*********40: *walk*

Ir

r,

14 TPLO NoleA

II

sift zttil ctit Uu

-St G\tiPisi CNCTi 134 est. GN. CEA GNI GN.0 veNt GNI. GNI GNI eN G.A.( GNI

eNG,IGN6N6,Gk4g4c. TIPARULf SI DI9UI9A

1 HOITUTU [PI üe TO 611AFICOM191r Qb
$1-tn TN.STRASIDCSCU tiUCUfieSCIO
er, el
(ay. ON GNAN Gi'lrOV4 GNI TY

www.dacoromanica.ro 1 Co it)
br.,2121E7 .1,771 TVIMINICRX OXSCIE1,1-1R0,71,....anthaVTn,..4P nV,17-IfTW- ,,,,,,LMV,IV-1Ilt*
 PRINOS
LUI

D. A. STURDZA

www.dacoromanica.ro
 jz. u. ,i-

MI tiparit in 662 de exemplare numerotate :

2 ex. pe hirtie japonesa.
60 ex. pe hirtie mats.
600 ex. pe hirtie yenta%

www.dacoromanica.ro
 PRINOS
Lui

D. A. STURDZA
LA IMPLINIREA

CELOR SAPTE-ZECI DE ANT

BUCURESTI
INST. DE ARTE GRAFICE CAROL GoBL" S-sor ION ST. RASIDESCU

16, STRADA DOMNET, 16

1903.
8181.

www.dacoromanica.ro
 LUG D1MITRIE A. STURDZA

ea aeeluia care, el insusi autor de luerarl pretuite pe terenul istoric,

intemeietor al numismatieel romine,
a sprijinit necurmat tiparirea izvoarelor externe ale istoriei romanesti,
raeind din colectia Hurmuzaki una din grijile sale de capetenie;
a dat o bash bogata §i sigura eercetarilor asupra epoeei de rege-
nerare a poporului roman
In Age 51 Documente relative la Renaseerea Romaniei",
si, mal presus de toaie,
Imbogatind Academia Roman& eu nepretuite izvoare,
cuprinzind vial& din vials, neamuluI nostru,
adueind, Impreuna eu prinosul sat, prinosul prietenilor de vesnica amintire,
a pus temelii nezguduite Academie' Romans
menita
sa lntrupeze unirea sufleteasea a poporului roman
adunind intru iubirea curata, a stiintit
pe alesil neamulul,
ca prinos la Implinirea a sapte-zeci de ani de lueru,
Alcatuitoril
aeestul dar de recunostinta 5tiintifiel.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE
ADUNAREA SI TIPARIREA IZVOARELOR
RELATIVE LA

ISTORIA ROMNILOR

TIJND LOC DE INTRODUCERE.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE
ADUNAREA SI TIPARIREA IZVOARELOR
RELATIVE LA

ISTORIA ROMINILOR

ROLUL $I MISIUNEA ACADEMIEI ROMINE

DE

N. IORGA.

Cultura unui popor nu se alcrttuieste numai din deschi-

ziltoriT do cale si din acei sari lumineaz1 mai depart° duprt
dinsii zarea cuceritil pentru stiintrt. Al doilea factor, care
lucreazii pentru Innaintarea unel civilisatil, sint institutiile.
Cu clt aceste institutii at temelii mai adinci do bogrttie,
cu clt s'ati desvoltat dupg norme mai Intelepte si art tintit
mai drept care scopul civilisator §i national, pentru care
sint intemeiate, en atita munca, mesterilor si a ucenicilor
co se jertfesc numai stiintii, si luptA numai pe acest te-
ren pentru binele general, se face mai cu spor, cu mai pu-
tinrt risipire de silinti spre inlilturarea piedecilor.
0 mi§care puternica In domeniul stiintiT istorice nu so
produce numai prin faptul ca Intr'un moment dat s'ail gt-
sit la un popor puteri si tragere de inimrt din partea In-
viltatilor ce si-ati ales drept cimp de cercetrtri oamenii,
faptele, preschimbilrile, viata trecutului, al dtrui vuet,
1

www.dacoromanica.ro
2 N. IOUGA

murit de vremi, s'a prefdcut in graid Inteles : al bucuriei

§i al durerii, al lnfringerii §i biruintii, al sflntei munci 0-
mene§ti, care preface lumea. Prin silinti miggloase, obosi-
toare, pe care publicul cel mare nu le cunoas.te, §i nu le-ar
putea pretui In de ajuns, se adund intdid ramd§itele faptei
§i sufletului altor oameni, §i cuvintul minunat de Intrupare
nu se poate spune, vrkjind trecutul in rata noastrd, decit
atunci cind aceste membra disiecta se aflii, pe deplin adu-
nate, WeptInd suflarea de viata a istoricului de chemare,
care e pentru dinsele al doilea creator, invietorul. Aceste
ra,m4ite se gasesc Insd raspindite, did oamenii din toate
timpurile ail trait intdirt viata for si s'art gindit numai pe
aldturi la felul cum aceastrt via se va Incati§a pentru ur-
ma§i, iar, cind au avut grija de a ldsa amintirea for In
monumente, scrise sail nescrise, ei ad facut o alegere cu
care cercetdtorii de mai tirzitl, doritori de a sti cit se
poate mai mult, nu s'ad multdmit, art cautat s t impuie o
judecatd, innaintea cdreia posteritatea se opre§te cuprinsil
de Indoiald. 0 luptd, o scend din viata politicd a unui po-
por, o mi§care a multimilor, acelea art lost odatrt, In tim-
pul lor, §i nu se mai pot vedea din nod cu ochii obi§nuiti,
in Imprejurdri de actualitate. Ca sd ajungd iarasi visibile
aceste realitdti dispdrute, elementele for trebuie strinse din
povestirea, poate pdrtenitoare, putin Intemeiatd, amestecatrt
cu gre§ell a unei cronici, din mentiunea facutd in treacdt
de un document care n'are scopul de a comemora eveni-
mentul ce trebuie Inteles sad reprodus, sad de alt docu-
ment, care, pentru satisfacerea unui anumit interes, cautd
sä dea o icoand depArtatrt de adeviir ; oinscriptie de bise-
rica, facutd ca sd se aminteascd, §i de catre oameni dovada

www.dacoromanica.ro
 ADITIVAREA BSI TIPARIREA IZVOARELOR 3

de credintA facuta pentru Dumnezeil ; un ban, menit ne-

voilor vietii de toate zilele, dar Intipgrit cu chipul si ti-
tlul suveranului, co e si astfel present In rindurile tutu-
rora ; o unealtrt, un lucru oarecare, purtind urme mate-
rial° ce in mai mult decit viata de care ail fost Intre-
buintate; o icoanrt dind chipuri, porturi si IntimpIrtri,toate
acestea ajutrt pe istoric sa reconstituie, sg. Inteleagg, sii dea
in povestirea sa IncalzitA de talent ilusia mai mult sag
mai patin desrtvirsit'a a celor co s'ail petrecut. Furtunile
timpurilor Msg., ca si neingrijirea nepioas6 a celor necunos-
cbtort, adeat a celor mai multi, le-au rrtspindit de multe
on in tole patru colturi ale terii, sail ale lumii. Persona-
litatea lui Stefan -cel-Mare, rostul vietii lui de vesnica
luptrt Inteleaptd cu nevoi ce nu se puteail da In Igturi cu
totul, nu se poate lamuri decit studiind acte si monumente
ce se aflrt imprrtstiate de In Venetia prima la biserica u-
mill a 1152boienilor fret noroc, de la podul Birladului pilnrt
in marile archive rusesti ale Moscovei; cutare rAz'a's srtrac,
ce string° cu frica, in decadenta lui, un petec de vechiii
pergament ingalbenit, pe care se Insirg frumoase shove, ne-
cunoscute lui, alcatuind, Intr'o limbs ce nu se mai Intro-
buinteazii, povestea unui interes material care s'a spulberat
in schimbarea oamenilor, a datinelor si a temeiurilor tra-
iului, acest coboritor al unui trunchhl mai puternic, sat-
pineste inca o scinteie, din care se poate aprinde lumina
desrtvirsitrt asupra unei fapte magi. Un dulap de mAnrtstire,
de unde nu se mai coboarA carti de slujba pe care urmasii
vechilor cillugrtri abia le mai pot sloveni si nu li mai pot
deslusi rostul, dii in linii naive, asternute de un diac sme-
rit, in care cei din zilele lui ail vrtzut Insa un mare mester

www.dacoromanica.ro
4 N. IORGA

al zugrAviei, pe o carte de slujb/ slavonA, o stingace In-

cercare de a ni Infatisa chipul until eroil coborit de veacuri
In pulberea mormintului, dar in gindul limpede, In fapta vi-
teaz6 a c6ruia se coboarA, pAn5. In acel mormint uitat, rrt-
dgcinile adincI, puternice si nevAzute, ale vietii de astIzI.
La un negustor de lucruri rare dintr'un mare oral strain
oarecare, se vede banul 115 rotunzit, care spune, In semne
si vorbe, starea, legAturile de culturl §i de politic& ale
unui biltrin Voevod, pe care, ca pe Bogdan-Voll intemei-
etorul, atita numai, o scurtg amintire din partea dusma-
nilor si o nesigurA soaptrt de poveste it in Inca in mintea
noastrA, astral.

I.

Cind, la sfir§itul secolului al XVII-lea, inviltatul boier Con-

stantin Cantacuzino, Stolnicul si stilpinul nepotului situ
BrIncoveanu, cu o Intelegere a greutrttilor si o presimtlre
a numgrului si varietAtii izvoarelor, care-I apropie de alte
vremuri, se giadi sit scrie istoria neamului romanesc din
toate partite, de la negura originilor p&n5, la nedeslusirea,
de multe on tot asa de neguroask a presentuluI, el trebuI
sit colinde, ca sit stie ceva, de la un boier la altul, de la
o mgndstire la alta, sit -§i stringA, cu multe cheltuieli, ceva,
foarte putin din cArtile ce trebuiail cetite §i pAtrunse. Dar
aceasta sarcing, pe care nici-odatil n'ar fi putut-o Indeplini
bine, era a§a de grea, Incit poate de aceia patriotul boier
o Ms& de pe umerii sra ImpovArati si de alte griji. Cine
lucra in Moldova pe aceleasi vremi, (Hilda-0 mai' putin
seama de bog&Aia izvoarelor si de greutatea cu care ele pot
fi Intrebuintate, n'ail putut din acelasi motiv sit dea ceva

www.dacoromanica.ro
 ADIINAREA TIPARIREA IZVOARELOR 5

sigur in gall de cercul restrins al experienZii for perso-

nale. Istoricii romini din Ardeal, cari ail venit pe urma :
Clain, Sincai, Petru Maior, strainii cari alaturi cu dinsii fu-
sese adusi a vorbi de train! rominosc, all cercetat in Roma,
in Viena, In Pesta, unde darnicia, iubirea pentru culture,
dorinZa de a ajuta stiinZa, Meuse pe principii Bisericii si
pe acei ai Statelor sa strings cartile, manuscriptele, hir-
tiile diplomatice, ce li cazuse In mina sail li se oferise
pentru cumparatura. Biblioteci nu se aflail pe acel timp,
nici macar in Ardealul vecin, care ni era totusi superior
ca dezvoltare, si mai tirziil numai InvataZil sari, ce In-
cepeail sa se formeze, au strins mijloace de lucru in biblio-
tecile scolilor superioare, si iarasi mai tirziii li s'a des-
chis, mai ales lor, minunata colectiune a baronului Bru-
ckenthal, guvernator al Ardealului, nobil strabatut de spiritul
fflosoflc" si iubitor de stiinZa si arta cosmopolite, care lasa
ca in palatul sail din Sibiiil, rara pareche, pentru acea e-
poch, in odaile intiparite de gustul elegant al veacului al
XVIII-lea, cercetatorii viitorului sa poatii culege invataturi
de prin cartile scumpe si rare, din care isi chaise averea
la care Linea mai mult. Inca la 1798, istoricii naZiunii
saxone" de peste munZI, harnicii dascali si parochi ai Sa-
silor, in cari influenza departatelor Intimplari din Franta
revolutionary trezise constiinZa naZionala, isi cumparail,
din bani puZini, in mijlocul nevoilor de toate zilele, de la
un Hochmeister cartile foarte scumpe de pe acea vreme,
si cel mai de frunte dintre scria lui Engel, autorul
el'
unei Istorii a aminduror Principatelor, ca foloase mai nu
se pot trage Inca din Biblioteca Bruckenthal, care, traind
inch batrinul baron, nu era deschisa publicului si nu 1m-

www.dacoromanica.ro
6 N. IORGA

prumuta Inc. (1). Pentru ca Engel insusi sl poatli lucra si

sä dea un resultat istoric asa de desAvirsit pentru vre-
mea sa, o povestire ce se poate intrebuinta in multe puncte
si pgnA astrizi, acest mare Invalat, enciclopedist in ramura
sa: bun si pentru istoria Ungariei, si pentru a Dalmatiel,
si pentru a Serbiei, etc., a trebuit s'zi, cheltuiasd, in co-
%

respondentA Insutit mai mult timp decit un cercetAtor do

astazi : ii trebui s5, descopere dlugAri valachi", In deptr-
tate ma'n'astiri ardelene, de care lumea mare si culth' nu
stia aproape nimic, sg, astepte note de la tin diletant ca
Gheorghe Minify, pe atunci numai concipista transyl-
vanico-aulicus`,`, sa adaste sosirea lui Samuil Clain la Viena
pentru a cgpata pe Miron Costin, care se dovedi a fi 1W-
colae Costin, sa coat% Piimuriri etnografice, pe care azi on -ce
invatat le aflI in repertoriile bibliotecii sale sail celei mai
apropiate biblioteci publice, lui Dobrowsky din Praga, care
nu uita s5,-I spuie In easpuns cit de rar e sl gaseasd cine-
va la un Maghiar de la inceputul secoluItti respectul pen-
tru vista deosebitA a altui popor (2).

(1) Die des Barons Brukenthals Bibliothek ausgenommen, die, was

dem Gebrauch betrift, so gut ist als wenn sie gar nicht da ware."
Scrisoare inedita din Sibiiti, 23 Ianuar 1798, In ms. Quart german 166
al Bibl. Museulul National din Pesta. Cf., tot acolo, scrisoarea din 19
April 1803: Baronul Bruckenthal a murit. Seine Bibliothek wird nun,
wenigstens lange Zeit, gesperrt seyn. Doch das ist nicht schlimmer
als es vorhin war. Er hatte die Bibliothek nur so wie seine Reitpferde.
Er selbst ritt nicht, liess niemand anderen reiten; man zeigte das
nur manchmal zur Parade... Der Alte war boshaft genug Alles auf-
zubitten um den Comes, seinen Neffen, weil er ein zu intolerantcr
Sachse war, wie er, ganzlich auszuschliessen."
(2) Februar 1811. Allein andere Madyaren sehen desto veracht-
licher auf Alle herab, die sich nicht madyarisiren lassen." Ibid.

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA t3I TIPARIREA IZVOARELOR 7

La no!, dach lipsiaA pe acest timp altfel de istorici de-

cit naratori naivI de intrOri domnesti, pradlciuni turcesti
si schimbOri de preturi, dacd intinsul cimp al trecutulul,
in care dormia gloria neamulul, se acoperia tot mai mult
de paragina uitOriT, trebuie s'a se recunoasea si greutatea
pe care ar fi avut-o acesti oameni, cu totul nepregatitI, data,
trecind asupra lipsei de scoalii, ar fi cOutat sd se lumineze
pe sine pentru a da apoi lumina altora. BibliotecT erati
numal de trei felurI la no!, pdnd, la intemeiarea si prospe-
rarea scoliT national() a Sf. Sava. Domnul, cind era, ca
Nicolae Mavrocordat, ca fiul acestuia, Constantin, un om
invittat, un cetitor plin de rlynd, un scriitor el Insusi chiar,
Isl. stringea cOrti despre stiintile abstracts, la mod In al
XVIII-lea veac, despre politica timpulu!, opere clasice din
anticitatea greceascA si latin5, cArtI de ware poesiI ma!
noun, moderne", opere de popularisare a cunostirrtilor,
ce trebuia, In sfirsit, pentru biblioteca unu! Oriental ce
tinea sO imiteze modele si deprinderile Europe!: une or!,
se adOugeaA manuscripte rO'sgritene, care puteail sO, aibd, un
pret foarte mare. Avem catalogul, depus astAzi la Acade-
mia RomIng, al colectiunil minunate, cind se tine seams
de loc si de timp, a in! Constantin Mavrocordat : caetul,
destul de gros, legat bine, e scris Inteo slovA elegantg, care
pare sd, fie a DomnuluT Insusi. Din nenorocire, aceste cart!,
cumpgrate din escedentele financiare, nu tocmai dese si marl,
ale epoceT fanariote, nu rOmineati la no!, precum nu rAml-
nea nic! Domnul, nicT dinastia lu!: vintul prefacerilor tra-
gic(), care tulbura terile noastre ca si toatO lumea turceasca,
aducea la Sultan-Mezatul, de uncle piece" In lumea larga,
cOrtile cu strOduintO adunate ale stApinului nestatornic.

www.dacoromanica.ro
8 N. IORGA

Vechile noastre mrtn4'stiri avea6 un singer fel de biblio-

teci, ce cresteati prin rivna cucornicilor locuitori al' chi-
liilor, acelora dintre calugari cari alcatuiail elita mgm'asti-
reascA a arturarilor. Monahul romin, care schimbare cu
comAnacul caciula sAteanului, lucra cu sapa si plugul pe
mosiile intinse ale comunittitii, uncle se putea sa nu mai
ajung5, munca daruitA a -teranilor locuitori ; inVatatul"
din chinovie 10 purta condeiul de caligrafon -ce om in-
v'Atat, pe atunci, era neapgrat si un elegant caligraf pe
hirtia stiseascg sail veneVan6, luind izvod dintr'o carte sla-
voneascg, cuprinzind adevArurile credintii sail talmrtcirea
lor. Apoi, de pe la 1600 innainte, pa'n'a tirzi6 in secolul al
XVIII-lea, scrisul conteni mai de tot in milnrtstiri. Numai
scoala Malorusianului Paisie aduse o schimbare, trezi vechia
rivra pentru carte, si iarAsi condeiele cilluggresti se puserti
in miscare, pe cind de multe on si mintea se misca, o-
data cu mina InvAtatg, : dar nu iscodind lucruri not ci tab-
macind din greceste, creind o IntreagA literaturrt romilneascA
luat/ de-a-dreptul de la izvod. Sute de manuscripts se a:
dunati astfel, si, pe un timp cind teascurile Mitropoliilor,
ale Episcopiei din Rimnic, ale Paisienilor din Neatt4 lucra6
necontenit la raspindirea celor mai insemnate din operele
talmgcite de traducgtorii mAngstirilor, ch'rtile de tipar, marl'
si midi, cu litere de cele mai multe on strivite si in rea
orinduiald, isi luau locul lingA artile de mina. Ici si colo,
prin literatura religioasA, rilsrtria si cite o cronica sail un
cronograf, din care pornia toat6 invA,t6tura istorica a scrii-
torilor din chilli, cind el' nu se mai abAteati, ca InvatAcei
sail ca dascallprecum a fa cut Naum Rimniceanuin lumea
largA a mirenilor, ce se putea sa stie une on ceva mai mult.

www.dacoromanica.ro
 ADIINAREA TIPXRIREA IZVOARELOR 9

collie superioare, greceti in aceasta epock I§i aveati bi-

bliotecile lor, daruite de Domni sail de oaspeti cu invata-
tura, ca Hrisant Notara. La 1745, §coala din Iasi i§i avea
§i bibliotecaral (1), unul dintre dascali, fire§te. Boggle §i va-
rietato multa nu se intilniail in putinele rafturi ale unei
biete odrti cu tavanul jos §i ferestrele midi, §i iar4i das-
earn in§i§i nu petreceail mult timp in cercetarea biblio-
tecii. Asachi, educatorul Moldova a fost, pe cind facea
vestitul sari curs de inginerie in romanqte, si bibliotecar
la §coala domneasca,unde dmmanii sal greci II invinuiari ca
nu face alta de cit sa-§i soarba cafeaua (2). Nu se porno-
ne§te insa nici-o singura data ca un iubitor de invatiltura,
strain de §coala, sa fi rivnit satura setea de §tiinta in
aceste Incaperi parasite.
La 1819, Mitropolia din Bucure§ti, care primise multe
daruri de la prelati ce se urmase in conducerea el. §i mos,-
tenise pe un a§a de vestit meter al scrisoril, pe un atit
do mare prieton al cartilor, ca Antim Ivireanul, se afla si
in stapinirea unei culegeri de carti europene, de mare va-
loare. Un boier cump'a,rase biblioteca vestitului naturalist §i
calator Sonnini, ce strabatuso §i terile noastre, §i o afie-
rosise", o donase, am zice noi, Mitropolitului, care nu stia,
cind era un orn ca Nectarie Moraitul, ce sa facil cu dinsele (3).
Unii boieri, dintre aceia cari Inviltail, tot mai multi §i tot
mai cu folds, in strainatate, adunati card, §i le aduceati din
locurile unde cunoscuse cultura suporioara a Apusului sail,

(1) Urechi6, in An. Ac. Rom, XII, pp. 502 -3.

(2) 1st. lit. routine in sec. al XVIII-lea, II, p. 519.
(3) Mac-Michael, In Arch. soc. qt. qi lit, din /afi, VII, p. 33.

www.dacoromanica.ro
10 N. IORGA

ca Sa§ii din Brasov, .s.i le corn andel pe urmA, nu prin li-

brari, cari nu erail, ci prin Agentia austriacg, saping pe
cea mai IntrebuintatA poKa. §i mijlocitoarea obi§nuitA de
ziare §i de volume evropiene§tr. Pe un volum al lui Suetoniu
din biblioteca mea, tipArit la Nurnberg in 1782, e scris, Intr'o
frumoas6 caligrafie lath-0," : E libris Ioannis Palladii, lassii, a.
1797", §i po altA paginA se (125, lista operelor lui Erasm :
Erasmi Colloquia, Adagia (Proverbia), de Copia rerum et
verborum, Apophthegmata, Encomion Moriae". 0 parte
din artile lul Constantin-VodA Mavrocordat ail ajuns in
mina CoracheOilor, §i poetul Costachi Conachi a adaus la
aceasta domneasca, mo§tenire carts not din Paris §i din Ger-
mania, de un cuprins mai variat §1 mai serios decit cum
s'ar putea a0epta cetitorul versurilor uprele de iatac ale
acestui IncepAtcrr stingaciil al poesiel romrtne§ti de iubire.
AstAzi, biblioteca aceasta, scApatg de timpurl grele, se an'
depusA la Academie, uncle a§teapta, pentru a fi Intrebuin-
tata, sfir§itul unei revendicatdi strAine, din partea familiei
Sutu de la Iasi, care e de crezut a se va hotAri, ca demni
coboritori ai boierilor no§tri din secolul trecut, s'ci. doneze
Academiei pretentiile sale. Biblioteca Brincovenilor a ne-
merit tocmal la Brasov: biserica greceasch", sprijinitA cu
atita aldurA de ace§ti marl boieri muntenl, ar fi avind
qi astAzi, pArAsite cu totul, ca'rtile lor, ce ar merits, do
sigur, o cercetare.

Cind, destul de trtrziil, miFarea de culturrt nationalA

produse, prin §coala unul Florian Aaron, pe un Nicolae B61-
cescu, ca istoric de dincoace" al unei not epoce, bibliote-
cile, colectiile particulare crescuse : la- Generalul Mavros,

www.dacoromanica.ro
 ADIINAREA kiI TIPARIREA IZVOARELOR 11

la Mihai Ghica, se ggsiart materiale de informatie ; Cole-

giul St Sava isi umplea tot mai mutt rafturile cu folositoare
card straine. Si se stie ea Universitatea din Bucuresti gazdui
apol aceast mostenire, procum mostenirea de ctirt,1 a Scoa-
lei superioare din Iasi trecu la Universitatea iesanA, uncle
cartile mai vechi ar trebui cercetate una cite una pentru
notitele ce pot cuprinde.
Dar Inca pe vremea lui Milcescu, cola ce era in Ora', nu In-
gaduia nici-o cercetare istoric serioasa. Cit a fost in Bu-
curesti, patriotul istoric s'a multdmit a tipgri cronici in
Magazin §i a da mid studil Intemeiate pe izvoare interne,
cele mai multe inedite. Numal in strrtinittate, in zilele de
exil de la Paris, g4si el ce-1 trebuia pentru ca sa astearnA
paginile din Istoria lul Mihai Viteazul", pe care le credea
poate definitive, fiind-c6 vazuse foarte putinele izvoare nara-
tive ce fusese tipairite pang atunci.

II.

Pe acea vreme incepeart sA se culeaga izvoarele istoriei

romanesti, de oameni cuprinsi de iubire pentru poporul
lor, dar cari n'aveatl nici vremea, nici mijloacele, nici aju-
toarele de nevoie pentru a da alt ceva decit Inceputuri, on
cit de folositoare trebuie s'a, le socotim si pe acestea. In
acelasi an cind Academia din Petersburg tiparia din hir-
Mile rilmase de la Venelin, un apostol al regenerarii slave (1),
supt titlul de Acte vlaho-bulgare sari daco-bulgare", cea
d'intaiii culegere de documente interne ronAnesti aseme-

(1) V., asupra lui, mai ales Jire6ek, Genii,. der Bulgaren, pp. 537-9.
Cf. Hurmuzaki, Sup/. I', p. 364.

www.dacoromanica.ro
12 N. IORGA

nea documents nu intrase papa acum decit ca dovezi in

memorii, ca acel tradus In grece§te 5i tiprtrit de fratii Tu-
nuslii (1), sail in Istoria Daciel de Fotino, razimat in parte
pe memoriul pomenit, KogrtIniceanu facea sh' apara, in
grelele imprejurari ale lipsei de cultura In public §i pri-
sosului do censurrt slugarnica la stapinitori, Archiva ro-
»aineascci. Volumul intaiii cuprindea literatura istorica a-
laturi de acte istorice, §i, supt amindoua aceste titluri, mai
mit izvoare, care nu sunail rail la urechea nimanuia, in
vechiul for graiii, trezitor de viata totu§i mai mult decit
on -ce declamatie contemporana. Linga o nota asupra lui
Since, a carui opera nu ie§ise Inca do supt tiparul ittbi-
torului de lumina §i de neam Grigore-Voda Ghica, linga un
articol, datat Septembre 1840" despre lupta do aparare, la
Razboieni, a lui Stefan-Vocla eel Mare, predecesorul cu patru
sute de anT in urmil al lui Mihai-Voda Sturdza, unealta re-
signata a consululni rusesc, se dadeart innaltatoarele paginT
ale calugarului Mrtzareanu, §i el un om al timpurilor de umi-
Until, care in Bucovina Austriacilor cinta in minunata pros5,
ritmata laudele stravechiului paznic invingator al unor
granite, pierdute de atunci. Apoi ceva din Pravila, ie§ita in
tiparul secolului al XVII-lea, a lui Vasile Lupu; rinduri dintr'o
condica de manastire, carp domne§ti, de la particulari si
de la Museul din Odesa, cercetat de ai no§tri Inca din 1829 (2).

(1) V. Iorga, 1st. lit. routine in sec. al XVIII-lea, II, la operele lul
MihaT Banul Cantacuzino. Biblioteca 14. Gr. N. Mano posed5, singurul
manuscript complect al originaluluT romAnesc.
(2) Xenopol, In An. Ac. Rom., XX, p. 172. Niste boierT cu tendinte
liberals" pomenesc, Inteo plingere catre generalul ruses° Mircovici,
hrisovul pentru vecinl al lul Constantin Mavrocordat, a caruia orighi-

www.dacoromanica.ro
 ADIINAREA 13I TIPARIREA IZVOARELOR 13

In sfir§it o bogata culegere de acte privitoare la ocupatia Mol-

dovel de care Ru§i in fazboiul ce s'a Incheiat prin pacea
de la Chiuciuc-Cainargi. Cel mai mult material fusese dat
harniculul editor, ce Intelegea sá serveasca poporul sau §i
§tiinta, in acela§i timp, de Constantin, unul din fratil Hur-
muz5ke§ti, cari, Insufletiti de un ideal romrtnese, Meuse
iarg§i s'a, se audit cuvinte de Inviere §i Imbarbaare in
Bucovina pierdut5, : dintr'o condia, transcris5. de Antohi
Sion, un cunoscAtor de lucrurI vechT §i unul din me§te-
rii cu con§tiinta usoarh cari au IlarAzit iubitorilor de di-
sertatii nefolositoare, ca jertfa, Cronica 1ttl Huru, a fost
scoas6 toatA corespondenta ruseascI §i toate frumoasele
opere retorice ale Miteareanului. Hurmuzaki, care mer-
sese prin Rusia pentru a diOiga un proces de mo§ii In
Basarabia, trAg5.nat p6n6 atuncl, fu mai tarziu unul din
luptatorii cei mai convin§i, mai luminati, mai priceputi
si mai statornici aT mi§carii moldovene§ti din 1848, deci
un tovar4 de rAzboiti politic al lul Mihal Kogillniceanu (1).
El mai ddduse editorulul Archivei romtlne0I" §i alt izvor
ce se afla copiat In culegerea sa §i pe care Kogrilniceanu
putu sá-1 anunte numai: Indexul de la 2olkiew al documen-
telor luate de la Mitropolia din Iasi do Dosoftel fugar, In-
dex care, se §tie, a apgrut pe urma, in revista biseri-
ceascA din Cerniluti Candela.

nalul se ail& la Muzeul din orasul Odesa". Actul e reprodus in Archiva

rout., I: p. 94 si urm. din editia a doua.
(1) V. Eudoxiu de Hurmuzaki, Fragmente din istoria Romdnilor,
1879, pp. xvvi si D. A Sturdza, Acte fi docurnente relative la isto-
ria Renagterei Romdniel, passim ; precum si recenta publicatie ano-
nima: Aunt 1848 in principatele romans, 3 vol. in-8° mare.

www.dacoromanica.ro
14 N. IORGA

Archiva romeineasca a fost continuatg abia In 1845 prin-

tr'un al doileq §i ultim volum, de un cuprins asdmgngtor cu
al celui d'intgid. Aid se dad Ins numai materials, tot asa
de amestecate: cronica expeditiei Turcilor in Morea, al crt-
rei autor s'a dovedit ca este Constantin Vatavul Diichiti,
ceva din cdhltoria patriarchulni Macarie do Antiochia prin
terile noastre, traducere de Costachi Negruzzi dupd o ver-
Mune de popularisare ruseascg a versiunii englese de Bal-
four, apgrutd, In 1836. Mai departe, a§a numitelo intimpldri
ale Cantacuzinilor §i Brincoveanului ", parte din Hronicul lui
Dimitrie Cantemir, date in romdne§te dupg forma gre-
ceased, de Vasile Virnav, un cunoscut tdimdcitor din vea-
cul al XVIII-lea; conside 'atiile despre legdturile Moldo-
vei cu Poarta, atribuite fdra dreptate lei Nicolae Cos-
tin. In sfir§it, un Intreg sir de acte domnWi, foarte
Insemnate, pe care Ina, din 1840 le triinesese, din Odesa,
untie se ggsia, Costachi Hurmuzaki. Deci iargsi acestui
frate al marelui aduniitor al izvoarelor strdine privitoare
la istoria noastrrt, acestui al doilea Hurmuzaki, al crtrui
rol In progresul studiilor istorice la Romini n'a fost nici-
odatd recunoscut piing acum, i se datorete o bung parte
a volumului. Istoria o§tirei ce s'ati filcut asupra Moral' e
tiparitg dupg un manuscript din biblioteca Vornicului Ale-
xandru D. Sturza", care dildu §i uncle acte: acest boier nu o
altul decit tatgl jubilarului de astrtzi, crtruia i so inching acest
volum ca semn de mulidmire pentru sprijinul co a dat
§tiintii istorice care cerceteazrt trecutul romdnesc.

