Sunteți pe pagina 1din 33

cmyk

COLOR

nr. 20 martie 2005 DACIA


magazin
culturii Coþofeni, ba cã Vlassa le-ar fi
EDITORIAL modificat consistenþa prin ardere fãrã
martori ºi multe altele.
NEBUNI CARE FALSIFICÃ ISTORIA Romanizarea Daciei în numai 165 de
ani, a fost un alt subiect umplut de pe-
Vladimir Brilinsky nibil la care aflãm, din explicaþia datã de
Multe prostii se pot auzi într-o viaþã raþii istorice, acuze fãrã nici un argument Neagu Djuvara c㠄sigur au venit foar-
de om. Unele ne enerveazã, altele ne logic, veritabile intervenþii þãþeºti, înso- te mulþi coloniºti care au populat Da-
amuzã amar,iar pe lângã altele trecem fãrã þite din belºug de cacofonii care de care cia“ iar aceasta a reprezentat eradicarea
sã le bãgãm în seamã. Dar ceva mai mon- mai jenante. Premeditarea de a desfinþa ºomajului la nivelul imperiului roman-
struos decât am auzit în emisiunea „Is- cu orice preþ moºtenirea geto-dacã a .Ãsta da argument. ªi cum unul din con-
toria polemic㓠de pe TVR Cultural, nu fãcut ca dialogurile celor doi sã se în- gresele de dacologie a avut ca subiect
vârtã de multe ori în sfera penibilului.- civilizaþia dunãreanã trebuia desfinþat ºi
Nu aceastã moºtenire era de fapt þinta acest punct. Din nou cu penibilul în
emisiunii, ci desfinþarea cu orice preþ a faþã, Neagu Djuvara s-a chinuit sa de-
miºcãrii dacologice ºi a congreselor de monstreze cã marile civilizaþii nu au avut
dacologie. Principala problemã a celor nimic în comun cu fluviile de-alungul
doi era cum de existã oameni care arun- cãrora s-au constituit.Alexandru Vulpe
cã bani pentru organizarea congreselor i-a þinut isonul ignorând dispreþuitor
de dacomanie(cum peiorativ se exprima faptul cã aceastã teorie a civilizaþiei da-
Djuvara) ºi mai ales de unde au aceºti nubiene este susþinutã ºi demonstratã
bani, întrebãri la care reveneau obse- de unul din marii specialiºti în arheolo-
dant de câte ori li se terminau cunoºtin- gie, italianul Marco Merlini.
þele despre subiectul anunþat. Premedi- Fãrã comentarii. Mai aflãm de la Ale-
tarea de a discredita fãrã scrupule însãºi xandru Vulpe cã moºtenirea dacicã prac-
tic nu existã.Cã pietrele de la Sarmisege-
tusa sunt doar temelii, care pe vremea
aceea erau în pãmânt.Cã folclorul nos-
tru nu este unul pãstrat de-alungul ce-
lor 2000 de ani ci unul de tip balcanic
mi-a fost dat sã aud pânã acum. care nu are nimic a face cu geto-dacii.-
Nu bãnuiam cã o asemenea enor- Când prof.univ.dr Dan Sluºanschi atra-
mitate poate ieºi din mintea ºi din ge atenþia cã DOINA este un cuvânt
gura unui reputat ºi respectat is- dacic. cu mânia-i proletarã cunoscutã-
toric român.Vorbind despre moº- ,explodeazã :„Ia sã ne mai lase în pace
tenirea pe care o are poporul ro- folcloriºtii ãºtia“.Aceasta a fost cireaºa
mân ºi despre identitatea sa, Nea- de pe tort.Un tort ornat cu multe caco-
gu Djuvara, în rol de moderator fonii ºi cu fraze care de care mai ilogice
de emisiuni tv spunea: „Ca sã ºi fãrã substanþã.Un tort, pe care apar
înþelegem românul de azi tre- vizibile, reaua intenþie, invidia, ipocri-
buie sã privim ultimii 400 de ani zia, trufia, ºi cam tot conþinutul din cu-
care au trecut, perioada de tur- tia Pandorei la un loc. Fãrã a avea drep-
cocraþie, de epocã fanariotã,fe- tul sã ne pronunþãm asupra capacitãþi-
lul încet sau prea rapid cu care lor mentale ale academicianului Vulpe,
ne-am occidentalizat, ãsta e românul istoria geto-dacã, a fãcut ca dialogurile aºa cum dânsul a fãcut-o în emisiune
de astãzi ºi nu geto-dacul de acum celor doi sa se învârtã de multe ori în vorbind despre „tot felul de nebuni cu
2500 de ani .O afirmaþie care lasa fãrã sfera penibilului. bani care falsificã istoria“ putem însã sã-
grai pe orice român cu scaun la cap.U- Prima þintã, tãbliþele de la Tãrtãria ºi l considerãm participant activ la falsifi-
nul din invitaþii în emisiune, a fost aca- Nicolae Vlassa a cãrui descoperire a fost carea istoriei.Comparaþi ºi dumneavoas-
demicianul Alexandru Vulpe, un adver- batjocoritã ºi minimalizatã fãrã ca vreu- trã originalul vasului neolitic „Omul care
sar pe cât de pãtimaº al moºtenirii geto- nul dintre aceºti adevãraþi detractori sã strig㓠cu desenul aceluiaºi vas pe care
dacice pe atât de sãrac în argumente aibe vreo certitudine în sprijinul afirma- Alexandru Vulpe îl prezintã în cartea sa
logice ºi de bun simþ . Mai potrivit ar fi þiilor fãcute.Ba cã ele nu au fost desco- „Dacia înainte de Dromihete“carte din
fost ca emisiunea sã poarte numele de perite la Tãrtãria,ba cã descoperirea a care studenþii învaþã ceea ce ar trebui sã
„Istoria aºa cum o vrem noi“ cãci de toa- avut loc în anii 50(n.r. au fost descoperi- se numeascã adevãrata istorie a popo-
te s-au gasit în aceastã emisiune, numai te în 1961), ba cã au aparþinut de fapt rului român.Diferenþa vorbeºte de la
polemicã nu. De toate, însemnând abe- Zsofiei Torma,ba cã de fapt ele aparþin sine.
1
DACIA
magazin nr. 20 martie 2005

Istoria neºtiutã a românilor

NOI NU SUNTEM URMAªII ROMEI • Dr. Napoleon Sãvescu

ORIGINEA MACEDONENILOR
(continuare din numãrul trecut)
Spaþiul Carpato-Dunãrean, mocului, de o parte ºi de alta a râu- danubieni (pelasgii) se vor uni în
considerat leagãnul vechii Europe, lui, în Bulgaria ºi Serbia, în numãr jurul regelui Perdicas I, aparent
spaþiul aryan care a dat naºtere ci- de nu mai puþin de 2 milioane, fãrã fondatorul statului Macedonean
vilizaþiei vedice, pelasgice, traci- ºcoli ori presã în limba românã (ex- (Perdicas fiind numit ºi Argeda-
ce, este locul de unde ºi-au înce- ceptând anii 1859-1868) continuã ies – de pe Argeº).
put roirea proto-europeni, carpa- sã existe… dar pentru cât timp? Unul dintre urmaºii lui, Alexan-
to-danubienii, care vor cucerii lu- Dupã ce am fost aºa de „ge- dru I al Macedoniei, vrând sã par-
mea. Ei, macedonienii, nu sunt ni- neroºi“ sã cedãm Banatul iugosla- ticipe la Jocurile Olimpice, a fost
mic altceva decât una dintre ra- vilor, astfel încât capitala lor, Bel- respins pe motiv cã era barbar, nu
murile acelor carpato-danubieni. grad, sã nu fie pe graniþã… ei ne- grec. De fapt, jocurile olimpice de
Limba macedonenilor, numitã as- au închis ºcolile române. atunci mai erau ºi o mare atracþie
tãzi de cãtre ei aromâna, vlacicã, Culmea, bulgarii odatã cu eli- homosexualã, mulþi dintre învingã-
cum îi mai spun grecii, nu este ni- berarea de sub jugul otoman mul- tori ajungând sã fie învinºi ºi sub o
mic altceva decât sorã cu daco- tisecular, pentru care la Plevna în altã formã, mai puþin eroicã ºi mai
româna de astãzi. 1877 ne-am dat sângele, în inima mult eroticã.
De ce oare grecii þin aºa de þãrii lor, în loc sã ne arate mai multã Un alt urmaº al lui Perdicas I a
mult sã mintã ºi sã-i considere pe prietenie, dacã nu chiar recunoº- fost regele macedonean Amyntas
macedoneni greci (?) atunci când tinþã, azi neagã existenþa macedo- III care s-a cãsãtorit cu Eurydice,
este atât de evident cã greºesc? nenilor. din tribul tracilor. Din cãsãtoria lor
Este pãcat, iar asta poate sã ne Dar sã vedem când au apãrut au rezultat trei bãieþi, unul dintre
facã sã credem cã de fapt întrea- macedonenii. ei fiind Filip II.
ga lor „cultur㓠este poate un alt Sosirea grecilor în Peninsula Acesta s-a cãsãtorit cu Olim-
furt ascuns undeva demult, în a lor Balcanicã între anii 1.900 ºi 1.600 pia, fata regelui macosienilor, Ne-
„istorie“. î.d.H., din estul Mãrii Caspice, în optolomeus din Epir (traco-ilir) –
Este absolut de neînþeles de ce patru grupuri: aheii – blonzi, albi, dupã cum vedem, nici unul dintre
6.000 de greci care trãiesc în Ro- cum îi descrie orbul Homer, 300- ei nefiind de origine greacã. Ei vor
mânia pot avea dreptul la ºcoalã 400 de ani mai târziu; dorienii avea doi copii: pe Alexandru III
ºi presã în limba lor, iar 800.000 care-i vor subjuga pe primii; ºi în (supranumit Macedon) ºi pe Cleo-
de macedoneni (aromâni) ce trã- sfârºit, eolienii ºi ionienii care-ºi patra.
iesc în Grecia nu au dreptul la re- vor gãsi casa mai mult prin insule- Vã veþi întreba de ce acest
ciprocitate în „prietena“ Ellada!? le Mãrii Tracice (Egee), ne vor nume, Alexandru, este aºa de frec-
De ce macedonenii din Alba- gãsi pe noi, pelasgii, „oamenii pã- vent la aceºti traco-pelasgi-carpa-
nia, Macedonia, Bulgaria, Serbia mântului“ la noi acasã. Aceºtia vor to-danubieni (argeºeni).
nu au dreptul sã-ºi vorbeascã lim- disloca pe pelasgii carpato-danu- În legendele traco-dacilor, pre-
ba? bieni, iar în Peninsula Balcanicã îi otesele Domnului Nopþii din legen-
Românii timoceni din imediata vor împinge cãtre nord. Prin anul darul Kogaion i-au tãiat acestuia
noastrã apropiere, de pe valea Ti- 700 î.d.H., o parte dintre carpato- capul ºi i l-au aruncat în râul ce
2
nr. 20 martie 2005 DACIA
magazin

curgea în apropiere. Legendele Herodot are meritul de a fi de- la sosirea lor în Peninsula Balca-
elene ºi romane spun cã Orfeu scris pentru prima oarã acest obi- nicã, grecii au un stãpân care-i
este trac ºi cã Mainades („dan- cei al barbarilor. cotropeºte ºi-i uneºte sub ai lui
satoarele sacre“) i-au tãiat aces- genunchi, sub statul macedonean
tuia capul ºi i l-au aruncat apoi în al lui Filip al II-lea. Fiul acestuia
râu. Tot despre el se spune cã era ALEXANDRU MACEDON, Alexandros moºteneºte de la pã-
prinþul Kycon-ilor, intonim apro- PERSONALITATE A LUMII rinþii lui nu numai sângele pelas-
piat de Kogaion. ANTICE go-tracic, dar ºi calitãþile excepþi-
Cetatea naturalã a lui Orfeu onale de conducãtor, gânditor la
era D-Ion („A Magnificului“). Pe Acum dupã ce am trecut în re- care se adaugã temperamentul im-
una dintre cele mai vechi tãbliþe vistã lumea macedonilor, originea pulsiv aryan carpato-danubian.
de lut scrise – cele de la Tãrtã- lor, originea lui Alexandru Mace- În acelaºi timp, spre deosebire
ria, România – un iniþiat în taine- don (tatãl – barbar, traco-macedo- de tatãl sãu care nu s-a abþinut în
le Kog-a-ion-ului a desenat o cru- nean, mama – barbarã, traco-ilirã) satisfacerea apetitului sexual în ra-
ce, în vârful cãreia se aflã un cap. sã-i vedem evoluþia în istorie. port cu reprezentantele sexului
Tãbliþa poartã urmãtorul text în Alexandros, fiu al „barbarului“ opus, Alexandru a manifestat o
traducere: „omul care ºtie taine- macedonean Filip al II-lea ºi al tra- oarecare reþinere în relaþiile aven-
le va merge în ceruri“ – cel puþin co-ilirei Olimpia, o altã barbarã, s- turoase amoroase, fiind conside-
aºa spun unii. a afirmat în istoria universalã ca o rat în mod eronat tendenþios de unii
Ca împãrat ce a fost, Domnul figurã proeminentã în plan organi- istorici ca având tendinþe sexuale
Nopþii, Magnificul (Orfeu de mai zator ºi militar, dar ºi ca o persoa- diferite.
târziu), i-au fost consacrate jert- nã cu gust artistic, rãspândind cul- Deoarece ereditatea sigurã nu
fele rituale de animale: cerb, zim- tura balcanicã pe trei continente, poate explica în întregime carac-
bru, bour etc. conducându-ºi armata fãrã a cu- terul lui Alexandru, este bine sã
Pe sigiliul primei capitale a noaºte vreodatã înfrângerea ºi con- amintim aici ºi educaþia oferitã de
Moldovei, Baia, apare un cerb cu struind un stat întins de la Dunãre pãrinþii acestuia. Ei i-au adus ca
capul tãiat, aluzie la decapitarea la deºertul Nubiei ºi de la Marea educator pe Aristotel, care la rân-
„Domnului Nopþii“ de cãtre preo- Adriaticã la Oceanul Indian, carac- dul sãu era elev al lui Platon, fiu al
tese. Astfel, „Domnul Nopþii“, lui terul lui, contradictoriu ºi vulcanic, doctorului Nicomachus, doctorul
„Ion Magnificul“ i se mai spunea împletindu-se cu acela al unui tâ- lui Amyntas al Macedoniei.
ºi Dros Cerbul, iar în amintirea nãr pelasg, macedonean, iubitor de Aristotel s-a nãscut la Stagira
sacrificiului sãu a apãrut teribila viaþã ºi petreceri, dar ºi cu durita- (teritoriu macedonean) ºi a fost
tradiþie traco-dacã, geticã, a tri- tea caracteristicã perioadei în care macedonean dupã mamã ºi grec-
miterii unui sol curat la ceruri, a trãit. macedonean dupã tatã, fluent în
obicei ce s-a numit ALEXAN- Nãscut în 356 î.d.H. la Pella, ca- limba macedoneanã, dar ºi în cea
DROS „Cel Jertfit Cerbului“ (ori pitala regatului PELA-SGIC al greacã pe care ºi-o va îmbunãtãþi
„Precum Cerbul“). Aºadar, nu- Macedoniei, chiar în noaptea în la ºcoala lui Platon. La Pella revi-
mele de Alexandros, Alexandru care a luat foc vestitul templu al ne la vârsta de 40 de ani, el fiind
este un nume pur pelasgic, traco- zeiþei Artemis din Efes, el se va de fapt un apropiat al regelui Ma-
dac. Tot de atunci se pare cã a confrunta cu o societate condusã cedoniei Filip al II-lea (vezi Aulus
rãmas la daco-romani straniul de legi de supravieþuire simple ºi Gellics în „Nopþile Attice“).
dans Ciuleandra sau ªuleandra, barbare. Filip al II-lea îl va însãrcina pe
pe care în vechime îl începeau La acel timp, regii care îi consi- Aristotel sã-l înveþe pe tânãrul ma-
doar preotesele Ko-ga-ion-ului, derau pe macedoneni „barbari“ îºi cedonean Alexandru astronomia,
când cel ales (Alexan-Dros) era vedeau cetãþile avariate ºi ocupa- geografia, botanica, zoologia, me-
trimis în suliþe respectiv la ceruri, te de forþa penetrantã a armatelor dicina, cât ºi metafizica, poezia ºi
ca sã ducã zeilor mesajul pãmân- macedonene avându-l în frunte pe bazele gândirii politice aºa cum le
tean. Filp al II-lea. Pentru prima datã de ºtia el, Aristotel, atunci, de mult,
3
cmyk COLOR

DACIA
magazin nr. 20 martie 2005

aºa cum le învãþase de la Platon. tã, fãrã a fi pãzit, ca de obicei, este de la care Filip a luat tronul, fiind
Pentru Alexandru, Aristotel a înjunghiat de un tânãr nobil mace- încã în viaþã, a devenit un pericol
scris „Arta de a fi rege“, o lucra- donean, Pausanias, motivul fiind o pentru „micuþul“ nostru Alexan-
re care din nefericire nu a supra- revanºã personalã. dros, aºa cã ºi acesta a fost redus
vieþuit timpului (vezi N.G.L. Ham- Sfârºitul tragic al lui Filip a fost la tãcere împreunã cu un frate vi-
mond, The Genius of Alexander atribuit de cãtre unii neînþelegerii treg al lui Alexandru, Caranus
the Great, p.6). dintre acesta ºi soþie sa Olimpia, (provenit dintr-o cãsãtorie a lui Fi-
Astfel, la vârsta de 13 ani (343 dar complicitatea ei la omor nu a lip, anterioarã celei cu Olimpia).
î.d.H.) Alexandru împreunã cu fost doveditã niciodatã, iar ideea Dar Alexandru ºi în special mama
câþiva tineri de aceeaºi vârstã vor cã Alexandru ar fi fost implicat în acestuia, Olimpia, nu au uitat nici-
sta în sãtucul Miezo pentru o pe- acel complot nu poate fi nimic alt- odatã pe marea dragoste a lui Fi-
rioadã de 3 ani, avându-l ca pro- ceva decât o calomnie. Alexandru lip, Cleopatra, nepoata lui Attalus.
fesor pe Aristotel. Acesta va avea ºi-a iubit ºi respectat tatãl, dova- Aºa cã Alexandru a dat o fugã
o influenþã profundã asupra viito- dã fiind ºi faptul cã i-a rãzbunat pânã în Asia ºi i-a omorât pe toþi
rului tânãrului Alexandros (Alesul moartea. bãrbaþii din acea familie, iar mama
zeilor). Alexandru „Alesul zeilor“ ºi-a lui, Olimpia, nevrând sã rãmânã
În anul 340 î.d.H., la vârsta de început domnia într-un mod destul mai prejos, o va omorî pe infanta
16 ani, Alexandru trebuie sã pã- de sângeros ºi despotic. Pe nobi- fiicã a Cleopatrei cu Filip, în bra-
rãseascã sãtucul Miezo ca sã de- lul macedonean care i-a omorât þele acesteia, forþând-o pe Cleo-
vinã regent al Pellei, atunci când tatãl îl va da pe mâinile armatei patra la sinucidere. Tot acest „con-
tatãl sãu, Filip al II-lea, va pleca Macedoniei care, dupã un trata- flict“ care a cauzat vãrsare de
în campania împotriva Bizanþului. ment „deosebit“, îl va crucifica. sânge într-o mãsurã probail mult
La 18 ani (338 î.d.H.) Filip îi dã Mai târziu, în timpul ceremo- mai mare decât ne putem noi în-
comanda cavaleriei macedonene niei funerare a lui Filip, el va or- chipui nu a fãcut decât sã-i întã-
în lupta decisivã de la Chaeronea. dona execuþia a doi fraþi din fami- reascã siguranþa tronului, fãrã sã
Dar numai la un an dupã aceste lia princiarã Lyncestian, pe Arha- conteze dacã el se va afla în Per-
evenimente, buna relaþie tatã-fiu baeus ºi Heromenes, acuzându-i sia, India sau Egipt.
ia sfârºit. cã au provocat omorârea lui Filip. Dar grecii þinuþi sub cãlcâiul
În 337 î.d.H., la reîntoarcerea Dar pe al treilea frate, Alexandru „barbarilor“ macedoneni, prin aºa-
de la Congresul de la Corint, Filip Lyncestian l-a iertat, pentru cã numitul „Tratat de la Corint“, ºi-
al II-lea se îndrãgosteºte de o ma- dupã moartea lui Filip acesta l-a au redeºteptat sentimentele de li-
cedoneanc㠖 Cleopatra ºi o salutat pe Alexandru Macedon ca bertate ºi aversiune împotriva pe-
abandoneazã pe Olimpia. Alexan- rege ºi l-a însoþit peste tot cu res- lasgilor macedoneni. La Atena,
dru, în semn de protest, pãrãseºte pect. conducãtorul ºi sufletul miºcãrii de
Macedonia împreunã cu mama sa, În acelaºi context, sã nu uitãm libertate de sub jugul macedonean
ducându-se la bunici, în Epirus, la cã Darius al III-lea i-a propus lui a fost oratorul Demostene, care
traco-iliri… (cum de o fi devenit Alexandru Lyncestian tronul Ma- prin discursurile sale îi refuza lui
ea, Olimpia „grecoaic㓠azi, dupã cedoniei. (Începem sã ne încurcãm Alexandru Macedon dreptul de
2.000 de ani, numai ei „istoricii“ în aceºti Alexandri ºi sã înþelegem rege, de a fi stãpân peste greci
greci ºtiu!). cã pentru neamul nostru carpato- (Demostene a fost recunoscut în
Cu ajutorul unui oarecare De- danubian numele Alexandros era timpul sãu pentru puterea de con-
marotus Corint se face reconcilie- nu numai foarte frecvent, dar ºi vingere a discursurilor sale). Ba
rea tatã-fiu, Alexandru reîntorcân- foarte stimat ºi nobil, cum de alt- chiar mai mult, el onoreazã pe
du-se la Pella. Între timp, sora lui fel era ºi numele de Cleopatra Pausanias, ucigaºul lui Filip. El,
Alexandru – Cleopatra – este datã care aparþine tot neamului nostru Demostene, îi cheamã pe toþi gre-
ca soþie unchiului ei, regele Ale- tracic, pelasgic). Dar securitatea cii, pe toþi helenii la unitate ºi li-
xandru al molosianilor (din Epirul tronului a necesitat ºi alte sacrifi- bertate. Etolienii decid sã-l ascul-
traco-iliric). Filip, mergând la nun- cii. Amyntas, fiul regelui pelasgic te ºi ei pe Demostene ºi îi rechea-
4
cmyk COLOR

