minuna impermeabilitate, gratie cdreia nloaia anilor
las neatins.
Perzistenta acestui supravietuitor al strlucitei generatii
de odinioard are ceva din poezia
a
dintr'un majestuos apus de soare...

I. Gr. Periefeanu

V. V. Stanciu

Antonescu s'a nascut la 17lie

Biografice. Gura Aninoasei (Buzau). Licentiat in drept din Bucuresti la
1878, s'a
Baroul din
la 8 Februarie 1878. La 15
Martie 1878 a intrat in magistratura, ca substitut la Trib. Braila
a parcurs toate gradele
trib.
inaintat la 22 Ianuarie 1881
in

La 9 Septembrie 1882
magistratura
pleca la Paris
tru a-si complecta studiile. Acolo, dupa ce in interval de 8 luni trecu din
nou bacalaureatul
obtinu diploma de licentiat in drept al Faculttei
ridice din Paris, in
putin
2 ani fu proclamat doctor in
cu

bile albe

elogii.

in tara la 1885 a practicat profesiunea de

la

9 Noembrie 1886 cnd s'a

Bucuresti,
a
citat incontinuu
profesiune, cu intrerupere numai de 3 luni ct a

ocupat functiunea de consilier la Curtea de apel din Bucuresti. A fost advocat al Statului
Bucuresti 15 ani, Decan al
de advocati
jud. Ilfov 8 ani
Ministru de justitie in
1921.

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui MIHAIL ANTONESCU

de

s.

in

dela 23 Noembrie 1923

Curte,

Onorat

La 1885 Martie 18, defunctul Niculae Amira face un

ment. olograf, prin care dispune de averea sa destul de

caute
bolnav s'a dus apoi in
sndtatea
intorcndu-se depune la 12 Decembrie 1888 acest
testament olograf la Ttibunalul de Notariat Ilfov, pentru a-i
da forma mistica, zicnd in petitiune ca, desi testamentul este
olograf,
cere Tribunalului
pentru mai
binevoiascd
aceiasi zi, 12
cu forma mistic. Tot
Decembrie 1888, Amira ia testamentul
forma mistidepune la Cassa de Depuneri. Acolo
testamentul depus dela 1888-1894, cnd retrage. Vedeti
ce inter-

val de timp sta testarnentul la Cassa de Depuneri. La 28

embrie 1897 depune din
in petitiunea de depunere
ca plicul contine testamentul mistic legalizat de Tribula 12 Decernbrie 1888.

depune pentru ultima oar la 5

din nou la 1902

lie 1908,
in petitiunea de
depunere
testamentul din 12 Decembrie 1888.
Observ acestoa de la
ca
se
toate

acestor depuneri

nar de citre partea recurent,

s'a fcut un caz extraordi-

in petitiunea de depunere
la 5 lie 1908, Amira nu mai scrie ca depune testamentul mistic, ci spune
testamentul
12 Decembrie 1888.
vedea
urm, onor. judecAtori, fazele prin cari au trecut toate
aceste fapte.
In anul 1919 Amira incetcaz din viat atunci cererea
din partea mostenitorilor, ca
fie pusi in posesiune,
mostenirea este ab intestat, cci ei
toate actele depuse
la Cassa de Depuneri, fuseser transportate cu voia
vernului la Moscova
avuseserd grija
acolo
fi

pue mna
ele
intmplat cu ele, nu se

le
nu vrea
dea. Ce s'o
din cau7a
,Fapt este

www.dacoromanica.ro

- 110 testamentul nu se poate produce

sta mostenitorii
cer punerea posesiune.
odatd,
- se vede
D-lor, a fost o
desi testamentul disparuse
dreptatea
norocul serveste
au rmas urine, cari
din cauza bolsevicilor,
urmele sunt de o
cred
constituirea testamentului
Ce urme au
tate extraordinard de o convingere
o copie dupa testa? In casa de fer a defunctului s'a
pe toate paginile
reprodusd petitiunea pe care a dat-o
cu isdlitura lui la
forma
testamentul
la notariat, ca
jurnalul tribunalului prin care a fost investit. Se mai
important in proces. Intre altele se
alte acte, cari nu
intitulatd Preschimbdri la testament". Desi
gseste o
motiv
nu s'au mai
alte
partea
este prevcu toate acestea s'a
deciziune. Aceste preschimbdri la testament sunt
lui Amira, ceea ce ar fi putut face s se considere ca
de
un testament olograf,
actul nu este
cu
nici cu
rmne o
hrtie din care justitia a putut
concluziunea convingerea pe care
Prin acele preschimbri la testament", Amira nu numai
testamentul, dar las
averea
tot AziluDoamna. Prin testament se lsa Azilului Elena Doamlui
na"
nuda proprietate a mosiei
din uzufructul pe trei ani,
surorilor le las uzufruciul

pe timp de 20 de ani,
o
Azilul Elena
este legatar asupra nudei
plus legatar asupra
dupe mosie, asupra
nu este
un drept de uzufruct.
ani,
doarnnei

Curtea de apel nu s'a convins

aceste preschimbri poate
rezulte concluziunea
a
im codicil
acest sens
care s'a
de Amira
cu testamentul. Curtea a spus:
constat
adevr
preschimbrile
fost gdsite
casa de
fer,
actul
datat semnat
defunct, nu poate avea
caracter de testament nu-mi fac convingerea
a existat un
asemenea codicil. Deci asupra acestei prti noi n'am putut
tiga procesul; dar s'a
procesul asupra legatului din
testament,
care
copie
casa de
Asa
prinintmplare fericitd, care serveste
adevrata justitie, s'a gsit aceast copie
testament
isclitura lui Amira
indicatiunile pe cari le-am spus. precum si aceste
la
cari constitue
ind!catiune
tent
ori cine,
a existat testamentul si
defunctul
avea
lase toat averea sa mob;l si
de
celelalte legate coprinse testament, Azilului Elena Doamna".
Aceasta cred
este convingerea ori cui.

www.dacoromanica.ro

- Noi din partea Casei $coalelor.. care reprezint drepturile

Azilului Elena Doamna", am
ni
avere,
creznd
nu
dispozitiunile din copia
pot
testamentul
face
mortului, dar
se poate prin prezumtiuni scoase
aceste
prela testament", se recunoascd
la
cari s'au fcut, s'a pus de
defunct un
sensul acesta preschimbri de testament"
averea
toat trebue
revie Azilului Elena
Toate aceste pretentiuni au fost judecate de onor.
Ilfov s.
Desigur
situatiunea legatarului care vine
un
legat
s
testamentul, este
incontestabil. Dar
legea
l'a lsat
de
anume cazuri pre-

de ea, a dat acest mijloc de

Si noi ziceam:
mai evidentd,
depus la Cassa de
care acum se gseste sau s'c. gsind
evicilor, era legatar Azilul ? Cnd s'a
de justitie, la

vreti

cerea inventarului dovada, copia testamentului negru pe alb,

prin care defunctul

este testamentul
? Noi nu
avearn
o
dar a trebuit s facem aceast demonstratie pentru adversari,
ati
caz extracrdinar au
fcut de lipsa testarneritului. Dar, dac se poate reconstitui un
testament prin
prezurntiuni. cum s nu zic c este
o prezumtiune evident, aproape
certitudine, cnd am copia

estamentul

susi testatorul

toate dispozitiunile lui, copie semnat de

mentiunea scris de mna lui

pie este reproducerea

a testamentului depus la Cassa
Depuneri
este nici o
chiar dac ar fi existat martori ori
ar fi fost ei, proba
martori
fi fost mai
fata acestei probe att de evidente.
In baza acestei prezurntiuni att de puternice
noi,
s nu se uite
nu avem
Tribunalul s
am
din nenorocire
martori. Martorii se pot gsi ori cnd. Stiti

- era mai greu poate

mai
societatea
atunci, acum este
lesne - se
gsi martori s
dar este, o
cu totii.
o nenorocire
ori
ce.
mortul spune cu
mai mare, deck aceea
Dar ce vreti
de testaoriginal pe toate
ment,
cu
? $1 cu toate acestea d-lor
este
judecdtori, am avut nenorocirea, de a gsi la Tribunal
am
foarte dure contra noastr. $i
fi fost
se perd
toate zilele
perdut procesul, aceasta se
procese, cte
pe nedrept !- Dar am
pe drept,
o
a principiilor de drept, pus
Tribunalului, prin care ne-a impiedicat realizarea lesi

www.dacoromanica.ro

- 112 gatului nostru. Dati-mi voe,

este interesant
stiti toate
fazele procesului, iat ce citese in hotrarea tribunalului :
Considernd ca chiar dac prin
poate reconstitui testamentul cu

mit
tori !

am admite
aflate la dosar..."

in

Prin imposibil ! Cnd toat doctrina jurisprudenta adse poate reconstitui testamentul cu prezumtiuni marTribunalul

Totusi amintindu-ne c testarnentul este un act solemn pentru existenta caruia e neaparat nevoie de indeplinirea unor conditiuni de fortrebue
constatam
prezumaile nu ne-ar
ajuta, cum ar fi
facut-o martorii ce ar fi vazut testamentul pentru a stabili riguroasa
deplinire a conditiilor de forma".

Ati auzit,
jurisprudenta
Curte ?
doctrina
sunt unanime a spune c nu este nici o
c se poate
reconstitui un testament prin martori prezumtiuni - am
autori
onor. Tribunal de Ilfov
credina presumtiunei rezultnd din copia testamentului,
cu isclitura mortului ?
ruga

: S'a rectificat de Curte acest principiu.

discutati hofrrea Curtei.

D. M. Antonescu: S'a rectificat, onorate d-le prezident
era
aduc aminte de aceast chestiune,
partea
adversarii formuleazd acest mod de a vedea
ceasta a motivului de casare.
Am venit
de Apel. La Curtea de
ne
desvoltdm concluziunile,
sensul convingerilor sale
Curtea prin deciziunea
recursului, se convinge
a existat testamentul lui Amira, testament mixt, cum zice el, pe
care l'a depus la Cassa de Depuneri
acest testament mistic
a fost trimis la Moscova,
acest testament
toate
conditiunile cerute de lege,
nu a fos schimbat cum zic adversarii,
n'a putut
fie schimbat,
se dovedeste cu aceast
copie, testamentul
continutul lui precum
intinderea legatelor in
Curtea admite apelul nostru asupra aces-.
tui punct
mostenitorilor
snge
ne dea legatul,
ce priveste averea imobiliard. In ce priveste averea

de care se pomenea in preschimbari la testament", Curtea

desi este foarte grav prezumtiunea
a lost un co-

zice
dicil

sensul preschimbrilor la testament", cu toate acestea

Curtea
poate face pe deplin convingerea de continutul acelui codicil, de existenta lui prin urmare in lipsa de
ne respinge cererea
avere mostenitode snge.

www.dacoromanica.ro

- 113 Mai

parte din avere, netestat, un imobil

Bucuresti str. Roman, care se zice c

important
loreaz 10 milioane care toat rmne mostenitorilor de snge,
mostenitorii de
averea
de ce
S'au
se
mostenitorii de

in fata dvs. Par

ar fi voit
aceia
de ce procesul
judecat,
cari struiau s se judece
chiar dumnealor si au invocat
concluziunile d-lui Toma Stelian, care
la Curtea de Apel a cerut ca s se suspende judecata,
poate
se va gasi testamentul dela Moscova atunci se va vedea
care este adevrul, care este continutul lui,
prezumtiunea
se poate
Dar tot
recunosteau
s'au opus
la aceast cerere a d-lui Stelian,-eu n'am cerut aceasta pentru
nu o credeam
un text de lege nu autoasemenea cazuri.
sau suspendarea judectei
D. Stelian a zis-o cred mai mult ca o invitatiune pentru partea advei s,
adic s convenim cu totii
se lase judecata,
vom vedea ce se face cu Moscova,
vedem dac se a-duce testamentul atunci fireste
Curtea putea
admit
ceasta dup cererea a dumnealor. Dar recurentii s'au opus,
au vrut
se judece imediat, pentru
aveau o
extramina pe avere
ce s'au judecat, acum
se
de ce nu s'a amnat desi recunosc
nu erau de
acord
duc
d. Toma Stelian ca sa se fi putut amna,
laude meritate d-lui Stelian pentru ci avea grija
interesele
dreptiltei, care interese
cazul de
zic
erau alturi de
ale dumnealor.
judectori, dati-mi voe ca la aceast insinuatiune
este
rspund
un lucru real, mai recent.
aveti grij nu numai de interesele dvs.
ci si de
general,
sens mai Malt. de ce n'ati
teresele justitiei
explicat, cum se face
dvs.,
noi aveam o
executorie a Curtei de Apel din Bucuresti, prin care ne
da
imobili, dvs.
cereti la Notariat. ca
ta de expropriere care se evalueazi la 3.800.000 lei si
dea
hic et nunc". Noi
cerut-o
suntem titularii unui
de
titlu definitiv
executoriu; am preferat
judecata
definitiv a acestei chestiuni. Dvs. ati
obtinut, ati avut
cest noroc
convingeti pe
dela Notariat
dea
et nunc" 3.800.000 lei. D-lor judecitori, stiti
regulamentele ficute acum
sunt atit de imperfecte
anti juridice
ajung la solutiuni cari uimesc pe oamenii
obisnuiti
formulele
principiile de
tul special care
maferie,
dela Notariat, care ne lua 3.800.000
hie et
le da mostenitorilor de
trebue
?
fie apelati,
s'au
vinuiascd pe cineva

www.dacoromanica.ro

- 114 La aceeasi

care bine

nu mai

dar care a fost compus din judeatorul de

din supleant,
din subalternii presedintelui. Ori
credere am
independenta magistrature!, v spun drept
aceast dispozitiune a regulamentului ne-a rsat oarecare
fndoial. Cu toate acestea
supleantul
judecdtor, au infirmat
d-lui presedinte de la
Notariat au ordonat ca renta
la Cassa de Depuneri.

Iat care este grija dvs. de interesele justitiei. Ce pagub

era s asteptati s se judece

rezultatul definitiv ?

la Casatie procesul ca s se

v atribuiti aceast calitate de aprtori ai intereselor

nu pretindeti
noi n'am fi vrut ca drepturile dvs
s fie garantate. Noi vrem s ne judeam
fr
alt preocupare, dar vrem ca justitia
!sat s iudece
aile regulate. Unde am fi ajuns
ati fi reusit s ne luati
renta ne calea unei ordonante a presedintelui Tribunalului
tariat ? Sunt printre dvs. oameni
situatiuni imnortante, dar
sunt
necesitosi
procesul,
dac noi
avem speranta, de unde
banii ?
nu sunteti
intereselor generale, ci cum sunt
oamenii
acum, numai cu grija intereselor dv.
Acum s venim la chestiune.
ertati de aceast digresiune, dar a trebuit s'o fac ca s rspund d-lui Rosental.
Va
testamentul este reconstituit de ctre Curtea
de Apel, pe baza
copii dupe testament certificat de mort
isalitura lui
aceast
atestarea scris tot de el
pie,
ea este
cu originalul depus la Cassa de
justitiei

punen.

a Curtei de Apel este foarte

partea advers.
cum criticat? Nu
de lege, da
a
omisiuni
de
a nesocotit dreptul de
rare al recurentilor.
d. Rosenthal ne
din suvenirele
d-sale din
a fost foarte satkfcut,
unna
a d-sale,
Curte a dat o
min
a casat o
a instantei de fond pentru nemotivare si
omsiiune
Dar, d-lor nu este
o mirare de ce s'a
Curte de
are ca
fcut atunci, cci
caseze
cari poart un asemenea
Dar dela amintirile d-sale de atunci,
s ajung a cere casarea
deciziuni, este o distant foarte mare.
scurtez dezbaterile m voi
la examinarea
Ca
s
la
motivelor 3 4, rmnnd ca d.
s adaoge ce va crede de cuviint asupra celorlalte
tivul 2
bine aceast

ver criticat de
numai
Curtea a

motive.

www.dacoromanica.ro

- 115 In motivele 3
4 este pus pe dea
vaIiditkei legatului lsat de
Azilului

chestiunea

Iat curn este formulat motivul 3

Nemotivare
exces de putere.
ca reclamantii
Pentru a se stabili existenta legatului, Curtea
in primul
testamentul alegat este facut
reclamantii au
de lege. Curtea judeca
dovada
forma
lestamentul lui Amira a fost regulat facut in forma mistica,
care

3. Ondsiune

-ar rezulta din copia procesului verbal al tribunalului, din petitiunile succesiv(
redepus
la Cassa de Depuneri,
cu care Amira a depus
din propriile sale declaratiuni, specialcaetul lasat de
mente
mentiunea cuprinsa la finele
de testament
in casa

fer, in care el afirma

intocmai" este cu originalul testament depus
Cassa de Depuneri la 28 Noembrie 1897 cu recipisa No. 20.688".
nu
Or noi am sustinut in fata Curtei ca reclamantii n'au facut
dovada formei mistice regulate a testamentului pentru
in stare
urmatoarele motive decisive trase din imprejurarile cunoscute ale cauzei.
Amira a retras in dou
testamentul de la Cassa
a) Faptul
-de Depuneri, l'a retinut ani de zile la
redepus ulterior, implica
cum au recunoscut formal adversarii
prin concluziunile
el a
voit sa introduca schimbari.
Aceasta se mai dovedeste prin faptul
in lada de fier s'a mai
pe
copia de testament alte diferite cioine.
Curtea
argumentarea adversarlor raspunde ca este cert ca
Amira a voit
schirnbari, dar
le-a putut face pe
deosebite
fara sa
pe care era
procesul verbal de subscriptiune, in
se gasea originalul testament, aceasta cu
mai mult
pe
s'a
in casa de fier doua plicuri in care fusese introdus plicul,
testamentul si
procesul verbal de subscriptiune, acest din
nu s'a gsit, ceea ce denota a fost redepus la Cassa de Depuneri.
Or, noi combateam aceasta sustinere a adversarilor
textul petitiunilor de depunerea ttstamentului la Cassa de Depuneri, prin care

Amira spune ca depune testamentul sau din 1888 la singular

nici o mendespre vreun codicil sau act modificator. De aci trageam concluzia ca
el a redepus testamentul
in
timp a facut modificari, este po-

sibil ca el

fi facut modificarile fie prin note marginale cum a facut pe

in acel
o alta
coprinzand aceste
le-a reintrodus in plicul desfacut,
acest
in
pm; in alt
pe care
sigilat
la Cassa de Depuneri.
In
caz,
ca adversarii nu pot
vre-o prezumtie dovada ca in plicul depus la Cassa de Depuneri se
testalui Amira in forma mistica,
cuprins in plicul pe care era
procesul verbal de subscriptiune nedesfacut, in starea in care e descopie, fie

acest proces verbal.

Curtea nu
la motivele
de noi din modul redactarei
petitiilor la Cassa de Depuneri
din probabilitatea sau posibiltatea
plicului,
nu motiveaza pentru ce le

www.dacoromanica.ro

- caz afirmarea lui Amira ca a depus la

b) Am sustinut ca
mistic nu poate constitui dovada formei
Cassa de Depuneri testamentul
de lege
regularitatea formei
regulate a testarnentului, intru
dovedirea in concreto, ca
se dovede$te nu cu afirmarea in abstracto, ci
toate conditiunilestarea materiala a testamentului era astfel inct
unui testament in forma mistica.

Adaogam ca in mentiunea din copie se spune ca ea e

testamentul depus

1897, nu

depus in 1908.

Curtea, fara a motiva pentru ce inltura obiectiunea noastra, decide

prin exces de putere ca afirmarea lui Amira constitue dovada regularitate
testamentului".

mai bine ce a sustinut partea adversd ar

trebui
sesc.

concluziunile sale,
vreau
oboprocesul
lungi desbateri
nu vreau sa
lungesc mai mult
trebue. De aceea
rog ca
camera
de deliberare s cititi concluziunile
vedeti
spune acolo. Eu voiu
motivul de recurs
rezumatal concluziunilor dumnealor.
Amira a depus la Cassa de Depuneri un testament mistic
din 1888 Decembrie 12,
depus chiar
12 Decembrie
calitate de testament mistic. Aceasta este
constatat, nu se poate
Dar, zice partea
tot
Amira
de mai multe ori, la 1894, pe
la 1902
1-a redepus. Recurentii
invocat
Curtei de Apel
depunere
scoatere a putut
de scop
de efect
strice testamentul mistic, s strice plicul, care este o

conditiune esentiald a testamenului mistic

prin urmare atunci nu mai este testament mistic,
a rupt
o fi
pus hrtiile celelaite
pe
plic care nu mai
este plicul dela 1888.
rationamentul
adverse, care
si-a pus
problemd: de
este
Curtea
Amira n'a rupt plicul
care se afla testamentul mistic deta
n'a pus
alt plic pe care pe
la Casa de Depuneri? Ce a putut face pe Curte
acela este
miqic al lui Amira?
mi se pare
ati rezumat motivul dvs.
Ei d-lor, firmarea dvs.
Curtea nu s'a pronuntat
urmare
omisiune esential este
Mai
serv un lucru.
presupui
nu s'a pronuntat. Dv. ziceti: Intru
am sustinut
Amira a retras
2 rnduri
de
la Cassa de Depuneri, l'a retinut ani de zile l'a redenus ulterior,
el a voit s
schimbdri, este posibil ca el
fie prin note marginale,
s fi
acel plic o
hrtie cu aceste modificri.
Atta spuneti: era posibir. Dar
presupunem
Curtea asupra acestui
nu a
un argument special. Este

www.dacoromanica.ro

117 -

aceasta o omisiune

? Ce este omisiune

studiez chestiuni de acestea,

motivul de casare ce
cari sunt foarte elementare dar
chestimie
judecata dv.
studiem
pune
noi ce este
trebue s
este
adversarului meu
Da, sunt eu de
omisiune
o nemotivare
Dar ce este omisiunea esentiald? La fiecare
nu
judecdtorul de fond prinagument al nostru trebue
este
teun considerent? Nu, d-lor. Omisiune
de fond asupra unor mijloace.
se
la o
diferitd. Se proar fi examinate ar putea
dovedeascd cutare fapt,
pune de ex.: dovada cu martori ca
care fapt,
influenteze
s'ar dovedi ar fi de
procesului. Instanta omite de a se pronunta. Fireste
ar
este casabild. Caci ce fel de
o asemenea
pertinent de profi aceasta?
o parte propune un
sa nu
nimic? Asta nu se
ba. Curtea de Apel
capoate,
atunci nu mai este judecata. Apoi
este
propus
?
zul nostru ? Ce
un fel de
rog

a dv.: Ain

dv.
Arnira
de mai
te ori testamentul de la Cassa de Dcpuneri a putut desfiinta plicul pe care era procesul verbal de testament mistic.
aceasta o cerere de a dovedi un fapt pertinent ? Ei,
sunt multe ! Dar nu e vorba de ce era posibil". Este
vorba de ce fapte
ca prezumtiune
Curtei, caci
prezumtiunile sunt fapte cunoscute, din cari se trag concluziuni
asupra altor fapte.
fel de fapt era acesta, pe
ceai: Era posibil?" Dar Cui tea de fond a constatat
testamentului mistic n'a fost violat
accast constatare a
de fond, este un rspuns indevtultor argumentele dedusc
de recurenti.
ipoteza ca
nu s'ar fi pronuntat, aceast omisiune ar fi fost de
a atrage casarea ? Era
sibil", ca Amira s fi fcut modificdri,
fi desfcut plicul, asta
este un argument. Nu vreau
citez, dar se spune categoric
lipsa de argument pentru a
la un argument al
nu este o omisiune.
adversarii ar fi propus
aduc martori,
dovedeascd
s'a schimbat plicul, ca
cul nu mai
era altceva. Motivul pria urma re nu este
temeiat. Ca o parte
se poata
de o
siune, trebue
fie o proba pe care s'o fi invocat pentru un fapt
concret
de fond
fi omis a se
dar pe
nu se poate
o
de casare.
Dar, d-lor judecdtori,
spus aceasta ca
art
nu este nimic serios
acest motiv. Acum voi
in fapt
Curtea s'a pronuntat in terminis"
de argumente. De
sigur
deciziune nu
prtei adverse.

www.dacoromanica.ro

- 118 ce zice Curtea: De asemenea mai rezult din insemasupra celor

plicuri gsite desfcute de defunct

fcute
care se inchisese de Amira plicul
casa de fer
cu testamentul mistic, astfeL pe plicul cu care a fcut depunerea
lui Amira: In acest
1888 st
de
este testamentul meu mistic legalizat
12 Decembrie 1888
de Onor. tribunal notariat dis. Ilfov, sigilat
sigiliul meu".
Care era obiceiul lui Amira? Plicul
testamentul mistic l-a introdus
alt
ca
fie aprat,
l-a
pus la Cassa de Depuneri.

Prin acest motiv recurentii se

a ataca chiar eformei mistice a testamentului. Ei zic in substant c
ezumtie dovada
noi n'am fi putut face curtii de fond
plicul depus la Cassa de Depuneri se
testamentul
mistic
plicul pe care era
procesul verbal al tribunalului
in starea in care e descris
acest
era
acest proces verbal.
Arnira punea
mistic
Curtea constat
alt
plicul pe care erau
formele tribunalului
plicurile
pe care
depunea la Cassa de
fer a lui Ade protectiune au fost gsite desfcute
casa
mira,
plicul testamentului mistic nu s'a gsit desfcut,
depunere Amira depunea din nou tesce dovedeste c la
tamentul mistic intact introdus
protectiune,
alt
care el putea introduce schimbrile ce ar fi vrut s
pe o
separat.
Plicurile de protectiune fuseser violate,
le
strice ca s scoat din ele plicul care continea testamentul mis-

tic, dar plicul

care era testamentul mistic, acela n'a fost
violat, cci pe cnd toate celelalte plicuri de protectiune s'au
gsit printre hrtiile lui Amira, acest
n'a fost gsit
de sigur
Amira nu-1 violase.
D-lor, a rspuns Curtea de Apel la chestiunea pus de
advers? Partea advers a spus: aceast schimbare de

ori a putut s dea

ruperea
subprin urmare nu mai este testament mistic. Ce o fi
pe urm nu import; nu mai este testamentul
mistic din 12 Dccembrie 1888. Acesta era scopul prtel adverse ca
puterea testamentului mistic.
Ei bine, Curtea de Apel rspunde
suficient. Se
plicurile de protectiune, au fost rupte s'au gsit
casa de fer
pecetie
tot
note
de Amira, pe
ct vreme
notariat nu se gseste.
plicul acela exist a fost pus din nou la Cassa de Depuneri.
Dar,
adversarii, Curtea n'a rspuns, este omisiune
Ce omisiune ? Dv.
c este posibil
fi fost
plicul
Curtea zice nu este posibil,
nu s'a
pliscriptie al tribunalului

www.dacoromanica.ro

- 119 Amira spune

casa de fer
testamentului mistic,
este omisiune
recipi6.
depune testarnentul
? Ba rspunde foarte bine.
esentiald? Nu
aceade dv. v
Curtea la prezumtiunea
plicul legalizat de trib.
prezumtiune irefragabild
casa de fer, a trebuit s fie depus la Cassa de
du-se
Ce zice mai departe Curtea ? Ea precizeazd continutul
nu se dovedeste concestui testament. Adversarii sastineau
copia dupe
Curtea de Apel
tinutul testamentului
testament precizeaz continutul testamentului.
Curtea :
termenii in care se
Dar mai presus de toat aceast argumentatie de toate
format o deplin
concordante, din care
serioase, grave, precise
o
mai
o proba care nu numai
convingere se mai
acesforma lui, dar
mult existenta testamentului
testament, arunand o deplina lumina asupra problemei deduse

asupra chestiunei
Va s
Curtea de Apel se
de care
V demonstreazd
este mistic, de aceea nu a putut
plicul testamentitfie schimbdri
lui mistic
concluziune o trage
fapte concrete,
sunt dovedite cu actele gsite in casa
fer.
Prin urmare este inexact motivul
este omisiune. Nunu este omisiune esentiald, dar nu este de
me.

D-lor, vine a doua chestiune, care este

al patrulea :
Gresita aplicare a art. 1198

c.

al. 4, omisiune

in motinemoti-

vare, esces de putere".

Toate motivele incuviintate de lege sunt continute in

cest motiv.
Voiu examina ideile principale pe care se
acest motiv anurne:
curentii

de tot felul de note margicopia gsit este

nale scrise de mna lui Amira, posterior facerei testamentului
ce chip ele au fost introduse, internu se poate
originalul testament pentru a se putea
calate sau
trebue considerat valabil ;
b) posterior acestei copii Amira a fcut diferite alte ciorlui, dar
ne, care s'au gsit casa de fer, scrise de
semnate
nedatate. Or, faptul c el n'a distrus aceste

www.dacoromanica.ro

- alaturi de copia testamentului din

el era preocupat a face unele schimbri
aceste schimbdri,
a
ce
printre
aceste ciorne se vede
ar exista in originalul testacare
duri
ment ar aduce nulitatea lui.
copia este
de Amira
c)
afirmarea
denu la
um 1897,
cu originalul se
la
pus
1908.
Recurentii pretind ca Curtea nu s'a pronuntat asupra
cestor
testatorul pe seria de pagini a
Curtea de apel
copiei testamentului a scris cu propria
cu nimic asupra
care nu
-de
gatelor Azilului Elena Doamna" ale sotiei defunctului. Va
asupra acestei obiectiuni
Curtea se
n'au nici
sunt de
importantd si
o
asupra legatelor
constatare este suficient pentru ca
nu fie omisiune
ca deciziunea
fie motivatd.
Dar chiar
Curtea ar fi trecut
vederea aceste observatiuni fcute de recurenti, omisiunea nu poate atrage casarea
omisiunea n'ar fi fost esentiald. Este
adevr
constant
notele,
stergerile si alte asemenea irece se gsesc pe testamentele olografe nu sunt de
a atrage nulitatea. Citez aceast
Pond. Francaises XXV, No. 6328 ;

le-a lsat in casa de

1888 invedereaz
nu se poate

Les testaments olographes renferment

des irregularits, des
imperfections materielles, comme des blancs, des ratures, des surcharges,
des abreviations, des renvois, etc. La
suivre cet
nous
de l'art. 970,
par son silence implique qu'aucune de ces
n'est par elle
de nature
eptrainer
du testament
olographe

que cet acte

les trois conditions prescrites par la

pour sa validit".

observati,

rog,
aceste principii sunt aplicabile
notele marginale sunt
originalul testament,
speta
Curtea
originalul testament
neatins
plicul
investit de tribunal
forma
prin urmare pe original nu exista nici un
de
S'a mai sustinut de recurenti
al doilea
Arnira
a
tot felul de ciorne, cari, desi nesemriate de
dar fiind
gsite
casa de
voia sA modifice testamentul
nu se poate
n'a taut
in ce
a
cut.
dvs. sustineti
s'a
modificdri, dvs. trebuia
dovediti Curtei de fond, ceea ce n'ati fcut. Dar din ciorne ce

chiar
pe
a

www.dacoromanica.ro

- ?
s'au putut face modificdri in favoarea
se constat ?
ciorna
Dar ciornele din contra nu sunt
favoarea dv.

intitulatd: Preschimbari" toat averea mobil a defunctului

ar fi un codicil, conform
trece
Elena Doamna".
preschimbrilor, probabil
ar fi contra mostenitorilor. Dar
definitiv nu s'a fcut
o modificare pentru
nu se poate
constata;
ce exist s'a putut dovedi, este ceea ce a
decat Curtea.
in
acest motiv nu are
un temei. S'a
mai zis
mentiunea
de Amira pe copia testamentului
este

nu la

1897,

originalul
depus la 1908,

cova.

la testamentul depus la
care a fost trimis la Mos-

Ce va s
aceasta
Amira
mentiunea
copia gsit, spune
este
depus
testamentul
la 1897 ? Va
adversari, copia gsit nu era contestamentul care s'a depus la 1908.
este o
insinuare. Prin urmare certificarea lui Amira nu se
la
testamentul depus
foarte mult ! In
zice copia lui Amira, copie care s'a gsit
mentiune, dar este dovedit
acest testament
a fost luat a fost depus de dou ori pe
si la 1908 este
depus tot testamentul
12
1888. 0 spune categoric. Atunci, ce
poate
mai fie?
una.
a
depus
la 1897? Da, este adevrat, dar a
de
multe ori depus a fost redepus
petitiunea gsit se coneste vorba de testamentul mistic dela 1888.
Dumnealor mai zic
motiv de casare:
dar
s'a depus testamentul la 1908 aceea este
depunere, cci nu
mai spune Amira testamentul
mistic", zice depun tesdin 12 Decembrie 1888. Prin urmare nu este vorba
testamentul mistic.
D-lor sunt vorbe,

mimai vorbe.

din expunerea
de Curtea
de Apel
testamentul a
luat
depus de mai multe ori
testamentul la care se refer este testamentul din 1888;
este,
spune Amira
petitiunea de depunere. Dar
de ce nu-i zice
Ei, nu-i zice mistic,
spusese de
ori mistic". Dar aveti
Este posibil? Nu
poate
fie
o
este testamentul mistic.
In adevr, a fost norocul copiilor din Azilul Elena
na"
s'a gsit
casa de fer a testatorului si un caet, numit
caet
care omul acesta,
mare
care a
muncit o
ca
agoniseasca averea pe care a
sat-o,
trecea
importante, ce
priveau.
se
gaseste trecut chiar la Julie 1908,
a depus testamentul,
a depus testamentul lui mixt", cum zicea el.
vre-o
doiala ? Este
lui tocmai
ziva depunerei. V'a
In

se

www.dacoromanica.ro

tot acela este testamentul lui depus la 1908

rspuns Curtea
fie
ultima depunere. Este scris in registrul lui. Mai poate
argumenta ori ce, dar aceasta nu se poate
cari
cari sunt pecetluite
schimba. Acestea
a defunctului.
mai ramne o chestiune :
Curtea
Prin motivul de casare recurentii se mai
legatarul este dator
-de Apel a judecat gresit cnd a decis
nu
coprinsul
dovudeasc numai textul legatului
testament".
cstigi procesul,
Cu alte cuvinte recurentii zic: nu
deck
a zis
al testamentului.
ai aduce textul
nu
particulat, nu face nimic,
Curtea
a fost un
aduci testamentul
ca
se
ce legate mai erau.
vedem este ceva serios
aceast
? D-lor,
Curtea spune
adevr la un
In

probeze continutui testamenlegatarii sunt

Este cert
dovedeasa legatele
numai in ceeace-i priveste, cu
cuvinte
lsate
nici de cum restul testamentului".

nu este o inovatiune a Curtei de Apel.

Ea n'a fcut deck consacre doctrina jurisprudenta general admise asupra
punct. Iat
a Curtii din Rouen din 18 lunie 1877 (Sir. 77. 2.