Yn prefata de la volunuil inta,id, In frasele cumpanite

ale cdreia se simte sflala de censura la pindil, Kogdlniceanu

www.dacoromanica.ro
 ADIINAREA SI TIPARIREA 1ZVOARELOR 16

gAse§te frumoase Si puternice accente cind vorbe§te de

soarta poporului sou, in care atitia nu credeatt §i erail
Inv 6,tati prin mnilinte zilnice sa nu treads. Ba nu, vremea
peirei nu ni -au venit : singele nostru este tinAr, pentru ca
este innoit prin nenorociri. Vom avea Inca zile frumoase
pe pilmint. Dar, pentru a le avea, trebuie sA ni cunoaSem
solia ce Dumnezeti dat, trebuie sa fim vrednici de
bunAtAtile ce Cerul dAruit.... SA ne tinem mai ales
do cele trecute : ele pot sA ne scape de peire. SA ne tinem
do obiceiurile strAmo§e§ti.... Sa ne tinem de limba, de
istoria noastra.... Istoria romAneasca mai ales sA ni fie
cartea de cpetenie." El biciuie§te timpul sou de slitibire
a sufletelor, cufundate In traiul bun §i lene§, §i aratA la
ce izvoare curate se poate dipAta, prin cuno§tinta color
ce au fost, Improsptitareaputerilor stoarse : gropnitile cllidite
ca movile pe cimpie, piatra cea trainicA a mrmastirilor-
mausolee, slova vechilor urice, graiul amintitor de lupte
§i patimi al Cronicii. KogAlniceanu se plinge de lAsarea
in uitare a urmelor acestora, nepretuit de scumpe, din care
nici-una nu fusose cercetatil §i numai foarte putine, ca
unele din scrierile lui Cantemir, se invrednicise de lumina
tiparului. inert putdn, §i ar peri §i scrierile lor, §i numele
!or ar rAmInea sterpe." yn acelW timp, so anuntA publicarea
apropiatii a unel culegeri complecto de cronici: a tuturor
hronicarilor Valahiei §i Moldavier, pe care n'o poate innainta
destul do repede, ca manuscript §i carte, din neajunsul mij-
loacelor. Totu§i, asigura el, numai §i numai sA vedem ceva
ajutor §i ImbrAto§are, §i nici-o trudA nu ni va pares prea
grea, ca sa punem In lucrare lndatorirea ce luAm asuprtit-ni."
Pe lingA Letopisite" insa, actele merits §i ele Mama aminte,

www.dacoromanica.ro
16 N. IORGA

prin multimea si insemngtatea lamuririlor ce cuprind: mul-

tele urice si documente vechi, nu mai putin interesante decit
acele Hronice", si de aceia se intemeia Archiva romaneasca,
pentru care se cereafi contributil de la toti cel ce se aflart
In slApinirea de hIrtii si pergamente. Vremurile (mail asa de
rele, incit Kogrtlniceanu facea un dar, nu numai din munca,
ci si din punga lui: revista sa, iesind °data', pe an In dourt-
zed si patru de coale, se scotea numai intr'o sutcl de exem-
plars, si editorul era sg. pule In vinzare numai cincizeci
din ele, cad cealalt5, jumatate o Impa'rtia gratuit.

Ca simplu particular, neajutat de nimeni", Incepu deci

Kogrtlniceanu, Inlocuitor entusiast al S ocietAil or invhlate",
de care nu putea sa fie vorba Indi, la nol, si monumentala
lucrare a stringerii Impreunl a Cronicilor. La 1840, aprtrea
volumul Intrtill al Archivei RomAnesti", foarte putin tinut
in sama de press timpului si foarte putin cetit; de o In-
trebuintare stiintificA, nici nu putea sa fie vorba, intr'o
vreme cind toate se kite* mai mult decit astazi, pentru
un viitor mai bun .ln 1843, el deschidea cursul Ail de istorie de
la Academia Mihrtileanrt, curs stribritut de idol prea mintui-
toare pentru un popor guvernat de consulii rusesti, pentru ca
el sa poat5, fi ingrlduit multi, vreme. In aceasta ochive asupra
cImpului putin strilbraut al trecutului, Kogalniceanu isi da
bine seama de greutiltile ce trebuia sa IntImpine si, pretuin-
du-le dupa cuviintrt, el uita sa mai pomeneagcrt incercarea pe
care, cu cltiva ani In urma (1837), ca student la Berlin, o fa-
cuse, alcrttuind in pripa, pentru strrtini, o istorie a Principa-
telor, mai ales pe basa lucrrtrilor in limba germana ale unul
Engel si Gebhardi; lucrare care e foarte limpede scrisrt,

www.dacoromanica.ro
 ADIINAREA BSI TIPARIREA IZVOARELOR 17

cuprinde unele puncte de vedere noun si n'a rgmas nein-

trebuintatg de publicul pentru care era menitn. Acum, el
vede mai mult decit atuncea imprgstiarea materialelor,
bogntia for cu neputintn de urmArit de un om singer,
supraveghiat tocmai de aces cirmuitori romilnesti, cart a-
veaii datoria sli-1 ajute, cu jertfa for sail cu ceva din
banii tuturora. El mArturiseste cg documentele din care
trebuie sa se Injghebe povestirea sa vorbitg se afirt prin
teri straine, pe la particulari, sail in bibliotecele Unga-
riei, Poloniel, Transilvaniei, a Moscovei, Petersburgului,
Vienei, si chiar a Stockholmului", dind astfel ca o indru-
mare pentru cercetgrile ce s'ail racut mai tirziii in aceste
marl' deposite europene. El arata intreaga opera de critics,
ce trebuie Intreprinsn pentru a pune In concordant:6, a re-
uni in stabilirea aceluiasi adevrtr, mgrturisirea scurtn, si
de multe on nesigurn, pentru vremurile mai vechi, a
cronicarilor nostri, cu stirile ce se dildeail despre not, mai
mult in treacat, de analistii si istoricii popoarelor vecine.
Tinarul profosor ar mai fi putut adilugi o greutate, tot
asa de neinvinsrt pentru el: de uncle sa -si lea cite carts
tiplirite se puteall raporta la istoria noastrn? In Iasii lei
Miliai Sturdza se gnsiail monumente pentru tatill Domnit-
lui, pentru Rusil binefricgtori, cancelarii si oficii adminis-
trative, dar biblioteci, nici una. Kogillniceanu trebuia sit
recurgrt la cumprirrituri de cgrti, pe care nu le putea ri-
dica plinn la some marl, si deci nu putea srt scrie, dupli
dorinta sa, din noil, pe alt temeiti decit la Berlin uncle
totusi erail carts pentru toatn lumea Istoria Rominilor.
Cronicile moldovenesti apnrurrt in litere mart, pe o hirtie
resistentn, de si nit frumoasgtotusi era velina" de pe a-
2

www.dacoromanica.ro
18 N. IORGA

tunciabia In 1852, In Intregime. Inca din 1845, o revista

ce iesia in Bucuresti si despre care va fi vorba indatil, a-
nunta In Buletinul bibliografic al celui d'intaiti numar al sail,
sail mai bine al celei d'intiliil fascicole, punerea supt tipar
la Cantorea Foil' satesti in Iasi" (1) a Cronicilor Moldovei,
de catre maiorul Kogalniceanu : Trebuiah sa fie, cum ail si
fost, trei volume marl', pentru care se cereati Base gal-
beni. La aceasta data aparuse acum o traducere fran-
cesa partiala, dind strainilor materialul interesant pentru
dinsii, din naratiunea autorilor de leatopiseturi (2). Volu-
mul II, cuprinzind pe Nicolae Costin, in partea lui origi-
nala, si pe Neculcea In Intregime era pus in vinzare In
1845 Inca; In anul urmator, urmara cronicarii din secolul
al XVIII-lea, Infatisati la un be In vol. al III-lea; dar pu-
blicul nu avu inceputul publicatiei decit d...,pa multil, za-
bava, produsa In parte de pataniile politice ale autorului,
care avuse sä indure exil si Inchisoare.
Intro ealduroasa prefata, Kogalniceanu arata Inca ()data,
nu numai folosul pentru spiritul fiecarui cetitor, ci ne-
voia pentru dinsii tots si pentru tot neamul romanesc, al
earth' viitor trebuia clildit pe aceasta basil, a studiului
faptei stramosilor. De la readucerea aminte a acesteia, atlrna
acum si desvoltarea din nal a nattonalitatii si a civilisa-
tiei. Fara aceste nu trebuie sa ne miram data la not arta
(1) Cantorea e un cuvint rusesc, corespunzind francesulul Comptoir.
Foaia srsteasa se edita de Kogalniceanu, mai tarziti de Costache No-
gruzzi (cu titlul Stiptiimina de-asupra), duph 1ndemnul Cirmuiril.
(2) Fragments des chroniques moldaves et valaques pour servir a Phis-
toire de Pierre le Grand, Charles XII, Stan_ islas Leszczynski, Demetre
Cantemir et Constantin Brancovano.

www.dacoromanica.ro
 ADITNAREA $1 TIPARIREA IZVOARELOR 19

nu este inch nhscuth si dad, literatura tlnjeste, palidh

si slabs. Artele si literatura, expresiile inteligentii, n'ai1
speranta de viath, de cit acolo uncle ele Isi trag origina
din Inshsi tulpina popoarelor. . . Ca sh avem arts si lite-
raturh nationals, trebuie ca ele sh fie legate cu societatea,
cu credintele, cu obiceiurile; intr'un cuvint, cu istoria noas-
trh (1)."
Cu aceasta mare publicatie, In care dhduse una din ba-
sele cercethrilor ulterioare, InfAisind prin munca sa foarte
grea, dar push mai putin in evidentA decit cum MO ar
fi !Ica aceasta, isi Incheie Koghlniceanu activitatea sa de
istoric, ma de rodnicrt panil atunci. Urmasul celui din urmh
cronicar al Moldovol in secolul al XVIII-lea Isi Meuse da-
toria fath de Cara sa si fath de familia sa, culegind din
manuscriptele sale si din acelea pe care le chpiltase de la
altii, spusa povestitorilor trecutului, scriitorilor de velea-
turi apuse, asa cum li se alchtuise in gind, In gindul min-
dru si IncrezAtor, sail in gindul nenorocit si umil. S'a scris
si rhil despre Lelopisi(ile lui Koghlniceanu, de oameni cari
voiail sa -si dea astfel Infiltisarea ca sint chemati a le In-
locui prin editii stiintifice, pe care n'ail avut Insh rivna si
priceperea de a le da, si editorul acestei opere, care si
astrizi ar fi socotith ca monumentalil, a rhspuns °data, ara-
tInd ch, nu duprt pretentiile prefetei, sail dupri numrtrul no-
telor Mph, folds, trebuie sa se pretuiasch o ed4ie de texte.
Cine n'a Intrebuintat numai In treacht cele trei volume,
aphrute apoi in 1872-4 intr'o noun editie, cu litere latine,
neschimbath Insil de si cu unele adausuri la sfirsit, de care

(1) Letopisig ed. a 2-a, pp. xxvivn.

www.dacoromanica.ro
SO N. IORGA

vom vorbi lndata, s'a putut Incredinta §i pe aceasta tale

de spiritul patrunzator, de inteligenta cuprinzatoare a ti-
paritorului lor. Toate frasele ail sens ; cetirea e aproape
pretutindeni exacta; punctuatia urmare§te de api oape Inte-
lesul, care poate fi prins numai cu greti in unele casuri
.1 notat numai prin finete In semnele grafice; manuscrip-
tele intrebuintate ail fost toate buns, §i adesea mai multe
forme ale aceluimi text ail stat la Indamina editorului.
Mai mult decit atita se putea cere cu greil de la cineva
care, cu desavir§ire isolat, lipsit de mijloace §i avind sa si
ingrijeasca de nevoile zilei, lucra in Moldova de prigonire
§i umilinta a Domnilor Regulamentului Organic.

Luptele pentru libertate din 1848, luptele pentru Unire

din 1856-59, luptele pentru constituirea Inliluntru a Ro-
maniei de astazi, ail smuls de la §tiinta for multe puteri
In stare s'o duca departe §i, rupind deprinderea de toate
zilele, care sustine §i ajuta pe cercetatori, i-a lnstrainat
pentru totdeauna do ocupatiile literare. Atunci n'am mai
avut a scrie istorie, spune raspinditorul cronicilor, am
facia istorie" (1). La 1872, ascultind poate §i de alts mo-
tive, Kogalniceanu se hotarise a preface in noile litere
lntrebuintate acum, publicatia lui veche de mai bine de
dougzeci de ant Cu acest prilej, el avea de gindsail cel
putin anunta aceasta sä se Intoarca la planul sail pri-
mordial, de a cuprinde toate cronicele romcinesti, nu numai
pe acelea ale Moldovei, in culegerea sa. Volumul Intaill
reproduse pe acela din editia anterioara, adaugind numai

(1) Prefata la vol. I, ed. 2-a, p. ix.

www.dacoromanica.ro
 ADIINAREA §I TIPARIREA IZVOARELOR 21

scrierea fragmentary a lui Constantin Stolnicul, tot asa

si al doilea, pe cel corespunzator. Al treilea, din editia de
la Inceput, era cam suptire si se putea adaugi fara sa se
atinga proportia. Aid crezu Kogalniceanu ca trebuie sa
innadeasca. Adause, dupa manuscriptul original, care -i fu-
sese pus la dispositie de d-1 D. A. Sturdza, cronica versi-
fIcata, lungul leatopiset rimat, al lui Alecu Beldiman, In-
chizatorul erei naivelor povestiri contemporane (1). Dadu
apoi o bucata poetica, datorita tot WI Beldiman, care fa-
cea In ea politica, urita politica de goale intrigi a tim-
puluI, dintr'un loc de restriste silit, pe care I-1 (Muse toc-
mai acea politica, in anul de crisa 1824, clnd Ionita Sturdza
i1i surguni pe la manastirI pe boierii mai coltost Urma,
reproducerea unui arz din 1821, uneia din cererile indrep-
tate atunci de partidele boierestl din Moldova catre Poarta,
reproducere dupa o revista ardeleana, care publicase, supt
conducerea lui Barit, sf documente : Foaia pentru nzinte,
iniiiul gi literaturd; dar Kogalniceanu savIrsia scaparea
din vedere de a lasa la o parte o Intreaga bucata din In-
semnata reclamatie de reforme (2). La scirsit, Intr'un Apen-
dice, se comunica un izvor care se cuvenia sa se gaseasca
la inceputul retiparirfl Letopisi(elor, Cronica moldo-polona"
a carol. cunostinta la not se datoria d -luI Hasdeu, singurul
cunoscator de literaturi slave de pe atuncI: traducerea

(1) Dupa un alt manuscript, cu vorbe destul de aspre pentru Ko-

grdniceanu, care nu le merits, nefiind dator sit §tie de existents unor
manuscripte despre care proprietaril for nu vorbiserts, p6.a, atunci ni-
mic, dadu oarecare adause, de 1nsemnatate, I. M. Kodrescu, In revista
Buciumul romin din Iasi.
(2) V. Hurmuzaki, X, p. Lxx, nota 1.

www.dacoromanica.ro
22 N. IORGA

textului polon al liti Nicolae Brzeski (1) era tot dup'd d.Hasdeti.
Poema In versuri a lui Miron Costin despre trecutul Moldovei
era luata iar dupg Archiva istorica a d-lui Hasdoil ; ea §i-ar
fi g6sit locul insrt mai bine in volumul I-iii,impreuna cu scrie-
rile celelalte ale Logoratului Miron, care, §i ele, ar fi trebuit
poate puse la un loc, iar nu leatopisetul la sfir§it, iar Cartea
despre inceputuri in frunte, ca §i cum ea s'ar putea socoti ca
un izvor pentru timpurile de aleatuire ale neamuluiroramesc,
In Moldova §i aiurea. Tocmai la cap6t avem Versurile is-
torice, pomelnicul rimat al Domnilor, pe care Dosoftei 11
compuse pentru Molitvenicul din 1681, la care s'ar fi crt-
zut Insl a se adgogi §i forma, mult mai bogata, pe care
o c6pAtA aceasta list. de Domni versificath, in Par indite
de la 1683 (2). De toate, °rail prevAzute cinci volume, dar
celelalte dotiA, destinate cronicilor muntene si unei expit-
neri cronologice, de Koaniceanu insqi, a intimplArilor
ce n'aii mai gasit cronicari, n'art ie§it nid odatrt. inteun
timp cind multe publicata §i cercet'Ziri imboggtisera cuno$,-
tintele privitoare la istoria Rominilor, Kogainiceanu, care,
pe un alt cImp de activitate, indeplinise marea facere de
bine a impropriearirii, fie §i nedesilvir§ite §i rail aplicato
a teranilor, rAmAsese in urmil si nu mai avea elasticitatea
de spirit a tineretii, ca A. se poatA pone in curent, insu-

(1) V., pentru on -ce 16murirI asupra acestel cronice si a celorlalte,

Ist. lit. rorn. in sec. al XVIII-lea, III.
(2) V. Bianu si Hodos, Bibliografia romeineasc'd veche, pp. 264 8.
Deosebirile start mai ales in adausuri la vechil Domni, dintre care unele
se potrivesc foarte bine cu documente contemporane (v. a mea Ge-
schichte der Rumanen) si in dour, versurI despre Doamna Tudosia a
lul Vasile Lupu.

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA I TIPARIREA IZVOARELOR 23

sindu-sI cuprinsul unor lucrgrI pe care, cu multg impar-

Valitate, le lliuda, dar nu le stgpinia In chip critic.

Tipg'ritorul Letopise(ilor, care era darnic de laude fatg

de aceia cgrora li se cuvenia, anuntase, In buletinul Ar-
chive/ roma nesti, lucrarea latina, prin care-sI deschidea o
bogata activitate de om de stiintg, in serviciul ideilor na-
tlonale, A. Treboniu Laurian, cunoscut editorului Archivei"
ca inginer, architect din Viena". Autorul acestui Tentamen
crigicum, scris in directia IndreptAtorilor entusiastI, dar me-
nitI la neizbinda, al limbii until' intreg popor, alcgtuitil in
cursul desvoltgriI lul de veacuri, trecu Indatg In Tara-Ro-
mgneascg, unde trebuiail oameni nol pentru noile scoff
superioare ce se intemeiase. Laurian cgpgtg de la guvernul
lul Alexandru Ghica, slab, dar cu bune intentii, catedra
de filosofie la Colegiul National, unde acest InvAat fe-
cior de pop din Ardeal, cunoscgtor bun al limbii la-
tine si al stiintelor exacte, era sg predeie In alt sens
decit zelosul, dar simplul ieromonach Poteca, ce avuse
intgiti aceastg catedra (1). In Bucuresti, Laurian, cell
avea gata un dictionar latin-romln si roman-latin, o slg-
biciune pe care o aveati multi, de mult vreme, cunoscu
pe Nicolae Bglcescu, fiu de boierinas, fost elev, la acelasi
Colegid National, al lul Florian Aaron, ce dgduse, rgzi-
mindu-se mai mult pe Engel, pretinde Kogglniceanu (2),
(I) V. G. Dem. Teodorescu, Viata fi operele 114 Eufrosin Poteca, In
Rev. pentru, istorie, archeologie qi filologie, I', p. 1 i urm.; Magazinul
istoric, II, p. 105: Vrednicul archimandrit Eufrosin Poteca, predece-
sorul mieS pe catedra de filosofie In Colegiul National".
(2) Arch. rorn., I, ed. a 2-a, p. 275: notitit despre inginerul moldo-

www.dacoromanica.ro
24 N. IORGA

o Istorie a Terii-Romdne§ti, de care va fi vorba mai departe.

Invdtase putin din lectiile altora, sfioase §i neindestuldtoare,
dar innaintase mai mutt prin cetiri personale, din cite cdrti
se puteail gdsi pe atunci pe In iubitorii de lecturd ; tot
singer deprinsese taina vechilor documents, pe care le
cduta cu pasiune. 0 aventura politics, terminate cu o in-
chisoare raspliltitoare, precum §i lipsa until' periodic in
care studiile istorice se -§1 poata grist tin loc, Ii oprise pAna
atunci de a Impdrtd§i doritorilor de a cunoas,te trecutul
resultatul cercetarii §i meditatiilor sale (1). In 1842, Ion
Ghica merse la Iasi cu o misiune politicd si Mihai Sturdza,
un bun pretaitor al oamenilor, it opri acolo, ca profesor
de geologie la Academia Mihdileand. Ghica fu acela care
duse lui Kogdlniceanu, ce scotea atunci revista, ce era se
se theme Propciqirea, dar pe care censura o prefacu In
Foaie stiin(ificei si literarci, Inert o tipdritura a Cantorei"
Ghica Insu§i era unul dintre redactori, ca §i Vasilo A-
lecsandri, un Indraznet articol al lui Balcescu despre
Puterea arntatd qi arta militant la Romini, de la inte-
meierea principalelor Valachiei si Moldovet pind acum.
Lucrarea se imparts in cloud memoril", dintre care cel
d'intaitt trateazil mai pe larg istoria ostitrascd a Torii-
Romane§ti, pe cind al doilea, ce nu-§i afla local in revista
ie§and §i apdru in periodical lui 1361cescu chiar, se ocupd

vean Al. Popovici, Intrebuintat In orasul Severin, din nog credit pe

atuncea, care ar fi fost cel mai lnv6tat dintre tog Romlnil In stiinta
istoriei nationale" si ar fi scos un jurnal fArrt succes pentru a-si its-
plati descoperirile: Dacia veche si nou6.", In 1839.
(1) Vezi schita mea despre Balcescu, In Salk din literatura romini!,
I, p. 73 si urm.

www.dacoromanica.ro
 ADIINAREA 131 TIPARIREA IZVOARELOR 25

mai pe scurt de mrtrirea si deeaderea fortelor militare ale

Moldova Ea urmgria tinta destept6rii si intrtrirri sentimen-
tului national, arAtind ca mintuirea sat mai mult In alca-
tuirea unei armate bine organisato decit In credinta nestrg-
mutat6, si doveditI prin zilnice injosiri, fatA de Puterea
protectoare. Folosul ci supt acest raport a disprtrut astrtzi,
dar istoricul unei epoce cu mult mai bine ajutatrt in si-
lintele sale care cunoasterea istoriei romrtnesti, eamine
Alma de boettia informatiei : acest tin6r ce trecuse abia
de dougzeci de ani, care rfavea la dispositie nici o insti-
tittle publicrt, in care s5, se cuprindrt tiprtrituri, manuscripts
si acte relative la trecut, intrebuinteazg, pe lingrt card strg-
ine, foarte rare, ce ating in treac6t, istoria noastrrt, docu-
mente de cea mai mare insemnatate, si nu mai putin de case
cronici, dintre care cinci muntene. Scurta prefata e pling
de avint ; din cele d'int`diti rinduri so vede ce largl idole-si
Meuse BAlcescu, un om far, §coalg si frtrA media stiintific
sart intelectual, despre stiinta in care, cu toatI dorinta de
a se face folositor, el nu se vedea decit ca tin umil lu-
crAtor, dtruia nu i-ar fi ingaduit mrtcar a se gindi la scri-
erea acelei istorii national° care, In gindul lui, ca si in al
lui Kogillniceanu, trebuia sä fie un sfint chivot pentru po-
porul romanesc.
Peste doi ani, tipografia Colegiului National Incepe sa
tiOreasdi in elegante fascicule In 12 Magazinul istoricu
pentru Dacia", care purta ca redactor de capetenie pe La-
urian, cu titlul lull de profesor, si numai in al doilea rind
pe fostul cadet, care nu era si n'a fost nici-odatrt, in scurta,
nenorocita, dar harnica si roditoarea lui viata, alt ceva de-
cit Nicolas Balcescu. Yn colaboratii Irtsate far5, lamuriri e

www.dacoromanica.ro
26 N. IORGA

bine sA, se deosebeascA totdeauna partea ce revine fiecA-

ruia dintre tovarAsii de lucru. DacA strAbatem pentru a-
cest scop cele duel volume care lesir6 numai In curs de
doi ani In 1845-6 aparurA trei volume, , vedem rApede
el articolele iscAlite cu initialele lui Laurian formeazA
numai o mica parte din bogatul si variatul material. El,
Laurian, avea stApinirea lui asupra limbii latine, asupra
epocei clasice, In care simtia atita bucurie sA ni aseze o-
riginile, suite sus de tot, pAnA In trecutul legendar al Ro-
mei fabuloase : contributille sale privesc epoca de tot veche
din viata poporului romAnesc sail cautA anumite lAmuriri,
izvoare not archeologice, gAsite de Laurian Insusi sail de
altii. Astfel, el dAduse in volumul d'intAiA o privire asupra
timpului de pAnA dupA loan de Hunyady si regalul sail flil, cu
multA citare de izvoare in original, mult tendintA patrio-
tick cu mult IndrAznealA chiar dar aid si censura lui Bi-
bescu merits a fi l'audatA fatA de censura mult mai aprigA a
lui Mihai Sturdza , cAci la sfirsit el se lncumeta a vorbi,
nici mai mult nici mai putin, de despotismul arbitrar"
care, cu toate IndreptArile sgvirsite in timpuri mai noi,
continua sA apese provintele romine cele de a dreapta
Dunarei". In volumul II se descrie, intr'o forma destul de
plAcutA de aceasta data, o cAlAtorie dupA inscriptii romane
filcutA de-a lungul DunAril. 0 istorie a Banatului Timi-
soarei, note asupra trecutului ardelean, Isl gAsesc local in
urmarea publicatiei.
Din partea lui, BAlcescu redacteazA Prefata, Magazinu-
lui", care e de o lArgime de vederi, de o soliditate de in-
formatie si judecata pe care nu le-ar putea astepta nimeni
de la un tinAr fArA scoalA, hrAnit cu. lecturi IntImpliltoare,

www.dacoromanica.ro
 ADIJNAREA sr TIPARIREA izvoARELoR 27

intr'o biata tars, ce se ridica abia, in grele imprejurari

externe §i interne, din amorteala lungilor ei nenorociri.
El incepe constatind ca virtutile ce lipsesc RomInilor nu
se pot dobindi pe nici o tale mai sigur decit cercetarea
dezvolttirii for istorice, care poate singura inlatura tome-
rile de nimic §i nadejdile de§arte", de care contemporanii
scriitorului se laser' prea adese on stapiniti. Yn trecut so
vad, spre mingliere, icoane mai glorioase, dar iarasi, spre
imbarbatare, suferinti mai marl, pe care trainicia neamului
le-a infrint insa, §i a trait mai departe. Dar o asemenea
opera de §tiinta si de educatie nationals nu poate fi numai
un sir de oarecare intimplari politics sail militare, uscate,
Fara nici o coloare, Ears nici un adevarlocal ; nu trebuie
sa se ocupo de oarecare persoane privilegiate, dar sa ni
arate poporul romin, cu institutiile, ideile, sentimentele si
obiceiurile lui in deosebite veacuri". Dupa aceasta afirmare\
energica §i clara, pe care cel mai Innaintat din istoricil de
astral ar putea-o iscali, Balcescu insists asupra faptului
ca trebuie do cautat §tirile adevarate la izvoare originals"
§i incepe sa insire pe acestoa, din care nu uita nici unul.
Poesii, legi §i acte oficiale", intaitii, pe un timp cind se
incepea munai culegerea poesiilor populare (1). Balcescu,

(1) VezI P. V. Hanes, Alexandra Russo, Bucurestl, 1901, p 104 si

urm. si observarile d -lul G. Bogdan-Duica, In Convorbili literare pe 1901.
De fapt, lucrul st5, asa. Importanta poesiei populare a inteles-o Intalio,
ca istoric, Constantin Cantacuzino Stolnicul. V. Iorga, Operele lu) Con-
stantin Cantacuzino, BucurestI, 1901, p. 65: Cantecile carele vestesc
de vitejil ail de alts fapte ale Domnilor si ale altor vrednicl oamenl
ce all lucrat, carer duptt la Maar' si dupa la altl antatori auzim".
ApoT Nicolao Vacarescu a strins astfel de cintece, pe care le-a si imi-

www.dacoromanica.ro
28 N. IORGA

care cetise si el ceva si despre frumusetea si Insemna-

tatea de informatie a cintecelor poporulul, scrise in acea
largh carte vie care e inima multimilor dintr'o vreme,
indeamnIpe cetitoril Illagazinului sa".-1 imbogliteasa si prin
culegerea acestor poesil. Noi cerem spre aceasta ajutorul
tuturor celor ce, locuind pe la tall, pot mai cu lesnire a
le culege si a ni le ImpArtasi." CR priveste actele ofi-
ciale": ccirtile dotnneVi, zapisele si poruncile, pe acelea
putea A, le ggseasca, galcescu, sail pe la prietenil sal de
>scoala, si de viat6, in cercul tinerilor boieri, cari se ridi-

case mai presus de prejudecAile clasei for si tralati frg-

teste, In societ6ti de redesteptare politicA si culturalg, cu
alti tineri ce nu figural" In aceiasi paging de archontolo-
gie sail nu erail de loc cuprinsi in acest catastif al ale-
silor prin dreptul de nastere. Ion Ghica vorbeste in Scri-
sorile sale (1) de zilele pe care le-ar fi petrecut acest poet al
trecutului stfabiltind documentele adunate de repausatul
cApitan Cornescu Olteniceanu" (2), ada'ogind ca', aceste docu-
mente ar fl trecut apol, prin cumpgrilturi, de sigur, in sta-
pinirea episcopuluT Dionisie al Buzgalui. Biblioteca episco-
pului Dionisie se afig acum la Academia RomIn'a, dar nu
still sii se fi cumpilrat cu ea un mare numiir de documente
atit de importante. Aiurea inc decit la boieri putea s'a
gaseasca BAlcescu materiale de acestea, care, supt aparenta
for de formule stereotipe, de fraseologie moartA si de afa-

tat in opere propriI: mss. la Academia Romina. Totl ceIlaltI yin

mai pe urmrt.
(1) P. 681.
(2) Chpitanul C. Olteniceanul" se af16, IR lista pronumerantilor 10
Lesviodax, la Istoria bisericeascii: v. p. 478.

www.dacoromanica.ro
 ADIINAREA kg TIPARIREA IZVOARELOR 29

ceri materiale ale zilei, cuprindeail nepretuite stiri asupra

institutiilor, deprinderilor, datinilor de odinioarI, si nu
arare on lrtmuriri curat istorice, de cea mai mare insem-
natate. Pe atunci mrtnastirile cele inchinate si cele de
Cara aveatl adevarate comorl documentare, care pe urmil,
Ia secularisare, filcutil in imprejurrtri delicate si poate frill
ingrijirea ce ar fi trebuit s6 se pule, pentru a opri In-
straina'rile unei averi ce ajunsese acum a Statului,
Impr'astiat, oprindu-se numai In parte la Archive. 1351cescu
intrebuinteaza in Puterea Artnatci documente ce se aflat'l
In sacii de hirtii vechi ai m4nrtstirii Arnota, ai Bistritei
oltene; dar in Magazin sint date altele do toate sint
destul de multe si luate tot Intr'alespe care le copiase
in Archiva Statulta, ce avea pe atunci ca director pe
Joan Eliad, seful Arhivei printipatului Valahii (1)". Aceastti,
Archivil, a principatului muntean numai, fusese organisatrt
odatA cu celelalte institutii pe bash modern6, europeara
de reformatorul Chiselev : cea mai mare parte din fonduri
fusese luatit de Ia Mitropolie. in adevrtr, In trecutul mai
indep6rtat, actele ce meritail, dup6 ideile inguste ale vremii,
s6 fie ptistrate, erail depuse sail in Vistieria Domnului
precut-LI s'a filcut si la Turci, sail la cea mai solids, maT
veche milastire sail bisericil din partea locului. Asa Cimpu-
lungenii, cari fusese dintru'ntrtiti colonkti sari, isi aveari hir-
tine tIrgului la milnristirea strAveche a catolicilor, si la 1832
boieril munteni arAtail lui Chiselev acestea: tiut va fi Es-
celentiei Voastre ca archiva acestul printipat din vechime art

(1) Lesviodax, 1st. bisericeascd, p. 473.

www.dacoromanica.ro
30 N. TONGA.

fost la Sf. Mitropolie de aid" (1). Supt clrmuirea iui Chiselev

se alcatuise Inca o anume comisiune pentru stringerea de
izvoare spre luminarea geografiei Si a istoriel Orli" (2).
Inca suet Domnia lul Alexandru Ghica, Adunarea ob§teascrt
hotari sa, se rinduiasca o comisie pentru cercetarea §i co-
piarea in condid a documentelor manastire§ti flied deose-
bire, ramiind ca apol pe temeiul for sa se alcatuiasca o
istorie a Domnilor cu privire mai ales la fundatiile for re-
ligioase, §i Eufrosin Poteca Incepuse In singura'tatea egu-
meniei sale de la Gura- MotruluT, o istorie a milnastirilor
Valachiel ", care n'a fost dusa, dupa 61 se pare, mai departe
decit prefata (3). Florian Aaron, dascalul de istorie de la
Sf. Sava, vorbe0e In paginile de lamnriri puse Innaintoa
Manualului" sati de istorie munteana, despre uncle acte
inedite ce i s'ail Impart4it, cred, de Poteca, pe care nu -1 nu-
me§te Insa, despre un extract do actele mlnastire§ti ce
ni 1-ail inlesnit un bun patriot". in sfir§it, Paharnicul Ale-
xandru Geanoglu Lesviodax, care tipari la Carcalechi, ti-
pograf al Culla", In 1845, o traducere din grece§te a Is-
torid bisericW,I pe scurt", terminatil Inca din 1842, In-
trebuinta actele scoase la iveala, puse in circulatie de cer-
cetarile filcute grin maraistiri do la Regulament incoace.
In studiul s itI asupra situatiel vechi a Mitropoliel muntene
Si in lista sa de Mitropoliti gi Episcopi, el se razimil pe acte
inedite, cuprinse In Condica Sfinta a hirotoniilor din Bu-
curet,I, In condica manastirii Cozia. A,a stateaa lucrurile
(1) llurmuzaki, Supl. It pp. 386 -7, No. 285.
(2) Florian Aaron, Manual de istoria principatului Romania,
BucurestI, 1839, p. 206.
(3) G. Dem. Teodorescu, 1. c., p. 35 si urm.

www.dacoromanica.ro
 ADIINAREA I TIPARIREA IZVOARELOR. 31

la 1845, si Balcescu, care cunostea multe documente, avea

de gind sa le strecoare pe rind In paginele revistei ce
deschisese, si In care, cu toata grabnica Intrerupere din
1847, apkrurk, totusi unele din tole mai interesante acte
privitoare la trecutul Teril-Romknesti (1).
Pe vremea lul Blilcescu toata bogalia Archivel consta
In vre-o sapte sute de hrisoave si alto acturT diploma-
tice interesante": autorul cuvintului de deschidere, care le
vkzuse pe foarte multe dintre ele, pomeneste si acea con-
dick brincoveneasek do socoteli, pe care a tipkrit-o apoi
Aricescu, ca director al unor Archive noun, orinduito pe
o bask mult mai largl, si Condicile fanariote'.