nr. 20 martie 2005 DACIA


magazin

mã pe toþi cei exilaþi de Filip, iar trupelor de macedoneni asupra cani ºi Dunãre, care spre deose-
Ambraciotes izgoneºte garnizoa- aenian-ilor, malian-ilor, dolopian- bire de greci ºtiuserã sã-ºi apere
na macedoneanã. Tebanii îºi eli- ilor, ocupând Termophile ºi rãspân- libertatea. Dupã ce tatãl lui Ale-
bereazã ºi ei Cadmeia. Peste tot, dind spaimã ºi supunere în faþa tru- xandru, Filip al II-lea, a desfiinþat
în Peloponese – în Argos, Elis ºi pelor macedonene. Într-un marº temporar regatul Odrys, cucerind
Arcadia – sunt miºcãri împotriva forþat, intrã în Beoþia rãspândind ºi toatã Tracia de miazãzi, a între-
cuceritorilor macedoneni, spiritul teroarea asupra tebanilor care, în- prins în anul 339 î.d.H. o expedi-
libertãþii îi cuprinde pe toþi pânã în spãimântaþi, nu vor sã mai audã de þie în þinuturile Dunãrii de Jos, unde
Asia, unde Demostene îi va con- atenieni ºi de gânduri de libertate. regele get Kothelas l-a întâmpinat
tacta în secret pe Parmenio ºi pe Spre spaima atenienilor, Alexan- cu daruri bogate ºi i-a dat-o pe fii-
Attalus. Demostene, grec ºiret, dru Macedon le dã un ultimatum: ca sa, Meda, de soþie. (Oare cum
nu-l va uita însã nici pe regele per- rãzboi sau recunoaºterea hegemo- o fi reacþionat Olimpia, atunci de
san, cerându-i ajutorul. niei macedonene. Atenienii auzind mult, cu firea ei impulsivã?). Acea
De ce toþi aceºti greci se unesc de marºurile victorioase ale tânã- campanie a lui Filip al II-lea a fost
împotriva macedonilor, cerând aju- rului rege macedonean, uitã la rân- foarte norocoasã în special dupã
tor chiar ºi la perºi, dac㠖 dupã dul lor de „setea de libertate“ ºi ce macedonenii reuºiserã sã-i în-
cum susþin istoricii de astãzi – ma- se pleacã iar în jugul macedonean, vingã ºi pe sciþi, de la care luase-
cedonenii erau greci?! Sã nu ui- trimiþând o delegaþie avându-l ca rã un numãr mare de prizonieri ºi
tãm cã Macedonia nu a fost nici- membru chiar pe „viteazul“ luptã- vite.
odatã teritoriu grecesc, decât dupã tor grec pentru libertate, Demos- La întoarcere, traversând mun-
primul rãzboi balcanic, când s-a tene. Acesta, conºtient de vinovã- þii Hemus (Balcani), oastea mace-
hotãrât sfâºierea Macedoniei ºi þie, evitã sã dea ochii cu tânãrul doneanã a fost atacatã de tracii
împãrþirea ei la prãdãtori. Dar rege macedonean. Astfel, în toam- tribali, care le-au luat toatã prada
atunci, de mult, noi, macedonenii na anului 336 î.d.H., tot Pelopo- ºi, în plus, l-au rãnit grav la picior
eram stãpânii nu numai ai Mace- nezul se pleacã în jugul macedo- pe regele Filip al II-lea. Dupã pa-
doniei, dar ºi ai Greciei ºi ai unei nenilor, mai puþin Sparta. Acum, tru ani de la evenimentele de mai
mari pãrþi din Asia cuprinzând In- când la sud de Macedonia nu mai sus, îl putem descoperi pe Alexan-
dia, Persia ºi Egiptul. Unde ne-a existau inamici, cu un numãr cres- dru de mai târziu, vãzând cum îºi
dispãrut azi mândria? cut de soldaþi în trupele sale – prin preparã o campanie.
Auzind de incitarea la revoltã completarea efectivelor cu greci În primul rând, a trimis corãbii
a grecilor ºi având probleme se- din teritoriile cucerite (aºa cum ºi de luptã de la Byzantium pe Ma-
rioase în nordul þãrii, Alexandru romanii o vor face mai târziu) – rea Geticã (Marea Neagrã) pânã
Macedon porneºte în fruntea ar- înainte de a porni spre Asia, Ale- prin Delta Dunãrii, pe Dunãre.
matei intrând în Hellas printr-un xandru cautã sã-ºi asigure securi- Negustorii greci erau pentru im-
marº forþat ºi rapid, acest tip de tatea graniþelor nordice printr-o periul macedonean cei mai buni
acþiune continuând sã-l caracteri- campanie danubianã. informatori, spioni trimiºi pe teri-
zeze de-a lungul timpului, determi- toriul inamic spre a-i pregãti inva-
narea, rapiditatea în acþiune însem- zia.
nând succes. Apariþia sa rapidã i- CAMPANIA DANUBIANÃ Ciudat este faptul cã Alexan-
a fãcut pe tessalieni sã uite de do- dru nu îi va mai folosi pe vechii
rinþele de libertate ºi sã-l procla- Dupã reîntoarcerea din Corint, generali ai tatãlui sãu, pe Parme-
me spontan ºi linguºitor „Archon“ în iarna anului 336-335 î.d.H., în nio ºi pe Antipater în campaniile
promiþându-i asistenþa nelimitatã în loc sã-ºi reînceapã campania în sale, dar îi va lãsa sã aibã grijã de
pedepsirea atenienilor. Alexandru Asia, Alexandru a dorit sã-ºi asi- þarã, de Macedonia ºi de þinuturile
se redescoperã nici mai mult nici gure graniþele nordice. Tribalii greceºti subjugate.
mai puþin decât urmaº al pelasgu- erau aparent cei care-l necãjeau În primãvara anului 335 î.d.H.,
lui Achile. El, Alexandru Macedon cel mai mult ºi împreunã cu aceº- Alexandru pleacã de la Amfipolis
se repede ca un fulger în fruntea tia ºi triburile tracice dintre Bal- mãrºãluind spre (Karasu) Nestos,
5
DACIA
magazin nr. 20 martie 2005

ajungând la Kotca, unde I-a gãsit munþi, lãsându-i pe macedoneni paþia slavo-mongoloidã (bulgarã)
pe tracii independenþi pe înãlþimi- „sã se bucure de victorie, singuri“. localitatea Plovdiv, în 611 d.H.
le de la Lipca (Shipka) la 7.800 ft Astfel, Alexandru Macedon „În- Alexandru intenþiona sã se reîn-
altitudine, circa 2600 de metri, vingãtorul“, neavând cu cine sã se toarcã în Macedonia prin Peonia,
care-ºi consolidaserã poziþia în- mai lupte, va trece Dunãrea îna- pe lângã Skopje de astãzi, trecând
conjurând-o cu cãruþe, pe care mai poi în aceeaºi zi, „mândru“ cã nu ºi pe la un trib tracic al Agrianilor,
târziu le vor rostogoli împotriva fa- a pierdut în luptã nici un soldat; dar lângã actuala Sofia. Regele de
langelor macedonene, fãrã suc- nu ºi în apã, câþiva macedoneni acolo îi era prieten bun. În acest
ces. Când Iipca (Shipka) a fost înecându-se. Aceastã campanie timp, a aflat cã regele Iuyriei (Al-
cuceritã de macedoneni, regele victorioasã a lui Alexandru i-a con- bania de astãzi) Cleitus s-a revol-
tribalilor cu o parte din oamenii sãi, vins chiar ºi pe celþi sã-ºi trimitã tat împotrivã-i.
cu neveste ºi copii, s-au baricadat un ambasador care sã-i ofere Aºa cã, în luna august, pe o
pe o insulã a Dunãrii, Pacuia lui prietenia lor (prietenie care a þi- vreme foarte cãlduroasã, porneº-
Soare. nut aproape 50 de ani, când celþii te într-un marº forþat (înaintând
Alexandru, în fruntea trupelor vor invada Macedonia ºi Grecia). cam 32 de km pe zi) spre Erigon
sale, s-a întors la corãbiile pãtrun- Aceastã campanie dunãreanã (Cerna) spre Cetatea Pelion, fãrã
se pe Dunãre ºi a încercat sã in- a adunat 25.000 de soldaþi ºi 5.000 a ºti cã aceasta era deja în mâini-
vadeze insula de pe apã, insula de cai. Dorinþa tânãrului Alexan- le inamicului. Lucrurile s-au încur-
unde mândrul rege geto-dac Syr- dru a fost sã izbuteascã acolo unde cat ºi mai rãu prin sosirea unui
mos îºi gãsise refugiu. Dar, pen- tatãl lui nu a putut. Aºa cã a reu- rebel, regele taulantilor (þinut din
tru prima ºi ultima datã în viaþa sa, ºit sã calce dincolo de Dunãre… vecinãtatea Tiranei de azi). Glau-
Alexandru nu a reuºit! Ce-i trece „pentru o zi“ cu 1.500 de cavale- cias era hotãrât sã-l ajute pe Clei-
atunci prin minte… Cucereºte de riºti ºi 4.000 de infanteriºti! tus în lupta sa împotriva macedo-
la daco-geþi tot malul opus al Du- Dupã cum ne spune ºi N.G.L. nilor. În plus, vechii sãi informa-
nãrii ºi face o demonstraþie de tru- Hammond (The Genius of Ale- tori l-au anunþat pe Alexandru cã
pe în faþa regelui Syrmos, convin- xander the Great, p.35), „succe- Autariatii (din Bosnia de azi) vor
gându-l astfel sã-i cearã prietenia. sul“ sãu în Balcani, printre fraþii porni în luna martie a anului viitor
Raþiuni logice ºi în special ne- traci, a fost diferit de acela asu- împotriva Macedoniei. Miºcându-
logice fac ca acþiunile lui de neîn- pra grecilor. Aici triburile tracice se foarte repede, Alexandru a so-
þeles, misterioase, sã devinã un au fost lãsate în pace, sã se gu- sit la Cleitus în zona Pelionului îna-
succes. Atunci când se lupta cu verneze singure, menþinându-se intea lui Glaucias.
fraþii lui nordici, probabil cã nu legile ºi obiceiurile locale. Având Pe dealurile din apropiere,
avea în minte ideeea cuceririi lu- armata proprie, nu s-au lãsat gar- Cleitus a sacrificat trei bãieþi, trei
mii. Traversarea Dunãrii de cãtre nizoane macedonene care sã-i su- fetiþe ºi trei bivioliþe negre, pe care
soldaþii macedoneni s-a fãcut sim- pravegheze ca pe greci. S-a apre- le-a abandonat în mijlocul ritualu-
plu: corturile de campanie din pie- ciat cã pentru traci a fost mai bine lui grãbindu-se sã se ascundã în
le au fost umplute cu fân ºi papã- sã-i lase sã-ºi pãstreze obiceiuri- cetate cu trupele sale.
rã devenind adevãrate plute pen- le, tradiþiile ºi respectul personal. Sosirea lui Glaucias l-a scãpat
tru „înotãtorii“ macedoneni. Prin De ce oare Alexandru nu a fost numai temporar din mâinile mace-
aceastã metodã, primitivã, în tim- la fel de „indulgent“ ºi cu grecii? donenilor. Cetatea sa va fi incen-
pul nopþii, peste 1500 de cavale- Tatãl lui Alexandru, Filip, a înfiin- diatã, iar cei doi regi învinºi.
riºti ºi 4.000 de infanteriºti au ajuns þat – potrivit obiceiului macedo-
pe malul geto-dacic unde lanurile nean – oraºul Filipos, unde popu- •
de grâu erau mai înalte decât ca- laþia traco-macedoneanã împreu-
valeria macedoneanã. Surprinºi de nã cu negustorii greci promovau
apariþia nãvãlitãrilor, geþii, superi- interesele politice ºi economice
ori ca numãr, îºi vor urca femeile ale imperiului macedonean. Acest
ºi copiii pe cai, retrãgându-se în oraº, Filipos, va deveni sub ocu-
6
nr. 20 martie 2005 DACIA
magazin

Dacã doriþi sã aveþi în biblioteca Victoriei nr.20, Orãºtie, jud. Hunedoara sau
dumneavoastrã cele douã cãrþi NOI NU la telefon 0254 223853, specificând adresa
SUNTEM URMAªII ROMEI de Dr. NAPO- poºtalã exactã. Veþi primi cãrþile la adresa
LEON SÃVESCU ºi ZAMOLXIS PRIMUL indicatã ºi le veþi achita prin ramburs poºtal
LEGIUITOR AL GEÞILOR, puteþi trimite o la preþul de 130.000 exemplarul, plus taxele
comandã la adresa - Daniela Gridan, Piaþa poºtale.

În fiecare seara de luni de la orele


Dacã doriþi un abonament la
12 puteþi asculta pe Radio România
DACIA MAGAZIN Actualitãþi emisiunea Noapte
Trimiteþi prin mandat poºtal suma de Albastrã al carei realizator Marian
250 000 lei pe adresa Daniela Gridan Megan va invitã la rubrica deja
consacratã PERSOANA ÎNTÂI.Veþi
2700 Orãºtie Piaþa Victoriei 20.
putea fi în legãturã directã cu New
Veþi primi începînd cu luna urmãtoare York-ul de unde doctorul Napoleon
douãsprezece numere ale publicaþiei Savescu vã va aduce ultimele noutãþi
noastre. Vã rugãm sã specificaþi pe din lumea dacilor. Alãturi de domnia
sa ºi de invitaþii pe care îi va
mandat adresa poºtalã corectã la care
avea,veþi putea pãtrunde în direct în
doriþi sã primiþi revista. aceastã lume fascinantã a dacilor.

7
cmyk

DACIA
magazin nr. 20 martie 2005

„AVENTURA NUMERICÓ LA KOGAION ?…


prof . Timote Ursu
Materialul de mai jos reprezintã
unul din cele zece capitole ale ex-
trasului provizoriu din studiul cu
profil pluridisciplinar „KOGAION“,
început în 1983 în cadrul Asociaþiei
Oamenilor de ºtiinþã din România
sub titlul „ Sistemul numeric Geto-
Dac“, continuat parþial în 1986 în
Spania ºi reluat recent, în USA.
Extrasul provizoriu - pe care
sper sã îl pot prezenta tipãrit în for-
mat-broºurã, în cadrul Congresului
al VI-lea de Dacologie, Bucureºti,
3-5 iulie 2005, - exploreazã funcþiile
matematice, astronomice, de calen-
dar, de memorator-calculator, etc.,
depistate parþial prin analiza mulþi-
milor numerice indicate în Marele
Sanctuar Rotund. Capitolul selectat Fotografie aeriană a Incintei Sacre la Sarmisegetusa Regia
aici se referã doar la unele din func- (copyright Timotei Ursu 1985)
þiile numerice probabile aºa cum
sunt „oferite“ acestea, acum, de una date ºi ipoteze sunt menite sã stâr- ºtiinþifice superioare acestei culturi
din formaþiile sanctuarului, ABSI- neascã nu numai curiozitatea meri- „hiperboreice"!…)
DA. tuosului cititor ci - cu necesitate - E de observat strania tendinþã a
Cum toate revelatoarele sanctua- participarea sa activã pentru viitoa- unor cercetãtori care se vãd net
re de la Dealul Grãdiºtei, deºi con- re ºi productive rezultate comune. depãºiþi de realitatea întrebãrilor
struite la date diferite pe parcursul O cât mai largã implicare în deslu- actuale - ºi înrobiþi, dramatic, pro-
a circa trei secole, „comunicã ma- ºirea acestor „taine de la Kogaion“ priilor lor limitãri exprimate în scris
tematic“ unele cu altele (probabil este, implicit, garanþia unui probabil cu decenii în urmã! - de a-i atribui
prin modelãri matematice realizate câºtig important pentru istoria naþi- acestei culturi „carpato-dacice“
succesiv în cadrul unei tradiþionale onalã, pentru istoria ºtiinþei în gene- doar manifestãri primitive, „cultua-
congregaþii de sacerdoþi?), cerce- ral ºi pentru cunoaºterea cât mai le": de închinãciune la necunoscute
tãri ulterioare - de amploare cres- îndreptãþitã, inclusiv pe plan inter- zeitãþi „asimilate“ prin analogii ridi-
cutã - se impun de la sine. naþional, a unui virtual obiectiv cul- cole, de utilizare a fantasticului, im-
"Extrasul“ este redactat astfel tual-ºtiinþific (dar ºi turistic!) de presionantului sistem de sanctuare
încât cititorul, înarmat doar cu un mare anvergurã. Autorul acestui (ºi comunitãþi sacerdotale) din Mun-
mini-calculator de buzunar ºi apar- studiu este structural opus opiniei þii Orãºtiei, doar pentru modeste „în-
þinând profesional oricãrei speciali- „conervatoare“ potrivit cãreia chinãciuni de cult“ (citez: …„ade-
tãþi, fãrã o pregãtire matematic㠄Sanctuarele Dacice“ (recunoscu- vãrate temple ale antichitãþii da-
pretenþioasã, sã poatã parcurge fãrã te ca atare!) sunt o formul㠄primi- cice") ºi, eventual, de…varietãþi es-
un efort deosebit prezentarea unor tivã“, a unor triburi mai înapoiate tetice, (cum se exprimã, altfel un
date ºi ipoteze de lucru - cel puþin o decât „culturile vorbãreþe meditera- doct apartenent la aceastã opinie,
parte a acestora - care se preteazã niene“, (culturi care, totuºi, îi atribu- tocmai d-sa, cel care a ar putea fi
unei asimilãri mai uºoare. Aceste ie în mod atestat prioritãþi cultual- factorul esenþial de impulsionare a

8
nr. 20 martie 2005 DACIA
magazin

explorãrii cu dimensiuni de însem- *** înregistrãri în rapoartele arheologi-


nãtate mondialã a acestor obiecti- ce), formule numerice - formate din
ve, prezentate doar drept… arheo- Pentru înþelegerea acestui „ex- grupuri de „mulþimi“ din piatrã sau
logice): pentru… „originalitatea care tras“, precizãm cã Marele Sanc- din lemn - care incitã la o interpre-
constã în alternanþa unor simetrii cu tuar Rotund de la Dealul Grãdiºtei, tare cu mult mai autorizatã decât
- (presupuse!) - asimetrii…”!… cel mai „spectaculos“ sanctuar de pentru cea a… „sacrificilor ºi tãmâ-
pe cele douã terase artificiale care ierilor de cult"…
În esenþã, credem cã acest ob- marcheaz㠄Incinta Sacr㓠- ºi, (tre- Marele Sanctuar Rotund
iectiv - pe care, preluând o suges- când peste autodemolatoarea re- ("MSR") este structurat în trei Cer-
tie anticã documentarã, opinãm cunoaºtere din cartea Ioan Gloda- curi concentrice ºi o Absidã centralã
sã-l numim KOGAION, obiectiv riu ºi colectivul, „SARMIDEGE- (vezi figura), similar, din acest punct
încã insuficient „dezgropat“ din pri- TUSA REGIA, CAPITALA DA- de vedere (ºi… nu numai din acest
cina unei endemice lipse de fonduri, CIEI PREROMANE“, capitolul punct de vedere!..), cu celebrul
explorat arheologic doar pe circa „Arhitectura Sacrã": … „În cadrul sanctuar megalitic Stonehenge din
17% din întinderea sa realã!) - nu complexului de cetãþi dacice din Marea Britanie.
este, probabil, cu nimic mai puþin Munþii ªureanului întâlnim (!) 18 Cercul cel mai larg („exterior“,
valoros pentru istoria ºtiinþei ºi pen- sanctuare ºi anume 15 rectangula- numit Cercul de Andezit A) este
tru posibila sa valorificare în circui- re ºi 3 circulare"…), acest sanc- format din 104 blocuri de andezit de
tul cultural-turistic mondial - decât, tuar este o piesã esenþialã în cadrul circa 0,88-0,91m., pe arcul de cerc
sã zicem, Stonehenge, Westbury, mai multor tentative de interpretare exterior ; aceste blocuri A au o „gro-
Chechen-Itza, Teotihuacan, Pirami- numericã ºi calendaristicã efectua- sime“ medie ( pe razã) de cca.0,48-
dele de la Ghizeh, Statuile din Insu- te în ultimele cinci decenii; are o 0,50 m., desenînd un diametru ge-
la Paºtelui ºi alte monumente ale tre- construcþie care, nu numai c㠄rei- neral de circa 29,48 - 29,55 m. (di-
cutului prezentate, sârguincios ºi tereaz㓠construcþii cultual-ºtiinþi- ferenþele apar datoritã unei uºoare,
productiv, drept… „Cele ºapte ( sau fice similare de pe aiurea, dar pre- dar vizibile alunecãri de teren pe
mai multe) Minuni ale Lumii"!… zintã ( graþie atentei decolmatãri ºi porþiunea esticã a MSR).