318):

Ju'il ressort, en effet,des dclarations des 8-e, 9-e, 11-e et 11-e

moins de enquete et du 6-e de la ccntre-enqute qui ont vu et lu
testament, qu'il contenait au profit de la dame
un legs universe], en
mme temps un legs particulier en faveur d'une dame Manctor.., Que bien
--que ces
n'aient pu reproduire la teneur exacte et litterale du testament, ce qui ne saurait
son contenu doit
suffisament
par leurs dKsitions concordantes".

comme

Onorat Inalt Curte, nu este imperios cerut ca

oglinda testamentului. Proba aceasta ar fi fost
adesea imposibia. Ce
obligat eu legatar
dovedesc existenta legatului meu. Acum,
ar
alte legate ce nu
se pot dovecti, ele
soarta tuturor drepturilor lipsite de
nu
pot formula in justitie, dar
tot.
ce este dovedit
fie admis. In spet
Curea de
Va

se

pel nu s a
mai departe.
cute,

ati

a afirma principiul de mai sus. ci merge

cum

considerentele deja

din copia de testament care s'a

casa
de fer a defunctului, se
intreg testamentul. Prin
mare aceast exigent a recurentilor a
indeplinit.

www.dacoromanica.ro

- 123 de toate prezumconconcordante, din care ei-a format o

testamentului) care nu
o
vingere, se mai
forma lui, dar precttestamentului
mai mult
o

Dar ma ipresus de toat aceast argumentafie

serioase, precise

zeazd

acestui testament,

pe
de
deciziunea
Jurisprudenta: chiar
este
foarte
greu.
s
care am citat-o, desi recunoaste
constitui un testament in lipsa originalului, nu admite
nici un chip reconnu se poate
cum zice partea advers,
stitui un testament olograf sau mistic. Da, se poate reconstitui,
cazurile prevazute de legiuitor,
ne gsim
destul
anume cazuri a admis reconstituirea. Acealegiuitorul
acest prosta se poate face prin martori prezumtiuni. Dar
ori unde, am
ne-am servit de martori, care se pot
ces
am determinat conde puternice
invocat prezumtiuni,
teribil prin care am trecut a adus
vingerea Curtii.
dar altii au
s'au
de transformri;
de

cit. Copiii din Azil au avut nenorocirea ca testamentul lui Amira

s fie retinut de bolsevicii Rusi dar tot norocul i-a favorizat ca
niste documente imporin casa de fer a mortului s se
bine, mostenitorii
se
dovedi legatul.
tante, cu care
s'a putut dovedi din binelui Amira nu vor s le lase
pe toate tonurile decifacerea lui Amira pentru Azil
fond, care a dat dreptate Azilului.
ziunea Curtii
testamentul nu ar
Neputinta de a reconstitui

piedica posibilitatea reconstituirei prtei din testament privitor la legatul Azilului. Dreptatea nu se poate refuza si nu pot
mostenitorii
averea acestor copii
contra vointei testatorului.
In
de continutul legatului ni se mai cere s dovedirn
forma legiuit a testamentului. Dar am dovedit suficient judede fond
speta noastr
copia dune testa-

ment,care s'a
contine tot ce vrea testatoral.
Prin urrnare iat
continutul este dovedit si
se
ge partea advers
Curtea a trecut cu
aceast cerere a sa a admis apelul nostru.
D-lor judecatori, este o chestiune
convingere si o
chestiune de suveranitate. Judecatorii Curtei de fond au fost
chemati s examineze
a fost un
testament depus la Cassa de Depuneri si transportat la
Moscova,

acest testament a avut formele legale

si

ce legate contine. Curtea de Apel a exarninat cu

atentiucu
nea
competenta aceast chestiune si a dat o decici
ziune, care pot s zic, nu pentru
este favoarea
pentru
este, e magistral motivat. A demonstrat cum s'a
convins
la Cassa de Depuneri si
testamentul a fost

www.dacoromanica.ro

- -transportat la Moscova, cum acest testament este acela de la

1888 Dec. 12 investit cu forma
S a convins de aceasta
din chiar cuvintele testatorului
pe copia de testament, s'a
convins din toate
cauzei
convingerea
este
a existat,
fora fost
ma
in
cuprins in copie.
poate sa fie abine, d-lor juclecdtori, aceast
e poate
in mod serios?
dea nastere la

pe cari le-a adus aici d. Rosental ? De sigur

d-sale au interes
infirme
acest interes
este suficient ca
justifice contra unei deciziuni
de
bine
criticile cari au fost aduse.
D-lor,
privinta chestiunei continutului testamentului se
afl pe masa Curtei consultatiunea d-lui Wahl in care spune
legatarul nu are indatorirea
dovedeasc continutul
gului testament, ci numai continutul priv'or la
ce

fcut convingerea

continutul lega-

este asa, el este suveran

aprecierea sa.
se dovedeste
mod evident
Curtea n'a
nici un principiu de drept, n'a facur nici o omisiune esendin contra, cu o abundentd de argumente a rezolvat toate
chestiunile
pronuntat asupra tuturor chestiunilor prezentate de partea
Astfel
merit
fie consacrat de
cdvs.
v
binevoiti a respinge recursul.

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui C.

DISSESCU

partea Miaisterului Iustructiunei

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Edit.

Judiciar".

pROFESORUL.

www.dacoromanica.ro

pISSESCU

www.dacoromanica.ro

C.

DISSESCU

Un cap de rege asirian. Fata-i-un dedal de incretituri.

sub care fosforul inteligentii arde

intens este enorm ca o cupol. Ochii - pe

impresionant

chisi poate de plcere - poate de siretenie. Gura subliniat de

de
Deasupra
o
de buntate sau de ironie, dar caracteristic,
d-I
fin
Sufletul este tot att de complex
Dissescu este
cum e
figura. Acest suflet incontestabil mare,
meroase fatete.
Nu le vom privi pe toate, fiindc cele mai multe se contracari par a fi dimenzic. Are
trei caracteristice
siunile intelectuale ale personalittei sale : spontaneitate laticorespund trei iposfinete
misticism
taze ale persoanei sale : avocatul, omul politic estetul.
D-1 C. G. Dissescu a fost nscut s fie avocat.
Orator de ras, temperament impetuos, inteligent
elegant in stil, preten, mobilitate spiritual, replic
gest. Rare ori natura a fost mai generoas cu cineva
stant
mai risipitoare cu darurile ei.
cea mai pretioas
care disDintre toate calittile
multi - este
tinge pe avocatul Dissescu de
Un spirit perspicace sesiznd uimitor de repede
nea de Drept care
procesul. Pe lng aceasta o elasa inteligentii, gratie
poate sustine toate temele
posibile ale unui proces. Mare amator de controverse. d-1 Dissescu se complace in discutii contradictorii, simte chiar o
luptate s jongleze cu abstractiunile.
usoar, ca un sprintar isvor
Elocinta sa curge de la
munte care
uneori devine torent ce nu cunoaste pieTalentul su nu cere dreptatea ci o cucereste.
Ma dar, nu-i de mirare de ce istoria marilor procese
rnnesti este impletit
activitatea prdesional a acestui
neobosit lupttor
Dar, maestrul Dissescu avea nevoe pentru combativitat
sa, de o aren mai mare.
a psit pe scena
a
-avut totdeauna roluri principale.

www.dacoromanica.ro

- 128 Decenii a rscolit

stridentul oratoriei sale

parlament cnd era la guvern - in intruniri

cnd era
opozitie.
Nu politician ci veritabil
pasionat lupttor,

politic, d-1 Dissescu a fost a-.

totdeauna de idei.

de Drept - a trecut pe la Ministerul Justitiei lsnd

nu regretul sinecuristilor - ci o oper considerabild:

Reforma de procedurd
Profesor universitar de valoare, era firesc ca d-1 Dissescu
s fie ministru al Instructiunii
al Cultelor.
Cu predilectii atavice pentru cele bisericesti, cel mai
dintre ministri, s'a ocupat deopotrivd de
ca

arunc putin
asupra unei lature dirt
care s'a dedat cu atta gencrozitate viepublice.
fie iertat
o voi face.
Distrat mereu, ca un poet
dezordonat ca
din boemii lui Murger, nepdstor ca un englez, acest suflet privit mai
de aproape este de un rar pitorese. Avem de aface cu una dintre acele mostre psichologice, pretioase nu numai
rea
intrinsec, dar interesante pentru raritatea
dintre minunatele exemplare de lux ale umanittii, pe cari natura,
ce le-a creiat, le-a pierdut tiparul.
Credincios al frurnosului, Conu Costic" a privit
Am promis

viata privat a

vietii mai ales prin prisma estetic.

Estet-epicurian,
odihnit privirea mai mult pe acele
crmpee
viat, cari
ofereau plcerea
Mi-a
dat
zi pc maestrul Dissescu dnd
consultatiuni juridice unei doamne care
era deloc

La un moment dat,
surprins cum
corecteze uclientei privind pictura
admirabil nud.
Altdat
gsit pe acest dibaci explorator al plcerii
cum
sursele inepuizabile ale
5ta
hall-W casei sale pe unul din jilturile episcopale
sculptate

basso-reliefuri.

Prea un mistic preot indic, adncit

el, ce
s
cu sufletul Nirvana.
Copilul sufletesc a lui Horatiu
protejatul lui Eros a avut
ca
viata-i particulard celebrul vers : Carpe diem..."
A trit intens. A cules
ori de
ori
oriunde

imbobocit. Este omul la care notiunea viat

de continut care a isbutit
fac din viat o
de. art trit.
Inteo lume al
ideal nu se
mai sus de
buzunarului, d. C. G. Dissescu este o evocare un
evocare
btrni cari,
sufletul

www.dacoromanica.ro

- 129 minunat fenomen al unei

viguroase, se regsesc pe
ei cei de acum aproape o
de veac.
Un
ndemn pentru tineri,
le este dat s vad

depozitar spiritual al unei generatii de

tremurnde le
torta idea-

mai

titani, cum

nestins

I. Gr. Perieteanu

V. V. Stanclu

Note biografice. - S'a

la 8 August 1854, in orasul Slatina.
la
judector la
Tatal sau, Gheorghe Dissescu, fost
Mitropoliei din Bucuresti, era fiul lui Panait Dissis, adtina
avocat
ministrator (epistatis) al Mnastirii Govora. Mama d-lui C. Dissescu, Smaranda, erascobortoare dintr'un vechiu mitropolit al Alexandriei, mai 'nainte egumen
Meteor din Tesalia.
Maestrul Dissescu a inceput
la Didascalosul grec
dela Biserica greaca din Bucuresti. Dup terminarea studillor liceale
la Sf.
pleac la Paris pentru a studia Filosofia la Louis le Grand
de
Dreptul la Facultatea juridia.
in tar
titlul de doctor in Drept, a
in magistratur.
A fost judecator la Trib. Ilfov, timp de
ani,
deseori delegat
ca judecAtor de instructie. Activitatea sa de magistrat a fost caracterizata de multa independenta. A ramas vestit divergenta pe
tnrul
judecator de odinioara a facut-o cu prilejul unui sensational proces.
Cu ocazia lichidrii bonurilor rurale pentru improprietrirea taranidin 1864, Ministerul de
actionase
judecat pe toti fostii ministri, exceptnd pe unul singur, pe fostul prim ministru Ion Brtianu.

torul Dissescu a fost neplacut surprins de protedeul Ministerului si a fost

pentru respingerea actiunii acestuia. Prerea sa, desi nejuridic, are
o
semnificare etic. La observatia Presedintelui Tribunalului de
tunci ca reclamantul este liber s-si aleag pritii, d. Dissescu a rspuns
ca desi legalmente e supus alctiunii judecatoresti
cum a fost ea
trodusa, totusi mai presus de legea
este legea constiintei sale
acesteea trebue sa i se supun.
In urma
facut de d-I Disescu, atunci supleant, Ministerul
de Finante a scos din judecata pe toti fosti ministri.
din magistratur, a inceput avocatura.

mai

care s'a distins dela inceput.

Nctam cele mai importante procese

Primul prcces un recurs inainea

care a pledat :

Curti de casatie in care

a avut succes de pledoarie

de solutie, fiindca a casat; a pledat o
tiune din
drept Caragea, asupra raporturilor dintre creditor,
tornic si chezas.
A pledat in prccesul Olimpicelor (Zapa)
cu Statul romn
Biblioteca Maritor Procese.

www.dacoromanica.ro

pe

documentatA ple-

Mitropolit

in care a dat dovada

orale au
in Dreptul cancnic.
tinselor sale cunostinte
revoltati obtinnd achimuncitorilor asociati
A
doarie

tarea bor.

A vorbit pentru inlturarea lui Rakovschi dela

ro-

A pledat in procesul societAtii tramvaelm a vamesilor din Iasi, a

fraudelor dela tragerea la sorti a titlurilor de Stat, in anularea
Bulgaria.
in Grecia, Macedcnia
De
A pledat pentru regina Natalia a Serb lei in contra
asemenea, pentru drepturile Statului asupra srei contra Eforiei spitalelor
civile.

In marea afaicere Bedmar unde se pusese chestiunea art. 7 din Condobndirea imobilelor rurale de
d. Discu privire
unul
sescu a
Stat
D-sa este creatorul aceA pledat in procesul Amira
proces.

Director al
roului de Ilfov.
Meritele

Dreptul" a
au

de

puse

ori ales decan al

serviciul

profesor de Drept penal la Facultatea din Iasi, apoi profeIstoria Dreptului romnesc la Facultatea din
sor de Drept
A

curesti.

Ca ministru al justitiel d. Dissescu a

reforma codului de pro(1900), a modificat materia societAtilor comerciale
a art.
349

Ca ministru al instructiunii

cultelor s'a ocupat in deaproape de

bisericA.

Ales pentru a 12-a oar in parlament,

d. Dissescu este senator de Sibiu
in
calitate a lost raportorul nouei Constitutiuni.
Temperament combativ, a luptat in Parlament contra legii
contra conventiei consulare,
pe cale etxraparlamentarA a adus
memorabilele
impotriva decorkei lui Ieszensky, cum
cerea tramvaelor, producnd
guvernului liberal de atunci a doua chestiune.
Este printre cei
care a sustinut
Parlamentul din 1914, la
13
intrarea in
alturi de aliati.
A fost printre cei
organizatori ai Ligei Culturale

Tot D-sa in caltate de ministru de

initiatorul legii

pentru recunoasterea ca
a Ligei Culturale.
A reprezentat tara in mal multe conferinte internationale la laga;
D-1 Dissescu a propus interneutralitatea Strimtorilor,
in Conferinta de
la Bruxelles, a lost in dezacord de
cu Aponny, acesta
suveranitatea de stat a Transilvaniei,
d-1 Dissescu, suveranitatea nareallzatA.

www.dacoromanica.ro

- 131 De o vast
general, marele avocat
literare despre Alexandrescu
Deprteanu,
la Ateneul
etc.
A publicat Originele Dreptului
In
1906, cu prilejul centenarulul

politie, a fcut
filozofice, in

conferinte

Dreptului Constitutional, etc.

Napoleon, d. Dissescu

reprezentant al facultatel de Drept, a rostit un memorabil studiu-disin urma

asupra Codului Napoleon, legea Caragea
Calimach
Presedintele Republicei franceze i-a
comandoria
Onoare.

Inzestrat cu
Dissescu este

vitalitate,

viguroas a d-lui C. G.

in pretioase opere.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui C. G. DISSESCU

Cortei de Caeatie Sectia

in

dela 28 Noetnbrie

Onorat lnalt Curte,

De fapt Amira a fcut in 1888 un testament olograf misconform legei romne.
El 1-a depus la Cassa de Depuneri a Statului in 1908
sotind
depunere de declaratia cum
testamentul a
lost fcut in 1888 artnd c
testament este
cinci peceti
initialele sale.
In cursul
in Mai 1917, actele depuse la Cassa.
de Depuneri au fost evacuate la Moscova.
Amira a murit
1919. Testamentul nu a fost restituit de
guvernul rus.
Erezii legithni
legatarul particular, au cerut,
de
partea
trimiterea
posesie, primii pentru motivul
testamentul nefiind reprezentat, legatarul-Azilul Elena Doamdrepturile, iar
na-nu'si putea
din
a dovedi prin prezumtii existenta
continutul testamentului.
Ca
a acestei existente, legatarul a produs un act
scris de o tert
de testatorul, care a
diferite adnotri. Continugat
propria sa scriiturd data
declar
acest document, este copia identic a testatestatotul exact al testamentului se reproduce
mentului olograf
mistic redactat de el in 1888 si depus la
de testator aminDepuneri.
declaratiune
Casa
o declaratiune a Cateste de data de
testamentului
a autorittei notariale din Bucuresti consei de Depuneri
mai stabilesc
testamentul a fost
aceste indicatii
vacuat la Moscova.
in 1915 mentioIn fine, un act autentic dc donatie
donatorul,
testamentului.
testamentul
mod limpede intentiunea de a face s se
act
prin
cute dispozitiile testamentului.

www.dacoromanica.ro

drept se pun urmtoarele chestiuni:

1. Retentiunea
este echivalent cu pierderea
?
2. Dovada
poate fi fcut prin martori
chiar numai prin prezumtie ?
3. Legatarul universal poate
se mrgineasa a dovedi
xistenta testamentului propria sa instituire ca legatar universal, sau trebue
stabileasa
mod integral continutul tes?
4. Poate el
aceast dovad
prin prezumtie,
sau trebue s
dovada
martori ?
5. Trebue
testamentul era investit cu toate
formele prevAzute de lege pentru testamentele olografe
mistice ?
6 Poate el face aceast dovad prin
prezumtie sau

trebue s

neaprat la martori ?

inutil s reamintim jurisprudenta constant.

areia art. 1348 al cod. civ. fr. (1198 al c. c. romn)
care
creditorul este scutit a produce scrisul din care decurge
tul su
cazul
creditorul a perdut titlul
servea ca
dovad
urma unui caz intmpltor neprevazut
decurgnd din forta
- este aplicabil
materie de
testament. Cnd,
urma
caz de fort major testamentul nu poate fi
legatarii au dreptul a dovedi prin martori existenta testamentului
continutul su (vezi mai ales

Casatia 1882, Sirey 1883, I. 127; 8 Decembrie 1902, Sirey 1904.

L 132; Nancy 22
1895, Sirey 1896 2,
Nancy 2 lunie
1899, Sirey 1900, 2, 194; Dalloz 1902, 163 Grenoble 6 August
1901; Sirey 1903, 2, 106; Dalloz 1902, 2, 469, Tribunalul civil
din Bziers, 23 Martie
Gazeta Palatului
103).
Considernd c,

drept, articolul 1348

Civil,
titlu in urma
fapt despre care
se poate
o dovad literal, nu face deosebire
actele continnd dispozitlt
testamentare celelalte acte. (Casatia 12
1882,
citat).
despre distrugerea

Ceeace se
prin perdere este imposibilitatea de a
titlul, fr ca s se deosebeascd
titlul nu mai
exist sau exist
legea ar fi voit
In adevr
specifice
titlul a
de a exista, ea ar fi vorbit de titlu distrus,
nu de titlu pierdut. Pierderea temporard este o pier-.
dere adevrat ca perderea definitivd. Pe de
parte,
cum
formal
articolul 1348, prin facultatea ce
s'a dat credltorului de a dovedi existenta
titlu pierdut,
mai
legiuitorul a vroit s explice o
formulat
articol
care dovada prin martori este
capul
ori nu'i a fost cu putint creditorului
admis ori de

www.dacoromanica.ro

- 185 procure o dovad literal a obligatiunei contractate fat de

-e1". Or, aceast imposibilitate este aceiasi cnd

este re
tirnit de o
care nu vrea s-1 restitue sau
titlul
este distrus.
aceasta este
mai adevrat
detintorul

este un guvern

contra
de presiune.

izbuteasa

poate

a fost transat chestiunea pentru rzboiul din 1914.

Tribunalele au permis particularilor
dovada existenunui act autentic retinut in tari
se
cupe a
acel act mai exist
sau nu. (Tribunalul
din Seri lis 22 Februarie 1916,
Palatului 1916-1917,
pag. 188). Mai special,
materia testamentar s'a

un testament n'a fost regsit, dovada acestui

cazul

testament se poate face conform art. 1348 al c. fr. mai ales

petrecute cursul rzboiului
cum testamennu s'a regsit
casa defunctului. (Trib. din
23
Martie 1922, mai sus citat). Curtea de Casatie a recunoscut,
art. 1348
se aplia caz de sustragere a
testamentului, adia
testamentul nu este distrus,
cazul
retinut
unei terte persoane, a
aplicarea
principiu
ipoteza
testamentul a fost sustras de
mostenitori.
6 Decembrie 1902, mai sus citat).

1348

la a
chestiune
gsim combinnd artico-cu articolul 1358 c. c. fr. (art. 1203 c. c.

Prezumptiile ce nu
stabilite prin lege sunt lasate la luminile
la prudenta magistratului care nu va putea admite de
prezumptille
grave, precise

concordante

numal in cazul

legea admite dovada

Prin urmare,
toate ipotezele
cari proba
martori
este admis, prezumptiile judeatoresti sunt
ele admise,
ca judectorul s aprecieze daci-prezumptiile ce i se
prezint sunt destul de probante.
In special in cazurile cnd un creditor neputnd
un
este autorizat de art. 1348
prezinte martori, acel
creditor mai are dreptul
la prezumptii grave, precise concordante. (Baudry Lacantinetie Despre obligatiuni",
3-a IV, N. 2696, etc).
Acest principiu a fost aplicat

perdute din imprejuriri de

Februarie 1916.
n. 1162).

Dreptul civil

privinta actelor
(Tribunalul de Seniis,
comercial al rzboiului

special

In materie de testament jurisprudenta adeseori a recunosdovada poate fi fcut prin prezumptiuni si

aceste

www.dacoromanica.ro

- prezumtiuni ajung daca judecdtorul le apreciazd ca serioase.

care a fdcut
Asa, Curtea de casatie a aprobat o curte de
continutul
testament
rezulte dovada existentei
conolograf dintr'un complex de prezumptii grave,
acest
din 8 Decembrie 1902; mai
cordante.
ale Curtei de Nancy
sentinta trib. din
sens
Bziers).
afirmarea
In specie, una din prezumptii const
rului.
prezumptie ce se poate gsi.
cea mai
la un
Tribunalul din Bziers,
sentinta precitatd
a admis existestament
timpul rdzboiului
testamentului bazndu-se pe faptul
Testatoarea (de cujus) comunicase mai multor persoane existenta
ca
intreaga avere sotului,
textul testamentului ei prin care-si
chiar in cursul verei 1918, acest testament a lost recula primvar

Dovada despre continutul testamentului

cert
legatarul universal trebue
tinutul testamentului
priveste

dovedeascd conlegatul universal

folosul

Toate hotdrrile mai sus citate vorbesc

acest sens.
Trib. Grenoble, 6 August 1901, Sirey 1903.
Dar legatarul nu are
dovedeascd legatele particulare.
In
fiecare trebue
se
de interesele
sale; legatarul universal nu este instituit prin lege ca mandatar al legatarilor particulari; el
are nici o calitate
a
numele
potriva mostenitorului.
de
parte, legatarul universal
chemat la universalitatea succesiunei, mostenitorul nu poate pretinde
legatarul universal, chiar
mostenirea este
de legate particulare,
este dator
dovedeascd existenta
natura acestor legate.
nu are nici un interes
din momentul ce totalitatea mostenirei
caz.
In fine, legatarii particulari nu se pot
legatarului universal pentru a cere remiterea legatelor
Ei nu au
o actiune
contra mostenitorului
prin urmare acesta
nu poate invoc drepturile legatarilor particulari
a se
posesie a legatarilor particulari.
opune la trimeterea
form art. 1011 al e. civil fr. (art. 895 al c. romn)
Legatarii universali vor fi tinuti s cear liberarea mostenitorilor
legea le rezerv o quotitate,
in lipsa unor asemenea
vor cere legatarilor universan".

www.dacoromanica.ro

conform art. 1014 (articolul 899 al

c.

legat
Legatarul particular nu va putea
in posesiunea
fructe sau dobnzi, pn cnd nu va face cerere de lisa

berare conform regulei stabilite prin articolul 1014."

Intr'un cuvnt,
sunt legate particulare
cazul cnd sunt mostenitori cu dreptul la

de
se

nu ar
mostenitori
legatarul universal
xista legate particulare. Prin urmare, legatarul universal nu
are nicio
de fcut despre aceste din urm legate, ci
legatarii particulari ei
vor trebui, pentru obtinerea
gatelor
contra legatarului universal edovedeasc
xistenta acestor legate.
petreca

mod general pe
Articolul 1348 din codul civil autoriz
creditor
martori;
urmare
articolul 1353 care are aceeasi aplicare permite tot astfel
vedirea continutului
act prin prezumptie.
mod uniform de jurisDe
aceasta
stabileste
materie testamentar. Pasajul citat mai
prudent, mai ales
timp la
Curtei de casatie se
sus al
la continutul testamentului. Vezi la fel cele
sentinta Trib. din
din Nancy
ale
V

dovedeascd regularitatea testamentuLegatarul trebue

la aceasta. Curtea de
lui. Calitatea lui de reclamant
testamentul a
cazul
dispenseaz de
casatie
mostenitori. (hotrarea
fost ascuns sau sustras de
sus citat din 8 dec. 1902).
VI

cert

dovada despre regularitatea testamentului poa-

fie
te fi stabilit prin prezumptii a cror valoare
suveran de judector. (Hotrarea precitat
apreciat

1902). Aceasta este tot o aplicare a articolelor 1348

din 8
1353 ale codului civil fr.

In urma argumentelor juridice astfel stabilite, motivele

casatie cad de la sine.
2 ale recursului

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui ISTRATE N. MICESCU

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ISTRATE N. MICESCU
Biografice. - D-1 Istrate Micescu, al crui portret literar
in primul numar al acestei Biblioteci (pag. 177), s'a nscut
la 22 Mai 1881.
in orasul
la Paris
Absolvent al liceului I. C. Bratianu din Pitesti in 1899,
obtinerea diplomei de lipentru a-si face studiile universitare. Aci,
$tiintele juridice,
in drept (1903), fu proclarnat in 1906 doctor
civil.
primul la clasificare pe intreaga Facultate pentru dreptul roman
Indiviziuner
In teza pe care a sustinut-o asupra Persoanelor juridice
teorie adesvoltat o
juridica), d-sa a emis
(incercare de
in comandita
supra persoanelor morale, bazata pe istoricul
urma
prin care combatea teoria lui Saleilles, pe care acesta a parsit-o

pentru a adopta pe a sa.

in 1907 in Baroul
d. Istrate Micescu se
Reintors
1909 ceru
la 21
de
ani,
de Arges, unde nu
permutarea in Baroul de Ilfov.
Tot la 1909 d. Istrate Micescu a fost numit docent de drept civil la
din Bucuresti, reusind primul la concurs.
facultatea
pe
deputat,
Intrat
arena politica, fu ales in doua
care il
in actuala legislatura.
rosteasca doua remarcabile
Ca parlamentar a avut prilejul
cursuri: unul asupra politicei generale,
a fost raportor la mesaj (1922,
a luptei de
a regionalismului
prima sesiune), discurs ce constitue o
clasa; - un altul asupra neratificarii tratatului de pace dela Trianon. In
in
acest din urma discurs, d-sa s'a ocupat de teoria suveranitatei in
D-sa e un
suveranittii poporului
care acel tratat aducea
partizan
tuesc crezul
Datorita

al individualismului

al libertatilor democratice, cari

politic.

multiplelor sale calitati, d. Istrate Micescu, a fost

ales decan al baroului de Ilfov in Februarie 1923.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui ISTRATE N. MICESCU

Domnule Pre$edinte, Onoratd

Fat de desvoltarea dat procesului, voi

amplific desbaterile, a preciza

a fi accentuat, pentru a

ceiace cred
convingerea

s
mai e nevoe

acest recurs este neintemeiat.

motivele 3
4 din partea Azilului
Elena Doamna" a Ministerului Instructiunei. Tot din parMinisterului Instructiunei, la precedenta
D-1 Dissescu,
o
gencral netemeinicia motivelor de
casare, a insistat
asupra
prti a motivului I,
care se pune
discutiunea Inaltei Curti chestiunea de

de partea a doua a primotiv de casare, care adaug, la

instande fond de a fi violat art.
un repros de nemotivare,
gravat
exces de putere
de
al doilea de casare
piu.

intregime.

Cum e vorba de un fragment al primului motiv

de

tivul care face Iegtur eu celelalte, cer voe Inaltel Curti, s

semnalez, in prealabil, odat

relatiunea
exist,
partea de care m ocup celelalte motive de casare, si importanta ce au, din cauza aceleia$i relatiuni, acest rest al primului
motiv motivul al doilea.
Curte,
constitue caracieristica acestui
ces este incercarea rudelor de
ale lui Amira de a trage
un profit dintr'o imprejurare de
major,
dac e
un testament a fost, dar si
indiscutabil, e nu numai
prin
nimic
recurente. Cum aceste
acel testament nu se
rude
prin testamentul su Amira,
sunt rezervatari,
liber de a repudia devolutiunea ereditar ab intestat, le-a
imposibilitatea de a produce testamenprtat, e de
a Azilului, creJustitiei din partea Minlstcrului
tul

iaz, in favoarea rudelor nerezervatare, dreptul de a nesocoti

vointa testatorului.
Rude le recurente, voind

ridice la

pin regula dup care testamentele, spre deosebire de alte acte,

www.dacoromanica.ro

- 144 -

deat
nu pot fi dovedite
existentei continututui
acest proces,
formele legiuite, ne-au zis:
imposibilitate, provenit dintr'o
de fort
de la
jor, de a produce testamentul. Noi, mostenitorii de
cari trebue
cereti predarealegatului,
de aceast imposibilitate.
rigorilor legei. Nu aveti titlu, nu aveti drept !
De aci, necesitatea din partea noastr de a

regula continutd
art. 1198
care, se poate suplea
martori prezumtiuni, neputintei de a produce o promajor, reprezintd
scris
materia
cazurile de

aplicatiune general nu sufere

probelor un principiu a
nici o restrictiune,
materie de testamente. Astfel,
chestiunea de drept precis, cu care se transeaz prima
de casare, este urmtoarea: se extinde art.
a motivului
jurisprudent
1198
la testamete ? Doctrina e unanim

constantd,
acest text se extind.
continute
principiu, nici recurentii n'au
s sustin cotrariu. Dar
vine o a doua parte
care D-lor,
ce au fcut o concesiune pe chestiunea principiului,
ocazia
s o
aplicdrei lui.
Admitem, zic recurentii,
dispozitiunile art. 1198 se
pot extinde
ce
la disparitiunea unui testament, dar
mijloacele de
de art. 1198, sunt utile
pentru a dovedi, nu numai existenta
continutul, dar

validitatea unui testament disprut din punctul de vedere

al formei ?

Or, aceasta, Inalt Curte,

a extinde o dificulsi a
de marginile ei firesti,
a
agrava situatiunea unui impricinat, pentru care legiuitorul a
s acorde o posibilitate de prob.
tate

In contra acestei pretentiuni a recurentilor ne ridiam

combaterea prtei a doua a
motiv adugat motivului al doilea,
ea reprezint o incercare de a modifica
principiul art. 1198
ocazia apliarei lui
fapt la testamentul lui Amira,
de a ajunge astfel la o invinuire de violare
de lege prin
de putere nemotivare.
acum,
Curte, s vedem
ce ar consista pretinsa
violare a art. 1198 din codul civil, prin exces de putere
ne-

motivare.

S'a zis, mai

care
recurentii.
cuzatiunea de violare ?

s'a violat acest text

ce consist,

chipul

mod precis,

Din dezvoltarea prea ampl a motivelor de casare, desprind o fraz, care

nu precizeazd invinuirea
instande fond,
putin o rezum: Consecinta logia este, zic recurentii, - c atunci
titlul
nu se poate afirma
este pierdut ci
exist numai o piedia provizorie, ca
s

www.dacoromanica.ro

- 145 - .
fie produs, dispozitiunile art. 1198 nu-si gsesc aplicare". Astarticolul,
din aliniatul 4 al art. 1198, care ca
jurisprudentd, reprezintd simple aplicatiuni ale unui
principiu mai vast,
l'mpossible nul n'est tenu", partea
s
prin abilitate cazuisticd o
speprin raport la care dispozitiile legii nefiind
trunite, proba testimoniald ar deveni
a
inanitatea pretentiunei recurentilor,
vom
de nimeni niciodat nu s'a pretins
enumeratiunea din articolul 1198 ar fi limitativ,
eroare o comit recurentii, care asupra acestui
drept
doctrina
Mai
cnd nu tin cont de spiritul doctrinei franceze
al
doilea
nesocotesc nuantele traducerii textului
codul nostru, introduse tocmai pentru a tine seama
pectiv
de spiritul general al doctrinei franceze asupra lui.
Este
adevr de remarcat,
desi redactiunea textului francez n'ar fi autorizat,
mod categoric, o extindere a
celor patru cazuri,
art. 1348, totusi doctrina
tine
aceste cazuri nu sunt limitative ci exemplificative.
torul, care pune
chestiune
mod magistral,-vd voi
cita numai
- este tocmai acela pe care recurenprobabil

ne

mono-

polizeze, Larombiere:
,,A

l'impossible nul

n'est tenu.

le principe de

la nouvelle

exception consacre par notre article. L'ordonnance de Moulins ne contenait aucune disposition spciale cet egard, regardant sans doute comme
inutile d'noncer ce que les
ordinaires suppliaent
pendant l'ordonnance de 1667, titre 20, articles 3 et 4, disposait: N'entendons exclure la preuve par t moins pour dpot ncessaire, en cas d'incendie, ruine, tumulte ou naufrage, ni en cas d'accidents imprvus,
on
pourrait avoir fait des actes...; ni pareillement pour dpts faits en logeant
une htellerie, entre les mains de l'hte ou de l'hotesse, qui pourra
tre ordonne par le juge, suivant la qualit des personnes et les circonstances du fait".

acum redactiunea celor

texte 1198
1348 francez, se pot usor observa nuantele prin care
legiuitorul
manifest vointa de
modul
interpretare al doctrinei franceze de
impune :
Art. 1348

Elles reeoivent encore exception toutes les fois qu'il n'a pas t
au crancier de se procurer une preuve littrale de l'obligation

a t contracte

lui.

seconde exception s'applique :

1) Aux obligations qui
des quasi-contracts et des dlas on

www.dacoromanica.ro

- 146 2) Aux dpts ncssatres en cas d'in cendie,

ceux faits par les voyageurs en logeant
frage, et

tumulte, ou
une hottellerie,

le tout suivant la qualit des personnes et les circonstances du fait;

3) Aux obligations contractes en cas d'accidents imprevus, ou
ne pourrait pas avoir fait des actes par crit ;
le crancier a perdu le titre qui lui servait de preuve
4) Au cas
imprevu et rsultant d'une force

littrale, par suite d'un cas

Art. 1198

Acele regule nu

aplica

fost

totdeauna

creditorului nu i-a

scris despre

ce

precum :
tinde, sau, a conserva dovada
1) La obligatiunile care se nasc din quasi-contracte

din delicte

sau quasi-delicte ;

2) La depozitul necesar, in caz de incendiu, ruina, tumult sau

fragiu

la depozitele ce fac

in osptrille unde trag. Despre toate-

acestea judecatorul va avea in vedere calitatea persoanelor

circum-

stantele faptului ;
3) La obligatiunile contractate
caz de accidente neprevazute,
nu era cu putint
de a face inscrisuri ;
4)
scrisa, din
creditorul a pierdut titlul ce-i servea de
o

de

Diferenta de text la primul aliniat e semnalat

coduL

Hamangiu la nota 6,
chipul urmtor: In art. francez corespunzdtor, 1348,
de cuvntul: precum", se zice: cette
seconde exception s'applique", urmnd apoi cele 4 cazuri aflate
textul romn. De la textul
lipsesc
cuvintele
de la finitul
aliniat: sau a conserva dovada
Ce a fcut legiuitorul nostru cnd s'a
prezenta

acestui text? Constient de existenta

verse

unei

a discutiunilor inerente, constient de modul

trina a complectat, prin lrgirea pe cale de analogie a

de aplicare a textului,
de efortul fcut
de a reduce aplicatiunea articolului la principiul a
ble
n'est tenu": a tinut,
traducerea acestui text,

doc-

codul nostru, s accepte

vorba
de o serie de exemple, care ilustreaz un principiu, dar care nu
limiteazd la
cazurile lui
aplicatiune. Legiuitorul india
ad cazuri concrete spre a face mai vizibil cmpul de aplicatiune al principiului, dup care, atunci
este vorba de o
scris, oricare ar fi fost motivele ce l'ar fi
s
rigorile
probe drept garantie
citatea celorlalte
fie exploatat
contra drepttei, s
se
de la
rigoare, tinnd cont de cazurile
ori n'a fost
imposibilitate de a-si procura o
ori procurndu-si-o n'a
msur
o conserve
spre a o
ziva dezbaterilor. Pentru asemenea

www.dacoromanica.ro

- ca proba impus de lege,

poat fi
altele, socotite echivalente.
plectat sau inlocuit
Acesta e rostul art. 1197 care vorbeste de complectarea
probei scrise al art. 1198 care vorbeste de inlocuirea
proba testimoniald equipolent conform art. 1203
redactiuproba prin prezumtiuni. Revenind acum la
de ce art.
nostru civil, e usor de
nei art. 1198 din
o enumeratiune, pe
1348 din codul civil francez procedeazA
semnaleze prin expretextul nostru are precautiunea
va da numai o serie de exemple.
siunea, precum,
legiuitorul nostru, punnd
aplicare tot efortul deE
pentru complectarea textului francez, a
pus de
este vorba numai de exemple, prin urmare a
doptat totul modul de interpretare doctrinal al textului f ranposibilitate de discucez evitnd prin cuvntul, precum,
s'ar fi
tiuni, care, mai ales la noi, n'ar fi fost evitate
aparent, limitativ a articolului f ranprodus numai litera,
cez.
Dar textul nostru mai cuprinde adugirea a conserva
textul francez.
ceeace nu exista
proba testimonialA si prezumtiunile
sunt echivalente cu proba scris. nu mimai atunci cnd cineva
a fost in imposibilitate de a-5i procura un
in forma
nu l'a putut conserva, fie
giuit, dar atunci cnd
de vreme ce nu poate fi
e pierdut,
e distrus, fie
fi pierdut desi ar
la momentul necesar, e ca
putea fi regsit.
legiuitorul

se poate aduce
acesta este principiul. ce
motiv de casare? C a
Curtei de Apel prin
explicatiunea
violat principiul ? Cu un text
de larg
dat in doctrina francez, pe care legiuitorul nostru a
sformat-o text imperativ, reprosul cade.
mintea
nasc un asemenea repros
a putut
curentilor ?
Curte,
acest proces este
notiunea pierdut
o confuziune, care se
tiunea
deplasndu-ne
Dup necesittile cauzei,
aci distrugerea,
recurentii
de la un motiv la
tru a trage din ea concluziunea revccdrii testamentului,
o
ca un fapt provizoriu
pierderea, care
teza
la producerea titlului, nu ar putea da
de art. 1198.
.recurentilor, la admisibilitatea probelor
la
se ataseaz
Or, de vreme ce principiul este larg
notiunea neputintei de a conserva o prob scris, ori de
cineva se gseste cum e cazul, prin forta major, imposibilitate de a produce proba legiuit cnd desbaterile unui lidiscutiune, el poate invoca mijloacele de
tigiu o aduce
indicate de art. 1198.

www.dacoromanica.ro

- 148 Acestea zise,

pare
asupra chestiunei de
nu mai e
o dificultate.
Asupra pretinsei
a
cu ocazia
aplicrei lui, recurentii revin,
ultimul motiv
casare.
Nu ni se
testamentul, zic
ultimul motiv, deci se
se aplic gresit dispozitiunile
art. 1198, neputndu-se, pe temeiul lui dovedi cu martori
zumtiuni
tragment din testament,
hipotetic
s'ar
putea recurge la acest
in cazul in care
de
e vorba de o pierdere
ci de
vremelnic de
a
titlul. Trebue
ni se dovedeascd
continutul
testamentului, accentueaza recurentii.
Or, nici doctrina, nici jurisprudenta francezd, care aveau
la dispozitiune un text mai restrns, deck al nostru, n'au
teles vre-odatd, atunci
o
asimilat
forta
a pus o parte
actul, -ca
imposibilitate de a
acea parte
fie absolut dezarmatd,
dovedirea dreptului
Ori, la acest rezultat s'ar ajunge prin inventiunea arbitrar a
unei legturi indisolubile
un asemenea drept
alte dispozitiuni din testament. Este
ca cineva
probeze partea din testament care priveste, pentru ca pretentiunile sale
fie justificate
instantei de fond,
dovada legiuit
administratd, pretentiunea sa s fie recunoscutd
Iat
adevr asupra aplicatiunei art. 1348 fr. ceeace, in diverse rnduri, a judecat admis jurisprudenta
cu privire
asemenea reconstituiri partiale, care
pe
fiecare legatar
parte,
msura cererii lui de predare a
gatului, cum este hipoteza noastr. Sub art. 1348
adnotat
al lui Dalloz No. 191, 194

:
195 se
191. - II. L'art. 1348, No. 4, qui admet la preuve testimoniale
l'existence de titres perdus ou dtruits par cas fortuit ou de force

tout autre titre.

jeure, est applicable aux testamentts aussi bien
Civ. c. 9 juin 1852, D. P. 54. 433. Civ. r. 12 dec. 1859, D. P. 60. 1, 334,
Toulouse, 12 aout 1862, D. P 63, 2. 13. Orlans, 13 Dec. 1862, D. P. 63. 2. 5.
Poitiers, 16 juill. 1879, D. P. 79. 2. 267. Req. 12 juin 1882, avec le rapport
de M. le conseiller Barafott, D. P.82.1.299 Nancy 2 juin 1899, D. P., D. P.
99. 2. 263 Grnoble, 6 Aout 1901, D. P. 1902, 2. 469. ce sens : Aubry
et Rau, 4-e
t. 7 paragr. 647 p. 10; Demolombe, t. 21. No. 34. - V.
supra, art. 969. No-es 93 et. s.
194. - Et la preuve testimoniale tant admissible en
cas,

on doit galement reconnaitre que cette

preuve peut resulter de
prsomtions graves, precises et concordantes, susceptibles de dterminer
la convinction du juge. Nancy, 2 juin 1899, prel:ite.

