1

,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
cmyk
COLOR
SUMAR
Noi nu suntem
urmasii Romei
n t o a r c e r e a
acas
Dr. Napoleon Svescu
pag. 2
Diplomatie si ,servicii
secrete' la daci
1iorel Patrichi
pag. 7
Istoria national si
dreptul la adevr sau
pledoarie pentru un
,AN DECEBAL n
2006
ing. Niculae Spiroiu
pag. 5
Figuri de daci la. Louvre
Prof. drd. Ctlina Lupu
pag. 15
86 de ani de la
salvarea Ungariei de
comunism de ctre
armata daco-romn (3 august
1919)
dr. Napoleon Svescu
pag. 18
Misteriosul cuvnt ,Ler
din colindele romnesti
Prof Maria Ciornei
pag. 24
RUSINE
pag. 31
Am onoarea s v aduc la cunostint c n zilele de 30 iunie - 1 iulie a.c., s-a
desIsurat la Hotelul ,INTERCONTINENTAL BUCURESTI al VI-lea Congres de
Dacologie, avnd ca tem ,KOGAION-Muntele SInt al Dacilor.
Ca si congresele de Dacologie precedente, desIsurate ncepnd din anul
2000, maniIestarea a Iost organizat de Societatea International ,Renvierea
Daciei, pe care am Iondat-o n anul 1998 la New York, cu scopul de a ncuraja,
sistematiza si sprijini eIorturile romnilor de pretutindeni ndreptate spre
descoperirea si punerea n valoare a izvoarelor documentare aIlate n tar si n
marile biblioteci si muzee ale lumii, precum si a vestigiilor de cultur si civilizatie ale
strvechiului popor al traco-geto-dacilor, ai crui urmasi, peste milenii, suntem
noi, romnii.
Pe lng organizarea celor 6 congrese, prin grija si cu Iinantarea societtii au
Iost achizitionate, traduse si editate n limbile romn si englez lucrri unicat din
evul mediu si epoca renasterii, consacrate civilizatiei traco-dacice. Au Iost sustinute
Iinanciar spturi arheologice. S-au acordat premii si burse tinerilor cercettori ai
istoriei noastre vechi. A Iost nIiintat un sit electronic special cu un muzeu al
dacilor si se editeaz o revist lunar ,Dacia Magazin. Au Iost realizate monumente
ale regelui Burebista (Orstie, 2001) , Nicolae Densusianu (Densus, 2002), Plcutelor
cu cea mai veche scriere de la Trtria (2003) etc.
Societatea noastr nu-si propune s ,rescrie istoria veche a strmosilor nostri,
ci s restitue generatiilor actuale si celor viitoare, adevrul istoric despre originile
poporului romn, asa cum rezult acesta din izvoarele documentare nou
descoperite si din cercetri eIectuate cu mijloace recente de investigare.
n conditiile n care, din dorinta atestrii unei primordialitti milenare de vietuire
n acest areal, istoriograIia oIicial din Bulgaria, Cehia si, mai recent, din Estonia,
acrediteaz teza obrsiei tracice sau dacice a popoarelor respective - bazate pe
Iaptul c teritorile lor actuale Iceau parte din supraIata ntinselor si puternicelor
state traco-dacice de la cumpna dinspre primul mileniu crestin - ni se pare absurd
ca noi, romnii, s ne cramponm de anul invaziei Romane n Dacia 106 e.n. ca
moment de nceput a ceeace s-a acreditat ca Iiind ,geneza poporului romn.
AstIel, slavii si bulgarii care au migrat n Europa n secolul 4-7 e.n. devin urmasii
tracilor si geto-dacilor milenari, iar noi adevratii geto-daci suntem urmasii
ctorva legiuni romane care au stationat temporar pe 14 din teritoriul regatului
dac al lui Decebal.
Considernd anul 106 e.n. unul din momentele dramatice din istoria poporului
nostru, nu ,nceputul genezei sale, participantii la al VI-lea Congres de Dacologie
au decis ca urmtorul congres, din vara anului 2006, s Iie consacrat omagierii
rezistentei strmosilor nostri daci mpotriva agresiunii romane si comemorrii
marelui rege-erou Decebal, la 1900 de ani de la sIrsitul su tragic.
Totodat, m-au mandatat s v rog s agreati ideea ca anul 2006 s Iie declarat
de ctre autorittile competente ,Anul Decebal asa cum anul 2004 a Iost
consacrat domnitorului SteIan cel Mare si SInt, la comemorarea a 500 ani de la
moarte - iar maniIestrile stiintiIice si culturale prilejuite de acesta s Iie puse sub
naltul dumneavoastr patronaj.
Am Ii deosebit de recunosctori, domnule Presedinte, dac veti lua n
considerare aspectele de mai sus,
Cu multumiri si deosebit respect
Dr. Napoleon Svescu,
Dacia Revival International Society- New York - Bucuresti
Excelen(,
Domnule Preyedinte,
SCRISOARE DESCHISA
E.S. domnul Traian Bsescu,
Preyedintele Romniei
2
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
Istoria netiut a romanilor
Dr. Napoleon Svescu
NOI NU SUNTEM URMAII ROMEI NOI NU SUNTEM URMAII ROMEI
NOI NU SUNTEM URMAII ROMEI NOI NU SUNTEM URMAII ROMEI NOI NU SUNTEM URMAII ROMEI NOI NU SUNTEM URMAII ROMEI NOI NU SUNTEM URMAII ROMEI
NOI NU SUNTEM URMAII ROMEI NOI NU SUNTEM URMAII ROMEI
NTOARCEREA ACAS
(Continuare din numrul trecut)
La vrsta de 30 de ani Alexandru
decide s se ntoarc acas. AstIel l
gsim n toamna anului 325 .d.H.
undeva lng Karaci, ndreptndu-se
spre Babilon, care devenise ntre timp
centrul lumii sale, centrul imperiului
su. Armata si-a mprtit-o n trei
grupuri:
1. Unul sub conducerea lui
Craterus avnd 3 brigzi de Ialange
cu peste 10.000 de veterani (care de
ast dat se ntorceau acas pentru
a Ii eliberati din armat); alturi de
acestia mai erau 20.000 de soldati
cu 200 de eleIanti care din valea
Indului vor merge n Iranul de azi,
trecnd prin Bolan Pass (n general
un drum Ir diIicultti).
2. Nearchus, n Iruntea Ilotilei,
va cobor de pe Iluviul Indus, n
Marea Arabiei mergnd pe lng
trm, trecnd prin strmtoarea
Hormuz n GolIul Persic pn la
Chrax (Alexandria), de asemenea,
Ir s ntmpine diIicultti,
exceptnd Iaptul c nu l-a putut
ntlni pe Alexandru la Gwadar!
3. n sIrsit el, Alexandru, va
alege un drum Ioarte ciudat de
ntoarcere acas. El va strbate
desertul neospitalier al Makran-ului
de-a lungul coastei Mrii Arabice,
undeva ntre Iranul si Pakistanul de
azi, avnd cu el cam 80.000 de
cavaleristi.
De la Karachi la Bampur sunt
peste 1000 de km de tinut arid si ostil,
lipsit de vegetatie si n special de ap,
cnd ai nevoie de ea. Asta nu
nseamn c, atunci cnd natura
vrea, apa, ploile nu pot s apar; asa
s-a ntmplat cu armata lui Alexandru
care n valea Kech-ului va Ii izbit
prin surprindere de un astIel de
Ienomen natural, potopul
distrugndu-i o parte din armat,
arme, echipament. Ajungnd n oaza
Iertil a Turbat-ului, Alexandru si va
odihni armata oIerindu-i nu numai ap
bun si hran, dar si distractii. De la
Turbat la Pasni sunt cam 140 de km,
dar traseul este Ioarte diIicil. Aparent
Alexandru a vrut s ajung la mare
pentru a-l ntlni pe Nearchus, cu
vasele sale. Norocul ns nu-i mai
surde ca pe vremuri: armata sa
obosit, chinuit de boli, nemncat,
lipsit de ap, se va transIorma ntr-
o hoard disperat, trndu-se prin
desertul nemilor. Poate c Alexandru
a vrut s-si pedepseasc astIel armata
necredincioas care reIuzase s-l
urmeze dincolo de rul Beas. Ei si
vor continua drumul de-a lungul Mrii
Arabice, pn la Bandar-e-Abbas,
unde Alexandru l va ntlni pe
Nearchus, ntlnire descris de
istoricul Arrian ca Ioarte lacrimogen.
Armata lui Alexandru ars de soare,
brboas, cu plete lungi si nesplate,
prost hrnit, o ntlneste pe cea
condus pe ap de Nearchus,
sntoas, asa-zis ,nezgriat'.
Plutarch i descrie pe oIiterii
macedoneni (nu greci), ca avnd o
constitutie solid, cu apetit nestpnit
pentru betii, sex si violent, mbrcati
n costume elegante, umblnd
paralizati de butur si gata de ceart.
El, Alexandru, va ajunge la Persepolis
prin luna ianuarie a anului 324 .d.H.
unde, probabil, va regreta Iaptul c a
distrus orasul. n Iebruarie va Ii n
Susa. El si va schimba capitala
imperiului la Babilon. ntre timp,
iubitul su prieten, HeIaistion,
cstorit si el cu o Iat a lui Darius,
va muri n conditii ciudate, dup unii.
Alexandru va Iorta aproape pe toti
oamenii lui s se cstoreasc cu
Iemei locale crend astIel o nou
populatie, un nou popor. Pe cei mai
ncptnati i va plti si i va trimite
acas, nainte de vreme, ca veterani.
Personal, Alexandru o tinea din
betie n betie, dac ne lum dup
Iragmentele scrise de secretarul su,
Eumenes din Cradia, datate din
octombrie 324 .d.H.. El, Alexandru,
era un exemplu clasic de alcoolic. Nici
Plutarch nu-l va ierta si-l va descrie
tot ca pe un alcoolic, acesta explicnd
comportamentul su din aceast
perioad: megalomanic, suspicios,
maniac, depresiv, abuziv. Dac-l
analizm azi din punct de vedere
medical, considernd ca adevrat
Iaptul c era alcoolic, putem spune:
(1) La alcoolici lipsa de vitamina B-1
(thiamin) se caracterizeaz prin
tulburri mentale mergnd pn la
stri conIuzionale care se pot
transIorma ntr-o stare apatic,
cunoscut ca enceIalopatia Wernicke
(care se poate asocia cu un mers
speciIic, ataxic si cu paralizia nervului
cranial 6). A suIerit el, Alexandru, de
asa ceva? Tot la alcoolici putem ntlni
asa-zisul sindrom KorsakoII, o
conditie asa-zis cronic de alcoolism
care poate conduce la conIuzie si
conIabulatie. AIectarea Iicatului
(hepatita alcoolic) se maniIest cu
vrsturi, Iebr, glbeneal (icter).
Tot la alcoolici putem ntlni: din
cauza lipsei de IosIat probleme
cardiace asociate cu oboseala
muscular, ori lipsa de magnezium
tetania; si s nu-l uitm pe cel mai
cunoscut eIect al consumului cronic
de alcool. delirium tremens:
3
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
anxietate, tremurturi ale
extremittilor, conIuzie mental si
halucinatii. Personal, consider c el
suIerea deja de psihoza KorsakoII,
combinat cu lipsa de Thiamin
(vitamina B) tipic la alcoolici,
Wernicke, care duce la probleme
mentale, depresie, leziuni cerebrale,
enceIalopatie si, n Iinal, la moarte.
El, Alexandru va muri pe 10 iunie
323 .d.H., la aproape 33 de ani, dup
ce a zcut la pat cu Iebr mai mult
de o lun, apatie, slbiciune
muscular si stare de conIuzie
aproape permanent. Unii i vor
acuza pe greci c l-au otrvit.
Plutarch spune c: ,nimeni nu a avut
nici o suspiciune c a Iost otrvit.
Olimpia, mama lui, ar Ii Iost involvata
n acest omor, ori Iolas, Iiul
btrnului general Antiparter, care i-
ar Ii administrat otrava. Dup alti
scriitori, Aristotel l-a sItuit pe
Antiparter s aranjeze moartea lui
Alexandru.'. n 11 iunie, 1998, n
New England Journal oI Medicine,
doctorul David W. Oldach de la
Universitatea din Maryland, SUA,
specialist n boli inIectioase, crede
c Alexandru a murit n urma unei
Iebre tiIoide, care i-a produs o
paralizie ascendent, provocndu-i o
moarte aparent de lung durat
(ncercnd astIel s explice de ce
corpul lui Alexandru a suIerit un
proces de descompunere Ioarte lent).
Marele orator al Atenei,
Demostene, a propus public s se
multumeasc lui Iolas pentru otrvirea
lui Alexandru si scparea grecilor de
sub ocupatia barbarilor macedoneni.
Faptul c Alexandru si prietenul su,
HeIaistion, au murit n conditii aproape
similare si la scurt interval unul de altul,
sigur c ar putea ntri aceast
suspiciune. Botanistul TheoIrastus,
prietenul lui Aristotel, avea cunostinte
temeinice despre stricnin, dar,
totodat, putem considera si o
combinatie: alcoolism si otrvire. S
nu uitm ns, c acei oameni care
au strbtut lumea antic, ndurnd
Ioame si mizerii, boli ca malaria,
diIteria, dizenteria, au Iost rniti si
ngrijiti n conditiile vitrege de atunci.
n plus, excesul de alcool nu i-a ntrit,
ci dimpotriv. Diodorus, o sut de ani
mai trziu, va spune: ,pentru
macedoneni, Alexandru a realizat ce
nici un alt rege nu a mai Icut-o si nu
o va mai Iace vreodat'; c a murit
ca un alcoolic, ori ca un otrvit, n
Iinal a contat mai putin, mai mult a
contat, ns, cine l-a urmat la
conducerea imperiului. Aparent, cu
limb de moarte, avndu-i mprejur pe
generalii si de baz, Ptolomeu,
Seleucus, Nearchus si altii, el a spus
s-l urmeze CEL MAI PUTERNIC!
Asa c, l vom gsi pe Ptolomeu,
rege al Egiptului, crend o dinastie
macedonean care se va sIrsi ca
arhicunoscuta Cleopatra. Seleucus,
cu nevasta lui Apama din Bactrian,
va reIace Babilonul si-l va conduce
cu succesorii si. AstIel,
,conchistadoruu macedoneni' au
devenit, nici mai mult nici mai putin,
dect regi.
Despre nevestele lui Alexandru se
stie c Roxana o va omor pe Stateira,
Iata lui Darius. La rndul ei, va Ii si
ea ucis, mpreun cu Iiul ei, la 313
,d.H. Despre Brasine si Iiul ei,
Heracles, nu se va sti ce s-a
ntmplat. Olimpia, mama lui
Alexandru, va dispare si ea n rzboiul
civil ce va Irmita Macedonia.
DIN CUCERI|I CUCERITORI
Dac grecii cuceriti de
macedoneni, ngenunchiati, trimisi n
armata macedonean s moar pentru
slava lui Alexandru, la nceput au avut
numai de pierdut, ei vor Ii cstigtorii
de mai trziu. Ei vor strbate Egiptul,
India si vor rspndi elenismul, pe
drumurile strbtute nainte sub
4
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
cmyk
COLOR
clciul oIiterilor macedoneni. Asia,
India, Egiptul vor Ii catalizate de
cultura greceasc.
n Egipt, Alexandria va deveni
centru al civilizatiei. Inscriptii n limba
greceasc se vor gsi peste toat
Asia, India si Pakistan. Asa c grecii
din cuceriti au devenit cuceritori. Ce
s-a ntmplat cu corpul sicriul lui
Alexandru
nimeni nu stie
precis. n
drum spre
Macedonia el
a Iost Iurat
de Ptolomeu
si dus n
Egipt, la
Memphis. De acolo la Sema, unde mii
si zeci de mii de pelegrini au venit s-
l vad. Unde a Iost dus dup aceea
nimeni nu mai stie. Interesant mi s-a
prut ce a spus Michael Wood despre
ce s-ar Ii ntmplat n lume dac
Alexandru nu ar Ii murit, care erau
planurile lui de viitor:
1. Constructia unei piramide mai
mari ca cea de la Giza, pentru tatl
su Filip.
2. Constructia unei Ilote militare
de peste 1000 de vase cu care s
cucereasc tot bazinul Mrii
Mediterane.
3. Constructia unui drum care s
lege nordul AIricii de Gibraltar, cu
porturi si baze militare.
4. Constructia a 6 temple colosale
n memoria prietenului HeIaistion,
minuni ale lumii, amplasate pe
teritoriul Macedoniei si Greciei.
Dac azi l descoperim pe
Alexandru Macedon schimbat n
Alexandru cel Mare devenit, nici mai
mult nici mai putin, erou bulgar,
albanez sau, culmea, grecesc
nseamn c lumea nc admir
curajul tnrului macedonean care,
acum mai mult de 2000 de ani, a
pornit-o pe urmele strmosilor
carpato-dunreni, arieni, pelasgi, ori
cum vreti s ne numiti, hotrt s-si
adjudece LUMEA.
Dar unde este El azi n manualele
de istorie ale daco-romnilor? Unde
este El azi n inima si memoria
aromnilor adevratii lui urmasi!
SFR$IT
N LOC DE EPILOG . . .
Aici ia sfarit lucrarea NOI NU
SUN1EM URMASII ROMEI a doc-
torului Napoleon Savescu, pe care am
publicat-o integral, in serial, in pa-
ginile revistei Dacia Magazin. Aceas-
t lucrare nu s-a dorit nici o clip ca
o alternativ la manualele de istorie
care le sunt oferite elevilor i studen-
filor. Ea este mai degrab un semnal
de alarm tras pentru a indica dru-
mul greit pe care circul istoria noas-
tr.Aceast carte face dovada incon-
testabil, c istoria nu este o tiinf
exact, c oricand o lopat de p-
mant poate rsturna teorii care au
rezistat sute de ani, sau c o dogm
ce prea definitiv btut in cuie poate
fi anulat printr-o simpl i elemen-
tar deducfie logic. Unul dintre cei
mai redutabili adversari ai lucrrii
respective, istoric reputat i recunos-
cut ca o personalitate a scrierii isto-
riei dacilor spunea ,Nu pot nici in
ruptul capului s fiu in consens cu
ce se scrie in ,Noi nu suntem urma-
ii Romei` dar sunt ridicate acolo
nite probleme care ne fac s ne in-
trebm dac am mers pe o direcfie
bun in cercetarea noastr, proble-
me care ne dau cu adevrat btaie
de cap` Este aceasta in esenf sco-
pul i menirea acestei lucrri. O lu-
crare aprut in 1999 i care se afl
acum la cea de-a III-a edifie. Cu fie-
care edifie ins autorul a avut grif
s completeze paginile acestei lucrri
cu noi i noi dovezi care s combat
clasica i mult prea simplista forma-
re a poporului roman din daci i din
romani. In prezent se lucreaz la cea
de-a IJ-a edifie care va fi i mai ela-
borat aducand cu sine, teorii ale
unor mari cercettori contemporani
care demonstreaz vechimea reala a
poporului nostru, rolul determinant
in dezvoltarea civilizafiei europene .
1blifele de la 1rtria , intaia dia-
spor carpato-danubian din cerce-
trile celebrilor William Ryan i
Walter Pitman, plcufele de plumb
de la Sinaia, sunt numai cateva din
subiectele care vor lua loc in aceast
a IJ-a edifie, oferind un tablou cat
mai vast despre istoria noastr scri-
s i nescris.
Este acesta deci, un sfarit de
drum i totodat un inceput al scrie-
rii unei lucrri care este i va fi vie
atata timp cat pasiunea, rbdarea i
dragostea faf de aceste meleaguri
va dinui in mintea i in sufletul au-
torului.
Dacia Magazin
P.S. Invitm pe aceast cale pe tofi
cititorii revistei noastre s-i exprime
prerile legate de aceast lucrare i
s ne trimit opiniile domniilor lor
pe adresa redacfiei.
5
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
cmyk
COLOR
Nici Carta ONU, nici Declaratia
Universal a Drepturilor Omului nu
prevd n mod explicit dreptul Iiintelor
umane, al popoarelor, la adevr. De
aceea minciuna a devenit o adevrat
arm n arsenalul celor care
manevreaz oameni, colectivitti,
natiuni, uneori cu scopul de a le
subjuga sau distruge. Salvarea nu
poate veni dect de la adevr. Pentru
c adevrul absolut este de natur
divin, oamenii nu-l pot cunoaste. Dar
oamenii pot si trebuie s cunoasc
adevrul relativ al Iaptelor lor, care le
poate aduce izbvirea de cei vicleni.
Dreptul la adevr este deci un drept
natural, ca si dreptul la viat. El nu
mai trebuie nscris n legile oamenilor,
n charte si proclamatii. Atunci cnd
este ascuns cu rea credint, adevrul
trebuie cutat si scos la lumin,
pentru aprarea celor tinuti n
ntunericul minciunii. De aceea trebie
s acordm tot respectul celor ce
poart Iclia adevrului, luminnd
calea semenilor lor.