Megaliticul complex de la Stonehenge, o rudă îndepărtată


a Marelui Sanctuar de la Sarmisegetusa Regia
9
DACIA
magazin nr. 20 martie 2005

„Lipit“ de acesta este Cercul de culului numeric din orizontul an- Judecînd dupã probabilele sale
Andezit B, format din 30 grupe ( tic. funcþionalitãþi astronomice, (supli-
concentrice) de câte 6 „stâlpi sub- mentar ºi concomitent cu cele ma-
þiri“ de andezit, despãrþiþi în cele 30 Absida, formaþia centralã de tematice ºi, desigur, cu cele cultu-
de grupe prin câte un bloc mai ma- stâlpi a Marelui Sanctuar Rotund rale), MSR oferã viitoarelor cerce-
siv, de asemenea din andezit. Struc- de la Dealul Grãdiºtei ( „Sarmize- tãri numeroase alte surprize. Din
tura sugereazã o „trimitere sexage- getusa Regia"), este structuratã în pãcate, la ora redactãrii acestui ex-
simalã“, deoarece mulþimile nume- douã (trei?) registre: NORD- tras nu dispun încã de o mãsurãtoa-
rice evidente sunt 30 x 6 (7) ºi mai VEST, MEDIAN, ºi SUD-VEST. re exactã a orientãrii Absidei, abso-
în interior se aflã Cercul C, format lut necesarã pentru calcularea încli-
din „patru sferturi de cerc“ formate Axa acestei Abside pare meni- naþiei sanctuarului faþã de Ecuato-
din stâlpi de lemn identificaþi ca atare tã sã indice orientarea Marelui rul Ceresc.
pe „urma de arsurã“, (sferturi de Sanctuar Rotund, formaþia în „pot- Notez cã, potrivit opiniei profe-
câte 20, 21, 21 ºi 22 stlpi, sferturi coavã închis㓠constituind alinia- sorului universitar Florin Stãnescu,
departajate prin „praguri“ din lespezi mentul central, „miezul“ marelui care a operat o complexã cerceta-
de piatrã). sanctuar. re a aplicaþiilor astronomice la sanc-
Deoarece mãsurãtori consecu- tuarele de la Dealul Grãdiºtei ºi
În mijlocul Marelui Sanctuar tive ale orientãrii axei Absidei au Costeºti, aceastã orientare a Absi-
dat rezultate diferite, variind între dei ar avea un caracter solstiþial, in-
Rotund se aflã aºa-numita „ABSI-
294 grade VNV (mãsurãtori AOS, dicând - pe direcþia ESE - rãsãritul
DÓ, asupra funcþiilor numerice
1984) ºi 308 grade VNV (harta solstiþial de iarnã al Soarelui. Am
probabile ne referim mai jos. INSIS-
Cristian Cãlinescu, 1979), noi mã- impresia însã cã aceastã concluzie,
TÃM asupra observaþiei cã aceste
surãtori de exactitate se impun prin care ar presupune o direcþie WNW
„mulþimi numerice“, înmãnunchiate
recalcularea exactã a centrului a axei Absidei de 309 grade este de
în Marele Sanctuar Rotund au, dupã
MSR, deoarece orientarea Absidei sorginte livrescã, orientându-se nu-
toate probabilitãþile, funcþionalitãþi
nu putea fi întâmplãtoare iar mai dup㠄Harta Cristian Cãlines-
multiple ( asemenea tastelor… mi-
aceastã funcþionalitate poate deveni cu“ (din nefericire, demonstratã de-
cului dvs. calculator de buzunar!) ºi ficitarã în exactitatea orientãrilor, cu
extrem de productivã în interpreta-
cã evidenþierea unei probabile func- rea corectã a nivelului cunoaºterii prilejul cercetãrilor topografice mi-
þii nu epuizeazã valenþele de calcul antice. litare ale Echipei de Studiu Pluri-
mai complexe în care sunt implica- disciplinar AOS, 1984); iar impor-
te: tocmai în aceasta constã valoa- (Notãm, în acest sens, de pildã, tanta direcþie solstiþialã a rãsãritului
rea de „sistem de calculator“ pe excepþionala punere în valoare, în de iarnã, care ar fi indicatã de axa
care o atribuim Marelui Sanctuar 1984, de cãtre Florin Stãnescu, a Absidei, nu a fost - din câte ºtiu! -
Rotund, în corelaþie cu Micul Sanc- faptului c㠄coada“ -formatã dintr- niciodatã verificatã practic, în teren,
tuar Rotund (din imediata sa veci- un numãr de blocuri, descrescãtor ca la 21 decembrie
nãtate), Soarele de Andezit (o struc- dimensiune - a Soarelui de Andezit, Aceasta nu exclude însã ca
turã cu funcþionalitãþi „astronomice“ indicã cu o impresionantã exactitate aceastã ipotezã, sprijinitã ºi pe simi-
excelent puse în valoare de studiile ceea ce am numi, pentru o mai ge- litudini în alte sanctuare pe plan
prof. univ. Florin Stãnescu) ºi sanc- neralã înþelegere, „Nordul Cosmic"; mondial ( Veronella Alta, Stonehen-
tuare „patrulatere". Atât prin „ex- ºi anume într-o perioadã istoricã în ge, Avebury, etc.) sã primeascã în
presivitãþi individuale“ cât ºi - dupã care acesta nu era indicat de „Stea- curând o îmbucurãtoare confirma-
toate probabilitãþile - prin inter-re- ua Polarã"!…) re, sub condiþia unor viitoare probe
laþii între sanctuare construite la date În ce priveºte orientarea axei de teren concludente.
diferite, din ce în ce mai „perfecþio- Absidei, cunoscând faptul cã axa de
nate“, toate acestea constituiau, cre- rotaþie a Pãmântului face un unghi În principal, ABSIDA e compu-
dem, un impresionant „calculator faþã de eclipticã de 66,5 grade, sã din 34 stâlpi ( foºti stâlpi de lemn,
ºi memorator KOGAION“, în care aceasta sugereazã o „înclinaþie pânã carbonizaþi în ceea ce se crede a fi
erau depozitate calcule, mãrimi- la valoarea de… 293,5 grade". Sã fie fost marele incendiu care a pus ca-
standard, formule, rezultate ale tocmai aceastã valoare - cea a „ori- pãt Kogaionului); potrivit rapoarte-
geometriei, trigonometriei, ºi cal- entãrii MSR"?! (ipotezã T.Ursu). lor arheologice, aceºti stâlpi erau
10
nr. 20 martie 2005 DACIA
magazin
identici cu cei ai Cercului C. Ceea funcþie de locuire, ºi cu acuzate si- 21 - 4 = 17 iar 13 + 4 = 17 (!).
ce se „vede“ astãzi la Marele Sanc- militudini, cum spuneam, în sanc- O serie de alte combinaþii nume-
tuar Rotund este suita de stâlpi-re- tuarele megalitice britanice - (vezi rice „produc“ numere semnificante
plicã, instalaþi sugestiv în 1979, po- „potcoava de trilitoni“ din mijlocul .
trivit proiectului arhitectului Cristian sanctuarului Stonehenge, sau pozi- Ex: (21- 4) x (13 - 4) = 153, iar
Cãlinescu.. Aliniamentul circular þionãri similare în alte sanctuare an- 153 este… suma primelor 17 nume-
(Cercul C) ºi aliniamentul elipsoidal tice:Pozzuoli, Bejing, etc., inclusiv re.
(Absida) sunt formate dintr-un nu- în alte sanctuare identificate pe te- Iar raportul dintre 153 ºi lungi-
mãr egal cu cel al stâlpilor iniþiali; ritoriul României. mea în „y“ (probabilul modul de lun-
deoarece înãlþimea stâlpilor iniþiali nu gime dacic) a unui bloc al Cercului
a putut fi identificatã, formaþiile-re- Dupã toate probabilitãþile ( su- A:
plicã prezintã o înãlþime variatã si- gerate ºi de numerotarea multiplã 153: 0,51333333…y =
nusoidal. Dar diametrele stâlpilor- prin registre diferite: stâlpi + praguri), 298,052… este… aproape exact
replicã, ne asigurã rapoartele arheo- mulþimile numerice „indicate“ în (99,95%) raportul turtirii la Poli a
logice, sunt riguros identice diame- ABSIDA MSR sunt: Pãmântului, stabilit pentru elipsoiul
trului „arsurii“ stâlpilor iniþiali, repli- 21 + (2+2) + 13 = 34 (38)
cile fiind instalate exact în locaºuri- biaxial în urmã cu douã decenii prin
care puteau „lucra“ fie pentru mãsurãtori topometrice prin sateliþi:
le indicate de urmele carbonizate. funcþii (operaþii) multiple în cadrul
MSR, fie în interdependenþe nume- a-b : a = l / 298, 2 (a fiind lun-
Registrele Absidei sunt: rice în cadrul Absidei, fie în corela-
l. NW: „Potcoava“ - cuprin- gimea razei Ecuatoriale ºi b lungi-
þie complexã a pieselor Absidei cu mea razei Polare)
de 21 stâlpi dispuºi astfel încât de-
alte numere-mulþimi din celelalte
seneazã circa 2/3 dintr-o elipsã.
sanctuare. În acest sens trebuie Meritã menþionat faptul cã
2. MEDIAN: Câte 2 lespezi (
menþionat cã numerele de bazã 13, acest raport a fost estimat, prin
praguri despãrþitoare, pe cele douã
21 ºi 34 se regãsesc în MSR: „mãsurãtori moderne“,în secolul
laturi, sugerând compartimentarea
segmentelor în cel de NW ºi cel de 13 este baza numericã a seriei al XX-lea ((1904 -1967), cu va-
SW) din care pare a face parte numãrul riaþii mult mai mari: 1 / 298,4
3. SW: „Cãlcâiul“ Absidei - „brut“ al celor 104 blocuri ale Cer- (Helmert, 1904); 1 / 297 (Hay-
cuprinde 13 stâlpi dispuºi astfel în- cului A ºi reprezintã 1/8 din totalul ford, 1909); 1 / 298,3 (Krasov-
cât sã închid㠄potcoava“, în des- de 104. ski, 1942), 1/298,247 (1967)
fãºurarea continuã a pieselor, 2-9- 21 este prezent în douã din cele
2. patru grupe ale Cercului C ºi este, Vom vedea. în alte capitole
(vezi figura ABSIDA) de asemenea, divizor al totalului de ale studiului, cã mulþimile Absi-
84 stâlpi ai acelui cerc. dei au un rol matematic bine
* 34 este dublul numãrului „esen- determinat, elecvent ºi în parti-
In cazul cã ar fi fost aci o in- þial“ de la Kogaion, „17“ ( în capi- ciparea la operaþii complexe, în
cintã acoperitã cu scop de locuire, tolul dedicat Cercului exterior A, se corelaþie cu celelalte mulþimi,
este logic ca actualul „nivel de cãl- argumenteazã de ce am estimat cã de pildã în ceea ce credem a fi
care“ sã fie fost situat sub „podea- „modulul dac“, (numit convenþional mãrimea suspect de apropiatã de
ua“ edificiului; dar nu existã nici un y, apreciat dupã un mare numãr de CICLUL METONIAN, obþinu-
fel de urme care sã ateste o ase- comparaþii statistice ºi cu o dimen- tã printr-o tipic㠄alternare pi-
menea presupunere. Dimpotrivã, siune echivalentã de 1,734 m), se tagoreic㓠a totalului pieselor
„pragurile“ Cercului C ºi ale Absi- cuprinde de ºaptesprezece ori în
dei par a certifica cã acesta era MSR, sau în confirmarea mãri-
Diametrul Exterior al Cercului for- mii „38 000“, mãrime esenþialã
nivelul de cãlcare, ceea ce confir- mat de cele 104 blocuri de andezit).
mã supoziþia cã ne aflãm într-o „in- în configurarea „Anului Tropic
Pe de altã parte, dacã luãm în Dacic“ (cu dimensiunea mode-
cintã sacr㓠( sanctuar), încercuitã considerare cele 4 piese ale celor
de cele trei cercuri concentrice, su- latã prin calcul sugerat de mul-
douã praguri, nu putem trece cu þimile din MSR, de 365, 2441369
prafaþã eventual acoperitã (pentru
vederea faptul cã: zile).
protejarea de intemperii), dar nu cu
11
DACIA
magazin nr. 20 martie 2005
ABSIDA ºi „Numãrul de Aur F" mensiuni secrete“ din construcþia 1,619047619 obþinem douã valori
Dacã luãm în considerare, nu- catedralelor gotice medievale, în di- a cãror medie înseamnã
meric, numai stâlpii - (în ideia cã mensiunile „ideale“ atribuite de Leo- 1.617216117…, valoare foarte
funcþia pragurilor era aceea de a-i nardo da Vinci corpului uman ºi apropiatã de „1,618“ cât este va-
despãrþi vizibil în douã registre: 21 pânã la importante opere contem- loarea tradiþional utilizatã în Evul
ºi 13), atunci oferta este de trei porane de artã modernã. Mediu ºi preluatã ca atare în artele
mulþimi distincte: Raportul: plastice moderne.
21 ; 13 ; 34 1 : 0,618033989… = Crezând cã am gãsit, cu o infi-
or, acestea reprezintã termeni „l,61803399…" mã aproximaþie, secretul încifrãrii
consecutivi ai seriei numerice cu- are drept rezultat un numãr cu numãrului F în Absida MSR, am
noscutã drept „ºirul lui Fibonacci“ . „particularitãþi ciudate“ ( de pildã, vehiculat atunci, ca atare, aceastã
Termenii acestei serii numerice con- numãrul prezintã aceleaºi zecimale mãrime; cã, adicã, prin indicarea a
duc - ºi vom vedea cum - înspre în „baza“ de 0,618033989…, în nu- trei termeni consecutivi ai „ºirului lui
depozitarea mãrimii constantei de- mãrul F propriuzis: 1,618033989…. Fibonacci“, Absida propune o me-
numite „Numãrului de Aur, F“, cu ºi în pãtratul acestui numãr: die … Abia recent, încurajat de
valoarea de „1,618o33989…“ 2,618033989…). depistarea progresivã în sanctuare-
Matematic, numãrul „de aur F“, le de la Kogaion a altor mãrimi sig-
Dupã cum se ºtie, acest celebru direct relaþionat „triunghiului de aur“ nificante de o uimitoare acurateþe
„Numãr de Aur“ (aplicat încã în ar- (dreptunghic, cu cele douã catete matematicã , am procedat la cerce-
hitectura ºi arta anticã ºi pãstrat având valoarea de 1 respectiv 2) a tarea - inclusiv a Absidei - mai de-
drept „secret profesional“ pânã târ- fost clasificat între „constante“ (nu- parte, constatând rezultatul neaºtep-
ziu, în Evul Mediu), era corelat , încã mere speciale). tat al urmãtoarei ipoteze:
din timpul redactãrii „Elementelor“ Fibonacci a calculat (sau a
lui Euclid, cu raportul numit „Secþi- „preluat“ dintr-o sursã care ne IPOTEZA: Indicând prin ter-
unea de Aur". rãmâne necunoscutã?!) seria menii succesivi din (viitorul !) ºir Fi-
Valoarea acestei „Secþiuni de numericã în care fiecare nou bonacci, 13 ºi 21, un „raport pro-
Aur“ este de 0,618033989… din termen în ordine crescãtoare - ductiv“, elocvent în sensul cercetat,
mãrimea 1. începând cu 2 - este suma celor nu cumva creatorii acestui presupus
Din punct de vedere matematic doi termeni anteriori: memorator matematic au adãugat
expresia acestui numãr este: 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55…. „34“ destinându-i o funcþie indicati-
Etc. vã superioarã celei de simplu ter-
-1 + RADICAL din 5 = Aºadar: men consecutiv angajat pentru sa-
0,6180339888… 1+1= 2; 2+1= 3; 3+2 = 5; 5+3 = tisfacerea unei medii convenabile?
2 8…. Etc. ( a+b = c)
Acest raport, al cãrui „model“ În aceastã serie, raportul C / B RÃSPUNS: Numerotând „ra-
apare frecvent în naturã (de pildã în tinde treptat înspre un „cât mai per- porturile“ începînd cu primul ( 3:2),
deschiderea spiralei melcilor de fect numãr F": dacã …5:3= observãm cã raportul „21:13“ este
mare, în aranjamentul seminþelor în 1,6666… …13:8= 1,625, iar al 5-lea. Ei bine, chiar dacã înce-
„cãpiþa“ de floarea-soarelui sau 21:13= 1,615384615, se remarcã pând cu al… 21-lea raport - adicã
chiar în… seria de înmulþire a iepu- uºor cã cele trei mulþimi 13-21-34 46368: 28657 - cifra obþinutã este
rilor (acesta fiind chiar punctul de ale Absidei se auto-identificã drept impresionantã (= 1,618033988),
pornire al cercetãrii matematicianu- termeni succesivi în ºirul lui Fibo- abia al… 34-lea raport (24 157
lui medieval din sec. XIII, Fibonacci, nacci (ºi am atras atenþia asupra 817 : 14 930 352) ne indicã o
care a pus în circulaþie seria nume- acestui lucru încã din anul 1983, cu valoare CVASI-PERFECTÃ:
ricã ce îi poartã numele!) este o prilejul primei comunicãri AOS, la
proporþie identificatã, deloc întâm- Bucureºti, privind „Sistemul nume- F = 1, 61803398874… ( iar
plãtor, în sculptura ºi arhitectura atri- ric Geto-Dac"). zecimalele continuã!)
buite lui Phidias ºi în alte opere Efectuînd operaþiile de rigoare Este evident cã acestei valori nu
celebre ale Antichitãþii) dar ºi în „di- ( 21: 13 = 1,615384615 ºi 34:21 = i se poate atribui o valoare practi-

12
nr. 20 martie 2005 DACIA
magazin
cã, „tehnologicã". Dar, dacã existã cetãri cât ºi pentru continuarea sã- zare“ a obiectivelor arheologice din
o sãmânþã de adevãr în sugestiile pãturilor arheologice, aproape blo- Munþii Orãºtiei): „În cazul de faþã,
transmise de izvoarele antice, po- cate - de mai bine de douã decenii avem de-a face, contrar tuturor opi-
trivit cãrora „învãþãtura lui Zamol- - printr-o continuã ( ºi anulativã) lip- niilor menþionate (autorul se referã
xe“ are o afirmatã tangenþã cu pi- sã a mijloacelor financiare minime, la tentativele de identificare a unui
tagoreismul,(vezi celebrul citat, în necesare lucrãrilor arheologice de calendar al dacilor,n.n.), cu edificii
acest sens, din Herodot), iar cã amploare. De circa trei decenii o de cult, a cãror originalitate este
„Deceneu cel ºtiutor în toate taine- bunã parte a unor excelenþi arheo- pregnant ilustratã de sistemul ºi de
le“, dupã ce a colindat prin lumea logi români, care ºi-au dedicat viaþa tipologia constructivã, cu lãcaºuri
Antichitãþii, a transformat în price- ºi munca „scoaterii la lumin㓠a unde erau adorate divinitãþile, unde
puþi sacerdoþi pe unii supuºi ai lui acestui uriaº complex dacic, cultual, le erau aduse ofrande… (…) Mo-
Burebista (cf. Iordanes) - ºi dacã ºtiinþific ºi social, (complex care ar numentele sacre sunt originale prin
se va putea pune semnul egalitãþii putea aduce date de inestimabilã modul în care, în arhitectura lor, si-
între legendarul Kogaion ºi uimitoa- productivitate, nu numai pentru is- metriile alterneazã cu asimetriile,
rele sanctuare de la Dealul Grãdiº- toria ºtiinþei ºi istoria naþionalã dar, prin strãdaniile pentru realizarea
tei, atunci asemenea „ exerciþii concomitent, pentru transformarea unor proporþii armonioase (sic!)“
matematice“ nu vor mai stârni zâm- „Kogaionului“ într-una din marile ºi… - cu excepþia Soarelui de An-
bete neîncrezãtoare pe chipul celor atracþii ale turismului mondial!), dezit, cãruia Florin Stãnescu a reu-
care cred cã, privind în urmã, pri- aflãm cã este cvasi-exilatã în încre- ºit sã-i stabileascã certe funcþiona-
vesc… în jos!.. menirea muzeelor, în rãsfoirea ra- litãþi astronomice respectiv a capi-
poartelor arheologice vechi de de- tolului final din aceeaºi carte, dato-
Concluzie provizorie cenii, în… rãºchierea pãmântului pe rat aceluiaºi productiv Floirin Stã-
Multitudinea ºi complexitatea ici, pe colo, ºi într-un veritabil com- nescu, - NIMIC ALTCEVA…
funcþiilor matematice ºi, cu siguran- plex de inferioritate, tot mai invidios Dacã o atare atitudine defensi-
þã, astronomice, oferite de sanctua- pe cercetãrile pluridisciplinare care, vã, timoratã ºi reductivã, din partea
rele de pe terasele artificiale de la cred unii în mod absurd, „încalcã un unor ( din fericire puþini!) arheologi
Dealul Grãdiºtei, probabilul KO- domeniu aparþinând doar arheologu- ºi istorici profesioniºti - în pregãti-
GAION - (aºezare anticã boteza- lui“. rea ºcolarã de bazã a cãrora de
tã impropriu, nejustificat ºi abuziv- Astfel, lipsiþi de mijloace materi- cele mai multe ori lecþiile de mate-
,dupã pãrerea tot mai multor cerce- ale corespunzãtoare, apte sã con- maticã ºi astronomie sunt amintiri
tãtori, drept: „Sarmizegetusa Re- ducã la o largã desfãºurare de for- vecine cu coºmarul! - poate fi înþe-
gia! Capitalã a Daciei Preroma- þe, inclusiv la o logicã colaborare, leasã potrivit cauzelor amintite mai
ne“!..), ca ºi cele din vecinãtãþile lipsitã de prejudecãþi ºi resentimen- sus, factorii de decizie din cultura
imediate - ar trebui nu numai sã dea te, cu studiile pluridisciplinare, acum naþionalã ºi din promovarea aceste-
de gândit, ci sã determine o reluare - în loc sã se afle activi 7-8 luni pe ia în Lumea Mare, promovare cu
viguroasã a cercetãrilor pluridisci- an în teren, de pildã la sãparea ºi importante reversuri de câºtig mo-
plinare la faþa locului. relevarea exhaustivã a celor peste ral ºi material, ar trebui sã acþione-
Cercetarea arheologicã a pus în 100 terase artificiale de la Dealul ze rapid ºi eficient pentru impulsio-
evidenþã, pânã acum, numai în Mun- Grãdiºtei, încã neexplorate(!) - unii narea cercetãrii complexe, pluridis-
þii ºureanului ( vezi Ioan Glodariu dintre cei mai de seamã cunoscã- ciplinare.
et a., „SARMIZEGETUSA RE- tori ai inventarului arheologic româ- În acest tip complex de cerce-
GIA“, Deva 1996, pg. 225) opt- nesc se închid în gãoacea unui con- tare, arheologiei îi revine un loc de
sprezece sanctuare. Este imperios servatorism obtuz, care neagã din prim plan ºi conservativ-expozitiv;
necesarã, la nivelul unei coordonãri plecare evidenþele, chiar atunci dar nici pe departe unul exclusiv ºi
din partea Ministerul Culturii ºi Cul- când acestea sunt propuse, civilizat, mai ales, exclusivist!..
telor, a Institutului Cultural Român ( ca ipoteze de lucru. Iatã, de pildã, Pentru cã, în acest proces, sunt
ºi nu în ultimul rând din partea Mi- care este mesajul adresat cititorilor în joc reale interese naþionale.
nisterului Turismului) o finanþare (chiar în lucrarea citatã mai sus, la •
substanþialã, atât pentru aceste cer- pagina 228, o lucrare de „populari-

13
DACIA
magazin nr. 20 martie 2005

O CRONICÃ A POPORULUI DAC


PE PLÃCUÞE DE PLUMB
Despre originea ºi istoria plãcuþelor de plumb se ºtiu prea puþine lucruri. În cel mai bun caz
existã controverse susþinute de diferiþi istorici care le-au dat atenþie de-alungul timpului.Pânã la
aflarea adevãrului legat de aceste plãcuþe,traducerea, interpretarea sau tãlmãcirea lor este un
lucru care intereseazã mai mult. În premierã inginerul Dan Romalo, dupã o muncã asiduã de zeci
de ani, publicã un volum intitulat Cronicã Apocrifã pe plãci de plumb, apãrut la editura Arvin
Press în 2003 ,volum în care prezintã traducerea plãcuþelor odatã cu clasificarea acestora. În
luna mai 2004 la Academia Românã, Drd.Aurora Petan susþine o comunicare publicã în care face
o istorie a plãcuþelor, anunþând începerea unui studiu sistematic aplecat asupra acestora. La
congresul de dacologie din luna iunie, reputatul lingvist Adrian Bucurescu, autor printre altele a
volumelor „Dacia Secret㓠ºi „Dacia Magic㓠prezintã în plenul lucrãrilor traducerea a douã
dintre aceste plãcuþe.Continuând cu consecvenþã, în acest numãr Dacia Magazin publicã tradu-
cerea unei unei noi plãcuþe, care la ora actualã existã ºi este fãcutã public.