Bklcescu nu se gindia ins numai la izvoarele diploma-

tice romknesti ale istoriei Rominilor. El nu cklittorise Inc,
nici-odata pknk la vremea clnd isi scrise lnsemnata Pre-
fatk. Dar el stktea In rela0i stiihtifice cu conducktorul Pro-
'Asir& ciuntite de titlu, si de bunk samk ca la aceasta
(1) In Puterea Armatci se pomenesc dour', documente de o deosebita
importanta, din care so qi comunica extrase, far& ca pe urma Intregul for
sa fi fost dat la lumina aiurea. Unul, de la Petru fchiopul, vorbeste de
strajeriT de la vadul Dunarii, can supt Patrascu-Voda lasara pe pri-
beg! sit se strecoare In tarn. Al doilea priveste pe unul din Rominil
cart mergeati O. se inchirieze ca ()gas' In departata Europa." turbu-
rata de rrtzboaie, Oita In toara Brandiburulul", adeca in Prusia. Un al
treilea se raporta la una din cumparaturile de sate ale luT 1Iihai-Voda,
fault& aceasta In clipa iesiril din Domnia acesteT tarT, In timpurT de
multi strlmtoare si scirba de toate partite", cu banT din leafa ostasi-
tor, ce se Invoira la aceasta jertfa, Intru iertarea pacatelor prin ru-
gaciunile calugarilor la Bistrita, care primise darul. Cf. Inds, pentru
acesta, o Intarire anterioara in Tesaurul luT Papiu, 1, pp. 391-3.

www.dacoromanica.ro
32 N. IORGA

data Discursul introductiv de la Academia MilAileanr,, pu-

blicat §i In aceasta revistA, era gata tiparit in fruntea volu-
muluII-RI din Cronici, ce trebuia sg apar6 abia molt ma! tirziti:
in adev5r,hIrtia de la foaia de titlu (1) si de la Prefatil e
alta, mai rea decit pentru restul volunaului, pe clnd litera
e mai bunk, mai noun; Ia sfir§it, Apendicele cuprinzind
adausurile luI Nicolae Costin §i ale compilatorilox mai in-
nainte de dInsulse del in litere ca ale Prefetei, dar pe o
Mil hirtie albAstruie. De altmintrelea, pe foaia care pre-
cede titlul interior al acestui velum I-lil, iesit Ins dupe
celelalte, din causa greutatii marl' a rucrului, se cete§te a-
ceasta insemnare: textul tomului I este tipArit la Cantora
Foiei sh'te§ti §i Institutul Albinet Romgne§ti, acum intru-
nite; prefata §i apendicele la Tipografia Bucimnului Romin".
Cum ie§ia ceva din Lelopisip, se trimeteati exemplare din
fascicula% vol. II a ieit astfel In douh% fascicule§i la Bu-
cure§tY, Magazin/141W istoric, care era magazin §1 In alt sons
decit cel §tiintific §i cuprindea un slab germene do librarie
curat rom5.neascrt: astfel se anuntrt aparitia unei Orti din
culegere §i punerea eIln vInzare la redactia" din Bucure§ti,
In vol. 1V, din 1847, al revistei In! BilIcescu §i Laurian. Ce-
tind discursul, §i Inni-iltiltor §iplin de invritAminte, al ha Ko-
gillniceanu, se lamuri istoricul muntean asupra faptului ell
izvoarele externe ale istoriei noastre se aflil prin bibliote-
cele§i archivele publice §i private ale Transilvaniei, UngarieT,
Poloniei, Venetlei, Moscvei, Petersburgului §i Stockolmului".
Clteva din aceste izvoare se comunicara de stiliniT cu
(1) Care nu fu Insil suprimatI pentru aceasta, ci mai ie0 citva timp.
Cf. discursul d-lui A. D. Xenopol despre M.. Kogillniceanu (Discursu-
rile de recep(ie Ia Academia Romina).

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA ySI TIPARIREA IZVOARELOR 33

cari, prin Laurian, revista statea In legatura. Rominul arde-

lean anunta pe rind in buletinul bibliografic al Magazinului"
culegerile de izvoare, pe care pe Intrecutele le (Mead la lu-
mina, Sasii si Unguril din Ardeal, cuprinsi de un zel stiintific
si patrioticin apropierea marelui an de regenerare singeroasa:
1848. Prin notitele lui Laurian aflara doritorii de cetire si
cunoscatorii de nemteste acestia mai rail de publica-
rea Magazinului lui Kurz, a unei alto reviste, care era
menita la o viata funga, si foarte folositoare : Archiv des
Vereins fiir siebenbiirgische Landeskunde", precum si des-
pre tiparirea colectiei lui KenAny, cel mai mare eclectic-
nator de documente din Intregul Ardeal si unul din eel
mai luminati, mai priceputi si mai lipsiti de partenire din-
tre istoricii, ce se tot Inmultiati, al' acestei provincii, ec-
lectic) pe care, supt titlul de Erdeyorszag tortdnetei tara",
o scotea Impreuna cu Kovacs. In ajunul lunilor de lupta
inviersunata, se parea ea se deschide o noua epoca de lucru
comun pentru cultura, de recunoWere si pretuire a nationa-
litatilor, dusmane In trecut si menite sa fie Inca mai dusmane
In viitor, intro sine. Kurz, care daduse In Magazin, In
Spicilegium marturil straine de cea mai mare importanta
pentru istoria noastra, se racu si colaborator la Magazi-
nul istoric §i donator al Museului nostru, ce Incepea sa, se
alcatuiasca, In acelasi mitt de munca civilisatoare, care
era Colegiul National supt directia unui om ca Petru
Poenaru, unul dintre elevii lui Lazar si unul dintre se-
cretarii lui Tudor Vladimirescu. Kurz dildu un portret In u-
leill al lui Mihal Viteazul,. In care Balcescu nu recunoscu
pe eroul sail, dar care facu sa se adune multa lume pen-
tru a-1 vedea In odaile directorului Poenaru : un German,
3

www.dacoromanica.ro
34 N. IORGA

dr. Meyer, inspector al carantinelor (1), ce se afla de trig-

sprezece ani In tall, aduse cu dinsul dania, §i foaia ger-
mana din Bucure§ti, Bukarester deutsche Zeitung", care
se tiparia la Winterhalder, public, scrisorile de donatie.
Un articol, foarte frumos documentat i lucrat cu o ingri-
jire deosebita, lumina In paginile Allagazinului publicul ro-
mariesc asupra vicisitudinilor unei casatoril de tinereta
a lui Petru Schiopul, Domn muntean, cu o Unguroaica
din Ardeal, fata lui Nicolae Cherepovich §i ocrotita Craiu-
la' Ioan-Sigismund. Din Kemeny §i Kovacs traduse un
Cost. Romanil" citeva acte ungure§ti de la Mihai Vitea-
zul §i un protocol de diets a lui, pe cind el era acuma
Craiul" de peste munti.
Dar Laurian, cit statuse in Viena, vazuse deschizindu-i-se, ca
§i lui Eudoxiu Hurmuzaki, portile, pecetluite pentru cerceta-
torii obi§nuiti, ale Archivelor In care Casa de Austria 'As-
tra, In nesfir§it de multe documente, amintirea trecutului
el. in 1847, Magazinul" tipari, din aceasta recolta a in-
ginerului-architect" de odinioara, un §ir de acte privitoare
la cucerirea §i alipirea Olteniei care provinciile austriace
§i la dorintile boierilor munteni iubitori de crestinatate al
timpului, In fruntea carora s'a gasit intr'un moment croni-
carul Radu Popescu, un Mare-Vornic al lui Nicolae Mavro-
cordat ; urmara documente privitoare la politica imperials
a lui Sorban Cantacuzino §i a urma§ilor sal (2). Se mai
fagaduia o serie de Acta Extera lamurind iara§i asupra
dozbaterilor cu boierii in privinta viitoarei organisatdi a

(1) V. Bukarester deutsche Zeitung, nl. din Mil Novembre 1815.

(2.) Vol. IV qi V din Magazin".

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA 5I TIPARIREA IZVOARELOR 33

nouei Valachii Austriace". Dar aceasth parte din lucrurile

adunate de Laurian n'a mai vazut lumina in revisth.
Cu atita ins nu era multhmit Bhicescu. El ar fi voit
o cercetare deplinh si in toate phrtile, care sh dea viito-
rului istoric al poporului romanesc putinta de a vorbi
despre toate in cunostinta deshvirsith a imprejurhrilor. Si
el intelegea In ce chip s'ar putea indeplini aceasth, sarcina
preghtitoare, care cerea imense cheltuieli de calgtorii si ti-
phrire si silintdle de jean. Indelungate ale mai multor oa-
rneni sthpiniti de dorul stiin VI si de iubirea pentru neam.
Mijloacele noastre nu ne iarta a intreprinde ch,16torii prea
dephrtate ca sh adunhin toate cite se pot ghsi. Spre a-
ceasta parerea noastrh si a mai multor Romini ce se into-
reseazh la istoria natiei este de a se Intocmi o sotietate is-
torich, care sh alba fondurile trebuincioase ca sh poath tri-
mite oameni in-fleosebite Orli duph asemenea descoperiri.
Peste putin vom publich un plan pentru o aseamene aso-
tiatie. Noi nadsajduim ca si guvernele romine vor Imbr5,-
tip cu inimh aceasth, lucrare folositoare si vor inlesni mij-
loacele pentru culegerea documentelor." Cuvinte patriotice,
intelepte si, cind ne gindim la cele ce ail devenit asthzi
o realitate binecuvintata, profetice. Pare Ca oamenii cari,
ca BAlcescu, mor tineri, vhd mai departe cu sufletul In vii-
torul care pentru viata for e inchis.
Balcescu, care recomanda o mare culegere de documente
interne, pe care o astepthm inch astazi, duph ce atitea
s'aii instrainat, risipit si distrus o adunare de hrisoave",
stria el, este dar neaphirath" , strinsese si cronicile Torii-
Romanesti, Inch, o categorie de izvoare, pentru a le public
In revisth, necrezlnd ch. poate Incerca o editie complecth ca

www.dacoromanica.ro
36 N. IORGA

a lui Kogillniceanu. Se dadura pe rind in Magazin: Cronica

lui Stoica Ludescu, a lui Constantin Capitanul, un rdspuns
polemic, pe MO o prelucrare, in care Ins editorului II
era iertat sa vada, un original, apoi Memoriile lui Radu
Popescu, fail a se stabili Ins autorul lor, Cronica ace-
luia§i boier, ca scriitor oficial de letopiset, alta, Cronica o-
ficiala, anterioara, a lui Greceanu. Pe linga aceste scri-
erl privitoare la trecutul muntean, o variants a as,a-zisei
Cronici a lui Mustea, pe care Balcescu se gindi sa o ti-
pareasca tocmai pentru ca, o vazuse ca lipse§te din colectia
tovaraplui, §i Innaintaplui sail, de lucru din Iasi. Cu a-
ceasta nu se istovia materialul narativ cuprins In manus-
criptele de care putea sa dispute tiparitorul cel d'intaiti al
povestirilor vechi despre principatul Terii-Romane§tI ; In
Prefata, Balcescu pomene§te §i opusculul lui Nico]ae Ruset
care Nicolae Mavrocordat, a carui domneasca spits de
neam o ldmuria, aratindu-1 ca pe un vechifi consingean
al supu§ilor sal, §i Genealogia Cantacuzinilor de Banul Mihai
din aceasta familie, Genealogie din care a scos lamuriri
pentru anumite din micile lucrari biografice cuprinse In
Magazin, precum pentru altele a fost inspirat §i sustinut
de cronicile moldovenWI, acum tiparite ; §i lucrarea de
lauda inchinata WI Constantin Mavrocordat de doctorul
Depasta, §i Cronologia" Clucerului Dumitrache care s'ar
putea 0, fie deosebita de istoria razmeritil de la 1768-74
a acestui boier cu carte, dar fara multa pricepere. Pe Rugg
aceste isvoare care sail tiparit pe urma §i despre care
s'a vorbit mai pe larg (1), Balcescu mai pomene§te §i al-

(1) V. 1st M. rorn. in secolul al XVIII-lia, la numele autorilor,

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA BSI TIPARIREA IZVOARELOR 37

tele, ce nu se mai pot gasi acuma sail de rostul ca-

rora nu s'a dat Inca : asa Cronologia de la VIrset", despre
care nu se arata nimic mai mult, Cronologia Iancului-
Voda", a lui lancu Hunyady, un Veda" §i el In Ardeal;
cronici care nu pot fi vechi, dar ar folosi, fara Indoiala,
fiind cunoscute: Balcescu Insusi nu le vazuse poate, si exis-
tenta for Ii va fi fost revelath' de Laurian, care nu le In-
trebuinteaz6 Insa In Istoria Rominilor ce a scris pe urma.
Printre aceleasi manuscripte ascunse Inca sail pierdute,
sint a se socoti cronica anonima a Terii-Romanesti de
la 1595 pana la 1730", de sigur insa o compilatie, fara
insemnatate pentru tot timpul mai vechiil, prelucrarea in
greceste care expunea, dupa cronicele straine §i nationale",
istoria Terii-Romanesti de la 1200 pana, la 1618 si care
ar putea fi de o mare Insemnatate dad, s'ar razima pe
partea de dupg Attila a marei opere redactate de Stolnicul
Cantacuzino; parte care exista pe la inceputul secolului al
XIX-lea, cad Naum Rimniceanu citeaza pe Constantin
Cantacuzino pentru vremile Imperiului vlacho-bulgar (1).
Apoi scrieri mai Indoielnice sail mai putin importante decit
acestea: o Cronologie" a lui Pirvu Cantacuzino si aceia a
lui Naum Clococeanu ierodiaconul (2).
Balcescu doria sa mai adune In noua revista inscriptii,
monumente si scrieri care zugravesc obiceiurile private",
izvoare pentru cultura poporului nostru In trecut. Inscriptii
(1) C. Erbiceanu, Cron. °red, p. 245: ',Arcs lap 'Aaity xat 111.rpoc,

sqe iipu*Cofics; of applot, axov TEva iooatexv, xatek ,Criv Ti4tv 6e07conichg;
Ntx. Xov. xca npOP. KOLVT. Tot asa, la p. 246, se citeazii, qi Cantacuzino
peutru Scaunele vechi ale Barrie' Oltene.
(2) Magazin, I, p. 11.

www.dacoromanica.ro
38 N. IORGA

se tiplirirg de Laurian, care poate fi socotit ca intemeie-

torul epigrafiei romgnesti, cu toate protestgrile lui Bolliac,
ce §1-ar fi insu0t bucuros el aceastg calitate (1). Cit pri-
ve§te monumentele, urmele materiale, ele art fost descrise
tot In articolele lui Laurian. In privinta izvoarelor relative
la culturg, Bglcescu trimetea In prefatg la traducerea de
curind apgruta a cglgtoriei lui Macarie de Antiochia, ra'rg,
a mentiona Insa articolul lui Negruzzi din Archiva ro-
maneascg".
Editorul de cgpetenie al Magazinului" ggsi In 1847 pri-
lejul de a se duce la Paris, nu pentru studii diplome
nu se cereati pe atunci pentru situatil sociale, §i deci ca-
pgtarea for nu forma mobilul de cgpetenie al expatrierii
tinerilor, ci pentru cercetg,ri de bibliotece, la care ar fi
adaos §i explorarea Archivelor, dacg ele ar fi fost deschise
po aceastg vreme. Articolul despre lupta de la Cgluggreni,
Infrtti§atg In deosebi, Si nu ca un capitol desfacut din ma-
rea Istorie a lul Mihai Viteazul, e datat din 5 0 23 Ia-
nuar 1847, Paris. La Bellevue, In August, fu redactat un
alt articol, apgrut In volumul al VI-lea din Magazin, acel
despre portretele lui Mihai, descoperite de Balcescu la Bi-
blioteca Imperialg. Anul al V-lea nu mai dg nimic de la
dinsul, decit cronici pe care el le comunicase. Sarcina pu-
blicgrii Magazinului", aceastg, Intaie revista pur istorica
a Rominilor 0 nu numai atIta: singura, fiind-ca de atunci
pang In zilele noastre de lumina nu s'a mai incercat o pu-
(1) Articolele de anticitAtl ale lul Laurian se traduceaa §i in nenite0e
§i apfireafi In foaia germanft din Bucure0I: Bukarester deutsche Zeitung,
la care Bolliac trimese Intr'un rind o intimpinare, din care, cel pupil
in traducerea nemteasca, nu se Intelege nimic.

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA §r TIPARIREA IZVOARELOR 39

blicatie periodic avind de stop numaI primirea studiilor

despre istoria nationalA, aceastA sarcinA cade exclusiv a-
supra lui Laurian. Acosta introduce literele latine Inc A din
al IV-lea volum, dupa, tipArirea in cirilice a cronicii de la
Inceput; traduce un articol trimes de Kurz, dA o notitA
despre Scrisorile principeldi de Ligne, iscrtlitA ,,E. P.", cola
ce Inseamna, Eugeniu Predescu, un colaborator Inch la
IntAiul volum d. Predescu, mal tirziil membru la Cur-
tea de Casatie, a ajutat apoi si la Tesaurul lui Papiu ;
scoase la luminA documentele sale copiate in Viena,
reproduse din Engel importantul mer6oriu pe care 1-am
atribuit (1) callugli-uluI Del Monte, agent imperial In Tara-
Roma'neascA, si adause notice bibliografice despre cArtI
iesite In strainAtate, atingind trecutul sail presentul
romilnese. Apo!, In ajunul miscArfl din 1848, Magazinul
1;1 opri pentru totdeauna aparitia, dupA ce arAtase ca o
revistA istoric e cu putinta si la Romini si cA slut for-
tele trebuitoare ca s'o hrAneascA. Tot o datA, tipArind si
materiale moldovenestI, luind de la Costachi Negruzzi o not
despre stirile privitoare la not ce se afla, In Istoria Rusiei
de Caramzin, primind documente din Moldova de la A. D.
Sturdza, colaboratorul Archivei Romcine;sti, ajutind la cu-
noasterea lucruldi istoric ce se Indeplinia in tara vecing, el
ajutase, ca si Dacia literard, ca §I Foaia stiintificei si literard,
ambele din Iasi, ale lui KogAlniceanu, ca si Foaia pentru
minte, inimd si literaturet a lui Barit din Brasov, Unirea de
ieri si cine stie ? poate Unirea de mine.
E interesant si titlul Magazinului": el e consacrat stu-

(1) Cronicele muntene, pp. 127-9; 1st. lit. rout., I, p. 162.

www.dacoromanica.ro
40 N. IORGA

diului celor petrecute in intreaga Dade" : el rAspunde

astfel Daciei literare" a lui Kogainiceanu, care arat/ §i in
Cuvintul de introducere al revistei sale c5, o intelege ca
un centru de adunare, prin trimeteri directe sail prin re-
produceri, a celor mai bune lucrAri literare produse In
teat/ Rominimea, §i care dildu in Buletine informatil des-
pre intreaga mipare cultural/ a neamului. Inginerul Po-
povici se gindise, cum am vAzut, s5, dea la lumin/ o re-
vista istorica purtind iarg§i titlul Daciei, care st/tea in
gindul tuturora Si insemna alt ceva decit odinioar5, pentru
un Sulzer sail un Fotinb, la cars ea nu era decit o remi-
niscent/ archeologica.
Ace 141 cuget, aceimi simtire precede la toate popoa-
rele, In timpurile noun, de con§tiinta, alcAtuirea materiabl,
desAvir§irea visibilit a aceluiqi corp politic. !litre 1830 §i
1859 au existat un Domn moldovean §i un Domn muntean,
o capital/ la Blicure§ti si una la Ia§i, un steag la dreapta
§i altul la stinga Milcovului, dar ale§ii sufietului romanesc
s'ail adunat In acelea§i societAti, ail condus aceia i mi§care
cultural /, ail urmat acelea§1 norme de limb/ §i de ortografie,
ail scris pentru acela§i public, care in opere literare §i §ti-
intifice n'a vrut s/ cunoascA granita,nici aceia, stilpitI
cu munti ve§nici, ai Carpatilor. In treacdt, e bine sa se in-
semne acest punct de vedere.

Dupl Revolutie, care-i dAdu la iveala boala ascuns/ pAn/

atunci, B/lcescu nu mai tip/ri decit putin. Astfel, rAzi-
mIndu-se pe cuno§tintile sale despre trecut, el trata chestia
social/ a ter/nimii in Question economique, tipgrita In Paris

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA QI TIPARIREA IZVOARELOR 41

la 1850 si trimese In 1855 pentru Romania literary a lui

Vasile Alecsandri littzvan-Vodcl, un capitol din Istoria lui
Mihai : cu alcAtuirea acestei opere de cApetenie, pe care n'o
putu mintui, necum s'o vada tipAritA, Iii cheltui el ul-
timele lui silinte de bolnav, lovit de moarte.
Laurian, care nu se amestec& de loc in intimpl'arile de
la 1848, fiind un revolutionar, si Inca unul din cei mai ne-
crutAtori, din cei mai utopici, numai pe terenul stiintific,
al prefacerii limbii dupg norms radicale, trecu in Mol-
dova, uncle avu supt Grigore Ghica, un patriot Innaintat
o nobilA figurA, rolul de conductor al scolilor, cu titlul
de inspector general al scolilor din principatul Molda-
viei", pe care rol Il tinuse supt Mihai Sturdza, ca sfatuitor
gi ca membru in Comisia scolara, cumpAnitul statistician
Nicolas Sutu, un Fanariot" prudent, un iubitor de auto-
ritate i un luminat beizadea,. Postul eel noil fusese treat,
probabil, In urma dezbaterilor unei noug Comisiuni de or-
ganisare a InvatAmintului, format5, dupa ocupatia ruso-
turceascg, in 1850 (1).
Para atunci istoria Rominilor nu se predase in Moldova,
cursul lui Kogalniceanu la Academia Mihaileang, find In-
data Intrerupt. in Tara-RomAneascg, In Romania, cum in-
cepuse a se zice, cunoasterea trecutului terii se socotia
mai de nevoie si mai putin periculoasa. Inca de la 1828,
unul din Invatgtorii dupg metoda noun lancasteriana in pro-
vincia principatului, Gr. P. Plesoianu, care, gindindu-se la
caracterul alilodidactic al sistemei lui Lancaster, se intitula

(1) Mentoires du prince Nicolas Soutzo, Viena, Gerold, 1899, 131)-

122-3, 187.

www.dacoromanica.ro
42 N. IORGA

profesor de Imprumutata invAtilturg al scoalelora ratio-

nale din Craiova", Meuse loc in earticica hil ilustratA: Cele
dintiiil cunostinte", si istoriei Romlnilor, pe care o po-
vesti in vre-o zece pagini, cu multi bungvointA, Ins5,
alandala. Lucrul era totusi asa de rar, Incit Kogillniceanu
trecu pe istoricul" Plesoianu In lista bibliograficsa a lu-
crAril sale istorice In frantuzeste, tip'aritil putin dupa a-
ceasta la Berlin.

Peste civa ani, Impartia un apel pentru tipArirea unei

intinse Istorii a Terii-Romilnesti profesorul de istorie uni-
versala de la Colegiul National, Florian Aaron, despre care
descop6r In Enciclopedia Rominei ca venise din Ardeal ca
(lased la Craiova, Innainte de Plesoianu, c5.-si ocupa, locul
din Bucuresti 00, la miscarearevolutionar5, si, Intorcin-
du-se dupa potolirea turburArilor, trecu mai trtrziti la Uni-
versitate, unde, peste un alt InvAtat": CernAtescu, fu pre-
decesorul mien ca profesor de istorie general (1). I se
rgspunse destul de bine, Intr'un timp cind Lesviodax gAsia
amatori, plaind innainte, pentru Istoria sa bisericeascA piny
si Intro zetaril Paharnicului I. Eliade" si aceia din tipo-
grafia Curtii a dumnealui Pitarului Zaharia Carcalechi" si
strecura Intreaga editie cu mai bine de jumUate de secol
Innaintea timpurilor cind n'am ajuns a vinde douazeci de
exevzplare cetit1 bine: doucizeci din Acte si Fragmente
cu privire la Istoria Romlnilor", si din Studii si docu-
mente". La 1835, din tipografia lui Eliad, apArea IntAiul vo-
lum din Idee repede de istoria printipatului Varii-Ro-
(1) Aaron ar fi murit in 4877. Articolul despre el e pus in Enci-
clopedie gresit la eAron, cind trebuia la <Aaron..

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA V TIPARIREA IZVOARELOR 43

mlnesti". in Prefata, cimpul de tratat era impartit destul

de bine : o epoch veche", de la descalecarea coloniilor ro-
mane in Dada", pana la intemeiarea Statulul muntean; o
epoch mijlocie", mergind de la aceasta data, pe care 1i-
reste ca Aaron nu putea s'o fixeze cum trebuia, pana la
1520, Inceputul, dupa dinsul, al cufundilrii mai adInci In
tirania turceasca ; apol, Intr'o a doua subImpartire, pana la
era «Fanariotismului», deschisa la 1716 ; era noun se
opria pentru o divisie secundara la data de reorgani-
sare de 1830. Cartea era fara Indoiala Insufletita de pa-
triotism, si multi vor fi cetit miscall In sufletele for
naive paginile, nescirsitele paginl goale, In care curgea ca
un izvor de monotonie stilul incolor si silit, tinut cu in-
tentie la entusiasmul fix, al lui Aaron. Profesorul de la Sf.
Sava avuse ambitia de a face multe volume, care se si
desfaceati bine, si astfel el ajungea sa scrie un capitol des-
tul de lung despre ilustratii ale neamulul romanesc ca un
Moise-Voda, despre care se stie ceva mai molt a tazi chiar
decit ca 1-a chemat Moise si ca a domnit : un volum Intreg
era ocupat de stapinirile lui Radu Serban silui Radu Mihnea
Intaia oara; si, cind autorul spunea ca i-ar mai trebui cinci
tomuri marl" pentru a inchela dupa ce se lntinsese atlta,
el facea do sigur o socoteala gresita: cu o asemenea orin-
duire trebulail vre-o cincizeci! Si neputinta de a se mar-
geni a lui Aaron, limbutia lui scrisa, se vede si mai bine
cind ne gindim ca el stia numal ce este In Engel, pe care
se fereste a-1 pomeni, ca nici-odata, nu se Indrepta la iz-
voare si ca tot ce spune despre Greceanu si nepotrivirea
hronografurilor" cu cronicile straine, sint numai cuvinte
fa'ra Insemnatate. La 1839, Aaron, care scosese trei tomuri

www.dacoromanica.ro
44 N. IORGA

din cartea lui cea mare, dadu si un Manual de istoria prin-

cipatului Romaniei de la cele d'intli vremi istorice pind In zi-
lele de acum", carte de scoala foarte bine alcatuita, placuta
la cetire si care trebuie sa fi adus pe acea vreme mult folos.
In tot ce a scris Balcescu, nu se pomeneste nisi -o sin-
gura data numele acestui precursor asa de putin aseme-
nea cu istoricul lui Mihai Viteazul: pentru Balcescu, Aaron
nu exista, pentru ca profesorul de odinioara al lui nu cu-
1 esese informatia acolo unde se gaseste totdeauna curata
si din bielsug, fiindca forma lui n'avea nici masura, nici
eleganta si, In sfIrsit, si pentru c5, acest Inchinator al lui
Moise-Voda ca si al lui Mihai Viteazul, se inspira din cafe
afar5, de mult, cind ajungea sa vorbeasc5, §i prilejul it cauta
totdeauna despre Tablele legii date proorocului Chiselev
pe muntele Ocupatiei militare, fiind-ca nu statea la indo-
lard, asa bun patriot, cu lean, de la CIrmuire, cum era, sa
aminteasca poporului romanesc despre sfintele Intocmiri
ale Regulamentului Organic", care au adus renasterea"
principatelor, de fapt pe terenul cancelariilor, soselelor
si felinarelor, mai ales. Ca si Kogalniceanu, Balcescu visa,
pentru a trezi constiinta Intre Romini, pe un istoric, In
cel mai Innalt si mai nobil inteles al cuvIntului: avind sti-
inta unui Invatat, cumpanita judecata a Inteleptului, grain!
de foc al unui poet si t,inta luminoasa a unui Indreptator
de vremuri. Am spus ea, el nu se credea chemat sa scrie
biblia istorica a poporului sea.

Laurian, un om de fapte precise, de date exacte, un fi-

lolog mai mult decit un isto: ic, n'avea astfel de nesigu-
rante. Dup5, reforma din 1850 a Invatamintului moldove-

www.dacoromanica.ro
 ADIJNAREA ySI TIPARIREA IZVOARELOR 45

nest, se cereal" noua carti de §coala. Neofit Scriban, pentru

care Alexandre de Stourdza, rudg bung a lui Mihai-Voda
Sturdza, avea o consideratie deosebita, ca pentru un dis-
tins elev al seminariilor ruse0i, alcgtui cea d'intaiti istorie
universalg pentru §coli §i cea d'intaiii opera, cea mai origi-
nala, pe terenul istoriei generale : Urzirile istorice sag curs
metodic de istorie", tiparit la 1851; carte menita pentru
elevii Seminariului din Socola, unde archiereul Neofit era
profesor de istorie §i retorica, In acela§i timp. Scriban adu-
nase acte relative la terile romine §i la Biserica lor, in Ar-
chivele rusesti, de care se gasia aproape, §i el poate fi pri-
vit deci §i ca primul cercetator In aceasta directie al docu-
mentelor noastre straine ; d. C. Erbiceanu, In notita ce a
tiparit asupra lui Scriban, arata eh' la d-sa se aflg. astadi
culegerile de documente" ale lui Neofit (1); dar adunato-
rul nici nu le-a Intrebuintat, §i cu atit mai putin le-a ti-
parit vre-o data, pe vremea cind era trimes In pocaianie
la Neamt, pentru ca. ar avea cartile lui Volter", sail pe
urma, clnd capata catedra de Seminarii.1, supt un Domn
mai bun. Urzirile", lucrate dupg Alvares L6vy, n'ail decit
o insemnatate didactica, In seria noastrg, de Imprumuturi
facute strainatatii pe acest teren. Un tratat polemic despre
Mitropolia Moldovei, care nu s'a tiparit, n'are Importantg.
Inspectorul Laurian voi sa dea §colarilor din Moldova,
din amindoug principatele chiar, un tratat pe larg despre
Istoria Rominilor, In spiritul nal pe care cauta sa-1 ras-
pindeascg : al latinitatii intransigente §i imutabile, §i pe

(1) Viata fi activitatea prea-sfintitulul Neofit Scriban, episcop de

Edesa, Bucure01, 1888, P. 13.

www.dacoromanica.ro
46 N. IORGA

temeiul sigur al cercetgril directe a izvoarelor cunocsute

§i a celor pe care el, Laurian, §i colaboratorul sgti le dil-
duserg abia la ivealg in Magazin." Cartea, impgrtitg in trei
volume, poartg titlul de Istoria Rominilor": ea apiiru in-
treagg in 1853, cu cheltuiala Departamentului averilor bise-
rice§ti §i al invgtgmintului". Ca o carte de §coalg, aceastg lu-
crare de Inv.-A* e de sigur inferioarg incercgrii dibuitorului
autodidact Aaron: ea cuprinde, In adevar, un numgr Inspili-
mintgtor de mare de amAnunte, condensate, pgng la culmea
absurdului, In propositii scurte, bune pentru a fi memorisate
de elevi cu o memorie monstruoasg. Ideile generale se desfac
din carte pentru un critic, pentru un istoric literar sI cultural;
dar ele nu sint nicgiri exprimate pentru elevi sari pentru
un cetitor oarecare dintr'o epoca de trezire a civilisatiei.
In sfir§it, planul e fundamental gre§it, tot a,,a, de gre§it
cum a fost mai tgrziti acela al operei a doua, §i mai mail,
alcgtuitg Incg §i mai din grog, a vietii acestui strgduitor
patriot: Dic(ionariul. Partea I -ill, ce se intinde peste In-
treg Intgiul volum, merge In adevgr de la Fundatia Romei,
a cgrei erg se pgstreazg necontenit, ping la caderea Romei:
adecg a treia parte din operg nu prive§te citu§i de putin
poporul romgnese, care nu exista, §i atinge numai in parte
preggtirea etnograficg §i politicg a acestui popor. Dupit
aceasta urmeazg un volum despre istoria Imperiului Roman
de Rilsgrit, plug la caderea Constantinopolei bizantine, gre-
ce§ti, In 1453: abia ici Si cold expunerea se opre§te asupra
vietil romane§ti, In epoca de luptg. In sfIr§it, partea a treia
grgmgde§te toatg dezvoltarea noastrg ping In zilele auto-
rulai. Limba era pe alocurea latinisatg, dindu-se §i un lexi-
con explicativ la urmg, pentru a core'spunde acestui sistem

www.dacoromanica.ro
 ADTINAREA ysI TIPARIREA IZVOARELOR 47

care fAcea dintr'un mic popor din Oriental Earopei mos-

tenitorul direct at Romei, alAturi cu Bizantul, a carui mos-
tenire o culege, si pe aceasta, la vremea ei. 0 stralucitoare
ilusie z'adarnicA, razimIndu-se pe o mare confusie, &lei, data,
In afar de not insine, de trecutul celor ce au avut limba
noastrA si all cAzut la capatul brazdei for in larina noastra,
represintam ceva, nu e Roma, Statul, Republica sail Im-
periul, cilltitorind de la Tibru la Bosfor pentru a decIdea
la Dunrtre, ci alt ceva, tot asa de mare in lumea popoa-
rotor, nu a formelor trecatoare ce ele Imbradi: represintam,
asa n'avAliti de buruianA, cum sintem astAzi, ramasita la-
tinitcl(ii rash'ritene, larga lume de cultura si influentI la-
tina care s'a Ingustat prin nepriinta vremilor pri,nA la muntii
si la apele noastre.
De aici, de la acest gind, ne-am fi putut imbtirbraa fgrg
sl cklem in pretentia copilareascg si in ridiculul care o
InneacA totdeauna. Laurian Insa n'a prev6zut grabnicul
sfirsit al unor teorii, ce nu stateati In trainidi leggturg or-
ganicl cu adevArul, realitatea. Nol am vAzut pArerile lui
spulberindu-se in hohote de ris nepioase si in indiferenta
care Ingroapg tot mai adinc opiniile asupra ca'rora s'a tre-
cut. In copillria oamenilor din generatia mea, hgrtile bine
lucrate ale lui Laurian, In care Dacia se infatisa gata fA-
cuta,' Innaintea scolarilor, can nu se gindiail cita munc6 si
cit noroc nebun trebuie pentru a o face In adevAr, Impo-
dobiail Inc pgretii scolilor si, pe lIng5, manualul aprobat
do Ministeriil, profesorii, si elevii doritori de a sti mai mult
decit se care la lectie", cthitail stiri despre Roma si Ro-
mlni In cartea, ajunsg la a treia editie, a barinului Laurian".
Astazi s'a mintuit definitiv cu dinsele. Dar am fi nerecu-

www.dacoromanica.ro
48 N. TONGA

noscgtori dacg am trece cu vederea intentiile acestul apos-

tol, si am fi neinteleggtori sail nedreptl, dacg n'am mar-
turisi a rare on s'ail cercetat pentru o lucrare mai sir-
guitor izvoarele, rare orT s'ail prins faptele mai corespun-
ziltor cu adevgrul, rare on s'a dat mai multg ingrijire unei
cgrtI menite scolarilor, cari trebuie Inse lati mai putin decit
oricine (1).

intro istoricil acesteT generatii mai trebuie pomenit unul,

de care se leagg multe amintirT rele, pe lingg aceia a unei
frumoase poesiT, clntind durerea smeritpor de la tarn : Si la.
E vorba de Boliac, devenit intro epocg de corectare a
numelor, algturi de corectarea limbil, Bolliac, ceia ce se
potrivia si mai bine cu numele de Cesar al poetuluT- istoric.
Bolliac, deci, e mai cunoscut ca personagiu politic cu un
rol dubios In Revolutda de la 1848, ca un archeolog fan-
tesist si interesat In fantasiile sale descoperitoare, ca un
ziarist foarte ambitios si ca un om care a Mout mare gg-
ragie In viata lul, de altfel harnicg si, In unele privinti,
folositoare (2). Bolliac s'a manifestat tgrzill pe terenul is-
tonic si a Inceput rail, certindu-se cu Laurian pentru In-
(1) E interesant a se semnala care e cea d'int5ia lucrare istoric5, a
lul Laurian. In 1839 a apArut In Foaia pentru minte, inimii si litera-
turd, o notita asupra unul studiu al vestitulul geograf frances d'Anville
relativ la noT, notita isc5,1115. de A. Trebonie", care, dup5, obiceiul tim-
puluT cele trel nume latine: nomen, pronomen, cognomen, deveni
pe urm5, §i Laurian, 0 apreciare patima§5, §i nedreapt5, asupra lul
Laurian, In Memoriile Jul N. Sutu, pp. 187-9.
(2) V. gi Xenopol, Domnia lug Cuza-Yodel, I, 1903, pp. 152-3. Pen-
tru acusatia adus5 acolo lui Bolliac, cf. Amintirile din pribegie ale Jul
Ion Ghica.