Unul dintre acesti temerari este
doctorul Napoleon Svescu din New
York, care a pornit o actiune ,pe Iront
larg de redare a adevrului istoric
despre Iormarea poporului romn,
proclamnd Iundamentat n titlul
principalei sale lucrri, aIirmatia
socant pentru istoriograIia oIicial,
dar bine primit de opinia public: Noi
nu suntem urmasii Romei. n
aceast actiune a investit si investeste
cum voi arta mai jos timp,
eIorturi, bani, entuziasm si bun simt
stiintiIic, Ir vreun interes personal,
dect acela de a recupera si reconstitui
istoria adevrat a poporului nostru,
viciat de minciun si de oportunism.
Sub conducerea sa, si n acest an,
n zilele de 30 iunie-1 iulie, s-a
ISTORIA NAIONAL I DREPTUL LA ADEVR
sau pledoarie pentru un
AN DECEBAL n 2006
desIsurat la Hotelul
,INTERCONTINENTAL
BUCURESTI al VI-lea
Congres de Dacologie,
avnd ca tem
,KOGAION-Muntele
SInt al Dacilor.
Ca si congresele de
Dacologie precedente,
desIsurate ncepnd
din anul 2000,
maniIestarea a Iost
organizat de
S o c i e t a t e a
I n t e r n a t i o n a l
,Renvierea Daciei,
pe care d-rul Svescu
a Iondat-o n anul 1998
la New York, cu
scopul de a ncuraja,
sistematiza si sprijini
eIorturile romnilor de
pretutindeni ndreptate
spre descoperirea si
punerea n valoare a
izvoarelor documentare aIlate n tar
si n marile biblioteci si muzee ale
lumii, precum si a vestigiilor de cultur
si civilizatie ale strvechiului popor al
traco-geto-dacilor, ai crui urmasi,
peste milenii, suntem noi, romnii.
Pe lng organizarea celor 6
congrese, prin grija si cu Iinantarea
societtii au Iost achizitionate, traduse
si editate n limbile romn si englez
lucrri unicat din evul mediu si epoca
renasterii, consacrate civilizatiei
traco-dacice. Au Iost sustinute
Iinanciar spturi arheologice. S-au
acordat premii si burse tinerilor
cercettori ai istoriei noastre vechi.
A Iost nIiintat un sit electronic special
cu un muzeu al dacilor si se editeaz
o revist lunar ,Dacia Magazin. Au
Iost realizate monumente ale regelui
Burebista (Orstie, 2001) , Nicolae
Densusianu (Densus, 2002),
Plcutelor cu cea mai veche scriere
de la Trtria (2003) etc.
Societatea ,Renvierea Daciei,
nu-si propune s ,rescrie istoria
veche a strmosilor nostri, ci s
restitue generatiilor actuale si celor
viitoare, adevrul istoric despre
originile poporului romn, asa cum
rezult acesta din izvoarele
documentare nou descoperite si din
cercetri eIectuate cu mijloace
recente de investigare. Pentru aceasta
trebuie s dovedim curaj, mndrie
national si mai ales caracter pe
msura Iaptelor si cutezantei marilor
nostri naintasi, trsturi pe care s
le nculcm generatiilor actuale si
viitoare. Poate ar trebui s nvtm,
6
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
n aceast privint, din exemplul altor
popoare. Din grija acestora pentru ca
tinerele generatii s Iie Ierite de
inIluentele nocive ale momentelor
negative ale istoriei lor. Nu s le
proslveasc, asa cum proslvim noi
pe agresorii imperiali romani care ne-
au distrus cettile si sanctuarele, ne-
au jeIuit tezaurele si ne-au luat
strmosii n sclavie. Este semniIicativ
din acest punct de vedere Iaptul c
timp de 25 ani dup cel de al II-lea
Rzboi Mondial, n manualele de
istorie ale copiilor japonezi se scria
despre acest episod al istoriei
universale numai att: ,s-a ntmplat
(a avut loc) si am pierdut
n conditiile n care, din dorinta
atestrii unei primordialitti milenare
de vietuire n acest areal, istoriograIia
oIicial din Bulgaria, Cehia si, mai
recent, din Estonia, acrediteaz teza
obrsiei tracice sau dacice a
popoarelor respective - bazate pe
Iaptul c teritorile lor actuale Iceau
parte din supraIata ntinselor si
puternicelor state traco-dacice de la
cumpna dinspre primul mileniu
crestin - ni se pare absurd ca noi,
romnii, s ne cramponm de anul
invaziei romane n Dacia 106 e.n.
ca moment de nceput a ceeace s-a
acreditat a Ii ,geneza poporului
romn. AstIel, slavii si bulgarii care
au migrat n Europa n secolele 4-7
e.n. devin urmasii tracilor si geto-
dacilor milenari, iar noi adevratii
geto-daci suntem urmasii ctorva
legiuni romane care au stationat
temporar pe mai putin de o ptrime
din teritoriul regatului dac al lui
Decebal.
Considernd anul 106 e.n. unul din
momentele dramatice din istoria
poporului nostru, nu ,nceputul
genezei sale, participantii la al VI-
lea Congres de Dacologie au decis ca
urmtorul congres, din vara anului
2006, s Iie consacrat omagierii
rezistentei strmosilor nostri daci
mpotriva agresiunii romane si
comemorrii marelui rege-erou
Decebal, la 1900 de ani de la sIrsitul
su tragic.
AstIel s-a nscut ideea ca anul
2006 s Iie declarat ,Anul Decebal
asa cum anul 2004 a Iost consacrat
domnitorului SteIan cel Mare si
SInt, la comemorarea a 500 ani de
la moarte - iar maniIestrile stiintiIice
si culturale prilejuite de acesta s Iie
puse sub naltul patronaj al
Presedintelui Romniei. n acest sens
s-a trimis o scrisoare-apel domnului
Traian Bsescu, pe care revista
noastr o reproduce n Iacsimil.
Pledm si noi, prin aceste rnduri,
pentru aceast idee. O Iacem cu att
mai mult cu ct nu putem s nu ne
exprimm consternarea n legtur cu
rspunsul dat de Iostul ministru al
culturii si cultelor, d-na deputat Mona
Musc, la o interpelare Iormulat de
Corneliu Ioan Dida, deputat de
Constanta, prin care a Icut public
intentia acestui minister de a instituii
,Anul 1raian pentru 2bb, cu ocazia
aniversrii a 19bb ani de la cucerirea
Daciei de ctre 1raian".
Motivatia acestei intentii este nu
mai putin nmrmuritoare: ,Jrem s
punem in valoare patrimoniul cultural
nafional, legat de aniversarea intrrii
teritoriului actualei Romanii in orbis
romanus, integrarea in lumea
civilizat i inceputul primei
comuniuni de limb, cultur i
civilizafie european.
S te crucesti ca de ucig-l toaca,
nu altceva!
Oare sanctuarul dacic megalitic de
pe muntele Godeanu - care strjuia
Sarmisegetusa Regia cu multe secole
naintea cuceririi romane - ceramica,
obiectele care dovedesc stpnirea
tehnologiei Iierului, bijuteriile din aur
si elementele de tezaur ce se
descoper Irecvent n cuprinsul si
vecintatea Sanctuarului, la Grdistea
si nssi mbrcmintea dacilor de
rnd sau tinuta impozant a nobililor
lor, imortalizati n admirabile statui
expuse n capitala imperiului de ctre
nsisi nvingtorii romani, ca s nu
mai amintim de sacriIiciul mndrului
rege Decebal si a Iruntasilor regatului
su care au preIerat s-si ia viata
pentru a nu Ii dezonorati la Roma,
legati de carele triumIului lui Traian,
nu sunt pentru onor Ministerul
Culturii dovezi c civilizatia pe aceste
meleaguri n-a nceput la 106 e.n.?
De altIel, germenii acestei pe
drept controvesate intentii ministeriale
sunt continuti chiar de interpelarea
deputatului Dida care zice: .anul
106 marcheaz momentul in care
incepe, propriu zis, istoria
romanilor., apoi compar
cucerirea roman a Daciei o tragedie
pentru naintasii nostri geto-daci cu
evenimentele cruciale din istoria altor
natiuni, srbtorite cu Iast de ctre
acestea: ,.Rusia - cretinarea de la
988, Ungaria - stabilirea maghiarilor
in Panonia, de la 896, SUA -
independenfa, la 1776, Franfa
Revolufia de la 1789..
Desmeticeyte-te mi nea Dida!
Pi se compar? Evenimentele pe
care le invoci sunt momente de
glorie, victorii, pentru ia, nu
nfrngeri ! Noi eram creytina(i de
apostolul Andrei cnd ne-au
cucerit romanii. Dup gndirea
asta la un parlamentar romn ne
ntrebm pe bun dreptate: pe
cnd ]n Rom\nia un an Hitler sau
Ribentrop sau Molotov ori Stalin?
C yi ytia ne-au cucerit yi ne-au
jefuit avu(iile.
Niculae Spiroiu,
Consilier ,Dacia Revival Intl. Soc
nalt comisar de drepturile omului-
,OADO
7
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
Horatiu retine ntr-una din poeziile
lui ntrebarea tulburtoare a unui
cettean roman: ,Ce mai stii despre
daci?' De ce aceast preocupare?
Pentru c - spune acelasi Horatiu -
,dacii se pricep mai bine dect toti la
aruncarea sgetilor'. Horatiu nu oIer
alte detalii, dar, Iie si numai din aceste
Diplomaie i servicii secrete la daci
1iorel Patrichi
cuvinte laconice, putem presupune
c, la Roma, lupii lui Zalmoxis ddeau
Iiori de groaz. Chiar dac Decebal
nu ameninta direct Cetatea Etern,
cum Icuse Hannibal.
Ajungnd n conIlict cu Imperiul
Roman, cea mai mare putere a
timpului, dacii au Iost nevoiti s
mbine arta rzboiului cu
diplomatia, constituind
practic primele servicii
de inIormatii de pe
aceste meleaguri. Si nu
este o exagerare. Fr
s acceptm c au
existat imperii bune si
imperii rele, romanii au
pus bazele unei
expansiuni perIecte,
bazate nu doar pe o
armat bine organizat,
dar si pe o structur
militar inIormativ
complex, cu o logistic
puternic. Logistica este
secretul expansiunii
romanilor si creatorii de
imperii moderne au
preluat experienta.
Sigur, dacii nu aveau
ministere de securitate si
orice activitate era
subordonat actiunilor
militare. Regii daci
controlau un teritoriu
vast si poruncile
trebuiau transmise
ntocmai. Timp de peste
150 de ani, romanii au
nvluit Dacia, cucerirea
ei Iiind amnat si pentru
c regii aveau structuri
adecvate. Pn cnd
armele decideau, dacii
Ioloseau tehnici
complexe de inIormare,
de interpretare a datelor
concrete din teren,
combinate cu negocieri.
Se aveau n vedere nu numai marile
desIsurri de trupe, dar si sisteme
complexe de aliante politice la Pontul
Euxin, n Balcani si pn la Roma,
sub ochii Lupoaicei. De la Burebista
la Decebal, teritoriul regatului dac era
ntins, iar zonele de inIluent din jurul
regatului depseau cu mult Irontierele
DOMITIAN
8
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
cmyk
controlate de diversi vasali. Chiar dac
nu stim ca dacii s Ii scris despre
aceste tehnici, cum a procedat
generalul chinez Sun-Tzi,! pe la anul
500 nainte de Hristos, cunoastem din
diverse reIerinte epopeea strmosilor
nostri si n ce priveste rzboiul
umbrelor.
InIormatiile aveau un caracter
preponderent militar, dar si economic.
IstoriograIia veche Ioloseste termenul
,sol' pentru mai trziul ,ambasador'.
Solul era purttorul mesajelor scrise
sau verbale, dar, de regul, trebuia s
aib un acut spirit de observatie.
Mesajul lui putea Ii oIicial sau secret.
Regii daci au Iolosit toate metodele
pentru a bloca sau anihila invaziile
pregtite de romani. Presiunea
militar si negocierile politice erau
permanent nsotite de actiuni mai
discrete. Un exemplu, celebru de-
acum, este Acornion pentru care
cettenii din Dionysopolis (Balcicul de
astzi din Bulgaria) au dedicat o plac
de marmur pentru merite deosebite.
Acornion a ajutat cetatea si a pltit
organizarea Iestivittilor dedicate
zeului vinurilor. Cum grecii recunosc
originea dacic a lui Dionisos, putem
presupune c dacii Iormau
majoritatea orasului cu nu! me de zeu.
Cred c Acornion este primul
spion din istorie, pentru care s-a
ridicat un monument. Destul de
impropriu, el a Iost numit
,ambasador'. n realitate, Acornion
a Iost trimis la adversarul lui Cezar
tocmai pentru subminarea Romei.
Acornion trecuse pe la Argedava,
unde l-a cunoscut si pe tatl lui
Burebista. Inscriptia de la
Dionysopolis este Ioarte ediIicatoare:
,mpreun cu tovarsii si de drum
cu un Iiu al lui Theodorus si cu Epi...,
pe cheltuiala lui personal, a plecat n
solie cltorind departe si ajungnd
la Argedava, la tatl lui Burebista si
ntlnindu-l, totodat a obtinut de la
el... Oras... Si a dezlegat poporul...
Si n timpul din urm, regele
Burebista, ajungnd cel dinti si cel
mai mare dintre regii care au stpnit
n Tracia si stpnitor al tuturor
tinuturilor de dincolo si de dincoace
de Dunre, Acornion a I! ost si pe
lng acesta n cea dinti si n cea
mai mare apropiere si a obtinut cele
mai bune Ioloase pentru patria sa,
vorbindu-i si sItuindu-l n ceea ce
priveste chestiunile cele mai
importante, atrgndu-si bunvointa
regelui spre binele orasului; si toate
celelalte (ocazii) oIerindu-se pe sine
Ir s se crute n soliile orasului si
lund asupra-si Ir sovire primejdii,
pentru a contribui n tot chipul la
binele patriei. Si Iiind trimis de regele
Burebista ca ambasador la Cn(aeius)
Pompeius, Iiul lui Cnaeius, imperator
al romanilor, si ntlnindu-se cu acesta
n prtile Macedoniei, lng Heracleea
Lyncestis, nu numai c si-a ndeplinit
cu bine nsrcinrile primite de la
rege, cstignd pentru acesta
bunvointa romanilor...'
Grecii aveau nevoie de protectia
celui mai mare dintre regi pentru a-si
continua aIacerile. Ei nu doreau
ridicarea Romei care voia s
controleze cile comerciale din
Mediterana, de pe Dunre si din
Marea Neagr. Dacii respectau
autonomia cettilor grecesti dac
ddeau dovad de loialitate.
Stratagema lui Burebista a esuat.
Pompei a Iost nvins de Cezar la
Pharsalos, n Tesalia, si a murit n
Egipt.
Mai nainte, regele Zalmodegicos
avusese relatii de bun colaborare
,secret' cu Diodoros, Procritos si
Chearcos, pentru care cettenii din
Histria s-au artat la Iel de
recunosctori. Rubobostes, un
strmos de-al lui Burebista, a procedat
la Iel. Misiunea lui Acornion, trimis
de Burebista la Cneius Pompeius,
pentru a-l ajuta n tentativa de
nlturare a lui Iulius Cezar,
demonstreaz ce perIormant
extraordinar au realizat dacii ntr-un
moment dramatic pentru existenta
lor. Pstrnd proportia vremilor, s
ne imaginm ce ar Ii iesit dac
Saddam Hussein ar Ii gndit mcar o
clip nlturarea lui George W. Bush
de la Casa Alb...
La Iel ca Burebista si prin aceleasi
mijloace, Dicomes a ncercat s-l
ajute pe Antonius contra lui
Octavianus Augustus, care ns a
nvins n lupta de la Actium (31 nainte
de Hristos). Pacea din anul 89, dintre
Domitian si Decebal, arat c Roma,
prins n rzboaiele cu marcomanii
si qvazii, accepta conditii rusinoase,
impuse de daci. Tratativele au avut
loc n Panonia, iar delegatia dacilor
era condus de Diegis, probabil Iratele
lui Deecebal. Dio Cassius critic
lasitatea mpratului roman: ,Domitian
puse lui Diegis o diadem pe cap, ca
si cum ar Ii Iost un adevrat
nvingtor si omul n stare s dea un
rege dacilor. (...) El cheltuise Ioarte
multi bani pentru ncheierea pcii,
cci Ir ntrziere ddu lui Decebal
nu numai nsemnate sume de bani,
dar si mesteri priceputi la Ielurite
lucrri Iolositoare n t! imp de pace
si de rzboi si Igdui s-i dea mereu
multe altele...' Romanii transIormau
regate ntregi n clienti, dup care
aceste regate erau cucerite si
transIormate n provincii.Fr
exceptie. Desi era unul din clienti,
regatul odrizilor din sudul Dunrii si
din Dobrogea a Iost desIiintat n anul
46 si transIormat n provincie
roman Moesia. Roles, un rege dac
din sud-vestul Dobrogei, Iusese ucis
de romani, chiar dac era supusul
imperiului de mai multi ani. Roles
colaborase cu armatele proconsulului
Marcus Licinius Crassus mpotriva
altor regi daci, primise titlul de
,prieten si aliat al poporului roman',
dar asta nu l-a salvat de la moarte.
Pentru a evita o asemenea situatie,
Decebal va desIsura o ntreag
campanie diplomatic spre a-i atrage
n lupta contra romanilor pe roxolani,
pe bastarni si pe buri. Partii lui
Pacorus al! II-lea au reIuzat alianta
cu Decebal si avea s-i coste scump
mai trziu. Pentru acoperirea
ntregului teritoriu, Decebal avea
structuri inIormative militare,
9
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
puternic diversiIcate. (AstIel de
tentative extreme vom mai ntlni cu
mult mai trziu n istoria noastr, pe
timpul lui Mircea cel Btrn, care a
ncercat s instaleze sultani la
|arigrad, ,Iavorabili' valahilor).
Dintre toti regii nostri vechi, Iortat
de realitti dramatice, Decebal a
mbinat cel mai bine politica, lupta
deschis si rzboiul ascuns. Apollodor
din Damasc retine pe Columna lui
Traian mai multe scene cu soli, dar
una singur este atipic, pentru a Ii
considerat tot o solie. Este vorba
despre momentul n care Traian se
aIl Iat n Iat cu un dac pe care
lupttorii romani tocmai l-au trntit
jos de pe un catr n Iata mpratului.
Este greu de admis c marele rege ar
Ii trimis un prpdit clare pe un
catr, care s-i duc mpratului un
text scris pe o iasc, asa cum sustin
istoriograIii. Nu exist nc elemente
pentru desciIrarea enigmei, dar
momentul este deosebit de
semniIicativ pentru a Ii tratat
superIicial.Este vorba de tabloul 9 de
pe Columna lui Traian, asa cum a
descris-o Conrad Cichorius. Traian
este nsotit de sIetnicii ! Claudius
Livianus si Glitius Agricola. n Iata
mpratului, un om mbrcat sumar
este trntit la pmnt de pe un catr.
Scena este dinamic. n cdere, omul
se sprijin pe mna dreapt, are
piciorul stng n aer si scap un obiect
rotund ca un disc. IstoriograIii spun
c acel disc era o iasc, un burete
enorm. Iasca e plin de puncte. Omul
tine bratul stng peste iasc, prin
urmare nu vrea s arate mpratului
ce poart asupra sa. Nu are barb si
poart prul scurt, ceea ce ia
determinat pe comentatori s aIirme
c este bur, iar nu dac. Dup unii
istoriograIi, burii erau un trib
germanic, strmosii suebilor. Trebuie
s admitem c un sol trimis de regele
regilor nu venea pe un catr n Iata
lui Traian, asa cum cred istoricii.
Catrul era si este considerat un
animal inIerior n lumea european a
timpului, la Iel ca mgar! ul, prin
urmare nu putea Ii Iolosit dect de
cineva de origine social extrem de
modest sau de un om care nu dorea
s ias n evident. O eminent
cenusie, cum am spune azi.
Dio Cassius mentiuoneaz un
incident similar, Ir s oIere detalii
despre o presupus solie: ,Pe cnd
Traian mergea cu oastea mpotriva
dacilor, spre Tapae, unde era tabra
barbarilor, i-a Iost adus o ciuperc
mare, pe care sta scris, cu litere latine,
c ceilalti aliati si burii l sItuiesc pe
Traian s se ntoarc din drum si s
Iac pace'. Vznd tabloul 9 de pe
Column, istoricii l-au asociat mecanic
- putem spune - cu descrierea Icut
de Cassius Dio. Oricum, nu putem
crede c un sol putea sta n Iata
mpratului ntr-o pozitie att de
indecent si, n acelasi timp, s-l mai
si ameninte pe cel mai puternic om al
lumii. Explicatiile oIerite de istorici
trebuie privire deci cu toate rezervele
n acest caz. Ei cred c solul, dac ar
Ii Iost artat czut cu Iruntea la
pmnt n Iata mp! ratului, nu ar Ii
putut etala concomitent uriasa
ciuperc. Realitatea istoric explic
mai bine scena. Burii si sarmatii nu
au acceptat propunerile romanilor de
a rmne neutri. Istoricii cred c solul
bur l avertiza astIel pe Traian c burii
l sustin deschis pe Decebal. Aceeasi
realitate istoric este mult mai
complex. Cetatea Buridava este pe
malul Oltului, mai sus de Stolniceni.