DACIA MAGAZIN

TRIPTICUL
Adrian Bucurescu
Traducerea:
La Zeratam, odatã, frumoºi tineri s-au strâns sã se vadã.
S-au rugat trei dintre pãmântenii cei putrezi sã mai rã-
mânã la cei ºase, dorind ca pe Cel Divin sã-l taie în
somn, în iatac. Au þinut sfat ca pe Înger în pãmânt sã
mi-l tragã. Cu milã familia pe Domnul L-a înmormân-
tat.
Lexic:
ZE-RATAM – „la Zeratam; la Sãrãþeni“. Variantã pen-
tru So Ratoin „Cei Luminoºi; Cei Luminaþi”, unul din-
tre numele cetãþii unde S-au nãscut Apollon ºi Arte-
mis.
TOMGEA – „odatã“. Cf. rom. atunci.
MOSOETE – „frumoºi“. Cf. arom. muºat „frumos”;
I.La Zeratam rom. muºeþel; Muºat.
REIO – „tineri; luptãtori“. Cf. alb. i ri „tânãr”; rom.
ZERATAM TOMGEA MOSOETE REIO OPAH rãu.
SYO. DIEN TRO SUM HUM PATRYDO MOESIO OPAH – „s-au strâns“. Cf. rom. a apuca; obicei.
O(I)M CHE SOAE SOSO D(I)NCEO HA POPE SE SYO – „sã se vadã“. Cf. alb. sy „ochi“.
CEMCEA EM SONOE ETOCO. POLOAMI VOXO DIEN – „s-au rugat“. Cf. rom. denie; doinã.
GEIE AENHY OY ZIMLO MI TROXE. MOLE TRO – „trei“.
FAME HOMU GOMEROE. SUM – „dintre; peste“. Cf. alb. shumë „mult; foarte“.

14
nr. 20 martie 2005 DACIA
magazin
HUM – „pãmânteni; oameni“. Cf. rom. humã; om. RO DACEO – „al Daciei“.
PATRYDO – „putrezi“.
MOESIO – „sã rãmânã“. Cf. rom. mas; musai. III.Întoarcerea lui Zalmoxis
INCHE – „mai“. Cf. rom. încã. CAPO SEOE MAUGUE E MAIONO GE MESO
SOAE SOSO – „la cei ºase“. NOSE TYEO ENE OZO HA VETE LO FIET SEN
D(I)NCEO – „dorind“. Cf. rom. a tânji. GHE CEAM. SOON XA SENTO E HILEO AM
HA POPE – „ca pe Cel Divin“. Cf. rom. popã. IMYG ROMANE OGOE TARO. ACEM DUSE E
SE CEMCEA – „sã-L taie“. Cf. rom. ciung. OM MOVIGATO, NOS UMSE SERO PUVO ZA-
EM SONOE – „în somn“. MOLXIU.
ETOCO – „în iatac“. Traducerea:
POLOAMI – „au þinut; susþinând“. Cf. rom. balama. Domnul Magnific ca mâine va poposi pe pãmântul nos-
VOXO – „sfat; vorbe“. Cf. lat. vox „voce; glas“. tru ca sã audã ºi sã vadã cea au fãcut Fiii Luminii.
GEIE AENHY – „ca pe înger“. Vestea cã Divinul a venit la prieteni pe Români îi va
OY ZIMLO – „în pãmânt“. Cf. rus. zemlia „pãmânt”; alina foarte. Marele Conducãtor spre oameni va pluti.
ZEMELO – zeiþa Pãmântului la Traco-Phrygieni. Noi iar vom fi în graþia lui Zalmoxis.
MI TROXE – „sã mi(-L) tragã“. Lexic:
MOLE – „cu milã“. Cf. alb. mall „dor; nostalgie“. CAPO – „domnul; cap; cãpetenie“.
FAME – „familia“. SEOE MAUGUE – „cel (foarte) mare“. Cf. rom. ma-
HOMU – „pe domnul; stãpânul; omul“. gaoaie.
GOMEROE – „au îngropat; ascuns“. Cf. rom. comoa- E MAIONO – „ca mâine“.
rã; cãmarã; chimir. GE MESO – „va poposi“. Cf. rom. mas.
NOSE – „pe al nostru“. Cf. lat. nos „noi; rus. naº „al
II.Prevestirea nostru“.
TRAM SI EON AHNE A SARMYGETUSO CVOI TYEO – „pãmânt“. Cf. alb. dhe „pãmânt“.
CEOYRYNO FETEU GEO CRISA A NOE PEONI ENE OZO – „ca sã audã“.
VE MOAM DOS YE TOMZA RO DACEO. HA VETE – „ºi sã vadã“.
Traducerea: LO FIET – „ce au fãcut“. Cf. lat. fiat „fie“.
A prevestit Acel Zeu Strãlucit cã Sarmizegetusa cu SEN – „fiii“. Cf. engl. son „fiu“.
feþele întunecate se va bate ºi cã ai noºtri luptãtori vor GHE CEAM – „luminii“. Cf. rom. geam.
muri pierind ca domnul cel mare al Daciei. SOON – „vestea“. Cf. rom. a suna.
Lexic: XA SENTO – „cã divinul“. Cf. rom. sânt (subst).
TRAM – „a prevestir; a prevãzut; a visat“. Cf. engl. E HILEO – „a venit; e venit; a cãlãtorit“. Cf. rom.
dream „vis“. cale.
SI EON – „acel zeu“. Cf. alb. hyjni „divinitate; zeu“. AM IMYG – „la prieteni“. Cf. lat. amicus; alb. mik
AHNE – „strãlucitor“. Cf. lat. ignis „foc; lumina ste- „prieten“.
lelor“. ROMANE – „pe Români“.
A SARMYGETUSO – „cã Sarmizegetusa“. OGOE – „îi va alina“. Cf. rom. a ogoi.
CVOI CEOYRYNO – „cu întunecate“. Cf. rom. a TARO – „foarte“.
cerni; cernealã; cioarã. ACEM – „marele; majestuos“. Cf. rus. oceni „foar-
FETEU - „feþe“. te“.
GEO CRISA – „se va bate; se va înfrunta“. Cf. lat. DUSE – „conducãtor“. Cf. lat. dux „conducãtor“.
crisis „crizã“. E OM – „spre oameni“.
A NOE – „ºi cã ai noºtri; noi“. MOVIGATO – „va pluti“. Cf. lat. navigo „a naviga; a
PEONI – „luptãtori“. Cf. rus. voina „rãzboi”; rom. înota“.
voinic. NOS – „noi; ai noºtri“.
VE MOAM – „vor muri; vor încremeni; vor amuþi“. UMSE – „iar”, Cf. rom. însã.
Cf. rom. momâie. SERO – „vom fi“. Cf. it. sera „va fi“.
DOS YE – „pierind“. Cf. rom. dus. PUVO – „în graþia; în mila“. Cf. lat. faveo „a favori-
DIEU – „cu domnul“. Cf. lat. deus „zeu; divinitate“. za; a fi favorabil“.
TOMZA – „cel mare“. Cf. lat. densus „des; plin de“. ZAMOLXIU – „lui Zalmoxis“.

15
DACIA
magazin nr. 20 martie 2005

Motto: „Fiii lui Dumnezeu au văzut că femeile oamenilor erau frumoase; şi din
toate şi-au luat de neveste pe acelea pe care le-au ales… Uriaşii erau pe
pământ pe vremea aceea şi chiar şi după ce s-au împreunat fiii lui Dumnezeu
cu fetele oamenilor…”
Eugen Evu (Genesa 6-2,4)

URIAªI DIN TRANSILVANIA…


In memoriam Densuºianu
Eugen Evu
Spaþiul muntos transilvan din
sacra incintã naturalã din care cel
dintâi au rãsãrit, dupã sfetnicie ce-
lestã, cetatea sanctuaricã Sarmi-
zegetusa Regia ºi apoi ocupanþii
gintei strãine Ulpia, cu pe nedrept
veneratul Traianus, vremelnic ºi
zadarnic I-au fost zidit replicã-n
amonte, pe Strei, este unul dintre
centrele planetare ale unei energii
incognoscibile, manifeste în legea
divinului, iar hermeneutica sacru-
lui pulseazã în el ºi în cei care aici
se nãscurã, ca o memorie stranie,
transcedentalã, un flux ºi reflux ca
respiraþie a dimensiunii superioa-
re, care se contopeºte pe mãsura
aleºilor ei, cu simþire dornicã ºi
rodnicã a celor chemaþi. Cel ce
cântã, ori cel ce stihuie, cel ce dru-
meþeºte cãutându-ºi originea dupã
simþul indestructibil care vibreazã
în câmpul geo-magnetic, interfe-
rând armonios, în fericitele cazuri,
cu cel propriu, bio-magnetic, ori-
unde s-ar duce, rãmâne acasã,
bãnuim cã nici moartea nu-l rãzle-
þeºte din datul, rostul ºi orânduiala
naºterii lui. Vârful RETEZAT, punct de reper al
Strania vocabulã UR legendelor despre uriaşii care
Sunt pline legendele de uriaºi, stăpâneau vestita ţară a
perindate prin milenii, iar munþii, Haţegului
catedrale, împãdurite-n aura mis-
terioasã a unei memorii strãvechi,
sunt arhivele cele mai pãstrãtoare
16
nr. 20 martie 2005 DACIA
magazin

din illo tempora. În Scripturã, dar înruditã, OR, de asemeni foarte Hunedoarei abundã cel puþin sus-
ºi în documente strãvechi, unele frecventã. Etimologia lui UR sau pect de evocarea uriaºilor, poate
dinadins ocultate (vezi Cartea lui OR abundã incredibil ºi în spaþiul a acelui URIEL. (Apocrifele re-
Enoh sau „Miturile esenþiale“ de românesc, îndeosebi cel munte- feritoare la comandoul de îngeri
Victor Kerback etc.) – existã tul- nesc, mai ales în toponimice ºi ono- veghetori care au fraternizat in illo
burãtoarea, cu atât mai mult azi, mastice rurale, conservatoare prin tempore cu oamenii, însã, îl disting
pentru omul zborurilor interstela- tradiþie. Înþelesurile originale par- printre cei ce au refuzat s㠄cadã“
re, mãrturie a celui ce este consi- cã tresar sub Urzeala unei vraje din misiunea lor datã de la superi-
derat întâiul astrofizician al lumii, ancestrale, iar legendele, mai ales ori, fiind aliat cu Gabriel ºi Miha-
despre Fiii Cerului, care s-au cã- cele cu ºi despre Uriaºi, amintesc el… Un pasaj foarte ciudat al lui
sãtorit ºi au avut copii cu femeile mereu de acei hibrizi. Alte culturi Enoh, relateazã cã înºiºi ei, cei ce
oamenilor. (Genesa, 6-1). Refe- îi numesc ºi altfel, titani, cicloni, s-au disociat de gestul camarazi-
rinþe la acei fii, consideraþi fructe giganþi, iar literatura cultã a pre- lor lor celeºti, auzind ordinul ne-
ale pãcatului fraternizãrii geneti- luat „mitul“ în celebre cãrþi ca ace- cruþãtor cãruia Enoh îi este mesa-
ce, pare-se incompatibile, abundã ea a lui Guliver, Goliat º.a.m.d. ger uman, au fost revoltaþi de in-
în miturile strãvechi. Pedeapsa a Faptul cã la NOI este frecvent transigenþa ordinului, plini de com-
fost distrugerea uriaºilor, iar înge- numele de URIAª cât ºi faptul cã pasiune ºi groazã, dar apoi s-au
rii aºa-ziºi Veghetori, care, sub le- eposul arhaic îi descrie, în gene- conformat. Ciudat este, în relata-
gãmânt rebel, au fraternizat cu oa- ral, cu bunãvoinþã, chiar cu duio- re, un anume comportament ce
menii vremii, fiindu-le Civilizatori, ºie, este ºi el tulburãtor. Munþii le-au aminteºte de stilul militar, de o
au fost ºi ei exilaþi undeva-n ne- fost probabil refugiul în calea UR- disciplinã asprã, impusã sacrosanctã.
cunoscut. Enoh sugereazã cumva giei dezlãnþuite de entitãþile meni- Dar sã revenim la ciudata vo-
c㠄în vremurile din urmã, ener- te a le pedepsi cutezanþa? Nu mai cabulã UR, fie cã ea vine de la
giile uriaºilor ar fi ceea ce noi nu- departe decât URICANII jieni, URIEL (unii îl considerã, mai nou,
mim azi forþele dezlãnþuite ale na- avem cea mai ciudatã legendã un mare astronom ºi arhitect, în-
turii, seismele, dezechilibrul clima- care pare a face aluzie la chiar temeietor de religii arhaice, în spa-
tic, urgiile… Un nume de înger re- Muntele Sacru predacic ºi dacic: þiul european)… ori de la uriaºii
vine parcã, în vocabula componen- Kogaion(on), dupã expresie grea- mutanþi, hibrizi între femeile uma-
tã a lexiconului nostru onomastic cã, scrierea ce era demult „engle- ne ºi îngerii cãzuþi, fiii cerului, evo-
post-babilonic universal, anume za“ vremii post-olimpiene. caþi ºi de Vechiul Testament, însã
URIEL. Desigur, ºi alþi munþi, în Banat evident cenzuraþi ca pasaje mai
Ur-iaºi, URzealã, URmaºi, sau Prahova, bunãoarã, îºi reven- ample, la conciliul catolic din anii
URlet, URs, URoburos, URicani, dicã, legendar sau deductiv ºtiin- 300…
URbis, URsitoare, aURã, bURni- þific, rostul de munte sacru. În În Munþii Retezat, legenda vâr-
þã, URzicã, URali, urale (ura!), munþi sacri, ca ºi în culturi strã- fului ascuþit ºi retezat atribuie acest
URcuº, URãtori, B-UR-EBISTA vechi, au fost mai mulþi, nu unici, aspect bizar uriaºilor care, spune
(?), URã, URât, UReche, URa- pentru fiecare neam, ori comuni- legenda, convieþuiau pe-atunci cu
gan, URâtanie, URdiniº, URangu- tãþi tribale. oamenii (locului).
tan, URuguaz, URoi, URuialã, Muntele Oslea din Valea Jiu- Nu departe, vârful pretins a fost
URaniu (c), URuma, UR ºi URu- lui, spune legenda, era locul unde parte din muntele mare, dealul ce-
ºim, (primele oraºe din Sumer), ºi „sãlãºluia sau cobora divinitatea“. tãþii Subcetate este atribuit tot unui
aºa mai departe, incredibil de mul- Acolo doar Marii Preoþi, se spu- conflict urieºesc.
te ºi semãnate în limbajele lumii. ne, aveau acces. Zalmoxix (dupã Apar elemente bizare, poate
Ciudatã e frecvenþa specialã înþe- alþii Zamolxex), poate însemna aluzii la decãderea acelor uriaºi,
lesurilor acestor cuvinte, nuanþând ZEUL-MOª, adicã ceea ce ar în- conform Bibliei, în canabilism, nu-
parcã ceva îndepãrtat ºi strãin, semna Dumne-zeu, Domini Deu, mele lor în zonã fiind acela de cãp-
imemorial ºi cu un fior semantic Tatãl zeilor. cãuni (alteori zmei). Erau devianþi,
aparte. Existã ºi vocabula aparent Legendele din þinutul actual al lacomi, degeneraserã, distrugeau
17
DACIA
magazin nr. 20 martie 2005
tot ceea ce produceau oamenii. Sã Uriaºelor li se mai spunea durenilor – Rusca, Lunca Streiu-
fi fost ei în perioada unei estincþii, uneori ºi zâne. Dealul Uroiului pri- lui, în amonte la Cãlan, Orlea, Clo-
consecinþa ordinului suspus. lejuie legende care vorbesc despre potiva, Straja, Ohaba Ponor, Bã-
Dar apar frecvent ºi femei ºi „trei zâne frumoase“, vecine, care ieºti, Cozla, Zam, Herepeia, Cio-
fete uriaºe, familii de uriaºi, aºa avurã unele conflicte, provocând clovina-Chitid, Vâlcele Bune, Bre-
cum regãsim multe legende în Lun- dislocãri de munþi (Oroi ºi Deva). tea, Ludeºti, Brâznic, Zãrand…
ca Streiului (satele Vâlcele Bune, „Pe vremea când urieºii erau pe Locuri ºi semne care, pentru
Gânþaga), sau în estuarul spre pãmânt“; „(iarãºi) familie de uriaºi, mine, sunt deopotrivã viile sanc-
Mureº al Sargeþiei, satele aferen- cutreierând împrejurimile pentru tuare ale poeziei.
te uluitorului deal UROI. Am ur- ale traiului“; „I-au învãþat pe oa-
cat recent frontal, abrupt, dealul. meni sã croiascã drum“; „Aceºti
Tineri simerieni practicã de aici uriaºi aveau chip asemãnãtor cu URIAªUL
sportul zborului cu parapanta, sfi- al oamenilor, doar cã în loc de doi
dând vulturii ºi corbii longevivi… ochi, ei aveau unul aºezat deasu- Se reumple de memorie strã-
Ce priveliºte neasemuitã de pra de nas, unul mare ºi butucã- veche
sus. Superioarã chiar celei de pe nos“ (n.n. poate o excepþie, refe- În melc de ureche
apropiata cetate a Devei, de care rire la ciclopi, cu eventuala con- Omul scufundat întru sine
se spune cã pe vremea URIAªI- fuzie a „ochiului“, eventual lanter- La netezite morminte-n ruine
LOR, predacicã, apoi dacicã, se nã/lampã minereascã? Dar ºi vreo Au, suflete-n rãstimpuri strãin!
unea pe sub pãmânt prin galerii mutaþie geneticã, urmare a incom- Înflorit pe rãbojul de spin
uriaºe, cu dealul uriaºilor, UROI. patibilitãþii genimice om-înger ve- Descântat ºi de leac nesupus
Fete de uriaº trãiau acolo, pãºteau ghetor cãzut? n.). La vraja din sus, mai presus.
vite, oi, aveau ocupaþii paralel Astfel de referiri sunt cu duiu- Alinat din alean; inversatã
umane. mul ºi m-am referit doar la zona Hartã a cerului în mine-ngro-
Auziþi sintagme, pe gura bãtrâ- pe care o cunosc, încã din copilã- patã
nilor: „au fost pe-aici doi uriaºi“; rie, mai îndeaproape. Sub celest azimut, nelumit;
„în munþi o familie de uriaºi“; „doi Ca un obsedant fir de legãturã Uriaºul rãstriºtii împãdurit
fraþi uriaºi“; „Cerban se însurase magicã, mitosul arhaic, continuat Rãzleþit sã se roage-n viroage
cu fata unor zmei“ (!); „aveau ce- din generaþie în generaþie, pare a Meliþat la pârloage
tãþi pe vârfuri, nu ajungeai la ei“; disimula un strãvechi semnal, un Uriaºul, Uroiul, al lui Uruma,
„Sãtenii le-au cerut ajutor zmeilor“ adevãr care miezuie, dincolo de Drumeþul din Paideuma
(la o nãvãlire barbarã); „Zmeii au aura legendarã. Câteva milenii ne-am De-mi înfrigurã straniu vederea
cãlcat înþelegerea“; „Ei fãceau ce rupt de timpul în care zeii, îngerii Rãsucitã-n apocrif cu geloasã
noi numim urdã“; „zeii erau înþe- cãzuþi, urmaºii coabitãrii cu oame- muierea
lepþi“, „Piatra adusã din altã nii, uriaºii, poate ultimii descendenþi Rãpitã-n milenii de înger cã-
lume“; „(ZMEU sã fie o formã în esticþie treptatã, scãpaþi de ur- zut–Fiii Cerului cum s-au rãz-
deviatã de la ZEU?)… gia Potopului, de condamnarea la vrãtit la-nceput
…„un uriaº cãruia oamenii îi pieire, iar urzeala legendelor încã pe lumeni de alun radiestezic
spuneau Vâlcan“; „Îi spuneau se þese, pentru noi, cei moderni, zãvelc
Bala (Baal? n), o dihanie mare ºi putând avea alte ºi alte înþelesuri. în ureche sidefie, de melc
puternicã“; „Uriaºii rãpeau fete“ Este necesarã o decodificare cu din uriaº cu douã pãrþi divine
(vezi Genesa… n); „Crãpãtura a mijloacele ºtiinþei, astfel având sur- Zãbrelit în mine.
fost fãcutã de fierãstrãul unui prize revelatorii pe mãsura vremii Zgreabãnã, geme ºi plânge
uriaº“; „urieºii colindau pãdurile“; noastre. Cu glas omenesc ºi de sânge.
„Legenda zãrãndeanã a Dealului Iatã ºi câteva nume toponimi- ªi uite, memoria strãbunilor
Fetei evoc㠄vremea zmeilor (zei- ce de unde am reþinut sus-citatele ninge!
lor?n) care furau fete sã le facã referiri: Munþii Parâng, Ostrov ºi
mirese“… Densuº, Haþeg, Retezat, Zona Pã- •
18
nr. 20 martie 2005 DACIA
magazin