195. - S'il en est ainsi en cas de perte ou de dstruction totale

il doit en tre ncssairement de mme quand
destruction partielle qui peut tre rpare soit par des temoignages, soit
par un ensemble de prsomtions suffisarnent graves et suffi3ament con
cordantes". - Mme arrt.
testament,

www.dacoromanica.ro

- 149 cu martori si prezumatunci

se poate
tiuni o parte din testament, a fortiori, de vreme ce am fcut
priveste pe mine,
pentru partea care
pierdut
cazul
-cate, nu mai este nevoe de nirnic

drepturile mele

justifi-

Mai departe la No. 198 :

partieQu'en consquence, les tribunaux autorisent valablement

qu'un testament olographe rgulier,
prouver, au moyen d'une
l'instituant lgataire universel, a t fait en sa faveur et que cet acte a t
dtruit frauduleusrnent, quelques jours avant le dcs du testateur
son insu, par le bnficiaire d'un testament olographe antrieur subsistant

materiallement". Req. 12 juin 1882, precite.

legatar
art
am
Prin urmare, este
pentru ce anume am fost,
titlu universal, sau cu particular,
timp existenta testamentului,
pentru ca dovedind
mai ocup de restul continutului testamentului,
nu
acest continut nu mai priveste proba pretentiunilor mele. Proba
limitele pretentiunii
cadrul
dar, mdrginit
trebue,
se
la pretenRestul testamentului
cer pred.area legatului meu,
favoarea altor persoane.
tiuni
casele din
este, mosia
care
mi-am
plus oare care sume de bani. Dovada pretentiunei
justitiei o
imprejurarea
am
fcut-o prin
continutul ce
risire
de testatorul
l'a avut testamentul pierdut se cuprindeau legatele pe care
reclam.

acestui prim
Acum, in ce ar consista nemotivarea
motiv de casare ?
Ce zic recurentii ? Am invocat legea titlurilor la purttor,
a fost complectatd prin dispozitiunile adequate
tiunei care a rezultat din transportarea tezaurului la Moscova;
o asemenea
pentru testamentele duse la Moscova, nu s'a
vreme nu
original
deci ele trebuesc
asemepretentiunile legatarilor ce se gsesc
se
nea situatiuni, sunt nefondate.

de fond, -

recurentii - nu motiveazd

rationamentul nostru.
pentru ce
ne intelegem. De vreme ce
Reprosul e neintemeiat.
crea gsit de
legiuitorul pentru titlurile la
adopte
n'a
eze dispozitiuni speciale,
pentru testaceiasi solutiune pentru alte titluri, sau
mentele, cari ar fi fost transportate la Moscova. Dar aceasta
legiuitorul a adoptat teza recurentilor, ci
indicat de art. 1198 din codul civil tocmai acest lucru
cari au
de fond. Pentru tillurile la
l'a
a titlegea
fost transportate la Moscova,
aplicatiunea, a
lurilor pierdute sau furate nu-bi

www.dacoromanica.ro

legiuitorul nevoia
confirme
general, pus n art.
1198, printr'o lege speciald. Dar pentru celelalte cazuri,
avem art. 1198 mai era
intervm legiuitorul ?
acest principiu a avut aplicatiune constant in jurisprudenta
de
cazurile situatiunilor similare, mai era nevoe
sa vin o lege ?
Prin urmare nu e vorba de o nemotivare asupra acestui
punct, este vorba pur simplu de un principiu, pe care partea
justifice cu o lege
instanta
de fond cu
civil
aplicatiunile lui jurisprudentiale.
Nu
nemotivare, este pur
simplu o motivare
printr'un alt argument de
cel
de recurenti
care
era
instantei de
ca
justifice dispozi tivul.
Or, inlturarea
argument rezultand din inlocuirea

lui prin altul, nu constitue

motivare.
Dar

nici ne-

de cele zise,
ori cum ar fi motivat instanta
de fond, asupra aplicatiunii art. 1198, invinuirile ce i-se aduc
prin primul motiv de casare nu pot atinge dispozitivul,
el se
pe considerente pentru care nu s'au
motive de casare.
de la
l'impossible
nul n'est tenu", pe a
aplicatiune
materia probelor se
dispozitiunile art.
de
pentru
reconstitui
testamentului nu
numai
pe prezumtiuni, ci
ales pe mrturisirea scris extra judia defunctului Amira,
care in ierarhia probelor
pimul rang.
considerantele instantei de
:
Dar mai presus de
de toate
prezumtiile serioase, grave, precise
concordante, din care
s'a format deplina convingere, se mai
o
care
nu numai
confirm odat mai mult existenta testamentului
forma lui, dar precizeazd
continutul acestui testament
o
asupra problemei deduse
Curtii.

Este afirmatiunea, destinuirca testatorului, care

convinge,
mult ca ori ce
mrturie,
anume:
cassa de fier de la domiciliul defunctului s'a mai
cum s'a expus
prima parte a acestei deciziuni.
un act intitulat testament; el este copia testamentului olograf
la 18 Martie 1885
investit
la 12
forma
Decembrie 1888.

Este scris de un al treilea dar este semnat,

cele
6 file de testator, care a mai pus cu
proprie la
tul primei pagini denumirea calificativd: COPIE".
care a senmat; iar pe seria de pagini a
tot cu propria
important
diferite adnotri de
care nu influen-

www.dacoromanica.ro

- 151 nimic asupra legatelor Azilului Elena Doamna"

ale

In aceast copie de testament sunt cuprinse legatele prin.

averea
care Amira las Azilului Elena Doamna"
deciziuni. precum
precum s'a expus
corpul
legatele referitoare la
testatorului.
Identitatea
cu originalul testament, o recuacest
chiar Amira
urmatoarele cuvinte
act: Intocmai este
originalul testament depus la Cassa
de Depuneri la 28 Noembrie 1897 cu recipisa No. 20688".
la
originalul accstei
a fost
cu forma
12 Decembrie 1888
din faptul
Amira la finele
jurnalut
cestei
cassa de fier a transcris
de tiibunalul Ilfov s. notariat la 12 Decembrie 1888.
de 12 ori
Evident, aceast
cu toate
drept un testament
lui Amira nu poate fi
devine
schimb, in cazul de
labil prin el insusi, dar,
prezumtia cea mai
mai probanta, constituind
declaratiunea testatorului, mrturisirea lui :"
inscrisurile leginite pende o asemenea
formalism al testadovedirea testamentelor
autentice, nu sunt deck variante
mentelor olografe, mistice
de
ale
adevr
gen. Ce sunt
?
ce le
de
marturii opozabile
.

fond, motiveazd reconstituirea

Ei bine,
iar in
lui
testamentului lui Amira prin
nici un motiv
contra acestor considerente
casare, dispozitivul deciziunei atacate cu
mai
justifica numai pe aceste considerente, devine inutil
violarea art
respectul sau
bine sau
civ., cu o motivare complecta sau insuficienta. s'a
1198
reconstituirea testamentului prin prezumtii. DispozitiAzilul Elena
care atribue legatele Casci Scoalelor
calca
reconstituirea testamentului
Doamna"
astfel invulnerabil,
a testatorului
mrturisirei
o asemenea marturisire e opozabila recurentilor. cari,
de mostenitori ab intestat, sunt
calitatea
intea legii,

turisire s'a restabilit existenta

testamentului.

In acest sens,
neintemeiat dar

defunctului, prin a
chiar validitatea

motiv de casare se

nu numal

ocup de al doilea.
ziceam de
Ce se pretinde in acest al doilea motiv?
inceputul pledoariei mele, e un
motive. Soarta tezaurului de
primele
recurentii,
incertitudini: sau
in fata
e incert, zic ei

www.dacoromanica.ro

- 1.52 acest

nu este pierdut definitiv

este imposibil
proba cu martori
prezumtiuni pentru reconstituirea lui, sau acest testament e perdut definitiv prin distruse

gere

de moartea testatorului
lui
acest
valoreazd revocarea.
Pentru a
terenul sustinerii celui de al doilea motiv
recurentii
In fata incertitudinei instanta de fond ar fi
fie mai prudentd,
se pot ivi consecinte irepacaz

rabile.

Pentru cine? Pentru rudele de

Sau pentru legatari?
examindm.
legatarul nu
putea administra
mediat proba dispozitiunilor fcute
favoarea lui, situatiunea
ar fi ireparabil
pentiu
Obstacolul chiar vremelnic,
de a produce testamentul s'ar transforma
de el
definitiva. Rude le de
al
numr
mare,
ale
situatiuni
diverse, ale
apucdturi, din
punctul de vedere al mestesugului de a cheltui

riate, - cum e

firesc, - r pune pe legatar in imposibili-

ce rudele
vor
tate de a beneficia de acest legat.
va fi prea
de a mai
perderea
definitiv sau vremelnica poate fi reparat
alte probe.
Dar
imposibilitatea de a
proba
exploatat
contra legatarilor
ocazia primului motiv de
casare, partea advers pentru a-si sustine motivul al doilea
face o concesiune
zice: admitem hipotetic
pierderea este

atunci implicit, echivaleaza

distiugerea titlului.
Ei bine,
ipoteza celui de al doilea motiv.
faptul
acestui testament la
a
al neputintei de
produce, este echivalent nu numai unei perderi definitive,
distrugeri,
ci
vedem
o asemenea distrugere echivaleaza
revocarea testamentului,
s'ar fi
tarnplat
de moartea testatorulu
lui. Testatorul,
recurentii
motivul al doilea,
distrugerea titlului, prin
imprejurarea
n'a
un
altul, a
lase pe seama soartei finale a tezaurului dela
Moscova
a refuzului bolsevicilor, de a
revocarea
testamentului
Dar din ce autor
teorie ?
este locul
analizam, pentru
o
poate
produc o impresie, ea nu trebue
determine o convingere. S'a citat Colin Capitant :
de la
rition d'un testament regulier".
Vedeti,
hipoteza
ca
in Larombire ca
textul codului nostru,
mod larg, ne gasim
fata unei
invincibile de a oduce
Ei bine. atunci,
tru ca s putem
alte mijloace de
spre a'l recon-

www.dacoromanica.ro

- 153 stitui,
trebue s mai fie util
tiunea ce se face:

o facem. Aici

distinc-

,,Supposons, en second lieu, que le demandeur prtende que le testament a t fait par le testateur, mais qu'il a t dt-uit ou dissimul
resulte pour lui l'impossibilit de la produire actuellemnt.
puis,
distinguerons ici entre deux hypothses.
Si c'est du vivant du testateur, et par le testateur lui-mme que le
testament a t dtrut,
n'y a pas de dificult. Nous verrons en effet
que la dsstruction quivant
la rvocation de legs contenus dans l'acte
dtruit".

Incontestabil,

o dificultate; dar nu e hipoteza

este fapta testatorului, nici

Nous en dirons autant du cas

la destruction allgue, quoique
provenant de la force majeure ou du fait d'un tiers, aurait eu lieu du vivant du testateur et sa connaissance.
effet rien n'empcheiat le
tateur, s'il persvrait dans ses intentions librales, de refaire son testa-

Ce tinde a stabili partea

s'a violat principiile
relative la revocarea testamentului? Mai
aceste principh
sunt admise
de instanta de fond, dar aplicatiunea
este
pe motive de fapt,
faptele sunt
constatate
mod suveran ca
cu totul altele
acelea.
pe care mostenitorii de
ar fi
existe. Care este
Curte?
foarte bine
una este chestiunea de a dovedi un testament pentru care sunt
imposibilitate de a produce titlul,
alta este chestiunea
a
care este cauza ce
produc titlul.
sunt
produc titlul, din cauza unui fapt
chivalent cu revocarea testamentului, este inutil
mai discut, ne
produc tilul; asemenea,
pot sau nu
reconstitui, pentru
chiar
l'as reconstitui el n'ar produce nici un efect,
fata unei
a testamentului.
Aci intervine o deplasare a sarcinci de a
de la legatari la recurenti.
Recurentii, vor
dovedeascd, nu existenta titlului,
s'o dovedim, ci vor
stabileascd
ne
vocarea titlului
aceasta este o alegatiune a d-lor,
sarcina probei le
trebuind
distrugere
fapt toate conditiunile cerute de princianume,
violare se
distrugerea a
piul de a
fost
vietei,
diWugerea
imposibilitatea de a produce titlul,
nu este tot una, - a
fost
cu
lui.
Insist, Inalt Curte, pentru

tivele este acela,

jeze, prin jocul tutulor

mi se pare
din toate momenai s'a dat o redactiune, care
putinta de a
toate

www.dacoromanica.ro

- .afirmatiunile. Disting: una este revocarea, care nu poate s

zulte dect din distrugerea

alta este imposialtatea
de a produce titlul
dezbateri, care nu
at distrugerea. Un titlu poate
fie retinut printr o imprejurare de

majo,A, fr s
distrus. Atunci
posibilitatea de
conditiunile art. 1198,
pen: u aceasta nu e
neaprat nevoe ca titlul
fie distrus,
fie
suricknt
pierdut. De aceea, legiuitorul
art. 1198 prevede cele dou
hipoteze ca
admit proba cu martori
prezumtiuni, pentru reconstituirea
tttlu zice: pierdut sau
Cnd
e distrus, e de veci, cnd e pierdut, poate
fie regsit.
este deajuns
fie pierdut
se va
acela
are
produce, gsindu-se
imposibilitatea de a
o face,
poat reconstitui, nu e tot
pentru a se putea
conchide la o revocare.
Posibilitatea reconstituirii, prin martori
poate naste din simpla pierdere: revocarea, numai din distru-

gere.

distirugere

posibilitatea

constituirii prin alte probe, nu

distrugere implia
Din
punct de vedere care ne preocupd, al
constituirii
revocrii, distrugerea comparat
pierderea,
particularitate,
pe
la reconstituire,
pierderea e suficient,
a fi niecesar, la revocare distrugerea e necesar,
a fi suficient.
Distrugerea pentru a
revocare, mai
ne
nece .itatea de a
in mod cert,
fi avut
timpul
vietii testatorului
lui. Cnd distrugerea e opera
tuia dect a testatorului, am puea zice
revocarea naste mai
putin din
distrugerei deck din resemnarea testatorului,
de distrugerea
nevoln:c de
reface. Ad distrugerea ar fi mai mu:t un element de fapt, desprins dintr un
complex de
care ar
mai
aspectul
juridic al
prin gestiune de
ratificare
tacit, dar cert,
partea testatorului.
dovedeascA distrugede revocare ?
De s'gur, recurentii care o invoaci.
Dar mai
o constatare.
recurentii pusi
In cazul de
fata legatarilor. invocnd
,exceptia
testamentului,
singuri primul
de casare,
implicit, att existenta testapos bilitatea legali a reconstituirii lui. Penmen,u:u,
ce s'a pledat revocarea dac existenta nu e dovedit ? Ca
invoci revocarea e
mi-ai admis implicit, e
ai mirturis't
am dovedit existenta, cdci numai atunci utilitatea de a
revocarea poate
se justifice.
Revocarea este o exceptie opus existentei pentru a-i parea

Cine, cum
ca

ce conditii,

fie

www.dacoromanica.ro

efectele. Cine o produce

curentii pentru a se
drept
asupra revocarei, trebue s se constate
elementele revocdrei. Revocarea dac
dit de formele prevdzute de lege,

o dovedeascd.
s'a violat Drincipiile
fapt
au dovedit
este

e tacit nu poate
din distrugerea
sau
putin acceptat de testator.
Toate aceste dovezi
recurentilor.
Cu ce au dovedit
de fond
testamentul a fost mai
distrus, apoi
s'a
testatorului
fine
n'a
stiinta
?
fost distrus
timpul vietei lui
cu
lui, nu se poate
trage din simplul fapt al distrugerei o revocare. Aceste dovezi
recurentii
le-au administrat.
s'au mrginit a invoca o
simpl imposibilitate, acolo unde era nevoe de o certitudine.
Or, cum foarte bine spunea d. Antonescu, instanta de fond le-a
rspuns asupra
mai
posibilitti de distrugere
distrugerea nu e cert chiar de ar fi devenit pentru d. Rosental, nu era pentru Amira o distrugere fr
rea lui Amira nu-i poate
testamentul.
Iat ce zice
aceast
instanta de fond :
rezulte

O obiectiune ce la prima vedere ar avea o

mai

care s'a ridicat de mostenitorii de

este aceea
c legatarii nu se pot folosi de proba prin prezumtii
n'an dovedit c pierderea testamentului, prin fora major
s'a produs
data
din viat a lui Amira. In adevr, tste stabilit
jurisprudent
testadelicat

mentul a fost distrus de testator

sau cu voia lui, sau
numai cu
lui, sau chiar prin fort
Drin fapta
unui al treilea, dar
timpul
testatorul
a putut
cunostint de aceast distrugere
n'a ref
testamentul) aceasta echivaleazd cu
revocarea legatelor
zute
cazul de
acel testament. Dar
nu aceasta este
speta.

Testatorul n'a putut s-si formeze convingerea

actele
depozitate de Cassa de Depuneri la Moscova sunt definitiv
pierdute.

Btranul Amira timpul rdzboiului nostru a

ritoriul vremelnic ocupat,
abia dup semnarae pcei de
centrale, care
memorie dintre
vara
1918, a
depozitele dela
a avut
Cassa de Depuneri
evacuate la Moscova; dar
vremea
aceea
curentul
nu se
va
plin, sau se va stinge ca
foc de pae, la prima adiere de
la prima
de redesteptare a
lismului tarist. Mai ales la noi
vechii instriti cei ba-

cei care au trit impresionati toat viata de a tot

autocratismului rusesc, care

deceniile trecute, au

www.dacoromanica.ro

156 -

repetate prilejuri

sau

enutul

spre libertate ori

de
organizate; asemenea oameni, ca Amira, nu pubine ar fi
teau
schimbe dintr'o
convingerea si deci
bnubolsevismul
Rusia mai multi
datorit acestei temporizdri se vor distruge toate depozitele noastre din Moscova.
in cazul
mai ru,
se va
aurul
poatc
dar documentele private care nu au valoare pentru rusi, nu au
le distruge.

De

mare parte dintre noi.

subsistd,

si

la

Aceasta a lost desigur

care se stinse abia la vre-o 6-7

octogenarului Amira
retragerea trupeinamice din Capita la Wei, interval in care
celor
87 ani, nu mai putea
nimic cu
proprie". (Vezi
zia

pag. 6-7 No. 1).

Reiau o constatare: Testatorul nu si-a putut face convin-

gerea

actele depozitate la Moscova stint definitiv pierdute".

nu e... definitiv pierdut, nu echivaleaza
distrus".
Or, numai din distrugerea
cu celelalte conditiuni expuse
poate induce revocarea. De notiunea pierderii se
nu posibilitatea
putin speranta
din
considerentele instantei de fond se vede
testatorul avea o
asemenea sperant anume motive de a
ca noi
nu este
un interes ca
care ne-au retinut
pen-

tru a comite un abuz de incredere in privinta unor valori,

abuzeze de depozitul care li s'a incredintat
este vorba
de titluri
o valoare
Aceast sperant
-aproape sigurantd o
totii. Or,
o asemenea
e

de

e posibil sa fi Yost

de un octogenar ca Amira
ales la o
era greu
forrnalitkile testamentului
vreme
dea
testamentul lui este la un
sigur
tezaurul
Depuneri. Din faptul
testatorul a socotit refacerea testanu se poate induce resemnarea lui in fata
cesiunei ab intestat.
De
ce s'ar putea
unei asemenea argumentdri
pe care instanta de fond a fost
s'o aprecieze
puterea ei
? Nu
de nicieri
constiinta
cuiva
titlul a
distrus de bolsevici si
mai
s'a dovedit
de
distrugere a avut
constiint5
Amira pentru a se conchide
nemai
asupra
averei sale prin testament, ar fi admis ca averea
tenitorilor de
succesiunea ab intestat". Prin
mare,
mod firesc argumentului recurentilor din
rarea
testanientul a putut
distrus" 11 s'a rispuns
imprejurarea
testamentul a putut
nu fie

www.dacoromanica.ro

- 157 dac elementele de fapt necesare pentru ca un

cipiu s se aplice sunt intrunite, pe ce se mai
acuzatia
principiul a fost violat ? Pe nimic !
atunci motivul
ce combat apare nu
neintemeiat, dar chiar neserios,
dup cum foarte bine
de fond:
In definitiv, numai ipotetic se sustine totala pieire a testamentului mistic,
concluziunile principale sunt
sensul
este numai o imposibilitate invincibild, provizorie de a produce testamentul". (Vezi hotrdrea pag. 7 No. 2).
respingerea recursului
rmne numai s
motitreb: cum, cnd ni s'a vorbit dela inceputul

de casare c suntem
prezenta unei situatiuni extraordinare, cnd ni s'a repetat c este un caz
precedent
istoria
aceast retinere a unui depozit despre care nu se
ni se va restitui
$tie
intregime sau partial,
recurentii au mrturisit
ca aurul
e foarte
fie
retinut, iar titlurile fr valoare pentru bolscvici, dar extrem
de importante pentru viata
s ni se restitue,
cnd ni s'a declarat toate acestea, e
c din aceast
certitudine care
asupra distrugerei reale nu se mai
poate scoate certitudinea
revocri.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PARTEA

Observatiunile d-lui

de

din

literare ale consilierilor

www.dacoromanica.ro

S. IV

www.dacoromanica.ro

Edit. Curierul Judiciar".

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DIMITRIE ALEXANDRESCO

Persoana d-lni Alexandresco am asemuit-o adesea

un
stup, imprejurul
roiesc, ca niste harnice albine, reprezentantii mai rnultor generatii de
opera d-sale ne
da impresia unui fagure din a
miere s'au
rnd aproape toti slujitorii Drepttii.
Insasi imagina pe care ne-a inspirat-o ilustrul nostru civilist,
complexitatea personalitti sale
deci rolul anevoios pe care l'am avea daca am
s-i facem un portret
literar complet. De aceia ne vom mrgini doar
a-i schita
lueta, cu att mai mult cu
publicatia noastr, in
de fata, se ocupa de d-sa
accidental.
Scopul nostru va fi atins spunnd c,
cele trei ipostase
sub cari s'a
lumei noastre juridice profesor, magistrat avocat, a ocupat totdeauna un
de frunte
toate
aceste mari
au fost dominate de nota
caracterizeazd: aceia de publicist, a
fertilitate pentru tara
noastra, e de sigur
precedent.
D. Alexandresco, cu rabdare de benedictin, a cules o viata
substantialul din eflolescenta
civilia
zate
din vechiul drept romnesc, pentru ca, prelucrind acest
imens material,
ne ofere,
15 mari volume,
de
strainattii: Explicatia
a
vechi

civil

principalele

legislatii streine".

de aceasta

nu mai putin important

trimiterilor, e a ceia pe care o fornumeroasele adnotatii jurispruclentiale pe cari le-a
rzit neintrerupt publicisticei noastre judiciare.
exagerare,
Am putea chiar zice,
d. Alexandresco e
unul din intemeetorii
acestei publicistice,
altii.
de Al. Degr,
pi in intinderea

Revistele Dreptur, Curierul Judiciar", Pandectele

parte, cea mai

Jurisprudenta general", constituesc,
convinatoare mrturie a uriasei munci pe care a desfsurat-o
acest titan al stiintei Dreptului.
Biblioteca Marilor Proceso.

www.dacoromanica.ro

- 162 dimensiunile
Cu formidabilu-i bagaj de cunostinte
pe
nu
ca d. Alexandresco
ea a devenit
atunci
a Academiei
juristilor.
fine accesibild
a
o
o oarecare
E aceasta
remarcabila-i
de mult
acelei modestii ce contrasteazd
pentruce eruditul dela Iasi,
astfel se
sftos
pe catedr apare totdeauna ca un
la
strnecu discretie la nepoti
care

perei sale, fatal era

Intre multiplele calitti ale d-lui Alexandresco nu poate fi

spirit de incurajare a tutulor manifestrecut
vederea
timide dar valoroase, pe cari de multe ori le-a cuitivat
care
desvoltarea, ceea ce este enorm
a tot ceea ce
domneste tendinta
in
sau,
cazul
mai fericit, indiferenta.
neste s se
consacrarea pe care d-sa a dat-o
vizeaz
scoaterea din
unor pene
tremurande,
uitrii a multor magistrati, ale cror
le-a
levat prin adnotatiile sale.
ameDe aceea, profesorul scriitorul,
de
un
stejar ce
nitate, ar putea fi deopotriv comparat
ocrotitoare ramuri, la addpostul
creste in voie.
nerile vlstare pot

I. Gr. Periefeanu

V. V.

D. Alexandresco s'a nscut in

la
Dreptul la Paris, unde a mai urmat
ani
de declamatie. Neplcncursurile faculttii de medicin
ale
Note

tombrie 1853. A fcut liceul

du-i medicina, s'a inscris la Facultatea de Drept, dup ce a trecut

1872.
calaureatul la Sorbona, in
In timpul rzboiului franco-german a
parte din legiunea: Les
de la France, sub comanda generalului belgian Van-der-Mer.
Reintors in tar, la Mai 1875, fu numit procuror, apoi judector de
5edint
de instructie
in fine, prim procuror la tribunalul Iasi.
La 1880 se retrase din magistratur inscriindu-se in
din
La 1900
in magistratur ca procuror general la
de
Apel din
apoi la Curtea de Casatie,
a lost
Secretar general al Ministerului de justitie intre
1890-1892, la
1892 fu numit profesor de drept civil la a treia catedr,
de
gretatul Take
cci
atunci nu
la
dect
catedre
de drept civil, ceeace era o anomalie, deoarece materia se face in
Ca publicist d. Alexandresco a
literatura noastr
explicatia comparat a Dreptului civil
in 15 volume,
astzi
nu se mai gsesc in
Primul volum din
acestor co-

www.dacoromanica.ro

- rnentarii a aprut la 1884. Prima fascicul, aprut atunci, cuprindea

autorul incepndu-$i lucrarea sa dela
Pe lng aceast mare impuntoare oper, care astzi este in mna
tuturor, a mai
un studiu in limba francea asupra Dreptului romn,
citat de toti
lucrtor neobosit. a gsit inc timpul s
intocmeasc peste 10.000 de note
observatii juridice in toate revistele
astzi. Aproape
de drept la cari colaboreazA
nu exist hotrire
decAtoreasc in care s nu figureze numele
Desi in
destul de respectabil, d. Alexandresco
dela 10-12 ore
zi, in biblioteca D-sale este una din cele mai
complecte din
ca drept
ca llteratur.
A elaborat proiectul codului civil pentru Romnia Mare
are
manuscris mai multe lucrri asupra
civil
procedurii civile.
A fost de mai multe ori deputat
senator, membru in consiliul
munal
judetean la Iasi, etc.
n'est rien, pas mme acadmicien !

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

OBSERVATIUNILE

PROFESOR D. ALEXANDRESCU

asupra deciziunei Curtei de Apel din Bucureti Sectia 1V-a, dat in

procesul Amira

de a zice

cuvinte asupra deci1923, a Curtei din

ziunei civile cu No. 21, din 31
Bucuresti, S. IV-a, recomandabil din toate punctele de
Ne

ca solutionare a chestiunei, ca
analele noastre
echitate, care va face epoc
care va putea servi de model cazurile
rnilare ce s'ar ivi vtor.
vedere,

ca

In adevr, de
ori va fi vorba de reconstituirea
nui testament perdut sau distrus, chestiunea va fi de acum
lesne de judecat,
nici unul din judecAtorii cari
vor avea a se pronunta
asemenea spet, nici unul
din avocatii cari vor avea a o
nu se
lipsi
de a citi reciti dela un
la altuf Splendida
ciziune dat de Curtea din Bucuresti, pe care avem
ne
a o adnota, mrturisind
dela
tpt ce vom putea spune, In aceast
va fi palid
departe de a fi la
ei.
vorba, In spet, de reconstituirea unui testament
al cui original nu mai poate fi
astzi
cade fort major, independent de vointa testatorului
care, ca atare, poate fi considerat
mod definitiv ca
perdut sau distrus, chestiunea de drept ce se pune este acea
de a se
dac art. 1198 4
1203 din codul civil sunt
sau nu aplicabile testamentelor
Chestiunea nu este nou a o pune este a o rezolvi.
doctrina
jurisprudenta sunt,
adevr, unanime spre a decide
textele de
sus se aplia la

www.dacoromanica.ro

sub
genere, att la cele autentice
form
ar fi redactate.
privat, ct la testamente, In

actele

zic Colin et CapiAceast solutie este foarte

proadevr, de principiu
tant (III, pag. 840). Este,
partea interesat este
ba este intotdeauna liber de
de
titlul ce-i serve5te
printr'un caz de
civil), cci aci reclamantul
drept prob (art. 1198 4
mod direct vointa liberal a
nu tinde s stabileasa
functului, ceea ce ar fi contrar caracterului substantial al
formelor cerute pentru existenta oricrui testament, vosimplu a stabili c aceast voint s'a manifese5te pur
sens,
formele legale". (Vezi In
tat favoarea sa
Planiol, III, 2680; T. Huc, VI, 266 VIII. 300, in fine ;
Aubry et Rau, X 647, pag. 450 urm., text note, ed. a
5-a; Zachariae, Handbuch des franzsischen Civilrechts,
nota 2 (ed. Crome); Baudry
657, pag. 224,
et Barde, Oblig., IV, 2646, ed. a 3-a; Baudry et Colin,
Don. et testaments, II, 1867; Pand. fr., Vo. Don. et testaments, 6133 urm.; Rpert. Sirey-Carpantier, vo.
ment, 1787 urm.; Rpert. Dalloz, Supplment, vo. Disp.
tre vifs, 618 urm.; Demolombe, XXI, 34; Larombire,
VI, art. 1348, No. 49, tc.

Curtea din Nancy zice, de asemenea, foarte bine

art. 1198 din codul civil, care admite proba testimoniald
in consecint,
a prezumptiunilor (art. 1203 c. civil),
pentru restabilirea unui titlu perdut sau distrus printeun
caz de fort major, se
la testamente, ca la
acte
genere.
urmare, acel care invoac o dispozitie de ultim voint, fcut
favoarea sa printr'un testament care a disprut dintr'o
de
major, este
primit a stabili prin martori
prezumtiuni grave, precise
concordante, de natur a determina convingerea judectorilor, existenta acestui testament, precum
faptul accidental care ar fi adus disparitia lui. (D. P. 1899.2.263
Cr. judiciar din 1900, No. 74, pag. 594 urm.,
observ.
Sirey, 1900. 2. 94; Cas. fr. D. P. 82. 1. 299,
consilierului Barafort; Sirey 1904. 1. 132; C.
Grenoble, Sirey, 1903. 2. 106. Mai vezi C. .Craiova, Cr.
judiciar din 1899, no. 7, pag. 51, etc.

www.dacoromanica.ro

jurisprudenta sunt de acord

zica, doctrina
Va
aceast
.etsupra principiului, nicio dificultate neexistnd
alte autoritati mai recente,
sens
Vezi in
nota publicat tot asupra mende d.
Alexian
tionatei deciziuni a Curtei din Bucure5ti, in Pandectele
pag. 199 urm.
anul 1923, partea a
foarte substantiald, ne-am gsit treIn aceast
n'am fcut nimic pentru cultura junoi,
toate
din tara
cula Academiei romne,- vorbindu-se de
nici un cuvnt relativ la cele peste zece mii
n'am
in toate revistele
de note 5iobservatii critice ce am
cele
de volume,
strine, nici la
romne

la care am muncit ziva noaptea aproape patruzeci de

ani, in care timp n'am cunoscut nicio distractie, nicio petrecere
desfatare.
Recunoastem
ceea ce am produs pe ogorul juridic
este egal
zero, pentru ca
mai
Institut de
avem s fie scutit de a se ocupa cu asemenea nimicuri.
(De
non curat praetor). Se va vedea
in
-tor
altii vor face mai bine.

Dar, la unna, urmei, nu vedem pentru ce am fi suparati,

numai noi, dar
multi altii, mai vrednici poate
noi, au f ost trecuti
vederea. Astfel, nu s'a vorbit
despre Paucescu, Degr, Dim. C. Popescu, care,

timpuri grele, a reluat directia ziarului Dreptul, pe care

-a condus'o

la moarte.
Nu s'a zis nimic. de asemenea, despre
-veanu,
Tocilescu, Dim. Chebapci, Tanoviceanu, C. N.
Toneanu, Maniu, Nacu, Dissescu alfii, cari au pus poate
ei o pietricia
de
la edificiul juridic
in ultimul
al veacului actual;
gsim
bun companie.

Din starea sufleteasc

usor se
care ne aflm
Toate prevedea ce se va
Ante-proiectul de
-vizuire al codului
pe care l'am elaborat pentru
Intregit,
provinciilor
socoteala de
:alipite. Il vom
flcarilor,
ca altii mai culti,

www.dacoromanica.ro

- 168 mai priceputi

mai

un

pro-

Aceast solutie se impune astzi

att mai mult,
carte a doua inceputul succesiunilor,
mai au
deoarece acest rnanuscris, pe care astzi
mai avem nici curajul, nici puterea de a-1 reface, ne-a fost
proprietarul reposatei Tribune juridice, sub
de
de
publica,
a fost distrus
cea mai
de o
de
bine ca toti acei, pe
care o asemenea lucrare ar fi putut interesa, s'o
s
cum ni s'a rdspltit munca dezinteresatd ce, in

curs de mai multi ani, am depus pentru ridicarea

Tribunei juridice. Oamenii drepti
nepartinitori,
vor judeca
purtare incalificabild o vor
cum

Nu ne putem astepta la recunostintd, pentru

acest
dar dumnezeesc este apanajul sufletelor nobile.
tinta
acele
orientale care se pastreazd
.numai
vase de aur, a
Jules Sandeau; ea parfumeazd
sufletele cele.. mari
pe cele
pentru ingratitudine, nu trebue s ne
de
o
drum, ea
apanajul oamenilor
mici la suflet, cari sunt in majoritate.
Le bien a

tombeau l'ingratitude humaine,

a zis Alfred de Musset, iar La Fontaine exprim un adevar

incontestabil

zice :

J'ai beau crier et me rendre incommode

L'ingratitude et les abus
N'en seront pas moins la mode.
In
priveste biblioteca (peste 10.000 volume), pe
care le-am adunat carte cu carte
timp de
de
veac, o vom
antiquari, pentru ca s

urm despre ea.