Iar burii - spun aceiasi istorici - locuiau
la nord de Tisa. Cum se mpac
aceste lucruri? Cuvntul ,bhuri' din
limba primordial (indoeuropean,
cum spun lingvistii comparatisti)
exista n limba dacilor si ndemna
,puternic', ,bogat'. Radicalul ,bhuri'
poate Ii regsit n numele dacice
Buridava, Burebista, Burus,
Burcentius etc. De altIel, Vasile
Prvan, la Iel ca Brandis, i consider
pe buri daci din zona Buridava! .
Radicalul ,bhuri' se ntlneste si een
limbile de origine germanic. Dar de
ce ar Ii avut Decebal interesul s-l
previn pe Traian c are aliati
puternici? El preIera Iactorul surpriz,
ca toti marii conductori de osti.
Simpla amnare a rzboiului nu este
un argument suIicient. Omul din
scena 9, czut pe spate la propriu n
Iata lui Traian, sub privirile
consternate ale sIetnicilor imperiali,
a Iost prezentat cnd ca sclav roman,
care lucra la buctrie, cu o
strecurtoare n mn, cnd cioban
cu o roat de cascaval, lesinat de
spaim la auzirea trmbitelor
imperiale, cnd ca sol bur.
Corobornd elementele, cred c este
mai degrab un mesager secret, trimis
de regele regilor n tabra lui Traian,
la un destinatar de care nu stim nc
nimic.
Evident, interpretarea oIerit de
Dio Cassius e cea mai comod, ns
modul n care scultporul -
contemporan al evenimentelor -
prezint scena trimite la cu totul alt
semniIicatie: mesager sub masca unui
cltor umil. S presupunem c
Decebal voia ntr-adevr s-l
impresioneze pe Traian cu aliatii si
puternici. De ce s-ar Ii Iolosit de un
individ modest? EIectul unei
asemenea solii chinuite asupra
mpratului ar Ii Iost nul.
Atunci cnd nu exist suIiciente
probe, cercetarea istoric si
lingvistic se bazeaz pe comparatie
cu elementele accesibile n momentul
cercetrii. Scena mesagerului cu
iasc este unic pe Column. n
tablourile 20-21, sculptorul prezint
ntr-adevr o solie a burilor si
sarmatilor. Nimic din umilinta
prezentat n tabloul 9. Pedestri sau
pe cai, burii si sarmatii au o atitudine
drz. Cavalerii nu vin n Iata
mpratului pe mgari sau pe catri,
ci pe cai puternici. Desi evolutia
rzboiului era acum n deIavoarea lui
Decebal, cei cinci comati daci din
tabloul 21 nu se umilesc. Ei cer pace
si l nIrunt cu privirea pe Traian.
Nimeni nu cade la pmnt, chiar dac
situatia de pe Iront era dramatic
pentru ei.
Cum era si normal, Decebal s-a
10
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
Iolosit si de unii dezertori din armata
roman pentru a obtine inIormatii.
Cichorius este sigur c dacii, ajutati
de sarmati n zale, au atacat cettile
romane din Moesia InIerioar (tabloul
24). Luptele au loc la Nicopole si
dezertorii-inIormatori apar pe
Column.
n tablourile 38-39, sculptorul
prezint doi daci comati, care
protesteaz n Iata mpratului. Poate
Ii o nou solie a lui Decebal, dar nici
la ei nu ntlnim nici o urm de
umilint, desi situatia tactic era
dezastruoas pentru regele regilor. n
tabloul 45, Traian, nsotit de Licinius
Sura si Claudius Livianus, primeste
un nobil dac (pileatus), care a czut
n genunchi. Piletul priveste `ns
drept n ochii mpratului. De altIel,
sculptorul arat acelasi invariabil
respect Iat de demnitatea dacilor,
lucru pe care unii istorici nu-l pricep
nc. Scena capitulrii lui Decebal
dup primul rzboi din tablourile 61-
63 prezint mai multi comati si pileati,
care depun armele si cer pace. Dio
Cassius Iace o aIirmatie stranie:
,Decebal a mers la Traian, cznd la
pmnt, nchinndu-i-se si azvrlind
ar! mele'. Mesterii care au evocat
imediat evenimentele n piatr l arat
ns pe Decebal pe Iundalul scenei.
Regele s-a urcat pe o stnc, asa cum
e prezentat cnd supervizeaz luptele
pentru a avea perspectiv. El priveste
spre scena nchinrii ostenilor si, dar
nu se pred. Prin urmare, trebuie s
Iim Ioarte rezervati si Iat
de unele inIormatii oIerite
de Dio Cassius.
,Arat-te puternic atunci
cnd esti slab si slab cnd
esti puternic', recomanda
Sun-Tzi n ,Arta
rzboiului'. Deecebal s-a
comportat ntocmai. Si tot
Sun-Tzi i mprtea pe
agentii secreti n cinci
categorii: ,agenti indigeni,
adic originari din tinutul
inamic, agenti interiori,
agenti dubli, agenti ce pot Ii
lichidati si agenti volanti. O
armat Ir spioni este ca
un om Ir ochi si urechi.'
Acornion se ncadreaz n
descrierea Icut de Sun-
Tzi, care spune adevruri
universal valabile: ,Alegem
oameni inteligenti, dotati,
prudenti si capabili s-si
croiasc un drum ctre
aceia care, n tabra
inamic, sunt intimi cu
suveranul si cu membrii
nobilimii. AstIel, ei sunt n
msur s observe
miscrile inamicului si s-i
cunoasc ac! tiunile si
planurile. Odat inIormati
asupra situatiei reale, se
ntorc s ne inIormeze. Iat
de ce ei se numesc agenti volanti'.
Un astIel de agent volant este si
personajul czut de pe catr n Iata
lui Traian, asa cum l prezint
Apolodor pe Column. Coplesiti de
cea mai mare putere a timpului, dacii
vor ntreprinde chiar si msuri
economice pentru subminarea
imperiului. Ei au btut dinari romani
cu mult naintea venirii lui Traian,
Icndu-i s circule n spatiul
imperial. n termeni actuali, o
asemenea msur ti ajut propriul
comert si duce la cresterea inIlatiei
n tara inamicului. La Iel va proceda
mai trziu SteIan cel Mare cu Imperiul
Otoman.
HORATIUS HORATIUS
HORATIUS HORATIUS HORATIUS HORATIUS HORATIUS
HORATIUS HORATIUS
11
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
Cnd am venit prima dat n Romnia si eu, ca orice
strin, am trit sentimentul singurttii. Cu toate acestea,
datorit Iaptului c am umblat prin nenumrate locuri din
lume, am dobndit capacitatea de a m adapta rapid
mediului n care m aIlu. n Romnia, m-am simtit strin
doar pentru cteva ore.
n anii 1980 cunoscusem ctiva romni n Libia. Totusi
conversatiile purtate erau Iie n arab, Iie n englez. Din
aceast cauz nu am putut s-mi dau seama de asemnrile
dintre limba kurd si limba romn. Cnd am venit prima
dat la Bucuresti, m-am cazat la un hotel. n timp ce
serveam o vaIea la barul hotelului, un domn care servea
o butur, creznd c sunt romn a nceput s-mi
vorbeasc. ntelegeam ce spunea. Vorbea despre politic,
amintea de diIerentele dintre vechiul si noul regim. Asa
cum se ntmpl n orice tar, vorbele sale reprezentau
nemultumirea pturii de mijloc a societtii. Cnd l
ascultam cu mai mult atentie mi-am dat seama c
ntelegeam si mai bine ce vorbea. ntr-un Iinal, cnd m-a
ntrebat ,nu e asa?' i-am rspuns n limba mea ,wasaye'
( asa este ) . Acest cuvnt si gsise singur locul. Ulterior,
cnd mi-a adresat ntrebi Ioarte lungi nu l-am mai nteles
deoarece nu eram nc obisnuit cu sonoritatea limbii
romne. Binenteles c atunci cnd i-am spus n englez
c nu stiu limba romn nu i-a venit s cread. Dup ce
si-a dat seama c este adevrat, s-a suprat c l-am last
s vorbeasc atta timp desi nu-l ntelegeam. Totusi, cnd
i-am explicat c n esent ntelesesem ceea ce spusese s-
a linistit.
Mai trziu, aceast situatie mi-a trezit curiozitatea si
am ncercat s gsesc asemnri etimologice cu lima
kurd a Iiecrui cuvnt romnesc pe care l nvtam.
Cnd ulterior am aIlat c si alti kurzi care triau n Romnia
sunt de aceeasi prere, mi-am dat seama c nu m nselam.
Partea interesant a lucrurilor este c n comparatie cu
alti strini, kurzii nvat limba romn mult mai repede si
atunci am ajuns la convingerea c aceasta nu este o simpl
coincident. Binenteles c nu orice kurt poate oIeri
acestui Iapt o conotatie. Numai cei care stiu cteva
dialecte ale limbii kurde precum si alte limbi strine pot
ntelege mai usor aceste conotatii. Am sustinut acest lucru
oridecte ori mi s-a oIerit ocazia. Totusi, nimeni nu a
Iost interesat sau aveau cunostinte istorice cuprinse ntr-
un anumit cliseu. Noile teze ale istoricilor romni aprute
n ultimul timp mi-au dat curaj si consider c este potrivit
s public observatiile mele, acest lucru ne mai Iiind un
secret. Cine stie, poate c observatiile mele vor avea
Ali Husein Kerim
CT DE MULTE ASEMNRI ...
OARE KURZII I ROMNII SUNT POPOARE NRUDITE?
calitatea de a conIirma noile asertiuni ale oamenilor de
stiint. Poate chiar i va ndruma s eIectueze cerctri
n Kurdistan, ca sursa de baz.
Nu sunt un istoric, dar studierea si cercetarea ei
reprezint unul dintre hobby-urile mele primordiale.
Datorit Iaptului c poporul kurd se aIl nc n Iaza de
lupt pentru independent, Iiecare kurd, prin mijloace
proprii, Iace singur cercetri istorice care s sustin
aceast lupt. Cercetarea si studierea istoriei kurzilor este
Ioarte anevoioas si datorit Iaptului c, nici n secolul
XX, acestia nu au un stat. De altIel, statele care
guverneaz, nu permiteau ca acest lucru s Iie posibil.
Pe msura ce lupta pentru independent a Kurdistanului
s-a dezvoltat, s-au dezvoltat si posibilittile noastre de
cercetare si studiere a istoriei.
Realitatea ce a iesit la supraIat n prezent, considerm
c este destul de interesant si celor care doresc s-si
cunoasc propriile origini, le recomandm s-si nceap
cercetrile din Kurdistan. Istoric vorbind, Kurdistanul
reprezint punctul n care se intersectau drumurile
popoarele migratoare din vest si din est. Kurdistanul este
izvorul Iluviilor Tigru si EuIrat. O mic parte se aIl n
mesopotamia de jos si o mare parte n mesopotamia de
sus. V puteti da seama !? La sud este peninsula arab cu
deserturile si clima ei uscat, la est sunt stepele Anatoliei.
Aceast zon aIlat exact n centrul unei astIel de asezri
geograIice are un ecosistem perIect pentru traiul uman
si detine cantittile mari de ap. Chiar si acum, teritoriile
pe care populatia kurd s-a rspndit are la sud golIul
persan, la nord are marea neagr, spre sud vest se ntinde
pn la marea mediteran si de acolo pn spre interiorul
anatoliei. Populatia kurd trieste pe teritorii ce se ntind
chiar pn nTurcmenistan, Azerbaican, Armenia si
Georgia. Cert este c n trecut granitele acestor teritorii
de ntindeau pn n AIganistan si India. n prezent
granitele Kurdistanului sunt Iormate din Muntii Taurus,
Muntii Zagros, si Caucaz precum si vrIul Ararat si Elbruz.
n aceast situatie dac privim zona orientului mijlociu ca
un organism uman, prin geograIia sa perIect,
Kurdistanul este coloana vertebral a acestuia. Datorit
acestei pozitii eIiciente a Kurdistanului, de-a lungul istoriei
au existat migrri permanente interne si externe. ReIeritor
la acest lucru, n multe tri exist o multime de popoare
care se aseamn cu kurzii. Cu toate acestea nicieri nu
exist asemnri asa cum sunt asemnrile ci poporul
romn. Din aceast cauz consider c este necesar ca
aceast problem s Iie comparat si adoptat din mai
12
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
multe puncte de vedere.
Strmosii kurzilor nu apartineau grupei lingvistice indo-
europene. Pozitia actual a Iost dobndit prin intermediul
migrrilor triburilor indo-europene care au venit ulterior.
n prezent Iac parte din grupul lingvistic indo-european
de origine arian.
Romnii apartin grupei lingvistice indiano-europene.
ConIorm cercetrilor, poparele cu rolul cel mai mare n
Iormarea natiunii romne sunt tracii, geto-dacii, sarmatii
(alanii, roxalani, iagizii) si romanii. Dac se observ cu
atentie, cu exceptia romanilor, celelalte popoare sunt cele
care acoper cea mai ndelungat perioad. Pe de alt
parte, entitatea care avea o structur geograIic precum
muntii Carpati si Iluviul Dunrea demonstreaz c aveau
o civilizatie mai veche decit cea a romanilor. n prezent,
n Romnia nu exist nici o denumire care s evoce
numele civilizatiei de care am vorbit anterior. Exist ns
inIluente adiacente si rmsite arhiologice. Cu toate
acestea exist triburi kurde care au denumiri ale
civilizatiilor despre care vorbim. Fr ndoial c acest
lucru se datoreaz Iaptului c nu au Iost sotionate nc
problemele sociale din Kurdistan. Din aceast cauz avem
posibilitatea de a observa trecutul n prezent.
n prezent, n Kurdistanul de sud exist un trib denumit
Sarmi si care aminteste de sarmati. Deasemenea exist si
o conIedereatie a unui trib numit Ertus sau Etrus. Aceast
conIederatie are o populatie numeroas. Este amplasat
la sud de lacul Van ntre orasele Zaho si Duhok. Triburile
aIerente acestei conIederatii sunt : tribul Alan, Ezdinan,
Gevdan, Graviyan, Hevisiyan, Huleylan, Mahmuran,
Qesuran, Piran, SereIan, Sidan, Zewkan, Ziriki, Zeydan.
Acum , dac vom compara acestea cu Romnia vom
descoperii lucruri interesante.
Ertusi Etrusci, adic ntemeietorii Romei
Alan Alani
Ardalan Ardelean (n Kurd nseamn locul Alanilor)
Sacoyi Sciti
Deasemenea exista un trib numit Dataca si apartinea
conIederatiei Sencabi. Acest trib Iiind amplasat ntre Pawa
si Maydest.
Dataca, ( ultima silab ...ca, n kurd se citeste ,gia')
Dacia
Urmasii sarmatilor, alanilor si dacilor nc mai triesc
n Kurdistan. Orict de multe diIerente religioase ar exista
ntre ei si romni, acestia se aseamn Ioarte mult att
prin datini ct si din punct de vedere istoric. Numai istoricii
sunt cei care pot demonstra cnd si n ce perioad a
nceput aproprierea dintre kurzi si romni. Dup cum se
stie mezii au jucat un rol important n Iormarea kurzilor
de astzi. Orict inIluent ar Ii avut huritii, gutienii, elamitii,
sumerienii, kaldaharii, urartii, mitanii si hititii (de altIel,
toate aceste popoare au aceleasi origini), cea mai evident
dintre ele este cea a mezilor. Granitele imperiului mezilor
se ntindeau din balcani pn la india. Se presupune c au
venit din europa de nord, au trecut prin europa de sud-
est si de acolo au trecut n Caucaz si de aici s-au oprit n
Kurdistanul de astzi. Mezii, n anul 727 .Hr., si-au
ntemeiat stat si n anul 612 .Hr. au distrus imperiul asirian
si au ajuns pe culmile puterii. Aspectul pe care vrem s-
l punem n vedere aici sunt asemnrile dintre mezi si
daci. Binenteles c asemnrile dintre daci, sarmati si
alani sunt o realitate care nu poate Ii supus discutiilor.
Dac analizm sistemele de organizare si conducere,
cu toate c mezii par ceva mai dezvoltati, sunt aproape la
Iel. La Mezi nu exista despotismul. Alegerea regelui si
deciziile importante erau realizate de ctre un sIat Iormat
din oameni n vrst. Aceleasi situatii se ntlneau si la
daci. Mezii, mpotriva dusmanilor puternici, Ioloseau
grzile nationale populare si aplicau tehnica de rzboi a
gherilelor. Dacii au procedat la Iel mpotriva Romanilor.
La mezi, autoritatea religiei avea o inIluent Ioarte mare.
Chiar dac n primele etape au existat inIluente mitracice,
n esent a Iost Zoroastrismul. Zarathustra (Zoroastru)
n Iapt era mez. Adic de origine mezic. De aceea odat
cu aparitia lui Zarathustra ncepe perioada de dezvoltare
a mezilor.
ConIorm Zoroastrismului corpul merge n pmnt, iar
lumina care reprezint suIletul n Ahura-Mazda (divinitatea
suprem, creatorul lumii si pzitorul oamenilor
Dumnezeu lumin vesnic). Ulterior suIletele se
rencarneaz n alte timpuri si nume. Zoroastrismul
cunoscut n esent ca dualism, sustine monoteismul. Focul
si soarele sunt cunoscute ca Iiind lucruri sIinte. Cultul
soarelui si Iocul, reprezentantul su pe pmnt, sunt
cunsocute ca simboluri ale purittii si absolutului si n
templele zoroastriene Iocul nu trebuia s se sting
niciodat.
Dac se observ cu atentie, aceleasi lucruri pot Ii
regsite n credinta dacilor. Zalmoxis, chiar dac nu era
la acelasi nivel cu Zoroastru (Zarathustra), pentru daci
era tot un proIet. Religia zoroastris a ajuns s Iie cunoscut
n zilele noastre prin intermediul crtilor scrise. Aceast
carte denumit Avesta (Cartile sIinte ale vechii religii
zoroastriene SInta Septada si Amesa Spenta) a Iost
cartea de cpti pentru toate religiile monoteiste. Dar
Zalmoxis a avut ocazia s devin religie oIicial pe cnd
religia zoroastrian era religie oIicial. Aceast situatie
poate Ii ntlnit n cele mai stricte Iorme n perioada
persilor. ConIorm lui Zamolxis suIletul si trupul sunt
separate si sustine rencarnarea suIletului ca si
Zoroastrismul. L aIel ca n Zoroastrism sustine un dualism
apropiat monoteismului. De asemenea, au aceleasi datini
de sacriIicare a animalelor mari. Dacii nu-si plngeau
mortii. Pentru c ei credeau n viata de apoi a suIletului.
Si n Zoroastrism plngerea mortilor era considerat un
pcat deoarece se credea c plnsul mpiedic desprtirea
13
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
suIletului de trup si nltarea sa la Ahura-Mazda. Din
aceast cauz nu se plngea. O alt asemnare important
dintre Zalmoxis si Zoroastru ( Zarathustra ) o constituie
retragerea acestora n pesteri. Prin analizarea atent se
observ cum aceleasi lucruri se completeaz reciproc.
Din cte se stiu, odat cu acceptarea Zoroastrismulului
de ctre mezi nu au mai existat morminte pentru cei morti.
n aIar de primele etape nici mcar pentru regi nu existau
morminte. Acest Iapt joac un rol negativ n descoperirea
mai multor inIormatii despre mezi. Dac nu ar Ii Iost
nscrisurile n piatr sau dac nu ar Ii existat mentiuni
Icute de vecini am Ii detinut Ioarte putine inIormatii
reIeritor la aceast perioad. Istoria unui popor se nvat
cel mai mult din obiectele si nscrisurile puse n morminte
odat cu ngroparea mortilor. Mezii lsau corpurile
nensuIletite ale mortilor pe culmi nalte pentru a Ii prada
animalelor slbatice. ConIorm conceptiilor lor, pe ct de
repede disprea carnea trupului pe att de repede suIletul
ajungea la Ahura-Mazda si se rencarna. Mai trziu, regii
persani au schimbat aceast datin. Pn nu demult, cu
exceptia ctorva cazuri, nici dacii nu aveau morminte.
Pe de alt parte, n cultul Kogaion exist ritualuri care Iac
legtura cu existenta nmormntrilor la mezi.
Numele lui Zamolxis si al lui Zoroastru (Zarathustra)
ncep cu litera ,Z'. Aceasta este oare o coincident?
Originea lui Zamolxis nu este cunoscut. ConIorm unei
ipoteze Zalmoxis ar Ii Iost ucis de ctre cei care credeau
n el. ConIorm unei alte ipoteze Zoroastru (Zarathustra)
ar Ii Iost ucis de cei care credeau n el sau de cel mai
apropiat prieten al su.