19
DACIA
magazin nr. 20 martie 2005

CONTROVERSE ASUPRA UNOR PROBLEME


DE LINGVISTICÃ
Mioara Cãluºiþã-Alecu

2. Toponime vechi 3. Criºurile, râuri din Transilvania, au numele ase-


mãnãtor cu al zeului Kriºna (9), dar acest cuvânt înseam-
Dupã ultima glaciaþiune Wûrm, actualul teritoriu al nã ºi culoare neagrã sau albastru întunecat. De ce oare
României a oferit condiþii prielnice vieþii. Oameni de ºtiin- unul din Criºuri se numeºte chiar negru?
þã ca Teohari Antonescu (1), Nicolae Densuºianu (7), 4. Dacia este un cuvânt înrudit cu sanscritul Dakºâ
Nicolae Miulescu (9), Marija Gimbutas (8) au argumen- care ar însemna þarã sau regiune-kºa, sfântã, dreaptã-da.
tat cã teritoriul Daciei a aparþinut vechii vetre a Europei, N. Miulescu a considerat cã astfel a fost numitã þata
centrului legendarei Aria. De aci, în decurs de milenii, oa- strãmoºilor-zei (9). În dicþionar, acest cuvânt este tradus
menii au roit pe întinderi mari, ajungând pânã în India. ºi ca pãmânt (4, p. 308). Este interesant cã în cuvântul
Aceºtia ar fi fost vorbitorii de limbã sanscritã. sanscrit, primul a este scurt, ºi, de obicei, la a scurt, în
Limba românã nu este asemãnãtoare cu sanscrita aºa latinã corespunde a, deci Dakia, iar în românã o, deci
cum apare ea cu limba latinã sau cu aºa zisele „limbi neo- Dochia, Baba din tradiþiile româneºti care, dupã N. Den-
latine“, dar existã înrudiri surprinzãtoare între unele cu- suºianu, era un alt nume al Gaeei, zeiþa protectoare a ge-
vinte sau toponime româneºti ºi cuvinte sau personaje þilor ( 7, XII, 10-11, p. 190-194)
din cãrþile sanscrite (2, 3, 5, 6, 9). 5. Deva înseamnã strãlucitor, divin (4, p. 329) ºi poa-
N. Miulescu a evidenþiat cã toponimele legate de ace- te fi considerat înrudit ºi cu numele unei zeiþe (9). Oraºul
laºi eveniment vedic se întâlnesc în aceeaºi zonã geogra- Deva se aflã aproape de Sarmizegetusa ºi de Orãºtie
ficã. El a justificat aceste numeroase concordanþe lingvis- unde ar fi putut fi un oracol ºtiutor. Sarmis este numele
tice ºi prin revenirea în Dacia – þara sfântã a strãmoºilor – get al unui zeu corespunzãtor lui Hermes la greci ºi Mer-
a castei de luptãtori – kºatriya – învinsã de brahmani. cur la romani. Terminaþia tusa apare ºi la capitala hittitã
Este probabil cã arienii ajunºi în India au fost cei numiþi Hattusas.
ulterior scythi. Aceºtia s-ar fi întors pe mai multe cãi. Prin 6. Dãrmãneºti este o localitate al cãrui nume poate fi
stepa rusã ar fi venit agathyrºii pomeniþi de Herodot în pus în legãturã cu dharma – un zeu al dreptãþii – (9, p.
Transilvania, iar prin sud, triburile numite de Herodot chiar 88), cuvânt care indicã cea ce face ca un lucru sã fie aºa
ºatrii. cum e, lege ºi moralã (4, p. 342).
Toponimele vechi sunt o sursã importantã de infor- 7. Moacºa poate fi interpretatã ca regiunea - kºa, a
maþii, cãci ele dau relaþii despre migraþiile vechilor popoa- morþii - Mo. În sanscritã, mokºa înseamnã eliberarea de
re. N. Miulescu indica 59 de nume de zei sau eroi din legãturile corpului, de mizeriile vieþii (4, p. 517). Acest
scrierile sanscrite, care concordã cu toponime româneºti cuvânt sugereazã ºi lumea lui Zalmoxis ca zeu al mocºei,
(9, p. 85-93). Exemplele sunt prea numeroase ca sã fie al duhurilor eliberate prin moarte. Aceastã localitate se
etichetate ca „coincidenþe întâmplãtoare“. aflã în apropiere de Tãrtãria, locul unde s-au gãsit cele-
În continuare se prezintã câteva toponime româneºti, brele plãcuþe cu inscripþii preistorice.
unele remarcate ºi de N. Miulescu. Pentru unele, se aratã 8. Padeºul din munþi poate fi pus în legãturã cu pad
ºi interpretarea lor cu ajutorul limbii sanscrite. În aceastã care înseamnã picior, urma pasului, loc... (4, p.387).
limbã veche, se considerã cuvântul format din rãdãcini; 9. Pecica, localitate unde este un important ºantier
ultima defineºte cuvântul, celelalte, în ordinea în care apar, arheologic, corespunde la cuvântul sanscrit pecaka (pro-
îi aratã caracteristicile sau apartenenþa . nunþã pecaka) care înseamnã bufniþã (4, p.423) ºi este
1. Agnita (9) înseamnã aceea-ta, a lui Agni. Acesta simbol al comorilor.
înseamnã foc, dar este ºi numele zeului focului (4, p. 8). 10. Prahova apare înrudit cu pravaha – curent de apã,
Localitatea cu acest nume se aflã într-o zonã cu mine de râu – (4, p. 445) ºi nu are nici o legãturã semanticã cu un
cãrbuni – producãtorii focului –. Numele nu vine din cu- cuvânt slav care înseamnã praf.
vântul slav foc, îãîíü în limba rusã. 11. ªarul Dornei, apã nãvalnicã concordã cu œara ºoc,
2. Buda (9) este numele mai multor localitãþi din Ro- revãrsare (4, p. 638) din limba sanscritã.
mânia. În limba sanscritã bhû înseamnã pãmânt, loc sfânt. 12. Varna, portul bulgar din sudul României este un
Aceastã rãdãcinã a generat multe cuvinte legate de loc pe toponim înrudit cu vorba româneascã var ºi cu cea san-
pãmânt (4, p.477-478), iar buddha înseamnã înþelept (9, scritã varn care înseamnã a acoperi ºi culoare (4, p.567).
4, p. 466). Foarte reprezentative pentru toponimele româneºti sunt

20
nr. 20 martie 2005 DACIA
magazin
Caransebeº ºi ªimleul Silvaniei. 8. Rai înseamnã în limba sanscritã bine, abundenþã,
13. Caransebeº. În limba sanscritã, kara este vechea bogãþie (1, p. 545, 2, p. 137). DEX citeazã raj în slavonã.
denumire a mâinii, iar karanda înseamnã manevrabil ºi în 9. Atunci când gonim pisica spunând sât, zât, rostim
particular, sabie (4, p. 142), la fel ca sebeº. În limba rusã, rãdãcina verbului sanscrit sidh, care înseamnã a îndepãr-
manevrabil este creionul – êàðàíäàø –, în românã a fost ta, a respinge (1, p. 713, 2, p. 138).
sabia ca în sanscritã. 10. Zvonul corespunde la verbul svan , a suna, a rãsu-
14. ªimleu conþine pe simha care în limba sanscritã na (1, p. 744, 2, p.139). DEX indicã zvonu, sunet în slavã.
înseamnã leu (4, p.715). Deºi multe asemenea cuvinte au coresponente ºi în
Aceste ultime douã toponime ilustreazã un bilingvism? unele limbi europene, este probabil cã ele sunt autohtone,
Acum câte mii de ani s-au format aceste toponime? iar cuvintele asemãnãtoare din alte limbi europene au fost
Ce informaþii mai sunt încifrate în ele? moºtenite fie de la autohtoni, fie direct din limba veche
comunã.
3. Cuvinte care au corespondente
în limba sanscritã 4. Cuvinte din limba românã care
se autodefinesc
În limba românã s-au pãstrat multe cuvinte vechi, apã-
rute înainte de separarea limbii sanscrite de limba de pe Lingviºtii români au studiat cuvintele româneºti ºi au
teritoriul vechii Dacii. Aceasta s-a întâmplat acum peste cãutat sã deducã din ce limbã provin. Lingviºtii hinduºi au
3000 de ani, poate chiar cu mai multe mii de ani în urmã. încercat sã afle cum au gândit oamenii care au creat cu-
Compararea unor astfel de cuvinte româneºti vechi cu vintele din limba lor. Sã încercãm sã aplicãm ideile acesto-
vorbele corespunzãtoare din limba sanscritã ne sugerea- ra la limba românã. Dacã pronunþãm atent cuvintele din
zã logica dupã care au fost create. limba românã, vom observa cã unele au fost compuse
În continuare se citeazã 10 cuvinte vechi, expresive, din mai multe cuvinte sau cu prefixe care le explicã înþe-
indicând pagina din dicþionatul sanscrit (1) ºi din vocabu- lesul.
larul de cuvinte extrase din dicþionar (2) din care au fost Vom reaminti sugestia unor prefixe. Astfel dez indicã
luate. dezfacerea a ceea ce urmeazã, dis aratã contrariul, is ºi iz
1. Brambura corespunde la verbul bhram, a merge la înseamnã emanaþie, ne, ni, negaþie, iar po corespunde la
întâmplare, a greºi (1, p. 482, 2, p. 128). DEX îl indicã cu pentru.
etimologie necunoscutã. Citãm în continuare 20 de astfel de cuvinte ºi arãtãm,
2. Candriu se aseamãnã cu Candra (pronunþã can- când este cazul, ºi opinia lingviºtilor români asupra cu-
dra), un nume al zeului Lunii (1, p. 238, 2, p. 129). Acest vântelor prezentate.
cuvânt ar fi avut deci sensul de lunatic. Dupã DEX, pro- 1. Cuminte înseamnã cu minte, adicã cu judecatã.
vine din þigãnescul kand, care înseamnã ureche, deci can- 2. Cumsecade este un om care se poartã aºa cum se
driu ar corespunde la într-o ureche. cade, cum se cuvine.
3. A ciupi, comparat cu cup (pronunþã cup), care în- 3. Curând indicã ceva care este rânduit ºi se va pro-
seamnã a pipãi, a atinge cu mâna (1, p. 255), ilustreazã duce. Este comparat cu latinul currendum, care, ca atare,
mai precis înþelesul din românã decât cel din sanscritã, nu existã în dicþionarul latin.
deoarece, rãdãcina pi indicã ºi discret, iar ci-micime, ca- 4. Cutremurul este produs cu zguduituri – tremurã-
racteristici ale ciupitului. DEX citeazã corespondent în turi – ale pãmântului. ªi acestui cuvânt i s-a creat un echi-
sârbo-croatã ºi în bulgarã cupja. valent latin contremulare.
4. Dandanaua este înruditã cu danda care, în limba 5. Deochi este o boalã provocatã de privirea, deci de
sanscritã, înseamnã bãþ ºi pedeapsã (1, p.309, 2, p. 130). ochii cuiva.
Dupã DEX, vine din turcul tantana. 6. Desfrânat este omul care nu-ºi þine frânele care
5. Cuvântul haz existã ºi în limba sanscritã ca verb sã-l conducã pe o cale bunã în viaþã.
has ºi substantiv hasa (1, p. 751, 2, p. 132), cu acelaºi 7. A dispreþui înseamnã a nu preþui sau a aprecia
înþeles ca în limba românã: a râde ºi râs. DEX imdicã în prost ceva.
turcã hazz. 8. A împãrþi înseamnã a desface în pãrþi. Este pus în
6. Hi este, ºi în sanscritã, îndemnul de a merge de a concordanþã cu impartire, care însã nu existã ca atare în
ajuta (1, p. 753, 2, p. 132). dicþionarul latin-român.
7. În limba sanscritã, psa înseamnã aliment, iar psana 9. A îndoi, a dubla, a pune în douã are contrar pe a
înseamnã ºi a mânca (1, p.556, 2, p.137). Se naºte între- dezdoi.
barea dacã în trecut, pãsatul era o mâncare mai reprezen- 10. A izgoni înseamnã a goni din, adicã a da afarã. Se
tativã. În DEX este pus în legãturã cu pisatum din latinã. considerã cã este înrudit cu izgoniti din slava veche.

21
DACIA
magazin nr. 20 martie 2005

11. Nelipsit este cel prezent mereu. vãmile vãzduhului. Este considerat înrudit cu vúzduhú din
12. Nimic indicã absenþa, inclusiv a ceva mic. Este vechea slavã.
comparat cu nemica, nici o fãrâmã din latinã, dar care nu Limbile românã, latinã, vechea slavã, aºa zisele limbi
apare în dicþionarele latine. neolatine ºi cele slave contemporane sunt limbi indo-eu-
13. Oricare, orice înseamnã cã, în cazul respectiv, ropene înrurite. Concordanþele arãtate cu unele cuvinte
nu se specificã nici o preferinþã. din alte limbi sunt în multe cazuri evidente, dar legãtura
14. Pardosit indicã acoperirea parilor de susþinere. de rudenie dintre ele nu este dedusã corect.
15. Pocãinþa aratã pentru cãinþã, pãrere de rãu faþã Cuvântul vãzduh, de pildã, este probabil moºtenit, ca
de greºelile fãcute. Este considerat înrudit cu pocajati din ºi cuvintele înrudite din slavã, din limba veche comunã.
slava veche. Cuvântul vãzduh a pãstrat ºi logica dupã care a fost alcã-
16. Pomana se dã pentru duhurile strãmoºilor morþi tuit, deci nu provine dintr-un cuvânt slav, în care aceastã
– manii –. Este comparat cu pomenu din slava veche. logicã s-a pierdut.
17. Precaut eºti atunci când cauþi, adicã examinezi Deoarece cuvântul vãzduh cuprinde ºi cuvântul duh,
urmãrile mai dinainte – pre. Este considerat înrudit cu – acela care sus-h se duce-du –, este probabil cã ºi acesta
cautus, participiu al verbului caveo, care înseamnã apãrat nu provine din slavã ºi cã este autohton.
de primejdie, din latinã.. Analizând atent cuvintele româneºti, se constatã cã lim-
18. A subjuga înseamnã a pune sub jug, deci a dirija ba românã a fost creatã logic de români ºi de strãmoºii
dupã plac. lor. Deºi ea a adoptat ºi cuvinte strãine, ea nu s-a format
19. A suprapune aratã cã se pune deasupra. ca dintr-un sac în care au lãsat cuvinte toate popoarele
20. A susþine indicã a þine sus, a nu ceda. Se conside- care au trecut prin meleagurile Daciei.
rã înrudit cu soutenir, din limba francezã.
Unele cuvinte româneºti dezvãluie mentalitatea celor 5. Formarea cuvintelor
care le-au creat.
1. Adevãrul a fost considerat cã emanã de la zei adi- Oamenii primitivi au trãit în hoarde. Ca sã supravieþu-
cã este sfânt, deoarece include cuvântul deva care a în- iascã, ei trebuia sã colaboreze, deci sã comunice între ei.
semnat sfânt. Se comparã cu adverbul latin vero= în ade- Atunci a apãrut ºi a început sã se dezvolte limbajul.
vãr, din care se derivã ad-de-verare. Limba a evoluat în consonanþã cu gândirea ºi cu crte-
2. A amãgi ºi amãgirea au fost legate de practici de ierul omului.
magie. Este considerat derivat din greacã ìáãåýù. Primele cuvinte au comunicat acþiuni, au fost rãdãcini
3. Cureaua aratã cã la origine ar fi putut fi folositã la de verbe. Ca sã transmitã informaþii mai precise, oamenii
pedepsit. le-au asociat, au creat sufixe ºi prefixe ºi au alcãtuit cu-
4. Cuvântul este produs cu vânt, adicã cu suflul du- vinte.
hului ºi a definit cuvântul rostit, prin care s-a creat, cu Lingviºtii hinduºi (indieni), care au studiat o limbã mai
rost, lumea. Este pus în legãturã cu latinul conventum aproape de stadiu de formare, sanscrita, au dedus cã, la
care înseamnã învoialã, înºelegere, contract. origine, cuvintele au fost alcãtuite dupã reguli logice, un
5. Dezcumpãnit este un om neechilibrat, care nu-ºi fel de gramaticã a cuvântului. O datã cu diversificarea
pune în cumpãna raþiunii actele sale. cuvintelor ºi organizarea lor în fraze, cuvintele au evoluat
6. Cuvântul farmacie include pe farmec – leac în spre o pronunþare mai uºoarã ºi rapidã, au suferit modifi-
practica veche tradiþional㠖 Aceste cuvinte sunt compa- cãri greu de determinat ºi regulile dupã care au fost alcã-
rate cu unul latin pharmacum, care ca atare nu existã în tuite s-au ocultat. Dupã o evoluþie de mii de ani, existã
dicþionarele latine. încã cuvinte româneºti care dezvãluie cum au fost gândi-
7. Izbândã dovedeºte cã românii au considerat-o te. Sub semnul ipotezii, vom considera cã transformãrile
izvorâtã din unire, din organizarea în bandã. Este consi- fonetice care au afectat cuvântul au acþionat, în acelaºi fel,
derat înrudit cu izbada din slava veche. asupra pãrþilor lui componente. Evident cã dupã mai mul-
8. Pesemne aminteºte de o metodã care interpreta te mii de ani de la apariþia cuvintelor, vom putea sã recon-
unele semne, ca vechii auguri. stituim gândirea celor care le-au creat numai ipotetic pen-
9. Povestea provenea din veste, informaþia transmi- tru un numãr redus de cuvinte.
sã de tradiþie. Veste este inclus în Avesta, numele celebrei Ca ºi lingviºtii sanscritiºti, considerãm cuvintele for-
opere a lui Zarathustra (Zoroastru), care dateazã dinainte mate prin asociere de rãdãcini – morfeme –; ultima, de
de apariþia slavilor. Acest cuvânt este considerat înrudit obicei un sufix, numeºte obiectul sau informaþia; celelal-
cu povesti din vechea slavã. te, în ordinea în care apar, îl definesc. Pentru început, amin-
10. Vãzduhul este un spaþiu în care se vãd duhurile tim semantica (înþelesul) unor sufixe.
eliberate prin moarte, care se urcã spre cer, strãbãtând Ar indicã meºterul care lucreazã. Ca rãdãcinã, aratã