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA giI TIPARIREA IZVOARELOR 49

taietatea unor descoperiri relative la epoca roman/; apoi,

In pribegie, atins si el de slabiciunea de a se manifesta In
frantuzeste cu un subiect la mod /, asupra caruia ins/
nimeni n'avea idol' precise si astfel calitatea de a fi Romin
dadea si dreptul de a fi crezut, el dadu la lumina o hao-
tica brosura, de cuprins geografic-istoric, intitulata Aid-
moires pour servir a l'histoire de la Roumanie (Provinces
damtbienne,s, Paris, 1856), In titlul careia literatul, revo-
lutionarul TO adauga la nume titlul de nancien Vornic"
Dar, dupa ce anumite banuieli 11 aruncara pentru totdeauna
In gazetarie, el, care n'ar fi fost in stare A. alcatuiasca o
singura lucrare in adevar buna cea mai buna opera re-
dactata a lug ar putea fi cartea asupra Alcincistirilor in-
chinate, din 1862, basata pe multe documente date atunci
la lumina In dezbaterile grelei probleme , a devenit
un util publicator de documente. Nu ca ar fi scos Insusi
o colectie : Ii lipsia pentru aceasta si vremea si planul, no-
tiunea lucrului. Dar, avind un ziar de format mare si
lipsindu-i redactoril, cunoscind multe curiositati istorice,
avind manuscripte si note personale, dupa izvoare straine
acestea, el le-a prefacut intr'o umpluturei mai durabila
declt textul care putea pasiona timp de cIteva zile pu-
blicul momentului. In Buciumul s'a tt, fu Trompeta Car-
pa(ilor au iesit astfel izvoare, uneori de mare insemna-
tate, care meritail sa fie inventariate si extrase de acolo
In editil not Astfel, Genealogia Cantacuzinilor, afar/ de
anexe, prelucrarea de letopiset al aminduror principatelor
alcatuita In secolul al XVIII-lea, asa numita Cronica a lug
Stefan Logoratul, pe care si astazi se mai afla oameni s'o
citeze supt acest nume si s'o Intrebuinteze ca izvor ; Vita
4

www.dacoromanica.ro
50 N. IORGA

lui Nicolae Mavrocordat, de boierul Nicolae Ruset (1) ; Me-

morii asupra Revolutdei de la 1821, ca al lui Dlrzeanu, ti-
parit In 1868 pe clnd Memoriul lui Chiriac Popescu ie§i
In Rominul lui C. A. Rosetti la 1862, iar al lui Cioranu
Inca din 1859 In acela§i ziar , un Intreg sir de acte re-
lative la ocupatiunea ruseasca din 1768-74 In Tara-Roma-
neasca, dupa condicile boierului Pirvu Cantacuzino, precum
§i acte din vremea cirmuirii aceluia§i principat de generalul
austriac de Coburg; citeva bucati marunte privitoare la
Mihal Viteazul, ceva din opera lui Teodor" Fotino, pe
care 1-ar fi copiat in parte cunoscutul istoric grec al Da-
ciei", Dionisie Fotino. 0 activitate de care nu s'a Omit
sama pang acum, izvoarele date la lumina', de Bolliac find
mai mult uitate, Impreuna cu distrugerea ziarului §i risi-
pirea colectiilor.

IV.

Dupa aceasta decadenta e rapede §i desavir§ita, fruntaii

mi§carii istorice fiind Instrainati, absorbiti de alts griji sail
Indreptati in alta, directie §tiintifica. Grija tiparirii docu-
mentelor istorice cade pe sama lui Teodor Codrescu, care
n'avea o notiune mai Innalta a lucrului, precum II lipsiail
spiritul de ordine §i cunostintile pregatitoare (2). Codrescu
a putut tipari 25 de volume din Uricariit fall sa fi dove-
dit ca poate adnota cu pricepere un singur act sail ca,
poate scrie ceva de pret asupra unui subiect istoric, ori-
care ar fi el.
(1) V. Lt. lit. root, tabla si vol. III, de tabla, p. 50.
(2) V. studiul mien Note asupra tipartrii de acts interne romeinesti
supt presti.

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA I TIPARIREA IZVOARELOR 51

Fara data, Intfun voluma§ cu litere urite, de taietura

ardeleana, se tipariati, supt titlul de Unele documente
din Moldova", citeva acte de la Mihal Racovita, privi-
toare Ia navalirea luT Ferencz §i peirea lul supt Cetatuia,
vestita anafort a Divanulul Moldovei, afirmind vechile li-
bertatI istorice ale mo§nenilor din Vrancea Si, In sfIr§it,
plingerea, putin cam interesata §i destul de naiva, a bole-
rilor Moldovei dupg smulgerea Basarabiel": editorul nu se
numia, §i lipsia §i numele tipograflei, pentru ca bro§ura
avea de ce sa se furi§eze de censura; in adevar, notele ce
intovara§iail documentele, loviall de la un capat la altul
in pacatele Grecilor impu§I de Turd §i In dorintile de a
ferici prin cucerire ale unel Puteri ce se Indesa la sta.
pinire" (1). Faptul ca in nota de Ia p. 10 se vorbe§te cu
laude de Costache§ti Mitropolitul Veniamin, care muri
la 1846, e aratat ca aflindu-se Inca In surgunul sail de mil-
nastire, Inceput la 1842, a se afirma legatura dintre
din§ii §i boierul Boldur al lul tefan-cel-Mare (2), pun in
legatura aceasta articled din 1842-6 cu vestita falsifica-
tie a Cronicil lul Huru, menita Intro altele sa Innalte §i
trecutul familiel" lul G. Boldur Costachi, comandantul micil
o§tirI a Moldovei (3).

(1) Toata brosura, care e foarte rara, a fost apol reprodusa In Urica-
riul, IV, p. 310 si urm. Codrescu o atribuie, cu dreptul, luT Nicolae Istrati.
(2) Pentru origina Costachetilor, v. partea I -hi din Iorga, Stut/ii
fi documente, VI.
(3) In 1841 ap&ru genealogia Sturdzeqtilor, comandat& de Mihal
Sturdza ; In 1842, Boldur Costachi raspunde In Gazeta Transilvaniel",
No. 12, prin propria sa spit& a neamuluT.

www.dacoromanica.ro
52 N. IORGA

So admite astAzi ca Izvodul lui ClAnM1", tipArit In 1856

ca anex5. la Gazeta de Moldavia" a lui Asachi, un om care
pe atunci primia toate de la cel marl, a resultat din colabo-
ratia fratilor Sion, falsificatori din interes §i din vocatie (1).
Pentru not aid e interesant ca aceastA plAzmuire gro-
solana §i neghioab5, n'a IntImpinat, Intr'un timp cind scrii-
toril se IndeArtatt de cercearile istorice, primirea pe care
o merita §i ca, far6 a gAsi sprijinitori, Izvodul" n'a tre-
zit In clipa publicArii sale un rAspuns competent, care s1-1
facA pulbere. Totu§i Grigore Ghica, Domnul de atunci, care
se interesa de istoria nationalg §i puse a se tipAri Cro-
nica lui incal, numi o comisiune pentru cercetarea actu-
14 alcAtuitl din KogAlniceanu §i Laurian, din Costachi
Negruzzi, care, pe cind era planuia abia o culegere a Le-
topisitilor rouane§ti in §ase volume (2), tip'a'ria In Dacia
Literard, alaturi de un foarte frumos studiu asupra poe-
siei populare (3), admirabilele sale nuvele istorice, cu §tiri
din Cronici, imbricate In haina timpului lor, cu un mare
me§te§ug de invietor, Asachi, indisponsabil ori-unde, Sail-
lescu, Inceptor fantastic al studiilor de filologie In Mol-
dova, §. a. (4). Dar In scris nu ie§i nimic din chibzuirile,
cu resultat negativ, ale InvAtatei Comisiuni.
Decaderea se mai vede §i intr'aceia c6, in mijlocul lau-
(1) V. Ghibanescu, In Uricariul, XVII, p. 353 si urm. si Tanoviceanu,
In Arch. soc. qt. qi lit., III, p. 70 qi urm.; Tocilescu In Rev. p. ist., arch.
fi fil., IV, p. 464 si urm.
(2) Dacia Literard, p. 299.
(3) Precedat numal de ale lui Al. Hasdeu, In FACTHHICZ esponhi din 1833;
ibid., p. 480.
(4) Papadopol-Calimah, In Analele Acadeniiei, IV, p. 97.

www.dacoromanica.ro
 ADITNAREA 1 TIPARIREA 1ZVOARELOR 63

delor nepricepute intonate de ziare, librarul Gheorghe loa-

nid putu sA publice la 1858 ca o mare descoperire, ca o
basg necunoscut6 panA atunci a istoriei nationale, niste
cronici ale principatelor, care, privite de aproape, se do-
vediail c5, nu sent alte decit, pentru Moldova, letopisetul lui
Nicolae Costin §i pentru Tara-Romgneasca povestirea analis-
tica facun de Radu Popescu,d in,,ale sale §i din ale altora,
mai vechi, pentru Nicolae Mavrocordat, care i-o ceruse.
i merits, a se insemna §i aceia ea, odan cu decadean stu-
diilor istorice, cu p'arasirea Ingrijirii pentru urmele pline de
invAnminte ale trecutului, limba literary ea Insgsi, hranin,
In scrisul dAtiltor de norme al unui Koaniceanu, BAlcescu
si Negruzzi, singurii prosatori ai timpului, din graiul viii,
popular al cronicilor, se conrupse prin amestecuri nes:1-
buite §i netrainice, care pareail menite s6 creeze si o limb5.
romAneascA deosebin pentru boierii InstrainaV de popor ;
gustul se falsifica, urm'arindu-se imitarea slugarnic/ a unor
vechi literaturi cu alte traditii si desvoltate in alt mediu
de via socialA §i politicA. Atunci Eliad, pe care rolul de
Mazzini, jucat la 1848, 11 ra'cuse sä se inchine lui Insusi
ca innaintea unui geniu tutelar al natiunii romine, pe
care civilisatia europeanA, Vazun in fan, 11 Mouse a-§i
pierde cumpiltul, care se trezi de-odan filosof mistic si fi-
lolog reformator, Incepu sa scrie italieneste, deschizind ca-
lea poetastrilor de la 1860-70, care ciripirl in cuvinte
frantuzesti localisate. 0 rAntire pe care o nou5, renastere
istorica trebuia s'o InlAture.

Cam de acelasi vrIsn cu un Balcescu, cu un Bolliac,

dar mai tinAr decit Koaniceanu §i Laurian, era A. Papiu

www.dacoromanica.ro
54 N. IORGA

Ilarian nume alcAtuit dupA «A. Treboniu Laurian» , si el

un fecior de popg din Ardeal, care luptase pentru imp'a-
ratul si pentru viitorul poporului sgil, In crunta revolutie
din 1848, In tara vechilor uri IngrAm6dite; fusese rasplatit,
dupsa norma obisnuin, pentru fapte ca a lui, cu o decoratie
care merse s5.-1 caute la Viena, la studii, si cu care el de-
clarh solemn cg nu se va Impodobi spre mindrie pe cind
al' lui degeratt in cenusa bordeielor arse, avind, ca si mai
innainte, drepturile muncii si ale unei riisplatiri in viata
viitoare (1). Papiu facu solide studil de drept In Viena;
mai tirziil el avu prilejul de a sta la Berlin mai mult
timp, cIstigind pretioasa cunostinta a lui Zinkeisen, isto-
ricul Imperiului Otoman; din Viena el c5,0td metoda stiin-
tiflc5., In fond aceiasi pentru toate domeniile cercearilor
asupra vietdi generale, din care fac parte faptele si gin-
durile omenesti, ca material de stiint:1, sail ca amintiri de
povestit In legaturg, unele cu altele si de Isa'murit unele
prin altele. Din Berlin se alese cu descoperirea unui mare
num'ar de cArti rare privitoare la istoria noastrA si pe care
strainii le mai citase, ce e dreptul, dar faril, ca ele sri, fie
Intrebuintate pe urma" de istoricii nostri. Apoi, ca al treilea
dintre Rominii epocei noua, dup5, Laurian care lucrase in
Viena lucra acum si un altul, despre care se va vorbi mai
departe , dupa studentul in teologie Scriban, care capaase
intrarea In Archivele rusesti, el, Papiu, putu plitrunde,
prin Zinkeisen, in ICOnigliches Geheimarchiv din Berlin.
Fiind In Germania, el mai dobindi voie s'a, vad5, actele foarte

(1) V. articolele d-lor V. Pirvan §i dr. Rat, in Convorbirt literare

pe 1902-3; Ltaceafarul din Pesta, aceiaqI ant.

www.dacoromanica.ro
 ADIJNAREA §I TIPARIREA. IZVOARELOR 55

numeroase cuprinse In Biblioteca de la Kornik, in Polonia

prusiana, a contelui Dzialynski. Merse si In Italia, de unde-si
capata, titlul de doctor din Padova, Inst aici facu, poate
din scurtimea timpulul si din margenirea Intr'un oral care
poseda numai documente de o importanta localg, o recolta
mai putin bogata. In acelasi timp cind scotea sail punea
sa i stoats cOpii, Papiu cumptra carp* rare, gi astfel el
ajunse sa aib. in scurt timp una din cele mai bogate bi-
blioteci relative la istoria Rominilor, biblioteca ce se con-
topi apoi, Innavutind-o esential, cu Biblioteca Academiei
Uomine.
Multe din veeL:'e brosuri, raritati de bibliofil si biblio-
man, meritail sä fie tiparite din noil pentru publicul stiin-
tifie de oriunde. Dar mai ales pentru publicul nostru. In
adevar, pe attincea, la 1860, bibliotecile nu existail Inca, si
toate bunele masuri luate la Iasi prin regulamentul de
fundatie al lui Mihai Sturdza nu izbutira sa adune Inca
operele de nevoie pentru ca prin intrebuintarea for ss
poatil scrie cineva la rata locului istoria partials sail totals
a trecutului nostru. La Bucuresti, o colectie istorica Indes-
tulatoare nu exista mai mult decit pe vremea lui Balcescu.
Deci tine reproducea asemenea tipa'rituri rare, aducea
cind ele erail In adevar rare si In adevar utileun mare
serviciu putInilor cercetgtori istorici.

laps ce aduna Papiu pe timpul calatoriilor si sederilor

sale In strilinatate, din izvoarele inedite, alcatuindu-si scum-
pele caiete, care se pastreaza astazi la Academia Romina.
In Biblioteca Regala Publics din Berlin, el se adresa, lasind
la o parte un mare numar de manuscripte, uncle putea glisi o

www.dacoromanica.ro
66 N. IORGA

informatie mai putin abundentA, dar mai variat6, la volu-

mele de Miscelanee italiane, cuprinzind rapoartele, mai mult
venetiene, pe care on -ce principe sail om politic mai In-
semnat din veacul al XVI-lea se silia, pe c6,1 piez4e, sa", ,si
le capete in cOpii, pe care le pgstra In biblioteca sa, cAutind
In ele informatie, puncte de vedere, preziceri ale viitorului
§i Indreptgri, a§a numitele Informazioni politick, Relazioni,
Ragguagli, care se af16, tot ap in bibliotecile numeroase
ale Italiei, ca §i In depositele de manuscripte ale Berlinului.
Parisului, Copenhagei, etc., §i pe care, cetindu-le gi copiin-
du-le, Incep5torii i§1 fac practica do urmgritori ai ineditului,
lucrind In zadar. Daru, In Istoria sa a Republicii venetiene,
fu cel d'intaiti dintre istoricii moderni care se Indrepta la
acest izvor. Duptt dinsul, Ranke, cel mai mare dintre marii
istorici germani ai secolului al XIX-lea, razima pe observa-
tiile fine, constatrtrile exacte ale acestor rapoarte generale
presintate de ambasadorii venetiene la Intoarcerea for in pa-
trie, critre Senatul conductor al Statului, frumoasele §i adin-
cile sale studii din: Fiirsten and Volker von Sii,d-Europa, care
IncepurA s5, apara la Perthes, in Hamburg, la 1827. Nu trecu
mult/ vreme, §i Alberi d'adu o editie a celor mai multe din
aceste expuneri de ambasadori pentru secolul al XVI-lea (1).
Poste citiva ani, Barozzi §1 Berchet duserl mai departe
marea operA de adunare a acestor izvoare de capetenie, In-
c-6,00nd publicului §tiintific european rapoartele din secolul
al XVII-lea (2). Inca din 1838 Ins6, NiccolO Tommaseo, un

(1) Relazioni degli ambasciatori veneti al Senato. Incepe a se pu-

blic& In Florenta de la 1839 Inainte.
(2) Le relationi degli Stall europei . . . nel secolo I VIP; Venetia.

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA ?I TIPARIREA IZVOARELOR 57

poet, un lexicograf §i un om politic, daduse pentru colectia

francesd de documents inddits" cloud volume de rapoarte
venetiene. In prefata volumuldi al II-lea din Geschichte des
Osmanischen Retches, apdrutd la 1854, Zinkeisen ardta In-
semndtatea culegerif lui Alberi, §i in acest volum, pe basa
el §i a unor relatiuni ce fusese scdpate din vedere de cule-
giltorul italian, dAdea o expunere a vietil de culturd In lin-
pArdtia Osmand a secolului al XVI-lea. Papiu fu Indreptat,
de sigur, de Zinkeisen in cercetarea acestuI izvor, care,
In rapoartele baililor venetienI de la Constantinopol, cradea
ceva §i despre noi: generalit41 asupra situatia Domnului,
tributulul, contingentulul militar, provisiilor, etc. (1).
La Archivele din Berlin, uncle acest tindr romin din Ar-
deal cdpdtd voia de lucru, in 1860, in al doilea an al Dom-
niel lui Cuza, de la principele de Hohenzollern, pe atunci
ministru prusian, tatal Regelui Carol,Papiu transcrise
urmdtoarele grupe de acte: dosariul relativ la Imprumutul
ricut de Petru Rare§ Electorului Ioachim de Brandenburg
ca §ef al armatei cre§tine strinse Impotriva Turcilor (2);
partea relativd, la cedarea Bucovinei de calre Turd din
corespondenta ambasadorului prusian la Constantinopol §i,
in sfir§it, o parte din actele relative la stabilirea undf con-
sulat al regelui Prusiei In capitala Moldovel, ear apol §i
In Bucure§ti. La contele Dzyalhiski, In sfir§it, Papiu nu
putea gdsi acte de familie In legdturd cu istoria noastrd,
(1) Ca probb., poate servi ce am tit:41.0 din relatiile lul Ottaviano
Bon si Cristoforo Valiero, pentru interesul variantelor din manuscrip-
tele intrebuintate, In Acte fi fragments, I, pp. 50-2.
(2) V. toate 15..muririle 5i bibliografia mal non& In partea I-it a pre-
fete' volumulul X din Colectia Hurmuzaki.

www.dacoromanica.ro
58 N. IORGA

ci stocurl de acte cump6rate Intr'un timp dud cucerirea

ruseasca, Impreund cu toate corolarele el do revoluVI In-
nAbusite s'albatec, spulberase In toath' lumea, spre marea
Impiedecare si, adesea, spre paguba ireparabil5, a stiintil,
archivele Imbielsugate ale regatului polon.
La Viena, Papiu vAzuse In fondul Ilungarica, cuprinzind,
dui-A o norma de alegere destul de arbitrara, acto relative
la politica ungureasca a Case" de Austria, clteva din ra-
poartele comisarilor" Ungnad si Mihai Sz4kely, trimesi de
imprtratul Rudolf al II-lea pe ling6 Mihai Viteazul pentru
negocieri imposibile, care adusefa numai un serviciu de
spionagiti ; el copiase de aid si durerosul Memorize de In-
dreptrttire presintat de Mihai In 1601, dud I se ingildui
sri se InfAiseze ca fugar si pribeag Innaintea Imp6ratului,
care avea iallisi nevoie de dinsul.
De grin deosebite ziare tipeirite alrtturl cu care existail
Ins si ziare netipilrite, care, data emit scrise de un In-
treprinziltor ce stMea In legsaturri cu multi lume, si cu
lume oficialA ma" ales, puteati fi foarte insemnate (1), Papiu,
avind eel d'intAiti aceasth ideie, strinsese stir" privitoare
la istoria noastrd de la Mihai-Vodil Incoace.

Toate aceste cercetari le Meuse Papiu fara ajutorul ni-

mAnui, guvern sail particular'. Pentru a-s" tipilri colectia,
(1) Astral, ap, zisele Anale ale lul Fugger, publicate In vol. III,
partea I, din Hurmuzaki, ziarele lul Wolckenstein asupra citorva and
din cariera lul ]!Mihai Viteazul, ms. german, latin .i italian la Academia
Romin6, ziarele din care dart extrase Invol. XII din Hurmuzaki,
!litre allele, ziarele strinse de vestitul Bongars, editorul lul Gesta Dei
per Franeos, ce c6.16.tori pe la no' Supt Mihnea-Vocla al II-lea.

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA I TIPA.RIREA IZVOARELOR 59

el intilnia Insg, natural, greutgti rota mai mall decit la

stringerea et Ajutoare de societati", ajutoare de prin-
cipi si regi" nu putea sg astepte de la not incercd intaiii
cu tipgrirea In reviste, trimetind lui Laurian, care scotea
Instrucflunea Publics, o notd despre gramatica roma-
neascg a lui Since, sail lui Teodor Codrescu, care tipd-
ria Uricariul (1), un articol despre tratatul din 1542 al lui
Petru Rare§ cu Electorul de Brandenburg: dupg ruggmintea
acestui colaborator ocasional, Codrescu tiprtri studiul in
litere latine si cu ortografia personals a autorului. Papiu
era atunci, In Mait 1860, la Berlin ; peste doi ani el in-
cepu a tipgri la Bucuresti, cu literile Tipografiei Nationale
a lui Stefan Rasidescu, tat 61 editorului volumului de fatil,
Tesaurul de Monumente istor ice pentru Romania, atcit din
vecitiii tip arite, ccit si manuscripte, cea mai mare parte streine.
Colectia se Inirttisa in cele mai elegante conditii tipogra-
fice, si mai neobisnuite pentru Cara noastrg : si supt acest
raport, ea poate fi consideratrt ca un model. Pentru ca ss
apropie cartea de intelegerea on -cui, pentru ca sg raspin-
deascrt astfel cunostinta istoriel nationale si sa trezeascd
prin ea anumite sentimente nobile pe care se razimrt Statele
puternice si sigure, si intru citva si pentru ca sg-si poatd
scoate cheltuiala printr'o vinzare mai Intinsd a operei, Pa-
piu dildu traducerea romrtneascd, foarte bine facutd, a
tuturor povestirelor si documentelor strain° cuprinse In
Tesaurul sail. Notele si Prefata, anuntate si in titlu, se In-
Pa'tisatt atunci pentru intgia oars lute° culegere romg-
neascg si erati tot asa do bune cum si un Invgtat din Apus

(1) Uricariul, V p. 282 §i urm.

www.dacoromanica.ro
60 N. IORGA

ar fi fost In stare sa le redacteze. Era fard Indoiala cea

mai frumoasit lucrare istorica ce aparuse pana atunci la noi,
cea mai metodicil, mai Ingrijita, mai desavirsit executatil.
Tesaurul iesia In acelasi timp cu .Revista Romind, mai
veche cu un an, si Inca mai luxoasa, in care tinerii boieri
Intorsi de curind din strainatate isi tipariati cele d'in-
tilitl studii, dintre care multe de natura istorica. Alexandru
Odobescu, sufletul publicatiei, se ocupa de Poefii Vcicciregti
primul studiu serios de istorie literard care s'a scris la
noi, cad notitele lui Kogalniceanu asupra cronicarilor,
atit de bine facute, totusi, nu dail decit biografia, si In
margini restrInse; articolul aceluiasi despre Poesia popu-
lard era superior acelora scrise pada atunci de Costachi
Negruzzi In Dacia literard de la 1840 sail de Al. Russo
In Ro»lnia literarci ; notita asupra calendarelor pe care
BrIncoveanu Insemna intimplarile zilei, punea In lumina
un izvor direct, de o raritate deosebita ; Insemnarile asupra
cartilor si manuscriptelor din Distrita, prin notele asupra
legaturilor, punea temeiul archeologiei medievale romilnesti,
care, dup5, Odobescu n'a mai gasit nici un represintant de
talent si de gust; pentru Int5,ia oars In studiul lui D. Be-
rendeiil despre Bucuresti se dadea istoria untii oral roma-
nese, si critica pretinsei Cronici a lui Huru de d. Gr. Laho-
vary, astazi presedintele Curtii de Compturi, era prima
analisa am5,nuntita a unui izvor.
Uricariul MI Teodor Codrescu, al carui volum al V-lea
iesi la Iasi In 1862, un an dupa Revista Romind §i In ace-
lasi timp cu Tesaurul, aceasta publicatie desordonata de
lungi acte mai noun, facuta de un om cu mai putina
scoala, care nu-si: putea rascumpara lipsurile prin tra-

www.dacoromanica.ro
 ADITNAREA SI TIPARIREA IZVOARELOR 61

gere de inimd, pdrea putin demodatd. De altfel, Uricariul,

care Incepuse la 1852, anul termindrii In aceia§i tipogra-
fie a Buciumului, apartinind lui Codrescu, a volumului
Nil §i, ca aparitie, ultimul din Letopisite , §i MO-
rise mai mult materialul din ni§te condici domne0i ale
epocei fanariote, se opri In loc, cu conSiintd, pare-ca,
innaintea vremii noun, §i un nog volum ie§i abia in 1875
dud se observa In noua mi§care o oarecare Incetineald.
intre represintantli vechil §coale, cu bundvointa multd,
dar fard nici-o pregdtire, po cari-I Inlocuia acum §i-i re-
ducea la o tdcere, care nu era totdeauna admirativa, noul
curent invingdtor, trebuie sa se numere §i P. Teulescu,
director la Archivele Statului §1 fost poet, ca multi al-
VI. La 1860, el tipdria, supt titlul de Archiva ramana, o
culegere care parea ca vrea sd, se puie la intrecere cu Uri-
cariul : §i aid se dadeail documente foarte pretioase, §i
aid lectura era lard grepld, dar nici aid nu se elddeart
note, Pdmuriri, prefete, nici aid nu exista un plan §i nu
se urma o anumitrt ordine. Publicatla lui Teulescu a dispa-
rut fdrd zgomot, §i nimeni n'a Intrebuintat-o, dud altdi
veniail cu altfel de culegeri; §i totu§i cuprinsul singurului
volum apdrut e de foarte mare insemndtate: se dail Intrat
un numdr de carti patriarchale din secolul al XVI-lea §i
al XVII-lea, traduse de Aristia, care era bun pentru aceasta,
apoi o anafora a boerilor munteni catre Constantin May-
rocordat, ale cdrui reforme de cdpetenie le In§irail, actul
prin care Stefan Cantacuzino desfiinteazd, vdcdritul dupd
forma greceascd §i cea romdneascd, ce s'a §i tipdrit (1); ma-

(1) V. Studii gi documente, III, pp. 95-6.

www.dacoromanica.ro
62 N. IORGA

surf de Inlaturare a birurilor unite de tarn, hotarlri dom-

nesti In folosul scolilor, privilegii pentru satenii fugari ce
s'ar Intoarce; si, pe linga acestea toate, corespondenta ru-
seasca cu Cantacuzinii dupa 1711, scoasa din traducerile
facute pentru Grigore Cantacuzino (1).
Pentru a avea In minte toate semnele vremii noun, tre-
buia sa ne amintim apoT ca tocmai in acest an 1862 un
Aale lean stramutat in Bucovina, uncle intemeib o coal
durabila, Aron Pumnul, foarte bun cunoscator al vechii li-
teraturi romanesti, incepea tiparirea Lepturariului sail,
care, supt un titlu ce suna astazi burlesc, (Mica, cu no-
tite explicative, probe de limba si deciAndreptare pentru
limba, scoase din vechT tipdrituri sail din manuscripte. In
sfirsit, canonicul Timoteiil Cipariu din Blaj, mai batrin de-
cit Papiu, care prin Organul lunzindrii (1847), prin Cres-
tomatia din 1858, ce Indemna si pe Pumnul sa alcatu-
iasca o culegere analogs, de proportii mai marl, nu da-
duse numai sfaturi de scriere si intelegere a limbii, care
nail fost primite In afara de marginile generatiel si pro-
vinciei sale, ci revelase un mare numar de scrierT romdnesti
vechT, ajunse sa-si stabileasca o autoritate fara pareche
pe terenul filologiei romine (2). Cipariu trebuia sa fie si
un adunator de materiale istorice, care de atitea off nu
erail altele decit acelea din care cercetatorul limbil I T cu-

(1) V. Documentele Cantacuzinilor, tipArite de N. lorga, p. 262 qi urm.

Unul din documentele lul Teulescu, aces ce vorbe§te de exilul lul Con-
stantin-Vod5." la Mitilene, e, nu din secolul al XVII-lea, ci din eel ur-
mritor, cind a domnit Constantin-Voda Mavrocordat.
(2) V. schita 8-lul I. I3ianu, In Rev. Noud, U.