Din cauza crimei
-

distrus cea mai

biblioteca din Ategandia, care
peste
pentru care' a

www.dacoromanica.ro

- 169 s le consume,

totu5i omenirea n'a stat

ci a mers

(1).

mizerii omeneti este vorba aci,

Dar nu despre
voe ne-am
ci despre testamentul unui filantrop, de care
digresiudeprtat. S ne ierte cititorii nostri aceast
o vom numi partea sufleteasc a
voia
ne pe care,
va fi
acestei note, una din cele din urm ale noastre.
deci cntecul lebdei (le chant du cygne).

Revenim acum la chestiunea noastr. Ce s'a

octogenar, arhimilionar, avnd
Un
plat
numai pe sotia sa o droae de nepoti (vorba
salba dracului), las uzufructul unei prti din insemnata lui
averea imobiliard, care astzi se ciavere sotiei sale,
aproximativ la 50 de milioane, din cauza cre5terei
nebuneti a valorei imobiliare, o las Azilului Elena
instrucinstant prin Minis
Doamna", reprezentat
nepotiunei publice, averea mobiliard netestat
tlor, cari astfel nu se vor alege, dup cum se
numai
blagoslovenia testatorului.
Testamentul pe care las defunctul poart data de
1883
este redactat
forma olograf, el dndu-i mai
trziu, la 1888, forma
de moartea testatorului intervine
mondial,
Cassa de Depuacest testament
depus
neri, este trimes la Moscova,
tezaur
al
cu juvaerele amanetate Muntelui de Pietate,
avere a particularilor.
Ce s'a fcut cu acest tezaur este lesne de prevAzut,
in

cuvinte, istoricul acestei crime, care a necinstit

omenirea :
Abdul
care a murit episcop de Alep, in anul 1286, relateaza
ca atunci cnd Arabii au ocupat
Alexandria,
anul 641 dela firistos,
biblioteca
a devenit prada flacrilor, din
lui Amron

seful

Acest din urm consultnd pe califul Omar

privire la soarta
celebre biblioteci, a primit urmtorul rspuns fanatic
barbar
acela

Sau manucrisele care compun aceast

sunt conforme
atunci sunt inutile; sau ele sunt contrare doctrinei profetului,
atunci sunt pefnicioase. Prin urmare,
caz, trebuesc distruse".
In conformitate acestui
selbatic, cel mai mare monument al

Coranului,

trecutului a

spre baguba omenirei

www.dacoromanica.ro

- 170 necinstea bolcevicilor. Ei

c
ca niste slbateci, asupra lui
ceeace
nu mai poate fi,
despre restituirea lui nici
a mnca lupul este bun mncat.
.

La ce ne puteam oare astepta din partea unor

momentele cele mai critice, ajutau pe dusmani
cari,
in mai multe
a fost
pe care brava
tunul
contra
s
dezarmeze
cea
li s'a incredintat,
Acestia sunt oamenii
averea
cu o incredere
mai
garantie
Nationale, a Statului romn
a particularilor,
foarte mare
neertatd,
cuvnt: a
ocazii,

pe care astzi o pltim foarte scump.

cauza acestei
a curentului nenorocit ce
greseli a guvernantilor nostri
atunci, s'au pierdut
ca
pui
altele, a

valoare materiald, artisticd

este incu care nu ne vom mai
Intre lucrurile de valoare expediate cu
la
si testamentul defunctului
despre care
el
avusese
de a
mai multe urme
lada
lui de fer,
altele, mai multe
pe care el scricalculabild,

sese: Intocmai

originalul, depus la Cassa de Depu-

neri, la 28 Noembrie 1897,

recipisa No. 20.688". Acest
testament este retras de la numita
redepus in mod
definitiv la 15 lunie 1908, de unde
rdzboiului, la
1917, este trimes la Moscova,
cum s'a
mai
La finele anului 1918,
fuga rusinoas dar
ntoas a Nemtilor
urma renintoarcerei guvernului din
Moldova la Bucuresti, Amira rnoare, creznd,
toate
probabilittile,
actul care cuprinded ultima lui voint se
gseste acolo unde fusese depus spre mai
El
putin
reintoarcerea guvertiului
capitala
Wei,
rnoare la
1918.
Acest testament ne mai existnd astzi, Curtea reconstitue
prtile sale esentiale
prezumptii puternice,
trase din
testatorului, pe care el avusese
de a le pstra,
din care unele erau
semnate
de

Prezumptii mai puternice nu puteau s existe,

un asemenea testament n'ar fi putut fi reconstituit, apoi,

de sigur,
nu s'ar mai
reconstitui nici unul.

www.dacoromanica.ro

- 171 disparitia tesDar mostenitorii de snge obiecteaz

timpul
disparitie exist, s'a intmplat
tamentului,
asemenea caz, este de principiu c,
vietei testatorului
acestei disparifii, testatorul a trit un tmp des-

a mai face altul, aceasta este cea

luat sama a
voca tacitamente. (Vezi tom. IV, partea II, al
noastre, pag. 32 tom. VII, pag. 292). Dar la aceasta se
testatorul aflnd despre tridrept cuvnt,
lspunde,
tul de indelungat, f
mai

dovad

el

meterea testamentului la Moscova, de abia la finele anului

el n'a
1918, in scurtul timp ct a mai trit
caz, a avut
in
tezaurul nostru este prpdit
o
el va fi restituit, sperant pe care, de
speranta
mai au astzi ctiva naivi. Vorba ceea: Asteapt rnurgule
verde!
paste
testamentul
Din toate cele mai sus expuse rezult
defunctului Amira, gratie unei interpretri sndtoase
picioare prin resridice a Curtii din Bucuresti, rmas
de
are
fiint
astzi,
pingerea recursului,
binefacere lsate de el vor fi aduse la Indeplinire, ceea ce
nu
cuvntul unui jurisconsult, a lui Troplong,
care a zis:
vointa omului, idealizat prin
lume.
moarte, este una din cele mai mari puteri din
Solutia
de Curte se impunea fat de
rile cauzei nici nu
fi alta.
face onoare
magistrati cari au pronuntat
decizie memorabil, a
nume se poate
la finele ei. Dl. prezident

C. Romano, trebue s'o recunoastem,

dat mult osteredactarea acestei decizii, care, precum spuneam
de la
va rmnea ca un model
cazurile
rnilare. Vom
spre a termina aceast
nat observatie, pe care prea putini o vor citi,
alt
s'a putut zice, timpul lui
Mare,
sunt
judecAtori la Berlin, avem satisfactia de a
zice, la
rndul nostru,
avem judecdtori
capitala
romnesti.

D. ALEXANDRESCO

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Portretele
ale consilierilor Curtei de A pel din
cari
parte judecarea

www.dacoromanica.ro

sectia IV
Amira

www.dacoromanica.ro

Curtii

Edit.

www.dacoromanica.ro

Apel

S. IV

www.dacoromanica.ro

C. A. ROMANO
Contimporanii lui Voltaire spun c mndria filozofului
si admiratorii lui
de sensibila,
manist era
crilaude, necum
sinceri
indrzneau
Biblioteca
tice de teama de a nu-1 indisDune.
ce priveste portretele
rilor Procese a adoptat anonimatul
sper,
voi fi
judecatorilor publicate in acest
redau, in
fr a stnjenit de nici o mustrare
fizic al unui magistrat, care
sturi simple, portretul moral
peste exigentele obisnuite ale
ce
e inzestrat cu
pentru conde aprig
profesiunei ; temperamentul
servarea formelor aparente ale institutiunilor fundamentale de
stat, impun vremurilor noastre ca o
valoare energie
de utilizat in
organizare
fizic
robust, sfidnd oboselile de mice
din,
drept
ochi pe cel cu care vorbeste, semn al
unui caracter
al
curate, care n'are nimic

reproseze.
Atent, respectuos

autoritar
timp.
fietfunea social a prestigiului aparent al robei cu
pe care i-o
constiinta intim a integrittei sale morale a
institutiunei
Ochi
cum

apartine.

veghetori; dojenesc sau incurajeaz,

avocatul se abate de la elementarele-i indatoriri
sau reuseste
pstreze tinuta cuviincioas si demn, fat
de Curte,
de adversar, fat de propriul su client.
Pentru tinerii debutanti e un
si un sprijin discret.
In interesul justitiei mai mult nu se poate face, pentru a tutela
debutul
att de timid
al acelor cari fr
indrumtori, se ingrozesc
fata incidentelor procedurale.
Conduce desbaterile
cadrul strict mrginit al procesului. Sever
de abuzul vorbei, e magistratul

ideal, care, desi respect sicana legal" totusi

formula obiectiva a textului legal cu intuitia
si echitabil
a
de fapt. Att
pe cari le
polernicele pasionate in cari se angajeazd, e
orn,
suflet : o ordine
care
creia se sajertfind

prieteni

www.dacoromanica.ro

complicatii

- 176 si vigoare
o
unui bloc de granit.
Are sentimentul
fie
In ordinea profesional e menit
profesionale.
civilizat al
mai disciplinat
faza de
de
al
In imensul
prin parconsolidare a nouei noastre burghezii
efacere
ticiparea elementelor rurale la via ta
incordndu-se raporturile sociale si politice, rolul
ravurile
de mediator
magistraturei n'a mai putut rmne la
conflictele pur patrimoniale, ci a trebuit
prtinitor
predominarea
tudine
'n conflictele sociale. De
care a redus
noastre
tivului"
toate domeniile
sufletesti,
dndu-i

lui

Parlamentul la rolul unei institutii de vot automat

a legilor.
registratur
putut
Asfel se
de ce magistratura nu
toate legile
vechea ei
Toate
ca
instantelor judectoresti, singura pudndu-si
tere
era magistrade care se puteau teme
tura. Din noua Constitutie ea trebuiea
ias cea mai asigurat
neatrnarea ei, ca
mijloacele proprii de
de
inaintare, cci avea o
misiune de ordine
echilibru
dezorientarea general de azi.
;
Ori, noua Constitutie a fost o dezamagire pentru
gistratura a esit din punct de vedere al dreptului public, mai
robit ca
magistrati,
aceasta micsorare a
de ce,
a prestigiului unei institutii, care parea
din
puterei
punct de vedere constitutional, un
independent
autonom,
a'u dat alarma,
de perspectivele triste ale acestei
conceptiuni juridico-politice quasi dictatoriale.
ai
s'o fac,
primul
traditiei
prestigiului institutiunei din cari fac parte,
al
doilea rnd ca
ai
organizare

democratia

Ce e de admirat de
din activitatea acestor
magistrati, e
civic de a
aceast
damoral, infruntnd
de pretutindeni, lund
atitudine acolo uncle
mai
s'au hotart s se resemneze
corp

lupttorii si

trebuie

lui, mai ales atunci cnd acest corp social, define, conform
dreptului public, una din cele
puteri
nizare
a
stat.
In acest sens la lumina acestor idei, au a fi

vintele Presedintelui Curtli de Apel s. IV

magistratura". Nu
privilegiul
excluzivi,

asa cum o

se

caste de
de

orga-

Nu mai

in cetate si revenei

pe

www.dacoromanica.ro

- 177 ceva din atmosfera

Din intreaga lui fiint se
cinstiti de odinicare se desprinde din viata boerilor drzi
a
supunerea
oar, cari mirau pe domnii obisnuiti
pe cronicarii vremii.
vremurile
cum viata
a
lasitate o
luminoasa, tot astfel Presedintele
umilint
A. Romano, acuznd puterea execuconsilier de
tc
abuz
acest eufemism juridic a tot ce a
pe contimporanii lui, dnd prilej unui
bitrar
tara asta,
vietei, aparitia noinsemneze pe
cronicar anonim
bila frmntare a unui ales.
cari

s'a nascut la 12 OcConstantin A..

veche
1879 in corn. Arcesti (Jud. Romanati); d-sa descinde
familie de boeri moldoveni, din care a fcut parte Constantin Ion Roma,
fost mare serdar, care sub domnia lui Ion Sandu Sturza, primea delegatiuni
de judecAtor
Domnesc din 30 Decembre 1827). Un alt membru
marcant al acestei familii a
parte in 1821 din batalionul sacru Etecondusa de
Ipsilante. El a fost ucis de turci
numele sau
figureaza pe monumentul ridicat
1885, la Dragasani, in amintirea acestui
fapt eroic.
Dupa terminarea studiilor universitare la Facultatea
din
Bucuresti, d. C. Romano a intrat
magistratur,
numit la 15 Mai
1904 jude
al
(Botosani). Substitut la Trib.
la 5 Martie 1905,
scurt vreme (1 Septembrie 1905) fu numit supleant la
tribunal, post in care ramase
la 9 Mai 1908,
fu inaintat
procuror la Trib. Muscel. In
an, la 2 Octombrie,
tura
a acelui tribunal, de unde trecu la tribunalul Ilfov ca
de instructie (1
1909). Presedinte al Trib.
la 2
1912, dup cinci
ani fu
Consilier la Curtea de apel din Bucuresti (21 Noembrie
1917),
la 9 Noembrie 1921 deveni prezidentul Sectiunei a IV-a a acelei
Note

Curti.

De la 15

1921 pna la

Octombrie 1921, d. Romano a

prin delegatiune functiunea de secretar general al Ministerului de justitie.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

pRIGORE

Edit. Curierul

la

www.dacoromanica.ro

Apel

www.dacoromanica.ro

GR. CONDURATU

Un zmbet. Un zmbet de prietenie pentru

cunoscuti,
egal de promittor pentru toti juspentru
titiabilii.

Sursul d-lui Conduratu, luminos ca un soare

de

April, te dispune, te face s crezi

lumea e mai bun, c
gile-s mai drepte chiar c magistratii sunt ei oameni.
In roba celui mai
consiller de la Curtea de Apel,

un superior exemplar de umanitate.

Prin vestmntul de sacerdot al Drepttii intrevezi omul,
un orn" cea mai nobil acceptiune a cuvntului. Mereu neosursul pe buze,
entuziast ca la 18 ani, de un
bosit
umor vesnic constant, apropkirea d-lui Conduratu
bine. Vorba sa e mngetoare. Viata-i e un
la munc,
odihna vrednicului magistrat e un repaus in acthme... (la
,,Jurisprudenta general").
cari venim in
Intreaga4 personalitate este pentru noi,
contact
d-sa, reconfortant. In terapeutica moral, d. Conpoate fi prescris ca
mai eficace tonic.
paravanul modestiei sale, exagerat pn la
superioare calitti: inteligeM sprinten, memorie
o ironie fin, chiar
prodigioas, mare mestesug
povestire,
periculos de

Distinsul nostru consilier este att de subtire nu numai la

atunci cnd
propriu, dar mai ales la fig-urat,
spune
,ceva trebue s
atent,
nu
dac vorbeste convins
san
glum ca
distreze spiritul.
ce admirabil
briciul
al ironlei pe
fruntasi ai
barei
att de abil este,
acestia
nu prind mkar de
veste. Acul spiritual al d-lui Conduratu este prea subtire ca
te rneasc, necum
te doar, dar tocmai pentru aceasta, ca
de iute discret,
acul seringilor perfectionate, ptrunde
numai
l'ai simtit. In neintrecutele-i
ce te-a
intreruperi pe cari le face
fotoliul de magistrat,
ultimele spasme ale unui temperament expansiv, comprimat
fr mil timp de 20
Ori de
ori
pe
efervescent, bgat
roba care-I condamn mereu

www.dacoromanica.ro

- 180 face impresia

vultur, din tirnpuri iinemoriale
colivie. Uitat-a vulturul
sboare?

asculte,
chis

apoi ar fi
!...
Idealist incorijibil, d. Conduratu, care
ar vrea
ar putea fi
mercantilizeze
bogat,
aceast
de
care pare a fi
simtit Malta chemare: urnanizarea magistraturei.
D. Gr. Conduratu rmne
crainic al magistraturii viitorului.

- D-1

Bucuresti la
Conduratu s-a nascut
in $tiintele
obtinerea licentei in drept
in Germania,la Berlin
torice la Universitatea din Bucuresti, plec mai
obtinu diploma de doctor in filozofie
Lipsca
apoi la Paris. In
de
:
Mihail Beheims Gedicht
dela Universitatea din Leipzig,
cursurile Facultatii
La Paris
Woewoden
den
Des Hautes
de drept
ale
1904 ca ajutor de judecator al
Intrat in magistratur la 31
un an trecu procuror de sectie la Tribunalul
ocolului H
la
apoi postul de judecgtor de ocol
localitate,
vuelui. In
Note

14 (26) Septembrie 1876.

Tribunaltd -Covurlui

1909,

26

la

Septembrie 1913,

judecAtor de

la care fu inaintat presedinte al

lului Prahova s. III-a

exercitat atributiunile judecatoresti
care
In intervalul de timp,
de o serioasa
este
la Galati, d. Grigore Conduratu, care a fost
generala, inzestrat pe deasupra cu un remarcabil simt artistic, a luat
sustinut de un cerc
la miscarea artistia-literara pornit
parte
tnajoritate magistrati
avocati, cari intemeind
de intelectuali,
Galati un Salon literar a isbutit s realizeze din punct de vedere practic
editarea operilor poetului Nemmonument lui

pstrat fotoliul de proedinte al Trib. PraD-1 Grigore Conduratu

la 25
1918,
orasul Galati a avut fericirea
rein
su, acum la
de consilier de Curte. In
calitate a
apoi permutat in
la 8
1919
astf el
Curtea de apel din
a fcut o pretioas achizitie in persoana aceluia
la care
Baroul de Ilfov
$coala Politechnica din
legislatie miniera
Conferentiar de drept
Bucure$ti, d-1 Grigre Conduratu, care, dac ar fi vrut, putea s fie de
premiatul Academiei
mult profesor universitar, are satisfactia de -a se
din tinerete Relatiunile
o lucrare
Ungaria
la
In publicitatea

Conduratu ocupa astazi un

de frunte
cu initiativa, directiunea
Jurisprudenta
de publicitate, care, rspunzand
vdite necesitti, este
in
Munca neobosit
care o depune in acestsens vine astfel s
spre
magistraturei, o
strlucita carier.

din ziva in care a luat,

www.dacoromanica.ro

Edit. Curierul

Consilier

www.dacoromanica.ro

de

www.dacoromanica.ro

Mrturisesc:
lipseste talentul pentru a
tot bindle
ce se cuvine s fie spus despre d. consilier Goglniceanu.
gistrat integru, d. Goglniceanu
credintd, sustinut
ani dea rndul,
altarul justitiei purificdtoare.
munca
sine constitue o virtute,
mai nobil
este magistratul care o
cu intelepciune drepttii. Zic
drepttii, fiindc pentru d.
regula de dreptate,
este
cum ar trebui
fie,-nu scop sine, ci mijloc practic pentru realizarea maximului de dreptate. In volbura teoriilor
ademenitoare, ce te
ca o ap vrjit, d. Goglniceanu nu
a realittii, este firul Ariadnei
se pierde. Speta,
conduce sigur la lumina adevrului. Fondul su este
de
meinic
att de ascutit,
d-sa
abil
la timp potrivit, toae zorzoanele de
sofisticA,
imbrobodesc
cele mai multe ori adevrul drept.
Cnd
cufundat
fotoliul de judecdtor, zresc totdeauna in fata sa justitia
simbolica-i
D-sa face mai
de judex de ct de pretor, sau, dac voiti, e un
mult o
Judex care merge
pietatea de lege
acolo
se
este s netezeascd chiar aspirittile dreptului.
Cu acest fel al
de a-si indeplini oficiul nobil de

gistrat, d. Goaniceanu rmne un magistrat model, nimic

nu-i lipseste pentru a fi magistratul ideal in fata cruia Dreptul intotdeauna
ne fie
permis a releva fonciara-i
sufleteasc, constiinciozitatea la
dus
la paroxism,
acel spirit ales de colegialitate care face stimat de
cti
apropie.

Note

esti la 3

D.

din Bucuresti,

Goalniceanu s'a nscut in orasul

in drept la Facultatea juri-

obitenerea

1874.

in

la 28 Noembrie 1898,

numit

ajutor de judector la ocolul Topolog (Arges). Trece apoi in Tribunalul

Romanati ca supleant
1901)
dup doi ani se reintoarse la
calitate de judector, post pe care 11
Judectoria de ocol, de ast data
in acea localitate timp de aproape 4 ani. Tribunalul reprimi in snul
ca judecAtor de
Decembrie 1909,
dup succesive inaintri,
ca presedinte (Trib. Putna, s. H)
prim-presedinte (Trib.
1
Mai 1914
14 lulie 1916, i se
la 26 Aprilie 1919 fotoliul de consilier
la Curtea de apel din Bucuresti,
pe
astzi.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Edit.

Consilier la Curtea de Apel

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ce
potrivit toga pe
uscati si s'a asezat
cuvios
scaun, ca
pe
vreau mi-1
d. Andrei Rduleseu
cu degete
sub rasa-i
glbui, mtnii negre. In preajma crucifixului,
alungit

de liniste religioas care precede desbaterile, treptat,

iesit din penelul mistic al unui pictor bizantin.
rea
Grefierul a nazalizat sentinta tribunalului jurnalul
trecute. S'a dat
apelantului.
o
de
re de o voce
pledoaria a
Publicul a lungit
ca
setea
rostit,
mostenit dela
ce impietriau
aren,
contemplarea
diatorilor. Presedintele a
sprincenele
joc de
de teama unei pledoarii lungi... Numai d. Rdu-

astri

a rmas calm, cu fruntea ca

pe care

emotia
Ascult.

Urechile strvezii par mai subtiri.

privirile, rotite
gar pe fetele prtilor prigoand, se
asuprd-si, ca
si-ar duce aminte
justitia e
la ochi...
asa, cu
oape intredeschise,
cugetului,
ore
tregi. Mereu atent,
Rduleseu e
judecdtorul care nici
odat nu intrerupe pe avocat, nici nu
pe parte. Si se
Cercettor izvoarelor mute, d-sa s'a deprins ca
rile s le
Nu doar
1-ar
grija unei drepte solutii. Dar,
intregitor de franturi, prin intuitie, d-sa
totdeauna din putine elemente
la
adevrul sfarticat de foarfeca interesului.
D-1 Andrei
e un
inzestrat. surprinztor
de bine vorbeste ca profesor, omul acesta,
ca
st
de bine
tace. Sub un calm aparent,
sfredeleste iscoditor spiritul critic. Acesta,
o
ajutat fericit cercetarea trecutulni
chegarea vechilor noastre institutii. Asupra
a plecat un
de istoric cumpnit dar miscat.
jarul simtirii mostenite dinneaose, s'a vzut la adpost de
mai ales
cenusa vremurilor asfintite.

www.dacoromanica.ro

- 184 in
- D-1 Andrei Rdulescu s'a
Note
liceul la
deanca, jud. Prahova. A urmat clasele primare in satul natal
s'a
infiintat
premiul
de
totdeauna.
De
in
A fost
tot cursul superior. A
l'a obtinut
onoare ca o deosebit
a VII-a a obtinut media
clasele IV, VI
avut medii foarte mari
din Ploesti.
a
zece. Este inscris ca distinctie pe tabla de
Bucuresti a urmat cursurile raculttei
Inscris la Universitatea
Filosofie, sectia istoric
ale Faculttei de litere
de Drept
Drept
licenta in Litere cu unade filologie clasic. A obtinut
nimitate de bile albe.

baza concursului, bursierul Fundatiunei Universitare Carol

A fost,
pentru Facultatea de Drept.
lor.
de Istoria
in
A obtinut diferite
la terminarea
trecut examenele a
Pentru modul cum
al Universittii.
studiilor, un
in 1912,
A fost numit in magistraturd la 5 Aprilie 1907. Mai
mare distinctiune de la UniverDrept
a obtinut diploma de Doctor
sitatea de Stat din
de
superioara de
in 1913 Profesor la
A
Dreptul civil.
Stat, unde
numit in 1916, in baza recomandarei Consiliului profesoral,
A
la Facultatea de Drept din
Profesor suplinitor de Istoria Dreptului
de
la Martie 1920. A
Bucuresti, unde a predat
Drept civil.

la Univer1919 catedra de Istoria Dreptului

I s'a propus
dar n'a putut-o primi.
sitatea din.
de Drept international
ani
o serie de
Tine de
public la $coala superioara de razboiu.
lte Studii
Este profesor definitiv de Drept civil la Academia de
Comerciale
Este

industriale.

in Comisiunea de unificare legislativa pentru Drept

procedura civil.

civil

caracter legislativ. Este membru al

legislative, Inst. social, etc.
corespondent al Academiei
A fost ales in 1919
sociale.
in 1920 Membru activ in sectiunea de
Receptia
a avut
la 2
1922. Rspunsul la discursul
a fost dat de d-I lacob Negruzzi, secretarul general al Academiei.
In 1923 a
ales pe 7 ani secretar al sectiunei respective.
A
s publice prin reviste,
de 18 ani. N'avea 20 ani
a publicat prima
Noi in 1900,
in cl. VI,
care i-a dat prilej
fie primit in
de Regele Carol. De atunci
a publicat continuu articole,
adnotari, recenzii, brosuri, volume
subiecte din Istoria Romanilor, istoria dreptuluii
drept civil,
comercial, procedur civila, organizare
legea consolidrilegi speciale, etc. Colaboreaza de mult timp, de prin 1906-907 la ,,Cu-

A lucrat in diverse comisii

de

rierul Judicial", Dreptul", Revista judiciarr, Pandectele

juridice, Convorbiri literare,

pentru istorie

www.dacoromanica.ro

arheologie.

- 185 D-sale ciam :

Noi in 1900, Conferint Ploesti 1900.
24 lanuarie, Conferint Ploesti 1905.
1921.
Monografia corn. Chioldeanca, 1904, ad.
activitatea lui Andronache Donici.
Din

Dintre

tova 1923.

1906. ed. II Cra-

deciziuni, privitoare la petrol

Mrculescu) Buc. 1907.
1908.
cel Mare cu Turcii in 1475-1476.
1910,
edit.
II
Craiova
1923.
Nestor,

Adunare de legi, regulamente

mine (in colab.
Luptele lui

privitoare la embatic
la 1865.

1911.

Dreptului in Tara

asupra
1913.

in Dobrogea veche de

Privire asupra

la

azi. Buc. 1914.

anexare
Sindicatul falimentelor din Bucuresti. 1914.
1915. premiat de Acad.
Studii de Drept civil. vol. I.
1920.
de Dr. civil vol. II, Privilegiul
1920.
a
o mai
Contribujiuni
Puterea judeciitoreascii in volumul Noua
Pravilistul Flechtenmacher. Comunicare la Academie 1922.
de receptie la
in ulthnul
Cultura

Academie. 1922.

Publicitatea drepturilor reala

registrele de proprietate

1923.

Dintre articolele publicate in reviste :

Sanctiunea art. 16 din legea judectoriilor de ocoale. Curierul Judiciar 1907.

Dreptul 40-907.
Dreptul de protimisis la arendarea
Sept., Oct. 1907.
Actele de paupertate in justitie. Revista
Observatiuni asupra alegerilor in comunele urbane neresedinte de
1907.
judel. Revista
Dispozitiuni din vechiul drept moldovenesc privitoare la testamente.
Dreptul 55-908.

consolidarilor
-lifere. Legea
Curierul judiciar 1908.

drepturile proprietarilor de terenuri petro-

Codul A. Donici, publicate de

C. Hamangiu.
Codul Caragea
Recensie in Curierul Judiciar 35-908.
1910.
Din trecutul mosnenilor Arefeni in Convorbiri
cuvinte despi e art. 108 din legea invoelilor agricole
Judiciar 35-910.
Statului
altor
Observatiuni asupra legei pentru arendarea
Judiciar 82-911.
institutiuni la asoclatiunile taranesti.
Din judectile mosnenilor Vultureni. 1911.
Legi vechi romnesti
isvoarele
vol. 1 de S. G. Longinescu,

Recensie in
Judiciar 1912.
Lefurile magistratilor in timpul Regulamentului Organic, in Revista cri1913.

www.dacoromanica.ro

Pagini referitoare la alctuirea

Calimachi, 1916.
prin atributiune Curierul
1923.
Observatiuni asupra vnzrei imobilelor pentru e5ire din indiviziune..
1923, etc., etc.

manuscris: Cursul de
tinut in 1919.
Cursul de Drept civil, tinut la Academia de Comer( in 1922-23.

www.dacoromanica.ro

Edit.

Judiciar".

Consilier

www.dacoromanica.ro

de Apel

www.dacoromanica.ro

NICOLAE RADOVICI

1880 in comuna
D. Nicolae Radovici s'a nscut la 28
Furei (jud. Putna). Licentiat al Facultgtei juridice din Bucunumit
magistratur
la 11 Octombrie 1905 intr
aproape trei ani in
jude-ajutor de ocol, post pe care
1908 fu numit judecgtor defilocalitti,
la 14
tribunal la
Trecut
nitiv al ocolului I rural Turnu
ca judecgtor de instructie (trib.
26 lanuarie 1911,
Iasi), - interval de timp care atrase
afcerea Fischer,
tentiunea prin remarcabila
apoi ca prim-procuror al trib. Covurlui, fu
la 28
Noembrie 1917 presedinte al Trib.
s. II, pentru ca,
vreme,
ce trecu prin
de prim presedinte
Trib. Iasi, s
Consilier la Curtea de apel
In aceast calitate primi la 1 Decembrie 1920 delegatia de a gira
cretariatul general al ministerului de justitie,
timp
permutat la Curtea de Apel din Bucuresti (21 Decembrie 1920)
retragerea delegatiunei,
efectiv
de consilier
la
Curte (10 Februarie 1921).
Chipul d-lui Consilier Radovici, privit prin prizma portreliterar, care n'a avut rgazul
aprofundeze,
oarecum, la prima
de
prin severa-i imobilitate
in
acelei rumene frdgezimi a obrazului, una din

cruntatele figuri ale

inchizitoriale. Un

de Torquemada

modern, pentru care penitentii ar fi avocatii, atunci mai

cncl ei
lungi pledoarii, agravate de replici
duplici.

nu
distinsul magistrat
de a-i face
portretul, i-am fcut... figura",
vom
imediat
totul e
aparent. Cei cari cunosc mai de aproape
vor s-1
pot afirma
sub glaciala-i rigiditate,
cunde un suflet penetrabil,
de simtimntul drepttei,

suflet
care convingerile
citadeld,
ca
pentru
care principiile de rectitudine
demnitate profesionalg constituesc un
e lipsit de
statornic. Un asemenea judecgtor,
osanalele simpatiei generale, are
schimb marea satisfactie de
a se
stimat apreciat, ceeace nu e putin in
debandadei
clevetirilor post-belice.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Procesul exproprierei
Pdurilor din Basarabia
PARTEA I

Istoric. - Acte judiciare

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ISTORIC
nici un preces n'a produs
tinut
ca
att de adnc sufletul
n'a
de catre Mijudecat de Curtea de Apel din
fata Inaltei Curti de Casade Domenii, prin recurs,
la Unire

-tie,

Sectiuni-Unite.

Sfatul Trei, adunarea constituanta a republicei

Basarabia",
realizeze
actul unirei, a tinut
reforma
exproprierea nu numai a prnntului
ci a padurilor particulare, cari tree
proprietatea
Statului, cnd
financiare vor
aceasta.
articolul 11 al legei din 27 Noembrie 1918, Slatul Trei expropria principial numai,
nici o
reglementare,
apartinnd
Aceast lege e
de guvernul
dispozitiunile ei se
legea din 13 Martie 1920, care prin art. 8,
dispozitiunea art. 11
basarabene, suprimnd
la
rezerva
tile financiare ale Statului".
Intrarea Statului
posesiunea de fapt a pdurilor,
era suspendata
la justa prealabila despagubire, conform

art. 19 din Constitutie. Particularii continuau, prin urmare, a

se folosi de pdurile
fie direct, fie prin arendare.
Numai pentru motive de
ordin social
politic, s'a
admis

mod exceptional, ca
cultivabil,

chivalent

intre in posesia de f apt

proprietarilor o arena ca

folosintei premature. Cu ocazia aceasta, legea

gsise formula
care

www.dacoromanica.ro

- 192 gentele rigurose ale art. 19

discutabile

Constitutie cu

momentului.

Nu se putea aplica
regim
exercita
acest prilej drePturile sale de fisc,
pentru
sociale. Pdurile
Statului, deci exproprierea
nationale, ci -utilittii
art. 19 din Constitutie.
Acesta
regimul legal. Sit.
de un act arbitrar al
a
a f rmdnta. provincie
amenintnd,
provoace o

a unui neam. Att

de fond au simtit gravitatea
unei discutiuni de drept,

Statul

nu de
apar-

-care

mai adnci,

de
sufleteascd
instantele -

depsea cadrul

au

re.

De la votarea

agrare

doptase

legei

care
Noem-

trecut
Statul nu
cu ei
nimic propiietarilor de
nici
nu
des 'ibirilor, Ministeiul de
somatiuni
-roprietarilor, cere'indeprtarea paznicilor de
s
de f apt
posesiunea pddurilor.
toamna anului 1921,
ocoluluiPrut,
parte pdurea de
mosia Milesti, jud.
vedere proprietarei, Elena Mitcova,
din anul
din pdure.
era
1918 d-lor Leizer
Livsitz, cari continuan
prin oarnenii
de ocol cere
rea
a oamenilor de lucru ai arendasilor, pentru ca Statul
exercite drepturile sale.
din
, Arendasii
brie

pe d-na Elena Mitcova ca

execute contractul de arendare.
d-na Elena Mito, proprietara, intent
de
desi principial se
contra
pdurile,

de fapt

nu

confortn art. 19 din Constitutie, Stala justa.

.posesiunea

La

de fond,

www.dacoromanica.ro

Curtea de Apel din Chi-

193 -

d-na Mitcova
considerdndu-se intrarea de fapt
a Statului,
posesiunea pdurilor,
o just
prealabild
despgubire, ca un
obliend
nisterul de domenii
restitue
din mosia Milesti,
intindere de 120 disetine, d-nei Elena Mitcova.
Statul face recurs
ce se
Casatie. In
decase la Curtea de Apel din
procesul
toritatea lucrului judecat, se
noua Constitutie, care prin
art. 131
situatia de arbitrar,
de art. 8 din legea
din 1920,
spet, procesul pendinte, cu formula
textele legei agrare sunt constitutionale.
Acest proceden
n'a trecut
fata Curtei de Casatie.
Articolul 11 din legea din 27 Noembrie 1918 a Sfatului
exproprierea
se rezerva exproprincipiu,
Trei
prierea de fapt,
la posibilittile financiare ale Statului. In
de drept comun, exist o
expropriere de utilitate
deelaratie de principii, o aprehensiune materiald a luerului
propriat.
speta judecatd, era vorba de expropriere de utilitate
de drept comun,
se trecea un
particular
avutul statului. Principiul pus articolul 11
din 1918
nu era
o posibilitate
nu spune nimic cum are sa
se
exproprierea.
atunci regulele dreptului comun.
Conform art. 18
Constitutie, trebue
cu o
preadespgubire. Altfel ar
se
o confiscarq,
sau
teza Ministerului de domenii, socializarea pdurilor
din Basarabia.
Cu aceste procedee unirea sufleteascd a Basarabiei putea
suferi
primi
iremediabile. Violenta
bitrarul guvernantilor sunt primele, am putea spune singurele
elemente determinante ale tuturor revolutiilor. Rolul justitiei,
astfel de
e mai mult politic
juridic.
kivul unei astfel de
e, cum spun unii juristi,
mai
bun calmant social".
Pledoaria d-lui
Cantacuzino va
privintd, modelul celei mai
elocinti judiciare va
una
cele mai severe judicioase critici adusc principiidin noua Constitutie. Toti acei cari au asistat la acea
memorabild, au esit
se pledase
impresiunea
sul justitiei permanente jignite impotriva violentelor arbitrarului executivei.
13

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ACTUL No.
TRIBUNALUL JUDETULUI

SECTIUNEA I-a

SENTINTA CIVIL No. 299

Tribunalul in majoritate,

Asupra actiunei in revandicare

prin cererea
la No. 2886-922 de
Mitcova, nscut Cazimir, domiciliat in
ndu, strada Sadovaia, prin avocatul ei din Iasi Domnul
Rosetti, contra Ministerului Domeniilor reprezentat prin Domnul Ministru respectiv, actiune conexata prin jurnalul acestui Tribunal No. 3125 din 15 Mai 1922,
actiunea introdusa prin
la
2983-9_2, de catre Leizer
Windsberg
Sloima Livsitz, domiciliati in Chisinu, strada Colodeznaia
No. 11, prin avocatii sai domnii
Cantacuzino
Petre Sion, contra
reclamantei de sus Elena Mitcova
a Ministerului de
tat prin Domnul Ministru respectiv.
actele dela dosar, precum
sustinerile
concluziunile scrise
ale

ca din toate acest-a rezult in fapt

pe baza articolului 8 combinat cu articolul 2 din
de
agrara pentru Basarabia publicata in Monitorul Oficial" No. 258 din 13 Martie 1920, Ministerul
Domeniilor, considerandu-se proprietarul tuturor pdurilor din Basarabia, cu
exceptia acelora ce faceau parte din poprietatea
sau rzilseasc,
a dat ordine
de ocoale silvice ca s intre
posesiunea acestor
duri.

in toamna anulul 1921, $eful ocolului Prut, din raza cpe mosia Milesti din
procare
prietatea reclamantei Elena Mitcova,
fusese arendat din
in curs de exploatare de
Leizer Windsberg
anul 1918
Sloima
In

ruia

parte

Livsitz, pune in vedere proprietresei ca

dure,
ca

tara

retrag pzitorii din p-

oamenii de lucru
arendasilor sunt
supraveghetorii
In urma
fapt,
propriecontinue exploatarea
arendasii
pornesc inaintea acestui Tribunal actiunile de mai

sus.

www.dacoromanica.ro

- 196 Considerand
prin actiunea civila a arendaWor indsberg
Livintentat mai
se urmreste obligarea proprietarei Elena Mitcova,
execute contractul de
al padurei, punandu-i in situatiuexploata pdurea
conditiile contractului.
nea de a se putea
In adevar, prin contractul notarial al notarului public Maximov,
registrat la No. 1658 din 11 Septembrie 1918, Elena Mitcova vinde spre
parchetele No. 1, 2, 3, 24, 25, 26, 27, 28, 29
30 din planul de
de pe mosia Mil
menajament al
intarit de comitetul conservrei
pdurilor
No. 853 din 9 August 1893,
din aceste parchete, reclamande mai sus exploateaza parchetele 24, 25
26,
stint opriti ca
in exploatarea parchetului No. 27
toamna anului 1921.