22
nr. 20 martie 2005 DACIA
magazin

extindere, mare. Ca înseamnã constituit din. 17. Tartor este un creator-tor tare-tar. Corespunde la
Er aratã pe cel care se ocupã, îngrijeºte, de pildã oierul tartar cum este sugerat în DEX ?
se ocupã de oi. 18. Tãrãboi indicã o agitaþie mare-boi tare-tar. În DEX,
Na este sufixul încarnãrii, cel care înglobeazã. este comparat cu tërboz din albanezã ºi cu thorybos din
Ta, t înseamnã acela care... greacã.
Tor indicã pe acel-t care a fost creatorul de la origine- 19. Visul este o emanaþie, ieºire-is din viaþã-vi. Se
or, fãuritorul. comparã cu visum din latinã (DEX).
Vom ilustra pe 20 de exemple, indicând de fiecare datã 20. Vita este aceea-ta care este vie-vi. Se pune în con-
sugestia rãdãcinilor care compun cuvântul. sonanþã cu vita, viaþã în latinã (DEX).
1. Arta este aceea-ta care este mare, extinsã-ar. DEX Limbile indo-europene sunt înrudite. Consonanþele
pune acest cuvânt în consonanþã cu ars,-tis din latinã ºi indicate de DEX pentru cuvintele analizate sunt în mare
ars din francezã. parte reale, deºi ele nu dovedesc cã cuvintele româneºti
2. Balaie înseamnã ne-ba neagrã-laie. Mioriþa laie din ar fi fost adoptate din limbi înrudite ºi nu ar fi autohtone
balada popularã este oaia fecioarã neagrã, de culoarea provenind dintr-o evoluþie proprie. Ca sã argumenteze
pãmântului sugerat de rãdãcina la. În Iliada, pãmântului i originea latinã sau slavã a unor cuvinte româneºti, lin-
se sacrifica o oaie fecioarã neagr㠖 mioarã laie –. Dupã gviºtii au presupus uneori existenþa unor cuvinte latine
DEX, cuvântului laie îi corespunde în albanezã laja. sau slave neatestate de dicþionare (2).
3. Boier a fost cel care se ocupa – er – de luptã, În limba românã sunt ºi cuvinte care au în alcãtuirea
agitaþie-boi. Rãdãcina boi apare ºi în rãzboi ºi în numele lor rãdãcini sau cuvinte care au dispãrut din limba româ-
marelui luptãtor Boierebista. În DEX este considerat cã nã, dar s-au pãstrat în alte limbi vechi, sau care îºi vãdesc
provine din slavã: bojerinu. descendenþa lor din alte limbi, în mare parte din latinã.
4. Bolta este aceea-ta care este rotundã-bol. Este pusã 1. A cumpãra provine cert din latinul comparare, cum
în consonanþã cu bolta din sârbo-croatã ºi bolt din ma- se indicã ºi în DEX, cãci aratã cu – com în latin㠖, echi-
ghiarã (DEX). valent – pereche – para – parale. În latinã, par, paris în-
5. Cartea a fost aceea-ta care era cãratã-car; deci la seamnã egal.
început a definit scrisoarea, ca acum cartea poºtalã. Dupã 2. Curaj se spune în DEX, cã provine din francezã, în
DEX, din francezã, carte. care rage înseamnã furie. Dar în francezã nu existã prepo-
6. Cerna încarneazã, cuprinde în ea, pe cei care se ziþia cu. În sanscritã, rajas înseamnã pasiune, strãlucire,
miºcã-cer, deci defineºte un loc de trecere ca ºi cerdacul. dorinþã ºi numeºte o stare a sufletului – guna – (1, p.538).
7, Hotarul este tare-tar ºi înalt-ho. Este interesant de 3.Cusutã conþine suta înrudit cu sûtra care înseamnã
remarcat cã la hinduºi, acest nume îl purta preotul care fir, cordon... în sanscritã (1, p. 726). Probabil cã cu aceaºi
oficia arderea morþilor ºi care, la un moment, punea o sugestie, aceastã rãdãcinã s-a pãstrat ºi în cuvântul vechi
piatrã de hotar între mortul trecut în altã lume ºi asistenþã. sutanã.
Este considerat cã provine din maghiarã: hotar (DEX). 4. Ora, în latinã numitã hora, a indicat ridicarea Soa-
8. A isca indicã constituit-ca dintr-o emanaþie-is sau relui – Ra – în sus-ho, deºi în dicþionarele latine, Ra nu
iz. Dupã DEX, vine din bulgarã: iskam. apare legat de Soare.
9. A încãrca înseamnã a pune în car. Este pus în 5. Un cuvânt interesant este mistreþ. Dupã DEX ar
consonanþã cu un latin incarricare (DEX). proveni din mixticius – amestecat, cuvânt inexistent în
10. Lava este o curgere-va de pãmânt-la. Este com- dicþionarele latine. Cuvântul mistreþ conþine rãdãcina mi-
parat cu lava din italianã ºi lave din francezã (DEX). siunii-mis, a transcenderii-tre ºi a strãpungerii, trecerii în
11. Luna înglobeazã-na luminã-lu. În latinã îi cores- partea cealaltã-þ. Aceastã interpretare argumenteazã cã, ºi
punde Luna (DEX). în Dacia, a existat mitul mistreþului alb, mit atestat la drui-
12. Poarta este aceea-ta pentru-po întindere, depãºi- zii celþi ºi în India. Este interesant cã în sanscritã, mistre-
re-ar. În latinã îi corespunde porta (DEX). þul este numit vârâha, cuvânt alcãtuit din rãdãcinile a trei
13. Pragul este înainte-pra de plecare-ga. Provine din mantre: a apei-va, a focului-ra, a eterului-ha. Dacã înlo-
slavul pragu, dupã DEX. cuim mantra focului cu a pãmântului, se obþine valaha.
14. Prãpãd înseamnã prea-prã cãdere-pad. A prãpãdi Oare acest cuvânt sugereazã Valahia?
provine, dupã DEX, din bulgarã propadam. 6. În latinã, sacrum înseamnã lucru sfânt. În sanscri-
15. Stãpân este un conducãtor pan-ban care în aceas- tã, Œakra este un apelativ al lui Indra (1, p.632), care pro-
tã funcþie stã. Etimologie neclarã, conform slav. stopanu vine din scurtarea lui Úatakratû (1, p. 635) care înseamnã
dupã DEX. 100-œata puteri de a acþiona asupra sacrificiului-kratû (1,
16. Sufletul este acela-t care sus-su fluturã-fle. În p. 190). Dar latina este limbã centum, iar sanscrita este
DEX este pus în concordanþã cu suflitus, suflare în latinã. limbã satem. Sã fie oare simple coincidenþe?.

23
DACIA
magazin nr. 20 martie 2005

RÃZBOIUL RECE
Prof.univ.dr. AUREL PREDA
(continuare din numãrul trecut) nitiv; reabilitarea Germaniei, reamin- brie 1945 de la Londra, când ºeful
tim, a fost apreciatã de sovietici, ca Foreign Office-ului Ernest Bevin
Încheiam capitolul din numãrul un pas regretabil ºi primejdios chiar l-a comparat pe Stalin cu Hitler.
trecut, vorbind despre anul 1945, dacã la acea vreme aceastã þarã înce- Afirmaþia lui Bevin, neobiºnuitã în
atunci când duºmanii de moarte, cum tase de a mai fi subiect de drept in- „diplomaþia clasic㓠demonstra neîn-
au fost comuniºtii ºi capitaliºtii ºi-au ternaþional, fiind lipsitã de guvern ºi crederea în comunism a demnitarului
dat mâna pentru a înlãtura fascis- împãrþitã în zone de ocupaþie. britanic ºi, mai ales, dubiile sale per-
mul. În acel moment, sovieticii care sonale faþã de Stalin ºi Molotov.
Dar odatã înfrântã Germania ºi pozau încã în Europa de Est ca „eli- Cu toate acestea, aprecierile ºi ati-
Japonia militaristã, cei doi parteneri beratori“, nu aveau încã o politicã clarã tudinile de acest fel, apãrute în 1945,
ºi-au recãpãtat libertatea de acþiuni. asupra sorþii rezervate zonei pe care au fost ascunse cu grijã de public,
Cu ce preþ, vom vedea în rândurile o ocupa în estul Europei ºi, cu atât astfel încât acesta sã nu afle despre
urmãtoare. mai mult, în legãturã cu destinul Ger- gravele disensiuni existente între aliaþi.
maniei în întregime. Nu se poate vorbi, În a doua jumãtate a anului 1947,
deci, de coerenþã, deºi sovieticii erau situaþia existentã n-a mai putut fi as-
Factorii decidenþi convinºi de contrariul, nici în tabãra cunsã, mai ales cã între timp admira-
Ar fi, dupã unii autori, un element occidentalã, unde Byrnes, Acheson ºi, þia opiniei publice faþã de eforturile de
decisiv, care ar fi condus la rãzboiul mai ales, Truman aveau percepþii di- rãzboi ale URSS începuserã sã se di-
rece. În acest context, se face trimi- ferite asupra URSS ºi rolul Germa- minueze.
tere la paranoia lui Stalin privind con- niei în viitor. Este de menþionat cã, în perioada
ceptul comunist al victoriei revoluþiei Singurul care conºtientiza, în ade- 1945-1947, o serie întreagã de þãri,
mondiale ºi teama “exagerat㓠a lui vãratul sens al cuvântului, pericolul între care ºi Franþa, s-a aflat în dile-
Truman de comuniºti, comparativ cu comunist era Churchill care luase mã de a ascunde sau nu a ascunde
încredere quasitotalã avutã de Roos- chiar mãsura transformãrii prizonie- starea de încordare faþã de partenerul
velt ºi chiar de versatilul Churchill, la rilor germani aflaþi în lagãrele din sovietic ºi aceasta datoritã sprijinului
un moment dat în Stalin, pe care îl Marea Britanie într-o adevãratã arma- pe care Partidul Comunist Francez îl
numeau cu simpatie nedisimulat㠄Un- tã, dispunând tratarea ofiþerilor ºi sol- acorda URSS ºi de care conducerea
cle Joe“. daþilor germani ca viitori camarazi de francezã trebuia sã þinã seama. Aºa-
Aºadar, în perioada de tranziþie de arme; s-a reluat, astfel, instrucþia în dar, perioada 1945-1947 este inter-
la al doilea rãzboi mondial la ceea ce cazãrmi cu aceºtia ºi familiarizarea valul de timp când dualitatea cinicã
s-a numit rãzboiul rece, fenomen care foºtilor prizonieri germani cu arma- de atitudine (în cadrul convorbirilor
a început cu Conferinþa de la Post- mentul occidental1 . Totuºi, procesul secrete ºi în viaþa de zi cu zi) era încã
dam, aliaþii occidentali au început sã de conºtientizare asupra pericolului practicatã de factorii decidenþi din cele
manifeste o neîncredere substanþialã comunist în rândul aliaþilor occiden- douã blocuri, interval de timp care i-a
faþã de partenerul sovietic, reprezen- tali se dezvoltã rapid, fapt care face sfârºit dupã 1947, adicã dupã sem-
tat de un Stalin satisfãcut de mersul ca Truman, plecând de la „lecþiile tre- narea Tratatelor de pace de la Paris.
rãzboiului ºi care a pozat tot timpul cutului“ din perioada interbelicã (o De la aceastã datã s-a dat astfel liber
lucrãrilor conferinþei în marele învin- aluzie strãvezie la perioada interbeli- la exprimarea opiniilor contradictorii
gãtor al lui Hitler în faþa lui Truman ºi cã), sã afirme 1946, în faþa Congre- ascunse pe parcursul intervalului sus-
Bevin. sului SUA „un stat totalitar rãmâne menþionat. Anul 1947, reprezintã
Totuºi, dincolo de aparenþe, dele- ca atare, indiferent dacã ne referim la momentul relevãrii deschise a unei
gaþia sovieticã, era, la rãndul ei, în- cel nazist, fascist, comunist sau la politici antisovietice ºi, respectiv, an-
grijoratã de planurile occidentale pri- Spania franchistã 2 . tiamericane, ambele practicate de foºtii
vind restabilirea economicã a Germa- Disensiunile dintre aliaþi au atins aliaþi din timpul rãzboiului. Aceastã
niei, înainte ca problema despãgubiri- un nivel paroxistic în cadrul Consiliu- stare de fapt devine politicã de stat
lor de rãzboi sã fi fost rezolvatã defi- lui miniºtrilor de externe din septem- promovatã de cãtre toþi factorii
1 Harold Pick, Churchill¢s German Army, London, 1986, Editura Halley & Halley.
2 Fred Halliday, op.cit, p.7.
24
cmyk color
nr. 20 martie 2005 DACIA
magazin
decidenþi din cele douã blocuri de tarantulã aflate în acelaºi recipient“3 . caþia este simpl㠖 Japonia ºi Italia au
acum ostile ºi ireductibile. Se nãºteau astfel gemenii bipola- fost singurele þãri din lumea capita-
ritãþii care, la început, au acoperit va- listã aflatã în rãzboi cu aliaþii al cãror
Factorii geostrategici cuumul de care vorbeam mai sus ºi sistem economic era similar pânã la
În anul 1945, procesul de destrã- care au sfârºit prin a trasa în istoria identificare cu restul þãrilor capitalis-
mare a sistemului Tratatelor de la omenirii epoca „echilibrului fricii“, te. În concluzie, numai conflictul cre-
Versailles a fost desãvârºit, dar vacu- practicat pentru ºase decenii între cele at de necesitarea umplerii vacuumu-
umul de putere creat de decizia aliaþi- douã sisteme, pânã când unul din lup- lui produs de colapsul Germaniei fas-
lor de a impune capitularea necondi- tãtori n-ar fi mai rezistat acestei în- ciste a fost principala cauzã a trans-
þionatã a Germaniei ºi Japoniei trebu- cordãri aflate pe marginea prãpastiei formãrii rãzboiului economic ºi ideo-
ia însã lichidat. nucleare. logic declanºat în 1917 în Rãzboi rece,
Dar cum sã se acopere acest imens Profesorul Anton De Porte4 pla- situaþie care, aºa cum am subliniat mai
vacuum ? Cine sã fie marele câºtigã- seazã, de asemenea, apariþia rãzboiu- sus, nu a fost valabilã ºi nu s-a extins
tor ? SUA, Marea Britanie sau URSS? lui rece în contextul politicii foºtilor ºi asupra Japoniei ºi Italiei, þãri care
Sã examinãm în continuare pe rând aliaþi faþã de Germania ºi argumen- ºi-au pãstrat calitatea de subiect de
aceste ipoteze. teazã cã impunerea „conceptului ca- drept internaþional ºi care au devenit,
Marea Britanie era în 1945-1947 pitulãrii necondiþionate“ a fost unul ulterior, aliaþi de nãdejde ai SUA.
în pragul falimentului economic ºi, pe criticabil ºi periculos5 , care a ºi con- Care a fost rolul, în acest context,
cale de consecinþã, nu se afla în situa- dus, între altele, la vacuumul de pu- al celorlalte puteri occidentale ?
þia de a se erija în câºtigãtor ºi cu atât tere sus-menþionat. Puterile occidentale ca de exem-
mai puþin în puterea care sã acopere Aºadar, crearea celor douã blocuri plu Marea Britanie (despre a cãrei si-
vacuumul strategic la care ne-am re- rezultate din rivalitatea economicã ºi tuaþie am mai vorbit), Franþa ºi Ca-
ferit, ea nefiind nici mãcar în situaþia ideologicã ireductibilã dintre SUA ºi nada care luptaserã împotriva Germa-
de a-ºi finanþa angajamentele sale în URSS a contribuit decisiv la o Euro- niei, fãcând parte, alãturi de SUA ºi
imperiul colonial pe care îl poseda. pã divizatã, complet diferitã sub as- URSS din ceea ce s-a numit „puteri-
Deci, aºa cum am mai subliniat, pect politico-economic de restul Eu- le aliate ºi asociate“ sau „Naþiuni-
conflictul dintre capitalism ºi mar- ropei ºi al lumii, acest fenomen a ur- le Unite“, au ieºit slãbite economic ºi
xism-leninism nu a încetat din 1917 mat loviturii de stat de la Petrograd financiar din rãzboi, astfel încât ºi-au
nici mãcar în timpul celui de-al doilea din 1917, cunoscutã în literatura so- exprimat dorinþa de a rãmâne, în con-
rãzboi mondial. Totuºi rãzboiul rece, vieticã ca Marea Revoluþie din Octom- tinuare, alãturi de SUA, pentru a evita
ca fenomen al politicii internaþionale, brie. posibilitatea de a deveni victime ale
a apãrut ºi ca urmare a vacuumului Acest punct de vedere se reflectã comunismului, o perspectivã a cãrei
sus-menþionat, care se cerea lichidat ºi în lucrãrile lui John Lewis Gaddis, prezenþã devenise evidentã ºi în aceste
din punct de vedere geostrategic prin care subliniazã cã ruptura economicã þãri.
înlocuirea vechilor centre de putere ºi ideologicã din 1917 a fost aceea În ceea ce priveºte þãrile Europei
(Germania, Italia, Japonia) de cãtre care a exacerbat, dupã o perioadã de de Est, acestea n-au avut nici o ºansã
marile puteri învingãtoare. Acest va- acalmie, dictatã de interesele „aliaþi- de a intra sub ocrotirea Statelor Uni-
cuum nu putea fi umplut decât de lor“ în doborârea fascismului german te, în condiþiile staþionãrii pe teritoriile
Statele Unite ale Americii care trebuia ºi militarismului japonez, conflictul lor naþionale a Armatei Roºii de ocu-
sã ajute, din punct de vedere politic ºi inevitabil, numit „rãzboiul rece“, în paþie, potrivit „târgului“ de la Mosco-
economic, pe vechii ºi noii aliaþi occi- fapt o încercare a URSS de a impune va din octombrie 1944 ºi preluãrii
dentali (Germania, Italia ºi Austria). dictatura proletariatului care s-a lovit puterii, pe cale de consecinþã de cãtre
Hans Mongenthau în Politics de reacþia SUA de a apãra libertatea 6 . partidele comuniste clientelare Mos-
among Nations: The Struggle for Nu se poate vorbi de rãzboiul rece covei. Aceastã parte a Europei a fost
Power and Peace subliniazã, pe bunã ºi în cazul Japoniei, care spre deose- înregimentatã de URSS în ceea ce s-a
dreptate, cã spre finele rãzboiului, când bire de Germania ºi-a pãstrat calita- numit lagãrul comunist.
înfrângerea Puterilor Axei era eviden- tea de subiect de drept internaþional Deºi în cadrul lumii comuniste din
tã, SUA ºi URSS s-au gãsit în calitate deºi þara a fost învinsã de cãtre ace- Europa, de dupã 1945, semnale de in-
de superputeri faþã în faþ㠄ca doi lup- eaºi SUA cu o participare mai degra- dependenþã nu au existat, în Occidentul
tãtori în ring sau ca un scorpion ºi o bã simbolicã din partea URSS; expli- european, în special dupã intrarea
3 Hans Mongenthau op.cit, menþionat ºi de Henry Kissinger în Diplomacy, New York, 1994, ch.17.
4 A.W.De Porte, Europe between the Super Power: The enduring Balance, New Haven, 1986, p.59.
5 Vezi pentru detalii dr.Aurel Preda, Forþa cinismului ºi cinismul forþei, Bucureºti, Editura Militarã, pp….1994.
6 J.L.Gaddis, The Cold War, The Long Peace and the Futere, Cambridge, 1992, ch.24.
25
DACIA
magazin nr. 20 martie 2005

Franþei în clubul puterilor nucleare, au tru instalarea preceptelor ºi practici- opiniei publice, în continuare tributarã,
apãrut dovezi clare cã aceastã þarã lor comuniste, ce au condus la trans- pânã la profunda recunoºtinþã faþã de
doreºte sã-ºi sporeascã securitatea formarea þãrilor Europei de Est în „eliberatori“, rãzboiul rece începe cu
militarã ºi economicã într-un sistem sateliþi ai Uniunii Sovietice. ceea ce s-a numit, primul rãzboi rece,
de alianþe cu NATO ºi, mai târziu, cu „în fapt o fazã a rãzboiului dintre
Piaþa Comunã, dar cu pãstrarea spe- Concluzii Est ºi Vest care s-a caracterizat prin
cificului naþional. 1. Se poate vorbi de rãzboiul ce- discuþii aprinse, ireductibile, la con-
Totuºi, în anii ’50 au loc în lumea lor douã sisteme economice ºi ideo- ferinþele „celor trei mari“ ºi apoi
comunistã (Berlin, 1953, Budapesta, logice, sã-i spunem „clasic“, încã din „ale celor patru mari“, de la Tehe-
1956) revolte care au fost zdrobite 1917, dupã revoluþia bolºevicã de la ran (1943) ºi Yalta (1945) ºi, dupã
caz, la Postdam (1945), precum ºi
de tancurile ruseºti, dar au creat reale Petrograd, un rãzboi care însã cunoaº-
pe parcursul mai multor conferin-
ºanse de reuºitã, în anii ’60, pentru te ºi armistiþii/pauze „nedeclarate“.
þe ale miniºtrilor de externe ai
þãri ca Polonia ºi România sã încerce 2. Primul armistiþiu încheiat între
acestor trei-patru „mari“.
ºi chiar sã reuºeascã sã obþinã o rela- cele douã blocuri ireductibil opuse,
Este vorba de perioada 1945-
tiv㠄emancipare“ faþã de Uniunea comunist ºi capitalist are loc în pe- 1947.
Sovieticã. rioada 1941-1945, armistiþiu determi- 5. Al doilea rãzboi rece, mai pre-
În emisfera occidentalã, Anglia, nat de imperativul înfrângerii puteri- cis ºi în fapt a doua fazã a aceluiaºi
reabilitatã din punct de vedere eco- lor Axei, într-un rãzboi în care dimen- rãzboi, are loc în perioada 1948 pânã
nomic spre sfârºitul anilor ’50 con- siunea rasialã ºi ideologicã punea în la criza rachetelor din Cuba (1962),
tribuie substanþial la traducerea în cauzã existenþa libertãþilor ºi valorilor care a adus lumea în faþa unei catas-
practicã a planurilor americane de democratice ale lumii. trofe nucleare.
restabilire a puterii economice a Ger- Astfel, URSS a continuat ºi în 6. De la aceastã datã ºi pânã la mij-
maniei. Gândind în termeni geopoli- aceastã perioadã sã fie interesatã în locul anilor ’80, din motive strategi-
tici, Marea Britanie a contribuit, în triumful revoluþiei mondiale comuniste co-militare, care fãceau, succesiv, ca
mod hotãrâtor, la întãrirea economicã care ar fi trebuit sã asigure victoria URSS ºi SUA sã devinã temporar ºi
a Germaniei, care va intra, la rândul marxist-leninismului în întreaga lume succesiv numãrul unu în cursa înar-
ei, în rândul þãrilor democratice occi- ºi, pe cale de consecinþã, sã asigure mãrilor, „cei doi mari“ ºi aliaþii lor au
dentale, aducând astfel un spor evi- Uniunea Sovieticã de rolul de unicã practicat politica numitã a „coexisten-
dent de securitate puterilor europene, superputere. Acest scop strategic nu þei paºnice“ între cele douã sisteme.
aflate în contact direct, cu forþa lagã- putea fi atins fãrã înfrângerea fascis- În realitatea a fost vorba despre un
rului comunist condus de URSS. mului, care la rândul sãu viza, de ase- nou armistiþiu/o nouã pauzã bazat/
ªi aceasta în condiþiile în care ten- menea, dominaþia mondialã. bazatã pe un echilibru fragil care
siunea acumulatã între SUA ºi Anglia, În ce le priveºte SUA ºi Marea a eºuat la finele anilor ’80, când
între SUA ºi Franþa, era încã conside- Britanie, doreau cu ajutorul URSS, sã SUA s-a detaºat pe plan militar ºi
rabilã, ca urmare a rambursãrii cu în- zdrobeascã cel mai mare inamic din politic, iar URSS a rãmas ireme-
târziere a împrumuturilor substanþia- istoria lor, fascismul german, respec- diabil în urmã datoritã sistemului
le contractate de Marea Britanie ºi tiv, militarismul japonez, care îºi pro- sãu economic neperformant.
Franþa din SUA, în anul 1945, pentru puseserã realizarea, prin forþã, a Perioada coexistenþei paºnice/“de-
îmbunãtãþirea stãrii economice a aces- supremaþiei rasei germane ºi a tente“ a permis reluarea unor legãturi
tor þãri, la care se adãugau datoriile celei japoneze. normale, la nivel de state, în aproape
din timpul rãzboiului. Aºadar, dimensiunea rasialã a toate domeniile, cu excepþia sectoru-
Aºadar, istoriceºte vorbind, rãzbo- fost factorul determinant care a lui militar, unde rãzboiul rece ºi neîn-
iul rece a început mai întâi între An- obligat marile puteri occidentale crederea nu au dispãrut nici mãcar vre-
glia ºi URSS, la câteva luni de la înce- sã se alãturi duºmanului lor en- melnic.
tarea „rãzboiului cald“ ºi a continuat demic, URSS, în lupta contra pu- În consecinþã, Pactul NATO
intensificându-se dupã ce comuniºtii terilor Axei, þãri care aveau, spre (1949) ºi cel de la Varºovia (1956) au
au fãcut sã cadã peste o jumãtate din deosebire de URSS, acelaºi tip de rãmas, ºi în aceastã perioadã, de pazã
continentul european ceea ce Chur- economie ºi proprietate ca ºi alia- pentru asigurarea, ºi, de ce nu, dez-
chill a numit, în fulminantul sãu dis- þii occidentali. voltarea sistemelor care le crease pe
curs de la Fulton, „Cortina de fier“ 3. Dupã înfrângerea duºmanului fiecare în parte.
(1946). Termenul a desemnat o veri- vremelnic ºi comun fiecare tabãrã 7. Prin adoptarea „Regulilor/Ac-
tabilã barierã ideologicã în spatele cã- ºi-a recãpãtat libertatea de acþiune. tului final de la Helsinki“ – 1975,
reia URSS a acþionat discreþionar pen- 4. Pentru a menaja sentimentele sovieticii ºi-au imaginat cã acceptând