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA I TIPARIREA IZVOARELOR 63

legea formele si cuvintele sale: Inca din 1855, marele adu-

nator de izvoare daduse In Acte si fragmente" bucati din
scrierile inedite ale lul Clain, din Cronica lul Sincai, tiparita In
intregime la 14 de Laurian, in anul 1853, din lucrarile,
ajunse rare sail netiparite Inca, ale lui Petru Maior; apoT
tin intreg sir de acte privitoare la Biserica romaneasca
de poste muntI, al carer trecut venia, pentru Intaia oars
dupa Maior Insusi, sá-1 lumineze,precum si multe extrase
din manuscriptele uneI biblioteci de cuprins universal,de
la poesia araba pin/. la Letopisetul moldovenesc, care ui-
meste pe visitatorul de astazi prin gustul, priceperea si
spiritul de jertftt cu care a fost adunata la un loc de
acest caluga'r sarac, traind departe de marele centre de
culturd (1). in 1867, Cipariu era sa urmeze in Archivul"
sail pentru istorie si filologie", admirabil tiparit si ingrijit,
publicarea de materiale privitoare la istoria religioasa si
cultural/ a RomInilor din Ardeal si din patine vecine.
Nu trebuie sa se piarda din vedere iarrtsi Instruc(iunea
publicci a lui Laurian, menita sd, dea stiri de scoala, pe
ling/ care se adausera Ins/ folositoare tipariri de ma-
nuscripte ardelene din veacul al XVIII-lea una din for-
mele operel istorice a lui Samuil Clain (2), precum si con-
tributn strains, Mate din alts reviste, cum s'a intimplat cu
articolul lui Papiu despre imprumutul facut de Petru
Rare§ cdpeteniei ligeT crestine : dupa Incheiarea acestei pu-
blicatil" oficiale, Laurian, ocupat, peste citva timp, exclusiv cu
dictionariul sail utopic, nu mar dadu declt vre-o notita de
(1) Orinduita si catalogata, aceasta. Biblioteck aflatoare si astral In
casa luT Cipariu din Blaj, ar aduce marl servicil. S'ar putea da si de
la noT un ajutor pentru aceasta.
(2) V. 1st. /it. rom., II.

www.dacoromanica.ro
64 N. IORGA

archeologie, in revistele altora,precum acea despre Troes-

mis In Tesaur, III.

In sfirsit, a se tinea sama, In descoperirea si cintari-

rea motivelor Renasterii istorice, care se manifests, In o-
pera lui Papiu Ilarian si In activitatea, mult mai bogata
si mai stralucitoare, a d-lui Bogdan Petricoicu Hasded, de
influenta pe care a trebuit s'o exercite rdspindirea celor
doul mai lnsemnate repertorii de istorie nationals alcatuite
pe pamint romanesc.
La 1853, aparea In trei volume Ingrijite, superioare re-
tiparirii facute, si dupa manuscript, la 1886, Cronica lui
S incai, a careia imprimare, Mona cu cheltuiala Domnului Mol-
dovei, fusese supraveghiata de Laurian. Peste cltiva ani,
poetul Gheorghe Sion, dintr'o familie unde gustul colec-
tiilor istorice, amestecat din nenorocire si cu alte apuca-
turi, era ereditar, se gindi a pune in minilb publicului ro-
manes° o opera de istorie a Rominilor din principate
nu si a celor de peste hotarele Statelor autonome , lu-
crata, In cunostinta destul de bunk a izvoarelor de tarn, de
un Grec care traise pe linga boierii munteni de la Ince-
putul veacului al XIX-lea. Istoria vechii Dacii", titlu In
care se cuprindea si Ardealul, care era numit si de fapt
In subtitlu, aparu la Viena, unde pe acea vreme so for-
mase un centru de cultura grecesc, la 1819, In ajunul Re-
volutiei grecesti. Cartea dadea expunerea cronologica a
Domniilor In amindoua terile dunarene, fare cunoasterea,
neaparata pentru Fotinb si pentru on -tine pe acest timp,
si pans tirzid chiar, a lui Engel ; ultima parte cuprindea
folositoare notite statistice, luate In mare parte dupa me-
moriul lui Mihai Banul Cantacuzino sail scoase, altele din

www.dacoromanica.ro
 ADIINAREA FI TIPARIREA IZVOARELOR 65

ele, din Condici de obiceiuri (1). Cum faceati multi pe a-

tuncea, FotinO pune la sfirsitul textului sail lista de pre-
numeranti", de abonati, cari, Greci §i Romini, sint foarte
multi, asa Incit trebuie sa se creada, ca lucrarea, ce se In-
fillip In limba savants si de salon a epocei, va fi fost
mult cetita. Dar ea avea, pe linga neajunsurile ei interne,
defectul de a fi scrisa In greceste pe Greci Insa, de la 1821
Innainte, cInd Intro el i not s'a rupt legatura Domniilor,
dregatoriilor si afacerilor, nu-i mai interesail Moldavia"
i Valachia"; iar cunostinta limbii grece§ti se pierdu foarte
repede In terile romine, cu lntinderea cuceritoare a influ-
entei francese. Vasile Vlrnav tradusese i pe Fotinb (2).
E gra: de vazut In potopul retoric al Jul Aaron dad.
el a intrebuintat pe Fotinb ; Kogalniceanu In opera sa
trances/ nu 1-a trecut cu vederea Insa, si el figureaza
printre cartile consultate de BitIcescu Inca de pe clnd
stria Puterea armatei (3). La 1857, tipografia lui Asachi,
a Institutului Albinei" tiparia In doua volumase Istorie
Moldovei pe timp de 500 ani, pans in dzilele noastre"
a unui batrin boier de mods veche, care-si compilase o-
pera, scrisa naiv, dar curgator, i cuprinzind i elemente
utile In partea mai noun, sail In stirile descriptive si
statistice de la Inceput, Innainte de aparitia lucrarii in-

(1) V. qi notele, de aceiasI nature,, luate din acelasI izvor, de consu-

lul prusian Kreuchely, to Hurmuzaki, X.
(2) An. Ac. Rom., ser. I, XI, p. 249.
(3) Adaug aid mentiunea until articol al luI Ealcescu, aptirut In
Foaia tiin tit/ea fi literal* No. din 10 Septembre 1844 si uitat cu
totul, far5, dreptate: Comentaril asupra brartlieT de la Cimpil Rig'
sau Cosova".
5

www.dacoromanica.ro
66 N. IORGA

vacate §i cu Innalte scopuri a lui Laurian, de care ra-

mine cu totul strain : Postelnicul Manolachi Draghicifi, un
tradurator §i editor de carti de rugaciuni, citeaza pe Fo-
tint) §i iea, ca un urma§ al traditiei de copiare a croni-
carilor do Innaintea sa, Intregi capitole dintr'Insul. Numai
peste doi ani, Sion, alt Moldovean, facea sa apara, cu spri-
jinul prenumerantilor", Intaiul torn al traducerii lui FotinO,
la Bucure§ti, in tipografia Romanov (1); al doilea ie§i In
acela§i an, desavir§ind lucrarea. Peste citiva aril, Sion cre-
dea ca trebuie all Intregeasca traducerile sale de izvoare
neo-grece§ti ale istoriei Rominilor, dind, tot fara prefete
bune, Lira indice, fall note critice, ca un simplu poet ce
era, Istoria Teril-Romane§ti, tiparita la 1806 In Viena, de
Tunuslii. Cei foarte multi cari nu §tiail grece§te, se puteart
folosi acum §i de aceste izvoare, dintro care cel din urma,
de §i intrebuintat de Balcescu, era o raritate bibliogra-
fica (2).

Revenind acuma la culegerile marl istorice ale epocei,

Tesaurul lui Papiu cuprinde in cele trei volume care ie§ira
pang, in 1864, cite ceva din toate categoriile de izvoare.
Cele mai bine represintate sint cele narative : cronici, me-
morii, §tiri do ziare, compilatii istorice redactate In strili-
natate §i cuprinzind informatii cu privire la Romini. Printre
ele, sint unele ce fuses° cunoscute numai din nume de is-
toricil de pans atunci sail fac parte din cele mai greil de
(1) Inca de la 1835, Iosif Romanov si tovarlsia", tipografiT din 1859,
eras librarl", al5.turl de Visarion Rusul" ; Lesviodax, p. 481.
(2) Sion el Insusl condusese Revista Carpatilor, In care, la 1860,
tiOri un articol despre Lugubre monurnenturn al AneI Movi16., Papiu.

www.dacoromanica.ro
 ADITNAREA fI TIPARIREA IZVOARELOR 67

gasit carticele vechi; altele, pentru care a si fost atacatd

culegerea, de acei cari aveail interesui s'o coboare In ju-
decata unui public incompetent, se pot gasi mai lesne si
nu pot servi decit prea putin pentru reconstituirea trecu-
tului nostru. Se dail, anume, in Tesaur aceste povestiri:
a) o grupd care priveste istoria lui Mihai-Viteazul, pe care
Papiu se pregAtia s'o scrie un narator direct ca Walter,
traduclitorul si Intregitorul scurtelor Insemndri, de laconic
viteaz, ale Logofatului Teodosie, Stavrinos, Vistierul grec
al lui Mihai-Vodd (1), iar, ca o urmare, tot greceascd si tot
In versuri, a lungii cintdri prosaice a acestui boier, cronica
versificatd, de Matei al Mirelor; istorici ce sta'teati departe
si scriati dupii fel de fel de still., ca Iesuitul Bisselius sad
Invdtatul humanist de Thou; b) citeva naratiuni si des-
criptil mai vechi: Sasul Reichersdorfer, sol trimes la Petra
Rares, Dalmatinul Verancsics, episcop unguresc si unul din
eel mai buni represintanti ai Renasterii in aceste prtrt,i de
spre Orient, amindoi, izvoare sigure si bogate pentru
vremea lui Petru-Vodd; biografii poloni ai lui Ioan-Vodil
cel Cumplit: Gorecki, Paprocki; Lasicki, scriitor despre ace-
leasI timpuri aproape; c) povestiri mai noun, ca Joppecourt,
luptdtorul frances, venit din departare, In luptele, care sfd-
siard Moldova la inceputul secolului al XVII-lea; d'Avril
dillitorul prin aceiasi tail a Moldovei, ImpArtitd acum Intro
regele Poloniei si bdtrinul Cantemir-Vodd; ziaristii carierei,
de rdzbundtor nenorocit, a lui Horea Motu], pentru care
Papiu, ostas si cintdret al Revolutiei de la 1848 (2), tre-
(1) V. §i Hurmuzaki, XI!, tabla.
(2) V. Istoria Romdailor din, Dacia superiors, 2 vol., Viena 1852:
mai mult amintirl.

www.dacoromanica.ro
68 N. IORGA

buia sa alba o dragoste deosebita. Linga cronica, istoria,

ziarul strain, letopisete sadi izvodiri istorice din tars, pe
care tiparindu-le, cu Ingrijirea lui exemplars, Papiu con-
tinua traditia folositoare §i bung, a Magazinului: Dionisie
Eclesiarchul, smeritul calugar, care aria suferintele terii
supt cel de pe urma Fanarioti §i angina ca un poet teran
ispravile marl ce se petreceati In Europa timpului sail; le-
nachita Vacarescu, un sec §i pretentios istoriograf al tin-
paratiei Osmane. 0 alts categorie de materiale o formeaza
izvoarele subsidiare pentru scrierea istoriei: analisa gra-
maticei lui Sincai, reproducerea Catechismulul cu litere la-
tine al dui Vito Piluzio, misionariul din secolul al XVII-lea.
Papiu, care spusese destina culegerea mai ales pentru
retip'arirea izvoarelor straine §i rare, cuno§tea totu§i, ca un
viitor istoric al dui Mihai Viteazul, si documente interne, §i
era gata sr le §i publice, numai sa fie Insemnate §i sa ofere
si o legatura Intro ele. Din actele mo;dei Micsunesti si din
Archive le Statului, &Au el citeva bucati, foarte bine im-
primate, cu privire la Mihai si la membrii familiei lui: co-
conul Nicolae-Voda, Para Fit §i mama Viteazului, calugarita
Teofana; din Brasov capatase editorul Tesaurului dour con-
dice domnesti, str5,mutate acolo de pribegi boiere§ti sail
domne§ti In vremi de fuga, care nu lipsira In trecutul
nostru, si Papiu d5du o editde excelent5,, intr'ales, cum se
§i cuvine, a registrelor de porunci ale dui Constantin Ip-
silanti §i loan Gheorghe Cardgea, amindoi Domni munteni;
hotarirea, ponturile" moldovene§ti pentru Tigani ale lui
Grigore Ghica aparura tot in Tesaur. Dar documentele
straine erati iara§i tole mai Insemnate, precum erau §i po-
vestirile straine: Papiu Impartasi cetiforilor sat: un sir de

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA SI TIPARIREA IZVOARELOR 69

documente asupra lui Petru Rares si banilor ImprumutatI

de el Electorulul de Brandenburg, o alta serie privitoare la
luptele lul Mihai-Voda, o a treia din care se deslusiati ra-
tacirile si lipsa lui Gheorghe Stefan-Voda, pribeag in Ger-
mania si, in sfirsit, un ultim manunchiti din care so puteati
urmari intrigile beizadelel Radu Cantacuzin, fiul lui tefan-
Veda; toate erati culese din Berlin, si Memorialul lul MihaT-
Viteazul, care se pastra in Viena, nu era luat de-a dreptul
ci printr'un articol din Magyar Tortenelmi Tdr, III. Ca in-
scriptii, se gasiati numal doug: una de pe piatra supt care
ar trebui sa se odihneasca In sfirsit capul lul Mihal si alta
care acoperia osamintele Teofanel, mama MI nenorocita.
Prefetele si notele, de care aceste materiale erail intovara-
site, Intreceati tot ce se mai daduse pana atuncT la noT si ara-
tail in autorul for un om extraordinar de bine informat,
cunoscind tot asa de bine literatura nationals, ca si cea
germana, latina, ungureasca a subiectulul ce trata. in a-
ceste contributii personale la Tesaur", Papiu se arata pe
atit de concis in forma, de sigur in critics,, pe cit de bine
era stapin pe izvoare. Din tot scrisul lui do om cult si
nobil, de Invrqat modern si occidental, se desfacea, In a-
celasI timp, respectul pentru adevar, uitarea de sine si o
respectare a munciT altora, care mergea prima la iertare.
El pomenia, fora mid o Incercare de a le micsora meritul,
celelalte culegeri ce mai iesise sail apareaa °data cu a
lui : Magazinul", pentru al calla redactor din ',Irma, Lau-
rian, avea un adevarat cult tomul al III-lea din Tesaur
e dedicat acestuia, batrin Incaruntit In virtute, stiinta
si patriotism" , Revista lul Odobescu, Uricariul lul Teodor
Codrescu ; din toate partile, el cerea si capita sprijin pen-

www.dacoromanica.ro
70 N. IORGA

tru o colectie in care nadajduia sa §I' strecoare toate mul-

tele materiale adunate. Astfel, Papiu reproducea un dis-
curs al d -luT I. Puscariu, care apara apol In 1868 drepturile
Sili$enilor printr'o bros,ura scrisa In ungurete §i anunta
Inca, d'innainte de aceasta data intentia de a studia istoria
nobilimii pierdute sail ungurite a Rominilor de peste munti;
el intrebuinteaza la traducerile sale din grecqte de Mas-
simu, cel mai bun discipol al 1111 Laurian, §i la o editie In
frantuze§te pe d. Predescu ; Odobescu -I semnaleaza mai
multe acte interne, Al. Cantacuzino (Zizin) Ii comunica pon-
turile Tiganilor ; Con stantin Hurmuzaki II d'a.' lucruri rare
relative la Horea ; Laurian tipareste notita sa despre Troes-
mis In Tesaur ; slnt unele stirI care yin de la Mitropo-
litul ardelean Sulut ; in sflr§it, d. St. Greceanu, care, ca §i
Or. N. Mano, mort acum de curind, Incepuse sa adune o
frumoasa biblioteca destinata mai ales a cuprinde urmele
trecutulul national, ajutase i d-sa pe editorul TesauruluI",
mijlocindu-i comunicarea unor acte i dindu-I spre tiparire
manuscriptul lui Ienachita Vacarescu.

La 1857 venia In Ia0 un fost ofiter rus, fiul acelui Ale-

xandru Hasdea, care se distinsese printr'o mare vioiciune de
spirit §i prin u§urinta cu care se apropia de subiecte variate,
pe care le trata cu avint: d. Bogdan Petriceicu Hasdeil sosia
in tail pentru a-0 Intemeia o noun viata §i pentru a mani-
fests pe terenul literaturii, politicei §i §tiintii istorice §i
filologice o personalitate marcanta, in care Innalte Insu§iri
eraii umbrite de marl' defecte. D. Hasdeil aparea la noT Intr'un
timp de lincezire a mi§carii culturale §i In ajunul unel Re-
na0erI, la care §i d-sa a contribuit foarte mult. Laurian, Ko-

www.dacoromanica.ro
 ADITIVAREA TIPARIREA IZVOARELOR 71

galniceanu tacuse ; Balcescu nu mai era Intre cot vii; harnicul

Codrescu represinta Inca straduinta de a cunoaste faptele si
obiceiurile disparute; Izvodul lui Clanail" Isi putea arata In
voie fata nerusinata. Printre tinerii Moldoveni, unul singur,
Aga" Papadopul-Calimah, nepot de Domn prin mama-sa
Domnita Eufrosina (1), dadea sperante de a fi un Invatat.
Tinarul Agcl, un zelos cetitor, si peste cltva timp proprie-
tarul unei frumoase biblioteci, avea o puternica memories
multa dorinta de a scrie si un stil curgator, fara sa uneasca
Irma puterile trebuitoare pentru a da o opera mai mare,
din care sa porneasca apoi alte studil, sa se cucereasca
noun terenuri pentru stiinta; culmea pang la care s'a putut
ridica, e brosura lui despre Gheorghe Stefan, In care se
Intrebuinteaza cu Ingrijire si izvoarele unguresti (2), dar
careia-1 lipseste iarasi ce n'a putut capata nici-odata acest
luerator modest, care de la Innriltimea numelul sail bine-
voise a se cobori la cercetarea pe romaneste a traiului
din vremuri al poporului cu care se simtia legat sufleteste*
Papadopol era unul din colaboratoril ocasionali ai lui Co-
drescu, caruia-i dadea traduceri din greceste comu-
nica documente; d. Hasdeil intro, In relatil cu tovarasuI
sail de vrista si, iarasi, cu Codrescu: In acelasi an cind
Uricariul dadea articolul lui Papiu, el tipdria si un foarte
interesant act al regelui Poloniel prin care se Intariail lui
Ieremia Movila, la 1597, conditiile ce i se impusese la ase-
zarea lui pe tron: tot d. Hasdeil 11 Intovarasia de o tra-

(1) V. Hurmuzaki, X, p. 626, No. Lxv; Iorga, Docurnente privi-

toare la familia Callimachi, I, Bucure§tT, 1902, pp. 602-3, No. 60.
(2) Despre Gheorghe glefart, Bucure§ti, 1886.

www.dacoromanica.ro
72 N. IORGA

ducere (1), iscalind B. P. H.". Volumul al V-lea din Uricariii

41 zabovi aparitia pia, In 1862, dar Inca din 1858-9 d.
Hasdeil Intemeiase reviste ale sale proprii, care se tipariaii.
la H. Goldner sail la Adolf Bermann, tipografii ieseni
straini al timpului, sail, In sfIrsit, la Tip ografia Buciumului,
a lui Codrescu (2). Cea d'intaiii din aceste foi se numia
Romania, §1 ea nu se mai poate gasi astazi; a doua era
Intitulata Foaea de istoria romans" si se tiparia cu orto-
grafia lui Pumnul; a treia tinu ceva mai mult: Foi(a de
istorie si literaturci; a a p atra, Lumina, destinata, istoriei,
literaturii i criticei, disparu repede. Yn toate se dadeati
studii, de multe on cu vederi largi i ingenioase, sail fo-
lositoare documente necunoscute, dar fara sa, se vada, ca
la Papiu, un plan bine tras i mijloace strinse pentru a-I
urma. Fats, de Invatatul ardelean, d. Hasdeil avea superio-
ritatea inteligentil sale puternice, spiritului sail scIntei etor
i cunostintii mai multor limbi slave, cunostinta care lipsia
lui Papiu, ce recunostea bucuros (3) ca d. Hasdeu e poate "
de sigur, zicem not unicul slavist ce avem in Romania".
Taria Ardeleanuldi statea, In schimb, Intr'aceia ca. el In-
vatase, nu la Harcov, ci la Viena, la Berlin si la Padova,
ca asocia cu studiile istorice, nu literatura serioasa sari
usoara, ci Dreptul Inteles ca un product social, ca o ma-
nifestatie culturala, de scoala de juristi, filosofi i istorici,
din Germania, ca, avind un spirit mai drept iarhsi
mai putine disposicii spre poesie nu se lasa fermecat

(1) Uricarini, V, pp. 275-82.

(2) V. qi Prefata la vol. XII din Uricariii.
(3) Tesaur, I, p. 160, nota *.

www.dacoromanica.ro
 ADIINAREA ySI TIPARIREA IZVOARELOR 73

de ipotese decit pe un singur teren, unde nu 1-am auta

pentru a Inv gta de la dinsul, ci pentru a-1 Into lege ca om
si a-i multAmi pentru credinta ce era in el : pe terenul
national.
In 1865, d. Hasdeil dedia lui Papiu, ce ajunsese, oprindu-se
aid, la al treilea volum din Tesaurul ale cArui porti fu-
sese numai intredeschise, ca unui infatigabil colector de
raritilti bibliografice", Ion-Voda cel cumplit, o cercetare
foarte Intinsa asupra eroului moldovean. Era cea d'inaiil
lucrare mai mare a d-lui Hasdeil In domeniul istoric, res-
tul nefiind decit scurte brosuri, foarte bine scrise, asupra
unor personalitali ca Luca Stroici, Tepes, al cgror rol nt
se pare ast6zi exagerat, sail studii critice asupra unor iz-
voare, -- mult mai strillucitoare aceste studii, dar mult mai
putin sobre si solide decit prefetele si notele lui Papiu.
Eruditia, pe care teren d. Hasdeti d'adea lupta cu Papiu,
pe cind Codrestii si Teulestii se tineau de-o parte in ad-
miratie, era extraordinar de bogata, dar nu totdeauna
absolut necesara; iar conclusiile poeticei naratiuni, care drt-
dea Ins6 multe lucruri noun, la ivealg, puteail fi contestate'
cum ail si fost. in stil se simtia influenta, care n'a atins
decit pe scriitorii beletristi, a romantismului frances, ce se
intinsese, cu caracterele sale de form6 cunoscute, si In
Rusia si Polonia.
In acelasi an si pe cind se tipgria Ioan-Vodg eel Cum-
plit", d. Hasdeil, strAmutat ca profesor la BucurestY, In-
cepea Archiva istorica, a Roma'niei", al carui Intaiii vo-
lum II este, vorbind fax% nici o influent6 a momentului,
titlul de glorie. Pentru prima oarg se d6deati cu atIta im-
bielsugareaci nu trebuie s5, uitAm pe Venelin de la 1840,

www.dacoromanica.ro
74 N. IORGA

po Codrescu de la 1852 §i pe Teulescu de la 1860, nici faptul

cg Ina, de la 1862 Moldowiza" lui Franz-Adolf Wicken-
hauser, un functionar din Cernguti, Incepea o lung6 serie
de traduceri vechi, Indreptate de editor, sail de traduceri
nou5, din bogatul material de acte slavo-romIne ale Bu-
covinei (1), materiale istorice interne slavone §i romlne ;
pentru Intrtia °art.], ele se Infali§ail bine tipa'rite §i se dA-
dea astfel o largg, bas6 istoriei culturale. Apoi, de la vol. I-id
Inainte, importanta §i valoarea revistel scgzu tot mai mult,
pang ce ea se stinse. De acuma d-1 Hasdeti nu mai dAdu
documente declt In revistele sale Traian §i Columna lui
Traian, unde apAru, Intro altele, resultatul rodnic al unei
cAlAtorli In Ardeal sail seria de documente interne din
epoca Mirce§tilor. Activitatea d-lui Hasdeil se Indrept6 din
ce In ce mai mult cgtre filologie, pentru Inaintarea cArela,
In cel d'intaiti loc, aptirura In 1878-9 cele doua volume
de Cuvente din bcitrini, dintre care foarte multe materiale :
inventariul de la Galata, Codex Sturdzanus, erail date de
d. D. A. Sturdza, cAruia i se §i Inchina volumul al II-lea:
pale tale dintru ale tale". Nu trebuie s'a se uite ca in Co-
lumng, s'a dat §i ultima cronica munteang supt Fanarioti,
a lui Zilot Rominul".

In umbra operelor marl ale lui Papiu §i Hasdeil, puteri

§tiintifice mai slabe adeati sail Incercail sa dea contri-
butii la viitoarea istorie a poporului rom6nesc, pe care cel
dintre marl! adun'atori de documente o zAbovia Ong

(1) V. Iorga, Note eritice; unde si anAnunte asupra colectieT d-lui

Hasden.

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA V TIPXRIREA IZVOARELOR 75

la strIngerea intregului material, ceia ce era un desiderat

ce nu se putea Indeplini. Inca la revistele marunte ale d -lui
Hasdeti colaborase V. A. Urechig, pe care nu-1 ggsim si
Intro colaboratoriI lul Papiu, si el aduse, din copiile im-
perfecte pe care le avea dup5, documente de provenient6
spaniola, si materiale Archivei istorice", ce pierduse dru-
mul drept pe care mersese volumul I -ill. In 1865, Urechi6,
care avea cunostintA de multe acte inedite, Intemeie, ca
secretar al ministeruluT de Instructie Public6, Buletinul
ministeriuluI, unde se tipgriail si articole istorice, de di-
rector, de d. Hasdeii si de altiT. Dar raposatul scriitor, a ca-
ruia activitate se Intindea mai mult pe terenul ziaristic
si beletristic, nu era privit ca un istoric de profesie.
Elev al seminariilor rusesti, Melchisedec tef'-inescu, epis-
cop de Husi., apoT de Roman, stia destul de bine limbile
slavone, fail a se putea compara supt acest raport cu d.
Hasdeil. Melchisedec ggsi Inca archive In resedintele sale, si
el se gindi intgig a tipAri in Archiva istorica pe acele din
Husi ; pe urmri, el prefers sa le stoats deosebit, ca o cronica
a episcopiei (1869); peste clti va anT, in 1874-5, zelosul prelat
dAdu In dou6 volumase si o CronicA a Romanului (1). Ca
tip4ritor de documente, Melchisedec e exact, ca adnotator
are si vederI bune, dar IT lipseste adevArata rnetoda ; poves-
tirea lui e curggtoare, Insa fireste ca el era menit sa sufere
Infringerea cind se atingea de o chestie asa de delicatA
pentru un autodidact f6rA inteligent5, superioara, ca Iz-
vodul luT Clrmilii", de care se atinge, sprijinindu-1, In cea
d'intait colectie a sa.

(1) V. Intregirl de preotul Al. Christea, In 1901.

www.dacoromanica.ro
76 N. IORGA

Precum lumil 11 trebuie pentru fie care generatie un non

sistem de filosofie generals, care sa lege cl§tigul In do-
meniile separate ale stiintri si sa Incerce Inca odata a da
o Irtmurire vietfl si rostulul silintilor omeniril, asa la on -ce
popor cult din epoca moderns e de nevoie ca fiecare din
generatiile ce se preschimba sa gaseasca intr'o carte su-
perioara, o expunere Insufletita de ideile ce o stapinesc
atunce, a trecutului natiunii, din care se elaboreaza tot-
deauna un viitor trainic. Pentru generatia ce lucrase li-
terar pana pe la 1860, o asemenea carte de amintire si im-
barbatare fusese opera lul Laurian. Noua generatie, ce se
ridica pe urma, generatie romantics si increzatoare, mai
usurateca decit cealalta, Isi cern Bib lia sa istorica de la
d. Hasdeil. La 1872 aparea, salutata cu entusiasm de In-
treaga press, Istoria critics a Rominilor, vol. I -it ". Ca-
merele vote.' in 1873 un premiu pentru ca lucr area sa fie
dusa mai departe, si fruntasii politici se uniati In laude
pentru noua opera de recunoastere a poporului romin;
71
marea medalie de our pentru istoria nationals" era data
de Domn fericitului autor, a carui glorie n'o mai avuse
nimeni pana atunci pentru stiinta pe pamintul romanesc ;
se desfacea In clips o intaie editie, si cea de a doua ra-
minea sa se tipareasca, dupa ordinul primului-ministru, in
Tipografia Statului; atacurile, venite de la persoane cu spi-
ritul patrunzator, dar nepregatite d-1 G. Panu, in Con-
vorbirile literare" cadeati far% rasunet ; cartile de scoala,
manualul luT Florentdu, pe care am Invatat Inca In 1880,
popularisail noile teorii, §i un tInar Frances, stabilit de
curind la noi, traducea In limba sa Istoria critics"
Istoria critics" nu era o opera nationals insa, §i poate

www.dacoromanica.ro
 ADIINAREA 151 TIPARIREA IZVOARELOR 77

si de aceia ea n'a trebuit sa fie continuata neapdrat. Intro-

buintInd izvoare foarte bogate, unit de bogate, fats de ce se
scrisese pang. atunci, miscIndu-se In mijlocul for cu o li-
bertate uimitoare, autorul dadea un sir de essays, de
studii asupra originilor, ajungInd la conclusii, dintre care
unele au ramas, iar allele s'ail Inlaturat pe urma. Poves-
tirea nu exista, si nu se vedea o tinta, asa Incit lucrarea
era menita sa ramlie fragment, fragmentul simbolic al
unel epoce de silinti titanice pentru a atinge culmi, catre
care still*, n'are drumuri. Alaturi de Istoria Critics ", lu-
crarea lui Laurian, mult mai putin Invatata si patrunza-
toare, si stapinita de un punct de vedere fals, ramIne to-
tusi ca o opera bine conceputa in felul el, sistematic ur-
marita si in adevar folositoare pentru constiinta popo-
rului caruia-I era menita.
Aceasta era starea staintii istorice si a colectiilor de la
not cind se intemeie Societatea Academics Romani ", In
anul clad se stabili dinastia strains.
V.

Mai de mult era vorba de o ast fel de societate de sprijin

si directie. Studiile asupra limbii furl puse pe tapet prin
zgomotoasele lupte ale lui Eliad pentru stabilirea unei noua
ortografii si prin cercetarile adInci ale lui Cipariu, care
vazu cel d'intaid ca nu e de ajuns a se sti Inceputul, limba
Latina, si sfirsitul, limba de astazi, ci ca trebuie urmarit
cu sirguinta, pe temeiul monumentelor, tot ce s'a petrecut
la mijloc, in miscarea vie din adincile strate popular°. Ale-
xandru Cihac, lucrind la alcatuirea unui dictionar etimo-
logic, fa'ra, nici o prejudecata patriotica, find un strain,

www.dacoromanica.ro
78 N. IORGA

fAcuse elementului slay un loc, care, prin exagerarea nea-

p /.rata a descoperitoruluT §i luptntorului, se dovedi prea
mare. De atita vreme lucra Laurian In cealalta directie,
preparind un dictionar normal, purificat, In sensul celul
de la Buda. Ca un termen mediu Intro cele dolly curente
se InfAti§arn ideile d -luT Hasdell, rAzimate pe o cercetare
intinsn, pe o large cuno§tintn a lucrurilor §i pe o critic/.
expusn sä rntnceascn totu§i.
Dictionariul lui Cihac aparu Insn abia prin anil §apte-
zed, §i la 1866 era numai dorinta lui Laurian de a re-
aduce romnneasca la origin/. Pentru aceastn misiune li-
teral./ nu se gindise el la activitatea comunn a unei so-
cietati. Colaboratorul snit de odinioara Insg, Balcescu, vor-
bise, Intelegind lucrurile mai bine, In specialitatea sa, de
nevoia unei Sotietnti istorice", pentru care cagnduia un
plan ce n'a fost comunicat nici-odatn. Cu vre-o zece ani
mai tIrzit, la 1850, d. D. A. Sturdza, ce Invnta atunci carte mai
Innaltn in Germania. entre care tarn, undo ideile revolutionare
nu stnpiniail spiritul public, Domnii regulamentari, indreptail
mai bucuros, i cu deosebire in Moldova, pe tineri, trimete
la Foaia pentru minte, inimn §i literature" §i la alto ziare
un proiect de Societate romnneascn din toate pcir(ile (1) ne

(1) Spre a de.tepta activitatea literatiloru nostri In scopulu acesta, si

a Inlesni tiparitula lucrarilora lora privitive la toate ramurile aceste de
cultura, s'atti determinatil a se da Intr'unti sire de an' ate un premiti
barbatilora ce ar produce in operatele lord ideele cele maT conforme
cu adevarula, cu spiritulti si necesitatile natiunei, precum 1i Cu ge-
niulu 0 dorintele timpulul. Inceputul se va face In obieptulu limbei.
Locula In care s'ar puts dejudeca operatele respeptive s'au socotita
dupe toate Imprejurhrile a fi cela mai nemeritt .Blajiulft. La Comi-
siunea literaria, ce se Imputerniceste prin aceasta a dejudeca elabora-

www.dacoromanica.ro
 ADIINAREA V TIPiRIREA IZVOARELOR 79

apropiem deci mai mult de Academia generall a Romi-

nilor cleat cu planul, SotietAtii" ciscarpatine a BAlcescului,
care, cuprinzind pe fruntasii intelectuali ai timpului, s'ar
ocupa Intaiii de stabilirea uneia si aceleasi limbi pentru
tot neamul, fixind principiile ei fundamentale.
Ceia ce putea fi la not un lucru folositor, era Ins'a din-
colo, intre supusii unei Coroane stralne, o Intrebare hoa-
ritoare, pentru Romlnil earl' trgiati numai prin graiul for
si se Infratiall numai printr'insul cu noi. Inteligenta si po-
porul romgnesc luptase la 1848 contra Ungurilor ce se raz-
vrgtise, ca sg, se libereze pe dinsii si ca sa aibg voie a Injuga
pe altii la Statul si cultura for nationall; luptase pentru
impriratul, care nu voih iobAgia legala si care nu cerea jertfa
limbii stramosesti. Supt absolutismul" austriac, pe care-1
aduseed si ei, In virful sulitilor si sabiilor, Rominilor credin-
ciosi Ii era Ing6duit sg, cear5, o rAsplat5., care trebuia sg li
se dea macar in parte. Ei ch'phtarh' astfel, la 1860, resti-
tuirea Mitropoliei de Alba-Iulia, In folosul Bisericii Unite.
Mitropolia lui Laguna pentru Rominii neuniti, ceva mai
greil de dobindit, trebuia s5, vie mai pe urm5. numai.
Inch, din 1861, Rominil cari clstigase macar pe una din
institutiile for de apetenie, din corpurile for nationale, se
gIndirg la Intemeiarea unei Asociatii", pentru cultura limbii

tele acele §i a adjudeca premiu celuT maT bunu, sfrith chematl si ru-
gatl uringtoril barbatl aT tatiunel : ca presedinte D. Canonici" T. Ti-
pariu ; ear ca membri D. D. Canonici" Alecsie, F. Aaron, G. Ba-
rififi, A. Hurmuzaki, A. 7'. Laurianii, I. Maiorescu, A. Pumnu, Dr.
A. $andoni , G. Seulescu, Dr. T. Stamati. intelepciunea §i zelulg na-
tionaltt alit Domnilora acestora nicT de cum nu mit lash a in& lndoi en
D-lor word priimi cu bucurie o chiemare national& ca aceasta (duph
original)."

www.dacoromanica.ro
80 N. JORGA

si literaturii lor, pe care, Innainte de toate, 11 se rAzima viata.