In al doilea
prin actiunea introdusa, reclamantii arendasl de
in judecat Ministerul de Domenii ca s se declare, prin

mai sus,

Elena Mitcova
anterior
legea comisiei agrare fusese
sa
fie
Ministerului
care
fie obligat a-i lasa sa exploateze parchet
arendate,
obligat sa le plateasca daunele pricinuite pentru lemnul
din padure
neridicat
pentru impiedicarea de
exploatarea
in plus
cominatorii de
2000 lei pe zi de
pentru impiedicarea exploatarei
viitor.
caz
s'ar recunoaste Ministerul de
ca proprietar al
padurei
in drept de a opri exploatarea
atunci acesta s fie condamnat a le plati
titlu de despagubiri suma de lei 780.000, reprezentand
paguba suferit
care ar fi lipsiti ;
Considerand ca prin actiunea civila introdusa de proprietara padurei
Elena Mitcova
contra Ministerului Domeniilor se urmareste obligarea
cestuia ca
restitue padurea, deci revendicarea ei ;
Considerand
reclamantii, proprietara padurei
arendasti, sustin in
dispozitiunile articolului 11 din legea agrar a
votata de acesta la 27 Noembrie 1918, ca
irticolul 8 din legea
pentru Basarabia, sunt inconstitutionale. Ei
sustin
prin alipirea Basarabiei la vechiul regat prin votul Sfatului Trii
din 9 Aprilie 1918 s'a extins si asupra Basarabiei Constitutia, si prin
mare
principiile cari ocrotesc proprietatea, declarand-o sacra
inviolabil, cu exceptiunea
cultivabile, cari, pentru motive de utilitate national proclamata de Constituanta din
1917, urmeaza a
expropriate
conditiuni sp-ciale de plat
destinate a fi trecute in proprietatea taranilor. Ca
articolului 11 din legea agrara a Sfatului
Tarei, modificat
ratiticat prin articolul 8 al legei de reforma
pentru Basarabia din 1920, sunt anticonstitutionale intru
au stabilit principiul expr prierei
precum
plata
modalitatea de plata
a
expropriate pentru utilitate national,
ca in
prealabil
se fi modificat de o adunare Constituanta, aleas conform articolului 128 din Constitutie,
de expropriere pentru utilitate national, introducandu-se
pdurile pe
cultivabile.
aceeasi ccmpetint redus a adunrei Sfatului
din 1918, ca
a Camerei revizioniste din 1920, reclamantii conchid
exproprierea
padurilor n'ar putea fi admis nici pentru cauz de utilitate public,
de exproprieri pentru utilitate
strict determinate.
contractul
de 21 Noembrie 1918,

de

www.dacoromanica.ro

Considerand

puterea judecatoreasca poate pipai

legi ordinare, chiar
acea lege ar fi votata de o

tea

revi-

zionistii.

vedere, ca prima
a instantelor judecatoresti
a aplica legile,
nu de a discuta aplicabilitatea
att timp
sunt
conforme
Constitutia. Indata
ce puterea legiuitoare,
tele
constitutienale,
aduca o
drepturilar individuale ale propriettei, garantate prin Constitutie, instanta
pe baza
depus de a
Constitutia
legile
este
datoare
refuze aplicarea
legi care ar nesocoti principiile constitu-tionale.

Considernd
jurisprudenta Inaltei
de
este constant
asupra acestui
Considerand ca ceea ce se aduce in discutiune, este chestiunea dac.
in principiu, exproprierea
admisa pentru Basarabia prin articolul
din legea agrara votata de
Noembrie 1918
Tarei la
modificarile aduse ei prin
8 din legea de reforma agrara pentru
sarabia din 11 Martie 1920, nu contrazice principiile constitutionale inscrise
cum a
articolul 19 din Constitutie,
modiiicata de
tua nta din 1917.

Considerand ca
juridica a conflictului dintre Constitutie
se pune
de
ori o adunare legiuitoare ordinarii,
o lege care prin clispozitiunile ei
in prevederile Constitutiei,
aduce vre-o atingere principiilor inscrise in Constitutie. Aceasta cliestiune
ridica nu mai poate avea
atund
acea lege a
emanatiunea unei
e:traordinara, constituit
norme speciale
starei
politice a unni teritoriu, si care la acea
functicna ca un organism independent de vechiul Regat de Constitutia lui.
Aceasta
starea Basarabiei,
proclamandu-se republica
pendLeta nioldoveneasca
o
nationala proprie, aceasta
putem aprecia dupa criteriul
constitutional, ci
nu
principide
de drept international public.
vechiul Regat,
un
Basarabia,
de unirea conditional
rganism politic independent,
o putere executiva, judecatoreasca
gislativa,
examinam care
caracterul puterei legislative a reprezentantei
Sfatul
la data alipirei ei de vechiul Regat,
deci,
intinderea mandatului ce
asumase, dacii prin analogie, nu
constituant a Basarabiei.
ocazia
de Sfatul
Considerand
in ziva de 27 Martie 1918,
Basarabiei de vechiul Regat, in articolul al acjei legi se
a
mai departe pentru rezolvirca
Sfatul
actual,
holdrealizarea
nevoile norodului;
agrare,
cererile
de
Cu aceasta conditiune, precum
se vor
se alipea la acea data Basarabia de vechiul Regat, conditiuni
ceptate de
de

Interpretnd caracterul acestei adunirl extraordinare Sfatul

dupa

conform cererilor
dat de realizat ca

asumase, rezolvirea reformei agrare

programului ce
manviznd
avea
nevoilor norodului",
din ann) 1917, putem conchide
constituanta

www.dacoromanica.ro

- 198 de a fi o adunare legiuitoare ordinard, a avut de

o misiune de adunare constituantd,
statornicea bazele
economico-sociale in Basarabia,
un caracter specific
giuni, resfrngnd
totul cum am spus mai sus cererile nevoile
, Sfatul

prin legea de reformd

Considernd
elaborat de comisia
agrar
votat in
din 26-27 Noembrie 1918 a Sfatului Trii, se
stabilea, alturea de principiul cardinal al exproprierei mosiilor
folosul
tranilor,
exproprierea pdurilor in proprietatea Statului prin articolul 11.
glsuia

in intregime in proprietatea
Pdurile din proprietatile particulare
Statului, dar
trecere se va face atunci cnd se va gsi posibil". (Vezi
Monitorul Oficial No. 214 din 15 Decembrie 1918).

Considernd ca aceste principii fundamentale au fost

Decretul-lege No. 3791 din 21 Decembrie 1918 (Vezi Monitorul Oficial No,
220 din 22 Decembrie 1918), iar in raportul primului ministru catre
ran,
cum se releva caracterul nestramutat al principiilor stabilite prin
legea de
agrara a Sfatului
de a
unirea neconditio"Sfatul Tarii din Basarabia
nat
Regatul Romniei, a votat legea pentru reforma agrara. Rmne
printeun
masurile de aplicare ale legei votate
se
de conde Sfatul Tarei. In hotarrile ei, aceast adunare a tinut
ditiile speciale ale Basarabiei,
datoria noastra e sa nu nesocotim aceste

deosebiri, spre a putea asigura pe viitor tinuturilor de peste Prut, un

agrar temeinic".

Ca prin urmare, din toate acestea rezulta in

ca,

de

din 28 Noembrie 1918, Sfatul Tarii, avea menirea sa

laboreze o lege agrara specifica Basarabiei, chiar daca prin dispozitiile ei
se indepart in
privinte de principiul de expropriere consfintit de c nstituanta din 1917.
In adevr, chiar
am admite ca, conform principiilor de drept
internati
public, (Despagnet, Cours de dr
international public, No
94, pagina 122,
IV, 1910; Vincent et
Dictionaire de droit
unirea

national
tutia

V-e Anexion et Dmembrement, No.328, 331,146, etc.) Consticu

de politic
siguranta din vechiul Regat, s'au ex-

tins de drept in Basarabia prin faptul

ei din Martie 1918,

in
ce priveste artic
19 din Constitutie care garanta dreptul de proprietate, extensiunea
in Basarabia a
suspendata prin una din conditiunile sub care s'a fcut unirea, dupa care reforma agrara implicit toate
biril- cari se vor aduce dreptului de proprietate prin reforma agrara din
Basarabia, se vor face p -t ivit cererilor
nevoilor norodului",
nu
potrivit modalittilor de expropriere inscrise in articolul 19 din Constitutia
modi icata in anul 1917.
Prin urmare principiile de expropriere bunurile asupra carora au
plicatiune

votate in legea de reform agrara din Basarabia a Sfa-

admise ca principii nstitutionale in privinta Basaranu poate fi vorba de o inconstitutionalitate a

de articolul 19
din Constitutie
care
contrazic, dar complecteaza in
ce priexproprierea din Basarabia.

www.dacoromanica.ro

al doilea
reclamantii sustin
chiar
s'ar admite
exproprierea pdurilor
legea de reform
a Basarabiei ar
constitutionald,
prin urmare pdurile
s treac in proprietatca
Statului,
trecere nu se poate face conform principiului de expropriere pentru utilitate
despgubindu-se pe proprietaril de pdurf
prin
de stat cu 5 la
eliberate
ce comisia ludetearia va
transat toate chestiunile in legdtur
fixarea oretului,
conform articolului 19 din Constitutie,
principiului de expropriere pentru
o just prealabild despgubire.
aceast prere, dispozitiunile articoluhii 11
46 din
lugea de reform agrar pentru Basarabia din 1920, stabilind pentru
proprierea pdurilor aceiasi modalitate de
ca
pentru pmnturile
cultivabile expropriate pentru utilitate nationald, s'a
artico8 din legea
a
Trii, punndu-se
conflict cu articolul
19 din Constitutia modificata in 1917,
ales
exproprierea pdurilor
nu se face in folosul taranilor, ci trece
domeniul privat al Statului.
Considernd ca prtul sustine,
nu are ce
in discutiune
ticolul 19 din
intruct legea
Basarabeand este o
cial de expropriere pentru utilitate national, ingloband sub aceast denumire nu numai pamntprile cultivabile, dar
padurile, iazurile, etc.
prin aceast lege nu se face
vorbire de vreo prealabild despagubire ca pentru exproprierea de utilitate publick toate imobilele expropriate,
distinctie, sunt supuse unui singur mod de
prin obliga-

de Stat de 5 la

pusterior lurei

posesie a bunurilor declarate ex-

propriate. In nici o lege

sustine prtul, fie acea din vechiul Regat,
fie din Bucovina, sau din Transilvania, Banat
Ungurene, nu se
vorbeste de vre-o just
despgubire,
toate sunt reduse la
forma de
reglementat in Constitutie pentru exproprierile de
utilitate nationald.
In
timp legiuitorul
1920,
un legiuitor revizionist, a
putut sa
exproprierea pdurilor care fusese puse numai in principiu prin legea agrar a Sfatului Trii, stabilind
modul de
intru
avea tin mandat dat din partea Sfatului Trii, care dispusese
tuirea exproprierei pdurilor se va face cnd va fi posibil.
principiul de expropriere al pdurilor, pus in legea
a
Sfatului Trii, ca un principin constitutional, a fost, spune prtul, desvoltat de Camera revizionist din 1920
quorumul cerut de articolul 128 din
Constitutie,
prin urmare bine Statul a intrat
stpnirea pdurilor
expropriate, care trecuserd conform articolului 2 din legea de reform
aara Basarabeand,
dela 27 Noembrie 1918, in proprietatea Statului.
Considernd
principiul de expropriere a tuturor pdurilor din Basarabia, cu exceptia acefora cari apartin tranilor
pus
a Sfatului
articolul 11 din legea
ca, potrivit
aceast trecere
cnd va posibil.
Din
economie a legei agrare de mai sus, nu
s se
exproprierea si pretuirea
fixat organele
care s se
pdurilor,
cum se fixase
amnuntime organele
modalittile
cari sa se
exproprierea
pretuirea terenurilor
prtului (Vezi concluziile
$1

www.dacoromanica.ro

- 200 de Sfatul
ca s elaboreze proiectul de reforma
de chipul
fusese modificata Constitutia
vechiul Regat
1917,
privinta exproprierei pentru utilitate
a
pamanturilor cultivabile,
dac comisia
apoi
Tara
intentiona sa subordoneze exproprierea pdurilor, regulele de expropriereedictate pentru terenurile cultivabile, putea
o faca, ingloband exproprierea
in
msurilor de pretuire fixat pentru mosii, consiimplicit ca o expropriere pentru utilitate nationala.
cum s'a artat mai sus, n'a facut deck sa
ca un principiu constitutional, exproprierea padurilor
ca infaptuirea

grar, avusese

sa se faca mai

Dac Sfatul
intention s identif ice pretuirea padurilor cu acea
a mosiilor, greutatea financiara a
padurilor prin renta de Stat nu
o
ca sa se asimileze exproprierea padurilor
a mosiilor, mai
ales
rezulta din raportul raportorului comisiunei agrare, citit in
extraordinara din 26 Noembrie 1918 a Sfatului
in Basarabia
sunt
179201 desetine de padure, care nu
un plus prea
tor pentru Stat,
renta ce
plata
fata
renta ce
sa o
emit pentru cele 910.000 desetine de teren cultivabil, expropriabil.

Considerand ca imediat dupa votarea legei agrare de Sfatul

aceast adunare extraordinar a Basarabiei
unirea neconditionata
vechiul Regat apoi se disolva.
Considerand
legea agrara a Sfatului
li este
urma consfinprin Decretul-lege No. 3681 din 14 Decembrie 1918 (Vezi Monitorul
ficial No. 214 din 15 Decembrie 1918)
pus
aplicare prin Decretul-lege-

No. 3741 din 21 Decembrie 1918.

Monitorul Oficial No. 220 din 22

Decembrie 1918).

Considerand ca Decretul-lege No. 3681-918, prin articolul 1, spune

precis: In conformitate
articolul 19 aliniatul 5 din Constitutie
a
tului dat de Sfatul
din Basarabia in
dela 27 Noembre 1918,
se expropriaz, pentru utilitate nationala in scop de a se vinde taranilor
cultivatori de pmnturi...",
care
enumerarea
cultivabile, cari se expropriaz in intregime in Basarabia, enumerare care
nu e deck reproducerea articolului 5 aliniatele a. b.
d.
e, 6
7 din
legea
a Sfatului Tarii ;
Considerand
acest Decret-lege, prin care puterea executiv, in lipsa unei adunri legislative,
putere de lege principiilor continute in legea
a Sfatului
recunoscand constitutionalitatea exproprierei
turilor cultivabile din Basarabia,
caracterul de expropriere pentru utilitate national, ca
pentru
cultivabile din vechiul Regat, -nu face
vorbire de
prin urmare nu le asimileaza in ce
priveste exproprierea
cu exproprierea pentru utilitate national a
manturilor
Considerand

in urma
fara conditiuni a Basarabiei la
Regat prin efectul votului Sfatului
din 28 Noembrie 1918, s'au ex.
tins in acest teritoriu
principiile constitutionale referitoare la dreptul
proprietate, cu respectarea drepturilor
prin legea agrar a
tului Trii.
Aceasta rezult

din Decretul-lege No. 3681-918 care, in ar-

www.dacoromanica.ro

- 201 citat mai sus,

ca premise
19 din Constitutie, precum
i legea
a Sfatului Tdrii,
cari sunt terenurile cari
a cddea sub expropriere
utilitate nationald
din vechiul Regat,
din Basarabia.
Extinderea in Basarabia a legilor constitutionale, impreuna cu
de politie
de sigurant
nu era
nevoe s fie
prin o
lege special, ea operandu-se automat prin: introducerea in Basarabia a
principiilor constitutionale cari garantau persoana
averea cettenilor ; a
tinei organizatiuni
in parte administrative ca in vechiul
in
prin participarea Basarabiei la alegerile legislative, pe baza
electorale,
din Constitutia modificatd in 1917.
Considerand
extindere a legilor constitutionale, poate fi
suspendatd prin o lege
cum a fost in anul 1878 la data
Dobrogei,
din consideratiuni politice, cari
mentinerea
Tegim exceptional in aceast regiune, s'a
aplicarea Constitutiei.
ceasta suspendare a extinderei legilor constitutionale s'a
prirt un
special,
de constituanta din 1878 la
Constitutiei,
ca

regimului exceptional

extinderea

constitutionale

sa se

prin o lege speciala, care a fost legea din 9 Martie 1880, alte
legiuiri posterioare.
Considerand
neexistand identitate de situatiune intro Dobrogea
flasarabia,
Basarabia s'a prezentat cu o reprezentant national
o oarecre suveranitate
alipindu-se de
voie, iar nu
printr'un tratat politic ca Dobrogea, a rezultat de
extinderea
automata a Constitutiei
Regat
in Basarabia.
prin urmare, in urma inglobdrii legei agrare a Sfatului
in
complexul de legi a Regatului,
efectul Decretului-lege No. 3681-918, s'au
cristalizat
de expropriere din Basarabia in
ipostase :
1. - Exproprierea pentru utilitate nationald privind numai
rile cultivabile, in intelesul pe care il
articolul 5 din acest Decret-lege.
Intelesul
intinderea
de expropriere este acel
in legea
a Sfatului
care corespunde
principiile articolului 19 din
Constitutia modificatd in 1917.
2. - Exproprierile din
privind anumite
a Sfatului
bunuri,
stint padurile, care nu-s enumerate printre acele cari
Decrettil-lege No. 3681-918 sunt supuse exproprierii pentru utilitate nationald.
Considerand ca
in prealabil s se precizeze sfera de aplica-

tiune a

categorii fundamentale de expropriere

in
Constitutie, din care una, exproprierea pentru utilitate nationala, este introdusa de constituanta din 1917.
Considerand
principiului constitutional inscris in fruntea
lui 19 din Constitutie, ca proprietatea, de
natura, este
inviocare era
drepturilor individuhii asupra societtii, i s'a adus
cu scurgerea vremurilar
tot mai dese, in
prin exproprierile pentru
de utilitate
care de la un
de cauze,
s'au
de catre Constituanta din 1917.
Caracterul acestor
este,
prim
ca se face in folosul
persoane juridice care reprezint o colectivitate, cum ar fi Statul,
delul sau comuna, indiferent de clasele sociale exfstente,
mai
ticolul 19

www.dacoromanica.ro

- 202 fi
s nu
fie legalmente constatat
ca-exproprierea trebuie
de anumite
prealabile despgubiri,
in urma unei juste
tuit
de expropriere pentru utilitate
in
organe
in
caracter social
din cauza
Considerand
principiului constitutional
urma rzboiului mondial, s'a adus o
vorba ae interesul anonim
mai
al inviolabilittii propriettii. De oarece
al unei colectivitti, reprezentate prin anumite persoane juridice, ci de
actuale ale unei intregi clase sociale, cea maL
teresele concret3
care avea absoluta nevoie de
mai grea incercat de
roas
modalitgtile exproprierei
din 1917 a
forma
pentru
de utilitate
care nu mai corespundea, ca amploare
nouei exproprieri,
o
form de expropriere pentru
nationalg, cu caractere bine determinate, expropriind numai anumite
la exproprierile
despggubind pe expropriati
totul altfel
bunuri
pentru cauz de utilitate
aceste fundamentale deosebiri
cele doua feluri de
exproprieri constitutionale, trebuesc s fie luate in considerate cu cea mai
mare rigurozitate, atunci
va trebui s clasgm o expropriere edictata

prin o lege cu caracter c nstitutional, cum e exproprierea padurilor edictat de Sfatul Trii,
modul de plata
le doua feluri de
proprieri
mod absolut: la exproprierea pentru utilitate publica f
o just
prealabila despagubire, pe
la exprop iere
pentru utilitate nationala, plata se face in renta de Stat, p oduct are de
ceea ce dup principiile stricte de drept, echivaleaza
confiscatiune.

Considerand ca in lumina acestor principii, urmea a sa

examinate dispozitiile legei de reform agrara din Basarabia,
cum a fost votat de Camerile
are din 1920,
pe baza carei legi, partea
a
intrat in proprietatea
revandicata
reclamanta Mitcova.
vedere ca
Decretul-lege No. 3 81-918 ca e consfintea prircipiile legei agrare a Sfatului Tarii, prin articolul 8 dispune, ca acel
Decret-lege va fi supus ratilicarii ulterioare a Corpurilor legiuitoare.
expunerea de motive a legei agrare pentru Basarabia din 1920, se vede
se supunea Camerei spre ratilcare acel
de lege, numai pentru oarecari
de forma,
ce zice
mai
s fie indeplinite unele formalitati in ce prive$te exproprierea
si improprietgrirea,
fili.dca indeplinirea
este
legatura
forma in care a fost
legea, gasim
cale de a ne folosi de acest
prilej al ratificgrii, pentru a aduce acest r forme u le schimbari sau
dictate de experienta vietii

modificri cari ngdajduim, ar

ltura multe din piedicile pe cari le

insarcinati
aplicarea
legei. (Vezi Moritcrul Oficial No. 258 din 13 Martie 1920).
urmare Camera din 1920,
propunea raticarea Decretului-leg
No. 3681 din 14 Decembrie 1918,
oarecari schimbari sau
de
forme.

ca redactiunea primitivg a fostului articol

a Sfatului Trii, care dispunea trecerea
particulare
proprietatea Statului,
va fi posibil, se
noua redactiune
a articolului 8, prin- care
trecere
a se face hic et
Considerand

legea

www.dacoromanica.ro

-- 203 care ar fi rimas de redactie

dac nu s'ar fi adiugat
articolul 46, care, edictnd modul de pretuire al
in
le
aceasti privintd,
ce priveste pretuirea
apoi modalitatea de plan,
cari fac obiectul exproprierei pentru
nationali.
Aceast prefacere introdus in textele sus citate, a atras modificarea articolului
din lege, in care exproprierea, in
se refere numai
la Lrenurile cultivabile, cum glasuia legea agrari a Sfatului
se
tinde asupra
imobiliare din
Basarabiei,
tiunile
masura, prevazute in legea de fata", in
se
la inceputul
articol 1,
exproprierea proprietitilor
din
cuprinsul Basarabiei... etc., se face pentru
de utilitate
si pentru

utilitate
Consid
decretului-lege,

este indiscutabil, ca legiuitorul din 1920

implicit consfintirea legei agrare a Sfatului Tarii, sub
bladuirea Constitutiei, prin insusi faptul
cauza
expune in articolul

constitutionala pentru care purcede la

expropriere, urmeaza a se
examini daca modificarile adJse legei agrar" a Sfatului
sunt numai
de redactie, cum
propune expunerea de
tive, sau aduc o atingere prochiar
intentiunei legiuitorului din 1918, precum
piilor constitutionale cari reglementeazd exproprierea.
Considernd cii,
primul
Sfatul Tarii n'a stabilit exproprierea

dect pentru terenurile cultivabile, cari de fapt erau in folosinta

din 1917, dar nu

pentru

In al &ilea
legea
a Sfatului
nu intelege
sca cu renta, dect terenurile cultivabile,
prin vechiul articol 47, zicea:
,Pretuirea pamanturilor cultivabile
va face dupa conditiile cari au existat inaintea raiboiului;
articolul 48 urmitor, glasuia: ,pretul se va stacapitalizarea pretului normal de arenzi",
sa fi generalizat
bili
pentru paduri acest mod de pretuire, caracteristic numai exproprierei pentu utilitate nationali.
ratificdrile aduse de Camera din 1920, nementinndu-se
sa-1 ratifice; dar
in limitele lezei agrare al
Decret-lege
identificand padurile in norma de expropriere a terenurilor cultivabile, a
cdderea ce o avea.
Consiclerand
in principiu, potrivit articolului 19 aliniatul 5 din
stitutie in decurs de
luni dela eliberarea teritoriului, trebuiau
se convoace Camerile, cari cu quorumul
de articolul 128 din Constituteze legea care
desvolte principiile de expropri re pentru
tie,
tate nationald,
in
19 din Constitutie.
acele
i, conform jurisprudentei
Curti de
Sectiuni-Unite (Vezi decizia No. 2 din 31 Martie 1922
in
Curierul Judiciar No. 20 din 1922), erau necesarii,
legiuitorului
stituant din 1917, lipsindu-i, din cauza stir i de razboiu,
acele de
formatiune
datele statistice, nu avea putinta
o
complecti.
Totus,
de imprejurari, a rezolvat numai in parte chestiunea
tarirel,
viitoarelor Camere revizioniste, nu numai
dar
i complecteze principiile constitutionale enundificari de
dobandeau caracter
tate in articolul 19 din Constitutie, cari
ce fusesera votate conform articolului 128 din Constituconstituti

www.dacoromanica.ro

- 201 parte de drept din Constitutie, conform articolului 19 aliniatu

5

Constitutie.
Considernd

1920,
nu in aceast situatiune se gseau Camerile
fat de legea agrar a Sfatului Tarii.
de
de an di.
Aceast lege, lucrata in decurs de mal

informatiuni

comislunea

statistici ce, -

cum

de raportorul acestei legi

citit in
o lege complecta,
tra-ordinard de la 26-27 Noembrie 1918, sa fie
nu o expunere de principii ca articolul 19 din Constitutie, care
din raportul

complectat.

Considerand ca dispozitiile aliniatului 5 a articolului 19 din

legei agrare Basarabene, care
tutie nu se pot
tr'un decret-lege, nu asteapta deck o adunare legiuitoare care sa ratifice
cretul-lege,
uu adunarea revizionista care sa complecteze chestiunile
de principii ale exproprierei, cum
riguros cerut pentru legea agrara din
vechiul Regat.
Considernd
dovada, cum c, Camerile din 1920, cari au ratificat
Decretul-lege No. 3081-918 nu
Camere revizioniste,
faptul
legea de reforma agrara p_ntru Basarabia din Martie 1920, nuare la fine enuntarea coprins in articolul 160 final
legei agrare din
chiul Regat, prin care s se declare un numar de
anume enumerate a
putere constitutionald
ca facnd parte de drept din
ticolul 19 din Constitutie.
Considernd, c aceasta enuntare nu putea fi facuta in legea agrara
Basarabeand, intrucdt,
cum s'a
la inceput, legea
a Statului
emanatiunea unei
reprezentative extraordinare a
Basarabiei,
caracter de Constituantd, ea a trecut fara nici o modificare
in arsenalul de legi al Regatului, prin
Decretului-lege No. 3681
anul 1918.
prin urmare,

caracterul

legi constitutionale, nu

prin nici un articol unei Camere ulterioare ca sa-i desvolte sau

plecteze dispozitiunile sale,
cum ingaduia articolul 19

Constitutie, unor Camere revizioniste posterioare.

Considernd cii, Camerile din 1920 cari
misiunea sa
Decretul-lege al
agrare a Sfatului Trii, nu puteau
sa
ca niste
revizioniste, prin analogie cu competinta ce o aveau
tru reforma agrar a vechiului Regat.
urmare,
din 1920,
aveau deck dreptul
ratifice sus mentionatul Decret-lege,
mult
modificki
de
cum se
de altfel chiar in expunerea de
tive
in raportul Comitetului delegatilor legei agrare Basarabene din
din 1920,

fat de aceastd competint mrginit a Camerilor

declararea exproprierei imediate a-

a se

inglobarea
in conceptul
proprietate imobiliara",
articolul
din legea
Basarabeand, precum
modul

pretuire al padurilor,
articolul 46,
implicit de
prin rent, conform articolului 55 din acea lege, este in conformitate
principlile constitutionale, pe care nu le putea complect acea afirmare
o adunare revizionist, pentru legea
basarab3ana.

www.dacoromanica.ro

- 205 Considulnd ca articolul 19 din Constitutie, stabilind doua categorit

expropriere: pentru

de utilitate publica

pentru utilitate

a creiat intre ele deosebiri fundamentale, rezultnd nu mimai din

birea de gravitate a imprejurarilor cari provoac
aceste
prier!, dar
din punctul de vedere al persoanelor in favoarea
se
pronunt,
mai ales din modul de pretuire de plath a
expropriat.
Considernd
o modificare
continutul de bunuri cari pot face
unei exproprieri de utilitate nationala, nu
fi adusa
de
o adunare constituant,
o Camera ordinar nu o poate
caci
st Mitroducere a
nou
de imobile in sfera de bunuri supuse
proprierei pentru utilitate
constituie o agravare in situatiunea expropriatului, prin criteriul special de
de
al acestui fel de
xpropriere,
prin urmare o
a principiilor constitutionale cari
materia exproprierei,
prin
pesunt de strict interpretare.
Ca, prin urmare Camerile din Martie 1920 introducnd exproprierea

in regimul de expropriere pentu utilitate nationald, care nu se

putea face
de o adunare Constituanta, att timp ct nu se
de
ca articolele 8 46 din legea de reforma agrar penSfatul
tru Basarabia
1920, creind o stare noua de lucruri, alta deck acea
de legea agrara a Sfatului
i in contradictie cu articolul 19 din
Constitutie, acele texte de legi nu pot alctui un temei de drept, ca sii

intrarea in posesie a Statului prin Ministerul Domeniilor in piidurea

reclamantei de azi,
prin urmare, actiunea in revendicare a acesteia
bazat pe
a fi admis, ramnnd Statului,
drepturile ce i le acorda articolul 4 din legea agrar a Sfatului
considerand
exproprierei padurei reclamantei ca
pentru cauza
de utilitate publica, sa sesizeze organele indicate de legea de expropriere
dupa
pmtru utilitate publica,
fie pus in stpnirea pdurei din
Milesti,

prealabila despagubire.

introdusa de arendasii pdurei, Windsberg Livsitz:

in revandicare introdus de
Considernd ca prin admiterea
proprietara Mitcova, in contra Statului, prima parte a cererei arendasilor
pe reclamanta
pdurei Milcesti, este
deci urmeaza a o
execute actul de
proprietara a sus
ca
constatata prin actul de vnzare notarial din 11 Septembrie 1918.
conform
punndu-i in situatiune de a se putea folosi exploata
Asupra

contractului.

revandicare a proprin admiterea actiunei

Considernd ins
de ade a se
oposabil contractul
prietarei, cererea
reprezentat prin Ministerul Domeniilor, rimne
rendare
pencererea de
ca atare, precum
a fi
res,
in
parchetele din padure, pe cari nu le-ar mai putea
tru restul
dreptul de proprietar al
s'ar rectmoaste
caz
cer ca
reclamantii arendasi, prin actiunea
pricinuite prin lemnul tiliat in padure
obligat a le plati
tul
pentru impiedecarea de a exploata pidurea ;
neridicat
de la dosar, se evalueaz pa.
C)nsidernd ca prin actul de

www.dacoromanica.ro

-206 guba ce ar avea-o arendasii in caz

ar fi lipsiti
intregime de
ploatarea parchetelor de pdure ce mai rmsess netlate, dar nu le evaa incercat-o
lueaa paguba
cum o
si
din
punerile martorilor nu rezult aceasta
suficient, neprecizandu-se
taiat de
a rmas in pdure
gietur se putea face
anumit interval de limp ;

prin urmare cererea aceasta de daune a reclamantilor arendasi.

ca nedovedit, precum ca
si cererea de
daune cominatorii, neprevzute
codul civil rusesc
cari cel mult s'ar
putea admite prin analogic, pentru obligatiile de a face, nu pentru
de a face ceva, cari se rezolv
daune interese, propriu zise.
cererea de cheltueli a reclamantei proprietara si a reclamanarendasi, pe cari le fixeaz la 20.000 lei pentru proprietara la 12.000
lei pentru arendasi,
socoteal de valoarea taxelor de timbru
a

chitate ;

Pentru aceste motive redactate de Domnul Prim Presedinte Const.

actiunea
revandicare, introdus de Elena

Georgescu, Tribunalul admite

Mitcova, etc.
(ss)

Georgescu, Ai. Svescu.

Grefier, (ss) N. Matcoci.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 2
CURTEA DE APEL DIN

S. I-a

AUDIENTA DELA 18 NOEMBRIE 1922

DECIZIA CIVILA No. 158

Curtea,

Asupra apelurilor introduse

termen de catre Ministerul de
Leizer Windsberg Sloima
contra sentintei Tribunalului Chisinau
No. 202 din 9
1922, apelul introdus contra aceleiasi
de
tre reclamanta Elena Mitcova,
retras.
in vedere c,
instante, Elena Mitcova,

Cazimir, prin mandatarul ei Domnul avocat Lascar Roseti, a introdus

in revendicare contra Ministerului de Domenii,
ca acesta
fie obligat
restitue
proprietatta sa, in intindere de aproximativ 120 desetii e, situata pe mosia Milesti
Chisinu, actiune care
s'a conexat
acea introdusa de
apelantii Leizer Windsberg Sloima
Livsitz, contra intimatei Elena Mitcova
Ministerului de
care cer, in
ca numita sa fie
execute contractul
de
al
din proces, puindu-i in situatiunea de a se putea
losi
exploata padurea in conditiunile contractulul intervenit intre ei, iar
in al doilea
sa se declare de justitie
contractul de mai sus este
opozabil numitului Minister,
pdurea propretarei Mitcova ar fi exproca consecinta
fie obligat a
in libera
folosinta exploatarea padurei in mtinderea
conditiunile contractului. Cer de asemenea
obligarea Ministerului de Domenii la plata sumei de 125.000 lei,
titlu de
daune-ii terese, pentru lemnul
azi din padure
pentru
carea in exploatarea de
acum, cum
condamnarea,
titlu de daune
cominatorii, la plata
pentru
2.000 lei pe fiecare zi de
impiedicarea exploati ii pe viitor.
in subsidiar, in ipoteza
s'ar recunoaste
de
este proprietarul
in drept de a le opri exploatarea ei, cer
ca acesta sa fie obligat s le
o despgubire in
de 768.000
lei, care reprezint pabuga
folosul de care sunt lipsiti.

Ca tribunalul prin sentinta apelat a admis actiunea

revendicat ; - a
pe Ministerul de Domenii
restitue
admis in
actiunea
de Leizer Windsberg
Livsltz,

www.dacoromanica.ro

- 208 pe Elena Mitcova

execute contractul de
ei,
a respins ca
interes cererea numitilor reclamanti.
de a se declara prin justitie contractul
de cumpararea
opozabil Mi
nisterului de Domenii, precum
cererea de daune in suma
768.000 lei
valoarea pgdurei
ca nefondat cererea
- a respins de
daune a acestora contra Ministerului de Domenii, precum
cea de
daune cominatorii ca
in drept.
in vedere
din sustinerile orale ale partilor
concluziunile
scrise, cum
din
de la dosar se constata in fapt
Ministerul de Domenii considerandu-se, pe baza articolului 8 cu articolul 2 din
legea de reform agrari pentru Basarabia din 13 Martie 1920, proprietarul
tutulor pgdurilor din aceast parte a tarii, cu exceptia acelor care fac parte
din proprietatea
a
ordine
de ocoale
silvice, ca
intre
de fapt in stapanirea acelor pduri. Pe baza ordidat in toamna anului 1921,
Silvic din raza
face
parte padurea de pe
Milesti judetul
pune in vedere
clamantei Elena Mitcova, proprietara mosiei, sa-si retraga pazitorii din
dure.
aceasta padure fusese cumparata spre
prin actul notarial
de
11 Septembrie 1918 de ciitre
Leizer Windsberg
Sloima
cari se gaseau in curs de exploatare,
au fost
piedecati ca sa mai continue aceasta exploatare. In urma faptului
exploatatorii
au
preprietara
actiunile deduse
azi in judecata Curtii
apelurile de
vedere,
apelantii reclamanti Leizer Windsberg
Sloima
Liv$itz au sustinut
apelul
nu este deck un apel subsidiar
pentru ipoteza in care Curtea ar decide
Ministerul de
a intrat in
mod legal
din proces, in care caz Statul trebuie
tubi
respecte eptul
de exploatatori,
in cazul in care s'ar decide
intervenit

contractul
este desfiintat, aceasta nu se poate face fara o justa
prealabila despagubre.

Ministerul de Domenii, prin reprevedere ca

a sustinut in rezumat
sau Tribunalul a decis ca exproprierea padurilor din Basarabia, constitue o expropriere pentru
de
utilitate
in
gresit crede ca, Ministerul de Domenii nu
putea intra in
acelei
deck observand formele de
propriere, pentru utilitate
articolul 11 din legea Sfatului
articolul 8 al legei agrare basarabene, cari
expropriate piidurile particulare din Basarabia, sunt constitutionle, ca uncle ce
faurite de Sfatul Trii" pe baza conditiunilor coprinse in pactul de
unire al Republicei Moldovenesti
Regatul
de ad rezulta ca
din Basarabia nu s'a ficut pe baza articolului 19 din Constitutia Regatului, ci pe baza legei constitutionale a Sfatului
care
a
o adunare constituanta
ca atare, principiul exproprierei padurilor,
inscris in articolul 11 al acelei reforme, este de
constitutional,
articolul 8 al
agrare din 13 Martie 1920, in vigoare in Basarabia, nu
a
desvolte principiile puse deja prin reforma Sfatului
o chestiune de detaliu, de aplicare a acelor principii, cari
se
face
de ni$te
obisnuite,
mai mult de
vizioniste, cum au fest
din Martie 1920;
zentantul

www.dacoromanica.ro

- 209 inca din ziva de 27 Noembrie 1918, de

in proprietatea
de utilitate nationala, Statul a avut
fost expropriate pentru
o
aceasta
in posesiunea
tot dreptul s intre imediat
ce priveste apelul reclamantilor Leizer
indemnizare; Ca,
coprinse in conSloima Livsitz, a desvoltat pe larg
Windsberg
depuse la prima instanta.
cluziunile
cumproprietara padurei
reclamantii,
Avnd in vedere,
in ipoteza in care s'ar decide
ei, au sustinut in rezumat
padurile proprieexproprieze
Sfatul Tarii" ar fi avut caderea
chestitme nu facea parte din programul ce
tate particulara, de$i
rezervase prin pactul de unire, totu$i acea adunare constituantii, nu a
prin articolul
al legei ce a votat, le-a declarat
altceva deck
proprietarilor,
ca mai
expropriate, imobilizandu-le
intre
in stacnd
va dispune de mijloace financiare,
juste
cum
pnirea
de fapt, dar numai in nrma
prevede articolul 19 al Constitutiei romane ; ca acesta este motivul pentru care
legea Sfatului Tarei nu se gaseste nicio dispozitiune privitoare
are sa se fac plata lui,
la modul
are sa se calculeze pretul
este vorba de paduri. Ca ins legea
pentru Basarabia
de
Parlamentul
dispozitiile legei Sfatului Tarei
permite
folosinta padurilor, fara a plati proprietarilor o justa
prealabila desp'gubire, disvozitiuni cari contrazic
legea Sfatului
Tdrei
care, in
de exproprerea pentru
de

utilitate nationala a terenurilor cultivabile, in folosul muncitorilor de pa-

nu permite ca o expropriere sa se

in alt mod deck pe baza

prealabile despagubiri;
prin aceasta modificare adunarile
legiuitoare din Martie 1920, au
limita in care aveau caderea de a
legea
regleinenta principiul exproprierei inscris
Tarii
o noua
derogatiune de la principiile constitutiunei
in afara de acea consfintita de Regatul
prin conditiunile de
unire ale Republicei Moldovene$ti.
Avnd
vedere
din cele de mai sus
chestiunea de
drept
in judecata Curtei, prin apelul Ministerului de Domenii,
este de a se
Minister avea caderea ca,
baza articolului 8
juste

combinat
2 din legca agrara pentru Basarabia, s intre
folosinta de fapt a
din proces, mai
de
reclamano just despiigubire.
depinde de
ce se va da
privinta
din mentionata
privitor la trecerea
proprietate particulard in domeniul privat al Statului, caci este
admis in mod constant
instantele judecatoresti pot pipai constitutionalitatea unei
datoare ca, in cazul
s'ar abate de la princiinscrise in pactul fundamental,
refuze aplicarca.
pentru solutionarea acelei cestiuni este necesar
se
un
succint al unirei Basarabiei en Regatul Roman
al fazelor prin
care a trecut
agrara, privitor la exproprierea
in vedere
urma izbucnirei
ruse, Basarabia

s'a declarat la

anului 1917

Democratica Moldoveneasca",

parte din Republica federativa

www.dacoromanica.ro

o adunare na-

- tionala Sfatul

In ziva de 24

1918, aceasta republica rupe

Stat independent Sfatul
devenind adunarea sa national, cu putere de constituanta. In ziva de 27
Martie 1918, Republica
Moldoveneasca",
Sfatului Tarii" din acea zi, s'a unit
pe baza
Regatul
lului 11, cari
pactul de unire, pact acceptat de Primul Ministru al
in numele poporului
al Regelui
punctul al acelui pact s'a stipulat conditiunea,
Sfatul
actual,
mai departe pentru rezolvirea
realizarea reformei
grare
nevoile
cererile norodului; aceste hotiiriri se vor recunoaste
de guvernul
politice

Rusia

se

Tarii", dupa ce in realizarea programului sau, a votat

forma

pentru Basarabia in noaptea de 26-27 Noembrie 1918,

apoi
Unirea fr conditiuni, s'a dizolvat.
Reforma
de Sfatul
a
rata
senalul de legi al Regatului
prin .Decretele-legi No. 3681 din 14
Decembrie 1918
No. 3791 din 21 Decembrie 1918, sub rezerva ratificarii
Corpurilor legiuitoare.
Prin articolul 11
legei agrare a Sfatului Tarii s'a prevazut ca Padin

particulare tree in intregime in pr priet tea Sta-

tului, dar aceasta trecere se va face atunci

se
posibila"; prin
nici una din dispozitiile acelei legi nu se determina
cum se a
prctul
modul cum se va face plata acelui pret.
Cu ocaziunea ratificarii
Sfatului Tarii" de tre Corpurile
giuitoare,
leg a promulgat
13 Martie 1920, s'au introdus urmatoarele

in
lege,
la exproprierea padurilor :
articolul 8, corespunztor articolului 11 din legea , Sfatului

s'a prevazut ca: Tree in proprietatea

ani"

padurile, in afara de

parte din proprietatea

sau razwascr,
respectiv al legei Sfatului Tarii" dispozitiunile ca ,,aceasta
cere se
face atunci
se va gasi
prin articolul 46, s'a demodul cum are sa se
pretul pdurilor expr priate, dupa
din

aceleasi norme ca
pentru terenurile cultivabile,
articolul 53, modul
are
se plateasca acel
titluri de rent,
o
5 la suta pe an, socotindu-se valoarea nominala drept valoare re la.
in vedere ca Sfatul Trii", putere de fapt, fruct al revoruse, a fost organul legislativ
putere de nstituanta a
Republici Moldovenesti, transformat in
re de drept prin faptul con

crrii sale istorice de ctre Regatul

guvernul
sau, in urma acceptrei ca unirea
Republica Moldoveneasca sa se
fac prin el. act consacrat
tratatul international,
care s a
cunoscut suveranitatea Statului

asupra

ins, puterea de constituant a Sfatului Tani" a

de 27 Martin 1918,
odata
extinderea suveran'tatii Statului
asupra Basarabiei,
ca consecint a acestei suveranitati, Cons itutia
chiului regat al
s'a extins ipso-facto
asupra acestui te itoriu,
respectandu-se
pactul de unire, care forma
de drept
public dintre Regatul
Republica Moldoveneasca. Pactul de unire
respectat chiar in acele principii ale sale, cari contineau dispozi-

www.dacoromanica.ro

principala conderogatorii dela principille Constitutiunii romne.

se stipulase ca,
aceea, prin
fr
pact
ditiune a
Sfatul Tali".
se realizeze de
se
forma
pstrat caracterul de
aceast adunare
din ziva

adunare constituant, in mod strict, numai privitor la

pentru chestiuni strine de aceast reformI Ca
nei agrare,
Trei, chiar condin Basarabia se putea face de ctre
forma
ce priveste inviolabilitra principiilor cuprinse in Constitutia
de radicale principlile ei,
ar
tatea dreptului de proprietate ori
violat dispozitiunile Constitutiunei vefara a se putea pretinde
Regat.

Curtea nu mai poate discut chestiunea ridicata

Avnd in vedere
ca
inlturata de acea instanta,
de intimati inaintea Tribunalului
Sfatului
prin care s'a dispus exproprietextul articolului 11

rea in principiu a padurilor, nu ar fi de ordin constitutional, pentru motivul ca, acea adunare nu a avut caderea deck de a face reforma agrara.
nu face parte din aceasta
trecerea padurilor in proprietatea
apelul facut de rclamanta Elena Mitreforma. Aceasta pentru cuvntul
sentinta apelata a fost retras,
cova tocmai asupra acestui punct
au introdus
prin reprezentantii
au
mai un apel pe
sustin
mod subsidiar,
ca
din sentinta Tribunilului, privitor la constitutionalitatea
mentionat, constitue autoritate de lucru judecat in acest proces.
Ca d ci,
dela principiul cstigat de Ministerul de Domenii
din legea Sfatului Tarei, care prevede exproprierea
rilor este un text de ordin constitutional,
s examinm dac disp zitiunile respective ale legei din 13 Martie 1920, sunt sau nu contrarii
ceilalti reel

nstltutionale ale legei mentionate

articolului 19 din Constitutiunea vechiului regat ;
Avnd
vedere ca, conform cunoscutelor principil de drept intertional public, din ziva alipirei
la Regatul
(27 Martie
1918) C nstitutia
Stat s'a extins, ipso-facto, in Basarabia,
gurele stricte restrictiuni ce am aratat, decurgand din stipulatiunile pactului
de unire.
19 din Constitutia Vechiului Regat, modificat
1917.
principial constitutional ca, proprietatea de
natur, precreant le asupra Statului sunt sacre
inviolabile,
ca nimeni nu
poate fi expropriat dect
cauza de militate
legalmente constatata
dupa o drearta
prealabila despagubire.
la cauzele de expropriere
utilitate publica, aratate in aliniatul 3, al acelui
cari nu intra
exproprierea padurilor, adundrile
principiilor

revizioniste din 1917, au adaugat prin partea I-a

o cauza
anume
exproprierea puntru utilitate naticnala a terenuTilor cultivabile in folosul
tranilor cultivatori de
iar prin partea IV-a au det.rminat, spre
derogare
constitutional
exproprierei pe baza unei juste
pre3labile despagubiri, ca plata acelor
sa se
in titluri de
renta emise de Stat, purtatoare de
5
suta pe an, socotit
o valoare
Avand
vedere
este adevarat c legea Sfatului
prin in-

www.dacoromanica.ro

- 212 pdurilor
scrierea in articolul 11 a principiului constitutional al
19
proprietatea Statului, a derogat la principiile coprinse
acelul
text
peste
prevedzrile
aceea
prin
regat,
Constitutia vechiului
exproprierea padurilcr proprietate
constitutional a prevazut

din Basarabia.
Ca ins, din expresiunile coprinse

rei: aceasta trecere se va face atunci

articolul

al legei

se va gasi posibila",

folosinta acelor paduri.

Statului de a
s'a
determinat modut
un text al acelel legi, nu
De asemenea prin
plata
are sa se
modul
cum are sa se fixeze pretul padurilor
indemnizrei cuvenite proprietarilor.
admlin mod neindoios pentru Curte
sus
Din cele de
teoria aplicabilittii Constitutiei vechiului Regat in Basarabia, trea inscris in legea sa
buie sa se admita ca concluzie
scoaterca din comert
numai principiul exproprierei padurilor
de
aprehensinnea
proprietarilor, dar
ponibilitatea
in
neaparat pe baza principiului constitutional
sa se
stat
prealabilei despagubiri.
al just&
al fauritorilor legei agrare
in vedere ca proiectul
o restrictiuns, privitor
trecerea imediata a
rabene nu continea
dispozitiuni in ce
rilor expropriate in proprietatea Statului; coprindea
plata pretului. Din aceste fapte reprezentantul
priveste calcularea
concluzia c, intentiunea autorilor
sterului de
voeste sa
agrare a fost ca, exproprierea padurilor sa se
aceleasi norme ca
a terenurilor cultivabile, astfel
articolul 11 al legei Sfatului
trebue interprctat, luandu-se in consideratiune acea intentiune,
nu pe
baza principiilor inscrise in articolul 19 din Constitutia vechiului Regat.
desi din faptele invocate in sprijinul tezei sustinute de reprezentantul Ministerului de
in mod vadit intentiunca fauritorilor
evident

agrare, de a face exproprierea

dupa aceleasi norme ca

exproprierea terenurilor cultivabile, totusi, pentru motivele de mai jos,

aceasta intentiune trebue s ne calauzeasca in interpretarea legei

Tarei privitor la exproprierea padurilor, ci principille legel, cari rezulth
din textul ei,
cum au fost
de acea adunare.
Ca,
principii contin o
tendintele
politico-sociale ale

legei

agrare basarabene

ale

care, prin reprezentantii sai, a avut, de sigur, un

hotarator
in ultima redactie a legei Sfatului
acel guvern, daca a
admite, in contra
constitutiei
exproprierea in principiu a
padurilor particulare din Basarabia in folosul Statului, nu a
sa
mearga

departe
abaterile de la pactul fundamental al Regatului,
in privinta indemnizarei, aceasta expropriere
acea facuta in
losul muncitorilor de
Ca
cum acordarea unei juste despagubiri, era o cnestiune de
ordin financiar, care nu
numai Basarabia, ci intregul Regat,
bugetul
s se
plata, s'a dat articolului
din
tului
redactiunea
a fost votata de acea adunare, suprimandu-se
dispozitiunile, ce am aratat, din proiectul initial. Ca altmintrelea nu s'ar
explica care a fost cauza de s'a renuntat acel proiect, dat

www.dacoromanica.ro

- 213 daca s'ar

acordat pentru paduri o indemnizare dupa aceleasi norme

mare
s'ar fi adaugat o
pentru terenurile cultivabile,
vorba de exproprierea numai a 160.000 hectare, abugetul Statului,
proprietate particuiara, fata de aproximativ 900.000 hecproximativ,
tare terenuri cultivabile,
att din expunerea de motive a leger
agrare din 13 Martie 1920,
declaratiunea d-lui Chrihan, raportorul
legi, cu ocaziunea discutarei articolului 8 in adunarea deputatilor.
orcari ar fi motivele pentru cari
a modificat proiectut
al legei
are Basarabene, ramne bine stabilit c, legea
acea adunare nu
o dispozitiune, care sa recunoascA
dreptul de a
imediat in
padurilor, sau care s reglementeze
modul cum se va
pretul
va face plata indemnizrii.
vedere
adunarile legiuitoare din Martie 1920,
caLiunea ratificarii legei Sfatului
au modificat principiile de mai sus
ale acelei
prin aceea
au supritnat din articolul 11 al acelei legi, prevederea ca, trecerea pAdurilor
proprietatea Statului
se
cnd se va
posibila (articolul 8), iar prin articolul 46 53 au stabilit,
pentni evaluarea padurilor
pentru plata indemnizarii
norme
ca
pentru terenurile expropriate pentru
muncitorilor
pmnt.
in urma acestor modificAri esentiale, Statul, prin Ministerut
de Domenil, s'a crezut indreptatit sa intre
expropriate prin aprehensiunea
ca, indemnizarea cuvenita proprietarilor,
se faca mai arziu,
normele aratate.
Avnd in vedere ca
aduse de Corpurile legiuitoare
1920, legil Sfatului
privitor la exproprierea pdurilor, nu sunt

modificari de detaliu, de aplicare a acelei

voltat

prin care s'au des-

de Sfatul
articolul 11 al
cum sustine reprezentantul Ministerului de Domenii
sunt
att
numai schimbAri de redactiune,
se
in expunerea de motive
a legel
13 Martie 1920.
prin
aduse, permitndu-se Statului
intre
imedlat in
trecute in domeniul
privat
reglemen-

tndu-se in modul aratat indemnizarea proprietarilor, s'au violat in mod

flagrant dispozitiunea constitutionala a articolului 11 din legea Sfatului

legi privitor la exproprierea padurilor, cari, in concorcu acelea inscrise

articolul 19 din Constitutia vechiului regat
permitcau ca aprehensiunea padurilor expropriate
se
de
Stat
ca proprietarii sil fie despagubiti dup
a
rilor,
nu
norme ca
pentru terenurile cultivabile expropriate pentru
de utitate naticnala.
acele
legiuitcare nu puteau
Sfatului Taref
in limita determinata de Constitutia vechiului Regat, cu singura exceptiune strict
in limita
care dispozitiunle legei Sfatului
aduceau,
baza pactului de unire vreo derogatiune la principiile pactului
al Regatuhil Romn.
prin
1920, a admis o noua
derogatiune la principiile constitutionale rcmne, in
de aceea
deja
legea Sfatulu Tarei prin
in principiu a padurilor
principiile

www.dacoromanica.ro

- contrarii acelor principii, instantele judecAtore$ti sunt datoare

cari
le refuze aplicarea.
nu se poate admite teoria reprezentantului Ministerului de Domenii
adunri revizioniste ar fi
legiuitoare din Martie 1920,
in care au complectat dispozitiunile
complecteze, in
avut
Sfatului Trei, privitor la exproprlerea pdurilor,
din
ordinare.
ni$te
care, sustine d-sa, ar avut-o chiar
din
Martie
1920,
au
avut
inteadevar
caracc
Consider
acest
caracter
l'au
avut
revizioniste,
dar
este
evident
ter de

textele constitutionale, pentru cari se

mai pentru a
formele legale de adunrile ordinare din 1914, pstrndu-$i acest caracter
de
la epuizarea programului de revizuire,
adunrile din Martie 1920, nu aveau caracter de adunri reviziocaracter constitutional din legea de
niste, pentru a
face
a cror modificare nu se
form agrar
conform prescriptiunilor articolului 128 din Constitutia Regatului
c nu toate textele din Tegea mentionata sunt de ordin
este bine

constitutional, ci numai acelea prin care se aduce o atingere drentului de

san de aplicarea legei, sau
acelea cari stint de
proprietate,
nu
de
privesc o chestiune financiara, cari teadevar pot fi modificate
adunri

Ca, in ce priveste exproprierea padurilor, in ipot,za ramas defiinscris in legea

nitiv pentru acest proces,
principiul exproprierei
Sfatului Tarei este de ordin constitutional, niste adunri ordinare ar putea
inteadevar elabora o lege
care s se
principiile exproprierei
padurilor, aratandu-se normele de aplicarea acelor principii prin determinarea organelor indrituite s
de exproprlere a procedurei ce trebuie s urmeze
spre a intra
folosinta
de fapt, a pdurilor, lege care
principiile conar trebui s
la
ale justei
le are
de
prealabilei despgubiri,
expropriere, pentru utilitate
vigoare in vechiul regat.
pentru motivele expuse, modificrile aduse de legea
penBasarabia din 13 Martie 1920, prin articolele 8, 46 56 articolului
Sfatului Tarei sunt anticonstitutionale
ca atare, Curtea este
dropt s nu le recunoasc legalitatea,
ca consecint nici
dreptul Ministerului de Domenii, de a
in posesiunea
proprietatea reclamantei
Mitcova, mai
de a-i
o
indemnizare.
Ca
dat.

asa, apelul acelui Minister

s fie respins ca nefon-

In ce priveste apelul introdus de Leizer Windsberg

Sloima
de declaratia facuta
de mandatarii
au
s
numal un apel subsidiar, pentru poteza in care Curtea ar decide
nisterul de
a intrat in mod legal
stpanirea pdurei din proces,
cum Curtea respingnd apelul
Minister, considerAndu-I
a
trat in mod ilegal in stpAnirea acelei
apelul
s fie respins ca
interes.
cererea de cheltueli de judecat in apel, format de apeMitcova, Leizer Windsberg
Sloima
apreciind,

www.dacoromanica.ro

Curtea cat a
Ministerul de Domenii sa plateascd
Mitcova
apelantului Leizer Windsberg
suma de trei mii lei,
Sloima Livsitz
suma de una mie lei, cheltueli de
in apel.
Vznd
dispozitiunile art. 868, 860 proc.
rusa.
Pentru aceste motive redactate de
Consilier Petre Davidescu.
Curtea respinge apelul
de Ministerul Domeniilor, etc.
(ss)

Ojoga,

Davklescu, Const. Panaitescu.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 3
MOTIVELE RECURSULUI

violare a articolului 19 din

interpretare
a articolelor 1, 2, 8, 46, 53 54 din legea pentru
Basarabia din 13 Martie 1920, violarea articolului 11 din legea
din 26-27 Noembrie 1918.
prin deciziunea ce atacam
Apel din
Curtea
articolul
11 din legea Sfattilui Tarei
a
recunoaste
incepe

pentru
lui Tarecurs,

padurilor probiei din 26-27 Noembrie 1918, prin care se dispune

particulara din Basarabia, in domeniul privat al Statului, are
54 din legea de
articolele 2, 8, 46, 53
racter constitutional, dar
inconstitutionale,
pentru Basarabia din 13 Martie 1920,
legislaCorpurile legiuitoare alese in 1919 nu sunt
numai pentru a complecta
revizioniste,
tive ordinare, sail cel
revizuire fusese
revizuirea acelor
din Constitutie a
conform articolului 128 din Constitutie.
in prealabil
Chiar in ce priveste caracterul Constitutional al articolului 11 din
Sfatului
Basarabiei din 26-27 Noembrie 1918, Curtea se pare ca
rezerve
consfinteste
numai pentru ca intimatii au binevoit
astfel
Curtea se pare c crede
s'ar putea
de parti asupra unei asemenea chestinni de ordine publica,
ce
o eroare
Toate principiile aflate
legea Sfatului Trei Basarabiei din
1918 sunt constitutionale; ele formeaza una din conditiunile unirei
Republicei democratice Moldovenesti a I3asarabiei, independenta
la 24
1918, cu Regatul
conditiuni acceptate de guvernul
mod solemn
declaratiunea din 27 Martie 1918,
obligatiunea de 'a
le inscrie in Constitutia. Regatului.
modul
de a vedea, Curtea de Apel din Chisinau sectiunea
I-a vim
dispozitiunile articolului 2, 8, 46, 53 54 din
din 13 Martie
1920 privitoare la reforma
in Basarabia
articolul 19 din Constitudin
Sfatului
dill Noembrie 1918, pentru
motive :

1. - Pentru ca

padurilor proprietate particulara din Basadomeniul privat al Statului,

nationalizarea acestor bunuri s'a
operat, in baza articolului 11 din legea Sfatului
Basarabiei
rabia,

www.dacoromanica.ro

- 217 agrara pentru Basarabia din 13 Martie 1920 nu este

legea de
cum se
cum se va face pretuirea
o lege speciala care
alte
cum se va face plata precum
despagubirea, cnd
va
tiuni de
prin articolul 11,
1918, a
Atunci cdnd legea Sfatului
proprietate particular din Basarabia, aceasta lege
nationalizarea
prealabi'e
numai in schimbul
dispus ca nationalizarea s
nici mdcar in schimbul unei despgubiri.
despdgubiri
Corpurile legiuitoare alese in 1919,
este asa, atunci chiar
puteau
ar trebui considerate ca niste Corpuri legiuitoare ordinare,
care dupa ce prin articolul
ca acea din 13 Martie 1920,
o
consfinteste trecerea padurilor proprietate particulara din Basarabia, apoi
urmdtoare institue organe pentru pretuirea pddurilor,
normele de pretuire, prin articolul 53
urmdtoarele
articolul 45
prin articolul 54 epoca cnd se va face plata.
determina modul
In privinta nationalizarii pdurilor, proprietate particulara din Basaratrecerei in proprietatea privat a Statului a acestor pduri,
bia in
legea din 13 Martie 1920, este o lege speciala intocmai dupa cum legea de
expropriere pentru cauza de utilitate publica, votata de Corpurile legiuitoare
ordinare, este o lege de asemenea speciala de regulamentarea exproprierei
pentru
de utilitate
de trecerea
bunuri
meniul public al Statului in anumite cazuri.
Nu
din 13 Martie 1920, a
ca trecerea padurilor proprietate particulard din Basarabia
in proprietatea privata a Statului
fara o prealabild despdgubire. Aceasta s'a
de legea Sfatului
Basarabiei din 1918, lege constitutionald,
aceia
n'a pretins o preadespagibire.
2. - Corpurile legiuitoare alese in 1919,
primele Corpuri legluitoare
razboi pe baza votului universal, cu reprezentanti din
toate tinuturile alipite Regatului de
voie, au
nationale constituante, aceasta rezultnd din forta imprejurarilor, din recunoasterea
turor. Mesagiul Regal de deschiderea adunrilor legiuitoare alese in 1919 a
accentuat caracterul
de
constituante.
Tot aceste Camere
votat
pentru infiintarea pasunelor
munale
legea de
agrara pentru Bucovina.
De asemenea Camerile
in 1920,
constituante ele
votat in 1921,
de
pentru Transilvania, Banat, CriMaraniures,
se
aceste legi au putut dispune
propriere de pduri
just
despdgubire.
II. interpretare
violare a
19
a articolului
Statului
Basarabiet, a articolelor 2, 8, 45,
46, 53
54 din
de
pentru
din 13 Mar1920.

hotdrste
din combinatia articolului 19 din Constitutie
articolul 11 din
Basarablei din 1918,
Sfatul
Basarabiei n'a
altceva deck
inscrie in
sa
principiul numai al exproprierei padurilor, cu efecte
de a le scoate
din comert
a le face indisponibile in
proprietarului, dar
Stapoate

in stpnirea de fapt dect conform articolulul 11 din

www.dacoromanica.ro

- 218 de utilitate publica,

onstitutie relativ la exproprierea pentru
o justa
este fundamental gresit.
Acest mod de a vedea al
Basarabiei din 1918,
articolul 11 din legea Sfatului
Atunci
dispune trecerea pgdurilor proprietate particularg din Basaraba, in proprieaceasta
a Statului, deci nationalizarea acelor
tatea

este vorba de o trecere de propriette de la un proprietar la altul; in

ce in mod neinteles intelege Curtea.
tot cazul nu poate
indisponibilitate in
proCe este acea scoatere din comert
Prietarului ?

categoric trecerea proArticolul 11 din legea Sfatului Tarei a

pgdurilor particulare din Basarabia la Stat, rezervnd numai cheschestiunea deslegatg
se
timpului cnd
de Corpurile legiuitoare din 1919, care
din 13 Martie 1920
prin
ar fi
simple
legiuitoare,
putTa
acest lucru chiar
de un
nu
nationale pentru
vorba de un detaliu, iar
principiu constitutional.
In chestiune

vorba de o expropriere pentru cauza de utilitate

nationalg, mai exact de o nationalizare de bunuri,

de
de o
vropriere pentru
de utilitate
articolul 19 din Constitutie,
nu-si gseste aplicarea aici. Din moment ce este vorba de nationalizarea
pgdurilor proprietate particularg, trecute de legea Sfatului
in
tate privat a Statului,
obligatiunea unei prealabile despggubiri, nu se
mai poate pune in discutiune articolul 19 din Constitutie relativ la
prierea pentru
de utilitate
nu se poate pretinde indeplinirea
formelor prescrise de legHe speciale de expropriere pentru
de utilitate
nici
in ce priveste modul
pretului
cu
mai
putin in ce priveste
prealabilg.
In consecintg, Statul putea
imediat in
pgdurilor,
care
padurea de pe
Milesti a Doamnei
Mitcova,
sa
fie despagubit conform legei din 13 Martie 1920, in tot cazul nu prealabil.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 4
INALTA
AUDIENTA

12

1923

Curtea,
Deliberand,

vedere recursul fcut de Ministerui de DomeAvnd

Curtei de Apel din Chicontra
Agricultur
sinau Sectia I No. 158 din 18 Noembre 1922.
urmtoarele
vedere motivele de recurs
Avnd
prinde ri :
a
violare a art. 19 din Constitutie
-- Gresita interpretare
54 din legea pentru reforma agrara pentru
1, 2, 8, 46, 53
din 26-27
bia din 13 Martie 1920. Violarea art. 11 din legea Sfatului
art.

Noembrie 1918.

recurs
prin deciziunea ce atacam
Curtea de Apel din
incepe prin a recun aste ca art. 11 din legea Sfatului Tr Basarabiel din
proprietate
26-27 Noembrie 1918, prin care se dispune trecerea
are caracter constiparticulara din Basarabia,
privat al
54 din legea de
agrara pentru
tutional, dar ca art. 2, 8. 46, 53,
Basarabia din 13 Martie 1920, sunt inconstitutionale,
Corpurile
giuitoare alese in 1919 nu sunt dect
legiuitoare ordinare sau
mult revizioniste
numai pentru a c
revizuirea
acelor
din Constitutie a
revizuire fusese in prealabil dispus
form art. 128 din Constitutie.
Chiar in ce priveste caracterul constitutional al
11 din legea
Tare! Basarabiei din 26-27 Noembrie 1918, Curtea se pare
face
zerve
consfinteste deck numai pentru
intimatii au binevoit sa-1
recun asca
ca Curtea se pare
crede ca
tram sige de
prti asupra
asemenea chestiuni de ordine
ceea ce este o
roare fundamental.
Toate principiile aflate in legea Sfatului
Basarabiei din
embrie 1918 sunt constitutionale; ele
una din conditiunile unirei
Republicei democratice Moldovenesti a Basarabi i, independenta de la 24
lanuarie 1918
Regatul
conditiuni acceptate de guvernul
in mod solemn prin declaratiunea din 27 Martie 1918,
obligatiunea de a
le
in Constitutia

www.dacoromanica.ro

- 220 modul

de a vedea, Curtea de Apel din Chisinau sectla I,

54 din legea din 13 Martie 1920,

dispozitiunile art. 2, 8, 46, 53
11 din
art. 19 Constitutie
privitoare la reforma agrara din Basarabia
legea Sfatului Tarei Basarabiei din Noembrie 1918 pentru urmtoarele
:

1) Pentru ca trecerea padurilor prcprietate particulara din

bia in domeniul privat al Statului, deci nationalizarea acestor bunuri, s'a
legea
1918,
operat in baza art. 11 din legea Sfatului Tarei Basarabiei
de reform agrar pentru Basarabia din 13 Martie 1920, nu este deck o lege
descum se va
_special care reguleaza cum se a face pretuirea
alte chestiuni de detaliu.
cum se va face
precum
pgubirea, cnd
Atunci
legea Sfatului
din 1918, a
prin art. 11
proprietate particular din Basarabia, aceasta lege n'a
tionalizarea
in schimbul unei prealabile
dispus ca nationalizarea sa aiba

in schimbul

despagubiri.

este asa, atunci chiar daca Corpurik legiuitoare alese in 1919,

trebui considerate ca niste corpuri legiuitoare ordinare,
puteau
o lege ca aceea din 13
1920, prin care dupa ce prin art. 8
trecerea padurilor proprietate particulara din Basarabia, apoi
prin articelele urmateare, institue organe
pretuirea padurilor, prin
_art. 45
urmatoarele determina normele de pretuire, prin art. 53
modul plate!,
art. 54 epoca
se
face plata.
In privinta nationalizarei padurilor proprietate particulara din Basarabia, in privinta
proprietate privata a Statului a acestor
duri, legea din 13 Martie 1920 este o lege speciala
dupa cum
de expropriere pentru
de utilitate
votata de Corpurile
legiuitoare ordinare, este o lege de asemenea speciala
regulamentarea
exproprierei pentru cauz de utilitate publica
de trecerea unor anumite
bunuri
domeniul public al Statuhii
anumite cazuri.
Nu
din 13 Martie 1920, a hotart ca trecerea padurilor proprietate particulara din Basarabia sa treaca in proprietate privata a Statuprealabild despagubire. Aceasta s'a hotart de
Sfatului Tare!
Basarabiei in 1918, lege censtitutionala, prin aceea ca n'a pretins o prealaCorpurile legiuitoare alese in 1919, adica primele Corpuri legiuitoare
pe baza votului universal cu reprezentanti din toate tinuturile alipite regatului de buna voie, au fost
nationale constituante, acestea rezultnd din forta imprejurarilor, din recunoasterea tuturor.
Mesagiul Regal de deschiderea Adunarilor legiuitoare alese in 1919 a
centuat caracterul
de
constituante.

_alese dupa

Tot aceste Camere au votat legea pentru infiintarea pasunelor

legea de reform agrara pentru Bucovina.
De asemenea, Camerile alese in 1920,
constituante, ele
sesi, au votat in 1921, legea de reforma agrara pentru Transilvania, Banat,
munale

;
se
aceste
a putut dispune
propriere de
justa
prealabil despagubire.
Gresita interpretare
violarea art. 19 din Constitutie, a art. 11 din
legea Sfatului Trei Basarabiei, a art. 2, 45, 46, 53 54 din legea de reforma
pentru Basarabia din 13 Martie 1920.

www.dacoromanica.ro

- a hotkste ca din combinatia art. 19 din Constitutie

a art.

Basarabiei din 1918, rezult neindoios

Sfatul

din legea
Basarabiei, n'a
exproprierei Odurilor,
le face indisponibile in

deck s inscrie in legea sa, principiul numai

efectul numai de a le scoate din comert si de
Statul nu poate intra
proprietarilor, dar
apt dect conform art. 11 din Constitutie relativ la
in
prealabild
o just
proprierea pentru cauza de utilitate publica,
-despagubire.

mod de a vede al Curtei este fundamental

Basarabiei din 1918, disAtunci cnd art. 11 din legea Sfatului
trecerea padurilor proprietate particulara din Basarabia, in proprietate
nationalizarea acelor paduri, aceasta
privata a Statului,
proprietar la altul; in tot
de proprietate de la
de o
Curtea. Ce este
in
mod
poate
proprietarului?
indisponibilitate in
acea scoatere din comert
Art. 11 din lugea Sfatului Tarei a hotark categoric trecerea propriechestintatei padurilor particulare din 3asarabia la Stat, rezervnd
oportuna, chestiune deslegata
thnpului cnd sa se
de Corpurile legiuitoare din 1919, cari
13
1920,
legea
legiuitoare,
lucru chiar daca ar fi fost simple
sa faca
nu de un
vorba de un detaliu,
nu
nationale, pentru
principiu constitutional.
vorba de o expropriere pentru cauza de utilitate
In chestiune
oationala,
exact de o
bunuri, iar nici de curn de o
cauza de utilitate publica, art. 19 din Constitute
propriere

aplicarea aici. Din moment ce este vorba de nationalizarea pdurilor

trecuta de legea Sfatului Tarei in proprietate privata
obligatiunea unei prealabile despagubiri, nu se mai poate pretinde indeplinirea formelor prescrise de legile speciale de expropriere pencauza de utilitate publica, nici macar in ce
despagubirea prealaStatul putea
irnediat in stapnirea
intre
-care
padurea de pe
Milesti a d-nei
Mitcova, urmnd
ie
conform legei din 13 Martie 1920, in tot cazul nu prealabil.
proprietate
Shtului,

in vedere Curtea de Apel prin deciziunea sa constata

Ministerul de Domenii pe baza art. 8 comb. cu art. 2
din legea pentru reforma agrar din Basarabia din Martie
considerndu-se proprietarul tuturor pdurilor din
parte a
a dat ordin
silvici
intre de fapt

ori

acestor pduri, afar de acelea cari apartin tranilor

pe
acestui ordin dat in toamna anului

ocolului silvic din care face parte

de pe
a pus vedere proprietarei
Mitcova, ca
paznicii si de
apoi a intrat
de fapt
poscsiunea acestei pduri;
atunci, att proprietara
dnsa concedase
exploatare parte
din pdure, au intentat actiune prin care au
ca Ministerul
fie condanmat a le lsa
stgpnire pdurea de oarece dis-

-sia

www.dacoromanica.ro

22 pozitiunile din legea

de care Ministerul s'a prevalat nu-i
de a fi indemnizati.
de a-i deposeda
Curtea de Apel a decis
Considernd
modificarile

din Martie 1920, pentru Basarabia prin

art.
46,
art. 11
principiilor
Sfatului Trei ar
fi anticonstitutionale
ca atare recunoscndu-le legalitatea, a
hotrt
Ministerul de
pe nedrept a hitrat
posesiunea pdurei discutiune, mai
de a despagubi pe proprietar ;
Considernd
astzi nu se mai poate pune in discutiune constitutionalitatea articolelor mai sus mentionate din legea pentru reforma
din Basarabia,
ce noua Constitutie prescrie prin art. 131
altele, ca sus citatele
stint
rmn de ordin constitutional; prin urmare deciziunea
Curtei de Apel neputndu-se sustine
motivul de neconstitutionalitatea legei,
de examinat,
pe baza
rilor de fapt facute de Curtea de Apel, deciziunea este just
prin urmare se poate mentine pe motive de pur drept altele
deck cele aratate
deciziunea
;
Considernd
chestiunea de rezolvat se reduce la interpretarea art. 8 din legea agrai a din Basarabia, articol de
constitutional
propi
care prescrie ca
pdurile, afara de cele ce apartin proprietatei taranesti ori

duse de legea

daca prin efectul ac stui text din Constitutie s'a

ridicat proprietarului numai
de proprietate asupra
durei expropriate; lasndu-i
.a osesiunLa
la
demnitatei,
sustine proprietara, ori
din contra are
de elect
pe proprietar de posesiune chiar
de plata despagubirei, cum pretinde Statul pi in reprezentansai ;
Considernd
acest articol
are origina
art. 11
legea Sfatului
lege votata de adui area nationala din
Pasarabia
este de ordin
a carei respectare a facut obiectul
de nire al acestui tinut
chiul regat ;
Con
acel articol prPscrie
lare
proprietatea Statului
aceast trecere
se
atunci cnd se va
;
Considernd
aceast
trecerea proprieta tea Statului
se
cnd se va
posibild, nu
poate avea alt
deck
aceasta trecere se va face numai atunci cnd Statul va dispune de mijloacele financiare
tru realizarea acesiei exproprieri.
Considernd ca
tuant
art. 8 din
legea agrar a Basarabiei n'a mai reprodus
rezerv,
de aci nu se poate deduce
a lost ca
prietarii
fie deposedati mai
plata
ce
li se
ci pentru
asemenea rezerv era
o-

www.dacoromanica.ro

- 223 data ce a

principiul c nimeni nu poate fi expropriat dect

prealabil

o
pentru
de utilitate
despdgubire.
ocaziunea exproprierci

cultivabile

sporirea intinderei propriettei rurale trnesti printr'un

imediat folosintd a traniacord unanirn pmntul s'a dat
ordin
aceasta s a facut pentru consideratiuni de
a propriettei
chiar aceasa transmisie
rccunoasterea
la alta s'a
rurale de la o
la
dreptului proprietarilor expropriati la plata
arende
la aceast dat s'a
achitarea pretului, ceeace
reglementat numai exercitiul dreptului de folosintd proprietaprivit ca insttument de producrurali asupra
tiune,
dar nu s'a desfiintat acest
o functiune
nici chiar
drept de folosintd ca atribut al propriettei,
de
prin analogie, care
pentru
sine nu-i
sensul posiun caz argumenta
drepturi, nu se poate in
despgubire,
bilittei
pdurilor
o preala
putnd, pentru conservarea drepturilor
iar
atunci
sale asupra pdurilor expropriate, s reglementeze
modul de folosintd al proprietaria acestor paduri
expropriati
la achitarea pretului ;
Considernd c deosebit de aceasta, expropricrea pduria
pentru consideraluni deosebite de cele ce au
determinat exproprierea terenurilor de
pentru islaz;
in adevr
s'au expropriat nu pentru a fi date
proprietatea taranilor, ci mimai pentru ca trecnd
proprietatea
mrind domeniul su privat, ele
fie supuse unei
exploatari mai stiintifice
sistematice in interesul public, prin
urmare nu poate fi vorba de o exproprere din cauz de utilitate
ideea national
poate
nimic influentata
de imprejurarea
pdurile apartin Statului ori particularilor,
este dar o expropriere pentru
de utilitate public;
de
chiar legea pentru reforma
din Basarabia arat c exproprierea se face pentru
de utilitate
publica
national
de sigur
de utilitate
este exproprierea padurilor, iar de utilitate national
rile cultivabilc cari trebuiau
se dea cultivatorilor
;
Considernd ca din
46
53 din legea
pentru
Basarabia, care sunt de ordin constitutional,
se noate deduce
nimic
favoarea pretentiunei Ministeruiui de Domenii, cci
art. 46, nu face
arate modul
se stabileasc
pretul, iar art. 53
pe proprietar
primeascd drept
demnitate
de bani titluri de rent
valoare
nominal drept valoare real, dar prin nici
din textele din
legea
s'a dat caracter constitutional
noua
Constitutiune, nu s'a derogat la
fundamental ca nimeni nu poate fi
dup o prealabila despazubi-

www.dacoromanica.ro

- 224 re, derogatiune care ar fi trebuit

fie

si

dovedeste
mod perernConsidernd
fine
vechiul
intentiunea Iegiuitorului constituant este
gat Bucovina,
cazurile
care se poate face exproprierea
particulare, o asemenea expropriere nu se poate face
prealabild despdgubire cum prescrie
dect cu
ultimul aliniat din art. 132 din Constitutiune;
admite
legiuitorul a voit la exprodar nu se
prierea pdurilor
intrebuinteze doud msuri deosebite, una

in Basarabia

alta mai de favoare

vechiul regat, pe unii

deposedeze imediat,
pe
numai
o
indemnitate, prin urmare
Basarabia ca in vechiul regat
exproprierea pddurilor
pentru
de utilitate public,
ea nu se poate face proprietarii nu pot fi deposedati de aces te
dect numai
o prealabild indemnizare, cum a
cis

Curtea de Apel prin urmare

Ministerul Domeniilor este

de Stat

Pentru aceste motive, Curtea, respinge recursul, etc.

www.dacoromanica.ro

PARTEA II
Pledoarille

Concluzille

Biblloteca

15

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoaria

M. CRISTEA

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Edit.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

MIHAIL

D. Mihail Cristea s'a

1864
orasul Bacu.
Dup terminarea studiilor liceale la Institutul
din
(1884) plec la Paris unde
diploma de doctor
drept
(1891).
tar intr magistratur.
zece ani
de carier6.
care interval de timp a fost procuror, judector
de
sindic la aplicarea legii prin care s'a
dat judectorilor sindici administrarea falimentelor (1895),
tocmai pe ziva
care urma
fie
presedinte
de tribunal (1901). Inscris imediat
baroul de
si devenit
avocat al statului,
pe
si

Cristea nu a mai prsit bara

-astzi,

toat modestia
caracterizeazd, a relevat de la
serioas pregAtire profesional. ajutat
spirit ptrunsolutionarea problemelor juridice dobndit in exercitiul nobilei cariere la care a renuntat.
Datorit
sale putin comunicativ
pumerosii
ce s'au perindat se
junil
au ignorat totdeauna opera sa juridicd, elaborat
acere
remarcabile proportii. In adevr putini sunt aceia
cari
in sertarele distinsului avocat, concentrat discret
zac inedite importante studii de drept comercial, cu valoare
intindere de veritabile tratate.
Ndjduim
c indiscretia noastr, desi va indispune
modestia d-lui Cristea, va isbuti totusi
determine
dea
lucr He

incoronnd

calitatea sa de profesor la

opera didacticd

tiinte de stat.
M. Cristea a mai fost

Superioad de

avocat Societtii
anul 1920
e decorat
Coroana Romofiter
Rdsplata Muncir cl. I pentru
mai
impune, credem
la
mult datoria ca siluindu-si putin temperamentul,
acumulata
in interesul
oper

Rornnia"
]ziei"
gradul
vtmnt.

tului cruia

consacrat o parte din activitatea sa.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoarla D-lui M. CR1STEA

Curti de
Seetiunilor Unite ale
23 Noembrie 1923

dela

Domnule Prewdinte,
Onorat
Curte,
Domnule Procuror General,
Procesul
de
nu este,
prezinte, izolat, a
proprietar de

cum ar avea aeruf

din Basarahiarcare s'a vzut deposedat pe baza
exceptionale de
propriere din Basarabia, ci este un proces al tuturor
rilor de pduri cari
acest caz special, au pus pe
ei - dup ce s'au
s intente un
proces,
care reprezint
realitate interesele
Astfel, procesul
a
deslegare v cerern Dv. astzi
o important
foarte mare.
Curte, art. 19 din Constitutie, forma cea
mai
cum a fost redactat la 1866,
proprietatea
numai
inviolabil, principiu la care admite
o
exceptiune: exproprierea pentru
de utilitate
determinnd anume cari pot fi cauzele de utilitate puIn forma de la 1866
de utilitate public erau numai
national,
de comunicatie si salubritatea
nu se
expropriere pentru cauz de utilitate
putea face deck cu prealabil just despguliire.
la 1917, pn
Aceast stare de
merge
constituanl se ntruneste la Iasi modific Constitutiunea.

O Modifia, pentru a face posibil improprietrirea tranlor,

ca re era

de nevoia timpurilor. Dv. cunoasteti

Constitude vedere
forma
era
tituie la 1917,
moment
vreunei alte provincli. '
mai nainte,
nainte de

rile cari s'au introdus din acest

www.dacoromanica.ro

se pune
a
reforma
Incontestabil
Constitutiunea de la 1917 privea numai vechiul regat si c
fie expropriate
milioane hectare cari urmau
din Muntefie luate
cultivatorilor de pmnt nu erau
Dobrogea. Nici nu se putea prevedea la 1917
nia, Moldova
se intruneasc
Bucovina, Ardealul Basarabia aveau
Patria
ceea ce privesteAtunci, s'a mai modificat Constitutia
chestiunea
Nu
cazurile de utilitate
ceasta.
Pe baza acestor modificdri ale Constitutiunei s'a infptuit
reforma
din Regat care a ajuns la legea din lunie 1921.
provinciile, Basarabia cea
Posterior,
din
dinti, urmnd Bucovina, apoi Transilvania,' Banatul si trile
f
ungurene, se alipesc la Patria
Indiscutabil,
aceste provincii nu exista nici o dispozitiune care s permit o
baza Confelul aceleia din vechiul regat
stitutiei. Cu toate acestea, nimic nu a impiedicat ca
s'a votat o lege de
este,
reforme s se
pentru Bucovina
alta pentru Transilvania, Banat
s'a votat una pentru Basarabia.
ungurene, tot
Nu am
ocup de bazele reformei agrare Bucovina
sau Transilvania. Texte constitutionale nu avern.
examinm un moment ce este la baza reformei agrare din
de
vedeti
din Bucovina debuteazd
aceast
baza art. 356 din codul civil austriac".
examinnd aces t text de lege, am vzut
nu este vorba de
deck de expropriere pentru cauz de utilitate
Dar nu aceasta ar fi
exproprierea care s'a fcut
Bucovina,
art. 356 civil austriac, nu este vorba
de expropriere pentru o
de utilitate
atunci ar
trebuit procedat pentru fiecare
de teren pe baza unei
legi,
dovedi in fiecare caz,
de utilitate
Nu era oare
ratiune, aceiasi nevoe care a
si
in vechiul regat
se
reforma
anume
? Tot
pentru Transilvania, Bucovina
rile ungurene. Acolo exista ceva mai real: votul
tionale care s'a tinut la Alba
mi se pare, la 18 Noernbrie
1918; o adunare
va
o adunare constituant,

care in programul ei a inscris reforma agrar. In tot cazul,

lege constitutionald nu s'a
pentru Transilvania
vechiul regat,
toate acestea s'a
reforma
in Transilvania Bucovina.
nu s'a
nimeni
pe ce
Se poate oare pune chestiunea de -neconstitutionalitate -a
agrare din Banat
Transilvania ? Nu s'a ridicat nici
chestiunea aceasta de nimeni. Voiu
pentru ce.

www.dacoromanica.ro

ur-

- 233 caracceea ce priveste Basarabia, este ceva

Dar,
$1 dati-mi voe ca putine cuvinte s fac istoricul alipirei

la Patria

prmvara
izbucnirei revolutiunii,
Basarabia,
nului 1917, a urmat toate fazele pe cari le-au urmat toate pro-

and,
anului
le din Rusia
puterea bolsevismul maximalist, toate provinciile s'au
parte din federatiunea republirepublici
acest interval si-a concilor rusesti. Nu pentru
vreme;
Trei, compus din reprezentanti
stituit un organ al
ai populatiunilor minoritare.
oraselor, judetelor, soldatilor,
! Stat
Un Sfat al trii, o adunare
un Stat
independent sub numele de
1918 se
care la 24
Sfatul Trii ca
RePublica moldoveneasca basarabean,
-adunare constituanta a lui, care aduna
sale
si numeste
puterea statului,
o
al Statului, presedinte de republica.
aceasta s'a ales
ziva de 24 Ianuarie,
de unirea
Muntenia.

deci, un stat independent, cu o

incontestabil
national, dela care
toate puterile.
Aceast republica moldoveneasca basarabeana -- nu treco mult - se uneste cu Patria
Am aci declaratiunea
care s'a
Sfatul
Basarabiei la 27 Martie 1918, se gseste colectiunea d-lui Consilier
suplimentul

VIII, - dar am chiar ziarul numit tot Sfatul

cu acea

care se spune lucrul urmtor

Republica
moldoveneasca (Basarabia),
ei dintre Prut, Nistru, Dunre, Marea
vechile
granite Austria, rupt de Rusia acum o
si mai bine de
ani din trupul vechei Moldove,
puterea dreptului istoric si
tlreptului de neam, pe baza principiului
ncroadele singure s
soarta
anlicancl principiul autodetermhirii
pus de Wilson.... de azi
pentru totdeauna se uneste
Mama sa Romania".
Aceast unire se va face pe urmtoarele baze :
1) Sfatul Trei actual, rmne mai departe pentru rezolvarea
lizarea reformei agrare dup nevoile
cererile norodului; aceste
vor recunoaste de guvernul romn", etc., etc.

rea-

total 11 conditiuni. Deci o unire

ntre conditiuni cea mai
este
reformei
agrare, iar Sfatul Trii
mai departe pentru infptuirea
reformei agrare. Cu alte cuvinte, acest stat independent,
moldoveneasca a Basarabiei, pune ca conditiune ca
iorma
s'o
cum
ea, cum
poporul
Basarabiei.
guvernul prin organul presedintelui
atunci
aceast conditiune.

www.dacoromanica.ro

- 234 declaratunea guvernului

in care se

in functiune, dar numai pentru a rezolv

,,Sfatul Trei actual
va supune Constituanti
nevoile norodului.
chestiunea agrar
reprezentanti alesi in Basarabia, normele
din care au s
parte
la rezolvirea chestiunei de
de Sfatul Trei
cari

de uIn Adunarea chiar

care s'a fcut
nu gseste nimic din
de Consiliu declarase
principiile acestea, care s fie contrare
i le primeste in
totul.
Aceste puncte puse
declaratiunea de unire le
reforma agrar
act, voeste Sfatul
i
tat de aceast Adunare noaptea de 26 spre 27 Noembrie 1918;
a
reforma
cum a inteles-o Sfatul
a fost
Basarabiei a fost
cu decretul 3791
de guvernul
in
din 22 Decembrie 1918. Acest decret-lege se gseste
pag. 1280
Colectiunea d-lui Consilier Hamangiu, vol.
cultivabilt
,r,Decret-lege relativ la exproprierea
din Basarabia."
pentru
Sfatul trii a votat
rabiar s'a dizolvat,
a proclamat din
unirea, de data aceasta
conditiuni.
Sfatului tril din 27 N( nire,

1918

urma unirei
tului tinuturilor
Sfatul
declar

Muma a Bucovinei, Ardealului,

locuite de
hotarele Dunarei a
Basarabia
la conditiunile de unire
a.
incredintat
in
a

pulate in actul de la 27
u
turor Romanilor, regimul curat democrat este asigurat pe viitor;
in
constituantei
votul univercare se va alege
sal,
chestiunea agrar
nevoile
cererile norodului,
z celelalte conditii din actul unirei de la 27 Martie declar unirea
ditionath a Basarabiei
Mare.

dar o lege
de
ceea ce
agrar din Basarabia, care este
de
decretat cu un decret-lege, ceea ce
era o lege sub rezerva ratificarei ulterioare a parlamentului :
normele
care avea s se
reforma
Basarabia stint stabilite
actul votat de
trii la 26-27 Noembrie 1918.

principii ca
de

a fi

nile acestui

principiu aceasa lege, are la baza

se preocupa:
de

vechiul regat,

care

fie luat de Stat de la

cultivatorilor de
de
pentru operatiunile

www.dacoromanica.ro

conditiu-

- arirei, se institue
judetene
drept de
la Casa
din Chisinu, precizeazd cum se fixeaz pretul
plata se va face in
etc. Este
un lucru care nu se
este in legea
vechiul regat. Art. 11 spune:
Ndurile din
particulare
in intregime in
Statuhii, dar aceast trecere se va face atunci cnd se va gsi
Ce

tree

de expropriere este aceasta: pdurile particulare

proprietatea Statului ?" Nu se

exproprierea

,ealalt. Este nationalizarea tuturor pdurilor particulare din

Basarabia. A hotrt Sfatul Trei din Basarabia c a sosit
nentul ca pdurile proprietate particular din Basarabia s fie
nationalizate.
sunt motivele, nu
aci. nu ne preonoi avem numai interpretm legea.
Posterior,
rzboiu,
ce s'au linistit lucrarile, s'a
intors guvernul de la Iasi
a
primele alegeri
1919.
A fost un
care a durat foarte putin. S'au fcut noui a-.
1920,
ziva
13 Martie 1920, Camera

a Basarabiei, pe
Regatului voteaz legea de reform
fixate de Sfatul
ceea ce priveste exproprierea
pmnturilor cultivabile
mentine
nationalizrei
proprietate
din Basarabia, cari-zice att.
tree in proprietatea Statului,
o rezerv.
Uitam
Legea Sfatului Trei din Noembrie

ce prin art. 11 dispune c pdurile trec in proprietatea

preocuStatului, este adevrat, nu se preocup, dup cum
pase
terenul cultivabil, cum au
fie pretuite,
cpm
au
fie pltite. Legea din 13 Martie 1920 hotrste prin art.
tree
proprietatea
pdurile proprietate particua se mentine fraza care exista legea Sfatului
rei, c aceast trecere va avea
cnd va fi posibil.
timp, aceast lege,
le suce priveste
pune la aceleasi regule ca terenurile de
cari
art. 46 se spune :
pentru
In adevr,
Pretul se va stabili pentru pduri, dupa capitalizarea venitului curat.
vedere exploatarea rational".

In art. 53 arat cum are

pretului

rent amortizabil
e an".

se

plata :

titluri
proprietarului expropriat, se va face
purttoare de dobnd de 5 la
40 de an!

www.dacoromanica.ro

- 236
Va

legea in 13 Martie 1920 introduce aceleasi

principii

in ceea ce priveste

cari se

nationalizau ca
pentru exproprierea terermrilor.
prealabla despagubire,
cu o just despgubire pentru
s a dat in sarcina unor comisiuni pretuirea, accasta nu
nu-va fi just. Dar tot cazul, nu prin o prealabil
despgubire, ci despagubirea are s fie
mai
cnd se va
care este intinderea
ce se va fi
fcut pretuirea. In tot cazul plata nu in numerar, ci
rent
de Stat 5 la
Legea e
la 13 Martie 1920.
un detalin:
unanimitate de
de Senat.
In urma acestora, ce avea s
Ministerul de
in domeniul
de sigur,
baza acestei legi, toate
pdurile proprietate particulara ?

Proprietarii de pduri din Basarabia, cnd au

cunoaste cari sunt intentiunile Sfatului Trei,

au
lucru va fi consfintit
de legea din vechiul
natural au avut ca
preocupare
scape
Abuznd de ele, tindu-le
mil,
Atunci
s'a alarmat,
mai las
prietarilor mai departe pdurile,
sigur
scurt,
vor mai rmne
ci
goale,
ca
de
a dispus luarea primire a padurilor din Basarabia, proprietate
devenite proprietatea Statului. Intre aceste
este pdurea proprietatea d-nei
Mitcova situat pe mosia sa
Gum? Nu doar
a urmat
vreo samavolnicie, ci o simpl notificare
d-nei Mitcova
ca
pzitorii dela
va pune pazitorii lui,
la care d-na s'a supus; a retras
a infiintat pzitorii lui, ceea ce
a intrat
acelei
lucru cu

Acest proces reprezinta situatiunea tuturor proprietarilor

de pduri din Basarabia.
atunci d-na Mitcova intent Ministerului de Domenii
revendicare
cere
lase
posesia sa
pe baza legilor
Statul
este
drept s-o
stpanire, toate aceste legi
anticonstitutionale
zice reclarnanta.
Aceast teorie a reusit
Tribunalului Chiside
din Chisinu.
un al
doilea proces conexat cu acesta, procesul acelora cari obtinudrepturi de la proprietara cu putin timp
ca legeafie votat de
Trei. Prin Septembrie 1918 d-na Mitcova dduse
d-lor Livsitz si Winsberg, ei

intentat actiune contra d-nei Mitcova, cernd s fie

ca
le
la dispozitie pdurea, desi
bine c pdurea
este
de Stat
cazul
Ministerul bine

www.dacoromanica.ro

- 237 fie despgubiti. Lucrul n'are importantd.

pala chestiune discutath
admis de
de fond, este
legea este inconstitutional
instantele de fond s
o
Aceasta
pentru ce ne gsim
fata Dv. in

unite.

Cunoscnd acestea nu rmne deck

desvolt recursul.
Pentruce a refuzat
de fond
pentru ce a
clarat mai cu seam
art. 8 din legea din 13 Martie 1920,
care zice
proprietatea Statului pdurile, este necon? Legea din 13 Martie 1920
art. 2 spune
proprierea nu poate fi impiedicat de nici un fel de acte de
c este declarat de
drept
chiar ziva votrci
legii de
Sfkul
27
1918. Legea din 13
Martie 1920 art. 2 mai
c din acest moment proprietsupuse exproprierei,
pdurile, trec
proprietatea
sarcine. Aceasta a fcut
Stat,
MiStatului libere de
.nisterul de
s
am devenit proprietar din 1918,
spune,
! Toate dispole iau.
bine, Curtea de
din legea din 13 Martie 1920 relative la pduri sunt
neconstitutionale.
Mai

a recunoscut
Noembrie 1918 este
constituantd, dar a

Tribunalului
advers
un lucru, c legea Sfatului Trei din 27
eman de la o adunare
imediat: dispozitiunea art. 11 din

actul Sfatului Trei din 27 Noembrie 1918 nu este deck un

principiu, o posibilitate numai de trecere a pdurilor
proprietatea Statului,
acest text
trecerea va avea
aunci cnd va fi posibil,
legea nu determin nici
cum are s se fac trecerea,
Adversarii zic: o fi

modul cum are s se fac

dar nu are alt

bare deck a unei declaratiuni de principii, care echivaleaz

doar cu o promisiune de a expropria,

tot cazul,
nu
va putea
posesiupe deck cu o just prealabil despgubire.

Teoria aceasta a fost adrnis

de Curtea din Chisinu
prin deciziunea pe care
a atacat-o cu recurs. Curtea din
Chisinu merge mai departe. Nu recunoaste ca constitutional
nici mcar art. 11 din legea Sfatului Trei, de la
zice:
ar fi s
eu,
zice
i acest text este neconstitutional,
Trei nu
rezervat alt drept deck
s
reforma agrar, se
c tot asa ca veregat. Dar prin faptul c
msuri de
natur declad nationalizate toate pdurile, ai depsit
pe care
1-ai rezervat. Aceasta nu este exact. Nu Curtea are s
Sfatului Trei care era o adunare constituant, puterea ei. Natural,
dac
reforma
rezervase dreptul s
agrar
c'um o
conform cu nevoile norodului

citit - avea incontestabil toate drepturile,

www.dacoromanica.ro

acela de a declara nationalizate pdurite. Curtea din

Sfatul Trei nu putea face acest lucru,
spune: cred
art.
.Tribunalului
partea advers a recunoscut
Il din Sfatul Trei este constitutional, considerd punctul acesta
Nu avem
pentru Minister. Eu cred c face
nevoe de acea concesiune !
acest text nu
Curtea de
gseste
dintre
este constitutional, nu are
s o spue; nu
constitutional. Chestiunea este de ordine
noi are s-1
din oficiu, nu are
instanta are s'o exarnineze s'o
este conadvesarii nostri au recunoscut
s se preocupe
stitutional.
zice: inconCurtea din
mai departe
din 1920
testabil, este neconstitutional textul de reform
o baz; nu
niceri ceva analog,
pentru nu are

gsim pentru reforma agrar din vechiul regat,

tiune.

La acestea am rspuns

din 1920 si nu
Mai
cine
rzboiu, alese
acestea, dar toate Carnerele cari au urmat
baza votului universal secret, obligatoriu, etc. si cu
zentanti din toate provinciile alipite, nu erau constituante ? Eu
d-lor,
constituante,
toate erau
am sustinut
cum s'ar fi putut face
ar fi fost constituante,
a Bucovinei sau aceia a Ardealului sau a
de
nici ele nu se
Transilvaniei? Prin ce mijloace,
vreun text din Constitutie ? Au fost toate camere constituante ! Nu
opresc la aceast chestiune. Dv.
putin camere de revizuire. Dar am s
cunoscut
erau
Legea Sfatului Trei a pus principiul; a declasustin
rat pdurile
proprietatea Statului
sa se
momentul
va fi posibil. Cine va determina momenart. 11
tul? Trebue numai deck o Constitutie
?
este constitutional pune principiul
nu poate
camomentul oportun ? Am sustinut
vin
s
acest
da. Mi s'a
toate
Dar argumentul nostru
mai tare a
acesta, toate
rzboiu
merele cari au urmat
mesajele Regelui si pentru
constituante.
rog
Camerile din 1919
1922
1920
c Regele se
adreseazd la Adunri constituante. Aveti colectiunea Monit.
ficial

veti

acele mesaje.

este

este

Constitutia care s'a votat anul acesta a recunoscut caracterul

A reeunoscut
acesta Camerelor
au urmat
acest luciu,
Consticeva mai mult. S'a introdus
a

un text - art. 131, - care pe

tiunea aceasta, pe care o

o recunoastere a

ches-

astzi, - in fapt nu este

de lucruri care era; -

www.dacoromanica.ro

- 239 art. 131 din Constitutiunea votat

1923 spune lucrul urmtor: Sunt

promulgat la 29 Martie
caracter constitutionar. Nu este vorba s se creeze
noui. Constitutiunea spune :
rmn

Sunt
cu caracter constitutional dispozitiunile din
grare privitoare la pmnturile cultivabile, pdurile bltile expropriabile in
total sau in parte, la starea

juridic, la subsol, la pretuire, la modul

precum sunt formulate in articolele de mai
ale fiecareia
agrare
cari articole
fac parte integranta
din prezenta Constitutiune,
ca atare nu se pot modifica dect
formele
pentru revizuirea Constitutiunei,
anume:
de plat, etc.

Nu am s m ocpp de
la vechiul Regal sau
la Transilvania, ci la Basarabia.
legea pentru reforma
din Basarabia, .,sunt
rmn constitutionale - zice art. 131 - art. 2, 4, 5, 6, 7, 8
etc, - acela care zice:
proprietatea Statului
proprietatea particularile apoi art. 10, 11, 12.
cari
16,
45
- acela care arat cum are se hotrasc pretul prin
comisiunile judetene - 47, 48, 49, 50, 53 - acela care fixeaza
plata
rent de stat,
ca pentru terenuri de cultur.
putin
textul categoric din Constitutiune,
nu se mai poate zice
art. 2, 46 53 sunt neconstitutionale,
ct Constitutia le declar ca atare,
sunt
tutionale, nu mai poate fi
toate
particulare din Basarabia au trecut
proprietatea Statului din ziva
de 27 Noembrie 1918. Rmne ca organele de aplicare,
siunile judetene de pe lng
Noastr,
la fixarea intinderei, a pretului; dar ele sunt rmn trecute Statului.

proprietatea Statului de la 27-28

au trecut
intre
Noembrie 1918, atunci Statul a fost in drept
stpnirea
nu poate astzi d-na Mitcova s vin si
pretind
a
sa Milesti.

Pentru aceasta

pus

ne acorda

proprietar pe

de pe

formulat motivele
le-am exa casa cu trimitere, a

Dv.
rog
judecat.
cheltueli

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui MATEI CANTACUZINO

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

it.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

MATEI CANTACUZINO

Un boer moldovean

dintr'o

patru

cai

Conul
e totdeauna evocator.
ceva din parlumul lucrurilor vechi, din poezia scrinurilor in cari dorm
pise
roase de dintele vremii, ceva din atmosfera
a
case
care toate,
si vremea, au
Matei Cantacuzino apartine trecutului - poate
viitorului-dar de prezent oste depate.. tot
stint
de
aceia cari nu-1 pricep. Prezentul nu-1 poate
pe d-sa. De aci izolarea
care s'a erecat.
de viata
febril
de multe ori
a celor multi, a
seniintense vieti cerebrale.
Indragostit pasionat al ideilor, le
rile pentru frumosul parfumat al
viat de
antic. Ceea ce
este ideea in sine,
nu realitatea
corespunde.
De
de condeiu
un dibaciu
caracterizat
,,un nomad al ideilor";
astfel
sublinieze inconsecpe care
fost ministru-poet, o
marcase
talent.
Inconstanta d-lui Matei Cantacuzino ?
vorbind de un clasic ne-ar fi ingaduit o comparatie romantica, am spune
d. Matei Cantacuzino e un Don Juan
al ideilor.
Don Juan este nenorocirea de a nu putea iubi
femee. Don
modern, intelectual consumat
estet, nu-i
place femeia pe care
a iubit-o sincer. Toate femeile pe cari Don Juan le doreste le are,
pot retine
Don Juan amant superior,
mai
poate
viata aceasta. El vrea idealul femenie.
fluturele, care din floare
nu ia deck ce-i dulce
pentru ca din nectar
o
de parfum
de
tot astfel amantul transcendental
Ca

www.dacoromanica.ro

- 214 doar partea

de la fiecare femee
idealul dragostel.
acelas.
pentru ca din
entuziasm se arunc in bratele fiecrei emei frumoase, cu
dureroas desamdgire le
pasiune iubeste
dar
Juan este nestatornic fat de
rseste pe rnd.
este pururea credincios dragostei.
ceca ce iubeste Don
Juan, acest superior amant
rea
ideilor.
Intr'adevr,
Matei Cantacuzino este Don
E sedus de noutatea unei idei, le
pe toate
voluptate, pentru a le prsi apoi una cte una. Viata sa
entuziaste
intelectuald e presdrat de nenumrate
scepticism.
un entuziasm initial
deceptii amare,
final, se cuprinde efemerul concubinaj
idee
Intelectual superior, pelerin rnereu neobosit in
adevdrului absolut, al idealului cugetarii, nu poate fi
frdmiturile de adevr pe care lumea fenomenald i le poate
lege

servi.

Nestatornic
idei, d-1
rmne
totdeauna constant gndirei.
tocmai inconstanta ideilor veneincetat statornicia cugetrii sale.
ce iubeste
pasiune,
cu o suprem
este
...Si apoi toti suntem nestatornici prin chiar structura
tului nostru. Cnd cercul luminos al constiintei noastre e prea
pentru a cuprinde mai multe stri suflete$ti
imperfectia sufletului omenesc pentruc nu permite simultaneitatea pasiunilor, produce
mod necesar succesiunea in timp
a acestor pasiuni.

Ntre

est terrain trop limit pour y faire fleurir

dans une meme saison tout l'univers", spunea

De aici inevitabila

Toute nuance nouvelle que prend ntre

sairement une nuance qui s'efface".
In fluviul vietii,
clipei urmtoare.

de frumos
scriitor
implique nces-

nu seamn

toat viata e o
evolutie, de sigur
individul nu se poate sustrage de la legea ineluctabil de
multe ori dureroas a
transformri. In
ce
fi
noi nu ne vom recunoaste.

furat de abstractiuni, m'am deprtat de d-1

Cantacuzino. In viata noastr
totdeauna
constanti...
mediocritate, nu-i
nici odat erta suinconsecvent a conservatorului de eri
a
de azi.
Cine doreste s cunoasc pe
de la Iasi cine vrea
se
de frumusetile de
ignorate ale
judiciare, dator e
de la bar

www.dacoromanica.ro

- 245 Am avut norocul

unite ale
Curti de Casatie, acolo
scapat de impuritatea f
telor, spiritul
de abstractiune era
Vorba
de la
mitatea
a unui salon de boer
Logica impetuos
de
te-a
mai
drumul
ce
pledoaria nu s'a terminat.
se
favoarea
ce i s'a acordat de
a
cu mult ora
pentru a-si
pledoarie.
Curte, care a
aprecie.ze evenimentul
diciar, nu putea
cruzirnea de a ciunti o
Spirit de
care a quintesentiat tot Dreptul civil
tr'un volum
care
procesul la un principim
generald, sobru
expunere ca
in gesturi,
o
care
opulenta
a unui conac de
Matei Cantacuzino seduce tot
convinge. Prea
pe
este
pentru ca
nu
dreptate,
prea vorbeste frumos, pentru ca
i-o recunosti. Avocatul
nu
ademenit
Cantacuzino este o
juridied
Sensibild ca o
nu
fere atingerile
Se
la
mai usor contact,
iar cnd nedreptatea este mare, se
rede
este
mai
spectacol pe care
pot
instantele noastre judiciare.

V. V. Stanciu

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoaria D-lui MATEI CANTACUZINO

inaintea Sectinnilor Unite ale Inaltei Curti de Casatie in

dela

12 Octombrie

Domnule Prim
dau seama

Curte,

conflictul cu

sunt

insarcinat, s'ar reduce la punctul ultim relevat de

acest
al Ministerului de Domenii, situatiunea mea
partea mea o
proces ar fi absolut desperatd. Ar fi
de drept, de a
care depseste puterea unei
contra unui text nou de Constitutiune, care
m
cum spune partea
totul s'ar fi rezolvit,
cap,
ori
prin acest text din Constitutiunea
nu se mai
ar fi fost trecut,
la judecata de

ne plngern. Eu, am
poate sustine neconstitutionalitatea,
curajul
a
convingerea mea
o convingere
a m speria de
desvolta preciza punctul meu de vedere,

din Constitutie care are pretentiunea de a

un conrezolvi pe cale legislaivd, ba pe cale
care interinstantei
flict pendinte
venise

de Apel.

Curte, nu am
vreme; trebue s fiu scurt
se poate de concis, de aceea voiu fi
repede,
asupra multor lucruri pe cari
vrut
le spun, dar ale
ror desvoltare nu este absolut
vrea
stabilesc cu privire la
Primul punct pe care
de simpaticul meu adversar, este
de stabilit inte ce s'a petrenu este nici o
cut pentru reforma
din Bucovina, Transilvania
Transilvania Budeal, cu ce s'a petrecut Basarabia.
expunerea

care

nu era o

caracter constitutional,

o fi avut de
acele
intrnd in cercul de actiune al
au
de modificarea art. 19

www.dacoromanica.ro

- 248 cum
1917, pentru a-si indeplini reforma
pe baza acelorasi principii.
regat
paraminte,
eram
lamentul de atunci s a mrginit de a stabili chestiunea de
a regularnenta exproprierea, motivul a Sost
cipiu
sa
stare sub ocupatiune
nu eram
pe deo parte
avem o situatiune
punctele de
pe
parte
de
pentru fiecare judet;
schimbarea art. 19 nu va
fi Rocreia se va
cea veche;
vor veni alte tinuturi cari se vor alipi pe
regat,
se va
tinuturile din
dificarea
din 1917.
a fost pentru Bucovina
pentru Transilvania. Dar pentru Basarabia a fost altminteri.
Pentru Basarabia,
a fost vorba de unirea ei cu Regatul romica republica moldoveneasca a pus conditii de la
acolo, era o miscare, care la
naput.
nu era. A devenit
prin forta lucrurilor, dar
deocamdata era o organizare de soviete in Basarabia. Republica
aceasta moldovenesca prin organul
a
revolutionar,
fost vorba s se
eu Regatul
si-a rezervat
alte puncte la cari a renuntat
rezolvirea chestinnei
grare
trebuintele nOrodului din republica moldoveneasca.
A zis in alte euvinte: noi cunoastem nevoile noastre noi
telegem priveste chestiunea
legiferam
fr nici un amestec din partea Dv., s se oblige
ca lege constitutionald
tinuturile de peste Prut, ceea ce va
Sfatul Trei
chestitmea
a fost ! Discutiunea de a se
legea
de Sfatul
Trei este sau nu este constitutionala, este deci o discutiune
legislatie eu caracter constitutional
desvoltarea
popor nu se
numai din obiceiuri, din traditii, din partea
conservatoare. Isbucnesc la anumite momente, cerinte
protestrile fat de starea veche de lucruri aceste cerinte noui se traduc ele
principii constitutionale. A fost
un prineipiu constitutional in virtutea cruia
Trei, guverrml revolutionar al republicei
moldovenesti,
regulatea chestiunei agrare. A
tervenit apoi un act al guvernului
care pe cale de decretlege
legea
Trei,
legea din 1920 nu a

deplinit-o

avut alt scop deck de a ratifica decretul-lege care

caracterul constitutional pentru Basarabia a legei Sfatului

Va
privinta acestei chestiuni, retinem,
Curte,
republica moldoveneasca de alt
cuprinzand tinuturile dintre Prut Nistru, are un regim exceptional agrar,

care face parte din ConstiNiunea trei

gim este
de Sfatul Trei,
lege prin decretul-lege al
gea din 1920.

cum a fost
ratificat, prin le-

www.dacoromanica.ro

- 249 este

consecinta

lumina

tot ce priveste reforma agrar din

sub care avem s
Basarabia trebue
fie legea Sfatului Trei,
toate dispozifie interpretate
tiunile cari au intervenit pe
spiritul
Sfatului Trei, pentru
aceast lege constitue
din Basarabia ceea ce constitue
pentru reforma
ficarea art. 19
Constitutiunea din 1917 pcntru vechiul
gat, Ardeal
Bucovina. Va
alt ordine de idei,
toate
cari au intervenit
urm,
legea din 1920, nu sunt deck consfintirea acelei legi
constitutionale, emanat de la Sfatul
pe toate trebue
le citim sub lumina
legi, care este adevarata Constipriveste regularea chestiunei agrare pentru
tutiune
Constitutie !
lege

Basarabia.
atunci, ca prim punct
mele d-nei Mitcova
a unei

Curte, noi am zis,

nuclase de cetteni
care ca atare au drept la protectiunea legilor: Nu ne
expropriati
de
de faptul
legea ne
contra acestui fapt !
tre. Nu ne-am revoltat
o fi fost, dar nu avea cum s se manifeste,
se isbea
de o dispozittune imperativ constitutional. Dar am zis: am
fost expropriati noi proprietarii
tinuturile de peste Prut,
ale
conditiuni mult mai oneroase
a celorlalte
de grozav de oneroase
mai
s'ar putea vorbi
de o confiscare. Dar ori cum ar fi
privinta
de
putin
privinta padurilor, de ce
fim tratati in
de lege, de ce s
in alte conditiuni deck acele garantate de Constitutiune ?
capul
fata principiului art. 11 din legea
lui
Suntem expropriati,
pdurile noastre
trec
domeniul Statului. Dar
puterea
dispozitiuni Ministerul de
s'a pus de
pdurilor noastre
de a ne fi
indemnitatea legal,
atunci
suntem sub puterea unui principiu constitutional,
rusesc,
moldovenesc
care zice
expropriere pentru utilitate
nu se poate face
schimbul unei prealabile
drepte
!?
Nu am pretins
este anticonstitutionala dispozitiunea,
prin care suntem expropriati de
noastre, dar am protestat contra procedeului
de a se pune
stpanirea
de fapt a pdurilor
de a fi fost
obiectut
care s'a pledat
Tribunalutui din
a Curtei de
atunci, chestiunea este foarte
Curte.
zice

lumina,

din Basarabia
tinuturile

constitutiunea

cum am

de peste Prut ?

reforma

noi,
ceea ce
Art. 11 e singura dispozitiune

care vorbeste despre exproprierea pdurilor. Celelalte, sunt

www.dacoromanica.ro

- relative la exproprierea
de
destinate tranilor.
Chestunea
este, propriu zis numai chestiune de
trecere
pmantului din
proprietarilor mari
proprietarilor
prin intermediarul Statului, aceast
tiune, pe care
rezervase Sfatul Trei, face obiectul legei
grare a Sfatului Trei. Dar afar de chestiunea
zis
s'a strecurat sub influenta ideilor revolutionare, pe cari
pare a le
Ministerul domeniilor de astzi,
oarece
procuratorul su ne vorbeste necontenit de nationalizarea

durilor, s'a strecurat dispozitiunea articolului 11 care apare

un cui strein
legea privitoare la reforma
Dar un
punct istoric foarte interesant, pe care 1-am relevat
primei instante
Curtei de Apel este
proiectul
elaborat de comisiunea Sfatului Trei,
eu
legei agrare, art. 11 figura fr partea final care zice :
dar aceast trecere se va face atunci cnd
fi posibili" si
care s'a
redactiunea
pe care
si-a

proectul Comisiunei mai continea

alte dispozitiuni
prin care normele privitoare la comisiunile de evaluare
la
Plata indemnittilor pentru
asimilate cu normele
mele relative la evaluarea plata
de
Dar
aceste dispozitiuni au disprut din redactiunea definitiv, astcum a fost prirnit de Statul
la formula din art.
11:
particularilor trec
proprietatea
Statului, s'au adaos cuvintele: dar
trecere se va face
atunci
va posibile.
Curte, nu ne este permis, mai
timp
de scurt
discutm chestiuni cari nu
discutiunea.
evident, pentru ori cine vrea
si s citeasa
just
aceast dispozitiune
modifeat
principiu pdase declar expropriate
rile,
exproprierea de fapt se va face atunci
fi
va avea fondurile necesare
ca

le

aceasta

conformitate cu

nu se poate face o expropriere

o prealabil despgubire.
De ce au
articolele din proectul comisiunei relative la
pretluirea la plata pdurilor, de ce s'a modificat art. 11
de ce i s'a adaos fraza
restrictiv
a fost impus
de
? Pentru
au fost tratative
tantii Sfatului Trei Statul
ocaziunea acelor tratative,
care era reprezentat de primal
de astzi, a concedat
se introdua lege principial de
proprierea
dar
conditiunea ca ea s. se
conformitate
principiile Constitutiei,
prealabile despgubiri. Lucrul rezult

www.dacoromanica.ro

schimbul unei drepte

evident

- 251 toricul elaborarei acestei legi

din transformarea art. 11
cum a
de vechiul regat.
in legea
$1

nu se mire onorabilul adversar de o declaratiune

de principiu;
expropriere
utilitate
sunt
e vorba de expropriere pentru utilitate
nu de lege
nu de trecerea pamntului dela
un proprietar la altul, ci de o expropriere
puterea
vntului,
de trecerea unor bunuri din proprietatea
domeniul Statului,
obligatiunea pentru Stat de a improprietari pe steni
acele bunuri). In
expropriere pentru utilitate
este
o declaratiune de expropriere in
principiu, fie prin lege, fie .prin
judeckoreasca; este
apoi o deposedare de fapt care nu se poate face deck
geneza
Aceasta
unei drepte prealabile
dectetul-lege
explicatiunea articolului 11, s'a

asupra recare reproducea tale quale" legea Sfatului

cum 'am citit, a trebuit la un
agrare, cu art. 11
vorba de o
Parlament.
moment dat s fie ratificat de
ratificare a unei legi .special elaborat de o autoritate constiEra vorba de Moldova de dincolo de
tutional
Regatul Romniei aducnd o lege constitutios'a unit
a sa proprie. Dar,

prin care Statul

Constitutie
a republicei moldovecunoscuse
192G
pentru ce legea din 17
nesti, trelyuia ratificat.

pentru Basaurmatoarea titulatur:

decretata
la 27 Noembrie 1917
de Sfatul
urmacu
prin decretul regal din 1918 se
era o lege de ratificare a unei legi
toare". Va
pe cale de decret-lege.
bi-a
pe care Statul
a fost
Acest decret-lege trebuia s fie ratificat,
alt scop, alt
a avut nu a putut
lar legea din 1920
obiect, deck acel de a ratifica legea Sfatului
? Pe
alte
rnodificari.
erau acele
modificdri de detaliu, s'a modifcat art. 11, care in legea
1920 devine art. 8, suprimndu-se partea
care zicea
exproprierea se va face potrivit
posibilitatea
cndu-se
legea din 1920, sub presiunea
sarabia, dispozitiunile
proectul comisiunei Sfatului Trei,
care dispruse din redactiunea definitiva,
prin care se
puneau
la aceleasi procedeuri de expropriere
rabia

ca
torilor.
cum

proprietatea locuipe baza acestor modificari, Ministrul de

pc
cale
la un moment dat, a
le exploateze
particularilor din Basarabia
Statul
exploateze.
Curte, acesta este procesul ! $i atunci, noi ne-am
am spus: Suntem expropriati: foarte bine ! Dar

vorba de utilitate

efectul legei de expropriere

www.dacoromanica.ro

- 252 proprietarii au
de a fi oprietari,
de
fapt folosinta. nu li se poate lua deck
ce au fost des-.
odat noi nu protestdm

contra
Sfatului
contra principiului
proprierei. Nu pretindem
legea Sfatului Trei nu este constitutional, dar pretindem
neconstitutionald este
interpretarea ce o d Ministerul de Domenii acestei legi, preaplicatiunea ce o face modificdrilor introduse prin
cum
ne scoate din stpnirea
legea din 1920, prin aceea c
de fapt a pduiilor noastre
de a fi fost despgubiti. Acesta este procesul, era necesar s se precizeze exact obiectul desbaterilor. Intrebarea care se
este deci de a se
procedeul puterii executive
executarea modifiarilor
troduse
lege
ocaziunea ratificrei ei, este sau nu este
constitutional ?
pentru rezolvirea acestei probleme rugam
legea din 1920
pe
Curtea
nu piard din vedere

nu a avut alt menire deck aceea de a ratifica decretul-lege

aceast lege a Sf
care reproducea legea Sfatului Trei
tului Trei era
felul ei
dispozitiunile ei consti-

fel
toate textele din legea ulterioard de
tificare trebuesc lmurite sub lumina
de obrsie,
legea Sfatului Trei rezolv
ct acest text de
mod

tutionale,

complect chestiunea agrar, pentru Basarabia, pn'intru att

de complect
republica
exclusese prin
conditiunile Unirei
amestec din partea
romn
regularea acestei reforme. Cu aceast lege constitutionald a
sa proprie,
felul ei complect, s'a alipit Basarabia de vechiul
regat.
dispozitiunle legislative ulterioare cari nu
aveau nu puteau
menire
acea de a ratifica

de a

cum trebue s se execute aceast lege agrar,

aplicate deck
constitutionale determinate prin textul de obrsie. Aceasta era singura interpretare
obrsie a ei, aplicare
din punctul
fie interpretate

nu puteau

de vedere constitutional.
cum Constitutiunea noastr
-din vechiul regat lumineazd toate
vechiul regat,
legea de reform
a Sfatului
trebue
lumineze
toate legile de reform agrar
Basarabia.
atunci sunt
zic d-lui Ministru de Domenii:
nu cunosc
o derogatiune de la
o
expropriere nu se poate face dect
o
prealabild
despdgubire. Nici
materie propriu
nu
o derogare
la acest principiu.
Dar
aplicatiunea
agrare, era o primejdie
proprietatea
care trebuia
Odat ce s'a
trece de la proprietarii
la proprietarii
nu se putea s
nu se dea pmntul
stpnirea calor
Trebuia
se
o

i formula a fost arendarea

-Stat a pdmnturilor care trebuiau

www.dacoromanica.ro

la

omula

- expropriere
aceasta s'a adoptat pentru faza intermediard
improprietrire. Dar cnd este vorba de un bun care intr
nu
proprietatea stenilor, atunci nu
domeniul Statului,
agrare, ci este o expropriere penaplicatiune a
e
aceasta e
de adevrat
tru utilitate
a nu se mrgini la princigiuitorul
1920 a sirntit
expropriere de utilitate nationald, ci a zis :
piul
national"... Dar
de utilitate public
pentru
mcar pentru steni nu este o
dac
Inalt
dispozitiune legislativ care s deroage de la principiul c
o dreapt
nici o expropriere nu se poate face
atunci, a fortiori, principiul rrnane
Staeste vorba de expropriere pentru utilitate publica
pun prinConstitutia veche ct Constitutia
tului.
cipiul
nu poate fi scos nimeni din stpnirea bunurilor sale
dac s a fcut o
fr o dreapt prealabild despgubire.

derogare

legea agrar, ea s'a fcut sub o

nu are aplicatiune

expropriere

legal,
folosul

obseivati,
Curte, c
ConstiStatului.
rog
tutiunea veche, nici
leg ea
a Sfatului
nici chiar
in legea din 1920,
Constitutia proaspt,
nici una
din aceste legi,
gsi un singur text care s se abat
la principiul
o expropriere de fapt
se poate face
despgubire
prealabild. Nici chiar
legea din

1920 cu modificdrile sale, cu suplimarea cuvintelor cnd se

va putea" din art. 11 care a devenit art. 8 cu adaosul
telor privitoare

pretluirea
la plata despdgubirilor;
contine nici o dispozitiune care
deroage de
principiul di
prealabilei despgubiri.
atunci, Inalt
Curte, chestiunea nu este
cum o
Onorata
parte
Chestiunea este
mai grav.
dac este
ceva cu greutate
solutiunea ce veti
lege

binevoi a o da, de sigur

toat greutatea trebue s fie din

partea respectrei drepturilor garantate prin Constitutie.
S'a vorbit de reprezentantul Ministerului de Dornenii
pre atributiunile constitutionale, a tuturor
telor cari s'au perindat de la
fi
o privint
dar nurnai
urmtoarea preciziune:
Ordinea

un stat nu se formeaz

cu

formalismul obisnuit al dreptului pozitiv. Intr'un moment dat,

pot interveni evenimente istorice, cari rstoarn sau
institutiunile
creiaz o
stare de lucruri.
atunci trebue ca institutiunile vechi s se adapteze
evenimente
Aceasta s'a intmplat
tara romneasc ! Constitutiunea zicea: Muntenia Moldova. Dar pe
Muntenia Molrova a mai
Ardealul, a mai venit Bucovina, a mai venit
Basarabia.
atunci, era
sc ca tot ce privea extinderea
.adaptarea institutirinilor vechiului regat la tinuturile
unite,

www.dacoromanica.ro

intre in
tuturor
cari
succedat
de la rzboiu ncoace, aceasta prin o necesitate
care
este mai puternicd
formalism legal.
E
evident,
constituante au fost
aceste parlamente,
priveste regularea raporturilar
tinuturile
extinderea tururor prineipiilor de organizare
ale Statului
in
acestea noui. Dar
constitutie mai este ceva pe
organizarea puterilor Statului.
Mai este garantia drepturilor individuale.
aceasta
inviolabilitatea liberttilor individuate.
Constitutii este mai presus de toate
se
nitiv rostul

anumite limite puterea de legiferare a

priveste atingerea la principiul care garanteazd

inviolabilitatea drepturilor individuale, nici

din parlamente nu a avut
de aceast inviolabilitate.
se

Pentru aceasta trebuia

se
formele de revizuire stabilite de
cu singura
in privinta
reformei agrare pe care parlamentele au avut mandat de a o
complecta.
Va

Constitutia aceasta
o

cedeu constitutional,

Curte, nu se

sustine

de a se pune

procedeul

la

prealabild despagubire, era un prodiscut ca ultim

atunci

punct influenta pe care o poate avea aceast pretins

Constitutiune,
priveste rezolvirea procecului de
am
examinez chestiunaa din 2 puncte de vedere; dintr'un

punct de vedere mai special

dintr'un punct de vedere mai

general.
Mai
un proces
care a intervenit o
care
ce
te nu o va casa are caractedefinitiv
putere de
judecat.
constat
atunci,
de promulgarea
.Constitutiunei noui. Interpretarea pe care Statul a dat-o legii,
este constitutionald,
prin urmare, procedeul Statului nu
intra
cadrul Constitutiei.
face recurs
a nu

art. 131. Nu vreau

recursul apare
intentiunea d-lui Ministru de
care a propus acel
Senat, era
rezolve pe cale
un conjustitiei
curmat de
sub singura rezerv
a Casatiei. Nu pot intra constiinta d-lui Ministru de
mi-ar fi
greu. Dar prevd toate ipotezele presupun
Dar a putut oare
Ministrul a avut
reuo
d-nei Mitcova?
priveste
jurisprudent statornicd a
care o lege
se

nu poate atinge autoritatea

judecat. Acesta este un

lege
principiu recunoscut prin nenumrate deciziuni.
poate
raporturile deja rezolvite printr'o
virtutea legii vechi.
se poate ! Ar fi

www.dacoromanica.ro

255 -ganta constitutionala; ar fi o impietate scandaloasa in domeniul

justitiei a puterei executive, prin puterea legislativa,
moravurile noastre politice puterea
puterea legisse confundd.
deci o lege
care
care a intervenit deja o
un conflict
care cu
judecat l'a rezolvit
Poate
toritatea
lege
influenta asupra procesului judecat ?
Curte, nu aveti
Dv.
a judeca o chestiune de
neconstitutionalitate pus direct
discutia Sectiunilor Unite,
dup Constitutiunea nou. Dv. sunteti
de control a
deciziuni date de o
de
are autoritatea
judecat, ea nu poate
fie
printr'o lege nou.
lege
poate
este vorba de constitutionalitate sau neconstitutionalitate, ju.decata va avea s fie constituit
sectiuni unite.
de control a unei deciziuni
Totusi suntetF rmneti
proces judecat sub imperiul
a Curtei de apel,
vechi,
gei

care nu poate s fie modificata prin principiile

Va sa zica controlul Dv. are

se exercite
Constitutiei vechi. Presupunnd
principiile s'au
bat, ceeace nu cred, dar presupunnd
s'au schimsunteti
judecati
bat,
de control, aveti
legea pe care instanta de fond a putut-o
i a avut-o
vedere.
lege
Curtea de
a judecat bine cnd a zis
legea atunci
deul
era neconstitutional,
interpretarea textului era
sustineConstitutia
neconstitutionald, nu
ar
rile d-lui Ministru de
avea o influentd asuMitcova ?
cazului special al
Dar merg mai departe
Curte,
convingere, dintr'o preocupare de
superior juridic moral,
exist principii cari stau mai presus de formalismut cte
arbitrar,
fatarnic, care a putut
se introtext legislativ, fie chiar din Conde lege
duca sub
stitutie.
Constitutiunea veche, de
eri, nu se putea
ca cineva
ce nu va fi preafie despuiat de avutul
labil despgubit
principiu
gsim reprodus
Conacela
prin un articol expres, identic
stitutiunea aceasta
o expropriere
din Constitutiunea veche, care zice
se poate face
juste prealabile
schimbul
imediat
Ceva mai mult,
Constitutie

art. 131 vine un articol, art. 132, care prevede in

pentru satisfacerea unor nevoi a locuitorilor

numite cazuri

limitele acestei stricte nevoi, prealabil constatot cuprindreptul pentru Stat de a expropria
al doilea
ale persoanelor morale
sul Romniei, mai
132 se
acel
cele din proprietatile particulare.
dela

www.dacoromanica.ro

- 256 aceast
exprOprierea acestor
se va
dreapt prealabild despdgubire".
Curte,
rog s admiteti
trim sub un
de despotism sub care principiile pot fi rFfurnate
toate
ipotezele sunt
rog s presupuneti,
s'ar fi
strecurat
lege
o ofens la adresa Ministrului pentru
Basarabia atrage pedeapsa
moartea, pe
prin Constitutiunea veche
prin Constitutiunea nou pedeapsa
moartea este prohibit.
rog s presupuneti mai departe
pentru a complace Ministrului respectiv, un text din Constitupedeapsa
moartea este contiunea nou ar fi zis
legea
stitutionol.
cazul s'ar supune judectei sectiunilor unite, ce ar zice
Ar
pedeapsa
moartea ?
dic,
a alege
principiul sacrosanct
al Constituactuale,
o dispozitiune dictat de un
tiei vechi al
priciu personal, ce
alege Inalt Curte ?
Dar, s
de specia
Presupun c
legea din 1920
fi zis
pdurile se expropriazd
pAgubire,
se confisc, c dupa propunerea unui minisface

tru s'ar fi strecurat

Constitutiune un text care s declare

lege. Constitutia veche nu permite confiscarea; Constitutia

nu o permite.
rog,
asemenea
caz ce s'ar alege, principiul,
dispozitiunea strecurat
capriciul unor pasiuni sau evenimente politice? Ce se impune
in timpuri turburi se- streasemenea nedumerire,
lege
dispozitiuni cari
sunt conforme
principiile consacrate prin aceeasi lege? lar
Dv., care
sunteti refugiul suprem
permanent al
de drept
de
dreptate
de amenintat, sunteti pusi, prin abuzurile puterei legiuitoare executive,
situatiunea de a alege pe de o
parte intre respectul nestrAmutat al principiilor, spre a crea o
armonie
toate clasele sociale,
pentru a
tenconstitutionald

dinta puterei executive sau legislative de a se abate de la a-

de
parte aplicarea
legi anticonstitutionale strecurat
text din Constitutiune, sau interpretarea anticonstitutionald
legi de puterea executivd;
ce aveti
alegeti,
Curte ?
5i acum nu mai am
un singur
de adaos. Rog
s-mi fie permis s observ
odat
nici legea
a Sfatului
decretul-lege prin care Statul
si-a
a
legea
legea de ratificare
din 1920,
Constitutiunea aceasta nou, nu contin un singur

ceste principii

prin care se scunu se refer la vreun

teste Statul expropriator de prealabila despdgubire. Nu exist
se
Veti binevoi a
toate dispozitiunile la
Constitutia: una relativ la pretuire, alta relativ la
dar nu veti
relativ la aceast scutire a Stavreun
tului. Ba ceva mai mult;
legea din 1920 exist un

www.dacoromanica.ro

- 2W d-1 Ministru de Domenii

o interpretare binevoitoare
spre a justifica procedeul sAu. E articolul 54 care zice
plata
se va face
ce toate formalittile de expropriere de mai

sus vor fi terminate. Art. 54

nu este declarat constitu-

fie la
un scrupul, sau. mai
o inadverDar articolul 131 din Constitutie enumernd articolele
din legea din 1920 pe care le
constitutionale, se opreste la art. 53. Articolul 54, singurul care ar putea
fie
tional.

vocat nu e declarat constitutional. Va

zic, nici un text,
din vechea Constitutie, nici din legea
pentru Basaranici din Constitutia
fiint,
unul nu
Statul
deposedeze pe proprietarii din Basarabia de
rile

prealabild.
neconstitutionalitatea

agrare a Sfatului Trei. Dar pretindem

procedeul Statului prin
interpretarea care a dat-o
punndu-se
stpnirea
Nu pretindem,

durilor
a fi
despgubirea, este anticonsti,tutional.
toate principille
cest
de dreptate. A !
Curte, este dureros de a vorbi de revolta constiintei unei clase
Este dureros pentru unirea
care trebue
se chnenteze,
ne-a unit
sufleteste unirea e departe de a fi
Basarabia.
respectuos
mai cu
Curte ca prin
de
Dv.
dati operei de dreptate
puterilor Statului,
de compromisd prin
armonie
!

puternicul Dv. sprijin.

Curte, dar
Am terminat
o impresiune de
teti sa

pe muntele Palatin pe care un

ca

lui

prin o

de clematie o
palat

permi-

rog

La

civilizat

vizita,

se cutremure, se gseste

eflorescentd, de trandafiri de
printre
antonini. Aceast
unuia din
de

unui

ale
o inscripte, pe care toate distrugerile timpurilor
oamenilor au respectat-o
care e extraordinar de impresio-

celei

sociale pe care istoria a cunoscut-o :

Inscriptiunea zice: Iustitia salus rei publicae".

Biblioteca Mari

17

Procese.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Concluzille d-lui Procuror

N. STAMBULESCU

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Curierta Judiciap".

N
la

www.dacoromanica.ro

Curte de

www.dacoromanica.ro

ION N.

Printre
alte
comune tuturor
la cari magistratii se resemneazd a renunta - este
de a
tot binele ce se poate spune despre ei.
Atitudinea
de o necesar gravitate a
nu

zerv din partea

lauda,

respectul, unit

acela

se tern, mai presus de

de
nesinceritatii
libera exprimare a
unei bune
Ne-am deprins
nu vorbim de bine de magistratii pe
respectm
and, sub
iubim
ies din magistratura.
Noul confrate,
eri magistrat, care
de intrare
barou vede
el,
de prieteni, tot
sincere
constatd,
aproape cu surprindere, de
simpatie se
lumea
de dincolo de
Duiosia
de
bune se
care
de
cedespart de magistratul atins de limit de
golul lasat de
din
acestuia afectiunea
a celor
uneori, de abia la mormantul ce va cuprinde tot ce a
dintr'o fire de
sub forma protocolard a ofunebre sau disoret a unei
- se exprim

rerea de a pierde ceea ce constituise bucuria de a avea....

...Aceast sfial de a exprima sentimentele ce ne
deasupra barei, care ne desparte,
e singura resemnare a
mai buni dintre preotii drepttii.
la puterea de atenCu o religioasa admiratie
de devotament, de demnitate, de
de
de
de
de sine, ce se cer pentru
nepartinire, de
locuri,
fata
cursul
unei
vieti
ca

eameni, in
cernicie in slujba

cu aceea

ideal.

www.dacoromanica.ro

- 262 nu exist pe lume satisfactie

Fr
mai deplin deck aceea de a putea da dreptate.
mai
cnd lumea, n'a fost multumire
Dar
exteriorizare, mai supus
de
putin
deck aceasta.
Prin nenumrate legi, magistratii sunt opriti de la
manifestare dincolo de zidurile palatului de justitie.
cultura
credincioas a
Abia
sunt gsite uneori necesare pentru
integritatea
ramuri de activitti ale Stamarea sau supravegherea
cart
la cari magistratii sunt chemati colaboreze
ar fi fost, de drept, de meditatie sau de odihn.
Sau, alteori,
rvna de contribui pe
cale la
dosarele
bunttirea avntul
ce ei slujesc,
se
pledoariile ce se aud, magistratii preatesc
dactarea unei hotrri care
sau
o
al evolutiei drepo monografie care sintetizeazA un
atmosfera aceasta de munc
respect, o
lermecAtoare
vremea
cei deprinsi s se

de rezerv
si

stabileste
se apre-

cieze.

alturi la rezolvarea acelor probleme_ infinit

variate pe cari viata le pune inopinat cari trebuesc traduse
equatiile
de lege, o
colegialitate se
judecAtorii
de harnici.
Dar
timp o
cald simpatie se
cari se simt ascultati, priceputi, apreciati,
ziti uneori, judecati drept leal
magistratii cari se

deslegarea 'chinuitoarel intrebri a adevrului de

curagioas a advoca-

munca sincer, struitoare, cinstit

Pe deasupra interesului
a patimilor ce ne
pe cari, poate mai mult dect trebue, ni le

fluenteaz

sim, mai presus de satisfactiile de amor propriu si de vanitate

profesional, - cine nu a simtit
de fericire de a se
dea urmrit si
sau de a vedea chestiunea bine sustitalentat expus - acela mt va fi fost la
lui
magistratur.
$i, mai mult
succesul, care consacr, deck reputatia, care
deck
care ispiteste, - aceast
muniune sufleteasc e cea mai desvrsit
a
rou

noastre.

...Am asternut toate aceste gnduri ce se sfiau de mult

s
desvlue la adpostul numelui unuia din judectorii
sunt o fal a tnagistraturei.noastre.
Nu-mi pltesc
datorie de recunostint pentru
imbrbttoare cu care acum cinci ani mi-a

www.dacoromanica.ro

- 263 tat prima pledoarie att de ingrijit ca form

de chinuit
de suprasaturatia cercetdrilor din
care
mei vor
intotdeauna.
acum cnd
misiune, ce i s'a
dintat,
noastre de
zi, o alt
aceea de a aduga portretului ce
si-a fkut definind
sobrietate rolul procurorului general, o lature
care si-o vor reaminti toti acei ce, pe
lectura rapoartelor sale clare metodice (adevrate
a hotrrilor sale precise judicioase, - adevrate studii - au
vut prilejul s-1 cuhoasc activitatea sa de procuror de Curte.
Blndetea
care
indeplinea rolul sever,
cu care-si
gravitatea misiunei, - ilustrau ca un viu
exemplu vechea
Numai un
bun poate fi un bun
judeckor".

Alex. Velescu
- D-1

N. Stambulescu s'a nscut la 4 Februarie

1861

universitare le-a facut la Paris, de unde s'a

Doctor

$coalei de
politice.
in Drept si Diplomat
prin a fi
A intrat
magistraturil in 1888 Septembrie 19,
la Trib. Prahova. Apoi a urcat treptele ierarhice ale magistrature
de sedint la Trib. Ilfov (in 30 August 1890); procuror
astfel :
consilier al aceleeasi Curti
18%)
la Curtea de Apel din Bucuresti (22
Curte de Casatie s. I (1
(4 Decembrie 1902); apoi consilier la
in fine procuror general al acelei supreme instante (1 Ocprilie 1910);
tombrie 1923), post
pe care il
de mare
A fost decorat
Coroana
RAsplata Muncii" pentru
Steaua
de ofiter

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Concluziunile D-lui Procuror General I. N. STAMBULESCU

Dati-mi

ca

cest proces, s lmuresc

apentru totdeauna, care este,

a pune concluziile mele

mea, rolul ministerului public de

Curte, pentru a combate o eroare ce

exist
multora, chiar oameni
de ai dreptului.
Curte,
aceast
Ministerul public, de pe
ca Curte de casatie, pune concluzii
procese; textele
mai spun c el e organ al
are deci
a face ofiin

de aprtor al uneia sau al alteia din prtile

proces,
inchipuesc unii din impricinati.
Nu se euvine dar ca ministerul public s pue pasiune,
exagereze
s insiste prea mult,
el este, ca
aceast
Curte, aprtorul din oficiu al legii, ai
paznici suntem cu totii, cu aceast deosebire numai
noi ne
spunem
oral prerea. ceea ce constitue greutatea sarcinei noastre.
Ceea ce trebue
s
ministerul public e
prezinte
mai putine cuvinte o
a procesului,
solutia ce o crede
scurt motivele, argumentele de
drept pe care
cum
tot
scurt
motivati decizia ce dati.
Acestea zise - revin la procesul ce se
consecinte
mele asupra
public, gsesc
este
mai refac eu speta procesului,
vi s'a
de trei ori
acum: de consilierul raportor mai
eu mai
talent
mine, de
de
recurent
de
intimat.
Voi intra
deadreptul
discutiunea motivelor de
sare. Deciziunea
de Apel din Chisinu hotrste
legea din
Martie 1920, care reguleazk modul de
a acesexproprieri e neconstitutionald.
motivul e,
nu s'a prein
anterioare
in legea aceasta,
plata este
cum

www.dacoromanica.ro

- 266 prealabild cum zice art. 19 din Constitutiunea sub

s'a
exproprierea.
a existat o lege anterioard,
Curtea de Apel tine
pdurile particulare tree
aceea a Sfatuhii
care
se
care
va avea
Statului,
trecere
in
va
cale.
prima unire
Legea aceasta s'a votat dupa
el
prin care
rezervase Sfatul
dreptul
nevoia norodului din localitate. Pe baza
aceast reform,
care are cuprinsul pe care vi
uniri s'a votat art.
urtea
lege, care

era mai mult o

nu
tiune

de imobilizare a pdurilor, ca ele

Cred

situa-

se

fi

o expropriere.
decWunea Curtii

vedere. Nu tine
prin aprtorul

este vorba

se reeunostea de

de

o lege din perioada

Sfatul Trei era o Adunare

revolutionard. Membrii ei nu au fost alesi in baza nici

lutionard.

incontestabfl

autortti legale; ei
dintre diferite eategorii de
cetdteni. Invreti
o autoritate pur revolutionard.
cari
pe
edificati asupra
cari conduceau adunarea constituantd, dati-mi voe
din opinia unuia din
tori, care a
de
judecdtor care pare
a

parte chiar din constituantd, din Sfatul

se numeste,
se pare, care zice :
1) Proectul depus de comisia
avea la
prinsocialiste,
articolele 1,
i 3 stabileste
Dreptul asupra
pAdurilor, subsolului si al
pelor ori
apartine ele
republica
se
de
pentru totdeaufia.
pinanturile,
subsolul
apele cari apartin singuraticelor persoane.
teritoriul republicei moldovenesti se expropriazd
Toate
ca apele, etc.,
anexe nationale.
dan cum vedeti un avant
zice franceal
exproprieri ci al
pur si shnplu.
Aceasta
spiritul oamenilor cari compuneau
Sfat.
acum mai e
ca noi
ne
atunci
a zis:
proprietatea Statului
particulare, a
se refere la art. 10 din
-acea
ixidemnizare ?
s'a
la expropriere,.
iar pentru rest a
ca la
oportun sii
plata
tirma
are
se discute
are
va
se

www.dacoromanica.ro

- 267 veni, deci mandat dat legiuitorului a decide cum a crede utii,
la 1920.
ceea ce s'a
ca
trebuesc tinute
Toate aceste
au avut vreo influenta asupra acestui ,text,
vadd
perfect constitutional.
devine
de ace.asta, este deciziv, cred eu, art. 131 din
In
caracter
spune
simt
Constitutia noud,
etc.,
constitutional dispozitiunile din lege relativ la
text ce se
la Basarabia. Acest text constitutional zice
punct
dintr'im
Deci eu cred
sad
vedere este
deciziune.
zice
1) Pentru
o dispozitiune constitutionala
actualmente
sunt constitutionale
exprocari decid
gile acestea anterioare deci le ratifica,
conditiunile de detaliu aprierea in Basarabia se va face
in vechiul
exact ca
de
nu prealabila;
gat,
e nedrept a se zice
Basarabia a fost

Este adevarat, nu am

mod expres
evident,

sau

se vorbeste de

se zice undeva
prealabild despagubire, dar
pdurilor
de

alte multe formalitti, cum credeti

s'ar putea
de a se putea constata
trebue
celui
se
priat ?
De altfel art. 137 zice
e constitutionala dispozitia. ref
ritoare la modul de
Basarabia.
Prin urmare, din moment ce Constitutia
zice
aceast lege este constitutional,
era atunci
s'a judecat acest proces. E
proas de revendicare al
unor fosti proprietari de
prin care tind la
patrimoniul
a padurilor din Basarabia ce se gsesc
in posesia Statului. Singura chestie care putea fi discueventual,
nu proprietatea.

2) Textul din Constitutie care zice sunt

caracter constitutional" este

text de lege de ordine
dar interpretativ,
i s'a dat un efect trecut, este un
text care
crau toate
din
trecut.
din acest punct de vedere, legea din 1920 e conDeci
nu se poate zice de
stitutional. In aceste conditiuni, cred
violarea acestui text de lege. Vi s'a citat
s'a judecat
s'ar putea strecura, pentru un
fapt pedeapsa
cazul,
cea
pedeapsa
Constitutia veche
moartea
De sigur,
este o inadvertent,
cu moartea nu
pedeapsa
o
e
a
veti zice
pentru acel
avea convingerea
moartea, dar
Dv.
special, legiuitorul a
s'o mentie, justitia trebue
se
principiu mai
nu are ce face; aceasta pe baza

www.dacoromanica.ro

- 268 stat, care nu

principiul separatiei puterilor
mite puterii judecatoresti, ori ct i s'ar prea injust sau
juridic un principiu sau o
ce ar
formal dintr'un
text de lege, s
aplice acel text.
Pentru aceste motive cred
deciziunea este casabild.
Malt,

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII
Pag.

PROCESUL
PARTEA I
judiciare

Istoric
Sentinta

No. 299 din 11 Aprilie 1921 a Trib. Ilfov s. II

No. 21 din
1923 a
de Apel
s. IV

Decizia

casare ......
.....
Deciziunea No. 1183 din 28 Noembrie 1923 a In&tei

de Casatie s. I

7
13

18
30
36

PARTEA

S. Rosental. Portret literar de Tudor B.

53
55
87
89

S. Rosental
Pledoaria
Longin Heliade
Portret literar de
Pledoaria D-lui Longin Heliade Ridulescu
Mihail Antonescu. Portret
de I. Gr, Perieteanu
V. Stanciu
Pledoaria D-lui
Antonescu

G. G. Dissescu. Portret literar de I. Gr. Perieteanu

Stancia
Pledoaria D-lui C. G. Dissescu

V.

107
109

V. V.

N. Micescu. Note biografice

I. Micescu
Pledoaria
PARTEA III
Deeizinnei
D.
Alexandreseo
Observatule
Scotia 1V.
Curtil de Apel
al

Al-xandresco. Portret literar de I. Gr. Perieteanu

V. V.

www.dacoromanica.ro

127
133
141

143

- 270 Observatiile D lui profesor

Alexandresco asupra decizinnii

Curtii de Apel din Bucuresti s. IV, dat in procesul

Amira

Portretele grafice

165

.-

literare ale Consilierilor Curtii de

din Bucuresti s. IV, care au luat parte la judecarea

procesului Amira

173
175
179
181
183
187

C. A.

Gr. Conduratu
Serban Goglniceanu
Andrei

N. Radovici

PROCESIJL EXPROPRIERII

ILOR

DIN BASARABIA
I

Istoric. - Acte judielare

191

Sentinta

No. 299 a Trib. Chisinu sectia

No. 158 din 18 Noembrie 1922 a Curtii

Decizia
s. I
din
Motivele recursului
Curti de Casatie
Decizia
12 Octombrie 1923

195

apel
207
216

Justitie, sectiuni-unite,
219

PARTE A

Pledoarlide

Mihail Cristea. Note biografice

ea
Pledoaria D lui M
Cantacuzino. Portret literar de V. V.
Pledoaria D lui Matei B. Cantacuzino
.
Ion N. Stambulescu. Portret
Concluziile D-lui Procaror General I. N. Stambulesca

www.dacoromanica.ro

.
.

229
231
243
247
261
265

www.dacoromanica.ro