26
nr. 20 martie 2005 DACIA
magazin

principiile respectãrii drepturilor ºi li- Occidentului a cãror respectare a con- de acþiune al fostului lagãr comunist;
bertãþilor fundamentale ale omului (pe dus la finele anilor ’80 ºi începutul continuã însã, totuºi, sã fie conside-
care nu le-au luat în serios niciodatã), anilor ’90 la dãrâmarea zidului Berli- rat un motiv de îngrijorare pentru
SUA ºi aliaþii sãi, la schimb, nu vor nului ºi la prãbuºirea sistemului co- NATO, organizaþie care a supravie-
mai acþiona împotriva dominaþiei co- munist, inclusiv a URSS; în locul aces- þuit prãbuºirii Pactului de la Varºovia,
muniste în emisfera Europei de Est tui sistem au reapãrut þãri libere care dar ºi-a schimbat esenþial rolul în
ºi, în consecinþã, vor recunoaºte defi- fac eforturi ºi sacrificii substanþiale lume.
nitiv pe plan politic, militar ºi, mai ales, pentru reintroducerea sistemului eco- 8. Azi, incontestabil, se poate
teritorial dominaþia Moscovei asupra nomic de piaþã, unele dintre ele deve- vorbi de o singurã superputere, SUA,
acestei pãrþi a lumii. E drept, URSS nind chiar membre ale NATO, respec- care nu-ºi dezminte postura sa de ar-
ºi aliaþii sãi au câºtigat o nouã pauzã tiv, ale Uniunii Europene. bitru internaþional, intervenind potri-
în perioada amintitã a coexistenþei A apãrut, totodatã, ºi Comunita- vit propriilor exigenþe ºi interese (de
paºnice, atât de necesarã dezvoltãrii tea Statelor Independente – CSI, multe ori contestate de opinia publicã
ramurii militar-industriale. 1991, formatã exclusiv din foste re- internaþionalã, inclusiv de cea ameri-
Cã URSS ºi aliaþii sãi s-au înºelat publici sovietice, care se prezintã ca canã) în zone strategice de interes
în sensul cã preceptele respectãrii un adevãrat mozaic de state aflate în primordial politic, economic ºi mili-
drepturilor ºi libertãþilor fundamentale plinã cãutare a unor orizonturi strate- tar, care adesea exced spaþiului de
omului, parte integrantã a valorilor gice de naturã economicã ºi militarã. competenþã al NATO cum a fost ca-
umane puteau fi abandonate; dimpo- Exemplul Ucrainei a devenit emble- zul intervenþiilor militare în fosta Iu-
trivã, aceste valori universale s-au matic. Condusã nominal de Federaþia goslavie, Afganistan ºi, recent, în Irak.
dovedit o armã redutabilã în mâna Rusã, CSI este departe de monolitul •

Cronologia evenimentelor ºi reuniunilor internaþionale în contextul cãrora


au apãrut ºi s-au dezvoltat „primul ºi al doilea” rãzboi rece:
– august-octombrie 1944 – Conferinþa de la Dumbarton Oaks privind constitui- – septembrie 1946 – cuvântarea secretarului de stat englez Byrnes de la Stut-
rea Naþiunilor Unite; tgard;
– septembrie 1944 – Conferinþa de la Quebec privind Germania; – decembrie 1946 – Consiliul miniºtrilor de externe de la New York;
– octombrie 1944 – „Târgul procentajelor” de la Moscova dintre Stalin ºi – ianuarie 1947 – contopirea zonelor americanã ºi englezã din Germania;
Churchill privind Europa de Est; – februarie 1947 – semnarea Tratatelor de pace de la Paris;
– februarie 1945 – Conferinþa de la Yalta (Statele Unite, Anglia ºi URSS); – martie 1947 – lansarea Doctrinei Truman;
– aprilie 1945 – moartea lui Roosvelt, preluarea preºedinþiei SUA de cãtre – martie-aprilie 1947 – Consiliul miniºtrilor de externe de la Moscova;
Truman; – iunie 1947 – cuvântarea secretarului de stat american George Marchall despre
– mai 1945 – sfârºitul rãzboiului în Europa; capitularea necondiþionatã a Ger- planul care îi poartã numele1 ;
maniei ºi Ungariei; controlul celor patru puteri aliate asupra Germaniei ºi – iulie 1947 – boicotarea de cãtre URSS a discuþiilor privind Planul Marchall;
Austriei, þãri care, vremelnic, îºi pierd calitatea de drept internaþional; – octombrie 1947 – crearea Comininformului;
– iunie 1945 – semnarea Cartei Naþiunilor Unite la San Francisco; – noiembrie-decembrie 1947 – Consiliul miniºtrilor de externe de la Londra;
– iulie-august 1945 – Conferinþa de la Postdam (SUA, URSS, Anglia); – decembrie 1947 – abolirea monarhiei în România;
– iulie 1945 – Attlee devine prim-ministru al Angliei; – februarie 1948 – lovitura de stat comunistã de la Praga;
– august 1945 – lansarea bombei atomice la Hiroshima ºi Nagasaki ºi capitu- – martie 1948 – Tratatul de la Bruxelles semnat între Anglia, Franþa ºi Benelux;
larea Japoniei; – aprilie 1948 – Organizarea Cooperãrii Economice Europene stabilite în baza
– septembrie 1945 – cea de-a patra republicã se stabileºte în Franþa; Planului Marchall;
– septembrie-octombrie 1945 – Consiliul miniºtrilor de externe (Londra); – 1949 – semnarea Tratatului de la Washington privind constituirea NATO;
– decembrie 1945 – Consiliul miniºtrilor de externe (Moscova); – martie 1953 – insurecþia ºi greva muncitorilor de la Berlin înãbuºite de
– martie 1946 – Cuvântarea lui Churchill de la Fulton, unde acesta foloseºte tancurile sovietice;
pentru prima oarã expresia de „cortina de fier”; – 1955 – constituirea Pactului de la Varºovia;
– martie 1946 – crizele strâmtorilor ºi Azerbaidjanului; – noiembrie 1956 – „contrarevoluþia de la Budapesta” înãbuºitã, de asemenea,
– aprilie 1946 – fuziunea partidelor comunist ºi socialist în zona sovieticã a de cãtre Armata Roºie;
Germaniei; – mai 1958 – pãrãsirea de cãtre trupele sovietice a României;
– aprilie-iunie 1946 – Consiliul miniºtrilor de externe (Paris), la care participã, – martie 1962 – criza rachetelor din Cuba;
de acum, ºi Franþa; – aprilie-mai 1964 – respingerea de cãtre România a Planului Valev
1 Discursul a fost rostit la Universitatea Harvard (Boston, SUA); s-a menþionat starea de haos ºi prãbuºirea economicã în care se gãsea Europa (în întregime)
ºi a fost oferitã, oficial, din partea Statelor Unite, soluþia ajutorului economic, denumitã astfel dupã numele iniþiatorului sãu „Planul Marchall”. La Paris, Molotov,
ministrul de externe sovietic, a arãtat cã þara sa nu dorea o abordare europeanã concertatã ci doar aranjamente bilaterale în cadrul cãrora URSS sã facã cereri
concrete. Neajungându-se la un acord, Planul Marchall a fost caracterizat de Jdanov, ideologul ºef sovietic, „ drept plan de combatere a comunismului cu ajutorul
dolarilor”. Nu se poate nega, cã în fapt, Planul Marchall a urmãrit stoparea comunismului în Europa de Vest, în special în Franþa ºi Italia, dar ºi edificarea unui
mediu economic sãnãtos ºi…. capitalist.

27
cmyk COLOR

DACIA
magazin nr. 20 martie 2005

TRANSILVANIA INIMA ETERNEI DACOROMÂNII


Dan Ioan Predoiu
(continuare din numãrul trecut) în Comisia Europeanã, transmite gu- tat documentele atât de mult dorite
vernului de la Bucureºti: de români:
UNIREA PRINCIPATELOR „Cinste vouã bravi români ºi buni - legea privind egala îndreptãþire a
ROMÂNE ªI RECUNOAªTEREA prieteni… perseveraþi în nobila sar- naþiunii române cu celelalte naþionali-
ROMÂNILOR DIN TRANSILVA- cinã ce v-aþi luat“. tãþi ºi religii ale Transilvaniei;
NIA CA NAÞIUNE RECEPTÃ Dupã aceastã Pace de la Paris, - legea privitoare la întrebuinþarea
Austria intrã într-o perioadã de conti- celor trei limbi ale þãrii în viaþa publi-
În 1853 începe rãzboiul Crimeii, iar nue conflicte. În iunie 1859 Austria cã: românã, germanã ºi maghiarã, atât
Armata austriacã ocupã Principatele este înfrântã de Franþa ºi de Piemont în administraþie cât ºi în justiþie.
Române pânã în 1856. ºi ca urmare pierde Lombardia. În 26 octombrie 1863, împãratul
În 24 ianuarie 1859, se înfãptuieº- În dorinþa de a promova un regim Austriei Franz Ioseph I sancþioneazã
te Unirea Principatelor Române. liberal, Cabinetul lui Franz Ioseph I legea privitoare la egala îndreptãþire a
La conferinþa de pace de la Paris, promulg㠄Diploma din octombrie“ naþiunii române, votatã în Dieta Tran-
între 25 ºi 26 august 1859, Franþa, 1860 prin care, printre altele, silvaniei. Legea va fi promulgatã de
Rusia, Anglia, Prusia, Regatul Sardi- „Transilvania revine stat autonom Dietã la 30 mai 1864.
niei recunosc Unirea Principatelor la în cadrul Imperiului habsburgic“. (1) În 6 decembrie 1864, Episcopia
1 aprilie. Date fiind dificultãþile ºi im- În noiembrie 1860, Conferinþa ortodoxã de la Sibiu este ridicatã la
plicaþiile cazului, Austria ºi Turcia îºi naþionalã a fruntaºilor politici din Ba- rang de mitropolie, luând în subordi-
dau acordul abia la 25 august 1859. nat solicitã încorporarea Banatului la ne episcopiile de la Arad ºi Caranse-
La acea datã, intelectuali de marcã ai Transilvania autonomã însã împãra- beº.
Franþei, ca Elias Regnault, Felix Col- tul, în decembrie 1860, hotãrãºte ali- Andrei ªaguna este numit mitro-
son, Edgar Quinet, Paul Bataillard, E. pirea Banatului la Ungaria, respingând polit ortodox, iar Alexandru ªterca
Texier au sprijinit activ cauza unitãþii pânã ºi cererea românilor bãnãþeni de ªuluþiu, mitropolit greco-catolic.
ºi independenþei românilor. Elias a se înfiinþa mãcar un „Cãpitan ro- De remarcat cã, dacã în 1437 la
Regnault susþinea unirea tuturor ro- mân“. Cãpâlna, „unio trium nationum“ reu-
mânilor. În 26 februarie 1861, împãratul nea 3 naþionalitãþi: unguri, saºi ºi se-
„cuprinzând în consecinþã Basa- Austriei promulg㠄Patenta imperialã cui, în Dieta de la Sibiu din 1863 se
rabia, Bucovina, Moldova, Valahia, din februarie“, prin care Transilvaniei regãsesc, pe lângã românii majoritari,
Transilvania ºi Banatul Timiºoarei“ i se acordã o anume autonomie în numai unguri ºi saºi. Secuii au fost
conchizând: „Toate aceste þãri au cadrul Imperiului habsburgic. asimilaþi ungurilor ºi desfiinþaþi ca et-
pãstrat unitatea de neam, unitatea de Lupta românilor pentru recunoaº- nie care sã aibã drepturi politice se-
obiceiuri ºi sentimente, toate aspirã terea drepturilor lor naþionale se in- parate, drepturile lor fiind preluate,
la unitatea politicã“. tensificã, iar în mai 1861 se înfiinþea- manipulate ºi reprezentate de unguri.
În replicã, Consulul Austriei, K. zã la Sibiu ASTRA ROMÂNÃ, Aso- În prefaþa lucrãrii „O serioasã cã-
Eder, consemna îngrijorat: ciaþia Transilvanã pentru Literatura utare în trecutul ºi viitorul naþiunii
„În Transilvania ºi în Banat sunt Românã ºi Cultura Poporului Român, române din punct de vedere a religiei
în pregãtire miºcãri revoluþionare în avându-l ca preºedinte pe Andrei sale“ Alexandru ªterca ªuluþiu mãr-
favoarea unirii cu Principatele“. (6) ªaguna ºi ca vicepreºedinþi pe Timo- turiseºte: „auzind de la pãrinþii mei
C. Cavour, liderul revoluþionar ita- tei Cipariu ºi Gheorghe Bariþiu. ºi de la alþi oameni înþelepþi multe
lian, arãta cã împiedicarea dreptelor Începând din 3 iulie 1863 se în- jalbe pentru asuprirea Naþiunei noas-
cerinþe ale românilor „constituie o cri- truneºte la Sibiu Dieta Transilvaniei tre romîne ºi nebãgarea ei nici într-o
mã împotriva civilizaþiei“, iar lordul în care sunt desemnaþi 46 de români, seamã de cãtre legile Patriei; auzind
englez W. Gladstone, referindu-se la 42 de unguri ºi secui, 32 de saºi. Alã- cã românii nu se primesc, sau de se
disputele purtate în jurul unirii româ- turi de aceºtia, suplimentar, împãratul ºi primeºte câte unul la dregãtoriile
nilor, spunea: a mai numit din rândul fiecãrei naþio- publice ºi la mãiestrii foarte anevoie
„Nu te poþi lupta împotriva viito- nalitãþi câte 11 „regaliºti“ care sã par- se primesc; înþelegând mai încolo cã
rului“. ticipe la lucrãrile dietei. Naþiunea noastrã fiind de douã ori
R. Benzi, reprezentantul Sardiniei În prima ºedinþã a dietei, s-au vo- aºa de numeroasã ca cum sunt toate

28
cmyk COLOR

nr. 20 martie 2005 DACIA


magazin
celelalte naþiuni laolaltã, socotite, ºi mâneºti ºi slave din teritoriile ocupa- În 3 octombrie 1866, Austria ce-
care au avut nobilime numeroasã în te, fapt care a lezat grav prestigiul deazã ºi Veneþia, prin tratatul de pace
sensul ei… (a cercetat) cauza de unde Bisericii Romano-Catolice de la Roma. austro-italian de la Viena, ca urmare a
vin atâtea nevoi asupra românului“ Ungurii reformaþi au procedat la fel faptului cã a fost înfrântã în rãzboiul
concluzionând: ca ungurii romano-catolici. cu Franþa.
„Regele Ungariei Sfântul ªtefan, Toate aceste elemente orienteazã
care luând muiere pe Gizela, fata cra- Austria spre o alianþã cu Ungaria, îm-
iului Bavariei, o femeie foarte râv- 1867 – ABUZUL PUTERII blânzitã dupã trei secole ºi jumãtate
noasã cãtre biserica Romei, acum pe STRÃINE ÎMPOTRIVA MERSU- de îngenunchiere ºi umilinþe suferite
toþi maghiarii ºi care erau pãgâni ºi LUI FIRESC AL ISTORIEI încã din 1526 dupã luptele pierdute
care erau creºtini de ritul grec (orto- POPORULUI ROMÂN cu turcii la Mohacs ºi desfiinþarea ei
dox) cu toate puterile se silea sã-i ca stat. În 17 februarie 1867 se în-
adune sub jurisdicþia Bisericii Romei Avântul românilor din Transilvania cheie acordul austro-ungar privind
(Apusului)“. îi îngrijoreazã pe unguri. Ei, care intra- constituirea monarhiei dualiste aus-
„Nu este în stare nici un condeu a serã într-un grav conflict cu habsbur- tro-ungare.
înºira ºi a descrie tiranul despotism gii dupã dizolvarea parlamentului un- În 8 iunie 1867, Împãratul Franz
ce exerþau maghiarii asupra persoa- gar din 1861, când au adoptat o atitu- Ioseph I al Austriei este încoronat ºi
nelor bunurilor ºi asupra conºtiinþei dine de rezistenþã pasivã faþã de impe- ca rege al Ungariei.
sufleteºti a românilor ºi fiindcã de riu ºi au suportat practic o stare de Ca un cadou oferit Ungariei, aceas-
numãrul cel preponderente al româ- asediu pânã în 1865, s-au gândit cã era ta încorporeazã Transilvania, iar drep-
nilor din Ardeal se temeau dupã ce i- timpul sã schimbe tactica. turile câºtigate cu multã trudã ºi su-
au dezarmat ºi oprit de la purtatul Ca urmare, la 16 aprilie 1865, po- ferinþã de români sunt anulate, la 12
armelor, cu toate puterile într-acolo liticianul ungur Ferenc Deak propune iunie 1867, când Franz Ioseph I ab-
s-au silit asupritorii lor, ca sã-i sãrã- prin „Articolul de Paºte“ apropierea rogã legile votate de dieta de la Sibiu,
ceascã ºi sã-i tãie în orbire sufleteas- Ungariei de monarhia habsburgicã ºi privitoare la egala îndreptãþire a naþi-
cã, cã ºtia cã pre popor numãros nu- sugereazã ideea statului dualist aus- unii române ºi a limbii române.
tro-ungar, idee pe care revoluþionarul Într-un proiect de memoriu al ro-
mai prin sãrãcie ºi neºtiinþã îl poate
Kossuth o respinge, intrând în con- mânilor transilvãneni, din 1867, cãtre
subjuga ºi a-l þânea în sensibilismul
flict cu clasa politicã de la Budapesta. Franz Ioseph I, se spune: „De la sep-
cel dobitocesc“.
Dar rezultatele schimbãrii de tac- tembrie 1865 încoace, de când veni-
„Ba dupã ce de frica acestor
ticã nu întârzie sã se arate: rã bãrbaþii maghiari la influenþã în
groaznice persecuþiuni ºi proscripþi-
- în 20 august 1865, Curtea Im- guvernul Maiestãþii voastre, deºi se
uni, floarea nobilimii române, ce mai
perialã închide Dieta Transilvaniei de pronunþã solemn principiul liberei
rãmãsese în ritul ºi religia pãrinþilor,
la Sibiu, creând premise pentru a anula conlucrãri a popoarelor spre forma-
fu silitã, pentru ca sã-ºi scuteascã
legislaþia emanatã de acesta, care pre- rea unui edificiu armonic de o con-
libertatea personalã ºi averea, sã trea- stituþiune,… cu adîncã durere vãzu-
cã la reformaþie“. vedea drepturi pentru români;
- în 20 septembrie 1865, un alt rãm cum se începu faþã de români o
„Aceste meriteazã sã le specificãm procedurã cu totul contrarie, se igno-
decret imperial anuleazã Patenta Im-
aici toate; ca sã vazã lumea cea þivi- rã de-a rândul drepturile noastre con-
perialã din februarie 1861, care asi-
lizatã cã ura cea înrãdãcinatã a ro- stituþionale… ºi se inaugurã în con-
gura autonomia þãrilor din imperiu,
mânului asupra maghiarului, nu zace tra poporului român peste tot un sis-
deci ºi a Transilvaniei. Astfel, prin
fundatã în natura cea omenoasã a tem de cuantumaciare… (ce)… îºi
anularea patentei din februarie 1861,
românului, ci este provocatã ºi înte- aflã culmea în desfiinþarea indepen-
se anula de fapt ºi autonomia Tran-
meiatã pe o nedreptãþire ºi pe o tirã- denþei Transilvaniei… fãrã asculta-
silvaniei acordatã cu 5 ani în urmã.
nie nemaiauzitã a naþiunii maghiare rea ºi învoirea noastrã.“
Anul 1866 se dovedeºte a fi un an
exerþitatã fãrã milã asupra naþiunii „… cu cea mai adâncã mâhnire
nefast pentru Austria, care este în-
române în opt sute de ani“. (29) vedem cã în urma maºinaþiunilor
frântã în rãzboiul austro-prusian, si-
Rezultã, evident, cã românii n-au unor partide mici din þarã ºi la cere-
tuaþie care duce la lichidarea Confe-
silit niciodatã populaþiile cu care au rea dietei ungare, care nu are nici un
deraþiei Germane în care Austria avu-
venit în contact sã pãrãseascã propriile sese un rol conducãtor. drept de a se amesteca în treburile
lor religii sau sã renunþe chiar ºi la Se înfiinþeazã, în cadrul Tratatului noastre… autonomia þãrii noastre e
identitatea proprie naþionalã etnicã, pe de pace austro-prusian de la Praga, datã pradã maghiarismului… fãrã ca
când ungurii au folosit catolicismul din 23 august 1866, Confederaþia sã se poatã arãta din trecutul nostru
pentru maghiarizarea populaþiilor ro- Germanã de Nord sub egida Prusiei. vreun act cât de mic de neloialitate,