La 10 Maiil, din Sibiiu, si prin lndemnul lui Saguna, ciruia se
cerea a i se trimete si raspunsul, inteligenta romgneasch,ra'r6
deosebire de confesie, avind in capul tuturor iscAliturilor nu-
mole Mitropolitului Sulut, pe MO al episcopului initiator,
cereail voie sä convoace o adunare pentru stabilirea sta-
tutelor viitoarei Asociatiuni transilvane pentru literatura
romIng, si cultura poporului romin". Waspunsul fu neas-
teptat de protivnic : Locotenenta Ardealului arilta ca, tre-
buie, Inainte de aprob are, sg, cunoascA statutele, si de la
Inceput se declara contra unei reuniuni de cultura, avind mai
pre sus de toate scopuri exclusiv nationals; pe urma InsA,
dupe stAruinti personale ale lui Saguna, ea coda. Deci se
adunarg, pentru Intelegerea asupra statutelor cerute o parte
dintre semnatarii petitIel: se Inratisara patru proiecte, de
Sagunalnsusi, de Barit, fruntasul de atunci al Rominimii din
Ardeal, de Cipariu, cel mai Insemnat om de stiint6 al ei, si de
d. I. Puscariu. Comisiunea aleasl (Mu forma definitiv5, a
Statutelor, dintre care al doilea punct pune ca stop nou6i.
Adunari permanente, ce reunia singurA pe Rominii amln-
duror Bisericilor, Innaintarea literaturii romine si cultura
poporului romIn In deosebitele ramuri, prin studio, elabo-
rarea si edarea de opuri, prin premii si stipendii pentru
diferitele specialitgi de stiintA si arte, si altele asemenea".
Devenia cineva membru printr'o simply contributie baneasca,
asa de mica, Incit ori-tine putea sá aibga bucuria de a se
numara intro sprijinitorii culturii poporului sail : oficialii"
erail s6 fie plaiti in banul de our fare amestec al recuno-
stintii sincere. Era de acum Innainte tine se Ingrijeasc5, In
Ardeal de sunetele dulci ale limbii materne", cum se ex-
prima, la sfirsitul plin de avant al cuvintitrii sale, Saguna.

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA I TIPARIREA IZVOARELOR 81

La 4 Novembre st. n. 1861, Asociatia-si deschidea pentru

Intaia oara sedintile : Mitropolitul ulut si Laguna se In-
scriail innaintea celorlalti membri fondatorl cu sumele de
2.000 si 1.500 de florin. Cel din urma, fu ales si Prese-
dinte, cu o foarte mare majoritate; ca vice-presedinte fiin-
du-i. dat Cipariu, cu vot unanim". De o mare InsemnAtate
e si faptul ca, A dunarea hotarind putinta alegeril de mem-
bri onorarl si In afar% de hotarele provincial, ea cuprindea
intre acesta Ardelenl Instrginati, ca Aaron, BArnut, ce stAtea
in fruntea unel scoli juristice si politice, ca profesor la noua
Universitate din Iasi, Bojinca, fost profesor si predecesorul
lui Papiu ca jurisconsult" al Moldovel, ce-si pAstra dupa
Unire forme de viata separata, pe Fontanini, latinisatorul din
Craiova, pe marele Laurian, pe Joan Maiorescu, profesor
de istoria generala si natIonard in Bucuresti" pe Papiu,
ce era Inca la Iasi, pe Pumnul, trezitorul de viata roma-
neasca in Bucovina, pe dr. Al. Teodori din Roman, lucraor
la dictionariul din Buda (1), pe Suciu, profesor de drept la
Universitatea moldoveana; pe oamenl cunoscuti pentru ge-
nerositatea lor, ca pe contele Scarlat Rosetti si pe Basarab
Brincoveanu; dar dintre scriitoril nostri de aici numai pe
eel' doi Scribani. Barit mai propunea Inca, printre istorio-
fill si istoriografi, pe generalul Mavros, un stringiltor de
monumente archeologice, pe Eudoxiu de Hurmuzaki, despre
lucrul cgruia stiail deocamdata numai prietenii, printre
cari se numAra si Barit (2), si recomanda ca misiune stiin-
(1) Preotul Teodorovicl era tat61, nu fratele dirt, cum am scris, din
greseala, In 1st. lit. rorn.
(2) Prefata lul la traducerea romaneasca a celul d'intaia volum din
Fragments ".
6

www.dacoromanica.ro
82 N. IORGA

tific5, a Asociatiei mai multe cercetAri §i opere de adunare,

care, din nenorocire, n'ail fost indeplinite nici pang astAzi,
ba nici chiar incepute ; precum : eolectie de balade ardelene,
culegerea de inscriptii romane din Ardeal oi din terile
vecine cu dinsul", un conspect al florei ardelene, bAn'atene
§i bucovinene, iar, spre a complini lacunele din istoria
patriei §i a natiunii", tiparirea manuscriptelor lui *Inca]:
s,i Clain, adunarea documentelor pentru istoria biseri-
ceascA" §i darea unui larg loc documentelor, ce sint a se
tipAri §i pe romAne§te, In foaia periodic6" ce va ie§i, ca.
organ al Asociatiei. Acest din urm5, lucru se §i fdcu prin
tipArirea unui lung sir de importante documente in aceasta
foaie, Transilvania. Tirzitt de tot, Asociatia d'adu la ivealg
notele d-lui I. Pu§cariu, Datele istorice", asupra familiilor
nobile din Ardeal (1).

Un razim nationalitgtii romine", vorbia Cipariu In In-

taia sesiune a Asociatiei, se ImplintA ast6zi, ci sperm
c5, asemenea razime, de asta §i de alto forme, se vor im-
plinta §i de-aid innainte, §i mai multe, §i mai puternice."
Asociatiile, Intemeiate Indata dupg aceasta, la 1860 §i 1861 (2),
In Ardeal §i §i Maramure§, se ocupail mai mult cu darea
de stipendii §i intemeiarea de §coli, cum era, de altmin-
trelea, §i firesc, decit cu interesele superioare, literare §i
§tiintifice, ale poporului romanesc de acolo §i de pretutin-
dent Dar la 1 April 1866, se Intemeia In Bucure§ti, pe
base mult mai largi §i cu scopuri mult mai innalte, Societa-

(1) Cf. Actele privitoare la urzirea fi infiintarea Asociatiunii, Sibiii1,

1862 §i Baritiu, Peirti alese din istoria Transilvaniel, III.
(2) Enciclopedia Romdnii, I, p. 292.

www.dacoromanica.ro
 ADIINAREA TIPARIREA IZVOARELOR 83

tea Academic5, Romani" (1), ca o depArtatd urmasd, molt mai

vrednicd, a Comitetului literal" muntean Intemeiat la 1836,
pentru a desdvirsi limba prin imprumuturi si fabricatii. In
loc de a face aceasta prin studiul graiuhui popular si al
monumentelor istorice (2).
Inca de la 1860 Macedoneanul" din Epir Vanghelie Zappa
si aguna era tot un Macedonean, din Gabrova, prin LA-
Hata sdi,dAduse 5.000 de galbeni guvernului principatelor,
ca fond pentru limba si literatura rominii", mai adiugind
apoi Inert o mie prin tostamentul sdil: el se gindia, ca toata
lumea pe atunci, in alcdtuirea unei norme a limbii literare si
vedea mijlocul In traduceri din literatura clasic5, si In tipd-
rirea de opere originale. Dupii risturnarea lui Cuza, find
Ministru de Instructie publicd C. A. Rosetti, secretariul
acestuia, V. A. Urechid, ii propuse Intemeiarea, pentru a se
urindri, cu fondul lui Zappa, scopurile fixate de dinsul, a
unei Societati Academice", care ar lucra sistematic dictio-
nariul romin si ndefinitiva gramatica romind", pe care nu
le puteail da invdtatii isolati, chemati de mai multe on
in zddar la concursuri find garantie. Se prevede de la In-
ceput, prin hotdrirea ConsiliuItii de Ministri, ca vor fi che-
mat,i pentru ajutor la lucru ceia ce, cu o astfel de mi-
siune, era si neapgrat oameni de stiint5, sail de carte
din toate provinciile Romlnimii. Astfel fund numiti mem-
bri de pests hotarele Statului Cipariu si Barit, Alexandra
(1) Actele Intemeieril Asociatiel s'aa tipArit Indatrt; ale Societlitil
Academice, au va.zut lumina de la Inceput, adunate cu aceia0 Ingri-
pre. Unele dintre ele se daa de d. D. A. Sturdza, cu prilejul jubileulul
de 25 and al Institutiel, In An. Ac. Rom., XIII, p. 193 §i urm.
(2) Sturdza, /. c., p. 194.

www.dacoromanica.ro
84 N. IORGA

Ilurmuzaki si Iosif Hodos, precum si cltiva altii mai putin

cunoscati ; din Zara, se alese un poet, Alecsandri, doi pro-
satori din generaZia veche : Costachi Negruzzi si Eliad,
care nu mai putea servi, doi filologi: Laurian si elevul sail
Massimu, si doi oameni politici, ce se ocupase si cu lite-
ratura, Rosetti si Urechia, iniliatorii SocietaZii. In njunul
Intaii qesiuni, Ministerul numia pe acesti membri din Zara,
si el recunoscu insemnatatea noului curent, realist si pc,-
poranist, influenZat de cultura germana, moderns, care por-
nise din societatea Junimeau de la Iasi, represintata in
presa revistelor prin Convorbirile literare" ce aparuse
tocmai la 1867, si adause la membril de pana atunci ai So-
cietaZii pentru ortografie, gramatica si dictionar pe con-
duca',torul grupului, d. Titu Maiorescu. SedinZele so des-
chisera abia In 1867 la Universitate, si Cipariu care veni
cred ca a doua oar% In Bucuresti, saluta, In noua Societate
reformatoarea limbii In sensul lui.

Mult timp, Societatea Academics, reorganisata ca Aca-

demie In 1879, nu se ocupa,, potrivit cu statutele, ei de alt-
mintrelea, si cu studiile si ocupaZille de predilectie ale mem-
brilor el, decit cu filologia si cu traducerile de clasici. Ci-
pariu Isi vazu ortografia primita dincoace de munti, precum
de mult timp fusese introdusa dincolo, de guvernul impe-
rial si de particulari; gramatica lui, plina de stirs folosi-
toare si de conclusii gresite, fu premiata si tiparita de
Societate. Dictionariul si Glosariul furs Incredintate lui La-
urian, despre care se putea sti cu siguranta ca va sa-1
faca si In ce sens it va face. Monstruositatea lucrarii aduse,
ca si influenza lui Cipariu, hotarlrea de -a se tipari vechi

www.dacoromanica.ro
 ADIINAREA SI TIPARIREA IZVOARELOR 85

texte, ceia ce se Pau, Insa', fa',r5, plan, dindu-se dup5, ha-

sardul descoperirilor si ofertelor Codicele Voronefian, ti-
parit de d. I. Sbiera, Psaltirea lui Coresi, IngrijitA de d.
Hasderieditia e Inca, neterminata, Catechismul calvinesc
dat de Barit, Pravila de la Govora, simply reproducere fa,ra
nume de editor, Psaltirea lui Dosufteitt si cea de la Scheia,
precum si Predicele his Antim Ivireanul, tiparite toate trek
de d. I. Bianu, un elev al seolii noun de filologie Intemeiara,
in Ducuresti. Academia mai premix Cuventele den bettrcini
ale d-lui Hasdeil, seful acestei scoff. CIt despre traducerile
din clasici, pitrerea mea si a tuturora e ca ele ar trebui pa-
r'asite cu totul : unele pot fi exacte d. Anghel Demetriescu
a tradus foarte bine pe Dio Cassius ; dar nici-una n'are
valoare stiintifica, si nici una, prin frumuseta superioaril
a graiului, n'a influentat citusi de putin dezvoltarea limbii,
precum nail influentat-o nici traducerile, destul de bune,
din Homer, pe care le a racut in afar% de Academie mem-
brul el d. I. Caragiani. Cele d'intairt traduceri din clasici
care s'ail cetit In adeviir, sint ale d-lui D. 011anescu din
Horatiu si ale d-lui G. Murnu din Homer, care, acestea din
urma, InfaAiseaz5, ce s'a dat mai bun la nos pe acest greil
teren.
Yn vechia serie a Analelor, o raritate bibliografia, rail
tipilritrt, lute° ortografie care a fost cu totul Invinsa, si
pare foarte ciudata chiar celor deprinsI sa o vad/ mai ades,
tiparit mai mult dezbateri relative la marile lucrarI
linguistice incepute sail la premiile ce erail O. se imparts,;
elernentul istoric curat nu e represintat decit prin cite un
discurs de intrare, ca al lui Petru Poenaru despre Lazar,
al lui Papiu ales la 1868 despre Sincal, sail prin no-

www.dacoromanica.ro
86 N. IORGA

tele unui 0 dobescu ales, ImpreunA cu Poenaru, la 1870 (1)

despre unele mAnAstiri (2).
Dar, In acela§i timp, se scri4 de d-1 D. A. Sturdza, care
Incepuse, odata cu activitatea sa politics, §i una literarri,
traducInd o parte din minunata lucrare a lui Felix Colson (3),
§i care deveni membru al Societatii Academice la 1871,
cele d'intrai studil generale despre monedele Do mnilor romini
§i despre portretele lor, studiT care adAugeag foarte mult
pe lingajputdnul ce se §tia Innainte, prin Bolliac §i Brticescu:
cercetarea asupra portretelor e din 1870 ; la 1872 apare
In Numisnzatische Zeitschrift a lui Karabaoek Uebersicht der
Miinzen and Medaillen des Fiirstenthums Romanien §i
la 1878 Numismatica Romind, expunere supt formg de con-
ferintA a resultatelor dobIndite in aceasta stiinta ajut6toare
a istoriei nationale.
In aceasta d'intaitt serie se mai tipgrirA unele lucrAri
venite de la tineri ce nu erail sa devie decit mult mai
(1) Odobescu a vorbit la sitrbdtoarea jubilara de 25 de and a Uni-
versitatiT din Bucuresti despre viata si aetivitatea lul Poenaru : dis-
cursul s'a si tipdrit In brosurd.
(2) Chestia miindstirilor Inchinate fusese din nod push In discutie si
(Muse nester° unel IntregT literaturl. Afar& de Bolliac, care tipari cloud
scrierT : Mancistirile din Romdnia si Mdndstirile rise Brineovenegi.
1862 si 1863, Nicolae Istrati publicd la Iasi, Questia monastirilur in-
kinate din Moldova, 1860 cu treT lnsemnate documente inedite,
dintre care unul de la Doamna Safta a lul Gheorghe Stefan. Studiile
ereheologice romdnestI ale luT Odobescu slat, la Inceputul lor, In le-
gatura cu aceasta dezbatere pasionatd a IntrebariI mdnastirilor.
(3) Scurta descriere a drepturilor Moldoveniloru si a Munteniloru fun-
date pe dreptul gintelor si pe trataturT ; Iasi, Tip. Buciumulul Ro-
man. 1856.

www.dacoromanica.ro
 ADITNAREA BSI TIPARIREA IZVOARELOR 87

Varzitl, peste dougzeci sail treizecl de anT, membri aT Ins-

titutiei. Monografia d-lui I. Bianu despre Clain aparu ast-
fel in Analele Societatii, §i tot acolo se cuprinse volumi-
noasa compilatie a d -luT Gr. G. Tocilescu, un elev al d-lui
Hasdeil, care publicase ici §i colo documente, notice §i studiT
critice, asupra Daciei Innainte de Romlni", cu care cl§ti-
gase un premiu propus de Odobescu.

Textele lingui3tice date de Societatea Academia de la o

vreme lncoace, de cind se convinsese ca redactarea Dictiona-
riului nu e terminat'a §i a ea nici nu poate fi InceputA din noil
In chip serios, erati §i materiale istorice Pe lingrt ele, So-
cietatea se gindi la editarea de cronice. Dintre acestea, cele
moldovene§ti iqise aproape toate, §i din cele muntene
lipsiail numal foarte putine. 0 sarcinii de apetenie pentru
Academie, data, ea ar fi apatat de la Inceput o indreptare
mar putin unilaterala, data fantasma reformei limbii ar fi
vr5jit-o mar putin spre lucrari grele §i inutile, ar fi fost
stringerea din noil a cronicilor In acel corp general pe care-1
visase KogAlniceanu membru Ina din 1868, pe cind trebuia
sit fie de la 1867, ca toti ceilalti membri din tall §i care
se putea Indeplini acum In conditil mai §tiintifice. Ideia nu
fu Insa exprimata de nimeni, §i criticile d -luI Hasdetl contra
Leto_pisitilor nu rasunaa i in Academie, unde conducrttorul
nouei mi§c6ri In istorie §i filologie nu-§i gasi locul decit
abia in 1877; editia cu litere latine a Cronicilor moldoveneVI
ptirea a corespunde nevoilor timpulul. Poate din Indemnul lui
Papiu se hotrol atunci a se da Operele conzplecte ale lui Di-
mitrie Cantemir, de care, in marea lui parte, istoriografia
romInA fusese lipsitrt piing atunci. invgatul Domn moldo-

www.dacoromanica.ro
88 N. IORGA

vean din secolul al XVI1I-lea I i propusese, dupa indemnul

Academiei din Berlin, din care facea parte, a-§i zugravi tara
supt toate raporturile, intr'o lucrare statistics si isterica,
atingind si lgmurind on -ce punct privitor la Moldova.
innainte de aceasta, el daduse, In Istoria ieroglificet, neti-
pgrit,a, Inc g pang la hotgrirea Societatii Academice, un ro-
man istoric, cu scopuri de satirg: acum, el zugravi Impre-
jurgrile de actualitate ale principatului In Descriptio 111o1-
daviae, scrisg in latineste, cum trebuia sa fie intregul mo-
nument stiintific; el urmari originile pang in veacul al
XIII-Iea, redacts ceva din memoriile sale, vorbind despre
Constantin-Vodg, tatgl sa,u, §i depre intrigile muntene din
aceasta epocg: asa numitele Evenimente ale Cantacuzinilor
si Brincoveanului"; din partea veche a Hronicului, el dadu
§i o versiune ronigneascg. Afara, de aceste lucrgri, Cantemir
compusese un tratat de filosofie morals, Divanul", In care
pareri curente despre om si vials se exprimail In g11-
ceava Inteleptului cu lumea" o lucrare foarte seaca, din
care nu putea trage oare-care folds decit cercetatorul
limbil §i care fusese, de altfel, reprodusa pe de-a'ntregul
in Archiva istoriccl; o Istorie a Imperiului Otoman, din care
ni se pastrase forma originalg latina, dar care nu fusese
nits -odata prefacuta pe romaneste de Insusi autorul ei,
si mai multe tratate §i note despre Orient. De interes era
numai publicarea operelor istorice, care se aflail inedite
In textul for original: in adevar, not n'aveam din Cantemir
decit o traducere noua a Descriptiel", facutg dupg versiunea
germang din 1806 de Vasile Virnav, un cunoscut tradu-
cgtor, de care am mai vorbit; apoi editia, data de Saulescu,
un filolog autodidact, caruia-i placea sg In-drepte", a formei

www.dacoromanica.ro
 ADUN.SREASI TIPARIREA IZVOARELOR 89

romgne§ti din Hronicul" cel vechiti, in Ia§i, la 1835-6,

cu un amestec al censures imbecile din Moldova; in sfir§it,
traducerea din grece§te, tot de Virnav, a Evenimentelor",
traducers rAmas6 molt timp In manuscript §i comunicata
apol do Kogsdlniceanu in Archiva Romcineasca. Pentru restul
operelor marelui scriitor al poporului nostru, existail fel
de fel de traduceri in limbi striline, sail numai manuscrip-
tele, 'Anil atunci inedite.
Societatea Academics avea un om In stare sä duc5, la bun
capAt o astfel de lucrare, delicat5, §i grea, pe membrul ei
Papiu, care §tia tot a§a de bine latinqte ca §i Laurian,
care avea cuno§tinti enciclopedice asupra istoriei noastre
Si dovedise, prin cele trei volume ale Tesaurului, ca e in
stare sA dea editii tot ap de bune ca §i un tovar4 de
ocupatie din Apus. Pentru a se avea manuscriptele, se in-
cepu prin cererea celor dou'a din Descriptie", care se p6s-
trail la Museul Asiatic din Petersburg, §i guvernul rusesc,
care trimesese altA data Mitropolitulul Veniamin forma
romaneasca si forma latinl a Hronicului", se argth, qi
acum foarte indatoritor, §i astfel Academia de Stiinte putu
sa trimeata Societgtii noastre Academice manuscriptele pe
basa cArora Papiu dAdu o excelenta editie a textului Des-
criptiei, in 1872, ca volumul I-15 al Operelor lui Can temir.
Editorul incepuse §i traducerea romaneasca a operei, dar
boala, de care nu mai scapA, II stinsese sufletul iubitor de
adevAr §i de luming, sufletul de harnic muncitor pentru
binele neamului sail rgmas In urma celorlalte. Iosif Hodo,
care nu era un istoric, termini, traducerea, care aprtru
abia In 1875.
Dupg, aceasta, se racu greeala de a se incredinta urmarea

www.dacoromanica.ro
90 N. IORGA

editiei Operelor", luI Gh. Sion, care dovedise prin tradu-

cerile sale istorice din grece§te cg nu era chemat do loc
pentru o misiune ca aceasta. Evenimentele" furs scoase In
romane§te dupa versiunea greaca din secolul al XVIII -lea,
In chip cu totul insuficient, §i frtra sa, se bage de seamy
cg, o parte din ele se InfAti§a mai bine, tot In rom'itne§te,
ca parte din Genealogia Cantacuzinilor", pe care Bolliac
apucase acum sa o tipgreasea : aid se Intrebuinta tradu-
cerea ruseasca contemporan6., pe cind cea greadi era luat5,
de pe una germana, avind probabil la bash tot pe aceasta In
ruse§te (1). In acela§i volum se dAdea, reproducerea, nefolosi-
toare dupa aceia din «Archiva istoric6», a Divanului lumii".
Dar Ina din 1877 se Incredinta d-lui Gr. G. Tocilescu, care
Meuse studii slave la Praga §i incepuse a tiptiri (2) Cata-
logul monumentelor epigrafice din Museul National", din
care partea Mit a ie§it in 1902 (3), misiunea de a cerceta
manuscriptele lui Dimitrie Cantemir antoare In Rusia.
D. Tocilescu visits Museul din Odesa, undo mai ficuse
cerceta'rT C. Hurmuzaki §i de unde incepuse a se da con-
tributil la istoria noastra, noun, §i veche, inscripta §i do-
cumente, de Societatea de acolo, care -T tip6ria Memorifi"
foarte bine redactate; constata in Chiev folosul ce pot sa
aiba pentru istoria romaneasch" Civilia, hotarlrile Tribuna-
lului Civil al provinciei polone Podolia, ce se intindea pAnA

(1) V. noua editie ce am dat din Genealogie, Bucurqti, 1902, p.

290 §i urm.
(2) An. Ac. Born., seria I, XI, p. 7.
(3) Din An. Ac. Rom. ser. 1, XI, se vede ea din insarcinarea Aca-
demie' s'a redactat, de d. Eugeniu Costinescu, Catalogul Bibliotecil
Centrale.

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA ySI TIPARIREA IZVOARELOR 91

la Nistru, si comanda sd se copie actele ce ne privescele

ail 'Tnas Insa ineditepentru ca, ajungind la Moscova,
sa-si Inceapd cercetarile pentru care fusese trimes. Aici
d-sa gasi la Museul Romantov, manuscriptul Hronografului
romdnesc din secolul al XVII-lea al lui Mihail Moxa, din
care V. Gregorovici daduse o parte intr'o carticica publicata
la Cazan In 1859 (1): copia d-lui Tocilescu fu comunicata d-lui
Hasdeil, care o tipari la sfirsitul celui d'intliil volum (1878)
al Cuventelor". Din ale lui Cantemir, d-sa copie sag puse
sa se copie cele doug forme ale Hronicului", care calatorise
mai de mult pe la Iasi, Istoria Ieroglifica, Viata lui Con-
stantin Cantemir si notele, a caror indicatie se ddduse In
modul cel mai complet In instructiile sale iscdlite de Ion
Ghica, si adause la manuscriptele cunoscute Inca doua caiete,
ce nu se cunosteail la noi. Din Biblioteca Sinodala din
Moscova, d-sa noteaza In raportul care Sociotate doua
traduceri ale Mitropolitului Dosoftei, din greceste in sla-
voneste, Hrismologhiul" lui Nicolae Milescu, de care Milescu
era sa se ocupe in curind Sion, tiparind traducerea Cala-
toriei Spatarului in Analele Academia' (2), lauda Mitropo-
litului *tefan al Terii-Romanesti, in sflrsit, care n'a fost
nici tiparita, nici descrisd undeva ; aceste carts erail cu-
noscute prin catalogul tiparit la 1855 al manuscriptelor
bibliotecei, de Gorschi si Nevostruiev. De mare interes era
semnalarea, care n'a adus Inca nici un rod Nina astdzi, a
celor doutizeci si dour), de cartoane pline cu acte privi-

(1) GregorovicI colaborase si la Magazinul istoric, trimetind tra-

ducerea scrisorilor schimbate intro *tefan-cel-Mare gi patriarchul din
Ohrida.
(2) T. X, pp. 89-191.

www.dacoromanica.ro
92 N. I011.GA

toare la afacerile diplomatice dintre Rusia si Teri le Romine":

in ele ni se spune anume ca se cuprind scrisori de la
Domnil nostri din secolul al XVII-lea, si de la boieri cari
ail jucat un rol atit de Insemnat sail atit de vreclnic de
cercetare ca Radu Greceanu, David si Sevastian Corbea,
Nicolae Milescu si un BA al lull Maxim, despre care nu se
§tie nimic de aiurea, fratii Cantacuzini, cari intrebuintati
pe Corbea pentru uneltirl cu Petru-cel-Mare, Constantin
Turculet, vestitul viteaz moldovean, care in luptele dintre
Turci si Poloni de la sfirsitul secolului al XVII-lea si-a
clstigat un nume de eroic ostas, fiirg teamA, In slujba al-
tora decit a Domnulul si terii sale, Banul Savin, fugarul
la Muscali dupg neizbinda lul Cantemir, s. a.
Din resultatul misiunii d-lui Tocilescu In Rusia editia
operelor lui Cantemir s'a folosit pentru moment prea putdn.
0 gresealg mare se facuse tipgrindu-se Istoria Imperiulul
Otoman numal in traducere romrtneascg, dupg cea germang
din secolul al XVIII-lea, pe cind originalul latin din Mos-
cova astepta, si asteaptg Inca, tipgrirea, pentru folosul in-
tregil istoril a Orientulul. Editia aceasta rail pIgnuita se
terming in 1878, In anul clnd sosiail materialele din Rusia,
si asupra el nu se mai putea reveni. Volumele VI si VII,
compuse din aceste materiale, nu se pot compara nice pe
de parte cu volumul I-iii, editat de Papiu : lipsite de apa-
ratul stiintific trebuitor, prefata, note si indite, ele d'adeail
si un text incorect, asa Incit, la cel din urmg, pentru optzeci
si patru de pagini de text latin ail trebuit sg se adauge
trei altele de eratA. Volumul VIII, care dg Hronicul, a esit
abia de supt tipar, In conditii care se pot judeca, fatl, de

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA 5I TIPARIREA IZVOARELOR 93

ce se poate da astazi. ca si fata de ce dadeail un Papiu,

un Hasdetl, la 1860-70, ca putin satisfacatoare (1).

0 misiune Inuit mai bogata In foloase a fost aceia ce

s'a incredintat peste putin, In 1878 Inca, d-lui N. Densu-
sianu, un tinar Ardelean, tare Infatisase spre publicare un
studiu asupra Revolutiei lui Horea. Pentru a-si putea re-
dacta lucrarea din noil, pe base mai largi si mai sigure,
i se dadura mijloacele trebuitoare spre a explora cu de-
amanuntul Archive le si Bibliotecile publice si private
din Transilvania si Ungaria. D-lui Densusianu nu i se In-
credintase ins o misiune de copiat, si nu i se fixase cu
de-amaruntul punctele ce trebuia sa cerceteze. D-sa se
intoarse, nu numai cu o foarte insemnata recolta de do-
cumente privitoare la Horea, pe care le Intrebuintli in mo-
nografia sa refacuta,care monografie e vrednica de pus
alaturi cu loan-Voda cel Cumplit" al d-lui Hasdeil in ceia
ce priveste Intinderea informatiei,ci si o sums de caiete
cuprinzind fel de fel de stiri not asupra istoriei, Inca asa
de putin studiate, a Ardealului: note despre tipttrituri rare,
Insemnari despre manuscripte ce se gasesc In Brasov, Cluj,
Oradea, Pesta si aiurea, liste si cOpii de documente. Un
foarte Intins raport, pe care-I Intrebuintam adesea, s'a co-
municat in Analele Acadendei, In tomul I-iil al seriei noun.
D. Densusianu si-a depus caietele la Academie, uncle ele
se pot consulta in sectia manuscriptelor. Ceva mai tirzih,
In Columna lui Traian", care se dezvolta tot mai bine,
fiind reorganisata de citva timp, cercetatorul ardelean
tiparia un sir de documente relative la viata Rominilor,
(1) V. Convorbirile Literare pe 1901.

www.dacoromanica.ro
94 N. IORGA

mai ales la viata boierilor romlni din phrtile Filgarasului,

unde succesele militare ale Domnilor munteni intemeiase
in al XIV -lea veac o colonie, In actele ca'reia se pot studia,
mai bine decit In actele noastre de tall, vechile datini si
obiceiuri de la nos, in vremile do activitate military pre-
domnitoare (1).
D. Tocilescu merse, din indemnul Academia si la Viena,
unde copie manuscripte In Biblioteca Imperial6; si fuses°
vorba (2) si de o misiune la Londra.

In acelasi timp, odatI cu inceperea series noisy, cerceta-

rile istorice emit tot mai bine represintate in Ana le, Aca-
demia avind acuma in mijlocul ei pe tots cercet6torii mai
seriosi ai trecutului terff. S'ail easpindit astfel prin aceast6
revistA a nouei Academii studii de archeologie ale lui 0-
dobescu, articole de cuprins variat ale lui Papadopol-Ca-
limah, ales la 1876, si ale episcopului Melchisedec, mem-
bru al institutiei inc , din 1870 ; de la o vreme, comunieari
asupra unor foarte insemnate document° inedite de V. A.
UrechiI, care se fixase Intru citva In studiile istorice ; mai
tirziti, Analele ail primit de la acelasi contributil docu-
mentare din secolul al XVIII-lea, care ar fi clstigat sh" in-
fatiseze mai mutt pe mai putine pagini, si chiar unele
cronici, ca a lui Dumitrachi Varlaam, despre care de la
Balcescu Incoace nu vorbise nimeni. Bibliografia Numis-
maticei Romine do D. Sturdza aprouse Inca In ultimul vo-
lum al inaii serif. Cite ceva se mai &idea de cerceatori
(1) Colec(ia s'a tras si aparte, supt titlul de Monumente pentru
istoria tareI Ffigkrasului", Bueuresti, 1883.
(2) Seria I, XI, pp. 206-7.

www.dacoromanica.ro
 ADITNAREA II TIPARIREA IZVOARELOR 95

strain" de Academie: asa, parintele S. Fl. Marian din Su-

ceava complete, notele lui Melhisedec asupra bisericilor si
manastirilor bucovinene, si d. Tocilescu dadu un memoriu
de acelasi fel asupra unora din edificiile religioase din Ro-
mania, memoriu ce aduce Inca folos studiilor istorice.