Numele celui mai cunoscut rege al mezilor este Diyako.
Acest nume nu nu seamn cu pronuntia cuvului Dac?
De asemenea eroul negativ al mitologiei newroz existent
cu mult naintea mezilor se numea Dehak si acesta se
asemn cu pronuntia Dac. Totodat, se spune c
Zamolxis a Iost pronuntat mai nti Zalmos iat mai trziu
Salmos. Exact invers, pornind de la Salmos trebuie ajuns
la Zamolxis. Zamolxis este pronuntarea greac iar Salmos
este pronuntarea cea mai apropiat din limba dac. Nu se
stie ce simboloizeaz dar n zilele noastre, n Kurdistanul
de est exist un ru numit Salmas. Toti au o dilem n
ceea ce priveste ntelesul acestuia. Primul nume al acestui
ru a Iost Salmas. Ulterior chiar dac persii i-au schimbat
denumirea acest ru a Iost amintit cu acelasi nume. Chiar
dac sahul Riza Pehlewi l-a schimbat cu denumirea
Sahpur, noul nume nu a Iost Iolosit niciodat si a rmas
pn n zylele noastre ca Iiind rul Salmas. Exist
posibilitatea ca Salmas n trecut s Ii Iost Zalmas. La
baza acestei aIirmatii ar putea Ii existenta unui ,Hercule',
din timpul mezilor, care se numea Zal si era Iiul lui Rstem.
n nscrisurile sahului Firdewesi acesta este reprezentat
ca Iiind iranian. A Ii iranian nu nseamn a Ii pers, n
Iapt, nseamn a Ii arian. Este evident c la numele de
Zal, vestitul tat a lui Rustem,i-a Iost alturat cuvntului
,mezin' sau mesin' care nseamn ,mare'. Si astIel se
ntelege ,marele Zal'. Se stie c Zalmoxis era un rzboinic
si avea pozitia de conductor. Nu trebui exclus supozitia
c orasul Salmas ar Ii Iost ntemeiat n amintirea sa sau
c ar Ii Iost ntemeiat chiar de ctre el.
Kogaion sau Komagenemi?
n limba modern kurd pentru denumirea ,munte'
sunt utilizate dou cuvinte. Unl este ,Ko' iar cellalt este
,iya'. Sensul lui ,ko' este ,loc nalt' iar al lui ,xwe'
creator, adic ,locul creatorului'. Si ,Ciya' are acelasi
sens. Ci loc, ya este denumirea creatorului tuturor
zeilor si anume ,ea'. La sumerieni ,ea' este primul si cel
mai important creator. Si mai corect, este simbolul
societtii matriarhale. Adic, ,iya' reprezint asezmntul
zeitei, iar ,ko' cel al zeului. Al doilea, s-a utilizat odat cu
trecerea de la societatea matriarhal la cea patriarhal. n
prezent ambele sunt utilizate n dialecte diIerite.
Chiar dac n limba kurd Kogaion are cteva moduri
de pronuntie, ntelesul este acelasi. n kurd komunte,
giyan (ghian) suIlet, Koegian muntele suIletelor, iar o
alt interpretare poate Ii komunte, xweyanzei,
Koxweyan muntele zeilor. Este evident c limba kurd
include cuvinte vechi indo-europene. Se stie c aceste
cuvinte arhaice au dezlegat multe mistere Ioarte vechi.
ConIorm acestora, putem sustine c limba kurd din zilele
de azi este Ioarte apropiat limba dac. n continuare vom
aborda cteva asemnri lingvistice.
Este important ca aici s amintim si de o alt asemnare
important. ntre orasele Malatya si Adiyaman din
Kurdistan exist un munte numit Nemrut. Pe culmile
acestui munte exist un templu considerat tronul zeilor.
Acestuia i se spune civilizatia Komagene. ntelesul acesteia
n kurd este urmtoarea : komunte, magene magician,
adic ,muntele magilor'. La mezi preotii Zoroastrismulului
erau numiti ,magi'. De aici ti originea cuvintului
magycyan. La romni exist denumirea de ,vraci' si acest
cuvnt odat cu aparytya magylor a nceput s Iye
cunoscut n limba kurd, ca minciun, lucru n care nu
trebuye s crezy. mportanta ,vracilor' care se ocupau
cu incantatii si vrjitoryy a Iost detronat de ,magi'. n
aceast situatie Komagene, este cunoscut ca muntele
magilor. Magii, ntr-o mentalitate ce are la baz contopirea
zeilor eleni cu Zoroastrismul, si propuseser eliminarea
conIlictelor si contradictiilor dintre religii si dominarea
cultului soarelui. Si iarsi, asa dup cum se obisnuia si la
daci, la srbtoarea anual si cele de comemorare, oamenii,
cu torte n mini, escaladau muntele peste noapte pentru
ca dimineata s urmreasc rsritul soarelui de pe vrIul
acestuia. Asemnarea dintre denumirile Kogaion si
Komagene nu poate Ii ntmpltoare. Amndou reprezint
aceeasi Iorm de cult dar, n locuri diIerite.
De asemena exist multe asemnri ale muntilor ca
14
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
locuri sIinte. De exemplu, n Carpati exist denumiri ca
Baba Dochia. Aceeasi situatie este ntlnit si n Kurdistan.
Si sunt chiar locuri Ioarte renumite. Baba Munzur din
Dersim, Kurdistan, Baba Gurgur de la Kerkuk si sunt
numai dou dintre acestea. Acestea au motivatii religioase.
Sunt locuri de pelerinaj si chiar si n prezent oamenii odat
sau de cteva ori pe an merg pentru sacriIicarea animalelor
si se roag pentru ndeplinirea dorintelor. Existenta
culturilor pgne n acelasi mod si n prezent este un
lucru rmas mostenire din adncurile istoriei.
Cercurile realizate unul nr-altul rmase de pe vremea
dacilor amintesc de Ecbatana, capitala Mediei. ConIorm
relatrilor lui Herodot orasul Ecbatana nu era nconjurat
cu un singur rnd de ziduri. Era nconjurat de cteva
rnduri de ziduri unul ntr-altul si Iiecare avea alt culoare.
Ceea ce am vrut sa amintim este reIlectarea datinei
cercurilor realizate unul ntr-altul. Se pare c aceasta este
una din multele asemnri.
Denumirile dacilor ti ale triburilor mezilor sunt Ioarte
apropiate. Triburile dace cunoscute n acea perioada erau
: Anarti, Biephi, Buri, Ciagisi, Costobocii, Contensi,
Piephigi, Teurisci, si Appuli
Triburile mezilor erau : Busai sau Bousai, Strudaxes,
Paritakinoi, Arisantoi. Chiar dac aceste denumiri nu sunt
100 identice, sunt asemntoare ca pronuntie si origine.
Se spune c Sarmisegetuza era capitala Daciei. Sau
unul dintre centrele religioase importante. Oamenii de
stiint romni nc mai cerceteaz semniIicatia etimologic
a acesteia. Probabilitatea ca Sarmisegetuza s Ii Iost
capital este destul de mare. De altIel capitalele sunt
totodat si locuri unde se aIl templele importante. Att
n kurda veche ct si modern capital nseamn orasul
n care se aIl templul. n kurd, Sar sau Sar nseamn
oras. Myzge, n kurd, nsemn templu. n kurda din
zilele noastre moscheea este numit Mizge. AstIel, Sar
oras, miz(e)getemplu, tusatisa, adic orasul templu de
pe Tisa.
Denumirile date de daci unor asezminte nc mai sunt
Iolosite si astzi pentru multe asezminte din Kurdistan.
Dacii, pentru multe denumiri de asezri au adugat la sIrsit
cuvntul ,dava'. Moldova, Suceava, Capidava, Sucidava,
Ziridava, Acidava s.a.a. Acestea sunt numai o parte dintre
ele.
n kurd ,ava' nseamn a construi. De exemplu, n
kurd casa e numit ,mal'. ar un lucru construit este
denumit ,avayi'. Totodat majoritatea asezmintelor mici
au denumiri care se termin n ,ava'. Sate cu denumiri
ca Zorava, Gulava, Malava, Xerava s.a. sunt destul de
rspndite.
Totodat consider necesar s amintesc de ntelesul
orasului Iasi. storicii romni presupun c orasul Iasi a
Iost ntemeiat de Alani. Exist o multitudine de cuvinte
kurde care sunt identice cuvntului Ias. Primul ar putea Ii
,as'. Si nseamn moar. Cine stie, poate c n acele
timpuri n locul unde se alIa Iasi-ul existau multe mori.
n al doilea rnd, Iasi, poate Ii numele unui trib al Alanilor.
Astzi n Kurdistan exist un trib numit Yasi. Si denumirile
Arges, Ardeal, Brgan, Clrasi, Resita, Deva,
Maramures e.t.c. sunt denumiri kurde. Zonele de asezare
cu terminatia ,est' au denumiri asemntoare. n kurd
locurile plane sunt numite dest. De exemplu, Serdest.
n ncheiere putem aminti de unele cuvinte
asemntoare. Multe dintre organele corpului uman au
aceleasi denumiri. Pr por, capkaI, degetdest, picior
pi, les las, genunchi cong, tte cicik, sn sing,
dinte didan, organele genitale e.t.c.
Denumiri ale animalelor : mnz moz, taur tor,
berbec beran, mioar mi, urs hirc, pisic pisik,
catr kantir, sacal cegel
Apaap, ab, av. Hranxwarin
Numere : unuju sau yek, doi dudi, trei hire sau
sise e.t.c.
Ud hit, ieri viyer, soare sor ar (cu Ioc puternic).
n kurd soarele e numit roz sau roj. Apoi o multime de
cuvinte precum pe, ce, ncotro, la, cioban, pstor s.a.
sunt la Iel.
Unele nume autentice ale oamenilor sunt identice.
Nume ca Serban, Rzvan, Roxana, Sorin, Sorana sunt
nume de origin kurd.
Cel mai important este c unele legende populare si
datini sunt la Iel. La romni exist o legend a Mesterului
Manole. Aceeasi legend apare si n Kurdistan sub numele
Pira Delale. Exist multe alte legende ca aceasta, dar Pira
este cea care seamn cel mai mult. Numai numele eroilor
si lucrrile eIectuate sunt diIerite. Pe cnd unul construia
o biseric, cellalt construia un pod. SIrsitul tragic este
acelasi. Unul si-a sacriIicat Iata, cellalt sotia.
Romnii n zilele de srbtoare si de anul nou merg s
colinde. La kurzi, de anul nou se desIsoar demonstratii
asemntoare, numite Kose Geli sau Qirtike sere sale.
Kurzii srbtoresc renumita srbtoare Newroz si aceast
datin se mentine de mii de ani. La aceast srbtoare, pe
21 Martie, se aprind Iocuri si tinerii sar peste acestea.
Srbtoriri asemntoare au loc si n Romnia. n special
n zona Transilvaniei. Dac tot am amintit de Transilvania,
si n Kurdistan exist dou zone numite Silvan si Silivia.
n Kurdistan, n lunile de var pe timp de secet copii Iac
mirese simbolice si umbl din cas n cas invocnd
venirea ploii. Iar gazda stropeste copii si mireasa cu apa
si repet cuvintele de chemare a ploii. Acest obicei este
numit Buka Barane. Ceea ce nseamn mireasa ploii. Aceste
aspecte pot Ii dezvoltate n urma unei colaborri reciproce
aceste asemnri. Cu toate acestea, dac oamenii de stiint
vor dori, le pot oIeri sprijinul necesar.

15
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
Cuvintele ce alctuiesc motto-
ul acestei lucrri fac parte dintr-o
scrisoare adresat de ctre Mircea
Eliade lui Alexandru Busuioceanu, pe
cnd acesta elabora la Madrid
lucrarea ,Zamolxis". Am ales
aceast fraz deoarece mi se pare
cea mai potrivit pentru oglindirea
situa(iei de criz n care se afla
societatea modern,
contemporan yi care ne afecteaz
n mod distructiv, din pcate,
gndirea yi sim(irea, fcndu-ne
insensibili la ceea ce se ntmpl
n jurul nostru.
Poporul romn a cunoscut
dintotdeauna nedrept(ile,
asuprirea ori ignoran(a marilor
puteri care au ncercat nu o dat
s-l ytearg de pe harta politic yi
chiar geografic a lumii, negndu-
i valorile, identitatea sau
eviden(ele palpabile. Din pcate,
nici cei nscuti pe aceste meleaguri
yi nici istoricii romni nu au fcut
prea multe pentru a ndeparta
aceast situa(ie yi pentru a dobndi
strlucirea de odinioar a
strmoyilor. ns yi n aceast
situa(ie, relicvele yi nsemnele
trecutului nostru ndeprtat ies la
iveal la tot pasul, pentru c ele
sunt smn(a rspndit de la
nceputuri n ntreaga lume,
smn(a care acum d rod. Voi
aminti aici metafora poetului Virgil
Carianopol, care spunea ntr-una
FIGURI DE DACI LA LOUVRE
Prof. drd. Ctlina Lupu
din poeziile sale:
,yi scot strmoyii
degetele-afar/ De
ghiocei, de crini, de
toporayi." Tot aya
yi scot sufletul din
adncuri mrturii
ca cele de la Trtria (cea mai ve-
che scriere pictografic din lume,
aprox. 5000 i.H., 1000-1500 i.Sume-
rieni), fragmente osoase ca cele
din Pestera cu oase din S-V Rom-
niei (Ion, mandibula celui mai
vechi om modern din Europa), te-
zaure, altare, s.a.m.d. Toate aces-
tea griesc despre originaritatea yi
vechimea poporului nostru care nu
a venit de nicieri, ci s-a nascut
aici, fii ai pmntului, ai mamei
Gea, cum se considerau Pelasgii yi
mai trziu urmayii lor, Getii. Pelas-
gii s-au rspndit n toat Europa
yi mai departe, ducnd cu ei cultu-
ra yi ytiin(a lor civilizatoare.
S nu uitm c am intrat n Era
Vrstorului ce va aduce o schimbare
de paradigm major, o schimbare
cultural a ntregii planete yi o nou
viziune surprinztoare asupra
lumii. Aceast perioad marcheaz
apari(ia persoanelor deschiztoare
de noi drumuri, a pionierilor,
reformatorilor, adic acei oameni
care nu se tem sa nfrunte
prejudec(ile epocii lor, oferind noi
idei yi direc(ii de evolu(ie a lumii.
Sunt mai mult de patruzeci de
ani de cnd profesorul francez G.
Durand yi discipolii si (printre care
m numr yi eu mpreuna cu
coordonatorul tezei mele de
Doctorat, prof. Alain M. Verjat, de la
Universitatea din Barcelona) se lup-
t pentru ca Imaginarul s fie luat
n considera(ie pentru ceea ce re-
prezinta el n adevr. Acesta nu
este un simplu produs al nebuniei,
nici poarta noastr de scpare ctre
ira(ional, miraculos, visare sau
irealitate, ci pur yi simplu este ceva
propriu fiin(ei umane, care i
permite s imagineze, adic nici
mai mult nici mai pu(in dect
capacitatea de a produce imagini.
Fr imagini nu ar exista comuni-
care, nici amintiri, nici dorin(e.
Fr imgini, nu exist practic lim-
baj (aici s-ar putea s intrm n
conflict cu unii lingviyti). Aceste
imagini yi informa(ii sunt nregis-
trate yi pstrate ntr-o ,arhiv~ sau
,bibliotec~ universal, pe care
ezotericii o numesc Cronica Akka-
sa. Functioneaz ca un fel de me-
morie universal; este ceea ce C.
G. Jung denumea Arhetipuri yi Sub-
conytient colectiv.
n ,Mituri, vise yi mistere", Elia-
de afirma c : ,... njelegerea mitu-
lui se va numra ntr-o zi printre cele
mai utile descoperiri..." Aceast
redescoperire yi utilitate a mitului,
pe care gnditorul romn o anticipa
nc din veacul trecut, ar putea
raspunde la criza ontologica a
omului modern. Conceptul
conform cruia mitul este o
relatare a unui fapt real, foarte
ndepartat, degradat, convertit sau
adaptat la noile cerin(e yi nevoi ale
fiecrei epoci (vezi N. Densusianu
yi M. Eliade, pionieri n
demonstrarea acestor idei pe plan
na(ional yi interna(ional), este tot
mai rspndit n zilele noastre,
mrturie fiind yi noul tip de critic:
Mitocritica yi Mitanaliza. Din pca-
te ns, chiar yi n anul 1960 yi poate
yi mai recent, existau destule voci
avizate, ca yi cea a lui A. Lalande
care, n faimosul su ,1ocabular
tehnic yi critic de filosofie", descria
mitul ca pe ,o poveste fabuloas, de
Motto: "Confiscaji cum suntem, toji, de treburi
yi nevoi personale, ni se ntmpl adesea
s trecem pe lng opere excepjionale
fr s le vedem..."
Mircea Eliade
16
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
origine popular, irajional".
Acest stigmat l-a purtat yi
celebra epopee a lui Homer, Iliada,
pn ce, la nceputul anilor 1870,
Heinrich Schliemann, nencreztor n
docma pus pe seama Iliadei de
poem fantasmagoric, a pornit pe
urmele poetului, descoperind Troia.
Nu L. Blaga era cel care ne
ndemna: ,Sap frate, sap, sap ,
pn cnd vei da de ap..."?
Deci Iliada lui Homer este un
izvor de ap bun din care ne
putem adpa cu ncredere. ns
mul(i dintre exege(ii yi
comentatorii operei lui Homer s-
au silit s sublinieze defectele
troienilor yi calit(ile grecilor, s
ponegreasc pe ct se putea pe
primii, pentru a-i slvi pe ceilal(i.
$i aceasta o fceau ptrunyi de
spiritul insuflat de autori ca
Isocrate care scria urmatoarele n
Panegiricul su: ,...dac poezia lui
Homer a devenit vestit, este pentru
c a adus o frumoas laud celor
care au luptat mpotriva barbarilor;
yi de aceea strmoyii noytri au vrut
s-i cinsteasc arta n concursuri
poetice yi n educajia tinerilor, pentru
ca prin auzirea frecvent a acestor
versuri s ne instruim n ura care
exista dinainte mpotriva barbarilor...
yi s aspirm la isprvi asemntoare
lor."
Exist un duyman ereditar al
lumii greceyti, barbarul, mpotriva
cruia trebuie ntre(inut flacra
rzboinic. Iliada reprezint
nfruntarea ntre lumea greac yi
cea barbar. Versurile insufl n
inima unui grec ura necesar
mpotriva barbarului, dispre(ul.
Aceste idei le gsim n lucrarea lui
Felix BuIIiere, ,Miturile lui Homer
yi gndirea greac". Grija lui Hector
de a avea un mormnt la moartea
sa, ca yi mhnirea yi preocuparea
pentru soarta so(iei sale,
Andromaca, sunt calificate de ctre
anumi(i comentatori drept
barbare: ,numai un barbar poate
face att loc unei femei n sufletul yi
viaja sa." Este limpede c Homer
nu vede o slbiciune n tandre(ea
lui Hector. Aya cum scrie Andre
Bonnard (Civilisacion greque. De
l'Iliade au Parthnon), Hector n-
carneaz pe aprtorul cet(ii ,pu-
ternic nrdcinat n dragostea unei
femei yi a unui copil"(trsturi
umane nobile); pe cnd ,slava lui
Achile se lumineaz de flcrile
incendiului unei lumi ce pare n curs
de disparijie, aceast lume aheeana
a jafului yi a rzboiului."
Printre motivele care i-au
impins pe greci, mai ales n sec. al
V-lea i.H., s-l idealizeze pe Achile
ignorndu-l pe Hector, S. Levin
(Love and the Hero in the Iliad)
noteaz, pe lng oroarea de
barbari, indiferen(a pentru
patriotism yi admira(ia pentru
pederastie, puse deasupra dragostei
conjugale.
Herodot scria c: Elada (Grecia)
era un teritoriu care mai ninte
vreme se numea Pelasgia. Grecii,
sosi(i ntre anii 1900-1400 .H. n
patru valuri: aheii, ionienii, dorienii,
eolienii, i-au gsit pe pelasgi pe
aceste teritorii, pelasgii carpato-
danubieni, numi(i de-a lungul
timpului traci, ge(i, daci, vlahi,
ramni, armni sau romni, n
func(ie de pozi(ia geografic n care
se aflau. Ei i-au invins pe bytinayi,
reuyind s ocupe partea sudic a
Peninsulei Balcanice. Apoi au
ocupat Asia Mic, n rzboiul
mpotriva troienilor yi insulele din
Marea Tracic, creia i-au schimbat
numele n Marea Egee (razboiul
dus de grecii conduyi de Temistocle
mpotriva tracilor-sinthioni).
Revanya este adus de tracul-
pelasg Alexandru Macedon (336-325
i.H.) care cucereyte Grecia yi
conform tradi(iei acelor vremuri i
angajeaz pe nvinyi n trupele sale.
Acesta reconstruieyte pentru o
perioad scurt Marele Imperiu
Pelasgic, recucereyte Egiptul,
Mesopotamia, Persia, India,
capitala acestui mare Imperiu
Pelasgic renviat fiind la Pela.
Aflm despre originea yi
ntemeierea Troiei n cntul al X-
lea al Iliadei, unde Eneas vorbeyte
despre originea sa nobil (Homer
,Iliada~, vol.II, Ed. Minerva, Bu-
cureyti,1981, p.120).
Scriind despre strmoyii
troienilor, N. Densusianu amintea c
Dardan a fost unul dintre regii
dinastiei divine pelasge, nepot al lui
Atlas din (ara Hyperboreilor sau de
la mun(ii Riphei (Carpa(i), ,fiu al
Cronidului Zeus, struitor al
furtunii" (Iliada). Acest rege a
domnit n vremuri foarte
ndeprtate n Nordul Dunrii de
jos, dup afirma(iile lui
Densuyianu. Dup Diodor Sicul
(I1,43) sau Apollodor (Bibl. III 12.1.)
acest Dardan a fost un rege al
Scythilor pstori. El yi-a prsit (ara
pentru c 3oe l-ar fi ucis pe fratele
sau. Virgil ne transmite n Eneida
(1III 134) c Dardan a fost printele
yi ntemeietorul dinastiei troiene.
Emigrnd din Scythia n insula
Samothrace, iar de aici n Asia
Mica, el a ntemeiat, lng
(rmurile Hellespontului, orayul
Dardanum sau Dardania, Troia de
mai tarziu, ,locuit de oameni
druiti cu grai" (Iliada). Legendele
vechi greceyti povestesc despre
aceast cetate pelasg nconjurat
cu ziduri vechi ciclopice, construit
de zeii Apollo yi Neptun yi despre
care Schliemann afirma c unul
dintre straturile inferioare ale
funda(iei este de tip atlant. Sora
acestui rege se numea Armana sau
Arimana (din (ara arimilor). Aya
apare n scrierile lui Diodor Sicul
sau ale lui Ariani Nicomed.
n tradi(iile greceyti acelayi rege
apare sub numele de Dercunus, iar
n Ora Maritima, Aviano RuIo Festo
l numeyte Dragan (n harta
intocmit de Hecateu, sec. IV i.H.,
i gsim pe aceyti Dragani yi n
nordul Spaniei) yi spune c
descenden(ii si locuiau (rile
septentrionale cele friguroase.
17
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
n traditia popular romneasca l
ntlnim pe acest Dardanus, Dercunus
sau Draganes, sub Iorma: ,Dragan
din Brgan, nepotul lui Mo Stan`.
Densusianu considera c Stan repre-
zint n cntecele epice romnesti pe
Atlas si pe Neptun. n poezia nostr
veche, Dragan este prezentat ca un
cresctor de cai ce se ocupa cu
mpletirea arcanelor si prinderea cailor
liberi: ,Er Dragan din Brgan /
Nepofelul lui Mo Stan / Numai la
harcan pletea / El la puf c mi-i venia
/ Arcanele c-ntindea / Si pe furc-
nfura.`
n Iliada, Homer ne nf(iyeaz
pe descenden(ii lui Dardan yi
aceast ndeletnicire. Autorul
povesteyte c fiul regelui,
Erichthnnios, avea 3000 de iepe ce
pyteau cmpiile cele umede ale
Hellespontului. Boreas se ndrgos-
teyte de ele yi, lund nf(isarea
unui ,armsar cu coama-ntuneca-
t" , se mpreuneaz cu ele, ns-
candu-se astfel 12 mnji (aceytia
fceau parte din rasa nobil de mia-
z-noapte). Descenden(ii lui Dar-
dan au, la Homer, epitetul de equ-
um-domitores (mblnzitori de cai).
Asfel Densuyianu conchide c, dup
tradi(iile istorice, vechii locuitori ai
Dardaniei (yi implicit troienii) au
fost o colonie a scythilor de la Du-
nrea de jos, pstori yi cresctori
de cai. Tot n Iliada, Homer ne d
inIormatii despre numeroasele triburi
thrace venite n ajutorul troienilor. Din-
tre cei enumerati amintim pe cauconi,
lelegi, licyeni/lydieni, ciconi, mysieni,
phrygieni, meoni, peoni, carii. Despre
mysieni, phrygieni, cauconi, Densu-
sianu aIirma c ,aceste popoare pas-
torale erau venite din Mesia de la
Dunre, din Scythia, 1hracia i Ma-
c e do n i a . '
Dl. dr. Mircea |icleanu prezenta
acum c(iva ani, n cadrul
Congresului Internajional de
Dacologie de la Bucureyti, o lucrare
foarte interesant despre
,Ajutoarele thrace ctre troieni yi
originea lor bihorean", unde fcea
o compara(ie ntre radicalii antro-
ponimici cuprinyi n numele aces-
tor semin(ii thracice, venite n aju-
torul troienilor ce aprau cetatea
Ilionului, yi radicali toponimici ro-
mneyti. Domnia sa concluziona c
exist o strns legtura ntre n-
temeietorii Troiei yi triburile thra-
ce amintite, acestea locuind, dup
toate cercetrile fcute, (inuturile
aflate la poalele mun(ilor Apuseni.
Dl. dr. sus(ine de asemenea yi ide-
ea originii nord thracice a locuito-
rilor Troiei.
Un alt argument important care
demonstreaz originea nord-
dunarean a unora dintre triburile
amintite n Iliada, este marea
bog(ie de aur yi argint etalat de
regii thraci n acest rzboi, bog(ie
legat de (inuturile aurifere din
zona mun(ilor Apuseni (pentru o
informare mai amnun(it vezi
lucrarea dl.Ticleanu ,Aurul tracic").
n epopeea lui Homer gsim
aceast informa(ie n urmatoarele
pasaje: descrierea lui Rhesos,
cpetenia thracilor (Iliada, vol.I,
p.171); prezentarea darurilor pe
care regele Priam le duce lui Achile
pentru a rscumpara trupul
nensufle(it al lui Hector (Iliada,
vol.II, pag. 195).
Pe lng izvoarele scrise, v
aduc n aten(ie o pies gsit la
muzeul Louvre, n Sala Mozaicului
roman, exponat ce mi-a atras aten-
(ia n mod deosebit yi care mi-a in-
spirat subiectul acestei lucrari (re-
la(ia care a existat ntre locuitorii
Troiei yi cei ai vechii Dacii). Spu-
neam c aten(ia mi-e fost captat
deoarece basorelieful poart sculp-
tate figuri de... Daci. Este vorba
despre partea principal a unui sar-
cofag din marmur ce a fost datat
ca apar(innd anilor 190-200 d.H.
(gsim acest indica(ie pe plcu(a
explicativ ce nsoteste exponatul
amintit). Provenien(a este necu-
noscut.
Basorelieful nf(iyeaz o sce-
n inspirat din Iliada lui Homer yi
anume cntul al-XXIV-lea al epo-
peii: rscumprarea corpului nen-
sufle(it al lui Hector, fiul regelui
Troiei, Priam, ucis n rzboi de c-
tre Achile. Se pot observa trei ta-
blouri, de la stnga la dreapta,
ambasada lui Priam la Achile, re-
stituirea corpului lui Hector yi n-
toarcerea la Troia n prezen(a An-
dromaci, so(ia sa yi a micu(ului
Astyanax, fiul su.
Ceea ce atrage atentia n mod de-
osebit sunt vesmintele purtate de c-
tre regele Priam si ntregul su corte-
giu. Putem observa mantiile purtate de
ctre troieni, cmsile lungi, pantalo-
nii strnsi pe picior, dar mai ales c-
ciulile de pe cap. Regele poart cciu-
la dacic (vezi celelalte statui de con-
ductori daci) si putem remarca de
asemenea Iirele de aur cu care nobilii
daci si legau prul, dup cum aIlm
din scrierile autorilor antici. Cei care
alctuiesc ambasada sunt acoperiti cu
acele glugi de 1arabostes (vezi statuia
unui Tarabostes de la Muzeul Natio-
nal de la Roma). Pe acest sarcoIag mai
apar doi barbati ce duc pe brate cor-
pul lui Hector. Acestia Iac parte din
casta Comafilor, a tereia cast, a oa-
menilor de rand, cei care nu purtau
cciuli (pilophori gr./ pileates lat.
dacii care purtau caciuli, pileus; ca-
pileates comati, cei care nu purtau
cciuli). n ultimul tablou l avem in-
Itisat pe micutul Astyanax (sau Sca-
mandrios, dupa cum apare numit de
ctre tatl su, Hector, n Iliada), pur-
tnd aceeasi cciul dacic.
Aceste detalii vestimentare (si nu
numai ele) ridic dou supozitii plau-
zibile: troienii si dacii Iceau parte din
aceeasi gint, sau autorul acestei pie-
se s-a inspirat dup Columna lui Tra-
ian ori dup statuile cu reprezentri de
daci. Dar si n cazul celei de-a doua
ipoteze se impune ntrebarea: de ce s-
ar Ii ales tocmai modelul dacic?
Sper ca prin modestul meu studiu
s Ii oIerit un rspuns la aceast n-
trebare si s Ii adus o dovad palpabi-
l n plus despre originea comun a
troienilor si a locuitorilor vechii Dacii.
18
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
Asa cum bine se cunoaste n
prezent, dup lovitura de stat din
octombrie 1917 din Rusia,
V.I.Lenin, n urmtorii trei ani, a
depus toate eIorturile pentru ca, pe
Iondul mizeriei , dezordinii si
lipsurilor ce au marcat n special
popoarele Iostelor Puteri Centrale,
s se declanseze revolutia
comunist mondial. n acest scop,
are loc la Moscova, n zilele de 2
6 martie 1919, Congresul I al
Internationalei Comuniste care
stabilea c toate partidele
comuniste sunt subordonate
Moscovei , si c acestea urmau s
depun toate eIorturile pentru
declansarea revolutiilor comuniste
n trile lor si a unor lovituri de stat.
Daco-romnia, care reuyise
s yi redesvryeasc unitatea
national , s-a dovedit a fi
avangarda salvrii sistemului
democratic european. Astfel,
Daco-romnia a fost obligat s
fac fa( diversiunii comuniste
din 13 decembrie 1918, s
dezarmeze trupele rusesti
dezorganizate, n numr de aproape
un milion, si s le evacueze, far
incidente majore yi cu un numar
ct mai mic de victime, peste
Nistru.
n anul 1919, Daco-romnia a
Iost amenintat si din est si din vest
de pericolul bolsevic. AstIel, Rusia
Sovietic na recunoscut
reuniIicarea Basarabiei si
Bucovinei cu Daco-romnia. La
aceasta se adaug dorinta Ungariei
de anexare a Transilvaniei conIorm
unui asa-zis ,drept istoric,( ungurii
sosind prin secolul IX in Europa, au
intrat cu multa diIicultate in
Transilvania, peste noi, abia in
secolul al XI-lea si ne ntrebm
dr. Napoleon Svescu
86 DE ANI DE LA SALVAREA UNGARIEI DE COMUNISM DE
CTRE ARMATA DACO-ROMNA (3 AUGUST 1919)
atunci pe bun dreptate ce drept
istoric or Ii avind..?). La 21 martie
1919, Consiliul Muncitorilor si
Soldatilor din Budapesta a
proclamat Republica Ungar a
SIaturilor care avea s dainuie circa
133 de zile, avandu-l in Irunte pe
bolsevicul Bela Kun. Acesta, la 25
martie, a creat Armata Rosie
Ungar ; la 26 martie se
nationalizeaz toate intreprinderile
din industria mineritului si a
transporturilor cu peste 20 de
salariati; la 3 aprilie 1919, se
nationalizeaz propriettile Iunciare
de peste 57 de ha. Totodat,
Ungaria bolsevic a recurs la Iorta
armat pentru anexarea
Transilvaniei la Ungaria.
Dup decretarea strii de
mobilizare a tuturor brba(ilor
ntre 16 si 42 de ani, Ungaria
bolsevic atac Daco-romnia si
Cehoslovacia. Armata daco-
romn era obligat s se apere
pe un front de peste 1000 de
km care se ntindea din Banat
pn la Cernuti, situa(ie foarte
grea, determinat de efectivele
diminuate de rzboi yi de
dotarea sa precar, mult
ncetinit de izolarea Daco-
romniei de (rile democrate.
Astfel, n martie 1919, n urma
unui schimb de telegrame ntre
guvernele Rusiei Sovietice yi
Ungariei Sovietice, statul major al
armatei rosii ucrainene a planificat
opera(iuni ofensive pe doua
direc(ii. Conform planurilor,
prima armat sovietic
ucrainean trebuia s dea
lovitura prin Bucovina, pentru
legarea direct cu armata royie
ungar; iar a doua trebuia ca,
mpreun cu voluntarii
interna(ionaliyti, s porneasc o
ofensiv pentru ruperea
pozi(iilor for(elor armatei daco-
romne n zona Basarabiei yi
ncercuirea lor lng Nistru.
Reunificarea Daciei de la Alba
Iulia era pus n pericol. Ionel
Bratianu arta la yedin(a
Consiliului Suprem din 25
martie 1919 de la Paris c
Anglia iyi atinsese interesele,
iar presedintele S.U.A., Wilson,
declara c nu yi-a definit pozi(ia
fa( de regimul de la Budapesta.
Aceast politic yovielnic a
marilor puteri a ncurajat
ac(iunile bolyevicilor maghiari
yi ruyi, ba nc la 16 iunie 1919,
conform unui plan bine
coordonat de Moscova , la
Presov se proclama Republica
Sovietic Slovaca, n urma unui
atac mpotriva trupelor statului
Cehoslovac din Slovacia din 28
martie 1919, cu scopul de a
realiza contactul cu Armata
Royie.
n aceast situa(ie, mai ales
c rapoartele militare venite de
pe frontiera Nistrului indicau
serioase pregtiri militare,
guvernul daco-romn a
ntrerupt tratativele cu
guvernul lui Bela Kun. In
noaptea de 15 spre 16 aprilie,
Divizia 6, Divizia 38 de husari,
Divizia de secui yi grzile royii
maghiare atac posturile
naintate ale armatei daco-
romne la Ciucea si Tigani.
Generalul Gheorghe Mrdrescu
care, alturi de generalul Traian
Mosoiu, a condus armata daco-
romna pe acest front, arta ca
se impune ca prim obiectiv,
ofensiva total pentru a depyi
19
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
Mun(ii Apuseni yi a atinge chiar
cursul Tisei, care reprezenta un
aliniament mai favorabil din
punct de vedere militar. La 16
aprilie contraofensiva daco-
romna a atins n patru zile zona
Mun(ilor Apuseni yi apoi linia
stabilit. Ac(iunea armatei
daco-romne a fost salutat cu
mult bucurie de popula(ia din
zonele ocupate. Astfel , la
Oradea daco-romni , unguri,
germani, slovaci 'intampin pe
daco-romni cu Ilori si cu strigte
de bucurie, scoase n limba lor, aya
cum arat Nicolae Iorga, pentru
c i-au salvat de bolyevici.
La 30 aprilie yi 1 mai trupele
daco-romne au atins rul Tisa
pe intreaga lungime a frontului,
reuyind s fac jonc(iunea cu
trupele cehoslovace n zona
Csap - Munkacs. Ionel
Bratianu yi ntreg guvernul
daco-romn a artat c
ocuparea unui asemenea
aliniament nu inseamn
revendicarea unor teritorii din
Ungaria, ci este determinat de
necesitatea de a avea, pan la
renun(area de ctre Ungaria
bolyevic a planurilor sale
expansioniste asupra
teritoriilor strbune yi la
dezmembrarea acestora, o
pozi(ie mai uyor de aprat.
3uste(ea pozi(iei guvernului
daco-romn, demonstrat de
nota ultimativ trimis de
Cicerin si Rakovsko din partea
Ucrainei, care n mod ultimativ
cerea Daco-romniei evacuarea
Basarabiei n decurs de doua zile,
un al doilea ultimatum cerea
Daco-romniei sa evacueze
Bucovina. V.I.Lenin comunic
telegrafic lui Bela Kun ca prin
Basarabia, Bucovina si Gali(ia
urma s ajute Republica
Sovietic Ungar. Oameni
politici daco-romni, ca
Alexandru Vaida, Tache Ionescu,
Nicolae Titulescu, Ionel Brtianu,
dr. Constantin Angelescu artau
factorilor de decizie de la Paris
pericolul pe care il reprezenta
pentru Europa refacerea
for(elor militare ale Ungariei
Sovietice. Aceste temeri erau
indrept(ite, ntruct la 20 mai
1919, bolsevicii maghiari ocupau
intreaga Cehoslovacie, reanexand
o Ungariei. Desi guvernul
bolyevic ungar, presat de marile
puteri, ncheie un armistitiu cu
Cehoslovacia , Marele Cartier
General Daco-romn, condus
de Ion Antonescu, hotrayte
men(inerea pozi(iilor pe Tisa, ca
linie strategic, pe
considerentul c Ungaria
nedezarmat nu oIer nici o
garantie. Guvernul daco-romn
constata inten(iile agresive ale
guvernelor bolyevice maghiare
yi sovietice, deplasrile de for(e
n regiunea frontului daco-
romn, incursiunile peste Tisa.
Ionel Bratianu a convins opinia
public interna(ional c
amplasarea armatei daco-romne
pe Tisa salveaz de comunism
statele democratice europene. De
altfel viitoarele atacuri ale
armatei bolyevice maghiare s-
au desfyurat conform
planurilor lui Lenin, care
prevedeau declanyarea la scara
european a unor mari
demonstra(ii muncitoresti
pentru aprarea Ungariei
bolyevice. La 19 spre 20 iulie
1919, bolyevicii maghiari au
atacat puternic armata daco-
romn, respingnd-o pn la
Oradea. Trupele daco-romne
declanyeaz contraofensiva yi,
dup yapte zile de lupte
crncene, se apropie de
Budapesta. La 3 august 1919 patru
excadroane de rosiori, dintre care
unul din Craiova, intr n
Budapesta.
n conditiile n care marile puteri
tindeau s considere evenimentele
militare din centrul Europei un gen
de conIlict local si se artau prea
putin interesate de modul n care
Irontierele aveau s respecte sau
nu cerintele impuse de vointa
poporului daco-romn, conducatorii
Daco-romniei n Irunte cu Ionel
Bratianu au Iost constienti de
gravitatea extinderii comunismului
si astIel au salvat nc odata
Cavaleria romn intrnd n Budapesta Cavaleria romn intrnd n Budapesta
Cavaleria romn intrnd n Budapesta Cavaleria romn intrnd n Budapesta Cavaleria romn intrnd n Budapesta Cavaleria romn intrnd n Budapesta Cavaleria romn intrnd n Budapesta
Cavaleria romn intrnd n Budapesta Cavaleria romn intrnd n Budapesta
20
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
Europa de urmrile instaurrii unui
regim totalitar criminal. Daco-
romnia niciodata nu a avut
pretentii teritoriale; ea nu a luat
teritorii nici chiar de la nvinsii ei.
Restabilind ordinea n trile vecine:
Ungaria si Slovacia, trupele daco-
romne se vor retrage, cu toate c
statele europene nu se impotriveau
rentoarcerii la tara mam a
Maramuresului de nord ( asa
numita Ucraina trans-carpatic).
Vaida Voievod amna la nesIrsit
asumarea acestei responsabilitti si
pierde o sansa istoric : extinderea
reuniIicrii ctorva dintre
provinciile Daciei Mame.
De la nceputurile istoriei sale
poporul nostru nu a Icut dect s
cedeze spatii, spernd ca n Ielul
acesta s-si Iac prieteni din vecinii
nou sositi. AstIel primii invadatori,
grecii sositi n Europa n 1900-1400
i.d.H.,n patru valuri : ahei, ionieni,
dorieni si eolieni ocup parte din
peninsula Balcanic si toate insulele
Mrii Tracice ( cunoscut mai
trziu sub numele de Marea Egee).
Ei sunt urmati de alti invadatori,
celtii , prin anii 500 i.d.H., si care
au Iost respinsi de Burebista , la
marginile imperiului dacic , pe
malurile lacului Constanta ( Elvetia
de azi ). n anul 106 d.H., printr-un
razboi Iraticid, romanii , sub
conducerea lui Traian, vor ocupa
14 din teritoriul Daciei , pentru o
perioad istorica nesemniIicativ de
numai 165 ani. In secolul IV-VI
d.H., sosesc slavii care se vor
aseza la sudul Dunarii ct si n
Maramuresul de nord. n mod
persistent , de-a lungul secolelor
viitoare,ei vor trece Bugul ca apoi
s se aseze si pe malurile Nistrului
, pe care au ncercat si nc mai
ncearc s-l traverseze. Ultimii
migratori , ungurii, sositi n secolul
al IX-lea d.H., n Panonia, vor mai
astepta 300 de ani pn cnd s
ptrund, prin secolul XIII-lea n
Transilvania. Prin sud, cam n
acelasi timp srbii ne ocup spatiul
vlaho-dardan , Kosovo de azi,
pentru minele de aur, argint si plumb
ce se gaseau pe acolo. Pentru
aceleasi ratiuni ei vor ocupa partea
vestic a vii rului Timoc, n timp
ce bulgarii o vor ocupa pe cea
estica. Peste 1.400.000 de daco-
romni, vlahi cum ne numesc ei ,
mai traiesc si azi prin aceast vale.
Banatul , asa zis srbesc, 'a plecat
si el de la noi. Zeci si sute de mii
de daco-romni triesc si azi pe
acolo, scolile Iiindu-le desIiintate.
Vlahii , vlacii, aromnii, toti urmasi
ai acelorasi daci triesc n aIara
granitelor Daco-romniei cu
milioanele. Nici o tara vecina si
,prieten nu-i las s aibe scoli ori
biserici n limba daco-romna; chiar
mai mult, nici nu-i recunoaste c
ar exista, nu-i recunoaste ca
,minoritti. Din Bucovina
ucrainienii i-au trimis prin Siberia
ori pe undeva prin Imperiul Sovietic
, depopulnd spatii uriase de acest
popor daco-romn care le amintea
prin prezenta lui c ei sunt niste nou
sositi.
n aceste conditii , atunci, la 3
august 1919 , poporul daco-romn
si guvernul su, le-au artat nc
odat vecinilor c ajutndu-i s se
elibereze de communism nu le-au
desconsiderat ci , chiar mai mult ,
le-au respectat dreptul istoric de a
avea si ei un teritoriu . Considerind
c gestul de atunci , care i-a costat
pe daco-romni vieti omenesti
merit pretuit cum se cuvine, n
Iiecare zi de 3 august sa ne
ridicm n picioare, cu respect
pentru acesti eroi ai neamului care
au scapat Europa de communism
si s ciocnim un pahar de vin cu
prietenii vecini unguri, slovaci si
ucrainieni.Multi dintre ei triesc si
azi in Daco-romnia.Cum noi daco-
romnii emigranti n America , atit
timp cit respectm aceasta tar,
dorim s avem alturi de ndatoriri
si toate drepturile, tot asa si ei ,
imigrantii de secole pe teritoriul
Daciei, trebuie s se bucure de
toate drepturile, atta timp ct isi
respecta obligatiile de cetteni ai
Daco-romniei.
Poporul daco-romn, prin
mioritismul lui a Iost,este si va Ii
un popor primitor si prietenos
pentru imigranti, att timp ct
sentimentele sunt reciproce.

La 3 august 1919 artileria romana defileaza pe

bulevardele Budapestei.
La 3 august 1919 artileria romana defileaza pe
bulevardele Budapestei.
La 3 august 1919 artileria romana defileaza pe
bulevardele Budapestei.
La 3 august 1919 artileria romana defileaza pe
bulevardele Budapestei.
La 3 august 1919 artileria romana defileaza pe
bulevardele Budapestei.
La 3 august 1919 artileria romana defileaza pe
bulevardele Budapestei.
La 3 august 1919 artileria romana defileaza pe
bulevardele Budapestei.
La 3 august 1919 artileria romana defileaza pe
bulevardele Budapestei.
La 3 august 1919 artileria romana defileaza pe
bulevardele Budapestei.
21
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
'Subitae procellae ('Iurtun
neasteptat) iat cum caracterizeaz
Ammianus Marcelinus teribila nval a
Hunilor n Europa
1
. Hunii erau de neam
turk (turanic) si sunt amintiti cert la
sIrsitul secolului al III-lea .e.n. la
granita de nord a Chinei, pe care o
amenintau, Iiind aIlati sub conducerea
lui Mao-Dun. nIrnti de mpratii
dinastiei chineze Han la Iinele secolului I
e.n., Hunii se reIugiaz spre apus,
oprindu-se n Turkestan. Loviti, se pare,
de o secet prelungit pe la mijlocul
secolului al IV-lea e.n. si neIiind n
msur s se msoare cu Imperiul
Persan, pentru a rzbate spre sud, Hunii
iau decizia de a continua drumul ctre
apus, trecnd n anul 375 e.n. Iluviul Don.
n 376 e.n. erau deja la Nistru,
zdrobindu-i pe Ostrogoti; regele
acestora, Ermanarich, n vrst de o sut
zece ani moare mpreun cu regatul su.
Puterea Vizigotilor se risipeste si ea n
Iata Hunilor, care i mai supun pe Alani,
Carpi, Gepizi si pe romanicii din spatiul
carpato-dunrean. Totusi, centrul puterii
lor a Iost n stepele nord-pontice, probabil
pn spre anul 420 e.n., dup care s-au
mutat n cmpia Tisei si a Dunrii. Aici
se impune si Atilla la conducere, dup
moartea conductorului Rus n 434 e.n.
ntre 434-445 e.n. Attila conduce
organizatia hunic mpreun cu Iratele
su Bleda. n anul 445 e.n. Bleda e ucis
de Atilla, care conduce ca un rege ntre
anii 445-453 e.n. Forta Hunilor const
n mobilitatea lor Ienomenal, care n-a
mai Iost egalat probabil dect de
Mongoli, adugndu-se evident
capacitatea lor de lupt. Este suIicient
s amintim 'arcul hunic alctuit din
plci de os, care era reIlex, lund prin
destindere Iorma contrar celei de la
ncordare, proiectnd puternic o sgeat
de Iier cu trei muchii. Hunii au amenintat
si rsritul si apusul Europei. Imperiul
Roman de Rsrit a suIerit atacuri pentru
prad n mod repetat.
n Iata primejdiei hunice, Imperiul
GENERAL DE ORIGINE TRAC NVINGTORUL REGELUI ATTILA
Prof. Dr. Anton Moisin
Roman de Rsrit si-a ncordat Iortele,
strngnd o mare armat. Comandant a
Iost numit generalul Aetius. Btlia dintre
Attila si Aetius s-a dat n anul 451 e.n. la
Cmpiile Catalaunice (lng orasul
Troyes din Franta). Hunii au Iost
nIrnti. Drumul lor spre Apus era
deIinitiv barat. A Iost 'primul gong al
sIrsitului acestei cumplite puteri barbare.
'Al doilea gong a rsunat n anul 453
e.n., cnd Attila a murit, iar ntre Iiii si
a nceput un conIlict pentru putere. n
anul 454 e.n. al rsunat 'al treilea gong
prin nIrngerea suIerit de cei ce mai
supravietuiser dintre Duni, n btlia de
la Nedao (n Pannonia)din partea unei
aliante a Gepizilor, condus de regele
Ardarich, rsculat contra dominatiei
hunice. Organizatia hunic s-a spulberat.
n numai trei ani neamul care semnase
groaza n ntreaga Europ disprea
pentru totdeauna din istorie. nceputul
sIrsitului a Iost ns la Cmpiile
Catalaunice, iar conductorul armatelor
romane a Iost un trac, pe nume Aetius.
Cine era Aetius? Un Trac romanizat
din Durostorum (Silistra). Istoricii Gh.
SteIan si I. Barnea noteaz: 'Este de
retinut, totusi, c romanitatea de la
Dunrea de jos mai avea rezerve de
energie, surprinztoare, dac tinem
seama de mprejurri. Din rndurile
acestei romanitti tracice se recruteaz
numeroase cadre militare, ntre care unul
din marii comandanti de osti ai timpului,
vestitul general Aetius, Iiul lui Gaudentius
din Durostorum. El servise ca ostatec
mai nti la Vizigotii lui Alaric, apoi la
Huni. Ajuns comandant al ostilor din
Occident, Imperiul i datoreste
nIrngerea Hunilor de la Mariacus
Cmpiile Catalaunice
3
. Desigur c
'stagiul de ostatec la Huni i Iusese de
Iolos mai trziu, el Iiind n msur s
cunoasc bine tactica si metodele de lupt
ale Hunilor. Ca statut social, Aetius era
un aristocrat , mai precis unul dintre
membrii pturii n constituire a Ieudalilor
militari, Iiind 'un exemplu clasic de mare
proprietar de pmnt si de colonii,
ntretinnd cete militare proprii.
4
.
Localitatea sa natal, Durostorum, a
Icut parte din Dobrogea roman, Iiind
sediul Legiunii XI Claudia. Diocletian a
ridicat aici un castel si a venit personal
la Durostorum, localitatea numrndu-
se printre acelea n care a semnat
decrete, dar si printre acelea care au dat
martiri crestini n persecutia lui
Diocletian din 303-304. Ultimul martir
din Dobrogea, Emilian, Iiu de preIect,
omort n anul 362, n persecutia pornit
de Iulian Apostatul, a Iost tot
Durostorum. La 25 septembrie 367,
mpratul Valens a venit personal la
Durostorum, n cursul unei campanii
contra Gotilor
5
. Durostorum se aIla
exact n punctul de unde pornea granita
de sud a Dobrogei din epoca roman,
dinspre Dunre, cellalt punct Iiind putin
mai la sud de Callatis pe trmul Mrii
Negre. El a devenit resedint
episcopal
6s
. Prin anul 600 era amintit
aici episcopul Dulcissimus7.
Iat deci c dintr-o cetate cu traditie
romanic si crestin de la granita
Dobrogei s-a ridicat un comandant de
origine tracic, romanizat, care a dus la
izbnd Imperiul Roman de Apus
mpotriva puterii Hunilor, Icnd posibil
eliminarea acestui neam incapabil s
se integreze n civilizatie din istoria
Europei.
NOTE BIBLIOGRAFICE
1) Ammianus Marcelinus, 31, 3, 2
(n Istoria Romaniei, Editura Academiei,
Bucuresti, 1960, p.694).
2) Istoria Romaniei, .ed. cit, pp.
695-696, 700-702, 704,706.
3) Ibid., p.596.
4) Ibid, p.608.
5) Ibid, p. 485, 586, 589.
6) Pr. ProI. Dr. Mircea Pcurariu,
Istoria Bisreicii Ortodoxe Romane,
Sibiu, 1972, p.36.
7) Istoria Romaniei, ed. cit., p.611.
22
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
Colectia de la Turdas si prima
semnalare n arheologia ungar si
universal a ptrunderii scrisului si
culturii sumeriene n Europa, prin
mijlocirea triburilor tracice.
ntr-un articol publicat n limba
maghiar n revista 'Korunk, nr.3/
1972 se arat c cercetrile ce se
reIer la nceputurile civilizatiei eu-
ropene, citeaz din ce n ce mai
Irecvent numele unei savante un-
gare TORMA ZSOFIA amin-
tit pn n prezent, n cel mai bun
caz, numai ca un precursor al lup-
tei pentru emanciparea Iemeilor din
tara noastr.
Torma ZoIia a sesizat pentru pri-
ma oar legturile culturale dintre
Mezopotamia, Troia si Ardeal si p-
trunderea n Europa a scrisului si
culturii de origine sumerian, prin
aria sud-est-european a acestei
culturi si tot ea a Icut si prima co-
municare n acest sens, la Iorul de
un nalt rang al lumii stiintiIice de
atunci, la Congresul de arheologie
din 1880, tinut la Berlin.
n Iaza initial a cercetrilor,
aIirmatia sa prea att de cutez-
toare, nct unii arheologi (F. Pul-
szky, I. Hampel, P. Reinecke) nu
au vrut s o accepte nici ca ipote-
z stiintiIic. Despre aceast Iaz
a cercetrilor ei, Torma ZsoIia re-
lateaz n notele sale autograIice,
nepublicate pn n prezent, urm-
toarele:
'. am prezentat specialistilor
CONFIRMAREA PREZENEI N ARDEAL I UNGARIA
in timpurile preistorice, a triburilor de neam tracic de ctre
SCHLIEMANN, descoperitorul Troiei.
care au participat la congresul ar-
heologic tinut n 1880 la Berlin si n
1882 la FrankIurt am Main pen-
tru semniIicatia lor cu totul nou si
important exemplarele cele mai
remarcabile ale obiectelor deose-
bite, de piatr, os, ceramic si me-
tal, descoperite ntr-un numr de
mai multe mii la spturile de la
Turdas si am atras atentia asupra
acestora n disertatiunea mea. n
urma acesteia, participantii au re-
cunoscut marea lor important,
apreciind c ele pun ntr-o lumin
nou clariIicarea unor probleme ale
epocii preistorice.
Deoarece ns noutatea aces-
tora i-a surprins si pe specialistii ar-
heologi, am Iost nevoit s m de-
cid s le studiez eu nsmi, cu toate
c eram pe deplin constient ct
de anevoioas va Ii naintarea mea
pe acest htas deschis de mine si
cutarea Ir busol si Ir odih-
n a punctelor de sprijin de care
as putea ancora descoperirile mele.
Am Iost nevoit s supun ob-
iectele colectiei mele unei analize
amnuntite, Iolosindu-m de meto-
dele arheologiei comparative. Con-
cluziile rezultate din mprejurri con-
jugate m-au dus la convingerea c,
n privinta epocii primitive de la Tur-
das, s presupun c acest loc, ct
si alte asezri primitive din Ardeal,
au Iost locuite de acei Geti si Daci,
de neam trac, pe care primul isto-
riograI elen, Herodot, cu 500 ani
.e.n. i aminteste ca Iiind locuitorii
teritoriilor de pe lng 'Maris,
adic Mures.
n obiectivele descoperite la
Turdas am recunoscut atunci acea
cultur nscut din elementele cul-
turii babiloniene caldeice si per-
Iectionat mpreun cu arta egip-
tean n Siria, care a Iost asem-
ntoare culturii Tracilor din Troia
si creia, aici n Dacia, nu i-a pre-
mers cultura galo-celtic, cultura
pelasgo-elen, cunoscute de arheo-
logi pn n prezent.
ConIorm inscriptiilor cuneiIor-
me din Babilon, poporul strvechi
al acestui imperiu a Iost un popo-
rakkad-sumerian si comparnd
semnele scrisului ideograIic ale
acestui popor, gravate n tablele de
piatr si de lut, precum si nsemne-
le si atributele reprezentative ale
ceremoniei lor cultice religioase cu
acele obiecte din colectia mea, care
reprezint cultul, am demonstrat
amnuntit prin Iiguri, n lucrarea
mea ilustrat Ethnographische Ana-
logien/Analogii etnograIice / edita-
t la Iena n 1894, c trsturile
rezultate din inIluenta modiIicatoare
a Iolclorului primitiv, se reIlect n
credinta si n obiceiurile cultice ale
popoarelor suprapuse, de azi.
cum au existat ele si n Troia la
poporul trac al regelui Priam, si c
din aceast cauz sunt identice
iero-ideogramele si inscriptiile ce
exprim notiunile cultice ale preo-
tilor din Babilon, Troia si Dacia, ca
reprezentri ntrutotul adecvate lim-
Dr. Ioan Gyulay
23
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
bii simbolice a obiectelor, ce au Iost
gravate pe idolii si alte diIerite ob-
iecte rituale din colectia mea, asa
nct pentru dezlegarea acestor
scrieri simbolice poate Ii Iolosit
una si aceeasi metod si schem.
La congresul din 1880 tinut la
Berlin, Torma ZsoIia s-a ntlnit si
cu descoperitorul Troiei 'homeri-
ce si istorice, Heinrich Schlie-
mann, care a luat cunostint, cu
surprindere, c n Ardeal, un arheo-
log de aceeasi categorie inIierat
ca diletant, dar de o intuitie genial
a gsit obiecte asemntoare
celor din Troia, ce dnsul le-a cre-
zut 'homerice. Cele dou desco-
periri s-au completat, conIirmndu-
se reciproc, asa nct Schliemann,
ntr-una din cele mai importante
opere ale sale, n 'Ilios care tra-
teaz spturile de la Troia si re-
zultatele obtinute - se reIer pe
larg la cercetrile Icute de Tor-
ma ZsoIia si la obiectele gsite de
dnsa.
Torma ZsoIia la ndemnul lui
Schliemann si a cercului su de
prieteni ntre care marele orien-
talist englez, Archibald H. Sayce
si-a dezvoltat pe mai departe te-
oria sa privind desenele gravate pe
obiectele gsite la Turdas si a n-
clinat s cread c a descoperit
prima maniIestare european a
scrisului.
C aceast descoperire nu a
Iost o pur intuitie, ci rezultatul unei
munci constiente de cercetare, o
dovedeste n aIara studiilor apar-
tinnd lui Torma ZsoIia, n parte
publicate, n parte inedite mai ales
corespondenta sa, ntretinut cu ar-
heologi, orientalisti, antropologi si
alti specialisti.
n corespondenta sa de nsem-
ntate istoriograIic, nc needita-
t, constnd din peste 300 scrisori,
se gsesc, pe lng scrisorile lui
Schliemann si Sayce, si scrisorile
lui F. HoverIield din OxIord, Julius
Jung din Haga, Eduard Krause si
Adalbert Voss din Berlin, M. Munch
din Viena, Paul Reinecke si Johan-
nes Ranke din Munchen.
Obiectele adunate de Torma
ZsoIia au Iost sistematizate si de-
scrise de Roska Marton (3) iar o
parte a corespondentei sale stiinti-
Iice cu savantii din strintate a
Iost publicat n limba maghiar.
(4).
n anexa articolului semnat de
Gyulai Pal si prezentat n extras n
cele de mai sus, au Iost reproduse
cteva scrisori dintre care si cea a
lui Schliemann, redactat n limba
Irancez si datat din Atena la 9
Iebruarie 1882, din care citm:
'.Dac semnele si simboluri-
le gravate n pietrele gsite de Dv.
Au Iost rstlmcite la congresul
din Berlin, ele vor Ii recunoscute
desigur acum, de cnd a aprut Ilio-
sul meu, si de cnd o mare parte a
colectiei mele din Troia s-a prezen-
tat poporul german si a Iost expus
n muzeul din Berlin. n noua dv.
lucrare va Ii deci suIicient ca dv s
v reIeriti numai la analogiile ce se
gsesc n Iliosul meu. Am trecut n
Iug peste Iigurile anexate de dv.
Prezint un interes deosebit anexa
a VI-a, unde mai ales altarele cu
Ilcri m surprind, ele Iiind de ace-
lasi Iel ca cele prezentate n Ilios
sub nr. 1911, 1914, 1913, 1915. De
asemenea merit atentia semnul w
despre care a scris savantul orien-
talist Sayce, n Anexa sa, pag. 766-
781. Scrisoarea este urmat de un
post-scriptum n limba german,
scris de Schliemann (si reprodus n
Iacsimile), cu urmtorul text:
'Din pcate m-am simtit nevoit
de a dicta scrisoarea de mai sus n
limba Irancez, deoarece secreta-
rul meu nu cunoaste lb german,
iar eu sunt coplesit de lucrri. E in
afara oricrui dubiu, c 1roie-
nii au fost 1raci i c odat, in
timpurile preistorice, Ardealul i
Ungaria au fost locuite de un trib
tracic, (5) numai n acest Iel se
poate explica identitatea mai mul-
tor semne din Troia si de la Dv, care
au Iost gsite n alte locuri. Dintre
idolii Dv numai doi i vd ca Iiind
asemntori celor din Troia (Nr. I,
1 si nr.II, 4)
ReIerindu-se la semnul w
Schliemann mai adaug:
'Si eu m-am ocupat de acest
semn la pag 394, unde m-am reIe-
rit la dv si la descoperirile dv. As
mai putea aduga c acest semn a
Iost regsit recent, de ctre Chris-
tian Hostan din Celle, n relieI, pe
vasele din mormintele spturilor
din Darzan. Dac semnele repro-
duse de dv n anexa 7 reprezint,
cum credeti dv, caracterele unui
scris, n aceast privint nu ndrz-
nesc s dau vreo prere. Dv nu
puteti Iace ceva mai bun, dect s
le comparati cu acele semne troie-
ne, pe care Sayce le trateaz n
'Anex.
SemniIicatia acestui semn, pe
care unii l identiIic cu tridentul lui
Poseidon (Neptun) si l cred repro-
dus n motivele ornamentale ale
portului popular din Bihor, nu a Iost
nc dezlegat nici ntelesul scrierii
ideograIice Iolosite n inscriptiile si
Iigurile gravate pe obiectele de cult
ale colectiei din Turdas.
Dac Iigurile si semnele grava-
te pe obiectele gsite ar putea Ii
identiIicate cu caracterele scrise
ale unei limbi abandonate, ele ar
putea Iorma un indiciu pretios pen-
tru identiIicarea substratului limbii
romne contemporane.
24
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
Colindele sunt strvechi creatii
care vin din adncurile istoriei. Ele
consIintesc legturile poporului daco-
romn cu Zalmocsis-Dumnezeu, sunt
mosteniri de la strbunii lor pelasgii-
hiperboreeni care, n acestea slveau
pe Regele cel Mare al Lumii.
Ceea ce rmne nc n ceat,
neexplicat, este reIrenul.
n ziarul ,Jestitorul Ortodoxiei
Romaneti, nr 61-62, 1991, exist
o nsemnare privind sintagma ,Hai
Lerui,Doamne, autorul articolului
gseste etimologia n ,Halleluyah
Domine, nsemnnd ,Slav 1ie,
Doamne' Aceast Iormul implic si
Ienomenul rotacismului, terminat
nainte de venirea slavilor-nceputul
sec al VII-lea, rezultnd Iormele
,Alleluia, Domine' si de aici, ,Hai
Lerui, Doamne.
Constatm c problema a
preocupat nc pe Dimitrie Cantemir,
care n ,Descriptio Moldoviae crede
c lexemul ler are ca origine numele
impratului Aurelian.
Si A. D. Xenopol ,Istoria
romanilor din Dacia 1raian - III
1998 Buc pg. 492 spune: ,problema
refrenului a rmas neelucidat,
refrenul e neinfeles, ,Ler o Ler,
Doamne, Ler', invoc, poate, larii
romani, sau mai curand pe impratul
Aurelian.
Ion Popescu Sireteanu propune o
etimologie pastoral si anume: oile lui/
oile lelui/oi lerui.
D. Ciohodaru are n vedere o
etimologie n legtur cu mitul
cavalerului trac ,Oh' ille heros et
Domine.
In volumul ,Dicfionar de
etimologie general'- Buc. 1989,
pg.296-297 Victor Kernbach,
propune etimonul irlandez ,Ler, zeu
celtic al mrii, ler-iremare, devenit
Llyr in vells, preluat de dacii venifi
in contact cu acetia.
Si totusi nu exclude Iaptul c
termenul c ar proveni din Iondul
prearic de dinainte de venirea celtilor
n Irlanda.
Acelasi autor n ,Universul mitic
al romanilor Ed. StiintiIic, 1994,
pag 35, 105, consider cuvntul Ler
un Ienomen onomastic singular
rmas pn acum nedescifrat care,
mai ales n colind, este ,un nume
magic, arhetipal, aproape numele in
sine, o invocafie ctre o persoan
primordial divin, sau uman, o
formul obscur, devenit aproape
o form de sonoritate pur, un refren
incantatoriu.
Colindele, aceste cntri,
preaslvesc pe Zamolcsis-Dumnezeu,
si-si trag seva din imnele sIinte cntate
nc n vremuri imemoriale, ab
origine, de tineri initiati n tainele
Cerului, numiti leruni.
Acestia erau selectati din rndul
clugrilor plestoi si ktisti, care
alctuiau corul sacru, condusi de
Marele Preot.
La marile serbri nchinate lui
Zalmocsis, pe lng caracterul de
slvire, cntrile acestea aveau si
puteri psihopompe. Colindele, n care
apare invocatia cea mai des ntlnit
,Ler, Doamne Ler, creau un Ilux
de energie beneIic asupra ntregii
colectivitti.
Avnd n vedere Iorta magic si
incantatorie ce o dau reIrenele
colindelor, n care exist invocatia
amintit, sub diIerite variante, ca si
imposibilitatea interventiei n
continutul lor - era considerat un
pcat intruziunea n text - nu putem
dect s constatm extraordinara
vechime a colindelor, poate mai vechi
dect basmele, preluate si adaptate si
de crestinism, cci acestea, de Iapt
proslveau pe acelasi Dumnezeu al
pelasgilor daco - romni.
Este aceasta si o dovad n plus
c dintotdeauna pelasgii-valahii au
Iost monoteisti.
Aceast populatie a pstrat pn
azi caracterul sacru al colindelor, n
varianta mai nou, vorbindu-se de
Dumnezeu-Iisus, Ir a atinge cu
vreo schimbare reIrenul simtit ca ceva
ce tine de divinitate, n mod intuitiv,
cci timpul a sters din memoria
colectiv sensul exact al acestuia.
Vasile Lovinescu spune rspicat si
convingtor, n cartea ,Dacia
hiperborean, Ed. Rosmarin,
Bucuresti, 1996, pag. 23, colindele
nu sunt, bineinfeles latine, ci urc la
obaria comun proto-pelasg intr-
o antichitate abisal-ele sunt tot ce
mai misterios in poezia popular
romaneasc.
Aceste colinde, constituiau un
ritual cu caracter nu numai sacru, dar-
precum am spus - si aprtoare de
duhurile rele, si izvor de pogorre a
beneIicului peste toat Iirea, avnd,
n primul rnd un rol proIund religios,
protector al vietii morale si Iamiliale,
implicnd, n Iapt ntreaga existent,
invocnd Puterea Divin si nu era un
ritual incantatoriu, sacru numai cu
caracter agrar, cum spune Petru
Caraman, care s-a extins apoi asupra
tuturor laturilor vietii de la tar.
Ele sunt izvorte din nevoia de
comunicare cu Divinitatea din
necesitatea protectiei Acesteia. Aceste
colinde puneau sub ocrotirea lui Ler-
D-zeu-Zalmocsis, omul si universul.
Proto-dacii, romnii de mai trziu,
n aceste cntece sIinte cereau ca de
cei ri s Iie aprati, preotilor s li se
ntreasc harul, ca s alunge de la
cei din jur, de la Iamilie, Iarmecele.
Ei erau constienti c cei care colind
erau curtati suIleteste si trupeste prin
invocarea sacrului.
Misteriosul cuvnt Ler din colindele romneti
Prof Maria Ciornei
25
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
cmyk
?H
Colindele dacilor erau expresia
legturii directe cu Zalmocsis, cci
puneau n invocarea lor rspunderea
pentru o viat curat si se rugau ca
pe cei cu ochi ri s-i curete de
puterile maleIice, roadele s Iie
mbelsugate, pe bogati s-i Iac
milosi, pe cei milostivi s-i ntreasc,
si tuturor s le aduc bucurie.
Erau convinsi c pe cei ce cred
n Zalmocsis, aceste invocatii i Iac
mai buni si pe tot neamul l
binecuvnteaz si le apr cetatea de
barbari.
Lerunii, tinerii clugri cntau
aceste imnuri de slav, si prin aceasta
se nltau spiritual pe ei, dar nltau
si pe toat obstea. Chiar vestalele
Marelui Preot aduceau, ca si Marele
Preot nsusi, Harul lui D-zeu, cntnd.
n timpul intonrii acestor cntece
sIinte, ntr-un spatiu Ioarte mare se
Iceau sacriIicii. Se pecetluia ceea ce
era jertIit, jucnd desculti n jurul
marilor pietre ale Templului celui
Mare, din incinta sacr.
Pentru a da puteri pmntului
lucrat si, mai ales pentru a nu
ntrerupe Iluxul comunicrii cu
divinul, aceste colinde se cntau.
Acest lucru l ntlnim si azi n
ritualurile de slujire n bisericile
crestine.
Initiatii chemau prin aceste
rugciuni ca Stpnul Vietii si al
Mortii-Zalmocsis s le dea
ntelepciune tuturor celor de Iat si
ca marele altar al Sarmisegetuzei s
Iie aprat, prin marile pietre care
sIintesc si curt cele mai mari pcate
care-s mostenite.
Aceste cntece intonate de
clugri tineri pentru a-L invoca pe
Ler, Domnul, Ler aveau, dup cum
se vede, valente multiple.
Se explic de ce, n mai toate
colindele, si mai ales, n cele Ioarte
vechi, apar aceste Iormule
misterioase.
Ele sunt codiIicri, simboluri ce
exprim puterea dat de D-zeu,
acestor Iormule magice, ntelese la
nceput de toti, apoi doar de cei initiati,
ca n Iine s se piard sensul lor
adevrat.
Aceste simboluri includ toat
spiritualitatea daco-pelasgilor, de la
Iunctia deIensiv, la cea socio-moral
si religioas.
,Dicfionarul de etimologie
general Bucuresti, 1989,
consider imposibil stabilirea unei
etimologii a reIrenului.
Am descoperit un antroponim
romnesc si anume ANGHELEA care
n limba pelasg are urmtoarea
identiIicare:
Angeleus leanurus
pasturunt
Cei mai curati pzitori ai datinilor
care conduc obstea
(inifiafii, clugrii)
Vom aduce explicatii la ceea ce am
aIirmat; avem n vedere c angelus a
dat mai trziul cuvntul inger - asa
cum cuvntul pasturunt a dus la
romnescul pstor si de aici a
pstori. E vorba de preotul care
conduce, pstorete turma, vezi
Biblia.
Rmne s lmurim ce este cu
termenul leanurus.
Acesta dezvolt urmtoarele
Iorme - de la leanurus-leanuru
rezultnd prin rotacism leruru-leru-
ler. Prin etimologie regresiv am
descoperit si cuvntul Ler care
nseamn Zalmocsis-D-zeu, si n mod
cert denumirea lui a dat pe cea a
cntretilor leruni, nti existnd, n
cazul nostru, obligatoriu, obiectul
adoratiei si mai apoi adoratorii.
Leanurii-lenurii-lerunii sunt acei
tineri initiati despre care am vorbit
mai sus, si care sunt n legtur cu
obiceiurile sIinte, cei ce pzeau, si
intonau cntecele sIinte.
Considerm c termenul leruni
este Ioarte vechi si, c, mai ales a
disprut ca realitate, pentru c,
eIectiv au disprut, ca existent,
cntretii initiati de Marele Preot, cel
mai devreme imediat dup
reorganizarea vietii dacilor n munti,
dup retragerea aurelian, dispersarea
implicnd si o rzletire a clugrilor
si a organizrii lor dup reguli
religioase, privind strict maniIestarea
misterelor zalmocsiene, n prezenta
Marelui Preot, n mod obligatoriu, n
incinta sacr de la Sarmisegetuza.
Colindele au rmas. Limba n care
ele exist e aceeasi limb pelasg, dar
privit ntr-o transIormare Iireasc,
n conditiile oIerite de realittile
existentei, nregistrat ca evolutie
normal spre limba daco-romn.
Lexemul ler poate Ii certiIicat si
de cuvntul pelasg lar(us), atestat la
latini, ramur a pelasgilor - la ei larii
si penafii erau zeii casei dar si ai
pdurilor si ai cmpiilor. Si n vechea
idiom tursen (etrusc) s-a mai
pstrat acelasi cuvnt lariu(lar), cu
ntelesul, de stpan, pstor - spune
N. Densusianu ,Dacia Preistoric,
Bucuresti, 1913, Institutul de Arte
GraIice ,Carol Gbl.
Acest cuvnt lar este Iorma
corupt a lexemului ler - avem n
vedere originea comun, pelasg a
limbii dace si a limbii latine.
Studiind atent colindul originar
dacic, se observ c, datorit religiei
diIerite a dacilor monoteisti de a
romanilor politeisti, nclinati spre
decadent, la romani elementul de
sacralizare dispare treptat.
La nceput larii aveau legtur
oarecum cu ceea ce numim azi sacru:
putem considera pe zeii casei
echivalentul sIintilor. Mai trziu acest
termen capt si sensul de stpan. La
etrusci populatie pelasg - devine
un titlu onoriIic: Lar Porsena, Lar
1ulumnius, Lar 1anais.
Si n unele colinde romnesti
citate de N. Densusianu n comuna
Bora-Ialomita si n Ciuhanca comitatul
Dabc ,Dacia preistoric, pag
848, se gseste cuvntul lar
E un lar de pcurar
Cu Iluiere de luere
Cnd din Iluiere zicea
Toate oile plngea-
*
Sus n plaiul muntelui
Sunt trei lari pecorari
Pecorariu, stpnul turmei, aduce
26
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
aminte de ciobnasul mioritic care are
puteri supranaturale, este legat de
mioarele sale, iar acestea nteleg
durerea exprimat de cntecul doinit
si se umanizeaz, plng.
ntre oitele sale si stpn exist un
Ilux de transmitere a sentimentelor.
Prin relevarea tririlor, colindele
acestea se apropie de cele sacre, n
care oamenii-prin initiatii n misterele
zalmocsiene, la nceput si, mai apoi,
si prin colindtorii obisnuiti, slvesc
pe Atotcreatorul, aceasta implicnd
un complex de sentimente.
n aceste colinde, ideea de stpan
trimite la semniIicatii mai largi, chiar
religioase.
Acest cuvnt pstreaz ceva din
sensul arhaic al lui Ler Impratul
Lumii, Dumnezeu cel Sfant, pentru
c si El pstoreste.
Apelativul de sfant coboar
mai trziu, din imnurile de slav cu
caracter sacru; n basme exist un
Ler, Imprat, ba chiar este adugat
unor personalitti de exceptie, una
dintre acestea Iiind Galer Ler
Imprat, despre care vorbesc istoricii
antici, dar si cei contemporani.
Galer-Ler, devine August si n
anul 305 e.n. va decreta Dacia Mare,
Imperiu. El d prioritate limbii vorbite
de mama sa Romula, de armata
imperial si de cei 41 de mprati
traco-daci, ce au condus Imperiu
Roman de a-lungul timpului.
ntelegem c Galer-mpratul a
devenit Sfant pentru c a repus Dacia
n drepturile de demult, ca o mare
putere cultural si politic, despre
care mentioneaz documentele epocii.
Exemple de asemenea
personalitti legate de ideea de sacru,
gsim si n timpuri relativ recente, si
avem n vedere pe Stefan cel Mare,
denumit si Sfant nc din timpul vietii,
datorit acelorasi motive si anume
pstrarea drepturilor si a spiritualittii
neamului n vremuri de restriste, cu
mari jertIe - cu alte cuvinte si SteIan
Domnul este un uns a lui D-zeu, adic
Ler. n cea mai larg acceptie ler
nseamn cel Sfant, iar n cea mai
restrns el este nsusi Zalmocsis-D-
zeu - aceste sensuri se deslusesc n
Iunctie de structura reIrenului, mai
simpl, adic reprezentnd prototipul,
sau mai dezvoltat, dar n acelasi timp
si mai nciIrat.
Dar s ne ntoarcem la discutia
despre cei doi termeni.
Dac privim cu aten(ie aceste
cuvinte lar yi ler, observm c se
ncadreaz n aria semantic a
cuvntului stpn, dar invoca(ia ler
din colinde pstreaz integral
ideea de sacru pentru c Ler este
Cel Sfnt, Stpnul, Creatorul.
Am gsit consemnate diIerite
variante ale reIrenului colindelor, cel
mai des ntlnit este //Lerui, Doamne,
Ler//, dar si //Oi lerunda, Lerui Ler/
/, //Ler- Leroi// ( G. C. Teodorescu),
Hai Leru-mi, Doamne, hai - (T.
Burada).
Cele mai stranii si incitante reIrene
le-am ntlnit n Ardeal, //Ler Leroi,
Doamne, Ler//, // Iahoi' Leroi
Doamne Jalerunda//, //Lerui da Lerui
Lerui // si n cele consemnate de V.
Lovinescu n volumul ,Dacia
hiperboreean - Ed. Rosmarin, Buc.
1996, pag. 23-25 si 37, 38 si anume,
alturi de sinteticul //Ler, Doamne,
Ler// ( Leroi Doamne Ler) si altele ca
- //Ia' Joileranda Lerului Doamne//,
//Ia Ler Doamne Ler// Oi Lerondai
Leroi Doamne,-//Hoi Leronda
Lerului Doamne Ler,// Aleroi, Leru,
Leor,//-Iaho' Ler, Doamne, Ler
Io'Leroi, Jalerunda-//. Alte Iorme
apropiate am ntlnit n volumul
,Culegere de colinde din
1ransilvania de I. Srac - //Oi Le-
runda Lerui Doamne//-Aho, Lerui
Ler//.
ncercm s deslusim semniIicatia
reIrenului, att de diIerit, dar si unitar
n acelasi timp prin prezenta
oblgatorie a lexemului ler.
Sintagma ,Lerui (Leroi),
Doamne, Ler" poate fi descompus
n cuvintele: ,Leru-i(oi), Doamne,
Ler" - vocala i este forma scurt
pentru verbul la prezent (este) ca
yi diftongul oi care n context este
o form a cuvntului i, rezulta-
tul unei pronun(ii locale, cu ace-
layi sens verbal.
Sintagma amintit se poate
traduce: Sfnt este Domnul Sfnt;
avnd n vedere echivalentul, ca
sens, al cuvintelor Sfnt yi
Dumnezeu - Zalmocsis putem
n(elege acest refren yi astfel -
Dumnezeu este Domnul Sfnt.
Deyi formularea e scurt,
completarea ce se impune este -
yi imnuri de slav aducem Jie.
Constatm c acest refren, cel mai
des ntlnit pn azi este o
rugciune complex yi complet,
ceea ce arat yi fiin(area ei
continu peste timp. Ne vom opri
asupra celui mai misterios, mai
straniu yi mai deosebit refren
ntlnit:
Iaho' Ler-Doamne, Ler, Io-Leroi
Jalerunda
Iaho este o forma compus din
IAHVE yi verbul a fi cu forma
popular despre care am mai
vorbit, oi (adic ii (este)). Rmne
s demonstrm.
Numele n ebraic a lui D-zeu,
adic IAHVE este preluat din limba
pelasg.
De altIel nc din vechime a
existat o polemic condus de
Origenes care-i acuza pe iudei c s-
au inspirat, n religia lor dup cea a
dacilor. Chiar si istoricul iudeu
Ioseophus Flavius vorbeste de
asemnrile Ioarte mari ntre viata
moral si credinta esenienilor, un Iel
de clugr iudei, cu religia si
Moned btut cu efigia
mpratului Galeriu
27
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
preceptele existentei clugrilor ktisti
si pleistoi daci, n opera ,Antichitfi
iudaice.
S revenim Iaho'Iahavanus-
Iahvan-Iahva-Iahve(a)
Dumnezeu (Cel ce tine cerul n
mini)
Ler, Doamne, Ler-
SIinte, Doamne, SIinte
Io-Ionus-funus-funu-(tanr),
adic tinerii inifiafi, clugrii, lerunii
ce cant cantece sfinte
Leroi Ler oi(i,este) SInt
este
Jalerunda-acest adjectiv pelasg se
traduce preamrit, exist si verbul
pelasg valerandur nsemnnd a
binecuvanta.
Se observ usor c adjectivul si
verbul au rdcin comun, asa c
cele dou cuvinte au tangente de
sens.
n concluzie s traducem reIrnul:
Iaho! Ler, Doamne, Ler, Io
Leroi Valerunda
Dumnezeule! SIinte, Doamne,
SIinte, noi tinerii, pe Tine
Preamrit,
clugri, ce esti D-zeu Te slvim,
n cntece Cel SInt Te
binecuvntm sacre
n traducere liber: Rugciuni
trimitem ctre 1ine, Doamne,
Dumezeule Sfinte, fii Preamrit i
binecuvantat pentru toate.
Celelalte Iormulri ale reIrenului
se deslusesc acum usor:
Ia! Voileranda Lerului
Ia este Iorma prescurtat de la
Iahve,
Joileranda Iorm local de la
valerunda
Lerului SIntului
Putem conchide Dumnezeule,
Preamrit, 1ie, Domnului Sfant(ne
rugm)
Iahoi' Leroi, Doamne,
Jalerunda Preamrit
Dumnezeule, SInt Tu esti,
Doamne, Preamrit,
Binecuvntat
Cuvinte ca: ,Ahoi!, Aho!,
Hoi!,Oi! sunt forme prescurta-
te yi corupte de la prototipul Ia-
hoi, adic Iahve yi verbul este cu
forma popular prescurtat oi,
pentru c n timp colindul a ieyit
din Marele Templu, a rmas, dup
trecerea vremurilor vitrege, ns
n memoria colectiv, ca imn sa-
cru.
Initiatii s-au pierdut n negura
vremii, dar reIrenele au rmas
aceleasi, doar modiIicri n graiul local
se mai ntlnesc.
Numai urechea a modiIicat unele
sunete, pentru c sensul exact s-a
pierdut, oamenii nemaintelegnd ce
spune reIrenul, dar ceea ce au stiut
sigur a Iost Iaptul c el este cntec
sInt nchinat lui Zalmocsis-D-zeu.
Rmnem ns impresionati de ct
apropiere Ionetic au aceste reIrene,
dac le desclcesti ntelesurile.
Hoi! Lerunda Lerului, Doamne!
Dumnezeule! SInt si Pream-
rit, |ie, SIinte Doamne, ne nchi-
nm!
Aici gsimsi compunera dintre
cuvintele lersi valerunda, rezultnd
leronda sau uneori lerondai
Lexemul lerondai e Iormat prin
compunerea prin abreviere
Ler leronda (valeronda) i
(este)
SInt si Preamrit este (se-ntele-
ge D-zeu).
Si mai deosebit am gsit Iormu-
larea:
Aleroi, Leru, Leor.
Aici este foarte interesant
modul de formare a primului
cuvnt; dac n unele refrene D-
zeu - Iahve a pstrat mai mult din
cuvntul rdcin, dup cum am
vzut - Iahoi, Ahoi, Hoi, de data
aceasta numele Creatorului
Suprem este enun(at doar prin
vocala A, prins n cuvntul
compus Aleroi
Lexemul Aleroi se alctuieste din:
AIAHVE (IA - A) Ler
oi (i-este)
D-zeu SInt este
A - Ler- oi, Leur Leor
ReIrenul de mai sus are sensul:
D-zeu Sfant este Sfant, Sfant
Si azi ntlnim ntre ecteniile de la
slujba SIintei Liturghii cntarea
ngerilor: Sfant, Sfant, Sfant e
Domnul Savaot' (Savaot - alt nume
pentru D-zeu, provenit din ebraic).
Aceast pstrare peste milenii a
sensului esential al reIrenului
colindelor n desIsurarea ritualului
sacru al Liturghiei ortodoxe (dup
SIntul Ioan Gur de Aur) arat c
ecteniile despre care am vorbit, sunt
o preluare si n acelasi timp o
continuare a slvirii lui D-zeu
Zalmocsis, Ir ntrerupere cu
aceleasi cuvinte, dovad cert a
monoteismului dintotdeauna a daco-
romnilor, pelasgi.
Cobornd cu gndul, dar si cu
inima n adncurile ntunecate ale
timpului, putem lumina Ialii ale
existentei unui neam cu o spiritualitate
de exceptie, care si-a pus amprenta
pe structura intim a indivizilor si,
proIund legati nu numai de pmnt,
dar mai ales de Cerul nalt, al lumii
esentelor tari si nepieritoare, avnd
constiinta venirii lor din vesnicia
originar, nzuind la ntoarcera n
Paradis, prin gesturile si miscrile cele
mai sensibile ale suIletului lor, legat
de tot ceea ce e Spiritul Absolut,
Atoatecreator.

Galer Ler mprat Galer Ler mprat

Galer Ler mprat Galer Ler mprat Galer Ler mprat Galer Ler mprat Galer Ler mprat
Galer Ler mprat Galer Ler mprat
28
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
COLOR
cmyk
Unul dintre ultimii epopti ai
Zalmoxianismului a fost Aethicus
Dunareanu (370 - 435) - cunoscut
si sub numele de Aethicus dIster,
Aethicus Histricus, sau Aethicus,
Aethicus Philosophus, cum n
lucrarile timpuriu-evmezice -,
nascut ntr-o familie de nobili
dacoromni - nobile prosapia
parentum - de la Gurile Dunarii,
pe la anul 370 d. H. / e. n., familie
ale carei domenii se aflau n
Dynogaetia (n nordul provinciei
Dobrogea din Romnia
contemporana), n regiunea
stralucitului oras-cetate din Dacia
Antica, din Dacoromnia primului
mileniu d. H., Histria - ... igitur
Aethicus, Histriae regione....
Dupa ce a primit o aleasa educatie
/ instructie n familie, sub ochiul
vigilent al tatalui, destoinic
Cavaler Zalmoxian / Dunarean
(semnele / pecetile confreriilor
r a z b o i n i c - r e l i g i o a s e ,
multimilenare, ale Cavalerilor
Zalmoxianismului sunt prezente
n istoria Dacoromniei pna
dincoace de Mihai Viteazul),
Aethicus a urmat cursurile
`Academiilor Symposionice
Zalmoxiene de la Histria, Tomis, ori
din Centrele Cogaionice ale
Carpatilor Rasariteni si de
Curbura (mai recent, au fost
cercetate pesterile scrise din Muntii
Buzaului, cu alfabetul dacic /
dacoromnesc-arhaic, misteric /
initiatic, transmis si prin
Cosmografia lui Aethicus
Dunareanu, prin cele peste 40 de
copii ale acesteia). Pregatirea
complexa, multidisciplinara, de
adevarat Cavaler Zalmoxian /
Dunarean, i-a asigurat izbnda n
calatoria-spirala-planetara-a-
Cunoasterii-Absolute, de cinci ani.
Date si detalii ale calatoriei ntru
Dumnezeul Cogaionului /
Sarmizegetusei, adica Soarele-
Mos / Samosh, s-au conservat n
singura lucrare a lui Aethicus
Dunareanu / d`Ister - transmisa /
cunoscuta pna azi -, o lucrare
de enciclopedist, Cosmografia /
Cosmographia, ce a strabatut
secolele pna la noi, n limba latina
de sub pecetea stilistica a
Valahimii / Dacoromnimii de la
cumpana veacurilor al IV-lea si al
V-lea. Cele peste patruzeci de
copii ale Cosmografiei - cea mai
veche fiind a prezbiterului
Ieronim, de lnga Freising /
Bavaria, datnd din orizontul
anului 765 - sunt cenzurate /
,abreviate~ din interiorul
Crestinismului. Dupa cum
certifica si Nestor Vornicescu, n
vremea pastoririi lui Arbeo (764 -
784), s-a facut o copie dupa
Cosmografia lui Aethicus
Dunareanu, pastrata pna n
zilele noastre, n Biblioteca Publica
a Universitatii din Leipzig (Nestor
Vornicescu, Aethicus Histricus,
Editura Mitropoliei Olteniei,
Craiova, 1986, p. 12; infra, sub
sigla: VAeth / cf. Ieronim,
prezbiter de Freising / Bavaria,
Proemium la Cosmographia-
Aethicus, editia Wuttke, Leipzig,
1853 / 1854, dupa manuscrisul
transmis din secolul al VIII-lea d.
H. / e. n. - INCIPIT LIBER
ETHICI, TRANSLATIO E
PHILOSOPHICO EDITO/S/
ORACVLO A HIERONIMO
PRESBYTERO DILATUS EX
COSMOGRAFIA ID EST MVUNDI
SCRIPTVURA. EDICTA AETHICI
PHILOSOPHI COSMOGRAFI).
n urma cenzurarii / ,abrevierii~
Cosmografiei lui Aethicus
Dunareanu de catre prezbiterul
Ieronim de Freising, au mai ramas
aproximativ o suta de pagini
(dimensiuni mai potrivite cu
scopurile sale didactice), fiind
pusa la ndemna dascalilor si
ucenicilor de la scolile episcopale
si manastiresti medievale;
prezbiterul Ieronim (...) a
hasurat locurile pe care le-a
considerat mai putin interesante
si mai ales neadecvate pentru a fi
citite si nsusite de un crestin;
ideile si datele lui Aethicus le-a
formulat n viziunea sa, prin
cuvintele sale, dar - lucru foarte
important - din loc n loc a
reprodus textual paragrafe ntregi
din Cosmografia lui Aethicus
(VAeth, 11); la sfrsitul
Cosmografiei, abreviata si data
scolii episcopale de copiere a
manuscriselor de pe lnga
catedrala locului (Freising /
Bavaria), Ieronim a lasat Alfabetul
Dacic / Dacoromanesc-arhaic din 23
de litere, ntre care, cele sapte,
reprezentnd sistemul vocalic al
limbii pelasgo-thraco-dace -
sistem vocalic ce individualizeaza
net dacoromna / romna de azi
ntre ,cele zece limbi romanice~:
alamon - A, efothu - E, iosithu - I,
ozechi - O, inthalech - , , azathot
- ~, urchoni / yrchoni - U. Cu cele
23 de litere (ntr-o copie din
secolul al IX-lea, sunt date nu
numai ,literele mici~, ci si
FILOSOFUL DACOROMN AETHICUS DUNREANU
COSMOGRAPHIA
SI ALFABETUL DACIC / DACOROMNESC-ARHAIC
29
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
COLOR
cmyk
,majusculele~ - infra), aplicnd
principiul fonetic n ortografie,
scriau numai epoptii
Zalmoxianismului (razboinicii-
preoti ai Soarelui-Mos / Samosh
si Cavalerii Zalmoxieni, Thraci /
Dunareni). n popor - ,spre a nu
se lenevi memoria colectiva~ /
,spre a nu muri cel ce nscripteaza
/ scrie~ - era permisa /
,recomandata~ doar scrierea
ideografica, relevata de arheologie
la Carpati / Dunare, n ceramica
neoliticului, a antichitatii, a
Pelasgilor-Dax (Daci) si a
Pelasgilor-Thrax (Thraci), adica a
Belagilor-Belachilor > Blachilor /
Vlahilor, permanent, din orizontul
anului 8175 . H. / . e. n., ncoace.
Aethicus Dunareanu a scris,
fireste, Cosmografia, n limba
pelasgo-thraco-daca arhaica, adica
n limba lui materna si, totodata,
sacra limba a Zalmoxianismului
(din pacate, un astfel de exemplar
nu pare a se fi pastrat pna la noi);
apoi a pus Cosmografia n circuitul
sacrei limbi latine din Imperiul
Roman, din orizontul anului 400
d. H., fiindu-i solicitata pentru
bogatia de informatii, ndeosebi,
din tinuturi necalcate de piciorul
vreunui geograf greco-roman
pna n vremea sa. Aethicus
Dunareanu si-a tradus lucrarea n
~limba oficiala a Imperiului
Roman, adaptnd, introducnd cu
lejeritate multe cuvinte din
pelasgo-thraco-daca arhaica n
,limpida lui latina dunareana~,
chiar dintre acele cuvinte aflate
,numai n limba dacilor~,
mostenite numai n dialectele
nord-dunarene ale limbii romne
contemporane - de exemplu, mos
/ mos (din pelasgo-thraco-dacicul
mosua), murg (< murga / murgua)
etc., oglindite n thothymos,
Murginum etc. A lasat - pe anumite
pagini din Cosmografia n limba
latina - si un numar de texte
enigmatice, destinate, accesibile
numai celor din confreria
razboinic-religioasa a Cavalerilor
Zalmoxianismului de la cumpana
secolelor al IV-lea si al V-lea,
unele fiind, probabil, ortografiate
si n initiaticul / mistericul alfabet
al Cogaionului / Sarmizegetusei;
astfel de ,texte enigmatice~, din
pacate, mai toate fost-au
,abreviate~ de copistii evmezici;
n secolul al IX-lea, vestitul
benedictin de la Fulda, Hrabanus
Maurus (VAeth, 12), dupa ce
citeaza din Cosmografia lui
Aethicus Dunareanu,
mentioneaza cinci alfabete sacre ale
acelui timp: ebraic, grec, latin, dacic
(,alfabetul Aethicus`) si vechi-
germanic (al lui Lupila / Ulfila,
utilizat in traducerea ,Bibliei`
pentru Goti).
Cele 23 de litere ale alIabetului
dacic sunt: alamon, becah, cathu,
delfoy, efothu, fomethu, garfou,
hethmu, iosithu, kaithu, lethfu,
malathy, nabaleth, ozechi, chorizech,
phythyrin, salathy, intalech,
thothymos, azathot, reque, urchoni /
yrchoni, zothychin. Alfabetul dacic,
transmis din orizontul anului 400
d. H. / e. n. si prin Cosmografia lui
Aethicus Dunareanu, a fost
utilizat numai de catre epoptii
Zalmoxianismului, dupa cum s-a
mai subliniat, n scrieri cu profund
caracter secret, misteric / initiatic.
Ideogramele ,tip 1ablita-Soare~
(5300 . H. - Tartaria / Ardeal) au
fost preluate de ceramica
dacoromneasca - din vestite
centre - ca ,motive geometrice~,
,motive~ ce rasar peste mielnii,
cu sacrele lor sensuri, si n portul
popular al Valahilor /
Dacoromnilor din secolul al XX-
lea. Astfel, ideograma (,motivul~)
romb, semnificnd hierogamie,
casatorie sacra, poate fi urmarit(a)
permanent, din orizontul anului
8175 . H. / . e. n., de pe falanga
de ecvideu de la Cuina-Orsova si
din ceramica neoliticului, pna pe
costumele dacoromnesti din
Moldova anului 1940 / 1950. Dar
nenumarate sunt si inscriptiile din
spatiul Pelasgiei / Valahiei (Daciei
/ Dacoromniei) scrise cu acest
alfabet - al carui ,cod~ l dam mai
jos -, inscriptii catalogate de
cercetatori ca ,nedescifrate~.
Muzeografii / arheologii se pot
antrena de-acum n ,sacra
lectura~ a ,indescifrabilelor~
inscriptii stramosesti, n limba
pelasgo-thraco-daca, sau valahica,
adica n limba dacoromna
arhaica, sacra limba a
Zalmoxianismului.
Cosmografia lui Aethicus Duna-
reanu dovedeste spiritul enciclo-
pedist-salmosian / zalmoxian al
30
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
Dacoromnului / Straromnu-
lui, munca sa fiind adevarata
cercetare etnologica, la nivelul si
n conditiile posibile atunci, cu un
remarcabil simt al investigatiei,
caci n observatiile lui asupra ti-
nuturilor strabatute si asupra nea-
murilor ntlnite a retinut date
aproape amanuntite despre viata
popoarelor pe care le-a cercetat,
cultivate sau unele considerate
salbatice, despre zeii lor, despre
moravuri, despre mestesugul con-
struirii navelor, despre virtutile
razboinice, despre arme si siste-
me strategice, despre bogatiile
acelor tinuturi: aur, fier, pietre
scumpe, grne, animale etc. (VA-
eth, 9). Ca epopt al Zalmoxianis-
mului, ca sol ntru Tatal-Cer /
Soarele-Mos (Samasua / Samos,
~Salumasua / Salmos-Zalmas-Zal-
moxis), aidoma naintasilor cu
stiinta de a se face nemuritori, Aet-
hicus Dunareanu - dupa cum re-
iese din Cosmografia ~abreviata
- a urmat / strabatut calea-spira-
la-planetara - cunoscand America
mai devreme cu un mileniu decat
Columb -, pornind din Dacorom-
nia spre sud si naintnd ~mereu
la dreapta (potrivit celor stabili-
te n Cogaion / Sarmizegetusa nca
din orizontul anului 1600 .H. /
.e.n., anul Reformei Zalmoxia-
nismului): prin Hellada / Grecia
(Atena), Canaan / Libia, prin Egipt
si nordul Africii, prin Hispania
(ori: din Africa, n Sicilia, Italica
Peninsula), prin Franta, prin
~arile Germanice / arile Bal-
ticii (Germania, Danemarca,
Suedia, Norvegia), prin
Arhipelagul Britanic (n
asteptarea unui timp prielnic
traversarii Atlanticului,
construindu-si ambarcatiunea,
formndu-si echipajul-calauza
alaturi de echipajul din suita-i
salmosiana / zalmoxiana de
razboinici ai lui Sol-Ares), prin
Groenlanda si arile Marii
nghetate (Canada, Alaska, Ar-
hipelagul Aleutin / Nipon), prin
3aponia, Mongolia, China, India
(calatorind pe Gange cu o nava
proprie, continund calatoria pe
apa pna n Ceylon / Shri Lanka
- VAeth, 9), prin Mesopotamia /
Babilonia, Portile Caspice / Ala-
nia, Armenia, spre a se rentoar-
ce n Dacoromnia-i natala n ~al
cicnilea an si spre ~a preda sta-
feta noului Mesager Celest, ~se-
manator de dreptate / etica
precum Fat-Frumos, cel vectori-
zat n toate actiunile sale spre
ara-Tieneretii-fara-Batrnete-si-
Vietii-fara-Moarte. Textele ~enig-
matice, adica initiatic-salmosie-
ne / zalmoxiene (destinate numai
epoptilor n Zalmoxianism), scri-
se n dacoromna / valahica, uti-
liznd acest alfabet dacorom-
nesc-arhaic, se alcatuiau dupa un
cod al Cogaionului / Sarmizegetusei.
Un astIel de text codiIicat n spi-
ritul Zalmoxianismului a lasat Aethi-
cus Dunareanu si n limba latina, chiar
n Liber primus din Cosmografia:
Unde parabulam enigmatibus
suis adsumptam ait: 1errorem ter-
ribilem, tot terrarum trivialis torghi-
navi 1rimarcem, turma tergiversan-
tium titillat, turgentium titubata tela
tandem trutinata, tritura toracem
tacto mucronis... (apud VAeth,
58); textul subliniat - n latina
Dacoromniei din orizontul anu-
lui 400 d. H. - se citea de initiatul
/ epoptul n Zalmoxianism n ,co-
dul` thothymos-18 (1-18), sau co-
dul Soarelui-1anar / Razboinic, ne-
cesitnd o abordare speciala, din
unghiul franjelor semantic-sin-
cretice de la Tura tantopere Tul-
chus, triarum tonantium tenit,
Malancinorum titanistria, tollora
Murginum (ibid.). ntre multe
alte pagini ,secrete~, se afla n
Cosmografia si proiectul unui pod
la Haellaespont, n termeni
enigmatici (VAeth, 10)*.
*Variante ale studiului, n
revistele: Rostirea Romaneasca
(Sibiu), anul al II-lea, nr. 7 - 8,
iulie-august 1996, paginile 127 -
131; Caietele Dacoromaniei
(Timisoara), anul II, nr. 5 (22
septembrie - 22 decembrie), 1997,
p. 1 sqq.
Dac doriji un abonament la
DACIA MAGAZIN
Trimite(i prin mandat poytal suma de 250 000 lei
pe adresa Daniela Gridan 2700 Orytie Pia(a
Victoriei 20.
Ve(i primi ncepnd cu luna urmtoare
dousprezece numere ale publica(iei noastre. V
rugm s specifica(i pe mandat adresa poytal
corect la care dori(i s primi(i revista.
31
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
n ultimii sapte ani, la Iiecare
sIrsit de august semnalam cu
tristete neregulile amplasrii unei
tabere de arheologie n Incinta Sacr
la Sarmisegetusa Regia. Corturi, ruIe
la uscat, Iocuri de tabar, manele,
jocuri de Iotbal si mult mizerie,
acesta era tabloul care an de an se
repeta obsedant si grotesc n Iata
celor care se ncumetau s viziteze
capitala de suIlet a dacilor. Protestele
noastre se loveau pe de o parte de
aroganta celor care-si instalau tabra
ca niste stpni absoluti ai
Sarmisegetusei, pe de alt
parte de indiIerenta si
complicitatea autorittilor
locale si centrale.Anul
acesta ,Asociatia Dacia
Nemuritoare care a si
instalat n Muntii Orstiei
panouri care Iceau apel
la civilizatie, a protestat
Iat de Ielul jalnic n care
aprea Sarmisegetusa
ocupat nu de romani ci
de barbaria unei tabere de
arheologie. Anul acesta ,Fundatia
Dacia Revival a descoperit la
Sarmisegetusa o adevrat catstroI
ecologico-arheologic pe care cu
sprijinul mass-media romnesti a
adus-o n atentia opiniei publice. n
plin sit arheologic cu o nesimtire care
ntrece orice nchipuire, la plecare,
arheologii din santierul condus de
proI.dr Ioan Glodariu de la
Universitatea din Cluj-Napoca, au
ngropat gunoaiele produse pe timpul
Iunctionrii taberei.
Materiale cu o biodegradabilitate
R U I N E
de peste 1000 de ani(peturi de plastic,
baterii, cauciucuri) alturi de alte sute
de kilograme de deseuri au Iost
acoperite cu pmnt si camuIlate
dup ultimele tehnici arheologice. O
echip a Daciei Revival nclcnd cu
bun stiint legea 182 a patrimoniului
a spat n situl arheologic dezgropnd
si demonstrnd unei tri ntregi o
adevrat culme a nesimtirii. A
ncrcat cu mnile goale 8 saci cu
gunoaie care au Iost distribuiti
Directiei de Cultur si Patrimoniu,
Consiliului Judetean,Muzeului
Civilizatiei Dacice si Romane,
Grzii de mediu,
Administratiei Parcului
Natural Grdistea
Muncelului- Cioclovina.Toate
aceste institutii ale judetului
Hunedoara au Iost direct
implicate n acest neIericit
incident, Iiecare dintre ele
avnd prghia necesar
mpiedicrii lui. Nu au Iacut-
o iar rezultatul a Iost pe
msur.
32
,)+1)
=C=E e-. F4 -x,x:: - :ee:et-.e F005
cmyk
Este timpul acum ca Ministerul
Culturii s treac la curtenia de
toamn printre angajatii si care au
permis au ntretinut sau au comis de-
alungul anilor aceast barbarie.
E timpul ca Administratia Parcului
Natural Grdistea de Muncelului-
Cioclovina institutie care de doi ani
de zile exist Ir a sti de ce exist si
consum aer si bani Ir a da nimic
n schimb, s intre n normalitate n
legalitate.
E timpul ca Garda de mediu s
pun piciorul n prag si s-si urmeze
menirea pentru care a Iost nIiintat.
E timpul ca autorittile locale s
constientizeze Sarmisegetusa ca
templu al neamului romnesc si nu
ca o lad de gunoi.
E timpul ca cei vinovati s
plteasc pentru crima comis.
E timpul ca opinia public
societatea civil s ia atitudinea pe
care trebuia s o ia cu mult timp
nainte.
Tuturor celor care se Iac vinovati
de acest prpd care poate avea
urmri ireparabile, noi toti cei care am
protestat ntr-un Iel sau altul, noi toti
cei care am dezgropat gunoaiele
arheologilor, noi toti cei care iubim
Sarmisegetusa ca pe o icoan,le
adresm un singur lucru din toat
Iiinta noastr :
. . . S v fie ruyine !!! . . . S v fie ruyine !!!
. . . S v fie ruyine !!! . . . S v fie ruyine !!! . . . S v fie ruyine !!! . . . S v fie ruyine !!! . . . S v fie ruyine !!!
. . . S v fie ruyine !!! . . . S v fie ruyine !!!