29
DACIA
magazin nr. 20 martie 2005
prin care ne-am fi fãcut cumva demni Iar în manuscrisul 2257/f.414 spu- J. Geisendorfer din Paris la imprime-
de pedepsire prin aºa o tratare“. (6) ne: „Moldova ºi Þara Româneascã ria Lemercier et Cie, editatã de Berger
În manifestul intitulat „Fraþi Ro- nu sunt decât promotorii ale Ardea- – Levrault et Cie, cu titlul „Carte et-
mâni“, din martie 1868, având ca lului“. (10) nographique de l’Europe“, defineºte
motto cuvinte din jurãmântul fãcut pe clar conturul locuit de români în Tran-
Câmpia Libertãþii, în 1848, „Jur cã voi silvania.
susþine totdeauna naþiunea noastrã SITUAÞIA ETNICÃ DIN De asemenea, autorul Emmanuel
român㓅 (ºi) nu voi suferi sã ne TRANSILVANIA de Martone elaboreazã, pe baza date-
asupreascã nime, se spune: lor statistice oficiale din 1910-1912
„De secoli suferim, de secoli sun- Este greu de crezut cã Austria, oferite de Austria, Ungaria ºi Rusia, o
tem trataþi ca strãini în pãmântul când a fãcut pasul de a ceda Transil- hartã etnicã intitulat㠄La densite et la
strãmoºesc. Astãzi umilinþa ºi strivi- vania Ungariei, nu cunoºtea situaþia repartition de nationalites en Rouma-
rea noastrã a atins culme, astãzi po- etnicã din acest teritoriu. nie (1910/1912) – Densitatea ºi re-
calul suferinþelor noastre s-a îm- Cifrele statistice ofereau date con- partiþia naþionalitãþilor în România
plut…“ crete care atestau prezenþa majorita- (1910/1912) publicatã în 1920 la Pa-
„Unirea Transilvaniei cu Unga- rã a românilor din Transilvania, iar ris, din care rezultã marea preponde-
ria s-a fãcut fãrã învoirea noastrã, locuitorii unguri care apar în zonã lo- renþã a românilor în Banat, Criºana,
ba chiar în contra expresiei noastre cuiau concentraþi în principal în ora- Maramureº ºi Transilvania. Autorul,
protestãri, ne considerãm cã noi sun- ºe, ca oricare venetici ºi numai parþial ca o scuzã faþã de români, recunoaº-
tem moºtenii acestei patrii comune ºi în teritoriu sãtesc, care a aparþinut din te caracterul subiectiv al surselor fur-
(nu) tratându-ne ca pe o turmã ne- totdeauna etniei majoritare româneºti, nizate de Austria ºi Ungaria care di-
cuvântãtoare. Iatã dregãtoriile mai truditoare pe pãmântul strãbun. minueazã considerabil numãrul real
înalte sunt în mâna inamicilor noºtri Dar nu numai cifrele, având ca- al românilor din aceste provincii“ (4)
– care fac numai o fracþiune neîn- racterul lor anost ºi rigid, ci chiar hãr- datoritã faptului c㠄aceste statistici
semnatã din populaþia þãrii – în þile etnografice ale vremii indicã în au fost întocmite“ în majoritate po-
mâna lor e cârma ºi veniturile þãrii, spaþiul de la vest de Carpaþi o popu- trivit criteriului „limba vorbitã de pre-
pe când noi nu avem alta decât umi- laþie preponderent româneascã. ferinþã“, care a înlesnit introducerea
linþã ºi împilare“. Astfel, Heinrich Kiepert întocmeº- în statistici a unor date false care nu
„Arma noastrã este «dreptatea», te în 1876, deci la 9 ani de la crearea aveau nimic de-a face cu structura
deviza libertatea ºi independenþa Imperiului Austro-Ungar, Harta etni- etnicã realã din teritoriu. (4)
dulcei noastre Transilvanii. Români! cã a Europei Centrale ºi de Est având Ca urmare, toate documentele vre-
A cãror inimã mai bate pentru onoa- ca surs㠄Ethnographische ubersicht mii privind situaþia etnicã din Transil-
re ºi demnitate naþionalã, pentru in- des Europaischen Orients’ – 1876“, vania confirmã preponderenþa ele-
dependenþa ºi fericirea patriei noas- în care atestã existenþa populaþiei ro- mentului românesc ºi a faptului cã
tre române, acum ori niciodatã, sã mâneºti în Transilvania de astãzi la Transilvania, principat autonom sub
arãtãm lumei cum cã nu suntem est de frontiera actualã de stat între suzeranitate austriacã a fost, abuziv,
morþi, cã avem conºtiinþa drepturi- Ungaria ºi România. Nu se poate pune prin fraudã ºi înºelãciune, înglobatã
lor noastre ºi încrederea în triumful la îndoialã corectitudinea lucrãrii lui la 1867 în teritoriul care, ulterior, a
sfintei noastre cauze. Amin!“ (6) Heinrich Kiepert, atâta timp cât repro- fost administrat de Ungaria. La acea
Eminescu, în manuscrisul 2255/f.393, duce la 1876 prezenþa populaþiei se- datã, împãratul Austro-Ungariei re-
consemneazã: „Direcþia primitivã de cuieºti în þinutul de azi al Harghitei ºi nunþã la titlul de „Mare Principe al
miºcare târãºte secoli îndãrãtul ei, al Covasnei ºi a populaþiei sãseºti în Transilvaniei“, ca urmare a faptului
precum albia puþinã a unui pârâu Sighiºoara, Sibiu, Braºov, Arad, Ti- cã a cedat acest teritoriu, împotriva
devine dupã secoli fluviu Dunãrea. miºoara, precum ºi în alte zone din evidenþei, Ungariei.
ªi direcþia punctului de miºcare e Banat, Bistriþa, Carei, ªimleul Silva- Deosebit de toate cele de mai sus,
datã de rasa pãmântului, care-a avut niei. Însãºi Transilvania, locuitã în cum poate fi catalogat faptul cã pri-
respectul dreptului, respectul adevã- marea ei majoritate de români, auto- ma istorie denigratoare, falsã ºi deru-
rului, respectul în sine pentru ceea rul o defineºte dupã numele dat în lim- tantã la adresa poporului român a fost
ce este esenþa cea mai înaltã a vieþii. ba german㠄Siebenburgen“, adicã scrisã ºi publicatã la Viena de Rossler
Punctul nostru centrifugal – ma- „ºapte oraºe“, cu referire directã la în 1868, respectiv la cca un an de la
ter perenes – e Ardealul – punctele cele 7 oraºe cu populaþie preponderent data încorporãrii forþate a Transilva-
centripetale sunt cele cari se-ntind de origine germanã la acea datã (4). niei la Ungaria?
de-a lungul râurilor noastre deci pen- ªi în Harta etnicã a Europei elabo-
insula tracicã ºi valea Istrului“. (10) ratã în 1885 de A. Marga, gravatã de •
30
nr. 20 martie 2005 DACIA
magazin

ZAMOLXIS, PRIMUL LEGIUITOR AL GEÞILOR

CAROLUS LUNDIUS
De ce trebuie sã auzim de la Carolus Lundius despre Zamolxis ca fiind cel care a dat lumii primele legi
scrise?De ce nici unul din istoricii noºtri nu-l pomeneºte? Oare de ce suedezii se mândresc cu ce noi
refuzãm sã ne mândrim?Când oare istoria noastrã în loc sã înceapã cu înfrângerea noastrã, cu sfârºitul
nostru ca stat, cu înfrângerea lui Decebal, va începe cu istoria Daciei ºi a regilor ei ?
Iatã de ce ne facem o datorie de onoare în a publica în serial întregul volum ZAMOLXIS PRIMUL
LEGIUITOR AL GEÞILOR.
Prima ediþie a acestui volum sub titlul Zamolxis Primus Getarum Legislator scrisã de Carolus Lundius
a apãrut în Suedia în anul 1687.Am gãsit-o rãtãcitã într-un anticariat din Upsala-Suedia,de unde am
cumpãrat-o la un preþ mare, încredinþând-o spre traducere doamnei Maria Criºan .

Dr. NAPOLEON SAVESCU

(continuare din numãrul trecut) rea pretorilor: „Chiar ºi aceste edicte noi ºi puterea Preto-
rilor ºi cele privitoare la stãpânirea lui Apronius, la furturile
CAPITOLUL III - 6 sãvârºite de sclavi din templele lui Venus, la alte jafuri, tre-
6.Judecãtorii provinciilor nu se bucurau de aceeaºi pu- buie duse pânã la capãt. De ce nu în loc sã fie cumpãratã
tere cu cea a pretorilor romani. În Dreptul Roman autorita- hrana, sã se dea pe degeaba? De ce nu, sã fie umplutã
tea Imperiului era atribuitã pretorilor. cãmara, dupã bunul plac, tot gratis, mai mult, sã þi se dea ºi
6. Aceste culegeri de legi au fost întocmite de cãtre ju- o mare sumã de bani pe deasupra? De ce nu, tot felul de
riºtii pe care i-am numit provinciali ºi pe care noi astãzi îi prejudicii ºi condamnãri ca urmare a unor grave insulte ºi
numim Lagmann. Cu aceeaºi ocazie, fereºte-te sã le dai ultragii, sã nu fie achitate? Astfel, acei judecãtori care, în
crezare lor care nu ºtiu din ce aparenþã a erorii, nu se sfiesc nici un chip, nu au tolerat toate acestea, ºi-au îndeplinit sau
sã suþinã cã acestea gãsite ar fi tot ce a mai rãmas în Sveo- nu datoria?“ Aici trebuie notate locuþiunile damna pati, „a
nia din puterea judecãtorilor provinciali care ar fi fost tot suferi condamnãri“ ºi damna perferre („a executa pânã la
atâþia câþi pretori erau la romani (pretorul era magistrat ro- capãt pedepsele“). Chiar despre puterea pretorilor vezi din
man, ales dintre nobilii privilegiaþi - patricienii - care, în tim- nou la Cicero (lib. VII, Orat. X, Verr., p.m. 243) unde vor-
pul Republicii, era al doilea demnitar în stat, atribuþia lui beºte pe larg despre fasciile pretoriene ale cãror ornamente
fiind aceea de a face dreptate; apoi, rolul lui va fi mai ales grãiau despre puterea ºi demnitatea lor în imperiu; ei erau
cel legislativ, emiþând edicte cu indicaþia datei intrãrii lor în singurii care se ocupau de procesele puse pe rol, ei dãdeau
vigoare, scopul ºi regulile dupã care se orienteazã. Colecþia sugestii în împrejurãri procesuale ambigue etc. Ne stau
acestor edicte formeazã dreptul pretorian sau onorar prin mãrturii nu numai textele legilor vechi (Confirmat. Leg.
opoziþie cu legile votate cu regularitate; cu înmulþirea strãi- Upsal. An. 1296, confirm. II Suderm. A. 1327), dar ºi
nilor, a luat fiinþã, pe lângã pretorul urban ºi altul peregrin; istoriile regilor antici, dupã cum este ºi Konung Olof Ha-
cum statele germanice, în legislaþia ºi jurisdicþia lor s-au raldz sagu (p. 89); Sidhan satti thet up under Lag-
orientat dupã dreptul roman, de aceea ºi coincidenþele în hman fin. (c. XXV spre final; Tingbr EE.), de unde reiese
situaþii; nu este mai puþin adevãrat cã, la rândul lui, statul clar cã aceste legi au fost compuse de Goþii de Vest, iar
roman s-a inspirat mai întâi, parþial din legile lui Samolse regii nu au fãcut altceva decât sã le confirme, sã le promul-
prin vlaho-pelasgo-etrusco-geto-daci, strãmoºi inclusiv ai ge, dupã ce fusese consultat poporul (e posibil printr-un
popoarelor nordice, mai ales germanice, cu care ai noºtri se referendum, n.t.).
înrudeau îndeaproape ºi care, cu mult înainte de clãdirea
Romei (753 î.e.n.), locuiau inclusiv pe locul actualei Italii în CAPITOLUL  IV, 1-7
toate colþurile lumii, n.t.), Edicte care abia fuseserã propuse Rezumat Cap. IV, 1-7 §1. Nu încape nici o îndoialã cã
pe un tabel ataºat acestora de cãtre magistratul numit care, pe vremea lui Zamolxis au existat legi scrise. Mãrturie ne
pe toatã perioada preturii, trebuia sã existe ca legi ºi apoi sã stau scrierile lui Joannes Magnus ºi Jornandes. §2. La aceºtia
fie impuse - a cãrui putere însemna puterea Imperiului se adaugã ºi autoritatea lui Ablavius. De aceeaºi pãrere sunt
(MAJESTAS Imperii), de fapt atribuitã pretorului (l. XI, in ºi ceilalþi autori greci ºi latini. §3. Toate acestea  se pun de
fin. D. de Just. et Jure). Însuºi Cicero (lib. V, Act. In acord ºi cu opinile ºi judecãþile locuitorilor greci din Helles-
Verr. Orat. VIII, in fin) vorbeºte despre Edictele ºi pute- pont ºi Pontul Euxin, de pe vremea lui Herodot. §4. Unele
31
cmyk

DACIA
magazin nr. 20 martie 2005

corecturi aduse textului homeric acolo unde vorbeºte de- douleusai  de  Puqagorh  tw Mnhsarou. eneuten de geno-
spre Pythagora. Savanþii filosofiei au fost numiþi odinioarã menon eleueron,kth amenon de apelein e thn ewutou ate
sofiºti. Totuºi, prin argumente puternice, cei care se învâr- de kakobiwn...“,  cã Zamolxis  a fost un om ºi a slujit ca
teau în jurul lor i-au etichetat cu acest epitet. Pãrerea lui sclav lui Pythagora, fiul lui Mnesarchus din Samos“. Dupã
Herodot despre lãcaºul subteran al lui Zamolxis. §5.  Acor- spusele lor, Zamolxis îºi dobândeºte libertatea ºi apoi, adu-
dul ºi armonia perfectã dintre incunabulele vechilor Goþi nând niºte bogãþii mari, se reîntoarce în patrie. Când ºi-a
(adicã Geþi) cu Herodot. §6. Nici codexurile manuscrise dat seama cã Tracii trãiau în condiþii rele ca niºte brute, el
mai recente nu sunt diferite. În suita neîntreruptã cu code- însuºi educat dupã obiceiurile ionice ºi de aceea mai ºlefuite
xul acesta, se gãseºte ºi acela împodobit cu numele unor decât cele care erau la Traci, cãci trãise la un loc cu grecii ºi
regi importanþi, sub titlul lui JOANNES al III-lea. §7. Chiar cu ilustrul erudit Pythagora, ºi-a construit  o casã de oas-
ºi afirmaþiile lui Strabon sunt în deplinã concordanþã cu peþi unde el primea pe cei mai deosebiþi concetãþeni ºi îi
cele ale scriitorilor noºtri. Locul lui Laertius în aceastã temã ospãta învãþându-i cã nici el, nici comesenii ºi nici cei ce se
ºi corectat ºi explicat. vor naºte de aci încolo, nu ar trebui sã moarã, ci sã meargã
§1. Socot cã sunt suficiente ºi foarte clare dovezi, ba într-un loc unde vor trãi veºnic ºi se vor bucura de toate
chiar strãvechi, care sã ne permitã sã afirmãm cã pe vre- bunurile alese. În timp ce fãcea acestea pe care tocmai vi le
mea lui Zamolxis au existat legi scrise. Joannes Gothus, de spusei, el îºi construia o locuinþã subteranã; când fu gata,
pildã, relateazã cã Zamolxis, o datã întors de la Pythagora dispãru din faþa Tracilor, coborî în ea unde rãmase timp de
în patrie, a început sã împãrtãºeascã Geþilor preceptele fi- trei ani; între timp, tracii crezându-l mort, îl regretau plân-
losofice ºi legile de aur pe care el le învãþase de la dascã- gându-l; în cel de-al patrulea an, se arãtã privirii tracilor ºi
lul sãu (Hist. Sueon. Gothorumq., lib. III, c. 15); Jor- astfel el fãcu credibile preceptele pe care le dãduse lor. Acestea
nandes (De Getarum sive Gothorum origine et rebus le-a relatat Herodot, orientându-se dupã vorbele care cir-
gestis, c. V ºi XI), el însuºi scriitor got, din respect pentru culau la bãºtinaºi. În capitolul imediat urmãtor, deci, 96,
cei vechi (Lundius îl are în vedere mai întâi pe Dio Chrisos- Herodot spune clar cã nu se încrede total acestor spuse
tomus (sec. I) care a scris un tratat Getica ºi care i-a servit privind locuinþa subteranã, ci mai curând socoteºte cã Za-
ca model lui Jordanes, dupã cum repetat o mãrturiseºte, molxis a trãit cu mulþi ani înaintea lui Pythagora, cã a fost ºi
n.t.) care scriseserã istorii ºi anale ale Goþilor (i.e. Geþilor un om, nãscut pe pãmânt getic, dar ºi zeu al Geþilor.
sau ºi ale lor, cãci aºa cum am subliniat-o repetat ºi cum o §4. Am redat întocmai ce  a spus Herodot, neschim-
spune clar ºi Lundius, Goþii erau Geþii încã nesedentarizaþi, bând nici o iotã. Astfel, discursul acestuia despre Pythago-
aºa cum fuseserã ºi cei de la gurile lui Boristhenes -Nipru, ra ca despre sofistul cel mai slab, „ou tw asenesatw so-
despre care nareazã Dio, n.t.) consemneazã cã Zamolxis ºi fisth“, îmi pare asemãnãtor cu chipul în care Homer îl de-
Deceneu au fost de o erudiþie extraordinarã ºi cã concetã- scrie pe Ajax ca pe cel mai slab dintre Ahei („ouk afaurota-
þenii lor le sunt foarte recunoscãtori pentru legile date. ton Aaiwn“) care, este ºtiut cã a fost unul din cei mai viteji
§2. Dar din mulþimea autorilor pe care Joannes Mag- (lui Lundius îi scapã un amãnunt legat de istoria Troiei, au
nus îi laudã - Ablavius, Dexippus, Dio Chrysostomus, Oro- fost doi eroi numiþi Ajax: unul, fiu al lui Telamon, învins de
sius (ºi el nu s-a gândit la scriitorii cei vechi), lãudând ma- Ulysse în disputa privind armele lui Ahile ºi, înnebunind de
rele spirit de dreptate al Goþilor, mai sunt doi, dintre mulþi durere, strangulã trupele grecilor, crezând cã sunt ale Tro-
alþii, care vorbesc într-un singur glas: Nicolaus Ragvaldus ienilor ºi dându-ºi seama de eroarea sãvârºitã, se sinucide;
(Orat. Basi. Hab. et supra allegat.) ºi Paulinus Gothus al doilea Ajax este fiul lui Oleus, care dupã asediul Troiei,
(Hist. Arct., lib. I, c. 40), demonstrând convingãtor cã naufragiazã ºi se refugiazã pe o stâncã, de unde ameninþã
justiþia, puternicã ºi majesticã a Goþilor provine din Suedia. cerul (aluzia frecvent㠄Ajax ameninþând zeii“ este prover-
Tot aici se cuvine sã-l adãugãm pe eruditul Vulcanius Bru- bialã), apoi este înghiþit de valuri; deci Lundius i-a topit pe
gensis ºi pe mulþi alþi scriitori, de toate neamurile, care s-au amândoi în unul, poate nici nu a greºit având în vedere
ocupat de Goþi, geþi ºi Sciþi, ºi o întreagã serie de alþii, enu- contextul- n.t.). Atari expresii se gãsesc frecvent la scriito-
meraþi mai sus chiar de mine (în Epist. Ad Ord. Fris. rii latini, dupã cum observã Vorstius (De latin. falso susp.,
Hist. Jornand. Praef.). c. XXV) ºi experþii în filosofie s-au numit mai înainte so-
§3. Desigur, despre Samolse, în deplin consens cu lo- fiºti, cãci aceºtia printr-o expunere mai puþin onestã ºi ur-
cuitorii greci de la Hellespont ºi Marea Neagrã, din vremea mãrind ºi un câºtig ruºinos, era profanat în cele din urmã
sa, o mãrturiseºte Pãrintele Istoriei, dupã cum o subliniazã numele filosofiei; dedându-se la artificii subtile, ei de fapt
Cicero (lib. I, De legibus.; Herodot, lib. IV, c. 95), „pentru înrãiau pe alþii, atacându-i prin expresii ingenioase, în sub-
ale cãrui cãrþi- ISTORIILE- recitate la Jocurile Olimpice, iecte uneori scandaloase, deturnându-le în ipoteze parado-
întreaga Grecie a ºtiut sã-l stimeze“. Cuvintele lui Cicero xale: „paradoxou upoesei“, aºa cã ei ºi-au meritat numele
sunt în deplinã consonanþã cu toate manuscrisele ºi cãrþile de sofiºti.
noastre ºi care sunt la dispoziþia cititorului bine intenþio-
nat.   Iatã   glasul  bãtrânului  Herodot  (c.  IV,  c. 95): „Ton  
Zalmoxin  touton  eonta anqrwpon douleusai en  Samw  (continuare în numãrul viitor)

32

S-ar putea să vă placă și