Parintele Marian se dovedi un foarte harnic iubitor de

datine vechT, si le culese de pretutindeni cu o minunata
ingrijire sl cu un mare spirit de jertfa. Cu timpul, S. S.
ajunse rnembru al Academie', si acest meritos folklorist
bucovinean, care incepuse cu un volum de poesii populare,
lua pe rind in cercetare viata teranului romin In legatura
cu actele mar" ale vietdi sail cu sarbatorile cele mar" ale
Bisericii. Astfel iesira, una dupa alta, dind, tocmai la
timp, cind limba poporului era admisa de tot" ca limba co tre-
buie a fi scrisa, cind istoricii lase." une on pe eroll si fruntasii
epocelor pentru a cauta lamuriri fundamentale in stratele
adinci ale multimilor far% nume, cind civilisatIa" straina
a oraselor incepea sa dezradacineze floarea salbateca a cim-
piilor, poesia datine ",lucrari temeinice, neclintite pe basa
for de munca onesta : Nasterea la Romini, 1892, Nunta la
Romini, 1890, inmormintarea la Romini, 1892, si, la sfirsit,
dupa Vrciji, farinece si desfaceri din 1893, tale trei volume
ale Serbdtorilor la Romini, pe linga care trebuia sa se a-
dauge studil, iesite in tipariturile Academie' sari aiurea, asu-
pra Cromaticei, asupra Ornitologiei si Zoologie" populare (1).

(1) Ornitologia populara.", tiparita In Suceava, de autorl a exit gi supt

titlul de Pliserile noastre In Biblioteca pentru top", Muller; studiile
de Zoologie populara, s'ar fi cuvenit sa, se tag& aparte din Noua Re-
vista Rominct Cromatica e obiectul discursulul de intrare at par. Marian.

www.dacoromanica.ro
96 N IORGA

Cu tiparirea lucrarilor parinteIui Marian, se filcu un bun

Inceput In sustinerea de Academie a studiilor de acest
fel, atlt de folositoare §i pentru istorici. In 1889, so pu-
blics alts lucrare asupra NuntiI la Romani ", de d-ra Elena
Sevastos. 0 alts opera invingatoare la premil fu aceia a
d-lui Lazar Saineanu, care-§i propuse a da basmele carac-
teristice in Intregul for ceia ce se poate socoti ca ne-
folositor §i a stabili o teorie a basmuluI roman privit
din toate punctele de vedere : o carte enorma, terminate
cu un indite foarte ingrijit, dar In care carte se poate
critics putina precisiune §i exactitate a conclusiilor, expuse,
de altfel, lute() forma curgatoare, pentru un strain. Mai
In urma, Inca un volum de pret se adause la frumoasa
culegere de cercetari etnograflce nationale prin editarea
de Academie a Cimiliturilor, strinse cu o grija deosebita
de d. Artur GoroveI, care le-a dat la lumina §i In conditii
§tiintiflce cu totul moderne. Studiile d-lui Pericle Papahagi
asupra Megleno-Rominilor, cuprinse In ultimele fascicole
ale Analelor, partea §tiintifica d. Papahagi e §i autorul
volumuluI II din Materialurile folkloristice" aparute supt
auspiciile Ministerului de Instructie (1), volum Imbrati§ind
toatil viata intima a Rominilor din Macedonia duc tot
mai departe cunoa§terea sufletului Rominimii de pretutin-
dent Nu trebuie uitat nici studiul lui Lupwu despre Me-
dicina babelor, primit tot In Anale (2).

0 descriere amanuntita a RomanieT, a pamintuluI, bo-

gatdei, oamenilor de astazI §i a celor ce s'ati perindat in
(1) V. ultimul numar din Noua Revistd Ronzinci.
(2) Vol. XII, partea literara.

www.dacoromanica.ro
 ADITNAREA 51 TIPARIREA IZVOARELOR 97

alte vremuri prin cimpiile si muntii ei, o astfel de carte

ni lipseste si stam din acest punct de vedere mult mai
rail declt vecinii nostri, asupra carora si-at indreptat atentia,
pentru scopuri care nu erail totdeauna numai stiintdfice,
InvAtatil straini, dind asupra for opere marl si trainice.
Alcatuindu-se de mai multi oameni pricepatori o asemenea
vasty opera, care ni-ar revela noun lnsine ce e si ce a fost
tara noastra, ridicindu-se de mini harnice si pioase acest
monument national, el ar putea fi pus pe urma, in deo-
sebite forme, la Indamina on -cui, si s'ar cuveni sa se dea
si traduceri in una sail mai multe limbi de cultura pentru
ca sa figuram In mintea omenirii culte suet alta InfatIsare
declt cea schimonosita si injurioasa de astazi. i aid se
poate zice ca, un bun lnceput a fost pus de Academie: la
un concurs menit A. aleaga, cea mai buns, scriere asupra
igienei teranului, se presintara doua, manuscripts, dintre
care nici-unul nu merita sa fie respins. Autorii for erail
dr. N. Manolescu, profesor la Universitatea din Bucuresti,
actualul director al serviciului sanitar, si dr. N. Crainiceanu,
medic militar, si amIndoi si-ail vazut lucrarile tiparite, In
1895. Academia a premiat apoi bogata culegere de pro-
verb° a d-lui Iuliu Zanne. E de nadajduit ca se va merge
mai depart° si pe aceasta tale, si unele din premiile puse
In ultimii ani pentru monografii de comune rurale inta-
resc aceasta speranta. Prin astfel de lucrilri pregatitoare
s'ar apropia timpul end marea opera, asupra Rominimii
se va putea scrie. Opera Teranul Romin, premiata, de Aca-
demie, n'a aparut si, aparind, ea n'ar putea raspunde ce-
rerilor timpului.
Pentru studiul dialoctelor s'a facut numai foarte putin,
7

www.dacoromanica.ro
98 N. IORGA

prin editarea, dupa manuscriptele dr. Obedenaru, de I. Bianu,

a Textelor macedo-romine, In 1891, §i apoi prin sprijinirea
activitatii serioase a d-lui Papahagl. De o importanta ne-
pretuita pentru filologie, un astfel de studiu, pornit §i
urmat sistematic, ar aduce marl* foloase §i §tiintii istorice,
care poate urmari faptele §i cultura §i in schimbarile deo-
sebitoare ale unuia §i aceluia§i grant
Cind sectia literary se va intelege, cum §i trebuie, ca o
sectie de filologie, Academia fiind o institutie §tiintdfica,
§i avind scopuri bine definite, acest drum do cercetari
va fi mai batut decit astazi, cind sectia literary nu e Inca
pe deplin i definitiv organisata.

De la culegerea idealisata, impodobita §i corectata a lui Va-

sile Alecsandri aparura la scurte intervale colectii de poesii
populare, dintre care unele, ca ale d-lui Bibicescu, ale d-rel
Sevastos, emit bune, iar marea adunare a lui G. Dem. Teo-
dorescu poate fi judecatd chiar ca foarte bung,. Inca mai
Intr'ales e Insa colectia facuta cu gust §i §tiinta, in cole mai
bune Imprejurari, de dd. Andrei Birseanu §i I. Urban Jarnik,
o colectie model, careia Academia, dupa recomandatla lui
Alecsandri Insu-§i, IT &Wu tiparul (1) In 1885. Ar fi vremea
acum ca o comisiune de folklori§ti cari sä-0 fi dat dove-
zile sa facd un repertoriu general al poesiei populare §i o
alegere care O. poata influent& In bine literatura cults,
ce va trebui, ca sa capete o adevarata viata, sd se inspire
din gindurile §i sentimentele, Incercate de veacuri, ale
maselor adevarat romane§ti, In care traie§te sufletul nea-
mului. Academia are §i puterile §i datoria de a face aceastd
opera de subsumare, Intregiro §i explicatie.
(1) Doine psi strigdturi din Ardeal.

www.dacoromanica.ro
 ADIINAREA §{I TIPARIREA IZVOARELOR 99

Prin multe daruri, unele foarte bogate,cele mai multe

pornesc direct sail indirect de la d. D. Sturdza,prin cum-
paraturi In margenile unui budget tot mai solid, Academia
Romina a ajuns sa poseada astazi o foarte frumoasa bi-
blioteca de manuscripte, alaturi cu tipariturile rare, lumi-
nind on -ce punct al istoriei noastre, ce yin la origine din
darul unui Papiu, din cumparatura Bibliotecii d-lui D.
Sturdza- cheianu si a Episcopului Dionisie de Buzau, prin
cedarea de Stat a Bibliotecii Nifon Balasescu, prin daruirea
de rap. Mitropolit Iosif a multor din cartile sale si, In
sfirsit, prin fericita reunire, In anumite conditli, a Bibliotecii
St Sava, devenita Biblioteca Centrals si mult timp Inchisa
publicului, de fapt, sari si formal. D. I. Bianu a primit mi-
siunea de a da un catalog analitic al manuscriptelor, si
din acest catalog au iesit pana acum trel fascicule: e cel
d'intaiil catalog bun care s'a redactat la nos. In 1900, d.
C. Litzica a tiparit In Ana le un catalog al manuscriptelor
grecesti. As cataloga, din parte-mi, bucuros pe cele scrise
In alts limbi.
Intro cartile Academiei sint unele tiparituri vechi pe
pamint romanesc, de o extrema raritate. De ele se ocu-
pase d-1 Hasdeil, In Columns ", unul din elevii d-sale, d. Gr.
Cretu Intr'o revista de care vom vorbi indata. Altele apa-
ruse, de la hotarirea din 1878 a Societatii Academics (1), In
editii noua. Era de nevoie insa, chiar dupa asigurarea, prin
prefacerea noil cladiri a Academiei, a pretioaselor volume,
de un catalog §tiintific, de o bibliografie analitica, In care
sa se faca reproduceri In facsimile si sa se dea Prefetele

(1) V. Ana le, seria I, t. XI.

www.dacoromanica.ro
100 N. IORGA

Intr'un articol tiparit in publicaVa festiva a Scorn Lim-

bilor Orientate din Paris, d. Emile Picot, profesor de limba
roming la acea §coala, descriind unele din aceste vechi pro-
duse ale tiparnitilor trecutului, insistase asupra necesitatil
unei bibliografil romlinesti vechi", care sa fats accesibila
unui public mai larg cuno§tinta comorilor In stapinirea ca-
rora se gasia Academia (1). Academia lug hotarirea de-a
Implini aceasta lipsa, §i Bibliografia romcineasca a d-lor I.
Bianu §i Nerva Hodo formeaza astazi una din temeliile
sigure ale studiilor relative la cultura romaneasca de alts
data : publicatia a trecut de pragul secolului al XVIII-lea
§i, cu toata Imbulzirea cartilor de la aceasta data innainte,
ea va fi de sigur continuata.

Dintre manuscripte, cele mai insemnate sint, fire§te, ale

Cronicilor, din care Academia are cu mutt cele mai multe,
altele se afla la biblioteca Museului National, lntemeiat mai
ales din colectia Mavros .5,i Imbogatit prin sapaturile ul-
terioare ale d-lui Gr. G. Tocilescu, sati in mica sectie a ma-
nuscriptelor de la Biblioteca din Ia§i, iar elteva In Biblio-
teca Cipariu §i pe la particulari. 0 editie noun a color mai
multe cronici se impune astazi. 0 editie a celei mai vechi,
scrisa de Grigore Ureche in secolul al XVII-lea, din
urmatoarele motive : Intaiil, un Invatat frances, care s'a
ocupat de Rominil din Serbia, de genealogia unor familii
romane§ti, de epocalui Alexandru eel Bun (2), aducind pentru

(1) Coup d'ccil sur l'hisloire de la typographic dans les pays

roumains, Paris, 1895.
(2) Excelenta mica monograGe a d-lor G. Picot si G. Bengescu :
Alexandre le Bon, prince de Moldavie, Viena, 1882, in 8°.

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA or TIPARIREA IZVOARELOR 101

cursul sail de istorie rom6neaseg la scoala de limbi orien-

tale si frumoase materiale din tot ce se tipgrise ping a-
tunci asupra istoriei mai vechi a Moldova d. Emile Picot,
dAdu la 1878, in anul cind Academia edita far6 note, ca text
de limba, supt Ingrijirea lui Odobescu, Istoria lui Mihai
Viteazul" de Billeescu,cea d'intrat editie adnotat6 a unei
Cronici romrmesti. Textul din Chronique d' Urechi, splendid
impriman, cu buchi", e tot al lui Kogrtlniceanu, dar himu-
virile sint de o neobisnuitl bogie si formeazA de fapt o
istorie a Moldovei, in sens modern, supt toxtul naiv sail
Imprumutat al vechiului compilator. Ureche insusi mArtu-
risia caracterul de compilatie al c'Zirtii sale, care incepea
sirul cronicilor sense in limba tern, dar, afar de Cronica
moldo-polong, o prelucrare in poloneste, din secolul al
XVI-lea Inca, a vechilor letopisete slavone, nu se cu-
nostea nits -unul din originale. in anii optzeci, Ministeriul,
pe un timp rind necesitatea studiului limbilor slave se im-
pusese si celor mai intransigenti pattioti, gall, de exceptii
extrem de rare, trimese In strAinrttate pentru acest stop
pe d. Ioan Bogdan, care terminase, scriind o tesrt tiara
si bine concepufa asupra Sarmisagetuzei, Universitatea din
Iasi. D. Bogdan gasi Intr'un Sbornic din Chiev o parte din
izvoarele slavone ale lui Ureche, alts parte, dar nu intreg
restul, se Os' tot de d. Bogdan, Inteun manuscript al
clubului bulgar din Tulcea: Cronica putneanrt, Cronica bis-
tritean6, operele de istorie retoricA ale lui Macarie epis-
copul si lui Eftimie, ki el episcop, macar In Ardealul ro-
mrtnesc, iss luarg locul in fruntea vechilor noastre izvoare.
D. Bogdan trimesese Academiei un studiu in care se do-
vedia falsitatea vestitei diplome a principelui rusesc din

www.dacoromanica.ro
102 N. IORGA

BIrladul secolului al XII-lea, §i altul In care tipAria, cu co-

mentarii, vechi tratate slavone din al XV-lea veac ale Dom-
nilor no§tri sari descria unele manuscripts slavone§ti,pe
cInd de acela§i tInAr lnv5,tat, care dovedia de la Inceputul
carierei sale un spirit metodic, o lntelegere larg5, a subiec-
telor §i sapinirea pe o formg de o claritate deosebit5,, se ti-
pgriail notice despre izvoare necunoscute §i cercet'ari cri-
tice In Convorbirile literare", pe care le conduce astgzi.
Memoriile d-lui Bogdan aparuse In Anale", dar In pri-
vinta editiei Cronicilor el Intimpina, oarecare resistent,a,
care se manifests prin zab5,vi. Atunci d. D. A. Sturdza,
care de mult era sufletul Academie)", sufletul ei de muncg
§i de jertf5,, Ina,' asupra-§i tiplirirea celul d'inthiti volum de
cronici slavone ale Moldovel: Cronicile moldovene§ti Ina-
into de Urechia" (1891). Un lucru pe care Bogdan nu-I uith',
nu-1 uitlm noT, cari pornim de la aceste texts, §i n'ar tre-
bui s5,-1 uite nimeni.
Nici-o-data nu se mai tipArise la not o cronic5, a§a de
ingrijit ca aceasta publicatie de texte istorice din 1894 :
se vedea In grija de a 16muri toate punctele de critics, li-
terarii, §i toate nesigurantele de fapte, pe ling nevoia de
lumina, a cerceatorului §tiintific de vocatie, influenta unel
bune §coli apusene §i modelul, supt cel din urm5, raport,
al CroniciT editate de d. Picot. Ins o editie de cronicA,
dilduse cu cItiva ani Innainte §i Academia, prin publicarea
Operelor conzpleete ale lui Miron Costin, de V. A. Urechia.
Urechig cuno§tea nesfir§it de multe acte inedite §i scoto-
cise pentru Costine§ti, mai ales, In toate colectiile publice
§i private ; dar lucrarea sa pAcAtuie§te prin credinta gre§it6,
ca la un text de letopiset romdnesc, pe care ori-ce copist

www.dacoromanica.ro
 ADIJNAREA §1 TIPARIREA IZVOARELOR 103

II schimbg, se poate proceda cu clase de manuscripte si

cu variante, puse f Ira nici-o lipsg, In note, cit si prin ase-
zarea materialului cu totul In desordine : indicele ce se
promisese si ar fi putut conduce Intru cltva n'a apgrut ;
si poate ar trebui ca Academia, mai cheltuind ceva, sg-I dea
In mina cercetgtorilor.

Algturi de cronicarii slavoni si romini, terile noastre all

avut Inc g de pe vremea lui Mihai Viteazul sl cronicari
greci, cari all expus In prosg, sail all cintat In versuri, cg-
luggri si laici, faptele Domnilor, din iubirea pentru invg-
tati a cgrora el trgiati. Cronicarii epocei lui Mihai : Sta-
vrinos si Matei al Mirelor, publicati In carticele din secolul
XVIII-lea, fusese editat,i apoi In Tesaurul lui Papiu. El all in-
trat apoi, Impreung cu poemul lui Palamed, tot despre Mihai-
Voda, In culegerile de texte neo-grece, multe dintre dinsele
privitoare si la noi, pe care le-a dat cu un zel neobosit si cu
o Ingrijire neintrecutg un coleg al d-lui Picot, d. Emile
Legrand, cgruia studiile neo-elenice Ii datoresc foarte mult.
Tot d. Legrand fgcu cunoscutg Intinsa povestire a lui Che-
sarie Daponte, Efemeridele dace, tipgrindu-le intr'o editie
specialg, cu traducere francesg, prefat,g si note : o contri-
butie de cApetenie la istoria noastrg in veacul al XVIII-lea
Dar mai erail Inca anale si povestiri istorice, opere de laudg
a Domnilor, care nu vazuse lumina, ci se ggsiail In manu-
scripte din tars. De mai Inuit timp, Incepgtor In aceastg
directie, d. C. Erbiceanu, profesor la Seminariul din Iasi,
apoi la Facultatea de teologie Intemeiatg In Bucuresti, se
ocupa cu pasiune de studiul acestor manuscripte, cgutin-
du-le In principalele deposite ce le cuprindeaTh resultatul

www.dacoromanica.ro
104 N. IORGA

cercetdrilor sale aparea In Revista teologica din Iasi, Into-

meiatd de Mitropolitul Iosif pentru a combate anumite
doctrine ce prinsese a se rdspindi acolo. La 1887, se sfinti
noul si mdretul edificiu al Mitropoliel Moldovei si, stiind bine
ca la asemenea clddiri In legdturd cu un lmbielsugat trecut,
se vine totdeauna si cu un prinos literar,d. Sturdza, pe
atunci Ministru de Instructie, Indemnd pe d. Erbiceanu
s5, cerceteze multele documente ce se aflatl Inca in Archi-
vele metropolitane, pentru a lumina, dezvoltarea ei : In Is-
toria illitropoliel lifoldovei si Sucevel, se dddu o sums de
acte, relative mai ales la Imprejurdrile din 1821, si, Im-
preund cu ele, cronica greacd a lui Naum Rimniceanu. In-
demnat tot de d. Sturdza, acelasi cercetAtor lncepu sa
adune si sa traducd toate cronicile grecesti mai importante
din epoca fanariota, si tot in 1888 aplireatt Cronicarii greci
carii ail scris despre Ronvini; adeca : Cronica Jul Daponte,
povestirea Jul Nicolae Chiparisa, care se gdseste si In Ar-
chiva Societatii stiintlfice si literare, fundatd la Iasi in 1889;
Catalogul istoric, In care tot Daponte strinse fArd ordine
fel de fel de stiri privitoare la personalitatile importante
din Orientul grec sail grecisant, Viata lui Mavrogheni de
dascdlul scolii lui, lucrdrile istorice ale Jul Naum Rimni-
ceanu si, in slirsit Lauda lui Constantin Mavrocordat, de
Daponte, cunoscuta si Jul BdIcescu : opera se terming, ca
si Mitropolia, cu un indite.
De atunci nu s'aii mai gdsit cronici noua, decit poves-
tirile despre Eterie si miscarea romdneasca din acelasi tiny,
sad unele scrieri ale Jul Zilot Rominul", pe care Urechia,
Aricescu si d. Gr. G. Tocilescu le dlidurd In Revista pentru
istorie, archeologie 0 filologie, Intemeiatd In conditii neo-

www.dacoromanica.ro
 ADENAREA $1 TIPARIREA IZVOARELOR 105

bisnuite de luxoase de acesta din urm5.,care dAduse si un

manual de Istoria Rominilor, fgrg mula originalitate,la
1882. in aceastl revisth, d-1 Tocilescu propuse, intr'un lung
studiu de comparatie a textelor tiparite cu acele date de
citeva manuscripte, retiparirea cronicilor, in special a celor
muntene. Un plan care n'a fost executat.
Din parts -mi am dat in 1901, Fragments de cronici", In
acelasi timp cu Istoria literaturii In secolul al XVIII-lea"
§i, in acelasi an, o noug, editie a operei MI Constantin Stol-
nicul Cantacuzino, Impreunl cu niste date cronologice si
statistice, in italieneste, ale acestul luminat boier, cu o
descriere de cairttorie la Venetia si cu Cronologia Tabelar,
atribuit6 prea mult timp lui Radu Greceanu. Aceast6 din urmA
publicatie iesi cu cheltuiala d-lui G. Gr. Cantacuzino, si tot
d-sa suportil cheltuiala celei editii complecte a Ge-
nealogiei Cantacvzinilor apAruta In 1902. Tot In anul trecut
am reeditat, multamitil liberalitatii d-lui N. Filipescu, Cronica
lu Constantin Cdpitanul. Acum lucrez la o editie a Cronicii
Anonhnea, care s'a dovedit a fi fost scris6 de Stoica Lu-
descu : pe rind vor iesi si celelalte cronici muntene. Pentru
cele moldovenesti ins,, e de nevoie ca Academia s, sea
initiative.

intinsa colectie de documente din secolul al XVIII-lea

tipAritA de V. A. Urechig, In Istoria Rominilor, Impreuna
cu o expunere fgrA importamtd, nu cuprinde mai do loc
documente din tesaurul Academiel, ci reproduce condicile
domnesti de la 1774 pdnA duph" 1821, condici ce se pastreaed
la Archivele Statului, uncle le cunoscuse Balcescu si le copia
de mai molt timp bgArInul functionar MAnarezeanu, mo-

www.dacoromanica.ro
106 N. IORGA

destul ajutAtor al lui Urechig. Inca de prin 1900, era vorba,

§i se §i anuntase planul In Raportul pentru sesiunea ge-
neralg, a unei editii a vechilor documente, care editie s'ar
Incredinta d-lui I. Bogdan §i Onciul, membri corespondenti
ai Academiei, dintre can cel d'inteie e un slavist cu cul-
tura sistematica, iar eel de-al doilea, de clnd rapusese In
Convorbiri literare" Teoria lui Ross ler de profesorul ie§an
d. A. Xenopol, I i Meuse o specialitate din studiile relative
la originile poporului §i Statelor rom5me§ti. Dar propunerii
nu i s'a dat o urmare. DupA Incetarea Uricarfului, care
merse pins la al XXV-lea volum, intrecind Buciumul romin,
scos de alt Codrescu, I. M. Codrescu, §i dispilrut dupg clteva
lume,dupg Incheiarea vechil ere In publicatiile de docu-
mente, am dat materials interne, In Intregime sail ca re-
geste, In toate cele cinci volume din Studii si documente
cu privire la istoria Romindor, create de ministrul C. C.
Arlon, Intr'un timp chid nu-mi mai era IngAduit s'a public
nicairi, la 1900. Volume le V §i VI nu cuprind alt ceva declt
astfel de acte, §i ele se vor mintui cu un dictionar de ins-
titutdi. Yn sfir§lt, acum in urma, In prefata Documentelor si
regestelor privitoare la rela(iile Terii-Romanesti cu Brasovul
si Ungaria, d. I. Bogdan a amintit Indemnul, racut Inc6,
mai de mult de Jiraek, de a Incepe publicatia §tiintifica
a vechilor noastre documente §i s'a oferit pentru a o face,
Materialele ar fi luate §i din Archive le Statului, reorgani-
sate de d. Onciul, dupa, normele obipuite acum In depo-
sitele Apusului. Rolul de a sprijini o asemenea mare pu-
blicatie revine Academiei.

Istoria contemporang era prea mult Mat/ judecgtii in-

www.dacoromanica.ro
 ADIINAREA QI TIPARIREA IZVOARELOR 107

teresate §i necompetente a ziari§tilor §i amintirilor, care,

cercetate mai de aproape, se dovediail razimate pe o le-
genda. D. D. Sturdza s'a gindit la alcatuirea unui corp de
izvoare, prin care sa se poata, urmari, pe rnarturii sigure'
dezvoltarea principatelor catre Romania de astazi. La 18S8
aparea volumul 1 -ill din Acle si Documente relative la is-
toria Renascerei Romaniei.
ColecVa aparu In parte din fondul Alina tirbei, menit §i
pentru tiparirea de opere istorice §i prin care vor ie§i la lu-
mina §i alte culegeri sail scrieri relative la trecutul nostru.
De toate, avem astazi noua volume, cuprinzind tratatele In-
cheiate de Donmil no§tri sail privitoare la Tara-Romaneasca
§i Moldova, acte relative la chestia Orientului pina la 1821
§i un lung §ir de reproduceri din ziare, bro§uri, alaturi
de mai rare materiale netiparite Inca. Rap. Colescu-Vartic
§i d. J. Skupiewski au lucrat pe rind la pregatirea §i supra-
veghiarea tiparului acestei colecg care s'a Intrebuintat
prea putin pina astazi.
Ea-0 gase§te intregirea In Anul 1848, public4e facuta,
din fondul pentru ridicarea unei status lui I. C. Bratianu.
Lucrata cu cea mai mare Ingrijire, de mai multe persoane,
care n'ati vrut sa-§I Insemne numele In titlu, aceasta noun
culegere cuprinde un mult mai mare numar de acte §i
scrisori inedite, oficiale §i particulare, strinse cu pricepere
§i osteneala de la oameni cars uitase ca le mai ail §i din
dosare ale Statului, pe care le ascundeail deosebite admi-
nistratii. Pentru Intaia oara pe basa ei se poate da o ju-
decata istoried sigura, iar nu o §ovaitoare judecata de
cercetator rail informat sail o apreciare patima§a, de om
de partid, asupra unei mi§cari, ce va ie§i astfel din cercul

www.dacoromanica.ro
108 N. IORGA

dezbaterilor interesate ale presei si oratoriei zilnice, mai

ales dacd, precum ni se fagAduieste, unul dintre colabora-
torii anonimi, dezvaluindu-si, in sfirsit, numele, va da si
un studio istoric asupra Revolutiei, dupa materialele adunate

VI.
Venim acum la marea colectie Hurmuzaki, care a aruncat
In urmd, ca povestiri fdrd valoare actuald, tot ce se scri-
sese pint atunci, in monografii sail in opere generale, asupra
istoriei Rominilor, flird a excepta luceari asa de docu-
mentate" pentru timpul for ca Ioan-Vodci-cel-Cumplit al
d-lui Hasderi (1), sail Mihai Viteazul" lui Bdleescu, care a
rdmas astiizi numai tin text de limbd", o lectura placutd,
pe care insd nu se poate rdzima nici-o afirmatie do fapt
si nici-o judecatd. Se poate zice cd nici-odatd o dezvilluire
de izvoare n'avuse un caracter asa do mdret prin propor-
tile ei si nu influentase intr'un chip asa de hotdrit or,
preschimbind tot, ca seria de volume care vesnicesc, inna-
intInd necontenind, despicind negurile necunoasterii, nu-
mele baronului Eudoxiu de Hurmuzaki.
Inca, la 1874, C. Esarcu, care era si unul din colabora-
torii Revistei Contimporane, inceputd la 1873 si continuata,
piny la 1877, isi Lipari acolo unele documents venetiene
privitoare la interesantal aventurier domnesc Petru Cercel.
El adunA apoiin brosurd, dupd Columna lui Traian, un numdr
de acte, de cea mai mare Insemndtate, relative la Stefan eel

(1) 0 noua. editie a iesit de putina vreme, in 1894, si era asa de mult
de schimbat acuma, melt d. Hasdeti s'a vazut silit a-s1 lasa scrierea
cum fusese la /neeput, ca o opera istorica, trecutli ea InsasI in dome-
niul istorie.

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA SI TIPARIREA IZVOARELOR 109

Mare (1), acte scoase din marea ArchivA a Republicei vene-

tiene, stApina mArilor din RAsArit .i regina unor numeroase
colonii In aceste pArti. La 1878, Esarcu tinea la Ateneti o con-
ferintA despre Documentele istorice descoperite In Archi-
vele Italiei", care apArea apol §i ca o elegantA bro§urA : in ea
se vorbia de contributiile date la istoria lui Stefan §i a lui
Petru Cercel, se mar indicati actele privitoare la Domnil din
veacul al XVII-lea, is Constantin Brincoveanu, tot din Ar-
chivio dei Frani de la Venetia; se semnalail citeva acte din
Milan, din Florenta, se dAdeail ,stirs despre corespondenta lul
Veterani, generalul ce comandt pe Imperialii intrati in
Tara-RomAneasca. supt erban Cantacuzino §i Brincoveanu,
§i so terming iarA§i cu lAmuriri cApAtate prin acte §i co-
respondente venetiene. Esarcu petrecuse mai multi ant In
Italia, ca represintant al RomAniei In aceastA, tars §i de-
butase pe terenul istoric trimetind Trompetei Carpatilor"
o notitA asupra sAbiei lui Brincoveanu, pastratA la Armeria
Reale din Turin. In toatA viata lui, Esarcu a fost foarte
mIndru de partea pe care a luat-o la Innaintarea .studiilor
istorice privitoare la poporul sAti ; acum, clnd o astfel de
mArturisire nu-1 mar poate supAra, pot spune ca In lista
visitatorilor Archivelor venetiene, el figureazA numai pentru
citeva ceasuri ; ministrul romin se multAmia sA afle &A shit
acte relative la poporul sad, dar copiarea for o dAdea tot-
deauna altora ; ceia ce nu scade, fdrA Indoiala, meritul sad
de patriot §i iubitor de ennui* care, in marile publicatii
cu materiale venetiene, ce se faceaii atunci, gasise un In-
demn pentru a cauta §i el.

(1) A5'tefan. cel Mare, BucureW, 1874.

www.dacoromanica.ro
110 N. IORGA

D. I. Bianu fusese trimes pe acelasi timp In Italia si

aiurea pentru studii filologice. Miscarea cAtre cercetarile
istorice era Insa pe atunci generals si, dug, ea putea cu-
prinde si Int liiclira pe un doctor In medicinl, fost profesor
de zoologie si actual diplomat ca Esarcu, cu atlt mai mull
pe un cercetgtor al limbii rom/nesti si pe un Ardelean
care Invgase la Blaj. Din Milan, unde lucre, mai multa vreme
In Biblioteca AmbrosianA, din Roma, undeprietenul Bianu
e unit cu Biserica Romeii se dAdu voie, cum se driduse
voie si studentului I. Ardeleanu din diocesa Oradiei-Mari,
care tipAri materiale din acelasi deposit (1), a cerceta ma-
terialele de o bogatie extraordinarg: scrisori, rapoarte mai
mult sail mai putin Intinse, Ingraing.dite In Archiva Pro-
pagandei pe urma misionarilor Misiunii franciscane inde-
pendent! din Moldova si Misiunii franciscane bulgaro-va-
lache din Tara-Rom6neasca, oameni can convertiail putin,
iar, In schimb, scriati malt. Actele din Milan, de o mare
importantg pentru istoria lui Stefan-eel-Mare, si cele din
Roma, care lumineaz5, simtitor, si pentru Intala oars (2), is-
toria Bisericii latine pe p5.mintul principatelor, aparur5, In
Columna" pe 1883. Acum dol ani, d. Bianu, mi-a lncre-

(1) Istoria diecesel romdne greco-catolice a Oradei-Mart, I,

Gherla, 4883.
(2) Afars; de materiale interne tip5rite In Uricariul, V, si de unele
documente din Biblioteca Doria-pamfiliank luate de d. HasdeO dupa
copiile BiblioteceI Bathyani din Alba-Iulia. Cartea lul W. Schmidt: Ro-
mano-catolici per Moldavian episcopates et rei romano-catholicae
res gestae aparu, In Budapesta, abia la 1877, iar relatia Misiunil
lul Bandini, Inca un dar al lul Esarcu, /Met) editie destul de rea, In
vol. XIV al Analelor Academiei Romano".

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA BSI TIPARIREA IZVOARELOR 111

dintat caietele si foile sale de note din acestI anI de studii

In strainatate, si ele cuprind Inca multe lucrurI ce all fost
apoi tipArite de alVI, dupa alto cOpiI, sail shit Inca ine-
dite : le-am Intrebuit4at pe cele din Archivele Propagande!
in Sate qi preop din Ardeal, o carte pe care n'ail citit-o
nici RominiI de dincoace, nici cel de dincolo si care pu-
trezeste In podul TipografieI Carol Gobi. Le-am trimes
apoi parinteldi Augustin Bun ea din Blaj, care, prin ope-
role sale asupra lu! Inochentie Klein, lui Petru Aron si a-
supra color d'intiiii episcopii romanestI din Ardeal, des-
chide acolo o nou'a era de solide cercetari istorice si tre-
zeste o nou'a, viata qtiintific6 in p6rti undo de o bucata de
vreme era numai indiferenta si toropire intelectuala.

La 12 Septembre 1878, d-1 D. Sturdza, cetia In Academia

Romina o expunere asupra mersuluitiparirii documentelor is-
torice adunate de raposatul Eudoxiu de Humuzaki. Baronul
Eudoxiu tot asa de luminat, tot asa de zelos si de patriot
ca si fratfi sal, jucase si un rol de om politic bine privit la
Curtea din Viena: astfel, el capatase un drept pe care-1 aveall
numai foarte puVnI, acela, care -1 bucura, de sigur, mai mult
decIt obisnuitele distinctfl oficiale, ce cad si pe piepturl si
capete nevrednice, de a patrunde in Archivele Case!, Curti!
si Statului, Haus-,Hof- and Staatsarchiv, uncle publicul nu
era admis Inca. Timp de lung! anl de zile, fail a se spo-
vedui nimanut filea a interveni citusi de putin, printr'un
cuvInt, printr'o notita, printr'un singur act copiat In discutiile
timpulul, Eudoxiu de Hurmuzaki strabatu la Viena doua seri!
de capetenie: acea a actelor privitoare la Ungaria si aceia con-
sacrata stirilor turcesti: Hungarica §i Turcica. i Archivele

www.dacoromanica.ro
112 N. IORGA

de Rdzboitl, bogate prin tot ce e relativ la luptole, cuceririle,

organisarea teritoriilor anexate din trecutul monarchiei, se
deschiserd innaintea acestei persona grata. Baronul si mem-
brul Parlamentului, bogatul nobil bucovinean, Insemna cu
creionul actele bucdtile de acte care-1 interesatl, si apoi
ele eratl copiate pe cheltuiala lui, crescIndu-i bogatele ma-
terials adunate, de care Ins nimeni n'avea Inca nits cea
mai mica ideie. La capatul acestei munci, Hurmuzaki, care
a devenit prin rodul el Hurmuzaki" prin excelentd, acum
pururea, vedea o Istorie generals a Rominilor din toate
pdrtile, scris5, In nemteste, o limb5, do culturd, prin care
puteail sa se rdspIndeascl Indat5, resultatele dobindite. Ma-
terialele apdrind Insa, necontenit, el incepu sa redacteze
uncle pdrti, In privinta carora nu credea sd se mai aile
izvoare noua ; secolul al XVI1I-lea, epoca lui Mihai Vitea-
zul, prertelnd in naratiune i cuprinsul unor acte relative
la secolul al XVII-lea. Iar, din partea despre origini, uncle
nu putea sd fie vorba de inedit, el trata, propaganda ca-
tolled din vechile timpuri, vicisitudinile imperiului vlacho-
bulgar, tale timpuri din viata principatelor. Istoria
Unirii Rominilor din Ardeal e studiat5 de la un capilt pind
la altul. De obiceiti, cind redacta pe basa unor documents,
el nu le mai pdstra cu aceiasi ingrijire, asa Inclt ele s'art
pierdut adesea.
La moartea lui Eudoxiu de Hurmuzaki, familia d5du d-lui
D. A. Sturdza, cu care e Inruditd, dreptul de a dispune
asupra manuscriptelor de istorie i documente ce rdmdsese
pe urma lui. D. Sturdza racu Ministerului de Instructie
propunerea de a tipdri admirabila eolectie i curgrttoarea,
bine informata povostire, ajutind printr'o subventie Aca-

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA §I TIPARIREA IZVOARELOR 113

demia Roming, care era Ind pe atunci destul de grad.

D. Titu Maiorescu, ministrul din 1875-6, I§I dadu cu bu-
curie Invoirea, §i o comisiune fu alcatuita pentru a se In-
griji de publicatie. Ea se alcatuia din Kogalniceanu, care
nu se amesteca, de loc, din Odobescu, care lucre, mai tlr-
zia la complectarea colectiei, §i din d. Teodor Rosetti,
care ajuta mai apoi Academia sa se instaleze In localul ei de
astazi ; ca secretariil se alese un luptator de peste munci,
care dadu §1 un bun studiu In limba germane despre Ro-
mlnii din Ardeal §i tiparise In Convorbiri literare" fru-
moase nuvele poporgne, d. I. Slavici. Inca din 1875, actele
relative la luarea Bucovinei de Austriaci se Intrebuintail
Intr'o bro§ura polemics: .Rcipirea Bucovina, al carui autor
e, cred, Kogalniceanu. La 1876 iqia, Innaintea tuturor color-
lalte, tocmai volumul VII din colectia Hurmuzaki de Do-
cumente privitoare la istoria Romlnilor" : In frunte sta
chipul lui Grigore Ghica-Voda decapitatul, In care se vedea
pe atunci o jertfa a resistentei sale fats de cotropirea
strains.
Pe rind, ie§i. cellalt material, alcatuind urmatoarele vo-
lume din acest Corpus de Ada extera: VI, acte din Intaia
jumatate a veacului al XVIII-lea; V, acele din a doua ju-
matate a secolului precedent; IV, Inceputul veacului aces-
tuia; III, privitor la secolul al XVI-lea, de dupe Ioan-Voda
cel Cumplit pans la 1600; II, ce mai era pans la Inceput,
mai ales foarte multe acte privitoare la cariera tragi-co-
mica a lui Despot. Acesta din urma, cu care se Incheia
culegerea 1111 Hurmuzaki, e din 1891. In acela§i timp, apa-
mail Fragmente zur Geschichte der Rumanen", a dror
traducere In romane§te nu e Inca terminate, precum lip-
8

www.dacoromanica.ro
114 N. IORGA

seste si din Fragments" cite ceva, cum e schita despre

Mihasi Cantacuzino Saitanoglu, fAcrttorul de Domni din se-
colul al XVI-lea, etc.

Cu o subventie, une on suprimatA, restabilitA totdeauna

de d. Sturdza, pAzitorul neadormit al Colectiei, Tesaurul
celnoti de izvoare strAine ajunsese In sfirsit, la capAt
Dar se produse neapArat dorinta de a reuni cu aceasta
bas5, celelalte izvoare de aceiasI naturA, celelalte cores-
pondente diplornatice si documente de provenientA externa.
Cea d'intaill ofertA ce veni, fu a ha Esarcu, care-si
strecura, In Apendicele volumuluI al III-lea o parte din ma-
terialele sale venetiene si florentine. Inca din 1883, Aca-
demia dAdu lui B. Cecchetti, directorul de atunci al Ar-
chivelor venetiene, misiunea de-a continua cercetArile fa-
cute ping atunci pe socoteala si supt numele lui Esarcu :
Cecchetti alese, de altiel cu ingrijire, toate locurfle din
corespondenta baililor de la Constantinopol, in care se vor-
bia despre Valachia, Moldavia sau vre-un Vaivoda §i, dup'a
aceleasI criterli, cite ceva din marile serif generale: ele
trebuiati sa facA parte din vol. IV-lea, care iesi la 1884,
cuprinzind aceste material° pAnA la 1650 ; de la aceasta
data phna la srirsitul secolului, ele alcAtuirA o a doua
parte a volumului V, apAruta IndatA dupA aceasta. In 1883
Inca, rap. Frolic, profesor de limbi romanice la Universi-
tatea din BucurestI, merse In Venetia, patria sa, pentru a
se cauta de o gravy boalA de ochi, si Ministeriul, care nu
(Muse de mutt timp si nicI Academia misiuni stiin-
tifice, prinse, in lipsA de alti oameni, aceastl, ocasie, de
si putin favorabilA, pentru a da unui oni care nu putea

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA ySI TIPARIREA IZVOARELOR 115

ceti din nenorocire decit pans la doua ceasuri pe zi, mi-

siunea de a controla ceia ce se adunase : totu§i Frollo
dadu In convorbirile sale cu Cecchetti multe Indreptari
folositoare (1). Din ale results UAaiil un volum 1112, care
dadea extrase din corespondenta Trime§ilor venetieni In
Germania, extrase prea Intinse si numal In parte pri-
vitoare la not ; apol volumele VIII, IX' si IX2, In care
se Infatisa restul acestel corespondenta venetiene din Im-
periu, urmarea dupa 1700 a rapoartelor din Constantinopol
si unele documente uitate, din epoca mai veche, precum
si copiile primite de la archivarul Odhner din Stockholm
si privitoare la Gheorghe Stefan, refugiat la Stettin, sail la
relatdile agentilor lul Carol al XII-lea cu Nicolae Mavro-
cordat si Brincoveanu.

Inca din 1886 aparea un Intaiil volum de Suplement, cu-

prinzlnd copiile luate de d. Gr. G. Tocilescu insuficient
ca lecture §i ca alegere din Biblioteca Nationale din Paris
si alte cOpii fa cute, supt supravegherea lul Odobescu, din
Archivele Ministeriului Afacerilor Straine : toate faceati
parte din corespondenta ambasadorilor Franciel la Con-
stantinopol. Astfel se urma, dindu-se §i memoriile ge-
neralului rus Langeron Inca In doul volume ale Supli-
mentului acestuia, dupa hasardul sosiril de materiale noun.

Acte straine relative la istoria noastra In secolul al

XI( -lea venind la Academie, din Archiva lul Mihai-Voda
Sturdza §i de aiurea, se formara apol, supt Ingrijirea d -luI
0. Lugo§ianu si a rap. Colescu-Vartic, Inca doua volume,
(1) V. An. Ac. Rom., VI, pp. 12-21.

www.dacoromanica.ro
116 N. IORGA

al IV-lea si al V-lea din Suplimentu? I-ii.1, care, dind stiri

asupra Domnilor de supt Regulamentul Organic, se leagg
de cealaltg culegere, initiatg de d1 Sturdza : Actele si do-
cumentele".

Inc g din 1876, d. Hasdeil avuse o misiune in Galitia,

care &Au Insg, put,ine resultate directs saa indirecte, de
cOpii propril sati comandate. In 1885 si 1886 d. Bianu merse
tot In Galitia si in Litvania, pentru a cguta ce acte s'ar
mai ggsi, Si mai ales documentele luate din Moldova de Mi-
tropolitul Dosoftei si Archivele Radziwilfilor, In familia cg-
rora se mgritase o fatg a lui Vasile Lupu (Q. De la Papiu
rgingsese multe transcriptii de acte aflgtoare la Kornik.
Unele acte trimese de Odhner eraA In limba polong.. Din
ale toate scoase d-1 I. Bogdan materialul pentru trei vo-
lume al treilea e inc supt presg de Supliment al II-lea,
dind documente polone §i unele slavone, dar nu interne,
privitoare la istoria noastrg. Sint tale d'intgitt volume uncle
se vede o desgvIrsitg ordine critics i un text cu totul corect.

D. N. Densusianu primi misiunea de a face In strging-

tate colatiunea materialelor trebuitoare pentru a form
un Intaiil volum relativ la viata poporului roman In tale
mai vechi timpuri. Volumul I-id, astfel compus, din mate-
riele colationate In Archivele Vaticanului, si din altele lu-
ate asa cum le oferiail publicatiile anterioare, apgru la 1887.
Yn cinci alts volume d. Densusianu, reuni ca adausuri la al
doilea din seria de bask ceia ce se afla relativ la Romini
ping. dupg rgscoala lui Ioan-Voda cel Cumplit prin tot fe-
(1) V. Analele, VIII §i IX.

www.dacoromanica.ro
 ADTJNAREA IN TIPARIREA IZVOARELOR 117

lul de culegeri strtine. Evident ca prin aceastI opera de

adunare cercetArile se u§ureazg, cg, ele devin posibile nu-
mai astfel pentru on -tine nu lucreaz11, avind la IndgmlnU
Biblioteca Academiei; neajunsul sta Ins:1 in aceia a des-
poiarea marilor corpuri straine, a lucrArilor mai miirunte
§i a articolelor de reviste §i ziare nu e facutd in chip de-
plin, apt incit multi se pot In§ela, hisind la o parte ma-
teriale pretioase, care ail sc6pat din vedere d -lul Densu-
§ianu, chiar in cArtile pe care d-sa le utiliseazU.

In 1893 Inca, autorul acestor studii Incepuse, alUturi de

lucr6rile sale de Istorie Universala, care-1 ocupail atunci
innainte de toate, cercetAri de izvoare inedite, privitoare la
Istoria Rominilor. In Paris am cules ceva din fondurile
not ale Bibliotecil Nationale, fArA a lucra In Archivele Mi-
nisteriului de Afaceri StrAine, undo, slab orientat Inca, so-
cotiam hicrul terminat de predecesorli mei pe acest teren.
In tole citeva luni ce am stat la Berlin, am copiat, in-
tregind pe Papiu, ceia ce ne prive§te din corespondenta
ambasadorilor prusieni la Constantinopol, precum §i din
cea de la Petersburg in timpuri do rdzboid cu Turcii, a-
daugind §1 acte culese din alto fonduri ; am transcris apoi
toata, corespondenta consulara prusian5, din Iasi §i Bucu-
re§tI, Ong, undo -mi permitea regulamentul Archivelor sa"-mi
Intind cercetUrile. In Leipzig, Nurnberg §i Munchen, am cer-
cetat Bibliotecile locale §i principalele Archive, adunind o
bunA parte din materialul ce se poate gasi pentru istoria
Rominilor. In Innsbruck am copiat dosarele privitoare la
surgunul 'di Petru chiopul §1 cea mai mare parte din ce
e relativ la cariera lui Mihai Viteazul In corespondenta

www.dacoromanica.ro
118 N. IORGA

Archiducelui Maximilian, care se interesa de Ardeal, uncle

voi, In 1598 ca §i In 1600, sa fie guvernator. In Venetia,
Milan, Genova am adunat Inca acte relative la terile ro-
manesti.
La 1895 Ministerial de Instructie Publics, gata sa tipa-
reasca on -ce, a admis si tiparirea colectiei mele, si In cel
d'intaid volum din ,,Acte §i Fragmente cu privire la istoria
Rominilor, adunate din depositele de manuscrise ale Apu-
suit& anuntam intentia, pe care n'am parasit-o, de si-i simt
astazi mai molt greutatea, de a string° in intregime as-
tazi as ad'augi pe cit se poste" si a§ prevedea si cola-
boratia altora, pe can i-as Indrepta izvoarele externe ale
istoriei noastre. In vol. I-ia si al II-lea, am dat extraselo
din corespondenta diplomatica prusiana ; al III-lea pornise
a da lucrnrile mai vechi.
In 1897 insa colectia a fost suprimata de Ministeriti, pentru
motive de economie, Intr'un timp, cind, in adevar, acest
capitol al budgetului mai era Impovarat prin cheltuieli pen-
tru sapaturi si prin tiparirea condicilor domne;ti de V.
A. Urechia.
Inca din 1895 presintasem Academiei rapoartele con-
sulare prusiane, pentru a fi publicate in Hurmuzaki".
Cererea a fost admisa, §i ast fel s'a adaus un al X-lea
volum, renuntindu-se de acum innainte la Suplimente §i la
Inmultirea partilor aceluia§i volum Hurmuzaki" rami-
nea un nume de omagiu, iar la urmarea colectlei Ince
pute de dinsul era sit fie admis on -cine aducea un mate-
rial In legatura, o despoiare sistematica a unui fond de
archive, si oferia garantii pentru Ingrijirea unei editii §ti-
intifice. Am continuat In vol. XI cu seria ce nu se mai

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA SI TIPARIREA IZVOARELOR 119

putea tipAri in Acte §i fragmente" : cariera de Domn §i

pribeag a hal Petru Schiopul,
.
vicisitudinile familiei Mir-
ce§tilor se Inmuriail prin acest volum. Dun am putut a-
dAugi un apendice de documente inedite, scoase tot din
seriile vAzute de Hurmuzaki sail din altele, la Viena, §i
un altul care ducea pin. la 1600 socotelile Bra§ovului §i
Sibiiului, din care so tipnrise partea mai veche In aceste
doua ora§e, data am putut pregnti memoriile ce au apArut
In Anale, volumele XVIII-XXI, §i sA culeg din Viena §i Inns-
bruck, din Cracovia materiale noun, foarte nnmeroase, asu-
pra lui Mihai Viteazul, aceasta se datore§te, o spun §i athl
etic"' nimeni n'are dreptul de a ascunde cleat binele pe
care-1 face, nu §i pe acela ce i se face faptului cn d.
Sturdza mi-a pus In douti, vacant() consecutive cite o mie
de lei la dispositie pentru cerCetnrile mele: In data Main
banii fusese luati din salariul sari ca secretarlil-general,
din care, cum §tiil putini, se fac tot numai cumparaturi de
carts §1 documente pentru Academie.
La 1900, am Inceput Studiile si documentele, in editia
Ministeriului de Instructie PublicA, care cuprind §i docu-
mente externe, dar nu Intr'un numAr a§a de Imbiel§ugat
cum se poate aceasta In manila pagini ale colectiei Hur-
muzaki, In care a§ fi dorit sn lucrez §i mai departe. Unele
documente externe slnt cuprinse apoi In Documentele
Callimachilor §i In ale Cantacuzinilor.

in acest moment, perspectivele ce se deschid pentru

viitor sint largi, §i cer munca Indelungata a until §ir de
tineri, cars, la not ca qi In Ungaria, In Polonia, ar putea
Incepe prin adunari de documente, cu sprijinul Academiei,

www.dacoromanica.ro
120 N. IORGA

ce ar putea organisa, ca §i, In aceste teri, Academiile din

Budapesta §i Cracovia, misiuni §tiintiflce menite a Inlocui
pe viitor bursele pentru studii, care, in starea de dezvoltare
a Universitatilor noastre, nu mai pot avea nici un rost.
1). Din Ardeal s'a cubes aproape tot materialul. Socote-
lile shit date In intregime (1). Documentele slave din Brasov
au fost tip6rite Intr'o frumoas6 traducer e rom'aneasc6 §i
cu toate 15muririle trebuitoare de d. I. Bogdan : lipsesc din
ele doar cele naoldovene§ti, care s'ar putea reuni cu do-
cumentele slave din Sibiiti, Intr'o publicatie facutil dup5,
acelea§i norme §i de acela§1 Invgtat, siugurul care poate
s'o dea. Documentele romane§ti din Brasov le-am tipgrit,
Impreung cu extrase din socotelile oraului de la 1600
inainte, in Analele Academies, XXI; douA volume apArute
In 1900 cuprind documentele rom'ane§ti din Bistrita. Izvoare
ardelene mai mArunte se afla, ici §i colo, in Studii si do-
cumente. Cantitatea enorma de documente latine a fost
copiatI pentru Academie, supt conducerea d-lu Fr. Zim-
mermann, In toate archivele s'ase§ti : unele art apArut in
vol. XI din Hurmuzaki sail pe aiurea; restul I§1 va gasi
local treptat In publicatiile Academiei. In sfir§it, d. Stolle
Stinghe, d. Andrei Barseanu ail tipitrit documentele mai
noun ce se afla in mezImintele romIne§ti din Brasov : cel
din urmA In folositoarea sa Istorie a qcoalelor din Brasov,
cellalt supt titlul de .Documente privitoare la trecutul Ro-
minilor din Scha, doua volume la care trebuie a se ad6ugi
cronica, tipArita de acela§i, a bisericii sfintului Nicolae al
cheilor. Din archivele Mitropoliei din Sibiiu mi s'a spus c6

(1) Ale Bistritei, In Studii si documents, I-II.

www.dacoromanica.ro
 ADIJNAREA I TIPARIREA IZVOARELOR 121

n'ar fi mai nimic de scos ; din acele ale Mitropoliei din

Blaj s'ati dat acts in c6rtile d -rului Bunea. Aid Insa, ar
fi un bogat cimp de exploratie, si s'ar putea acorda de
Academie mijloacele trebuitoare pentru ca lucrurile mai
insemnate din archivele bisericesti si scolare s5, vad5, lu-
mina : Istoria RominitAii s'ar putea face atunci cu mai
multh" Piirgime si sigurantA. In deosebi, sint de semnalat
izvoarele preVoase ce s'ar mai putea gAsi In Oradea Mare.
2). In Polonia, cimpul de cercetare e, se poate zice, nenilir-
genit. Bibliotecile publics, archivele regionals, archivele ora-
senesti, Fundatlile, Ordinatiile au tesaure in p6strarea lor. In
citeva ceasuri, un om bine orientat poate gasi singur, cu reper-
toriile bune ce exists in multe parti, o culegere utilA. La Lem-
berg, de cltva timp cauta d. Eugeniu de Barwiliski, care
preg6tete pentru Academie o editie a forma latine din
cronica lui Miron Costin. In atitea alts p6rti las5, se m-
tepta munca sirgu'itoare a cuiva care ar putea petrece
luni Intregi In autarea urmelor trecutului nostru : la Bi-
blioteca Museului Czartoryski, pe lIng6 ce dati in vol. II
din Documentele Callimachilor", pe ling.-A copiile ce am
mai luat, slat intregi volume pline de corespondents ofi-
ciale din Constantinopol si din terile noastre, care ar me-
rita un studiu amAnuntit.
3). In rnarile Archive din Moscova se pastreazi-i cea mai
Insemnat6 parte din mostenirea documentary a regatului
polon. Ce a publicat, destul de r5,5, Ulianqchi in Materi-
aide sale de acum douazeci de ani, e putin lucru. Acum In
urma, un Inviltat sirb vorbia unui prieten al mien de bogata
corespondents a lui Constantin Ipsilant, ce a servit pe Rusi,
ca Domn muntean, si a murit In mijlocul Ion In Odesa

www.dacoromanica.ro
122 N. TONGA

mai sint, de sigur, foarte multe lucruri de copiat (1). In

Chiev, archivele principale ale Podo liei a§teapt/ sä-§1 dea
partea pentru istoria Rominilor. La Chi§ingil, dupg mar-
turisirea lui Sion, mi se pare, e o bogie de acts privi-
toare la principatele In vremea noun.
4). In Bucovina poate staruinti mai lndelungate ar fi
mai fericite decit ale male. Am acum voia de a studia
In Archive le Mitropoliei ; dar s'ar putea face staruinti
noun pentru continutul de documente romAne§ti ale Fon-
dului Religionar, pentru Archivele Guvernului.
5). In Constantinopol, d. Manuil Ghedeon a facut cer-
cetari pentru not In Archivele Mitocului Sfintului MormInt :
cOpii de ale sale se ail/ la Academie ; allele all fost fur-
nisate pgrintelui L. Petit, directorul revistei Echos d'Orient".
Parintele Petit ar fl dispus sA,-§1 tipgreascg materialele
Intr'o colectie a noastra. Initiativa dlui Sturdza a facut
sA, se InceapA explorarea fondurilor oficiale turce§ti, de
uncle all §i venit documente foarte imp ortante, mai ales
din secolul al XVI-lea §i din al XVIII-lea ; §i lucrul se ur-
meaza. Dar aid o misiune ar avea de strabAtut bisericile
pentru a string() inscriptii §i poate §i unele documente ;
dacA, aid ca §i la Athos, ale carui boggtii sint cunoscute
astazi prin poblicatiile unui Victor Langlois, unui Uspenschi
§i Lampros, n'ar fi de ateptat fata. de InvAtatii romini oare-
care resistenta bAnuitoare.
6). In Archivele balcanice nu se mai pot gasi alts lucruri
decit corespondenta consulilor greci ce se aflail In prin-

(1) V. relatia d-lul Emil Teodorescu, In Rev. p. ist arch si fil., In-
Ulla continuatie.

www.dacoromanica.ro
 ADIINAREA yI TIPARIREA IZVOARELOR 123

cipate Inc A de pe vremea Domnilor Regulamentului Organic.

7). In Ungaria, Archive le din Buda ail capAtat din Viena
un mare numAr de acte privitoare la afaceri curat ungu-
resti. Intro ele se af1i£ corespondenta episcopului neunit din
Ardeal, Dionisie Novacovici, de care m'am servit in Sate
si preoti, dind unele acte In Studii si doc., IV. D. G.
Alexici, profesor, a gasit Inca multe altele relative la secu-
larisarea ma'Mistirilor romanesti supt Iosif al II-lea (1) : d-sa
are de gind a le tipari Intr'o carte. In privinta acestor acte
si a tuturor color ce privesc viata bisericeasea a Romi-
nilor din Ardeal, am indrumat la cercetarea si eventuala
for tipgrire pe d. N. Dobrescu, trimes de curInd in str5.-
ingtate pentru studii relative la istoria eclesiasticrt a Ro-
minilor.
8). In Viena se impun cercetarile urmAtoare, In Archi-
vele ce Insir :
a) In Archiva Statului, verificarea tuturor despoierilor
lui Hurmuzaki. care nu shit nich'iri complecte, In fondurile
Turcica §i Hungarica ; cercetarea rapoartelor de ambasadl
din Constantinopol, mai ales, pe care Hurmuzaki lea 15,sat
la o parte cu totul pentru veacurile al XVIII-lea si al XIX-lea
si care grit Indesate de stiri relative la Romini ; studiarea
fondului Polonica, in afara de epocele pe care le-am cer-
cetat ; utilisarea altor fonduri mai mici, in care la anumite
epoce pot fi si acte ce ne privesc ; copiarea tuturor sti-
rilor privitoare la not in marea colectie a rapoartelor din
Petersburg, In Russica ; studiul actelor relative la admi-
nistratia Ardealului, Olteniei si Bucovinei.

(1) Unele din ele se tiprirese is revista Biserica Si co %la din Arad.

www.dacoromanica.ro
124 N. IORGA

b) In Archiva de B zboiu o noun revisie generals, oprin-

du-se mai ales asupra administratiei militare In cele trei
provincil arntate mai sus ; cercetarea tuturor fascicolelor
ce cuprind materiale privitoare la campanii contra Tur-
cilor, ce s'ati petrecut pe pn,mintul nostru ;
c) Cercetdri in Archiva Camerei Imperiale (Icammerar-
clay) archiva financiarti, si chiar :
d) In Archivele Ministeriilor celorlalte.
e) In Archivele scolilor undo Invntati Rominii, din secolul
al XVIII-lea incoace.
9). In Italia descoperiri se pot face aproape on -unde,
mai ales in Biblioteci. Dar In Genova, in Napoli, d. ex.,
War mai fi aproape nimic de gnsit. In schimb :

a) In Venetia, trebuie vazute fondurile de corespondents

din Polonia si Rusia, neatinse pand azi; pe ling aceasta,
unele acte de notari orientali ar putea cuprinde cum
dovedit pentru ale lui Avonal (1), lucruri despre noi.
b) Florent,a, al caret Duce a avut relatii cu Ardealul
pe vremea lui Sigismund Bathory, ce-s1 cnuta si mireasti
aid; care a trimes o expeditie anume In ajutorul acestui
principe contra Turcilor in 1595 (2), si se interesa de lupta
crestinilor la Dungre, poate da stir' precum s'int cele
citate in conferinta lui Esarcu si reproduse In vol. III' din
Hurmuzaki, Apendice, despre partea noastrn in acoste lupte.
c) In Urbino, e corespondenta generalului Veterani, ce
corespunde corespondentii lui Marsigli, pe care am Intro-
buintat-o in illanuscripte din Biblioteci strdine, II ;

(1) Acte ysi fragm., III.

(2) V. IIurmuzaki, XII.

www.dacoromanica.ro
 ADUNAREA BSI TIPARIREA IZVOARIELOR 125

ci) In Roma, cu toate copiile fAcute pentru Esarcu, pentru

d. A. Em. Lahovary, ce i-a urmat, si pentru Academie,
trebuie o cercetare sistematica a rapoartelor do nuncii din
Polonia si Ardeal, observindu-se cu luare aminte a nu se
transcrie lucruri ce so ally si acum in colectia Hurmuzaki.
Am vazut in Bibl. Batthyani din Alba-Iulia, uncle condi-
tiile materiale nu permit Insa un lucru mai Indelungat,
cOpii scoase In secolul al XVIII lea de perapoartele nunciului
Malaspina ce se afla in Ardeal Inca la 1599 ; si ele sint
de cea mai mare importanta. Ar fi de Incercat a se lucra
iarasi la Propaganda.
10). In Franta uncle nu s'ail vazut in Intregime decit
fondul Misiunil din Constantinopol, fondul consular din Iasi
si Bucuresti, care a dat si multe volume de cOpii Inca ine-
dite, si foarte putin din fondul de ambasade In Polonia,
ar fi de vazut ceresponden tele polone si rusesti, cele vie-
nese, pentru anumite epoce, ca a lui Mihai Viteazul, a luarii
Bucovinei, d. ex., In Intregime.
11). Din Anglia, d. Marin,Demetrescu a daruit unele cb-
pii de corespondente constantinopolitane mai noun. Acolo,
si corespondenta turceasca, si cea ruseasca, si cea polona
si -- ca mai sus cea vienesa sint de studiat aril de zile;
12). Tot asa In Spania, de unde Archivele Generale, ca
si cele din Barcelona, ale Cataloniel, ce facea negot cu
Orientul in secolul al XIV-lea, n'ati dat Inca nimic. Normele
de urmarire ar fi ca la 11;
13). In Bruxelles, ar fi poate sa se cerceteze fondurile de
corespondenta relativa la Orient a archiducilor ce guver-
nail Terile-de-Jos: Unguril all scos din ele frumoase lu-
cruri pentru Monumenta Hungariae Historica;

www.dacoromanica.ro
126 N. IORGA.

14). In Ragusa, pe uncle a trecut d. N. Densusianu, Di-

rectorul Archivelor, d. Gelcich, luase asuprh-si a da trans-
crierea stirilor ce ne privesc: acolo ar trebui de vazut ce
e flout si ce mai trebuie ticut pentru a termina cu acest
mic fond.
15). In Germania, sint de vazut, In deosebitele capitale,
corespondente do natura celor de supt 16.
In Danzig, corespondenta polonh, In parte numai utili-
sath de mine, are o foarte mare important,h.
16). In sfirsit, Suedia si Danemarca au si ele seriile for
de rapoarte din Rusia, Polonia si Polia, si, inteo recenth
chigtorie, m'am convins de importanta lor, fdra. sh-mi in-
ghduie timpul de a copia alt-ceva decit ceia ce se raporth,
la Domnii din familia Callimachi.

Aceste cercethri, precum si editia cronicilor si a docu-

mentelor interne, redactarea de repertorii sint asthzi mi-
siunea sectiei istorice a Academiei Romine. Ea singurg
dispune de mijloacele pentru a putea Intreprinde luceari
asa de grele, de Indelungate si de costisitoare. Nesuccesul
Revistei pentru istorie, archeologie si filologie", rhpedea ie-
sire din circulatia stiintifich, a chrtii de Istoria Rominilor,
In care totusi d. A. D. Xenopol a pus atita phtrundere In
ce priveste liniile generale, atita mlddiere de forma si atita
munch, arath doua, lucruri: ch. singura Academia poate or-
ganisa pentru mai multh vreme silint,ile individuals, si cg,
sintem departe de a fi mintuit cu strIngerea materialelor,
deci a fi ajuns posibilitatea redacthril unei durabile opere
istorice mergind pang, in mici amanunte. Zilnic trebuie de
lucrat la scoaterea la lumina a izvoarelor, lucru pentru care

www.dacoromanica.ro
 ADITNAREA ga TIPARIREA IZVOARELOR 127

preggtim In Universitate tineri competentI, harnici si de-

sinteresatl.
Acesta e un mare scop national, si Academia e datoare
sg nu se lase ademenitg, de sentimente ce Wail a face cu
stiinta, ci sg, uneascg, in mijlocul eI toate fortele vii pen-
tru urmgrirea lui. i ea datoreste mult, nesrusit de mult
acelui ce a dat avant publicatiet izvoarelor trecutuluT no-
stru, si cel mai bun dar ce se poate face unul om harnic
ajuns la albe bgtrinete fgrg s5,41 Ingaduie odihna In ur-
mgrirea celor ce le crede el bune si folositoarea terii, nea-
mului sail, e privelistea muncii desfasurIndu-se In jurul
luT, muncii reale si dgtatoare de roade, pe care on -ce ge-
neratie sgngtoasg dintr'un popor e rIvnitoare s'o poatg.
aduce In toe,/ Intinderea puterilor sale cat mai repede si
pe care nu-i e Ingaduit nimanui s'o impiedece sail s'o zg-
boveascg.

www.dacoromanica.ro
 TABLA CUPRINSULUI

Paw.
N. IORGA.Despre adunarea §i tip&rirea izvoarelor relative la is-
toria Rominilor . 1

'Dr. AUGUSTIN BUNEAEpiscopT de Hanoi(' In Transilvania §i Un-

garia 129
LOAN BOGDAN.Patru documente de la MihaT Viteazul ca Domn
al Torii Romine§tT, al ArdealuluT §i al MoldoveT 147
LOAN BIANILDin duple vechT 171
EUGENIU DE BARNVINSICI.tirT non& asupra familiel Ureche . 197
IL. CHENDIUn gen do literatur6 nationa15.: Pove§tile in versurT. 213
NERVA IIODO.Un fragment din Molitvenicul DiaconuluT Coresi. 233
0. LUGOSIANU.Un aventurier din secolul al XVI1-lea 277
N. IORGA.Note cu privire Ia Than Mihail Cigala 290
ALEX. LAPEDATU.Pater Iano§ 301
G. MUNTEANU- MURGOCI. ConsideratiT asupra uneT viitoare Goo -
grafil a peril 311
D. ONCIUL.Din istoria Archivelor StatuluT 327
GEORGE POPOVICI. Ordinea do succesiune In mo§iile donative
moldovene In secolul XIV 355
V. P1RVAN. Activitatea politia a lul Alex. Papiti Ilarian . . . 373
I. shou.--DomniT RominT §i plAnuita Ligti cre§tin5. Ia 1593 1594. 397
I. TANOVICEANU.Formatiunea propriet6til fonciare In Moldova . 411.

www.dacoromanica.ro
 S'a luerat
in atelierul Institutului de Arte Gratin
Carol Gial"
S-r 1. St. Rasideseu
in timp de unsprezeee zile
Ineheindu-se la
21 Februar 1903.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro